Jurnal & de Anina ee en ene eed re eae a Scope anul domnule primar i va rugim si fifi de acord sé stam de vorba. - Eu, intotdeauna am rspuns cu placere intrebarilor dumneavoastré, pentru ci — vrem nu vrem ~ firé ziar, cu tofii am fimai sévaci, iar multe din faptele noastre ar réméane necunoscute in timp. -Amai trecut un an. Cam repede, domule primar. - ,Nimic nu trece mai uite ca anii”, spunea Ovidiu in metamorfozele sale. . - Cum va asteptafi si fie anul care incepe? - Greu. Sigur dupé revolugia din 1989, putini din cei mui care au ficut-o, puteau crede ci vom ajunge astfel de vremuri. ~ Atunci pentru ce s-a mai facut revolutia? - Vedeti dumneavoastra, Revolutia eo rasturnare dar mufizicd Din pacate acest ,,amanunt” nu a putut fi infeles. Pacat! - Osolutio? - Factorul esential, cred eu, ar trebui sé fie seriozitatea celor care conduc aceasta fara. Dupé cum stifi, vor avea loc scumpiri in cele mai importante sectoare. Banii vor fi chiar si pentru primarii, sau mai ales, foarte pufini; asa incdt multe din proiectele cu care am pornit la drum, le vom derula desigur, dar, mult mai greu. ~Nu suni prea optimist, ~ Optimismul trebuie citutat in cauze nu in efect, Ori in cazul nostru, al roménilor, optimismul trebuie sd aibé fréuri, cic astfel ssund a aventurism. Oricum ar asa cum spuneam in debutul intrevederii noastre, voi incerca aldturi de colegii mei din administratie, sé ne vedem in continuare de treabé, constienti find ca noi ne aflém in slujba ‘oamenilor. A tuturor, nu numai acelor care ne-au ales. As dori insd cu acest prilej, sé rog cetéfenii sa creadé ca sunt sincer animat de cele mai bune intenfii, dar banii aya cum am mai spus, sunt la afi - Domnule primar, vi rog si mi ingduiti la final de interviu sila inceput de an, si va adresez in numele intregului colectiv: redactional, multi liniste yi sinitate. - Va multumese, iar eu, la randul meu, dorese si va urez dumneavoastra si prin intermediul revistei noastre, tuturor oamenilor nostri, sé aiba parte de siindtate la viaa lung acest an sé insemne pentru tofi, anul iesirii din cri2d, iar tinerilor elevi-sistudenti, succes la carte $i la examene! ee RedactiaIANUARIE i JURNAL de ANINA Nel La 14 ianuarie 2010 s-au | inchideres {mplinit 4 ani de Ja tragicul acci- | nostru dent de la Mina Anina, accident | Este datoria noastrd, a tuturor, s8 nu-i vitim pe cei care fn care si-au pierdut vinja sapte | au pierit fn astfel de evenimente nedorite si s& le purtim o bravi mineri si alti trei au fost | vie recunostint. inelor gi drastca cllere economics a oragulai ‘gray init Familiile indoliate, administratia loceli, ortacii | O soarti ne-dreapti i-a smuls | precum si eu personal, nu vom fnceta si ne rugim pentru de ling familie lor, listind In urma lor un gol imens si} sufetele lor gi si-i pomenim, ori de ef ini eare nu se vor vindeca niciodata Dumnezen si-i odihneasca in pace! ‘Sunt convins c& ei, acolo sus in ceruri sunt mabniti c& au pleeat de Lingi cei dragi gi de faptul c8 treceren lor in Primari! orasului Anina | nefiintd a dus gi la oprirea activititilor din minetit, la I MOSUL.A.FOST,DARNIC! Tncheint este bazat pe procesul formativ centrat pe cu dizabiltit, In acest scop, se organizeazi o serio de Qua de 17 decembrie a fost 0 zi plina de bucurii pentru copff Centrului de zi ,Sansi pentru fiecare copif" Steierdort fn prima parte a zlei, eu toi s-au dus eu colinda Ia primdria HEORGHE | __ Aceste intéluii, pe Iénga faptul c& au rolul de a facilite i rapid a acestor copii, dau si posibilitatea profesorilor, in acelagi timp, s& Tucreze cu dimensiunea afectivi, tudinal gi soctall a elevilo. Dupa ce i-au colindat si pe ‘oaspefi, spre bucuria copiilor, acestia au impisfit cedouri, cu ‘ocavia sibttorilor de iar. Intdlniren a fost o reusita, pentru tofi cei prezenti, si marcheazi inceputul unei oragului Anina unde, primarul orasului Anina NEICU $i viee-primarul NICOLAB RADU, i-au incdreat cu cadouri pe colindatari Apoi, conform parteneria. tului incheiat intre Centrul de zi Sans pentru fiecare copil” Steierdorf, pe de-o parte, si Grupurile $eolare Industriale wStefan Anghel” (coordona tori: prof. Wetternck Mibacla, Aniild Simona, Vesa Rodica) si Alexandru Popp” (coordo- nator: prof. Maria Salai), ambele din Resita, profesori $i elevi din municipiul de pe Barzava au fiicut 0 viziti ccentrului Parteneriatul educsfional J 2 prictenii frumoase tntre partenerii implicafi, tntre asttuit gi, de ce nu, inte cele idoua orase vecineA tot acest timp. minele din Sicierdor!'au continuat sh exploateze si sd livreze clsbunele beneZciailor. Reconstmiea josele Steierdox-Oravifa ea lovedit benefied si mai accesibila canujasilor, romfni din satele vecine eu ‘coma noastr, care-si siseaw viaja zilnie, pentra a duce ,anrul negra” la fara Oravita unde era incdrcat in trenuri. Jn general crufce rau trae de boi ‘ns, erau 51 excepfii in care animalele de povarl erau eal. In acest scop societatea S.B.G. dispunea, la actualul canton silvic ,LA LUP’, de un mare 1 docaideschimb, care era stafionafi aii" Caraasi are erau surpring de ctdezea ntunericlu,inoptau chiar pe traseu in padre, alana in grapun, ul focutlor, fn anu 1860, accastlgosea este ridicat la rang de drum de post, In acea perioads, numarul total al clcujasior eae lucrau pentru Sosiotte, In Steierderf, inelusv cei care Tucrau pe plan local, ajunsese la Deasemenea, societatea StE.G, dovedeste mai multi grfé fafa de coliniti adusi la Steicrdorf. Astfel, incepand cu cei din anul 1858, noii colonisti au ‘gisit locuinte solide, gata construite. Fiecare casé era amenajata pentra cous famili fecare avénd la disporitie: un hol deosebit, doud camere incapatoere, bucitiric, cdmard, pod si dependinfe. Datoriti grajdurilor, construite tot de socictate,fiecare colonist putea fine una sau dous vaci. Apoi, fiecare familie dispunca de 200 stanjeni patrati (720m?) teren pentru gradina de zarzavaturi, Jang loeuinj, si 600 stanjeni patra (2.160 m?) la marginea comune, pentru cultivarea cartofilor— teren care trebuie insi desfelenit mai inti — si, contra tunei stume mici, putea inchiria finele si livezi. Pentru locuin si gridiné, colonistul platea o chirie de 3 fl/luna. In locuinté mai glsea, la venire: un dulap, o masa, doud banci, doat scaune, doud paturi cu saltele din paie, dowd paturi de land si in bucdtirie, intreaga veselé necesari.* La sfisital amafui 1860, conducerca minclor din Steicrdorf era format doar din 12 cionari(inclusiv medicul si farmacistul) ajutai de 28 de sub-oficianti, care-i condiceat$i- supravegheat pe cei 902 mineri activi, Planurile de crestere productici de cérbune ale societitii, prevedeau, ca in scurt timp, mumérul ‘mincrlor si creased la 2.400. Pe de alth parte, societatea SLE.G. a realizat cf sisturile de Steierdorf, HARD BOHM = Geschichte dee Temeser Banas, 2veter Tel des Tameser Banats, Verlag vou OTTO WIGAND Leipzig 1861, pas. 100. 2 Thidem, pap 106, LEONIARDT BOHM ~ biden, pag. 100-120. JANUARIE_[—7 Nei datorité confinutului mare de uleiuri minerale, pot fi distilate gi a construit 0 Fabrica de distilat sisturi bituminoase (Orfabri), in zona care, s-n zilelenoaste, se numeste « Olfabrik » Exploatarea minierd a acestor gisturi bituminoase sa ficut, in prinnul rnd, prin galerii de coast gi mai tiezi, prin hci ‘miniere subterane grupate in jurul pufului FRIEDRICH (putul 1). Tn perioada 1860-1864, lucririle de cexplorare si exploatare a fost concentrate la galeriile de coasta: Franz-loseph, Franciscus gi Johanna. Apoi s-al concentrat exclusiv in Valea Theresic. Fabrica a inceput si functioneze din anul 1860 si, inifal, cra compusé dintr-o bali, uo lungime de 106 m, o ljime de 15,7 m si indlfimea de 5,7 m. Aici au functionat, tot la ineeput, 30 de retorte orizontale din font, Fabrica mai dispunea deunrezervorde cca. 1.680 kg, un depozit de uleinri cu3 rezervoare, oclidire pentru cazane, clidirea sefului distierei, a.m. Fala fabricii era acoperita cu tabla coils neat aiepsialg helel'a feet fidicati 0 cladire anexa pentru instalaia de pompate a ifeiului. Pompa de refulare a fileiului era prevazuta cu manivele stun Narivicke Geschichie