'

,
.

www.dacoromanica.ro
 LEGENDE
SAU

BASIIELE ROMANILORC
ADUNATE DIN GURA POPORULUI

DE

P. ISPIRESCU
culegVor-tipogr of

BUCURESCI
EDITURA LIBRARIEI H. STEINBERG i TIPO- LITOGRAFIA DOR. P. CUCU
7, CALEA RAHOVEI, 7 i 8, BUT.. ELISABETA, 8.

1892.
www.dacoromanica.ro
Colectia de fats se pun crotir iloriz.

www.dacoromanica.ro
 IN LOCO DE PREFATA-

Mirceptl, 1882

Dornnule Ispirescu,
Privindu la volumulii de povesti poporalecemi-altri-
nzisti la lard, imi pare ca me aflu in fates cu o comora
pe care asti fi perdut-o de multi, §i am rega sit-o intr'o Ali
de noroc.
Uri geniii farmeccitor ese din cuprinsulti lui §i vine de
me is pe aripele sale ca sci me transporte in timpulti co-
pileiriei mole si in lumea acea multi t adimenitOre,locuitol
de zntei, de balauri, de pajuri, de cai ncisdra vani, de
paseri mciestre, de stramba-lenine, de sfarma-pietre, de
feli-frumosi, de fete de im.perati cu plete de aur, etc.,
intr'unti cuventa de tote minunile ce-mi povestea manca
(doicaj in noptlie de iarna la gura sobei.
Dragalase povestiri care izni inganaftsomnultl,cu visuri
incantatOre §i care ail, avutii o fericita inriurire asupra
inchipuirei mole de cand mita pelume. Ele aft contribuita
a me face poeti;
In adevera-aceste fantastice roduri ale imaginafiei po-
porului romanti ati unit caractera, de origtnalitate carele
radices mai presusi de call basmele altoru neniurf,, ccici stint
si inavtlfite de traditii mitologice ale anticilorti no§tri stre-
www.dacoromanica.ro
 4

bunt, 0 via colorate de raclele sorelui oriental. Ele dar,

sunt de natures a nasee mirarea §i admirarea streinilorit
culti care se ocupci cu studiula producetilora intelectuale
ale sernintiilor resaritene.
A se interesa de aceste basme feerice, este un lucru
naturalu; a le feri de nimicirea la care ar fi espuse cu
timpula, este o dorintci patriotica; insci a sci de a le pas-
tra naivitatea poetics a graiuluipovestitorilora de la r-
cletori, este o opera din cele mai meritorii.
Acestu meritu l'ai avuta d-ta,dommule Ispirescu, Si eic to
felicita cu toga sinceritatea unui adoratoru alu poesiei po:
porului nostru, pentru modulo iscusitu cu care at culesu §2
ati publicata importanta eclectic ce at intreprins cu mult
ostenelci §i mari sacrificii.
Alfa cut unbuna ser icia nemului romcinesc a aduncincla
intr'una §irega multime de pietre scumpe din averea natio-
natal, una §ireg care nu mai este amenintatu de a se perde.
Recunoscinta neistra iti este dar ccigigata pentrutotu-d'a-
una. Preliosula d-tale volumatrebue sa se affe in fle-care
cases; caci in ela generatiile noue vorii inveta a cundsce
valorea inteligeritii §i a naturei poporului romans.
Cea mai scumpa recompensci pentru d-ta este de a-ti
vedea numele legata de comora povestllortt din tars fi, de
a-ti putea ;lice cu fala ea ai indepliniti< o sacra datorie
catre Patric!
Al d-tale servitor §i mule,
V. ALEXANDRI.

www.dacoromanica.ro
 RADU PRICU
invet6tor
-ale BRA*OV K.-
I
TINERETE FARA BATRINETE *E VIA.TA. FARA.
DE MOARTE.

fost o data ca nici o data ; a de n'ar fi nu s'ar mai

povesti ; de cand facea plopprul pere §i rachita mic-
pnele ; de cand se bateau uril in coadd; de cand se
luau de gat lupii cu mieii de se sarutaii infralindu-se ; de
cand se potcovea puricele la un picior cu noue-deci si nou6
de oca de fer §i s'armica In slava cerului de ne aducea povesti
De dud se stria musca pe parete
Mal mincinos tine nu crede.
A font o data unii imperat mare si o imperatesa, amandoi
tiueri ,i frumo0, si voind sa aiba copii, a facutii de mai
multe on tot ce trebuia sa faca pentru acesta; a amblat pe
la vraci si filosofi, ca sa le caute la stele si sa le ghicesca
data or sa faca copii ; dar in zadar. In sfar§it audind impe-
ratul ca este la un sat aproape un uuchias dibaciii, a trimis
sä-1 theme; dar el respunse trimisilor ca: tine are trebuinta,
sa vie la dansul. S'an sculat deci imperatul t4i imperatesa, si
luand cu den01 vr'o cap-va boeri marl, osta0 si slujitori, s'ail
dus la within acasa. Unchinul, cum i-a vedut de departe,
a exit sal intimpine §i tot d'o data le-a dis :
Bine afi venit sdnetosi ; dar ce ambli, imp6rate, sä Ai 1
Dorinta ce ai, -o sa-ti aduca intristare.
Eil nu am venit sa to intreb asta, dise imperatul, ci
data ai ce-va lecuri care sa ne facS sa avem copii, ain't dal.
www.dacoromanica.ro
 2

Am, respunse unchiapl ; dar numai un copil o sa facets.

El o se/ fie Fet-frumos si dragastos, §i parte n'o sä aveg de el.
Luand imperatul si imperatesa lecurile, s'aft tutors veseli
la palat, §i peste cate-va elile imperateasa s'a simtit insarcinata.
TOta imperatia, si tote/ curtea, si toti slujitorii sal veselit de
acesta Intemplare. Mai 'naiute insa de a veni cesul nascerii,
copilul se puse pe plans, de n'a putut nits un vracia sag
impace. Atunci imperatul a inceput sa-T fagadueasca tote bu-
nurile din lume, dar nits ass n'a fost cu putinta se/ -1 face/ sä tad.
Tad, dragul tatei, clicea imperatul, ca ti-oia da imperatia
cutare, salt cutare; tad, fiule, ca 11-oin da de sotie pe cutare
sail cutare fats de imperat, si alte multe d'al de astea; In
sfaqit, data v6clu.§i veclu ca nu face, 11 ma! (Jim : tad: fetul men,
ca ti -ohl da Tirterefe fare/ ba.tretnefe §i viata far& de m6rte.
Atunci copilul tacu qi se nascu; ear slujitorii deters In tim-
pine si in surle §i in toga imperatia se !Ulu veselie mare o
s6ptemana intrega.
De ce crescea copilul, d'aceea se facea mai islet si mai In-
drasnet. Ii deters pe la scoff §i filosoff, si tote invetaturile pe
care alti copil le Inveta intr'un an, el le inveta Intr'o lung ;
ast-fel in cat imperatul murea si invia de bucurie. TOta im-
peratia. se falea ca o sä aiba un imperat Intelept si procopsit ca
Solomon imperat. De la o vreme incOce insa, nu schl ce avea,
ca era tot gale,,, trist si dus pe gandurl. Ear cand fuse intr'o
Ali tocmai cand copilul implinea tint!-spre-ciece an!, si im-
peratul se afla la masa cu totI boerii si slujbnil imperatiei
si se chefuiaa, se scula Fet-frumos si Oise :
Tata, a venit vremea sa-mi dal ceea ce mi-aI fagaduit
la nascere.
Auclind acesta imperatul s'a Intristat forte §i I-a cjis-:
Dar bine, fiule, de unde pot ell sa-II daft un ast-fel de lucru
ne-maI audit; si data ti-am fagaduit atunci, a fost numal ca
se/ to impac.
Dad tu, tats, nu poll sa-mi dal, apol sunt nevoit se/ cutreer
Iota lumea pans voift gasi tagaduinta pentru care &am nascut.
AtuncI totI kern si imperatul deters in genuchi cu rugaciu
www.dacoromanica.ro
 3

ne sa nu paraseascd imperdlia ; find -ca, dicead boerii, tatal

ted de a ci inainte e batranu, si o sa to radicAmii pe tine In
scaun, qi avem sa -t1 aducem cea mai frumoasA imperatesa de
sub sore de sofie ; dar n'a fost puting sa -1 intOrca din hotd-
rirea sa, ramdind statornic ca o Tiara In vorbele lui; dr ta-
ta-seil dacd vedu si \Tech], ii dete voie, si puse la tale sd'i
gatescd de drum merinde, §i tot ce-i trebuia.
Apol, Fet-frumos se duse in grajdurile imperatesci, unde erad
cei mai frtimo0 armdsari din Vita imperAtia, ca sa -s1 alegd
unul ; dar, cum punea mana si apuca pe eke unul de coda, ii
trantea, si ast-fel top caii *turd. In sfar§it, tocmai cand era sa
esd, 41 mai aruncli ochii o data prin grajd, si zdrind intr'un colt
un cal rapciugos, si bubos, si slab, se duse la dansul ; dr cand
puse mina pe coda lui, el 4,11 intorse capul §i dise :
Ce poruncesci Stapane ? Multumesc lui Dumnedeil, ca
'ml-a ajutat sa ajung ca sa mai pue maina pe mine un voinic.
Si Infepenindu-0 picierele, remase drept ca luminarea. Atunci
Fet-frumos ii spuse ce avea de gand sa facd, §i calul ii clise :
Ca sa ajungi la dorinfa ta, trebue sa ceri de la tats -ted
palosul, suLta, arcul, tolba cu sAgefile si hainele ce le purta
el cand era flacail ; er pe mine sä me ingrijesci cu insufi maim
ta ,sese septemdni, sl ordul sa mi-1 dai fort in lapte.
Cerend imperatului lucrurile ce-1 povetuise calul, el a che-
mat pre vdtaful curtii, §i i -a dat porunca ca sa-i descbida tote
tronurile cu haine spre a-§i alege fiul seu pe acela care ii va
placea. Fet-frumos, dupa ce rescoli trei stile si trei nopli, gasi
in sfar§it, in fundul unui tron vechift, armele si hainele Wane-
sed de cand era Mail, d it forte ruginite. Se aimed insu§i cu
maim lui sa le curefe de rugind, si dupd sese septemani, isbuti
a face sa lucesca armele ca oglinda. Tot °data ingriji §i de
cal, precum ii ctise el. Destuld munca avu ; dar fid ca isbuti.
Cand audi ,.3aluld de la Fet-frumos ca hainele si armele suet
bine curatate §i preg,Atite, o data se scuturd si el, §i tote bubele
ci rapciuga *Turd de pe densul si remase intocmai cum 11
fetase ma-sa, un cal gras, trupe§ si cu patru aripi ; vedeudul
Fet-frumos ast-fel, ii .Jise :
www.dacoromanica.ro
 1

De adi in trei dile plecam.

SA traesel stapane ; sunt Bata chiar adl, de poruncesci,
ii respunse calul.
A treia di de dimineata, tots curtea .si tota imperatia era
plina de jale. Fet-frumos, imbracat ca un vitez, cu palosul
in maim, ealare pe calul ce-si alesese, isi lua dioa buns de la
imperatul, de la imperatesa, de la top boerii cei marl si eel
midi, de la ostasi si de la top slujitorii eurfil, carii, cu lacramile
in ()chi, It rugaii sA se lase de a face caletoria acesta, ca nu
care cum-va sa merga la peirea capului sal; dar el, (laud
pinteni calului, esi pe porta ca ventul, si dupa densul earale
cu merinde, cu bani si vre-o doue sute de ostasi, pe care -i
oranduise Irnperatul ca sa -1 insolesca.
Dupe ce trecu afara de imperatia tatalui seii, si ajunse in
pustietate, Fet-frumos, isi imparti tots avutia pe la ostasi, si
luandu-si dioa bona, II trimise inapoi, oprindu-si pentru den-
sul merinde numal cat a putut duce calul. Si apucand calea
catre rasarit s'a dus, s'a dus, s'a dus, trei Bile si trei nopti, papa
ce ajunse la o eampie intinsa, uncle era o multime de 6se de
omeni.
Stand sa se odihnesea, il disc calul:
SA seii, stapane, ea aici suntem pe mosia unei Grheonoe,
care e gat de rea, in cat nimeni nu calca pe mosia el fart
sa fie omorat. A fost si ea femee ca tote femeile, dar ble-
stemul parintilor pe care nu-i aseulta, ci II tot necajia, a
facut-o sa fie gheonoe ; in clipa acesta este cu copiii el, dar
main, in padurea ce o vedl, o s'o intalnim venind sa to pra-
padesca ; e grozav de mare; dart sa nu to sperii, ci sa fii Bata
cu arcul ca sa o sagetezi, er palosul si sulita sa to tii la
indemana, ca sa to stujesci cu densele caul va fi de tre-
buinta.
Se deter& spre odihna ; dar pandea cand unul, cand altul.
A doua di, cand se reversa docile, el se pregateaii sa treca
padurea. Fet-frumos insela si infrana calul, si china o stranse
mai mult de cat alta data, si porni; cand, audi o ciocanitura
grosnica. Atunci calul ii disc : tine-te, stapane, gala, ca eta se
www.dacoromanica.ro
 5

apropie GheonOea. Si cand venea ea, none, dobora copacii aa

de iute mergea ; ear calul se urea ca ventul Jana cam d'asupra
ei si Fet-frumos ii lua un picior cu sageta, si cand era gata
a o lovi cu a doua sageta, striga ea :
Stai, Fet-trumos ca nu-ti fac niacin.
Si vectend ca nu o crede, ii dete inscris cu sange-
le sou.
Sa-ti traiasca calul, Fet-frumos, ii mai dise ea, ca un
nasdravan ce este; caci de nu era el, to mane= fript ; a-
cum 1nsa m'ai mancat to pe mine ; sa scii ca pia adi nici
un muritoril n'a cutezat sa calce hotarele* mele pand aicea ;
tali -va nebuni caril nail incumes a o face, d'abia aii ajuns
panel in cAmpia unde ai vedut osele cele multe.
Se dusera acasa la densa, unde GheonOea ospeta pe Fet-
frumos §i'1 omeni ca p'un caletord. Dar pe cand se aflail la
masa si se chefuiail, era Gheoneea gemea de durere, de °data
el il scese piciorul pe care 11 pastra in traista, i-1 puse la loc
gi indata se vindeca. Gheonoaea, de bucurie, tinu masa trei
Bile d'a randul §i ruga pe Fet-frumos alega de sotie pe
una din cele trei fete ce avea, frumese ca nisce dine; el
tusa nu voi, ci ii spuse curat ce cAuta ; atunci ea Ii Oise cu
calul care IL ai, §i cu vitejia ta, creel ca ai sa isbutescI.
Dupa trei dile, se pregatira de drum si porni. Morse,
Fet-frumos, merse si er merse, c ale lunga si mai lunga ;
dara cand fu de trecut peste hotarele Gheoneei, dete de o
campie frumosa, pe de o parte cu erba inflorita, era pe de
alts parte parlita. Atunci el intreba pe cal de ce este erba
parlita 4 Si calul 11 respunse :
Aici suntem pe mqia unei Scorpii, soca cu Gheoneea;
de rele ce suntil nu potil sa traiasca la un lot ; blestemul
parintilor le-a ajuns, si d'aia sail fa'cut lighioi asa precum le
ved1; vrapakia for e grOsnica, nevoie de cap, vor sa-1 ra-
pesca una de Ia alta pament ; dud Scorpia este necajita ref],
varsa foe §i smola ; se vede ca a avut vr'o cearta cu sora-
sa, §i viind s'o gonesca de pe teremul el, a Ora erba pe
unde a trecut ; ea este mai rea de cat sora-sa ci are trel
www.dacoromanica.ro
 6

capete. Sä ne odihnim putin, stapane, si maine dis de dimi-

neta sa fim gata.
A doua di se pregatira, ca §i cand ajunsese la Gheonee,
ci pornird. Gaud, auclird un urlet §i o vajietura, cum nu mai
audisera ei pan& atunci.
Fir gata, stapane, ca eta se apropie sgripsoreica de
Scorpie.
Scorpia, cu. o &lea in cer §i cu alta in pament, §i versand
flacari, se apropie ca ventul de iute; era calul se urea repede
ca sageta pan& cam d'asupra ci se lath asupra ei cam pe de
o parte. Fet-frumos o sageta, si it shunt un cap ; dud era
sa-I mai is un cap, Scorpia se ruga cu lacrami ca sa o ierte,
ca nu-i face nimic ; si ca sa-1 incredinteze, ii dete /nscris cu
sangele ei. Scorpia ospeta pe Fet-frumos si mai §i de cat
Gbeoneea ; era el ii dete si densei inapoi capul ce 1-1 luase
cu sageta, carele se lipi Indata cum it puse la Joe, si dupd
trei Bile plecara mai departe.
Trecend si peste hotarele Scorpiei, se dusera, se dusera, si
era se mai dusera, liana ce ajunserA la camp numai de flori
§i unde era numai primavara; fie-care flare era cu deosebi-
re de mandra §i cu-un miros dulce de to imbata i tragea un
ventipr tare abia adia ; aicea statura ei sa se odihnesca ; era
calul ii dise.
TrecurAm cum trecuram pant aci, stapane ; mai avem
un hop ; avem sa dam peste o primejdie mare ; §i data ne-o
ajuta Dumnedeil, sa scapam si de densa, apoi suntem voinici.
Mai nainte de aci este palatal unde locuesce Tinerele farce
batreinele §i vials farce de mode_ AcestA cast este Incon-
giurata cu o padure desa §i inalta, unde sta6 tote fiarele cele
mai selbatice din lume; diva si noptea pazesc cu neadormire
si sunt multe forte ; cu densele nu este chip de a to bate ;
§i Ca sa trecem prin padure e peste pate ; nol insa sa ne
silim, dac'om putea, sa grim pe d'asupra.
Dupa ce se odihnira vre-o doue dile, se pregatird ear4I ;
atunci calul tinenduil resuflarea, dise :
Sta'pane, strange chinga cat pop de mull, si IncalecAnd
www.dacoromanica.ro
 7

sa te fa bine si in scarf, si de coama mea ; piciorele sa le

tii lipite pe langa suptiora mea, ca sa nu me 7aticnesci in
sborul med.
Se urea, facu proba, si in tr'un minut fu aprope de padure.
Stapane, mai clise calul, acum e timpul cand se da de-
naancare fiaralor padurel si sunt adunate tote in curte, sa
trecem.
Sa trecem, raspunse Fet-frumos, si Dumnecleil sa se
indure de not.
Se urcara in sus, si veclura palatul stralucind ast-fel, de,
la sore te puteai uita, dar la densul ba. Trecura pe d'asu-
pra padurel si tocmai cand eraii sa se lase in jos la scara
palatului, d'abia, d'abia atinse cu piciorul verfulli until copacitt
si d'odata toata padurea se puse in miscare ; urlari dobitoacele
de ti se Ikea parul maciuca pe cap. Se grabira de se lasara
in jos ; si de nu era Demna palatului afara, Band demancare
puilor ei (cad asa numea ea lighionile din padure), ii pra-
padea negresit.
Mai mull de bucurie at ml venit, ii scapti ea ; caci nu mai
vecluse pans atunci suflet de om pe la densa. Opri pe dobitOce, de
le Imblancli si le trimise la locul lor. Stapana era o clina
'nalta, suptirica gi detalase, si frumoasa, nevoe mare l Cum
o veciu Fat-frumos remase incremenit. Dar ea, uitandu-se cu
mil& la densul, II dise :
Bine at venit, Fat -frumos t Ce cauti pe aici ?
Cautam, clise e1, Tinerete far& bettranete si viafa feirci
de moarte.
Daca alit* ceea ce disesi, aci este.
Atunci descalica si intra in palat. Acolo gasi anca doua fe-
mei una ca alta de tinere ; eratt surorile cele mai mart. El
incepu sa multumeasca clineI pen tru ca 1-a scapat de pri-
mejdie ; era ele, de bucurie gatira o dna placuta numai In
vase de aur. Calului II dete drumul set pasta pe unde va voi
densul; pe urma ii facura cunoscuti tutulor lighiOnelor, de pu-
teaii ambla in thud grin padure.
Femeile it rugara sa locuiasca de aci inainte cu densele, cad,
www.dacoromanica.ro
 8

4iceati ca II se urase .eciend tot singurele ; era el no astepta

sA'l mai ;lie& o data, ci primi cu tots multumirea, ca unul ce
aceea si cauta.
Inset, !met, se deprinsera unit cu alfil, isi spuse istoria si
ce pati Ora sa ajunga la densele, si nu dupfi multa vreme
se si Insoli cu fata cea mai mica. La insofirea for stapA-
nele easel II deters voe sA mearga prin tote locurile de prin
prejur, pe unde va voi; numai pe o vale, pe care i-o si a-
ratara, ii disera sa nu merga; cAci nu va 11 bine de el, si-t
si spusera ca area vale, se numea valea plangenii.
Petrecu acolo vreme uitatA, fail a prinde de veste ; fi ind
ca remasese tot asa de tiner, ca si cand venise. Trecea prin
padure, fara sA-1 (lora mAcar capul. Se desfata in palaturile
cele au rite ; treia in pace si in liniste cu sofia si cum-
natele sale ; se bucura de frumusetea florilor Si de dulceta
si curalenia aerulul, ca un fericit. Esea adesea la vinAtore ;
dar intro 44 se luA dupa un epure, dete o sAgeld, dete doua
si nu-1 nimeri; superat alerga dupg el, si dete gi cu a treia
sageata, cu care it si nemeri ; dara nefericitul, in invAlmAseala,
nu bagase de sem& ca, alergand dupA epure, trecuse In valea
plangerei.
LuArld iepurile, se intorcea acasa; cand, ce sa vecli d-ta
de o data II apuca un dor de tats -sea si de mama sa. Nu
cuteth sa spue femeilor maestre ; darA ele it cunoscurA dupa
Intristarea si neodibna ce vedea Intr'insul.
Al trecut, nefericituie, in valea plangerii f iT clisera ele
cu totul speriate.
Am trecut, dragele mele, fara ca sa fi voitfl sa fac asta
neghiobie ; si acum me topesc d'a-n piciOrele de dorul parinfilor
met, Insi si de voi nu me Indur ca sA ye parasesc. Sunt de
mai multe dile cu voi si n'am sa me plAng de nici o malmire
MA voiil duce dal s6.-mi mat vedi o data parinfil si apot mfr.;
Intfirce ca sa nu me mai due nici o datA.
Nu ne parasi, iubitule ; pArinfil MI nu mai trAesc de
sute de ant, si chiar tu, ducendu-te, ne temem ca nu to vet
mai intorce : ramai cu not ; caci ne dice gandul ca vet peri.
www.dacoromanica.ro
 9

TOte rugaciunile celor tree femei, precum si ale caluhil,

n'a fost in stare sa-i potolesca dorul parintilor, care-1 usca
pe d'a-utregul. In cele mai de pe urma calul 11 (rise :
Daca nu vrei sä me asculti, stapane, on ce ti se va
intempla, sa scil ca numal to esti de vina. Am sa-ll spuiii o
vorba, si data vei primi tocmeala mea, te duc inapoi.
Primesc, dise el, cu tots multumirea, spune-o :
Cum vom ajunse la palatul tatalui teit, sa te las jos,
si en' sa me intorc, de vel voi sä remal macar un teas.
Asa sä fie, jise el.
Se pregatird de plecare, se imbratisara cu femeile, si dupa
ce-si luara clioa buns unul de la altul, porni, lasandu-le sus-
pinand si cu lacrtimile. in ochi. Ajunsera in locurile unde
era mosia scorpiel ; acolo gasira orase ; padurile se schimba-
sera in campii ; intreba pe unii si pre altil despre scorpie si
locuinta ; dar ii respunsera ca bunii for aucliserd dela stra-
bunii for povestindu-se de asemenea flecuri.
Cum se pOte una ca asta ? le clicea Fet-trumos, mai
alalta-eri am trecut pe aid; si spunea tot ce scia.
Locuitoril ridea de densul, ca de unul ce aiureza sau vi-
seza destept, era el superat pleca inainte, tail a baga de
sema ca barba si perul ii albise.
Ajungend la mosia Ghionoaei, facu intrebari ca si la mosia
Scorpiel, si primi asemenea raspunsuri. Nu se putea domiri
el cum de cite -va dile s'aii schimbat ast-fel locurile si erasi
superat, pleca cu barba alba pan& la bran', simtind ca II cam
tremurau piciOrele, si ajunse la imperatia Tatane -seu. Aid
alti Omeni, alte orase, si cele vechi eraii schimbate de nu le
mai cunoscea. In cele mai de pe urma, ajunse la palaturile
in care se nascuse. Cum se dete jos, calul ii seruta mana, si
ii dise :
-- Ramai sauetos, stapane; ca eu me intorc de unde am
plecat. Daca poftesci sa mergi si D-ta, incaleca indata si
aidem.
Du-te sanetos, ca si eu nadajduesc sä me intorc peste
emend.
www.dacoromanica.ro
 10

Calul plea ca sageta de iute.

Veclend palaturile daramate si cu buruienl crescute pe den-
sele ofta, si, cu lacrAmI in ochi, cata et-0 aduca aminte cat
er a o data de luminate aste palaturi si cum si-a petrecut
e opilaria in ele ; ocoli de vre-o done trei on cereetand fie-
care camera, fie-care colfulef ee'l aducea aminte cele tre-
cute ; grajdul in care gasise calul; se pogori apol in pivnitar
garli eiul edreea se astupase de daramaturile eaclute.
CAutand intr'o parte si in alta, cu barba albs pank la
genuchl, ridicandu-si plopele ochilor cu malnele si abia urn-
bland, nu gAsi de cat un tron odorogit; 11 desehise, dara in
el nimic nu gasi ; ridica capacul chichite, .si un glas slaba-
n ogit II dise :
Bine ai venit, eA de mai intardie, si efi me prApacleam.
0 palma 11 trase mortea lui, care se uscase 6e se Meuse
earl* in ehichita. si eaclu mort, si indata se si fAeu ferena..
Ear eft inealecaifi p'ua sea si ye spusei dumne-vostrh asa..
Notd. Povestit de tata, sedetor in Bucuresci, Mahl. Udri-
cani, intre 1838-1844.
Publicat pentru prima oar& in Tciranu/ Roman No. 11
din 1862; a doa bra intr'o brosurica din 1862; a treia ora.
In Legende sad Basmele Ro manilor, de Un culegetor-tipo-
graf, Partea I. la 1872.

www.dacoromanica.ro
 lI

ILEANA. SIMDIANA.

fostfl o-data ca nici o data, etc.

A. fostii o data unit imperat. Ace! imperat mare
si puternicii batuse pe totl imp6rafil de prin pre-
giurulii lui si--I supusese, incat is1 intinsese, hotarele impe-
ratieI sale pe unde a intarcatil draculit copiii, si tort 'mite-
rata cei haul): era indatoratI a-1 da eke unil flu d'ai se):
ca se-1 slujesca cate dece an!.
La marginea imperafiei lui mai era unit altu imperatu
carele, catit a fostii tiara', nu se lasase sa-lii bats : cand ca-
dea cate unit parjolii asupra terei sale, elf se facea luntre
si punte gi-11 seapa tera de nevoig ; era dupg ce ajunse la
betranete, se supusese si elf imperatului celui mare si tare,
fiind-ca n'avea incotro. Elu nu scia cum sa faca, cum sä
drega, ca sa implinesca voia acelul imperat de a-1 trimite
pe unulit din fiii sei, ca sa -1 slujeseg: fiind-ca u'avea Merl,
ci numal trei fete. Dinteacesta elf sta pe ganduri. Grijea luI
e,ea mare era ca sa nu creda acelf imperatti ca el este za-
cas si se indgretniceste a-1 trimite vre-unil fiu, din care pri-
cing sa ving as -I iea imperatia, era elf cp fetele luI sä moth
in ticalosie, in saracie si cu rusine.
Veclendf fetele pe tata-seti tau superatii, se luase si ele
de gandurI, si nu sciati ce voie sa-I fug ca sa -lii ma! inve-
selescg. Daca vedura si vedura ca nimicu nu-1 este pe plat,
www.dacoromanica.ro
 42

fata cea mai mare isi lud inima in ding si-lt intreba intro
di la masa, ca de ce este superatil :
Au purtarea nostrA nu-ti place? ii dise ea. AU supusil Ma-
riei Tale sunt rei si artagosi de-IT pricinuesce atata mahnire ?
Spune si nod, tats, tine este vipera aceea care nu-ti da
pace si-ti otravesce betranetele si ne fagaduimii chiar a ne
jertfi, deed acesta va putea sa-ti aline ore alma mahnirile :
cad numai tu, tatd, esti mangaerea nOstrA, dupd curnii prea
bine scii; era not nice °data r ea t esitii din cuventulii teir.
De asta, asa este ; n'amii a me plange de nimicu. Nu
mi-ati calcat porunca nici o data. Dard voi, dragele mele,
nu puteti sa -mi alinati durerea care-nil pdtrunde sufletulft.
Vol sunteti fete, si numai un baiatu marl scete din nevoia
in care me ann.
Eu nu intelegii, dise fata cea mare, de ce ascundi de
not isvorulu mahnirilor tale, tats, spune, ca eil eta suntil
data a-mi da viata pentru tine.
Ce sa sciti voi face, dragele mele De cand sunteti pe
lumea asta aLba, vol ati amblatil cu furca, cu aculii, cu re-
: sciti torte, case, tese. Numai unit vitezil me p6te

mantui, care sä scie sa resucesca buzduganulii, sa radian-

iasca sabia cu virtute si sa caldrescd ca unit smeii pa-
rker.
- Ort-cumil, tats, spune-ne si nod, ca doll nu s'o face
gaurd in ceru, dacA vorml sci si not ce lucru to amdrasce.
Daca veclu imperatulil ca -14 intetescil fetele cu rugaciunele,
dise :
Iata copilele mele, de ce sunt totil tristii. Vol sciti ca ni-
meni nu s'a pututii atinge de imperAtia mea cAtii amu fostil
tinerfr, fart sd-si capete alageoa si fard sä se ducd rusinatii
de unde a venit. Acurna pArdalnicele de betranete mi -au se-
catil Vita' virtu tea ; bratulii met e slabanog,it, nu mai pOte sa
Invertesca palosulii de sd se cutremure vrasmasulii. Soimule-
null met, pentru care p'aci-p'aci era sa -mi perdu viela pand
l'amii dobanditil, a imbatranitii si el: e3te unit' rdpcigosii ;
abia isi tirie .si eau vieta de adi pe maine. Alta data abia
www.dacoromanica.ro
 13

me aretamit Inaintea vresmasului si, se te tii *leo 1 ii sfe-

raia calcaele din naintea feta mele ; dare adi, ce se ye mai
spuiu ? voi sciti ca m'amd supus celui mai mare si mai
tare imperat de pe fata pdmentului. Ins& la densuld este
obiceiuld ca toff supusii imperetiei se' -i tramita rate unit flit,
944 slujescd qece an!, si eft ye amd numai pe voi.
Me ducd eti, tats, dise fata cea mare, si me void sill
din tote puterile mele se te multumesa.
Me temti se' nu te intorci Vera nici o isprava. Cine scie,
ce incurceture ye! face p'acolo, de se' nu -i mai dea nimeni
de cepataiii, cat heu!
Tot ce seal tats, si me fegAduescia, este ce nu te-oiii
da de rusine.
Daca este asa, pregetesce-te si te du.
Gaud audi feta a tata-sed if cid voe se merge', nu mai putea
de bucurie. Punea la cale tote pentru drum ; si se intorcea
numai intr'un calceid, cAnd poruncea si aseda lucrurile de
caletorie. Isi alese calul cel mai de frunte din grajdurile im-
perAtesci, hainele cele mai mendre si mai bogate, si merinde
ca se.-1 ajunge und anti de dile.
Dupe ce tats -sed o vedu gate de plecare, ii dete povetile
pArintesci de cum se se porte, cum sä feed ca se' nu se des-
copere ca e fate. 0 MOta totii ce trebuea se' scie and vitez
care merge la asa slujba inalte, si cum se se feresce de bar-
feli si devote, ca se nu fie uratA si nebagata de serna de eel-
l-alti flu de imperati. Apoi ii clise :
Pasa, cu Dumneded film mea, si adu-ti a-minte de in-
vetaturile mele.
Fate esi din curie ca fulgerul; n'o mai tinea pamentul de
bucurie ; intr'o clipe nu se mai vedu. $i dace n'ar fi stet mai
incolo se' -si astepte boieril si cardle cu merinde, acestea s'ar
fi perdutd, Iiind-ce nu puteaft se se tine dupd. dense.
Imperatulii /I esi pe de alta parte inainte, mai la margi-
nea imperetiei, fere sa scie ea ; asede indate anti podd de
amnia, se fecu unit lupd si se ascunse sub podd. Gaud era
se' treca filca-sa de o datA esi de sub aceld podd, cu dintii
www.dacoromanica.ro
ranjiti si clAntanindil de to lua g-roza ; se uitd drept la densa
cu nisce ochi cars strAlucea ca doue fAclii, si se repedi la ea
ca sa o sfasie. Fata, care inghetase singele in ea de fried
isi perduse cumpetul, si data calul nu facea o sdriturd la o
parte, lupul infigea ghiarele inteensa; ea o lud la sanetosa
inapol. Tatd-sett, care se intorsese inaintea ei, esi s'o intern-
pine si-i dise :
Nu-ti spuneamti eA, fata mea, ca nu tote muscele facii
miere'1
Asa este, WA, (lard n'am sciut ca ducendu-me sä slu-
jescii until imperatil, amti sa me lupt si cu flare selhatice
si turbate.
Daca este asa, dise imperalul, secli acasd de-ti vedi de
fuse si rnosore, si Dumnecleti sa aibd mils de mine, ca sa nu
me lase a muri rusinatil.
Nu trecu mult si se ceru si fata cea mijlocie sa se clued
si densa; si se lega ca ea isi va pune tote puterile cum sa-
si slarseasca slujba ce liia asupra-si.
Dupd multe rug,aciuni si fagaduell, se induplecd tats -seil
si o lass si pe densa sa se clued. ; dar pati si ea ca sora-sa
cea mare, si intImpinand-o tats -seti &and se Intorcea dise :
Ei, fata mea, nu ti-am spur eft ca n u se mandna tote
ceea ce sbdra ?
Adeveratil. este, tatd, asa mI-al disu ; dard prea era gro-
zavil aeelu lupu. Unde deschise o gurd de sa me imbuce
dintr'odatd, si unde se ulta cu nisce ochi din cari par'ca e-
dian nisce sdgeti de me sAgetait la inima!
*OA acas5. dare, respunse Imperatulit, de vedi de coda
mdturel si de zarzavaturile de la bucdtdrie.
Mai trecu ce mai trecu, si eta el si fata cea mica dise
tatalui seti intr'o di &And sedeati la masa :
Tatd, lasd-me si pe mine sa facii o cercare, lasd-me
rogute, sa me due si eti sa-mi Incerc norocul.
De ore-ce surorile tale cele mai marl n'aii putut-o sea.-
te la cdpeteiii, me mill cum III mai vine sa vorbesci de tine
care nu scii nici cum se mananci mamdliga.
www.dacoromanica.ro
 15

Si se cerca in tote felulii sa-I tae pofta de plecare, dara

in zadar.
Pentru dragostea tea tats, mai clise ea, void face pe
-dracul in patru, numal sA. isbutesc ; insA data Dumnecjeu imi
va sta Impotriva, me void intoarce erasi la tine si fare sa me
rusinez.
Se mai impotrivi tata-see, se mai codi ; dara fila-sa ild
birui cu rugaciunile. La urrna de tot elite imperatul:
Dace este asa, eta iti dad si tie voe, sä vedem ce pro-
copselA a sa-mi fad. Ce-asii mai ride sa te ve4i1 intor-
cendu-te cu nasul in jos I
Vei ride, tats, cum al ris si de suriorele mele, fare cu
tete astea sa le scads cinstea.
Fata imperatului, data veclu ca tatal seu ii dete voie, se
gandi mai inteid pe care din boerii eel batrani sa lea de pove-
tuitor. Si pane una-alta, ea isi aduse a-minte de vitejiile
tatalui sed din finer* si calul see.. Se duse deci la grajdd
ea sail alega si ea un cal. Se uita la unul, se uita la altul,
se ulta la toti caii din grajduri, si de nici unul nu i se prin-
41ead ochii, de si eraii armasarii si cail eel mai buni din WA
ImperAtia. In cele mai de pe urma dete si peste calul tatalui
sed din tinerete, rapciugosil, bubosii si zacend pe ceste. Cum
.11 veoclu, se uita la elii cu milA si par'ca nu se indura sa se
.depArteze de densul.
Calul dad. veclu asa, ii clise
Se vede ca pentru iubirea ce al catre imperatul, sta-
pang, te uiti asa de gales la mine. Ce puid de voinic era in
tineretele lull Multe isban0 am mai facut not amandoi.
Darn de cand a Imbatranit, nici pe mine n'a mai incalecat
altul. Si dad me vec,li asa de jigArit, este ca n'are tine sa
me hranesca ca elf". Asti -di, uite, de m'ar Ingriji tine -va
cum sa-rni prilasca mie, in clece clile m'asi face de nu m'asi
.da pe clece ca d'al de astia.
Atunci fata clise
Si cum trebue sa te ingrijeasca ?
SA me spele in tete rlilele cu apA neinceputA, sa -ml dea

www.dacoromanica.ro
 46

ordul fert in lapte dulce ca sä-lii pot rode, si pe fie-care di.

o banita de jaratecd.
and asu sci ca-mi vel fi de ajutor sa sfarsescii ce amu
pusd de gandii, mai-mai ca asti face asa precumil ()Jut tu.
Stapana, dise caluld, fa cercarea asta, si nu to cli.
Ca luld era nasdravand.
Fata imperatului ingriji de mild tocmai precurnd ii dise ell,
La a decea di unde se scutura o data caluld, si se facu fru-
mosd, Bras ca und pepene si sprinten ca o capriora. Apoi
uitandu-se veseld la fata imperatului, dise :
So -dl dea Dumnedeti norocil si isbanda, stipana mea,
ca m'ai ingrijitd si m'ai facut sa m'ai fid o data pe lume cum
doream. Spune-mi tu care este pasuld tea, si poruncesce-mi
ce trebue st fact".
Ed void sa mergd la Imperatuld cel mare si tare, ye-
cinuld nostru, ca sä-1 slujesc, si-mi trebue pe tine -va care
sa me povatuiasca. Spune -mi pe care din boeri sa alegd ?
Daca vei merge cu mine, ii dise calulti, habard sa n'aI ;
nu -ti trebue pe nimeni. Te void sluji cumil mit slujitit .si
pe tata-t6d. Numai sa m'asculti.
Daca, este asa, de adl in tree dile plecamd.
Si chiar acum data poruncesci, II respunse caluld. Fata
imperatului cum audi aceasta, fuse tote alea Ia tale pentru
drum. Ise lua nisce haine curate, dart fara podObe, si venina
inaintea tatalui set, II dise :
Remai cu Dumneded tata, si sa to gasescii sAnetos I
Cale build fata mea, ii dise tata-s6d. Tote ca Vote, nu
mai povetele ce ti-amil dattl sa nu le uitI nice o data. Si
la on -ce nevoie mintea to sa fie pironita la Dumneded, de.
uncle ne vine tote binele si totd ajutoruld.
Dupa ce se fagadui ca asa va face, fata porni.
Ca si cele-lalte fete, tats -sed Bete pe de alts parte gist esi
lnainte, aseda erase poduld de aroma si o astepta acolo.
Pe drumil caluld spuse feteI cu ce tertipuri ambla tata-sed
sa-I incerce barbatil, si o povatui ce sa fact ca sa Nape cu
fata curata. Ajungendu la podii, unde se ntpusti asupra eL
www.dacoromanica.ro
 17

un lupit cu nisce ochi turbati si sgaici de baga fiori in ase ,

cu o gull mare si cu o limbs ca de dihania turbata, cu coltii
rinjiti si cla'ntanindit de pare-ca nu rnancase de o luna de
; si and sa infiga ghiarele sale cele slisiitore, fata dete
calcae calulul, si unde se repecli asupra lupulul cu palosulil
in mans de sa-lit faca midi farimi, si data nu se da in la-
turi lupulu, in doue ilil facea cu palosula ; cad ea 1111 glu-
mea, fiindit ca-si pusese credinta in Durango'', ei dorea ca
vrendit nevrendd sa implinesca slujba ce si-o luase asupra.
Ea trecu podulii mandra ca unit' voinica. Tats -seil se mira
de vitejia el si dandii pe de alts parte, esi multii Inaintea
el, asecla unit podil de argintil, se facu unit' lea si acolo o
astepta.
Calulu spuse fetel peste ce o sa dea si o invgta cum sä
faca sa scape si de asta ispita. Cum ajunse fata la podulil
de argintii, unde ii esi 'oda inainte cu gura cascata, de sa
o imbuce cu cala cu trait, cu nisce colti ca eel de fildesit si
cu nisce ghiare ca secerile si racnia de se cutremurail co-
drii, si campiele vuiaii de-II lua au j.ulu. Numal uitandu-se
tine -va la capulit lul celit catii banita, si la coma aia ce
sta radicata in susii si sberlita, aril fi Inghetatil de fried.
Dara fata imperatului, imbarbdtata de cala, se napusti o data
inteinsulit cu sabia gola in mans, incatu dad. nu fugea leuhl
sub podit, in patru flu facea. Atunci trecu podulu, multu-
mindit lui Durnnecleil si nesciinda ce o mai astepta.
rata imperatulul, care nu esise din casa de canda o Meuse
masa, se mira si sta in loci' ulmita veyndit frumusetile cam -
pulul. Aci ii venea sä descalece ca sa adune cate "mil ma-
nuchiit de fiori din multimea aia ce acoperea vaile si Muffle,
flori de care nu mai vecluse ea ; aci ii venea sä se dea la umbra
sub cats unit copaciit naltil si stufosil, in care mule de pa-
seri cantail felii de felii de cantece, asa de duiose de eraii
in stare sa to adorma ; si aci In urma sa se dud la cate unit
sipotit de apa limpede ca lacrima ce isvora din cote unit corgi
de petra din costele delurilorit ; susurula acestorit isvOre o
faceaa sa se rate galesit la ele 1i -i placea sa le vacs curgerea
2
www.dacoromanica.ro
 18

lore cea serpuita ce aluneca pe parnentillncungiurate de mul-

time de floricele si verdeg de primavera. Dark' la tote astea
calulu o imbarbata si -i da ghiesii sä merga inainte si sa-si cate
de drunaii. E1u ii spunea ca voinicii no se ulta la d'alii de
astea, de catit dupA ce ducil trebile la capetit bunii. Ii mai
spuse ca re sä mai dea de o cursa pe care i-o intindea
tats -seil, si o invela cum sä faca a iasa si de asta data bi-
ruitore.
Fata asculta cu tote urechile si facu precumil o inveta ca-
lulil, fiindii-ca vedu ea ea tote inveiaturile lui 11 ese in de
bine, si din cuventulii lui nu se abatea.
Tata-sell, ca si de la randii, dete pe de alts parte si-i esi
inainte, aseda unu podii de aurii, se facu unit balaoril mare
cu dou6-spre-dece capete si se ascunse sub acelii pat.
Candit fu ca sa treca fata pe acolo, unde ii esi in nainte ha-
laurulii plesnindii din coda si incolacindu-se ; din gurile lui
esia vapaifi de foal, si limbele ii jucati ca nisce sageti arde-
tore ; cumu ilu vedu fata ca este asa de grozavii, nisce recoil
o apucara si i se facu perulu maciuca de fried. Calulit data
simii ca fata se perde cu firea, o imbarbata erasi si-i aduse
a minte ce o Invetase sa fad; era fata imperatului, dupa ce
mai prince nitica inima, stranse fraulii calului cu maim stanga,
ii dete calcae .si cu palosulti in drepta se repedi asupra ace-

lui balauril.
Um"' cesil tinu lupta. Calulit o potrivea cumil sa vina totil
came la o parte ca sa-I reteze vre-unil cape; dark' vrajma-
sulti se pazia si elit destuliide bine. In cele mai de pe urn.a
isbuti fata sa ranesca pe balauru. Atunci dandu-se elu de trei
on peste ca.pil, se racy °mil
Fetel nu-i venea sa creda ochiloru candil vedu pe tata-seu
inaintea ei ; era elu luand-o in brale si serutand-o pe frunte.
11 dise :
VOA ca to esti voinica, fata mea, si bine ai facutil de
1I-ai luatu ca lulu asta , cacI fara densulil to -ai fi intorsti si
to ca surorile tele. Amii bun/ nadejde sa ispravesci cu bind
sltijba, cu care to -ai insarcinatii de buns voe. Numal adu-ti
www.dacoromanica.ro
 19

aminte de povetele mele si sa nu e0 din cuventulit calului

ce ti-ai alesit. Sa ne vedemil saneto0 !
SA te aucla Dumnecleti, taut', 11 respunse fata, si sa te ga-
sescu 'adnetosti.
Apoi serutandil mais tatalui seil, se despartira.
Dupd ce merse tale lungt departata, ajunse la nisce munti
marl §i inalti. Iutre munti intilui doi smei ce se luptait
de noue ani §i nu puteail sa se dovedesca unulit pe altulit.
Lupta era pe moarte on pe viata. Cumit o veclura el, creclendil
ca este un voinicu, unulit II clise :
Fetii-frumosii, fete frumosii, vin'o de taut pe astit dus-
manit alit men, ca ti-oiti aide §1 eu vre o-data bunfi la ce-va.
Ear cell-rand, clise §i elit :
Fetil-frumosti, fetii-frumosii, vin'o de me scapa pe mine
de idolulii asta de vra,ma§il, si-11 voiit da unu telegar fara,
splint, care se numesce Galbenii-de-sore.
Fata intreba pe calii, pe care din amendoi sa scape ; era
calulfi ii Oise sa scape pe celit ce-i fagaduise sa-i dea pe
Galbenii-de-sore, ea este unu calit mai harnicit de catii den-
suld, fiindu-I frate mai tiara. Atunci uncle se repecli fata in
smeulii ceb1-1-altil cu palosulu, si dintr'o lovitura 11 facti in
doue bucall I
Smeulit, dad. se veclu scapatit, imbratisa pe mantuitorulfi
sal 1i-t multumi ; apoi mersera a-cast la densuld ca sa dea
lui Eetii-frumosil pe Galben-de-sore, dupa cumil se fagaduise.
Muma smeului nu mai putea de bucurie cAndit veclu pe fiu-
sell Welt, pi nu mai scia ce sit fact ca sa multumesca lui
Fetil-frumosu ca-1 scapase copilulit de la merle.
Fata irnperatului areta dorinta ce are de a se odihni de
ostenela drumului ce facuse. II dart o camara §i o lasara sin-
gull. Ea prefacendu-se ca voesce sa Ingrijesca de calit, ilu
Intreba data are sa i se lute nple ce-va ; si calulit ii spuse ce
are sa fact.
Muma Smeului pricepu ca aci la mijlocil se joca vre-o dra-
cie. Ea spuse fiului sett ca voiniculit ce -11 scapase de primej-
die trebue sa Ile fata, ca o asemenea Ltd viteza art fi nu-
www.dacoromanica.ro
 20

mai bung sa o iea elu de sotie. Multi seu dicea ca o data

cu capulii nu putea elu crede una ca asta, fiindti ca nu se
putea ca o !liana temeiasca sa rasucesca palosulti asa de bine
cumil facea Fatti-frumosu. Atunci muma Smeului elise ca are
sa faca cercare. Pentru aceasta puse sera is capulii fie-cgrul
din ei cate unit manuchiu de flori: la care se vorti vesteji
florile, acela este bArbatil, si la care va rernanea verdi este
femeia.
Fata Imperatului, dupa povata calului, s'a sculatfi peste nop-
te, cam despre dioa, &Audi' somnulti este mai dulce, si, pis,
pis, in verfulti degeteloril, intra in camara Smeului, II puse
manuelnulti seit de flori, lug pe altit lul, si punendu-1u la
capulii patului seil, se culca si dormi dusg.
Dimineta cum se scula SmeOica, se duse inteunii sufletA
la fiulti seit si vedu florile vestede. DupA ce se sculg si fata
Imperatului, merse si la (Musa si vedenclit ca 5i ale ei se ves-
tejise, tote nu cteclu ca este voinicti. Ea dicea fiului sea cA
nu se putea sa fie barbatil, fiind-ca vorba, ii curgea din gurg
ca mierea, boiulit II era asa de gingasii, Incatii 111 venea sA
o bei intr'o bardacufg de apa, perisorulti subfire si stufosti
11 cadea pe utneri in unde, fata-I are pe vino'ncOce ; ochii
Aia marii, frumosI si viol de to baga In bole, manusita aia
micula si piciorusulti ca de dins, si In sfirsitil totulti nu pu-
tea sa fie decatii de WA, macarti ca se ascundea sub tedele
cele voinicesci. Apoi hotarlra sa mai faca o Incercare.
Dui:4 ce-si dara bung dimineta, dupg obiceifi, Smeulfi lug pe
fatA si mersera in grading. Aci Smeulii ii areta tote felu-
rile de flori ce avea, si o imbia si pe dOnsa sa le mirosd.
Fata imp6ratului isi aduse aminte de povetele calului, si cu-
noschndii viclenia, dise cam restitil, ca, de l'a adusil in gra-
ding de dimineta ca pe o fetnee sa-I laude florile cu nisce
vorbe seci, pe candti ar f trebuitti sa merga mai intAiit la
grajduri sa vacla cum se Ingrijesce p'acolo de cal.
Auclindit acestea Smeulti, spuse ma-sei, dara ea nici acumit
nu putea sa cre,da cg este Matti. In cele mai de pe urma
Smeolca se vorbi cu fiulil seu sa mai faca inca o 'ncercare;
www.dacoromanica.ro
 21

wise fiului seu se duce pe Fet-frumos in camera cu armele,

01'10 irnbie se-si alege ce-va de acolo, si de va alege vre-o
arma din cele impodobite cu nestimate, se scie de buns seine
ca ea este fate.
Dupe prancjil Smeulti duse pe Fetil-frumosii in camera cu
armele. Aci erati rinduite cu mestesugii totil felulti de arme :
unele impodobite cu nestimate, allele numal asa fare podobe.
Feta imperatului, dupe ce se uita si cerceta mai tote armele,
si alese o sabie cam ruginite, dar cu ferulti ce se incovoia

de se facea covrigil. Apol spuse Smeulul si mumel sale ca a

doua cli vrea se piece.
Gaud aucli muma Smeulul ce felu de arms isi alese, se da
de cesulti mortii ca nu putea descoperi adev6rulti. Ea spuse
fiului set, ca de si pare ca este baiatu, dupe apucaturile lul,
dare este fate, si ince de cele mai prefacute.
Dace veclu ca n'are incotro, mersera la grajdti si-i dedera
pe Galben-de-sore. Si dupe ce-si lua remasti bunu, fate im-
peratului isi cat& de drumil.
ince pe tale fiindu, si silindti sa ajunga, caluld Oise fetei:
Stapane, pine acuma :m'ai ascultatil la on ce 11-emu
(jisil, si tote ti -au mersa bine. Asculta-me si de asta data si
nu vel gresi. Eu suntii betrann' de aci inainte ; si mi-e sa
iiu poticnescu. Iea pe frate-meil Galbenti-de-sore, si fa cale-
toria mai departe cu elu. Increde-te lui, cumti to -al increclutu
in mine si nu te veT tai. Eli este multil mai tin6ril decatit
mine si mai sprintenti, si te va inve[a ca si mine ce se facT
la vreme de nevoe.
Este adeveratu ca amt.' isbutitil on de cite orl te-amil
ascultatti. Si data n'asti sci cat al fostil de credinciosii tatalui
mai, de asta data nu te-asil asculta. MC voiti increde insa fra-
telui teu ca si tie, dupe ce-mi va dovedi ca-mi vrea binele.
Increde-te stapane, clise Galbenil-de-sore, cad voiti fi
mandru sa incalece pe mine o viteza ca tine, si apol me voiu
sili ca se nu sling lipsa fratelui meti, fiindti-ca voiu sa-ld scu -
tescii si pe deusulti, sermanulti, ca e betranti, de necazurile
si primejdiile caletoriei ce vrei se fad ; pentru ca trebue sa
www.dacoromanica.ro
 22

self, peste multe nevoi al sl dal si multe primejdii al se. in-

Values& Dare. cu vrerea lui Thuringen §i de me vei asculta,
pe tote al sä le biruesci si sa le scoll la capetn burin.
Feta imperatului incAleca apoi pe Galbenii-de-sore si se
desparti de calula el, lacrimandii. MerserA, mersera, tale lun-
g& departata, candu, fata imperatului zAri o cosita de auru
Opri caluln intreba data este bine s1 lea, on s'o lase
locului. Calulii ti respunse : de o vei lua, te vei cai ; de nu
o vei lua, erki te vei c'ai ; dar mai bine este a o iei. Feta
o lug, o bags in sin Fi plea inainte.
Trecura deluri, trecura multi §i vai, l'asard in urrna paduri
dese §i verdi, campii cu flori de earl' nu mai veduse fata,
isvore cu ape limpecji §i red, si ajunsera la curtea impera-
tului celui mare §i tare.
Ce1-1-alti iii de imperati care slujiaii acolo, 11 esira inainte
si o intimpinarA. Ei nu se putean deslipi de (Musa, cad' si
vorba-1 si fata II erau cu lipiciii.
A doua-di se infatia la imperatuln si spuse pentru ce a
venal), imperatuln nu mai putea de bucurie ca ii sosise a§a
voinicn chipe§n si dragalan. II placen prea multu respunsu-
rile ce primea la intrebArile lui, se vedea catn de colo ca
vorbea cu intelepciune §i supunere. Vedendil imperatulit unn
tinern a§a de cu minte, prinse dragoste de elii sign lug pe
langA densuln.
Fata de imperatii nu se putu imprieteni cu top cei-l-alti
fit de imperati, fiindin-ca cei mai multi craft nazurqi, tern-
bell §i deTichiati ; era ei prinsera 4iismA pe densa pentru
aceasta ; §i pentru ca veduse ca imperatuln o lua in nume
de bine, 11 purtan sambetele.
Inteuna din dile ea 41 gati bucate singura §i §edea la ma-
ss, candii, dol din cei-l-alti fii de imperati venirit sg o vada.
*eclura decl cu totii §i mancard. AVM de multu placura a-
cestorn fii de imperati bucatele, in cat ii lingean §i dege-
tele and mancait. 0 laudarA pentru rne§tepgulii de a face
bucatele, si cliserg a de candil suntii ei nu mai mancasera,
aa bucate bune.
www.dacoromanica.ro
 23

Cum se intalnird acestia cu cei-l-alli flI de imperati, le

spusera ca ail fostil la masa la fiuhl de imperatil venit& de
curandfi, ca au mancatil cum nici imperatulil nu mananca si
ca bucatele an fostil gatite de densultl.
Atunci toti fiii de imperati se alegard de densa sa le gate-
sca intr'o di ea bucatele. Si eta ca tocmai in dioa aceea bu-
cataril curtil se imbatasera sell nu scifi ce facusera, ca nici
foculu nu era facutu pe vatra. Si asa, rugata fiindu cu sta-
ruinta, se apuca si ea de gati nisce bucate infricosate. Cand
le aduse pe masa la imp6ratulil, acesta nu se putea satura man-
candil. Eara data chema pe bucdtarii si-i dete porunca ca tot
astir -felti de bucate sa-i gatesca, elu spuse cine a gatitii in
;liva aceea. imperatulii remase pe ganduri.
Apoi venird si eel-I-alp flu de imperati si spuse imp6ratu -
lui ca fiulil imperatulhi de curend venitil s'aril fi ldudat la
un chiefil ce au facutil cu totii, ca scie unde este Mina
Simcliana, cosigi de aura, campulti, inverclesce, florile
'nfloresce, §i ca are o cosita din cosita el'. Cum au;li impera-
tuld acesta, poruuci se-le theme si indata II ;Use :
Tu aT sciutii de Rena Simcliana si mie nu mi-aT spus
nimic, mdcar ca aretatii dragoste si to -amil cinstit
mai multil de catil pe cei-l-alti.
Dupa ce ceru si veclu cosita de peril, ii ;Ilse :
Porunca imperatescd sa sciT ca aT sa-mi aduci pe stdpana
acestel cosite ; cad de nu, unde-ti stair talpele itT va sta si capubl.
Biata fats de imperatil se cerca sit clica si ea ceva, darn
imp6ratulil iT taid cuventulk Apo' se duse de spuse calulul
cele ce se intimplara. Calul II ;Ilse :
Nu to speria stapand. Asti nopte chiar frate-meil mi-a
adusii respuns ca pe stapana cositei a furat'o un Smell ; ca
ea nu voesce nici in ruptulti capului sa-lii iubesca pand nu-I
va aduce erghelia ei de epe ; si ca Smeulil 41 bate capuld
cumii sa-I implineasca dorinta. Ea este acum in smarcurile
marilore. Du-te la imperatulti si cere sa-11 dea douk-cleci
de corabii, si Ta marfa de cea mai frumOsa de pune in
teensele.
www.dacoromanica.ro
 24

Fata de imperatii nu astepta sa-I 4ica de doue ori, si se

duse dreptii la imperatulii.
SA traesci luminate imperate, si sal! fie fata cinstita.
Amu venitii sA -ti spural ca slujba cu care m'ai insarcinatii
o void. implini-o, dack-mi ye! da doue-cleci de corabii si barii
ca sA cumperil marfa cea mai frumosa si mai scumpa ca sä
puml inteensele.
SA se facA asa precum clici tu, numai sA-mi aduci pe
Lena Simcliana, fi respunse imperatulii.
Cum se gatirA coribfile, le IncArcarA cu marfa, fata de im-
peratu impreuna cu Galbenti-de-Sdre infra in cea mai fru-
mesa, si plecara. Nici venturi, nici valurile maril nu putura
si le stea impotriva, si dupa o caletorie de cAte-va septemani
ajunsera la smArcurile marilorii. Acolo statura. Fata impe-
ratului si cu Galbenii-de-Sore esirA la uscatti si Amblau pe
term uri ; insa dud esirA, luarA din corabie o pareche de con-
duri cusuti numal cu fire si impodobiti cu petre nestimate.
Totii amblandil pe aci, zarira nisce palaturi, car! se inverteau
dupA sore, si o luara intr'acolo. In tale se intalnirA cu tree
robe de ale Smeului, car! pazeail pe Edna Simcliana. Cum
vechul ele condo ii, li se scurgeati ochii dupa densil ; era
fata imperatului le spuse ca este unti negulatorfi, care a rA-
tAcitil drumulti pe mare.
Intorcendu-se robele spuse domnei for cele ce vel;lurA ;
era ea zfirise de pe ferestra pe negutatorulii ; de cum ilu ochi,
incepu sa-I -Lade inima, faca sA scie de ce ; si era bunA bu-
curesa de a putea sä scape de Smeii, mai cu sema a nu era
atunci acolo ; fiindii ca-lil tramisese ca sa-i aduca herghelia
ei cu epele.
Dupa ce ascultA cele ce-i spusese robele, se duse la ne-
gulatoril care astepta la porta, ca sit *IA si ea conduril ; dara
dupa ce aucli de la negutAtoril ca are in corabie marfa si
mai scumpa si mai frumOsa, se indupleca de rugAciunele ne-
gutatorului si pofti sa merga sa-T vacIA marfa; ajungendii
la corabie si tote alegendu la marfa nu bAgase de sema ca
lopktarii departaserA corabia de uscatfi, si &Ana Dumne4eti
www.dacoromanica.ro
 25

-unit ventu bums, corabiile mergeail ca sageta ; candii se po-

meni in miciii-loculit marii, Rena SimOiana se prefacu ca -i
pare reil si prinse a certa pe negulatorti ca o inselase, era
in sulletulil eI ruga pe Dumnecleil sa-I ajute a scapa de ia-
sma de Smeti.
liunsera cu norocire la termu, candu, ce sa ve(;1I! dra-
toica de muma smeulul, cum aucli de la robe ca pe Rena
Simcliana o furase unit negulatoril si fugea cu densa cu
orabiile, se lua dupa el ; §i ajungendu la termu, o veclura
venindti dupa cler*I ca o leOIca, cu o falca in cerii §i una
in pamentu, ci aruncandu vapaia din gura eI ca dinteunit
cuptoril.
Cum o veciu Rena Simcliana, intelese ca e sgriptorOica de
mum& a Smeului, spuse negulatoruluT, cu care era calare pe
Galbenti-de-Sore, si incepu a plange cu focti.
Feta imperatului intreba pe Galbenil-de-Sore ce sä facd
ca o dogoresce \Tapia ce ese din gura Smeelcei, era Galben-
de-Sere ii respunse :
Baga mama in urechia mea cea stanga de mite gresia
ce este acolo, si o arunca inapol.
Asa facu fata imperatului. Apol o luard. lute la picloru, pe
cand In urrna lora se 'nag de o data unit' munte de petit
care atingea cerulti.
Murna Smeuhif facu ce facu si trecu muntele, catarindu-se
din crap."' IL: coltu, si sa to tii dupa demiI ! Vedendil 'terra
Simcliana ca era sa-I ajunga, spuse negutatoruluI ; era acesta,
dupa ce se intelese cu calulu, scese din urechia lul cea drepta
o perie, si o arunca inapoi. Indata se facu o padure mare si
deg de nu putea sa treed prin ea nici puift de tiara.
Muma Smeulul rose din copaci-, se agata de ramure, sari
din verfil in verfii, se strecura §i totu dupa densil, alergandti
ca una vertejti. Daca veclurd ca si de asta data ambla sa-I
ajunga, fata imperatului intreba era pe cala ce sa faca, si
acesta 11 clise sa la inelulu de logodna ce se afla in degetulu
IleneI Simclianel si sa-la arunce Inapol. Cum arunca
se facu unit zidii de crernene pans la ceril.
www.dacoromanica.ro
 28

stervul ciorilor si cotofenilorti, se dusera Vaud ajunsera la

local unde se afla herghelia.
Aci calulu Vise fetel de imperatf sa se urce ea intr'unti
pomii ce era acolo, si sa privesca la lupta lord. Dupa ce se
-urea fata in pomii, necheza Galbenti-de-sore de trel orl, si
tots herghelia de epe se aduna imprejurulf lui. Apoi d'o-
data se areta si armasarulti epelorti, plinu de spume si sfo-
raindf de mania. Si veVendf pe Galbenti-de-sore in mijloculti
epelorii, se rapecli la densul cu turbare si se incinse o lup-
tä, de sa to feresca Dumnedeti ! Gaud se da armasarulf. la
Galbenti-de-sere, musca din peile de bivul ; era sand se da
acesta la armasar, mura din came vie, si se baturN si se
batura pand ce armasarulti sfasiatil, hartanitil de sumu pans
josii si plin de sange, fu resbitil si biruitti; era Galbeati-de-
sore scapase Warn*, fiind-ca se hartanise peile de bivolf.
Atunci se dete fata josu din pornii, incaleca si luara herghe-
lia, rnanand'o de dinapoi; era armasarulu abia se tira dupa
(Musa.
Dupa ce baga erghelia in curtea imperatidul, se duse de -if
insciinta. Atunci Esc Rena SinoViana si le cbema pe nume.
Armasarulf, cumf ii auVi glasulf, indata se scutura si se facu
ca intaiii, fara ca sa se cunosca semnti de mane pe eld.
Rena SimViana Vise imperatului sa puna pe cine-va sa-i
mulga epele ca sa se lmbaieze amendol. Dara tine putea sa
se apropie de ele ca asverleati din copite de sventa unde
loveaf. Daca nimeni nu putu, imperatulti porunci erasi fetei
ale impfratil sa le mulga.
Fata imperatului, cu o inima sdrobita de mahnire si obiciti
ca tad pe densa o punea la lucrurile cele mai grele, si
fiindd curata in cugetulf ei, se rugs lui DumneVeti cu cre-
ding ca sa o ajute sa sfarseasca cu bine si slujba acesta.
Si unde incepu o ploie d'alea de parea ca -Lorna cu galeta,
si indata ajunse apa pans la genuche epelorti, apoi dete and
inghetit de nu se mai puteati mica de lucti. VeVendil mi-
nunea acesta fata imperatului mai intaiti multumi lui Dum-
neVeii pentru ajutorulti ce-I dete, apoi se duse de mulse epele.
www.dacoromanica.ro
 29

Imperatult se topea de dragoste pentru Rena Sinujiana §i se

uita la densa ca la unit ciresu coptii ; dark' ea nici nu-1n ba-
ga is sema, ci tott da di dupa di, cu felt de felt de vorbe,
a se cununa. In cele de pe urrna ii clise :
VeVii, luminate Impetrate, ca totit ce amit cerutil mi s'a
Implinitit. Unit lucru ne mai trebue, si apol sa scii ca ne vomit,
cununa.
Porumbila mea, ii respunse Imperatult, imperatia mea
qi et sunternt supug ascultatori ai poruncilor tele. Cere ce
mai ai de cerutt cu unit cesii mai curendt, ea eta me sfer-
§escil de dragoste pentru tine. Amt ajunst ca unt flaw),
visezt deteptii, nu mai sciii ce fact, candii me nail la mini
tei eel frumo0 si tinjitori.
Daca este a§a, mai clise Dena Simcliana, sa-ml aduci va-
suit cu boteclt, care se pastreza intr'o bisericula de peste apa
Iordanului, si atunci ne vomit cununa.
Cum atuji imperatuld acesta, cbema er41 pe fata imperatului,
si-I porunci sa faca ce o face si cum va sci ca sa-i aduca
ceea ce poruncise Rena Simcliana.
Fata de imperatii cum aucli, se duse de spuse lui Galben-
de-sore, si elt ii respunse :
Acosta este cea din urrna si mai grea slujba ce mai ai
sa faci. Aibi tusk' nadejde in Dumneclet, stapana, cad si im-
peratului i s'a fmplinitn.
Se gatira §i plecara.
Calult scia de tote astea, cad nu era elit nasdravant de
florae merului.
Elil spuse fetei imperatului, dic@ndt :
Acelt vast cu botezt se Oa pe o masa In mijloculu
unei biserieute, pazescit nisce calugerite. Ele nu dormil
nici di nici nopte. Din sand in cand insa unt pustnicit vine
pe la ele de le povatuesce cele sfinte pentru Domnult. Cand
suntil la ascultare de le Invata pustnicult, remane numai
una de panda. De amit pute nemeri la vremea aceea, tocmai
bine art fi; de nu, tine scie catil avernii a zabovi, cad alit
felt nu- e chip.
www.dacoromanica.ro
 30

Se dusera deci, trecura apa Iordanului si ajunsera la acea

bisericup. Norocii ca tocmai atunci sosise pustniculd si che-
mase pe tote calugeritele la ascultare. Numai una remasese
de paza ; si acesta, obosita flindd de sederea indelungata, o
prinse somnuld. Ca sa nu se intemple fnsa tine scie ce, ea
se cula pe pragulii usei, cu gand ca n'o sa Ora nimeni in-
fra fara sa simla ea.
Galbenti-de-sore povalui pe fata de imperatil cum sa Each* ca
sa puna mana ge vasuld de botezd. Fata se Buse binisord, se
strecura pe linga zidd 3i, p1.3i1-pkii, in verfuld degetelort,
pia. la use. Aci o data sari ca o pisica de usure peste pragit,
de nici nu atinse pe calugerita, pe care o furase sornnuld ;
si punendd mana pe vasd, esi curnd a intratil, incaleca pe
calif si pe id ti-e drumulii I

Calugerita siniti, sari o data in susii si veciendii Ca lipsesce

vasula, incepu a se boci de fi se rupea rarunchii de mila. In-
data se adunara calugeritele si se vaicaread de foculd ce le a-
junsese. Pustniculd, data veclu ca s'a spalatii pe radii de va-
suld de botezii, cats catre fata de imperatd cumii ebura cu Gal-
bend de-Sore, si radicand0 malnele in susii, si ingenuchindd,
o blestema clicendd :
Domne, Domne sfinte I fa ca nelegiuituld care a cute-
zatir sa puna mana lui pangarita pe santuld vasd cu botezii,
sä se lac& mulere de va fi bdrbatti, era de va fi muiere sä se
faca barbatil
Si indata rugaciunea pustnicului se asculta. Fata impera-
tului se fdcu unit flacair dc-ft era draga lumea sa to uiti
la elti.
Cum ajunse la impreratulii, se mira si nu scia ce sa cre-
ochilora set, bagandii de serna ca se schimbase ; lui i se
cia
parea cd nu mai este cumii era la plecare, ci ca acum e mai
chiposd si mai semetu. Cum dete vasuld, dise:
Marite imperate, ti -amt facutil slujbele cu can m'ai
insarcinatd. Socotescii ca acum amu sfarsit0. Fii fericita 3i
domnesce cu pace cad mila Domnului va voi
Sunt multumitit de slujbele tale, 1ise impel atuld ; sa
www.dacoromanica.ro
 31

scii eh duph mortea mea tu aT sa te urci pe scaunulti im-

-poratiei mele, flindil-ca eu n'amil motenitorti pang acum. Earti
daca Durrinecleu imi va da unit flu, tu vel fl mina lui cea drepta.
Top sfetnicii si flii de imperati ere*" de fath candil a disu
imperatula vorbele acestea.
Ilena Simi, liana, data veclu ca i se Implini si asta vointa,
se botari &a-0 resbune asupra imporatului, pentru ca tramise
totii pe Fetulti el frumosil la tote slujbele cele grele, cart
putetl sa -le repuna; caci ea credea ca insug imperattal se
va duce sa -i aduch vasulu cu botezil, flindir-ca elu putea mai
lesne s'o fach, de vreme ce toti se supuneini la porun-
ca lul.
Ea porunci sh inchlclesch baia si impreund cu imperatulit
sh se imbaieze in laptele epeloril el. Duph ce intrA in baie,
porunci sa-Y aduch armAsarulil ca sa sufle aeril recorosii. Si
Baca veni, armasaruld sutra cu o nare spre densa recore, era
cu alts nary in spre imperatuld aertl infocatil, in Mu fierse
§i maple dinteensulil, si remase mortis pe tool.
Mare vilva se fhcu in imperatie canda se aucli de mOrtea.
Imperatului celul mare si tare ; toti din tote partite se adu-
.nara facurh o inmormentare d'ale imperatescile.
Duph acestea clise Rena Simcliana Fetului-frumosti :
Tu m'al adusu aid, tu mi-al adusil herghelia, tu aT o-
moratil. pe Smeulti care me furase, tu mi-al adusil vasulii cu
botezu, tu sa -mi fiT barbatii. Aidemu sa ne imbaiainu Si sa
ne cununarnii.
Eti te voiti lua, dach tu me alegi, response Fetii-fru-
mosu ; dard sa scii eh in casa nostra voiu ca sa chute coco-
.T.ilil era nu gaina.
Se invoira qi intrara in bae. Ilena chema armasarulti
eT ca sa incropesch laptele, in care se voril imbaia. Clue-
ma qi Imperatulii celti not' pe Galbenii-de-S6re. Si astil-
felti amendoi tail se intreceati care de care sA fad baia
mai potrivita de calda stapanului seu, ci mai nimerith de
incropith.
Dupa ce s'au imbaiatti, a doua cli s'ati si cununatii.

www.dacoromanica.ro
 32

Apo s'aii urcatu in scaunuld fmperatiei. Trei septernani

tinura veseliile, si tota lumea se bucura ea le-a datti
Dumneded unit imperatd asa -de vitezii, care facuse atatea
ispravI.
Eara eld domni cu dreptate si cu frica lui Dumneded, o-
crotindii pe saracI si neasuprindd pe nimeni, si donmescil si
in ;boa de astacli de n'ord 11 muritd.
Eramd si eu p'acolo si cascara' gura pe dinafara pe la tOte
serbarile, caci nici pomenela nu era sa fiu si eu poftitd, si
apol se scie ca, nepoftitulii scaunil n'are.
Incalecaiu p'o sea si v'o spuseal D-vostra asa.

Notd. Comunicata de D. Panait Nicolaescn, din Craiova

Publicata pentru intaia ard in Legende sad Basmele Romani-

lord, adunate deUnd culeg,&ord-tipog,rafa, Partea II, lam I, la 1874_

www.dacoromanica.ro
 III

BROASCA TESTOASA CEA FERMECATA.

J. fost o data ca nici o data, etc.

A fost o data unii imperatii, si elu avea trei feciori.
Cand le-a venit i for vremea de insuratore, le-a
ciise imperatulti:
Dragii mei copil, v'ati facutii marl' ; mergeti de
ye cautag ursitele, ca sa intrati si voi in randulii dine-
nilor u.
Vorbele tale, tats, suntii pentru not ca o icons la care
ne Inchinani.
Respunserd copiii, §i dupa ce ii serutara mana, se gatira,
care mai de care sa piece mai curandti.
Fiulu celti mare, se imbraca cu hainele ce le avea elti mai
bune, lug oste cu dansulti si banetti de ajunsti.
Mergendu spre rasaritit, ajunse la curtea until inaperatii
care avea o fats, sinigura la paring. 0 peti de la tatalit ei,
imp6ratulti, si Invoiala se §i acu.
Asemenea si cart mijlocie, dupa ce se dichisi §i elti cum
sciu mai bine, pleca si elu spre apus. Ajunse si elu la curtea
unui altti imperatfi, carele asemenea avea o fats. Facura vorba,
gi iute, iute, se logodi §i elu cu &Ansa.

Pe fiulti celti mai mica, insa, nu-lii tragea inima a pleca

in petittl. Dara n'avu ce -3l face capului, cad tats -see flu tri-
metea intr'una sä caute a se capatui si elfi. Lua §i dansulu
nisce haine, numal sa nu 4ica nescine ca nu s'a gatitu, si de
www.dacoromanica.ro 3
 34

cheltuiala ce pe apa nu curge, si pleca si elu, scii, cam in

dorult telt.
Dart unde s'a se duct? Nici eft, eca, nu scia. Mira si elf
picierele a lene, unult dupa altult inaintea lui, numai st Mica
et umblt, apuca pe o cArare ce intilni in tale, si merge pe
ea, fart st-si dea soma unde se duce. Gaud, ce st vecli D-ta ?
poteca pe care o apucase, flu scose dreptif la unt elestet.
mare. In cafe veclu o nuia Luna de alunt pe care o lea, asa
de florile merului, fart sh scie -ce are st fact cu &Ansa.
Ajungendu de marginea elesteului, se asqlf si elt acolo
jost, si privind cu nedomirire, is asa numai ca st clic& si el
ca face ceva, Wawa cu nuiaua prin apt, si facea haz cum
sate stropi de apt, and o lovea. Apoi incepu a cugeta. Eli
vedea ca." fie-care strop de apt, &and pica inapoi la mat*
se face eke unt arment (cerct) imprejurult lui, si de ce merge
se roaresce, pant ce intrt erasi in stnult matcel de unde
a esitt fart mai pe urma sa se cuntsca nici loculu unde a
picatt stropulik, nici intinderea armenului din giurult lui, ci
totulu ramtnea ca mai nainte, adica fata apei lucie ca o
oglinda.
Eli era dus cu gandurile. Se uita si nu mai vedea, tote da
cu nuiaoa in apt, si nu scia ce ftcea. Nu mai simtea data
este, on nu mai este. (and, eft ca o brosca testOsa esise pe
luciult apei, si se uita galesii is dansult. Unde lovea elu cu
nuiaoa, si unde se deschidea talazurile care inconjura ver-
full nuelei, acolo, tilt ! si &Ansa, si ochii de la dansulu nu
si-i mai lea.
Se uita la dansulii, par'd sa-lt sorbs cu privirea. Dart elt
nu vedea, nu auclea. Atita era de dust cu mintile.
In cele din urma, cum, cum, Mgt de sema ca o brosca
testosa se tine dupa v6rfult nuelei lui. Se uita si elf' la dansa;
si par'ca ii efieea inima ce-va ; dart nu pricepu nimicu.
Gaud se trezi bine din cugetarile lui, veclu ca strele da in a-
sfintitt. Se scula binisort, fart st -i pese de ce-vasi se duse acasa.
A doua cli erasi asa facu, fart sa-I plesnesca prin capil ce-
va, si fart sail mai aduct aminte ca plecase in petitt.
www.dacoromanica.ro
 35

A treia di, cum se scula, pleca era,si la marginea eleteultu.

Past -mite flu tragea ata la ursita lui.
Si cum sta elil acolo si se juca cu nuiaoa in apa, era bre-
sca testosa Ii tote area pe dinainte §i se uita la dansulil cu
dore, isi aduse aminte la urma urmelore, ca elu era plecatil
in petite, si ca fratii lui erau a se intorce a doua di cu lo-
godnicele lore.
Tocmai cAnd voi se se stole si st piece spre a merge se-*1
incerce §i elii noroculil, eta ca Brosca tkti odata ; era elu
fsi arunct. ochii la &Ansa mai cu bagare de sera. Se ulta drepta
in ochii Brescer §i simti unit nu schl ce, colea la inimiOra, pare
ca flu sagetase ce va. Sedu erki jost.. Aril fi voitil st piece,
dart par'ca flu pironise tine -va locului. Mai voi elu sa fact
ce-va cum-va, aa ca sa se departeze, darn in deertil. Picio-
rele nu se mai miFara, ca si dude. aril fi fost butucite.
Se mira de astt lancedele. Si, mai aruncanduil cautatura
la Brosca, vedu ochii el, pare ca straluciaii de une focil ce
simtea ca flu atinge. Atunci fsi 1u5. inima in dinti si striga :
Asta sa fie logodnica mea.
Iti forte multumescii, dragult meil iubitil, ii respunse
atunci BrOsca. Cuvintult tee, a sfaramatil tote farmecele ce
me tineaii inlantuita. Tu esti ursitule inimei mele. Pe tine to
voiti urma pang voiu avea viatt in mine.
Se sperie ore-cum, fiulil de imperatii cAnd audi pe Brdsca
vorbinde.
Aril fi rupt'o d'a fuga ; dart graiulu ei celii dulce si vier-
sula cu lipiciii ce avea, fl facu sa-1 remte talpile lipite de
loculil unde sta.
Brosca se dete de trei on peste capti si se lieu o dina
gingne, §i plepanda, si frumosa, cum nu se mai afla sub sore
Ii venea flecaului, de dragii, sa o serba inteo lingura de apa.
Dart se opri, §i nu facu nici o ini§care, ca sa nu se supere
on sa indaratnicesca pe dina a veni dupa elu; caci timti ca
de aci inainte, fart dansa nu va putea trai.
Se 'iser& la vorba, si nici ei nu sciaii ce vorbesce. Ac.
incepeau una, aci lasau alta, pang ce se pomenira tit amurgise.
www.dacoromanica.ro
 36

Si hind-ea a doua li era sa vie fratit cu logodnicele lord,

spuse clinei ca se duce sa insciinteze si elu pe tats-na-seil ca
o sa-si aduca si elu logodnica.
Brosca intra iarasi in elesteu, era dansulii pleca la curtea
imperatesca. Mergea OA, Clara para cd-1A totu oprea cine-va
in tale. I se parea ca-ld trage cine-va de la spate de haine.
Elti se tote intorcea de se uita inapoi. Nu vedea nimicii,
lug &A isi totii intorcea capulA .si se uita. Norocii ea i se
scurtase calea si ajunse acasa, cad, de tinea drumulii mai
lungii, to mira de nu remanea cu gatulA strambii, de atata
uitatii inapoi.
Daca ajunse si gasi pe to at loril adunati la tatald sect,
incepu sa le pnvestesca siretenia celoru ce i se intamplase.
Cand ajunse sa be spue ca a dist"! Droscei: to sa ti logodnica
mea, tog se umflara de risd de o data., si incepu a -lit cam
lua peste piciora cu vorbe in doi pen si cu glume nesarate.
Vru elii sa le spue tine a fostii Bresca, dara nu-I deters ra-
pe], cad ii luau vorba din gurii, si-IA cam dedeaii in tar-
Mega cu graiuri care mai de care pacalitore.
Daca vedu, tam din gull si inghiti rusinea ce-i facura fratii
itiaintea tatalui sett. Se gandi elu, acum o mie de vorbe unit
ban nu face. Lass, isi dise elu, sA vedemil ca tine ride mai
la urma, ride mai cu
A doua di fie-care flecaii sbura cu logodnica sa. Earl im-
paratult1 puse de impodobi palaturile si cetatea catu se putu
mai frumosii, ca ea -ol primesca nurorile. Omenil umblaa cete,
cete prin cetate, ca in di de serbatere, ostasii se gatira ca
de alaiii, liana si copiii se veseleati de veselia imperatului.
Venira unulii dui)/ altulu feciorii cei mai marl al impe-
ratului cu logodnicele lora. Ce e dreptit, si ele erati frumese,
bainele pare ca.' ere' turnate pe dansele. Fie-care isi adusese
zestre insemnata, robi, cal, carute ferecate ; si le priimise im-
peratulA cum se cuvine imperatilorii si Hort.' de imperati.
Ef, data se adun.ara la unit loci, adusera vorba &AO' de-
spre Bresca fratelul lord celui mai mica, si incepura impre-
una cu logodnicele lord, a grai despre &multi cam in dociii.
www.dacoromanica.ro
 37

Ii linura de reu tatalu loru, tact de, on ce s'ara dice, flu

Ii era §i elu mica, si flu durea la inima canda flu luau in
rfs; dara tote furs in deprtu ; cad de §i nu mai vorbea de
reu aevea in fata imperatului, pe din dosa insg, fsi bAtea men-
drele, cum voiati, fsi dedeail cote de rideati, si chiar se vor-
birA. amendoui fratii cu logodnicele loru, sä faca pe fratele
lore edit mica de risii ci de ocara, cand va veni cu Bresca
testOsa inaintea imperatului.
Fiulti celu mica alu imperatului data se duse si elu salt
aducA logdnica, BrOsca cea testOsa esi din eleteil la dAnsulii,
se dete de trei on peste cap si se facu omit ca toll 6menii.
Vorbira ce vorbira, apoi flub). imperatului II disc sa se gate-
sca sa merga. Atunci ea fi respunse :
Dragula mea logodnicu, trebue sa scil ca §i ea. suntil
Ltd de imperata, §i Lica fata de imperatti mare, si avuta, si pu-
ternica. Dara blestematele de fermece ne-a acoperita palaturile
cu apa acesta murdara, imperAtia ne-a fosta rApit-o dugna-
nil, §i pe mine m'a facutil precum m'ai vedutti.
Vorbele ei mierOse, viersula el placutu, de pare ca te ungea
a inima, nu alt-ce-va, zApAcise Ore-cum pe bietulu feciora de
imperatil; darA liindu-si firea, §i neperdenduil cumpetula,
ela il mai dise :
Lag astea acum. OdatA data te-ama alesa, to esti a
mea, fl oncAnesca lumea ce va vrea. Gatesce-te, iti clica ; si
aidema, ca ne astepta tatalu, cu fratii si cu cumnatele mele
La not este obiceiula, addogA dina, ca inainte de a mer-
ge la cununie, sa ne Inabgema.
Ne vomit lmbAia la palaturile tatalui mea, respunse elu.
De ce sa maI facema p'acolo tevatura; sa ne !tuba-
iemit aci.
Si Wendu unit semati cu mane, apa eleteulul se trase In-
tel) parte §i intealta, si in loculti lul se vequra nisce pala-
turi, strAlucite de podObe, In &Ea la sore te puteal uita, da-
rA la dansele ba. Aurulu cu care erail poleiii stalpil si ciubu-
cele de pe lAnga stre§inti, licarea de-ti luau ochii.
Dina lul de mans pe flubu imperatului si intra in palatti.
www.dacoromanica.ro
 38

Vedi a elit ramasese cu ochil bleojditl, ca unulii ce nici

dansulii, de si era feciorii de imperatil, nu mai veduse ase-
menea scumpeturi.
Si fiindii. Wile gata si apa incropita munal ca laptele and
1111 mulge de la 6e, intrara fie-care in ate o bae si se
imbAiara.
Fiu Ia imperatulul nu cuteza sa calce pe pardosela bail' si
pe velintele cele de mare pretii ce erail asternute prin palatii
de mils sa nu le strice frumusetea.
Baia era pardositA cu totii felulii de marmura lust-a ita, si
adusa din mestesug asa, in cats inzhipuia felti de felt de
flori, de paseri si cate nagode tote. Apa ciuruia din teve aurite
si o lua cu nastrape si cu cause de aura. tergarele eraii de
mAtase si in tesetura cu firil de ce16 bunt si cu rnargaritare.
Dupa ce esira din bae si se hnbracara, trecura prin gradina ,
unde mirosulii floriloni II imbata.
Dina porunci si trase la scars o carup ferecata in aura, cu
patru telegari de mancati. focii. Car* era impodobita cu
pietre nestemate de sclipeati in fata sorelui ca tine scie ce lu-
ern mare. El se urcara. Cum se puse elii langa &Ansa, um.I
luceferit se aseda pe fruntea el', si asa stralucea de orbea pe
eel ce se ultail asupra dansilorii.
Amandoi eras imbracati cu nisce haine scumpe si forte
frumose. Cail pornira. Dail sburau de parca n'atingeail pa-
mentulti, era nu ca mergeaii. Intr'o clipA ajunsera la im0-
ratulii tatalii baiatului, carele ii astepta si se ciudea de atata
intardiere.
Cand ii vedura, tog intelesera ca acesta era femee de pe
alte teremuri, si lauda pe flub:). de imperatii pentru o asa ni-
merita si neasteptata alegere. Fratil eel' mai marl, o malci-
ra, vedenda atata frumusete si atata bogalie. Mal mare stra-
lucire si ging,asie ca acesta nu se mai veduse sub sore si pe la
dansii 'Ana atunci. Incepura a-si da cote, a-si veni in cuno-
scinta si a se cal de risubi ce facusera de fratele lora.
Imperatula nu mai putu de bucurie, candti vedu ca fiulil
sal celii mai mica 11 aduce in casa minun.ea minunilorii. Di-
www.dacoromanica.ro
 39

na se purta cu mare buna-cuviinta, si vorbi ast-felt in Mil

robi tote inimile. Oaspetil null mai luau ochii de la dansa
qi urechile lord nu mai ascultati alte vorbe, de catti vorbele
el, ca multh erati cu
Fiji ee' marl al imperatului povetuira pe logodnicele loril,
ca sa faca si ele toth ce va vedea pe dina ca face, §i la cu-.
nunie §i la masa.
Imperatulh ill implini pofta inime I la Eli dorise, vedi,
salt cunune to' copii intr'o di, §i a§a §i facu.
Era veselti imperatulh, pentru acesta, catti unit lucru mare.
Dupa ce se cununara flu imperatului cu logodnicele cell
alesesera fie-care, se prinsera in Nora 0 jucara, ca la nunta
unui imperatii. Cel-l-alp jucati, nu jucah, darn Dina cand
juca, parea ca n'atinge pamintulti. Lumea privea §i i se um-
plea inima de mandrie, cad fiulti cell micti alt imperatuluI
lorti adusese o asa Dina sa o domnesca. Omenil se luau la
prins6re ca nici in ceru nu se gasea o mai mare frumusete
ca ceia ce aveati el dinaintea ochilorit lord.
Intre acestea veni sera, 0 se puse o masa d'alea impera-
tescile. Imprejurulti mesel imperatesci, o mulpme de alte mese
erah puse pentru boerime, pentru negustorime §i pentru pro-
stime. Se pusera la masa.
Nurorile cele marl ale imperatului tineati ochil tinta la
Dina sa vada ce face ea ca sä faca §i ele, dupa povata so-
pion). lorti.
Dina, din fie-care fell de bucate ce se aducea la masa, lua
cate nitele si baga in anti. Asemenea facura si cumnatele el.
Mancara §i se veselirti eatti le ceru inima.
Cand se sculara de la masa, dina se duse la imperatuld
socru, ii saruta mana, 11 multumi si, scotendii din sinti, de
unde bagase bucatele, unit manuchiti de florl bine mirositore,
i-lit dete ca semnti de iubire fiasca.
0 data se umplu loculti de unit mirosti atsa de frumosti §i
strein, cum nu mai mirosise omen' locului aceluia. Atunci
top intro glasuire strigara sa ne traiasca demna si impe-
ratesa 'Astra ; era ea, fail a se mandri, se trase din nain-
www.dacoromanica.ro
 40

tea imperatulul cu totulu smerita si se asacla liinga sotio-

rulii et
In calea ei, incepu a curge de prin incretiturile hainei
sale mArgaritare, de umplu locull ; era mesenii, cu bum,
cu prosti, se plecara si le adunara.
Ducendu-se si nurorile cele mai marl ale imperatului sa-i
multumescA, ii sarutara si ele main. Gaud voirA insa a
mote si ele din siml ce pusesera in timpulti mesei, bagara
de sema ca hainele lora suntil murdare si tertelite de bu-
cate, in catii nu mai semena a haine puse pe oinu, ci a
alte dihanit si se facu unit rise de mita lorft in Vita nunta,
in CAM plecara umilite in camarile lorti ca O. se schimbe,
find -ca nu mai era chipii a mai sta asa ing'alate la nun-M.
Atunci multimea cu mica, cu mare si imperatulil impreunti
cu densa, strigara inteunti grain, ca acesti soti sa-1 dom-
nesca de aci nainte. Imperatult1 se cobora din scaunii,, si
se urea fiu10 celii mic cu sotia sa.
Acesta imperatesa cu rostulii ei celii blajinu, cu purtarea
cea cumpOtatA, se facu de o iubira pang. si cumnatele el.
Earl fulu imperatului, cu agerimea mintil lui, cu intelep-
ciunea cea firesci si cu povetele imperateset sotia lui, domni
In pace,' in linisce si in veselie ?AA viata lui.
Eramil si eil p'acolo. Si fiind-cA amti dobenditti si eti until
osii de rose, mi-amii pusil in gAndti sa ye povestescit, hoer!
d-vostra, lucruri care, de s'arii crede, m'arti da de minciuna ;
si incalecai p'o sea etc.
NOTA. Povestita de d-na Jeorjan, din Bucuresci, strada Clopotaru
la 1877 Iunie.

www.dacoromanica.ro
 IV
ALEODORU IMPERAT.

fostti odata ca nici odata, etc.

A fosta odata unit imperatii. Elu ajunsese la ea--
runt*, .?i nu se invrednicise a avea §i elu macarii
unit copilti. Se topea d'a 'n piciorele, bietuhl Imperatti, sA alba
i elti, ca top omen!, mAcarti o starpiturA de feciorti, dara
In de§er
Cana, tocmai, la vreme de betranete, eta ca se indult' no-
rocultt si cu densulfi, si dobAndi un dragti de copila01, de
sa-Iti vedi si sa nu-111 mai uiri. Imperatulti '1 puse numele
Aleodorii. Candil fu a-lit boteza, imperatulii aduna Rasaritti si
Ajmer, meaa-di §i Mecla-nopte, ca sä se veselesca de veselia
lul. Trel dile 0 trei nopti tinura petrecerile, 0 se chef uirA,
0 se buourara, de o tinura minte catil tra'ira.
Raiatulil de ce crescea, d'aia se facea mai istetu si mai is-
cusitil. Nu mai trecu multu §i eta a imperatulii ajunse la
marginea grope!. Candil fu la ceasulti mortii, elu lua copilulft
pe genuch! 0-1 disc
Dragulti tate!, eta ca Dumnedeti me chiamA. Suntil In
clipa de a-mi da ob§tesculti starOtti. Eti vedii ca tu ai sA
Ljungl omii mare. Si chiarti mortu, osele mele se vorill bu-
cura In mormentit de isprAvile tale. Asupra carmuirei im-
perAtiei n'amii nimicasa-tI clicii, find-ca tu cu iscusintata, sciu
ca al ,s'o dud bine. Unti lucre numal amu sA-11 spui : Vedi
tu muntele cela de acolo, BA nu to duca pticatele BA vinezi
p'acolo, ca este nevoe de cape. Acelti munte este moBia hit
www.dacoromanica.ro
 42

jumatate de omil calare pe jumatate de epure schiopil ; si tine

calca pe moia lul, nu scapa nepedepsitil.
Acestea clicendfi, easel gura de trel o 1, 1i -1I dete suite-
tulti. Se duse §i elu ca tots suflarea de pe pan-lentil, de pare
ca n'a fostii de audit lumea si pamentulil.
flu jelira ai sei, flu jelira boeril, ilu jelira §i poporulk; in
cele de pe urma trebuira sa-Iii ingrope.
Aleodorti, dupa ce se urea in scaunula tatana-situ, de §i co-
pilandru, puse tara la tale ca §i unit omu maturii. TOO. lu-
mea era multumita de domnirea sa, si amenii se faleail ca
le-a lostu datil de susti ca sa traiasca In ciilele lul.
Adesea esia Aleodorti 1a vinatOre ca sail petreca cesurile
ce'i prisosea de la trebile innperatiel. Elii tinea minte ce-I
spusese tatana-situ si se silea sa-I pazesca cuvintele, cu santenie.
Intro di nu sciil cum facu, dusti fiindu pe &laud, §i alu-
neca de calca pe pamentulti pocitului de omit. N'apuca sa fats
clece doue-cleci de pa0, si eta ea se pomeni cu dansulti din-
aintea lui.
Acum nu era lul pentru ca trecuse pe pamentulii omuluf
celui slut §i scarbosil, ci II era eiuda cum de sa calce vorba
tatalui situ ce-I spusese cu great de morte.
Pocitania pamentului ii 4ise :
Toil nelegiuip ce-mi mica hotaruIti, cadil in robia meat
Mai intaiu trebuie sa scii, i1 ritspunse Aleodorii, ea din
nebagare de sem& §i fail de voia mea amu calcatil pe co-
prinsulti teti, si n'amti nici uml gandu reti asupra-11.
EA te socoteamil mat alt-fehl ; dart velti ca al de gandil
sa-ti cei ertaciune de la mine ca tog fricqii.
Ba sa me feresca Dumnecleti I Eti ,t1-ains spusfi cure-
tutu adeveru, §i data vrei lupta ; alegetI : in said sa ne ta-
emti, in busdugane sa ne lovimti, orl in lupta sa ne luptamii.
Nici una, nici alta. Ci, ca sa scapI de pedepsa, anti chipti
nu e, de catfi sa te duel sa-mi aduci pe fata lul VerdeVi
imperatfi.
Aleodorii voi sa se codesca ore-cum, ba ca trebile impera-
Pei nu-111 erta sa faca o caletorie ass de lungs, ba ca n'are
www.dacoromanica.ro
 43

alma', ba ca una, ba ca aita ; dara as! I unde vrea sa scie

pocitulfi de tote astea I Elii o finea una, sa-I aduca pe fata
lul Verdesii imperatii, clad vrea sa scape de ponosulfi de
talharfi, de calcatorti de drepturile altuia, si sa renaae cu
sufletulfi in else.
Aleodorti se scia vinovatil. De si fara voia lul, dara scia
ca a facutti unti plcatti de a calcatii pe mosia slutului. Mai
scia era ca de omula draculul, sA dal si sa scapl. SA n'aI
nici in cling, nici in maned cu dansulti. Fagadui in cele
din urma sA-1 faca slujba cu care-Ifi insarcina.
Jumatate de °ma, calare pe jumatate de epure schiopil ,
scia ca, de ore ce Aleodorti I -a fagaduitii, apoi are sail tie
cuvintulti, ca unulti ce era omit de omenie, si-i clise :
Pasa cu Dumnecleti, si sa-fi ajute sa vii cu isbanda bunk
Aleodord pleca. Si cum mergea elu gandindu-se si res-
gandidu-se cum sail implinesca sarcina mai bine; caci is
daduse cuvintult1; se pomeni la marginea unui elesteti si o
stiuca se sbatea de morte pe uscatti.
Cum o vequ, eld se duse sa o is ca sail aline fcimea cu
dansa. Stiuca li ;Use:
Nu me omori, Fet-frumosh; ci mai bine da-mi drumula
in apa, ca multu bine ti-oifi prinde cand cu gandulti n'el
gandi.
Aleodorti o asculta si o dete in apa. Atunci stiuca ii mai
Oise:
Tine acestil solclisora, si cand ye! gandi la mine, ea
voiti fi la tine.
Flecaulti pleca mai inainte si se tot mira de o ast -fel de
intemplare.
Cand, eca se intelnesce cu unit corbil ce avea o aripa rupta.
Si voindu sa vineze Corbula, elix ii dise :
Fet-frumosti, fet-frumosh, de catil sa-ti incarci sufletulti
cu mine, mai bine ai face sa-mi leg! aripa, ca mult bine
ti -oiu prinde.
Aleodora ilu asculta ; caci era baiata vitezti si de treba, si
11 legs aripa. Cand era sa piece, Corb ulii II Oise:
www.dacoromanica.ro
 41

Tine penita asta, Voinicule, si (And vei gAndi la mine,

ed vett fi la tine.
Lua penita Aleoduril cats de drumii. DarA nu facu
ca la o mita de pasi si eta ca dete peste unit Mune. Cand
se gatea strivi cu piciorulu, TAunele clise :
Crula-mi viata, Aleodoril imperatii, si eti te voiu man-
tui pe tine de la mOrte. Tine acest pufulet din aripiora mea,
si cand vei &Ai la mine, eu voiu fi la tine.
Audindu Aleodoru unele ca acestea, si a ii clise si pre nume,
o data ridicA piciorulti si lag pe 'Mine sä se dna in voia lui.
Si mergend inainte, cale de nu scifi cite chile, dete de palatu-
rile lui Verdesii Imperatil. Cumii ajunse aci, se puse la porta
si astepta ca dor de va veni cine-va intrebe ce cauta-
Stete o eli, stete doe ; si ca sä vie cine-va se -lit intrebe ce
voesce, ba. Chid fu in cjioa d'a treea, Verdesil imperatil
chema slujitoril si le dete o gull de ort. pomeni-o.
Cum se rite, le (slise elu, sä stea omuld trei (Jule la
porta mea, si sa nu merga nimeni se -lit cerceteze ? Pentru
asta ye platescii eu simbrie ? Pentru asta ye amit eit la mine
pe procopselA ?
Slujitoril dedeati din coltu in coltii si nu sciail ce se res-
puncla. In cele de pe ur,nC, chema pe Aleodoril si-lk duse.
inaintea Imperatului.
Ce vrel, flecaule, ii qise imperatulu, si ce astepti la
porta curtilorfi mele ?
Ce sa void, mArite imperate, II respunse elu, eta suntu
trimisu sa -ti cerit fata.
Bine, Mete. Dail mai intaiu trebue sa facemit legatura,
del asa este obiceiulii la curtea mea. AT voe sa te ascundi
unde vei voi, in trei chile d'a ra.ndulfi. Daca fie-mea te va
-gest, capulit p se va tAia si se va pune in parulu ce a xpal
remasti din o suta, fara cape. iara dacA nu te va gasi, atunci
cu cinste imperatesca o vei lua de la mine.
Amid nAdejde la Dumnecleil, marite imperate, ca nu me
va lasa sa pieiu. Parului II vomit putea da si altil ce-va , nu
totit capii de omit. Se facemil legatura.
www.dacoromanica.ro
 45

Asa ?
Asa.
Se pusera si facura legatura ; scrisera carte si o in-
tarira.
Viindu fata de fag se invoird ca a doua -di elu sa se a-
scunda cum va sci mai bine. Eara data se invoirar elfi ra-
mase inteunil neastamperil, ce-ld chinuia mai cumplitil de
catu mOrtea. Eta se gandea si se resgandea cum sa se ascunda
mai bine. Vedi ca era vorba de capulil lui, era nu de altd-
ceva. Si tad mergdnd pe ganduri si totil planuindfi, eta call
aduse aminte de stiuca. S^ose solcluld, se uita si se gandi
la stapana lui : candu, eta, mare, ca Stiuca si venise gi-1 dise :
Ce poftesci de la mine, Fetil-frumosii ?
Ce- sa poftescii ? Eaca, eca, ce mi s'a intamplatii. Nu
scii to ce-va sa me inveti ce sa face ?
Ea nu to mai ingrijia. Lag pe mine.
Si indata, lovindii din coda, facu pe Aleodord unit' cosacelu
si Ile ascunse pe funduld marii, printre cei-lalli cosacel.
Candu se scula fata, isi lua ochianulfi §i se uita cu elu
In tote partile. Nu-le vedu. De unde cei-lalti care venise sa
o cera in casaterie, se ascundeail prin pivnifi, pre dupa case,
pre dupa eke o sirs de pae, sail prin vre-o cula parasita,
Aleodoril se ascunse astil-felti in catii fata infra la grije ca
a sa fie biruita. Ce-i veni ei, se uita cu ocbianulii si in mare,
si ilu zari pe fundulfi marii printre cosacel. Pasa-mi-te o-
chianulii el era nasdravanii.
Esi d'acolo, hotomanule, ii dise ea ridendfi. Ce mi to -ai
posmagitti asa ? Din co§cogiami-te omulu, to -al fa'cutii unu
cosacd §i mi to -ai ascunsil in fundulit marii.
N'avu incotr'o si trebui sa iasa.
Ea dise §i imperatului :
Mi se pare, tata, ca flecaulu esta mi-a venitii de hacu.
Si multfi e nurlifl si dragalayl. Chiar de l'oiti alla pans la
a treia ora, sa-hi erti, tats, ca nu e prost ca cei-lalp. Boiulti
lui flu arata a fi ce-va mai deosebitil.
Vomit vedea, ii respunse imperatulfi. .

www.dacoromanica.ro
 46

A doua di ce-I veni lui, se gandi la cobil Acesta fu nu-

mal de catil din naintea lui, si 'I dise :
Ce me vrei, stapane ?
Ea uitti-te, neiculifa, ce mi s'a intamplatil; nu scii to
ce-va sa me invefi?
SA cercarnil.
Si lovindu-lti cu aripa, flu facu unu puiii de cobii si flu
virl Inteunti stohl de corbi ce se urcase pans la vintulit
turbatil.
Cum se scula fata, IsI lug ochianulti si iarasi ihl cats prin
tote locurile. Nu e. Cauta-lfi pe 0111611M; nu e. Cauta-lti
prin ape si prin maxi, nu e. Se luA de ganduri fata. Gaud,
catre nAmiedi, ce-i veni a I, se uita si In susii. sarindu-In
In slava cerului printre stolulti de corbi, incepu a'i face cu
degetulti, si-I dise :
Ghidi, ghidi, talharule ce esti 1 DA-te josii d'acolo, o-
mule, ce mi to -al !Anti' asa pitcoce de pasare. Nici In rain
nu scapi de mine.
Se dete josh, ca n'avea ce face. imperatulii incepu a se
minuna si elti de isteliinea lui Aleodorii, pi -1t plea urechia .
la rugaciunea fief sale.
Insa, fiindu ca legatura era ca sa se ascuuda pans de trey
ori, Imperatulii fi dise:
D'a minune, is sa vedemil uncle are sa se mai ascunda.
A treia cli dis de dirnineta, se gAndi la Mune. Acesta veni
inteunil sufletit. Dupa ce 11 spuse ce voesce, Taunele
dise :
Lasa pe mine, si de te-o gasi, eir aid sunlit
Ilu facu o lindina si 116 ascunse chiaril in coda fetei, fara
sa simla ea.
Sculandu-se fata si luandu ochianulti, flu cauta tots diva,
si ca sa dea de dansulil, nici &hi Ea se da do cesulil mortil
caci Ilu simlea, i se arata ei a fi p'aci prin prejma, dart
de veclutil nu-ld vedea. CAM. cu ochianula prin mare, pre
pamfntu, prin vezduhti, darn nu-lfi vec,lu nicairi. Catre sera,
obosita de atata cautare, striga:
www.dacoromanica.ro
 47

Ci ca arata'-te o-data. Te simp a esti p'aci p'aprope,

darl nu te vedu. Tu mai biruitu, a to sa fig.
Daca aucli elti ca este biruitA, se dete binisorti josti din
coda el si se aretA. Imperatulii n'avu nisi elu ce mai dice,
si II dete fata. and plecara, fi petrecu cu mare cinste si
alai% pAna afarA din Imperatia lui.
Pe drumil, el statura sA faca popasti. Si dupa ce imbucara
cafe ce-va, elil puse capulil in pOla ei si adormi. Fata de
imperatti, tote uitandu-se la elu, i-se scurgea ochii dui-A
frumuselea si dupa boiulu lui. Inima II dete branci, si da
nu se putu opri, ci ilu Arun. Aleodorti, cum se destepta, II
-Erase o palmA de aucli cainii In Giurgiu, Ea planse si ii Oise
I ! Aleodorti draga, dud grea palm& mai al.
Te-am palmuitti pentru fapta ce al facutti ; caci ell nu
-te-amti luatu pentru mine, ci pentru cela ce m'a trAmisti pe
mine.
Apoi bine, fratiore, de ce nu mi-ai spusu asa de acasa ;
.caci atunci sciamti si eu ce sä facti ; dara lass, nici acum nu
e timpulii trecutil.
Pornindif si de aid, ajunsera cu sanatate la Jurnetatea de
omit, calare pe jumetate de epure schiopti.
Eats m'amtl inchinattl cu slujba, 4ise Aleodorti, si voi
..s6 piece.
Fata &IR]. veclu pe acea iasmg, se cutremura de scarba, si
nu voia sA remae la dansultt °data cu capulg.
Slutulil se dete pe lang6 fata ei incepu s'o lingusesca cu
vorbe mierloitore, si sA se is cu binele pe langa &visa.
Dara fata ii cjise :
Piel de dinaintea mea, satano, ca te trimetti la mums -ta
iadultl, care te-a versatti pe fata pamintului.
Slutenia de neomti se topia de dragostea fete!, se lungea
cu burta pe parnintif si umbla cu sosele cu momele sa In-
Anplece pre fatA lua de bArbatti.
DarA, asi feritu-1'a santuletulil sA se apropie de &Ansa ! CACI
ilu tinea tintuitu In loaf cu ochii catu colo. Din satang, din
lama, .si din spurcAciune nu-Iti mai scotea.
www.dacoromanica.ro
 48

Piei, necuratule, de pe fata pamintului, sä sclpe lu-

mea de o ciuma si de o holer'a ca tine.
Mai starui, ce mai starui, si data se ve;lu infruntatil pani
inteatatil, iasma plesni de necazd, cum de di fie du ockltil
atatd de multu de o cutra de muere.
Atunci Aleodord, intinse coprinsuld sell §i lieste moia lui
Jumetate de om, Calare pe jum6tate de epure schiopti, lu'a de
sotie pe fata lui Verdegi imperatil si se intorse la imperd-
tia lui.
Cand ild vedura al de glotele venindil Ward, alaturi cu o
sotioara. de-1 ridea si stelele de frumosg, ild primirA cu mare
bucurie ; -§i urcandu-se din nod in scaunulii imperatiei, dom ni
i trai in fericire, pang se istovira.
Eara eft incalecaiii p'o sea i v'o spusei dumnevOstra a§a.
NOTA. Comunicatit de und Scolar din gimnasid, §eytor in Du-
§umea, localitate in Bucuresci, la aunt 1875.

www.dacoromanica.ro
 V

PORCULU CELU FERMECA.T1.1

fotsd odata ca nici °date etc.

A. fostfi °date' unit imperatti si avea tree fete. Si
fiinde a merge la betalie, isi chema fetele §i le cfise :
Each' dragele mele, sunte silitu se merge la rasboiii. Vraj-
nmulit s'a sculatfi cu este mare asupra nestra. Cu mare du-
rere me despartii de voi. In lipsa mea beg* de seine se fiti
cu minte, se ye purtati bine si sa ingrijiti de trebile easel. A-
veti voe se ye preamblati prin gradina, se intrati prin tote
camarile easel ; numai in camera din Wilda din coltulli din
drepta se nu intrati, a nu va fi bine de vol.
Fii pe pace, tats, respunsera ele. Niel o data n'amu e-
HA din cuvintulil dumitale. Du-te fare grije, §i Dumneciee
sa-11 dea o isbanda stralucita.
Tote flindu gate de pornire, Imperatulfi le dete cheile de
la tote camarile, mai aducendu-le aminte Inca odata povetele ce
le deduse, si-sl lua (Poe buns de la ele.
Fetele imperatului, cu lacramile in ochi, II serutaKa mane,
ii poftira biruinta ; iar cea mai mare din ele priimi cheile din
mana imperatului.
Nu se seia ce sa se face de mahnire si de uritii, fetele, and
se veclura singure. Apoi, ca se le treed de uritti, hoterara ea o
Fate din di sa lucreze, o parte se citesca si o parte se se
plimbe prin gradina. A§a fe'cura §i le mergea bine.
Viclenulti pismuia pacea fetelorti viii coda.
Suriorele mele, cjise feta cea mai mare, catu-i c.liulica de
4
www.dacoromanica.ro
 50

mare tercet-nil, cosemii, citimu. Suntii cite -va clile de cAndu

ne aflamit singure, n'a mai rernasif nici unit collif de gradina
pe unde sA nu ne fi plimbatu. Amu intratd prin tote carnarile
palatului tatalui nostru, si amu ve4utd catfi suntd de frumosu
si bogatit Impodobite; de ce sA nu intramit ci in camera ceea,
in care ne-a opritu tatalu nostru de a intra.
-- Val de mine, lelita, clise cea mai mica, me midi cum
ti -a datii in ganda una ca acesta, ca sa ne indemnI durnneta
sa calcamu porunca tatalui nostru. Ganda tata a (lief sA nu
ntramit acolo, trebue sa fi sciutif elu ce a (Asti si pentru ce a
clisu sa facemii asa.
Ca doll nu s'o face gaurd in cerd, d'omn" intra clise cea
mijlocie ; CA dera n'o fi nicai-va smei sa ne me.nance, on
alto lighione, *'apoi de unde o sa scie tata daca not amit
intrattl au ba ?
Toth vorbindii sl indemnAndu-se, ajunserd tocmai pe din
naintea acelei camarT; cea mai mare din surori, care era
pastraterea cheilorif, baga cheia in bresca uGei, si Intorcend-o
nilele, scartit usa se deschise.
Fetele intrard.
Cand cold, ce sa va4a ? Casa n'avea nici o podoba; darn
in mijlocii era o masa mare cu unit covoril stump pe dense,
si d'asupra o carte mare deschisa.
Fetele, nerabdatere, voira a sci ce clicea In cartea aceea.
Si cea mare Inainta si eta ce ceti :
Pe fata cea mare a acestui imperatii are s'o is und flu
de Imperatit de la rasdrit.
Merse si cea mijlocie, si intorcend foia, ceti si ea :
Pe fata cea mijlocie a acestui imperattl, are s'o is unit
fit' de Imperatd de la apusti.
Risers fetele si se veselira, hihotandit, si glumind Intre ele.
Fata cea mica insa nu voia sa se duca.
Cele mai marl' nu o lasara In pace, ci cu voe fara voe, o
aduse si pe densa lAnga masa, si cam cu indoiala intorse si
ea feia si ceti :
www.dacoromanica.ro
 M

Pe fata cea mica a acestui imporatit are s'o is de so-

lie unii porcii.
Trasnetulii din cern de aril fl c tdutu nu i-aru 11 facutu mai
multil reil ca ceea ce i-a facutil citirea acestor vorbe. P'ac i
p'aci era A moil de mahnire. Si data n'o tineau surorile,
41 si spArgea capulii cadendu.
Dupt ce se desmeteci din lesinulii ce-i venise, de inima
rea, incepurt s'o mang,ae surorile.
Ce! ii qisera, mai crecli si tu la tote alea! uncle at
mai pomenitii tu, ca o fata de imporatil sa 3e marite dui it
unit porcit ?
Ce copild esti ! ii dise cea-1-11tt, dart tata n'are destu-
la ostire sa te scape, chiar cand s'aril intempla sa vie sa te
cent unit dobitocit asa de scarbosil ?
Fata cea mica a imperatului ar fl voitil sa se induplece a
crede cele ce II spuneail surorile ; dart n'o ltqa inima. Can-
did el era mereil la cartea care spuse ca noroculii celoril-
l-alte surori era sa fie asa de frumosil si numai ei ii spu-
sese ca o sa i se intemple ceea ce nu se mai au4ise pint a-
tuna pe lume. Si apoi o rodea la ficati calcarea poruncil ta-
tdlui lore.
Ea incepu a lancedi. Si numai in cafe -va dile asa se schim-
base, in cat nu o mai cunosceai ; din rumens si veselt ce
era, ajunsese de se ofilise si nu-i mai intra nimeni in voe.
Se ferea de a se mai juca cu surorile prin grddint, d'a cu-
lege fiori ca sa le pue la cap"' si d'a canta cu totele cand
eraci la furca, on la cusatura
Litre acestea tatalii leteloril, imperatuhl, facuse o isbanda
cum nu se astepta, biruind si gonindu pe vrajmasil. Si fi-
ind-ct ganduld ii era la fiicele sale, fa'cu ce facu si se in-
torse mai curandil acast. Lumea durd lume esise intru in-
timpinarea lul, cu buciume, en tobe si cu surle, Inveselin-
du se ca imperatul se intorcea biruitoru.
Cum ajunse, pint a nu merge acasa, imperatubl dete lauda
Domnului ca-i ajutase asupra protivniciloril, carii se sctlase
asupra lui, de-i infranse. Apoi mergendu accsii, flicele lui ii
www.dacoromanica.ro
 52

esird inainte. Bucuria lui crescu cand vedu a fetele ii er'

sanatose. Fata cea mica se feri calf" putu a nu se areta trista.
Cu tote astea, nu dupa mutt timpfi, imperatuld MO de
soma ca fie-sa cea. mica din ce in ce slabea si se posomora.
Indata II trecu un' fern arsd prin inima, gandindu-se ca pole
i-aa calcatil porunca. Si de unde sa nu fie asa I
Ca sa se incredinteze, isi chema fetele, le intreba, porun-
cindu-le sa-I spue dreptd.
Ele marturisird. Se ferira insa d'a spune care din ele fuse
indemaatorea.
Cum audi Imperatuld una ca acesta, se tanguia in sine cu
amard, si cad p'aci era geld birue mahnirea. Isi tinu insa
firea si cauta a-si mangaia fata care vedea ca se perde. Ce
s'a facutii s'a facutd vedu all ca acum o mie de vorbe un'
band nu face.
Incepuse a se cam uita intemplarea acesta. Cand, intr'o sli,
se infatise la Imperatuld fiuld until imperatit de la rasaritii
si-i cent de sotie pe fata cea mai mare. Imperatuld i-o dete
cu multumire. Facura nunta infricosata si peste trei chile o
petrecu cu einste mare pins la otait. Peste putinh, asa face si
cu fata cea mijlocie pe care o ceruse unit fid de imperatd de
la apusti.
Cu cat' vedea ca se implinesce intocmai cele scrise in
cartea ce citise, cu atatil fata imperatulul se intrista si mai
mutt. Ea nu mai voia sa manance, nu se mat gatea, nu mai
esea la plimbare ; voia sa se lase sa moil, mai bine, de cat'
BA' ajunga de batjocura lumii.DarA imperatulii nu -i da regazii
sa pue in lucrare o fapta asa de nelegiuita, ci o mangaia cu
fel de fel de povete.
Mai trecu ce mai trecu si eta, mare, ca intr'o di 'nye-
ratulu se pomenesce cu un pored mare ca intra in palatuld
lui si-i dice:
Sanatate tie, Imperate ; sa fit rumen' si voiosti ca Ili-
sarituld sdrelui intro di sening.
Bine at venitd sanatosh, prietene. Dara ce viral to aduce
pe la not ?
www.dacoromanica.ro
 53

Am venitii in petitil, respunse porculii

Se mira imperatuld cand aucli de la pored' asa vorbe fru-
mose, si indata isi dete cu parerea ca aci nu putea sa fie
lucru curatii. Aril fi voitir s'o carmescd imperatuld spre a nu-1
da fata de sotie ; darn dupa ce aucli ea curtea si ulitile gem'
de porci, care venise cu petitoruld, n'avu in cotro, si-I faga-
dui. Porculd nu se lass numal pe fagaduiala, ci intra in
vorbit, si, si hotari ca nunta sa se faca peste o septemanit.
Numal dupa ce priimi cuvintil build de la imperatuld, porculii
pleca.
Pina una alta, imperatuld isi povalui fata sa se supue ursi-
tei, data asa a voitil Dumnecleil. Apoi ii clise :
Fata mea, cuvintele si purtarea cea intelepta a acestui
pored, nu este de dobitocil ; o data cu capulii nu creqii ell
ca 61 sa se 11 nascutii pored. Trebue sa fie vre-o fermeca-
tarie sail vre-o alta dracie aci. Insa to sa fl ascultatore, sa
nu esl din cuvintuld luI ; cacl Dumnecleii nu te va lam sa te
chinuescI multi' timpil.
Daca dumneata, tata, gasescI cu tale asa, respunse tata.
te ascult si-mi puiu nadejdea in Dumnecleil. Ce o vrea elit
cu mine. Asa mi-a fostil tristea ; vecld eft ca. n 'amid in cotro.
Intre acestea sosi si clioa. nuntii. Cununia se facu cam pe
sub ascunsil. Apol puindu-se porculd cu sotia sa intr'o ca-
ruta imperatesca, porni la densuld acasa.
Pe drumit trebuia sa treca pe rang& und noroid mare ;
porculd porunci sa stea carvta ; se dete jos §i se tavali in
noroiii, pind se facu una cu tina. apoi suindu-se, clise mire-
seI sa-lii sarute. Biata fata, ce sa faca ? Scose batista, nil
sterse nitelii la botit si-lii saruta, gandindu-se sa asculte po-
vetile tatalui ski.
Cand ajunsera acasii la porcii, care era intr'o padure mare
se si insera. Segura nitelit de se odihnira de drumii, ci-
nard impreuna si se culcara. Peste nOpte fata imperatului
sirnti ca linga densa era und omit, darn nu unit porcii.
Se mill. lnsa isi aduse aminte de cuvintele tatana-sed, si

www.dacoromanica.ro
 5'i

ucepu a mai insufleti plena de nadejde in ajutorulu lui

Dumnedeu.
Porculd sera se desbraca de pielea de pored, fara sa simta
fata, si diminet a, pind a nu se destepta ea, eld era se im-
braea cu densa.
Trecu o nopte, trecura doue, trecura mai mite nopti, si
fata nu se putea domiri e,tm se face de barbatu-seti cliva este
pored si noptea omit Pasami-te elit era fermecatii, vrajitil sa
fie asa.
Mai tardid incepu a prinde dragoste de densul, (And simt i
rodurile easatoriei : atatd numai se mAhnea ea nu seta ce o
sä dealumel peste cite-va luni. Gaud, intr'o di vertu trecendu
pe acolo o baba clout& vrajitore.
Ea, care nu \recluse Omeni de atata mare de timpti, era
jinduita, si o chema sa mai vorbesca Cu dAnsa cite ce-va.
Vrajitdrea ii spuse ca scie sa ghicesed, sa dea lecuri si eke
nagode tote.
Asa sa traesci, betranico, is spune-mi d'a minune, ce are
barbatu-med de este ctioa pored si ndptea, cand ddrme Linga
mine, lid simtil ea este om u ?
Ceea ce-mi spui, puica mami, erarnii sa ti-o spuid ed
mai inainte ; eaci nu de surda suntd ghicitore. SA-ti dea
mamulica lecuri can sa-1 tale fermecele.
Da -mi, ded, mamusdra, si ti-oid plati unit mi-Y cere,
ca mi s'a uritu cu eld asa.
Tine icea, puisoruld mamei, ata acesta. Sa nu scie elu
de densa, ca n'are lecd. SA to scoll cand dorme elu, binii-
sord, si sa i-o legi de piciorul stangd, cat se pote de stransii,
si sa vecli, Braga babi, ca dimineta remane omti. Parale
nu-mi trebue. Ed void et destuld de platita cand void Oa ca o
sä scapi de asa urgie. Mi se rupe, uite, baerile inimii de
mila, pentru dumneta, boboceluld mamei, si me caescd, me
caeseti, cum de sa nu aflu mai din nainte, ca sa -ti yid in-.
tru'ajutord.
Dupe ce plea sgriptordica de vrajitore, fata de imperat
ascunse cu Ingrijire ata ; era peste nopte se scula binisor, in
www.dacoromanica.ro
 55

catil sa n'o situp nici maiastrele, si cu inima tacainda, lega

ata de piciorulit ba'rbatului Wt. Gaud sä strang a noduld
pic ! se rupse ata, cad era putreda.
Desteptandu-se barbatuld speriatit, it clise
Ce al facutti, nenorocito! Ma! avearnit Ire! clile, si sca-
pamit de spurcatele aStea de vraji ; acum tine scie catit v °ill
mai avea sa porta acesta scarboisa pele de dobitocii. Si nu-
mai atunci vei da cu maim de mine, cand vel rupe trei pe-
rechi de opinci de ferii ;i cand vet toci un toiagh' de otelit,
cautandu-me, cad ed. 1116 due.
vise si se facu nevNutd.
S&mma fata de imphatii cand se vec,1 singura cucit, unde
incepu a plange si a se boci, de ti se rupea inima. Blestema
cu fool si cu pars pe afurisita de ghicitore. Dara tote in
zadar. Data veep ca n'o stole la ca'petaia cu tanguirea, se
scula si pleca in cotro va duce-o miLa Domnului si do.
ruld barbatului.
Ajungenda intr'o cetate porunci de -! Neu trei perechi de
opine!' de feru si un toiagu de otel, se gati de drum, si se
porni in caletorie, spre a-si gasi barbatuld.
Se duse, se duse, peste none marl, peste noud teri, trecu
prin nisce paduri marl cu busteni ca butia, se poticnea lo-
vindu-se de copacil eel resturrnti, si de cate on cadea, de
atatea ori se si scula; ramurile copacilor o isbeau peste
fatA, crangurile ii sgariase mainele, si ea told inainte mer-
gea, si indarat nu se uita. Cand, obosita de drum si de sar-
cina.', abatuta de malmire si cu nadejdea in inima, ajunse la
o &sup.
Pasami-te acolo sedea Santa Luna.
Batu la portita, se rugs sa o lase in nauntru sa se odih-
nesca nitel, mai cu sema ca it si abatuse sa fach.
Muma sante! Lune, avu mils de dansa si de suferintele
sale ; o priimi dar inautru si o ingriji. Apol o intreba.
Cum se pate ca omit de pe alte tdremuri sa rasbesca
pans aci.

www.dacoromanica.ro
 56

Biata fats de imperatti Iii povesti atunci tote IntamplArile

si sfirsi clicendti:
Multumescii mai intaid lui Dumnecled a mi-a indrep-
tatti pasii catre acestit locd, si alit doilea, dumitale, ca nu
m'ai lasat sa pierit la cesulti nasceril. Acum to mai rogiz
sa-rni spui, nu care turn -va Qanta Luna, fiica dumitale, scie
pe unde q'arti afla barbatuld med ?
Nu pOte sä scie, draga mea, Ii respunse muma santei
Lune, dar du-te incolo spre rAsaritd pans vel ajunse la san-
tuld Sore; pOte eld sit scie ce-va.
It dete sa manance o gains fripta si Ii clise sa bage de
sema sa nu piarcla nici unit oscior, ca-I va ft de mare tre-
buinta.
Dupa ce mai multumi Inca o data de buna gAsduire si de
povetele cele folositore, si dupA ce lepadA o pereche de opinci
care se sparsese, incalla altele, puse osciarele gainei inter)
legatura, MA in brate copilasuld si toiaguld in mina si o
porni er5s1 la drumir.
Merse, merse, prin nisce campil numai de nisip ; asa de
gred era drumul, in cat facea doi pasi inainte si unul ina-
poi ; se lupta, se lupta si scapa de asta campie, apoi trecu
prin nisce munti coltorosi si scorborosi; sgrea din bo-
lovand in bolovanit si din coltd in coltd. Cand ajungea pe
sate unit pieptil de munte yes, i se parea ca apuca pe Dum-
neded de unit picior ; si dui:4 ce se odihnea eke nitelti, iar
o lua la drum, si totri inainte mergea. Glodurile, coltil de
munte care erait totti de cremend, atat 11 sgariase piciOrele,
genuchii si cotele, in cat erad numal sange ; caci trebue sa
ye spund ca muntii erati 'nalff in cat intrecead norii. i pe
unde nu erad prapastii peste care trebuia sa sara, nu putea
merge alt-feld, de Gatti suindu-se pe brand si ajutandu-se
cu toiaguld.
cele mai de pe urmd, stAtuta de ostenealA, ajunse la
nisce palaturi.
Acolo sedea SOrele.
Batu la pOrt5 si se rugs sa o priimescA. Muma Sorelui o
www.dacoromanica.ro
 57

priimi si se miry cand veclu °mu de pe alte teremuri pe

acolo, si plinse de mila ei cand it povesti intemplarile. Apoi,
dupa ce-1 fagadui ca va intreba pe flii-sdA despre barbatula
el, o ascunse in pivnita, ca sa n'o simla &Vele cand o veni
acasa, cad sera se intOrce tot d'auna superatii.
A doua Ali afla fata de imperatf ea era s'o pap, fiind-ca,
Sore le cam mirosise a omit de pe alta lume. Bard* muma-sa
it linisti cu vorbe bune, (licendu-i, Ca suntu pareri.
Fii ca de imreratil prinse curagiii cand veclu cu cats bu-
natate este primita si intreba :
Bine, frate draga, cum se pate ca SOrele sa fie superatii,
elf. care este data de frumosil si face atata bine muri-
torilorti ?
Eaca pentrn ce, respunse muma Sorelui: Elf dimineta
sta in porta raiului, si atunci este veself, veselii si ride in
Mid lumea. Peste di este plinu de scarba, fiind-ca vede tote
necuratiile omeniloril, si d'aia isi lass arsila asa de cu za-
pusela ; era sera este mahnitti si superatii, flind-ca sta in
lorta iadului ; acesta este drumulf lui obicinuitti, de unde
apoi vine acasa.
Ii mai spuse ca l'a intrebatf despre barbatulf ei, si fiii-
sea II respunse ca nu scie de semi lui nimicu; find -ca de
va sedea in vr'o padure desa si mare, vederea lui nu pote
strabate prin tote colturile si afundaturile, ci ca alta naclejde
nu e, de catil sa merga la Yenta.
Ii dete si acolo o gaina sa manence, si ii clise sa rastreze
osciOrele cu ingrijire.
Dupa ce lepadd si a doua pereche de opine! care se spar-
s ese si acelea, lua legatura cu osciorele, copilulii in brace si
toiagulii In mans si porni spre Vent&
In calea acesta intalni nisce greutati si mai marl, cad
dete, una dur a alta, restemunti de cremena, din care tisnea
flacari de foci!, peste paduri ne mai umblate si campil de
ghiata cu narniecli de zapadd. P'aci, p'aci era sa se prapadisca,
biata femee ; lug cu staruinta ei si cu ajutorulf lui Dumnecleil,
birui si aceste greulati marl', si ajunse in o vagauna care era
www.dacoromanica.ro
 58

intr'unu coliti de inunte, mare, de putea sa intre septe cetatc

inteensa.
Acolea sedea Ventuld.
Gardulii care o inconjura avea a portita. Batu si se rugs.
sd o priimesca. Mu.na Ventului avu mild de densa si o prime
sA se otlihnesca. Ca si la Sore fu ascunsa ca sa nu o simta Ventuld
A doua di souse a barbatuld sed locuia intr'o padure marl
si (160, pe unde nu ajunsese toporuld Inca ; ca acolo ti-a
facutii und felt de casa gramadindd bustem unuld peste
altuld, si fmpletindu -i cu nuele, unde traia singurti sing,ureld
de -Loma omenilord rei.
Dupd ce ii dete si aci o gaina de maned si ii clise sA pa-
streze osetorele, mums Ventului o pavatai sa se is dupS dru -
MUM robilorti care se vede nOptea pe cent, si sa merga, sä
merga pand va ajunge.
Asa si fa'cu. Dupa ce multumi cu lacrami de bucurie pentru
buna gasduire, si pentru vestea cea bung, porni la drumii.
Biata femee nopfile le facea di. Nu i se mat alegea nici
de mancare, nici de odihnA. Atata dordsi focu avea sd-si ga-
sesca harbatulii pe care ursita i-lu dedese.
;Terse, merse Oita' ce i se rupse si opincite aceste. Le
lepada' si incepu a merge cu piciorele gale. Nu cauta gloduri,
nu baga semi la ghimpii ce-i intra in piciore, nici la lovi-
turile, ce suferea candd se impedica de vre-o petra.
In cele mai de pe unna ajunse la o poiana verde.si fru-
mosa de marginea unei pacluri. Acu-n se mai inveseli si su-
fletuld el cand vedu floricelele si erba cea mole. Statu si se
odihni nitelii. Apoi vedendd paserelele cat doue, doue. pe
ramurelele copaceilord, se incinse foculd inteensa de doruld
barbatului set, incepu a plange cu amarti, si cu copiluld in
brate, si cu legatura cu osciorele pe umerd, porni eras!.
Infra in padure. Nu se uita nici la erba cea vedere si
frumosa ce'I mangaia piciorele, nu voia sä asculte aid la
paserelele ce ciripeati de asurdea, nu auta nici la lion-
celele ce se ascuudead prin desisurile crangurilorti, ci mer-
gea dibuindu prin padure. Ea bagase de seta ca acesta
www.dacoromanica.ro
 59

trebue sa 'fie padurea in care locuia barbatul sea, dupa sem-

nele ce-i spusese muma Ventului.
Trel dile si trel nopti orbacai prin padure, si nu putu afla
nimicii. Atatti de multd era rupta de ostene1d, in cat cadit
si remase acolo o di s'o nopte fara sal se misce, fara sa bea
si Sa manance ce-va.
In cele mai de pe urma, is1 puse tote puterile, se scula.,
si asa sovaindil, cerc5 sa umble sprijinindu-se in toiagulu
sed, dard ii fu cu neputinta, caci si acesta se tocise, in.
catil nu mai era de nici o -trebuinfa. Insa de mila copilu-
lui care nu mai gasea lapte la peptuld el, de doruld barba-
tului pe care HA cauta en credinta la Dumneded, porni asa
cum putu. Nu mai facu dece pasi i zari catre un desisii un
fel de casa precum ii spusese muma Ventului. Porni in-
tr'acolo si abia, abia ajunse. Acea casa n'avea nici ferestre,
nici usa. Pasami-te usa era pe d'asupra. dete ocol, Scam nu era.
Ce sd. lack' ? Voia sa intre.
Se gandi, se resgandi ; se cerca sa se sue ; in zadai'. Sta
sta s'o dolaire cu totuld intristarea cum se pole sä se lase ea
sd se inece tocmai la mald. Cand, isi aduse aminte de os-
ciOrele de gaind ce le purtase atata cale si-si dise nu se
pole sa mi se fi dis de florile merului sa pastrez aceste os-
ciore, ci ca imi va fi de mare aju lord la nevoe.
Atunci scose osciarele din legatura ce o avea, ge socot,
niteld, mai cug-eth, si luandu time din aceste osciore, le puse
verfli in verfii, si vedu ca se lipi ca printr'o minune. Mai
puse unulu, apoi imul, si vedu ea se lipira si acelea.
Fdeu deci, din osciore, doui drug! cat casa de inaIti. Ii reze-
ma de casa la o departare de o palma domnesca unul de altuld.
Pupa aceea puse iarasi, capeteid la capeteid cele- l'alte osciore
si tam nisce drugulell mici, fie -care puindu-i d'a curmedisuld
pe drugii cei mar!, inchipui treptele unel sari ; cum punea
aceste trepte se lipeati si ele. Si astir -felfi unulu cafe unuld
puse pina susii. Cum punea o trepta se urea pe ea. Apoi alta,
apoi alta, pind unde it ajunse. and tocmai susti in verfulti
sari!, nu-i ajungea sä mai faca o trepta.
www.dacoromanica.ro
 60

Ce sa faca ? Fara astA trepta nu se putea. Pasd-mi-te ea

perduse un osciorti. SA stea acolo, era peste pole. SA nu intre
induntru ii era ciuda. Se aptica sill true degetulit celu mic, si
cum ilu puse acolo se lipi. LuA copilulti in brate, se urea
din no si infra in casa.
Aci se miry ea de buna renduiala ce gasi. Se apnea si ea
si mal deritica o lecA. Apoi mal resulla nitelu, puse copilulu
intr'o albie ce gasi si o a.secla in pate.
Candu veni barbatu-see., se sperie de ceea-ce vedu. Para
nu-I venea sa creda ochilorti seI tau uitAndu-se la scara. de
osciore si la degetulii din verfulii scariI. Frica WI era, sa nu
fie era niscai-va fermece, si cat p'aci era sa -si parAsesca casa.
dara Dumnecleil II dete in gand sa intre.
Atunci, facendu-se unu porumbelii, ca sa nu se lipesca far-
mecele de elu, sbura pe d'asupra, fArA sa se atinga de scara,
si infra in induntru in shoal. Acolo vedu o femee ingrijinde
de unii copilii.
Elii isi aduse aminte atuncI ca femdea sa era insarcinata
and plecase de la ea, si uncle it coprinse mail dor de
densa si o mild, gandindu-se la cite trebuia as fl patit ea
pant sa dea cu mama de densulti, in cite se Mu numai de
cat omii.
CAM p'aci era sa n'o cunosca ; atAtil de multd se schim-
base din pricina suferintilorii si necazurilore.
Fata de imperatil, curnii II vedu, se scula in suer, si ii
tach'ia inima de fricA, tlind-ca ea nu-111 cunoscea.
DupA ce elu i se facu cunoccute, ea nu se cai, ba si uitA
tote. ce suferise. Elu era mill barbat ca unti brad de frumose.
Se puse dee! la vorbA. Ea ii povesti tote intAmplarile; era
elii planse de mila ei. Apoi incepu si elu a spune :
EA, clise elu, suntil flu de imperat. La unit resboill ce
avu tats -meii cu nisce smei, vecini al lug, care erail forte
rel si-I told calcati mosia, amii morale pe cela mai midi.
Pasa-mi-te, ursita to fagaduise luI. Atunci masa care era o
vrAjitore de inchiega si apele cu fermecele el me blestemA

www.dacoromanica.ro
 61

sa porta pielea acelui scarbosd dobitocu, cu gandii ca sa nu

ajungil sa mi-te iau eti.
Dumnec,led i-a statit impotriva, §i eil to -amd luatd. Baba
care fi-a data ata sa mi-o leg! de piciord, era ea. Si de unde
m ii aveamil Ire! dile sa, scapd de blestemil, amu fostd glau
sa porLd Inca trei an! starvul poreului.
Acura fiindit-ca to ai suferitil pentru mine si ed pentru
tine, sa damd 'Lauda Domnului si sa ne intorcemd la parinlii
notri. Fara tine eramti hotaritd sa traescit ca und pustnied,
d'aia §i ofi-anea alesd acestd loco pustid si mi-amii facutd
casa a9ta, a§a, ca puid de oind sa nu mai pots resbi la mine.
Apoi se imbracipra de bucurie si se fagaduira ca aman-
doi sa uite necazurile trecute.
A doa di de dimineta se sculard, si pornird amandol, mai
intaiii la imp6ratulti, tatalit lui. Cand se audi de venirea
lui §i a sofiei sale, kith lumea plangea de bucurie ca iI ve-
dea. Era tatatil qi mum lui II imbrafi§e strans, si finura
veseliile trei dile si trei nopli.
Apol msrse §i la i nperatuld, tatalii femeil lui. Elu catti
p'aci era sa-0 esa din minri, de bucurie, cand ii vedu. As-
culla povestindu-i-se intemplarile lord. Apol dise fie -sei.
Ti -amd spusti ed ca nu credeamil sa se fi nascutii porcu
aceld dobitocii, ce te-a cerutd de sofie ? §i bine ai facutd,
fata ',flea, de m'al ascultatil.
Si Iiindd-ca era b6trand, si niotenitori n'avea, se cobori
din scaunul imperaliel sale, si ii puse pe d6n§ii. Era ei dom-
nira cum se domnesce, cand imporalii treed prin felu de
fell de ispite, necazuri §i nevoi.
Si de n'orti fi muritd, traescd §i astadi. domnind in pace
Era ed incalecaid p'o Gea, etc.
NOTA. Povetitil de mama, intre 1838-1847.
Publicata pentru intaia ord in Columna lui Traianu, bropra pe
Aprilie, 1876, apoi in Legenda sad Basmele Romeiniior, de and
Gulegttor-tipograf, Partea II, fast. II.

www.dacoromanica.ro
 VI.

/iNSIR.TE MARGARITA

fostil o data ca nici o data, etc.

A fostil o data un feciorti de hoerfi mare, 5i dupa
ce cutreerase terile, resbatendif prin tote unghiurile,
se intorcea la mo0a sa. Si trecende printr'o canepiste, vequ
trel fete ce munceail la canepa. E1u isi cauta de drumfi in treha
lui, lard sa is aminte la cele ce totil si,uneati fetele. Gaud
a junse la urechile lui nisce vorhe ce-le trezi, cad era dusil
pe gOnduri. Se IntOrse la fete 5i le intreba
Ce ati disc, fetelor ?
De- m'arit lua pe mine feciorulii ela de boeru ce trece
p'aci, efi 1 -art imbraca curtea cu un fus, disc fata cea man mare.
De m'arti lua pe mine feciorul ela de Boer ce trece
p'aci, eu i-a5u satura curtea cu o pita, Oise fata cea mijlocie.
De m'arn lua pe mine feciorulii ela de boeru ce trece
p'aci, eu l-a51 face doi feti-logoferi cu totulti si cu totule de
aura, dlise fata cea mica.
Dura ce ii spusera fetele ce clisesera, elu statu de se so-
coti gbndinclu-se: me, ca ce sa fie asta Apoi dupa ce se
man resgandi, Oise fetei celei midi :
Fetico, mie Imi placu vorbele tale mai mutt de cat ale
suroriloru tale. Daca vrei sa ntergi cu mine, ell to iau de so-
tie, numai sa-ti pi cuventuiu.
Si cum sa nu fi voit fata ; caci era unit bradil de flecati,
chipe0 §i dragala9, nu gluma.
Fata ro,i la fala ca un bujoru ; apoi, dui a ce man statu
nitelii la chibzuri, intinse maim si H disc :
www.dacoromanica.ro
 63

Ai, sä fie de bine. Daca to vei fi orandulu ineu, nu

scapii eu de tine, Inc! to de mine, macaru de s'aru pune nu
sciii tine si cruci01 si curmecli01.
Feciorulit de boerii lua fata 0 se duse cu densa la mo0ile
lui. Acolo avea elu nisce palaturi cum nu mai vecluse ea.
Se cununara, facendil o nunta de se dusese vestea in 'elite
taxi, si facura totil ce trebuia pentru rostulii casatoriel ion,
Nu trecu multn si fata ratline grea Si ea ca tots lumea.
Cand aucli feciorulii de hoer una Ca asta, nu mai putu de
bucurie, si porunci numai de tabu sa-i faca unit loganu 11U-
rnai de matase, in care sail pue copii.
Feciorulii de boerii, dud i0 aduse acasa nevasta, ii Be-
te, pentru trebuintele el, o fata a unel bahnite de tiganca
ce-.0 tinea chicle prin curtea boerului cu ce se induraii sta-
ranii. Procleta de ciora cumii veclu fata, II puce gandil reu.
Card :sosi cosulu nascerei, fiulti de boerii nu era acasa, ci
dusii intr'ale sale. Deanna easel trimise pe tiganca sa aduca
o mdse. Ea aduse pe muma-sa. Acosta, cum veni, II clise :
Milostiva nostra Domna, mancati-a0 ochiFwil. La nol
p'aci este obiceia ca Domnele cand are sa nasca, sä se sue
in podia si mop sa stea cu ciurulu la 1,ia podului, ci asa sa
faca.
Domna ii respunse :
Bine, bunico ; data aca ye este obiceiul p'aci, aca sa
facemit
Ea, biet, nevinovata 'An era, Did prin gandii nu-i plesnea ca
intru acesta era o viclenie din cele mai spurcate. Ea se scia
curata la inima. Facuse tutuloril bine. Nu se qtepta, deci, ca
cine-va sä aiba nici macar o umbra de cugete pangarite pen-
tru densa.
Ea creclu. Si suindu-se in podii, facu, cum clisese, doi feti-
Ingofeti cu totului totului de auril, in ciurulii pe care ilia ti-
nea tiganca la gura rodului. Cum veciu copilasii ap de fru-
-moGi, gnperita de ciora, cesa faca ca sa ponosesca pe Domna
.sa ? se duse numai do dbu ci ingropa copilnii in baligarida

www.dacoromanica.ro
 04

de la grajda si luandil dot catei de la o catea ce falase de

curand, ii arata clOnanei sale dicendu-i:
Eta, stapana, ce facug Dumneata.
Cum se pole una ca asta ? ii respunse dOmna.
Si 'Angara de ciora incepu a se ciorovoi cu Deanna sa. Ba,
c'o fi; ba, ca n'o fi.
lntre acestea eta ca sosi §i fiulit de boerii. Tiganca ii esi
lnainte, §i aratandu-I ciurula Cu cateii, ii ;Use :
Eta ce pricopsela iti facu nevasta ce 11-al alesil. Bine
ca ti-a dat Dumneclea in &Ida sa-i aduci o credinciosa
ca mine, care sa fie pe langa dansa, del altminteri, tine scie
cum era sa te imbrobodesca si salt ri4a de dumneta.
Se manic fluid de boera sand veclu o ast-fel de batjocura
si ca sa o pedepsesca, luta de- sotie pe tiganca; era pe fosta.
lui nevasta o facu slujnica.
Biata femee, v6;lu bine nedreptatea ce i se Wu ; dud n.ea-
venda Incotro, then si rabda cu nadejclea in Dumnedea ea-a
va reversa mila luI asupra ei, §i va da, odata, °data, la i-
vela nevinovalla sa.
Si mai trecenda cats -va vreme, eta mare, ca rasari, din
baligarulu unde fusesera Ingropati copiii, doui meri. Coja a-
cestora men era suflata cu aura, de lucea ca clioa, cand
nOptea era intunerica besna. Ei cresceaa intr'o di ca inte-
unit anii, si dupa putinit se fa'cura marl
Tiganca, care scia blestematia ce Meuse se temu, v6clenda
frumusetea merilorii, si clise barbatului ei, tatala copiilore,
1.441 de densa :
Me, mie mi-a venita a§a sa te indemnit a taia merit
eia ce crescil langA. grajda, §i din ei sa fact, din dot', doe
scanduri la patil, ca totil ne lipsesce cite -va scanduri.
Bine, fa, respunse that de boera, cum sa taemii not
a mandrete de meri ? Nu vecli, tu, ca sunt de poveste? Gine
mai are asemenea meri?
Fie ; mie mi-a venitit aga, ca sa-i tai; ca tu de nu-1-
vet taia, ea nu mat manancii paine si sane cu tine pe unit
talent.
www.dacoromanica.ro
 65

Si neputendu-se cortorosi de ddnsa, Fiulu de boerti puse

de taie merii si fa'cu dinteensii scanduri, le puse la patu si
se culcard pe densele.
Peste nOpte tiganca audi cum vorbia scandurile.
Dado, dicea una, cad' copii erau unit baiatii si o fa -
ta, dado, dise baiatul, greti ti-e tie?
Greti, respunse fata, caci este 'Agana pe mine. Dara tie,
greu 41 este ?
Mie nu-ml este greu dise baiatulti, ca este tata pe mine.
Cum pricepu tiganca ca vorbele scandurilorii o vora du ce
la perdare, de le va audi Fiulti de boeril, nu mai dete nici
picu de somnii in genele el' pang dimineta.
Barbate, ii dise blesternata de cloroipina, cum se lumina
de (Pa, sä tai scandurile alea ce le-amii pusti eri la patti ;
cad amu visat.0 nisce vise unite asta nopte.
Bine fa, II respunse elu, cumil sa taiemti ale scanduri
asa de frumose?
Eu nu sciti ; to data nu le ye! -Ulla, eti me dual si me
dau de ripa.
Ca sa scape de cara ei, Fiulif de boerti puse de taie scan -
durile, facendu-le tandari marunte. Eara spurcata astupa
tote gaurelele "asei si puse scandurile pe focti de arser a
Totusi doue scanteiore, se strecurara pe cos si picara in gra-
dina. In loculu unde cadura aceste scantel, rasari indata
doe steble de busuioc. Boierulu avea unu mieluselu ce cre-
scea si eltt prin curtea lui ; acesta scapandtt in gradina, maraca
busuioculti, si indata i se auri lana. Si asa de frumosii se
fdcu mielulii, in catil nu se mai gasea pe lume unit altulii
asa de frumosii ca acesta.
Crapa fierea inteansa de necazti nand vedu_ mielulti; cad
tiganca pricepu ca acesta nu era lucru curate pentru (Masa.
Si dupa ce ma! trecu catinica vrerne; dise barbatului ei, cand
it vedu cu voe bung.
Cum asi mai manta came din mielulti ela alu nostru
Niel sa to gandescI la una ca asta, ca mie mi-este dragd
ii respunse Fiulu de boeril.
www.dacoromanica.ro 5
 66

Vedu tiganca ca de astA data nu i se prinde vorba, o intOrse

la vi clenie.
Se facu bolnava. U septemana incheiata isT chinui barbatulil
cu gemetele el. Inteo nopte se facu ca rasare din somnit ; si
data o intreba barbatu-seu, ca ce i s'a intAmplatti, ea it respunse :
Arai visatu ca unde venise o descantatoresca si uncle imi
dicea ca data voil BA me facti sanatosa, sa ceru de la tine sa
tai mielul6 ela alu nostru si sa-i mancamit drobulu.
Fugl d'acolo, lievasta.ii respunse ell ce stal tu de vor-
besci Unde s'a mai vedutii pe lume unit mielu asa de fru-
mosti. ? Cum sa -lit taemu ? Mai bine sä aducemu pe top vracii
sa -tidea lecuri care sa te faca sanatosa.
Leculti meu esta este, ii mai dise ea. Daca nu vei sa tai
mielulu, intelegl ca tu vei sa moru ea.
Si neavend6 incotro, Fiulii de boerii puse de taie mielulu
si-la dete la bucatorie st-la gatesca.
Gasperita se duse indata in bucatarie si puse la tale ce sa
se faca cu mielulu, ca sa nu mai rarnae nimicu din ell. Tri-
mise matele la pirau, cu o credinciosa d'ale el, sa le spele,
dupa ce numera pins si cell mai mica matisoru, si-i spuse
ca va plati cu capultt ei de va perde vr'unu crainpeitt din
ele. CredinciOsa bahnitei spalandu-le la f irau, nu sciu cum facu,
si rupse unil capataiii. De frica ilu dete pe garla.
Dupd aceea se intorse acasa, aduse tote matele si le dete
iarasi in numerii.
A. doua di ducendu-se fosta sotie a boierului la pirau
cu cofa sa aduca apa; se una la vale pe riu si vedu acolo pe
unit dambil doT copilasi jucandu-ae cu doue mere de auru, de
lucea pamentulA, si remase acolo pinA sera uitandu-se cu
jindA la densii, caci el if da in gandu ca p6te sa fie copil
d ensei.
/ntorcandu-se acasa, o lua spurcata de cioroica la bataf
Dal% ea clise :
Nu mai me bate, stepana, ca ce-mi vedura oath., o
septemand sa te totu uiti, si totu nu te indestulezi.
Daca audi asa, se duse si cioreica, si in adever ca si
www.dacoromanica.ro
 67

ea se uitase acolo privindil la copilni. Si cum .1-aru aduce

arninte ore a se departa, rand venea aca frumusete ne mai
audita ? Se jucau copii i se sbeguiaii, de-ti era draga lumea
sa privesci la det*1.
/ntepenise impelitata, sgaindu-se cu ochii acolo. Si venindu
mama copiiloril §i tredind-o din biumacela in care caduse :
Vedi, stapand, nu -ti spunearnu eu ca nu to poti inde-
stula de o asa frumusete, de te-ai uita nu sciu catil?
Procleia le puse gandu reit, si totu planuia cum ar face
ca sa-1 rdpue.
Inteacestea venea lumea dupa lume de se luta la densii.
Dintre toti privitoril o baba betrana, mai priceputd, dorindii
si ea sa-1 alba de fetii ei, ducendu-se acasa, aduse cu (Musa
o furca mica si unu toiagelu. Cu acestea se dnse in mar-
ginea riului si aratandu-le aceste unelte, ii strigard cu unu
grain duiosu.
Cum v6dura copii aceste lucruri, °data se repedira la den-
sele ; si fata puse mana pe lured, era bdiatulit pe toiagu.
Litandu-I baba cu sine, ii imbraca cu nisce sdrente si ii duse
acasa la (Musa.
Nu trecu multi% dupa acesta, si boerulii facu claca, adunandti
pe toti copiii §i fetele din satu ca sa insire margaritare. Se
duse si baba cu copiii ei.
Acolo, la sedatore, uncle se strauserd toti de vorbea la vercli
§i uscate, spuindti la glume si la ghicitori, sta si Fectorulti
de boeru.
Elti se intamplase in acea di sa fie cu voe bung, §i dise :
Sciti ce ? copii ! De catu sa flecdriti la glume si la eke
nagode tote, mai bine spuneti-ve fie care basmulit seu.
Tort intr'o glasuire, prilmira de buna cugetarea Boerului. Si
spusera unii, una ; altil, alta ; pina ce veni si randulu copii-
lora babel, ca sa -ti spue §i ei basmulu lout. Dara ei sfiiciog
cum it lasase pe ei Dumnedeti, respunsera :
Apoi de Boerule, not ce sa spunemu.? ca nu scimu n:ci
unu basmu.

www.dacoromanica.ro
 68

De! nu ye mai fandositi acum. Spuneti si yoi, ia, ce

y'ett pricepe.
Atunci baiatuln incepu :
a A fostil o data trel fete cari munceati in cauepisce, in-
siete margaritari; si trecendit p'acolo un Fedora de boern
mare, insiete margaritari.
«Fata cea mai mare dise : De m'arn lua pe mine de sotie,
Fec1orulti ela de boerii. en' 1-asn i nbraca curtea cu unit fusit,
insri'te margaritari.
«Fata cea mijlocie dise : De m'arn lua pe mine de sotie
Fecioruld ela de boeru ce trece p'aci, eu i-asu satura curtea
cu o pita. insirate margaritari.
«Fata cea mai mica dise si ea : De m'aru lua pe mine de
sotie Feciorulii eta de boerii, en i-asit face doi fete-log,ofet e
CJ totuld si cu totultit de aura. insirate margaritari.
«Fectoruln de boerti lua de sotie pe fata cea mai mica, si
data o duse acasa, II dete spre slujba pe fata unei tigance.D
Afurisita de tiganca cum audi inceputulit unui astii-felu de
basmu, prinse a dice :

Unit tdciune,
$'unti carbune,
Taci, Mete, nu mai spune.
Eara boerulit dise si elu :
Unit carbune,
5'untit taciune,
Spune, Mete, spune.

Baetul erasi incepu :

«Mai trecu ce mai trecu si sotia boerului remase grea. Gaud
fu la cesuld nascerii, boerulii nit era acasa. Sofia lui trimise
pe ligancti sa-1 aduca o mose ; si ea aduse pe ma-sa Insiete
margAritari.
«Bahnita de ma-sa data veni dise ca pe la (Masa p'acolea
este obiceiulit ca dOnmele cand nascit, sa se sue in podu si
mOsa sa stea la urea podultd cu ciuruln. Domna credu. Se
www.dacoromanica.ro
 69

urca in polo §i nescu doi feti-logofetel cu totului, cu totulul

aura. insiete margaritari.
aCioroica cum veclu minunea asta, se duse de ingropa copi-
lasii in baligarulit de la grajdu, §i puse in ciurti doi cater fe-
tali de curandft, pe care ii areta boerului, spuindu-I ca asta-
fela de odrasle I-a nascutti sotia. Insiete margaritari.
aBoerulti se manie pe sotia sa, si o pedepsi, facend-o sluj-
nica tigancei, era pe tiganca o lug de sotie. Din baligarti crescu
doi meet cu coja de aura. Tiganca cum Ii veclu, se tinu de
cara boerului ca sa-1 tae §i sa-1 faca scanduri de pat. Peste
nepte cand se culcarg, scandura de sub boere clise : Dado,
greti 1.1-e tie Greti, ca este Laguna pe mine ; darg tie greft
ti-e ? Mie nu-mi este greft, ca este tata pe mine. In§irle
marggritari.v
Tiganca erg sari cu vorba :

Unti taciune,
S'unu cArbune,
Tadi, Mete, nu mai spune.
Darg si Doerulft sari, si clise si elu :
Unit taciune,
S'unft carbune,
Spune, bgete, spune.
Baiatulti incepu :
a Atunci bahnita, care auclise ce vorbise scandurile, staru
cu dinadinsul la barbatu-sea, ping ce taie scandurile. Ea le
lacu tandari si le puse pe focti. Doe scanteiere sarira pe co§g
Si caclura in grading. Din aceste scanteiere, rgsarirg doe ste-
ble de busuioc. Doerulti avea un mielqele ; elu scapg in
grading §i manta din acest busuioc. IndatA i se auri lanai
mgrgariitari.
« Cum vec.lu cioropina ei acestg minune, se prefacu ca e
bolnava si ceru de le barbatu-sea sa-i tae mielule, ca se va
insanatqi de va manca din elu. Acesta se impotrivi. Ea sta.-
rui. Si ca sa scape de gara-mara, cg nu-I mai tacea fleenca,
puse de-lii taie. Ineiete mArgaritari.
www.dacoromanica.ro
 70

Tiganca trimise pe o credinciosa `a el cu matele mielului

sA le spele la rill; si ca SA nu lipsesca nici unit matisor, i
le dete pe numer. Credinciosa spelendu-le, se rupse unu
crampetasii si-1A dete pe riu. El se opri pe un prund, si not
esirdmii de acolo. Insir'te margaritarLD
Si, o minune ! Margaritarulu se insira de la sine, fall ca
copiii se fi pus mana pe densulii.
Afurisita de tiganca tote mereu le dicea, cat' vedea ea unde
are sa ajunga treba :

Un taciune
S'un carbune
Tad, baete, nu mat spune.
Boerul Insa, caruia pare ca i se racorea inima &And audea
spusele baetului, ii da ghies, clicendu'i :
Un carbune
S'un taciune,
Spune, baete, spune.

tt De acolo ne Ina o baba si ne duse la casa ei, unde ne

cresce ca pe copiii el. Boerul i, stApanulit sacestei mosii, Neu
o secletire, si veniraniit sl not, si eca-to -ne, refer' cum ne-a
nascut maica. margaritarb.
Toff ee' de far& ramasesera cu ochii bleojditi la copilulit
care '1i spunea basmulA, si pare-ca nu le venea a crede ce-
lora ce le au;lea urechile.
Atunci bAetul Isi sfirsi basmulu clicend :
cc Si data nu credeti, uitati-ve si ye IncredintarLD
Si d'odatd se desbrAcara de strentele cele murdare, si rema-
sera strAlucindit de nu putea, niminea sa tie °chit' la el. Ta-
al lorii lush numai de catii se repecli, .si luandu-i In bra-
te veclu case lipescil de inima lui, si atunci II cunoscu ca sunt
fit al set. Si viindA si muma lor, care plansese de dAnsii ru
lacramile catu pumnulii, iI imbrAtise si densa. Si planserA de
bucurie CA ii mat aduna Dumnecleit Ia un locii pre to' si se
veselira veselie IngerescA.
www.dacoromanica.ro
 71

Atunci boerulti, amarat de amagirea si inelAciunea tigan-

cei, porunci si aduse din herghelie doi armasari neinvetati. A-
poi legs pe tiganca de cOdele cailoril, impreunii cu mill sacti de
nuel, si le dete drumulu sa se duca in lume, .i unde cadea
nuca, cadea si bucafica, pind ce nu se mai alese nici prafubl
de &um.
Eara eu incalecaiii p'o ,ea, etc.
NOTA. Povestitu la 1876 de Mihaid Constantinu, din comuna
Filicita, plasa Dumbrava, jud. Mehedinti, soldatil in regimentuld I.

www.dacoromanica.ro
 VII
LUPULU CELU NASDRAVANt SI FET-FRUMOSe

Afostil °data ca nici odatd, etc.

A fostil unit imperatii si o imperatesa. EI aveau trey
copii. Mai aveaii pe tang& palaturile for o grading forte
frumosa. *i atat de dragil II era florile acestui imperat, in catu in-
susI cu multa tragere de inima be privea si ingrijea de gradina. In
fundulil acestei gradini crescuse un merit cu totulu si cu totulii
de auril. Imperatulii nu mai putea de bucurie a in gradina sa
se afla unit asa pomii cum nu se gasea in iota lumea. Se totu in-
torcea pe langa densulii si se totil uita pe de tote partile la elu,
a e i se scurgeaii ochiI. Cand, inteo c,li vedu ca pomulu inmugu-
re see, infloresce, se scutura florile si rodele se arata; apoi spre
s era cla In parguiala. Ii zimbea must.* imperatului si II lass
gura apa, cand se gandea ca a doa di o sa alba la masa sa
mere de wart, lucru ce nu se audise Oa atunci.
A doua di nu se luminase bine de diod, si imperatulu ere
in gradina ca sa vada merele cele aurite si sa-sl impace ne-
satiulii ce al, ea de a se uita la densele. Dara remase ca e-
itu oin minte, dud, in locil de mere copte auril, vedu ca
pomulii inmugurise din noil ; era merele nieairl. Anca fiindil
ac olo vedu cum inflorosce pomubl, cum ii cade florile si cum
sodele se arata 611'0.
Atunci if mai veni inima la Mal si se multumi a astPpta
pia a doua-di. In clioa urmatore, is merele de unde nu e;
S' a superatil imperatulii, nevoe mare, si porunci ca pazuici sa
e pue sa prinda pe hop. Dard, asI I unde e pomana aia f
www.dacoromanica.ro
 73

Pomulu inflorea in fie-care di, se scuturau florile, rodul cre-

scea si sera da in pergu. Neptea se cocea, Oare-cine venia atunci
si le lua, fare se princla de veste omenil imperatnlui. Pare
ce era unu lucru theta : Acelu cine-va care lua merele,
isi batea jocu si de imperatulit si de toti paznicii lui. A-
cesta imperatii acum nu-I mai era ce nu pate avea mere
aurite la masa lui, ciuda cea mai mare era eh nici parga a-
cestui pomu nu o vecluse macar. Acesta ilu intrista pine
inteatata in catil p'aci era se se scobere din scaunule
imperatiel .si &a-hi dea celui ce se va lega a prinde pe hop.
Fiii acestui imperatti, pasami-te ca-1 simpra gandulii, cad
venire inaintea lui *Wu rugard sa-i lase a pandi si ei. Mare
fu bucuria imperatului cand aucli din gura fiului see celul
mai mare legatura ce facea de a pune mana pe hotu. Le dete
deci, voe, si ei se pusera pe lucru. Pandi in zioa d'intaid
fiulu cel mare ; dare 1.61i rusinea ce 'lapse si cei-lalli pan-
dari din naintea lui.
A doa-cji 'Audi si celu ; dare. nici elu nu fu mai

brez, ci se intOrse la tatalil sea cu nasulit in jose.

El spusera ca pine la miezul nopzii, o dual cum o ducii
dare. ca dupe aceea, nu se potil tine pe piciore de pirotela
ce-i apuca si cada inteunii somnil adancii, si nu mai sciii nimicii.
Fiul celii mai mic asculta si tecea. Apoi, dupti ce sfirsi de
spusil fratij cei mai magi ce li se intemplase, se ceru si elu de
la tate-sell ca sa-lfi lase se pandeasca si elu. Cate de triste. era
tats -see 1 entru ce nu se gasea nici unu voinica care se-I
princla pe hop merelor, rise cand ilu audi. Eara dupe multe
rugaciuni se induplecd. Atunci fiulu celil mai midi se pre-
gati de panda.
Cum veni sera 41 lea tolba cu sagefile, arcut si palosul, si se
duse in gradina. Isi alese un locii singuratic si departatit de on
ce pomil si de ziduri, ast-felit ca se. n'aibe de ce se recjema. Se
li °tall a sta in piciore pe unu trunchiii de pomil taiatu ast-fel
in catii cand i-ar veni somml si ar motai, sa cacle jos si se se
d estepte. Asa facu, si dupe ce caclu (1e vr'o doue on i se sperie
so mnulfi si remase trezit si nebantuitii de pirotela.
www.dacoromanica.ro
 74

CAM, colea despre diod cand sonmulu e mai dulce, audi

unii fAlfait ca de unti stolti de paseri a se apropie.
Trase cu urechia si simti ca cine-va jumulesce pomulti de
mere. Scose o stela din toLba, o asecld la arc si, tracti ltrase o
shgeta, si nu se Men nici o miscare. Tractil mai trase una si
erdsi nimicu. Cand trase cu a treia, fAlfaitulti se audi din noti si
elu pricepu ca stolutil de raseri trebue sd fi sburatu. Se apro-
pia de merulil de aura, si vedu ca holul n'avusese timpil a
lua tote merele. Luase ce luase, dard tote mai rdmdsese. Standu
elu acolo, i-se paru ca vede lucindu ae-va pe josti. Se pleca si
rid:ca acelti ce-va ce lucea. Gaud, ce sd vedi D-ta ? doue pene
cu totulil si cu totul de aura.
Cum se fAcu dioa, culese cate-va mere, le puse pe o tipsie
de aura, si cu penele la caciuld se duse de le I nfatisa tltalui seii .
Imperatulii veclAndil merele, mai -mai era sd-si iasd din mintl,
de bucurie; dard isi tinu firea. Puse de strigd prin tad cetatea
ca fiulti seu cell midi a isbutitit sa aduca mere si sk si afie
ca holulti este o pasere.
Fet-frumosti disc tatalui setz' sd-I dea voe acuin sa caute
si pe hotti. Tatalti seti, nu mai voia sd scie de hop, de ore-ce
i -a ajutatti Dumnedett sa vada merele cele atatu de mutt d' rite
Third fluid celti mica all imperatului, nu se lasa numai pe
aceea, ci starui pins ce Imperatulti ii dete voe sa mergd a
cAuta si pe hop. Se gdti de drum ; era dud fu a pleca, isi
scOse penele cele de aura de la cdciula si le dete impevatesei
muma lui, ca sa le Ode ea ping s'o intorce old.
Lud halne de primineld si bani de cheltuield. isi atarna
tolba cu sagetile la spate, palosulti la cOpsa stangd, si cu ar-
culti intro mans si cu alta de gatulti credinciosulul seu porni
la drumti. i aide, si aide, merse cale lungd depth-tab', pang
ce ajunse in pustietate. Aci facu popas si sfatuindu-se cu robulti
sea cell" credinciosti, gAsi cu cale sa apuce spre resdritil. Mai cd-
latorindii e1 o bucata buna, ajunse la o padure deg si sturosa
Prin bungetulit esta de padure mergenchi el pe dibuitele, cdc
alt -felt era peste pate, gAsird in departare unti lupti ramie d
de mare si cu fruutea de aramd. Indatd se si gatird de ape-
www.dacoromanica.ro
 75

rare. Gaud fura aprope de lupii de o batae de sageta, puse

Fetti-frumosii arculti la ochiii.
Ved.endti lupulti una ca acesta, striga s staff, Fet- frumosu,
nu me sageta, ca mult bine fi-oiti prinde vre-odata.
Fet-frumosti ilu asculta si rasa arculti in josu. Apropiin-
du-se lupulii si intrebandu-lti unde merge si ce cautd prin.
ast-felfi de paduri nestrabatute de piciorii de omii, Fet-frumos
if spuse tots intemplarea cu merele din gradina tatalui seti,
si ca acum merge sa caute pe hotd.
Lupulti ii spuse ca botulii era imperatulti pasariloru. Ca
elti canal venia a fura merele, aduna paserile cele mai agere
la sborit si cu ele in stolii venea de le culegea. Ca acea pa-
sere se and la imperatia de la marginea acestel paduri. IT mai
spuse ca -Iota inegiesia se vaeta de furturile ce facea ea 'Arne-
lorti de prin gradini, si le arata drumulft edit mai apropiatu
si mai lesniciosil. Apoi, dandu-i unfi merisorti frumosti la ve-
dere, II mai clise :
Tine, Fet-frumosu, acestu merisorit. Gaud veT avea tre-
buintg de mine vre-odata, sa to uitT la elii, sa gandesci la
mine si eft indata voiti fi acolo.
Fet-frumos priimi merisorulu si-lu MO in sine, poi lu-
Andu-si remas bunti, porni cu credinciosulti sefi si strabgtendil
desisiurile padurei, ajunse la cetatea in care se Oa acea pa-
sere.
Gerceta prin cetate si i se spuse ca Imperatulti loculiff ace-
luia o tine intr'o colivie de aura in gradina sa.
Acesta ii fu de ajunsti a sci.
Dete cgte-va tirccile curtil itnperAtesci si lua aminte la to-
te amenunturile ce incongiura curtea, Cum se facu sera, ve-
ld Cu credinciosula seu si se pitula la un coltu, asteptandu
acolo pina se linistira tog eel din curte. Apol credinciosultit
lul puindu-se pion, Fet-frurnosti se urea pe dansul ; d'aci pe
dim zidulul, si sari in grading. CAM puse 'Dana pe colivie,
odata tips paserea, s'y cat aT dice meiu, se veclu incongiuratft
de o multime de paserl, earl mai mid, earl mai marl, tipandtt
pre limba lot.. i atita larma facura, in catfi se destaptara
www.dacoromanica.ro
 76

top slujitorii imperatesd. Si viindit in grading, gasira pe

Fet-trumosti cu colivia in mans; si paserile denduse la ell
sa -lii sfasie, era el aparandu-se.
Pusera slujitorii maim pe elu ti-ld dusera la imperatulu;
carele si densulil se sculase sa vada ce se intamplase.
Cum flu vedu imparatultl 11 cunoscu ; apoi prinse a-i dice :
Imi pare ref', Fet-frumosil, de acesta intamplare. De al
fi venit cu bi note, sail cu rugaciuni, sa -mi ceri pasarea, Fite
m'asti fi induplecat sa ti-o &A de buni voia mea ; dar acum
prins cu mana in sacil, cum se dice, dupa datinele nostre cu
morte trebue sä mori. Si numele fti va ramanea pangaritil
cu ponosulil de -Wharf'.
Acesta pasare, luminate imparate, respunse Fet-frumos
ne-a jetuitti de mat multe on merele de aril din pomulil ce
are tatane-meti in gradina sa, si de aceea amu venit sa puiu
mana pe hotti.
Pete sa fie adeveratii ceea ce spul tit, Fet-frumosti ;
dara la no; impotriva datineloril nostre eu n'amli nici o pu-
tere. Numai o slujba inseronata facuta imperatiel nostre to
pole scapa si de ponosfi si de morte.
Spune ce slujba sa -ti fact, si me vol incumete.
De vei isb uti sa-mi aduci epa ce sirepa ce este la cur-
tea iperatuluf meil vecinfi, vei scapa cu fata curata, pi-11
vol da pasdrea cu colivia.
Fet-frumosil priimi. Si chiar in acea di si pleca cu cre-
dinciosulfi set robn.
Ajungend la curtea imperatului vecinu, lug cunosciala de
epa si de imprejmuirea curtii. Apol cum vent sera, se a-
seda cu creuinciosulii 1u1 la unit coltil de curte nude 'i se
paru a fi unit loci -de
ELu v Nue epa cum o plimba dot slujitori, si se minuna
de frumusetea ei. Ea era alba, avea capastrulil auritil si im-
podobitti c u pietre nestemate, de lumi a ca sOrele.
Pe la mi edit de nopte, candil somnulft este mat dulce, Fet-
frumos disc credineiosului sell de se pose pioa, era eld se urea
pe densulil, apoi pe zidil si sari In curtea imperatului.
www.dacoromanica.ro
 77

Merse pe dihuitele si in verfulti degeteloru, pins ce ajunse la

grajdu; si descbidend usa, puse malua pe capastru si tragea
epa dupd densuld. Cum ajunse epa la usa grajdului, uncle
nincheza o data de haui vedcluhulii si uria tots curtea si pala-
turile. Indata sarira top cu totulii, pusera mena pe Fet-fru-
mosti, dusera la imperatulti, carele si elti, se sculase. A-
costa cum veclu pe Fet-frumosii flu §i cunoscu.
Ilu infrunta pentru fapta cea miseleasca ce era sä saver-
spuse ca datincle terei sale de mortil pe furl, si
sesca, si-1
ca impotriva acelord datine elti n'are nici o putere.
Fet-frumosii ii spuse drept tota siritenia cu merele, cu pa,
serca si cu cele ce ii disese sa faca impAratul, vecinul seu
Atunci imperatul 11 dise :
De vei putea. Fet-frumosil, sa-mi aduci pe dina Craia-
sa, p6te ca voiu isbuti sa scapi de morte si sa -ti remae nu-
mele nepetat.
Fet- frumusti se incumese, si luandti pe credinclosulti sett
cu sine, plea. Pe drumti isi aduse aminte de merisor. Ilu
scOse din sinti, se uita la densulti si se gandi la lupu. Si
cat to -ai sterge la ochi, lupu fu aci.
Ce poftesci, Fet-frumos, 11 dise :
Ce sa poftesc, II respunse au, &A, eca, eca, ce mi 8'a
intamplatit Cum sa facd eu acu s6 me intorc cu isprava buns-
- De asta 41 este ? Las' pe mine ce treba este ca si sfirsita.
Si pornira cate-sI trei spre pina craiasa.
Cand furs aprope de pina craiasa, facura popasii intr'o
; Adure de unde se vedea palaturile cele stralucite ale dinei.
Se invoird ca Fet-frumosil si cu credinciosulti seu sa astepte
la tulpina unui copaciii betran, pind s'o intOrce
Si mindre palaturi mai avea dina, mare, Insusi lupulti se
mix% de frumusetea si de rinduiala cea bun& ce era p'acolo.
Gum ajunse, facu ce facu si BA furisa in grading.
Ge sa ved,.I D-ta ? nici unii porn nu mai era verde. Le ca-
duse frunda, si cracile, si ramurelele, de erati ca despuiati.
Pe josti frundele *lute erati facute scrum de uscaciune. Nu-
mai unix stulti de traudatiri mai era infrunditii, si plin de
www.dacoromanica.ro
 78

boboci, unit in Hare si altii deschisi. Ca sa ajunga ping la

dansulti, Lupulti trebui sa merga in verfula degeteloril ca sa
nu fisie frundetulii celu uscatii, si se. ascunse in acelil cran-
guletfi inflorita. Standa elu acolo si pandindil, eta ca ese
Dina Craiasa dm palatial, insotita de doe -deci si patru de
robe, ca a se plimbe prin gradina.
Cand o vedu lupulu, p'aci-p'aci era sa uite pentru ce ye-
nise si sa se dea de golti ; dara se stapani. Caci era asa de
trine's* catit nu ;fa mai vedutil si nu se mai vedea pe fata
pamantului. Avea un par, nene, cu totul si cu totul de aur
Cositele ei lungi si stufose de-i batea pulpele. Cand se tfita
la cine-va ochii ei ceia =1.4 si negri ca murele, flu baga
in bole ; avea nisce, sprancene bine arcuite de pare a erati
cerise, si o pelita mai alba ca spuma laptelui.
Dupa ce dete cate-va tarcOle prin gradina cu robele du-
pa (Musa, veni si la stufulti de trandafidi sä rupa cate-va fig-
ri. Cand lupulii care era ascunsii in crangu odata se repedi.
o lua in brace si pe ici ti-a fost drumul. Iara rObele, de
spaimfi se imprastiara ca puii de potirniche. Intr'unu sulletu
alerga lupula si o dete lesinata in bratele lui Fet-frumosii.
Acesta cum o vedu, se perdu cu tirea ; dara Lupulfi, ii aduse
aminte ca e voinicti, si-si veni in sine. Multi imOrati voice
sa o fure ; dara se rapusera.
Fet-frumos prince mild de ea, si nu-1 mai Venea a o da
altuia.
Dina c, aiasa, dupd ce se de,tepta din lesinii si se vedu in
bratele lui Fet-frumos ; prince a-i dice : Eaca to esti Lupulil
care m'a furatii, a to sä fin.
Fet-frumos Ii respunse : A mea sa 111, nedespartita pina la
mOrte.
Apoi se intelesera la cuvinte, si spuse fie-care siritenia is-
toriel sale.
Ved6ndil Lupulii dragostea ce se incinsese intre ei, dise :
Lasati pe mine, ca tote le intocmescil eft dupa vrerea vostra
Si plecara a se intorce de wide venisera.
Pe drumfi Lupulu se dete de trel on peste capfi, si se face in-
www.dacoromanica.ro
 79

tocmai ca Dina Craiasa. Pasami-te Lupulu era nasdravanfr.

Se vorbira e1. ca credinciosuld lui Fet-frumosu sa stea cu
Dina Craiasa la tulpina unui copaciti mare in padure, pinti
se va intorce Fet-frumosir cu epa sirepa.
Ajungendd la imperatuld celd cu epa, Fet-frumosu II dete
pre prefacuta Dina Craiasa. Cum o vedu imperatul, i se muirt
inima di prinse unti doru pe densa, de nu se pole povesti.
Imp6ratuld II dise : Vrednicia Ea, Fet-frumosti, te-a scapatd
si de °card si de merte. Acum te si resplatesc pentru acesta,
danduii in darn epa.
Cum puse rnana pe epti, di pe capestuld celd minunatti
Fet-frumosti o lua la sanatose si puindu pe Dina Craiasa calae
pe epa, porni cu densa ci trecu hotarele acestei imperatii.
Imperatuld aduna numai de catu pe sfetnicii sei §i purcese
la biseica Ca sa se cunune cu Diira Craiasa. Cand fu la use
bisericei, 1 refacuta Dina, se dete de trei on poste capd §i se
facu erni Luj u, carele, clantanindd din colti, fsi aata dintii
rinjindu catre curtenil imperatului. Acestia, cum vedura, de o
data Inghelara de fried. Apol, dupd ce se mai desmeticird,
se luaa dupa dansuld cu chiote si cu uideo. Dare Lupuld, sa
te tii pirleo ! lungi pasulft lupesce, si se duse, did*, de nu mai
dete cu mama de densuld. Si ajungandd pe Fet-frumosti, si pe
ai sel mese su densii. Cand to aprope pe curtea imperatului
celd cu paserea, facurd ca di la celii-l-altii Imperatti. Lupulu
schimbatil in epa sirepd, fu dusd la imparatulu, carele ve-
dendii epa, nu se mai scia de bucurie.
Dupa ce priimi cu rnulta omenie pe Fet-frumosd, impera-
Lulu acesta ii ,dise :
Al scapatft, Fet-frumosti si de ponosti si de merte. Era eii
imi voiu tinea cuvintulti imperatescii, si rnultumirea mea va
fi pururea cu tine.
Porunci, si numai de cat i se dete paserea cu colivia ei cu
tofu. Si priimid-o Fet-frumos, isi bia diva bund si plea. A-
jungend it in pad ure unde lasase pe Dina Craiasa, epa si pe cre-
dinciosuld lui, pornira impreund catre impardlia tatalui sou
Imperatuld celu ce primise epa, porunci sa esa tots Ostea
www.dacoromanica.ro
 80

lui si mai marit imperatia sale la campit, unde voia sa li se

arate &glare pe epa cea atitt de vestita.
Gaud iiu vequra ostasii, toll cu top strigart :
SA trtesci imperate ca al dobanditii un ast-felti de odoru. Sa'fi
trtiasca si epa, care te face st to artti asa de marelii.
Si is adever, venea, nene, epa cu imperatul pe densa, de
nu -T da piPierele de pdmentii, ci par'c'art fi sburat.
Se luart la intrecere. Dart laid pomenela nu era ca sa se
apropie tine -va de acesta ept, caci pe top ii lasa in urma.
Cand fu la o departare bunt, odata stAtu ept, tranti pe im-
perat, se dete de trei on peste capu si se fActi ertsi lupu, si
o rupse d'a fuga si fugi, si fugi pint ajunse pe Rt-frurriosil.
Gaud tiara ase desparti, Lupult qise lui Fet-frumosil
Eta de asta data ti s'a implinitii tote poftele. Pazesce-te in
viata ta, a nu mai pofti lucruri peste puterea ta, caci nu vei
Vali bine.
Apoi se despartira ducendu-se fie-care intr'ale sale.
Ajungendu la imperatia tatalui pi auqindil et vine fiult seit
celia micu, ii esi inainte cu mare cu micu et saga priimesca,
dupa cum i se cuvenea.
Mare fu bucuria obstesca candu ilu ve4urt cu soliort cum nu
se mai gasea pe fala pamentului, si cu °dere cum nu s'a mai
pomenit.
Cum ajunse, porunci, Fet-frumost si facu un grajdil mat-
strittl pentru ept ; colivia cu paserea o puse in palim irul dPs-
pre gradint.
Apol tats -sed puse de se Mu pregatirile de nuntt. Si dupa
eke va clile se cununt FOt-frumosii cu pina Crtiast, intinse
mast mare pentru bunti si pentru reil, si tinura veseliile trei
ile si trei nopti incheete.
Dupt care trairt in fericire, flind-ca Fet-frumosil nu mai
avea ce pofti. Si or fi traindu si asta-c11, de n'orii, fi muritt.
Era eii inicalecal p'o sea, etc.
Povestitt de unu lucratora de prest tipografica, poroclita Men-
cicov, seclttort in mahalaoa Tirchilesci, Bucures ci.

www.dacoromanica.ro
 RADU PRpCti
invetAtor
VIII. -ON BR, WV ec.
PRASLEA. CELU VOINICO 51 MER ELE
DE AMC

fost o data ca nici o data, etc.

Era o data untit imperatil puternicu si mare, si avea pe
langa palaturile sole d gradina frurnOsa, bogata de
flori, si mestusugita nevoie mare I Asa grading nu se mai ve-
duse pana atunci, p'acolo. In fundulti gradinil avea si unit merit
care facea mere de aura, si de cand ill avea elu nu putuse sa
'parlance mere copte, caci, dupa ce le vedea inflorindit, cres-
cendi", si parguindu-se, venea ore -tine noptea si le fura toc-
mai cand emu sa se coca. Tori pasnicil din WA imperatia si
ce' mai ales' ostasi, pe care ii pusese imperatulti ca sa pan-
desca, n'at'l pututii sa prinda pe hot'. In tole mai de pe urma
veni fluid celti mai mare all imOratului si-i dise :
Tata, annl crescutti in palaturile tale, m'amu plimbatti
prin asta gradina de atatea ori, si amu vedutti rode forte
frumose in pomulii din fundulti gradinei, dar n'amit pututti
gusta nici o data din ele ; scum a datti in copt, da-ini voe
ca noptile astea sa pazescii ensumi, si m6 prindti &avoid pune
mana pe acelu talharti care ne jefuesce.
Dragulti meu, dise tats -sou, atatia omen' voinici au pa-
zitti, si n'au Malta nici o isprava, dorescu prea multu sa vedu
la masa mea macar un meal din acestiii pomti care in'a ti-
nutti atata sums de ban'; si de aceea eta m6, induplecii si to
lasu ca sa pandesci, macar ca nu-mi vine a credo ca o sa
isbutesci.
Atunci ftulu imperatului se 1 use la panda o septemana id-
www.dacoromanica.ro
 82

trega neptea pandea si clioa se odihnea ; era cand fu inteo

dimineta, se In-terse tristit la tata-sett si-i spuse cum prive-
gbiase fink la miecluluit noptil, cum mai pe urmk ilia apu-
case o lirotela de nu se mai putea tine pe piciere, cum mai
tarp, scmnulti 11U corlesi si eaclu ca unit mortii, fArk sa se
pea destepta de ektit tocmai cand sorele era radicatti de doue
sulite, si atuncea vecin ca merele lipsescil.
Nepovestita fu mAhnirea tatAlui son cand aw,li spuinduise
asta Intamplare.
De silk de milk, fu nevoitil a mai astepta Inca unit anti,
ca sa tack si voea fiulit sea celui mijlocid, care cerea cu sta-
r uinta de la tats -seil ca sa -lit lase si pe densulti sa pandesca,
si se legA ca elu va prinde pe hotii care II, fAcea atata in-
tristare.
Timpul veni, merele incepura a se pargui; atunci fiiulu
si frate-seil edit
sea celti mijlociu pazi si elf"; dark pkti ca
mare.
Tata-WI, desnadejduitii, pusese in gandti sa-It taie : dark
fiuhl serf celti mai mica, Praslea, veni cu rAgAciune c5tre tata-
seil, si-i clise :
Tata, alatia ani Pal limit, ai suferitti atatea necazuri
dupa urma acestui pomii, mai lask-lu, rogu-te, si anulu ace-
sta, sa -mi incerca si eu noroculu.
Fugi d'aci, nesocotitule, clise imperatulia, fratii tei cei
mai marl, atall si atall dmeni voinicl si deprinsi cu nevoi-
le, n'ail pututil Lace nimicti, si tocmal tu, unit mucosti ca tine.
o sa isbutesek ? N'aodi tu ce prapastii spunk fratii tei ? Aid
trebue se fie ce-va vrkji.
EA nu me incumeth, clise Praslea, a prinde pe bop, ci
4icti ca o incercare de voiii face si eu, nu pate sa -ti aduca
nici tin rel.
Imperatulit se indupleca si mai task pomulti netaiatal Inca
unit anu.
Sosi primkvara pomulti inflori mai frumosti si lega mai
mail de Mit altd datk. Imperatulu se veseli de frumusetea
ffarilorti si de multirnea rodeloru see, dark cand se gandea ea
www.dacoromanica.ro
 83

nici in anulii acesta n'o sa aibe parte de merele lui cele

a unite, se caia ca l'a lasata netaiatii.
Praslea se ducea adesea prin grading, da ocola merului si
tote planuia. In sfarsita, merele incepura a se pargui. Atunci
fluid cell mai mica all imperatului clise :
Tata, eta a sositii timpulil; me dual sa pandesc si eil.
Dute, qise imperatula ; dar neg,resitil ca si to al sa to
intorci ritsinatil ea fratii tel cei mai marl.
Pentru mine n'are sa fie asa mare rusine, Oise el ;
fiinda-ca ea nu numal ca suntil mai mica, dar nici vu me
legit' ca sa prinela pe talhari, ci numal o cercare sa facit.
Cum veni sera, se duse, isi lug carts de cetitii, doue tepui4e,
arculu si tolba cu sagetile. It31 alese unit loca de panda intermit
coltil pe Tanga pomil, batu tepusele in pamenta, si se puse intre
ele, asa cum sa-I viva unula dinainte si altula la spate ca, data
II va veni unit somna, .si aril motai, sa se lovesca cu barba
in cell de dinaintea lui, si data aril da capubil pe spate, sa
se lovesca cu cefa in cell de din apoi.
Ast -fell pandi, pins cand intr'una din noptl, cam dupd mie-
cjula noptii, simti ca-lu atinge incetisora borea cliorilor care
alit imbilta cu mirosula sea celu placuta, o pirotela molesi-
tore se alega de ochil lul ; Clara loviturile ce suferi, vrendil
sa motaiasca, ill desteptara, si remase priveg-hincla pina cand
pe la reversatil de cliori, unit usor fasaita se aucli prin gra-
dint. Atunci cu ochil Pula la pomii, lug arculit si sta gata ;
fasaitul se at* mai tare si unit ore -tine se apropie de pomii
si se alma de ramurile lul ; atunci elit dote o sageta, dete
doue si candii dete cu a treia, unit gematil esi de lauga
pomil, si apoi o tacere de made se facu : era elit, cum se
lumina putinu, culese cite -va mere din pomii, le puse pe o
tipsie de auru si le duse la tatal sea.
Nici o data n'a simtitit imperatula mai mare bucurie de
catil cand a veclut la masa sa merele de aura, din care nu
gustase nici o data.
Acum, clise Praslea sa ca utamil si pe bola.
Dug imperatulu, multumitil ca pipaise merele cele aurae
www.dacoromanica.ro
 84

nu mai voia sh scie de hoti. Fiulu sea insa, nu se lasa en

una cu done, ci aretand imperatului dira de sange ce Ii-
sase pe pdmentii rana ce facuse holului, ii spuse ca se duce
sa-ld caute, si sa'l aducd imperatului chiar din gaura de serpe.
Si chiar de a doua di vorbi cu fratii 1u1, ca sa merge im-
preund pe urma holului si primp.
Fratil sei prinsera pisma, re eld, i,entru ca fusese mai
vrednicii de catti densii, si cautad prilejd ca sa-le perda ; de
aceia si voird bucurosii sa merge. Ei se pregatird si pornith.
Se Ward, deci, dupa dira sangelui si merse, merse, pind
ce esird la pustietate unde se perdu din. Ocolird impregiurul
prapastiel si vedurd ca dira de sange nu mai inainta. Atutici
pricepura el ca in prapastia aceea trebue sa locuiased furuld
merelor.
Third cum sa se lase inauntru? Poruncira numai de Mta
virteje ¢i funii grose, si indatd se si gatird. Le asedard, si
se lath fratele celii mare; dark dise ell, thud void scutura
franghia sa me scdteti afara ; asa si facura. Dupa fratele cell
mare se cohort cell mijtocil, si fdcu si el ca cell d'inteid,
atita numai ca se ldsd ceva mai hi josii.
Acum e randul med sa me lasti in prdpastie, dise Praslea
vedendd ca fratii eel marl se codescii ; dud void. misea fran-
ghia, voi mai multi' sd me las* mai jos ; si dupa ce yeti ve-
dea ca franghia nu se mai duce la vale, sa pump pasnici sa
pazesca, si thud va vedea ca franghia se misca de lovesce
marginile gropei, sa o trageti Oath.
Se lath si cell mai midi din frati, si de ce misca franghia,
Wadi liii ldsd mai josh, si-lit lasark si-15 lasara, pins ce ve-
dura ca franghia nu mai sta int:nsd, cum este cAnd are ce-
va atarnatii de capetulti el.
Atutici fratii tinura sfatit si disera : sa asteptam pith ce
vomii vedea data face vre-o isbanda, si atunci on bine on
red, de va face, sa-lti perdemd ; ci sa ne curatimii de unuld
ca densul care ne face de rusine.
Pthslea ajunse pe teremul cel-altd, se uita cu sfiald in
tote partile, si cu mare mirare vedu tote lucrurile schimbate;
www.dacoromanica.ro
 85

parnentulu, florile, copardi, ligluoni alt -felt faptuite eraii p'acolo.

De o cam data ii cam fu fried, dara Inbarbatandu-se, a-
pnea pe unit drumit si merse pins dete de nisce palaturI cu
totula si cu totuld de arama.
Nevecienda nici puiti de omit, pe c ire sa-ld intrebe rate ce-va,
intra in palatil, ca sa vacla tine locuia acolo. In pragulit usei
ilit intampina o fats frumusica, care Oise :
Mulluniesca lui Dumnecieit ca ajunseiit ca sg mai' vedu
omit de pe teremulii nostru. Cum al ajunsii aice, hate, flu
Intreba ea ; aid este mosia a trei frall sine, care ne-a ra-
pail de la parintil nostril, si suntemit trei surori si fete de
imperatil, de pe teremulti de unde esti tu.
Atunci elu povesti in seurtit tots istoria cu merele, cum
a ranitil pe hop, si cum a venal."' dupa dira sangeltil pins
la gropa pe unde s'a lasatti in jog' la ea, si o intreba ce
fela de cluaeni suntil smeii aceia si data suntil voinici.
Ea ii spuse apol ca fie care din smei si-a ales cate una
din ele, si le tote silesce sä-1 is de barbatl , era ele se tote
impotrivescu cu fela de felt" de vorbe, ceren du-le ate in
luna si in sore, si ei se facit 'mitre si puncte de le Impli-
nescit tote voile.
Ei suntil in a deverit voinici, adaoga ea, insa cu vrerea
lui Dumnecleit, pole ii vei birui. Dara pina una, alta ascun-
dete, vat' de mine! unde-va sa nu dea smeula peste tine in
casa lei, ca e nabaddiosit, si se face lei paralea. Acum e
timpulu cand are sa vina la pallet, si are obiceiii de arunca
buzduganula tale de unit conacil si lovesce in ILA in masa
.5i se pune in cuiit.
N'apuca sa ispravesca vorba, si se auli ce-va ca suer* ca
lovesce in use, in masa, si buzduganula se arata si se asecia
In cuia. Dard PrAslea, lug buzduganulit, flu as varli innapol
maI departe de catit ilu asvarlise smenla ; si cand era prin
dreptulu ha, ill atinse pe umere.
Smeulu speriatir, stdtu in loci, se trita dupa busdugana,
se duse de-lu lea si se interse acasa. and era la porta, in-
cepu sa strige :
www.dacoromanica.ro
 86

Him I him I aici mirOse a came de omit de pe teremulti celt1-

1-altti si vedendu pe fiulti de impiiratil ce-i esise inainte ii dise :
Ce yenta te-a adusu pe aid, omule, ca sa-ti ramae Osele
pe altti teremii
Amu venitu ca sA prindii pe furii mereleril de aura ale
tatalui met .
Noi suntemti, ii dise smeitlii; cum vrel sä ne batemil ?
in busdugane sA ne lovimii, in sAbii sA ne taiemu ; ori in
lupta sä ne luptamu ?
Ba in lupta ca e mai drepta, respunse Praslea.
Atunci se apucarA la tranta, si se luptara si se luptara
pinA chid &multi bAgA pe Praslea in pAmentu pind la glesne ;
era PrAslea se opinti o data, aduse pe smeti si tran-
tindu-15, flu bAga in pArnentti pinA in genuchi vi -1 ?i tale
capulti.
Fata, cu ochii plini de lacrami, ii multumi ca a scapat-o
de smeti, ti -ill rugs se-1 fie mils si de surorile ei.
Dupa ce se odihni vre-o doue dile, porni, dupe povata fete!,
la sora -sa cea mijlocie care avea palaturile de argintti.
Acolo, ca si la cea mare, fu primitti cu bucurie; fata flu
rugs sa se ascunc,la ; era elti nu voi ; ci cand veni busdu-
ganulti sa* se asede in cuiti, pe care ilu aruncase smeulif ei
tale de doue conace, elii flu arunca multti mai indArAtil, is-
binda 8i pe smell in cape ; era smeulti veni turburatti, se
lupta cu Prtislea ca si frate-seil cell mare, si remase si ell morta.
Fata, dupa ce II multumi, ilu povAtui cum sA faca ca sa
scape din robie si pe sora lorti cea ma! mica.
De si e mai puternicii, dise fata, de &VI fratil lui pe
care f-al omoratil, dam cu ajutorulu lui Dumnedeii si mai a-
lest cA e si cam bolnavil din lovitura ce i-ai datil cu sAgeta
candil a vrutti sA fume merele, nAdejduescii cA-I ye! veni
de had'.
0 septemana intrega se desfatara impreuna cu amandoue
fetele, si Praslea, odihnindu-se de ostenelile ce incercase
porni si cAtre smeulii de alit* treilea.
Vedendil palaturile de aura in care locuia smeulti celu
www.dacoromanica.ro
 87

micu, ramase cam pe ganduri, dara luanduil inima in ding

infra inauntru.
Cum 1111 vedu fata, ilu rugs ca pe Dumnedeti sä o scape
de Sinai, care, clicea ea, e otaratti ca indata ce se va face sa-
natosti bine, sa o silesca, oricumii sä se insolesca cu densulti.
Abia ispravise vorba, si buzduganulti isbindu in use si
in masa, se puss; in cuiii. Pras lea intreba ce putere are Sme-
ulii, si II spuse ca arunca buzduganulti tale de trel conace ;
atunci elu flu arunca si mai departe, lovindu-lii in peptil.
Smeulti, turburatu de manie, se intorse nuinai de catti
acasa.
Cine este a'ela, care a cutesatu sa calce hotarele mele
si sa intre in casa mea ?
Eu suntu, dise Praslea.
Daca esti tu, ii respunse Smeulii, an& sa te pedepsescil
amaril pentru nesocotinta ta. Cum al vruld venit-ai; dart
nu te vei mai duce cum vei voi.
Cu ajutorubl lei Dumnedeu, respunse Praslea, amu eti
ace si de cojoculti tee.
Atunci se invoira sa se ea la lupta drepta,
si se luptara,
si se luptara,
di de vara
pant sera ;
iara cand fu pe la namieda, se facura amandoi doue focurl
si asea se bateau; unii corbil insa le tote da ocolu croncanindii.
Vedendu -lu Smeuld fi dise:
Corbule, corbule is seu in unghiile tale si pune peste
mine, ca-t1 voiti da stervulii asta tie.
Corbule, Corbule ii clise si Praslea, daca vei pune peste
mine seu, eu it1 voiti da trel starvuri.
Unde da Dumnedeil sa cacla o asemenea tifla peste mine !
Mi-asit satura salasula intrega.
Adeverd graesce gura mea, ii respunse Praslea.
Corbulil fail a mai intardia, aduse in unghiile sale seu,
www.dacoromanica.ro
 88

puse pe vitAzula Praslea, si prinse mai multa putere.

Catre sera, c,lise smeulil catra fata de imperatti, care privea
la den.sii cum se luptati, dupa ce se facusera era omens :
Frumusica mea, da-mi nitica apa sa me recorescil,
fagaduescil sa ne cununamit chiar maine.
Frumusica mea, ii dise si Praslea, da-mi mie apt, si-ri
fagaduescii ca to ducal pe teremuIti nostru si acolo sä ne
cununamii.
aucla Dumnedeil vorba, voinice, si sa-ti implinesca
gandulti, II respunse ea.
Fata de imperatil dete apa lui Praslea de Mu, si prinse
mai multa putere ; atunci stranse pe smeu in brate, flu ridica
in susii, si canal ilii lag in josit, flu bags pia. in genuchi
in pamenta; se opinti sf Smeulti, ridica si elii in susti pe
Praslea, si lasandu-14 josu, flu bags pin.a la brati; puindu-si
tote puterile, Praslea mai stranse odata pe Smell da-i parai
osele, si aducendu-111 ibl tranti asa de grozavii, de nu baga
piad In gatil in pamentii si-I tale capulti ; era fetele de bucurie
se adunara impregiurulil lui, flu luau in brate, flu sarutaii
si ii clisera ; de ads inainte &ate sa ne fii. 11 spuqera apoi ca
fie-care din palaturile Smeilorti are cate unti bici, cu care
lovesce fn cele patru col-turi ale lore .si se face nisce mere:
Asa facura, si fie care din fete avura cite unit marti. Se
pregatira deci, sä se intorea pe t6remulti. nostru.
Ajungendil la grOpa cletena fringhia de se lovi de tote
marginile grOpei, Pasnicil de sus pricepura ca trebue sa
trag,a fringhia. Se pusera la vartejuri si scosera pe fata cea
mare cu merulu ei de amnia.
Ea, cum ajunse susit, arata un revaseld ce-i di se Praslea;
1.1 care stria ea are sä is de barb Ail pe frate -set celil mai
mare.
Bucuria fetei fu nespusa cand se veclu era pe lumea unde
se nascuse.
Lasara din noti fringhia, si scose pe fata cea mijlocie, cis
meruhl ei celti de argintu si cu o alts scrisore in care o ho-
tara Praslea de sotie fratelui celti mijlociii.
www.dacoromanica.ro
 89

Mai Iasara friughia si scose .si pe fata cea mica: acesta era
logodnica 1ui Praslea ; lug marulA 0 celii de audi nu-id
dete, ci itu tinu la sine.
Elu simtise de mai 'vain te ca crap sei 11 porta sambetele
si dud se mai lass franghia, ca sa-le ridice si pe elu, den -
sulu legs o piatra si puse caciula d'asupra ei, ca sa -1 cerce,
era fratii data veclura cadula, socotindii ca este fratele loril
celti micu, slabird vartejile si dete drumul tranghiei, care se
lasa in josii cu mare iuteala, ceea ce facu pe frati sa creza
ca Praslea s'a prapaditii.
Luara, ded, fetele, le dusera la imporatulii, ii spusera cu
prefacuta mahnire ca fratele for s'a prapaditti, .si se cunu-
nard cu fetele, dupa cum randuise Praslea. EarA cea mai
mica, nu voia cu -nici un ehipu sa se marite, nici sa is pe
altule.
Praslea, care sedea d'o parte, WO piatra, care cacjuse cu
sgomotil, multumi lul Dumnecleu ca i-a scapatii dilele, si se
gAndea ce sa faca ca sa iasa afara. Pre dud se &idea si se
p langea, densulil adi unit tipatti .si o vaetare care ii implu
inima de jale ; se uita imprejuril si veclu un balaur care se
incolacise Fe un copaciu, si se urea ca sa manance nisce pui
de Sgripsor, scose palosulu Praslea, se repe4i la balaurti si
numai de that flu facu in buckele.
Puii, cum veclura, ii multumird si-i clisera : vino incoa, o-
mule vitezil, sa te ascundemil aid, ca de te va vedea mama
nestra te inghite de bucurie. Trasera o pans de la unubl
din pui, ascunsera in ea.
CAnd veni Sgriporoica si veclu gramada ala mare de bu-
catele de balaurti, intreba Fe pui tine le-a facutu esti" bine?
Mama, clisera el, este un omit de pe teramuld celaialtu
si a apucatil incoa spre rAsdritd.
Me ducti, le clise ea, sa -i multumescil.
Ea porni ca vantulii in spre partea incotro ii spusese puii
ca a apucatii omul. Dupa cate-va minute se intorse:
Spuneti-mi dreptil, le cjise, incotro s'a duse.
Spre apusil mama.
www.dacoromanica.ro
 90

Si intr'o bucata de vreme, ca de calla. incepuid sa ye

povestescd, strebatu cele patru Orli ale taremului de josh
si se intorse cu desertd. Ea ceru ca numai de cat sa -1 spue.
In cele mai de pe urma ii cjisera. pull:
Daca ti l'om arata, mama, ne fagaduesci ca nu-i veil
face nimicd?
Ve fagaduesed, dragil mei.
Atunci el flu scosera din pans si ild ardtara ; era ea, de
bucurie, flu stranse in brate si catd p'acil era sa-ld ingbild
data nu l'ard fi acoperitd puii.
Ce bine veri sail Ned si eu pentru ca mi-al scapatd
puii de mOrte ?
Sa ma scot' pe teremul eell-laltfi, respunse Prdslea.
Gred lucru mi-al cerutd, 11 clise SgripsorOica ; ciAra pen -
tru ca tie ill sunt datore mantuirea puilor mei, me inyoescii
la asta. Pregatesce 100 oca de carne fticutd bucatele de cate
o oca una, si 100 de paint.
Facu ce nen Praslea, gati painile si carnea si le a d use la
gura grope'. ScripsorOica clise
Pune-te d'asupra mea cu merinde cu tote, si de ate
on oid IntOrce capuld, sa -m' dal cate o paine si cate o bu-
cata de came.
Se asecjara si pornira, dandu-i de cate on cerea, paine si
came. Ganda era aprope, aprope sa esa d .asupra, pasarea u-
riase mai intorse capuld sä-1 mai dea demancare ; dard car-
nea sa sfarsise. Atunci Prdslea, fara sa -s' perda cumpetuld,
trace palosuld di-di tae o bucata de came mole din copsa
piciorului de susd si o dete Sgrispordicei.
Dupa ce ajunsera d'asupra, si ve(ju ca Praslea nu pOte sa
umble, fi clise Sgripsoroica:
Daca nu era binele ce mi-al facutd si rugaciunea pui-
lord mei, mai ca to mancamii. Eu amd simtit ca, carnea ca-
re mi-al data in urind, era mai dulce de cat cea tie mai
inainte, si n'amti inghitit'o ; red al lacutd de mi-al dat-o.
Apo' o dete afara dintr'insa, 1-0 puse la loco, o unse cu
scuipatii de ald sLu, si se lipi. Atunci se imbrAtisard, is'
www.dacoromanica.ro
 91

multumira unulit alteia, §i se despartira ; ea se duse in pra-

pastia de unde eisera si Praslea pleca dire impa'ratia tata-
lui sefi.
Pleca catre oraplit in care locuia parintii §i fratii Iul,
imbracatit fiindit in haine proste teranesci, intalni nisce dru-
meti §i and de la dertii, ca fratii lui au luatti de sotii -pa
fetele care le-a trimisu elti, dupd cum le hotarase ansqi,
iar parintii lui erati forte mahniti de peirea fiulul lord celul
mai micii ; si ca nu voiesce a se marita nici in ruptulit capu-
lui, macar ca a petit-o mai multi fit' de imperatu : ca acum,
in cele din urma, fratii lui i -a adusii unit ginere prea fru-
mosti, si ca o silescu cu toll sa-ld ia, si ca nu se scie de va
putea scapa.
Praslea aucjindit de toate acestea nu putin s'a intristatit in
sufletulti lui, si cu inima infranta a intratit in or.* Mai cer-
cetandit in sual §i in josti, afla ca fata a 4isti iznperatului,ca
daca voiesce sa o marite cu tineruld care i-ld adusera, sa po-
runcescd a -I face si a-I aduce la odere o furca cu caerul si fu-
sulit cu totulit de aur, si sa -Lorca singura, fiindit ca na ii Meuse
§i Smeulit, §i asta ii placea multti. Mai afla ca irnperatulii chie-
mase pe starostea de argintari i-.I poruncise dicendu-I: eta, de
acli in trei septemani sa-mi dal Bata furca care o cere fata mea
cea mica ; ca de unde nu, unde-ti suati piciorele, iti va sta si ca-
pulti; si bietulti argintaril se interse acasa tristu si plangend.
Atunci Praslea se duse de se bags ucenica la argintaril.
PrAslea totit veclendu pe stapanu-sou vaitandu-se fiind-ca nu
isbutise a face furca dupa porunciala,fi disc:
Stapane, to vedit tristit ca nu poti sa fad furca ce ti-a
poruncitilimperatulit, eta mai suntu trei dice pins sa se impli-
nesca sorocul ce ti-a datil ; lasa-m6 pe mine sa o tacit
Argintarulti flit Boni clicandu-i
Mill masteri marl n'ai pututit sa o faca, si tocmai unit
trenterosu ca tine sa o faca ?
Daca nu ti void da furca de acli in trei Bile, respunse
Praslea, sa-mi fad ce vei voi.
Atunci se invoira a-I da o odae sa lucreze numai Praslea sin-
www.dacoromanica.ro
 92

guru, si pe fie-care nopte sa-i dea cute o traistuta de alune si

cute unu paharti de vinti bunt'.
Argintarulit 11 ducea grijea, ffind-ca, ascultandu pe la use,
n'audea altil de CAM cum spArgea la alune pe nicovala ; era
and fu a treia cli eliA esi de dis de di mineata din odae cu furca pe
tava, pe care o scosese din merulti smeului, ce era la densulit,
si o dete argintarului ca sa o duca fete! I rmeratului.
Argintarulii nu mai putea de bucurie, si-I facu unit randu de
haine ; era pe la namiezti, tend venise slujitoril imperatului ca
sa -lit theme la palatti, elti se duse si ii dete furca care torcea
Men%
Dupd ce imperatulti se minuna de frumulea ei, dete argin-
tarului doui sac! de bani.
Fata, cum vedu furca, TT trecu unit feru arsu prin inima ;
ea cunoscu furca si pricepu ca Praslea cel viteztl trebue sa fi
esitil d'asupra pamentului. A-hind dise imperatulu! :
Tata, tine a fdPutil furca, pOte sa mai f aed Inca unu lu-
cru pe care mi l'a adusti la odOre smeulu.
Eara 1,nperatulti chemd indata pe argintarulu si-I porunci
sa -! faca o closed cu pul cu totulu .si cu totulu de aura, si-I
dete sarocil de trei s6ptismeni, si data nu i-o face-o, unde
11 sta piciorele, ii va sta si capulti.
Argintarulti, ca si de read randu se intOrse acasa tristu
despretui ca si intaia Ora pe Praslea care Hu intrebase si de
asta data ; era dtca se intelesera la cuvinte, se invoira, si lu-
crulti se si savarsi cu bine.
Cando vedu argintarulu closca clOncanindu si puii piuindu,
cu totulti si cu totulti de aurti si ciugulindu meal tot de atilt,
intelese ca trebuie sä fie lucru maiestru.
Argintsrulti lua closca, o duse la imperatulu, era impera-
tuld dupa ce se minuna indestulu de frumusetea si gingasia
lo ru, o duse fete!, si-i dise :
Eata ti s'ati implinitii tote voile ; ac urn, fata mea, sa
to gatesci de nunta.
Tata, if m ti clise to c, cia a fa-atti aste dau3 lucruri,
rebue sa aiba si m6rulti de aura alit SmeuluT ; porunce-
www.dacoromanica.ro
 93

sce, rogu-te argintarulia sa aduca pe mesterulu care le-a

facutii.
Priiminda porunca asta argintarulu, se infalisa imperatu-
lul rugandu-se sa-la ierte si clicendu-i :
Cum o sä aducii inaintea Marie! tale pe mestera, fi-
indit-ca este unit omit prosta si trenferosa si nu este vred-
nica sa va;la luminata fag a Marie! tale.
lmperatulii porunci aduca ora cum arii fi.
Atunci arg,intarulii, dupa ce puse de spelt pe Praslea si-la
curati, ilu iinbra'ca in nisce haine noui si-la duse la la im.-
ratula : era imperatu lit flu intatisa fete!.
Cum nil veclu fata, it si cunoscu. Ea nu putu sa-si tie la-
cramile care o prididisera, de bucurie mare ce avu, si clise
imperatului :
Tata, acesta este vitezula care ne-a scapata din mina
S meiloril.
Si clindii in genuche, II saruta mainele si pe fata si pe
dosa.
Luandu-1 sema bine imperatula, ill cunoscu si densula,
macar ca forte multa se schimbase. Ilu imbratisa ei-111 saruta
de sute de ori. Dar elil tagadula.
In cele maI din urma, inima lui induiosata de rugaciunile
tatalui sea, ale mamel sale, si ale fete! care ramasese in ge-
nuche rugandu-la, marturisi ca in adeveru eta este fiulii lore
celit mai mica.
Praslea le povesti apol tea istoria sa, le spuse si cum a
esitil d'asupra parnentului, si le ardta si merula de aura alit
Smeulul.
Atuacea;imperatuta, superatil chiema pe feciorii lui WI ma!
mar! ; dar ei cum veclura pe Praslea o sfeclira. Eard impe-
ratula intreba pe Praslea cum sa-1 pedepsesca 1 Vitedula
nostru dise :
Tata ea ii ertu, si pedepsa sa o ia de la Dumnecleu.
NoI vomit esi la scara palatulul, si vomit arunca fie-care
cite o sag,eta in susil, si Dumnecled, data vomit fl tine -va
gresiti, ne va pedepsi.
www.dacoromanica.ro
 94

Asa facura. Dlira cafe trei frail In curie, din naintea pala-
tului, aruncara sagetile in susi, si cand *tura, ale fratilorft
celorti mai marl', le Ward drep to in crestetule capului 6i-I
omorira, darn a celui_ mai mice, II cadu dinainte.
Eara data ingropara pe fratil cei mai marl, facura nunta
mare, si Praslea lea pe fata cea mica. TOta imperatia s'a
bucuratil ca Ie-a adusti DumnecjeCt sanatosu pe fiulu edit mai
mica ale imperatului, si se mandrea, falindu-se, de vitejiile ce
facuse elu ; era dupa mortea Mane-sett' se sui elft in scaunuliii
Imperatiei, si imperati in pace de atunci si Fana in clioa de
astkri, de or fi trainde.
Trecuiti si eft pe -acolo si satuiti de me veseliiii la nunta,
de unde lucid
0 bucata de batoce,
picioril de epure schiope,
si incalicaiii p'o sea si v'o spuseiti dumniavostra asa.
Povestita de tata.
NOVA Publicata pentru intaia era in Teranulii rornand, Nr 13
§i 14 din 1862 ; apoT intro brosurica Basme sae povegi populare ;
a treia Ora in Legende sad Basmele Romtzniloric, Partea I, la 1872.

www.dacoromanica.ro
 xf
VOINICULU CELU CU CARTEA
IN MANA NASCUTU

d7 fost o data ca nici odata, etc.

A. fost o data o baba si unit unchiasti. Ei pana la
vremea de b6tranete nu avura nici unit copil. Ce nu fa-
curd ? Ce nu dresera ? Si ca sa aiha si el macaril o miarta de co-
pal, nici catu. Ba mersera pe la descantatorese, ba pe la
mesteri vrajitori, ba- pe la cititori de stele, si ca sä remae
baba grea, nici gandil n'avea.
Ajunsi la vreme de betranete incepura a se Ingrijura.
Ce ne facemii nol, babo, 4ise intr'o di unchiasulil, de
vomit ajunge niscal-va chile de neputinla on de nevoe. Tu
sell ca amti facutil totil ce mi-a statil prin putinfa, si ca sa
ne dea Dumnecleti si noua unit' copilasti, care sa fie toiag,ulti
betranefelor nostre, nu s'a indurattl.
De 1 Unchiasti, tine e de vial? Tu scil ca amil umblatil
si crucisti, si cur meclisii Fe la mesterese, pe la vraci, am fa-
cutil tote ce m'ati invetali unil si altii, si ca sa avernii si
not o mangaere pentru pardalnicele de betranete, ca grele
mai sunt 1 a fostil peste pote.
Ia, sa apucam not doff in cloud parri, sa ne du cemil uncle ne-o
lumina Dumne;leil, caci toll de giaba starnil not la unit loch
amandoul, dou6 nevoi.
SA ne despartimil, unchia.sti, data tu asa gasesci de cuvi-
inta. Dud bine, tine sa inchida ocbii in cesulil cell de pe
urma ?
CA bine clici tu, Babo ; staff dard ; is sa el tu basmaoa
mea care unit avut-o in cliva de cununie, si eu stergarul cell
vargeteli1 ce mi-al adusil de zestre. In tote ;Hide sa ne uitam
www.dacoromanica.ro
 96

la densele; si cand vomit vedea pe ele cite trei picaturi de

singe, sa ne intercemit acasa. Acesta sa fie semnulii ca men.-
tea s'a apropiat de unulti din not
Asa sa facemti, unchiasti.
Cum clisera si facura. Se gatird de drumit, is1 luara fie-care
desagula d'a umeri, in care baba puse pe fundil basmaoa bar-
batului ei, era uuchiasulti stergarul eel vergatel at neveste-sei,
si apucara unulit spre rasarite era altulfi spre apusil.
Noa dile si nod nopti, se dusera, se dusera, si era se dusera,
intrebara si pe bunti si pe reit, pe mare si pe micit , ce aril face
el ca sa peota avea unit copil. Cea ce le spusera sa faca ei,
resptinsera ci au tot facutil, dara in desertti. Ei cdutati sa le
spue cine-va alt -ceva ce nu sciati el, dara nu-si gasira °multi.
A decea di sculandu-se uuchiasulu, esi afard sa se spele, ca
sa pornesca la drumit mal departe Cand lua stergarul sa se
sterga pe ochi, ce sa vada ? Trel picaturi de singe pe densul.
Elu isi disc : Trebue sa me intorcil acasa, cad Dumnedeti
scie ce va fi ARit baba mea.
Intinse unchiasulfi la drumit. Nu mai cauta nici de man-
care, nici de odihnd, si se intorse acasa, cum plecase.
Ce ti s'a intamplattl, babo dise &A, cum isi vedu ju-
matatea.
Ce sa mi se intemple unchiasti ? Eaca eit imi cautamil de
tale, si intrebamil in drepta si in stanga, ru-andu-me de toll
sa me Inv* ce-va ca se putem avea unit copilii. Dara intre-
bdrile si rugaciunile mele le fa'ceamti in secil, cad imi re-
ceamil gura de surda.
Si tot mergend inainte am ajuns intr'o padure mare, mare,
fara semanil si m'am ratacitti prin bungetuld acelei paduri,
de nu mai sciamti pe unde sa esti la omenl.
Cand, odata vedil inaintea mea unit mose, fleosti de be_
uitat de merle si de Dumnedel Ed i i spuiit dupa ce umblu
si cum m'am ratacitii. Mosul, incarcatu de dile cum era, se pune
josii,sta de vorba cu mine si cu unit graiii, blajinu, imi aratil
drumulti pe unde sa esti, acasa, si imi dice sa me intorcil;
cad ravna rostra a ascultat'o Dumnedeti.
www.dacoromanica.ro
 97

$i asta a fostil semnulti de pe ctergarulu mat ?

Se vede ca asta.
Atunci Yi el se hotarird ca sa nu se mai desparta, si sa
remde sail iLdnance amarulii impreund.
Nu trecu multu dupa asta, §i baba spuse unchiaplui ca
se simte IngrecatA.
Aoleo ! Unde era Dumnedeti sA vadd bucuria unchiapilui
cand audi d'o asemenea veste bung ! Umbla de colo pAnd
cold, de bucurie, si nu mai scia pe ce sA pue mana si ce sa
facd.
$i asa trecura chide ima dupa alta pind la nod Wig,
cand baba, cu ajutorulii maicii Domnului, ndscu unit dolo-
fanil de copilii, de drdv,ulelti, si cu o carte in maul
A treia sera cand venird ursitorele, se intampld ca un-
chinulti sd fie deteptil. Pe densulil, vedi, nu-lii mai prindea
somnulti de bucurie, si de trei eiile nu-I mai dase ochii in
gene, tote umblandit pe langa baba ca s'o ingrijesofi si s'o
caute la bold. D'aia §i cand ventra ursitorele, elti nu dor-
mea, ci sta starcitit inteunti coltt, ca .i cand aril ft fostil
Matracuca, sora dOmnei.
Gaud incepura ursitorele sa ursesca, elit se fAcu numai
urechi, si audi tote.
Cea mai mare din ursitOre, dise :
eAcestil copilii are sa fie unit Fetit-frumosil, §i are sa ajunga
bogatti.D
Cea mijlocie dise :
1113e acestil copilil, cand va fi elil de doi-spre-dece ani, are
saga rApescd duhurile rele.»
Cea mica dise :
«Dad va scapa de duhurile rele, acestil copal are sä a-
junga imperatil,D
Atita ii trebui unchiaplui sa audd, ca sa -1 dea un cutitit
ascutitil prin inima. Elil, vecli, nu se impaca cu ceea ce disese
ursitorea d'a doa. 0 grije mare ilt coprinse, si de pe acum
chiar, incepu a planui cum sa Ned s6-0 scape copilasulii
de unit asemenea reit.
www.dacoromanica.ro 7
 98

Ping una, alta, copilulti crescea, asculta pe paring si

cartea cu care se nascuse din main! n'o lasa. Cetea, cetea
mered pe densa si inveta, de se mira tots lumea de silin-
ta si invetatura densului.
Cand se fdcu ca de nod an!, scia sate in lung. si in sore-
Eld insusi ajunsese sa fie o carte, si tog megiasil venead la
densulti intrehaft despre pasurile lord.
Unchiasuld se bucura nu se bucura de fiiuld set', dar
baba scid ca nu mai putea de bucurie, veclendu-ld si frumosii,
si cu atata procopsela Inteensuld. Uuchiasuld, ved.i, era cu
euiuld la inima ; scia eld ce scia dara la nimeni nu spunea.
Bdiatulti de ce crescea, d'aia se facea mai frumosil si ma!
invdtatd. Totti satuld ild cinstea si ild asculta ca pe tine scie
tine; era unchiasuld, de ce trecea timpuld, d'aia se Intrista.
Cand era aprope de a iplini baiatuld do!-spre-dece an!,
nu mai putu unchiasulti sa lie, trebui sa resale. Elu gasi de
cuviinta sä spue si alorti sel, ceea ce era sa se intample fiului
lord. i ast-feld intr'o sera cand stall cu tofil la foci'_ si po-
vestead si vercli si uscate, ca sä le treed timpuld, unchiasuld
se apuca de spuse tad ce audise de la ursitOre.
P'aci, p'aci era sä mOra baba, mama bdiatului, de intri,
stare, cand aucli unele ca acele; sarira 'Lisa unchia.suld si fluid
sed, o sdropira cu apd, qi d'abia, d'abia o mai inviorard. lard
bdiatuld se puse pe ganduri.
i mai planui elu, ce mil planui, pinti ce, dupa cite -va
dile, spune tatalui seu ceea-ce isvodise elti sa fata. Tata-seti
carele asculta la gura lui ca la o carte, se duse numai de
eatti prin satil si dete gura la tog megiasii cif in sera cu-
tare, si cutare adeca cand era sa implinesca fiti-sed cloy!
spre-clece am, el sa se adune toti cu totuld la biserica, ca
sa faca rugaciune pentru fluid s6d, spre a-lii scapa de du-
hurile cele rele. Vorbi si cu mos popa ; .si tog cu totuld se
fagAduira ca va implini cererea nnchiasului. Si asa si facura.
In sera aceea, clad era bdiatuld unchiasului sa inplinesca
doi-spre-4ece an!, toli omenii din satd, barbati, femei si co-
pil, impreund cu mos popa, se adunard 13 biserica pentru
www.dacoromanica.ro
 99

rugaciune. Si viindil mophl cu baba si cu fiulii loru, tote

cu cartea in mans, meginii ii bAgara la mijlocil, si rugA-
eiunile incepura. Se rugara, ce se rugara, cand, de o data se
pomenira ca se umple biserica de o ceta grOsa. Atunci cA-
dura cu totii in genuche si scosera nisce rugaciuni ferbing,
de aril fi muiatu inima nu sell carul dubil reu. Cep, se ri-
sipi si ei r5masera Wert'.
A doua sera, cand eraii la rugaciune, tofu pe acea vreme,
unde se pomenira ca se umple biserica de sorecl, de Mini,
si de bufnite, §i incepura a thitai, de colo pins colo prin
biserica, a se sui pe omeni si a-I ciupi de pe unde apuca.
Tort se speriarA, pinA §i chiar mogt popa. Atunci baiatulil
unchiasului, cu cartea in mans, caclu in genucbi, si incepu a
se ruga cu focil. X'a facura si unchiaul si MO§Lla popa, si
toff megiasii care se aflail in biserica. Siorecii si Lite Bahia-
nele. acelea perird.
A treia sera dacA se adtmara, qi se pusera la ruga, se nu-
gara, se rugard, pins ce catre miedulu noptii °data incepu a
se cutremura biserica si se aucjird nisce pocnete si tunete,
bubuituri si duduituri_ ingrozitOre, ca de tunetil. Cadurasi de
astil data in genuchi, se rugard si de asta data cu iota cre-
dinta in dumnecleii. rug, ce sa vedeti D-vOstra tocrnai in
toiulil rugaciunei, unde se cobori unil calugaril din turnulii
bisericii, apuca pe baiatulil unchiacului de subtiori, flu ra-
pesce din mijloculii lora §i se inalta cu densulii in sus. N'a-
}award omenil sa bage de sema, si perird din ochii for ca o
nalucA. Ba ca o fi ramasil prin turnu, ba ca o fi pe dupa bi-
seric5, ha ea o fi pe col°, ba pe dincolo. Atli Eli s'a dus cu
ealugaruhl ce-la rApise, si dusil a fostil.
Tote remasera ca cacluti din ceril de spaim5, dar unchia-
.Nlil §i baba, mai cu asupra. Dupe ce se mai astimparara din
spaimA, si dupa ce biserica se linicti, omenii eird si se duse
fie-care intr'ale sale.
Ffulil unchiaplui, de si rapitu de calug,arii, dara cartea
din mans n'o lasa. Citea mereil si in gnra mare ; iara cand
fu de ajunse pe la mijloculit cartii, calugarulil nu-lit mai
www.dacoromanica.ro
 100

putea tine. Vru sa-i smucesca cartea din mina ; dara baiatui
o tinea vertosii. Luptendu-se cu baiatulti prin vasduhu ca
sa-1 is cartea, calugarulti ilu scapa, si final unchiasului cadu
intr'o prapastie adanca.
Dumne;leii scie cat a ramasti elu acolo, pins' s'a desmeti-
eau din ametela ce-1 veni caclendii. Cand se pomeni, ele era
tori cu cartea in !Dana. Multumi Domnului ca l'a scosil din
mana duhurilolii rele si ca este viii ; dara altii necaza acumti I
nu scia unde se afla. Se sc6la elu d'acolo, si o pornesce la
drumil Si aide, si aide 'Ana ce d'abia esi din prapastie. A-
poi o lua intr'acolo unde mila Domnului l'o duce. Si apu-
candil spre sore scapata, se duse, se duse, Ii de vara pan&
'n sera, fait sa dea de vr'un sate si fard sa vacla puiti de
omit; si mai mergendii ce mai merse, dete de unit copaciit
si mase acolo. Nemancat si neboutil nu putea sa dOrma Si
luptandu-se cu femea, cu setea si cu nesomnulit, se socotea
unde s'aril duce, Ca sa ask la lume. A doua cli o apnea 6-
rasi spre sore scapata, dupa cum planuia elu, pana ce dete
reste nisce gramecji de capetani si ose de Omen!.
Si apucandu-lit nisce racori reel de fried, incepu a citi pe
carticica lui, si inlatura Ore cumit groza ce sta gata sa -id
coprincla. t i lua deci inima in dint! si porni inainte ; de ce
mergea mai nainte, d'aceia grameclile de ose de omit se in-
multeal Eli' se Wu ca nu le baga de semi, si totit inna-
inte mergea, pins ce ajunse la unit °rash mare, din care
numai daramaturi ramasese. Prea putine ziduri mai erait
in piciere. Si mai merse ce mai merse, si dete de nisce pa-
laturi forte frurnose.
Acolo dacti ajunse, batu in pOrta. Eta cugeta sa cent ceva
de mancare, ca nu mancase nu scia de cite chile, si sa-16 lase
sa mae acolo, ca era vreme de cand nu se odihnise ca lu-
mea. Dart nu-i respunse nimeni.
Ma! batu o data. Dard ca sa respuncla tine -va, ba.
In sfarsit0 bate si a treia art ; dart nitelit mai taricelti
De asta data se aucli un glas pitigaiatti din launtru a-lit in-
treba : tine este ?
www.dacoromanica.ro
 101

Elu respunse ca este omit ca tots omenii, si cere sa-1> 1

gasduiasca.
Daca II deschise portita, ce credeti ca mi-ti vedu ? 0 umbra
de omit, unit betranii cu barba pans la genucbi, slabii ci
pipirnicitti si cocqattl, de parca manca numai vinerea. Elu
se cruci cand vedu pe Fet-frumosii, §i-T spuse ca n'a vedutii
omit de cand era copilandru. Acestil betrarul era portarulii
-curtil si lasatit acolo sa pazesca palatulil pina s'o gasi cine-va
care se desfaca facutulti locului aceluia.
Daca intra Fet-frumosiiinnauntru, befranuld II puse o masa
curata, si pe masa nisce pine alba ca zapada si nisce leguma
lima de mancare, insa gatita gra multe mqtqugiri.
Baiatul, inibuca lupesce, caci nici elu nu mai scia de cand
nu mancase. Dupa ce manca, si se satura, se puse la vorba
cu unchiasulfi.
Bine, tatutule, ca ce sa fie asta de n'amii intalnitu eft,
tale de atatea dile de cand viu, nici unit sufietehl de omit
p'aici pe la voi, faro numai gramedi, gramedl de Ose de 6-
meni, risipite colea si colea ? S'apoi §i aid la palaturile a-
cestea, numai pe tine to gasescil cu sufletulii in ose, incolo
par'ca ar0 fi in imperatia mortii ?
El, tatiprule, povestea imparetiei acesteea este mare. Eu
Ii-oid spune o catinica din ea. Sit vedi dumneta nepotelu
mosului, acesta imperatie a fostil §i ea °data mare si puter-
-nica. Imparatulu si imperatesa locului n'aveail copii. Ei, in locci
sa se roge lui Dumnedeu ca sa le dea unit mostenitora, sä
apucara all umble cu farmece. Umblara el', ce umblara, si
Bete peste unii fermecatora mesterit.
Acesta ntr sciit ce facu, nu scitl ce drese, ca numai eta ca
imperatesa remane grea, §i dupa noa luni nascu ua fag mai
frumesa de catil nu sciii care dins din cerii. Ea traesce §i
acumil. Este atatti de frumosa, in catft s'o vedi si sa n'o uiti
in Vita viata ta.
La ire zile candii venira ursitorele, o ursira ca ea sa nu
se pole marita pina ce nu se va gasi cine-va eare sa pe-
treca o nopte in camara el, si sa scape teferil. Pasa-mi-te
www.dacoromanica.ro
 402

Dumneden pedepsea pe copilu, pentru pecatuln parintilor_

Nu numai gnu, dark ursitorele intinse pedepsa acesia
si asupra imperatiei. Ele clise ca din diva cand va veni celit
dintaiu petitorn si nu va isbuti sa scape, tote orasele si tote
satele sa se darime precum le-al vedutil i tu, si toti ornenii
sä putreclesca, sa le ramae numai Osele. Acosta ca sa in-
groclesca pe juni, ca sa nu vie in petitil. Vedi D-ta, si ter-
mecatorulii acela care a facutii pe imp6ratesa sa nasca, fu
pedepsitil, cad Umbra lui este care vine nOptea de muncnsce
si chinuesce pe bietif tineri, carii se incumetii a remanea In
camara domnitei.
Multi tineri s'ail incumesil pina acumii a face cercare, si
toti ail peritii.
Audindti unele ca acestea Fetil-frumosii, clise portarului, ca
aru dori sa vada si eln pe fata de imperatii.
Fugi d'acolo, tatisorule, nu -ti mai bags sufletuln in pe-
catti. Fag truce si to departe7a de locurile acestea, ca sa
nu-ti perdi viata. Pecatii de tineretile tale.
Fie ! isi dise baiatubl, gandindu-se la cele ce patise ping a-
cumii, tutu n'am eu la ce mai trai singurii prin pustietatile
acestea, si stgrui ca sä-lii duck in camara domnitei.
Portarulii daca vedu ca nu este chip sa-Iii opresca de a
merge, ilu duse la fata imperatului. El, cum se vedura se
placura. Se vede ca ei erail &cup unulii pentru altulu. Si
de unde sa nu fie asa I
Biata fata imperatulni aru fi doritu sa remae In noptea a
ceea baiatulii in camara el ; dark ii era mils de tineretile
lui, emu de sa se prapadesca o asa bunatate de june.
Si impreuna cu portarulil mai cercard Inca °data sa-lit
fad a nu remanea. Dark fu peste 'Ate ; cAci F6til-frumosik
era de aceia cari, candu Isi pune fu &add sa faca ce-va, nici
draculii nu i-o scOte din capii.
Si a.sa, cum veni sera, elu se duse cu carticica lui in mans,
si statu in priveghere. Ce ram elii, ce nu facu, ca veclu
AIWA' Pei. A doa di flu gasira totu cu cartea in mang, si
serbedii, si galbenii ca turta de cell, de pare ca muncise
www.dacoromanica.ro
 103

cine scie la ce lucruri grele, si tine scie eke nopti, nen3an-

catti si nebeutit
Se destepta si fata de unde dormea ea, si cum flu veclu
1n came si in ose, ii ciise : to sa flu sotulit meti. Atunci o-
data, ca din seninti, incepura a invia omen' de prin orase
0 de prin sate, slugile de prin curie, si tote cate erati cu su-
fletti in clioa cand veni celti intaiii petitoril, incepu sä misce
si sa se scale ca dintr'unti &amnia adancti.
Oamenii Incepura in -lucrulti lorf, ostirea a da in timpine-
si in surle, si a veni la curtea imOratesca sa se inchine cu
slujba. De unde pinti aci era Were, morte ; acumii to 4surcjeati
strigatele si sgomotulti ce facea multimea de omeni si de
erg*, mergendii fie-care la lucruhl sett
Portarulti se buimacise la cele ce vedea. Nu scia incotro
intorca privirea si la ce sa se cite mai hattia.
F6tti-frumostisi cu domnita esira si se aratara la fume.
Multimea striga de bucurie de se auclea in ceril strigatulf
lora*, si din fie-care gura esea vorbele : Sa ne traiasca im-
peratulti si Imperatesa nostra!
Fetti-frumosii, data se cununa cu fata, se asecia in scau-
nulti imperatieT, 5i-51 tocmi °stile, boerimea si prostimea cum
scia elf in legea lui. Top r6masera multumiti de tocme-
lele lui.
Si petrecura ce petrecura cu fericire in casatoria lorti ; &and
intr'una din clile isi aduse aminte de tatalti sett si de mu-
ma-sa, si se intrista, ca nu scia nimicti de capetaiulti lore_
Impdratesa baga de sema intristarea lui, si ca unulti ce-
era dragii forte, nu voia, yell, sa-lii vada nici o clips de ochir
macarii fara chef. Prinse a-lf intreba. Era data ii spuse, ea
ilf indemna sä se dui ski aduca parintii, si sa traiasca cu
top la unti locti ca in sinultt ma-sii.
Fetti-frumosti asta si voia. Si totusi nu se indura sail
lase sotia singura. Scia elf, bietti, ce va sa ()Ica singuratatea.
Dart Intetindu-lit si incingendu-ld dorulti de paring, hotari
sa se duca.
Inainte insa de a pleca, imparatesa, sotia lui, i1 dete unii
www.dacoromanica.ro
 104

inelil, ce diced ca ilu are de la moll, de la stramosl, si ii

spuse ca are puterea, and ilu scote din degetil, se uita la
densulti si doresce, sa se faca unit' palatil cum semanti pe lume
sa nu aiba. YT dete si pe visitiulu curtil, omit vechiu, cre-
dinciosti si iute la slujba, care sa nu se deslipesca de stall-
nuld sou, nici catit al da in amnaril.
Asa capuitti si pregatitil de drumil, plea catre satuld unde
traiati parintii lul, dupa ce -si lua dioa buns de la Imperatesa,
de la boeri si de la °stag. Drumulti ii era sa treca pe la
imperatia lul Seferil imperatil, pe la .tara clinelort1 si Dum-
necleti mai scie pe unde.
Trel ani si trei luni si trel eiile tinu caletoria pint( sa a-
junga la satuld parintilord lui. Si trecend pe la imperatia let
Seferd imperatil, l'a intampinatil dregatoril curtil si l'a pe-
trecutti cu dragoste. Si trecendt1 pe la tara dineloru, acestea
se Intreceail care de care sa-T arate mai mutt& cinste si sa-14
petreca.
Daca ajunse la satubl parintiloril so!, trase butca dinaintea
bordeiului. Tata-sou si ma-sa nu-lit cunoscura. Eld data vaciu
asa, ceru sa z-lil g,asduiasca. Betranii primira, si-sT cerura er-
taciune ca nu pottisa-idea mai multti de catii ceea ce au, adica
bordeiulil lore. Eld se invoi si mase acolo. Peste nopte se
scO15, ese afara binisorti, si uitandu-se la multi, 11 areta ca
doresce sa se fad unti palate intricosatil in loculd bordeiu-
luT, aceluia.
N'apuca sa ispravesca bine de ganditil, si mi se ridica neT
culita, nisce palaturi mar*, impodobite cu de tote frumu-
setile, cu gradinI falnice, cu isvore limped!, de sa te totil fi ui-
tatil la &Eisele si sa nu te saturi. Dart( inca-mi-te pe din
n auntru? Aci e aci. Camarile, lavitile, asternuturile, numal
scumpeturi.
Cand se desteptara a doa di unchiasulti si cu baba si se
vadura muiatT numal in aura, se speriara. Se frecail la ochi
si se uItat in tote partile, si nu le veneail a crede ochiloru
Joni. Li se pareau ca visecld.
Atunci infra Fetu-frumosu la densii, IT scOse din uTmirea in
www.dacoromanica.ro
 105

care caclusera si si se descoperi, spuindu-le ca elf este fluid

lorti celf rapitf, cl ca a ajuns imperatil.
Cand aucjira de unele ca acestea, unchiasuld si baba,
murirA si inviara de bucurie. Apol ilu luarA si flu pupara
si pe o parte si pe alta : era elf le sArutA mainile.
Indata se facu svonii in sate ca unchiasulf si baba se pro-
copsira fara scirea lul DumnOef, si alerga lumea dupa lume
ca sä va4 cu ochii lore minunea.
Ajungendii si la urechile stapanului mosiei acestil svonii,
se duse si elf de vec,lu palaturile si remase cu ochii sgaiti.
Acestf omit era pismatarefii si Menu In inima. Nu voia, ve;11,
nici In ruptuld capului, sä-lf lutreca altii, nici in bogatie,
nici in procopselA.
Se duse deci acolo sa se incredinteze prin sine Insu,,i de
acesta minune, si daca veclu pe Fetti-frumosii, aru fi poftitil duna-
nelului EA-la gineresca, find ca avea trei fete.
Pofti pe Fetil-frurnosii, en sa vie si elf pe la densulti p'a-
casa, ca sa lege prietenie. Fetil-frumosti, cu inima curate, si
fara nici o vinovatie tntr'ensulf, se duse, de 1 de datorie. Acolo
data ilf veclura, stapanulf mosiei aduse vorba de casAtorie
si-i spuse ca aru fi bum"' bucurosil sa-1 dea pe on -care va voi
elf sa is din fetele lui.
Fetil-frumosti le spuse curate a elf este insuratii, si ca are
de gandil sa se IntOrca la nevasta peste pupal. Ba Inca le
spune si cu ce putere facuse palaturile ales frumosele, daca
Ilf intrebara.
Pismataretulii de stapanii ale mosiei planui atunci cu fe-
tele sales cum sa faca sa lure inelulti din degetulti lei Feta-
frumosii. Pentru acesta, nu trecu multe Bile, si poftira pe
Fetii-frumosil la mass la densil ca sä se chefuiasca si sa pe-
treca impreuna, cad, cliceati el, mai avea-vorti tide sa se mai
vacla au ba ?
Fetd-frumosii, fara sa-I plesnesca prin cap ce planuisera ei,
se duse. Dupa ce se chef uira mancandii si bendf calif le cern-
ra inima, cand furs sa se stole de la masa, zacasulf de pro-
prietarii ceru sa le mai dea cate unit paharti sa bea, la botu
www.dacoromanica.ro
 106

calului, cum se slice. In paharul ce dete lui Fl tti-frumosu

amesteca, idea sä scie elu, nisce burueni adormitOre.
Cum Mu, 11u si fora aghiuta. Cac lu lute° amortela soya Cu
m6rtea. Capultk ii bananaia intr'o parte si intr'alta, de parca
isi rupsese jungetura. ILA luar, deci, binisora,U pusera inte-
unti patu, si acolo remase pans a doua cli. Pe and dormea
elu dusti, ii scOsera inelubu din degetti si ilu ascunsera.
A. doua di daca se descepta Fetti-frumosii, ii fu rusine de
ceea ce Meuse. Elti se caia si se caia cum de sa faa elu
fapte de care nu mai Meuse in vista lui, sa-si bea adea si
simprile. EL socotea, vedi, ca a bautu ca unil nemernieU, si
d'aia sal imbetase asa.
Cum se desteptt, se si duse acasa, fart sa bage de soma,
a ft lipsesce inelulti din degetu. Acasa daca ajunse, is pa-
latulil de unde nu e. Perise ca si and n'aril fi mai fostii,
iar in locul lui gasi era.si boadeiulil parintilorti lui. Se mai
cai elu o -Lona de neghiobia ce Meuse, dar acuma : prinde or-
1)1110, scote-i ochii, povestea Aluia.
Se hotari dart sa se intorea la imperatia lui, sa nu se
mai intalnesca cu nisce asemenea omen rei la sufletti. Elu
clise si parintilorti lui sa merga cu donsulu, sa traiasca ca
in rain. Dart ei se multumira ale ramanea esele in educe-
nulii in care se nascusera, si poftira fiulul lorit o viata Una
si fart de suparari diavolesci.
Bietulu Fetti-frumosu, tristu ca-si perduse inelulu, tristii ca
parmtil sei nu voescii a merge sa traiasca cu donsulu, sta
cu capulu rezematti pe mans si se gandea, cum sa fact ca
tote sa-I iasa in de bine. Cand, de °data se infafiseza ina-
inte-i visitiulu ce-I dase imperatesa.
Ce ai, stapane, de esti asa tristu, gra sa te mangai?
Au dory primit'al niscai-va sciri rele de la imperatie ?
Ba sciri rele de la imperatie n'amh priimitu, dragulii
meii. Dart, eca, oca, eca, ce mi s'a intamplatii.
51-1 spuse totti din firil pina'nata.
la last, stapane, nu te mai mahni asa pentru atata lu-
cru de nimicu.
www.dacoromanica.ro
 407

Ce staff tu- de vorbesci, oule ? Apol de nimica lucru.

el tu, ca amil perduta inelula ; u(a scula rare, §i de pufina lu-
cru socotesci tu ca este a me desparti de perinli fara sa mai
nadajduesca a-i vedea?
Ba nu, stapane; darn is sa ne intelegemil la cuvinte.
Parintil imperatiel tale, dace nu vora sa vie sa trarasca pe-
langa D-ta, poll se-I fad sa traiasce bine si aci, lasandu-le
o aumulita bunicica de bani, de care 4 multumita Domnu-
lul, destui. CAM pentru inela, apol imperetesa damna no-
stra, a avuta de grije si pentru acesta. La plecare, ea mi-a
data acesta inela. cu porunca strapica' ca sa ti-la daa numaL
atunci sand void vede ca mAhniaa umbla sa to birue. Si toc-
mai acum mi se pare cal e timpula. Poftim 1
Si indata scolanda din sina mill inela, ca §i ceIA-late de-
frumosii, i -lu dete ; mai adaogenda a dice ca inelula acesta
are darula, ca, uitAndu-te la elf', i dorinda, indata se va
infatip inaintea dumitale doT arapi, can vorri face on -ce le vet
porun ci.
Tocmai atunci trecea p'acolo i stepanula moiei, celii cu.
pricina, intr'o drug cu patre telegarl, mergenda in treba lul
Fetii-frumosil, cum lue inelula in mend, se ulta la elii, §i
pofti se iase cel doT arapi. Indate se pomeni cu cel doi arapi
ne gri ca fundula ceunuluI, ca stall dinnaintea lul, ageri §i
sprinteni ca nisce pardo§i.
Ce poruncesci, stapene, disera el.
Sa-mi luari pe chir Ala care trece in camp', §i se nu-la
debit' pina nu va scote inelula ce rhi-a trasa din deg-eta, mi-
§elesce.
Vedi ca elii pricepuse ca betia aia d'atuncea nu fusese lu-
cru curata ; dart n'avuse ce-§I face capulul, d'aia §i tacuse din
gull.
Uunde mi se repedira, neiculene, el arapi, ca nisce *mei §i
ca nisce lei paralel, de nu-I puteal ajunge cu pra§tia. Tntr'o
clips fart acolo qi, unula apuca tail de derlogi §i mi ti4 o-
pri ca pe ei, §i altulii apuca pe pismatarefula de stapana ale
mo0eI de peptii, si catii to -ai §terge la ochi, fu i data joss;.
www.dacoromanica.ro
 108

vi unde mi incepure a-lii resuci di a-lii buchisi infundatil.

de-11 era mai mare mila de densulti.
Dace ii cerure Arapii inelulu, elii tegaduia ca un nemernicO.
Se pusese diavolulti celare pe inima lui, §i nu-lii lasa laid de
cum se scote inelulu la ivele. Dare ce credeti ce Arapii
lesare numai ass cu una, doue ? Nici se ye ganditi.
/111 luare din nod la tarbaceld. Umbla prin mAinile lord,
de la unulu la altulil ca o minge. Bit mai faluire, ilu mai tru-
dire, de credeai ca se perde prin mainele loru, si ca se spue nici cat
Dace veclura Arapii acs, ca se incainase si nu vrea se dea
ineltat, tlu pusera josu, unulii ilu tinea §i altulu scOse unit cu-
litti de la brad, ilu dete pe masatii, si se Wee ca vrea se-
lit jupoe de viii.
Veclu ela ca nu e glumA, ce-i sta viata numai inteunii firu
de ate, si ca sa scape de mode, spuse ce la eld este ineluld,
TWA sco3e de-lii dete Arapilorti.
Ard fi voitu omenii lui, visitiulu si argatulii se sara st-et
scape stepanulii din mana Arapilorii. Dar tine se putea apropia
de denii ? Numai cate unit brand le da aceOia, §i se duceaii
peste capil, de se sculail schiloc11.
Fetii-frumosil privea si crescea carnea pe elu de multumire,
tend vedea ca frece ridichea becisnicului de zecagi, dupe cum
i se cuvenea.
Priimindu-el inelulit Fetil-frumosil Ile beg5. In degetil lan-
ge cell -laltd §i se hotari a se intOrce inapol la imperatia sa.
Dete parintiloru lui vr'o trei pungi de galbeni, hind -ce nu
voira a merge cu densulii, se-geti de drumii, se urea in butca
vi porni.
Dare tend se despartird? Plangea §i lemnele §i pietrele de
jalea unchiasulni si a babel. Ve4i ca pricepura ei ca n'are sa
se mai vacla. POte ca in card, dar aci pe pamentil de lee
Si se duse, §i se duse Fetil-frumosd tale lunge depertate,
care de aci inainte se gatesce, basmu mai frumosil grAesce,
se duse pine ajunse la o poiane frumosa, de marginea careea
curgea ung riuletu. Aci isi aura elu locii de popasii.

www.dacoromanica.ro
 409

Fia cA-16 si gAsise, caci era o frumusete de nu te induri sA

te departezi de dOnsa.
Lichiaoa de stapanit al mosiei, nici una nici alta, voia cu
dinadinsulii sa alba pentru densulii inelulA lui Fet-frumosii
si mg multe nu. Se lug dupa densulu, si cugeta, ca mai cu
marghiolii, mai cu §61da, mai cu prefecatorii, sa iusele pe
Fetii-frumosii si sa-1 dea puiti de giolu la Meth.
Daca veclu pe Fetd-frumosu ca vreasa ppoosesca, se opri si
elu mai catii colea, dupa unix' maracinisfi, si astepta pins sg.
adoring.
Fetil-frumosil, nici ca se gandea la nisce ast-fel de miselii,
elu intinse pe pajiste nisce scOrte scumpe ce le avea, se a-
secla pe densele, manca si se culca. Visitiulii Iul cell cre-
dinciosh statu de pads o buns bucata de timpfi, si data veclu
ca nici apele nu se mai misca, si fiindii .si ajunsil de oste-
nela drumului, puse .si elu capuld josh gi-lit furs somnulii.
Cand vequ ca amandoui dorinfi dusi, ela esi din crangii
binicoru, si pis, pis, ca o mita and paudesce la soreci, se
apropie incetisorfi de Fetii-frumosil, 11 trage inelele din deget
si p'aci fi-e drumulii.
Era flaca se scula Fetii-frumosii, si v6clu ca-i lipsescii inelele
crecju ca vditiulu i le -o fi luatii, ca sa le pue bine, de Mina
ca sa nu le percla dormindii, intreha. Visitiulu respunse
ca Domne feresee 1 nu i le-a luatii elf. Acumil intelese ca
vre-und furl i le-a stersd si se intrista, nevoe mare.
Asa superatil porunci de inhama caii in butca si porni. Flu
nu scia ca tine sa 'i le fi luatu, si n'avea pe tine apnea de
ele. Si mergendtf elii asa si ciudindu-se, si framentandu-se
de mahnire, se gandea ca ce sa raspun(JA elu imparatesei,
cand l'o Intreba de inele. Nu -i venea lui, vedi, °data cu Ca-
pelt, sa-lii erecla nescine ca este neharnicii, motobi si adormitii.
Toemai pe candii parerea de reit ilu ajunsese si mai si, de
catii pins aci, eraii trecendii printr'o padure mare si desa
D'odata aucli nisce balauri de lautari tragendii din viori, de
gandeai ca mananca focu, si din ce in ce se apropriaii. Nu
trecu multu si eta ca lautaril trecura pe langa butca lui Feth-
www.dacoromanica.ro
 110

frumosil, totil cantand, s 1 deters buni diva. Fat-frumosti

le multumi si prinse a-1 intreba :
Dart* de unde veniri, bre, amen buni, si unde ye duceti?
Lautarii respunsera:
Ne ducemil sa cantamti la nunta imparatesel tale.
Cum sa cantati la nunta imparatesei mele? intreba
Fetii-frumosil, caruia ii sari inima de frica.
Apoi, sa vedi dumneata. Unti Imparat din vecinatate
-vedendil ca este atata diastima de vremelde cand.al
vi nu to -a1 mai intorsti, s'a sculatil cu oste asupra Impera-
tiei tale, ca sa silesca pe imperatesa a lua de sotil pe fiulti
u. Imperatesa s'a impotrivitu forte, si de dot on sail lovit
°stile si de doe on acelu Imperatil a fostii biruitorti. In cele
-din urma nici imperatesa nu mai tragea nadejde c'o sa te
intorci. Si de milt ca sa nu se mai prapadest orasele si sa-
tele, si atata sumedenie de oste, s'a 1nduplecatil a lua cere-
Tea imparatului, si maine le este nunta.
Cum se pOte una ca asta ?
Eck se pdte si se prea pOte. Dart fiind-ca te intorci, si
Baca voesci sa ajungi Inaintea nuntii, last -ti butca sa vie pe
alma, si to aideti cu noi.
Fetil-frumosil n'astepta sa-1 mai dica Inca °data. Se dete bi-
nisoril josil din butca, si porni cu lautarii la drumil. Unulti
din lautari ilu lua in carca, si cand isi facu vint, se arunca
dreptti in slava cerului, si mergea ca virtejubl. Ar fi voitu
-eta sa merga ca gandultl, dart ii fu terra sa nu plesuesca
fierea in Fetil-frumosti.
0 data incepu Fat-frumos, sa strige:
Staff, me, sa-mi iau caciula, ca mi-a cadutil din cap.
Ce staff dumneata de vorbesci ? Las'u Incolo la nevoile
caciula, ca ea acum o fi tale de sese luni de departe, sa mergi
cu piciorulii pint acolo, uncle a cadutil ea. Si mai merse ce
mai merse si se cohorira la scars palatului imperatiei sale.
Aci data ajunse, imperatesa, si toti boerii, si tat Ostea,
f.sira intru intiinpinarea lui. Dupa ce-si dart bunti gasitd si
.bunti venittl, II poveraird cum imperatulil vecinil s'a sculatii
www.dacoromanica.ro
 111

cu resboid asupra lord, culn ostea lui a spartil Ostea impe-

ratiei lui de doue off, si cum se gatescil pentru a treia
lovire.
Apoi Imperatesa 11 spuse ca ea a fAcutil acele metesuguri
cu lAutarif, ca sa-la aduca mai curindil, ca scie cum a per-
dutii inelele si ce a palitil.
Pe cand vorbiad Inca, ecd and curierii ca se infatieza
Inaintea lord §i dA imperatesei inelele cu pricina §i impe-
ratului cAciula ce-I cdcluse din capd.
Ea li spuse ca dol din acei lautari ce a vedutti &it in
padure, a avutii porunca unulti sa -111 aducd pe densulti, §i
altuld inelele.
Impdratuld se veseli o tong; dard era suparatti foarte
cum de sä Indrdsnesed vecinuld lord imperattii sa se stole
cu resboid asupra Imperdtesei sale.
Si auclindd glotele de venirea lui Fet-frumosil, veniad dreie
sa se scrie la este. Se sculara deci, cu micd, cu mare, ;3i
facu este ca frunda si ca i arba. Fetd-frumosii le tocmi Si le
invetd cum sa mesa la resboiii. Si. hi ascultad glotele, ca-la
iubiati, nevoe mare. D'apoi boerii? Nu se lasad nici ei mai
pre josti. Vecii ca si eld era drepttl, IndurAtord, §i vitezii.
Pornindd la resboid cu o sila ap de mare si de grozavd,
sparse imperdlia vecinuhti for cutezdtorii. Prinse in resboid
Si pe aceld imperatd vrajmnii, impreuna cu fiulti seu, §i ii
aduse de'! Ward dinaintea Imperatesei.
ApoI intinclendd coprinsuld sell §i asupra acelei imperdlii
§i mai puindd Ia tale tote cum sa ajungd suptK4I sal sa fie
fericill, se puse pe trail, si traira vacit de omd nesuparati
de nimeni.
Era eft incalecaid p'o pa etc.
NOTA. Comunicatd de fratele need George §i culesd dinteun
satu din judetul Vla§ca.

www.dacoromanica.ro
 X
OMULU DE PIATRA.

fostil o data unit impAratfi si o imperatesa, amen-

duoi tineri si frumosi, dar nu fdeeait copii.
Intr'o di veni la imperatuld unit arapit huzat si-I
dise : Sa traesci laminate imperate l Am auditti ca imperatesa nu
face copii si mit adusit huruieni pe care cum le-o bea remane
grea. Imperatulti lua huruienile de la arapit si porunci sa-I des
calf imparateseti si unit ranclit de haine de aurit ce-ti lua
vederile de frumusete, apol chema pe imperatesa §i-i dete bu-
ruenile sd le ferbd §i sd le bea. Imperatesa ehema pe bucatd-
resd si-I dete buruenile sä le ferbd, fail sa-I spue de ce trelA
suntit. Buedtaresa nesciindu puterea loru, gusts dinteensele si
apoi le duse Imperatesel sd le bea. Nu trecu multit timpit la mij-
locii si remase grea imperatesa. Era cand veni vremea, ndscura
amendoe eate unit cocona,s, mai frumos de catti totf ce este fru-
mosit pe lumea acesta, si le puse flume: unuia Dafin si altuia Afin.
Inteo di imperatulit plea la bdtAlie, si lAsandit pe fiul seit in
locu-I, ii dete o multime de chef in mans §i-idise : fiule, in toat&
casele ce se desebidit cu aceste chef sd intri, era in casa ce se des-
chide cu cheia de aurfi, sd nu2II calce piciorulu, qici nu va fi bine-
de tine.
Cum plea imperatulti din oragt, fiulfi seu intrA prin tote ca-
sele §i vedu, o multime de pietre nestimate forte frumOse, dara
nu-i plAcu nici una, in cele din urmd ajunse §i la e,asa ce se
deschidea cu cheia de autli, statu putinti, se gandi la porunca
ce-i dedese tats -seit, dar biruindu-lit nerabdarea, infra in Id-
untru §i vedu unit °chianti de sticld; se uita prin elf §i vadu
unu palatu cu totulit §i cu totulit de aurii, in c,.Atit la sore to pu-
www.dacoromanica.ro
 113

teal uita, era la densulil ba. Si inteensul6 sedea dOnina Chira-

lina, tenera copild flare de grading frumosd ca o Mina
Dupa ce o privi mai multu timpu, puse ochianulil erasi la
locult lui si esi afarA cu ochii plini de lacrdmi.
Nu trecu multu timpt si imperatuld se intOrse de la batalie
biruitor6, dara in loch sA-1 esa fiulu sett' inainte, prairie-
scA cu bucurie, esi numal imperatesa 0-1 spuse c& fiul ei este
bolnavti. Imperatulti pricepu numai de cat de unde-I venea
bola, si cherna pretog. doltorii si doftorifele din lume, dar tog
IT cliserg : ca.* pia. nu va da fiului sell de sotie pe domna Chi-
ralina, elti nu se va Insanatosi. Imperatulil trimise soli peste
soli la dOmna Chiralina, dar fu peste putinta ; cad tatalil el nu
voia sA o marite.
Auclindti feciorulit imperatului tote acestea hotari sä se duel
elt insusi s& o cars de la tatuihi ei. Asa darn spuse tote ace-
stea fratelui seil de truce si inter) cli plecara amendol si se fa_
curl nevecluti. Mersera qi de val./ ping sera si ajunsera la mu-
ma Crivetului, baturA la usa si esi Inaintea lorti o baba shar-
eita si intreba ce cautA ? El respunsera ca certi s. &due: ca.
pin& a doua di, si sA le spue pe care drumil sa apuce ca sä a-
jung& la imperafia dOrnnei Chiralina.
Baba se uita la densii cu mil& si apoi le ijise : v'asl priimi
in Gag cu mare bucurie ; dara mi-e frica en va veni fruit meti
si ye face pre amendol sloiu de ghiata ; dueeti-ve mai bine
la sora mea cea mai mica, a ea p6te sA ye gazduescA si sA ve
spue drumulil la domna Chiralina.
Feciorulii de imperatil pleca inainte si ajunse la muma vinu
tului turbattl, plecara si de acola si ajunserA la muma vintu-
lui de prima-varA, baturA in 110 si va esi o femee inalta si timer&
si frum6sa. AcestA femee cum vetju pe feciorulii de imperatti
li clise : Drag& fetti trumosil, seal ca al plecatil sA cauti pe
dOrnna Chiralina s'o ei de sotie ; dar nu vef putea saajunugI
ping la imperatia ei, gra ajutorti fiului met. Bernal:leg aci
dara trebue sA ve aseuncla forte bine ; cad cum o simti fiulti
met cá se aft& la mine omen! dup& teremul6 cel-altti, ye o-
m ora. picendil aceste vorbe plesni de trel or! din palme si
www.dacoromanica.ro
8
 11

indata sari de pe soba o pasare de aura cu cioculd de dia-

inantti si cu ochii de smarandfi, si-i bags supt aripi pe a-
mendol, spoi se sui erasi l e soba.
Nu trecu multi" timpti si se aucli o dulce vijiitura de vintti
care aducia unu mirosil da trandafiri si de rosmarini, usa
se deschise singura si intra in casa unit flecati frumosil cu pe-
rulti lungti de. Aura, cu aripi de argintit si cu unit bap in mans
impletitfi cu de tote [elute de erburi si flori. Gum intra in casa
wise ma-sei: Mama, mie mi mirose a omit de pe taremulii
cela-l-altti Ti-o fi mirosindu, mama, dar p'aicea n'are ce cauta
omenii de pe teremulti ce16-1-alta.
Vintulfi se linisti si se prise la masa ; era dupa ce manta o
strachina de lapte dulce de capriora si herr apa de micsunele
diutr'o ólä de marmura, se puse la. poveltitil.
MA-sa, ver.lendu-lit cu voe bunk dise flute meti, is spune-rni
unde este impfiratia demnei Chiralina, si cum aril face cine-va
ca sa o is de nevasta ?--Grea lucru me intrebasi, mama! dare
aide, treca-merga.
imparatia domnei Chiralina este departe de aid elle de clece
ani; dara acesta tale se }tote face catti to stergi la othi daca
cine-va eo duce in padurea cea nears de langa Oda de pacura,
care arunca cu pietre si foci" ping la certi, si daca o incaleca
pe bustenulti Elelorti cu care pate sa treed garla ; lima tine aude
si va spune cui-va, acela sa se faca de piatra, OA la genuchi.
Dupa ce va ajunge la imperatie, trebue sa se tack' unit cerbfi
de auril si sä intre inteansultit ca sa ajunga in odaea imperd-
?sel si sa o fure ; tine aude si va spune cui-va, sa se faca de
iatra ping la brae. Dupa ce o va lua de solie, tnuma Grive-
ului, de- pisma, o sa trimera unit ovreiti cu nisce camasi fru-
lose si mai suptiri de cats panza paeajenului; domna Chira-
na o sa cumpere carnasi ; s daca nu le va uda cu lacrami de
turtirica, cum se va imbraca cu densele, va muri ; tine airde
si va spune cui-va, sa se faca cu totulu si cu totulti de petra.
Pe canal vintulfi spunea tote acestea, feciorulti de impe-
ratii adormise ; era feciorulfi bucataresel remasese desteptti si
a Oise tote.
www.dacoromanica.ro
 415

A doua di dupa ce 'deed vintulu d'acasa fecioruld de im-

peratil intreba pe muma vintului daca i a spusti fluid sed ce-
va :dara ea temendu-se sa nu se faca piatra, ii respunse ca n'a
aflatti nimict.
Atunci fecioruld bucataresei si cell" de imperatti luard dru-
muhl inainte, si se dusera e1i de vara pina sera, dara candu fu
pe la scapatatuld sorelui atulirk und sgomotil si mad urletu
mare, apoi vtcqura o Oda mare de pacura aprinsa aruncAndii
pietre l ilia la inaltulti. ceril. Fecioruld de imperatti se sperie ;
dara fecioruld bucataresei ii Elise : nu to teme de nimicd si
vino cu mine in acesta padure si fa ce ti-oi dice et.
Ajungendil in mijloculd paduroi, zari bustenuld Elelord, in-
calecard amendoi pe &Insult"' si dandu-i pinteni de trei on se
prefacu intr'o caruta cu doi-spre-clece cal de tocti si intr'o clipa
se Malta pina la vintuld turbattl si se pogori la portile pala-
tului domnei Chiralina. Apoi dupa ce se deters josh, carula se
prefacu era butentl, si ei remasera dinaintea unui palatil de
zamfird piatra si cu portile de kiparosd ; era la una din feres-
tre sta, (Minna Chiralina imbracata cu haine de aura tesute cu
margaritard.
Cum veclu domna Chiralina pe fecioruld de imperatd prinse
o asa de mare dragoste de densuld in call caclu la grea bola
si ajunse la cesulti mortii.
Ce nu Mei' bietuld imperatil ca sa o scape Dana tote erati
in zadard. In cele de pe urma veni o baba si-i clise : Lumi-
nate imperate! sa traesci intru multi ani ! data vrei sä se faca
sanatosa filca imperatiei tale, sä cauti cerbuld de aura care
cants ca tAte pasarile si sa-lii adiici in casa numai trei (Jule,
si vei vedea cum se va face sanatosa.
Imp6ratuld puse sa stripe pristavuld in tots imperatia ; era
dupa trei ;Re fecioruld bucataresei lovi bustenuld de tre eri
si se faca unit cerbd de aura frum3sd, apoi .bags inteensuld
pe fecioruld d3 imperatti, si se puse dinaintea palatulul.
Imperatultt ve4endil cerbulti, se date jog' si intreba pe fe-
cioruld bucatares3.T, daca-i este de vinclare !l

www.dacoromanica.ro
 16

Nu-mi este de vinclare, ci de inchiriere, respunse cu se-

met ie fecioruln buatoresei.
El bine ! ce sa -mi ceri ca sa mi-lti dal numai trei dile (>
S'a-mi dal o mie de bani de aur'n.
Tecmela se Men si imperatuln lua cerbulti si-ltibaga in o-
daea domnei Chiralina ; apoi se duse la treba lui.
Cerbulii, cum se vedu numai cu domna Chiralina, incepu sa
ante unit canteen de doril de plangea lemnele si pietrele,
Domna Chiralina adormi, ea feciorulti de imperatii esi din
cerbil ci o seruta pe frunte, apoi intrd erdsi in cerbil.
A. doua di derma Chiralina spuse femeilorii sale ca a vi-
satti de dou6 ori a a serutat'o unu june frumosti. Atunci una
din femei, fiindil mai priceputa, dise d onineI Chiralina ; ca pe
data ce va incepe cerbulii sa ante sa se prefacd ca donne
si cumii se_ va simti ca o seruta tine -ca, sa pue mana pe densulti-
Cum veni neptea, cerbulti incepu a ante untl canteen' de
jale. Domna Chiralina se prefacu ca (Terme; si and veni Mtn"-
trumosu sd o serute, ilu stranse in brace si-I dise : d'acum
inainte nu vei mai scdpa, ca multu amu doritu sa te dobandescii,
El se giugiulira ca nisce porumbel ping ii apuca dioa : era
cand fu pe la pandit venit imperaubi si cu fiulu bucataresel
ca sa-1 dea cerbulti Domna chiralina in cepu sa plangd si nu
vrea nici de cum sa se desparta de cerbu ; dud fluid bucdtarese
ii dise incetineln : cere de la imperatulii vole sa pdtreci cerbulni
pina gad. din orasti, caci acolo ne astepta o amp cu doi-
spre-dece cal' de focti, in care o sa ne ducemn la imp6ratia
lui Fetii-frumosn, iubitulii ten.
Deanna Chiralina ceru si dobandi de la lmperatulti acesta
vole, si petrecu pe cerbil cu mare alain pima afard din orasii;
atunci Afinti lovi cerbulti de trei on in burta i indata s facu
dintr'ensuld o car* cut doi-spre-dece cal de focti, apoi lu-
andti pe derma Chiralina c'o mana si pe Dafinti cu alta sari
intr'ensa si se facurd neveduti. Si dupa ce umblard di de yard
pina 'n sera ca cuvintulit de poveste ce d'acilea in colo se
gatesce, esira pe teremulu celd-l-altti si ajunse in Cara lore.
inaperatulti cum priimi scire despre sosirea Aului sen. II esi
www.dacoromanica.ro
 117

inainte cu mullime de c*I, apoi ilu insoti cu Donina Chiralina

si facu nunta imperatesca care finu trei clile si trei nopfi.
Intr'o cli DOmna Chiralina §edea la ferestra palatului, si se
uita la drumii, cand eca unti ovreiti cu camk1 de venclare.
DOmna Chiralina flu chema susti §i lua clod cam41 §i mai sub-
fill de cat panda paejenuldi si se imbraca cu una dinteen-
sele. Nu trecu mult si se bolnavi atat de greti in catti ajun-
se pe mana mortit.
Afinu afia despre bola imperatesel si infra pe la mieclulti
noplii in odaea unde dormea ea, apoi o stropi peste totti cu la-
cram' de turturica si esi afail ; dara strejaril de la use se du-
sera la Dafinil imperatii, pirira ca ra v6clutti serutandu
pe imperatesa.
Imperatulti cum am:A se facu foal de manie, gi porunci sa
taie capulti lui Afin. Dail cand ajunse la local de perclare-
Afin ciise imporatului : multi ani sli-ti dea Dumnecleti impe-
rate ! pentru tots fralia §i dragostea mea catre tine, to rogu
sä strangl pe toff boerii cei marl al imperaliei ca am sa spuiu ina-
intea lorti u nil mare cuvent, si apoi vei porunci sa-ml taie capul.
Iniperatulti porunci sa se adune divanul imp6ratescti In care
sa fie de fata §i dOmna Chiralina ; §i aducendti pe Alin ii clise :
spune, nelegiuitule, aceia ce al de spus ; atunci Afiinti incepu asa
A. fostil o data unti feciord de imperatil care prinse dra-
goste asupra unei fete de imperatti de pe t6remulti
si fiindti-ca nu putea sa traesca fara dansa, a plecatti
Impreuna.' cu fratele sea de truce ca on s'o gasesca ori sa-§i
-repue capulti prin pustii. Dupa ce umblara lumea in cruciti
ei curmecliVi, ajunsera la muma Crivefului si o rugs sa le
spue drumul care duce la fata de imperatti, dupa care ple-
casera eI. Muma Crivetulul ii trimise la Muma Vintulul de
primavara care il gasdui §i le fagadui sa intrebe pe fiulti sett
Ea s'a tinut de vorba ; cad cum a venitu fiulti ski l'a intre-
bat si elu a inceput sa spue asa : imperalia domnei Chira-
lina este departe de el cale de clece ani ; dara acesta cale
se pOte face intro clipela de ochi data s'o gasi cine-va care
sa se duca in padurea cea neagra de land garla de 'Acura
www.dacoromanica.ro
 118

care arunca pietre i foci pina la cera, unde va gasi but;te-

nul Elelora §i va incdlica pe dansul ca sa treca garla. DujA
ce va ajunge la imperatie, trebue sa faca din butenfi unu
cerba de aura si sä intre inteensuld ca sa ajungd in. odaia.
dOmnei Chiralina si sa o fure. Dupa ce o va lua de sotie, sora
vintului turbatil de pismd sa tramita un ovreia cu nisce ca-
ma% mai subtiri de catil pinch paejenuluI, §i data nu va sci
sa le ude cu lacrdmi de turturica, cum se va imbraca cu den-
sele in trei dale va muri.
Dupa ce ventula spuse tote acestea mume-sea, o jura ca de
va spline cui-va ceea ce a audita, sa se faca cu totul de piatra..
A. doua di fecioruld de imperat intreba pe muma ventuldi
data a aflata ceva de la fliula sea ; dara ea temendu-se sa nu.
se faca piatra, ii dise ca n'a afl Lta nimica. Eard fratele dei
cruce ala feciorului de imperat nu dormise in noptea aceca §i
audise tottl. Asti -fela far& sa spue FecioruluI de imperata
acesta taing, se duse impreuna cu dansula in padurea negra
incalecara pe buqtena 1i trecurd garla dincolo. Cum sfari
Afin aceste vorbe se facu de piatra pans la genuchi. Mal in-
cepu erase si dise : dupa ce ajunsera la palatula domnei Chi-
ralina fratele de cruce lovi butenula de trei on si se facu unit
cerb de aura qi bdga pe feciorula de imperata intr'insula ca-
rele prin aceste cuvinte, Afina se facu de piatra pina la brio.
imperatul §i imperatesa vedenda nevinovatia lui Anna ince-
pura a plang-e §i ruga sa inceteze din povestire. Dara
ela nu voi, ci merse inainte dicend : dupd ce imperatula se
cununa cu &nm Chiralina nu trecu multi si imperatesa cum-
Ora doua cama0 de la will ovreia, se imbraca cu una din-
teensele si indata cadu la Brea bold, Afina, sciinda din ce veneer
bola intra pe la miedula noptif la lmperatesa si gasindu-th
dorminda, o stropi cu lacrdmi de turturica qi o s,...apa de morte.
Cum sfaqi Mina acesta povestire se facu cu totula de piatra,
era Dafina imperat §i cu dOmna Chiralina plansera tree dile
§i trei nopti, apol luara trupul celd 1mpetrita ala facetorulur
lora de bine si-111 pusera in odaea lora ca sa -s1 aduca amin-
te de dansula toter-d'auna.
www.dacoromanica.ro
 119

Dupa aceea el traird ma! multti timpti si ndscura un copil,

Intr'o diminetaDafind Imperat intra in casa imperatesei si -I
spuse ca a visatit o fernele Imbracata in haine albe care i-a
(psit ca data voesce sa invieze pe fratele siiu eeld impietritd
sa taie copilulu lord, sa unga piatra cu sangele lui. Impera-
tesa spuse ca si ea a visatti totit unit astir -felit de visit :
apoi unindu-se amandoI taiara copilulit ci stropindti piatra Cu
sange, incepu sa se misce, apoi invia cum se cade ei Oise
0 &tune I da gred somati amii dorimit. E ! e ! frate, respun-
se imperatulti : ai 11 dormitil multu si bine data nu taiamd
copiluld ca sa to stropimti cu sangele lui.. Atunci Minn' se
crests la unit degetti cu eufitulti Gi }Asa sa curga sangele sett
peste copal', care invia numai intr'o clips; era impdratulti
de bucurie porunci sa facd veselie mare in -Lila fera.
Si incalecaiit p'o sea si v'o spuseiii domniei vOstre eta.
NOTA. Scris de N. Filimon, §i publicatit pentru anteqa ora in TA
ranuld romand Nr. 34 din 1862, a doua ord in Legende sad Ba-
smele rornanilord, partea II, fasci. I, 187S

www.dacoromanica.ro
 XI
VOINECUL CELO FARA. DE TATA..
l*fest °data' ca nici ()data, etc.
A fost un imperat §'o imperatesa. Ei aveati numal a
fata, si o patea ea lumina ochilorti lord. Ea n'avea
voe sa esa nici pins in grad ina !Ara &Liam eI. Acesta o Pima
de aprope §i n'o scapa din vedere nici cat ai da in cremene
Fata totti §eclendu la ferestra vedea pe un june fluerA-vintil
umblandti de colo pina colo. IRV() di uitandu-se la elu o
ve4 §i elu, si tintindti ochii in ochil ei, ea 'sin* unit fior
apoi ca o scantee de focti o arse ce-va la inima. Se trase fata'
de la ferestra §i spuse dadacA-seI ce i se intempla. Atunci
dlidaca eI ii clise :
Ci ca fugi i d-ta de ferestrA! Ce tot te sgaesdi si te
uiti la toff d'alde taie cainilor fruncla.
Nu trecu multu §i fata incepu a nu se sin* bine. Fag_
mi-te luase in pantice, fara scirea lui Dumne(Jeti. Spuse da
data -seI. Acesta se da de cesulti mortis de ciuda, cum de sa
se intemple una ca asta, fAr'd a scie fata; de barbatil. Frica
.ce be coprinsese pe amandoa, era de nepovestitil,
Ca ce o sä 4ica tats -teti acum cand va afla, se vaeta
dadaca, ce o sä-I respunlyi eii, cand me va intreba ?
Cum osa the infAti§ezd eti acum inaintea tats -meal, cu
bortulti la gull, 4ise §i fata, cand numaI unulti Dumnecieti scie
cat suntti de nevinovat6 ?
$i in adeverti ca tad-sett' era un omti aspru. Nu le-aril fi
ertatti odata cu capuld.
Se dusera, deci, si povesti imperateseI -LOW intemplarea, si
se rugara de &Lusa, ca sa intre ea la imperatulti cu mijlocire
-de ertare.
www.dacoromanica.ro
 121

Gaud audi imperatesa de cele ce se intemplase, se lug cu

mainile de peril Ea dicea a este peste pote ca sit remae eine-
va insarcinata din vedere. Vedi ca ea scia cum riprgil lucru-
rile in lume. Si la o minune ca acesta nici ca se astepta.
Lucrurile nu puteaii remanea multil timpu acoperite. Im-
perttesa, de silt de milt, fu nevoita a spune imperatului tots
siritenia.
Gaud audi Imperatulu de asta ntpaste, se facu tocii de int-
nie. Racnea ca unu leu :
Cine st fie acelti neomenitti carele mi-a necinstitil peril
cei albi al betranetelorilmele ? Cu mode sit se omore. In furci
sa-11.1 atarne. Prafti si pulbere sit se alega de capulti lull
Imperatesa flil lug cu binisorulti si-lit mai domoli o lecuta.
Vedi ca elii nu punea credementil pe spusele fiicii sale si
ale dadacei. Elii scia ca ast-felti de intemplare nu se mai au-
dise. Dupa ce dojeni cu dojand imperttesca pe (Wad, oropsi
pe fie-sa cu urge. Porunci de facu o corabiera, puse pe fatt
inteinsa, si langa ea cinci paini si unu urciorase cu apt, si
II dete drumuhi pe Oda spre a o duce unde mita domnului
o va scote.
Mergendil corabiera pe apt, ea se ruga lui Dumuedeil cu
sdrobire de rerunchi ca sit o scota la limanti bune, ca unulil
ce cunosce nevinovatia el, si ca pe una ce nu se schl la su-
fletulil el cu fuel o prihana.
Cate-va dile se btlabAni ea asa cu valurile apelorti. In dioa
a treia 11 veni cesulu nascerii, si facu unit dolofanti de co-
pilii ca unit ingerasiti. Biata femee ! caci n'avu ea nici unti
ajutorti omenesce in dioa necazului, de cat(' suferintele el, si
alingtorti pe Dumned.eil 1 se mangaia Ore-cum in sufletulil ei
ca se scia nepangaritt.
Si vrendil Dunmedeil cu densa, corabiera, 1ntr'una din noptI
se opri. Ea simti ca corabia nu mai merge ; sta p e locii. Pint
la diot, 4i ticti inima de fried, nesciindri pe ce termuri se
va fi opritil. and se lumina, vedu et corabiera poposise de
marginea unei ptduri. Esindil la uscate cu copilasulu in brace 2
rataci incoa si 'ncolo grin pAdure. Apoi se aseda in scorbura
www.dacoromanica.ro
 122

unui copaciti mare .si g-rosti ca butia. Acolo stete ea mai multi
ani, brAnindu-se cu erburl si radacini, on cu rodele unoril co-
pact. Ea isi crescea copilasulti cu dragft.
Ea facu din ramurile unui copaciA un legAnA in care fsi
punea copilulu diva ; era noptea nu-lit departa de la sinulti
ei, si pentru scaldAtOre, se ducea la vadul de la albiai unu pi-
raiasil ce curgea p'aprope d'acolo. A.coperAmintil le era cerulil
cu stelele ; tovarAsit de jucaril copilului ii era florile campulul,
paserile cerului, flutureii si ganganiile.
DupA ce se facu mai maricelA, ma -sa flu inveta la vanatii
si-i spunea cu lacramile in °ch.): cum a fostti ea crescuta si
cum este nevoita sa-id cresca pe densulu. Ear elti asculta si Na-
ga la capti tote cele ce fi spunea ma -sa.
Mai marindu-se elu o WA, incept' a cAta vAnatii mai pe
departe de locuinta lorti. Eara intr'una din dile, Bari un pa-
lattl in depArtare. Eli fsi aduse aminte de cele ce fi spusese
ma -sa despre palaturile tata-seti, si i se paru CA se cam a-
semena. Pete fuga si spune ma -sii ceea ce descoperise. A-
doa cli pleca cu ma-sa de mans, si ajungendii la aceste pa-
laturi, mums -sa fi spuse ca acelea nu suntil si ale tatatui el;
darn cu tote cam asa suntil si ale imperatilorti din lume.
Mai trecu ce mai trecu si mai marindu-se si &multi, intr'una
din dile, ducendu-se erasi la vanatu; cum, cum, elic se pomeni
&Asti dinaintea acelul palati ; cu toroipanula la spinare,
isi lua inima in ding si infra in curte. Pasa-mi-te palatulti a -
cela era alit unoric smel. Flecaiandrulti nostru celu vitezti, ca-
rele nu scia ce este frica, intra si in palatu. P'aci, p'aci era
sA-si iasa din mind de mirare si sA-si piarda cumpetulti audit
de atatealucruri, ce nu mai vecluse elii in viata lul. and, ce sA
vecli D-ta? °data ii esi inainte trei smel. Acestia erati sta-
pAnil palatulul. Si unde se repedira la densulti de pare ca
sa-lii is in unghii, si cu graiti restitti dojenindu-1A, ii disera:
cum de ai cutesatu, spurcatule, sA ne calci casa ?
Voiniculti nu c,lise nici arc ! ci, aducendti toroipanulti, mai
lute de catti fulgerulti, Mali pe unul la drepta, pe altulti la
stanga, de nu sciur6 de uncle le veni trasnetulil, si II culc5
www.dacoromanica.ro
 193

la painentd. Si nici ca se mai miscara din loco, fiindd-c&

II lovise cu nadejde.
Alii treilea smell, veclendd cum merge treba, pen din 'na-
intea lui ca o naluce, si se duse de se ascunse in pivnila. Veda
eld ca nu OW da peptil cu and asemenea vitezd, si se hoteri
a-i purta sambetele.
Voiniculd de romenasii in dardora luptei nu bega sera,.
ce se facu aid treilea smed. Astepta, ce astepta, si data vedu ca
nu mai vine nimeni, eld se intorse, lua pe muma-sa, o duse
in acele palaturi si se aseda acolo.
Umbland din camare in carnal* dete peste armele smei-
lord si se minund. Ma-sa ii spme ca veduse in casa tatatului
seu asemenea arme, si ii a.rata cum Re intrebuinteza. Ii prinse
bine, cad vedu ail merge mil lesne la yen ltd. Acum incepu.
a sageta la cepriore si la ciute, caci pine acum vana numal
paserele cu latuld, si 11 era cu gred.
Ajunsese ca eld se fie tare si mare in padure. Nu era cine-
sa-I stea impotriva. De multe on nu venea cu dilele p'acase.
Intr'una din Bile, smeuld esi din pivnita si vine milogindu-se
la muma voinicului ca sa-si face pomana cu ebb sa-la priimesca
la curtea ei, caci, dicea &A, ca pribegesce nu sciii de catd timpd
orbacaindii prin aceltibungetil de padure. Spuse ce este nail ne-
norocitd carele se ratacise, umblandd dupe vanatd, si da laud&
Domnului ca Fa invrednicitd a mai di peste fiinte de omeni,
Ea, bietd, care scia ce este necazuld si lipsa, isi piece ure-
chia la rugaciunile cele viclene ale smeului, si facendu-i-se mi-
ld de nenorocirile Jul, ii fegadui ce va vorbi fiuldi ei de densulti.
Cum veni fluid sell de unde era dusd, ea II ppuse tote si-
retenia nenorocirei omului ce nazuia la mila lord, si ildruge
sa aiba mile de ticalosia lui, caci, qicea ea, nu scimu cum ne
va mai aduce si pe not Dumneded.
Voinicului ii paru bine de asta intemplare, mai cu semi, gin-
dea elii, ca va fi barimu o slugs in curte care se tie de uritd.
me-sii, in lipsa lul, si sa-i dea ajutord in trebile case!.
Nu-lt cunoscu ca este smed, tend ild vedu, atatil de bine scius

www.dacoromanica.ro
 124

procletuld a se schimba. If spuse ce are de facutil si il11 primi

sa seda la curtea lui.
Mu ltele lipsurf, multele necazuri, multa mahnire ce suferise
muma vitezului, si doruld celd mare de tara el, era mai cu se-
ma suferintele el cand se gandea la rusinea ce remasese a-
supra numelul sell, in casa parinplor ei, ea fiindd nevino-
vata, o facu de laucedea si se topia d'a'n piciorele. Vedend'o
smeulu asa serbeda si totd fare voe bung, se incumese in-
tr'una din dile, pe cand voiniculd era la vanatOre, si o in-
trebe. : dard se prefacu el vorbesce cu sfiale.
Cum bagd de soma, stapana, nu prea ti-e bine.
Nu mT -e bine, me baete, cad mi-e don't d'ald de tata
vi d'alti de mama, si de lera mea. Vedi ca eu suntti fata de
Imperatti, si pentru o napaste ce a *ad pe capuld med.
pribegescti de sunlit atiti marl de mil .
Ed scid unit lecu pentru bola dumitale, stapana ; darn n'are
tine se duce se. -lit aduca.
$i ii spuse o sumedenie de minuni ce Meuse leculd ce di-
cea a ard fi bund pentru ea.
Cand se intorse de la vanatore fiuld el, ea if spuse ca au-
dise de la sluga lord, cum ca de va manta mere din me-
Tula rosu se va face sanatosa.
Eld fu bund bucurosu ca audise unit Med care sa faca pe
ma -se. sanatosa, si se hotari a se duce tocmai acolo sä-1 a-
kluca leculd. Isi lua diva buns si pleca.
Dar incotro s'apuce ? cact nici nu mai audise pine. atunci
de area ce-va. Apuca si eld inteunti norocu spre rasartd, si
mergend prin desisurile. padurile Bari unit palatil mai fru-
mosti de catd acela in care sedead ei. Se duse dreptti acolo.
Aci locuia b dine maiastre. Cum o Oda elti ii cadu cu dragii
Dare maiastra, esindu-i inainte, ild priimi, dupe cum i se
auvenea, ild bags in palatil si ild omeni ca pe unit Ospe.
Din una din alta se intelesera la cuvinte. Vedi ca, mare
testa era scrisa lul. Elti nu mai veduse pina atunci alai chipd
c muere, de catil p'ald. ma-si. $'apoi era attau de frumOsa
vi de v,ingase ca o flare.
www.dacoromanica.ro
 105

Ea Inca avea la ce se uita la eld; cAci era und bradu de

romanasti.
Elie se uitase acolo la densa. and isi aduse aminte ca elu
plecase sa adued mume-sei mere de la merul rosu, voi sa
o sbughiasca. Para Dina maiastra flu opri si-ld intrebd uncle
se duce.
Voiniculd ii spuse din firu pia. in ata tord siretenia. Df-
na pricepu viclenia smeului si tAcu. Apoi ilu indreptd ea
spre local acela cu merulu rosu, 1i -ld si inveta cum sa fa-
cd ca sa is merele.
Dupd ce-si lua cliva bund si de la mdiastra 1i.-1 lagadui ca
se va intOree pe la densa, porni ; si aide, aide, merse tale
lungd si mai lungs, pins ce, trecend leri si marl, ajunse la
o grading ocolita numai de trandafirl. Infra in nauntru si
dete peste meruld rosu carele era sada in mijloculd gradi-
nei. Eta cercd a se aldtura de pomil, dar pomuld ii dise :
Nu te apropia de mine, voinice, ca Ig vei perde viata
si e pAcat de densa.
Flaediasuld ce nu scia de fried, ii respunse cum ild inve--
lase qina.
Nu te teme, poind oropsitii, eh te void curela de o-
miclY si de uscaturi.
$i dupd ce-1 tdie usedturile si ii lu. omidile, culese trel-
merisOre, ca cele din raid, si se intOrse inapoi. Ajungendu
fn pAdure, dete pe la dina. Acesta cum ilii v6du, ild priimi
cu bucurie, flu puse intr'o dinar& sa se odihnesed nitelu, si
pind una, alta, ii schimba merele si ii puse altele in loculd
lord. and se scula voiniculd, se grabi a se intorce la masa
cu slujba fdeutd Lua deci merele si porni.
Yn vremea acesta, procletulii de smed se lingusea pe JANA,
muma bdiatului, si cu ispite si cu marghiolii umbla sa o dea
in eapd sa se planisesca lui. Ea, bietti, nu scia unde bate
diavoluld de smed. Nu cunoscea la sufletuld el ce suntd is-
pitele si cursele dragostei, si prin urmare nu da nasu spur--
catului sa se batincla. Ea scia una si bund: se topea de dolt
www.dacoromanica.ro
 126

sclupa fluid seu, dupa parinfil ei si dupa tera in care se nas-

cuse. Cand o cautai era cu ochil scald* in lacrarni.
Cum veclu pe fiu-sed WM de bucurie. I se paru a inviora
-o lecuta Manca din meriOrele ce-i aduse, si i se paru Lune.
Dupa ce mai trecu, ea caclu erA0 in pirotela de mai nainte.
Voiniculd v6clandil ca sanatatea ma-sei tdnjasce, nu scia ce
sa-1 mai faca spre a o mai inveseli. Iar dracul de smeil,
atitil de harnic se arata in ale slujbei, in cat n'apuca
sa iasa bine vorba din gura voinicului, si elu o ghicea ; apo I
se Facea luntre si punte, ca sa-I indeplinesca voile. Voiniculd ,
%Aga si eld de soma tragerea-de-inima ce avea sluga spre a-i
sluji cu credinta, qi nu se caia de iced ca l'a prima la cur-
tea sa, ba Inca incepuse a-ld privi cu ochi buni.
Intr'una din Pe, pe cand voinicul era cu voe bung, Sme-
-ulu se apropie de eld. §i cu grain milogitd fi 4ise :
Stapane, cunoscil iubirea ce ai pentru mamulita D-tale.
Lance;lela de care patimesce, mie nu-ml prea place. De vei
vrea sa me asculli, nu vei gresi.
Scil tu ce-va lecuri ? spune ca te ascult.
In Cara de unde suntd ea, Omenii patimni de asemenea
bola, facd tad ce se pate de aducii apa vie si apa mOrta de
la muntil ce se batii in capete. Acosta apa este leculd edit
mai bunu. Te vLdu ca esti un mare vitezd §i amu credinta
in sufletuld men CA D-tale Iti va fl mai upril de catd al-
tora a o aduce.
N'apuca sa ispravesca vorba si vitezuld se duse la ma-sa.
-Mina acolo, eld ii dice :
Mama, te vecld totii galena, si te perch' da'n piciorele.
MA clued, mama, sa-ti aducii lecuri. La muntii ce se bad in
. capete este apa vie si apa marts. Tocmai acolo m6 void duce
sa-ti aducti ape de aceea.
Nu te duce, dragul mamei; mila Domnului este cu noi;
.de va vrea eld sa fid bolnava, macar ord ce ell de apa imi
vei educe, in dqertii va fi. Nu me mai lasa singura. Destuld
mi-a rose rarunchil singuratatea. Mangaerea mea acum tu
esti, fetuld med, de void mai fi lipsita si de d6nsa, void peri.
www.dacoromanica.ro
 427

Fit barbatA, mama, tined firea pinti me voiu intorce, si

al s'd flu vesela si sanAtOsA ca piatra, dupa ce vei bea a-
pa vie.
Nu fu cu putintA a -lu tine. Se gad si plecA. In tale dete
si pe la ()Ina mAiastra. Din una din alta veni vorba ca se
duce in caletorie, si-i si spuse unde se duce.
Zimbi Dina cand audi si vetl.0 urciorele ce-I dase smeulti.
Nu clise insa nimicil care sä-I dea vr'o bAnuiala, ci ii dete
doe borcane, cu care sA is aph mai in grabs, si ilti inveth
cum sa Lea. Ii clise ca tocmai la amiacli, cand va fi &Vele in
crud, sl Ingle o prAjina si in virfulii ei sä pue o mahrama ro-
sie. Muntil orti cata la ea cu ochii bleojditi ; era elti, ping s'or
4lestepta el din buimacela, sA se repecla lute a lua apa cu bor-
canele din ambele fan-Cane. Yi paru multti bine voinicului pen-
tru invelatura ce-i dete. Apoi luandu-si (Iioa bunk plech,
Merse merse; merse, pica ce, dupa o caletorie Oita, ajunse
la loculu cu pricina.
Facu, precum flu invetase clina ; era elu d'a'n cAlarele, se
repecli printre munti si umplu borcanele. and fu a se in-
torce, muntil prinsese de veste ca ore -tine a luatii apa din
antanh, si incepu a se bate erAsi in capete. Tocmai atuuci
si voiniculti se intorcea. Si data nu se grabea a esi mai lute,
acolo lift prApadea. Scapa insA cu fats curata. Numai coda
calului o apucA, si acolo remase de .jumatate. De atunci, yeti,
este calulti cu coda jumetate de came si jumAtate de perti.
Gaud se intorse acasa, dete erAsi pe la Dina. Ea, ea si de
la randii, lift rug sA se dea nitelu odihnei; si in acelit timpti
II schimbh apa, puindu-1 alta in loud celei ce aduse
Sculandu-se duph sonanci, lug borcanele cu apa si yen
acasa.
Atka ii fu-se ma-sii ca sl-Id vatic. Nu scia ce mai facea
de bucurie. Ilu shruta si p'o parte si pe alta. Apoi dupa ce
bell din apa ce-1 aduse, ei ii pAru eh mai prinse pitelu sufletti
Vorbh sh. fie I Ea nu bap de sernA, vedi, cä bucuria pentru
vederea fiului seu o face sA fie Ore-cum mai sprintena.
Smeulit se da de cesulil mortil cand ilu vequ ca s'a intorsil
www.dacoromanica.ro
 428

cu isprava facuta. Elu batuse capulti multti si bine sa dea in

cap."). pe fata imperatului, in lipsa fiului seu, dara tote mrejele
liii remasesera de Asti; cad ea nu dete in clapca in care o
1mpingea spurcatulti. Ea nu$ putea da sera de ce tail urn-
bla elu pe langa densa cu §osele cu momele. Nici nu visa
despre ce avea de gand procletul de smeti.
Pass -mi-te smeulul. II era frica sa se is la lupta de fafa cu
voinicul. Ci voia se-Id piar4a prin viclenie, §i apoi sa-0 bats
jocu si de masa, ca sa-0 isbandesca pentru mortea fratilor sei.
Dara nu-1 ajuta Dumnedee.
VoIniculti, din cand in cand mergea la vanatOre, §i da si
cAte o raita pe la clina. Nu trecu multu §i elu bags de soma
ca ma -sa nu se lndrepteza ci gaineza §i se topesce de pe pi-
ciOre. Se intrista in inima lui cand vedea ca nu-i da In de
bine si ca nu-i pOte da nici un ajutorl
Pacostea de smeii baga de soma ca voiniculii se framanta
cu firea pentru sa'natatea ma-si, se apropie de densubl intro
di si -i mai dise 'lute° Elora; cacI se temea spurcatulii alit mai
indemna. Tema luI era sa nu se deV.epte voinicubl pi sa-I
ghicesca cugetele luI cele viclene.
Am audit si eu, stapane, pe dad eram copilu ca ome-
nil marl cand suntii patima§1 de langeclela §i copiiI cand bo,
lescil de bOla caInesca, se tamaduescii, de va manta un purcebi
de la scrofa de sub pamentil. Mi se rupe inima din mine cand
veclu pe buna mea stapana cum i se stinge viata din sine. Dara
nici pe d-ta nu to Indemnii a to duce, cad mare primejdie
va cadea pe capubi acelui ce se va cerca a Pura purcelulti
de nu va isbuti.
Nu sporovoi mai multu, 11 respunse voinicuiu, en nu,
sciii ce este primejdie si MCA.
Numai de &Ail §i puse la tale cele de trebuinta pentruo
caletorie mai lungs. Ma-sii 11 spuse ca se duce la vanatore-
Plea §i dete si pe la pina, careea ii spuse ce avea de gandii
sa, faca. Elu scia, ve;11, ca sfaturile el II prinsese multu bine'
Dina. dupd ce it invera cum sa faca sa isbutesca, ii dete
unu sapunii, unti peptene §i o perie, ca sa-I fie de slujba. Elu.
www.dacoromanica.ro
 129

pled, si merse, nterse, Oita ce ajunse la o padure desA tutu-

necOs6 de abia putea sa rAsbesca. Bajbai elti p'acolo pina ce
dete de ghizuina scrofei. Cum sfi. se apropie elti ? caci ghizuina
era Inconjurata de buteni si de rascote, de nu se putea atinge
nici pasare Maiastra,
Volniculit fAcu precum ilu invetase dina. SAO unit sentu a
(Audi ping ce ajunse sub culcuvlil scrofei, Infra acolo si as-
tepta pinA ce veni scrofa sk se culce. Purcell erail top in peril
la ugerutti scrofei §i sugeaii. Mai 'nainte de a resari luceferult1
porcilorti, cand toti porcii se detepta, adorrniti land purceil cu
tita in gurA, voinicult1 bagA mana binisoru §i apuca unit pur-
celit, dar asa de binisord flu apuca, si ass de uprit ilti trase
In cAtit scap apta din gura farg sA sirup. Ile apuca numai de catti
de botti ca sä nu guise, Si p'aici ti-e drumulil
Draculti de scrag baga de sema ca ci iit. i se recesce, Se
deteptd §i vedu c6. unu purcelti ii lipsesce. Se luA dupa voi-
nicu. Si cu tote ca telegarulti voinicului era unii smeii de calti
scrofa Ile ajunse. Gaud vedu ca are sä-lit inhale cu coltii el',
voinitule arunca sapunuld. Atunci unde se facu unit noroill
cleiosti §i puturosti, de ti se scutura carnea de pe tine. Calulii
fugea de cld cu burta de pAmintit.
Screfa, fAcu ce fAcu, se svareoli prin Alb noroifi si se tar-
Mei de nu o mai cunosceai, scrota e, on ce dracu e. Scapa
din nomolil §i se It& dupa voinicit. Intro clips 115. ajunse. Gaud
vedu zorulti, voiniculit arunca peptenele, Si unde se facu unit
didit 'naltil, 'naltil,d'a curmediplit drumului ei, de nu fu cu
putinta sa-lti sat A. &tuner scrota se puse cu coltii sei §i sparse
zidulfi, facendti o gaurl numai cattl putea ea sA tred. Si sA to
tii dupA densulii.
Daca vedu voiniculd ca scrofa era s'a apropiat, arunc'a §i
peria. De o data se fAcu o pAdure 'nalta si desa de nu se
putea strecura nici puill de pasere. Cum vedu una ca asta,
scrofa se puse §i rose, si rose, la copaci,pina ce-0 facu drumit
si dupa dbnsultil pina ce, and fu a-hi ajunse, voiniculu in-
trase In curtea la Dina. A.cesta esi numai de catti, intinse
mina, si itriga :
www.dacoromanica.ro 9
 130

inapoi, scrofa rusindsa, si teme-te de urgia tatalui meti.

Cand II audi glasu1i, scrota remase Incremenita, si plina
de rusine se intorse. Mergea si se totil uita inclaratil ; pare ca
tot nu-I venea a crede ceea ce veduse si audise.
Se culca si de asta data mtelu voiuiculii, ca sä se odihnesca,
era pinA II schimba purcelulii, puindu-I altuld In loculii luT.
Dupd ce se destepta, se Intorcea la ma-sa cu voe buna, de
isprava ce facuse.
Venea, nene, cu caciula intr'o parte, cu purcelulti in brace
si cAntAndil din frunda._
Cand, iatd ca se intiltiesoe cu trel insi. Pasami-te era Vintulii,
Caklura si Gerulti. Elii i i Ina caciula din cape, si cu multi
plecacinne ii disc :
Norocti bunt sa dea Dumnedeu, nea Vintule.
Cale build, dragulii mei], ii respunse Vintulu.
Da ce. me, numai Vintului to ploconesci II dise ca-I
dura. Nu scii tu the ca e t potu sa last o zapusela si o ar-
sita, de sa fiarba matele din tine ?
Nu-mi pasa de nimicti, respunse voiuiculu, numai Yin-
tulti sa-mi bata.
N'ai auditti tu ore de mine, mg., ii dise si Gerulu, ca
eii amt putere sa dau unit frigu si o geruiala peste tine,
de sa inghete matele in tine.
Habarti, n'amu respunde si elu, numai Vintulti sa nu-mi
bath'.
Si incetti, incetu, ajunse acasa. Cand ilu vedu al-de masa si
audi peste cite prapastil a datti, muri si inviP de bucurie ca-lu
mai vedu o data is carne si in Ose.
ii dete de maned purcelulti ; dard ea marturisi ca nu vede
nici o usurare.
SA inebunesca Smeulti de ciuda I vedu elu ca DU pOte altti felu
repue pe Voinicii, ne catii prin viclenie. Cala deci vreme cu
prileju ca sa-s1 pue In lucrare cugetulii set celu nelegluitu.
late° di (And Voiniculti se intorsese de la vinatd si era os-
tenitti peste masura, se culca in grading la umbra unorti tran-
dafiri. Smeulu dete peste densulti, Ai-111 iacu bucati, bump, cu
www.dacoromanica.ro
 131

palo;ult pe care flu puril tott-d'autia ascunst la densult. Si

ea sa nu bage de semi ma-srt, puse tote bucafelele in desagi
le arida pe calf, §i dandil cite -va bite caluluI, flt dete pe
porta afara.
Calult fusese alit Dinei. Ea flu dedese in dart voInicului
and fu a se duce la Merult rose. Elii, data se vedu gonitil,
alergA dreptil la stapana-sa. Ea, cum it vedu viindil Cara stapi-
nu-set, pricepu ca trebue sa fie vr'o drac:e la mijloct. Se dete
jost, si ce vedu se spaImenta. Lua deci desagii, II aduse inctsa
la ea, si ills bucalica cu bucalicA, osit cu osii, si le arda una
langa alta. lie-care la locnutil lore. Dupit aceea turns apa
morta peste densele. Ele se inchiega, lipindu-se una de alb;
pielea se facu ca piftia, Intrupantiu-se. 110 stropi si cu apd viet,
h se insufleti; dart mutt si surdil. Atunci ii dete sa manance
unit mart de care adusese eft s: If veni grtiri. Lua si purcelult
scrOfei de pe sub pamintd si flit fact sa-i guile la urechi si
if veni audit. Atunci dise:
Dart greit somnil dormiiii, soru-mea.
Gret, trait:we; si aI fi dormitit cAtit lumea si pamantult
de nu erat maestritele lucruri ce to ai adust pentru ma -ta;
era et le -amt °prat si pust allele in tomtit lore.
Atunci ii spuse tine era dusmanulit care voice sa-lt rapue.Si
cr sa se incrdinfeze de adeverulit celoril spuse de densa, ii
dote putere sa se fact porumbelt, si sa se duct sa yacht cum
stneulii chinuesce si pe ma-sa. Voinicult se facu porumbelt si
ajunse intr'unt sufletil la carele uncle rdea mums -sa.
Cand acolo ce sa yacht ? Se freed la ochi ca sa se incrdin-
feze de suntii aevea cele ce i se infatia sat nalueirt
Smeult, carele cu sosele cu momele nu putuse da in capil
pe mu na voinicului si a se planisi lui, acum o pusese la an-
nul. 0 legase cu o franghie de matase rode, o tined nemAn-
cata Si cu ochii in sore. Elt voia sa o om6re tocmai cand voi-
nicult ajunse in chipt de porunbelt. Se dete de trei on peste
capii, cum lit invelase Dina, si se fact omit cu sabia gout in
mina. Si catil al dice meit, facu mici larime pe nectiratult
de smell, bala draculit. Scapa pe murna sa de la chinurI, hi,
www.dacoromanica.ro
 132

viindii pina ii date de beu nitica apa vie. Cum bau vac,lu c1
InsufleteFe §i se simte voiosa ca unit omit plinit do sanatate
Apoi voiniculti se insoti cu pina, si traira ate trel unit train
plinu de fericire si de ingaduinta ping la adanci bateau*.
Era eft Incalecaiti p 'o sea, etc.
Povestita de L. Tana'seseu, §edetord in Bucuresci, mahal. Dudescu,
la 1873.

www.dacoromanica.ro
 XII.
GEORGE CELU VITEA20

fostil o data ca nici °data.

A. fostii odata unit imperatu si o imperatesa. pece
ani au vietuitii el in cesatoria, si nu putura face si
ei macarii o sterpitura de copilit. In cele de pe urma impe-
ratulu porunci imperatesel sotie luI, ca dad inteunil anu de
Mile de aci 'nainte nu-i va face unit copal, sä scie ca paine
§i sare pe unit' talerii cu densulii nu va mal manta.
Daca aucji asa Imperatesa, multi' se malmi in sufletulfi el,
cadi traiail bine. Se puse Si ea dare a cere sfatura de la. vraci
si vrejitorI, de la mop §i descantatorese. Lua tote felulit de
lewd. Candu intr'o nopte, ce vatju se spaimenta. Se facea ca
umbla pe o campie verde §i frumoase. Pe acolo tote firicelele
de erba eraii insotite, Si done cate done se incovoiaii una catre
alta §i perea ca se saruta. Pine si flutureii umblau totil dol.
&ate de. Visa §i totql credea ca este aevea ceea ce vedea. Nu
se bucura multi' de privel4tea cea frumosa, §i eta ca unit' ba-
laurfi, bala dracului venia, mare, spre dinsa ca unit vartejfi.
Pasa-mi-te, elu gonia o porumbitii ; acesta tremnraudil ca varga,
fugi in susu, fugi in josii, si veclendit ca n'are scapare de
vrajmasa tiara selbatica, se repecli si se ascunse in sinulii. m-
pirAtesel. Balaurulfi veclendfi una ca acesta, se repecli si el
asupra imperateseI. Dart imperatesa dete unii tipeta §i se de-
§teptfi. Ii serise inima de frica §i-I tremuraft bite carnurile
P'acii, p'aci era sa se leine. Spuse imperatului pocitania de
visit, si remase ci elu inmarmuritil de graze. A. doua di se
simti ing,reunata, si peste noa luni de (Jule nascu o bunatate
de copilaii de draguletii.
www.dacoromanica.ro
 131

Bucuria ce fu la curtea imperatului, nu se 'Ate spune. Se

hotarira sa boteze prunculti.
Pe atunci se botezaiit copiii intr'o fantail& sub unti munte. Si
fiindii-ca de catii-va timpti se "ivise nisce talhari pe acelfi
mnnte, cari pandeau pe eel ce veneati sa -s! boteze copiii §i-I
omora, strahlica porunca dete imperatulii ca sa pue Oste im-
prejurulu fantanei sa pazesca si sa apere prunculti and va fl
sa se ivesca talharil.
Nu se mullumi cu atatii, ci mai porunci imperatulti de scrise
pe nisce pietre scumpe cate o slova ; dupa aceea iqira pietrele
si alcatui numele copitului. Acestii siru de pietre nestemate
ilu legs de gatulti copilulul.
Astii-felii pregatip, pleca inperatulti cu imperatesa ea -@t bo-
teze copilulu luandu cu densii si mai multi ostasi calaretI se
Inarmati.
Ajungendu la polele muntelul, le e§ira innainte talharii, ci
nici una, ni,1 alta, incepura a da virtosu. imperatulii trirnise
pe imperatesa sa boteze prunculii, cad elii va sta sa dea peptic
cu talharii, pins se va intorce ea. Imperatesa se supuse po-
runcei §i pleca. Gando sa se IntOrca de la botezil, veni pin&
la unit loch; aci standil si ne mai auclindri zanganifulii arme-
10111 §i sgomotulii luptel, ii dete unit ferii anti prin inima. A-
tune' ne mai cutezandii sa merga lunainte, se intorse innapol
§i ascunse copilulti dupa lantana inteunti stair de for!. Pasa-
mi-te talharii resbise 6stea imperatesca si o repusese pe densa.
Imperatesa pleca singura la imp6ratulti. Pe drumil, cand a-
junse la loculti de lupta, vedu unit baltati de sange §i alaturi e
gropa mare uude era ingropati omen! imperatescl. Inchise
ochii sa nu veda acea groza si porni inainte, cand de o data
se pomenesce cu dol talhari ca pun mana pe (Musa.
Dupd ce le spuse tine este, talharii o duse la capitanulil
lorti. Acesta, cum audi tine este, fart judecata, fart nimicif
porunci s'o bage intr'o pesters para,sita §i sa i dea Gate unit
sfertil de paine si cate o cant de apt pe di pint ce en
prapadi acolo.
Copilulti ramasese in stufulti de for!. Dumnedeti, purtandu-i

www.dacoromanica.ro
 135

de grije, nu rasa nimicti red sa se apropie de densuld, care

putea vatame.
Prin prejma locului aceluia trdia und pustnica intro vega-
una de munte. Acelu pustnica avea o capra si eld dupa sufletuld
lui. Ea venea tots-d'auna, spre a se adapa, la apele cele
ald fantanei. Inteuna din dire, pascendti pe ici pe colea,
se apropie de stufulti cu &H. Cum dete de copilu, se puse
langa densuld, incepu sä-ld linga si sa-si apropie ugeruld de
gurita copilasului. Acesta cum simti, incepu sa suga, si spuse
pins ce se satura bine, si asa dord prinse capra de copild, in
catii o lung de lite, nu se departa de langa densuld.
Calugaruld, veclendd ea nu-I mai vine capra, incepu s'o
caute, si caut'o in susd, caut'o In josd, capra nicairi. Ti luase
nadejdea de la densa, cand iutr'o di se pomenesce cu ea. Pust-
niculd o vedu, incepu s'o mangaie : capra-tatil capra-tatil vo-
inda sa pue mana pe densa. Dar asi ! uncle e pomana aia ?
Capra list ! In drepta, list I in stanga, se departa mered.
Calugaruld dupa densa. Dacd vetju ca nu pate pone mana pe
ea, se IntOrse in chiliora lui, facu o strachina cu tarite si in-
cepu a se lua pe land densa cu binele, totu strigand'o si
mang,aind'o : capra-tati I capra-tati Dar nici asa nu ishandi ;
1

cad capra nici ca voia sa se uite la strachina Iui cu tarate, ci

tad inainte tragea sa se clued. Pustniculd se Ilia dupa (Musa,
d'a minune, sa vacla undo se duce. Capra nici una, nici alta,
merse dreptii, ca pe ciripie, in stufuld cu flori, unde era co-
si se puse langa densuld, dandu-i sä suga.
Calugaruld intra dupa densa, si cand o vedu, state locului,
temendu-se sa nu fie vre-o naluca. Se inchina, facu rugaciunea
ca sa -ld apere Dumneclat de rele si ca piara naluca d'ina-
intea lui. Asi 1 unde ? ce naluca sa piara ? Cad ceea-ce venea
elti, era avea, und copild frumosd ca und ingerasd. Dupa ce
se incredinta ca nu era ce-va necuratd, ha Inca und copild bo-
tezatti, de mils catre omenire, ild lug, ild duce la chiliora lui,
si-15 puse In patucenuld sea. Capra sari si ea, si se asecla
linga copilasti. Veclendti asta minune, calugarulii o lass de-I
dete lila pans ce se satura, apol lug copilulu, flu desfasa, flu
www.dacoromanica.ro
 436

spela si-111 primeni cu nisce rupturi de haine de ale sale. Ehl

citi margelele de la gatulti copilulul, si afla ca se numesce
George si ca este fecioril de imperatil.
Dupa ce se mai maxi, calugarulii 1111 invala sa citesca si
sa scrie. Manse George, si calugarulu, cand muri capra, de
nu li se svanta lacramile de la ochi, multd vreme. 0 Ingo-
part ca pe omen!. George se tangui mai cu focit de perdea
ei. Elil qcia bine ca nu-hl facuse capra dar o cinstea ca pe
o mama, ca pre una ce-111 hranise 0-111. crescuse.
Nu trecu multa vreme, si eta cad muri si calugarulti. hit in
gropa George si pe acesta, cu tots evlavia. Apoi, dupa ce mai
planse si se mai tangui o -lona, se hotari sa esa la lume ; cad
nu-i mai placeau locurile acelea, unde murise ma-sa si pa-
rintele cal duhovnicescu.
Apuca si elu pe cararea ce o veclu mai aprepe, si se lass
pe densa a-Iii sate ori unde va voi ea, dupa ce si inchelbara
unit rendil de haine ca de ursa, alcatuite din nisce pie! de
vulpe ce gasi in podulu chilierei, unde secluse elu cu pust-
niculti.
Merse ce merse pe acea. poteca, pang ce vaclu Ca copacil
incepu a se rani, apoi se cobora in nisce campii cu felil de
felll de burieni. Mai merse o bucata de locii si infra tub 'o
cetate.
Se ameti si se fistici, and se veclu incongiuratii de o mul-
time de lume, si-111 asurclise sgomotulii ce se facea in acelil
orasti. Mergea, si nici elu nu scia unde se duce. Dupa ce -s!
veni In simfiri din amefeala, 10 finu firea, si luandui si inima
in dint!, incepu a umbla ultandu-se prin tote prveliile si mi-
randu-se de tote celea ce vedea. Se tinea lumea dupa din-
sulil ca dupa ursu. Pasa-mi-te unde era imbracatil ca neeme-
nii. Daca colinda o mare parte din orasil, ajunse la o ferarie,
si acolo veclenda sabil si busdugane, intra si ceru sa-1 dea si
lui o sabie si unit busdugaml.
Alege-fi de care poftesci, /I respunse negustorula.
Dupa ce alese unit sabioiu ce de abia omenii ce!-l'alli lig
tinea in man& si unit blisduganii naprasnicii, voi s& piece.
www.dacoromanica.ro
 /37

PlAtesce luta, baetastl, si apol sa pled.

Ce va sä dicA aceea sa plAtescit intreba dinsulii.
EacA sA ne tocmimu, si sa mi dal banii cu catii ne-omit
invoi.
Ce este aceea bani ? mai Intreba elii.
Negustorult1 veciendti eä are a face cu ursulti din pAdure, ii
deschise capulti si-lti fAcu sa pricepa cum mergti lucrurile prin
orase.
Se mira George de o cam datA de tote nagodele ce-i tot?,
povestea negustorulti; apol data vedu ca n'are incotro, ceru
s6 slujesca ferarului pentru sab:e si buzduganii.
Se invoira deci, en pentru aceste lucruri sä slujesca unii
anti, si as.a se Naga ucenicil.
Iscusinfa lui George ajunsese de poveste : unde altil nu pu-
teal face unele lucrari de ferarie nici in trei ani, elu trite°
jumAtate de anti lucra ca o calf veche. Barosult1 celii mare
pe carele nici trel omeni nu-16 puteati ridica, elti se juca cu
dinsulii. Si top se temeati de elti.
Daca isi implini anulti, se mai bag& pe unit anti, ca sa -1 dea
ferd si carbuni sA-si faureze elu o sabie si unit busduganti,
idupA pofta inimii sale. Tmplinindu -se si acestii anti, stApanulti
porunci sA-I dea feel si carbuni. Calla cea mai mare, temen-
du-se sA nu -i is loculu. ii puce se gindii ret`i si cAuta cum sA
faca prapAdesca.
Ti spuse deci, ca ferd este destulft, darn ca nu suntft car-
buni de ajunsti, ci sA se duca la pAdurea negra sA-si facA, cAci
de acolo aducil si ei. Acesta nu era adev6ratii. Acolo la pa-
durea negra se iscodise o scorpie care omora pe on -tine mer-
gea in acea padure, si de aceea ilti trimitea pre dinsulk a-
colo ca sa se prApadesca.
Goerge nu scia de unele cea acestea. Eli era cu inima curates
si fara fkarnicie. Tsi alese din pravalia stApanului sett o sabie
remasA de la Novaci, pe care o pastra in prAvalia ca pe until
odorft din vechime, lua nisce burduse marl pentru carbuni
ficute din done pief de bivoltit si plea sA-;:q facA carbuni in
padurea negra. Muse ce merse si, ajung,endil la unit satin in-
www.dacoromanica.ro
 438

treba ca incotro se afla padurea negra. Cum audira satenii,

incepura sa-0 faca cruce §i sd-pi sculpe in sinii de frica. Apoi
spusera tots siretenia cu scorpia.
George le taie cuvintulti §i le dise :
Daca nu vioti a mi spune, facet* cu astir -felii de paras-
covenii ce n'ati semanit
Oamenii data ill v'edura atatil de intestate, ii aratara dru-
multi si-lii lasara sä se duca unde flu va duce orinda lul.
Ajung6nda la padure, taie cu sabia o mare multime de co-
paci, din car' facu o gramadd de nu -1 putea da nimeni de
sera si-1 puse focil.
Standii pe laugh' focii, simti ca unti ore-care lucru, unu felti
de sorbitura flu tragea si flu tett"' mica din loci]. ; se intOrse;
thud, ce sa vedi ? unde venia, mare vericule, asupra lul naba-
daioasa de worpie, si tote sugea Nrsduhulti, ca sä traga in-
tr'insa qi pe bietulii George. Acesta cum vedu ce placinta i se
pregatesce, infipse sabia in pamintil, se propti intr'insa §i re-
mase neclintita. Asti -fela a0epta elu si priveghea sa vada
ce are sa i se intimple. Scorpia cum veni, dete cu coda si risipi
foculti, apol se repedi asupra lui George ca se' -rd sorbs pe
elii. Voinicutulti de George, unde smuci odata sabia din pa-
mintu si mai lute decatil ai gandi o aduse si taia in do
scorpia.
Apoi se lua dupa dinoa, care fugea care scorbora unde
vietuia, si ajungend'e ii taie capulu. Atita range mohoritii
curse din spurcaciunea de scorpie incatil se alcatui o bait&
Gaud era sä se intorca inteale,sale, de odata audi unu graiii
dulce care ii vorbea si-I dicea pre nume.
Cand se ulta, ce se veda ? o pas6rica drugulica si frumu-
0ca sta pre o raniura §i-I dicea :
Georgit'S celti vitezu, spre multumire ca mi-al scapatil pe
a' me' de la peirea acestei scorpil necurate, care in toll aniii
imi sorbea puil, te sfatuescii sa te scald' in sangele acester
fiara blestemate, si nici unfit reit nu se va mai atinge de tine
in Vita viata ta, si sa nu mai ai frica de nimeni, afara de
Dumnedeti.
www.dacoromanica.ro
 139

Voiniculu de George facu precum ild inveld pAserica ; cant

e:.zi din sedldAtore, pdserica vec,Itt pe spivarea lul George li-
pita o frump. de copaciti si '1 clise :
George, ti a mai remasil tutu locsord pe trupulii tee su-
pusti la metehne ; dark de te vel pAdi bine, habard sa reaild-
Apol VoTniculit punend capuld scorpiei intermit' burdufil,
si in cel-altd cdrbunii ce Meuse se intorse la pravalia sta-
penului seii, fsi lud ferulit pentru care muncise unit anti si
se puse a -ti fduri o sabie si unit busduganii. Dupa ce le is-
pravi, isI incercd sabia dandii cu dinsa inteunit drug,i1 de feel,
si se rupse in doe : o lepaba, si luandii busduganulti ilu a-
runed in slava cerulul, si and caclu josti se turti ; ild lepada
si pe acesta.
Acumii ce sa. facd ? Sta in locit si fluera a pagubd. Toth. On-
dindu-se, isi aduse aminte a fi veclutti in codrulit unde a cre-
scutil elu, unu ferii grosii infiptit in pdmintti. Sa duse tocmai
acolo. Cand se apuca snip, ce sa vecli? feruld nu era
infiptii, ci era o villa din munti,. Se apuca. de 01, ilu trase,
lid smuci, ild resuci, ping ce rupendd vina, o smulse si a
lud la spinare ca unit voinicu ce era, se intorse la pravalia
si isbuti ail face o cabie si un busduganu Sri sd-i fie to-.
vardsi nedespArtili.
Dupd aceea se duse cu tovardsii seI la fantana botezului
si le botezd, punendti sabiei numele Balmutu ajuta torulii meu,.
§i busduganulul Omoritorulu vrcijma§iloru mei ; apol se in-
torse erasi la pravalie ca se-si ia 4ioa buns, voia sa
piece sii-el caute parintii.
Cand se intorse la pravdlie gAsi pe totl morti bustenT Pasd--
mi-te ci, in lipsa luT, cdutard in burdnfulii sae, si dete peste
capuld scorpiei. Cap o vedura, totl murird. Daca veclu asa,,
ii Ord red ;dud n'avu ce face.
Esi pe porta afard si plecd. Pe drurnii se intalni cu unit
ucenicit carele nu fusese acolo dud umblase calfile in bur-
dufuld lul George. Acesta cum Hu veclu, se duse la dinsull
sa-si ia diva bunt.
Da nude te ducT, nene George?
www.dacoromanica.ro
 140

Iacaz unde old vedea cu ochii 51 me va lumina Dum-

neded. .
Ia-me si pe mine cu d-ta, nea George, se rugs uce-

-
niculii.
Lasa-me in pace, ca n'amti eu singuril unde sa-mi pleat
capuld, dara mi-te sa-ml iail qi licheaoa dupa mine!
Plecandil George 5i mergendd singurd, singureld, se abatu
intfunii colnicu sa faca un popasii, and eta 51 baiatuld cu
care ucenicise ca vine ,Si se aseda langa dinsulti. Pass-mi-te,
se luase dupa elti si catti colea, flu urmari pins flu ajunse.
Dara asta me? 11 dise George.
Eata-me si eu, respunse uceniculd. Ce? data n'ai vrutu
sa me lex, socotesci ca eft n'am pututd sa me lid de dru-
neta?
Dupa ce rise niteld George, 5i facendu-i-se Enna de dra-
gostea ce-i ardta baiatuld, se indupleca sä-ld ia, dicendu-1:
Daca este a5a, tovarasil sa-mi fil.
Apoi lungi pasuld la drumil, 51 -aide, aide, trei dile 5i trel
mpg mersera pins Ia o padure mare. Acolo statura sa se
mai odihnesca si g qi imbuce cite ceva. Pe cand stail ei a-
colo, audira o guitatura de pored 51 totii-d'odata .51 vadura
mid pored mistretti mare fugindd. 51 und vinatorti alergandd
dupa dinsuld calare, era dupa vinatord se luase unit altd pored
i mai naprasnicd. Vinatoruld intinqe arculd, ci cand sbura
sageta, pravali flare selbateca, din gura careia galgaia san-
gele ca dintr'o saca.
Atunci 51 fiara de la urma, unde se repedi o data 51 din-
tr'o gritura to langa caluld de vinatorti, caruia II 51 versa
anatele, sfa5iindu-T burta cu coltii lui cei grozavi. Vinatoruld
cadu mormand de pe tali, si pe cand porculd celd mistrefil
nmbla sa-111 tack mica bucatI, George cold voinied sari de a-
'col° de unde era qi mai iute de catii gandulti fu linga
tumid celd nenorocitd, cu sabia g61a in mans. Dintr'o lovi-
tura facu in doe spurcata fiara.
In mai pupal de o child de °chid, veined 51 tovara51

www.dacoromanica.ro
 '141

a! vinatorului, cart' remasera immarmuritI de grOza pentrui

cele ce era sä se intimple.
Acesti omen! eraa din imperatia tats -ne sea. El cu totii
multumira WI George pentru ishavirea domnului lord. Apol se
pusera la mass si trasera una chef a de sa se duck pomina, de.
bucurie. Si fiind-ca era calda, se desbracara de hainele de pe
d'asupra, ramainda ma! usori. AtuncI unula din mesenI zari
margelele de la gatulu lui George. Se dete pe tang& dinsula
binisora, II citi numele cunoscu.
Spuinda $i celor-raltI minunea Dumnedeesca, cum se des-
coperi imperatula lord, venatorula edit cu pricina veni tang&
dinsula §i-I Oise :
Multi an! sa traescl &inane §i alit nostru stapanitora 1
Si sa scii ca imp6ratula locului acestuia a reposata in Dom-
nulit, si eu, sluga nevrednica a clomnutui mea, 11 tina locuhl,
pana se va gasi mostenitorula sea cela perduta de la boteza..
Adunarea betranitora m'a insArcinetil cu acesta. Acum mul-
tumesca Domnului pentru cele ce mi s'ait intamplata, Gk mi
to trimise Dumne4eii de me scapasI de la morte, cacti cunos-
cuia in tine fiula acelu! buna Imperata care ne-a carmuita.
omenesce atata mare de an!.
George, care cascase gura ,si bleojdise ochil la cele ce spu-
nea vinatorula, Oise :
Dara de unde scitl vo!, Omen! buns, ca eu suntii fiula
imperatuldi despre care imi vorbiti ?
Margelele de la gatulu tea ne-au spusu. Sa fie laudata. nu-
mele Domnului ca amd data peste tine, si de aqi inainte to
sa ne cArmuesci.
Toll nieseniI se sculara si i se inchinara ca la una imperatii..
George pled cu densii si cu baetulu cu care ucenicise eta..
si se duse la palaturile imperatiet.
&ail se dete in tell de acesta fericita intAmplare. Si alerga
poporimea din tote partite, cu mica cu mare, sa vecia pe acela.
carele morta a fosta si a inviatil, perduta si s'a afiata, IA-
udandil numele Domnului.

www.dacoromanica.ro
 442

Eara data s'a asedatti George hi scaunulti tatane-seil, incepu

a pune lucrurile la 'cale, cum sa mergA bine trebile.
Baetulii su care ucenicise George ajunse sä fie warm drepta
a imperatului, Matti se ciopli si se suptie in putina vreme.
Cercetandii nould Imperatti in drepta si in stanga, de cum
s'a intimplatu perderea lui, afla siretenia pricinel din fira Ora
In ata, cum adica s'a batuta tats -sefi cu talharii, cum acestia
1-afi Infrantii ostea si cum imperatulti cu al se!, dandu dosulti,
n'a mal sciuta nimicu nici despre dinsulu, nici despre mama
sa, si cum imperatulti a fostil coprinsil de mahnire si de °bid&
rand la mortea sa, si cum a muritii nemangaiatii ne mai a-
-Wanda nimica despre dinsii.
Atunci old alcatui o cetA tie omen! totil unulti si undid, gi
porni la fantana botezulul ca sa sterpesca codrulti de ace! Lil-
lian DarA pans una, alta, ca sä nu i se intimple ce-va reit
maser, socoti mal nemerita sa poftesca pe capitanulti talharilorn
printr'o carte scrisa ca sA dea drumulii imperatesel.
Si swise carte. Earl data vedu ca ostenii lig se cam codescu,
primi cererea baetului cu care ucenicise old, trimise pe
densulti.
Acesta data plea, ajungendfl in coarulil unde era fantana
botezului se pomeni inconjuratti de do!-sere -cleca haiducl, earl
si pusera mina pe dinsulii. Acestia chibzuiaa cu ce merte sa-
id °more; darA dupa ce audird ca merge cu carte la capi-
tanulti lorti, ilu dusera la dinsula si asteptara sa vacla ce le
poruncesce old.
Cdpitanulfi rise, dupd ce citi scrisorea. Si scrise si elu carte
In care qicea imperatului ra data e voea sa* mai fie cu viata
sä stea locului, era data i s'a uritti a mai trai, sä vie sa se
bath cu eltl, ca-hi astepta; si ma-sel nu-i va da drumulti pana
nu se va istovi de tote in inchisere uncle este bagata. Acesta
osinda, dicea elti, do' i se cuvine pentru infruntarea ce I-a facutil
ore-thndii in tinerete,ineprimindu-lu a-i fi solfi, card a cerut'o
de la parintii e!, luau pentru care s'a si facuta elii
Pang sa vie cu wspunsulti, capitanulti de haiduci puse de
tai mid curcanti, ilti fripse ei-In trimise imPeratesei, dicendu-i
www.dacoromanica.ro
 443

sa manance cea mai de pe urrna mancare build, cad elti are

sä se lupte cu flulti el imperatulfi, pe care fail dor si pote ar,
stilt omore. Acosta este, dicea elfi, pomana ce face fiului el
cad dupa ce va peri, nu va mai avea tine sä-1 faca pomana.
Imperatesa cum audi ea traesce fiulii ei si ca este imperatu
la imperatia Mane see., nice al se atinse de curcana, ci trimise
respuns capitanului de Wiwi, ci ea, cum a traitil doe-deci si
patru de ani numai cu paine si apa, va trai si de aci 'nainte,
pans ce Dumnedee, care cunosce tote ascunsurile inimei si
scie nevinovatia eY, o va mantui. de aceste munci de cad nu
este vrednica.
Geoge se catrani de manie cand vedu necuviinciosa purtare
a haiduculul si poftirea cea vrednica de rise. ce-I facea.
Atunci porni cu ceta lui cea alesa, si se hotadra ca nici in
ruptula capulul sa nu se intorca a-casa lard ma-sa, pentru
care se bucura auclinde ca Inca traesce.
'rota atunci capitanulti de Milani isi aduna ceta intr'o cula
sub nisce daramaturi de ziduri ce se Olau in muntele acela,
si unde era locuinta lor, si se puse a cina. Pe cand el beati
si se veseleati, vorbindu verdi si uscate si batendu-si jecil de
scrisele Imperatului si de respunsulti imperatesei, o data se
despica zidula si se ivi o umbra., care puse pe masa doe lumi-
nari aprinse de piatra, o carte si o cheie. Apoi umbra se facu
nevecluta. Talharil remasera ca scrisi pe parete si tacura maid.
Se putea audi musca sbarnainda, atata liniste si Were se facu
Capitanulti lua cartea, ii rupse pecetea ; o deschise si citi
«Firula nelegiuirilorti tale s'a sfirsita. Glasul nenorocitiloril
pe care fara mils i-al jertfitti s'a auclita la cerii. Sangele celu
nevinovatti ce atata mare de timpti al versat, cere resplatire
Esti blestemata. In ascundetOrea ce este in coltii la drepta, si
pe care to n'ai sciut'o, este o usciora pe care o vei descoperi
cautand'o cu una din aceste luminari. Ia cheia ce ti s'a pusa
pe masa si a deschide. In acesta ascundetOre vei gasi nisce
haine si pod6be de imperatesa, pe earl le vei da nenorocitel
imperatese, muma lui George, sa se imbrace cu ele. Ea to va
erta pentru trudele si chinarile ce i-al pricinuita de suritti a
www.dacoromanica.ro
 144

euniti doe-cleci si patru de ani. In cela-l'alta sipetelu vel gas'

o piele de ursa .si una lanta, cu care piele te vei imbraca tu,
cad ursti ai sä ramai, pins it' veil4asi pecatele. Imperatesa
te va duce de tang' si te va da in mina imperatului. Si sa nu
cutezi a face in anti chipti, caci mania cerului va cadea pre-
ste tine si ma' lngrozitore.v
La citirea acestel scrisori capitanula r6inase ca lovitu de
trdsnetii. Si ne avenda Incotro, sease tote avutiile ceaduse se
de cand talharea si le facu doue-spre-clece part' de o potriva
pe car' le Imparti la eel do'-spre-piece tovarasi al sei. A-
cestia, dupa ce-sI luara cliva hula de la capitanulti lore, se
imprastiara ca puil de potarniche, cares' pre unde.
Tara elii, capitanulti, deschise sipetelele si afla tote celea in-
tocmai precurna ii cticea cartea. Lua hainele si podobele de im-
peratesa si le dete mumel lul George ca sa se imbrace cu ele.
Acesta primi bucurosa, cad hainele de pe densa se hartani-
sera, se muceclisera si se putrecliserd, remainda ma' gala. Apo'
41 ceru ertaciune pentru relele ce-I facusi elu, pe care ertd-
ciunea o si dobandi, fiind-ca imperatesa avea o inima forte bunk,
Dupa ce capitanula de talhari se imbraca in pielea de ursti,
care se lipi de trupuld sea ca si cand ar fi fosta de acolo,
imperateqa it lua de lantii si se indrepti titre sc,aunula fiulul
sea.
Pe druma se intalni cu George care venea, mare, ca unti
lea. si calare pe una soimulenti sirepti de manta focti. Geor-
ge era cu sabia lul ce o tinea gala in mina. Muma-sa cum
ila veclu, it cunoscu, cad era leitu tata-seil, qi se 'nebula. lul
ca unui imperatil.
George se dete josti de pe calti si imbratise pe imperatesa
ca pe muma lui, dupa ce AA tine este.
Muma-sa ii spuse cum Dumnajeti, cunoseendu-i nevinova-
fa, a isbandit'o ; prefacanda in ursii pe prigonitorulti ei.
Apol dete pe ursa de imp In mina imperatului. Acesta
se Induiosi de osanda lul si-i dete drumula clicendu-1:
eDestulti 111 este tie urgia Dumnecjeesca. Dute si cata de-ti

www.dacoromanica.ro
 145

ii isp4esce pacatele.» Ursula inteo clipA de ochi se facu ne-

vedutu, intrandil in codru.
Ears imperatulti, cu mumA-sa, cu credinciosulu si cu osta
sii sei, se intorsera la scaunulu imperatid, multumindu lui
Dumne;leti pentru tote al.:I-Wile lui.
Si domnira in pace si in linite pins ce, vrend Dumne(Jeti
i-a mutatu din lumea acesta.
EarA intimparile lorti au rernasil de poveste ai vorti romA-
no in veculu vecului.
incolecaid p'o lea etc.

NOTX. Povestitil de Mihalache Constantinescu, din mahalaua

Delea-Veche, Bucuresd.

10
www.dacoromanica.ro
RADU PRpCLI
invetator
-Of BRA40V wt. XIII.
FRTU FRUMOSU CU PERULU DE AURD
fostii o data ca nicI o data; etc.
A fostu o data intr'o pustie mare unt pustnicti2 qi pe-
trecea singuril singurelit. Vecinil sel erail ferele peduri-
lorti. Si ap era de bunt% la Dumnedeii, In catii tote dobitocele
i se Inchinati, dad se intalneati cu densulti.
Intr'una din Bile se duse pustniculti pe marginea &lei, care
scurgea p'aprope de coliba. lui, §i eta veclu ca vine pe apa uml
sicria01 sroolitil si /ncleitti bine si aucli unit oracaittl de copilti
esindu dinteinsulti.
Statu putinti de cugeta, §i dupa ce facu rugaciune, intra in
apa si trase cu o prajina sicrienulti la margine. Gaud desehise,
ce sa vada in elu ? Unit ccopila01 ca de vr'o {loue luni; flit scose
din sicriti si cum 11 lua in brate tacu.
Acestii copilu avea unix baerri atarnatil de ,gatil. Si data flu
lua, ve4u ca inteinsulti era o scrisore ; o citi §i gra ea copi-
iulti de lap este lepadatti de o fath mare de imperatii, care a-
lunecase si ea in valurile lumel, si care de frica parintilorti,
lepada copilulu, iiu puse in sicria01 §i-I dace drumulti pe Oda,
lasandu-lti in scirea lui Dumnedefi.
Pustniculti voia din tots inima sä cresca prunculti ce-i trimi-
sese Dumnedeti dara dad se gandi ca n'are cu ce sa-la bra-
nesca, 11u podidi unit plansii de nu se mai putea sfar0. Caclu
in genuche si se rugs lui Dumnecleil, si olminunel d'o data
Tasari, mare, dinteunti coltu alu cbilieI sele o vita, 0 numal,
de CAM crescu §i se Malta Fana la stre0na easel.
Pusniculii cauta Ia densa si vadu struguri, unit copti, altii
www.dacoromanica.ro
parguip, alti agurida si altii toomal in flare, 1ndata lua si dete
 117

copiluluY, si veclencla 0.-i mananca, se bucura din tail sufte-

tula lui si multurni lui Dunmedea. Cu struguri crescu copi-
lulu plea ce Incepu sa manance si cate altil ce-va
Eara dad. se mai mari copilula, pustnicula se apuca si-Iu
invela sa citesca, sä adune radacini ca sa se hranesca si sa
amble la venatil.
Dar intr'o di chern& pustnicula pe copal. si-I dise :
Fetulu mea, simtu ca stabesca din ce in ce ; sunlit be_
trams, precum me vedi, afla darts ca de adi in trei dile me dual
pe lumea ceea-l-alts. Eii nu suntii tatala tea celit adeveratii,
ci te-am prinsu pe garla, uncle erai data si pusii inteunil si-
riash de mums -ta, ca sä uu se dovedesca, fapta sa cea de
'urine, fiindil ca era fata de imperata.
Daca void adarmi somnula celii de veci, care o sa-la cunosci
cand vei vedea ca tota trupulii mea are sa fie rece ca ghiata,
amortita si lepana, sa bagi de serna ca o sa vina unit lea. Sa
nu te sperii dragulu tatei ; leulu imi va face gropa si to vei
trage pAmintiz' peste mine ; de mostenire n'amh ce sa -ti lad"
de catii urn"' freil de cala. Dupa ce vei remanea singuru, sä te
sui in podh, sa el &Wiz, sa -la scuturY, si indata va veni una
.cala 0 te va invela ce sä fact
Dupa cum disese betranula asa se si intampla.
A. treia di pustnicula, luandu-si remasa burni le la adz"'
sea celu de sufleta, se culca si adormi somnula celu lungti.
Apoi iudata veni unu lea groznica, nevoie mare ! si veni
racnindu; cum vedu po betrang mortu, ii saps grcipa cu ghia-
rele, era fluba flu ingropa, si remase acolo trei dile si trei
nopti plangenda la mormintii.
Apoi fomea Ii dete in seine ca elu viada Inca ; se scula de
pre morminta cu inima sdrobita de durere si de intristare, se
duse la vita, si cu mare mahnire vedu ca se uscase; atunci
Si aduse aminte de vorbele batranului si se sui in poda, unde
gAsi freulii ; flu scutura, si eta a veni un soimulena aripata
si standa Jnainte-I dise :
Ce poruncesci, stapane ?

www.dacoromanica.ro
 118

Copitulit spuse calului din cuvintii in cuvintii tots ;iretenia

cu mortea betranului, ;i adaoga:
Eatd-me aicea singurd. Dumnected mi-a luatit pe tattilit
ce-mi dedese; remai to cu mine ; darn sa mergenni intr'alta,
parte, uncle sa ne facein coliba; aici, leinga acestii mormintd,
nu sciu de ce, dard imi tutu vine sa plangu.
Nu ap, stapane, ii respunse cattail; not o sa ne ducemii,
sa locuimu unde suntii multi oineni ca durnneta.
Gum ? intreba baiatutit, suntii multi omen ca mine ;i
ca tata? Si o sa trdimii cu den;ii?
Negre;itii, 11 respunse
Atunci, data e af.a, mai intrebd copituld, de ce nu vino
el le la not ?
Ei nu vind, il mai dise calulu, find ca n'au ce cauta
p'aci trebue sa mergemii not la den;ii.
Sa mergemd, respunse copitulit cu bucurie.
Ear data if spuse ca trebue sa lie imbracatil, fiindu ca eel-
lalti Omen! nu Ambla a;a goli, baiatulit remade cam pe gin-
; ;1 calulii ii dise sd. bage maim in urechia lui cea stitngd
;i dupa ce baga manta, scose nisce haine pe care le imbraca,
ciudindu-se ca nu scia cum sa le intrebuinteze; calulu Hu in-
WO, si apoi copiluld incallecd pe dansulu si porni.
Dupd ce ajunse in ora;uld celil mai de aprOpe, ;i se vet.lu
intru multimea aia de orneni, furnicandf in susil si in josu
se cam spaimenta copituld de atata sgomotd, ;i Ambla tad
cu fried, mirandu-se de frumusetea caselorii ;i de tail ce
vedea; baga lug de serni ca fie care lucru 't3i are randuela
sa. Dard calula imbarbatanduld, if dise :
Vedi, stapane, aici tote suntil cu ;artuld lord; de aceea
trebue sa scii sa -ti facl si to un capetaid.
Si dupd ce ;eclu acolo cite -va dile, mai dedAndu-se cii Iumea
ci mai obicinuindu-3e a trdi in huetuld ce indbuFsce ora;ele,
plea luandu-g calulf cii sine ;i se duse, ;i se duse, pand ce
ajunse pe teremuld unord dine.
Ajung,endu la cline, cari °rad in numerd de trel, data sa
se bade argatil la densele ; asa flu sfatui calulii sa faca.
www.dacoromanica.ro
 140

pinele de o cam data nu prea voiail sa-lu iea in sluiba

dart se induplecarrt Ia rugaciunile lui si-la primira.
Ca lulu adesea venea pe la domnula sea, si intr'o di ii disc
sa bage bine de semi cum ca in una din case dinele aveau
o bae; ca acea bae, la PAII-va anI, bite° di hotarita, curge
aura, si tine se scalds Anteiu, aceluia i se face perula de auru.
IT mai spuse sit yacht ca intr'unula din tronurile caseI, di-

nele aveati o Iegatura cu trel rinduri de haine, pe care le

pastrati cu ingrijire.
Baiatail bAgA la caps tote disele calulta, si de Cate on avea
Cate ce-va greti de facutti chema 'alulu si-I da ajutorti.
Pine le II dase voe sa umble prin tote casele ; st deretece.
st scuture, st mature, darti numaI in camera cu bae sa nu
intre. Inst elti chid lipseaa ele d'acasa intra si lua aminte
la tote cate ii clicea calulu. Ochi si legatura cu hainele pose
cu in,grijire inteunia" trona.
Intr'o di cjinele plecara la o sarbatore, la alte cline si a-
vurA grije sa poruncesca argatulta, ca in minutula ce va audi
ce-va sgomota In cAmdrula cu Baia sa rupa o sindrila din
stresina easel, ca sa le d a de scire si sa se intorca de degraba
flinch ca ele sciaa ca e aprope sa incept a curge acestA apt
de aura.
Fiulti pustniculul pandea ; i cand vedu rninunea asta chIerna
numai de cats pe cala. Calulu II dice sit se scalde ; si elf
asa facu.
Eindti din bae, ela lua legatura cu hainele, si o porni la
sAnatosa, calare pe calula lul celu cu aripi, cu care shwa ca
vIntula si se ducea ca gandula. Cum talcs peste pragulu por-
tel, lucepu casele, curtea si ts;rAdina a se cutremura si a urla asa
pe grOznica, in Ma se audi pint la dine si dinele indata se
ntOrserA a cast.
Pact vedura ca argatula lipsesce, Ei hainele nu suntt la lo-
cula lora, se luart dupA densulft; di-1 urroarira din locu in
act Ong ce, cand era sa puie 'Dana pe densula elu trecu ho-
tarele lore, si apoi stAtu.

www.dacoromanica.ro
 150

Cum it vedura dinele scapatii, se catrguira de necazd, eä nu.

puturd se. -lii prinda. Atunci ele ii disera :
Ah I feciord de lele ce mi-ai fostd, cum de ne amagisi
aratd-ne macarii, se. -ti vedernd peruld.
i resfirandu-si peruld pe spinare, ele se uitaii cu jindd la
densuld, ai li se scurgeati ochii. Apoi diserA :
Asa peril frnmosii nisi not n'amd mai vedutti I Fii And-
tosil ; dara Meal fd bunatate de ne cid hainele.
Mu Insa nu voi, ci le opri si le WA in loculd simbriei ce
avea se. is de la dine
De aci se duse inteund orasd, ici puse o besica de cirvisii
in capu, si merse de se rugs de gradinaruld imperatului ca
primeasca argatd la graditia Irnperatesca. Gradinaruld nu.
prea voia se. -111 asculte ; dara dupa multd rugaciune nu
priimi ; flu puss se. lucreze la pamintd, se. care NA, BA ude
florile, ild instep sd curete pomii de omidi si brazdele de buru-
eni. Fet-frurnosii lua in capti tote ce-111 inveta gradinarula
stApanuld sed.
Imperatuld avea trei fete ; si asa multa grije ii dase trebile
imperaliei, In cabu uitase de fete a trebue se. le marite.
Intr'una din Tile, fata cea mai mare se vorbi cu surorile el,
ca sä ducA fle-care cite und pepene alesil de densa la masa
imperatului
Dupa ce imperatuld se puse la mass, venira si fetele si aduse
fie-care cate until pepene pe tipsii de aura si ii pusera dinaintea
imperatului.
Imperatuld se mirA de acestd fapta, si diem& sfatuld impe--
rape se. -1 ghicesca ce pildA sA fie asta.
Adunandu-se sfatul, tAiara pepenfi, si dupa ce vedura ce
unulii se cam trecuse, alu duoilea era tocmai bund de man-
care si ald treilea dase in coptd, dise :
Imperate, se. trdesti multi ani ; pilda asta insemneza vir-
sta fetelord Mariel tale, si ca a sositil timpuld ca se. le dal lat
casa lord.
Atunci imperatuld hotari sd le marite. Dete, deci, sfara in

www.dacoromanica.ro
 151

tera de acesta hotarire ; si chiar de a doua di incepura a veni

petitori de la cutare si de la cutare feciorn de Imperatil.
Eara dupa ce fata cea mai mare ici alese mire pre unit' fin
de imp6ratti, care-i paru mai fruinosn. se facu mare nunta Im-
peratesca. Si dupa ce se sfirsi veseliile, plecara imperatulil cu
tóta curtea ca sa petreca pre fiica-sa pang la hotarele Impe-
ratiel sale. Numai flica imperatului cea mai mica remase a casa.
Fk-frumosii, argatuld de la grading, veclendu ea si gradi-
naruld se dusese cu alaiulu, chlema calulu, indica, se fm-
brad cu unit randu de haine din cele luate de la cline, pe care
era campulit co florile ; si dupA ce-si lass p6ruin seil de aura
pe spate, incepu a alerga prin grading in tote partile, fara sa
fi bagatil de semA cg flica impAratului ilu vedea de pe ferestra
caci odaia ei da in grading..
Caluln cu fet-frumosil strica tots gradina, si cand veclu ca
veselia lui Meuse pagubh, descalicg se imbraca cu hainele sale
de argatil si incepu a drege ceea ce stricase.
Cand veni acsad gradinaruln si veclu stricaciunea ce se M-
euse, se lug de ganduri ; incepu a certa pe argatu de ce n'a
ingrijittl de grading, si era atatti de sup6ratn, catn p'aci era
sa -lu si bata.
Dara fiica imperatului, care privea de la ferestra tote acestea,
ceru gradinarului sa-i trimita nitele flori.
Gradinarulti facu ce facu si aduna de prin colturi cate-va
floricele, le legs si le trimise imperatesei celel mici. Ea, data
priirni florae, II dete unil pumnii de bani si-itrimise respunsn
sa erte pe bietuln argatii, ca nu este elu de villa.
Atunci gradinarulii, veselii de unil darn asa de frumosti, isi
puse tote silintele, si In trei septemani facu gradina la lock
ca si cum nu s'arii fi intamplatil mmicu Intr'Insa.
Nu multit duph acesta, fata imperatului cea mijlocie isi alese
si ea min feciorn de imperatti, si-lt lug de barbatii. Veseliile
tinura ca si la sora-sa cea mare; earn la sfarsitulti veseliilorn
o petrecu si pe dOnsa imp6ratuln pang' la hotarele Imperatiei
sale. Fata cea mica a imperatului nu se duse, si remase a-
casa, prefacendu-se de asta data ca este bolnava.

www.dacoromanica.ro
 152

Argatulii gradinei, cum se vedu era singurit, vru sä se ye-

selesca si elu ca tots slujitorii curtel ; insa, fiind ca elit nu se
putea vegeli de thtu cu bidibiulu seu, iii chiema calulti, se im-
braca cu alte hams : cerulu cu stelele, 10 lass perulu pe spate,
si calca tots gradina.
Cand bags de sema ca era farainase totuIu, se imbraca cu
hainele sale cele preste, si bocindu-se, incepu sa drega ceea
ce stricase.
Ca si de l'altti randil, gradinarulil voindti sa-lti carpesca, fu
oprita de fata cea mai mica a imperatului, care ceruse flori,
trimilendu-i si doi punmi de bani, si vorba sa nu se atinge
de argatil, nefiinda elu vinovatil. Gradinarulu se puse eara
pe munca si dadu gradina Bata in patru septemani.
Imperatulti facuse o venatore m re, fii fiindu ca scapase de
o mare primejdie, ridica uuti chioscil in pddurea aceea, si
chemase, ca sa se serbeze mantuirea sa, pre top boerif si slu-
jitorii curter la o masa Infricosata ce pregatise acolo. Toll
curtenii se dusera la chemarea imperautlui, numai flea sa
ramase.
Fet-frumosil, vedendu-se singuru, chema calulu, si voindil
sa se veselesca si densulit, imbraca hainele: cu sorele in
peptil, luna in spate si doui luceferi in umeri, fsi lass pe-
rultl de auril pe spate, 'Medina calulii si-1u incurs prin
gradind.
Atat se stricase acum gradina, in cat nu mai era chipu de
a o drege. Ear data vedu athsta 'elu, incepu a se tangui. se
imbraca iute cu hainele lui cele de argatu, si nu scia de unde
sa Incepa meremetulti.
Mania gradinarului trecn,,ori ce hotare, cand veni si vedu
acea mare prapadenie. Dara dud voi sa -i dea pe foi pentru
ca nu ingrijise de gradiud, fi;ca imperatuluI ii ceru florf, de
la ferestra.
Gradinarulti da din collti in coltu si nu scia ce sa faca ; in
cele mai de pe urma, cata si mai gag vre-o doue floricele,
care abea scapase de copitele calului cu aripi, i se trimise, si

www.dacoromanica.ro
 453

fata de imperata ii porunci sa erte pe bietula argatu, pentru

care ii si dadu trei pumni de galbeni.
Se apuca de croi din nal, si in sese septemani abia putu
face ce-va care sa mai semene a gradina, ear argatului 11 fa-
gadui o santfi de batae, sore cu mortea, de s'o mai intampla
una Ca asta, si sa fie si gonita.
tmperatula se luase de ganduri veciendii pe fiica-sa tota
trista. Ea acum nu mai voia sa esa afara nici din casa. Hotard
dara sa o marite; si incepu a-I spune de cutare si de cutare
flu de imperatil. Ea nn voia sa auda de nici unula.
Ear data veclu asa imperatula, aduna era sfatula si boeril
si ii intreba ce sa NCO Unula din hoer! ii Oise sa facd un foi-
sora cu pOrta pe de desubtii, pe unde sa treed. toti !hi de im-
peratil si de hoer!, pe care-la va alege fata, sa-la lovesca cu
unit' mere de our ce-16 va tine in mans, si dupa acela s'o
dea imperatula.
Asa se si facu. Se dete sfara in tea Ca este hotararea im-
ratului sa se adune mica si mare si sa treca pe sub parta.
Toti trecura dara nu lovi nici pe unula, Multi credea ca
fata n'are vole sa se marite. /as& unit boertii betrana, trecuta
si prin ciuru si prin darmonii, d'aia care audise, vkjuse si 'A-
pse multe, Oise sa treea si omenii curtii ;trecu si gradinarulii,
si-bucatarula cela mare si vatafula, si slugile, si vizitiii si tot!
randasii, dar geba ; fata nu lovi nici pe unuln.
Se facu intrebare data n'a mai remasii tine -va netrecuta, si
se afla ca a mai remasa un prapadita de argatu de la gradi-
narie, chelesii si dosdditil de n'are semanit pe lume.
SA treed si acesta, Oise imperatula.
Atunc! chema .si pe argatula cela chelesa si-I Oise sa treed
si dansula, dar ela nu cuteza : ape! cam cu caraiala, cam cu
sila, fu nevoitil sa treed, si data trecu, tata 1111 lovi cu merulii.
Argatulii incepu a tipa .si a fugi tinandu-se cu mainile de
capii Oicenda ca 1-a sparta capula.
Imperatula, cum veclu cele intamplate, Oise :
Asta nu se pote t este o gresela fata mea nu c de cre-
Outa sa fi alesii tocmai pe chelesula Asia.
www.dacoromanica.ro
 154

Nu putea, vecli, sä se invoiascd imperatuld a da pe fie-sa

dupa argatd, de si ild lovise fata cu meruld.
Atunci puse a doua Ora sa treed lumea ; si de a doua Or&
filca-sa lovi cu mdruld in capii tota pe chele01, care era0
fug,4 finendu-se cu mainile de capit gi lipandd.
Impdratuld, piing de mahnire, era is1 lud vorba inapol, §i
puse de a treia Ora sa treca tots lumea.
Daca veclu §i veclu imperatuld, ca qi d'a triea Ord pe tad.
chele0i ild lovi fata, s'a plecatii la sfatuld imperatiel, si 1-a
data lui pe filca-sa.
Nunta se facu cam pe ascunsii, si imperatuld apoi ii o-
ropsi pa amendol, §i nu mai voia sa scie si sa auda de den01;.
atata numai ca de sila, de mita, ii primi sä locuiasca in curtea
palatuIui.
Und bordeid inteunil coltu ald curtil li se dete sprelocuinta,,
ear argatuld se facu sacagiuld curfii.
TOte slugile imperatului ridead de denzuld, si tote murda-
ride le arunca pe bordeiuld tut /nauntru insa caluld celd cu
aripi le adusese frumusetile lumii : nu era in palaturile Im-
peratului ceea ce era in bordeiuld lui.
Fiii de imperatii carii venisera in petitd la flea cea mica,.
se iinbu fnard de ru0nea ce palise pentru ca flea itnperatului
alesese pe chele0i, §i se invoira intre dansii ca sa pornesca
Oste mare impotriva lei.
imperatuld simti o mare durere cand aucli hotararea veal-
niloru sei; insa, ce sä facd? se pregati de resboid, si nici ca
avea incotro.
Amenduoi ginerii impdratului se sculara cu este si veuira
in ajutoruld socrului lord. Fdt-frumosti trimise si elu pe so-
fa sa ca sa rev pe imperatuld a'i da voie sa merga si eld
la batae.
Dute din naintea mea, nesocotit-o: flied ca eta din pri-
cina to mi se turbura linitea; nu mai void sã ye vedit in
ochii mei, nemernicilord ce sunteli.
Dara, dupa mai multe rugaciuni, se induplecd, si porundi
saga lase sa care si eld mdcard apa pentru qtire.
www.dacoromanica.ro
 155

Se pregatira §i pornira.
Fet-frumosti, cu hainele lui proste si calare pe o marldgaz
schiopa, plea inainte. Cklirea flu ajunse inteo iniqtina unde
'i se nomolise epa qi unde se muncea ea so scola, tragend-o
cand de coda, cand de capti, cand de piciore.
Riser/ oqtirea §i imparatutfi cu gineril cei mai no-ri ai sei
si trecura inainte

Dupa ce ins/ nu se mai vetJura den01 Fet-frumosfi, scose

epa din noroiil isi chierna calulu seil, se inbraca cu hainele
cAmpulti cu florile §i porni in campulit bataliei, ajunse §i se-
sui intr'unfi munte apropiatil, ca sa va(ja care parte este mai
tare.
Ustile daca ajunse, se lovira ; ear Fet-frlmsil veciendii ca
6stea vrajmav este mai mare la numerfi si mai tare, se ra-
pecli din virfulti muntelui asupra ei, i ca unit varteju se in-
virteja prin mijloculti ei cu paloplii in nand, si taia in drepta
Si in stanga, pe on tine intilnea.
Asa spaima dete iutela, stralucirea haineloril §i sporuld
calului sell, in catil erstea §i tog cu totulti o rupsera d'a fuga
apucandfi drumult fie-care incotro vedea cu ochii, imprkti-
indu-se ca puii de potarniche.
Ear imperatulfi, dupa ce veclu minunea, multumi lui Dum-
necleti ca i-a trimisti pe angerulti seti de 'la a scapatil din mana
vrajmnului, Si se intorse veselti a casa.
Pe drumti intilni erai pe Fet-frumosil, prefacutil in argatfir
muncindfi se-vi scot/ epa din noroiii; §i cum era cu voie bang,
Imperatulfi (.1ise la cati-va :
Duceti-ve de scOteti si pe nevoinulti acela din noroiti-
N'apucara sa se wze bine, §i veni veste la imperatulu ca
vrajmnii lui cu qtire si mai mare s'aii ridicatti asupra lui.
Se gati dara §i elti de resboiti, si pleea s'o intalnesca. Fat-
frumosti era se rug,A sa -lit lase si pe densulil sa merga, §i era,
In huiduitti.
Dara data dobandi voe, porni era cu epa lui. Fu si de-
asta data de risti si de batae de jocii, cand 'hi a vOclutti osti-

www.dacoromanica.ro
 156

rea, ca era se inomolise si nu putea sa-si scota epa din noroiii

de feta, de tela.
ha lasara inapoi ; dara eln ajunse si acum mai nainte la
locul de lupte, prefdeutit in Fet-frumosti, calare pe calulii cu
aripi, si imbracata in hainele lui cele cu cerculit cu stelele.
°stile deters in timpene si in surele si se lovira ; ear Fet-
frumos6 (idea veclu ca vrajmasii stint mai puternici, se re-
pecli din munte si-i puse pe gOna.
Ymperatulti se Morse era veselii, multuinindu lui Dumne-
(Jell de ajutorulii ce-i a datii si era porunci ostasilerti sa scota
din noroiii pe nevoiasulti de sangiii. Ear tile era impacat cu
eugetulti sea si se bucura in ascunsulii sulletulul see de isban-
dele stile.
imperatulii se matii pans in funduld inimel stile cand aucji
ea vrajinasii se ridica de a treia ors eu este si mai mare si
ca a ajunse la hotarele imperatiei stile cats fruncla si Orba ;
unit plansii. 116 napadi, de sal feresca Dumnecleil l si planse,
si planse, rand ce situti ca-1 slabesed vederile. Apol isi stranse
si densulii tots 6stea si porni la batatie cu nadejde in Dm-
seeded.
Fet-frumostl, porni si elu tote pe otopina tut.
Ears dupa ce trecu tots Ostea Wanda hazil de clansul6 cum
se muncea ca sail scota epa din noroiti, se imbraca cu hai-
nele cele cu sorele in pieptil, luna in spate si doul-luceferl in
umeri, isi lass perul de aurii pe spate, incaleca calulii. si
inteurni minute fu erAsi pe munte, unde astepta sa vatia ce
s'o I ntampla.
Se intalnira ostile, se lovira din mai multe parti si se taiati
unii pre altii fara crutare ; atat erati de inversunati ostasii
Ear cand fu catre sera, cand veclu ca ostirea vrajmase era sa
is in gong pre a imperatutui, unde se repecti odata Fet-frumosu
din munte ca un fulgerii ; si unde trasni in mijloculil lord, in-
cat se ingrozira de nu mai sciaii ce face.. Stralucirea haineloril
lui Fet-frumosil, ping intetata orbise si zapacise pe vrajmasti,
de nu mai sciaii ()stile unde se afla. Fet-frurnosii lovea cu pala de
svinta, in tote partite. Grocla intrase in inimile pro tivnicilor6 si
www.dacoromanica.ro
 157

ii tulburase de is' uitasera de batalie, ci cautati cum sa se man-

tuiasch cu viata. 0 'tiara la sanatosa cari incotro vedea en 0611
dAnd navala unit peste allii rie-11 rupeati gaturile. Fet-frumosti
insa ii gonea sccera cat pals ca pe burienele cele rele.
imperatulti flu vedu sangeratti la nand', la care se crestase
ensusi, si ii dote naframd sa ca sa se lege. Apo' se intorse
a casd isbavill de priinejdie.
Gaud venira, gdsira era pe Fet-frumosu in noroill cu epa ;
si eras' porunci de ila scose.
Si sosindti a easy imperatulii cadu la bold de ochii si orbi.
Toll vracil si toll filosofii sari' citeati pe stele fura adusi, si
niineni nu puturd sa-I dea nici un ajutorii. Inteuna din dile
scutandu-se din somn imperatulu, spuse cd a vedutti in vis unit
betranil care ' -a elisu ca daca se va spala la °chit si data va
bea lapte de capra rosie salbatica va dobandi vederile.
Audindil ast-felii gineri' se', pornira cu to', coil doui ma'
marl singuri, lard sd is si pe celti mai micii, si fail a voi
lase macarit a merge impreuna cu d.ensii.Eara Fetti-frumosit
cheina calulu si merse cu densulit prin smarcuri,gasi capre
rosii selbatice, le smulse si candu se intorcea, se imbrdca in
haine de ciobanii si esi tuaintea cumnatiloru se' cu o donita piing
cu lapte de 61. El ilu intrebard ce lapte are acolo ; era elu le res-
punse, prefacandu-se ca nu'i cunosce, ca duce lapte de capra
rosie la imperatulti care visase ca-1 va veni vederea dacd va
da acelti lapte pe la ochi. Atunci of se incercara a-i cumpara
laptele ; dar ciobanulti le respunse ca laptele da pe haul
ci ca, daf3a voescii sa alba lapte de caprd rosie, sa se dicd ca
suntu robil lui, si se rabde ca sA le puns pecetea lui pe spinarea
lora, macarit ca ei au sa se duca si sa nu ma' dea pe la dansulii.
Gel doui gineri se socotird ca el pentru ca suntu imperati si
gineri de imperatii n'o sa le pese nimica ; se bisara (led, de le
puse pecetea lui in spinare, si apoi luard laptele si-lti adusera
vorbindii intre densil pe drumit : de se va incerca norodulu, sa
ne dicA ceva, lid facemti nebunti, si tottl no' vomit ti ma! cre-
dull de Wit dAnsultl.
Se intorsera la imperatulit II deterd laptele, se unse la o-
www.dacoromanica.ro
 158

'chi 0 btu; dart nu -! ajuta nimicu. Dupt aceea veni §i fiica

tea mica la imperatulil si 1 4ise :
Tata, eta iea si acestii lapte, pe care flu aduse bArbatulii,
'mu ; ungete 1i cu densulu, asa te mgt.
Ce lucru bunti a facutii nataraubl de barbatubl ten', res-
punse imperatulii, Ca nä fact §i acurnti ceva de isprava ? N'a pu-
tutu face nimicii ginerii mei cel-l-alfi cad! m'ad ajutatil a.Ta de
-multil in resboie, si tocmai elu natangubl o sa-mi pota ajuta?
Si apoi nu v'amtl (psi", ca n'aveti voe a ye mai artita Inaintea
fete! mele ? Coma ai cutezatii sit mid porunca mea ?
Me supuiti la or! -ce pedepst vei bine-voi sa -mi dai,
tats; numai unge-te asa te rogu, si cu acestu lapte ce ti -ld
educe umilitubi teu robil
Imperatulii dect veclu ca atatil de multii se roga fiica-sa,
se hiclupleca si tut laptele ce -! adusese , si ape! se unse cu
densulti la ()chi o di, se unse 0 a doua di, §i cu marea sa
mirare sitnti ca pare-ca incepuse a clan ca prin sits; si dad.
se ma! unse 0 a treia di, veclu cum vede tots omenii cu o-
chii luminaft si limpeft
Dupt ce se insanatosi, dete o mast mare la tot! boerii si
-sfetnicil imperatiei, 1i dupt rugaciunea lorii priimi si pe
Fetii-frumosil st §er,la in coda mesel.
Pe eand se veseleau meseni! 0 se chefuiall, se scout Fetii-
frumosti, si rugandu-se de ertare, intreba :
MArite imperate, robi! petit ..sedea cu stapanii lorit la ,

masa ?
Nu, nici-de-cum, respunse imperatuln.
Apoi data este a§a, §i fiindii-ca lumea te scie de omit
dreptil, ft-mi si mie dreptate, si scat pe eel doui ospeli carii sedit
d'a drepta §i d'a stanga Marie! tale , cad suntii robii mei ;
§i ca sa me crecli, pune sa -I caute si ye! vedea ca suntil in-
semnati cu pecetea mea In spinare.
Cum a auc,lira ginerii imperatulur, o btgart pe mauect si
mArturisirt ca ap. este ; indatt flirt nevoiti a se scula de la
mast si a sta In piciore.
www.dacoromanica.ro
 159

Earl chtre sfar0tulii mese. Fetil-frumosil scose natrama

care i-a fort dat-o imp6ratulii la bitalie.
Cum ajunse naframa mea in mainile tale, intreba im-
peratulti: ell am dat-o angerului Donmului care ne-a ajutatu
la resbohl
Da nu, Marite imp6rate, mie mi-al. dat-o.
Apoi deca este ap, to ecti acela care ne-ai ajutatii?
Eu, marite imperate.
Nu se p6te, adoase iute imperatulti ; si data vel sl te
credo, arata-te ap cum era atunci acela clruia amtl datu
naframa.
Atunci elu se scula de la mass, se duse de se imbraca cu
hainele cele cu sOrele in peptii, luna in spate, gi doi luceferi
in umeri, ig lass perulti pe spate si se iniatiO imperatului
§i la Vita adunarea.
Cum it veclura mesenii, indata se riclicara si se minunara:
Fetil-frumosil era atata de mandru si stralucitorii, In cat la
sore te puteai uita, dar la WI. ha.
imp6ratulti dupa ce lauds pe filca-s1 pentru alegerea sa cea
buns, se dete josii din scaunultfr imperatiei si ridica in elu pre
ginerele sou, Fettl-frumosii ; Ord elii, cea d'inteid treha ce facu,
fu de a da drumulti din robie currinatilorii set, si in tots im,
peratia se facu bucurie mare. Eram si eft p'acolo, §i la mass
imperateasca:
Caramil mereii la vatra, lemne cu frigarea.
Duceamil eti la masa, glume cu caldarea;
Pentru care capetain :
Un n.apastrocil de ciorba ;
*'o santa de cociorba
Pentru cei ce -sir lungs vorba,
Si incalecaia p'o sea, §i v'o spuseiti d-vostra apt
mai incalecaiti p'o lingurti scurta, s'o dai pe la nasulii
cui nasculta.
NOTA. Povestita de tata intre anir 1834-1820
Publicata pentru prima Ora in reranulti Roindira No. 24 §i
25 din 1862, a doa ors in Legende sail Basmele, Romdnilor,
Partea I, 1872.
www.dacoromanica.ro
 XIV

FETU FRUMOSU CELU RATACITU

Lost& °data ca nici odatd, etc.
° A. fosta °data o pareche de omeni, muneitori, de !
cum dd. Dumne;leil. TOta nadejdea lorti era lntr'o epa
cu care se hrdneati. Si aril fi voitti si ei sa alba unu
copilasti, dar fu 'este rete. Cercetara in drepta si in stdnga, ca
sä afle niscai-va lecuri care Rd le desfacd facutulti sterpiciunel 'or&
darn, asi 1 paCcd intalne tot& surcli si mug. Nimeni nu scia sa.-1
invete ee-va.
Mal umblara ei ce umblara, si la urma urmelorii, aflara
despre unit' vrajitorti 'nester& carele inchiega si apele. Cresti-
nulti se duse si la densulii, if spuse pdsulti lui si ii ceru lecuri.
Vrajitoruld n'astepta multd rugd, si dupd ce se invoira, ii dete
unit marn.
Din acestit meru, clise elu, sa manance numal soga du-
mitale. Dara 1)41 de soma sa n'apuce din elii nici o fdpturd
cu o viata de pe lume asta.
Gatti despre aia, s6 nal grije, respunse omulu, Lasd pe
mine; nu mi-a& datu mie in mans me rul&? acum sa flu odihnitti.
Luandil moruld, omulti nu se mai gandea dard de cat(' la bu-
curia ce o sa simta el(' si nevasta cam' s'or vedea impresu-
rati de copii. Si cu gandurile astea ajunse acasa si dete mdrulti
neveste-sei, ca sd-ld miinance, lard sa-I mai spue alto-ce-va.
Ea primii merulii cu bucurie. Si dupd ce plea barbatuul iit
Ireble sale, se aF(Ja pe pragulti usei, curki meruln 0i-lti
maned. Epsom esise si ea din grajdu, si veni la sttipand-si, ca
era invetatd,la traista cu gram-4e. Negdsindil nimicil de rontaitil.
www.dacoromanica.ro
 161

lua si ea cojile de merit, pe care le lepadase stapAnd-sa §i le

maned cu multi poftd, ca pe nisce trufandale.
Nu trecu multi §i atitg stApana catu si ep§una se simtira
a fi luatii in pantece. i dupa nod luni femeea nascu unit copi-
Ink de drgAuletg; era eppna unit manzuletii gingagi.
Indoita fu bucuria omului cand se vedu si cu copilu, si cu
manzg. i fiindii ca acesta se nascuse odata cu fiulg sei, ho-
tart ca nimeni sa nu incalece pe densulg, fare numai fia-sea
cand s'o face mare.
Botezara copilulu §i ingrijird de densulii, me rogu, ca unulk
la paring. Copilulk crescu si se ram mare. Cand era d'ung
ang par'ca era de cinci ; era cand fu de cinci, par'ca era de
cinci-spre-dece, §i de ce crescea d'aia se facea mai frumosti §i
mai dragala01.
Dark -mi -te de invetatil ? inveld ca nealtii pe lumea asta
alba. N'apuca sa aucla de la dascklg ce-va. ck elk invata mai
din adanck de catil dascalull Si asta-fela ajunsese de poveste.
Unii dicea ca scia carte, pink in glesne ; altii dicea ca pink in
genuchi; era altii, pink la brag. De m'arg fi intrebata pe mine,
ee le-ahii fi spusk ca scia carte pink in OW. Dark fiindk-ca
nimeni nu m'a infrebatil, ea tack §i ei din gurd ca unit
pesce si nu mai click nimenui nici pis!
Astir-fete fiinda, intr'una din dile ce-i vine dracosului de
copila0, ca numal incaleca pe manzul lui, si mi-ti-i dete aide;
era manzulti, carele si densulk crescuse de se Meuse unit car-
ldnagi sburdalnick de n'avea astamperk, o rupse d'a fuga cu
Matti cu totu, si dug ag fostg pink in dioa de astacli.
Gaud prinserd de veste parintii ca bdiatulg nu e, cauta-lii
in susg, cautk-lii in josii, nu e ; ba mai in drepta, ba mai in
tanga, de lock 1 Mai cercetard pe id, mai cercetara pe dincoci,
bdiatulk, asi ? nici pomenela nu era de elk Tocmai tardig,
1

hei aflard de la nisce drumeti; ca ag veclutu unk baetandru

Ware pe dqelate pe unit caluseli, carele se ducea ca ventulft.
Ei cliceag ca n'apucard sa se uite dupa densulti, ca de cand
se apucae sa le spue, §i peri din ochii lorg ca o naluca, ca
si cand n'ark mai fi fostk.
11
www.dacoromanica.ro
 62

/IA planserd parintii pins cand se istovira si densii, si ochil

din lacrami nu '0-1 mai uscara ; dara in desertfi, ca fiulti loru
nu se mai intorse.
Pasami-te ei, data s'ati Wahl sburdalniciei loru, si s'ati ye-
OM la campii, si nu s'ati mai ganditii in urma ci au intinsil
la drum& sbeguindu-se si icurandu-se, pins ce, cand bagara
de soma, ajunsese pe nisce tarimuri necunoscute.
Aci statura sa se mai odihnesca. Si voindd sa se intorca, ei
se rataciserA. Nu mai sciati nisi pe unde venisera, nici pe unde
sa se intarca. Atunci baiatuld incepu sa planga si sa doresca
de paring.
Mai cu sema cand s'a vezutil singurti, singurelti, elu care
nu era esitu din casa parintilorfi, incepu sa-lti is nisce reeori
de nu scia ce va sä dica asta.
Caluld, data vedu ass, incepu sa-16 imbuneze, ba ca o sa
fats cutare lucru, ba ca ceea-laltd, Pina una alts, Isi catard
unu culcusfi unde sä mae peste_nOpte. Se odihnira si dormira
sub acoperemantulti cerului.
A doa di, nici tu mass, nici tu casa, Idiatubl incepu erasi
sa planga si sä voiasca sa se IntOrca in parinti. Catara sa-si
gasesca urmele pe uncle venisera ; dara nu gasira nici piculetu
de urma. Daca vedu si vedu, calulfi chse :
Stapane, amii fdcutti o greela, care nu se mai perte in-
torce. DA-mi voe sa me ducti sa cautu veunii mijlocti ca sa
ne capatuimii.
Asta nu se Fite, odatA cu capulfi, respunse bAiatulti.
Dupa ce amu ajunsti pe aste tarimuri neumblate, prin pustie-
tali fa'ra locuitori, sa me lasi si tu ? singurfi nu potii sta,
uite, nici o lecufa.
Incinge-te cu Muhl meu, si dud vei vedea vr'o nevoe,
scutura-lti si lute!) clips sunta la tine. En me d.ucti sa cautil
pe uncle sa esimu la lume, si cum sa ne
Calulii, vedeti D-vostra, era nasdravaml.
Cu mare anevoinfa, se deslipi caluld de stapanuld sett
Umbla ce umbla si se intOrse numai decatii. Elii vinturase
seduhulti si cutreerase pamintulii pint nu apucase sa i se ura-
www.dacoromanica.ro
 463

sea baiatului ; si intorcendu-se, spuse baiatului cA i-a gasitu

unu loco unde sa se bage argatil. Ilu si inveta ce sa faca si
cum sä dreg-a ca sä argatesca cu folosfi.
Incaleca batatuld calulii, cand audi ca are sa-si gasesca unde
sa se capatuiasca, si porni ca vintulu, precum si venise.
Ajungend la nisce dine, facu precum flu invetase caluld.
Cele tree dine, caci tree erail ele, se cam codea sA-111
priim6sca ; iar data starui, se rugA si se fagadui cA o sa fie
harnicu si credinciosii, ele ilu priimird.
Asedandu-se eld acolo la cline, baiatulti se puse cu t6ta
inima pe muncA, si dud era ce-va de facutfl mai greii sail
mai anevoiosti, isi chema caluld si IT da ajutoril.
Calulii carele nu sciii de unde aflase tainele dineloru,
vedi cA nu era elii de florile m6rului nasdravanu, spuse bi-
iatului sa fie cu mare bagare de seina, ca in baia dinelord,
intr'unti timpu hotarilfi ; are sä curga auru, si atunci sa apuce
elu innaintea cllueloril, sä se scalde. Ii mai spuse sa ochiasca
prin politile cu haine ale dinelorfi, cand flu va pune se de-
retece, nisce nucl, pe care le avea dinele si le ingrijea ca pe
ochil lord din capt.
Baiatulu facu tocmai precum ilu invetase caluld.
tntr'o di cand dinele se dusese la vinatOre, fara grije, baia-
tuld audi in baia dineloru unit susurfi de apa mai rasunatoru
de cat alta data. Tenaendu-se, elu chema calulfil care yeah in-
tr'o clipela de °chili. Elf cum vedu, cele ce se petrecti in baie,
puse pe Matti de se desbraca in data, si ilu impinse in baie
de se imbaie. Cand esi d'acolo, ce se vedeti D-vostra, cinstitT
boeri4 perulti i se facuse cu totulfi de aurti, 1i -i crescuse de
batea pulpele, in catil nu to Indurai sa-t1 el ochiT de la elf'.
Si luandu nucile, pe care le ochise elu, incaleca si, pe ic I
ti -e drumulii !
Cum pisi pragulti portil Incepu casele a tipa de aril fi des-
teptatti si pe morn din gropa. Audind dinele tip6tul se intorsera
acasa numal cat al dice meiu. Ele veclura ca lipsesce arga-
tulti de acasa, spalacitura ce mai rarnasese in baia unde se
Imbaiase argatulit si nucile ce lipseail nu mai zabavira, ci se lu-
www.dacoromanica.ro
 164

ard dupa densulit. Cat p'aci se pue dinele mana pe ei. Si fugI,.
dinele dupa (Masa ; el fugi l dinele dupd densil. Daca vaclu si
vaclu calulti primejdia, intinse pasubi la drumil, si Incepu a
sbura ca gandulil, pins ce, tocmai sand era clinele sa-i primja,
ei trecura de pe tarimuld lord, si se oprira.
Puterea ciinelor pins aci era. Ears data vaclura ele cä le tre-
au hotarele, incepura cu binele a se ruga de elti ca 1S-si taie
parulu sit li -lu dea loru ; dara balatulti le fa-C-ea cu baz ! ele
se rugara ca barimu nucile cu haine s6 le dea. Baiatulti le a-
rata coltuculti. Atunci 4inele se rugara ca incailea sä le arate
perula sa se bucure si ele de vederea lui. Atunci baiatula isi
rasfira perubl, incaleca si sbura cu bidiviulu lui.
Pinele se uitara cu jindif la densubl, si ne mai avendil ce
face, se intOrsera ocasa si vorbira intre ele ca sä nu mai bage
argatil streinil la curtea lora, catil oru trai ele.
Dupa ce ajunse pe mosia unul imperatil mare, calulif invata
pe Matti ce sa faca. Elu asculta, si se duse de se bag& argatii
la gradinarulii imperatului. Ping. a nu se invoi cu gradinarulti,
elu isi puse o basica de vacs in cap, in care isi ascunse pe-
rult cell de aura.
GrSdinarula IIS invata cum sit Lea brasde, sä semene flori
sä le rasadesca si sä le ingrijescS. Si ilu luase la ochi eaci era
spirts, sciI, colea cum trebue omuluI, mana drepta, nu alta
ce-va. Totusi. slugile din curtea imperatesca 1111 numira che-
lesa, chelesil in susii, chelesu in josil, pans ce ii remasera nu-
mele chelesti.
Gradinaruhl imperatescu imbatranise la curtea imperatu-
la Elti era omit destoinic, cu frica lui Dumnedeil si cinstitil,
Slujba lui de capetenie era sä duca in VAS dimineta cate
unit manuchitl de flori la cele trei fete care le avea Imperatulil
imbolnavindu-se gradinarulti intr'una din dile, chemg pe
argatubl sett si ii spuse sit alegg din florae cele mai frumose
atatea cate sä-1 ajunga a face trei legaturi de flori si as le
clued fetelorif imperatului.
Chelesulil se duse de culese flori si facu trei legaturi, una mai
mare, alta mijlocie si alta mai mica. Pe cea mai mare, care
www.dacoromanica.ro
 165

Era alcatuita din flori ce fncepuse a se trece i abia mai miro-

sinde, o dete fete! impgratuluI cea mai mare. Legatura rnijlo-
tie cu flovi ce eraii tocmai in flare o dete fetel cele! mijlocil;
Era legatura cea mai mica ce avea flori numai boboce, cari
acumil se deschideaii o dete fetel cele! mid. Cum dete florile, o
tuli d'a fuga, si se apuca de lucru prin grading.
Fetele se mirara de acesta, §i en tads se dusera la impera-
lulu vi-1 aratara florile. Imperatul chema pe gradinard sa -i
spue ce noima sä MU florile ce trimisese fetelorii sale.
Gradinarulii se sperie cand audi ca ask' bolnavil este che-
rnatil la imperatulii.
bra data se duse cu inima tremuranda, si audi de la Impe-
ratulii siritenia cu florile, elil se desvinovati si spuse ea bol-
navil fiindil in acea cli, trimisese pe argatii sa duel florile.
Chemandri si pe chelegi, elfi data veni, se aprople cu sfiala
i respunse :
Sa trait!, luminate fmparate tntru multi an! l Cand mil
culesii florile §i amii facutii acele manunclaiuri, n'arnii avutri
nici unit gandri reii, martor mi-e Dumnecleii I ci amii datil fi e
aria din domnite for! ce le arata care cumit este.
Si cum al cutesatil, to unit chelegi ca tine, sä fad una
ca asta ?
Atata m'a taiatil capulii §i m'a dusit mintea, luminate
imperate, atita am facutil. Maria to judeca §i la ce e cu
d reptulii.
Imperatubl ramase pe gandurl. Elil de §i s'a intristatd, dara
maI multi s'a bucuratii ca II aduse aminte ceea ce trebuia sa
lack' el ca until. parinte.
Apol trimise o punga cu ban! argatulul. Acesta se duse
i--1* dete gradinarului, sub cuvint ca elii nu scie ce sa faca
cu ei, ca unulii ce are de tote de la stape-m-seil.
Nu trecu multi §i viindii o serbatore, imperatulii cu toll
,curtenii §i betranii imepratiei merse la biserica. /rare betra-
nil §i credincerii culla era §i gradinarulii. Numai fata cea
mica remase acasa.
Argatubl, vedendu -se singurii, descinse fraulit de pe Wig&
www.dacoromanica.ro
 466

sine, scose dintr'o nuca nisce haine de anima, din cele luate
de la dine, se gati bine, intra in gradina, sunafriulu, §i veni
calulu lui in§elate, Liar ne in frinate, si puindu-1 Multi in capti,
argatulti incaleca si prinse ail incura calulu prin grauina-
Ferestra fetei de imperatti celel midi, da in gradina si ea
vedu tote ce se petrecu.
Dupa ce strica gradina, argatulil se duse ca fulgerulu la bi-
serica, dete calulti in mana unui omti ce sta afar& sa sa Wit
tie, §i elu intra in biserica. Aci merse infipt la mir, se plo-
coni in drepta, se ploconi in stanga, §i esi .fare.
Tori cei din biserica se mircra de densulti. Ping si impe-
ratubl dicea ca nici elti nu mai \recluse a§a voinicu frumose.
Argatul de la gradinarie cum esi din biserica incaleca, si
inteunii suffete. ajunse la gradina imperatesca, §i descaleca §i
porunci calului se face la locii tote ceea ce stricase. Caitiff
se puse si numai de cat indrepta gradina §i o facu si mai fru-
mOsa de cumii fusese.
Fata imperatului cea mica vedea de la ferestra si taceai
Ganda se intorse de la biserica surorile cele mai marl dise
celei mai mid.
Ce reti ai facut de n'ai venitti §i to la biserica, ca a ve-
nitu unit tinere imbracatil asa §i ap., a facutil asa §i asa, §i
numai de cat a plecatti, de a ramasil toll cu ochil dupa elii.
Fata cea mica asculta sl tacea.
Dar& gradinarula, cand infra in gradina, statu in 1061 §i se
mire. Apol isi inchipui elu ca pate d'aia i se pare gradina mai
frumosa, unde nu intrase de multi\ intr'insa.
Peste catti-va timpu veni era§1 o serbatore, si imperatulti,
se duse la biserica drag cu Vita curtea lui. De asta data fata
cea mica se facu bolnava inteadinsu, remase acase, si se puse
la ferestra.
Argatuld de Ia gradinarie, scOse de asta data nisce haine
de arginte scutura Multi §i incaleca pe cale carele venise nu-
mai ate ai clipi. $i eraVincurandu-hl prin gradina o strica si
mai refi de Mil intaia ore, si erki merse la biserica, tam ca

www.dacoromanica.ro
 167

si de raltu randii si se Intorse acasa, porunci calului sa dregs

gradina, carele o Wu inch odata mai frumosa si de catil era.
Fata impdratului cea mica privea de la ferestra si tacea. II
spusera surorile, ii spuse mums -sa, Ii spune tats-s611 de tin6-
rulti cold mandru ce venise la biserica si despre care nimeni
nu scia de unde era.
Ea asculta si tacea.
Mai trecu ce trecu si erasi intr'o serbatore mare imp6ratula
merse la biserica Cu. top sfetnici sei, si cu tog curtenii tined
si betrani. i de asta-data fata cea mica a imperatului se pre-
facu ca este bolnava, si remase acasa. Intre curtenii impera-
tului cad mersera la biserica era si gradinarulti, flindu be-
trenu, credinciosii si vechiu slujbasil alii imperatului.
Argatulii celif chelesii, data se ve;lu singuru, scutura friulii
§i-si chema calulu. De asta data scose din gaocea de nuca ran-
dulfi de haine celii de aurii, se gati frumosit, infrina calulif ce
venise numai inselatu, isi lass perulu de aurii pe spate, Inca-
leca, isi incurs calula prin gradina, pe care o strica, de tofu,
si apoi se duse ca si de Valtii randii, la biserica, merse la
mini, se ploconi in drepta si in stanga, si esi.
Intorcendu-se acasa porunci calului de ram gill:film de trei
on mai frumosa de catii era.
Fata imperatului ilif vfidu si cand esi si cand se intorse,
si ceea ce facu, darn tacea.

Cand se intorsera de la:biserica, imperatulii si top cu fotulif

spusera fete celei mid a imperatului minnnea ce veclusera.
Daca n'ai fostii si to la biserica, ii clisera, sa fi vedutii
cum a venitii acelii Fetti-furmosii streinfi, cu perulfi de awl,
ce mandru era cand s'a aplecatfi in drepta si in stanga la tots
cei din biserica, si cum a esitti apoi lard sa bage pe nimeni
in sem a.
Fata cea mica a imperatului se facea ca asculta, dad. tacea
inteensa, si ridea infundatil. Vedi ca scia ea ce scia.
Gradinarulii data se intOrse de la biserica si vehu frumu-
sefea aia de gradina ce facuse calulu argatului, se totil freca
la ochi. si nu-i venea de loch sa crqa. Asia sa fie gradina.
www.dacoromanica.ro
 168

on ba? si credea ca a ratacitil prin alts grading. Nu o mai

cunoscea. Si veclendil pe argatil flu intreba despre acea schim-
bare; iarg argatulti 41 cerea ertaciune, spuindii ca elti a fa-
cutil ceea ce invdtase de la stepanu-seil.
Dara-mi-te cand veclu imperatulg? scose si dete o punga
de bani gradinarului, pentru ca-i facuse o gradina, de nu se-
mai gasea ca asta la nici un imperatil.
Si mai trec6ndii ce mai trecu, imperatuld isl ad use aminte
de cele trel manuchiuri de fief. Atunci se vorbi cu impgra-
tesa cum sa faca sa-si dea tetelele la casele long.
Cum se afla de acesta hotarire Imperatesca, incepu a veni
petitori de pe la felg de felil de imperati. Fete le adeca cea
mare si cea mijlocie, isi alesera cate unit fecierg de imperatil,
si se dusera dupa barbatil lorg.
Fata frig cea mica nu voia sa se:marite cu niciung &ilia.
Ba sa.-1 dea pe feciorulil cutarui imperatg, ba pe alit cutarul;
asi 1 ea clicea ca nu-I place nici unull Ce sa facd bietultiim-
peratit? se sfatui cu boerii, si gasira cu tale sa stea fata in
tr'unit privdorg, ca unit maril de aura in mat* sa trees top
flif de imperati si de boeri de dinaintea ei, si pe care it va
place; sa -lit lovesca cu merulg.
Asa si facura.
Trecura flu de impgrati card venisera in petitil, darA ca si
locesca pe vre-unulii, ba.
Trecurg si flii de boeri marl al impergliei; darg ca sa lo-
vesca pre bre-unulif, nici gandit n'avu.
In cele mai de pe urina trecura toff tineril hunt si re din
imperatie, si din boerinasi, si din prostime, si nici nu se itita
la densii fata ce sta cu merulii in mans. Trecendil si argatulu
de la gradinarie, din intamplare, pe acolo, fata fit lovi cu
merubl dreptit in capg.
Fill de Imperati si de boeri, remasera ca batuti de Dum-
nedeti cand veclura una ca acesta.
Imperatulu clise ca trebue sa fie o gresela, si pofti pe fiii
de impel.* si de boeri sa mai treca °data.

www.dacoromanica.ro
 169

Trecura top cu totulii, si nu lovi pe ninieni ; dise si che-

lului sa treA, si de asta data tofu pe elti ilu lovi.
imperatulii nu se putea Envoi ca sa is fie-sa de barbatil
und asa omil prostil si pofti pe tog adunarea sa mai treca
odata, cad, negresit, trebue sa fie vr'o gresela a fetei.
Trecura si a treia Ora, si tad pe argatulti cal chelg flu
lOvi cu meruhl fata imperatului.
Atunci imperatulti neavenclii incotro, dete de barbatii fie-
sel pe argatil, dara ii si oropsi, gonindu-i de la casa lul.
Ei se dusera de la faca imperatului, care ii oropsise, cu
lacramile in ochi si cu inima smerita, siil alesera locti de
trait', unit bordeiti in care tinuse imperatul nisce bivoll. Apoi
aducendu-sI aminte fata imperatului de ceea ce Meuse in
grading, iiii indemna sa-sI theme calulti.
Argatuld, ginerele imperatului, facu precumii II cli-ese so-
lia, chema calubl si-I porunci sa-I faca nisce palaturi sub
pamint fara sernanti pe lume. Calulit nu intarclie si le facu
nisce palaturi infricosate. Nu se gasea la imperatulii in casa,
ce se gasea in palaturile lord. Si bogatii, si scumpeturi, si
totu ce at fi poftitii, se gasea la densiI.
i. mai trecendti catinica vreme Ia mijlocti, se pomeni im-
peratulti cu veste de la until altu imperatii sa esa la resboid.
Imperatulu chema in ajutorfi pe ginerii seI fecioriI de impe-
rap, caril si venira si se laudati cu ispravile ce au sa faca.
and veni vremea a merge Ia resboid, eta ca se infatise la
imperatulti si argatulti, ginere aid set', si ceru sa-lii is si pe
densulii la resboid, to pate va taia si elu veunil vrajmasil.
Imperatulii si ginerii eel marl, ild infruntara, elicendu sa-
lase in pace, sa nu-I mai pOrte si lui grija p'acolo. Elu stk.-
rui, si imperatulil se indupleca si porunci sa-1 dea si lui o
martega de calif si o rugina de palosii.
Argatuld bleated volosti si porn} inaintea ostilorti. Cand
ajunse la o lacoviste pu unde trehuia sä treca, eld innomoli
calutg, si incepu snit bats ca sa iasa de acolo, dara in desertil.
Ajungendu-lii imepratulti cu ginerii cei marl si cu Vita &tea,

www.dacoromanica.ro
 170

trecu pe Tanga densula cletinandii din cape, era ostasii isi

dedeati cote si rideati.
Dupe ce trecura si se departare de nu se mai veclura, ar-
gatulii scutura friule, si eta ce indata 1i -I sosi calule. IT spuse
ce avea de gandu se face si ceru povale. Ca lulu ilti invata ce
sa face, cand va fi dinaintea vrajtnasului. Dura ce lua in
cape. tote ce -lit Inv* calule, incaleca si porni el elk.
Ajungendu la resboiti si veyndil. pe al sel incaerati cu
vrajmasii, tocmai cand acestia erati sa dovedesca pe socru -see
si pe cumuatii sei, unde mi se ridica de trei stanjeni pe d'asu-
pra ostilor si sbura drept la imperatubl socru -see, ii -We de-
getulti cu inelulii lua cu sine. Apoi se lass asupra vraj-
masuluI si taia in came vie cu nemilostivire, iutocmal ca une
muncitorti vrednicil cand trage cu cOsa nemiluitil.
Iar cand ile intetea vrajmasulti, calulti se urca ca fulge-
rulii in susti si se tinea bine de coma lul. Apoi cand se lasa
In jos, taia cum scia el in legea lul sa tae. Asa, vecli, nil in-
valase calulii.
De trei on se urcase in susti, cand navalise vrajmasulti a-
supra lul, si de fret: on se lasase ca untivartejil asupra Ostei
vrajmasescl. La fie-care data cadeati d'a stanga ci d'a drepta
lui cu gramada, si facea uliti, uliti, pe unde ergea. In mai
putinii ca de cand me apucaie sa ye povestesce, mormane
de morri se vedea pe unde trecuse elk.
Asa spaima grozava bags elu in inimile vrajmasulul, in
catti prinse a fugi, era elti a-I goni si a-I tdia ca pe nisce vite.
imperatulti socru, remase tnmarmuritil cand veclu atita
vrednicie. Dupe fuga vrajmasului, elti statu loculul si multumi
lui Dumnecleil ca le-a trimesti pe angerulti WI de i-a scapatil
din mana dusmanului, care vrea sa-1 piarcla si mai multe nu.
Argatulti, ginerele imperatuluI, dupe ce-lti mantui, se in
t6rse dinaintea lui, dete drumulti calului -sell, incaleca iara pe
martoga ce-i dase imperatulti si se chinuia a esi din nomolti.
Imperatule se Intorcea cu voe bung de la este si dandii
peste densulti innomolit Mica In noroie, porunci la vr'o dol
ostasi de-ll scOse d'acolo.
www.dacoromanica.ro
 171

Si ajungend acasa, ginerele Imperatului celu chelti spuse

neveste-sei ce facu. Ea se bucura din OVA inima.
'rota estea vorbia de fingerulti Domnulul care le diduse a-
titd ajutoru ai-15 semuia cu strainula care venise la biserica
Insusi imperatulti banuia acesta, si aru fl doritti ca sa-lii ma
Intalnesca o data sa-i mullumesca. Dana ingii de unde nu e.
Mai trecend ce ma! trecu Imp6ratulii ajunse de orbi. Toll
vracii se adunara §i-I dadura lecuri, dara nici unele din bu-
ruienele for nu-i dara in de bine. Vrajitorele pusera apa la
stele §i-I adusera si-1 descintara, totu insa ce pune la ochi
mai re Ii facea, dara mai bine de locti. In cele din urma
and cititoril de stule si vraciil mare fu adusil cu multi chel-
tuiala din teri streine, si acesta spuse ca pans cand impera-
tulii nu va avea lapte de pasere de peste apa IordanuluT cu
care sa to unga la ochi, nu-i va veni veclula.
Atunci pus imperatulii Omen! sa strige prin told impera-
tia, ca tine se va gasi sa aduca lapte de pasore de peste apa
Iordanului, acela sa scie cu bung Incredintare oa va doban-
di calf' imperatescil si jumetate Imperatia. Dana strigara de,
surda, caci nu se gasi nimeni carele sa se Insartineze cu a-
cesta slujba.
Gineril imps ratului ceI marl, data veclura asa, se legari
ca ei vortl educe laptele trebuinciosti, si incalecara pe cal
buni imperatesci, luara cu densil slujitori si bani. Umblara
el, Mara, si nu putura afla ceea ce catati. In cele din urma
date peste unti Insciatora carele le date lapte, ca totti lap-
tele si le luara o multime de ban!. El se intorse cu bucurie
la casa socrulul lord.
In aceiasI vreme si ginerele Imperatului, argatulti pleca
dupa lapte de pasere. Eli scutura Muhl si indata si veni bi-
diviuld lul. IT spuse ceea ce voia, si calulu II respunse : ce e
mai lesne stapane; caci acolo iocuescu si eft.
Incaleca si porni. Dupa ce ajunse lug lapte de pasere de
preste riulu Iordanului si In cite-va (Ale se intorse acasi
cam tail odata cu cumnatii sal.
Acestia mersera la imperatulti, ii adusera lapte de alit* lortl,
www.dacoromanica.ro
 172

tit care dete pe la ochi imperatulti, si remase ca intaia, orbit

,ca to' orbit. Nu-I folosi nimicfi. Merse si argatulit si-i adu e
si elu lapte, darn adevaratti lapte de pasere de preste riulti
Iordanului. Imperatulit nu prea voia sa dea pe la ochi. Dupa
staruinta imperatesei si a sfetnicilor, se indupleca si se unse.
Cum puse la ochi lapte de acesta, bag& de semi ca vede ea
prin sits. Mai dete odata, veclu ca prin ciuru, cand se unse
si a treia Ora, veclu luminatii ca toy dmenii.
ImOratulti erta pe argata de fapta lui de mai'nainte. Gi-
nerele sett celu mica, data veclu asa; rugs si elii pc impera-
tula sä vie sa le vacla locuinta. Imperatulii se indupleca si
merse. Cand ajunse acolo, ce sa -I vacia ochil ? Ce nu era in
palaturile lui, era In locuinfa ginerelui sea cell"' midi.
Veclenda mirarea de care era coprinsfi imperatulfi, gine-
rele s6ti celti midi se incumeta si din:
Eti sunta, Marite Impdrate, celu ce amii venitti de trei on
In biserica.
Imparatulu arund tinta ochil la ell
Eu suntit celu ce Ii-ama facutii gradina cea frumosa.
Imperatulfi par'ca nu-I venea sä cre0 spuselorit lui.
Eft suntii, mai clise, edit ce v'amit scapatil in resboiii din
mana nelegiuitilorit ce se sculasera sa to rapue.
Imperatulit remase stalpitil de mirare. Apoi mai viindu'si
in fire ti clise :
Cum pop dovedi ciisele tale?
Atunci ginerele sea celu mica esi afark scutura friula,
scose hainele de aura din gaocea de nuca unde le pastra, se
gati frumosa. isi lass perulit pe spate, incaleca pe calu, si
aratanda imperatulu/ degctulu cu inelulu, elite :
Eats, marite imperate, doveclile cliselor mele. Si ,ncepu a
incura calulu prin curtea imperatului. Perdu sett' Mit de
atilt si hainele cu care era imbracatii, stralucea ca sot ele.
imperatulfi uitandu-se in dansulii, to-tit punea mana la ochi,
facendu-si umbra. Vecli ca se temea O. nu orbesca anca odata.
Elu lauda pe fie-sa, pentru tali alesese unit asemenea
barbatil.
www.dacoromanica.ro
 173

i al fi pututii ore crede D-ta, tata, respunse fata cea

mica, ca a§ fi pututii sa-mI alegii de barbatii pe unulil care
sä faci tatAluI mei', imperatil, ru§ine in Rune?
Atunci imperatulii, §i betranii fiindii, se cobori din scau
nulii imperatiel, pe care se urca ginerile sell cell Imicu. Si
Imperafira in pace §i in linisce ping ce traira.
Iara di incalecaia p'o sea, etc.
NOTA. Gomunicata de P. Niculescu, din Graiova la 1862.

www.dacoromanica.ro
 XV
FATA SARACULUI CEA. ISTETA

fostil o data ca nici o data, etc.

A fostii o data unu omu si o femee. El ere' atatti. de sa-
rad., in cat n'avear" dupd ce bea apa. Nici tu, casa, nici tu,
masa, 'rimier', nimicti, darn nimicu n'aveail dupA sufletulii loru
Muncea bietubl omit de diminela pang sera tar4iil, alaturi cu mu-
ierea, del trecea nadu§elele, si ca sa dea si el in sport'', ba.
Se Linea, vec,11, noroculti dupa den§il ca pulberea dupa cai-
ni, cum se (slice.
Umblau cu tarabutele de colo ping colo, §i ca sä se sta-
tornicesth si el la unii loco, nu Osier. Cad tine era sa-I
priimesca pe el doi calici, cu Meta de copil dupa den§ii.
Adica uitasem sa ye spuiu. Aveail acesti omeni o spuzA de
copii. Din acqti copil, cel mai marl eraii nurnai fete, era
baelii erail maruntei si stall pe langa derqii ca ulcelwle.
SA nu ye fi dust" Dumnedeu vr-odatA sA fill fat' cand venea
multi de la munth, ca v'ati fi luatti thmpii. E0all toff earl
inaintea lui, jigariti si bArtanili, ca nisce netoli, subliratici §i
piligAiali, me rogil, b*nali de fame, si tabarail pe bietulti
omu cu gura : tata mi-e Rome, tats, morn de f6me !
Tatalu lorir se zapacea si nu scia catre care sa se intorcA
mai intaiiI, .i be da totA agonisela lui dintr'o di. Dara. de unde
sa be ajunga ce bruma be aducea ? Abia puneari p'o masea.
Bietulu tat'seti si biata ma-sa, de multe on se culcati neman-
call. Li se rupea inima de mils, darn n'aveati incotro. Si Ca sa-0
lin4tesca copii, el be fAgAduia di a doua 4i are sA be aduca mai
multfi. Ast-felt", mai cu sosele, mai cu momele, adormearr §i
bielii copii, cu nAdejde ca a doua 4i are sa fie mai bine.
www.dacoromanica.ro
 175

Dintre toti copi!, fate cea mai mare, era mai tacuta si mai cu
judecata. Ea ramanea cu surorile si fratii cei mai midi, and se
duceau parintil la munca, vedea de densii, ii mustruluia si II po-
vatuia se fie mai curabdare, mai ingaduitori, ca sa nu se ame-
rasca pine inteatitti parintil. Dare, bate toba la urechea surdu-
lui. Adica, de 1 ce sa ;Eel ? Ar fi fostii si ei, pOte mai MO-
duitori, 0 mai cu rebdare, dare burta le da gbiesti si iT fa-
cea de multe ori sa fie neintelegetori.
Intr'acestea Boerului pe mosia caruia se afla acesti omen!,
ca si urgisiti de Dumnedeii, i se fecu mile de e!, si intr'o di
cancI6 veni omulu sa se rage pentru salasii, el 11 dise :
Omule, te vedil barnicti, muncesti de te spetesci, si doi in
teiu te vedll ce mi poti lega. Eta ell me indurii si 'IT datl urkpe-
tecti de loch, se fie de veci al tea.' Du-te de-ti alege pete-
cubu ce-ci va plecea, si apuca-te numai de catti sa-ti fad un
bordeiii.
Bogdaprosti cucone, si Dumnedeil sa priimeasca. De unde
dal sa iqvorasca.
Respuuse bietulu omii, se duse de-si alese un petecil de
Tool 0 pane sera gr6pa pentru bordeiti o si dete gata.
Nepartea lul. Cum se brodi ca loculu ce-si alesese, sa fie
ale-turf cu alu unui teranu bogatil si mandru de nu-i ajun-
gea tine -va cu prajina la nasti
Peste nopte, nu schi cum se facul nu sciii cum se drese,
ca o vita d'ale bogatulu! &du in grope si muri.
A doua di de dimineata bogatului veclendu-si vita morta,
sari cu gura mare asupra saracului ilu lue de peptil si cu
elti tarasu se duse la curtea boerului sa le face judecata.
Boerul6 se mire tend Ii vedu intreba ce cauta?
Teranulti celii bogatil dise :
Boerule, acesta prapeditil de °mil', veneticil in satulti nos-
tru n'arti mai avea parte de elu I dupe ce ti-al facutil pomana de
i-al data un peteol de load el tocmai Tanga mine si-a alesti
se -s% face bordeiti. Una la mane. Baga de seine, ca dupe ce
e saracu, apol e si cu nasulil pe sus. Al doilea, gropa ce si-a fa-
cutil pentru bordeld, dupe ce ca e mare forte, apoi n'a avutil
www.dacoromanica.ro
 176

grije sä o acopere peste nopte cu ceva, numal ca sa-mi faca

rnie pagubd, §i mi-a &Jute o vita tntr'insa de §i-a ruptu
junghetura. Judeca d-ta acum, nu e dator sä mi-o platesca `1*
El dice ca n'are cu ce. Si ce-mi pasa mie de asta ?
Boerule, respunse §i saracule umilite §i cu lacramile in
ochi ate pumnulti. Boerule, n'ame ce dice, omoard-me span-
clurd-me, n'amti ee face, dacd a date pacatule peste mine. Ap
este cum dice bogataple mat vecine. Si fiinde ca lu! Dumne-
(Jett ii place dreptulti, drepte sa ti spuiu, ce e dreptil : Arnt
sapate gropa, §i o gropa mare, ca sä Incapd bordeiulti pe toti
al mei, dard nici ca in'amil ganditil ca a-I aduc paguba. 5i
nici n'a fostii la suffetule met cugetulti de mendrie, caci n'a-
veamil pe ce me mandri, cand mi-ame alese loch langd d -lu!.
Acum, lumineze-va Dumneclee, Boerule, §i judecall dupa drep-
tate.
Boerulti sta in cumpena. Nu scia Cu! sä dea dreptate. Ve-
dea ele ca saracule a caclutil in pacate ; dart fard voe. Dupd
ce se gandi ele nitele, clise :
Bre, omen! bun! : Ed am sa ye fat tree intrebari ; tine le
va deslega mai bine, a aceluia sä fie dreptatea. Ve daft rdgazit
de tre! dile, ganditi-ve. Dupd tree clile sä veniti §i sa-mi ghi-
cifl intrebarile. Tineri minte bine. Intaia Intrebare suns na..
Ce esEe mai grase in lume ?
A doua :
Ce este ma! bunti?
Si a treia :
Ce alerga mai iute ?
Aide, duceti-ve acum. Bard sa mai sciti una : daca nici
ulna din vol nu va ghici vre-una din intrebarile mele, A
Kitt ca unde ye stet picierele o sa ye stea si capetele.
Amindoi impricinatii se intersera la casele lore. Bogata§ule
laudandu-se ca eld are sa ghicesca, fiinde ca ce lucru [Kite fi mai
writ de eke a spune ca porculil see din ograda este mai
grase, de Ore-ce sta sldnina pe dinsule de o palma ; era sd-
raculti plangea de potopea pamintule, gandindu-se ca ce o-
sä spue elk.
www.dacoromanica.ro
 177

Daca ajunsert fie-care la ai se!, bogatasulti era veselil a are

sa-si castige pricina, era straculti se puse pe ganduri si tote
ofta. Copiii se adunart pe langa densulti, se uita ; dart nu cu-
tezati sa-la intrebe ce-va. Incepura si ei a plange ; si se facu
acolo la densii, o plangere si o jelanie de te luau floe de milt.
Numal fata cea mai mare 10 lut inima In ding si-la in-
trebt, ce are de este asa de tristti.?
Ce st amt, fata mea ? Eact Vacate de la Dumne4eil. Boe-
rulti ne-a Indatoratii st-1 ghicimu nine intrebari, pe earl nici
Ornenii eel procopsiti nu '1 le-arti putea spune, necum unu
sermanii prostil ca mine.
Ci spune-ne si not, ca doara d'om putea sa'g &Anti
veunti ajutora.
Ca ce ajutora au putea voi st-nil dap, voi care nu sciti
Ana nici cum st mananed mamtlig-a.
Te mint, tats, la ce am putea 11 bune si noi. Si apoi ee
strict data ne yel spune ci not ?
Atunci stracult disc : eca, Oct, Oct ce ne-a disc Boesubl
st ghicimu ; cael de unde nu, ne va sta capulu unde ne staii
talpile.
Fata cea mare se puse pe ganduri, si dupa ce mai cugett
ea, ce mai cugett, se apropie de tats -seti si ii clise .
Ia last, tat, nu mai fii asa mahnitti. Nu ne last Dum-
necleti pe not st prima.
Gaud te vei duce la Boerulii st-I dal respunsil, 11-oia spune
si ell ce-va. Si p6te ca va da Dumnecleu st scapi cu fata cu-
rata dinaintea lui.
Saraculu para. a se mangaia Ore-cum ; dart flume, inima lul
scia. Nu voia, vedi, sa-.si mai rnahnesca si copiii.
In dimineta cand fu a se Infatisa la boerult1 ca st-1 ghi-
cesca intreharile, fie-sa ti spuse ca ce sa recpuncla. Stractilti
se areta a ft multumitil, dart se Indoia.
Se infatisart inaintea Boerului. Bogatasulii, mandru si cu
peptula deschisti ; straculti, umilitu si stransil la peptii de sta
st-I crape sucmanulil celu sdrentuitti de pe densubl.
Boerulti Intreba pe bogatasii :
www.dacoromanica.ro 12
 178

El, bade, ce este mai grasii pe lumea asta ?

BogAtasulti respunse cu corajil
Apoi de, cucOne ce sa fie mai g,rasti de catil porculti meA
din ograda, care are grasimea pe elti de o palms de grOsa.
Minciunt spui, respunse Boerulti.
Si intrebendil si pe saraculit, elil respunse cu sfialA :
Apol de, cucOne, eu djcil cu mintea mea a prosta ca pa-
mintultit sa fie mai grasti pe lumea asta, ca elti ne dA tote
bunAtatile p8 cari le avemil.
Asa este, respunse Boerultl.
Acumti clise bogatasului era !
Ce alerga mai iute pe lumea asta ?
Arrnasarulil meu, cucOne, respunse bogatasulti, cA alerga
peste Arai si deluri, candil ii der drumulil, de nu'l vecli copitele.
Apol de, cocone, capulti meri nu me duce asa departe,
fara de mitt'', daft socotela ca nimicti. nu alerga asa de jute
ca gandulti, respunse si saraculii.
Tu ai dreptate. Cela aiureza.
In cele din urrnA mai intrebd °data pe bogAtasil ;
Ce este mai bund pe lumea asta ?
Nimicu nu este mai bunil pe lumea asta, milostive sta-
pane, respunse elu, ca judecata cea drepta a Mariel tale.
Ea boerule, cu prostia mea me duce gandulA sa cretin
ca nimicti nu e mai bund pe lumea asta ca Dumne(jeil, care
ne sufere pe lume cu tote reutatile n6stre.
AdevAratil, asa este, ciise boerulfi.
Si intorcendu-se catre bogatasil adaoga :
Esl afarA, toranil viclenA si mojjcil ce esti, sail pui acum
de-ti trage la tAlpi atita catil nu pop. duce.
Bogatasulti esi cu coda intre piciore.
Si themandii mai aprope pe saracil, iltr intrebA cu unti graiti
blajinil :
Spunemi, bre omule, tine te-a invetatu pe tine sa ras-
puncli asa de potrivitti, cad din capulil ten Ala secu, nu cre4i1
sa fi esitti cuvinte intelepte.
Bietulil sh'racil se camti codea. Nu-i venea .sa spue dreptil,
www.dacoromanica.ro
 179

de tema sa uu patesca ce-va. Dara data se vedu incoltitti.

spuse tote adeveruld precumil era.
Atunci boeruld, mirandu-se in sine de iscusinta letei sara-
cului, II porunci ca a doua di sa vie cu fata la curtea boeresca.
Ea sa fie nici imbracata, nici desbracata, nici calare, nici pe
jest, nici pe drumii nici pe land drumd.
Cum midi saraculd unele ca acestea, incepu a se boci si a
se vaicara, de nu -ti venea sa-lti mai amp, si se IntOrse la ai sal.
rata cea mare and audi cele ce II spuse : Nu to teme, tatuca,
II dise ea, ca-i vie eil lui de haat : Numal sa-micaull doe mate.
Cum se facu dimineta, fata arunca pe densa unit vologit
(plasa), lua matele la subtiori, incaleca pe un tapd, si pieta la
curtea boieresca.
Mergendd ast-fell pe drunid, ea nu era nici Ware, nici pe
josil, cad ii da de pamintu Gaud und piciord cand altuld, ta-
pulil fiiudu pitied ; umbla nici pe drama', ni pe langa drumd,
cad tapuld nu tinea drumuld dreptd. Aci trecea pe langa cafe
unit' gardil sa apuce cate veuuti lastard de la venni' pomisord ;
aci trecea de cea lalta parte. Nu era nici imbrAcata, nici des-
bracata cu vologuld aruncatti pe densa.
Si asa, cu chid, cu vain, ajuuse la curtea boeresca. Candd
o vedura boeruld si omenil curtii, veniudd asa, incremenira.
Boeruld, yell, nu vela sa se dea remasd, si porunci sa dea
drumulei la doi zavoi ce-I tinea la curte In lantd. Acestia
cumii vedura alaiuld cu care venia fata saracului, se repedira
la (Musa ; dara ea dete drumuld indata matelord, si zavoii
se luara dupa densele, era fata Faracului ajunse la scara bo-
eresca asa precum ii poruncise boeruld.
Vec.lendil si acesta iscusinta a fetal, boeruld n'avu incotro ,
si in nevoitu s'o priimesca. Atunci porunci sa o fereduiasca
(se o imbaieze), o imbraca cu nise haine ca de miresi si ho-
tad sa o dea dupa unu fecioril ee-it avea boeruld pe ranga
&mufti, care Hit slujea cu credinta.
Dupa ce o vedu boeruld curatita si ferchezuita ca o miresa,
si caul avea ea si pe vino incoce, i se paru mai frumosa de
cum era atu act; cd'i abatul ul, ca pofti sa o aiba el de nevasta, mai
www.dacoromanica.ro
 180

cu sema ca era burlac, si se cunuua cu densa. Mai nainte de

a se cununa, boeruld dise dense!: ed to iaii de sotie ; dark
sa scil ca to n'ai voe sa judeci nici o data fail de mine. Ea piimi-
Dupe ce trecu cats trecu de la cununia lord, boeruld se
duse °data in treba lui pe mosie. In lipsa lui venira doi le-
rani cu o prigonire la curie. Aflandd ca boeruld nu este a-
case, si vedendii pe cuconita inteune cerdac, ei incepura sa
se jeluiasca la (Musa. Ea asculta si tacea.
Unuld dise: avem sa me duce pins in cutare locil, ins&
o rota de la caruta mi se stricase. Nu mai puteamii inhama
epa la car* cu fret* rote, mai cu sema ca era a feta. Atunci
m'amii rugatii de vecinuld meu, asta care e de fats, sa-mi

mutatd rota ce i-amd cerutd, cu gandii .

imprumute eld o rota, Elii, ce e dreptii, a sera mi-a impru-
adi pana in diok
sa me (Luca la treba mea. Gaud, ce sa vedeti cinstiff boeri
asta nepte mi-a fatatd epa und inanzd..
Teranuld cell cu rota, ii taie cuvintule si dise si ele. Nu-
la credell, cucona, se ye tie Dumnedett Rota mea a Matti
manzule.
Cucena asculta din cerdace si tacea.
Teranii asteptara ce mai asteptara, si daca vedura a cu._
coca nu le face nici o judecate intrebara :
Da unde-i dusii boerule, cucena
Ia s'a duse, respunse ea, sa vadd unu lace de malaill
ce-1e aveme pe marginea until faze., ca in tote noptile ese
broscele dinteensuld si mananca malaiula.
'Prank se uitara lunge si plecara. Ajungende. la porta o-
gradil boeresci ei incepurk a se intreba unulii pe altule.
Ca ce fele de vorba fu aia a cucenei, me neaasta
cum se pate broscele se manance malaiuld ?
Ce se sfatuira el, ce vorbira, ca numai se intersera sa in-
trebe pe cucena, ce vorba fu aia.
Daca venira dinaintea cerdacului era, prinsera a intreba
Da bine, cucend, ca ce sa fie vorba ce ne-al spus'o ?
Pete-se ca broscele sa manance malaiulu. ?
Nu seal daca broscele pote sa manance malaie, ail ba,
www.dacoromanica.ro
 181

respunse cucona; dara seta ca rota nu pOte sä fete manji :

Tocmai atuncea isi venird si teranii de acasa. Acumii in-
telesera siritenia vorbei cucOnei, se mirara de atita intelep-
,ciune si se impAcara cum seined ei mai bine.
Viindti si boerula acasa, intrebd:
Cine a mai fostu p'aici in lipsa mea ? ce s'a mai pe-
trecuta ?
Ge sit fie? respunse ea. Eca, eca, eine a venitil si ecd,
ce s'a intamplata cu ei, si ce le-ama 4isu ea.
Boerulit curnit aucji, a' clise : Fiinda ca al cdlcatil fagAduiala
vi al judecatil-fara mine, nu mai putem trAi amandoi. Ia-11 ce
poftesci de la mine si ce-ti este mai draga in casa mea, si
sa te duel la tataleit acasa.
Cucona clise : Vorbele tale, barbate, sunta sfinte pentru
mine, pentru ca de aceea barbatula este bArbata. Nu sunta
vinovata intru nitrite, caci n'amil judecatil pe acei jeluitori,
.ci le am spusa nutnai unde este stapanulti lore. Dar data
D-ta gasesci cu tale sa me gonesci, eil me supuna, fled sa
tartesca, si -ti multumeqca Anca din adancula suftetului pen-
tru bundtatea ce ai de a me ldsa sa-mi ale; ce mi-e mai
drag,i1 din casa dumitale. 'Una lucru te mai rove, fiindit ca
me gonesci, lasa-me sä me mai veselesca °data si ea in casa
domnultii meit si bArbattl. DA o mass si chiamA pe prietenii
nostri si cunoscuti sä petrecetnii impreund si sa ne chefuim
pentru cea din 'Irma Ord.
Duel-rail se induplecd, si porunci de Idea o masa Wain in-
fricosatele, unde chema prietenil si pe eel mai de aprope al
lore. Segura, se inveselird si se chefuird catii le cerurd ini-
ma. Cucona insA tail indesa paharele boeruba, si eta le tote
bea. Si mai dete unula si incA unula, pins flu fAcu cucii
Se imbatd boerula de se coclise turtA. Atunci si cucona ilia
is frumusela la spinare, fdra.' sa mai simta boerula ce-va si-
lu dine la tat'seu acasa uncle flu puce pe coptor de dormi
ping se trecli.
A doua cli card se desteptd, boerulii, ve;lendu-se in asta-
teal de halo, intrebd unde se afta? Cucona ii respunse: La.
www.dacoromanica.ro
 182

tata acash. Gaud Deal gonit dd la D-ta mi-al data voe sa

iaa din casa dumitale ce mi -o II mai dragii. Aceea ama si
facuta. Nimica nu mi-a Costa mai draga de dna barbatulti-
Nu credit sh ma tii de reit pentru ca mi Varna luata.
Child atuji boerula asemenea vorbe cu noimfi, se gandi ce
se gandi, apoi respunse:
Aiderna, novasta, acash, si s i trAima ca in Nana de rani ;
acuma pricepa ea ce °bard de femee am dobanditii.
i m'ama suitii pe o sea.
Si am spus'o asa.
Namil suite pe o rota.
Si amii spus'o tots.
NOTA. Comunicata de D-na Brhudza, si culesCt de prin irnpre-
jurimele Tapia

www.dacoromanica.ro
 RADU PR1CU
invetAtor
-WE BRAOV
XVI

-
DINA. MUNTILORU

A fosta o data etc.

o data unit i
,. peAr:toiisiteil forte eveiltee zti; tote ei
peratiile de prin prejurulu imperatiei sele II cerea sfa-
turi: atita era de dreptii si inteleptil. and se ism sfada intre
densii, la acestit imperate mergeati mal intaia la judecata
si cum clicea elti, asa se si facea ; flindil ca era judecatorti
dreptu, -si iubitorti de pace. Cand fu aprope de batranete II
darui Dumned.ee unit feciorti. Nu se pOte spune cata bucu-
rie sin* imperatula cand a veclute ca dobendi unit mosteni-
torti. Top imperatiI vecini i-a trimisii daruri. El nu putinti se
bucurati ca vecinulti lorii care 11 ajuta cu sfaturile si povetele-
lui cele de multa folosil, a dobanditti fecioril.
Dupe ce se mari, ilii puse de inveta carte. Ela era asa de si-
litorti in cilia se mirati dascalii de densulit cum de inveta asa
repede. Ceea ce inveta eei-lalp copii inteunti anti, elti inveta
numal intr'o saptemana. Ajunsese sa nu mai aiba dascalii ce
se -1 dea sa Inv*. Eara tats -seti scrise carte imperatesca la
niste filosofi vestiti ca se vie sa ispitesca cu Inve-laturile lora,
pe fiulil sell.
La curtea acelui imperatu se afla pe atunci unit venatorit
vestitu ; si pand sa vie filosofil eel vestiti, imperatula dete pe
flu-sell acestuI venatorti ca sa-la Inv* inestesugula sea.
Dupa ce venira filosofil inveta si de la densiI ate in luna si
in sore. Bucuria tatalui soil era asa de mare unde vedea ca flu-
sea are sa fie procopsitti ca nici unulti din fiii delmperatI, in catil
se uIta la densulii ca la sore, Eara elit de ce se marea d'aia se
www.dacoromanica.ro
 184

facea mai cu miute si mai frumosii. In tad impeatia lul si a

vecinilorii lul imperati, alts vorba nu era decAtil de intelep-
ciunea si de frumusetea acestui fiu de imperatil
N'ajunsese sá-si r'asucescg mustaciora, si foile de zestre cur-
geau de la &lit de felti de imp6rati, care voiaii sá-si dea fetele
dupg densulii ; tiara elf" nu voia sa se insore asa de tin&fi.
Inteuna din dile mergendil la venatoare, vedu o turturica
care tail sarea inaintea lul ; lul II fu mils sa o venede ; elu
cauta venaturi marl, iiincitit a nu se temea de primejdil: era
venatorfi me.sterii si vitezii. In cele din urm5, data vedu si
vedu ca totil fi sarea in cale, intinse arculii si dote cu o sageta.
DA se mitt prea multii cum de nu o putu omori, elf" care era
asa de bun venatord, ci o rani putin in aripd, care, asa ranita se
duse de nu o mai vedu. Cum se duse turturica, simti, nu sciu
cum, nu sciu tie ce, ca iT ticaia inima.
Dupd ce se intorse acasa, era tote cam galesti. /mperatulu
vedendil ca tinjasce fid-seti cu sanAtatea, it intreba ce are ;
ears elii respunse ca n'are nimicfi.
Turturica aceea era dina muntilorti care se indragostise de
frumusetea lul. Ei nu-i venea la socotela sä se arate 1uT aevea,
ca sa-T dea pricina, si d'aia se Meuse turturica si ii tofu sarea
in cale. Nu scia 'lug cum sa faca cum sa dregg, ca sä se cu-
wised cu flulii Imperatului.
Peste cate-va dile de la intOrcerea feciorulul de imperatil
de la venatOre, o femee Myna veni la curtea ImperatescA sa
se bage slujnica ; si fiindil ca tocmai era trebuinta de o ga-
ingresA, o primi.
Curatenia si buna ingrijire ce da gainiloru si tutuloril pase-
riloril de la cotetele imp6ratesci, ajunse de poveste. Impera-
tesa era asa de multumita, in catii in tote dilele spunea impe-
ratului cate-o vorba bund pentru barbatia acestel femei tinere
dara s'araca. Ea si incepuse a se gandi la norocirea bietel
femei. Fiulu imperatului audindCt atatea vorbe frumose despre
gainAresl, voi sa o vac16 si ell. Intr'o di, dad imperatesa se
{fuse sa cerceteze gainele .si sa vada de cotete, merse si fiulu
sett cu dense.
www.dacoromanica.ro
 185

Gainaresa cum veclu pe flulti de imperatil, i i arunca ochii

asupra-I cu o cautaturA asa de mangaiosa si asa de Okla de
dragoste, darn cu smerenie, in catil fecioruld de imperatu se
listici ore-cum, darn 10 linu firea. Simti ca obrajii H arde,
o sudOre rece ilu trecu, si inima incepu sa-I ticaiascA, de parea
ca.* o s6-1 sparga peptulti. Efil-insu0 nu-si putea da sema ca
ce 'ite sa fie istoria asta. Pled ochii in josu, nu clise nici
care, si se intorse acas6.
TOE6 curtea imp6ratescA lua in nume de bine pe a,2,esta gAi-
nAresA, pentru vrednicia si curafenia el'. Ea se purta cu tote
slugile cu buns cuviinfA, si nimeni nu cuteza sa-i clicA nici
da - temai incolo, pentru Ca ea nu le da prilegiii de glum.
Inteacestea unii flu alit until imperatit vecinu, insurandu-
se, a fostii poftitil 1a nunta si pe acestil itnperatil cu tota cur-
tea lui. imperatulti plinii de bucurie merse la acea nunta si
1u6 cu densuhl si pe imperalesa si pe fiulu seq.
In clioa aceea, sand era cununia flului de imperattl, la nunta
cAruia merse acestil imperatii cu feciorulii seu, gainaresa se
ceru si ea de la valafil sa o lase si pe densa sä se dues la
preurnblare. Vatafulii, cam ridendfi, ii cbse : ce-i trebue che-
lului ? tichie de margaritarti. Apoi o lass. Ears ea, inghilinciti
infruntarea, nu dise nimicu, si pled.
Imperatulit era veselu peste masura ve;lendu ca din atilt
leciori de imperall si dorani, alu seit se deosebea prin
boiulti si intelepciunea ha. Tote fetele de imperatii aru
fi voitti sa jece langa chi in hors. Gaud, de o data vine la
nunta o tats imbracata cu nisce haine cun, nici una din fe-
tele de imperatii nu avea.
Cositele ei impletite cu mestesugfi si date pe spate ii atin-
geati pulpele si ea era asa de bine fAcuta, in call"' ochii tutu-
loril remase la densa. Ea cum veni, nici una, nici alta, se
prinse langa feciorulti de imperatfi si nurnai langa densulu
juca panA catre sera.
Vorbira, risers, isl poveslira fail de felii de lucruri. dug
-cam pe sub mans, fiindu ca -I era rusine feciorului de imp&
rata sa ricla si sa vorbesca asa inaintea tatana-seil, si apoi tote
www.dacoromanica.ro
 186

flit de imperafi 41 dad cote; cad bagaserd de semi ca necu-

noscuta totu langa elu juca.
Feciorulu de imperatti nu mai era aid seu. Se mira ensusi
de schimbarea ce sinflea inteensulu, dara nu cuteza sä spue
nimeni. El 1§1 pusese in gand ca, la hora din urma ce va juca,
sa intrebe pe acesta necunoscuta tine era, de unde venea, de
este fata on maritata, si se gandea ca de n'aru avea harbatii
sä o sera de nevasta. Cand, pert ca o naluca.
Fecioruld de imperatu remase ca unit zapacitil. Se intorse
acasa, dera eu gandulii era tote 11 densa. Tata-sad veYndu-Iii
tote pe ganduri ci tristii, nu scia ce sa-i mai faca sa-lii in-
veselesca ore-cum. Cand eta eA-1,1 poftesce la alta nunta de
imperatii, unde se si duse cu imperatd si cu fluid sett.
Ca gi la cea lalta nunta fecioruld de imperatd juca cu fata
cea necunoscuta si frumost care venise si la acesta nunta si
se prinsese in hora langa densuld. Dupa multe intrebari, alla
de la densa ca sedea tocrnal in spre partea aceea, incotro era
imperatia tatalui sett; clOra caci nu-i disese ca cede chiar la
densulu. Atunci fluid de imp&atil 11 fagadui sa o duca acasa,
data era singura, §i ea priimi. In sä tocmai cand era sa se sparga
nunta, ea peri de 11144 densuld din hora.
Se intorsera deci acasa imperatuld. §i cu al lui ; insa filar
lord se topea d'a'n piciOrele, si nimeni nu scia din ce pricina.
De si se -Meuse vilva ca fecioruld de imperatil este indragostitit
cu o dins, eld insa se apora inaintea tatalui seu ca nu scie la
sufletuld sed nimicd. Top vracii §i cititorii de stele se adusera,
§i nimeni nu sciu sa-i ghicesca reuld de care sufere. Unulii
dintr'enii dice ca e tema sa nu dohandesca
inteacesta imperatuld fu poftitil la o alts nunta de imperatd,
unde nu yoi sa se dud, fiindu ca ininna lui nu era de veselii, ci
se ingrija mai multit de fiulu sett Dar& data vedu ca fiulft sett
atita staruesce, ii facu voia. Acesta porunci la nisce credinciog
ai sei ca sa alba pregatitii la indemana cate-va cazane cu smola,
sa le fiarha in dioa nunti, si cand va fi in desera sa nterna pe
drumii smola. Dupa ce puse la tale tote astea, se duse la nunta.

www.dacoromanica.ro
 187

De emu incepu hora, fats cea frumosa si necunoscuti

veni ca din senind, si iara se prinse langd densuld.
De asta data era gatita si mai frumosii, avea nisce haine
de, la sore to puteal uita, derd la densa, ha. Juca fecioruld
de imperatil si se uita la (Musa ca la tind tires(' coptu. Si
de asta data o intreba, si ea ii tot respunse cam in_doil peri..
If fagadui si acurn ca se va lasa sa o clued acasd.
Gaud fu in desert la hora cea mai din urrnd, peri ca o
rnaiastrd de langd densulu.
Nu se pete spune cat(' de multti se mahni elu; cadu l
la.
path si zficea, lard sa -1 pots ajuta tine -va. Tata-sed aril 11
datil nu sciu catu aceluia ce art fi pututii sä-1 tarnaduiascd
copiluld. Gaud eta credinciosii lid venird cu und condurd..
Maiastra data se nomoli in smolt, mai bine lig conduruld
acolo de cats sa intardie.
Atunci imperatuld trimese pe credinciosii lui sa umble dim
casa in casd, si sa pue pe tote femeile sa se incalte cu aceld
condurd, si la care s'o potrivi, aceea sa fie sotia lui. Tata-
sed se invoi si elil la acestd °Wire. Se duserd, deci, credin-
ciosii lui, °card tots imperdtia, cercard tote femeile condu-
ruld, si la nici una nu se potrivi.
Audindil fecioruld de imperatil una ca acesta, se imbolndvi
si mai red. Apoi porunci ca sa incerce si femeile din curtea.
imperdtesca. La nici una nu se potrivi. Numal remase de
thtd gainAresa, pe care o uitaserd ; deed imperatesa, admen-
du-S1 aminte de dense, ii porunci sa se incalte si ea cu con--
duruld. Cana flu trase la Palcaiii, pare ca fu de acolo. Era
turnatd pe picioruLii ei. Ea incepu a se vaicara si a tagddui
ca nu era conduruld ei. Fecioruld de imperatil cum audi, po-
runci aduca, si cum o vedu strigd : asta este mamd..
Ea, de si tagaduia; dard intetita de rugaciunile imperatului,
ale imperdtesei si ale fiultd lord, in cele din urma martu-
risi ca ea este stapana condurului.
Pupa ce ii povesti a este dins maiastra, ca ild indra-
gostise de dud flu veduse la venatil, ca eld Anise o turtu-
rica, si ca acea turturicA era ea ; si data nu s'a ardtatil lua
www.dacoromanica.ro
 188

-sea turn este a fostfi ca, de va lua de barbatu unu omit' de pe

pamentu, tOta puterea ei piere. Mai spuse ca, spre a-1u putea
vedea m ii adesea, intrase gainaresa la denii, si ea tutu ce
ea Meuse, era puma] pentru dragostea lul.
Dupa aceea esi la scat* hatu de trei or in palme, si eta
o caruciora fara sa fie trasa de cal, veni; ea Pp lua zestrea
mime de scumpeturi dinteensa ; apol, curgendu-I siroe de
lacrami din oche, se intOrse si (Pose feciorului de impratil : eta-,
pentru dragostea t; me lepadti de puterea mea cea rnaiastra ;
numai si to sa me iubescl, precum to itthescil si eu. Dete dru-
multi carucitOrei si remase langa fiulti imp eratului, carele in
scurtit Limp, se facu sanatos. Apo! facu o nunta d'alea impe-
ratescile si dupa mortea tatalul sett, remasera ei in scaunulii
imperatiei, §i domnescil si asta41 data nu vorii 11 muritti.
Incalecaia p'o sea, etc.
NOTA. Acesta hasmu l'arna auditd de la o caIll de barbierd,
in copildria, mea. Publicatd pentru prima Ord in Legende sad Bas-
mele linmaniloru Partea I, 1872.

www.dacoromanica.ro
 XVII
FETC-FRUMOSCJ CU CARATA DE STICLA.

fostil odata ca nici odata, etc.

A fostii odata unit omit, caruia i se urise cu depr-
taciunile cetatilorti si se facuse sihastru. Vec,li ca veduse
elf ca tote nu e nimict de lumea asta 6rba §i d'aia
se dusese in sihastrie. Acolo elf pea vecini ferele padurilorfir
asa de bunii era elf la Dumnedeii, in catit tote dobitocele
i se inchinaii si ii lingeati piclOrele sand sa intalneau cv densul.
Intr'una din dile, ducendu-se elf la marginea riului, ce cur-
gea grin padurea aceea, ca sa se spele, vedu unit sicrinelt in-
chieatit si smolitt biue, et vine pe apa i se opresce de mar-
ginea uncle sta eta, §i indata audi ca orcaesce ce-va ca unit
copila5fi.
Statu pupal si cugeta ela, ca ce sa fie asta ? Dart dupa ce se
ruga. putint", ca sa se departeze de alb ispita satanel, data is-
pita arti fi, si dupa ce vedu ca oracaitula se intetesce, necurn
sä piark de dinaintea lui, prince a scote sicriaplit la margine.
Si deschidendu-la, gasi intr'ensula unit copilii micit ca de doe.
septemani. Cum ilu Ilia in brate, copilubl tacu.
Atunci sihastrulit multumi lui Dumnedeu ca i-a trimisu su-
fietti de omit cu care sa-1' mai petreca uritul in bungetuld ala
de codru.
De &tilt"' copilului gasi unit baerii le care citi pustniculit ca
acelfi copilt este flu alit unei fete de imperatfi.
De crescutii, ar fi voitu pustniculit sa-lit cresca, dart nevoia
era cu ce calf hranesct. Atunci plecanduil genuchil se ruga.
Domnului cu caldura, si indata rasari ca din pamintii din erbi
verde unit smochinit mare, cu rodele, unele in mugurit, allele
www.dacoromanica.ro
 190

In flore, altele In pergii, era altele copte si numai Lune de

mancatii. Delta copilulul Tema stersa din o smochina. si mance
copilasula, de se minuna si sihastrulii.
Asa flu crescu elu acolo, pina se facu maricelu, Incepu a
umbla si a manes si cate alta-ceva ce-i da sthastrula.
Dupe ce se mai magi, invela pustniculii pe (lulu sea de su-
iletil sa citesca, si sa-si adune radacini si alte verdeturi pentru
hrana. Si asa petreceaii el acolo in tihne, Para sa -: supere cine-
va, betranula inyetandii pe copila tote ceea ce scia elu despre
lume si ale lumii, copilulii ascultanda si baganda la capil
tote ce-ld inveta tats -sea celii data lui de susil.
Trecu asa cap: va ani. Cand, intr'una din clile betranula
spuse fiului sea ea o sa se clued la Eumnecieil.
Sa nu te sperii, dragulu met', ca are sa vie unit lee gres-
nicu sa-mi sape gropa, si to sa me bagi inteensa si se me a-
coperi cu pamintii. Apoi sa te sui in podula colibei mele si se
el d'acolo friula ce vei gasi si sale scuturi.
Anca vorbinda, pustuicula se culca si adormi somnulii celu
de veci. Baiatulii planse cu focu, ve;lendu-se singuru. ApoI
eta, nene, ca Leulu celu groznica venea racninda. I se facu
baiatului perulit maciur2a in capil de Irica; dare aducendull a-
minte de vorbele betranului, se lini.sti, si privi cum sapa gropa,
in care ela puse pe tata-see, si 1111 acoperi cu panainta. Dupa
ce baiatulii facu precum II clisese betranula, leulii se duse in
treba lui, si nu se mai intorse pe acolo.
Baiatula remainda singura, ratecindu-se prin desisurile pa-
dime, plangea si se tanguia- de ti se rupea rarunchii de mila
lui. i aducendu-si aminte de cuvintele betranului, tatalul sea,
se sui in podulii colibei, ga.si Mule, ilu lua si se dete josa
cu
A.mii uitata sa ye spuia. Dupa mortea betranului, smochi-
fluid se used de tow, nemal remainda de catil unii hustenii
pirlita, standu infiptil in pamintii.
Daca se dete josa cu friulu, baiatula ilu scutura, si eta ca,
se arata unit armasarii cu sese aripi si dice :

www.dacoromanica.ro
 191

Ce poruncesci stapane ?
Ce sä poruncescil ? respunse baiatule, is sa stai cu mine
aid ca mi-e uritil singure.
Ba nu, stapeue, D-ta sa mergi la lun.e, sa fad ce ti-oiii
dice eil, ca va fi multil bine de D-ta.
Se mira baiatulit de spusele calului. Vetjt ca elu nu scia ni-
midi de ale lumii. Se mai mira o tend candit ii spuse ca trebue
sa fie imbracatii. Si dupa povata calului, baga mama in urechia
lui cea stAnga si sc6se nisce halve, cu care se imbraca.
Si incAlecandii, ilu duse calulu la unit orasil si trase la unit
hand. Se mill elu de tote ce vedea si lua aminte la totit ce
facea cei lalti omen!.
Eard dupd ce trecu cate-va elile, in care si baiatulu se mai
deprise cu lumea, calulu ii clise ca trebue sa-si faca si den-
suld unit capeteiii. Pentru aceasta ii ;rise sa se lege la oche, si
incalecandit, sbura cu densulfi, ca vantuld, ducendu-se inteunit
dambit si se opri acolo. Apoi i1 disc:
Stapane, descaleca, si cu Muhl in maim apleca-te si is
de pe jotu ce ti-o da de mina si umple -ti sinurile.
Asa orbesce, ce naiba o sa apucil ? Mai bine aril' fi sa
me deslegit la ochi, respunse baiatulii.
Sa nu fad una ca asta, vai de mine ! ca in clipa ce vei
deschide ochil, cu morte ye! muri, ii clise calulii.
Baiatulii asculta. Descaleca, dard friulil din mana nu-le 1A-
sa. Se plea josil si cu cea laltA Juana lua pe nepipaite, tote.
ce putu apuca, isl umplu sanurile, incalecA si porni innapo!.
Acasa data ajunse si se deslega la och!, ce credeti ca mi -t1
eclu, boieri D-vOstra ? numal pietre nestemate, una mai fru-
mesa de Mu alta, una mai mare de catii alta. Eli nu scia
ce suntu alea ; se juca cu densele ca copiii cu pietricelele. Ca-
luld lag ill invata ce sA Lea cu ele.
Zua numal cate-va si se duse pe la negutatori de le schirnba
pe ban!. Plati la hand, 41 cumpara cele ce Ii era de ti ebu-
inta si -1 mai si rarnase.
Acura calulil flu invata ce sa mai fad. ha invata sa alega

www.dacoromanica.ro
 192

'vr'o cite -va pietre din cele mal marl si mai frum6se si sa le
duca in darti la imperatulti loculul aceluia.
Si elu facu asa.
EarA data se duse la imperatulti cu darubl, si veclu ca flu
priimesce imperatulti cu mare cinste si alatil II pretuiesce
darulti, elu spuse ea mai are Inca mune.
Se sperie si imperatulil de atita bogatie ce veclu la baiatil
lug in nume de bine.
Nu era prmonie la carte, unde sa nu fie si elti chematii..
Nu era paradie on veunti alaiii salt serbare, ca sä nu fie si
ellt acolo.
Adl Asa, maine asa, elii lacy cunoscinta cu toll fiii de domni
si de hoer! si invela de la densii, is numal asa audindu si ye--
clendu, tote obicieiurile : cum sa manuiasca sabia ori palosulit,
cum si rasucesca busduganulti, cum sa intincla arculu si sa o-
chiasca, ba Inca ii si trecu, ea era destept baiatulti, iscusitil
si numal spirtti, ca unit romanii verde ca bradulti si mandru
ca stejarulti.
Tote bune. Numai de mail luau nu-si putea da elu semi. Ca
de ce adeca imperatulti era tau tristu si tanjea firea lute-
onsubl. inteuna din Bile nu schl cum iI veni in! bine .si prinse
a -lu intreba :

Imperate, chose elu, tote bunatatile de pe lume a!, toll ti

se inchina ca la unit mare imperatti, ce ai la sufletulii MA de
esti tete fara cheflt. si mahnitti ?
El, dragula meh, ce sa ama ? Ia nisce pecate de la Dum-
necleil amu avutti sa tragu pe lurnea asta, si acumii m'amti a-
junsd. Aveamil o fata si do! Met' si parte de el n'amti avutti.
Un spurcatu de smelt mi-a furatti fata si nu pot da cu mina de
urma ei, de locti, de loch, Doe ostiri aruil trimisd, inpreunk
cu fiii mei si toti cu totulti s'ait prapaditil. Nevasta mea, im-
peratesa, s'a sfarsitil de dorulti copiiloru, si eu nu e departe
pana sa me ducil sa me impreunti cu dansa, ca ulte, simtu ca
abescii din cli in di, si nu-mi ma! dainima sä me veselescti
Baiatulti tacu si -I paru reh ca aduse vorha despre lucruri
atatu de mahnitore sufletulul Imperatescti.
www.dacoromanica.ro
 193

Daca se in-terse acasa la dansulu, spuse calului cele ce aft&

hi-ld intreba, a nu e chipil a see-le pe Can din mana smeilord.
Ca luta 11 respunse :
Ce no se pote pe lumea asta ?
Insa ca sä scapi pe fata din mina smeului, cam gred lu-
cru este, din pricina sgripsoroicii de ma-sa, a este §i vra-
jitere de inghiata §i apele.
Atita fu destuld baiatului sa afle. Eld nu voi sä scie greti
ne gred, §i se duse drept la- imperatulti.
Mai aduse vorba anca ()data despre copiii lui cei perduti,
cerceta mai cu d'amanutuld despre densii, apoi dise :
Me void duce sa ti-i aducti ed, marite imperate.
Fugi d'acolo, voinice, II respunse imperatulti. Nu-ti mai
perde tineretele in de§ertd. N'a pututil face nimicil novaculti
med ; n'a putut face nimic arapuld meu, data inca-mi-te tu, and
copild necercatti in ale resboiului. Novaculd avea darulti de
culca la pamintil o este intrega, de se facea o movila inalta
cats era ea de mare, cand aducea o data mana de o da la spate,
§i apoi el se punea de sedea d'asupra movilei. Arapuld meu
avea daruld de a inghiti o (*ire cat de mare, dud sorbea o-
data, si apoi o da afar& ca si mistuita. Si totini si ei s'ati re-
pusii ducendu-se cu fiii mei la reshoiti.
Void cerca §i eti, marite irnperate, data imi ye! da voe
Du-te, baiete, data to trage ata la morte.
Si luanduil dioa bung de la imperatuld, voiniculd se duse
la caluld seri ai-i spuse tote. ce audise de to imperatuld, si tcltd
ceea ce Notarise eld sa faca.
Sa mergemii, respunse caluld, tug cu cugetulti tots la
Dumneded, si elu nu ne va lasa sa perimti.
Vedi ca nu scid de ce, dara voiniculd simti ca par'ca fata im-
peratului sa fie scrisa lui, §i par'ca nu mai avea odihna in Ose.
Se pregati si porni. Si merse, si merse, gi merse, di de vara
pins 'n sera, ca cuvintuld din poveste, care d'aci incolo mai
frumosil este; ping ce ad ajunsd la o poiana verde §i desmier-
datere. Aci data statura in popasd, prinse a se sfatui cu ca-
ce §i cum sa fad ; era Wahl, ca and nasdravand ce era
www.dacoromanica.ro 13
 194

ell, 11 spuse cum sä apuce lucrurile co g merga la isbanda, la

dor de copila blanda.
Si mai merse ce mai merse, si ajunse la palaturile sme-
Oicei. Aceste palaturi eraii cu totulii §i cu totulil de sticla, si
stralucea de, la sore te puteai uita, dara la densele ha.
Pins a nu intra in curple palatului, statura si spionara, ca
sa scie de cum stait lucrurile in acesta curte. Trel dile si trei
nopti umblara prin prejma palaturiloril, §1 mai ispitindu, a-
flag ca Smeoica cu Smeul nu erail a casa.
Atuuci Fet-frumosa glare intra in palaturi si se opri dreptii
la scars. Fata cum ii vedu, ei afara. Vorbi cu Fet-frumosii
d'a'n calarele, §i se intelesera la cuvinte. Fata vNendii ca are
a face cu unit vitezii, intra in camard, lua cu (Musa o gresie,
o basma cu chenarii pe margine §i o perie, e§i repede din casa,
se puse pe calubl lui Fet-frumosil §i o luara la sanatOsa.
Cum pilira pragulil portii, incepura curtile ..i palaturile a
haui, de sa. feresca Dumnedeil I Si audinda smeOica de unde era
dusa, intr'o clipa se intorse acag. Aci data sosi si vedu ca.' fata
este rapita, se lua dupa den0i, si gonesce-T, §i gonesce-I, pina
ce, dint era sa pue mina pe '0, fata arunca peria inaiutea
SmeOicei §i indata se Mu o padure mare si desa, de nu putea
puiil de pasere se resbata printeensa.
Smeoica facu ce facu, rose la copaci, caprindu-se din crag
in crag si strecurandu-se prin desi§ia pina ce trecu dincolo
si sa te tii dupa den§ii !
Calubl sbura ca ventulii ; dara smeOica venea dupa den§ii c a
gandulil. Cand g pue mina pe den0, fata arunca in urma ci
basmaoa. 0 data se facu o apa mare, mare de d'abia i se vedea
margins §i de jut."'" imprejurti inconjurata cu foci'. Smeoica se
facu luntre §i punte §i trecu. Dete prin foal' si prin apa, .i dupa
(16'01 totii dupa den0i, si din gong nu-1 slabea!
N'apucase calulil sa se departeze o bucata de loci"' mai de
domne-ajuta, §i eta ca sme6Ica era 11 ajunse.
Atunci fata arunca d'an fuga, §i gresia. Odata se facu intre
den.ii §i arneoica unit munte, numal si numai de piatra.
S.neoica crapa de necazil, §i nu mai vedea inaintea ochilorti
www.dacoromanica.ro
 195

de catranita ce era. Incepu a se sui pe munte ; dark asi I unde

era pomana aia, ca a se pal urea `? Muntele era dreptil si
piatra lustruita, ma rogu, ca o gresie ce era ea. N'avea unde
pune piciorubi, ca a se sprijinesca. Cand se atingea de ate
unu coltu de piatra, carnurile ii sangera, cad era ask de ascu-
titu de taia ca
In cele de pe urma, mai catarindu-se din stein in stein, mai
41'a bu§ele, ca o lipitore facu pe draculti in patru si se urea
d'asupra muntelui. Rtil-frurnosil eta in pole cu arculti in
rand. Smeoica cum se veclu in verful munte]ui, resufla o tons,
§i invirtejindu-se la vale, se lAsa ca o furtuna.
Fetii-frumosil cum veclu una ca asta, instrund iute arculd,
pu8e sageta si o lua la &Rare. Cand ii veni bine, dete drumulit
arcului si o sageta drept in ochiti. Smeoica odata dete unu ti-
petu de se cutremurd muntele, si numai ea venea d'a rosto-
gemendu. Candajunse jost, se facii mototolti de durere.
Fetit-frumosti, cu busduganplii in mans, se apropie de densa, ii
mai dete vr'o cate-va lovituri d'alea indesatele ca nu murise,
Ana.
Atata mai apuea sa click Smeoica (cM'ai mancatil fripti ! fe-
cior de lele ce mi-al fostii», cased gura de trei on si and II
esi sufletulti din ose, se respandi o duhOre de nu putea nimeni
sä stea langa densa. Alibi de spurcata ce era, dihania 1

Fetii-frumosti si fata de impkratil nu mai puteail de bucurie.

Ei voira a se intOrca acasa la imperatulti, care it ntepta
cu mare nerabdare.
Dana calulii le respunse
01 of tine se pripesce, se parlesce. Trebue intaiu sa omo-
ramu pe Smek, fiulti smeoicei, caci pina va fi acesta d'asupra
pamintului, pace de elu nu yeti avea. Apoi sä sculamti din
mormintii pe fiii de imperatii Si (idea ce i-a prapaditiA Smeoica
cu farmecele sale, si ask cu totti avutulti Smeilorti sa ne iutor-
cemu acasa.
F6tii-frumosil prinse voiosil a se lupta cu Smeulti, gi porni
din non la palaturile Smeoicei.
Smeulti ntepta inarmatii sa vacia ce isbanda facuse masa
www.dacoromanica.ro
 196

Cand insa veclu pe F6til-frumosii viindii ca unil voinicti Cu fata

langa densulu pe calti, i se taie maInile si piciorele : P'aci,
p'aci era sa se piarcla Smeulii de parere de WI, ca se repusese
muma-sa. Dara imbarbatandu-se, stain locului, ca sa se is la
lupta cu retil-frumosii.
Acesta atita astepta. Vali a ilii inv6tase calulti cum sä
merga la lupta, si cum sa faca.
Se apucara decI la tranta. Si lupte-se, si lupte-se, cli de yard
pina 'n sera, si ca sa se dovedesca unulil pe altulti; nici ca se
pomenea.
Veclendti Fettl-frumosti, ca 1I apuca noptea, odata se opinti
din tote puterile, ridica in susii pe smell, si adqcendu-b1 ilti
bags in pamintii pina In gatil si tinendu-lii acolo sub piciorti
si cu sabia gold in mans ridicata d'asupra lui, HA intreba des-
pre fratiI fetei "si despre °stile trimise.
Smeulti, creclenda ca sa-bi erte de la mOrte data i-o spune,
response :
Movilele de parninta ce al intalnitti pina aci suntii fratil fe-
tel imperatuluI si °stile lui. Hrisovele legaturei 'aril mail pu-
se intr'o cutie de argintii si pastrata pe polita de dupa soba din
camara mamei ; tine ..le va lua si le va citi d'asupra acelorti
movile, ca sa deslaca facutulii lor, legatura vrajelorti se va des-
lega si tots vorii invia ca si cum n'ar fi fostti leg*. de sand
pameatubl.
Atata trebuia lui Fetil-frumosil sa scie. Ii reteza capulti si WI
lasa acolo corbiloril sa-lii manance.
Si intrandil in palaturile smeoicel, fata, care ochise cutia cu
pricina, se duse drept ca pe ciripie, puse mama si o lua. Cand
solo ce sa vacla 7 cate movile era atitea si chrisove.
Acumil alts nevoe. Cum sä glucose& chrisovele movilelorii,
Se hotarara sa merga la sate una din ele si sä citesca tote chri-
sovele de legatura, pina va da peste acela al movilel aceleea.
Tocmai acum isl veni si Fetti-frumosti de acasa. El bagase
de sema ca aceste movilite de pamintu gramaditil se cutremu-
rail and trecea pe Tanga densele; dar nu-s1 putea da sema
ca ce sa fie.
www.dacoromanica.ro
 197

Si intorcendu-se stete, la cea intaiu movilita ce intalni, ceti

zinu chrisov, citi altulu, nimicti I mai citi inch unulu, si Inca
unultr; pasamite acesta era chrisovul prin care se legase vrajele
movilitei de fag, ca uumai, mare, unde incepu movila sA se
eutrPmure apoi sa se legene, de parea ca vrea sa se des-
gradineze de parnintil, si in cele din urmA, peri, si in locu -1
remase una tined' fedora de imperatil, viii nevatAmatil.
Acesta cum deschise ochil, se uita imprejurii, si clise :
Oh! soru-mea, darn greti soma. dormar I
Greti, fratele metr; si ai fi mai dormitir to multit si
bine de nu venea omuld acesta, trimisir de la Dumnedeir,
sa ne scape de la robie.
Atunci intorcendu-se &Are Fetil-frumostr, Ii elise :
Ori tine vei fi, frate sA ne fii.
Frate pinA la morte, respunse Fetal- frumosil.
Si imbratisandu-se, pornirA si pe la cele-lalte movile si la
tote tail asa IAcura. Invie pe cold-Ian frate, pe novacil, pe
arapti cu tote °stile lor.
$i se facu o bucurie mare intre densii de nu se pate spune.
ietuld Fetti-frumosti, umbla din mans in mama, cad top:
voiair st -It imbrAtiseze de multumire.
$i intorcenduse din noir la palaturile smeOicei, plesni de
patru pArp ale curtiloril cu unir biciu, ce era dupA use in
cuiti, care se fAcu unti meriu de auril; Fetil-frumos iii bra si ilu
bags in gnu. Apol eltr, impreuna cu fata, se puserA in careta
smeoicei care era numai si numai de sticlA, cu cal cu totil
(le sticla, si se intOrse la imp6ratulti cu alaiir mare.
Grind venira olacaril si spusera imperatului ca i se intorcil
tot: fiii lui inapoi cu osti cu totti, p'aci p'aci era sä se piarcla
de bucunie. Isi tinu insa firea si le esi inainte, tale d'o
DarA-mi-te cand se veclura! Nu scia bietulti imperatil pe
'care sa imbrAtiseze mai antaiti. $i cand imbratisa pe cite
wr'unulti, pard nu-1 mai venea sa se deslipesca de densulti.
Intrandil in orasulu imperAtescil, alaiulu Se orAndui astu-
felu : intaiu venea ,pedestrimea, apoi calultr lui Fettl-frumosti,
dupa care era Fkii-frumosir cu fata imperatului in careta sme-
www.dacoromanica.ro
 198

(Heel cea de sticla, de o parte si de alta fiii imperatului ca

la'ri, si apoi calarimea, in capd cu novaculd si cu arapuld.
GlOtele se imbulzea si da unulit peste altulii, care. mai de
care sa vada pe mantuitoruld fiiloru imperatului, si toti cu
unit glasti strigatt, c5. elu O. le fie imperatti.
Dupd ce se cununa Fetil-frumosit cu lata imperatului, acesta
fiindu si betrand, se cohort din scaunuld imperatieI, si se
urea Fetti-fruunosil.
Si domnira in pace si in liniste laud* de popor, pins in
;Tina de astadi, de n'orii fi email.
Era eu incalecaiu p'o sea etc.
NOTA. Comunicata de frate-meu George, si povestita de o calla de
pantofara, lucratoru pe podula Bellicului pe la 1856.

www.dacoromanica.ro
 XVIII
BALAURULU CELU CU SEPTE CAPETE,
fostit odata ca nici °data; etc.
143 A fosta o data intr'o tera unti balaura mare, nevoe
de capti. Elu avea sepLe capete, traia lntr'o grOpa, si se
hranea numal cu Omeni. Gaud esea elu la mancare, Vita lumea
fugea, se inchidea in case si stl ascunsa pans ce-si potolea 16
mea cu vre-unii drumetil pe care flu tragea ata la mode. Tot):
Omenii locului se tanguiati de reutatea si de frica balaurului. Ru-
gaciuni si cate in lung si in sore se fa'cusera, ca ca scape Dumnecleti
pe biata omenire de acesta nesafiosii balauril, darn in dpserta
Felt' de felt' de fermecatori fusers adusi, tug remasera
rusinati cu vrajele loru cu tota.
In cele de pe urma, data veclu imp6ratulti ca tote suntfi
in desertii, hotari ca sä dea pe fiica lui de sotie si jumatate
imperatia sa acelui voinica; care va scapa fere de acesta
urgie, si dete in scire la tots lumea hotararea sa.
Ears dupa ce se duse vestea in Ord, mai multi voiniel se
vorbird sa merga impreuna la panda si sa mantuiasca fera de
unii asa balauril infricosatil. El se infelesera intre (Musa ca
sa faca una focil la marginea cetatii, care era mai apropiata de
local unde traia balaurula, si in care cetate era si scaunula
imperatiei, si acolo sa stea sa privegheze pe rancid ate unulti,
unuld, pe canda cei- lalli sa se odihnesca ; si ca nu care cum-
va cela ce aru fi de panda sa dOrma, si sa vie balaurula sa-
manance d'a gata, Newt' legatura ca cela care va lasa sa se

www.dacoromanica.ro
 200

stings foculd, sa fie omoritil, dreptu pedepsa, data va dormi

cand aril trebui sa fie desteptil.
Cu acesti voinici se intovarasi si und omii verde, puid de
Romani', scii colea, care audise de fagaduinta Imperatului si
venise sa-si incerce si elu noroculiz.
Pornira, deci, cu top, t i alesera und loci' aprope de
gropa, si se pusera la panda.
Pandira o di, pandira doue, pandira mai multe clile, si nu
se intampla aimicu. Ears cand intr'una din Mile, cam dupa
sfintituld sorelui, pe cand era de rand vitezuld nostru sa
pandesca, esi balauruld diu grOpa 0 se Indrepta calve voi-
nicii cari dormeaii pe langa toed.
Vitezului care priveghia, i se facu inima catii und purice,
darn, imbarbatandu-se, se repedi, si unde se arunca, mare
asupra balaurului cu sabia gela In mans, si se lupta cu den-
sulil, pans ii veni bine, si hirst ! ii taie und capd, bust ! si-I mai
tale unulii, si asa cate unuld, cite unuld, pana taie sese capete.
Balauruld se svarcolea de durere si plesnea din coda, de
to lua ilori de spaima ; vitezuld nostru Insa se lupta de mOrte
si obosise ; era tovarasii sei dormeail dust.
Pack' vedu eld ca tovarkii sei nu se destepta, 1s1 puse
tote puterile, se mai arunca o data asupra grozavului bala-
uril pi-I tale si capuld ce-i mai ramasese. Atunci und singe
negru lass din ea, flail spurcata, si curse, si curse, pins ce
stinse si fool si tutu.
Acura ce sa faca vitezuld nostru, ca sa nu gasesca foculd
Mind, cand s'ord destepta tovarkii lui ; cad legatura le
era ca sa om6re pe acela care va rasa sa se stings foculd.
S'apuca mai intaid si scose limbile din capetele balaurului,
le bag,s in sine si iute, cum putu, se sui intr'unit copaciii
fnaltd, si se uita in tote partite, ca de va vedea unde-va vr'o
Aare de lumina, sa se clued si sa corn nitelu foci', ca sa a-
tile 0 elf" pe aid lord, ce se stinsese.
Cats lute° parte si intr'alta si nu vedu nicairI lumina. Se
mai uita °data cu mare bagare de soma si ;Uri intr'o depar-

www.dacoromanica.ro
 201

tare nespusa o scbintee ce abia licaria. Atunci se dete josii si

o porni inteacolo.
Se duse, se duse, pand ce dete de o pddure, in care intalni
-pe Murgild, si pe care ilii opri in loci', ca O. mai inta'rdie
nOptea. Merle dupd aceea mai departe si dete peste Miada-
nOptea, si trebui sal o lege si pe densa ca sal nu dea peste Mur-
gild. Ce sal faca, cum O. drega ca sal isbutesca ? 0 rugs sal -i
ajute a lua unu copacid in spinare, care, dicea 61, ilu taiase
de la radacind: o inveta elu sal se pus cu spatele sit impinge,
pe cAnd eld totii cu spatele la copacIti de ceea-l-altd parte va
trage cu mainile, ca sal -I pice in spinare, si sa-ld is sal se ducal
la treba lui.
Miadd-nOpte, de mild si de rugAciunea ce-i fAcu, se puse cu
spatele la copaciuld care 1-111 ardid vitezulii, si pe cAnd im-
pingea, eld o legs de copaciii, cobzd, si porni inaintea, ca n'a-
yea vreme de perdutd.
Nu facu multi tale si intalni pe porn& ; dart lui Porild nu
prea ii da mesii a sta multi de vorbA, cfici, dicea &A se duce
dupd Miada-nopte, pe care o luase in gong. Facu ce fAcu ei-M
puse si pe densuld la bunt rAnduiald, ca si pe cei-l-alri doui,
dar cu mai mare batae de capti. Apoi plea inainte si se duse
pant ce ajunse la o pesterd mare, in care ddrise foculd.
Aci dete peste alte nevoi. In pesters acolo traiau nisce (5-
meni uriasi carii avead numai eke und °chid in frunte. Ceru
foci' de la densii, dar ei in loci]. de foci', puserd mina pe den-
suld §1-111 legard. Dupa aceea asedard si und cazanii pe foci'
cu apA si se gateau sal -lii ferbd ca sa-ld manance.
Dart tocmal cand era sal -ld arunce in cdIdare, und sgomotu
se audi nu departe de pestera aceea ; toli esird, si Ward pe
unit betrAnu de ai lord ca sal fact asta treba.
Cum se vedu vitezuld nostru singurd numal cu unchiasuld,
II puse gandd red. Unchiasuld fit deslegd ca sal -1i' bage in Ca-
.zand ; dart voiniculd indatd puse !liana pe und taciune §i-ld
asvirli dreptti in ocbiuld betranului, flu orbi, si apoi Lard sal -1
dea -ragazil a dice nici care I II puse o piedeca ei-1 facu vintd
in cazanii.
www.dacoromanica.ro
 202

Lua foculu dupa care venise, o apuca la sanatosa, si scap&

cu fala curata.
Ajungend la Vorila, 11 dete drumulii. Dupd aceea o tuli la fug&
si fugi pins ce ajunse 1a Miacla-nopte, o deslega si pe (Musa,.
si apoi se duse si la Murgila pe care flu trimise sail vaclA
de treba.
Cand ajunse la tovarasii sei, ei tad mai dormeati. Nu in-
cepuse, vecli, 'Inca a se areta albulii clilei, atatti de lungs fu
noptea, flindri-ca Voiniculti ti oprise cursulii, si asa avu timpti
destulti sa colinde dupa foculti care ii trebuia.
N'apuca sa ate foculti bine, si tovarasii sei desteptandu-se
clisera :
Dara lungs nopte fu asta, mei, vere.
Lunga da, vericule, respunse vitezulti.
*i se umfla din fele ca sa aprincla focull
Ei se sculara, apol incepura a se 'ntinde si a cassea; dna.
se cutremurara cand veclura namila de lighiona langa densii
si unit' lacti de sange eatti pe colo. Sgaira ochii si cu mare
mirare laggard de sena ca capetele balaurului lipsescu ; era vi-
tezulii nu le spune nimicti din cele ce pafise, de tem& sa nu
intre ura intre densii, si se intorserd cu top In orasti.
Cand ajunsera in cetate, UFO lumea se veselea cu micil cu
mare de uciderea balaurului, da lauds sfantului ea trecuse
noptea aia Lunga, mai ajunsera odata era la clioa si ridica pird
in 'naltulii cerului pe mantuitorulil lore.
Vitezulti nostru, care \recluse si elu lipsa capetelorti, nu se
framanta de locil cu firea, fiindu ea se scia curatti la inima,
si porni catre curtea imperatesca, ca sa vacla ce s'o alege cu ca-
petele fara limbi ; cad elu intelesese ca aici trebue sa se joce-
vre-o dracie.
Pasami-te, bucatarulii Imperatului, unu figanti negru si bu-
zatti, se dusese d'a minune sa vacla ce mai ala, bala, pe la Re-
call ce stair de panda. Si daca dete peste densii dormindii .si
peste dihania spurcata fara rasuflare, OA se arunea cu satArul.
de la bucatarie si-i taie capetele. Apoi merse la imperatulii en
capetele si i le arata, falindu-se ca elil a facutu isbanda.
www.dacoromanica.ro
 203

Fara imperatulti dna velu ca se Infatiseza bucatarulit curet

cu isbanda, facu o masa mare, ca as -ld logodesca cu fie-sa, si
pusese in gandti sa faca o nunta, unde sä theme pe top fm-
perati I.
Tiganulti arata la tots lumea hainele sale pe care le urn-
plusese de sange, ca sä fie creclutti.
Gand ajunse vitezulti nostru la palatti, imperatulft cu voie
luna sedea la masa ; era cioropina sea in capulti mesei pe
septe perne.
Cum ajunse la imperatulti, fi Vise voiniculti
Prea inallate imperate, mil auclitti ca ore -tine s'ard fi
laudatti catre Maria Ta ca elu arit fi ucisti pe balaurti. Nu e
adeveratil, Maria Ta, eti snafu care fame omoritti.
Minp, mojicule, striga tiganuld inga mfatii.
Si poruncea slujitoriloril sa-id dea afara. Imperatulii, care
nu prea credea sa fie facutti figanulti asta voinicie, Vise :
Cu ce pop dovedi Visele tale, volnicule?
Pisele mele, respunse vitezulti, se potil dovedi prea bine;
poruncip numal ca mai intaifi sa se caute data capetele bala-
urultiI, care sfaCt colea la iveld, aft si limbile lord.
SA caute, sa caute, Vise bahnita.
Eli Insa o cam bagase pe manta, dara ce prefacea ca nu -i
pas&
Atunci cautara, si la nici unulti din capete nu gasira limbs;
era mesenii Inmarmurira, cad ce va sa Vica asta.
Tiganulti, care o sfeclise de tote, si care se caia de ce n'a
cautatu capetele in gura, mai nainte de a Le aduce la impe-
ratulti, striga
Dafi-lft afara ca e unit smintitu si nu scie ce vorbesce.
Imperatultt insa Vise :
Tu, voinicule, va sa Vica ne dal sä intelegemti ca acela_
a omoritti pe balaurti care va arata limbile.
Fugi d'acolo, imperate, Vise liganulu care tremura ca
varga si se 'ngalbenise ca cera, nu veVI ca caliculii asta este
unt. desuchiatil, care a venitil aid sa ne amagesca?

www.dacoromanica.ro
 20i

Gine amagesce, respunse voiniculii lini;titil, sAlI is pe-

clepsa.
Elii incepu apoi a suite limbile din dna ;i a le areta la tot&
-adunarea, ;i de Cate on arata cate o limbs, de atatea on cadea
;i cate o perna de sub liganti, pang ce, in cele din urma, caclu
-0 elil de pe scaunti, atatti de tare se speriase dihania.
Dupa aceea voiniculti nostru spuse tote cite a WW1, ;i cum
a iambi de a finutti neptea atatil de multil timpti.
Nu-i trebui imp6ratulti sA se gandesca multti ;i sa vaclA cA
voiniculti care vorbia avea dreptate ; ;i cum. era de superat4
pe 4iganti pentru mi;elia ;i minciuna lui cea neru;inata, po-
runci, ;i numai de atu se aduse doui cal neinvelafi ;i duoi
sad de nuci ; legs pe liganil de cOdele cailorti ;i sacii de nuci
.;i le dete drumulti.
El o War/ la NO prin smarcuri ; ;i unde cadea nuca, cadea
vi bucafica, pans ce s'a prapaditil 0 liganti ;i. tail.
In urmapregatindu-se lucruri le, dupa cate-va Pe facu nunt6
mare, ;i lug Rot-Annul:a nostru pe fata imperatului de sofie,
-;i tinu veselie mare ;i nepomenitA mai multe s6ptemani, pu-
indu-lti ;i in scaunulil imperatiei ; era fata lacramh ;i mullumi
lui Dumnecleil ca a scapat'o de slutenia pamealului, de hara-
pina spurcatA.
Eramil ;i ell p'acolo ;i.dedeamil ajutorti la nunta, unde ca-
Tamil apal cu ciurulti, era la sfar;itulti nunteI adusera unit'
co;ii de prune uscate sA arunce in ale guri cascate.
incalecaiii p'o ;ea, etc.
Povestitti de tata intre 1838-1842.
NOTA. Publieatu pentru intaia ora in Teranulti Bomanu din
'1862; a doua ors intr'o brosuricA, Basme sail Povesti populare;
a treia Oril in Legends sad Basmele, Romanilor, Partea I, la 1872

www.dacoromanica.ro
 XIX

NUMAI CU VITELE SE SCOATE SARACIA

DIN CASA

Al j Costa o data ca nici odata, etc.

° A fostil odata unit Walla di-lf chema Negoie. Acestil
Wand era omit voiniea si harnicit. Nu-ipasa lui de nu
scia tine de art fl fosta. Vedi ca-si cata de munculita
10, 114 platea dajdia, se avea bine cu toti din satit, si cum
facea elu, ce dregea elt, se chivernisea °multi ca sa-1 ajunga
agonisela muncei sale pentru multa vreme.
Ti veni vremea de insuratore, si, ca totil crestinuld, isi Men
si elu randulii. Ce sd ver.11. D -tai odata cu nevasta, se strecura
in casa lui si saracia. Ea gasise unit tront v chit, urgisitit in-
Vilna collit din bordeiulit Negtilui, la care nimeni nu lug amin-
te, si acolo, pe &nada, Saracia isi facu culcusulu. Sta grecesce
pe tronii ca it e cjiulica si nopticica de mare, si din locit sA se
misce, ba. Pasami-te tronula era gold, nu mai punea omenii
inteensulit nimicu, atatit era de vechia si de odorogita.
Bietulit Negoie vq.0 ca incepe a da inclaratii, lucrurile nu-i
mai mergeaii strung Ca mai 'nainte ; se lug de ganduri, fiind-ca
elf se scia ca muncesce si mai si de rata inainte; si de la
o vreme incoa, doue in teal nu putea lega. Se spetise, bietulit
omit muncindt, si sa salte si ela ceva, te-asi I catusi de Mil t
ferita santulit
Ba ping inteatata ajunsese, in catit sä-la impinga pacatele-
sä se gandesea ca sa-131 faci sema singura ; vecli ca draculii n'are
de Incru, ela nu face biserici on puturi pe la raspantii.
www.dacoromanica.ro
 206

Se sbatea, bietula °mil, cu mintea si cu trupuhl, §i par'ca

era unu facutii, mergea din paguba in paguba, de ajunse in
sapa de lemnfi.
Totii satuld 1111 luase la ochi : ild vedea lucrandii dud la
aide neica Burcila, cand la ale0I on la frunta0I satulul,
cand la taica popa. Totfi-d'auna gasea elu de lucru ; la toll
muncea §i la toll sporea lucrulil lui.
Cand insa muncea §i pentru dansulii, munca nu-i da in
_sprit De venea apa mare, araturile lul le ineca. Daca vr'unti
prapadh de la niscai-va lighione, orl de la ciorl cadea peste
semanaturile megiasilor, ale Jul era stinse cu desavar0re ; de
batea piatra holdele, apol pe ale lul le amesteca cu Omen-
tula, de nu se mai alegea nicI prafulti de densele; ha une
orl porumbulfi se taciuna, ba lacuste, ba potopil, ba tote
relele numai pe eapulii lui cadea.
Satenii, megiasii lui, pusera mana cu totii de mai multe
on sa-I dea cafe vr'unti ajutoril, sa-i faca cafe vr'o claca ; dar
tote in deprtii, a nu -i epa in de bine nimicil ; in cele din
urma si vecinii §i tow satulu flu parasira. Toti cu totulti
ea ca na I-a fost oranda si credeaii GA trebue sa fi caclutii
asupra capulul Ini vr'unil blest emu de la Dumnecleil.
Ajunsesh omulit sa-gi urasca Pele. i asa cu sufletulil ama-
TAW seciendil intro dinnineca cu luleua in gura si gandindu-se
cum sail curme viata, ca unulii ce i se urise cu saracia, eta
ca vine sotia Jul §i 11 spuse ca peste pupal are sa fie tats.
Eli', ridicandu-0 ochii la sotia lei, i se pare ca vede o
-slutenie de fiinta ctandii grecesce si ghemuita pre tronulii
celu vechifi §i ne intrebuintatii. Se free/ la ochl, se mai uita
°data, si ce sa va;la 4 0 sfrijita de lighioie, mai urita de cat
ciuma, cu barba adusa de parea ca sta sa o apuce de nashi
cu ochil numai scovarliile, perulu II sta in capil de par'ca aril
fi fostil pus cu furca, mainile el reschitore zole, cocopta si
eucuiata, de semanil pe lume numai avea.
and veclu elu o asa nemetenie spurcata standh ca o cobe
rea in easa lul si pe tronulii lui, unu §erpe rece II trecu prin
sine. Elu insa isi tinu firea, gi merse dreptii la ea, intreband'o,
www.dacoromanica.ro
 207

Cine esti tu, ice caup aid?

Eti suntil Saracia, respunse ea, si am venal."' nepoftita.
EsI afara din casa mea I
01 o stai ca prea to pripesci, voinicule, II respunse SA-
I

raciea ranjindit la densula cu batjocura. Ca sä scop saracia

din casa, trebuie sa ai ce pune in loculit ei.
Si rfinjindk and odata, ii arata nice colp, de care s'ari' fi
eperiatil si draculti.
Bietulti omit tacu si inghiti galusca. Cugetulti ca are sa fie
'rata, vorba ca trebuie si alba ce pune in loculti Saraciei, ii
_Junta gandulif.
Elk voia sa gonesa Sa'racia din casa lui, caci nu putea mi-
etui infruntarea ce i o Meuse ea, si apoi nu se indura sa-si lase
odrasle pe mainele cele blestemate ale Sdraciel.
Din nou se puse pe munca,munca jidovescase svarcolea
omulft si in drepta si in stAnga, noptea o facea di, da [si din
maini si din piciare, cum so dice, si felosu nici catti negru subt
unghie. Nevoile ilu napadea din tote partile, si elit nu mai scia
ce sa facd. De ate on intra in casa, de atatea on si sfrijita de
Saracie ii ranjia in bataie de jock.
Inteuna din dile eta_ ca si nevestei ii abatuse sa faca, si
nascu unit dolofanti de copilfi, sanatosti si voinick ca tata-seit,
Acum ce sa faca elk? parale n'avea ; de morn nici catit sa
orbesed un serece, ce-va tole, on veunit dichisu in casa lui.
tufa! Nimicti, dara nimick n'avea de ce se prinde ochiulit la el.
Cum s'o seep la capataik Aru fi voit si elk, de 1 sail bote-
ze 000019 cu vr'unil nark mai de domne ajuta, sa faca si
clu o cumetrie. Dara cu ce ? Sta bietulti omit cu mainele in-
crucisate ; se uita in cer si in pamintil, si nu scia la eine sa
caste gura. Si de felulit lui fiindit omit cinstitti, nu voia sal a-
magiasca pe nimeni cu minciuna. Eli scia una si bun& Caul
e dice da, sä fie da ; and o dice nu, apoi nu.
Eli' cunoscea de multi' pe unit ciobanit chiaburti, Dara nu
era in satit. Cand, eta ca se potnenesce 00-10 chiarna cine-va
sä-lit cinstesca. Acolo ce sa -1 vada oChii ? Prietenulti lui scia oile
in munte. Parerea lui de bine nu se pate spune. flu ruga sit se
www.dacoromanica.ro
 208

cumetresca, si clobanulti priimi cu bucurie sa-I boteze prunculti.

Partea lui sa traiasca bine ! Se pusera tote la tale cum e bine.
La botezu ciobanulii darui finului sea o hie fatetOra. Atata ii
trebui. Canal fu sa piece, mocanulti clise :
Cumetre, tau n'al tu unde tine oifa ; lasa-o in turma la
mine, si mi ingriji-o ca §i pe ale mele.
Bine, cumetre, respunse Negoe, se fie precum clici tu.
Elf' era .bunii bucurosil ca-I is beleua din batatura, de 6re ce
n'avea ei ce sä manance, darn inca-mi-te sa mai dea §i oii-
Mocanulti se duse cu oile. Omulti se puse era pe munca;,
darn munca, lui d'abia aducea cu ce bruma sa-0 tie dilele_
Cum amti dice muncea In secti.
Dupa cats -va vreme se pomenesce cu unit' argatil de la sta-
na mocanului.
Neica, m'a trimesti stapanu-meti cu Lana asta la Dum-
neata.
E, §i ce sa la& ea cu densa ?
Apoi, sa vecli D-ta. stapanu-met1 a pus de §1-a tunsil
oifele §i a tunsti qi 6ia finului sett Acesta este lana el §i a
trimis-o cul se cuvine.
, Forte multumimti de bunatate. sa spui cumatrului multa

sanatate §i sa audimti de bine.

Si luanda lana din mains argatului, infra in casa, rnerse-
dreptii catre saracie, si cu grail tanto§ii IT dise:
Da-te Saracie, la o parte, ca am sa puiti Lana asta acolo.
Saracia nu se indura, neiculita, sa iasa din culcuplil ce 'si-la
facuse acolo.
Ranji ea §i de asta data, dara ii dete rinjitulii prin pele, cad .
volniculti unde aduse odata lana si, buff' I o lovi dup cefa de
era sail musce limba qi o resturna josti de pe tronu. Saracia
ramase locului unde cacluse ca vai- de -ea.
Oaia finului fatase unti mield; acesta, dupd ce se mai mari,
lit milui §i pe d@nsulu ca pe meil eel-14 §i II trimise mitele
acasa.
Taranulti, §i mai curagiosii, infra In cask si merse &aft_
drept0 la Saracie.
www.dacoromanica.ro
 209

DA-te, rinjito, mai la o parte, ca amu sa puitt mitele

astea acolea.
Si find-ea Saracia totti camti intarclia, o lovi o data cu
mitele de-i merse fulg,ii, §i o dete peste capti, mai catre use.
Pe Vanua se pomenesce cu unii anti argatti ca-i aduce unit'
burduelti de branza.
Baciulti de la stand, clise elti, a adunatti laptele de la &a
finului, l'a facutti branza si l'amti adusii acasa.
Spune cumetrului, respunse Negoe, ca finului D-sale ti
s eruta mainele §i sa ne vedem sanatoi.
Apol se intOrse repede in case §i indreptandu-se catre SA-
racie, ti clise
Da-te, &facie, la o parte, a amti sa puiii burdufulti asta
In loculii tau.
Da unde sa mai me dart? respunse Saracia.
Es1 afard, [dace n'ai locti, si te du in otelele puscei
vr'unui vinatorti; ca acolo ti-e loculii.
Ba aia-i vorba I mai puneti pofta in cuiti.
$i lovind'o cu burdufulil in capu, o facu mototobi dupe use.
Bietula Negoe fu nevoitti sa petreca ince o erns intrega cu
saracia pe vatra.
In vara viitore, mielula de la Oita finului se Meuse mare.
Acum 11 aduse done lane.
Teranulu infra cu amindoua In mans si bufnindiqi rasbuf-
ninda pe Saracie, o pofti sa iasa afara cu nepusa in masa. Sa-
racia dad ve0 zorulii, dete dosulti pe use afara ; si sa te tii
parleo, 11 sfaraia calcaele fugindii, pane ce se duse
clocesca oule in otelele puscilor vinatorilorit
Si d'atunci a ramasil de vinatorii suntil saraci ; find ca-si
perdu vremea prin coltii de pack prin marecini, umblandil
tots dioa pans sa impusce si ei cate vr'o babuFa de nu sciti
care paserica.
Negoe incepu a bate In pinteni de bucurie, case cortorosise
de saracie. Acum pe ce punea mana, punea si Dumnecleil mils.
Tote II mergeati in de bine. Incepu §i elti a lega gura Fan-
Munca lui se vedea cum mergea inainte §i avea parte de
14
www.dacoromanica.ro
 210

ea. Ce a mai spunemil multe ? In scurtfi vreme ajunse frun-

ta0 alii satului, dupa harnicia lui, cu vitiOre, cu pluguletii §i
cu tote dichisurile unui mil cu parte lasata de la Dumne4eil.
Vedi cä numai cu vitele se note grAcia din casa afara.
NOTA. Povestiti de and leranti din satulA Colintina, muncitord
la presa mecanica de tipAritu. Publicatd pentru intaia OA in At-
bumul ft Macedo-romdmi .

www.dacoromanica.ro
 XX.

pINA piNELoRtr
fostii odata ca nici odata, etc.
A. fostil odata un. imperatil mare si puternicii, si elii
avea trei feciori. Facendu-se marl, imp6ratulii se gandi
feltt si chipuri cum sa face sa-si insore copiii ca sa fie fericiti.
LW° nopte nu Will ce visa imparatulti a a doua di, de mane-
cate, Isi chema copiii si se urea cu densil in palimarulii unui
tura. ce avea in gradina. Porunci sa-sI is fie-care arculti si
cate o Meta.
Trageti, copii, cu arculti, le clise imparatulti, si unde
cede sageta fie-caruia, acolo Ii va fi norocula.
Copiii se supuserA fail a cArti catu-si de putinii, cad ei eraa.
Incredintarl ca tatalu lore scia ce spune. Trasera deci, si sa-
geta celui mai mare din flu se infipse in casa unui imperatii
vecinti ; a celui de alii doilea se infipse in casa unui boerti
mare d'ai imperatulul ; era sageta celui mai mica se urea in
naltubi cerului. Li se strimbasera gaturile uitandu-se Alva
densa, si p'aci, p'aci, era sa o percla din ochi. Gaud, o veclura
coborandu-se si se infipse inteunti copacia 'naltii dintr'o pa-
dure mare.
Se duse fiul. edit mare, isi lua solid pe fata imperatului
vecina, si se intarse cu densa la tatalii all.
Se duse si celti mijlocia si se intorse ci elii cu o sotiorai
mandra si frumosa.
Se duse si celti mica. Cutreera lumea pins ce ajunse la pa
durea cea mare unde se lasase sageta lui. Bijbii, et., si orbaca
p'acolo prin bungetii pine ce dete de copaciulu in care se in

www.dacoromanica.ro
 .212

fipsese si sageta lui. Acestil copacia era 'naltil si grost, si b6-

trana de cand urzise Dumneclea pamintula. Se incovriga elii du-
densula, si se urea pang ce ajunse de se natg de o ramura.
Si din ramura in ramura, cand atirnatii cu mainele, cand cu
picierele incrucisate, si inclestate, ajunse pins in villa. Acolo,
puse mane si-s1 lua safreta. Se dete josa cu sufletula plina de
obida si de mihnire, socotinda ca este seta de noroca, cad, se
&idea ela, ca ce era sa gasesca in acela copacia.
Nu-1 fu destul ca nu-si aflase acolo pe scrisa lui, nu-I fu de-
stula ca facuse atata cale in desertil, se mai pomeni, cand vru
sa piece de langa copacia, sa se agate de spinarea lui o bufnita.
FIita in suss, hip in josa, bufnita sa se duce din spinarea lui,
ba. 11a inhatase, dracelca, cu ghiarele ca o gaits spurcata, si
nu-lil slabea nici cats ai da in cremene.
Mai se suci, mai se inverti sa scape de pacoste, si nu fu nicl
una chips. Daca veclu, si ve4u, se holed si ela a se duce acase
cu saxanaoa in spinare si o lua la drums. In cale bags de
sem& cg alte sese bufnite se tineau duns densula. Merse elil,
bietii, cu alaiula dupe densula, si potrivi asta-fela ca sfiajune..,5.
acasa neptea, spre a nu se face de risulti dracilorii de copfi.
Cum intra in camara unde locuia &usual in palaturile ta-
tana-seil, cele sese bufnite se ase4ara caresi pe unde; era cea
d'a septea bufnita, care se indestase de spinarea lui, se asecla
iu pate.
Mai statu, bietula flecaii, se mai socoti, se mai gandi, mar
planui, si in cele din urma gasi cu cale sa le lase in pace. sa
vada unde are sä iasa acesta intamplare. Mai cu sema ca a-
cum se cortorosise de saxanaoa din spinare.
Si cum era si rupta de ostenela de atita caletorie si de atita
tevatura ce avu pe drama, adormi, cum puse capnla jog', da
par'ca l'ai fi lovita cu muchia in capil.
A. doa di, ce sa-ivacla ochii ? Lang& densula in pate, o {ling
asa de frumese, de amutea si nu scia tine and o vedea ; era
la capetele patului lora sesa robe una mai frumosa de cab"). alta.
Mai veclu inteutia colts ale camarei, septe piei de bufnite, a-
runcate una peste alta.
www.dacoromanica.ro
 al 3

Se mill tats -seii, se mill mums -sa de aka frumusete si gin-

g4ie, ce nu mai veklusera de cAnd erati el.
pica de nunta a fratelui celui mai mare viinda, se duse gi
celii mice ale imperatului, insa singurii, del nu putea sa
ia §i pe dina, macar ca era sa-1 fie logodnica. Chid, se pomeni
cu densa ca se prinde in Nora langa densulii. Nu mai putea de
bucurie, cand o veclu. Se %lea, nene, calit unit lucru mare ; caci
alta ca (Masa nu se gasea In OVA imperatia loril si a vecinilorii
lorii. Tog nuntasii remasera cu ochii bleojditi la densa. Iar cei-
lalti Al de imperati §i domni earl erati poftiti la nunta, dedeail
Vircele robelorfi ce venise cu dina, Si care de care umbla sh
se princla in Nora langi densele. Si astii-felii se veselira pins
sera. La masa, clina se a;;ecla Linga fiulu celfi micu alit impera-
tului. Mancara Si se chefuird pia, la mieclulli noptii. Apoi se
dusera fiecare la ale sale. Multi celfr micu alit imperatului, se
duse in camara luT. Dina dupe densulii. Se culcara ci
tlormira ca nisce imperati ce eraii el. Cand se scula dimineta
si veclu pieile de bufnita tau acolo, ilti apuca unit cutremurit
de scarba, aducenduii aminte de cele ce Valise de in densele.
Se facu §i nunta fiului de alit doilea alit imperatului. Fiulft
celii midi se duse la nunta 61'41 singurti, si era se pomeni cu
dina ca vine, si nici una, nici alts, tope ! se prinse Linga den-
sulft in Nora. Crescea inima inteensulii de bucurie si de fala,
mai cu sema &and vedea pe cei-lalti fil de imperati §i de domni
ca le lass gura apa la toti dupa o a§a bucatica. Ei, vorba aluia,
-in pofida cdp§uneloru, mancail foile. Ysi scoteati §i el focal
jucAndir in Nora cu robele clinel. Sera era se pusera la masa.
Fiului celui micii alit imperatului, ce -I da lui draculii in
gandii, se scold de la masa, se duce in camara lul, ia pieile de
bufnita, §i le arunca in focit, apol vine §i se pune la masa din
numl.
0 data se Wu o tulburare intre mesenl. Si eta de ce. Una
din robe striga : Stapana I suntem in primejdie. Alta Elise: sta-
pana I mie imi mirese a pirlitu. Este prapadenie de noi. Eara
ea respunse: Taca-ve gura, tocmai acum la masa v'atl gasitit

www.dacoromanica.ro
 214

si voi sa vorbiti secaturi ? Nu trecu fuss multti si mai clise si

a treia : Stapina I nu e scapare, suntem vindute miselesce.
Yu aceeasl vreme si densa stramba nitelii din nasii. Pasamite
fi venise si ei mirosil de pirlela pieiloru. *i de °data sculan-
du-se cu totele de la masa, se facura septe porumbei. Apo
Ina Elise fiului celui midi de impratti.:
Al fostit nerecunoscetorit. Cu bine to -amti gasitu, cu bine.
sa ramai. Pina nu vel isbuti sa faci ce n'a facutil omit pe lume,
sa nu dai en mina de mine.
Se inaltara, deci in slava cerului si indata perira din ochil lui.
ju desertil mai rugara mesenii pe fiulti imperatului sa secia
la masa. In desertti flu indemnara parintil si fratii sa nu-si mai
faca inima rea , caci elu rema.sese cu ochii dupa porumbel si
nu se mai puse la masa.
A. doua cli pind in cliori plea sa-si gasesca logodnica. Elft
simtea bine acum ca fart densa nu mai putea trai. Ts1 lua cliva
buns de la paring si de la frati si o porni in pribegie.
Trecu deluri, val, colnice, strabatu paduri intunecate si de
piciorti neumblate, dete prin smarcurI si lacoviste, si de urma,
porumbeilorti sei nu putu da. Se framanta cu firea voinicuhl
cerceta, cauta, intreba ; dart nici o isprava nu-rni faced. Cu i-
nima infranta, cu sufletula sdrobitit de mahnire, si cu dogorulti
dragostei inteensulA, umbla ca unit smea si ca unit' left para-
lett, dart tote in desertil. Une-ori ilu batea gindurde sa-si faca
soma singuru, sa se dea la rips, orl sa-gi sfarame capulti de
will' de piatrA de prin munti; dart parca ii spunea inima, ca
odata, °data, o sa se sfirsesca tote necaclurile sale, si de odatA
isi venea in sine, si se punea din noti pe drumti, mai cu har-
nicie si mai tare In credinta ca tine cauta cu amaruntulti si
cu staruintA trebue sa gasesca si gaudulit sa '1i-1g isbandesca.
Ruptil de ostenela si de sbuucinare, se dete nitelti la umbra
intr'o valcea sa se mai odihnesca o idea. Si standil elit acolo,
HA furs somnulti. De o data se destepta, auclindti ogaraiala de
graiuri omenesci, si sari dreptil in susti. Ce sa vecli dumneata ?
TreI draci se certail de faceail clabucti la gurA. Se duse la den-
ga cu peptulti inainte si le dise :
www.dacoromanica.ro
 215

Certa f&ra pAruiala, ca nunta fArA lautari.

Se lovi ca nuca in perete §i vorba ta, eca, respunsera eT,
nava not nu ne certamil, ci numaI ne sfadima.
Si pentru ce ye staditi voi ? 1I intreba elu ; cadi galagia
ce faced vol, mortil d'ar fi cine-va §i tau nu de§teptati.
Ulte, avem de mqtenire, de la tata, o pereche de opinci,
e caciula §i una bicia, si nu ne Invoimti intre noi, care ce
sa is din ele.
Si la ce suntu bune bulendrele pe care ye sfaditi von
Chid se incalla cine-va cu opincile, trece marea ca pe
uscata. CAnd pune cAcTula in capti, no-111 vede nicT draculti, mA-
car de i-arti da cu degetulu in ochi. Eara cand va avea biciula
In mans, si va trosni asupra vrajmnilorti 861, ii impetresce.
Avell dreptate 81 ye sfaditi vol, me. Gael una fAra alta,
aceste bulendre nu fad' nici doe cepe degerate. Eaca ce-mi
(Ace mie gandulti, de yeti voi sa me ascultall sa ye fad' eu
dreptate omenesca.
Te ascultamti, to ascultatml, respunsera dracil intr'o gld-
noire, spune-ne cum, si vomit vedea.
Vedeti voi eel trei munti ce stall in fata nOstra SA ye
(beep fie-care in ate unulti, si tine va veni mad curAndti,
dupa ce ye voi face ell semnii, ale luI sa fie tote astea.
CA bine did D-ta Asa vom face. Bravo ! eta ne-amt.
gAsita °multi care sä ne facA dreptate.
Si indata o rupeerA d'a fuga dracil, tulind'o fie-care In
spre cate unu munte.
Pin& una, alta, volniculti puse opincile in piclOre, caciulaln
capu §i lua biclula in mina. Cand ajunserA dracii in verfurile
muntiloril si aFlteptara sa le fad semnula, fiula celti micu
alii imperatuluI trasni de trei eel cu biciulii, in fata fie-carui
dracti si Ii impetri acolo locului. Apol o lua §i ela la drumil
in treba luT, uncle flu tragea dorulit
Abia maI f &cu vr'o clece pag §i veclu pe susa unit stolu de-
§epte porumbel. Ii urmari din ()chi pina ce II vel:lu in ce-
parte de locu se lasarA. Inteacolo dee! si densulti i §I indrepta
cararile pentru care sa ostenise atita mare de vreme.
www.dacoromanica.ro
 214

§i voi sa vorbiti secaturi ? Nu trecu insa nultd §i mai Oise gi

a treia: Stapina l nu e scapare, suntem vindute miplesee.
Iii acee*' vreme qi densa stramba niteld din nasii. Pasamite
fi venise si ei mirosti de pirlela pieilord. Si de odata sculan-
du-se cu totele de la masa, se facura §epte porumbei. Apol
dina Oise fiului celui mica de imperatii :
AI fostd nerecunoscetord. Cu bine to -arnit gasitit, cu bine
sa rdlnait Pina nu ye! isbuti sa fad ce n'a facutil °mu pe lume,
sa nu dal Cu mana de mine.
Se inaltara, deci in slava cerului si indata perira din ochii lui.
Ill deertii mai rugara mesenii pe fluid imperatului sa §ecla,
la masa, in deprtii 41u indemnara parintii si fratii sa nu-qi mai
Lea inima rea , caci elii remasese cu ochil dupa porumbei §i
nu se mai puse la masa.
A. doua 4;11 pins fn cliori piece sail' gdsesca logodnica. Eld
simtea bine acum ca fara densa nu mai putea tat. hi lua cliva
buns de la paring §i de la frati §i o porni in pribegie.
Trecu deluri, vai, colnice, strabatu paduri intunecate si de
piciorii neumblate, dete prin smarcuri si lacovi§te, §i de urma,
porumbeilord sei nu putu da. Se framanta cu firea voiniculd
cerceta, cauta, intreba ; dara nisi o isprava nu-nai fdcea. Cu i-
nima infranta, cu sufletuld sdrobitii de mahnire, si cu dogoruld
dragostei inteensuld, umbla ca until smell §i ca unii led para-
led, dal Vote in deFrtit. Une-ori flu bdtea gindurle faca
serna singurd, sä se dea la rips, on sa -§I sfararne capuld de
cotii de piatra de prin munti; dara pared 4i spunea inima, ca
odata, odata, o sa se sfiresca tote necaclurile sale, §i de odata
isi venea in sine, si se punea din nod pe drumil, mai cu har-
nicie §i mai tare in credinta ca tine cauta cu amaruntulii §i
cu staruinta trebue sa gasesca §i ganduld sa isbandesca.
Ruptii de ostenela si de sbuncinare, se dete nitelii la umbra
intr'o valcea sä se mai odihnesca o leca. Si standii eld acolo,
1111 furs sornnulii. De o data se deOepta, auclindti o garaiala de
graiurl omenesci, ri sari dreptii in susii. Ce sa vecil dumneata ?
Trei draci se ceder de facead clabucd la gull. Se duse la den-
§ii cu peptuld inainte si le clise :
www.dacoromanica.ro
 215

Certa fara paruiala, ca nunta fara lautarT.

Se lovi ca nuca in perete si vorba ta, aca, respunsera el,
Daia noI nu ne certamii, ci nurnaI ne sfadimii.
Si pentru ce ye staditI vol ? II intreba elf" ; cad galagia
ce facep voi, mortil d'ar fi tine -va si tote flu desteptap.
Ulte, avem de mostenire, de la tata, o pereche de opinci,
e caciula si unti biciu, si nu ne Invoimu intre noI, care ce
sa is din ele.
Si la ce suntu bune bulendrele pe care ye sfadip von
Gaud se incalta cine-va cu opincile, trece marea ca pe
uscatii. Cand pune caclula in capii, nu-lii vede nici draculii, ma-
car de i-aril da cu degetula in ochi. Eara cand va avea biciulu
In mans, si va trosni asupra vrajmasilorti seI, Iii impetresce.
Avep dreptate sa ye sfadip vol, me. Cficluna fara alta,
aceste bulendre nu facu nici doe cepe degerate. Eaca ce-ml
dice mie gandulti, de yell voi sa me ascultap sa ye facu eft
dreptate omenesca.
Te ascultamil, to ascultamil, respunsera dracii intr'o gra-
suire, spune-ne cum, si vomit' vedea.
Vedep vol cel tree mu nti ce stair in fata nostri ? Sa ye
dump fie-care in cate unuiu, si tine va veni mai curandii,
dupa ce ye voi face eu semnii, ale luI BA fie tete astea.
CA bine dicl D-ta 1 Asa vom face. Bravo ! eca ne-am0
gasitil omulii care sa ne faca dreptate.
Si indata o rupgera d'a fuga dracil, tulind'o fie-care in
spre cate unii munte.
Pina una, alta, voIniculti puse opincile in piclore, caciulain
capil si lira biciulu in mina. Cand ajunsera dracil in verfurile
munplora si asteptara sa le faca semnula, fluid celii mice
alii imperatulul trasni de tree or! cu biciulii, In fata fie-carui
dracil si ii impetri acolo locului. Apo! o lea si elf" la drumil
In treba lul, unde 110 tragea dorulti.
Abia mai facu vr'o dece pasI si vedu pe susti unii stohl de-
septe porumbel. 11 urmari din ochi pins ce TT vedu in ce-
parte de locii se lasara. Intea ado deci si densulii 10 Indreptii
Waffle pentru care sa ostenise atita mare de vreme.
www.dacoromanica.ro
 216

Trecu marl, pirae, §i ape marl ca pe uscata, mai cutreera teri

si pustiuri, pins ce ajunse la un munte mare, mare, alit carui
verfa da la nori. Aci vecluse elu ca se lasase pormbel Se puse
a se urea pe densula, §i din vagauna in vagauna, din stein de
piatra in colti, din rips, in rips, cafarindu-se cand pe muchi,
cand pe come de munti, ajunse la o pe§tera. Intranda acolo, re-
mase ca lovitil de trasneta cand v6clu nisce palaturi ea de
domnii si ass de maiestrita lucrate. cum nu se Neda pe Omen-
tula nostru. Acolo locuia logodnica lui, clina clinelorii. Cum o
veclu prinblandu-se prin gradina cu rebele dupa densa, o si
cunoscu. Unil copila0 de dragulela se tinea dupa clina, a-
lerga, se sbeguia priutre flori, si totu striga pe clina ca sa-I a-
rate cafe unit fluturelii. Pasami-te clina remasese area cand
sburase de la masa, Si acesta era copilula lorii.
Nu mai putea de bucurie fiula cela mica alit' imperatului. Ii
venea sa dea fuga ca un desmetica sa is copilapla sa-la sa-
rute. Dara 41 lua sema, nu care cum-va 84 se specie. Pe den-
Buhl nu-lii vedea nimeni, cad era cu caciula in capii.
Incepuse a da in de sera, si elf.' nu scia cum sa se arate. In
cele din urma auclinda ca poftesce la masa pe dina, se duse si
ela §i se amla intre densa §i intre copilapail lora. Adusera
bucate. Ela manta ca unit lupit flamanda, cad' nu mai tinea minte
de cand nu rnancase elit leguma fiarta. Dina se mill cum de
se sfir§esce bucatete ass de lute. Porunci de mai aduse. Dara
ci acele se fituira fate° clip&
Intre acestea ela fidicanduil nitelu caciula din spre partea
copilului, acesta Ila Mari §i o data, striga :
Uite tata, mama!
Tat-tef, dragula met, nu va da peste not rind nu va
savar§i o fapta nasdravana, respunse ma-sa.
Ela 41 trase lute, lute, caciula pe ochi §i incepu erasi a
manta, de 'Area ca se batii lupil la gura lui. Dupd ce sfit*
gi aceste bucate, dina, cuprinsa de mirare, porunci sa se mai
aduca, ca sa fie din destula.
Muhl imperatului se mai arati copila§ului inca o data, Ojai.
.de bucurie ca fiula sea flu cunoscu.
www.dacoromanica.ro
 217

Copilule era-§i spuse ma-si ; si acesta erasi ile tinu de ref'

vedl ca nu-i venea el a crede sa fi acute barbatu-see niscai
fapte minunate, prin care sa pita ajunge la &Elsa. Ea scia
ca pe acolo nici pasere maiastra nu cake. Copilulii tacu,
cad tata-see isi trasese caciula pe oda numai de ate.
Mai mama pins ce se ispravi si aceste bucate. Manca,
nene, si no se mai satura. Ne mai avendii ce sa mai aduca
la masa, cling incepu a carti ea nu mai remasese Gi pentru
robe. Cand eta copiluld ca striga era0.
Mama! dee ca este tata.
Dara undo este me? ce tote aiurezi to ?
13a nici aiurela, nici nimice. Uite-le este colea linos
mine, uite-le, me is in brate.
Se sperie dina cand audi. Dara elf' nu o rasa pinA in cele
din urma, Lira, sa se arate, ca sa no-i vie ce-va reit. Si
luandu-0 caciula din cape Oise :
Eata-me si eu. Tu n'ai vrutil sa credi pe fiule nostru
cand ti-a spuse ca m'a vedute. Ee n'amii sciute ce sä credit
cand amt vedutil scarbosele alea de piei, ci ame. socotite. ca
fact bine, dandu-le focului, ca sa ye scape pe voi de ele.
Atza amii foste not ursiti sa patiminne, response dina.
Lass acorn cele trecute uitaril, si spune-mi cum al isbutite
de al ajunse pind aici.
Si dupa ce-el povesti tote intamplarile, si tote ce pati, se
imbrakara, saruta copilulfi si remase acolo cu top. Ele sta-
rui de densa sa &A 61-.41 in lume, si ea ilii asculta. Se in-
tOrsera deci cu totil la imperatule., tatalti voinicului, si acolo
facu o nunta de se duse vestea in lume.
Imperatulil acela imbetraninde, tots boerimea §i tote po-
porulti desert pe fiule see celt mica de imperate, pentru
ca era romine verde, intregit la minte si drepte la jude-
cata; si traira si imperatira in fericire de be remase numele
de pomenire in vecii vecilorii.
Ears eft incalecaiu p'o pa, etc.
NOTA. (Povestinl de unit puitord de chartie la Presa tipogra-
ficA; §edetoril in mah. Tirchilestilorit, poroclite Mencicof, de la o
www.dacoromanica.ro
haina lungs ce puriase odata).
 XXI

GREUCEANU
fosttl °data ca nici-odata, etc.
A. fostil unit imperatt §i se numia imperatulti Rost'.
Eld era forte maltnitit ca in clilele lui, nisce smel
furasera sorele si luna de pre cert.
Tramise dee ameni prin tote terile si revne prin ora,,e,
ca sa dea in scire tutuloru ca on -tine se va gasi sa scola
serele ci luna de la Smei, acera va lua pe tia-sa de nevasta
§i anca ci jumotate din imperalia lui, era tine va umbla si
nu va isbandi nimicit, aceea sa scie ca i se va titia capult.
Multi voinicl se potricalisera semefindu-se cu uprinta ca
va scote la capetti o asemenea Insarcinare; si, cand la treba,
hit in susti, hit in josti, da din coltit in coltu §i nu scia de
unde s'o incepa si unde s'o sfat*sca, vecli ca nu tete mus-
cele facil miere. Imperatult insa se -firm de cuvintO.
Pe vremea aceea se afla until vitezu pre nume Greucenu.
Audindu si elt de fagaduinla imperatesca, ce se gandi, ce se
resgandi, ca numai tsi mut inima in dinli, incumelandu-se pe
ajutorulti lui Dumneclet si pe voinicia sa, si plea si elu la
Imperatulti sa se inchine cu slujba. Pe drumil se intilni cu dol
omeni pe carl slujitorii imperatesci II ducea la imperatuld ca
sa-I taie, pentru ea fugisera de la o batalie ce o avusese impe-
ratulii acesta cu nisce gadine. El erail tristl, bietil dmeni, dart
Greucenu ii mangaie cu nisce vorbe a.5a de dulci, Incat le mai
veni nifica inima, ca era Si mqter0 la cuvintt Greucenu nostru
Elu isi puse nadejdea In intemplarea acesta §i isl clise : im
voi incerca norocult. De voiil isbuti sa induplecit pe imperatuld
www.dacoromanica.ro
 219

a erta pe ace$1 omeni de la morte, me volii incumete sa me

insarcinezil §i cu cea-l'alta treba ; era de nu, sanatate buna
M6 voitt duce de unde amu venitil. Asta sa fie norocubl
mai; nici odatA nu stricA tine -va sa facA o tncercare.
Si astfelu, poftorinduli unele ca acestea, aide, aide, ajunge
la curtea imperatesca.
Infatisandu-se la imperatubi, atatea ii povesti, asa cuvinte
bune si dad geese §i atata meteFigii puse in vorbirea sa,
iucata si imperatulii creclu ca pe nedreptil aru fi sa more
pe ace! omen! ; ca, mai de folostl i-ar5 fi lui sa aiba dol su-
pqi mai multi'', §i ca mai mare va fi vacja 1ui in lume de
s'arti areta milostivit catre poporii.
Nu mai putura 6menil de bucurie cand auzira ca Greir.entt
a maglistil pe Imperatulil pina inteatata, incatii '1-a facutil
sa-i erte. Multumira lu! Greucenu din tots inima, si it fagadu-
ira ca in tots viata loril se vorii ruga lui Duinnecleil pentru den -
sulti ca sa merga din isbanda in isbanda, ceea-ce si facura.
Acesta isbAnda o lua drepttt small bunti, si Greucenu,
mergendil a doua orti la imp6ratuLA, grai cu cuvintele lut
mierese cele urmatOre :
Marite Demme, sa traesci intru multi an! pe lumivatulu
scaunulil acestel imperatii. Multi voinici s'ail legatu catre Ma-
ria ta sa scota de la Smel sorele §i luna pe care le-a hrapitil
de pe cent, pi seta ca cu mOrte au muritu, fiindca n'ai1 pututil
sa-pl indeplinesca legamintele ce au facutii catre Maria ta. Si
eu, Marite DOmne, cugetii a me duce intru cautarea acestorii
Wheel de Smel, si mi-aru fi voia sa-mi cercii si eu norocul5,
dOr-dor va da Dumneclett sa ajungemii a putea pedepsi pe
ace! blestemact de Smel, pentru nesocotita lora indrasnela..
Dar fii-mi milostive, §i mina de ajutorii.
Dragulii met Greucene, respunse imperatulti, 111.1 potii
sa schimbii nici o iota nici o cirta din hotarirea mea. Si a-
cesta nu pentru altu ceva ci numai §i numai pentru ca vo-
esca sa fin dreptil. Poruncile mele voiu a fie una pentru
tots imperatia mea ; la mine partinire nu este scrisfi.
www.dacoromanica.ro
 220

Veclend statornica hotarlre a imperatului §i dreptatea celorit

vorbite de densuld, Greucenu cuvintd cu glasit voinicescil :
Fie, Mdrite imperate, chiar de apl sci ce void per!, tote
nu me void rasa pane nu void duce la capetil bung sarcina
.ce imi kit de bung voea mea.
Se invoke, §i preste cite -va (Ale §i pled, dupe ce puse
la cale tota ce gasi ca e bine se' face', ca sa scape cu fate
curate din aceste Intreprindere.
Greucenu lua cu densuld sr pe fratele sed si merse, merse,
merse cale lunge departate pane ce ajunse la Fauruld Omen-
tului, cu care era frate de truce. Acestii faura fiinda cele mai
meterit de pe pamintil, era si nasdravana. Aici se oprira si
poposira. Trei clile si trei nopli ail state inchisi intr'o ca-
rnara Greucenu cv Fauruld pantintului si se sfatuira.
Si, dupe ce se odihnird cite va dile, §i ma! planuire ceea ce
era de Mute, Greucenu si frate-sed, o luara la druma.
Indata dupd plecarea Greucenului, Fauruld pamintului se
apuca si fecu chipulti lui Greucenu numai §i numal din feat
apoi porunci se' arcla cuplifa cliva §i noptea si se' fine chi-
pulit acesta fdra curmare in fool.
Eare Greucenu §i irate-sea, mersera cale lunge, §i max
lunge, One ce li se facu calea cruel, aid' se °pried, se a§eclara
pe erba si facure o gustarice din merindele ce mai aveati, si apoi
se desperfire, dune ce se imbretipre §i plansera ca Disco copil.
Mai nainte d'a se desparti isi impartira cite o basma 0 se
intelesere clicenda : etituncY dada basmalele yore fi rupte pe
margin!, se mai traga nadejde unula de altuld ce se vora ma!
intalni; era cand basmalele yore fi rupte in mijlocii, se se
scie ca unuld din el este periteD. Ma! Infipse §i unit cutita
in pdmintd pi clisera: cicela din no!, care s'arit interce mai
inlaid pi va gasi culituld ruginita, se' nu mai a§tepte pe cel-
laltd, fiindca acesta Insemneza ca a mural» Apo! Greucenu
apuca la drepta §i Irate-WI la stanga.
Fratele Greucenului, umblanda mai multi vreme in sect'', se
interse la locruld de despartire si, gasinda culitula curate, se

www.dacoromanica.ro
 221

puse a-lit astepta acolo cu bucurie ca v6duse sOrele si luna la

lgculii lora pe certi.
Era Greucenula se duse, se duse pe o poteca care -lit scOse
tocmai la casele Smeiloru, asedate uncle-si infercase dracubi
copiii. Baca ajunse aici, Greucentilil se dete de trei on presto
capti si se faro unit porumbelti. Vedi ca elu ascultase nas-
dravaniile ce-hl invetase Faurulti parnintului. Face ndu-se po-
rumbelii, Greucenu sbura si se puse pe unit puma care era toe-
mai in fata caselorit.
Atunci esindti fata de Smell, cea mare, si uitandu-se, se in-
tOrse repede si chema pe muma-sa si pe soru-sa cea mica ca
sa vina sä vada minunea.
Fata cea mica dice :
Maiculita si suriora, paserea asta gingasa nu mi se pare
ogurlie pentru casa nostra. Ochil el' nu se mana a de pasere,
ci mai mult se mana a fi ochii lui Greucenulii celit de aurii. Pan&
acuma ne-a fosta si no6 I D'aicl inainte. flume Dumnedeti
sari faa mils de not si d'ai nostri.
Pasit-mi-te aveait Smeii cunoscinta de vitejia lui Greucenu.
Apoi intrara catesi trele SmeOlcele in casa si se pusera la
sfatit.
Greucenu numai de catii se dete erasi de trei on peste capil
si se facu o musca, si infra in cdmara Smeilorl Acolo se
ascunse intr'o crapatura de grinda de la tavanulii easel si
asculta la sfatulit lord. Dupa-ce lua in capti totit ce audi, esi
afara si se duse pe drumulti ce ducea la Codrulit -Verde si
acolo se ascunse subt nnu podu.
Cum se vede treba, din cele ce audise, scia acum ca Smelt'
se dusesera la vinatii in Codru-Verde si aveafi sa se intorca
unulit de cu sera, altulti la medulu nopfii si tartorulit celu
mare despre diod.
Asteptandit Greucenu acolo, eta, mare, a Smeulti celit mai
mica se intorcea, si ajunse ndii calulti la marginea podului
unde sforai °data si sari inapoi de septe pasi. Dara Smeulit
miniandu-se dise :
Ah, manta -o-ar lupil carnea calului I Pe lumea asta
www.dacoromanica.ro
 222

nu-mi e Idea de nimeni, numai de Greucenulil de Aurtl; dar

si pe acela c'o lovitura flu voiil culca la pamintil.
Greucenu auclindu esi pe podti si striga:
Vino, Smeule viten), In sabii sa ne taiemti, sail in lupti
sa ne luptainti.
Ba in lupta ca e mai drepta.
Se apropiara unula de altula si se luara la tranta.
Aduse Smeulii pe Greucenu baga in paminta pana in
genuchi. Aduse si Greucenulii pe Smeii si-111 MO in pamantil
pana in gatii si-i taie capulit Apoi, dupa ce arunca lesul Sme-
ului si alii calului sub podii, se puse sa se odihnesca.
Gaud, in puterea noptii, veni si fratele celil mare alit
Smeulul, si calulii lui sari de septe-spre-clece pasi inapoi. Elu
Oise, ca si frate-seii, era Greucenulti II respunse si 1ui ca si
celui d'intaiii.
Esindii de sub podu, se lua la tranta si cu acestii Smeii.
Si unde mi-aduse, nene, Smeulti pe Greucenu 40 in
parnintii 'Ana la breti. Dara Greucenu sarindu repede, unde
mi-aduse si elu pe Smeii °data, mi-lii tranti si-la KO in
ptimintil pana in gatil si-i taie eapuhl cu palosulu. Aruncandu-I
si morlaciunea acestuia si a calului WI sub podil, se puse
erasi de se odihni.
Cand despre Oori, unde venia, mare, venia tat'abl Smeiloru
ca unit tartorii, catranitii ce era, si cand ajunse la capulii po-
dului, sari calulu lui de septe-Oeci si septe de pasi inapoi. Se
necaji Smeula de acesta intemplare catii unii lucru mare, si
unde racni :
Ah, mancare-ara lupii carnea calului; ca pe lumea asta
nu mi-e frica de nimenea, dora de Greucenula de Aura ; si
Inca si pe acesta numal sa-111 iaii la °chill cu sageta si ila
voiu culca la pamintii.
Atunci, esindti si Greucenu de sub podu, ii Oise:
Deh! Smeule vitezii, vino sä ne batemii, in sabii sa ne
taiemii, in sung' sa ne lovimu, on in lupta sa ne luptarnk
Sosi Smeulu si se luar a la bataia: in sabii se batura ce se
batura si se rupsera sabiile; in suliti se lovira ce se lovira
si se rupsera sulitile ; apol se luara la lupta sgudeuiall
www.dacoromanica.ro
 223

unulli pre altuld de se cutremura pamintuld ; si strinse Smeuld

pe Greucenuld odata ; dara acesta bagendil de sema ce are de
gandit Smeuhl, se umfla -si se Inconla in vine, si nu pati
nimicti, apoi si Greucenu strinse odata pe Smeu, tocrnaI cand
ehl nu se ascepta, de-i pirii Osele.
Asa lupta nici ca s'a mai veclutd. Si se luptara, si se lup-
tara, pang ce ajunse vremea la narniecli, si ostenira. Atunci
trecu pe d'aspra lord unit corbd carele se legAna prin yes-
duhii si cauta la lupta lord. Si vetlendu-hl, Smeuld II (.1ise.
Corbule, corbule, pasere cernita, adu-mi to mie unit
clod' de apa si-ti void da de mancare unit voinicd cu caluld
lui cu tote.
Vise si Greucenu :
Corbule, corbule, mie sa-inI aduci und ciocd de apa dul-
ce ; caci ea ti-oiii da de mancare trei lesurl de smed si trei
de call
AtKlindil corbuld aceste cuvinte, aduse lui Greucenu unit
&di de apa duke qi Ii astampara setea ; cad insetosasera,
nevoie mare. Atunci Greucenu mai prinse la suffetil, si tin -
puternicindu-se, unde ridica, nene, °data pe Smeu, si tran-
tindu -mi-lit, flu baga in pamintit pana In Old si-I puse pi-
ciorulit pe eapit, finendu-lit asa. Apoi II ;Iise :
Spune-mi, Smeule spurcatil, unde al ascunsit to sorele si
luna, caci 41 nu mai ai scapare din mana mea.
Se codea Smeulu, ingana verdi si uscate, dara Greucenu
II mai clise :
Spune-mi-vei on nu, eti totii le void gasi, si Inca si ca-
pula reteza-ti-111-void.
Atunci Smeubl tad mai nadAjduindu-se a scapa cu viata,
dad II va spun, clise:
In Codru-Verde este o cula. Acolo inguntru suntit In-
chise. Cheia este degetuld med celu micii de la mana drepta.
Cum aucli Greucenuld unele ca acestea, Ii reteza capubl
apoi ii tale degetuld si-ld lug la sine.
Dete corbului, dupa fagaduialk tote starvurile, si ducen-
du-se Greucenuld la cula din Codru-Verde, deschise usa cu
www.dacoromanica.ro
 224

degetulu Smeului, si gasi acolo sorele si luna. -Lug in mane

drepta sorele si in cea stauga tuna, le arunca pe cerit si se
bucura cu bucurie mare.
Oamenii, cand veljura eras! sorele si luna pe cer, se ye-
selira si laudara pe Dumnecleil ca a datil atata tarie lul Gre-
ucenu de a isbanditil impotriva 1mpelitatilora vrAjrnasi at o-
menirii.
Eard elii, multumitit ca a scosa la bunil capeta slujba, o
lug la drama, Intorcendu-se inapol.
Gasinda pe frate-seil la semnula de introlocare, se im-
bratisara, si cumperanda dot cat ce mergeail ca sageta de iute,
intinsera pasulii 11 druma ca sa se intOrca la imperatuld.
In tale, dete peste unit pert plin de pere de aura. Fratele
Greucenului cjise ca art fi bine sa mat poposesca putinii la
umbra acestut peril, ca sa mai resufle si caii, era pans una
alta, sa culega si cate-va pere spre mai momi Maim
Greucenu, care aur,lise pe smeeice ce planuisera, se invoi a
se odihni; tiara nu lass pe frate-sea sa culega pere, ci clise
ca le va culege elf". Atunci trase palosula si lovi perula la
radecina. Gaud, ce sa vecli D-ta? unde incepu a curge nisce
sange si venina scarbosa si unit glasa se aucli din poina
4icenda :
Me mantas! friptA, Greucene, precum at mancatil si
pre barbatulil meu..
Si nimicil nu mat ramase din acela peril, de cata prafti
si cenuse ; era frate-seti incremeni de mirare, nesciinda ce
sunta tote acestea.
Dupa ce plecara si mersera ce mersera, deters peste o
grading Mule frumesa cu floe si cu fluturel si cu apa firn-
pede si rece.
Fratele Greucenului tlise
St ne °prima act nitelu, frate, ca sa ne mai odihnimil
si caisor;Y. Fara not sa bema nitica apt rece si sa culegemil florl
Asa sa facemit, frate, xespunse Greucenu, dace acesta
grading va ft said de maIni omenesci si d aca acela is-
vora va fi lasata de Dumneclea.
www.dacoromanica.ro
 225

Apol trAgendu palosuld lovi In tulpina uuei florl care se

pdrea mai frumesd. si o vulva la pamintd ; diva aceea im-
punse si in funduli fantanei si a marginilord ei, dark to
loci de apa, incepu a clocoti until singe moboratil, ca si din
tulpina florii, si umplu vdsduhuld de und mirosd grelosd.
Prafil si terand remase 0 din fata cea mai mare de smed,
cdci ea se Meuse grading si isvorti ca sä invenineze pp Greu-
cenuld, si sa -ld °more.
Si scApaudd si d'acestd pacoste, incalecara si pleca.ra la
drumd, repede ca vintulii ; and, ce se vedi, d-ta ? Unde se
luase dupa dinsii scorpia de mums a smedicelord cu o fad
in cord si cu alta in pamintii ca sä inghita pe Greucenu si
mai multe rat ; si avea de ce O. fie catranitd si =Arita : caw
nu mai avea nici sold nici fete, nici ginert
Greucenu simlindd ca s'a luatu dula dinsil smeeica.cea be-
band, Oise Prating -snit !
Ia to uita, (rate inapol si spun mI ce vedi.
Ce sa veelu, Prate, ii respunse eld, eta Lind flora vine
dupd nol ca und vertejd.
Atunci dete bite cailord can mergea repede ca vintuld si
lino ca ganduld ; (lard Greucenu mai Oise odata fratelui sed
sa se line in urma. Avesta ii spuse ca se apropie noruld ca o
flacdrae ; apoi , mai Wendt.' unil vintti cailoru, ajunserd la Fa -
uruld. pamentului.
Aci, cum descalecara, se inchise in faurisce. Pe urma lord
eca si smeoca. De-i ajugea ii prapAdea Nici osciord nu mai
remanea din el. Amin insa n'avea ce le mai face.
0 intorse Ind. la siretlicd ruga pe Greucenu sa fact o
gaura in parete ca macarti saga vacla in fats. Greucenu se
prefacu ca se Induplecd si facu o gaur. in parete. Dara Fau-
ruli pdmintului se atinea cu chipuld lui Greucenu mid de
fart, ce arsese in foci de stria schintei din eld. Cand snaeoica
puse gura la spartura ca sa sorb& pe Greucenu, Fauruld pi-
mintuld fi bdgi In gull, chipuld de felt rosu ca foculd si
ili yid pe gatil Ea, inghiorld I inghiti si pe loci si capi.

www.dacoromanica.ro 15
 226

Nu trecu multa §istarvulit ,smeeicil se prefacu inteuna munte

de ferii si astfelti scapara §i de densa,
Faurulii pamintuluI deschise u,sa faurisceI, esi afara si se
veselira trel dile §i trei nopti de asa mare isbanda. EM maT cu
semi era nebuna de bucurie pentru muntele de fera. Atunci
porunci calfiloriz sa faca lui Greucenu o caruta ^u trel caT cu
totula si cu totulti de feta. Dupa ce tura gata, sufla asupra
lora 0 le dete duhil de viata.
Luandu-0 clioa build de la frate-sea de truce, Faurulti pa-
mintuluI, Greucenulti se urea in trasura cu frate-seu edit burui
si porni la B.ou imp6ratil ca sa-0 priimesca resplata.
Merse, merse, pans ce se infurci calea. Aci se oprira si
poposird. Apoi, Greucenu desprinse de la caruta unil call si -lu
dete fratelui seu, ca sa duca inip'eratuluiRou vestea cea buns
a sosiril lui Greucenu cu isbanda savir0ta ; era eld remase mai
in urma. Inaintandit elu a lene, resturnatil in camp, trecu pre
langa uns diavolii scbiopil carele Linea tale drumetilora ca
sa le faca neajuilsuri. Acestuia ii fu frica sa dea peptil cu Gre-
ucenu, dara, ca sa nu scape nici els neatinsil de reutatea lui
cea dracesca, i1 scose cuiultt din capulu osiei de d'inderiltii
arunca departe in urma.
Apoi iota els clise GreucentiluI :
MAY, vericule, 11-ai perduta cuiulu, du-te de ti-lu cauta.
Greucenu, sarindu din camp, 10 ulta acolo palo01111, din gre-
sela. Eara cand els 10 cauta cuiulu, diavolula ii furs paloguld,
apoi, a§eclandu-se in marginea drumulul, se dete de trel on
peste capti si se schimba intr'o stand de petrd.
Puse Greucenu cuiulti la capula osiei, ila intepeni bine, se
urea in caruta, si pe ici ti-e drumulti 1 Nu baga insh' de semi
ca palosulu ii lipsesce.
Ascultati acum si ye minunali, boeri d-vostra, de patenia
bietulul Greucenu. Unit mangositil de sfetnicil d'ai imperatului
Ro0.1 se fagaduise diavolului, data ilu va face sa is els pe
fata Imparatului. Ba Inca si rodulu casatorieI sale ils incbi-
nase acestul necuratil. Impelitatulti scia ca Greucenu fara pa-
lo0i, era si elil omit ca top o menii. Puterea lui in paloO. era ;
www.dacoromanica.ro
 297

fara palosit era necunoscuta. Ii fora palosula si-la dete becis-

nicului de sfetnicit.
Acesta se infatisA la imperatula si ii ceru fata, dicendit ca
ell este, cell cu isbanda cea mare.
ItnOratulit ill credu, vfiOndu-I si palosulit, si incepusera a
pune la tale cele spre cununie. Pe thud se pregatea la curte,
pentru nuntirea fiicel imparatului cu volnicula cell mincinosa,
ce dicea ca a scosa sorele si luna de la smel, vine si fratele
Greucenului cu vestea ca Greucenu are sa sosesca in curenda.
Sfetniculti cell palavatieit, cum audi de una ca acesta, mere
la imperatula si jise ca acela este unit* amAgitorii ci trebue
push la inchisore.Imperatula ill asculta. Era sfetnicula umbla
d'a 'ncatelea, zorindit sa se faca mai curendii nunta, cu g-findit
ca, data se va cuuuna odata cu fata lmperatului, apoi pole &A
viva o suta de Greuceni, ca n'are ce -I mai face, lucru fiindu
sfersitu.
Imperatulul insa nu-I prea placu zorula ce da Sfetnicula
pentru ntita, si mai taragai lucrurile.
Nu trecu multi" si eta ca sosesce si Greucenu, si infatisfindu-
se la anperatulit, acesta nu scia intre care sa. alega. Credea ca
acesta sa fie Greucenu, tiara IlUlT putea da se,t_ii de cum pa-
losuld lnI Greucenu se afla in mana Sfetnicului. Atunci bags
de soma si Greucenulti lipsesce palosula si tocmai acum
II veni In minte pentru ce nu vkjuse ell stana de pets decattl
dupa ce'si gAsise cuiulti de la osie, si se intorcea la car* cu
dinsulii. Pricepu ell ca nu e lucru curata.
Imperate prea luminate, dise du, tots llama dice ca esti
omit dreptii. Te rogit se-mi fad si mie dreptate. Multi! al a-
steptata, mai atepta, rogu-te, Inca putin si ye! vedea cu ochii
adevfirulit.
Priimi imperatulit a mai astepta pang ce. sa se intorci Gre-
ucenu. Acesta se puse erasi in drilla lui cu cai cu totit de feria
si inteunti sufleta merse, pang ce ajunse la stana de pets,
acolo uncle necuratulit ii scosese cuiulti de la caruta.
Fiinta netrebnica pAgubitare omeniril, dise elit, da-mi

www.dacoromanica.ro
 228

palosula ce ml-al furatfi, caci, de unde nu, prafula nu se

alege de tine.
Petra nisi ca se clinti din locti macarti.
Patina si Greucenu se dete si de trei on peste capil, se facu
una busduganu cu totula si cu totulti de of ela, si unde incepu,
nene, a lovi in stana de se cutremura pamintula. De cite on
da, de atatea on cadea ate o sburatura de petra. Si lovi cc
lovi pang ce ii sfaraina verfuld. Apoi de obta incepu stana
de petra a tremura si a cere ertaciune. Ears busdugantilii de
ce da, d'aia fsi intet.ea loviturile, si dete, si dete, pans ce o
facu pulbere. Cand nu mai fu in piciore nimica din stana de
'Ara, cats prin pulberea ce mai remasese, si-si gasi Greucenu
palosula ce-I furase satana.
II lua si, fara nici o clips de odihna, veni si se intatisi é-
rasi la imperatula.
Sunt gata, Marite imperate, Oise elu, s'arata on cui ce
pate osula lui Greucenu. Si villa acela sfetnica nerusinatil
care a voita sa to amagesca, spre a ne intelege la cuvinte.
Imperatulu flu chema.
Acesta, dad veni si veclu pe Greucenu cu sprincena incrun-
tata, incepu sa tremure ceru ertaciune, spunenda cum
cacluse In mainile lui palosulii lui Greucenu.
Dupa rugaciunea lui Greucenu, dobindi ertare si de la im-
peratula, dar acesta i i porunci Si Ora din imperatia lui. Apoi
scose pe fratele Greucenului de la inclasOre si se facu o nunta
d'alea imperatescile, si se incinse nisce veselii care tinura trei
septemani. . . . Si ea incalecaiti p'o sea, si vi povestiiii d-vds-
tra asa.
NOTA. Povestita de lgihalache Constantin, din mahalaua Delea-
Veche, Bucurescl, 1876. Publicata pentru prima oil in Calendarula
Aurora.

www.dacoromanica.ro
 RADU PR§CU
invetator
- BRA.*OV .

XXII
CELE DOE-SPRE-PECE FETE DE IMPERATO SI PA-
LATULD GELD. FERMECATU

fostii odata ca ruci odata, etc.

A fostti odata unit flecalandru serrnand de paring. Elu
argdtea pe la unil si pe la altiI ca sa-sl castige hrana
vietiI. Si fiindil ca avea daruld de a fi curateld, to flecAiI
Ain sad flu pismuiati. Cei-lalg argall casunaserd pe densulu
si-lii totd luau peste piclord, era ell. nu lua aminte de fie-
cariile lord §i-0 cauta de treba lui. and se adunad sera si
birfead vercll si uscate, eld se facea ca nu intelege vorbele
aruncate in pofida lui ; se areta prostanacd. Pentru acesta el
ill poroclead clicendu-I cascaunduld satului.
Stapanil uncle slujea elu erati forte multsumig de densuld, si
se bateau care de care sa-lit apuce. Cand trecea prin sate, fe-
tele isI daft cote si se ditati la densuld pe subt sprincene. Si
.ce e dreptit ca avea la ce se uita. Eld era curatil la fats si
chipesit; chica lui negra ca pana corbului, flutura ca o coma
pe grurnajiI lust* albi ca zapada ; mustaclora abia mijea de parca
.era o umbra pe buza lui cea de suss ; dara apoI ochil 4 Avea
nisce ochi, neIculita, de bagase pe tote fetele in bole.
Cand era la adapatuld vacilord fetele care de care se intre-
cea sa-I dea pricing de vorba ; dara eld nu baga pe nimeniin
sema; se facea a nu pricepe ce vorti ele. Pentru acesta ele ca
sa arate ca nu le pass de nebagarea lui de serna, lntre ele,
ilu porodead cu numele de Fad-frumosit aid satului. Si de
unde sa nu fie asa!
Eli nu se uIta nici in drepta., nici in stinga, mergea cu vitele
www.dacoromanica.ro
 230

la pasune, si treba esa din mana lui mai cu asupra de ctitii

din ale celoril-lalp argati.
Nu sciii ce facea ell, ce dregea, ca vacile pe cari le pascea
ell, eraft mai frumOse de tutu ale celorii-lalti argati. Ele dal
mai multil lapte de tutu cele ale altort argati, fiindu ca pe
unde le ducea ell, pasunea era mai cu gush"' si mai hides-
tulatore. Pe unde cifica piciorult lui se cunoscea, fiindil-casi
erburile se inveseleau.
Pasa-mi-te so nascuse in call bunt si era ursitt sa ajunga.
ce-va. Dana ell, nici habaril n'avea de asta si nici gandit
n'avea sa se mandresca, flindil-ca nu scia ce-I este ascunst in
cursult vremiloril. Cismeritu, precumil ill liisase pe ell Dum-
necleft, 10 vedea de ale sale, fara sa se atinga cu cuvintulft
sat In onT care-va felt de altil sail de alit altora. Si tocmal
pentru acesta flocail si cei-lalti argati flu ponosluia.
Intr'o di de prima vara, ostenitt fiindii toll umblandit dupa
vacl, se dote la umbra unul copaciii mare si stufost si adormi.
Isi si alesese, vedi, locu pentru asa ce-va. Era o valcea impo-
dobita cu felt de felt de floricele, tote inflorite, de parea ca
da ghiesit omulul sa treca printre ele. Ceva mai call cold unit_
piraiasil, a carui obirsie venea dinteunil sipott de apa ce esea
din costa unul delulett, serpuia printre brusturi si alte burueni
pe unde isi facuse locil, si susurult apel parca to indemna la
roams. Copaciult subt care se adumbrise era maretil si parca
se lupta ca sa ajunga la nouri. Printre cracile lui intinse se
giugiuleau pasdrelele 0-11 faceaft cuiburi; numal ascultanda
cine-va ciripirile lorii, se aprindea inteensulil focult dragostei-
Desisult frunOloril sale facea o umbra, de parca ramneai la
ea. Bawl soma, nu era asa cascaundil fl6cAulit acesta, si pe-
nedreptil IT atarnaft de coda acestil ponosil cei-lalti argati din
satii. Cum puse capult josii, si adormi.
N'apucase sa dorma, ca de cand 1ncepuit sa ye povestescil
si odata sari dreptil in susil.

Visase unit visa frumosil, si se desteptase.

Visase ca unde venise la densulii, mare, o cyna mai frumos,
de tutu tote clinele din cert si de pre pamintil, si-i clisese sa
www.dacoromanica.ro
 231

se ducit la curtea imperatului loculul aceluia, ca acolo are sa

se procopsesca.
Cand se destepta, i i clise : ma, ca ce sa fie asta ? si incepu
a se puce pe gAnduri ; tots cliulica flu muncirA gandurile si nu
se domirea de locil, de loch, ca ce sa insemneze unit asemenea
visit. Elti nu intelegea ca steoa sub care se nascuse venea
sa -1 ii slujesca.
A doa eli, mergendii erasi cu vitele la pascutu, abatu din
druinti si dete drag pe la copaciulti cu pricina, si erasi se culca
la tulpina lul, si erasi visa acela.si visit
Sculandu-se, is1 clise : ma, Asia nu e lucru curate, si erasi
'its rliulica fu dusti pe ganduri.
A treia cli cu dinadinsulti facu sa-i fie drumulti pe la acelasu
copaciti sub care se culca, si visa acelasi visa ; ba Inca tie asta-
data 4ina ilu ameninta cu bola si cu tote ticalosiile eine-
nesci, data nu s'o duce.
Atuucl si elti data se scula si vein acasa cu vacile si le
baga in cosaril, se infatisa la stapanu-seti si-i clise :
Stapane, pe mine me bate gandurile sa me ducts in lume
sa-mi cautti noroculti. Destulii amu argatitu, si pins acum nu
veclii nici unit semna ca se potti si eu salta. ce-va. FA bine
Ai-mi di socotela.
Da pentru ce, baetp, sa esi de la mine 1 Ati dint' nu te mul-
tumesci de simbria ce-ti dati ? Au mancare n'ai destula ? Ia, mai
bine §ecli la mine, si eu voiti cata sa-t i dati o fats buns din sate,
cu nitica zestricica, sa te mai ajutil si eti cu ce m'o lasa inima,
sail faci si to rostii aid ca toti megiasii, nu mai hoinari prin
a lume, ca sa nu ajungi, far a nici unit capateift, ca vai de lume.
Ba, de multumitii, suntu multumitil de D-ta, stapane ;
mancare amu destula, nu potii sa maniiii pe Dumnecleu : dara.
asa mi -a venitit mie, sa me dud' in lume, si nu voiii ramanea
pentru nu sciii ce.
Daca veiju stapanu-sea ca este peste pOte a-lit Mace sa re-
mae, ii dete ce bruma mai avea sa ia, si elu pleca, luandu-
s1 (ilea buns de la stapanti.
DucOndu-se de la satulti sea, flecaulti ajunse dreptil la curteat
www.dacoromanica.ro
 2:32

impgratesca si se baga argatii la gradina imperatului. Gradi r

narulg fu bung bucurosil sa-lii primesca, cand ill vedu asa
curatelii, caci dobandise pins atunci cite -va bobarnace de la
tetele impAratului ca baga argati tag ce este mai uriciosu si
mai scarbosii in omenire.
Curatelii, curatelii, dare hainelo de pe densulg erag imOse,
deh! ce sa diet ca de vacarii. Gradinarulg puse de-lii imbaie,
ilia primeni si-i dete de imbraca niece haine care O. mai se-
mene a argatii la gradina imperatesca. i cum era de potrivitu
Matta la boiulg lui, ii sedea bine cu hainele ce imbraca.
Pe langa cele -lalte trebi gradineresci, slujba lui de cape-
tenie fu ca sA facg In fie care di cite doe-spre-clece manuchiu-
lete de flori, si in fie-care dimintqa sa le dea la cele do.e-
spre-clece domnite, fete ale imperatuluI, cand vorlt esi din
case spre a se primbla prin grading.
Aceste domnite erail ursite sa nu se OM marita pine Du
se va gasi tine -va care sa le ghicesca legatura ursiteI lora
si sa face pe vre-una din ele ca sa iubesca pe tine -va. Ursitele
lore le daruise cu patima jocului. Erag nebune dupe jocii, si
pe fie-care nOpte rupeag cite o pereche de conduri de ma-
tase alba, dautuindu.
Nimeni nu scia unde mergii ele noptea de jOca.
imperatulg se luase de ganduri cu atata cheltuiala pe con-
dura letelorg sale, si pentru inima lorg de ghiatti, de care nu
se putea lipi nici unit' june din cel ce venise in petitii.
. acesta elite dase slava in Ora lui si in Wile stre-
Pentru
ine precum ca sa se scie ca tine va gasi sa-1 spue ce feed
fetele lui noptea de mpg fie-care cite o pereche de conddri,
pote sa-si alega pe care ii va placea din ele, si ele i-o va da
lui de sotie.
Eh). scia ca le tine pe tote inchise la until loci" intr'o ca-
mera din palatulg sett, incuiate si zavorite cu noa usi de ferg
si cu nog lacgte marl. Dana nimeni nu scia ce facii ele nop-
tea de li se rupii incaltamintele, caci nimeni nu le ve4usera
ping atunci esinclit din case, caci nu puteati.
www.dacoromanica.ro
 Pasa-mi-te, lord le era facutil ca a;a sa-si petreca vremea
in tad viata loru. Asa le era oranda.
Cum se aucti de acesta hotarire a imderatului, incepu a curge
la petitori: ba fecTori de domni si de imperaff, ba fealori de bo-
eri marl, pins si feciori de been mai midi. Si care cum venea
se punea de panda la up domnitelorti cate o nopte. Impe-
ratulti ntepla cu mare nerabdare.in fie-care dimineta ca sa-I
aduca Gate vre-o veste buna ; dara in locfi de acesta, i se spu-
nea ca junii ce se puneau de panda sera, nu se mai gasescu
dimineta. Nu se scia ce se facfi. Niel de urma macara ma lu
se mai dedea.
Unii-spre-clece tided' o patise pitta acum. Cel-lalti car! mai
erafi, incepusera a se codi; nu mai voira sa stea de panda.
Se lipseau de a lua de neveste nisce fete, pentru care se re-
pune atiti tinerl.
Si ast-felt unulfi cate unuld se carara pe la casele lorfi de
la curtea acestul imperatii, gi i lasara fetele in plata domnu-
lui ; cad nimeni nu mai voia sa-0 pet* sufletuld pentru unu
capii de muere.
Insusi imperatulfi fa coprinsfi de spaima, cum de sa piara
asa junii ce voiau sa-I pand.osca fetele, si nu mai cuteza sa
indemne pe nimeni.
Imperatulfi era nevoitil sa cumpere mereii pe fie care Sti
cate doe-spre-clece perechT de eondurl, §i intrase la grije ca
o sa-I imbetranesca fetele in vatra, si o sa impletesca cosita
alba, Para sa pue pirostriile in capfi.
Argatulfi de la gradinarie 10 implinea slujba cum scia elfi
in legea lul. Si domnitele, erau multumite de manuchele de
flori ce li le da argatulii, si gradinaruld de lucrulii
Elfi and da florile domn.itelor, 'nici ridica ochii a-
supra lord; dart cand da florile fete! celei mid, nu scia de
ce, ca se rosia ca unit bujorfi, tacaia inhna, de sta sa-1
sara din peptil afara.
Fata bags de sema acesta, insa creclu ca fli..scaula este ru-
linosfi, si d'aia se face asa de ro§u and vine inaintea lorfi.
Asti as1, maine asa, elii vedea ca nn e de nasulft hit o
www.dacoromanica.ro
 q34

asa bucalica. Dart ce-I fad inimel ? Ea ii da brand si lui

bat'o pustia si arii fi voitti sa se pue si elti la panda, si
apoi se gandea si le pateniile celoru ce pazise inaintoa lui.
Fata cea mica se gresi intro di si spnse surorilorti cum,
argatulit care in da flori, se rosesce ca o sfecla card vine
inaintea lore, si cum este de euratelti. Cum audi fata cea
mai mare ast-felt de cuvinte ca ese din gura surorel sale
celei mai midi, uncle Incepu sa o dojenesed cu nisee vorbe
cam luatOre in rise, cum de numai sa se gandesca ea a scOte
asa vorbe Mande pentru unti argatf, cad asta aru semana
ca inima ei este pornitd a se planisi cui-va.
Baiatului II dicea inima sa se arate la imperatidu cu ce-
rerea de a pandi si el i, dart sa lasamf ca-si eunoscea lun-
gulf nasulul, sa lastmu ea ultase pateniile atitoril Neal
ce perisera, lui II era sa nu -s! Ord& slujha, si sa ramae cu
buzele umflate. Apo! unde pui d-ta gandulti ce -lit muncea
gresnicti, ca de va fi gonitil de la curtea inaperatesca, n'are
sa mai vada pe fetele imperatului, cad dandu-le fief in &-
care dirninetii, mil cat se feri de vre-o patima, totusi gingasii-
le si frumusetile fetelorti de imperatil, si mai cu sema cautd-
tura cea blajina a fetel celel micl, ilu ademenise pins intr'atitti
in catii, se socotea elf, ca data nu va mai atinge in fie-care
dimineta cu degetele sale mainile cele albe ca o cola de hirtie,
cu pelea mole ca 'Multi, ale fetelorf de imperatil, nu va mai
putea trai.
piva, nOptea, ilf munceari aceste ganduri, si nu scia cum
sa fact sail implinesca pofta inimei, farti de care simtea elf
ca nu va putea sa mai traesea.
Intr'una din nopti, adormindf elf cu gandulti tinta la do-
rinta ce-Iii chinuia de-I rodea baerile inimei, vis,du in vigil era
pe dina din valceoa cea cu for! unde i se aratase odiniora..
Ea ii vise : SA to duel in tingliiulf gradinel celu despre 11-
&Arita ; acolo ye! gasi doi pul de dafini, unulii eiresia si altulu
trandafiriti ; alaturi cu (Musa vei vedea o sapaluga de aura,
o nastrapa tote de aurf si unit stergarf de matase. Sa el acesti
pia de dafinii, sa-1 pui in doe ghivece frumose, sit-I sap! cu
www.dacoromanica.ro
 235

s,Ipaluga cea. de aura, sa-1 udi cu nastrapa ma de aura, sa-1

stergl' binisorit cu stergarulit celit de matase si sa-i ingri-
jesci ca pe lumina ochilorit tel. Cand vorit cresce si se voril
face ca de unit state de omit', on ce vel cere de la densil
ti se va isbandi tocmai pe tocmai.
vise si peri ca o naluca, lard sa apuce argatulit grAdina-
rului sa-1 multurnesca barimii.
Niel nu se desmeticise bine din uluiala somnului, nici nu
se sterse la ochi macar, si dete fuga in unghiulti gradinei
celd despre rasaritit, si ramase na'uc de bucurie, cand vedu in
flinta tote cele ce ii spusese dina In some. Acumit se sterse si
elit la ochi, se pipai sit vada nu care cum-va dorm° Inca, si
aevea sa fie ore ceea ce vedea? Dupa ce se incredinta ca nu
este naluca de nopte, puse mina si lua dafinii.
Ii ingriji cum sciu du mai pine, II saps adesea cu sapaluga
ce gasise eltt acolo, ii ucla cu nastrapa, Ii sterse cu stergarulit,
si, ce sa mai lungimu vorba II ingriji ea pe lumina ochilorit
lei, tocmai precum ii poruncise dins.
Dafinil cresceati si se imputerniceafi ca prin minune. Nu
trecu mull, si se facura marl. Frumusete ca si la acesti da-
te nici ca s'a mai veduttl.
Cand ajunsera ca d'unit state de omit, elu veni la d6nsiI,
intr'una din dile si dise ttnuia precum ilit invetase dina :
«Daiine, Dafine,
Cu sapaluga de am sapatu-te-amit,
Cu nastrapa de our udatu-te-amit,
Cu stergarit de matase stersu-te-amil,
DA-mi darulit d'a me face, on -cand voiit voi eu, sit an flu
vedutil de nimeni.D
Elio remase buimacitii de mirare, cand in clipa aceeasi chiar
vedu cum se infiinteza unit bobocti de fore, cum cresce de se
mdresce si cum se deschide o fore asa de frumosd de nu pu-
teai sa to opresci ca sa nu o mirosi. Elu puse 'Tana de o
rupse, o lua si o bags in star; vedi ca asa fit invelase dina.
Sera cand domnitele intrara in camara for cea incuiata si
zavorata cu noa lacate marl, ca sa se culce, elf se furise bi-
www.dacoromanica.ro
 236

ni;ord pe langd ele ;i intrard impreuna. Eld le vedea pe ele ce

facti, dard ele nu -lit vedead pe densuld. Eld le vdclu ca in toed
sa se desbrace spre a merge la cutcare, ele incepura a se
peptdua, a se imbraca cu haine scumpe ;i a se gati de clued.
Elit se mira de cele ce vedea ;i se hotari ca sa se tie
dupa densele cu dinadinsuld sa vacld pe unde au sa ittsd ele,
unde ad sa se clued ;i ce au sa Led.
Cand, de odata fata cea mai mare Oise suroriloru sale :
Gata sunteti, fetelord ?
Gata suutem, respunserd ele.
Atunci cea mare din surori batu cu picroruld in patnentu
i de °data se deschise in dod dinumeaoa easel. Ele se col o-
rird prin acea deschitjetura ni merserd ce mersera pina ce
ajunsera la o gradind garduita cu zidd de arama.
Cand fOra sa intre, fata cea mare batu din piciord era51
;i portile cele de oteld ale gradinel se deschisera. Intrandti,
baiatuld ale& pe rochia tetei celei mici.
Acesta intorcendu-se repede, nu veclu pe nimeni ; ni cite-
mandu-0 surorile, le 4ise :
Surorilorti, banuescil ca s'a Wald cine-wa dupd mine,
ca uite, simtiid ca m'a -calcatu Ore cine pe rochie.
Surorile se uitard in tote partile, ;i neveclendti nici ele
pe nimeni, ii respunse :
Nu fii a;a bdnuitore, soro ; cine sä fie aci, on sa se is
dupa noi. Nici pasare maiastra nu p6te resbi pina uncle sun -
tema noi acumil Ia, vecli mai bine sä nu se fi apucatfi no-
chia to de vre-uuti maracine, ;i cum esti to de fricOsa, ti s'o
fi parutd ca to -a calcatil nescine pe rochie. Nu WI qa de uprica.
Ea tacu. Baiatuld se linea dupa densele.
Trecura printr'o padure cu frunOle de argintit, trecura
prin alta cu foile de aunt, trecura prin altA padure cu frun-
clele numal diamanturi tti petre nestimate, cari sclipead de-ti
luati ochii, ;i ajunsera la unit ele;ted mare.
In mijloculit acelui ele;ted se ridica unit datnbuletd, si pe
densuld nisce palaturi cum nu mai vecluse elit pina atunci.
Palaturile imperatului ramtiseserd josit de toll pe larva a-
www.dacoromanica.ro
 237

cestea care straluceati de, la sore te puteai ulta, darn la den-

sele ba. Si asa de cu mestesuga eraa facute, in catu cand
te urea! in ele, ti se parea ca te cobori, si and te dedeaT
josii din ele, ti se parea ca te urci.
Doe-sin e-dece luntrisore err vislasi muiati numal in firu
de wilt bunit, le asteptail la margine. Cum ajunsera, se pu-
sera fie-care in cate una-, si plecara. Argatulit se puse in
luntrel fete.' celel mici.
Luntrile pornira si mergeail in randit ca cocoril. Numat
luntrea fetei celel mai mid' remanea mai in urrna. Vaslasulu
se mira cum de este mai grea de catti alts -data, si tragea
din resputeri la vasle Ca sa ajunga pe cele-lalte.
Cum esira la cela-/altri maltit alii elesteului, se audi o mu-
sick care, vrend, nevrend, te facea sa dantuescl. Fetele se
repedira ca fulgerulti, infra in palatii si se pusera pe jooti
cu flecaii cari le pandiserk si jucara si jucara pins ce li se
sparsera condurii.
Baiatulfi se tinu mereil dupa ele. Intranda si e lu in palatu,
ce-i vedura ochil? Camara de jocii mare si larga de abia puteai
sa-i zaresci capetdiulit. Ea era impodobita numb cu aura, cu
petre nesternate si cu faclii de juril imprejurii ce ardeait in
nisce sfesnice de aura curatil mai marl de cats omulir. Pa-
rep albi ca laptele straluceait de-ti luaii ochi!, si cu dung! de
aurit impodobite cu zamfiruri si rub'nuri de licarcau ca foculit.
Argatulii se puse inteunit coltu si privea la tote minunile
astea. Si avea si la ce privi, caci vedea acolo lucruri de can
nu-i mai vedusera ochil. Dar% unde fu pomana aia ca sa stea
la unii loco? Sarea si elit tontoroiula de colo pins colo fara sa
vrea; cad nu era chipt, sa stea la unit locii, fara a salts,
dud canta muzica aia. Pita si sfesnicile si mesele si lavitile
din casa saltaii.
Si nici pomenela macarti nu este ca sa-si inchipuiasca ci-
ne-va frumusetea cantarilora si a musicii aceleea : Organe,
fluere, chitari, alaute, buciume, cimpoe si alte multe d'ala de
astea cantafi intro unire de ramaneail mart! cei mai bun!
musicang din lume.
www.dacoromanica.ro
 238

D'apoi cantecele? trag,eati ou foci la nisce hori, batuta,

ca la usa cortultii, de unulti singuru, piparuplil si
,eate jocuri tote de puteal sa-ti rupi bojocii jucandii.
Si jucara, Si jucara pins despre dia. Cand, de odata, in-
-cetandii musica de a mai anta, qi ca din paminttl o masa
incarcata cu de tote bunatatile si ce este pe lume §i ce nu
este. Se pusera cu top' la masa si mancard si se chefuira
.catit le poftira inima.
Argatulti de la gradinarie sedea in coltuld lui unde se a-
'eclase si privea, lasandu-i gura apa.
La masa le slujea nisce arapi, imbracati in nisce haine
forte scumpti impodobite.
Dupa ce se sculara de la masa prinsera a se intOrce acasa.
Se lath-sera erki pe unde au costa venitti. Baiatulii se
tinea dupa densele ca draculti dupa calugerti.
Cand full a trece prin gradina cu frundele de.argintii,
ce -i dete argatului prin 01(10, ca numai rupse o ramuria
dinteunti copaciii.
Una frematti puternicu se facu atunci in told padurea ca
de o furtuna ce -vine intaritata asupra copacilorti; si totu0
nici o frunda macar nu se mird din loci, ba nici macar nu
se clatind Ca de o adiere de vint barimti.
Fete le rasarira.
Ca ce a fie asta, leictdita ? disera.
Ce sä fie? respunse cea mai mare din surori. Eca, pa-
serica cell are cuibulil in turnula bisericii din palaturile ta-
talui nostru trebue sa fi trecutii prin frunde; cad numai ea
pOte sa resbata pe aiel.
Fetele trecura si ajunsera in palatulti unde eras incuiate,
tot pe uncle qisera.
A doua di argatulu de la gradinarie cand dete manuchiu-
rile de flori fetelorti ImOratului, ascunse cu metetigit ra-
murica rupta in manuchiulti letei celei midi.
Domnita se mill cand isi priimi manuchiulti de flori, se
uita cam cu mils la argatti, si null putea da soma cum de
sa ajungA acea ramurica intro florae ce priimise.
www.dacoromanica.ro
 23U

A. doa sera 61'41 a.?a o petrecura. Bdiatula erkti pe furi,a se-

linuse dupa (Muscle, cu deosebire nurnal ea rupse o ramurica
din copacii eel cu frundele de aura, pe care o puse era541. iu-
tre florile ce dete a doua di domnitel celei mici.
Fata cea mai mare era§1 cu cuvinte liniCtit6re, aling frica
surorilora el, cand se audi frematula ce se Neu in padurea de
uncle argatula rupse ramurica.
Gaud a doa di domnita cea mica priimi florae cu ramurica
ascunsa intre ele, ii Bete unit fedi arsa priu
Ea cauta vreme cu prileja si prefarendu-sc cg urea sa se
primble, e§i preste phi prin grading, si intalnindu pe argata
la o cotitura a gradinei, liii opri
- dise : -
De uncle al avutu tu ramurica ce mi-al pus-o in manun-
chiulti de Mori 7
De unde o scie prea bine, Maria Ta.
Care va sa dica tu to -al tinutu dupti not si sea* unde mei.-
gea not nOptea.
Cam a§a, Maria ta.
Cum al facuta de al venial dupa not de nici una dintre
surori nu te-a vedutiO
Pe furisu.
Na o punga de haul, §i sä nu scoti nici o vorba despre
primblarea nastra de naptea.
Eft nu-mi vinda tacerea, Maria ta.
Daca void audi insa, ca al cracnitil ce-va, voiu pune sa-11
taie capul.
pise ea vorbele astea aspre din guru, data din inima MI6
ce-va cugeta. El i so parea ca acestit argatil din ce in cc se
face mai curalelu.
A. treia mipte cand se duse dupa dthisele, tote pe furi§a,
rupse o ramurit din padurea cu copacii eel care aveaa foile
ale diamanta, si iarki se facu fremata printre frunze, si é-
rki surora cea mai mare alina Erica surorilora celoru midi
cu cuvinte lini§titore. Domnita insa cea mica nu scia de ce
-dug in inima el se strecura o bucurie ascunsa.
In dioa urmatore cand gasi ramurica de diamanta in ma-
www.dacoromanica.ro
 210

nuchiula de florT, cats cam pe subta ascunsa la argata, si-la

gasi cg nu se prea deosibesce de fiii de domni si de impe-
rati. Atatft i se paru de draglasit.
Argatula si dilnsulu cata asupra domnitei cu ochi galesl,
dara tote pe furisa, si o vis.du ca se turburase Ore-cum, se
fan insa ca nu pricepe nimica si-si cats de traba.
Surorile domnitei deters peste cl@nsiT vorbinda,' si risers de
dasa si o luara cu cuvintele cam peste piciora. Fata cea
mica tacu si inghiti ruf.inea. Nu se putea ea mira din des-
tulii cum a facuta argatula de le-a descoperitti. Ei, vecti, IT
intrase in capft ca acesta flecau nu pote sa fie omit prostii
de Ore-ce dovedise lucruri ce nicl maiestrele nu le sciaa.
Si apol, adev6rula vorbinda, boiulu lul celu falnicii, chi-
pula lul cela bine potrivita si blajinft, ilu arata catu de cold
a nu 6 de argata prosta. Pe langa acestea si infatisarea si
totula inteensula avea pe vino 'nc6ce.
Dupa ce intrara in case fetele, domnita cea mica le spuse
ea arg,atulti de la gradinarie scia tau ce tacit' ele nOptea
AtuncT, se adunara la sfata si planuira ca sa-la face si pe
dertsula sa-sI piarda inima si simtirile, cum fa'cusera si cu
cel-lalti tinerT.
Flecaiandrula insa, se furisa si de asta data de intra In
camara fetelora ca BA asculte la sfatulti lore.
Pare ca-i spusese ariciula la ureche ca are sa se petreca
intre ele ce-va pentru donsula.
Acum dupe ce scia totula, dara totula ce trebuia sa scie
se duse la dafinil lul si disc catre cela trandafiria
oDafine, Dafine I
Cu sapaluga de aura sapatu-to -ama,
Cu nasfrapa de aura udatu-to -amti,
Cu stergarit de matase stersu-to -ama,
DA-mi minte si procopsela de fill de domna si imperata.*
Ca si de la rinda una boboca de flare incolti, crescu si se
deschise o flare minunata. Elu lua Urea si o bags in MO.
0 datii caciu de pe fate luT arsaturile de sore, si ii remase
chi2ulu curatu si luminatd, ca si cand atunci ila facuse ma-sa.

www.dacoromanica.ro
 241

Simti ca In creerii WI se petrece una ce de care nu-0' putea da

sema. Dara veclu ca incepe a judeca alta-fela de cum judeca
ela ping acum. Pasa-mi-te se ascutise la ruinte. Si tau de o data
se pomeni imbracata cu nisce haiiw ca ale fiilora de impe-
rati §i de domni.
Atunci se duse la imperatula si ceru §i densula sa-i pazesca
fetele, intr'o n6pte.
Imperatului i se facu mila de tineretele lui sfatui sa-0
caute mai bine de treba, de cata sa se repue. Elu starui. tm-
peratula priimi. Acesta nici ca banuia macara a fi argatulu de
la gradinarie ; a5a de multa se schimbase.
Cand flu arata fetelora §i le spuse imperatula ce voesce
nici ele, veeli, nu-la cunoscura. Numai cea mica, fiinda cu cu-
iula la inima, flu cunoscu, si incepu a tanji de dragoste.
Noptea urmatore cand plecara ele la jocu, flu luara si pe
densula. Ela scia ce i se pregatesce, dara se feri ca de Ola
malaiului sa nu dea In clapcd.
Ajunsera la palatulu vrajitu, jucara pina despre ;hog, apoi
se pusera la masa. I se aduse §i lui beutura din care Muse
top cari venisera inaintea lui, beutura care trebuia sa-15 Lea
a-sT perde mintile si simtirea, beutura car sa-la piarcla si
pe densula ca pe cei-lalti.
Atunci unde 1;31 intorse nisce ochi lacramo0 §i plini de fo-
cula dragostei ce-la mistuia, si 4ise cu grain duiosit domniter
celei mic4.
Vrei tu? eca ea me perdu pentru dragostea ta, data ai
aGa inima de ghiata.
Nu ; n'ama inima de ghiata ; focula dragostei tale mi-a
incaldit'o, respunse ea. Nu bea. Mai bine voiti sa fiu gradina-
resa cu tine, de cata fate de imperata.
Cum aucli asa, ela arunca beutura la spate, si mai apropiin-
du-se de densa, li mai cjise :
SA nugi fie terra, Maria Ta, ca gradinaresa nu al* sa fii
odata cu capula.
Toti cei de lap auclira vorbele lore. Puterea farmecului se
sdrobi, §i top cu totula se pomenira in palaturile imperatului.
www.dacoromanica.ro 16
 242

Palatutil celu fermecatti pert ca o naluca, ca si cum n'aril fi

mai fostil pe lumea asta .
Can(' ii v6clura imp6ratulii, Increment de uimire cu aman-
doe maInile pe barbg. Fle fostulil argatil la gradinarie,
fi povesti tots siretenia noptilorii. Imperatulu dete pe fata cea
mica dupa flodfiandrulti celu frumosu si dragastosil. Apoi se
Infatisard si cele-lalte fete cu cite unulu din flii de Imperall
si de domni pe care si-Iii alese e. Imperatulti se indupleca si
le dete pe fie care la casa loru. Si se facu o bucurie mare
in tote partite, care bucurie de ar fi o suta de gurl, nu una ca
a mea, n'ar putea-o spune.
Inainte de a se cununa, fata cea mica intreba pe logodnicnlu
ei cu ce putere facu eta de le descoperi ascunsurile faptelorii
lord si legatura farmecului ce le tineau Inlantuite. Elu spune.
Ears ea, ca sa nu fie barbatu-seil mai pre susu de catu ea, ci sa
-fie d'o potriva om ca top omenfi,se duse de taia dafinii
MO In foal.
Apol se cununard si traira a viata fericit.6, cum se traesce
pe lumea nOstra asta baltata pina ce se istovira toff cu totulil
In adAnci b6tranete.
Iar eu incalecaiu p'o sea, etc.

Nota Povestitu d'unjune transilvanenu, studentu in Bucuresel, in

anuld 1868.

www.dacoromanica.ro
 XXIII
CIOBANA.SULO CELU ISTETU SA.11 TURLOELE
BLENDEI
fostu odata ca nici odata; etc.
A fostit odata unu imperatu si o imperatesa. AmOn-
doi erau omeni de treba si frumo.i. Et se iubeaii
nevoe mare I Dara erau totu mihniti si amarill ca nu faceau
copii. Tote lecurile ce luase imperatesa de pe la vraci si
vrajitore nu-i folosise intru nimied
Imperatulu ci imperatesa se pusera pe posh' si pe ruaciune,
cu giludu ca dora ii va asculta Dumnetleti ci le va da si lord
unii copilu. Dupa trecere de cafe -va (Jule, intr'una din serf
cand 1 etrecura el o parte din nopte rugandu-se mai ferbinte,
se culcara mai tarcliu. Guru puse capulu pe perina, adormire in-
data parca -i lovise tine -va cu muchia in capu. Nu trecu
multil §i imperatesa dete unu tipotu rasgrindii din somnii.
Da ce al, draga mea imperalesa, clise imperatulii, de
tipi aka de grozavil
Ce sa amu, marite irnperate, eca mit ve4utii unu visit
frumosu si minunatii. Asculta, cA void sa ti-lu povestescii :
Se facea ca eramil intr'o grading, frumosi, frumosg, cum
n'amil mai vet.lutil. Erail nisce pomi inalti, stufog si bine po-
trivitrde parea ca erau scriA si wclati in tramba pe dru-
multi pe care mergeamil. In drepta gi in stanga era o padure
tota cu de astili-felil de pemi de iti placea sA-i privesci. Totit
mergendii si minunandu-me, m'amil pomenitit catre midlo-
culi' gradinel. Aid era, ce sa-ti spui? frumusetea de pe lume.
Nisce carari sucite si. cotite, acoperite cu unit ten de (srba
maruntica, de parea ea erau nisce covOre aternute.
Din loci' in loci' si mai catti colea, se Ikea ca erail aee-
www.dacoromanica.ro
 211

date nisce stufisuri, unele rotunde si cu flori, allele lunguefe

si cu pomisori, era allele facute ca nisce ascuncletoi. Flori
cu fell de febi de fete Si cu unit mirosti de te imbata. Me
retacisemu cescanail gura in tote part le, ullandu-me la pó-
mele cu care erail incarcati pomil si ascultande la miile de.
paserele ce cantaii pe ramuele si fare a se sill de mine.
Mai catre mielloculu gradinei sa facea ea era o fantane
de marmura alba ca laptele, si apa curgea pe de o sula de
pup, limpede ca viera, si rece ca. ghiata.
Totil umblandu incoa si incolo, nesaturandu-me do privirea
ilorilorit si de miosii, auclu un glasu Ca de privighetore care
to-tit clicea : tine m'o manta, remane area 1 St ru in loco, caute
se veclii de unde vine glasulu, si mi se parea ca ese din micllo-
culit unui stufulefil de pomisori, mai fumosi de catil cel -lalti
pe care ii veclusemil pins aci. Me iail si eft dupa glasti s'o
plecit inteacolo. Gaud, ce sa vecli ? stufuletulu se facea ca
era inconjuratii de nisce erba verde, sublirica si nalta de-mi
venea pins mai susil de genuclii, firicelu de erba si floricica ;
astil-felit in catii nu te indural sa calci peste ele. Si card adia
ventulii, se culcail si se ridicail de pares ca suntii nisce valuri
de apa. Eft, pise, pipe, binisoril, me ferearnil sa nu stricit a fru-
musefe de erba si flori, si ajungit pina la stufuleffi. Acolo in
midloculit unorii pomisori, era unulu ce-va mai nalticelii, pare
ea de dinadinsil era facutit asa, ca sa-ltit -vela on -tine o trece.
Pe ramurile lui sta nisce merisore mici i p'o parte rumene
de 'Area ca -ere] prajite. Stet si ascultn. Ele, se facea ca
min Ifni vobeati, caci nu mai incetaii de a tail dice : tine
m'o manta remane grea.
Eit n'amii mai pututii sa me oprescii. Me irtinclii peste
cei-lalli pomisori, iaii unit merisoii d'alea, ild bagu in aura
sale manancii, dare, tend sa me intorcu, dab. inteund
ghimpe. Asa de m'a sagetatii pustiulit de ghimpe, in catii
ame lipatil si m'amil desteptatil.
Fumosil visit ai visatit, clise imperatulii; dar sr tare
ai fipatil, In dta m'amd speriatii.
Nu trecu multii dupd asta si imperatesa simfi ea a fostil
www.dacoromanica.ro
 245

luatil in pantece. Dupd noue luni, nascu o fata ca o dina.

Bucueia si veseliile linura la curtea imperatesca mai multe
dile. Fata de ce crescea, d'aia se facea mai frumosa. Impe-
ratula ci imperatesa se uita la densa ca la sore.
Dupa ce mai crescu, se vedu ca fata este isteta si cu minte.
II placea sa esa pe campil sa se joke, sa adune floricele, sa a-
lerge dupa fluturel si sa se scalde In pirlia, ilu ce curtea pe
la spatele gradinei imperatesci si care era limpede ca lacrima.
Dadaca bagase de sema ca fetel, pe linga ale-lalte, 'II placea
sa asculte si la viersula ce scotea din fluera unu ciobanasu care
avea cote -va miele si le pa5tea dincolo de piriiasa. inteuna din
Bile fata finperatului merse cu dadaca-sa la campii, si neaudinda
fluerrrlii, credu ca sunta singure, se desbracara si se scaldara.
Ciobanasula dormia la radacina until copacia si mielele se
rataciqera pe campie. Cand, unit tintara ilu intepa aka de
tare, in catil ilu destepta. Desteptandu-se elu, eca fata im-
peratului ca esea din apa. Remase uimitil de ceea ce vedu.
Pupa ce se duse fata imperatului cu dadaca-sa, Isi cauta
si ela mielele si se duse si elu inteale sale.
Pind aci cantase ela nu cantase ; dera dupa asta isi puce
si ela puterile si clicea din fluera nisce dome de to adormea.
Vedenda dadaca ca fetei ii placea prea multa BA asculte
la fluera, nu dise nimenui nimira, dard se feri de a mai
veni cu fata pe acolo.
Ciobanasula, una flacaiandru chipesa si trasa ca p'in inelu,
data vedu ca nu mai vine fata pe acolo, isi 1ua si &SI lu-
mea In capii, si se duse in alta parte la una ora,,i1 de se
bags argata la vite.
Imperatulii si imperatesa se topea dupa fata lora, vedend'o
ca de ce merge se face mai frumosa si mai cu minte.
Cand ajunse de maritata, imperatulil dise imperatesei
/mperatesa mea iubita, fata nostra s'a Mugu. mare ; a-
cumil sa-i cautamii unit harbata dintre fiii de imperati tutu
a§a de Mimosa si de cu minte ca si densa.
Fata nestra va lua de harbata pe acela, dise impera-

www.dacoromanica.ro
 246

tesa, care ii va ghici semnele ce are pe trupti; altil-felti nu

o maritu, D6mne feresce.
Imp6ratulii asculta de vorbele imperatesel si dete scara
In fora si pe la tote imperatiile, precumil ca sä se scie ca
or! -tine va ghici semnele ce are fata imperatulul pe trupti,
accluia i-o va da de sotie.
Cand se amli de asta hotarire imperatesca, se facu mare
vilva intre imperati si Ornenil loculu!, si toll cu totulii se scu-
lara sa merga la curtea imperatesca sa-si cerce noroculti.
Iar data aucli si ciobanasultt, isi ceru simbria de la stapd-
nu-sett, isI mai vendu si ce bruma de tole mai avea, isi
cumpera unii calii de atattl pe catil H ajunsese bani si haine
de primenela, 1 I lua ce-va merinde si pleca si Wt.
Cum se veclu la camp% descaleca, si cu ochil inmuiati in
lacrami facu o rugaciune la Dumneciett sa-i fie de ajutorti
in caletorie si sä isbandescd, apol incaleca din nuoil si porni
cu voie buns.
Si asa, aide, aide, merse pins insera si se puse a se odihni.
Cand, ce sa vecli D-ta ? unde venea o cots de fiT de impel.*
si de hoer! mar!, imbracati numal In fira si pe nisce arma-
sari de mancaii foal'. Se parea ca nu-I mai incape locultit. Eta,
biettl, se dete mai la o parte. Mai v64luse elii cal bun!, inselati
si fnfranati frumosii; mai vecluse si fii tineri de hoer! imbracati
cu haine scumpe, auclise ca unit dinteensii suntti limbuti, des-
merdati, lautori in risii si infumurati, de nu le ajunge cine-va
cu stramurarea la nasil, dar ca si acestia, ha, ba, ba!
Trase si ei aci spre a manea peste nOpte. Pusera deci de
le Men unit focti mare de parea ca ati sa triga unit' boil, se
pusera pe langa densuld si dupa ce cinara, incepura a vorbi
vercli si uscate ; mai multe rele de cattl bune. Nu le scapase
nimicti pe lume de care sa nu se alege. Stall tolaniti pe
nisce rogojini pe d'asupra carora erati asternute nisce velinte
lucrate cu mestesugti.
Noptea era frumosa. Picti de nuorii nu se vedea. Din cand
In cand greed! si prigoriile to faceati si-ti mai aduci aminte
ca traesci pe lume. Unii vinticelti adia in catti de abia ilti

www.dacoromanica.ro
 247

Limteai ea vine sell mangaie obrajil. Ciobanul se Meuse mi-

tstelu lenge un maracine infloritfi, pe lenge care pastea
seil, si se puse pe genduri. Se uita pe cerii la drumulit
robilorii, vedea cum se misca carulu, fata care duce apa in
doniti pe cobilite. Se mira de raclele ce esa din. luceferil, si
ceuta cu mare dorint5. se cunosce care din candelele atarnate
in cerd aril fi aceea a fetei imperatului ca se se inchine la ea.
Pe sand era cufundat in gandire, fiii de impel.* si de
boeri bigara de seine ce mai era cine-va. Il intrebara si a-.
flare ea merge si el h cetatea imperetesce unde mergeail si
et Si fiind-ca vNitra ce el nu le da pricing de vorbe, in-
cepura el :=ä-1 vorbesca ci sit -lit carat is peste piciora.
Fate, clise unul din el', ance un petitorti pentru fata cea
frumosa a imperatului.
As-fa negreitil ce are sa-i ghicesca semnele, dise altulii.
Da bine are se sede fetel imperatului cu estil fetii-fru-
mosii, grai unit alu treilea.
Ciobanulit tatea si inghitea ; asculta si elii la vorbele lord
cele nesdrate si necumpetate.
Deed veijura si vetjura ad ell nu respunde nici unii cuvin-
tel% mersera la densulii si intre altele ii disera :
Atatf flu de domni si de imperati au fostii si nimeni n'aii
pututil ghici semnele fetei imperatului, si tocmai dumneta pri-
etene, o se to gasesci mai firoscesill
Omulil este datorti se-si t erce noroculit o data de done,
multil de trei ors, clise ciobanulii, si acela care face asa este
omit cu minte. Gehl ce inse umbla mereu cercandil, este unit
nesebuitil ceruia trebue lipsesce vre-o dogs. Ell nu aducii
nip:tenni nici o superare. Nu me incumetti erasi ca o se ghi-
cescii ce-va. Dar'aril Dumneclet insa se apuce unulii din dum-
nevostra o asa bucatice bung, find ca vi se cuvine.
Feciorii de boeri nu putura mistui vorbele ciobanasului. tsi
pusere in gandf sa i-o coca si se culcara.
A doua di ciobenasulti se scula de dimineta, isi vela fata
la o fOntana, isT Men rugaciunea, incalece. pe marldga lul si
treti, trei, mergea singuril. Feciorii de boeri si de impel.* se
www.dacoromanica.ro
 248

sculara tarclin, se mai sbeguira, si apoi plecara si ei ; ilu ajun-

sera de pe urma si ilu si intrecura. Si de asta data se alegara
de densuld si-i cauta cearta cu luminarea. Ciobanasul Wu din
gura gi isi cauta de drumft. Elii scia ca tine tace merge in pace.
Sera fecioril de impArati si de domni masera In marginea
noel paduri. Cand, tocmai tarcliu hell ajunse si ciobanasulti os-
tenitti ca vai de elf' ; se puse si el la o narte, facu unti focsorn;
ingriji de calf', apoi cina si se culca. Feciorii de boeri, nea-
stamper* cum eraii, voira saVi HO de elf'. Asteptara pina
adormi ciobanasulti, mai atitara foculn, ii luara palaria si i-o
aruncara pe focu. Iar unulti din el desteptandu-In. ii ;Use :
IIei, prietene, caclutti blenda pe foctl, scOld-te de o
ia, ca se arde.
Las'o sa arcla, respunse elf', dill cats de somnil.
Dupd ce se culcara si boerii cavil risers pind se tinura cu
mainile de inima, 'adormira si ei.
Ciobanaul s6 scOla si elf', le ia tote armele, sulfite, sageti,
arcuri, palop, si le puse pe focu. Dupa ce se arsera de ra-
masera numai fiarele, si acestea se facusera rosii, thud incinse
de focil, ii scula, pe cand el rascolea jarateculti cu o tandara
de lenann, clicendu-le :
Ia sculati boeri, de vedeti turloele blendei.
Cand se sculara boerii si veclura atatea feare arse, nu le
venea a crede ochilorn. Se dusera sa-di ia armele de undo
le agatasera, dara ia-le de unde nu e.
Veclura in cele din urma ca sunlit pacaliti, se catranira de
mane, insa Inghitira galusca.
Ciobanaplil era gata de plecare, find -ca tocmai se ingana
.ioa cu nOptea, incaleca si o lua la sanatOsa ; vedi ca se cam
§i temea sa nu pata ce-va din mana boerilorh.
Boeril erasi Ilu ajunsera de pe urma si ilu si intrecura, ba-
tanduil jocil de dansulii, cand erau p'in dreptuln lui. Sera ia-
TAO tarclin sosi si ciobanasulft la loculn unde se ase4asera ei
sa conacesca.
Cum ajunse, se trase la o parte ca si in cliva trecuta, ingriji
de deli, apoi cina si se cults.
www.dacoromanica.ro
 249

Loculii unde masers el noptea acesta era aprope de o la

coviste nomolosa. Boerii cum vequra ca ciobanasuld a ador-
mitd, ii luara calulii si i1u inomolira in lacoviste. Apoi, des-
teptandu-lii, ii clisera :
Hel, prietene, scold ca ti s'a inomolit martoga si nu mai
pole esi.
Ciobanasulti scia ca-al priponise calulfi bine ; intelese ca
trebue sa fie vre-o dracie aci la mijlocii, si respunse :
Cine draculil a pus-o sa se inamblesca ? las-o ca va esi
ea de va voi.
Risers si de asta data boerii cu lacrami, apoi se culcara,
Dupa ce adormird, se scold si ciobanasultl, le is armasaril.
le jupoe pieile picioreloril de la copite in susii si le legs cu teiu
ce-va mai susil de genuchi, le pune cate un protapii in gura
ca sa stea cu dinti rinjiti, si ii bags in nomold pe langa calulu
lui. Apoi se duse sa destepte pe fiii de boeri :
Sculati, boeri, de vedeff minune : Arinasarii D-v, ve;lendu
mdrfoga mea inomolita in lacoviste, si-a sumesfi nadragil yi
sad dusii ca s'o saga din noroiti. Pentru acesta ridft, ride, uite
de sa se prapadescd.
Cand audira boerii de una ca asta se temura sa nu le fi ju-
catil 61.41 vr'unil renghiu, si de unde sa nu fie a;a,se scu-
lora, si cAnd vdclura cum i-a poticalitu ciobanasuld, se luard
cu mainele de peril.
N'avura ce dice. Cu tote astea unulti din ei, care era si mai
semetti, se °Uri sa se tie de capulit ciobanasuluI, sa nu-lit
lase sa se sfintesca.
Ciobanasult1 ins& 41 qcOse caluld min nomola, si in .inval-
masela se strecura n, r le in fi-e drumulii : pleca si
ii lass Cu buzele umflate, cu bratele incrucisate si fluerdndu
a paguba.
Boerulil celii semetil si nerusinatil se lua dupa densulu,
flu ajunse, si told cu aosele cu momele umbla pe Wig/ elb.
Dui:4 ce sosi la cetatea imperatesca, ciobanuld se infatisa si
.e11.1 la imperatulti ca sa gbicesca semnele fetei ; dart boerulii
nu se deslipea de Tanga densulit, nici catii ai da in cremene
www.dacoromanica.ro
 250

Imperatulti Baca vertu pe cioban, dichisitu, spalatelu, cu

tole curate re d6nsulti si cu mustaciora mijindA, II placu si
lul ; mai alesil ca era si mandru si sta infiptu inaintea lui
si cu coraju, ilia priimi deci sä vie sa ghicesca.
Infatisindu-se inaintea sfatuliu impe'ratescii, unde se afla si
impbratulil cu imperatesa si cu fata lorti, elu dupa ce tg a-
runcA ()chi! ca unit serpe la fats, qise :
Prea mite imperate si imferAtesa, fata Mariiloru vó-
stre are sOrele in peptii, luna in spate si duo! luceferi in ceI
duoI umeri.
Asa eramit sa riicil si eu, respunse de la spatele cio-
banului boerulil celd nerusinatii.
Teta lumen remase uimita dud aucli semnele ce spusese
ciobanulii si marturisirea imperatului ca asa este : de unde
pins aci se aw.lira clicendu-se de unit alit:
Ba, ca fata aril fi cocosatA.
Ba, ca arti fi schicipti.
Ba, ca aru avea vr'un semnti de maslinA, ciresA, coma
ori de alte pOme pe care imperatesa, fiind grea cu fata, aril fi
poftitil la vre una dinteensele, si ca ar fi furat-o spre a-si po-
toli pofta. Ca, dupa ce aril fi mancatti pome, in loculu unde
a push mina mai inteiu pe trupulil e!, In acelasI locil s'a
fAcutil, semnulti pOrneI pe trupulil fete!. Ca acelil semnii aru
fi in cutare orI in cutare loch.
Unil, ha, ca una. Altil. ba ca alta.
Imperatulti si imperatesa se afla intro mare incurcAtura. Nu
scia pe care sä alegA din duo!. Unil din sfatulti Imperatiei tlicea
sa alega pe fiulti de boerii mare, thud-a elii clisese ca tocmai
asa era sA spue si elu. Alta clicea sa alega pe ciobanu, fiindil
ea elil ghicise cell intaiil semnele fete!. imperatulti last ca
sail alegA fata pe tine va voi maine de diminetA, tail de fag
en sfatulii. LasA adeca fete! timpA sa se gadesca pinA a doa cli.
PinA atunci imp6ratulil porunci sa-I omenescA pe aniindoi
ca pe nisce mosafiri marl si sA4 gAsduescA in palaturile Im-
peratesci. Le pregatira o cAmara cu doue paturi in care sa
mile peste nopte.
www.dacoromanica.ro
 251

Pina a nu insera, ciobanula se furise de flult1 de boeril si se

Buse de-si cumperd nitele floricele-bObe.
Intorcendu-se, ilia intrebd flula de boerti :
Dark uncle fusesi, prietene
de -m cumperaia unit cutitasii, respunse elit
1146 duseiii
Ce sa fad cu ela ?
Imi trebue.
Cum midi asa flubl de boeril, se duse de-si cumpt1ra gi
elti unit culitasti.
Dupa ce se inttrse, cina find gata, se pusera de cinarA,
apol merserd sa se culce.
Camara in care intrard era asa de mandru impodobita, in
catt bietula ciobana se mira cum o sa calce eft pe velintele si-
scortele alea scumpele ce eratiasternute pe josti.Elt se ciudi si
mai multi clad vedu pe flulti de boeril mare ca intra si calca tarn
mils peste densele, ca si cum aril fi fostil cine scie ce sdrente..
Paretil emit albi ca laptele si cu nisce vergT de aura. La
ferestre era(' nisce perdele de mdtase d'aia buna si grOsa,
Intinse pe nisce drugl de aura. Pe land pareti nisce lavite
si o masa de lemna mirositort, lucrate cu mestesuga.
Paturile erait de o parte si de alta ale camarii si cu tinit
felt de oranista d'asupra numal de mata'sarie d'aia buna in-.
mutate In fil, asedate pe patru stalpi lucrati ca melcult si
cu nisce dungi de aunt. Asternittula era de nisce panza alba
ea zapada si sublire de s'o spargi cu limbs. Perina de capti,
era imbracata cu panza de borangicti de cea mai alesA.
Ciobanulii intra cu sfiala. Abia calm, ca sa nu strice ye-
lintele. Se puse binisoril In path ca sa nu se mototolesca.
albiturile. Tara f WA de boeru cumil infra se arunca pe unt
path, par'c'ara if fostit la densulti acasa, si se toldni.
Pupa ce se stinse luminarea, ciobanult Incepu a rontai la_
floricele prin intunerecti. Cum midi feciorulti de boera, in-.
treba din. patulit set :
Da ce mai faci to acolo, prietene ?
Eaca ce sa fact? mi -amt taiatil nasult si fit mar-Omar
pentru aceea nd-ame cumperatil cutitasula.

www.dacoromanica.ro
 252

Indatd si feciorulii de boerii, isi scOse cutitasulu, isi taie na-

-sulft, si incepu a rontgi si elft, creclendft ca asta trebue sä fie
ce-va. Nu-i veni lui sa creda ca o asemenea fapti u'o sa insem-
neze vre-o isbanda la noroculfi pe care naddjduia sa pue mina.
11 durea de durutii; dard rada in piele ca unfi drool,
-ping o vedea cum o s'o scold la tale.
Mal tarcliti iara aude pe cioband rontaindit.
Bard ce mai faci to acolo, prietene ?
Ce sa filed ? eta mi-arrifi tdiatfi urechile si le manancu.
Indata 'si le tae si feciorulil de boerit si incepu a rontai
si densulti, ca sa nu ramie mai pe josit de Mu ciobanulti.
Tóä noptea nu s'a pututil odihni de durere. Se svarcolea
ca lipitorea cud ii dai sire. Dud Hera rusine sa tipe on sa gema.
Ciobanulti ad irmi si trase unu puid de somnu pita a doa
de sa se clued vestea.
CAM se sculard, fury poftiti inaintea sfatului imperdtescii
-ca sa -si aleg5. fata uuti m're; cinl colo, ce sa vacia? Fecio-
rulft de boetii, slutfi cioutd si plinii de singe ca unit starve, pe
care Hu deter afara ca pe unit martafol si becisnica.
Apoi porunci sa schimhe hainele ciobanului, si ilu lua de-lit
fluse hi biserici undo ilu cunund Cu fata. S5 lasarnit ca veseliile
Iinurd multi vreine; darn bdg,andii de semi Imperatulii ca
ginere-seti nu e prostfi, ci ca din ce in ce iscusinta lui se
astute, fig puse sa judece cite-va pricini din cele mai grele.
Ginerele imperatului era din firea lui omit dreptil, bandit si
cu frica lui Dumnecleil. Sfatulit imperdliei remase cu gura
cascatd cand aucti hotdririle cele drepte ce dase elu. Atunci
Imperatulti, mindru ca i-a trimisti Lumnedeft unit asa ginere
agerd la minte, se cohori de pe scannulti imperatiei, fiind-cd
era si botranft, si puse pe ginere-sed imperatil iu loculu lui,
care, de va fi traindil imperatesce si acli.
Iaril eft;
Ncalecaiit p'unti mdracine,
Sä m'asculte on si tine.
NOTA. Povestitii de tats. Publicati pentru futile órä In Legende sal
II, faseicnla II. 1876.
Basmele Rontanilopii, Partea

www.dacoromanica.ro
 XXIV

POVESTE TERA.NEASCA.

fosta odata ca nici °data, etc.

A fostd odata and imperatil. Eld avea fret feciort.
and fu la cesuld mortii, ki awful fecioril si le
clise :
Feta mei, suntil cu sufletulu la gura, precum me vedeti
and lucru numal ye ceid . in cele trel not**, dupd inmormin-
tarea mea, sa-mi pdzitT mormintul, Cate unuld din vol.
Cum aucli fagAduiald din gura feciorilord se!, cascA gura si
'0 dete suffetulti.
Gatire se fdcu de ingropaciune, me rogil La la mOrtea unui
imperatti, ci cu mare alaiU si jale fu pusti la odihna de veci.
Feciorii caril sciad ce g,lasuise tatalti lord cand iT esi sufle-
tufa, se puse de pazd in nOptea dintditi feciorul celu maf
mare aid imperatului.
Pandi elU ce pandi, si in puterea noptii 1 e cand si apele-
dormead, se pomeni fluid de imperatit cu unu ore -tine ca vine
vrea sa desgrope pe mortd. Niel ca e de ganditit a-ld fi
lasatU fecioruld de impepatti sä Idea o a'a nelegiuire, fail de
catti se NA cu densuld la luptd. i lupte-se, ci lupte-se, plod
ce, cand incepu sa cante coco0i, acelit tine -va peri ca o naluca.
A doua nopte, fecioruld de imperatti edit mijlociii, pati
ca §i celil mare.
and se intalnira el, se vorbira sa spuie fratelui lord cella
mica, patenia lord si sa-1 imbie a priimi ca unuld din eTr
pe carele ild va alege elt, sa-ld insotesca in noptea cant' va
avea sa pazesca densuld, de tema, ca sa 1111 se rapue, ca u-
nuld ce era mai tines.
www.dacoromanica.ro
 254

Dark feciorufu celk mick elk imperatului nici nu voi sa as-

cu]te de unele ca acestea, ci ;Use :
Duce-me-voiii singuru, cad trebue sa fi sciutil tata ce elite,
dud ne-a poruncitu sa pazimil cate unulk singurk.
Si astu-felu, cum veni sera, se duse la local de panda.
Si de Ore-ce scia ce-ld astepta, elk isi lug cu dansulti armele
si se gati bine de lupta. Pe la mieclulk noptil se pomeni si
elu cu tine -va ea vine. Vru elk sä intrebuinteze armele, dark
unde II dadu ala pask ; cad elk se arata ca o vedenie esindk
ea din pamintu, si se luara la tranta. Lupta fu crancena, cad*
duhulk necuratii, duhu necuratil era cal ce venea sa des-
grope pe imperatk ; igi pusese tote puterile ca sa dovedesca
pe fiulii calk mai micu elk imperatului. Vecli ca duhulti scia
ca de nu va putea nici in a treia sera sa ishutesca, apol tre-
buia sa-si mute gAndulii; nu mai putea adeca sa-lu desgrOpe
nici la amino. Fie insa ca si haiatulil nu se lasa mai pe josu.
Si cum spuseiu, se luptara pe capete ; dark lupta nu g,lunna.
Curgea sudorile de pe fiulu imperatului siree, si nu se da
neteclului nici catu. Lupta linu,si o lupta de morte, ping
despre cantatorI. Cum se audi cocosulu, duhulu peri ca o nä-
luca, dar si baiatulu caclu josu de ost.nitu. De mai &tea
lupta, numai catti al atila unit foal s'ark A muiatii, si tine scie
ce se intampla. Cum caqu fiulii de imperatk, pe mormantulii
tatane-sni, acolo si adormi. AMA era de ruptu de oboseld.
Cand se destepta, ce sa vedeti D-vostra ? Sorele rasarise
de multk si se urcase ca de trei sulite. Ce sa faca elk ? Sa
se intOrca a cask, dioa 'n amiada mare, sa treed prin orask
asa inarmatii de susti pind josu, II era rusine ; sa ramae a-
colo, nu se putea.
Ce-i veui lui in gandk, ca numai o lug rara, rara, care o
padure ce era p'acolo p'aprope, ca sa-si petreca clioa cu vi-
natula, si mai catre sera sa se Intorca acasa. Si asa, mer-
gendil elu prin padurea aceea, nu apuca gandurile. Eli cu-
geta, ca ce sa fie pricina de le-a (Ask tata -sou sa -i pazesca
mormintulii in trei serf d'a randulit.
Si mergendii asa, lark sa scie nici elk unde merge, si cu
www.dacoromanica.ro
 255

gandurile duse, se pomeni ca perde poteca si nu mai scie

unde merge. Dt in susti, da in josu, drurnult nu-lti mai gt-
sea. Mai se intorse in drepta, mai la stanga , asi ! in loot sa
last Ia lumina, el ii se raLacea si mai multu. Dibuindu prin
codru, si cercetandii sa -dea peste potect, esi la unu bunt-
abaft, si acolo In mijlocult. lurninisului zaresce unu focii mare
Gi pe focu o cracatitt, din care esia unu felu de glaqu, dart
fart sa scie elu ca ce sa fie.
Stete loculul, si mai asculta. Audi ca si inlait. Se mai uita
odatt, dart nu vedu pe nimeni. Ce sa fact ? St se duct a-
colo, nu-i da mesh, cam nu scia ca ce dracovenie sa fie aia.
Atunci intinse si elu arcult, dete drumulu sag,etii si, franca!
lovi dreptu in capulu cracatitei, si ilu si dete josu.
Inteaceea4 clips, tota padurea Incepu a haui, de-ti lua au-
1ulu, si de odata se aratt inaintea lui septe smei, i1t in-
conjork pune mina pe elii, si sfatuescu cum sa-lu pedep-
sesca, pentru ce sa dea elu drum % Agerului ptinontului,
pe carele eI lu-a fostu inchisu in carntita aceea.
Unult dicea st -Id tae. Altulu sa-lu spandure. Altulu sa-lii
jupbe de viu. Altii in felu de felt de chipuri chinuiasca
pina l'o omori. 'art cell mai betranu dintre den§ii dise' sa -lit
lase cu vista, cad tine scie Ia ce le-o fi si elu bul,t, pole ca
va isbuti elu sa le Pure pe fata unui imperatt dept care urn-
blat el sa o rtpesca, ?i nu puteau.
Fata acesta se afla inchisa de tats -seu intr'o cast, ale carii
u'i erau inchise. Tat'stt odata pe ant o lasa dascuiatt, §i
atunci, la o use sta de paza unu cocop, Gi la cea hitt era
unu dopotelii; si nu putea nimeni sa se apropie, ctdi cum
punea tine -va piciorul pe pragt, on clopotelulti se trtgea,
ori cocoplii cants.
Fiult de imporatt se fagadui ca va cerca §i elu. Si asa
it lasart Smeii viu. Elfi se dose binisort. si pint a nu pune
piciorulti pe pragt, intinse mina fart st-la sin* nici maies-
trele, apuct cocqulu de gatti si resuci, de nu mai dise
nici pis! apoi deschise usa incetifort, trecu la cea-lalta. tisk'
tura clopotelulti, si se intorse de spuse smeilort, sa intre
www.dacoromanica.ro
 2:56

unulti cite unuld, ea eld ii astepta la usa, pe din nauntru.

Smeii ila ascultara, orbiti de ldcomia ce aveaii ei sa pue
mina pe fatd. Si apoi, de smei, smei; de voinici, voinici ;
dara se vede ca eraii cam ndsafleti, de ascultaid la gura ba-
iatului sa intro dupa densuld cafe unula, unuia; cad fiula
cat mica alit imperatului sta acolo inauntru cu palosula in
mend, lard sa scie smeil, si cum intraii, eta, harst I le lua ca-
pulu si ii tragea cu totula in Camara% Eacu unuia, fIcu la doI,
pina la all seselea. Dracula de smelt cell d'ala saptelea, pe
semne ca ail nu era toninai atetti de nataffete, cad par'cd-I
spuse dracula la ureche ce prdradit li se gatesce acold Ina-
untru, ca nu-1 veni sa intre si fugi.
Baiatula asa de inceta si usoril lucrase, in call fata nu
simti nimicit. Ea dormea dusd in pata, fdra sä alba veund
habara. Atunci si ell se apropie de Ltd, si, dreptula lui
Dumnedea! nisi ca mai veduse pind atunci asa frumusete,
'II hid inelula ce avea in deg-etulit cell mica si marama de
pe fald. Cu aceste doe lucruri se intOrse eta acasd la fratil
set', fara sd le spue cc-va, din cele ce i s'aa intemplatit.
Tatala fetel imperatula, carele scia ca umbld nisce smei
sa-1 rapesca copila, nu mai putu de bucurie dud 11 vedu ma-
celdriti. Si cu socoteld ca de aci inainte fata II va fi scdpata,
puse sd se strige prin tote respintile cetatiloati din lume ca sine
va fi acela vitezii care a repusil pe smei, sä se linfaliseze,
Ca sa-1 dea fata dupd densuld, si jumetate imperatia.
Nu trecu multi si eta ca vine la imperatula unu tiganu
urita si buzata, si negru, ciunid nu altil ce-va, si spune ca.
ell a omoritil pe smei. Si ca sa incredinteze pe Imperatulit
de spusele lni, ic1 ardtd cu mandrie satarulaplinit de singe si
hainele stropite. Eli 10 umpluse satarula si hainele cu san-
gele unui call all sea, statute de betrana si piing de tecna-
fesu, cu care nu mai avea ce face, si-lit ucisese ca sd-1 is
pelea.
Imperatului nu-1 prey venea la socotela sa alba ginere pe,
unu tiganu, dara fiinda-ca apucase "de-si dedese cuvintula
voia acum ca sa'si-10 lie. Si pind sa se Lica logodna, pofti
www.dacoromanica.ro
 257

pe tiganfi la o mass pe care o dadu imperatulu pentru man

tuirea fie-sei de smei. Tigauulu sedea la masa' pe §epte perne
si d'a drepta imperatului.
Pe candil mancail ei acolo si se chefueati, eta ca vine §i
feciorulii imperatului celti cu jsbanda si d'abia d'abia, isbuti
sa intre ca sä vorbescd imperatului.
Intrandil la masa Imporktesca fiuld imperatului incepu sa
laude pe celit ce Meuse isbanda §i sa heretisesca pe Impe-
ratu pentru scdparea fie-sei de la rele.
Eti am omoritil pe smei, clise tiganultt fudulti, fudulti.
Ce socotesci tu baete, catti m'aind mai luptatti !
Asa o fi verirane; dard mie pare ca tottl nu-mi vine
a crede ca tu sa fi facutil o aka ispravd.
Ce stag de mai ascultati la barfelele mojicului asta ?
slujitori! dall-Iii !

01 o! voinicule, mai incetil mai incetti to -ai pr ea grd-

bitil; nu e de nasulil teu o asemenea buCaticd I Ca sa to ere-
demti ea tu al facutil o asa vitejie aratd-ne veunu semnil,
care sä ue scota din banuiald.
Dara mai semnti ca satarulu si hainele mele cele stro-
pite cu sange, ce mai poftesci ?
Gehl ce a fAcutil o asemenea vitejie nu creclil eft sa fi
fostii elu asa de uprelil in con. sa nu fi luatti veunil sewn,
cu care sail dovedeasca fapta.
Ce mai a§teptati slujitori? Dati atard pe smintitulti iista
carele vine sa ne strice chefultl.
Ia, mai staff o lecutd voinice, ii c,lise atunci si impera-
tulti, carele ascultase cum nu se intelegeati ei la cuvinte. Cum
cam dal tu sa se Inteleagd par'cd aru veni la prochimenti.
Eil socotescii marite imperate ca celti ce a facutii o a-
semenea vitejie nu crec,lil sa se fi culcatti pe urechia aia si
sä fi static' numal aa cu degetulti in gut% dupd ce a ucisil pe
smei §i s'a veclutii stdpanii pe camara unde dormea imp6ra-
tesa, trebue sa fi luatil elu veunil semnil cu care sä dea la
ivela vitejia lui.
Pe candii vorbea feciorulti imperatului pernele sdrea una
www.dacoromanica.ro 17
 258

cute una de sub tiganil. Pe semne ca se totti sicaia pe sca-

unit' de neastamperil si de frica pentru miselia ce facu.
Iara flubl de imperatil, anca vorbindu, scose marama si
inelulil ce luase fetei din degetil.
Aoleo! astea suntil ale mele dise si fata, si mi-a peritil
In invalmasela cu omoruld smeilorti
N'a peritu, domnita ii respunze flubli de impreatil; eft
ti le-arnii lucid dupa ce amu ucisu sese smei, si imi pare
reit ca mi-a scapatil si celu d'alii septelea.
Atunci imperatulti resufla de bucurie ca a scapahl cu fata
curata pe fie-sa de o insotire ce nu-i venea la socotela de
loci, de loci.
Si infruntandil pe figanii, dupa cum i se si cadea, porunci de
aduse doi armasari neinvetati. LegA pe figanti de cedele cai-
loril si impreuna cu densulti si unit sadu de nuci. Apol dete
drumulii armasariloril de se dusera in lume si unde cadea
nuca, cadea si bucatica din tiganil pins ce nu se alese nici
prafu de elil.
Apol se facu gatire de nunta pentru feciorulti de imperatil
celii vitedil cu fata cea frumesa ca o dins. Si gatindu-se si
dice de multu sosindil. pornira cu top la biserica. Lumea
dupa lume se luasera dupa ()Ansii se -i petreaca la biserica.
Imperatulu si imperateasa, mirii si rudele lora eraii in ca..
rule ferecate numai in aura.
Candil furs aprope si mai avea numal tali -va pasi sa faca
pins la biserica odata se midi o vijiitura grosnia, si numai
eta ca smeulti d'alt1 septelea da navala peste densii. Odata
plesni dintr'un MeV", si carufe le tote se facura stane de piatra
fara numal imperatulii si mirii scApara. Pe miresa o inbata
smeulil de mijlocii, o rupse dintre ai sei, se !alp' in aerii si
se facu neveclutil cu fats cu tau.
Top ramasera buimaciti de spaima. Iara ginerile se supers
mai cu asupra de cats top. Isi musca mainile de suparare
cum de n'a pututti elu sa pue mana si pe acestii blestematil de
smell sa-111 more, caci eta acum ce neajunsil ii facu.
Ce sa faca acianii? Fara logodnica lui nu putea sa ramie;
www.dacoromanica.ro
 259

sä se duca sa o caute; dad. unde ? Se tramanta, bietula si nu

scia cuma s'o nimeresca mai bine. In cele din urma se ho-
tart, ca, on ce o fi sä fie, ela sa se duca se-0 caute scrisa.
Se cerca bietula -Lana fetei saga opresca, ca sa nu se
repue si dansulti in deserta ; dara glebe, nu fu cu putinta
opri; gi-o pusese ela in cepa, si cata sä se duca. hi lua
deci nitele merinde cu densulti si pleca.
Esinda pe campie, lua drumula d'a lungluil si aide,. aide,
trecu paduri si vai, trecu pustiuri, dumbravi, munti si val-
cele pins ce ajunse la unit codru mare, mare, lard capataiii.
Orbacainda ela p'acolo prin desist, dete de o poiana. Acolo
in poiana sedea cineva la foci]. Tocmai si ela isi ispravise
merindele si se duse drepta la °multi ce sedea la foci]. A-
cela cum ilt veclu, flu cunoscu si incepu sa-i muIturnesca ca
l'a scosti din ghiarele smeului. Pass-mite era Agerula pamin-
tului. Acolo traia eta.
Statua ei ce statura de vorba, se intrebara de ale sane-
tag i.1 spusera.' pasurile, sl apoi feciorula de Impel-eta ;Use :
Acuma mt duet sa-mi cauta logodnica pe care ull-a
rapit'o Smeula. Nu scil tu, vericule, incotro va fi seciendil
spurcatula ?
Cam greti lucru este ce vrei tu. Si ea to -asi sfatui mai
bine sa-ti mull de treba si sa Iasi in na'iba si Smell si totti,
ca pote sa-ti r1i ue vista.
Se vede c8 tu nu intelegi, ii respunse voinicula, ca ta-
ra de logodnica mea nu mai pots trai, sunta hotaratil a ma
duce dupa dense si dincolo de lumea asta, si on voia isbuti
sa-mi iat saga, on imi voiti frange si ea junghetura umblandii
dupa (Musa.
Atunci Agerula pamintului veclendti asa, ii spuse Ca Sme-
ull nu este tocmai, tocmai de temutti, dara mums -sa, ca e
si vrajitore de n'are capateiii, si pe ea tebue s'o °more mai
intaia. Apol flu indepta pe unde sa merga ca sä ajunga la
casele Smeciicei si ce sa faca ca sa pue mina pe odoola ce
cauta elii.
Atita voi sa scie feciorulti de imperatti. si dupa ce priimi

www.dacoromanica.ro
 260

de la Agerult pamintului ate ce-va de ale gurel porni Si

se duse, gi se duse, pint ce ajunse la hotarele Smeilort. Si
ca M. nu ne perdemil vremea de On iqirandti giitatile
ce intampint bietult feciort de imperatt in tale, sa ye
spuit cunat a ajunst §i cum §! -a isbAnditt.
Aci dact ajunse, lam tocmai pe tocmai cum flu invetase
Agerult pamintului.
Dr' cC Oka de muma a Smeului dormea numai la namiecli
cand sorele sta in cruel. Si cAndil yen! fiult imperatulu 1, si
statu la porta, ea tocmai adormise, catandu-I in capii slujnica
sa. Acesta slujnica, si ea tail rapitt era i vita de boert.
Standil elt acolo si uitandu-se la cotorOnta de baba cum
II cauta in capt, fata acesta fit zari. Elt ii facu senand
Fata puse binisioru capulil babe! po e pernt, §i veni numai
de &It la feciorult de imperatt sa vada ce voesce.
Si dupt ce se intelesera la cuvinte, fata ilu bags intr'o &A-
mara 11 acolo fit invart cum sa fact, dupt ce elil ii ftgadui
ca o va scapa si pe densa de robia Smeoicel.
Baba clOnta, muma smeulul, clise ea, are darulil sa nu
most catii va ft cada (tocitOrea) ce sta ici dupt u0. In ea,suntil
o multime de suflete, §i dad s'art intampla st o rapue.
tine -va, ea dA fuga §i sorbe din sufletele inchise in cult,
§i c4tigt putere §i viata din not.
Fiult impiiratului pint sa se scole baba, se apuct de in-
gropa cada in pivnita.
Dupt ce se dqtepta baba si aucli ca nescine a venitt si
vrea sa se intalniasca cu densa, se duse numai de catt in
&Amara unde o Wepta fiult imperttulul; ve;li ct acolo voia
sa vorbesca ea cu cel ce veneail la densa.
Aoleo ! era sa 'in a ye spune ca in curtea SmeoIcei era
de jurt imprejurii parl infipti in pamintil, §i in fie c Ire part
cate nut capil de omit din cei ce ii tragea ata la morte §i
II impingeat pecatele sa -1 calce hotarele. NumaI unult mai
rtmasese fart de capt, §i acela striga babe! : capt capii 1
I

Nu e vorba, fiult imp6ratului o cam bAgase pe mtneca

de Idea, dart imbarbatatil de fata, slujnica babe!, 10 lut
www.dacoromanica.ro
 261

inima in dinti dicenda : vei mai capeta si to capti la mina ei

verdi, on la pa§tele cailorti.
Viinda baba la densulti, incepu sa-i vorbesca cu nisce gra-
iuri mierose si ademenitore, de aril fi supusti pe nu seal ce
voinica de aril fi fosta. Fiula imperatului scia la ce sa se a-
stepte, si sta si ela gata de lupta. Anca vorbindil, baba se fa-
cea ca nu scia ce cauta pin cash', si luandu nisce ite ce e-
rail agitate intr'unti cuiti, le puce pe dansa. Odata se schim-
bd intr'o catand (o;tenti), cu sahia gala in inane. Atunci §i
fiiula Imperatului, fall a mai zabovi nici o clip si mai lute
de catil al gandi, scose palopla si ii tae copula, retedandu-la
de noe ori. Vedi ca a§a ilu invetase fata.
Afurisita de baba ash' cu capulti retedata sarea prin cask'
de colo pans colo, cautandil cada cu sufletele, ca sa le sor-
bs, si dad n'o gasi, cadu josti si craps.
Dupa acca fata din cash' a babel arata voinicului flu de im-
perata calea ce ducea la casele Smeului, si llu inveta ce sa fa-
ca si acolo.
Si ajungendil la locuinta Smeului, merse fara frica drepta in
samara unde sedea logodnica sa, caci diva smeula se ducea la
venata, unde se Intorcea tocmal sera.
Fata de imperatil cumil ilu vedu, nu mai putu de bucurie.
Pink' una alta, elu o ruga sa intrebe pe smell in ce ii sta pute-
rea, iara fluid de imperatit se intorse la curtea babel si remase
acolo peste nopte.
Veninda smeula acasa, fata ill intreba unde ii sta puterea ?
Elu ii trase o palms ca la urlati. Ea, prefacendu-se.a plange si
a fi bolnava, Smeulti se cai ca s'a iutitu si ii spuse o minciuna
Puterea mea, dise elu, sta in stalpula porta.
Adoua di spuse lui Fettl-frumosii, si elti nu credu. Fata pre-
facendu-se mahnita ea nu scie in ce II sta puterea, pati insa
ca si de rendula trecutti, apol smeula ii spuse Inca o minciuna
Daca. vedu fata ca fiult1 de imperata nu crede, vecli ca
scia elu ce scia, ea se Wu bolnava. Candu veni smeula a
treia di de la vinatti, gasi pe fats in pata. Se duse elii s'o in-
trebe ce are, §i ea ii respunse : amu caduta la pata de intri-
www.dacoromanica.ro
 262

stare, pentru ca to tdinuesci de mine in ce std puterea ta.

Smeulit trase fetel si de asta data o calcavura de aucli cdiniI.
in Giurgiu. Atunci ea se pretdcu asa de bolnavd, in cath
Smeulti creclu ca o sa dea mana cu mortea. Si caindu-se de.
ceea ce Meuse, si voindd so mangle, /I spuse drepth.
Puterea mea, clise elu, std intr'o scrota care se tavalesee
cath e eliulica intr'o lacovisce de lapte dulce. Acea ldcovisce
nu este tocmai departe de aci. In scrofd este unit epure, in
epure o prepelita, si in prepelild santh trei vermi. Acestia
suntil puterea mea.
Atita voi si fata sa scie.
Cum se facu cliod si Smeulit se duse in vinatii, eta ca vine
si fiulit de imperath sa cerceteze despre cele ce aflase fata
de la Smett, cad' dorul de all vedea cu unit cosh mai ,na-
inte logodnica acasa, nuI da ragazil sa zAbovesca mai multh,
Fata ii spuse toth ce aftd, din fird pina in aid; era elu plea
numai cleat. De mild de slid., lua elu si nifele merinde ce-i
dase fata ; darn lui nu-I ardea de mancare.
Merse, merse, si era merse. Merindele se sfirsi. Eli merse
voinicesce pina ce in deserd ajunse lihnith de fame, si se-
tosti, de se feresca Dumnecleh, intr'unti codru, nude dete de
o coliba. Infra inauntru si gasi unit omit orbit ce-si manca
mdmaligula cu lapte duke. Se apropie si elu binisora ; fdra
sa prinda de veste orbulti, si maned pina ce-si momi fomea
Ore-cum. Orbulfi biga de thud ca prea sd sfarsesce curandu
leguma de pe masa. Se mica. Eli scia a de alts -data ii era
de ajuusii mancarea : de asta-data insd nu se saturase. rule-
lese elu ca trebue sä se joce vre-o dracie la mijloch. Atunci
intrebd :
Cine este de-mi ajutd la mancare? De este omit bunti,
fie bine-venith, era de este omit reh, sä se departeze, cii nu
va fi bine de &h.
Omit bunti, mosicule ; sunth caletorti, si pina una alta,
ash voi sd gasesch ce-va de lucru.
Unchiasulti celii orbit priimi bucurosit sa intre la densulti in
slujba ha puse sawww.dacoromanica.ro
-I clued turmulita de of la pasune ; dar5
 263

avu grije a-1 spune sa nu care cum-va sa treca peste hota-

rele mosieI lui, pe loculii scrofei din lacovistea de lapte dulce,
ca va fl vaI de capulii lui, si va perde si oile.
Fiulu imperatului se fagadui ca va asculta [de cuvintulti
orbului ; dara chiar in dioa dintaiu trecu, [si oile Oscura
erba cea mare si mole ca matasea ce se afla pe mosia scrOfei
cu nesatiu. Gaud veni sera acasa, laptele ce deters oile fu de
ajunsti pentru amendoi, si anca si remhse. 01.1)01 Se minuna
si dise fie-seI sa se is dupd densulti a doa di si sa vada d'a
minune ce face argatuld.
Cum pleca cu oile argatuld in dimineta urmatore, fata facu
precum II disese tats -sell. Elii se duse dreptil, ca pe ciripie,
tocmai pe mosia scrOfeI cu oile la pasune. Fata se sperie,
dara se piti si tacu din gura, sa vacla ce se va intampla.
Ce sa vedell D-vostra? Unde veni scr6fa cu o falca in ceril
si cu una In pamintil, si 'Ayala la argatuld orbului sa -lit
sfisie si mai multe mu. Fluid Imperatului sta tantosii cu pa-
losulii in mans, si se luara la lupta ; si lupte-se, si lupte-se,
pins ce amendoi obosira de abia se miscall.
Atunci dise scrofa. :
Dac'aril fi cine-va sa-mi dea nitelu lastarti de trestie
si unit ciobii de lapte din lacovistea mea de lapte dulce ti-
asu arata ell cum sa cutezi to a-mi calca hotarele.
Dac'ard fi cine-va sa-mi dea si mie unit colac sa'mbuc,
si o bardaca de aria de isvor sa heel, ti. asd arata si ell
tie nine suntil ell, dise si fiuhl imperatula
Cand, eca fata unchiasului celul orbit, care privea la lupta
lord, ca vine si da flului de impel-ail sa imbuce colaculti ce
si -id luase ea, ca sa alba ce manta la panda, si fuga se re-
pedi de-i aduse si o bardaca de apa de 1a isvorii. Fleceulti
manta si bell, si prindendu putere, rasturna pe scred, se puse-
calare pe densa, si-I taie capuld.
Apoi o spinteca si Ingriji sa nu scape Epurile. Puse mana
pe densulti, si spintecandu si epurile, prinse Prepelita. i sco-
!sada din rerunchil Prepelitei cei trel vermi, ii bags In sinus
dupa ce le suci nitehl gaturile.
www.dacoromanica.ro
 264

intorcanduse la uuchiasii, isi lua clioa bunk' de la orbil si de

la fats, spuindu-le ca in curandil va afla despre densuld, si
inteunii sufleta se intorse la cnrtea Smeului.
Aci data ajunse isi schimba vesrnintele, se facu doftord, si
incepu a striga :
Lecuri de virKlare, lecuri I
Smeuld cumit aucli, trimise de-li1 chema, ca lui nu-i prea era
bine. De cite -va Ode, gainea asa lingeclendd. Nu-i era top boil
acasa, vecli bine, ca puterea lui se afla acum in sinuld fiului de
imperatil. Se imbolnavise.
Daca veni fluid imperatului si nil intreba Smeuld de pate
sa-Iti faca sanatosti, prefacutuld dofford /1 spuse ea se va in.sd-
'Atop, data se va scalda in lapLe de epe. Smeula porunci nu-
mai de thtil si-I facu o bae din laptele epelord lui, pe carele
pusese densuld de le mulse, Gaud infra in bae Srneuld, fluid
imperatului mai rasuci o tend gaturile vermilord ; iar Smeuld
odata sari in sus, 4icendil :
Acura mi-e bine ca si cand ereamd la sinuld mamei.
Si dandit doftorului daruri scumpe illi pofti la masa. Vecli
ca smeuld nu cunoscea tine era doftorul. Ospetandu-se, si
standd ei la tailasti, fiuld imperatului intreba pe smell: De ce
treba suntd bicele alea ce le til atarnate fie-care in cuiuld sett
pe paretele din fundil ?
Cu unuld, respunse smeuld, dad void plesni °data, tote
turmele mele Se facti o nuca. Daca void plesni cu al doilea tote
coprinsurile mele se full und meal. lard cu aid treilea biciii
cand plesnescil la spatele on -carui lucru, flu schimbd in
stank' de petra si cand plesnescd cu elii in fats, se desface fa-
cutuld, si vine la adevarata lui flinta lucruld impetritd.
Cum afla despre asta fiuld imperatului. esi afara si suci de
totil gaturite vermilord era Smeulit craps indata.
Apoi lug bicele, plesni cu unuld si tote turmele si cire4ile
Smeului le facu o nuca, pe care o MO in sinii ; si plesnindd cu
altuld, tote coprinsurile Smeului se schimbara inteund meal, pe
care erasi ild baga in sinu. Si luandu-si logodnica, se duse la
orbil, dard nu-ld mai gasi, cad murise ; lug deci en densuld pe
www.dacoromanica.ro
 265

fata, si mergendit la curtile babel, lug si pe fata ce slujia sme

oicei si se interse cu totele acasa la imperatule socrule luI.
i mergende in fata careloril si cailore care remesesera sta..
ne de piatra, de cand rapise Smeuld pe fata imperatulul, plesni de
UT): on in fata lore, si se Mena la locii cum eratt in clioa ca'ocl
mersera la cununie el si tog eel' de prin cantle.
Cele doe fete ce le adusese cu sine (lulu de imperate, le dete
de neveste fratilore lui.
Si se facu o nunta infricosata, cl'alea Imperatescile, cum
setn5ne nu mal avu pe tata pfimentulul, si se laeu o veselie
de o tinurd minte cite traird locuitorii acelel ImperatiI.
Amu lostil si ee acolo si ame verjutil tote chefurile, cAcI de
n'asti fi foste, de unde astl fi sciute eti sa ye povestescil.
0 lingua scurta pe la nasule cui n'asculta.
NOTA. Comunicat de Dr. Ioltan Urban Iarnik, docent de
Illologia romana la c. r. universitate din Viena, si profesord la scola
c. r. reaLl.

www.dacoromanica.ro
 XXV

CEI TREE FRATI INIPERATI

fostil o data ca nici odatd, etc.

A fostd °data unit bretd omit seracd. Elii avea femee
si trei copilasi. Lucra bietulii omit de da pe brand, di
si nopte, on ce pe unde gasea, ci doe in teitl nu putea lega
;i eld. Slept copilasi erail mai multi fiemandi de add setui,.
Intr'o dimineatti, pleeandil la padure ca se aduce ce-va used-
turele pentru case, veclu inteunil copacid unti cuibil de pasere.
cum nu mai vMuse elu pine atunci. Se mire nitelii. apoi
par'ce-i da tine -va gbiesil, vru se scie ea ce tell' de pasere sa
fie acea ce se adepostea in astd-feld de cuibil. Isi lepecla ca-
levrii, I i scuipe In palme si se agate de copaciil ea se se urce
in elii, incetd incelu, eld se sui pine la cuibil, se tad intein-
suit"! ; pas6rea nu era ; candti co as Oda? unit oil Ca de One. AGa
de frumosii era ould, si luciosu, luciosil, in catilpar'efi-i era
mils se pue maim pe densulti. In cele din urine, lid lua si-la
bags iii sine. Dupe ce se dete josu, culese cite -va usceturi,-
Neu o sareine mice, o lua la spinare si piece cu (Musa a case.
Copiii, rand vedura oulii, saread de bucurie. Se mire §i fe-
rneea lui, cad Rid ea nu mai veduse unit astii fail de oil. Nu
seind cum sa amble mai biniord cu densuld, ca se nu-lil scape
joss se se sparge. Unuld 4icea ca sa-la dice in spuza ;i sal
manance top dinteensuld, alba dices ca sa -lil fiarba; altuld
dicea C3 pastreze.
Muncitoruld Insa disc ca mai bine aril fi sa se duce cu eld
in tirgd sl-til dea pe ban!, ca totil ;i-a perdutil eld dioa de
muncd, ji cu ce va prinde pe densuld se is niteld malaid.
Toti gash i cu cale ca ap este mai bine sa face.
www.dacoromanica.ro
 267

Se duse deci en oulil in tirgil. Se asecla si bietuld muncitorii

in rendii cu femeile ce vindeati oufi.
Umbla omenii de colo pina colo si cumperaii mereil la ouA
dard la elu nici unulii i,u venea. Se mira cum de nu-le 'LAMA
si pe densulti nimenea de oulil lui. In cele mai de pe urma
eca unil negulatorti chiaburti cA vine si la densulti.
De vinclare al oulit asta, prietine ? li dise.
De vindare, jupane.
Ce eel pe densulti?
PAT, ce-i vrea sa-mi dai, jupane,
sa-ti dau o punga de bani.
Ia lass, jupane, nu -ti mai bate jocii de mine, ciise elu si
se uita in alts parte, credendil cA ride de ell], pentru cA venise
la WO numai cu unit oil.
Ba nici risu, nici nimicu, incepu a dice negustorulit
celu chiabunl. Eta doe pungi ; nu credit' sa-ti dea altulil rnAl
multii.
Si scose pungile cu bani, i le puse In mans, lua oulii si pled.
Bietulit omit rAmase inlemnitit in locu, uitandu-se dupd ne-
gutatoril cum se ducea. Nici venea macarit sa creda ochi-
loril. *i apoi unde se mai audise ca un ou sa se vanda cu doe
pungi de bani.
Candii se destepta din zapacela lui, pipai pungile sa veda nu
e \Tenn visit; apoi vru sA alerge depe negutatorti intrebe
de n'a facutti vr'o gresela. Dara ia pe negulatorit de uncle nu d
Elu isl cAutase de drumit veselit cA cumperase asa oit.
Daca vedu si vedu, deschise si elti pungile, se uita in eler
dara odata ilu luara de ochi banii ce era acolo. Apoi be stranse
la locil, be bags in slat si pleca steti cumpere merinde. Umplu.
unit sacti cu de cele de trebuinta si o lua catre casa. Se totil
temea si se totil uita in tote partite sa nu care cum-va sa vie
cine-va sa-i ia pungile.
Cand ajunse acasa, tranti sacult1 josil si dise
Eta, nevasta, ce minune fa'cuia eti cu oulil Ala posnati;
vedi to ?
Vedii. Dar ce ewww.dacoromanica.ro
In saculti Ala marele?
 268

El ! dara ce nu e ; aia Intreeba-me; malaie, fasole, pas-

tramg, peste sAratil, cepA, ardeia, usturoie.
Si unde le duet?
Ia audi unde le duce! acasa, fA, fie si copiilore, unde sä
le duce?
Ce vorbesci, barbate ? on al cApiatil astAdl. Vedi me, ca
ti le oil date cine-va sA le duel aiurea; si tu, sciinde lipsa de
acasa, t'ei fi ratacite cu ele Incoce. Cand al mai fAcutil tu asta
comedie sA vii acas'A cu merinde cate munca to pe dece dile ?
PM bine, fa, nevasta, nu -ti spuseie ca comedic asta o
facu ode ala posnase de-lil &Hu eii adI in padure ?
Ce spui, barbate? atitii a fAcutii mile Ala, ate al date tu
pe tote astea ?
Hell dara cand el mai vedea si p'astea ! sA vedem ce o
sä mai did. Atunci scose pungile si resturna. bani in pate.
Femeea remase inmarmurita cu oche tints la bani.
Copiii caril pins atunci rescolea prin sace, si inhala cu diafii
cand din una, &ind din alt', cum alp:Jill zornaitule banilore,
alergail de la Ned la bani si de la bani la sacil. El nu se puteail
sAtura vedende atAta belsuge In casa lore.
BArbate, mai dise femeea, dara asta nu e lucru curate.
Atatea bani pentru une oil de gainA I
Si pipaea bane se vada nu care cum-va suntil niscal fer-
mece, ori, altii-ce-va.
De gAinA de negainA, uite ramil vindutii cu doue pungi
de bani, cum ii vedi cu °chi)" verdi. Apol on a de a facute
atita ori ca negustorulil la care Paine vindute n'a fostil omil
curate, eu nu sciu. Atka scat numal ca trebue sa mulfuinim lui
Dumnedeii ca ne-a invrednicitil sa vedemil si not odata cu o-
che' ce este belsuge in casa nestra. Acum vedi de rostesce de
mass, sä mancAmil si sä ne veselime.
Asa si facurA. Tots 4ioa intr'o veselie o duserA.
A doua di se stela de dimineap, se gAti si plea la munca.
Nu schl Insd cum facu du, nu scie cum-drese, ca se pomeni e-
rasi In padure. Nici du nu scia cum venise acolo ; scia numai
ca elu la munca plecase.
www.dacoromanica.ro
 269

Daca veclu asa, cats copaciuld, se sui in eld, si mai gasi

und og.
Se duse cu eld in tiraii si mai lua Inca doue pungi cu bani
tail de la aceld negustord.
Pasami-te oule astea erail de diamantil, care fdceail de qece
on atAtil catil ii da lui pe ele negustoruld.
Eld lag era build bueurosti ca lua §i atatii ; cad scapa de sä-
racie, eld si cu top al WI.
Cumpera de asta data haine pentril copii, cad erail goi. Mai
lua nisce unelte §i dichisurl. de ale lui pentru munca, si pentru
cask cad nu credea ca o sa fie in tote clilele paste, sa totil 81-
sesca la oua d'astea scumpele. .

Cate-va Ode d'a randuld se mai duse eld in padure si totii

gasea eke und oil. Se fdcu insa mai nazurosd in Milt, tinu
mai la prep, si cu mirare veclu ca scote ate patru pungi de
bani in locil de doe.
Apol daca veclu eld ca asa merge treha, isi facu o casciora,
is! mai indulci §i elii traiuld 0-g dete copii la dasealii ca sa
invete carte.
Iteuna din (Jule ducenduse mai de dimineta sa -s' is merti-
culil, dete peste pasarea, ale cut' ode le lua elitSta pe cuibil. Asa
frumusete de pasere nu mai vecluse nicI mai auclise. /ndata ii
trasni prin capii ca ard fi bine sa o aduca acasa la densuld. 0
§i lud binipre, si cu mare hucurie aduse la bordeiulti lui pe
stapina oueloril.
Apol ducendu-se in tirgii, porunci o colivie forte fruniOsa si
forte mare, in care colivie isI asecla gaina si o ingrijia ca pe
copii luI.
Cu chipuld acesta scapa si de drumuld de tote 4ilele prin pa-
dure, si de suituld in copaciii.
Gaina ii oa in tote 4ilele ate und oil, in colivie.
Imbogatindu-se elu, goni saracia din satule lui. Facea bine
la tad satulit. Ajuta pe on ce nevoiasil; cumpera vaci la tote
veduvele ; ocrotea pe tot! copii sArmani.
°multi este nesatiosii. Cu catil are totil ar vrea sa mai aiba.
Muncitoruld, dupa ce veclu ca are destulii, incepu a face negogi-
www.dacoromanica.ro
 270

Si 1iindil ca negotuli cand merge bine, de firea WI este ca sa se

Intincla ca pecingenea, dete ghiesii muncitorului sa caletoresca
prin feri streine dupa negotii,
Porni dard intr'o caIetorie forte departata peste marl si tea
Intr'o di cand lipsea si nevasta lul d'acasa, copiii intrard in
colivie ca sä se joce cu gaina. Jucandu-se el acolo, unulii din ei
ridica aripa gdinei §i vede ca este ce-va scrisu acolo :
Sa to vedu, nene, ciise cell mijlocia catre celii mai mare
din frati, pot! tu sa citesci ce dice aid ?
Ba nici bobs, respunse elii. Astea pare-cd nu suntil slove
de care ne arata dascalulti.
SA mergem sd chemamil pe dascalii, sa ne spue ell ce
dice acele slove, Oise cela mai micu din fratI.
Bine clici tu, respunserd amendoi fratil mai marl, sä mer-
gemii, sa mergemii.
Si inteunil sufletil ajunsera la dascalii, ii spuserd §i-lft rugard
sä vie sal caked, Ca sa scie O. el ce dice acele slove de sub aripa,
gainei, pe care o pastrezd in colivie tatalu lord.
Dascdlulii de o cam data nu voi sa creda ceea ce -i spuneaii
copiii ; dart dupa ce -li incredintara, se botari sa vie intr'o
(lord, mai multi de hatarulii lorii de catil pentru vr'o isprava.
Cand veclu acele slove si le citi, daschlulii ramase Mindy-
si intrandu-1 gargaunil in capi, ft §i puse gindii rei
gainei. Copiiloru insd le clise ca acelea ce long li se OITA a
11 slove, era uni Head' §i cal nu insemna nimici.
Ce facu dascaluli, ce drese, ea se dete pe langd muma copii-
lorii, si cu §coele, cu momele, ii infra pe subt piele si se inadi
cu densa
13iata femee slab& ca toate femeile, se planisi dascalului.
Intr'una din zile, dupa ce isi scoasera ocbil, dascaluhi ultan-
du-se la ea cu ochi gale§i 7i cu giugiuleli, 11 clise:
Ce mult a si pofti sa manfinc o pasere cu tine la masa
Maine e serbatoare. respunse femeea, voi trimite sa
cumpere o pasere build si grasa §i o void gati dupa pofta
inimiorei dumitale.
Daca ar fi vorba despre paseri de care se gdsesc la tots
www.dacoromanica.ro
 271

lumea, nu ti -as 1. 11 mai spur dutnitale, caci aniti si eu destule in

curie, slava' Domnului 1

Dascalulti batea ecta sa pricepd epa, Femeii ii dete una ferti

arse prin inimd.
E, apoi cc felt de pasere ai voi dumneta ? ha intreba
femeea.
Ce-va as, deosebitil, respunse dascalulti, Si ca sa nu
mai ocoloimii, ti-oiCt spune rominesce pe §leti: am pofta sä ti
mducanc5 fripta gdina aia a to din colivie.
Vai de mine, dascgle ; dard cum a$ face ea una ca asta?
Ce va dice bdrbatu-met cand s'o intorce ?
Or! ce va dice, dcd, tu sa -t spill' ca a muritti. Si ape! nu,
pricepu la ce sa mai tined o gaind, care si asa e destulti de
betrand si care peste curand negresitu ca tot5 are sä mord.
Or! si cum dascale, tote nu-mi vine sa facia una ca asta
ca sa nu se amarasca bArbatu-meti.
Mata trecere n'amti si di la dutnneta ? mai dise (lased-
luld. Asta imi dovedesce eh nu me iubesci. imi pare ret ca
amt1 indraigitti cu atita foci' pe o nesimlitdre. Et pentru
-dragostea to ast if data prin focii prin apd, ca sa -ti fact vo-
ile, si tu pentru mine atita lucru sa nu fact. Sa soil dara ca
-de ac,li incolo n'ai sä me mai vedi; me clued sä ma inec5.
Biata muere, incepuse a sirup' gi ea de ddnsulti ; apoi de
fried ca sa nu-s1 facd sema singurii pentru dragostea ci se
induplecd si fagddui dascalului ca-1 va da gaina s'o manance
friptd, singurti, singurelti, dupa cum dorea.
Cum audi dascalulti de una ca acesta, II dise ca acum s'a
incredintatti cii 1i ea ilii iubesce. Apoi puce la tale ca gaina
s'o gatescd bucatdresa lui.
A. doa di, dupa ce porunci bucALdresei sa nu lepede nimica
-din ale gdinei, nici din maruntae, ci s'o frigh aka intrega in-
tregulitd, se duse la bisericd, wide vent si femeea cu copiii.
Buedtaresa facu iatocmai precum ii poruncise stapanu sea.,
insd pe cand era aprope sa fie tripta gaina desaveritti, copiii
-se intorsera de la biserica, de F.4i nu se isprtivise slujba, cu.( use

www.dacoromanica.ro
 272

Meuse form si se rugara de bucatarssa sä le dea ce-va sa

mOnance.
Cu atata gingAsie se rugara copiii, in did bucataresei i se
facu mita de densii ; le dete cate und codru de paine, si pe
lingo acesta, celui mare II dete capuld gaineI, celui mijlociti
pipota, si celui mai mica inima, socotinda ca acestea suntti
lucruri de thrilled.
Copiii mancara repede, si se duserd er5,1 la bisericA.
Dascaluld, care statuse ca pe ghimpi la biserica, cum esi
vein numai de cAtti sa se pue la masa. Numal gandindu-se la
Oink IT 'Asa gura apd. Dart se supara cad unit lucru mare
cand veclu ca i se aduse gaina fAra capu, Dill pipota si fara
inima. Se catrani de ciuda si de necazu dascaluld in calf'
p'aci p'aci era di inebunesce.
Atunci racni ca und lea la bucgtaresh" intrehand'o cum a
facutil de i-a cAlcatii porunca.
Biata bucOtgresA spuse lucruld cum se intamplase, dican-
du-1 ca nu credea sä se faca atata tevatura pentru nimiculd
asta de meruntae.
Veclu ca nu mai are incotro, si se stapani, gustO cite ce-va
din masa, se scula forte ameritil si se hotAri sa porte sim-
hetele copiilorti.
Femeea, de unde se astepta sä vadd pe dascalti mullumitti
pentru ca se jertfise se -i faca plAcerea, remase uimita aurlin-
du-la a este atata de mihnit. Se duse dara pe land dansulti
si cu feld de felti de vorbe dulci voi sa-la inveselesca.
Fara eld, care nu-si lua de loci ganduld de la gaina, ii clise :
AI voitti sa-mi dovedesci ca-ti suntii dragil cand to -al
induplecatil si al dat gaina s'o tae si sa o friga. Ca sa me
Incredinfezil cu desaversire ca me iubesci, amti sa to puiti
ailed la o incercare Und lucru amil sa-ti mai cerd.
Spune, spune mai curendii, sufletuld meu, numai sa se
pet/ Ed insa sunt gata si la mode sa mergd, pentru d-ta,
ii respunse femeea.
Trebue sA alegi una din doue : on sa fit cu copiii tei,
on sa fit cu mine. *i eta de ce : suntil dascala de atiti marl'
www.dacoromanica.ro
 273

de alai, si nu mi s'a intamplatti ca vre-unil scolaril pin& acum

sa-mi IT facutii rusinea ce nn-a facia copii tei. TOta lumea
scie, ca pe copiii tei 11 am mai de aprope de catii pe cei
lalti ; eti me silescu cu el se -i invetti cate in lund si in sore
fiindii-e6 amii voita sa-1 seotil ciracf al mei ; si el, ce sa vecli ?
Lasa ca facii miselii si umbra ca desmeticii pe uliti, de s'a lu-
atil lumea de ganduri cu el, dara act( sa iasa 'ei din biserica,
sa vie sa manance si apoi sa se intorca in biserica clefetindii
din gura I Cu ce obrazti sa mai esu ell in lume ? Cine o sa-si
mai dea copiii la scola mea ? Si de catil sa -ml esa nume rein,
mai bine sa morti ; cad Ota ce gldsuesce o clicetore : de catti
sa esa omului nume rail mai bine ochii din c,apti.
Ce staff dascdle de vorbesd ? Apol la mine nu to mai
gandesci ? Nu e pacatti de Dumnecleti sa perdemti not nisce co-
pilast asa de dragala.si si cur* ca margaritarula ? Cum se
pOte una Ca asta, ca eti sa-mi perdu copilasii ? Gandesce-te,
dragutule sufletuluI meti, c1 suntti copiii mei.
Ori ei, on eu, respunse elii.
Bine, ce osa dica barbatulti mefi cand s'o intorce ? Lu-
mea me va omori cu pietre cand va audi una ca asta.
Dascalulti ve(ju ca .a cam scrantit-o, si o int6rse pe foia
aMalta.
Eu nu chat sa-i omorimu, ci sa-I trimetemti de o cam
data la unii altu orasti; sa (jica ca i-ai trimisii pentru inveta-
tura. Nu mai potil, me intelegi? sa stea cu mine aid ; cad nu
voiti sa-ml died lumea ca suntii dascalii d'dia terchea, berchea,
trei lei perechea.
Cu gura cjicea ela unele ca acestea, dara in capulti lui clocea
alte ganduri spurcate.
El bine, data este asa, me invoescti: dara cum sa fa-
cemii ? intreba femeea.
Forte lesnP, respunse dascalulti ; la nopte sa-1 inchidemil
intr'o magazie, si maine, in faptulti clilei, II iati eil intr'o ea-
ruta si i-oin duce sa-i ae(.1.ti la unti prieten alu meti.
Gandulti dascalului era sa is pe copii, §A-I duca in padure
18
www.dacoromanica.ro
 274

si acolo sa spintice pe ate unuld, unuhl, si sa le scord, din-

teinsif capulti, pipota si inima gdinei, si sa le inghila eld.
Dara noroculd nu-I sluji nici de astd data.
Copiii fura coprinsi de fried cand se vectard inchi,,I in ma-
rope. Incepura sa planga. Celti mijlociix Lisa Oise :
Fratilorii, ascultafi-me pe mine, ea, va fi bine de, not top.
Sciti de ce ne-a inehisti dascalulti aid" eu voiea mamel ?
De ce ? intreaba cei-lalti.
Dascalulti a spusd minciuni ca nu insernna nimicii slove-
le de supt aripa gainet Si d'aia a stdruittl eltx pe Tanga mama
de a taiatu gaina si s'o manance elti, ca sa se implinesea la
densulit proroeia din acele slove. Dara n'a vrutu Dumnecleti
cu densulti.
Adeveratu sa lie, mai intrebara fratii, ea insemna ce-vat
acele slove
Mai e verb& respunse elu. Eaca sä v'o spar eti acum
Slovele acelea dicelu, ca : tine va manta capulu gainei, va a-
junge imperatu.
Eu imperatu ? ! cline celu mare care mancase capulu.
Asa, respunse fratele celii mijlociii. Gehl ce va reanca
inima gainei, de elite on se va culca, se va pune la cumuli lid
o puma cu banetu, uncle o va gasi cand se va vula.
"Vie sa mi se intample asta ? intreba celu mica, care man-
case inima.
Tie, iz respunse fratele celu mijlociu Eara eelu ce Na
manta pipota gdinei se va face nas Iravand.
D'aia, sail to nactravaniile astea, strigara fratii celti mare
si celil micu de odata
D'aia, fratiloru, le respunse mijlociulu, Acumu, ca sa sea-
pamil de aici, trebue sa ne punemu tote puterile sa stricamti
ferestra magaziei astia si sa fugimu, cad demonulit de dascalu
are de &Ida sa ne is in res arsa Lulu dioriloru, sa ne duca in
padure, sa ne °more.
Se puserd ctt totii, slaramara ferestra si fugira. Merserd mer-
sell, told noplea. Gaud se lu nina de ciioa, ajunsera la unit
locil unde se cieschidea trei drumuri. Aci stete sä se odih-
www.dacoromanica.ro
 275

nesce. Se hoterird sa apuce fie-care pe cate um"' di umil si sa

se duce -untie i-o lumina Dumnecletl. Se imbratipra, se saru-
tare, I I luara diva bunk unule de la altule cu lacramile in
ochi si se despartira.
Mersera el -iota clioa, cand in desera frail cei mai marl se
intalnira era. Pasa-rni-te drumurile pe care apucasera el se in-
truneae acolo. Atunci nasdravanule dise :
Pe semne ca Dumnecleti vrea sa fime tote impreuna,
data elu ne-a aduse aci. Aga dare sa nu ne despartimu in
Vita vieta. nostra. Mai 'nainte de aci este un orate mare. A-
.colo a murite imperatulti maine se alege altule : cele alese
al sa fit tu.
Ia lase vorba aia incolo, mai frate, ci nu me mai face
sa-mi intre gargennl in cape. Mai bine di: al sa mergemu sa
ck name ce-va de lucru, ca burta, aw).1 cite n'amit mancatil
de ieri, ci cere, sirmana.
Mergende el ajunsera la oravle ce era inaintea loru. Aci
intalnira une-batrane pe care ile rugara se-1 indrepteze la
vr'une bane unde sa male noptea. Batranule le spuse ca ha-
nurile gemil de lumea care a venite se fie fate la alegerea im-
i eratulu" care se va face maine, ca nu va gasi nisi une loco
de masa si i i WA 1a amnia acasa, unde le dete de mancare
ci unu pate de odihna.
A doua qi (le dimineta se scola cu totii, se spala, se scutura
5i pleca cu betranulil afara din orne pe o campie intinse, ca
sa vatjd 5i ei cum se alege imperatiI la cetatea aceea.
Batranule be spuse Pa alegerea so face t-ta. : Dregatorii cei
marl is unu porumbele all)fi nevinovate, Ile incarca cu cordele
forte frumose cu tote felule de fete, Hu arunca in susu, 51 re
tine s'o ldsa porumbelulu, p'acela ite face imperatule lore.
Pe load!) botaratil se adusese, Inca pina a nu se face c.lioa
atata lume, cate fruncla si &ha, de nu se mai putea niiFo ; si
batranulu cu copiii abia gdsird Yi ei un coltipre la o parte de
unde sa se rota uita si ei. N'apucara sa se aeze bine, ci au-
clird unu sunete de bbciumu. Atunci se facu o tacere de se
atujea musca sbarnainde. Teta lumea tinea ochil tinta in susu.
www.dacoromanica.ro
 276

Aruncandu-se porumbelula in vesdull, acesta ocoli pe d'a-

supra lumil" si veni de se puse drepta pe capula baiatuluI ce-
lui mare.
Fiji de imperati si de boeri, car"! venisera cu gandti d'a fi a-
les)", incepura a striga ea nu se pate, e gresela, nu e bunt% de
imperata, si altele, si cerura ca sä se faca o a doua incercare.
Se ivalta dard porumbelulu de a doua Ora; si de asta data,
fare nici unii ()cola, veni si se puse dreptil pe capultt baiatului,
Anca o data strigara flii boerilorti f ca nu se pole, nu se pOte,
si cerura a treia cercare. Eard pe baiata ilti bagara inteuna
sacti si-lti dusera departe de lame.
La a treia inaltare porumbelula, dupa ce falai putinti pe
d'asupra Iocului pe aide sta baiatula mai nainte, ici is sborula
si se duce de se pune dreptil pe saca.
Atunci tea lumea striga lute° unire ca acesta este impera-
tula lora. YI scOsera dard din sac si-la dusera de-lu asedara
'pe trona, in suuetula bucemelorti, du" surleIora si alu strigari-
lora de bucurie ale multimel adunate.
linperatulti cela nod cum se vadu intronatu, mai inteiu ho-
tari ca frate-sea nasdravanula si botranula ce-1" gasduise sa fie
nelipsiti de Huge densula. Si cu ajutorula lui frate-seu incepu
a carmui imperatia cu intelepciune si dreptate. Nu trecu multi
si vestea se duse in tote tinuturile si in imporatiile vecinilora
despre numele lora; era supusii for incepura-al numi : ceI doui
frati imperati cu minte si drepti.

Cand audi dascalula de fuga copjjloru, turba de manic ;

3acti era un mosti de n'avea margini. Vru sa-si faca semi
singura, darti n'avu curaja. Vedenda insa ca norocula ii sta
impotriva, se potoli Ore-cumil si se apuca era de dascalia lul.
Dupa o build bucata de timpti eta ca sosesce si MUM copii-
lora din caletoria cea tuna ce facuse. Adusese cu densula bo-
gap dupd bogatii. Cand afla de luga copiiloru, cata p'aci era
sa-I vie reii, dard se stapani. Gerceta in drepta si in stanga si
www.dacoromanica.ro
 277

i se spuse istoria cum s'a intimplatil. Atunci elu botari sa

sera dreptate pentru necinstea ce i-a facutO sotia lui si pentru
reulti ce i-a pricinuit procletu de dasealti.
Merse deci pe la toate dregatoriile si fu straganitd prin
judeeati mai multi ani, fara sa -si dobandesca dreptatea, po-
trivitu cu marimea vinei celord vinovati.
Af [Audit si despre numele edit' falnicti alt celoril doi frail'
imperati, negutatoruld isi hid femeea si pe clascalti, si se duse
sa--) judece ei.
Mai 'nainte insa de a ajunge el acolo, fratele imperatului,
Nasdravanulii, simtindil a are sa vie tats -stiti la judecata,
spuse fratine-seit, imperatulu, si amendoi se chibzuira ca sa
faca o primire frurnoasa ca unui *lute bund ce le era.
Cand venird Impricinatii la infatisare, esi inainte fratele
imperatului si primi pe negustord la scars, era cand flu duse
inaintea imperatului, acesta se sculd daps trout.' si l'a intam-
pinata cu vorbe bune si supuse.
Negustorul se minutia de atata cinste ce i se facu, si nu
scia ce sa mai did; se uita in toate partite si nu pricepea
nil-ilicu din cele ce se faceail.
Elu cauta cand la imperatubl, cand la fratele imperatului
se minuna in sine, dara nu cuteza sa died nimicu.
Intl-Audit in camara si dascaluld cu femeea, staturd ca tras-
niti de Dumneded. VedI ca se sciati vinovall de moarte.
Dupd ce se aseda.' imperatult1 pe tronit, judecata incepu.
Negutatorulti isi spuse 'Jesuiu si dice ca isi pone naclejdea
In intelepciunea imperatesca .si astepta sa hotarasca imp6ra-
tuld cum lift va lumina Dumnedeil.
DascaLulti o milcise de tail, erg femeea indruga si ea ate-
va vorbe aruncAndil tdta vina in spinarea dascalului.
Atunci impi?ratulti intreba pe negustord ca : dacd isi va ve-
dea copii i -ari cunOsce elu ?
Mai e vorba ? respunse negUtatorulti.
Elu se uita la amendoi imperatii si nu mai cutezd sa dick'
nici bleat:.
Noi suntemd, respunse inop6ratulti.
www.dacoromanica.ro
 278

La aceste ctivinte femeea si dascalula o sfeclird de toil"' si

tremurati ca varga. Ear negutatorulti crescea inima inteen-
sulu de bucurie ca -si gAsise copiii.
imperatula clise cA de cand elti este imperatti asa pricing
grea nu mai judecase. Hotari dar ca to sa calla in genuchi
si sa roage pe Dumnecleil sä le arate dreptatea lui.
Asa si facura.
Pe cand anca se rugati, de °data, dascalulti si femeea, se
facura stane de piatra.
imperatulti porunci sa pue aste stane de piatra de o parte
si de alta la scara paIatului. EarA negustorulti ramase la curte&
imperAtesca.

In vremea acesta fratele celu mic, dupA ce se desparti de

fratii sei, se duse, se duse, ca cuvintulu din poveste ce d'aci
incolo se gAtesce, si ajunse la orasulit uncle flu scosese dru-
multi pe care apucase
Acolo data sosi, trase la gasda la unii omit a lui Dumne-
(Jell. De cite on se culca, de atatea on gisea cafe o punga cix
galbeni la eapetaiulti s6i1 cand se scula.
Ceru de la gasda pe cine-va care sa-i arate lucrurile cele
mai insemnate. Dupd ce ocoli crucisti si curmedisu -WM ora-
subl veclendu tom ce era vrednicil de vedutti, ajunse la mar-
gine si acolo era unti ostrovii. EarA data vru a sci ce era
acolo ealduza se feri d'a-i spune.
Sera IntrebA pe gasda si acesta ii clise
SA nu care eum-va sa to musce serpele de inima sA to
due acolo, cä e stingere de tine.
Pentru ce ? intreba flkaiandrulti.
Pentru ca acolo sede o maiastra, si on tine merge la.
dam, se intorce capiu. Si apoi nimeni nu 'Ate sA merga s&
o vap, Oa nu o da doue pungi de bani.
Asta este tail maine me due sa o ved i, clise elii,
bani amt. destul, precumil vedr.
Nici rugAciunile gasdei; nici frica de capiare, nu l'a pututti
opri de a merge sA veda pe acea malastrA.
www.dacoromanica.ro
 279

Se duse, deci, dadu doue pungi de bani si intra in ostrovii.

Acolo umbla catii va timpii, ca unit baidamacii, pe din afara,
ca der, maiastra va esi la ferestra palatului sa o vada. Ea esi.
eta. o vedu si apoi se intorse. A doa cji se duse era ; a treia di
era, si totil astir -felii cite -va clue d'a rendula. De ce o vedea,
(raja dorea sa o mai vada.
maiastra MO de semi ca eta venea Inteuna de cate-va-clile
Trebue sa alba multi bani, se gandi ea.
Era data trimese de-lii chema, II clise :
Mare stare trebue sa ai tu, tinere, de o risipesci asa.
N'ama. Vedutil plod acum pe nimeni care sä vie la mine in
bstrovu de atatea oi tina dupa alta.
Da, mare si nesfirsita, respunse flecaiandula cu man-
drie, ca si puterea cu care o facti.
Cum aucli maiastra aste vorbe, ii puse gandii reit Se lua
deci pe langa densulu cu soptele- cu mornele, viclenindu-lii ca
-sa-1 afle puterea.
Flecaiandrula se perde de dorulii ei cand o vedu desmer-
dandu-la cu nisce cuvinte mai dud de catil mierea. Se insela
si ii spuse.
Atunci ea ii dete ce-va de beu ; era elu dete dinteensula a-
fara inima gainei. Ea o lua, apoi ila dete pe bete din ostrova.
Cand se desmetici elii, si se vedu pirpiicosacii, golanela si
gonittl, cugeta :
Daca nu ti-oiti face-o ea, apoi sa scii ca nici drama. nu
ti-o mai face.
Se duse la gasda, si povesti ce i se Intemplase.
Nu ti-ama spusa ea, saracula de mine, sa nu to duct a-
colo ? Ce o sä to fad acum ?
Me voia duce in lume, si ce va vea Dumnecleil cu mine.
A doa di pleca, si trecendu printr'o padure ajunse la mar-
ginea unui riu. Acolo dete peste o coliba de pescaa. Ii chio-
raia matele de fame, si fu nevoitit sa se abata.
Pescaula priimi sa ramand la densula sal invete pescuitula.
intr'una din (Jule pescarula disc flecaiandrului
Eata ea me {Inca la terga cu cosula asta de pesce. Pina
www.dacoromanica.ro
 280

una alta, is si- to halauld ala, si vedi d'ei putea sa prindi vr'o
fig de pesce ca sa avernd de leguma pentru adi si maine.
Las' pe mine, response flecdiandru.
Pescaruld plea. Bard baiatulu ultra cu plasa in garIA. Batu
In sus, btu in josa, si pesce sa princid, catusi de catil.
Tocmai era sa se lase de pescuitil ; thud vedu o mrend.
]Mena fugi, eld dupa ea, pina ii veni bine si arunciindu plasa
0 incalci intr'ensa si o trase la margine.
Vedu eld ca mrena era CAW. sa le ajunga pe deue dile. Se
bucura in inima sa, ca facuse o trebd cum se cade!
Se puse deci de o curald de sold' ; o spinteca, ii scOse .
runtaele. Gaud, in locti de lapti, ce vedi ? ce-va ce nu sem Ana
a nimicil. Lua eld acelti ce-va, flu spdla, si remase unit felu
de covafea mititicd de piatra.
Build' este .si asta, dise eld, sa amu cu ce bea apa.
Si indatd si lua o teed de apd cu densa sa bea. Gaud s'o a-
ducd la gurd, ea era plina cu galbeni. Se miry de asta intern-
plare. Rasturnd banil in poly si mai lila odata apd ca sa bea.
CAM se aducd la gurd, se facu era ban!.
Acorn, aide la dina mea maiastra, dise ell.
LAsd si plasd, si pesce, si colibd, si In tr'und sufletil alerp,1
la gasda lui din orastl. If spuse despre noroculti ce dase peste
du, si incepu a se gati sa merga la ostrovii.
Gasda se sill in tote chipurile sa -lit opresca de la acesta o-
tdrire a sa. Fu peste putintd. lid tragea ata la rele. Pina una
alta, umplu gasdei dod tocitori cu bani. Apoi lua cu ddnsuld
covatica de piatra si dod pungi pline, si se duse la ostrovd.
Cum ill vedu maiastra flu cunoscu. Intelese ea CA trebue
sa fi deft elii cu mina in foal, chema la (Musa.
Acolo cu prefaceturi, cu marghiolii si cu viclenil flu fdcu
de spuse cum are atita stare. Si fiindd ca flecdiandruld isi per-
duse capuld cum ajunse ling,A densa, se rasa sa fie mdgli-
situ si maiastra 11 sterse si covalica. Cum se facu stdpana
si pe acestil lucru, porunci slugilord sale se.-10 hulduiasca ca
p'o gaga* si flu goni cu rusine din ostrovii.
Cand se vedu erasi datti afara, si infruntatti nu se putu a-
www.dacoromanica.ro
 281

stdmpara de necazd, cum de sa nu se tie du, ca sa nu fie si

b,ttjocoritil si cu banii
Plecard iara la gasda si-i spuse tots siretenia.
Gasda flu povatui sa is pe serna lui o tocitore de bani
din care ii lasase, sa se apuce si el(' de ce-va, si sa nu mai
umble ca unit perde-vary dupa icre veri)1.
El(' nu voi, si plea in lume.
Ce mi-o da Dumnecled, clise rid.
Merse, merse prin campii cu inima plina de foal pentru
maiastra lui, trecu prin paduri, si nu se putea impdca cu gan-
duld a n'o sa-s1 mai pots vedea odorulh. In cele din urma
caclu de obida si de mahnire. Standit elk asa si sbatthidu-se
cu gandurile, WO de soma ca p'acolo p'aprOpe curge o apa.
Se duse sa se scalde ca sa se mai recoresea.
Tot(' scaldandu-se, vedu de ceea parte a riului nisce smo-
chini. Tsi aduse aminte ca nu rnancase de dou6' Mile si se duse
sa Lea o gustdrica cu nitele smochine. Mauch' ce maned, darii
incepu a simti ca din ce in ce se schimba. Unde din omfi ce
era, se pomeni de odata mdgard.
Alta nevoe acum. Cum sa se intOrcd in cetate ? Pe langa
cele-lalte tote, acum are sa fie si prigoni Id. Umblandil in susil
si in josil pe marginea padurei, ii era fried sa intre inauntruld
padurei, ca sa apuce vr'o fiara salbateca ; se temea iara
sa esd mai la lumina, ca sa nu-la princld veunil omit sa -111
pue la vr'o munca ce n'arti putea-o duce. Ce sa facd se cal-
na si se vdicarea, de-I plangeai de mild. TOta clioa umbra rdtd-
cindii cu inima cat(' unit purice de fried. Framarli era. Cali-
tandit sate ce-va de mancare, dete preste nisce roscore. Se a-
pucd sa manance, cad* era lihnitit de force.
Gatti p'aci era sa mord de bucurie cand veclu ca incet, in-
cettl, se ,schimbd, si se fdcu era omit.
Statu in loaf si se cruci si &if de asta minune. Apoi d'o
data (lice :
Acum esti a mea I stel-mei tu, ca ti-o facil eii tie pe
piele, femee fara de inima ce mi-as fostil !
Se apucd .si umplu sanulil de roscove. Apol fdcu unit cosu-
www.dacoromanica.ro
 282

leld, cum putu din nuele de richita si culese inteensuld smo-

chine, de care rnancase si ell.
Dupa ce se intorce la gasda WI din cetate, i I spuse ca acum
s'a implinitil.
Audindd insa de faima celord dol imperali intelepli, II dete
und ferd arse prin inima, si-si puse in gandd a merge la densii
sd vedd ore n'ord fi fralii lui ?
Bara ping sd se pornesca catre densil se mai duse odata la
ostrovil, cu cosuleluld de smochine pe mai* si incepu a stri-
ga la smochine, pe la porta palatului. Mdiastra tri-
mise sA-14 theme. Cum ild vedu ilu cunoscu.
Creclendd ca si in smochinelo lui este ascunsil veund far-
mecu numai bund pentru densa, porunci de-I cumpera cosuld
cu totuld. F.lu ]ug banii si se facea a se mai plimba prin ostrovii.
Maiastra se puse la masa. Gaud, la sfersituld mesel, dupa ce
mancara impreund cu al lord smochine, se facurd magari.
Haiti in susii, hap in jos. Ba eh' o fi una, ba ca o f 1 alta, ni-
ROmasera magari ca toll mdgarii.
Atunci flediandruld, prindendu-i, le puse cate und capestru
in capd, ii legs unuld de altuld si ii duse cu densuld, dupa ce
lug covatica si o bags in sine; caci inima gdinei o mancase
mdiastra.
Se duse cu carduld de magari la gasda
Acum sa scii ca me dual intr'ale mele, qise eld gasdei ;
bani ai destui, ostrovuld si palaturile suntd ale tale. Ramai

-
sdndtosd.
Sa ne vedemii sanatosi, respunse gasda si sa audimii de
bine. Bard cu turma aia de magari ce a! sd fad ? Ia -ti und
argatti care sd vada de el.
Asa si facu. Tocmi und argatd si porni sä merga la fratii
lui, cu alaiulu dupd densuld.
Pe cand merges, fratele Nasdrdvanu spune imperatului tote
cele intemplate fratelui lord celul mai midi, si se pregAtird
sd-lii priimescd cu ciate.
Cand ajunse de marginea cetalii uncle domnea imperatuld,
se niird ca gasi pe fratele sett' celii midlocid care nu astepta.
www.dacoromanica.ro
 283

Acesta ii povesti tóta intemplarea ca murna lora si a (lased-

lulu!, si cum 11 pedepsise Daimler lea.
Planse fratele cela mica de osinda Durnnedeesca ce caduse
peste mum Lora, apoi marse de se inalatise imperatului.
Cum se veclura, se cunoscura si se inabratisara.
Apoi ceru de la imperatula sa-I dea unii grajdu curata un-
de sa-si pue magarii pe care singura iugrijea.
Trecu ce trecu si nici pomenela nu era ca sä feed pe magad
sä se schimbe ,eral31 in email.
Inteo di la masa, cand vertu ca frate-seal edit mica este cu
voe bung, imperatula II aise :
El, ce al de ganda cu magarii tei ; destula i-ai pedepsitii,
erta-T. Sa nu socotesci ca nu scia total ce ai patitu. Dud este
destula. Mal cu serna cad sciii ca se topesce inima in tine de
dorula ei.
Adevera ai graita, 11 respunse fratele cell" mica. Pentru
hatarula teal fedi -Iota.
Trirnise de aduse magarii acolo ; le dete de mancara roscove
si indata se facura era ameni.
Toff cei de fats rernasera Inmarmuriti cand vequra asta
minune. Apoi ochii tutulora se atintird la maiastra si martu -
risira ca asa frumusete de muere nici c'ati mai vecluta, si nici
ca se mai pote afla in tots lumea.
Ea atunci incepu a dice :
Mai inteia multualescil imperatului ca s'a fosta Induio-
satti de starea cea prosta si ticalosa in care ajunsesema, si a
staruitii da ne-a facuta orneni la local.
Apoi uitandu-se la fratele imperatului cell" mica iI dise :
Numai to mi-al venita de hadi pe lumea asta ; dace vo-
esci, sunta gata a te lua de barbatit Iarta-me pentru neajun-
surile ce ti-arna facuta.
Apoi ea ce umblama, pecatele mete, cand tote veneama
pe la tine, si to ti -al batuta jocil de mine. Fie ca si ea mi-ama
scosa din capete. Sunta gata si ea a te lua de sotie, mai cu
semi acuma, ca nu mi-a mai remasa la inima nici o zacasiala,
Se pregatira si facura o nunta d'alea imparatescile.
www.dacoromanica.ro
 284

ET nu se mai dusera de acolo. Remasera ate trei fratii

la unit locil.
Trebile imOratiei mergeail gEtanti.
Locuitorii apucau si el de la acesti frati cand dreptate, cand
povele bune,si cand ajutoruri de bani ; si in iota lumea se duse
vestea despre el, carora li se clicea : La cei trei frati imperati.
Incalec,a1 p'o sea, etc.

NOTA. Comunicatu de D. I. Economescu, si ampta de la o batrana

mahalagioica din Bucuresa Publicatu pentru intaia óril in Legende
Basinele Romelni/nru, P. II, f. I, la 1874.

www.dacoromanica.ro
 XXVI

COTOSMANO NASDRAVANU
fostil ()data ca nici °data', etc.
A fostti °data' o pereche de omen. El n'aveati copii. Intr'o
di fiindu cu voe buns, dise barbatulil cdtre femee :
--.._.. ...10
Soro, de la mila lui Dumnedeti not n'avemti copii. S'd
mergemii pe camp, si ce vomii gasi, aceea s6 ne fie copilti.
Bine dici dumnOta, Irate. Asa sa facemil, daca astir -fell
al gasitil dumneta cu tale.
Vedi ca el trdiail bine si nevasta no esia din cuvintulii bar-
batului, nici catil negru subt unglue.
FacurA o azima, Ward' si nitica legurna, le pusera la traista
si plecard.
Aide aide, mergendu povesteati, si rideail, si cu oclaii in
tote pArtile cautau.
Grand eta ca dete peste un pisoiti jigaritii, jigaritu si ur-
durosti, flu luara si ilu adusera acasa. flu ingrijira si Ylu cre-
scull ca pe copiluld lorti. De ce trecea, d'aia se fdcea mai
frumosil, ping ce se facu unit cotosmanq numal de dragii sä
privesci la el t.
Nu mai putea de bucurie omenii, caci aveail si el pe ce
puue ocbil in casa loril, cand se sculail dinaineata. Mai 'nainte
casa Ii se parea pustie.
Cotosmanulti era unti pisicil cu minte. 5Orecii nu se mai
staveati prin casa aceea. Gaud -sedeail casnicii la lucru iarna
in nopti d'alea lungile si spunead la snOve si la ghicitori, co-
toiul sta langa densil si torcea. Cand stapana easel facea la
ciorapti pisoiulti se juca cu ghemulu. &Ira nu-b1 incurca,
feresca Dumnedeil. Cum facea elil, cum dregea, se juca asa
www.dacoromanica.ro
 280

de frumuNla in dila ghemula nisi nu se desfaura, nici nu

-se incurca. Cate o data ila lua in labutele lab de dinainte,
Iiindu-la ca unit omit, si se trantea cu ela pe spate, alts data
nu faces sa se dea d'a rostogolu, lovindu'l cu cate o laba, 0,
se repeclea dupa densula ca dupa qorecI.
Cand stapanula easel se juts cu densula, ferita sintula sc,-1.31
Bgarie, pare call pilise ghiarele. Cand ila mangaia, cunoscea
elf" ca ilu iubesce, si se intorcea si elu cu labntele qi man-
gaia pe stapana-sea, (lard tutu cu ghiarele ascunse, o man-
gaere ling ea matasea.
Pe linga acestea era ass de cu minte, in cats casnicib flu
lasa sä ingrijesca de pub si sa le dea de mancare ; era co-
tqmanulil nici ca se gandea sä se dea la ei. Eta nu era de
cel ce isb ba' botula prin tote vasele. Cat despre 61a cu
smantana nici pomenela no era sa -la fi prinsit vr'odata la
ea, orb sa del cu prqtia prin bucatelele de friptura de pe
gratara. Era naii mitoiii cum no este altula in .dioa de ap.
No multa dupa acesta, femeea se simti ingreunata. Atunci
sa fi vecluta bucurie pe casnici, in rata nu-I Linea pamintulu.
Ears and fu la facere, nascu unit' copilasit gras si fru nosy
ci sanatosa.
Cresen copilula si se racu mare. No se despartea de pi-
soiii nici cats ai da in cremene. Amendol se jucait, amendci
mancaii la masa, amandob se culcaii.
Parintilora copilulu! Ind ca be trecea prin minte sa oropse-
sea pe cotosmanu. Ba anca ila ingrijea ca si pe copilulu loru,
fiind-ca, cliceati ei, a intratii en noroca in casa lord, este u-
gurlitl, adica dobandise unit copilail.
De la o vreme incoce insa, veclura ca daft indaratu. Uncle
pins aci era bilsugula in casa lora, acuma ajunsera negustori
grei ca fulgulu pe apa, cum se dice. Cu tote astea perechea de
Omen! nici ea se gandea a carti frnpotriva lui Dumneclea. Ea
era multumita ca dobandise copilu, §i altit
Mai trecu ce trecu si amendoI b6trani'l dara °Auld pupil,
remainda in urma loru casa toed, si o saracie Mete.
Copilula se alese cu cotqmanula. Dupa ce veclu ca nu mai
www.dacoromanica.ro
 287

are de fuel unele, si nici perinti, se puse pe une plansildell

era ma' mare jalea de densule. Atunci cotosmanule II clise
Stapane, nu te credeame asa slabil de angere. Est' cu
mine. Nu te intrista asa de multi:I. Precurne parintil tel a ingri-
jail de mine, asa si e. suntil datore se' Ingrijesce de tine. Si
precume to nu m'al deslipite de langa tine, Did can. ai clipi
din ochi, asa si ee nu me voie deslipi de tine pine ce nu te-oiii
cepetui, si nu te-oie vedea omit in randule emenilore.
Pasemi-te cotosmanule era nesdravanit. Beiatule insa re-
mase cu och' pleojdili la dansulti cand ile aucji vorbinde.
Plecara amendol. Cotosmanule inainte ; bdiatule. dupe.
densule. Ajungende /ate° padure, gasire o scorbore mare, si
sl-o alesera de locuinta.
Cotosmanule teen unit culcusil stepanului see acolo nurnai
din fulgi de paseri, de se cufunda in puffi cand se culca. II
aducea de mancare si de Mute. II finea de urge spuindir-ii
fele de fele de basme si snove.
Elu 11 spunea ce va se (pea cantatule greerilore ; ce in-
semneza sdritura locustelore prin orbs. flu facea se intelege
ca dragostea intre frail este nesfirsite ca apa fantanel ce cur-
gea p'aprOpe de locuinta lore. Cand se plimbail arnaudoi prin
eke unit luminisil din padure, on esiail la campii, iT areta tote
iloricelela si i le spunea pre nume. Copilulu nu se domirea
de ce cocorii umble insiruill train* de ce randunelele se
duce si vine ; de ce privighetorile calla asa frumose ; era
ciuhurezil te apuca recori de greza 'ciind ii amp. Si cotos-
manual II spunea pe sarte tote, si-la facea se pricepa ce aicp
pe paminte tote sunte cu randuiala lore.
Scorbora o tinea asa de curate, in eke ti-era milli se calci
pe acolo.
Niel ce se stavea vre-o gongs mecare pe la ei pe acolo. CO-
tosmanule nu lass pe beiate se' pue mana pe nimicu. Tote
chi le facea.
Baiatule se Meuse fleceil. de insurate. Si-I clise pisoiule
Stapane, acume ti-a venite vremea se te insori.
Bine, se me insorii, respunse flacaiasule ; dare' eft n'ame
www.dacoromanica.ro
 288

de nisi unele. Sunta golana precuma me vedi : sula si ceciula.

De asta nu te ingTiji, CA este de mine ingrijita de mai
nainte. Tu numal se' fad ce ti -oig dice ea. De adi inainte se' sci
ca te numesci Matahuza imperata.
Nu trecu multa dupe acesta si cotosmanula se duse a cauta
fata se' -si insore stapenula. Se vede CA elu ochise, caci se duse
drepta ca pe ciripie la palaturile unui boerti mare. Gum ajunse
la ports, se dete de trei on peste capii si se fecu °ma.
Ere dace dete ochi cu boerula, ela dise.
Boerule, stapenulti mea, Matahuza imperatii, mergenda
la vine-tore, nu intalnea de cata peserele mititele.
Nu era vinatil
Vrednica de 'mperata.
Elu trecea inainte lasandu-le se' -si vada de ousere.
Si ce trebuinta am ea ore se' scia data stapenula tea,
Matahuza Imperata, n'avea noroca la vinatii ?..
SA-1.1 tain cuventula cu miere, boerule ; dare dace vei
voi se me asculti pine in sfirsitil, vei afla ca solia mea are
sa-ti aduca veselie.
El bine, vorbesce cata vei voi, te ascultil. Dare nu scia
de ce, bags de sena ca In graiurile tale este ce-va mierloita.
ParerI, cinstite boerule. Precum vremea inchise zami-
slesce visuri spaimentose, asa pate ca oiii fi avenda si ea peri
re1, si te insole parerile.
Bine, bine; sfir.sasce, precuma al inceputa.
Si asa, luminate boerule, cum III spuneama, stapenula
meg nu bega in zema posidicula de venata ce-T tote esea ina-
inte. Resbatu padurea prin tote colfurile ; dare' parea ca ce
vorbise tote lighionile ca se nu use de prin culcusurile lora.
Scarbitil de prostia fiarelora salbatice, ce stall pitulate, step&
nula mat hotari se se intorca acasa. Cand. de °data, pe pis-
cula unui munticela ce se ridica semetu din raristea paduril
z ari o capriera sprinting cu ochii blajini.
Fu de ajunsa o uitatura ; cacI 11 rapi inima. Stapenulil meu
Matahuza imperate, se is dupe densa. Capriora fue, ela dupe
densa. Dare ea, mai iuta de piciora, ilu lase pe urine, si veni
www.dacoromanica.ro
 289

de se ascunse in culcuple. asta. Earl pe mine me trimese se-i

caute inima, §i sa-1 dati in mane pe hotomana de capriOra.
Pentru acesta am venitti la D-ta si te roge se-mi dal ajutorti ca
se me intorce cu isprave. bund.
Met, da calendroie mi -al mai foste 1 stapanulti tee, Me-
tahuzii imperatii, multe trebue se fi cautate pine sa gases ea
nnu puschie ca tine...
De mine di ce vei pofti, boerule; dare se nu cadi in ispita
se te atingi de imperatule stapanule met'. ; ce, uite, se face lu -
cru dracului.
Nici ce m'amu ganditii la una ca asta. Dare imperatulii
venatorulti tee, sa vie se-0 caute capriOra.
Si fiinde ca vorba, vorba educe, coto0nanulii §i boerulti
stature la taifase, si se intelesere la cuvinte. El hotarira ea se
vie Matehuzu imperate, se dea ochi cu fata boerului.
Intorcendu-se cotopianulti la stepanulit see, fi spuse cum a
isbutite in solia lul si pusere la tale ca in serbatOrea viitOre
se merge impretme.
Beiatulti nu se putea domiri cum de se merge elu asa golo-
nett'. Eara coto0nanule nu-I da regazu se se gAndesca la d'al-
de-astea, ci ilu lua cu vorba pe departe si cu unit cusurti sup-
tire flu facea se pricepa a are se fie tericite.
Trecura dilele ca dioa de ell si veni serbaterea a0eptate.
Coto,smanultt lua pe stepanule see si piece cu elti in petite.
Mersere, ce mersera, si ajungende intr'o pedure, aprOpe- de pa-
laturile boerului celui cu fata, se oprira. Beiatule remase adum-
britii inteune crangulete verde ; caci era golf'. pistolu. Eara co-
to0nanulu o rupse d'a fuga spre curtea boerului celui mare.
Cum ajunse, incepu a striga eau ii lua gura: sariti ! sariti
ca ne-a jefuite. 1.91.
Toti cu totulti e0ra sa vada ce s'a intamplate. Cotopaanulu
abia resuflande si cu spaima in fats, dise boerului :
Da bine, boerule, in coprinsule dumitale se pole ca dioa
'namiada mare se ne calce hotii ?
Unde ? Cume ? Ce s'a intamplate? intreba boerule.
Ce se fie? Eaca tocmai tend veneame cu Matehuze Ympo-
www.dacoromanica.ro 49
 290

rata, stdranulu melt, sa -tI vedemil fata, o cetd de haiduci

puse mana pe noi, a jefuitil pe stdpanu rued pand la cAmne ;
era eu me strecuraid, §i pe ici mi-e drumuld, alergaiii inteund
sufletu sa-ti dad de veste, si sa cert ajutord de la D-ta. Abia,
uite, am scApatil cu slilele.
Bre strigA boeruld. Cum se pOte una ca asta, ca sA jefu-
escA hotii, p'aprOpe de palaturile mele, pe MAtahuzuld tea im-
'Arabi ? SA sara cu mica cu mare inteajutoril 1
Acum este de prisosti, Boerule. Talharii au luat'o la SC-
ndtosa. Mai bine da-mi una rendil de haine, Ca sa dual sta-
panului melt, si se pOtd veni pind aci. Cati pentru talhari, fii
pe pace ca va sci eld ce sal face pentru
LuA hainele ce-i dete boeruld 81 se intorse la stapanuld sett
Dupd ce ilu imbracd s1 -10 inveld cum sa se Forte la boerulti,
plecd cu dansuld.
Ajungendil, ii esi boeruld inainte priimi cu tots cinstea.
Cancti furd in casd, Matahuzil imperatd se Loth' uita pe den-
suld. Oamenii easel incepurd sa §opoiascd si dea cote cli-
cendu : on ca este prea fuduld acestd MAtAhuzil imperatii, sad
ca este prostil.
Cotomanuld, bAgandd de semd, Oise boerului : Me rogd sA
nu-ti fie cu superare; dard stapanuld melt n'a purtatd pins
acum asa haine prOste. Numai de catd boeruld porunci sa -i
aduca altele muiate numai in fird. Pind una alta, Cotoma
fluid* se dete pe langd stapanuld sett, si pe furi0 11 dete ghioldd
si-1 §.opti la ureche, ca sa se tie sA nu se told ate pe den-
suld asa ca prostil ca mojicii.
Dupa ce se ImbrAcd cu hainele cele bune, elf se tinu bine
si nu se mai Wte asupra lui ; apoi intrard in vorba, §i se is-
prdvi treba cu bine.
Si nici ca se putea altd-felii. Cad ginerele, de si era Md-
tahuzil imperatd, darn boiuli lui celd maretil, chipuld edit bine
facutil 81 albd ca zApada, trup,ornlii lui celd tTasil ca prin
ineld si naltii ca unit* bradd, facea mai multi de catil tote
imperatia si decatil tots boeria.
Dupa ce se hotdri q.ioa de cununie, *ca. PIDA atunci bie-
www.dacoromanica.ro
 .2(J1

tulti flecati se framanta cu gandulti ce o sa fad WI. §i unde

o sail duca miresa.
Cotopfanulti nu-i dedu respasti sä se mai gandesca, ci cu
fell de felii de Blume si smive il furl gandurile i-lt'i inveselea.
Cand fu clioa hotarita pentru cununie, se dusera erag a-
mandol. Boerulti remase incremenitil. De unde se Wepta sa
vie cu oste si cu marire ca unit imperatil, me rogti, ilti veclu
viindti ca unit cioffingarii, si incepu a se indoi ,i a se codi
sa dea fata dupa densull
Cotornanulti mirosi inclata cam cum merge §iritenia, §i lua
pe Boeril d'o parte, clicendu-I :
Boerule, sa nu -ti fie paraxin unde ne vecli a amti venitu
numai amandoi. Eca, eca, eca, cum merge treba : curer toile
de zestre ca ploia la parinfii lui Matahuzil imperatil. Era elii
nu voesce nici in ruptulil capului sä ia pe alta, fall de cabit pe
fata dumitale. Parinti1 se impotrivescil la una ca asta. Eti insa
l'amti indemnatil §i-lit indemnti mereti sa te aiba de socru.
Vecli a wilt etl, ce scat Casa ca a durnitale .5i cinstita, si lau-
data, nu se mai gasesee pe lume ; si flecaii ca Matahudi im-
Weil ba, ba, ba, mai la rarii. Apoi casa ce o sä tie asta pa-
reche, are id. fie fara sema. Pentru acesta si stapanula meti,
ascultandu-me, s'a hotaratil sa o ia fard voia parintilorti §i sa
se traga la mi*ile lui, sa traiasca acolo ca unit boerti mare.
Frumosti cuvintezi tu, dara eti mill ca bine-cuventarea
parintilorti intaresce casele fiiloril.
Dara mai este §i alta poveste) respunse .i cotoprianulti.
Cu sluta in vatra casa ajunge sa fie cu i.ia prin podti §i du
ferestrele pe sub patti. Mai bine :
Sä muncesci
§i sa traesci,
i ce-ti place sa iubesci.
Cam ai dreptate, tu. Dara me bate gandurile sa mai
amanamit nun ta.
Fie si a.,a. Nu me impotrivescti. Eft insa te sfatuesca sa
nu perch din mina unit giuvaerti ca acesta ce ti -lit trimite

www.dacoromanica.ro
 292

Dumnecleil. Noroculti candu pica omului, atunci sa scie

apuce si sa-lii pastreze.
El, aide, de I aide. M'ai biruitu cu limbutia ta.
Tote fiindu gata, se cununara si facura o nunta, de se duse
vestea In septe sate.
Tref ciile si trei nopti tinura veseliile. A patra tli trebuea sa
merga cu nunta la mosiile lui Matabuzii imperatil.
Acesta se perduse cu totuld. Nu scia ce sa Nei; nu scia
nici ce mai vorbesce de rusine.
gotosmanulii se dete pe Ifinga donsula si ii tlise : tineti u-
rea, omule, nu flu copilil Amu ingrijitil eu de tote. Tie sa nu -ti
pese de nimictt. Sä tad din gura si sa te lasi sa te &Ica undo
oiu dice eil.
Mai veni nitelu inima la locit lui Matalluzil imp eratii, cand
audi graiurile cotosmanului. Nu se putea domiri insa cum va
face elu si la ce mosil ilti va duce.
Tote se pusera la tale. Tote eraii pregatite pentru plecare.
Ginerele si miresa se urcargi in carutti, si pornird. Cotosma-
nuld Insa o apuca inainte si clise vizitiiloru sa se tie pe urma
lui, ca ela II va calauzi.
Asa facura. Apucard pe campii unde mil de floricele impo-
dobea pamintulii. Vintulii abia adia si clatina usurelii fruntlele
pomiloru ce se Oa id si colo in calea loril. Brotaceii oracaiau
in departare. Din cand in cand cucult1 canta in partea drep-
ta. Paserile ciripeafi ; era privighetorile prin cranguletele inflo-
rite, tragea nisce geamparale de-ti lua &Old.
Gotosmanulil mergea inainte si asa de iute, In catil caru-
tele nu se puteail tinea de densulii. Aci pierea ca o naluca,
aci se invarteja inapoi si facea semnii pe unde sä apuce.
Pasa-rai-te, talaucjindil, eat facea dresurile inainte. intal-
nindil ciregile de vite ale unorii smei, elu spuse vacarilorii
ce sa ()Lica, cand ii vorii intreba tine -va ale cui suntit cire-
tide, ca de unde nu, peirea capului ce va a:lea peste den-
sil de la Dumnecleil va fi groznica. Intalnindu turmele, spu-
se asijderea ciobanilora ce sa clica si ei, cad de unde nu
murna padurei II va chinui bagandu-le mainile in caldarea cu
www.dacoromanica.ro
 293

*elicit, pine vor muri, si sulletele loru vorii ajunge la munci

Le sfirsite.
Bietii orneni, de spaima, si sciinda ca gura nu-T title chi-
rie, spuse celord ce 11 intrebare, precum iT invelase cotos-
manulti, carele era in chipii de omit.
Ajungandu carutele, omenil miresel, intrebarg pe vacari,
cand vedura sumedenia de cirecli :
Ale cui suntil cireelile astea, firtatilor ?
Ale cul se' fie? respunsera vacaril, eca ale luT Matahuzu,
imperatil.
Se minunara toff de bogatiile acestuT imperatii. Mergendil
mai nainte, dete de nisce turme de 01. Si atitea de multe erau
in cAtil nu le putea coprinde cu °chg. Intrebandit:
Ale cui suntii ate turme ? prietenilorii.
Ciobanii respunsera :
Ei, Demne ! Ale cul se fie.? Ale lul Matauzit imperatii
suotti, si Inca astea nu-stit nimicii !
Cand aucjira una ca acesta, toti se lovira cu mans peste
fake. Ef nu mai puturA se-si stapanescA mirarea si feri-
cea pe mires& ca a data. peste una. bArbatil asa de june,
frumosii si hogatti.
Eara Matahuzil imperatu tecea maid, si inmArmuritil de
cele ce vedea. Auclea si i se 'Area ca viseza, era nu ca suntii
aevea cele ce arAtaii ochiloru lui.
Cotosmanulti se mandrea si se falea cu bogatiile stApa-
nului seq. Gaud, era nu se mai vNu. Nu se sciu ce se facu.
Pare ca intrase in parnintil.
Eta insa dete o repe4itura inainte. Si ajungandu la palatu-
rile smeilorii, pe ale cArorii mosii erail, le clise cu graiii in-
gro(Jitit Fugiti, Smeilorti, si ye ascundefi, cad eta ca vine
llie, Palie, se' ye potopesce, se' ye parjelesca si dupe' elii Lu-
ceflenderu sa va is suflengheru.
Recori de groza coprinse pe smel chid au4ire pe neasteptate
o veste asa primejdiosa. Nu scia incotro se' se dea d'o parte
pins va trece acestii pirjulu ce le spunea Cotosmanulti.
Acesta se prefacu a le ft prietenti si a le da sfaturi bune.
www.dacoromanica.ro
 294

Vorbele lui atita II ametise, In catii de spaima, pare ca le luase

panza de pe ()chi si se perdusera cu totuld.
Atunci le ;lise cu grabire si cu o prefacutd grije :
Veniti, yeniti, mai cute incoa, sd ye ascumjd eu in sire
asta de pae din batatura.
Bietii smei, atata se speriasera in catti nu mai sciau ce face.
Se lasara sd-1 is sa-I ascuncld.
Cotosmanuld. II WO in sira de pae, si II dete foal. /ndata
vapaia se urea pins la merit; era bietii smei tipaii de ustu-
rime in para foculul de sa le plangi de mild'. Tipara ce tipart
(lard o dat5 cu foculii li se stinse si lord glascioruld .si se fá-
curd scrumil.
Atunci eca si nunta infra pe p6rta palatulu!. Slugile spuserA.
si ele, dupa cumu le inyatase Coto.smanuld, ea palaturile astea
suntti pe mosiile lui MaitAhuzil imperatti.
Gaud intrard in palattl, ce sd vecil dumneata ? Bogatia de pe
lume era acolo. ['amp numai in our poleiti. Pardosela era de
destar, era invalitorea era de acioe si de plumbii.
Se mai minunara o tend omenil ce insotira pe miresa.
Dupa ce se aseclara tinerii, 6menii se intorsera in Boerd si-T
povestird totti ce yedurg. Boeruld nu se di ca si-a datd fata lui
MAtahuzii imperatil. Eara acesta se mira de unde si pina unde
sA -i vie lui acea bogatie. Traira in pace si in veselie perechia
nuntita ci ord fi traindii si astAcli de n'ord fi muritu.
Eard ed incalecaid p'o sea, etc.

NOTA. Povestlid de Michela Constantino, din comuna Bahicita,

plasa Dumbrava, jud. Mehedinti. Soldat.

www.dacoromanica.ro
 XXVII.
PASEREA MAIASTRA

fostii o data ca nici o data ; etc.

A fostti o data unit imperatti evlaviosii si bunt. Elti
li avea trel feciori. Pe langa multe bunatatt ce facuse
omenilorti din imperatia lui, a ridicatti si o monastire
de care BA se duca pomina. A impodobit'o cu auril, cu petre
nestemate si cu tutu ceea ce rneteril din avea tera at socotitt
mai scumpil si mai frumosii. 0 multime de stilpi de marii.ura §i
pocleiti erail prin biserica si pe dinaintea ei. Zugravele cele
mai pretiOse, policandre de argintii suflate cu wart, candele
de argintil celt mai bunt §i marl catii donita, cartile ode
mai alese, erati zestrea monastiril aceleea. Cu Mt se bucura
imperatulti de frumusetea ei, cu atitt se intrista ea nu putea
sa o saver,sesca pe deplinti, caci tur nult se surpa.
Cum se pate, aise imperatult, sä nu potti sfaqi asta santa
biserica ? eta alai cheltuitil tots starea, §i ea nu este Ana
tar nosita.
Si dete Mara in tell Ca on ce mqterti se va gasi care sä
pots sa-1 ridice turnult, sa scie ca va dobandi de la &multi
marl daruri si boerie. Pe langa acestea porunca dete ca in
tote bisericile sa se faca rugaciuni §i privegheri, ca sa se in-
dure milostivult Dumneclet a-I trimite unt meterti bunt.
Era a treia nopte visa imperatult ca daca va aduce cine-
va pasarea maiastra de pe teremulu cela-laltti si sa-I a§eze
cuibulti in turnti, se va putea face monastirea desaveritii.
Spuse fiiloru acestii visa, era el se intreceat care de care
sa piece mai 'nainte, §i sa se incbine cu slujba la tats -sea
imperatult. Atunci imperatult le clise :
www.dacoromanica.ro
 296

Ed veclti, fejil mei, ca tog avell dorinta de a v6 face

datoria catre Dumnecled ; insA nu ye puteli duce top de o datti,
A cum sA se duca fluid med celd ma! mare ; si data nu va
putea cid sA isbutesca, sa se duca altuld, si totil asa pe rendd
pand and Dumnecled is! va ardta mila lui cAtre no!.
Copii tacurd si se supuserA ; era fecioruld cad mare alit
im peratului se g,ati de drumii. Alerse ce mere si data trecu
de hotarele tatalui sett, stele sa conacesca intr'o dumbrava
frumosa. Dupa ce facu foculit, sta acolo pins sa se gatesca
mancarea, cand, veclu de o data inaintea lui unit vulpoiti care
flu rug sa-si lege ogaruld, gd-i dea si lui unit codru de iodine,
unit pahard de virtu si sa -lit lase sa se incalciesca si elti la alit
focti. Fiulti imperatului in loci sa asculte rugaciunea, dete dru-
multi ogarului, care se lua dupa dnsuld. Atunci vulpoiulii facu
unit semnti asupra lid si ilil schimba in stand de piatra.
Vec.lendit imp6ratulit ca Balla sed celti mare nu se mai in-
tone, ascultd rugaciunea fiului colui mijlocid, si II dete voe
sa merga si densuld. Acesta, dupa ce se gati si isi lila me-
rinde de drumti, porni si densul. La loculd unde se impe-
trise irate-sett, pati ca dansuld; find ca nu voi sa dea a-
scultare rugaciunilord cel adusese vurpoiulti, ci voia sA-lu
priqd ca sa-I is pelea.
Imperatul se pusese pe ganduri veciendii ca, dupa atata
mare de timpti nu se mai intorse fii set' nici cu pasarea India-
strd, nici fara densa, cand, fluid sett' eel mai mic II Oise :
Tata, eta este acum destuld timpil de cand &alit' mei cei
marl au plecat sa aduca pas6rea maiastra si nu s'ait mai in-
forsit nici cu ispravA, nici Mira isprava.
SA-mi dai ban! de cbeltuiala
Si bailie de priminela,
ca sa-mi cercil si di noroculd. Si de voiti isbuti, to ye! bucura
tali ca ti se implinesce dorinta, era de nu, ed nu void suferi
nice o umilinta.
Fratii MI cel mar!, ciise imperatul, dupd cum se vede
n'aft pututti sa lac& nimicit spre a educe acea pasere maiastrA, .

ba pote sa-si fi si rApus capetele, de ore ce suntti dusl de

www.dacoromanica.ro
 297

atita timpu, si nu se mai intorce nici unulit Eu suntit betrana

de aci innainte : daca vei lipsi si tu, tine sa-mi dea ajutorii
la greutatile hnperatiei, si daca voift muri, tine sa se sue pe
scaunulti meu, daca nu tu, fulfil met. Retrial' aci, draguill
tatei, nu te mai duce.
Domnia ta, tata, scii prea bine ca n'amd esitit din po-
runcile imperatiei tale nici egg negru subti unghie; si daca
acum cutez a starui in rugaciunea mea este numai ea voescO,
dac'asti putea sA 5mplinescu o dorinta care nu {la odibna au-
fletului Mariei tale, dorinta pe care te silesci de multi ani si
cu marl cheltueli sa o implinesci.
Dup. multe rugaciuni si staruinta, imperatulft se indupleca
si -i dete voe. Isi alese calulu ce-i placu din grajdulit impe-
atescli, unit opal sa-11.1 alba de tovarasti, isi lua merinde de
ajuns si plea
Dupd trecerea, de Ore care timpti, sosira amanduoi fiii eel
mai marl ai imperatului, aducendil cu sine-le Pasarea maiastra
si o roaba pe care o Moira gainaresa. WU. lumea se mira de
frumuselea acelei paseri care era cu mil de mil de vopseli,
penele eI straluceit ca oglinda la sore, 'tar tumult' bisericit
nu se mai surpa ; paserea se asecla in aceld turnft cu cuibulu
el. Unit lucru se WO de semi ; paserea se parea a ft muta
cad nu da nici un viers, si top calf o vedea o cainea cum de
o asa pasere frumosA si mandra, sA nu alba viers, pentru care
si imperatulu, cu tots bucuria ce avea pentru biserica si tur-
nulti el', se mihnea ca paserea nu-i canta.
Locuitoril incepupera a uita de full imperatului eel micu;
atita de multi bucurie aveaft el ca li se adusese paserea ma-
iastra, ceea ce oprise turnulft de a se surpa, si astd-felit bi-
serica se putuse face cu desaversire ; numai Imperatuld se
mihnea in sufletulfi sat ca nu este fats si fiulti set mkt micu
care sA se impertasesca de bucuria poporului seu ; cand intr'una
din Bile veni gainaresa 1i -1 clise
Marite Imperate, sa-ti fie fata luminata, tots cetatea se
minuneza de viersul paseril maiestre ; unu ciobanti cum a in-
tratil add de dimineta in biserica, paserea a Incepute. sa cante
www.dacoromanica.ro
 298

de se se sparge, si este asa de vesela in atbu pare ca nu o

incape loeulu. Asta este a doa óre de cand, cum infra acel
ciobanii in biserica, past rea nu mai contenesce de a canta :
cum ese elil, ea tace.
SA se educe acelu ciobanil inaintea mea chiar acum.
Maria ta, dupe cum se vede ciobanulit este strainii caci
nimeni nu-lii cun6sce. Fiil Mariei tale, precum mi s'a spusit,,
aril fi pusil pasnici st-ld primp.
Tael1 dise imperatulit, nu vorbi de fill meT, cad nu ti
se cuvine tie se te atingi de el.
Imperatulit puse si elii tali -va slujbasi se pandesca pe sub
ascunsil, si cum va vedea pe ciobanulii care, carat va intra In
biserica, pas6rea va canta, se puna mana pe dansulil si sa-lu
aduca inaintea lul.
Nu s'a multumitil pe atitil, si ensesi s'a dusil la biserica
seri:Attire& cea mai apropiate ca se auda cu urechile sale can -
teculil celil minunatil alu paserei, si sa vade cu ochil sei pe
acelii pastoru tinarti ; si de n'arii fi fostil de fate s'arti fi in-
timplatii o lupta crancena intre slujitoril sei si 6 rienii put
de fiii lul, caril voiail cu dinadinsulu se puna mana pe ciobaml.
Atunci porunci imperatulil se educe pe acelu pestort cu o-
menie la palatulil sets, pentru ce nu nit"' ce sin* imperatulit
in inima cand ilu vedu asa tinLru, blandil, smeritil si cu
boiulil de voinicu.
Dupe ce esi la biserica, imperatulti se duse drepte la pa-
latil pentru ce inima ii Oicea ce trebue se fie ce-va de cio-
banuld acela. Cum ilii veclu imperatulu ii dise
Ia spune-mi flecaule, din ce parte de locil esti ? aT pa-
rinti, si cum s'a intimplatil de aT venitii p'aci ?
Istoria mea, luminate imperate este lunge. Paring amil,
asemenea si frati. Ca se-II povestescil cum am venite p'aici
si din ce parte de locil suntil, imi trebue mai multil timpii.
Dare dace vointa Mariel Tale este se sal, suntii gate a m6-
supune. Chiar maine pane in dioe voiu veni la Maria ta pentru
acesta. Acum este taqiii.
Bine voinice ; maine in reversatil de diorl to asteptil.
www.dacoromanica.ro
 299

A doua di dis de dimineta, ciobanulii veni si astepta po-

runca imperatului ; era imperatulii cum audi ca a venial pas-
torulit cu pricina, ila cherna inaintea lui.
Ia spune-mi, flacaule, ce este causa de cants pasarea
maiastra, cum pui to piciorul in biserica, si tace, data esi
Ca sa scii acesta si altele, luminate imperate, lasa-me
sa-ti povestescil MLA istoria mea.
Ecd te ascultu, povestesce-mi tots ce vei voi.
Atunci ciobanul incepu:
Amit tata si -Crap. Amit plecatil din casa parintesca ca
sä fac o tapta care sa veselesca pe tata, cad elh era tristit
ca nu putea sa-si implinesca dorinta. Dupa o caletorie de
cite -va dile unit ajunsii 1a o campiefrumosa, de unde se des-
chidea mai multe drumuri. Acolo amit voita sä conacesc-
Mi-am facut unit focsorit bunil. amu seosu merindele ce a-
velar si cand era sa me puill in masa, me trezescii cu unit
vulpoia langa mine. Nu scii nici de unde, nici pe unde veni>
ca ea nu l'amd veduta. Pare ca esi din painintil.
FA bine, me roga, irni dise, si lasa-me sa me inceldescit
si ea la foculd tell, ca uite, tremur de-mi clantanescit din -
tii in gull. DA-mi si o bucata de paine si unit pahar de vinit
sa-mi potolesc a Rime si sete care me chinuesca. Si ca sa
manancit in linisce si sä me pot incaldl fart frica, leaga-rt
ogarulit.
Prea bine, 'II diseiu, poftimii de te incaldesce ; eta me-
rindele mele, si plosca mea, mAnanca si bet cats vei pofti.
Apoi amu legat ogarulit si amt sedutii amendol langa
foci povestindil. Din una din alto, ii spuseid unde me duet;
ba Inca 1111 si rugaia data scie cine-va sd-mi spue cum sä fac,
cum sa dregit, sä-mi implinesca slujba cu care m'am insar-
cinatii de bung voia mea.
caul pentru asta, Imi dise vulpoiulit, lii pe pace. Maine-
de dimineta pleeam amandol, si data nu te-oi face ell sa
isbutesci, sa nu-mi mai did pe nume.
,5'eduram la focit, ne ospataram ca nisce prieteni; apoi
vulpoiulti isi lug nopte buns, si peri ca o nAluca. Me ciudeamil
www.dacoromanica.ro
 300

in mine cum de sa nu-lii vedd in cotro a apucatil, si totit

framantandu-mi mintea sa scid cum a venitti si cum s'a dusu
far& saga bagii de sema, am adormitd.
Cand a venitti a doua di in faptuld dilei, m'a gasitti minu-
nandu-me de nisce stane de piatra ce inchipuiati doul omen!,
doui cal si doul ogarl. De cum ild vequid ne gatiramil de duca.
Vulpoiul se dete de trei or! peste capit si se facu un vol-
pied self colea, cum ti-e dragil sa to uiti la eld. Pe tale imi
spuse ca locul unde amu masti neptea trecuta, era mosia
luI, ca este insuratil, a are copil, ea elti era blestematd sa
orte corpul de vulpoid pan& cand unit om va avea mils
de elu, flu va priimi sa se incaldesca en &null la und foe,
ii va da un codru de paine si un pahar de yin: ca eti amu
fostii acelti omu, ca acum este deslegat de blestemti si ca de
aceea va merge cu mine, .si nu me va lasa singurd pans ce nu
void. ajunge la isbanda.
Imi paru bine de asta intemplare, si asa noi merseramd,
di de vara
pins 'n sera.
si ajunseram la o poiang, unde maseram peste nopte. To-
varosul med de caletorie imi spuse ca a doua ili avem sa
trecem pe hotaruld unord smel, ca acolo credea eld ca void
gasi ceea ce cautamil.
A doua di amu inaintatil pe mosia smeilor, dar totu cam
cu tema ; cand, pe la chindi!, am ajuns la palaturile smeilor.
Mandrete ce amu veclutti acolo nu se pate povesti. Gatlin! cu
feld de feld de floe! si de porn! ; casele invelite cu argintd
care stralucea la sore ca oglinda, paretii erad impodobill cu
chipuri si for! sapate, era ciubucele erati poleite ; fantani care
aruncad apa in susil. Avuramii parte ea smeil nu erati acasa
cand amu ajunsti acolo. Furamti intimpinati in praguld por-
ta de o fats frumosa, frumesa, de pare ea era facuta de zahar,
care ne dise sä nu calcarad In curte, in lipsa smeilord, ca nu
e bine de no! ; apol lacrama de bucurie ca a ma! vedutti O-
men! de pe teremuld de unde a furat-o smeil.
Intrehandu-o despre lucrulti ce cautamil, ne a spusd ca se
www.dacoromanica.ro
 301

afla la al' smei, rude ale smeilorti pe mosia cdrora e-

rame.
Duceli-ve, ne clise ea, ca cu ajutorulti lul Dunanecleii, na-
dajduescii sa isbanditi, si intorcendu-ve, luali-me si pe mine.
Dupa ce ne inveta cum sa facema, sa intrAma in curtea smei-
lord, si cum sa lucramti, me jury pe ce amii mai scumpti pe lu-
me, pe tata, ca sa nu o lase la smei, ci sa o iau ; era no' n-
ame dusti. Ce e dreptil, si mie imi pldcu fata, de cum o vecluift.
Si ajungendu la hotarulii celor -lalti smei, amil state de ne-
amti odihnitil. Eara in reversatti de cliori, amti pornitu pe tere-
mubl smeilorti, si amii ajunsil cam aprope de namiecji la pa-
laturile lorti, care erati si mai frumOse de catil ale celorti d'in-
Witt Cumti amu descAlecatii, m'amti dusti la grajdti, era tovaro-
suit"' meti s'a intorsit Inapoi ; fiindu ca asa ne invetase fata.
Gail erati la esle. Unulti din ei a intorsti capuld si s'a uitatft
la mine. Eii Varna frecatil la ochi, Varna trasti de urechi, i-amd
sumufatti si i-amti pus freul in capti. Apol incalecandii, d'a'n-
calarele amti luatil colivia cu pasdrea maiastra care era in
pridvortl.
Tu ai luatti paserea maiastrd? clise Imperatul ; to esti
fiiuld meu pe care tote lumea 116 tine de perdutti ?
Asa tats. Si dupa ce sarutd. mama Imperatu14 flu rugd
sd poruncescd a se aduce de &fa gaindresa.
Dace veni gAindresa, ciobanul 4ise :
Asia este fata, de care ill spuseitl.
Cum se pole ? respunse imperatultl. Dena cum a ajuns
r,olinfiresd ?
Asta ti o va spun ea; cad eti nu schl. $i asa cum cliseift
incepu elf] a povesti, dupa ce inhataiu colivia si o luaiu la sd-
natosa cu bidibiulti luatii de la smei, Incepura sa nicheze cail
ce' -lalli si sa Lea un sgomotii de ti se facea Wulf' maciucd ;
era eti imi finemil fires. Unde se luara smei' dupa mine, si
fugi, si fugi, pand ce ajunseiu la tovarasul care me astepta la
hotaru ; si data nu era WI, pundit smeil mama pe mine, si ti-
ne scie ce se alegea de capulti meu. Tovarosul meti big, in-
tinse mana si rdcni o data la demi! ; stag ! Eara ei pare ca fund
www.dacoromanica.ro
 302

de piatra de dud lumea ; nici un pasti nu mai facura inain-

te. DupA ce me luA in brate si me saruta, se mira si ela de
frumusetea paserei. Smeil insa umbla cu sosele cu momele
sa-mi is paserea, fagaduindu-mi cAte in luna si in sore ; data
veclura ca nu me pole indupleca, me rugs ca, barim calulu
-sa li -le. dail in sfarsitii, veduiu eft ca nu e bine sa-I lase toc-
mai de tote mahnitI, le-ame dat calulil, si eft am plecatii cu
tovarasul mea si cu paserea ; era smeiloru li se E:curgeati o-
chic dupa densa.
Ajung-endil la palaturile celor-latri smeT, fata ne astepta in
-peed ; plesni de trei on cu un biciu si total palatulil se fact]
un mere, pe care ea ilu lua ; era eft o inhataifi de mijlocit si
pe aci ti-e drumulti.
Aoleo I dar smeil and simpra! unde veneau cu o falca in
.cervi si cu una in pamintil, si unde racnea de-p inglieta san-
gele In vine. Eti imi facuid curagiti, deteia pinteni calului si
Impreuna cu tovarosulii meu fugeamil ca ventul smeil Ind
veneau ca gandul. Daca veclu tovarosulti meti asa, si ca nu
este chip a scapa cu fata curate, se opri in loc, ameninta
asupra loril si sa !Acura stane de piatra. Ears nol ne urma-
ramti calatoria venindil pans &SO in campia de unde piece-
seme, adica pe mosia VulpoiUlul. Dupa ce ne-ainti odihnitu
si amil data multumita domnulul ca amti terminate cu bine
asta treba, lame intrebatil ce insemna acele stane de piatra
Atunci elu imi cjise
De veT sci te veT cai : de nu veT sci erasi te veT tai
Spune-m!, te roge, II ;liseie.
Acestia sunt fratil tel, imi respunse. El, in loco sa faca
ca tine, sä primesca cu dragoste rugaciunea mea , asmutara
°garb dupa mine, ceea ce imi prelungi scarbosul blestemil
de a purta lesulu vulpoiului ; era eft ii impetritb.
Pentru dragostea mea, rogu-te, iT diseiu eft, si pentru
prietenia ce amil legate, fa -! era Omen! cum ail fostil.
Multi mi-e drags prietenia ta, respunse eld, side aceea
lie dupe voea ta ; darA cv sa te caesci.
Si intr'un minute nu sciit ce face din mina, ca de o data
www.dacoromanica.ro
 303

pietrele acele se scuturara si fratii mei remasera in mirare

veclendu-se fate cu noi.
Ne luarant (jioa bane de la tovarkulfi meu si plecaretriit
se ne intorcemit acasa.
Pasamite, fratii mei imi cocea turta.
Frate, imi clisere el, dupe ce calatoriremil catii-va arnit
obositil de atata drumil; caldura mare este ; aide ici la unit
elqteti pe care nit scim& noi, se bemit cate nitica ape, sa
ne recorimii. Amu ascultatii §i am& mersii. Beu celit mare,
belt qi celii mijlocit ; era tend era se beau qi efi, cum eramil
pus& pe brand! pe marginea eleteului ca sa ajungt cu gura
la ape, cum facusera si ei, me treclii& cu o usturime grozava
la amendoe piciorele ; cand se me Intorcil se. veal ce este
pricina, nu me mai putuiii scula in piciore : mi le taiasera
fratii mei, si-si cataii de drumii, tare a mai asculta la ruga-
ciunele si vaetele melt.
Trei dice si trei nopti amil masa acolo prin prejurulit e-
lesteului. Calulil meu, bietu, cand vedea ca vine cate veunit
balaurii la mine, me lua cu dinti de pe la spate, de haine,
si fugea incotro vedea cu ochil, Si asverlea din piciore de nu
se putea apropia de noi nici o flare selbatica.
In sfirsitil a patra di arnu datil peste unit orbit care orbo-
caia si elil pe dibuite.
Cine este acolo ? /ntrebaiii eii.
Unit bietii neputinciosil, respunse elii.
Si dupe ce imi spuse cum fratii i-a scosil ochii, din pisma,
povestith si ell cum mi-a taiatil fratii picierele. Atunci
elii imi disc :
Scii ce? Aide se ne prindemil &a-0 de truce. Eu amit
piciere tu al ochi ; se. to poll& in spinare. E& se umblu pentru
tine; tu sa vecli pentru mine. Eii seta ce p'aci prin vecinatate
este o scorpie mare. Cu sangele ei se Fete vindeca on ce
bolt ar fi.
M'amil invoitu cu- densulil 1a acesta si amu mersii pima
amil datil de locuinta scorpiei. Ea nu era acasa. Orbulu m6 a-
eza dupe. use si imi ;Use, ca sit daft cu sabiea se o taiit, cum
www.dacoromanica.ro
 304

va intra ; era elu se ascunse dupa sobs. Nu qteptaramil multi"

i eta scorpia venea superata, find ca simtise ca-I calcase cine-
va casa. Cum o veduid, inima se Meuse dual und purice In
mine, era cand infra pe use, asteptaid pans sa-rni vie bine,
§i unde dedeid o data cu sete, in del dint'ro lovitura ii traiail
cute trele capetele.
Me unsel numai de catii cu sangele ei caldu, si cum atinseid
picierele la loci", se lipira de parca fusese acolo de cand lu-
mea. Unsei si pe orbit, si fi veni vederile ca mai 'nainte. Dupa
ce multumirama lui Dumneded, plecaramd fie care la ale
nostre.
N'amd voitd sa yid d'a dreptuld a casa, ci amd socotitd
mai bice sa me bagil cioband si sa lasti ca Dumnecled sa
aducd lucrurile asa in catil sa se dovedesca vinovatuld. Nu
m'amil inelatil In credinta mea, ca eta puterea lui mare este
§i judecata hil drepta.
Spune §i tu, ctise imperatuld gainaresei, cum de ai a-
junsil gaindresa si robA ?
Dupa ce a Wad piciOrele fratelui celui micu, fiiI cei
marl al imperatiei tale, me luara unuld pe mine si altuld
pasPrea maiastra. Eu plangeamd de me topeamti, ca me des-
partea de fluid celd mica aid Mariei tale, pe care /ma era
dragd sa -lit privescf, find ca-lf vedusemd ca e und puid
de romanqii. El me silira sa me iubescd cu unuld din ei,
imi lagadui ca me va lua de sotie cum void ajunge la curtea
imperatesca. Dupa ce m'amii Impotrivitil la tote siluirile ce
amendoi voiad sa facd, am primitfi mai bine sa fid rad ci
gainaresa la curtea imperatiei tale, de catti sa me clued aiurea,
find ca sciamd ca Dumneded nu va lasa sa se prapadesca
acela care a umblat cu dreptatea in slut si acum, multurnescil
lui numneded, ca mi-a aretatd cum fapta buns nu more Diet
o d itg.
Poti tu sa-mi dovedqti, intreba imperatuld, ca tu esti
acea rata si nu alta '1
A.cestii meal, dise ea pe care 115 scose din sind, pate
sa incredinteze pe oil si tine ca ed suntd. Fiii drtale cei
www.dacoromanica.ro
 305

mai marl n'aii sciutti de densulti, ca mi l'arii fi luatu, si nu

m'asii mai fi intalnitti cu densulti.
Atunci, esindti afara, plesni dintr'o biciusca de trel on a-
supra merului si unde se ridith nisce palaturi, in catti in
totA imperAtia nu se gasea altele ca acelea.
Imperatulti remase si elu in mirare. Si voindii a serbatori
venirea fiului celui micii. Acesta dise:
TatA, innainte de a multumi lui Dumnedeii ca m'amt
intorsti thnAtosti, sa mergemil thtesi trei fratii inaintea lui la
judecata.
Imperatuld n'avu ce dice. Se adusera fratii inaintea Impe-
ratului caril deter& in genuchi si cerura ertare de la fratele
celti mai micti. Elu le dise :
Daca Dumnedeti ye va erta, ertati sa fig' si de la mine.
Neavendil incotro, se duseth inaintea bisericil si puserA trei
ulee departate de o potrith unulii de altult. Intrara fie-care
cu piciarele in cite unulii, si aruncara cu prastia in susti cate
o piatra : pietrelefratilorti celoni marl se intosera si lovir pe
fie-care in cavil cu asa tarie, in dtti remaseth morti. Piatra
insa a fiului celui midi de imperatii, cAdu dinaintea lui.
Lumea se adunase de se uita la asta judecata dumnedeescA,
iar Imperatulii, dupa ce Men nunta si-si insult copiluld cu gal-
naresa, se cobori de pe tronti si puse pe fluid seu in locu-1
care, dacA o fi traindu, imperatesce si pan& adi.
Eram si eti fata la acele intemplari, pe care le povestescu
acum celorii ce me asculta.
NOTA. Povestitil de unu soldatti din satulti Bulbueata in judetuld
Vlaqca la 1868, §i comunicatti de fratele med G. Ispirescu.

www.dacoromanica.ro
20
 XXVIII
GAINAREASA.
fostii o data ca nici o data ; etc.
A. fostii odatil unit imperatti §i o imporatesa. In ed-
satoria for el au traitti ca fratii, si numai o fats au fostil
Mutt". Ca si muma-sa, acesta fats din natere, era cu o stea in
frunte. Murindii imperatesa, a lasatti cu sufletulit la cesulfi mortis
el §i cu juramanta ca imperatulti, sotulii el, sä nu veduvesca,
ci sa Ia de solie pe aceea la care se va potrivi condurulii
ei. imperatulii o iubea, nevoe mare. Si nici in ruptulit ca-
pului nu voia sa se instire de a doua Ora. una anti intregti,
intreguletti o planse, dupa inmormantarea el.
Sfatuhl imperatiei, sciindti hotarirea imperatesii, lasata cu
graiii de morte, se tail Linea de care imperatului ea sa se
insere, §i mai multe nu. Elii se tail impotrivea Cu felu de
fell de cuvinte.
Daca veclu §i veclu, ca seapare nu este, se lass §i elti dupa
sfatulti mai mariloru imperatiei. Dete condurulti reposatei
Iniperatese, si dol trimi§1 at sfatuluI imperatescil resbatu 161..1
§i cetall cautandil la tine s'arti potrivi condurulti. Nu trecu
multil §i se intoner& precum se dusera, fail nici o isprava.
Pasa-mi-te condurulti nu se potrivi la nici o fats de impe-
rata, la the! o cucOna, la nici o jupanesa, la nici o ferancii,
ba chiar la nici o robs. Imperatuld nu mai putea de bu-
curie de acesta intamplare.
Condurulii sta d'a pururea pe masa in camera imperatului.
Or! tine voia sa-lit incerce, avea tea voia.
Intr'una din (Jule, can imperatulti linea data cu boeril cei
mart pentru trebile imperatiei, eel §i fie-sa ca vine §i se juca
www.dacoromanica.ro
 307

si se sbenguia p'acclo prin camara. Trecendil si pe land

masa §i veclendii condurulti, flu ia si flu Incalta; cand, ce sa
vedetI D-vOstra cinstitl hoer!, par'ca fusese d'acolo. Incepu a
alerga era dupa juearil ca unil copal ce era. Ea luase con-
durulil Para sä scie alit cu! este §i pentru ce sta pe masa.
Cand vedura boerii una ca acesta, remasera InmarmuritI d e
ulmire.
Ce sa faca el ? Hotararea imparateseI era lamurita. Sa nu
veduvesca fmperatult, dupa pristavirea el, ci sa ia pe aceea
la care se va potrivi condurulti el. Sa lase pe imperatulil sä
veduvesca pentru ca nu s'a potrivitil condurulu la nici o
muere, calca jurAmIntulii imperateseI de la cesulil mortil sae;
sa silesca pe imperatulti sa ia de sotie pe fie sa, se temea
de Dumnedeii. Ce sa faca dar ?
Dupa multe chibzuiri, sfatula imperatieI gasi cu tale el
imperatulti n'art1 pacatui de aril lua de sotie pe fie-sa, find
ci na lame cu sufletultilmOratesa, §i pentru ca Dumnedeil
chiaru oranduise ap, de ore ce la nimeni de pe lume nu se
potrivise condurulti reposatel.
Numai de catil mal muff teril disera fete! sa se Oka
de nunta.
Acumil alts nevoe. Nici fata nu voia sä ia pe tata-seil de
sotu. Ea dise :
Unde a i mal auditu, hoer! dumnevestra, batjocura ca
acesta, sä ia tatalil de sotie pe fie-sa.
Nu to supera, domnita, §i nu fii asa tantqa. Are sa
curga multa apa pe garla pia sa ajungi a cunesce tainele
imperatid ca no!. Si apo!, reposata maica imperatiel tale,
cea atitil de vestita In lume de cu minte, a lasatu cu sufletulii
ca Imperatulti, tatalil teu, sa nu veduvesca, ci sa se insore
cu aceea la care se va potrivi pe picIoril condurulil eY.
CautatY, mal dise fata, §i gasiti pe vre-una la care sa
se potrivesca condurulil mamel pe piciorulil ei.
Amu resbatutil, respunsera boerii, imperatii si cetall,
targurl §i catune, amt incercatil §i la bunt §i la I'M, la ti-
nere §i la betrang, la femel de nemit §i la de cele preste
www.dacoromanica.ro
 308

pins si la robe, si la nimeni nu s'a potrivitu. Dumnecleil ne-a

aretatil pe aceea pe care imperatulii nostru trebue sä o is
de sotie.
Veyndii fata ca n'are incotro, ceru timpil de tree Pe, in.
care sa se gandesca, si apol sa-si dea respunsubl.
Si trecandil In camara el, se puse pe unu plansii, de sa
to feresca Dumnecleti; versa nisce lacrami calif pumnulil si
suspina de s &-I sparga pieptulu. Planse ce planse; darn veclu
ca de la planstl nu castiga nimicu. Se duse deci la dadacasa,
ii spuse cele intamplate si ii ceru sfatti.
Dadaca dupa ce se gandi si se resgandi, ii dise sa &era a
i se face tree randuri de haine: unulti de aurii, altubu de
margaritaril si alu treilea de diamante, si sa spue ca dupd
aceea se va gati.
Cererea ei se indeplini tocmai pe tocmai.
In vremea acesta dadaca 11 pregati tote cele trebuinciose
spre fuga.
Cand ii aduse hainele, ii mai 4ise odata sa se gatesca de
nunta. Fata respunse di este gata. ;inert remasera multu-
miff, auclindCi respunsulii feteI; ei creclura ca in cele din urmi
ea a cunoscutil ca trebue sa se supue sfatulu! imparatiei.
Sera, if aduse si dadaca cele spre fuga. Isi bags hainele
cele frumose ce le capata in desagi, se imbraca cu o piele
de magaril pe care i-o adusese dadaca, si fugi.
Ascultat!, hoer!, cuventulil din poveste ;
Caci d'aci 'nainte maI frumosil imi este.
Fugindil fata imperatului de la curtea tatana-seti, apuca
pe cal dosnice, pe ca'rari neumblate de piciora de omit. Ea
se feri sa nu o vacia nimeni, si fugi, si fugi, pan& ce esi din
imperalia tatalui seil. Trecendfl hotarulti, 11 mai veni nitica
inima. Unde pins aci umbla cu mortea in sluff, acum se ma!
linisti o lecuta. Merse ce merse, si ajungendil la curtea iin-
peratului locului aceluia, se puse la porta cu chipit umilitu
si smeritii. Eara data esi bucataresa, si o vedu, i se facu mils
de densa, si induplecandu-se de rugaciunile eI, o primi Ina_
untru. Spuse si imperatesei ca o fata sermana si nenorocit a
www.dacoromanica.ro
 309

a nazuitit la curtea imperatesck si o rugs ca sa o priimesca

sa fie gainAresa curtii.
Imperatesa se induiosi cand aucli ca o sirmana nevoiase
cere adApostil de la densa si porunci ea sä o pue ingrijitOre
de gAini ; dara ea, bucatAresa, sä respunja de densa.
Fiindii, sub ascultarea bucatAresei, fata de impera44 se
silea in tote chipurile sa -I fie pe placu. Unde sa se adune
ea cu celelalte slugf din curte ? unde sä scota ea unti cuvin-
tehl de pirA sail de zizanie ? Unde sa calce ea cuventulti
bucataresel si sa se amestece in certurile si becisniciile celoru
lalti ? Ferit-a Dumne4eii ! Ea ingrijea de pasarile din curtea
imperAtesca, ca de ale densei ; dupa ce deschidea cotetele si
le da demancare, apol le cuibarea, punea closcile, si vedea
de pui, mat cu milA de catii closcile. Mancarea si apa, mai
cu sema, nu le lipsa nici °data.
lard data isi ispravea treba cu gainele, venea pe langa
bucAlaresa si-Y da si eI ajutorii. Toti slnjbasit curtii o luau
in nume de bine, veclendu-1 vrednicia, si toti aveaii milA de ea.
Se dusese vestea pina in imp6rAtesa de harnicia, de bArbatia
si de curtitenia-de-inima a gaindreset. Imparatesa ceru sal
se infAtiseze ca sa o vacIA si densa. Smerenia, nevinovatia
si sfiala ce bgga de semi imparatesa la gAinAresk it plaeu.
Ea porunci bucatAreseI sa o is mat de aprope, spre a nu
adea in gurile barfitoriloril.
Nu trecu multii si imi3Aratula cu impel-Atka si cu flubl loru
furs poftitt la nunta la un altii irnperatil. El se dusera. In
4ioa aceea se ceru si gainAresa de la bucatAresa cu rugA-
ciune ca sa o lase sa se duca si ea prin cetate sa se mat re-
suite putintelii. Bucataresa ii dete voe. Gainaresa se imbrAca
cu hainele de aura si qicendii : /umind inainte, intunericti
inapoi, ninzeni sa nu me vadei ce vcrift face, se duse ca via-
tuba si ajungendii la nuntA, se prinse in boll tocmai Una
fiulu imperatulul. Acesta cum o veclu,111 cazu troncl in inima.
Se indrAgosti dupa densa, vat de lume Elii o intreba a cut
I'ata este, si de unde. Ea IT spuse alte gogleze. Era eli tofu
vorbindii cu densa ii luA unu inelu si nu mai voi sa Wit dea
www.dacoromanica.ro
 310

Cand fu in desergi, ea cu grije, era clise vorbele ce clisese

la venire, si peri ca o naluca din niijloculii horel. Bucdta-
resa o certa a prea zAbovise. Ea isi ceru ertare si se fa-
gAdui ca alts -data nu va mai face asa. Fluid imperatului nu
mai putea de inima rea, ca-i s capase asa bucatica buns.
DupA nitelif timpu acestii imperatil fu erasi poftit0 la o
nunta de imperatil. Fiulii imperatului se duse si elii cu tata-
sail si cu mums -sa.
GAinaresa se ceru si ea de la bucataresa. Si cApatandA voe
se duse, ca si intaiii, imbrAcandu-se in hainele cu marga-
ritare. Se prinse in Nora, .erasi langa fiulti imperatului. PADA
sera nu juca cu altulti, de Mil numal si numai cu densulti.
Mid dete in amurga, ca si de la renda, ea peri.
SA se prApadesca fiulu irnperatului de *ere de rail, ca o
perduse. Nu-lii mai incapea loculii. 0 cauta prin Vote partile ;
ail ia-o de uncle nu e.
Se intorse dara cu inima sdrobita. Uml felii de langezela flu
coprinse.
Gainaresa, indata ce se intorse acasa, jute, jute, se imbraca
erasi cu pielea el de magar0, si cauta de gain!, cu voe buns
si totil cautandii.
Mai trecu, ce mai trecu, si erasi fu chematil imperatulii la
o nunta a altui imperatil. Elii se duse eras! cu fluid sea.
Se ceru si gainaresa, in clioa aceea. Dna bucAtaresa nu
mai voia sA-I dea drumula. Abia, abia, dupa multe rugaciuni,.
si cu fagAduinta de a nu se mai cere nici o data, se induplec
bucataresa a-i da voe. Se 1mbrAca deci in hainele sale cele cu
diamante, si clicendil vorbele, cele ce o ascundeail de la ochii
omenilor, ea se duse si se prinse in Nora eras! LingA Milli.
imperatului. Acesta, cum o vaclu, II veni inima la locil, Hindu
a fata cam intarcliase. Muhl imperatului juca ce juca, si totil
se uita la densa, par'cA o tutu perdea din ochi. Si in adeverii
avea si ce vedea. Asa de bine H sedea gatita, de 'Area a este
o dins. Sclipea diamantele de pe densa de lua ochii celoril ce
se uitaii la densa. Fiula imperatului era mandru, novoe mare t

www.dacoromanica.ro
 311

fiindti ca dina numai cu densulti juca cats tinu Nora. *ii unde
se rotea pe langa (Musa §i se ingamfa ca unit curcant.
Eara cand to a da in desert, gainaresa peri era0 ca o na-
luca. Cand ve4u filth"' imperatului ca clina lipsesce, atita 11 fu.
Ca(alu la grea bolt. Past-mi-te prinsese lipiciti. Se adusera toti
vracii, tote babele si top' cititoril de stele ; remasera ins& ru0-
nati, cad n'avura ce-i face. Atunci that imperatului spuse
ma-sil ca pant n'oril gasi pe fata la care se va potrivi inelult
ce -i dete elil nu se va face bine. Mu ma-sa rugs pe imperatul
sa asculte rugaciunea fiului loll. Eara imperatulil porunci sa
umble nisce boeri din cast in cast, sa Incerce inelult, §i la
care fata on muere se va potrivi sa o aduca cu cinste la cur-
tea imperatesca.
Umblara boerii §i resbatura tote coltuletele, §i ca sa se
potrivesca inelulti la tine -va, ba. Se intersera deci, cum sail
fostil dust. St se dea fiulii Imperatului de cesulti morti, de
ciuda, cand audi una ca acesta! In cele mai de pe urma
porunci sa se cerceteze §i prin curtea Imperatesca. Chema
de fata pe tote muerile, slujnicele §i robele. Tote se grabira
a veni. Incerca inelult, O. la nici una nu se potrivi. Past -mi-te
pe gainaresa o uitasera top cu totult. Bucataresa 10 aduse
arninte .i spuse imperatesel de densa.
Sa vie §i ea ; sa vie §i ea, respunse imperatesa. 0 adu-
sera cu nepusa in mast, cad el nu-I prea era voia sa se dea
la ivela imbracata in pielea de ma,garti. Dart tine o asculta.
Cum o veclura slugile, se umflara de rise. Ea, cu capulti ple-
catil §i print de ruOne de batjocura tutulorii slujitoriloril,
veni :i cu sfiala se apropie. Cum Ii puse inelult, par'ca fu
de acolo i si de unde sa nu fie ap.
Cum audi fiult imperatului ca s'a potrivitt inelult, °data
rasari ca din soma'. Porunci de o aduse in fata imperatului. -
Acestuia nu prea II venea a crede et fiu-set sa fi cadutil la
bola pentru o a§a netrebnict, §i cat p'aci era sa-i oropsesca.
Fiult ImperatuluI si muma-sa caclu cu rugaciune la gaina-
rest ca sa se fact cum era la nunta. Dupa mai multe taga-
duiri, so Indupleca, Si ducendu-se in cocieba el, se imbrac&
www.dacoromanica.ro
 312

si apoi veni susd imbracata si frumosa ca o dins. imperatuld

bleojdi ochil la dense si remase multd timpti ulmitd de fru-
musetea ei. Veclu si WI acurn a lima bucAtica Isl. alesese
fluid lui. Atunci imperatuld iig sc6se sterna din cepa si o puce
in capuld fiului WI ; tofu asa facu si imperatesa, puindil sterna
sa in capuld gainaresei.
Fiuld imperatului °data sari din petit Pare ca nu mai fu-
sese bolnavii de sand lumea.
Atunci gainaresa dupa stAruinta tutulord, Isi spuse tOtA is--
toria. Nunta se hotari si, imperatuld Wald ghinaresei fu si du
poftitil. Acesta rand vedu pe fie-sa la cununie, remase ca tras-
nitfi de Dumnecled. Eld o credea perita socotindd ca -s1 M-
euse sema singura. Apol se veselirA veselie imperAtesca, si
traira cat traesce lumea, bucurandu-se in pace de tote ferici-
rile pamintesci.
incalicaiii p'o sea, etc.
NOTA. Gornunicatd de und farmacistd din garnisona din Iasi
la 1874.

www.dacoromanica.ro
 XXIX.

TUGULEA, FIULU UNCHIA.SULUI

SI ALU 111ATI1SF,I.
fostii odata ca nici odatA, etc.
A fost odata unit mosit si o babA. El erail sAraci de
n'aveati dupd ce bea apa. Cand mAlaid avead n'avead
dare; and aveatt sare si malaid, n'avead leguma.
Traiait si el de adi pang maine. El avead fret copil, treng-
rosi si nespalall ca vai de el. Gehl midi se vedea a fi mai
istetil de catil eel dol mai marl darn era clog- de amendoue pi-
ciarele. El it se numea Tugulea.
El se Invecinail cu smeoica pamintului. Acosta SmeeicA era
asa de rea, in catd nime.ni din vecinii ei n'aveau pace de
dense. Ea le calm mosiile si le facea felt de felt de neajunsuri.
La nascerea lui Tugulea, cand a venitil ursitorele, s'a intam-
platil sä fie p'acolo si Snieolca pamintuluI. Ea audise cumil it
ursise si de pismA, mai in urma ii lug vinele, si d'aia era elii ologd.
Din acesta pricing, si fiindd si saraci, unchiasuld, cu mature
si cu copii lord, ajunsera de risuld tutulorit megiasilord din
sate. De bietulfi Tugulea InsA ridea si chiar fratil Int
Dupe ce se mai marirA copiii, Tugulea dise intr'o di ma -siI,
fatal cu fratii sel :
Mama, an audit(' ca dumneata al unit frate bogatti, care
locuesce in altil satii. De ce nu to duel Ia densuld sal ceri o
marfogA de epA, pe care sa esimil si not la vanatil, ca mi s'a
uritit clocindd acasa pe vatra ?
Ia nu mai trAncani si to de acolo, Tugulea ologu, ii di-
sera fratii ridendil, mai bine mama nOstra sal se dud la un-
www.dacoromanica.ro
 314

cbiuld sa cera pentru noi doul cal, caci nol suntemd vred-
nici a incaleca si descaleca.
Tugulea ingbiti rusinea, plea capulii in josii si tacu.
Minna totil mums. Se duse la frate-seii si ceru doi cal pen-
tru fratii eel marl si o epa pentru Tugulea.
Frate-sed ii dete bucurosil, mai cu mild de soma pentru
Tugulea, ca sa pots umbla si elil.
Nu mai putura de bucurie fratii card le aduse ma-sa call.
Tugulea nu se putea mangaia, pentru ca era ologil, si nu
scia cum sa fad sa se insdravenesca.
Dupa cate-va (Ji le Tugulea clise ca aril dori:sa merga si elii
cu fratii lui la vinatore.
Risers fratil de elil. Apo! data se rugs si ma-sa de el, 'lii
luard si pe densuld. Se gatira si plecara. In padure se mirau
fratii cum face Tugulea de nimeresce asa de bine venatula
pe care punea elii ()chi!. Nici o sageta nu se ducea in yenta
de geba. Tote intrad in came.
Trei elile si fret nopti zabovira la vinatere.
In a treia nopte, Tugulea visa unil visil ce-i placu. Se facea
ca WI era intro gradina frumosa, frumosa Ca unu rain. Eli
sedea acolo inteunii coltu tristiA si mahnitil ca nu putea umbla
sa se bucure si ebl de frumusetile nelel gradini. Paserile can-
tail de se spargead. Frunclele de porn! fisiati de adiarea vin-
tului, §i florile respandeati und mirose de te imbata. Se ulta
cu jindil la tote acestea, cad nu putea a se desfateze si elii.
Atunc! ridicandii °dig in susii, se rugs lui Dumnecleillsa-I is
viata mai bine, de catil sa traiasca in asa ticalosie.
Pe cand se facea ca se rOga, de o data i se arata dinainte
o Mina, asa de frumosa si de blanda, cum nu mai vecluse elu
in viata lul asa fiinta. Si se facea ca-lil infra& clicendu-1 :
De ce te cainesci, baetele, si te amarescl ?
Gum nu m'asii cdina si nu m'asii marl, 4ina a frumu-
settloril, se facea cd clise ele, eta suntii ologu, si din acesta
pricind amu ajunsil de batjocura tutuloril bdetilord din seg.
Lasa, draguld meii, nu mai plange, ca el nu scia ce furl,

www.dacoromanica.ro
 3.15

se facea ca mai clise elina. Tu al sa te tarnaduesci si o sa a-

jungi imperatil.
Nu-mi trebue mie imperatie. Eti asu fi bunii bucurosil
numai sa pot umbla. Dara asta n'o sa se pea., cad, trite
par'ca n'amil vine in pia:We.
13a o sa se pota, se Ikea ca adaose dina cu vorba apa-
sata. Tu ai avutfi vine ; dara ti le-a luatil Smeeica parnintului
de cand era! mica. Tine chimirasulti Asia. and vel fi incinsti
cu elu, ce vei voi, te fad', data fel da de trel ori peste capil.
Silesce-te de-ti is vinele de la Smeolca.
Lua chimirasulti ; dara cand ridica ochii si voi s'o intrebe
tine era ea de are mils de densulti, is pe zina de unde nu e.
Par'a intrase in pamintil.
Earl elf]. °data se destepta. Se pomeni cu chimirasulti in
marg.
Se incinse cu elfi, se dete de trei ori peste capti, gandinda
sa se fact o pasere, si indata se facu. Se dete era de trei on
peste capti si se facu omit la loci.
Catti p'aci sa se piarcla de bucurie ; dara se stapani. ln-
cinse chimirulit pe pele ca sa nu se vacla si se feri d'a spune
fratilorii ce-va.
Pasa*-mi-te, clina aceea era ursitorea lui cea buns.
Dupa ce se facu 4iod, se intersera cu fratii lui la bordeiulik
lorti, si adusera multime de vinatil.
Peste cate-va dile plecara era. 'Audit call la Opine, fratii
cei mari clisera lui Tugulea sa pazesca elti tail, caci densii.
suntu obositi.
Cum se culcara si adormird.
Tugulea priponi caii, apoi dandu-se de trei ori peste capti
se facu o albina, si plea in spre miarg-nepte in cotro sedea
Smeeica pamintulul.
Dupa ce ajunse acolo, sbArn ! in susti, sham in jusu, intra
1

in casa Smeeicel si asculta ce vorbea cu Smeil, ginerii at!,

si cu Smeeicele fetele sale.
Intre allele audi 4icendil Smeeica betrana.

www.dacoromanica.ro
 346

Ia vedeti, fetelorii, mai cede vinele alea ale lui Tugulea

in cutia in care le-amil aedatil eil dupa sobs`?
Mai .ede, respunse Smeoica cea mica, adi le-amil vedutil,
nu mai departe.
Eaca, vol o sa ye duceti la casele vostre, dise betrana cea
sbarcita ; sä seiti sA ve temeti de- Tugulea asta, afurisitulti ; cad
Yi mie mi-e frica de densulii macaril ca 1 -am luatil vinele.
Totil de la dansele mai audi Tugulea ca peste cate-va clile
are sa se faca nunta Smeoicel celei midi, si pentru veseliile de
nunta, trebuindu-le vanatil, sgripsoroica scofilcita imparti pe
fie-care din gineri pe unde sa vineze.
li fu destulii pentru aria data ca audise §i atatil.
Candii se intOrse la fratil sei, incepuse a intra alba in said .
Sculati, fratilora, le dise elii, ca eta ne a luatil aiva
de pe unna.
De ce ne-ai 1asatu sa dorminail atatii de multii, ii disera
fratit, dojenindu -li.
Elu tacu din gurg.
Se sculara ei si plecara dull& vinatu, apoi se intorsera acasa.
. Tugulea cum se culca afara in tote noptile, §i totil planuia
cum EA faca sa -0 ia vinele. Elil se ducea mereil pe la Sme-
oica, fara sa scie tine -va, si pandea vreme cu prileju chid
sa-i vie bine sail ia vinele.
lute° sera se facu musca, infra pe co§ii in camara unde
era cutia cu vinele, pe cand Smeoica nu era acasa; ci data
intra se facu omii, luA vinele din cutie §i le puse la piciorele
lui. Cum le puse se lipi, par'ca fusese acolo de cand lumea.
Se facu era musea si plea acasa.
A doa di, noptea, trebuia sa merga smeii la vinatu pentru
nun tg.
Tugulea se duse mai intaiii in calea smeului celui mai
Imre. Cand se apropie de elu, calulii smeului incepu a sforal;
dal.% smeultt ii dise :
Del CAA de Paralea, ca (lora nu va ft adusil ciora
osciorulit si vintulfi peri,orulti lui Tugulea, pe aid, egei vi-
nele lui suntil la sacra -mea dupa sobs.

www.dacoromanica.ro
 317

De unde scii to asa bine, ii clise Tugulea ? da -te josit A

ne vedem si sd ne luptarnil.
Smeulti cum nil veclu, ingheld sangele inteensultl. Se apu-
card la luptd in busdugane, dard Tugulea cum aduse busdu-
ganulti sell si lovi pe smell, il lud nairulfi, apoi II tale capulil,
ii lua calulti si armele si plecd inaintea smeulul celuimijlocitl.
Asemenea ii facu si Iui. Apoi plecd inaintea Srneului celui mic.
Dupd ce se tatalni si cu Smeultl celii midi, se lila la luptd
si cu densulti. Se baturd intAiti in buzdugane ; busduganele se
sfdramard ; se luptard cu sulitele, acestea se rupserd ; se apu-
card apoi in sabii, a smeulul se franse. Dupa aceea se luara
la lupta dreptd, se luptard ce se luptara, si infrangendil pe
smell, ii tae si lui capulil. II hid si lui armele si calulti si
plecd acasd cu dinsele.
Cand ajunse se crapa de diod, lega caii, si puse bine armele
Smeilorti.
Apoi scull pe frati sd merga la vinatil Cand veclurd fratil
caii se minunarti. Ii. intrebara ; dard elil nu voi sä le spue
nimicti, clicendti ca nu scie.
incalecara fratil pe call smeilorti si pornira. Tugulea insd
incalecd pe calulti smeulul celui midi, cad era mai vinjos.
Smeeica veclendii ca intArclie ginerii, clise fiicelor sale :
Asta nu e lucru curatii. Ia vedeti vinele Jul Tugulea,
suntii ele unde le-am pusii ell ?
Ba nici ca cattl, ii respunserh fetele, dupa ce cdutara.
Barbatii vostri trebue sä fie repusi. Tugulea, a facutti
posna. Duceti-ve in pddure pe unde are a trece elil si faceti
precumil v'amil clisil.
Tugulea trecendir cu fratii sei grin pddure, vedu o vie cu
struguri. Elii simti ca asta nu pote sd fie lucru curAtil. Cum
de nu mai veduse elti astd vie in pddure.
Frate-sou celii mai mare vru sa is un strugure. Tugulea ilti
opri. Apoi descalecd, scose palosulil si incepu a tdia is vile.
De e data incepu a curge din vitele tdiate nisce sange negru
ca pacura. Fratii se mirard de acesta. Apoi Incalecandil el

www.dacoromanica.ro
 348

pornira. Mersera ce mersera si dete peste o livede cu pruni.

Tugulea nu rasa pe fratele celu mijlociu sa is prune , ci facu
ca si la vie, §i din prunii Wall curie era sange.
Dupa ce mai merse dete peste o fantane. Elil scia ca prin
acea padure nu era nici o fantana. Nu lass pe frati sa bea
apa. Ci luand sulita intepa fundulti fantanei de mai multe
ori, si de °data fncepu a galgai unu sane mohoritti §i cu rea
duhdre. Galgaia ca dintr'o vacs.
Acestea erati fetele Smeeicei care voiati sal otravesca pe Tu-
gulea fecioruld moplui si alu matu§ei.
Mergend et impreuna, Tugulea clise fratiloril se!:
Ia, uitati-ve, fratilorti, de vedeti ce este, di nu sciu ce
me dogoresce.
Ce sa fie'? respunsera fratii uitandu-se, acs un noripril
ro§u, vine dupa not ca ventubi.
Aia este Smeeica betrana, mai, clise elii. Vine dupa mine.
Vol Imprasciati-ve care Incotro, ci ye ducefi acasa, ca sä nu
ye aft* in calea ei, cad' ye face midi fariml.
Dupa en se despartira. Tugulea intra lute° pqtera sa se a-
dapostesca pina va trece Smeeica. Urgista de smedica, unde
venea, mare, venea, turbata de manie, trecu ca fulgerulil pe
Una pe§tera si apuca inainte , ca nu vedea cu ocbii de ea-
tranita ce era.
Tugulea indata e§i din pe§tera, incaleca §i pe ici ti-e
drumu. 0 lua la sanatosa inapoi spre resaritil, §i-- merse, sl
merse pinA ajunse la curtea unui imperatil care de done -orjecI
de ani lucra un didu naltil forte, ce cadea in spre partea mo-
061 Smeoici, nici elti, vecli nu avea pace de (Musa.
tocmai atunci flu isprevise.
Cum ajunse acolo' Tugulea spuse Imperatului ca omorise
pe ginerii si. pe fetele_Smeoicel. Apo% ii dise s dea porunca
grabnica la toff feraril ca sa.-1 faca Indata o maciuca de feril
mare cu care sa °more §i pe Smeoica betrana.
imperatulu priinai bucurosu sa faca Tugulea on ce o sci
eIii, eumal sa se scape de blestemata de Suceeica.
Tugulea puse de facu o gaura In mijloculii zidului cetatil,
www.dacoromanica.ro
 319

apoi porunci si se aduse o gramada de bucati de lemne, ca-

rora le dete focu in mijloculii cetalli ; in acelti foal puse ma-
ciuca de ferti ca sa arda sa se faca rosie.
Smeoica, dupe ce alerga intr'o parte vi intr'alta si nu gasi
pe Tugulea, mirosi ea ce trebue sa _fie la imperatulii celti cu
zidulti mare. Se intorse §i, sa to tii pirleo, intr'un sufletii a-
junse, cadendii langa zide de ostenela .,si amaraclune. Apo se
scula cum putu §i vru sa sara peste zidti. Sari, insa in secti.
Daca vedu ca-i este peste putinta a sari pe d'asupra zidului,
se urea pins la gaura ce o Meuse Tugulea, .i incepu a sorbi,
voindti se inghita totulti ce era in cetate.
Imperatulti si omenii din cetate se pareaii a fi scri0 pe pa-
rete, atitil ii inmarmurise frica. Tugulea nu-§1 perdu cum-
petulti, ci cu maciuca roOe ca foculii, §i tiind'o de coda merse
la gaura. Cand sorbi °data smeolca, trase maduca arse tocmai
in inima. 0 data racni Smeoica, dicendti : Arai mancatil fripta
Tugulea, si muri pe locti.
ImperatulA, boerii §i locuitorii acelei imperatii, multumira
lui Dumnedeti ca i-a scapatti de Smeoica, de fetele §i gine-
ril ei, cad multe rele le faceati ; iara mantuitorulii lora, H di-
sera Tugulea vitezula §i inteleptulti. Dupa aceea imporatulft
ridica pe Tugulea la mare cinste.
Tugulea trai acolo catii-va timpil ca in sinulil masi. Dail
nisce zavistio§i de boeri bags in inima imperatului frica ca
Tugulea °data', °data, are sa-i is tera.
Cum audi unele ca acestea, imperatulti se &idea ce mqte-
vigil sa faca ca sa scape de elq. In sfiritil asculta povetile celui
mai pismatarep din boerii cei betrani.
Trimise si cbema pe Tugulea. Elti veni.
Tugulea vitezulil, dise imperatulti, sfatulti Impel-Ape'
mele a gesitti cu tale sa to duel la imperatulti Stririloril, In
petite sa-1 ceri fata pentru mine.
Daca sfatulti impertitiei a gasitil cu tale, eti suntil gata
sa me supuiti, respunse elf'.
Apoi pe cand botarasci dioa plecard.?
Cand ar fi dull mine, si maIne.
www.dacoromanica.ro
 320

Ii gatird cartile ce trebuia sa le duca Tugulea, fi dete bani

qi porni, dupa ce Iqi lug tlioua build de la imperatulit qi bo-
eri , era glotele 1111 petrecura pin& afara din cetate, qi se ui-
tara dupa densulit pang nu-lit mai zarira.
Tugulea se duse mai intaiit de se intelni cu fratil mut Le
spuse qi lord cum a omoritil pe smeoica cea betrana, apoi
le facu cunoscutit qi,treba cu care l'a Insarcinatit Imperatuld.
Le dete qi lort nitei haul ca sa-i clued parintilorit, apoi se
imbratiqara qi plecara.
Fratii iui Tugulea, incepuse a se uita la elu cam cltiondo-
riqii, el nu se putea invoi cum de Tugulea sa ajunga sa le
fad lore ruqine. Ei mai marl, si sa ramaia mai pe josh de
catii eh"; ca nisce bobleti.
Ducandu-se Tugulea la treba lui, tutilni in tale pe unit'
omit care striga ca more de feme. Se apropie de densulti sa
vacla ce felii de omit este acela. Cand ce vada ? unit omit
ca toff Omenii, umbla dupa qepte pluguri ce ara qi din gura
nu mai tacea.
Ce voinicil mare esti tu, omule, de mananci brasda de
la qepte pluguri si tota strigi ca mori de f6me p nu striga
Tugulea ca p'unii prietenii.
Eu nu suntil voinicu, respunse flamandulii, ci voinicu
este Tugulea, fociorulii rnoqului babel, care a omoritil
pe Smeolca, pe fetele qi pe ginerii el.
Eh suntit acela, fi clise Tugulea.
Daca esti tu is -me qi pe mine cu tine, Ca pate ti -oiu
prinde bine la ce-va.
Ilit lug si plecara. Dupa crate -va ciile de caletorie, dete peste
unit anti omit. In gura caruia curgea apa de in noue fantanI
si totil striga ca more de sete.
Ilu Intreba qi pe acesta ca .qi pe flamandit. Si data capeti
umu respunsil care semena cu alit flamandului, flu lug si pe
acesta cu sine, qi pled mai departe.
Se duse, se duse qi jail se mai duse. Era cand fu sa treca
nisce munti, Intilni unit altil omit cu done pietre de mora de
piciOre care sarea din it unte in munte, si cand fugea ie-
www.dacoromanica.ro
 321

purele pe spinare netezea, si striga ca n'are locii unde sA fuga.

Tugulea nu intreba ca si pe cel-lalti, era °multi respunse
totil ca el. flu lua si pe acesta si porni inainte cu Dumnecleii.
in calea lora mai intalni unit omu cu o mustatA alba §i cu
alta nega, imbracatil cu noue cojoce, si striga ca more de
frigil, de §i era pe la namiecli §i sorele ardea ca in tuna lui
cuptorii.
Dupa ce ilu intrebA si elii voia sA merga cu densulu, Tugulea
ilu lua si pe acesta, si inainte, totil inainte §i inapoi nu se uita.
Merse ce mai merse ; si cand fu pe in amurgitii intalni unit omit
care se uita in susu cu unii arcii in mAnti. Tugulea flu intreba :
Da, ce faci acolo, omule ?
Ce sä facti, respunse elil, eca unit' tintarii a ajunsu toc-
mai la vintulit turbatil, 1i voiu sä-lii doborii d'acolo cu sageta mea.
Voinicii trebue sä flu omule, ii clise Tugulea, daca tu pop
sä vinezi unil lintaril pe care not nu-lii vedemil.
Ce are a face 1 Voinicii este Tugulea, fiiulii Moplui si
alu habil, care a omoritii pe Smeoica cu fetele si cu ginerii
el cu tote, ctise
Eu suntil, respunse Tugulea.
Daca esti tu, is -me si pe mine, cu tine eh' p6te ti -oiu
prinde bine le ce-va.
Dupd ce mai merse ce merse, ajunse in nisce vai forte fru-
mose de unde se intindea nisce munp impodobip cu copaci Ai
cu o verdeta care desfAta inima, 1i acolo dete peste unit omit,
care nu sciti totil ce bombanea elii din gull §,i arid ameninta
cu toiagulii ce tinea in mat* pe data se fAcea eke o sutA de
paserele.
Apoi data ilu IntrebA Tugulea cu ce vitejii face elit minu-
nile astea, obi respunse ca Tugulea este vitezil, care a facutil
atatea qi atatea voinicii.
Aflanda omulii ca vorbea cu Tugulea, s'a luatii si elu dupa
densulii ca §i cei-lalti.
Si merse cu totil, merse, merse ca cuvintulii din poveste ce
d'aci inainte se gatesce, si pe unde ajungea intreba de impera-
tulii Stririlorii. Pe la cetati si sate, pe unde maneail ei n6ptea
www.dacoromanica.ro 21
 322

top II conAceaii si II gasdniail cu bucurie cand auclea de nu-

mele luT Tugulea.
Era cand fu intr'una din diminetT, zarira turnurile cetatii
unde loeuia imperatula Stririlorii. intinsera picIorulii la drumu
si cand era in de sera ajunsera si el la portile cetatii.
A doua di se scularA, pe ochi mi se spalara, se imbracara,
se scuturard si pe DomnulA laudara, ca le-ail ajutatil de au a-
junsii vii nevAtarnall.
Spuse Tugulea tovarasilorii sel pentru ce a venitA, era eT
respunsera: a data ImperatulA nu va voi sd-I dea fata de
buns voe, apoi o vorA lua-o ei cu nepusl in masa, ca. (lora nu
suntil eI de florile merului cu Tugulea vitezultl.
Dupa ce a datil imperatuluI cArtile ce adusese Tugulea, a-
celii imperatil 11 dise:
Suntil gala a-II da fata, data imI vei sAvirsi cu bine sluj-
bele cu care amii sa te Insarcinezu; era de nu, unde ici stall
picTorele III va sta si capulii. Acesta sA osciI. III dail sorocil
pind maine sA te gandesci, data te incumeIl on ba.
Me incumetil, luminate imperate, if respunse Tugulea.
Poruncesce.
Pita maine diminela sä-mi manancI noa cuptore de
palne, IT porunci imperatulii.
SA se pue la tale ccicerea lora eau mal curendA, re-
spume Tugulea.
Hoterira and sä vie sa incepa a manta. Se pusera si pas-
nici care sa is aminte.
Pe sera venira cu to-P. Apoi ultandu-se la flamandulil, Tu-
gulea if dise :
SA te vedemii, nene Flamandule.
Las' pe mine, respunse acesta. Luali-ve cute o pane, ca
sä aye-II si voi ce-va gustaricA.
i incependu a arunca eke dece pain! in gull si ale inghiti,
sfirsi cuptorele ping is linieduld nopp. Para arunca dull
spate. Mai aduna si codriceil ce mai remasesera de la tovarasT,
II inghili si pe acestia si incepu a striga : Moril de Rune, morn
de fome.
www.dacoromanica.ro
 323

Strejaril care remasera ca nisce bostromengheri, uitandu-se

cum pereati painele, se dusera de spuse imperatuldi despre
cele intemplate.
Se minuna si imperatulu. Apoi clise se-I aduca moue burl
de vinil si porunci lul Tugulea sa le bea pine in dia.
Tugulea clise setosului :
Pe dksele, nene Setosii.
Numal atatti ? Intreba elil.
Trase cepurile la cate-va bug d'o date, si pe tote le Ingbilea
de parea ca intra vinulii in pamintii.
Dupe ce le ispravi incepu si elit a striga : Moru de sete,
more de sete.
Imperatulu incepu a se ingrijura tend II spusera strejaril
cele ce se intamplara si incepu a incalqi cuptorulii celti mare
cu noe care de lemne.
Dena porunca lul Tugulea de a intra in cuptoril, elii se
uita la frigurosulii gi-i clise
A venitii si vremea ta, nene Mustati-o.
Cum o se ye puiti sa face nitele cue, clantanindu-ve
dintil I respunse elft.
Si in adeveril, cum ajunse la cuptoril carele era rosu ca
para focului, puse maim pe mustata lul cea alba, smulse cate-
va fire dinteensa si le arunce in cuptorit De odata la gura
cuptorului se facu brume. Apoi intrara in cuptoril toti megiasiI
lul Tugulea cu densuld impreuna, si incepura a striga a le
deg era.
Cand veni imperatubl si veclu, se lue de ganduri cu Tugulea
Asta nesdrevanu.
Si cerend el, imperatulil porunci de mai aduse noa care
de lemne, le dete focti, dare par'ca ardea pe ghiata.
imperatula acela avea o patirca de fate sluji tore, care se
lua in gene Cu ogaril.
Porunci lul Tugulea se tramila si elu pe tine -va din al' sei
ca impreune cu fata se se duce la fantana Ieleloru se aduca
cate doe urciere de ape. Dace omula sea va veni inainte, ii
va da pe fie-sa ; era dace. slujitorea lul va veni mai nainte, se
www.dacoromanica.ro
 324

scie ca pe toti megia§ii lui II pune in tepa; si pe densulii

intr'una mai susii de eau pe top.
Tugulea priimi. Apoi ultandu-se la sotulti sea celu cu pie-
trele de mara de piciore, ii clise :
Ce clici to veriFane, umflamil not fata, on ne odihniunil
in verfulii lepeloril?
SA cercamii si not ; 'Dote ca vomit' lasa frigarile alea pe
soma imperatului.
Omula eu pietrele de piciOre si fata fugatore pornira impre-
una fia-care cu cafe doe urciore, si aide aide, de vorba, a-
junsera la fantana Ielelorii.
Aci fata, umbla cu §mecherii. cum era si cam nurlie,
maglisi pe °multi cu pietrele de piciore §i indupleca sä se
pue cu capulu in pOla ei, pink s'oril mai odilini nitelii Yi se-i
caute in. capii. Tad cautandu-I in capii, ela adormi. Fata cum
ila veclu ca adormi bine, lua o capatina de calii uscata ce era
acolo alaturea, ii pose capulu binisoru pe densa, ii versa ur-
ciOrele lui, is p'ale ei qi o plea 11 sanetOsa. Nici drumulfi
ei, nisi picidrele el.
Tugulea cu al sei sta pe o magura si se uita in spre lo-
culii de undo- trebuiaii sa vie eel trimis1 sa aduca apa. Gaud
vede pe fats. Unde venea mare venea, ca ventulii. Omuta nu
se vedea nu se auclea. Atunci clise sagetatorului celul dibaciii:
Ia, to uita, fartate, de ve4i ce face megiwlit nostru.
Donne cu sforaitele, respunse acesta, cu capulu pe o ca-
patina de said mortii si uscata.
Unde intinde arculit, dadu drumuld sagefii, si trancii l dreptii
in. capatina de calu lovi, de sari cats cob de sub capulil o-
mului. Acesta °data sari in susfi, si ea pe fata de unde nu e.
Umplu urclorele numai de cats. Apoi ca gandulii porni,
sarindii Cate clece cor.ace d'odata ; ajunse pe fata tocmai la
porta palatulul ci trecendit pe langa dense, ii sparse si ur-
ciarele cu petrele de la piciorele lui.
Cand duse urciOrele susil la imporatulii, acesta intreba
Dana fata unde a remasfi ?
Vine pe urma, IT respunse Tugulea.
www.dacoromanica.ro
 825

A.jung,endil 5i fata si mergendil 5i densa la Imperatulii, ii

spuse tots 5iretenia.
imperatulii tots noptea n'a putiitti sa &firma, frAmentandu-
se de ganduri. A. doua di unulti din sfetnici care scia pasulti
imperatului, veni 5i-I spuse ce sa mai qica lui Tugulea sa mai
fad. Placu imperatului sfatulil, si chemandu-Iii ii aise :
Tugule-o, mi-ai facutti totii ce ti -arms poruncitil, dna o
slujbd mai ceril de la tine 5i apol pace.
Poruncesce mai de graba, imperate ; cad pOte sa se su-
Fere imperatulti ce m'a trimesii de atata zabavd, si acesta
n'a5i voi-o nisi in ruptubl capului.
Sa-mi fad sa 'lased intr'o nopte 50 de femei sterpe.
Ce mai treba I clise Tugulea. Sa se aduca numaf de
catii la fata locului.
Porunci imperatula de aduse cinci-cleci de femei 5i le-a
bdgatil pe fie care in &ate o camera. Tugulea ridica ochii catre
vrajitoru 5i clise :
Aratd, Invelatule, ce pole toiagulii teti celu plin de vreji.
Putea imperatulti sa dea porunci mai grele de facutit;
acesta este jucarie, respunse
i intrandii in cdmarile femeilorti, bomboni la fie. care cate
ce-va din gull, 5i pe fie-care le lovi u5orit cu toiaguld pe
spinare, apol e5i. Una dupd alta ele ndscura pina dimineta.
Gaud veni imperatubl a doua di si aucli ordcditulti copiilorti
de-1 impu6se urecbile, se lua cu mainele de peril .5i pled
indatd. Gaud sä pa5esca pragulii portei de la aceste case,
ca sä se dud la palatulti lui, vrajitorulil ilu atinse si pe
dansulu cu toiagulti, 5i indatd se pomeni cu call -va boboci de
rata macaindil dupa
Risers ei impel-Wm si sfetnicii cand veclura pe imperatulti
cu bobocii dupd densulti.
Eard eltt se spdimantd de posnele ce facuse Tugulea, 5i ne
mai cutezanda sA -i mai dea vre-o poruncd, otara sa -i dea fata.
Dupa ce se pregAtird tote ce trebuia de drumil, Tugulea
lud pe fata imperatului i porni, petrecendu-i imp6ratulti cu

www.dacoromanica.ro
 326

tote sila lui, cu triinbite §i cu buciume, cu tobe si cu surle

pine gall din cetate.
Si luandu-0 cliva butte de la imperatulii, Tugulea 10 cafe
de drume, lesandil pe fie-care din megimii set, pe la locurile
de pe unde ii luase.
Mergendii, ela Mgt de seine ca fata imperatului Stririlor0
era triste. Eara dace o intreba care se fie pricina de sta trista
ea ii respunse : suntil in stare sti-mi face seine singura, data
voie cadea in mana imperatului celui ce te-a trimese pe tine,
ri nu m'ei lua tu.
Yi placu lui Tugulea vorbele astea si II mersera tocmai la
inima. N'avea insi ce face. Trebuia se se tie de cuventule ce
dase celui ce Fa trimese.
Pe drumil ve4u tine vulture. Tugulea trase o sageta din
tolba, o amid in arca si flu lua la ochi. Vulturuld ii clise:
No da, Tugulea vitezu, ce multe bine ti-oie prinde cant{
vei fl in nevoie si to vei gandi in mine.
Tugulea ila lase §i piece innainte. Ajungende intr'o padure
mare si innoptande, a masa acolo. Facu unil foci' mare si se
puse a se odihni. Gaud, fate d'o data striga speriata 'Ursula !
Tugulea, de unde sedea §i incepuse a tipi lenge foci, o data
sari drept in suse, puse mana pe arce si pe paltne, cume ve-
du manta, ile lua la catare cu o sageta. Ursula ins& statu
locului §i incepu a striga:
Nu me omorl, Tugulea vitezule, ci_ mai bine scote-rni
stepule ce mi-a intrate in labs, ce multi' bine ti-oie prinde
§i e i tend vei fl vr'o data in nevoie si to vei gandi la mine.
Tugulea se opri: era dupe ce veni ursula in densule, se
casni pine ce if scese stepule, apol flu legs in bube si ur-
Buhl piece mormaindu, de unde a venite.
A doua di porninde disii de dimineld, a merse tote cliva.
Cand era insa pe la scapetatule sorelui, ajunse si ele la im-
peratule ce-la trimesese. Gum ajunse, ii intati;a pe fata im-
peratului Striritore.
Imperatula cum vec,lu pe Tugulea, intra in grozile rnortii.
Ele flu credea periti.
www.dacoromanica.ro
 327

Apoi priimi cu mare cinste pe fata si-I pregati pentru dor-

mitii ca .ara unde dormea ma-sa. Lui Tugulea ii dete .si lui o
camara In palaturile imperatesci, Apoi spuse imperatului totii
ce pati pina ce ii aduse fata.
Peste nopte irnperatuld !inn statti. Elii vise sfetnicilord sel :
Ce socotig, boeri dumnevOstra, sa facemr) cu Tugulea
asta. Elu ne-a scapatii de nega-reoa aia de smeoIca si de al
sel. Acumd iii care-cum-va sa-1 vie pofta sa si domnesca ?si
atunci ce ne facemil not ? 0 sa se verse singe peste singe, si
cand, in cele de pe mina, totti eld pare-mi-se o sa biruesca.
Nu to tome, imperate, clise, sfetniculd cold pismatareld,
ne curatamil not de eld, numal sa poruncesci cul-va sa-lii otra-
vesca, on sa -id pue bine.
Ce staff dumneta de vorbesci ? clise altii sfetnicil ; cu o-
trava se resplatesce celd ce a facutd atatea slujbe si ne-a sca-
pata de nevoia ce era pe capuld nostru ?
Ai dreptate, respunse unii aid treilea sfetnicii ; eu dad
cu parerea ca cinste imperatesca sa se dea lui Tugulei si sa
se aseze in trebile Imperatiei cele mai inalte, sa se radice la
'ranguld de boerii din doff -spre-clece.
MaC ctisera unii, una ; altii, alta ; dara nici cumd nu se intele-
gead din pricina pismataretului de hoed].
Eu socotescii, respunse imp6ratuld, taindu-le cuventuld,
ca and fi cu dreptulu ca old sä is de nevasta pe fata imperatu-
lui Stririlord ce o aduse acumd ; cad old §1-a pusd viata in pri-
mejdie de a adus'o. De si imi place prea multi de mi se Kind
ochif dupa o asa bucatica gingase ; dara me lipsescil de und a.sa
odord, ti-id lasii pe semi' cuff 'mi l'a adusu. Apoi, dupa ce ilu
void darui imperatesce pentru slujbele ce a facutil mie si locu-
itorilord imperatiei mele, sa-ld poftescil a se duce la Cara lui.
Asti -feld putem scuti pe biata saracime de versarea de singe ;
cad' nu creriii eu ca und viteazii ca densuld sa se cerce a
se atinge de drepturile mele remase de la mosi de la stramosi.
Numai sa intrebarnii si pe fata data vrea sA-ld iea de barbatil.
Intelepte,sce al graitu, imperate, respunsera cea mai

www.dacoromanica.ro
 328

mare parte din sfetnicl, si judecata Marie! Tale va G plactita

si lui Dumnedeti,
A doua di imperatulii cbema pe Tugulea si pe fata de impe-
ratti in divanulii celii mare, si le spuse ce a gasitil cu tale sfa-
tulu imperatesce.
Fata imperatului respunse :
Sa-ti dea Dumuedeil an! multi, imperate, si sa domnesci
cu pace. Asa mi se pare si mie a fi dupa dreptate. Ed insa-m!
era 0' ti-o spuiu, data n'al fi voitil sa cunosci. Gaud o impe-
ratie are parte de unit stapanitorti asa de dreptii si neparti-
nitorti, ferice de norOde din imperatia aceea.
Veduifi si eu, imperate, o judecata drepta in viata rnea,
Oise si Tugulea. Si Hindu ca to imi dai fericirea, bratulu meu
este inchinatil imperatiei tale. and va cadea vr'o pacoste pe
capulti norodului tell, gandesce-te ca este pe lume unit Tugulea
care va fi gata a-gt versa sangele pentru tine si pentru tam ta.
Apol Tugulea, dupa ce priimi si daruri imperatesci, peste
cite -va clile porni cu logodnica lui, gandultt Gindu-1 sa merga
a-si mai vedea paring Si intr'acolo si porni.
and a plecatfi Tugulea de la curtea imperatesca, impera-
tulA cu ai lui l'a petrecutil cu cinste imperatesca ping la ho-
tare. Si despartindus-se, 41 luara dioa hung unit de la
Fata si Tugulea Fled sbura iar nu mergita, de bucurie, ca
le implinise Dumnedeti dori ita. Si mergendil, ajunsera la lo-
culfi de intilnire cu fratii sei, pe cind sorele era in cruel.
Gaud vedura fratii pe Tugulea cu o logodnica mai frumOsa
de catii florile si mai alba de catti spurna laptelui, ii pusera
gandfi reu. Ping a nu se culca, ei se furisara de Tugulea, se
darn mai catil colea si incepura a planui, cum si faca sa se
scape de OA.
Noi acum o sa fimii de risii in satti, pe langa fratele no-
stru, dice celii mijilociii.
Si repunemil pe Tugulea, dise fratele cell mai mare.
Tu sa-I ei calultr si ea nevasta.
Cum planuird, asa si facura.
Peste nopte se sculara, si cu o mina tremuranda tae pe Tu-

www.dacoromanica.ro
 329

gulea, ii ia fata ci calulti si o rupil d'a fuga ; si fugi, si fugi ;

pana ce, cand se crepa de dioa, era aprope de satula lor.
Fata unde se puse pe unit plansa de nu o putura mangaia
cu nici un chipa.
Noi suntemil intele i, ii 4isera fratii. Sa sea' ca to omo-
rima si pe tine, data ne vei spune ca not am ucisil pe Tugulea.
Ajunsera la parintil lora.
Cand auclira parintii lui Tugulea ca a fostii ucisti intr'o
batae. cu nisce smei, dupa cum ii spusera fratii, plangeau
si lemnele si pietrele de mila lora. Nu puteati el face sa li
se usuce lacramile de la ochi, feresca Dumnecleil. Si se tan-
guiaii si se boceati de nu ce mai puteati astampera.
Fata, plangea si ea, bieta, infundatti; cad' nu cuteza sa
dea grain din gura el.
Tugulea scapase cu o scantee de viata, caci fratii nu-la o-
morise de total. Cand a fosta data ei cu sabia, le-a tremurata
mina de frica, §i nu i-a retezata capulti. Ela viindu-0 nitela
in simtiri, ci neputandu -se scula, a inceputa a geme de du-
rere ci urgie, mai cu sema cand vedu ca nu era langa den-
sula nici fata, nici cabal.
Si gandindu-se la trktea lui, §i la biata fata pentru care
nu scia ce o sa pap ci ea din mana fratilora lui, 41 aduse
a-minte de vultura si de ursti.
Nu trecu multa §i se pomeni cu vulturula la capulti lul.
Si pe cand II spunea ce pati, de o data se audi prin padure
glasulti ursului mor I mor ! nor 1
Venea, nene, ursula de duduia padurea, trosnea uscaturile
pe unde calca =i rapaia ramurile pe unde trecea.
Vulturula catu p'aci era s'o ia la sanatosa; dara data veda
ca si ursula vine in ajutorula 1W Tugulea, se lass din sbortl
iara0 langa densulu.
Abia mai putu Tugulea sa spunti §i ursului ce pati. Apoi
cu grain stinsu ceru nitica apa. Vulturula se repedi la fantana
si-i aduse apa in gu0. Pina atunci dise ursului sA -i pipae
ranele, find ca elf" nu e arnica, si sa-I aecle tote osclOrele
la locula lora, de vorii fi sdrobite.
www.dacoromanica.ro
 3.10

Cum ii aduse apa, Tugulea beu. Ursula dise vulturului :

Ce vomit face acuma si no! pentru bine-facetorula nostru.
ca sä nu-la lastima sa mOra ?
Sa-mi mall doe citurele, respunse Vulturula, sa mi le
leg! de piclore, si me void duce ca gandula sa adueil lecuri
pentru Tugulea de la apa lordanuitti, unde sunta doe fan-
tani cu apa vie si apa morta, cad si ela ne-a facuta atata bine.
Cauta ursula citurelele, le lega de piciOrele vulturului §i
acesta sbura ea ventula in spre apa Iordanulul si se intOrse
ca gandula.
Ursula. nu se mi§ca de la capula lui Tugula.
Cum yeah vulturuld, turns ursula apa mOrta peste tote ra-
nele si se inchega, carnea turn& apoi de doe, trei or!, apa
vie, si se vindeca Tugulea de tote metehnele, ra,naindil cum
l'a faeutil mt -sa, sanatoa si intregii.
Vedendu-se Tugulea, voinica ca si mai nainte, multumi Vul-
turului si Ursului, apoi le dise :
Ea veda ca m'atl iubita mai multit de eata fratil uiei. Nu
mai amt nimica pe lume acum. De adi incolo void trai cu vol
ca nisce frati.
Priimima bucurog, respunse vulturuld. Dark' cum ye!
putea trai departe de iubita to §i de ol'Inulenula tea ?
Daca nu este cu putinta, ma! clise Tugulea, sa...
sa-5 tail cuvintula cu miere, respunse Utsula ; dark' tre-
bue sit fie cu putinta. Vulturul se va duce ca stafetarit sa a-
lie ce este pe la fratil tel. Ea volt §edea cu tine ; §i and va fi
vreme cu priiejCt ye! merge sá-li el sotia si, §i de voesel, vomit
conceni si pe kalif tel.
Bune sunlit povetele astea, adause Tugulea.
Se duce Vulturula, afla tote intamplarile, si se intOrse de
spuse lui Tugulea, ca sä faca ce o face mai curand, cad pe fa-
ti o silesca top cu totula sa is de barbatil pe unula din frail
cu ganda ca Tugulea este morta.
Cum audi Tugulea porni cu tovarkiI lul, Vulturula si Ur-
sula, §i peste cate-va dile ajunsera aprOpe de casa lord. A-
§teptard pans insera si se duse p'intunerecii in curte.
www.dacoromanica.ro
 301

Intrandii in curte, ursulu incepu sä mormae. Fratii eOra a-

fara speriati, §i se lila dupA ursa ; ursubl coti §i se intorse
langa Tugulea.
.intre acestea fata ii lua armele de unde le pusese fratil Si
intampind pe Tugulea cu ele. Era Vulturuhl se repecli la co-
pra unde era calulil lui Tugulea care totil nicheza, il des-
leg5 capastrubl c. cioculii, si elii veni langa stapana-seil.
Ursulti 5i Vulturulil it:i luarA 4ioa buns, dupa ce-hi veclura.
inarmatil ; ai plecara clicendu-1 sa se pazesca a nu cadea in
capcana.
Dupa plecarea lorii, Tugulea intra. in ma la paring. El
nu-lti mai cunoscead. Dare fata cu lacrimile , pe °brazil,
el povesti adeverata istorie a omorirei lui Tugulea.
Fratii lui Tugulea adunase pe top megiap, 4icendil ca a
intratii ursulil in satii. Cand venira §i veclura pe Tugulea,
remasera ca batuti de Dumnecleil.
Calubl lui Tugulea sari §i-I omori pe amandol cu pictorele,
apoi veni langA stApanulil lui cell adeveratil, lacrima §i ii
linse mainile.
Cand auchr megiaail faptele cele proclete ale tratilorii lui.
clisera ca urgia lui Dumnegeit a cOutti peste denti omo-
rindu-i calubl.
Tocmai istorisea parintdord lui tad ce patise in pribegia
lui, Tugulea, cand de o data se aucli unti sgomotil in curte.
Etiira sa va0 ce este. Ce ganditi ca ml-ad ve4util 0 ceta
de ostqi. CApetenia ostnilord ciescalecA, se apropie §i-i dada
nisce carp imperatesci.
Imperatulu Stririlord murise. Acosta carte ce-i aduse era a-
diata imperatului, CAci bolnavil fiindu pe patulu mortii, l'a
fostil intrebatil sfetnigii §i glOtele pe tine le lag imperatil,
pentru ca n'avea alti copii.
impAratulfi le-a fostti respunsil ea mai vrednicii nu cunosce
pe ninneni de cattI pe Tugulea. Atunci s'a scrimu adiata, s'a
iscalit de imperattl §i de tots o4tea.
A doua cli Tugulea a pornitti la impAratia lui cu sopa §i
parintil sal. Cum ajunse acolo, veni scire ca este alesii de
www.dacoromanica.ro
 332

imperatil si la cetatea ce o scdpase din urgia smeOicel, a fe-

telord si a ginerilorti el, Pasa-mi-te murise si imperatuld
d'acolo si nici eld n'avea urmassi.
Apol Tugulea unindd amendoe imperaliile se cunund cu fata
iubita lul, si facu o nunta de an duse vestea peste totil pa-
mintuld, si remase de povestitil la urmasiI armasilord lord.
Si domnira pand ce Dumnecled voi cu el. 'ail eu :
Incalecaid pe unit 'email
La bine sä ye indemnd.
Incdlecaiti pe und cocos
SA ye spuiti la mos pe gros.
NOTA. Povestitd d'und Oran din distr. Vlasca, comuna Bulbu-
cata, §i comunicata de frate-meta G. Ispirescu, Publicatd pentru
prima Ord in Legende sate Basmele Ronanilor P. 11, 1876.

www.dacoromanica.ro
 XXX.
COPII Vf:DUVULUI SI EPURELE, VULPEA, LUPULI71
SI URSULu.

Lost odata ea nici odata, etc.

A fostil odata unit omit. Elil avea o fats §i unit baiatd.
Si remaindii veduvil de mums copiiloru, ilU indemna
ariciulu sa se insore de a doua Ora. Neveste-sei lista acesti co-
pila0 ca sarea in ochi. Nu era diminela, nu era sera nu era chid
lasata de la Dumnecleil sa nu-i amarasca. Gaud ii ciomagea,
cand if cicalea si cand II da tutuloril refloat gonindu-i.
Copiif, bietu, ca copii, nu sciati ce sa faca, ce sa dregs, ca
sa umble dupa placulti ei ; dara in de;;ertii. Nu mai aveafi di
albs ; cad ea se Linea mereil de cara lord. Intr'o cli, ea c.lise-
barbatului ei:
Me, barbate, de nu ti-ei lua copiii sa-I duel unde-va in
pustietate, ca sa-I prapadesci, eii paine cu sare de pe unu ta-
leril cu tine nu mai manancii.
Da bine, fa nevasta, cum sa prapadescii eti aa lung-
tate de copila0 ? Si unde sa-1 duce?
Nu selu eit d'ala de astea. Sa faci ce 41icu eu, oyi mai
multe nu.
Ce era sa faca bietulii omit Sä nu o asculte, ii era ca i
se risipesf..,e casa si 10 perde rostula. Sä o asculte, ii era mil.
de copii. Dupa ce -lit mai ciocmani muerea o tons, puse in
gandu sa-1 faca voia, caci limbutia nevestei 116 scosese afar&
din !ilia
Se scula, deci, de diminela, iii lua copiii qi plecara im-
preuna cu vorba ca merge la lemne. Fata, ca una ce era 0
mai mare de catil baiatulu, lua in qorlii vr'o doi pumni de
www.dacoromanica.ro
 334

Int laid,tzi presera pe drumii. rand in 1 adure. aci data a-

junsera, tatald lord le facu foculii, at of le clise :
Eata, copii, y'amil facutil focubi : statI aci si ye incalditi
ca ea me ducil ia. catil colea, sa tab." nitele lemne, si can,
me voiil intorce ame sa ye aducil mere.
Bine, tatuta, respunsera copiii, numai sa nu zabovesee
multi, cad ne este frica singuri.
Fit! pe pace din partea asta.
Vise si pleca. Eli se opri la o depArtare catu arunci cu
o sburatura de tandare, si se sui inteunil copaciil §i lega
unit capataiil de scandura de verfulil copaciului. De cite on
batea vintuld scandura se lovea, era copii *eau: Audi, tata
-tae lemne.
Elu insa se interse la nevasta, si ii qpuse ceea cc fAcuse.
Eara daca se facu sera, pusera masa si mancara. Mai rema-
indu-le nisce tarainituri, II clise nevasta:
Undp ore fi copiii tea, barbate, are putea sa manance
0 et .ceea ce ne-a remasii.
Eata-ne aci no!, eta-ne aci.
Si e0ra de dupa cosuli bordeiului si mancara.
Pupa ce se scula tatabi copfiloril, vitrega intreba pe copii
cum a nemeritti de s'ati Intorsti. Era fata ii povesti tote ce
Meuse, ci cum se ascunsera dupa co01, data ajunsera acasa
de frica sa nu-I bath.
Past -mi-te ei se luase dupa dire de malaie ce o presarase
fata, cand mersera in padure.
Mai trecu, ce mai trecu, §i strigoica de vitrega era se tinu
'de cara barbatului see ca sail prapadesca. copiii.
5i neavendil ce-0 face capului, tatalfi isi lua copiiI0 pleca
cu de0i er4i in padure.
Fata voi sa ia si de asta data melaie, dart nu mai gasi;
se duse la vatra st ia cenup ; dart vitrega o lovi cu vetra-
fulti peste 'nand.
Ajungendil in padure, Wahl lore le facu foculil, IT lass
acolo ca sa se duct sa tae lemne. Si s'a cam mai' dusil, si
dusil a fostil, caci pe la den0I nu se mai intorse.
www.dacoromanica.ro
 335

A*eptart ce ateptara, si data veclurt copiii ci tattlii lore

nu se mai intorce, o luart si ei in spre partea in cotro se du-
sese elu, ca sa-lil saute. Si negtsindu-lii orbactirt si ei prin
ptclure pint in desert. Baiatultl, mai micil fiiiidu, incepu sa
scAncesct de ostenelt si de fame. Fata se vaicarea si ea ca
nu scia ce sa -1 dea de mancare si unde sa se aciueze.
Umblati ce unThlaff, si ertsi se intorciail la foculti unde ii
lasase tatalil lora. Baiatulil scancea mereil, CA era ruptil de
ostenelt. Amurguld dase peste den§ii nemancati si neodihnili.
Atunci fata, ca st impace pe copal, st-lil fact a adormi
cu gandulil la mancare si sa nu mai plangt, bagt in spuza
focului o baligt de vacs ce gtsi p'acolo prin padure, RI clise
fratelui seu celui mai micil : Tad cu dada, btietelulil dade!,
'ea ulte ama pusil turta in focti sa se coca. Pant atunci pune
capon; iti in pala dadel si trage unu somnuletil bunt.
Baiatulti creclu pe soru-sa si ttcu. Intr'acestea eta ea se
pomenesce cu unti unchine.
Bunt vremea, nepotilorti, le clise.
Multumimu dumitale moeicule, ii respunde fata.
Dart ce aveti acolo in foci' ?
Ce st avernii, tat& mople, ect am pusii o baligt de
vacs ca sa impact"' copilulti asta, care este ruptil de ostenela
fii pocaltitti de fame.
Si dupa ce mai .Tecju nitelti, clise mosulu sa o scats din
spuza et s'o fi coptu. Fata se supuse ; dart cam cu indoialt
Candii ce sa vedeti D-vostrt ? scose o ptine albs ca fata lul
Dumnecleil.
Past-mi-te mosulu acela era chiaril Dumnecleti, fart insa
sa scie fata ce-va despre asta.
Veclendil fata o astfelil de minune Fe spaimentt. Vecli ca
scia ce pusese ea acolo, si acum eca ce scose.
Se pusert cu totii si mancart. Mancail mere' §i ptinea nu
se mai sfirea.
Apo! moplil lua o vita de peril din capulit fete!, facu laturi
i unti arculetil, si dandu-le baiatului, le 4ise :

www.dacoromanica.ro
 336

Acum aver paine. Cu astea sä prindeti paserele ca sa

aver ce manta.
Multumim, tats mosule, multumim, respunsera aman-
dot de odata.
Apoi mosubi inveta pe Matti cum sa se intrebuinteze cu
laturile si cu arculu, ii lass acolo si elii se facu neveclutl
De aci inainte baiatulu umbla prin padure si prindea paseri ;
era soru-sa le gatea ci aveati de mancare.
El se facusera marl' si li se urise a mai manta sera prin
scorburi si prin hatisuri. Arti fi voitu sä alba si el unit locsorti
sä pue capulti pe capeteitt.
Umblandil baiatubi in vinatil, inteuna din dile, intalni unit
epure. Elf intinse amnia sa-la sageteze. Dara epurele II ciise :
Nu me sageta, voinicule, ea da tutu puit'l de at met.
carele ir va f de mare Noel.
Baiatulti asculta pe epure si II lua puiulu. Merse mai ina-
inte si se intalni cu vulpea. Ea ii clise ca si epurele, si if
lua unu puiu. Mai merse ce merse, si intalnindu-se cu lupulu, II
lua si lui unit punt, caci ilu ascultase si meld f.1,getase. A-
semenea tacu data se intilni si cu ursulti.
Acum baiatul avea patru flare, pe care le numea cate-
lusii lui. Se interse, decI, la soru,sa cu cateIusiI dupa densulii
si ingrijea de el' ca de unit lucru mare.
Odata, ce -I veni fetii in gandii, ciise fratelui : Urca-te
leica intr'unf copaciii mare si to uita in tote partile, dera
de vet vedea ce-va asa care sa semene a satit Cad ii sa a-
crise totii umblandf incoce si incolo prin padure ca nisce
haidamaci, urgisiti de Dumnedef.
Si se sui baiatulii si-lf intreba soru-sa :
VeclI ce-va, leica ?
Nu veclil nimicii, de catii, uite, in partea asta incoa.
dreptii inainte, mi se alicesce albindf ce-va ; der& nu sciii ce
este ca nu mi s'alege, find prea departe.
Uita-te bine, ii mai dise fata si sa tii minte incotro este
si da-te josil sa mergemd drepta acolo.
Dupd ce meriera o di era se sui intr'una pomii 'naltii, se
www.dacoromanica.ro
 337

uita intr'acolo §i veclu bine ca suntil case. Si data ild intrebd

fata, elu spuse ceea ce veclu.
Si plecard §i merse voinicesce pins ce ajunsera dreptil a-
colo. Cand, color ce sa vecla ? nisce palaturi ca de domnil :
era sAl4luinta unui smed ; intrard, darn nu veclurd pe ni-
meni. Atunci se pune fata §i scuturd, §i dereticA, §i a§eda
tote lucru§Orele pe la locurile lord ; apol gati bucate §i se
puse la mass si maned cu frate-sed. Apol se ascunserd in-
teo camard.
Sera, eca-te ca vine si Smeuld. Vecju eld ca nu este tote
tabard cum l'asase, §i incepu a clice : tine mi-a facutil astu
bine sd-1 filed si eti lul.
El e§ira de unde erad ascunO, si fata u respunse : ei amd
scuturatil §i amil dereticati.
Si na bine ce-I paru Smeului, catu nu se p6te spune.
Pusera masa, mancara cu tofii §i se culcard. A doua cIi
bdeatuld fsi lug caleil §,i pleca in vinati, cd na era treba
lui. Asemenea facu si Smeuld. Sera cand se IntOrserd, gasird
mancarica si fierturica gata. Se pusera de imbucara §i se
veselira.
Atli tta, maine asa, trecea dilele ca pecatele de iute.
De cats -va vreme Smeuld se intorcea de la vindtore ina-
intea baeatului. Se dadulcise, vecjI, la vorba cu fata. Si din
vorba in vorba, incepu a mi -ti vsimti Smeuld ca 11 cam tacae
inima cand se da pe langd fatd, on cand acesta II zimbesce
si ii spune cate ce-va gogleze. Eli pricepu, holomanulti, de
ce nu -li mai trage inima sa merga la vinatii, §i cata felti de
felii de pricini ca sä ramie acasa.
Si toti astd-felii pima ce se indrAgosti cu fata cum se cade.
Baiatuld i§i cats de treba lui §i nu MO de sema ca Smeuld
incepuse a umbla cu sotia. Eli scia o dreptate, §i incolo pace
bung. Smeului si fetei incepu a li se parea ca baiatulit le
std in tale. Ce faceati, ce dregeati, li se parea ca tad de
eli se 'mpedica. Dara elti saracultl, nici nu vedea, nici nu
auclea. Eli nu lua aminte la §optele lord, nu se uita la
tertipurile si la renghiurile ce-I totti juca : ba ca a venitil
www.dacoromanica.ro 22
 338

prea tarcliu, §i, ca sa nu se treed bucatele de fertti, el man-

caserd mai 'nainte, Yi lui ii da, te mill ce; ba ca a venitti
prea de vreme si sd mai atepte pin& sa se pue masa; ba
ca una, ba, ca alta cand se supdra soru-sa pe cateii lui,
cand Smeulti II cata chionddrigt, si multe d'alti de astea, i
de tote.
Intr'o cu Smeuld se vorbi cu sora bdiatului ca sa-lit omore,
§i sd scape de elu. Smeulu voia SA' se clued in padure dupa
densula §i se-la manance,
Nu te duce, val de mine, ii ;Ilse ea, a te face midi fa-
rime cainii lul.
Apoi cum sd faceintl dart ?
Lad ca puiti eft la tale, si pe urma 111 spuiit eu ce sa faci.
astii-felti fiindti s,iretenia, sora baiatulul incepu_sti se mi-
logesca pe langa frate-seti, ca ii este uritit singurd acasa.
Pentru acesta flu rugti ca s& -i lase cateii sd-I tie de urn.
De o cam data frate-seil nu voi, cad se invetase cu el. Dart
dupa mai multe rugAciuni, i se facu mild de soru-sa, §i-,
MA alai ea sd-i tie de uritii.
Plecanda eld in vinatti fara cateil lul, soru-sa iI lud, II baga
intr'o vagdund de munte, §i puse impreund cu smeulit, unit
bolovanti mare la gura vagdunei. Apoi Smeulii se lud dup&
densulit in pAdure.
Vedendti elu pe Smell de departe a vine necdjitit §i tea-
cdnitti dupd densulti, se sui inteunit copaciti. Cum ajunse,
Smeulu ii dise :
Da-te josti, vrajma§ule, ca an& sd te manancii.
De mancatil, me vei mance ; Ara pima una alta, da -in
regazti sd cantil unit cantecelit de rand eramti tinerelit, res-
punse baiatulti.
El, aide, hatdrulil ti-e mare. Dara cants mai curandin
ca n'amii vreme de perdutti.
Elu cant& :
Unit N'aude
N'a vede
Na greulti parnintului.
www.dacoromanica.ro
 339

Si usorulti ventului,
Ca'telusii mei,
Ca vd piere stapAnula.
Di acum date joss sa to manancil, clise Smeulti.
Mai star nitelii, respunse bdiatulti, sa mai cantil unu
cantecelti, si na opinca asta de o rode ping atunci.
Elu cants acelasil cantecti. Si ca sa mai cante unit canted'',
ii dete dna o opined.
Vddendii ca nu se simte nimicil, elu ii dete si caciula sa
o rods pind va canta si a patra Ora.
Ce sa ve4i D-ta ? Gaud a strigata hataiii, a auclitii epurele,
si clise :
Aucliti, fraploril, se prapadesce stdpinelubl nostru.
Tad' urechi de carps, ii 4ise vulpea si-i trase o palma,
to sa gandesci stapanului nostru asa?
Gaud a strigatil a doua ors, a auclitia vulpea. Picenda ea
ce ;Ilse si epurele, lupulu i-a trasil o palnati si i-a respunsil
intocmai cum facuse vulpea epurelui.
Gaud a striagtil a treia ors, a auchtti. lupulu. Si clicendit si
elu ceea ce clisese vulpea, ursulu ii trase o palmd si lui si
iilu infrunta de ce sa &lased stapanului asa reit.

Dail dud a strigatil a patru Ora, at* si ursulti. Epurele

incepu sa se fitiescd ca pe nedreptil a fostil infuntatti.
Lasa ca ne-ornii judeca pe urma, clise Ursula, acum sa
ye vedem Ia lucru. Puneti 'liana toff cu totulti sa ddmil bolo
vanulii la o parte si sa mergemii Intr'unti sufletil sä ne sca-
pannti stapanulti de la peire.
Puse epurele umerula ; dara nu se cunoscu nimicil. Puse
si Vulpea, si pare ca incepu sa se cunOsca ors -cumil ca se
misca bolovanulu. Puse si lupulu umerubl, si cletind; erdIcand
puse, mare, Ursula, umerulti lui, se dete bolovanulti d'a ro-
stogolubl, si ursulu peste ea. Si esird cu totif dud Apol se
sfatuird a merge ca ventultl, era nu ca gandulu, cAci se prd-
paclescu.
Baiatula data veclu, ca nu vial cdtelusii lui, totmal ince-
puse a se da josil; cad Smeulia ilu intelise cu Imbiela. Cdni
www.dacoromanica.ro
 340

unde lmi venea mare, catelusiI, Si ImI venea ca vartejula dust'

de furtunA, si Inteo clipA ajunsera dreptii acolo. BaiatuluI
II veni inima la locii, cad o cam sfeclise.
Ears Smeulu, daca ii veclu si elu se facu unit bustenil pi rlitil..
Cum ajunsera catelusiI, ii clisera :
Ce poruncesci, stapane ?
Vedell voi bustenulti Ala pirlitu ?
flu vedemil.
Sa mi-hi facell harta, parta ; sa scuturall, sa mi-15
sfesiati, totil trupult1 sa-I mane*, d6r inima si ficati1 sa-I
lAsati, cA -mi trebue mie.
Unde mise se puse, cinstifl boerl, AT catelusI pe bustenulii cell"'
pirlitu si unde mi hartanira de nu se alese nici prafulil
de densulil. lute° clipela de ochi nu mai remase de densulii
de catil inima si ficatil.
Si dAndu -se josu din copaciii, baiatulti facu o frigare, puse
inima si ficatii SmeuluI inteensa, si o lua d'a spinare. Apo'
se /ntorse acasa cu catelusl cu tont
Daca ajunse acask dete frigarea soru -sei sa o pue la foc
ca sa se friga carnurile. Dupa ce incepu a se parpAli, baia-
tulti luA frigarea din mana suroru-sei, crests friptura pe de
tote partile si 11 dete sare multA. Si puind'o- erasi 1a focil o
lad sa se friga pinA ce era cu mustulil intr'Ansa. Apol lu-
Ana frigarea in mana, aise soru-seI.:
Uita-te, soro, in mine ; cad de cand to cunoscil, eu nu
B-arrin veclutii ochisoriI.
Ea se ulta 1a clansulii. Ears elu ii dete cu frigarea peste
ochi, de orbi. Si ri clise :
Soru-mea! sa' plane pinA vei umplea cu lacramile tale
noa burl ; la cea d'a noa voiu veni si eu sa -ti ajutu si nu-
mai atunci sail vie ochil la locti.
0 lash' acolo ispasesca pecatele I era ell)." pled. cu cA-
telusil sel, cantandu din cavalil. Si se duse, si se duse, pinA
ce esi din codru acela naprasnicula. Mai merse ce mai merse
si dete de unit satil. Si insetosanclil, se duse la a cad si ceru
'ea apa. Baba, stApAna casel, II tlise :
www.dacoromanica.ro
 341

N'amu dragulii mamei, apa; cad la not se afla numai

o fantanA. In ea este Wapiti unul balauril mare ; si elil lad
sä ia apa numai pe eel ce ii darue cate unA capil de omil.
Ad'o vadra, respunse OA, sa me duct' et' sa aduct. apa
Elu lua vadra §i se duse la fantana. LuA apA si beu, qi
aduse babel vadra plina. Cum o veclu baba o bau ton, cAci
era fripta de sete. Ea liii rugA sa-I mai aduca una : §i data
fi aduse, o beu si pe aceea.
Dumnecleil sä primescA, §i sa te norocesca, dragulit
rnamei flecaia§il I ii mai dise baba. Si uitasemil gustulil apei
de cand n'amil mai JAW". Nu mai ramasese sufletil in mine.
P'aci, p'aci, era sa me sfar§esc de sete. Mai adu -mi una, si sa
o gAseti pe lumea cealalta.
Pidata se duse sa mai aduca o vadra. and ce sa vacla ?
La gura fantanei o rata frumoasa de WO sorbi intr'o bardaca si
gingas imbracata, plangea cu lacrAmile catii pun-multi.
De ce plangi si te tanguesci, fats mare ? o-- Intreba
Cum n'41 plange ai cum nu m'a§i tangui, candii imi a-
otepta mortea din clips in clip& ?
Da de ce sa mod, suratA ?
Apoi D-ta nu scil CA aid in fantana este unit balauril
mere de ..erpe care bantue omenirea ?
Amu auclitil de aa ce-va; darn nici nu sciii, nici n'amil
veclutu ; cad et' sun tit de pe alte morii, si numai acum amt' a-
junsil aid. DarA to de ce BA staff aid sa te manance balaurulii?
Ail dOra n'ai parinti ?
Ba amt' §i paring §i totil. InsA la not este obiceiulil ca
fie-care sa dea cate un capil de omit acestul nesatiosil balaura,
ca sa -i lase sa ia apA de la fantana,caci numai astA fantana
este in coprinsulil acesta: §i acumil este rendulil nostru sa
dam omil pentru mancarea acestei jivine. Si tata numai pe
mine me are ; elu m'a adusil ca faca rendulli §i tata este
imperatulil locului acestuia.
Lul i se Wu mils de dena §i ii clise :
Nu te teme, fetico, de nimeni, cAci suntii qi et' pe aid.
E01 cu minei.
www.dacoromanica.ro
 342

Cap voinici ca d'al de tine, si Inca si mai cbipesi, si mai

tantosi de cate tine, mai rapuse asta flail blestemata.
SA me bisuie si of ; si de nfo repune si pe mine, data
jafif in ciuperci; cad n'are eine sä planga dupa mine ; afara
doll de catelusii me!, data me yore 1 Asa si el sä me prApAdescii.
Du-te voinicule, de-ti scapa macarti viata to ; caci standti
aid, amendoi perimii.
Ce Berme are balaurule cand ese afara ?
Incepe a urla fantana.
Bine. Ia cauta-mi to mai bine nitelii in cape, si cand
ye! aucli urletulti sA me scoll, de voiti fl adormite ; dara nu care
cum-va sA umbli in tolba mea cu sagetile.
Si puse capulti in pOla fete!, si indata adormi, ca si cand
Pare fi lovitti cine -va cu muchea secure! in cape.
FE.ta nu se putu tine si umbla la uneltele lei si-1 perdu o sa-
geticA de care punea elu in arculetule lul. Si audinde faritana
ca incepe a urla, ea se temii de a-hi scula, ca sa n'o dojenOsca
ca i-a cAlcate vorba. Si unde incepu a plange cu foce si cu pir-
joie, de ti se rupea inima de mila el. Si picandd o lacramA dd
ale el pe obraclulti lui, ehl oda% sari dreptil In susii, clicende :
Ce fu Ore aceea ce pica pe obrazule mee ca m'a fripte
In fie*" ?
Lacremile mele, ii respunse fata. A Inceputil sa urle
Multi.
AtuncI Raub"' lsi lea arculetuhl in mans. Si ducendu-se
la gura fantanel, odata racni :
Esi mai curandti afara fiara spurcata !
Ce ai cu mine voinicule, respunse serpele ; ca te iambi
sa iei apa die. void.
Es!, dihanie urfta, cu mine sA te lupti.
Eti n'amil nimicti cu tine, du-te intr'ale tale si da-mi pace
sa'mi faptuescti treburile mele, dupa invoiala ce ame eu cu 45-
menii locului acestuia, si dupa cume m'a lasate pe mine
Dumnedee.
Atunci baiatulfi nici una, nici doa, intinse arculii si sburand
sageta, lug o limbs balaurului; cad' avea nog limb! acea
www.dacoromanica.ro
 343

jiganie. $i esindu serpele se lua la lupta cu densulti. Iijuca

limbile in gura ca fulgerulti si le arunca asupra baiatului, de
prapadescli. Ears elu mai trase o saga& si-I mai lua o limbi
si inca una, si era, una. ping ce sageta optii limb!. Cand sa
pue si a noua sageta, ia-o de unde nu e. Se repecji jute si Ina
fetii din capii unii ad], ilu puse la arca, si cu elu lua si limba
anoua a balaurului. Si curse din fiara nisce sange negru si
mohoratti si cu o duhere de-11 era scarba. Se mai svarcoli ce
se mai svareoli dihania, si ramase morta bumbena.
Si cerendii batista de la fata, lega limbile inteensa si plecd
cantandti din cavalti, cu cateii dupa densulti.
Ilu striga fata, ilti chema ; si data ve0 ca nu se intone, se
uita cu jindu dupa densulti. Apol se puse de isnOva pe plansti
Veclendu tatalti fete! ca se Intarclie timpulu, si ereclendii ca
balaurulti fi va fi mancatil fata, trimise unit tiganti cu vadra
sfi aduca apd. Tiganulu fiindii la bucatarie, avea unti cutitil
mare la brad.
Daca ajunse la cantina, se sperie, bahnita veclendu fata vie
nevatamata, era pe balaurii mortis inteunti baltacti de sange
catii pe colo de mare. Apol viindu-al nitelti in fire, si lucre-
dintandu-se ca serpele e mortis, ce-i da lul dracula in gandti
ca-s1 nose cutitult din teca si incepu a mi-ti cresta pe serpe
si crucisa si curmecjisii, pans ce flu facu ciopati, ciopati, si se
umplu de sange de susti pana josii. Asa plin, ca unil parlagiii
de la zalhana, se interse fuga la imperatulii si spuse a a fa-
tutu o isbanda mare, ca omorase pe serpele ce-i bantuia
imperatia scapase si fata de la merte.
Imperatului nu-T prea venea sä crecla spusele tiganului
dara dupa ce -i aduse fata si o vecju, creclu.
Fata spuse ca altulti ra omoratil ; dud tiganulu striga in
gura mare a etii a facutil acea vitejie §i cerea as -I dea fata,
de sotie ; cad asa clisese imperatulti, ca tine i-o scapa fata
de la morte, a lul sotie sd fie.
Fata nu vrea nici in ruptulti capului si is pe tiganii de,
barbatti. Atunei se uita prin butia rotii in spre partea In care ple-
case voiniculii cu catelusii lui vedu, gi-lit arata si tataluT seu

www.dacoromanica.ro
 344

Imperatulti trimise numal de eau dupe densulti nisce oracari

Ilil ajunse, qi-lil rugara se se intone ca voesce imperatulil g-
ift vacla qi se-I vorbesca.
Elti se mai impotrivi nitelii. Dare, dace veclu ca-lil tntetescil
cu rugaciunile, se indupleca qi se interse.
Cum Ilii ve;lou Imperatulii, 11 Oise :
Flacaule, tu mi-al scepata fata de la morte?
Eii, imperate.
Minte, imperate, cjise qi liganulil.
Putere-ai tu voinicule, se ne dovedesci, ca tu esci acela
ce a ucisil Tiara spurcatO
Limbile chiar ale dihaniI aril putea sa marturisesce,
respunse elil.
Atunci scose Batista qi-i areta limbile.
Acesta este batiste mea, tate, 11 4ise qi fata. Eli i-amil
dat'o de a pusii limbile 1ntr'ensa.
Tiganulu o sfeclise. Elii remase ca tresnitil din ceru, tend
veclu limbile.
Imperatulti trimise de aduse capetina balaurului. Si cau-
tandil veciura top cel de fate ce ea n'avea limbi.
imperetult1 hotera ca pe fate sic) is de sotie voiniculii carele
a ucisil balaurulii, ere pe tiganil porunci de-14 lege de cOdele
a del cal neinvetati, qi dandu-le drumuhl l'a ruptil in doe.
Apol facu o nunta d'alea infricoqatele. Aqa nunta q'ara
veselie mai la rani.
Earl elit data se veclu In bine, IV aduse aminte qi de pace-
tOsa de soru-sa. Nu trecu multu de la ctmunie, qi se duse cu
cateii dupe densulfi sa o caute qi se o mentuiascii qi pe dense.
0 gesi deci plangenduli pacatele. Umplusese nptil buti de la-
crimi. Elli 11 ajutti la butia a noa qi o umplu qi pe acesta.
Apoi spoian.du-se pe obrazil qi pe ochi cu amestecatura acesta
de lacrimi, Ii veni veclulil.
Ea ,1nsa tail cu gandulti dracului. Cum se facu cu lumina,
II clise:
,- Frate, este multil timpti de dud nu ti-amil mai cautatil

www.dacoromanica.ro
 345

in capti. Pune capuld ici in pole dadei, si mai trage unit som-
nisorti, ca se ne mai aducemil aminte din copilarie.
Ca bine dici, soro. Ia se mai uitarmi necazurile.
Si puse capulu si adormi. Soru-sa atunci Ii infipse unit °sit
din osele snaeului dupa urechi, si Indata muri fratele sea.
Apol luandu-I trupulti, flu baga intr'unti butoiti, ilu infunde
bine si ilu dete pe Oda.
Caleii cum simfira ca li s'a rapusu stapanulu, se pusera pe
unti chilomanti de-fl venea sa-11 el lumea in capil. Eara lupulu
incepu a alerga cu nasulil in ventil in tote partile pina ii dete
de urma. Si se luara cu totil dupa densulti pe marginea Oriel
pine ilu dete apa mai la male. Ursuld se atinea mereil, One
fi veni bine, se repecli in apa, lua butoiuld in brate, esi cu
densulti la uscatil si trantindu-lii odata, se sparse. Scosera
trupulti stapanului lord din butoiti si Incepura st-ld planga.
Standit el acolo si plangende, eta ca vine o colofana si tow
jucandii si fitiindu din coda, cjicea :
Cata, cafe. I sa prindeli o cotofana faura, dar nu pe mine,
ci alta ca mine ; se-I rupeti gatule in doe, si sa picafi trel.
picaturi de sange peste mortaciunea ce o plangep, si va invia
Dare vulpea cea sireta, II respunse
Ce elici tu, ce cua? ea de-te mai incoce si mai spune
odate, ca n'auclii bine.
Cotofana se dete mai aprope si totti juca Si cand era sa mai
dice. Inca o date, hat ! pune Vulpea ghiara pe densa si o prinde.
Si rupandu-I gatuld, pica trei picaturi de sange peste sta-
penult"' lord si invie.
Of Domnel greti somnti mai dormiiii, clise elti.
Puteal tu sa dormi multii si bine, data nu eram noi.
Elu spuse ca nu scie ce are de ilti dare dupe ureche. Ursulti
se ate, si veclendii osulti smeului, puse gura si supse rana
pine ce esi osulu, apoi incepu a linge, si linse, si linse pine
ce se Inchise si se vindeca. Se spala pe ochi, si luandu-s1 ca-
valulti plea cu cafelusii dupe densulii si ajunse la sotiora lui
care Ili astepta cu inina sarita.
Trimise slujitorii imperatesci de aduse pe soru-sa. Si aducand
www.dacoromanica.ro
 346

pe judecgtoril eel marl', tau boerl din doi-spre-clece, merse

de se jelui, si ceru sä faca judecata drepta intre elti qi soru-sa
Boerii gAsira cu cale cá ea cu mOrte sä se omOre. Era impe-
ratulli se cobori atunci din scaunula imps rAtiei §i puse pe gi-
nere-seti, fiindu ca veclu §i elu acum ca era vitezti, dreptil si.
milosit ca unit Imperatil bunii.
Era eu incklecaill etc.
NOTA. Povestitil de Mihaill Constantin, soldatil, din comuna
Balacita, plasa Dumbrava, jud. Mehedinti Ia 1876.

www.dacoromanica.ro
 XXXI

FATA MOSULUI CEA CU MINTE

fostii o data ca nici o data, etc.
A fostit o data unit omit bkranii care avea o fata
mare, de se dusese vestea in lume de vrednicia O. Mos-
negulf (unchiaplii) se casatori de a doua bra cii o baba, care
avea si ea o fata mare.
Baba insa, punea pe fata unchiaplui la tote greutatile easel' ;
era fata ei se clocise de §edere.
Biata fata unchiaTilui torcea, tesea, facea paine, matura
§i scutura fara sa cjica nici pis 1 dara baba punea parte fetel
sale, §i pica la unchinii pe Elea lui §i o tail ocara.
Nu era cliulica lasata de Dumneijell sa nu se certe cu elii
ca sa -si gonesca copila, §i-i clicea :
Daca nu-ti ye! duce fata de aici, paine si sare pe unit
talerii cu tine nu mai manancii.
Bietulii omit se cam codea; dara baba intr'o n6pte turns
apa pe vatra §i 6tinse foculit ce-lit invelise fata unchiaplui
de cu sera.
A duoa cli dis-de-dimineta se scula fata sa faca foculf ; find
a totit pe ea eadea pecatele ; dara foci'. nu mai gasi in vatra.
Atunci, de frica sä nu o ocarasca mums -sa cea vitrigt se
urca pe bordeiii, se ulta in tote partile deed va vedea in co-
tro-va vre-o 4ara de foci", ca sä se duca sä cera macarii unit
carbune ; dara nu se veclu nicairi ceea ce cauta ea. Cand, tocmai
eand era sa se dea josii, clan spre rdsiritil abia licarindit o
mititica valvotae ; se cohort de pe coperi§ii §,i o lua intr'acolo.
Se duse, se duse §i la foc nu mai ajunse ; dara in dru-
mutt ei intalni o gradind paraginita, care o striga clicendu-I:
www.dacoromanica.ro
 348

Fata mare, fatd mare vino de-mY curata pomil ce mI-ail

1

mai remasu de omidl ; si cand to -I Intorce, ti-oiii da pOme

copte sa manancI.
Se apuca fata de lucru numai de catil, si cumil ispravi in-
data pleca.
Mai Incolo dete peste unit pup care II striga :
Fata mare, fata mare vino de ma sleesce, ca 11-0I da
1

apa rece sa to recoresd cand te-i lutorce.

Fata slei putulti si pled inainte.
Merse ce merse si dete peste unit cuptord care -I striga si
acesta :
Fata mare, fata mare l vino de ma lipesce si me stnrge
de cenuse, si candu to -1 Intorce, iti void da azima calda.
Fata lipi si terse cuptorulit si-sI cauta de drunati. ,
Mai merse nitelit si dete peste o cascIord, si batu la porta.
Cine e acolo 7- ii dise din nauntru ; data e omit bund sa
intre, data nu, sa nu vie; cad amit o cateluse cu dinfil de lent
si cu maselele de otelii, si71ti face mici Wain!.
Omit bunt respunse fata.
Pupa ce intra, fiindu-I frica de mums -sa vitriga sa nu o
bats dca se va intorce acasa, pentru ca intarcliase, intreba
dad nu cum-va are trebuinta de o slujnica. Santa Vinerea,
care locuia In nauntru si care priimi pe fata, II respunse, ca
are trebuinta de o asemenea fats; ea remase acolo.
Mai intaiti ii spuse ca treba ce are sa faca diminela este
sa dea de mancare puilorit ce-1 avea in carte; insA mancarea
sa fie nici calda nici rece : apoi sa scuture si sa deretice p'in
casa. Eara Maica Santa Vinerea plena la biserica. Fata facu
tau' precum ii poruncise.
Cand veni acasa Santa Vinerea intreba pe puiI el cari'l eraii
balauri, serpI, nevastuicI, ciuhurezi, sIoparle, naparcI si gu-
steel, cum le -ail &hi mancarea, si totI respunsera ca n`a ba-
gatti de soma data a lipsitu ea de acasa : asa ae bine at
fostti cautaff.
Infra in casa Maica Santa Vinerea si veclu tote lucrurile a-
secIate la loculii lord, si remase forte multumita.
www.dacoromanica.ro
 349

Dupe catii-va timpe, dise fata :

Maica Santa Vinere, mi s'a facute dore de perinti, fa bine
si-mi de voie se me duce.
Dute, fata mea ; dare mai 'nainte cauta-mi in cape, si
se vecli ca o sa curge o apa pe dinaintea casei, si o se a-
duce fele de fele de cutil, de tronuri si de fedi ; pe care din
ele iti vei alege, aceea se fie simbria ta.
Se asedara si indata vedu curgandii apa de care -i spusese,
si pe densa veni nisce ladi si tronuri prea frumose.
Fata se gandi ca, daca va lua o lade d'alea frumosele,
slujba el' nu fecea atata, si mai astepta pine mai vedu ca
venea o cutie mica si necioplita ; atunci dise ea :
Maid Santa Vinere, eca ce mi-amit gest"' lucru pe catii
face slujba mea.
fata mea, daca n'ai voitti se-ti alegi alto ce-va mai
frumosti si du-te cu Dumnedeti.
Fata unchiasului isi lua dioa buns. plea cu cutia la sub-
tiora, si intorcendu-se pe la cuptore, capeta o adima calda, si
trecende pe la pule Mu apa rece de se recori ; era cand ajunse
la gradina mance penile cepte.
Fata ajunse acasa, si gasi pe tate-see sdrobite la inima de
mahnire, ti spuse tote ce a facute, si deschise cutia. Dar ce
se vade in nauntru ? Margaritare, petre nestemate, margele,
iie numai de cu fluturi de aure si catrente de metase.
Baba si filce-sa pismuea pe fata mosului ; era lui ii crescea
inima de bucurie.
Baba trimise si ea pe fie-sa se face ce Meuse fata unchia-
sului. Se duse, se duse si fata babel, si ajunse la gradina care
o chema si pe dansa ca se o curete ; dar ea a respunse :
Da ce npbuna sunte eu sa-mi sgariti mainele pentru tine ?
0 lasa si porni mai departe, sosi pane la putti, si dace o
chema putulti ea Ii respunse si lui :
Da, ce I, ame mancate lauru, ca se me ostenescii eu cu
tine pine sa to sleesce.
Si plea mai departe si se duse pane ce dete si peste cuptorti,
carele o striga ca si pe fata unchiasului ; ea ii dise si lui :
www.dacoromanica.ro
 350

Da ! ce-am vecluta sA-mi murdaresca manusitele si sä

me vera p'in tine.
Si plea inainte, pans ce ajunse si ea tote. la Santa Vinerea.
Acolo fu Intrebata ca si fata unchiasului si primita in slujbk
apo! Make Santa Vinerea II clise si el sa faca ceea ce clisese
si fete! mosnegului, 0_ plecA la bisericA.
Cand veni Santa Vinerea a cad tote lighionele, cu gaturile
intinse, se plansera ca li s'aii oparita gatlejurile ; intrA In casa
si veclu o arababura de nu-i mai da nimeni de cApeteia.
In cele din urma clise fata cea lenese :
'Maid Santa Vinere, mi s'a tacuta dora de pArinti, dA-mi
dreptula mea, eh' mi s'a facutii nate aci, sa me dual acasa.
Du-te, fata mea, respunse Santa Vinerea, dar mai a-
tepta nitelusa, ca o sa treed o apa pe din naintea portitei,
aducenda fela de fela de lucruri ; pe care Ii-o placea ca s'o
iel, alege ; era pand atuncI sA-mi caul! in capti.
N'apucA sä pue mainele in capulu eI si se repel:li de lua de
pe garla lada cea mai mare si mai frumesa ce veclu. Santa
Vinere ii Oise:
De Ore ce ti-ai ales asta lada, is -o; dara sa nu o deschicli
pan/ aeasi ; si cand o ye! deschide, sA III num0 cu mumA-
ta singura In en& ca se, nu vaig nimeni ce e inteensa.
Fata 1ua lada si plea.
Cand se intorse pe la cuptorii, veclu azime calde, se cera
sA ia, si nu putu ; ea nu mal putea rabda de Rome. Pe la pup
trecu cu jinda, ca nu-i dete Dakar o picatura de apa, ca sa
se recorescA ; era cand trecu pe la gradink ii 14s6 gura apa, si
nu putu nici sä se apropie sA se umbresca putinii de arsita sorelui.
Ajungenda acasA obidatA de ostenelA, si flAmanda, n'avu
rAbdare, ci chemA pe mumA-sa la o parte §i-I clisea faca pe
unchiasa si pe fie-sa sa es/ afar /.
Cum remase singurele, deschise lada ; dar ce esi d'acolo ?
balaurI, serpi, si ate lighioni tote, carora le arsese gatlejurile
cand le dase de mancare, si indatA le sfasiarA si le mancara.
Tote. satula se spAlmantA de Intamplarea asta ; si fie care
oma bAgA de soma ca asta vine de la rasplAtirea Dumnecleias-
www.dacoromanica.ro
 351

d, fata mapegului insa se casatori cu .unil flecail din cel

mai frumql al satului, care o ceru de la tats -sell i o lua
de sotie.
Mare veselie se facu in sate la nunt a lord, si traescil in fe-
ricire pans in clioa de acli. Cine nu crede sA fad bine sA se
uite imprejuril, §i va vedea multe de aceste case.
Iar di incalecaiit p'o sea, etc.
NOTA. Povestitti de mama. Publicatd pentru intida or in Tern-
nulii Romans Nr. 25, din 1862. A doua Ora in Legende sad
Bastnele Roindnilorti, P. I, edilia din anulit 1872.

www.dacoromanica.ro
 XXXII
FATA DE IMPERATU SI MUT VEDUVEI
. ,
fostd odatA ca nici °data, etc.
A fostii °data und imparatti forte bogatil si puter-
nicii. Acestii imperatil avea und feciorii si o fatd. In-
tamplandu-se sd-1 mord fecioruld, lid ingropd cu mare cinste si a
laid ca pe- und imperatti. Gaud fu a duce mortulti la biserica,
fata imperatului ceru a merge si (Musa sa-lii petreca. Asa de
pAzita era fata acesta de tats -sdti, in cats pins atunci, nici sorele
nu-i vecluse fetisora, nici vintuld nu-i batuse perisoruld. Ea se
imbracd in negru sill lasA poruld despletitd, pe spate, si asa mer-
se de petrecu pe forte -sdit la gropd. Si asa gdtitaii sedea si mai
bine de cats altminteri. Cdci, nu e vorba, ea era forte frumosa.
Crinil si viorelele remaseserA pe josd si nici la degetuld cell
micd aid ei nu le punea.
Card o veclu lumea asa de gingase si de plat:and*, remase
cu ochii sgaiti la &Ansa. Si asa de putintica drAgalase mai
rar, in card s'o sorb! inteund pahar cu apA. Lumea ultase si
mortti si tad, uitandu-se la &Ansa. Atunci veni und vintisord
End si usorti, de-I resfird pletele ; era ea simti unit fiord
rece cg i se strecorA prin inima.
Cum, cum, ingropard mortuld si totd lumea se intorse acasa.
Tad de atunci in cetatea aceea se afla o vaduva grad. Ea
avea und flit Elu .pra de treaba, smeritil sfiiciosil ca o fata
mare. Toll feciorii de boeri avead pisma pe dansuld si-i puse-
sera gandii red. Nu-1 gdsea insA nici o pricing, ca sd pue mana
pe dansulii. Fiuld veduvei intrecuse pe toll boeril si imperatii
la boid si la state. Eld era aratosii, nevoe mare. Al fi pusti
ochii pe densuld d'ar fi fostd bite() mie. 'apo1 erea dulce la
www.dacoromanica.ro
 353

cuventare. Cnrgea graiulti din gura lui ca mierea. Nu se mai

saruta cine-va de densuhl ascultandu-ld.
De la mortPa fratelui se6 fata nu se prea simtea bine. Ba
c'o fi una, ba c'o 6 alta, ba c'o fi deochiti, ba c'o fl sagetaturd,
si tote descantatoresele si. vracii nu-i putura da pe lec.
Ma-sa HO de soma ca fie -sa era insarcinatain zadard se
jura fata ca nu scie la sufletulti ei nimicti cu prihana. Cine sa
o creda? Burta o da de golit. Ea insa nu spunea minciuni, se
pomenise si Pa asa. D'apoi cand afla tats -seti ca fie -sa are sa
fie mums, fara sa fl push pirostriile pe capti se facu foal si pir-
jolil. Nu mai asculta nici rugaciuni nici nimicti. A. se desvino-
vati Inaintea lui nu era cu putinta. Porunci decl ca numai de
catil sa se adune sfatulti imporatiei in taina, ca sa otarasca pe-
depsa ce s'arti cuveni fie-cel pentru o asa nelegiuire, si ca sa se
gpele rusinea ce adusese ea perului ca'runtitil alu tatalui ad.
Sfatulii Imperatiei gasi cu cafe ca spre a se spala o asa gro-
zava neciste, fata cu merte sa se more. Unit ()keel ca sa se
arda de vie. Altii ca sa-i scota ochii si sa se gonesca in pustie-
tAp spre a fi mancata de flare selbatice. Altii era diceati ca sa
se lege o plated de gatti si di se dea pe Dunare.
Tocmai pe atunci, din pacate, eta ca si fecioruld veduvei tre-
cea pe acolo In treba lui. Cumii 116 vedura boerii, numal de catii
se invoira, si hotarirea fu gala, cam ce, adica, sa faca cu fata
imperatului.
Toil furs Intr'o glasuire Ca fata sa se dea perclarii. Ina ca
una ce este fata de irnperatti, si una ce trebue sa fi saver -
situ nelegiuirea cu untl omu, carele si acela trebue sa piara,
acelit omit sa fie flultt veduvei, de ore ce fata nu vrea sa spue
pe adeveratulti nelegiuitil, si pentru ca sfatulti impdratiei nu
'Ate ghicesca. Cum botarira, asa si facura.
Imperatula porunci, si numal de catil se adune unit bolo-
bocti -mare, puse de-In smoli; si bagandti inteensulti pe fata de
imperatii cu fiulu veduvei, porunci de 1nfunda boloboculti
bine, si 116 dete pe Dunare.
Pe cand Insa dogaril infundati bolobocul6, una din rebele
fetel de imperatil, mai milesa la inima se strecurd prin cala-
www.dacoromanica.ro 23
 354

balacii si le dete pe sub ascunsti o copae de mere, doll& azime

§i unii fedelegi cu apa. Norocil ca nu o vedu nimeni.
Se duse butoiulii pe Durare trel Bile §i trei noptg, lard a se
opri unde-va. Merindea din butoiii se ispravise. Biata fata i§g
plangea nevinovAtia cu nisce graiuri de-11 rupea baerile inimei,
era bietulii baiatu, si elu nevinovatii ca si dansa, o man-
gaia §i nu o lasa st-it piardA nadejdia de la Dumnedeil
Cand, ce s5. vedi Dumneta ? A. patra di, dis de dimineta, bo-
loboculii se lovesce de unit bu0eanci §i se sparge. Pasa-mi-te
boloboculii ajunsese la margine, adusil find de talazurile
Dunarii §i-111 ciocni de' bt*enulii pe care totii apa flu dase
la margine.
E*A deci la uscatii dosAditii de el, si darA multumita lug
.Dumnedeu ca le-a scapat dilele, §i-I facura sä mai vada o-
data lumina.
Apucard pe o poteca §i intrara inteunii bungetil de padure.
Aci o luara apoi pe o pirtie, §i merse, §i merse liana ce vedu
ca use deschide o poenita. In asta poenitA dete de nisce case
forte frumose, batatura carora era campulti cu florile. Tote
lucrurile in acesta casa erail cu §artii. Nimicii nu lip sea.
Tote catrafusele 1 l aveaii vetafuld loru §i nimicii nu era
nerostitii. Cand voiai ce-va, era destulii numai sa porun-
cesci si indata se facea. Aci era in adeveril: pune-te masA,
ridica-te masa.
TrecurA multi ani de la acesta intamplare. Imperatulil isi
uitase de lam sa. Fata de imperatil §i fiulu veduvei, se invoise-
rA §i se insotiserti.Nici unulii din amandoi, nu s'a caitu mai in
urma pentru acesta. Vedi ca elu in viata lug nu alunecase pana
atunci, era curatil cum flu facuse ma -sa : si pe fata impera-
tului o gAsise acasa. Copilulii cu care era insArcinata fata
cAnd o goni tats -seil, se nAscu, §i se *use unii bAiatil de
sa nu to induri de elu. Eara el petrecendit cu bine, isg ui-
tasera de necazurile cele trecute. Puterea lug Dumnedeii ii
ocrotea §i-I ferea de rele. Atka numai ca pe acolo nu se ve-
dea nici puiii de omit Parc'arii fi fostii is sfaritulii pa-
mintului.
www.dacoromanica.ro
 355

Intr'una din Bile, imperatulti tatalti fetei, plea la vinatore.

Elti se incumese a resbi mai in nauntru padurei de catil alts
data. Si din vinatti in vinatti, 61 se rataci. Orbocdi in susii,
ctutt in josti si peste poteca pe care sa iast la lumina nu
putea sa dea. Se luase de ganduri. Gaud, eca da in poenita
,cu casele. VecIu §i casele. Eiji se minuna cand veclu aa cast
&unrest' intr'o astii-felfr de salbatacime de padure. De voe
de nevoe, trebui sa se duct' acolo, caul ochii nu-1 dase in gent
de nu sciii catil
Mai intaiu isi trimise sluga carp nu se. despartise de den-
sulti nisi catil ai ccapara. Elti se intone si spuse imperatu-
lui ca este priimitti a &dui acolo cu dragt inimd. Intrandu
imperatulfr 1 l trimise sluga la bucttarie sa-1 friga doe po-
tarnicbi din cele ce vinase elf]. Dupe ce nezt potArnichile
in frigare §i le puse la foal, acolo le uita; cacl ce ve4u §i
audi ilu buimacise. Tote lucruOrele vorbeati in casa aceea.
pint §i Olele si vatraiulit
La vatra aceea ETA doe Ole puse la focti. Aceste Ole se
certati. Sluga imperatului aucli err urecbile sale cumil se
ciorovoiail aceste Ole.
Fa, buzato, da-te la o parte ca tu ai fertil destulfr.
Ba, da-te tu mai Ia o parte, scurto ce esti, ca aft fertil
vi matele din tine.
Si cascandii gura la densele, sluga uita §i poterniehe si totil.
Gaud se dqtepta si sluga imperatului, friptura sa f acuse scrumii.
Se bocea bietti ,si se tanguia de-1 plangeai de mild. Fata
imperatului lift linist; spuindu-1 et o sa roge pe imperatulfr
sa-lfr ierte pentru acesta grepla.
Apoi trimise si polti pe imperatulil in casa cea mare. Ad
standii la vorba, stapanulil easel rorunci sa se pre masa
Remase imperatulti stalpitit cand veclu masa viindti singura
talerile, lingurile si cele-l-alte tacamuri cu vatneil lord si
le arclail carql pre unde. Venirt bucatele §i mancart. Dupe
ce sfarira de mancatil §edeali la vorba, cand, in locti de a
se strange masa, vegjura ca lingurile incepu a salta pe mast.
Tatafulfr le suduia, dart ele nu .aseultati de cuvintuhl lui.
www.dacoromanica.ro
 356

imp6ratuld nu bags de semi, cdc'i vorbia Cu fluld gasdel,

unu copilandru desgbietatd, si sfatosti, de te trdgea inima
sä staff cu densuld de vorbd.
Atunci gasda, ca sä faca pace, clise
Nn se pote ca imperatuld s'a fi facutii o asemenea faptd.
Ca n'are la tine altuld sa fie, respunse vatafuld lin-
cr urilora. Trebue sä-lit cdutdmil.
Nu mai trdnedui, ii mai clise gasda. Aide tidied masa
si te card de aci.
Auclindd imperatuld cele ce vorbird, ceru s'a fie cantata
ca sa iasa din bdnuiald, cad elii nu se scia vinovatii.
Atunci tragendu-I incaltdmintea, ii caclu lingura pe care o
cdutail din cisma imperatului.
Pasdmi-te gasda se vorbise cu vatafuld lingurilord ca sa-1
joce renghiuld Asia.
Imperatuld se Wu ca sfecla de rose de riiinea ce pati 0
clise inalcindu-se de ciudd:
Arata-ti, Dornee, rninunea to I Nu sciti la sufletuld-mert
de nici unit luau. N'amii bagatit ed lingura in cisma..
Cumii nu scil dumneata, ;lice si gasda, despre lingurdp
asemenea nu scii nici ei pana in cliva de acli cu tine amii
facutd copilasulu dsta.
Atunci cunoscendu-se, se imbratipra si se ertara unuld_
pe altuld.
Fata de imperatd multumi apol imperatului ea i-a datit
Dumneclei in gandit de a pusd in bolobocil impreund cu
densa, pe junele cu care ea s'a insotitii mai pe urmd ; cad
elir s'a indrdgostitil de d6nsa, a iubit-o si a ingrijit-o ca pe
o sotie credinciosd.
Imperatulu nu scia cum s'o mai mangae, cunoscendu-I ne-
vinovalia. Lauda si pe squid el pentru buna sa purtare de
grije, si cu toll.' impreuna se intorsera la scaunulii impera-
tiei, dandti marire lui Dumnecled ca nevinovatia a qitii d'a-
supra ca untuld de lemnd.
Earl eii incalecaiii p'o Fa etc.
NOTA. Povestita de unit oboreand din Bucuresci, muncitord la
presa mecanicit de tipografid'
www.dacoromanica.ro
 XXXIII
CELE TREI RODIT AURITE
fostil °data ca nici °data, etc.
A fostii °data unfit imperatd, si avea unit feciord;
acesta seclendd la ferestra, vede o baba bdtrana care ve-
nea cu tivga sd ia apd de la fantdna. Ce-I veni lul, ia o piatra, si
aruncand'o catre fantOnd, nemeresce drepta in tivgd, si acesta se
sparge ; bah', care simtise de unde venise piatra, isI arunca
ochil la ferestra imperatului si vede pe fluid de imperatd fa-
cendil hazd ; atunci baba dise : Pima nu vei gdsi cele trel ro-
hi aurite, sd nu to Insori, dragulu mamii ; si se intOrse acasa
trista si fard tivgd si lard apd.
Fluid de impefatd, auclindd acestd blestomil, statu, si dupa
ce se gandi multu timpil la rodiile aurite, se aprinse dorinta
in eld de a le vedea si a le avea ; deci se duse la tats -sed
si-i clise : Tata, sd-mi fad trel rinduri de baine de ferd, caci
amd sa facd a caletorie mare. Si tots silinta ce puse impe-
-ratuld a opri pe fluiu sell de la acesta, fu in zadard.
Dana veclu si vOu ca nu -lit p6te opri, porunci si numai
de catil i se si facu hainele ; dupd ce le lua, fluid imperatului
incaleca si pled.
Unit and de dile trecuse de cand caletorea ; ajunsese prin
pustietAti nelocuite de Omeni; si tad ratacindd in susii si in
josd, cloud rinduri de 'mine se rupserd si le lepddase. Ne-
sciindd ce sd facd, hotdri a mai merge eitd-va, si data nu
va putea descoperi nimicil, sd se Intorca.
Abia mai facu capi-va pasi si eta ca zari o colibd. Se re-
pecli intr'acolo iute ca sageta si indata si ajunse. Gaud, o
mituse sibastra cum ild veclu, IT si clise
www.dacoromanica.ro
 358

Da bine, flecaule, cum ai ajunsii p'aicl pe unde nu se

vede pasere en aripiore, dar anca-mi-te omu cu picibre ?
Mama, dise fiulti de imperatii, cautil cele trel rodii au-
rite ; nu scil D-ta Incotro se potil afla
Nu sciii, dragulti mamii; aid n'amii audits papa acumil
de ass minune; &al pole soru-mea sa scie, care ,qede putinfi
mai departe de aid ; de al curajii sä mai mergi, pot! sa e
intrebi pe (Musa.
N'a0epta sa'-i dica de doue orl, si o tuli inteacolo repede
§i merse, si merse, tale lungs neumblata, pans ce dete de a
alta coliba, de unde asemenea eai o mature sihastra, si mai
betrana §i mai scoralcita, care §i ea 1! dise :
Cum ai ajunsii p'aici, omit cu pidere pe unde nu vine
nici paseri cu ariplore ?
Mama, dise Gulti imp6ratului, cautti cele trel rodii au-
rite, qi dorinta de a le avea m'a adusti p'aid ; nu scil D-ta
in cotro se ea?
La auclirea acestoril orbe betrana Incepu sa planga, apol:
/I respunse :
Amu avutti si eft unit feciorfi, care audise despre acele
blestemate rodii, §i care totil umblandit dupa ele, Inteuna
din dile se intorse schiopil §i In cele din urma isi rupse qi
capulu pentru ele ; data a§1 fi sciuta atunci, draguld mamei,
cum sa le gasesca tine -va fara primejdie, nu-mi perdeamil
eopilavuld.
Cum audi flecaulti nostru, incepu a se ruga sa-i spue cum
sä faca sa le is ; era b6trena ilu povetui cum sa umble §i
cum sa se porte qi data va isbuti, l'a juratti pe tineretele
lui ca sa se intOrca tofu pe acolo, ca sa-i arate qi ei acele
rodii, dupa care s'a prapaditti fiulti sea.
Dupa ce i-a fagaduitii ca se va IntOrce, i-a multumitti pen-
tru sfaturile cele bune ce a primitii de la (Musa, qi ca o na-
luca peri dinaintea ei, cand, dupa o caletorie Inca d'o septe-
mana =i mai bine, vedu unti balauril cu o buza in certi qi
cu alta In parnintil. Indata ce ajunse la densulti iT dise :
Build dioa,www.dacoromanica.ro
frate, §i trecu Inainte.
 359

Iar balaurulii 1I respunse :

Noroch bums, frate.
Ajunse apol la o Muting mucegaith si plink' de nomolu ; elu
se apnea indata de curati si primeni apa din lantana si-s1
cauth de drumh pink' dete :de nisce porti incuiate, pline de
prafil si de paeajeni ; curati acei paeajeni, scutura prafulii, dete
porta de parete si trecu inainte. In drumulu seu intalni o bru-
taresa care stergea unii cuptorii cu litele sale ; cum o vedu, ii
Bete buns diva, si tainduil o bucata din haina sa, ii dise :
Tine asta, leieuta, de sterge cuptorulil.
Eara ea, luand'o ii multumi.
La spatele cuptorulu!, fiulti imperatulul vedu o gradina ca
nal rain, in care se rataei cath-va limp!.
In cele de pe urrna vedu cele trel rodil cumh atarna de o
crack' in pornii ; isi faeu coraju, scose eutitasulti si tae era-
culita de care eraii atirnate, si o tuli d'a fuga inapol.
N'apuca sa fad dete pasi si tOta gradina incepu sa tipe
si sa theme in ajutorti pe brutaresa, portile, fantana si pe
balauril.
Ba aia-i vorba, respunse brutaresa, ca de cand suntit
urgisita a sta aci, nu s'a indurath nimeni sa vie a me scuti
de arsatura de tote Odle.
Ca alth gandh n'amii, respunse portile, ca de eanclii
suntemii f acute, n'a venith nimeni sa ne maI scuture, sa ne
deschida, de intelenisemil asa.
Ba sa me ertati, dice fintana, ca de candil sunth fd-
euta, mans de omh n'a venith se-mi curete apele, in cath
ajunsesemil a me imputi.
Ba ca chiar, respunse si Balaurulu, ca de child suntit
osindith a sta cu gura eascata si cc ochii stieliti la stele,
nimeni nu mi -a &LA macarii o bung dioa, si sa-mi dick' frafe.
Acestit omu ne-a scapath de urgia ce era pe no!, si ne vomit
cauta de treba.
Fiulu imperatului care Meuse tocmai cum ilu invetase be-
trana, se intorse pe la &Ansa si dupa ce-1 maI multumi pi-f
dete si ei eke ce-va, pled sa se int6rea la imperatia tataluI sta.
www.dacoromanica.ro
 360

Pe drumil, ce-I veui lui, veclendii ca nu mai pote rebda

scose cutitasulti si tae una din rodil, ca sa guste si sd se in-
credinteze de bunatatea lortl. Gaud, ce sa vecli? de odata ese
din rodie o fata, ca o cling de frumosa, si indata incepu a
striga cu unil glasu mangaiostl :
Apa, apa, ca morn.
intorse fiuhl imporatului ochii in tote partile sa \Tricia apa ;
darn giaba, apa nu era ; iara fata cdclu si muri ; p'aci, p'aci
era sa caela si du, darn se tinu.
Toth mergendil elil, nu putu sa tie pans sa nu guste dintr'o
rodie, si scose cutitasulii de tae Inca una ; de odata, ese si
dinteensa o fata ca o cling, si more ca si cea dintafil ; fiindil
ca n'avu apa sa-I dea.
Mahnitil de ciudati intamplare, mergea catre imp6ratia ta-
talui seri cu rodia care ii mai remasese, si se uita la (Musa ca
la unii ciresil coptil ; si merse pand ce ajunse la o campie fru-
mosa pe unde incepu a cunosce urme de Omeni. Aici ii mai
veni inima la loch, si se puse josil sa se odihnesca niteld.
Gandulii lui nu se lua de la rodil si de la fetele cele frumOse
ce murisera ; si tofu gandindu-se, se aprinse in elil dorinta de
a gusta din rodia, care o mai avea, in &AM ne mai putendu-se
tine, °tart sa o tae si pe acesta; dart' temendu-se sa nu i se
intample ca si cuceletalte, cauta o lantana, lua apa in caciuld,
si acolo la umbra unui copaciii mare, tale si rodia care ii mai
remasese ; candii, ce sa vecli ? unde esi o fata ca sorele de
frumosa, si cu peruhl de auril.
Apt! apa I striga ea.
Si elil ii dete de Mu si o stropi cu apa, si asa scapa fata
cu vial/
Fiubl imperatului ii da tarcolu, si se tail minuna de fru-
musetea si gingasia el. Apol o lua de mans si II Oise, sotie
sa-mi fil, si ea priimi.
Elfi nu voi sa o duct pe josil acasa la tats -seii, ca sa nu
.ostenesca, fiindir ca o vedea ca era asa putintica la trupil in
catil aru fi b6ut-o interim:1 paharil de aria, si asa de subli-
rica de par'ca era trasa prin inelii.
www.dacoromanica.ro
 361

Elit o povetui .sa. se urce in pomule de linga fantana. si ii

dise se-lit astepte acolo pand se va iutorce de la tatdle see cu
card imperatesti si cu cal:dreg, ca sa o ia; fiinde ca ele curio-
scuse locurile ca nu mai este asa departe.
Fata cea frumesa, cline copaciului sa se lase josil, si du se
ldsa, apol se puse in elft, si se ridica. Fiulii imperatului re-
mase cu gura cdscata uitdndu-se la ea .5i la minunea cum de
se ldsase 5i se ridicase copaciule, apoi rupend-o d'a fuga
sa to pazesci pirle-o, ca II sfiriia cAlcaile de lute ce se ducea.
Nu trecu multi de cand se duse flute de imperate, si o fata
de tiganii veni sa ia apa din fantand, dar cand veclu chipule
care stralucea in apa, creq.0 ca e all ei, si spargend urciorule
se intorse fuga la murna-sa
Nu me mai duce la apa, clise ea, o frumusete asa ca a
mea nu aduce apa.
Du-te la apd arapino, ce tote spul ast-fel de flecuri, II
4ise ma -sa, aratandu-I cocenule maturel.
Ea se duse, .5i iard se Morse, ca si intahl, fare isprava si
tote cu astil-felii de vorbe.
Md-sa intelese ca acolo nu e lucru curat si ii dete unit
ace vrajite sa -le tie in perii, si o invetd ce sd filed cu ele la
acu

intemplare de are dm. peste tine -va p'acolo, si o trimise era.

Tiganca, cumii ajunse la fautd.na, cdta in susil si veclu de
uncle venea in fanand acele chipii angerescii.
Sue-me si pe mine acolo, rogu-te, cjise tiganca, uitandu-se
galese care tuna frumusetilore.
Earl fata cu perulii de aura clise copaciului de se lasd, lea
pe tiganca ca sä-1 tie de uritil, si copaciulu se ridica la locii.
Stande ele la vorbti, tiganca se lingusi si ruga pe fate, ca
de voesce sä derma nitelit, sa pue capule in pola ei, si ea ii
va cauta in cape.
Fata se induplecd si se puse cu capule in pola tig'ancei, si
cand era sa o Pure somnule, 14;anca ii infipse acule otrAvite
in cape, era fata se tam o *Arica cu totule si cu totulii de-
aur, si incepu a sbura de colo pand colo, p'in crdcile
pomului.
www.dacoromanica.ro
 362

Atunci liganca dise :

Ah ! fata de Iele ce mi-al fosti, cumil mi-al scOpatil, ell so-
coteamii ca dormi, darA fie, to n'o sd'in1 scapi, ity via eft lie
de bacii.
Nu trecu multe dile si eca i fiulft de Imperatq cu este si
calareti si cu cars imporatesci veni ca s'o ridice ; era tiganca
cumil 1111 vedu II (Ilse :
Da, bine Imperate, m'ai lAsatii sa to ateptil atata, in
egg sorele mi -a arse fetisera si vAntulil mi-a bAtutil pe-
riprulii.
Imperatta cumi o vedu, remase la IndoialA si nu-1 venea
sa crecla ca ea este clina pe care o lAsase ela acolo.
Dail, dupO vorbele ce-I clise, pare ca arti ft creclutti, §i deci
se Induplica si o lud.
Nu sal cum, nu scia ce fehi, dna, par'ca-i spunea inima
ca n'o sä fie ea ; in sfaritil, data nu vedu pe alti tine -va
plea cu ea; si nu scia cum sa faca sa nu crecla tats -seti ca
spusese minciuni.
Gaud ajunse la curtea ImperatescA, le e0 imperatuli ina-
inte, si remase InmArmuritil cAnd veclu in loci de clina frumu-
selelorti, cu fata ca sorele si cu pe'rulfi de aura, pe o arapina
negra ca fundulii caldgrel. $i mAcaril ca ritda or' ilft lucre-
dinta ca sorele ii arsese fetisera ci yintulil f i batuse per4orulft
Imperatului totil nu-1 venea sa crecia. /nsA n'avu ce face ; de
bine, de red II puse intro parte a palatului ci to-tit amana.
cununiile.
D'a doua di chiar in gradina Imperatesca in tote diminetile,
venea o pAsaried si canta cu doril de-ti rupea inima ; apoi
striga cAtft II lua gura :
GrAdinaril ! Derme Imperatulti ?
Dorme, ii respundea gradinarult).
SA &mug somnii dulce si mai duke, de pe elpeteiti sa
s'aridice, adAoga pAserica. DarA cioroica de Imperatesa derme?
Dorme, II respundea.
SA dorms somnulti de urgie, de acum pant 'n vecie.
Si pe care pomil se punea de club., pe loci se gi usca.
www.dacoromanica.ro
 363

Gradinarulti spuse imperatului teta siretenia cu paserea

si cum sä usca pomii pe care se punea ea de data, imperatubl
se lua de ganduri.
Mai top pomii din gradina se uscara in cate-va dile ; mai
rernasese unulfi. Atunci imperatulil porunci sa se puns pe fie-
care craculita cite unii latu, si asa se facu ; era a doua di in
reversatii de dori, veni la imperatulfi cu paserea de aura care
dedese In lap. imperatulfi porunci de-I facu o colivie cu totulu
si cu totulit de aura, duse paserea in ea si, de dragulti ei,
tinea pe ferestra lui.
Tiganca curia audi de istoria cu paserea ii trecu unu feril
arsu prin inima. Se facu bolnava, mitui pe top' vracii earl.
spusera imperatului el pana nu va taia paserea de aura si sk
dea imperatesei sä manance din ea, nu se va insanatosi.
Plinil de scarba imperatulii, nu se putea invoi la asta ; dark
dupa rugaciunea fiului sell, o dete ; remase Ins& nemangaiatit
si din ce in ce ura mai multi pe tiganca.
Luara, deci, paserea si o taiara, o fersera si o duse im-
peratesei ; era ea, dupi ce se prefacu ca se insanatosesce, in-
cepu a se gati de cununie.
Din sangele paserelei, crescu la ferestra imperatului una
brae" inaltfi si frumosfi, si era o minune cum de fate° nepte
crescuse asa de mare si falnicil. imperatuld chema pe gra-
dinaril si-I porunci sa alba cea mai mare ingrijire de acelit
porna. Eara tiganca cum audi, n'avu odilina si-i puse gandk
req. Pricepuse, draceica, ca Inca nu scapase cu totulii si cu
totulti de primejdie.
Se film era bolnava, mitui era pe vraci, cari spusera fin-
peratului ca pana nu va taia bradulic sa-la ferba si cu apa
aceea sa-I faca bae, nu va trece imperatesel.
Imperatuld se supera pana la sufletil, vecienda ca logod-
nica fiului sea e piaza sea; flinch"' ca de dud a venitil ea,
n'a avutfi parte de nici una lucru ce i-a fostfi lui dragil.
Lasa sa tae si bradulu ca sk nu mai alba nicl unfi cu-
vinta a-lic mai supera tine -va cu ce-va, si se botart ca de

www.dacoromanica.ro
 361

aci innaInte sa nu mai faca pe voia nimenui, data aril mai

da peste ce-va care se -i placa.
Pe cand taia bradulii, la care -Lora lumen se ulta cu jindii,
o betrana cersetore se opri si ea sä privesca linga cea-lalta
lume, si cand vru sa piece, lua cu dansa o surcea ce cAcluse
de la o tandara a bradului si o duse acad. Baga insa de
sem& ca era unit acu infipta in surcea ; ea flu scose ; si flinchu
ca surceaoa era ore-cumil maricica si lata o facu capacil la
+51a care o avea si ea dupa sufletuhl el.
A doua cti pleca in prostAla ca tota-d'auna ; dard cand
se intOrse acasa, remase incremenita ve4endil coliba matu-
rata si deretecata de-fi era drags inima sa privesci.
Nu intelegea baba ce minune sa fie asta, adica tine sa
fi venita sa-I facA ei asta -fele de bine.
Cate-va clile urmA tau. asta-fela ; in sfarsitil hotari sa pan-
isiesca, (lora va da peste cela ce-i deretica si-i pune tote a-
lea la randuiala lora p'in coliba si asa si facu. inteo di
dupa ce pled, ea se ascunse, si ultandu-se pe furisil, pe
crapatura usil, veq.0 cum din capacula Olei sari o fata mai
alba de call neoa si cu perula de aura.
Cine esti, mama, clise ea, de imi fad astil-fell de bine ?
0 fata fara triste, clise ea: data me primesci sa seclu
la D-ta, multi' bine ti-oiii face si ea dumitale.
Se invoira si remase; ba inca baba se mandrea, ca asa
fata nici in casa imperatiloru nu se gasea, frumosa si vrednica.
Baba mergea merea in prostela, cum invetase ea ; dara
intr'o di ii clise fata sa-I cumpere din targa plmJa si ma-
tase rosie si verde; baba bleb"), din paralele ce adunase din
cersitil, ii cumpera.
Fata isi cusu tad istoria pe cloud sangulii ; Si dupa ce le
ispravi, clise babel sa se duca cu densele la imperatula, si
cand va fi pe tronu alaturea cu fiulit geil, sangulia cusuta
cu verde sa o puns pe genuchil imperatului ; era cea cusuta
cu rosu pe a fiului sea.
Baba asculta si se duse; dart ostasii n'o lasa sä intre. A-
tunci ea facu sgomotu, si imperatula porunci sa o lase a
www.dacoromanica.ro
 365

intra. Ea, cum infra, facu cum ii disese fata, si esi ca sa a-

stepte sd vada isprava.
Cum vedura sanguliile, imperatulu si flu-ski intelesera to-
tutu. Porunci sa theme pe logodnica imperatului si-i dise :
Pentru ca o sa te fad imperatesa, trebue sa te deprindt
a si judeca pe femei, sand judecatorii nu se domirescit la
cute unit lucru : Astacli ni s'a aratath cu plangere o femee,
care !,lice ca, avendu unit cocosit de soli'', cu mare cheltuiala
a alergatit prin teri de a cumperatit si o gaina, asijd.erea de
soiii; ca vecina el nu s'a multumitil ca i-a omoratit gaina,
dara i-a furatil si cocosulti si Pa datti la o Ong d'ale ei, si
asa cere dreptate. Ce did despre acesta ?
- pict; respunse hahnita, dupd ce se gandi putin, ca fe-
meea care a omoritfi gaina si a turatil cocosul, cu mOrte
sa se °more, si cocosuld sä se intorca stapanului impretina
cu gaina asanditei si cu male ce va fi facutil.
fine ai judecatti, respunse impdratulti : Eu suntit fe-
meea cu cocosulti, si tu esti care l'ai furatit ; gatesce-te la (3:-
sanda care tu insuTi ai gasit-o cu tale.
Tiganca incepu a plunge, a se ruga, a se jeli ; dara tote
full de geba. 0 dete pe mana ostasiloril care fara mils tires-
platird nelegiuirea ce facuse.
Dupd acesta se duserd cu totil la casa babel, si fiulti de
imperatti cu tats -seit Inainte, ridicara pe fata cu tots cinstew,
si dup.' ce o aduse la palatti, Indata 11 si cununara, si mare
veselie fu in tots 1146ratia trel dile d'a randulti, pentru C.
s'a gasitii vie si nevatamala fata cu perulii de aura, dupi
care atata a umbla.tit fiulti de imperatit; si top cu totuld o-
ropsea pe tiganca cand s'a auditit istoria nelegiuirilorti sale.
Incalecaiu p'o sea, etc.

NOTA. Comunicatu de sotia mea, Sebastica, sf auditu in copila-

ria et pe la 1858 de la o servitore Joila fata dinteunti sate din Ilfova.
Pubicata pentru intaia eara in Legende sat Basmele Romani/mi.
P. II, 1. I, la 1874.

www.dacoromanica.ro
 XXX1V

HOTU IMPERATt

fostil odata ca nici ()data ; etc.

° A. fostil odata unit imperata mare 0 puternicii. Abia
la vremea carunteteI dobandi si elf' unit copila. Bu-
curia lui fu nespusa cand se vedu si elf' tats, si tOta
imperatia lui fu vesela dim preuna cu densul: caci acestil im-
&rata era bunt'', drepta si tematora de Dumnedeti. Pentru
a testa elf' facu multi' bine poporului sea. i top inteunti
&Ida si intr'o glasuire dete marire. Domnului di s'a indurata
a le da lulu mostena all imperaliei.
Acesta imperatii pu.se de ganda ca pe fiula sAti sa-la dea
sä invete Vote meseriile si tea procopsela carturarilorti.
Fiulti Imperatului crescea intr'o luna cat altii inteunil anti.
Cand fu de opta anl, 'Area ca este de opta-spre-doce.
Daca vec,lu asa, tats -seil, imperatulti, ill dete la carte ; dupa
ce inveta filosofia 0 citirea pe stele, de la eel mai iscusiti das-
call, flu dete la cell mai mestera vracia de inveta si meste-
sugula lecurilora.
Veclenda tats -seti, imperatula, ca fiu-sea are tinere de minte
grozava, si is in capti u;orti cele ce i se arfita, se umplu de
multumire sufletesca, cici Dumnedeti 11 dase unii copilu toc-
mai dupa gandulu sea.
Invetanda elf' tots cartea, impAratula a inceputti a trimite
pe fiu-sAti din_ cetate in cetate sfi Inv* tote meseriile. Cum
audea ca in cutare cetate este cite veunii mestera mai di-
baciti, si a acea meserie nu se afla pe la dAnsula, indata flu
trimetea Si invete si acea meserie.
Astir -fela umbra fiula Imperatului din tern in pa, ca si una
www.dacoromanica.ro
 307

pribegu, pane ce inveta tote meseriile de pre paminta. Si in-

torcendu-se la palaturile tatalui sea, socotea ca acum s'a stir-
; are sa se stranga de pre drumuri.
De bucurie ca are unii flu aa de pro' opsitti ;i de iscusitA,
tatela seu facu o masa mare, unde chema pe toti imperatil
vecinii lui, ca sa le arate fiulu seu procopseta.
Insu;1 fiulu iniperatului porunci la bucatari ti le arata cum
sa face bucatele. Mesenil nu sciaii cum sa mai laude gustulil
acestorii bucate. Cand eta, ca vine ;i fluid imperatului la masa.
Se chefuira, deci, si scii, vorba aluia, vorba vorba aduce. In-
cepura imperatil a povesti despre judecatile si dreptatile ce
facuse fie-care In imperatia sa. Intre altele unulit spuse cal se
va cdi cats va trai elu, pentru ca a osindiiii pe unu omit dreptil
invinovatita fiinda ce ard fi furatd nisce lucruri; pe tend al-
tult a fostii hotuld, precumtl se dovedi mai in urma.
Cum atuji imperatula care dedese ospetulit, se interse catre
'lulu sell si clise:
Sciii ca, data unu imperatii voesce sä fie dreptii, ;i a-
deveratil stapanitort supu;ilorii se', trebue sa scie tote mese-
riile, ca sä cunosca prin insug ochii sel pasurile fie-caruia.
De aceea, fetuhl met, to -am data sa inveti tote me;te;ugurile.
Nu mi-a venita in gandd ca si hotia este unii me;te;ugii. A-
costa 41 remane sa mai inveti dupe care to vei face unil im-
peratil ca Solomomi imperatii ;i cum altulii nu va mai fl pe lume.
Ii ! tats, respunse flulil de imperatii carele se rosins si
se ro;ise ca o sfecla, cum de me osandesci astd-feld ca pe
unit vinovatii de codru.
Si sculandu-se de la masa, se duse, unde se duse elu, ;i se
intorse numai-de-cats, peste a;teptarea tutulorii, cu o sluga a
lui credinciesa, aducendii nisce scanduri, stinghii, drugi, od-
gone si pane. Cu aceste se apuca, ajutatu de sluga lui, de
cladi Lulu felt de foi;orii.
Gatindu-se foi;orula, se urea intr'ensulil si invartindii nisce
;urupurif ;i nisce vartejurI la nisce me;te;ugiri ce avea acestd
foi;orti, incepu a pluti in vintd ; si pe cand se tau urea, elu
1;1 lua clioa buns de la top ce-1 de lap, care remaseserd cu
www.dacoromanica.ro
 368

gurile caseate si cu ochil bleojditi la densulii. Mums -sa catti

p' aci era sa-i vie I'M de inima rea ; dard ki firm firea.
Dui a ce flu perdura din ochi, naesenii se sculara si se irn-
pratiara ca pull de potirniche, ne .mai voindil a adaoga mah-
nirea imperatului, care se vede de pe fats ca era prea mare.
Fiulu imperatului, dupd ce calotori cattl-va prin vesduhii,
prinse a se cobori. Ce sa vedi Dumneata ? Osanda flu duse a
sa lasa tocmai dinaintea unel cociobe de bordeiti saracaciosti.
Era sera. Batu la use. Cei din nauntru, o pereche de omen!
jigariti, in treba :
Gine e acolo ?
Omit bunti, le respunse fiula de imperatil. Deschideli
ca suntti unti caletorti.
Ii deschisera. and infra in bordeiti, elii 'Aga de sand cg
muerea aruncase ce-va sub path.
Dard ce vintri le aduce pe la noi ?
Suntil streinfi. Acura am sositu din alte imperatii. Ro-
gu-ve sa me gasduiti.
Bucurosti, cu ce vomit putea.
Forte ve multumscil, to mai dise elh. Nu ve va fi de
geba. Dar de ce ye stinghiriti din lucru ? Lucrati, nu Ye o-
prig pentru mine. Anati bagatti de serna ca face* ce-va cand
amti venitu !
Muerea vru sa indruge cate-va minciuni. Dara barbatulii II
lua vorba din gura si Elise :
spunemil dreptii. Dumneata esti ospetele nostru, ci
credit ca nu ne vei da pe mana stapanirei. Eu suntil hop.
Meseria acesta nu mai are cautare, de cand imperatulti a
push nisce slujba0 al draculul de strasnici si de aspri pentru
unil canoi. A bea ne mai tinemu dilele, cu Cale o gains sah
alts pasere ce putemii sä clordimil de pe id, de colo. Si
tocmai jumulea o gasca nevasta-mea cand ai venitu D-ta.
Tocmai ce cautam §i eu. Dumnecleil m'a adusti la voi.
Scetell gasca de sub path si face-ve-ti meOeugulii. De adi
in colo suntil alit vostru. Me bagu menial la D-ta s me in-
yeti acestil meOeFigii.
www.dacoromanica.ro
 369

Si pans jumuli si ggti Oscar fiulti imperatului esi afara, 41

stranse foisorulti, desfacendu-lii din tote incheeturile, si-lii puse
bine, unde sä nu dea nimeni peste densulti.
Se pusera deci, la masa si se chefuira ping ce cocosii ince-
purd a vesti ca vine alba in sate.
A doua di se intelesera el la cuvinte, si fiulti de imperate
remase sub ascultarea hotului, ca sä Inv* mestesugulti de
la densubl.
Totil mestesugule este, clise houle inteuna din dile, O.
ciordesci, fard sä te princja cine-va.
Sa buzundresci si pe. draculti, fard sd te vajd nici puiii
de ome sail de alts gadind;
Sa n'apuce sg cacla si tu sd gasesci ;
Ori ce ti s'o parea ca nu este puse bine de altule, tu sd ei
si sa pdstrecli;
Marghiolia, viclesugule, indrdsnela, istetimea, sotia si cu
tote nemule lore, sd fie uneltele tale.
EWA de imperatti asculta si bap la cape..
Pupa trecere de timpe, in care fiulti imperatului se indelet-
nicise la mestesugulii hope', veclendii ele ca lucrurile ii mergii
strung, clise;
Mestere, cand ai de gandil sa me scoll calla?
Cand mi-oi fura ipangeoa de pe mine.
Dupd ce mai trecu, merserd intro cli la vinate. Acolo in
padure, stande sa faca popase, se toldnira fie-care pe ce avea,
la umbra de copacie. si la r&ore, ca sa si aromeze ore-cum.
Hotule isi asternuse ipangeoa.
De °data hotulii audi miercaitule unui epure, ca si °and
ile apucase ogarule. Se scold, se uita prin prejmii, si nu ve-
de nimice. Squill see, fiule imperatului, adormise, si-i da nisce
sfordell de parea ca mars porcii. Se culcd erdsi.
Nu se4u multe, si tocmai &and era sa -le fure si pe ele som-
nule, audi dna °data acelasi miercaitti si cu totuld p'aprope.
Odata sari dreptil in susti.
Ce naiba, trebue sä fie ce-va. Me repechl sä vecie ce
dracovenie sd fie aceea.
www.dacoromanica.ro 24
 370

Si hindu unti crangulelil intr'o departare catii arunci cu

piatra, se duse intr'acolo, de uncle i se Orli lui a vine mier-
caitulil epureIuT.
Pe cand se ducea hotulii, fiulit imOratului se sada binipril,
si p41 pis ! ii ia ipangeoa frumuplit, o indoesce §i o ascunde
intr'o scorburA de copaciii, §i erg§1 se culca.
Acestea le facu elfi mai iute de call al gandi.
Hotulii, data velju ca nu este nimicii in crangil, dete tutu-
lora r6iloril si epure §i totii, si se intOrse sA se odihnesca.
Cand, ia ipangeoa de uncle nu e. Se MIA prin prejuril, §i nici
o frunclulitA macar nu se tniFa. Fiulil imperatului horcaia
de socoteai ca o sA deqtepte qi pe mortl.
Bietulit hop remase ca lovitil de trasnetil. Simi a anti
n'are tine sA-I fi jucatii renghiulil acesta, de catil uceniculii lui.
Se suci, se inverti, dete tarcole prejmeteloril; ipangeoa nu
e. In cele din urmg, dupa ce flu inecase necazulit, se duse
sa-el destepte uceniculii.
Acesta dormea mortil. flu sgudui, flit scuturA, ca de cand
incepuiil sA v povestescii, si abia, abia se detepta.
Somnorosil cumii era, §i totil frecandu-se la ochl incepu sa
se jeluiasca ca n'are parte sA clormA §i elu macar unit somnii,
§i ca din pricina asta o sA se dud de la unit asemenea stapinii,
care nu-i dA rAgazil cata aril aromi cine-va.
Hotulu veclu ca ucenicula lui are sg-lit intrecA, ci ;1ise:
Ia lass astil-felil de vorbe, ci dd-ml ipangeoa, ca acumil
qt1 calfd, al scApatil de ucenicie.
Cand at* fiulil imperatului de unele ca acestea, se duse
intermit suffetii de-i aduse ipangeoa, §i legara amandoi to-
wirkie pe bine si pe reit.
Incepuse a mica biniprit la meseria Torii, de cand se fA-
curA tovar4i. Vecli cA flulit imperatulul era mai agerti de mans,
mu ei mai indrastietil.
Intfuna din ;file feciorulil de imperatil se duse la venatil, ia
a§a caret In doru leli, fiindit ca n'avea alts trebA. Umblandii
elit prin padure, °data aude unit grobaitil de porcii p'aprOpe
de densubi ; cauta, §i mai iute de catil al gandi, In §i acolo,
www.dacoromanica.ro
 371

Ganda, ce sa-i vacla ochii ? Unti noistretti call tote clilele de mare
pravalise pe unit flecal tineru la fats, §i se silea a-0 descurca
coltii din arcula flecaului spre alt. sfa§ia.
Fiulu imperatului fsi scOse cutitulti de vInatore, §i cu unit
curajiii ne mai auclita se repede asupra mistretului, fi infige
cutitulti dreptu in ochia, i ilti da tumba peste capti, ii mai da
vr'o do5 lovituri bune in capil §i-lil lass morta acolo locului.
Facu ce facu si aduse nitica apa in caciula, stropi pe flecaula
care leinase, si flu mai inviora.
Acesta cand se detepta si veclu pe isbavitorulit sea, elise :
Cere-mi orti catit vei voi §i-ti voia da, pentru aceasta fa-
cere de bine.
Bani ail si tiganii, ii respunse fiula de imperatii, darn
cinste nu. Sa nu socotesci ca pentru bani amit fAcutil ce amii
facuta eft acuma pentru tine.
Se ri*Lna ore-cumit flAcaulit cu pricina ; dara mai princiendti
limbs, II spuse §iretenia, cum venise in vinatore cu mai multi
tovaro0', cum 'Arise mistretula §i se luase dupa densulti, §i
cum nu-la lovise bine. §i ela se napustise asupra lui §i-la
pravalise de era saga trimita pe lumea cea-l-alts.
Pass -mi-te si acesta era fill de imp5rata, si inca fluid im-
peratului locului aceluia.
Se imprietinira si se dusera la palaturile imperatesci. /mpe-
ratulit nu scia cum sa multumesca streinului ca i-a scapatu
copilula de la morte. Ii Clete voe ca sa vie in palata oru cand
va 'oi, Rind ca era nu priimi nici o alts resplatire.
Streinulti fill de imperata, de cate on merges pe la impe-
ratulii, de atatea on ela cerceta si baga de semi la tail ce
era pe acolo.
DuiJA cats -va vreme, ela clise odata tovaroplui sea :
Tovarov, mi s'a urita cu borf4ia, sa facema si not o
hotie, care sa se mai simta.
Ce vrei sä facemii ?
Eaca, sa mai mergemit §i pe la hasnaoa imperatesca,
ca dora n'o fi focii.

www.dacoromanica.ro
 372

Da ce staff D-ta de vorbesci, omule ? D'apoi acolo, aoleo I

ce de pAzitori mai suntil.
Nol sä mergemil pe unde nu suntii pazitori.
Se hotarira, si intr'o nopte si plecara. ET isi luarA si unel-
tele trebuinciose. Si fiinclti ca fiulti de imperatti scia tote me-
stesugurile, elu cunoscea si didaria. Se apuca si numai din
do6 casmale, scdse cate-va caramicli cabu pute.. omulu, sa in-
tre. Acesta pe de la ulitA pre uncle nu rhea nitneni. flu
infra, umplu do6 caciuli cu galbehi si esi. Apoi potrivi CA-
ramiclile la loco, ca sa nu. se curn5sca pe unde ail intratti.
Nu se Fite spune bucuria ce avura cand se veclura cu
atita cacaldti d' bani. Venird acas5 si dormira, ca si cand
usturoiii nu mancase si gurile nu le miroseati.
A. doa di mare valva se facu in orasil cand se alts ca s'a
spartil visteria imperatului. Toti se minunati si se cruceati
nedomirindu-se pe unde sa fi intratit talharii.
Nu mai putinta si imperatulti infra la chibzuiri, cum arti
face sa princld -pe acesti hop, cutezatori.
Fiulu inaperatului. cela ce Meuse bosmaoa, se duse ca totti-
d'auna pe la Imperatulti, se Mau si elu a se mill de atata
cutezare, si clise
Cell ce a fAcutil o asemenea hotie indrAsnetA, .nu se
pote sa nu mai vie macarti Inca °data.
Imperatulu locului puse totti felult1 de pasnici la visteria
luT,si astepta.
Hopi, dupa cate-va elile, cand se mai potoli valva, venirA
erAsi, fiindu ca se dedulcisera ca cialulti la Write, scose
caramichle, si fiulu impAratului clise toverosului sUi :
De randulti trecutti amu intratil eti ; acum infra tu. Asa
mi se pare ca cere dreptatea.
Tovarosulti it'avu ce dice, caci asa era, Intr.& deci in hasna,
si fiindii mai lacomil, luA cati galbeni putu elu duce si-i a-
duse tovarosului la gura. Acesta ii priimi. Cand sa iasa si elu
hit I in susti, hit I in josti, se situp a este prima in lap, si ca
nu pate esi. Multi imperatului n'avea timpti de perdutti, ce

www.dacoromanica.ro
 373

sa fad? Se apuca si elu de-i Lae capulu, flu lea cu dOnsulu

si p'aci ti-e arumulti.
Darn dud ajunse acasa? aoleo ! Uncle era Dumnedeil sa
vada bocetele si vaetele muerii, dud ii arata capulfi barba-
tulul ei ? Tipa de aocoteal ca o pune in tepa.
Fiulit Imperatului ii puse maim la aura si -! dise :
St ! ca ne-amit topita. Sa nu to auda tine -va ca nu e
bine de noi.
5i dupa ce ii spuse -Iota siretenia pricinii, o impaca spu-
indu -i ca-1 last' el toti banii ce au furatii, si II mai fagadui
ca-1 va aduce si trupulti barbatului, ca sa-hl ingrOpe ca d-
menil si cu tots renduiala.
Earn dad se facu dioa, slujiloril imperatesci gasira trupulti
fa'ra capfi. si-111 dusera la imperatulil.
Acesta se da de cesulti mortil si mai multe nu, cum de sa
nu prinda pe talbara viu nevatamatil.
Fiulu imperatului se duse si elu pe ]a palatii si audindfi
cele ce se planuiatii, se pregati si elti all tine fagaduiala ce
dace nevestei tovarasului sdii.
Sfatuindit eel doi-spre-dece boeri, socotira cu mintea lore
ca talharii trebue sa fie celfi putinu del, ca celfi viu este peste
pets sa nu vie a lua si trupulti mortului. Gasira, deci, cu tale
a pune trupuld edit fad capii in mijloculu pietei, pe s schela
cu trei trepte, si de juril Imprejuril slujitori imperatesci, cari
sa pazesca tots noptea.
Asa si facura.
Fiulti imperatului, hotulti, se duse si all de cumpera o mar -
toga de calti rapcigosu si bubosti, si slabti, de era numai pielea
si osula, mai cumpera o odoroga de drug si unit butoiu
de rachifi. 5i dupa ce incarca caruta, inhama la densa rabla
lui de mitt si o porni in spre local unde era pusti trupulti
mortului spre vedere.
P'aci prin prejuril era o ulita noroiosa. P'acolo avu pofta
elu a trece. Cand ce sa vedeti Dumnevostra, cinstiti boeri ?
Unde mi se nomoli otopina de calti, de nu mai putea nic
piciOrele sail le misce, necum sa mai tarasca si carutulfi cu

www.dacoromanica.ro
 374

butoiulii de racial. Hi in susii, hatil1 In josil; sA se misce

din locil calulu, ba.
Si unde mi-ti incepu a face o gala,gie, de credeai ca s'a a-
prinsu targulii.
Capetenia pazitorilord trimise pe unulti sa vec.la ce pacoste
a mai data peste nevoinulii Ala de oma, carele are de gandu
sA stole totil ornulil in gura lul.
Veclendu-lii pAzitorulii cum se nevoia ail scete calulu §i
cArula din noroiii, i se facu milA de elii.
Fiulu imperatului, cum fill veclu, ii clise :
Du-te, neiculita, de mai ado vr'o cati-va Omeni de-mi
ajutati sA est din acestil noroiu, §i ve volt cinsti ca pe nisce
Omeni de treba.
IndatA venirA mai multi pazitori, II luara §i gala, §i tele-
guta, §i butold si totu pe susil, de-b1 scesera din glodula unde
se nomolise.
Eli' nu scia cum sA le multumesca mai bine ; ig framanta
mainele de bucurie §i prinse a da cepa butoiului. Le dete de
bell QUA poftirA, §i duse §i celorii ce remasesera de paza pe
langa trupulii mortului cell fara capii.
Nu trecu multii si toti pazitorii furs copri4i de mill somnii
sore cu mortea. Unde Imi mai sforAia voinicii no.gri de pr.z-
nici, de pare ca era cine scie ce"mare turmA de rimatori
PasA-mi-te rachiulii din butoiti era cu afionA.
Muhl imperatului cum fi veclu lungiti si trantiti ca cine
scie ce blende, se apucA de -i desbraca de hainele tort §i II
imbraca in baine calugaresci. Apol luandt trupulii mortului
se duse in treba Jul.
and veclu femeea trupula, era incepu a se boci. Eli era
ii puse maim la gura si o opri de a face sgomotii, caci, de se
va afla, nu va fi bine de ei. Ea tacu dupA ce veclu cA nu e
gluma, si priimi si cea mai mare parte din suma furatA. In
chiar aceeni nepte, ei se puserA §i ingropara mortulti.
Cand se dqteptara pAzitorii, ri se vedura imbracati in haine
calugeresci, nu puteau crede celorii ce li arata. Se mai frecarA
la ochi, se mai uitara, si vOura cA ap. este. Cell ce se de-
www.dacoromanica.ro
 375

teptase mai intaiti, se duse la tovar4uld de langa densulti

si incependti a-111 inghioldi, ii ;Use :
Mos calugarW, mo§ calugarapI, ce cap: tu aci ?
Dara tu, calugare, ce co tiff ? II respunse.
Atunci top de odata incepurd a racni unulti la altuld :
Ce cauti aci, cilugare ? ardtandu-se cu degetulti.
Si se facu o tulburare §i o rescold intre den§ii de nu-I
putea da nimenl de cdpetiiii. El ! tocmal tarcjiii se desmeticird
§i se domirira, ca °multi cu rachiuld de asta n6pte, n'a fostil
lucru curate.
Dard and inii veclurd ea trupulti lipsesce ? atund, atund :
uncle imi incepurd o certd §i o Ulnae intre derqii de-11 venea
sa-fl ei campii. Se invinovateati ca dracil unit pe altii.
Ba ca tu esti de pricing.
Ba ca tu ne-al facutd sa bemil mink
Ba ca tu ne-al indemnatti sa ne ducemii sä-1 ajutimit.
Ba ca tu al fostti edit d'intiiii care aT Muhl.
Tote erall cum erati. Dark cum si and s'aii alugdritil. el ?
§i cum sa se infati§eze el la imperatulti.
N'avu incotro. Asa se duserd.
imperatulti se lug cu amandou6 mainele de barbs and
veclu a vine la densuld o ceta de cdlugari. Elti no scia, vecli,.
tine sunlit §i ce vred.
Cand afla ca suntii pasnicil lei, unde mi-111 umfla unu rise
d'alea cu lacrami, §i rise pans ce se stramba.
Pasnicil, bietu, deters in genuchi si-si cerurd ertare. El
spusera tots §iritenia.
IT ertd imperatubide vr'o osandd, chipuld ; dara infra la.
mai mare grije. Elti se temea ca no care cum-va acestd bort
atatti de iscusitil sa nu-i is qi domma. Nu mai theme sfatulti
imp6rAtiei, fiindd ca incepuse a-ld cam bacilli si pe densuld,
ci isi framAnta cugetulti, ca ce art face sa pue mina pe hotu
spre a-I face de petrecanie.
Hotari dal* cid cu mintea 1W, ca sa iscodesca si pe marl
si pe mid, sa ispitesca si prin boerime 5i prin prostime, ca

www.dacoromanica.ro
 376

dor', dere va ajunge sa pue mana pe unu ace talharii ye-

stilt, care i1u pusese pe asa ganduri negre.
Pentru acesta puse se se gatesca unu ospete infricoptu,
la care pofti numai boerime nose. La acestil ospetu fu poftitil,
fare der' si Fite, §i fiulil de imperatil edit streinii.
La clioa hotarata se adunare top espetil. Veseliile se In-
tinsera pane noptea tardiu. Caci, dupe ce se sculara de la
mask se pusere. pe jocu. i tragei la danturi, la hori, la
brauri, pane ce, cand se deteptara, ajunsera pe la cantatulii
cocoOlorti din inieclulil noptli.
Cand sa se sparga adunarea, imperatula veni la mijlocti
si Oise cu grain' cam poruncitord :
aBoeri, durrinevestra, noptea este inaintate, §i ca sa nu se
intample cu! -va vre -o metehna de la niscal -va duhuri necu-
rate, ori facetori-de-rele, ell amu gasitu cu tale in mintea
mea sa lamp aci pans la dioa. Camara este mare ; ye incape
pe toti. Maturi de aci este cemara flee! mele. Fiji fare grije
0 ye repausati de ostenelele dantului Yi saltariloril din asta
nopte. Domnulti sa privegheze asupra yestra a tutulorilo)
Asa clise imperatulit, si asa trebuea se se fug. Ce hir, ca
ink, pace ; visa imperatulii nu se putea desclice.
Val, de mine 1 tats; cum sa me culcu eft cu use des-
cuiata, aleturi cu cemara unde are sa derma atatea berbati
streini, clise fata, tatalui sett.
Nu numai atatu, fata inea, dare Inca sa flu cu lumina-
rea stinsa §i sa ai la indemana nitelu mucil de luminare. De
va veui tine -va la tine, to sa-lil mangai cu mana pe °brazil,
Tugandu-lii sa mai stea ; si mangaindu-lii sa-lii manjesci nitelu
cu mucii de luirnanare, si acesta, draga mea copila, cu .atatu
mai multii trebue se o faci, cu dbl. ea este pentru mantui-
rea lmperatiei.
Pasa-mi-te imperatulii umbla se princle pe hop, prin vicle-
nie. Asta fu chemarea boeriloril la ospert. CAci, isi clicea im-
peratule, de va fi dintre hoer! unit asemenea omu istetu, trebue
se fie 0 Indrasnetd. De nu va fi dintre hoer!, apol totil cu
tertipuri prin tagma prostimei se-lii saute.
www.dacoromanica.ro
 377

Hot Ararea imperatului se puse in lucrare intomai. Se cul-

call toti cu totulii si adormira. NurriaI pleopele fetel de im-
peratii nu putura da in gene, catu0 de &it".
Fiulil de imperatil celti hotu, nici elii iiu adormi macar
eau al da in cremene. Elu 1§I totil rasucea must* §i se
incumetea, ducese-va ortl ba? EarA thud fu cam pe dupa mie-
dulil noptil, sand si apele dormil se scula binisorii, se uita
tie la sop sei, carii toll dormea bumbeni, si l.is ! pis ! trecu
in samara letel de imperatii, o seruta si se intorse apoi sä
se culca §i elfi.
Fata imperatului isi facu dresurile cum o invetase tatalu
seil, imperatulti.
Hotel ?, pana a nu se culca, se duse la donita sä bea nitica
apa, cad it era sete. Ultandu-se in donita, elu vedil ca pe o-
brazubl lui din stanga suntti nisce pete negre. Yn camara
uude dormeati ospetii imperatului luminarea arse tots noptea.
E a§a mi ti-a fostil povestea ? dise elii incetisoru, staff
!

mei, dara, sa-pi aratti eil cu tine al a face.

Si cu inima tacainda, §i umblandil mai upru de call o
pisica sand pAndesce la §oreci, luA muc de luminare sj manji
pe toff ospetii sari dormeall, pe obraz, la fell cu manjitura
lui de pe fatA, apoi se culca §i el?.
Imperatulti se sculA mai de dirnineta de dal top. Si in
reversatil de 4iori vine prin camara unde dormeati ósi etri,
spre a se uita da densii, nu care-cum-va este vre-unulil din
el manjitti dupd cum 41 povatuise fats.
Gaud colo, ce sa -1 vacla ocbii ? Toff eraU manjiti. Speriatil,
se duse suflettl in camara unde dormea fie-sa ; §i cu
graiil neliniscitu dise fie-sei :
Bine, irate- drags, top to -ail. sarutatil ?
Ba nu, tats, unulti numai a venitil, pe care l'amti man-
jitu, dup5. cum miai poruncitil dumneata.
cunosci?
Ba nu, cad era intunerecii.
Imperatulil isi mu§ca buzele. Apoi porunci pAzitoriloril sa
nu lase pe nici unult1 din Ospeti care aril voi sä piece.
www.dacoromanica.ro
 378

Dupg ce se facu dioa bine, veni imperatuld eras! in mij-

loculii Ospetilorii si clise cu glaser mare :
Boeri dumnevostrA, hotuld care a tulburatil o tern prin
iscusinla, maiestria siistetimea lui, si care mi-a rapiter odihna
sufletului meir, se and in mijlocula Domniei-voqre, si ilel
roger sa se dea de fatä, pe faggduiala mea de imperatil cg
nti7i void face nimicii.
Tog boeril incepurA a-si scutura haTirele si a se lepada ca
de satana de o astir-Lela de napaste, clicendir :
Departe de nol o astir -felii de banuiala. Nol nu sciatna
la sufletuld nostru nicio fapta neomenosa sg fi saversitii, nici
cu sciiuta, nici cu nesciintA.
Acuma nu este vorba nici de ocarg, nici de pedepsd.
Totultit este sty se dea pe fatty, si me jurii pe viola Dumnecleit
si pe sterna mea de imperatii, ca nu numal nu-1 void face
nimicil reel, darn Inca IT void da pe fata mea dupg densulii.
Mundt esi in fag streinulii flu de imperatd si ,use :
Ed suntil.
Paru multi" bine imperatulul dud iIu veclu. Earn elf" 10
ceru. voe sa iasg afarg, si se jury pe cuvintulfi lul de truce
de voinic ca se va IntOrce inainte de namiecli.
1mperatulii creclu dete voe. Elii se intorse, cu mai
multi omenT insaxanall cu bucatelele foisorulul seer. Si acolo
de fag cu top, asecla fie-care lemnisoret la imbucatura lul si
cladi foisoruler din nod. ApoT,Aviinder inaintea imperatului, IT
sena mans, si ceru ca sofia lul, fata imperatului, sA se urce
cu densuld in foisord, ca de acolo sty marturisesca, tine este
si ce a fAcutil.
Imperatuld priimi.
Gum se suird in folsoril, fiutil imperatuTui prinse a intorce
virtejele; si, pe egad foisorulii incepu a se sui in slava, si a
pluti In aerir, el vise cu graid ltmurild
Sa scifi ca suntil Ur de imperatiz, ca mi-a foster date
sä-mi Writ nevasta, ceea ce si facuiri, si ca acum me clued la
imperAtia tatalui med.
Astir -fell vorbinder, foisoruler se urca merefi pang egad se
www.dacoromanica.ro
 379

perdu din ochil tutulord, ce remasera cu gurile caseate ut-

tand.u-§e la densulit
Earl data se cobori la palaturile tatalut sill 0-0 arata car-
tea de mesterd de hope, precum si nevasta ce-St aduce totA
prin furtipgil, se Inveseli tatalii seu, §i coborandu-se din
scaunil, Ynaltl pe fiulu sau, ilicendd :
eSciti acum ca are sa se (lima pomina de domnia fiulut
meil peste tern. &id ca popdrele au sa scie §i- ele acum ce
este dreptatea, cad a fl bun ii domnitord §i dreptil, trebue sa
soil totulUD.
DupA ce se inscauna, trimise solu la socruld sisu cu carte
prin care II spunea ca s'a urcatil In scaunulii Mane-set, §i
multA se bucura acelti imperatil de noroculd ce da-se peste
fie-sa.
Earl eu Yucalecaiu p'o sea §i v'o spuseid dumnevostra asa.
NOTA. ComunicatA in 1874 de und farmacistu militard bucu-
re§tend din garnisona de la Iasi, unde §eclu mai multi anY.

www.dacoromanica.ro
 XXXV
LUCEAFARUL DE pIOA SI LUCEAFARUL
DE NOAPTE

fostil °data ca nits o data ; etc.

A. fostil odata unit imperatil si o imperatesei ei nu
Meeati copii ; umblase pe la tot! vracii §i vrajitorii, pe
la tote babele si cititori de stele, si toti remasera de ruOne,
cael n'avtira ce le face. in cele din urma se pusera pe posturl,
pe rugaciuni §i milostenii ; candii, intr'o nopte, Dumnedett
vedendii rivna lor, se arata imperatesel in vise. §i dise :
Rugaciunea vOstra amii audit-o si ye! face un copilu
eumil nu se va mai afla re fafa remintului. Maine se se duca
Imperatule, barbatulti teti, cu undita la garla, §-i pescele ce
va prinde sa-Iii gatesei cu mana to §i sa-Iii mancap.
Nu se Meuse Inca bine dioa si imperatesa se duse la im-
peratulii 0-111 scull dicetidu-I :
/inperate! ,seola c'a sositti alba in satil.
Dar asta, respunse imperatulu, ce a! asra-cli sa me scoli
asa de nopte ; he cane cumii-va- vrajma.,ii au calcatti hota-
rele imperatiei mele ?
Din mila lu! Durnnedeil, de nisi unele ca astea n'amti
auditii; dard amti visatit eca ce.
Si -! spuse visulti.
imperatulu cum audi, sari din aternutti, se imbrace, lua
undita §i se duse la pirati garaindti. Arunca undita §i nu trecu
multa, =i vedu pluta unclip miFandu-se. Trase undita; cand.
ce sa -vedi ; unit pesce mares Cu totulti si en totulti de aura
Dora ca nu-I caclu leOn de bucurie. Dara-mi-te cand ilia vedu
imperatesa 't Ea fu si ma! oleoleo.
www.dacoromanica.ro
 381

Gati impergtesa singura cu maim el pescele si mancarg.

Ea indatg se simti insarcinata.
Rolla care ridicA masa. vedu pe taleruld imperatesei unit
osii de pesce, si o bgtu gandurile sa sugg acelil osii, ca sa
scie si ea gustulii bucateloril 011ie de imperatesd.
Cum supse osulit, se simti si ea insgrcinata.
Dupd nod iuni .ndscu imperAtesa, dioa, unit copilii frumosg,
frumosit, ca unit Angerasit Peste nOpte nascu si r6ba unit co-
pal, aidoma ca alit imperdtesei, in catil nu aveag, deosibire
unulit de altulit Cum era copiluld impergtesei era si alit
robel. Semenail, cum se dice, ca doe picaturi de apa.
Fiului de imperatii i s'ii data nume de Busuiocii, ergliuluI
de robit, Sinzinocii.
Crescendi impreung si facendu-se marl, i-a data la carte,
si invetaii intr'o di -ea-tit in.veta alp copil inteung :Anil. Gaud
se jucau el in grading, imperatesa se uita cu dragil la den-
sii de pe ferestrd.
Se facurg marl. El semanag atatil de multi' in catit nu
cunoscea nimeni care este fiu de imperatg si care de robil.
Boiulil lori era mandru, amendoi aveat pe vino'ncoce, vorba
lorit era vorbd cu lipiciii si amandoi erail voinia nevoe mare.
Intr'o di se botgrarg sa merga la vindtgre. Ymperatesa se
tote ciutea cum sa -si cunOscg pe fiulil sett fiindit ca si fetele
si imbracamintile fiindg la felg, de multe on nu putea sa
deosibesca pe unulit din altutit Se gandi sa feed* fiului sett unu
semnd. Ili' cherna, prefgcendu-se cg. II cautg in capil, II inodg
doe vile de peril, fa'rg sa scie elii. Apol plecarg la vinAtOre.
Alergara sburdatici prin campiile inverd,.ite, si se sbeg-uiail
ca mieluseii; culesera la floilicele; se udarg de roux, privira
fluturii cum saltail si sgreail, din flare in flare, cum albinele
culegeati cera si aduna mierea, si se destAtard forte multi'.
Apoi merserg la fdntand, beurg apa de se rdcorirg si priveail
cu nesatiii cum se lasg cerula in departare pe pgraentil, si
aril fi doritil sa merga ping la sfarsitulit pamentuluI sa *Id
cerula din apropiere, sag mar-aril ping' voril da de locurile
acelea unde pgmentual eSte ca piftia.
www.dacoromanica.ro
 382

Apol intrard in padure. Gaud vedura frumusefile paduri-

lora, rernasera cu gurile caseate. Vedl ca el nu mai vedusera
d'alde astea de cand ii fAcuse ma-sa. Gaud batea ventultit
si se misca frundele, asculta la fa siitula lortit si li se parea ca
imperatesa umbla -Wanda dupa sine rochia cea de mAtase ;
apol se asedara pe erba frageda la umbra unui copacia mare.
Aci se puse a cugeta si a sfatui cum sa incepa vinatorea.
El, nici una, nici alta, volau sa vineze totu lighioni selbatice,
Paserelele cari alergatit imprejurulu lora si se puneau pe
cracile copaciului, nici nu le bagel ei in soma, lora le era mils
sa-si pue mintea cu ele; darn le placea sä le asculte ciripinda.
Paserelele, p'arca bagasera si ele de soma una ca aceota, si
nu se sflaa, ha Inca cantaa de se spargeaa; era privighetorile
Irageati la giamparale numai din guse, ca sa fie mai dulce can -
tarea lore. *i asa, standa ei aci si statuindu-se, pe finla impe-
ratului ila alma o moliciune de nu putea sta in susa si isi lasa
capulti In pola lui Siminoca, rugandu-la sa.-1 caute nitela
in capa, ping va aromi elii.
Dupa ce II cauta, ce-i cauta, Siminocu se opri si dise :
Ce este asta din capulti tea, frate Busuioca ?
Ce sa fie? Sciu eu de ce me intrebi, Irate Siminoca
Eaca veda, respunse Siminocti, .ca doa vile de per in ca-
pula teu sunta innodate.
Cum se pate? dise Busuioca.
Acosta supers gait de multa pe Busuioca, in catu hotari
sa piece in lume.
Frate Siminoca, clise 13usuiocil, di me duca in lume
fiinda ca nu potti sa pricepu de ce mama mi-a inodata penal
dud mi-a cautatu in capu.
MCI, frate Busuioca, ii respunse Siminoca, vino-ti in fire
si nu mai face una ca asta. Caci dasa imperatesa innodata
perulu, nu credit sa o fi facuta cu vre-un gandu reit.
Busuloca insa a remasit nestramutata in hotararea sa, si
eand §i-a luatit remasa bunti, de la Siminoca, i-a distil :
Na, frate Siminocti, batista asta. Cand ye' vedea pe densa,
trei picAturi de sange, sa scii ca sunta. morta.
www.dacoromanica.ro
 383

Sa-ti ajute Dumnedeil, frate Busuiocil, sä nimeresci cu

bine ; dard &I, Inca °data te rogii, pentru dragostea mea sa
remaI, sa nu mai pribegesci p'in lume.
Peste p6te, respunse Busuiocil.
Apol se imbratisara si Busuiocil pled ; era Siminocil remase
de se uita galesu dupa densulil pins flu perdu din ochi.
Siminocii se Intorse acasa si povesti pkinailort tote cele
ce se intamplase.
Imperatesa nu mai putea de anima rea. t i frangea mai -
nele si plangea, de sa feresca Dumnedell. Dara n'avu
face capului, gi se maugaia Ore-cumil veclendil pe Siminoca.
Dupa catil-va timpti acesta scOse batista, se uita la &Asa
si vedu trei picaturi de sange. Atunci dise
I 1 a muritii fratiorubl meu. Me ducti se -lit cautu.
Si luandu-0' merinde, plea dupa dOnsulu sa-lt caute. Trecu
grin orate si sate, strabatu campiile si codrii, merse, merse,
papa ce ajunse la o casula. Acolo intalni pe o batrana si in-
treba de fratele seu. Batrana ii apuse ca se factise ginere alit
imperatulul din acea parte de locil.
Ajungendll la palaturile Imperatuldi aceluia cum ilil vedu
fie-sa, socoti ca e barbatu-seil, si alerga intru intampinarea
luI. Efu dise :
Eu suntil fratele barbatului teu ; amii audit"' ca a pe-
ritil din lume, si amu venitu sa aflu de capeteiult sea.
Eil nu credil urn ca asta, dise fiica de imperatil. Tu esti
barbatubl meu, si nu sciti de ce te prefaci aFt acum. Au dOra
credinta mea a fostil puss la cercare ai ea te-ama arnagitii ?
Nicl unele dip acestea nu este. Ci eu iti spuiil In cu-
getii curatii, nu suntil eu barbatutil tea.
Ea nu voia sa creda cu nisi unit chipil.
Atunci elu dise :
Dumnedeil sa-0 arate dreptatea. Pe tine nu va fi dreptil
din amendoi, sa-la crezteze sabia care sta in cuid.
Si indata sabia sari §i cresta pe fata la degetil, §i atunci
credu si ea. Apoi gesdui dupa cum se cnvenea pe Siminoca.
A doua di ehl afla ca Busuiocti se dusese fa vinatore si nu
www.dacoromanica.ro
 384

se mai intOrse. incaleca Ieci §i elu pe unit calti, lug ogari, §i

pleca dupa frate-seti, in partea locului pe uncle se dusese a-
cesta. Merse ce merse si ajunse in padure ; acolo se intalni cu
muma pAdurii.
Cum o vecju, se lug dupa (Musa, si &AI gong. Ea fugea, elu
dup. dOnsa, pans ce muma padurii veclendif ca n'are incotro,
se sui inteunu copaciti inaltu si acolo scapd.
Siminocti descaleca si elu, priponi calulu, facu foculti, scose
merindele §i incepu sa manance langa focft, aruncandti si o-
gariloru cate ce-va.
AoleoI cum mi-e de f 60*, clise Muma padurii, imi clan-
tanescii dintii.
Da-te josu, 11 respunse Siminocit, de te Incalclesce la focti-
- Mi-e frica de din!, dise ea.
Nu te teme ca nu-ti face nimicti.
Daca vei sa-mi fad bine, mai cjise ea, na o vita din
cosita si lega-ti cainii.
Elu pose vita de cosita pe focti.
Ut ! ce greil mirose, clise Mama pidurii, cosita ce ti-am
dat'o gi pe care to ai pus'o pe foca.
Al te cars de aid, ii respunse Siminocu, si nu mai spun&
la nimicuri. Eaca unulti din ogari a d atti cu coda Fin focii,
s'a parlitti nitelu si d'aia mirOse greti. Daca ti-e high, da-te
josti si vin-o de te Incalci.esce ; data nu, taca-ti fleOnca 0 me-
lass in pace, nu me tutu supera.
Atunci ea crecju, se Bete josu, si alaturandu-se de focit Oise :.
Mi-e forne.
Ce sa-ti daft sä mananci ? Eaca is ce-ti place din ceea,
ce am din nainte.
Eu void sa te manancil pe tine, c,lise Muma padurii, ga--
tesce-te I
Ba te voiti manta eu pe tine, respunse Siminocti.
Si asmuti cainil la dansa ca sa o sfi0e.
Stai, clise Munn padurii, opresce cainil sa nu me sfi0e
ca p-oiii da pe frate-tau, cu calii si cu ogari, cu tutu.
Siminocti opri' cainii; atunci muma padurii icni de vr'o tree
www.dacoromanica.ro
 385

on si dete afard dintr'ensa pe Busuiocii, calulti si ogaril ; era

Siminoca isi asmuti ogaril si o facura mici farami. Desteptan-
du-se Busuiocil, se mire cum de vede pe Siminocti aci si-I dise
Bine al venitil sanatosii, frate, dart multu amd dormitd.
Puteal to sa dormi multu si bine, data nu eramii et.
Apol ii spuse Leta siretenia de la despartirea lorfi pina acum.
Busuiocti banuindil pe Siminocti ca s'o fi indragostitil cu fe-
meea lui, nu voi sd-la creda tend acesta ii mdrturisi adeve-
ruld, spuindu-i ca nici prin gandu nu i-a trecutil una ca asta
vre-odata. Elu se facu derzd, incependti a-5 teme nevasta.
Si asa puindu-i gandu reit, se invoi cu Siminocii ca sä se
lege la ochi, si ei pe caii lord, apoi sd incalice, sd le dea
drumulti, si unde i-o scete sa-I scota.
Asa facurd. Gaud Busuiocu audindil unti gemetil, opri calulti,
se deslega la ochi, se uila si Siminocu nicairi. Past -mi-te elu
caduse inteo lantana si inecandu-se, n'a m'ai stilt d'acolo.
Busuiocu se interse acasa, isi ispiti nevasta, si ea spuse
ca si Siminocd. Apoi ca sd se incredinteze si mai bine de
adeverd, dise si eiu sabiei sä sail din cuid si sä cresteze pe
cell Ninovatii. Sabia sari si-lti crests pe densulit la degetulil
celci mare.
Se tangui elu, se jeli, plane cu amarii ca perduse pe Si -
minced ; se tai ca se prea iutise ; darn tote fu in desertd, ca
n'avu ce-L mai face. Atunci, plin de obida, si de durere, nici
eld nu mai voi a trdi fail de frate-sad, cilegandu-se erase la
ochi, precum si pe call, incaleca si-i dete drumulti in pa-
durea in care perise fratele sed. Alerga calulu ce alerga, 5,
baldabacti I dete in fantaaa in care caduse si Siminoct, si
acolo isi sfarsi dilele si Bipuiocti, si de atuncea a rdsaritil lu-
ceferulu de dioa, fiulti imporatului, Busuiocii si luceferulti de
nopte, fluld. rebel, Siminoca.
Ears eu incalecaid p'o sea, etc.
NOTA. Povestitd la 4871 de Leoni Ia Tantise3cu din Bueureci,
sed6tora in maul. Dudescului. Publicatti pentru intaia Ora in Le -
gentle sad Basmele Romanilorti, P. II, la 1876.

www.dacoromanica.ro 25
 XXXVI

BAIATULU GELD BUBOS SI GI IGOR TULe

A 47-*
fost °data ca nici o data ; etc.
A. fostil °data urnl. Mat. Elu, de la nascerea lul, se
pomenise bubostl. Ce na facutil elu ca sa se curete
de babe ? Dar in _deertii. Matti la jocil si fetele la horn
ilfi buiduia si fugeair de densulit ca de o lepra.
n'avea_ in cotro, si elii, Meta, inghitea a-
marula §i rabda. Nici tu jocii, nici tu veselie, nici tu des-
mierdare. Se nits on jindt la cei-l-alti baeti §i Medi, cum
unit se incurau jucandu-se, cum altii se sbeguiaii cu fetele,
§i ramnea la den§il.
In tote elilele se ducea elu la wit purr de aducea apa
pentru ma. Drumulit insa ii era- pe la curtea imperatesca.
Intr'o di dud same apti, veclu in ciutura unit gbigortii. Bu-
curia lui, ca o sä aibd in clioa aceea leguma mai deosebita.
Can& ce sa vecti D-ta ? pescele incepu ca-i vorbesca :
Flecaule, arunca-me era in pup, si nu-ti face pecatil
cu mine, Ca multu bine prinde si eil veodata.
Matulu se minuna de asta ; cum de sa vorbesca unit pesce.
Simti elii ca trebue sä fie aci la rnijlocil ce-va nasdravanil,
si-i dete deumulu in pup.
Fata imp6ratului nu voia cu nici unu chipu sa se marite.
Ce nu facu bietu tats -seit, ce nu drese, ca sl-si dea fata la
casa el, darn ca s'o induplece, ba. Ef nu-I da inima sail lege
capula cu nici unulit din petitorii ce veneati sa o -cera', de
§i trei emu imperati si fit de Imperati.
Baiatulu edit hubosil insa de sate on trecea cu cola la apa
www.dacoromanica.ro
 387

0 ea era la fereastra, vedea ca 11 tail ride. Eli' nici ca se gin-

dea cA pentru densuld se punea la ferestra, §i ea flu pindea
pina ce trecea ; ci socotea ca aLa este de felulil el cu zim-
betulti pe buze. Pasa-mi-te fata imperatului, orI ca cunoscuse ca
elil o sä fie unit om frumosil, orI cA o tragea ata ca spre ursitul ei.
AdI asa, maine asa, pina ce intr'o di, Ai chema de vorbi
cu elu. Sä se prApadesca baiatuld de ru0ne cand vedu cA pe
densulil nu chema! se facu rose ca sfecla, se zapaci pina in-
teatata de nu sciu de o cam data sa died nici doa babe le-
alnate. Atitil de multi' se fisticise ell.
Apol tiindu-0 firea, §i luandu-0 inima In ding, dete nisce
respunsuri de merse fete! tecmai la inima.
Vedi ca si vorba luI ca si a fete!, era vorba cu lipiciu, dra-
gulf]. neichil ; fete! II tacaia inima nu-i tacaia, darn lul sciu
ca-i tacaia de sta sa-I iasa afara din peptil. Si dinteacela minutu
nu sciu ce facea alit, nu sciu ce dregea, cA se pomenea, farA
voia lui, trecendu pe la. curtea imperatesca, is asa, numai ca
sa treed.
EVE f I ultase de pesce. Acum 10 aduse aminte de densulii,
si ducendu-se la putil intro di se uita inauntru si dise :
Pesce, pesciprii, Ghigortule draga, mi-al disfi ca ai
sa-mi prindi bine odata, odata ; rogu-te scapa-me de bubele
astea unclose i impugte.
N'apucA sa sfir§esca vorba bine, si ce sä vedl Dumneata ?
odata ii cbidu bubele, si ramase curatu si luminatu, ca unit
puiii de bradii.
Cand l'a v6dutil fata de imperatil asa mandru si frumosu,
nu s'a ma! pututa opri, §i l'a sarutatu. Vedi ea inima it da
brand. care densula, si se bucura, nevoe mare, cA pusese
ochil pe ulna a§a bobocil de flOcaa.
Ea frumosa de pica, elfi frumosil ca unit bujora, vedu ca
sunta_ numal bun! de a se lua in casAtorie, si ducendu-se la
Impdratulti, tatalu seil, ii dise :
Tata, eu mi-amfi gasitu logodnicula. Nu sciu data tie
111 place or! ba ; dara mie imi slide inima dupa densula.
Cum se pate sa-mi faci to asta ru0ne, fata mea ? Unde
www.dacoromanica.ro
 388

al mai auditii to Ltd o lath* de imperate se ia de barbate .pe

unit fluera- vintu, golanit si lard nici unit cApeteiil ?
Tata, 'Ate sa fie skrace, pote sa fie golane, cum did' D-ta
du& este omil de omenie, destepte si apol mie irni place. Eft
amil sa traesce cu Wt. Pe elf]. Imi dice inima lag. Daca
nu vei voi sa me insotesci cu elu, sä cu hotarire ca pe
altule nu iaii, Qdata cu capuld.
Daca vedu tatale fete!, imperatule, eh' fie-sa pusese piclorulii
in prage si nu voia nici in ruptulii capului sa ia pe altulu
de bArbate, mi I-a luatft binisore pe amendoi, i-a bagate
inteo butie si 1-a date. pe garla.
El incepura a se boci si a plange de mi ti se rupea rArunchil.
Eli, biete, nevinovate, patea necazule dupd urma fete! !tripe-
ratuhtl, cAci chi nici nu-I batuse capule, ba nici ca visa ca o
sa ia de nevasta pe fata imperatului.
Vedende ins& ca cu bocela nu o scote la nici unii capetehi,
se rusina singurd de sine, cum de sa se arate elit, truce de
voinice, asa putin la inima dud se intampla de cAdu in nevoe;
si incepu a se gandi, ea ce aril face sa scape de primejdie.
CAnd, odata ii veni in gande. Ghigoqule.
II ctise, Ghigortule dragut, acum sa te vedil I M! -al
date dovedi de nasdravania ta. Scie ca pop multe. Scapa-me
de nevoia In care mil cadute.
A.bia g esi din gull vorba cea din urma, si, ce sa vedi dum-
neata ? dintr'o paOtesa de butie, uncle mi se facu unit palate,
de nici imperatule, tatale fete! nu avea asa palate bogatu
si impodobitii cit de tote frumusetile lumel. Mite numai, ca
butia ajunsese la mare, si aceste. palate acolo se inflintA.
Mai gandi odata baiatulft celd bubose. la Ghigortil si dor
ca palatule. sa se stramute inteo pAdure.
Dorinta lui se implini numai cattl te tergi la ochi.
Dar asa palate maestru, nici ca s'a mal veclute, mare. TOte
lucrusorele dintr'eusule era puse la randttiala loru si tote imi
vorbeae ca nisce nasdravane.
El acolo au facutu nunta. Fata la nunta aft fostil : fiarele

www.dacoromanica.ro
 389

paduriI, copacil cei mai*, floricelele cele frumose, paserile

vasduhuluI i stelele cer uldf Impreund cu santa Lund.
Traiau acolo el ca in sinule mime! lor. Unde se ancji la
danOI cella! ferita santuletule sd veep la danil neunire. Cad
diavetlule vrajbel nu cuteza sAli, vire coda intre el.
Si ass pretrecende ei, cdsdtoria lore u bine-cuventatd cu
unit copilase, ce se nascu implato§ate cu unit pepte de aure.
Muma-sa, fata imperatului, cum Ile veclu na, se sperie, si ii
si puse gande reit
Dail fin dii rodulil pantecelui see, ii fu mild sd-I fats de
petrecanie. Se duse deci de-le puse intr'unii pomii 'nalte si 110
napusti acolo.
Venindu ursitorele, ele ursi pe copilii ca va ajunge omit mare ;
cd, va ridica tulpina din care qise ma -sa, la mare marire; ca
hrana i-o va aduce o pasere; ca va intampina unit zabrace bunit
de la aY hranitorei sele, din care va scdpa cu fata curatd; apoi
ca va fi povatuite de o alts pasere. ,
Si in adevere, chiar de a doa-cli incepu a veni unit Vulture
in tote qilele, si a-I aduce de mancare.
In vremea acesta, imperatule, tatale fetei, plecase in vina-
tore cu o multime de curteni slujitorl §i vinatorl. Si vinezd
icl, vinezd colea, se departase de emenil seI, pe nebligate in
semd. Gum, cum, ele se ratdci, ramaind numai cu credincerule
see. E ce to fad to acum ? cad sera se apropie, si loct de re-
pause' nu este, si cod de gdsduitil nici pomenela.
Tote bljbiinde ei prin amurge, dete peste palaturile bdiatu-
lul celui bubosii. Cum ajunserd, descalecard, §i voinde sd lege
c apdstfule calulul de propteoa portii, acesta ii infruntd, Oi-
cendu-le :
De, me, neghiobilorii; da ce, aid leg* voi caiI? loculii
cailoril este la grajdu.
Imperatulii remase stilpite de mirare. Si apoi fi veni §i cu
rtii.ne cum ele, imperatii, sd fie mustratil de o proptea.
Si totii strangendil pumnii §i dintil de necasii, se pliirba de
colo pind colo pe din naintea porta, ca sd se mai recoresca
nitelii §i sa-T astAmpere necasulii.
www.dacoromanica.ro
 390

Bubosulti vedu de pe ferestra ce totil umbla pe dinaintea

portii nisce omen. lucru ce nu mai \recluse el6 de cand in-
trase in butie, cobori scara palatului, si veni la pOrta de pofti
pe aces.ti caletori inauntru si-I ospata ca pe nisce omeni de
omenie si retaciti.
Stapanii palatului cunoscurd pe Imperatuld, dare. eld nu-t
cunoscure pe densii ;vedf ca nici nu 1 trasnea lui prim capti ca
ei sa mai traiasce.
imperatul6 nici n'avea vreme sa se minuneze de ceea ce
vedu in acele palaturl. N'apuca se privesca cu bagare de seine
la lucrurile ce mergeati singure faceati slujba, si sta se
asculte la allele earl vorbead si se imbarbatau una pe alta la
lucru. Masa se puse in liniste si cu buns randuiala. Tote isi
aveau vatafulti lord : tacamurile mesel, trananaile de la buca-
tarie, asternuturile, miturile de case si de curte, grajdurile
curtea, tote erail cu randuelile lord.
Dupe. ce °spate ra un imparEd, a doa eli plecara vinatorii
cei ratacili. Gasindu o poteca care II scOse la luminisii, de
unde cunoscura drumul6, imperatul6 pleca la curtea lui cu ha-
Wire desavarsita a pune gonad earl se afle ale cul era palatu-
rile acelea din coprinsul6 imperdtiei sale, si despre care nimeni
nu'l povestise ninnic6. Elit avea de gand6 ca se_ poruncesca
mai apoi se i-ld aduca lui acolo.
Vulturuld urma a hrani copilasula lepadatti de ma-sa si
pusii in copaci6, carele crescea repede ca o flare, pane ce intr'o
di se tinu Vulturoica dupe densuld sa vada unde tote vine au.<
Cand privi ceea ce facea, isi sburli penele de pe densa si puse
gandti reit copilului. Et se ascuase si stete acolo 'dna ce pleca
Vulturule.
Cum se duse elu, Vulturoica veni la copil6 §i cu pliscul6 in -
cepu a ciocni in peptulti capilulul, ca se-I manance rarunchii.
Peptulti fiindil tare, pentru ca era, cum diseiii, de aura, nulti
putu sparse asa lesne. Copilulii, cum simli ciocniturile vultu-
rOicei, intinse manusitele, par'ca Fara fl invotatu cine-va, a-
puce pe Vulturoica de OW, si stranse, si stranse, pana ce o
sugruma si cadu josti morte.
www.dacoromanica.ro
 391

Atuncl si copilulu coborandu-se din copaciO, o apuca rasna

pe campu. to tale se intalni cu unii cocorii. Cum HO vedu, se
imprieteni cu elii Cocorulit daadii peste o asa bunttate si fru-
musete de copiiO, nu se mai indura a se deslipi de dansulii,
si traiao impreunt in cuibu1ii lui. Gasindd o carte pe uride co-
linda Codorulii, o aduse biiiatului, si acesta inveta si °item& si
st scrie.
Dupt ce se mai maxi biiiatulii, Cocorulii ilu inveta a face
o luntre, cu care se . plimba pe ap.a. Elf lua ornedi cu dansulit
in luntre, cu care se inveta la manatii. Mai tardiii elf ii si In-
trecu in mestesuguld de a maim luntrea si Ii plimba si pe 19n01.
Plimbandu-se elii asa pe apt, a zaritil palaturile tatalui sou.
A. cercetatil ce era aceea si a afiatil ca acolo traiesce o pereche
de omeni. Elo s'a duel st fact cunoscintt cu densii. Acolo,
din una, din alta, se dart in vorba si despre copil, si afla ca
elt este copilulO lord.
Dupt acesta parintil ilu rugart si remie cu densii. Elii nu
voi ; vedi ca ursita flu tra,gea in alta parte.
Se puse in luntre si esi la lurn.i. Aci data ajunse, (tete
peste palaturile imperatului, MAUI ma -sii.
Cum ilu vedu imperattilii, nu sciii ce, pair ca ii dicea st is in
nume de bine pe acesta june. Iar lui, fart sa scie de ce,
ii tactia inima de bucurie. Vedi ct, mare, sAngele apt nu se
face, si rubedenia la rubedenie trage ca aculia la magnetil.
Elf intl.% in slujbt la imperatulit Si isprAvile ce aduse-
imperatiei prin iscusinta lui, facu pe imperatu sa alba pe-
acestii tiara mai de aprope alii s61.1.
Flinch"' totii pe langt tmperatulo, si vedendil adesea pe fata
imperatului,caci dupt surghiunirea fetei celei marl, doban-
dise imperatulti alit fata, ilf batu gandurile st se intinda_
pint la densa si nu gresi : cad si ea pusese ochii pe densul.
late° di se incumese a-I face cu mustata; dart earn en sfiala ;.
ea se uita galesit la densulii. Adi asa, maine asa, pint ce
intr'o di mersera amendol inaintea imperatului, (Miura in
genuchi, marturisirt ca suntii indrAgiti, si se rugart de impt--
catch st-I casatoresct.
www.dacoromanica.ro
 392

Imperatulu carele scia de patarama celel d'intaiil fete, nu

se impotrivi nici o cirta de timpti, ci sciindil si pe Matti de-
teptil §i ageru la minte, puse de le facu unit puiti de nunta
de sal cA s'a dusti pomina.
Apoi- fiindti 0 betranti, se cobori din scaunulil impAratiei
0 Ii urcara pe den0I, earl domnira cu omenie cafe (Jae avura.
Si incAlecaiii p'o sea, etc.
NOTA. Comunicatil la 1877 de A. B.. nascutd in Bucuresci, elevu
in an. 11, din scola militarl de la Ia.fi.

www.dacoromanica.ro
 XXXV1II
FATA CU PIEZE RELE

fosta °data ca nici cdata, etc.

A fostii °data unit imperata. Elu avea doi-spre-clece
feclorI. Gaud se punea la masa, copiiI stair impreju-
ref cununa deplina. Ela era totil-d'auna cu voe bunk
find -ca vedea ca trebile ii merga strung.
imparata, vecinil lui, rivnea la traiula lui cela ticnitu. Ve;II
ca si ela era bung la inima, si nu aupera intru nimica pe
poporii, si nu asuprea pe veduva nici pe sirmana.
Adeca, de I nimeni nu scia ce verme ila rodea la inima si
pe densula. Ara fi dorita, boeri d-vostra, sa alba si 0 fats
barim, la atafia feclorI.
Si maI una, si mal alta, dete Dumneclea in cele din urma
de I se jmplini si acesta pofta a inimei ; nevasta luI, imp6-
rat4sa, remase grey si peste nog luni facu o fatk frumosa,
frumosa, de semana pe lume n'avea.
De and e se astepta acum imperatula ca sä fie pe deplina
fericita, as1 ! uncle? eca se adeveri si la densulit, ca la tots
lumea asta pacatosa, povestea cantecului:
In lume nascuta,
Nimeni n'a statutil
A fi fericita
Cu desaversita.
Incepu a-I tanji trebile imperatieL Incepu adeca a da in-
darata. Ba cutare imperata flu amerinta ca voesce sa se stole
cu resboia asupra lui, data nu o face cutare lucru ; ba, cutare
imperata cere cutare lucru ; ha, Supugii lui vor sä faca. ras-
www.dacoromanica.ro
 394

mirira ; ba, vitele de pe m*le lul a calcatii botarele altel

imperafii si suntii luate de pripasd; ba, ca mortea a dAtil in
ele, §i cAte neajunsuel tote se linead lantd, de ajumese bie-
tula imperatd in sapA de lemnil.
Se silea, bietuld Imperatd, cu top cel dol-spre-clece fii aT
se!, sA facA pace, sä fie Intre omenlbuna-invoire, sa opresca
relele ce -lit bantuia, dar geba, pagubele curgead g&rla.
In cele mai de pe urma chema unit cetitord de stele sA-I
spue ce e pricina de-1 mergii lucrurile anapoda, si nu Ole
sa dea inainte.
Daca veni filosofuld, it pus3 in stele, si ad)a Si ii ctise sa
-bap de soma in trel Bile d'a rinduld cum 11 dormil copiii.
Trecendd cele treI clue filosofuld veni din nod.
imperatuld ii spuse ca baetii dormeau care cu mainile d'a-
supra capulu!, care Intro parte, tare cu mainile pe pepttit, gi
care pe spate si cu maInile pe langA de4I ; iar feta dOrme pe
brand, or! starts& facuta ghemil, sat en mainile iutre genuchi
Acosta este piazareaoa a imperAtiei tale, respunse filosofuld ;
de nu o veT del:arta din casa, nu se va alege nicl prafuld
de D-ta §i de copiii dumitale.
Imperatulti bagase §i eld de sema ca se cam adevereatt cli-
sele filosefului, ca de cand, adecA, debandise feta, d'atuncl §i
elf) dA. Indaratil. Dail nu scia ce sA fad., cum sä scape de
prapAdd pe ,cel doI-spre-clece copii.
Bietului Imperatd,§i acesta Hera copilu. N'ar fi vrutu, veg.,
sa piara nicI unulii. In cele de pe urm5. se las& dupA po-
vata filosofilord. El clicead ca mai bine este sä piard unuId
§i sä scape cloi-spre- clece, de cafe tots sA ajunga ca vas de
eI §i risuld lumi!.
Se indoia Imperatuld, .se indoia imperatesa sA -Neal o asa
fapta , dara intetiti de tote relele ce-1 nApadea din tote patine,
se induplecara la sfaturile celord muT aprope de cl6n§ii, §i se
botarirA in cele din unna sä faca o jertfa de catu trei-
spre-clece.
Vorbi deci imperatuld cu credinciosuld sett cum s'a. fac.A.
SA 4ica adecA ca vrea sa merga la vinatil, sä is §i pe fats
www.dacoromanica.ro
 393

cu densulu, mai cu sema ca totii (.Iicea ea ca-1 place sa vacla

cum mergii omenii la vinatii, si sa o lase acolo in padure..
Acesta ins& fara sa scie ea.
I se rupea rArunchii imperatului de mahnire pentru repu-
nerea flicii sale, se mahni imperatesa pica in funduld sufle-
tului ei, cand ii apda merinde in co0i, sub care puse pri-
meneli, qi cate-va giuvaericale d'ale el.
Cand fu cart* gata, puse cosulu cu merinde, unit' urcloril
cu apa, 0 se urcarA §i ei, adeca fata qi cu credinceruld im-
peratului Pornira si ajuosera intr'o padure mare. in urma
loru acasa se bocea imperatulii, imperatesa §i fratil fetei,
de-ti venea sa-ti el lumea in capii.
Daca ajunsera in padure, stete caruta mai d'o parte la o-
poteca, luara cu dan0I cosulu si urciorulii, gi plecara prin
pAdure dupa vinatit. &Audit la unit colnicii, fata se dete sA
culega nisce floricele, sä$ faca unit manuchiii ; era credin-
terulii imp6ratului umbla rasna prin pidure dupa paserele,
9i, incetd, incetii se departs o bucata bung, ajunse la ca-
ruta, se pima intr'ensa si pe ici ti-e drumulit.
Cand baga de sema fata imperatului, credinceruill nu e.
Dada chiotu, striga, tips, darn nimeni nu-i respunse. Ce sa
faca ea? Earl data veciu ca da in desera, fata se urea inteund
copaciil, se eta intro parte, se uita intr'alta, nu care cum-v a
vede vr'o coliba ce-va. Nu e. Se mai intorse de se mai uita
si in alte pArti si clad, tocmg ce 1 intro departare licarindu
o lumina ca o steluta. Atunci se dete josii, §i cu cosulu tri-
te() mans, iar cu urciorulil de apA intr'alta, tire$ dui:4 (Musa,
merse dreptil la lumina ce ()Arise.
Aci d tea ajunse, dete peste v coliba, in care ardea unit o-
paitii in ciobil. 13atu la use qi-I deschise. Acolo qedea o be-
trana ceretore. Fata se rug-a sa o adapostesca si pe dense.
Saraca o priimi ; dara ii spuse ca n'are ce sA-I dea de mancare-
flind-ca tutu avutula el este o gala, tutu cAtelii si o pisick
Fata see-se din co0 si dete si betraneI.
A doa cli card se sculara, betrana incepu sA se vaete ca
i-a muritit gaina pe eighth Ea se plangea acum ca are ss
www.dacoromanica.ro
 396

mara de fame, de Ore-ce cu ousorula ce lua de la gaina pe

fie-care- di se brdnea ea.
Biata fata de 1mperatil II dete o giuvarieca d'ale el, ca sail
cumpere o alts gaina cu care sA se hranesca.
Baba, cam cu maraiala, cam de voe, cam de novoe priimi
clarula fete!, si tacu.
A doa nopte 11 muri catelusula. Atunci ea dise:
Fata mea, sa-ti el ale trel fuiOre si sä te dud din casa
mea, ea de cand aI venita tu, pagubele se tina lentil. Cate-
lulu asta nu l'asT fi data nu will pe ce, flind-ca ImI pazea
coliba, si-la arnii de atatea marl de ani.
Lasa mamusora, nu te supara, III (ha eu cu ce sa-II
cumperI altulu, ba Inca ,sa-ff ma! si ramae.
Si scose de-I mai dete o giuvaerica.
Atreia di gasira si pisica morta.
Sa te duel, fetico, din casa mea, dise baba, si indarata
sa nu te ma! Word. Te ved a fi fatd de Omen!, te \recta
ea a! scule, dard lipsa de asa bogatiI. MaI bine ea Cu sa-
racia mea si sa traescil in, fiend. De cand al venita tu, be-
lelele ml-ail taiatu inima. Duke, dragula mamel, si is 1m-
preund ell tine tutu ce a! adusa In casa mea si bur& si Tea.
Fata n'avu incotro, si catd BA piece din coliba babe!. mna-
inte Msa d'a pleca, se desbraca de hainele sale cele bune
Si ceru de h baba nisce sdrente d'ale ei. Baba, ea sa scape
de dense, cauta dupa perne, pe sub pata, pe culme,
dete nisce tale de puse pe densa, numaI sa se duca din casa eI.
Hainele ce le lass fate, baba le scose din casa si le dete in
celarulti ce avea langa coliba. er,
Si asa fata, imbracata cu haine de cersetOre, plea din casa
babel si incepu a orbacai grin bungetulit cela de padure, ea
der' d'o gasi vr'o poteca care sa o scold la lume.
Si totil mergenda asa, dete peste o stand de °I. Acolo nu
gasi pe nimen! ; edel stapanil erail trel tovarosI, earl se du-
ceati cate tree Cu oile. Aci data ajunse, fata imperatulta se
puse de matura coliba, rindui fi -care lueru la Toesorula lu!,
lacu focula si atarna calddrusa de manaaliga in cram°. Pand
www.dacoromanica.ro
 397

una. alta, mai spala vasele, precum Ri vedrele §i bardaele fn

care adunati clobanil laptele. A.poi se ascunse.
Venindil clobartiI Si vedendd tote astea, se mirara. Se uitara
incoce §i incoloj darA nu vedura pe nimeni. Atunci clisera
Cine ne-a facptil astii bine, de va fi baiatti, frate sa ne fie ;
era de va fi fata, sora sa ne fie.
Fata imperatului atund so areta. Ea se rugs sa o primesca a
locui eu densii cael era o mnorocita si P'avea uncle sa se ada-
postesca, nici sa-0 piece capuld.
Clobanii o primira §i ii spusera ce are sa faca. Sera cand
venira gasira erMi tote gata, si demancaricd §i hardaelel in
care facead branda, curate, ci tote bune la stand.
Lisa unuld din tovarmi se planse ea nu scie ce au oile de
tanjenescti de adi-dimineta; pass -nai-te dase bola in ele, capia-
sera on nu sciti ce li se intamplase.
A doua di se planse altulu ca a dad versatuld in oi, si
nu scie cate vonli scApa.
A treia di altulu veni cu nu sail ce bruma de oi. EIu spuse ca
voindti a trece peste o punte, pe node trecea in tote chicle cu
oile, de asta data nu scie cum isi facu nailed o de §i sari in
ritt ; dupa densa alta, dupa asta alta, pina ce se napustira oile
§i sarira mai tote in rid. Se sili bietulti cioband, sa le opresca,
dard, a01 pe draculd sa -lit opresci? sand iutra spaima in oi,
de giaba tota munca ; abia scapase vr'o sate -va oi, cu care
veni acasa.
Se luaserA de ganduri Meth* ciobani, cum de In cele trei dile
de cand venise fata aia is stana lord sa dea ei peste o ass pa-
guba. El vedura ca surata lord- trebue sa fie piaza rea, §i ca
a cadutd ca a pacoste peste densii. Atunci se vorbira ca sa a
gonesca de 1 dei*I, si II clisera :
Surata, cum ai venitu, sa to dud' de la not unde mila Dom-
nului to va povelui. Noi All to mai putemd sine. Tu ai intratit
in coliba 116AI-a cu saracia. Paguba ce anati incercatu in aceste
trei dile de cand mti to la noi, Idci in dece ani nu o vomit
ptitea pune la locd.
Fata n'avu ce dice. Vedu si ea ca ma este. Se sculd dara, si
www.dacoromanica.ro
 398

cerendu-si ertAciune de reuld ce le Meuse fara voia el, plea

intr'o dOrd, is asa peste campil unde o vord duce-o ocbil. Si
mergendti ea cu inima plina de °bides, si cu lacramile siroie,
466 intr'o departare mare niece palaturi. Lapse pasulti si se
Buse intr'acolo ca sa nu insereze pe drumii. Acolo sedea o
Arapoica. bogata.
Se rugs de slugile palatulul ca s'o priimesca. Arai) Oka care
o ve.juse de susd cAnd intra pe porta, porunci sa o aduca
inaintea ci. Gum o vedu, o cunoscu, 5i puse de o imbae fru-
mosii, o ImbracA cu nisce bailie curate si o lua pe langa dinsa.
i asa, intr'o di Arai) Oka o puse sA-1 caute in capti, cad,
clice-se ca arapil catil de curart sa fie, tad se gasescii condrMei
in capita lord ; pentru ca 1e e peruld imbAicitd, paslosd si des,
nevoe mare 1 Fata imperatului vNendit in capuld arapoicei,
ce nu mai veduse de cand o Meuse ma-sa, i se facu scarba
5i ii veni, sa scuipe.
Se uita in drepta, se uita in stAnga, si nu-i dete de °chi
de cats scumpeturi, pe care ii fu mita sa scuipe. Sa se duca
ce-va mai tncolo, nu putea ; cacti Arapoica adormise en capuld
in pOla el. Se aptica si ea de scuipA stn latele ArapOicel.
Arapoica, ca dracu, simti, si odata se scula. Ea se uita cu
mita la fats, 5i IT dise :
Sa nu te scid tine esti al vedea to ce aT pati din mane
mea. Dara asa, te ertd. SA te gatesci sa mergemil la unit
locd. Pi sa princla call la caruta.
Rana se gatira ele, caruta trase la scars. Se deters josu si se
puserA in camp. Arapoica spuse viclitiului unde sa merga. Pe
drurnu insa invata 5i pe fats ce sa faca acolo unde mergd,
Abia sfirsi de vorbitd Arapoica si ajunsera in curtea unul
palatil cu mil de mil de camari. Cum se darn josh' din camp
ArapOica merse 1a o camara unde era dol Omeni : unulti ti-
nerd 5i grasii, sedea intr'unix patii de aurti resturnatd si se ju-
ca cu 41°116 gheme de matase; albuld mosnegit, umbla de colo
papa colo 5i astamperd nu mai avea. Eta se cocosase de munca,
era trentarosii si stabil si pipernicitt de credeal a este alts aia,

www.dacoromanica.ro
 399

nu fling de omit. Pasa-mite, tinerulti era noroculit fete, era

lietranulti noroculti ArApOicei.
Cum vedu fata pe tinarti jucandu-se cu ghemele de matase,
.odata se repecji la dansulfi, dupa cumil o invelase Arapoica, ii
smulse ghemele din mink gi pe ice ti-e drumulu 1 Esi fuga, se
sui in chug, visitiulu dete bite cailorti si nu statura de catil
tocmai acask
Cela, greoirt §i mototolti cumil era Olt, Oita sA se stole, liana
sA esa afark pant sA se is dupa (Musa, remase cu buzele urn-
flate, ca n'o mai putu ajunge §i intorcendu-se caruta, lug Si
Fe Arapoica §i o duse §i pe densa acasa.
Tocmai atunci imOratulO locuhii aceluia se hotarise sA se
insOre, ca era holteitl. Logodnica ii ceruse sh-1 faca o haina
de o matasarie fOrte scumpA. Facu ce facu iraperatulti, gasi
o asemenea matasarie §i o §i dase la croitorti. Dar ce-i fad
necazului, ca matasaria nu ajungea, Ti mai trebuia unit petecti.
Puse imperatulti sa-I caute peteculii, tiara asemenea matasarie
nu se mai gasi in tots imperAtia.
El 1 cum ramane cu haina miresei Daca n'o face-o dupa
lartulti ei, logodnica nu o primesce ; data n'o gasi peteculti
se-i trebuia, ramane haina neispravitfi. Si acesta nu se putea
adicA sä ramaie nunta. dinteunit Neu de nimicil
Mal puse imperatulti Orneni de cercetara §i afla ca la Ara-
poica cutare sa gasesce unit petecil de matasarie aidoma ce-
le ea ce cauta imperatulti, §i tocmai atatil catil ii trebuia.
Pa sti-mi-te in ghemele luate de fats imperatului de la no-
roculti el celii !elle-ill se afla acelu petecu de matasarie.
Trimise imperatulii omeni sä-lit cumpere. ArApOica le spuse
ca peteculil !hi da celuia ce ii va da atiti galbeni can sA
iraga la cumpena catfl §i matasdria. Puse, deci, inteunil talerii
alit cumpenei peteculii de matasarie si indata bratulfl cum-
penei cu peteculti se lag jostl. Puse §i galbeni in celti-laltit
talerti, dara elu reinase susil. Alai puse, mai puse §i era mai
puse, dara cumpena nu se Ma in jos, pusera Omenii impe-
ratului toti banii ce avura is dan§ii, cumpena sta totti. susti.
A tunci se dusera de spusera imperatului. Se mirA imperatulii
www.dacoromanica.ro
 400

de intamplarea acesta. Trimise cat! -va sacI cu galbeni, dad

trimisiI se Int &sera si pusera ca diavolita de cumpena nu va
sa. se lase In josit de loci, de loci". Atuncl imperatulti, lua cu
dOnsuld and call-va sacI cu galbeni, si se duse singuru, ca sa
vada cu ochil lui add minune, nu-I venea sa cr6das
Ajungendft si intrandil in casa la ArapoIca, veclu pe fata
ImperatuluT, ceea pe care o gonise tatabl sett imperatulti ca
p'o piad rea, §i-I remase la inima. VecjI ca nu era urita ; avea
nurI, avea pe vino'ncOce, cum se dice, avea invOtatura, m6
rogil, data era fata de Imperatil ; dad fusese sea de norocil,
Vertu si imperatulti cump6na. Bratula cu lalerulti in care
erail pusl baniI sta sus 1 Puse unit sacii cu galbeni de care II
adusese, si ca sa se lase cumpana In jos, ba. Mal puge unull
ba and unulu, cump6na habarti n'avea-Puse top sui!, cum-
pena pare ea era prolipita acolo susa. Atunci ce -i veni im-
peratului se sui si elil d'asttpra banilord, cam cu necazii, si
odata bratulti cu talarulti in care era pusi bailiff so lad In josu
si statu dreptu la lithe, tocmai pe tocmai cu cela in care era.
peteculii de metase, veni adica la cumpena drepta.
Care va sa dica, peteculti asta de matase se pole cu n-
Ora numal cu mine, dim imperatulil, care infelesese elu noI-.
ma acestel cumpene, ca unit imperatu ce era acolo..
Cam asa, Imperate, respunse ArApoIca.
ApoI data este asa, mie mi-ar fi voia sa stricil logodna
cu nazurosa aia de fata cu care stint-it in vorba, cand ash sci
ca stapana matasariei a,tia m'ar vrea.
Cum socotesci d-ta ca n'ar vrea ea, raspunse eras! Ara-
poica, cand ll-ta ve41 bine ca, insug peteculti de matasarie
alit cul este elti, to vrea.
Si asa se facu vorba, si apol nunta nu dupa multa vreme,
cu mare veselie si drag,oste.
Dara-mi-te tatalii, mama si Crap' fete! cand aud.ira de una.
ca asta, ce bucurie ganditI ca n'avura ?
Se introlocara tort cu totubl si facura o nunta d'alea imp6-,
ratescile de se duse vestea de derma.
Si incalecaiii p'o sea, etc.
NOTA, Povestita de o actritti in virsta, romance din Bucuresei-
www.dacoromanica.ro
.
 TABLA DE MATERIE
pagirn
I. Tinerete fere b6trAnete si viatu tam de m6rte . . 1
II. 116na Simdiana 91
III. Brosca testosd cea ferrnecatd 33
IV. Aleodord imp6ratd 41
V. Porculd celu fermecatd 49
VI. Insiete margaritari 62
VII. Lupul celd ntisdravand si f6t-frumosd 72
VIII. Pras lea celd voinica si merele de aura 81
IX. Voiniculd celii cu cartea in maul ndscutd 95
X. °multi de piatrd 112
XI. Voiniculd celit fail de tatd 120
XII. George celd vitezd . 132
XIU. Fetil-frumosii cu peruld de aura 116
XIV. F6td-frumosd celit ratacitd 160
XV. Fata saraculuil cea isteta 174
XVI. Dina muntilor 183
XVII. F6t-frumos cu carita de sticld 189
XVIII. Balauruld cell cu s6pte capete 199
XIX. NumaI cu vitele se set 6e sdrdcia din case . 205
XX. pina clinelord 211
XXI. Greucenu 218
XXII. Cele 12 fete de imperatti si palatuld cell fermecatii 229
XXIII. Ciohdnasuld celu istetil sad turl6ele blendei . . 213
XXIV. Poveste terdnesca 253
XXV. CO trel fratiwww.dacoromanica.ro
imperatT 266
 2

paging
XXVI. Coto§manu NasdrAvanti 285
XXVII. Pas 6rea mitiastrA 295
XXVIII. GainAresa 306
XXIX. Tugulea fiul unchia§uluT si al matuseT 313
XXX. Copiii veduvuluT, §i epurele, vulpea, lupulfi, si ursulti. 333
XXXI. Fata mo§ulul cea cu minte 347
XXXII. Fata de imps ratti §i fiuld veduveT 352
XXX1II. Cele treT rodiT aurite 357
XXXIV. IIotu imperattl 366
XXXV. Luc0fAru 14 de 4ioa tfi, luceParulci de ,nopte . . 380
XXXVI.18Matulh 615 imbosd §i ghigorturil 386
XXXVII. Fata cu pieze rele 393

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro