PALATUL FERMECAT

sA11

CRUCEA SI SFOARA
LEGENDA POPULARA
DE

G. BARONZI

-:`,.

"-

-.4041.1311-'

C'<

BUCURESCI
T1POGRAFIA STATULUI, CURTEA ERBAN-VODA

1883
www.dacoromanica.ro

AUTOR...
VOL
N.?

g'

.659 .AUUL rAq,

PALATUL FERMECAT

Pe o vale verde din Carpati, intr'un loc singuratic i pustiu, uncle erba crescea 'Ana in brain
i braclii se inaltaii pana in nor', curgea ua apa

limpede care se versa dintr'ua stanca, al care'

verf era anteia trepta a scare' pe care se urca
cine-va in imperatia ventului turbat.
Acel verf s'a numit mai in urma Coiful lul
Traian, iar riul cu apa limpede se numea pe
atunci Riul Denanei preursite.
Locul pe care '1 descrim nu era cunoscut de
nimen, de i ua% diniOra, dincolo de stanca ce se

inalta ca un zid uria, se afla un palat maret i

mandru, locuit de un domn tenet. i frumos, care
se numea Domnul, din pori, i care domnise in
acel timpi strevechi peste tote tinuturile acelea
intinse cu multa omenia i cu multa ingrijire
pentru poporul sett Dar de la un timp palatul
set zacea ascuns in infundaturele tale nestrebatuts de omen', de ore -ce tote cane car' duceat
intr'acolo erati perdute i necunoscute in urma.
Precum. am 4is,nici un picior omenesc nu mai
www.dacoromanica.ro

trecuse de mult prin acele locuri, nici ua fiara sel-baticti nu 'i mai avea visuina prin acele paduri

de bra di si de stejari cari umbreau cOstele cele

ripOse ale muntilor dupa imprejur, nici ua pasare
nu 'i mai insemnase sborul pe d'asupra locului
uncle palatul parea adormit ca intr'un somn lark
desteptare, infasurat in velul uitarei, perdut intacerea singuratatei fail a da eel mai mic semn
de viata de un mar de time.
1Th pan za alba de ninsOre acoperea crestetul eel

malt al muntelui, la spatele caruia vietuia ua, diniora, o lume, acum perita pentru on -tine. Adesea, cate un calator, care audise vorbindu-se de
acel palat minunat, a cercat se ajunga Sala acolo,.
dar ua singurapotecuta care '1 ar fi putut duce la

titna sa, era de mult perduta si ea sub desimea

burienelor ce se imultisera peste densa; altii,
mai cutezatori, au resbit printre paduri, facen-du-'i ua caxare cu multa munca pang se esa
dincolo, dar parea ca un facut, de ore -ce 'i retaceail pasii inainte de a se urea pang in crescetul muntelui,inimen nu'i-a mai vedut intorcen
du-se inapoi.
Ce se fie ore ? se intrebail adesea null altii, nu.
cumva aci e locuinta ielelor, car' incurca potecele
spre a nu descoperi nimen ascundetOrea for ? nu

cumva acel palat se afla scufundat sub pament,.

sail ca n'a mai fost de cancl lumea, data cumva nu.
va fi zacend sub ninsOrea care se gramadesce In
fia-care erna pe densul si nici vara nu o mai topesce, i not in desert ne cercam so gasim ceea-ce nu se pOte gasi si se vedem ceea-ce nu se pOte.
vedea.
Nu se scia care era adeverul, si anii se strecuwww.dacoromanica.ro

mu, fara, ca nimen se fi putut descoperi inca

cea mai mica urma din palatul eel nevedut !

i-cu tote acestea, betranii notri vorbind

adesea despre el, spuneati in cuget curat ca nu

era ua minciuna, ci ca, el a fost ua diniOra mandria tare' despre frumusete i fala Domnului din
Dori care locuia intr'ensul. Ei sciau acesta din
betranii cari vedusera cu ochii lor, cari umblasera prin acele locuri i petrecusera adesea the
intregi 3n ele.
**

Intr'ua dimineta de tOmna, sOrele resarea intr'un noian de ceta, dar care se risipa din ce in
ce la apropierea razelor lui. TOte fecele curcuheu-

lui se vedeau jucand pe verfurile muntilor color

mai inalti. Aerul sufla recoros aducend nairOse de
pe mii de flori. Riul DOinnel preursite curgea limpede ca cristalul i rece ca ghiacia, i se perdea,

erpuind intro malurile lui Aline de verdeta i

de flori.

TJa fata tenera ca q.orile de yard, frumosa ca

ua serbatOre ling i senina, inainta cu pai inceti

.spre malul riulai aprOpe de pOlele stance): de

undo se reversa. Ea avea doi ochi
ca frunda
de salciii, doe buziOre rumeOre car! parea rupte

dintfua bucata de margen, un per balaior ca

paiul graului i un midlocel ce ar trece lesne prin
tOrta unui inel. De frumUsa ce era, nu to puteai
uita la densa fara a clipi din ochi, ca in facia sorelul, i
to puteai apropia de ea, fara a simti
-inima saltand in pept de bucuria i de placere.

Dar ce Solos de atata frumusete i de atata juwww.dacoromanica.ro

nete, daca era trista i plansa, sarmana copilaF

Ea se aecla, pe maiul riului, 'I rezema fruntea
pe mama ei cea alba i mica i incepu se planga._

De ce plangea ea Ore? nimen nu scia, dar ce se

scia era numai a ea venea acolo in tote 4ilele

ca se 'I svente lacremele la adierea ventulul din

munti, sail se le usuce la foculsOrelui care ardea
ca focul din inimiOra sa. Apoi 'I uda genele i
mainele in undele cele limpeli ale riului i facea
se resune vaile de suspinele i de gemetele el.
Atunci o auVi un unchia betran i garbovr
care trecea din intimplare pe acolo, i facenclu-i-se

min', de densa se opri in facia ei i o intreba, ce

avea se planga i se suspine aa de tare.
De ce voesci se afli ceea-ce me face se plang
i se suspin, bunule unchia? ciise copila tutorcendu-i ochii eel frumoi, ca doe stelute de smarald catre acela ce Meuse acesta intrebare. Nu
veVi d-ta cum se bucura, tOta natura de cum vine

primavara pana and tine tOmna cea frumosa?

Campiele i Muffle se imbraa, cu verdeta, florile se legana cu placere sub fiuturii eel impestritati i sub albinele cele aurite carI yin se le
sarute..pasarile ciripesc de veselia sburand ate
doe alaturi i spargend aertil cu cantarile for
amorOse, ensa 1 noptea cea amortita 1 tacuta,

o ve4I de multe on streluciud 1 ea de mil, de

stele cari schinteia pe fruntea ei; undele riurilor
murmurer intro malurile sele inflorite, ca cum ar
vrea se le spuia bucuria lor, tote frunljele copacilor tremura de placere and adierea unui ventulet de sera vine se le detepte cu optele for
cele dulci, numai inima mea etrista 1 pustia, de
ore-ce nimic nu o mica, nimic nu o face se salte
www.dacoromanica.ro

de cat dorul cel nevindecat care o framanta, de

cat amaraciunea care o invenineza de atatea

marl' de Mile.

i acest dor, si acesta amaraciune de uude

/I yin ore, copila mea ? o intreba unchiasul.
E trista istoria mea, bunul mein betran, si
apol ce folos as avea cand 'ti as spune-o ? Poti
se 'ml dal vre un ajutor ?
i pentru ce cre4I Ca n'as putea Ore ? am
trait destula viata ; am implinit suta de anir; ochil
mei au veclut multe si am trecut prin multe nevoi; nevoile invata minte pe omul care scie se se
folosesca de invetamintele for ; 'Ana, nu dal' cu
capul de prag, nu scii se to feresci de densul, si
aurul pana nu trece prin foc si prin ciocan nu se
face asa de frumos si stralucitor cum 11 sell. Des-

chide-0 dar inima la mine ca la un parinte, si

Rote voiu sci si eix se mingiiu durerea care II
sfasia sufletul asa de cumplit.
i unchiasul se aseqa pe trunchiul unul copac,
rezemandu-se cu spatele de densul si umbrinduse sub frunzele lui cele dese.
Asa cum me vecli, respunse fata stergendu2sI genele de cele dupe urma lacreme ce i be
udail, am fost si eii fiica unor parinti cu dare de

mana, si cu omenia. Sunt 3 ani de cand 'I am

perdut si de cand am remas singura pustia in
tOta lumea asta mare. N'am pe nimen langa
mine care se 'ml dea veua mingiere sail se me
isprijin intr'ensul. Lumea me gasesce ca sint frumOsa, dar ce se fac cu frumusetea cand n'am nici
ua avere ? Niel un tener nu m'a cerut cand a au-

ca sint saraca, si cu tote acestea simt ca as

putea se fac fericirea aceluia care ar voi se fie
Slit

www.dacoromanica.ro

sociul meu i m'ar iubi fara se caute ca n'am avers.

ca al trait mult i al apucat suta de an', el

bine, ea sint numai de noue-spre-4ece ani, 1 cu

tote acestea mi se pare ca am trait peste suta.

Viata unui nefericit pare tot-d'a-una mai lungs
de cat a celor earl traesc in indestularei in multamiri.

Omenii sunt mai reel i nesimtitori pentru

ceI ce le cer vre un ajutor, i cand fac vre un
bine, este pentru ca se vorbesca lumea de el, sail
cd, '1 fac acelora care n'ad nevoid, de denii, cad
el nu fac binele cu ua mana fara, ca, se scia cea-

alta mana, ci pentru ca se scie lumea intrega

ceea-ce au facut.
Dar se lasam pe Oineni in pace, fiind-cd, nimic
nu 'I pOte indrepta din ceea-ce sunt i din ceeace vor se fia, i se venim la ceea-ce me privesce
pe mine. Intr'ud, 4i, pOte se fia un an de atunci, pe

cand veneam in acest loc undo vial adosea se

plang facia cu Dumnecleii, cre4end ca 'ml va ve-

dea lacremele i se va indura de ele, m'a furat

somnul sub acel paltin undo stai D-ta. Pe cand
dormeam visai ud, femeid, tenera, cam Ocher la facia, dar placuta la chip, care veni drept la mine i
me intreba de nume ; en '1 respunsei cd, me chiama

Floriora.
De cat' ani eti ? me mai intreba ea.
De opt-spre-4ece.
In ce Ali to al nascut?
Intr'ua Santa Duminica.
Adu-'mi mana drepta se 'ti cant in palms.
'I intinsei mana i ea privi cu mirare in palma,

mea.

Adu -'mi i p'a stanga, 'ml rise ea apoi.

www.dacoromanica.ro

'I intinseii p'a stanga ; ea o tinu in mainile ei

i citi mai mult inteensa. Apoi se uita lung la

mine si in cele din urma 'ml clise asa:

Tu eti Mama preursita care vei domni

alaturi cu Domnul din Dori in aceste locuri, dar
vei mai suferi cate-va c ile pana a ajunge la marirea ce to mtepta ;
Cine e Domnul din Dori de care 'ml vorbesci ? o intrebal

Vecli tu aceti munti in valea caxora to

afli? El suet epte la numer. Cant& poteca ce se
ascunde de top. ochil, iar numai de al tel an se
-pote ascunde daca vei starui s'o descoperi. Cand
vet da poste ea urmeza pe densa calea tot inainte,
clan se caul cand va fi luna in crescere. Dute tot

inainte, i vei at* la spatele tau strigate de

Omen!, mugiri de flare selbatice, mania cerulul,

tu se nu to uiti inapoi nici se 'ti fia tema de ceva,

ci ye! merge mend'. pana cand vei trece peste

eel epte munti, earl de acs ti se par ca uu singur

munte. In valea celul de al septelea munte, vei

gasi un ora mare, i in mi4loall ormului an palat de marmura alba. In acel palat, care e fermecat, dorme de cati-va ani Domnul din Pori,
find vrajit de ua vrafitore rea. Date spre soreresare pana vei da de ua pescere care e plina de
licurici ce o lumineza cu focurile for ; acolo are!
gasi erba ferelor, ua buriana negra en seminte
meruntele ca terina, asemenea negre. Aduna semintele, i cand vei ajunge la portile palatulul,
-pure din acea seminta in incuietOrea for i 4i
asa Deschideti-ve, porti pe fier, ca vine donna
vostra!" Portile von trosui cu un sgomot spaimentator i apoi se vor deschide. Pe urml, tree!
www.dacoromanica.ro

10

curtea si opresce-te la usa de la sc,ara, fa tot asa

i di : ,Deschideti-ve usi de arama, ea vine dOmna.

vOstra!" Ele vor trosni asumenea si se vor deschide. De aci vei ajunge la capul scarei; urmeza

ca mai inainte si di: Deschideti-ve, usi de argint, ca vine donna vOstrii!" i ele se vor deschide ca cele d'anteiii. In urnia ye! ajunge in fundul sale!, unde vei da de alte usiinchise; tot asa
vei face si acolo si vei dice : Deschideti-ve usi
de aur ca vine donna vOstra!" Cand se vor deschide si acele usi, vei intra intr'ua incapere mare
care strelucesce de mii de petre scumpe ce le are
pe densa. Acolo vei vedea pe Domnul din Dori,
un teller frumos ca luceferul, care dOrme pe tro-

nul sea maret asa precum l'a vrajit vrajitorea

cea rea. Alaturi cu densul sunt mai multe haine

de domnita; cauta printre ele si vei gasi un port
care e eel mai frumos din tote, cad' are un sore

de diamant in pept, ua luna de margaritari in

spate si doi luceferi de aur pe urmeri.Imbracate cu acel port strelucit si dute se cauti florile
cele mai frumOsce pe cari le vei pune pe Domnul

din Dori, apoi ii vei saruta de trei ori pe frunte

si pe ochi, si el se va destepta indata. Cand va
deschide ochi! i te va vedea cat esti de frumOsa,
el te va lua de socia, fiind-ca esti ursita se fi a hi..
Daca vei face asa, vei ajunge Donna mare si vei
fi fericita."
picend asa ea peri de ua-data din ochii mel, si

ea me desteptai cu mintile duse si ca ua fermecata de ceea-ce am visat.

Pe cand Floriora vorbea ast-fel, ua tiganca

tene'ra esea dintr'un tuffs care era la spatele copile! ; ea se facea ca aduna cate-va buriEni de
www.dacoromanica.ro

11

leeuri pe earl le stringea intr'ua mica desagar

apoi smulse cate-va floricece de pe malul riulul,
le inira pe fruntea ei i se departa cantand ila,
doing din cele ce se canta la munte.
Pupa ce se perdu glasul eantaretei in departare, unchiaul 'i sprijini barbia pe amendoe.
mainele lui osOse ce le Linea d'asupra toiagului
sefi, i Vise ast-fel:

Am ascultat tot ce ai avut de Vis; acum se

'ti spuiti i en ce scia despre Domnul din Dori.
Pe cand traia Inca parintele acestuia, a vrut se
'1 insOre dupa ua fata a unui Doran din vecini care
'1 da multa avutia in bani i in raoii. Fiul odd

nu vrea s'o ia, flind-ca era urita foe i rea la su-

flet, dar tata-sen staruia din resputeri ca se 'I,

faca se se cunune cu fata cea inavutita, i tenerul
'1 respunse ea mai bine 'i ia lumea in cap de cat
se ia ua socia pe care nu putea s'o sufere, i nu
se mai intOrce acasa sate Vile are anul i cati ani

are pamentul. Cu tote astea betranul n'a tinut

soma de amenintarile fiului seu, ci '1 a facut cu
voia i fara voia se se cunune eu aceea ce '1-a
ales'o

el, dar tot ua data a pus se faa porti

de fer la curte, u1 de arama la scara de jos,.

tli de argint in capul searii i ui de our in

partea unde edea fiul seu cu miresa; apoi a

incuiat tote portile i tote uile i a luat cheile

la densul. Merse cum merse Limp de ua lung i
mai bine, eand eta ca betranul muri, i de chef
nu se mai scia ce s'au facut. Nimen 1111 cunoscea
locul unde le ascunsese reposatul, i tineril staa
incuiati, de le ducea de mancare pe ferestra in-

tr'uR co legat de ua sfOra. In casa mai nici;

ua vorba nu se audea intre junii socf. casa pawww.dacoromanica.ro

12

rea, pustia de atata tacere ce domnea intr'ensa.

Inteua qi, nevasta tenerului Domn ne mai

putend suferi asemenea viata, i la, inima in
dints i Elise astfel sociului ei!
En veil du nu putem tine casa impreuna ;

d-ta me uresci cu foc, i en de ce se mi inc;hid

viata cu un om care nu me iubesce i nu me pete

iubi nici ua data. Nu e mai bine so me 14 se

plec de aci i se me due de unde am venit, i
d-ta ye! gasi pe urma ukalta femea care se ti
placa si cu care ye! puts fi fericit?
Al judecat pre bine, respunse sociul el,
dar cum vei puts se. pleci de aci daca suntem
amendoi incuiatl ca intr'ua temnita ? Scil vre un
midloc pin care se deschidi uile i portile cele
incuiate? Daca soil, deschide-le i apoi du-te
cu Dumneleil, ca paine i sare nu mai putem

manta impreuna, fiindca Ca nu to am luat de

buna voia, ci pentru ca mi s'a pus sula in costa
ca se to feed.
Asta o sciu, dise densa, i de aceea nici
ell nu voiii se staruesc a prelungi ud, casatoria
care se vede ca a fost neputinciesa pentru nol;
dar acum e vorba se cautana midlocul de a ne

desparti, de ore -ce daca nu vom face nici ua

micare vom re.mane tot ma cite chile vom ave

de aci inainte.

i care 'ti e parerea! o intreba sociul el.

Parerea mea ar fi se me pui in coul cu

care ni se aduce de mancare, i, legat cu ua

sfera grosa, se i dal drumul in curte cu mine
din preuna. U5, data scapata de aci, void face
ce oil face ca se to scap i pe d-ta din acesta
imchiq-re i voiii scapa i ell.

www.dacoromanica.ro

13

i portile cum le vei deschide in urma ?

Ed void adormi pe toti Omenil din curte
cu vrajile ce sciu se le fac, i cand vor fi adormiti, '1 void cauta pe toti pene void gasi cheile
earl trebue se fia la vre unul din el date in pastrare ; atunci void deschide tote usile si portile
cele marl, si astfel vom scapa si unul i altul.
Asa se puse la Gale se se faca, si asa se si facu.

Chiar in noptea aceea dupe cantarea cocosilor

dinainte de reversatul dorilor, pe cand lumen
se afla eufundata in somnul eel mai dulce, Domnul din Dori lega cosul en ua funia de metase si
dupe ce intra socia lui intr'ensul, '1 dete drumul
in curte.

Dar de uncle scii tote aceste lucruri cum

s'ad petrecut ? intreba FloriOra pe unchiasul.
Le scid, respunse acesta, de Ore-ce eft eram

pe atunci gradinar la Domnul din Dori, si find

ca locuinta uncle sedeam eu era chiar in grading,
intr'un chiosc care era aprope de porta gradinei,

care porta se afla tocmai sub ferestrele cases

uncle edead tinerii soci, audit tote vorbele, lor,
si temendu-me se nu 'm amortesca si pe mine cu
vrajile ei, am stat tots nOptea fara se dorm.
Urmeza, zise copila.

Indracita femeia intra atunci in gradina,

si cauta la lumina lunel burienele de earl avea
nevoia pentru ferrnecele ei, apoi ei de acolo i
se duse din usa, in usa pe la toti Omenii curtii
care pe unde locuia, puse burienile sub nasul
fia-caruia si adormi pe toti. D'acolo se intorse
la palat, tocmal in midlocul curtii, facu un foe
mare, it descanta, arunca ua mana din acele burienl intr'ensul si ei indata un fum negru si
www.dacoromanica.ro

14

mare, care se inalta d'asupra focului i se respandi In tote partile, intrand chiar pe ferestrele
cele deschise ale palatului. Eu me departaI pene
in fundul gradinei, de frica se nu me ajunga fumul i pe mine, caci mirosul seu cel grew incepea
se ml taie resuflarea. Cand se risipi fumul se facu
i qioa : AtuncI prinsel pucina, inima la lumina
dile' i eii din grading cu cofele, ca se kali apa
din fOntana ce era in curte i se ml ud florile i

legumele. Cand se intru in curte, detel cu ochil

de densa; dar acum o gasii despoiata numal in
pele, cu perul despletit pe umeri, ocolind palatul
i. optind din buze cuvinte vrajitoresci pe care
u le putui audi.
Veiclendn-me, ea remase in roc, Ca cum ar fi
fost trasnita. Apoi venindull pucin cafe pucin
in fire, 1 lug hainele pe densa i viind spre mine
one intreba aka :

Cum de WI detept i in piciOre, pe cand

toti cei-alti sunt amortiti de fermecile co le am
facut ?

Val de mine! 4isei eu, dar pentru ce

ai amortit ?

Pentru ca se gasesc cheile i se descuid

portile cele incuiate de fostul teu stapan, response ea. Nu cumva le scii to uncle sunt ?
Cheile! optil eu vren.d se mi aduc aminte.
El, da, cheile ; daca mi vei spune unde le

pot gasi vol vede malt bine de la mine, de unde

nu, te vrajesc i te fac se imarmuresci da inpiciOrele lenga cofele tele.
0 fi i minunea asto ! judecai oil in

dar ce eram se fac i cum puteam se mi care juramentul cu care me legase reposatul stapanuwww.dacoromanica.ro

15

men ca,nd mi le a incredintat inie in pastrare,

4icendu-mi en limba de morte ca se nu le dad
nimenui inainte de a se implini un an dupe casatoria lui fid-sod !

Ed nu Kid de urma chielor, 4isei efi atunci, dar daca d-ta vrei so ei din curtile acestea, en to void ajuta cum se of fara se aibi nevoid, de nici ua cheia.

i cum vet face ca se es ? me intreba ea,

.eaci trebue neaparat se plec de aci, fiind-cd, am
primit scrisOre de a acasa printr'un porumbel ce
o avea legata de picior, i chit cd, parintii mei
stan se mord, ; void dar se me due se '1 mai ved ua
data pena a nu muri.
Am aid, scara care e indoita i mai inalta
de cat zidul curtii ; 4isei ei ; o vom pone poste
zid ca se fla na parte afara ; to vei urea pe par-

tea din intro i te vei cohort pe tea din a-

fara, i apol te vei duce undo t e dor de dus.

Adu scara daed e asa, i daca, me vet inso-

ci unde me due en, pentru ca se nu fill

sin-

gura, it voi da ua jumatate din averea mea. De

ua cam data tine aceti bani.
i mi umplu pumnil amendoi cu aur, tot gal
bent fereeati i noul de stralucead. Cu tote aces-

tea nu ml venea se las pe stapanu -mel, dar

me temeam si de pelea mea ; apol i daca remaneam, cum puteana se '1 desleg ea din fermecile
ce i se facusera? Si ce era se mai cant inteun
loc care arum era pustid, flind-ea to-La lumea se
afla imarmurita intr'ensul i nici ud, suflare de

om nu mai remanea. Fui dar silit a pleca din

preuna cu fugara. Cand ne departaram tale de
vre ua jumetate de poste, de palat, ea ml ciise asa:
www.dacoromanica.ro

13

Acum nici ca se ti mai treca prin minte

a to mai intorce inapoi, caci ind.ata ce vei adornil al doilea somn, amorteci i to ca cei-alti si
remai tot-d'a-una amortit

)1- Asta o sciam, nisei eu, si eta pentru ce-

am parasit acel loc fermecat.

i bine ai facut; esti inch in putere, cauta
se ti yelp de train si de multumirile ce vei fi avencl.

i mi umplu Inca ua data puuinii cu our :

apoi intilnincl un om cu ua trasurd cu patru cal,

se invoi cu densul se o duca in oran1 de uncle i
erail parintii, si se face nevNuta si ne auljita
pene in tioa de asta-qi, daca va mai fi traind pe
undeva.
4:

:i4 *

Unchiaul taeu dupe ce spuse tot ce scia despre trecutul Domnului din IQiori. Sorele era Inca
sus. Floriora intreba pe unchia clack putea se i
ajute ca s6 descopere poteca cea ascunsa care ducea la palatul fermecat.
Vino cu mine si elz 'ti void areta-o, Elise unchiaul ; i sculandu-se din locui e duse, urmat
de FloriOra, pene uncle a sciut ca era poteca. Ea
era ascunsa sub inultimea burienelor ce creseu--

sera pe densa i mergea alaturi cu riul sus pe

costa, de unde se abatea in drepta, si apoi se lasa

in vale si se intindea pene la portile palatului

fermecat.
Unchiaul departa burienele cu toiagul set"! i
puse pe FloriOra pe cale Ca se merga la tinta ei
dorita.
Inainte de a se desparti de densa, el '1 Elise ca
peste trei Mile are se via i el acolo, caci pote va
www.dacoromanica.ro

17

avea nevoid, de ajutorul seu, ca ud streina, ce era

i necunoscutd in acele locuri. Cand ajunse la riul Domnei:

Dar is stai, lise unchimul luan.d-i sema,

par' ca i ar fi adus aminte de ceva.
Ce este? intreba FloriOra.
Da bine, not ne ingrijiram de a cauta poteca, i uitaram de uncle trebuia s'o incepem mai
anteiti.

Al

dreptate, respunse fata, vrei s6 lid de

pescerea cea cu licurici de unde se luam erba
ferelor!
Apol da. Scil unde se afia ea?

Ba eu nici atat ; Kid numal Ca e spre soreresare, dupe cum am visat.

Aideti dar intr'acolo mai anteiti, dise un-

chimul gatindu -se de plecare.

Cunosci d-ta locul unde o vom pute gasi ?

Nu me intreba daca o cunosc; e vre un loc

in tera mea pe care se nu '1 fi batut cu pieierele

de ud suta de ani de cand trilese? Vino nu mai cu
mine i n'ai grije de nimic.
Floriora se duse cu unchiasul; amendol umblara tOta dioa acea pene inserat; nOptea o petrecura intend dumbrava de mestecani Cu Gracile
argintii Adoa-4i, pe la reversatul cliorilor se pu-

sera era pe drum i mersera, pret de ua

i.

A doa nOpte o petrecura

alta dumbrava,
i cand se lumina de q1.0 I urinara din no
drumul pOne sera i ramasera a trey nOpte intr'un dumbrava de mdeei uria1 cu pomele de
margean, A patra di ajunsera la pOlele pescerii
cu licuricii. Acolo era un lac mare de nu '1 putea

cineva trece pentru

ca se ajunga la pescere ;
www.dacoromanica.ro

Is

unchiaul scose cutitul de la braii cu care despuia, un copac gros de coja sa i Lieu ua luntre,
apol intre, in acea luntre cu Floriora din preuna,
1 prin ajutorul unel visle ce o facura dintr'un
pom de teiii trecura lacul pene la gura pescerel
ce se deschidee de asupra lor. Cand ajunsera la
gura pescerii, be eira inainte un stol de lilies
cari nu 'I lasan se intre in pescere. Unchiaul
scapi_ura foc din cremenea sa i aprinse esca cu
care apol facu an foc i aprinse mai multe burieni uscate, al caror fum departa pe liliecii de la
denii, find fumul gra,. i nes.uferit la miros. Apoi
intrara in pescere. Mii de licurici se vedeair aci,
unii spendurati de tavanul pescerii, altii lipid de
peretii el, i altii zacend pe jos, de faceaii ua lumina mai placuta de cat a sOrelui, dar mai rece

de cat mi 4i de erna. Ei cautara apoi local

undo crescea erba ferelor. Acel loc era tocmai

in fandul cel mai departat al pescerel i pazit
de trei zine: una era Munca, alta se nurnea Babdarea i a trea Mintea, care era mai betrana de
cat tote. Daca auzira ele ca venea fata se caute
erba ferelor, Munca i dete ua sapa io puse se
sape local uncle era ingropata; Floriora sapa
cat sapa pene dete de buriana ce o cauta, dar abia

o zari i an vent veni repede 1 o spulbera din

ochii pi. Atunci Rabdarea i 4ise: Ilita-te incotro
bate ventul, i cand it vei simti ca vine, lasa'l
se treed, i apoi urmeza, era cu sapa. Floriora
facu precum i Elise ; atepta se via ventul, it lasa

se treed, apoi lua era sapa in many i incepu se

sape pene ce dete de alta erba a ferelor; ea de
bucuria se aplecii slop iea, dar call" in locul sapat
i era se remain acolo ingropata de via, daca nu
www.dacoromanica.ro

19

sarea unchiasul s'o scape. Atunci Mintea veni i

i Elise : Fa cum te au invetat surorele mole, dar
cand ye! da peste buriana ce o cant', apleca-te
cu ua mana se o iei si apuch-te cu cea-alta many
de mana mea ca se nu ca4i in grOpa! FloriOra
facu pre cum o inveta Mintea, si asta data o scOse la

cale mai bine de cat cele doe dal! de mai inainte.

Cand se in-Lox:se Floriora diu preuna cu unchiasul la riul DOnanei preursite, mancara ante-ia .nopte in dumbrava cu maceii, dar asta data
macesii se schimbara in !Abe de rubin; adoa no-

pte o petrecura era in dumbrava cu tei, florile

teilor se prefacura tote in aurul eel mai bun si
curat ; a treia nopte o petrecura in dumbrava
cu mestecani, si Gracile mestecanilor eraii atunci

tote de safir de sus pene jos.

Co se fia asta! 4ise Ftoriora cand ve4u rtcele craci, acele flori Si acele porno prefacendu-se

de ua data in atatea scumpeturi de eel mai

mare pret!
Nu trebue se te miri, i respunse unchiaul,
-erba ferelor ce ai luat'o din pescera cu licurici,
adicti din pescera luminelor, nu e alt ceva de
cat rodul ce '1 culege cineva din invetamintele
date de acele trei surori: Munca, Rabdarea si
Mintea. Aceste invetaminte due pe om departe, si

nu se pOte ea eel ce urnaesa cu staruinta pe

acesta cale se nu esa la capetul dorintei sale.
Fata si 1ua qioa bung de la unchia si se Buse
inainte, dupe ce i multumi pentru binele ce i '1
a facut.
Ea mere pene ajunse in verful nauntelui, dar
cancl facu cati -va pai la vale, auqi la spatele el
mai multe glasuri
omenesci strigandui se nu se
www.dacoromanica.ro

20

duca mai departe, cad padurile eran pline de

talhari cart o vor omori, i era pecat de frumusetea i de tineretile el. Floriora nu se spaimanta de aceste amenintari, i merse tot inainte.
Mai trecu ce trecu, i aerul imprejurul el incepu_
se resune de urlete de lupi i de mugiri de alte

flare selbatice, earl parean ca soseail in urma

el, gata s'o inghita, dar nici acestea nu o infricopra, ci si urma era calea inainte. Mai tarliii
incetara i aceste urlete i naugirI, dar incepu a
se nora pe cer i a se audi tunete spaimentatOre
i a se vede fulgere erpuind pe dinaintea ochilor copilei, pe cand un vent vijelios inalta pulberea de pe jos de orbea pe or -tine '1 ar fi apucat pe acolo, cu tote acestea,FloriOra nu se temu
nici de mania cerulul, ci merse tot inainte, iar
inapoi nu se uita nici ua, data, pang cand ajunse
in valea unde se inalta palatul eel fermecat.
Acesta era ua cladire mareta, cu totul i cu to-

tul de marmura alba impestritata cu vine de

aur si sapata in mii i mil de flori, in mil i mii

de figuri, care mai de care mai frumose i mai
incondeiate. Ferestrele eraii de cristal cu cibuce
impletite i cu vulturi auriti pe d'asupra lor, pur-Land cate ua corona pe cap i ua truce in cioc.
Portile erati de for lucrat cu multa inaestria i
poleit cu aur i cu argint, ear alaturi cu ele, pe
cate un stilp malt Cate un leil i un pardon cu
comae de betela care filfiiau in aer i streluceall
in raza sOrelui de nu to puteai uita la ele. Zidu-

rile curtil erari de petra sapata i imbracate

peste tot cu edera i cu 1euruca, cari umplea aerul de miresme placute i imbetatOre.

De jur imprejurul palatulul, sub invelitOre,

www.dacoromanica.ro

21

care era facuta de table de cristal de tete fecele,

se vedead insirati sutimi de porumbei de cristal, seci pe din intru, unit mai marl, altii midlodi, ear altil mai midi, astfel ca, de Gate on sufla
ventul prin ei, se audea u6, music& dulce cu fel
de fel de cantice cari fermecail audul cu desnierdarile lor. In drepta si in stanga portii pazeaii
doi ostasi de sentinels, in uniforme pline de fireturf si cu ate ua lance de argint in mama,.
Cand puse Floriera buriana in incuietorea por-tilor si ele trosnira cu un sgomot spaimentator,
cei dol ostasi tresarira de rth, data din somnul for
del adinc si deschisera ochil mirandu-se de frumusetea fetei pe care o v6dur5,.
Floriera dise atunci : Deschideti-ve porti de
fer, ca vine (Minna vostra." i portile se deschisera indata si ea intra in curte.
Ajungend la usile de la scara, ea facu tot ma
4icend si acolo :

Deschide-ti-ve usi de arama, ca vine (Minna

vOstra!" i usile se deschisera, si ea se urea pe
scara.
Apoi veni in capul scarii si dice era : Deschi-

deti-ve usi de argint, c6, vine (Minna vOstra!"

i usile se deschisera, si ea inainta One in fundul salei. Deschideti-ve usi de aur, ca vine demna vestra!" dise ea si acolo. i usile se deschisera, 1 ea intra uncle dormea Domnul din Dori
pe tronul set.
Acea incapere era strelucitore de petre scumpe
i nestimate cu earl erati to-ti peretii impodobiti,
i pe can jucau radele sorelui ce bateau in feres-

tre, in cat Floriera clipea din ochi, neputend

privi in strelucirea focului ce schinteia pe ele.
www.dacoromanica.ro

Flori Ora se apropia de tronul pe care zacea.

Domnul din clod adormit. El era frumos ca un
lucefer care lumineza pe un cer senin, dartacut,
i era tener ca un mugur de curend resarit sub
mingierile aerului de primavara ; facia lui era
alba ca flOrea crinului, dar ochii lui inchisi sired.

ca suflarea ernel. On tote acestea se putea zari

peptul seu saltand de u6, resuflare usOra, ca luciul apel ce abia se mica pe d'asupra unui pescisor ce se ridica spre a esi la lumina.
Fata statu se 1privesca fara a I put6 lua ochii

de pe densul, i inima el incepu se bata ea

putere, pare& ar fi vrut se i spuid ca, era nascuta
pentru densul i el era nascut pentru ea. Ea vra
se I de acele trei sarutari, precum visase, dar 'i
aduse aminte ca trebuia mai antein. de tote se '1
impodobesca cu florile cele mai frumOse. Curend

se dete jos pe scara i alerga la grading ca s6

culega florile ce i trebuiad. Nefericire! gradina
era incuiata, 1 gradinarul lipsea de mutt timp
d'acolo! Ce era de facut! Ea cauta pretutindine
vre usa ()la cu flori, dar nu gasi nici una. Se urea
era sus si intra din non la Domnul din 9ori. D'ua
data si arunca ochii asupra mai niultor haine de
domnita cari erau inirate pe nisce cuiere de aur
intr'ua parte a acelel incaperi ; se duse spre ele,.

le cauta pe tote pant dete peste acea care avea

un sore de diamant in pept, ua lana de imIrgaritarI in spate si doi luceferi de aur pe umeri. Se
inabraca cu acea haind i incepu se se privesca,
iintr'ua oglinda mare si se se mire singura de fru,
musetea ei.
Pe cand sta astfel, fara a si lug ochii de pe owww.dacoromanica.ro

23

glinda,

audi un glas strigand p'afara

Flori!

Flori frumose! Cine vrea se iea flori."

Floriora alerga iute la IA, ferestrk, o deschise

i aplecanduli capul jos, zari ua tiganca care

trecea cu un co plin de flori pe cap.
Flori! oh ce fericire! dise ea ; tocmai flori
cautam i nu le puteam gasi!
Apoi striga pe femea cu flori i '1 dise se via
la densa.
Tig anca veni indata.
FloriOra se uita, lung la tigane6, i o cunoscu
ca era acea pe care o veduse cu cate-va ciile mai
'nainte, cautand burieni de lee pe malul riului i
apoi departandu-se i &mend se resune vaile de
cantecile ei.
Par' ea to a cunOsce, 'I dise ea.
Se 1)6-Le, dar eu nu mi aduc aminte se to fi
A/Nut nici ua, data, respunse tiganca prefacuta.
Ce flori frumose ai! 'I Vise Floriora. Cum
To vindi.

Nu le vend pe bani, dise vendetOrea florilor, dar daca 'ti plat aa de mult 1 vrei se le
cumperl, ti le dati in schimb cu haina ce o port!.
Cum se pOte set! ciao haina de pe mine care

e aa de scumpa, precum o vedi ! Dar se 'ti dau

or cat! ban! 'mi ye! cere. Ce se ti dail ? respunde
se ne invoim.
Or cat! bani vei voi se 'mi dai nu fac cat
florile mele, pe cari le am cubes de pe piscurile
cele mai inalte ale muntilor, unde fulgerile cerului se bat cu erpii eel sburatori, i 'mi am pus
viata in joc ca se To iead d'acolo. Dar daca 'mi

dai haina pe care o port!, atunci 'ti void da i

eu florile mele.
www.dacoromanica.ro

24

El bine, data nu vrei altfel, eta haina mea

i da-mi florile tele, Vise Floriera.'i scOse haina
de pe densa si o dete floraresei, care Lisa florile
el in mainele copilei si se imbraca ea cu haina
cea mandra.

Floriera trecu atunci inteua alta incapere ca

se alega florile ce i pareati mai frum6se si se le
curette de foile cele uscate, apol se via cu ele i
se impodobesca pe Domnul din 9ori.

In acest timp, tiganca se apropia de tronul

Domnulul din pori, i fiind-ca mai avea cate-va
flori asemenea, intr'un osebit cosulet, le puse pe
Domnul cel adormit, it saruta de tree oripe frunte
i pe ochi si '1 facu se se destepte din somnul
cel amortit
Cand se destepta el si o veVu intr'acel port de
domnita, i intelegend ca ea Fa sculat din amortirea in care zacuse atatia marl de an!, o lila de
mama i

Vise:

Tu se 'mi. flu miresa, de ore -ce tie 'ti datorez viata care 'ml ai dat'o i m'ai facut se vecl
era lumina serelui cea dulce.
i indata Vise se se faca tote pregatirile pen-

tru nunta domnesca, cea mai strelucita si mai

serbatorita din cate nuntI s'an aflat pana intr'acea 4i.
Atunci Floriera se interse si ea cu florile el
la Domnul din Dori, dar veVendu'l sculat in piciere si tinind pe tiganca de mana, remase ca
ua trasnita in loc, fara a pute se 4ica ua vorba
macar.
Cine este fata asta ? intreba, Domnul din
Dori pe miresa lul i mirandu-se de frumusetea

fetel cea rara.

www.dacoromanica.ro

25

E gradinaresa nostra-, respunse tiganca.

El bine, clise Domnul din Dori, daca e gra-

dinaresh, qii se se clued, la locul el in grading,

dar void ca in tote diminetele s6 mi aduca un
manuchin de florae cele mai frumose carI vor
inflori.

FloriOra aqind aceste vorbe, parasi indata

locul uncle se afla i se cobori in gradina plangenduli sOrta care din noii incepuse s'o gonesca.

Intrand in gradina se aep, pe ud, banca Inaintea chioscului care era s6 fig locuinta el de aci
inainte i se puse era pe plans i pe suspin. Apoi
aduse aminte de unchiaul care i a clis ca, dupe
-trei q.ile are s6 via s'o vaqa. ca pOte va avea vre
ua, nevoia, de ajutorul sed. i cine alto putea s'o
"gl

ajute in acele locuri streine uncle nu cunoscea

pe nimen i uncle tot! aceia carora le a facut
bine sculancluI din amortirea somnului for celui

vrajit s'au aretat cu atata nerecunoscinta care

,densa!

Tot cugetand astfel, ea vequ mai multi omen!,

barbati i femei, cari venead din ora ca se se

plimbe prin frumusetile acelei gradine incantatore. TotI acetia sunt deslegati de mine ! clise
.ea in mintea el; data nu exam en, nimen nu'i
mai scula din somnul for vecin cu mOrtea. 136te
ca va fi vre unul dintr'enil care se voesca a mi
face dreptate! i se apropia de unit din ostaI car!

o v64usera pe cand ea venise se le descante de

fermece i be rise aa :
MO cunOsceti, omen! bun!, cine sint en?
Osta*il se uitard la densa, apo! 'I detera cote
i respunsera ca o cunosc.
Data me cunosceti ca slot efi care v'am seawww.dacoromanica.ro

26

pat de starea cea cumplita in care v'atl aflat,

pentru ce nu aretati Domnulul vostru tot adeverd
cum este? Eta ca a venit ua femea, era streina,ua

venetica dupe a lume mare, i 'ml a luat locul

lenga, acela care 'mi era scris se 'ml socin mie,
pentru ca en am venit in aceste locuri ca se scap

pe totI din somnul cel vrajit in care zaceau. E

Ore drept ceea ce a facut ea?
Asta nu ne privesGe pe noi, respunseril, Ostail, i se departara fluerand.
Mai tarqiii trecu ua femea pe din aintea, locului uncle se puse FloriOra se qa i se prang&

durerea ei. Femea veqend'o cu ochil plini de lacreme se induioa i o intreba ce are de plange aka?
Fata 'I spuse intimplarile ei i o ruga se se

dna, la Domnul din po-ri i se '1 incredintese ca

ea era care venise se i deslege fermecul, dupe"

ce a facut atata cale i a trecut prin mil de suferinte i de nevol peue s'ajunga la palatul sen,
fi acum, cu cale este ore ca se via ua streina, ua necunoscuta i se '1 amagesca facendu'l se crela ca

densa era ursita MI care '1 mantuise, ear nu cea

adeverata care a fort gonita ,Si urgiita se fia gradinaresa, in roc s'o faca socia cum i se cadea ?
Femea, dupe ce asculta plangerea copilei, scose
un suspin i 'I respunse ca nu putea se faca ceea
ce o ruga ea, find GA dOmna cea noun a numit'a

chiar atunci se '1 fia oglindaresa, i nu 'I venea

prin urmare se 'I per4a postul ce '1 a capatat i
de la care atepta se traga marl folOse.
Floriora gemu i nu mai Elise nimic; femea
se departa, dupa ce o mai pivi cu ochilinduioati
de sorta ei cea trista.
Ce am inteles de mila ochilor i de mingiwww.dacoromanica.ro

27

erea gurei, cugeta ea, data inana sta inchisa ii

inima rece la nevoile ce le shut!
Apoi se scula din locul ei i incepuse strebatii
gradina in tote partile, nesciind ce se &ea si ce
drum s'apuce.
SOrele scapatase de cate-va minute i noptea

veni indata. FloriOra, sdrobita de suferintele ei.

si de lacremele ce le versase, intra in chioscul ei
i adormi pana a doa di de dimineta.

Astfel petrecu ea i a doa i a treia 4i tot

plangend i neputendu-se mingiia de nedreptatea ce i s'a facut. Dar a treia di, cand deschise
ochii de dimineta si se gatea se clued manuchiul
de flori Domnulul din Dori, precum facea in tote
4ilele, ea vequ stand lenga patul ei pe unchimul
care ascepta mai de mult se se detepte din soma.

FloriOra sari in sus de bucuria, velend lenga,

densa pe acel betran, a carui inima o cunoscea
cat do bung era pentru densa.
Asa ca, m'am tinut de cuvent ? dise unchia-

ul ; eta-me ca am venit se te v64. Acum nu te

mai cerca se 'mi spui cele ce ti s'au intimplat,
Hind -ca daca te vecl aci, ear nu colo sus uncle 'ti

era locul, am inteles tot i e prises se te mai intreb. Cu tote astea, nu ti face inima rea, ca Dumneqell nu donne ; crede inteensul, ca dreptatea
ti se va face i vei ave inca multe 4ile frumOse
de trait i multe flori de impletit-ca se te bucuri
de ele, numai se m'asculti ce ti voiii spune eu si
se fad cum te void inveta.
Te ascult ; voiii face tot ce mi vei dice, de ore-

ce to privesc ca i pe un parinte al mai, respunse fata.

Ei, eta daca e asa, dise unchimul; poste

www.dacoromanica.ro

28

cate-va Pe Domnul din 1?ori va serba 4ioa nas-

cerif sale, i am aflat de la unii altil din curte

ea, are se impartii, mai multe daruri la supuii lui
pentru serbatOrea sa, i ca va intreba pe fia-care
ca ce dar i place se I crimper. Gaud to va intreba
i pe D-ta, se '1 rogi se ti aduca ua cruciulita si
ua papusa de sfOra. M'ai inteles?
Te am inteles, bunul men. unchia, i void

urma intocmai dupe cum me inveti, respunse

FloriOra ; dar daca me va intreba ce am se fac
nu ele, ce se 'I respuncl. en atunci ?
SO nu '1 respun4i nimic, fara numai ca asta
singurul dar pe care '1 doresci se ti Loa, si cand

ti va aduce cea ce i vei cere, eu sint aci, void

veni se ti spuid ce se Lei cu ele. Pana atunci,
nu uita se 'i duci in tote lilele manunchinl de
flori ce ti a cerut, dar se i le dud de dimineta,
.cand vor fi pline de roux, 1 se '1 qici aa: Bietele Hod plang, daca n'aii gull se vorbesca i ele."
FloriOra multumi unchimul-u.1 pentru bunele
invetaminte ce i da i pentru interesul ce i purta, 1 apoi se despartira unul de altul.
**

trecura repe4i pentru cei fericiti, triste

i duiOse pentru cei asupriti de sOrta lor. TOmna
era tot frumOsa, 1 placuta, cum sent tOmnele in

-sera nOstra. Domnul din Qori facu nunta mare

i se cununa cu acea pe care o creiluse ca, era
trimisa de ursita lui ca se '1 fia soda.
In cele din urma sosi i 4ioa nascerii sale. Lumea era vesela, de Ore-ce atepta fia-care se
-primesca darul ce '1 ceruse. In ormul eel inmarwww.dacoromanica.ro

29

murit pang mai de una4i, acum era numai micare si numai veselia ; in locul tacerei mormentale care domnise atatia marl de ani, acum resunan cantice placate, risete de bucuria ; muncitoril pamentului incepura era se sape i 'l pregateail ogOrele de tOmna ; proprietaril de vii puneaa culegetori se culega viele for i se faca vinul ; unii din el trageau rachiul din prune san
din tescovina, ear alti stringeau mierea i cera
de la albinele ce le praseaa ; intr'un cuvent, tOta

viata si tad activitatea se deOeptara din nou,

i Omenii naunceaft cu plarere, fiind-ca -vedean ca

munca este indestularea, traiul eel bun i fericirea pentru fia -care.
In timpii eel mai de mult, Oraenii nu erau cum
au ajuns in urnia. Betia n'aducea saracia i ticaloiele de tot felul in casa Romanului ; hotiele si

talhariele nu umplean inchisorile ca in 4ioa deatII, cand ele nu mai an destul loc ca se incapa
ciecimile de mii de criminali ce se inmultesc pe
Ali ce merge, de e ua spaima cand cugeta cineva
la acesta trista stare de lucruri ! Barbatul 'i iubia
femeia i o ingrija despre tote, ear femeia tinea
la barbatul ei i credea numai in el. Copil era
ascultatori i supui piirintilor, de Ore-ce ei man-

ceail pentru denii i pentru viitorul lor. Proprietarii traian cu satenii ca nisce frati, ajutandu-se unii pe alti la or-ce nevoid, avean. Casa
fia- caruia era deschisa pentru or-cine venea sel
cera ospitalitatea, fia mare, fia, mic, i tot): eran.
primiti i ospetati cu bung vointa cand scapataciunea sau alte imprejurari nefericite '1 facead
se bata la ua unora i altora. Era timpul de aur,
binecuventarea ceresca asupra oinenirei, pentru
www.dacoromanica.ro

30

ca toti traiail in frica lul DumnOeii, in respectul

legilor si datinelor terei si in iubirea cea fratesca.
Lumea s'a inreutatit acum ; inima omului s'a

recit; ea nu se mai misca nici de lacrema yeduvei, nici de plansul sermanului, nici de suferintele altuia ; cea ce o mica asta-41 e numai
interesul ; cineva se insora numai pentru interes ;

ua fata, fia cat de urita, aiba un nume cat de

reii, dad, are avere se marith, daca e saraca, fia
si frumosa i cu bune purtarI, tot nemaritata va
remanea. Daca ne ducem se rugam pe eel mai cu
putere pentru ceva, cand au vre-un interes de
nol, ne implinesc dorinta, daca n'aii nici un interes de noi, ne intOrc spatele. Daca am merge
mai departe pe teremul acesta, am descoperi lu,cruri de earl ne am cutremura numai spuindu-le,
dar mai bine s'asverlim pana din mama si se la.sam altora grijea acesta, ear no' se urmam istoria nostra.
Am 1is daca ca serbarea nascerii Domnului din

Dori sosise. Atunci Domnul se cobori pena in

.scary gi chema la densul pe toti aceia carl '1 cerusera, cate un dar, ca se via se si it primesca.
Barbati, femei, toti cap. erau in serviciul curtel
primi
se insirara inaintea Domnului din Pori
fia-care darul seu, si care cum si it prime, se inchina si pleca. Pupa ce plecara toti, eta ca vine
ci FloriOra ; dar ea nu i ceruse Inca nimic, find

ca Domnul din iori uitase s'o intrebei pe ea,

dar veclend'o atunci, o chema la densul i 'I 4ise.

Tu esti singura care nu mi al cerut nimic ;
spune prin urmare ce dar vrei se ti fac, fiind-ca
-numai to al remas neddruita dintre toti.
-- Maria Ta, 01 nu doresc se am. nimic de cat
www.dacoromanica.ro

31

:ua cruciulita i o papule de sfOra, respunse

,copila.

Te multumesci numai cu atata ?

Da, Maria Ta, e tot ce mi sere inima, i

.alt Meru, fia cat de scump, nu void se mi se de.
Bine, daca, e aa ; ascepta ad, i dorinta
-ti va fi implinite.
Apoi se urea sus pe seara, i se intorse adu-

and fetei cea ce i a cerut.

FloriOra lug cruciulita i sfOra i pleca iute in
grading.

Dupa impartirea darurilor, se intinsera mese

marl in curte pentru saracime, i ua alta, masa,
strelucita sus in palat pentru socii domnesel i
pentru alto fete marl de pe langa tron. Lautarii
cantad pretutindine, horole se invertean intro
Racal i fete, chiote de veselia, resunail in tote
partile, butile cu vin se deertad pentru mesenii

totl, i tOta serbarea tinu pana la scapatatul

sOrelui.
Domnul din Dori i socia sa eran. Inca la masa,

cand FloriOra intra i aduse Domnului un manuchiA de flori, cele mai frumOse earl inflorisera de
eurendi eradinca stropite cu roua, de i roua se
ridicase dupa", ele., dar ea le udase cu lacremele
el. Toti se mirara de frumusetea florilor, ear mai
ales Domnul intreba pe fata ;

Cum de a tinut pana acum roua pe aceste

flori.?

Ele plang daea n'au gura, se vorbesca, respunse FloriOra. Apoi se inching i ei repede
pe use.
Sermana fata,! Elise Domnul din Dori in4reptandu-sewww.dacoromanica.ro
catre socia sa, cum nu uita ea se

32

ml aduca in tote Vele Gate un manuchiii de flori.

De unde s'a pripasit ea pe aci? ca nu mi aduc

aminte se mai fi velufo alta data in curdle mele.

and veneam aci ca se desleg fermecile ace stul palat, respunse socia domnesca, am intalnit'a
pe drum muritOre de fOme, si fiindu-mi mill de
densa am luat'o cu mine ca s'o fac gradinaresa,
cu voia Marie! Tale.
Bine a! rfacut ; e asa de frumusica si asa de
trista o veil tot-d'auna de mi se rupe inima de
sOrta el.

Augind asa, DOmna ingalbeni la facia indata;

mfi de cugete grosave
trecura prin mince ;
ea 'i muse& buzele i 'i incrunta, sprincenile.
Ore acea copila nu va fi placend sociului ei ? Nu
incepe el s'o iubesca? POte ca maine poimaine
o va schimba pe densa pentru FloriOral...

Atunci sin* ca i vine reil si se scula de la

masa clicend ca a apucat'o un dor de cap ma de

mare Ca nu mai putea se remaia pana in capatul mesel.
Ea se inchise apoi In cash, si nu mai urea se
primesca pe nimen pana nu I va trece real de

care suferea, ear pe de alta parte trimise sa

chieme la densa pe unul din Omenii eel. mai credinciosi ce avea.

Acesta era un tigan inalt si urit, cu facia aramia si peros de i cadea pletele pe ochi. Cum
it vegu, ea '1 Vise ast-fel.

Asculta, Udreo, to esti un om sarac si ai nevast& si copii ; en n'am facut Inca nimic pentru
tine ea se imbunatatesc sOrta ta. Eta ca a sosit
timpul se te ajut si pe tine si se te fac om cum
se eade, dandn'tI avere destula cu care se poti
www.dacoromanica.ro

33

tral pe viitor, tu si copii tei, in indestularo si in

fericire, numai se faci si tu ce ti voiii dice en.,
data vrei se fie bine de tine.
Void face tot ce mi vol dice, respunse tiganul, numai se me scap de tichlosia in care me
aflu, cad saracia a facut cuib in pragul men si
me tens se nu ml pui6, capul asta-d1 sat maine.
Eth darn ce al de facut; voiu se me scapI de
gradinhresa cea tenera, pe care am adus'o ad de
mila el, si acum ved cd, umbla se 'mi strice casa
si fericirea pe care mi a dat'o Dumneqeti. SC to
duel darn in cbiosc la densa pe cand donne, si
cand o vet' vedea adormith bine, s'o cautI si veI

gasi la densa ua papule de sfOra de matase

rosin ; ye! lua acea sforh si o vei sugruma cu

densa, apoi s'o spenduri cu sfOra de usa eI, se credo

lumea ca sa spendurat singura. Te al petruns

bine de tole ce ti am spus ?

Voiii urma intocmai precum voesci, 41Se cre-

dinciosul tigan, apoi voiti veni se ti spuiii ce am

facut.
Child mi vet' aduce respuns ca ea nu mai
trdesce, atunci ti voi,u umplea caciula cu our SC
ti ajunga pe tOta viata faro se muncestI.
Se traescI, Mhrith Domna. MC due s6 ti inplinese dorinta mai curend.

Dute, dar fa lucrurile ast-fel ca se nu to

simta nimen si se nu intelega civeva ca tu
ai ucis'o.
Lash pe mine, ca dory sint om in tOta firea
si nu me voin purta copilaresce.

i qicend acesta, tiganul se departit de laugh

Domna si se inclrepth spre gradina ca se
puid
planul cel drhcesc in lucrare.
www.dacoromanica.ro

31

**

Acuminoptase de rnult i cerul era acoperit cu

non negri de nu se zarea nici ua steluta macar.

Tiganut inainta incetinel spre chioscul gradinaresei, apoi se opri in loc se se descalte ca se
nu resune pasil lui pe petrisiul din grading i
se '1 aup. cineva. Atunci se apropia de una din

ferestrele chiosculul si se uita in intru ca se

vala daca Floriora dormea sad era desteptata,

dar o gasi stand de vorba cu unchiasul el, care
venise s'o invete ce se faca cu crucea

cu sfOra

ce o pusese se cora. Tiganul trase cu urechea

se'l at* ce vorbeail el, dar vorbeaii asa de incet
ca nu putu auli nimic.
D'ua data unchiasul se scula se piece, dar pan'a
nu esi afara, tiganul avu destul Limp se se urce
intr'un porn d'alaturl si so so pitesca in clesimea
frunzelor lui. Unchiasul 'I lug sera bung de la
IAA si se duse fara ca nici unul din ei se sin*
nimic din cele ce se petreceaii afar& la ua departare de dol pasi de densa.
Floriera se gati de culcare fiind Undid, dar

pena a nu se culca, ea ase4a cruciulita pe ua

masa, resimand'o de perete, i puse papusa de
sfora la picorele crucei, dupa cum o invetase
unchiasul, apoi ingenuchia, impreunandu-si mainele amendoue la pept, i pled, ochii racramati
a p ament i facu ua mica rugaciune.
Pe cand ea se ruga ast-fel, se anqira nisce pasi
call se apropiaii cu multa feral& de chioscul. el,
dar ea nu si intrerupse rugaciunea ei. Pasil earl
se apropiaii mai resunara pucin, apoi nu se mai
al*" nimic.
www.dacoromanica.ro

35

Dupe rugaciunea ce o facu, Floriora i indrep-

ta ocnif catre cruciulita i 4ise ast-fel:

Cruciulita dumneata, te rog a me judeca

daca e bine i cu drept ceea ce mi se intimpla.

EA am cautat de un an de Bile se gasesc poteca

pe care se pot vent la acest palat fermecat in

care Domnul din IQori zacea imarmurit in somnul seu cel vrajit. Apol daca, dupe multe suferinte
ce am tras, i prin nahestria ce am intrebuintat'o
am facut se se deschiqa tote portile cele incuiate
i am deslegat fermecele pretutindine, bine e i
cu drept se fia, ore se via ua streina se mi iea sociul care era ursit pentru mine, mantuitOrea lui,
i en se flu departata i pusa aci ca gradinaresa
la uatiganca venetica 6i indracita, care a amagit
pe Domnul acestul palat ca ea a venit se '1 scape,
,ear nu eft.

Cruciulita dumneata, daca ast-fel ti e dreptatea, apoi eu me void spequra cu asta sfora, i
to fa se esa la lumina dreptatile mele dupa ce
void muri eti!
Floriora abia 4ise aceste vorbe din urma, cand
ua se deschise repede cu un sgomot spaimentator care o facu se sara drept in piciOre i se I ascun4a ochil in mainele el, cand vqu pe acela ce
intra la densa.
Era Domnul din port', care, coprins de curio-

sitate ca se vacla ce voia se faca FloriOra cu

crucea i cu sfOra ce

ceruse, venise pe furi1

se se incredinteze cu ochii lui despre planul

copilel.

Ba nu aka, FloriOra dumneata, '1 4ise el

intrand, se nu faci cea ce te am audit qicend,
www.dacoromanica.ro

36

ca e pecat de dumneata, i ed nu void suferi se)

ti se faca, acesta nedreptate.
PloriOra ridica ochil el frumoi i plini de la -creme asupra Domnulul din Dori i privindul
cu ua cautatura dulce i plink de iubire, i Elise.
ast-fel.

Prea Inaltate DOmne, nu este inarirea i:

nu este nisi dorinta de a me inavuti care m'a
facut se vid atata cale i se infrunt atatea mil
de piedice grosave Nina s'ajung aci pentru ca
se te intorc la viata i la lumina sOTelui, dar
este fericirea ce am simtit'o de a ti face acest
bine. Cand am venit aci, cand am intrat in incaperea uncle te aflal zacend adormit pe tronul
cel strelucit al Mariei Tale, cand te am ve4ut
aa, de tenor i de frumos ca luceferul , erta-me
data cutez a vorbi asfel, (-Ear am remas uimita, ye-

derile mi s'ad turburat, inima a saltat in peptul

med pentru anteia Ora, de Mt simtire dulce i necunoscuta pentru mine, caci, din minutul acela,
am simtit ca to iubeam; i acum data ti am spus
tot ce tineam ascuns in sufletul met, ridica-mi

viata data vrei, dar nu void inceta de a te iubi.

pana la cea duple urma a mea suflare.

Ed vel ca m'am incelat, 4ise Domnul din

Dori ;

tu esti acea care al fost ursita pentru

mine, i tu prin urmare vel fi socia sufletulul

med. Acea care a cutesat semi arnagesca cu atata

neruinare va fi resplatita cu urgia mea pentra

cea-ce a facut ; ascepta prin urmare i vel vede
singura cea-ce are se se intimple i cum al se.
fil resbunata pentru nedreptatea ce al suferit..
Parasesce darn acest loc undo nu se cuvine se)
www.dacoromanica.ro

37

mai staff, i vino cu mine sus in palat unde 'ti

,este locul pe tronul me-a alaturi cu mine.
i qicend aa, el o lua de mina si esi cu densa

,din chioc, dar abia facura cati-va pasi, cand

.auqira, un sgomot ca de ceva gred care caqu de
-sus. Era tiganul, care cunoscend glasul Donanului

stapanuluI sou, fu coprins d'ul astfel de frica

in cat se lasa se caqa, drept la piciorele lui.
Cine esti to i ce cauti aci it intreba Dom-

ul din Dori.
Erta-me, stapane, i indura-te de mine,
respunse tiganul atunci, si '1 spuse cea-ce it in-sarcinase domna se faca.
Domnul din pori se incrunta cand afla cugetul
eel negru al acelei femei indra,eite, i chiar in

-noptea acea a dat ordin -s'o puia in fere 1 s'o

inch*, intr'ua temnita adanch.
Adoa-cli de dimineta , curtile domnesci se
.umplura de lume, care venea din tote partile se
privesca, naareta si tot nil data infi.oratere pregatire ce se facea.
Pe de &I, parte, gradinaresa se arata, in ochil
privitorilor imbracata in haina de domnita, care
avea serele de diamant in pept, luna de margaritari in spate i luceferiI de our pe unaerf, stand
pe tron alaturi cu soeiul el dornnesc si strelucind
de marea el frumusete, ora, pe de alta, femea
cea amagitOre, inabracata intr'usa camasa, lunga,
.cu piciorele gole si cu perul despletit, intro pa-tru

ostai armati, urmand cu capul plecat un calau

imbracat in rosin care o ducea la ul spenquratore CO era inaltata langa porta cea mare, unde
'poporul strins acolo o intimpina cu huiduiri si cu
,blesteme de tot felul.
www.dacoromanica.ro

38

Puein dup'acesta, Domnul din port facu nunta.

mare i serba cununia sa cu FloriOra in midlocul
musicelor gi ospetelor celor mai strelucite.

Mai multe dile fericite trecura pentru amendoi socii cei tineri, cari se iubeaii cu cel mai_
adeverat amor, de se perdeal din ochi de multi,
iubire ce simteati unul pentru altu.
Floriora nu se arata nerecunoscetOre titre,
unchiaul de la care veduse mult bine ; ea i dete

u6, locuinta in curdle domnesci, unde avearegulat mancarea din tote- dilele i tot ce i tre-buia pentru ca se petreca fara nici ua grije re-nikita clilelor cat mai avea de trait.
Intr'ua di, Domnul din port priori scire de la
un alt Domn vecin ca se se gatesca de bataia. Acest

Domn era parintele femeel celel d'anteiii a Dora-

nului din port, care afland despre noua casatoria a fostului ei sociii, cerea acum se" i intOrch

averea ce o primise el de la densa, i pe care

nu i o intorsese Inca pentru fapta ce o Meuse
fermecand palatul sett i imarmurindu'l pe densul
1 pe toti supuii lul. El se pregati dara de bataia
chiar de a doa di, dupa primirea ace0ei scrieri..

0tile amendoa se intilnira la jumatatea tale

dintre terele ce intraft in lupta. Bataia tinu dinsore in sore tree chile da randul. A treia di navalitorii fury batutI i risipiti in tote partile, earDomnul din Von
fugari pana in zidurile cetatii Ion. Acolo se opri i 'i apdsa, tabara inaintea cetatii, fiind-ca inoptase de tot i el nu cu-noscea bine tote cotiturele acelui loc strein pentru densul.
El puse mai multe sentinele imprejurul contului seit si altele impregiurul tabarei la ua mice
www.dacoromanica.ro

39

departare unele de altele, ca se prevegheze micarile impresuratilor in timpul noptii, apol cerceta tote armele i munitiunile otailer, i dupe
ce facu tote acestea, dote ordin se se duca fin-

care la culcare i se retrase i el in cortul seu

ca se iea pucin repaos.
**

Era inie4u1 noptel trecut; liniscea cea mai

ad:and, domnea pretutindine; nici u6, cantare
de coco i nici un, latrat de caine nu se mai
aulea de mult; nici un sgomot nu intrerupea
tacerea noptii, afar& de rarele intrebari ce 1
faceall sentinelele intre ele striganduli cu un
glas prelungit: Cine veghoza ?" toti cei lalti so
Awl cufunda,ti in somnul cel. mai dulce dupa ua
lupta de trot Mile ce o avusesera.
De ua data se simti un mic sgomot imprejurul

sentinelelor din facia cetatii. Cati-va osta1 se

strinsera la un loc i se ascunsera dupa nisce copaci

groi ca se viola ce este ; ei vequra deschicjen-

du-se portita cea mica de sub porta cetatii i

eind printeensa ua femea imbrobodith i infaurata intr'un vel cenusiu lung pang la piciOre,
parea ca ua umbra care se arata nOptea printre

morminte cand luna e in scadere i pe cer se

impung norii intrecendu-se s'o inghita in sinul
for cel neguros.

Ea se strecura pe langa zidurile cetatii, apoi

se opri intr'un colt i statu acolo ca la un minut;
dup'acea se apropia pucin cate pucin de tabara

tiind un manuchiu de buriene in mama i optind din gull cate-va cuvinte de descantice vrawww.dacoromanica.ro

40

jitoresci ce nu le putura au4i ostaii; apol maI

facu cati -va pasi indreptandu-se spre cortul Dom -

nulul din 9ori i oprindu-se la fia-care pas ca se

vaqa dace', nu era descoperita de cine-va. Cand
ajunse la vr'ua tree stinjeni de cortul domnesc,
ridica mana in sus i vru se arunce burienele el
asupra cortulul, dar ostail cart o pandisera 1

o urmarisera pe cleparte, navalira d'ua data

asupra el i pusera mana pe densa. Ea vru se se

apere cu o sabia, ce o avea ascunsa sub haina

el cea lunga, dar cercarea el fu deerta, de ore -ce

ostaii o desarmara 1 o dusera indata la cortului Domnulul lor.

Ce este ? ce se intimpla? intreba Domnul

din pod tresarind din soma la sgomotul ce'l

facure, stash.

Ce so fia, Maria Ta, respunse unul dintr'enii, am gasit ua femeti care se cerca se se

apropie de cortul Mariei Tale i se '1 farinece cu

burienele astea ce i le luaram din mana, i putea
chiar se to taie cu sabia ce o avea ascunsa Si de care

o desarmaram. Atunci am pus mana pe ea i

am adus'o aci ca se otaresci cu densa cele ce
vel credo de cuviinta.

Unde e acea femea ? se mi se infacieze

inclata, Elise Domnul din Pori.

Ostaii eira, i peste un minut se intorsera

aducend pe femea cea prinsa de deniI.
Atunci incepura i clorile a se reversa pe cer,
i Domnul putu se va4a la lumina qilei eine era
acea femea care umbla se '1 fermece. El same
d'ua data un striget de mirare.
Tu eti! Elise el; to care mi al fost ul data
socia, care ai fermecat palatul men i nt'ai adorwww.dacoromanica.ro

41

mit pe mine si pe toti supusii mei., si acum vii se

faci tot ma pentru ca se me perch dinpreunk cu
tOta ostea mea! Ascepta data e ma, sa vecli ce ti
se pregatesce pentru cutesarea nelegiuitelor fap te
ce te ai cercat se fad.

Atunci chise se i se acluck un cal, eel mai nein-

vetat din cati era in tabara apoi puse se o lege

en piciOrele de coda ealului, si dupa ce o legara
bine, mai multi ostasi deter& cu bicele in cal,
care speriindu-se de atatea bad,' se selbataci
si o lua da fuga peste camp terend dupa densul
pe femea priponita de coda lui, cale de IA, 4i si
ua nOpte, prin tote petrisele si bolovanii ce '1
intilnea, si unde i se atingea carnicica i cadea
si bucatica, pang n'ail mai remas de cat Osele
dintr'ensa.
Auclind despre acesta, parintele acelei pecatOse femei veni cu cheile cetatii, cu paine si cu
sa,re se se inchine la Domnul din Dori care fusese
invingetorul sen, dar el nu vru se primesck cheile cetatil.

N'am venit se ti cotropesc tera, dise el,

dar am venit se mi resbun asupra fiicei tale care

mi a facut mult ren, si acum s'a cercat se mi
rack, alte rele ca se me sting& din lume. Tineti
prin urmare tera si domnesce in ea in pace si in
linisce, ear cand to vei otkri se te scoli cu batalia asupra cuiva, mesOra-ti mai anteiti puterile,

ca se nu o pati cum a patit'o sOrecele, care

vrend se si atirne ui, tigva de coda n'a mai Incaput pe gaura, papa, cand a dat un motan peste
el si '1 a mancat.
Dup'acesta Domnul din Dori se gati de plecare,
si a treia cli ajunse in tera sa si la palatul sea,
www.dacoromanica.ro

42

unde gasi pe Floriera, care veqendu'l se arunca

in bracele lui i '1 umplu de sarutarile el celemai fragete.
Ei vietuira multi and in urma intr'ua fericire
care n'a fost turburata de nici uak grije, de nici

ua intristare, afara de acea ce o simtira pen-

tru mortea unchimului, care inainte de a I da

sufletul bine-cuventa 1 le precjise ca tera for
va inflori i va fi fericita, pe cat timp Domnitorul l va iubi poporul cu inima curata, ear (Slue-

nii vor tine la tera for inai mult de cat la or ce

interes, Si chiar mai mult de cat la viata lor.

www.dacoromanica.ro

PARTEA FABULEI SI PARTEA ADEVERULUI

Scriinda testa istoriOra, ma precum am sciut'o,

n'am fost de loc aplecat a da creclement fermecelor i vrajitorielor ce se gAsesc inteensa. Asti, -4i
sunt prea pueini aceia Carl mai cred in asemeni
lucruri supranaturale.
Scopul principal al acestel scrierl a fost numai

ca s'araldin a, de multe on cea mai simpla poveste coprinde in sine invetaminte destul de folositOre pentru tine scie i voesce a le descoperi
de sub velul cel misterios 1 alegoric in care ele
se ascund adesea.
Femeea care fermecase pe sociul ei i pe toti
de lang5, densul represinte, reutatea, resbunarea

tirania, impilarea, cari sunt atributele unul suflet ambitios care se vede dec4ut din marirea
in care s'a aflat. Nobilul sociii nu o putea suferi
qi a cautat se se desparta de densa de ore -ce e
fOrte natural ca or ce om cu principie frumOse,
cu caracter generos i nobil, nu pOte face causa
comunA, cu perversitatea, cu uriciunea fisicsa i

morala a aceleia cu care fusese condamnat se,

traesdi. Cea-ce s'a intimplat in urma a justiflcat,
indestul instinctul acelui om care nu s'a incelat

judecand aplecarile rele ale celor mai multi

uriti i sluti din natura.

Fermecele prin care indracita femea a adorwww.dacoromanica.ro

44

mit pe domnitorul i pe supusil lui probeza ca

acolo unde reutatea i resbunarea an esercitat
infiuenta lor, atat suveranul cat i poporul traesc
ca in nesimtirea soinnuluI, care nu'l lasa se va4a
si se cunOsca pericolele in carl se afla sub un
asemenea regim.
FloriOra, care era nascuta bine si care primise
ua crescere ales,, afland starea cea ticalOsir in
care ca4use acel nefericit popor din preuna cu
suveranul sou, a plans, cum plang adesea sufletele cele nobile earl si iubesc patria i o veil
ajunsa in asa ticalosia; ea a vrut s'o scape de pe
marginea priporulul, precum Omenil eel luminati

i bine-voitori se cord, adesea s'o faca. Pentru

acest maret scop ea a infruntat tote pericolele,
a invins tote pedicele cite le a intilnit in calea,
el. Dar buna-vointa el nu era de ajuns pentru
sufletul el cel toner i Lira destula esperienta,
pentru ca se descopere calea ce o va conduce la
tinta ei ; acesta tale i o va areta unchiavl, a
earn.' betranete plina de esperiente i a servit
tie calausa in tote imprejurarile cele mai dificile
in cart s'a aflat ea.
Pescerea cu licurici e locul luminelor ; erba
..ferelor este sciinta care este cheia cea mai sigura

a tutulor intreprindelor omenesci. Dar sere a o

capita, avem nevoid de ajutorul celor trei zine
surori; Munca, Rabdarea i Mintea sari inteligenta.
FloriOra, astfel armata cu tot ce i trebuia, a
reusit se si ajunga la scop. Dar acum incepe rolul rivalitatilor , earl sunt insusirile sufletelor
celor micl. Pentru ce tu, i. nu ed 7 Ce mi pas,
rnie de tote sacrificiele ce le al facut tu pentru
www.dacoromanica.ro

45

ca se mantuI ua tera i apol se domnescl asupra

el! Eu care n'am facut mai nimic, voesc cu tote

acestea se domnesc i void domni cu or ce

pret. Eata cum cugeta intriga i cum reuesce

une -orl, cand nu scie cine-va s'o desmasce i se se
feresca de ea!

Dar scurta va fi tot d'auna imperatia reilor!

Dreptatea va triumfa, pene in cele din urma, de
Ore-ce dreptatea e a lui Dumneq.eil, i adeverni

va ei la lumina, de ore -ce adeverul e ensui.

Dumneqell!

Eata dar morala fabulel ce am putut scOte din

istoriora nOstra prin scurta analisa ce i facuram,

i eta, ce vedem ca ar fi bine se faca tot' aceia

Carl dad publicity ii tote basmele ce le and din
gura poporulul, marginindu-se numai in partea
for cea miraculOsa i fictiva 1 netiind soma de
nici una din invetamintele ce se ascund adesea
in forma for cea alegorica.

FINE

www.dacoromanica.ro