LVCRET1V

POEMVL
NATVRII

BDITURA ŞTIINŢIFICA
B ucureşti, 1965
 T rad u cere din lb. latin ă:
p rof. T. NAUM

•
P refaţă:
| acad. T. V1ANU

N o te:
G. BRATESCU, prof. T. NAUM,
conf. univ. E. TOTH

C o p erta şl Ilu straţiile de

H ary G uttm an
L U C R E Ţ IU ŞI POEM UL N A T U R II

Se cunosc puţine lucruri despre T itus Lucre-

tius Carus, autorul P oem ului N atu rii (De rerum
natura). Prim ele ştiri despre îm prejurările vieţii
lui ne vin abia d in secolul al lV -le a al erei
noastre, din biografia lui V irg iliu a lui Diora-
tus şi d in C ronica lu i H ieronym us, am bii autori
u tilizîn d datele transm ise p rin cartea pierdută
în cea m ai m are parte, a lu i Suetonius, De poe-
tis, scrisă în secolul al II-lea. A tră it probabil
între 98 şi 55 î.e.n. şi, după cum ne asigură
H ieronym us, şi-ar f i p ierd u t m in ţile in u rm a
îngurgitării u n ei băuturi aducătoare de dragoste,
astfel în cît v e stitu l lu i poem ar f i fo st scris
în in tervalele de luciditate, încheiate p rin sin u ­
cidere. A ju n se la noi, în aceste condiţii, ele­
m en tele biografiei lu i L ucretius sîn t destul de
nesigure şi figura lu i răm îne enigm atică. M ăr­
turiile contem porane lipsesc cu desăvîrşire; n u ­
m a i Cicero, u n an după m oartea poetului, într-o
scrisoare adresată fra te lu i său Q uintus, ne face
să a flăm că m anuscrisul P oem ului N aturii, după
ce fusese în m îin ile acestuia, ajunsese în pro­
priile lu i m îin i şi că cei doi fra ţi au fo st p ri­
m ii editori ai v e stitu lu i poem . A firm a ţia lui
H ieronym us că Cicero ar fi in te rv en it in te x t
nu este însoţită de nici o dovadă.
Dar dacă ştirile biografice sîn t pu ţin e şi ne­
sigure, acele relative la răsunetul operei, dacă

5
 T. VIANU

n u printre contem poranii cărora le-a răm âi

necunoscută, cel p u ţin în generaţiile urm ătoare,
sîn t ceva m ai num eroase şi m erită a reţine
pe cercetător. Cicero a p reţuit, desigur, valoa­
rea poetului, în care laudă deopotrivă geniul,
ca şi m eşteşugul său. O vidiu este de părere că
„versurile su b lim u lu i L ucreţiu n u vor pieri de-
cît o dată cu pieirea lum ii". V irgiliu celebrează
pe fe ric itu l care „a p u tu t cunoaşte cauzele lu-
cnirilor". A b ia către sfîrşitu l antichităţii, la scri­
itorii creştini ai secolului al IV -le a se produce
transform area în sens negativ a p reţu irii lui
L ucreţiu, de pildă la L actantiu, adversarul sto­
icilor şi al epicureilor.
Ce ne spune oare poem ul însuşi despre auto­
ru l lu i? A cesta a com pus-o în singurătate, de
vrem e ce nici u n ecou contem poran n u ne-o
sem nalează. P oetul pare a f i fo st u n om al
vcchilor tradiţii: scrie o lim bă arhaizantă şi este
legat de poeţii şi gînditorii vechim ii, de Hom er,
de Em pedocle, de E nnius, dar m ai cu seamă
de. Epicur, pe care-l proslăveşte ca pe u n zeu.
A vea, desigur, o în tin să cultură grecească, d e­
opotrivă cu a atîtor in telectu a li ai vrem ii,
n u este exclus să şi-o f i form at, n u n u m a i la
Rom a, în şcoala vreu n u ia din tre num eroşii re­
tori greci, dar şi în tim p u l u n ei călătorii de
stu d ii în ţara filozofilor. A străbătut epoca te ri­
bilă a războaielor civile: luptele dintre M arius
şi Sulla, noile revolte ale sclavilor, cînd Spar-
tacus cucereşte su d u l Italiei, represiunea lui
Pom pei, conspiraţia lu i Catilina, p rim u l triu m ­
virat, acţiunea lu i Cezar în Galia. P ăm în tu l

6
 LUCREŢIU ŞI POEMUL MATURII

italic era scăldat în sînge; războiul se în tin ­

dea dincolo de graniţele acestuia; popoarele
erau în lă n ţu ite pe rînd. N iciodată lupta pentru
putere în ă u n tru şi p en tru dom inaţie în afară
n u arătase o faţă m a i grozavă. L ăcom ia de
averi n u m a i cunoaşte m argini, se hrăneşte din
sîngele concetăţenilor şi neîncrederea generală
ţ i reciprocă face pe oricine să se team ă chiar de
m asa oferită de fra tele său: S anguine civili rem
constant divltiasque C o rduplicant avidl, cae-
dem caede aecum ulantes; C rudeles g au d en t in
trişti iuncie fiatris, E t consaguineum m ensas
odere tim en tq u e (III, 70—73). O m ilă adîncă
p entru soarta oam enilor stăpîneşte su fletu l lui
L ucreţiu. Ştie d in ce în ceputuri obscure, pline
de teroare, s-a în ă lţa t om enirea. Dar este oare
m ai bună condiţia oam enilor d in vrem ea lui?
In paşii generalilor cuceritori, îm b ă ta ţi de
putere, se tîrăşte p rin noroi m u lţim e a îngro­
zită. O am enii trăiesc îndoita spaim ă a m orţii
şi a persecuţiei divine. Iubirea, pornirea eroti­
că, istoveşte corpul şi su fle tu l oam enilor. Cum
poate f i om enirea eliberată? L u creţiu n u este
u n gînditor social. D upă cum s-a observat u n e­
ori, antichitatea încerca să înţeleagă istoria şt
societatea cu singurele categorii intelectuale si
m orale. R ăul în lum e ar p roveni nu m a i din
ignoranţă, d in lipsa de claritate a conştiinţei
etice a oam enilor. A ceastă conştiinţă ar t^ebu'
lum inată. A d în c u l cugetător singuratic, u rm ă ri1,
de m elancolia m ed ita ţiei lui, hotărăşte atu n l
să scrie u n poem , m e n it să aducă lim pezire
contem poranilor, să-i în v eţe d ispreţul lucruri­

7
 T. VIANU

lor zadarnice, să liniştească delirul lor erotic,

să-i vindece de frica zeilor şi de spaim ele m or­
ţii, rădăcina cea m ai adîncă a răului în lum e.
tşi dedică poem ul u n u i om d in nobilim e, pro­
tectorul lui, lu i Caius M em m ius, fo st pictor şi
guvernator al B ithyniei, p artizan al lui Pom pei,
apoi al lu i Cezar. A cesta d in urm ă, cîştigat de
adevărul în v ă ţă tu rii lu i Epicur, poate să f i p ri­
m it m anuscrisul P oem ului N atu rii de la M em ­
m iu s şi să-l f i com unicat lui Q uintus Cicero,
locotenentul lui, care, îm p reu n ă cu M arcus T u l-
lius, l-a transm is posterităţii.
P oem ul începe cu invocarea V enerei, sim bolul
fe cu n d ită ţii universale. U nii com entatori şi-au
ex p rim a t uim irea că poetul care, m a i tîrziu, va
evoca efectele nefaste ale etosului, face să în ­
ceapă poem ul său p rin lauda iubirii. N u soco­
tesc m ulţum itoare totu şi explicaţia istoricilor
care ju stific ă în cep u tu l P oem ului N atu rii prin
fa p tu l că V enera era îndeosebi onorată de ginta
M em iilor, că Sulla se socotea fa v o ritu l A fro d itei,
ca- P om pei îi consacrase u n cult special, că Ce­
zar pretindea a descinde d in ferm ecătoarea
zeiţă. Cine citeşte astăzi lauda V enerei, a puterii
ei vestită în tresăririle prim ă verii n u poate v e ­
dea aci u n sim p lu prea m b u l oportun. Im n u l
iub irii ne apare, m ai degrabă, ca expresia u n ei
încrederi în viaţă şi în perm a n en ţa ei, pe care
om enirea trebuie s-o recîştige dincolo de toate
sum brele ei încercări. M elancolia lu i L ucreţiu
se alină p rin sim ţirea rodniciei universale. S p e­
ranţa eşte posibilă fiindcă om enirea are u n v ii­
tor. V enus chezăşuieşte viito ru l lum ii.

8
 LUCREŢIU ŞI POEMUL NATURII

Cele şase cărţi ale P oem ului N aturii, după

lauda V enerei şi a lu i Epicur, inspiratorul în ­
tregii com puneri, a cărui doctrină „o îm pod o ­
beşte cu dulcea m iere a poeziei“, conţin o e x ­
punere a fizicii, a doctrinei despre su fle t şi
despre legăturile acestuia cu corpul, a teoriei
cunoaşterii, a v ieţii pasionale a om ului, a fen o ­
m enelor astronom ice şi m eteorologice, a origi­
nilor p ă m în tu lu i şi ale om enirii, încheiate cu de­
scrierea cium ei d in A ten a , inspirată de Tucidide.
P oem ul n u pare a f i în cheiat şi partea originală
a sistem ului, deosebită de aceea datorită m o ­
delului grec, n u poate fi stabilită cu precizie,
deoarece poetul se referă la scrieri ale lui
Epicur pierdute astăzi. P oem ul lu i L ucreţiu re­
prezintă, deci, cel m a i com plet dintre sistem ele
m aterialiste ale antichităţii şi p rin această în ­
suşire a lui se explică m arele rol pe care l-a
jucat în întreaga dezvoltare ştiinţifică a lum ii.
N im ic n u se naşte d in nim ic, ne în va ţă L ucre­
ţiu. N im ic n u piere. M ateria nu u m p le întregul
univers. A lă tu ri de m aterie există vidul, ceea
ce creează posibilitatea m işcării. Corpurile nu
sin t divizibile la in fin it. D ivizibilitatea se opreş­
te la cele m ai m ici particule m ateriale, la atomi,
care, căzînd în vid şi abătîndu-se de la linia
verticală a căderii lor, se unesc în tre ei şi com ­
pu n corpurile m ateriale. A to m ii au însuşiri deo­
sebite şi, p rin aceasta, se explică diferenţele
dintre corpuri. U niversul n-are lim ite fix e. Nu
există o singură lum e, ci o pluralitate de lum i,
supuse deopotrivă îm b ă trîn irii şi m orţii. L um ile
n-au fo st create de zei, ci au luat naştere prin

9
 T. VIANU

agregarea atom ilor căzînd în vid. S u fle tu l este

m uritor, fiin d el însuşi m aterial, a stfel încît
frica de m oarte este absurdă. Percepţia lucru­
rilor se form ează în su fle tu l nostru p rin pă­
trunderea în el, pe calea sim ţurilor, a unor par­
ticule m ateriale em anate de lucruri şi avînd fo r­
m a şi proporţiile lor. Fiindcă n u există su flet
nem u rito r şi zeii n u in te rv in în procesul lum ii,
n u sîn t ju stifica te pasiunile inspirate de teroa­
rea m orţii, de superstiţia religioasă sau de fe ­
nom enele naturii. Filozofia singură, dezvăluin-
d u-ne adevărul cu p rivire la structura lum ii,
poate să ne dea liniştea sufletească, de care om e­
nirea a fo st lipsită în to t lungul ei trecut. O m ul
tim purilor p rim itive a fo st m ai viguros decît
descendentul lu i de astăzi: locuia cavernele, se
hrănea d in fructele p ă m în tu lu l şl se găsea în
război perm a n en t cu celelalte specii anim ale.
A în v ă ţa t pe rînd să-şi construiască o colibă,
să cultive p ă m în tu l şi să folosească focul. A u
luat naştere prim ele fa m ilii şi, o dată cu ele,
sentim en te delicate, inspirate de iubirea fem eii
şi a copiilor, au apărut în su fle tu l său. S im ­
ţirile om eneşti încearcă să se ex p rim e şi a stfel
apar rudim entele lim bajului. A par şl se d ez­
voltă, în prim ele com unităţi om eneşti, înd em î-
nările m eşteşugăreşti. Iau naştere cetăţile în tă ­
rite şi oam eni pricepuţi şi puternici le stăpî-
nesc. R egii îm p a rt p ăm înturile şl constituie ar­
m ate. Dar inegalitatea bunurilor aduce lup te în
cetăţi. Regii sîn t răsturnaţi şt, după o perioadă
de anarhie, se recunoaşte valoarea legilor care
regulează coexistenţa omenească. A u apărut re­

10
 LUCREŢIU ŞI POEMUL NATURII

prezentările religioase, fo rm a te de fa n tezia visu ­

rilor, credinţa în existen ţa zeilor, cărora li se
atribuie producerea fenom enelor naturale în-
spăim întătoare, a fu rtu n ilo r şi a grindinii, a
fu lg eru lu i şi tunetului, a inundaţiilor catastro­
fice, a erupţiilor vulcanice şi a bolilor. Dar nici
u n u l dintre aceste fen o m en e n u sîn t produse de
zei, ci toate îm p reu n ă sîn t rezu lta tu l fe lu lu i de­
osebit în care se unesc în tre ei atom ii cu însuşiri
felurite.
în m o m en tu l în care L ucreţiu expunea aceste
teze fun d a m en ta le ale filo zo fiei sale, gîndirea
antică, p rin contribuţiile vechilor filo zo fi ionieni,
p rin înţelegerea heraclitică a m obilită ţii u n iv e r­
sale, p rin Em pedocle, p rin ato m ism u l lui Demo-
crit, p rin dezvoltarea acestuia la Epicur, prin
filozofia istoriei a sofiştilor, p rin m area sinteză
a lu i A ristotel, în care observaţia n a tu rii ocupă
u n loc a tît de im portant, lunga serie a gîndi-
torilor antici organizase acea înţelegere ştiin ţi­
fică a lu m ii d in care L ucreţiu va trage foloase.
A păruse şi fo rm a literară a poem elor didactice,
în care sîn t înfă ţişa te sistem e filozofice, ca ace­
lea date de Em pedocle, de P arm enide, în epoca
elenistică de A rătos d in Solol (Phainom ena).
L ucreţiu este, deci, m u lt îndatorat întregii dez­
voltări filozofice şi literare anterioare. I-a fost
d at însă lu i să devină izv o ru l cel m a i im portan t
p en tru cunoaşterea m ateria lism u lu i antic şi să
exercite cea m a i profundă in flu en ţă asupra gîn-
dirii m aterialiste ulterioare, o acţiune explica­
bilă, de altfel, n u n u m a i p rin organizarea atît
de com pletă şi a tît de logică a expunerii, dar

11
 T. VIANU

şi prin m u lte le fru m u se ţi poetice ale acesteia.

L vcreţiu este u n u l dintre cei m ai m a ri poeţi ai
literaturii latine şi ai litera tu rii universale. G in·
direa lu i se individualizează to t tim p u l în v i­
ziune, în im agini pline de fo rţa şi suculenţa re­
alităţii concrete. O sensibilitate originală, m iş­
cată de m ilă p en tru om enire, în su fleţeşte în ­
treaga operă. S im ţim a fi luat contact, cînd o
străbatem , cu u n caracter u m a n puternic şi cu­
rajos, capabil să sondeze adîncurile lu m ii şi să
aducă om enirii blntuite de nenorociri adevăru­
rile m îndre, prin care fa talitatea bătrînă poate
fi învinsă.
M ultă vrem e ecourile operei lu i L u creţiu n-au
m ai fo st înregistrate. D upă contestările creştine
ale secolului al IV -lea, Poem ul N atu rii iese din
circulaţia literară tim p de sute de ani. Totuşi,
în secolul al V lI-lea, în Irlanda, se m a i execuţii
o copie a poem ului, apoi o alta în secolul al
IX -lea, după m anuscrisul precedent, aşa-zisul
Codex oblongus (O) L eidensis V ossianus L ati-
nus, în care sîn t evidente in te rv en ţiile corecto­
rilor. A u tre b u it să treacă însă alte sute de
ani şi îm prejurările generale ale culturii să se
schim be, pînă cînd u m a n istu l Poggio Braccio-
lini, în secolul al X V -lea , să descopere u n nou
m anuscris, pierdut de-atunci, dar copiat de mai
m u lte ori, şi să determ in e u n nou interes pen ­
tru sistem u l m a terialist al lu i L ucreţiu şi pentru
fru m u se ţile poem ului său. De atunci, Poem ul N a­
tu rii se încadrează durabil în tezaurul literaturii
universale şi in flu en ţa lu i răm îne statornică.
Giordano Bruno se in sp iră d in el p en tru a afir-

12
 LUCREŢIU ŞI POEMUL NATURII

m a pluralitatea lum ilor. Pierre Gassendi, în se­

colul al X V II-lea , îl pune la tem elia fizicii sale
m ecaniee-atom iste şi a eticii lui epicuriene. Nu
este sigur că M olière a tradus poem ul lu i Lu-
creţiu, şi că, n em u lţu m it de lucrarea lui, ar fi
ars m anuscrisul acestei traduceri. Istoricii lite­
rari au p u tu t însă identifica ecouri lucreţiene in
M izantropul, II, 5. V oltaire cunoştea bine pe
L ucreţiu şi îl com entează uneori, dar p en tru a-1
contesta (în articolul C uriosité, d in D ictionnaire
philosophique), dar m a i ales în dialogurile L u ­
crèce et Posidonius, unde ridică obiecţii îm po ­
triva explicaţiei atom istice a lu m ii şi p en tru a
a firm a necesitatea filozofică a ipotezei u n u i cre­
ator. D im potrivă, m aterialiştii secolului al X V II-
lea şi al X V III-le a ) u n Hobbes, u n la M ettrie,
un Holbach, u n H elvetius reiau adeseori, în scri­
erile lor, idei lucreţiene. Poem ul N atu rii este
m u lt citit în secolul al X V III-le a şi în anii Re­
voluţiei Franceze, cînd încercările sorţii îl re­
aduceau în m îin ile intelectualilor care aflau în
el m o tivele liniştei su flete şti în fa ţa m o rţii şi
în d em n u l de a pricepe cauzalitatea naturii.
P opularitatea lui L ucreţiu lo sfîrşitu l secolului
al X V III-le a a fo st evocată o dată de A natole
France, în paginile n euitate ale rom anului Les
dieux ont soif. A n d ré C henier a dorit să com ­
pună în H erm es, u n poem răm as neterm inat, o
operă asem ănătoare cu Poem ul N atu rii şl insp i­
rată de el. G oethe îl preţuia în m are grad şi l-a
încurajat pe K nebel, cu care întreţinea o cores­
pondenţă, în această privinţă, să-l traducă în
lim ba germ ană. Hugo (în W illiam Sha~

13
 T. VIA N U

kespeare) îî consideră pe L ucreţiu drept

unul din tre geniile cele m ai profun d e
ale om enirii, u n geniu „ilim itat". K arl M arx
(în lucrările pregătitoare p en tru o Istorie a filo ­
zofiei epicuriene, stoice şi sceptice) recunoaşte
în L ucreţiu u n poet tipic rom an, u n caracter
eroic, pe „proaspătul, îndrăzneţul, poeticul d e­
m o n al lum ii", căruia îi opune, peste veacuri,
m oralism ul îngh eţa t al lu i Plutarh.
N esfîrşite sîn t ecourile lui L ucreţiu în litera­
tura universală, pînă în epoca şi în ţara noastră,
(And noua traducere a profesorului Tlieodor
N aum , a doua tălm ăcire integrală după aceea
a lui D. M urăraşu (1947), este m en ită să pună
la îndem îna cititorilor de azi n u nu m a i u na d in ­
tre operele în care s-au cristalizat m a i com plet
concepţiile ştiin ţifice ale antichităţii, dar şi una
dintre acele în care puterea n eînvinsă a raţiunii
devine poezie.

TUDOR VIANU
 N O T A T R A D U C Ă T O R U L U I

E diţia de bază u tiliza tă în trad u c erea de fată

este aceea a lu i A. E rnout: Lucrèce, De la N a ­
ture, 3 éd., 2 vol., P aris, B elles-L ettres, 1924.

P arale l în să cu aceasta, a u fost u tiliza te şi

u rm ătoarele ediţii:
H.A.J. M unro, T. L u creti Cari De reru m N atura
libri sex, fo u rth edition, 2 vol., London—Cam ­
bridge, Bell, 1908 (volum ul al treilea, din 1910,
cuprinde trad u c erea în proză a poem ului).
H. Diels, T. L ucretius Carus, De reru m Natura,
2 voi, (al doilea cuprinzînd tra d u c e re a în hexa·
m etre), B erlin, W eidm ann, 1923—1924.
R ichard H einze, T. L ucretius Carus, De rerum
Natura, B uch III, Leipzig, T eubner, 1897.
G iussani-Stam pini, T. L u creti Cari De reru m na­
tura, Torino, C hiantore, 1921.
L u creti De reru m natura libri V I recognovit
versibusque Rossicis co n v e rtit T heodorus Pe-
trovski, ex officina A cadem iae S cientiarum
F.R.S.S., 1945.

A doptînd din aceste ediţii d iferite lecţiuni şi

em endatii, şi com pletînd, pe b aza pro p u n erilo r
făcute de editori, aproape to a te lacunele pe care
le p rez in tă te x tu l lucreţian, p rez en ta trad u cere
oferă citito ru lu i rom în, în endecasilabi iam bici

15
 NOTA TRADUCĂTORULUI

(uneori cu un dactil final) — v ers m ai apro ap e

de v o rb irea obişnuită şi deci m ai p u ţin artificial
decît h ex a m e tru l — un te x t n e în tre ru p t şi cu
înţeles deplin.
A celeaşi ediţii, citate m ai sus, la care mai
adăugim pe aceea, m a i veche, a lu i M ihae)
Fayus, B assani, M D CC LX X X V III, pe aceea a luj
E. B enoist şi H, L antoine, ed. 10, H achette, 1928,
p e n tru c a rtea V, şi pe aceea a lu i Bergson
(Extraits de Lucrèce, P aris, D elagrave, 1937, sei­
zièm e m ille), au se rv it şi la ela b o ra re a com en­
ta riilo r şi notelor care îrisoţesc trad u cerea.
La elab o rarea com entariilor cu co n ţin u t
filozofic, am u rm a t îndeap ro ap e com en tariu l
ediţiei lu i G iussani şi pe acela al lu i E rn o u t-
Robin (Lucrèce, De rerurn natura, com m entaire
exégétique e t critique, 3 vol., P aris, Belles-
Letti-es, 1925—1928).
Cu p riv ire la trad u c erea titlu lu i, în tru c ît tr a ­
ducerea lite ra lă „ n a tu ra lu c ru rilo r“ este în lim ba
rom înă echivocă, însem nînd „felul de a fi al
lucrurilor" şi n u ceea ce v rea să ex p rim e titlu l
grecesc Περί ψύσεως al tra ta te lo r analoge
greceşti (titlu căru ia îl corespundea, în in te n ţia
poetului latin, titlu l pe care el l-a d a t poem ului
său) şi în tru c ît se poate dovedi nu num ai cu
exem ple din însuşi te x tu l lui L., ci şi cu exem ­
ple din alţi scriitori latini, că natu ra şi rerum
natura sîn t sinonim e (genitivul p lu ra l rerum
fiind pleonastic sau explicativ), pe baza şi a
unei trad iţii, care, oricît de red u să a r fi, d u ­
rează, totuşi, de cîteva decenii, de cînd au a p ă ­
ru t şi la noi trad u c eri de frag m en te din poem,

16
 N O TA TRADUCĂTORULUI

s-a p ă s tra t şi trad u c erii de fa ţă titlu l, şi adec­

v at şi p o triv it unei tra d u c e ri în v ersu ri: P oem ul
naturii.
în sfîrşit, cu p riv ire la n u m e ro tarea v ersu ­
rilor, ea este dublă: una, cu caractere drepte, a
versu rilo r trad u c erii rom îneşti, a doua, cu carac­
tere aldine, corespunzînd nu m ero tării din ediţia
Ernout.

2 — Poem ul n a tu rii
 C A R T E A I

!'

j
 Tu, născăto area ginţii lui Enea*, I n v o c a ţie
c ă tre
Tu, zeilor ş-al oam enilor farm ec, V enus
O, Venus, rod de Viaţă, care pururi,
Sub bolta cea de stele călătoare,
8 îm poporezi cîm piile m ănoase
Şi m area p u rtă to a re de corăbii;
P rin tin e do ar to t n eam ul de fiin ţe
Incepe-se şi, scos din întuneric,
5 P rin tin e vede-a soarelui lum ină,
io Din calea ta fug nourii, zeiţă,
Şi v în tu rile; iscusit, păm în tu l
î n ' d ru m u l tă u aştern e flori suave
Şi ţie rîde lin u l m ării, ţie,
S căldat în v ă lu ri de lum ină, cerul
15 Zîm beşte blînd! Cînd zori de prim ăvară
10 S -au re v ă rsa t şi ro d itorul zefir,
D escătuşat, începe ia r să bată,
A tunce zb u răto arele din aer
V estesc în tîi sosirea ta, zeiţă,
20 De focul tă u la inim ă pătrunse,
Şi, ca tu rb ate, vitele to t zb u rd ă
P e p ajiştile cele desfătate,
ls Şi ape repezi trec înot: ro b ită
De tine, fiecare te u rm ează
25 O riunde vrei s-o duci pe fiecare.
P e m ări, pe m unţi, pe rîu rile -n clocot,
P e verzile ogoare şi p rin cuiburi
Tu, strec u rîn d iu b ire a dulce-n piepturi

21

V
 POEMUL n a t u r i i

L a to a te vietăţile, pe toate
L e-ncingi de dor să-şi veşnicească neam ul.
F iindcă d a r tu sin g u ră natura*
O cîrm ui, şi pe ţă rm u ri! lum inii
Nim ic n u p o ate-ajunge fă ră tine,
N ici bucurie nu-i, nici desfătare,
P e tin e eu acum te v rea u p ă rta şă
Să-m i fii la scrisul v ersu rilo r mele*,
P e care m ă încerc a i le face
L ui M em m ius al m eu despre natură*,
L ui M em m ius, care-ai voit, zeiţă,
O ricînd m ai sus ca alţii să se-nalţe,
în c u n u n a t cu d a ru ri în tru toate.

Deci tu c u -a tîta m ai vîrtos, o, zee,

Dă farm ec veşnic g ra iu rilo r mele!
I a r treb ile războiului într-asta*
P e m ă ri şl pe uscaturi, p retu tin d en i,
T u fă -le să ad o arm ă lin iştitei
Căci nu m ai tu poţi a ju ta cu pacea
P e m u rito ri: războaiele cum plite
Le p o a rtă M arte, zeul cel p u tern ic
 CARTEA I

50 li) arm e, care-adeseori s-aruncă

L a tine-n b raţe, d o borît de ran a
Cea veşnic-a iubirii: cu grum azu-i
35 R otund lă sa t pe sîn u l tău, nălţîn d u -şi
S pre tin e ochii dornici, el te soarbe
55 Cu ochii şi te jin d u ie pe tine;

R ăsufletu-i fie rb in te i s-a tlrn ă

De gu ra ta. P e-ac esta tu, zeiţo,
Cum stă culcat pe spate, înfăşoară-1
Cu tru p u l tă u cel sfîn t şl dulci cuvinte
eo Şopteşte-i tu d in gură, pream ărito,
io Şi cere-i pacea p e n tru Rom a noastră!

23
 POEMUL NATURII

Căci eu n u pot cu inim a-m păcată*

Să cînt n a tu ra -n zile de restrişte
Şi nici ilu s tru l M em m ius n u poate
In v rem u ri ca aceste să nu vie
In a ju to ru l tu tu ro r.
(lacună)
S u b ie c tu l Ş-acum a,
poem ei
L ipsit fiin d de orice grijă, pleacă
U rechea ta şi ag era ta m inte
L a -n v ă ţă tu ra cea adevărată!
M ai în a in te de-a le înţelege,
Să n u cum va să lepezi de la tine
Şi să dispreţu ieşti aceste daru ri,
Cu zel stato rn ic rîn d u ite ţie!
Căci eu acum a voi în cepe-a-ţi spune
D e-a cerului ş-a zeilor făp tu ră,
Ş i-ţi voi dezvălui ce sîn t atom ii,
Din care fire a le urzeşte toate
Şi spor le dă şi h ran ă , şi în care,
Cînd to ate pier, le-n to arce ia r pe toate.
Cînd noi vorbim de ei, le zicem încă
„M aterie“ şi „germ eni“ şi „sem inţe“*,
B a-i m ai num iţn pe ei şi „corpuri p rim e“*,
Căci to ate sîn t d in tr-în şii zăm islite.
Cînd ticăloasă v ia ţa om enească
Z ăcea pe-acest p ăm în t îngenuncheată
Sub ochii tu tu ro ra de p ovara
Religiei, ce-şl a ră ta d in ceruri*
H idosu-i cap, am en in ţîn d pe oam eni,
U n grec în tîi şi-ntîi luă-ndrăzneală*
Şi ochii lu i cei m u rito ri sp re dînsa
Ii rid ică şi-i ste te îm potrivă.
Nici basm ele cu zeii şi nici fulgerul
 CARTHA. I

N u l-a u oprit, nici b u b u itu l cerului;

Ba ele i-au ap rin s m âi ta re -n inim ă
70
—— D o rin ţa lu i cea ap rig ă să sfarăm e
Z ăvoarele la p o rţile naturii!
D eci b iru i p u te re a m in ţii sale:
El s-av în tă departe, pînă dincolo
De zid u rile-n flăc ărate -a’lumii*,
100 Şi stră b ă tu cu gîndul şi cu m intea*
75 Im ensul tot. D e-acolo el se-ntoarse
în v in g ă to r şi ne vesti ce lucru
Se p oate naşte şi ce n u se poate,
Şi cum pe lum e orice lu cru are
105 P u te re ţă rm u rită d e la fire
Şi p ia tră de hotar, adînc înfiptă.
L a rîn d u l ei, religia fu, astfel,
C ălcată în picioare şi strivită*,
80 I a r b iru in ţa lu i ne face u n a
"no Cu cerul! — In să m ie-m i este teamă*, Ju n g h erea
Să n u cum va să crezi că tu acum a If ig e n ie )

îm b răţişezi o Im pie doctrină

Şl m ergi pe d ru m u l crim ei. D im potrivă,
R eligia a fost aceea care
115 U rzi nelegiuiri şi fap te im pii.
A şa au p în g ă rit în A ulis capii*
D anailor, ei, la m u ra vitejilor*,
85 A ltaru l zinei T rlv ia cu sîngele*
Ifianâsei. Cînd p e-a’ei cosiţe
120 I-au pus fecioarei panglica de lînă,
Ce-i a tîrn a de-o p a rte şi de alta,
P e am îndol obrajii, şi cînd dînsa
V ăzu m îh n it p e-al ei p ă rin te -n faţa
A lta ru lu i cum stă, şi lîngă dînsul
— Cum preoţii îşi to t ascund jungherul,

25
 POEMUL NATURII

Şi, la vederea ei, cum lum ea varsă

Rîu de plînsori, de sp aim ă am uţită,
P lecînd genunchii ea căzu-n ţărînă.
S ărm ana! Ce p u tea să-i folosească

In clipa ceea că-i zisese ta tă 130

L ui Agamfemnon, cea din tîi? P e b raţe
A u ridicat-o oam enii şi-n tre m u r 95
Au dus-o la a lta r, n u ca să fie,
D u pă-m plinirea d atin elo r sfinte,
Cu cîntece de n u n tă p etrecu tă, 135
Ci, ch iar în tim pul n u n ţii ei, să cadă
D rept jalnică, n ep în g ărită jertfă,
De m îna p în g ă rit-a u nui ta tă,
Şi nu m ai p e n tru ca să aib ă flota
100
Ieşire ferlcită-n la rg u l m ă rii I 140
L a cîte crim e n -a-n d em n a t religia!
T re b u ie D ar poate în tr-o bu n ă zi tu însuţi
s ă s tu d ie m
n a tu ra Vei cău ta să te d esp arţi de m ine,
s u f le tu lu i, In sp ăim în ta t de zisele poeţilor,

26
 CARTEA I

145 Şi te vei da b ătu t: ei m u lte basm e sp re a nu

n e lă s a
P o t născoci; şi ele pot să-ţi zdruncine în f r ic o ş a ţi
n ă s c o c ir ile
105 T em eiurile vieţii şi-nfricîndu-te p o e ţilo r
S ă-ţi tu lb u re şl to a tă fericirea.
Cu d re p t cuvînt! Căci oam enii să v ad ă
150 c ă su ferin ţele to t au u n capăt,
Ei a r p u te a să -n fru n te-ale poeţilor
A m en in ţări d eşarte şi eresuri.
A cum a în să n u e cu p u tin ţă,
110 N u-i chip să m i te-m potriveşti, fiindcă
155 Şi du p ă m oarte treb u ie-a te tem e
De nişte chin u ri veşnice; aceasta,
F iindcă nu se ştie ce e sufletul:
Se naşte el cu noi, ori, dim potrivă,
P ă tru n d e -n corp Ia n aştere şi piere
160 Cu noi o dată, d estră m a t de m oarte,
lis Sau, poate, -n bezna ia d u lu i se duce,
In h ă u rile cele fă ră m argini?
Ori, încă, din p orunca cea zeiască,
In a lte anim ale se străm u tă,
165 Cum a cîn tat şi E nnius al nostru*,
C are-a adus în tîi din H eliconul*
Cel d esfă tat cu n u n a poeziei
D e-a p u ru ri verde, ca să fie p u ru ri
S lăvită la italicele naţii.
110 Cu toate-aceste, E nnius m ai spune
130 In versurile lu i n em u rito are
Că sîn t şi A herontice ţinuturi*,
P e unde n -aju n g tru p u rile noastre,
Nici ale n o astre suflete, ci num ai
175 N işte ciudate, palide vedenii.
D e-acolo spune el că dinainte-i*
Veni n ăluca lui O m er cel p u ru ri

27
 POEMUL NATURII

în floarea lui, care-ncepu să verse 125

P lînsorl am are şi să-i dezvelească
A scunsurile firii. D rept aceea, ibo

Noi treb u ie să ne dăm bine seam a

De cele care sîn t deasu p ra noastră,
Cum m erg pe boltă soarele şi luna,
Şi ce p u te re m înă orice lu cru
Aice, pe păm înt, d a r m ai cu seam ă i®s
Să ispitim şi să vedem d in ce sîn t 130
A lcătuite su fletu l şi mintea*
Şi ce sîn t a ră tă rile acele
Ce m intea n o astră v in s-o înspăim înte
Cînd sîntem tre ji în frig u rile bolii mo
Sau cu fu n d aţi în som n, de n i se p are
Că-i şi vedem şi-i auzim aieve
P e cei care-au m u rit ş-a’ căror oase
135
D e-atîta tim p le-acoperă păm întul. 195
S u b ie c tu l E u fo arte b in e ştiu că toate-aceste
e g re u D escoperiri obscure ale grecilor
d e tra ta t
E g reu să fie lă m u rite -n v ersu ri
L atine, m ai ales că m u lte lu c ru ri
Se cer a fi cu vorbe nouă spuse
Din cauza sărăciei lim bii noastre* 200
Ş-a n o u tăţii lucrului. Şi totuşi
V irtu tea ta şi m u lt d o ritu l farm ec 140
Al dulcii ta le am icii m ă-ndeam nă
Să su făr orice tru d ă şi m ă face
Să sta u de veghe-n nopţile senine, ' 203
C ercînd cu ce cuvinte, p în ’ la urm ă,
Cu ce poem eu aş p u te a să-m p răştii
în m in te a ta lu m in a orbitoare, '
P e n tru ca tu să poţi vedea-n lum ină
P în ă-n ad în cu rl ta in ele n atu rii. —

28
 CARTEA I

N u razele d e soare, deci, n u alba* D in n im ic

L um in-a zilei tre b u ie să-m p răştie n im ic n u
s e n a ş te
D in suflet în tu n e ric u l şi spaim a,
Ci o b servarea, stu d iu l n atu rii.

215 El treb u ie să-şi leie începutul

De la acest p rin cip iu , şi anum e
iso c ă din nim io n im ica nu se naşte*,
D in v rerea u n o r zei. P e oam eni fric a
îi ţine-aşa, pe toţi, în frîu, fiindcă
220 Ei v ăd că m u lte se p etrec deasupra,
în cer, ş-aice, pe păm înt, d a r cauzele*
A celor lu c ru ri nu pot să le vadă
N ici în tr-u n chip şi din p ricin a asta
E l cred că-1 m în a zeilor la m ijloc.
225 D e-aceea noi, cînd vom vedea că-n lum e
155 Din ch iar nim ic, nim io n u poate naşte,

29
 POEMUL NATURII

Ne-om lăm u ri m ai bine despre ceea

Ce v rem să ştim , anum e: din ce poate
T ot lu cru l să se nască şi cum to ate
S e-ntîm plă fă r-a l zeilor amestec*. 230
Ceva dacă s-ar n aşte din nimica*,
O rice s-ar naşte din orice: nimica*
N -ar m ai avea nevoie de săm înţă. 160
D in m a re a r p u tea să nască oameni*
Şi din p ăm în t solzosul g in t al peştilor, 235
Din cer a r ră să ri atunce păsări!
Cirezi şi turm e, fia re de to t felul
Şl ţa rin i a r cuprinde şl pustiuri,
T u tin d in ea o draslele-ntîm plării!
Nici poam ele n -a r răm în ea aceleaşi 240
P e arbori, ci s-ar to t schim ba în tr-u n a: 165
Toţi pom ii a r rodi atu n ci de toate.
Căci, dacă orice corp n -a r fi să aibă
A tom ii lu i cei u rzito ri de viaţă,
Cum s-ar p u tea atu n ci ca fiecare 245
Să aib-o m um ă an u m ită? însă,
F iindcă to a te nasc din germ eni proprii,
De-ac61o naşte fiecare lu cru
Şi iese-ntîi pe ţă rm u rii lum inii, no
De-ac&lo num ai, un d e fiecare , 250
îşi are-atom ii, „corpurile p rim e“.
Din to ate deci nu toate se pot naşte
F iindcă orice lu cru a re -n tr-în su l
P u terea lui ap arte, creatoare.
De ce vedem , apoi, că trandafirul* 255
în flo a re p rim ăv ara, pe cînd grîiele
Se coc în toiul verii, ia ră stru g u rii
L a-ndem nul toam nei, dacă n u fiindcă 175
O rice fă p tu ră iese la vedere

30
 CARTEA I

260 Cînd, după ce s-au îm b in at atom ii

L a vrem ea lor, e priincios şi tim pul,
Şi cînd ţă rîn a, p lin ă de viată,
F ă r-a se tem e de nim ica, scoate
F ăp tu ri gingăşe la lu m in a zilei?
265 A ceste de s-ar naşte din nim ica,
180 O ricînd s-a r naşte, pe neaşteptate,
Şi-n alte anotim puri, căci atunce
N -ar fi atom i, pe care-o v rem e v itregă
Să-i poat-opri de la întrulocare.
270 Şi corpurile d e -a r p u tea să crească*
Din ch iar nim ica, ele, ca să crească,
Nici ch iar de tim p n -a r m ai avea nevoie
185 P e n tr-u n adaos de atom i, ci pruncii*
D eodată s-a r trezi că-s oam eni tineri,
275 Şi din p ăm în t a r ră să ri copacii
D e-a gata şi s-a r în ă lţa în aer!
Dar, după cum e-nvederat, nim ica
Din toate-aceste nu se-ntîm p lă-n lum e,
Ci to ate cresc încet, cum e şi lucru
280 Firesc să fie, din an u m e germ eni
190 Şi-n tim p ce cresc, răm în aceleaşi toate.
Aşa că tu p rea bine poti cunoaşte
Că din săm înţa lui îşi trage h ra n a
Şi creşte orice corp. — Să m ai adaugi
285 Că, fă ră ploi la tim p u l lor, păm în tu l
Nu poate să m ai dea plăcute roade,
Nici anim alele, lipsite astfel
De h ra n a lor, nu-şi p o t p ăstra viata
195 Şi nici n u pot să-şi veşnicească neam ul.
2 D0 Deci m ai curînd te poţi pleca a crede
Că m ulţi atom i com uni sîn t m ultor corpuri,
Cum literele sînt, la fel, com une

31
 POEMUL NATURII

C uvintelor, decît să crezi că poate

F ă r’ de atom i v reu n lu c ru să existe.
De ce, pe urm ă, n -a p u tu t natura* 295
P e om aşa de m a re să-l zidească,
în c ît p rin vad să p o ată trece m area, 200
Cu m îna să dezbine m u n ţi năm ornici
Şi v ia ţa lu i să biruiască secoli?
F iindcă u n u i corp, spre a se naşte, 300
I-i d a tă o m aterie-an u m ită,
D in care-i h o tă rît de m a i-n ain te
Ce poate să se nască. — Zi m ai bine
Că din nim ic nim ica n u se naşte, 205
Căci to ate au nevoie de-o săm înţă*, 305
D in care să se nască şi să iasă
L a m ulcom ele ad ieri de v înturi.
F iindcă locurile ară to a re
S în t m ai de p re ţ decît nişte pîrloage
Şi dau m ai bune roade m uncii noastre, 310
E -n v ed erat că în p ăm în t sîn t germ eni 210
P e care noi îi facem să răsară,
M ănoase brazde ră stu rn în d cu plugul
Şi afînînd p ăm în tu l; dacă n -a r fi
în tr-în su l germ eni, al vedea că to ate 315
Se fac cu m u lt m ai bu n e de la sine
Şi încă fă ră de tru d ire a noastră.
N im ic A daugă la asta că natura* 215
n u se
în to a ic e L e-ntoarce în atom ii lo r pe toate
î n n im ic Şi în nim ic nim ica n u preface. 320
Căci p ie rito r d e -a r fi ceva să fie
C h iar pe de-a-ntregul, orice corp atunce
Din ochii n o ştri a r p ie ri deodată:
N ici de-o p u te re n -a r m al fi nevoie,
Ca să desfac-a Iul alcă tu ire 325

32
 CARTEA I

220 Şi să-i dezbine părţile. Cum însă

U rzite din atom i e te rn i sîn t toate,
N a tu ra n u îngăduie pieirea
N ici un u i lu c ru pînă n u se iscă
330 o fo rţă -n calea lui, ca să-l fărîm e
Izb in d în el, ori să p ă tru n d ă -n u n tru ,
P rin golurile lui, şi să-l destram e.
225 ş i dacă tim pul, nim icind de-a binele
T ot ceea ce din ochii n o ştri piere
335 De b ătrîn eţe, a r d istruge to ată
M ateria, atu n ci de un d e V enus
A r m ai aduce la lu m in a v ieţii
Din nou to t soiul de v ieţuitoare?
De unde le -a r m ai da p ăm în tu l m eşter
340 L a fiecare h ra n ă şi adaos?
230 Şi apele ce vin de pe departe,
Izvoarele din însuşi fu n d u l m ării
Din ce-ar p u tea să m ai h răn ească m area?
Din ce e te ru l să hrăn ească stelele?
345 Căci to t ce e din fire pierito are
A r fi p ie rit n e a p ă ra t cu totul
In vecii nesfîrşiţi de m a i nainte.
Deci, dac-au fost în vrem ea cea trec u tă
235 A tom i d in care să se facă ia ră şi
350 A ceastă lum e, fă ră îndoială
N em u rito ri ei sîn t; şi deci nim ica
N u poate să se-n toarcă în nim ica.
Apoi, aceeaşi cauză, -aceeaşi fo rţă
L e-ar nim ici pe to a te deopotrivă,
355 De n -ar fi o m a terie eternă,
Ca să le ţin ă astfel, închegate
2 io M ai m u lt ori m ai puţin. A tinsul num ai
A r fi d estu lă pricin -a p ie irii:

3 — Poem ul n a tu rii 33
 POEMUL NATURII

Căci nefiind în nici u n corp, atunce,

S u b stan ţă fă ră m oarte, orice fo rţă 360

A r fi de-aju n s ca să d estram e corpul.

Cum în să nu la fel de strîn s se leagă
A tom ii în tre sine, şi fiindcă
M ateria e veşnică, de-aceea 245
R ăm în în tre g i şi corpurile p în ă 365
L e-n tîm p in ă o fo rţ-a şa de aprigă,
In c ît le poate desfira urzeala.
Deci în nim ic nim ica n u se-ntoarce,
Ci to ate se d estram ă şi-n corpusculii
M ateriei se-ntorc. Ş-acum , la u rm ă: 370
P ie r ploile-n p ăm în t atu n ci cînd Tatăl* 250
De sus, E terul, le sloboade-n sînul
Ţ ărîn ei m am e, dar, te uită, -n urm ă
R ăsar pe cîm puri h oldele-aurite
Şi ram u rile -n fru n d şi cresc copacii 375
Ş i-n d ată iată-i în c ărca ţi de roadă!
De-aici îşi trag e h ra n a lui, pe urm ă,
Şi g intul nostru om enesc ş-al fiarelo r;
De-aici vedem cum înfloresc cetăţile 255
De ro iu ri de copii şi cum ră su n ă 380
De peste to t p ăd u rile-n fru n zite
De cirip it voios de p ăsărelei
Şi to t de-aici, pe p a jişte a cea grasă
Îşi culcă tru p u l oile-ncălate:
Un rîu spum os de la p te alb le curge 385
Din ugerele pline şi pe ia rb ă
Se joacă m ieii fira v i de picioare 260
Şi zburdă, am eţiţi de la p te proaspăt,
Deci n u cu to tu l p iere to t ce pare
Că piere, căci n a tu ra d in tr-u n lucru 390
Tocm eşte altu l: ea nim ic nu lasă

34
 CARTEA I

P e lum e să se nască, fă ră nu m ai
Din m o artea altu i corp. — Ş-acum , fiindcă* E x e m p ia
d e c o rp u ri
2G5 Ţ i-am a r ă ta t că lu c ru rile n u pot In v iz ib ile
395 Să nască din nim ic şi nici, născute,
Să se în to arcă în nim ica iarăşi,
Ca n u cum va să-ncepi, a n u m ai crede
în ce-ţi spun eu — şi asta căci atom ii
N u-i poţi v edea cu ochii —, ia am inte
400 Ce corpuri treb u ie să spui tu însu ţi
270 Că au fiin ţă fă ră să se vadă*.
în tîi e v în tu l: el, cînd se stîrneşte,

în v ă lu ie n oianul şi cufundă
C orăbiile m ari, alu n g ă norii
405 Ş i-n repede v îrte j gonind pe cîm puri,
R ăsto arnă arb o ri m a ri; a lu i suflare
375 D ărîm ă codrii, biciuieşte m unţii:
A şa-i de m înios, de groaznic vîntul,
Şi u rletu -i aşa e de sălbatic
410 Şi de am eninţător! S în t dar, desigur,
Şi v în tu rile corpuri nevăzute,
Ce m ă tu ră şi m a re şl uscaturi
Şl n o rii de pe cer, şi-n tr-u n năprasnic,
P u stie to r v îrte j le duc cu ele!

35
 POEMUL NATURII

Şi ele curg şi fac p răp ă d asem eni «80

Cu ap a unui rîu, cind fă ră veste, 415
U m flat de ploi şi de puhoaie grele
Ce vin din culm i de m unte, el se varsă,
T îrîn d la vale crengării şi arb o rii
Nici podurile cele ta ri atunce 285
420
Nu pot opri m înia apei, care
N ăvalnică to t vine: -aşa de ta re
Izbeşte rîul, tu lb u re de ploaie,
In stă v ila re şi cu v u ie t groaznic
S urupă stă v ila re le şi-n v alu ri 423
Rostogoleşte stan e m a ri de p ia tră
Şi tô t ră sto a rn ă -n calea lu il D esigur
T ot astfel vin şi viforele vîntului. 290
Şl ele, ca şi rîu l cel puternic,
Cînd se aştern să sufle în vreo parte, 430
îm ping to t înainte, tô t răsto a rn ă
Şi dau n ă v a lă -n tru n a şi-n v îrte ju ri
întorto ch eate, -n so rb u ri rotitoare,
Ia u tô t din d ru m u l lor şi duc cu ele.
Deci, înc-o dată, sîn t şi ele corpuri 295
Ce n u se văd: la fa p tă şi la fire 435
D oar v în tu rile se găsesc asem eni
Cu rîu rile cele m ari, pe care
A ievea le vedem cu ochii noştri.
D e-asem eni, felu ritele m irosuri* 440
Noi le sim ţim , d a r n u vedem că ele
Vin p în ’ la n ă ri; noi n u vedem căldura, 300
N ici frig u l nu-1 pu tem cu ochii prinde*,
N ici sunetele n-avem obiceiul
S ă le vedem , deşi aceste to ate 445
E ne-ndoios că sîn t şi ele corpuri,
F iindcă pot izbi a ’n o astre sim ţu ri:

30
 CARTEA J

Căci num ai corpurile pot atinge

Şi num ai ele pot să fie-atinse.
-22? L a fel, nişte v eşm inte atîrnate*
Pe m alul m ării care frînge valul
Se um ezesc: întin d e-le Ia soare,
Şi ele se usucă; d a ră nim e
Cu ochii n-a văzut nici cum p ă tru n d e
455 ş i nici cum iese apa, la căldură.
Ea d a r se-m p arte-n p ă rţi de to t m ăru n te,
310 p e care ochii n u p o t să le vadă.
Ba du p ă curgere de an i de zile
C hiar şl inelul, de-1 to t p o rţi pe deget*,
460 Se face m ai su b ţire pe d inuntru,
Ia r p ic ătu ra găureşte p ia tra ;
B răzdarul cel încovoiat al plugului,
Cu to ate că-i de fier, to t se toceşte
Pe nevăzute; lespezile străzii
31.5
—4b5
ttz Noi le vedem că-s roase de picioarele
M ulţim ii, ia r sta tu ile de-aram ă
De p e la p o rţi a ra tă m îini tocite
De s ă ru ta re a deas-a trecăto rilo rl
P re a bine noi vedem că toate-aceste,
470 De v rem e ce se rod, se m icşorează;
330 D ar ce corpusculi se d esp rin d din ele
In orice clipă, fire a cea pizm aşă
N u-ngăduie să v ad ă ochii noştri.
O ricît de m u lt ţl-a i încorda privirea,
475 N u poţi vedea ce spor pe nesim ţite
Dă co rp u rilo r zi de zi n atu ra ,
S ilindu-le încet, în c et să crească;
Nu p oţi vedea nici ceea ce se m istuie
325 De slăbiciune şi de b ătrîneţe,
400 Nici cît m ănîncă-n fiecare clipă

37
 POEMUL NATURII

D in stîncile ce sta u să cadă-n m a re

S ăratu l val. N a tu ra deci lu crează
Cu m ici corpusculi, nevăzuţi de nime.
P o e tu l Cu toate-aceste, to t nu este num ai
d o v e d e ş te
e x is t e n ta M aterie com pactă p retutindeni, 483
v id u lu i D eoarece şi vid ex istă-n corpuri*. 330
Să ştii aceasta îţi v a p rin d e bine
L a m u lte lu c ru ri: n u vei m e rg e -n tru n a
P e căi greşite, p u ru ri şovăielnic,
T ot isp itin d la rîn d u la la lum ii 490
Şi fă r-a crede-n v o rb a m ea. Deci este
U n loc deşert şi gol, pe care nu-1 poţi
Cu m îna pipăi. De n -a r fi golul,
N im ic nu s-ar p u tea m işca în lum e, 335
D eoarece m a teria e-o piedică, 495
T ăria ei în orişice clipită
Şi-n orice corp a r fi atu n ci de faţă :
Nim ica n -ar putea păşi-nainte,
Căci nu s-a r trag e înapoi nim ica.
D ar noi vedem cu ochii cum se m işcă 500
P e m ă ri şi pe p ăm în t şi sus, pe boltă, 340
A tîtea corpuri, fel şi chip: aceste,
De n -a r fi-n lum e vid, a r fi lipsite
De m ersul lo r cel zbucium at, b a încă
N ici nu s-ar fi n ăscu t de loc, fiindcă 505
M ateria, com pactă pretu tin d en i,
A r fi răm a s în tr-u n rep au s veşnic. 345
C hiar corpurile, oricît de solide
L e-ai socoti, din ceea ce-ţi voi spune
Tu vei vedea că au şi ele goluri: 510
P rin ale p eşterilo r stînci se strec u ră
F lu id u l cu rg ăto r al apel lim pezi
Şi to ate plîn g şiroaie m a ri de lacrim i;

38
 CARTEA I

350 M încarea în to t corpul anim alelor

515 S e-m prăştie; copacii cresc, fac roade
L a tim p u l lor, fiin d c ă-n tr-în şii m ustul
D in răd ă cin i adînci în sus se u rcă
P rin tru n ch iu ri, peste tot, în to ate crengile.
D ar sunetele! în lă u n tru l caselor
520 S tră b a t p rin ziduri, trec zb u rîn d p rin ele,
355 ia r frig u l p în ’ la oase te pătru n d e.
N icicum tu n -a i p u te a să vezi aceasta,
De n -a r fi goluri la mijl&c, p rin care
Să p o ată trece toate-aceste corpuri.
525 De ce-n sfîrşit vedem că sîn t şi lu c ru ri
M ai grele decît altele, cu toate
Că-s to t aşa de m ari? Căci, dacă este*
360 Şi în tr-u n ghem de lîn ă to t a tîta
M aterie, cît este-n tr-o b u cată
530 De plum b, a r tre b u i ca am îndouă
Să cîntărească to t atît, fiindcă
M ateria le trag e -n jos pe corpuri,
în tim p ce v id u l n -a re greutate.
Deci, lu cru l care-i to t aşa de m are,
535 D ar vezi că-i m ai uşor, el însuşi spune
365 Că a re -n tr-în su l gol m ai m u lt; acela
C are-i m ai greu, că are -n el m ai m ultă
M aterie şi goluri m a i puţine.
E xistă d a r fără-n d o ială-n corpuri
540 Ceea ce noi cercăm cu m intea noastră
Iscoditoare: vidul, cum îi zicem.
3T0 D ar, p en tru ca din d ru m u l ad ev ăru lu i
Să n u te -ab aţi, eu sîn t silit să-ntîm pin
P ă re re a celor care spun că apa
545 Le face loc la peşti, solzoasa ginte,
Şi um ede că rări ea le deschide,

39
 POEMUL NATURII

F iindcă p eştii lasă-n u rm ă locuri

în care ap a ce se d ă în lă tu ri,
Tot ea, îndată, năvăleşte iarăşi:
La fel spun ei că pot să-şi schim be locul

Şi că se pot m işca şi alte corpuri,

Cu toate că -m p re ju r e p lin to t locul.
A ceasta-i socoteala pe de-a-ntregul
G reşită: un d e să se ducă peştii,
De n u le face ap a loc? Şi unde
Să se m ai trag ă apa, d acă peştii
Nici nu se m işcă? Deci, din două, una:
Ori nu se m işcă nici u n corp, ori trebuie
Să spui, atunci, că e şi vid în corpuri
Şi că m işcarea de la el se trage.
Şi, în sfîrşit, cînd două co rpuri plane,
Izbindu-se, num aid ecît răsaltă,
F ără-n d o ială treb u ie ca aerul
Să u m ple iâ r to t golul ce se face
La m ijloc, în tre cele două corpuri.
D a r orişicît a r fi să năvălească
De iu te ad ierile de aer,
N u vor p u tea aceste să cuprindă
T ot locul d in tr-o d ată: ele treb u ie
T re p ta t să-l um ple, şi pe u rm ă num ai
Să p u n ă stă p în ire pe to t locul.
De crede cineva că în clipita
Cînd cele două ta le re răsaltă,
 CARTEA I

A ceasta se în tîm p lă din pricină*

575 Că ae ru l în tîi se condensează,
A cela se în şa l-am a r: atunce
Se face-un v id ce n u e ra nainte,
I a r cel abia făcu t se um ple iară.
395 N ici n u se p o ate a e ru l în felul
580 A cesta condensa; ch iar să se poată
Eu cred că fă ră vid nu-i cu p u tin ţă
C a el în sine în su şi să se tra g ă t
Şi în tr-u n loc g răm ad ă să se facă.
D e-aceea dar, oricît ai pune pricini,
585 O ricît ai sta la cum pănă, tu treb u ie
Să recunoşti că este vid în lucruri.
400 E u ţi-aş p u te a aduce m u lte alte P o e tu l
l- a r p u te a
Dovezi, ca să te fac să-m i dai crezare, d a Iu l
D ar m in ţii ta le agere aceste M e m m iu s
În c ă m u l ­
590 P u ţin e în d ru m ă ri i-aju n g : tu sin g u r te a lte
dovezi
Le vei p u tea afla pe celelalte. d e s p r e e x is ­
Căci, după cum copoii cu m irosul te n ţa
v id u lu i
«5 Găsesc culcuşul coperit de frunze
Al fiarei ce c u tre ieră p rin m unte,
595 în d a tă ce-au p u tu t să-i dea de urm ă,
A şa şi tu, în astfe l de problem e,
P rin tin e în su ţi vei putea, tu singur,
Să vezi cum to ate ies u n a d in alta
Şi să p ătru n zi în ta in iţe le firii,
600 S p re-a scoate ad e v ăru l la lum ină.
410 Ia r de ţi-i lene ori te dai în lă tu ri,
îţi p ot prom ite-acum , pe loc, aceasta:
Din inim a m ea p lin ă şi d in ro stu l
Cel dulce-al m eu v a curge, v alu ri, valuri,
605 S orbită din izvoare m ari, o, M em m ius,
în v ă ţă tu ra m ea, şi vai! m i-i team ă

41
 POEMUL NATURII

Ca n u cum va oloaga b ă trîn e ţe

Să se strecoare-n noi ş-ale v ieţii
Z ăgazuri să ne ru m p ă în a in te 415

Ca to t belşugul m eu de argum ente, 610

In orişicare singură priv in ţă,
S ă-ţi poat-aju nge p în ă la ureche,
P e aripele v ersu rilo r mele!
Nu e x is t ă S ă depăn în să firu l m ai departe!
d e c ît
două N atu ra toată, -aşa cum e în sine, 615
p r in c ip ii:
m a te ria Din două lu c ru ri deci e-alcătuită,
ş i v id u l Căci nu ex istă decît nu m ai corpuri. 420
Şi vid, în care-aceste-s aşezate
Ş i-n care ele peste to t se mişcă.
Tot ce e corp, există, el, p rin sine: 620
Ne-o spune-aceasta sim ţu l tu tu ro ra,
CărCiia dacă nu-i vom da crezare
D in capul locului, n estră m u ta tă ,
A tunci tem ei pe ce să punem oare?
Cum să putem pe cele nevăzute 625
Să le adeverim cu ju d ecata? 425
Şi, m ai d ep arte: sp a ţiu l sau locul
N um it şi vid de n -a r avea fiinţă*,
Nici corpurile-atunce, n icăirea
N -ar m ai p u tea avea u n loc, şi ele 630
N u s-a r p u tea m işca nici în tr-o p arte:
P u ţin m ai sus ţi-a m dovedit aceasta.
Nu e x is t ă A fa ră d a r de-aceste n u există 430
a tre ia
fire N im ic de care ai p u te a tu zice
C ă-i osebit şi d esp ărţit cu totul 635

De vid şi de m aterie, şi' care

Să fie oarecum a tre ia fire:
Căci o rice-ar fi să m ai existe încă
Va tre b u i n u m aidecît să fie

42
 CARTEA I

840 Ceva p rin sine însuşi, care, dacă

V a fi supus atin g erii ch iar num ai
C ît de p u ţin şi de uşor, va creşte
N oianul de m a terie din lum e
435 Şi i se va adăugi întregului
”645 C -un spor m ai mic, m a i m a re (num ai fie!);
Ia r dacă n u v a fi supus atin g erii
Şi dac-acel ceva d in nici o p arte
Nu va p u tea îm piedica u n lucru
Să trea că -n m ersul lu i p rin el, atunce
650 Va fi ch iar locul gol ce-i zicem „vid u l“.
440 Apoi, to t lu cru l ce p rin sine însuşi
Va exista va tre b u i să fie
S au în lu crare, ăl, sau, dim potrivă,
Supus lu c ră rii celorlalte corpuri,
655 Sau, dacă nu, atu n ci aşâ să fie,

In cît să p o ată c6 rp u rile-n tr-în su l

Să-şi aibă locul lo r şi să se mişte.
D ar a lu c ra ş-a su feri lu c ra re a
A ltcuiva, nim ic n-o poate face
660 D ecît u n corp; de-asem enea, n u poate

43
 POEMUL NATURII

Să dea u n loc decît deşertul, vidul!

A fară d a r de vid şi de m aterie, 445
N u-ncape-a tre ia fire în tre corpuri:
Sub sim ţu rile n o astre ea n u cade,
Şi nici cu m in tea n-o pu tem cuprinde. 665
în s u ş iri încolo, to t ce e şi a re -u n nume*
in s e p a r a b i l e
ş i în s u ş i r i T u vei vedea şi vei găsi tu însu ţi
a c c id e n ta le Că-i sau leg at de cele două lucruri,
a le m a te r ie i
ş l a le v id u lu i Sau e-o-nsuşire-a lo r întâm plătoare. 450
L egat de ele-i to t ce n u se poate 670
N ici d esp ărţi cum va şi nici desface,
D ecît cu nim icirea lo r deplină:
A şa e g reu ta tea unei pietre,
C ăldura focului, -curgerea apei,
A tinsul orişicărui corp, n u însă 675
Ş-al vidului. Din contra, sărăcia 455
Şi bogăţia, pacea şi războiul,
Robia, lib ertatea, to t ce vine
Sau pleacă, -n v rem e ce n a tu ra corpului
Rămîne neatinsă, toate-aceste, 680
Cum e şi drept, de obicei noi zicem
T im p n u Că-s num ai nişte „ în tîm p lă ri“. — De-asemeni,
e x is t ă
p r i n s in e Nici tim p p rin sine însuşi nu există:
în s u şi D in lu c ru rile înseşi se desprinde*
460
Ideea şl a tot ce-a fost odată, 685
Ş-a ceea ce-i acum sau va să fie.
Şi treb u ie s-o spunem : nu e nim eni
S ă sim tă tim p u l d e sp ă rţit de lucruri,
De-a lo r m işcare şi de-al lo r repaus.
A tunci cînd u nii spun: „fiica lui Tindar* 690
A fost răp ită, glnţile troiene 465
Invinse-n lu p tă “, să lu ăm am inte:
Să nu ne facă ei cum va a zice

44
 CARTEA I

Că fap tele aceste au fiin ţă

695 p r in ele înseşi chiar, fiindcă tim p u l
C are-a tre c u t şi n u se m a i în toarce
I-a m istu it pe oam enii aceia,
A ’căror fap te de m ai sus sîn t num ai
■ N işte -n tîm p lă ri a’lor. Căci to t ce-n lum e
_iZ? S -a în tîm p la t cîndva se poate spune
100 C ă-i întâm plarea şi a u n o r oam eni,
D ar şi a unor locuri anum ite,
în tr-u n cuvînt, de n -a r fi fost m a te ria
D in corpuri şi nici sp a ţiu l sau locul
705 în care to a te se petrec, v ăp aia
Iu b irii, în te ţită de fru m seţe a
T in d ârid ei şi care-ncinse p ieptul
L u i P aris, frigianul, niciodată*
« 5 N -ar fi ap rin s acele lu p te crunte,
7io A cel v estit război, şi nici d in calul
De lem n n -a r fi ieşit în tim p u l nopţii
Şi de T roieni pe-ascuns feciorii grecilor,
Să deie foc P ergam ului. Şi astfel*,
T u poţi vedea că fap te le trecu te
715 N u sîn t prin ele înseşi, n u există
480 Ca nişte corpuri, nici n u au fiin ţă
Cum are vidul: m ai cu rîn d p oţi spune
Că-s num ai în tîm p lă ri ale m ateriei,
P recum şi ale locului acelui
720 în care se p etrece orice lucru.
M ateria cu p rin d e -n tîi atom ii, S tr u c tu ra
a to m ilo r
P e urm ă, corpurile întocm ite
D in îm binarea acest6 r „prim ordli“.
N ici o p u tere în să de pe lum e
485 „P rim ordiile“ n u le poate stinge*:
725 T ăria lo r învinge p în ’la u rm ă t

40
 POEMUL NATURII

Şi totu şi p are lu c ru greu a crede

Că p rin tre corpuri p oţi găsi v reu n u l
Să fie ch iar com pact: cerescul fulger
Şi, to t asem eni, zgom otul şi vocea
N u vezi cum tre c p rin zidurile caselor?
Şi fieru l se-nroşeşte-n foc, ia r stîncile*
S ar p retu tin d en i în bucăţi, p ătru n se
D e-a focului sălb atică putere,
în foc tă ria aurului, frîn tă,
Ca ap a curge; bronzu-nvins de flăcări
Ca sloiul cel de g h ea ţă se topeşte!
C ăldura, frig u l care te pătru n d e,
L a fel trec p rin argint, căci pe-am îndouă
Noi le sim ţim cînd ţin e m cupa-n m înă
Şi ni se to a rn ă -n cupă ap ă limpede*.
N im ic n u p are deci com pact să fie.
F iindcă însă d re a p ta ju d ecată
Ş-a lu c ru rilo r fire m ă sileşte
Să sp u n că lucru -i altfel, ia am inte:
î ţi voi ad ev eri-n p u ţin e v ersu ri
Că sîn t aievea corpi, d in tr-o m aterie
C om pactă şi eternă, despre care
Noi zicem că-s principiile, germ enii,
Din care-i lum ea cea de azi făcută,
în tîi, fiindcă am găsit că este
O îndoită fire, două lu c ru ri
Cu to tu l neasem en ea-n tre ele,
M ateria şi vidu-n care to a ta
Se m işcă, am îndouă-aceste-trebuie
N ea p ărat să fie elem ente
P rin ele înseşi, fă ră să s-am estece
E le-n de ele, căci acolo unde
E sp aţiu gol sau vid, cum îi m ai zicem,
 CARTBA I

760 N u e m aterie, şi unde este

M aterie, n u este vid, nu -i spaţiu.
510 E x istă „corpuri p rim e“, deci solide
Şi fă r ă vid. Apoi, fiindcă este*
în co rp u rile cele plăsm uite
765 ş l vid, în ju ru l lui desigur treb u ie
Să fie o m a terie solidă:
Căci, dacă judeci bine, n u poţi spune
D e-un corp că a re vid ascuns în u n tru
F ă ră să spui că to t ce-nchide vidul
515 E -u n elem ent solid. A cesta însă
770
N u poate fi decît o-ntru lo care
D e-atom i, în stare, singură, să-nchidă
D eşertul cel d in corpuri. A şadară,
A lcătu ită din atom ii solizi,
775 E te rn ă poate fi num ai m ateria,
Căci to ate celelalte se destram ă.
620 Apoi, de n -a r fi gol sau vid niciunde,
U n to t solid a r fi în tre ag a lum e;
Ia r dacă n -a r fi n işte corpi anum e,
780 Să u m ple to ate locurile-acele
P e care ei acum a le ocupă,
U n sp a ţiu v id a r fi to t universul!
Deci corp şi vid sîn t fă ră îndoială*
D eosebite şi u rm ează-n lum e
705 Cînd unul, cînd cellâlt, căci u n iversul
525 N ici num ai vid, nici num ai corp n u este.
Deci d a r ex istă nişte corpi anum e,
Ce pot cu p lin u l lo r să curm e golul,
A ceştia, de lo v itu ri d e-a fa ră
700 N u pot fi sfărîm aţi, nici în lă u n tru
P ătru n şi, nici d e stră m a ţi nu pot să fie,
630 Şl nici alm in trele distru şi: aceasta

47
 POEMUL NATURII

P u ţin m ai sus ţi-a m dovedit-o ţie*.

Un corp ce n-are vid se vede bine
Că n u se poate fărîm a, nici frînge, 796

Şi nici tă ia ori despica în două;

Nici apă el n u ia, nici nu se lasă
R ăzbit de frig, p ătru n s de foc vreodată,
P ricin i de care toate-s nim icite. 535
Ba şi m ai m ult: cu cît un lucru are 800
în u n tru v id m ai m ult, cu-atîta-1 m acină
A ceste p ricini m ai adînc şi-l năruie.
Deci, dacă sîn t acele „corpuri p rim e“,
A şa cum a ră ta i m ai sus, solide
Şi fă ră vid, atunce ele treb u ie 805
Să fie şi eterne. Şi d e-alm interi,
De n -a r fi fost m a te ria eternă, 510
De m u ltă vrem e to a te în nim ica
S -a r fi întors, şi ia ră şi din nim ica
S -a r fi n ăscu t to t ce vedem . E u însă 810
Ţ i-am a r ă ta t m ai sus că din nim ica
N im ic nu poate naşte şi că ceea
Ce s-a n ăscu t o d a tă nu se poate
în to a rce în nim ic: de-aceea, dară,
D intr-o su b stan ţă fă ră m o arte treb u ie 816
Să fie corpii u rzito ri ai lum ii, 545
în care to ate să se p oată-ntoarce
în ceasul de pe urm ă, ca să fie
De-a p u ru ri o m aterie, din care
F ăp tu rile să se-nnoiască iară. 820
Deci dar, atom ii sîn t solizi şi simpli*:
A lm in terl el n u p o t să se păstreze
D e-a p u ru re a, şi să-noiască-ntr-una,
Din vecii nesfîrşiţi, fă p tu ra toată. 550
Ş-apoi, de n -a r fi pus n a tu ra capăt* 825

-48
 CARTEA I

F ă rîm ită rii lucrurilor, astăzi

A şa de mici a r fi, m în caţi de v rem ea
C are-a trecut, corpusculii m ateriei,
în c ît nim ica zăm islit din tr-în şii
830 De la u n tim p an u m e n -a r ajunge
555 P în -la sfirşitu l vieţii, căci m ai iute
V edem că p oate-un corp să se destram e,
D ecît din nou să se alcătuiască.
De-aceea, to t ce lunga veşnicie,
835 Tot ceea ce a tît a m a r de vrem e
A r fi fă rîm iţa t şi, pînă astăzi,
A r fi distru s şi d e stră m a t în tr-u n a,
N -ar m ai p u tea din nou să se tocm ească
560 în v rem ea ce-i răm îne. D im potrivă,
840 Soroc stato rn ic i s-a pus, desigur,
F ărîm iţării, căci vedem p rea bine
Că orice lu cru se tocm eşte iară,
Şi fiecărei specii i se dete
Un tim p anum e h otărît, în care
845 Să p o at-ajunge-n flo area v ieţii sale.
Să m ai adaugi că, deşi corpusculii
665 M ateriei sîn t ch iar com pacţi, fiindcă
In corpuri e şi vid, îţi p oţi da seam ă
Şi corpurile moi cum ia u fiinţă,
850 P ăm întul, apa, aerul şl focul,
Şi care-i fo rţa ce le cîrm uieşte.
P rin cip iile lu c ru rilo r în să
570 D e-ar fi să fie moi, n -ai înţelege
D in ce se poate naşte fieru l, stînca:
855 N atu ra lor a r fi atunci lip sită
De la-n cep u t de-orice tem elie.
A tom ii d a ră sîn t solizi şi sim pli,
575 Şi din îm p re u n area lo r m a i strîn să

4 — Poem ul n a tu rii 49
 poemul matur»

O rice se face m ai com pact, m ai tarei

C hiar dacă n u i s-a r fi pus un ca p ăt 860
Fărîmiţării coipurilor, încă
A r tre b u i să fi răm as ş-acum a
Din veşnicie, p e n tru orice lucru,
A tom i scăpaţi de orice v ătăm are. sso
D ar dac-aşa sîn t ei, că se fă rîm ă 865
L a nesfîrşit, cum au p u tu t ei oare*
Să dăinuiasc-o veşnicie-ntreagă,
Fiind, de-a lungul veacului, într-una
Loviţi de lovituri nenumărate?
N u se îm pacă u n a cu cealaltă! $10
Şi, în sfîrşit, fiindcă-n orice specie
Şi cre şterea şl v ia ţa au o m argine, 585
F iindcă to t ce poate fiecare
Şi ce n u poate-i h o tă rît p rin legile
N aturii, şi nim ica n u se schim bă, 875
Ba, dim potrivă, to a te sîn t statornice,
în c ît şl p ăsările cele felu rite
D in neam în neam a ra tă că au, toate,
P e tru p u l lo r aceleaşi sem ne proprii, 690
D e-aceea şi m a te ria din co rp u ri 880
F ără-n d o ială treb u ie să fie
N eschim bătoare: d e -a r p u te a atom ii
Să fie-nvinşi cum va, să-şi schim be firea,
N u s-a r p u tea să h o tă ră şti ce lu cru
Se poate naşte şi ce n u se poate, 885
Nici cum pe lum e orice lu cru are
P u tere ţă rm u rită de la fire
Şi p ia tră de h o ta r adînc în fip tă ; 595
Nici s-a r p u tea ca rîn d u rl de fiin ţe
Din neam în neam , d e-a tîte a ori, să aibă 890
Aceeaşi fire, v ia ţă şi n ă ra v u ri
1 3 — 54

50
 CARTEA I

Ş -aceleaşi chiar m işcări ale părin ţilo r.

Deoarece, apoi, şi în atomul*
600 p e care nu-1 vedem cu ochii, este
895 o culm e — cea d in u rm ă — a micimii*,
A ceasta n -are p ă rţi fără-n d o ială:
F ă p tu ra ei n u poate fi m âi mică*.
De sine stă tă to are n iciodată
E a n -a fost, nici n u va p u te a să fie,
900 F iindcă-i p a rte a a ltu i lucru, prim a*
Şi u nica; apoi, în lăn ţu ite,
605 Şi alte p ă rţi asem enea, şi altele,
în ceată deasă îm plinesc fă p tu ra
A tom ului. A ceste p ărţi, fiindcă
905 P rin ele înseşi n u p o t să existe,
N eap ărat că treb u ie să fie
L egate strîn s în tr-u n întreg, din care
N im ic să n u m ai p o ată să le sm ulgă.
Deci d a r atom ii sîn t solizi şi sim plii
910 Ei sîn t com pacţi: acele p ă rţi m ă ru n te
βίο Se ţin în ei legate strîn s; ei însă
N u s-au fo rm a t nicicum din îm b in area
A celor p ărţi. A lo r sim plicitate
E te rn ă este — aceasta li-i tăria!
915 Din ei nim ic n a tu ra nu dă voie
Nici să se ia, nici să se m icşoreze:
Ea-i ţin e ca sem inţe p e n tru lucruri.
eiB p e lîng-aceasta, de n -a r fi u n minimum*,
C h iar corpurile cele m ai m ărunte*
920 D in infinite p ă rţi a r fi făcute,
F iindcă ju m ă ta te a ju m ă tă ţii
A r m ai avea şi ea o ju m ă ta te:
Nim ica n -a r m a i pune-atu n ce cap ăt
F ărîm iţării. D ară, în tre lucrul*

61
 POEMUL NATURII

Cel m ai m ă ru n t şi u niversul m are

A r m ai p u tea fi vreo deosebire?
Nici u n al Căci, oricît a r fi acesta
De infinit, şi cele m ai m ici corpuri
A r fi alcă tu ite deopotrivă
D in p ă rţi to t infinite. Ju d e ca ta 930
Cea d re a p tă îşi rid ic ă în să glasul
Şi spune că n u poate m in te a n oastră
Să cread-aşa ceva. D e-aceea, dă-te
B ătut acum a şi m ă rtu riseşte
Că sîn t m icim i ce nu-s d in p ă rţi făcute
Şi care au fă p tu ra cea m ai m ică. 935
F iindc-aceste sînt, m ă rtu riseşte
Că şi atom ii sîn t solizi şi veşnici.
Dacă n atu ra , creato area lum ii,
P e to ate le -a r sili să se destram e 940
în „p ărţile cele m ai m ici“, atunce
Ea din aceste p ă rţi n -a r fi în sta re
A m ai u rzi nim ic p e n tru că ele, 630
De p ă rţi fiin d lipsite-n întregim e,
N u pot avea ce treb u ie să aibă 945
M ateria cea u rzito are-a lum ii:
M işcare, g reu ta te şi p u tin ţa
D e-a se ciocni m ereu, de-a se atinge,
De-a se-m bina-n to t felu l în tre sine:
N um ai aşa to t lu cru l ia fiinţă! sso
îm p o tr iv a D rept care, cei ce-au socotit că focul 635
c o s m o g o n le l A r fi su b sta n ţa lum ii şi că nu m ai
I u l H e r a c ll t
ş l a a lto c D in foc a r fi zid it to t u n iv ersu l
filo z o f i
A u lunecat, cum b ine vezi, dep arte
De ju d ecata cea ad e v ărată. 955
în fru n te a lor e H eraclit: acesta*
P o rn i la lu p tă -n tîi şi-n tîi; el este

32
 CARTEA I

V estit p rin lim ba lu i cea încurcată*,

M ai m u lt la grecii u şu ratici însă,
960 D ecît la cei tem einici, care cată
640 Să afle adev ăru l: num ai proştii
A dm iră şi le place m ai cu seam ă
T ot ce ei v ăd că e ascuns sub vălul
C uvintelor întorto ch eate; proştii
965 Le ia u de b u n e to a te cîte m îngîie
U rechile, su n în d frum os din coadă!
645 Căci eu în tre b : cum p o t să fie lucruri
A şa de felurite, dacă num ai
D in foc cu ra t sîn t ele zăm islite?

970 D oar la nim ic n -a r folosi că focul

S -ar face des sau ra r, dacă şi p ărţile
A ceeaşi fire a r avea pe care
Şi-n întregim ea lu i o are focul*:
650 F iind m ai strîn se părţile, v ăpaia
975 A r fi m ai vie, şi fiin d m ai rare,
M ai destrăm ate, ea a r fi m ai slabă.
N im ic m ai m u lt d ec ît a tît să nu crezi
Că poate să se-ntîm ple în asemene*
îm p re ju ră ri, necum să p o ată naşte
980 Din focul, des ori ra r, a tîte a lucru ri

53
 POEMUL NATURII

A şa de felurite. Şi m ai este
Ş -aceasta: nu m ai dacă spui că este
în lu c ru ri vid, nu m ai atunce focul 655
Se poate face des sau rar. Cum însă
Ei v ăd că m ulte lu c ru ri nu se-mpacă* 985
Cu crezul lor şi cum li-i fric -a spune
C ă-n lu c ru ri este vid curat, de-aceea,
T em îndu-se de greu, p ie rd calea dreaptă,
Nici v ăd că, d acă ie i din lu c ru ri vidul*, 660
Se condensează to a te şi se face 990
Din to ate-u n sin g u r corp, ce nu -i în stare
N im ic s-arunce repede d in tr-însul,
A şa cum focul cel fierb in te -a ru n că
L um ină şi căldură: vezi că focul
N u e făc u t din p ă rţi strîn s îm binate. 995
Ia r dacă ei cum va pe a ltă cale* 665
Socot că focul poate să se stingă*,
Să-şi schim be fire a lui, şi dacă cred ei
Că el o face asta-n întregim e,
A tunci desigur v a p ie ri to t focul, 1000

Se va p reface în nim ic, şi to a tă

F ă p tu ra din nim ica se va naşte*.
Căci dac-un lucru-şi iese din h otare 670
S chim bîndu-se, num aidecît aceasta
E m o a rtea lu i: ce-a fost m ai înainte, 1005
El nu m ai e. Ceva, de-aceea, treb u ie
N ev ătăm at din corpuri să răm înă,
Ca n u cum va să ţi se-ntoarcă toate
Cu to tu l în nim ic şi din nim ica
Să nască şl să p rin d ă ia r p u te re 1010

N oianul cel de lu cru ri. Deci, fiindcă*

S în t an u m iţi corpusculi ce-şi p ăstrează 675
A ceeaşi fire-n veci şi p rin a căror

54
 CARTEA I

Scădere sau adaos şi schim bare

1015 A aşezării lor îşi schim bă fire a
Şl se prefac şi corpurile înseşi,
Să ştii tu bine că acei corpusculi
Ai lu c ru rilo r nu-s de foc: nim ica
680 N -ar folosi să se desp rin d ă unii,
1020 Să plece d in tr-u n corp, să vie alţii,
S ă-şi schim be unii rîn d u lrea , dacă
Ei şi-ar p ăstra cu toţii fire a focului.
T ot ceea ce-ar putea ei să creeze
A r fi to t foc. Eu d a r socot că lucrul*
1025 E -aşa: sîn t corpi a că ro ra ciocnire,
685 M işcare, rîn d u ială, aşezare
Şi form ă nasc şl focul; dacă însă
Ei ordinea şi-o schim bă, — atu n ci se schim bă
Şi lu c ru l însuşi; ei nu sîn t asem eni
1030 N ici focului, nici altu i lucru, care
Să poată p în ’ la sim ţu rile n oastre
D in tr-în su l să trim ită părticele
Şi sim ţu rile no astre să le-atingă.
690 Să zici, apoi, că foc e orice lu cru
1035 Şi că nim ic aieve n u ex istă
în lum e, decît num ai foc, cum zice
A celaşi H eraclit, aceasta-m i p are
C ă este cea m ai m a re rătăcire.
El de la sim ţu ri pleacă, d a r se lu p tă
1040 In co n tra sim ţu rilo r şi răsto a rn ă
T em eiul lor, de ca re -a tîrn ă to a tă
C red in ţa noastră: ch iar şi lu i p rin ele
605 îi este doară cunoscut aceea
Ce el num eşte foc! El însuşi crede
1045 Că sim ţu rile p o t cunoaşte focul,
P a r nu şi celelalte, care nu sîn t

55
 POEMUL NATURII

în tr u nim ica m ai p u ţin v ădite:

A ceasta însă m ie m i se p are
O nebunie goală. U nde oare
Să ne găsim un sp rijin ? Ce să fie 1050
M ai sigur decît sim ţu rile noastre?*
Cu ele-nsem ni ce-i fals şi ce-i aieve. 700
Ş-apoi, de ce să negi pe celelalte
Şi num ai foc să v rei să laşi în lum e?
De ce să n u tăgăd u ieşti tu focul*, 1055
L ăsînd din celelalte pe oricare?
A afirm a şi u n a şi cealaltă,
E-o nebunie, cred, la fel de m are.
D rept care, cei ce-au socotit că focul 705
A r fi su b stan ţa lum ii şi că lum ea 1060
Se poate-alcătui din foc; de-asem eni,
Acei ce-au zis că aeru -i principiul*
C reării, ca şi cei ce socotiră
Că lu c ru rile apa le creează*,
Ea singură, p rin sine însăşi num ai, 1065
S au că păm în tu l le urzeşte toate*
Şi se preface-n orice alte lucruri, 710
Din d rum ul d re p t s-au a b ă tu t departe.
M ai pune şi pe cei ce îm b in ară
S tihiile to t cîte două: focul* 1070
Cu aerul, şi apa cu păm întul,
P recum şl pe cei care cred că toate
Din cîteşi p a tru lu c ru ri se pot naşte,
Din foc, d in aer, din p ăm în t şl apă. 715
îm p o t r i v a Aşa, p rin tre aceştia din u rm ă 1075
Iu l E m p e-
d o c lo Cel m ai de seam ă este Em pedocle
D in A grigent, ce l-a n ăscu t ostrovul
Cel cu trei colţuri şi cu ţă rm u ri frînte,
P e care-1 scaldă îm p re ju r genunea

56
 CARTEA I

1080 Ionică şi, d in alb astre valu ri,

Cu spum a ei am ară îl îm proaşcă:
N ăvalnică ea curge p rin strîm toare*
720 Şi ostrovul acesta îl desparte
De tă rm u ru l Italiei. Aice
1085 E şi C aribda cea pustie, -aice*
Şi E tna, care b u buie şi-amfeninţă
Din nou m înia flăc ărilo r sale
Să şi-o ad u n e şi din nou să verse
V ăpăi de foc p e g u ra lu i şi iarăşi
S -ajungă p în ’ la ceru ri v îlv ătaial
Deşi e m are-acest ţin u t şi vrednic
Să fie a d m ira t în m u lte felu ri
Şi cercetat de neam u rile lum ii,
B ogat în lu c ru ri bu n e şi cu m u ltă
1095 Desime de b ărb a ţi, cu toate-aceste
El n -a a v u t m ai stră lu c it nim ica,
N imic m ai sfînt, m ai m in u n a t vreodată
730 Şi nici m ai scum p, decît pe Em pedocle.
Ba v ersu rile ce-au ieşit d in m intea-i
noo D um nezeiască strig ă cu glas ta re
A ’ lu i descoperiri p rea m inunate.
Aşa că el abia dacă m ai pare*
Că s-a n ăscu t d in v ită om enească!
A cesta în să şi acei de care
H05 V orbii m ai sus şi care-n fo arte m ulte
735 P riv iri sîn t m ai prejos, m ai m ici ca dînsul,
Deşi fă c u ră m ulte, m inunate,
D um nezeieşti descoperiri, şi dînşli
Din sa n c tu a ru l m in tii lo r d ăd u ră
mo M ai sacre şi m ai sigure răsp u n su ri
Decît ro steşte P itla, ce şade*
P e-al ei tripod, cu fru n te a -n c u n u n a tă

57
 POEMUL NATURII

De la u ru l lu i Febus, cînd fu vorba

De prim ele p rincipii ale lum ii, 740
C um plit s-au p răb u şit: cît au fost dînşii 1115
De m ari, m ai m are-a fost a lor cădere,
în tîi, fiindcă ei ne spun că este
M işcare fă ră vid şi că există
Şi corpuri moi şi rare, cum e apa,
P ăm întul, focul, aeru l sau p lan tele 1120
Sau anim alele, d a r că în ele
N u este vid de loc; apoi, fiindcă 745
Ei n u p un nici o m arg in e-m p ărţirii
M ateriei, ci spun că ea în tr-u n a
Se to t fărîm iţează şi că nu e 1125
In corpuri nici un m inim um : noi însă*
V edem că este-o culm e —■ cea d in urm ă! —
In orice corp, anum e-aceea care
V ederii n o astre p are -a fi u n m inim um . 750

T u poti uşor să b ănuieşti d in asta 1130

Că p u n ctu l cel m ai m ic pe care-atom ii
Cei nevăzuţi îl au, de-asem eni este
H o taru l cel d in u rm ă al m icim ii.
F iindc-apoi prin cip iile lum ii
S în t p e n tru ei su b stan ţe moi, pe care 1135.
Noi le vedem că nasc şi-s pieritoare, 765
A r tre b u i ca lum ea să se-ntoarcă
I a r în nim ic, şi din nim ic să nască
N oianul cel de lu c ru ri şi să-şi ieie

58
 CARTEA I

1140 P u terea vieţii. D ar, cit de dep arte

De ad e v ăr sîn t am îndouă-aceste
P re a b ine ştii. P e urm ă, cele p a tru
S tihii în m u lte felu ri sîn t în lu p tă ;
V enin sîn t ele u n a p e n tru alta.
,6? A şa fiind, ori p ie r întrulocîndu-se,
O ri ele se îm p ră ştie întocm ai
Cum noi vedem că v în tu ri, ploi şi fulgere*
S e-m prăştie gonite de fu rtu n ă.
D acă-n sfîrşit sîn t to ate zăm islite
1150 D in cele p a tru elem ente num ai,
Ş i-n ele to ate se în to a rn ă iarăşi,
765 Cum poţi să zici că ele-s elem entele?*
De ce n u zici că celelalte lu c ru ri
S în t m ai curînd stihiile acelora?*
H 55 Că doară ele unele d in altele
Se nasc, pe rînd, şi de-o vecie-ntreagă
îşi schim bă fa ţa şi n a tu ra toată!
770 I a r dacă crezi că focul şi păm întul,
Că apa ş-ad ierile de ae r
îioo S e-m preunează astfel în de ele,
în c ît nim ica n u le schim bă fire a
în îm b in area lor, d in to ate p a tru
N im ic nu vei p u te a să zici atunce
Că s-a creat cîndva, nici vietate,
1165 Nici corp făr-d e viaţă, cum e-un arb o r:
Căci fiecare-o să-şi a ra te fire a
775 în tr-o -m b in are-aşa de felu rită , *
Şl vei vedea că a e ru -n am estec
R ăm îne cu p ăm în tu l şi că focul
1170 R ăm îne foc am estecat cu apă.
P rin cip iile lu c ru rilo r treb u ie
Să aibă însă în crearea lum ii
 POEMUL NATURII

O fire nevăzu tă şi ascunsă,

Ca n u cum va să iasă la vedere*
780
Ceva care să steie îm potrivă, 1175
Im piedicînd fă p tu ra ce se naşte
Să aibă fire a ei deosebită.
Ba ei din cer o ia u şi de la focul*
Din cer şi spun că focu-ntîi se schim bă
în aer, şi că din a e r iese ap a 1180
Şi din aceasta iese-apoi păm întul,
Şi că, pe urm ă, -aceste to ate iarăşi
S e-n to arn ă din p ăm în t: m ai în tîi apa, 785
P e u rm ă aerul, pe u rm ă focul.
A ceste nu-ncetează niciodată 1185
Să se to t schim be ele în de ele,
D in cer să m eargă la p ăm în t şi iarăşi
De la p ăm în t la aştrii de pe boltă.
A tom ii însă asta n-o pot face
N ici in tr-u n chip: ceva în tr-u n a treb u ie 1180

Să dăinuiască n eschim bat; altm in teri 790

Ia r s-a r întoarce to ate în nim ica.
Un lu c ru dacă-şi iese din h o ta re
S chim bîndu-se, num aid ecît aceasta
E m o artea lui: ce-a fost m ai înainte, 1195
El n u m ai e. Fiindcă, dar, stihiile
De care am v o rb it m ai în a in te
Se schim bă u n a-n alta, ele trebuie* 795
D in altele să fie-alcătu ite
Şi care să n u p o ată să se schim be, 1200

Ca nu cum va să ti se-n to arcă toate

Ia r în nim ic! De ce n u spui m ai bine
Că sîn t n işte corpusculi, care, dacă
Au d a t fiin ţă focului, să zicem, 800
T ot ei, de scad p u ţin sau de s-adaugă, 1205

60
 CARTEA I

De li se schim bă locul sau m işcarea,

Şi ae r p o t să nască, şi că, astfel,
Se schim bă toate, unele în altele?
„D ar este-nvederat, vei zice poate,
1210 Că din p ăm în t făp tu rile -şi tra g h ran a
Şi cresc în a e r şi, de n u le -a ju tă
«05 C u ploi la tim p şi vrem ea priito are,
Incovoind copacii sub potopul
De apă, şi de n u le -a lin tă soarele
1215 Şi n u le d ă căldură, n u pot creşte
Nici grîne şi nici arbori, nici fiin ţe “.
A devărat! Şi d ac ă noi de-asem eni
N u ne-am ţin e a cu ap ă şi m încare,
810 Şi tru p u l no stru s-a r topi atunce:
1220 Din oase şi d in n erv i s-a r duce to ată
V iaţa noastră. F ă ră îndoială
Noi ne h ră n im şi ne ţin e m v ia ţa
Cu an u m ite lu c ru ri; a lte corpuri
Se ţin cu a lte an u m ite lucruri.
1225 N u te m ira : m u lţim e de principii,
815 Com une m u lto r corpuri, sîn t în ele
A m estecate fel şi chip; de-aceea
Şi corpurile cele felu rite
îşi tra g din lu c ru ri fe lu rite hran a.
1230 Ş i-i lu cru în sem n at să ştii acelaşi
Atomi, adeseori cu câre a lţii
S e-m prăună şi-n ce orînduială
Şi ce m işcări fac în de ei atom ii.
Căci to t acei atom i tocm esc şl m a re
J!?? Şi rîu ri şi p ăm în t şi cer şi soare*,
T ot ei şi grîne, arb o ri şi fiinţe;
A tîta n u m a i că se m işcă altfel
Şi cu atom i deosebiţi se-m prăună.

61
 Po e m u l n a t u r i i

T ot astfel, ch iar în v ersu rile m ele

T u vezi că peste to t sîn t m u lte litere* 1240
Com une m u lto r vorbe, d a r tu treb u ie
Să spui că totuşi v ersu ri şi cuvinte 825
N u se am ă n ă-n tre ele nici p rin su n e t
Şi nici p rin în sem n area lor: a tîta
De m are e p u te re a u n o r litere, 1245
Cînd li se schim bă-n v ersu ri nu m ai locul!
A tom ii însă au la înd em în ă
M ijloace şl m ai m ulte, ca să poată,
U rzi atîte a corpuri felurite.
O m e o m e r la S ă cercetăm şi omeomeria* 830
lu i A n a x a- 1250
g o ra L ui A naxâgora! A şa-i zic grecii:
E u n u ştiu cum să-i zic în g raiu l nostru,
D in cauza sărăciei lim bii noastre.
Ce este însă lu cru l însuşi, asta
Se poate spune lesne p rin cuvinte. 1255
Întîi, cînd zice om eom erie,
El crede-aşa, că oasele-s făcute
D in osişoare m ărunţele, carn ea 835
Din bucăţele m ici de carne, sîngele
D in m ii de p ic ătu ri îm preunate, 1260
Ia r a u ru l din fire m ici de aur,
Ţ ărîn a din fărîm e de ţă rîn ă ; 840
D in m ici scîntei se-n tru ch ip ează focul,
D in p icuri m ici s-alcătu ieşte apa.
L a fel socoate el că sîn t u rzite 1265
Şi celelalte lu cruri. Şi el totuşi*
N ici v id nu crede că există-n corpuri
Şi nici fă rîm iţa re a lo r că are*
V reun capăt: în aceste am îndouă
P riv in ţe m i se p are că greşeşte 845
Şi el la fel cu cei de m ai-nainte. 1270

62
 CARTEA 1

U nde m ai p u i cît de neputincioase

S în t cele ce-şi în chipuie — A naxâgora
Că sîn t „principiile“ lum ii, dacă*
1275 P o ţi socoti „p rin cip ii“ a le lum ii
N işte stih ii ce au aceeaşi fire
Ca lu c ru rile ch iar şi care-ntocm ai
Ca ele su făr şi se d au pieirii:
850 N im ica d e la m oarte n u le-nfrînă.
1280 Ce v a p u tea din toate-aceste oare
S ă-nfru n te-o lo v itu ră m ai p uternică,
S căpînd de m oarte ch iar în g u ra m orţii?
Ce? Focul? A pa? A erul? S au sîngele?
S au oasele? Nimic, aşa socot eul*
1285 A ceste lucruri, toate, deopotrivă
855 P ieri-vor, cum vedem că p ie r aieve
A tîtea lu c ru ri ch iar sub ochii noştri,
în v in se de-o p u te re oarecare.
D ar în nim ic nim ica n u se-ntoarce*,
1290 Şi din nim ic nim ic n u poate naşte:
D rept m ă rtu rie -a d u c acele lu c ru ri
Ce ţi le-am dovedit m a i înainte.
Apoi, deoarece m în carea face
Să crească tru p u l n o stru şi-l hrăneşte,
1205 Se poate zice: ori că n ervii noştri*
860 Şi sîngele şi oasele şi vinele
Din p ă rţi de a ltă fire sîn t făcute,
O ri h ra n a to a tă este u n am estec*
De firi şi a re -în tr-în sa părticele
1300 De nervi, de oase, vine şi de sînge,
Ş -atunci vei zice tu că h ra n a toată*,
Şl apă şi m încare, e făcu tă
865 Din p ă rţi de a ltă fire: nerv i şi oase
Ser, sînge, la u n loc. D e-asem enl, dacă

63
 POEMUL NATURII

T ot ce ră sa re d in p ăm în t şi creşte 1305
E în p ăm în t cuprins, atu n ci p ăm în tu l
E -alcătu it din firi deosebite,
D in to t ce iese din păm înt. A cum a,
Ia a lt exem plu şi la fel vei zice: 810
în lem ne dacă stă ascunsă flac ăra 1310
Şi fum ul şi cenuşa, sîn t şi lem nele
F ăcute to t din p ă rţi de a ltă fire.
D in p ă rţi de a ltă fire sîn t şi cele
Ce ies din lem ne. T ot aşa şi cele
N u trite şi crescute din ţă rîn ă 131B
Din p ă rţi de a ltă fire sîn t făcute*,
Şi to ate cîte sîn t de a ltă fire
U rzite sîn t din corpuri care, toate,
Din a ltă fire sîn t alcătuite.
O singură p o rtiţă de scăpare 1320

îi m ai răm îne-aici lu i A naxâgora*: 875

El crede că în to ate sîn t de toate,
A scunse însă şi am estecate,
D ar noi vedem cu ochii num ai lucrul*
A cela ale căru i elem ente 1325

04
 CARTEA I

M ai num eroase sîn t şi-s aşezate

în fru n te chiar de to t şi la vedere.
Cît de d ep arte este şi aceasta
880 De ju d ecata cea adev ărată!
1330 D e-ar fi aşa, a r tre b u i şi grîul,
Cînd rîşnita-1 fă rîm ă fă ră milă,
U n pic m ă ca r de sînge să arunce
S au şi ceva din viscerele noastre*,
Ce-n corpul n o stru se hrănesc cu grîul I
1335 L a fel, d in nişte ierb u ri, cîteodată,
Cînd le zdrobim cu p ia tra peste piatră,
885 A r treb u i să curg-un v al de sînge I
D in a p -a r tre b u i să iasă picuri
De lap te dulce şi gustos, cum iese
1340 D in ugerele oilor; to t astfel,
Cînd brazdele se fărâm ă pe cîm puri,
A r treb u i p rin ele să se vadă
Şi ie rb u ri fel de fel, şl grîu, şi frunză,
890 Ce stau ascunse în păm înt, m ă ru n te
1345 Şi risipite. în sfîrşit, în lemne,
Cînd le zdrobeşti, a r fi să vezi ascunse
Cenuşă, fum şi ch iar scînteil Cum însă
E -n v ed erat că din aceste toate
N im ica n u se-ntîm plă, tu, de-aceea,
1350 Să ştii că-n lu c ru ri alte lu c ru ri nu sîn t
A m estecate-aşa, ci, dim potrivă,
Sem inţele, com une m ulto r lucruri*,
895 în m ulte feluri sîn t am estecate
Şi stau ascunse-n lucruri. — „D ar, vei zice*,
1355 Adeseori, pe m u n ţii’nalţl, copacii,
Cînd îi silesc v iforniţele grele,
îşi freacă v irfu rile lor vecine,
900 P în ă ce floarea flăc ării s tră fu lg e ră “.

5 — Poem ul n a tu rii 35
 POEMUL NATURII

E drept! Şi totu şi foc în lem ne n u e,

Ci sîn t nu m ai sem inţe ale focului*: 1360
Cînd p rin fre ca re a ra m u rilo r ele
Se-m pr6ună, în fla c ă ră pădurile.
Căci dacă-n le m n e-ar sta ascunsă flacăra
F ăcu tă gata, nici o clipă focul 905
N -ar sta ascuns, ci a r distru g e-n d ată 1365
P ădurile, a r face scrum copacii!
A cum a ce ţi-a m spus m ai în a in te
T u vezi p rea bine: că e lu c ru fo arte
De căpetenie să ştii aceiaşi
A tom i adeseori cu care alţii 1370
Se-mprfeună şi-n ce orînduială,
Şi ce m işcări fac în de ei atom ii. 910
P u ţin dacă se schim bă în tre dînşii,
Atom ii, to t aceiaşi, p o t să facă
Şl foc şl lem n; la fel, în aste două 1375
C uvinte literele -ab ia se schim bă,
D ar vorbele-s deosebite: ignes
Şi lignal în sfîrşit, de crezi că toate
Cîte se-ntîm plă-n lum ea cea văzută 915
Nu p o t să se în tîm p le fă ră num ai 1380
D acă-ţi închipui germ enii m ateriei
D e-acelaşi fel cu lu c ru rile înseşi,
A tunci s-au dus „p rim o rd iile“ tale!
A r treb u i şi ele-atunci, ca oamenii*,
De hohote de rîs să se cu trem u re; 1385
Şi ele-ar tre b u i să-şi ude genele
Şi fa ţa lo r cu lacrim e am are! 920
I n te r m e z z o Ş -acum a află ce-a răm as să afli!
p o e tlo
A scultă! G lasu-m i to t m ai sus se-nalţă!
E u bine ştiu cît sîn t d e-ntunecate 1390
A ceste lucruri, d a r sp e ra n ţă m are

68
 CARTEA I

De glorie m ă săgetă la in im ă
Cu tirsu l ei cel ascuţit, vărsîndu-m i*
în p iep t am orul dulce-al poeziei.
925 Şi eu acu m a -n flă cărat de dînsul,
1395
Cu m in tea p lin ă de av în t cu tre ier

Ţ inuturile cele neum blate

D in ţa ra P ieridelor, pe unde*
Nu i-a călcat piciorul nim ănuia.
140» îm i place la izvoare ne-ncepute
Să m erg, din ele să m -ad ăp ; îm i place
F lori nouă să culeg şi fru n ţii m ele
S ă-i îm pletesc o sp len didă cunună,
Cum p în-acum a M uzele nici unui
930
1405 oet de-ai noştri n u i-au pus pe fru n te :
P
în tîi, fiindcă îi în v ă ţ pe oam eni
T ot lu c ru ri m a ri şl vreau să-i scap pe dînşii
Din la n ţu rile strîm te-ale religiei;,
Apoi, fiindcă eu, cu nişte lu cru ri

67
 POEMUL NATURII

G reu de-nţeles, fac v ersuri aşa lim pezi, 1410

Şi peste toate, in su fla t de Muze,
V ărs farm ecul cel dulce-al poeziei,
F ă ră tem ei n u p a re -a fi aceasta, 935
Şi to t aşa cum m edicii, cînd cearcă
Să dea ab sin tu l cel greţos copiilor, 1415
Ung în a in te buzele p a h a ru lu i
C u-a m ierii dulci licoare aurie,
P e n tru ca ei, nebăgători de seam ă
Şi de d ulceaţă am ăgiţi, să-n g h ită 940
P în ă la fund am ara b ău tu ră, 1420
Şi în şelaţi fiind, n u p rin şi în cursă
Ei m ai cu rîn d să se-ntrem eze iară,
A şa şi eu acum , fiindc-această
în v ă ţă tu ră li se p are -a m ară
A celor care n-o cunosc şi vulgul 1425
în to a rce capul de la ea cu groază, 945
Şi eu am v ru t să ţi-o dezvălui ţie
în g raiu l dulce-al M uzelor şi, astfel,
S-o îndulcesc cu m ierea poeziei.
D oar oi p u tea să m i te ţin pe tine 1430
S ub v ra ja dulce-a v e rsu rilo r m ele,
în tim p ce însu ţi vei p ă tru n d e firea
Şi vei vedea ce-alcătuire are. 950
Ş i m a te ria D ar, du p ă ce ţi-a m a r ă ta t că germ enii
ş l v id u l
s în t M ateriei, solizi şi fă ră m oarte, 1435
in f i n ite P lutesc prin veac, de-a p u ru re a, acum a
Să cercetăm m ulţim ea lor de are
Vreo m arg in e sau n u ; de-asem eni, dacă
Şi vidul, ce văzurăm că există,
A dică locul, spaţiu l în care 1440
Se m işcă toate, -i m ă rg in it sau, poate, 955
S e-ntinde ca u n h ău fă ră de capăt.

68
 CARTEA I

Al lum ii to t deci n -a re nici o m argine,

O ri încotro ai apuca-o: altfel,
1445 A r treb u i ca el să aib-un capăt,
960 N u poate îns-avea u n lu c ru capăt,
De n u e dincolo de el a lt lucru,
Spre-a-1 m ărgini aşa, ca să se vadă
H o tarul de la care m a i d ep a rte
1450 T u n u m ai ai sub ochii tă i pe-ntîiul.
Cum însă treb u ie să spui că dincolo
D e-al lum ii to t nim ica n u m ai este,
A cesta n -a re cap ăt; aşad a ră
9e5 El n -are nici sfîrşit şi nici m ăsură.
^ P oţi să te-aşezi în orice p a rte -a lum ii,
în orice loc să fii, nem ărg in itu l
L a fel se-ntinde-n ju r, în to ate p ărţile.
Şi p u n e-n gînd acum a că to t spaţiu l
E m ă rg in it: dac-ai p o rn i năvalnic
1460 L a capătu-i din u rm ă şi de-acolo
970 Ai azvîrli o lance zburătoare,
A ceasta, repezită cu putere,
Ce crezi? se duce u nde-i a ru n c a tă
Şi zboară p în ’ departe, ori se poate
14fl5 Să i se p u n ă şi ceva în cale
T ăin d u -i d rum ul? Căci din două, una
T u treb u ie s-alegi, s-o iei de bună!
975 D ar am îndouă îţi închid că rarea
Şi te silesc să spui că univ ersu l
1470 N eţă rm u rit se-n tin d e p retu tin d en i:
O ri că ceva se pu n e-n calea suliţei*,
O prind-o să aju n g ă p în ’ la ţin tă,
S p re-a se înfige-n ea, ori că-nainte
Ea se to t duce, lancea n -a pornit-o
1476 De la h o ta ru l lum ii! Şi eu, astfel,
 POEMUL NATURII

M ă voi ţin e a de tin e şl oriunde 980

Vei pune tu h o ta ru l universului,
Te-oi în tre b a: cu lancea ce se-ntîm plă?
H o taru l universului niciunde
Nu-1 vei găsi: tu vei fugi în tr-u n a 1480
Şi loc de fu g ă-n tr-u n a se v a-n tin d e
în fa ţa ta. Apoi, d acă to t spaţiul*
în tre g ii lum i a r fi din to ate p ărţile
înch is în nişte m arg in i h o tă rîte 985
Şi ţă rm u rit, p uzderia atom ilor 1485
S -ar fi lă sa t la fu n d de pretu tin d en i,
F iind solizi şi grei, şi nici u n lu cru
N -ar m ai p u te a să capete fiin ţă
Sub cerul lum ii n o astre; ba atunce
N -ar fi nici cer, n -a r lum ina nici soare, 1490
Deoarece, din lunga veşnicie
T ot aşezîndu-se la fund, m a teria
în întregim e a r zăcea grăm adă! 990
A tom ii însă n -au de loc repaus,
Căci fu n d nu-i nicăieri, ca ei să poată 1495
C ădea la fu n d ş-acolo să s-aşeze.
Da! lu c ru rile toate ia u fiin ţă
In tr-o m işcare p u ru ri n e -n tre ru p tă : 995
De peste to t corpusculii m ateriei,
C hiar şi de jos, to t izvorăsc din haos*, 1500
Ca să plinească lip su rile lum ii.
Noi, în sfîrşit, vedem sub ochii noştri
Că orice lucru -i m ă rg in it de altu l:
Colinele-s de ae r m ărg in ite
Şi ae ru l de m u n ţi; p ăm în tu l este 1505
H o taru l m ării, m area, al păm întului. 1000
D ar ca să ţă rm u re asc ă u n iversul
N im ica nu e dincolo de dînsul.

70
 CARTEA I

Deci d a r ad în cu l sp a ţiu lu i este

1510 A şa de m are, -n c ît şi n işte fulgere,
D e-ar luneca p rin el o veşnicie,
N u l-a r p u te a stră b a te şi nim ica
îoos N u şi-ar sc u rta din d ru m u l lor: a tîta
S e-n tinde fă ră -fu n d u l p re tu tin d e n i I
1515 Nici în tr-o p a rte h ău l n -a re m argini!
Ia r ca să-şi p u n ă u n iv ersu l m argini*,
Nu-1 lasă fire a lu i: aceasta cere
M ateria să fie m ă rg in ită
îoio De vid şi v id u l însuşi de m a terie;
1520 U rm înd aşa, cînd unul, cînd cealaltă,
Şi u n iv ersu l este fă ră m argini.
C hiar dacă u n a din aceste două
S tihii n -a r ţă rm u ri-o pe cealaltă,
L a in fin it ea s-a r în tin d e singură!*
1525 Căci dacă vid u -i m ărg in it, atuncea*
N u-ncap în el corpusculii m ateriei
Cei fă ră n u m ăr; dacă îns-acăştia
S înt m ărg in iţi în vid u l fă ră m argini,
Nici m area, nici p ăm în tu l şi nici cerul
1530 Cel lum inat, nici corpurile sfinte
1015 A’ zeilor, nici neam ul m u rito rilo r
N -ar răm în ea-n fiin ţă nici o clipă:
M ateria fiin d atunce sm ulsă
D in în jg h e b area ei şi d estră m a tă
1535 P rin h ău l fă ră m argini a r fi dusă,
Ba nici s-a r fi-m binat, ca să creeze
V r-un lucru, căci, fiin d îm p ră ştia tă,
1020 N -ar fi p u tu t să se îm preuneze.
D oar nu-n tr-ad ln s, cu isc u sin ţa m inţii,
1540 S-au aşezat atom ii fiecare
L a locul lu i; şi ce m işcări să facă

71
 POEMUL NATURII

N u ei au h o tărît, fără-n d o ială!

Ci m u lţi dintr-înşii, de-o vecie-ntreagă*
S chim bîndu-şi locul fel şi chip, în tr-u n a
Se to t ciocnesc prin univers, şi astfel,
C ercînd to t felul de m işcări, to t felu l
D e-ntrulocări, aju n g p în ă la u rm ă
La întocm iri asem enea cu-aceea
D in care-a ră s ă rit şi lu m ea n o astră
Ş-a d ăin u it ani m ari şi m u lţi de-a rîndul,
D e-atunci de cînd m işcările atom ilor
S -au n im e rit să fie p o trivite:
D e-atunce rîu rl cu belşug de apă
P linesc m ereu nesăţioasa m are;
D e-atunci, de soare încălzit, păm în tu l
îşi înnoieşte roadele, şi neam ul
Fiinţelor, prăsindu-se, e p u ru ri
în floare, ia ră focurile cerului
T ot nu s-au stins ş-alunecă pe boltă!
A ceasta însă n -a r putea-o face
Atomii, dacă, din nem ărg in ire
N -ar izvorî m ateria din care
Să se-m plinească n e-n treru p t, la vrem e,
Ce s-a p ie rd u t din flecare specie.
Căci, după cum, lipsite de m încare,
F iinţele tînjesc şl pier, de-asem eni
Şi to ate celelalte co rpuri treb u ie
Să p ia r-atu n ce cînd, din vreo pricină,
M ateria, din d rum ul ei întoarsă,
Nu le m ai poate fi la îndem înă.
Nici ciocnetele-atom ilor de-afară*
Nu pot ţin e a de p retu tin d en i to ată
G răm ada de m aterie-njghebată.
Ei, to t lovind în tr-u n a, pot să-ntîrzle*
 CARTEA I

1515 o p â rte nu m ai d in grăm adă, p în ă

1045 s ă vie alţii să-m plinească-ntregul;*
D ar sîn t şi ei siliţi în vrem ea asta
Să salte înapoi şi să le deie
P rin cip iilo r lum ii loc şi vreme*
1580 Să fugă, să se ru p ă din grăm ad ă
Şi ia ră şi liberi să plutească-n spaţiu.
O spun, de-aceea, înc-o d ată: treb u ie
Ca m u lţi atom i m e re u să izvorască.
1050 C hiar de-ar p u te a a ju n g i ele singure
1585 A ceste ciocnete, şi încă treb u ie
M ateria să fie nesfîrşită.
N u crede tu, o M em m ius, că toate îm p o t r i v a
s to ic ilo r :
T ind că tre m iezul lum ii, cum spun unii*, in f i n itu l
n u p o a te
Şi că din p ricin a aceasta lum ea avea un
1500 Se ţin e fă ră lo v itu ri de-afară*, c e n tru
1055 Şi n u se poate d estrăm a niciunde,
Şi susul ei şi josul, to ate părţile,
F iind atra se către m iezul lum ii
(Aceasta, dacă crezi tu că se poate
1595 V reun lu cru sp rijin i pe sine însuşi!)
Nu crede nici că lu c ru rile grele,
Ce sîn t pe p a rte a ceâlalt-a păm întului,
S în t to t în sus atra se şi că ele*
S tau ră stu rn a te pe p ăm în t întocm ai
1600
Cum noi vedem im aginile-n apă.
Şi to t asem enea, m ai sp u n aceia
Că d edesubtul nostru anim alele
T 6t ră stu rn a te um blă, dari că nu pot
De pe p ăm în t sp re ceru l lor să cadă
1605 P recu m nici corpurile n oastre nu pot
Să zboare de la sine că tre ceruri;
1065 Că oam enii, cînd v ăd acolo soarele,

73
 POEMUL NATURII

A ice noi priv im stelele nopţii;

Că ei îm p a rt cu noi vrem ile an u lu i
P e rînd, şi noaptea lo r e ziua noastră: 1610
D eşartă ră tă c ire -a u n o r oam eni
F ă ră de m inte, care-m b ră ţişară

Cu ju d e ca ta strîm b-aceste lu c ru ri I
Nu poate fi u n ce n tru în tr-u n spaţiu* 1070
F ă ră h o ta r I Şi ch iar d e-a r fi să fie, 1615
De ce un corp, din p ricin a aceasta,
Să se oprească m ai cu rîn d acolo,
Şi să n u fie-m pins m u lt m ai d eparte?
Căci locul to t sau sp a ţiu l cărCiia
Ii zicem vid de o p o triv ă treb u ie 1620

74
 CARTEA I

Să facă loc la corpuri, ca să treacă,

1075 Fie p rin centru, fie nu p rin centru,
P e orişiunde cad în sp a ţiu ele.
Şi nicăieri nu poate-un corp aju n g e
1625 Să ste a în vid, pierzîndu-şi greutatea,
Nici vidul n -are cum să fie sp rijin
V reunui corp; el treb u ie să-l lase
1080 Să treacă: fire a lu i o cere asta.
N u d a r pe-acest tem ei se poate ţin e
1630 în îm b in area ei această lum e,
De d ragul u nui ce n tru b iru ită !
Ei nici n u cred că to ate tin d sp re centru,
Ci num ai ap a şi p ăm în tu l (apa
D in m ă ri şi rîu rile de la m unte),
1085
1635 P recum şi toate cîte-şi au săm înţa*
T ot în păm înt, ia r ae ru l şi focul
Ei spun că de la ce n tru -n sus se urcă
Şi că de-aceea scinteie to t cerul
D e-atîtea stele, ia r v ăp a ia soarelui*
1090
1640 îşi trag e h ra n a din az u ru l cerului
Fiindcă, to t m ereu fugind de centru,
C ăldura to a tă se adun-acolo;
T ot ei m ai spun că n -a r p u te a să-nfrundă*
N ici-creştetele-nalte-ale copacilor,
1645 De n u le -a r da tre p ta t n a tu ra h ra n ă
P rin trunchi, la fiecare, şi p rin ram uri.
Aceia însă m erg pe căi greşite
Şi ce spun dînşii cap în cap se bate:
F ără tem ei le-au ju d e ca t pe toate.
1650 Eu dim potriv-am a r ă ta t că sp aţiu l
E fă ră de hotar, că el se -n tin d e
In orice parte, fă ră nici o m argine;
T ot astfel însă treb u ie să fie

75
 POEMUL. NATURII

F ă r’ de hotar, tutin d en i, şl m ateria,

Ca n u cum va în tr-o clip ită numai* 1653
Să se dărîm e zidurile lumii*,
Ca nişte flacăre înaripate,
Topindu-se p rin golul fă ră m argini, 1108
Şi să urm eze-apoi şi celelalte;
De sus, cereasca boltă să se n ăru ie 1105
Cu tu n e te cu to t; de sub picioare 1660
D eodată să ne fugă to t păm în tu l
Şi-n h ău l cel adînc să se p răv a le
P rin tre -a le lum ii jaln ice răsipuri,
P rin tre atom ii sp u lb e ra ţi din corpuri! 1665
în tr-o clipită n -a r m ai fi nim ica,
D ecît pustiu şi, nevăzuţi, atom ii! 1110
Căci ori în care p a rte tu vei crede
Că sîn t atom ii lipsă, p o a rta m orţii
Acolo e! Pe-acolo se va scurge 1670
N oianul de atom i! Şi, iată, astfel
C ălăuzit de m ine, vei pricepe
A ceste lu c ru ri fă ră m uncă m ultă,
Căci u n u l se va lă m u ri cu altu l 1115
Şi noaptea oarb ă n-o să-ţi taie drum ul, 1675
Ci vei p ătru n d e -a scu n su rile firii
P în ’ la sfîrşit: aşa de m u lt u n lu cru
V a-m prăştia lum ină peste cellalt!
ί
 E dulce de pe m al să vezi pe altul* F e r ic ir e a
s tă n u m a i
Cum se tru d eşte cînd n o ian u l m ării in în ţe ­
le p c iu n e a
E răsco lit de vîn tu ri. N u fiindcă e p ic u r ia n ă
T e-ar desfăta pe tin e chinul altuia,
6 Ci p e n tru că-i p lăcu t să vezi cu ochii
De cîte rele eşti sc u tit tu însuti.
E dulce să priveşti fă ră pericol
B O ştirile pe cîm p încăierate.
Nim ic pe lum e în să n u -i m ai dulce
10 D ecît să stai pe culm ile senine,
B ine-ntărite, ale-nţelepciunii,
De un d e să te u iţi de sus la ceilalţi,
Să-i vezi cum u m b lă ră tă c in d tu tin d en i
10 Şi cum m ereu, cătîndu-şi d ru m u l vieţii,
io S e-ntrec b a în talen t, b a în nobleţe,
Şi se m uncesc înverşu n at, zl-noapte,
S -ajungă p înă-n culm ea bogăţiei
Şi-n s ta t să p u n ă m în a pe putere!
S ărm ane m inţi, o! inim e o rbitei
5 în ce-ntunerice, în ce p rim e jd ii
20
Se scurge-această v ia ţ-aşa de sc u rtă I
Cum ? N u se vede oare că n a tu ra
Nim ic n u strig ă alta, fă r ă num ai
Ca tru p u l să n u sim tă vreo durere*,
25 Ia r sufletu -m p ăcat cu sin e însuşi,
Să n -aib ă griji, să n -alb ă nici o team ă?
20 Noi, dar, vedem că p rea p u ţin e lu c ru ri
T rupeştii firi îi sîn t de tre b u in ţă :

79
 POEMUL NATURII

A cele nu m ai care-i iau durerea

Şi care, totuşi, pot să-i m ai îm bie 30
Şi m u lte desfătări. N ici nu ne cere
N atu ra altceva: de n -ai p rin casă
S tatu i de aur, tin e ri care-n m înă
Ţ in facle-aprinse, ca să d ea lu m in ă 25
O speţelor de noapte; dacă a u ru l 35
N u strălu ceşte-n casă, nici argintul,
Nici n u ră su n ă de c în tă ri din ceteră
S u fetu rile cele aurite*,
D in cînd în cînd p oţi sta lu n g it pe ia rb ă
Cu-am icii tăi, pe m alul unei ape, 40
S ub bolta cea de crengi a u n u i arb o r, 30
în v io rîn d u -ţi corpul cu p u ţin u l
P e care-1 ai, atunce m ai cu seam ă
Cînd tim p u l rîde şi cînd v rem ea anului
Cu flori sm ălţează p ajişte a cea verde, 45
O ri că te zbucium i pe b ro c a rtu ri scum pe
Şi pe p o rfira roşie ca focul, 35

O ri că te culci pe-un p a t plebeu, to t una-i:

N u ies din tin e frig u rile, care
Te a rd prin trup. D e-aceea, dar, fiindcă 60
Nici bogăţiile şi nici nobleţea,
Nici gloria reg e asc ă-n tru nim ica
N u foloseşte tru p u lu i, noi treb u ie
Să credem că nici su fletu lu i nostru
Nu p o t să-i fie de folos aceste, 65
A fa ră doar de nu cum va atunce 40
Cînd vezi cum fierb a ’ta le legioane*
P e cîm pu-ntins, închipuind războiul,
Cu oşti de a ju to r şi călărim e,
L a fel a rm a te şi de su flet pline, 60
Sau vezi cum fierbe flota şi se p o artă

80
 CARTEA A II-A

De colo pînă colo-n largul mării,

înfricoşate-atunci de-aceste lucruri,
Din suflet fug eresurile tale,
45 Iar temerile morţii într-o clipă
65 îţi lasă pieptul gol, scăpat de grijă!

D ar dacă tu vezi bine că acesta

E -un lu c ru ch iar de rîs, o glu m ă num ai,
Şi dacă grijile şi te am a care
10 Se ţin de om m ereu n -au nici o team ă
De zăn g ăn it de arm e şi de suliţi,
B a îndrăznesc să steie îm p re u n ă
60 Cu regii şi putern icii păm întului,
Şi nu se tem de sclipetul de aur,
.15 N ici de lucirea hainei de porfiră,
De ce te îndoieşti că judecata,
Ea singură, e-n sta re să le-alunge,
Cînd m ai ales v ia ţa n o a stră toată
Se zbate n um a-n chin şi-n în tu n eric?
—5? Căci to t aşa cum tre m u ră copiii
Ş i-n noaptea o arb ă ei se te m de toate,
Noi la lu m in a soarelui ne tem em

6 — Poem ul n a tu rii Bl
 POEMUL NATURII

De nişte lucruri, care-ntru nimica

Nu sînt mai de temut, decît acele
De care noaptea se-ngrozesc copiii,
Crezînd că pot să li se-ntîmple-aieve.
Nu razele de soare, deci, nu alba
Lumin-a zilei trebuie să-mprăştie
Din suflet întunericul şi spaima,
Ci observarea, studiul naturii.

S u b ie c tu l Voi ară ta, acum, p rin ce mişcare*

c ă r ( ii Corpusculii m a teriei d au naştere
a doua
La fe lu rite lu c ru ri şi pe cele
U rzite le d estram ă; ce-i sileşte
Să facă asta şi cu ce iu ţe ală ss
Li-i d a t p rin vidul n esfîrşit să m eargă: 69
L a ce spun eu tu ia am inte bine!
C um se E fă ră îndoială că m a teria
m iş c ă Nu e n e în tre ru p tă şi com pactă,
şi cum
s e îm p re ­ D eoarece vedem că orice lu cru 100
u n ă a to m ii
Se m icşorează şi pe nesim ţite
V edem că to a te p ier de-a lungul veacului
Şi că din ochii noştri b ă trîn e ţe a 70
Le ia pe toate, -n tim p ce u niversul '
R ăm îne-ntreg, cum bine vezi, fiindcă 105
A tom ii care ies din orice lucru
P e cel din care pleacă-1 m icşorează,

82
 CARTEA A II-A

P e cel la care v in ei îl adaugă;

P e unu-1 fac a-m b ătrîn i, pe cellalt
11 # îl fac să fie-n flo area tin ereţii.
75 D ar nu răm în aici, şi astfel lum ea
D e-a p u ru ri se-nnoieşte; m u rito rii
P e rîn d ia u v ia ţă u n ii de la alţii·,
Un g in t sporeşte, ia ră a ltu l scade,
115 Ş i-n sc u rtă vrem e rîn d u ri de fiin ţe
Se prim enesc şi, ca alergătorii*,
îşi trec din m în ă-n m în ă fac la vieţii!
80 De crezi că pot atom ii sta -n repaus
Şi, în repaus stînd, ei pot da naştere
120 L a noi m işcări, tu rătă ce şti dep arte
De d ru m u l judecăţii celei d repte:
Căci dacă ei m ereu p rin vid colindă,
N ea p ărat că treb u ie să fie
S au duşi de g reu ta tea lor sau, poate*,
-ţjjj L oviţi de a lţi atom i: cînd în tre dînşii,
G răbiţi, ei se ciocnesc fără-n cetare,
P e loc răsaltă, u n u l în tr-o parte,
Ia r celălalt în p a rte a dim potrivă.
N ici n u e de m irare, căci atom ii
130 S în t grei, com pacţi şi ta ri, şi ei în spate
Nim ic n u au, ca să le steie-n cale.
Şi ca să vezi tu încă şi m ai bine
C orpusculii m aterie i cum fiirnică,
90 S ă-ţi am in teşti că-n to a tă lum ea asta
136 N u este-un fund, şi corpurile p rim e
N -au nicăierea un d e să s-aşeze,
Căci spaţiul nu are nici măsură,
N ici capăt; el se-n tin d e-n to a te p ă rţile
N eţărm u rit: am a r ă ta t aceasta
140 P e larg, am dovedit-o ne-ndolelnic.

88
 POEMUL NATURII

Aşa fiind, nu-i lucru de mirare 95

Că nu li-i dat prin fără-fundul vidului
Nici un repaus corpurilor prime,
Ci dimpotrivă, pururea minate
De-o necurmată, varie mişcare, 145
O parte se izbesc ş-apoi răsaltă
La depărtări mai mari; o parte, însă,
Izbindu-se, rămîn unul de altul
La depărtări mai mici. Atomii care
100
Se tot ciocnesc într-o împreunare
150
Mai strînsă şi răsaltă mai aproape,
Ei înşişi încurcîndu-se-ntre sine,
Fiindcă li se-mpleticesc chiar formele,
Aceia, toţi, alcătuiesc temeiul
Cel tare-al stîncii, vîrtoşia fierului 155
Şi altele la fel. Atomii ceilalţi,
Puţini de tot, ce rătăcesc prin vidul 105
Neţărmurit, răsaltă pin’ departe
Şi de departe-şi fac întoarsă calea
Pe-ntinderi mari: ei, astfel, ne dau aerul 160
Şi lucitoarea soarelui lumină.
Sînt încă mulţi atomii care umblă
Prin vidul fără de hotar: aceia
Ce-au fost respinşi de la-mbinări de corpuri, 110
Şi. nefiind primiţi cu-atomii ceilalţi, 165
Nu şi-au putut uni cu ei mişcările.
Icoana lucrului ce-ţi spun acuma
Ne stă-naintea ochilor într-una.
Te uită dară: cînd prin întunericul*
Unei odăi o rază de la soare, 170
Pătrunsă-nuntru, vars-a el lumină, 115
Tu vei vedea puzderii de corpusculi,
Jucîndu-se-n lumina razei însăşi,

84
 CARTEA A II-A

In felu rite chipuri: ei d au lu p te

175 C a-n tr-u n război etern, şi, cete, cete,
120 S e-ncaieră-n tre ei şi se descaieră
F ăr-d e popas. Tu, din acest exem plu,
P re a bine poţi acum a să-ţi închipui
Cum se fră m în tă -n vidul fă ră m argini
ISO A tom ii m ei de-a p u ru ri, n u m a i dacă
Un lu cru m ic ne poate da icoana*
Ş -a celor m ari, şi dacă el ne pune
P e urm a lor, sp re-a le p u te a cunoaşte.
Tu se cuvine încă şi de-acfeea
125
— - Să iei în seam ă bine-aceşti corpusculi,
185
P e care-i vezi cu ochii cum se m işcă
N econtenit în raza cea de soare,
F iindcă astfel de m işcări dezvăluie
M işcările m ateriei, ascunse
190 ş i nevăzute: din aceşti corpusculi
Tu vel vedea că m ulţi îşi schim bă drum ul,
M inaţi fiind de lo v itu ri ascunse,
130 Şi că, respinşi, ei se întorc din cale
Cînd ici, cînd dincolo, în to a te părţile.
195 De la atom i le vine tu tu ro ra
A cest cu treier: m ai în tîi se mişcă*
A tom ii de la sine; dup-aceea,
S în t puse în m işcare şi îm pinse
De loviturile lor nevăzute
200 Acele corpuri care sîn t urzite
Din m ai p uţini atom i ş-a că ro r fo rţă
135 E -aproape ca aceea a atom ilor.
Apoi, izbesc ş-aceste, m ai departe,
Pe cele care sîn t m ai m ari. Şi, astfel,
205 De la atom i m işcarea se ridică
Ş -ajunge-ncet la sim ţu rile noastre,

85
 POEMUL NATURII

Aşa încît se mişcă şi corpusculii

Pe care îi putem vedea cu ochii
în raza cea de soare, fără însă* 140
Ca loviturile care dau naştere 210
Mişcării lor să iasă la vedere.

Iu ţe a la Ş-acuma cît de repede se mişcă

cu c are
s e m iş c ă O Memmius, corpusculii materiei
a to m ii O poţi afla din cîteva cuvinte:
Cînd pe pămînt împrăştie-aurora 215
Lumina ei, şi păsări felurite,
Zburînd prin codrii fără de cărare, 145
Prin aerul cel proaspăt, umplu locul
De glasuri limpezi, noi vedem aieve
(Şi lucru-i la-ndemîna tuturora) 220
Ce iute-şi varsă soarele lumina
Şi cu lumina lui le-mbracă toate.
Căldura însă ce-o trimite soarele*,
Lumina lui senină nu străbate 150
Prin vid curat; din pricina aceasta 225

86
 CARTEA A II-A

Ea treb u ie să m eargă m ai cu-ncetul:

P a rc -a r voi să-şi facă d ru m p rin aer!
Ş-apoi corpusculii căld u rii n u m erg
D eoparte, fiecare, ci grăm adă
230 Ş i-m pleticiţi ei în de ei: de-aceea,
S în t şi ţin u ţi în frîu u nii de alţii,
155 Ş i-m piedicaţi d e-a fa ră ; p e n tru asta
Ei sîn t siliţi să m eargă m ai cu-ncetul.
A tom ii însă cei solizi şi sim pli
235 C u treieră prin vid c u ra t şi n u sînt
O priţi în cale de nim ic de-afară;
Din p ă rţile lui fiecare face
U n sin g u r tot, şi ei, în p arte a-n care
P rin sp a ţiu au pornit-o, într-acolo
Cu toat-a lor p u tere se îndreaptă*:
240
Deci nu e de mirare că ei trebuie
S ă-n treacă din iu ţe ală toate cele,
Să m eargă m u lt m ai iu te ca lum ina
Şi să stră b a t-u n spaţiu m u lt m ai m are
245 T ot în acelaşi tim p în care soarele
C u-a’sale raze um ple to t văzduhul*.
(Lacună)
165 N ici să se ţin ă după fiecare
Atom, să v ad ă cum se-n tîm p lă toate.
N u z e ll
D ar unii, dim potrivă, care n u ştiu a u fă c u t
250 M ateria ce k cred că n atu ra , lu m e a !
în p o triv ire-aşa de m in u n ată
Cu ale oam enilor trebuinţe,
N u poate fă ră zei ato tp u te rn ic i
Roti la vrem e tim p u rile anului,
Nici grîne zăm isli, nici celelalte
L a care călăuza v ieţii noastre,
D ivina voluptate, îl îm bie

87
 POEMUL NATURII

P e m u rito ri şi îi adem eneşte

C u-a’V enerei plăceri* ca să se-m purure
S pre-a nu se p ierde om eneasca ginte.
Aceia, de-şi în chipuie că zeii
F ăcu ră lum ea asta p e n tru oam eni,
Din calea ju d ecăţii celei d repte
S-au a b ă tu t cu totul, cum se vede.
C hiar dacă eu n-aş şti ce sîn t atom ii,
Aş înd răzn i s-aduc dovezi ch iar num ai
Din ce se-ntîm plă sus, în cer, b a încă
S -adeveresc din m ulte alte lu c ru ri
Că nicidecum n-a fost făcu tă lum ea
D in v rerea u n o r zei, de d rag u l nostru:
A şa de m u lte lipsuri a re lum ea!
Eu ţi le-oi a ră ta aceste toate,
O, M em m ius, pe u rm ă: -acu deodată,
S ă-ţi spun ce m i-a răm as despre m işcările
A to m ii A tom ilor. — A cum a cred că-i locul
nU S<d e>1jos S ă-ţi dovedesc aici că nici un lucru,
In s u s L ăsat în voia lui, n u se ridică
De jos în sus, nu poate-n sus să m eargă.
Să nu te-nşele flăcările, care*
Zbucnesc în sus şi to t în sus li-i sporul.
Şi arb o rii şi h oldele-aurlte
Cresc to t în sus, pe cînd, p rin ele înseşi,
In jos tin d to ate corpurile grele:
Cînd în să p în ’la coperlşul casei
A junge focul şl, cu flăcări repezi,
P relinge grinzi şi bîrne, tu să nil crezi
C-o face de la sine, că nim ica
L a asta nu-1 sileşte! T ot asem eni
Şi sîngele cel slobozit din v înă
Im proaşcă-n sus, ţîşn in d din corpul nostru.

88
 CARTEA A II-A

A u nu vezi tu cu ce p u te re apa
Şi grinzi şi b îrn e to t în sus le-m pinge?
260 Cu cît le dăm m ai m u lt la fu n d pe ele
Şi d re p t în jos; cu cît m ai m u lte b ra ţe
175 295 L e-apasă-n jos cu greu şi cu putere,
C u-atîta m ai vîrtos le sa ltă apa,
zoo L e-aruncă-n sus, în c ît ră sa r d in apă
265 Ş -afară ies m ai m u lt de ju m ă ta te:
în vid cu ra t n u -i nici o în doială
300 Că n -a r cădea în jos aceste toate,
L ăsate-n voia lor, aşa socot eu!
Tot astfel, dar, şi flăcările-m pinse
180 De ae r pot în sus să se ridice,
270 205 Deşi în jos Ie trag e greutatea.
I 305 N u vezi apoi noptaticele facle*,

275

185

200

190
P e-a cerului tă rie călătoare,
285 Cum lasă brazde lungi de foc în urm ă,
în orice p arte le -a -n d ru m a t n atu ra ?
I Şi pe păm în t nu vezi căzînd şi stelei*
310 C hiar soarele, din creştetu l tăriei,
210 îm p ră ştie căld u ra-n to ate p ărţile
195 ' Şi pe ogoare-şi seam ănă lum ina:
290

89
 POEMUL NATURII

Deci spre pămînt căldura lui se-ndreaptă;

Iar trăsnetele tu le vezi că zboară
Prin ploi de-a curmezişul; tot asemeni
Şi fulgerele ce se rup din nouri,
Acum de-aici, acuma de dincolo,
Ţîşnesc în toate părţile: adese
Tot pe pămînt văpaia lor ajunge.
D e v ie r e a Aceasta încă eu doresc s-o afli:
a to m ilo r
Cînd, duşi de greutatea lor, atomii
Cad drept în jos prin vid, ei, nu se ştie
In care loc şi nici în care clipă,
Din drumul drept s-abat puţin, atîta*
Cit tu să spui că şi-au schimbat mişcarea.
De-ar fi ca ei din drum să nu s-abată*,
Cu toţii ar cădea în jos prin hăul
Cel fără fund, ca picurii de ploaie:
Nici o-ntîlnire n-ar fi fost atunce
Şi nici un ciocnet de atomi, şi, astfel,
Nimica n-ar mai fi creat natui'a.
De crede oarecine că atomii*
Cei care sînt mai grei prin vid mai iute
Se duc în jos şi pot să deie peste
Cei mai uşori şi, astfel, să-i ciocnească,
Născînd mişcări de corpuri urzitoare,
Acela mult departe se abate
Din drumul dreptei judecăţi: tot ceea
Ce cade-n jos prin apă sau prin aer*
Neapărat că după greutate
Căderea şl-o grăbeşte; şl aceasta
Fiindcă aerul uşor şi apa
Nu pot la fel pe toate să le-ntîrzie,
Ci mai curînd se lasă biruite
De corpurile care sînt mai grele,
 CARTEA A II-A

235 P e cînd din nici o p arte, niciodată,

N u poate vidul sta sub nici un lucru*
Făr-a-1 lăsa să tre a c ă ; — aşa i-i firea!
Deci to ţi atom ii treb u ie să cadă
350 p r in vidul nem işcat la fel de iute,
Deşi n u au aceeaşi greutate,
Şi cei m ai grei, de-aceea, niciodată
240 P e cei uşori nu -i vor p u te a ajunge*,
Nici voi1 p u te a isca p rin sine înşişi
355 A cele lo v itu ri ce nasc pe u rm ă
M işcările aşa de felurite,
P rin care fire a le urzeşte toate*.
Deci ia ră zic şi ia r: atom ii trebuie
D in d ru m u l lo r p u ţin să se abată,
360 C ît m ai p u ţin şi nu m ai m u lt de-atîta,
S p re-a n u p ărea că ne gîndim la nişte
M işcări piezişe, nu, căci la aceasta
245 S e-m potriveşte ad ev ăru l însuşi.
D oar e v ăd it şl la-ndem îna noastră:
365 P rin ele înseşi, corpurile grele,
C ăzînd de sus, n u pot pieziş să m eargă
P re cît îţi este d a t să vezi cu ochii;
Că ele, însă, ch iar de loc n u iese
Din d rum ul lo r cel drept, aceasta cine
- ^ 2 A r fi în stare lă m u rit s-o vadă?
370 L ib e r -
Şi dacă, în sfîrşit, orice m işcare*
a rb itru l
Se leagă p u ru re a de a lta; dacă
D in u n a veche naşte a lta nouă
C-o rîn d u ială p u ru ri neschim bată;
376 Şi dacă p rin tr-o deviere-atom il
N u-ncep nici o m işcare de la sine
C are să ru p ă la n ţu rile soartei*,
Aşa în c ît să nu urm eze cauzele

91
 POEMUL NATURII

Din veac şi pînă-n veac neîntrerupte, 255

De unde au pe-acest pămînt fiinţele, 380
De unde, zic, au ele-acea voinţă
Ce i s-a smuls destinului, prin care
Noi mergem unde-i place fiecăruia
Şi ne putem, de-asemenea, abate
Din drumul nostru, nu-ntr-un loc anume 385
Şi nici într-o clipită hotărîtă,
Ci cînd ne-ndeamnă mintea noastră însăşi? 260
Căci ne-ndoios voinţa fiecăruia
Dă cel dintîi imbold acestor lucruri*
Şi de la ea se răspîndesc mişcările 390
în mădulare. Nu vezi tu? Atunce*
Cînd carcerile s-au deschis deodată*
Sirepii dornici nu pot să s-arunce
Aşa de iute cum le e dorinţa, 265
Căci trebuie ca masa de materie 395
Din trupul lor întrăg sâ fie, toată,

Pusă-n mişcare, pentru ca tot trupul

C-o singură pornire să urmeze
A inimii dorinţă. începutul
Mişcării, aşadar, tu vezi că pleacă 400
Din inimă şi din voinţă numai. 270
De-aici, pe urmă, ea se răspîndeşte

92
 CARTEA A II-A

în corpu-ntreg şi-n to ate m ădularele.

N u-i ca atu n ci cînd m ergem duşi cu sila,
405 Îm pinşi de a ltu l cu p u te re m are:
A tunci e-nved erat: fiin ţa to a tă
275 Se lasă d usă fă ră voia noastră,
P în ă ce to t vo in ţa o înfrînă.
A cum a vezi? A deseori ne-m pinge*
410 O fo rţă d in a fa ră şi ne face
Să m ergem în a in te fă ră voie;
Noi ne lăsăm tîr îţi de ea, şi totuşi
C eva în p ie p tu l no stru este, care
280 Se pune îm p o triv ă şi se lu p tă:
415 Voinţa! L a p o ru n ca ei şl m asa
A tom ilor din tru p şi m ăd u lare
E nevoită să se-n toarc-atunce
D in drum : deşi m în ată înainte*,
V oinţa o în frîn ă şi ea vine
420 Ia r în d ă ră t, la locul ei. D e-aceea,
T u treb u ie să spui acelaşi lu cru
Şi cu p riv ire la atom i, anum e
Că ei, pe lîngă pondere şi ciocnet*,
285 M ai au şi a ltă pricin -a m işcării,
425 Din care ni se trag e nouă-această*
P u te re în săşi a voinţei noastre,
D eoarece vedem că din nim ica
N im ic n u p o a te naşte. G re u ta tea
N u-ngăduie ca toate să se facă
430 P rin ciocnete, p rin fo rţă din afară.
D ar p en tru ca nici sufletu l să n-aibă,
în to t ce face el, a se supune
290 U nui destin lău n tric, nici să fie
S ilit, ca un învins, să le în d u re
435 Ş i-n tr-u n a s ă le sufere pe toate,

93
 POEMUL NATURII

U n lu cru num ai poate face asta:

O fo arte m ic-ab atere-a atom ilor,
N u înti’-un loc ştiu t de m ai n ain te
Şl nici în tr-o clipită h o tărîtă.
C a n t ita t e a N -a fost nicicînd n oianul de m aterie 440
d e m a te rie
a fo s t, N ici m ai com pact şi nici m ai rar, fiindcă 295
e s te ş i N im ica n u s-adaugă, nim ica
v a fl
aceeaşi N u piere, şi de-aceea, cum se mişcă*
to td e a u n a
A tom ii azi, ei s-au m işcat to t astfel
Şi în trecut, şi p u ru ri, du p ă asta, 445
Se v o r m işca la fel, şi to ate cele
Ce s-au n ăscut to t astfel se vor naşte,
V or fi to t astfel şi de-acum , vo r creşte 300
Şi vor avea p u te re de viaţă,
P re c ît li-i d a t p rin legile n atu rii. 450
Nici o p u te re nu-i să schim be lum ea:
Nu este nici u n loc din lu m e-afară
In care v r-u n atom din ea să scape sos
Şi nici din care vreo p u te re nouă*
S ă năvălească-n lum e şi s-o schim be, 455
S ă-i tu lb u re m işcările vieţii.
A to m ii N u treb u ie nici a s ta să te m ire
s e m iş c a , C ă-n vrem e ce atom ii to ţi se mişcă,
d a r u n iv e r­
su l p a re în tre a g a lum e p are în repaus, sio
a s t a in
re p a u s A fa ră do ar de ceea ce se m işcă «o
A vînd m işcare proprie: atomii*
S în t m u lt d ep a rte de-ale noastre sim ţuri.
Fiindcă, dar, nu p oţi vedea atom ii,
A ’lor m işcări, şi ele scapă ochiului.
A deseori ch iar lu c ru rile care 465
Se p o t vedea ascund vederii noastre
A ’lo r m işcări atunci cînd sîn t departe: 31S
De m ulte ori u n cîrd de oi lînoase*,

04
 CARTEA A IJ-A

P ăscînd p e-un deal, în vesela păşune,

«o Se m işcă-ncet pe unde le îm bie,
P e fiecare, şi le-n d eam n ă ia rb a
Ce sclnteie de ro u ă dim ineţii,
Ia r m ieii drăgălaşi, să tu i de lapte,
320 Se b at în cap şi zburdă: toate-aceste
475 Din d e p ă rta re nouă ni s-a ra tă
Ca un am estec, ca o p a tă albă
Pe dealul verde! T ot aşa-i atunce
Cînd m ari legiuni se m işcă pe cîm pie
Şi um plu locu-nchipuind războiul:
-jjjj L ucori de arm e p în ’la cer se-n alţă
Şi to t p ăm în tu l scînteie de-aram ă.
Ce tro p o t de picioare se ridică
De la a tîta greu de oaste! M unţii
R ăsună-n clocot pînă sus, la stele,
485 Şi călăreţii îm p re ju r dau ro ată
Şi peste cîm p ei trec de-a curm ezişul;
330 D e-a lo r n ăv ală duduie păm întul.
De un d ev a din m unţi, cu toate-aceste,
Ei p a r a sta pe loc: în cîmp, departe,
490 Vezi do ar o p a tă care străluceşte.
A scult-acum a ce fel sîn t atom ii, F o r m e le
a to m ilo r
C ît de deosebiţi sîn t du p ă form ă
335 Şi cît de fe lu rit le este chipul;
Nu că p u ţin i au to t aceeaşi form ă,
495 D ar îndeobşte n u sîn t to ţi asem eni.
Să nu te m iri: aşa de m a re este
M ulţim ea lor, în c ît ea n -are capăt*,
Nici num ăr, du p ă cum am dovedit-o,
340 A şa că ei nu treb u ie săi aibă
500 Cu toţii to t u n chip ş-o-nfăţişare.
Te uit-apoi la gintea om enească,

95
 POEMUL NATURII

L a neam ul cel solzos şi m u t al peştilor,

L a grasele cirezi, la fia re u ite-te,
L a păsările cele felurite,
Ce-m poporează ţă rm u ri desfătate 505
Şi la cu ri şi izvoare, ori la cele 345

Ce zboară p rin p ăd u ri fă ră cărare:

T u ia-le du p ă sem inţii, de-a rîndul,
Pe care vrei, şi vei vedea în d a tă
Că sem enii nu sînt, nici ei, asem eni! 510
A ltfel, u n pui nu şi-ar cunoaşte m am a,
Nici m am a pulul, d a r nu vezi? ca oam enii
Se pot cunoaşte ei, la fel de bine: 350
A des, în fa ţa u n u i tem plu splendid,
L îngă a lta ru l cu fum de tăm îie, 615
Jungheat, viţelul cel de je rtfă cade,
V ărsînd din p iept u n cald şivoi de sînge.
S ărm an a m um ă-n vrem ea asta tre ie ră 355
P ăşu n e a verde; vai, ea dă de u rm a
Copitei despicate şi, cu ochii 620
Tot locul cercetîndu-1 p retu tin d en i,
D oar va p u tea pe u n deva să v ad ă
P e pu iu l ei pierd u t, stă -n loc şi um ple
De m ugete d u m b rav a cea frunzoasă,
Ş i-n tr-u n a ea la sta u l se întoarce, 525
De dorul lui la in im ă p ătru n să . 360
Nici sălciile fragede, nici ia rb a
De ro u ă-n v io rată şi nici rîu l
Cel cunoscut de ea şi care curge
D in m al în m al n u poate s-o aline, 630
D u rerea ei năp rasn ică nu poate
Să i-o ab ată: alţi viţei pe care
îi vede ea în vesela păşune

36
 CARTEA A II-A

365 N u-i pot întoarce gîndu-n a ltă parte,

-jjjjjj N u pot să-i uşureze su ferin ţa :
P în ă -n tr-a tît doreşte ea de ta re
Ceva al ei şi cunoscut de dînsa!
D ar iezii cei cu g lasu ri tre m u ra te
Cum îşi cunosc ei m am ele cornute!
640 Şi cum cunoaşte m ielul cel zb u rd atic ,
A şa de bine m e h ăitu l oii!
L a ugerul ştiu t de fiecare
370 A leargă toţi, aşa cum cere firea.
N u vei vedea-n sfîrşit nici un grăunte,
645 O ricare-ar fi, că seam ănă cu altu l:
C hiar dacă sîn t de-acelaşi fel, g rău n ţii
S în t în tre ei deosebiţi ca form ă!
L a fel, vedem cum scoicile sm ălţează
375 Scobitul m al, pe unde, m ulcom , valul
650 N isipul cel setos de apă-1 bate.
D e-aceea înc-o d a tă -ţi spun că treb u ie
(Deoarece ei sîn t fă p tu ra firii,
Şi nu făcuţi de m în ă om enească
D up-un anu m e chip şi nu m ai unul)
655 Să zboare fe lu ri de atom i p rin spaţiu
380 Cu form e osebite în tre ele.
U şor ne este-acum cu ju d ecata
Să lăm u rim d in ce p ricin ă fulgerul
P ă tru n d e m u lt m a i lesne decît focul
580 Ce pîlpîie din p ăm în teasca zadă*.
Căci fulgerul d in cer — poţi tu răsp u n d e —
E -un foc m ai fin , făc u t fiind din form e
385 D e-atom i m ai m ic i; de-aceea, el stră b a te
C h iar şi p rin poi’i, pe un d e focul nostru*
505 De pe păm înt, ie şit din lem n de zadă,
N u poate să p ă tru n d ă . T ot asem eni,

7 — Poem ul n a tu rii 87
 fOfiMUL NAîUtUt

P rin corn lu m in a trece, în să ploaia

R ăsaltă: ştii de ce? F iindc-atom ii
L um inii sîn t m ai m ici decît aceia
D in care este-alcă tu ită apa, 570
L icoarea ei de v ia ţă dătătoare. 390
Noi m ai vedem , de-asem enea, că vinul*
în d a tă trece p rin strecu răto are,
U leiul însă-ntîrziază, leneş:
Fără-ndoială,' că-i din elem ente 575
Mai m a ri făc u t sau m ai încîrligate
Şi în tre sine m ai îm pleticite,
A şa că ele p rea d egrabă n u pot
Să se d esprindă u n ele d in altele 395
Şi cîte u n u l osebit să trea că 580
P rin cîte-o g au r-a strecu răto rii.
Să m ai socoţi că la p tele şi m ierea*
îţi las-u n g ust aşa de b u n în gură,
P e cînd p elinul cel a m a r ca fierea
Şi, to t aşa, sălb atica ţin ta u ră 400
585
Cu gustul lo r greţos ne strîm b ă gural
U şor vei zice d a r şi tu ca m ine
Că lucrurile, care pot atinge
Al no stru sim ţ în chip plăcut, sînt, toate,
F ăcute din atom i rotu n zi şi netezi, 590
Ia r cele care ni se p a r am are
L a gust şi acre, din atom i m ai tar«
In cîrlig aţi şi-m pleticiţi: de-aceea* 405
A ceste ru p că rările spre sim ţu ri
Şi in tră cu de-a sila-n corpul nostru. 595
D e o s e b ir e a In tr-u n cuvînt acele lu c ru ri care
d in tre P lac sim ţu rilo r cînd le-ating, ş-acele
fo rm e le
a to m ilo r Ce n u le plac n u sîn t la fel fiindcă
e x p lic ă
d e o s e b ir e a A tom ii lo r au form ă osebită;

98
 CAhTEA A lt-A

110 S ă n u crezi tu că şu ie ru l cel aspru* d in tr e

im p r e s iile
600 Şi în fio răto r a l ferăstră u lu i 8 lm ( u r llo r
n o a s tre
E -alcătu it to t d in atom ii netezi
Din care sîn t cîn tările divine
P e care le -n firip ă cîn tăreţii
sos Cu m îinile lo r sprintene, din liră l

N u crede nici că au aceeaşi form ă

A tom ii ce p ă tru n d în n ă ri atunce
116 Cînd ard em p u tu ro ase le cadavre,
Sau cînd e scena, ch iar atunce, proaspăt,
6io S tro p ită cu şo fra n u l din Cilicia*,
Şi de m iresm e d in P a n h a ia fumegă*
A lta ru l cel d e-a lătu re a! Nu crede
Că şi culorile frum oase, care
P ot să desfete ochii, şl acele
420
-jjjjj Ce-i u stu ră şi-i fac să lăcrim eze,
O ri cele care s în t îngrozitoare,
H idoase şi u rîte la vedere,
S în t din atom i d e-acelaşi fel făcutei

09
 POEMUL NATURII

T ot ce dezm iardă sim ţu rile noastre

N -a fost c re a t făr-d e atom ii netezi, 620
I a r to t ce e su p ă ră to r şi asp ru
F ăr-d e m a teria cea zgrunturoasă. 425
S în t şi atom i de care n u p oti spune
Nici că-s încîrligati, d a r nici că-s netezi:
Ei m ai curînd au n işte colţişoare 625
P u ţin ieşite-afară, care gîdilă
M ai m u lt a ’n oastre sim ţuri, n u le vatăm ă:
Aşa e tireg h ia şi omanul*. 430
Focu-n sfîrşit, cel cald, şi n eau a rece*
Nu încolţesc la fel a ’n o astre sim ţuri. 630
Noi o vedem aceasta cînd ne-atingem
A tît de unul, cît şi de cealaltă.
Căci num ai ea, atingerea, ea singură*
O, zeilor p rea sfin ţi şi p rea puternici,
A tingerea-i sim ţirea n o astră toată, 635
O ri că-ţi p ătru n d e -n corp ceva de-afară* 435
O ri că ceva în corpul tă u se naşte
Şi sau te v atăm ă sau te desfată
Ieşind în am oroasa-m brăţişare,
O ri că, în corpul însuşi, din pricin a 040
U nei loviri, se tu lb u ră atom ii
Ş i-ncăierîn d u -se-n tre el, şl nouă
N e tu lb u ră sim ţirea: ch iar tu singur
Te poţi lovi cu m îna, d re p t cercare, 440
In orişicare parte vrei a corpului. 645
A tom ii, dară, treb u ie să aibă
M ult osebite form e, ca să poată
Isca sim ţiri aşa de osebite.
Şl, în sfîrşit, acele co rpuri care
Se văd că-s ta ri şi în d esate treb u ie 650
S ă fie-alcă tu ite d in atom ii

100
 CARTEA A II-A

445 A duşi de vîrf, m ai m ult, şi care p arcă

S în t ră m u ra ţi: ei în de ei se-ncleaştă
Şi corpu-1 tin legat p în ă-n adîncuri.
655 Aşa, în rîn d u -n tîi, e ad a m a n tu l
Cel c a re-n fru n tă orice lovitură,
Şi lespezile ta ri şi fie ru l tare,
Z ăvorul de ara m ă ce serîşneşte
Şi um blă greu, n ev rîn d să-ncuie uşa!
450 I a r corpurile care sîn t lichide
660 Şi curg, acele treb u ie să fie
U rzite din atom i rotunzi şi netezi:
A tom ii cei rotunzi u nii de alţii
N u sîn t legaţi; la fel, o g răm ă jo ară
665 De m ac se-nghite lesne ca şi apa
455 Şi, cînd o d a tin i, curge-n lă tu ri toată.
Acele corpuri, în sfîrşit, pe care
Le vezi că se destram ă în tr-o clipă,
Cum este fum ul, n egura sau focul,
670 De nu sîn t din atom i ro tu n zi şi netezi
F ăcute peste tot, n u pot să fie
Nici din atom i îm pleticiţi făcute
Ş i-m piedicate-n m ersul lo r de dînşii
A şa că ele p o t să-nţepe corpul*
460 ş i- n g ăurile sale să p ătru n d ă ,
675 F ă ră să-şi ţin ă strîn s leg aţi atom ii.
T u d a r de-aice poţi uşor cunoaşte
Că ră u l ce ţi-1 fac aceste corpuri
Şi care vezi că-i potolit de sim ţuri*
600 N u din atom i îm p leticiţi purcede,
Ci din atom ii ascu ţiţi din ele.
Că vezi şi lu c ru ri care sîn t am are
Şi totuşi curg, precum e ap a m ării,
465 N u-ţi fie de-a m irarea! T ot ce curge

101
 POEMUL NATURII

E din atonii rotunzi şi netezi; în să 685

C u-aceşti atom i s-am estecă şi alţii,
Cei zgrunţuroşi, atom ii suferinţei!
N u e nevoie, totuşi, ca aceştia
Să fie acăţaţi u n ii de alţii;
C h iar dacă sîn t cu grunzuri, to t rotunzi sînt, 680
In cît se pot şi da de-a rostogolul,
P o t v ătăm a şi sim ţu rile noastre. 470
Şi ca să vezi m ai b in e că atom ii
Cei asp ri cu cei netezi se am estecă
Şi fac să fie-am ară apa m ării, 685
T u poţi ch iar să-i desparţi, să vezi, anum e,
Cum ap a m ării, cînd m ai m u ltă vrem e
Se scurge p rin p ăm în t şi se adu n ă
în v r-u n bazin, e lim pede şi dulce, 175
Căci ea deasupra-şi lasă to t veninul: 700
A tom ii sării, care, fiin d asp ri,
Se p rin d cu -a tît m ai lesne de ţă rîn ă.
V a rie ta te a F iindcă eu ţi-a m a r ă ta t aceasta*,
fo rm e lo r
a to m ic e Voi m ai adăugi un lu c ru care
n u e s te Din cel d in tîi îşi trag e m ă rtu ria , 705
in f i n i t ă
A num e, că atom ii n u au form e
în n u m ă r infinit. De n -a r fi astfel, 480
A r treb u i ca unii d in tre dînşii
S ă aibă o m ărim e nesfîrşită.
M icim ea o ricărui atom e-aceeaşl*: no
P re a felu riţi ei n u p o t fi, căci, iată,
în ch ip u ieşte-ţl tu cum că atom ii
C onstau din trei sau din p u ţin m ai m ulte
P ă rţi m inim e: în cearcă de le p u n e 48»
Cînd jos, cînd sus, le m u tă de la d rea p ta 7i5
L a stînga, fel şi chip, şi vezi ce form ă
Ii dau aceste aşezări atom ului. 480

l(fâ
 CARTEA A II-A

De vei voi să capeţi a lte form e,

Va tre b u i şi alte p ă rţi s-adaugl.
720 Ce v a u rm a? O nouă aşezare
A p ă rţilo r to t a lte p ă rţi v a cere,
De vei voi să capeţi alte form e.
Deci num ai dacă se m ăreşte-atom ul,
495 P o ţi c ă p ăta atom i cu form e nouă.
725 N -ai deci cu v în t să crezi cum că atom ii
A u form e infinite, căci atunce
A r treb u i să-i faci, m ă ca r pe unii,
S ă aib ă o m ă rim e uriaşă.
D ar eu ţi-am a r ă ta t m ai înainte*,
730 Că nu se poate dovedi aceasta-
Covoarele din F rigla şi stofele
500 P e care le vopseşte Melibfea*
Cu p u rp u ra d in scoicile tesalice,
P ău n u l cel cu sclipete de a u r
135 Şi p lin de farm ec a r zăcea-n uitare,
Căci le -a r în trece-o fru m u seţe nouă;
Şi nici un p re ţ n -a r m ai avea atunce
M irosul sm irn ei şi d u lc ea ţa m ierii;
6o5 I a r cîntecele lebedei şi coardele
P e lira cea m ă ia s tră -a lui Apolo
A r am u ţi şi ele-n ăb u şite* :
M ereu s-a r n a şte a lte lu c ru ri nouă
Şi care m ai de care m ai frum oase.
Ba încă to a te s-a r p u te a întoarce
745 Şi în m ai rău , precum am zis acum a
Că s-a r p u te a să m earg ă spre m ai bine:
T ot m ai u rîte lu c ru ri n e -a r ajunge
Bio L a ochi şi la urechi, la nas şi gură!
D eoarece aşa ceva n u este,
750 Şi co rp u rilo r li s-a pus o m argine,

103
 POEMUL NATURII

Ce îngrădeşte şl-ntr-un ie i şl-n eăllalt*

Tot ce există, trebuie, de-aceea,
Să spui şi tu că formele materiei
Nu-s pîn’la nesfîrşit deosebite.
515
La fel, de la văpaie pîn’la gheaţă* 755
E-o cale hotărîtă, şi tot astfel
Şl înapoi cărarea-i măsurată.
Tot caldul şi tot frigul şi tot aerul
Cel stîmpărat se-nşiră între ele,
Umplînd tot locul dintre amîndouă. 760
Deci numai pînă la un loc făpturile*
Se pot, deosebi ele-n de ele,
Fiindcă, şi deoparte şi de alta,
De-un îndoit hotar sînt mărginite: 520
Văpaia le-ncolţeşte la un capăt, 765
La celălalt îngheţurile iernii!
A to m ii
asem en i După ce eu ţi-am arătat aceasta*,
s t n t In Voi mai adăugi un lucru, care
num ăr
I n f in it Din cel dintîi îşi trage mărturia,
Anume că atomii cei asemeni 770
Sînt infiniţi la număr: dacă formele*
Atomilor sînt mărginite, trebuie 525
Ca ori atomii cel ce sînt asemeni
Să fie-n număr infinit, ori toată
Materia să fie mărginită, 775
Ceea ce eu am dovedit că nu-i aşa:
Eu doar mai sus, în versurile mele,
Am arătat că, izvorînd într-una
Din infinit, corpusculii materiei 530
Ţin pururi neştirbit întregul lumii 780
Cu ciocnetele lor de pretutindeni
Şi care se ţin lanţ: nu se mai curmă!
Chiar dacă vezi că unele-animale

104
 CARTEA A II-A

M ai ra re sîn t şi că m ai m ică este

785 P ră sila lor, se poate ca aceste
Să fie m u lte-n a ltă p a rte -a lum ii,
In locuri şi în ţă ri m ai depărtate,
535 Şi pot şi ele să-şi plinească num ărul.
Aşa, vedem că, d in tre patrupede,
780 în tîi sîn t elefanţii cei cu trom pe

Ca nişte şerpi: din m iile'lor multe

Ce zid de fildeş înconjoară India,
Că nici nu poţi pătrunde înlăuntru!
Mulţimea lor aşa de mare este,
ii® Măcar că noi puţini vedem cu ochii!
795 Dar, iată, să-ţi mai fac pe voie-o dată:
Să zicem că s-ar fi creat pe lume
Un lucru unic şi că-n lumea toată
Nu s-ar găsi nimic cu el asemeni:
800 Dar dacă nu-i făr’de sfîrşit materia
Din care-acesta să se poată naşte,
545 El nici măcar nu poate să se nască,

105
 POEMUL NATURII

Necum să poat-a se hrăni ş-a creşte.

Eu chiar dac-aş prepune că atomii
Cei urzitori ai unui singur lucru 805
Plutesc în număr mărginit prin spaţiu,
De unde-n, care loc, prin ce putere
Şi cum să se-ntîlnească ei vreodată
Intr-un noian de-atomi cu alte forme
Şi-n val-vîrtejul lor aşa de mare? 550
810
Ei n-ar putea, socot, să se-mpreune.
Ci, tot aşa precum noianul mării,
Cînd s-au iscat vasfrîngeri mari şi multe,
Aruncă lăviţi, funduri de corăbii.
Antene, prore, vîsle plutitoare, 815
Catarge şi aplustre pretutindeni*
Pe ţărmuri, ca să vadă muritorii 555
Şi să le fie semn şi-nvăţătură
Să se ferească de-nşelătoria,
De cursele şi silnicia mării 820
Cea făr’de crezămînt, şi niciodată
Să nu se-ncreadă-n ea, nici chiar atunce
Cînd rîde-amăgitoarea-i viclenie
Pe-al apelor senin; tot astfel, dacă
Ai socoti cumva că sînt şi unii 825
Atomi în număr mărginit, aceştia, 560
împrăştiaţi o veşnicie-ntreagă,
Ar fi purtaţi prin vid în toate părţile
De clocotul cel veşnic al materiei:
Ei n-ar putea vreodată să se-mpreune, 830
Nici să rămînă-mpreunaţi vreodată,
Şl nici să crească printr-un nou adaos.
Dar că se-ntîmpl-aceste două lucruri
Aieve noi vedem cu ochii noştri: 565
Făpturile se nasc şi pot să crească! 835

106
 CARTEA A II-A

E d a r v ăd it că p e n tru orice specie

A tom ii sîn t m ulţim e fă r ă nu m ăr,
D in care to a te se îndestulează.
P e n tru aceea, nici p u te re a m orţii
840 Nu poate b iru l p e n tru de-a p u ru ri,
570 N ici îngropa fiin ţa pe vecie,
Şi nici p u te rile vieţii, care
Urzesc şl fac să crească toate, nu pot
Să veşnicească cele zăm islite.
845 D in veşnicie s-a încins războiul
A tom ilor, şi b iru ie cînd unii,
Cînd a lţii; p u ru ri fo rţele vieţii
575 S în t cînd învingătoare, cînd învinse:
Cu bocetul de m oarte se am estecă
850 Şi ţip ă tu l pe care-1 scot copiii
Cînd vin în tîi pe ţă rm u rii lum inii;
Şi nici o noapte du p ă zi n u vine
Şi nici o a u ro ră du p ă noapte,
F ă ră s-au d ă vaierele p ru n cilo r
855 Şi p lînsetele-nsoţltoare m orţii,
580 C ernitului convoi de-nm orm întare,
D ar se cuvine încă şl aceasta C o r p u r ile
s in t com ­
S ă ţl-o însem ni şl b ine s-o ţii m inte, p u s e d in
Că, d in tre cele ce se v ăd cu ochii, m al
m u lte fe ­
860 N im ic nu este nu m ai d in tr-u n sin g u r lu r i do
a to m i.
F el de atomi' făcut, nim ic n u este P & m tn tu l
585 Să n -aib ă u n am estec de sem inţe: e u n exem ­
p lu
Cu cît un lu c ru a re -n el m ai m ulte
P u te ri şl însuşiri, c u -a tîta are
865 M ai m u lte fe lu ri de atom i şi form e.
In tîi p ăm în tu l are -n el atom ii
Din care curg izvoarele de g heaţă
590 Ce înnoiesc m ereu n oianul m ă rii;

107
 POEMUL NATURII

El are-atomi din care naşte focul:

Aprins, pămîntul arde-n multe locuri*, 870
Dar mai ales cum fierbe focul Etnei!
El are-apoi atomi din care poate
Să deie seminţiilor de oameni 595
Pomi roditori şi grîne aurite,
Iar fiarelor ce umblă pe la munte 875
Şi lor, de-asemeni, să le dea frunzişuri
Şl ape şi păşuni îmbelşugate.
De-aceea doară i s-a zis pămîntului*
Că este, totodată, Marea Mamă
A zeilor, precum şi mama fiarelor, 880
Şi născătoarea noastr-a tuturora.
„ M a re a Pe dînsa au cîntat-o-n versuri docte
M am ă a
z e i lo r “ şi Poeţii vechi ai grecilor: Zeiţa 600
c u ltu l e i
Cu fală iese într-un car din templu,
Strunind doi lei; poeţii spun cu asta 805
Că tot pămîntul în văzduh pluteşte:
Pe alt pămînt nu poate sta pămîntul.
La car îi înjugară nişte fiare,
Deoarece, oricît e de sălbatică,
Odrasla tot se lasă îmblînzită 890
Şi biruită de iubirea mamei! 605
Iar fruntea i-au încins cu o cunună
De turnuri, căci pe culmile-ntărite,
Tot el, pămîntul, sprijină cetăţile!
Avînd pe cap podoaba asta, chipul 805
Divinei Maici e dus prin lumea largă,
Infiorînd mulţimile de oameni.
Ginţi felurite, -urmînd datinei sfinte, 610
Ii zic pe nume Mama cea din Ida*.
Pe urma ei vin cete frigiene, 900
Fiindc-aşa se spune, că din Frigia

108
 CARTEA A II-A

S -au răspîndit în to a tă lu m ea grînele*.

îi dau şi preoţi-fam eni, care-nseam nă*
Că treb u ie să-i socoteşti nevrednici
sos D e-a scoate rod pe ţă rm u rii lum inii
P e cei care-au jig n it pe M area M am ă
615 Şi necunoscători sîn t cu p ărin ţii.
I-auzi cum tu n ă tim pinelel I-auzi
Cum zăngănesc cim balele-adîncatel
910 Şi răguşită su rlă te-nfioară,
620 Şi fluierul cel frigic îţi ia minţile.
Rotesc şi arm e, -sem n de grea sm inteală! —,
Ca inim ile necunoscătoare
Şi im pii ale gloatei să le poată
915 în sp ă im în ta cu fric a de zeiţă.
Şi astfel, cînd, p u rta tă p rin oraşe,
Z eiţa, m ută, -m p arte tu tu ro ra
625 T ăcuta-i ocrotire, m u rito rii
A ştern în calea ei a rg in t ş-aram ă,
920 N ăm ol de b ani îi dăruiesc zeiţei!
Şi tra n d a firii cad, ninsoareţ deasă,
P e chipul ei, pe-nsoţitoarea turm ă.
O m înă de arm aţi, că ro ra grecii
Le spun C ureţi din F rigla, se luptă*
J!3? Ei în de ei cu arm ele şi sa ltă
925
D upă d o rin ţă ,-n tact, setoşi de sînge,
C u trem u rîn d u -şi groaznicele creste.
Ei pe C u reţii cei cre tan i 1-nchipuie,
De care se vorbeşte că, pe vrem uri,
930 A coperiră scîncetul lu i Joe:
Copii arm a ţi, ei to t în ju ru l un u i
635 Copil, izbeau în tact, în hore sprintene,
A ram ă de aram ă, ca S atu rn u s
Să nu cum va pe el să pu n ă m îna

109
 POfiMUt MATURII

Şi să-l îm buce, m am ei lu i făcîndu-i 935

în in im ă o veşnică durere.
De-aceea, dară, ei pe M area Mamă*,
O însoţesc a rm a ţi; ori vor s-arate 640
Că ea, zeiţa, ea ne porunceşte
Să n e-a p ărăm cu b ra ţe le arm a te 940
P ăm în tu l ţă rii, to td eau n a gata
Să fim podoaba, sp rijin u l părin ţilo r.
C ît de frum os şi bine ticlu ite
Să fie toate-aceste, ce departe-s
D e ju d e ca ta cea ad ev ărată!
045
D in fire do ar se b u cu ră to ţi zeii
De n em u rire şi de pace-adîncă.
D ar ei de noi sîn t p u ru re a departe,
D eparte sîn t de tre b u rile n o astre 1
L ipsiţi şi de d u reri şi de prim ejdii, 950
S în t ta ri p rin ei şi n -au de noi nevoie: eso
Nici tu nu-i p oţi m om i cu binefaceri,
Nici ei n u pot pe oam eni să se m înie.
P ăm în tu l în să-i fă ră de sim ţire
O ricînd, şi el, fiindcă a re -n tr-în su l 955
A tom i ai m u lto r lu cru ri, scoate m ulte,
în m u lte feluri, la lu m in a soarelui.
D ar dacă cineva în loc de „m are“
Va h o tă rî cum va N eptun să spună,
Ş i-n loc de „g rîn e“ C eres; dacă-i place ŞŞŞ
în loc de „v in “, aşa cum i se zice, 960
S ă folosească num ele lu i Bacus,
Noi să-l lăsăm să-i sp u n ă şi păm în tu lu i
Că este M am a zeilor, d a r sufletul
în fa p tă el să n u şi-l pîngărească 90B
Cu un eres înjositor. — D e-aceea, 6 eo

110
 CA kTEA A It-A

Ades, pe-un cîmp, şi oile lînoase* A ltd

e x e m p le
Ş-a cailor războinică prăsilă
Şi ciurdele cornute, laolaltă
970 Pasc, sub acelaşi cer, aceeaşi iarbă
Şi la acelaşi rîu şi-alină setea,
Deşi la chip nu seamănă-ntre ele,
Ci, după neam, păstrează fiecare
665 Natura şi imită obiceiele
975 Părinţilor: aşa-i de felurită
Materia în orice fel de iarbă,
în orice rîu e-aşa de felurită!
Şi mâi departe! Oase, sînge, vine,
670 Căldură, sucuri, nervi şi măruntaie,
980 Alcătuiesc o singură fiinţă,
Dar toate-aceste-s foarte osebite
Fiindc-atomii lor nu sînt asemeni.
La fel, un corp ce poate arde-n flăcări
Ascunde, dacă nu nimică alta
985 Măcar atomii care pot să-l facă
675 Să scoată foc din el, să dea lumină,
Să scapere scîntei şi pîn’ departe
Să-mprăştie cenuşa-n toate părţile.
De vei lua pe rînd şl alte corpuri,
990 Făcînd în minte-aceeaşi judecată,
Tu vei găsi că ele-ascund seminţe
De multe lucruri şi cuprind în ele
Atomi cu forme foarte felurite.
Tu, în sfîrşit, vezi multe lucruri care
— Au şi culoare, au şi gust şi miros:
întîi şl-ntîi mulţimea de prinoase
Ce fumegă pe-a’ zeilor altare.
Aceste, dară, trebuie să fie
Din feluriţi atomi alcătuite:

111
 POEMUL NATURII

Mirosul intră-n corpul tău pe unde

Culoarea nu pătrunde, iar culoarea
Şi gustul vin pe căi deosebite
La simţurile noastre: deci atomii
Din ele-s feluriţi — o vezi tu însuţi!
Şi astfel, într-un singur tot s-adună
Atomi deosebiţi, şi din seminţe
Amestecate sînt făcute toate.
Tot astfel, chiar în versurile mele,
Tu vezi că peste tot sînt multe litere*
Comune multor vorbe, dar tu trebuie
Să spui că, totuşi, versuri şi cuvinte
Nu-s din aceleaşi litere făcute,
Dar nu fiindcă prea puţine litere
Ar fi aceleaşi în mai multe vorbe,
Nici pentru că nu s-ar putea să fie
Şi două vorbe chiar alcătuite
Din tot aceleaşi litere-amîndouă,
Ci pentru că-ndeobşte nu sînt toate
Cuvintele asemenea cu toate.
La fel cu alte lucruri: o mulţime
De-atomi comuni sînt multor corpuri; totuşi
în întregimea lor acele corpuri
Pot fi deosebite între ele,
Aşa că tu cu drept cuvînt acuma
Poţi spune că şi gintea omenească
Şl arborii cei roditori şi grînele
Sînt din atomi deosebiţi făcute*.
Im b ln & rlle Nu trebuie să crezi că toţi atomii
a to m ilo r
nu se fa c Oricum pot să se-mbine, căci atunce
o r ic u m Tu ai vedea că nasc pe lume monştri,
Că ies făpturi cu trup de om şi fiară,
Că ramuri nalte cresc din vreme-n vreme

112
 CARTEA A II-A

D in corpuri vii; că se-m p reu n ă m em bre

1000
De v ietăţi din m ări, cu m ăd u lare
1035 De pe păm înt, şi că n a tu ra însăşi,
C hiar pe ţă rîn a a-tot-născătoare,
N utreşte-ngrozitoarele Himere*,
685
705 Ce v arsă foc pe gu ra lor spurcată.
1005 E -nved erat că din aceste toate
1040 N im ica n u se-ntîm plă: to t ce este*
Se naşte din sem inţe anum ite
Şi num ai d in tr-o m am ă an u m ită;
Şi noi vedem că to ate cresc şi toate
1010 P o t să-şi păstreze n eam ul lo r de-a pu ru ri.
690 1045 A ceasta însă n u se poate face
710 D ecît c-o an u m ită rîn d u ia lă:
Din to a tă h ra n a -n corp p ătru n d , în u n tru ,
A tom ii săi şi care p o t da naştere*
1015
M işcărilor vieţii, D im potrivă,
1050 T ot ce-i stră in vedem că to t n a tu ra
A runcă la păm înt, b a m ulţi corpusculi
Nici nu se v ăd că fug din corp afară*,
715 Ciocniţi m ereu: ei n -a u p u tu t cu ceilalţi
1020
Să se-m preune şi-n v ia ţa corpului
695 1055 Să in tre şi să facă ce fac ceilalţi!
D ar tu să nu cum va să crezi vreodată
Că num ai anim al ele^s supuse
A cestor legi: aceeaşi rîn d u ia lă
1025
H otărniceşte orice a lte corpuri.
1060 Căci, în tru c ît fă p tu rile -n tre ele
720 P rin to a tă fire a lor n u sîn t asem eni,
E ne-ndoios că fiecare este
700
Din altfel de atom i alcă tu ită :
14)30
N u că în ele sîn t p u ţin i atom ii
1065 Cu-aceeaşi form ă, d a r ă îndeobşte

8 — Poem ul n a tu rii
 POEMUL NATURII

Nu toţi atomii sînt cu toti asemeni*.

Ş-atunci, fiindcă nu-s la fel atomii,
Deosebite trebuie să fie 725
Distanţe, drumuri, îmbinări şi ponderi*
Şi lovituri şi ciocnete şi alte 1070
Mişcări ale atomilor: aceste*
Deosebesc nu numai vietăţile,
Ci şi pămîntul îl despart de mare
A to m ii Şi cerul de pămînt. — Ş-acum ascultă
s în t Şi alte versuri, rod al muncii mele) 730
In c o lo ri. 1075
C um se Să nu socoţi că lucrurile albe
e x p lic ă
c u lo a r e a Şi care tu cu ochii vezi că-s albe,
c o rp u rilo r Sînt din atomi tot albi alcătuite,
Iar cele negre din sămînţa neagră!
Şi nici să crezi că lucrurile care 1080
Sînt îmbibate de oricare altă
Culoare sînt aşa cum sînt fiindcă
Au şi atomii lor aceeaşi faţă! 735
Culoare n-au corpusculii materiei:
N-au nici culoarea corpului, nici alta. 1085
Şi dacă socoteşti că tu, cu mintea,
Nu-ţl poţi închipui aşa atomii*
Ce mult te-abaţl din drumul adevărului! 740
De vreme ce şi orbii din născare,
Ce n-au văzut nicicînd lumina soarelui 1090
Şi din pruncie nu ştiu ce-i culoarea,
Cu pipăitu-şi dau de lucruri seamă,
Şi mintea noastră poate să-şi închipuie
Corpusculi care n-au nici o culoare. 745
Noi înşine, cînd pipăim un lucru 1095
Pe-un întuneric, orb, simţim că este
Şi colorat? Deoarece cu-aceasta
Eu te-am rămas, ţi-ol face şl dovada

114

i
 CARTfiA a II-A

Că sîn t lipsiţi atom ii de culoare:

1100 O rice culoare poate să se schim be
în to a te celelalte; d a r aceasta
750 N ici în tr-u n chip atom ii n-o pot face!
Căci treb u ie ceva să dăinuiască
N estrăm utat, ca lu c ru rile toate
1105 Să nu se-ntoarcă ia ră şi în nim ica:
U n lu cru dacă-şi iese d in h o tare
S chim bîndu-se, n u m aid ecît aceasta
E m oartea lu i: ce-a fost m ai în a in te
755 El n u m ai â! T u bagă d a r de seam ă
Să n u te-ap u ci să colorezi atomii*,
Ca n u cum va să se în to a rcă toate
Ia r în nimic! P e lîn g ă asta, dacă
A tom ii n-au, de felul lo r culoare,
D ar au, în schim b, deosebite forme*,
in s Cu care ei urzesc şi sc h im b ă -n tr-u n a
T ot fe lu l de culori, fiin d c ă este
760 u n lu cru însem nat să ştii atom ii
Cu care alţi atom i se îm p re u n ă
Ş i-n ce orînduială, şi, de-asem eni,
1120 Ei în de ei anu m e cum se mişc«,
U şor şi-n d ată p oţi să -ţi dai tu seamă*
De ce u n lu c ru care în a in te
Avea culoare neagră, d in tr-o d ată
765 Ca m a rm u ra de alb se poate face!
1125 Aşa, cînd v în tu ri m a ri fră m în tă m area,
Se schim bă m area-n v a lu ri înspum ate,
Ca m a rm u ra de albe. T u poţi zice
Că, dacă în tr-u n corp ce vezi că-i negru,
A tom ii se prefac, îşi schim bă locul
Şi unii se desp rin d sau i s-adaugă*,
în d a tă corpul vezi că-i alb ca neaua!

115
 POBMUL NATURII

D e-ar fi să fie v alu rile m ării

A lcătuite din atom i albaştri,
Nici în tr-u n chip n u s-a r m ai face albe:
P oţi tu în orice fel să to t am esteci

A tom ii cei alb aştri: niciodată

El n u pot să se facă albi ca m arm ura!
Ia r dacă au culori deosebite,
A tom ii ce d au m ă rii o culoare
Şi num ai una, fă ră a lt am estec,
A şa cum din fig u ri deosebite,
Din form e v a rii puse la o laltă
Iese-un p ă tra t, o sin g u ră figură,
A r trebui, aşa cum vezi figurile
D eosebite din p ă tra t, to t astfel
Să poţi vedea şl pe noianul m ării
Şi-n orice a ltă sin g u ră culoare
Culori deosebite în tre ele.
Şi felu rite le fig u ri nu-m pledică
 CARTEA A H-A

-I?? De loc p ă tra tu l to t p ă tra t să fie:

1150 C ulorile deosebite însă
N u lasă şi îm piedică u n lucru
Să aib ă-n treg o sin g u ră culoare.
Ş-apoi, tem eiul care ne îndeam nă*
1155 A zice că atom ii au culoare
S-a n ăru it, de v rem e ce n u iese
790 U n lu c ru alb din elem ente albe,
N ici u n u l n egru din corpusculi negri,
Ci din atom i de v arie culoare.
H 60 N u-i m ai uşor ca lu c ru rile albe
Să nască din atom i f ă r ’ de culoare,
D ecît să nască din culoare neagră
S au din oricare a lta ce se b ate
Cu albul cap în cap şi-i stă-m p o triv ă?
H 65 Apoi, fiindcă nici nu pot să fie
7 9 5 C ulori fă ră lu m in ă şi fiindcă

A tom ii n u ies la lu m in a zilei,

Ei n u pot fi-m b ră ca ţi în vreo culoare!
în orbul în tu n e ric ce culoare
1170 P oţi tu vedea? M âi m ult: ch iar şi-n lum ină
C ulorile se schim bă; ele âltfel
Sclipesc atunci cînd b a te drfept lum ina
800 Şi altfel cînd pieziş lu m in a bate.
Cum joacă-n soare penele porum bilor,
1175 Ce sta u în ju ru l g îtului cunună!
A cum a ele-s roşii ca rubin u l,
A cum a, altfel de te uiţi, s-am estecă
805 S m arald u l verd e cu az u ru l cerului.
L a fel îşi schim bă feţele şl coada
iib o P ău n u lu i atunci cînd se roteşte,

S căldată-n v a lu ri de lu m in ă to ată:
F iindcă ele în să din b ă ta ia

117
 POEMUL NATURII

L um inii nasc, noi treb u ie să credem

Că fă ră ea culori n u p o t să fie.
Şi cum lu m in a ochiului e altfel* 1185
Izbită cînd ea vede alb şi altfel 810
Cînd vede n egru sau şi celelalte
C ulori; şi cum, cînd p ipăim u n lucru,
Nu n e p riv eşte ce culoare are,
Ci m ai curînd ce fo rm ă a re lucrul, 1190
A tom ii n -au nevoie dei culoare, 815
Ci ei cu felu rite le lo r form e,
Izbesc vederea-n fe lu rite feluri.
P e lîngă asta, dacă nu li-i dată*
U nor anum e form e o anum e 1195
C uloare; dacă form ele atom ilor
Cirice culoare pot să aibă, toate,
De ce atunci şi corpurile care
Din form ele acele sîn t urzite
N u pot, şl ele, -av ea orice culoare, 820
1200
De orice fel a r fi? C u â rip i albe
A r tre b u i atu n ci să zboare corbii,
C u-a lo r albim e să ne ieie ochii,
Ia r lebedele să se nască negre
D intr-o să m în ţă n ea g ră sau să albă 1205
O rice culoare alta, u n a sin g u ră
Sau şi m al m ulte. B a să vezi şi alta: 825
Cu cît d esp arţi u n lu c ru -n p ă rţi m ărunte,
C u-atîta poţi vedea cum i se pierde
C uloarea şi pe-n cetu l i se stinge. 1210
A şa se-ntîm plă cînd destram i o stofă
De p u rp u ră : ch iar p u rp u ra Feniciei, 830
C hiar fa ţa ei cea roşie ca focul,
în d a tă ce-o desfirl, se p ie rd e toată.
D e-aici tu poţi vedea că p ărticelele 1215

118
 CARTBA A II-A

îşi p ie rd culoarea to a tă în a in te
De-a se preface în atom i şi ele.
Şi, în sfîrşit, fiindcă zici ca m ine
Că n u scot to a te corpurile sunete,
Nici aburesc m iroase, tu cu asta
835 N u spui că to ate au m iros şi sunet.
1220 L a fel, fiindcă noi cu ochii noştri
Nu le putem vedea pe toate, află
Că sîn t şi co rpuri care n-au culoare,
1225 Cum unele n-au su n e t şi n -a u miros.
D ar m intea cea p ă tru n z ă to a re poate
840 Să le cu p rin d ă to t aşa de bine,
Cum şi le poate-nchipui pe cele
Ce sîn t fă ră m iros sau fă ră sunet.
1230 N u socoti că num ai de culoare A to m ii n - a u
n ic i a l t e
S în t goi atom ii! Nici călduţi ei n u sînt, în s u ş iri
Nici calzi, nici reci; ei sîn t lipsiţi de sunet, secundare
845 N -au nici u n gust, nici u n m iros nu-m prăştie.
P recum cînd v rei să faci plăcute m iru ri
1235 Din m ăgheran sau sm irnă sau din n ard u l
Cel cu m ireasm ă de nectar, tu treb u ie
în tîi să câuţi u n ulei din care
850 C ît s-ar p u te a m a l m u lt să n u adie
Nici u n m iros, ca, astfel, arom atele,
1240 A m estecate, fierte cu uleiul,
Să n u le strice el cu-a lui iuţeală,
Atomii, to t asem enea, n u trebuie*
Să deie v r-u n m iros acelor corpuri
855 P e care le urzesc şi nici v r-u n sunet,
1245 (Ei do ar nim ic d in ei nu pot să deie!)
Nici gust, nici frig, nim ic călduţ, fierb in te
S au altfel; şi fiindc-aceste to ate
S înt p ieritoare, ori că-s m lădioase

U9
 POEMUL NATURII

Şi moi, ori că se frîn g şi se fărîm ă,

Ori că-s poroase, din su b sta n ţă ra ră , 860
1250
Nim ic nu au a face cu atom ii,
De vrem să punem noi tem eiu ri veşnice
A cestei lum i, pe care să se sp rijin e
V iaţa ei, ca nu cum va făp tu rile
S ă se în to a rcă-n n o ap tea nefiinţei. 1255
A to m ii n - a u T u treb u ie acum să spui pe fa ţă
s im ţire . '
o r i g i n e a C a fire a care-o vezi în su fle ţită 865
vieţii E (jjn a (;0mi n ensufleţiţi făcută.
A ceasta n-o pot ră stu n a şi n-o pot
Deszice lu c ru ri care sîn t v ăd ite 1260
Şi cunoscute tu tu ro ra : ele
N e duc de m în ă şi ne-m ping să credem
Că to t ce-i viu se n aşte din corpusculi
Ce n -au în ei, cum zic, nici o sim ţire. 870
N u vezi cum din m ocirla cea scîrboasă* 1265
Ies v ierm ii vii atunce cînd p ăm în tu l
A p u trez it de ploi n epărăsite?
Şi nu vezi tu cum lu c ru rile to ate
L a fel se schim bă unele în altele?
P ăşu n ea grasă, apa cea din rîu ri 1270
Şi frunzele n u se prefac în vite, 875
I a r vitele în corp u rile noastre?
Din tru p u l nostru îşi sporesc p u te re a
A deseori şi fiarele păd u rii
Şi păsările cele ta ri de ârip i: 1275
In corpuri vii n a tu ra schim bă h ra n a
Şl tu tu ro r le dă sim ţirea vieţii, 880
Cum scoate foc din lem nele uscate
Şi cum în foc pe to a te le preface.
Vezi cît e d e-nsem nat să ştii tu rîn d u l 1280
Şi locul şi am estecul atom ilor,

120
 GARTBA A II-A

885 P recum şi ce m işcări fac îm preună?

D ar p e n tru ce ch iar gîndul tă u se clatină?
Ce-1 tu lb u ră pe dînsul şi-l îndeam nă
1285 S ă cugete şi altfel? Căci tu n u crezi*
Că din atom ii fă ră de sim ţire
Se naşte to t ce sim te. O, desigur,
F iindcă din păm înt, din lem n şi p ia tră,
890 C hiar de le-am esteci, n u ră sa re viaţa!
1290 D ar tu se cade să -ţi aduci am in te
D e-un lucru: eu n u spun că t&ţi atom ii
Cei u rzitori de lu c ru ri pot să nască
N um aidecît fă p tu ri însu fleţite:
.Eu spun că trag e m u lt m ai m u lt în cum pănă
1295 S ă ştii în tîi cît sîn t de m ici atom ii
895 Ce nasc sim ţirea, fo rm a lo r şi rîn d u l
Şi locul şi, la urm ă, şl m işcările,
în bulg ări de p ăm în t şi-n lem ne însă
Din toate-aceste n u vedem nim ica.
1300 Şi totuşi cînd sîn t p u tre d e de ploaie*,
Nasc vierm i: atunci, corpusculii m ateriei,
C lintiţi din aşezarea lor cea veche
900 D e-un lu cru nou, se-m bină iarăşi, însă*
Aşa, în c ît ei nasc vieţuitoare.
1305 Cei care cred, apoi, că to t ce simte*
Se naşte to t din fire sim ţitoare,
Şi că aceasta încă-şi ia sim ţirea
D in germ eni care au şi ei sim ţire,
S pun că atom ii sîn t supuşi pieirii
îsio Cînd spun că ei sîn t m oi; că doar sim ţirea
De obicei în tre ag ă e legată
De nervi, de m ă ru n ta ie şi de vine,
005 Şi este-n v ed erat că toate-aceste
S în t moi şi din su b sta n ţă pieritoare!

121
 POEMUL NATURII

D ar fie-aşa! S ă zicem că sîn t veşnici 1315

Aceşti atom i! Ei treb u ie, fireşte*,
Să aib ă-n tr-în şii sau sim ţirea num ai
A unei p ă rţi din tin e sa u sim ţirea
P e care-o a re corpu-ntreg. D ar p ărţile
N u p o t sim ţi nim ic p rin ele înseşi: 910
S im ţirea u n u i m em bru e legată 1320
De-a celorlalte: m îna, d esp ărţită
De corp, şi orice a ltă p a rte -a corpului.
N im ic n u poate să m ai sim tă singură.
R ăm îne, deci, ca ei să fie-asem eni 1325
F iinţei n o astre-ntregi: atunci, ei treb u ie
S ă sim tă ce sim ţim şi noi, ca astfel 91S
Să fie, toţi, p ărta şi vifeţii noastre.
M ai pot fi însă ei n u m iţi atunce
P rin cip ii ale lum ii şi m ai p6t ei 1330
Să ocolească d ru m u rile m orţii,
Cînd sîn t fiin ţe vii şi cînd a zice
F iin ţă vie-ori m u rito r to t una-i?
Şi ch iar să poată, ei, cu-a lo r u n ire
920
Şi îm binare, n -a r p u te a da naştere 1335
D ecît un u i am estec de fiinţe,
A şa cum n işte oam eni, vite, fiare,
C hiar dacă se ad u n ă laolaltă,
N u pot crea nici o fă p tu ră nouă!
I a r dacă-şi p ie rd sim ţirea lo r atom ii 1340
C înd in tră în tr-u n corp, lu îndu-şi alta,
De ce să li se dea u n lucru, care
P e u rm ă li se ia? Ş-acum , Ia urm ă, 835
Ce-am spus m al sus: cînd noi vedem că ouăle
Se schim bă-n puii vii şi v ierm ii colcăie 1345
In m îlul cel dospit de ploaie m ultă,
E -n v ed erat că poate să se nască

m
 CARTEA A II-A

S im ţirea din atom i fă ră sim ţire!

I a r de v a spune cineva că num ai
1350 P rin tr-o p refacere se poate naşte
930 S im ţirea din ceva fă ră sim ţire*,
Că ea ră sa re p rin tr-u n fel de naştere,
Va fi d e-ajuns să-i dovedesc aceluia
Că n aştere n u poate fi pe lum e
1355 F ăr-o -m b in are de atom i, făcu tă
935 M ai înainte, şi că făr-a ce asta
N u se preface-n altceva nim ica:
în tîi, n u poate fi-n tr-u n corp sim ţire
M ai în ain te de-a se n aşte corpul,
1360 D eoarece m a te ria acestuia
E, negreşit, îm p ră ştia tă încă
In ap ă şi în aer, în ţă rîn ă
810 Ş i-n cele zăm islite din tă rîn ă :
C ît tim p nu-i a d u n a tă laolaltă,
1365 Ea n u urzeşte încă firu l vieţii,
Şi sim ţu rile nu-s ap rin se încă,
F ăcliile de veghe-a’ tu tu ro ra!
P e u rm ă: cînd pe cineva-1 doboară
O lo v itu ră din senin, m ai ta re
945 D ecît o poate suferi, sim ţirea
1370 Ş -a tru p u lu i ş-a sufletului, toată,
Se-ncurcă, aşezările atom ilor
Se năruie, m işcările vieţii
P în ă-n adînc răm în încătuşate,
1375 Şi, răscolită-n to ate m ădularele,
M ateria atunci dezleagă su fletu l
950 De corp şi-m prăştiindu-1, p rin to ti porii*
II izgoneşte-afară. Ce să credem
Că poate face altcev a o astfel
1380 De lovitură, fă ră că desface

123
 POEMUL NATURII

Şi că d estram ă tot? Se m a i în tîm p lă

Că, dacă lo v itu ra nu -i p rea tare,
V iata care-a m ai răm as învinge. 955
A deseori învinge: ea alin ă
T ot zbucium ul d u rerii şi atom ii 1385
I-aduce ia r la loc, în frîn ă pasul
B iru ito r al m o rţii şi a p rin d e
Din nou făclia sim ţu rilo r stinse.

Căci altfel cum se p o ate-n to arce om ul

C hiar de pe p rag u l m o rţii la viaţă, 960
1390
V enindu-şi în sim ţiri? Cum nu se duce
Acolo un d e s-a şi dus aproape?
D e-asem enea, deoarece durerea*
A tunci se n aşte nu m ai cînd atom ii,
C lintiţi din locul lo r de vreo putere, 1395
Se-nvălm ăşesc în ale lo r lăcaşuri
P rin ca rn e a vie şi p rin m ădulare, 9G5
Şi num ai cînd se-ntorc la loc se naşte
P lăc erea cea m îngîietoare, află
Că nici d u rerea pe atom i nu -i cearcă, 1400
Şl nici plăcere n u pot ei să sim tă,
D eoarece, la rîn d u l lor, ei n u sîn t
F ăcu ţi d in a lţi atom i, ca, de p e u rm a
M işcării lor, să sim tă vreo d u rere 970

124
 CARTEA A II-A

1405 Sau să culeagă rodul desfătării.

Deci ei n u pot avea nici o sim ţire.
Şi dacă, p e n tru ca orice fiinţă*
S ă poat-avea sim ţire, e nevoie
Să dăm sim ţire-atom ilor din care
1410 E zăm islită ea, ce fel să fie*
975 A tom ii care-alcătuiesc pe oam eni?
Şi ei de b u n ă seam ă se cu tre m u ră
De hohote de rîs, şi ei cu lacrim i
îş i rourează genele şi faţa,
1415 B a se pricep ch iar să vorbească despre*
A m estecul atom ilor, şi cau tă
Ce sînt, la rîn d u l lor, atom ii lo r ch iar
980 (De vrem e ce, fiin d la fel cu oam enii,
Ei treb u ie alcă tu iţi să fie
1420 Din a lţi atom i, aceştia din alţii
Şi to t aşa m ereu şi fă ră capăt).
E u n u te voi slăbi: to t ce vei zice
Că judecă şi rîd e şi vorbeşte
Vei zice că-i alcă tu it de-asem eni
1425 D in germ eni care fac acelaşi lucru!
D ar dacă noi vedem că toate-aceste
985 s în t aiureli şi ră tă c iri curate,
Şi dacă poate cineva să rîdă.
Deşi atom ii lu i n u rîd, şi poate
1430 Să cugete şi-n v orbe în v ă ţate
Să deie seam a despre lum ea asta,
Deşi el nu-i a lc ă tu it din germeni*
C ugetători şi plini de elocvenţă,
De ce n u s-a r putea, la fel, să fie
1435 F ăcu t din germ eni fă r ă de sim ţire
990 T ot ceea ce vedem că a re v ia ţă? ,
Noi, în sfîrşit, ne trag em din săm înţă*

125
 POfiMUL NATUÎUt

C erească: ceru-i ta tă l tu tu ro ra.

Şi cînd tă rîn a, m aica n o astră spornică,
Din cer p rim eşte p icu rii de ploaie, 1440

A tunci ea naşte g rîn ele-au rite

Şi pom ii roditori, ea n aşte gintul
Cel om enesc şi fia re le sălbatice. 995
T ot ea le-m bie tu tu ro r şi h ra n a
Cu care se hrănesc, îşi duc viata 1443
Şi neam ul şi-l îm purură. De-aceea
Cu d re p t cuvînt îi zic tă rîn e i m am ă!
Ce este însă din p ăm în t se-ntoarce
Tot în p ăm în t şi din e te r ce vine 1000
Sub boitele cereşti se-ntoarce iarăşi. 1450
Căci m oartea n u distruge nici u n lucru
A şa, în c ît să-i nim iceasc-atom ii:
E a le d estra m ă num ai îm b in area
Şi ia r du p ă aceea-i îm p reu n ă

126
 CARTfiA A lt-A

1455 Şi face-aşa, ca lu cru rile toate*

1005 Să-şi schim be şi culorile şi form a,
Să capete sim ţire şi, pe urm ă,
S-o dea-napoi în tr-o clipită num ai.
Vezi d a r ce lu cru însem nat e-acesta*:
1460 Cu care alţii se-m preun-aceiaşi
Atom i ş-anum e-n ce orînduială,
Şi cum se m işcă în de ei atom ii?
Să n u socoţi că ceea ce se vede
Că flu tu ră pe d in a fa ră numai*
1465 Ş -acum se naşte, -acum dispare, poate*
Să fie, totodată, în su şirea
1010 A tom ilor din lu c ru ri, care-s veşnicii
T ot astfel şi în v ersu rile mele,
A cesta-i lu cru l cel de căpetenie:
1470 O lite ră cu care a lte lite re
Se-m bină, şi în ce o rîn d u ială
S în t aşezate literele toate?
Că doar cu-aceleaşi lite re se scrie
Şi cer şi m are şi p ă m în t şi rîuri
1015 Şi soare şl copaci şi anim ale
1475
Şi grîne. D acă nu-s aceleaşi toate,
în m are p a rte ele sîn t aceleaşi:
îşi schim bă locul? A ltă v o rb ă capeţiI
Cu lu c ru rile to t aşa-i! Se schim bă
1480 M işcarea, rîn d u iala, aşezarea,
1020 C iocnirile şi form ele atom ilor?
Se schim b-atunci şi lu c ru rile înseşi!
Să fii acum a cu lu a re -a m in te Un nou
adevăr
L a -n v ăţătu ra cea adev ărată!
1485 Un lu c ru nou de to t acum stă gata
S ă-ţi v in ă la u rec h i: o fa ţă nouă
A lu c ru rilo r v a să se a ra te

127
 POEMUL NATURII

In fa ţa ta. Ş tiu bine, orice lucru, 1025

Uşor ch iar de crezut, în tîi îţi p are
Că nu-1 poţi crede; m a i pe u rm ă însă, 1490
O ricît de m inunat, oricît de m a re
Să fie el, n u se m ai m iră nim eni:
Ia u ită -te la cerul cel alb astru , 1030
L a to t ce el cuprinde şi la stelele
T utindeni călătoare, şi la lună, 1495
L a soarele cel p lin de strălu cire I
D e-ar fi aceste to ate să ră sa ră
A cum în tîi în ochii m uritorilor,

D e-ar ap ă rea v ederii lo r deodată,

Ce s-a r p u tea să zic i că e pe lum e 1500
M ai m in u n a t decît aceste lucruri, 1035
De care oam enii m ai în a in te
Nici nu-n d răzn eau să creadă că există?
Nimic, socot: aşa de m in u n a tă
A r fi atunci p riv eliştea aceasta! 1505
D ar astăzi nim eni n u se-nvredniceşte
Să m ai privească bolta cea senină:
S întem sătui d e-a-i m a i vedea splendoarea!
Deci n u te -n sp ăim în ta de n o utate: . 1040

1.28
 CARTEA A II-A

1510 N u lepăda a m ea în v ă ţătu ră ,

Ci cum păneşte-o cu-ascuţim ea m inţii,
Şi dacă-ţi pare că-i adevărată,
A tunci te dă bătut, ia r de-i greşită,
i încinge a rm a şi te ia la lu p tă I
I 1515 Căci m in tea n o astră v rea să-şi deie seam ă
Ce poate să m ai fie încă dincolo
De zidurile-acestei lum i a noastre,
1045 în spaţiu l cela fă ră de hotare,
Acolo unde ochii ei s-av în tă
1520 Şi unde gîndul no stru zboară liber.
în tîi şi-ntîi, eu cred că-n to ate p ărţile, P lu ra lita te a
. , lu m ilo r
L a d rea p ta şi la stingă, şl d easu p ra
Şi dedesubt, n u este nicăirea
Nici un hotar, precum am dovedit-o*,
1050 P recum o spune răsp ic at şi lucrul
1525
Şi ne-o a ra tă lă m u rit şi lim pede
N atu ra însăşi a nem ărginirii*.
Fiindcă, dar, în orice p a rte golul
S e-n tinde fă ră m argini, şi atom ii
1530 în n u m ă r fă ră n u m ă r şi-n to t felul*
P lutesc prin hău, puzderii nesecate,
1055 M înaţi în veci de-o veşnică m işcare,
De loc nu este de crezut că num ai
Un sin g u r cer a fost c re a t ş-un singur*
1535 P ăm înt, şi că noianul de corpusculi
Nim ic nu m ai lu crează-n a ltă parte,
I Cînd, m ai ales, şi lum ea n o âstră este
F ă p tu ra firii: du p ă ce atomii*,
C iocnindu-se-ntre ei din întîm plare,
1540 S-au în tru n it orbiş, în m ulte feluri,
1060 D ar în zadar, o seam ă d in tre dînşil
P în ’ la sfîrşit s-au a d u n a t deodată

9 — Poem ul n a tu rtl L29

 POEMUL NATURII

Şi au aju n s atu n ci a fi urzeala

A cestor lu c ru ri m a ri: p ăm în t şi m a re
Şi cer ş-atîtea felu ri de fiinţe. 1545
Deci înc-o d ată: zi şi tu ca m ine
Că sîn t în tru lo c ări de-atom i ş-aiure*, 1065
L a fel cu-a lum ii noastre, -n lăn ţu ite
D e-m b răţişarea caldă a eterului.
Apoi, fiindcă este-aşa de m u ltă 1550
M aterie şi loc destul, şi n u e
N ici o pricină, n u e nici o piedică
Să steie-n cale, negreşit că treb u ie
Să se urzească, să se-nchege corpuri.
Ş-acum , dacă-i aşa de m u lt noianul 1555
Atom ilor, în c ît o v ia ţă-n trea g ă 1070
T ot încă n -a r aju n g e ca să-i nu m eri; y

Şi dac-aceeaşi fo rţă şi n a tu ră
R ăm îne m ai departe, ca să poată
îm p re u n a în orice loc atom ii 1560
Cum sîn t îm p re u n aţi aici, tu trebuie*
Să spui că sîn t şi-n alte p ă rţi păm înturi*, 1075
Cu felu rim i de oam eni şi de fiare.
M ai pune tu că nu -i în to a tă lum ea
F ăp tu ră, ca să fie num ai una, 1565
Să nască şi să crească u n a singură
Şl fă r-a face p a rte d in tr-o specie.
D e-acelaşi fel sîn t în să fo arte m ulte,
în tîi la v ie tăţi să iei am in te 1080
Şi vei vedea! A şa a u fo st urzite* 1570
Şi fiarele ce u m b lă pe la m u n te
Şl ro d u l om enesc şl lum ea m ută
A peştilor şl to ate zburătoarele.
L a fel, tu treb u ie să spui că cerul,
P ăm întul, luna, soarele şi m area 1576

130
 CARTEA A II-A

1085 Şi cîte sîn t pe lu m ea asta toate

N u au fiin ţă num ai cîte una,
Ci m ai curînd în n u m ă r fă ră num ăr.
Şi v ia ţa lor, la ca p ătu l ei, are
1580 O p ia tră de h o ta r adînc înfiptă,
Şi ele sîn t din fire pieritoare,
Cum sîn t ş-aice, pe păm înt, făpturile,
A şa de m ulte-n fiecare specie.

T u dacă ştii aceste lu c ru ri bine, Z e ll n - a u

1090 n ic i u n
1585 în d a tă vezi că-i lib e ră n atu ra , a m e s te c
S tăp în i tru fa şi ea n u m ai are-n d ată. fn n a t u r ă

Ea singură lucrează, de la sine,

Şi zeii n-au în ea nici u n am estec.
Căci eu te -n tre b (şi m a rto ri iau acum a
1590 Pe zeii care, -n pacea lor adîncă,
Duc v ia ţă lin iştită şi senină):
C are-ar p u tea din ei să cîrm uiască
N em ărginitul? C a re -a r fi în sta re
1095 Să ţin ă -n m înă frîn e le adîncului
1595 Şi să rotească ce ru rile toate?
C are-ai' p u te a să scalde-n foc eteric
M ănoasele p ăm în tu ri şi să fie

131
 POEMUL NATURII

în orice clipă gata, p retu tin d en i,

S ă-n tin d ă noaptea n o rilo r pe ceruri, 1100
Seninul să-l cu trem u re cu tu n etu l, 1600
S ă fulgere d in slăvi şi n u o d ată
Să-şi nim icească p ro p riile tem ple,
O ri să se d u că -n tr-u n p u stiu să-şi verse
M înia repezind acolo trăsn etu l,
Cel care-ades pe vino v aţi îi cruţă, 1609
D ar îi ucide pe cei fă ră vină?
F acerea, D upă ce d a r a fost c re ată lum ea
bâfriticţea ^~a i’ă să rit şi ziua cea d in tîia 1105
şi piei- A m ării, a p ăm în tu lu i şi-a soarelui,
r e a lumii jy^u ] ţ j m e (je atom i, veniţi de-afară,
1610
S-au m ai adaos încă, o m ulţim e
S-au a d u n a t ju r-îm p re ju ru l lum ii,
M înaţi în tr-u n a din nem ărginire.
Cu ei sp o rit-au m a re a şi p ăm în tu l
Şi s-au în tin s locaşurile cerului, 1615
S -au în ă lţa t a ’ lo r acoperişuri 1110
Sus, sus, d ep a rte de păm înt, ia r aeru l
S-a rid ic a t şi el. Căci to ţi atom ii
Din orice p a rte sîn t m inaţi de ciocnete
Acolo unde-i locul fiecărui, 1620
Şi fiecare-şi ca u tă atom ii
D e-acelaşi fel cu dînsul: ap a trage
L a apă, şi ţă rîn a cu ţă rîn ă
S -adaugă; cu foc sporeşte focul,
E teru l cu eter, p în ă-n clipita 1115
1625
în care firea, cre ato area lum ii,
Le îm plineşte şi le duce to ate
P e culm ea cea m ai de pe u rm -a creşterii.
A ceasta se în tîm p l-atu n ci cînd ceea
Ce in tră -n vine cu nim ic n u este* 1630

X32
 CARTEA A II-A

M ai m u lt decît ce iese şi se pierde:

1120 A tunci e cum p ăn a v ieţii talel
A tunci n a tu ra -n frîn ă sporul v ieţii I
Căci to t ce vezi în sp o m ică-n flo rire
1835 Că se m ăreşte şi pe nesim ţite
Se u rcă sus, pe sc ara vieţii m ăture,
M ai m ulţi atom i în g h ite decît pierde,
A tîta tim p cît h ra n a se îm p răştie
1125 U şor p rin to a te vinele şi corpul
1640 Nu s-a r ă r it aşa, în c ît s-arunce*
A tom i prea m u lţi d in tr-în su l şl să piard ă
M ai m u lt decît îi cere h ra n ă viaţa.
Că m ulţi atom i se duc, se scurg din corpuri,
L a asta tu să te-nvoieşti, d a r treb u ie
1643 Ca cei ce se ad augă să fie
Mai m u lţi la num ăr, p în -aju n g e corpul
1130 L a creştetul cel m ai în a lt al creşterii I*
D in clipa asta-n cetu l cu încetul,
P u terile, tă ria lu i se frînge,
1650 V iaţa i s-a dus! Vin zile rele!
Cu cît u n corp e m ai întins, m ai m are,
C u -atîta el, cînd nu m ai creşte, -aru n că
M ai m ulţi atom i din el şi-n to ate p ă rţile
1135 I-m p răştie de peste to t; nici hrana*
1655 Nu i se-m p arte lesne-n to ate vinele
Şi ea n -aju n g e să-m plinească lipsa,
Să p o ată pu n e ia r la loc atom ii
Ce curg m ereu d in tr-în su l v alu ri, valuri.
Deci to ate p ie r cu d re p t cu v în t atunce
1660 Cînd se răresc fiindcă-şi pierd atom ii,
Şl cînd, la lo v itu rile de-afară*,
mo C ad b iru ite : -ad în c a b ă trîn e ţe
Nici h ra n ă p în ’ la u rm ă n u m ai are

133
 POEMUL NATURII

Şi nici d e-afar-atom ii n u se lasă!

Ei to t izbesc m ereu, doboară corpul 1665
Şi mi-1 ră p u n cu lov itu ri de duşm an!
T ot astfel, dar, şi zidurile lum ii
L uate cu asa lt de tim p, şi ele
S-or prăbuşi, s-or face p ra f şi pulberi! 1145
Căci h ra n a treb u ie să le-ntregească* 1670
P e toate, înnoindu-le, pe to ate
Să le susţie, să le sprijinească.
D ar în zadar: nici v in ele n u su făr
A tîta cît a r fi de-ajuns, nici firea
Nu poate da a tît cît e nevoie. 1675
C hiar de pe-acum a-i frîn tă v ia ta lum ii:
Ţ ărîn a istovit-abia m ai naşte* 1150
F iinţe mici, ea, care-atîtea soiuri*
A zăm islit şi care dete n aştere
L a fiare-aşa d e m ari! Căci nu-m i închipui 1880
Că speciile cele m uritoare*
S -au coborît pe-o fu n ie de a u r
De sus, din cer! Nu le-au făc u t pe ele
N ici m a re a şi nici v a lu rile m ării,
1155
Ce se izbesc de stînci: to t ea, ţărîn a,
1685
Ea, care le hrăneşte-acum , născutu-le-a!
T ot ea făcu, ea însăşi, p e n tru oam eni,
Ea m ai întîi, şl g rîn ele-au rite
Şi rodnicele vii: to t ea ne dete
P ăşuni bogate, roade dulci ca m ierea. 1690
D ar azi abia m ai cresc aceste toate,
A bia sporesc, cu to a tă m unca noastră: 1160
Noi stoarcem astăzi de p u teri şl boii
Şl pe plugari, tocim b răz d aru l plugului
Ş -abia n e-ajunge cît ne d ă ogorul. 1695
A tîta-i de zgîrcit cu noi păm întul!

134
 CARTEA A II-A

A tîta m uncă el ne cere nouă!

Azi to t m ai des p lu g a ru l vechi de zile
C lătind din cap suspină şi se v aită
Că m unca lu i în v în t se duce toată,
Şi, tim p u l cel de fa ţă cum pănindu-1
Cu cel trecut, el lă u d ă norocul

P ărin ţilo r. V ierul trist, de-asem eni,

Cu via lu i chircită şi b ătrîn ă,
1705 îi pune v in ă vrem ii celei v itreg i;
Cu vaietele lu i el u m ple ceru l
Şi num ai asta a re el pe buze:
1170 Că oam enii cei vechi, plini de evlavie,
T ră ia u uşor în tre hotare-nguste,
1710 P e palm a de p ăm în t a fiecăruia.
N u vede el că to ate p ie r cu-ncetul
Şi, istovite de vechim e, to ate
S e-n d reap tă spre m o rm în t. . .

135
 C A R T E A III

y
 Tu care, -ntîiul, din adîncul nopţii E lo g iu l
Iu l E p l c u r
Ai în ă lţa t făclia lucitoare
Ş -ai lu m in at că rarea fericirii,
O, tu, cununa gin tu lu i elenic,
5 Pe tin e te u rm ez; p e-a’ tale urm e
Păşesc şi eu. L a-n trecere cu tin e
N u-s dornic să m ă iau; doresc atîta :
s Să te im it! Cum poate rîn d u n ea u a
Cu leb ăda la lu p tă să se ieie?
10 Cum p ot să se m ăsoare iezii fragezi
Cu ap rig u l fugar? O, tu, părinte,
Tu, descoperitorul adevărului,
Tu, cel care ne pui la îndem înă
în v ă ţă tu ra ta cea părintească,
15
Din ale ta le cărţi, precum albinele
A dună m ierea-n p ajişti înflorite,
A sem enea şi noi sorbim , m ărite,
C uvintele-ţi de aur, care-s vrednic,e
D e-a p u ru ri să trăiască. R ă sărită
20 Din m in tea ta, d iv in a -n v ăţă tu râ
15 în d a tă ce vesteşte fire a lum ii,
Se risipesc şl spaim ele din suflet,
Se dau de-o p a rte zidurile lum ii,
Şi eu p rin vid văd to t ce se petrece.
25 Eu văd atunce to a tă m ăreţia*

139
 POEMUL NATUHII

Şi paşnice locaşurile zeilor,

Pe care n u le clatin ă nici vîntul,
Nici nourii cu ploaia n u le udă,
Şi nici zăp ad a alb ă n u le-atinge:
N um ai eteru l cel senin le-acoperă,
Şi ele rîd în v alu ri de lum ină.
N atu ra însă lor le dă de toate
Şi pacea lo r n-o tu lb u ră nim ica.
D ar A herontul nu-1 v ăd nicăierea,
Şi nici to t ce se-n tîm p lă dedesubtul.
P ăm în tu lu i, p rin v id u l fă ră m argini,
P ăm în tu l de sub m ine nil m ă-m piedică
Să văd; ia r cînd le văd pe to a te ,-a tu n c e
O, sfîn t fior, d ivină voluptate,
A scunsurile firii m i s-a ra tă
De p retu tin d en i, d ate la lum ină
S u b ie c tu l De geniul tău. — Şi iat-acum , fiindcă
a 'm - a a r ă ta t m ai sus cum sîn t atom ii,
Ce form e au şi cît de felurite,
Cum ei plutesc p rin haos de la sine,
In tr-o m işcare veşnică, şi-n cfe fel
Din ei pot to ate corpurile naşte,
D upă aceste lu cru ri, se cuvine
Să lăm uresc în v ersu rile m ele
Ce-i cugetul şi sufletul ce este*,
Şi să gonesc acea cum plită spaim ă i
Ce tu lb u ră v ia ţa din adîncuri,
în tin d e peste to a te u m b ra m orţii
Şl nu ne lasă, vai, nici o plăcere
Senină şi cu rată: A herontulI
S pun oam enii ades că lo r li-1 fric ă
M ai m u lt de boli, de-o v ia ţă pîngărită,
D ecît de T â rta r, de locaşul m orţii;
 CARTEA A III-A

S pun ei că ştiu p re a b in e ce e sufletul:

60 Ori vînt, ori sînge — d u p ă cum le place!*
Şi că, de-aceea, n -au nici o nevoie
45 D e-n v ăţătu ra noastră, d a r aceasta
O spun aşa, m ai m u lt ca să se lâude,

D ecît fiindcă ştiu cum este lucrul.

65 O poţi vedea de-aici: aceiaşi oam eni,
G oniţi din ţa ra lo r şi scoşi a fa ră
Din rîn d u l celorlalţi, p ă ta ţi de crim e
Şi istoviţi de to a tă suferinţa,
50 Trăiesc! O riunde-ajung, jertfesc părinţilor*,
70 în ju n g h ie pe a lta r m ioare negre,
A duc prinoase m o rţilo r şi, astfel,
C înd au ajuns în cu m pănă de m oarte,
T ot zeităţii îşi în c h in ă sufletul!
D e-aceea num ai la prim ejd ii grele
.5? îl vezi pe om! Cînd e b ă tu t de soartă,

15 N um ai atunci îl poţi cunoaşte bine,

N um ai atunci el scapă din adîncul

141
 POEMUL NATURII

Inim ii lui cuvîntul adevărului,

N um ai atunce i se sm ulge m asca
Şi chipul său răm în e-aşa cum este.
D e-asem eni, oarb a sete de m ă rire
Şi lăcom ia care-m ping pe oam eni
Să calce ale d rep tu lu i h o ta re
Şi, cîteodată, soţi, p ă rta şi la crim e,
Să se m uncească-nverşunat, zi-noapte,
Ca ei s-ajungă-n culm ea bogăţiei,
în m a re p arte-aceste ră n i a ’ vieţii
T ot frica cea de m o arte le n u treşte:
D ispreţul lum ii, c ru n ta sărăcie
Ne p a r străin e de-o v ia ţă dulce
Şi aşezată: m âi ne v ine-a zice
Că ele-aşteap tă ch iar la p o a rta morţii*.
Deci oam enii, îm pinşi de-o spaim ă goală,
Voind să fugă to t m ai m u lt de ele,
A dună bani din sîngele aproapelui
Şi fă ră sa ţ îşi îndoiesc averile,
M ăceluri grăm ădind peste m ăceluri.
C um pliţi la suflet, u ite-i cum se bucură
Cînd m erg d upă sicriul unui frate,
Şi cum privesc cu u ră şi cu team ă
L a m asa u nei rude m ai bogate!
Şi to t asem enea, de fric a m orţii,
Inv id ia îi m istuie pe oam eni:
Sub ochii lor, acela-i prea puternic,
P re a m u lt se u ită oam enii la dînsul!
Cum calcă el în slavă şi-n lum ină,
P e cînd ei zac în tin ă şi-ntuneric!
I a r alţii m or după sta tu i şi num e.
De frica m orţii deseori pe oam eni
îi prinde, vai, aşa dezgust de viaţă,
 CARTEA A III-A

80 De-a m ai vedea lu m in a cea de soare,

Că ei, mâhniţi, îşi cu rm ă singuri viaţa,
U itînd că nu m ai fric a m orţii este
Izvorul suferin ţelo r: ea singură
115 Im pilă cinstea, ru p e legăm intele
P rieten iei; nu m ai ea, cu sfatu-i,
în tr-u n cuvînt, dărîm ă pietatea.
S pre-a se feri de ţă rm u rile m orţii,
g3 De cîte ori pe lum ea asta oam enii
N u şi-au tră d a t şi ţa ra şi p ărinţii!
Căci to t aşa cum tre m u ră copiii
Ş i-n noaptea oarb ă ei se tem de toate,
Noi la lu m in a soarelui ne tem em
De nişte lu c ru ri c a re -n tru nim ica
125 Nu sîn t rnai de te m u t decît acele
De care no ap tea se-ngrozesc copiii,
80 Crezînd că p o t să li se-ntîm ple-aieve.
N u razele de soare, deci, n u alba
L um in-a zilei treb u ie să-m p răştie
130 Din su flet în tu n e ricu l şi spaim a,
Ci observarea, stu d iu l n atu rii.
Voi spun e-n tîi că m intea, cum îi zicem cugetul şl
, , , „ ' sufletul sînt
A deseori, sau cugetul, in care părfi
95 S tă judecata, cîrm a v ieţii noastre, puiul°r"
135 E-o p a rte -a om ului, aşa cum m îna
S au ochiul sau piciorul e o p a rte
A oricărei fiinţe. M ulţi crezură
Că el nu-şi a re locul în vreo parte,
Ci este, cum să zic? o sta re -a corpului,
100
140 De greci n u m ită „arm onie“, care*
Ne face să trăim , s-avem sim ţire,
D ar n -are-u n loc anum e-n corpul nostru:
T ot astfel cînd vorbeşti de sănătate,

143
 POEMUL NATURII

Zic ei, aceasta nu -i o p a rte -a corpului!

Şi, astfel, cugetul ei nu-1 aşază 145
în tr-o anum e parte. M ie însă
îm i p are că ei sîn t greşiţi cu to tu l: 105
A desea corpul nostru, cît se vede,
E bblnav, d a r în p a rte a lu i ascunsă*
Noi sîntem veseli. D eseori se-ntîm plă ISO
Şi dim potrivă: cugetul să-ţi fie
Bolnâv, d a r tru p u l sănătos cu totul,
în tocm ai cum se poate să te do ară 110

P ic io ru ,-n tim p ce n u te do are capul.

Apoi, cînd tru p u -n dulce som n s-afu n d ă 155
Şi zace-ntins şi greu, fă r ’ de sim ţire,

In noi atunce altceva lucrează*

In m ulte feluri, altceva se lasă 115
C uprins de bucurii, de g riji deşarte.
Ş-acum a, ca să vezi tu că şi sufletul* 160
îşi a re locu-n tru p şi că sim ţirea
Nu „arm o n ia“ o prlcinuieşte,
A scultă! D acă tru p u l no stru p ierde
Din el o parte, fie ch iar m ai m are,

144
 CARTEA A III-A

120 în noi răm în e v ia ţa m ai departe*.

165 în schim b, p u ţin i corpusculi de că ld u ră
Cînd au ieşit din tru p şi cînd pe gu ră
Ai d a t afa r-u n pic de aer, viaţa*
S-a dus pe loc din oase şi din vine!
no T u poţi vedea de-aice că atom ii
N -au toţi acelaşi rost, n u toţi ne sp rijin ă
125 L a fel viaţa, ci m ai m u lt atom ii
C ăldurii şi acei care fac ae ru l
Se îngrijesc să ţie -n noi viaţa.
175 în tru p u l n o stru este d a r u n suflu
Şi o că ld u r-a vieţii, care, -aceea,
Ne p ără seşte cînd m urim . F iindcă
130 V ăzurăm deci că su fletu l şi cugetul
S înt ca o p a rte -a corpului, tu lasă
180 C uvîntul „arm onie" cîntăreţilor,
La care el aju n se de pe culm ea
Cea n a lt-a H eliconului; ori, poate,
Ei singuri l-a u lu a t din a ltă p arte
Şi au n u m it cu num ele acesta
185 Un lu c ru care încă n-avea num e.
O ricum a r fi, să-l ţin ă p e n tru dînşii,
135 Ia r tu ascultă m ai d eparte! — Cugetul fu ce
Şl sufletul eu spun că-s strîn s legate, ra p o rt
s tă c u ­
Şi că-ntrunesc o sin g u ră n a tu ră ; g e tu l cu
s u f le tu l
îso D ar capul şi stă p în u l în to t corpul
E judecata, cugetul şi m intea,
Cum o num im , şi ea e aşezată
140 în m iezul ch iar al p ie p tu lu i; aice*
T resar în zbucium spaim ele şi frica
195 Şi to t aici te -a lin tă b ucuria.
Aice, dar, e cugetul şi m intea.
C ealaltă p a rte — su fletu l — în toată*

10 — Poem ul n a tu rii ţ4 jj
 POEMUL NATURII

F iin ta -i risip ită; ea ascultă

Şi du p ă voia şi îndem nul m in ţii
Se m işcă. M intea cugetă p rin sine 200
Şi p e n tru sine; sin g u ră se bucură, us
în v rem e ce, to t în aceeaşi clipă,
Nimic nu m işcă sufletul, nici corpul.
Şi după cum , cînd sa u u n ochi ne doare
S au capul, noi n u suferim d u re re a 205
în corpu-ntreg, to t astfel cîteodată
Şi cugetul e -n d u re ra t ori vesel,
în v rem e ce nim ica nou n u sim te 150
în corpul tă u cealaltă parte, sufletul.
Dar cînd îţi este cugetul m ai ta re 210
De fric ă zguduit, atu n ci cu dînsul
Vedem că suferă, la fel, to t sufletul:
îţi curg sudori pe tru p , te faci de ceară
Şi lim ba ta se leagă, -ţi p iere glasul, 155
P riv ire a ţi se-ntunecă, u rechile 215
îţi vîjîie, genunchii ţi se moaie,
Ba noi vedem adeseori şi oam eni
Ce cad grăm ad ă jos din sp aim a m inţii.
D e-aici oricine poate d a r să vadă
Cît de leg at e su fletu l de cuget: 220
îm p in te n a t de-acesta, el dă p inteni
Şi corpului şi biciuieşte corpul. 160
Aceeaşi ju d ecată dovedeşte
C u g e tu l
ş l s u f le ­ Că fire a şl a cugetului nostru
tu l s in t
m a te ria le Ş-a su fletu lu i to t tru p ea scă este: 225
Cînd noi vedem că ea ne m işcă tru p u l,
Şi ea din som n ne scoală, ea ne schim bă
La faţă, ea pe om îl cîrm uieşte
Şi îl în d ru m ă (lucruri care, toate*,
Nu se pot face fă ră o atingere,

146
 CARTEA A III-A

Şi nici aceasta fă ră de m aterie)

Nu treb u ie să spui, atunci, că sufletul
Şi cugetul, şl ele, sîn t m aterie?
T u vezi, apoi, că su feră şi cugetul
235 Cu tru p u l, şi la fel cu dînsul sim te:
C h iar dacă v ia ţa n u ţi-o ia cu totul
170 S ăgeata cea cum plită ce se-m plîntă

în tine, sfîrtecîn d u -ţi n erv i şi oase,

Cazi la păm înt, te -a p u c-u n dulce lâşin*,
240 O am eţeală îţi cu p rin d e m intea,
Şi p arc-ai v rea să te ridici t Deci treb u ie
175 Şi cugetul m a terie să fie,
De v rem e ce săg eata-i to t m a terie
Şi, cînd loveşte, su fe ră şi cugetul.
245 Ş-acum , din ce s-alcătuieşte-acesta. D e sp re
a to m ii
Din ce fel de atom i, eu îţi voi spune c u g e t u lu i
în v ersu rile m ele m a i departe, şl a l su ­
fle tu lu i
în tîi şi-n tîi că-i fo a rte fin voi spune
180 Şi din atom i m ă ru n ţi făcut. A ceasta

147
 POEMUL NATURII

De-aici o poţi vedea şi înţelege: 250

Nimic nu vezi făcîndu-se mai iute
Decît aceea ce-şi propune-a face
Şi chiar începe mintea ta să facă.
Deci cugetul mai repede se mişcă,
Decît tot ce vedem în jur cu ochii. 185
255
Dar dac-aşa de repede se mişcă,
El trebuie alcătuit să fie
Din nişte foarte mici atomi şi foarte
Rotunzi, aşa încît ei să se poată
INiişca, fiind împinşi puţin. Şi apa 2C0
Se mişcă, de-o atingi abia, şi curge,
Fiindcă e şi ea alcătuită
Din mici atomi, ce foarte lesne-alunecă. 190
Şi, dimpotrivă, mierea e mai groasă,
Mai leneşă, se scurge mai cu-ncetul, 265
Căci ea mai strîns se ţine laolaltă:
Atomii ei nu sînt aşa de netezi
Şi de rotunzi şi fini, de bună seamăl 195
O boare lină şi uşoară-ţi poate
Surpa un vraf de mac, dar o movilă 270
De pietre nici chiar Eurul nu poate*.
Cu cît atomii sînt mai mici, mai netezi,
Cu-atîta, deci, se mişcă ei mai lesne; 200

Cei care sînt mai grei sau sînt mai aspri

Mai greu o iau din loc! Ş-acum, fiindcă 275
Şi cugetul noi minunat de iute
Văzurăm că se mişcă, şl el trebuie
Să fie din atomi rotunzi şi netezi
Şi mici de tot făcut: să ştii aceasta, 205
Iubitul meu, ţi-a fi de folosinţă 280
La multe lucruri şi-ţi va prinde bine.
Mai este-un lucru care ne dezvăluie

148
 CARTEA A III-A

Ce frag ed ă u rzeală a re sufletul

Şi ce loc m ic a r p rin d e el în s p a ţiu ,,
— Dacă l-ai strînge la u n loc, grăm adă:
Cînd l-a cuprins pe om odihna m orţii,
Cînd i-a ieşit şi cugetul şi sufletul,
N im ic n u vezi că s-a ş tirb it d in tr-însul,
N ici greutatea, nici fă p tu ra : m oartea
290 Le lasă toate-ntregi, luîndu-i corpului
»15 S im ţirea num ai şi căld u ra vieţii.
Deci sufletul, leg at de corp p rin vine,
P rin nervi şi carne, treb u ie să fie*
F ăcu t din fo arte m ici atom i: aceasta,
295 Deoarece, cînd a ieşit cu totul
D in corp, el la să-n treg co n tu ru l corpului
220 Şl nici c-un f ir nu -i scade greutatea.
La fel se-ntîm pl-atunci cînd flo area vinului
Se-m prăştie, sau cînd m ireasm a un u i
300 U lei suav în a e r se răsfiră,
Sau cînd un lu c ru gustul lu i şi-l pierde.
Noi totuşi nu vedem că lucrul este
225 Mai mic, nici c-a p ie rd u t din greutate,
A ceasta negreşit fiindcă gustul
305 Şi mlrosu-1 făcu t d in tr-o m ulţim e
D e-atom i m ă ru n ţi ce se găsesc în lucruri.
De-aceea, dar, şl sufletul şl m intea,
O spun din nou, şl ele sîn t u rzite
D in fo arte m ici atom i, fiindc-atunce
-?2? Cînd ies din tru p , nu-i iau din greutate.
310 Şi totuşi fire a lo r n-o crede sim plă*: C e le p a t r u
e le m e n te
L a m u ribunzi din p iep t le iese-un suflu d in c a r e
e a lc ă tu it
S ubţire-am estecat şi cu căldură. s u f le tu l.
C ăldura, însă, p o artă -n ea şi aer, „A p a tra
fire “
315 (Nu e căldură, ca să n-aibă aer:

149
 POEMUL NATURII

N atu ra ei fiindcă este rară, (35

Se m işcă-n ea şi m u lţi atom i de aer).
N atura, deci, a su fletu lu i iată
Că este p în-acum a în tre ită ;
D ar aste tre i stihii n u sîn t destule* 320
Să nască şi sim ţirea: m in tea însăşi
Nu se-nvoieşte-a crede că v reu n a
E -n sta re să d ea n aştere sim ţirii,
Necum să m ai urzească şi gîndirea! 240
Deci e nevoie să se m ai adâuge 325
A p a tra fire, care n -a re num e:
Nimic n u e m al fin decît aceasta,
Mai repede nim ica n u se mişcă,
Nimic nu e nici din atom i m ai netezi,
Nici din atom i m ai m ici făcut. A ceăsta 330
Im p arte -n tîi şi-ntîi, p rin corp, sim ţirea. 245
Ea, cea dintîi, se pu n e în mişcare*,
A vînd atom i aşa de mici. P e u rm ă
începe să se m işte şl căldura,
P e u rm ă suflul nev ăzu t şi aerul. 335
Apoi se m işcă toate, fierb e sîngele,
S im ţirea-n to ate viscerele in tră
Şi, la sfîrşit, în m ăd u v ă şl-n oase, 250
O ri că-i plăcere ce sim ţim atunce,
O ri că-i v ăp aia unei suferinţe. 340
Nici o d u rere însă pîn-acolo*
Nu poate-ajunge, nici o boală ap rig ă
N u poate pîn-acolo să p ătru n d ă ,
F ă ră ca to ate să se-nvălm ăşească:
V iaţa n u-şi m ai a re loc şi sufletu l 345
Se risipeşte p rin to ţi porii corpului. 255
D ar mai, ades d u re re a se opreşte
L a su p rafaţa, cum s -a r zice, - a corpului,

180
 CARTEA A III-A

Şi noi putem să ne p ă stră m viaţa.

350 Ş-acum , în ce fel sîn t aceste p a tru
S tihii am estecate în tre ele
Şi cum le sîn t puterile-ntocm ite,
Doresc şi v rea u a-ţi lăm u ri aceasta,
260 D ar sărăcia lim bii n u m ă lasă!
355 P e sc u rt ţi-ol spune, totuşi, cum stă lucrul,
Cît îmi v a sta şi m ie în p u tin ţă:
A tom ii lor îşi îm pletesc m işcările
Aşa, în c ît nici u n a nu se poate
D espreuna şi nici p u te re a uneia
380 în sp a ţiu despărţi de celelalte,
Ci ele sîn t ca fo rţe felu rite
265 A ’ unui sin g u r corp. Cum a re carnea*
U nei fiin ţe vii m iros, culoare
Şi gust, dar, totuşi, din aceste toate
369 Se îm plineşte-un corp şi num ai unul,
L a fel, căldura, aeru l şi suflul
Cel nevăzut, am estecate toate,
270 A lcătuiesc o fire, dim p reu n ă
C u-acea putere, care, de la sine*
370 Şi cea dintîi, le pu n e în m işcare
P e cele trei, şi de la care pleacă
S im ţirea-n corp; ea este-adînc ascunsă
în noi: nim ica altcev a n u este
M ai tă in u it ca ea în corpul n o stru ;
275 E a este-al su fletu lu i n o stru suflet!
375 P recum în m em bre şi-n to t corpul nostru
Şl cugetul şl sufletu l ascunse
Ş -am estecate sînt, fiin d u rzite
Din m ici şi din p u ţin i atom i, to t astfel*
3B0 A ceastă fo rţă fă ră nici u n num e,
F ăcu tă din atom i m ă ru n ţi, e-ascunsă

151
 POEMUL NATURII

Şi este sufletul, se poate zice,

Al sufletului nostru-ntreg, ea este 280
în corpul n o stru -n tre g stă p în a noastră*.
La fel, căldura, ae ru l şi su flul 385
în corpul no stru treb u ie să fie
A m estecate, în să fiecare
S ă p o ată o ri să steie m ai în umbră*,
Ori să ră sa ră d in tre celelalte,
P e n tru ca to ate-u n sin g u r to t să facă. —
390
A ltfel, căldura, ae ru l şi suflul,
Ţ inîndu-se deoparte fiecare,
A r nim ici ş-a r d estrăm a sim ţirea.
In su flet este, dar, acea căldură,
Ce se ad u n ă to ată cînd m în ia 395
îţi clocoteşte-n su flet şi cînd ochii

îţi scap ără v ăp ăi de foc; în suflet

Şi suflu rece este, soţul spaim ei, 200
C e-ţi dă p rin tru p fio ri şi te cu trem u ră;
în el şi a e r lin: de-aceea-ţi este 400
Senină fru n tea, inim a-m păcatăl

152
 CARTEA A III-A

Dar mai ales căldura cumpăneşte

în cei ce au o inimă-nfocată
295 Ş-a căror minte fierbe de mînie.
«•5 Aşa sînt leii aprigi mai cu seamă,
Ce urlă-ngrozitor, să-şi rupă pieptul:
Ei nu-şi pot alina valul mîniei!
Şi dimpotrivă, -n inima cea rece
A cerbului e „vînt“ mai mult: de-aceea*
■^jjj Stîrneşte ea nişte-adieri de gheaţă
în trupul lui şi-l face tot să tremure,

în vrem e ce m ai m u lt din a e r plâcid

A lcătuită este fire a boului:
P este m ă su ră fachia m îniei
415 P e dînsul niciodată nu-1 în flacără,
Cu negri nori de fum ea nu-1 orbeşte;
Nici spaim ele cu reci fiori de gheaţă
305 Nu-1 săgetează-ncrem enindu-i tru p u l:
El în tre cerb şi leul cel sălbatic
420 L a m ijloc k. L a fel e şi cu oam enii:*
O ricît pe unii ca rtea -i m ai ciopleşte, .
E a to t n u poate şte rg e -n tr-în şii urm ele
N atu rii fiecăruia. N u crede

153
 POEMUL NATURII

Că vitiile pot să fie smulse

Din rădăcină: unu-i mai degrabă 310
425
Plecat spre apriga mînie, altul
Se lasă mai uşor cuprins de frică,
Al treilea, mai blînd, se-mpacă iute
Cu tot ce-i spui. La fel, în multe alte*
Privinţe încă sînt deosebite 430
A’ oamenilor firi şi obiceiuri. 315
Eu însă nu pot dezveli acuma
Ascunsele lor pricini şi nici nu pot
Găsi atîtea nume pentru toate
Figurile atomilor din care 435
Se naşte-această felurime; -un lucru
Iţi pot adeveri: aşa de mici sînt
Acele urme-ale naturii noastre, 320
Pe care-ntelepciunea nu le poate
Stîrpi din noi, aşa de mici sînt ele, 440
Incît nimic pe noi nu ne împiedică*
Să ne trăim ca nişte zei viata!
iScor6puî -^ecl sufletul, cu firea lui aceasta,
au aceeaşi E-nchis în corp, şi el e păzitorul
viaţa ^.cestuia şi păstrătorul vieţii. 445
Prin rădăcini comune corp şi suflet*
Se ţin legate la un loc şi nu pot 325
Să fie despărţite fără numai
Cu nimicirea lor. Precum mireasma
Din grunjii de tămîie n-o poţi scoate 450
Făr-a distruge firea ei, tot astfel
Tu nu poţi scoate cugetul şi sufletul
Din corpul tău întreg, fără ca toată
Fiinţa ta să nu-şi destrame firea. 330
Aşa de-mpleticiţi le sînt atomii 455
Chiar din urzitul lor, că trup şi suflet

154
 CARTBA A III-A

Aceeaşi v ia tă au de-a lungul vieţii.

F ă r-a ju to ru l celu ilalt nici un u l
335 N u poate-avea sim ţirea lu i ap a rte:
N um ai m işcări com une pot aprinde*
tn corpul no stru fla c ă ra sim ţirii!
P e lîngă asta, corpul nici se naşte
N ici creşte sin g u r şi, precum se vede,
N ici nu durează sin g u r du p ă m oarte.
465 El nu-i ca apa, care-ades îşi p ierde
340 C ăldura de-m prum ut, dar, p e n tru asta*,
Nu piere, ci răm în e to t întreagă.
O, nu! de loc! Al n o stru corp n u poate
Să rab d e d esp ărţirea lui de suflet:
4io R ăm as el singur, corpul n o stru p iere
Cu totul şi se d ă putreziciunii.
Şl astfel, ch iar de la-n cep u tu l vieţii,
Din corpul şi din pîntecele m am ei,
s Şi sufletul şi corpul tă u în v a ţă
-jjjj M işcările v ieţii: d esp ărţire
Nu poate fi-n tre corp şi su flet fă ră
P ieirea lor ş-a lo r nenorocire!
T em eiul vieţii lo r fiin d acelaşi,
N u vezi că şl n a tu ra lo r e-aceeaşi?
400 Ia r dacă spui şl crezi cum va că tru p u l
350 Nim ic n u sim te şi că num ai sufletul,
îm p ră ştia t în corp, el, singur, naşte
A cea m işcare ce-o num im sim ţire,
T e pui ch iar îm p o triv a adevărului
485 Ş -a u n o r lu c ru ri care sîn t vădite:
Ce e sim ţirea corpului, au cine
Ne-o poate lăm uri, de nu ch iar ceea
355 Ce fap tele vădesc şi ne în v aţă?
D ar poate-m i spui că, d acă iese sufletul*

153
 PQHMUL NATURII

D in corp, nim ica n u m a i sim te corpul? «o

A şa e, în să ceea ce el pierde*
N -a fost ceva al lui în tim p u l vieţii,
Şi el atunci cînd e-a lu n g at din v ia ţă
M ai pierde încă m ulte a lte lucruri.
Să spui, apoi, că ochii tă i nim ica* «s
N u văd p rin sine şi că num ai sufletu l
P rin ei p riveşte ca p rin uşi deschise, 360
E greu! C h iar ochii spun că nu se poate!
V ederea ch iar ne-m pinge cu de-a sila*
Să credem ochii noştri, m al cu seam ă 500
Că noi n u ne putem u ita la lu c ru ri
P re a lum inoase: o lu m in ă ta re
O rbeşte ochii. U şile deschise
P rin care în să noi p riv im a fa ră 365
N u pot fi v ătăm a te de lum ină! 505
Şl dac-ai noştri ochi ca n işte uşi sînt,
De ţi i-ai scoate, cugetul atunce
A r tre b u i să vadă şi m a i bine,
F iind lu a ţi din calea lu i uşorii!
370
îm p o triv a Să n u iei tu de b u n ă nici p ăre re a
Iu l D em o- 510
c rlt L ui D em ocrit divinul, că atom ii
Ş -ai corpului ş-ai su fletu lu i nostru
Vin aşezaţi alătu rea, cînd unul*
Cînd altul, şl-n tre ei aşâ se-m bină!
A tom ii sufletului n u sîn t num ai 515
Cu m u lt m al m ici decît acel din care
S -alcătuiesc viscerele şi corpul; 375
El sîn t şl m ai p u ţin i la n u m ă r încă,
S în t r a ri şi risip iţi p rin corp; de-aceea,
T u ai p u tea să spui aceasta num ai: 520
Cît de m ă ru n t e corpul care poate*
T rezi sim ţirea cînd n e-atinge corpul,

156
 CARTEA A III-A

Atît de mare este şi distanţa

380 Dintre atomii sufletului nostru:
525 Adeseori noi nu simţim nici praful*
Ce ni s-a pus pe trup, nici urma cretei
Lăsată de veşmintele-nălbite.
Nici bura nopţii; nu simţim adese
Nici pînza cea subţire de păianjen,
530 Ce ne-nfăşoară-n mreaja ei cînd mergem,
Nici pielea lui uscată cînd ne cade
385 Pe cap, de sus, nici penele de pasăre,
Nici puful de scaiete care zboară
Şi cade greu în jos, uşor. ,, ca puful;
635 Nici gîzele, nici labele ţînţarului
Nu le simţim umblînd pe pielea noastră,
390 Nici alte vietăţii Aşa câ trebuie
Ca mulţi atomi de-ai corpului să fie
Puşi în mişcare, pînă cînd s-ajungâ
640 în clocotul acestora ş-acâia
Ai sufletului, care sînt cu dînşil
Amestecaţi prin corp, ca ei să poată*,
Departe-aşa cum sînt unii de alţii,
Să se izbească între ei şi-ntr-una
393
gdfi
Să se-mpreime şi să tot răsalte.u
Zăgazurile vieţii noastre insa P rim a tu l
c u g e t u lu i
Le străjuieşte cugetul: el este
Stăpînul vieţii, el, mai mult ca sufletul.
Căci fără minte, fără cuget, sufletul
650 Nu poate sta în corp nici o clipită,
Ci el se duce-ndată după dînsul,
400 Pe loc şl el se risipeşte-n aer
Şi-n frigul morţii lasă trupul rece.
Cui, însă, mintea i-a rămas şi cugetul*,
655 Rămîne-n viaţă. Chiar un trunchi sâ fie,

157
 POEMUL NATURII

Cu membrele tăiate şi cu sufletul

Ieşit din ele, totuşi el trăieşte
Şi soarbe adierile vieţii. 405
Lipsit de suflet, dacă nu cu totul,
Măcar de-o mare parte, el întîrzie 500
Şi încă se mai ţine în viată.
Tot astfel, cînd rănit îti este ochiul,
„Lumina“ lui dac-a rămas întreagă,
Rămîne şl puterea vie-a văzului:
Tu numai nu zdrobi tdt globul ochiului 410
565
Şi nu lăsa „lumina“ numai singură,
Tăind tdt ce-i în jurul ei: aceasta
Făr’ de pieirea lor n-o să se-ntîmple*.
Dar dacă partea ochiului din mijloc,
O parte-aşa de mică, -1 vătămată, 570
Apune ochiul, vine întunericul,
Chiar dacă globul ochiului e teafăr 419
Şl luminos. Acesta-i legămîntul
în veci şi pururi dintre corp şl suflet!
C u g e tu l ş l Dar, ca să vezi că-n orişice fiinţă 575
s u f le tu l
8e n a s c Şi cugetul şi sufletul cel gingaş
şl m o r
Au naştere şi moarte, eu voi pune
în versuri vrednice de tine rodul
Cel dulce-al trudei mele-ndelungate. 420
Iar tu cuprlnde-le pe amîndouă 680
Tot sub un nume! Dacă, bunăoară,
Voi zice eu că sufletul îţi este
Supus pieirii, tu să ştii că asta
O spun şl despre cuget: amîndouă
Legate sînt ş-un singur tot fac ele. 685
întîi, fiindc-am spus mai înainte
Că sufletul cel străveziu din tine 425
E-alcătuit din foarte mici corpusculi,

158
 CARTEA A III-A

Cu mult mai mici decît atomii apei,

590 Ai negurii sau fumului (căci sufletul*
Se mişcă mult mai iute ca aceste,
Lovit fiind de-atingeri mai uşoare;
Imaginile negurii ş-a’ fumului*
430 II pun, chiar numai ele, în mişcare:
595 Nu vezi în visul tău cum se ridică
De pe altare aburul şi fumul?
Imaginile lor ne vin atunce),
Fiindcă, dar, din nişte vase sparte
435 Tu vezi că apa curge şi se duce,

6oo Şi fiindcă şi negura se-mprăştie

Şi fumul, să mă crezi că, tot asemeni,
Şi sufletul în aer se răsfiră.
Ba el mai iute piere şi mai iute
în „corpurile prime“ se întoarce,
cos De-ndată ce s-a dus din trupul nostru.
m o Căci trupul vasul sufletului este
Şi el nu poate să mai ţie sufletul
într-însul, cînd e vătămat, cînd sîngele

159
 POEMUL NATURII

Din vine i s-a scurs şi el se face

Mai rar. Deci cum poţi crede tu că aerul 610
E-n stare să cuprindă-n sine sufletul,
El, care-i mult mai rar ca trupul nostru?
S u f le t u l Noi mai vedem că sufletul se naşte
s e n a ş te ,
c r e ş te Cu trupul dimpreună, că el creşte* 445
şl m o a re Şi-mbătrîneşte tot cu el o dată: 615
o d a tă
cu tru p u l Cît timp copilul şovăie, cu trupul
Plăpînd şi slab, puţină minte are;
Cînd a ajuns bărbat ş-a prins putere,
Şi judecata-i este-atunci mai bună,
450
Puterea minţii lui e mai sporită. 620
Iar cînd ţi-i trupul frînt de bătrîneţe,
Şi ţi-au secat puterile şi vlaga,
Slăbeşte mintea, judecata-i şchioapă
Şi limba ta vorbeşte într-aiurea:
Se duc deodată şi te lasă toate! 025
Deci trebuie să se răsfire sufletul 455
Sub boitele înalte, ca şi fumul,
De vreme ce vedem că el se naşte
Şi creşte în acelaşi timp cu trupul,
Şi, după cum ţi-am spus, cu el o dată 630
Se frînge istovit de bătrîneţe.
S u f le t u l Mai pune-apoi că, tot aşa cum trupul
p o a te f i
b o ln a v , Vedem că rabdă boli, dureri cumplite, 460
c a şl
tru p u l Şl peste suflet încă dă mîhnirea
Şi grijile amarnice şi teama: 635
Şi el, de-aceea, trebuie să fie*
Părtaş pieirii. Ba adese sufletul
Cărarea-şi pierde cînd e bolnav trupul:
Ieşit din minte, tu vorbeşti aiurea,
Ades te prinde-un somn adînc şi veşnic*, 465
640
îţi cad în jos pleoapele şi capul,

160
 CARTEA A III-A

Şi n u-i auzi, nici n u -i m ai poţi cunoaşte

P e cei ce stau în ju ru l tău, cu ochii
Şi cu o b rajii ro u ra ti de lacrim i,
M5 Ca să te-ad u că ia ră şi la viaţă.
De-aceea, dară, tu m ă rtu riseşte
470 Că su fletul de-asem eni se destram ă,
D eoarece şi-n el p ă tru n d e boala.
Căci boala şi durerea, am îndouă,
650 S în t fau rele m o rţii: ştim aceasta
473 D in m o a rtea m u lto r oam eni dinainte.
De ce-n sfîrşit a v in u lu i tă rie
476 Cînd in tră -n om, şi cînd p ă tru n d e -n vine*
C ăld u ra lui, se-ngreuiază m em brele,

665 Se-m pleticesc picioarele şi lim ba

Se leagă-n gură, m in ţile se tu lb u ră
Şi ochii se-m pînzesc; sughiţuri, certu ri
480 Şi strig ă te sporesc, şi cîte altele
M ai vin pe u rm ă încă, to t asem eni I
eeo De ce aceste, dacă n u fiindcă
P u te re a cea vijelioas-a vinului

11 — Poem ul n a tu rii 101

 POEMUL NATURII

în corpul însuşi tulbură şl sufletul?

Dar orice corp ce poate să se tulbure
Şi-mpiedicat în viaţa lui să fie
Dă semn că va pieri, lipsit de viaţă

Pe viitor, de intră-n el o pricină

Ceva mai grea. Ba deseori, deodată, 485
Răzbit de boală, chiar sub ochii noştri,
Şi ca trăsnit, un om se prăbuşeşte:
El varsă spume, tremură şl geme, 670
Vorbeşte-aiurea, îşi încoardă muşchii
Şi se zgîrceşte, gîfîie, se-neacă, 490
Se zbuciumă pe jos, secat de vlagă.
Nu te mira, căci de puterea bolii,
împrăştiat prin mădulare, sufletul 675
Se tulbură la fel şi face spume,
Ca valurile care fierb în ■clocot
Pe marea vînzolită de furtună!
495
Atunci, din trup ies gemete fiindcă
Durerea-ncinge trupul şi fiindcă
Atomii vocii sînt goniţi afară:
Ei năvălesc şi ies glotlş pe gură,
Pe unde sînt obişnuiţi să iasă,

182
 CARTEA A ÎII-A

P e d rum ul lor b ă tu t şi m ai nainte.

085 Şi to t de-aceea om ul aiurează:
Şi cugetul şl sufletu-i se tu lb u ră
500 Şi, cum ţi-a m spus, se -m p a rt u n u l de altu l
Şi se dezbină de o trav a bolii.
Cînd ră u l dă-napoi şi cînd ven in u l
690 Din tru p u l cel b olnav se trag e iarăşi*
în ascunzişurile lui, atunce
Se scoală om ul, şovăind, îşi vine
sos în cet, în cet în fire şi p rin d e suflet.
Fiindcă, dară, sufletul şi m intea
695 S în t fră m în ta te -n tru p de boli cum plite
Şi în tre sine dezbinate jalnic,
Cum crezi că ele, fă ră corp, în aer,
Cu v în tu rile ta ri pot să trăiască?
5 io Şi n u vezi că se v indecă şi m in tea
ioo L a fel cu tru p u l? do ar şi ea cu leacuri
Se poate în tre m a ; aceasta încă
N e-arată că şi eă e pieritoare.
515 Cel ce se pu n e să p refac ă sufletul*
S au v rea să schim be orice a ltă fire*,
705 A cela treb u ie să m ai adauge
Şi alte p ărţi, să schim be rîn d u l p ă rţilo r
Sau din în tre g să scoată ch iar vreo parte.
D ar to t ce e n em u rito r n u su feră
Nici p refăc u t să fie, nici adaos,
7io N u su feră nim ic din el să iasă.
Căci dac-un lu cru -şi iese din h o tare
Schim bîndu-se, num aidecît aceasta
520 E m o artea lui: ce-a fost m ai în a in te
El n u m ai è. Deci sufletul ori cade
715 în boală ori se vindecă cu leacuri,
El, cum ţi-am spus, dă sem ne tô t de m oarte.

163
 îo e m u l NATltRÎI

Pînă-ntr-atîta adevăru-nfruntă
O judecată falsă, i se pune
L/e-a curmezişu-n drum şi-i dovedeşte
525
Cu două argumente că-i greşită! 720
A g n ia Noi, în sfirşitj vedem ades că omul
c n r^ - jiu l
ţi a su­ Se duce cu încetul din viaţă,
f le tu lu i Treptat simţirea-şi pierde: la picioare
Vedem întîi că degete şi unghii
Se-nvineţesc, îngheaţ-apoi picioarele 725
Apoi pe celelalte mădulare
încet, încet păşeşte moartea rece. 530
Dar, pentru că şi sufletul se-mparte
Şi el din corp nu iese tot, o dată,
Supus pieirii trebuie să-l credem. 730
De socoteşti că el se poate trage
Numa-ntr-un loc din corp, unde-şi adună
Atomii lui din toate mădularele,
Şi din aceste ia cu el simţirea, 535
Atunci în locul unde se adună 735
Atomi de-ai sufletului o mulţime
Aşa de mare, — acolo şi simţirea
Ar trebui să vezi că e mai mare.
Dar nicăierea nu-i un loc asemeni;
De-aceea, cum ţi-am spus mai sus, şi sufletul 740
Imbucăţit se-mprăştie afară,
Deci piere. Chiar să vreau să-ţi fac pe voie,
Să spun ce nu-i adevărat, că sufletul mo
Se poate strînge la un loc în corpul
Acelora ce părăsesc lumina 74B
Vieţii pas cu pas, şi încă trebuie
Să spui că el e muritor: nu-mi pasă
De piere el împrăştiat în aer,
Ori amorţeşte strîns în corp grămadă: bis

184
 CARTEA A III-A

S im ţirea doar pe omu-ntrfeg îl lasă

750 Din ce în ce m ai m ult, de pretu tin d en i,
T ot m ai p u ţin ă v ia ţă -n el răm îne.
Şi p en tru că şi cugetul e-o parte* C u g e tu l
e s te şi e l
A om ului, ce-şi a re -u n loc anum e, u n o rg a n
a l c o r p u lu i
755 în to cm ai ca şi ochii şi urechile
Şi celelalte sim ţu ri care cîrm uie
550 V iaţa n o astră: du p ă cum nici m îna,
N ici ochiul şi nici nasul, d esp ărţite
De noi, nu pot să aibă nici sim ţire
760 Şi nici fiinţă, ci, în sc u rtă vrem e,
Se dau putreziciunii, to t asem eni
N ici cugetul n u poate-avea fiin ţă
P rin sine, fă ră om şi corp: acesta
555 E ca u n vas al lu i sau, m ai degrabă,
765 Ca to t ce-ţi poţi închipui că este
Şi m ai legat de el: aşa de ta re
S e-m bină îm p re u n ă corp şi cuget!
C o rp u l şl
A tunce însă au p u te ri de viaţă, s u fle tu l
A tunci sîn t ta ri şi sufletul şi corpul, n u -şi pot
p ă s t r a f ii n ţa
770 Cînd în tre sine ele sîn t legate: d e c lt d acă
râ m ln u n ite
560 Căci fă ră corp nici su fletu l n u poate
Să nască viaţa, el, p rin sine însuşi,
Nici corpul, dacă e lip sit de suflet,
N u poate să dureze, nici să sim tă.
775 A şa cum ochiul, sm uls din răd ă cin ă
Şi scos din corp, nim ica n u m ai vede,
T ot aşa, p rin ele înseşi, nici sufletul
665 Nici cugetul nu au nici o pu tere:
F ireşte !-atomii lor, băgaţi p rin vine,
780 P rin carne şi p rin nervi, băgaţi p rin oase,
Se ţin de corp şi nu ră sa ltă liberi
L a d e p ă rtă ri m ai m a ri; şi ei, de-aceea,

165
 POEMUL NATURII

Fiind închişi, dau naştere simţirii*,

Pe care după moarte, scoşi afară
570
Din corp, în vînt şi-n aer, n-o pot naşte 785
P’iindc-aici nimica nu-i mai ţine!
Căci tot un corp şi o fiinţă vie
Ar trebui să fie-atunci şi aerul,
De s-ar putea ţinea în aer sufletul
Şi de-ar putea să-nchidă-n el mişcările 790
Pe care le făcea mai înainte
In nervii şl-n lăuntrul chiar al corpului. 575
Deci înc-o dată tu mărturiseşte-o:
Cînd se destramă învelişul corpului
Şi ies-afară adierea vieţii, 795
Simţirea cugetului se destramă,
Şi sufletul la fel: temeiul vieţii
Acelaşi este pentru corp şi suflet,
Deoarece-n sfîrşit nu poate corpul
580
Să rabde despărţirea lui de suflet. 800
Decît într-un miros cumplit topindu-se,
Mai poţi tu oare-a te-ndoi că sufletul,
Ieşind din ale corpului adîncuri,
Nu s-a împrăştiat în vînt ca fumul?
Că nu s-a prăbuşit în putrejune 805
Tot corpul tău fiindcă se clintiră
Temeiurile lui atunci cînd sufletul 685
S-a scurs prin toate membrele afară,
Pe drumurile cele-ntortocheate
Ce sînt în corp, şi prin toţi porii? Astfel, 810
In multe feluri poţi acum cunoaşte
Că sufletul, împrăştiat prin membre,
S-a dus din corp, şi că-nainte încă
De-a luneca şi de-a pluti în aer,
590
In corpul însuşi el se destrămase. 815

100
 CARTEA A III-A

Ba chiar în tre h o tarele vieţii,

F iind su rp a t de vreo pricină, sufletul
A r vrea adeseori să plece, parcă,
De corpu-ntreg a r v rea să se dezlege:
— Ca-n ceasul m orţii, ochii tă i atunce
820
S în t lîncezi, tru p u l galben, m ăd u larele
îti cad în jos, secate de putere.
Cînd ti se face rău, sau, cum se zice,
îti vine lâşin, tu atu n ci aşa eşti!
325 A tunce toti, care-ncotr6, alearg ă
Şi vo r să-ti lege iarăşi firu l vieţii.
600 Căci sufletu l şi m intea, zdruncinate,
Cu tru p cu to t stau g ata să se năruie,
A şa încît o cauză m ai p u te rn ică
830 A r fi în sta re să le nim icească.
Deci p en tru ce te îndoieşti că sufletul,
Ieşit din tru p afară, -n ae r liber,
F ăr-ad ăp o stu l lu i şi slab cum este,
N u num ai că nu poate să dureze
■J5? 0 veşnicie-ntreagă, d a r nu poate
Să stea aşa nici chiar o clipă num ai?
Căci nim ene nu sim te-atu n ci cînd moare*
Că sufletul întrfeg din corp îi iese,
Nici că se u rcă p în ă-n gît şi-n gură*,
840 Ci sim te că el piere-acolo unde
βίο îşi are locul lui, aşa cum ştie
Că p ier şi alte sim ţuri, fiecare
în locul lui. D e-ar fi al nostru suflet
N em uritor, m urind, el n u s-a r plînge
845 C ă m oare, ci s-a r b u cu ra că pleacă
D in corp, afară, lepădîndu-şi straiul,
Ca şarpele. Şi cum se face oare*
615 Că niciodată nu se naşte cugetul

167
 POEMUL NATURII

Şi mintea-n cap, în mîini sau în picioare,

Ci ele-s aşezate, la toţi oamenii,
Numa-ntr-un loc, într-o anume parte?*
Au nu fiindcă fiecărui lucru
Ii este hotărît un loc anume
Şi numai unu, -n care să se nască
Şi să dureze după ce se naşte?
Şi nu fiindcă-n orişice fiinţă
Organele sînt astfel rînduite,
Că nu li se mai schimbă rînduiala?

Un lucru-n veci urmează altui lucru:*

Ai mai văzut să iasă foc din apă,
Din foc ai mai văzut să iasă gheaţă?
Şl dacă sufletul e fără moarte
Şi, despărţit de corp, mai simte încă,
Noi trebuie să-i dăm cele cinci simţuri.
Altmintrelea, cum ne putem noi oare
închipui că sufletele morţilor
Nemernicesc pe ţărmii Aherontelui?
 CARTEA A III-A

A şâ n i le-au în c h ip u it poeţii
630 Şi pictorii din vrem ile trecute,
870 Cu sim ţuri! D ar, n eîn tru p at, n u poate
Să aib ă sufletu l nici ochi, nici lim bă,
N ici nas, nici m îin i şi nici urech i: el, dară,
N u poate-avea sim ţire, nici fiinţă.
F iin dcă noi vedem , apoi, că v ia ţa S u f le t u l
n u e s te
875 E răsp în d ită-n corpu-ntreg şi corpul n e m u r ito r ,
«35 în tre g e-nsufleţit, dacă deodată f ii n d c ă
s e p o a te
O fo rţă oarecare curm ă tru p u l îm p ă r ţ i
P e la m ijldc şi îl îm p a rte-n două,
Şi sufletul, atunci, fără-n d o ială
880 Va fi tă ia t şi d esp ărţit în două*.

640 D ar ce se curm ă şi în p ă rţi se-m parte

N u poate-avea n a tu ră fă ră m oarte!
S pun oam enii de carele cu coase*,
De sînge cald stro p ite-n toiul luptei,
885 C ă-ţi taie-nti'-o clipită m ădularele:
A ceste cad în ţă rn ă retezate,
Ş i vezi cum încă se m a i zb a t în ţă rn ă.
645 D ar omul n -are cînd sim ţi d u rerea
— A şa de iu te îl aju nge rău l! —
880 Şi, cum la lu p tă -i este to a tă m intea,

169
 POEMUL NATURII

El, chiar ciuntit, m ăcel şi lu p tă cată.

Ce ştie el că roţile şi coasele
I-au dus în tre picioarele sirepilor,
Cu pavăză cu tot, m în a cea stingă, gso
Ia r celălalt că i-a căzut cea d rea p tă 895
Cînd se urca pe-un m ur, zorind pe duşm an!
A lături, a ltu l cearcă să se scoale,
D ar u n picior s-a dus! Şi, lîngă dînsul,
Picioru-şi m işcă degetele-n ţărn ă!
Ia r cdlo vezi u n cap, tă ia t din tru n ch iu l g00
Cel viu şi cald; el stă şi în ţă rîn ă
Cu ochi deschişi, cu fa ţa încă vie, 655
P în ă să deie, în sfîrşit, d in tr-în su l
F ărîm a lui de su flet de pe urm ă.
De vrei, apoi, să ta i bucăţi u n şarp e on.5
Ce-şi joacă lim ba şi te am en in ţă
Cu coada-n sus, de v rei să-i tai cu fierul
Şi tru p u l nesfîrşit de lung şl coada,
B ucăţile tă ia te ch iar atunce 660
L e vei vedea zb ătîndu-se şi ţă rn a 010
S tropind-o cu venin; răz b it el însuşi
De arz ăto area lui durere, şarpele
T ot cau tă s-apuce şi să m uşte
Cu gura coada lui. Vom zice oare
Că-n toate bucăţelele acele, 915
In fiecare, este cîte-un suflet?
A tunce îns-o singură fiin ţă 665
U rm ează c-a av u t m ai m ulte suflete!*
U n singur su flet deci a fost, o d ată
Cu tru p u l, îm p ă rţit şi el. D e-aceea, 920
Noi corp şi su flet treb u ie să credem
Că-s pieritoare, dacă am îndouă
Au fost în p ă rţi m ai m u lte îm părţite.

170
 CARTEA A III-A

670 Şi dacă su fletu l e fă ră m oarte S u f le t u l

n u -şi a d u ce
925 Şi in tră -n corp atu n ci cînd noi ne naştem , a m in te
d e a l t ă v ia ţă
De ce nu ne putem ad uce-am inte tre c u tă
De v ia ta n o astră cea de a ltă d a tă
Şi nici o u rm ă nu p ăstră m din cele
Ce le-am făcu t cîndva? Căci, dacă sufletul
930 P în ă -n tr-a tîta şi-a sch im b at făp tu ra,
675 în c ît trec u tu l nu-1 m ai tin e m inte,
A ceasta cred că n u e p rea dep arte
De ceea ce e m o artea; p rin u rm are
M ărturiseşte-o: su fletu l cel care
835 A fost o d ată a pierit, acela
C are-i acum a fost c re a t acum a.
D e-ar fi, apoi, atu n ci în noi să in tre S u f le t u l
n u p o a t e fl
680 P u terea vie-a su fletu lu i nostru, n e m u rito r,
Cînd tru p u l este în to cm it cu totul, f ii n d c ă
e s trin s
940 In clipa ch iar în care noi ne naştem le g a t d e
c o rp
Şi cînd păşim în tîi pe p ragul vieţii,
N -ar treb u i să-l vezi crescut o dată
Cu m em brele şi corpul, ch iar în sînge,
Ci sufletul a r treb u i atunce
945 Ca în tr-o cuşcă să trăiasc ă singur,
685 Dînd totuşi corpului în treg sim ţire.
D e-aceea încă treb u ie să credem
Că nici fără-n ce p u t nu este sufletul,
Nici dezlegat nu e de legea m orţii:
950 Nu-i de crezut că, fu riş a t de-afară,
El s-a p u tu t lega de corpul nostru
A şa de strîns. C ă-i tocm ai dim potrivă
690 Noi o vedem cu ochii noştri: sufletul
E -aşâ legat de v ine şi de carne,
955 De oase şi de nervi, în c ît şi dinţii
P ărtaşi sim ţirii sînt, precum n e-a ra tă

171
 POEMUL NATURII

D urerea cea de d in ţi cînd dai de rece

S au m uşti deodat-o pietricică-n pîne!
F iind legat de corp aşa de tare,
Nu poate sufletu l d in corp să iasă 695
960
N evătăm at şi-n treg să se d esprindă
D in nervi, din oase şi din m ădulare.
De crezi cum va că su fletu l pătrunde*
D e-afară, şi p rin corpul n o stru curge,
700
C u-atîta m ai v îrtos el o să p iară, 965
T opindu-se cu corpul în am estec.
Căci to t ceea ce curge se destram ă,
Deci piere: d a r şi su fletu l acesta
S e-m prăştie p rin golurile corpului.
Cum p iere h ra n a -m p ră ştia tă -n m em bre 970
Ş i-n corp, şi se preface-n a ltă fire,
Şl sufletul, deşi-i în tre g atunce 705
Cînd in tră -n corpul proaspăt, se topeşte
Curgînd p rin el: p rin golurile toate
Se răspîndesc atom ii lui, din care 975
Se zăm isleşte sufletu l acesta,
C are-i stăpîn acum în corpul nostru,
D ar s-a n ăscut din cel ce în a in te
P ieri îm p ră ştia t p rin m ădulare. 710
D e-aceea, du p ă cum se vede, sufletul 900
N u este nici lip sit de-o zi a naşterii,
originea N ici fgr g m o arte nu-i. — P e lîngă asta,
viermilor
R am in sau n u in corpul fă ră v ia ţă
A tom i de-ai sufletului? D acă unii
985
D in el răm în în corp, tu n u poţi spune
715
Că sufletu-i n em u rito r fiindcă
El a ieşit pierzîndu-şi p ă rţi d in tr-în su l;
I a r dacă iese-ntreg, cu to ate părţile,
F ă r-a lăsa din el în corp nim ica,

172
 CARTEA A III-A

990 De unde scot atîţia vierm i cadavrele

D in că rn u rile p u tred e? De unde
720 M ulţim ea de fiin ţe fă ră sînge
Şi fă ră oase, ce foiesc în tr-u n a
în corpul cel um flat? De crezi tu, poate,
995 Că nişte suflete se furişează
D e-afară, şi că ele pot să in tre
în vierm i, în fiecare cîte unul,
N u te gîndeşti? a tîte a m ii de suflete
Cum de s-ad u n ă în tr-u n corp, de unde
725
iooo U n singur su flet a ie şit afa ră ?
D ar tu m ăcar în tre a b ă -te şi curm -o:
A cele suflete vînează oare
A tom ii cei de vierm e, ca să-şi facă
D intr-înşii casa-n care v o r să steie,
1005 O ri in tră -n corpuri fă u rite gata?
D ar p e n tru ce şi-ar face ele casă?
730 De ce s-ar m ai tru d i? N u-i lesne-a spune!
Căci ele, cît plutesc n eîn tru p ate ,
De boli, de foam e şi de frig n -a u grijă.
ioio D e-aceste n ea ju n su ri c&rpul suferă,
Şi de la dînsul m ulte su ferin ţe
Şl su fletu l înd u ră. D ar să zicem
Că to t le -a r p rin d e bine să-şi dureze
735 U n corp în care să s-adăpostească.
ioi6 Cum, însă, pot s-o facă, n u se vede.
Deci sufletele n u-şi du rează co rpuri
Şi m em bre p e n tru ele, nici n u in tră
în corpuri fă u rite dinainte,
Căci n u pot să se lege strîn s de ele,
— Şi nici n u pot sim ţi cu ele-o dată,
1020 De ce-n sfîrşlt p răsila fioroasă* îm p o triv a
m e te m p s i­
A leului n u-şi lasă-n v erşu n area, hozei

173
 POEMUL NATURII

Nici vulpea vicleniile, ia r cerbilor

De ce de la p ă rin ţi le v ine fuga
Şi ca pe dînşii frica-i îm boldeşte? 1025
De ce şi alte-asem enea instin cte
U rzite sîn t de la-n cep u tu l vieţii
în corp şi-n lire, d acă n u fiindcă 745
T ot în acelaşi tim p cu tru p u l creşte
Un su flet an u m it d in tr-o săm înţă 1030
Şi din atom ii lui, d in tr-în şii num ai?
D e-ar fi să fie fă ră m oarte sufletul*
Şi co rp u rile -n tr-u n a să le schim be,
Şi firile a r fi am estecate:
750
C e-ar m ai fugi u n cîne din H ircania*
1035
De cerbul cel cornut! în aer, uliul
A r tre m u ra fugind de-o porum biţă!

174
 CARTEA A Itt-A

Ia r m intea n -ai găsi-o tu la oam eni,

Ci la sălbăticiunile pădurii!
1040 Căci este o greşeală ce sp u n unii,
Că sufletul, nem uritor, se schimbă*
755 Cînd el îşi schim bă corpul: ce se schim bă
Se şi destram ă, p rin u rm a re piere!
Căci p ă rţile din loc i se stră m u tă
1045 Şi ies din rîn d u l lor; de-aceea treb u ie
Ca ele-n tru p să se destram e toate,
Cu tru p cu to t să p ia ră p în ’ la urm ă.
760 De-or spune ei că sufletu l din oam eni
Se duce-n co rpuri to t de om, atunce
1050 I-oi în tre b a: de ce aju n g e sufletul
Din înţelept, neghiob? De ce copilul,
Nici unul, n -are m inte, ia ră m înzul
764 N u-i în v ă ţa t ca un fu g ar putern ic?
„Vezi b in el“ vo r răspunde, ca să scape, —
_ 765 „T rup de copil? T ot de copil şi m intea!"
D ar tu, dacă-i aşa, m ă rtu riseşte
Că sufletul e m u rito r fiindcă,
S chim bîndu-şi tru p u l, el îşi p ierde toată
V iaţa şi sim ţirea dinainte,
îooo Cum v a p u tea să se-n tărească sufletul
Şi cum s-ajungă el în pas cu tru p u l
770 La floarea cea d o rit-a vieţii sale,
De n -a re to t o so a rtă ca şi tru p u l
D intru-nceput? D e ce v rea el să iasă
1065 A fară d in tr-u n tru p b ătrîn ? Se tem e
Să n u răm îie-nchis în corpul putred,
Să nu se năru ie pe dînsul casa,
D ărăp ă n ată sub povara vrem ii?
175 D ar to t ce n -are m oarte, n -are team ă!
1070 Şi lucru ch iar de rîs a r fi cu totul,

175
 POEMUL NATURII

Ca sufletele cele fă r ă m o arte

S ă steie fa ţă -n n u m ă r fă ră n u m ăr
L a am oroase-m preunări, la naşteri,
S -aştepte nişte co rpuri pieritoare,
Şi care m ai de care să se-n treacă 1075
Să in tre cel întîi! D oar dacă ele 780
A u vreo-nţelegere fă c u tă d in ain te
Ca cel ce-aleargă m ai în tîi să in tre
El cel dintîi în corp şi, ele, astfel,
Să nu se m ai în tre a c ă din putere! 1080
S u f le t u l N u p o t să fie-apoi copaci în aer,
t r ă i " a e c it N u p o t fi nouri în ad în cu l m ării}
în c o rp p e c î m p U r i p eştii n u p o t să trăiască,
785
Nici sînge-n lem ne nu-i, nici m u st în pietre.
U n loc anum e-i rîn d u it, în care 1085
Să crească şi să fie orice lucru.
T ot astfel, singur, fă ră corp, nici sufletul
N u poate să se nască; el n u poate
T ră i de n erv i şi sînge p rea departe.
D ac-ar putea-o face asta sufletul, 1090
El a r p u te a m u lt m ai cu rîn d să fie 790
în cap, în um eri, jos chiar, în călcîie,
în orice p a rte s-ar p u te a el naşte,
F iin d c-a r răm înea, la u rm a urm ei,
T ot în acelaşi vas, -în corpul om ului. 1095
D ar, cum şi-n corpul n o stru vezi că este
Un loc m e n it anu m e un d e-şi are 795
Şl cugetul şl sufletul fiin ţa
Şi creşterea, cu -a tît m ai m u lt n u trebuie
Să spui că ele pot să dăinuiască 1100
Şi se pot naşte fă ră corp. D e-aceea,
C înd tru p u l a pierit, m ă rtu riseşte
Că, d estră m a t în corpu-ntreg, şl sufletul,

170
 CARTEA A llt-A

Şi el, s-a d at p ieirii: să îm prâuni

800
Ce-i p ie rito r cu ceea ce e veşnic,
1105
Crezînd că pot să aibă lao laltă
A ceeaşi su ferin ţă şi sim ţire,
E-o nebunie: ce crezi tu că este
M ai osebit, m ai altfel în tre sine
1110 Şi m ai nepotrivit, decît un lu c ru
Supus pieirii îm b in at cu u nul
N ep ieritor şi veşnic, şi-m preună
805 R ăbdînd, unite, viforele vieţii?
Ş-apoi, eterne-s sau acele corpuri* S u f le t u lu i
Ce, din su b stan ţă solidă făcute, n u 1 se p o t
1115 a trib u i
R esping orice lo viri şi n u se lasă c a ra c te re le
e te rn ită ţii
A fi p ătru n se de nim ic în u n tru ,
C are-ar p u tea să le desfacă p ărţile,
îm p re u n ate strîns, — cum sîn t atom ii
810 A căro ra fă p tu ră ţi-am văd it-o ;
1120
S au cele care-n veci p o t să dureze
F iindcă nu-s lovirilor supuse,
Cum este vidul, căru ia n u -i pasă
De lo v itu ri şi neatins răm în e;
1125 Sau, în sfîrşit, acele co rp u ri care
în ju ru l lo r n -a u loc să se m ai ducă,
815 S pre-a se p u te a acolo descom pune,
A şa cum este-al to tu lu i to t veşnic:
N u-i nici u n sp aţiu dincolo de dînsul,
1130 în care corpurile să se-m prăştie,
Nici nil sîn t a lte elem ente care
Să dea n ăv a lă -n el şi să -l destram e
Cu lo v itu ri puternice. I a r dacă
M ai m u lt de-aceea tre b u ie să credem
1135 Că su fletu-i n em uritor, fiin d că
820 El e ţin u t la adăpost de m oarte,

12 — Poemul naturii yjrj

 poem ul n a t u r ii

O ri p e n tru că prim ejd iile m orţii

N u vin spre el, ori p e n tru că acele
Ce totuşi vin d au înapoi, gonite
M ai în a in te de-a sim ţi noi înşine 1140
Ce v ătăm a re p ot s-aducă ele,
A ceste to ate n -au nim ic a face,
Nimic, cu fire a su fletu lu i nostru.
Căci osebit de-aceea că şl sufletul,
Şi el, e b61nav cînd e b dlnav tru p u l, 1145
M ai pu n e că-1 fră m în tă viitorul, 825
îl istovesc şi grijile, îl m istuie
Şi frica, ia r păcatele trec u tu lu i
î l strîn g cum plit în ghearele m u strării.
M ai pune b o ala lu i chiar, nebunia, 1150
M ai pu n e că şi ţin e rea de m in te
Şi-o p ierd e el; m ai pu n e că s-afu n d ă
în apa m ohorît-a letargiei!
îm p o triv a Deci m oartea p e n tru noi n u e nim ica
t e m e r ii 830
Ş i-n tru nim ica ea n u ne priveşte*,
de m o a r te 1155
De v rem e ce e p ie rito r şi sufletul.
Şi, du p ă cum, în vrem ile trecute,
N -am su fe rit nim ic atu n ci cînd P unii
L a lu p tă n ăv ăleau de p retu tin d en i;
Cînd p în ă sus, sub boitele tăriei, 1100

în tre a g a lum e se cutrem u rase

De fre am ă tu l şi zbucium ul războiului, 835
Şi to ţi e ra u cu in im a-ndoită:
Sub ju g u l cui din cele două neam u ri
A veau să cadă, pe p ăm în t şi m are, 1165
L a fel, cînd noi nu vom m ai fi pe lum e,
Cînd sufletul şi tru p u l, care-acum a
A lcătuiesc fiin ţa n o astră toată,
S -or despărţi, să ştii că noi atunce

178
 CARTEA A III-A

mo Cînd n-om m ai fi, n-om su feri nim ica,

1170 N im ic n u vom sim ţi atunci, ch iar dacă
S -or face u n a cer, p ă m în t şi m are!
C hiar dacă, d esp ărţit de corpul nostru,
M ai sim te încă su fletu l şi cugetul,
1 1 7 5 P e noi aceasta to t n u ne priveşte,

845 Căci noi sîntem făcuţi, din îm b in area

Ş-a corpului ş-a su fletu lu i nostru.
C hiar dacă, după m o artea noastră, tim pul*
A r ad u n a din n ou atom ii n o ştri
ii 80 Şi i-a r tocm i cum sîn t tocm iţi acum a,
Şi ni s-a r da din nou lu m in a vieţii,
850 N u n e -a r p riv i în tru nim ic aceasta,
Căci noi de noi n u ne-am aduce-am inte:
Ne pasă azi de noi, cei de-altădată,
H85 Şi le m ai ducem noi acu m a grija?
Cînd te gîndeşti la lu n g a veşnicie
A tim p u lu i tre c u t şi cît de m ulte
855 S în t încă şi m işcările m ateriei,
Uşor aju n g i a crede că atom ii,
îiflo Din care sîntem azi făcuţi, adese
A u fost o rîn d u iţi şi m ai n ain te
A şa cum sîn t acum ; de-aceasta însă
Noi n u putem am in te să ne-aducem ,
860 D eoarece ne-a fost c u rm a tă viaţa,
H05 Şi peste to t m işcările atom ilor*
S -au răz leţit de sim ţu rile noastre.
Căci treb u ie să fii ch iar tu -n viaţă
A tunci cînd peste tin e -a r fi să deie
Vreo su ferin ţă ; d a r fiindcă m oartea
1200 N u-ngădule aceasta şi-l îm piedică
865 A ex ista pe cel ce-ar fi să sufere,
N u treb u ie de m o a rte să ne tem em ;

179
 POEMUL NATURII

N efericit n u poţi să fii cînd n u eşti!

O ri te -a i n ăscut cîndva ori nu, to t una-i,
De v rem e ce n em u rito area m o arte 1205
T e-a despuiat de-o v ia ţă m u ritoare.
De-aceea, dar, cînd vezi p e-un om jelindu-se 870
Că du p ă m oarte, pus în fu n d u l gropii,
Va putrezi, sau va fi p ra d ă focului
S au fiarelo r sălbatice, să ştii tu 1210
Că-i p refăc u tă v o rb a lu i şi-n inim ă
El a re -u n ghim pe-ascuns, oricît a r spune
Că, m o rt fiind, nim ic n-o să m ai sim tă; 873
Căci, du p ă cum socot, el u n a spune
Şi â lta crede-n sinea lui: cu t6tul 1215
El n u se poate lepăda de v ia ţă
Şi d esp ărţi de ea, d a r îşi închipuie
Că, fă ră ştire a lui chiar, to t răm în e
Ceva din el! Cînd om ul se gîndeşte
C hiar v iu fiind, că du p ă m o a rte fiarele 1220
Şi p ăsările-au să-i sfîşie corpul, 880
De sine însuşi i se face m ilă
Şi n u se poate d esp ărţi de sine;
El n u se poate în d estu l desprinde
De tru p u l lu i ce zace în ţă rîn ă 1 225
Şi crede că-i to t el şi, stîn d alătu ri,
Ii dă sim ţirea lui. D e-aceea om ul
Se m înie c-a fost u rz it spre m oarte.
N u vede el că, m o rt fiin d de-a binele,
A lt „el“ n-o să m ai fie viu, să poată 885
1230
Je li pieirea lui, ch iar lîngă dînsul,
P lîngînd că zace m istu it de flăcări
S au sfîşia t de fiarele p ăd u rii
Căci, dacă-i ră u ca, d u p ă m oarte, — o fiară
Cu fălcile şi colţii să te- rupă, 1236

180
 CARTEA A III-A

N u v ăd de ce n -a r fi am arn ic lucru
800 Să arzi pe rug, în flăc ările focului,
Sau, pus cum va în m iere, să te-năduşi*,
S ă-ngheţi de frig pe lespedea cea rece*,
1210 S au ţă rîn a să te striv ească-n groapă.
„D e-acum a n u te va p rim i voioasă
Nici casa ta, nici b u n a ta soţie;
Copiii dulci n u -ţi vo r ieşi ’n ain te
895 S -apuce-ntîiul tă u s ă ru t şi-n inim ă
1245 S ă-ţi verse ei b alsam ul fericirii!
N -au să-ţi m ai fie tre b u rile -n floare,
N u vei m ai fi p e n tru ai tăi u n razem .
A m ar de tine! Vai, o zi cum plită,
Şi num ai îina, ţi-a lu a t deodată
1250 Şl to ate bucu riile v ieţii!“
900 D ar cei ce se bocesc aşa n-adaugă:
„Tu nici nu vei dori aceste lu c ru ri“.
A ceasta d e-a r vedea-o b in e oam enii
Şi d ac -ar spune-o încă şi din gură,
1255 e i a r s c ă p a d e m a r e c h in şi fric ă .
„Da! T u vei fi, aşa cum eşti acum a,
D e-a p u ru ri cu fu n d a t în som nul m orţii,
905 L ipsit de orice chin şi suferinţă,
D ar noi? La rugul tău, noi fă ră saţiu
1260 T e-am plîns pe tine, ja ln ic ă cenuşă!
D urerea n o astră veşnică din su flet
N-o să ne-o ieie tim p u l niciodată!“
D ar tu aşa să mi-1 în tre b i pe-acesta:
De este vorba, după m oarte, num ai
-H- D e-un som n adînc şi d e-u n repaus num ai,
De ce a m aru l tă u e-aşa de m are?
De ce să te topeşti în veci de jale?
B a oam enii m ai fac ades şi asta:

181
 POEMUL NATURII

La masă cînd s-au pus şi ţin în mînă,

Cu frunţile-adumbrite de cunune, 1270
Păhărele, ei spun din toată inima:
„Ah, cît de scurtă-i bucuria vieţii!
A şi trecut şi nu se mai întoarce!
S ărm ani ce sîntem !“ Ca şi cum acesta 915
E chinul cel m ai m a re du p ă m oarte, 1275
Că te usucă şi te a rd e setea,
Ori că mai duci tu dorul şi de altele!
Cînd sufletul şl trupul deopotrivă
Se odihnesc şl dorm, atunce nlme 920
Nici g rija lu i n-o are, nici a vieţii. Î 2S0
Dar n-ai decît să zici că moartea este
Un somn etern, şi dor de tine însuţi
Nu te mai prinde! Şi atomii, totuşi*,
C înd dorm i, n u rătăcesc p rin corp, d eparte
De sim ţuri, nicidecum ! fiindcă om ul 1285
C înd se trezeşte, -şi capătă sim ţirea. 935
Deci crede-m ă că m o artea ne priveşte
M ult m ai p u ţin pe noi, dacă se poate
Ceva şl m ai p u ţin să fie încă
D ecît ce noi vedem că nu -i nim ica. 1290
Căci după m o arte încă şl m a l tare
Se tu lb u ră atom ii şl se-m prăştie;
Şi nim ene din m orţi n u se m ai scoală
O d a tă ce 1-a-ncins îngh eţu l m orţii. 930
V ocea D acă-n sfîrşit n a tu ra fă ră veste 1295
n a tu rii
A r cu v în ta şi l-a r m u stra, ea însăşi,
Pe unul dintre noi cu-aceste vorbe:
„Ce-ţi este, oame, că te dai cu totul
Şi peste fire plînsului amarnic?
Ce te boceşti şi gem i că-ţi vine m oartea? 1300

182
 CARTEA A III-A

Căci dacă v ia ţa ta de pîn-acum a

935 Ţ i-a fost pe plac, şi b u n u rile vieţii
N -au curs ca d in tr-u n vas crăpat, şi ele
Z adarnic n -au pierit, de ce, netotule,
1305 T u n u te scoli de la ospăţul vieţii
Ca om ul cel sătul? De ce n u in tri
Cu sufletu -m p ăcat în pacea m orţii?
I a r dacă bucu riile vieţii
940 S -au dus în v în t şi v ia ţa ai urît-o,
1310 De ce să-ţi m ai adaugi încă zilele,
Ca p în ’ la u rm ă ele td t să p ia ră
Şi fă ră de folos s-ap u n ă toate?
M ai bine pune cap ăt v ieţii tale
Şi suferinţei! A ltceva eu n u pot
1315 Să născocesc pe placul tă u nim ica:
945 Aceleaşi sîn t în to td eau n a toate!
C h iar dacă tru p u l încă n u ţi-i veşted
Şi nu eşti încă istovit de vlagă,
în veci de veci răm în aceleaşi toate,
1320 c h i a r d a c - a r f i s ă b i r u i v e ş n i c i a ,
Chiar dac-ar fi să nu mori niciodată!“
Noi ce-am răspu n d e-atu n ci ? N u că n a tu ra
950 Cu d re p t cu v în t ne cheam ă-n ju d ecată
Şi că ea apăr-o p ricin ă d rea p tă?
1325 ia r dacă e-un b ă trîn acela care
Se plînge fă ră cum păt şi se v a ită
De m o a rtea lui, şl m ai pe d re p t n a tu ra
L -a r în fru n ta şi l-a r m u stra zicîndu-i:
„Te cară, hai, cu lacrim ile tale,
955
— Sac fără fund! Astîmpără-ţi bocitul!
T e-ai b u c u ra t de to ate-ale vieţii
Şi-acu eşti un schelet! Fiindcă, însă,
D oreşti ce n -ai şi lepezi de la tin e

183
 POEMUL NATURII

Ce ai în m înă, ţi-a tre c u t v ia ţa

Şi fă ră bucu rii şi n etră ită , < 1335
Şi te-ai tre z it că m o artea-ţi stă la creştet
M ai în ain te de-a pleca d in v ia ţă
S ătul şi plin. Deci la să tot, de-acum a, 960
Ce n u 1 se m ai şade vîrstei tale,
Şi îm păcat, fă loc la alţii! T rebuie!“ 1340
Cu d rep tu l a r vorbi aşa n atu ra ,
Cu d rep tu l cred că l-a r m u stra pe dînsul
Şi l-a r certa: căci lum ea veche pleacă,
O m înă-n veci din u rm ă lum ea nouă,
Şi d in tr-u n lu cru se tocm eşte altul. 865
1343
F ă ră sm inteală: -n T a rta ru l cel negru,
In h ău l lu i nu se coboară nime,
Căci e nevoie p u ru ri de m aterie,
Să crească a lte rîn d u ri de fiin ţe:
A ceste toate te-o r u rm a pe tin e 1330
Cînd îşi vor fi tr ă it şi ele traiu l.
Cum au p ie rit a tîte a înainte,
V or m a i pieri şi după tin e încă,
In veci s-or naşte unele din alte. 970
V iaţa nu -i av erea nim ănuia, 1355
Ci num ai folosinţa tu tu ro ra !
Te u ită -n u rm ă cît a m a r de vrem e
S -a scurs m ai în a in te de-a ne naşte:
E a nu-i nim ica p e n tru noii N atu ra
Ne-o pu n e-n fa ţă nu m ai ca oglindă 1360
A tim p u lu i de du p ă m o a rtea noastră. 975
Se vede-aici ceva cum plit? Iţi p are
U n lu c ru jalnic? Nu e veşnicia
Muncile M ai sigură decît u n som n? D e-asem eni*
ladUaiegoriî ^ m uncile de care se vorbeşte 1365
Că sîn t în fu n d u l iadului, pe to ate

184
 CARTEA A III-A

Noi le putem găsi în v ia ta noastră:

N ici T ân tal n u se tem e, ca-n poveste*,
în c re m en it de fric a lu i zadarnică,
980
De steiul u riaş ce-i sta deasu p ra
(Ci m ai d egrabă te am a cea d eşartă
De zei în v ia ţă-i chinuie pe oam eni
Şi ei se tem de to t ce fiecăru ia
Ii poate-aduce oarb a întîm p lare);
1375 N ici v u ltu rii n u scurm ă-n m ăruntaiele*

L u i Tltios ce zace-n iad. Ce-i dreptul,

985 Nici pot găsi ei ce să scu rm e-atîta
în p ieptul lu i o veşnicie-ntreagă,
O ricît de u ria ş să-i fie corpul:
1380 C hiar dacă şi-ar în tin d e m ăd u larele
Şi a r cu prinde el to t rotocolul

185
 POEMUL NATURII

P ăm întului, n u nu m ai două iugăre,

Şi nici atunce n -a r p u te a să rab d e
E te rn a lui durere, nici să deie 990
D in tru p u l lu i de-a p u ru ri de m încare. 1385
D ar Tltios e-aici cu noi! El zace
în laţu rile-am o ru lu i, şi inim a
I-o sfîşie, la fel, ca n işte v ulturi,
Un chin m istuitor sau su ferin ţele
V reunei alte p atim i oarecare. 1390
Sislf de-asem eni e sub ochii noştri:* 995
El una-şi p u n e-n gînd: să ceară fascele*
De la popor, securile cum plite,
Dar, trist şi-nvins, se dă, apoi, în lături.
Să um bli, însă, d u p ă o pu tere 1395
D eşartă şi pe care nici n-o capeţi*,
Şl p e n tru ea să -n d u ri a tîta m uncă,
A ceasta-nseam n-a te tru d i zadarnic 1000

Să to t îm pingi la deal, sp re culm ea m untelui,

O sta n ă ce din v îrf se dă la vale 1400
D e-a rostogolul, p în ă -n cîm pul neted.
Şi să-ţi h răn e şti nesăţiosul suflet,
Să-l to t îndopi cu to a te b u n ătăţile,
D ar niciodată să nu-1 sa tu ri, lu cru
1005
Ce-1 fac cu noi şi tim p u rile anului, 1405
C are-n ro tirea lo r ne-aduc şi roade
Şl felu rite d esfătări (noi, totuşi,
De roadele vieţii to t n-ajungem
Să fim sătui!), aceasta nu -i povestea*
Cu fetele în flo area tin ereţii, 1410
Ce to a rn ă ap ă -n b u te a găurită,
P e care nil pot nicidecum s-o um ple? 1010
N ici C erberul, nici F u riile nu sînt*,
Nici bezna T arta ru lu i, care v arsă

186
 CARTEA A III-A

1415 P e gîtul lu i v ăp ăi de foc grozave:

Nici nil sîn t nicăieri, nici pot să fie!
D ar este-n v ia ţă frica de pedeapsă,
C um plită cînd păcatele-s cum plite!
1015 Şi este ispăşirea fărdelegii:
1420 O ri carcera, ori gîdele, ori vergile,
O ri cru n ta p ră v ă lire de pe stîncă,
O ri tem n iţa cea grea, ori fieru l roşu,

O ri faclele, ori sm oala! C h iar de nu vin

Pedepsele, m u stra re a cea de cuget
1425 De fric a lor îşi dă ea însăşi pinteni,
Se biciuie cu bici de foc pe sine!
Şi-n v rem ea asta nici m ă ca r n u vede
1020 Ce ca p ăt pot să aib ă suferinţele
Şi ce sfîrşit au chin u rile sale.
1430 Ba şl m ai m u lt se tem e ca aceste
Să n u cum va să fie d u p ă m oarte
Şl m ai cum plite: -n scurt, pe lum ea asta,
Un iad e v ia ţa celor fă ră m inte!
T u ai p u tea să-ţi spui şl asta ţie: Moartea
„N em ernice, şi b u n u l rege Ancus*, e o lege
1435 comună
1025 Şi el a p ără sit lu m in a vieţii,
El, care-a fost m ai vrednic decît tine.
Şi cîţi n-au mai murit de-atunci încoace l
Şi regii şi puternicii pămîntului,
1440 C are-au îm p ă râ ţit peste popoare!

187
 POEMUL NATURII

A cela însuşi care-odinioară*,

C ioindu-şi d ru m pe m a re -a pus oştirea
Să m eargă pe noian ş-a în v ăţat-o 1030
Să trea că h ău l m ă rii cu piciorul,
Şi ca te -a în fru n ta t al m ă rii clocot 1445
Cu caii lui, şi el închise ochii,
Şl el îşi dete, ca to t om ul, sufletul.
D e-asem enea şi Scipione, groaza*
C artaginei şi fu lg eru l războiului,
Şî el îşi dete oasele, păm întului, 1450
Ca cel din u rm ă sclav. M ai pune încă 1035
P e cel ce h ăsco clrâ-n v ăţătu rile
Şi artele, pe slu jito rii M uzelor:
în fru n te a lor, O m er, cu scep tru -n mină,
îşi doarm e som nul m o rţii ca şi cfeilalţi. 1455
Cînd, în sfîrşit, adînca b ătrîn eţe,
în ştlin ţă pe D em ocrit că-ncepe
Să-i lîncezească ţin e rea de m inte, 1040
Ieşi el însuşi în a in te a m orţii
Şi-i dete capul său de bunăvoie*. 1460
M uri şi E picur cînd i se stinse
F ăclia vieţii, el, a căru i m inte
A b iru it to t g in tu l m uritorilor,
în tu n e cîn d pe toţi, aşa cum soarele
în tu n e că pe cer lu m in a stelelor. 1465
Şi tu m ai sta i la cum pănă? Te m înii
Că Vei m uri? D ar v ia ţa ta e m oartă, 1045
Deşi trăieşti şi vezi lu m in a zilei I
M al m u lt cu som nul îţi petreci viaţa,
T u sforăi tre a z şi vezi u rîte visuri. 1470
Cu spaim a-n suflet, în d eşert te zbucium i,
N u p oţi afla ce ai, cînd te-m p reso ară 1050
De p retu tin d en i un noian de gîndurl:

188
 CARTEA A III-A

Ca om ul beat, sărm ane, tu te d a tin i

1478 Şi rătăceşti, cu su flet şovăielnic“.
D ar, dacă, to t aşa cum sim t p o vara N um ai
c u n o a ş te r e a
C are-i apasă greu pe suflet, oam enii a d e v ă ru lu i
l-a r scă p a
1055 A r şti din ce p ricin ă şi de unde-i pe om de
în p ieptul lo r a tît a m a r de chinuri, z b u c iu m u l
în c a re
1480 N u şi-ar m ai duce ei v ia ţa astfel, tră ie ş te
Cum îi vedem , adeseori, acum a,
Că nici n u ştiu ce v o r şi-n tr-u n a cată
Să-şi schim be locul, ca şi cum, schimbîndu-1,
Ei şi-ar lu a to t greul de pe suflet!
— 77Z Ia u ite u n u l din p a la t cum iese!
1405
I-i silă să m ai stea la el acasă!
D ar rep e d e se-ntoarce ia r în u n tru :
A fa ră încă sim te că n u -i bine!
A tunci alearg ă iu te la moşie,
1.490 M înînd în goană căişorii galici*:
îi a rd e casa? V rea să stin g ă focul?
10G5 Da r cum p e prag şi-a pus piciorul, cască
O ri se cufu n d ă-n som n, ca să m ai uite
De sine însuşi, ori, în g ra b a m are,
1495 S e-ntoarce ca să v ad ă ia r cetatea:
De sine fuge, astfel, fiecare!
D ar, cum se-ntîm plă, nim ene nu poate
Fugi de el. C u el e fiecare,
C hiar fă ră voia lui, cu el de-a p ururi!
1500 B a om ul se u răşte ch iar pe sine,
1070 Fiindcă, b&lnav, nu-şi cunoaşte boala.
D ac-ar vedea-o bine, fiecare,
L ăsîn du-le pe to ate la o parte,
S -a r apuca n a tu ra s-o cunoască,
1605 D eoarece e vorba, nu de-o oră,
Ci de vecia veacului, în care

189
 POEMUL NATURII

Vor treb u i să-şi trea că m u rito rii

T ot tim p u l ce răm în e du p ă m oarte. 1015
V ia ţa Şi ce a tîta aprig do r de viaţă*
o m u lu i ş i
v e ş n ic ia Te face să to t tre m u ri de prim ejdii? 1510
S fîrşitu l v ie ţii h o tă rît ne este!
Să ne ferim de m o arte n u se poate:
C îndva to t o să dăm cu dînsa faţă!
P e lîngă asta, n e-n v îrtim în tr-u n a
Şi râm înem în cercul strim t al vieţii: 1080
N u-ţi fău reşti nici o plăcere nouă, 1516
C hiar de-ai tr ă i m ai m ult. A tîta num ai:
C ît n-avem lu cru l ce-1 dorim , acesta
Ne p are m ai presus de celelalte:
Cînd îl avem , dorim în d a tă altul, 1520
în veci ne ard e setea de viaţă!
Şi nu se ştie ziua cea de m îine, 1085
O ri în tîm p la re a ce ne m ai aduce
Şi ce sfîrşit n e-a ştea p tă p în ’la urm ă.
C hiar dac-ar fi să ne lungim viaţa, 1525
Din tim pul m o rţii nu sc u rtă m nim ica,
Nim ica nu putem ştirb i dintr-în su l,
Ca m ai p u ţin să fim în gheara m orţii.
T răieşte tu oricîte v eacuri încă, 1090
Şi m o artea to t e te rn ă v a răm îne! 1530
N u m ai p u ţin va sta în nefiinţă
Aoela care şi-a-n ch eiat v ia ţa
C hiar azi, decît cel ce-a plecat din lum e
Cu m u lte luni, cu m u lţi ani înainte.
C A R T E A IV
 Ţ in u tu ri neum blate eu cutreier*, P ro lo g
. P rin ţa ra P ieridelor, pe unde
Nu i-a călcat piciorul nim ănuia.
îm i place la izvoare ne-ncepute
5 Să m erg, din ele să m -adăp; îmi place
F lori nouă să culeg şi fru n ţii m ele
Să-i îm pletesc o splendidă cunună,
Cum pîn-acum a M uzele nici unui
6 P oet de-ai noştri nu i-au pus pe fru n te :
10 în tîi fiindcă îi în v ă ţ pe oam eni
Tot lucru ri m ari şi v rea u să-i scap pe dînşil
D in la n ţu rile strîm te-ale religiei;
Apoi, fiindcă eu, cu nişte lu c ru ri

G reu de-nţeles, fac v ersu ri aşa lim pezi,

15 Şi peste toate, in sp ira t de Muze,
V ărs farm ecul cel dulce-al poeziei.

13 — Poem ul n a tu rii 193

 POEMUL NATURII

F ără tem ei n u p a re -a fi aceasta,

Căci to t aşa cum m edicii, cînd cearcă
Să dea ab sin tu l cel greţos copiilor,
Ung în ain te buzele p a h a ru lu i
Cu-a m ierii dulci licoare aurie,
P e n tru ca ei, nebăgători de seam ă
Şi de dulceaţă am ăgiţi, să-n g h itâ
P in ă la fund am ara bău tu ră,
Şi, înşelaţi fiind, nu p rin şi în cursă,
Ei m ai curînd să se-ntrem eze iară,
Şi eu acum, deoarece această
în v ă ţă tu ră li se p are -a m ară
A celor care n-o cunosc, şi vulgul
Ş i-ntoarce capul de la ea cu groază,
Şi eu am v ru t să ţi-o dezvălui ţie
In g raiul dulce-al M uzelor şi, astfel,
S-o îndulcesc cu m ierea poeziei,
D oar oi putea să m i te ţin pe tin e
Sub v ra ja dulce-a v ersu rilo r mele,
In tim p ce tu cu m in tea vei p ă tru n d e
A scunsurile toate-ale n atu rii
Şi vei sim ţi folosul tru d e i tale.
C u p r in s u l F iindc-am a ră ta t cum sîn t atom ii
c ă r ţii
a IV -a : Ce form e au şi cît de felurite,
T e o ria Cum ei plutesc p rin haos de la sine
s im u la c re lo r
In tr-o m işcare veşnică, şi-n câ fel
D in ei pot to ate corp u rile naşte;
Findc-am a r ă ta t ce este sufletul,
Din ce-i urzit, cum e-m b in at cu tru p u l
Şi cum , de tru p cînd se desparte, iarăşi
S e-ntoarce în atom ii lui, ascultă
S ă-ţi spun acum ceva legat de-aproape
De cele de m ai sus: că m ai există
 CARTEA A IV-A

50 Şi ceea ce num im noi „sim ulacre“.

3S M em brane dezlipite de pe corpuri,
P lu tin d aşa, care-ncotro, p rin aer.
A ceste vin să ne-nspăim înte m intea:
Cînd sîntem tre ji ori cînd visăm , adese
55 V edem ciudate a ră tă ri şi u m b re
De oam eni m orţi, ce n u m a i v ăd lum ina.
40 De cîte ori n u ne-au tre z it aceste
Din som n, buim aci şi îngroziţi! N u creda
Că din infern ies sufletele m orţilor,
60 Şi p rin tre vii plutesc năluci deşarte,
Nici că răm îne după m o artea no astră
Ceva din noi: şi tru p şi su fle t piere
îs Şi în atom ii lo r se-n to a rn ă iarăşi.
Eu, aşadară, spun că de pe fa ţa
65 O ricărui lu cru se d esprind im agini,
F iguri subţiri, ca nişte coji ori pieliţi:*
50 A şa cum va pot fi nu m ite ele,
Căci au şi chipul, au şi fo rm a lucrului
Din care se desfac, p lu tin d în aer.
70 C hiar m ă rg in it să fie-un om la m inte,
Şi, totuşi, va p utea-nţelege-aceasta:
în tîi, sub ochii noştri, m u lte corpuri
55 Slobod din ele-atom i; d in tr-în şil unii
S e-m prăştie şi p ier (cum p iere fum ul
75 ie şit din lem ne, a rşiţa din flăcări),
Ia r alţii sîn t m ai ta r e în tre sine
îm pleticiţi, m ai deşi: în tim p u l verii
C icorile îşi leapădă „căm ăşile“*
6# Şi, cînd se nasc, viţeii-şi lasă „casa“.
“să Şi lunecosul şa rp e se despoaie
De straiu l lui, căci noi vedem adese
Cum pielea-i flu tu ră p rin spinii A ceste

105
 POEMUL NATURII

F iind aşa, din celelalte corpuri

D e-asem enea u n chip su b ţire trebuie
Să se desprindă, de pe fa ţa lo r chiar.
De ce să se desfacă şi să cadă
M ai lesne nişte piei decît aceste
S u b ţiri im agini? P o ţi din gu ră spune
Ceva? cînd, m ai ales, la su p ra fa ţa
O ricărui corp sîn t m u lţi corpusculi care
Se pot d esprinde to t în rîn d u ia la
In care-au fost şi pot p ă stra şi form a
A celui corp, c u -a tîta m ai degrabă,
Cu cît, fiin d p u ţin i, cei c h ia r d in fru n te ·
în calea lo r au m ai p u ţin e piedici.
Noi, negreşit, vedem că m u lte corpuri
Slobod atom i nu n u m a i d in lă u n tru ,
D in m iezul lor, cum am m ai spus, ci încă
Şi de pe fa ţa lor: culoarea însăşi
O răspîndescl A şa se-ntîm plă-atunce
C înd pînze roşii, galbene ş-albastre*,
în tin se pe d e-asu p ra-n m a ri te â tre
P e stîlpi şi grinzi, tre m u ră to a re flu tu ră ;
Ele-şi răsfrîn g culorile pe lum ea
Din bănci, pe senatorii şi m a tro an ele
 CARTEA A IV -A

F rum os gătite, şi pe to a tă scena:

80 S ilite-s toate-aceste să se-n v ălu re
In sciipetui culorilor acelora!
Cu cît e locul m ai închis, cu -a tîta
no S u rîd m ai m u lt scăldate-n farm ec toate,
F iind lum ina zilei m ai p utină.
Deci, dacă pînza-m p răştie culoarea
C h iar de pe fa ta ei, to t corpul treb u ie
85 S ă-m prăştie nişte im agini fine; ,
115 A ceste încă-s aru n c ate -n spaţiu,
Ca şl culoarea, de pe f a ta corpului.
Vezi aşad a r acum a că există
Şi chipuri ale corpurilor, care
P lutesc, avînd o gingaşă urzeală,

107
 POEMUL NATURII

D ar noi n u le putem vedea cu ochii 120

In chip deosebit, pe fiecare.
O rice m iros, apoi, orice căldură* 90
Sau fum , precum şi altele asem eni
Se risipesc pe loc, cînd ies din corpuri,
Deoarece, u rzite în ă u n tru , 125
S e-m p art pe căi piezişe-atunci cînd ele
Vin din adînc şi n -au nici o ieşire
P e un d e s-a r sili să ias-afară,
Cînd, dim potrivă, -şi le ap ă d ă pojghiţa 95
C ulorii lu i u n corp, nim ic n u poate 130
S-o sfîşie, fiindcă-i aşezată
In fru n te ch iar de to t şi la vedere.
T oate-n sfîrşit acele chipuri, care

§
Ni se a ra tă în oglinzi, în apă

198
 CARTEA A IV -A

135 S au pe v re u n luciu oarecare, trebuie,

100 F iindcă sîn t cu lucrurile-ntocm ai,
Să fie-alcă tu ite din im agini
T rim ise to t de lu cru ri. Deci există
Efigii, form e fine şi asem eni
140 Cu lu c ru rile : nim e n u le poate
105 D ebsebit vedea pe fiecare;
C um însă, ele, u n a du p ă alta,
De luciul oglinzii sîn t ră sfrîn te
N eîntrerupt, vezi num ai o imagine*.
145 P re cît se vede, ele n u p o t altfel
Să se păstreze-aşa, în c ît să fie
A sem enea cu lu c ru rile înseşi, S im u la c r e le
no A scult-acum cît este de su b ţire s in t fo a rte
f in e
De felul ei o astfel de im agine!
150 Şi m ai în tîi de toate, ch iar atomii*
S în t m ai prejos de sim ţu rile noastre,
Cu m u lt m ai m ici decît acele lu c ru ri
Pe care-ncep să n u le v ad ă ochii.
U5 D ar ca să-ţi în tă resc d in n ou aceasta,
"Ï55 S -asculţi pe sc u rt cît sîn t de fini atom ii:
P e lum e sîn t fiin ţe-aşa m ărunte*,
In c ît treim ea u n eia din ele
Nici în tr-u n chip n-o p oţi vedea. Ce crèzi tu
Că sîn t în ch eietu rile şi m em brele
160 Şi intestinul, ochii lo r şi inim a?
120 C ît sîn t d e m ici? Şi cît de m ici atom ii
D in care li s-alcătuieşte sufletul?
N u vezi cît sîn t de fini şi cît de m ici sînt?
Apoi, sîn t b u ru ien i cu m iros iute,
165 P elin u l cel greţos sau panaceea*,
185 L em nuşul sau ţin ta u ra am ară:*
A tinge-o tu pe care v rei din ele

199
 POEMUL NATURII

Cu două degete, ş-o să-ţi răm în ă

M irosul ei cel p uturos pe deget.
De ce m ai bine să n u spui tu însu ţi 170
Că, fel şi chip, plutesc m ii de im agini
N eputincioase, fă ră de sim ţire?
S im u la c r e le D ar tu să nu crezi că plutesc în spaţiu
se fo rm ea z ă
ţ l d e l a s in e Acele sim ulacre num ai, care
130
Din co rpuri se desp rin d : m ai sîn t şi altele
179
Ce nasc şi se-n firip ă de la sine
In cel văzduh care-i m ai zic şi aer.
A lcătuite fel şi chip, aceste
Se u rcă-n sus, în tr-u n a -şi schim bă faţa
Şi se topesc, iau fel de fel de form e, 135
Ca nourii pe care, cîteodată, 180
Ii vezi că se ad u n ă -n cer şi-ntunecă
Seninul lum ii, m îngîind văzduhul:
A cum a p a r nişte giganţi în goană,
Ce p în ’dep arte îşi aru n c ă um b ra, 183
A cum a p arcă-s nişte m u n ţi năm ornici 140
Şi nişte steiuri, to t d in tr-în şii rupte,
Ce vin m ereu şl tre c p rin d rep tu l soarelui;
A cum a uite-o iasm ă care-aduce
Şi trag e du p ă ea alţi nori de ploaie. 190
S im u la c r e le A scult-acum cît de uşor şi iute
se fo rm ea z ă
fo a rte Se nasc şi curg m ereu şi de pe corpuri
re p e d e Se dezlipesc aceste sim ulacre,
C a n u cum va să-ncepi a n u m ai crede
In ceea ce-ţi spun eu. P ără-n cetare, 195
P u zd erii curg atom ii de pe fa ţa 145
O ricărui corp: aceşti atom i, atunce
Cînd d au de alte corpuri, tre c p rin ele
Oa p rin tr-u n văl m ai cu deosebire;
Cînd însă dau de lem n sau p ie tre aspre, 200

200
 CARTEA A IV -A

S e-m prăştie, şi nici u n sim ulacru

N u m ai pot face; cînd le stă în cale
150 Ceva lucios şi tare, o oglindă,
N im ica din aceste n u se-ntîm plă:

20 » Ca p rin tr-u n văl atu n ce n u p o t trece,

N ici n u se pot îm p ră ştia : îi scapă
Cu luciul ei, oglinda! Şi de-aceea
Ne vin atîte a ch ip u ri din oglindă:
155 în orice clipă vrei şi cît de iu te
2 io O rişice lu c ru pune-1 tu în fa ţa
U nei oglinzi: im aginea ap a re!
Deci de pe fa ţa orişicărui lu c ru
P re a bine vezi cum izvorăsc în tr-u n a
F iguri subţiri, su b ţiri u rzeli de lucruri.
218 P uzderii, deci, şi-n tr-o c lip ită num ai
Im aginile nasc, în c ît poţi zice
160 Cu d re p t cuvînt că n aşte re a li-i repede.
Şi după cum în tr-o clipită soarele
îm p răştie-o puzderie de raze,
220 Ca lum ea să se u m ple de lum ină,

201
 POEMUL NATURII

A sem enea şi de la lu c ru ri treb u ie

Să plece fel şl chip, în to a te p ă rţile 165
Ş i-ntr-o clipită, m ii de sim ulacre:
In orice p arte -n to arce m noi oglinda,
Se văd în d a tă lu c ru rile -n tr-în sa , 225
Şi to t cu-aceeaşi fo rm ă şi culoare.
D e-asem eni, cerul, carele-adineauri*
E ra senin şi lim pede, deodată
Sc tu lb u ră şl ce u rît se face!
170
Ai crede că -n tu n ericu l gheenei 230
S-a re v ă rsa t pe u ria şa boltă:
A şa-i de n ea g ră noap tea cea de nouri!
Aşa de greu din cer ne am en in ţă
C um plita Spaim ă! C ît de m ică parte*
Din norii înşişi este-a lo r im agine, 233
N u-i nim ene c a re-ar p u te a s-o spună
Şi nici să deie seam ă în cuvinte. 175
Ş-acum a, cît de repede se m işcă
Im aginile-aceste, c î t 1de iu te
P ot ele să cu tre iere to t aerul. 240
(Aşa de iute, că le-ajunge-o clipă,
Ca să stră b a tă sp aţii lungi sp re locul
In care tind, m în a tă fiecare*
De a lt îndem n), aceasta ţi-o voi spune
180
In versuri, dulci m ai m ult, decît p rea m ulte: 245
L a fel, cîn tarea lebedei e scurtă,
D ar m ai frum oasă decît sus, p rin norii
A duşi de vînt, u n ţip e t de cocoare.
Intîl, tu poţi vedea că to t ce este
U şor şi din atom i m ă ru n ţi se m işcă 250
De obicei uşor: aşa-i lu m in a
De soare şi căld u ra lui, fiindeă-s 185

202
 CARTEA A IV-A

F ăcute din atom i m ă ru n ţi şi care,

Ciocniţi m ereu, m in aţi u n ii de alţii,
255 N u preg etă p rin a e r să răzb ată:
P e loc lu m in a face loc lum inii
190 Ş i-n d ată raz a n aşte a ltă rază.
D e-aceea treb u ie ca, to t asem eni,
Şi sim ulacrele să p o ată trece,
260 în tr-o clipită num ai, p rin tr-u n spaţiu
N espus de lung: în tîi şi-ntîi fiindcă ,
O cauză fo arte m ică-i îm boldeşte*
D in u rm ă şi-i to t m înă în a in te
Acolo unde, ch iar şi fă ră asta,
2£5 L e duce-n zbor a lor u şu ră ta te ;
265
Ş-apoi fiindc-aşa de r a r ă este
U rzeala lor, că ele pot p ă tru n d e
P rin orice corp şi pot să se strecoare
P rin spaţiile ca re sîn t în aer.
270 p e lîngă asta, dac-acei corpusculi
Pe care lu c ru rile îi aru n că
200 D in chiar lă u n tru l lo r( din adîncim e,
C um e lu m in a şi c ă ld u ra soarelui,
V edem că-n tr-o clipită se rev a rsă
275 p e to a tă b o lta cerului şl zboară
P e m ă ri şi pe p ăm în t şi scaldă cerul,
Ce să m ai zic, atunci, de-aceia care
S tau ch iar de-asu p ra, g ata s-o pornească,
205 Şi, de-au porn it, nim ic nu -i m ai opreşte?
280 N u vezi că tre b u ie ca ei să m earg ă
M âi repede şl m âi d ep a rte încă,
Şi să stră b a t-u n sp a ţiu m u lt m ai m are
T ot în acelaşi tim p în care soarele
C u-a’ sale raz e um p le to t văzduhul?
285 A ceasta încă-m i p are că vădeşte

203
 POEMUL NATURII

Ce repede se m işcă sim ulacrele: 310

De pui cum va oglinda u nei ape
S ub cerul gol, cînd noap tea-i înstelată,
N um aidecît răsp u n d în ap ă stelele
Ce v ars-a’ lo r v ăpăi pe b o lta lum ii. 290
N u vezi tu că-ntr-o clipă sim ulacrul
C oboară pe p ăm în t din n a ltu l cerului? 215
T o a te M ărturiseşte, dar, din nou şi iarăşi:
c o r p u r il e
e m it D in corpuri se desp rin d atom ii care,
s im u la c r e Izb in d u -ţi ochii, îţi trezesc vederea, 295
Şi necu rm at de la anu m e lu c ru ri
Ne v in m irosuri, de la soare caldul
Şi, to t aşa, răc o area de la rîu ri,
Din valul m ă rii b u ra cea sărată,
220
Ce ro a d e -n tr-u n a m u rii de pe ţă rm u ri; 300
P rin ae r zboară fel de fel de glasuri;
Şi noi avem un gust s ă ra t în gură,
A tunci cum n e aflăm în p re a jm a m ării;
Cînd vezi cum se am estecă pelinul,
N um aidecît îi sim ţi şi am ăreala. 305
Din to a te corpurile curg atom ii, 225
De p re tu tin d e n i ei în to ate p ărţile
S e-m prăştie şi curgerea lor n -are
Z ăbavă nici popas: noi d o ar to t tim pul
A vem sim ţire şi pu tem to t tim pul 310
V edea orice şi auzi de toate,
S im ţu l P recum şi m irosi. — P e lîngă asta,
v S z u ly i
De vrem e ce, cînd pip ăim cu mîna* 230
U n lu c ru oarecare p e-ntuneric,
C unoaştem că e to t acela care 315
Se vede la lu m in a a lb -a zilei,
D e-aceeaşi cauză treb u ie să fie
P ric in u it şi ta c tu l şi vederea:

204
 CARTEA A IV -A

Ş-acum , de ni se p are pe-n tu n eric

— Că pipăim ceva p ă tra t, ce lucru
P ă tr a t putem v edea cu ochii ziua,
De nu im aginea acelui lucru?
D e-aceea num ai în im agini p are
Să fie pricin a v ederii noastre:
325 N u poţi vedea nim ica fă ră ele.
E d re p t că sim ulacrele aceste,
De care-i vorba, v in de p retu tin d en i
240 Şi ele-n toate p ă rţile se-m prăştie;
D ar noi n u le vedem decît cu ochii,
330 Şi num ai încotro n e-ntoarcem ochii
P o t lu c ru rile toate, cu culoarea
Şi fo rm a lor, să ne izbească ochii.
Şi to t im aginea e-aceea care
245 Ne face să vedem şi să cunoaştem
335 Cît de d ep a rte e de noi u n lucru:
Cînd se d esprinde de p e-un corp, îndată
Ea m îna înainte, -m pinge aeru l
Ce este în tre ea şi ochii noştri,
I a r el p ătru n d e -n ochi şi p arcă şterge*
340 P upilele şi trece înainte.
250 D e-aceea noi vedem cît de d eparte
De noi se află fiecare lucru:
Cu cît im aginea îm pinge aer
M ai m ult, şi suflul cel de ae r care
345 N e şterge ochii e m ai lung, cu-atîta*
Şi lu c ru l ni se p are m ai departe.
D ar toate-aceste-aşa se fac de iute,
Că noi putem v edea-n aceeaşi clipă
ZS5 Şl lu cru l cum e şi cît de departe-i.
350 D e-asem enea, n u -ţl fie de-a m ira re a
Că sim ulacrele ce-ating vederea

205
 POEMUL NATURII

Nu le pu tem vedea pe fiecare,

D ar lu c ru rile le vedem : to t astfel,
C înd n e-n c eta t ne b ate v în tu -n faţă,
O ri ne p ă tru n d e frigul p în ’la oase, 355
S im ţim noi fiecare părticică 2G0
De v în t sau frig? De loc! M ai m u lt întregul!*
Şl noi vedem atu n ce corpul no stru
Că e lovit cum l-a r lovi u n lu cru
P e ca re l-am sim ţi-n a fa ra noastră. 360
Ia r cînd loveşti cu degetul o piatră*, 265
I-atin g i culoarea care e de-asupra,
D ar tu culoarea n u l-o sim ţi cu tactul,
Ci m ai d egrabă sim ţi tă ria pietrei
simulacrele p în â -n adîncul ei. — Ş -acum ascultă 3C5
şl oglinda ^ ^ vedem im aginea-n oglindă
în dosul el, căci ea în dos se vede! 270
A şa se văd şi lu c ru rile -a fa ră
C înd uşa 6 deschisă şi ne lasă
Să ne u ităm p rin ea: a tîte a lu c ru ri 370
Se pot vedea a fa ră d in lău n tru .
Căci noi ş-aici vedem p rin două straturi*
De aer: m ai în tîi se vede-acela 275
De dincoace de uşă; m ai pe urm ă,
L a d rea p ta şi la stîn g a v in uşorii; 375
Apoi, lum ina cea de-afarăj şterge
Ai noştri ochi, la fel şi s tra tu l cellalt
De aer, şi to t ceea ce se vede
P rin u şa cea deschisă. T ot asem eni,
în d a tă ce im aginea oglinzii* 380
S-a dezlipit de ea, în tim p ce vine
L a ochii noştri ea îm pinge aerul 280
Ce este în tre ea şi ochii n o ştri

206
 CARTEA A IV -A

Aşa, în cît noi îl vedem pe-acâsta

sas M ai în a in te în să de-a vedea oglinda.
În d a tă în să ce vedem oglinda,
A junge la oglindă şl im aginea
P o rn ită de la noi, şi ea, răsfrîn tă,
285 S e-ntoarce înapoi la ochii noştri.
300 E a în să -m pinge şi rostogoleşte
A lt ae r în a in te a ei şi face
P e-acâsta să-l vedem ş-apoi im aginea.
Şi astfel, ea dincolo de oglindă.
Se vede, to t a tîta de departe.*
395 Deci, înc-o d ată: n u e de m ira re
290 Că sim ulacrele se v ăd în dosul
U nei oglinzi: e-un d u b lu s tra t de a e r
Ş -atu n ce cînd p riv eşti în tr-o oglindă,
Ş -atu n ce cînd te u iţi pe u ş-afarăl
400 De ce, acum a, p a rte a n o astră d rea p tă
în tr-o oglind-o vezi în p a rte a stîngă?

207
 POEMUL NATURII

Im a g in e a , a t u n c i c în d se izb e şte
D e lu c iu l o g lin z ii, n u s e -n to a rc e
A ş a c u m a p le c a t, c i se r ă s f r în g e 295
C u fa ţa c ă tre n o i, d r e p t c a a tu n c e 405
C în d a i iz b i p e-o g r in d ă s a u c o lu m n ă
O m a sc ă , u d ă în c ă , de a r g ilă ,
Ş i ea, p ă s t r în d u - ş i c h ip u l d in a in te ,
A r r ă s ă r i p e dos c în d a i iz b i-o :* .
A tu n c e o c h iu l c a re -a fo s t l a d re a p ta
A r f i la s tîn g a ş i c e l s tîn g la d re a p ta !
300
410
Se p o a te ca im a g in e a s ă tre a c ă
D in t r - o o g lin d ă -n a lt a ş i s -a p a ră
C in c i, şase s im u la c r e d in t r -o dată.
T o t c e -i în dos, a s c u n s în f u n d u l c ase i, 413
O r ic ît a r f i d e -n f u n d ş i la o p a rte , 305
P e d r u m u r i f r în t e ie se la v e d e re ,
Ş i to a te -a tu n c e , c u o g lin z i m a i m u lte ,
Se p o t v e d e a c ă s în t în c asă. A s t f e l
Im a g in e a , în s c lip e t d e lu m in ă , 420
D in t r - o o g lin d ă se r ă s f r în g e - n a lta ,
Ş i c e -a fo st s tîn g a e i a c u m e d re a p ta ;
A p o i d in n o u im a g in e a s e -n to a rc e
Ş i v in e i a r în lo c u l d in a in te . 310
Ş i d im p o t r iv - o g lin z ile scob ite* 429
A s e m e n e c u la t u r ile t r u p u lu i
D e -a ce e a n e t r im it im a g in i d re p te :
O r i c ă ic o a n a tre c e d in t r - o p a rte
î n a lt a a o g lin z ii ş i, r ă s f r în t ă
D e d o u ă o ri, s p re n o i p e u r m ă z b o a ră , 315
430
O ri, p oate, că, a ju n s ă la o g lin d ă ,
S e - n v îr t e -o d a tă -n j u r u l e i f iin d c ă
A r c u lt u r a în s ă ş i a o g lin z ii
O -n v a tă c ă tre n o i s ă se în to a rc ă .

208
 CARTEA A IV -A

435 M a i a f lă că ic o a n e le -n o g lin d ă
C u n o i o d a tă c a lc ă ş i se m iş c ă
Ş i c ă im it ă g e s t u rile n o a stre
3 2 0 F iin d c ă de p e p a rte a d e o g lin d ă

D in d r e p t u l c ă r e ia te d u c i, n u p o ate
440 S ă se în t o a r c ă n ic i u n s im u la c r u ,
D e o a re ce a ş a a v r u t n a t u r a :
S ă se r ă s f r în g ă to ate d u p ă u n g h iu ri*
E g a le to td e a u n a . M a i d e p a rte I
L u m in ă m a re o c h ii t ă i n u s u fă r , La so are
n u te p o ţi
E i fu g d e ea, ş i d a c ă - n f r u n ţ i tu s o a re le , u ita
E l te o rb e şte : fo a rte m a re este
P u te re a l u i: p r in lim p e d e le a e r
Im a g in i g re le v in d in în ă lţ im e
Ş i e le o c h ii tă i iz b e s c ş i t u lb u r ă
450 A lc ă t u ir e a lo r. P e lîn g ă asta ,
O ric e lu c o a re v ie a r d e o c h ii
330 F iin d c ă a re -a to m i d e fo c m u lţim e ,
C e in t r ă - n o c h i ş i n a s c în o c h i d u re re a .
C e i c a re s în t b o ln a v i d e g ă lb e n a re * B o ln a v ii d t
g A lb e n a re
455 L e v ă d p e to a te g a lb e n e f iin d c ă
A t o m ii g a lb e n u lu i c u r g p u z d e r ii
D in c o r p u l lo r în c a le a s im u la c re lo r* ,
335 Ş -a p o i, f iin d c ă - s m u lţ i ş i- n o c h ii 16r c h ia r
Ş i e i v o p s e s c în g a lb e n to a te cele!*
460 D e la - n t u n e r ic v e z i c e -i l a lu m in ă D e Ia
î n tu n e r ic
F iin d c ă - n t u n e c o s u l a e r n e g ru )a lu m in ă
F iin d a p ro a p e , e l î n t î i p ă tru n d e
î n o c h ii t ă i d e s c h iş i, d a r to t a tu n c e
340 Ş i a e r u l c e l lu m in o s d e -a f a r ă
405 î ţ i in t r ă - n o c h i ş i o a re c u m î i şte rg e
Ş i-m p r ă ş t ie n o p ta tic e le u m b re ,
C ă - i m u lt m a i f in , m a i ta re ş i m a i iu te .

14 — Poemul naturii 209

 POEMUL NATURII

în d a t ă ce e l u m p le d e lu m in ă
C ă r ă r ile v e d e r ii ş i d e s c h id e
345
P e c e le c o tro p ite m a i n a in t e 470
D e a e r u l c e l n e g ru , v i n în d a t ă
I m a g in ile l u c r u r i l o r c a re
S în t l a lu m in ă ş i s t îrn e s c v e d e re a .
D e la lu ­ Ş i, d im p o t riv ă , n o i d e l a lu m in ă
m i n i la
în t u n e r i c N im ic a n u v e d e m î n în t u n e r ic , 475
C ă c i a e r u - n t u n e r ic u lu i v in e
P e u rm ă , ş i- i m a i d e s: e l u m p le to ate 350
C ă r ă r ile ş i g ă u r ile o c h ilo r
Ş i le -m p re s o a r-a ş a , c ă s im u la c r e le
N u p o t s ă m a i p ă t r u n d ă - n o c h ii n o ş tri.
480
C o n tu r u r i le P r i v i n d d in d e p ă rta re n iş te t u r n u r i
s e ş te r g i
î n p a t r u m u c h i, î ţ i p a r c ă s în t ro tu n d e ,
C ă c i o ric e c o lţ se v e d e de d e p a rte 355
T o c it s a u m a i c u r în d n ic i n u se v e d e ,
Ş i c h ip u l l u i se şte rg e , n u m a i p o ate 485
S ă n e iz b e a s c ă o c h ii: s im u la c r e le
C în d tre c p r in a e r m u lt, a t u n c i c h ia r ae ru l*
L e s tă în d ru m , t ă in d u - le a v în t u l.
F iin d c ă d a r tu c o lţ u r ile n u p o ţi 3G0
S ă le m a i p r in z i c u o c h ii, t u r n u l p a re 490
C ă - i d a t l a s tru n g , n u c h ia r a ş a c u m este
C e v a r o t u n d s u b o c h ii tă i, c i n u m a i
î n v ă lu i t în u m b r a d e p ă r t ă r ii.
U m b ra L a s o a re u m b r a p a r e c ă se m işcă *
Ş i e a c u n o i ş i d u p ă n o i se ţin e 495
Ş i g e s t u rile n o a stre le im ită , 365
D e so co te şti c u m v a c ă n iş te a e r
L ip s it c u to tu l d e lu m in ă p o a te
S ă c a lc e c a u n o m ş i s ă im ite

210
 CARTEA A IV -A

50° M iş c ă r ile ş i g e s t u rile o m u lu i:

C ă c i d o a r ce z ic e m n o i c ă e ste u m b r a
N im ic n u p o ate a lt c e v a s ă fie ,
D e c ît u n a e r f ă r ă de lu m in ă ,
N u - i d e m ir a r e : r în d p e r în d , p e u n d e
ZL° P ă ş im î n d r e p t u l s o a re lu i, p ă m în t u l
505 P e lo c r ă m în e f ă r ă de lu m in ă .
M a i f a c i u n p a s ? S e u m p le i a r d e s o a re I
D in p r ic in a a c e a s ta n i se p a re
C ă u m b r a n o a s tră to t d e n o i se ţin e .
375 în t r - u n a ra z e n o u ă d e lu m in ă
510
T o t n ă v ă le s c , i a r c e le d in a in t e
în d a t ă p ie r, c a f i r u l c e l d e lîn ă
C în d î l p e tre c i p r in fo c. D e -a ce e a , le s n e
P ă m în t u l se d e sp o a ie de lu m in ă
515 Ş i i a r se s c a ld ă -n ra z e le d e s o a re
Ş i i a r a lu n g ă n e g r u l în t u n e r ic .
D a r e u n u m ă -n v o ie s c s ă s p u n c ă o c h ii* E x e m p le
d e Ilu z ii
S e -n ş a l-a ic e ; tre a b a lo r e -a c e a sta : o p tic e
380 S ă v a d ă u n d e -i u m b r a s a u lu m in a ;
520 D a r d a c ă este to t lu m in a cee a
O r i n u , tot u m b r a c a re -a fo s t a ic e
Ş i c a re -a c u m a tre c u t dinc61o,
S a u d a c ă l u c r u l este, m a l d e g ra b ă ,
A ş a c u m e u a m s p u s m a i su ş, a c e a sta
525 S -o lă m u re a s c ă n u m a i ju d e c a ta !
385 C ă c i o c h ii n o ş t ri n u p o t s ă c u n o a s c ă
L e g ile f ir i i. D e c i, n u p u n e v in a
P e o c h ii tă i c în d m in te a tâ g re şe şte !
C o r a b ia c u c a re m e rg e m pare*·
630 C ă s tă p e lo c, i a r c e a d in p o rt se m iş c ă !

211
 1

POEMUL NATURII

Ş i p a rc ă f u g s p re p u p ă c îm p i ş i d e a lu r i
C în d n o i, d e -a lu n g u l lo r, to t în a in t e
P lu t im în z b o r cu p în z e le în t in s e . 390
D a r s te le le ! P e b o ltă p ir o n it e ,
P a r toate c ă s ta u lo c u lu i, d a r to ate 535
S e m iş c ă -n v e c i: d e c u m ră s a r , m ă so a ră
C u - a ’ lo r v ă p ă i de fo c c e re a sc a b o ltă
Ş i a s fin ţe s c în a lte z ă ri, d e p a rte .
T o t a s tfe l, s o a re le ş i lu n a p a re 395
C ă s ta u p e lo c ; a lo r m iş c a re , în s ă , 540
C h ia r ea n e -a d e v e re şte c ă - i a ie v e .
L«oi m u n ţi ie ş iţi d in m ijlo c u l g e n u n e i
Ş i p r in t r e c a re p o t s ă tre a c ă -n v o ie
C o r ă b ii m u lte , ţie, de d e p a rte
î ţ i p a r că fa c u n s in g u r 6 s tro v n u m a i. 545
C în d se o p re s c d in ro a ta lo r c o p iii,
L o r l i se p a re că s e - n v îr t e a t riu l*
Ş i se ro te sc c o lu m n e le c u d în ş ii, 400
În c ît el c re d a t u n c i c ă to a tă c a sa
S tă g a ta p este e i să se d ă rîm e . 550
N atu ra cînd începe să ridice
P e c e r, d e a s u p ra m u n ţ ilo r, lu m in a
C e a ro ş ie , tre m u ră to a re , - a s o a re lu i, 405
Ş i s o a re le îţ i p a re c ă s -a tin g e
D e m u n ţ i c u -a l u i v ă p a ie c lo c o tită , 556
D e n o i a b iâ d a c ă -s d e p a rte m u n ţ ii
D e d o u ă m ii d e o r i c ît b a te a r c u l,
A b iâ de s în t p în ă la e i, ad ese,
C in c i su te de a r u n c ă t u r i de s u liţ ă ; îl®
560
D a r în t r e m u n ţ i ş i s o a re -i to t n o ia n u l
N e m ă rg in it a l m ă r ii, ce s e -n tin d e
P e s u b v ă z d u h u r ile n e s fîrş ite ,
Ş l m u lte m ii d e ţ ă r i m a i s în t la m ijlo c ,

212
 CARTEA A IV -A

Cu fel de fel de ginţi şi animale.

565 Iar printr-un ochi de apă, ce rămîne
415 Din ploaie între lespezile străzilor,
Nu mai adînc decît de-un deget numai,
Se poate sub pămînt vedea departe:
Atîta cît de la pămîntul nostru
670 Se-ntinde hăul pînă-n naltul cerului.
Iţi pare-atunci că vezi sub tine cerul
Şi norii de pe cer şi toate stelele,
Ascunse sub pămînt ca prin minune.
Şi, în sfîrşit, cînd la mijl6cul rîului
— Ni s-a oprit în loc fugarul aprig
Şi noi privim în valurile repezi,
Deşi el stă, ceva ne pare nouă
Că-1 duce şi-l împinge-n susul apei;
Ba-n orice parte ne-aruncăm noi ochii,*
425
Par toate că se duc şi curg tot astfel,
Deşi \m portic lung şi deopotrivă
De lat se sprijineşte pe columne
La fel de nalte-n toat-a lui lungime,
Cînd îl priveşti întreg şi dintr-un capăt,
685 Puţin cîte puţin el se-ngustează
în chip de con; pîn’ la pămînt ajunge
430 Acoperişul lui, şi partea dreaptă
Se-mpreună cu stînga: amîndouă
în vîrful cel de con se pierd cu totul.
5B0 Năleril cred că soarele răsare
Din valuri şl că-n valuri el apune,
în valuri îşi ascunde-a lui lumină,
Fiindcă ei pe mări nu văd nimică,
Nimică alta decît cer şi mare.
695 Nu crede însă cu uşurătate
435 Că simţurile noastre pot să şovăie!

213
 POEMUL NATURII

C e i c a re s în t n e ş tiu to ri d e m a re
S o co t că n a v e le d in p o rt se lu p t ă
C u a p a m ă r ii ş i c ă e le -s ş c h io a p e ,
C u p u p a f r în t ă : v îs le le a u p a rte a 600
C e a de d e -a s u p ra a p e i d re a p tă ; c îrm e le
L a p a rte a lo r de s u s ş i 61e-s d re p te ,
D a r to t c e -i c u fu n d a t în a p a m ă r ii 44o
P a r c - a r f i f r în t ş i- n t o r s în s u s ş i p a rc ă
P lu te ş te c h ia r la s u p r a fa ţ a ap e l. eos
C în d m în ă v în t u l n o r i r ă z le ţ i p e c e r u r i
I n t im p u l n o p ţii, s te le le lu c io a s e
I ţ i p a r c ă fe le -alu n ecă p r in n o u ri 445
Ş i m e rg pe s u s c u to tu -n a lt ă p a rte
D e c ît a c e e a -n c a re m e rg a ie v e . 610
I a r d a c ă tu a p e şi u n o c h i c u m în a *
D e d e d e su b t, a şa c u m v a îţ i p a re
C ă to t ce v e z i c u o c h ii s e -n d o ie ş te :

214
 CARTEA A IV-A

450 Ş l f la c ă r a îm b u jo r a t - a lă m p ii
Bis Ş l l u c r u r ile c a re s în t p r in c a s ă
L e v e z i to t c îte d o u ă , i a r p e o a m e n i
C u d o u ă fe ţe ş i c u d o u ă c o r p u r i!
Ş i, în s f îr ş it , c în d n e c u p r in d e s o m n u l
C u d u lc e a - i a r m o n ie ş i to t t r u p u l
620 E c u fu n d a t în t r - u n a d în c re p a u s,
A t u n c e în c ă n o u ă n i se p a re
455 C ă n u d o rm im ş i n e m iş c ă m , b a cre d e m ,
I n în t u n e r ic u l c e l o rb a l n o p ţii,
C ă în c ă to t v e d e m lu m in a s o a r e lu i!
625 D e ş i s în te m î n c asă, n i se p a ra
T o t â lte c e r u r i c ă v e d e m d e -a s u p ra ,
A l t i m u n ţi ş i a lte m ă r i ş l a lte r îu r i ,
Ş i c îm p i în t r e g i s tră b a te m c u p ic io r u l.
460 N o i a u z im ş i g la s u r i, ş i- n tă c e re a
6 3 0 C u m p lit - a n o p ţii, s in g u r ă s tă p în ă ,

V o rb im , d e ş i n u sco a te m n ic i o v o r b ă !
îm p o triv a
A ş a m in u n ă ţ ii v e d e m n o i m u lte !* s c e p tic ilo r :
Ş l to ate v o r s ă z d r u n c in e în c re d e re a s im ( u r l ie
n u n e m in t
I n s im ţ u r ile n o a stre , d a r z a d a r n ic ! n ic io d a tă
6 3 5 C ă c i ce a m a i m a re p a rte n e în ş a lă

465 D in v in a ju d e c ă ţ ii n o a stre în s ă ş i:
A d e s e c re z i c ă o c h ii v ă d ş i cee a
C e e i n u v ă d ! N im ic m a i g re u p e lu m e ,
D e c ît s -a le g e m c e le -n v e d e ra te
6 4 0 D e c e le în d o ie ln ic e , ' pe c a re

L e p u n e m d e l a n o i! Ş i c in e cre d e *
C ă n o i n u ş tim n im ic a , n ic i a c e a sta
N u ş tie de se p o ate şti, f iin d c ă
470 E l s in g u r s p u n e c ă n im ic n u ş tie !
6 4 5 L a c e a rtă , d e c i, n u m -o i lu a c u o a m e n i

C e Ju d e c ă c u c a p u l l a p ic io a r e !

215
 POEMUL NATURII

C h ia r d a c -a r f i s ă z ic c ă e l o ştie ,
L - a ş în t r e b a : de v r e m e ce în lu c r u r i
E l n -a v ă z u t v re o d a tă a d e v ă ru l* ,
475
D e u n d e ş t ie -a t u n c i ce în s e m n e a z ă 650
A ş t i ş i a n u ş t i? D e u n d e oare*
A c ă p ă ta t n o ţiu n e a a d e v ă r u lu i
Ş -a ceea ce e f a ls ? Ş i ce d o v a d ă
N e p o a te -a d u c e e l c ă n u - i to t u n a
U n lu c r u în d o io s ş i u n u l s ig u r ? 655
D a r a f lă tu c ă - n t îi ş i- n t îi d in s im ţ u r i
N ă s c u tu -s -a id e e a a d e v ă r u lu i!
Ş l s im ţ u r ile n u p o t f i d e szise,
C ă c i tot ce p o a te -n v in g e d e la s in e
P r in a d e v ă r n e a d e v ă r u l tre b u ie 060
în c r e d e r e m â l m a re s ă g ăsea scă . 480
C e poate, în s ă , fi m a i d e în c re d e re *
C a s im ţ u r ile ? O a re ju d e c a ta
Ie ş it ă d in t r - u n s im ţ c a re n e -n ş a lă ,
E a , c a re , to a tă, s -a n ă s c u t d in s im ţ u r i, 665
V a f i în s ta re s ă le s te a -m p o triv ă ?
D e n u s în t s im ţ u r ile -a d e v ă ra t e ,
E f a ls ă to a tă ju d e c a t a n o a stră . 485
A u v o r p u te a u r e c h ile v re o d a tă
S ă m u s tre o c h ii tă i, ş i p ip ă it u l 670
S ă - ţ i d e a d e g o l u re c h ile , i a r g u s tu l
S ă -ţi fa c ă de m in c iu n ă p ip ă it u l?
P e -a c e s ta o a re -a u s ă - l în f r u n t e n ă rile ,
S a u p o a te o c h ii v in o v a t l- o r sco a te ?
E u c re d c ă n u , c ă c i o p u te re -a p a rt e 675
E d a tă f ie c ă r u ia d in s im ţ u r i, 490
Ş i f ie c a r e a r e -u n ro s t. D e -a ce e a ,
C u u n u l n o i s im ţ im ce e ste m o a le
Ş i ce e c a ld s a u re ce , ş i c u a lt u l

216
 CARTEA A IV -A

680 V e d e m c u lo r ile ş i to t ce este

L e g a t d e e le . G u s t u l, to t a se m e n i,
î ş i a r e -a l u i p u te re o se b ită ,
495 Ş i o se b it s im ţ i m ir o s u l ş i s u n e tu l.
D e -a c e e a n u p o t s im ţ u r ile n o a stre
685 A - ş i d o v e d i v r e o v in ă u n u l a lt u i,
N ic i n u se p o t m u s t ra p e e le în s e ş i,
F iin d c ă to a te tre b u ie s ă a ib ă
A c e la ş i c re z ă m în t în to td e a u n a .
D e c i to t ce e le s im t, o r ic în d , a ş a e!
— Ş i d a c ă ju d e c a ta n u - i î n s ta re
S ă lă m u re a s c ă p e n t r u ce u n lu c r u
P ă t r a t d e -a p ro a p e -ţi p a re de departe*
R o tu n d , în n e ş t iin ţ a t a -i m a i b in e
S ă - n c h ip u ie ş t i o p r ic in ă g re ş ită
695 P ă t r a t u lu l- r o t u n d , d e c ît să le p e z i
D in m în ă l u c r u r i ce le ţ i i c u m în a ,

217
 POEMUL NATURII

Să su rp i cre d ln ţa-n sim ţuri, care este*

Cea m ai în tîi de toate, şi să n ăru i 505

T em eiul v ieţii ş-al sa lv ării tale:

N u nu m ai to a tă ju d e ca ta n o astră 700
S -ar p răb u şi atu n ci; v ia ţa însăşi
S -ar n ă ru i şi ea în tr-o clipită,
De n -ai m ai v rea să te încrezi în sim ţuri
Şi n u te-ai m ai feri nici de p răp ă stii
Şi nici de a lte astfel de prim ejdii, 705
Ca să păşeşti pe d ru m u rile drepte! 510
Tot ce-m potriva sim ţurilor, dară,
S -a tic lu it şi s-a to t pus la cale,
E un noian de vorbe goale num ai.
D acă-n sfîrşit atu n ci cîn d faci o casă,
710
De la-n cep u t n u -ţi este b u n ă rigla,
D rep taru l n u e d re p t şi m i te-nşală,
Ia r cum păna m ai şchioapătă-n vreo parte, 515
C lădirea-i num ai greşuri: toate-s strîm be,
H îite în tr-o parte, prăbuşite, 715
P lecate în a in te ori pe spate,
Şi to ate fă ră nici o potriveală,
De p arc ă stau să cadă p ă rţi din casă,
Ba unele şi cad, tră d a te to a te
De socoteli de la -n cep u t greşite: 720
T ot astfel, ju d ecata izvorîtă 520
D in sim ţu ri false, -i falsă şi sucită!
Celelalta Cum sim t, acum a, celelalte sim ţu ri
iim ţurli
auzul Ceea ce ele treb u ie să sim tă,
N u este greu de loc să -ţi dai tu seam a. 725
In tîi şl-ntîi, u n su n e t şi o voce*
S -aud-atunci cînd ne izbesc auzul
525
Cu-atom ii lor, v îrîndu-se-n ureche:
Căci treb u ie să spunem că şi vocea

218
 CARTEA A rV-A

730 Şi sunetul de-asemeni sînt materie*,

De vreme ce izbesc a noastre simţuri.
Adesea vocea gîtul tău ţi-1 zgîrie
Şl ţipetele îţi aspresc gîtlejul,
Fiindc-atunce cînd atomii vocii
Se îmbulzesc şi, prin strîmtoarea gurii,
Zbucnesc afară, se ştireşte gîtul!
Nu te-ndol, de-aceea, că şi vocea
Şi vorba sînt tot din atomi făcute,
Deoarece şl ele pot să vatăme.
— De-asemenea tu ştii cum te slăbeşte
Şi-ţi macină puterile şi nervii
O vorbă lungă şi neîntreruptă
De cum răsare alba auroră
Şi pîn’ se lasă umbra neagr-a nopţii,
7 4 5 Şi mai cu seamă dacă strigi cam tare!

MO Şl vocea dară trebuie să fie

Materie, deoarece, cînd omul*
Vorbeşte mult îşi pierde din materiei
Un sunet aspru-i căşunat de-asprimea
7 5 0 Atomilor, dulceaţa unui sunet

De netezimea lor: nu tot acelaşi

210
 POEMUL NATURII

A tom i ne in tră în urech i atunce

Cînd m uge su rd şi în fu n d a t o trîm b iţă 545
Şi cînd ţin u tu l cel b a rb a r răsună"1
D e-un zuzet răguşit, ori cînd spre cercuri 755
Cu glas de m o arte lebedele -n alţă
Din iu ţile şuvoaie-a’ H eliconului
C în tarea lor cea ja ln ic ă şi lim pede.
Cînd scoatem d a r din corpul n o stru sunete* 550
Şi cînd de-a d rep tu l noi le dăm a fa ră 760
P e gură, lim ba, fâ u ra cea sp rin te n ă
A vorbelor, în d a tă le tocm eşte,
Şi la a lor în tru c h ip a re buzele
C u-a lo r făp tu ră-şi d au şi ele partea.
Cînd nu-i d ep a rte locul de la care 765
Ne poate-ajun ge fiecare su n e t
P în ’ la ureche, negreşit atunce
C uvintele s-au d şi ele bine
Şi lă m u rit ro stite fiecare, 555
Căci sunetu-şi p ăstre az ă-n fă ţişarea 770
Ş -alcătu irea lu i; d a r dacă este
P re a lungă calea care e la mijloc,
C uvintele s-am estecă, şi sunetul
Se tu lb u ră în zborul lu i p rin aer:
S e-ntîm pl-atunci că poţi auzi sunetul, 560
D ar nu poţi p rin d e înţelesu l vorbei — 775
A şa d e-n tu n ecată vine vocea
Şi d e-ncurcatăl A ltceva ascultă:
A desea cînd din g u ra u n u i crainic
Iese-un cuvînt ce in tră în urechile 760
în tre g u lu i popor, în tr-o clipită
U n sin g u r glas se-m p arte-n m u lte glasuri, 565
De v rem e ce-n urech ea fiecărui
P ă tru n d e el, în tip ă rin d acestei

220
 CARTEA A IV -A

7β5 ş i su n etul cel lim pede şi form a

C uvîntului. I a r sunetele care
N u in tră în urechi trec pe de lă tu ri
Şi p ier în van, îm p ră ştia te-n aer.
570 O p arte se izbesc de corpuri s01ide
790 Şi se răsfrîn g : atu n ci răsu n ă glasul
Şl deseori ră su n e tu l ne-nşală.
Ş tiin d aceste lu c ru ri bine, singur E coul

îţi poţi da seam a, ţie ca şi altora,

Cum stîncile, p rin locuri singuratice,
795 N e-ntorc cuvintele-napoi întocm ai
Cum le-am ro stit atunce cînd, p rin m u n ţii
575 Cei cufundaţi în um b rele-n serării,
C ăutăm nişte soţi p ie rd u ţi de-ai noştri
Şi-i to t chem ăm pe dînşii cu glas m are.
800 Văzui şl locuri ce-ntorceau vreo şase
O ri şapte glasuri chiar, în loc de unul:
A şa se răsfrîn g eau din m u n te-n m unte
C u v in tele-nvăţate să răsa lte l
în aste locuri — povestesc vecinii —
îşi au sălaşul N im fele şi Sâtirii*
Cei cu picioarele de ţa p şi Faunii*.
Şi oam enii aşâ spun: că to t tim pul,
Cu la rm a lor, cu jocul lo r zburdalnic,
Ei cu rm -a nopţii paşnică tăcere,
βίο S -au d e-atunce zăngănit de coarde,
Şi degetele celor care cîn tă
685 Scot tînguioase, dulci cîn tări din fluier.
Şi de d ep a rte sim t atu n ci ţă ra n ii
Cînd P an, cu chipul lu i de ţap, îşi clatină*
816 C ununa cea de pin, şi cînd îşi plim bă
C ornutul zeu pe gău rile naiu lu i
R ă sfrîn ta-i buză, ca să nu-nceteze

221
 POEMUL NATURII

C întarea păstorească niciodată!

M inuni de-aceste şi poveşti m ai spun ei, 590
Ţ ăranii, ca să nu cum va să credem C20
Că ei trăiesc în locuri p ără site
C h iar şi de zei: de-aceea sp u n atîteal
S au poate că şi altcev a-i în deam nă:
T ot om u-i d o rito r s-asculte basm e!
Sunetele şl Apoi, să n u te m ire că, pe unde 595
simulacrele <J25
Ai n o ştri ochi n u p o t vedea nim ica,
Pe-acolo sunetele trec, şi ele
D eşteapt-auzul nostru: n-auzim noi
P rin uşi închise vorba cea de-alătu ri?
Nu te m ira de asta: vocea poate 830
Să trea că fă ră nici o v ătăm a re
P rin porii cei în to rto ch eaţi din corpuri.
D ar sim ulacrele n u pot s-o facă 600
F iindcă se d estram ă dacă n u trec
P rin pori de-a drep tu l, cum a r fi p rin sticlă, 835
P rin care trece-n zbor orice im agine.
Pe lîngă asta, su n etu l se-m prăştie
în toate părţile, căci el se n aşte
U nul din altu l: cînd se iscă unul,
Pe loc s-au şi făcu t din el m ai m ulte, 605
Cum sc ap ără scîntei d in tr-o scînteie: 840
Tot locu-i p lin de glasuri p în ’ departe,
T ot locul fierb e-n ju r şi clocoteşte I
Şi, dim potrivă, to ate sim ulacrele
O iau pe d ru m u ri d rep te ch iar în d a tă 845
Ce s-au desprins din corp; de-aceea nim e
610
N u poate dincolo de zid să vadă,
D ar vocea şi de dincoace s-aude.
Şi totuşi ch iar şi vocea se toceşte
Cînd trece p rin p ereţii unei case, 850

222
 CARTEA A IV -A

Şi în urechi p ă tru n d e încîlcită:

A uzi m ai m u lt u n zvon decît cuvinte.
Bis N u e m ai greu să-ti dai tu socoteală, Gustul
D e-asem enea, în ce fel sim te lim ba
855 Şi cerul gurii gustul u n u i lucru,
în tîi şi-ntîi, sim ţim u n gust în gură
Cînd, m estecînd m încarea, noi o stoarcem
A şa cum stoarce cineva cu m îna
B uretele cel îm b ib at de apă:
860 T ot sucul stors în gu ră se îm p răştie
620 P rin locurile goale-ale palatului,
P rin porii cei în to rto ch eaţi ai lim bii.
Şi dac-atom ii sucului sîn t netezi,
E dulce-a lo r atingere: atom ii
865 D esfată gura, care-i, toată, apăl
625 Şi, dim potrivă, ei în ţe ap ă lim ba
Ş-o zgîrie, cu cît e fiecare
M ai gronzuros! Şi volu p tatea este
In cerul gurii n um ai: cînd m încarea
870 S -a dus în jos, pe gît, şi se îm p a rte
In corpul tău, nu sim ţi nici o plăcere!
630 Ce-ţi pasă d a r ce h ra n ă a re corpul?
Ce p u i în gu ră nu m ai să se m istuie
Şi peste to t în corp să se îm prăştie,
875 Ia r tu stom acul să-l păstrezi to t um edl
Ţ i-oi spune-acum de ce aceeaşi h ra n ă
Vedem că nu oricăruia-1 p rieşte:
Ce li se p are u n o ra că este
A m ar şi rău, aceea li se poate
P ă re a că este fo arte dulce altora.
A şa-i de m are-alcl deosebirea
Şi felurim ea, -n cît ce-i p e n tru unul
O h ran ă, p e n tru a ltu l e-o o travă:

223
 POEMUL NATURII

Un şarpe, -atin s de-a om ului salivă*,

Se sfîşie cu gu ra lui şi piere, 885
D ar ştirigoaia, groaznica otravă*, 640
în g ra şă caprele şi pitpalacul!
Ca tu să poţi vedea de ce se-ntîm plă

A ceste toate, m ai în tîi se cade

S ă-ţi am inteşti ce-am spus m ai înainte: 890
C ă-n lu c ru ri sîn t sem inţe de to t felul,
A m estecate unele cu alte,
Şi că, pe urm ă, to a te v ietăţile
Ce p un în gur-o h ra n ă oarecare 645
N u seam ănă la chip, ia r du p ă soiuri 895
S înt în g răd ite-n an u m ite form e,
F iindcă ele sîn t alcă tu ite
Din germ eni ce a u fo rm e’ osebite;
D ar cum n u se am ă n ă-n tre dînşii germenii*,
Nu seam ănă nici golurile, căile 900
S au porii, cum le zicem, din to t tru p u l, C50
Şi ch iar din gu ră şi din cerul gurii,
M ai mici, m ai m ari, la u n ii în tre i colţuri,
P ă tra ţi la alţii, o m ulţim e, încă,

224
 CARTEA A IV -A

905 Rotunzi, ia r unii cu m ai m u lte colţuri.

Căci, după cum şi form a şi m işcarea
655 A tom ilor o cer, şl porii treb u ie
Deosebiţi să fie, şl canalele
S ă fie felurite, du p ă cum e
910 Şi ţe să tu ra care le-m presoară.
D e c i, c în d c e v a î ţ i p a re ţie du lce*
Şi a ltu ia am ar, să ştii c-atunce
A tom ii cei m ai netezi din m încare
660 P ă tru n d uşor p rin porii gurii tale;
915 Cui i se p a re -a m a r acelaşi lu cru
îi in tră -n gît atom ii cei cu g runzuri
Şi cu cîrlige! Ţie, din aceste
U şor îţi este să le afli toate:
C în d ţi se v arsă fierea şi te scutură*
920 F iori de frig sau din vreo a ltă cauză
665 O boală izbucneşte cu putere,
T ot corpul ţi se tu lb u ră : atom ii
îşi schim bă rîn d u ia la lo r cu toţii.
A tunci atom ii cei care -n ain te
925 E rau pe placul lim bii tale, -acum a
Ei nu m ai sînt, şi, dim potrivă, alţii,
670 Cei care pot să -ţi am ărască gura,
Cu gustul tă u se potrivesc m ai bine.
D ulceaţa ş-am ăreala, am îndouă,
830 S e-afl-am estecate-n gustul m ierii:
M ai sus ades ţi-am a r ă ta t aceasta*.
S ă-ţi spun acu m a în ce fel m irosul M iro s u l
Ne in tră -n nări. în tîi şi-ntîi, noi treb u ie
S ă credem că din fo arte m ulte corpuri
675
Curg valuri, v a lu ri felu ri de m iroase,
T ot curg şi se îm p răştie tutindeni.
F iindcă în să form ele atom ice

ÎS — Poemul naturii 225

 POEMUL NATURII

D eosebite sînt, nu orice miros*

Se potriveşte cu orice fiinţă:
A lbinele de cine ştie un d e 940
A dulm ecă m ireasm a cea de m iere,
Ia r v ulturii, m ir 6 sul de cadavre. 680
O riunde-şi pu n e fia ra de p ăd u re
Copita ei îngem ănată, -acolo
Te dua copoii sloboziţi din lan ţu ri, 945
Şi m irosul de om din depărtare*
îl sim te gîsca albă, salv ato area
Rom anei cetăţui. M ir 6 sul duce
P e fia ră la păşunea ei, m irosul
Pe fiecare-o-ndeam nă să s-ab a tă css
De la o trav a neagră: num ai astfel 950
P ot fiarele să-şi veşnicească neam ul.
M iroasele-aşadar (acele care
îţi vin pînă la nări) s tră b a t o cale
M ai lungă sau m ai scurtă, d a r nici un u l 955
Din ele n u ajunge-aşa d ep a rte
Ca su netul sau vocea şi — nici vorbă! — 690
Ca sim ulacrele acele care
Izbesc ai noştri ochi, trezind vederea.
R ătăcitor, tîrzlu, m ir 6 sul vine! 960
El piere-n drum , se-m prăştie în aer
încet, încet, fiindcă se desprinde
Cu greu de la-nceput, din m iezul însuşi
Al lucrului (căci din adînc m iroasele
695
P ornesc şi curg din lu c ru ri; tu aceasta 005
O vezi de-aici: un corp dacă se sparge,
Se fa ră m ă sau se topeşte-n flăcări,
M iroase-atunce p arcă şi m ai tare).
Nu vezi apoi că sîn t m ai m ari atom ii
M irosului decît atom ii vocii?

226
 "CÂRTfiA A " tV-'A

M irdsul p rin p ereţi de zid n u trece,

700 Aşa cum trece su netul şi vocea.
L)e-aceea vei vedea că n u e lesne
Să afli unde-i lu c ru l ce m iroase:
975 M irosul doar, întârziind p rin aer,
Slăbeşte, el n -aju n g e cald la tine,
Ca să vestească sim ţu lu i ce lu cru
M iroase undeva: de-aceea cîinii
705 P ierd u rm ă deseori ş i 1 ia r o caută.
980 A ceasta în să n u se-n tîm p lă numai* Incompati­
bilitate
Cu m irosul şi gustul; nici culorile, atom ică:
Leul şi
Nici chipurile lu c ru rilo r, toate cocoşul
N u se lovesc cu sim ţu l tu tu ro ra,
Şi u n o ra le v atăm ă vederea.
985 Ba leii cei tu rb a ţi n u sîn t în stare*
N ici să privească-n fa ţă şi să -n fru n te
710 Cocoşul, care, sc u tu rîn d -din âripi, .
A lungă în tu n e ricu l şi cheam ă
Cu glas d e-aram ă re v ă rsa tu l zilei:
 POEMUL N A TU R «

A şa de iu te se gindesc să fugăl 990

N u te m ira : cocoşul a re -n tr-în su l
A tom i care, in trîn d în ochii leului, 715
Ii sfredelesc pupilele ş-a tîta
D urere-i fac, în cît n u poate leul
Să stea-m potrivă, cît e el de fiară! 995
D ar to t acei atom i n u pot să v atăm e
Ai n o ştri ochi: ori n u p ă tru n d într-înşii,
Ori, ch iar dacă p ătru n d , ei au pe unde
Să ia s-a fară şi, cît sta u acolo 720
Nu pot să facă nici u n ră u vederii. 1000
Despre P e sc u rt acum să afli de la mine*
simula­
crele Ce pun e-al no stru cuget în m işcare,
care De un d e v ine to t ce-ţi v ine-n m inte.
provoacă
activitatea Eu spu n -în tîi că m ii de sim ulacre,
spiritului
S u b ţiri de tot, plutesc în to a te p ărţile 725
De peste tot, în fel de fel de chipuri. 1005
Cînd ele se-ntîlnesc pe sus, p rin aer,
U şor se îm p reu n ă în tre ele
Ca pînzele paingului, ca foile
De au r: ele sîn t cu m u lt m ai fine*, 1010
Decît acele ce se fac stăpîne
P e ochi, trezin d vederea,, căci se v îră 730
P rin pori şl îm boldesc al nostru cuget
P în ă-n adînc, şi îi stîrnesc sim ţirea.
A şa vedem noi Sclle şl Centauri* 1015
Şi capete de C erberi şi fantom e
De oam eni m orţi şi ale căro r oase
De m u lt acum le-acoperă păm întul.
Deci p retu tin d en i rătăcesc to t felul 735
De sim ulacre: -o p a rte se-n firlp ă 1020
In a e r de la sine, a ltă p a rte
Se dezlipesc din fe lu rite corpuri,

228
 CARTEA A HZ-A

Ia r altele se întocm esc din form ele

Celor din urm ă. F ă ră în doială
1025 Că nu d in tr-u n C en tau r viu se face
Un sim ulacru de C en tau r: astfel
740 De v ie tate n -a av u t fiinţă!
D ar cînd se-ntîm plă ca u n sim ulacru
De om să deie p este-un sim ulacru
1030 De cal, în d a tă ele se-m preiină,
P recum am spus m a i sus: aşa-i de fină
U rzeala lor, aşa-i de străveziei
La fel se fac şi altele asem eni.
745 M işcîndu-se cu m a re uşu rin ţă,
1035 Aşa cum a ră ta i m ai înainte,
O ricare din plăp în d ele im agini
Ne pune-n d a tă cugetu-n m işcare:
El însuşi e aşa de fin, el însuşi
E m in u n a t de iute! Cum că lucrul
1040 E-aşa cum eu ţi-1 sp u n acum , aceasta
O poţi vedea uşor de-aici: fiindcă
750 Ce vezi cu m in tea e la fel cu ceea
Ce vezi cu ochii, vei vedea cu m intea
Aşa cum vezi cu ochii; şi fiindcă
1045 Ţ i-am a r ă ta t m ai sus că eu v ăd leul
P rin sim ulacre c a re-aţîţă ochii,
Şl m intea-i p usă tô t aşa-n m işcare,
Î55 ş i ea p rin sim ulâcre vede leul
Şi to t ce vede, -ntocm al ca şi ochii;
1050 Ea vede însă nişte sim ulacre
Şl m ai subţiri. Şi nu din a lte pricini
Al no stru cuget stă deştep t cînd tru p u l
E cu fu n d at în som n, decît fiindcă
Aceleaşi sim u lacre-aţîţă cugetul
1055 Şi-n som n şl cînd sîntem deştepţi cu totul,

229
 PQEMUL. NATURII

în c ît noi parcă-1 şi vedem pe omul 160

Cel p ă ră sit de v ia tă şi pe care
L -a în g h iţit şi m o artea şi păm întul!
N atu ra însăşi v rea aşa să fie,
F iindcă toate sim ţu rile n o astre 1060
In som n se odihnesc încătu şate
Şi nu m ai pot să dea de gol m inciuna.
M em oria, de-asem eni, e-a m o rţită 765
Şi lîncedă de som n; nici ea n u poate
Să steie îm potrivă şi să spună 1065

Că e de m u lt în g h ea ra m orţii om ul
P e ca re m intea n o astră îşi închipuie
Că-1 vede viu. Să n u te m iri, de-asem eni,
Că ele, sim ulacrele, se m işcă
Şi dau în ta c t din m îini şi din picioare; 1070

Im aginile-n vis o fac aceasta. 770

In adevăr, cînd cea dintîi dispare
Se naşte a lta -n locul ei, schim bată,
D ar nouă ni se p are-n clipa ceea
Că şi-a schim bat td t ce-a d in tîi m işcarea. 1075

F ără-n d o ială treb u ie să credem

Că lu cru l se petrece fo arte iute:
A şa de m a re e repeziciunea
Im aginilor, şi aşa de m are
M ulţim ea lo r; aşa de m ulţi atom ii 1080
Ce curg n u m a -n tr-o sin g u ră clipită, 775
In c ît ei sîn t destui sp re orice lip să 1
Aici sîn t m u lte d e -n tre b a t şi m ulte
De lăm u rit, dacă dorim ca toate
S ă fie pe d e-a-n treg u l lăm urite. 1085
In tîi şl-ntîi, de ce se poate m intea*
G îndi num aidecît la orice-ţi place? 780
Păzesc voinţa n o astră sim ulacrele?

230
 CARTEA A IV-A

Voim ceva şi-n d ată ne şl vine

1090 im aginea? De v rei să vezi tu m area
Sau cerul sau p ăm în tu l sau ospeţe,
A laiuri, lupte, ad u n ă ri de oam eni,
A junge-o vorbă, p en tru ca n a tu ra
785 Ca din păm în t pe to ate să le scoată?
1085 Şi m ai ales că fiecare cugetă
In to t acelaşi loc la a lte lucru ri!
D ar cînd în vis vedem că sim ulacrele
Păşesc în ta c t şi m em brele-ndoioase
79° Le m işcă ele şi rid ică b raţele
noo Cînd unul, cînd cellàlt, cu-a lo r m işcare
Sub ochii noştri îm binîndu-şi paşii!
O r fi, se vede, nişte m in u n ate
D ănţuitoare-acesta sim ulacre,
Ce rătăcesc pe sus; o r fi-n v ăţate,
nos De pot să joace ele-n tim pul nopţii!
S au ad ev ăru -i m ai cu rîn d acesta:
In clipa, sc u rtă cît ai scoate-o vorbă
795 Şi care socotim că-i num ai una,
N enum ărate clipe stau ascunse,
m o p e care num ai m in tea le descoperă:
D e-aceea-n orice loc şi-n orice clipă
Ne sta u im aginile la-ndem înă.
Aşa de m a re e repeziciunea
A cestora, aşa de m a re este
1115 M ulţim ea lor! Cînd cea dintîi dispare,
800 Se n aşte alta-n locul ei, schim bată,
D ar nouă n t se p are-n clipa ceea
Că şi-a schim bat tô t cea dintîi m işcarea!
F iind su b ţiri im aginile, cugetul
1120 Nu poate-a le vedea decît pe-acele
P e care-şi dă silin ţa să le vadă.

231
 POEMUL NATURII

D e-aceea to a te trec şi pier, a fa ră

D e-acele num ai p e n tru care cugetul
S -a p reg ă tit: el, dar, a ştea p tă g ata
Să v ad ă ce urm ează, şi ch iar vede!
L a fel, cînd ochii v o r să lăm urească
De to t m ă ru n te lu c ru ri, n u vezi oare
Cum ei se pregătesc şi se încoardă?
A ltm in teri n u p u te m vedea noi bine.
Ba, dacă n u te u iţi cu dinadinsul,
C hiar lu c ru rile cele-nvederate
S în t ca şi cum au fost în to td eau n a
D eparte, m u lt dep arte! D rep t aceea,
De ce te m iri că sp iritu l le p ierde
P e to ate celelalte, fă r ă nu m ai
P e cele către care-şi pironeşte
P riv irile el însuşi? C îteodată
D in lu c ru ri m ici noi plăsm uim cu m intea*
în c h ip u iri n ebune şi noi singuri
N e-nfăşurăm în m rejele-am ăgirii!
Se m ai în tîm p lă cîteodată, încă,
Să nu urm eze-n vis u n sim ulacru
D e-acelaşi fel: aşa, m a i adin eau ri
Visai că ţii în b ra ţe o femeie,
Ş-acum a vezi că e-un b ărb a t! Sau iată
Că vine a ltă fată, a ltă vîrstă!
Să nu te m iri de-un lu c ru ca acesta:
In som n se şterge-aducerea-am inte!
îm p o triv a Aice cred că e-o greşeală m are
flu a lls m u lu l
Şl eu doresc ca tu să fugi de dînsa,
S ă te fereşti de-o ră tă c ire -a m inţii:
S ă n u crezi tu cum va că ochii noştri
Cei lum inoşi au fost creaţi de-aceea,
Ca să putem ved ea-n ain tea noastră,

232
 CARTEA A IV -A

1159 Şi nici că, bine sprijin ite, pulpele

Şi coapsele de-aceea se m lădie,
805 Ca să putem în tin d e pasul m are,
1125 O ri că-n sfîrşit avem vînjoase b ra ţe
830 Şi m îini, pe două la tu ri slujitoare,
H 60 S p re-a ne-m plini nevoile vieţii.
De judeci to t aşa şi celelalte
810 L a fel cu-aceste, tu pe dos le judeci,
1130 F iindcă pui ce vin e-n tîi pe urm ă.
N im ic n-a fost c re a t în corpul nostru
nas S p re-a n o astră folosinţă; dim potrivă*:
835 Ce-a fost c re a t creă apoi folosul.
A’ ochilor lum ini n -au fost urzite
1135 M ai în a in te a văzului, nici vorba
813 M al în a in te de u rz ire a lim bii:
H 7 0 In tîi fu lim ba, m u lt m ai în ain te
D ecît vorb irea; to t aşa, urechile
Au fost create m u lt m ai în a in te
1140 840 De-a s-auzl u n sunet, ia ră m em brele
Şi ele, toate, -au fost m ai în ain te
1175 De a se şti folosul lor: aşa cred!
Deci n -au p u tu t fi ele zăm islite,
P en tru ca noi să ne slu jim de ele.
820
In schim b au fost în c ăie ră ri şi lupte
1145
Şi sfîşieri şi m em bre sîngerate
M ai în a in te de-a zb u ra p rin ae r
S ăgeata sclipitoare, şi n a tu ra
Sili pe om a se feri de ran e
1150 Cînd m eşteşugul încă nu -i pusese
Un scut în m în a lui cea stîn g ă; omul
H 8 5 î ş i dete corpul ostenit odihnei
825 Cînd n-avea încă p a tu ri m oi să doarm ă,
Ia r setea el şl-o p o toli-nainte

233
 POEMUL NATURII

De-a fi ieşit în tîi pe lum e cupa. 850

Se poate crede d a r că toate-aceste,
Ieşite din nevoile vieţii, 1190
S-au născocit spre folosinţa noastră.
D ar n u e to t aşa cu-acele lucru ri
C e-au fost în tîi u rzite şi pe urm ă
N e-au a ră ta t la ce sîn t ele bune.
Aşa vedem că-s m ai cu seam ă m em brele 855
1195
Şi sim ţurile. Inc-o d a tă d ară:
D eparte fii de-a crede despre-aceste
Că s-au p u tu t crea-n folosul nostru!
Foamea şi A ceasta încă n u e de m irare*,
setea
Că este-n fire a oricărei fiin ţe 1200
Să-şi câute m încarea p en tru sine.
Ţ i-am a r ă ta t că, fel şi chip, atom ii
tn tr-u n a curg şi se d esp rin d din corpuri. 860
Puzderii însă treb u ie să curgă
Din anim ale: fiindcă aceste 1205

S înt p u ru ri în m işcare, m u lţi dintr-înşii,

V enind din ale tru p u lu i adîncuri,
Ies cu sudoarea; o m ulţim e alţii
D intre atom i sîn t alungaţi pe gură
Cînd gîfîie-anim alele tru d ite . 1210

A tunce însă tru p u l se răreşte, 865

F iinţa lui se m acină cu totul,
Ş i-n d ată vine su fe rin ţa foam ei:
T u p e n tru ăsta pui m în care-n gură,
Să sp rijin i tru p u l, să-i ad u n i puterile, 1219
Să u m pli golu-n m ă d u lări şi-n vine
Şi foam ea S-o astîm p eri cu m încarea.
D e-asem enea p ătru n d e -n corp şi apa, 870
’T utindeni unde corpul cere apă.
E a-m prăştie corpusculii căldurii, 1220

234
 CARTEA A IV -A

C are-n stom ac, în g răm ăd iţi cu miile,

Ii fac stom acului arsu ri, şi-i stinge
Cînd vine ea, precum ai stinge focul,
Aşa încît căld u ra cea uscată
1225 N u te m ai arde: -aşa s-alin ă
875 Iri corpul nostru setea arzătoare,
Stom acul gol aşâ se potoleşte!
A cum a îţi voi spune cum se face C u m se
e x p lic ă
Că noi putem u m b la ş-a ’ noastre m em bre m e rsu l
1230 P utem să le m işcăm oricînd ni-i voia,
Şi ce anum e-m pinge înainte
Al nostru corp, această grea povară.
880 L a ce spun eu acum , tu ia am inte!
Eu spun că sim ulacrele m işcării*
1235 Vin şi lovesc întîi al no stru cuget,
Cum ţi-am m ai spus-o eu: atu n ci se naşte
V oinţa ta de-a m erge: nim eni doară
N u-ncepe-a face-un lu c ru dacă m intea
Nu vede m ai în tîi ce v rea ; şi vâde
885 F iindcă are -n fa ţa ei im aginea
1240
A celui lucru. A şadar, cînd m intea
Ea singură îşi ia îndem n să m eargă,
P e loc dă p in ten i sufletului, care
E -m p răştiat p rin to ate m ădularele
1245 In corpu-ntreg (şi lu c ru l este lesne,
Căci sufletul şi cugetu-s unite),
800 Ia r sufletul atu n ci zoreşte corpul
Şi-ncet, încet to t corpul, toată nam ila
E -m pinsă în a in te şi se mişcă.
1250 In vrem ea asta corpul se răreşte,
Şi a e ru l (cum e firesc să fie,
Căci el e p u ru ri în m işcare) in tră
P e unde-i loc deschis, şi valuri, valuri,

235
 POEMUL NATURII

P ă tru n d e p rin to ţi porii şi se-m prăştie

895
P înă la u ltim ele p ărticele 1255
Din corp. Deci două lu c ru ri m înă corpul
Cum pînzele şi v întu-m pinge nava.
Să nu te m iri că n işte m ici corpusculi*
P ot cîrm ui şi-ntoarce d u p ă voie
U n corp aşa de greu, aşa de m arel 900
1260
Şi v întu-m pinge u ria şa navă,
Deşi u rzeala lu i e-aşa de fină;
Şi cît de iu te -a r fi să m earg ă nava,
A junge-o m înă ca s-o cîrm uiască
Ş-o cîrm ă s-o în to a rcă u nde-i place. 1265
Şi, în sfîrşit, cu scrip ete şi roate, 905
M aşinile u rnesc şi-n sus ridică
A şa de lesne m ulte lu c ru ri grele.
Som nul In ce fel som nul v arsă -n noi odihna
Şl g rijile din inim ă le-alungă, 1270
A ceasta îţi voi spune-o eu acum a
In versu ri dulci m ai m u lt decît p rea m ulte:
L a fel, cîn tarea lebedei e scurtă, 910
D ar m ai frum oasă decît sus, p rin norii
Aduşi de vînt, un ţip e t de cocoare. 1275
L a ce-ţi voi spune pleacă d a r acum a
U rechea ta şi agera ta m inte,
P e n tru ca tu să n u to t zici în tr-u n a
Că ceea ce spun eu n u -i cu p u tin ţă,
N ici să te tra g i c u m v a-n d ărăt şi vorba 1280
Să m i-o respingi cu în căp ăţîn are:
Al fl tu sin g u r v inovat de asta,
N eputincios a cerne ad e v ăru l I 915
In tîi şi-ntîi, atu n ci se naşte somnul*
Cînd sufletul, îm p ră ştia t în m em bre, 1285
O p a rte -i alungat, ieşit afară,

236
 CARTEA A ÎV-A

I a r a lta m âi adînc s-a tra s înuntru*.

A tunce tru p u l cade-n aro m ire
920 Şi se destinde. Căci sim ţirea noastră*
1280 P u rcede de la suflet, şi cînd som nul
O -m piedică, noi treb u ie să credem
Că su fletu l s-a tu lb u ra t şi este
G onit din tru p a fa ră : n u cu totul,
F iindcă tru p u l a r zăcea atunce
1295 C uprins de-ngheţul m orţii pe de-a p u ru ri.
925 De n -a r m ai răm în ea nim ic din su fleţ
A scuns în corp, ca focul sub cenuşă,
Cum s-a r p u te a ap rin d e ia r sim ţirea,
Ca flac ăra cet iese de sub spuză?
1300 D ar cum se-ntîm pl-această nouă stare?
Cum poate-al nostru su flet să se tu lb u re
930 Ş-al n o stru corp să cadă-n lîncezlre?
Eu îţi voi spune, în să n u m ă face
S ă risipesc în v în t a ’ m ele vorbei
1305 Fiindcă, -ntîi, pe d in a fa ră corpul

337
 Po e m Ul N a t Ur ii

E -atins de a e r — nu -i vecin cu dînsul?

N eîndoios că aeru l to t b ate
Şi to t loveşte-n el fără-n cetare.
D e-aceea to ate co rpurile-aproape 935
Au piele pe d e-asu p ra lor sau ţesturi, 1310
U n înveliş m ai ta re sau o scoarţă.
D ar aeru l loveşte corpul no stru
Şl pe d in u n tru : cînd ră su flă omul,
Nu in tră el în piept? n u ies-afară?
910
Şi deci, lovit din am îndouă p ă rţile 1315
De ciocnetele aerului, care
P rin pori aju n g p în ’ la atom ii corpului,
La elem entele lu i prim e, corpul
încet, încet m ăi m âi se risipeşte,
Căci to ate aşezările atom ilor 1320
Ş-ai corpului, ş-ai sufletului, toate
Se tu lb u ră. O p a rte -a tu n c i din suflet
E alu n g at-afară, a ltă p arte
Se duce de s-ascunde în ă u n tru , 945
Ia r a ltă parte, -n corp îm prăştiată*, 1325
N u poate fi u n ită în tru sine,
Schim b de m işcări ea n u m ai poate face:
N atu ra taie orice leg ătu ră
Şi orice calei Deci, fiin d schim bate
M işcările atom ilor, sim ţirea 1330
Şl ea se dă afund, ş-atunci, fiindcă
Nim ic nu e ca să-i m ai fie reazem , 950
S lăbeşte corpul, m em brele-i sîn t lîncede,
îţi cad în jos pleoapele şi braţele,
Şi ch iar culcat, “genunchii ţi se moaie, 1335
Secaţi de vlagă. S om nul te cuprinde
Şi du p ă m asă, căci acelaşi lucru
Pe care-1 face aerul, îl face

" 2â8
 CARTfiA A 1V-A

955 M încarea cînd p rin vine se răsfiră.

1340 Şi som nul cel m ai greu atu n ci te p rinde
Cînd eşti sătu l sau obosit, fiindcă
A tom ii cei m ai m ulţi atu n ci se tulb u ră,
S ecătuiţi fiind de m u ltă m uncă.
A tunci şi m ai afu n d se trage-o p a rte
960
1345
D in suflet, şl m ai m are încă-i p arte a
Ce ies-afară, ia r acea d in u n tru
S e-m prăştie m âi m u lt şi se răsfiră.

Ce-1 leagă m ai cu drag pe fiecare*, V is e le

Cu ce-a în tîrz ia t m ai m u lt în viaţă,
1350 La ce i-a sta t m ai înco rd ată m intea,
965 Cam to t aceste lu c ru ri ni s-arată
Şi-n v isurile noastre: advocaţii
îşi a p ă ră clienţii, cearcă legile;
Un căpitan de oşti se războieşte
1355 Ş i-n fru n tă pe duşm ani; corăbierii
Se luptă-n vis cu v în tu rile m ării,

239
 POEMUL NATURII

Ia r eu visez că scriu această carte,

Că ispitesc n a tu ra şi ce aflu
A ştern în lim ba n o astră părintească. 970
Şi âlte m ăiestrii, şi âlte gusturi 1360
A deseori ţin cugetele n oastre
In am ăgirea visului: adesea
Vedem că-n m in tea oam enilor care
A u to t p riv it la te a tru m u ltă vrem e,
975
C înd nu-1 m ai au sub ochi, sîn t căi deschise 1365
Pe unde, totuşi, p o t p ă tru n d e încă
Im aginile lu i şi m u lte zile
M ai joacă ele în a in te a ochilor,
încît, şi tre ji fiind, lo r li se p are
Că to t m ai v ăd cum dănţuiesc actorii, 1370
M işcîndu-şi m lădioasele lo r m em bre; 980
U rechea lo r to t m ai aude încă
R ăsunătorul cîntec de ch itară
Şi zingănul de coarde, ia ră ochii
V ăd băncile cu to t aceiaşi oam eni 1375
Şi scena cu podoabe sclipitoare.
A şa de greu atîrn -a icl în cum pănă
P lăcerile şi gusturile, m unca
Pe care s-a o bişnuit s-o facă 985
N u num ai om ul: to a te anim âlele! 1380
T e u ită la fug arii cei p u tern ici
Cînd dorm culcaţi cum u neori asudă
Şi sforăie p rin som n şi cum se-ncoardă,
P a rc -a r zb u ra spre palm ele victoriei*,
P a rc -a r voi din carceri să s-arunce. 990
1305
I a r cîlnii cei de v înătoare-adesea
In dulcea lo r odlhnă-ncep deodată
Să deie din picioare şl să la tre ;
In tr-u n a ei cu n ările adulm ecă,

240
 CARTEA A IV -A

1390 P a rc -a r fi d a t de u rm a unei fiare,

995 Şi, ch iar cînd s-au tre z it din som n, adesea
Se iau după im aginea d eşartă
A u n u i cerb: ei parcă-1 văd aieve
R upind-o în a in te a lo r de fugă,
i 3g5 P in ă ce ia r din nou îşi vin in fire,
Cînd li s-a risip it înşelăciunea.
Căţeii blînzi ce stau pe lingă casă
999 D in visul lor se sc u tu ră deodată
Şi sa r de jos: p a rc -a r vedea în fa ţă
1400 F iguri necunoscute (şi prăsila
1005 Cu cît e m ai sălbatică, cu -a tîta
Şi an im alu -n vis m âi m u lt se zbate).
Ia r p ăsările cele felu rite
în d a tă fug, în fio rin d p rin noapte
H 05 T ăcerea sfintelor dum brăvi, atunce
Cind li se p are -n som nul lor cel dulce
Că u lii d au asu p ra lor n ăv ală
i o io Şi le gonesc din urm ă. T ot asem eni,
Şi oam enii ce sîn t m ereu cu m intea
i 4 i 0 L a fap tele lor m a ri şi îndrăzn eţe
F ac astfel de isprăvi şi cînd visează:
P rin d regi sau cad ei înşişi în prinsoare,
S e-ncaieră la lu p tă cu duşm anii,
O ri d au un ţipăt, ca şi cum atu n ci ch iar
1415 Ii şl sugrum ă cineva I M ulţi încă
1015 Se lu p tă-n v erşu n at, gem de durere,
Şi, ca şi cum a r fi în gu ra unei
P an te re sau a un u i leu sălbatic,
Cu ţip etele lor ei u m plu locul.
1420 Ia r m ulţi vorbesc p rin som n de p ricin i grele:
M ulţi îşi d ăd u ră fap ta lo r pe faţă.
lo2 o M ulţi îşi în fru n tă m oartea, m u lţi visează

16 — Poemul naturii 241

 POEMUL NATURII

Că se aru n c ă de p e-un v îrf de m u n te

Cu capu-n jos şi cu to t greul corpului:
T reziţi din somn, încrem en iţi de spaim ă, 1425
Cu m inţile pierdute, -ap rin şi de friguri,
A bia dacă-şi m ai p o t veni în firel
Cel însetat, de-asem enea, se vede
în visul lu i la o fîn tîn ă lin ă 1025
S au la u n rîu, sorb in d u -i to a tă apa. 1430
A des în lă n ţu iţi de som n copiii,
V isîndu-se că îşi su m et veşm întul
L îng-un bazin ori lîng-un vas de noapte,
D au d ru m u l u dului p rin som n şi udă
S p len d id ele-aştern u tu ri babilonice. 1435
Ia r cînd, apoi, în clocotul juniei, 1030
S ăm în ţa-n corp, la tim p u l ei urzită,
Se răsp în d eşte-n tîi şi-ntîi, atunce
îţi vin d e-a fa ră m u lte sim ulacre,
Icoane drăgălaşe, ch ip u ri dalbe, 1440
Ce înteţesc acele p ă rţi a ’ corpului
U m flate de săm înţă-m belşugată,
Ia r tu, ca-ntr-o aieve-m preunare, 1035
îţi verşi săm înţa, îţi în tin i veşm întul.
Fiziologia în d a tă ce ju n ia -n tra m ă corpul, 1445
a m o r u lu i S ăm înţa-n noi, precum am spus, e-n clocot.

N u orice lu c ru poate să a ţîţe

Şi să deştepte orice sim ţ al nostru:
N u răscoleşte-n om să m în ţa omului*
D ecît to t o fă p tu ră om enească. 1010
1450
D in locul ei cînd ea e alungată,
P rin to ate m ăd u larele se trag e
D in corpu-ntreg, şi-n locuri anum ite
S -ad u n ă to a tă şi pe loc încinge
Şi p ă rţile fireşti: în tă rîta te , 1465

242
 CARTEA A IV -A

1045 Aceste, dar, se u m flă de săm în ţă

Ş -atunci d o rin ţa-i g ata s-o îm p răştii
Acolo un d e p a tim a sălb atică
îşi ta ie drum şi cere tru p u l care
1460 M i te -a ră n it la in im ă cu-am orul.
Căci to ti pe ra n ă cad! Şi într-acolo
1050 Ţ îşneşte sîngele, de un d e vine
Şl lo v itu ra; dacă e duşm ânul
A proape, şl pe dînsul îl stropeşte
1465 S îngele roşu! A şadar, b ă rb a tu l
C are-i lovit de-a’ V enerei săgete
(Ori că-i b ă ia t cu farm ec de fem eie
Cel care-1 săgetează, ori fem eie
Ce răspîn d eşte-n ju ru l ei am orul
1470 Din to a t-a ei făp tu ră) se aru n c ă
1055 Şi ard e cu-nfocare să se-m prăune
Cu cine l-a r ă n it pe el şi-n corpu-i
Din corpul său să m în ţa s-o arunce:
D orinţa lu i cea ta in ic ă şi m u tă
1476 îi prevesteşte dulcea voluptate.
A cestei v oluptăţi îi zicem Venus! „Ce e amorul?
E un lung
De-aici îşi trag e num ele şi Amor*, prilej pentru
durere"
De-aici în tîi ţi-a p ic u ra t în inimă*
A dragostei dulceaţă, după care
T e-a şi cuprins îngh eţu l suferinţei:
Căci dacă n-ai iu b ita lîngă tine,
Icoana ei o vezi m ereu, şi-n tr-u n a
Ai în ureche dulcele ei nume.
D ar tu să fugi de-asem enea icoane!
1485 Să n u -ţi h răn e şti am orul! T u aiu rea
în to a rce-ţi m intea! V arsă-ţi focul tainic
1065 Cu orişice fem eie-ţi iese-n cale!
Nu te lăsa ro b it de u n a singură!

243 7
 POEMUL NATURII

N u-ţi p reg ăti d u reri şi ch in u ri sigure!

Căci ulceru l h ră n it m âi ră u se-ncinge 1490
Şi p rin d e rădăcini, şi n ebunia
A m orului din zi în zi sporeşte,
Şi chinul tă u te -a p asă to t m ai tare,
V ăpaia de n-o stingi cu a lta nouă 1010
Şi, flu tu ratic, ra n a n u ţi-o vindeci 1495
Cu V enera ce stă pe la răspîntii,
S au n u -ţi în d rep ţi a iu re a dorul inim ii.
Acel ce se fereşte de iu b ire
N u e lip sit de d esfă tarea Venerei,
Ba m ai curînd s-alege cu folosul, 1500
F iind scu tit de orice suferinţă.
Căci m ai c u ra tă este volu p tatea 1075
Celor cum inţi decît a-ndrăgostiţilor!
N efericiţii! Cu iu b ita -n braţe,
A rdoarea lo r se clatină! Ei n u ştiu: 1505
Cu m îinile, cu ochii să se bucure?
O strîn g în b ra ţe cu p utere, -o chinuie,
A des îi m uşcă buzele cu dinţii, 1080
A des i le strivesc cu să ru tă rile I
N u asta-i v o lu p ta te a cea cu rată: 1510
P e dînşii n işte ta in ic e înd em n u ri
Ii îm boldesc să v atăm e fiin ţa
Ce-a înco lţit în ei aşa tu rb are.
D ar V enus frînge lesne-a’ ta le chinuri;
Cu dezm ierdări, cu dulcea-i voluptate, 1515
Ea pune frîu şl gurii pătim aşe. 1085
Căci tu aşa te legeni cu sp e ra n ţa
Că tru p u l care ţi-a ap rin s v ăp aia
Tot el ţi-o poate stinge. L a aceasta
N atu ra stă cu to tu l îm p o triv ă: 1520
Căci d in tr-u n sin g u r lucru, din iubire,

244
 CARTEA A IV -A

Cu cît avem mai mult, cu-atîta inima

1090 De-un dor cumplit ne arde şl mai tare.
Mîncarea, băutura intră-nuntru,
1525 In corp, şi ele pot avea aice
Anume locuri; şi de-aceea, lesne
Şi foamea se astîmpără şi setea.
Din chipul, însă, din obrazul rumen
Al unui om nu intră-n corpul nostru
1530 Nimic de care corpul să se bucure,
1095 Decît doar nişte palide icoane:
Speranţă vană ce se risipeşte
Pe-aripi de vînt! Aşa cum însetatul
In visul lui tot căută să beie,
1535 Dar apă n-are, ca să-şi stingă setea,
Căci numai spre imâginile apei
Aleargă el şi în zadar se chinuie
Crezînd că poate bea, şi setea-1 arde
1100 In mijlocul şuvoiului de apă,
1540 Aşa-n iubire Venus îi îngînă
Pe-ndrăgostiţi cu năluciri deşarte:
Sorbind din ochi un trup iubit, ci nu pof
Nici trupul să şi-l sature cu trupul
Iubitei lor, şl nici în mîlni să prindă
1545 Ceva din chipul ei gingăş, pe care
îl mîngîie cu mîini înfiorate,
îios Cînd el, apoi, îmbrăţişaţi, se bucură
De floarea tinereţe! lor; cînd trupul
Presimte-acum fiorii voluptăţii
1050 Şi Venera stă gata, chiar atunce,
Să semene în ţarina femeii,
Ei cu nesaţ o strîng la piept, iar gurile
Se-mprfeună, răsuflu’ 11 se curmă
Şi cu-nfocare dinţii muşcă buzele.

245
 POEMUL NATURII

D ar în deşerţi căci ei n u p o t s-apuce

N im ic din tru p u l cel iu b it; ei n u pot
Cu tru p cu to t p ătru n d e -n tru p u l eâllalt,

Cum p a r că se trudesc şi vor a face:

A şa se ţin de strîns, cu -a tîta patim ă,
în la n ţu rile V enerei! D ar iată-i:
Cu tru p u -n fio ra t de voluptate,
Cad b iru iţi de-o dulce m oleşealăl
Deci d a r cînd focul a d u n a t în tr-în şli
S -a slobozit din nervii lor, ardo area
Se m ai alin-o clipă, d a r pe u rm ă
T u rb a rea vine iar, şi nebunia
D in nou i-apucă, şl din nou atunce
Ei cău tă a-şi îm plini dorinţa.
Şi ei nu pot nim ica să găsească,
Nici u n m ijldc, ca să-şi învingă rău l:
P în ă -n tr-a tîta -i m istuie pe dînşii
în şovăirea lor ascunsa rană!
Mai pune că le seacă şi puterea,

246
 CARTEA A IV-A

Că-s frîn ţi de oboseală şi v ia ţa

1575 Ei şi-o petrec la b u n u l plac al altu ia.
A verea lor se duce p e-a ştern u tu ri
P ersieneşti; ei nu-şi m ai văd de treb u ri,
Şi vaza lor se clatin ă şi suferă.
1125 Şi ce parfum uri! C e-ncălţări din Slclon*
1580 A u în picioare! Cum sclipesc! In degete
El au sm aragde m ari, legate-n aur,
Cu ape verzi! I a r straiu l lor de p u rp u r
E ros d e-a tîta lu n g d esfrîu şi-n tr-u n a
S e-m bibă de sud o area-m b răţişării.
1585 Ce-au a d u n a t p ărin ţii lo r cu cinste
S e-ntoarce-n panglici, în bonete, -n rochii,
1130 In stofe din A linda şi din Ceos*.
Şi la ospeţe ce de-a m ai covoare
Şi ce m încărl, ce jocuri la ospeţe,
1590 P a h a re pline un u l du p ă altul,
P arfu m u ri şi g h irlan d e şi cunune!
In van! căci din izvorul desfătării
R ăsare-am ărăciunea, care chinuie
P e-ndrăgostit ch iar în m ijlocul florilor:
1135
O ri poate că şl cugetul îl m u stră
1505
Că v ia ţa şl-o petrece-n lenevire
Ş i-n tin a desfrîn ăril se cufundă;
O ri că iu b ita lui, la d espărţire,
I-a a ru n c a t o vorbă îndoioasă,
1000 Ce s-a în fip t în inim a lu i dornică,
Ş-acolo a rd e vie ca o flacără;
O ri că-n sfîrşit el crede că iubitei
P re a m u lt îi um b lă ochii şi la altu l
P re a m u lt se uită, şl că el pe buze
uio
1605 îi vede încă u rm a u n u i zîm bet!
Şi tu găseşti aceste su ferin ţe

247
 POEMUL NATURII

In tr-o iu b ire ch iar îm p ă rtăşită

Ş i-n culm ea fericirii: ele însă
In u n a fă ră de noroc şi tristă
N enum ărate sînt, şi tu pe-aceste 1610
L e poţi vedea cu ochi închişi! D e-aceea,
V eghează-te m ai bine dinainte,
P recum ţi-a m spus, şi ia m ai bine seam a 1145
Să n u te p rinzi în laţ! M ai lesne este
Să te fereşti de m rejele iu b irii 1615
Decît, dacă te-ai prins, să scapi din ele,
Să ru p i cum plite n odurile V en e re i!
C hiar în c u rc at şi p rin s fiind în ele,
T ot ai p u te a scăpa de duşm an, dacă
N u te-ai m ai pu n e-n calea ta tu singur 1150
1620
Şi n -âi m ai trece cu v ederea toate
C usururile sufleteşti şi cele
T rupeşti ale aceleia pe care
O ceri ş-o vrei. Că do ar aşa fac oam enii
Adeseori, fiind o rb iţi de patim ă: 1625
îm podobesc fem eile cu d a ru ri
P e care ele nu le au. D e-aceea
Vezi nişte stîrp ltu ri şl nişte slute 1155
Că sîn t în fru n te a cinstei ş-a iubirii.
B a-ndrăgostiţii rîd u n ii de alţii 1630
Şi în de el se-ndeam nă s-o îm pace
P e V enera, ca ea să nu-i m ai certe
C-o dragoste aşa de-njositoare.
D ar ei ades nu văd, nenorociţii,
C ît este înjosirea lo r de m are. 1635
D e-i neagră „ea“, e-un „fagure de m iere“*;
De-i n elău tă şi-i m iroase urm a, 1160
E-o frum useţe nem eşteşugită;
De a re ochi verzui, e-o m ică Pallas*;

248
 CARTEA A IV -A

1640 U scată ca u n lem n, e o gazelă;

P itică,-i u n a d in tre G raţii: toată*
E num ai d uh; ia r u n a m are, m a re
E o m inune! Să te-n ch in i la dînsa!
O gîngavă n u poate să vorbească:
1645 Ea ciripeşte! M uta-i ruşinoasă!
Fem eia aprigă, n esuferită
nes Şi gureşă e-o fâchie ap rin să ;
De slab ă a lta ce-i, abia m ai suflă:
Ce drăgălaşă, gingaşă făp tu ră!
1650 T uşeşte a lta p în ă n u m ai poate:
C ît de p lăpîndă e şi cît de zveltă!
D ar u n a b u călată şi pieptoasă?
E C ererea cînd a n ăscut pe B acus;
O cîrnă e-o S ilenă sau o Sătiră*;
1C55 B uzata e o dulce săru tare!
P re a m u lt a r fi să-ncerc a spune încă
1170 Şi a lte lu c ru ri to t la fel cu-aceste.
D ar fie ea cît v rei tu de frum oasă,
R everse din to t tru p u l num ai farm ec:
1660 M ai sîn t şi altele pe lum ea asta!
D oar am tr ă it şi fă ră ea-nalnte!
Şl to t ce ştim că face u n a slută
Şl a sta face: n u s-afum ă singură,
1175 N efericita, cu odori greţoase,
1665 Că slujnicele fug de e a d ep a rte
Şl chicotesc de rîs pe în fu n d ate?
Iu b itu l însă-n lacrim i stă la uşă;
El cu g h irlănzi de flori i-aştern e pragul,
U şorii cei tru fa şi îi unge, bietul,
1670 Cu m ir de m ăgheran, să ru tă uşa.
1180 In tra t la ea, de l-a r izbi vreo boare,
A r cău ta u n chip onest să plece,

249
 POEMUL NATURII

Şi serenada lui, m u lt tim p gîndită

Şi sm ulsă din adîncurile inim ii,
I s-a r curm a pe buze, şi el sin g u r 1675
S -a r vinui d e-a tîta nebunie:
Să hărăzească el m ai m u lt iubitei,
D ecît se cade unei m uritoare!
Şl V ănerele noastre-o ştiu aceasta! 1185
D e-aceea ele-ascund cu m a re g rijă 1680
A celora pe care vo r să-i ţin ă
L egaţi de ele-n lan ţu rile-am o ru lu i,
C ulisele vieţii lor. D ar ele
O' fac în van, fiindcă tu cu m intea
L e poţi pe to ate scoate la lum ină, 1685
T ertip u rile lo r le poţi pe to ate
Descoperi, şi, dacă ea e b u n ă
Şi n u e uricioasă, le poţi trece 1190
Şl tu cu ochii: om şi ea-i ca ceilalţi!
Amorul D ar n u în to td eau n a se preface mo
împărtăşit
Fem eia cînd su spină şi cînd ţin e
L a piep tu -i pe b ă rb a t şi-l strîn g e-n b raţe
Şi g ură-n gură-i so arbe să ru ta re a :
O face şi de drag; voind cu dînsul 1195
P lăcerea s-o îm p a rtă,-1 în te ţe şte 1605
S -alerge la o laltă-n cîm pul dragostei.
Şi to t de-aceea păsări, vite, fiare
Şi oi şi iepe se su pun fireştii
îm p erech eri: n a tu ra lo r în clocot
L e-ncinge şi pe ele şi le-ap rin d e 1100
Cu p a rte a b ărb ă tea scă să se-mprfeune. 1200
Nu vezi ades cum cei pe care-i leagă
Aceeaşi volu p tate la o laltă
Se chinuiesc în to t aceleaşi la n ţu ri?
De cîte ori doi cîini pe la răsp în tii 1705

250
 CARTEA A IV -A

T rag, u nul în tr-o p arte, altu -n alta,

C ît pot m ai m ult, voind să se deznoade,
1205 D ar ei se tin legaţi u n u l de a ltu l
In la n ţu rile V enerei: aceasta
1710 N -ar face-o cîinii dacă n -a r cunoaşte,
Ei am îndoi, plăcerea-m p reu n ării,
Ce-i prin d e-n la ţu l ei, legîndu-i bine!
D e-aceea înc-o d a tă -ţi spun şi iarăşi
Că v o luptatea lo r aceeaşi este.
1715 F em eia cînd în focul ei năvalnic* Despre
ereditate
1210 îi b iruie b ă rb a tu lu i şi-i soarbe
P u terea, la am estecul sem inţei,
A tunci copiii, din să m în ţa mamei*,
Cu m am a sîn t asem eni; dacă b iru ie
1720 S ăm în ţa tatei, seam ăn ă cu tatăl.
Acei pe care-i vezi că au şl chipul
Şl tră să tu rile am în d u r6 ra
Se zăm islesc din osul şi din sîngele
Ş -al ta tei şl al m am ei, cînd ardoarea
1725 Amîndur&ra, cu m p ăn ită bine,
A m estecă săm înţa, răscolită
1215 în tru p u l lor de-a' V enerei im bolduri:
Nici un u l nu-i înv in g ăto r atunce,
D ar nici învins! Din cînd în cînd se-ntîm plă
1730 Să sem ene copiii cu bunicii,
Ba uneori aduc şi cu străbunii,
D eoarece adeseori p ărin ţii
A scund în corpul lor, am estecate,
1220 P u zderii de atom i, de m ulte feluri,
1733 P e care ei şi-i lasă m oştenire
Din ta tă -n fiu, de la-n cep u tu l stlrp el:
Din ei urzeşte V enera to t felul
D e chipuri şi tocm eşte tră să tu rile

251
 POEMUL NATURII

S tră b u n ilo r şi glasul lo r şi părul,

D eoarece n u m ai p u ţin ca faţa, 1740

Ca m em brele şi corpul, toate-aceste

Ies num ai din sem inţe anum ite. 1325

D e-altm interi rodul fem eiesc se naşte

Şi din săm în ţa ta tă lu i: de-asem eni,
Cel b ărb ătesc şl din să m în ţa m am ei. 1745

Căci num ai din să m în ţă îndoită

Se naşte cineva, şi to td e au n a
Copilul ia m a i m u lt de la acela 1230

Cu care seam ănă m a i m ult. A ceasta

U şor o poţi vedea, ori că odrasla 1750
E b ărbătească, ori că-i fem eiască.
F e c u n d ita te a N u zeii ia u să m în ţa creatoare*
şi s te r ilita te a
L a u n ii oam eni, p e n tru ca acestora
Copiii dulci să n u le spună „ ta tă “ 1235
Şi p e n tru ca iu b ire a lo r să fie 1755
De-a p u ru ri stearpă. Cei m ai m ulţi aşa cred
Şi, am ărîţi fiind, stropesc a ltarele
Cu sînge m u lt şi ard p e ele jertfe,
P e n tru ca, astfel, cu să m în ţă m u ltă
S ă-şi poată-n g reu n a şi ei fem eia. 17fi0
D ar ei în v an scot zeii din ră b d a re
Şi cearcă sorţii! S terp i sîn t ei fiindcă
S ăm înţa lor e ori din cale-afară 1240
De groasă, ori su b ţire peste seam ă:
De-i p rea subţire, nu se poate-nfige 1765
în locul ei: n u m aidecît ea curge
Şi rod n u lasă-n pîntecele m am ei;
P re a groasă, prea-n ch eg ată dacă iese,
O ri n u s-aru n că -n zbor destul de iute, 1245
O ri n u p ătru n d e -n locu-i deopotrivă, 1770

252
 CARTEA. A IV -A

Ori, ch iar dac-a p ătruns, cu greu tate

S -am estecă cu-aceea a fem eii.
M ult felu rită -i p o triv irea -n dragoste:
A cesta-ngreunează pe-o femeie,
1775 C ellâlt pe a lta ; u n a de la unul
1250 R ăm îne grea, şi a lta de la altul.
M ulte fem ei au fost m ai înainte,
C hiar în m ai m ulte m ăritişu ri, sterpe,
D ar au găsit apoi b ă rb a ţi cu care
1780 Să poat-avea copii şi de la care
S ă capete odrasle dulci. D e-asem eni,
B ă rb a ţi căr6 ra ch iar fem ei fecunde
1355 Nu le-au făc u t copii, găsiră una
Mai pe p o triv a lor, în c ît p u tu ră
!785 Şl ei să-şi îngrădească bătrîn eţea.
A şa de m are lucru -i să se poată
A m esteca să m în ţă cu săm înţă,
Ca să rodească, bine potrivite:
Cea groasă c-o să m în ţă m ai subţire,
1700 Şi cea su b ţire c-o să m în ţă groasă!
1260 M ai trage-apoi în cum pănă şi ce fel
De h ra n ă ai: de unele-alim ente

253
 POEMUL NATURII

S ăm în ţa ni se-ngroaşă-n corp, de altele

Se face, dim potrivă, m ai subţire.
F oarte de seam ă lu c ru este încă
Şi cum se face dulcea-m preunare*:
în felul p atru p e d elo r se crede
Că pot concepe m ai uşor fem eile,
F iindcă ele-atunci, plecîndu-şi p ieptul
Şi ridicîndu-şi şelele, săm în ţa
în locul ei m ai lesne poate-ajunge.
Ia r de m işcări lascive n -au soţiile
De loc nevoie, p e n tru că fem eia
Se-m piedică să-nceapă rod, ea singură
S e-m potriveşte, dacă, -nvăpăiată,
îl în te ţe şte pe b ă rb a t ea însăşi
Cu jocul ei din şo lduri şi p u te re a
Din tru p u -i m lădios i-o scurge toată:
Din d ru m u -i d re p t ea scoate-atunci brăzdaru l,
S ăm în ţa o ab a te de la ţin tă I
De obicei aşa fac curtezanele,
D ar în folosul lor: p e n tru ca ele
P re a des să nu ră m în ă şi să zacă
Îngreunate, şi-n aceeaşi vrem e
B ă rb a ţilo r iu b irea să le fie
Şi m ai pe placul lo r; de care lu cru
A’ no astre soaţe n -a u de loc nevoie.
Ş l o b iş n u in ţa L a fel, nu v re re a zeilor, n u V ânera
n a ş te
a m o ru l C u-a’ ei săgeţi te face cîteodată
Să îndrăgeşti şi cîte-o fem eiuşcă,
U rîtă chiar: adeseori fem eia,
C u-a’ ei p u rtă ri, cu -a’ ei drăgălăşenii,
C u -n făţişarea ei cea în g rijită,
U şor te face să te-n v eţl cu dînsa

254
 CARTEA A 1V-A

1825 Şi îm p reu n ă să -ţi p etreci viaţa.

Ş-apoi, în v ă ţu l n aşte şi am orul!
C ît de uşor loveşti m ereu u n lucru,
1795
1285 Tot îl înfrîngi şi-l b iru i p în f la urm ă.
Nu vezi cum p ic ătu ra cea de apă
1265
1830 Căzînd pe p iatră, găureşte p ia tra?

1800

1805

1270

1810

1275

1815
C A R T E A V

1 7 — Poem ul n a tu rii
I
 \

C in e-ar putea, p lin de avînt, să scrie* E lo g iu l Iu l

E p lc u r
Poem ul dem n de m ă re ţia unor
D escoperiri aşa de m ari? Ş i cine-i
A şa de elocvent, în c ît cu d rep tu l
5 Să p o ată p rea m ări pe-acela care
A scos din m in tea lu i com oara asta
5 Şl n e-a lăsat-o nouă m oştenire?
D in os de m urito r, eu cred că nime!
Căci, dacă este să vorbim acum a
io A şa cum cere m ă re ţia lucrului,
Un zeu a fost, u n zeu, m ărite M em m ius,
Cel ce-a găsit în tîl că ra re a vieţii,
io în ţelep ciunea, cum îi zicem astăzi,
Şi care-a scos în tîi v ia ţa n o astră
îs D in în tu n e ric şi fu rtu n i cum plite
Ş -a p u s-o -n tru senin şi-n tru lum ină.
A lătu ră tu vechile invenţii
A’ alto r zei! De C ererea se spune
Că i-a -n v ă ţa t pe oam eni lu c ru l cîm pului;
JŞ De Bacus, că le-a d a t licoarea vinului,
20 Deşi p u tea v ia ţa să dureze
Şi făr-aceste lu c ru ri, cum se spune
Că m ai trăiesc şi azi nişte popoare*.
D ar fă ră de o inim ă curată*
26 N u se p u tea o v ia ţă fericită.
C u-atîta, deci, m ai m u lt îm i p are m ie
Că e u n zeu acela ale cărui

259
 POEMUL NATURII

D ulci m îngîieri se v a rsă peste neam u ri

Şi pot s-aline sufletele noastre.
De crezi cum va că fap tele lu i Hercule*
S în t m ai presus, atu n ci te -a b a ţi dep arte
Din drum ul judecăţii celei drepte.
Căci, spune-m i tu, ce ră u n e -a r face astăzi
C um plita g u r-a leului nem ţie*,
O ri groaznicul m istre ţ din E rim antus?*
Ce ră u n e-a r face ta u ru l d in Creta*,
O ri iasm a b lestem ată de la Lerna*,
De şerpi în v en in aţi îm p rejm u ită,
O ri Gfcrion, gigantul cu tre i piepturi*,
O ri caii aprigi ai lu i Diomede*,
Ce scot pe n ă ri v ăp ăi de foc la poalele

Ism ârului, în cîm pii cei bistonici*,

O ri p ăsările cele din Stim falus?*
Ce ră u n e-a r face păzito ru l m erelor
De a u r din g răd in a Hesperldelor*,
B a la u ru -n fricat, cu ochii groaznici,
încolăcit pe tru n c h iu l cel de arbor?
Ce ră u n e-a r face tocm ai de pe ţă rm u l
S ălbatic al noianului atlantic,
 CARTEA A V-A

50 p e u nde nim e d in tre noi n-ajunge:

N ici ch iar u n b â rb a r n u cuteaz-a merge!
Şi alte iesme, to t la fel cu-aceste,
De n -a r fi fost pe v rem u ri b iru ite
Ş -ar m ai trăi, ce ră u n e -a r face nouă?
55 N ici unul, cred: n u m işună p ăm în tu l
«o Ş-acum de fiare? N u te p rin d e groaza
P rin m u n ţi năm ornici, p rin p ă d u ri adînce?
A ne feri de-aceste locuri, însă,
E to td eau n a în p u te re a noastră.
60 D ar cînd noi n-avem in im a curată,
P rin ce p rim ejd ii treb u ie să trecem ,
Ce lupte-avem de dus! Şi ch iar degeaba!
C um plite griji, atunci, cum plite spaim e
45 ll sfîşie pe om ul ros de patim i!
65 Şi ce p ră p ă d i-aduce îngîm farea,
M înia, lenea, lu x u l şi desfrîull
Cel care, dar, a -n frîn t aceste iesm e
Şi le-a gonit din su fletele no astre
«o Cu vorba, n u cu arm a, nu se cade
70 Să fie pus şi el în rîn d u l zeilor?
Şi m al ales că el, ch iar despre zeii*
N em u ritori a scris dum nezeieşte
Şi n e-a v ăd it ascunsurile firii!
55 E u calc în u rm a lu i cînd îţi dezvălui C u p r in s u l
c ă r ţi i a V -b
75 A ceastă-n v ăţă tu ră p în ’ la capăt,
Şi cînd te -n v ă ţ că orişice fă p tu ră
Cu ce aşezăm înt a fost urzită,
C u-acela-i este d a t să dăinuiască,
Şl că de loc nu poate ea înfrînge
ao A tim p u lu i ne-n d u p lecată lege:
Noi m ai cu seam ă, în p riv ire a asta,
60 V ăzurăm că şi su fletu l se naşte,

261
 POEMUL NATURII

Şi că nici el nu poate să dureze

Ci veşnicie-ntreg-aşa cum este;
Că num ai nişte sim ulacre-ngînă
In visurile n o astre-a n o astră m inte,
Cînd ni se p are că-1 vedem aieve
P e om ul cel lip sit de su flu l vieţii.
D ar ia tă că m ă trag e-acu m a rîn d u l
Să dovedesc că lu m ea to â tă este
F ăcu tă din su b stan ţă p ieritoare,
Şi că a fost şi ea cîndva creată;
Că din în tru lo c ările m ateriei
S-au în chegat păm întul, cerul, m area
Şi soarele şl stelele şi lu n a ;
S ă spun, apoi, ce v ie tăţi anum e
Ieşiră din p ăm în t şi care altele
N u se p u tu ră naşte niciodată;
Cum oam enii au în cep u t să lege
C uvinte fe lu rite în tre dînşii,
D înd fiecărui lu cru cîte-un num e,
Şi cum s-a stre c u ra t în inim i tem erea
De zei, care veghează-n to a tă lum ea
D um brăvi şi lacu ri, tem p lu rile sfinte,
A ltarele şi stâ tu ile zeilor.
Voi spune încă şi p rin ce putere,
Cu cîrm a el, n a tu ra -n d re a p tă soarele
Şi lu n a pe-ale lor c ă ră ri: voi spune-o,
Ca nu cum va să credem noi că, libere,
In tre p ăm în t şi cer, aceste corpuri
C olindă-n sp aţiu calea lo r etern ă
De bunăvoie, ca să p o ată creşte*
F iinţele şi ro d u rile cîm pului,
O ri că se -n v îrt fiindc-aşa vo r zeii!
Căci oam enii ce se în c re d in ţa ră
 CARTEA A V-A

Că zeii duc o v ia ţă fă ră grijă*,

T ot se m ai m iră cum se -n tîm p lă to ate
Şi m ai ales ce văd d e-asu p ra capului,
85 In cerul cel în alt, şi ei, atunce
120 Din nou se-ntorc la vechile eresuri
Şi de la sine-şi pun stăp în i am arnici,
De care cred că pot orice să facă.
S ărm anii oam eni! Ei n u ştiu ce lucru
Se poate naşte şi ce n u se poate,
125 N u ştiu câ-n lum e orice lu c ru are
P u tere ţă rm u rită de la fire
90 Şi p ia tră de hotar, adînc înfiptă.
Ş-acum a, ca să n u te p o rt cu vorba, L um ea va
p ie r i.
P riv eşte-n tîi şi-ntîi păm întul, cerul P ă m în tu l şl
c o r p u r il e
130 Şi m ările: o fire în tre ită, c e r e ş ti n u
O, M em m ius, tre i co rpuri şi trei feţe s î n t d e o r ig in e
d iv in ă
A şa de neasem eni în tre ele:
P e cîteşitrele-o să le dea pieirii
95 O sin g ură zi num ai, u n a singură,
135 Şi, după ce va fi ţin u t a tîta
A m ar de ani, zidirea uriaşă,
M aşina lum ii va p orn l-n risipă.
Că v o r p ie ri şi cerul şi păm întul,
E-un lu cru nou şi uim itor, ştiu bine.
140 Ce greu îm i 6 cu v orba să te-nduplec!
Aşa se-ntîm pl-atunce cînd u n lu c ru
N eauzit de tin e m ai nainte
îoo Ţi-1 sp une cineva din gu ră num ai,
D ar n u ţi-1 poate pu n e nici în m înă
145 Şi nici sub ochi: şi do ar acesta-i drum ul
B ă tu t şi d re p t ce duce p în ’ la inim a
Şi p în ’ la m intea om ului! Şi, totuşi,
Eu voi vorbi. C h iar fa p tu l însuşi, poate,

263
 POEMUL NATURII

îţi v a adeveri a ’ m ele vorbe:

T u însuţi, poate, vei vedea că toate* 105
150
Se vor su rp a d eodată de pe u rm a
U nui cu tre m u r de p ăm în t năprasnic.
F erească-ne de-aşa ceva norocul,
C îrm aciul lum ii! M ai curînd cu m intea
Să m i te-ndupleci tu că lum ea to a tă 155
Se poate n ăru i c-un v u iet groaznic!
Eu, însă, în ain te de-a m ă pune*
Să dau aşa oracole, m ai sfinte 110
Şi m ai tem einice decît acele
P e care le rosteşte însăşi P ltia 160
De pe tripod, cu fru n te a -n c u n u n a tă
De la u ru l lui Febus, m ai degrabă
Te-oi m îngîia cu doctele-m i cuvinte,
P e n tru ca tu, în frîu l superstiţiei,
Să n u crezi că păm întul, cerul, soarele, 165
N oianul m ării, stelele şi lu n a 115
Vor dăinui de-a p u ru re a fiindcă
Şl ele-ar fi cu zeii de-o fiinţă,
Şi nici cum va, de-aceea, să-ţi închipui
Că este lu c ru d re p t să-şi ia pedeapsa 170
P e n tru cum plita lo r nelegiuire*,
Ca şi G iganţii, to ţi aceia care*
Voiesc să su rp e zidurile lum ii
C u -n v ăţătu ra lor, să stin g ă soarele
S trălu cito r din cer şi să defaim e 120
175
Cu glas de m u rito ri n em u rito rii:
A cele corpuri sîn t a şa d ep a rte
De fire a u n o r zei, aşa nedem ne
D e-a fi şi ele puse-n rîn d u l zeilor,
În cît poţi crede m ai curînd că ele 180
Ne fac să ne gînclim cum este-un lucru

264

4
 CARTEA A V -A

125 L ip sit şi de sim ţire şi de viaţă.

Căci nu în orice corp se a flă su flet
Şi m inte; nu, aceasta n-o poţi crede,
185 P recum copaci n u pot să fie-n aer*,
N u p ot fi nori în m a re a cea sărată,
Pe cîm puri peştii nu pot să trăiască,
130 Nici sînge-n lem ne nu-i, nici m u st în pietre:
Un loc anum e-i rîn d u it, în care
190 S ă crească şi să fie orice lucru.
Nici sufletu l n u poate să se nască
El singur, fă ră corp, nici p rea d ep a rte
N u p o ate el a fi de n e rv i şi sînge.
D ac-ar putea-o face asta sufletul,
195 El a r p u tea m u lt m ai curînd să fie
135 In cap, în um eri, jos chiar, în călcîie;
In orice a ltă p a rte el s-a r naşte
Ş -ar răm în ea atunci, la u rm a urm ei,
T ot în acelaşi vas: în corpul om ului.
200 D ar, cum şl-n corpul n o stru vezi că este
Un loc m en it anum e, unde-şi are
Şl cugetul şi sufletu l fiin ţa
no ş) creşterea, c u -a tît m ai m u lt n u treb u ie
Să spui că ele pot să dăinuiască
205 Şi făr-u n corp şi făr-o form ă vie,
In b u lgări de păm înt, în foc de soare,
In ap ă sau sub boitele tăriei:
V iaţă, dar, de zei n u au aceste*,
145 F iindcă n -au nici suflu de v ia ţă I
210 L a fel, aceasta încă n-o poţi crede, Z e ii n u a u
n ic i u n
Că sfintele locaşuri ale zeilor a m e s te c In
Se află u n d ev a pe lum ea asta. lu m e a p e
c a re n u ei au
Căci zeii au făp tu r-a şa de gingaşă, f& cut-o
De sim ţu rile noastre-aşa departe,

265
 POEMUL NATURII

In cît abia o poţi cu m in tea prinde. 215

Ea scapă şi de-atin su l m înii tale
Şi de lovirea ei şi p rin u rm a re 150
Nici ea nim ic nu va p u te a s-atingă,
N im ic din to t ce noi pu tem atinge:
T ot ce nu poate fi atins, n u poate 220

S-atingă. Deci, a’ zeilor locaşuri

Nu pot să sem ene cu ale noastre:
Şi ele-s to t ca zeii de gingâşe.
Iţi voi vădi aceasta m ai pe urmă*. 155
Să spui, apoi, c-au v r u t să facă zeii* 225
De dragul oam enilor fru m u seţea
Acestei lum i, şl că, de-aceea, treb u ie
Să lău d ăm fă p tu ra lor, să credem
Că e nem u rito are şl etern ă;
100
Să spui că nu -i de loc ie rta t să zdruncini 230
De pe tem eiu rile ei clăd irea
D urată pe de-a p u ru ri p e n tru oam eni
De pronia din veac b ă trîn a zeilor,
Nici s-o huleşti cu v o rb a şi s-o d arăm i
D in culm e p înă-n tem elii, o, M em m ius, 235
B a să scorneşti şi altele asem eni,
E-o nebunie! Ce folos să aibă
N em uritorii zei, p rea fericiţii, 165
D rept m ulţum ire, de la noi, ca, astfel
Şl ei să-şi facă p e n tru noi de lucru? 240
Şi ce-a p u tu t pe dînşii să-i m om ească,
T îrziu, după o lungă îndelete,
S ă-şi schim be v ia ţa de m ai înainte?
V rei să m ai schim bi cînd n u -ţl m ai place viaţa 170
P e care-o duci, d a r cînd nici o d urere 245
T u n -ai a v u t în v ia ţa ta trecu tă,
P e care ţi-a i tră it-o -n fericire,

266
 CARTBA A V -A

Ce-ţi poate-ap rin d e dorul noutăţii?

Să cred că v ia ţa lo r zăcu-n m îh n ire
-igjj Ş i-n în tu n eric p în ă cînd lu m in a
C reaţiunii strălu ci pe lum e 7
Şi ce nefericire-aşa de m are
Să nu te fi n ăscut de loc? Ş tiu bine,
Tot om ul cel v en it pe lum ea asta
255 V rea să răm îie-n v ia ţă cîtă vrem e
Nu-1 lasă m îngîioasa voluptate,
D ar cine n -a g u stat dulceaţa vieţii
Şi n-a fost în tre vii, ce-i p asă oare
180 Că nici nu s-a născut? Ş-apoi, de unde
260 A ră s ă rit în tîi în m in te a zeilor
Izvodul unei lum i, ideea însăşi
De om, p e n tru ca ei să ştie bine,
Să v ad ă lă m u rit ce vo r să facă?
Şi cum a fla ră ei ce sîn t atomii*
185
Şi ce p o t ei cînd ordinea şi-o schim bă,
265
De nu le dete zeilor n atu ra ,
E a însăşi, o icoană, după care
Să p o ată ei crea această lum e?
Căci fel şi chip, de-o veşnicie-ntreagă,
270 P u zderii de atom i, ciocniţi de alţii,
M înaţi de g reu ta tea lor, se-m prâună
190 ş i cearcă-n m ulte felu ri să creeze
Din îm b in area lor to t ce se poate:
N u-i de m irare, deci, că ei aju n seră
275 D in în tîm p la re tocm ai la m işcările*
Şi la-ntocm irile în care lum ea
Şi azi durează încă, înnoindu-se.
A r g u m e n te
105 C hiar dacă eu n-aş şti ce sîn t atom ii, p e n tru
Aş înd răzn i s-adeveresc din cele a dovedi
I m p e r f e c ţi­
280 Ce văd că se p etrec în cer şi încă u n e a lu m ii

207
 POEMUL NATURII

Din m ulte alte lu c ru ri să d au seam ă

Că lum ea nicidecum n -a fost făcu tă
Din v re re a u n o r zei, de d rag u l nostru:
A şa de m ulte lip su ri a re lum ea!
Din cît p ăm în t e-acoperit de bolta 285
Cea u ria ş-a cerului, o p a rte 200
S în t m u n ţi şi codri, nu m ai p e n tru fiare,
Şl stînci pustii şi b ă lţi n em ărginite
Şi m ă ri în tin se ce d e sp a rt uscaturi.
Ia r a rşiţa cum plită şi îngheţul 290
Iau oam enilor încă două sfertu ri! 205
Ce-a m ai răm as din locul cel de h ra n ă
S -a r coperi cu m ărăcini, d a r omul,
D eprins să geam ă-ncovoiat pe sapă
Şl cu b răz d aru l ţe lin a s-o rupă, 295
Ca să-şi cîştige pîinea, stă-m potrivă!
De n-am sili să m în ţa să răsară,
M ănoase b raz d e ră stu rn în d cu plugul 210
Şi afînînd păm întul, de la sine
E a n -a r p u te a să ia să la lum ină. 300
Ba, du p ă ce le-ai cîştigat cu tru d ă,
Cînd to a te-n fru n d pe cîm p şl sîn t în floare,
O ri ţi le a rd e soarele cu ârşiţa, 215
O ri ploile n ăprasnice şi g rin d in a
Le nim icesc pe toate, ori fu rtu n a 305
Le sm ulge, vai, în tr-u n v îrte j sălbatic!
In m ări, apoi şi pe uscat, n a tu ra
De ce dă spor, de ce n u tre şte neam ul
îng ro zito r al fiarelo r sălbatice,
220
D uşm anul nostru? T im p u rile anului
310
De ce ne-aduc a tîte a boli? Ş i m oartea
De ce ne dă tîrcoale fă ră vrem e?
D ar p ru n cu l cel ab ia născut! A sem enea

268
 CAfcîfiA A V-A \

U nui vîslaş zv îrlit pe m a lu l m ării

316 De v alu rile cele m înioase,
El zace la păm înt, gol, fă r ă sp rijin ,
F ă ră cuvînt, în d a tă ce n a tu ra
L -a a ru n c a t pe ţă rm u rii lum inii
225 C u -atîta greu, din pîntecele m am ei,
320 Şi u m ple locul de-un lu g u b ru plînset,
P e d rept, ca un u l că ru ia-i răm în e
Să trea că -n v ia ţă p rin a tîte a ch in u ri I
în schim b, şl oi şi v ite de to t felul*
Şl fia re cresc în voie: n u le treb u ie
325 Z bîrnîitori, nici doici ca să le -a lin te
230 c u vorbe drăgălaşe; ele n u cer
Să-şi schim be h ain a cînd se schim bă tim pul;
De arm e n -au nevoie, nici de ziduri
Să-şi apere avutul, căci la to a te
330 Le dă de toate, din belşug, p ăm în tu l
Şi iscusita fire, de la sine.
236 F iindcă-ntîi şi-ntîi p ăm întul, apa, U n iv e r s u l
v a p ie r i
U şoarele-adieri de aer, caldele f ii n d c ă ş l
p ă r ( ll e c are-1
V ăpăi de foc — stih iile din care a lc ă tu ie s c
336 Se vede că-i făcu tă lum ea asta — s î n t p le r l-
to a re
S în t din su b stan ţă care are-o naştere
Ş-o m oarte, tu să ştii că lu m ea-n treag ă
T ot din acea su b stan ţă 6: u n lu cru
240 A ’ cărui p ă rţi vedem că-s d in m aterie
340 Ce s-a n ăscut şi e m en ită m orţii,
Şi el e pieritor, şl el se naşte.
D e-aceea, cînd eu văd că p ă rţi din lum e
A şa de m a ri p ie r şi renasc, pot crede*
245 Că şi-au av u t şi cerul şi p ăm în tu l
345 U n început al lor, şi că sosi-va
Şi p en tru ele ziua nim icirii.

260
 POEMUL NATURII

Dar, ca să n u socoţi că ad ev ăru l

S pre-al m eu folos l-am tra s de p ă r atunce
Cînd eu ţi-am spus m ai sus că şl păm în tu l
350
Şi focu-s p ieritoare, că şl aeru l
Şl apa încă pier, că toate-aceste
Se nasc şi cresc din nou, eu îţi voi spune 250
Că, din păm înt, o p a rte însem nată,
în c in să p u ru ri de a rşiţa soarelui,
B ătu tă de picioarele m ulţim ii, 353
Sloboade nori de colb, fu g are neguri,
P e care-n to t văzduhul le răsfiră
P uternicele v în tu ri: a ltă p arte
255
Din bulg ării p ăm în tu lu i o-nghite
360
Al ploilor potop ş-atîtea rîu ri
M ereu to t rod, m ereu m ănîncă ţărm ii.
P e lîngă asta, to t ce se nutreşte*
Şi to t ce creşte din p ăm în t în toarce
P ăm în tu lu i to t ce-a lu a t d in tr-în su l;
Şi cum p ăm în tu -i fă ră îndoială 365
Şi m am a tu tu ro ra şi m orm întul,
El to to d ată scade şi sporeşte. 260
Că rîurile, m area şi izvoarele
Sporesc n econtenit cu ap ă nouă,
Că apele curg veşnic, nu -i nevoie 370
Să ţi-o m ai spun: n u vezi ce m u ltă apă
De p retu tin d en i curge că tre m are?
D ar apa în acelaşi tim p şi scâde*,
N u-i nicăiri m al m u ltă decît trebuie: 265
O p arte, m ai întîi, din ap a m ării 375
O -m puţinează aprigele v în tu ri
Cînd m ă tu ră genunea, -n tim p ce soarele
Cu razele u rzeala i-o destram ă.
C ealaltă p arte in tră în ţă rîn ă,

270
 CARTEA A V -A ţ

380 îşi las-aice spum ele să ra te

Ş-apoi se trag e şi d in nou s-ad u n ă
270 L a obîrşia rîu rilo r, toată,
Şi iarăşi curge pe p ăm în t agale:
P e unde şi-a tă ia t o d a tă drum ul,
385 Pe-acolo cad zglobiile ei unde.
S ă-ţi spun acum ceva şi despre aer:
Şi el se schim bă-n to a t-a lu i fă p tu ră
De m ii şi m ii de ori, d in o ră-n oră.
275 Căci to ţi atom ii care curg din corpuri
390 Se p ie rd în m a re a ae ru lu i m are,
Şi d acă el, în schim b, n u le -a r întoarce
A tom ii înapoi, ca să tocm ească
Din nou to t ce s-a scurs d in ele, to ate
S -ar fi topit şi p refăc u t în aer.
395 Deci ae ru l n econtenit se n aşte
Din a lte corpuri şi-n aceste ia ră şi
280 S e-ntoarce el, căci to a te curg într-unal*
L a fel cu soarele ceresc, izvorul*
Cel nesecat de sp lendidă lum ină.
400 El scaldă cerul to t cu a lte raze
Şi d ă pe loc lu m in ă din, lum ină.
Căci razele pier, u n a du p ă alta,,
O riunde cad. A ceasta tu de-aice
285 O poţi vedea: cum trec e pe sub soare
405 U n n o r şi curm ă razele lum inii,
în d a tă p a rte a cea de jos a razelor
A şi p ie rit cu totul, şi păm în tu l
S e-ntunecă pe un d e trece norul,
Deci lu c ru rile vezi că au nevoie
_?i° în orice clipă de-o lu m in ă nouă;
410 L u m ina însă p iere-n orice clipă,
Şi lu c ru rile n u se văd în soare,

271
 POEMUL NATURII

De nu le dă lu m in ă n e -n tre ru p tă
C hiar soarele, izvorul de lu m in ă I
Ba încă şi lum inile de noapte 419
De pe păm înt, lăm pi atîrn ate , to rţe
Ce-şi pîlpîie văp ăile ş-aru n că 295
N ori groşi de fum din grasa lor răşină,
L a fel şi ele se silesc să a rd ă
Şi d au lu m in ă-n tr-u n a , -n tr-u n a trem u ră, 420
N u lasă locul fă ră de lum ină:
A şa de iu te naşte-o nouă flacără, 300
N -ai cînd s-o vezi pe-aceea care m oarel
T ot astfel luna, soarele şi stelele
T u treb u ie să crezi că d au lum ină 426
D in tr-u n izvor ce p u ru ri n u m ai seacă
Şi că m ereu p ie rd flă c ă ri du p ă flăcări:
Să nu socoţi că ele-aşa de ta ri sînt,
Şi că p ie lrea n u le poate-ajunge. 305

272
 CARTEA A V-A

430 Nu vezi, apoi, cum p ie trele se lasă*

Şi ele b iru ite de vechim e?
Cum tu rn u rile n a lte se su rîip ă
Şi stîncile se m acină? Cum tem plele
Şi stâ tu ile zeilor se m istuie?
435 P u te re a sfîn t-a lor, nici ea, n u poate*
M uta din loc ho tarele ursitei,
3io Şi nici înfrînge legile n atu rii.
Şi, în sfîrşit, n u vezi că m onum entele.
Eroilor, su rp a te în ţă rîn ă,
440 T e-n treab ă: „N u crezi că de b ă trîn e ţe
Ne m ăcinăm şi noi?“ N u vezi cum , sm ulse
Din culm i de m unte, ste iu ri m a ri de crem ene
Se prăbuşesc, n em aip u tîn d să -n fru n te
P u te re a cea nim icitoare-a v rem ii
445 In tr-u n răstim p ch iar m ărg in it? Căci ele
315 Nu s-a r desprinde-aşa, din m unţi, deodată,
D e-ar fi-n d u ra t, din lu n g a veşnicie,
F ăr-a se frînge, -ata cu rile vrem ii.
Ş-acum , p riveşte cerul, care ţine*
450 îm b ră ţişa t p ăm în tu l pe de-asu p ra
Şi îm p re ju r: el, dacă le urzeşte
P e to ate din el însuşi, cum sp u n unii*,
320 Şi le prim eşte iarăşi du p ă m oarte,
A tunci e-alcătu it d in tr-o su b stan ţă
465 Ce a re n aştere şl m o arte totodată:
Căci to t ce dă din sine sp o r şi hrană*
L a a lte corpuri treb u ie să scadă
Şi, cînd prim eşte-atom i din a lte corpuri,
Să se-ntregească iar. P e lîngă asta,
460 P ăm în t şi cer de n-au a v u t o n aştere
325 Ş -au fost etern e p u ru re a, atunce
De ce-nainte de războiul Tebel*

1Q — Poem ul n a tu rii 273

 POEMUL NATURII

Şi de pieirea Troiei, a lte fap te

N u m ai cîn tară alti poeţi? Isprăvile
E roilor de m ai n ain te unde-s? 465
P e m arm u rile gloriei etern e
N u le-nfloreşte n icăirea num ele!
E u unul, însă, cred că universul* 330
E tîn ăr, lum ea n -a lu a t fiin ţă
De m u ltă vrem e: m u lte m eşteşuguri 470
A cum se dezvălesc, abia acum a
Se subţiază, acum a s-au adaos
M ulte-nnoiri corăbiilor noastre,
Şi n u de m u lt au scos şi cîn tăreţii
M elodioase sunete de orgă*. 415
T ot de cu rîn d a fost descoperită
Ş -a ce astă -n v ă ţă tu ră despre lum e, 335
P e care eu acum a sîn t în tîiu l
C are-o întorc în g raiu l ţă rii m ele.
Ia r dacă crezi că to a tă lum ea asta 400
A fost şi înainte, d a r că neam ul
Cel om enesc pieri cîndva în flăcări,
Sau că oraşele se n ă ru iră
In vreo cum plită cum pănă a lum ii, 340
Sau că, din ploi nepărăsite, apele, 485
U m flîndu-se, -au ie şit peste p ăm în tu ri
Din m atca lor, ş-au în ecat cetăţile,
Te dă atu n ci bătut! M ărturiseşte
Că va pieri şi cerul şi păm în tu ll
Căci dacă lum ea a p u tu t să fie 490
C ercată d e-n tîm p lări şi de prim ejd ii
Aşa de m ari, o pacoste m âi m are 345
A r fi p u tu t să deie peste dînsa,
Ş -atunce p ra f s-a r fi făc u t şi pulberi!
Şi că sîntem şl n&i supuşi pieirii, 495

274
 CARTEA A V-A

De-aici se vede: -avem aceleaşi boale

Ca şi acei pe care, pîn-acum a,
350 i-a scos n a tu ra din această viaţă.
Ş-apoi, eterne-s sau acele corpuri U n iv e r s u l
n u p r e z in tă
500 Ce, d in su b stan ţă solidă făcute, n ic i u n a
R esping orice loviri şi n u se lasă d in tre c a ra c ­
te r i s t i c i l e
A fi p ă tru n se de nim ic în u n tru lu c ru rilo r
n e p ie rito a re
C are-ar p u tea să le desfacă p ărţile
îm p re u n ate strîns, -cum sîn t atom ii
_?*? A căro ra fă p tu ră ţi-a m vădit-o;
605 S au cele care-n veci pot să dureze
F iindcă nu-s lovirilor supuse,
Cum este vidul, că ru ia nu-i pasă
De lo v itu ri şi n ea tin s răm în e;
5io Sau, în sfîrşit, acele corpuri care
în ju ru l lor n-au loc să se m ai ducă,
360 S p re-a se p u te a acolo descom pune,
A şa cum este-al to tu lu i to t veşnic:
N u-i nici un sp aţiu dincolo de dînsul,
515 în care corpurile să se-m prăştie,
Nici nu sîn t alte elem ente care
Să dea n ăv ală-n el şi să-l destram e
Cu lo v itu ri puternice. Cum, însă,
Ţ i-am a ră ta t m ai sus, n a tu ra lum ii
620 Nu este num ai din su b sta n ţă solidă,
365 F iindcă e şi vid în corpuri; totuşi
Ea nu-i nici ca u n vid: atom i destui sînt*,
C a re-ar putea, aşa, d in întîm plare,
S trîn g îndu-se din infinit, să n ăru ie
525 în tr-u n v îrte j cum plit această lum e,
S au să-i aducă a lt p răp ă d ; de-asem eni,
E loc destul, destul de m are-adîncul,
370 în care zidurile lum ii noastre

275
 POEMUL NATURII

P ot să se risipească sau să p ia ţă,

împinse de-o putere oarecare. 530

Nu-i, aşadar, închisă p o a rta m orţii

Nici cerului, p ăm în tu lu i şi soarelui
Şi nici genunii m ă rilo r adînce.
Ea stă căscată, g ata să le-nghită. 375
M ărturiseşte, dar, că toate-aceste 535
S -au şi n ăscut cîndva, căci, pierito are
Cum sînt, n -a r fi p u tu t să -n fru n te ele
P utern icele tim p u lu i atacu ri,
D in lunga veşnicie p în ă astăzi.
L u p ta fo ­ Cînd, în sfîrşit, m a ri tru p u ri ale lumii* 54 0
c u lu i c u Se lu p t-a şa cum plit ele-n de ele, 380
a p a . M itu l
Iu l F â e to n în tă rîta te de-un război m işelnic,
N u vezi că lu p ta lo r cea lu n g ă poate
Să aib-un capăt? S oarele şi caldul*
P o t b irui, sorbind în tre a g a apă! 545
L a a sta ch iar ţintesc, d a r pînă-acum a
N -au izbutit, căci to t a tîta ap ă 335
Duc fluviile-n m are, ba am en in ţă
N oianu-ntreg să-l verse peste lum e:
în van, fiindcă v în tu rile m ătură* 550
G enunea şi-i îm pu ţin ează apa,
I a r soarele cu razele-o înghite.
Ba se fălesc m ereu, şi v în t şi soare,
C -au să usuce lu m ea în a in te 390
Ca apele să-şi p o at-aju n g e ţin ta . 655
A rzînd de focul lu p te i deopotrivă,
Se războiesc stih iile -n tre sine,
Ş i-n cum pănă-i războiul lo r cel crîncen,
Căci doar se lu p tă p en tr-u n lu c ru mare!*
A şi învins în lum e-o d a tă focul* 560

270
 CARTEA A V -A

Şl, du p ă cum se povesteşte, -o dată

395 A fost stă p în ă pe cîm pii şl apa*.
A num e, focul b iru i şi arse
Cu flăcările lu i m eleaguri m ulte
665 A tunci cînd aprigii sirepi ai soarelui
L -au dus tîrîş din d ru m u l lu i pe Fâeton*
P rin ceru -n treg şi peste to t păm în tu l. ·
A tunce T atăl cel atotputernic*,
încins fiind de-o crîncenă m înle,
610 Ii prăb u şi cu tră sn e tu -n ţă rîn ă
400 P e F âeton sem eţul, ia ră Soarele,
Ieşind în calea lui, lu ă în m înă
F ăclia cea ete rn -a lum ii noastre,
în to a rse caii cei răzleţi, îi puse
575 Din nou la ham , în fio raţi de spaim ă,
Ş-apoi pe d ru m u l lo r stru n in d u -i iarăşi,
în v io ră din nou fă p tu ra toată.
405 A şa cîn tară vechil b arzi ai G recilor.

277
 POEMUL NATURII

P ovestea însă e aşa dep arte

De adevăr! N um ai atunce p o ate 580
S ă-nvingă focul, cînd atom ii focului
S -au strîn s din haos în m ai m are num ăr:
A tunci, ori scade-a focului putere,
F iind de a ltă fo rţă biruită,
O ri lum ea p ie re m istu ită -n flăcări*. 410
585
De-asem eni, ap a începuse-o d ată
Să vie m a re — to t povestea spune! —
Ea înecă atu n ci oraşe m ulte.
Apoi, cînd to t acest potop de apă,
Ce s-adunase din n em ărginire, 500
D ădu-napoi, îm pins de a ltă forţă,
A u contenit şi ploile pe lum e,
I a r apele şi-au a lin a t m înia. 415
F o rm area D ar cum acea-m binare de m aterie
l u m ii
U rzi păm întul, cerul, h ău l m ării 595
Şi soarele şi lu n a călătoare?
P e rîn d aceste ţi le-oi spune toate.
D oar nu-ntr-adins, cu iscusinţa minţii*,
S-au aşezat atom ii fiecare
La locul lu i; şi ce m işcări să facă, 420
000
N u ei au h otărît, fără-ndoială,
Ci, fel şi chip, de-o veşnicie-ntreagă,
P uzderii de atom i, ciocniţi în tr-u n a,
M înaţi de g reu ta tea lo r p rin haos,
S -au to t îm p re u n at în m u lte felu ri 605
Ş -au to t cercat în tr-u n a să creeze 425
T ot ce p u te au crea întrulocîndu-se.
Şi astfel, cînd cu unii, cînd cu alţii,
C ercînd, în veacul veacului, to t felul
D e-ntrulocări şi de m işcări, la u rm ă 610
D eodată s-au îm p re u n a t aceia

278
 CARTEA A V-A

C are-au ajuns a fi ades urzeala

430 A cestor lu c ru ri m a ri: p ăm în t şi m are
Şi cer ş-a tîte a felu ri de fiinţe.
615 A tunci n -ai fi v ăzu t nici discul soarelui*
Z burînd pe sus în v a lu ri de lu m in ă;
N -ai fi v ăzu t pe b o lta lum ii stele,
Nici m are, nici păm înt, nici cer, nici aer,
435 N im ic asem eni lu c ru rilo r noastre,
620 Nimic, a fa ră num ai de-un am estec
în v o lb u ra t de-atom i de m u lte feluri,
A căro r dezbinare şi în caier
în v ălm ăşeau distanţe, dru m u ri, ponderi*
Şi îm b inări şi lo v itu ri şi ciocnete
625 Ş -a’ lo r m işcări, deoarece atom ii,
440 A vînd figuri şi form e felurite,
N u to ţi puteau răm în e laolaltă,
Nici n u p u te au să-şi potrivească bine
M işcările-ntre ei. De-acolo, dară*,
630 S tih iile-ncepur-a se desprinde,
A tom ii cei asem eni se -n tru n iră
Cu cei asem eni, d esfăcură lum ea
D in haos, îi deosebiră m em brele
iiS Şi p ărţile ei m a ri le-o rîn d u iră:
635 De-o p a rte adîncul cerului, de-o parte*
P ăm în tul, şi de-o p a rte -n tin su l m ării
Şi, to t de-o parte, focul cel eteric,
în tîi şi-ntîi corpusculii ţă rîn ei,
45° F iind m ai grei şi-m pleticlţi m ai tare*,
640 S-au a d u n a t în ce n tru şi, cu toţii*,
S-au aşezat la fund. Cu cît aceştia
Se ad u nau şi se-m pîsleau m ai tare,
C u -atîta îm pingeau m ai m u lt a fa ră
P e cei ce-aveau s-alcătuiască m area

279
 POEMUL NATURII

Şi soarele şi stelele şi lu n a
Şi zidurile lum ii uriaşe:*
A ceste toate-s din atom i m ai netezi
Şi m ai rotunzi, m ai m ici ca ai ţărîn ei.
De-aceea, n ăv ălin d în sus p rin porii
P ăm întului, în tîi şi-n tîi eterul,
M ai uşurel, se ridică de-asupra,
L uînd şl m u lţi atom i de foc cu dînsul*,
întocm ai cum adeseori se vede,
Cînd soarele, cu razele-i de aur,
îm p ră ştie lu m in i în sîn g erate
P e p ajişte a ce scînteie de rouă,
C um rîu rlle, p u ru ri nesecate,
Şl lacu rile â b u ră de neguri,
Incît îţi p are că p ăm în tu l fumegă.
T oţi ab u rii aceia cînd s-ad u n ă
Sus în văzduh, se-ncheagă, şi dintr-înşii
Ies norii ca re-n tu n ecă to t cerul.
Deci şl eteru l cel u şo r şi flîiid
Se închegă atunci: el, de tutindeni,
Se b o ltu i-m p re ju r şi p în ’ d ep a rte
Se răspîndi, apoi, în to ate p ărţile,
 CARTBA A V -A

Şi, în tr-o dornică îm b răţişare,

470 L e-nvălui pe to a te celelalte.
U rm ă u rzirea soarelui ş-a lunii,
670 A ’ căror globuri se-n v îrtesc în aer,
In tre p ăm în t şi cer: căci nici păm în tu l
Şi nici eteru l cel nespus de m a re
N u le-au p u tu t în tru lo ca în sine,
F iindcă n -au fost nici aşa de grele
675 S p re-a se p u te a lăsa la fund, d a r n -au fost
N ici p rea uşoare-aşa în c ît să poată
475 A luneca-n v ăzduhurile nalte.
Şi ele, totuşi, se-nvîrtesc la m ijloc,
In tre p ăm în t şi cer, şi sîn t întocm ai
680 Ca nişte corpuri vii, ca p ă rţi a ’ lum ii,
A şa cum sîn t şi-n corpul n o stru m em bre
Ce pot să stea-n repaus, pe cînd altele
Se mişcă. Deci, în d a tă ce atom ii
480 Cei m ai uşori s-au tra s în sus, păm întul,
685 In locul u nde-acum a se în tin d e
A lb astru l m ării luciu fă ră m argini,
S -a scu fu n d at deodată şl genunea
El a um plut-o c-un noian de apă.
Cu cît, din zi în zi m a i m ult, şl soarele
690 Şl focul cel eteric, de tutindeni,
485 p r in dese lo v itu ri b ătea u păm întul,
Ia r el, îm pins spre m iezul lu i în tr-u n a
Se cufunda şi se-ndesa m ai tare,
C u-atîta şl sudoarea lu i să ra tă
695 C urgea sporind în v ă lu ra ta m are,
430 Şi to t m ai m ulţi atom i de foc şi a e r
Ieşeau d ln tr-în su l şi zb u rau dep arte
Şi închegau scînteietoarea boltă.

281
 POEMUL NATURII

C îm plile se aşterneau, Iar m unţii

C reşteau ’n ălţîn d u -şi fru n te a : do ară stîncile 100
Nu se p u te au tu rti, şi nici păm în tu l
Nu se p u tea asem ăna oriunde.
Deci la un loc strîn g în d u -se m a teria
P ăm întului, el îşi găsi şi cum păna: 495
Tot m îlul lum ii p arc ă se lăsase 7115
In jos, fiind m ai greu, şi s-adunase
Ca drojdia, la fund! M ai sus noianul,
P e u rm ă aerul, apoi eteru l
Cel p u rtă to r de foc: aceste toate,
F iind dintr-o su b stan ţă curgătoare, 710
R ăm aseră curate, nu m ai ele,
Şi m al uşoare u n a decît alta,
Cel m ai uşor şi m ai flu id eteru l:
El pe de-asu p ra ae ru lu i curge.
F ă p tu ra lui cea curgătoare însă
De loc n u şi-o am estecă cu aerul
Cel vînzolit de v în t: el lasă aerul
In aprige v îrte ju ri să se-nvolbure
Şl de fu rtu n i cum plite să se tu lb u re:
V ăpăile de foc el şi le duce
A lunecînd la fel. Că el e-n stare*
Să curgă lin iştit şi deopotrivă,
A ceasta ne-o adeverează P o ntul:
C urgerea lu i n u m a -n tr-u n fel se face*,
Pe-acelaşI d ru m el to td e au n a lunecă. 725
M iş c a r e a S ă spun acum de ce se m işcă aştrii.
a ş trilo r
Intîi şi-ntîi, dacă e d re p t că cerul*
Cel nesfîrşit de m a re se roteşte, 510
Noi treb u ie să b ăn u im că ae ru l
A pasă, şl de-o p a rte şl de alta, 730
P e cei doi poli ai lu i şi-i ţine, astfel*,

282
 CARTEA A V -A

în ţe p e n iţi; apoi, că, pe de-asupra,

A lt ae r curge şi îm pinge cerul
T ot în aceeaşi p a rte -n care aştrii
735 S e-n v îrt sclipind pe bolta lum ii veşnice;
S au că, pe dedesubt, a lt val de ae r
515 T ot m înă rotocolul de-a-ndăi'ătul*,
A şa cum apa u n u i rîu în v îrte
O ro a tă cu căuşe de scos apă.
740 S -a r m ai p u te a ca cerul să stea locului,
In tim p ce stelele colindă cerul;
O ri că v ăpăi de foc, închise-n stele*,
520 S e-n v îrt pe cer, cătîndu-şi d ru m să iasă,
Ş-atuncl, cu ele, se rotesc şi stelele
745 P e-a’ cerului noptatice m eleaguri,
O ri că v r-u n val de ae r din afară,
C urgînd din cotrovâ, ro teşte a ştrii;
O ri că-n sfîrşit aceştia înşişi u m blă
Pe unde h ra n a lo r din cer i-m bie,
Ca să-şi n u trească tru p u rile -n flăcări.
Ce-i sigur din aceste-n lum ea no astră
E greu de spus. D ar ce e cu p u tin ţă
Şi ce se-n tîm p lă-n univers, în lum ile
Deosebite, fel şi chip create,
755 A ceasta pot s-o spun, şl eu aice
U rm ez a în şira m ai m ulte pricini,
530 C are-au p u tu t isca m işcarea stelelor.
Din toate, u n a treb u ie să fie
Şi-n lum ea noastră, ca să m işte aştrii,
760 D ar care & nu poate să te-nveţe
Cel ce tre p tâ t scrutează adevărul.
în cen tru l lum ii ca să ste a-n repaus*, P A m ln tu l
e su spend at
P ăm în tu lu i pe n esim ţite treb u ie tn a e r
535 s ă - i p ia ră şi să-i scadă greutatea,

283
 POEMUL NATURII

I a r dedesubt să a ib ă a ltă fire*, 7β5

De la-nceputul veacului leg ată
De p ă rţile ae rien e -a’ lum ii,
Cu care el a fost u rz it o dată*.
D e-aceea a e ru l el nu-1 apasă,
N u-i este-o sarcină, precum nici m em brele no
N u-s o p o vară p e n tru om : nici capul mo
Nu-1 greu pe gît şi nici to t greul corpului
Nu-1 sim ţi că-i în picioare; dim potrivă,
P overile care ne v in d e-a fa ră
N e-apasă greu, ch iar m u lt m a i m ici să fie: 775
Aşa de m u lt aceasta trag e -n cum pănă
Să ştii ce poate fiecare lucru. «5
P ăm în tu l deci nu-i u n stră in în aer,
N -a fost adus şi p us aşa, deodată,
In ae ru l străin , din a ltă p arte, 780
Ci s-a u rz it de la-n cep u tu l lum ii
Cu el o dată, şi-i o p a rte -a lum ii,
P recum din noi şi m em brele-s o parte.
Pe lîngă asta, cînd u n tu n e t groaznic
C u trem u ră p ăm în tu l fă ră veste, ^7 o i)
La rîn d u l său şi el atu n ci cu tre m u ră
T ot ce-i de-asu p ra lu i; aceasta însă
Cu nici u n chip el n -a r putea-o face,
De n - a r fi strîn s le g at de ce r şl aer.
Căci toate sîn t p rin răd ă cin i comune* 790
De la-ncep u tu l veacului u n ite : sbs
N u vezi cum sufletul, a căru i fire
E -aşa de gingaşă, susţine corpul
C are-i aşa de greu, nu m ai fiindcă
E strîn s leg at de el, u n it cu dînsul? 795
Şi, în sfîrşit, ce altce v a e-n sta re
Să salte-n sus al n o stru corp, cînd facem

284
 CARTEA A V -A

O să ritu ră repede? N u sufletul,

660 Cel care cîrm uieşte-a’ n o astre m em bre?
800 Vezi tu acum cît poate fi de ta re
U rzeala cea m ai gingaşă, legată
D e-un corp m ai greu? A şa-i leg at p ăm în tu l
De aer, şi de corpul n o stru su fletu l 1
N u poate ro a ta cea de foc a soarelui Cit sînt de
mari soarele,
805 Să fie m u lt m ai m a re sau m a i mică* luna şl
665 D ecît ap are sim ţu rilo r noastre: stelele
Un foc, oricît să fie de departe,
C ît tim p lum ina lu i n e p o ate-ajunge
Şi peste noi adie-a lu i căld u ră
810 Din flăc ările lu i nim ic n u pierde
Şi nici m ai m ic n u p a re el vederii.
Fiindcă, dar, a soarelui căldură,
670 L um ina lui ce se rev a rsă -n v alu ri
A junge p în ’ la sim ţu rile n oastre
816 Şl locurile pe p ăm în t le-alintă,
Şl form a lui ş-a lu i m ărim e treb u ie
De-aici, de un d e sîntem , să se v ad ă
A şa cum sîn t în ad e v ăr: nim ica
N u poţi să scazi, nim ic nu poţi s-adaugl!
820 D e-asem eni luna, ori colindă cerul
675 Cu o lu m in ă de-m prum ut, ori, poate*
Din sîn u l ei lu m in a o aruncă,
O ricum a r fi, ea nu-i de loc m ai m are
D ecît cum o vedem cu ochii noştri.
825 Căci to ate cîte le vedem departe*
680 P rin ae r m u lt se v ăd p lu tin d în ceaţă;
N um ai apoi se fac m ai m ici. D ar lu n a
E lim pede la chip şi desluşită:
E a trebuie, de-aceea, să se v ad ă
830 De-aici, de pe păm înt, şl-n n a ltu l cerului

285
 POEMUL NATURII

A şa cum o a ra tă -a ’ sale m ărgini*

Şi to t aşa de m are! T ot asem eni,
Şl cîte stele vezi pe cer de-aice 585
P ot ti p u ţin de to t m ai m ici sau num ai
P u ţin de to t m ai m a ri decît s-arată, 835
D eoarece şl focurile care
Se văd aice, pe p ăm înt, şi ele,
Cit tim p le vezi că-şi tre m u ră lum ina,
Cît tim p lucirea lo r se vede încă,
P a r p rea p u ţin m ărim ea că şi-o schim bă, 590
840
D upă cum sîn t şi ele de departe.
Lumina şl A ceasta încă n u e de m irare,
căldura
soarelui Că soarele, aşa de mic, aru n că
L um in-aşa de m ultă, care um ple
Şi m area şi p ăm în tu -n treg şi cerul 843
Şi scaldă lu m ea-n v alu ri de căldură. 595
A cesta s-a r p u tea să fie singurul*
Izvor din care curg în to a tă lum ea
Şi năvălesc şiroaie de lum ină
F iindc-aici se strîn g din lum ea toată, 850
Aici s-ad u n ă la u n loc atom ii 800
Căldurii, p e n tru ca să se reverse
Din sin g u ru l acest izvor căldura.
N u vezi cum u d ă p în ’ d ep a rte p ajiştea
Un pîrîiaş? C îm pia ch iar o-neacă! B5Q
S -ar m ai p u tea ca focul cel din soare
P re a m a re să n u fie, d a r să-ncingă
Şi ae ru l cu flăcările sale, G05
De este d re p t că ae ru l s-ap rin d e
A tins fiind de m ici văpăi. T ot astfel, 880
Noi uneori vedem cum în tr-o holdă
S e-ntinde focul de la o scînteiel

286
 CARTEA A V-A

L ucind cu to rţa lu i tran d a firie ,

610 S -a r m ai p u te a ca soarele să aibă
865 In ju ru l lui m u lt foc ce n u se vede
Şi care n -a re nici o strălu cire:
El dă căld u ră num ai şi sporeşte
M ai m u lt p u te re a raz elo r de soare.
Nu p o t n u m a -n tr-u n fel să sp u n şi sigur Mersul
soarelui, al
613 Cum, din ţin u tu rile verii, soarele* lunii şl al
stelelor
870 S e-ntoarce, ia m a , p în ’ la C ornul caprei*,
Şi cum, apoi, coteşte şi, de-acolo,
O ia din nou la H acul cel văratic*,

Şi lu n a din ce p ricin ă străbate*

075 în fiecare lun-aceeaşi cale
P e care so a re le-n tr-u n an o face.
A cestor lucruri, zic, n u li se poate
620 G ăsi num ai o sin g u ră pricină.
E le-ar p u tea să fie m ai degrabă
880 C um spune D em ocrit dum nezeiescul:
Că stelele, cu cît sîn t m ai aproape
De noi, cu -atîta m ai p u ţin le poate
L ua v îrte ju l cerului cu dînsul*.

287
 POEMUL NATURII

M e rg în d î n jo s, iu ţ e a la l u i se pierd e* , 625
P u t e r e a - i s ca d e ş i d e -a c e e a s o a re le 885
E - a ju n s î n d r u m d e s te le le d in u rm ă * ,
F iin d c ă e c u m u lt m a i jo s î n s p a ţiu
D e c ît s în t z o d iile -n flă c ă ra t e .
I a r lu n a ş l m a i m u lt r ă m în e - n u rm ă * ,
C ă c i d r u m u l e i c u c ît e m a i d e p a rte 890
D e cer, ş i d e p ă m în t e m a i a p ro a p e , 630
C u - a t ît a m a i p u ţ in e a e ste -n s ta re
S ă m e a rg ă -n p a s c u c e le la lt e stele .
C u c ît v î r t e ju l m a i în c e t o m în ă ,
F iin d c ă e a m a l jo s e d e c ît s o a re le , 895
C u - a t ît m a l iu t e z o d iile toate
J u r îm p r e ju r u - i o a ju n g d in u r m ă
Ş i c h ia r o -n tre c . D e -a c e e a n i se p a r e
C ă lu n a în c ă ş i m a i iu t e -a ju n g e
635
L a f ie c a r e zo d ie , f iin d c ă 900
Ş i z o d iile - a ju n g la e a m a i iu te .
S - a r m a i p u te a c a - n t r -o a n u m e v re m e
D in d o u ă p ă rţ i, î n c u r m e z iş u l lu m ii* ,
Ş l r în d p ş r în d , s ă s u f le d o u ă v în t u r l:
U n u l d in e le s ă îm p in g ă s o a re le 905
D e la v ă r a t ic e le z o d ii p în ă *
L a m ia z ă n o a p te a -n c re m e n it ă -n g h e a ţă, 640
Ş i a lt u l s ă - l în t o a r c ă i a r d in u m b r a
În g h e ţ u lu i p e p la iu r ile v e r ii,
L a z o d iile c e le în fo ca te* . 910
Ş l, to t aşa , n o i a m p u te a s ă cre d e m
C ă lu n a ş i c ă s te le le a c e le
C e se ro te sc a n i m a r i p e m a r i orb ite*
P o t f i m în a te d e c u r e n ţ i d e a e r,
C în d d in t r -o p a rte , c în d d in a lt ă p a rte .
645
015
N u v e z i c u m n o r ii m e rg m în a ţ i de v în t u r l

288
 CARTEA A V -A

Potrivnice, în p ă rţi deosebite,

U nii pe jos şi a lţii pe d e-asupra?
P e m arile eteru lu i o rbite
920 D e ce n u s-a r p u te a să m eargă stelele,
M înate de su flări de v în t potrivnice?
A tunci cînd n o aptea-nvăluie păm în tu l Vine
n o a p te a )
850 în în tu n eric m are, ori că soarele,
A juns acum , din calea lu i cea lungă,
925 L a m arg in ile cerului, aru n că.
T ru d it, a ’ sale raze de pe urm ă,
D e-a’ ae ru lu i v alu ri istovite;
O ri că p uterea, care-m pinge soarele
Să se rotească pe d e-a su p ra noastră,
— îl face şl p e sub p ăm în t să m eargă.
D e-asem eni, cînd zeiţa d im ineţii Răsare
soarolel
R ăsfiră pe cîm piile eteru lu i
Ş i-m p răştie la v rem ea h o tă rîtă
L u m in a cea tra n d a firie -a zorilor,
g35 A tunci ori că se-ntoarce-acelaşi soare
Pe sub p ăm în t şi cu-ale sale raze
A prinde za rea-n tîi ş-apoi to t cerul;
oeo O ri că se strîn g atom i de foc puzderii*,
S -ad u nă flăcări la un ceas anum e
940 Ş i-n orice zi u n soare nou se naşte.
Aşa, se spune că din v îrfu l Idei*
Se văd, de sus, cînd se re v a rsă zorii,
N işte v ăpăi de foc îm prăştiate,
Ce se ad u n ă ca -n tr-u n glob pe u rm ă
665 ş i ia r închipuiesc ro tu n d u l soarelui.
945 Că pot aceşti atom i să se ad u n e
L a u n anum e ceas, ca să tocm ească
Din nou lucirea s o a re lu i,1aceasta
N u treb u ie pe nim ene să-l m ite,

10 — Poem ul n a tu rii 280

 POEMUL NATURII

C ă c i n o i v e d e m ş i a lte m u lte l u c r u r i 930

C ă se în t îm p lă c în d le v in e v re m e a :
N u în f lo r e s c la t im p u l lo r c o p a c ii? 610
N u to t la tim p se s c u t u r ă d e f lo a r e ?
D e -a se m e n e a , c în d p o ru n c e ş te v îrs t a ,
C a d d in ţ ii c e i d e la p te , - ţ i c re s c tu le ie , 955
O b a rb ă m o a le î ţ i u m b re ş te f a ţ a ;
I a r fu lg e re , z ă p e z i, p lo i, n o r i ş i v în t u r i 675
V in la r ă s t im p u r i to t c a m h o tă rîte .
C ă c i, lu c r u r ile c u m a u fo s t u rz ite *
Ş i c u m a u a p u c a t s ă f ie e le 960
D e la - n c e p u t u l l u m ii c h ia r , to t a s tfe l
U rm e a z ă în c ă p în ă a z i, în to c m a i
Ş i to t d u p ă a c e e a ş i r în d u ia lă .
De ce D e ce c în d z iu a c re şte , n o a p te a scade*, 680
zilele nu 965
sînt egale C în d sca d e z iu a , se m ă re ş te n o a p te a ?
cu nopţile F iin d c ă so a re le , ră m a s a ce laşi* ,
tm p a r te - n d o u ă a r c e neegale*,
P e s u b p ă m în t ş i p e d e -a s u p ra , c ru g u l
P e c a re - a le a r g ă p e c e re a s c a b o ltă :
C ît ia d in u n u l, c în d r ă s a r e ia ră ş i* , 685
A d a u g ă l a . p a rte a d im p o triv ă * ,
910
P în ă ce e l a ju n g e - a p o i l a zodia*
L a c a re „ n o d u l a n u lu i“ tocm eşte*
L a f e l a n o p ţ ii u m b r ă c u lu m in a .
C ă c i l a m ijld c d e c a le , în t r e c riv ă ţ* 975
Ş i â u s tru , lo c u l l u i p e b o ltă este
D e p a rte , d e o p o triv ă d e s o ls t iţ ii, 690
D in p r ic in a - n c lin ă r ii z o d ia c u lu i,
D e -a lu n g u l c ă r u i s o a re le s e -n v îr te ,
A lu n e c în d u n a n în t re g d e z ile 980
Ş i- m p r ă ş t iin d lu m in a l u i p ie z işă *
î n c e r ş i p e p ă m în t : a s a n e -a ra tă *
 CARTEA A V-A

ŞJ socotelile acelor care

Au în sem n at pe h a rtă zodiacul,
695 Cu locul lu i din cer, cu-a’ sale sem ne.
985 S au şi fiindcă-n an u m ite locuri*
E ae ru l m ai des: de-aceea, poate,
P e sub p ăm în t în tîrzie m ai ta re
T rem u răto a rea soarelui văpaie:
090 N u poate-aşa de lesne să răsară!*
D in p ricin a aceasta-n tim p de ia rn ă
Şi nopţile-s m ai lungi, p în ă ce vine
700 Al zilei astru -n c u n u n at de raze.
S au şi fiindcă, după cum se schim bă
995 Şi tim p u rile anului, văpăile*
S -adună m ai în cet sau m ai degrabă*:
D e-aceea p a r a spune ad ev ăru l
Cei care cred că soarele răsa re
In locuri h o tă rîte şi că zilnic*
iooo El varsă-n lum e o lu m in ă nouă.
Se poate ca şl lu n a să. lucească Fazele
lunii
705 L ovită to t de-a soarelui lu m in ă
Şi to t m ai m u lt din zi în zi să-şi verse*
V ăpaia ei spre noi, cu cît ea însăşi
1005 Se dep ărtează to t m ai m u lt de soare*,
P în ă ce-n fa ta lui, cînd ea ajunge,
L uceşte toată, cu lum ină plină,
Şi, răsărind, îi vede asfinţitul.
Ea trebuie, pe urm ă, să-şi ascundă*
710 Cîte puţin, în dos, a ei lum ină,
1010 Cu cît din nou s-apropie de soare
P e-al zodiilor crug, de p a rte a ceâlaltă*.
A şa spun to ţi acei care-şi închipuie
Că lu n a seam ăn ă c-o m inge, care
1015 C olind-a ei că rare pe sub soare*.

2C1
 fOEM UL NATURII

S -ar m ai pute& da ea să se rotească

A v în d lu m in a ei, şi să n e-a ra te 715
D eosebite form e-ale lum inii:
A l t c o rp , a n u m e , s - a r p u te a s -a lu n e c e
C u e a -m p re u n ă , c a re s-o a s c u n d ă 1020
V e d e r ii n o a stre f e l ş i c h ip , d a r f ă r ă
S ă - l p o ti v e d e a , f iin d f ă r ă lu m in ă !
S a u p o a te c ă s e - n v îr t e c a o m in g e , 720
P e ju m ă ta te n u m a i lu m in a t ă ,
Ş -a tu n c i, to t în v îr t in d u - ş i ro to c o lu l, 1023
N e -a r a tă f e lu r it e le e i fo rm e
P în ă c e -n to a rc e c ă tre n o i ş i p a rte a
C e a lu m in a t ă de v ă p a ia f o c u lu i;
A p o i, p e n e sim ţite , în d o s e ş te 725
Ş i ia v e d e r ii p a rte a lu m in a tă . 1030
A ş a - i în v ă ţ ă t u r a b a b ilo n ic ă ,
A ş a n e s p u n C a ld e il, c a re c ă u tă
S ă - i b ir u ie p e a s tro n o m ii c e ila lţ i.
N u s - a r p u te a a d e v ă ra t s ă f ie
C e s p u n ş l u n ii ş l c e ila lţ i p o t r iv n ic i? 1035
D e ce s ă - m b ră ţ iş e z i tu m a l d e g ra b ă

202
 CARTEA A V -A

730 p ă re re a u n o ra decît a alto ra?

Ş i, în s f îr ş it , de ce n u - i c u p u tin ţă *
M e re u s ă se u rz e a s c -o lu n ă n o u ă ,
1040 C-un şir anum e de fig u ri şi form e;
în to a tă ziua să d isp a ră u n a
Şi a lta -n locul ei s-a p a ră iarăşi?
Că nu -i aşa, e greu să-ţi fac dovadă*,
735 E greu să m i te-ncred in ţez cu vorba,
1045 c în d sîn t pe lum e-aşa de m u lte lu c ru ri
Ce se urm ează-n tr-o anum e ordine:
Vremlle
în tîl, cu Venus, v in e p rim ă v ara; anului
A m orul, so lu -n arip a t al Vfenerei,
P ăşeşte în a in te a ei, şi, iată,
105° i n u r m a Z e f ir u lu i, m a m a F lo ra *
740 L e-aşterne-n cale flori şi dulci m iresm e.
U rm eaz-a verii a rşiţă uscată
Cu C ererea p răfo asă şi cu v înturl.
P e u r m ă v in e to a m n a şi, c u d în s a ,
1055 c U c h io te le I u l p ă şe şte B a c u s .
A p o i v in a lte c u m p e n e ş i v în t u r l:
V u lt u r n u l c a re tu n ă p r in v ă z d u h u ri*
745 Ş l â u s t r u l ce f u lg e r ă p r in n o u ri.
A p o i v i n z ile sc u rte ' ş i z ă p a d ă ,
1060 în g h e ţ de m o arte-aduce ia rn a aspră,
Şi după dîriSa calcă gerul groaznic
Ce clăn ţăn e din dinţi. Te m iri tu, dară,
Că s-a r p u te a şl lu n a să se nască
în fiecare zi şl ia r să piară,
1065 c î n d vezi că la soroace h o tă rîte
760 P o t să se-ntîm ple-aşa de m u lte lucru ri?
D e-asem enea, p erirlle de soare* Eclipsele
Ş i-ntunecim ile de lu n ă încă
P o t să se-ntîm ple din m ai m u lte pricini.

203
 POEMUL NATURII

C ă c i, s p u n e -m i, p e n t r u ce s ă p o a tă lu n a * 1070
îm p ie d ic a lu m in a d e l a so a re ,
N ă lt în d u - ş i f r u n t e a - n d r e p t u l l u i ş i ra z e le - i
C u d is c u l e i în tu n e c a t o p rin d u -le , 755
Ş i n - a r p u te a â lt c o rp s ă fa c ă asta,
A lu n e c în d p e c e r, f ă r ă lu m in ă ? 1075
Ş i p e n tr u c e -n tr-o c lip ă a n u m ită *
N u s - a r p u te a c a s o a re le s ă - ş i p ia r d ă

L u m in a , is t o v it d e -a tîta c a le ,
Ş l f o c u l l u i d in n o u s ă ş i- l a p r in d ă
760
C în d a tre c u t de lo c u r ile - a c e le
1000
C e f a c s ă - i p ia r ă fo c u l, să,, se, s tin g ă ,
P o t r iv n ic e f iin d r a z e lo r ş a le ?
Ş i p e n tr u ce, l a r în d u l lu i,, p ă m în tu l*
D e -a e i lu m in ă ' să- d e s p o a ie lu n a ,
Ş l e l, de su s, g ra s c u n d ă l u n ii soarele* , 1005
C în d lu n a - n f ie c a r e lu n -a lu n e c ă *
P r i n c o n u l d e s d e u m b r ă a l p ă m în t u lu l?
N u s - a r p u te a ca,> î n a c e e a ş i vrem e* ,
A l t c o rp c e re s c s ă tre a c ă p e s u b lu n ă 765
S a u d re p t p r in d r e p t u l s o a r e lu i s -a iu n e c e , 1090
P u n în d z ă g a z p o to p u lu i d e ra z e ?

294
 CARTEA A V -A

Şi ch iar dac-ar luci cu-a ei lum ină*,

Să-m i spui de ce n u s-a r p u te a ca luna
Să lîncezească în vreo p a rte -a lum ii
1095 A tunce cînd stră b a te ea p rin locuri
170 P otrivnice lum inii sale p roprii?
Ş-acum , fiindc-am lă m u rit în ce fel Rezumat;
enunţul su­
S e-n tîm plă to a te pe az u ru l cerului; biectului
următor
F iindcă noi acum a ştim ce pricină,
1100 Ce fo rţă m în ă soarele şi lu n a
175 P e d ru m u rile lor deosebite,
Şi c u m lu m in a lo r se p o a te stin g e
Şi e le p o t s ă p ia r ă de p e b o ltă ,
In t u n e c în d p ă m în t u l f ă r ă ve ste ,
1105 P a rc -a r închide ochii şi, pe urm ă,
Cînd îi deschid din nou, v ăd iarăşi lum ea
S căld ată-n v a lu ri de lu m in ă albă,
180 M ă-ntorc acum spre p rim ă v a ra lum ii,
Să spun ce rod în tîi şi-ntîi ogorul
mo Cel încă m oale-a h o tă rît să scoată
P e ţărm u ri! lum inii, să-l în creadă
La v în tu rile cele nestatornice.
A p a r iţia
In tîi şi-ntîi pe d ea lu ri şi pe cîm puri* p la n te lo r ;i
U rzi p ăm în tu l ie rb u ri de to t felul " a n im a le l o r
in s Şi p ro asp ătă v erdeaţă, pretu tin d en i,
185 Covoare verzi de flori, lucind sub soare.
Şl fel de fel de arbor! se -n trecu ră
Să crească-n ae r care m ai de care
Şi fă ră frîu. P recum pe p atru p e d e
1120 Şi p ăsări creşte p ăru -n tîi şl ţepii
Şi penele, to t astfel şi p ăm în tu l
D ădu din el în tîi şi-n tîl tu fişu ri
190 Şi ia rb ă ; el făcu du p ă aceea
V ieţuitoare m ulte, de to t soiul,

m
 TI

POEMUL NATURII

In fel de fel de ch ip u ri zăm islite: 1125

C ă c i n u p o t v ie t ă ţ ile p ă m în t u lu i,
N u p o t s ă f ie n ic i d in , c e r căzu te,
Ş i n ic i ie ş ite d in g e n u n e a m ă rii* .
R ă m în e , d a r, c u d r e p t c u v în t s ă - i sp u n e m
P ă m în t u lu i c ă e ste m a ic a no astră* , 705
F iin d c ă to a te -s d in p ă m în t u rz ite .
1130
Ş -a c u m a în c ă , m u lt e a n im a le
Ie s d in p ă m în t, c re s c în d p e n e s im ţite
D in p lo i ş i d in a s o a r e lu i c ă ld u ră .
S ă n u te m ir i d e c i d a c ă ş l m a i m u lte , 1135
B a ş i m a i m ă r i a u r ă s ă r it a tu n c e
D in c e r u l n o u ş i d in ţ ă r în a nouă*, 800
I n t î i p e s triţa g in te z b u ră to a re *
Ie ş i d in o u în t im p d e p r im ă v a r ă ,
A ş a c u m v a r a , - ş i le a p ă d ă ş -a c u m a 1140
C ic o r ile c ă m ă ş ile ro tu n d e
Ş l p le a c ă s ă -ş i g ă s e a sc ă d e m în c a re .
A tu n c e ţ i- a u r z it î n t î i p ă m în t u l
Ş i g in t u r ile c e le m u rito a re * . 805
P e -a t u n c i e ra p e c îm p u r i ş l c ă ld u ră * 1145
Ş l u m e z e a lă m u lt ă ; ş i p e u n d e
E r a ş l lo c u -n d e m ă n o s , p e -a c o lo
C re ş te a u n iş te m ă t r ic i, c u r ă d ă c in a
în f ip t ă î n p ă m în t ; ş - a t u n c i c în d e le
S e d e s c h id e a u , l a t im p u l lo r, ş i p r u n c ii 1150
Ie ş e a u d in e le -a fa ră , v r în d s ă sca p e
D e u m e z e a lă ş i s ă ia s ă - n a e r, 810
N a t u ra în d re p t a s p re d în ş ii v in e le
P ă m în t u lu i ş i r e v ă r s a p r i n e le
U n s u c a s e m e n i la p t e lu i (fe m e ia 1155
Ş -a c u m a , d u p ă c e -a n ă s c u t, se u m p le , ;
D e -u n la p te d u lc e : to a tă h r a n a m a m e i

m
 CARTEA A V -A

815 Ca u n şuvoi în sîn u l ei s-adună).

L a p runci p ăm în tu l le d ăd ea m încare;
1160 V eşm întul lor e ra p e-atu n ci căldura*,
Ia r patul, ia rb a m oale cum e p u fu l I
N u se iscase-n p rim ă v ara lum ii
Nici frig u ri m ari nici â rşite cum plite,
g20 Şi nici fu rtu n i, căci to ate cresc pe lum e
ÎÎ6SI Şi capătă p u te re cu încetul.
Deci înc-o d ată-ţi spun: pe d re p t păm în tu l
Ş i-a cîştigat şi n um ele de m am ă,
Şi to t pe d re p t îl p o a rtă el ş-acum a.
Căci 61 u rzi şi gintea om enească,
1170 &1 zăm isli la tim p u l lo r şi fiarele
Ce rătăcesc p rin m u n ţii cei năm ornici,
825 Şi p ăsările cele de to t felul.
N u poate în să n aşte nici păm întul*
L a n esfîrşit: el în c etă a n aşte
1175 Ca m um a cea de zile-m bătrînită.
Căci fire a-n treg il lum i o schim bă tim pul,
O sta re iese p u ru re a din alta,
A şa cum e nim ica nu răm în e
830 Şi to ate trec ; n a tu ra schim bă toate,
1180 Pe to ate le sileşte să se schim be.

297
 POEMUL NATURII

A tunce cînd u n lu c ru se topeşte

Şi p ie re isto vit de b ătrîn ete,
A lt lu cru -n locul lu i în d a tă iese
D in în tu n eric la lu m in a zilei:
N atu ra -n treg ii lum i o schim bă tim pul,
P ăm în tu l trece d in tr-o sta re -n alta:*
Să m ai creeze ce-a p u tu t, n u poate,
Ce n -a p u tu t crea, m a i poate încă.
M o n ş tr ii a u Şi m 6nştri m u lţi a în c erca t păm întul*
s u p r a v i e ţ u i n d s â zăm isleasc-atunci, cu chip şi m em bre
m a fb in e ^ e-a m ir ăi'ii: firi am estecate,
Î n z e s tr a t e Nici fete nici băieţi, ori pocitanii
F ără de m îini sau fă ră de picioare,
Mufi fă ră gură, orbi fă ră privire,
Ologi cu m ăd u larele lipite
De trunchi, ce nu p u te au nim ic să facă,
Nici să se m işte, nici de ră u să fugă,
Nici să-şi găsească cele de nevoie,
A sem enea m in u n ăţii şi m o n ştri
Z adarnic în să a u rz it păm întul:*
N atu ra nici n u i-a lă sa t să crească.
Ei n -au p u tu t nici să-şi găsească h ran a
Şi nici s-aju n g ă flo area cea d o rită
A v ieţii lor, nici să se-m perecheze.
Căci noi vedem că m u lte lu c ru ri trebuie,
Ca v ie tăţile să se-nm ulţească:
In tîi şi-ntîi să aibă ele hran ă,
Apoi, u n loc pe unde să se scurgă
Din tru p u l b iru it de volu p tate
S ăm în ţa lor, şi — p e n tru ca fem eia
Să se-m preune c-un b ă rb a t — organele
Cu care ei să aibă îm p reu n ă
Aceleaşi d esfătări ale iubirii.

200
 CARTEA A V-A

P e-atunce m ulte so iuri de-anim ale

_5L5 A u tre b u it să p ia ră fă ră urm ă,
1215 Căci n -au p u tu t să-şi înm u lţească neam ul.
C îte le vezi că au su flare a vieţii
1183 L e-au a p ă ra t şi le-au p ă s tra t pe lum e
835 P uterea, viclenia şi iuţeala.
8Q0 M ulte-au răm as p e n tru folosul nostru
1220 Şi-s d ate-n g rija noastră. Leii aprigi
Şi fiarele p ăd u rii cu p u te re a
1190 S -au a p ă ra t şi cerbii cu iuţeala,
I a r vulpile cu viclenia. Cîinii*
1225 Cu ochi de veghe şi cre d in ţă-n inim i,
840 865 Şi to a tă v ita care-i ■de povară,
C ornutele şi oile lînoase,
1195 T oate-s în p aza om ului, o, M em m iusl
E le-au fu g it de fiare, ca să-şi afle
1230 Şi linişte şi h ran ă-m b elşu g ată
(Dar nu cu m unca lo r agonisită),
P e care noi le-o dăm ca o răsp la tă
845 870 A slujbei lor. A cele însă căror
1200
N atu ra n u le dete nici p u tin ţa
1235 Să-şi ducă ele singure viaţa,
Nici să ne fie nouă de vreo, slujbă.
D rept care noi să le lăsăm să aibă
1205 Şl h ra n ă de la noi şl ap ărare,
850 875 E rau şl p ra d a şl cîştigul altora, f
1240 FUnd în la n ţu rile sorţii lor ch iar
îm piedicate, p în ă cînd n a tu ra
S tîrp i săm în ţa lor, a tu tu ro ra.
1210 C entauri încă n -au fost niciodată,
Şi nici nu pot să fie-aşa fiin ţe
1245 Cu două corpuri, cu-ndoită fire,
880 Din m em bre osebite-ntruchipate,

299
 POEMUL NATURII

Ş-a căro ra p u te re de v ia tă
S ă poată fi aceeaşi deopotrivă.
C h iar m ă rg in it să fie-u n om la m inte,
Şi totuşi v a p u te a-n teleg e -a ce asta: 1250
C înd a-m p lin it tre i ani, atu n ci e calul
în flo area lui, n u însă şi copilul!
P rin som n acesta cău tă ş-atunce
L a sînul m am ei să m ai sugă lapte. 885
P e iirm ă num ai, cînd pe cal îl lasă 1255
P uterile, şi el îm bătrîn eşte,
Şi v ia ta lu i încet, în cet se scurge
D in lîncedele sale m ăd u lare,
A bia atunci începe şi copilul
Să fie-n floarea v ieţii lui, atunce 1260
C -un m oale pu f o b rajii lu i se-m bracă.
Deci d in tr-u n om şi din să m în ţa calului 890
N u crede că se pot urzi C entauri!
N ici Scile nu pot fi cu tru p de peşte,
De cîni tu rb a ţi încinse pe sub vintre, 1265
N ici alte iezm e ale că ro r m em bre
N u se îm p acă u n ele cu altele:
N ici înfloresc, nici p rin d p u te ri o d ată
Şi nici nu-şi p ie rd p u te rlle-m p reu n ă
Cînd d au spre b ătrîn ete , nici se-nflacără 1270
D e-a dragostei v ăp aie tdtodată.
Şi ele nici nu se lovesc la fire,
Şi nici aceeaşi h ra n ă n u le suferă:
D oar noi vedem adeseori cu to ţii '
Că de cucOită caprele se-ngraşă, 1275
D ar om ul m oare, dac-o p u n e-n gură. 900
P e urm ă, dacă focul a rd e corpul
Roşcat al u n u i leu şi orice altfel
De carne şi de sînge de pe lum e,

300
 CARTEA A V-A

1280 Cum s-a p u tu t atunce ca H im era

Cea în tru p a tă -n trei, d a r nu m ai una.
P e d in ain te leu, în coadă şarp e
905 Şi cap ră la m ijldc, să d ea d in tr-în sa
V ăpăi de foc pe g u ra ei cum plită?
1285 A cela ce-şi închipuie că astfel
De v ie tăţi p u tu ră să se nască,
C h iar cu p ăm în tu l nou şi cerul proaspăt,
în te m e ia t pe-această v orbă v an ă
De „lucru nou“, acela m ulte basm e
A r m ai p u te a din g u ra lu i să-ndruge:
El a r p u tea să sp u n ă că p e-atunce
C urgeau pe lum e rîu ri ch iar de a u r
Şi înfloreau pe a rb o ri n estem ate;
Că om ul se n ăştea cu m ă d u lare
1295 De uriaş, în cît p u tea să p u n ă
P iciorul peste m a re a cea adîncă
915 Şi să rotească ce ru -n treg cu m înal
Cum că e ra u p e-atunce în ţă rîn ă,
Cînd a n ăscut ţă rîn a anim alele,
1300 „S em inţe de-ale lu c ru rilo r“ m ulte,
N u-i o dovadă că p u te au să nască
A sem eni v ie tăţi am estecate,
în tru c h ip ă ri de m em bre osebite:
920 Că doar ş-acum a fel de fel de ie rb u ri
1305 Şi holde şi copaci ră s a r puzderii
T ot din păm înt, d a r unele cu altele
N u pot de loc să se încrucişeze,
Ci fiecare du p ă cum i-i felul,
A şa u rm ează p u ru re a, şi to ate
1310 R ăm în de celelâlţe osebite,
A şa precum a h o tă rît n atu ra .

301
 POEMUL NATURII

C el d lu tll P e-atu n ci un neam de oam eni m u lt m ai aspru* 925

oam eni
T ră ia pe cîm puri, cum se şi cuvine:
D oar îl născuse ţă rîn a cea aspră!
T ot corpul lor se sp rijin e a pe oase 1315
M ai m a ri şi m ai vîrto ase; coarde zdravene
Ţ ineau legate că rn u rile corpului.
Nici frig u l şi nici ârşiţele verii
N u-i vătăm au, şi nici vreo h ra n ă nouă
930
N ici nu-i cerca vreo boală. Ca şi fiara*, 1320
Ei îşi tîra u prib eag a lo r v ia ţă
M ulţi lu stri ro tito ri pe b o lta lumii*.
P lu g ar vînjos să. cum pănească plugul ,
încovoiat, n u se vedea pe cîm puri
Şi nim eni încă n u ştia să deie 1325
Cu sap a pe ogor şi pici să-ngroape
M lăzi tin e re-n păm înt, nici cu cosorul , 935
D in arbori n a lţi să ta ie crengi uscate.
C ît le d ădea şi soarele şi ploaia,
Cît zăm islea p ăm în tu l de la sine, 1330
E ra destul să le potoale inim a:
Ei m ai cu seam ă se ţin e au cu ghindă
De prin ste ja ri; le m ai dădea păm în tu l
Şi ârbute, m ai multe, şi m a i m a ri chiar*
D ecît le vezi acum , în tim p u l iernii, 940
1335
Că dau în copt, ca p u rp u ra de roşii,
în floarea tin e re ţii lui, p ăm în tu l
N ăscu şi a lte poam e pădureţe,
B elşug de h ra n ă p e n tru b ie ţii oam eni!
Ia r ca să-şi potolească ei şi setea, 1340
II îm biau izvoarele de apă 1 945
Şi rîurile, to t aşa cum astăzi
Şuvoaiele din m u n ţii cei năm ornicl
Cu v u iet m a re cheam ă de d ep a rte

302
 CARTEA A V-A

1345 T ot felul de jivine însetate.

Şi, în sfîrşit, cu tre ierîn d pădurile,
Ei se duceau şi-n peşterile nim felor,
D in care do ar ştia u că ap a şiru ie
P e um edele stînci şi picuri, p icuri
-?5? Tot p icu ră pe m uşchiul v erd e-al stîncii,
B a se duceau şi pe la a lte şipote,
Ce izvorau pe n eted a cîmpie.
Ei n u ştiau să u m ble nici cu focul,
N ici să se-m brace-n piei de anim ale,
955 Ci locuiau p rin codri şi p rin peşteri;
1353 M u rd ari şi goi, se ascundeau p rin ţihle,
S p re-a nu fi biciu iţi de ploi şi v înturi.
B unul com un ei nu-1 p u te au pricepe
Şi nu ştiau de legi şi de-obiceiuri.
1360 Ce p ra d ă îi scotea în d ru m norocul
960 L a fiecare, o lu a cu dînsul,
Ş tiind că p e n tru el, p rin sine însuşi,
El treb u ie să fie ta re -n viaţă.
Ia r dragostea-n p ăd u ri u n ea pe tin eri:
1365 O ri pofta ei ch iar b iru ia fem eia,
O ri silnica b ărb a tu lu i putere,
865 O ri nişte pere, â rb u te sau g h indă I
în crezăto ri în b ra ţe şi-n picioare,
Ei alungau jiv in ele p ăd u rii
1370 Cu bolovani şi cu m ăciuci grozave:
P e m ulte ei le b iru ia u ; de unele
Scăpau prin adăposturi, ia r atunce
Cînd înnoptau, întocm ai ca m istreţii
870 Cu p eri zbîrliţi, se aştern ea u odihnei
1375 Goi, pe păm înt, şl se-nveleau cu frunze.
D ar nu cătau, rătă cito ri pe cîmpuri*,
P rin u m b ra nopţii, soarele şi ziua,

303
 POEMUL NATURII

Bocindu-se şi în g h e ţaţi de spaim ă;

Ci, cufundaţi în som n şi în tăcere,
Ei aştep tau ca soarele s-ap rin d ă 975
D in nou pe cer făclia s a ' de purp u ră. 1380
C ă doar e ra u o b işnuiţi să vadă
De m ici copii făcîndu-se pe lum e
Cînd întuneric, cînd lu m in ă albă,
Şi n u p u te au de-aceasta să se m ire, 1385
Nici să se team ă că o noapte veşnică 980
Va înveli p ăm în tu l pe de-a p u ru ri,
L uîndu-le d in ochi lu m in a soarelui.
M ai m u lt de-aceasta le e ra în grijă,
Că fiarele le tu lb u ră odihna. 1390
G oniţi din locul V;r, sărm a n ii oam eni
F ugeau din peşteri cînd so s e a 1d eodată
U n leu cum plit sa u u n m is tre ţ în spum e, 985
Ş i-n crucea nopţii, tre m u rîn d de frică,
D ădeau culcuşul lo r făcu t din fru n ză 1395
A cestor oaspeţi groaznici. M uritorii
N u m u lt m ai m u lţi atu n ci decît acum a
L ăsau plîngînd lu m in a d ulce-a vieţii.
Ce-i drept, m ai des atu n ce cîte u n u l
D intr-înşii, p rin s fiin d fă ră de veste, 990
1400
E ra o h ra n ă vie-n g u ra fiarei,
Şi el um p lea p ăd u rile şi m u n ţii
De gem ete, v ăzîndu-şi ca rn ea vie
în tr-u n m o rm în t to t viu înm o rm în tată!
Cei care, sfîşiaţi, scăp au cu fuga, 1405
Ţ lnîndu-se cu m înile de rane, 995
U rlau îngrozitor, chem îndu-şi m oartea,
P în ă ce ei, în zvîrcoliri cum plite,
F ăr-a ju to r, îşi dau su flare a vieţii,
N eştiutori ce leac pe ră n i să pună. 1410

304'
 CARTEA A V -A

P e-atunce, însă, m ii şi m ii de oam eni

M înaţi sub steaguri n u m ergeau la m oarte,
Ca astăzi, într-o sin g u ră zi num ai,
1000 Şi nici noianul răsco lit de v în tu ri
1415 N u fărîm a de stînci n ăieri şi vase*:
P e-atu n ci în van şi fă ră rost, zadarnic
Se zbucium au ta laz u rile m ării
Şi lesne ele-şi potoleau m înia;
Şi lin u l m ă rii n-am ăgea pe nime,
P e nim e nu-nşela su rîsu l apeil
în în tu n e ric orb zăcea p e-atunce
P lu titu l blestem at pe ap a m ării.
A tunce, istoviţi, p ie re au flăm înzii:
Azi, îm b u ib aţii se cufundă-n m oarte!
1425 P e-atu n ci adese om ul din greşeală,
El singur, îşi vărsa o trav ă: astăzi,
loio M ai iscusit, o trav a o d ă altuia!
Cînd ei, pe urm ă, şi-au făc u t colibe, S e în t e m e ­
Cînd au av u t şi foc la îndem înă ia z ă f a m ilia ,
se n a ş te
1430 Ş* piei de anim ale să se-m brace, p rie te n ia
Cînd num ai cu un sin g u r om fem eia
S-a în so ţit; cînd fu ră cunoscute
Şi d rep tu rile sfin te-ale căm inului
Şi ei văzu ră p ru n ci făcuţi de dînşii,
14 3 5 A bia atunce om eneasca ginte
A încep u t să-şi îm blînzească firea.
1015 Sub cerul gol ea n -a m ai fost în sta re
S ă-ndure frig: o dezvăţase focul!
Ia r dragostea i-a m ai m u ia t pe oam eni.
1440 Copiii înc-au frîn t uşor p ă rin ţilo r
A sprim ea firii cu drăgălăşenii.
Şi to t atunci vecinii începură
Să lege şi prietenii, dorindu-şi

2 0 — Poem ul n atu rii 305

 POEMUL NATURII

A nu se v ă tă m a u n ii pe alţii: 1020
Ei îşi d ă d u ră în tre ei sp re pază 1445
Copiii şi fem eile, sp unîndu-şi
P rin sem ne şi cu g lasuri îngînate*
Că este d re p t ca to ţi să aib ă m ilă
De cei neputincioşi. Cu toate-aceste,
N u p retu tin d en i se n ăscu -n ţeleg e re al. 1450
O bu n ă p a rte în să d in tre oam eni
P ăzea cu scum pătate legăm intele:* 1025
A ltfel, to t n eam ul om enesc atunce
A r fi pierit, şi rîn d u ri, rîn d u ri, oam enii
N -a r fi p u tu t aju n g e p în ă astăzi. 1455
O rig in e a N a tu ra l-a îm pins pe om să scoată*
v o r b ir ii
Şi variile sunete-ale lim bii:
N evoia dete lu c ru rilo r num e
Cam to t aşa cum n e p u tin ţa vorbei 1030
în d e a m n ă pe copii să facă sem ne 1460
Şi lu c ru rile să le -a ra te num ai
Cu degetul. Tot an im alu l sim te
Ce poate: în a in te ca viţelului
S ă-i crească bine coarnele pe frunte,
1035
E l se repede m înios să-m pungă!
1465
I a r p uii cei de leu şi de p a n te ră
Se a p ă ră cu g u ra şi cu gh eara
C înd n-au nici gheare şi nici d in ţi în gură!
Şi, m ai departe, n u vedem cum p asărea
S e-ncrede-n âripi, d a r în v an le cere 1470
U n tre m u ra t neputincios de penel 1040
D e-aceea este-o neb u n ie-a crede
Că cineva a d a t la lu c ru ri num e
Şi că de la ac61a ceilalţi oam eni
A u în v ă ţa t în tîiele cuvinte. 1475
De ce să fi p u tu t acfela num ai

306
 CARTEA A V-A

Să le însem ne to a te cu cuvinte
Şi să rostească sunetele lim bii,
1045 P e cînd ceilalţi n -a r fi p u tu t-o face?
1480 Şi dacă ceilalţi oam eni în tre sine
M ai în a in te încă n u vorbise,
P u te a să aib-acela vreo idee
D espre folosul vorbei? Şi de unde
In tîia d ată i s-a d a t p u te re a
W85 s ă ştie şi să v ad ă el deodată
Cu ochii m in ţii lu i ce v rea să facă?
1050 Nici n u p u te a u n om sili m u lţim ea
S ă-nveţe num ele a tîto r lu c ru ri:
V oinţei sale n-o p u te a sup u n e I
1490 c ă c i nu -i de loc uşor să-ndupleci surzii*
Şi să-i înveţi ce treb u ie să facă.
N ici n -a r fi suferit-o ei aceasta,
N -ar fi ră b d a t p rea m u lt ca nişte sunete,
N eauzite p în-atunci de dînşii,
1055 Să le-asurzească în za d ar urechea.
1495
Ş-apoi, de ce să ne m iram a tita
Că oam enii, av în d şi glas şi limbă*,
Au pus la lu c ru ri num e felurite,
Cum fe lu rită le era sim ţirea,
150° c î n d v itele chiar, necuvîntătoare,
1060 ş i fia re le scot glasuri felurite,
O ri le e frică, ori au vreo durere,
O ri sîn t cuprinse de vreo bucurie.
A ceasta tu o poţi vedea cu ochii:
1605 A tunci cînd, m îniaţi, dulăii m îrîie
Şi-n rîn je tu l m îniei lo r şi-a ra tă
1065 P u tern icii lor colţi, cu to tu l altu l
E glasul lor, decît atu n ci cînd la tră
Şi u m p lu -m p reju rim ea cu lă tra tu l.
 J>OEMUL NATURII

I a r cînd îi ling pe p u ii lo r cu lim ba

Şi cînd îi d au cu labele de-a d u ra
In joaca lor, şi se rep ed să-i m uşte,
F ăcîndu-se că vor să-i şi înghită,
Cu â lt glas îi a lin tă şi cu â ltu l
Ei băună, lă saţi acasă singuri,
O ri scheaună înduplecîndu-şi trupul,
S pre-a se feri de m îna care-i bate.
Şi to t aşa, n u ti se p a re ţie
Că n u la fel nechează arm ă saru l
în floarea vieţii, cînd p rin tre cavale
Se zb a te-m p in ten at de zeul Amor,
în a rip a tu l, ori atunci cînd sforăie
Cu n a ra -n v în t spre zingănul de arm e,
Sau cînd n echează-nfiorat de-o spaim ă?
D e-asem enea şi gintea zburătoare,
P e striţe păsări, ulii şi v u ltan ii
Şi cufu n d ării care-şi ca u tă h ran a
în apele să ra te ale m ării,
A tunce cînd se b a t p e n tru m încare,
L uptîndu-se cu p rad a , âltfel ţipă,
Şi âltfel a ltă d atăl A lte păsări
îşi schim bă glasul cînd se schim bă vrem ea;
A şa e n eam ul cel cu v ia ţă lungă
Al cioarelor şi sto lu rile negre
De corbi atunce cînd, p recum se spune,
Sau ploaie cer sau cîrîie-a furtună.
Deci dar, dacă sim ţiri deosebite
în d e am n ă anim alele ch iar m ute
Să scoată glasuri tô t deosebite,
C u -atîta m ai vîrtos p u te au şi oam enii
S ă-nsem ne p rin cuvinte osebite
Şi lu c ru rile cele osebite*.
 CARTEA A V-A

S pre-a n u -ţi m ai pu n e sin g u r în tre b a re a D e s c o p e r ir e a

f o c u lu i
Să ştii că pe p ăm în tu l nostru trăsnetul*
1545 a coborît în tîia d a tă focul.
Şi că v ăp a ia flă c ă rii de-aice
S -a -m p ră ştia t pe u rm ă p retu tin d en i:
Noi doar vedem ades că m u lte lu c ru ri
S-aprind, atin se de cereasca flacără,
1095 Cînd tră sn e tu l din cer le-a d a t căldură.
1550 D ar ş-un copac stufos cînd se to t leagănă

B ătut de v în tu ri şi se-nvălurează,
P lecîndu-se pe ra m u rile âltu ia,
Ş -atunce iese foc; lucori de flăcări
1555 Ş -atunci zbucnesc ades, în tim p ce trunchii
noo Şi crengile se freacă în tre ele.
Şl p ricin a d in tîia şl cealaltă
P u tu să deie oam enilor focul.
Să-şi flarb-apol m în carea şi s-o moaio
1600 L a flăcările focului, aceasta

309
 POEMUL NATURII

C hiar soarele i-a în v ă ţa t pe oam eni,

F iindcă ei vedeau că m u lte roade
Se coc pe cîm puri în b ă ta ia soarelui
Şi de căldura lui sîn t biruite.
R e g a lita te a . Cei m ai deştepţi, m ai iscusiţi la minte* 1105
în t e m e i e r e a 1505
o ra ş e lo r D in zi în zi îi în v ă ţau pe ceilalţi
Să-şi schim be h ran a , v ia ţa d in a in te
Cu focul ş i , cu alte lu c ru ri nouă.
Ei, regii, încep u ră to t atunce
A -ntem eia cetăţi cu citadele, 1570
Loc de-adăpost şi fugă p e n tru dînşii.
Ei le -m p ă rţiră v ite şi p ă m în tu ri 1110
D upă p u te re a şi deşteptăciunea
Şi du p ă fru m u seţea fiecărui:
P e-atunci avea că ta re fru m u seţea 1575
Şi se pu n ea p re ţ m a re pe virtute.
P e u rm ă s-a descoperit av erea
Şi s-a găsit şi au ru l: atunce
în d a tă n -au m ai fost în cinste oam enii
P u tern ici şi frum oşi, fiindc-aceştia, 1580
Să fie-oricît de ta ri la tru p şi chipeşi,
îi fac de obicei alai bogatului. 1115
D ar dacă om u-şi duce v ia ţa după
în v ă ţă tu ra cea adevărată*,
A vere m are-i p en tru dînsul traiu l 1585
Cel cu m p ăta t ş-a su fletu lu i pace:
G ăseşti oricînd p u ţin u l care-ţi trebuie.
D ar oam enii au v ru t să fie-n lum e
P u tern ic i şi vestiţi, p e n tru ca soarta 1120

Să le răm în ă pe tem ele train ice 1500

Şi p e n tru ca să p o ată ei petrece
O v ia ţă lin iştită-n bogăţie.
Z adarnic însăl Căci lu p tîn d s-ajungă

310
 CARTEA A V-A

P e culm ile m ăririi, îşi fac singuri

1595 c ă r a r e a v ieţii p lin ă de prim ejdii.
Şi ch iar aşa, de sus, din vîrf, invidia*
1125 ii prăbuşeşte-adese, ca un trăsn e t,
în T a rta ru l cel negru: ca un trăsn et,
Invidia, la fel, ap rin d e culm ile
1600 Şi locurile care-s m ai înalte.
Mai bine-ascultă lin iştit de altul,
D ecît să v rei a cîrm ui poporul,
H30 Ţ inînd în m înă sceptrul cel de rege,
Şi lasă-i tu pe dînşii să asude
1605 Z adarnic p în ’ la sînge, să se lu p te
P e calea cea îngustă a am biţiei:
Ei judecă după ce spune lum ea
Şi um blă după felu rite lu c ru ri
M ai m u lt după ce-aud din g u ra altora,
1610 Nu după ceea ce văd ei cu ochii!
Aşa-i şi azi, aşa v a fi şi m îne
H35 Şi to t aşa a fost şi înainte.
Cînd regii d a r au fost ucişi, în ţă rn ă A p a r iţia
d r e p t u l u i şi
S -a n ă ru it străvechea m aieslate a ju s tiţie i
1615 A tro n u rilo r, sceptrele trufaşe.
A fru n ţilo r regeşti sp lendidă stem ă,
C ru n tată, sub picioarele m ulţim ii
P lîngea m ă rire a ei de altăd a tă :
Cu sete calcă lum ea în picioare
1140 P e om ul cel te m u t odinioară!
1020 L a culm e-ajunse-atunci învălm ăşagul
Şl tu lb u ra re a -n oam eni: fiecare
C ăta să pu n ă m îna pe putere.
A tunci cîţiva i-au în v ă ţa t pe ceilalţi
1025 S-aleagă dregători; ei h o tă rîră
T em eiurile d reptului, ca oam enii

311
 POEMUL NATURII

Să se-nvoiasc-a se supune legii.

Căci neam ul omenesc, să tu l atunce
D e-a-şi m ai petrece v ia ţa-n silnicie, 1145
D e-atîtea d u şm ănii se istovise. 1630
C u-atîta deci m ai m u lt el de la sine
Căzu sub legi şi sub asp rim ea d reptului:
M înat de-a lui m înie, fiecare
Se preg ătea m ai c ru n t să se răzbune
D ecît îngăduiesc acum legi drepte. 1635
D e-aceea oam enilor le -a fost silă
D e-a-şi m ai p etrece v ia ţa -n silnicie, 1150
D e-atunci încoace fric a de pedeapsă*
în tu n e c ă plăcerile vieţii.
Căci n ed re p tate a ca şi silnicia 1640
II p rin d pe fiecare-n m re a jă : ele
S e-ntorc asu p ra lui, şl n u e lesne
Să ducă v ia ţă paşnică şi lină
Cel care calcă leg ăm în tu l păcii. 1155
C h iar dacă-nşală el şi zel şi oam eni, 1645
Nu treb u ie să creadă niciodată
Că fap ta lu i răm în e-n veci ascunsă:
A deseori în a iu rire a bolii
Sau cînd vorbesc p rin somn, atîţia oam eni
Se zice că s-au d a t de gol, şi crim ele, 1650
M ult tim p ascunse, şi le-au d a t pe faţă. 1160
O r ig in e a Şi-acum a, ce p ricin ă p rin tre neam uri
r e lig ie i
A -ntins cre d in ţa în p u te re a zeilor,
U m plînd cu -a ltare de-ale lo r oraşele
Şi aşezînd acele slu jb e sfinte, 1655
Ce sîn t şi azi în flo are pretu tin d en i,
In locuri şi la tre b u ri însem nate?*
De ce ş-acum a, îm p lîn ta tă -n oam eni, 1165
O team ă sfîn tă-i face să ridice

312
 CARTEA A V -A

1660 T0t a ite tem ple noi în to a tă lum ea

Şi să le cerce-n zi de să rb ă to are?
N u-i ch iar aşa de g reu să-ţi spun tem eiul.
A num e, de pe-atu n ce m u rito rii
1170 V edeau, ch iar tre ji fiind, d a r m ai cu seam ă
1665 In vis, nişte m ăreţe, u riaşe
F iguri de zei, căr6 ra şi v ia ţă
Le d ăru ia u în m in tea lo r fiindcă
V edeau că tru p u rile lo r se m işcă
Şi ei din g ură scot nişte cuvinte
1670 în a lte pe m ă su ra ş-a p u te rii
Ş-a frum useţii lor. Ei şi etern ă
H75 C redeau că-i v ia ţa zeilor fiindcă
F igura lo r se-m prospăta într-una*
Şi răm în ea şi form a lo r aceeaşi,
1675 Ba pe de-asu p ra m ai credeau că zeii,
A vînd p u te re -a şa de m are, n u pot
Să fie-uşor învinşi de vreo putere.
Şi ei de-aceea socoteau că so a rta
A cestor zei e m u lt m ai fericită,
1680 F iindcă pe nici u n u l fric a m orţii
1180 Nu-1 chinuia, şi oam enii aieve
în v isurile lo r vedeau că zeii
Fac m u lte lu c ru ri m a ri şi m in u n ate
F ă ră să sim tă, el, vreo oboseală.
1685 Ei m ai vedeau apoi cum u m b lă cerul
Cu rîn d u ia la lu i cea n eclin tită
Şi cum se-ntorc la tim p vrem ile anului,
1185 D ar n u p u te au să ştie din ce pricină.
Deci d a r aveau o sin g u ră scăpare:
looo Să lase to ate n u m a-n seam a zeilor,
L a voia lor să se-nv îrtească toate.
El aşezar-a’ zeilor locaşuri

313
 POEMUL NATURII

In cerul cel boltit, fiindc-aice

V edem că se roteşte noaptea, luna,
Şi ia ră şi luna, ziua, noaptea, stelele, 1190
1695
Făclii pribege-n noap tea cea adîncă,
P e cerul n opţii călătoare flăcări,
Nori, soare, ploi, ninsoare, v în tu ri, fulger
Şi g rindină şi u rlete de vifor
Şi b u b u it îngrozitor de tunet. 1700
N efericită om eneasca ginte,
Că toate-aceste ea le-a pus atunce
P e seam a zeilor din cer, b a încă
L e-a m ai adaos şl m în ii cum plite! 1195
Ce gem ete şi-a căşu n at ei înseşi, 1705
Ia r nouă ce dureri! Şi cîte lacrim i
A u să m ai verse şi copiii noştri!
Te crezi pios dacă te vede lum ea*
Că m i te-ntorci cu fa ţa la o piatră*
Cu văl pe cap şl u m bli pe la toate 1710
A ltarele, te -a şte rn i pe jos şi palm ele 1200
L e-ntinzi în fa ţa te m p lu rilo r sfinte,
Cu sînge din belşug stro p eşti a lta ru l
Şi pe pereţi în şiri p rinoase m ulte?*
O, nu! Pios eşti dacă poţi pe to ate 1715
Să le p riv eşti cu inim a-m păcată.
C înd ne u ităm în sus la bolta lum ii,
L a stele le-atîrn a te pe tărie, 1205
Şi cînd ne vlne-n m in te d ru m u l lunii
Ş-al soarelui, atu n ci o team ă, care 1720
S tătuse pîn -atu n ci în ă b u şită
De alte su ferin ţe-n piep tu l nostru,
Incep e-n d ată să-şi ridice capul:
Să nu cum va să fie oare z&ii
Cei care, c-o p u te re fă r ă m argini, 1725

314
 CARTEA A V-A

1210 Rotesc pe boltă lum inoşii aştri?

D ar, cum nu ştim care-i tem eiul lucrului,
N e p rin d e-n d ată în doiala dacă
A ceastă lum e a av u t o n aştere
1730 Şi va avea şi un sfîrşit vreodată,
P în ă la care zidurile lum ii
Să poată înc-a m ai ră b d a această
M ult zbucium ată, tru d n ic ă m işcare,
O ri dacă astrele, din voia zeilor
1215 _
Cu veşnica v ia ţa dăruite,
V or luneca de-a p u ru re a pe boltă
Şi dacă, astfel, vor p u te a să -n fru n te
P u tern icele tim p u lu i atacuri.
D ar spune-m i cui nu i se strîn g e inim a
1740 Şi cui, de fric a zeilor, picioarele
1220 Nu i se taie cînd un tră s n e t groaznic
C u trem u ră p ăm în tu l ars de flăcări,
Şi ceru-ntreg răzbubuie de tu n et?
N u tre m u ră popoarele şi ginţile?
1745 T ru faşii regi n u se pitesc de spaim ă,
Ca nu cum va să fi su n a t şi ceasul
P edepsei lor, în care să-şi plătească
1225 v r eo fărdelege, -o v o rb ă m ai sem eaţă?
Şi cînd pe m a re viforul fu rtu n ii
1750 II zvîrle cînd încolo, cînd încoace
P e căpitanul flotei, dim p reu n ă
Cu elefan ţii lui şi cu-ale sale
P u tern ice legiuni, n-alearg ă dînsul
Cu ju ru ln ţi la zei, ca să-i îm pace?
1755 N u cere-a v în tu rilo r alin are
1230 ş i adieri prielnice? Z adarnic:
Căci to t îl p rin d e ap rig a vîltoare
Şi mi-1 cufundă-n v ad u rile m orţii I

315
 POBMUL NATURII

P în ă -n tr-a tîta o putere-ascunsă*

S triveşte, vai, să rm a n a om enire 1
Ea calcă fă ră m ilă în picioare
M ăreţe fasce şi securi cum plite*,
Şi, cum se pare, -şi b a te joc de ele.
Şi cînd sub noi p ăm în tu -n treg se clatină,
Cînd, zguduite, -oraşele se n ăru ie
O ri stau să cadă, ce e de m ira re
Că omul, u m ilindu-se pe sine,
Aşa de m ari, aşa de m in u n a te
P u te ri le lasă zeilor în lum e,
Ca ei pe to ate-n lum e să le cîrm uie?
D e s c o p e r ir e a A ram a, fierul, au ru l, arg in tu l
m e ta le l o r
Şi plum bul s-au descoperit atunce
Cînd focul m istui p ă d u ri în tin se
P e m u n ţi năm ornici, ori de la v reu n trăsn e t
C ăzut din cer, ori că pe-atu n ce oam enii,
P u rtîn d războalele-n păd u ri, ap rin seră
P ăd u rile spre-a-n frico şa pe duşm ani,
O ri că-ndem naţi de b u n ă ta te a locului,
V oiau să facă lazu ri şi poiene,
O ri să ucidă fiarele sălbatice,
Cu astă p ra d ă să se-m bogăţească:
Ei încă nu c u tre iera u p ăd u re a
Cu cîinil, nici o -m p re ju ra u cu plase:
Cu şâ n ţu rl şi cu foc p rin d e a u vînatul*.
O ricum să fie, ori din ce pricin ă
A m istu it a flăc ării v ăpaie
Din răd ăcin i adînci, c-un v u iet groaznic,
P ădurile, ş-a ars afu n d păm întul,
Au p rin s p îrîu să cu rg ă-n clocot vinele
De a u r şi de-argint, de p lum b ş-aram ă,
S trîngîndu-se-n găvanele păm întului.

316
 CARTEA A V-A

Cînd m ai pe u rm ă oam enii văzură

1760 Că ele-s închegate sub ţă rîn ă
Şi fa ţa lor a p rin să străluceşte,
1795 Ei ad u n a ră din p ăm în t m etalul,
1235 A dem eniţi de sclipet şi de luciu;
1260 Ba ei vedeau că el p ăstrează form a
1765 G ăvanelor acelora. A tunce
L or le-a v en it în m in te că m etalele,
1800 T opite-n foc, pot curge-n orice form ă
Ş i-n orice chip de lu c ru şi că ele
P o t fi oricît de m u lt şl su b ţiate
1240 1265 Şi ascuţite, -ncît să-şi poată face
1770 Şi arm e şl u n eltele cu care
1605 Să taie codrii, să cioplească lem nul,
Să feţu iască netedele scînduri,
Să sfredelească şi să facă găuri.
1775 Şi ei s-au pus să facă toate-aceste
1245 în tîi şi cu a rg in tu l şl cu a u ru l
Şi cu aram a train ică şi tare.
D ar în zadar! Celor d in tîi p u te re a
Li se m uia: o m unc-aşa de tru d n ică
1760 L a fel cu-aram a n u p u te au să rabde!
A tunci ajunse m ai la p re ţ aram a,
1815 I a r a u ru l zăcea ca u n netrebnic,
Tocit la vîrf! A cum a, dim potrivă,
1250
1705

1255
1730
 ■!

POEMUL NATURII

A ram a zace d a tă la o p a rte 1275

Şi a u ru -i pe culm ile onoarei.
A şa se schim bă vrem ile şi so a rta I 1820
Ce-a fost la p re ţ pe u rm ă n -a re cinste
Şi altceva la rînd, atunci, urm ează,
Ieşind din în tu n e ricu l u ită rii;
Cînd lu c ru -i nou, atu n cea-i el în floare,
P e zi ce m erge to t m ai m u lt îl câuţi,
N espusă-i este lâ u d a -n tre oam eni. 1280
1825
Descoperirea Cum s-a descoperit, acum a, fierul,
fle ru lu i
O, M em m ius, tu sin g u r poţi cunoaşte.
A rm ele vechi e ra u m îinile, dinţii
Şi unghiile, p ietrele şi crengile
R upte de p rin p ă d u ri; de-asem eni, focul, 1830
A tunci cînd el fu cunoscut de oam eni. 1285
P e u rm -a fost descoperit şi fierul,
P e u rm ă şi aram a, în să oam enii
în tîi şi-ntîi s-au folosit de-aram ă
Ş-apoi de fier, căci ea-i m ai m lădioasă 1835
De felul ei, şi este şi m ai m ultă.
Cu ea a ra u păm întul, cu a ra m a
Se-nvălm ăşeau în v a lu rile luptei,
Cu ea-n războaie sem ăn au prăpădul, 1290
Cu ea răp e au şi tu rm e şi ogoare:* 1840
Căci om ului a rm a t cu u şu rin ţă
I se plecau cei goi şi fă ră arm e.
Ieşi, apoi, încet, în c et şi sabia
De fier, ş-atunce coasa de aram ă
R ăm ase de ruşine I Deci, cu fierul 1849
Ei în cep u ră a b răz d a păm întul, 1295
Ş i-n cum pănă stătu, de-atunci, războiul*.
C um se O şteanul în a rm a t ştiu să u rce
f ă c e a P e cal şl să-l strunească, ia r cu dreapla*
r ă z b o iu l

310
 CARTEA A V-A

1850 Să lu p te cu duşm anii, în a in te

D e-a ispiti p rim e jd iile lu ptei
P e-u n ca r cu doi fu g a ri; şi doi să-nham e
1300 e i a ştiu t întîi, pe u rm ă p atru ,
P e u rm ă s-a u rc a t p e-un „car cu coase“*.
1855 p e „boii“ cei sălbatici „din L u ca n ia“*,
Cu tu rn u ri pe sp in a re şi cu trom pa*
Ca şarpele, îi în v ă ţa ră P u n ii
S ă sufere şi răn ile războiului,
S ă-m prăştie şl cetele duşm ane.
13Q5 Şi astfel, val, cum plita dezbinare,
1860 Ca să-nspăim înte om eneasca ginte,
A scos din zi în zi to t alte arm e
Ş-a to t adaos groazele războiului.
P e ta u ri încă i-au cercat în lupte,

319

k
 POEMUL NATURII

M istreţi sălbatici au trim is spre duşm ani. 1865

B a u nii au m în a t şi lei putern ici 1310
C u-m blînzitori arm a ţi, cu paznici aspri,
Ca să-i în frîn e şi să-i ţie -n lan ţu ri.
D ar în zad ar a fost, fiindcă fiarele,
în fie rb în ta te de m ăcelul crîncen, 1870
C utrem urîndu-şi coam ele cum plite,
înv ălm ăşau fă ră deosebire*1
S cadroanele de călăreţi: aceştia 1315
Nu m ai p u te a u să-şi alineze caii,
în sp ă im în taţi de u rletele fiarei, 1875
Şi să-i în to arcă spre duşm ani. Leoaicele
De p retu tin d en i s-azvîrleau tu rb a te
Şi de obraz m uşcau pe călăreţii
Ce le veneau în faţă, ori deodată,
C înd nici gîndeau, sărin d u -le în spate, 1380
1880
îi ră stu rn a u trîn tin d u -i în ţă rîn ă,
De ran e biruiţi, cu colţii groaznici,
Cu g hearele în ca rn ea lor înfipte.
Ia r ta u rii zv îrleau p e-ai lo r în a e r
Şi m i-i striv e au călcîndu-i în picioare; 1885
P în ă-n adînc îşi îm p lîn ta u ei coarnele
în coşurile, -n pîntecele cailor;
A m eninţind, ei to t scu rm au păm întul. 1325
M istreţii fioroşi ru p ea u cu dinţii
C h iar pe stă p în ii lor, c ru n tîn d în sînge 1890
S ăgeţile ce se frîn g eau în tr-în şii;
El deopotrivă ră stu rn a u în ţă rn ă
P ed eştri şi călări: zad arn ic caii
C ătau de colţii fiarelo r să scape
1330
P unînd u -li-se-n curm eziş, zadarnic 1895
S e-n tra p o rau în v în t şi cu picioarele
B ăteau ei v în tu l: coardele picioarelor

320
 CARTEA A V-A

F iin du-le tăiate, ei deodată

Se prăb u şeau şi s-aştern eau tărînei.
1800 De unde pîn-acum credeai că fiarele
Fuseseră destul de îm blînzite,
Acum, la faptă, se vedea că ele
1335 S e-nverşună din nou de răni, de strigăt.
De fugă şi de spaim ă şi de zbucium .
1905 Ei în d ă ră t nu m ai p u te au aduce
Nici una: to ate fiarele p ăm în tu lu i
Fugeau care-ncotro, precum , adese,
Cînd sîn t ră n iţi în luptă, elefan ţii
Şi azi o iau la fugă p retu tin d en i
1910 D upă ce ei şi pe stă p în ii lor ch iar
1340 îi um plu m ai în tîi de ră n i cum plite.
De s-a p u tu t s-o facă asta omul!*
D ar m ie-m i vine greu să cred că dînsul
N u s-a g îndit şi n-a p u tu t să vadă
ioi5 Că p en tru toţi va fi un lucru groaznic.
T u ai p u tea să spui că, m ai degrabă*,
în univers s-a în tîm p la t aceasta,
1345 în lum i făcute-n felu rite chipuri,
Decît pe-un an u m it păm înt, oricare.
1920 D ar oam enii au v ru t să facă asta
S perînd, nu să-i învingă, ci să-i vadă
G em înd pe diişm ani, ch iar dacă ei înşişi
A r fi p ie rit fiindcă n-aveau arm e '
Şi nu se bizuiau pe oaste m ultă.
V eşm întu-ntîi a fost cusut, pe urmă* Ţ e s u tu l
Ţesut, cînd s-a descoperit şi fierul.
Căci stativele se tocm esc cu fierul:*
A ltfel nu se pot face-aşa de netezi
V ergele, fuse şi suveici şl suluri.
1830 N atu ra a-n d em n at în tîi b ă rb a ţii

2 1 — Poem ul n a tu rii '321

 POEMUL NATURII

Să toarcă lînă, ei, m ai în a in te a

F em eilor (căci p a rte a bărbătească* 1355
M ult m ai presus, m ai iscusită este
La orice m eşteşug), d a r cînd plugarii,
O am eni m ai aspri, -au încep u t să-i m ustre, 1935
A tunci ei încrezu ră lu c ru l lînii
în m îinile fem eilor şi, astfel,
R ăbdînd ca şi ceilalţi o m uncă trudnică,
îşi oţeliră m îinile. şi tru p u l. 1360

în c e p u t u r i l e Şi tot n atu ra , u rzito area lum ii'', 1940

şl p ro g re ­ L e-a a r ă ta t în tîi şi-n tîi la oam eni
s e le a g r i ­
c u ltu r ii Cum pot sădi şi altoi copacii,
Deoarece, sem inţele şi ghinda
C ăzînd pe jos, pe sub copaci, puzderie
De p u i dădeau, ia tim pul lor, din ele. 1945
Şl oam enii s-au ap u cat atunce
S ă-nfigă-n ram u ri tin e re m lădiţe, 1365
B utaşii noi în ţă rn ă să-i îngroape.

322
 CARTEA A V-A

Apoi, pe ogoraşul lo r cel dulce

1930 Ei au cercat şi alte, alte rodui'i,
Şi au văzut în d a tă că p ăm în tu l
îşi îm blînzeşte roada pădureaţă*,
Dacă-1 răsfeţi şi-i p o rţi cu d rag de grijă.
D in zi în zi ei to t m ai m u lt siliră
1370
1055 P ăd u rea să se trag ă m ai la m unte,
L ăsînd în vale locul cel de hran ă,
P e n tru ca ei, pe cîm puri şi pe dealuri,
Să aibă pajişti, iazuri şi g rîneţe
Şi Jgheaburi de u d a t şi vii m ănoase,
1960 Şi p en tru ca-n veşm întul lo r cel v în ăt
M ăslinii să se-nşire p rin tre ţarin i,
1375 Pe şesuri şi pe văi şi pe coline:
Nu vezi? Şi azi, to t locu-i p lin de farm ec:
Cu m îndri pom i îl încu n u n ă om ul
1969 Şi cu arb u şti rodoşi îl înconjoară.

1380 Să im itez-a’ p ăsărilo r glasuri O rig in e a

m u z ic ii
C ercară oam enii m al în a in te i
Ca ei să-şl poată ferm eca auzul
Cu cîntece frum os m eşteşugite.

323
 POEMUL NATURII

In tîi su su ru l m ulcom al zefirului 1970

P rin trestiile cele găunoase

L e-a d at îndem n ţă ra n ilo r să sufle
în nişte ţevii goale de cucută.
Apoi, în c et/ încet, ei în v ă ţa ră
Şi cîntecele jaln ice pe care 1975
Cu degetele lor le scot păstorii 1385
D in flu ie ru l cel născocit de dînşii
P rin codri-adînci, p rin crîn g u ri şi poiene,
P rin paşnice sin g u rătăţi divine.
C u-ncetul se descoperă to t lucrul, 19110
Cu-ncetu-1 scoate m in tea la lum ină!
Aşa se desfătau pe sine oam enii,
Aşa se b u cu ra u odinioară 1330
C înd m ai ales e ra u să tu i (atunce
îţi cade bine cîntecul!). Adese, 1985
L ungiţi pe iarba m oale, lîng-o apă,
S ub bolta cea de crengi a unui arbor,
Ei petreceau voioşi cu m ai nim ica,
Şi m ai cu osebire-atunci cînd tim pul 1385
Le su rîd ea şi cînd şi p rim ă v a ra 1990
S m ălţa cu mii de flori cîm pia verde.
Şi glum e cîte vrei! Şi v o rb ă 'm u ltă
Şi hohote! Căci m uza cîm penească
E ra în floare şi zburdălnicia
Ii îndem na să-şi încunune fru n te a 1995
Şi um erii cu flori şi cu verdeaţă, 1400
Şi-n hora lor cea ru stică să ţopăie,
In tropote b ătîn d ţă rîn a m am ă.
D e-aice rîsete şi hohote! Căci toate
E rau pe-atunce nouă, m inunate! 2000

T re ji cînd stăteail) îşi. m îngîiau nesom nul, 1405

C ercînd to t felul de cîn tări din gură

324

i
 CARTEA A V-A

Şi mlădiindu-şi glasul în tot felul,

Ori lunecîndu-şi buzele răsfrînte
2005 Pe găurile naiului. Ş-acuma
Se ţin de-aceste obiceiuri străjile*
De noapte, care ştiu acuma încă
Şi felurite ritmuri să păzească;
Şi totuşi ei n u sorb în tru nim ica
1410
— Placen mai mari decit sorbea o data
Cel neam născut sălbatic din tărînă:
Noi dacă n-am ştiut mai înainte
Un lucru mai frumos, ne place foarte
Şl are preţ ce-avem la îndemînă;
2 0 1 5 Ceva mai bun de iese mai pe urmă,

Le-ntunecă pe cele vechi şi schimbă

1415 Şi gusturile noastre de-altădată.
Deci ghinda n-a mai fost la preţ şi omul
îşi părăsi culcuşul cel de iarbă ,
2 0 2 0 Şi de frunzări; nu mai avu cătare

Nici straiul cel făcut din piei de fiară.

Deşi, cred eu, a iui descoperire
Stîrni aşa invidie, că omul
1 4 2 0 Ce l-a purtat întîi pieri-n vreo cursă:

2 0 2 5 Şi totuşi, straiul lui, cruntat în sînge

Şi tras de ucigaşi în toate părţile,

Praf s-a făcut: nu le-a mai fost de treabă.
Şl, deci, pe-atunce nişte piei de fiară,
Acuma, însă, aurul şi purpura
2030 înveninează viaţa omenească
Şi-ncaieră pe oameni la războaie.
H25 Şi eu socot că-n noi e toată vina:
Căci, fără piei, copiii goi ai ţărnei
Mureau de frig, atunci, dar noi, acuma,
2 0 3 5 Ce-am suferi, de n-am avea veşminte

325
 POEMUL NATURII

De purp u ră, cu -n flo ritu ri de au r?

U n strai m ai p ro st să n u ne p o ată oare
F eri de Irig? Deci, om eneasca gin te
M unceşte-n v în t şi p u ru re a zadarnic,
în griji deşarte ea-şi p etrece veacul.
Să nu te m iri, fiindcă ea n u ştie
N ici cît să aibă, nici care e m arginea
P lăcerii, cu adevărat! A ceâsta
A -m pins v ia ţa în v iito area m ă rii
Ş -a răsco lit şi clocotul războiului!
Anotimpurile Ia r soarele şi luna, veghetorii
A cestei lum i, cu treierîn d a cerului
N em ărginită, ro tito a re boltă '
C u-a lor lum ină, i-a ră ta ră om ului
Că se rotesc şl tim p u rile anului,
Că-n astă lum e to a te se în tîm p lă
C-o an u m ită rîn d u ia lă num ai
Şi num ai dup-o lege anum ită.
ponleV^fl Cînd oam enii îşi petreceau viaţa
a artelor A dăpostiţi în tu rn u ri, cînd păm în tu l
E ra lu c ra t şi îm p ă rţit, ia r n avele '
P lu tea u ca nişte flo ri pe lin u l m ării; '
Cînd se-ncheiau tra ta te şi cetăţile
A veau şi aliaţi şi ajutoare,
A tunce şi poeţii încep u ră
Să cînte-n versu ri fap tele eroilor,
Şi nu cu m u ltă vrem e în ain te
Se născocise scrierea: de-aceea
N ici nu putem vedea, noi, cei de astăzi,
Ce s-a lu c ra t pe lum e înainte:
D oar m in tea dacă poate să n e-a ra te
P e undeva vreo urm ă! P lugărie,
P lu tit pe apă, cetăţu i şi arm e

326 /
 CARTEA A V-A

Şi legi şi drumuri şi îmbrăcăminte

1450
2070 Şi alte-ndemînări şi desfătările
Vieţii: poezia şi pictura,
Statuile cu artă netezite,
Cu toate-aceste i-au deprins pe oameni
Cercările-unei minţi neobosite,
2075 Ce merge pas cu pas tot înainte.
Cu-ncetul se descoperă tot lucrul,
1455 Cu-ncetul mintea-1 scoate la lumină.
Căci oamenii, cu agera lor minte,
Vedeau cum toate una de la alta
2080 Se lămureau, pîn-au ajuns pe culmea
Cea mai înalt-a artelor.
C A R T E A VI
I

Intîi A tena cea cu falnic nume* Elogiul

Atenei şl
îm p ă rtă şi de roadele ţă rîn ei al Iul
P e b ieţii m u rito ri; o v ia ţă nouă* Eplcur
E a-ntem eiâ şi legi dăd u la oam eni
5 Şi, cea dintîi, aduse vieţii noastre
D ulci m îngîieri cînd îl născu pe omul
* Ce s-a v ăd it cu-atîta^nţelepciune,

331

L
 POEMUL NATURII

Incit din ro stu l lui fă ră greşeală*

Se rev ă rsă cîndva to t adevărul.
In lu m ea-ntreagă s-au lă ţit divinele-i 10
D escoperiri, deşi el nu m ai este,
Şi faim a-i veche p în ’ la cer ajunge.
Cînd a văzut el, d ar, că m u rito rii
A u la-ndem înă, ca să-şi ducă viaţa,
10
Tot ceea ce le treb u ie; că tra iu l 15
L i-i pus la adăpost pe cît se poate;
C înd a v ăzu t că oam enii p u tern ici
în o a tă-n bogăţie şi-n o noruri
Şi-n laude, ba încă se m ai b u cu ră
Şi de copii cu num e bun, dar, totuşi, 20
Că fiecave-n in im a lu i tre m u ră
Şi scoate, vai, din ch in u itu -i su flet 15
F ără-n cetare-am arn ice suspine,
EI a-nţeles că vina to ată-i vasul*,
Şi că din v in a vasului se strică 15

T ot ceea ce s-ad u n ă -n el de-afară,

C h iar lucim bun fiind! V edea el bine
Că vasu-i s p a rt şi curge, -n cît nu poate 20
N ici în tr-u n fel vreo d ată să se umple*,
Ş-apoi că to t ce pui în el se spurcă* 30
De m irosul ce s-a-n cu ib at într-însul.
El curăţi, deci, inim ile noastre,
(Şi num ai p rin cuvîntul adevărului!)
Şi puse ca p ăt patim ii şi fricii*. 25
El, num ai el, ne spuse care este 35
S uprem ul bine către care tindem ,
Şi n e-a ră tă şi drum ul sc u rt pe care
P utem la el ajunge m ai de-a dreptul.
El n e-a ră tă şi răul care vine
In v ia ţa om enească, p retutindeni, 40

332
 CARTEA A VI-A

în chip firesc şi zboară-n ju ru l nostru

3<i în m ulte feluri, ori din întîm plare,*
O ri p e n tru că aşa a v ru t natura;*
Ba ch iar şi p o arta n e -a ră tă pe care*
45 P u tem ieşi, ca să -n fru n tăm prim ejdia,
Şi ne vădi că om eneasca ginte
S e-nvăluie-n deşert cu g riji am are.
35 Căci to t aşa cum tre m u ră copiii
Ş i-n noaptea oarbă ei se tem de toate,
50 Noi la lum ina soarelui ne tem em
De nişte lu c ru ri c a re -n tru nim ica
; Nu sîn t m ai de tem u t decît acele
De care noaptea se-ngrozesc copiii,
C rezînd că pot să li se-ntîm ple-aieve.
55 Nu razele de soare, deci, nu alba
40 L um in-a zilei treb u ie să-m prăştie
Din su flet în tu n e ricu l şi spaim a,
Ci observarea, stu d iu l naturii.
Şi deci, să depăn firu l m ai departe!
no F iindcă-ţi a ră ta i că bolta lum ii C u p r in s u l
c A rţil a V l-a
E p ierito are şi Că din substanţă*
Şi ea u rzită e făc u t şi cerul;
Fiindc-apoi ţi-a m lă m u rit atîtea
Din cele ce se-n tîm p lă-n cer şi trebuie
■jr5 N um aidecît aşa să se întîm ple,
A scultă ce m ai am de spus de-acum a,
De vrem e ce to t m -am su it în carul
Cel lu m in at a l M uzelor! Voi spune
D in ce pricin ă tu n ă şl trăsn e şte
io Cînd no ri şi v în tu ri aprige se luptă,
Şi cum, apoi, din nou s-alin ă toate
Şi-n linişte se-Htoarce iarăşi vuietul
Ce tulburase, mînios, to t cerul.

333
 POEMUL NATURII

Şi altele văd încă m u rito rii

50
In cer şi pe păm în t că se întîm plă: 75
Ei tre m u ră cu inim a-n d o ită
Şi fric a cea de zei sm eriţi îi face
Şi-i pleacă la p ăm în t de-aceea num ai
Fiindcă neştiin ţa lor i-ndeam nă
A totstăpînitori pe zei să-i creadă 80
Şi lum ea să le-o p u n ă la picioare: 35
T em eiurile-aeelor lu c ru ri oam enii
Cu nici un chip nu pot să le p ă tru n d ă
Şi cred că-i m îna zeilor Ia mijloc.
C hiar dacă ei se -n c re d in ta ră bine 85
Că zeii duc o v ia ţă fă ră grijă,
T ot se m ai m iră cîim se-n tîm p lă toate
Şi m ai ales ce v ăd d ea su p ra capului,
In cerul cel înalt, şi el atunce 60
Din nou se-ntorc la vechile eresuri 90
Şl de la sine-şi pun stăp în i am arnici*,
De care cred că pot orice să facă.
S ărm anii oam eni! Ei nu ştiu ce lucru
Se poate naşte şi ce nu se poate,
Nu ştiu că-n lum e orice lucru are 99
P u tere ţă rm u rită de la five 65
Şi p ia tră de h o ta r adînc în fiptă. , .
De-aceea, duşi de-o ju d ecată oarbă,
Ei rătăcesc în noaptea neştiinţei,
Aşa idei de nu le-alungi din suflet* 100

Şi despre zel m al crezi tu, încă lucruri*

N evrednice de dînşii şi străin e
De pacea lor, p u te re a lo r cea sfîntă,
Jig n ită astfel, îţi , va sta-m p o triv ă: 70
Nu că se poate, p în g ă ri p rea-n a)ta 109
P u tere-a lor, încît chiar, ăi sărţl deie

334
 CARTEA A VI-A

O grea osîndă, m în iaţi pe tine,

D ar sin g u r tu vei bănui că zeii
F ierb de m înie-n pacea lor adîncă,
110 Ş -atunci în tem ple tu n-o să m ai in tri
75 Cu cugetul senin, nici sim ulacrele
Ce se desfac din corpul sfîn t al zeilor
Şi vin, ca să vestească m inţii noastre
D ivina lor frum seţe, n-o să poţi tu
H6 Să le priv eşti cu inim a-m păcată.
De-aici tu poţi vedea ce fel de v ia ţă
D e-acu-nainte poate să urm eze.
Ca s-o alung de noi cît m ai d ep a rte
80 Cu judecata cea adevărată,
120 Ţ i-am lă m u rit destul de m ulte lucruri,
D ar încă m ulte-au m ai răm as, pe care
V reau să le-m brac în stra iu l poeziei.
Eu cerul vreau ş-a lui în făţişare
S ă-ţi lăm uresc; eu vreau să cîn t fu rtu n ile
125 Şi fulgerele cele sclipitoare:
85 Din ce se iscă ele, ce pot face?
A ceasta, p e n tru ca să n u m ai trem uri*,
Ca un sm intit, cînd tu îm p ă rţi cu m îna
C ereasca boltă, ca să vezi de unde . a
130 A izbucnit v ăp a ia zburătoare,
In care p arte s-a -n d re p ta t şi-n ce fel*
S-a stre c u ra t în locuri îngrădite, .
Ieşind apoi, de-aicl, b iruitoare.
T em eiurile-acestor lu c ru ri oam enii .
Cu nici un chip nu pot să le p ă tru n d ă
Şi cred că-i m în a zeilor la mijloc.
T u însă p în ’la capătul arenei,
Şi p în ’ la sem nul alb a ra tă-m i drumul*,
O, iscusită m uză Callope*,

335
 POEMUL NATURII

R epaus dulce-al oam enilor, farm ec

Al zeilor! C ălăuzit de tine,
Să-m i pun cununa gloriei pe frunte!

T u n e tu l C îm piile azilre ale cerului*

D e-aceea se cu tre m u ră de tu n e t
F iindcă norii, alungaţi de v în tu rl
Im poncişate, se ciocnesc în slavă:
N u unde e senin s-aude tunetul*,
Ci num ai u nde norii vin grăm adă:
Aeolo-1 b u b u it şi fre a m ă t m are.
Ei, norii, n u pot fi d in tr-o su b stan ţă
A şa de îndesată, cum e-aceea 1
A lem nului ş-a pietrei, în să nu sîn t
Nici p rea subţiri, ca n egura şi fum ul,
 CARTEA A VI-A

„ F iin dc-atuncl a r treb u i să cadă

105
^ M înaţi de g reu ta tea lor, ca p iatra,
Sau, ca u n fum , să se d estram e-n aer,
Şi n -a r p u tea în sînul lo r să p o arte
N ici ropote de grindini, nici zăpadă.
P este-ale lum ii nesfîrşite plaiuri,
160 Ei scot ades u n su n e t ca şi pînza
în tin să -n m a ri teatre, pe de-asupra,
110 p e stîlpi şi grinzi, cînd o izbeşte vîn tu l;
Ea, sfîşiată uneori de vîn tu ri,
Se zbucium ă-n m înia ei şi scoate
i6B Un su n e t frîn t ca de h îrtie ru p tă :
N-auzi, cînd tu n ă, su n etu l acesta?
N u ţi se p are că loveşte v în tu l
O h ain ă a tîrn a tă -n vînt, afară,
115 N işte h îrtii p rin a e r zburăto are?
170 Căci se în tîm p lă uneori că norii
N u p o t ch iar cap în cap să se ciocnească,
Ci, pe de lă tu ri, un u l d in tr-o parte,
A ltul din alta, în tre ei se freacă
C-un v u iet su rd ce-ţi zgîrie urechea,
176 U n v u iet care ţin e m u ltă vrem e,
«o P în ă ce norii iese din sti’îm toare.
Ades în tre ag a lum e, zguduită
De-un tu n e t groaznic, p arc ă se cutrem ură.
A’ lum ii ziduri uriaşe, sm ulse
îao Din locul lor, p arc -a u să rit în aer:
Un v în t tu rb at, o c ru n tă vijelie
13 5 S-a în c u ib at deodată în tr-u n nour

Şi to t în v îrte jin d u -se-n lă u n tru ,

S ileşte-n tr-u n a norul să se facă
185 D eşert la m ijloc, în d esat pe m ărgini.
Cînd apriga fu rtu n ă îl înfrînge,

2 2 — Poem ul n a tu rii 337

 POEMUL MATURII

A tunci c-un pocnet groaznic crap ă norul.

N u te m ira! N u cra p ă ş-o băşică 130
De ae r plină? Nu la fel pocneşte?
P rin nori cînd su flă vîntul, se m ai poate 190
D intr-o pricină tu n e tu l să nască:
A deseori vedem pe cer că norii
S înt răm uroşi, au, parcă, nişte zgrunţuri:
Ei bubuie precum , cînd b ate v întul
P rin tr-o p ădure deasă, fru n z a fream ătă
Şi crengile trosnesc. Se m ai întîm plă
Ca viforul în tă rîta t a l vîntului
Să sparg-un nor în două ch iar din faţă.
Ce poate face sus su flarea vîntului,
O vezi cu ochii pe păm înt: aice, 200
Deşi-i m ai lină, ea ră sto a rn ă arb o rii no
Şi-i sm ulge din adînc, din rădăcină.
Şi valuri sîn t p rin nouri, şi cînd ele
Se frîng, m ugesc în ăb u şit: to t astfel,
Se frînge valu-n rîu rile-ad în ce 205

Şi pe noianul m ării. Se m ai poate,

Cînd trece-u n fulger d in tr-u n nor în altu i ws
Şi norul a re -n tr-în su l apă m ultă,

33B
 CARTEA A V I-A

Ca el să-i stingă focul, care sfîrîie

210 Ca fieru l roş d in tr-u n cuptor fierb in te
Cînd repede-1 călim în ap ă rece.
D ar dacă n o ru -n care in tră fulgerul
150 E m ai uscat, atunce el s-ap rin d e
Şi, p îrîin d grozav, în d a tă arde:
215 A şa pe m u n ţii cei u m b riţi de la u ri
S e-ntinde v âlv ăta ia p retu tin d en i
Şl ard e to t în v o lb u ra de vîn tu ri.
C um plit trosneşte la u ru l Iul Febus!*
*** N im ic n u ard e p îrîin d ca dînsul!
220 Şi, în sfîrşit, în norii cei năm ornici
Se ru p e g h eaţa; ro potul de grindini
H uieşte sus: cînd v în tu l îl ad u n ă
Şl îi înghesu ie-n tr-u n loc grăm adă,
Se frîn g atunce m u n ţii cei de gheaţă!
225 De-asem eni, fulg eră atu n ci cînd norii*, F u lg e r u l
Ciocnindu-se, slobod din ei puzderii
D e-atom i de foc, cum scoate foc şi p ia tra
Cînd o loveşti c-o p ia tră ori cu fierul:
Ş -atunce doară vezi ieşind lum ină,
S30 Ş -atunce sa r scîntei în toate părţile!
Noi prindem îns-un tu n e t cu urechea*,

339
 POEMUL NATURII

T îrziu, cînd ochii au v ăzu t că fu lg eră; ies

Căci totdeauna la u reche-un su n e t
A junge m ai tîrziu decît ajunge
L a ochi to t ceea ce-ţi trezeşte văzul. 239
A ceasta şi de-aici o poţi cunoaşte:
A tunci cînd de d ep a rte vezi securea
Cu două ascuţişuri cum loveşte
In tru n ch iu l unui arbore, m ai iu te
Vezi lo v itu ra ei decît s-aude 240
P rin ae r cum ră su n ă lovitura!
A şa vedem şi fu lg eru -n ain te 170
D e-a auzi tunînd, m ă ca r că tunetul,
Şi el doar pleacă în aceeaşi clipă,
Şi el se naşte to t d in tr-o p ricin ă 243
Şi to t d in tr-o ciocnire, ca şi fulgerul.
Şi astfel poţi pricepe tu cum norii
C u-a lor lum ină lum inează lum ea
Şi cum fu rtu n a fu lg eră-n zigzaguri:
Cînd în tr-u n nour năvăleşte v în tu l 250
Şi, învîrtirtdu-se, scobeşte norul, 175
Silindu-1 să se facă des pe m argini,
A şa cum ţi-am m ai spus-o înainte,
El se-nfierb în tă-n reped ea-i m işcare,
A şa cum vezi că lu c ru rile to ate 255
Se încălzesc şi a rd cînd se to t m işcă,
Ba plum bul cel din praştle-nvîrtindu-se*
In zborul lui cel lung, se şi topeşte!
Deci vîntu-ncins despică norul negru, iso
Im pin g e-afară repede şi-m p răştie 260
A tom ii cei de foc, din care iese
S căpărătoarea fulgerului flacără.
Pe u rm ă vine sunetul: acesta
Izbeşte m ai tîrz iu u rec h ea n o astră

340
 CARTEA A V l-A

265 D ecît ajunge p în ’ la ochi u n lucru.

185 în nouri deşi aceasta se petrece,
C lădiţi deasupra, u n ii peste alţii,
Şi c-o iu ţe ală care te uim eşte.
Nu te-am ăgi tu singur: noi de-aice,
270 De jos, vedem cît de în tin şi sîn t norii,
Nu cît de m are-i clad a lo r deasupra,
D ar să te uiţi cînd v în tu rile m înă
190 p e sus, p rin aer, nişte nori cît m unţii,
O ri cînd pe m u n ţii m a ri noian de nouri
275 L ăsaţi în jos, stau, u n ii peste alţii,
în nem işcare: vîn tu -şi doarm e som nul.
N um ai atunci tu vei p u tea cunoaşte
C ît sîn t de u riaşi; în ei vedea-vei
195 Ca nişte peşteri m ari, să p ate -n stîncă,
280 P e care v în tu rile cînd le um plu
în volbura fu rtu n ii, u rlă groaznic,
Se răzvrătesc, în te m n iţate -n nouri;
Ca nişte fiare-n cuşti, aşa amfeninţă!
P rin nori, atunci, de p retu tin d en i, ele
285 C um plit hulesc şl se-nvîrtesc în juru-şi,
200 C ătînd să ias-afară, şi dih nouri
Puzderii scot atom i de foc, i-ad u n ă
Şi flac ăra-n scobitele cuptoare
O to t rotesc, d a r norii se despică
200 Şi fulgerele scap ără din nourii
Că fulgerul cu-a’ lu i sclipiri de a u r
205 S -av în tă spre păm în t se poate încă
Să fie şi din p ricin a aceasta:
Ei, norii înşişi, treb u ie să aibă
205 P uzderii de atom i de foc în tr-înşii.
A tunci cînd ei sîn t fă ră pic de apă,
A u şi culoarea şi lu cirea flăcării.

341
 POEMUL NATURII

A num e, norii din lu m in a soarelui

Ia u m ulţi atom i: aşa pot ei să fie
îm p u rp u ra ţi şi foc d in ei s-arunce! 810
300
Cînd v întul deci îi m în ă şi-i îndeasă
Şi-i strînge în tr-u n loc, ei scot din tr-în şii
A tom i de foc: sclipirile de fulger!
Cînd norii se răresc, ş-atunce fu lgeră:
Incetinel cînd îi ră sfiră v în tu l 30S
în d ru m u l lo r pe nouri şi-i îm prăştie, 215
D intr-înşii de la sine cad atom ii
De foc, din care se urzeşte fulgerul.
A tunce fă ră spaim ă, fă ră tu n e t
Şi fă ră nici o tu lb u ra re fulgeră. 310
Trăsnetul Ce fire are trăsn e tu l, aceasta
Ne-o spun, cînd cade el, acele sem ne 220

De foc, acele u rm e de pucioasă

Ce aburesc u n m iros greu: aceste
N u-s sem ne nici de v în t şi nici de ploaie, 315
Ci ch iar de foc. Ba tră sn e tu l ap rin d e

342
 CARTEA A V I-A

Şi coperişul casei; ch iar în casă

El e stăpîn, cu flac ăra-i cea iute!
*25 El este-un foc m ai fin decît oricare;
320 Aşa-1 făcu n atu ra, din corpusculi
M ărunţi şi foarte iuţi: nim ic nu poate
Să-i stea în cale. T ră sn e tu l cel ta re
Se strec u ră p rin zidurile caselor
Ca strig ătu l şi vorbele; el trece
325 P rin pietre, prin aram ă, şi topeşte
230 In tr-o clipită a u ru l ş-aram a.
De-asem enea, el face ca, deodată,
Să p ia ră vinul d in tr-u n vas, d a r fără
Să sp argă vasul! N egreşit atunce
330 J u r îm p re ju r că ld u ra lui răreşte,
D ilată lesne toţi pereţii vasului,
Şi, p ătru n zîn d în vas, d estram ă repede
235 Şi risipeşte-n v în t atom ii vinului.
Aşa ceva n-ar fi în sta re -a face
335 Un veac de om a soarelui căldură,
O ricît a r fi a rşiţa lui de m are:
Aşa-i de iu te trăsn e tu l, de silnic!
Ş-acum , în ce fel tră sn e tu l se iscă*, c u m ie
n a ş t e trâ«·
Cum poate el să aib -aşa putere, n e tu l
— Să crape tu rn u ri, să dărîm e case,
Din locul lo r să sm ulgă grinzi şi bîrne,
Să năruie, să surpe m onum ente
Şi să ucidă oam eni, ia r pe vite
T u tin d e n i să le culce în ţă rîn ă?
345 Cum poate el şi altele să facă?
245 Eu am să-ţi spun, n u te-oi p u rta cu vorba.
Noi treb u ie să credem d a r că trăsn etu l
Din nouri deşi se naşte, strîn şi grăm adă;
Din cer senin nu vine niciodată,

343
 POEMUL NATURII

Şi nici din nori sub ţiri, precum n e -a ra tă 350

Un lu c ru -n v ed e ra t şi ne-ndoielnic:
A tunci s-ad u n ă nori în to t văzduhul; 250
Ai crede că-n tu n ericu l gheenei
S -a re v ă rsa t pe u ria şa boltă,
A şa-i de neag ră noap tea cea de nouri! 353
Aşa de greu din cer ne am eninţă
C um plita spaim ă, cînd fu rtu n a -n cep e
Să-şi to t aru n c e fulgerele sale! 255
Un n egru nor, ca u n şuvoi de sm oală
V ărsat din cer, adeseori se lasă, 360
P lin de-ntuneric, pe genunea m ării,
T îrînd cu el fu rtu n a grea de trăsn e te
Şi de vifo rn iţe; el însuşi este
In d o ld u ra t de v în tu ri şi de fulgere, 260
Incît şl pe păm înt, de şpaim ă, oam enii 365
îşi caut-adăpost! S ă credem d ară
Că şi de-asu p ra capetelor noastre
T roian sta u norii sus, în înălţim e.
Ei n -a r p u te a în v ălu i p ăm în tu l
In n egru întuneric, dacă n -a r fi 370
Aşa de m ulţi, noian cum plit, ce-ascunde
V ederii noastre-a soarelui lum ină; 265
Potop de ploi n -a r coperi p ăm întul
Şi n -a r ieşi nici apele din albie,
Nici n -ai vedea cîm piile-necate, 375
De n -a r fi nori p în ă-n adîncul cerului.
T ot locu-i plin, aici, de foc şl vîn tu ri,
Şl num ai tu n e t peste to t şi fulgeri 270
Eu do ar am a r ă ta t m ai sus că norii
In golurile lo r au o m ulţim e 380
D e-atom i de foc; pe m u lţi îi ia u din soare
Şi din căld u ra lui. A tunci cînd v întul

344
 CARTEA A V1-A-

Cel care-ad u n ă nourii grăm ad ă

275 A stors din ei sem inţele căldurii*
385 Şi astfel s-a am estecat cu focul,
V îrteju l lui se b agă-n nor ş-acolo
S e-nvîrte în lă u n tru , la strîm to are,
Ş i-n cel cuptor ap rin s ascute fulgerul!
în două felu ri se încinde vîn tu l:
390 Cînd se-ncălzeşte p rin m işcarea lu i chiar,
280 Şi cînd de foc s-atinge ch iar el însuşi.
Apoi, cînd v în tu l s-a-n călzit de-a binele,
Cînd focul a -n te ţit m âi ta re vîntul,
A tunci şi trăsn e tu l e copt: el repede
395 Despică norul, izbucneşte-afară,
C u-a’ lu i lu m in i strălu m in în d to t locul.
285 A tunci s-aude-un v u iet su rd : ai zice
Că boitele cereşti, crăp ate-n două,
Se n ăru ie de sus, cufundă lum ea.
400 C utrem ur groaznic zguduie păm în tu l
Şi tu n e te stră b a t în a ltu l cerului.
Căci norii t&ţi aproape se cutrem ură
Şi bubuie. O ploaie grea, pe urm ă,
290 P u hoi cum plit, pe lum e se porneşte.
405 T ot cerul, parcă, p refăc u t în apă,
Se p răbuşeşte: v ine ia r potopul!
A şa de m u ltă apă curge! N orii
Se ru p în viforul de vînt, şi tu n e tu l
A leargă-n cer. şt· tră sn e tu l izbeşte!
■jjjj Se poate uneori ca v în tu l aprig
Să deie peste-un nour care-ascunde
Un tră sn e t g ata să zbucneasc-afară:
Cînd v în tu l sparge noru, -n d a tă cade
V îrtejul cel de foc căru ia-i zicem
415 în lim ba n o astră p ărin tească „ tră sn e t“.

345
 POBMUL NATURII

Şi to t acelaşi lucru se petrece,

O ri încotro pe nori îi m în ă vîntul.
Ba viforul de v în t se m ai în tîm p lă
Să n -aibă foc în el, d a r să se-ncarce 300
Cu foc în d rum ul lu i cel lung p rin spaţiu. 420
In m ersul lui el pierd e-atu n ci atomii*
Mai m ari şi care nu pot să p ă tru n d ă
L a fel cu ceilalţi p rin văzduh; el însă
Din ae r ia cu el şi duce alţii
Mai mici, ce se am estecă cu dînsul 423
Şi iscă foc în zborul lor, întocm ai 305
Cum se-n fierb în tă plum bul cel din praştie,
Fiindcă-şi pierde-n m ersul lui atom ii
Cei reci şi ia cu dînsul foc din aer.
Ades ajunge num ai lovitura*, 430
C h iar dacă v întul n -are foc şi-i rece, 310
F iindc-atuncl cînd el izbeşte-un lucru,
P o t şl din el atom i de foc să iasă,
P ot şl din lu cru l cel izbit de dînsul:
Cînd noi lovim cu fieru l în tr-o piatră, 439
Nu sa r scîntei? M ăcar că fieru -i rece, 315
A tom ii cei de foc, ei, to t s-adună.
Şi de la tră sn e t a şa d a ră treb u ie
Să se a p rin d ă orice lu c ru care
De felul lui ia foc cu uşurinţă. 440
Şi nici nu poate fi cu totul rece
Un v în t ce s-a lă sa t din în ălţim e
Cu-aşa p u tere: chiar de nu s-aprinde 330
In d ru m u l lui, căld u ţ el to t ajunge,
T ot are el ceva că ld u ră-n tr-în su l. 44 5

Iu(eala D e-aceea tră sn e tu l se m işcă repede

tră s n e tu lu i
Şi lo v itu ra lui e-aşa puternică,
D e-aceea cade el aşa de iute,

346
 CARTEA A V I-A

325 F iindcă de m ai în a in te încă,

D in nouri chiar, şi-ad u n ă el p u te re a
Şi se încoardă, ca să-şi ieie drum ul:
Cînd nu m ai poate n ourul să-şi tină

A vîntul lui sporit, el izbucneşte

Şi zboară c-o p u te re uim itoare,
455 Cum din m aşini putern ice săgeata
Z boară-n duşm ani. M ai pune tu că trăsnetul
330 E din atom i m ă ru n ţi făc u t şi netezi,
Şi că nim ic n u poate sta-m p o triv a
U nei asem enea n a tu ri: el in tră
480 T u tindeni şi prin goluri se strecoară.
In drum ul lui nu dă de m ulte lucruri
Ce l-a r p u tea încetini: de-acâea,
El zboară lunecînd aşa c|e iute!
Apoi, fiindcă, p rin n a tu ra lor chiar,
-jgj In jos cad toate corpurile grele,
De-1 m ai îm pinge înc-o forţă, trăsnetul*
îşi îndoieşte-atunci repeziciunea,
P u terea lui sporeşte şi m ai tare:

347
 POEMUL NATURII

M âl cu p u te re încă şl m âi iute
Z drobeşte to t ce i s-a pus în cale 470
Ş-apoi de d ru m îşi vede înainte.
Şi, în sfîrşit, v enind a tîta cale*,
D in ce în ce m ai iu te el se m işcă: 340
Iuţeala-i creşte-n m ers, ea îi sporeşte
P uterea, i-n tă re şte lo v itu ra ; 475
Ea face ca atom ii lu i să cadă
D rept înainte, în tr-u n loc cu toţii,
îm pinşi de ea, pe-acelaşi d ru m grăm adă
Se prăv ălesc ei toţi. B a se m ai poate 345
Ca tră sn e tu l să ieie şl din ae r 480
C îţiva atom i, ce-i înteţesc iuţeala
Cu ciocnetele lor. P rin m u lte corpuri
El trece şi le lasă-ntregi, fiindcă
V ăpaia lu i cea curgătoare zboară
P rin porii lor. P e m u lte el le farm ă, 483
Cînd se izbesc atom ii lu i de-atom ii 350
Din care sîn t ţesute-acele corpuri.
Uşor, apoi, topeşte el aram a,
T opeşte-ndată aurul, fiindcă
El e făcu t din elem ente netede 490
Şl din atom i m ăru n ţi, ce se strecoară
U şor p rin ele, iu te le d estram ă 355
Şi le deznoadă to a tă legătura!
C In d Cu osebire to am n a se cu tre m u ră
tră s n e ş te De trăsn e te -n stela tele locaşuri 495
m a l m u lt
Şi to t păm în tu l; toam na, şi, de-asem eni,
Cînd vine în flo rită p rim ă v ară.
Căci ia rn a n u e foc destul, nici v a ra
D estule vîn tu ri, şi nici norii nu sîn t 360
D estul de deşi. Cînd vremea-1 în tre ia rn ă 500
Şi vară, to ate pricinile-acele

348
 CARTEA A VI-A

Ce iscă tră sn e tu l atîinci lucrează:

L a „cum penele“ an u lu i căldura*
S -am estecă cu frigul, şi de-aceste,
505 De am îndouă, au nevoie norii,
365 Ca să urzească trăsn etu l, şi, astfel,
S tihiile să se-nvrăjbească: v în tu l
Cu focul să se-ncaiere la luptă,
Şi aeru l să fia rb ă -n clocot groaznic.
6io S fîrşitul frigului şi în ceputul
C ăldurii este tim p u l prim ăverii.
A tunce frig şi cald se ia u la luptă,
F iindcă sîn t p o triv n ice-n tre sine,
310 Ş i-ncăierate, tu lb u ră n atu ra .
Bis D e-asem enea, căld u ra cea din u rm ă
Cu frigul cel d in tîi cînd se am estecă,
Noi zicem că se-ntoarce iarăşi toam na.
Ş -âtunci se lu p tă frig u l cu căldura:
D e-aceea, celor două an o tim p u ri
520 Noi să le zicem „cum penele“ anului!
375 N u te m ira c-atunci m ai m u lt trăsn e şte
Şi gem e cerul de fu rtu n i tu rb ate,
F iindc-atunci e-n cum pănă războiul,
D in două p ă rţi e vînzolit văzduhul:
625 De-o p a rte foc, de a lta v în t şi apă!
A ceasta însem nează a p ătru n d e N u Iu p lte r
face să tră s ­
A trăsn e tu lu i fire ş-a pricepe nească I
380 Cum poate el să facă to t ce face!
Deci n u to t răsfoi zadarnic cărţile*
530 E truscilor! N u că u ta în ele
Dovezile u nei voinţe-ascunse:
De u n de-a izbucnit în zboru-i trăsn etu l,
In care p arte s-a -n d re p ta t şi-n ce fel
S -a stre c u ra t în locuri îngrădite, -

349
 POEMUL NATURII

Ieşind, apoi, b iruitor, de-acolo;

Şi cînd de sus, din cer, loveşte trăsnetul,
Ce v ătăm a re ne m ai poate-aduce?
O, dacă Iu p ite r şi zeii ceilalţi

C u trem u ră strălu cito area boltă

Cu tunetele lor ş-aru n eă focul
O ri încotro le place lor, atunce
De ce n u fac aşa, ca totl aceia
Ce n u se d au în lă tu ri de la crim e
S păim întătoare, săgetaţi de trăsn et,
D in p ieptul lo r străp u n s să verse flăcări
(în v ă ţă tu ră groaznică şl altora)?
Şi p en tru ce se zvîrcoleşte-n flăcări
N evinovatul care, dim potrivă,
N u are pe-al său cuget nici o pată?
De ce pe-acfesta-l p rin d e fă ră veste
 CARTEA A VI-A

395 Ş i-l ia v îrte ju l cel de foc din ceruri?

Şi p en tru ce aru n c ă zeii trăsn e tu l
în locurile cele părăsite?
De ce se m ai tru d esc în v în t? A u poate
555 Vor să-şi d ep rin d ă m îinile cu m unca,
Vor, poate, ei să-şi în tă rească b raţu l?
Cum ra b d ă oare zeii ca săgeata
P ărin te lu i să se tocească-n ţărnă?*
O -ngăduie ch iar el! De ce n-o cruţă,
560 Ca s-o repeadă în duşm ani? Şi Joe
loo De ce n -aru n că niciodată fulgerul
Din chiar senin, nici din senin nu tună?
Sau, poate, -atu n ci cînd norii vin sub dînsul,
El însuşi se coboară-n nori, ca, astfel,
565 să g e a ta s-o aru n ce m ai de-aproape?
Ş-apoi, în m are p en tru ce-o azvîrle?
Ce v ină bagă v alu rilo r m ării,
N oianului nem ărg in it de ape?
El, dacă vrea să ne ferim de trăsnet,
570 De ce nu face, -atu n ci cînd îl aruncă,
S ă-l şi vedem ? Ia r dacă fă ră veste
V rea el să ne trăsnească, de ce tu n ă
T ocm ai în p a rte a ceea din sp re care
Te poţi feri? De ce m ai în a in te
410
— A dună nori şi bubuie şi tu n ă?
Şi cum să crezi că poate el să fulgere
D eodată în m ai m u lte p ărţi? T e-ncum eţi
Să spui că n u s-a m ai v ăzut să fie
T ot în acelaşi tim p m ai m ulte trăsnete?
58° D ar asta s-a-n tîm p lat ades şi trebuie
Să se întîm ple: după cum adese
in C ad ploi în m ulte p ă rţi de loc, to t astfel
Şl tră sn e te m ai m u lte cad deodată.

3S1
 POEMUL NATURII

Şi, în sfîrşit, de ce c-un tră sn e t aprig

D ărîm ă Joe te m p iu riie sfinte 585
Şi ale sale splendide locaşuri?
De ce zdrobeşte stâ tu ile zeilor
Şi chipurile lu i ch iar le despoaie
De fru m u seţea lor? De ce trăsn e şte 420
P e în ălţim i? De ce vedem noi urm ele 590
V ăpăii lu i pe v îrfu rile m unţilor?
T ro m b a U şor din toate-aceste vei pricepe*
m a rin ă
Cum cad de sus pe m ă ri acele sorburi
P e care grecii le-au n u m it „p re stare“ : 425
S e-ntîm plă uneori că se coboară 595
D in cer ca o coloană pe genune,
în ju ru l ei ta laz u rile m ării,
De v în tu ri răscolite, fierb în clocot,
Şi navele ce sîn t atu n ce p rin se
D e-acest v îrte j cum plit şi-nvăluite, 600
A jung în m a re cum pănă. A ceasta 430
S e-ntîm pl-atunce cînd p u te re a vîn tu lu i
Nu poate sparge norul, ci-1 apasă
în jos ca pe-o coloană slobozită
Din cer pe m are-n cetu l cu încetul: 605
P arc-ai îm pinge tu ceva cu pum nul
De sus în jos, sau cu p u te re a braţu lu i,
Ceva ce s-a r în tin d e p în ă -n m are! 435
D ar v în tu l sparge n o ru l şi deodată
El dă n ăv a lă -n v alu rile m ă rii 610
Ş -un clocot groaznic face-atunci în valuri:
V îrtejul lu i cînd se coboară, trag e
Şl norul m lădios şi greu de vîntUrl
Şi-l to t îm pinge-n jos sp re m area-ntinsă. 440
A tunci deodată el s-afu n d ă-n apă 615
Şl răscoleşte to ată m â rea-n clocot.

352
 CARTEA A VI-A

V îrteju l cel de v în t se m a i în tîm p lă

S ă se-nfăşoare însuşi el în nouri,
L uînd din a e r ch iar atom i de nouri,
620 V îrteju l în s-atu n ci im ită nu m ai
415 „Prestferul“ cel lă sa t din cer pe m are.
Cînd cade la p ăm în t şi se destram ă,
El v arsă v ijelia cea cum plită
Şi viforul din el. A ceasta însă
62 B M ai r a r se-ntîm plă, şi, fiindcă m unţii
Ne iau v ederea pe păm înt, se vede
450 M ai des sub cer deschis, pe m a re a largă.
C ît despre nori, ei se-nfirip-atunce* N o rtl
Cînd p rin văzduh deodată se ad u n ă
630 P u zderii de atom i ceva m ai asp ri
Şi care n u pot să se-m pleticească
P re a strîn s ei în de ei, d a r ca re totuşi
Se pot ţin e a legaţi u nii de alţii.
A ceşti atom i în jg h eab ă nişte nouri
— M ai mici, în tîi; aceştia, pe urm ă,
Se-m bină în tre ei, se strîn g grăm ad ă
Şi cresc, m în aţi fiind, apoi, de vîn tu ri,
P în ă se isc-o ap rig ă fu rtu n ă .
P e lîngă asta, piscurile m u n ţilo r
640 Cu cît se -n a lţă to t m ai sus în aer,
460 C u -atîta ele fum egă m ai ta re
De negri nori şi groşi îm brobodite,
Deoarece cînd norii se-nfirlpă,
Ei sîn t sub ţiri, nu -i p oţi vedea cu ochii,
645 D ar v în tu rile-i duc pe v îrf de m unte.
465 A ici s-adună ei m ai m ulţi grăm ad ă
Şi se-ndesesc, de-i poţi vedea, şi-ţi pare
Că ei se-n alţă-n slăvile lum inii
Din m u n te chiar, căci v în tu rile suflă

2 3 — Poemul n a tu rii 355

 POEMUL NATURII

Pe înălţim i: aceasta ne-o a ra tă

C hiar lu cru l însuşi, sim ţu rile noastre,
Cînd ne urcăm pe m unţi. P e lîngă asta,
N atura ia din m a re o m ulţim e
D e-atom i: nişte v eşm inte a tîrn a te
P e ţă rm u l m ării ne-o vădesc aceasta,
Căci ele tra g din m a re um ezeală.
Se vede, dar, că p o t să se ridice
C orpusculi m ulţi din clocotul de valuri,
Ca să sporească norii din văzduhuri.
475
D oar um ezeala-i peste to t aceeaşi! 660
Apoi, din rîu ri, ch iar şi din ţă rîn ă
V edem că ies şi ab u ri calzi şi neguri,
Ce se ridică-n sus ca u n răsu flu
Ş i-nvăluie cu ceaţa lor to t cerul
480
Şi-ncet, încet s-adună şi fac norii: 6G5
 CARTEA A V Î-A

C hiar şi de sus eterica văpaie*

A pasă norii, care se încheagă
Ş -ascund v ederii bolta cea alb astră.
Se poate ca şi din a fa ră încă
070 Să vie-n cerul lum ii n oastre-atom ii
Cei ce-nfiripă zb u ră to rii nouri.
Eu do ar ţi-am a r ă ta t m ai în a in te
485 Că n u m ăru l lor este fă ră n u m ă r
Şi h ău l cel adînc e fă ră m argini.
B75 Ţ i-am spus cît zboară de u şo r atom ii
Şi cît de iu te pot ei să stră b a tă
P rin spaţiu l cel n eg ră it de m are.
N u-i de m ira re deci că-ntr-o clipită
F u rtu n a şi-ntu n erecu l se lasă
Adese din văzduh cu nori nâm ornici,
680 A coperind şi m a re a şi pâm intul,
D eoarece p rin golurile cerului,
P e gurile, pot zice, d im p re ju ru l
A cestei lum i aşa de m ari, atom ii
G8S P ot orişicînd să in tre şi să iasă.
Acum a, hai să-ţi lăm uresc în ce fel* Ploaia
i9S Se strîn g e-n norii n a lţi apa de ploaie
Şi cum ea cade pe p ăm în t în ropot*,
în tîi ţi-oi dovedi că, d im p reu n ă
690 Cu norii înşişi, m ulţi atom i ai apei
D in to ate corpurile se ridică
Şi că, la fel, şi nourii şi apa
eoo Ce este-n nouri creşte-aşa cum nouă
N e creşte corpul în aceeaşi vrem e
699 CU sîngele din noi şi cu sudoarea
Şi cu um orile ce sîn t în tr-în su l.
D ar norii sorb din m a re a p ă m u ltă
sos Cînd vîn tu -i p o artă pe d easu p ra m ării

356
 POEMUt NATURIt

Cum soarbe apa m ă rii n işte lîn ă

Ce sp înzură pe m al. în nori, de-asem eni,
Se m ai rid ică apa cea din rîuri.
Cînd, aşadar, în nori atom ii apei
S -au strîn s în m u lte felu ri şi, puzderii,
S -au to t adău g it de p retu tin d en i,
A tunce norii, în cărcaţi de apă, 705
D au d ru m u l ploii, care m ai de care,
Din două p ricini: ori i-ap asă vîntul, 510
O ri chiar şi norii, a d u n a ţi grăm adă,
A tîrn ă grei în jos, ia r ploaia curge.
C înd norii se răresc, m în a ţi de v înturi, 710
O ri se topesc de-a soarelui căldură,

Ei încă-şi la să ap a cea de ploaie,

Şi ploaia p icu ră de sus atunce 515
P recu m în picuri grele cade ceara
Şi se topeşte-n flăc ările focului. 71B
A tunce în să ploaia se-nteţeşte
C înd am îndouă forţele, deodată,
A pasă norii: şl p u te re a vîntu lu i

866
 CARTEA A V I-A

Şl g reu ta tea no u rilo r înşişi.

720 I a r ploile de obicei atunce
Ţ in m u ltă vrem e cînd atom ii apei
520 în tr-u n a izvorăsc şi no ri de ploaie
De peste to t vin unii du p ă alţii,
Şi to t p ăm în tu l fum egă de aburi.
725 Ia r cînd, prin în tu n e ricu l fu rtu n ii,
525 Sclipesc în soare picurii de ploaie*,
In norii neg ri-ap are curcubeul!

Şi cîte alte lu c ru ri se m ai iscă A lte f e n o m e n e

n a tu ra le
Sus, în văzduh, şi se urzesc acolo
730 Şi cîte încă-n nori se m ai încheagă:
N insoare, vîn tu ri, g rin d in ă şi brum ă,
530 În g h eţ cum plit ce-ncrem eneşte apa
Ş i-n loc opreşte rîu rile, toate
Le p o ţi descoperi cu u şu rin ţă
735 Şi poţi vedea uşor cu ochii m in ţii
Din ce p ricini se nasc şi cum se-ntîm plă,
Cînd bine ştii ce ro stu ri au atom ii.
A cum ascultă care e pricina* C u tr e m u r e le
d e p S m ln t
535 C u trem u relo r de p ăm înt! P ăm în tu l
740 S ă ştii că este şi pe d in ău n tru ,
Cum e şi pe d easupra: p retu tin d en i

357
 POEMUL NATURII

P lin de vîntoase p eşteri; m ulte lacu ri

El p o artă -n sinul Iul, găvane m ulte
Şi m u lte stînci şi ste iu ri prăbuşite.
T u să m ai crezi, apoi, că m u lte rîu rl
Rostogolesc şl stînci pe sub sp in a re a

C X i
P ăm întului, în apa lor: p ăm în tu l
E peste to t la fel, şi lu cru l însuşi
Cere s-o spui! Deci, dacă noi acum a
L e punem toate-aceste d re p t te m eiu ri)
P ăm în tu l se cu tre m u ră d e-asu p ra
Şi, zguduit, se prăbuşeşte groaznic,
Cînd scorburile cele uriaşe
Din lu n tru l lu i se su rp ă de vechim e:
Cad m u n ţi în treg i şi-n tr-o clip ită num ai
C utrem u ru l se-ntinde p în ’ departe.
Cu d re p t cuvînt! N u se c u tre m u r’ casele
Cînd trec pe stra d ă care încărcate
C h iar m ai uşor? Şi ele n u se zguduie
Cînd rotile legate-n fier, izbite
D e-un bolovan ce le-a ieşit în cale,
 CARTEA A VI-A

Se sa ltă cînd pe-o p arte, cînd pe alta?

Se m ai în tîm pl-apoi că, de vechim e,
U n m al năm ornic de p ăm în t se su rp ă
763 în lacurile-acele, m a ri şi-ntinse,
Ş-atunci, de-al apei clocot şi p ăm în tu l
Se clatină: to t astfel, cîteodată,
555 U n vas n u poate nem işcat să steie
C ît tim p din clocot n u stă apa-nti'-însul.
™ Apoi, cînd p rin găunele p ăm în tu lu i
S -ad u n ă v în tu l şi se năpu steşte
N u m a-n tr-u n sin g u r loc şi cu p u te re
Izbeşte-n scorburile-adînci, păm în tu l
Se pleacă-n p a rte a -n care v ijelia
ţs Izbeşte sub păm înt, ş-atu n ci şi casele
Ce sîn t deasu p ra lui, cu cît se-n alţă
M ai sus în n altu l cerului, cu -atîta
Şi ele se clătesc şi sta u să cadă,
P lecîndu-se to t în aceeaşi parte,
780 Ia r grinzile, din locul lo r sm intite,
S tau gata, g ata să-şi ia d ru m u -n aer!
Şi oam enii to t nu voiesc să creadă
505 Că lum ea asta larg ă-i pierito are
Şi c-o aştea p tă într-o zi prăpădul,
705 Deşi ei văd cu ochii cum se surpă
M unţi de păm înt! O, dac-acele vîn tu ri
Nu s-a r m ai alina, nici o p u te re
N -ar fi în sta re să-nfrîneze lum ea
Şi din că rarea m orţii s-o întoarcă.
700 F iindcă însă ele se m ai m oaie
570 Ş-apoi din nou se înteţesc m ai ta re
Şi, ad u n a te laolaltă, iarăşi
Pornesc şi ia r dau înapoi, respinse,
Din p ricina aceasta şl p ăm întul

359
 POEMUL NATUM1

Mai des stă num ai g âta să se surpe,

D ecît se su rp ă: el se pleacă num ai,
Se dă-napoi şi ch iar cînd stă să cadă,
Se dă la loc şl ia r se cum păneşte.
D e-aceea to ate casele se clatină,
M ai ta re în să casele înalte,
Decît acele m ijlocii, aceste
Mai ta re decît cele scunde, care
Se clatin ă puţin. A ltă pricin ă
M ai a re încă un c u tre m u r m are:
Un v în t năprasnic, val cu m p lit de aer,
S tîrn it ch iar din p ăm în t sau şi de-afară,
Se n ăpusteşte-n locurile cele
D eşarte-ale păm înlului, ş-acolo,
P rin scorburile m ari, huleşte groaznic,
S e-nvolbură şi, zbucium at, pe u rm ă
Z bucneşte-afară, despicînd p ăm întul:
P în ă-n adînc p răp a stla -i căscată!
L a Egium , în in su la lu i Pelops*,
A şă a fost, şi la Sid6n, în S iria,
O raşe d ărîm ate to t de-un vifor*
Ieşit de sub p ăm înt, şi de cutrem ur.
Şi âlte m ulte zid u ri se su rp a ră
De m a ri cutrem ure, şi â lte m ulte
C etăţi se p răb u şiră -n fu n d u l m ării,
Cu oam eni, vai, cu tot. A tunci cînd vîntul
Nu poate din p ăm în t ţîşn i afară,
N ăvalnica, sălb atica-i su flare
S e-m prăştie p rin golurile ţărn ei
C a u n fio r de frig, şi ţă rn a trem u ră,
Cum tre m u ri to t şi d îrd îi fă ră voie
Cînd te p ătru n d e frig u l p in ’ la oase,
A tunci, pe la oraşe, b ieţii oam eni,
 CARTEA A V I-A

Vai, tre m u ră de-o în d o ită spaim ă:

De sus, se tem să n u se su rp e casa,
830 De jos, să nu cum va să se deschidă
G ăunele păm întului, şi însuşi
P ăm în tu l să se caşte p în ’ d ep a rte
Şi groaznica p răp a stie s-o um ple
600 Cu p ropriile lu i ruini. D e-aceea,
835 P o t crede cît or v re a să creadă unii
Că cerul şi p ăm în tu l vor fi p u ru ri
De stricăciunea m orţii neatinse
Şi în chinate u nei vieţi eterne:
A deseori p rim ejd ia-i de fa ţă
840 Şi ea înfige-n noi un ghim pe: spaim a
Ca nu cum va p ăm întul, lu necîndu-ne
605 De sub picioare, să se prăbuşească
In hău, şl univ ersu l după dînsul,
Şi to a tă lum ea asta să se schim be
845 în tr-u n noian de jaln ice răsip u ril
Se m inunează lum ea că natura* M area n u -şl
m ă re şte
N u face să sporească ap a m ării, v o lu m u l
în care totuşi cu rg e-atîta ap ă
610 Şi v in a tîte a rîu ri să se verse!
850 M ai pune tu la socoteală ploile
Şi viforele ce stropesc şi udă
P ăm în tu l p retu tin d en e şi m ările,
Izvoarele ch iar ale m ării pune-le:
A ceste to ate la noianul m ării
855 A daugă abia o p ic ă tu ră I
615 Şi să te m iri că n u sporeşte m area?
O m a re parte, -apoi, din ap a m ării
Cu fierb in ţeala lui o so arbe soarele:
N u vezi cum el, cu razele lui calde,
860 U sucă nişte haine ude? M ările

361
 POEMUL NATURII

S înt însă m u lte şi se-n tin d d ep a rte I

D e-aceea, oricît de p u ţin ă apă
A r fi să ieie soarele din m are, 620
Din fiecare loc de pe genune,
El, de p e-a tîta loc, ce m u ltă apă 665
Va înghiţi! Apoi, o m a re p a rte
D in ap a m ă rii pot s-o ia cu sine
Şi vîn tu rile, m ă tu rîn d genunea:
Adeseori, de vînt, n u m a -n tr-o noapte
625
V edem că d ru m u rile se usucă, 870
Şi că pe d ru m u ri tin a p rin d e coajă!
Eu am m ai a ră ta t, apoi, că norii
Sorb apă m u ltă de pe lu ciul m ării
Ş-apoi cu ea stropesc în tre g p ăm întul
Cînd plouă pe p ăm în t şi cînd pe nouri 875
Ii p o artă vîntul. In sfîrşit, fiindcă 630
P ăm în tu -i u n corp ra r, u n it cu m area
(Căci el de p re tu tin d e n i o încinge),
De pe p ăm în t în m a re vine apa,
D ar şl din m a re ea-n p ăm în t se scurge, 880
îşi las-aice spum ele să ra te
Ş-apoi se trag e şi d in nou s-adună 635
L a obîrşia rîu rilo r, toată,
Şi iarăşi m erge pe p ăm în t agale:
P e un d e şi-a tă ia t o d a tă drum ul, 885
Pe-acolo cad zglobiile ei unde.
U le Ţ i-oi spune-acum a care e pricina*
nel Că, uneori, v ăpăi înv o lb u rate
Se v arsă pe g îtleju rile E tnei. 640
Căci n -a fost m ică pacostea aceea*, 000

F u rtu n a cea de foc, care stăp în ă

P e-ogoarele Siciliei, întoarse
Spre cjînşa ochii g in ţilo r vecine.

363
 CARTEA A VI-A

T ot cerul fum ega arzîn d în flăcări.

64S
— Şi ele se u ita u cu groaza-n suflet:
Ce nou p răp ă d n a tu ra m ai urzeşte?
T u trebuie, în lucrurile-aceste,
Să vezi în lung şi-n lat, să cau ţi bine
Şi p retu tin d en i; să -ţi aduci am inte
900 c ă univ ersu l n -a re nici u n capăt,
650 Şi că din el u n sin g u r cer e-o p arte
A şa de m ică! M ai nim ic! M ai m ică
D ecît e om ul fa ţă cu păm întul!
Dac-al avea-o tu aceasta p u ru ri
905 Sub ochii tăi ş-ai cău ta tu bine,
O, nu te-ai m ai m ira de m ulte lucruri!
655 Se m iră cineva din noi cînd altu ia
Ii ard e tru p u l, sc u tu ra t de friguri,
S au a re vreo d u rere-n tru p , vreo boală?
oio Ba ţi se u m flă din senin piciorul,
B a deseori d u rerea cea cum plită
De dinţii tăi, de ochii tă i se leagă,
660 Ba se iveşte brînca, se streco ară
în corpul tău, şi unde-ajunge, arde!
015 Să nu te m iri: sîn t fel şi fel de germeni*,
în a e r şi-n p ăm în t destu i sînt, care
P o t să lăţească m olim i în tre oam eni.
Noi, aşadar, putem , la fel să credem*
665 Că şi-n p ăm în t şi-n a e r se adună
920 Din in fin it toţi germ enii aceia
Ce fac să se cu trem u re păm întul,
P e m ări şi pe u sc atu ri să se-nvolbure
Un repede v îrte j de vînt, ia r E tna
Să verse foc, să a rd ă ceru-n flăcări.
025 A ceasta se şi-n tîm p lă: bolta cerului
?70 S -aprinde, şl fu rtu n ile atunce

Ş63
 POEMUL NATURII

Mai grele sînt, cînd şi atom ii apei

Se strîn g grăm ad-aşa, din întîm p lare. ,
— „P rea m are-i însă v îlv ă ta ia focului“ !*
Ş tiu bine! D ar „p rea m are" ţi s-a ra tă 930
Ş -un flu v iu m are, cînd pe lum e altu l
M ai m are n -ai văzut, ş-un om ş-u n arb o r; 675
Şi alte lu cruri, încă, to t asem eni,
Iţi p a r „prea m a ri“, cînd altele tu n -ai văzut
Mai m ari! Şi totuşi, toate-aceste lucruri, 935
Cu cer cu tot, cu m area, cu păm întul,
Nim ic nu sîn t fa ţă cu universul!
Ţi-oi spune-acum a în ce fel, deodată, 680
V îlvorile de foc se v ars-a fa ră
Din ale E tnei groaznice cuptoare. 940
Intîi, to t m untele-i deşert în u n tru ;
El se propteşte-n treg pe nişte peşteri,
Şi-n toate-acestea-i num ai v în t şi aer;
D oar vîn tu -i ae r care se frăm în tă. 685
Cînd v în tu l se încinge şi-ncălzeşte 945
J u r îm p re ju r şi stînca şi păm întul,
Scoţînd din ele nişte flăcări repezi,
El se rid ic-atunci şi dă n ăvală
P e-al m un telu i gîtlej în sus, de-a dreptul,t
A runcă foc şi-m p răştie cenuşă 690
950
D eparte, p în ’ departe, scoate-afară
Nori groşi de fum , ba m ai azvîrle încă
P ietro aie m a ri şi grele, d e-a m irării!
Nu te-ndoi: un lu c ru ca acesta
Un v în t cum plit îl poate face num ai. 955
Mai pune-apoi că, pe-o lungim e m are,
La poalele acestui m unte, m area
îşi frînge şi to t ea îşi soarbe clocotul. 695
Ia r peşterile m un telu i din m are

304
 CARTEA A Vt-A

660 A jung, pe dedesubt, p în ă la gură:

P rin ele treb u ie să spui că merge,
A m estecat cu ap a m ării, vîn tu l;
P rin ele in tră el, fără-n d o ială,
Cînd se re tra g e m area, şi, pe urm ă,
969 Ieşind pe sus afară, scoate flăcări,
700 A zvîrle stînci şi nouri de arină*.
Căci tocm ai sus, pe culm e, sîn t craterele:
A şa le spune lum ea de pe-acolo;*
Noi „guri“ le zicem nu m ai şi „g îtle ju ri“.
970 S în t alte lu c ru ri însă, p e n tru care In u n d a ţiile
N ilu lu i
N -ajunge să p rep u i o cauză num ai,
Ci treb u ie să b ăn u ieşti m ai m ulte,
Şi num ai u n a-i cea ad ev ărată.
705 Cînd vezi zăcînd un leş de om, înşiră-m i
979 P ricin ile pieirii lui, pe toate,
Şi-m i vei num i-o şi pe cea aievel
P ie rit-a el de sabie, de boală,
De frig ori de venin? T u n-o poţi spune!
Că u n a în să din aceste toate
I s-a-n tîm p lat acelui om, aceasta
080 r ’
O ştim . Şi to t aşa putem noi spune
De m ulte alte lu c ru ri: N ilul, rîu l
în t r e g u lu i E g ip t, e l s in g u r n u m ai* ,
Cînd vine vara, creşte şi se varsă.
989 ei udă, deci, E giptu-n toiul verii,
F iindcă în această v rem e-a anului
71S L a gu ra lui b a t v în tu rile zise
Etesiene, despre m iazănoapte*,
Şi ele su flă îm potriva rîu lu i
«HO Şi în d ă ră t îm ping a’ sale valu ri:
Din m al în m al se um fl-atunce rîul
Ş i, re v ă rs a t, s tă -n lo c. F ă r ă - n d o ia lă

395
 POEMUL NATURII

C ă - n v a lu l a p e i s u fl-a c e s te v în t u r i,
Ce vin din n ordul cu -ngheţate zodii, 72q
în tim p ce N ilul vine d espre âustru, 903
Din locuri calde: în tre oam eni negri
Şi arşi de soare-şi a re el izvorul,
în fu n d u l m iazăzilei. Se m a i poate*
Ca m a ri m orm ane de nisip, aduse
De v alu rile cele dim potrivă, 1000
S-astupe gu ra lui atu n ci cînd m area, 125
De v în tu ri vînzolită, -şi grăm ădeşte
N isipul pe uscat; atu n ce rîu l
în voia lu i n u poate să m ai curgă
Şi m ai cu-ncetul cade el în m are. 1005
S -a r m ai p u te a ca la izvorul Nilului*
Să fie ploi m ai m u lte-n vrem ea asta,
Cînd v în tu rile cele despre crivăţ* 7 30
A lungă norii tocm ai într-acolo:
M înaţi atunci spre m iazăzi de vîn tu ri, 1010
T o ţ i n o u r ii s - a d u n ă la o la lt ă
Ş i d în d d e m u n ţ i în a lţ i, se s t r în g g ră m a d ă .
M ai poate creşte N ilul ch iar din m u n ţii’
Cei nalţi ai E tiopiei cînd soarele, 735
L um inătorul tu tu ro r, topeşte 1015
O m ăturile albe şi le face
L a v ale să se scurgă pe cîmpie,
L a c u r ile S ă-ţi spun acum de lacurile-A verne*,
A v e rn e
De felul lo r ş-al a lto r locuri încă.
în tîi, aceste se num esc A verne, 140
1020
D eoarece sîn t m o a rtea zburătoarelor.
C în d p ăsările trec î n zbor pe-acolo,
U itînd să m ai vîslească p rin văzduhuri,
îşi lasă-n jos arip ile şi capul,
I a r fiîtul li se m oaie: cad g răm adă 1025

866
 cartea a VI-A

745 S au la păm înt, dacă aşa e locul,

Sau, dacă jos e-un lac A vern, în apăl
A şa e locul cel de lîngă Cume,
P e u n d e m u n ţii p lin i sîn t de pucioasă,
1030 Şi d in izvoare calde iese-un ab u r
Ş -un m iros greu: aşa-i şi la A tena,
C hiar sus, în cetăţuie, lîngă tem plul
750 T rit6nidei, ocrotitoarei Pallas:*
N icicînd pe-aici nu fîlfîie din ârip i
1035 C roncănitoarea cioară, nici atunce
Cînd fum egă altarele de daruri*.
P în ă -n tr-a tîta fuge ea, n u însă,
A şa cum au to t spus poeţii grecilor,
D e-a P âlladei m înie grea, fiindcă
1040 P re a a vegheat cu zel, ci însuşi locul*
755 Şi felul lui, ch iar locul e p ricin a I
Ş i-n S iria se zice că se află
U n loc în care, cum şi-au pus piciorul,
Se prăbuşesc în ţă rn ă dobitoacele,
1045 £)e p a rc -a r fi atu n ci ju n g h e ate Manilor*.
760 în chip firesc se-n tîm p lă în să toate,
Şi lesne poţi vedea din care pricini.
Să nu crezi că p rin locurile-acele
Se in tră -n iad, că zeii M ani pe-acolo
1050 T rag după sine sufletele m o rţilo r
P e ţă rm ii A herontului, întocm ai
765 Cum cerbii iuţi, adulm ecînd cu nara,
Se zice că scot şerpii de p rin g ăurii
C ît de d ep arte-i d rea p ta judecatăl
1055 A scultă! Eu încerc să-ţi spun acum a
Cum sta u aieve lu c ru rile înseşi.
Eu spun în tîi ce-am spus m ai înainte:
770 Că în păm în t sîn t fel de fel de germ eni,

367
r

POEMUL NATURII

D in care m u lţi ne sîn t sp re h ra n a vieţii,

M ulţi ne d au boli şi ne grăbesc pieirea.
E u am m ai spus că an u m ite lu c ru ri
Se potrivesc cu unele fiinţe,
I a r altele cu âltele se-m pacă,
D eoarece n u e la fel nici firea
Şi nici u rze ala lor, şi nici atom ii.
S în t m u lte lu c ru ri aspre, neplăcute,
Ce v atăm ă urechile şi n ările;
N u sîn t de loc p u ţin e nici acele
De-a căro ra atingere e bine
Să te fereşti, nici cele de la care
M ai b ine-ntoarce-ţi ochii, nici acele
Ce au un gust am ar. Şi m u lte lu c ru ri
V edem noi cît de greu îi pică om ului
Şi cît de ră u îi fac şi cîtă silă!
S în t an u m iţi copaci, a căro r um bră*
E -aşa de rea, în cît îl do are capul
P e cel ce stă culcat sub ei, pe iarbă!
Ba este chiar, în m unţii Heliconului*,
U n arb o re care ucide om ul
Cu m irosul o trăv ito r al florii!
A ceste to ate din p ăm în t se iscă,
F iindcă-n sîn u l lu i acesta p o artă
P uzderii de sem inţe de to t soiul,
A m estecate fel şi chip: el însă
D eosebit le scoate la vedere.
P e om ul cel pe care-1 face boala*
Să cadă jos, v ărsîn d pe g u ră spum e,
Cînd fu m u l unei lăm pi, atu n ci ch iar stinse*,
Ii in tră -n nări, în som n îl acufundă.
Fem eia am eţită de greţosul
C astdreu, dac-atunci ch iar îl miroase*

308
 CARTEA A VI-A

Cînd nu-1 „c u rată“, cade jos grăm ad ă:

785 Din gingaşeie-i m îini îi scapă lucrul.
Şi âlte m u lte lu c ru ri tru p u l no stru
1095 îl seacă de puteri, şi âlte lu c ru ri
P în ă-n adînc ne zd ru n cin ă viaţa:
D acă-ntîrzii p rea m u lt în b aia caldă,
800 F iind şi cu stom acul plin, adese
C ît de uşor te p răb u şe şti în cadăl
noo C ît de uşor, de-asem eni, ni se urcă
L a cap tăria, m irosul cărbunilor,
De n-am b ău t m ai în a in te apăl
C înd frig u rile-ţi sc u tu ră to t corpul,
M ir6sul cel de vin atu n ci te poate
Ucide chiar! N u vezi că şi pucioasa
1105 Se iscă în păm înt, şi to t acolo
Se-ncheagă sm oala cea cu m iros groaznic?
Ş -atunce cînd băieşii ca tă vinele
De a u r şi a rg in t cu fieru -n m înă
m o Şi scurm ă p în ă-n adîncim i păm întul,
βίο Odori cum plite ies, ca la Scaptensula*.
Ce ab u ri grei scot băile de aur!
Şi oam enii ce galbeni sîn t la faţă!
Nu vezi, n-auzi că în cu rîn d ă vrem e
uiB Ei m or? V iaţă m u ltă n u m ai este
în cei pe care silnica nevoie
815 îi m înă la un lu cru ca acesta!
P ăm în tu l deci, to ţi ab u rii aceştia
Ii âb u ră şi-i dă din el a fa ră
1120 Sub cerul liber. L acurlle-averne,
Şl ele, încă treb u ie să-m prăştie
D uhori ucigătoare, ce se-n alţă
820 De la păm în t şi-nvenineaz-o p a rte
Din aer: cînd pe-acolo zboar-o pasăre.

2 4 — Poemul naturi! 309

 POEMUL NATUttlî

V eninul cel ascuns îi frîn g e zborul: 1125

Ea cade d re p t în jos, pe unde-o trage
D uhoarea grea, şi, cum se prăbuşeşte,
A ceasta-i ia şi ră m ă şiţa vieţii. 823
Intîi, ea am eţeşte; m a i pe urm ă,
Cînd a căzut ch iar u nde-i obîrşia 1130

V eninului cum plit, pe loc atunce

Ea treb u ie să-şi deie şi suflarea,
Căci îm prejur, o trav a u m ple locul I
S -a r m ai p u te a şi asta cîteodată,
Ca ab u rii A vernului s-alunge 830
1135
T ot aeru l d in tre p ăm în t şi păsări,
Şi locul să răm în ă gol aproape.
A tunci, în zbor de trec pe-acolo păsări,
In van m ai cearcă ele-a da din âripi,
Căci ăripile n u le m ai a ju tă I 838
1140
Fiindcă, dar, n u p o t să se m ai ţin ă
P e sus, în zbor, n a tu ra le sileşte
Să cadă la p ăm în t (şi ele-s grele!):

870
 CARTEA A VI-A

Cu tru p u -n tin s p rin v id u l gol aproape,

1145 îşi d au atunci su flare a p rin to ţi porii.
840 în p u ţu ri a p a e m ai rece vara* A p a d lil
F iindc-atunci p ăm în tu l se răreşte fîn tîn i e m a i
re c e v a ra
Şi dă afar-ato m ii de căld u ră
Ce-i are-n el. Şi, deci, cu cit îi seacă
1150 P ăm în tu lu i izvorul de căldură,
C u -atîta se răceşte-atu n ci şl apa
A scunsă în păm înt. I a r cînd păm în tu l
845 De frig s-ad u n ă şi se strîn g e ia ră
Şi oarecum se-ncheagă, el, fireşte,
1155 îm pinge ia ră p rin fîn tîn i că ld u ra
P e ca re poate-n sîn u l lu i s-o aibă.
S pun oam enii că este lîngă tem plul* F în tln a d e
L ui A m m on o fîn tîn ă, care ziua* U n g i t e m p lu l
Iu l A m m o n
E rece, ia r în tim p u l nopţii, caldă!
850
— Şi oam enii se m inun ează foarte!
1160
Tot soarele cred ei c-o în fie rb in ta
A tunci cînd el e sub p ăm în t şi noaptea
Cu u m b ra-i neagră-n v ălu ie păm întul.
A ceasta însă ce d ep a rte este
nes De ad evărl Căci, spune-m i, dacă soarele
855 De sus nu poate să-ncălzească apa
Cu razele-i ce cad în ea de-a d rep tu l
Şi care sîn t aşa fierbinţi, cum poate
De sub păm înt, trec în d acum p rin corpul
1170 Cel des al lui, să în fie rb în te apa
Şi s-o îm bibe to a tă de căldură?
Şi m ai ales cînd te gîndeştl că soarele
Cu g reu îşi poate stre c u ra v ăpaia
860 Şi razele p rin zidurile casei.
1175 Deci, care e pricina? — îm p re ju ru l
F în tîn il noastre e m ai ra r p ăm în tu l

371
 poem ul n a t u r ii

D ecît aiurea, şi pe lîngă dînsa

S în t m ulţi atom i de foc: atunci cînd noaptea
C-un văl de rouă-acopere păm întul,
în d a tă el se strînge, se răceşte, 865
1180
Şi, ca şi cum l-ai stoarce tu cu m îna,
A tom ii cei de foc pe care-i are
El îi îm pinge-n a p a din fîntînă,
Şi ei atunci o fac să fie caldă,
O ri bei din ea ori o atingi cu m îna. 1185
C înd soarele răsare, şi păm în tu l
D in nou îl face r a r cu-a lu i căldură, 870
L a locul lo r vin ia r atom ii focului,
C ăldura apei în p ă m în t se-ntoarce.
Din pricin a aceasta se răceşte 1190
în tim pul zilei apa din fîntînă.
D ar to t atu n ci şi razele de soare
B at în fîn tîn ă trem u rîn d , şi apa
Se face to t m ai r a r ă de căldură,
Cu cît lum ina zilei se m ăreşte, 875
1100
Şi ea atu n ci alungă toţi atom ii
De foc pe care îi m ai a re încă,
Cum deseori îşi p ie rd e şi răceala
Cînd îşi dezgheaţă u n da-ncrem enltă.
A lte f ln - M ai este încă o fîn tîn ă rece:* 1200
tln l „ m ira ­
c u lo a s e " De-i pui deasu p ra nişte cîlţi, aceştia
N um aidecît iau foc ş-aru n că flăcări; 880
O fachie de-asem enea s-ap rin d e
Şi pîlpîie p lu tin d deasu p ra apei,
O ri în ce p arte o adie vîntul. 1205
N u te m ira: în apă-s m ulţi, desigur,
A tom i de foc, iar alţii vin din fundul
P ăm în tu lu i prin ap a din fîn tîn ă 885
Şi, răsu flîn d afară, ies în aer;

372
 CARTEA A VI-A

1210 D ar nu-s aşa de m ulţi, în c ît să poată

Să se-ncălzească apa; to ţi atom ii
A ceştia, îm p ră ştia ţi în apă,
Z bucnesc d eo d at-afară şi s-ad u n ă
D easupra el, m in aţi de fo rţa lor chiar.
1215 A sem ene cu-aceasta este a ltă
890 F în tîn ă lîngă A radus, în m are:*
E a izvorăşte num ai a p ă dulce,
G onind din ju ru -i und ele sărate.
Ş i-n alte m ulte p ă rţi îm bie m a re a
1220 Cu ap ă de b ă u t pe în setaţii
C orăbleri: ea v a rsă p e n tru dînşli
In undele să ra te apă dulce!
Şi deci, acei atom i de foc to t astfel
89» P o t izbucni a fa ră p rin fîn tîn ă:
1225 Ei cînd se strîn g pe cîlţi ori cînd s-anină
De fachie, s-ap rin d pe loc, fiindcă
S în t m ulţi atom i de foc şi-n cîlţi şi-n fachie.
900 N u vezi? Cînd tu de-o lam p ă care ard e
A propii un fitil de in pe care
1230 L -ai stins atunci, nu vezi că el s-aprinde
C hiar în a in te de-a atinge flacăra?
T ot astfel şi cu fachia se-ntîm plă!
Ba încă m ulte corpuri de d ep â rte
S -aprind, atinse num ai de căldură:
1235 V ăpaia nici n-apucă să le-m bibe!
Deci crede tu că to t aşa se-ntîm plă
sos Şi cu acea fîn tîn ă m inunată!
Eu, m ai departe, îţi voi spune-acum a* M a g n e tlim u l
Cu ce aşezăm înt al firii piatra,
1240 Cărfeia-n lim b a p ărin tească grecii
Ii zic m agnet (fiindcă în M agnezia
E obîrşia ei!), atra g e fierul.

373
 POEMUL NATURII

D e-această p ia tră oam enii se m iră

Că poate ţin e a tîrn a t de dînsa
Un şir întreg, adese, de inele.
Cinci poţi vedea, ba uneori m ai m ulte,
Că sp înzură în jos u n u l de altu l
Şi în b ătaia v în tu lu i se leagănă!
L ipite u n u l de cellâlt, inelele
915
Sim t, fiecare, cum le trag e piatra.
1250
Din u n u -n altu l trece-a ei putere.
In lu c ru ri ca aceste, m u lte treb u ie
A fi stato rn icite în ain te
D e-a lă m u ri ce este lu c ru l însuşi:
L a el aju n g i făcînd ocoluri m ulte. 1255
Deci fii num ai urechi şl ia am inte. 920
Intîi, din cîte lu c ru ri vezi cu ochii,
D in to ate curg în tr-u n a şi se-m prăştie
A tom ii cei care, izbindu-ţi ochii,
Te fac să vezi; de la anum e lu c ru ri 12H0
Ne vin m irosuri, de la soare caldul
Şi, to t aşa, răco area de la rîuri,
Din valul m ării b u ra cea să ra tă
Ce ro ad e -n tr-u n a m u rii de pe ţă rm u ri;
P rin ae r zboară fel de fel de glasuri; 1263
Şi noi avem un g ust să ra t în gură
A tunci cînd ne aflăm în p re a jm a m ării,
Ia r cînd te u iţi pelinul cum s-am estecă,
N um aidecît îi sim ţi şi am ăreala. 930
Din to a te lu c ru rile curg atom ii, ,270
De p retu tin d en i ei în orice p arte
S e-m prăştie şi curgerea lo r n -are
Z ăbavă nici popas: noi do ar to t tim pul
A vem sim ţire şi putem to t tim pul
Vedea orice şi auzi de toate, 1273

374
 CARTEA A V I-A

935 P recum şi m irosi. M ai v re a u acum a

A m inte să-ţi aduc cît e de ra r ă
S u b stan ţa corpurilor: ţi-a m vădit-o
în cîntu-ntîi. L a m ulte a lte lu c ru ri
1200 Ţ i-ar fi de a ju to r să ştii aceasta,
D ar p en tru ceea ce voiesc a -ţi spune,
040 Eu treb u ie din nou să -ţi fac dovada
Că to t ce n e-nconjoară este num ai
M aterie cu vid am estecată.
1285 N u vezi în p eşteri cum asudă stînca
Şi cum de sus în p icuri pică apa?
D in corpul nostru curge-apoi sudoarea,
845 îţi creşte barb a, p ă ru l pe to t corpul.
M încarea-n to a te vinele se-m prăştie,
1290 D înd p înă-n vîrfu l ung h iilo r h ra n ă
F iin ţei noastre; noi sim ţim cum trece
R ăceala şl că ld u ra p rin aram ă,
Ba şi p rin a u r şl argint, atunce
050 Cînd noi ţinem p a h a ru l p lin în m înă,
1205 I a r sunetele tre c zb u rîn d p rin ziduri
Şi, to t aşa, se stre c u ră p rin ele
M irosul, frig u l şi că ld u ra focului,
Ce poate ch iar şi fie ru l să-l p ătru n d ă ;
Şi, în sfîrşit, pe un d e zaua cerului
1300 încinge lum ea, vin d e -a fa ră germ enii
Cei nevăzuţi, ce bagă boala-n oam eni
055 Ş i-n vite; d a r şi m&lima d e-a fa ră
Şl vijeliile din cer stîrn ite
Şi din păm înt, din nou în cer se-ntoarnă*
1305 Şi în p ăm în t: nu-i corp pe lum ea asta
Să n -aib ă în u rzeala lui şi goluri!
Să m ai adaugi că nu to ţi atom ii
P e care corpurile îi aruncă,

375
 POEMUL NATURII

N u toţi trezesc în noi sim ţiri asem eni 960

Şi n u la fel cu orice corp se-m pacă: 1310
Păm întu-1 ard e şi-l u sucă soarele,
D ar g heata o topeşte şi năm eţii
Cei de zăpadă, sus, pe culm i de m unte.
L a focul lu i şi ce ara se topeşte. 865
Şi to t în foc aram ă, a u r curge, 1315
D ar pielea se ad u n ă şi se strînge,
Şi carnea to t aşa. D e-asem eni, fierul
De-1 scoţi din foc şi-l pui în apă, apa
Căleşte fierul, d a r în ap ă ca rn ea
Şi pielea, în tă rite de căldură, 1320
Se m oaie iar. A şa de m u lt le place
C ăpriţelor m ăslinul cel sălbatic, 970
Să zici că num ai am brozie curge
D intr-însul, şi nectar! Cu toate-aceste
N u-i p e n tru om o fru n z ă m ai am ară! 1329
Ce să m ai spun de porcul care fuge
De m ăg h eran şi care se fereşte
De orişice m ireasm ă? P e n tru dînsul
A ceasta este-o groaznică otravă,
P e cîtă vrem e nouă, cîteodată, 1330
A şa ceva ne dă v ia ţă parcă, 075
Şi, dim potrivă, tin a cea soîrboasă
îl place-aşa de m u lt: în tre g se bagă,
Se tăvăleşte-n ea; n u se m ai satură!
M ai treb u ie să-ti spun ceva-nainte 1339
D e-a apuca să-ti spun ce v rea u a-ti spune: 980
In fe lu rite co rpuri o m ulţim e
De pori se află ; porii în să treb u ie
S ă fie felu riţi şi fiecare
Să-şi aibă firea, d ru m u rile sale*. 1340
F iinţele a ” sim ţu ri osebite

370
 CARTHA A VI-A

Şi fiecare din aceste sim ţu ri

985 îşi a re ro stu l lu i şi nu m ai unul.
Noi d oar vedem că p rin tr-u n loc p ă tru n d e
1345 Un su n e t şi p rin â ltu l in tră gustul
M încărilor; m irosul lo r p rin altul!
990 Un lu cru trece, n u vezi tu? p rin p iatră,
C ellâlt p rin lem n; p rin a u r trece unul,
P rin sticlă sau a rg in t răz b ate altu l:
1350 P e-aici căld u ra trece, ia r pe dincolo
Im aginile: ba un lu c ru trece*
T ot p rin tr-u n loc m ai iu te decît altul!
895 N atu ra porilor o cere-aceasta,
E a-n m u lte felu ri este felurită,
1355 P recum am a r ă ta t m ai înainte,
F iindcă fire a lu c ru rilo r înseşi,
U rzeala lor to t fe lu rită este.
F iind acum a toate-aceste lu c ru ri
P e tem elii statornice-aşezate
1300 Şi bine puse la-n d em în a noastră,
îooo Cu u şu rin ţ-o să ne dăm noi seam a
Ş-o să vedem p rea bine care-i cauza
C e-atrage fierul. M ai în tîi de toate,
Din p ia tra n o astră treb u ie să curgă
1365 U n val de-atom i, ce-m prăştie p rin ciocnet
T ot ae ru l cel d in tre fier şi piatră.
C înd sp a ţiu l acesta se d eşartă
1005 ş i gol răm în e locul de la m ijloc,
în d a tă cad în gol atom ii fieru lu i;
1370 Ei lunecă legaţi u nii de alţii
Şi to t inelul pleacă du p ă dînşii:
N ici în tr-u n corp atom ii n u se leagă
Şi nu se ţin m ai strîn s u nii de alţii
îoio Şi m ai îm pleticiţi, decît în fierul

377
 POEMUL NATURII

Cel ta re şi-nfiorător de rece. 1375

De-aceea, dar, nu-i de m ira re dacă,
P recum am spus, n u p o t în vid să cadă
Acei cîţiva atom i fă ră ca însuşi
Inelul să n u plece du p ă dînşii:
El o şi face asta şi-i urm ează, 1380
P în ă ce dă de p ia tră şi răm în e 1019
L ip it de ea cu la n ţu ri nevăzute!
A celaşi lu cru peste to t se-ntîm plă,
Din orice p a rte se goleşte locul,
De sus în jos ori curm eziş: atom ii 1389
C are-s vecini s-aruncă-n gol pe d ată;
Ei sîn t îm pinşi de lo v itu ri de-afară* 1020
Şi de la sine-n sus, în aer, n u pot*
Să se ridice. Ca să se p etreacă
T ot ce spun eu acum şi ca m işcarea 1300
C ătre m ag n et să fie înlesnită,
Mai vine în c ă -n tr-a ju to r u n lucru:
Cum se ră re şte a e ru -n a in te a
Inelu lu i şi locul de la mijloc*
Răm îne gol, n u m aidecît to t aerul 1025
1305
Ce se găseşte în d ă ră tu l fieru lu i
îl m înă de la spate şi-l îm pinge.
Căci îm p re ju ru l co rp u rilo r aerul
O ricînd loveşte, d a r acum a lesne
El poate-m pinge fieru l în a in te 1400
F iindcă în tr-o p arte -i gol to t locul
Ş-aici inelul poate să încapă. 1030
Cînd aeru l acesta se strecoară
P rin golurile dese ale fieru lu i
C hiar în ascunsurile lui, atunce 1405
El to t îm pinge fieru l şi-l to t m înă,
Cum m înă v în tu l pînzele şi nava.

378
 CARTEA A V I-A

D ar corpurile înseşi încă treb u ie

1035 aibă aer: ele sîn t u rzite
^ D intr-o su b stan ţă ra ră , şi pe toate
L e-nconjură şi le-n făşo ară aerul.
Deci aerul cel care-1 în ă u n tru ,
V îrît în ale fieru lu i ascunsuri,
în tr-u n a se to t m işcă şi izbeşte
1415 In elul şi-l îm pinge d in ău n tru ,
Ş -atunci inelul, negreşit, se duce
1040 T 6t încotro s-a a ru n c a t o dată,
în locul gol u nde-şi luase zborul.
Se m ai în tîm p lă uneori că fieru l
1420 Se dă-napoi de la această p ia tră :
Cînd fuge, cînd s-apropie de dînsa!
Ba eu văzui inele sam otracice*
Şi p ilitu ri de fie r să ltîn d nebune
1048 In scafe de aram ă, cînd o p ia tră
1425 M agnetică sub ele a fost pusă:
A şa de m u lt doreau de ea să fugă!
Cînd pui ara m a la m ijl6c, de-aceea
Se face v ra jb ă în tre fie r şi piatră,
F iindcă v alu l de atom i d e-aram ă
1430 O ia-nainte, fel în tîi se face
1050 S tăpîn pe porii cei deschişi ai fierului,
I a r valul de atom i ce ies din p ia tră
Pe urm ă vine şi găseşte to ate
C ărările-astu p ate-n fier: el n-are
1435 p e un d e să p ătru n d ă , ca-nainte,
Şi e silit atunci cu-a’ sale unde
Să to t lovească şi s-alunge fierul:
El, deci, alu n g ă de la el dep arte
Şi p rin p ereţii de ara m ă zbucium ă
1440 F ărîm ele de fier, pe care, altfel

379
 POEMUL NATURII

S tă g ata să le so arb ă I Totodată*, 1055

Să nu te m iri că v alu l care iese
Din p ia tra cea m agnetică n u poate
S -atrag ă to t la fel şi alte corpuri.
Căci unele din ele, bizuindu-se 1445
In g reu ta tea lor, sta u nem işcate
(Aşa e aurul); ia r altele, fiindcă
S înt p rea poroase şi p rin ele valul
D e-atom i stră b a te neatins, de-aceea
1060
Nici în tr-o p a rte n u pot fi u rn ite :
1450
In rîn d u l lor se poate pune lem nul.
D ar cînd — la m ijloc în tre ele — flerul
Sporeşte cu cîţiva atom i de-aram ă,
A ceştia p un piedică m agnetului!
1065
Aceste lu c ru ri nu-s aşa ciudate: 1435
Eu pot să -ţi am intesc a tîte a altele
La fel cu ele, care se îm bină
C-un sin g u r lu cru şi cu-acela num ai.
Intîi şi-ntîi, tu vezi că num ai v aru l
încheagă p ietrele; cu clei de ta u r 1460
Aşa de ta re se încleie lem nul,
Incît m ai lesne scîndurile crapă, 1070
D ecît să se desfacă-ncheietura.
Licoarea viei v rea să se am estece
Cu apa din fîntînă, d a r nici sm oala 1463
Şi nici uleiul cel uşor n u poate!
A şa se leagă p u rp u ra de lînă,
Incît de dînsa nu se m ai desparte, 1075
Nul ch iar de te-ai m unci s-o faci tu iarăşi
Ca m ai n ain te; nu! ch iar to a tă m area 1470
D e-ar fi cu to t noian u l ei s-o spele!
Şi n u lipeşti tu a u ru l de a u r
C-un sin g u r lu cru num ai 7 Şi aram a*

380
 CARTEA A VI-A

N-o legi cu cositor to t de aram ă?

1080
1475 Dovezi de-aceste pot găsi eu m ulte!
D ar p e n tru ce? Nici tu n u ai nevoie
D e-atîta-ncunjur, nici eu n u se cade
Să-m i risipesc aici a tîta m uncă.
P e scurt, m ai b ine să cuprindem m ulte
1480 în vorbe m ai p u ţin e: — acele corpuri
A’ cărora urzeli deosebite
S e-m bucă astfel, în cît p lin u l un u ia
1085 în scobitura celuilalt să in tre
Şi dim potrivă, corpurile-acele
1485 S e-m bină în tre sine de m inune.
S -a r m ai p u te a ca unele din corpuri
Să se-m preune-aşa u n u l cu altul,
P a rc -a r avea inele şi cîrlige:
A ceasta s-a r p u tea-n tîm p la cu fierul
1090 O rig in e a
Şi cu m agnetul! — Eu acum ţi-oi spune* b o lilo r
1490
C are-i p ricina bolilor, de unde
Vin m olim ele care-aduc deodată
P ră p ă d de m oarte-n gintea om enească
Ş i-n tu rm e le de vite. M ulte felu ri
1945 D e-atom i am spus că ţin v ia ţa noastră
Şi, dim potrivă, m ulţi plutesc în aer,
1095 A ducători de boală şi de m oarte.
A ceştia, g răm ad ă cînd s-adună
Şi tu lb u ră văzduhul, stric ă aerul.
1500 Şi toate-aceste boli, aceste m olim i
S au vin p rin cer d e-afară, cum vin norii
1100 Şi negura, de sus, sau vin adese,
R ăsar ch iar din păm înt, cînd el e p u tred
De ploi n ep ărăsite şi de ârşiţi*.
1505 Tu nu vezi că străin u lu i ce vine
Din ţa ra lui, de-acasă, de departe,

381
 poEKitJL n a t u r i i

N u-i sufere nici aerul, nici apa,

F iindc-aceste sîn t aice altfel? 1105
Grezi că p u ţin se osebeşte aeru l
De la B ritan i de-acela al E giptului, 1510
P e unde ax a lum ii stă plecată*,
Şi ae ru l care-i în P o n t de-acela*
G are-i la G ades şi de-acolo, încă*,
P în ă la negrii cei cu fa ţa arsă?
A ceste noi vedem că-s cele p a tru 1515
D eosebite co lţu ri ale lum ii, 1110
S pre cele p a tru v în tu ri şi to t p a tru
Ţ in u tu ri ale cerului: în ele
Şi oâm enii sîn t osebiţi la fa ţă
Şi la culoarea p ielii; b a şi bolile 1520
S în t altele la fiecare ginte.
Aşa, pe Nil, în inim a E giptului,
Se iscă râp u ra, şi n u aiurea*, 1115
în A tica podagra; în A haia
De ochi se leagă boala; -n a lte locuri 1525
Ea v atăm ă pe om în a ltă p arte
A tru p u lu i, şl p ricin a e aerul.
Deci cînd u n a e r neprieln ic nouă
Şi făc ăto r de rău, din a ltă parte,
Se pune în m işcare şi începe 1530
S -alunece spre noi, el se streco ară 1120
Ca norii şi ca negurile: toate
In calea lu i se schim bă şi se tu lb u ră .
C înd el ajunge în văzd u h u l nostru,
II stric ă şi pe-acesta: el îl face 1635
Să fie-asem eni lui, ia r nouă duşm an!
A cest p răp ă d năprasnic, cium a asta 1125
S au cade-n ap ă sau se v îră -n holde
Ş i-n a ltă h ra n -a om ului ş-a vitei,

383
 CARTfcA A V l-A

1540 S au ea răm îne şi p lu te şte -n aer,

Şi noi atunci, în p iep t cînd tragem aerul
Cel otrăvit, sorbim cu el o d ată
1130 Şi germ enii de boală. T ot asem eni,
Dă cium a-n oi, se bagă boala-n vite.
1545 Şi-i to t aceea, ori că n6i ne ducem
în locuri n ep rielnice şi cerul
Noi înşine-1 schim băm , ori că n a tu ra
1135 Ea singură ne-aduce, de la sine,
U n ae r ră u sau altcev a cu care
1550 Noi nu sîntem obişnuiţi şi care,
Aşa, deodată, poate să ne vatăm e.
O dinioar-o m olim ă de-aceste*, ciuma din
P o ja r ucigător, u m plu p ăm în tu l
L ui Cecrops cu grăm ezi de m orţi, lăsîndu-1
1655 P u stii şl drum urile, şl oraşul
H40 x)e oam eni gol. Ea se iscase-n ţa ra

383
r

POEMUL NATURII

E ghipetului şi, v en in d de-acolo*

P rin m u lt văzduh, peste n o ain u ri m ulte,
Se încuibă-ri poporul lu i Pandlon.
Din astă clipă cu g răm a d a oam enii 1900
E rau zv îrliti şi m olim ii şi m orţii:
Cu capu-ncins de ârşiţele bolii*, 1149
Ei scăpărau lucori p ăien je n ite
Din ochii lo r cei roşi; u n sînge negru
Le p ic u ra din gît, şi d ru m u l vocii 1565
L i s-astu p a de ulcere, ia r lim ba,
T ălm ăcitoarea su fletu lu i nostru,
însîngerată, aspră, istovită,
A bia p u te au în g u ră s-o m ai m işte. 1150
Cînd boala p rin gîtlej, du p ă aceea, 1570
C ădea la piept, şi to a tă ră u ta te a
Se ad u n a la inim ă, atunce
Z ăgazurile toate-ale vieţii
Se prăbuşeau. D in gu ra lor, bolnavii
Scoteau o p u tu ro asă răsuflare, 1575
Ca du h n etu l de p u tred e cadavre
Z vîrlite-n cîmp. Şl sufletul şl corpul 1165
Li se topeau acum , în p rag u l m orţii.
M ai pune spaim a lor, însoţitoarea
A cestor su ferin ţi nesuferite, 1580
M ai pune gem etele lor şi plînsul!
Ia r un sughiţ n e în tre ru p t zi-noapte* 1160
Zgîrcea to ţi nervii, to a t-a lor fiinţă,
Şi, de p u te ri secaţi de m ai nainte*,
Ii istovea, secîndu-i şi m ai tare. 1585
N -al fi p u tu t vedea că pe de-asu p ra
Le ard e tru p u l: de puneai tu m îna,
El m ai curînd era căld u ţ şi roşu 1165
De bube obrintite, ca atunce

384
 CARTEA A VI-A

1590 Cînd brîn ca se în tin d e pe to t tru p u l.

D ar în ă u n tru l tru p u lu i bolnavii
A rd eau de fierb in ţeală p în ’ la oase:
C a-n tr-u n cuptor ard e a-n stom ac văpaia!
Şi nu p u teai să pui nim ic pe dînşii,
N ici un veşm înt, uşor c h ia r şi subţire:
Ei du p ă v în t um blau, du p ă răcoare.
U nii din ei în rîu ri reci ca gheaţa*
Se aruncau, băgîndu-se în v alu ri
Cu tru p u l gol, arzîn d d e-a rşiţa bolii,
îooo M ulţi au căzut cu capu-n jos în puţu ri,
1175 Cu gurile căscate du p ă apă.
D ar şi c-un strop şl c-un noian de apă
E ra to t una: setea arz ăto a re
Ei n u p u te au s-o stîm pere. Şi rău l
9001 N -avea nici o clip ită alin are:
Cu tru p u l istovit zăceau cu toţii!
Ia r m edicina, m ută, spăim întată*,
A bia putea să-ngîne cîte-o v orbă
Cînd ei îşi înto rceau spre dînăa ochii
Căscaţi şi nedorm iţi, arzîn d de friguri.
Ei m ai d ădeau şi alte m u lte semne*
De m oarte: m intea lor e ra pierdută,
C uprinsă de triste ţe şi de frică,
S p rincenele-ncruntate, chipul aspru
1616 Şi m înios; urechile, -ngrozite,
1185 Le ţiu ia u în tr-u n a ; răsu fla re a
Cînd deasă le era, şi cînd adîncă.
P e gît sudoarea le curgea şiroaie,
Ş-o tu să răguşită, cîteodată,
1020 Din piep tu l lo r abia scotea a fa ră
C îte-un scu ip at m ă ru n t, să ra t şi galben.
Şi m îinile li se zgîrceau, to t tru p u l

2 5 — Poemul n a tu rii 385

 POEMUL NATURII

Le trem u ra , şi-ncet de la picioare 1190

Sc ridica în sus răc eala m orţii.
Apoi, în clipa de pe urm ă, n ările 1625
Li se strîn g eau ; aveau u n nas su b ţire
Ş i nişte ochi căzuţi în fu n d u l capului,
Şi tîm ple prăbuşite, pielea ta re
Şi rece cum e gheaţa, g u ra strîm b ă
Şi fru n te a lo r în tin să şi um flată. 1195
T ot tru p u l lor, apoi, în sc u rtă vrem e, 1630
Zăcea în ţe p en it d e-ngheţul m orţii:
Cînd soarele cu alb a lu i lum ină
L u ce a-n tr-a opta zi sau în tr-a noua*,
Ei îşi dădeau răsu fle tu l vieţii. 1635
V reunul dacă se -n tîm p la să scape
De ceasul m orţii, Istovul şi m oartea
îl ajungeau şi m ai tîrziu, cu ulcere
Cum plite şi cu n ea g ră u rd in are; 1200
Sau îl m unceau d u re ri de cap şi sîngele 1640
îl n ăbuşea pe n ări: p u te re a om ului
Pe-aice se scurgea din tru p cu totul.
I a r de scăpa v reu n u l şi de-această
C um plită scurgere de sînge negru, 1205
în nervi atunci i se băga aceluia 1645
Ş i-n m em bre boala cea îngrozitoare,
Şi ch iar în p ă rţile fire şti; o parte,
T em îndu-se c u m p lit că vor ajunge
P e prag u l m orţii, îşi tă ia u cu fierul
C hiar m ă d u laru l lor, ca să trăiască; 1650
Ia r alţii încă răm în eau în viaţă
F ă ră de m îini sau fă ră de picioare, 1210
Şi u n ii ch iar fă r’ de lu m in a ochilor:
P în ă -n tr-a tîta fric a cea de m oarte
In tra se -n ei; ba unii d in tre dînşii 1655

386

k
 CARTEA A VI-A

N im ic nu-şi m ai p u te au aduce-am inte:

Nici ch iar pe ei n u se p u te au cunoaşte!
Deşi zăceau grăm ezile de corpuri
1215 N eîngropate, u n u l peste altul*,
1660 Şi p asărea şi fia ra d in p ăd u re
Fugeau departe, ocolind duhoarea.
D ac-apucau să guste din cadavre,
P icau în d a tă lîncede şi ele,
Şi m oartea lor era atunci aproape.
1665 D ar nici p u te ai vedea-n acele zile
1220 Vreo pasăre, şi din p ăd u re fia ra
Nu m ai ieşea: m ai to ate m istu ite
P iereau de boală: m ai cu seam ă cîinii
Cei credincioşi zăceau pe d ru m u ri: boala
S torcea din tru p u l lor v ia ţa toată,
1223 Şi ei de-a rîn d u l îşi dăd eau suflarea.
1226 Şi nici un leac nu se găsea, nici sigur*,
Nici p en tru to ţi la fel: ceea ce unuia
îi folosea, ca să m ai poată trage
1675 în pieptu-i ad ierile v ieţii
Şi boitele cereşti să m ai privească,
E ra pieirea a ltu ia şi m oartea.
Mai jalnic, însă, lu cru decît toate
1230 Şi m ai de plîns era, atunci, acesta:
1600 Cum se vedea v reunu-ncins de boală*,
în tocm ai ca u n osîndit la m oarte,
Zăcea zdrobit, cu in im a-n trista tă;
P ieirea lui văzîndu-o cu ochii,
N um aidecît el îşi dădea suflarea.
1685 Căci m olim a cea fă ră sa ţ în tr-u n a
1235 îi secera: ei un u l de la altu l
Se m olipseau, ca oile lînoase,
Ca boii cei cornuţi. Şi m ai cu seam ă

387
 POEMUL NATURII

M orm anele de m orţi creşteau fiindcă

P e-aceia care, dornici de viaţă 1090
P este m ăsu ră şi-ngroziţi de m oarte,
F ugeau de-ai lor bolnavi, în sc u rtă vrem e 1240
îi ucidea c-o m oarte ticăloasă
Ş i-ngrozitoare n ep ăsarea altora,
L ăsîndu-i singuri, fă r-a ju to ra re . 1695
Cei ce stă te au în tr-a ju to r bolnavilor
De m olim ă p iereau şi de-oboseala
P e care-atu n ci îi în d em n a s-o-n fru n te
R uşinea lor şi vocea ru g ăto are
Şi v aierul bolnavilor: şi astfel
1245
1700
Tot cei m ai buni piereau de-această m oartei
F ără alai cărau la groapă m orţii 1235
Cei fă ră num ăr, şi pe întrecute!
Oasele lor le astru c au acolo
Unde-1 p rin d ea pe fiecare vrem ea: 1709
Nu m ai păzeau cucernicele datini.
Pe un u l în tr-u n loc, pe altu -n altul,
Ei se-ntreceau pe-ai lor să-i înm orm înte.
Zdrobiţi, apoi, de ja le şi de plînset,
Cînd se -n tu rn a u acasă, m u lţi d in tr-în şil 1710
C ădeau şi ei la p a t de în tristare.
Şi nu puteai găsi u n £>m pe care
Să nu-1 aju n g ă m olim a, ori m oartea, 1250
O ri neagra jale, -n cu m păna aceea.
Boleau la fel păstorul şi boarul 1715
Şi zd rav ăn u l ţă ra n ce p o artă plugul:
Ale lor tru p u ri, grăm ăd ite-n fundul
Colibei lor, zăceau m enite m orţii
De cru n ta boală şi de sărăcie. 1255
P u teai vedea p ărin ţii m orţi d e-asupra 1720
Copiilor răm aşi fără suflare,

388

j
 CARTEA A V I-A

S au pe copii cum îşi dădeau suflarea

P e tru p u rile m oarte-ale p ărin ţilo r!
In m are p a rte m olim a aceasta
1725 Se strecu ră-n cetate de la ţară:*
1360 De-aici, bolnavi, ţă ra n ii cu duium ul
C urgeau din to ate p ă rţile -n tr-a c o lo :
E ra to t locul p lin şi to a tă casa.
în g h esu iţi aşa fiind cu toţii
1730 P e zăpuşeala verii, m o a rtea încă
Mai m u lt sporea m orm anele de leşuri.
M ulţi se tîra u pe drum , m în a ţi de sete
1365 p e ]a fîntîni, şi de dulceaţa apei
Li se curm a şi lor su flare a vieţii.
1735 P e m ulţi d intr-înşii, lîncezi, m orţi aproape,
P u teai să-i vezi pe străzi, p rin locuri publice,
P ierind, în zdrenţe şi-n necurăţie.
1370 Şi num ai oasele e ra u şi pielea!
Ia r pielea nu m ai slin şi num ai bube!
1740 Ba m o artea şi locaşurile sfinte*
Cu tru p u ri fă ră v ia ţă le um pluse;
Şi tem plurile răm în eau ticsite
De oam eni m orţi: de oaspeţii căr6ra
1875 Le dase d rum u-n tem ple păzitorii.
1745 Nu m ai p lă te a nim ica nici religia
Nici zeii m ari! M ai m ă re era jalea!
Nici d atin ile de la-nm orm întare*,
Cu care se-ngropase totd eau n a
Acest popor pios, nici ele-acum a
1750 Nu m ai erau de nim ene păzite.
i3«o T oţi trem u rau , toţi îşi pierduse m intea!
Şi fiecare, p lin de-a lu i m îhnlre,
îşi îngropa pe-ai săi du p ă p utinţă.
C um plite lu c ru ri i-a -n v ă ţa t atunce

389
 POEMUL NATURII

Şi sărăcia groaznică şî graba: 1755

Ei aşezau pe ru g u rile alto ra
R udeniile lor, cu bocet m are,
Ş-apoi sub rug p u n eau a p rin sa faclă. 1385
Ba m ai curînd, decît să-şi lase m orţii,
S e-ncăierau cu ceilalţi p în ’ la sînge. 1760
N O T E
c A R T E A I

1. „născătoarea ginţii lui E n ea“ (în orig.

aeneadum genetrix): expresie frecv en tă la poeţii
de m ai tîrziu (de ex. O v i d i u, Tristia, II, 261).
A fost u tiliza tă p e n tru în tîia o ară de Ennius,
p rim u l poet la tin care a în c erca t im ita re a poe­
ziei elene (A nn a les, 52). T *
1—3. Poetul, u rm în d exem plul înaintaşilo r
săi, invocă la încep u tu l poem ului o divinitate:
pe zeiţa Venus, care era, d u p ă legendă, m am a
eroului tro ian E nea şi deci, p rin acesta, m am a
rom anilor, d a r to to d a tă şi sim bolul energiei
creatoare a n a tu rii şi în c arn are a plăcerii sen­
zuale a frum osului (i'jSovi]).
Invocaţia în v ersu rile lu i L u creţiu are — se
înţelege — u n m otiv lite ra r şi p ro b ab il şi unul
politic, neim plicînd deci cre d in ţa în providenţă
(cf. şi nota la v ersu rile 44—61). N.**
31. în original sola gubernans: expresia apare
la P arm en id e (D i e 1 s, Frg. 12, 3): V enus sim bo­
lul iubirii, al frum useţii, al fec u n d ităţii ca sin ­
gu ra cîrm uitoare a n a tu rii; se relev ă astfel
optim ism ul lu i L., ex p resia credinţei sale că
elem entul b inelui p revalează asu p ra forţelor
răului, rep rez en ta t de p rincipiul războiului. T.
36—38. D enum irea la tin ă (de rerum natura),
tran sp u n e expresia elenă in tra tă în uz (nepl
ştiue«?, despre natură). P rim ii filozofi care

* T., aici şi peste tot — Note întocmite de

conf. univ. E. Toth.
** N., aici şi peste tot = Note întocm ite de
prof. T, Naum.

393
 POEMUL NATURII

au scris p robabil lu c ră ri consacrate acestui su­

biect au fost A n ax im an d ru şi F erekyde (la
m ijlocul sec. al V l-lea î.e.n.). Se p are că acelaşi
titlu aveau şi scrierile cosmologice ale lu i H e-
raclit, Em pedocle, P arm enide. A cesta e ra şi
titlu l uneia d in tre scrierile lu i D em ocrit şi al
scrierii în care E picur şi-a expus filozofia n a­
turii, devenind astfel trad iţio n al. L ucreţiu se
rapo rtează aici în să în m od neîndoielnic la fi­
liera D em ocrit—Epicur. îm p re u n ă cu atîţia alţi
term eni şi acesta a fost intro d u s în lim ba latin ă
de L ucreţiu (Despre sem nificaţia lui, vezi
J. P i s c h e r, Studii clasice, voi. IV). T ot p rin ­
tre eleni şi-a a fla t în a in ta şi L u creţiu şi cît p ri­
veşte form a versificată a ex p u n erii sale filo­
zofice. E ste suficient să am in tim poem ul cu
acelaşi titlu, al lu i P arm enide. Em pedocle, im i-
tîndu-1 pe P arm en id e şi X enofon, a scris de
asem enea în versu ri o lu c ra re cunoscută sub
acelaşi titlu. (cf. D i o g e n e L a e r ţ i u , Despre
v ie ţile ..., B ucureşti, 1963, V III, 55; IX , 22). A le­
gerea form ei versificate e ra ju stifica tă la greci
de m otive m ultiple: form a poetică conferea so­
lem nitate, patos şi, în acelaşi tim p, o m ai m are
fo rţă de p ersuasiune şi de penetraţie. In cazul
lui L ucreţiu, acestor m otive li se m ai adaugă
unele specific rom ane: form a v ersificată era
m enită să vehiculeze cu m ai m u ltă facilitate
filozofia în conştiinţa rom anilor, a tît de re b a r­
b ativ i fa ţă de ex p u n erile teoretice. F orm a lite ­
rară, de exem plu aceea de dialog, a fost adop­
ta tă în expunerea id eilor filozofice şi ştiinţifice
în fond şi de P laton, ia r m ai tîrziu şi de Galilei.
In nici u n u l d in tre aceste cazuri accesibilitatea
m ă rită p rin intro d u cerea dim ensiunii estetice nu
a fost în d etrim en tu l conţinutului, m ărin d în
schim b eficacitatea operei.
In m od special, titlu l ne m ai lasă să în ţe le ­
gem că au to ru l v a ex pune n u m a i u n a d in tre
cele 3 p ă rţi ale filozofiei epicuriene, şi anum e
filozofia naturii (fizica), lăsînd la o p arte logica

394
 NOTE — CARTEA I

(canonica), şi făcînd do ar incursiu n i fugitive în

dom eniul eticii. în filozofia epicuriană, precum
rezu ltă şi din poem ul lu i L., filozofia naturii a
co n stituit baza eticii — fiin d în întregim e
su b ordonată scopurilor ei: elib erare a om ului de
fric a zeilor, de su p e rstiţii şi rea liza rea ataraxiei,
a păcii depline in te rio are (D i o g. L a e r t., X,
05). T.
38. M em m ius, căru ia îi este în c h in ată poema,
p are a fi fost u n am ic intim al poetului. F a­
m ilia din care făcea el p a rte se lă u d a a fi de
veche origine tro ia n ă şi pe m onedele ei se
vedea im aginea zeiţei Venus. P erso n aju l este,
după to ate prob ab ilităţile, Caius M em m ius Ge-
m ellus, trib u n în 66 î.e.n., p re to r u rb a n în 58 şi
pro pretor al B itiniei în 57, ca litate în care el
luase, în su ita sa, şi pe poetul C atul. Poate
num ai p rieten ia a fost m otivul p e n tru care L.
a dedicat poem a acestui M em m ius, om fin şi
cult, d a r fă ră convingeri şi fă ră c a racter şi din
care nici L. nu p are să fi făcu t u n ad ep t al
epicurism ului. A ceasta s-a v ăz u t atu n ci cînd,
p rin tr-u n decret al A reopagului din A tena, dă-
ru in du-l-se lu i M em m ius fosta g răd in ă a lui
Epicur, noul ei p ro p rie ta r şi-a v ă d it in te n ţia de
a d istruge casa care fusese locuită de Epicur
p e n tru a face construcţii noi pe acest teren,
în tr-o scrisoare pe care Cicero i-a adresat-o
în 51, o rato ru l rom an îl roagă, în num ele epicu-
ria n u lu i P atronus, să re n u n ţe la p la n u rile sale
p en tru a se p ă s tra in ta c tă locuinţa filozofului
grec. N.
44—61. V enus din această invocaţie ne aduce
am inte şi de A fro d ita din poezia şi a r ta greacă,
zeiţa fru m u seţii şi a am orului, ale cărei ra p o r­
tu ri cu M arte, zeul războiului, poetul le am in ­
teşte în aceste versuri. A cestor ra p o rtu ri încă
li s-a d a t o sem nificaţie sim bolică: du p ă filo­
zoful grec Em pedocle — care l-a in flu e n ţa t în
m are m ăsu ră pe L ucreţiu — fenom enele naturii

395
 POEMUL NATURII

sîn t form a în care se desfăşoară lu p ta d in tre

cele două prin cip ii opuse: am orul (φιλότης) şi
discordia (νετκος), adică d in tre forţele creato are
(sim bolizate p rin Venus) şi cele d istru g ăto are
(sim bolizate prin M arte). N.
62—66. A luzie la războiul civil care am en in ţa
să izbucnească din nou că tre sfîrşitu l an u lu i 59,
în tim p u l p rim u lu i triu m v ira t. Din acest an e
d a ta tă o scrisoare a lu i Cicero către fratele
său Q uintus (ad Q.fr. I, 2, 15), în care, în tre
alţii, e m e n ţio n at şi M em m ius ca unul d in tre
a p ă răto rii republicii.
— In m anuscrise lacu n a care u rm ează e ocu­
p ată de v. 946—953 din cartea a Il-a . In terp o ­
la re a lor aici este evidentă şi ea s-a r datora
unui citito r al lu i L., care a r fi voit să-l pună
pe poet în contrazicere cu el însuşi p e n tru aceea
că el, deşi afirm ă că zeii n-au g rija oam enilor,
o invocă, totuşi, pe V enus! De fapt, contradicţia
ap a re n tă nu dovedeşte decît că invocarea zeiţei
are o valoare p u r literară. N.
81. „m aterie“: com ponentul term en u lu i elen
(ίλη. P e n tru geneza te rm en u lu i vezi nota
lui A. F ren k ian (nr. 206, p. 583) la ediţia rom î-
nească a scrierii lu i Diogene L aerţiu, T.
81. „sem inţe“ (în orig. semina rerum ): te rm e­
nul semina este tra n sp u n e re a în la tin ă a cuvîn-
tu lu i elen σπέρματα, u tiliz a t de A naxagora în -
tr-u n sens încă in su ficien t clarificat şi p relu a t
cu predilecţie de atom işti. T.
82. „corpuri p rim e“ : corespondentul te rm en u ­
lui elen σώματα πρδτα. T erm enul este foarte
p o triv it şi a re in tra t în uz sub form a de parti­
cule elementare (mai în a in te ch iar sub form a
de proton). Ş coala atom istă a considerat indi­
vizibilii ca u ltim ele constituente ale universului,
ca elem ente absolute. D enum irea de atom a
fost ap lica tă în chim ie p articu le i indivizibile
din pu n ct de vedere chimic, considerată în mod

396
 NOTE — CARTEA I

a b s o lu t in d iv iz ib ilă . D u p ă ce s -a d e s c o p e rit în s ă
s t r u c t u r a a t o m u lu i, ş i în s p e c ia l c ă f ie c a r e n u ­
c le u a to m ic e ste c o n s t r u it d in a c e la ş i e le m e n t
— n u c le u l a t o m u lu i de h id ro g e n — , s -a c re z u t
c ă a ce st n u c le u e ste a d e v ă r a t u l in d iv iz ib il,
u lt im ş i a b so lu t, a d e v ă ra t a c ă ră m id ă a u n iv e r ­
s u lu i ş i de ace e a i s -a a p lic a t d e n u m ire a de
p ro to n — de p ro v e n ie n ţ ă e le n ă . A s t ă z i b ă n u im
c ă a ş a -n u m ite le particule elementare c o n s titu ie
ace ste c ă r ă m iz i ş i d e n u m ire a l o r p o a rtă de a se ­
m e n e a p e ce te a te rm in o lo g ie i u t iliz a t e de ato -
m iş t ii a n tic i. T .
87. „ r e lig ie “ : la L . te rm e n u l este s in o n im cu
s u p e rs tiţie , c a re , în p oem , n u a p a re în s ă n ic i­
odată. T.
87. F e n o m e n e le c e re ş ti a u c o n t r ib u it c e l m a l
m u lt l a a p a r iţ ia f r i c i i de z e i ş i a s u p e r s t i­
ţ iilo r . A n t ic ii so co te a u p r in t r e fe n o m e n e le ce­
re ş t i ş i fe n o m e n e le m e te o ro lo g ic e , tu n e tu l, f u l ­
g e ru l, g r in d in a , p lo a ia , d iv e rs e le a p a r iţ ii lu m i­
noase n e o b iş n u ite etc. T .
89. „ U n g re c “ : E p ic u r , în te m e ie to ru l ş c o lii f i ­
lo z o fic e c a re -i p o a rtă n u m e le , n ă sc u t, se p are,
în in s u la S am os, d in ta tă a te n ia n , ş l a n u m e
d in d e m u l G a rg e t. D u p ă ce p ro fe s ă m a i î n l î i
p r in c îte v a o ra şe d in A s ia M ic ă , e l se s t a b ili
în a n u l 306 î.e .n . la A te n a , u n d e ră m a s e p în â
la m o a rte a lu i, în t îm p la t ă î n 270. E p ic u r s c r i ­
sese fo a rte m u lt. O p e ra s a p r in c ip a lă , în 37 de
c ă rţ i, se n u m e a rcepl ’fiaeaq ş i d in ea
n e -a u ră m a s n u m a i c îte v a fra g m e n te . T o t de
la e l n e -a u ră m a s ş i t r e i s c r is o ri-p ro g r a m , p ă s ­
tra te în c a rte a a X - a a o p e re i lu i D io g e n e
L a e rţ iu , d in t r e c a re cea d in t îi e ste o e x p u n e re
s u c c in tă a s is t e m u lu i s ă u f ilo z o fic . L u c r e ţ iu v a
f i a v u t în s ă , c a iz v o r c a p it a l, u n re z u m a t m a i
d e z v o lta t a l o p e re i c e le i m a r i a l u i E p ic u r . N.
99. „ Z id u r ile - n f lă c ă r a t e - a ’lu m ll (în o rig . flam~
mantia moenia mundi): m e ta fo ră în c a re L.

397
 POEMUL NATURII

fa c e a lu z ie la eterul c a re a r în c o n ju r a lu m e a ,
e te r u l f iin d o s u b s ta n ţă de fo c d e o se b it de
p u r ă ş i c o n c e n tra tă . T.
100. T e o r ia c u n o a ş t e r ii a e p ic u r is m u lu i e ra
s e n z u a lis t -m a t e ria lis t ă , b a z a ş i iz v o r u l u n ic a l
c u n o a ş te r ii f iin d c o n s id e ra te c o n ta c tu l d ire c t cu
c o r p u r ile p e c a le a s e n z a ţ iilo r. T o tu ş i, se a d m ite
că e x is t ă ş i l u c r u r i in a c c e s ib ile în m o d d ire c t
s e n z a ţ iilo r (SSTjXa), c u m s în t atom ii ş i s p a ­
ţ iile in f in it e a le u n iv e r s u lu i. N o i a ju n g e m să
le c u n o a ş te m pe a c e ste a p e o c a le in d ire c tă ,
p r in m ijlo c ir e a u n o r sem ne (a-q^ÎTa) e m ise
de ac e ste a s a u c u a ju t o r u l r a ţ iu n ii (D i o g.
L a e r t . , X , 97, 123, 139). T.
108. „ C ă lc a t ă în p ic io a r e “ (în o rig . pedibus
subjecta ): P iz z a n i ( L u c r e ţ i i , De rerum na­
tura, R o m a e , 1960, p. 148) a tra g e a t e n ţia a s u ­
p ra f a p t u lu i c ă a ce ste v e r s u r i a u in s p ir a t u n
p a s a j c e le b ru a l l u i V i r g il i u : fe lix qui potuit
rerum cognoscere causas / atque m etus omnis
et inexorabile fa tu m / subiecit pedibus stre-
pitunque Acherontis avari. T.
110— 140. î n a c e st p a s a j L . ilu s t r e a z ă o tem ă
c e le b ră ş i p re fe ra t ă a l u i E p ic u l-: n u ş t iin ţ a ne
îm p in g e c ă tre im p ie ta te , c ă tre p ă c a te le ş i c r i ­
m e le c a re a r d e c u rg e d in lip s a de f r ic ă fa ţă
de zei, c i d im p o t riv ă — r e lig ia ş i s u p e r s t iţ iile
a u fo st m e re u iz v o a re le u n o r acte odioase.
„ N u o m u l c a re n e a g ă z e ii a d o ra ţ i de m u lţim e
este lip s it de p ie ta te , c i a c e la c a re ia d re p t
bune p ă r e r ile m u lţ im ii d e s p re z e i“ , s c rie
E p ic u r (C f. D i o g . L a e r t . , X , 123).
O poziţia pe care o ex p rim ă aceste rîn d u rl
ale poem ului d in tre religia trad iţio n ală şi
ştiin ţă a p a re p en tru p rim a d a tă la filozofii
greci sub form a te n d in ţe i — spontane la în ­
ceput — de a explica n a tu ra din şi p rin ea
însăşi, fă ră in te rv e n ţia u n o r fiin ţe su p ra n a tu ­
rale, te n d in ţă care devine conştientă ab ia la

308
 NOTE — CARTEA I

a to m işti. A c e a s ta a f ă c u t ca, d e ş i n e f iin d p r i ­

g o n iţi, s ă se în c e r c e d is c r e d it a r e a a d e p ţilo r
a c e s to r c o n c e p ţii s u b c u v în t că o p in iile lo r
c o n d u c l a s u r p a re a m o r a le i. A d v e r s it a t e a fa ţă
de ş t iin ţ ă d e v in e d o m in a n tă în p r im e le se co le
a le c r e ş t in is m u lu i, c în d ş t iin ţ a e ste n u n u m a i
c o n d a m n a tă c a u n v e s t ig iu a l lu m ii p ă g în e ,
d a r ş i s u p u s ă la o p e rs e c u ţie e fe c tiv ă . L a
E p ic u r a p a re p e n t r u p r im a d a tă c a dominantă
id e e a c ă o p o z iţia d in t r e s u p e r s t iţ iile r e lig ie i ş i
c u n o a ş te re a ş t iin ţ if ic ă n u n u m a i c ă n u a tra g e
d u p ă s in e n ic id e c u m o o p o z iţie a ş t iin ţ e i fa ţă
de e tic ă , d a r, d im p o t riv ă , f e r ic ir e a a d e v ă ra tă n u
p o ate f i r e a liz a t ă d e c ît p r in in t e r m e d iu l c u ­
n o a ş te rii ş t iin ţ if ic e a fe n o m e n e lo r n a t u r ii.
( D i o g . L a e r t . , X , 82, 83, 85). î n g erm en e,
a c e a stă id e e a p a re la D e m o c rit, d a r Ia e l
fiz ic a nu este s u b o rd o n a tă e t ic ii ( D i o g .
L a e r t., I X , 44). T .

116. A u lis e p o r t u l d in B e o ţia d in c a re a

p le c a t f lo t a g r e c ilo r la r ă z b o iu l tro ia n . N.
117. G r e c ii se n u m e a u ş i D a n a i d u p ă n u m e le
e g ip te a n u lu i D anaos c a re în te m e ia s e o r a ş u l
A rg o s . N.
118. T r iv ia , a lt n u m e a l z e iţe i D ia n a . N.
165. E n n iu s , v e c h i p o e t la t in (240— 16 9 î.e .n .),
a d e p t (m a i a le s în o p e ra s a Epicharmus ) a l
d o c trin e i f ilo z o f u lu i g re c P it a g o r a ; u n a d in tr e
d o g m e le a c e s tu ia e ra ace e a a tr a n s m ig r a ţ ie i
s u f le t e lo r s a u a m e te m p sih o z e i. N
166— 169. H e lic o n u l, m u n te în B e o ţia , în c h i­
n a t M u z e lo r. — P r i n a c e a stă f ig u r ă de s til,
L . v r e a să s p u n ă c ă E n n iu s a in t ro d u s ce l
d in t îi în It a l i a p r in c ip iile p o e z ie i, c o m p u n în d
o p o e m ă e p ic ă ( Annales ) d u p ă m o d e lu l l u i H o -
m e r. N.
172. C ă e x is tă , a d ic ă , ş i in f e r n u l: A h e r o n t u l
e n u m e le r î u lu i ce c u rg e în in f e r n . N.

399
 POEMUL NATURII

170— 180. A c e a s tă a p a r iţ ie a l u i H o m e r o p o ­
ve ste a E n n iu s la în c e p u t u l Analelor. N.
187. C o n fo rm c o n c e p ţie i m a t e r ia lis t - m e c a n i-
c iste e p ic u rie n e , s u f le t u l (anima) este r ă s p în d it
în to t c o rp u l, s u b f o r m a u n o r a to m i fo a rte
m ic i de f o rm ă s fe ric ă , a s e m ă n ă to ri a t o m ilo r ce
c o n s titu ie fo c u l, d a r m a i f in i. S p r e d e o s e b ire
de anima — o r g a n u l s p ir it u a l a l s e n s ib ilit ă ţ ii,
a l v ie ţ ii, în g e n e ra l — te rm e n u l de animus
d e se m n e a ză f a c u lta te a r a ţ io n a lă a s u f le t u lu i ş i
s ă lă ş lu ie ş t e în p ie p t. (D i o g . L a e r t , , X , 66).
Id e e a s u b s ta n ţe i s u fle t e ş t i c o m p u s ă d in ato m i
se g ăseşte l a D e m o c rit. (D i o g. L a e r t . , I X , 44),
la c a re s u f le t u l e ste id e n t ic c u r a ţiu n e a . P e n ­
tru c o n c e p ţiile p re m e rg ă to a re l u i E p ic u r , cu
p r iv ir e la s e d iu l s u f le t u lu i ş i a l r a ţ iu n ii, v e z i
n o te le 99 ş i 100 a le l u i A , F r e n k ia n la c a rte a
a V I I I - a d in e d iţ ia ro m în e a s c ă a s c r ie r ii Iu l
D io g e n e L a e r ţ iu (p. 707). T .
200— 201. L u c r e ţ iu se p lîn g e c ă lim b a la t in ă
este p u ţ in p r o p r ie e x p r im ă r ii u n o r id e i f il o ­
z o fic e ş i m a i a le s a u n o r id e i în c ă n o i. A u t o ­
r i i la t in i c a re a u în c e r c a t s ă t ra d u c ă o p e re a le
f ilo z o f ilo r ş i m a t e m a t ic ie n ilo r g re c i a u a v u t
de în f r u n t a t m e re u a c e a s tă d ific u lt a t e . Ş i C ic e ro
(Acad. post., I, 2, 5; Tuse., I V , 3, 6; Ad. famil.,
X V , 19) in s is t ă în m u lte lo c u r i a s u p r a a c e sto r
d if ic u lt ă ţ i te rm in o lo g ic e . E s te s u f ic ie n t s ă m e n ­
ţio n ă m n u m ă r u l m a re d e e x p r e s ii fo lo s ite de
L . p e n tr u t ra d u c e re a t e rm e n u lu i de atom. T .
210— 215. C o n fo rm c o n c e p ţie i e p ic u r ie n e n u ­
m a i c e rc e ta re a d ire c t ă a n a t u r ii n e p o a te d u c e
la a d e v ă r u l c a re e lib e re a z ă s u f le t u l n o s tru de
te ro a re a n e c u n o s c u tu lu i (D i o g. L a e r t . , X ,
81, 82). T ,
217. L . e n u n ţ a a ic i p r in c ip iu l g e n e ra l a l con­
s e r v ă r ii: din nim ic nu se naşte nim ic (P e n tru
E p ic u r , v e z i D i o g. L a e r t . , X , 38, 39). G e n e za
a c e ste i id e i e ste u n a d in t r e c e le m a i s e m n i-

400
 NOTE — CARTEA I

f ic a t lv e p e n t r u is t o r ia g în d ir ii u m a n e . În a in t e
d e to ate v r e m s ă re m a rc ă m c ă c h ia r d a c ă n u
a fo st e x p r im a t s u b a c e a s tă f o rm ă c o n c is ă
în m o d e x p lic it — p r in c ip iu l a c e sta e ste p r e ­
z e n t în t r - o f o rm ă in s u f ic ie n t d e p re c is ă d a r
c a te g o ric ă în c ă în t e o r iile p r im ilo r n a t u r a liş t i
io n ie n i, d u p ă c u m n e in f o rm e a z ă în s u ş i A r is t o -
te l ( M etaf ., I, 3 ; 983 b). î n p a rte , is t o r ia g în ­
d i r i i e le n e p o a te f i c a r a c t e r iz a t ă p r in e fo r tu l
depus p e n t r u c r is t a liz a r e a a c e s tu i p r in c ip iu .
P e n t r u A n a x im a n d r u v e z i D i o g . L a e r t . , I I ,
1; p e n t r u e le a tu l X e n o fa n , vezi S i m p l i -
c i u s, a p u d A r i s t o t., Fizica 22, b ; p e n tru
M e lis s o s v e z i A r i s t o t., Fizica, I , 2. Id e e a
a p a re m a i p re g n a n t l a E m p e d o c le , d e s p re c a re
n e in fo rm e a z ă A r is t o t e l în Metafizica, I, 3,
984 a. T o t aco lo , p re c u m ş i î n Fizica, I , 4 ne
in fo rm e a z ă s t a g ir it u l d e s p re p re z e n ţa ac e ste i
id e i la A n a x a g o ra . î n fin e , e a este e x p r im a t ă
c u a c e e a şi c la r it a t e c a l a E p ic u r , p e n t r u p rim a
d a tă la D e m o c r it; (v e z i D i o g . L a e r t . , I X , 44).
î n a c e st e fo rt se c o n f ru n t ă d o u ă m o d a lit ă ţ i d i­
f e r it e d e a in t e rp r e t a te rm e n u l de nimic, a m ­
b e le p r o p r ii f ilo z o f ie i e le n e . P r im a in t e rp r e t a re
a t r ib u ie t e rm e n u lu i d e n im ic u n se n s canti­
tativ ş i abstract, a d o u a u n se n s concret ş i ca­
litativ. î n tre a c ă t f ie s p u s, d e ş i a m b e le ace ste
s e n s u r i a le t e r m e n u lu i s î n t p re z e n te în g în d ire a
e le n ă , c o n fu n d a re a lo r e ste a p ro a p e g e n e ra lă .
P o z iţ ia a n t ic re a ţ io n is t ă ce re z u lt ă d in id e e a
c o n s e r v ă r ii se e x t in d e a d e se a ş l a s u p r a te o lo ­
g ie i, z e ii f iin d p r iv a ţ i ş i e i d e p o s ib ilit a t e a de
a cre a . C h ia r ş i la P la to n , z e ii p o t c re a (c o n ­
fo rm id e ilo r p re e x is te n te ) n u m a i lu m e a m a te ­
r ia lă (v e z i Timaios). L a E p ic u r z e ii n u p o t i n ­
te rv e n i de lo c î n t r e b u r ile lu m i i ( D i o g .
L a e r t . , X , 123), F ă r ă în d o ia lă c ă negarea cre­
aţiei c o n s titu ie u n a d in t r e p a r t ic u la r it ă ţ ile s p e ­
c if ic e c e le m a i g e n e ra le ş i c e le m a i im p o rta n te
a le g în d ir ii e le n e în a n s a m b lu l el. î n fin e , m a i
tre b u ie s ă a tra g e m a te n ţia a s u p r a u n u i fa p t

2 6 — Poem ul n a tu rii 4Qß

 POEMUL NATURII

ce n i se p a re s e m n if ic a t iv d in p u n c t u l de v e ­
d e re a l is t o r ie i ş t iin ţe i. P r i n c i p i u l c o n s e rv ă rii,
e n u n ţa t c u a t îta c la r it a t e de g re c i, ş i în m o d
s p e c ia l de E p ic u r , nu are o provenienţă em pi­
rică directă, c i u n a speculativă — f ilo z o fic ă . D e
la g re c i a m m o ş te n it d o u ă id e i m a r i ş i d e c i­
s iv e în c o n s t ru ire a ş t iin ţ e i m o d e rn e : id e e a con­
servării ş i id e e a discontinuităţii s t r u c t u r ii
m a te rie i. N ic i u n a d in t r e e le n u a r e în s ă o p ro ­
v e n ie n ţă e m p ir ic ă î n s e n s u l o b iş n u it a l c u v în ~
tu lu i. A m b e le a u fo s t g e n e ra te d e g în d ire a s p e ­
c u la t iv ă ş i c o n s t itu ie contribuţii evidente ale
gindirii filozofice la dezvoltarea ştiinţelor natu­
rii. î n p r iv in ţ a id e ii a t o m u lu i — to c m a i p ro ­
v e n ie n ţa f ilo z o f ic ă e v id e n t ă a a c e s te ia a c o n ­
s t it u it u n a d in c a u z e le c a re a u s t ă v ilit a c c e p ­
ta re a e i d e c ă tre c h im iş t ii ş i f iz ic ie n ii s e c o lu ­
l u i tre c u t, ia r d u p ă ce a c c e p ta re a c o n c e p tu lu i
de ato m n u a m a i p u t u t f i o c o lită , a a p ă ru t
n e g a re a c o n t in u it ă ţ ii is t o r ic e a c o n c e p ţie i a to ­
m iste , s u s ţ in în d u -s e id e e a că a to m u l f iz ic ie n i­
lo r ş i a l c h im iş t ilo r d in s e c o lu l t re c u t n u a r
a v e a n im ic d e -a fa c e c u a t o m u l a n t ic ilo r ş i că
fo lo s ire a a c e lu ia ş i te rm e n a r f i p u r f o rt u it ă
(v e z i d e e x . o p in ia e x p r im a t ă d e J . J . T h o m ­
so n în 1919, c ita tă în „ A to m e s “, 1954 p. 211;
v e z i ş i M . v o n L a u e , Istoria fizicii, B u c u ­
re ş ti, 1963). î n s c h im b , p r in c ip iu l c o n s e r v ă r ii
a fo s t p u s la b a z a f iz i c ii ş i a c h im ie i în c e p în d ,
s u b d iv e rs e fo rm e p a r t ic u la r e , în c ă d in t im p u l
R e n a ş t e r ii: c o n s e rv a re a m iş c ă r ii, a s u b sta n ţe i,
a m o m e n tu lu i, a d ire c ţ ie i, a f o r ţ e i v ii, a m a se i,
a lu c r u l u i m e c a n ic , a e n e r g ie i etc. etc. î n o ric e
caz, este u n fa p t in c o n t e s t a b il a l is t o r ie i c u ­
n o a ş te rii că a p a r iţ ia a c e s tu i p r in c ip iu n u a
u rm a t c a le a o b iş n u it ă a e v o lu ţ ie i tre p ta te de
la p a r t ic u la r la g e n e ra l. î n t î i a a p ă r u t p r in ­
c ip iu l în f o rm a u n u i e n u n ţ c ît se p o ate de ge­
n e r a l ş i de a b s t ra c t în f ilo z o f ia e le n ă . P e u rm ă ,
în c e p în d c u s e c o lu l a l X V - le a , a u în c e p u t să
a p a ră d iv e rs e p i’in c ip ii p a r t ic u la r e de con s e r­

402
 NOTE — CARTEA 1

v a re ş i d e a c u m în a in t e în d o m e n iu l ş t iin ţ e lo r
n a t u r ii a re lo c, în a d e v ă r, o e v o lu ţ ie d e la
p a r t ic u la r la g e n e ra l c a re ş i- a c îş tig a t o o a re ­
c a re în c h e ie re p r in a p a r iţ ia te o rie i r e la t iv it ă ţ ii
ce a e n u n ţa t u n u n ic p r in c ip iu de c o n s e rv a re
a m a se i ş i a e n e rg ie i. E v o lu ţ ia în s ă n u a lu a t
n ic id e c u m s f îr ş it p r in ace a sta . P ă t r u n d e r e a în
in t im it a t e a a t o m u lu i n e -a r e le v a t în u lt im u l
tim p ş i a lte a sp e cte p a r t ic u la r e a le p r in c ip iu lu i
c o n s e rv ă rii, c u m a r f i, b u n ă o a ră , p r in c ip iu l c o n ­
s e r v ă r ii p a r it ă ţ ii, r e f e r it o r la u n fe n o m e n deo­
se b it de s u b t il, le g a t d e s im e t r ia fe n o m e n e lo r
fiz ic e su b a to m ic e . D e o s e b ire a e s e n ţia lă d in t r e
fo rm u la re a e le n ă a p r in c ip iu lu i c o n s e r v ă r ii ş i
e x p r e s iile e i a c tu a le c o n stă î n a ce e a c ă fo rm a
a n tic ă este abstractă, absolută, d a r neeficientă
— în tim p ce e x p r e s ia m o d e rn ă a p r in c ip iu lu i
este concretă, relativă, d a r d e o s e b it de eficientă.
F o r m u la r e a a b s o lu tă ş i a b s t ra c tă pe c a re a
a v u t-o i n iţ ia l p r in c ip iu l c o n s e r v ă r ii n u s p e c ific ă
c o n d iţ iile p a r t ic u la r e a le v a la b ilit ă ţ ii p r in c ip iu ­
lu i, d e c i n u in tro d u c e n ic i u n c r it e r iu lim it a t iv
c a re a r p u te a iz v o r î d in r e la t iv it a t e a im p u s ă de
c o n d iţ iile c o n c re te . T o to d a tă , p r in c ip iu l este in e ­
f ic ie n t : e l p lu te şte c a o id e e iz o la tă în u n iv e r s u l
s p ir it u a l a l g r e c ilo r d in c a re a c e ş tia n u a u r e u ­
ş it s ă d e g a je z e c o n c lu z iile ş t iin ţ if ic e im p o rta n te
pe c a re p r in c ip iu l c o n s e r v ă r ii le p o a rtă în s in e
în p r iv in ţ a d e s c r ie r ii fe n o m e n e lo r n a t u r ii. C u o
e x p re s ie m o d e rn ă a m p u te a s p u n e c ă p r in c ip iu l
c o n s e r v ă r ii n u a ju c a t l a a n t ic i n ic io d a t ă în
m o d e fe c tiv u n r o l de principiu în s e n s u l e t i­
m o lo g ic a l c u v în t u lu i, u n r o l de axiomă intr-o
reconstrucţie teoretică a naturii, a şa c u m se în -
tîm p lă la N e w to n , a p o i în s e c o lu l a l X l X - l e a ,
şi în f in e în s e c o lu l n o s tru , în c a re a ce st prin­
cipiu este p u s l a b a za t e o r iilo r f iz ic e ca o p ro -
p o z iţiu n e d in c a re re z u lt ă c o n se c in ţe im p o rta n te
în d e z v o lta re a ş tiin ţe i. T r e b u ie s ă re m a rc ă m în s ă
că în f o r m u lă r ile s a le m o d e rn e a c e st p r in c ip iu
a p a re m e re u c a o le g e n a t u r a lă c u c a r a c t e r re­

403
 POfîMUL NATURII

lativ, lim itat de o s e r ie d e condiţii p a rtic u la re .

N e m a iv o r b in d de f a p t u l c ă v a la b ilit a t e a e i î n ­
s ă ş i p o a te f i s t a b ilit ă p e c a le e x p e rim e n ta lă
n u m a i c u u n a n u m it grad de eroare — în m od
in a lie n a b il a ta ş a t o r ic ă r u i p ro c e s de m ă su ra re ...
A s tfe l, p r in c ip iu l c o n s e r v ă r ii lucrului mecanic
— e n u n ţa t de D e s c a rte s , e ste v a la b il n u m a i
d a c ă fa c e m a b s t ra c ţie de f re c a re ş i de t r a n s f o r ­
m a re a l u c r u lu i m e c a n ic î n c ă ld u ră . P r in c ip iu l
conservării substanţei e n u n ţ a t d e L a v o is ie r râ -
m în e v a la b il n u m a i d a c ă fa c e m a b s t ra c ţie de
tra n s fo rm a re a u n e i p ă r ţ i a s u b s ta n ţe i în r a d ia ­
ţie etc. î n e v o lu ţ ia f iz i c ii se t in d e to c m a i sp re
d e te rm in a re a form ulei celei m ai generale a
p r in c ip iu lu i c o n s e r v ă r ii c a re să f ie în s ă sufici­
ent de concretă p e n t r u a p u te a f i e fic ie n t ă în
e x p lo r a re a fe n o m e n e lo r n a t u r ii. î n to ate fe n o ­
m e n e le n a t u r ii există ceva ce rămîne neschim­
bat. E i b in e , ce e ste a c e sta , c u m s - a r p u te a
d e f in i acesta, c a re este invariantul absolut al
tuturor transformărilor fizice din natură? A c e a s ­
ta a fo st m a re a p ro b le m ă p la s a t ă în fo c a ru l
g în d ir ii de f ilo z o f ii g re c i. M e r it u l lo r n e p ie rit o r
c o n stă în p u n e re a a c e s te i p ro b le m e , d e o arece
p r in fo r m u la r e a e i a u f ix a t u n a d in t r e c e le m a i
im p o rta n te d ir e c ţ ii a le c e r c e t ă r ii n a t u r ii: d e te r­
m in a re a e le m e n te lo r in v a r ia n t e a le tr a n s fo r m ă ­
r i l o r n a t u r a le (v e z i A r i s t o t e l , Metafizica,
I, 3, d e s p re c e le p a t r u ca u ze ). î n fin e , u n u lt im
a s p e c t a s u p r a c ă r u ia ţin e m să a tra g e m a te n ţip
în a c e a stă p r iv in ţ ă e ste a c e la c ă p r in c ip iu l c o n ­
s e r v ă r ii, d e ş i n e e fic ie n t în c o sm o lo g ia a n tic ă ,
jo a c ă u n r o l e fic ie n t în e tic ă . T·.

221— 224. L . e x p lic a ju s t if ic a r e a te o lo g ic ă a

fe n o m e n e lo r n a t u r ii p r in n e p u tin ţa de a d e te r­
m in a a d e v ă ra te le c a u z e n a t u r a le a le a c e sto ra . T.
230. S c o p u l în t r e g u lu i p o em e ste s ă d e m o n ­
s tre z e c u m p o t f i e x p lic a t e fe n o m e n e le n a t u r ii
f ă r ă in t e r v e n ţ ia z e ilo r. D e ş i e x is te n ţa în s in e a

404
 NOTE — CARTEA I

z e ilo r n u este n e g a tă, o ric e in t e r v e n ţ ie a lo r

în d e s fă ş u ra re a fe n o m e n e lo r n a t u r ii este im p o s i­
b ilă ş i d e c i n u le p o a te e x p lic a . P e n t r u a e x ­
p lic a toate fe n o m e n e le n a t u r ii f ă r ă in t e rv e n ţ ia
z e ilo r, L . re c u rg e l a d o u ă p r in c ip ii g e n e ra le :
principiul conservării (d in n im ic n u se n a şte
n im ic ) ş i p r in c ip iu l atomist. R o lu l p r im u lu i p r in ­
c ip iu , din nim ic nu se naşte nimic, este de a
e lim in a r e f e r ir e a l a c re a ţie , l a m ira c o l, la z e i —
în t r - u n c u v în t l a e le m e n te e x t r a ş i s u p ra n a t u ­
ra le . Î n t î i tre b u ie s ă ne c o n v in g e m a ş a d a r că »
e x p lic a ţ iile te o lo g ic e ş l c re a ţio n is t e s în t fa lse ,
Ia r d u p ă ac e e a s ă a r ă tă m c ă e x is t ă o c a le
g e n e ra lă ş i u n ic ă p e n t r u a e x p lic a a p a r iţ ia şi
d is p a r iţ ia t u t u r o r lu c r u r i l o r c a re se p o t o b se rv a ,
A c e a stă m e to d ă p o z it iv ă c a re ne o fe ră d e s c rie ­
re a ş i e x p lic a r e a c o n c re tă a t u t u r o r fe n o m e n e ­
lo r este a to m ism u l. P la n u l e x p u n e r ii e ste a c e la
u rm a t de E p ic u r în s c r is o a re a c ă tre H e ro d o t
( D l o g . L a e r t , X , 38-4 5; 81-83). T .
231— 232. I n ace ste r în d u r i L . în c e a rc ă s ă d e ­
m o n s tre z e î n t î i p r im u l p r in c ip iu : din nim ic nu
se naşte nimic. E ste r e m a r c a b il d in p u n c t u l de
v e d e re a l g e n e ze i is t o r ic e a p r in c ip iu lu i c o n s e r­
v ă r i i c ă d e m o n s tra ţia în c e r c a t ă de L . e ste indi­
rectă ş i u rm e a z ă p ro c e d e u l reducerii la absurd.
M e to d a a ce a sta n u a fo st u t iliz a t ă în a in t e a e le a ­
ţ ilo r ş i c o n s titu ie f ă r ă în d o ia lă o in v e n ţ ie a
a c e sto ra . E a a fo st u t iliz a t ă de Z e n o n d in E le e a
p e n t r u a d e m o n s tra te ze le l u i P a rm e n id e cu
p r iv ir e la n o n - e x is te n ţa p lu r a lit ă ţ ii ş i a m iş c ă ­
r ii. I n lo c u l a f ir m a ţ iilo r î n s in e p o z itiv e a le lu i
P a rm e n id e , Z e n o n a re d u s la a b s u rd — în t r - o
s e r ie de a rg u m e n te c e le b re — a f ir m a ţ ia o po­
n e n ţ ilo r m a e s t r u lu i s ă u (v e z i P 1 a t o n, Parme­
nide). M e to d a in d ir e c t ă a fo st d e o se b it de iu ­
b ită de g e o m e trii a n t ic i. E a p o se d a o m a re fo rţă
d e m o n s tra tiv ă ş i p e r s u a s iv ă — d a r n u m a i u n a
negativă, c a re în s in e n u p o a te f i a c c e p ta tă
în to td e a u n a c a s a tis fă c ă to a re . î n a d e v ă r, e a ne

405
 POEMUL NATURII

o fe ră o c e r t it u d in e a b s o lu tă în s e n s u l c ă u n
a n u m it lu c r u nu poate exista, s a u că u n a n u ­
m it fe n o m e n n u poate avea loc. D a r n u ne
o fe ră n ic i o b a z ă p e n t r u a p re s u p u n e că u n a lt
lu c r u a r p u te a să existe s a u că, d a c ă u n a n u m it
lu c r u n u e x is tă , e x is t ă a lt c e v a î n m o d n e ce sa r:
A lt f e l, p e n tru a c ita u n p x e m n lu f a m ilia r g re ­
c ilo r a n t ic i ie i a n a re s i la P la to n . s u b fo rm ă
de a lu z ie , în Leaile, ş i de n e ste 20 de o r i la
A în Oraanon , Metafizica etc.). se Doate
d e m o n stra n e a ce a stă p ale că n u n ic i u n
nii.m ăv r a ţ io n a l c a re s ă e x p rim e lu n g im e a d ia -
pnr.nl° i n ă t r a t n ln i cu la t u r a 1. d a r d » a ic i nu
cq a r e x is ta u n n u m ă r (în c a z u l în c a re
pi-ictă d p s io u r a re s ta n u a r n i’ t^a f i ra ţ io n a ^
c a re să e x n rim p m ă s u ra a c e s tu i seg m ent. fii
în c 07 .n l c o n c e n tie i e n ic u r ie n e : d e m o n s tra ţia
pnaonrtîoq în c e r c a t ă de L . a r p " t e a d e m o n s tra
doo,. fo n tu l n e g a tiv în s in e că d in n im ic n u se
n a şte n im ic . D a r p e n tru a e x p lic a a p a r iţ ia
nnT.itivă a u n u i l u m i d in a ltc e v a a v e m n e v o ie
d e u n n r in c in iu constructiv, s i a c p s ta e ste to c­
m a i n r in c in iu l a t o m is m i'h ii. a l comnunerii tu tu ­
r o r l u r n i r i i o r d in p a r t ic u le e le m e n ta re i n d i v i ­
z ib ile . V ra n ve d e a. în v e r s u r ile ce u rm e a z ă , că
în p r iv in ţ a a d e v ă r u lu i a c e s tu i p r in c ip iu c o n ­
s t r u c t iv a l a t o m is m u lu i, L . încearcă să a d u c ă ş i
a rg u m e n te p o z itiv e , şi, p e n tr u e p o c a sa, c h ia r
e m p ir ic e s i e x p e rim e n ta le . D e m o n s t r a ţ iile f iz ic e
d a te în z ile le n o a stre p r in c ip iu lu i s a u princi­
piilor de conservare a u to a te u n c a ra c t e r în
s in e p o z it iv ş l se b a z e a z ă p e m ă s u ra re a c a n t it ă ­
ţ ilo r ce in t e r v in în p ro c e s e le s tu d ia te . (D e e x „
m ă s u ra re a m a s e lo r în r e a c ţ iile c h im ic e ). L . şl
n im e n i d in c e l a n t ic i n ic i nu încearcă m ă c a r o
d e m o n s tra ţie d ire c tă a p r in c ip iu lu i c o n s e rv ă rii.
N ic i n u a m p u te a c e re a şa c e v a d e la c e i v e c h i,
ş i p e n tr u lip s a u n e i a se m e n e a în c e r c ă r i n u 11 se
p o ate im p u ta n im ic . E x p lic a ţ iile d a te fe n o m e ­
n e lo r n a t u r ii v o r a v e a m u lt t im p d u p ă aceea
u n c a r a c t e r p u r c a lit a t iv . M u lt m a i t îr z iu , în

406
 NOTE — CARTEA I

sec. a l X V - le a , ş i a n u m e Ia N ic o la u s C u s a n u s ,
v a a p ă re a id e e a c ă in v e s t ig a ţ iile fe n o m e n e lo r
n a t u r ii tre b u ie s ă se b a ze z e p e m ă s u r a r e a p r e a ­
la b ilă a c a n t it ă ţ ilo r ce in t e r v in . (D e staticis
experimentis. Idiola, lib e r I V ; N i c o l a i C u -
s a e , Opera, P a r is iis , 1514, v o i. I , F o l. X C ) . D a r
n u m a i d a to rită a c t iv it ă ţ ii l u i G a lile i în c e p e să
p ă t ru n d ă m e to d a m ă s u r ă r ii c a n t it a t iv e în c e r­
c e ta re a ş t iin ţ if ic ă . D in p u n c t u l d e v e d e re a l
e v o lu ţ ie i p r in c ip iu lu i c o n s e r v ă r ii a r e în s ă o
im p o rta n ţă d e o se b ită f a p t u l că a c e sta a fost
f o r m u la t în c ă în c o n d iţ iile în c a re n u e x is t a nu
n u m a i p o s ib ilita te a , d a r n ic i m ă c a r idee a ne­
cesităţii u n e i v e r if ic ă r i c a n t it a t iv e b a za te pe
m ă s u ra re . T.

232— 254. A c e s te r î n d u r i c o n ţin p r im a p a rte

a d e m o n s tra ţie i in d ire c t e în c e r c a te d e L . p e n tru
ju s t if ic a r e a p r in c ip iu lu i c o n s e r v ă r ii. R a ţio n a m e n ­
t u l s ă u p o ate f i c u p r in s î n u rm ă to a re a sch e m ă .
A f ir m a ţ ia de d e m o n s tra t e ste u rm ă to a re a : d in
n im ic n u se n a şte n im ic . D e m o n s tra ţie : c ă c i să
p re s u p u n e m că n u e ste aşa , ş i c ă d in n im ic se
n a şte ce v a . A t u n c i a ju n g e m la c o n c lu z ii a b su rd e .
D in p u n c t de v e d e re lo g ic e ste r e m a r c a b il f a p ­
t u l c ă L . f o rm u le a z ă a b s u rd it a te a în t r - o fo rm ă
p o z it iv ă în a f ir m a ţ ia u rm ă to a re : d a c ă d in n im ic
s - a r n a şte c e v a , a t u n c i orice ar putea proveni
din orice. S u b a c e a s tă f o rm ă c o n c is ă e ste d e ­
m o n s tra tă te za ş i l a E p ic u r , în s c r is o a re a c ă tre
H e ro d o t ( D i o g . L a e r t . , iX, 38). L . e x p lic ite a z ă
a ce a stă id e e ; d e ci, s - a r p u te a n a şte o m d in
m a re , p a s ă re d in c e r etc. ş i n u a r f i n e v o ie
de s ă m în ţă , de s îm b u r e le g e r m in a t iv c a re este
s p e c ific ş i a lt u l p e n t r u f ie c a r e f iin ţ ă . Id e e a g e ­
n e ra ţ ie i s p o n ta n e în s c h im b este p r o b a b il u n
p ro d u s s t ră v e c h i n u n u m a i a l im a g in a ţ ie i m i­
tice, d a r ş i a l o b s e rv a ţie i e m p ir ic e d ire c te (ve z i
c o m e n ta r iile l u i A . F r e n k i a n l a e d iţ ia ro -
m în e a s c ă a o p e re i l u i D i o g . L a e r t . , V I I I , n o ta
95, p. 707), c a re s-a m e n ţin u t c u d îrz e n ie ş i în

407
 POEMUL NATURII

tot c u r s u l e v u lu i m e d iu . I n e senţă, d e ci, c a r a c ­

te ru l a b s u rd a l c o n s e c in ţe lo r d e d u se d in ip o te z a
c o n tra ră p r in c ip iu lu i c o n s e r v ă r ii re z u lt ă la L .
d in n o u d in o b s e rv a re a e m p ir ic ă a fe n o m e n e lo r.
A rg u m e n t a ţ ia l u i L . nu, se b a z e a z ă d e c i p e o
a b s u rd it a te lo g ic ă , c a re p r o v in e d in a c c e p ta re a
s im u lt a n ă a d o u ă p r o p o z iţ iu n i c o n t r a d ic t o r ii — ci
d in o p o z iţia fa ţă de o p ro p o z iţiu n e c a re se b a ­
z e a ză p e o b s e rv a ţie . D a r p r in c ip iu l c o n s e r v ă r ii
a re u n c a r a c t e r a b s o lu t ş i u n iv e r s a l, în tim p
ce o ric e o b s e rv a ţie e ste lim it a t ă ş i n u n e poate
f u r n iz a d o v a d a p e re m p to rie a u n u i a d e v ă r g e n e ­
r a l. T o c m a i de ace e a a m c o n s id e r a t c ă id e e a
o r ig in a lă a l u i L . de a f u r n iz a p r in c ip iu lu i c o n ­
s e r v ă r ii o d e m o n s tra ţie in d ir e c t ă — a r ă t în d că
n e g a re a l u i este in a c c e p t a b ilă — c o n s t itu ie în
s in e o id e e e x c e le n tă ş i s u p e rio a ră , d a r m o d u l
r e d u c e r ii la a b s u rd a ip o te z e i c o n t r a r ii n u este
f e r ic it ale s. I n a c e la ş i tim p , p ro c e d e u l l u i L .
a tra g e a t e n ţia a s u p r a s lă b ic iu n ii in e re n te t u t u ­
r o r d e m o n s t ra ţ iilo r u lt e r io a r e d e a c e st gen. A c ­
c e p ta re a t r a n s fo r m is m u lu l, a c c e p ta re a p o s ib ilit ă ­
ţ i i de a t ra n s fo rm a m a t e r ia a n o rg a n ic ă în m a ­
te rie d o ta tă cu v ia ţ ă — a c c e p ta re a tr a n s fo r m ă ­
r i i s u b s ta n ţe i în lu m in ă — to ate ace stea, c h ia r
d a c ă s în t in a c c e s ib ile o b s e rv a ţ ie i d ire c te , n u
p o t c o n s t itu i n ic io d a tă r e s p in g e r i a le p r in c i­
p iu lu i u n iv e r s a l a l c o n s e r v ă r ii, c i n u m a i a le u n e i
fo rm e p a r t ic u la r e a s a le ş i c o n f ir m ă to to dată
id e e a c ă n ic i u n a d in t r e fo rm e le s a le p a rt lc u -
la r e n u p o a te f i id e n t if ic a t ă c u e n u n ţ u l g e n e ra l.
D in p u n c t u l d e v e d e re a l is t o r ie i ş t iin ţ e i a r g u ­
m e n ta ţia in v o c a t ă d e L . m a i este in te re s a n tă şi
p e n tr u f a p t u l că ne a tra g e a t e n ţia a s u p r a r o lu ­
l u i ju c a t de b io lo g ie în e v o lu ţ ia u n o r p r in c ip ii
c o n sid e ra te în d e o b ş te c a f ă c în d p a rte n u m a i d in
d o m e n iu l s p e c if ic a l f iz i c ii ş i a l c h im ie i. V o m
a v e a o c a z ia s ă c o n sta tă m m a i d e p a rte ş i im p o r ­
ta n te le in t e rfe re n ţe d in t r e b io lo g ie ş i c o n c e p ţia
ato m istă . T.

408
 NOTE — CARTEA I

234— 246. L . in s is t ă în a c e s t p a s a j a s u p r a s ta ­
b ilit ă ţ ii m o rfo lo g ic e ş i fiz io lo g ic e p e c a re o m a ­
n ife s tă o rg a n is m e le d in g e n e r a ţ iile s u c c e s iv e . S ta ­
b ilit a t e a a c e a sta c o n s t itu ie o p ro p r ie ta te g e n e ra lă
a c o r p u r ilo r v ii, p e c a re b io lo g ii m o d e rn i a u d e ­
n u m it-o e re d ita te . R e c u n o a ş te re a im p o rt a n ţ e i e re ­
d it ă ţ ii este o e x p re s ie a m a t e r ia lis m u lu i l u i L .,
în t r u c ît se b a z e a z ă p e c o n v in g e re a că t r a n s m i­
te re a c a ra c t e r e lo r de la o g e n e ra ţie la a lta este
a s ig u ra tă de u n s u p o rt m a te r ia l.
D e m e n ţio n a t c ă n u to ţi f ilo z o f ii ş i n a t u r a -
l i ş t ii a n t ic i a d m ite a u s t a b ilit a t e a e re d it a ră a
c a ra c te r e lo r b io lo g ic e . C a s ă n e r e f e r im n u m a i la
s c r iit o r ii ro m a n i, m e n ţio n ă m că V a r r o a f ir m a în
t ra ta tu l s ă u Despre agricultură (I, 40, 2), c ă d in
s e m in ţe le d e v a r z ă p o t c re şte n a p i ş i în s u ş i
P lin iu c e l B ă t r în a ră ta , în Istoria naturală ( X V I I I ,
149), că d in b o a b e de o rz se p o t f o rm a s p ic e
de ovă z.
D a r a c e s te i „ v a r ia b ilit ă ţ i“ fa n te z is te , L . îi
o p u n e , în s c h im b , o a b s o lu tiz a re a c a ra c te r e lo r
e re d ita re : e l n e a g ă p o s ib ilit a t e a m o d if ic ă r ii î n ­
s u ş ir ilo r s p e c ific e în d e c u r s u l s u c c e s iu n ii g en e ­
r a ţ iilo r . P e n t r u e l, o rg a n is m e le d e o a n u m ită
s p e c ie p o se d ă o a n a to m ie ş i o fiz io lo g ie im u a ­
b ile , p r o p r ii r e s p e c tiv e i c o m b in a ţ ii de ato m i.
M o d if ic a re a c a r a c t e r e lo r a c e s to r o rg a n is m e im ­
p lic ă m o d ific a re a c o m b in ă r ii a t o m ilo r c o n s t itu ­
e n ţi, ceea ce s - a r în s o ţ i în s ă d e d is tru g e re a
c o r p u lu i v iu ca a ta re . D e c i d e p ă ş ir e a lim it e lo r
s p e c ie i e c h iv a le a z ă p e n tr u L , c u p ie ir e a o rg a ­
n is m u lu i.
A s tfe l, p o e tu l la t in n e a g ă p o s ib ilit a t e a t r a n s ­
f o r m ă r ii u n e i s p e c ii î n a lta , în d e c u r s u l t im p u ­
lu i. D e ace e a e ste n e p o t r iv it a c o n s id e ra c ă L .
a a n t ic ip a t d o c trin a e v o lu ţio n is tă m o d e rn ă , aşa
c u m a p re c ia z ă u n ii c o m e n ta to ri a l Poemului
naturii. B*
* B., a ic i ş l p este tot = N o te în to c m ite de
d r. G . B ră te s c u .

409
 POEMUL NATURII

255. L . s u b lin ia z ă n e c e s ita te a c o n c o rd a n ţe i

d in t r e în s u ş ir ile c o r p u r ilo r v i i ş i c o n d iţ iile de
m e d iu . O rg a n is m u l t re b u ie s ă se a f le î n e c h i­
l ib r u c u f a c t o r ii g e o g ra fic i ş i c lim a t ic i, c ă c i
d a c ă ace st e c h ilib r u n u se re a liz e a z ă , f iin ţ a v ie
este c o n d a m n a tă la p ie ire . A s t f e l, p o e tu l se n u ­
m ă ră p r in t r e p r e c u r s o r ii te o rie i a d a p t ă r ii la
m e d iu , d a r c u o b s e rv a ţ ia c ă L . n u co n c e p e a
a c e a stă a d a p ta re c a p e u n p ro c e s a c t iv , c o n stîn d
d in m o d if ic a re a c a r a c t e r e lo r s p e c ie i c a u rm a re
a m o d if ic ă r ii m e d iu lu i. E l so co te a c ă în s u ş ir ile
s p e c ific e a le o rg a n is m e lo r n u d e p in d în n ic i u n
f e l d e m e d iu , c i s în t e fe c t u l c o m b in ă r ii în t îm -
p lă to a re a a to m ilo r. D a c ă ace ste î n s u ş ir i c o re s ­
p u n d e x ig e n ţe lo r m e d iu lu i, o r g a n is m u l v a s u ­
p r a v ie ţ u i ş i se v a p u te a re p ro d u c e , d a c ă în s ă
c a ra c te re le l u i s în t în d is c o rd a n ţă c u m e d iu l,
o rg a n is m u l v a p ie r i, B .

270. A l doilea argum ent p e n t r u c a re ip o te za

c o n t ra ră p r in c ip iu lu i c o n s e r v ă r ii tre b u ie re s ­
p in s ă este de a se m e n e a de n a t u r ă b io lo g ic ă :
d a c ă d in n im ic a r p u te a r ă s ă r i c e v a a tu n c i
p la n te le ş l a n im a le le a r p u te a r ă s ă r i o r ic în d si
o ric u m , ş i n u a r m a i t r e b u i s ă se re sp e c te r i t ­
m u l n a t u r a l a l c r e ş t e r ii n a t u r a le . N a ş te re a f i i n ­
ţe lo r v i i a r f i n u n u m a i s p o n ta n ă , d a r ş i i n ­
stan ta n e e . T.
273. E v o r b a de a d a o s u l de a to m i n e c e sa r,
d u p ă c re a re a u n u i c o rp , c r e ş t e r ii ş i d e z v o lt ă rii
a c e stu ia . N.

295— 307. A l treilea argument a l d e m o n s tra ţie i

a p a g o g ice , to t d in d o m e n iu l b io lo g ic : d a c ă d in
n im ic a r p u te a p r o v e n i c e v a — a t u n c i a r p u te a
e x is ta p e p ă m în t n u n u m a i f iin ţ e le c u n o s c u te
n o u ă, c i ş i o ric e f e l de f iin ţ e , c h ia r n e c u n o s c u te
n o u ă ş i in e x is te n te , c u m s în t d iv e r ş i m o n ş tri,
u r ia ş i etc. C a u z a p e n tr u c a re nu a p a r ase m e ­
n e a f iin ţ e co n stă în e x is t e n ţ a u n o r s e m in ţe a n ­
c e s tra le s p e c ific e in d e s t r u c t ib ile p e n tr u fie c a r e

410
 NOTE — CARTEA I

v ie ta te în p a rte c a re a p a re p r i n d e z v o lta re a
s e m in ţe i re s p e c tiv e . N im ic n u e x is t ă în ace ste
f iin ţ e c a re să n u f i fo s t c u p r in s d in a in t e în
a c e a stă s ă m în ţă în s ta re la te n tă . T .
305. L . n u co n c e p e a g e n e ra ţia s p o n ta n ă c a o
a p a r iţ ie d ir e c t d in s o l a u n u i o rg a n is m c o m p le t
d e z v o lta t (a ş a c u m v o r a d m ite u n i i n a t u r a liş t i
d in e p o c a R e n a ş t e r ii). E l so co te a c ă în s o l se
fo rm e a z ă , d a to rită h a z a r d u lu i g r u p ă r ii a t o m i­
lo r, d o a r sâmînţa v iit o r u lu i o rg a n is m . In t r - u n
s t a d iu u lt e r io r , c o r p u r ile p ro v e n it e d in ase m e ­
n e a s e m in ţe d e v in c a p a b ile s ă se în m u lţe a s c ă
pe c a le s e x u a tă . B .
318— 393. î n ace ste v e r s u r i, L . a rg u m e n te a z ă
în f a v o a re a te ze i re c ip ro c e : n u n u m a i c re a re a
d in n im ic este im p o s ib ilă — d a r ş i n im ic ir e a
e x is t e n t u lu i. N im ic n u se n a şte d in n im ic , şi,
n im ic d in cee a ce e x is t ă n u p ie re î n n e an t.
A r g u m e n t u l l u i L . a re d in n o u u n c a ra c t e r i n ­
d ire c t. D a c ă p ie ir e a a r f i p o s ib ilă , a t u n c i f ă r ă
în d o ia lă m u lte lu c r u r i a r f i p ie r it p în ă a c u m a ,
ş i lu m e a a r f i a m e n in ţa tă de a n ih ila r e to ta lă ,
de c a re a r p u te a f i s a lv a t ă n u m a i p r in c re a re a
p e rm a n e n tă d in n im ic . D a r a c e a sta este im p o ­
s ib il. A r g u m e n t u l se g ăseşte în to c m a i ş i în
s c r is o a re a l u i E p ic u r c ă tre H e ro d o t (D i o g.
L a e r t . , X , 30). T.
371. C ir c u it u l a p e i în n a t u r ă : a p a c a re cad e
pe p ă m în t s u b fo rm a p lo ii n u se a n ih ile a z ă ci
re a p a re î n p la n t e le ş i f r u c t e le pe c a re le a l i ­
m e n te a z ă c u s e v a d ă tă to a re de v ia ţ ă . A c e a s tă
p re z e n ţă a a p e i s u b f o rm a u m e z e lii î n toate
(în p la n te , în a n im a le , în a lim e n te etc.) i-a
s u g e ra t l u i T a le s — d u p ă p ă re re a l u i A ris to te l
— id e e a c ă a p a a r f i principiul t u t u r o r l u c r u r i ­
lo r, d e c i s u b s ta n ţa u n iv e r s a lă d in c a re p ro v in e
ş i în c a re se t ra n s fo rm ă to tu l. (V e z i Metafizica,
I , 3, 983 b). A r is t o t e l a tra g e a te n ţia a s u p r a f a p ­
t u lu i că a c e a stă c o n v in g e re se re g ă se şte în t r-o

411
 POEMUL NATURII

fo rm ă a s c u n să şi în m it u r ile te o lo g ic e (Ibi-
dem). T .
393— 483. D u p ă ce a a d u s a rg u m e n te a p a g o g ice
p r in c ip iu lu i c o n s e r v ă r ii, L . tre c e l a d e m o n s tra re a
p r in c ip iu lu i p o z it iv c a re p e rm ite e x p lic a r e a e fe c ­
t iv ă a fe n o m e n e lo r n a t u r a le . A c e s t a este p r in c i­
p iu l atomismului. C o n f o rm a c e s tu ia , în lu m e
e x is t ă o in f in it a t e d e p a r t ic u le in v iz ib ile , a v în d
d iv e rs e fo rm e g e o m e tric e ş i d iv e r s e g re u tă ţi, d a r
în c o lo n ic i o a lt ă d e te rm in a re c a lit a t iv ă p r o p r iu -
z isă . V a rie ta te a o b ie c te lo r ş i a p r o p r ie t ă ţ ilo r c a li­
ta tiv e se e x p lic ă p r i n a s o c ie re a ş i d is o c ie re a
a c e s to r c o rp u s c u le . D e o s e b irile c a lit a t iv e p e c a re
Î s s e s iz e a z ă o rg a n e le n o a stre de s im ţ se d a to re a z ă
c a n t it ă ţ ii ş i m o d u lu i în c a re se c o m b in ă aceste
p a rtic u le . A c e s te p a r t ic u le , c a a ta re , n u p o t fi
d e sco m p u se. P e n t r u c a a c e ste p a r t ic u le să se
p o a tă a s o c ia ş i d is o c ia , e le t re b u ie s ă se d e p la ­
seze în s p a ţiu , c e e a ce a r f i im p o s ib il d a c ă s p a ­
ţ iu l a r f i p lin . A ş a d a r, p e n t r u a p u te a e x p lic a
tra n s fo rm a re a o b s e rv a tă în n a t u r ă p r in m iş c a ­
re a a t o m ilo r s p a ţ iu l tre b u ie să f ie d o a r re c e p ta ­
c u lu l v id a l a t o m ilo r T.
401. în a in t e de toate, L . se s tră d u ie ş t e s ă ne
c o n v in g ă d e e x is te n ţa u n o r l u c r u r i in v iz ib ile
ş i c a re n ic i n u v o r d e v e n i v r e o d a tă a c c e s ib ile
v ă z u lu i. A ş a este în a in t e d e to a te v în t u l. F iin d
in v iz ib il — v în t u l a re to tu şi e fe cte a c c e s ib ile
a lt o r s im ţ u r i. T.
440— 449. M ir o s u l, c ă ld u r a ş i f r ig u l, p re c u m şi
v o c e a s în t i n v iz ib ile — to tu ş i e x e r c it ă e fe cte şi
s în t s im ţite . A u z u l ş i m ir o s u l s în t e x p lic a t e de
E p ic u r , în s c r is o a re a c ă tre H e ro d o t (D i o g. L a -
e r t . , X , 52, 53), p r in m iş c a re a de c o n v e c ţie a
u n o r p a r t ic u le in v iz ib ile , f ă r ă s ă se s p e c ific e
d a c ă a ce ste a s în t a to m ii. T.
443. L . c o n ce p e c ă ld u r a ş i f r ig u l c a d o u ă s u b ­
s ta n ţe fo rm a te d in ato m i. C o n c e p ţia ace asta
p r o v in e d e la D e m o c rit. L a a c e sta a to m ii fo c u lu i

412
 NOTE — CARTEA 1

s în t b ile ro tu n d e , l a f e l c u a t o m ii S o a re lu i, a i
L u n i i ş i a i s u f le t u lu i (D i o g. L a e r t , , I X , 44).
A b ia î n s e c o lu l a l X V I I - l e a în c e p e e lim in a r e a
e i — p r in te o ria c in e tic ă , d u p ă c a re c ă ld u ra
e ste f o rm a s u b c a re p e rc e p e m m iş c a r e a d e z o rd o ­
n a tă a m o le c u le lo r. T.
450— 458. E x p lic a r e a e v a p o r ă r ii ş i în g e n e ra l
a s c h im b ă r ii s t ă r ilo r d e a g re g a ţie c u a ju t o r u l
m iş c ă r ii u n o r p a r t ic u le in v iz ib ile c o n s t itu ie u n u l
d in t r e a rg u m e n te le c e le m a i p u t e r n ic e a le ato -
m is m u lu i a n tic . E p ic u r se o c u p ă p e la r g de
e x p lic a r e a m o d u lu i în c a re a p a r g h e a ţa, g r in ­
d in a , ro u a , z ă p a d a — în s c r is o a re a c ă tre P y th o -
c le s (D i o g. L a e r t., X , 106— 109). T.
459. M u lt t im p p u rt a t, in e lu l d e p e de g et se
toceşte ş i se s u b ţia z ă . E x e m p lu l in e lu lu i se g ă ­
seşte la M e lis s o s, c a re î l in v o c a p e n tr u a d e ­
m o n s tra im p e r fe c ţ iu n e a s im ţ u r ilo r . D in t r e ato-
m iş ti, l a L . a p a re p r im a d a tă a c e st e x e m p lu —
d e ş i este p re a p o s ib il c a îm p r e u n ă c u c e le la lte
(to c ire a p ie t re i d e p ra g , p ia t r a g ă u r it ă d e p ic ă ­
t u r ile d e a p ă etc.) s ă f i fo s t e x e m p le co m u n e
p e n tr u a d o v e d i e x is te n ţa l u c r u r i l o r in v iz ib ile .
R e m a rc ă m în ra ţ io n a m e n t u l l u i L . f a p t u l c ă el
se re s trîn g e n u m a i a s u p r a d e m o n s t ră rii l u c r u r i ­
lo r in v iz ib ile ş i în c ă n u în c e a r c ă d e m o n s tra re a
existenţei atomilor. A r g u m e n t a ţ ia l u i L . îş i p ă s ­
tre a z ă v a la b ilit a t e a î n s e n s u l s t r ic t a l d e m o n ­
s t r ă r ii e x is te n ţe i u n o r l u c r u r i in v iz ib ile . D e c i
f a p t u l c ă a to m ii s în t in a c c e s ib ili s im ţ u r ilo r nu
poate constitui u n argum ent peremptoriu îm ­
potriva existenţei lor. P r in t r e fe n o m e n e le e m p i­
ric e in v o c a te de L ., n u m a i fe n o m e n u l e v a p o r ă r ii
a re n e v o ie de o e x p lic a ţ ie î n s p ir it u l a to m is m u -
lu i. î n d e z v o lta re a u lt e r io a r ă a c o n c e p ţie i a to ­
m iste , e fo r t u l p r in c ip a l v a f i m e re u în d re p ta t
a s u p r a d e m o n s t ră rii o b ie c te lo r in v iz ib ile ş i în
g e n e ra l a a c e lo ra in a c c e s ib ile în m o d d ire c t
s im ţ u r ilo r n o a stre . D e s ig u r, în ace ste c o n d iţii
se v a p u n e m e re u p ro b le m a d if ic ilă că e x is te n ţa

413
 POEMUL NATURII

u n o r o b ie c te in v iz ib ile în c ă n u d e m o n stre a z ă
e x is te n ţa u n o r u lt im e p a r t ic u le a b s o lu t i n d i v i ­
z ib ile . D im p o t r iv ă : it e r a r e a a r g u m e n t u lu i c u p r i ­
v ir e la e x is t e n ţ a u n o r l u c r u r i in a c c e s ib ile s im ­
ţ u r ilo r d u c e în m o d in e v it a b il la ip o te z a
e x is te n ţe i u n o r o b ie c te m a i m ic i d e c ît u lt im e le
p a r t ic u le s e siz a te c u o rg a n e le n o a stre d e sim ţ.
î n f iz ic a a c tu a lă e x is t ă re a lm e n te o te n d in ţă
a n a lo g ă d e a e x p lic a fe n o m e n e le n u c le a r e —
d e v e n ite „ v iz ib ile “ — p r in p ro c e s e s u b n u c le a re
„ in v iz ib ile “ (D . B o h m , J . P . V i g i e r etc.). T.
486. S e a d m ite e x is t e n ţ a v id u lu i. î n geneza
c o n c e p ţie i a to m iste a p a r iţ ia c o n c e p tu lu i de v id
a re o d e o se b ită în s e m n ă ta te a t ît p e n t r u f ilo z o ­
fie c ît ş i p e n tr u f iz ic ă . C o n c e p tu l de v id a p a re
la D e m o c r it — p re c u m a s e s iz a t A r is t o t e l (Me.-
tafizica, I, 4; 985 b ) — , ca ră s p u n s la te o ria e le a tă
d e s p re im p o s ib ilit a t e a n o n -e x is te n ţe i. N im ic u l,
n o n -e x is te n ţa (|xi; 8 v ) e x is t ă în m o d e fe c tiv
(D i e 1 s, Fragmente der Vorsokratiker, F rg . 156)
sub fo rm a v id u lu i ( x e v iv ). P a rm e n id e şi
Z e n o n a u r e le v a t l a t im p u l lo r c ă a c c e p ta re a
p lu r a lit ă ţ ii ş i a m iş c ă r ii p re s u p u n e a c c e p ta re a
n o n -e x is te n ţe i ca a v în d o e x is t e n ţ ă în act. A r g u ­
m e n tu l e le a t este in e lu c t a b il, ş i D e m o c r it a d a t
p ro b le m e i m iş c ă r ii o s o lu ţie n o u ă , c a re ţin e
c o n t de a r g u m e n t u l e le a t: m iş c a re a e x is t ă to c ­
m a i f iin d c ă ş i n o n -e x is t e n ţ a e x is tă , ş i a n u m e
s u b f o rm a v id u lu i. M iş c a r e a ş i p r in in t e rm e d iu l
m iş c ă r ii a t o m ilo r p lu r a lit a t e a d e v in p o s ib ile
a c u m în a d e v ă r d a to rită f a p t u lu i c ă v id u l, n o n -
e x is te n ţa , a re o e x is t e n ţ ă e fe c tiv ă , d a r se m e n ­
ţin e d in a r g u m e n ta ţia e le a tă ş i p e m a i d e p a rte
teza v a la b ilă c a re c o n s id e r ă im p o s ib ilă t r a n s f o r ­
m a re a n o n -e x is te n ţe i în e x is te n ţă , d e c i t r a n s ­
fo rm a re a v id u lu i î n p lin . L a H e r a c lit e x is te n ţa
ş i n o n -e x is te n ţa n u s în t ir e d u c t ib ile : m iş c a re a
re a liz e a z ă u n it a t e a lo r . L a A r is t o t e l e fo r t u l p r in ­
c ip a l în p o le m ic a îm p o t r iv a a t o m iş t ilo r este
în d re p t a t s p re c o m b a te re a v id u lu i. E v u l m e d iu

414
 NOTE — CARTEA I

e ste d o m in a t de c o n c e p ţia s p a ţ iu lu i p lin . A r g u ­

m e n tu l c a re a s c h im b a t r a d ic a l a t it u d in e a fa ţă
de p ro b le m a v i d u l u i a fo s t d e s c o p e rire a p r e s iu ­
n i i a tm o s fe ric e d e c ă tre T o r r i c e l l i ş i P a s c a l în
s e c o lu l a l X V I I - l e a ş i p ro d u c e re a v id u lu i c u
a ju t o r u l p o m p e lo r p n e u m a tic e . D e a t u n c i c o n ­
c e p tu l de s p a ţiu id e n t ific a t c u v id u l a v în d e x is ­
te n ţa în a c t p ă tru n d e d in n o u în fiz ic ă . L a
N e w to n a ce st s p a ţ iu v id e ste r e c e p t a c u lu l —
în s u ş i s is te m u l a b s o lu t de r e f e r in ţ ă a l m iş c ă r ii.
P ro b le m a n u p o a te f i c o n s id e ra tă n ic i pe d e ­
p a rte în c h e ia tă . A s t ă z i n u m a i a c c e p tă m s e n ­
s u l p r im it iv a l s p a ţ iu lu i v id . î n lo c u l d u a lit ă ţ ii
v id — p lin a a n t ic ilo r , a p ă t ru n s d u a lita te a s u b ­
sta n ţă c o r p u s c u la r ă — c îm p . T.

527. E x p lic a r e a d if e r e n ţ e lo r de g re u ta te sp e ­
c if ic ă p r in d e n s ita te a s u b s ta n ţe i a c o n s titu it
în toate t im p u r ile u n u l d in t r e a rg u m e n te le m a ­
jo r e a le a t o m is m u lu i, T.

574. „ A c e a s ta “ , a d ic ă u m p le re a c u a e r a î n ­
t re g u lu i s p a ţiu d in t r e c e le d o u ă ta le re (G i u s-
s a n i ) ; re s ă lta re a c e lo r d o u ă ta le re (D i e 1 s). N.

620— 631. A r g u m e n t u l s u p re m p e n tr u d e m o n ­
s t ra r e a e x is te n ţe i v id u lu i a re d in n o u o n a tu r ă
a p a g o g ic ă : d a c ă n u a r e x is t a v id u l — m iş c a re a
a r f i im p o s ib ilă . A r g u m e n t u l se g ăseşte la
E p ic u r , în s c r is o a re a c ă tre H e ro d o t (D i o g.
L a e r t., X , 40). T.

666— 682, A f a r ă de m a te rie ş i v id , e x is t ă şi

c a lit ă ţ ile s a u a t rib u t e le m a t e r ie i ş i v id u lu i. E le
s în t de d o u ă f e lu r i: c o u iu n c t a ( au|j.f}e8-r)x6Ta)
ş i eventa (au(jiTco|j.aTa). Coniuncta s în t c a lit ă ­
ţ ile f iz ic e (d. e x . c ă ld u r a f o c u lu i, in t a n g ib ilit a -
tea v id u lu i, c u lo a re a ); eventa s în t e v e n im e n te le
ş i c o n d iţ iile în c a re se g ă se sc o a m e n ii. N.

684. „ D in lu c r u r ile în s e ş i“ , a d ic ă d in su cce ­

s iu n e a e v e n im e n te lo r. N.

415
 POEMUL NATURII

690— 702. „ f iic a l u i T in d a r “ , re g e le S p a rte i,

este E le n a , s o ţia l u i M e n e la u , a c ă re i r ă p ir e de
c ă tre P a r is , f iu l l u i P r ia m , a fo st, d u p ă le g e n d ă ,
p r ic in a r ă z b o iu lu i tro ia n . D u p ă G iu s s a n i, p r o ­
p o z iţia în c e p ă to a re c u „ f iin d c ă “ (v. 695— 699) n u
fa c e p a rte d in a r g u m e n ta re a l u i L ., c i r e p r e ­
z in tă a r g u m e n tu l s t o ic ilo r, i a r r ă s p u n s u l l u i L .
este: „ C ă c i to t c e -n lu m e s -a în t îm p la t c în d v a “
etc. (v. 699— 702). C e i m a i m u lţ i in t e r p r e ţ i fa c
s ă în c e a p ă r ă s p u n s u l l u i L . c u „ f iin d c ă “ d in
v. 695. N.
708. „ f r ig ia n u l“ , a d ic ă t r o ia n u l: T r o ia e ra s i­
tu a tă în F r ig ia de lîn g ă H e le s p o n t. N.
713. P e rg a m u l, c e tă ţu ia T r o ie i ş i, p r in e x t e n ­
s iu n e , T r o ia în s ă ş i. N.
725. L . e n u n ţă a ic i te za indestructibilităţii şi
Ireductibilităţii particulelor elementare d in c a re
este c o n s t itu it u n iv e r s u l. A c e a s tă te ză a d o m i­
n a t ş i f iz ic a a to m ic ă m o d e rn ă p în ă în a l p a ­
tr u le a d e c e n iu a l s e c o lu lu i n o s tru c în d s -a d e ­
m o n s tra t c ă n ic i p a r t ic u le le e le m e n ta re cu m
s î n t e le c tro n u l, p o z it ro n u l — m a i t îr z iu m e-
z o n u l — n u s în t in d e s t r u c t ib ile ş i e te rn e în
s e n s u l c la s ic a l c u v în t u lu i, c i se p o t tra n s fo rm a
în ra d ia ţie . T
732. A r g u m e n t u l, d e p ă ş it a s tă z i, este că f ie r u l
d e v in e in c a n d e s c e n t f iin d c ă fo c u l p ă tru n d e p r in
p o r ii l u i ş i d e ci n ic i e l n u e ste c u to tu l c o m ­
p act. N.
741. A lu z ie la o b ic e iu l r o m a n ilo r d e a a m e s ­
te ca v i n u l c u a p ă , c a ld ă ia r n a ş l re c e v a ra . N.
76 3— 765. L. a a ră ta t aceasta în v. 508 şi
urm . N.
783— 786. In aceste versuri, cuvîntul „corp“
au înseam nă corp organizat (lat. res), ci m a te­
rie. N.
793. V e z i v. 724— 726. N.

416
 NOTE — CARTEA I

821. V e r s u l ac e sta n u p a re a f i c o n c lu z ia
a b s o lu t lo g ic ă a p a s a ju lu i a n t e r io r : G iu s s a n i
p re s u p u n e că e l e ste c o n c lu z ia u n u i p a s a j p ie r ­
d u t, în c a re L . d e m o n s tra , îm p o t r iv a f ilo z o f u lu i
g re c A n a x a g o ra , s im p lic it a t e a a t o m ilo r ş i d e ci
in d iv iz ib ilit a t e a lo r. N .
825— 845. A c e s te v e r s u r i c u p r in d o o b s e rv a ţie
e le m e n ta ră , d a r d e o se b it de p ro fu n d ă , a c ă re i
im p o rta n ţă p o a te f i în ţ e le a s ă a b ia î n z ile le
no a stre . P ro b le m a pe c a re o p u n e a ic i p o e tu l
este în e se n ţă p ro b le m a entropiei, a d e z a g re ­
g ă rii, a creşterii dezordinii în univers. P ro c e ­
s e le d e d e s c o m p u n e re s în t ireversibile ş i te n ­
d in ţa d e s c o m p u n e rii e ste m u lt m a i m a s iv ă d e cît
a re g e n e ră rii. T o tu ş i, p o e tu l r e le v ă în n a tu ră
ş i e x is te n ţa n e p ie rito a r e a u n e i tendinţe opuse
dezordinii re p re z e n ta tă p r in p e rm a n e n ţa vieţii.
T.
8(j6. „ L a n e s f îr ş it “ — p o t r iv it ip o te z e i a d v e r ­
s a r ilo r , JV.

893— 917. A t o m u l a re ş i e l p ă r ţ ile lu i. A c e ste

p ă r ţ i s în t „ p ă r ţ ile m in im e “ (partes minimae);
e le n - a u o e x is te n ţă in d e p e n d e n tă de a to m :
a to m ii n u s - a u fo rm a t, a d ic ă , d in u n ir e a ac e s­
to r „ p ă r ţ i m in im e “ , c a re e x is t ă d in e te rn ita te ,
d a r n u e x is t ă d e c ît î n ato m , n o i p u t în d u - le
iz o la n u m a i c u r a ţiu n e a . N.
895. O „ c u lm e “ (a m ic im ii), cacumen, te rm e n
te h n ic , c o re s p u n z în d g r. fixpov. N.
897. E a e, a d ic ă , u lt im a tre a p tă a m ic im ii pe
c a re o p u te m co n cep e . N .
900— 904. „ F iin d c ă - i p a rte a a lt u i lu c r u “ , a d ic ă
a a t o m u lu i; — „ p r im a “ : a c e a s tă „ p a r t e m in im ă "
a a t o m u lu i e p r im a p a rte c a re se găseşte în
o rd in e a a s c e n d e n tă a c o m p o z iţie i a t o m u lu i; —
„ u n ic a “ : î n s e n s u l că e a c o n s t itu ie o u n ita te
In t e rio a ră ş i n u r e z u lt ă d in p ă r ţ i; — „ în lă n ­

2 7 — ro e m u l n a tu rii 4^7
 POEMUL NATURII

ţu ite “ : în te x t ex ordine, u n a im e d ia t d u p ă
a lta . N.

918. P în ă a c u m L . a a d u s a rg u m e n te e m p ir ic e
în f a v o a re a e x is te n ţe i lu c r u r ilo r in v iz ib ile .
A c u m tre c e la d e m o n s tra re a e x is te n ţe i u n o r
c o r p u r i m in im a le ş i in d iv iz ib ile . D e m o n s tra ţia
este d in n o u a p a g o g ic ă : ip o te z a d i v iz ib ilit ă ţ ii
fă r ă s f îr ş it a r d u c e la c o n c lu z ii a b s u rd e . T.
919— 930. M u n r o c ite a z ă la v . 622 a l e d iţie i
s a le ceea ce z ic e a f ilo z o f u l a to m is t in d ia n K a -
n a d i că n - a r f i n ic i o d e o s e b ire de m ă rim e
în t r e u n b o b de m u ş t a r ş i u n m u n te , în t r e o
m u s c u liţă ş i u n e le fa n t! N.

924. D a c ă a m a d m ite d iv iz ib ilit a t e a f ă r ă s f î r ­

şit, a t u n c i a r t r e b u i s ă a c c e p tă m c ă o ric e seg m e n t
e ste s u m a p u n c t e lo r s a le o r i c ă d o u ă seg m e n te
o a re c a re a u m e re u a c e la ş i n u m ă r d e p u n c te , deci
n u se p o a te fa c e n ic i o d e o s e b ire în t r e m a re şi
m ic . (A tra g e m a t e n ţia că a d m ite re a d iv iz ib ilit ă ţ ii
f ă r ă s f îr ş it n u e ste e c h iv a le n t ă c u a d m ite re a
c o n t in u it ă ţ ii în s e n s u l m o d e rn a l c u v în t u lu i.
C o n t in u it a t e a c e re m u lt m a i m u lt d e c ît p o ­
s ib ilit a t e a d e a d iv id e u n s e g m e n t l a n e s fîrş it.
D a r d iv iz ib ilit a t e a f ă r ă s f îr ş it p o a te r e a liz a to ­
tu ş i o c o n tin u ita te î n s e n s u l f iz ic ş i p r a c t ic a l
c u v în t u lu i, o f e r in d s u f ic ie n t d e m u lt p e n t r u a
f i o p u să c o n c e p ţie i a to m iste , a c c e p t ă rii u n o r
p a r t ic u le m in im a le in d iv iz ib ile ) . A p a r e a ic i la
L . d in n o u u n r ă s p u n s l a a p o r iile e le a te. Z e n o n
a c ă u ta t s ă re d u c ă la a b s u rd c o n c e p tu l de m iş ­
c a re c u a ju t o r u l a p o r iilo r s a le b in e c u n o s c u te .
C o n c lu z ia z e n o n ia n ă n u a p a re în s ă d e c ît d a c ă
a d m ite m d iv iz ib ilit a t e a f ă r ă s f îr ş it a se g m e n tu ­
lu i. A t o m iş t ii r e z o lv ă a p o r ia z e n o n ia n ă e lim i-
n în d p o s ib ilit a t e a de d iv iz ib illt a t e f ă r ă s f îr ş it a
s e g m e n tu lu i dat. P a r a d o x u l c ita t de L ., — b in e ­
c u n o s c u t în lit e r a t u r a a c t u a lă — c u p r iv ir e la
e c h iv a le n ţ a p u n c t e lo r d in d o u ă se g m e n te de
lu n g im i d ife rit e , nu ne este cunoscut sub această

418
 NOTfe — CAItTBA ί

formă explicită la filozofii eleaţi. L a E p icu l-,

in s c r is o a re a c ă tre H e ro d o t (D i o g. L a e r t . ,
X , 57), a r g u m e n tu l l u i Z e n o n a p a re în fo rm a
u rm ă to a re , fo a rte a p ro p ia tă d e e x p r e s ia o r ig i­
n a r ă : d a c ă u n se g m e n t f in it p o a te f i d e sco m p u s
în t r - u n n u m ă r i n f in it d e p ă r ţ i d is ju n c t e ş i f i ­
n ite — a t u n c i s u m a a c e sto ra , c a re tre b u ie să
fie e g a lă c u s e g m e n tu l o r ig in a r , tre b u ie s ă fie
de a se m e n e a in f in it ă , c o n fo rm ip o te z e i. Id e e a
u n e i a se m e n e a e c h iv a le n ţe a p a re in s ă l a A n a x a -
g o ra (D i e 1 s, Frg. der Vorsokratiker, frg . 3),
ca o c o n se c in ţă a d i v iz ib ilit ă ţ ii f ă r ă s f ir ş it . E c h i­
v a le n ţa p ă r ţ ii c u în t r e g u l a p a re , d u p ă c u n o ş ­
tin ţa n o a stra , p r im a d a tă la N ic o la u s C u s a n u s
(De Docta Ignorantia X V I . V e z i: N . C u s a e,
Opera, v o i. I, f o l . V I I ) . D e v in e r e la t iv n o to rie
n u m a i d u p ă a p a r iţ ia a c e s tu i paradox în d ia lo ­
g u r ile l u i G a iile i (Discorsi e demonstrazioni).
E ste în s ă a c c e p ta tă c a o p ro p o z iţiu n e a d e v ă ­
ra t ă a b ia în u rm a l u c r ă r ilo r l u i D e d e k in d ş i
C a n to r, în s e c o lu l a l Χ Ι Χ -le a . T.
956. H e r a c lit d in E fe s ( s f îr ş it u l sec. a l V l- le a
î.e .n .) a d m ite a , c a ş i f ilo z o f ii a n t e r io r i d in ş co a la
io n ic ă , u n s in g u r e le m e n t g e n e ra to r a l lu m ii:
p e n t r u e l a c e sta e ra f o c u l ( τ ο πϋρ ), id e e pe
c a re ş i- a u în s u ş it - o ş i f ilo z o f ii s to ic i. C o m b ă -
tîn d u -1 pe H e r a c lit , L . î i c o m b ă te a în re a lita te
p e s to ic i, c a re e ra u m a i c u d e o s e b ire a d v e r s a r ii
e p ic u r is m u lu i. N.
958. D in p r ic in a f o rm e i e so te ric e în c a re îş i
e x p u n e a d o c trin a , H e r a c lit e ra d e n u m it „ o b s c u ­
r u l “ ( σ κ ο τε ιν ό ς). N.
973. P r i n c o n d e n s a re ş i r a r e fie r e , a ş a c u m
a rg u m e n ta H e r a c lit t r a n s fo rm a re a f o c u lu i în
toate c e le la lte lu c r u r i, f o c u l ră m în e tot foc,
ră s p u n d e L . N.
978— 979. „ în a se m e n e a îm p r e ju r ă r i“ a d ic ă cu
o m a te rie p r im ă c a lit a t iv d e te rm in a tă , c u m e
fo c u l. N.

419
 POEMUL NATURII

985— 986. „ E i “ s în t p a r t iz a n ii l u i H e r a c lit ; —

d u p ă „ v ă d c ă . . . " t re b u ie s ă s u b în ţe le g e m : d a că
a d m it v id u l în lu c r u r i. N.
989— 995. F ă r ă v id , to a te d e v in u n s in g u r c o rp
co m p a ct, d in c a re n u p o a te ie ş i n ic i o e m a n a ţie .
C u m n e -a m p u te a e x p lic a a t u n c i e m is iu n ile de
lu m in ă ş i c ă ld u r ă a le f o c u lu i? A c e s ta n u poate
f i d a r u n c o rp co m p a ct. N.
996. N u p r in r a r e f ie r e ş i co n d e n sa re . N.
997. H e r a c lit în s u ş i c o n s id e r a t ra n s fo rm a re a
f o c u lu i î n c e le la lte c o r p u r i c a o s tin g e re a
lu i. N.
1002. D a c ă fo c u l, s tin g în d u -s e , în c e te a z ă a m a i
f i fo c, — d e o a re c e e l este, d u p ă H e r a c lit , s in ­
g u r u l e le m e n t p r im o r d ia l d in c a re se n a sc
toate — , u rm e a z ă c ă n u se m a i p o t n a şte c o r­
p u r ile d e c ît d in n im ic , ce e a ce p o e tu l a d o v e d it
c ă n u se poate. N.
1011— 1024. D a c ă p a r t iz a n ii l u i H e r a c lit a r
a d m ite , c u L ., c ă e le m e n te le p rim e , im u t a b ile
ş i e te rn e d a u n a ş te re a c e lo r c a lit ă ţ i s e n s ib ile
a ş a de v a r ia t e a le c o r p u r ilo r n u m a i p r in d if e ­
rit e le lo r c h ip u r i d e a se g ru p a în t r e e le , a c e le
e le m e n te n - a r p u te a f i fo c — c u m z ic e H e r a ­
c lit — , d e o a re c e fo c u l, f ii n d c a lita te a lo r in e ­
re n tă , a r t r e b u i s ă a p a r ă ş i în lu c r u r ile cre a te ,
în t r u c ît d in fo c n u p o a te ie ş i d e c ît to t fo c. N.
1024— 1033. A t o m ii n u p o t f i a s e m u iţ i cu
n ic i u n lu c r u de f e lu l a c e lo ra p e c a re le p e rc e ­
p e m : a f a r ă de fo rm ă , m ă rim e ş i g re u ta te , ei
n u p o t a v e a c a lit ă ţ ile s e c u n d a re a le c o r p u r ilo r
c o m p u se (c ă ld u ră , c u lo a re , g u s t etc.). c a re — şi
n u m a i a c e ste ! — n e p ro v o a c ă s e n z a ţ ii p r in e m i­
s iu n ile lo r d e ato m i. N.
1051. P e n t r u m a t e r ia lis t u l L ., s im ţ u r ile , o p e -
r în d cu d a te le c o n c re te o fe r ite de re a lita t e a
im e d ia tă , n e p e r m it s ă d is tin g e m a d e v ă r u l de

420
 NOTE — CARTEA I

eroare. L a M ettrie, m a te ria listu l francez din

secolul al X V III-lea, ad ep t d ec la ra t al epicu-
rism ului, susţinea în Tratatul despre suflet (I):
„Nu există călăuze m a i sigure decît sim ţurile.
Ia tă filozofii m ei. O ricît a r fi de ponegrite, doar
ele pot lum ina ra ţiu n e a care ca u tă ad ev ă­
ru l“. B.
1055. Ca su b stan ţă p rim o rd ială a lum ii. N.
1062—1063. Cum a su sţin u t A naxim ene din
M ilet (585—525 î.e.n.). N.
1064. Cum a su sţin u t T ales din M ilet (640—
548 î.e.n.). N.
1066—1067. Se p are că aceasta e o credinţă
populară. N.
1070—1071. Ideea că focul şi aeru l sînt, deopo­
trivă, principiul g en erato r al lum ii se poate
atrib u i pitagoricienilor şi lu i P arm en id e din
Elea (sec. VI—V î.e.n.), ia r aceea că acel p rin ­
cipiu îl constituie apa şi păm întul, lu i X enofan
din Colofon, întem eietorul şcolii eleatice (570—
480 î.e.n.). N.
1082. E v orba de M rîm toarea M essinei. N.
1085. C aribda, v îrte ju l din strîm to area M es­
sinei care, dim p reu n ă cu stîn ca din fa ţa lui,
n um ită Scila, e ra spaim a navigatorilor din a n ti­
chitate. N.
1102—1103. E m pedocle îşi făcuse u n m are re ­
num e p rin tre sicilieni p rin tr-o m u ltip lă activ i­
tate, a tît ştiin ţifică propriu-zisă, cît şi de ordin
practic (lucrări de u tilita te publică, prevestiri
astronom ice, vind ecări m iraculoase etc.). El
ajunse astfel a fl considerat d re p t u n semizeu
şi la aceasta face aluzie şi L. aici. N.
1111. P itia, preo teasa zeului F ebus Apolo de
la Delfi, dădea oracole, aşezată pe u n trepied. N.

421
 POEMUL NATURII

1126—1133. D upă cum orice corp perceptibil

ajunge la un p u n c t care este u n „m inim u m “
p en tru sim ţu rile noastre, to t astfel şi atom ul
poate avea un „m inim um " de m icim e. N.
1147. A dică tocm ai tre i din elem entele lui
E m padocle: aer, apă şi foc! N.
1152. A dică elem entele g en erato are ale lum ii
(rerum primordia). N.
1154. „stihiile acelo ra“, adică elem entele prim ­
ordiale ale celor p a tru elem ente ale lu i Empe-
docle (aer, foc, ap ă şi păm înt). N.
1174—1177. Dacă cele p a tru elem ente se am es­
tecă în crearea u n u i corp oarecare, d a r nu-şi
pierd, fiecare d in tre ele, n atu ra , se poate ca n a ­
tu ra un u ia să predom ine şi să îm piedice sta b i­
lire a caracteru lu i specific al corpului. N.
1178. „ei“ sîn t stoicii, care susţineau şi tra n s ­
fo rm area în tre ele a celor p a tru elem ente, deşi
adm iteau num ai focul ca elem ent prim ordial. N.
1178—1208. E xp u n erea cosmogonie! pe baza
teoriei celor p a tru elem ente. D in ex p u n erea lui
L. ap are destul de clar că teo ria celor p atru
elem ente s-a n ăscut din d o rin ţa de a explica
u n fenom en a tît de rem arcab il cum este cir­
cuitul apei în n a tu ră — fă ră in te rv e n ţia unor
fo rţe ex tra sau su p ran a tu rale . L. nu red ă aici
întocm ai teoria lui Em pedocle. T ransform area
elem entelor în circuitul n a tu ra l a fost su sţin u tă
încă de în ain taşii săi. N o utatea in tro d u să de
E m pedocle a constat tocm ai în n egarea posibi­
lităţii de tra n sm u ta ţie a elem entelor şi în consi­
d era re a p ăm în tu lu i ca u n elem ent, a lă tu ri de
apă, a e r şi foc. D upă Em pedocle, v arie tatea
n a tu ra lă a obiectelor se datorează amestecului
<?elor p a tru elem ente ired u ctib ile (A r i s t o ţ e 1,
Metafiz., I, 3; De generat. I, 1; II, 6). T.

422
 NOTE — CARTEA I

1198. „Se schim bă una-n a lta “ : după p ărerea

adversarilor. N.
1198—1200. A ceasta ca o u rm a re a enunţulu i
an terio r că „principiile“ treb u ie să fie im uta-
bile. N.
1235. T eoriilor vitaliste, care presu p u n o pră-
nastie în tre m ateria vie şi m a te ria fă ră viaţă,
L. le opune concepţia conform căreia a tît cor­
p urile anorganice, cît şi cele organice sîn t alcă­
tu ite din atom i şi din nim ic altceva. P reţioasă
este teza dialectică su sţin u tă aici de L. a deo­
sebirilor calitativ e care totuşi există în tre sub­
sta n ţa vie şi cea fă ră viaţă, deosebiri rezultînd
din form ele d iferite de com binare si m iscarc
a m ateriei. V iata nu este deci m anifestarea
unor forte im ate ria le actionînd asu p ra su b stra ­
tului m aterial, ci efectul unei organizări supe­
rioare a acestui substrat. B.
1240—1241. C om nararea com binării atom ilor
cu com binarea literelo r alfab etu lu i constituie
unui d in tre arg um entele p re fe ra te ale prim ilo r
.'’tom isti plpnj. (P entru D em ocrit, vezi A r i s t o -
t e 1, Metafizica I, 4. 985 b.) E xem plul este
excelent si se va m enţine p în ă în zilele noastre,
ca o ilu stra re a fap tu lu i că aceleaşi elem ente
com ponente com binîndu-se în diverse m oduri
pot da n aştere u n o r configuraţii cu sensuri, cu
v a lo n şi cu calităţi diferite. T.
1250—1387. O m eom erele lui A naxagora. In
protogeneza concepţiei atom iste, om eom erele lui
A naxagora joacă un rol pozitiv deosebit de im ­
portant, în ciuda atitu d in ii adverse a atom işti-
lor propriu-zişi. De la p rim ii n a tu ra lişti greci
putem u rm ări efo rtu l de a explica in fin ita v a­
rietate a obiectelor şi fenom enelor cu aju to ru l
u nor substan ţe elem en tare care se tran sfo rm ă
unele în altele şi se com bină în diverse pro ­
porţii dînd n aştere obiectelor ce ne înconjură.
Em pedocle nu m ai adm ite p osibilitatea celor

423
 POEMUL NATURII

p a tru elem ente de a se tran sfo rm a u n u l în

celălalt şi explică v a rie ta te a lu c ru rilo r prin
com binarea acestora în diverse proporţii, d ar
fiecare din aceste elem ente îşi păstrează Î11
interiorul corpului individualitatea sa proprie.
P rin aceasta s-a in tro d u s d in tr-o d a tă o idee
nouă, deosebit de im p o rtan tă, care va constitui
în decursul secolelor u rm ă to a re obiectul a n en u ­
m ă ra te discuţii şi critici, şi anum e că sinteza
u n o r obiecte eterogene poate da n aştere unui
obiect nou din p u n ct de vedere calitativ, fără
ca aceste com ponente să se fi tra n sfo rm a t în
mod efectiv în obiectul pe care-1 com pun. Ideea
aceasta este esen ţială din p u n ctu l de vedere al
concepţiei atom iste — şi im p o rta n ţa ei a d eter­
m inat şi v en e raţia atom iştilor fa ţă de Em pe-
docle. Cele p a tru elem ente joacă şi la atom işti
un im p o rta n t rol pe care l-am p u te a num i m ij­
locitor — în tre p articu le le p rim o rd iale şi obiec­
tele com puse. O m eom erele lu i A naxagora joacă
în geneza atom ism ului un rol nu m ai puţin
im portant, — deşi acesta nu a fost niciodată
recunoscut de atom iştii antici. Ideea fu n d am en ­
ta lă a lui A naxagora est'e genială şi a r putea
fi exp rim ată în term inologia a c tu a lă în felul
u rm ăto r: 1) E xistă su b stan ţe care pot fi divi­
zate în părticele m inim ale, în aşa fel încît
acestea m ai posedă c a litate a distinctivă speci­
fică întregului ca de ex. a u ru l (D i o g. L a e r t . ,
II, 8V în tre g u l este o sum ă m ecanică a acestor
sem inţe ( σπέρματα ), om ogene d in p u n ct de v e­
dere calitativ. înseşi aceste părticele n u sîn t
accesibile sim ţu rilo r ( ά ϊδ ια ), N um ărul acestor
su b stan ţe elem en tare este nelim itat. (Tocmai
de aceea J. Z afiropulo trad u c e în A naxagore
de Clazom&ne, P aris, 1948, p. 364 term en u l de
σπέρμα p rin „punct d o tat cu o calitate"). 2) Din
pu n ct de vedere c a n tita tiv — orice substan ţă
poate fi îm p ă rţită în p ărticele din ce în ce
m ai mici, peste orice lim ită (D i e 1 s, Frg., 1, 3).
3) O biectele concrete constituie un am estec de

424
 NOTE — CARTEA I

asem enea părticele elem entare, m inim ale şi ca­

rac teru l specific al obiectului este d eterm inat
de acel com ponent care este rep rez en ta t cu o
m ai m a re pondere ( A r i s t o t e l , Fizica I, 4).
T ra n sm u taţia u n ei su b stan ţe elem en tare în alta
este im posibilă. T ra n sfo rm area — de ex. a a li­
m entelor în carn e — se explică p rin aceea că
elem entele cărnii, p rezente în alim ent, am este­
cate cu altele, ies de acolo şi se ad u n ă cu ca r­
nea corpului ( A r i s t o t e l , De generat, anim al.
I, 16). In realitate, în toate se găsesc de toate
(D i e 1 s, Frg., 6, 11). A tom ism ul m odern al fi­
zicii şi chim iei actuale este m u lt m a i apropiat
de concepţia lu i A n ax ag o ra decît cel al ato-
m iştilor propriu-zişi. F a p tu l că diferitele su b ­
sta n ţe pot fi divizate în p articu le m inim ale
om ogene din p u n ct de vedere ca litativ — consti­
tuie astăzi u n b un cîştigat al ştiinţei. D in acest
pu nct de vedere aceste p articu le om ogene sînt
deci indivizibile ra p o rta te la ca litate a specifică
a lor. A stfel, su b stan ţele m agnetice, ca fierul,
pot fi divizate în p articu le m inim ale care m ai
posedă p ro p rie ta tea m agnetică. E nergia îşi are
cuantele sale m inim ale indivizibile, ra d ia ţia lu ­
m inoasă de asem enea. C uloarea m onocrom atlcă
este elem entul indivizibil al u n iv ersu lu i de cu­
lori etc. etc. P rim a teză a lui A naxagora se
bazează deci pe observaţia că ex istă substanţe
ale căror p ro p rie tă ţi calitativ e caracteristice se
p ăstrează p înă la p articu le invizibile cu ochiul,
p e n tru care el a u tilizat, probabil, te rm e n u l de
„sem inţe“ ( σπέρματα ). Ideea existenţei unor ele­
m ente m inim ale se găseşte aşad a r p e n tru p rim a
d ată la A naxagora, d a r la el acest m inim v a ­
riază de la su b stan ţă la substan ţă, fiecare avînd
m inim ul lui specific. A tom iştii au făc u t un pas
în ain te în sensul că la ei ex istă un m in im
absolut, care este p articu la indivizibilă a su b ­
sta n ţe i unice şi generale. A şadar, la Em pedocle
găsim ex p rim ată ideea p o sibilităţii de a p ro ­
duce d iv ersitatea ca litativ ă a lu c ru rilo r prin

425
 POEMUL NATURII

com binarea u n o r elem ente eterogene, care îşi

păstrează, în in te rio ru l întregului, specificul ca­
litativ ; la A naxagora găsim în schim b ideea
substan ţelo r com puse din elem ente m inim ale,
omogene. L a atom işti, aceste două idei a p a r în
felul urm ăto r: există o unică substanţă, care îşi
are m inim ele sale indivizibile, căro ra L. le
aplică adesea corespondentul la tin al te rm e n u ­
lui anaxagoric de σπέρματα. C om binîndu-se în ­
tre ele, aceste elem ente, om ogene — ca p a rti­
cule ale substan ţei generale (dar eterogene poate
din p u n ct de vedere al form ei lo r geom etrice,
al locului şi al poziţiei) — generează diverse ca­
lită ţi noi pe care p articu le le înseşi n u le po­
sedă. La sfîrşitu l secolului tre c u t s-a crezut că
aceste p articu le ultim e, absolut indivizibile, sînt
atom ii elem entelor chim ice, şi term en u l care li
s-a atrib u it reflectă această convingere. Desco­
perirea rad io a ctiv ită ţii a dus la concluzia că
atomii elem entelor chim ice nu sîn t indivizibili
şi că există alte p articu le m ai elem entare, elec­
tronul şi protonul, care treb u ie să p reia rolul
acestor ultim e p articu le m inim ale absolut in d i­
vizibile. T erm enul de proton ex p rim ă din nou
această convingere. D upă ce fizica a p ătru n s
în lum ea subatom ir'ă, în fa ta fizicienilor s-a ivit
com nlexul tablou al u n iv ersu lu i p articu le lo r ele­
m entare, num ei'oasp ,şi v a ria te şi care se tra n s ­
form ă unele în altele d u p ă le"i încă insuficient
cunoscute. în orice caz, aceste descoperiri au
a v u t ca efect zd ru n c in area credinţei în exis­
ten ţa u n o r p articu le elem entare ultim e şi abso­
lu te — deşi existen ţa lor nu este exclusă nifi
dp acum înainte. T.
1266. „Si el to tu ş i. . . “ Cu acest „totu şi“ L.
afirm ă că cele două ero ri ale lu i A naxagora
sîn t în contrazicere cu p ropria sa doctrină. N.
1268. A dm iţînd ex isten ţa u n o r p articu le m in i­
m ale ra p o rta te la o an u m ită calitate — A n ax a­
gora adm ite probabil to to d ată că dacă facerq

«3
 NOTE — CARTEA I

ab stracţie de p ă s tra re a in v a ria b ilă a aceleiaşi

calităţi, atunci su b stan ţa poate fi îm p ă rţită fără
sfîrşit în p ărticele oricît de m ici. A cest principiu
avea să joace u n rol decisiv în dezvoltarea geo­
m etriei elene. Ea se găseşte ex p rim ată sub
form a unei teorem e celebre în propoziţiunea 1
din ca rtea a X -a a E lem entelor lu i Euclld. Cei
vechi considerau că divizib ilitatea fă ră sfîrşit
a un u i segm ent este id en tică cu continuitatea
segm entului. A ristotel, şi în u rm a lui în treag a
lite ra tu ră m atem atică şi fizică a secolelor u rm ă ­
toare, atrib u ie co n tin u ităţii acest sens unic de
insecabilitate. M atem atica m odernă atrib u ie însă
term en u lu i de contin u itate u n sens m u lt mai
com plicat. P o sib ilitatea de a divide segm entul
fă ră sfîrşit constituie d oar o condiţie necesară
d a r nu şi suficientă p e n tru ca segm entul să fie
continuu. P e u n segm ent continuu există puncte
la care nu putem aju n g e niciodată adm iţînd
ch iar diviziunea fă ră sfîrşit a segm entului. Şi
este rem arcab il că ex iste n ţa u n o r asem enea
puncte a fost descoperită încă de cei vechi, în
ju ru l anului 450 î.e.n., atu n ci cînd s-a dem on­
s tra t existen ţa unor segm ente incom ensurabile.
M ai sus L. a în cercat să red u că la absu rd divi­
zib ilitatea fă ră sfîrşit a substanţei, a ră tîn d că
adm iterea acesteia a r însem na ad m ite re a echi­
valenţei d in tre segm ente de lungim i diferite.
A ristotel, care a com bătut atom ism ul şi a accep­
ta t divizibilitatea in fin ită — a în cercat să iasă
din im pas adm iţîn d că divizib ilitatea fă ră sfîrşit
rep rezin tă doar o posibilitate, deci că segm en­
tu l este divizat doar în posibilitate d a r n u şi
în act. S oluţia d ată de m atem atica m odernă
este m ai sim plă: ea adm ite efectiv că întregul
poate fi în ad e v ăr ech iv alen t cu o p a rte a sa,
afirm a ţie considerată ca absolut ab su rd ă în se­
colele prem ergătoare. T.
1274. „principiile lu m ii“, adică „om eom erelş",
IV-

427
 POBMUL NATURII

1284. „N im ic“, zice L., fiin d că asem enea „p rin ­

cipii“ p ie r ca şi corpurile înseşi pe care le
alcătuiesc: d in ele n u răm în e nim ic ca re să se
opună m orţii. N.
1289—1292. D eoarece elem entele prim ordiale
ale lui A naxagora, adică om eom erele, fiind id en ­
tice cu corpurile pe care le alcătuiesc, sînt, ca
şi acestea, p ieritoare, urm ează că lu c ru rile tr e ­
buie să se în to arcă în nim ic şi să se nască
iarăşi din nim ic, ceea ce poetul a dovedit că nu
se poate. N.
1295—1297. în com poziţia nervilor, sîngelui
etc. in tră elem entele din care e com pusă hrana,
şi deci aceste organe nu sîn t alcă tu ite num ai
din „principiile“ om ogene şi p ro p rii lor. N.
1298—1300. A ceasta, ca să ne explicăm cum
h ra n a poate deveni în corpul no stru nervi, oase,
vine şi sînge. N.
1301—1304, Ceea ce înseam nă că ap a şi m în-
carea nu sîn t om eom ere. N.
1316—1319. A şadar, nici corpurile care se
tran sfo rm ă în altele şi nici aceste din u rm ă nu
sîn t alcătu ite din elem ente de acelaşi fel. N.
1321—1322. U na d in tre m arile idei ale lui
A naxagora despre am estecul elem entelor. Consl-
d erînd această teză a lu i A naxagora ca un
sim plu subterfugiu, L. îi dă o in te rp re ta re n e­
m e rita t de restrîn să. Teza de fa ţă dem onstrează
că A naxagora n u a p u tu t presu p u n e că fiecare
obiect concret poate fi descom pus în părticele
m inim ale omogene, că o floare sau un vas a r
m ai p u tea fi descom puse în flo ri şi vase m in i­
m ale omogene. A ceste obiecte pot fi considerate
la rîn d u l lo r ca om eom erele m u lţim ii de flori
sau de vase. în să aceste obiecte în sine n u sîn t
indivizibile şi ele sîn t com puse din părticelele
indivizibile ale a lto r substanţe. C redem că aici
se găseşte cheia problem ei sesizate şi de L. şi

428
 NOTE — CARTEA I

că în consecinţă inconsecvenţa în teoria lui

A naxagora a r fi nu m ai ap a ren tă. în adevăr, în
M etafizica (I, 3), De coelo (III, 3). De genera-
tione anim al. (I, 16), A ristotel ne inform ează că
A naxagora a considerat carn ea şi oasele ca
fiind com puse din p articu le omogene, ia r din
Fizica (I, 4) aflăm că n u m a i alb u l şi negrul
absolut sîn t pure, adică neam estecate, d a r carne
sau oase p u re n u există. Inconsecvenţa dispare
dacă adm item că p articu le le elem entare ale
cărnii sîn t u n „am estec“ al a lto r p articu le com­
ponente. D eosebit de concepţia atom istă, A n ax a­
gora susţine că aceste elem ente eterogene fo r­
m ează u n am estec şi nu o sinteză, calitatea
specifică a obiectului fiin d d eterm in a tă de p re ­
p o nd eren ţa unei an u m ite substanţe. Teza lui
A naxagora avea să joace un ro l ce n tral în filo­
zofia lu i N icolaus C usanus (Q uodlibet in quo-
libet), căreia acesta îi va d a în să in te rp re ta re a
u rm ătoare: ra ţiu n e a d ivină ( voOţ ) se găseşte
în to ate lu crurile, şi to ate lu c ru rile se găsesc
închise în ea (De Docta Ignorantia, Üb. II,
cap. 5; op. cit., fol. X V I B), T.
1324—1327. în aceeaşi concepţie, cînd o an u ­
m ită om eom eră predom ină ca n u m ă r şi chiar
ca aşezare, corpul a re caracteristicile acelei
om eom ere şi noi n u vedem decît corpul ale
cărui om eom ere sîn t m ai num eroase şi ies în
evidenţă. N.
1333—1334. D eoarece în g rîu s-a r găsi (după
A naxagora) şi „prin cip ii“ ce constituie viscerele
noastre. N.
1352. „S em inţele“, adică atom ii. N.
1354—1358. A ceastă nouă obiecţie v rea să ilu s­
treze principiul lu i A naxagora că „în to ate sînt
de to a te “ şi deci şi foc în lem ne. N.
1360. A dică atom i din care se poate form a
focul, d a r care n-au încă p ro p rie tă ţile focului;

429
 £>OEMtTL NATURII

pe acestea ei n u le pot dobîndi decît dacă se

asociază, se rînduiesc şi se m işcă în tr-u n an u m it
ie i (ceea ce se în tîm p lă p rin fre ca re a ra m u ­
rilor). N.
1384— 1387. L . t e rm in ă d is c u ţ ia c u o n o tă u m o ­
r is t ic ă : d a c ă a r f i a d e v ă ra t cee a ce s u s ţin e
A n a x a g o ra , a t o m ii c a re fo rm e a z ă u n om a r t r e ­
b u i să a ib ă s im ţ ir e a o m u lu i, s ă r îd ă ş i să
p lîn g ă c a d în s u l! N.
1393. T irsu l e b ăţu l îm podobit la cap ătu l lui
de sus cu frunze de ied eră sau de viţă-de-vie
sau cu un cucuruz de pin pe care-1 p u rta Bacus
şi închin ăto rii lui. E l este şi sim bolul in spiraţiei
poetice. N.
1398. P ieridele sîn t M uzele, născute în P ieria,
regiune din p rea jm a m u n telu i Olimp. N.
1471—1475. Dacă lancea e o p rită de ceva, acel
ceva treb u ie să fie to t în univers, căci u n iv e r­
sul este to t ce ex istă; dacă ea se duce m ai
departe, aceasta înseam nă că, dincolo de p re ­
tinsa lim ită, este sp a ţiu ; sp a ţiu l însă face p arte
din univers: în am îndouă cazurile nu poate fi
vorba de o lim ită a acestuia. N.
1482—1493. Dacă p resupunem că univ ersu l e
lim ita t de h o ta re dincolo de care nu m ai e
nimic, treb u ie să ne închipuim că în tr-u n ase­
m enea univers num ai atom ii care, în m işcarea
lor în toate direcţiile, se lovesc de pereţii supe­
riori şi la terali m ai pot încă u n tim p oarecare
să in tre în circuitul atom ic, d a r cei care se
lovesc de pereţii in feriori, n em aip u tîn d să se
ridice în sus, se depun la fund. Şi fiindcă în
infin itu l tim p u lu i toţi atom ii a r fi aju n s în
această situaţie, to a tă m a te ria s-a r fi depus la
fund şi c re aţia a r fi d evenit im posibilă. N.
1500. „C hiar şi de jos“. In fin ita te a spaţiu lu i
(în care nu e x istă nici „sus“, nici „jos“) face

430
 NOTE — CARTEA 1

ca atom ii să se poată m işca şi de jos în sus

în ra p o rt cu lum ea noastră. N.
1516—1521. In fin ita te a universului, com pus din
m aterie şi vid, rezu ltă şi din a lte rn a n ţa absolut
necesară a acestor două elem ente, care se lim i­
tează unul pe a ltu l la infinit. N.
1524. In care caz u niversul to t in fin it a r fi. N.
1525—1530. în tr-u n vid lim itat n -a r încăpea
un n u m ă r de atom i infinit; în tr-u n vid infinit
un n u m ă r de atom i lim itat n -a r m ai avea
aceeaşi p u tin ţă de a se asocia şi deci creaţia
a r fi zăd ărn icită şi în curîn d an ih ila tă cu to ­
tul. N.
1543. Concepţie fo arte ap ro p ia tă de teoria ci­
netică a gazului. P artic u lele individuale sa
m işcă în u nivers după legile m işcării m ecanice
— d ar to ta litate a p articu le lo r este absolut dezor­
donată, n u se supune în ansam b lu nici unei
legi, nici unei necesităţi, şi com binarea lo r se
l'ace la întîm plare. L um ea provine din u n irea
spontană a acestor p articu le care n u este d iri­
ja tă de nici un fel de ra ţiu n e ( voCţ), ca de
exem plu la A naxagora, sau de iu b ire şl ură,
ca la Em pedocle. M enţionăm că a tît la Leucip
(D i o g. L a e r t., IX , 33) cît şi la D em ocrit
(ibid., IX, 45), fo rm a rea lu m ilo r şi a lu cru rilo r
i.ste a trib u ită unei necesităţi, a cărei n atu ră
însă nu este specificată. L a E picur, această
n ecesitate n u m ai apare. El ad m ite de la caz
la caz cauze diverse în fo rm a rea lum ilor (D i o g.
L a e r t., X, 73). T.
1571—1586. Un nucleu de m aterie (nucleu In
sens de conglom erat atom ic, ch iar de lum e, şi
în care atom ii agregaţi continuă să vibreze —
p u tînd fi, din cauza aceasta, m ai ales cei de la
su p rafaţa nucleului, expulzaţi din acesta) a r fi
expus la o repede disoluţie, dacă atom ii liberi
din ju ru l lui n -ar lovi în tr-u n a în nucleu, fă-

431
 POEMUL NATURII

cînd ca, p rin lov itu rile lor exterioare, atom ii de

la su p ra fa ţa nucleului să n u m ai poată ieşi din
acesta (şi ei pot face aceasta dacă în dosul lor
vin alţi atom i care, lovindu-i, îi silesc „să bată"
în nucleu). D ar nici aceste lov itu ri n u sînt
suficiente: treb u ie să v ină m ereu a lţi atom i,
care să asigure în întreg im e m e n ţin e re a nucleu­
lui, căci şi atom ii lib e ri care „ b a t“ în nucleu
sîn t uneori respinşi (şi uneori respinşi prea
repede, ca să m ai p o ată „bate“), ceea ce a r
p u tea aduce dezagregarea nucleului. F ireşte că
din tre atom ii care „bat", u n ii in tră în m asa
atom ică şi se asim ilează cu ea, constituind m a­
teria reparato are. N.
1571. E vorba de ciocnirile atom ilor liberi. N.
1574. „pot să -n tîrz ie“, adică să ţin ă pe loc,
îm piedicînd o destrăm are. N.
1576. „să-m plinească-ntregul“, in trîn d în con­
glom eratul atom ic şi asim ilîndu-se cu el. N.
1577, „şi ei“: atom ii care „lovesc“. N.
1579. „P rin cip iilo r lu m ii“, adică atom ilor care
sîn t în tr-u n conglom erat atom ic. N.
1588. Şi anum e stoicii, care credeau că lum ea,
limitată şi în c o n ju rată de u n vid infinit, se
m enţine p rin fo rţa ex e rcita tă de ce n tru asupra
p ă rţilo r sale. N.
1590. F ă ră lo v itu rile atom ilor liberi şi deci
Cără un aflu x nou de m aterie (vezi nota la
v. 1571—1586). N.
1598. „tot în sus“ — în ra p o rt cu poziţia
noastră. N.
1614. Aluzie la cosm ogonia lui A naxagora în
care lu c ru rile tin d e au sp re un ce n tru al u n i­
versului. Ideea că u n iv e rsu l nu are un centru
va ap ă re a sub o fo rm ă deosebit de clară abia
la N icolaus C usanus, în fo rm u la pozitivă (pe

432
 NOTB — CARTEA I

care o îm p ru m u tă din scrierile atrib u ite lui

H erm es T rism egistos): ce n tru l lum ii este p re tu ­
tindeni, şi circu m ferin ţa — n icăieri (De Docta
Ignorantia, lib. II, cap. 12; op. cit., voi. I,
fol. XXI/B). T.
1635—1636. „toate cîte-şi au săm înţa! T ot în
p ăm în t“, adică m etalele, p la n tele şi anim alele
(acestea din u rm ă fiind cuprinse, în teo ria celor
p a tru elem ente, to t în reg n u l terestru). N.
1639—1640. D upă concepţia stoică astrele se
h rănesc din eter. N.
1643—1646. Nu se vede bine ce le g ătu ră este
în tre exem plul d at în aceste v ersu ri şi cel a n te ­
rio r (ridicarea în sus a ae ru lu i şi focului). V rea
L. să spună că, după stoici, şi seva se ridică
în sus, în arb o ri? N,
1655—1667. D acă nici spaţiul, nici m a te ria nu
sîn t infinite, lum ea treb u ie să se destram e. N.
1656. „Z idurile lum ii“ le constituie sfera lu ­
m inoasă de e te r — foc p u r şi fin — care în ­
co n ju ră şi înveleşte lum ea. N.

2 8 — Poem ul n atu rii

C A R T E A II

1—90. M orala ep icu rian ă condam nă am biţia

o norurilor exterioare, a p u terii şi a bogăţiei,
(„înţeleptul nu v a lu a p a rte la v ia ţa politică.
Nici nu se va face tira n . Va acorda num ai atîta
a ten ţie rep u ta ţie i sale cît să nu fie tr a ta t cu
d isp reţ“. „îi va fi to tu n a dacă va avea avere
sau n u “) (D i o g. L a e r t., X, 119—121). Aceeaşi
idee se regăseşte şi în M axim ele fundam en tale
ale lu i Epicur. în acelaşi sp irit e şi recom an­
d area pe care o conţine un fra g m en t d intr-o
scrisoare, pu b licat în 1933 de Jen sen du p ă p a ­
p iru su rile găsite în v ila epicurienilor rom an i de
la H erculanum . „T rebuie să te eliberezi din
la n ţu rile ocupaţiilor d eşarte şi ale politicii“ (cf.
A. B. R a n o v i c i , E lenism ul şi rolul său isto­
ric, B ucureşti, 1953, p. 343). în această p riv in ţă
este sem nificativ că la p id ara m axim ă epicu­
riană, în care m a estru l a con cen trat recom an­
d area sa la pasiv itate — „T răieşte ascuns“
(Xai)e pvcoaaţ), a d obîndit fo rţa de p en e­
tra ţie şi p ere n itatea tenace a unui proverb,
care a fost m ereu re p e ta t de-a lungul v eacu­
rilo r fiind a trib u ită adesea unor au to ri fictivi
(vezi H. U s e n e t , Epicurea, Lipsiae, 1887,
p. L X III), sau ignorîndu-i com plet p atern itatea,
cum s-a în tîm p la t şi cu alte idei epicuriene.
în su şi E picur nu a in tr a t în v ia ţa publică ci s-a
re tra s în tr-o grădină, devenită celebră, u nde
tră ia o v ia ţă fo arte m odestă şi frugală, fiind
în c o n ju rat de discipolii săi. A ceasta era celebra
G răd in ă ( xrj7toţ) — care te in v ita ca venind
la ea să părăseşti p reocupările obşteşti („in
hortulis quiescet suis — sectator Epicuri — ubi
volt, u b i etiam recubans m o lliter et delicate
nos avocat a Rostris, a iudiciis, a curia ..." )

434
 NOTE — CARTHA A Il-A

( C i c e r o , De oratore, III, 17, 63). G rădina

care-ţi oferea lin iştea calm ă, pacea, echilibrul
su fletului şi m u lţu m irea p rin realizarea liberă
a plăcerii; d a r su p rem a plăcere, identică cu
binele, se confunda cu în ţelep ciu n ea calm ă, b a­
zată pe înţelegerea legilor n atu rii, cu resem n a­
rea şi cu v ia ţa sim plă, conform ă cu n atu ra. Se­
ducţia ex ercitată de G răd in a lu i E picur e ra
uriaşă. Efectele ei se resim t p u te rn ic la Rabe-
lais, la V oltaire („II fa u t cultiver notre jardin"),
: iernai vorbind de A natole F rance (Jardin d’Epi-
cure).
P ropovăduirea retrag e rii din v ia ţa publică,
că u ta re a fericirii în v ia ţa in te rio ară, în v olup­
tatea înţelepciunii n u constituie tră să tu ra p riv i­
legiată a epicurism ului — n u este o invenţie
epicuriană. Ea constituie m ai curînd o tră să tu ră
d istinctivă a m e n talită ţii u nei epoci, îm p ă rtăşită
şi de a lţi filozofi, cpre nu făceau p arte din
şcoala lu i Epicur, d ai’ care reacţionau în mod
analog la îm p re ju ră ri. Este însă ad e v ă ra t că
d ato rită p ere n ităţii specifice cu ren tu lu i de gîn-
d ire epicurian, această a titu d in e etică a fost
transm isă gen eraţiilo r ulterioare. P rin tre filo­
zofii care au pro p o v ăd u it idei analoge trebuie
să-i pom enim pe cei doi cirenaici, pe Teodor
A teul şi pe Hegesias. A m îndoi au tr ă it în seco­
lul al III-lea î.e.n. Şcoala din C irenaica a fost
fu n d ată de A ristip, un contem poran m ai b ă trîn
al lui P laton, Ideea fu n d am e n tală a eticii cire-
naice este că binele suprem este plăcerea
(D i o g. L a e r t., II, 87—93). A fin itatea lui
E picur cu şcoala cirenaică este evidentă, deşi
E picur îl depăşeşte în m od sensibil pe A ristip,
pu n înd plăcerea în volu p tatea spiritu ală, faţă
de cea corporală a cirenaicilor (D i o g. L a e r t.,
X, 137, II, 90). In să la continuatorii lui A ristip,
la Teodor A teul şi la Hegesias, care trăiesc în
acelaşi secol cu Epicur, p u n ctu l de vedere al
fondatorului şcolii cirenaice este depăşit. S u­
prem ul bine este plăcerea, d a r plăcerea cu ade­

435
 POEMUL NATURII

v ă ra t su perioară consta în cultură, înţelepciune

şi în in d ife re n ţă fa ţă de plăcerile m inore, pă-
m înteşti (avere, glorie, plăceri senzuale etc.).
P e n tru Teodor, sup rem u l scop este bucuria, su ­
prem ul bine — drep tatea, sup rem u l r ă u —
nedreptatea.
S p iritu alitatea elen ă s-a schim bat rad ic al în
decursul un u i secol a tît în p riv in ţa rela ţie i d in ­
tre om şi D um nezeu, cît m ai ales în re la ţia
d in tre individ şi colectivitate. în epoca lu i Pe*
ricle, scopul suprem al b ă rb a tu lu i e ra p rac ti­
carea v irtu ţilo r civice, şi v aloarea individului
era m ă su ra tă p rin p a rtic ip a re a sa la v iaţa
obştească. T ucidide ne-a p ă s tra t discursul ro stit
de P ericle în onoarea u n o r eroi căzuţi p en tru
lib e rtate a patriei, în care se spune că este con­
sid e ra t ca inutil la A ten a acela care se ţine
d ep a rte de v ia ţa publică. D in scrierea lui X eno-
fon A m intiri despre Socrate reiese (III, 7) cît de
putern ic a condam nat filozoful aten ia n pe aceia
care, dotaţi fiind, se ab ţin ea u de la v ia ţa poli­
tică. Se ştie de asem enea ce p ondere ocupau
problem ele social-politice, problem a celei m ai
b une orîn d u iri de stat, a celei m ai bune consti­
tu ţii, în opera lu i P lato n şi A ristotel. Deşi nu
to a tă lum ea cu d re p t de vot e ra m ereu p re ­
zentă pe P nyx cu ocazia dezbaterii h o tă rîrilo r
im p o rtan te în ad u n a rea poporului, absenţele nu
e ra u totuşi însem nate. în secolul al V -lea încă
n u era nevoie de u n stim u len t special p en tru
a îndem na cetăţenii să p articip e la şedinţele
Ecclesiei. O m ul acestei epoci e ra în tr-a d e v ă r o
„fiin ţă politică“ — aşa cum l-a d efin it A ristotel,
abuzînd de su b titlu l echivoc al term en u lu i:
fiin ţă de n a tu ră politică, fiin ţă care se re a li­
zează ca a ta re p rin şi d a to rită polisului, ceea
ce im plică u rb an itate , m an iere civilizate, respec­
tu l d em n ităţii um ane, politeţe attică, legate
toate de convingerea că b in ele suprem , fericirea
individului poate fi re a liz a tă num ai p rin in te r­
m ediul unei vieţi politice şi al unei constituţii

436
 NOTE — CARTEA A II-A

dem ocratice care să asigure se cu ritatea şi lib e r­

tatea, u n echilib ru sta b il în tre p u te re a publică
şi d rep tu rile persoanei um ane. A ceastă a titu ­
dine sp iritu a lă s-a m a n ifesta t cu o deosebită
p reg n a n ţă în arh ite c tu ra epocii: p în ă în secolul
al IV -lea ea era, în esenţă, publică şi m onu­
m entală, preocupată de rid ic a re a tem plelor, iar
o raşele se în treceau în tre ele p e n tru realizarea
celor m ai strălu cito are m onum ente. L uxul, m ai
ales în constru irea caselor fam iliale, constituia
încă o excepţie.
în secolul al III-le a î.e.n. a p a r sem ne din ce
în ce m ai evidente ale unei tran sfo rm ări sp iri­
tu ale profunde: ce n tru l de g reu ta te al in te re­
sului se tra n sp o rtă de la colectivitate la individ,
de la v ia ţa ex terio ară la cea interioară. In tim p
ce m onum entele A cropolei răm în neterm inate,
în tim p ce lu c ră rile m ilita re şi construcţiile p u ­
blice (teatre etc.) stagnează din lipsa de fon­
du ri şl de interes, cei av u ţi se în tre c în tre ei
construindu-şi p alate luxoase de o grandoare
orientală. In locul baso reliefu rilo r m itologice şl
eroice, în locul sc u lp tu rii m onum entale, ap ar
— a tît în p alate le p a rtic u la re cît şi în locurile
publice, în grăd in ile consacrate m uzelor, pe
teren u rile de a n tre n a m e n t (palestre, gim n azii)—,
b u stu rile şi sta tu ile a fel de fel de persoane
sau p erso n alităţi m ai m u lt sau m ai p u ţin im ­
po rtan te: negustori bogaţi, hetaire, conducători
de oşti sau sim pli com andanţi de tru p e, poeţi,
filozofi, oratori, profesori de gim nastică — în
tim p ce lui M iltiade nu i s-a rid ic a t nici o sta ­
tuie d u p ă M araton şl nici lu i T em istocle după
Salam ina. C h iar şi im aginile zeilor părăsesc ri­
gida lor a titu d in e olim piană, im p e rtu rb a b ila lor
m alestuozitate calm ă, de o grav ă eleganţă, iar
severele lor tră s ă tu ri dorice cedează, se înm oaie
şi îm bracă încetul cu încetul tră să tu rile obiş­
nuite ale stă rilo r su fleteşti um ane: frum useţe
senzuală, chiar cu accente lu brice cîteodată, vo­
lu p tatea bucuriei, sentim entalism patetic, chiar

437
 POEMUL NATURII

beţie, vioiciune. L a sfîrşitu l secolului al IV-lea

se plătesc ad e v ărate averi pictorilor şi sculpto­
rilo r p e n tru ex e cu tarea statu ilo r, a portretelo r
şi a b u stu rilo r u n o r persoane p a rtic u la re (lucru
consideat dezonorant p e n tru u n artist, în ain te
cu un secol): sute de m ine de argint, cîteodată
ch iar zeci de ta la n ţi de aur. „în ţelep tu l va
ridica sta tu i“ [( clx6vaţ ]) — recom anda
E picur (D i o g. L a e r t„ X, 121) şi acest sfat
este perfect inteligibil ca acceptarea unei p lă­
ceri echilib rate care poate fi re a liz a tă fără
o stentaţie şi fă ră fru stra re a celorlalţi. Totuşi
în M aximele fu n d am en tale spune că rid icarea
sta tu ilo r face p a rte d in tre d o rinţele şi plăcerile
care nu sîn t nici fireşti, nici necesare (D i o g.
L a e r t., X, 149). U rm aşul lu i A ristotel şi con­
ducătorul şcolii din g răd in a Lykeion, Teofrast,
la să p rin testa m en t să se re p a re te m p lu l M uze­
lor cu sta tu ile zeiţelor, d a r şl să se ridice o
statu ie în m ărim e n a tu ra lă lu i N icom ah (băiatul
Iui A ristotel) ca şi lu i A ristotel.
F am ilia îşi p ierd e so lid itatea şi d isp are re s­
pectul care o în c o n ju ra în secolele precedente.
R elaţiile de prietenie d in tre b ă rb a ţi şi fem eile
libere ( â ra lp a ţ , hetaire), lipsite de caracter
conjugal au d evenit nu nu m ai frecvente d a r şi
acceptate, m ai ales în cercurile a rtiştilo r şi ale
filozofilor. (Vezi şi P 1 i n i u s, Natur. Histor.,
praefat., 29.) V echile id e alu ri pier desigur şi în
dom eniul vieţii publice. B ă rb a ţii se dezin tere­
sează de m ersul tre b u rilo r com une şl ab sen ­
teism ul la ad u n ă rile de pe P n y x devine un
a d e v ă ra t flagel. De aceea se in tro d u c ind em n i­
zaţii speciale p en tru p articip an ţi, d a r barem ul
treb u ie rid ic a t m ereu (la ju m ă ta te a secolului
al IV -lea ajunge p în ă la IV 2 drahm ă). D ezinte­
resul fa ţă de v ia ţa pu b lică nu poate fi însă
o p rit: el creşte vertiginos. V iaţa publică ajunge
la cherem ul unor av e n tu rieri corupţi. T o tu l se
vinde şi se cum pără. Noii îm bogăţiţi ( veo7rXouiroi)
etalează un lux insolent şi bogăţia devine u ni­
 NOTE — CARTEA A II-A

tatea de m ăsură a v alo rilo r sociale. L ovituri

de stat, ră stu rn ă ri politice, rev o lu ţii şi co n tra­
revoluţii se ţin la n ţ în m ai to a te oraşele gre­
ceşti — poate m ai p u ţin în A tena, unde in sta ­
b ilitatea vieţii publice, lipsa de se cu ritate ajung
la paroxism abia la sfîrşitu l secolului, du p ă cu­
cerirea m acedoneană, şi m ai ales du p ă m oartea
lu i A lex an d ru (323), cînd oraşul îşi schim bă cu
rap id itate cîrm uitorii incerţi. în planctonul aces­
tor ape tu lb u ri s-a în m u lţit cu ra p id ita te specia
rapace a sicofanţilor, dem agogi şi d elato ri vo­
lu n ta ri care au descoperit o excelentă m odali­
tate de a p arv en i şi de a se îm bogăţi ru in în d
pe alţii prin d en u n ţu ri ticlu ite la efem erii po­
te n taţi tero rizaţi de coşm arul p erm a n en t al unui
complot. Filozoful academ ic X enocrate, nefiind
în sta re să plătească, din cauza sărăciei sale,
ta x a la care e ra u obligaţi stră in ii — este pus în
vînzare (probabil în ju ru l an u lu i 340), fiin d sal­
v at num ai de D em etrios din F aleron, care l-a
răscum părat. S icofantul A gnonides intentează
u n proces de im p ietate filozofului perip atetl-
cian T eofrast (după 323) — şi num ai ex tra o rd i­
n ara sa rep u ta ţie a p u tu t să-l salveze de conse­
cinţe.
în c ă la încep u tu l secolului al IV -lea î.e.n.,
celebrul geom etru, astronom şi legislator, Eudox
din Cnidos a su sţin u t că su p rem u l b ine este
plăcerea (A r i s t o t e 1, E thica Nicom.., X, 2).
D ar abia la sfîrşitu l epocii neplăcerile au de­
v enit a tît de num eroase şi de frecvente, încit
fericirea şi suprem ul bine p u te au fi definite ca
e v itarea neplăcerilor. F ilozofia cirenalcilor şi
apoi a lu i E picur nu face decît să exprim e, să
cristalizeze şi să am plifice p rin procesul carac­
teristic de retro ac ţiu n e al fenom enului spiritual
— su rsa p o p u la ră o riginală care a o p era t această
trecere de la v irtu te a civică ( &ptr(\ ) la p lă ­
cerile pe care şi le poate procura individul
(■f|Sovrj ), părăsin d p reocupările obşteşti (nego-
tium ) de dragul unei vieţi tih n ite (otium). Toc­

439
 POEMUL NATURII

m ai de ace e a şi a p e lu l M a e s t r u lu i G r ă d in ii
trăieşte ascuns a g ă s it a d e p ţi a t ît de n u m e ro ş i.
D a r E p ic u r a în c e rc a t, ş i c u f o r ţ a g e n iu lu i să u
a ş i re u ş it, în t r - o o a re c a re m ă s u ră , s ă - i s c h im b e
c u r s u l, a c c e p tîn d id e a lu l p lă c e r ii d a r p la s în d -o
în s fe re le s p ir it u a le a le în ţ e le p c iu n ii. A v e m a ic i
o în c e rc a re , c a re n u a m a i p u t u t f i a n ih ila t ă ,
d e a c o n s t ru i f e r ic ir e a in d i v i d u l u i p e lu m e a
a c c e p ta tă î n m o d s e n in în s ta re a o b ie c tiv ă în
c a re se g ăseşte ea, f ă r ă zei, f ă r ă m ira c o le , f ă r ă
s p e ra n ţa re c o m p e n s e i d in c o a c e s a u d in c o lo de
m o rm în t, f ă r ă ilu z ii. V e c h ii f iz io lo g i, ş i îm ­
p re u n ă c u e i ş i fo n d a t o rii a t o m is m u lu i, a u fo st
in te re s a ţi în c e rc e ta re a fe n o m e n e lo r n a t u r ii de
d r a g u l c u n o a ş te r ii în s ă ş i. S o c ra te p u n e fe n o m e ­
n u l e tic în f o c a r u l c e r c e t ă rii, a v în d a m b iţ ia să
tra n s fo rm e m o r a lita te a s p o n ta n ă în t r - o c o n ş ti­
in ţ ă c u a d e v ă ra t ş t iin ţ if ic ă . S c iz iu n e a d in tre
«ptiaiţ ş i Î& o ş o p e ra tă d e S o c ra te e ste d e s f iin ­
ţa tă de E p ic u r , c a re , îm p r e u n ă c u fiz io lo g ii,
a f ir m ă n e c e s ita te a s t u d iu lu i n a t u r ii, d a r îm ­
p re u n ă c u S o c ra te p u n e e tic a p e p r im u l p la n ,
b a z în d u - ş l în s ă m o r a la p e c o n c e p ţii ato m iste .
S e c o lu l l u i L u c r e ţ iu a fo s t d e o s e b it d e re c e p ­
t iv fa ţă de v e r b u l e p ic u r ia n . E p o c a l u i a se m ă ­
n a t în t r - o a n u m ită m ă s u r ă c u e p o c a î n c a re a
î n f lo r it G r ă d in a d in A te n a , o e n o c ă t u lb u r e în
c a re se p ră b u ş e a u v e c h ile id e a lu r i re p u b lic a n e
a le c e tă ţe a n u lu i ro m a n . în c ă în t im p u l c o p ilă ­
r ie i p o e tu lu i în c e p r ă z m e r it e a le p r o p r ie t a r ilo r
de s c la v i d in I t a l i a (98— 90), se d e z lă n ţu ie r ă z ­
b o iu l îm p o t riv a l u i M it r id a t e E u p a to r, re<îe al
P o n t u lu i (89— 84), ş i în t im p u l a c e s tu ia , ş i d in
c a u z a lu i, r iv a lit a t e a n e n t r u p u te re d in t r e M a -
r iu s ş i a r is t o c r a t u l S y lla , c a re d u c e în c u r în d la
u n s în g e ro s ră z b o i c iv il. C în d u n u l c în d c e lă la lt
d e v in e s t ă p în u l O ra ş u lu i, ş i în t im p ce se a flă
la p u te re p rig o n e ş te a d e p ţii a d v e r s a r u lu i. P în ă
la u r m ă în v in g e S y lla ş i in s ta u re a z ă o s în g e -
ro a să d ic ta t u ră , c a re a u m p lu t d e g ro a z ă R o m a
(82— 79). D u p ă m o a rte a l u i S y lla , m iş c a re a d e ­

440
 NOTE — CARTEA A II-A

m o c ra tic ă a l u i L e p id u s ş i S e r t o r iu s este în -
fr în t ă . U rm e a z ă s p e c ta c o lu l s în g e ro s a l r e p r e ­
s iu n ii c u o c a z ia ră s c o a le i l u i S p a rt a c u s (74— 71),
— a p o i c o n s p ir a ţ ia l u i C a t ilin a (63— 62). I n fin e ,
în a c e e a ş i e p o că a re lo c fo rm a re a p r im u lu i
t r iu m v ir a t (60) c u C e z a r, P o m p e i ş i C ra s s u s ,
c a re a s c u n d e a g e rm e n e le u n o r n o i c o n flic te p o ­
lit ic e — p e c a re în s ă p o e tu l n u le - a m a i a p u ­
cat, d e o a re c e m o a re în 55. M e s a ju l e p ic u r ia n a l
v ie ţ ii a scu n se , a l c ă u t ă r ii f e r ic i r i i n u în p r a c t i­
c a re a v ir t u ţ ilo r ce tă ţe n e şti, c i î n t r ă ir e a tih n it ă
a u n e i v ie ţ i s im p le , s e n in e , lip s it ă de p re t e n ţii
ş i e lib e ra tă de f r ic a a b s u rd ă a s u p e r s t iţ iilo r —
a c e a stă în v ă ţ ă t u r ă e tic ă a g ă s it în s e c o lu l lu i
L u c r e ţ iu u n p u t e r n ic e co u ş i î n Poemul Naturii
o e x p re s ie s t r ă lu c it ă ş i p u t e r n ic ă în a c e la ş i
tim p , c a re a tra n s m is -o p este v e a c u r i. T.
24— 26. A c e s te v e r s u r i c o re s p u n d m a x im e i Ca­
p ita le a m o r a le i e p ic u rie n e . r a r e re c o m a n d ă
o m u lu i „ s ă n ă ta te a c o r p u lu i“ (ύγίεια τού σώματος)
ş i „ lin iş t e a s u f le t u lu i“ ( Αταραξία τ η ς ψυκής)
(cf. ş i p e n t r u E p ic u r , D i o g . L a e r t . , X , 1Ξ0—
131) N.
30. T o a te ace ste s în t, d u p ă a c e e a şi d o c trin ă
e p ic u r ia n ă , d o rin ţ e n ic i n a t u r a le , n ic i n e c e ­
sa re . N.
56— 66. P a s a ju l e ste iro n ic , i a r e x e r c iţ iile m i­
lit a r e d e s c ris e de p o et p a r a fa c e a lu z ie la a c e ­
le a p e c a re le v a f i fă c u t a r m a t a l u i C e z a r,
c h ia r în C îm p u l l u i M a rte , în p e rio a d a d in tr e
s f îr ş it u l c o n s u la t u lu i s ă u (50 î.e .n .) ş i p le c a re a
l u i î n G a lia . N .
91. F ilo z o f ii a to m iş ti a d m it o s in g u r ă m iş c a re
d e p la s a re a m e c a n ic ă r e c t ilin ia r ă a a to m ilo r. In
ac e a stă p r iv in ţ ă , te o ria lo r se de o seb eşte f u n ­
d a m e n ta l de c o n c e p ţia l u i A r is t o t e l, c a re n u
c o n s id e ra m iş c a re a n u m a i c a o s im p lă s c h im ­
b a re de lo c în s p a ţiu , c i ş i ca o t ra n s fo rm a re
a s u b sta n ţe i, s c h im b a re a d e lo c re p r e z e n tîn d
n u m a i o s p e c ie s u b o rd o n a tă a m iş c ă r ii. T.

441
 POEMUL NATURII

116— 117. C o m p a ra ţ ie c e le b ră c a re fa c e a lu z ie
la „ a le r g ă r ile c u f a c le “ (lampadeforii s a u lam-
padedromii) ce se fă c e a u la A t e n a în o n o a rea
d iv in it ă ţ ilo r f o c u lu i (H e fa isto s , P ro m e te u ): a le r ­
g ă to rii, în ş ir u iţ i la o a n u m it ă d is ta n ţă u n u l de
a lt u l, tre b u ia u s ă -ş i tre a c ă u n u l a lt u ia f ă c lia
a p rin s ă , v ic t o r ia f iin d a a c e lu ia c a re a ju n g e a
m a i în t îi s ă a p rin d ă , c u f ă c lia lu i, fo c u l pe a l ­
t a r u l z e u lu i. N.

124. G re u ta te a a to m ilo r. E p ic u r a t r ib u ie a to ­
m ilo r, în a f a r ă de f o rm ă ş i m ă rim e , g re u ta te
(cf. D i o g. L a e r t . , X , 44). N u este s ig u r d a c ă
g re u ta te a a fo st c o n s id e r a tă ş i d e D e m o c r it ca
o p a r t ic u la r it a t e f u n d a m e n t a lă a a t o m u lu i. A r is -
totel s c r ie în t r - u n lo c (D e generat, et corrupt.,
I, 8) că d u p ă D e m o c r it g re u ta te a a t o m u lu i este
p ro p o r ţio n a lă c u m ă rim e a — în s ă este fo a rte
p o s ib il ca a c e a stă in t e rp r e t a re să p r o v in ă c h ia r
de la S ta g irit.
G re u ta te a ca o p a r t ic u la r it a t e im a n e n tă a
a to m u lu i, u n ic a re s p o n s a b ilă a m iş c ă r ii, c o n s ti­
tu ie o id e e o r ig in a lă ş i p u te rn ic ă , c a re este le ­
g ată de u n a d in t r e c e le m a i d if ic ile p ro b le m e
a le f iz ic ii c o s m o s u lu i: p ro b le m a g r a v it a ţ ie i, u n a
d in t r e p ro b le m e le în c a re în r a p o r t c u a lte
d o m e n ii de c e rc e ta re a fe n o m e n e lo r n a t u r ii s-a
a v a n s a t c e l m a i p u ţin , î n c iu d a c a r a c t e r u lu i
p r im o r d ia l a l fe n o m e n u lu i. G re u ta te a a to m u lu i
f iin d c a u z a u n ic ă a m iş c ă r ii, E p ic u r c o n s id e ra
d e c i m o to ru l m iş c ă r ii c a f iin d im a n e n t c o rp u lu i,
în t r e b a r e a c u p r iv ir e la c a u z a m iş c ă r ii a in t ra t
în o rb ita in t e r e s u lu i m a i î n t î i c u s t u d iu l m a g n e ­
t is m u lu i, d a r în m o d s p e c ia l î n le g ă tu ră c u e x ­
p lic a r e a m iş c ă r ii p la n e te lo r. P o a te W illia m G il-
b e rt, c e le b r u l m e d ic a l re g in e i E lis a b e t a a
A n g lie i (1540— 1603), f o n d a t o ru l te o rie i m a g n e ­
t is m u lu i ş i a e le c t r ic it ă ţ ii, a fo s t p r im u l c a re a
e x p r im a t id e e a c ă g re u ta te a c o r p u r ilo r n u este
d e c ît o a n u m ită te n d in ţă a c o r p u r ilo r de a se

44?
 NOTE — CARTEA A II-A

u n i (De m undo nostro etc., A m ste lo d ., 1651,

p. 43).
I n tre a c ă t, f ă r ă a - i a c o rd a v r e o im p o rta n ţă ,
ş i C o p e rn ic a e m is o id e e a n a lo g ă , în c e le b ra
sa lu c r a r e De revolutionibus, a p ă r u t ă în 1543.
P r im u l c a re c o n s a c ră o im p o rta n tă lu c r a r e p ro ­
b le m e i g re u tă ţii ş i a g r a v it a ţ ie i este C h r. H u y -
g h e n s (1629— 1695), în t r - o c a rte a p ă ru t ă p o stu m
(D issertatio de causa gravltatis, A m ste lo d ., 1728).
D e ş i p a r t iz a n a l c o n c e p ţie i a to m iste , H u y g h e n s
c o n s id e ra că id e e a a t o m iş t ilo r a n t ic i d e a p la s a
c a u z a m iş c ă r ii ş i g re u ta te a în in t e r io r u l c o r­
p u r ilo r n u e x p lic a fe n o m e n e le o b s e rv a te , în a in t e
de to a te c ă d e re a ş i a t ra c ţia . E l în s u ş i p re s u p u n e ,
d u p ă D e sc a rte s, e x is te n ţa u n u i f lu id g r a v it a ­
ţio n a l c o m p u s d in p a r t ic u le fo a rte fin e . H u y ­
g h e n s re m a rc a de a se m e n e a c ă m a sa , c a n t it a ­
te a de m a te rie , e ste p ro p o r ţ io n a lă c u g re u ta te a .
S e c o lu l a l X V I I - l e a se o c u p ă in te n s c u a ce a stă
p ro b le m ă , c u lm in în d c u e n u n ţ a re a de c ă tre N e w ­
ton a le g ii g r a v it a ţ ie i u n iv e r s a le . I n ace astă
c o n c e p ţie c a u z a g r e u t ă ţ ii este e x t e r io a r ă c o rp u ­
lu i. P ro p r ie t a t e a in t r in s e c ă a f ie c ă r u i c o rp este
in e rţia , re z is te n ţa o p u s ă la s c h im b a re a s t ă r ii
de m iş c a re . în s ă ş i g re u ta te a a p a re ca o fo rţă :
fo rţa de a t ra c ţie r e c ip ro c ă a c o r p u r ilo r . C a u za
m iş c ă r ii se g ăseşte a ş a d a r în e x t e r io r u l m o b i­
lu l u i ş i n u în in t e r io r u l să u . N e w to n r e f u z a în
m o d c a te g o ric te o ria l u i E p ic u r , c o n fo rm c ă re ia
g re u ta te a a r f i in e re n tă m a te rie i, d e o arece , în
a ce st caz, p e n tr u a e x p lic a a t ra c ţ ia re c ip ro c ă
a c o r p u r ilo r , a r t r e b u i să a c c e p tă m a c ţiu n e a la
d is ta n ţă p r in v id , ceea ce i se p ă re a a b s u rd şi
de n e c o n c e p u t (cf. Letter III to Dr. Bentley, în
Opera omnia, L o n d in i, 1779, v o i. I V , p. 437). în
ace ste îm p r e ju r ă r i e l a in t ro d u s în f iz ic ă d in
n o u p r in c ip iu l d iv in ca m o to r p rim , c a u z ă
u lt im ă a m iş c ă r ii, a g e n t m ijlo c it o r a l a tra c ţie i
d in t r e c o r p u r i — e x p lic a ţ ie a c c e p ta tă ş i de
N e w to n . T.
 POEMUL NATURII

169— 211. I n f a v o a re a e x is t e n ţ e i a to m ilo r, L

c ite a z ă a ic i u n fe n o m e n d e o s e b it de b a n a l, d a r
to tu şi d e o e x t r a o r d in a r ă v a lo a r e p ro b a tiv ă ,
c a re a fo s t m e n it s ă jo a c e u lt e r io r u n r o l d e o ­
s e b it de im p o rta n t în d e z v o lta re a f iz i c ii ato m ice
m o d e rn e . O r a z ă d e lu m in ă c a re s tră b a te în
în t u n e r ic u l c a m e re i n e fa c e v iz ib ilă m iş c a re a
d e z o rd o n a tă a f ir e l o r d e p ra f. A c e a s tă m iş c a re
v iz ib ilă n u p o ate f i e x p lic a t ă d u p ă L . d e c ît p r in
ace e a că a t o m ii i n v i z ib i li lo v e s c m e re u fir e le ,
a s tfe l c ă m iş c a re a n e în c e ta tă ş i h a o tic ă e în t r e ­
ţin u tă d e m iş c a re a p e rp e tu ă a a to m ilo r. A r is t o -
te l ne in fo rm e a z ă (De Anim a, I, 2) c ă ace st
a rg u m e n t se g ăseşte la D e m o c rit, c h ia r ş i la
L e u c ip , c o n s t itu in d d e c i u n u l d in t r e c e le m a i
v e c h i te m e iu r i e m p ir ic e c a re c e re a u ş l f a v o r iz a u
o e x p lic a ţ ie a to m istă . A c e s te f ir e de p r a f (r a -
m e n ta , ξύσματα ) a u ju c a t în s ă l a D e m o ­
c r it u n r o l m u lt m a i m a re . L a L . a ce st fe n o m e n
s e rv e ş te pe de o p a rte ca e x e m p lu in t u it iv ,
c a u n m o d e l p e n tru a v iz u a liz a m iş c a re a d e z o r­
d o n a tă a a t o m ilo r (v. 1 76 ); p e d e a lt ă p a rte
în s u ş i fe n o m e n u l e ste e x p lic a t (v. 192— 193) p r in
lo v ir e a n e c o n te n ită a f ir e lo r d e p r a f de c ă tre
ato m i. L a D e m o c r it în s ă (cf. A r i s t o t e l , loc.
cit.) ace ste f ir e de n r a f f ă r îm iţ în d u - s e ş i a m e s-
te c în d u -s fi fo rm e a z ă e le m e n te le în t r e g ii n a t u r i
(σ τοιχεία 8λης φ ΐσεω ς) in c lu s iv a le s u f le t u lu i. Se
p a re (c f . A r i s t o t e l , loc. cit.) c ă u n ii d in tr e
p it a g o ric ie n i a u s u s t in u t p ă re re a c ă ace ste p a r ­
tic u le ce se v ă d în r a z a s o a r e lu i fo rm e a z ă
s u f le t u l, i a r a lţ ii că s u f le t u l e ste m a l c u r în d
a c e la c a re le m iş c ă , c ă c i ace ste p a r t ic u le p o t
f i v ă z u te m iş c în d u - s e c h ia r ş i în cea m a i p e r ­
fe c tă lin iş t e . V a lo a r e a p r o b a t iv ă a a rg u m e n tu ­
l u i este n e g a tă în a in t e de to ate de a d v e r s a r ii
a t o m is m u lu i — ş i n u e ste e x c lu s c a re d u c e re a
l u i la o im a g in e p la s t ic ă de c ă tr e L . s ă se d a ­
to re ze to c m a i c r it ic e lo r a d u s e în t r e tim p . I n
p rim e le se co le a le e re i n o a stre , a r g u m e n tu l
a c e sta e ste c o m b ă tu t de m a i to ţi a u t o r ii c re ş -

444
 NOTE — CARTEA A II-A

t in i c a re a u s c r is în g e n e ra l îm p o t r iv a a to m is-
m u lu i ( L a c t a n t i u s ) , De ira Dei, în Opera
omnia, B ip o n t i, 1786, v . I I , p p . 180— 189; I s i d o -
r u s H i s p a l e n s i s , Etymologiarum lib., X I I I ,
cap . 2. De atomis, î n Opera omnia, P a r is , 1850, vo i.
I I I , p p. 472— 4 7 3 ; B e d a V e n e r a b i l u l , De
divisionibus temporum, î n Opera, C o lo n ia e , 1688,
v o i. I, p. 90). D a r a r g u m e n tu l e ste r e s p in s sau
c h ia r g re ş it in t e rp r e t a t ş i d e a u t o r i f a v o r a b ili
a t o m is m u lu i s a u c h ia r d e a d e p ţ ii d e c la r a ţ i ai
ac e ste i c o n c e p ţii. A s t f e l, F r a n c is B a c o n (1561—
1626) în u n a d in t r e s c r ie r ile s a le de în c e p u t,
în c a re m a i este în c ă u n p a r t iz a n a l a to m is m u ­
lu i, s u s ţin e că a r f i r id ic o l s ă c o n s id e ră m f i ­
re le de p r a f ca f iin d în ş iş i a to m ii, d e o a re c e ele
s în t c o rp u ri, a t o m ii f iin d i n v i z ib i li ( Cogitationes
de natura rerum, în Opera, A m s te l., 1685, v o i.
I I I , p. 313). M a i t îr z iu , P ie r r e G a s s e n d i (1592—
1658), c ă r u ia i se d a to re a z ă r e in t ro d u c e r e a a to ­
m is m u lu i în ş t iin ţ a s e c o lu lu i a l X V I I - l e a , a tra g e
de a se m e n e a a te n ţia că m iş c a re a f ir e lo r de p r a f
în ra z a s o a re lu i tre b u ie in t e r p r e t a t ă n u m a i ca
o a n a lo g ie g ro so la n ă , d e o a re c e o ric e f i r c o n ţin e
m ilia r d e de a to m i. G a s s e n d i in v o c a u n a r g u ­
m e n t e x p e rim e n t a l fo a rte n o u : d e s c o p e rire a
E n g y s c o p u lu i (m ic ro s c o p u l) d e z v ă lu ie o s t r u c ­
t u r ă f in ă în c e le m a i m ic i o b ie c te a c c e s ib ile
v e d e r ii (cf. Opera omnia, F lo r e n t ia e , 172 7, v o i.
I, p. 235). A c e s t fe n o m e n , p re c u m ş i m iş c a re a
v iz ib ilă c u o c h ii a v a p o r ilo r r e z u lt a ţ i d in s u b li­
m a re a m e r c u r u lu i s a u a z in c u lu i c o n s titu ie
— d u p ă p ă re re a l u i G a s s e n d i — d o v a d a e x is t e n ­
ţe i v id u lu i (a lt f e l a ce ste p a r t ic u le n u a r a v e a
p o s ib ilita te a să se d e p la se z e ), ş i a u n o r p a r t i­
c u le a to m ic e in v iz ib ile c a re le p u n î n m iş c a re
p e ace stea. în t r - o f o rm ă m a i a v a n s a tă , p ro b le m a
a g ita ţie i c o rp u s c u la re a p a re ş i la R o b e rt B o y le
(1626— 1691) — fo n d a to ru l p r o p r iu - z is a l c h im ie i
e x p e rim e n ta le — c a re p re c o n iz e a z ă o v iz iu n e
m a i c u p rin z ă to a re a fe n o m e n u lu i. A g it a ţ ia c o r-
p u s c u le lo r v iz ib ile în ra z a s o la r ă c o n tin u ă şi

445
 POEMUL NATURII

d in c o lo de o r d in u l de m ă rim e o b iş n u it ; d o v a d ă
— v ib r a r e a im a g in ii l a o b s e r v a ţ iile c u te le ­
s c o p u l. R e m a rc a e ste fo a rte im p o rta n tă : î n a d e ­
v ă r, a g ita ţia d e z o rd o n a tă a p a r t ic u le lo r in t e r v in e
în toate o b s e rv a ţiile , p u n în d u n p ra g p re c is
o b s e r v a b ilit ă ţ ii d ire c te . D e a se m e n e a , B o y le
s u s ţin e c ă lic h id e le , c h ia r d a c ă în a n s a m b lu l
lo r se g ăsesc în c e l m a i p e rfe c t re p a u s, c u n o sc
to tu şi o p e rm a n e n tă m iş c a re de a g ita ţie a
c o r p u s c u lilo r c o m p o n e n ţi — a lt f e l n u s - a r p u ­
te a e x p lic a p u te re a de d iz o lv a r e de c a re d is p u n
(Historia fluiditatis et firm itatis in Tentamina,
G e n e v a e , 1680, p. 39). E x e m p lu l a p a re ş i la
m e d ic u l fra n c e z S eb . B a sso , u n u l d in t r e p re ­
m e rg ă t o r ii l u i G a s s e n d i în r e in t ro d u c e r e a id e ilo r
ato m iste . Ş i e l s c r ie c ă p ă rt ic e le le v iz ib ile în
ra z a s o a re lu i s în t c o r p u r i c o m p u se ( Philos. na-
turalis, G e n e v a e , 1621, lib . I, a rt. 6). C a o
c u rio z ita te a m in t im c ă a c e la ş i e x e m p lu re a p a re
ş i în lu c r a r e a u n u ia d in t r e a t o m iş tii d in T r a n ­
s ilv a n ia , Io h a n n e s P o s a h a z i, p ro fe s o r la C o le g iu l
d in A lb a - I u lia (Philosophia naturalis, cap . V I I ,
p. 69, P a t a k in i, 1667), p re c u m ş i în m e m o riile
p ă tru n s e de id e ile a t o m is m u lu i d in sec. a l
X V I I - l e a a le c a n c e la r u lu i N ic . B e th le n . T.
181— 182. P e n t r u a m o tiv a că d in a g ita ţia c o r-
p u s c u la r ă v iz ib ilă p u te m c o n c h id e a s u p r a m iş ­
c ă r ii in v iz ib ile a a t o m ilo r, L . in v o c ă a r g u m e n ­
tu l m e to d o lo g ic g e n e ra l, c a re se g ăseşte fo a rte
fru m o s e x p r im a t ş i la A n a x a g o r a : „ C e e a ce
a p a re ca v iz i b i l c o n s t itu ie u n a s p e c t a l in v iz ib i­
l u l u i “ (των αδήλων, v e z i frg . 2 1/a în D i e 1 s,
Vorsokratiker). T.
196— 197. C o n fo rm c o n c e p ţie i a t o m iş t ilo r a n ­
tic i, p r in c ip iu l m iş c ă r ii le e ste in e r e n t a t o m ilo r :
a to m ii se m iş c ă s p o n ta n , f ă r ă in t e r v e n ţ ia u n u i
a g e n t e x te rio r. î n mod^ e v id e n t, la a to m işti,
ro s t u l a c e s te i a u t o m iş c ă ri e ste to c m a i e lim in a r e a
a g e n tu lu i d iv in , de c a re în a ce ste c o n d iţ ii n u
m a i este n e vo ie . R e c ip ro c a în s ă n u este a d e v ă ­

446
 NOTE — CARTEA A II-A

r a tă : re n u n ţ a re a la id e e a m iş c ă r ii s p o n ta n e n u
a tra g e d u p ă s in e în m o d n e c e s a r in tro d u c e re a
d iv in it ă ţ ii, d e ş i o fa v o r iz e a z ă . U n a d in t r e ce le
m a i im p o rta n te p ro b le m e a le f iz i c ii a to m ice
m o d e rn e co n stă to c m a i î n e lu c id a r e a ş t iin ţ if ic ă
a a g e n ţilo r m o to ri a i in t e r a c ţ iu n ilo r m u lt ip le
d in t r e p a r t ic u le — p ro b le m ă c a re a p a re în s t u ­
d iile d e o se b it d e c o m p le x e a le in t e r a c ţ iu n ii d in ­
tre c îm p (c a re re p r e z in t ă a g e n tu l e x t e r io r a l
m iş c ă r ii ş i m e d iu l m ijlo c it o r a l in t e r a c ţ iu n ilo r )
ş i p a rt ic u lă . î n d e c u r s u l s e c o le lo r to ţi o a m e n ii de
ş t iin ţ ă c a re a u în c e r c a t să im p u n ă a c c e p ta re a
c o n c e p ţie i a to m iste s -a u lo v it de d if ic u lt ă ţ ile
p ro v e n ite d in a d m ite re a a u t o m iş c ă r ii p a r t ic u le ­
lo r. L a în c e p u t, ace ste d if ic u lt ă ţ i e ra u n u m a i de
o rd in te o lo g ic, d e o a re c e a u to m iş c a re a se lo v e a
n u m a i de id e e a u n e i f iin ţ e s u p ra n a t u ra le . D u p ă
d e s c o p e rire a g r a v it a ţ ie i în s ă a u a p ă r u t îm p o t r iv a
e i ş i a rg u m e n te fiz ic e d e o s e b it de g ra v e , c a re la
în c e p u t a u c o n v ie ţ u it în c ă c u a rg u m e n te le de
n a t u r ă te o lo g ică, p e n t r u ca în c e p în d c u se c o ­
lu l a l X l X - l e a să c îş tig e u n s ta tu t ş t iin ţ if ic
in d e p e n d e n t. D if ic u lt ă ţ ile in e re n te a d m it e r ii m iş ­
c ă r ii sp o n ta n e a u fo s t s e siza te în c ă de A r is t o -
tel în p o le m ic a sa îm p o t r iv a a t o m iş tilo r, C o r -
p u s c u lii in d i v i z i b i li n u p o t in te ra c ţio n a , d e o a ­
re c e o a se m e n e a in t e r a c ţ iu n e a r t r e b u i s ă fie
m ijlo c it ă p r in v id — cee a ce e ste a b s u rd (A r i s-
t o t e 1, De generatione et corruptione, lib . I,
cap. 8). T.

209— 210. L . p ă ră se ş te c a d re le m e ta fo re i: a g i­
ta ţia f ir e lo r de p r a f n u c o n s t itu ie n u m a i u n
a n a lo g a l m iş c ă r ii a to m ilo r, c i este c h ia r o
c o n se c in ţă im e d ia tă a ac e ste ia . P re c u m a m v ă ­
zut, s e c o le le u rm ă to a re n u a u a c o rd a t a c e stu i
fe n o m e n im p o rta n ţa c u v e n ită . A b ia s e c o lu l
n o s tru a d e s c o p e rit e x t r a o r d in a r a s a v a lo a re
p ro b a t iv ă : în t r - u n m o m e n t în c a re m a jo rita t e a
f iz ic ie n ilo r ş i a c h im iş t ilo r re fu z a o ric e e x p lic a ­
ţie a to m istă ace sta e ra u n ic u l fe n o m e n c a re

447
 POEMUL NATURII

n u p u te a f i e x p lic a t p e n ic i o a lt ă ca le . In
1827 b o ta n is tu l e n g le z R o b e rt B r o w n a o b s e rv a t
la microscop că p r a f u l d e p o le n p ro a s p ă t s a u
u s c a t a l p la n te lo r , p re c u m ş i s u b s ta n ţe o rg a n ic e
s a u a n o rg a n ic e d iz o lv a te în a p ă în c e p s ă se
a g ite s u b it. E l în s u ş i a a t r ib u it a c e a s tă a g ita ţie
u n o r „ m o le c u le a c t iv e “ . N u s -a a c o rd a t în s ă n ic i
u n in te re s a c e s te i d e s c o p e riri, d in m o tiv e u ş o r
d e în ţe le s . în s u ş i fe n o m e n u l n u p u te a s e r v i la
e x p lic a r e a a lt o r fe n o m e n e p ro b le m a tic e , c i r e ­
p re z e n ta în s in e u n f a p t iz o la t, c a re n e c e sita
a b ia o e x p lic a ţ ie , d a r e x p lic a ţ ia s a n u p ă re a
a f i u rg e n tă , d e o a re c e fe n o m e n u l e ra iz o la t şi
n u se în c a d r a în m o d o rg a n ic î n c u r e n t u l ge­
n e ra l a l c e r c e tă rii. î n a l d o ile a r în d , te n d in ţa
g e n e ra lă e ra în d re p t a t ă în e p o c a ace e a îm p o ­
t r iv a a t o m is m u lu i, i a r î n a ce st c a d ru i se g ăsea u
re p e d e e x p lic a ţ ii a d -h o c : m iş c a re a m e c a n ic ă a
re c ip ie n t u lu i, v ib r a ţ iile m e se i d e lu c r u , efecte
e le c tric e s a u m a g n e tic e , c u r e n ţ i c o n v e c t iv i a i
lic h id u lu i d a to rită d if e r e n ţ e lo r de te m p e ra tu ră
etc. A b ia l a s f î r ş i t u l s e c o lu lu i a u fo st re lu a te
e x p e rim e n te le l u i B r o w n . î n 1863, W ie n e r a
d e m o n s tra t c ă m iş c a re a p a r t ic u le lo r e ste in d e ­
p e n d e n tă de m e d iu l e x t e r io r ş i c ă n ic i u n a
d in t r e e x p lic a ţ iile p ro p u s e a d -h o c n u c o re s ­
p u n d e : c a u z a m iş c ă r ii p a r t ic u le lo r tre b u ie c ă u ­
ta tă în in t e r io r u l p ic ă t u r ii de a p ă . D a r a b ia în
1877 a p a re o t im id ă a lu z ie ta n g e n ţ ia lă la p o s i­
b ilit a t e a de a e x p lic a m iş c a re a b r o w n ia n ă p r in
a g ita ţia m o le c u le lo r in v iz ib ile (D e ls a u lx ). D a r
o b s e r v a ţ iile l u i D e ls a u lx a u ră m a s f ă r ă n ic i u n
efect. E le n ic i n u a u fo s t re m a rc a te ş i a u fo st
re d e s c o p e rite a b ia d u p ă ce e x p lic a ţ ia a to m istă
s -a im p u s pe a lt ă c a le . î n 1881 B o d a sz e w slc i
s tu d ia z ă m iş c a re a b r o w n ia n ă în g aze: e v o rb a
d e s t u d iu l m ic ro s c o p ic a l a g it a ţ ie i f ir ic e le lo r
p ro v e n ite d in a r d e re a s a u e v a p o ra re a d iv e r s e lo r
s u b sta n ţe , î n fo n d d e s p re ce e a ce se n u m e şte în
m o d c o m u n „ f ir ic e le d e p r a f d in a e r“ , f i r i c e ­
le le de p r a f c a re le v e d e m a g itîn d u -s e în t r - o

448
 NOTE — CARTEA A Il-A

ra z ă de lu m in ă („ P r e c u m p u lb e re a se jo a c ă
în im p e r iu l u n e i ra z e / M i i de f ir e v io r ie ce
c u ra z a în c e te a z ă “ , E m i n e s c u , Scrisoarea I )
re p r e z in tă a s p e c tu l m a c ro s c o p ic a l a c e lu ia ş i
fe n o m e n . î n fin e , a b ia î n 1889 G o u y a fo s t p r i ­
m u l c a re a e n u n ţ a t î n m o d c a te g o ric id e e a că
u n iv e r s a lit a t e a ş i in d e p e n d e n ţa fe n o m e n u lu i ne
d e te rm in ă s ă v e d e m în e l c e e a ce lip s e a p în ă
a t u n c i te o rie i c in e tic e -m o le c u la re a m a te r ie i:
o d o v a d ă e x p e rim e n t a lă d ire c tă . „ E s te d e c i de
d o r it — s c r ie G o u y — c a a c e st fe n o m e n m u lt
tim p n e g lija t, c a u n a c c id e n t lip s it de im p o r ­
ta n tă , să d e v in ă o b ie c tu l a t e n ţie i f iz ic ie n ilo r
ş i s ă r ă m în ă in c lu s în s fe r a lo r de s tu d iu ",
în s ă in t e r e s u l f iz ic ie n ilo r a m a i lă s a t s ă aştepte
în c ă a p ro a p e d o u ă d e c e n ii. A b ia în p r im u l d e ­
c e n iu a l s e c o lu lu i n o s tru E in s t e in ş i S m o lu -
c h o w s k i a u c o n s t ru it s im u lt a n (1906) p rim a
te o rie a m iş c ă r ii b r o w n ie n e : E in s t e in a s t a b ilit
o f o rm u lă (c a re - i p o a rtă n u m e le ) te o re tic ă p e n ­
tru d e p la s a re a p a r t ic u le lo r b a z a tă p e ipoteza
a g ita ţie i m o le c u la re , d e c i p e e x c lu d e r e a o r ic ă r u i
a g e n t e x te rio r, f o r m u lă c a re a p r im it o c o n f ir ­
m a re e x c e le n tă pe c a le a m ă s u r ă t o r ilo r d ire c te
(c u o a p ro x im a ţ ie d e 5— 1 0 % ; J e a n P e r r in ,
1908). î n 1908, Z s ig m o n d y a c o n s t ru it c e le b ru l
s ă u u lt ra m lc ro s c o p c a re p u n e în e v id e n ţă a g i­
ta ţia u n o r p a r t ic u le in v iz ib ile c u m ic ro s c o p u l
o b iş n u it, u t iliz în d e x a c t a c e e a ş i ilu m in a r e t r a n s ­
v e r s a lă c a re p u n e î n e v id e n ţ ă la s c a ră m a c ro -
s co p ic ă , a g it a ţ ia f ir ic e le lo r d e p r a f în r a z a de
lu m in ă . î n p ro c e s u l p r e lu n g it de c o n s t it u ire a
a t o m is m u lu i d in s e c o lu l tre c u t, fe n o m e n u l b a ­
n a l d a r u n iv e r s a l a l a g it a ţ ie i p a r t ic u le lo r m ic i
v iz ib ile c u o c h iu l lib e r s a u c u m ic ro s c o p u l a
ju c a t r o lu l u n u i m a r t o r d e c is iv a lă t u r i de fe n o ­
m e n u l r a d io a c t iv it ă ţ ii, c a re a d e te rm in a t ca
ac e st p ro c e s d if ic il, î n c a re m a jo rita t e a c o v îr -
ş ito a re a f iz ic ie n ilo r ş i c h im iş t ilo r a u d e p u s
su te ş i su te d e p ie se îm p o t r iv a a t o m is m u lu i —
c o n c e p ţia d is c o n t in u it ă ţ ii s u b s ta n ţe i să ia s ă

29 — Poemul naturii 449

 POEMUL NATURII

to tu ş i în v in g ă t o a re (T h. S v e d b e r g, Die Exis-
tenz der Molekule, p p . 89— 96, 1912; J. Duclaux,
M ouvem ent Brownien, P a r is , 19 37, p p . 4— 14).
V a lo a re a ş i in t e r e s u l fe n o m e n u lu i in v o c a t în
ace ste v e r s u r i d e L . c o n stă a p ro a p e e x c lu s iv
în r o lu l p e c a re l- a ju c a t în c o n f ir m a r e a c o n ­
c e p ţie i ato m iste . F e n o m e n u l e ste u n u l d in tr e
c e le m a i b a n a le c a re se o fe ră f ă r ă e fo rt t u t u ­
r o r : e l n u t re b u ia s ă f ie d e s c o p e rit în s in e . D a r
g e n iu l e x t r a o r d in a r a l a t o m iş t ilo r e le n i se m a ­
n ife s ta to c m a i în a c e e a c ă e i a u r e m a r c a t u n
lu c r u p e c a re to a tă lu m e a î l v e d e , d a r s-a u
g în d it l a c e v a la c a re n im e n i n u s -a g în d it în
le g ă tu ră c u a c e sta : la e x is t e n ţ a a to m ilo r. C o n ­
t r ib u ţ ia lo r este a d e se a m in im a liz a t ă : se sp u n e
că id e e a lo r a fo s t o s im p lă c o n je c t u ră ,
r e z u lt a t u l u n u i jo c a r b it r a r a l fa n te z ie i, p e n tru
că n u s - a b a z a t p e m ă s u ră t o ri, p e e x p e rim e n te .
A s t f e l, re c e n z e n tu l r e v is t e i „ A to m e s “ (1954, p.
211) s c r ie d e s p re c a rte a l u i J .G . F e in b e rg ,
Histoire de l’atome — c a re c o n s id e ra id e e a lu i
D e m o c rit d re p t g e n ia lă — u rm ă t o a re le : „S ă
c a lm ă m a c e st e n tu z ia s m in te m p e s tiv re a m in t in d
c u v in t e le ilu s t r u l u i f iz ic ia n e n g le z, J . J . T h o m ­
so n d in 1919“ ; ş i u rm e a z ă c it a t u l: „ N u e x is tă
n ic i o le g ă tu ră în t r e a t o m is tic a m o d e rn ă ş i
v e c h ile f a b u la ţ ii e le n e . I a r d o v a d a e ste c ă dacq
a m v r e a s ă d e m o n s tră m că a d e v ă r u l e r a îm ­
p o t r iv a l u i A r is t o t e l ş i d e p a rte a l u i D e m o c rit,
a m f i o b lig a ţi s ă e v o c ă m e x p e rim e n te d e c a re
n ic i u n u l n ic i a lt u l n u ş i- a u p u tu t fa c e n ic i
ce a m a i v a g ă id e e . în t r e b în d u - s e d a c ă m a te ria
este c o n tin u ă , c a a p a u n u i f lu v iu , s a u d is c o n ­
tin u ă , c a n is ip u l ţ ă r m u lu i, — e i a u g ă s it r ă s ­
p u n s u l a r u n c în d c u b a n u l ş i t r e b u ia c a u n a
d in t r e fe ţe s ă c a d ă d e a s u p r a “ . O p in ia ace asta
este g e n e ra lă , ş i e a se g ăse şte e x p r im a t ă ş i în
re c e n ta Istorie a fizicii a l u i M a x v o n L a u e .
Ju d e c a t a e ste în s ă n u n u m a i n e d re a p tă , c i ş i
p o t r iv n ic ă f a p t e lo r p ro b a n te a le is t o r ie i. E ste
a d e v ă ra t c ă c e i v e c h i n u c u n o ş te a u d e z in te g ra ­

450
 NOTB — CARTEA A II-A

re a r a d io a c tiv ă . D a r a u p u t u t in v o c a în fa v o a re a
s t r u c t u r ii c o rp u s c u la re a m a t e r ie i a c e la ş i a r g u ­
m e n t c a re se in v o c a ş i î n m a n u a le le m o d e rn e
(v e z i d e e x . R .W . P o h 1, Mechanik, A ku stik
und Warmelehre, p p . 118, 1 3 7, B e r lin , 1941):
m iş c a re a n e re g u la tă a p a r t ic u le lo r v iz ib ile cu
o c h iu l lib e r în a tm o sfe ră , m iş c a re d e s p re c a re
s -a d o v e d it în p lu s c ă se m e n ţin e ş i s u b m i­
cro sco p . E x p lic a ţ ia e ste în c ă p u r c a lit a t iv ă ?
D a , d a r e x is te n ţa u n e i e x p lic a ţ ii c a lit a t iv e a fo st
c o n d iţia n e c e s a ră p e n t r u a d a o e x p lic a ţ ie c a n ­
t it a t iv ă , c a re d e a lt f e l în c ă n ic i a s tă z i n u p o ate
f i c o n s id e ra tă c a p e rfe c t s a tis fă c ă to a re (v e z i
J . D u c 1 a u x , op. cit. p. 14). î n s c h im b se
im p u n e să lu ă m în c o n s id e r a re că c e i v e c h i au
t re b u it e i s in g u r i s ă in v e n te z e a c e a s tă e x p lic a ­
ţie , s-o c re e z e d in n im ic — î n t im p ce f iz ic ie ­
n i i m o d e rn i a u a v u t-o la d is p o z iţie în a c h iz i­
ţ iile s p ir it u a le a le e p o c ii de p este 2 000 de a n i,
ş i n - a u a v u t a ltc e v a d e fă c u t d e c ît s-o u t i l i ­
zeze. T .
223— 233. C ă ld u r a ş i lu m in a s o a re lu i, f lu id e
id e n tic e m a i m u lt s a u m a i p u ţ in p e n tr u L .,
m e rg m a i în c e t d e c ît a to m ii, p e d e o p a rte
f iin d c ă a u a în v in g e r e z is te n ţa a e r u lu i p r in
c a re tre c , i a r p e d e a lta , f iin d c ă a t o m ii lo r,
d e ş i în t r - o îm b in a r e c u in t e r v a le m a ri, au
to tu şi în t r e e i o a re c a re c o n e x iu n e , c a re în c e t i­
ne şte m iş c a re a lo r. N.
240. F ă r ă a f i îm p ie d ic a ţ i d in in t e r io r . N.
246 ( ~ 164 E rn o u t). L a c u n a d e d u p ă a ce st
v e rs n u p o a te f i c o m p le ta tă în c h ip s a tis fă c ă ­
to r. A m p re f e ra t d e c i a o m e n ţin e ş l în t r a ­
d u c e re , lă s în d v e r s u r ile 247— 248 f ă r ă în ţe le s,
a şa c u m fa c , în t r a d u c e r ile lo r, ş i M u n r o şi
E r n o u t ş i P e t r o v s k i, N.
279— 304. E x e m p le le a d u s e de L , î n ace ste
v e r s u r i s în t a ş a d a r e x c e p ţ ii n u m a i a p a re n te la
leg e a g e n e ra lă c ă to a te c o r p u r ile t in d în jo s :

451
 POEMUL NATURII

c o n t r a r iu l se în t îm p lă n u m a i d a to rită u n e i
fo rţe o a re c a re , a p a în c a z u l g r in z ii, a e r u l în
c a z u l f o c u lu i. N.
305— 319. E x e m p le le d in ace ste v e r s u r i n e a ra tă
c ă n ic i fo c u l n u se r id ic ă to td e a u n a în su s. JV.
305— 308. P a re a f i v o r b a de ste le c ă z ă to a re .
N.
309. î n t e x t u l o r ig in a l stellas et sidera, d a r
n u p o ate f i v o r b a d e c ît de m e te o riţi s a u b o ­
liz i. N.
324. D e v ia ţ ia a to m ilo r. T e r m e n u l d e c lin a -
m e n — c re a ţie a l u i L u c r e ţ iu — tra d u c e în
la t in ă te rm e n u l t e h n ic e le n TcapâYxXioiţ.
T e r m e n u l se g ăseşte la A e t iu s ( Doxogr ., I, 12,
5 ş i I, 23, 4), p re c u m ş i în t r - o in s c r ip ţ ie c e le b ră
c a re c o n ţin e r e c o m a n d ă r ile e tic e c e le m a i im ­
p o rta n te a le f ilo z o f ie i e p ic u r ie n e . î n m o d s u r ­
p rin z ă to r, id e e a d e c lin ă r ii a t o m ilo r n u a p a re
în te x te le lu i E p ic u r , c a re a u p a r v e n it la n o i
p r in in t e r m e d iu l l u i D io g e n e L a e r t iu . A p a r e
în s c r is o a re a c ă tre M e n o ic e u s (D i o g. L a e r t . ,
X , 133, 134) d o a r o a lu z ie in d ir e c t ă la a ce a stă
co n c e p ţie . A ic i, E p ic u r se p ro n u n ţa îm p o t riv a
d e s t in u lu i c o n s id e ra t ca s tă p în ş i a to tp u te rn ic ,
p re c u m ş i îm p o t r iv a n e c e s ită ţii o a rb e — a lu z ie
e v id e n tă la o c o n c e p ţie ră s p în d it ă , c a re se g ă ­
seşte ş i în a t o m is tic a l u i D e m o c rit. L a ace sta
„to a te a u lo c p r in n e c e s ita te “ (c f . D i o g. L a-
e r t., I X , 45). A c e e a ş i id e e se g ăseşte ş i în
fra g m e n te le lu i L e u c ip (D i e 1 s, Vorsokratiker,
frg . 2). E p ic u r a în t r e g it în m u lte p r iv in ţ e ato -
m is m u l l u i D e m o c rit. P r o b a b il e l a fo st a c e la
c a re a a t r ib u it a t o m ilo r, a f a r ă de fo rm ă ş i
m ă rim e , ş i g re u ta te . D e a s e m e n e a e l a îm b o g ă ­
ţ it în m o d c o n s id e r a b il c o n c e p ţia d e s p re fo rm a
a to m ilo r, c o n s id e r în d c ă a c e ş tia tre b u ie să d is ­
p u n ă de d iv e rs e f e lu r i de c îr lig e p e n tr u a
p u te a r e a liz a d iv e rs e g ra d e de s t a b ilit a t e în
c o e z iu n e a lo r. în s ă c o n t r ib u ţ ia e s e n ţia lă ş i cea

452
 NOTE — CARTEA A II-A

m a i o r ig in a lă a l u i E p ic u r este f ă r ă în d o ia lă
in tro d u c e re a a c e ste i a b a t e ri m ic i a p a r t ic u le ­
lo r fa tă de tr a ie c t o r ia n a t u r a lă d re a p tă . A c e st
lu c r u este a c c e n tu a t în re p e ta te r î n d u r i ş i de
C ic e ro , d e ş i n u în m o d f a v o r a b il p e n t r u E p ic u r
(cf. De fin ib u s bonorum et m alorum , I, 16,
17— 2 1; De natura deorum , I , 26, 72). T .
326— 331. L . p re z in tă a ic i u n u l d in m o tiv e le
— d e o r d in f iz ic ş i f ă r ă în d o ia lă de im p o rta n ţă
m in o ră — p e n tr u c a re E p ic u r a in t ro d u s a b a ­
te re a a t o m ilo r de la t r a ie c t o r ia v e r t ic a lă . A c e st
m o tiv este c o n f ir m a t ş i de C ic e r o (D e finibus
bonorum et m alorum , I , 6, 18 ): a t o m ii u rm în d
c ă d e re a n a t u r a lă d e -a lu n g u l u n e i l i n i i d rep te ,
de s u s în jo s, n u s - a r p u te a c io c n i în t r e ei. D e
aceea, E p ic u r a in t ro d u s a b a te re a a to m ilo r, în
u r m a c ă re ia a p a r lu m e a ş i to ate lu c r u r ile e x is ­
tente. T .
339— 351. T o ţ i a to m ii ş i toate c o r p u r ile cad
c u a c e e a ş i v it e z ă în v id . Id e e d e o se b it de im ­
p o rta n tă a a t o m is m u lu i a n tic . E a se găseşte în
m o d e x p lic it e x p r im a t ă c u te rm e n u l te h n ic de
la o T a xe tţ în s c r is o a re a l u i E p ic u r c ă tre
H e ro d o t (D i o g. L a e r t., X , 43, 61). E s te în s ă
a d e v ă ra t că E p ic u r v o rb e ş te n u m a i de a to m i,
în tim p ce L , v o rb e ş te în g e n e ra l de c o rp u ri.
D e ş i a c e a stă id e e n u se g ăse şte î n te x te le lu i
D e m o c rit p u b lic a t e de D io g e n e L a e r t iu , d in
p o le m ic a l u i A r ls t o t e l îm p o t r iv a a t o m is m u lu i
re z u ltă că e a a t r e b u it s ă f ie f a m ilia r ă ş i f il o ­
z o fu lu i d in A b d e ra . T e o r ia a r is t o t e lic ă d e sp re
u ş o r ş i g re u , d e z v o lta tă în s p e c ia l în De Coelo
(c a rte a a I I I - a , cap . 2, c a rte a a I V - a , ca p . 1
ş i 2), c o n fo rm c ă re ia c o r p u r ile m a i g re le cad
m a i re p e d e , i a r ce le u şo a re , m a i în c e t, re s p e c tiv
c ă e x is t ă c o r p u r i a b s o lu t g re le , c a re tin d în
jo s, ş i u şo a re , c a re t in d în su s, — p a re s ă fi
fo st d e z v o lta tă to c m a i în n u m e le o b s e rv a ţie i
e m p ir ic e c o tid ie n e , îm p o t r iv a a r g u m e n te lo r p u r
s p e c u la tiv e a le a t o m iş tilo r. I n m o d r e m a rc a b il,

453
 POEMUL NATURII

în Fizica (c a rte a a IV - a , cap . 8) — p o le m iz în d

d in n o u c u D e m o c rit, — A r is t o t e l c re d e a
re d u c e Ia a b s u rd id e e a e x is t e n ţ e i v id u lu i, a f ir -
m în d c ă „ în v id t o tu l a r a v e a a c e e a ş i v ite z ă
(la o T a xfj), ceea ce e ste în s ă im p o s ib il“ , T .
347. P r im u l a rg u m e n t a l l u i L . în fa v o a re a
iz o ta h ie i c o r p u r ilo r este de n a t u r ă p u r s p e c u la ­
t iv ă : m o d if ic ă r ile de v it e z ă în c ă d e re se p ro ­
d u c d a to rită re z is te n ţe i m e d iu lu i. D a r v id u l n u
o p u n e n ic i o re z is te n ţă . D e c i în v id n u p o t
e x is t a d ife re n ţ e de v it e z ă în c ă d e re în t r e c o r­
p u r i. T r e b u ie s ă re a m in t im c ă G a lile l a u t iliz a t
— a f a r ă de e x p e r im e n t u l c u n o s c u t d e l a P is a
— u n ra ţio n a m e n t a n a lo g , p r in re d u c e re la
a b s u rd . T.
353. î n c ă d e re lib e r ă , c o r p u l g re u n u p o ate
a ju n g e n ic io d a tă d in u r m ă p e c e l u şo r. S în te m
de p ă re re că a c e a s tă te ză n u c o n s t itu ie o
s im p lă c o n s e c in ţă a p r im u lu i a rg u m e n t p u r
s p e c u la tiv , c i r e p r e z in t ă în s in e u n a rg u m e n t
in d e p e n d e n t, de o rig in e e m p ir ic ă . G a lile i a d e ­
m o n s tra t că, în c ă d e re a lib e r ă , c o r p u r i de m a se
d if e r it e a ju n g la p ă m în t î n in t e r v a le e g a le de
tim p , lă s în d s ă c a d ă a s e m e n e a c o r p u r i d in .tu r­
n u l de l a P is a . O 'b s e rv a re a iz o c r o n is m u lu i este
p o ate m a i d if ic ilă ş i n e c e s ită u n e x p e rim e n t
p re g ă tit c o n ş tie n t — ce e a ce n u p u te m p re s u p u n e
la a n tic i. în s ă e ste la în d e m în a o r ic u i s ă o b s e rv e
că o b ilă m g i g re a lă s a t ă s ă c a d ă d u p ă o b ilă
m a i u ş o a ră (de la a c e e a ş i în ă lţ im e in iţ ia lă ) n u
a ju n g e n ic io d a t ă d in u r m ă p e c e a u ş o a ră . A s e ­
m e n e a o b s e r v a ţ ii p u te a u f i fă c u te ş l î n a n t ic h i­
tate. A r g u m e n t u l s p e c u la t iv a l l u i L ., c a re e x p lic a
iz o ta h ia p r in lip s a d e re z is te n ţă , este în fo n d
fo a rte s la b , d e o a re c e e l e x p lic ă n u m a i m e n ţi­
n e re a i n v a r ia b ilă a u n e i v ite z e in iţ ia le , . D e ace e a
tre b u ie s ă , p re s u p u n e m c ă a r g u m e n t u l s p e c u la t iv
a fo s t c o n s t ru it u lt e r io r p e n t r u m o t iv a re a o b ­
s e r v a ţie i, p o rn ln d u - s e de l a p r in c ip iile fu n d a m e n ­

454
 NOTE -r- CARTEA A 1I-A

ta le a le a t o m is m u lu i, cee a ce c o re s p u n d e s p i­
r i t u l u i te o re tic ş i d e d u c t iv a l f ilo z o f ie i a n tic e . T .

357. A c e a s tă o b s e rv a ţie a stat, în t r e alte le ,

la b a z a in t r o d u c e r ii d e v ie r ii: d a c ă în c ă d e re a
lib e r ă ş i d re a p tă c o r p u l g re u n u p o a te să a ju n g ă
d in u r m ă p e c e l u ş o r — a t u n c i c io c n ir ile , ge­
n e ra to a re de c o m b in a ţii, s în t im p o s ib ile , a fa ră
de c a z u l în c a re a t o m u l se a b a te p u ţ in d in
t ra ie c t o ria s a d re a p tă ş i se c io c n e ş te a s t fe l de
u n a lt ato m în că d e re .
A m a v u t o c a z ia m a i s u s să v e d e m ce r o l im ­
p o rta n t a ju c a t s p e c ta c o lu l a g ita ţie i p a r t ic u ­
le lo r de p r a f în d e m o n s tra re a e x is t e n ţ e i ato ­
m ilo r in v iz ib ili. A c o lo , d in t r - u n fe n o m e n m a -
c ro s c o p ic , se c o n c h id e a s u p r a e x is t e n ţ e i u n o r
c o r p u s c u li in v i z ib i li c a u z e le a s c u n se a le a c e s tu i
fe n o m e n . I n c a z u l d e fa ţ ă id e e a d e b a z ă este
id e n tita te a c o m p o rta m e n t u lu i m e c a n ic a l c o r­
p u r ilo r m a r i ş i m ic i. I n p r im u l caz, u n fe n o m e n
a c c e s ib il d ir e c t s im ţ u r ilo r este e x p lic a t p r in t r - o
c a u z ă in v iz ib ilă . I n c a z u l de fa ţă , c u a ju t o r u l
u n u i fe n o m e n v i z i b i l se e x p lic ă p a r t ic u la r it ă ţ ile
o b ie c te lo r in v iz ib ile . T r e b u ie să re m a rc ă m în s ă
c ă în n ic i u n u l d in a c e ste d o u ă c a z u r i n u
a v e m d e -a fa c e c u a n t ic ip a ţ ii, c i c u o b s e rv a ţii
co re cte e x e c u ta te la n iv e lu l e p o c ii, o b s e rv a ţii
de u n c a r a c t e r e le m e n ta r, d in c a re în s ă ato-
m iş t li a n t ic i a u re u ş it s ă d e d u c ă c o n se c in ţe le
im p o rta n te p e c a re le c o n ţin re a lm e n te . T .

3 71— 372. în ţe le g e : o ric e m iş c a re (a a to m ilo r)

se le a g ă p u r u r e a de a lt a (p re c e d e n tă ). N.

377. A l d o ile a a rg u m e n t a l l u i L . în fa v o a re a
a b a t e r ii a t o m ilo r a r e u n c a r a c t e r f in a lls t ş i
e tic , D a c ă m iş c a re a a t o m ilo r a r f i d e te rm in a tă
de o n e c e sita te m e c a n ic ă , a t u n c i în u n iv e r s
n u a r m a i ră m în e lo c p e n t r u a c ţiu n e a lib e r ă
ş i c o n ştie n tă . A b a te re a s p o n ta n ă a a to m ilo r,
c a re n u d e p in d e de lo c ş i de tim p , p e rm ite
e x p lic a r e a a c e s tu i fe n o m e n m a c ro sc o p ic . A ş a ­

455
 POEMUL NATURII

d a r, n e c e s ita te a d e a e x p lic a a c e st fe n o m e n
m a c ro s c o p ic a c e r u t ca în lu m e a a t o m ilo r să
f ie in tro d u s ă a b a te re a s p o n ta n ă d e la lin ia
d re a p tă a n e c e s ită ţii, ş i o b s e rv a re a iz o ta h is m u -
l u i a v e n it c a u n a r g u m e n t e m p ir ic in d ir e c t în
fa v o a re a a c e s te i id e i m a jo re . R e m a rc ă m a ic i,
în a in t e de toate, a c ţ iu n e a a s c u n s ă a u n e i id e i
m a i g e n e ra le c u p r iv ir e la c o n tin u ita te , î n v i r ­
tu te a c ă re ia toate fe n o m e n e le m a c ro s c o p lc e t re ­
b u ie s ă -ş i a ib ă e x p lic a ţ ia to ta lă î n p r o p r ie t ă ţ ile
m ic ro c o s m u lu i. M a i t îr z iu , în e x p lic a r e a a p a ­
r iţ ie i v ie ţ ii ş i a s e n s ib ilit ă ţ ii, L . v a f i to tu şi
n e v o it s ă a d m ită c ă la u n s t a d iu s u p e r io r de
o rg a n iz a re a p a r t ic u le lo r p o t a p ă re a fe n o m e n e
c u to tu l n o i, n e c u n o s c u te d e p a r t ic u le le a to m ice
in d iv id u a le (de e x . s e n s ib ilita te a ). In t ro d u c e re a
d e v ie r ii a t o m ilo r d e m o n s tre a z ă d in n o u p r e ­
p o n d e re n ţa e t ic ii fa ţ ă de f iz ic ă în f ilo z o f ia l u i
E p ic u r . N e v o ia de a m o tiv a lib e r t a t e a a c ţ iu n ilo r
u m a n e pe c a le ş t iin ţ if ic ă , n e v o ia de a p u n e
în c o n c o rd a n ţă a c e a s tă lib e r t a t e c u le g ile n a t u ­
r i i a u ju c a t r o lu l m a jo r în in t ro d u c e re a d e v ie r ii
a to m ilo r. D e s ig u r, n u e ste v o r b a n u m a i d e sp re
m o t iv a re a u n u i fe n o m e n e m p ir ic — c u m este
m a n ife s ta re a a r b it r a r u lu i la o a m e n i — c i ş i de
o in te n ţie p u r e tic ă , a ce e a de a e lib e r a c o n ş t i­
in ţ a u m a n ă de c re d in ţ a în fa t a lit a t e a o a rb ă
(s u s ţin u tă de v e c h ii a t o m iş ti ş i n a t u r a liş t i) sa u
în p r o v id e n ţ a d iv in ă , s u s ţ in u t ă de s to ic i. A c ­
c e p ta re a ju g u lu i d e s t in u lu i s a u a n e c e s ită ţii
d e sp o tic e d is tru g e r e s p o n s a b ilita te a in d iv id u lu i
u m a n — a c c e n tu e a z ă E p ic u r în s c r is o a re a că tre
M e n o ic e u (D i o g. L a e r t., X , 133, 134). E sta
in te re s a n tă c o m p a ra re a a c e s te i c o n c e p ţii e p ic u -
rie n e c u f ilo z o f ia s t o ic ilo r. (C f. A . F r e n k i a n ,
„ C o m e n t a r ii“ l a D i o g e n e L a e r t i u , p. 800).
C o n fo rm c o n c e p ţie i s t o ic ilo r, u n iv e r s u l, în î n ­
tre g im e a lu i, este lib e r , ia r in d iv id u l u m a n este
s u p u s d e s t in u lu i ,ca re n u e ste d e c ît m a n ife s ta re a
c o m p o rtă r ii lib e r e în s in e a în t r e g u lu i u n iv e r s .
E p ic u r p la s e a z ă lib e rta te a în e le m e n te le m in i-

456
 NOTE — CARTEA A II-A

m a le c a re c o m p u n în t r e g u l u n iv e r s — c o m p o r­
ta m e n tu l în t r e g u lu i, c a re z u lta n tă , f iin d în s ă
d e te rm in a t de m iş c a re a in d iv iz ilo r . T e o r ia d e ­
v i e r i i a to m ilo r, ca fu n d a m e n t f iz ic a l lib e r t ă ţ ii
u m a n e — a fo s t în c o n s e c in ţă a ta c a tă c u v e ­
h e m e n ţă în c ă în a n tic h ita te , în a in t e de to a te
de p a r t iz a n ii f ilo z o f ie i sto ice . S t o ic is m u l e ra,
în c e p în d d in s e c o lu l a l I I - l e a î.e.n., c o n c e p ţia
d o m in a n tă a p ă t u r ii c o n d u c ă to a re ro m a n e (S c i-
pio, C ic e ro , P o m p e i, S e n e c a , E p ic te t). S to ic is m u l
— f ă c în d a b s tra c ţie de c îte v a p u n c te de c o n ­
ta c t c u e p ic u r is m u l — a p ro p a g a t c u lt u l v i r ­
t u ţ ilo r c iv ic e , a l o b lig a ţ iilo r ş i în d a t o r ir ilo r so ­
c ia le , a s u s ţ in u t c r e d in ţ a în t r - u n d e s tin de
e se n ţă d iv in ă ş i a s u s ţ in u t p r a c t ic ă d iv in a ţ iilo r .
E p ic u r is m u l a fo s t c o n c e p ţia îm b r ă ţ iş a t ă în a in t e
de toate de in t e le c tu a lita te a a n t io lig a r h ic ă . I n
c e n t r u l c r it ic ii a u t o r ilo r a n t ic i n u a s ta t a t ît
te o ria p lă c e r ii — c a m a i t îr z iu l a a u t o r ii c re ş ­
t in i — c a re a fo st, în g e n e ra l, c o re c t in t e r p r e ­
ta tă c h ia r ş i de u n ii a d v e r s a r i a i e p ic u r is m u lu i,
c u m a fo s t C ic e ro — , c i to c m a i n e g a re a d e s tin u ­
l u i ş i a p ro v id e n ţe i, a f ir m a r e a lib e r t ă ţ ii ş i a
r e s p o n s a b ilit ă ţ ii in d iv id u lu i.
M a r x ş i- a c o n s a c ra t teza d e d o c to ra t (D iffe­
ren z der d em okritischen u n d epikureischen N a­
turphilosophie; cf. M a r x — E n g e l s , G esam t­
ausgabe, F r a n k f u r t a m M a in , 1927. v o l. 1/1,
p p. 7— 144) to c m a i ä c e s tu i a s p e c t o r ig in a l i n ­
tro d u s de E p ic u r în f ilo z o f ia a to m istă . Is t o r ic ii
f ilo z o f ie i în g e n e ra l a u t re c u t c u v e d e re a
a c e a stă in o v a ţ ie e p ic u r ia n ă . E a se g ăseşte m e n ­
ţio n a tă d o a r t a n g e n ţia l în Istoria filozofiei a l u i
H e g e l. I n s c h im b a v e a o c ir c u la ţ ie la r g ă c o n ­
v in g e r e a că f ilo z o f ia l u i E p ic u r n u c o n ţin e
n im ic o r ig in a l ş i că a r c o n s t itu i o s im p lă re p e ­
ta re a f iz i c ii d e m o c ritic e . A c e a s tă p ă re re este
ş l a l u i H e g e l. M a r x a c c e n tu e a z ă în m o d s p e ­
c ia l o r ig in a lit a t e a e t ic ii e p ic u r ie n e p r in in t r o ­
d u c e re a d e v ie r ii: „ I n t im p ce la D e m o c r it a to ­
m u l c o n s titu ie n u m a i e x p r e s ia c e r c e t ă r ii e m p i-

457
 POEMUL NATURII

r lc e a n a t u r ii, în g e n e ra l, ş i n u e ste d e c ît o
c a te g o rie p u r ă ş i a b s t ra c tă — la E p ic u r ato -
m is m u l, în c iu d a t u t u r o r c o n t r a d ic ţ iilo r sa le ,
d e v in e ş t iin ţ a n a t u r a lă a c o n ş t iin ţ e i“ (op. cit.,
p. 52). L a E p ic u r , „ a t o m ii s în t c o r p u r i c a te g o ric
au to n o m e, s a u m a i b in e z is e i r e p r e z in t ă c o rp u l
c o n c e p u t î n a u to n o m ia s a a b s o lu tă , ase m e n e a
c o r p u r ilo r c e r e ş t i. . . S e p o a te s p u n e c ă d e v ie ­
re a este a ce a p a r t ic u la r it a t e a a t o m u lu i d a to rită
c ă re ia e l p o a te r e z is t a ş i Iu n ta ". D e v ie re a a to ­
m ilo r a în t îm p in a t în m o d f ir e s c d e z a p ro b a re a
a t o m iş t ilo r m e c a n ic is ti d in s e c o le le tre c u te . O r,
a to m is m u l s e c o le lo r X V I I — X V I I I a fo s t o te o rie
p r in e x c e le n ţă m e c a n ic is tă . C e l c a re a r e a b ili­
tat v ia ţ a ş i o p e ra l u i E p ic u r în s e c o lu l a l
X V I I - l e a — G a s s e n d i — c o n s id e r a to tu ş i d e ­
v ie re a ca o e ro a re (O p e ra omnia, L u s d u n ia e ,
1675, v o i. I, p. 239; L a s s w i t z , Geschichte der
Atom istik, v o i. I I , p. 149). D a r î n m o d e v id e n t
ea n u - ş l găseşte lo c u l în t r - o c o n c e p ţie m e c a n i­
c istă , c a re n u a d m ite m iş c ă r i in e r ţ ia le sp o n ta n e
d e c ît d e -a lu n g u l u n e i d re p te . D e v ie r e a s n o n -
ta n ă c o n t ra v in e p r i n c ip i u l u i in e r ţ ie i. N e d e te rm i­
n a re a in t ro d u s ă d e E p ic u r în m ic ro c o s m n u
p r o v in e d in im D o s ib ilita te a n o a s tră de a d e te r­
m in a c u p r e c iz ie c a u z a d e v ie r ii a t o m u lu i — c i
î i e in e re n tă n a t u r ii. E s te d e m n de re m a rc a t
c ă în f iz ic a c u a n t ic ă a a p ă r u t în c ă în d e c e n iu l
a l t r e ile a a l s e c o lu lu i n o s tru u n p o s tu la t a n a -
lo q : -p rin c iD iu l n e d e t e r m in ă r ii a \ lu t H e is e n b e rg .
D e s ig u r, f iz ic a m o d e rn ă a fo s t o b lig a tă s ă i n ­
tro d u c ă a c e st p r in c ip iu p e b a z e e x p e rim e n ta le ,
d a r o d a tă in tro d u s e l a a r u n c a t în m o d d e f in i­
t iv în a e r d e t e rm in is m u l m e c a n ic is t în d e s c r ie ­
re a fe n o m e n e lo r n a t u r ii. A c e a s tă c o m p o rta re
a p a r t ic u le lo r m ic r o c o s m u lu i a tra g e d u p ă s in e
în t îm p la r e a ş i in t ro d u c e re a u n o r f a c t o r i aleaT
t o r ii de o im p o rta n ţă d e c is iv ă . D a c ă î n c a z u l
m iş c ă r ii b r o w n ie n e s a u a iz o ta h ie i a v e m de-a
fa c e c u o b s e r v a ţ ii e m p ir ic e în to a tă re g u la —
î n c a z u l d e fa ţă stă m , re a lm e n te în f a ţ a u n e i

458
 NOTE — CARTEA A II-A

a n t ic ip a ţ ii v e r it a b ile . A b a t e re a d e l a lin ia
d re a p tă p re c o n iz a tă d e E p ic u r c o n s t itu ie n u m a i
o im a g in e p la s tic ă , n a iv ă p e n t r u n o i, d a r în
c o n c o rd a n ţă c u n iv e lu l e p o c ii — p e n tr u a e x ­
p r im a c o n v in g e re a e x is te n ţe i u n u i fe n o m e n
fu n d a m e n ta l a n c o r a t în n a t u r a p a r t ic u le lo r ce
c o n s t itu ie u n iv e r s u l, fe n o m e n c a re r u p e în lă n ­
ţ u ir e a s e v e ră a d e t e r m in is m u lu i m e c a n ic is t, —
c o n v in g e re c a re n u a v e a l a b a z ă n ic i o o b s e r­
v a ţ ie e m p ir ic ă , c ă re ia , d im p o triv ă , i se îm p o ­
tr iv e a u toate o b s e r v a ţ iile d e -a lu n g u l s e c o le lo r,
c o n v in g e re c a re a a n t ic ip a t a c e st fe n o m e n b a -
z în d u -s e p e id e e a c ă f ă r ă e x is t e n ţ a u n u i ase m e ­
n e a fe n o m e n m ic r o f iz ic n u p o a te f i m o tiv a tă
p re z e n ţa a c ţ iu n ilo r lib e r e în u n iv e r s . T.
389. „ . . . a c e s to r l u c r u r i “ , a d ic ă a c te lo r vo­
lit iv e sp o n ta n e . N.
392. „ c a r c e r ile “ : în c ă p e r ile d in c ir c în c a re
stă te a u c a ii în h ă m a ţ i la c a re în a in t e de a
în c e p e a le rg a re a . JV.
391— 399. Ş i a n im a le le — v r e a s ă d o v e d e a sc ă L .
c u a c e st e x e m p lu — se b u c u r ă de o lib e rt a t e a v o ­
in ţe i ş i n u m a i c în d m iş c a re a se p ro p a g ă p ro g r e s iv
în to t c o rp u l, n u m a i a t u n c i m iş c a re a se n a şte
sp o n ta n , n u ş i î n c a z u l u n e i im p u ls iu n i v io le n te
d in a fa ră , c u m se a ra tă în v e r s u r ile ce u rm e a z ă .
N.
409— 420. A ş a d a r ş i î n c a z u l a ce sta, a l u n e i
lm p u ls iu n i d in a fa ră , to t v o in ţ a lib e r ă a o m u ­
l u i i se o p u n e a c e s te ia ş i fa c e ca t r u p u l s ă -şi
r e ia p o z iţia in iţ ia lă . N.
418. „ d e ş i m în a t ă în a in t e “ : de a c e a fo rţ ă e x ­
te rio a ră . N.
423. A d ic ă p e lîn g ă m iş c a re a p r ic in u it ă de
g re u ta te a lo r (m iş c a re n a t u r a lă , de s u s în jo s)
ş i d e a ce e a p r ic in u it ă d e lo v it u r ile ce ş i le d a u
u n ii a lto r a (m iş c a re ce se fa c e în to ate d ir e c ­
ţiile ). N.

459
 POEMUL NATURII

425— 428. N im ic n u se în t îm p lă f ă r ă c a u z ă , ş i
p e n tru a e x p lic a fe n o m e n u l c o n ş t iin ţe i, L . î i
in d ic ă a d e v ă ra ta c a u z ă în d e v ie re a a to m ilo r.
A c e ste r în d u r i n e a r a tă c ă p r in n e g a re a d e te r­
m in is m u lu i m e c a n ic is t L . n u n e a g ă n ic id e c u m
p r in c ip iu l c a u z a lit ă ţ ii. E x is t e n ţ a c a u z e i p e n tru
f ie c a r e e v e n im e n t în p a rte n u im p lic ă în s ă în
m o d n e c e s a r e x is te n ţa u n u i d e te rm in is m m e c a ­
n ic is t, f iin d c o m p a tib ilă ş i c u o c o n c e p ţie p ro -
b a b ilis tă , c a re a d m ite fe n o m e n e a le a to r ii. A d ­
v e r s a r ii a n t ic i a i a t o m is m u lu i a u c o n s id e ra t că
p r in in tro d u c e re a d e v ie r ii a to m ilo r, p r in c ip iu l
c a u z a lit ă ţ ii a r f i fu n d a m e n t a l le z a t (cf. C i c e r o ,
De fato 9, 18; 10, 22). T .

443— 444. L .e x p r im ă a ic i id e e a c o n s e r v ă r ii
m iş c ă r ii ce re z u lt ă în m o d f ir e s c d in p r in c ip iile
g e n e ra le a le c o n s e r v ă r ii, s u s ţ in u t e de filo z o f ia
a to m istă a n tic ă . L a E p ic u l- (D i o g. L a e r t . ,
X , 62), f o r m u la r e a e ste p o ate m a i a p ro p ia tă
de f o r m u la r e a ce se d ă le g ii in e r ţ ie i: c o n s e r­
v a re a v ite z e i ş i d ir e c ţ ie i d re p te a m iş c ă r ii, în
lip s a in t e r v e n ţ ie i u n e i fo rţe e x te rio a re . D e o ­
s e b ir e a de e x p r im a r e n u e ste e s e n ţia lă , d a t f iin d
în g e n e ra l c a r a c t e r u l v a g ş i n e p re c is în c a re
le g e a c o n s e r v ă r ii m iş c ă r ii e ste c a ra c te riz a tă .
I n o ric e caz, c h ia r în a ce ste c o n d iţ ii, e n u n ţ a re a
e i c o n s titu ie u n m e rit, d e o a re c e m u lte seco le
d u p ă E p ic u r c o n s e rv a re a v ite z e i ş i în g e n e ra l
a m iş c ă r ii a fo st n e g a tă. U n p d in t r e p rim e le
l i c ă r i r i a le a c e le ia ş i id e i a p a re a b ia în s e c o lu l
a l X V - le a , la N ic o la u s C u s a n u s , î n d ia lo g u l De
ludo globi (Opera, P a r is iis , 1514, v o i. I , f o lio
C L IV / B ) . Ş i G a lile i a e x p r im a t a ce a stă lege,
în s ă n u m a i p e n tru m iş c a re a p e u n p la n o rlzo n p
ta l ( Dialogo sopra i due m assim e sistem i del
m ondo, F ir e n z e , 1632). In t r - o f o rm ă m a i g e ­
n e ra lă , ş i in d e p e n d e n t d e G a lile i, a fo s t e n u n ­
ţa tă a ce a stă leg e de D e s c a rte s (Principia Philo-
sophiae, I I , A m s te rd a m , 1644) ş i Le M onde (cf.
L a s s w i t z, op. cit., v o i. I I , p p. 36, 62, 85).

460
 NOTE — CARTEA A II-A

A b ia N e w to n i- a îm p r u m u t a t în s ă f o rm a d e f i­
n it iv ă , p u n în d -o la b a z a m e c a n ic ii, c a o a x io m ă
a a c e s te ia (c f . I s a a c N e w t o n , P rincipiile
m atem atice ale filozofiei naturale, B u c u re ş ti,
1956; v e z i o b s e r v a ţ iile l u i V i c t o r M a r i a n ,
p. 454). C e a la lt ă leg e, p r in c ip iu l c o n s e r v ă r ii
m iş c ă r ii, a fo st e n u n ţa tă d e D e s c a rte s (Prin­
cipia Philosophiae ) c a re a fo s t p e d e p lin c o n ş ti­
e n t de im p o rta n ţa f u n d a m e n t a lă a ace steia.
D e s ig u r în a t o m is m u l l u i L . d e v ie re a sp o n ta n ă
a a t o m u lu i c o n s titu ie o a b a te re ş i de la le g e a
in e r ţ ie i. T.

461. „ A v în d m iş c a re p r o p r ie “ : de. e x . f ii n ­
ţe le de pe p ă m în t, so a re le , lu n a etc. N.

468. E x c e le n t ă im a g in e , c a re n u este o s im p lă
m e ta fo ră , d e o a re c e tu rm a c a re a p a re de la
d is ta n ţă ca o p a tă a lb ă im o b ilă , d e ş i e le m e n te le
co m p o n e n te s în t în p e rm a n e n tă a g ita ţie , r e ­
p ro d u c e în m o d e fe c tiv , la o a ltă o rd in e de
m ă rim e , e c h ilib r u l i n v a r ia b il a l c o r p u lu i în
c a re m o le c u le le s în t în p e rm a n e n tă a g ita ţie .
U n e x e m p lu a n a lo g c e lu i in v o c a t de L . (în lo c
de tu rm a de o i se v o rb e ş te de m u ş u r o i d e f u r ­
n ic i) se găseşte în u n u l d in t r e cele m a l c e le b re
m a n u a le de f iz ic ă e x p e rim e n t a lă , la c a p it o lu l
m iş c ă r ii b r o w n ie n e (R . W . P o h 1, op. cit.,
p. 118). T.

497. M u lt it u d in e a a t o m ilo r este f ă r ă s fîr ş it . Id e e a

p ro v in e de la E p ic u r (D i o g. L a e r t., X , 41,
42), d a r ea se g ăseşte ş i la D e m o c r it (D i o g.
L a e r t., I X , 44). I n le g ă tu ră c u in f in it a t e a
lu m ilo r ş i a to m ilo r, a t ît D e m o c r it c ît ş l E p ic u r
u tiliz e a z ă t e rm e n ii t e h n ic i c o n s a c ra ţ i a i m a te ­
m a t ic ii e le n e : în a r it m e t ic ă , d e c i în d o m e n iu l
m ă r im ilo r d is c re te , c u m s în t a n s a m b lu r ile de
ato m i, se v o rb e ş te de in f in it a t e în m u lt it u d in e
i,nXf|E)oi;), a s tă z i am spune: i n f in it în
p u te re . In g e o m e trie se v o rb e ş te de in f in it a t e

461
 POEMUL NATURII

în m ă rim e , în e x t in d e r e ( μ ε γ ε θ ο ς ). în s u ş i
te rm e n u l d e άπειρον , t r a d u s de o b ic e i cu
c u v în t u l d e in f in it , n u c o re s p u n d e s e n s u lu i a c ­
t u a l a l a c e s tu ia , c i a r t r e b u i t r a d u s m a i c u r în d
c u in d e f in it , n e d e fin it, f ă r ă s f îr ş it . T.
560. Z a d a (la t. taeda, c h ia r î n t e x t u l l u i L .)
e n u m e le u n u i a r b o re ră ş in o s d in c a re se fa c
f ă c lii ş i c a re , p r in e x te n s iu n e , în s e a m n ă şi
f ă c lia în s ă ş i. N.

564. C o r p u r ile s în t p re v ă z u te c u m ic i o r if ic ii
i n v iz ib ile a v în d d iv e r s e c a lib r e , c a re p e rm it
p e n e tra re a e f l u v i i lo r c o r p u s c u la r e e m ise d e a lte
c o rp u ri. A c e s te o r i f ic i i s în t p o r ii. Id e e a c o n s ti­
t u ţie i p o ro a se a c o r p u r ilo r p r o v in e în c ă de la
A lc m e o n ş i a fo s t a d o p ta tă de P a rm e n id e . In s ă
n u m a i E m p e d o c le i- a a c o rd a t o im p o rta n ţă p r im ­
o r d ia lă în d e s c r ie re a fe n o m e n e lo r n a t u r ii (ve z i,
R o b i n , op. cit., p. 267). T.

572— 573. C e l v e c h i f il t r a u v in u l ş i u le iu l p rin

s tre c u ră to a re . N .

582. F ilo z o f ii a t o m lş tl s - a u s t r ă d u it s ă e x p lic e

s e n z a ţ iile g u s ta t iv e p lă c u te s a u d is p lă c u te p r in
în s ă ş i s t r u c t u r a in t im ă a s u b s t a n ţ e lo r c a re in tră
î n c o n ta c t c u m u c o a s a lim b ii: f o rm a a t o m ilo r
a r f i ac e e a c a re d e te rm in ă c a lit a t e a s e n z a ţie i.
D e p ild ă , a to m ii p r e v ă z u ţ i c u c îr lig e a r r ă n i
s u p ra fa ţ a g u r ii, p r o v o c în d d u re re ş i d e c i o
s e n z a ţie n e p lă c u tă . C o n c e p ţia e ste fa n te z is tă ,
d a r a re m e r it u l d e a f i s u b lin ia t că o rig in e a
s e n z a ţ iilo r n u se a f lă î n s u b ie c t iv it a t e a c e lu i
c a re p e rc e p e , c i în c a lit ă ţ ile o b ie c tiv e a le s u b ­
s ta n ţe i p e rc e p u te . D e a lt m in t e r i — ş i f a p tu l
a m in te ş te d e in t u iţ iile l u i L . — e x is t ă c e rc e ­
t ă r i re c e n te c a re t in d s ă d e m o n stre z e c ă d iv e r ­
s ita te a s e n z a ţ iilo r g u s ta t iv e ţ in e a d e s e o ri n u
a t ît de c o m p o z iţia c h im ic ă a s u b s ta n ţe lo r c a re
in t r ă în c o n ta c t c u p a p ile le lin g u a le , c ît de
s t r u c t u r a m a c ro m o le c u la ră a a c e s to r su b sta n ţe ,

462
 NOTE — CARTEA A II-A

d e ci, în t r - u n fe l, de form a p a r t ic u le lo r lo r d is ­
cre te . B .
593. A t o m ii s în t p r e v ă z u ţ i c u d iv e rs e cro şete ,
c îr lig e etc. E x is t e n ţ a u n o r c îr lig e a fo s t —
d u p ă m ă r t u r ia l u i S im p lic iu s — a d m is ă c h ia r
de D e m o c rit. A c e ste a s e r v e s c l a e x p lic a r e a d i­
v e r s e lo r p a r t ic u la r it ă ţ i f iz ic e a le a t o m ilo r. E x i s ­
te n ţa a c e s to r p ă r ţ i m in im a le ş i in s e p a r a b ile
(nepata) a c o n s t itu it o b ie c tu l unor c r i­
t ic i ş i d is c u ţ ii v i i î n d e c u r s u l v e a c u r ilo r . L a c t a n -
t iu s (v e z i U s e n e r , Epicurea, p. 204) v e d e în
a d m ite re a lo r o c o n tra d ic ţie f a t a lă p e n t r u ato -
m ism , d e o a re c e e x is te n ţa lo r în s e a m n ă c ă a to ­
m u l este d iv iz ib il. A c e a s tă o b ie c ţie a l u i L a c -
t a n tiu s e ste în lă t u r a t ă a b ia d e G a s s e n d i, în
s e c o lu l a l X V I I - l e a . T o t u ş i ş i î n a c e s t seco l
se m a i f a c d is c u ţ ii d e s p re f o rm a a to m ilo r.
G o rla e u s , de e x e m p lu , s u s ţin e c ă to ţi a to m ii
a u fo rm a p e rfe c t s fe ric ă . I n s c h im b R o b e rt
B o y le im a g in e a z ă p e n tr u e x p lic a r e a fe n o m e n e ­
lo r de c h im ie f iz ic a lă u n n u m ă r im e n s de
a se m e n e a c îr lig e de fo rm e d ife r it e , c a re le
a p ro p ie de v a rie t a t e a m o r fo lo g ic ă a f iin ţ e lo r
v ii. I n f in e o t u r n u r ă d e c is iv ă a d u c e în ace astă
p ro b le m ă N e w to n : e l re n u n ţ ă în m o d c o n ştie n t
la c îr lig e le a t o m ilo r e x p lic în d d iv e r s e le m a n i­
fe s tă r i a le c o e z iu n ii p r in u n ic a fo rţă u n iv e r s a lă
de a t ra c ţie a c o r p u r ilo r . T.
600. L . g re şe şte c în d a s im ile a z ă în t r u to tu l
m e c a n is m u l de p ro d u c e re a s e n z a ţ iilo r a u d it iv e
c u a c e la a l a p a r iţ ie i s e n z a ţ iilo r o lfa c t iv e sau
g u s ta tiv e ş i c h ia r v iz u a le , d a r a b ia u lt e r io r a v e a
s ă se d e sco p e re c ă u re c h e a n u e ste im p re s io n a tă
de p a r t ic u le m a te r ia le p o rn ite d in în s ă ş i s u rs a
s o n o ră , c i de v ib r a ţ ii a le m e d iu lu i . p ro v o c a te
de s u r s a so n o ră . A s t f e l, c a r a c t e r u l m e lo d io s a l
s u n e te lo r l i r e i n u este u n e fe c t a l n e te z im ii
p r e s u p u ş ilo r a to m i e m iş i de c o r z ile in s t r u m e n ­
tu lu i, c i e ste d e te rm in a t de re g u la r it a t e a v ib r a ­
ţ iilo r a e r u lu i p ro v o c a te d e v ib r a ţ iile c o rz ilo r. B .
 POEMUL NATURII

610. S c e n a t e a t r u lu i se s tro p e a c u ş o fr a n m a ­
c e ra t î n v in . P la n t a c re ş te a î n C ilic ia , re g iu n e a
A s ie i M ic i. N.
611. P a n h a ia , re g iu n e a A r a b ie i F e r ic it e , ve s-
tită p e n t r u t ă m îia p e c a re o p ro d u c e a . N.
628. „ t ir e g h ia “ (la t. fecula ), t a r t r u d e v in , d in
c a re se p r e p a r a u n c o n d im e n t a c r u ; — „o m a ­
n u l“, a lt n u m e a l p la n t e i n u m ite ia r b ă - m a r e
(Inula H elenium L .). A m a r ă ş i a ro m a tic ă , ea
se în t r e b u in ţ a î n b u c ă t ă r ia ro m a n ă . N.
629— 630. A t o m ii f o c u lu i ş i a i g h e ţii s în t „ d in ­
ţa ţi" , d a r n u la fe l. N.
633— 635. In v o c a ţ ie s o le m n ă , a l c ă r e i ro s t este
să a t ra g ă a t e n ţia a s u p r a a c e s tu i p u n c t e s e n ţia l
a l d o c trin e i: o r ic e s e n z a ţie e ste e fe c tu l u n u i
co n ta c t m a te r ia l. N.
636— 645. L . d is tin g e d e c i t r e i s e n z a ţ ii p o s ib ile :
1) ace e a (p lă c u tă s a u n e p lă c u tă ) p ro v o c a tă de
c e v a d e -a fa ră , ce in t r ă în c o rp (de e x . c ă ld u r a
s a u f r ig u l) 2) a ce e a p ro v o c a tă d e u n a g re g a t
d e a to m i f o rm a t în in t e r io r u l c o r p u lu i, s e n z a ţie
d e d u re re (de e x . a u n u i o rg a n ) s a u d e p lă c e re
(d e e x . a a c t u lu i s e x u a l) ş i 3) ace e a p ro v o c a tă
de o c a u z ă e x t e rn ă (d e e x . o lo v it u r ă p u t e r­
n ic ă ). N.
674. D e e x e m p lu , f u m u l să s u p e re o c h ii n o ş ­
t r i. N.
679. P e n t r u în ţe le g e r e a a c e s tu i v e rs , t r a n ­
s c r ie m a ic i e x p lic a ţ ia l u i M u n r o : „ u n c o rp ca
fu m u l, d e e x e m p lu , in t r ă în o c h i ş i- i v a tă m ă ,
d a r to to d a tă a t o m ii l u i s e -m p ră ş tie , ş i a s tfe l
a ce ste o rg a n e p o t s ă - i b ir u e ş i s ă sca p e de
d în ş ii“ . N.
70 3— 705. „ a c e a s ta “ se ra p o rte a z ă , în s ta re a
a c tu a lă a t e x t u lu i lu c r e ţ ia n , la v a rie t a t e a f o r ­
m e lo r ato m ice , d e s p re c a re a fo st v o rb a în
u lt im e le două p a ra g ra fe . N o n -in f in it a t e a

464
 NOTE — CARTEA A II-A

a c e s to r fo rm e , d e sp re c a re L . v o rb e ş te a c u m , n u
p o ate f i în s ă u n c o r o la r a l a c e le i v a r ie t ă ţ i
(c u m s p u n e L . în a ce ste v e r s u r i) : e a d e p in d e
de lim it a m ă r im ii a t o m ilo r, d e s p re c a re L .,
d u p ă G iu s s a n i, a r f i t r a t a t în t r - o la c u n ă a t e x ­
t u lu i, im e d ia t în a in t e de ace ste v e r s u r i. N.
710. „ M ic im e a “ = n u m ă r u l lim it a t de p ă rţi. N.
729— 730. î n la c u n a p re s u p u s ă de G iu s s a n i
în a in t e de v. 703 etc., le g ă tu ra c u v e r s u r ile ce
u rm e a z ă (in e x is te n tă î n te x t) e ste a c e a s ta : d a c ă
fo rm e le a to m ic e a r f i in f in it e , n a t u r a a r a v e a
o r ic în d p u t in ţ a de a c r e a l u c r u r i (u rît e s a u f r u ­
m oase) f ă r ă n ic i o lim it ă a f r u m u s e ţ ii s a u a
u rîţ e n ie i. N.
732. Melib&a, o ra ş în T e s a lia (d e a ic i a d je c t i­
v u l d in v e r s u l u rm ă to r), s it u a t pe m a lu l m ă r ii,
în t r e M u n ţ ii O ssa ş i P e lio n ş i v e s t it în a n t i­
c h ita te p e n tr u p u r p u r a sco a să d in s c o ic i. N.
741. D e a lte c în te c e m a i fru m o a s e , de a lte
c o a rd e m a i a rm o n io a s e . N .
751. „ ş l- n t r - u n f e l ş l- n c e lla lt “ : şi în m ai
b in e ş l î n m a i r ă u . N.
75 5 — 757. C e le d o u ă lim it e — în t r e c a re se
s itu e a z ă toate g ra d e le de c ă ld u r ă ş i f r ig — n - a r
e x is ta d a c ă a r f i in f in it e fo rm e le a to m ice , ş i
d e c i ş i c o m b in a ţ iile p o s ib ile p ro d u c ă to a re de
c ă ld u r ă ş i fr ig , N.
761— 766. C a ş i v a rie ta te a fo rm e lo r ato m ice ,
ş i ace e a a c o r p u r ilo r c re a te d in e le e ste l i m i ­
tată, id e e ilu s t r a t ă ş i p r in m e ta fo ra c a re u r ­
m ează. N.
767, „a c e a sta “ : că v a rie t a t e a fo rm e lo r a to m ice
n u e in f in it ă , N .

771. C o n fo rm in f o r m a ţ ie i l" i A risto te l

(De generatione et corruptione, T 1), L e u c ip ş i
D e m o c rit a u a d m is că ş i f o r m e lt a t o m ilo r p ot

3 0 — Poemul n atu rii 405

 POEMUL NATURII

f l i n f in it de v a ria t e . A t o m iş t ii de m a i t îrz iu ,
în c e p în d c u E p ic u r , a u re c u n o s c u t c ă ş i u n
n u m ă r f in it de fo rm e p o a te e x p lic a m a re a v a ­
rie ta te a c o r p u r ilo r e x is te n te în n a t u r ă ş i a
p r o p r ie t ă ţ ilo r lo r s e n s ib ile . A c e a s tă p ă r e r e este
s u s ţin u tă ş i de G a s s e n d i, i a r G o rla e u s a d u c e în
f a v o a re a a c e ste i id e i c e le b r u l a rg u m e n t n o m i­
n a lis t a l l u i O cca m , c o n fo rm c ă r u ia e se n ţe le e x ­
p lic a t iv e n u tre b u ie în m u lţ it e f ă r ă o n e v o ie
c o n c re tă („Essentia non sunt multiplicând a
absque neeessitate"). T.
816. „ a p lu s t r e “ (lat. aplustre s a u aplustrum,
în t r e b u in ţ a t de o b ic e i la p l . ; g r. 0<pXacTov
( II. X V 7 17 ), o rn a m e n t a v în d f o rm a u n e i a r ip i
d e p a s ă re , a u n e i c o z i d e p eşte s a u a u n e i
t u lp in i în d o ite , ce se p u n e a la p u p a c o ră b ie i. N.

870. E v o r b a de e m a n a ţ iile de g aze ce a rd

l a s u p r a fa ţ a p ă m în t u lu i. N.

878— 881. E x p lic a ţ ia d a tă a ic i de L . c o n c o rd ă

ş i c u c o n c e p ţia g e n e ra lă ş i p o p u la ră , fo a rte
ve c h e , d u p ă c a re p ă m în t u l e ra c o n s id e ra t d re p t
m a m a t u t u r o r f iin ţ e lo r ş i lu c r u r ilo r . D iv in it a ­
te a c a re s im b o liz a a c e a s tă c o n c e p ţie e ra , la
g r e c ii v e c h i, R h e a , m a m a t r in it ă ţ ii p r im it iv e a
O lim p u lu i g re c (Z eu s, P o s e id o n ş i H a d e s ): de
a ic i n u m e le e i d e M a m a Z e ilo r, c ă r u ia 1 se
a d a u g ă ş i e p ite tu l M a re . A l t n u m e a l e i e ra
C ib e le . C u lt u l ac e ste ia , p a s io n a t ş i zgom otos,
c e le b ra t în s u n e t u l t im p a n e lo r ş i c im b a le lo r, a
fo st in t ro d u s la R o m a î n t im p u l r ă z b o iu lu i a l
d o ile a p u n ic : p ia t r a s f în t ă (p r o b a b il u n a e ro lit),
c a re e ra p e n tr u o a m e n ii d in P e s s in u s (o ra ş în
G a la t ia , la h o t a r u l F r ig le i), c e n t r u l c u lt u lu i Z e i­
ţe i, M a r e a M a m ă a z e ilo r, a fo st a d u s ă la
R o m a d e o s o lie s o le m n ă , t r im is ă d e re g e le
P e rg a m u lu i, A t t a lu s . D ig r e s iu n e a c a re u rm e a z ă
n u este n u m a i u n o rn a m e n t p o e tic : to n u l i r o ­
n ic ş i c o n c lu z ia p u n î n e v id e n ţă s c o p u l a n t i­
re lig iö s u r m ă r it d e p oet. N.

406
 NOTE — CARTEA A II-A

899. Id a , m u n te î n F r ig ia . N.
902. C ultul M arii M am e s-a confundat cu
acela al D em etrei, zeiţa ag ric u ltu rii din m ito ­
logia greacă (căreia îi corespunde, în cea ro ­
m ană, Ceres). N.
903— 907. P r e o ţ ii se n u m e a u .galii. C e l c a re a
jig n it în t îi p e z e iţă a fo s t c e l d in t îi p re o t a l
ei, A t t is , p r in a ce e a c ă ş i- a c ă lc a t ju r ă m în t u l
de a n u iu b i n ic i o fe m e ie . D u p ă a lt ă v a r ia n t ă
a le g e n d e i, z e iţa l- a s il i t p e A t t is s ă se e m a s-
c u le z e ş i, în o n o a re a lu i, ş i p r e o ţ ii c e ila lţ i t r e ­
b u ia u s ă fa c ă l a fe l. E v o r b a , a p o i, ş i de c o p iii
n e re c u n o s c ă to ri fa ţă de p ă r in ţ i, c a re , p r in
a c e a s ta jig n e s c p e z e iţă . N.

924. Cureţi se n u m e a u p r e o ţ ii c re t a n i a i C i-
b e le i; c e i f r ig ie n i se n u m e a u C o r ib a n ţ i: n u m i­
r ile a u a ju n s s in o n im e . E i s în t re p r e z e n ta ţi ca
t in e r i c a re -ş i lo v e s c s c u t u r ile s p re a a c o p e ri
ţip e te le l u i Z eu s, a s c u n s de R h e a , m a m a l u i şi
s o ţia l u i S a tu rn , în t r - o p e ş te ră d in C re ta , ca
să n u f ie în g h iţ it de ace sta. N.

937— 938. F iin d c ă e i, s a lv în d v ia ţ a l u i Z eu s,

a u c r u ţ a t m a m e i l u i d u re re a de a - ş i v e d e a ş l
a ce st c o p il în g h iţ it d e S a tu rn . N.

967. L . s u b lin ia z ă id e e a e le c t iv it ă ţ ii m e ta b o ­
lis m u lu i: in g e r în d a c e le a ş i a lim e n te , f e lu r it e le
a n im a le a le g d in a ce ste a a n u m ite p a r t ic u le co-
re s p u n z ă to a re e r e d it ă ţ ii f ie c ă r u ia . A ş a se fa c e
că, în e x a c t a c e la ş i m e d iu , se d e z v o ltă în m od
d if e r it n u m e ro a s e s p e c ii o rg a n ic e . D e a ic i L .
d e d u c e u n a rg u m e n t î n fa v o a re a c o n c e p ţie i s a le
a to m iste : c o r p u r ile în t îln it e în n a t u r ă a u o a l ­
c ă t u ire c o m p le x ă , d a r c în d o rg a n is m e le v i i a s i­
m ile a z ă d iv e rs e a lim e n te , e le a le g d in ace stea
n u m a i a to m ii s a u c o m b in a ţ iile de a to m i c a re
c o re s p u n d „ n a t u r ii p ă r in ţ ilo r l o r “, a d ic ă e r e d i­
t ă ţ ii lo r . B .

467
 POEMUL NATURII

1009— 1010. C o m p a ra r e a c o m b in a ţ ie i a t o m ilo r

c u c o m b in a re a lit e r e lo r a lf a b e t u lu i în c u v in t e
c o n s t itu ie u n u l d in t r e c e le m a i v e c h i ş i m a i
b u n e a rg u m e n te a le f ilo z o f ie i a to m iste , c a re a
fo st in v o c a t m e re u ş i în s e c o le le u lt e rio a re . E l
n u se g ăseşte p r in t r e te x t e le p u b lic a t e d e sp re
a to m iş ti de D io g e n e L a e r t iu , î n s c h im b , A r is t o -
te l se r e f e r ă la e l în re p e ta te r î n d u r i (M etafi­
zica, I, 4): a t o m ii l u i D e m o c r it d if e r ă în t r e
e i c a fo rm ă , o rd in e ş i p o z iţie (fig u ra , o r ­
d in e , s it u : erpf](ia, ■S'eaiţ ) ca lit e ­
r e le d in t r - u n c u v în t ; (De generatione et cor-
ruptione, I , 2): t ra g e d ia ş i c o m e d ia s în t s c ris e
c u a c e le a ş i lite r e . M e t a f o ra ace a sta , a t ît de r e u ­
ş ită , se g ăseşte ş i l a a d v e r s a r ii a t o m is m u lu l,
c u m este L a c t a n t iu s (U s e n e r, Epicurea, p. 204),
i a r m a i t îr z iu , în c e p în d c u p r im ii a to m iş ti m e ­
d ie v a li, c u m este W ilh e lm de C o n c h e s, re v in e
m e re u . L a B a c o n im a g in e a se r e în to a r c e în
re p e ta te r î n d u r i în t r - o f o rm ă a m p lif ic a t ă : e l
c a u tă s ă g ă se a sc ă a c e l a b e c e d a r a l n a t u r ii,
a c e le e le m e n te , „ f o rm e “ , re a le d in c a re în tre a g a
n a t u r ă p o a te f i c o m p u s ă ş i e x p lic a t ă (De aug­
m ent. scientiarum , III, 4). A c e e a ş i im a g in e stă
ş i l a b a z a c e le b re i m a x im e a l u i G a llile i: c a r ­
te a n a t u r ii este s c i’is ă î n lim b a m a te m a tic ii ş i
lit e r e le e i s în t c e r c u r i, l i n ii , t r iu n g h iu r i etc.,
f iin d des u t iliz a t ă ş i de G a s s e n d i p e n t r u a m o ­
t iv a c u m d in t r - u n n u m ă r f in it de e le m e n te
p o a te a p ă re a o a t ît de m a re v a rie t a t e de l u ­
c r u r i. R o b e rt B o y le re c u r g e de a se m e n e a la
a c e e a ş i m e ta fo ră . T.
1027. C u toate c ă a u ş i m u lţ i a to m i c o m u n i. N.
1037. M o n ş t r i fa b u lo ş i, c u t r u p u l ju m ă ta te le u ,
ju m ă ta te c a p ră , c u c o a d ă de ş a rp e ş i v ă r s în d
fo c p e g u ră . N.
1040— 1042. L . in s is t ă ia r ă ş i a s u p r a s t a b ilit ă ţ ii
c a ra c t e r e lo r s p e c ific e a le d if e r it e lo r o rg a n is m e
v ii, c o n s e c in ţă a e re d it ă ţ ii. P re ţ io a s ă e ste id e ea ,
e x p u s ă î n v e r s u r ile ce u rm e a z ă , p r iv it o a r e la
 NOTE — CARTEA A II-A

re la ţ ia d in t r e e re d ita te ş i m e ta b o lis m : a s im ila ­

re a de c ă tre o rg a n is m a a n u m it o r p r in c ip ii
a lim e n ta re este d e te rm in a tă de în s u ş ir ile m o ş­
te n ite de la g e n e ra ţiile p re c e d e n te . I n f e lu l
acesta, L . se a p ro p ie a ic i de c o n c e p ţia m o d e rn ă
a s p e c if ic it ă ţ ii m e ta b o lis m u lu i, c a u n a d in tre
e x p r e s iile fu n d a m e n ta le a le e re d it ă ţ ii. B.
1048. „ A t o m ii s ă i" : a i c o r p u lu i, a d ic ă a •’ei
c a re c o n v in c o r p u lu i, c a re se p o t a so c ia c i'
a to m ii c o rp u lu i. N.
1052— 1053. D e e x . c în d a n im a lu l e x p ir ă ; -
„ C io c n iţ i m e re u “ : de a t o m ii a s o c ia ţi d in cov >
ş i c a re s în t în t r - o c o n tin u ă v ib r a ţ ie ; — „cu
c e ila lţ i“ : c a re s în t a g re g a ţi în co rp . N.
1066. N u toţi a t o m ii d in t r - u n c o rp s în t la
f e l c u toţi c e i d in a lt co rp . N.
1069— 1071. „ D is t a n ţ e “ : e v o r b a de d is ta n ţe le
s a u s p a ţ iile d in t r e a t o m i; — „ d r u m u r i“ : e v o rb a
de d ir e c ţ iile î n c a re se m iş c ă a t o m ii; — „ a lte
m iş c ă r i“ : e v o r b a d e m iş c ă r ile v ib r a t o r ii ale
a t o m ilo r d in t r -u n c o rp . N.
1071— 1074. T o a te ace ste v a r ia ţ ii (d e d is ta n ţă ,
d ire c ţie etc.) — c o n se c in ţe a le u n e i d iv e rs it ă ţ i,
c h ia r n u m a i p a rţ ia le , de fo rm e a to m ice — e x ­
p lic ă d ife r e n ţ ie re a d e f o rm ă n u n u m a i a f i i n ­
ţe lo r v ii, c i ş i a m a r ilo r c o m p le x e , c a p ă m în -
tu l, m a re a ş i c e r u l, N.
1087. „ a ş a “ , a d ic ă f ă r ă c u lo a re . N.
1110. A t o m ii n u a u c u lo a re : a c e a sta e ra şi
p ă re re a l u i D e m o c rit, p re c u m ş i a l u i E p ic u r
(cf. G o e t h e, Zur Farbenlehre, W e im a r , 1957,
p. 4; D i o g . L a e r t . , X , 68). T .
1114— 1116, C u lo a r e a re z u lt ă d in a ş e z a re a ş i
m iş c ă r ile v ib r a t o r ii a le a t o m ilo r de la s u p r a ­
fa ţa c o r p u r ilo r , c o n d iţio n a te (a f a ră de in f lu e n ţ a
p e c a re o e x e r c it ă în c h ip n e c e s a r ş i lu m in a )
de în s e ş i fo rm e le a c e lo r a to m i. N.

469
 POEMUL NATURII

1121— 1124. S c h im b a r e a u n e i c u lo r i î n a lt a e
p r ic in u it ă de s c h im b a r e a p o z iţie i ş i m iş c ă r ilo r
fo rm e lo r a to m ice . N.
1130. S c h im b a r e a c u lo r ii se m a i e x p lic ă în c ă
ş i p r in e lim in a r e a s a u a d a o s u l u n o r ato m i. N.
1154— 1155. „ t e m e iu l“ : e ste c r e d in ţ a g e n e ra lă
că, de e x., u n lu c r u a lb tre b u ie s ă f ie fă c u t d in
a to m i a lb i. IV.
1185— 1193. S e n z a ţ iile de c u lo r i s în t, după
E p ic u r ş i L ., s e n z a ţ ii tactile, p e c a re le p ro d u c
a t o m ii de la s u p ra fa ţ a c o r p u r ilo r p r in s im u la ­
c re le a c e s to ra (v e z i c a rte a a I V - a ) ş i c a re lo v e s c
o rg a n u l n o s tru v iz u a l. D iv e r s it a t e a a c e s to r s e n ­
z a ţ ii se d a to re şte în s ă d iv e r s it ă ţ ii f o rm e lo r ato ­
m ic e (v e z i n o ta l a 1114 — 1116). I a r f a p t u l că
a t u n c i c în d p ip ă im u n lu c r u n o i n u lu ă m c u ­
n o ş tin ţă de c u lo a re , c i n u m a i d e f o rm a lu i, ne
a r a t ă c ă a to m ii n u tre b u ie să f ie ei c o lo ra ţi
a t u n c i c în d d a u n a ş te re s e n z a ţ iilo r de c u lo a re . N.

1194— 1207. C o n t in u în d s ă se p u n ă d in p u n c ­
t u l de v e d e re a l a d v e r s a r ilo r , L . a rg u m e n te a z ă ,
a p o i, a s tfe l: c h ia r p r e s u p u n în d c ă a t o m ii s în t
c o lo ra ţi, n e flin d n ic i u n r a p o r t f i x în t r e f o r ­
m e le a to m ice ş i c u lo r i (c ă c i, d e e x., ş l m a rm u ra ,
a lc ă t u it ă d in a to m i c u c îr lig e , ş l la p te le , a lc ă ­
t u it d in a to m i r o t u n z i ş i n e te z i, a u c u lo a re a
a lb ă ), d a că , d u p ă te o ria a d v e r s a r ilo r , a t o m ii î n ­
ş iş i d a u c u lo a re a lu c r u r ilo r , a c e a sta în s e a m n ă că
a to m ii de o ric e f o rm ă p o t a v e a o ric e c u lo a re ,
ş i c ă d e c i ş i lu c r u r ile ie ş ite d in fo rm e le a to m ice
p o t a v e a o ric e c u lo a re : de ce n -a m p u te a a v e a
a t u n c i la p te n e g ru ş i c o r b i a lb i? A c e a s ta a r
c o n tra z ic e în s ă f ix it a t e a s p e c if ic ă a c u lo r ilo r ,
c a re este o re a lit a t e : la p te le e n u m a i a lb , c o r­
b u l n u m a i n e g ru ! N.

1242— 1255. M ir o s u l, s u n e tu l, g u s tu l etc. s în t

în s u ş ir i s e c u n d a re ş i c a re p ie r ; e le s în t, c o n fo rm
d o c trin e i l u i L ., e m a n a ţii m a te r ia le , a s im ila te

470
 NOTE — CARTEA A II-A

o a re c u m c u c o r p u r ile : de a ic i e p ite te le ce li
se d a u . N.
1265. C o n c e p ţia l u i L . d e s p re g e n e ra ţia s p o n ­
ta n ă se b a z e a z ă p e c o n v in g e r ile s a le ato m iste :
h a z a r d u l d e te rm in ă , l a u n m o m e n t dat, g r u p ă r i
de ato m i, a c ă r o r o rg a n iz a r e c o m p le x ă p e rm ite
m a n ife s ta re a f o rm e i d e m iş c a re b io lo g ic ă a m a ­
te rie i, c a ra c te r iz a tă în s p e c ia l p r in s e n s ib ilita te .
D e a ltfe l, a r a t ă L ., m e ta b o lis m u l în s u ş i este
u n fe n o m e n s im ila r g e n e ra ţie i sp o n ta n e , în m ă ­
s u r a în c a re a c e a sta r e p r e z in t ă s t ru c t u ra re a
u n u i o rg a n is m v i u p r in c o m b in a re a a d iv e rs e
e le m e n te „ lip s it e de s im ţ ir e “ : ie r b iv o r e le se dez­
v o ltă a s im ilîn d s u b s ta n ţa p la n t e lo r c a re , p e n tru
a f i a s im ila tă , a t r e b u it m a i î n t î i să se d e s­
c o m p u n ă în p a r t ic u le c ît m a i s im p le , c a re p ie r ­
d u s e ră c a r a c t e r u l b io lo g ic . P la n t a a t r e b u it d e ci
să p ia r ă ca a ta re , să d e v in ă m a te r ie f ă r ă v ia ţă ,
p e n tru a p u te a f i a p o i in c lu s ă în s u b sta n ţa
v ie a a n im a lu lu i. F e n o m e n e le b io lo g ic e n u s în t
a ş a d a r m a n ife s ta re a u n e i fo rţe v it a le e x te rio a re
m a te rie i, c i r e z u lt a t u l u n e i o r g a n iz ă r i c o n v e n a ­
b ile a a to m ilo r, c e e a ce p e rm ite a p a r iţ ia s e n ­
s ib ilit ă ţ ii, c a p ro p r ie ta te c a r a c t e r is t ic ă a o rg a ­
n is m e lo r v ii. B .
1285. I n p a s a ju l c a re u rm e a z ă , L . î ş i p ro p u n e
să re s p in g ă a rg u m e n te le c e lo r c a re c o n te stă că
d in c o m b in a re a a t o m ilo r in s e n s ib ili a r f i c u p u ­
tin ţă s ă re z u lte f iin ţ e în z e s tra te c u s e n s ib ili­
tate. P o e tu l s t ă ru ie a ic i a s u p r a id e ii d ia le c tic e
c o n fo rm c ă re ia , p r in a c u m u la re a c a n t it a t iv ă ş i
d is p u n e re a c o re s p u n z ă to a re a a n u m it o r e le ­
m ente, se p o a te p ro d u c e u n s a lt c a lit a t iv , c a ­
ra c t e riz a t p r in a p a r iţ ia a n o i fo rm e d e m iş c a re ,
c o n d iţ io n în d fe n o m e n e in e x is te n te , l a u n n iv e l
a n t e r io r de o rg a n iz a re , m a i p u ţ in c o m p le x ă , a
m a te rie i. A s t f e l, a r a t ă L ,, d a c ă o m u l e ste c a ­
p a b il s ă g în d e a s c ă , n u în s e a m n ă c ă a t o m ii c o r­
p u lu i s ă u tre b u ie s ă m a n ife s te ş i e i o în s u ş ir e
a se m ă n ă to a re . P e d e a lt ă p a rte , f a p t u l că le ş in u l

471
 POEMUL NATURII

ş i c h ia r m o a rte a p o t s u r v e n i d u p ă o iz b it u r ă
v io le n t ă (c a re z d r u n c in ă ş i d e sfa c e le g ă t u rile
d in t r e a to m ii d in o rg a n is m ) d o v e d e şte c ă s e n s i­
b ilit a t e a ş i, în g e n e ra l, v ia ţ a n u s în t d e c ît re ­
z u lt a t u l u n e i a n u m ite îm b in ă r i ş i o r în d u ir i a
a to m ilo r in s e n s ib ili. B.
1300. P e n t r u a t o m is tu l L ., d a c ă d in p u t r e z i­
c iu n i ş i m la ş t in i se iv e s c a p a re n t „ s p o n ta n “ o r­
g a n is m e v ii, a c e a sta n u se d a to re şte p re z e n ţe i
în s u b s ta n ţe le d e g ra d a te a u n o r p r in c ip ii v it a le
im a te ria le , c a re a r d e te rm in a a ic i o m is t e r i­
o a să g estaţie , c a p a b ilă s ă d u c ă la g e n e ra ţia
s p o n ta n ă , a ş a c u m a f ir m a u ş i v o r a f ir m a u n ii
f ilo z o f i ş i s a v a n ţi. D u p ă p ă re re a l u i L ., p u t r e ­
z ir e a le m n u lu i ş i u m e z ire a p ă m în t u lu i în le s n e s c
a p a r iţ ia de v ie ţ u it o a r e p r in s im p la d e z a g re g a re
a c o m b in a ţ iilo r a to m ic e d in s u b s ta n ţe le în d e s­
co m p u n e re , d u p ă c a re u rm e a z ă re o rg a n iz a re a
a t o m ilo r în s t r u c t u r i c o re s p u n z ă to a re m a n ife s ­
t ă r ilo r v ita le . B.
1303. „ D e -u n lu c r u n o u “ , a d ic ă de p lo a ie . N.
1305— 1314. L . c o m b a te în a c e st p a s a j p e p a r ­
t iz a n ii d o c trin e i o m e o m e ric e , ş i ra ţio n a m e n tu l
lu i este a c e s ta : d a c ă a t o m ii a u s im ţ ir e (c u m z ic
a d v e r s a r ii a m in tiţi), e i s în t m o i, c ă c i s im ţire a
v e d e m c ă e le g a tă de s u b s ta n ţe m o i (n e rv i,
c a rn e , v in e ); ace ste s u b s ta n ţe s în t în s ă p ie r i-
to a re ş i d e c i ş i a t o m ii tre b u ie s ă f ie p ie r it o r i,
cee a ce e a b su rd . N.

1316. „ A c e ş ti a t o m i“ : în z e s t r a ţ i cu s e n s ib ili­
tate, d u p ă te o ria a d v e r s a r ilo r . N.
1351— 1352. P ro b le m a t r e c e r ii de la m a te ria
in s e n s ib ilă la cea d o ta tă c u s e n s ib ilit a t e ş i v ia ţă
a ju c a t u n ro l im p o rt a n t în d e z v o lta re a u lt e ­
r io a r ă a f ilo z o f ie i a to m iste . L a a u t o r ii c re ş tin i
m e d ie v a li, n e g a re a p o s ib ilit ă ţ ii d e a c o n s t ru i
v ia ţ a d in e le m e n te a to m ic e lip s it e de s e n s ib ili­
tate a c o n s t itu it u n u l d in t r e a rg u m e n te le m a jo re

472
 NOTH — C A R fEA A II-A

îm p o t r iv a a t o m is m u lu i (cf. U s e n e r , op. cit.,

p p. 226, 249— 252. U n u l d in r e în n o it o r li a to m is ­
m u lu i d in s e c o lu l a l X V l I - l e a , m e d ic u l g e rm a n
D a n ie l S e n n e rt (1572— 1637), a p re s u p u s c ă e x is t ă
p a r t ic u le a to m ice p re v ă z u te c u o s e n s ib ilit a t e
la te n tă , ş i F o r t u n io L ic e t i (1 5 7 7 — 1657) a s u s ţ i­
n u t o te o rie a g e n e ra ţie i s p o n ta n e p e ip o te z a
e x is te n ţe i u n o r a to m i d o ta ţi c u s p ir it . D e a s e ­
m enea, în c o m b a te re a a t o m is m u lu i, G a le n se
r e fe re a la H ip o c r a te s p u n în d c ă a c e sta a r e f u ­
z a t să a c c e p te e x is t e n ţ a a t o m ilo r, în t r e a lte le
p e n t r u f a p t u l că, d a c ă o m u l a r f i c o n s t it u it d in
a to m i, a t u n c i a r f i lip s it de s e n s ib ilit a t e . A r g u ­
m e n tu l a c e sta e ste a d e s e a re p e ta t de a d v e r s a r ii
a t o m is m u lu i d in s e c o le le X V I ş i X V I I (de e x .
m e d ic u l ş i b o ta n is tu l g e rm a n L e o n h a r d F u c h s ,
s e c o lu l a l X V I- l e a . C f . L a s s w i t z, op. c i t ,
v o i. I I , p. 451). T.
1378— 1381. D a c ă d a r a c e a s tă d e z a g re g a re a
a to m ilo r, p r ic in u it ă d e f o r ţ a d e a fa ră , s tin g e
s im ţ ire a ş i v ia ţ a u n u i om , a c e a s ta în s e a m n ă
c ă s im ţ ir e a s a u v ia ţ a e c o n d iţio n a tă to c m a i de
s ta re a de a g re g a re a a to m ilo r, a ş e z a ţi în t r - o
a n u m it ă o rd in e ş i f ă c în d a n u m ite m iş c ă ri. N.

1393— 1406. T u lb u r a r e a u n U i a g re g a t a to m ic
p ro v o a c ă d u re re , re c o m p u n e re a lu i, p lă c e r e (şi
u n a ş i c e a la ltă în s e m r iîn d s im ţ ir e ); a t o m ii în s ă ,
n e f iin d c o m p u ş i, l a r în d u l lo r , d in a lte p ă rţi,
c a re s ă se p o a tă t u lb u r a ş i a p o i s ă r e v in ă la
lo c u r ile lo r, n u p o t s im ţ i n ic i d u re re , n ic i p lă ­
c e re , ş i d e c i e i n - a u s im ţire . N,.
1407— 1410. A ş a c u m s p u n a d v e r s a r ii, N.

1410— 1411. L . a d a t m a i Sus (v. 132 7) r ă s p u n ­

s u l la a c e a s tă în t r e b a r e : e i tre b u ie s ă s im tă
ce s im ţ im ş i n o i! V e r s u r ile c a re u rm e a z ă n u
s în t d e c ît p a ro d ia v . 132 7 (v e z i ş i I, 1384—
1387). N.

473
 POEMUL NATURII

1415— 1410. „ d e s p re a m e s te c u l a t o m ilo r “ , a d ic ă

d e sp re f e lu l în c a re se a m e ste c ă a to m ii, c a să
fo rm e ze c o r p u r ile . N.
1432— 1433. A ş a c u m e ste a d e v ă r u l d u p ă d o c­
t r in a s u s ţin u tă d e poet. Ni
1437— 1482. în c e p u t u l a c e s tu i p a s a j e tra d u s
d in E u r ip id e ( Chrysipvos , f r . 839), t r a g ic u l grec,
c a re a fo s t ş c o la r u l l u i A n a x a g o ra . A m v ă z u t
că pe a c e sta L . î l c o m b a te în I, 1250— 1387. N.
1455— 1458. î n s u ş ir ile s e c u n d a re a le c o r p u r ilo r
(c u lo a re , fo rm ă , s im ţ ir e ) d is p a r la m o a rte , ră -
m în în d aceiaşi n u m a i a to m ii. N.
1459— 1462. E n u n ţ a r e a a c e le ia ş i id e i e se n ţia le
a d o c t rin e i c ă cee a ce d if e r e n ţ ia z ă c o r p u r ile este
f e lu l d e o se b it (în d e o s e b ite le c o r p u r i) în c a re
a to m ii se c o m b in ă în t r e d în ş ii ş i m iş c ă r ile pe
c a re e i le fa c . N.
1464. „ p e d in a f a r ă n u m a i“ , a d ic ă n u m a i la s u ­
p ra fa ţ a lu c r u r ilo r . N.
1465. E vo rb a de în s u ş ir ile s e c u n d a re . N.
1524. In f in it a t e a u n iv e r s u lu i. Id e e fu n d a m e n ­
ta lă a c o sm o lo g ie i e p ic u re ic e . E a se g ăseşte în
s c r is o a re a c ă tre H e ro d o t (D i o g. L a e r t . , X ,
41, 73), c o n s t itu in d o te m ă c la s ic ă ş i fo a rte d e z ­
b ă tu tă a f ilo z o f ie i e le n e . T.
1527. O' p ro b le m ă m u lt m a i c o n tro v e rs a t ă de-
c ît în s ă ş i in f in it a t e a u n iv e r s u lu i este c h e s tiu n e a
u n it ă ţ ii ş i a p lu r a lit ă ţ ii lu m ilo r . E le a ţ ii s în t cei
m a i c a te g o ric i a d v e r s a r i a i p lu r a lit ă ţ ii. D a r a d -
m lţ în d c h ia r e x t in d e r e a s a in f in it ă , E m p e d o cle ,
p r o b a b il A n a x a g o ra , a p o i P la to n , A r is t o t e l şi
s t o ic ii s în t p a r t iz a n ii u n it ă ţ ii lu m ii. I n s c h im b
A n a x im a n d r u , a p o i d e s ig u r p r im ii a to m işti,
L e u c ip , D e m o c r it (D i o g. L a e r t . , I X , 44) ş i
î n f in e E p ic u r s în t p a r t iz a n ii p lu r a lit ă ţ ii lu m i­
lo r. E p ic u r p u n e u n a c c e n t d e o s e b it p e e x is ­

474
 NOTE — CARTEA A II-A

te n ta u n u l n u m ă r i n f in i t d e lu m i, f a p t c o n f ir ­
m a t ş i de fra g m e n te le e p ic u r ie n ilo r ro m a n i g ă ­
s ite l a H e r c u la n u m (U s e n e r, op. cit., p. 380),
p re c u m ş l de in s c r ip ţ ia l u i D io g e n e d in O en o -
a n d a (cf. L . R o b i n , op. cit., v o i. I, p. 349). Ip o ­
te za p lu r a lit ă ţ ii lu m ilo r a fo s t c r it ic a t ă ş i ir o n i­
z a tă în c ă de C ic e ro (De n a tu ra deorum , I , 34,
96), ş i d e s ig u r a ta c a tă c u v e h e m e n ţă de a u t o r ii
c r e ş t in i a l p r im e lo r se c o le (A u g u s tin , D lo n y s ,
L a c ta n tiu s ). E a e ste r e a f ir m a t ă în s ă in d e p e n d e n t
de a rg u m e n te le a to m iste , de N ic o la u s C u s a n u s
(1440), în c e le b ra sa lu c r a r e , De docta ignoran-
tia. D e l a C u s a n u s e ste p r e lu a t ă a c e a s tă id e e
de c ă tre G io rd a n o B ru n o , i a r de la a c e sta de
D e sc a rte s, p r in in t e r m e d iu l c ă r u ia d e v in e n o ­
to rie . T .
1530. „ I n n u m ă r f ă r ă n u m ă r “ : fo a rte p la s t ic
a b u z de lim b a j, c a re a p a re f r e c v e n t la L .
(casta inceste, m ors im m ortalis, m ortua vita:
cf. E r n o u t, op. cit., v o i. I, p. 351). T .
1538. „ F ă p t u r a f i r i i “ : î n s e n s u l c ă lu m e a a fo st
c re a tă p r in j o c u l s p o n ta n a l u n o r fo rţe n a t u ­
ra le , n u p r in in t e r v e n ţ ia z e ilo r. N.

1547. D id e r o t a rg u m e n te a z ă în t r - u n m o d s i­
m ila r , în lu c r a r e a sa Scrisoare despre orbi,
spre folosinţa celor care văd, p ro b a b ilita te a
e x is te n te i ş i a a lt o r lu m i: „ C ît e lu m i s c h ilo a d e ,
n e re u ş ite s -a u r is ip it , s -a u f o rm a t d in n o u ş i
se ris ip e s c p o ate în f ie c a r e c lip ă în s p a ţ iile î n ­
d e p ă rta te , pe c a re e u n u le a t in g ş i d u m n e a ­
v o a s tr ă n u le v e d e ţi, d a r în c a re m iş c a re a c o n ­
t in u ă ş i v a c o n tin u a s ă c o m b in e g ră m e z ile de
m a te rie p în ă ce e le v o r o b ţin e o o rd in e a n u m ită ,
î n c a re v o r iz b u t i să se m e n ţ in ă “ . B .
1561. „ a ic i“ : în lu m e a n o a stră . N.
1562. In o te z a e x is te n ţe i v ie ţ ii pe a lte p la n e te
s l în a lte lu m i re a p a re , f ă r ă o r e f e r ir e v i z i ­
b ilă la s u rs e a to m iste , l a a c e la ş i N ic o la u s C u -

475
 POEMUL N A T U R ir

s a n u s (lo c. cit, fo l. X X I I / B ) , c a re in t r a c h ia r
în a m ă n u n te le d e s c r ie r ii n a t u r ii a c e s to r f iin ţ e
ip o te tic e î n f u n c ţ ie de m e d iu l c o sm ic în c a re
se d e z v o lta u . T.
1570. „ A ş a “ : a d ic ă fo a rte m u lte în t r - o s in g u ră
sp e cie . N.
1630. P r i n v in e (ş i n u p r in a r te r e ) se d is t r i­
b u ie , d u p ă c re d in ţ a c e lo r v e c h i, s în g e le (ş i d e c i
h ra n a ) în c o rp u l o m u lu i. N.
1640. „ N u s -a r ă r i t aşa ...“ : in t e r v a le le d in tr e
a to m i în c ă n - a u a ju n s a f i m a i m a ri, ceea ce
se v a în t îm p la î n c u r în d d e p e u r m a e flu -
x u l u i de a to m i (v e z i m a i jo s). N.

1647. P e n t r u L ., îm b ă t r în ir e a ş i m o a rte a r e ­
p re z in tă fe n o m e n e n a t u r a le , ţ in în d de în s ă ş i f i ­
re a lu c r u r ilo r . E le n u s în t in d i c i i a le c a ra c te ­
r u l u i „ n e d iv in “ a l s e m in ţ ie i o m e n e şti, c u m
a f ir m a u - c e i c a re îm p ă rt ă ş e a u c re d in ţ a c ă lip s a
n e m u r ir ii este to c m a i ce e a ce î i d eoseb eşte pe
o a m e n i d e zei.· Id e e a c ă m o a rte a este u rm a re a
p ie r d e r ii t in e r e ţ ii v e ş n ic e d re p t p e d e a p s ă p e n tru
u n p ă c a t o r ig in a r se în t îln e ş t e în r e lig ia m o ­
z a ic ă , c a ş i în a lte m ito lo g ii, f iin d a p o i p re lu a tă
d e c re ş tin is m ,
. D im p o t r iv ă , L . în c e a r c ă s ă e x p lic e îm b ă t r î­
n ir e a in v o c în d e x c lu s iv m e c a n is m e fiz io lo g ic e
şi, în p r im u l r în d , d if ic u lt ă ţ ile h r ă n ir ii c o re s ­
p u n z ă to a re a o r g a n is m u lu i v îr s t n ic u lu i, a d ic ă
cee a ce a m n u m i a s tă z i p re d o m in a r e a d e z a s i­
m i lă r ii a s u p r a a s im ilă r ii. M a i tre b u ie p re c iz a t
că a c e a s tă c o n c e p ţie a in e v it a b ilit ă ţ ii d e c re p i­
t u d in ii ş i a m o r ţ ii ţ in e d e f o n d u l c o n v in g e r ilo r
a to m iste a le l u i L . : c o r p u r ile f iin d c o m b in a ţii
a c c id e n ta le de ato m i, a u toate u n în c e p u t ş i u n
s fîr ş it , d o a r a to m ii în ş iş i f iin d e te rn i ş i in v a ­
r ia b ili. B. .
1654. „ d e p este to t“ : de pe to a tă - s u p ra fa ţa
c o rp u lu i: N.

476
 NOTE — CARTEA A H-A

1661. „ la lo v it u r ile d e - a f a r ă “ : e v o r b a de lo ­
v it u r ile a t o m ilo r de a fa ră , c a re d a u c o rp u lu i
u n a d e v ă ra t a s a lt. N.
1670— 1675. L . a s im ile a z ă f o rm a re a ş i c re şte re a
lu m ii c u a ce e a a o r ic ă r u i a lt c o rp d in n a tu ră .
N.
1677. V e r s u r ile c a re u rm e a z ă s în t n u n u m a i
e x p r e s ia te n d in ţe i m a n ife s ta te d e -a lu n g u l se ­
c o le lo r de a t îţ ia s c r iit o r i c a re a u id e a liz a t t im ­
p u r ile tre c u te , c i re p r e z in t ă u n r e f le x a l fe n o ­
m e n u lu i de r e a lă d e c ă d e re a a g r ic u lt u r ii în
P e n in s u la It a lic ă , u n d e la t if u n d iile , p e c a re
m u n c e a u s c la v ii, c ă p ă ta s e ră d im e n s iu n i u ria ş e
p r in în g u s t a r e a c o n tin u ă a p a r c e le lo r c e tă ţe n i­
lo r lib e r i, c a re iz b u te a u c u to t m a i m u lt ă g re u ­
tate s ă - ş i c îş tig e t r a iu l de p e u r m a p e t ic u lu i
lo r d e p ă m în t, lu c r a t c u o t e h n ic ă ru d im e n ta ră .
E p o c a a n te rio a ră , a a p o g e u lu i r e p u b lic ii, î i
a p a re lu i L . c a f iin d o v r e m e f e r ic it ă , în c o m ­
p a ra ţie c u p e rio a d a d e a c u tă c r iz ă p o lit ic ă a
s t a t u lu i ro m a n î n c a re a t r ă it e l. B:
1678. „ F iin ţ e m ic i“ : a lu z ie la v ie r m ii ce s - a r
naşte, d u p ă L ., d in p ă m în t p r in g e n e ra ţie s p o n ­
ta n ă. N.
1681— 1683. A lu z ie Ia la n ţ u l de aur d in
H o m e r, II. V I I 19; e l s im b o liz a p e n t r u sto ic i
la n ţ u l s u c c e s iu n ii fa t a le a e v e n im e n t e lo r, ca ro
e ra j p e n tr u ei, „ s o a r t a " ( eln«p|x£w )) N.
c a r t e a iii

25— 31. Z e ii l u i E p ic u l’ lo c u ie s c d in c o lo de l u ­
m e a n o a s tră ( eTax6<i[ua). N.

50. C o n c e p ţia l u i L . d e s p re s u fle t, c a d e a lt ­

f e l ş i î n re st, c o re s p u n d e c e le i e p ic u r ie n e . C a
ş i E p ic u r , p o e tu l la t in a f ir m ă c ă s u f le t u l este
m a te r ia l, în ţ e le g în d p r in a c e a s ta c ă e l c o n s titu ie
u n o rg a n c o rp o ra l, c u m s în t, d e p ild ă , m e m ­
b re le s a u o rg a n e le de s im ţ. A s e m e n e a a lt o r v i s ­
c e re s a u se g m e n te a le c o r p u lu i, s u f le t u l este
f o rm a t d in a to m i, c e -i d re p t, d in a t o m ii cei
m a i f i n i ş i m a i n e te z i, d a r c a re n u se d e o se ­
b e s c e s e n ţia l de a t o m ii p r o p r ii fo rm e lo r e le ­
m e n ta re d e m iş c a re a m a te rie i.
I n Epistola către Herodot (67) E p ic u r a c ă u ­
ta t să a rg u m e n te z e v a la b ilit a t e a o p in ie i s a le
d e s p re s t r u c t u r a c o r p o r a lă a s u f le t u lu i: „ C u
e x c e p ţia v id u lu i, n u p u te m c o n c e p e n im ic cu
a d e v ă ra t in c o rp o r a i. D a r v i d u l n u e ste c a p a b il
n ic i să a c ţio n e ze , n ic i s ă f ie o b ie c t a l u n e i a c ­
ţ iu n i, c i d o a r s ă în g ă d u ie c o r p u r ilo r s ă se
m iş te p r in el. A ş a d a r, a c e ia c a re a f ir m ă că
s u f le t u l e ste c u ad evăz’a t c e v a in c o r p o r a i s p u n
d e ş e r tă c iu n i, c ă c i d a c ă e l a r f i e fe c tiv in c o r ­
p o ra i, n u a r p u te a n ic i s ă a c ţio n e ze , n ic i s ă fie
o b ie c t a l u n e i a c ţ iu n i, p e c în d n o i co n sta tă m
c u c e r t it u d in e că s u f le t u l p r e z in t ă ace ste d o u ă
m a n if e s t ă r i“. E p ic u r a d o p tă a ic i o a t it u d in e
m a te r ia lis tă , d e o a re c e c o n s id e ră d e n e c o n ce p u t
c a s u f le t u l s ă f ie d e e se n ţă p u r id e a lă ş i d e ci
s ă n u p o se d e u n s u b s t r a t m a t e r ia l c o n c re t.
T r e b u ie în s ă re m a r c a t că f o r m u lă r ile lu i
E p ic u r ş i L . p re z in tă u n c a ra c t e r o a re c u m u n i­
la t e r a l: a f ir m în d „ c o r p o r a lit a t e a “ s u f le t u lu i, e le
n u r e le v ă to to d ată, în m ă s u ră c o re sp u n z ă to a re ,

478
 NOTE — CARTBA A III-A

a sp e c te le c a lit a t iv s u p e r io a r e pe c a re le m a n i­
fe s tă fo rm e le d e m iş c a re b io lo g ic ă ş i p s ih ic ă
a le m a te rie i. S im p la p r e c iz a r e că a t o m ii s u f le ­
t u lu i s în t m a i s u b t ili ş i c ă e i se m iş c ă c u m a i
m a re re p e z ic iu n e n u este s u f ic ie n t ă p e n t r u a
e v id e n ţ ia n o u ta te a fe n o m e n e lo r b io lo g ic e ş i p s i­
h ic e ş i p e n tr u a e x p lic a s p e c if ic it a t e a lo r. T e n ­
d in ţa d e a ig n o r a d e o s e b ire a c a lit a t iv ă d in tr e
m a te ria v ie ş i m a t e r ia f ă r ă v ia ţ ă , c a ş i c e a d in ­
tre p ro c e s e le b io lo g ic e ş i c e le fiz ic e , se v a a c ­
c e n tu a la a ş a -n u m iţ ii „ m a t e r ia liş t i v u lg a r i“ d in
e po ca m o d e rn ă .
R e lu în d o te ză a l u i D e m o c rit, E p ic u r ş i L .
fa c d e o s e b ire în t r e s u f le t (λο γ ικ ό ν, anima)
ş i c u g e t s a u m in te ( άλογον, animus). în t r - o
s c o lie la Epistola către Herodot (67) se a ra tă
că E p ic u r c o n s id e ră s u f le t u l c a f ii n d c o m p u s
d in t r -o p a rte r a ţ io n a lă , lo c a liz a t ă î n p ie p t, ş i
u n a ira ţ io n a lă , d ifu z a t ă în în t r e g u l o rg a n is m .
S u f le t u l re p re z in tă , în c o n c e p ţia l u i L ., u n
p r in c ip iu v it a l, d e e se n ţă m a t e r ia lă , r ă s p în d it
în to ate se g m e n te le c o r p u lu i, p r in c ip iu c a re a s i­
g u ră m a n ife s ta re a c a lit ă ţ ilo r p r o p r ii f iin ţ e lo r v i i
(s e n s ib ilita te a , e x c it a b ilit a t e a , m o tilita te a etc.).
C u g e tu l s a u m in te a este lo c a liz a t în p ie p t şi
c o n s titu ie c e n t r u l v it a l a l c o r p u lu i c a re , p r in
in t e r m e d iu l s u f le t u lu i d if u z a t în to ate ţ e s u tu ­
r ile , p u n e în m iş c a re în t r e g u l o rg a n is m ş i, to t­
odată, re a liz e a z ă a c tiv ita te a p s ih ic ă . A c e s t c u ­
get e ste ş i e l m a te r ia l, f iin d a lc ă t u it d in a to m i.
D is t in c ţ ia p e c a re L . o fa c e în t r e s u f le t ş i
cu g e t c o re sp u n d e , în m a re , d e o s e b ir ii d in t r e c a ­
p a c ita te a e le m e n ta ră de re a c ţie a s e g m e n te lo r
p e r if e r ic e a le o r g a n is m u lu i ş i ce a a o rg a n is m u ­
lu i p r i v i t ca u n în t re g fu n c ţ io n a l. C u alte
c u v in te , s u f le t u l se r e f e r ă la în s u ş ir ile b io lo g ic e
fu n d a m e n ta le a le o rg a n e lo r ş i ţ e s u t u r ilo r , pe
c în d c u g e tu l a r f i e x p r e s ia a c t iv it ă ţ ii n e rv o a se
s u p e rio a re . B.

479
 POEMUL NATURII

60. „ O r i v în t “ (c u m c re d e a A n a x im e n e ), „ o r i
s în g e “ (c u m c re d e a E m p e d o c le ). L . a re în s ă a ic i
m a i m u lt î n v e d e re c r e d in ţ a p o p u la r ă d u p ă
c a re v ia ţ a s e d u c e d in c o rp o d a tă c u s în g e le
ş i c u s u fla re a . N.
69. „ T r ă ie s c “ , a d ic ă d o re s c s ă t r ă ia s c ă c h ia r
c u f r ic a de m o a rte , re c u r g în d , c a s ă s c a p e de
d în s a , l a s u p e r s t iţ ii d e şa rte . N.

92. T e o lo g ia p ă g în ă c o n s id e ra a se m e n e a s it u a ­
ţ i i ca f ă c în d p a rte d in c o rte g iu l m o r ţii. D e
ac e e a ş i V i r g il i u î n c a rt e a a V l - a a Eneidei
(v. 275— 276) a ş a z ă l a p o a rta in f e r n u lu i n u n u ­
m a i b ă trîn e ţe a ş i b o lile , c i ş i fo a m e a ş i s ă ­
ră c ia . N.
140. C o n c e p ţia d e s p re s u f le t c a o „ a r m o n ie “ ,
ca o re z u lta n tă a a c t iv it ă ţ ii t u t u r o r o rg a n e lo r
a r f i fo s t s u s ţin u tă , d u p ă m ă r t u r ia d ia lo g u lu i
p la t o n ic ia n PhajLdon (86 b c), d e c ă tre u n ii p ita -
g o ric ie n i. S e p a re că a ic i L . fa c e a lu z ie m a i
a le s l a D ic e a rc , c a re la în c e p u t fu se se a d e p t a l
în v ă ţ ă t u r ii l u i P ita g o ra , a p o i a l c e le i a ris to te ­
lic e . P o e tu l re s p in g e d o c trin a s u f le t u lu i- „ a r m o -
n ie “ , în t r u c ît a c e a s ta n u p re s u p u n e lo c a liz a re a ,
d e c i c o rp o ra lita te a s u f le t u lu i, f iin d a s tfe l c o m ­
p a t ib ilă c u t e o r iile id e a lis t e . A r g u m e n t u l p r i n ­
c ip a l a d u s d e L . îm p o t r iv a s u f le t u lu i c o n s id e ra t
d re p t re z u lt a n t a s in t e t ic ă a t u t u r o r fe n o m e n e ­
lo r v it a le d in o rg a n is m e ste p o s ib ilit a t e a c a o
p o rţ iu n e o a re c a re a c o r p u lu i să s u fe re , în tim p
ce a lte le s ă se s im tă b in e , s a u c a s u f le t u l să
f ie b o ln a v , în tim p ce c o r p u l s ă r ă m în ă săn ă to s.
F a p t u l c ă a se m e n e a s t ă r i s în t lo c a liz a t e d o v e ­
d e şte c ă s u f le t u l n u e e x p r e s ia „ a r m o n ic ă “ a
a c t iv it ă ţ ii g lo b a le a c o r p u lu i, c i î ş i a re s e d iu l în
f ie c a r e p o rţ iu n e a o rg a n is m u lu i.
C e le b r u lu i m e d ic g re c o -ro m a n G a le n î i v a r e ­
v e n i m e r it u l de a f i d e m o n s tra t p r in e x p e r i­
m e n te c o n c lu d e n te c ă . s e d iu l in t e lig e n ţ e i ş i a l
s e n s ib ilit ă ţ ii n u se a f lă î n in im ă , c i în c re ie r.

480
 NOTB — CARTEA A llt-A

A s tfe l, î n t r a t a t u l s ă u „ D e s p re în v ă ţ ă t u r ile l u i
H ip o c r a te ş i a le l u i P la t o n “, e l re la te a z ă c ă a
d e s c h is c u t ia to ra c ic ă a u n u i a n im a l ş i a d e n u -
d a t in im a a c e s tu ia , p e c a re a p r in s - o î n p e n se
ş i cleşte , f ă r ă în s ă ca le z iu n ile p ro d u s e a ic i să
d e te rm in e t u lb u r ă r i a le in t e lig e n ţ e i ş i s e n s ib i­
lit ă ţ ii. I n s c h im b , o d a tă c u le z a re a c r e ie r u lu i
a p ă re a u m o d if ic ă r i im p o rta n te a le c o m p o rta ­
m e n t u lu i ş i a f e c t iv it ă ţ ii. G a le n a a m in tit, de
a lt m in t e r i, ş i d e s p re e x is t e n ţ a u n e i r e la ţ ii în t r e
d e z v o lta re a p s ih ic ă ş i c a n tita te a d e su b sta n ţă
c e re b ra lă . B .

149. „ î n p a rte a l u i a s c u n s ă “ : p e r if r a z ă în lo c
de „ c u g e t“ . N.
157. „ a lt c e v a “ , a d ic ă to c m a i c u g e tu l, a c ă r u i
a c tiv it a t e c o n tin u ă ş i î n t im p u l s o m n u lu i. N.
160. „ ş i s u f le t u l“ = (a ic i) anima, p r in c ip iu ]
v it a l. N.

165. î n c o n c e p ţia e p ic u r ia n ă , s u f le t u l este c o n ­

s t it u it d in a to m i s u b t ili c a re , g ru p în d u -s e , f o r ­
m e ază c o r p u s c u li a s e m ă n ă to ri c e lo r a i c ă ld u r ii
s a u a i s u f lu lu i. E ste v o r b a de o v a r ia n t ă m a -
t e ria lis t -m e c a n ic is t ă a te o rie i d e s p re pneumă
s a u s u f lu , c a p r in c ip iu f u n d a m e n t a l a l v ie ţ ii, B .
168. „ u n p ic de a e r “ : e v o r b a d e u lt im a s u ­
fla re . N .
197. „ C e a la lt ă p a rte “ : a c o m p le x u lu i a to m ic,
a d ic ă s u f le t u l (anima). P e n t r u c o m p le x u l a to m ic
lip s e ş te u n te rm e n g e n e ra l, c a re în tra d u c e re a
n o a s tră e ste to t „ s u f le t “ , A ş a d a r, a c e s tu i c u v în t
i s -a d a t ş i s e n s u l d e s u f le t î n în ţe le s la r g
(g r. <lw xi|), în s e m n în d c o m p le x u l a to m ic c o n s ti­
t u it de animus + anima, d a r ş i s e n s u l re s t rîn s
de s u f lu v it a l (anima). N.
229. D a c ă c u g e tu l a r f i im a t e r ia l, i a r s u f le t u l
de e se n ţă c o rp o ra lă , c o n ta c tu l d in t r e e le s - a r
d o v e d i c u n e p u tin ţă , d e c i u n u l n - a r p u te a a c ­

3 1 — Pownul naturii 431

 poem ul n a t u r ii

ţio n a a s u p r a c e lu ila lt . L a fe l, d a c ă a m b e le a r
î i im a t e r ia le (ş i d e c i s - a r p u te a in f lu e n ţ a r e c i­
p ro c , ca a v în d a c e e a şi e se n ţă ) n - a r iz b u t i să
a c ţio n e ze a s u p r a m e m b re lo r ş i v is c e r e lo r , a c ă ­
ro r s t r u c t u r ă m a t e r ia lă e ste in c o n te s ta b ilă . I n ­
t e ra c ţiu n e a d in t r e cug et, s u f le t ş i c o rp v ă d e şte
a ş a d a r e x is te n ţa u n u i c o n ta c t r e a l în t r e e le , ia r
p o s ib ilita te a a c e s tu i c o n ta c t e ste u n in d ic iu că
to ate c e le t r e i e le m e n te s în t de e se n ţă m a te ­
r ia lă . B.
£39. D e s p re v o lu p ta te a le ş in u lu i, M o n ta ig n e
S c rie în Eseurile s a le ( I I , 6): „ M i se p ă re a că
v ia ţ a îm i ră m ă s e se p r in s ă d o a r de v î r f u l b u ­
z e lo r; a m în c h is o c h ii p e n t r u a o a ju ta , a ş a c u m
a v e a m im p re s ia , s ă o îm p in g m a i d e p a rte , ş i
m i- e ra p lă c u t să m ă m o le şe s c ş i s ă m ă s im t
p ie r in d “ . I a r L a M e t t rie n o ta î n Sistem ul lui
Epicur ( L X V I I ) : „ S im ţ i c ă m o ri, a ş a c u m s im ţi
că a d o rm i s a u c ă le ş in i, n u f ă r ă o a n u m ită
v o lu p ta te “ . O b s e r v a ţ iile a c e ste a v ă d e s c te n d in ţa
e p ic u r ia n ă de c o m b a te re a f r i c i i d e m o a rte . B .
271. E u r u l e v în t u l de r ă s ă r it ce s u f lă cu
v io le n ţă . N.
293. C u g e tu l s a u m in te a î ş i a re s e d iu l în
in im ă , în t r u c ît a c o lo s - a r g ă s i c e n t r u l d is t r i­
b u i r i i c ă ld u r ii v it a le , a l a c e lu i s u f lu c a re a n i-
m e a z ă în t r e g u l o rg a n is m . M u lţ i f ilo z o f i a n t ic i
c o n s id e ra u că, în t im p ce p r in v e n e c u rg e sînge
în c ă r c a t c u s u b s ta n ţe le n u t r it iv e c u le s e d in a l i ­
m ente, p r in a r te r e c ir c u lă p n e u m a , a d ic ă a e r u l
c a ld ş i s u b t il in d is p e n s a b il v ie ţ ii. V e n e le ş i- a r
a v e a o rig in e a în fic a t, i a r a r t e r e le în in im ă . î n
f e lu l ace sta, in im a d e v e n e a p r in c ip a lu l o rg a n a l
c o r p u lu i, iz v o r u l f o r ţ e i v it a le , a c ă re i m a n ife s ­
ta re p r in c ip a lă e r a c ă ld u r a a n im a lă . P e n t r u cei
m a i m u lţ i d in t r e a c e ş ti f ilo z o f i, c r e ie r u lu i îi
re v e n e a u n r o l c u to tu l s e c u n d a r: p it u it a sa u
fle g m a , p e c a re se p re s u p u n e a că o s e c re tă el,
a r r ă c o r i a e r u l p r e a f ie r b in t e p o r n it de la

482
 No t e — c a r te A a rii-A

in im ă . T r e b u ie în s ă p r e c iz a t că a lţ i g în d it o r i
şi m e d ic i a n t ic i c o n s id e r a u c r e ie r u l c a f iin d
to tu şi d ir ig u it o r u l ş i c o o rd o n a to ru l a c t iv it ă ţ ii
v ita le , p re c u m ş i o rg a n u l g în d ir ii.
A r g u m e n t u l p re z e n ta t de E p ic u r ş i L . în s p r i­
j i n u l lo c a liz ă r ii c u g e t u lu i î n c u t ia t o ra c ic ă este
p a lp it a r e a p ie p t u lu i la o ric e e m o ţie. N u m a i că
a c e st fe n o m e n a re u n c a r a c t e r d e riv a t , f iin d
v o r b a d o a r de c o m p o n e n ta r e s p ir a t o r ie ş i c ir c u ­
la to r ie a u n u i a n s a m b lu de m a n ife s t ă r i f iz io ­
lo g ic e d e te rm in a te d e p ro c e s e le p s ih ic e ce se
d e s fă şo a ră la n iv e lu l c r e ie r u lu i. B .

311. L . c o n s id e ră c ă s u f le t u l e ste f o rm a t d in
p a t r u e le m e n te : c ă ld u ra , s u f lu l, a e r u l ş i u n
u lt im e le m e n t, „c e a d e -a p a t r a f ir e “ , in s e s iz a b il
p e n t r u n o i, d re p t c a re n ic i n -a p u tu t c ă p ă ta u n
n u m e . A c e s t a l p a t r u le a e le m e n t, în t r - a t ît de
s u b t il, în c ît s - a r în v e c in a c u im a t e ria lit a t e a , este
c e l c a re c o n fe ră m a t e r ie i v i i p ro p r ie ta te a s e n s i­
b ilit ă ţ ii şi g în d ir ii. E l p u n e î n m iş c a re c ă ld u r a
c a re , la r în d u l ei, s tîrn e ş te s u f lu l, d a to rită c ă ­
r u ia a e r u l se a g ită , a s t fe l în c ît p o rţ iu n e a re s p e c ­
t iv ă a o r g a n is m u lu i d e v in e s e n s ib ilă . A d v e r s a r ii
l u i E p ic u r n u a u p ie r d u t p r i le j u l s ă - l iro n iz e z e
pe m a re le f ilo z o f m a t e r ia lis t p e n t r u r e f u z u l de
a n u m i a ce st e le m e n t o c u lt. D e m e n ţio n a t c ă în
te x te le e p ic u r ie n e s în t e n u m e ra te , de o b ic e i,
d o a r t r e i co m p o n e n te a le s u f le t u lu i (d in e n u m e ­
r a r e lip s in d a e ru l). G iu s s a n i a a r ă ta t că, de
fa p t, t e rm e n ii c ă ld u ră , a e r ş i p n e u m ă d e sem ­
n e a z ă a e r u l a tm o s fe ric a f la t la t r e i te m p e ra tu ri
d if e r it e : c ă ld u r a — a e r u l c a ld ( θ ερ μ ό ν); a e r u l —
a e r u l la te m p e ra tu ra c u r e n t ă ( άηρ) şi pne-
u m a — a e r u l re c e ( πνεύμα ),
T e o r ia d e sp re m u lt ip lic it a t e a e le m e n te lo r c o m ­
p o n e n te a le s u f le t u lu i a v e a ro s t u l s ă e x p lic e
c o m p le x ita te a ş i fin e ţe a p ro c e s e lo r b io lo g ic e ş l
p s ih ic e . B .

320. „ a s te t r e i s t ih ii“ : s u f lu , c ă ld u r ă ş i a e r. N.

403
 POfiMtTL NATURII

332— 340. S u f le t u l, a lc ă t u it , d u p ă E p ic u r , d in
c e le p a t r u e le m e n te , e îm p r ă ş t ia t în to t c o rp u l,
c a o n e b u lo a s ă a to m ic ă , in in t e r s t iţ iile c ă re ia
se g ăsesc in s ă ş i a to m i c o r p o r a li. C in d u n o b ie c t
e x t e rn p ă tru n d e în t r - o p a rte a c o r p u lu i n o s tru
im p r im ă m a te r ie i a c e le i p ă r ţ i m iş c ă r i a to m ic e ;
a c e a s tă im p re s ie lo v e şte , o d a tă c u fo a rte m u lţ i
a to m i c o rp o ra li, ş i u n n u m ă r o a re c a re de ato m i
a i s u f le t u lu i; a c e ia a i „ c e le i d e -a p a t r a f i r i “
in iţ ia z ă a t u n c i m iş c ă r ile s e n s ife re ; a c e ste a se
c o m u n ic ă a t o m ilo r c ă ld u r ii, s u f lu lu i ş i a e r u lu i
ş i, la s f ir ş it , ş i a t o m ilo r c o r p u lu i. T r e b u ie să
a d ă u g ă m c ă e x p u n e re a n u d e s tu l de p r e c is ă a
l u i L . a fă c u t c a n u to ţi in t e r p r e ţ ii l u i să f ie
d e a c o rd c u p r iv ir e la c o n s t itu ţia a to m ic ă a
c e lo r d o u ă p ă r ţ i a le s u f le t u lu i (animus ş i anima)
ş i la r a p o r t u l d in t r e a c e s te a ş i „ a p a t r a f ir e “ .
U n ii in t e r p r e ţ i c o n s id e ră anima c o m p u s ă n u m a i
d in c ă ld u ră , s u f lu ş i a e r, ia r animus d in aceste
t r e i e le m e n te ş i d in „ a p a t r a f i r e “ ; a lţ ii p re t in d
c ă animus c o n stă n u m a i d in „ a p a t ra f ir e “
— f iin d d a r id e n t ic c u a c e a s ta — i a r anima
d in c e le la lte tre i, cee a ce în s e a m n ă c ă n u e
n im ic c o m u n în t r e animus ş i anima. D u p ă G iu s -
s a n i, n e b u lo a s a a to m ic ă d in c a re e c o n s t itu it
s u f le t u l a re u n n u c le u c e n t r a l fo rm a t d e o c o n ­
d e n s a re a c e lo r p a t r u e le m e n te c o m p o n e n te a le
s u f le t u lu i, c o n d e n s a re c a re fa c e p o s ib ilă o m a i
m a re v a rie ta te ş i c o m p le x ita te de m iş c ă r i a to ­
m ic e , c a re d a u n a ş te re a t ît s e n tim e n te lo r p ro -
p r iu - z is e (u ră , f r ic ă , d ra g o ste etc.), c ît ş i g în -
d i r i i : a ce st n u c le u c o n s t itu ie p a rte a n u m ită
animus, a c ă r u i d e o s e b ire de anima e ste n u ­
m a i fu n c ţio n a lă , n u ş i s u b s ta n ţia lă . N.
341— 349. D u p ă M u n r o a c e st p a s a j c u p rin d e
o a f ir m a ţ ie c a re s - a r d a to ra in t e r p r e t ă r ii g re ­
ş ite a v r e u n e i m a x im e a l u i E p ic u r ; d u p ă G iu s -
s a n i, n u tre b u ie să în ţe le g e m c ă o ric e le z iu n e
a c e le i „ d e -a p a t ra f i r i “ este m o rta lă . N.
341. „ p în - a c o lo “ : p în - la „ a p a t r a f ir e “ . N.

484
 NOTE — CARTEA A III-A

362— 365. M ir o s u l, c u lo a re a , g u s tu l s în t, în
c o n c e p ţia e p ic u r ia n ă , p ă r ţ i c o n s t itu tiv e a le u n u i
co rp . N.
369. „ C u -a c e a p u te re “ : c u „ a p a t ra f ir e “ . N.
379. „ d in p u ţ in i a t o m i“ : fa ţ ă d e a c e ia a i c o rp u ­
lu i. N.

384. P o a te to c m a i f iin d c ă re m a rc a s e c ît de
p u ţin c o n v in g ă to a re e ste a f ir m a ţ ia c ă s u f le t u l
p o se d ă ş i o a p a t ra co m p o n e n tă , „c e a d e -a
p a t ra f ir e “ , e le m e n t c a re a r a s ig u ra s e n s ib ili­
tatea, d a r c a re , s p re d e o s e b ire de c e le la lte tre i,
n u p o a te f i p e rc e p u t d e o rg a n e le n o a stre de
sim ţ, L . in s is t ă a s u p r a p r o o r ie t ă ţ ilo r lu i im a g i­
n a re , a c o r d în d u - i ş i c a lita te a d e „ s u fle t a l
s u f le t u lu i“ , în t r u c ît a r d o m in a a c t iv it a t e a în t r e ­
g u lu i o rg a n is m . A v e m d e -a fa c e c u o lu n e c a r e
d e p e p o z iţ iile m a t e r ia lis m u lu i: in c a p a b ili să
e x p lic e b o g ă ţia fe n o m e n e lo r b io lo g ic e ş i p s ih ic e
p r in s im p la d e p la s a re a a to m ilo r, e o lc u r ie n ii,
c a ş i a lţ i re p re z e n ta n ţi a i m a t e r ia lis m u lu i a n tic ,
s -a u v ă z u t n e v o iţi să r e c u r s ă la o fo rţă în s ta re
să „ m o b iliz e z e “ m a te ria fă^ ă v ia ţ ă ş i s ă - i a s i­
g u re a p a re n ta „ s p o n ta n e ita te “ .
A c e a s tă fo rţ ă im a s in a r ă a c ăD ăta t d iv e rs e d e ­
n u m ir i (p n e u m a , c ă ld u r a în n ă s c u tă , fo c u l î n ­
n ă sc u t, Im vetum faclens). D e m e n ţio n a t că, în
p e rio a d a R e n a ş t e r ii, u n ii s a v a n ţ i a u a v u t im ­
p re s ia că d e s c o n e ră în s c r ie r ile a t r ib u it e lu i
H ip o c ra te , m a re le m e d ic a l a n t ic h it ă ţ ii, in d ic a ţ ii
a s u p r a e x is te n ţe i u n e i fo rte v it a le , d e n u m ită
6vop(icJv, c a re a r sta la o rig in e a în t r e g ii m o ţi-
lit ă ţ i ş i s e n s ib ilit ă ţ i a o rg a n is m u lu i.
î n g e n e ra l, in v o c a r e a u n o r a se m e n e a fo rţe
in s e s iz a b ile e ste u n s im p to m a l n e p u tin ţe i m a ­
te r ia lis m u lu i m e c a n ic is t de a e v id e n ţ ia s u b s t r a ­
tu l r e a l a l d e o s e b ir ii c a lit a t iv e d in t r e su b sta n ţa
a n o rg a n ic ă ş i cea o rg a n ic ă , p ro b le m ă c a re nu
p o ate f i s o lu ţio n a t ă s a tis fă c ă to r d e c ît în lu m in a
m a tei’ia lis f n u lu i d ia le c tic . B .

485
 POEMUL NATURII

388— 389. „ A p a t r a f ir e “ s tă a s c u n s ă c u to tu l;
fie c a r e d in c e le la lte tre i p o a te s a u s ă ste a m a i
m u lt î n u m b r a c e lo r la lt e d o u ă, s a u s ă p re d o ­
m in e a s u p r a c e lo rla lt e d o u ă. N.
409. „ v în t “ (ventus, s in o n im c u aura), a d ic ă
„ s u f lu “ . N.
420. D u p ă c u m p re d o m in ă c ă ld u ra , s u f lu l sau
a e r u l î n s u fle te le d iv e r s e lo r a n im a le , ace stea
v o r m a n ife s ta o f ir e fo co a să , te m ă to a re sau ,
re s p e c tiv , p la c id ă . A c e le a ş i t i p u r i în n ă s c u te de
re a c tiv ita te , g re u m o d if ic a b ile p r in e d u c a ţie ,
m a n ife s tă ş i te m p e ra m e n te le u m a n e .
T r e b u ie a m in t it ă î n le g ă t u ră c u a c e a s ta c la s i­
f ic a r e a te m p e ra m e n te lo r s c h iţa tă a n t e r io r de
m e d ic ii h ip o c r a t lc i p e t e m e iu l p r e d o m in ă r ii
u n e ia d in t r e c e le p a t r u u m o ri, a d ic ă a u n u ia
d in t r e lic h id e le o rg a n ic e c a re s ta u la b a z a p r i n ­
c ip a le lo r f u n c ţ ii v it a le : b ila (c ă r e ia î i c o re s ­
p u n d e te m p e ra m e n tu l c o le ric ), s în g e le (c ă r u ia î i
c o re sp u n d e te m p e ra m e n tu l s a n g u in ), p it u it a (c ă ­
r e ia î i c o re sp u n d e te m p e ra m e n tu l fle g m a t ic ) ş i
p re s u p u s a b ilă n e a g ră (c a re a r f i s e c re ta tă de
s u p r a r e n a le ş i c ă r e ia î i c o re s p u n d e te m p e ra ­
m e n tu l m e la n c o lic ). C e le t r e i f i r i d e s c ris e de L .
în v e r s u r ile u rm ă to a re c o re s p u n d o a re c u m te m ­
p e ra m e n te lo r c o le ric , m e la n c o lic ş i a p a tic .
R o b in o b s e rv ă că, p e c în d la H ip o c r a t e este
v o r b a d e „ te m p e ra m e n te a le c o r p u lu i“ (în t r u c ît
a c e ste a s în t d e te rm in a te de p re d o m in a r e a u m o ­
r ilo r ) , la e p ic u r ie n i a v e m d e -a fa c e c u „ te m p e ­
ra m e n te a le s u f le t u lu i“ (în t r u c ît e le s în t e x p r e ­
s ia d o m in a n ţe i u n u ia d in t r e e le m e n te le c o n s ti­
tu t iv e a le s u f le t u lu i).
S e ştie că în c o n c e p ţia p a v lo v ia n ă te m p e ra ­
m e n te le s în t c o n s id e ra te e x p r e s ii a le in t e n s it ă ţ ii,
m o b ilit ă ţ ii ş i e c h ilib r ă r ii p ro c e s e lo r n e rv o a s e
s u p e rio a re . B .

429— 436. Ş i în a lte p r iv in ţ e se d e o seb esc f i ­

r i l e ş i o b ic e iu r ile o a m e n ilo r: f e lu r im e a lo r se
 NOTE — CARTEA A III-A

e x p lic ă , în u lt im a a n a liz ă , p r in d e o s e b irile s u b ­

tile a le fo rm e lo r a to m ice d in u n a ş i a ce e a şi
g ru p ă de ato m i. N.
441— 442. P o e tu l a f irm ă , î n o p o z iţie c u id e e a
e x p r im a t ă p u ţ in m a i în a in t e , im p o rta n ţa u n e i
d is c ip lin e f ilo z o f ic e — fire ş te , a c e le i e p ic u -
r ie n e — p e n t r u a-1 fa c e pe o m f e r ic it . N,

446. L . e x p r im ă î n t e rm e n i c a te g o ric i c o n c e p ­
ţ ia e p ic u r ia n ă d e s p re le g ă t u ra in d is o lu b ilă d in ­
tre c o rp ş i s u f le t î n o rg a n is m e le v ii. A c e a s tă
le g ă tu ră se re a liz e a z ă „ p r in r ă d ă c in i c o m u n e “ ,
re p re z e n ta te d e s t r u c t u r a a to m ic ă a a m în d u ro ra .
S u f le t u l n u p o se d ă d in t r u în c e p u t a t rib u te le
d e s ă v îr ş ir ii, a ş a c u m a f ir m a u f ilo z o f ii id e a liş t i,
c i se d e z v o ltă ş l se p e rfe c ţio n e a z ă o d a tă cu
d e z v o lta re a ş i p e rfe c ţio n a re a c o r p u lu i, „ f la c ă r a
s im ţ ir ii" a p r in z în d y - s e în o rg a n is m n u m a i d a ­
t o rită „ m iş c ă r ilo r c o m u n e " a le t r u p u lu i ş i s u ­
f le t u lu i. A s tfe l, s u f le t u l n u e ste v e ş n ic , c i a re
o „ e x is t e n ţ ă is t o r ic ă “, c o n d iţio n a tă de le g ă tu ra
l u i c u c o rp u l.
P o e tu l s u b lin ia z ă ş i id e e a c ă s u f le t u l n u s u p r a ­
v ie ţu ie ş t e t r u p u lu i, în t r u c ît p ie ir e a în v e liş u lu i
c o rp o ra l a l s u f le t u lu i în s e a m n ă d e z a g re g a re a
ir e v e r s ib ilă a a c e s tu ia . C o n c e p ţia e ste f o r m u ­
la t ă d e E p ic u r în Epistola către Herodot (65)·.
„ T r e b u ie re c u n o s c u t c ă d a c ă se d is tru g e u n ire a
d in t r e s u f le t ş i c o rp , s u f le t u l se ris ip e ş te , la
r în d u l s ă u ; e l n u - ş i m a i p ă s tre a z ă v e c h ile în s u ­
ş ir i ş i n ic i n u m a i p o ate f i e x c ita t, a s tfe l că
nu m a i p o se d ă n ic i o s e n s ib ilit a t e “ . B.
4fi0. „ m iş c ă r i c o m u n e “ : s u f le t u lu i şi c o rp u ­
lu i. N.

466. „ C ă ld u r a d e - n ip r u m u ţ “ : c ă ld u r a p e c a re
a p a o c a p ă tă p r in în c ă lz ir e n u fa c e p a rte d in
c o n s titu ţia ei. N.

407
 POEMUL NATURII

489— 490. O b ie c ţie d in c a re s - a r p u te a tra g e

c o n c lu z ia că ş i în t im p u l v ie ţ ii n u c o rp u l, c i
n u m a i s u f le t u l se b u c u r ă d e s im ţire . N.

491— 492. S im ţ ir e a este, ş i ea, o în s u ş ir e se ­

c u n d a ră , d o b în d ită p r in a c ţ iu n e a r e c ip r o c ă a
s u f le t u lu i ş i a c o r p u lu i: c în d a c e a s tă a c ţiu n e
în c e te a z ă , s im ţ ir e a d is p a re ş i d in u n u l ş i d in
c e lă la lt. N.
495— 498. L . c o m b a te în a ce ste v e r s u r i o te o rie
d u p ă c a re n u s u f le t u l ş i c o r p u l îm p re u n ă , ci
n u m a i s u f le t u l „ v e d e ş i a u d e “, i a r o r g a n u l v ă ­
z u lu i ş i a c e la a l a u z u lu i n u s în t d e c ît n iş te
„ fe re s tre a le s u f le t u lu i“ . C o m p a ra ţ ia a ră m a s ,
poate, de la H e r a c lit , c h ia r d a c ă f ilo z o f u l d in
E fe s n u v a f i îm p ă r t ă ş it te o ria . S e m a i c ite a ză
v e r s u l p o e tu lu i E p ih a r m : „ m in t e a v e d e ş i m in ­
tea a u d e : c e le la lte s în t s u r d e ş i o a rb e “ . N.

499— 500. D a c ă o c h ii a r f i n u m a i n iş te „ u ş i
d e s c h is e “ , p r in c a re s - a r u it a s u f le t u l, o lu m in ă
o rb ito a re n u i - a r v ă tă m a , d u p ă c u m n ic i u ş ile
d e s c h is e a le c a s e lo r, p r in c a re n o i p r iv im a fa ră ,
n u s în t v ă tă m a te d e o lu m in ă p r e a m a re ! O c h ii
n o ş t r i n u p o t s u f e r i în s ă o a se m e n e a lu m in ă
to c m a i p e n tr u că e i s în t îm p ie d ic a ţ i î n f u n c ­
ţ iu n e a lo r. N.
5 13— 514. Ş i d e c i s în t ş i e g a li în n u m ă r u n ii
c u c e ila lţ i; — „ a ş a “ : p r in a c e a stă a lte rn a re . N.

521— 524. V o lu m u l u n u i a se m e n e a c o rp tre ­

b u ie să a c o p e re c e l p u ţ in d is ta n ţa la c a re se
g ă se sc u n u l de a lt u l a t o m ii s u f le t u lu i, s in g u r ii
în s ta re s ă tra n s fo rm e e x c it a ţ ia în s e n z a ţie p r in
c io c n ire a ş i „ r ic o ş ă r ile “ l o r ; d a c ă v o lu m u l c o rp u ­
l u i d e a f a r ă e m a i m ic d e c ît a c e a d is ta n ţă , el
a tin g e c o r p u l n o s tru în t r - o z o n ă in s e n s ib ilă .
C u m în s ă a c e a d is ta n ţă e r e la t iv m a re , u rm e a z ă
că a to m ii s u f le t u lu i s în t m u lt m a i p u ţ in n u m e ­
r o ş i d e c ît a c e ia a i c o r p u lu i ş l d e c i n u p o ate
f i a d e v ă ra tă te o ria l u i D e m o c rit, d u p ă c a re u n

488

o
 NOTE — CARTEA A III-A

a to m a l s u f le t u lu i e in t e r c a la t în t r e d o i a to m i
a i c o rp u lu i. N.
525. L . a n tic ip e a z ă u n p r in c ip iu f u n d a m e n ta l
a l e x c it a b ilit ă ţ ii ş i s e n s ib ilit ă ţ ii s t a b ilit de f iz io ­
lo g ia m o d e rn ă : este n e v o ie to td e a u n a ca e x c it a n ­
t u l să p o se d e o a n u m ită in te n s ita te , c a re tre b u ie
să a t in g ă a ş a -n u m it u l p ra g a l e x c it a b ilit ă ţ ii,
p e n tr u a se p ro d u c e e fe c tu l f iz io lo g ic c o n stîn d
d in p e rc e p e re a u n e i s e n z a ţ ii s ă u d in d e c la n ş a ­
re a u n e i r e a c ţ ii a o rg a n is m u lu i. B.
542. „ e i“ : a to m ii s u f le t u lu i. N .
554. „ M in t e a “ ş l „ c u g e t u l" r e p r e z in t ă u n s im ­
p lu p le o n a sm , N.
554— 574. C ît tim p c u g e tu l (animus) e In ta c t,
o p a rte , c h ia r m a re , d in s u f le t (în se n s r e s t r în s :
anima!) se p o a te p ie rd e o d a tă c u a m p u ta re a
u n u ia s a u a m a i m u lt o r m e m b re , f ă r ă ca v ia ţ a
c o r p u lu i s ă f ie n im ic it ă . C u g e t u l e c a „ lu m in a
o c h iu lu i" : o ric e a t in g e re o d is t ru g e ; s u f le t u l
(anima) e ca g lo b u l o c h iu lu i: d is tru g e re a u n e i
p ă r ţ i a l u i n u a d u c e o rb ir e a . N.
568. „ lo r " : a p u p ile i ş l a g lo b u lu i. N .
590— 591. M iş c a re a m u lt m a i iu t e a s u f le t u lu i
d o v e d e şte că e l e a lc ă t u it d in a to m i m u lt m a l
m ic i d e c ît a c e la a l n e g u r ii s a u f u m u lu i. N.
593. „ Im a g in ile “ : c u v în t u l e în t re b u in ţ a t , ca
şi l a v . 597, în s e n s u l în c a re î l v a în t r e b u in ţ a
L . în c a rte a a IV - a , u n d e v a e x p u n e te o ria
s im u la c r e lo r, N.
614. A c e s t p a r a le lis m în t r e a p a r iţ ia , m a t u r i­
z a re a ş l d e c re p itu d in e a s u f le t u lu i ş l a c o r p u lu i
î i s e rv e ş te în c ă o d a tă I u l L . c a a rg u m e n t îm ­
p o t r iv a t e o r iilo r d e s p re n e m u r ir e a s u f le t u lu i, de
e se n ţă id e a lis t ă . î n Epistola a X V lI-a către dl.
de la Falukre de Genonville, V o lt a lr e fa c e u r ­
m ă to a re le r e f le c ţ ii d e s p re s u fle t, în s p ir it e p ic u -
n a n : „ E l se n a şte o d a tă c u s im ţ u r ile , c re şte

480
 POEMUL NATURII

ş i s lă b e şte îm p r e u n ă c u ele. D a r, v a i!, ca ş i ele

v a p ie r i“ . B .
636— 637. V e z i m a i jo s v . 649— 650. N.
640— 645. î n a ce ste v e r s u r i L . d e s c rie ceea ce
a n t ic ii d e n u m e a u „ le t a r g ia “ . N.
653. E fe c te le p s ih ic e a le s u b s ta n ţe lo r to x ic e
s a u c a re e x e r c it ă o a lt ă a c ţiu n e fa rm a c o d in a -
m ic ă a u c o n s t itu it ş i p e n t r u a lţ i f ilo z o f i m a te -
r i a l i ş t i u n a rg u m e n t p u t e r n ic îm p o t r iv a c o n c e p ­
ţ ie i id e a lis t e d e s p re e se n ţa im a t e r ia lă ş i c h ia r
d iv in ă a s u f le t u lu i. L a f e l c u m L . d e m o n stre a z ă
c o rp o ra lita te a s u f le t u lu i p r in în r î u r i r e a p e c a re
v i n u l o e x e r c it ă a s u p r a a c e s tu ia (c ă c i c u m a r
p u te a o s u b s ta n ţă m a t e r ia lă să a c ţio n e z e a s u p ra
u n e ia im a t e ria le ? ), L a M e t t rie d e s c rie î n Omul-
maşlnă e fe c te le o p iu lu i: „ L e a c u l a c e sta îm b a tă
c a ş i v in u l, c a fe a u a etc., p e f ie c a r e în f e lu l să u
ş i în fu n c ţ ie de do ză. E l î l fa c e p e o m f e r ic it ,
a d u c în d u -1 în t r - o s ta re ce p a re a f i m o r m în t u l
s im ţ ir ii, la f e l c u m este p r e f ig u r a r e a m o rţii. C e
d u lc e le t a rg ie ! S u f le t u l n - a r m a i v r e a s-o p ă r ă ­
s e a sc ă “ . B .
690. Im a g in e a ce ş i-o fa c e L . d e s p re meca->
n is m u l d e p ro d u c e re a a c c e s u lu i e p ile p t ic n u
e x c e le a z ă to tu şi p r in t r - o m a re p ă tru n d e re ş t iin ­
ţ if ic ă . N u e v o rb a , în a c e s t caz, d e n ic i u n „ v e ­
n in “ , de n ic i o u m o a re c o ru p tă , c a re se re v a rs ă
în o rg a n is m , ca a p o i, l a s f îr ş it u l a c c e s u lu i, să
se re tra g ă ia r ă ş i „ în a s c u n z iş u r ile s a le “ . H ip o -
c ra te a a ră ta t în t ra t a t u l Despre boala sfîntă
(11 ş i 14) c ă e p ile p s ia e ste p ro v o c a tă d e o a lt e ­
r a r e a s u b s ta n ţe i c e re b ra le , c ă c i d a c ă se d e s­
c h id e c r a n iu l u n u i a n im a l c a re a p re z e n ta t c riz e
c o m iţia le , se c o n sta tă c ă c r e ie r u l a c e s tu ia este
„ u m e d , p lin c u lic h id d e h id r o p iz ie ş i m iro a s e
u r ît “ . B .
70 3— 707, O ric e s c h im b a re în c o n s t itu ţia u n u i
c o rp se fa c e n u m a i p r in a d ă u g ire a , sc o a te re a ş i
p n o u ă a ş e z a re a p ă r ţ ilo r c o n s titu tiv e . N.

1«!
 NOTE — CARTEA A III-A

704. „ o ric e a lt ă f ir e “ : o ric e a lt ă s u b sta n ţă . N.

75 3— 757. V e z i v . 132— 137. N.
783. „ F i in d în c h iş i“ : n u m a i f iin d c ă s în t în c h iş i
în c o rp ş i le g a ţi s t r în s de a c e s ta p o t e i s ă dea
n a ş te re a c e lo r „ m iş c ă r i s e n s ife re “ c a re c o n s ti­
tu ie v ia ta . N.

837— 847. A c e ste v e r s u r i n u p a r a f i a ic i la

lo c u l lo r, n e a v în d le g ă t u ră c u ce e a ce se sp u n e
m a i su s. S e n z a ţia pe c a re o a re în s u ş i m u r ib u n ­
d u l c ă „ s u f le t u l p ie re a c o lo u n d e - ş i a re lo c u l
l u i “ e o b s c u ră ş i c o n tra z is ă to c m a i d e c e e a ce
s p u n e p o e tu l m a i su s. D a c ă s u f le t u l a r ie ş i
n u m a i d in t r - u n s in g u r lo c, de ce m o a rte a c u ­
p r in d e în t îi a lte p ă r ţ i a le c o r p u lu i d e c ît a ce le
în c a re ş i- a r a v e a s e d iu l s u f le t u l? P e d e a ltă
p a rte , n ic i în t r e c e le d o u ă Id e i ce se d e s p rin d
d in a ce ste v e r s u r i — ace e a a s e n z a ţ ie i m u ri*
b u n d u lu i ş i a ce e a a t în g u ir ii l u i — n u e ste n ic i
o le g ă tu ră . N.

839. C u m e c re d in ţa p o p u la ră , p e c a re L . o
co m b a te a ic i. N.

847— 861. Id e e a d in ace ste v e r s u r i v a f i r e ­

lu a tă ş i e x p u s ă m a i p e la r g în v . 1081— 1113. N.

851. „ în t r - o a n u m e p a rte “ : în re g iu n e a in im ii,

c u m a m a i s p u s -o L . N.

859. C a u z a e to td e a u n a u rm a tă de e fe c tu l
ei. N.

880. A c e s t p a r a g r a f d e m o n s tre a z ă în c ă o dată

că, p r in s u f le t (anima), L . în ţe le g e a u n p r in c i­
p iu m a t e r ia l r ă s p în d it î n în t r e g c o rp u l, p r i n ­
c ip iu c a re a s ig u ră m e n ţin e re a în v ia ţ ă a o rg a ­
n e lo r ş i ţe s u t u rilo r. A s t f e l, în c a z de s e c ţio n a re
a u n u i o rg a n is m a le c ă r u i p ă r ţ i s e p a ra te pot
c o n tin u a să tră ia s c ă ; s u f le t u l în s u ş i se îm p a rte
în d o u a. B .

491
 POEMUL NATURII

883. „ c a r e le c u c o a s e ": c a re d e ră z b o i p r e v ă ­
z u te c u coase. F o lo s ite d e a rm a t e le d in O rie n t,
e le a u fo s t în t r e b u in ţ a t e îm p o t r iv a ro m a n ilo r
d e A n tio h , re g e le S ir ie i, în b ă t ă lia de la M a g n e ­
sia . C f. T it L i v i u ( X X X V I I , 41) etc. N.
918. L a în c e p u t u l s e c o lu lu i a l X V I I - l e a , c e le ­
b r u l m e d ic V a n H e lm o n t a e m is t e o ria a rh e e lo r,
a s u f le t e lo r m u lt ip le , a d ă p o s tite în to ate seg ­
m e n te le u n u i o rg a n is m : f ie c a r e o rg a n ş i fie c a re
ţe su t a r p o se d a p r in c ip iu l s ă u v it a l de n a tu ră
s p ir it u a lă , a ş a -n u m it a a rh e e . T o a te a rh e e le d in
o rg a n is m a r f i d o m in a te ş i d ir ija t e de o arh e e
p r in c ip a lă , c u s e d iu l î n sto m a c . B .
963— 979. I n ace ste v e r s u r i L . ră s p u n d e u n u i
a d v e r s a r c a re s u s ţin e c ă s u f le t u l in t r ă de a fa ră ,
î n c o r p u l n o u c re a t, c a u n f lu id , p r in d o u ă
a rg u m e n te ; p r im u l e f o r m u la t a x io m a t ic : tot
c e e a ce c u rg e p ie r e ( f iin d c ă se d e s tra m ă ); al
d o ile a p a re a f i t e o r ia e p ic u r ia n ă d u p ă c a re
a m e s te c u l a d o u ă c o r p u r i p ro v o a c ă o d e z a g re ­
g a re a a t o m ilo r lo r ş i re c o m p u n e re a u n e i no)
s u b s ta n ţe ; p o t r iv it a c e ste i t e o rii ş i s u f le t u l ca re
in t r ă în co rp , în am e ste c c u a ce sta, tre b u ie să
d e v in ă alt s u f le t ş i p r in a c e a s ta c e l d in t îi p ie re ,
d u p ă c u m a lim e n te le p ie r în am e ste c c u t ru p u l,
d e v e n in d p ă r ţ i c o n s t itu tiv e a le a c e s tu ia . N.
1021. I n p a s a ju l c a re u rm e a z ă se fa c e a lu z ie
la d o c trin a p ita g o re ic ă , c o n fo rm c ă re ia s u fle tu l
se în c o rp o r e a z ă p e r în d în d iv e rs e v ie ţu ito a re ,
p în ă ce a tin g e s t a d iu l c o m p le te i e lib e r ă r i de
s e r v it u ţ ile m a te rie i. B .
1021— 1031. N u m a i a d m it în d c ă f ie c a r e sp e cie
a re a n u m ite c a ra c te re s u fle te ş ti, determinate de
o anum ită constituţie atomică, ne p u te m e x ­
p lic a t ra n s m ite r e a e r e d it a r ă a in s t in c t e lo r. N.
1032— 1080. D a c ă s u f le t u l a r f i n e m u rit o r şi
— p o t r iv it fa im o a s e i t e o r ii p it a g o rie n e a m e ­
te m p sih o z e i — a r tre c e d in t r - u n c o rp în a ltu l,

m
 No t e — c a r î e a a iii-A

e l a r d a c o r p u lu i în c a re in t r ă c a r a c t e r u l c o rp u ­
lu i d in c a re iese, ce e a ce a r d u c e la o p e r t u r ­
b a re în o rd in e a n a t u r ii p e c a r e L . o ilu s t re a z ă
c u c îte v a e x e m p le . L a a c e a sta p it a g o r ie n ii p u ­
te a u ră s p u n d e c ă s u f le t u l, c în d î ş i s c h im b ă
c o rp u l, se s c h im b ă e l în s u ş i, d a r L . c o m b a te şi
ac e a stă în t îm p in a re . N.
1035. „ H ir c a n ia “ : p r o v in c ie a A s ie i (lîn g ă M a ­
re a C a s p ic ă ) u n d e e r a u m u lţ i t ig r i, d in în c r u ­
c iş a re a c ă ro r a c u c î in i i d e a c o lo re z u lta , p o t r iv it
im a g in a ţ ie i a n t ic ilo r , o s p e c ie de c îin i fo a rte
s ă lb a t ic i. N.
1041. „ C ă s u f le t u l, n e m u r it o r ...“ în ţe le g e :
d e ş i n e m u rito r. N.
1114— 1133. „ E le m e n te le “ e te rn e s în t n u m a i
t re i: a to m u l, v id u l ş i u n iv e r s u l. S u f le t u l, n e in -
t r în d în n ic i u n a d in a ce ste c a te g o rii, e ste m u ­
r it o r c a ş i c o r p u l; d e a ic i, c o n c lu z iile de o rd in
g e n e ra l d in lu n g ile p a s a je c a re u rm e a z ă ş i c a re
c o n s titu ie p a rte a c e n t ra lă a p o e m u lu i: c o m b a ­
te re a te m e rii d e m o a rte ş i e lib e r a r e a o m u lu i d in
ju g u l s u p e rs tiţie i. N.

1155. L , se s tră d u ie ş t e s ă a d u c ă n o i a r g u ­
m e n te în f a v o a re a ra ţ io n a m e n t e lo r l u i E p ic u r
d e s p re a t it u d in e a de n e p ă s a re p e c a re în ţ e le p ­
t u l tre b u ie să o ad o p te fa ţ ă de m o a rte . D e ce
a t îta z b u c iu m , c în d e ste ş t iu t c ă m o a rte a d e ­
t e rm in ă p ie rd e r e a s im ţ ir ii, i a r ce e a ce n u m a i
a fe c te a z ă s im ţ ir e a în c e te a z ă s ă p re z in te v re o
im p o rta n ţă . L a M e t t rie e x p r im ă a c e la ş i p u n c t
de v e d e re î n s c r ie r e a sa Sistem ul lui Epicur
( L V ) : m o a rte a „e ste o lip s ă de a e r c a re fa c e să
în c e te z e o ric e m iş c a re , o ric e c ă ld u ră , o ric e s im ­
ţ ir e ; . . . n im ic p o z itiv , n im ic ; c h ia r m a i p u ţin
d e c ît n im ic , d a c ă a m p u te a c o n c e p e a şa c e v a ;
da, n im ic r e a l; n im ic c a re s ă n e p riv e a s c ă , n i­
m ic c a re să n e a p a rţin ă , a ş a c u m fo a rte b in e
s p u n e a L u c r e ţ iu . M o a rte a e ste p e n t r u n a t u r a l u ­
c r u r ilo r ceea ce e ste z e ro î n a r it m e t ic ă “ . B.

403
 PO E M U t NATURII

1178— 1181. A lu z ie l a te o ria u n e i „ n a ş t e r i d in

n o u '1 a o m u lu i ş i c h ia r a lu m i i ( roxXtYyiveala),
te o rie c a re se g ăseşte a t ît î n d o c t rin a l u i P l-
ta g o ra (în le g ă t u ră c u m e te m p sih o z ă ), c ît ş i în
cea sto ică , d a r c a re in t r a s e ş i î n s is te m u l e p ic u -
ria n . A c e sta , d a to rită m a i a le s id e ii in f in it ă ţ ii
tim p u lu i, s p a ţ iu lu i ş i m a te rie i, p u te a fo a rte u şo r
e x p lic a r e v e n ir e a în v ia ţ ă a a c e lo ra ş i f iin ţ e , cu
a c e la ş i c o rp ş i c u a c e la ş i s u fle t, p r in p o s ib ili­
ta te a r e p r o d u c e r ii a c e lo ra ş i c o m b in a ţ ii ato -:
m ice . N.
1195— 1196. A in t e r v e n it , a d ic ă , o în t r e r u p e r e
a m iş c ă r ilo r v it a le . N.
1238. „ p u s c u m v a în m ie r e “ : m ie re a e ra în t r e ­
b u in ţa tă , m a i a le s în O rie n t, la îm b ă ls ă m a re a
c a d a v r e lo r. N.
1239. A s a r c o f a g u lu i s a u a m o r m în t u lu i să p a t
în stîn c ă . N.
1283. E v o r b a de a t o m ii s u f le t u lu i. N.
1364— 1433. In t e r p r e t a r e a s im b o lic ă , în sen s
m o ra l, a p o v e ş t ilo r re f e r it o a r e la p e d e p se le pe
c a re le is p ă ş e s c în in f e r n m a r ii v in o v a ţ i c a T a n -
ta l, T itio s , S is if o ri D a n a id e le e ste în c ă u n a r g u ­
m e n t p e n t r u L . în s u s ţin e re a te ze i sa le . N.
1368. T a n t a l e re g e le lid ia n c a re , f iin d c ă f u ­
ra s e de l a m a sa z e ilo r n e c t a r u l ş i a m b ro z ia ş i
f iin d c ă s e r v is e z e ilo r l a u n o sp ă ţ c o r p u l p r o ­
p r i u l u i s ă u f iu P e lo p s, fu s e se o s în d it î n in f e r n ,
d u p ă v e r s iu n e a h o m e ric ă a m it u lu i, s ă f ie c h i­
n u it de fo a m e ş i de sete, i a r d u p ă v e rs iu n e a
p o e ţilo r l i r i c i ş i t ra g ic i, a d o p ta tă ş i de L ., să
ste a v e ş n ic s u b a m e n in ţa re a c ă d e r ii u n e i s tîn c i
e n o rm e , s u s p e n d a te d e a s u p ra c a p u lu i să u . D e
a ic i e x p r e s ia „ c h in u l l u i T a n t a l“, î n în ţ e le s u l de
s u f e r in ţ ă f ă r ă s fîr ş it . N.
1 3 75 — 1390. F iin d c ă g ig a n tu l T it io s v o is e să
s ilu ia s c ă p e L a to n a , m a m a l u i A p o lo , d o i v u l ­

494
 NOTE — CARTEA A ÎH-A

t u r i î i s c u rm a u , în in f e r n , f ic a t u l î n tim p ce e l
z ă c e a î n ţă rîn ă , a c o p e r in d n o u ă iu g ă r e de p ă -
m în t. N.
1391— 1401. C o r in t ia n u l S is if , f iin d c ă d e n u n ţa s e
l u i A s o p o s r ă p ir e a f iic e i a c e s tu ia de c ă tre I u p i-
te r ş i f iin d c ă în ş e la s e p e P lu to , z e u l in f e r n u lu i,
fu se se o s în d it s ă îm p in g ă c u m îin ile ş i c u c a p u l
o s tîn c ă pe p o v îr n iş u l u n u i m u n te , f ă r ă s ă p o ată
a ju n g e n ic io d a tă în v î r f . N.
1392— 1393. „ fa s c e le “ : m ă n u n c h iu l d e n u ie le în
c a re e ra îm p lîn t a t ă o s e c u re ş i c a re e ra p u rt a t
de lic t o r i în a in t e a î n a lţ ilo r m a g is t ra ţ i a i R o m e i,
ca s im b o l a l p u t e r ii lo r . N..
1396. „ p e c a re n ic i n -o c a p e ţ i“ : t re b u ie să
se în ţe le a g ă c ă cee a ce n u c a p ă tă c in e v a d e pe
u rm a a m b iţ ie i p o lit ic e este, n u p u te re a p o litic ă
în s ă ş i, c i lin iş t e a s u fle te a s c ă , l a c a re a d e p tu l
d o c trin e i tre b u ie să ţin te a s c ă . N.
1402— 1412. E v o r b a d e p o v e ste a c e lo r c in c iz e c i
d e fe te a le re g e lu i D a n a u s d in A rg o s , c a re -ş i
o m o rîs e ră b ă r b a ţ ii în n o a p te a n u n ţ ii ş i p e n tru
a c e a sta fu s e s e ră o s în d ite s ă u m p le în in f e r n cu
a p ă u n v a s g ă u rit. N.
1413— 1433. D a c ă n u e x is t ă C e rb e r , F u r i i şi
T a r t a r , e x istă , în s c h im b , ca o re a lita t e , pe p ă -
m în t, f r ic a de p e d e p se le r în d u it e c h ia r de o a ­
m e n i ş i c h in u l la c a re î i s u p u n e p e c e i n e le ­
g iu iţ i m u s tra r e a de cug et. N.
1413. C e r b e r u l e c îin e le c u t r e i cap ete, p ă z ito ­
r u l in f e r n u lu i. F u r ii l e s în t d iv in it ă ţ i in f e r n a le
c a re d e z v ă lu ie ş i p e d e p se sc p e c r im in a li s p re a
r e s t a b ili o rd in e a m o ra lă , t u lb u r a t ă d e c rim e le
lo r. N.
1435— 1475. M o n o lo g u l a c e sta d e z v o ltă u n lo c
c o m u n a l p o e z ie i g re c o -la tin e . N.
1435. A n c u s M a r t iu s este a l p a t r u le a re g e a l
R o m e i. N.

495
 POEMUL NATURII

1441. E v o r b a de X e r x e s , re g e le p e r ş ilo r , ca re ,
f ă c în d u n p o d d e b ă r c i p este H e le s p o n t, tre c u
c u o ş tire a ş i c a ii l u i î n G r e c ia . 2V.
1448. S c ip io A f r ic a n u l, în v in g ă t o r u l l u i H a n i-
b a l. N.
1460. D e m o c rit, l a v îr s t a de 109 a n i, s - a r f i
lă s a t s ă m o a ră d e fo am e . N.
1490. „ c ă iş o r ii g a lic i“ : s o i d e c a i m ic i, a d u ş i
d in G a lia ş i fo a rte c ă u t a ţ i d e n o b ilii ro m a n i
p e n t r u iu ţ e a la lo r. N.
1509. N u tre b u ie p ie r d u t d in v e d e re c ă a ce a stă
a t it u d in e de re s e m n a re în f a ţ a m o r ţ ii e ra p r e ­
c o n iz a tă de f ilo z o f ii u n e i e p o c i în c a re s o c ie ta ­
te a s c la v a g is t ă in t r a s e în t r - o c r iz ă a d în c ă , ia r
v ia ţ a p u b lic ă o fe re a s p e c ta c o lu l u n o r a b u z u ri
in s u p o r t a b ile p e n tr u o r ic in e n u e ra d is p u s să
re n u n ţe la s im ţ u l ju s t iţ ie i ş i a l d e m n ită ţii. în ţ e ­
le p t u l e p ic u r ia n r e f u z a ca, d e d r a g u l p r e lu n g ir ii
c u o ric e p re ţ a v ie ţ ii, s ă ac c e p te c o m p ro m is u ri
în jo s it o a re , m a i a le s c ă e ra c o n ş tie n t că u n a
d in t r e c o n d iţ iile e c h ilib r u lu i s u fle te s c este r e c u ­
n o a şte re a in e v it a b ilit ă ţ ii m o r ţii, in e v it a b ilit a t e
d e c u r g în d d in t r - o le g e f u n d a m e n t a lă a n a t u r ii. B.
C A R T E A IV

1— 38. C a p ro lo g a l c ă r ţ ii a I V - a L . a p u s, cu
c îte v a m ic i m o d if ic ă r i, v e r s u r ile 1396— 1433 dtn
c a rt e a I . N.

66. T e o ria s im u la c r e lo r se g ăseşte e x p u s ă de

E p ic u r în s c r is o a re a c ă tre H e ro d o t (D i o g.
L a e r t . , X , 46— 51). E a se g ăseşte ş i l a D e m o c rit.
C e a m a i v e c h e te o rie a v e d e r ii i se d a to re a z ă
l u i P ita g o ra , c a re s u s ţin e c ă ra z a d e lu m in ă este
o e m a n a ţie c a re ie se d in o c h i, p ro p a g în d u -s e în
lin ie d re a p tă c ă tre o b ie c te (D i o g. L a e r t.,
V I I I , 29). O te o rie a s e m ă n ă to a re a fo s t s u s ţin u tă
u lt e r io r de E u c lid ş i de P to le m e u în o p tic a ş i
în c a to p tric a lo r. A c e ş t ia a d m it în s ă că e x is tă
c o r p u r i lu m in o a s e , c u m e ste S o a re le , c a re e m it
ra z e lu m in o a s e p r o p r ii. A c e a s tă te o rie a fo st
fo a rte p o p u la r ă în s e c o le le u rm ă to a re , E u c lid
ş i P to le m e u f iin d c o n s id e r a ţi d re p t c e le m a i
m a r i a u t o rit ă ţ i în d o m e n iu l o p tic ii. V e d e re a ca
o e m a n a ţie p o r n it ă d in o c h i e ste s u s ţ in u t ă m a i
a le s d e a u t o r ii a r a b i, i a r u rm e le e i se m a i m e n ­
ţin p în ă în s e c o lu l a l X V I I - l e a . P r im u l f iz ic ia n
c e le b ru c a re r e n u n ţă l a te o ria p ita g o re ic ă a e m i­
s iu n ii r a z e lo r d e lu m in ă d in o c h i e ste A l H a z e n
(s e c o lu l a l X l- l e a ) d u p ă c a re to a te c o r p u r ile
v iz ib ile e m a n ă ra z e de lu m in ă în to a te d ir e c ­
ţiile . Id e ile s a le s în t p re lu a t e în s e c o lu l a l X I I I -
le a m a i în t îi d e V it e llo a p o i de R o g e r B a c o n .
T e o r ia s im u la c r e lo r e ste fo a rte c r it ic a t ă de a u
t o r ii c r e ş t in i (L a c t a n t iu s ş i A u g u s tin ). U n u l d in ­
t re p r im ii a to m iş ti a i e v u lu i m e d iu , W ilh e lm
de C o n c h e s, re fu z ă , d e ase m e n ea , s ă şcceptQ

3 2 — Poem ul n a tu rii 4 Q7
 POEMUL N A TU fttl

s im u la c r e le , ş i în s c h im b p re s u p u n e e x is te n ţa
u n u i o rg a n s p e c ia l a l c u n o a ş t e r ii c ellula fan­
tastica, logistica et memorialis. î n p r iv in ţ a v it e ­
z e i de p ro p a g a re a c o r p u s c u lilo r — c re d in ţ a ge­
n e r a lă s u s ţin e a in s ta n ta n e ita te a . E p ic u r p le d e a z ă
d o a r p e n tr u o v it e z ă e x tre m de m a re . în c ă
D e s c a rte s e r a p a r t iz a n u l p r o p a g ă r ii in s ta n ta n e e
ş i a b ia R ö m e r a d e m o n s tra t (1676) c ă lu m in a
se p ro p a g ă c u o v it e z ă f in it ă . Im p o r t a n ţ a te o ­
r ie i s im u la c r e lo r e ste în s ă m a i m a re d in p u n c t
de v e d e re f ilo z o f ic d e c ît d in p u n c t u l de v e d e re
a l m e c a n is m u lu i v e d e r ii s a u a l te o rie i lu m in ii.
E a a fo st c h e m a tă la v ia ţ ă d in n e c e s ita te a de
a e x p lic a c u n o a ş te re a î n c o n c o rd a n ţă c u c o n c e p ­
ţia s e n z u a lis tă a c u n o a ş te r ii, s u s ţ in u t ă de E p ic u r .
P ro b le m a c ă re ia t r e b u ia s ă - i ră s p u n d ă , p re z e n tă
p e rm a n e n t în f ilo z o f ia e le n ă , e ra : c u m p o t a p ă ­
r e a în c o n ş t iin ţa n o a s tr ă im a g in i s a u c o n ce p te
c ă ro r a n u le c o re sp u n d e n im ic în re a lit a t e a c o n ­
cre tă . R ă s p u n s u l c a re se d ă la a c e a s tă în t r e b a r e
p e b a z a te o rie i s im u la c r e lo r e ste s im p lu : în
c o n ş t iin ţa n o a stră , f ie c h ia r în v is s a u î n d e lir,
n u a p a re a b s o lu t n im ic c a re să n u e x is te s a u să
n u f i e x is t a t u n d e v a în re a lita t e . S - a r p u te a
în s ă c a s im u la c r e le a c e s to ra Să a ju n g ă l a n o i
de l a d is ta n ţe m a ri, s a u u lt e r io r d is p a r iţ ie i
o b ie c tu lu i. î n fin e , este p o s ib il c a s im u la c r e le
în s e ş i s ă se a lte re z e s a u s ă se c o m b in e în t r e
e le în t im p u l p e r e g r in ă r ii lo r. S im u la c r e le în
fo n d n u s în t p e rc e p u te n u m a i de o c h iu l n o s tru ,
c i ş i de s u f le t u l s e n s ib il ş i c u g e tă to r (v e z i
C i c e r o , De finibus, I , 6, 21; De natura deorum,
I , 38, 107; U s e n e r , op cit., p p . 219— 221). T.

78. „ C ic o r ile “ : c ic o a re e n u m e le ro m în e s c a l
in s e c te i n u m ite în la t. cicada orni L . (fo rm a
ro m . d e r iv în d d in la t. v u lg . cicala). N.

498
 NOTB — CARTEA A IV-A

94— 95. A t o m ii de l a s u p r a fa ţ a u n u i ccirp s în t

m a i p u ţ in îm p ie d ic a ţ i în m iş c ă r ile lo r ş i se pot
d e s p rin d e m a i u şo r, c o n s t itu in d „ s im u la c r u l"
c o rp u lu i. N.
101— 108. E v o r b a d e p în z e le c o lo ra te ce se
în t in d e a u d e a s u p ra s p e c ta to r ilo r, în te a tre le r o ­
m a n ilo r, ca s ă - i fe re a s c ă de c ă ld u r a s o a re lu ij
p în z e c a re -ş i r ă s f r în g e a u c u lo a re a î n tot tea*
tru l. N.

122— 132. L , e x p lic ă d e o s e b ire a d in t r e o e m a ­

n a ţie ce ie se d in in t e r io r u l u n u i c o rp (m iro s ,
fu m , c ă ld u r ă ) ş i a ce e a ce se d e s p rin d e n u m a i
de la s u p r a fa ţ ă (c u lo a re s a u im a g in e a u n u i
Corp) p r in ac e e a că c e a d in ţ ii, n e a v în d p e u n d e
ie ş i în tre a g ă , se r ă s f ir ă p r in s in u o z it ă ţ ile c o rp u ­
lu i şi, c în d ie se d in ace sta, se îm p r ă ş t ie în aer.
C u lo a r e a în s ă , d e s p rin z în d u - s e de la s u p ra fa ţă ,
n u în t îln e ş t e n ic i u n o b s ta c o l c a i’e s-o d e s­
tra m e . N.

144. „ v e z i n u m a i o im a g in e “ : a c e a s ta d in c a u z a
r e p e z ic iu n ii c u c a re im a g in ile se s u p ra p u n . N.

150. „ c h ia r a t o m ii“ : d in c a re şi s im u la c r e le
s în t fo rm a te . N.

156. E x e m p lu l f iin ţ e lo r v i i a b ia v iz ib ile cu

o c h iu l lib e r c a re s în t d o ta te to tu ş i c u o rg a n e
in te rn e re a p a r e de a se m e n e a m e re u c a o te m ă
p re fe ra tă în d e z v o lta re a f ilo z o f ie i ato m iste .
G io rd a n o B r u n o se re f e re a c h ia r la L u c r e ţ iu .
L u b in , u n u l d in t r e in f lu e n ţ ii g în d it o r i a to m işti
a i s e c o l'jlu i a l X V I I - l e a , c ite a z ă e x e m p lu l u n e i
in se c te , a b ia v iz ib ile c u o c h iu l, A c o ru s , A r is t o -
te l a d e n u m it f iin ţ e le c e le m a i m ic i « x a p t . L a
e le s -a r e f e r it ş i S e n n e rt, p e n t r u a s u s ţin e e x is ­
te n ţa u n o r c o r p u s c u li in v iz ib ili, i a r B a s s o c i­
te ază in s e c te le m in u s c u le sirones. A c e la ş i A c o -

408
 POEMUL NATURII

r u s a p a re ş i la G a s s e n d i c a re a d u c e m ic ro s c o p u l
c a a rg u m e n t p e n t r u a d e m o n s tra e x is t e n ţ a u n o r
o rg a n e l a ace ste f iin ţ e m in u s c u le . B o y le c ite a ză
î n p lu s e x e m p lu l v ie rm e lu i-d e - m ă ta s e . I n fin e ,
in s e c te le a c e ste a a p a r ş i î n a r g u m e n ta ţia l u i O tto
v o n G u e r ic k e în f a v o a re a a t o m is m u lu i. T.

165. „ p a n a c e e a “ : p la n t ă c ă r e ia i se a t r ib u ia
p ro p rie ta te a de a v in d e c a o ric e b o a lă (ce e a ce
a r a t ă ş i e tim o lo g ia c u v în t u lu i: παν = tot şi
ά κ έο μ α ι = v in d e c ). N.
166. „ L e m n u ş u l“ : p la n t ă a ro m a tic ă , n u m ită în
g r. άβρότονον (Artem isia Abrotonum L .) ; —
„ ţ in t a u r a “ : p la n t ă c u n o s c u tă ş i s u b n u m e le de
„ f ie r e a p ă m în t u lu i“ , în t r e b u in ţ a t ă în m e d ic in ă ca
fe b rifu g ă . N.
227— 237. A c e s te v e r s u r i n u m a i a u le g ă tu ră
c u ce s -a s p u s în a in t e : e le n u p o t f i la lo c u l
lo r a ic i. N.
234— 237. D in a ce ste v e r s u r i a r re ie ş i c ă s im u ­
la c r u l u n u i n o r e ste o fo a rte m ic ă p a rte d in
e l; d a r a c e a s ta se p o a te s p u n e ş i d e s p re s im u ­
la c r u l a lt u i c o rp i N.
243— 244. „ m în a t ă f ie c a r e de a lt în d e m n “ : ca
ş i c u m f ie c ă r e ia i se d ă u n im p u ls p r o p r iu . N.
262. „ c a u z a fo a rte m ic ă " s în t s im u la c r e le ce
se fo rm e a z ă f ă r ă în t r e r u p e r e d e l a s u p r a fa ţ a sa u
d in in t e r io r u l c o r p u lu i, s u b im p u ls ia a t o m ilo r
v ib r a n ţ i a i a c e s tu ia . N.
3 13— 322. P e - n t u n e r ic f o r m a o b ie c t u lu i o c u ­
n o a şte m p r in ta c t: to t aşa , z iu a , o c h iu l n o s tru
ve d e o b ie c tu l g ra ţ ie s im u la c r u lu i c a re lo v e şte
s im ţ u l v ă z u lu i. N.
339. „ p a r c ă ş te rg e ": a e r u l lu m in o s c u r ă ţ ă o c h ii
de a e r u l o b s c u r c e - i a c o p e ră c în d e i n u v ă d
n im ic . N.

500
 NOTE — CARTEA A IV-A

345. „e m a i lu n g “ a d ic ă şte rg e — d u p ă im a ­
g in e a l u i L . — m a i m u lt tim p o c h ii n o ş tri. N.
357. „ M a i m u lt în t r e g u l“ : a v e m a d ic ă im p r e ­
s ia totală a v în t u lu i s a u f r ig u lu i. N.
361— 365. D u p ă c u m c u lo a re a p ie t r e i n u cad e
s u b s im ţ u l t a c t u lu i n o s tru — ş i a c e a s ta î n ­
s e a m n ă c ă n u toate c a d s u b s im ţ u r ile n o a stre —
n u tre b u ie s ă n e m iră m , z ic e L ., c ă v e d e m u n
o b ie c t f ă r ă a v e d e a n e n u m ă ra te le s im u la c r e c a re
fa c c u p u t in ţ ă p e rc e p e re a l u i v iz u a lă . N.
372— 379. C în d c in e v a , s p u n e L ., ve d e u n
o b ie c t e x t e r io r p r in t r - o u ş ă d e s c h is ă , v iz iu n e a
se fa c e p r in d o u ă c o lo a n e de a e r: u n a d in t r e
o b ie c t ş i u şă , c e a la ltă d in t r e u ş ă ş i o c h iu l p r i ­
v it o r u lu i. O b ie c tu l, c a o ric e c o rp , e m ite im a ­
g in ea . A c e a s ta îm p in g e a e r u l d in a in t e a e l, d a r
m a i în t îi c o lo a n a de a e r d in t r e u ş ă ş i p r iv it o r
a ju n g e la o c h iu l a c e s tu ia , p r e p a r în d o a re c u m
v iz iu n e a ş i n u m a i d u p ă a c e e a a ju n g e la o c h iu l
lu i a d o u a c o lo a n ă (a c e e a d in t r e o b ie c t ş i u şă ).
A c e a s ta d in u rm ă a ju n g în d m a i t îr z iu , o b ie c tu l
se v e d e (p re c u m ş i este, în c a z u l a ce sta, în r e a ­
lita te ) d in c o lo de u şă . N.
300. „ Im a g in e a o g lin z ii“ , a d ic ă s im u la c r u l
o g lin z ii în s ă ş i, n u a c e la a l n o s tru , r e f le c t a t de
o g lin d ă . JV.
394. „to t a t ît a de d e p a rte ": c ît de d e p a rte
c de n o i o g lin d a . Ş i în c a z u l a ce sta, v iz iu n e a ,
d u p ă L ., s -a fă c u t to t p r in d o u ă c o lo a n e de
a e r: u n a , d in t r e o g lin d ă ş i o c h iu l n o s tru , p u să
în m iş c a re de s im u la c r u l o g lin z ii în s ă ş i; c e a ­
la ltă , to t d in t r e o g lin d ă ş i o c h iu l n o s tru , p u s ă
în m iş c a re , d e d a ta ac e a sta , de s im u la c r u l n o s ­
tru , r e fle c ta t d e o g lin d ă : c e le d o u ă c o lo a n e f iin d
e g a l?, n o i n e v e d e m în o g lin d ă în d o s u l ei, la
a ce e aşi d is ta n ţă la c a re s în te m n o i d e o g lin d ă . JV.

501
 POEMUL NATURII

409. R e lie f u l ei ar ie şi, a d ic ă , pe p a rte a ei

o p u să . N.

425— 434. Latuscula speculorum d in t e x t a r

p u te a în s e m n a , d u p ă R o b in , m ic ile o g lin z i p la n e ,
ju x t a p u s e ş i f o r m în d u n g h iu r i o b tu ze, c a re f o r ­
m e a z ă s u p r a fa ţ a u n e i o g lin z i c o n c a v e (m e ta lic e
la c e i v e c h i ş i n u p re a b in e ş le fu it e ) ş i a c ă re i
c u r b u r ă p o e tu l o c o m p a ră c u ace e a a la t u r ilo r
c o r p u lu i n o s tru . O a s e m e n e a o g lin d ă p o a te d a
ş i im a g in i s im e t r ic e ş i im a g in i a s im e t ric e ; p e n ­
t ru a ce ste a d in u rm ă , L . fa c e d o u ă ip o te ze :
s a u im a g in e a se r e f le c t ă d e d o u ă o ri î n d o u ă
p u n c te a le o g lin z ii (re s p e c t iv î n d o u ă o g lin z i
m ic i p la n e ), o ri ea, c în d a a ju n s la o g lin d ă ,
in t r în d s u b in f lu e n ţ a a c e ste ia , se în v îr t e o d a tă
în j u r u l e i ş i a c e a s tă î n v î r t i r e e c h iv a le a z ă cu
o a d o u a r e f le x ie ; r e z u lt a t u l e ste în a m b e le
c a z u r i a c e la ş i: im a g in e a e ste a s im e tric ă sa u
d re a p tă , c u m z ic e L . N.

442— 443. „ d u p ă u n g h iu r i e g a le to td e a u n a “ : c în d
n e m iş c ă m s a u fa c e m g e s tu ri în f a ţ a u n e i
o g lin z i, im a g in ile s u c c e s iv e d in o g lin d ă se f o r ­
m e a z ă d u p ă le g e a c u n o s c u tă a c e lo r d o u ă u n ­
g h iu r i e g a le : c e l de in c id e n ţ ă ş i c e l de r e f le ­
x ie . N.

454. U n ii b o ln a v i de ic t e r v ă d l u c r u r ile c o lo ­
ra te în g a lb e n , fe n o m e n c u n o s c u t s u b n u m e le
de x a n to p s ie ş l c a re se d a to re şte d iz o lv ă r ii p ig -
m e n ţ ilo r b i l i a r i în u m o r ile o c h iu lu i. B .

457. „ în c a le a s im u la c r e lo r " : a s im u la c r e lo r
ce v in de a f a r ă ş i p e c a re e i le c o lo re a z ă în
g a lb e n în a in t e de a in t r a în o c h i. N.

459. „to a te c e le “, a d ic ă s im u la c r e le t u tu r o r
lu c r u r ilo r . N,
 NOTE — CARTEA A IV-A

487— 488. „ C în d t re c p r i n a e r m u lt “ : c în d
s tră b a t o m a re d is ta n ţă . E x p lic a ţ ia fe n o m e n u lu i
n e -o d ă d a r, d u p ă L ., re z is te n ţa p e c a re a e ru l
o o p u n e s im u la c re lo r^ N.

494— 516. U m b r a se e x p lic ă p r in in te rc e p ta re a

de c ă tre c o r p u l n o s tru a lu m i n ii s o la re : e a n u
este, z ic e L ., d e c ît „ a e r lip s it d e lu m in ă ".ÎV .

517— 528. O c h ii a u n u m a i r o lu l d e a ve d e a
u m b r a ş i lu m in a : ce e ste î n r e a lit a t e u m b r a şi
lu m in a o v a h o t ă r î n u m a i ju d e c a ta ; i a r d acă
a c e a s ta v a g re ş i, in t e r p r e t în d r ă u d a te le s im ­
ţ u r ilo r , g re ş e a la e ste a ei, n u a s im ţ u r ilo r . N.
529. R e la t iv it a t e a m iş c ă r ii: s t în d în t r - o b a rc ă
a n c o ra tă în t r - o a p ă c u rg ă to a re n u p u te m d e c id e
d a c ă a p a c u rg e ş i b a r c a stă p e lo c s a u in v e rs .
O b s e rv a ţia e ste b a n a lă , d a r n u m a i în s e c o lu l
a l X l - l e a (W ilh e lm de C o n c h e s) ş i în s e c o lu l a l
X l I I - l e a (C a m p a n u s d e N a v a r r a ) v o r în c e r c a să
tra g ă d in ea c o n se c in ţe m a i în d e p ă rta te , ia r
în s e c o lu l a l X V - le a N ic o la u s C u s a n u s r e c u ­
n o a şte im p o rta n ţa c o v îrş it o a re a f e n o m e n u lu i ca
u n a rg u m e n t în f a v o a re a te ze i că P ă m în t u l se
m iş c ă în j u r u l S o a r e lu i (op. cit., v o i. I I , fo l.
X X I / B ) . A r g u m e n t u l r e a p a r e s u b a c e a s ta fo rm ă
la C o p e rn ic , C a m p a n e lla , L e o n a rd o d a V in c i,
G io rd a n o B ru n o , K e p le r . T.

547. „ a t r i u l “ : p r im a d in c e le d o u ă p ă r ţ i p r i n ­
c ip a le a le u n e i ca se ro m a n e ; e a a v e a îm p r e ju r
o g a le rie de c o lo a n e c a re s p r ijin e a u a c o p e r i­
ş u l, N.

611. R e f e r it o r l a ilu z ţ a v iz u a lă p ro d u s ă p r in
d e d u b la re a im a g in ii d a to rită a p ă s ă r ii p e u n u l
d in g lo b ii o c u la r i, L a M e t t rie s c r ie în Istoria
naturală a sufletului ( X , I V ) : „ M o d if ic a ţ i c u
d e g e tu l a x a v e d e r ii ş i v e ţ i în m u lţ i o b ie cte le ,

503
 POEMUL NATURII

f ă c în d să v a rie z e , d u p ă d o rin ţă , s it u a ţ ia ş i p o ­
z iţ ia lo r " . B .
632— 722. P r in c ip a lii re p r e z e n t a n ţ i a i s c e p ti­
c is m u lu i g re c (P ir o n , A r c e s ila u , C a rn e a d e ) s u s ­
ţin c ă lu m e a în c o n ju r ă t o a r e n -o p u te m c u n o a şte
n ic i c u s im ţ u r ile , n ic i c u r a ţ iu n e a : că ace stea
n u p o t f i m ijlo a c e p e n t r u c u n o a ş te re a a d e v ă ­
r u l u i o b ie c t iv ş i că, de ace e a, tre b u ie s ă ne
m u lţ u m im n u m a i c u ceea ce e ste v e r o s im il ş i
p ro b a b il. î n ace ste v e r s u r i L . c o m b a te c u o
e lo c v e n tă v ig o a re p e s c e p tic i, s u s ţ in în d v e r a ­
c ita te a s im ţ u r ilo r d re p t te m e lie a o r ic ă r e i a f i r ­
m a ţ ii a ju d e c ă ţ ii n o a stre . N.

641— 655. A d v e r s a r u l la c a re se g în d e ş te L .
în ace ste v e r s u r i e ste u n u l d in t r e s u c c e s o rii lu i
D e m o c rit, M e tro d o r d in C h io s (330 î.e .n .), c a re
p ro fe s a s c e p tic is m u l ş i î ş i în c e p e a o p e ra rcepl
■pfoeuţ c u v o rb e le : „ N im e n i d in n o i n u ştie
n im ic '·, c a re s în t fo a rte a p ro a p e d e m a x im a
s o c r a tic ă : „ u n s in g u r lu c r u ş t iu : c ă n u ştiu
n im ic “ . N.

649. D e o a re ce s in g u r d e c la r ă că nu ş tie n i­
m ic . N.

651— 655. O n o ţiu n e n u se p o a te c ă p ă ta d e c ît

p e b a za u n o r im p r e s ii e x te rn e repetate, a ş a ­
d a r p e b a za u n e i e x p e rie n ţe trecute. N.

663— 688. N im ic n u p o ate c o n tra z ic e s im ţ u r ile :

n ic i ju d e c a ta , c a re se b a z e a z ă p e s im ţ u r i, n ic i
s im ţ u r ile , c a re n u se p o t a m e ste c a u n u l în d o ­
m e n iu l c e lu ila lt . N.

692. O b s e rv a ţie s tră v e c h e , d e ş i m a i p u ţ in b a ­

n a lă : o b ie c te le de fo rm ă p ă tra tă a p a r ro tu n d e
de l a d is ta n ţă , re s p e c t iv im a g in e a u n u i o r if ic iu
p ă t ra t a p a re s u b f o r m a u n e i p e te de lu m in ă
 NOTE — CARTEA A IV -A

de f o rm ă c ir c u la r ă . F e n o m e n u l e ste in t r ig a n t
d e o a re c e n u p o a te f i e x p lic a t în c a d re le o p t ic ii
g e o m e tric e , c a re p re s u p u n e o p ro p a g a re re c t i-
lin ia r ă a ra z e i de lu m in ă . î n Optica l u i V it e llo
(1272) fe n o m e n u l este p o m e n it c a o p a r t ic u la ­
rit a t e f u n d a m e n ta lă a lu m in ii. Im a g in e a fe n o ­
m e n u lu i a p a re p e n t r u p r im a d a tă p r in t r - u n
c iu d a t d e s tin pe f r o n t is p ic iu l c e le b re i lu c r ă r i
s c r is ă de G re g o riu s a S a n c to V in c e n t io
(Opus geometricum qnadraturae circuli, A n -
tw e r p ia , 1647), în s o ţ it ă c u in s c r ip ţ ia „mutat
quadrata rotundis". C e le b r u l m a te m a tic ia n a
v ă z u t în a ce st fe n o m e n o p tic u n a rg u m e n t în
f a v o a re a p o s ib ilit ă ţ ii d e a r e z o lv a p ro b le m a
c v a d r a t u r ii c e r c u lu i. în s u ş i fe n o m e n u l o p tic n u
a p u tu t f i e x p lic a t î n m o d s a t is fă c ă t o r d e c ît
de C h r . H u y g h e n s (1629— 1695) c u a ju t o r u l teo­
r ie i o n d u la t o r ii a lu m in ii. T.

697. L . in s is t ă a s u p r a f a p t u lu i c ă s im ţ u r ile
r e p r e z in t ă p r in c ip a lu l m ijlo c d e c o n t ro l a l a d a p ­
t ă r ii c o m p o rta m e n t u lu i u m a n la e x ig e n ţe le r e a ­
lit ă ţ ii. î n lip s a s im ţ u r ilo r , „ t e m e iu r ile v ie ţ ii"
s - a r d is tru g e , în t r u c ît o m u l a r d e v e n i in c a ­
p a b il s ă se o rie n te z e î n m e d iu l în c o n ju r ă t o r şi
s ă fa c ă fa ţă p r im e jd iilo r de tot f e lu l c a re -i
a m e n in ţă e x is te n ţa . E f ic ie n ţ a p r a c t ic ii a d a p ta tiV e
d e fie c a r e c lip ă v e r if ic ă a ş a d a r v a la b ilit a t e a
d a te lo r pe c a re n i le o fe ră s im ţ u r ile . B.
726— 791. S e n z a ţ iile a u d it iv e s în t p ro v o c a te ,
d u p ă E p ic u r ş i L ., de u n f l u x ( petica) de m îc i
m a se a to m ic e (s a u m o le c u le ) c a re lo v e s c a u z u l.
A ş a d a r, v o c e a ş i s u n e tu l a r f i ş i e le m a te r ia le
în t r - u n se n s a b so lu t. N.

730. L . re d ă a ic i te o ria d e s p re a u z ş i s u n e t
e x p u s ă de E p ic u r în s c r is o a re a c ă tre H e ro d o t
(D i o g. L a e r t., X , 52— 53). P r i m i i c a re s -a u

505
 POEMUL NATURII

o c u p a t d e p ro b le m e a c u s tic e l a g re c i a u fo st
p lt a g o r ic ie n ii c o n d u ş i de p r e o c u p ă r ile lo r m u ­
z ic a le . C e a m a i im p o rt a n t ă te o rie a c u s tic o -m u -
z lc a lă i se d a to re a z ă m a r e lu i m a te m a tic ia n 1 şi
o m de s ta t p it a g o ric ia n , A r c h y t a s d in T a re n t,
m a e s tru l ş i p r ie t e n u l l u i P la to n . P r o b a b il că
e l fă c e a e x p e rim e n te c u m o n o c o rd u l ş i c u f lu ­
ie re , ş i d e l a e l p r o v in e ş i id e e a c ă s u n e t u l este
o m iş c a re o a re c a re a a e r u lu i. D e s ig u r la a n tic i
în c ă n u p o ate f l v o r b a d e o in t e r p r e t a r e o n d u -
la t o r ie a s u n e t u lu i, în s ă ş i id e e a m iş c ă r ii o n d u ­
la t o r ii f iin d u - le în c ă s t ră in ă . E p ic u r co n ce p e
s u n e tu l c a o m iş c a re c o n v e c t iv ă a p a r t ic u le lo r
ato m ice . H e r a c lid d in P o n t c o n ce p e s u n e tu l
ca m iş c a re a c o n v e c tiv ă a p a r t ic u le lo r c a re se
s u c c e d în p u ls u r i. S t o ic ii c o m p a ră s u n e t u l cu
p ro p a g a re a u n d e lo r p e s u p r a fa ţ a a p e i ş i s u s ţin
că v ite z a s u n e t u lu i este in d e p e n d e n tă d e în ă lţ i­
me, la f e l p re c u m v it e z a u n d e lo r este in d e p e n ­
d e n tă de f re c v e n t a o n d u la ţ iilo r . P o a te n ic i o
r a m u r ă a f iz i c ii n u a p r o f it a t m a l re p e d e ş l m a i
v iz i b i l de p e u rm a c o n c e p ţie i a to m iste c a a c u s tic a .
P r im e le d e t e r m in ă r i e x p e rim e n t a le a le v ite z e i
s u n e t u lu i se d a to re a z ă l u i G a s s e n d i, c a re îm p o ­
t r iv a te o rie i p e rip a te tic e ş i în s p r iji n u l c o n c e p ­
ţ ie i s a lé c o rp u s c u la re a s u p r a s u n e t u lu i a t ln u t
să d e m o n stre z e c ă v ite z a s u n e t u lu i este f in it ă şi
in d e p e n d e n tă de în ă lţ im e a sa. G a s s e n d i a g ă sit
v ite z a s u n e t u lu i e g a lă c u 478 m /s, o v a lo a re
fo a rte b u n ă p e n t r u e p o c a ace e a. E l r e ia ş i
im a g in e a s t o ic ilo r, c o n s id e r în d s u n e t u l ca a
m iş c a re c o n v e c tiv ă p u ls a to rie , în ă lţ im e a s u n e ­
t u lu i f iin d în d e p e n d e n tă de fr e c v e n t a p u ls a ­
ţ iilo r . I n a c e la ş i se c o l B o r e lli a d e m o n s tra t că
s u n e tu l n u se p ro p a g ă în v id , re z u lt a t c r u c ia l
p e n tr u c o n c e p ţia c o r p u s c u la r ă a s u n e tu lu i.
A c e ste e x p e rim e n te a u fo s t re p e ta te a p o i d e

§99
 NOTB — CARTEA A IV-A

O'tto v o n G u e ric lc e ş i d a to rită l u i a u c îş tlg a t o

m a re p o p u la rita te . T.
747. D e c i, p e n t r u L ., r ă g u ş e a la n u se d a to -
re şte i r i t ă r i i m u c o a s e i la r in g e lu i, c i e p u iz ă r ii
p re s u p u s e i „ s u b s ta n ţe v o c a le “ , p r in e m ite re a
u n o r c o r p u s c u li s o n o ri în t im p u l v o r b ir ii. B .

754. „ ţ in u t u l c e l b a r b a r " : se p a re c ă e v o rb a
de F r ig ia , ţ a r ă ce fă c e a p a rte d in lu m e a b a r ­
b a ră , d u p ă c o n c e p ţia g re c o -ro m a n ă , ş i u n d e ,
în c e r e m o n iile c u lt u lu i C ib e le i, în s o ţ it o r ii „ M a r ii
M a m e a z e ilo r “ c în t a u d in t r - u n f lu i e r c u v î r -
f u l în d o it, d in c a re sco te a u su n e te în f io r ă t o a ­
re . N.

759— 764. S e v e d e d a r că, d u p ă L ., r o l u l p r i n ­

c ip a l în a r t ic u la r e a c u v in t e lo r î l a re lim b a ,
a ju t a t ă de b u ze.1 N.

005. N im fe le e ra u în m ito lo g ia g re a c ă z e ită ţi

in f e r io a r e a le a p e lo r ş i a le v e g e ta ţie i. E le lo c u ­
ie sc în t o v ă ră ş ia S a t ir ilo r , g e n ii a le m u n ţ ilo r
ş i p ă d u r ilo r , c u c a p de om ş i c u p ic io a r e de ţap,
c u in s tin c te la s c iv e ş l a n im a lic e . N.

806. F a u n ii s în t d iv in it ă ţ i ru s t ic e it a lic e , ca re
c o re sp u n d S a t ir ilo r d in m ito lo g ia g re a c ă . N.

814. P a n , v e c h i z e u a r c a d ia n , c u c h ip ş i p ic io a re
de ţa p ş i c u o c u n u n ă de p in , f iu l l u i H e rm e s
s a u c h ia r a l l u i Z e u s, o c ro t it o ru l t u r m e lo r şi
a l p ă s ă r ilo r ş i in v e n t a t o r u l n a iu lu i. N.

884. E ste a d e v ă ra t c ă în s a liv ă s în t c o n ţin u te

ş i s u b sta n ţe c a re îm p ie d ic ă d e z v o lta re a u n o r
m ic ro o rg a n is m e , d a r a f ir m a ţ ia c ă s c u ip a t u l o m u ­
l u i p o a te u c jd e a n u m iţ i ş e r p i n u c o re sp u n d e
r e a lit ă ţ ii. B.

507
 POEMUL NATURII

086. „ ş t ir ig o a ia “ , p la n t ă v e n in o a s ă (Veratrum
album, î n la t., s a u £X>i(iopo<; , în g r.). I n
Farmacopeea Romînă f ig u r e a z ă p r o d u s u l he-
lebrina, e x t ra s d in d if e r it e s p e c ii de helleborus
(s tirig o a ie ). H e le b r in a e ste fo lo s ită a z i c a to n ic
c a rd ia c . A f ir m a ţ ia l u i L . c ă a n u m ite s u b sta n ţe ,
c a re p e n tr u u n e le v ie ţ u it o a r e s în t to x ic e , se
d o v e d e sc n e v ă tă m ă to a re ş i c h ia r u t ile p e n tr u
a lte le v a g ă s i o f o r m u la r e m a i ş t iin ţ if ic ă în
lu c r ă r ile m e d ic u lu i ş i c h im is t u lu i P a ra c e ls , c a re
a a r ă ta t c ă toate c o r p u r ile p o t f i o t r ă v u r i, e fe c ­
t u l o b ţin u t f iin d în s ă f a v o r a b il s a u d ă u n ă to r
în fu n c ţ ie de d o z a în c a re a c e ste a se a d m in is ­
tre a ză . A s tfe l, d o z e le in f im e d e e x t ra s de s t i r i ­
g o a ie t o n if ic ă m u ş c h iu l in im ii, p e c în d d o ze le
rid ic a t e d a u in t o x ic a ţ ii g ra v e . B .

899— 910. F o r m a p e c a re o a u p o r ii ş i c a n a ­
le le (a d ic ă in t e r s t iţ iile ) d in c o r p u r i e d e te rm i­
n a tă de fo rm a a t o m ilo r c a re fo rm e a z ă ţe să tu ra
d in j u r u l lo r : d a c ă u n i i a to m i s în t, d e e x.,
t r iu n g h iu la r i ş i a l ţ i i p ă tra ţi, ş i in t e r s t iţ iile voi·
a v e a a c e e a ş i fo rm ă . JV.

911— 917. C o n fo rm a ţia a to m ic ă (d e te rm in a tă

de fo rm e le a to m ic e ş i a le in t e r s t iţ iilo r ) f iin d
d if e r it ă l a d if e r iţ i in d iv iz i, se p o a te ca u n
a lim e n t s ă i se p a r ă u n u ia d u lc e , f iin d c ă c o n ­
fo rm a ţ ia o r g a n u lu i s ă u g u s t a t iv p e rm ite u ş o r
p ă tru n d e re a a t o m ilo r n e te z i, c a re ş tim c ă p r o ­
v o a c ă o s e n z a ţie p lă c u tă , i a r a lt u ia s ă i se p a r ă
a m a r, f iin d c ă c o n fo rm a ţia o r g a n u lu i g u s ta t iv
p e rm ite in t r a r e a a t o m ilo r g ru n ţ u r o ş i ş i î n d r ­
u g a ţi, c a re ş tim c ă p ro v o a c ă o s e n z a ţie n e p lă ­
cu tă . N.

919— 930. O m o d if ic a r e a c o n fo rm a ţie i a to m ice

se p o ate p ro d u c e la a c e la ş i in d iv id d in c a u z a
p e r t u r b ă r ii a t o m ilo r p r ic in u it ă de o b o a lă şi

508
 NOTE — CARTEA A IV-A

a t u n c i a c e la ş i a lim e n t c a re d ă d e a în a in t e a c e ­
lu ia ş i in d iv id o s e n z a ţie p lă c u t ă î i d ă a c u m
o s e n z a ţie n e p lă c u tă : m ie re a în s ă ş i î i poate
p ă re a a m a ră ! N.
931. V e z i, de e x., c a rte a a IlI- a , v. 264—
268. N.
938— 939. Ş i a ic i, c o n fo rm a ţia a to m ic ă a o r­
g a n u lu i o lf a c t iv d e te rm in ă s e n z a ţ ia re s p e c ­
tiv ă . N.
946— 948. A lu z ie l a f a p t u l p o v e s tit de T it
L i v i u (V , 47), ş i a n u m e că, a t u n c i c în d , în a n u l
390 î.e.n., g a lii a u în c e r c a t s ă p ă t ru n d ă în C a -
p it o liu , g îş te le în c h in a t e Iu n o n e i a u d a t a la rm a
p r in ţip e te le lo r ş i d u ş m a n ii a u p u tu t f i re s ­
p in ş i. N.
980. „ A c e a s ta “ : c u v în t u l se ra p o rte a z ă , n u la
ceea ce s p u n e L . î n p a s a ju l im e d ia t a n te rio r,
c i la id e e a e x p u s ă în v. 876— 952, ş i a n u m e că
u n a n u m it a lim e n t s a u m iro s se p o triv e ş te m a i
m u lt u n o ra d e c ît a lt o r a (s a u u n o ra c h ia r de
loc. N.
985— 995. T o a tă a n tic h ita te a a c re z u t în a c e a s ­
tă le g e n d ă f ă r ă n ic i u n s îm b u re de a d e v ă r,
d u p ă c u m a d o v e d it-o , în t im p u r ile m o d ern e,
d u p ă s p u s a l u i M a rt h a , n a t u r a lis t u l fra n c e z
C u v ie r , c a re a p u s u n cocoş în c u ş c a u n u i le u :
„ R e g e le a n im a le lo r , z ic e M a rth a , d e p a rte de a
tre m u ra , în a in t ă v o io s c ă tre p re t in s a l u i s p e ­
rie to a re ş i se o sp ă tă c u e a “ . N.
1001— 1148. F u n c ţ ia g în d ir ii se e x p lic ă , d u p ă
E p ic u r ş i L ., c a ş i ac e e a a s im ţ u r ilo r , a n a liz a te
p în ă a ic i: s im u la c r e fo a rte fin e , m a i f in e d e c ît
a c e le a le v e d e rii, u n e le e m a n a te d e la d ife ­
r it e c o r p u r i, a lte le n ă sc u te sp o n ta n în a e r, a l­
te le ie ş ite d in r e u n ir e a m a i m u lt o r im a g in i,
p ă t ru n d în m in te a s a u în c u g e tu l n o stru . N.

509
 po b M ul n a t u r i!

1010. î n s t r ă d a n ia Să d e ă o f e r i o e x p lic a ţ ie
c o n se c v e n t a to m istă a t u t u r o r fe n o m e n e lo r, E p i­
c u l’ a c ă u ta t să d e s c o p e re e v e n t u a lu l s u b s tra t
c o rp o ra l a l v is e lo r , h a lu c in a ţ iilo r ş i, î n g e n e ra l,
a l a ş a z is e lo r p ro d u s e a le im a g in a ţ ie i. E l a a ju n s
l a c o n c lu z ia c ă im a g in ile d in c o n ş t iin ţă p o se d ă
o c o n sis te n ţă m a t e r ia lă s p a ţia lă , r e z u lt în d d in
s u c c e s iu n e a ş i c o m b in a re a u n o r s im u la c r e d e s­
p r in s e de p e o b ie c te le re a le . î n f e lu l a c e sta n u
se m a i p o a te v o r b i, p r o p r iu - z is , d e s p re o a c t i­
v ita te c re a to a re a im a g in a ţ ie i, în t r u c ît n ic i o
v iz iu n ii n u ă r f i o s im p lă p lă s m u ir e â g în d ir ii,
c i o fo rm ă o rg a n iz a tă , c u e x is te n ţă s p a ţia lă
o b ie c tiv ă . B.
1015. S c iie : m o n ş tri m a r in i, c u c a p de o m ş i
t ru p de c îln e . C e n t a u r i: m o n $ tri f a b u lo ş i, ju m ă ­
ta te o a m e n i, ju m ă ta te c ai. N.

1086— 1118. P ro b le m a p e cai'e ş i- o p u n e L .

în aCeaste v e r s u r i este: c u m se fa c e c ă s im u ­
la c r e le g în d ir ii s în t l a în d e m în a m in ţ ii n o a stre
c h ia r î n m o m e n tu l în c a re n o i n e g în d im la
c e v a ? Ş i L . ră s p u n d e : în t r - o s in g u r ă secu n d ă ,
b a c h ia r în f ie c a r e f r a c ţ iu n e de s e c u n d ă î n c a re
s e c u n d a se p o a te îm p ă r ţ i c u m in te a , o in f in it a t e
de s im u la c r e de to t f e lu l ş i d e p re t u t in d e n i
p o t f i l a d is p o z iţ ia n o a s tră : n o i n u a v e m d e c ît
d e a le a p e a c e le p e c a re v o im s ă le a le g e m
(v e z i m a i jo s v . 1119— 1 13 7 ). A c e s te s im u la c r e
se s u c c e d c u a c e e a ş i re p e z ic iu n e ş i în a c e la ş i
m a re n u m ă r în c a r e se s u c c e d ş i im a g in ile pe
c a re le v e d e m m iş c în d u -s e în v is . A m în d o u ă
fe n o m e n e le se e x p lic ă d a r p r in a c e la ş i m e c a ­
n is m . N.
1138— 1140. S p ir it u l n o s tru , d in d is t ra c ţ ie (şi
a n u m e lă s în d să se p ia r d ă o p a rte d in s im u ­
la c r e le u n u i lu c r u ), p lă s m u ie ş te (p e b a z a u n o ra
d in e le , c ă r o r a le d ă p r o p o r ţ ii m a i m a r i d e c ît
tre b u ie ) în c h ip u ir i ire a le , fă c în d , de. e x., d in -
t r - u n c o p a c o fa n to m ă . N.

510
 NOTB — CARTEA A iv-A

1165. C o n c e p ţia c o n fo rm c ă re id o rg d n e le a u
fo st c re a te în v e d e re a în d e p l i n i r i i u n e i a n u m ite
f u n c ţ ii v it a le se în te m e ia z ă p e p re s u p u n e re a eă,
în a in t e de a p a r iţ ia v ie ţ u it o a r e lo r , a e x is t a t o
fo rţ ă s u p ra n a t u ra lă , d o ta tă c u o in t e lig e n ţ ă d i ­
v in ă , c a p a b ilă s ă fă u re a s c ă f iin ţ e v i i în z e s tra te
e x a c t c u a c e le o rg a n e d e c a re u r m a u s ă a ib ă
n e v o ie p e n t r u a t r ă i ş i a se re p ro d u c e .
L . c o m b a te o rie n t a r e a c re a ţ io n is t ă a d o c t ri­
n e i f in a lis t e c o n te m p o ra n e l u i, o rie n t a r e c a re
n u re p r e z in t ă d e c ît o in f ilt r a ţ ie a te o lo g ie i în
d o m e n iu l ş tiin ţe i.
D e fa p t, f in a lis m u l n u c o n s t itu ie to td e a u n a o
lu a r e d e p o z iţie id e a lis t ă în b io lo g ie . O b s e rv a ţia
c u re n tă a ra tă c ă o rg a n is m e le s în t în z e s tra te în c ă
d in s t a d iile in iţ ia le a le e x iste n ţe i; lo r c u a p a ­
ra te ş i o rg a n e c a re v o r in t r a în f u n c ţ ie a b ia
u lt e r io r . D a r a ce a stă „ a n t ic ip a r e “ m o r fo lo g ic ă a
u n o r e x ig e n ţe fiz io lo g ic e c a re se v o r m a n ife s ta
m a i t îr z iu , în c u r s u l d e z v o lt ă r ii in d iv id u a le n u
im p lic ă in t e r v e n ţ ia u n e i c o n ş t iin ţe s u p re m e , c a re
s ă f i „ p lă n u it “ s t r u c t u r a f iin ţ e lo r v i i a d a p ta tă
la f u n c ţ iile p r o p r ii a c e s to r f iin ţ e . C o n c o rd a n ţa
d in t r e f o rm ă ş i f u n c ţ ie n u se d a to re şte in iţ ia ­
t iv e i c o o rd o n a to a re a u n e i in te lig e n ţe s u p r a n a ­
tu ra le , c i a d a p t ă r ii p ro g r e s iv e a o rg a n is m e lo r
la m e d iu l în c o n ju ră t o r .
P la t o n a fo s t u n u l d in t r e p ro m o to rii d o c t ri­
n e i c a u z e lo r fin a le , a d m iţ în d in t e r v e n ţ ia u n u i
„ d e m iu r g “ în o rg a n iz a r e a f ie c ă r u i s e g m e n t a l
c o r p u r ilo r v i i p e n t r u c a a c e sta s ă c o re s p u n d ă c ît
m a i p e rfe c t f u n c ţ iilo r s a le . A s u p r a c o n c e p ţ iilo r
b io lo g ic e a le l u i A r is t o t e l ş i- a p u s d e a se m e n e a
p e ce te a f in a lis m u l,
î n s c h im b , E m p e d o c le , p r in t r e a lţ i f ilo z o f i
g re c i, re s p in s e s e e x p lic a ţ iile f in a lis t e d a te fe ­
n o m e n e lo r n a t u r ii, î n g e n e ra l, ş i a n a to m ie i ş l
fiz io lo g ie i, în s p e c ia l. E l a ră ta , de p ild ă , că
le u l p o se d ă g h e a re n u în v e d e re a s f îş le r ii p r ă ­
z ii, c i fiin d c ă , în c o n d iţ iile I u l c o n c re te de t ra i,
e x t r e m it ă ţ ile m e m b re lo r i s - a u în t ă r it .

011
 POEMUL NATURII

L . s u b lin ia z ă id e e a c ă n u m a i o a m e n ii î ş i
o rie n te a z ă a c ţ iu n ile c ă tr e u n sc o p p re s t a b ilit ,
ac e a sta f iin d c ă n u m a i e i s în t în z e s t r a ţ i c u g în -
d ire . N a t u r a n u d is p u n e în s ă d e o a se m e n e a
in te lig e n ţă in v e n t iv ă . î n n o ir ile c a re se p ro d u c
în n a t u r ă se d a to re sc c o m b in a ţ iilo r în t îm p lă -
to a re, c a re p o t s a u n u s ă c o re s p u n d ă n e c e s ită ţi­
lo r v it a le a le o rg a n is m e lo r.
U n re p re z e n ta n t a l f in a lis m u lu i a n t ic a fo st
c e le b r u l m e d ic ş i n a t u r a lis t ro m a n d e o rig in e
g re a că , G a le n , c a re a t r ă it în s e c o lu l a l I I - le a
e.n. V a s t u l s ă u t ra t a t Despre funcţiile părţilor
se b a z e a z ă p e id e e a c ă în t r e o rg a n e ş i f u n c ţ iile
p e c a re a ce ste a le în d e p lin e s c e x is t ă o a rm o n ie
p r e s c r is ă d e „ c r e a t o r u l“ u n iv e r s u lu i: „ P ă r in t e le
în t r e g ii n a t u r i ş i- a v ă d it în ţ e le p c iu n e a n e s f îr ş it ă
a le g în d m ijlo a c e le c e le m a i p o t r iv it e p e n tru
a tin g e re a ţ e lu r ilo r s a le b in e fă c ă to a re ş i a fă c u t
m ă r t u r ia a t o tp u te rn ic ie i s a le c r e în d f ie c a r e lu c r u
în t r u to tu l p o t r iv it m e n ir ii l u i “ . T o c m a i f iin d c ă
a c e a stă co n c e p ţie , c a re s u b o rd o n a n a t u r a sco ­
p u r ilo r d u m n e z e irii, c o n v e n e a te o lo g ilo r c re ş ­
tin i, c ă r ţ ile l u i G a le n a u fo s t ţin u te la m a re
c in s te d e -a lu n g u l e v u lu i m e d iu ş i c o n sid e ra te
a f i u n iz v o r de c u n o a ş te re a a d e v ă r u lu i. B .

1199— 1227. F o a m e a ş i se te a s în t, d u p ă L .,
t re b u in ţe f ir e ş t i, p ro v o c a te de p ie r d e r ile m a te ­
r ia le a le c o r p u lu i, c a re tre b u ie în lo c u ite . N.

1234. R e m a r c a b ilă în a c e a stă e x p u n e re a s u p ra

m e c a n is m u lu i m e r s u lu i e ste s t r ă d a n ia d e a r e ­
c u rg e l a o e x p lic a ţ ie p u r a to m istic ă , e x c lu z în d
f a c t o r ii p s ih o lo g ic i s u b ie c t iv i, d e f e lu l in te n ţie i,
d o rin ţ e i, v o in ţe i. în t r e g u l p ro c e s a l m e r s u lu i se
d e s fă ş o a ră ca e fe c t a l im p u ls u r ilo r m a te r ia le
p r im it e de la s im u la c r e le m iş c ă r ii, c a re s t îr -
n e sc d e p la s a re a d in a p ro a p e în a p ro a p e a a to ­
m ilo r d if e r it e lo r c o m p o n e n te a le s u f le t u lu i.
A v e m d e c i d e -a fa c e c u u n fe n o m e n b io lo g ic
b a z a t p e u n d e te rm in is m m a t e r ia l s tric t. B.

512
 NOTE — CARTEA A IV-A

1258. „ N iş te m ic i c o r p u s c u li“ : s im u la c r e le f in e
(a ic i a le m iş c ă r ii), c a re s în t a lc ă t u it e to t d in
a to m i. N.
1284. L . în c e a rc ă s ă a n a liz e z e m e c a n is m u l f i ­
z io lo g ic a l s o m n u lu i. F e n o m e n u l s - a r p ro d u c e
c a u r m a r e a t u lb u r ă r ilo r s u r v e n it e î n o r în d u i-
r e a n o rm a lă a a t o m ilo r, d a t o rit ă e fo r t u lu i f iz ic
s a u p s ih ic . A c e s t e fo r t d u ce, p e de o p a rte , la
p ie r d e r i de s u b s ta n ţă d in o rg a n is m , i a r p e de
a lta , la „ r e f u g ie r e a “ s e n s ib ilit ă ţ ii în t r - o zonă
m a i p ro f u n d ă a c o r p u lu i. E p ic u r a ră ta s e în
a c e a s tă p r iv in ţ ă , — c u m n o te a z ă s c o lia s t u l la
Epistola către Herodot (66): „ S o m n u l se p ro d u c e
c în d p ă rt ic e le le s u f le t u lu i, r ă s p în d it e în tot
c o rp u l, se a d u n ă s a u c în d se îm p r ă ş t ie ş i ie s
p r in o r if ic iile c o r p u lu i, c ă c i to ate c o r p u r ile
e m a n ă p a r t ic u le “ . S o m n u l a r e to c m a i r o lu l de
a p e rm ite re s t r u c t u r a r e a e le m e n te lo r s u f le t u ­
lu i. E l n u e ste u n fe n o m e n m is te rio s , c a re i - a r
tra n s p u n e pe o a m e n i î n lu m e a „d e d in c o lo ",
c u m c re d e a u c e i im p r e s io n a ţ i de a p a r iţ iile d in
v is e . B .
1287. îm p in s ă f iin d de lo v it u r ile a e r u lu i aşa
c u m se a ra tă m a i jo s. N.
1289. „ Ş i se d e s tin d e “ : ş i d e c i s im ţ ir e a n o a stră
a d o a rm e în t im p u l s o m n u lu i. N.
1325— 1327. E le m e n te le s u f le t u lu i n u m a i au,
în t im p u l s o m n u lu i, c o e z iu n e a n e c e s a ră , ş i n ic i
m iş c ă r ile v it a le re c ip ro c e n u m a i p o t a v e a
lo c. N.

1348. E x p lic a ţ ia o f e r it ă de L . a s u p r a c o n ţi­

n u t u lu i v is e lo r ş i a m e c a n is m e lo r p r o d u c e r ii
lo r se m e n ţin e în lim it e le f iz io lo g ie i a to m iste
e p ic u rie n e . în t r - o e p o c ă în c a re se v o r b e a în
m o d c u r e n t d e sp re „ v is e le p ro fe tic e “ , de in s p i­
ra ţie d iv in ă , la c a re se r e fe re a u a d e s e o ri şi
is t o r ic ii, b a c h ia r ş i m e d ic ii p re c u m a u t o ru l

3 3 — Poemul n atu rii

 POEMUL N A fU R It

t r a t a t u lu i Despre regim ( IV , 87) d in C o le c ţia

h ip o c ra tic ă , L . a r a t ă c ă î n d e t e rm in is m u l v is e ­
lo r n u in t r ă n ic i u n e le m e n t o c u lt, în t r u c ît
c o n ţ in u t u l a c e s to ra s tă s u b in f lu e n ţ a p re o c u ­
p ă r ilo r ş l p r e f e r in ţ e lo r in d i v i d u l u i în s ta re de
ve g h e . B .
1384. P a lm ă (n e o lo g is m ) = ra m u ră de p a l­
m ie r, c o n s id e ra tă c a s im b o l a l v ic t o r ie i. N.
1449. In t r - o s c o lie Ia Epistola către Herodoi
(87) se a r a t ă c ă E p ic u r c o n s id e r a s p e rm a ca
„ p r o v e n in d d in în t re g o r g a n is m u l“ . A c e e a ş i a f i r ­
m a ţie o în t îln im ş i î n t r a t a t u l h ip o c r a t ic Des­
pre generaţie (1 ): ,·,S p e rm a o m u lu i v in e d in
în tre a g a s u b s ta n ţă u m e d ă a f la t ă în c o rp “ . C a
a lte c u v in te , la e la b o ra re a e r e d it ă ţ ii p a r t ic ip ă
toate S eg m e nte le c o r p u lu i, i a r n u n u m a i f o r ­
m a ţ iile g e rm in a tiv e . D is p u t a î n le g ă t u ră c u
p o s ib ilit a t e a ca în t r e g o r g a n is m u l s ă in f lu e n ­
ţeze s u b s ta n ţa g e r m in a t iv ă c o n tin u ă , de a lt ­
m in t e ri, ş i a s tă z i. B .

1477. „ D e - a lc i" : de l a a c e a s tă d o r in ţ ă (c u v în -
tu l d in v . 1474, la t. c upido) îş i tra g e n u m e le
ş i z e u l iu b ir ii, A m o r s a u Cupido. N.
1478. A c e s t p a s a j a l p o e m u lu i, c o n s a c ra t s u ­
f e r in ţ e lo r ş i p r im e jd iilo r p e c a re le a s c u n d p lă ­
c e r ile iu b ir ii, r e p r e z in t ă o s u b lin ie r e a a v e r t is ­
m e n t u lu i p e c a re E p ic u r î l d ă d e a u n u i d is c ip o l
în t r - o s c r is o a re p ă s tra tă f ra g m e n t a r: „ î m i s p u i
c ă v i c i u l c ă r n ii te în d e a m n ă p re a m u lt c ă tre
p lă c e r ile d ra g o ste i. D a r d a c ă n u c a lc i le g ile ,
n u n e so co te şti b u n e le d e p r in d e r i, n u - i d ă u n e z i
a p ro a p e lu i, n u - ţ i is t o v e ş ti c o r p u l ş i n u - ţ i ir o ­
s e ş ti m ijlo a c e le de t r a i, u rm e a z ă -ţ i p o r n ir e a d u p ă
c u m ţi-e p la c u l. D a r e ste c u n e p u tin ţă s ă n u te
iz b e ş ti c în d v a de v r e u n a d in t r e ace ste p ie d ic i,
c ă c i p lă c e r ile i u b i r i i n -a u a d u s n ic io d a tă v r e u n
fo lo s c u iv a ş i f e r ic it e ste c e l c a re n -a p ă tim it
de pe u r m a l o r “ ( Fragmente, A . L I ) . B .

614
 NOTÉ — CARTEA A IV-A

1579. S ic io n , o ra ş î n P e lo p o n e s . în c ă lţ ă m in t e a
c o n fe c ţio n a tă a ic i e ra v e s t it ă în a n t ic h it a t e ş i
fo a rte c ă u ta tă d e lu m e a e le g a n tă . N.
1587. A lin d a , o ra ş în C a r ia (A s ia M ic ă ). Ceos,
in s u lă în M a re a Egee, N,
1636— 1655. A c e s t p a s a j a fo s t t ra d u s lib e r
de M o liè r e în Mizantropul I I 5. JV.
1639. P a lla s A te n a (la t. M in e r v a ), z e iţa în ţ e ­
le p c iu n ii. N.
1641. G r a ţ iile (gr., ^ap iT eţ ) e ra u d iv in it ă ţ i
s e c u n d a re , s lu jit o a r e le H e r e i ş i a le V e n e r e i;
e le s im b o liz e a z ă tin e re ţ e a ş i fru m u s e ţe a ; de
o b ic e i se c ite a z ă n u m e le a t r e i G r a ţ ii, c a re f o r ­
m e a z ă u n g ru p , a d e se a re p re z e n ta t în a rtă . N.
1654. „ S ile n ă “ ş i „ s a t ir ă “ c o re s p u n d f e m in i­
n e lo r Silena ş i Satura, c re a te de L . de la Sile-
nus ş i Satyrus. S ile n ii s în t g e n ii s e c u n d a re c a re
fa c p a rte d in a la iu l l u i B a c u s . T e x t e le g re c e şti
î i c o n fu n d ă a d e se a c u S a t ir ii. N.
1715. T e o r ia a s e m ă n ă rii c o p iilo r c u p ă rin t e le
c a re m a n ife s tă o m a i m a re v it a lit a t e 'g e n e ra lă
în m o m e n tu l c o n c e p ţie i se în t îln e ş t e a t ît la
E p ic u r , c ît ş i l a a lţ i f ilo z o f i. U n i i b io lo g i m o ­
d e rn i d a u a c e e a ş i e x p lic a ţ ie d e t e r m in ă r ii s e x u ­
lu i f ă t u lu i. A c e s t p a r a g r a f a l p o e m u lu i l u i L . a
fo st a p re c ia t de a n u m iţ i s a v a n ţ i c o n te m p o ra n i,
c u m a r f i M a c L e a n , c a r e p r e z e n tîn d o „ a n t i­
c ip a re a m e n d e lis m u lu i“ , p r in a ce e a c ă a m p u te a
d e s c o p e ri a ic i g e rm e n ii c o n c e p ţie i d e s p re d o ­
m in a n ţa ş l r e c e s lv ita te a c a ra c t e r e lo r e re d ita re ,
b a c h ia r că î n v e r s u r ile a m in tite a r f i f o r m u ­
la te r u d im e n t a r le g ile e re d it ă ţ ii, a şa c u m le
va p re c iz a ş c o a la n e o d a rv in ia n ă . A f ir m a ţ ia
ac e a sta este e x a g e ra tă , d a r n u - i m a i p u ţ in a d e ­
v ă r a t c ă fa p te le s e m n a la te d e L . d e n o tă o c u ­
n o a şte re e m p ir ic ă d e s tu l de e x a c tă a m o d a li­
t ă ţ ii m a n if e s t ă r ii c a ra c t e r e lo r e re d ita re lg
g e n e ra ţ iile s u c c e s iv e , B .

518
 POEMUL NATURII

1718. T r e b u ie s ă în ţe le g e m : n u e x c lu s iv d in
s ă m în ţa m a m e i, c i n u m a i c u p re d o m in a r e a ei. 2V.
1752. T r e b u ie s u b lin ia t ă p re o c u p a re a l u i L .
de a s tră m u ta p r o b le m a f e c u n d it ă ţ ii ş i s t e r ili­
t ă ţ ii de p e t e r e n u l r e lig ie i p e a c e la a l f iz io lo ­
g ie i ş i f iz io p a t o lo g ie i: n u b u n ă v o in ţ a s a u o s ti­
lita te a z e ilo r h o tă ră ş te î n p r iv in ţ a d o b în d ir il
de u rm a ş i, c i c a lit ă ţ ile s e m in ţ e i ş i c o n d iţ iile
f e c u n d ă r ii. B.
1796. P re s u p u n e re a a c e a sta n u este fu n d a tă . B,
 R E V

1— 73. I n a c e st e lo g iu a l l u i E p ic u r L . s tă ­
r u ie a s u p r a v a lo r ii m o ra le a s is t e m u lu i s ă u
f ilo z o fic , c a re d ă o m u lu i lin iş t e a s u f le t u lu i, e li-
b e rîn d u -1 de s u p e r s t iţ ii ş i d e te a m a de zei. N.

23. A lu z ie la u n e le p o p u la ţ ii d in A r a b ia şi
E tio p ia , c a re n u c u n o ş te a u n ic i g r îu l, n ic i
v in u l. N.

24. „ c u r a t ă “ : e lib e ra t ă de s u p e r s t iţ ii p r in cu­

n o a şte re a a d e v ă r u lu i. N.
30. D u p ă P iz z a n i, a lu z ia l a H e r c u le a re u n
a s c u ţiş p o le m ic în d r e p t a t îm p o t r iv a s to ic ilo r,
H e r c u le e ra p a t r o n u l s t o ic ilo r re p r e z e n tîn d p e n ­
tru a c e ş tia s im b o lu l în ţ e le p t u lu i. T ,

34. „ n e m e ic “ : d in N e m e e a, lo c a lit a t e în A r -
g o lid a (P e lo p o n e s). U n a d in t r e is p r ă v ile le g e n ­
d a re a le lu i H e r c u le fu se se u c id e re a u n u i le u
g ro a z n ic d in a ce a stă p a rte d e lo c. N.

35. E r im a n t u s : m u n te în A r c a d ia , u n d e H e r ­
c u le a ră p u s u n m is t re ţ m o n s tru o s . N.

36. „ t a u r u l d in C re ta “ : ta u ru l d ă r u it de
N e p tifn l u i M in o s , re g e le C re te i, ş l c a re a fo st
p r in s de H e rc u le . N.

37. „ ia s m a de la L e r n a “ e ste „ h id r a “ sau

b a la u r u l c u n o u ă ca p e te de la L e r n a (m la ş tin ă
în A r g o lid a ), p e c a re î l u c is e s e H e rc u le . N.

39. G e rio n , re g e în Ib e r la , re p re z e n ta t de p o e ţi
c u t r e i cap ete, a r f i fo s t de a s e m e n e a u c is de
H e rc u le . N,

517
 POEMUL NATURII

40. D io m e d e , re g e în T r a e ia , î ş i h ră n e a c a ii
c u s în g e ş i c a rn e de om . H e r c u le î l b i r u i ş i- l
d ete ş i p e d în s u l c a ilo r lu i, ca s ă - l m ă n în c e . N.
42. Is m a r u l e u n m u n te în T r a c ia ; — „ în
c îm p ii c e i b is t o n ic i“ : în c a re lo c u ia u b is to n ii,
p o p u la ţie d in T r a c ia . N .

43. S t im f a lu s : o ra ş, m u n te ş i m la ş t in ă în A r -
c a d ia , u n d e H e r c u le a să g e ta t n iş te p ă s ă ri
m o n stru o a se . N\

45. H e s p e rid e le s în t f iic e le l u i H e s p e ru s ; d in

g r ă d in a lo r, s it u a tă p e ţ ă r m u l O c e a n u lu i A t la n ­
tic, H e r c u le c u le se se v e s tite le m e re , p ă z ite de
u n b a la u r. N.

71 — 72. D u p ă m ă r t u r ia lu i C ic e ro , E p ic u r a
s c r is ş i d e sp re zei. N·.

112. „D e b u n ă v o ie “ : a lu z ie la o p in ia s t o ic ilo r
d u p ă c a re a s tre le a u v o in ţ a lo r, c a re le ia c e
să se m iş te a şa c u m le v e d e m c ă se m iş c ă . N.

112— 113. C a ş i c u m e le a r a v e a g r i ja o a m e ­
n ilo r , z ic e L . cu iro n ie . N.

116. „ f ă r ă g r i jă “ : ş i d e c i f ă r ă a avea v re u n
am este c în lu m e . N.

150— 152. L u m e a v a p ie r i, a ş a d a r, d u p ă E p ic u r,
p r in t r - u n c a ta c lis m . N.

157— 331. I n a ce st p a s a j L . în t îr z ie în c ă în -
tr-o e x p u n e re c u c a ra c t e r m o r a l s p re a c o m ­
b a te id e e a c jiv in it ă ţ ii, a t r ib u it ă c o r p u r ilo r c e re ş ti
ş i c h ia r în t r e g ii n a t u r i de d if e r it e s is te m e f il o ­
z o fic e (în s p e c ia l de s to ic is m ), ş i ace e a a u n e i
p ro v id e n ţe d iv in e în s lu jb a o m u lu i. N,

ţ7 1 · A c e e a de a şe f i r id ic a t îm p o t r iv a u n e j
d iv in it ă ţ i c îr m u it o a r e a lu m ii. N.

m
 NOTE — CARTEA, A V' A

172. G ig a n ţ ii se r id ic a s e r ă îm p o t r iv a l u i Z e u s.
C o m p a ra ţ ia o fă c e a u c h ia r s to ic ii. N.
172— 176. A d ic ă e p ic u r ie n ii în ş iş i c u d o c trin a
lo r. N.

185— 205. = III 1081— 1101 (c u m ic i d eo se­

b ir i. N.
208. „a c e s te “ : p ă m în tu l, m a re a , so a re le , ste ­
le le etc. N.
208. F ilo z o f ia l u i E p ic u r n e a g ă o ric e p o s ib i­
lita te de am e ste c a z e ilo r în t r e b u r ile lu m ii,
n u n e a g ă în s ă ş i e x is te n ţa lo r. D lo g e n e L a e r ţ iu
n i-1 d e s c rie p e E p ic u r (X , 10) c a pe u n om
p io s, ş i în s c r is o a re a c ă tre M e n o ic e u , E p ic u r
e n u n ţă c a p re c e p t m o r a l de a n u se p re s u p u n e
n im ic d e sp re z e i c a re să c o n t r a v in ă e te rn it ă ţii
ş i p e r f e c ţ iu n ii lo r. P re z e n ţa d iv in it ă ţ ii în f il o ­
z o fia e p ic u r ia n ă n u p o a te f i c o n s id e ra tă c a o
s im p lă c o n c e sie de c irc u m s t a n ţ ă f ă c u t ă o p in ie i
d o m in a n te . D im p o t r iv ă , E p ic u r sco a te în e v i­
d e n ţă , la o ric e o cazie, f a p t u l c ă z e ii n u se a m ă n ă
în t r u n im ic c u im a g in e a p e c a re ş i- o fa c e d e s ­
p re e l m u lţim e a c a re u rm e a z ă r e lig ia o f ic ia lă
( D i o g . L a e r t . , X , 123). P re z e n ţa z e ilo r în f i ­
lo z o fia e p ic u r ia n ă este ju s t if ic a t ă , d u p ă p ă re re a
n o a stră , de d o u ă m o tiv e c a re d e c u rg c u c o n ­
s e c v e n ţă d in p r in c ip iile în s e ş i a le a c e ste i f ilo ­
z o fii. în a in t e de toate, c o n fo rm te o rie i c u n o a ş ­
t e r ii e p ic u rie n e , d in m o m e n t ce în c o n ş t iin ţa o a ­
m e n ilo r a t ît c u lţ i c ît ş i in c u lţ i e ste p re z e n tă
Im a g jn e a z e ilo r — e ste n e c e s a r c a z e ii s ă e x is te
u n d e v a (V e z i C i c e r o , D e natura deorum, I,
16). D e s ig u r c u n o a ş te re a z e ilo r n u se fa c e în
m od, d ire c t, p e c a le a s e n z a ţ iilo r, c i in d ire c t , pe
c a le a a n t ic ip a ţ ie i, re s p e c t iv p r in p ă t ru n d e re a în
in t e le c t u l n o s tru a s im u la c r e lo r e x tre m de fin e
e m ise de zei. P re z e n ţa z e ilo r în f ilo z o f ia e p ic u -

519
 POEMUL NATURII

i l a n ă a fo s t în s ă d e te rm in a tă d e în c ă o c au ză,
m a i p ro fu n d ă . Z e ii stn t în f ilo z o f ia I u i E p ic u r
f iin ţ e le c a re r e a liz e a z ă î n a c t to ate p re c e p te le
f ilo z o f ie i e p ic u rie n e . E i r e p r e z in t ă p e rfe c ţiu n e a
u m a n ă , n e a tin s ă ş i im p o s ib il de a t in s d e v r e u n
om co n c re t. Z e ii r e p r e z in t ă o m u l id e a liz a t, n u
a ş a c u m este e l în re a lita t e , c i a şa c u m a r
t r e b u i s ă f ie : o m u l d iv in iz a t î n o p o z iţie cu
z e ii u m a n iz a ţ i a i c o n c e p ţie i g e n e ra le re p r e z e n ­
ta ţi a t ît de f id e l în a r t a c o n te m p o ra n ă d a r c o n ­
d a m n a ţi a t ît de c a te g o ric de E p ic u r . A c e ş t i zei
p e rfe c ţi, e te rn i, im u a b ili n u a u n ic i u n co n tact
c u o a m e n ii: e i s în t în a f a r a o a m e n ilo r. D iv i ­
n ita te a e p ic u r ia n ă p o se d ă în to ate a m ă n u n te le
p a r t ic u la r it ă ţ ile u n e i Id e i p la to n ic ie n e . E v id e n t,
E p ic u r , în c o n fo rm ita te c u f ilo z o f ia s a m a te ­
r ia lis t ă , n u a a d m is n ic io d a t ă e x is te n ţa u n o r
a se m e n e a id e i p u re , o e x is t e n ţ ă în s in e id e a lă
f ă r ă u n s u b s tr a t m a t e r ia l c o n c re t. Z e ii lu i
E p ic u r re p r e z in t ă Id e e a p la t o n ic la n ă e te rn ă,
im u a b ilă a p e r f e c ţ iu n ii u m a n e — s e p a ra tă de
o a m e n ii c o n c re ţi d a r s p re d e o s e b ire d e Id e e a
p la t o n ic ia n ă f iin d ş i e le o b ie c te m a te r ia le cu
e x is te n ţă c o n c re tă . Z e ii l u i E p ic u r re p re z in tă
Id e e a p la t o n ic ia n ă a p e r f e c ţ iu n ii u m a n e s e p a ­
ra tă de o a m e n i s u b o f o rm ă m a te r ia liz a tă
e te rn ă ş i im u a b ilă , a se m e n e a s t a t u ilo r ţ u i F ţ-
d ia s. T r e b u ie s ă sco a te m în e v id e n ţă , î n fin e ,
o p o z iţia c o n c e p ţie i e p ic u r ie n e fa ţă d e toate v a ­
r ia n t e le p a n t e is m u lu i c a re id e n t if ic ă d iv in it a t e a
c u n a t u r a (c o n c e p ţie c a re se g ăseşte la s t o ic i şi
la n e o p la to n ic ie n i c a p r in m ijlo c ir e a a c e s to ra d in
u r m ă s ă p ă t ru n d ă ş i în g în d ir e a s e c o le lo r u r ­
m ă to a re ). î n o p o z iţie c u a c e a s ta E p ic u r a d m ite
o d iv in it a t e p e rs o n a lă , c a f^itţd p a rte in ţe g ra n tă
S n a t u r ii, Ţ ,

530
 NOTB — CARTEA A V-A

224. A c e a s tă p r o m is iu n e p o e tu l n u ş i- a ţl-
n u t-o . C h e s tiu n e a d e s ig u r ş i- a r f i g ă s it lo c u l
în c a rte a a V l- a . N.
225. A t it u d in e a fa ţ ă de p ro b le m a d iv in it ă ţ ii
ş i m o r a la v ie ţ ii c o tid ie n e c a re d e c u rg e d e a ic i
a c o n s t itu it e le m e n tu l p r im o r d ia l c a re a d e ­
te rm in a t d e s t in u l u lt e r io r a l f ilo z o f ie i e p ic u -
rie n e . C o n c e p ţia a to m is tă a l u m ii a c o n s titu it
ş i l a E p ic u r n u m a i o b a z ă s u b s id ia r ă a m o r a ­
le i s a le , i a r o p o n e n ţii e p ic u r is m u lu i a u a ta ca t
a t o m is m u l în a in t e de to a te d in a c e st m o tiv . F i ­
lo z o f ia l u i E p ic u r a fo s t a ta c a tă în c ă de f i l o ­
z o fii d in ş c o a la s to ic ă (D i o g. L a e rt., X,
3— 4) c a re ţ in e a u p r e le g e r i l a A t e n a î n a c e la ş i
tim p c u E p ic u r . S t o ic is m u l a d e v e n it u lt e r io r
o filo z o f ie a p ro a p e o f ic ia lă a c e r c u r ilo r c o n d u ­
c ă to a re d in R o m a l u i L u c r e ţ iu , ş i f ilo z o fia
e p ic u r ia n ă a fo st v e h e m e n t a ta c a tă d e C ic e ro ,
în n u m e ro a s e s c r ie r i, d e S e n e c a ş l de a lţ ii. C a ­
lo m n iile îm p o t r iv a e p ic u r ie n ilo r a u în c e p u t să
f ie ră s p în d it e în c ă în t im p u l v ie ţ ii l u i E p ic u r
ş i e le a u fo s t p e la r g r e lu a t e ş i a m p lif ic a t e de
a u t o r ii ro m a n i, i a r u lt e r io r d e c e i c re ş tin i.
A c e ste c a lo m n ii s -a u b a z a t p e o d e fo rm a re i n ­
te n ţio n a tă a h e d o n is m u lu i e p ic u r la n . C u v in t e le
lu i H o r a ţ iu („Epicuri de grege porcum“, Epls-
tolae, I , 4, 16) a u d e v e n it a p ro a p e p ro v e rb ia le .
(D e ş i M e ib o m iu s e ste de p ă re re c ă a ce st c a li­
f ic a t iv se d a to re a z ă u n e i c i t ir i e ro n a te : în loc
de porcum t re b u ie c itit , în m o d c o re c t parcum.
A ş a d a r, în lo c de „ t u r m a p o r c ilo r e p ic u r ie n i“,
s e n s u l c o re c t a l f r a z e i a r f i „s o c ie ta te a e p ic u ­
r ie n ilo r z g îr c iţ i“ , în s e n s u l c ă se m u lţu m e s c cu
o a lim e n ta ţie f r u g a lă d e o s e b it d e m o d e stă ). E le
a u fo s t c o lp o rta te d e a u t o r i in f lu e n ţ i c u m a
fo st A u g u s tln . T.

521
Ov. «
 POEMUL NATURII

204— 268. Z e ii a r f i c re a t lu m e a to t d in ato m i,

d a r cum a r f l ş t iu t e i ce p o t a to m ii, d a c ă n a ­
tu ra , c r e în d e a m a i î n t î i lu m e a , n u le - a r f i dat
z e ilo r m o d e lu l u n e i lu m i? N.

275. E p ic u r p u n e î n lo c u l n e c e s it ă ţ ii ş i a l d iv i­
n it ă ţ ii în t îm p la re a . I n a c e ste v e r s u r i L . d e z v o ltă
o c o n c e p ţie r e m a r c a b ilă a s u p r a m o d u lu i cu m
p o ate lu a n a şte re lu m e a n o a s tră î n u r m a u n u i
s im p lu jo c a l în t îm p lă r ii, c o n c e p ţie fo a rte a p ro ­
p ia t ă de t e o r iile a c tu a le p r o b a b ilis t ic e . C o n fo rm
c o n c e p ţie i e x p u s e a ic i de L ., a c ţiu n e a în t îm ­
p lă r i i n u fa c e d e c ît s ă r e a liz e z e to ate c o m b i­
n a ţ iile p o s ib ile a le a t o m ilo r d in u n iv e r s ş i
p r in t r e ace ste c o m b in a ţ ii p o s ib ile se găseşte şi
lu m e a n o a stră . D in in f o r m a ţ iile l u i P lu t a r h
( Question. conviv al., V I I I , 9— 12 ş i Stolcorum
repugnantlis, X X I X , 3— 5) re z u lt ă c ă la f ilo z o f ii
g re c i a u e x is t a t p r e o c u p ă r i s p o ra d ic e f a ţ ă de
u n e le p ro b le m e c o m b in a to ric e . A s tfe l, p e rip a -
te t ic ia n u l X e n o c ra te , u n c o n te m p o ra n m a l în
v îr s t ă a l l u i E p ic u r , a c a lc u la t n u m ă r u l s ila b e ­
lo r c a re p o t f l fo rm a te d in lit e r e le a lf a b e t u lu i,
ia r î n s e c o lu l a l I I I - l e a î.e .n . s t o ic u l C r is lp a
c a lc u la t c ă n u m ă r u l c o m b in a ţ iilo r p o s ib ile a
zece teze d e p ă şe şte u n m ilio n . A s t ro n o m u l şi
m a te m a tic ia n u l H ip a r h a fo st p re o c u p a t d e a se ­
m e n e a de p ro b le m e c o m b in a to ric e le g a te de lo ­
g ic ă — e x a m in în d în s ă c a z u r i ş i m a i c o m p li­
c a te , în c a re se ia u în c o n s id e r a re n u n u m a i
în s e ş i p r o p o z iţ iile c i ş i n e g a ţ iile lo r. D e a se ­
m enea, A r is t o x e n o s d in T a r e n t a fo s t p re o c u p a t
de r e a liz a r e a c o m b in a ţ iilo r p o s ib ile a le u n u l n u ­
m ă r d a t d e e le m e n te . D e ş i p e b a z a d a te lo r ce
n e s ta u la d is p o z iţie n u n e p u te m e x p lic a r e z u l­
ta te le c o n c re te , e le s în t s u f ic ie n t e p e n t r u a m ă r ­
t u r is i m ă c a r e x is te n ţa u n o r a se m e n e a p re o c u ­
p ă ri. T .
 NOTE — CARTEA A V-A

323. Id e e a c ă a n im a le le s în t în z e s tra te c u i n ­
s tin c te m a i p e rfe c ţio n a te d e c ît c e le a le o m u ­
lu i, a s tfe l că, în d a t ă d u p ă n a şte re , f a c fa ţă m a i
b in e e x ig e n ţe lo r m e d iu lu i, a fo st r e lu a t ă ş i de
a lţ i f ilo z o f i m a t e r ia liş t i, c a re a u u t iliz a t - o ca
a rg u m e n t îm p o t r iv a te o rie i id e a lis t e a s u p e rio ­
r it ă ţ ii a d a p ta tiv e a b s o lu te a o m u lu i, s u p e r io r i­
tate b a z a tă p e n a t u r a p re s u p u s d iv in ă a s u f le ­
t u lu i a c e s tu ia . D e p ild ă , L a M e t t rie a f ir m ă în
o p e ra sa Omul-maşină: „ I n c iu d a t u t u r o r p r i ­
v ile g iilo r pe c a re o m u l le a re fa ţă d e a n im a le ,
este o c in ste p e n tru e l de a f i in c lu s în ace e aşi
c la s ă c u acestea. E a d e v ă ra t că, p în ă la o a n u ­
m e v îr s t ă , o m u l se v ă d e şte m a i p u ţ in a n im a l d e ­
c ît e le , f iin d în z e s tra t la n a ş te re c u m a i p u ţin
in s tin c t. C e a n im a l v a m u r i de fo a m e în m i j­
lo c u l u n u i r îu de la p te ? D o a r o m u l . . . P u n e ţi-1
p e m a rg in e a u n e i p r ă p ă s t ii îm p r e u n ă c u u n
a n im a l: d o a r e l v a că d e a în t r - în s a ; e l se în e a c ă
ac o lo u n d e c e lă la lt s c a p ă în o tîn d ... N a t u r a n e -a
fă c u t, a ş a d a r, p e n tr u a f i m a i p re jo s d e c ît a n i­
m a le le sa u , c e l p u ţin , p e n t r u a sco a te m a i b in e
în e v id e n ţă c h ia r p r in a c e a sta m in u n ile s ă v îr -
şite de e d u c a ţie , s in g u r a c a re n e sco a te l a s u ­
p ra fa ţă , în ă lţ în d u - n e , p în ă la u rm ă , m a i p re s u s
de a n im a le “ . B .

343. „ A ş a de m a r i“ : ca m a re a , p ă m în tu l
etc. N.

362— 367, T o t ceea ce p ă m în t u l d ă ca h ra n ă

p la n t e lo r ş i a n im a le lo r c o n s t itu ie o p ie rd e r e de
m a te rie p e n tr u e l; c în d a n im a lu l s a u p la n ta
m o a re , m a t e r ia lo r c o n s t itu ie o r e s t it u ir e a
m a te rie i p ă m în t u lu i. N.

373. A r is to te l, ş i în u r m a sa în t re a g a f ilo z o fie

s c o la stic ă , a c o n s id e ra t că e v a p o ra re a este t r a n s ­
fo rm a re a e fe c tiv ă a a p e i în a e r (V e z i Fizica,

m
 POEMUL NATURII

I X , De coelo, 4 ş i V I I ) . P r im u l c a re în c e p e să
p ă ră s e a s c ă a c e a s tă c o n c e p ţie e ste a b ia W illia m
G ilb e r t (s e c o lu l a l X V I- l e a ) . L a e l a p a n u se
p o a te t ra n s fo rm a d ir e c t în a e r, c i n u m a i p r in
in t e r m e d iu l v a p o r ilo r . V a p o r ii se tra n s fo rm ă
în s ă în a e r. P r im u l c a re a d e o s e b it c u to a tă
c la rit a t e a a e r u l d e v a p o r ii d e a p ă a fo st m e ­
d ic u l ş i c h im is t u l o la n d e z v a n H e lm o n t (15 77—
1644). P r i n e v a p o ra re a p a se t ra n s fo rm ă în v a ­
p o ri ş i gaz. în s u ş i te rm e n u l d e g a z a fo s t i n ­
tro d u s c u a c e a stă o c a z ie d e v a n H e lm o n t, d in
te rm e n u l o la n d e z Gahst — s p ir it . V a n H e lm o t
sco a te în e v id e n ţă c ă t r a n s fo rm a re a în v a p o r i
ş l în g a z n u s c h im b ă în t r u n im ic e senţa
ap e i. T.
386— 397. A ş a d a r ş i a e r u l (ca ş i p ă m în t u l, ca
şi a p a ) s p o re şte c u a t o m ii c a re c u r g d in c o r­
p u r i ş i s ca d e c u a c e ia p e c a re e l î i în to a rc e
c o r p u r ilo r : c o r p u r ile d e v in e m a te r ie c o n s t itu ­
t iv ă a a e r u lu i, a c e s ta d e v in e m a te rie r e p a r a ­
to a re ş i d e c i c o n s t it u t iv ă a c o r p u r ilo r . N.
397. A lu z ie la f ilo z o f ia l u i H e r a c lit . T .
398— 429. D e o a re c e lu m in a n u n u m a i a c o rp u ·
r i l o r c e re ş ti, c i ş i a o p a iţ e lo r ş i a to rţe lo r de
pe p ă m în t, lu m in ă în c a re este fo c, p ie re ş i se
n a şte , f o c u l în s u ş i t re b u ie s ă a d m ite m c ă p ie re
ş i se naşte. A c e la ş i lu c r u î l v a z ic e L . ş i m a i
jo s, c în d v a f i v o r b a d e f o c u l d in c a re s to ic ii
s u s ţ in că se n a sc toate ş i în c a re se în t o rc
toate. N.
430— 448. L . a d a u g ă ş i a lte e x e m p le s p re a
d o v e d i c ă lu m e a e p ie r it o a r e : l u c r u r i m a l m ic i
(n u n u m a i p ă r ţ ile c e le m a r i a le lu m ii) se m a ­
c in ă ş i p ie r. N.

435— 437. A lu z ie ir o n ic ă : z e ii n u s în t în s ta re
s ă -ş i a p e re p r o p r iile te m p le . N.

m
 NOTE — CARTEA A V-A

449— 459. Id e e a d in a ce ste v e r s u r i se găseşte

ş i în v e c h e a m ito lo g ie a r ia n ă , d u p ă c a re c e ru l
e t a tă l ş i p ă m în t u l m a m a t u t u r o r. L . a e x ­
p rim a t a c e a stă id e e ş i î n I I 14 37— 1482 (ve z i
n o ta l a ace ste v e r s u r i), p a s a j în c a re e l a t r a ­
d u s p e E u r ip id e . A i c i e l s -a lă s a t in f lu e n ţ a t de
u n p a s a j, e v id e n t sto ic , ră m a s d in o p e ra v e c h iu ­
lu i p o et la t in P a c u v iu s . IV.
452. „ c u m s p u n u n ii“ : ş i a n u m e s to ic ii, care
s u s ţin e a u c ă to ate l u c r u r ile s în t fă c u te d in fo c u l
e te ric c a re în c o n ju r ă lu m e a ş i c a re este p e n tru
d în ş ii c e ru l, ş i că e le se în t o r c ia r ă ş i în acest
foc. JV.

456— 459, A ş a d a r ş i fo c u l e s u p u s a c e lu ia ş i
fe n o m e n a l c r e ş t e r ii ş i a i d e s c r e ş te rii p r in aceea
că e l se s c h im b ă în a lte c o r p u r i, ş i ace stea , la
r în d u l lo r, se în t o rc i a r în fo c, d a r a ce a sta
în s e a m n ă că ş i e l a re o n a ş te re ş i o m o a rte . N.

462. T e b a e c e le b ra c a p it a lă a B e o ţie i p e n tru

s tă p în ir e a c ă re ia , în r ă z b o iu l le g e n d a r a l „ C e ­
lo r ş a p te “ , s - a u u c is în t r e e i E te o c le ş i P o lin ic e ,
f i i i l u i E d ip . S u b ie c t u l a fo s t d r a m a t iz a t de
E s c h il ş i de R a c in e . IV,

468— 470. E v o r b a de o tin e re ţe r e la t iv ă . L . a

s f îr ş it c a rte a a I l - a c u t a b lo u l u n e i lu m i c a re
d ă se m n e de b ă trîn e ţe . N.

475. D e ş i organicus d in te x t în s e a m n ă ş i c în -
tă re ţ în g e n e ra l, c o n te x tu l n e p e rm ite să p re s u ­
p u n e m că e v o r b a d e o rg a ■h id r a u lic ă , a c ă re i
in v e n ţie , a t r ib u it ă u n u i in g in e r a le x a n d r in d in
s e c o lu l a l I I I - l e a (? ) î.e.n. n u m it K te s ib io s , p u ­
tea f i to tu şi o n o u ta te p e n t r u e p o c a lu i L . IV.

522. „ E a n u - i n ic i c a u n v i d “ : ea n u e n ic i
v id a b so lu t. JV.

5*5
 POEMUL NATURII

540. „ m a r i t r u p u r i a le lu m ii" : p ă r ţ ile p r in c i­

p a le a le lu m ii, c a re c o re s p u n d c e lo r p a t r u e le ­
m e nte . N.
544. A t o m iş t ii a n t ic i c o n s id e r a u f o c u l ca u n
e le m e n t d is tin c t, c u a t o m i p r o p r ii, a t o m ii de
c ă ld u r ă — o p u ş i a t o m ilo r d e f r ig . A c e a s tă c o n ­
c e p ţie s -a m e n ţin u t ş i î n s e c o le le u rm ă to a re .
P r im u l c a re a e n u n ţ a t c ă n a t u r a c ă ld u r ii este
le g a tă î n e se n ţă d e m iş c a re a fo s t m e d ic u l şi
m a t e m a t ic ia n u l it a lia n C a rd a n o (1501— 1576).
Id e e a sa a ră m a s în s ă f ă r ă o in f lu e n ţ ă s e n s i­
b ilă . U lt e r io r , G a lile i a e x p lic a t c ă ld u r a p r in
m iş c a re a m a i m u lt s a u m a i p u ţ in v ie a p a r t i­
c u le lo r d e foc. O im a g in e m a i c la r ă ş i- a fă c u t
a b ia D e s c a rte s d e s p re a c e s t fe n o m e n . C a ld u l
e ste c o n c e p u t c a o m iş c a re m a i ra p id ă , re c e le
c a o m iş c a re m a i în c e a tă a p a r t ic u le lo r d in
c a re este c o n s t itu it c o rp u l. D e s c a rte s a e x p lic a t
ş i d ila t a r e a la c a ld p r in m iş c a r e a m a i ra p id ă
a p a r t ic u le lo r c a re t in d s ă o cu p e u n v o lu m m a i
m a re . O' d a tă c u D e s c a rte s , B a c o n s u s ţin e , ş i el,
o te o rie c in e tic ă a c ă ld u r ii (cf, B a c o n , Noul
Organon, p a rte a a I l - a ) . T .
550. „ v în t u r ile " : a lu z ie ş i la e le m e n tu l a e r. N.
559. „ p e n t r-u n lu c r u m a r e “ : p e n tr u în s ă ş i e x is ­
te n ţa lu m ii. N.
560. A lu z ie la in c e n d iu l u n iv e r s a l a c ă ru i
a m in t ire se p ă s tre a z ă în m it u l l u i F a e to n . N.
562. A lu z ie la p o to p u l u n iv e r s a l d in v re m e a
lu i D e u c a lio n . N.

566. F a e to n e r a f iu l S o a re lu i. E l c e ru s e v o ie
t a t ă lu i s ă u s ă c o n d u c ă o s in g u r ă z i c a r u l S o a ­
r e lu i ş i, n e fiin d d e s to in ic s-o fa c ă , fu s e se c îl
p e ce să a p r in d ă lu m e a . A/.·

568. „ T a t ă l“ : Iu p it e r . N.

»26
 N o t a — CARTBA A V-A

585. C ă c i lu m e a n u se p o a te m e n ţin e d e c ît
p r in a c tiv ita te a e c h ilib r a t ă a t u t u r o r e le m e n te ­
lo r. N.

598— 614. C f. I , 1539 ş i u n u . : c o m b in a ţia a to ­

m ilo r n u s -a fă c u t d u p ă u n p la n d e m a i în a ­
in te s ta b ilit. N.

615— 637. M a t e r ia ce se c o n c e n tre a z ă în v e ­

d e re a c r e ă r ii u n e i lu m i este l a în c e p u t u n a m e s ­
te c c o n fu z ş i in f o r m (cf. h a o s u l d e l a în c e p u ­
t u l Metamorfozelor l u i O v id iu ), d in c a re , ap o i,
se d e s p a rt, d u p ă a f in it a t e a fo r m e lo r a to m ice ,
d if e r it e le e le m e n te c a re v o r fo rm a d ife r it e le
p ă r ţ i a le lu m ii. N.

615. „ A t u n c i“ : în m o m e n tu l î n c a re e ra u î n ­
d e p lin it e c o n d iţ iile n e c e s a re n a ş t e r ii lu m ii n o a s ­
tre. N.

623— 625. P e n t r u „ d is ta n ţe " , „ d r u m u r i“ şi

„ m iş c ă r i“ , v e z i n o ta de la I I , 1069— 1071. N.

629. „ D e -a c o lo “ : d in a c e l am e ste c in fo rm . N.
635. „ a d în c u l c e r u lu i“ : com pus d in a e r şl
foc. N.

639. „ îm p le t ic iţ i“ : d in cauza fo rm e i lo r
z g ru n ţu ro a s e ş i în c îr lig a t e . N.

640. „ î n c e n t ru “ : L ., d u p ă E p ic u r , c re d e că
p ă m în t u l e în c e n t r u l lu m ii. N.
646. „ z id u r ile lu t n ii“ : e le m e n tu l c o n s t it u t iv a l
a c e s to r „ z id u r i a le l u m i i “ e ste e t e r u l (p e c a re
L . î l c o n fu n d ă u n 'e o ri c u fo c u l, i a r a lt e o r i îl
c o n s id e ră ca u n e le m e n t a p a rte ). N.

652. ,tatom i de fo c “ : c e i c a re v o r f o rm a ste ­

le le . N.

527
P

POEMUL NATURII

721. „ A lu n e c în d i a f e l“ : a v în d , a d ic ă , u n m e rs
e g a l ş l re g u la t. N,

724— 725. S e c re d e a în a n t ic h it a t e c ă a p a P o n -
t u lu i- E u x in c u rg e n u m a i în t r - o d ire c ţie , ş l a n u ­
m e s p re M a re a M e d ite ra n ă . N.
727. A s tro n o m ia ş i c o sm o lo g ia re p r e z in tă , fă ră
în d o ia lă , p a rte a ce a m a i s la b ă a f iz i c ii e p ic u -
r ie n e ş i, im p lic it , a p o e m u lu i Iu c re ţ ia n . D in
m o m e n t ce f iz ic a e p ic u r ia n ă e ste s u b o rd o n a tă
■eticii, o d a tă z e ii e lim in a ţ i d in t r e b u r ile co sm ice ,
E p ic u r n u este p re o c u p a t î n m o d d e o s e b it să d e ­
c id ă în t r e d iv e r s e le v a r ia n t e p o s ib ile a le ip o te ­
z e lo r ce se pot fa c e c u p r i v i r e l a fe n o m e n e le
a s tro n o m ic e . D in p u n c t d e v e d e re f ilo z o f ic , p e n ­
t r u e l to a te e x p lic a ţ iile c a re n u r e c u r g la zel
s a u la e x p lic a ţ ii a n a lo g e s în t la f e l d e b u n e .
D e ace e a e l e m ite n u m e ro a s e c o n je c t u r i co sm o ­
g o n ic e b a za te p e c o m b in a ţ ii a to m ic e ş i se m u l­
ţu m e şte s ă co n sta te c ă d in p u n c t d e v e d e re p r i n ­
c ip ia l to a te s în t la f e l de p o s ib ile s a u v e r o s i­
m ile . E s te s u r p r in z ă t o r c u m , în s is te m u l s ă u co s­
m o lo g ic , n u a in c lu s c e le m a i im p o rta n te re a -
liz ă r i a le a s tro n o m ie i v r e m ii s a le , ş i c u c îtă
u ş u r in ţ ă a fo s t g a ta s ă ac c e p te c e le m a l în v e ­
c h ite ipo te ze. A c o r d a r e a a c e lu ia ş i g ra d de p ro ­
b a b ilit a t e d iv e r s e lo r v a r ia n t e a le c o n je c t u r ilo r se
a lim e n te a z ă la E p ic u r d in re z e rv a fa ţă de o ric e
ip o te ză, e le m e n tu l e s e n ţia l c o n s titu in d u -1 c o n sta ­
ta re a ş i în r e g is t r a r e a f a p t e lo r a c c e s ib ile p r in s im ­
ţ u ri. D a r , la f e l c a ş i N e w to n , n ic i E p ic u r n u
a p u tu t ră m în e c o n s e c v e n t a c e s tu i p r in c ip iu m e ­
to d o lo g ic ş i a in t ro d u s ip o te z e fo a rte v a lo ro a s e
ş i e fic ie n te . A l t m o tiv c a re e x p lic ă a t itu d in e a
re tro g ra d ă a e p ic u r ie n ilo r f a ţ ă de p ro g re s e le
în re g is t ra t e de a s tro n o m ie tre b u ie c ă u ta t în a t i­
tu d in e a lo r n e g a tiv ă î n g e n e ra l fa ţ ă d e s t u d iu l
m a te m a tic ii ş l fa ţă de m e to d e le m a te m a tic e ,

52 R
 NOTB — CARTEA A V-A

a t itu d in e ce re z u lt ă d in în t re a g a o rie n ta r e a
f ilo z o f ie i sa le , d a r c a re este c o n fir m a t ă ş i de
m ă r t u r ii c o n te m p o ra n e (v e z i C i c e r o , A c a d .
p rior., 33, 106). T .

731. „ P e c e i d o i p o li a i l u i “ : n u n u m a i pe
p o lii a x e i n o rd -s u d , c i ş i p e p o lii o r ic ă r e i a x e . N.

735. A d ic ă de la r ă s ă r it l a a p u s ; — „ v e ş n ic e “ :
e p ite t n u m a i p o e tic, f ă r ă n ic i o r e f e r ir e la
d o c trin ă (c a re s u s ţin e , d im p o t riv ă , c ă c e r u l va
p ie ri). N.

73 7. „ d e - a -n d ă r ă t u l“ : a d ic ă d e l a a p u s l a r ă ­
s ă rit, m iş c a re a de ro ta ţie r ă m în în d a c e e a şi. 2V.

742— 750. L . dă, în a c e a stă ip o te z ă , t r e i e x ­

p lic a ţ ii: o r i u n fo c in te rn , î n c ă u ta r e a u n e i
ie ş ir i, d u c e c u s in e ş i s te le le ; o r i u n v în t e x ­
t e r io r (s te le lo r) le m în ă p e c e r u l f i x ; o ri a s tre le
se m iş c ă s in g u re , c a s ă -ş i g ă se a sc ă h r a n a în
fo c u l c e re s c (id e e sto ic ă , îm p r u m u t a t ă de la
H e r a c lit ş i pe c a re tre b u ie s -o p u n e m p e se a m a
p o e tu lu i m a i m u lt d e c ît a f ilo z o f u lu i). N.

762. O p in ia c ă p ă m în t u l s tă în m ijlo c u l u n i­
v e r s u lu i le g a t în m o d s o lid a r c u r e s t u l u n iv e r ­
s u lu i, ca m e m b re le d e c o r p u l u m a n , fu se se
d e p ă ş ită d e m u lt în ş t iin ţ a e le n ă . A n a x im a n d r u
(p rim a ju m ă ta te a s e c o lu lu i a l V l- le a ) a s u s ­
ţ in u t c ă p ă m în t u l a re fo rm ă s f e r ic ă — d u p ă
u n e le in f o r m a ţ ii: c ilin d r ic ă — f iin d s u s p e n d a t
lib e r în m ijlo c u l u n iv e r s u lu i. A n a x im e n e , a lt
f ilo z o f io n ia n (a d o u a ju m ă ta te a s e c o lu lu i a l
V l- le a ), s u s ţin e a că p ă m în t u l este p la t c a u n
d is c — d a r a f ir m a de a se m e n e a c ă e l s tă lib e r
î n m ijlo c u l s p a ţ iu lu i, a ju n g în d p în ă l a m a r g i­
n ile u n v e r s u lu i. M a r e le m a te m a tic ia n a le x a n ­
d r in E ra to s te n e (a d o u a ju m ă ta te a s e c o lu lu i
a l I I I - l e a ) c o n s id e ră p ă m în t u l c a f iin d o s fe r ă

34 — Poem ul n ttu r ll 520

 POEMUL NATURII

ş i d e te rm in ă p r i n m ă s u ră to a r e a lu n g im ii de
a r c d in t r e A le x a n d r ia ş i S ie n a r a z a p la n e te i
n o a stre . C r e d in ţ a c ă p ă m în t u l n u stă lib e r
în s p a ţiu c i se s p r ijin ă p e u n s u p o rt tre b u ia
să f i fo s t fo a rte r ă s p în d it ă d e o a re c e a s tro n o ­
m u l C la u d iu s P to le m e u (s e c o lu l a l I I - l e a e.n.)
o c o m b a te ş i o iro n iz e a z ă c h ia r ( Almagest , I,
4— 6). î n p r iv in ţ a m iş c ă r ii p ă m în t u lu i n ic i la
L . ş i n ic i la E p ic u r n u se g ăseşte n ic i m ă c a r
p o m e n ită ip o te z a h e lio c e n tric ă , c a re e ra de a s e ­
m e n e a c u n o s c u tă în e p o c a l u i E p ic u r , d a r m a i
a le s în e p o c a l u i L . V e c h ii p it a g o r ic ie n i re fu z a u
d e ja s ă re c u n o a s c ă p ă m în t u lu i lo c u l c e n tra l în
u n iv e r s . L a F ilo la u (s e c o lu l a l V - le a ), p ă m în t u l
îm p r e u n ă c u s o a re le se în v îr t e ş t e în j u r u l u n u i
fo c c e n tra l (A r i s t o t e 1, De coelo, I I , 1 3 ; D i o g.
L a e r t., V I I I , 85). L a p it a g o r ic ie n i ip o te z a a re
în c ă u n c a ra c t e r p u r c o n je c t u r a l ş i d e c u rg e d in
f ilo z o f ia lo r. T o t u ş i id e e a e ra b in e c u n o s c u tă
în e p o ca l u i E p ic u r . E s te s u r p r in z ă t o r (m a i ale s
d a c ă ne g în d im l a u ş u r in ţ a c u c a re a a d m is
E p ic u r e x is te n ţa a lt o r lu m i) c ă e l n ic i n u a
p u s m ă c a r p ro b le m a c ă p ă m în t u l n u este p r e ­
d e s tin a t s ă o cu p e o p o z iţie s in g u la r ă , e x c e p ţio ­
n a lă p r in t r e c e le la lte c o r p u r i c e re ş ti. P în ă la
a p a r iţ ia p o e m u lu i lu c re ţ ia n , a s tro n o m ia a fă c u t
p ro g re s e r e m a r c a b ile în a c e st sen s. î n s e c o lu l
a l I I I - l e a A r is t a r h d in S a m o s a s t a b ilit ip o te z a
h e lio c e n t ric ă p e b a z e a b s o lu t co re cte . T e o r ia sa
a fo st în s u ş it ă ş i de a lţ i a s tro n o m i ş i m a te m a ­
tic ie n i, p r in t r e a lţ ii de A r h im e d e , c a re s -a b u c u ­
r a t de o m a re c e le b rita te în R o m a l u i C ic e ro .
D e a lt f e l, A r is t a r h a fo st d e n u n ţa t de C le a n te
p e n t r u im p ie ta te — u n lu c r u c a re a r f i tre b u it
s ă - i a t ra g ă s im p a tia e p ic u r ie n ilo r . î n m o d s u r ­
p r in z ă t o r în s ă ip o te z a h e lio c e n t ric ă n u este p o ­
m e n ită n ic i de E p ic u r n ic i de L . T ,

530
 CARTEA A VI-A

765. „ a lt ă f i r e “ (a d ic ă a lt ă s u b s ta n ţă ) d e c ît a
lu i, d a r în r u d it ă c u e l p r in a c e e a ş i o rig in e . N.

768. A t u n c i c în d ş i p ă m în t u l ş i a e r u l s-a u
d e s fă c u t d in a m e s te c u l i n iţ ia l a l m a te rie i. N.

790. „to a te “ : p ă m în t, a e r ş i cer. N.

805. S u s ţin e re a c ă m ă rim e a r e a lă a s o a re lu i
c o in c id e c u ac e e a c a re ne a p a re v iz u a l se g ă ­
seşte e x p u s ă î n s c r is o a re a l u i E p ic u r a d re sa tă
l u i P y t h o c le s (D i o g. L a e r t . , X , 91). G r e c ii
v e c h i a v e a u d e ja c u n o ş tin ţe d e s p re p e rs p e c tiv ă
ş i ş tia u că m ă rim e a o b ie c te lo r e ste în re a lita t e
m a i m a re d e c ît m ă rim e a lo r a p a re n tă . A n u m ite
c u n o ş tin ţe de p e rs p e c t iv ă e x is t a u l a A n a x a g o ra
ş i la D e m o c rit. I n p r iv in ţ a m ă r im ii d is c u lu i so ­
l a r e x is t a u de a se m e n e a a p r e c ie r i re m a rc a b ile .
A n a x im a n d r u a a f ir m a t că în r e a lit a t e s o a re le
este o m a să in c a n d e s c e n tă c e l p u ţ in d e m ă rim e a
p ă m în t u lu i. A n a x a g o r a a s u s ţ in u t c ă s o a re le
este m a i m a re d e c ît P e lo p o n e s u l. M a i t îr z iu E u -
d o x (p rim a ju m ă ta te a s e c o lu lu i a l IV - le a ) a
a p re c ia t m ă rim e a r e a lă a d ia m e t r u lu i d is c u lu i
s o la r c a f iin d de 9 o r i d ia m e t r u l lu n ii. E ra to s -
tene (în a d o u a ju m ă ta te a s e c o lu lu i a l I I I - l e a )
a a f ir m a t c ă d ia m e t r u l s o la r e ste de peste
10 000 d e o r i m a i m a re ca d ia m e t r u l p ă m în t u ­
lu i (în r e a lita t e c ir c a 112 o ri). C h ia r d a c ă aceste
a p r e c ie r i se a b a t de l a d im e n s iu n ile re a le —’ e le
d e m o n s tre a z ă to tu ş i c o n v in g e r e a c ă d ia m e tt'u l
s o a r e lu i ş i a l lu n ii d if e r ă de c e l a p a re n t ş i că
s o a re le este m a i m a re c a lu n a . L a E p ic u r c ît şi
la L . a c e a stă id e e n u este în s ă n ic i m ă c a r p o ­
m e n ită ca o ip o te z ă p o s ib ilă . T.

821. C o n fo rm p a s a ju lu i d in s c r is o a re a lu i
E p ic u r c ă tre P y t h o c le s (D i o g. L a e r t., X , *04)
L . a d m ite ca l a fe l de v a la b ile ip o te z a în v l r -

631
 POEMUL NATURII

tu te a c ă re ia lu n a lu m in e a z ă c u lu m in a p r o ­
p rie , c a ş i ace e a că e a re f le c t ă n u m a i lu m in a
s o la ră . A n a x a g o r a a fo s t p r im u l c a re a a f ir m a t
p e b a z a o b s e r v a ţ iilo r e c lip s e lo r de lu n ă c ă lu n a
n u lu m in e a z ă c u lu m in a p ro p r ie . î n s e c o lu l a l
I I I - l e a a c e e a şi p ă re re se re g ă se şte ş i la A r is -
ta rh d in S a m o s c a re fo n d e a z ă p e ea m ă s u ra re a
d is ta n ţe i d in tr e lu n ă , s o a re ş i p ă m în t. T.

825— 832. P e n t r u lu n ă , a r g u m e n tu l in v o c a t de
L . este c ă o b ie c te le c a re se d e p ă rte a z ă de no i
îş i p ie r d p r e c iz ia c o n t u r u r ilo r în a in t e de a se
v e d e a d in ce în ce m a i m ic i. IV.
831. „ a s a le m a r g in i“ : a lu z ie la fa z e le lu n ii. JV.
847— 868. P e n t r u e x p lic a r e a fe n o m e n u lu i
e n u n ţa t la în c e p u t u l a c e s tu i p a s a j, L . p ro p u n e
t r e i c a u z e p o s ib ile : o r i a c u m u la re a în so a re a
a t o m ilo r de fo c d in lu m e , o r i in f la m a b ilit a t e a
a e r u lu i în c o n ju ră t o r , o r i e x is te n ţa r a z e lo r c a ­
lo r ic e in v iz ib ile (ip o te z ă v e r if ic a t ă ş i d e ş tiin ţa
m o d e rn ă , d a r c a r e e x p lic ă n u m a i c ă ld u ra , nu
ş i lu m in a s o la ră ). N.
870. „ d in ţ in u t u r ile v e r i i “ : de la s o ls t iţ iu l de
v a ră . N.
871. ,,ρ ΐη ’ la C o r n u l- c a p r e i“ : p în ă la s o ls t iţ iu l
d e ia rn ă , re p re z e n ta t p r in c o n s te la ţia C a p r ic o r ­
n u lu i. N.

873. „ la R a c u l c e l v ă r a t ic “ : la s o ls t iţ iu l d e v a ră ,
re p re z e n ta t p r in c o n s t e la ţ ia R a c u lu i. IV.

874— 876. S e ş tie că lu n a se în v îr t e ş t e în j u r u l

p ă m în t u lu i în t r - o lu n ă (p re c is în 27 de z ile ),
în tim p ce s o a re le fa c e a c e a s tă m iş c a re apa­
rentă î n j u r u l p ă m în t u lu i în c u r s u l u n u i an. IV.
883. „ v îr t e ju l c e r u lu i“ : m iş c a re a c ir c u la r ă a
c e r u lu i (fire ş te d u p ă c o n c e p ţia c e lo r v e c h i, p e n ­
t r u c a re c e r u l se în v îr t e a în j u r u l p ă m în t u lu i,
c a re e ra f ix ) , JV.

532
 NOTB — CARTEA A V-A

884. „ M e r g în d în jo s “ : de la p e r if e r ia s fe re i c e ­
re ş ti s p re c e n t r u l a c e s te ia ; — „ iu ţ e a la l u i “ : a
„ v îr t e ju lu i c e re sc ". JV.
886— 888. F iin d m a i a p ro a p e d e p ă m în t ş i m iş -
c în d u -s e m a i în c e t d e c ît z o d iile (c a re s în t m a i
a p ro a p e d e p e r if e r ia s fe r e i c e re ş ti), s o a re le n i
se p a re c ă se m iş c ă î n se n s c o n t ra r c e lu i re a l,
a c e a sta d in c a u z ă că z o d iile , d e ş i se m iş c ă m u lt
m a i re p e d e , to tu şi, în te m e iu l u n e i i l u z i i o p tic e
(m e n ţio n a te ş i d e L . în I V , 534— 536), p a r că
s în t f ix e . JV.
886. „ s te le le ( = s e m n e le z o d ia c u lu i) d in u r m ă “ :
fiin d c ă , v i n u n a î n u r m a a lt e ia p e o r b it a lo r,
p e r in d în d u -s e (p e n tru n o i, c e l d e p e p ă m în t) în
d o s u l s o a re lu i. JV.
889— 901. L . a p lic ă te o ria lu i D e m o c r it şi m iş ­
c ă r ilo r lu n ii. JV.
903. „ în c u r m e z iş u l lu m i i “ : a d ic ă d e la o e x ­
tre m ita te a e c lip t ic ii l a c e a la ltă , e x p r e s ia f ă c în d
a lu z ie l a în c lin a r e a a c e s te ia p e p la n u l e cu a to ­
r ia l. JV.
906— 907. D e la s o ls t iţ lu l de v a r ă p în ă la cel
de ia rn ă . JV.
910. A d ic ă la c o n s te la ţia R a c u lu i. JV.
913. „ a n i m a r i“ : e v o r b a de p e rio a d e le c ic lic e ,
d e d u ra t ă v a r ia b ilă , n u m ite „ m o gni an n i“ ş i în
c a re c o n s t e la ţ iile v in ia r ă ş i î n lo c u l lo r de la
în c e p u t (c o n c e p ţie b a b ilo n ic ă ), s a u de a n ii p la n e ­
t a r i ( u n ii m a i m ic i, a l ţ i i m a i m a r i d e c ît a i
n o ş tri) în c a re se e fe c tu e a z ă r e v o lu ţ iile p la n e ­
te lo r. JV.
938. L . re p ro d u c e d u p ă E p ic u r (D 1 o g. L a e r 1.,
X , 92) ip o te z a în v ir t u t e a c ă re ia s o a re le ş i lu n a
se a p r in d ş i se s tin g î n f ie c a r e z i l a r ă s ă r it şi
l a a p u s. D e ş i p o m e n e şte ş l c e a la ltă ip o te z ă —
în v ir t u t e a c ă re ia s o a re le în c o n ju r ă p ă m în t u l —
to tu şi în m od e v id e n t d ă p re d ile c ţ ie ip o te z e i

533
 POEMUL NATURII

s t in g e r ii ş i a p r in d e r ii z iln ic e a c e lo r d o u ă c o r­
p u r i c e re ş ti. A c e a s ta c o re s p u n d e u n e i v e c h i c re ­
d in ţe p o p u la re d in e p o c a h o m e ric ă , d e p ă ş ită
de m u lt d e f ilo z o f ii ş i a s tro n o m ii g re c i. T.

941— 945. A c e a s tă le g e n d ă n e este ra p o rta tă

de d o i s c r iit o r i d in a n t ic h it a t e : is t o r ic u l g rec
D io d o r d in S ic ilia ş i g e o g ra fu l ro m a n P o m p o -
n iu s M e la . N,

941. Id a , m u n te le d in F r ig ia . N.
959— 963. A c e s ta este u n u l d in t r e p u n c te le
e s e n ţia le a le d o c t rin e i e p ic u r ie n e : re g u la r ita te a
m e c a n ic ă a fe n o m e n e lo r a c tu a le ş i p e rm a n e n ţa
le g ilo r d u p ă c a re e le se p ro d u c . N.

964— 1000. L . d ă f e n o m e n u lu i n e e g a lit ă ţ ii z ile ­

lo r ş i n o p ţ ilo r t r e i e x p lic a ţ ii, d in t r e c a re cea
d in t îi e ste ace e a a a s t ro n o m ilo r : a c e a stă in e g a ­
lit a t e se d a to re şte d e o s e b ir ii de lu n g im e a a r c u ­
r i l o r e c lip t ic ii d e a s u p r a p ă m în t u lu i ş i d e d e s u b tu l
l u i : so a re le , f ă c în d (fire ş te , d u p ă c o n c e p ţia c e ­
lo r v e c h i) în c o n ju r u l z iln ic a l p ă m în t u lu i, m e rg e
to tu şi, î n t im p u l a n u lu i, p e d r u m u l z o d ia c u lu i;
a c e sta f ii n d o b lic p e e c u a to r, a r c u r ile e c lip t ic ii,
fo rm a te d e in t e rs e c ţ ia a c e s te ia c u e c u a to ru l ce­
re s c , s în t n e e g ale , f ie d e a s u p r a f ie d e d e s u b tu l p ă ­
m în t u lu i; n u m a i î n c e le d o u ă z ile în c a re s o a re le
este l a e c h in o c ţiu ( p r im ă v a r a ş i to a m n a ) a r c e le s în t
eg a le. C u a lte c u v in te , in e g a lit a t e a ' z ile lo r şi
n o p ţ ilo r d e p in d e d e d u ra ta , m a i lu n g ă s a u m a i
s c u rtă , c ît s tă s o a re le d e a su p ra o riz o n tu lu i.
D u p ă e x p lic a ţ ia a d o u a, in e g a lita te a s - a r d a ­
to ra in e g a lit ă ţ ii m e r s u lu i s o a re lu i, m e rs în c e t in it
în u n e le r e g iu n i a le a e r u lu i d in c a u z a d e n s i­
t ă ţ ii m a i m a r i a a c e s tu ia ; i a r d u p ă a t r e ia e x p li­
ca ţie , a n o t im p u r ile s în t a c e le c a re d e te rm in ă , m a i
d e v re m e s a u m a i t îr z lu , în f ie c a r e z i, re c o n ­
s t it u ir e a s o a re lu i, c o n fo rm te o rie i e x p u s e la
v. 938 ş i u rm . N.

534
 NOTE — CARTEA A V-A

966. „ ră m a s a c e la ş i" : a ş a d a r a ic i L . p le a c ă de /
l a p r im a d in c e le d o u ă e x p lic a ţ ii d a te de el·
l a v . 935— 940. N.
967. A r c e le n e e g a le r e z u lt ă d in in t e rs e c ţ ia p la ­
n u lu i e c lip t ic ii c u a c e la a l e c u a t o r u lu i ceresc. N.
970. „ C ît ia d in u n u l" : d in t r - u n a rc . JV.
971. A d ic ă ju m ă t ă ţ ii c e le ila lt e de a rc . JV.
972. „ la z o d ia “ : a c e e a a B e r b e c u lu i la e c h i-
n o c ţ iu l d e p r im ă v a r ă , ş i a c e e a a B a la n ţ e i la
e c h in o c ţ iu l de to a m n ă . JV.
973. „ N o d u l a n u lu i“ e p u n c t u l u n d e z o d ia c u l
în t re t a ie e c u a to ru l c e re sc . S în t d o u ă a se m e n e a
„ n o d u r i“ (e c h in o c ţiile ). IV.
975— 976. „ în t r e c r iv ă ţ ş i a u s t r u " : în t r e n o rd
ş i su d . N.
981. „ lu m in a l u i p ie z iş ă “ : f iin d c ă z o d ia c u l a re
o p o z iţie o b lic ă fa ţă de e c u a to r. N.
982— 985. L . fa c e a lu z ie l a h ă r ţ ile c e r u lu i a l­
c ă tu ite de a stro n o m i. IV.
986. „ în a n u m ite lo c u r i“ : ş i a n u m e în r e g iu n ile
d e s u b p ă m în t în v e c in a t e c u s o ls t iţ iu l de i a r ­
nă. N.
990. Ş i d e c i ş i z iu a v a f i m a i s c u rtă . IV.
995, „ v ă p ă ile " : a to m ii de fo c d in c a re se f o r ­
m e ază în f ie c a r e z i a lt so a re , c o n fo rm te o rie i
e x p u s e l a v. 938— 940, JV.
996. Ş i d e ci z ile le s în t m ai s c u rte sau m ai
lu n g i: JV.
999. „ I n lo c u r i h o tă r îte “ : în a n u m ite a n o tim ­
p u r i s o a re le r ă s a r e la o riz o n t în a n u m ite p u n c te
a le a c e s tu ia . JV.
1003. „ Ş i to t m a i m u lt “ : în c e p în d d in m o m e n ­
tu l a p a r iţ ie i e i pe c e r (c în d i se z ic e „ c r a i
n o u “). JV.

535
 POEMUL NATURII

1005. A d ic ă c u c ît ea se g ăse şte p e n t r u noi

d e p a rte a o p u să s o a r e lu i ş i c u c ît n o i n e g ă sim
m a i m u lt în t r e s o a re ş i lu n ă . N.
1009— 1012. C e e a ce în s e a m n ă c ă n o i d e pe
p ă m în t n u m a i v e d e m to a tă ju m ă ta te a lu m in a t ă
a lu n ii, c i ve d e m , tre p ta t, to t m a i p u ţ in d in
ac e a stă ju m ă ta te . N .
1012. „ d e p a rte a c e a la lt ă “ (a z o d ia c u lu i): ş i
lu n a se m iş c ă , d u p ă c o n c e p ţia c e lo r v e c h i, d e -a
lu n g u l z o d ia c u lu i (d e d o u ă s p re z e c e o ri m a i r e ­
p e d e d e c ît s o a re le ). N.
1015. în t r e so a re ş i p ă m în t. N.
1038— 1042. P ă r e r e a n a lo g ă c u a c e e a e m is ă d e ­
s p re s o a re în v . 923— 427. N.
1043— 1046. R e v e n ir e a p e r io d ic ă a fe n o m e n e lo r
c e re ş ti (p re c u m s în t ş i fa z e le s u c c e s iv e a le lu ­
n ii) se p o a te e x p lic a p r i n fa p te a n a lo g e de
e x p e rie n ţă z iln ic ă . N.
1050. F lo r a e z e iţa f lo r ilo r ş i m a m a p r im ă v e ­
r ii. JV.
1057. V u lt u r n u l e n u m e le u n u i v în t d e su d -
est. N.
1067. î n e x p lic a r e a e c lip s e lo r d e so a re ş i de
lu n ă , L . — u rm în d u - 1 pe E p ic u r ( D i o g . L a e r t.,
X , 96) — a d m ite d e o p o triv ă ip o te z a r u d im e n ­
t a r ă a s t in g e r ii ş i r e a p r in d e r ii a c e s to r c o r p u r i
c e re ş ti c ît ş i te o ria ş t iin ţ if ic ă c o re c tă c a re a
fo s t e la b o ra tă p e n tr u p r im a o a ră d e A n a x a g o ra ,
î n p r im a ju m ă ta te a s e c o lu lu i a l V - le a î.e .n . A s ­
t ro n o m ii b a b ilo n e n i a u s u p u s d e ja e c lip s e le
u n o r o b s e r v a ţ ii s is te m a tic e . P to le m e u n e in f o r ­
m e a z ă d e s p re p r im a e c lip s ă de lu n ă în r e g is ­
tra tă de a s tro n o m ii b a b ilo n e n i c a re a a v u t lo c
la d a ta de 19 m a rtie 721. E i c u n o ş te a u ş i p e rio ­
d ic ita te a e c lip s e lo r de lu n ă ş i de s o a re ş i pe
a c e a s tă b a z ă p u te a u p re z ic e e c lip s e le , p re c u m ne
d e m o n s tre a z ă d o c u m e n te le o r ig in a le ră m a s e de
 NOTE — CARTEA A V-A

la ei. T a le s a v e a c u n o ş tin ţă d e a ce ste le g i şi

pe b a z a lo r a p re z is c ă o e c lip s ă d e s o a re v a
a v e a lo c la d a ta d e 28 m a i, a n u l 585, în p r im u l
a n a l o lim p ia d e i 48. P r e c u m a m m a i a m in tit,
A n a x a g o r a a d a t ş i p r im a e x p lic a ţ ie ş t iin ţ if ic ă
c o re c tă a e c lip s e lo r, te o rie c a re a in t r a t în i n ­
v e n t a r u l p e rm a n e n t a l a s tro n o m ie i e le n e . E c h it a ­
tea m a n ife s ta tă de E p ic u r ş i L . f a ţ ă d e d iv e rs e le
ip o te ze de e x p lic a r e a e c lip s e lo r p u te a f i c o n s i­
d e ra tă c h ia r p e n t r u e p o c a lo r c a o im p a r ţ ia li­
ta te în t r e o te o rie ş t iin ţ if ic ă ş i o p ă re re com u nă,
c o m p le t n e ş t iin ţ if ic ă . T.
1070— 1073. E c lip s ă de s o a re p ro v o c a tă de i n ­
te rp u n e re a lu n ii în t r e s o a re ş i p ă m în t (T a le s ,
A n a x a g o ra ). N.
1074— 1075. î n a c e le a ş i c o n d iţ ii, e c lip s a e p ro ­
v o c a tă d e a lt c o rp c e re s c (A n a x im e n e ş i A n a ­
x a g o ra ). N.
1076— 1082. E c lip s ă de s o a re p ro v o c a tă de p ie r ­
d e re a în s ă ş i a l u m in ii s o la re (X e n o fa n ). N.
1083— 1084. E c lip s ă de lu n ă p ro v o c a tă de i n ­
te rp u n e re a p ă m în t u lu i în t r e s o a re ş i lu n ă ( T a ­
le s, A n a x a g o ra , P la to n , s to ic ii). N.
1085. „ d e s u s “ : a c e a s ta în s e a m n ă că s o a re le ,
î n m iş c a re a l u i d e ro ta ţie în j u r u l p ă m în t u lu i,
se a f lă d e d e s u b tu l a c e s tu ia . N.

1086— 1087. A ic i se p a re c ă L . c o n fu n d ă tre ­

c e re a l u n i i p r in c o n u l d e u m b r ă a l p ă m în t u lu i
(c a re e x p lic ă î n a d e v ă r e c lip s a ) c u p o z iţia ei
d in t r e p ă m în t ş i so a re , în c a re e a a ju n g e în
f le c a r e lu n ă ş i în c a re a v e m „ lu n ă n o u ă " . N.
1113. L . c o n s id e ră c ă n u a v e m d e -a fa c e cu
o a p a r iţ ie s im u lt a n ă a s p e c iilo r v e g e ta le ş i a n i­
m a le , în t r u c ît n u a e x is t a t u n c re a to r d in a
c ă r u i v o in ţ ă p ă m în t u l s ă se p o p u le z e d in tr-o
d a tă c u v ie ţu ito a re . S p e c iile s -a u i v i t tre p ta t, d a r
n u în t r - o g ra d a ţie ţ in în d de c o m p le x ita te a o rg a ­

537
 POEMUL NATURII

n iz ă r ii lo r in te rn e , c i d o a r c a e fe c t a l c o m b i­
n a ţ iilo r în t îm p lă t o a r e d e a to m i, a s t f e l în c ît se
p u te a fo a rte b in e ca, de p ild ă , v u lp e a s ă a p a ră ,
s ă z ice m , în a in t e a c iu p e r c ilo r . L . p re c iz e a z ă to­
tu ş i c ă ie r b u r ile a u c o n s t it u it c e l d in t îi în v e liş
a l p ă m în t u lu i. C e e a ce n u în s e a m n ă , d e fap t,
că în a in t e de ie r b u r i n u a u a p ă r u t c u m v a a n i­
m a le ie r b iv o re , n u m a i c ă a c e ste a a u t re b u it
să p ia r ă de în d a tă , d in lip s ă d e h r a n ă c o re s ­
p u n z ă to a re . D e c i d a c ă L . re c u n o a ş te o a n u m ită
g ra d a ţie a a p a r iţ ie i d iv e r s e lo r s p e c ii v e g e ta le şi
a n im a le , a ce a sta se în te m e ia z ă n u p e o f ilia ţ ie
e v o lu ţio n is tă , a d ic ă p e d e s c in d e re a s p e c iilo r
u n e le d in a lte le , c i p e s e le c ţ ia m e c a n ic ă im p u s ă ,
m a i a le s, de d o b în d ire a h r a n e i: n o ile t ip u r i de
o rg a n is m e re z u lta t e p r in g e n e ra ţia s p o n ta n ă n u
a u r e u ş it s ă s u p r a v ie ţ u ia s c ă d e c ît d a c ă a u în -
t îln it î n m e d iu a c e le v ie t ă ţ i c a re le e ra u n e c e ­
s a re p e n tr u a se a lim e n ta . „ S c a r a v ie ţ u it o a r e lo r “
p e c a re , de a lt m in t e r i, L . o s c h iţe a z ă c u to tu l
s u m a r, n u a re a ş a d a r u n c a ra c t e r e v o lu ţ io ­
n is t. 23.

1128. A ş a c u m c re d e a A n a x im a n d r u . N.
1130. A n a x im a n d r u a firm a s e c ă p r im e le o rg a ­
n is m e a u lu a t n a ş te re î n m e d iu l a c v a t ic ş i că
s t ră m o ş ii a n im a le lo r te re stre , i n c lu s iv a i o m u ­
lu i, a u t r ă it ş i e i în ap ă . X e n o f a n c o n s id e r a că,
a lt e r n a t iv , a p e le a c o p e ră p ă m în t u l ş i a p o i se
re tra g , p e r m iţ în d u s c a re a s o lu lu i, a s tfe l c ă o r­
g a n is m e le v i i s în t n e v o ite s ă tre a c ă ş i e le , s u c ­
c e s iv , p r in s t a d ii d e e x is t e n ţ ă m a r in ă ş i te re stră .
L . re s p in g e a se m e n e a p u n c te d e v e d e re , d e ­
o a re c e n u a d m ite p o s ib ilit a t e a m o d if ic ă r ii c a ra c ­
te re lo r de s p e c ie ş i n ic i m ă c a r o v a r ia b ilit a t e
în s e m n a tă a a lc ă t u ir ii o rg a n is m e lo r d in c a d r u l
a c e le ia ş i s p e c ii. E l n u p o a te a c c e p ta te za l u i
A n a x im a n d r u c ă m a m if e r e le p r o v in d in p eşti,
p r in p ă r ă s ir e a în v e liş u lu i so lzo s, o d a tă c u t re ­
c e re a l a v ia ţ a d e u sc a t.· P e n t r u p o e tu l la t in ,

538

J
 NOTE — CARTEA A ‘ V-A

m o d ific a re a o r în d u ir ii a t o m ilo r u n u i o rg a n is m
e ste in c o m p a t ib ilă c u s u p r a v ie ţ u ir e a a c e s tu ia .
P r e c u r s o r ii t r a n s f o r m is m u lu i m o d e rn n - a u îm ­
p ă r t ă ş it c o n c e p ţia l u i L . d e s p re a p a r iţ ia v ie ţ ii
e x c lu s iv d in so l. B e n o ît de M a ille t a s u s ţ in u t în
fa im o a s a s a o p e ră p o stu m ă Telliamed, p u b lic a t ă
în 1748, că p rim e le o rg a n is m e s -a u f o rm a t în
ap ă , i a r L a M e t t rie a ra tă , în Sistem ul lui Epicur,
că a e r u l este „ h a o s u l u n iv e r s a l a l t u t u r o r c o r­
p u r ilo r " (V ), în t r u c ît „ î n a e r e x is t ă g ră u n ţe s a u
se m in ţe , a t ît a n im a le , c ît ş i v e g e ta le ; a u e x is ta t
ş i v o r e x is t a to td e a u n a “ ( V II ) . B.
1137. A lu z ie la v e c h iu l m it a l C e r u lu i- t a t ă şi
a l Ţ ă rîn e i-m a m e . N.
1138. A f ir m a ţ ia l u i L . că p ă s ă r ile s în t p r i ­
m e le a n im a le c a re a u a p ă r u t pe p ă m în t s - a r
baza, d u p ă p ă re re a l u i R o b in , p e c o n s id e r e n tu l
că t im p u l de in c u b a ţ ie a o u ă lo r e ste m a i s c u rt
d e c ît t im p u l d e g e sta ţie a m a m ife re lo r. D a r
a c e a stă s u c c e s iu n e a a p a r iţ ie i s p e c iilo r a r f i v a ­
la b ilă n u m a i în c a z u l î n c a re d e z v o lta re a g e r­
m e n ilo r o r ig in a r i a i p ă s ă r ilo r ş i m a m if e r e lo r a r
f i în c e p u t s im u lta n , ceea ce n u c o re sp u n d e d o c ­
t rin e i b io lo g ic e e p ie u rie n e . B.

1144. E p ic u r ie n ii re s p in g f ă r ă re z e rv e t e o riile
c o n fo rm c ă ro ra o m u l, c a u n ic ă v ie ţ u it o a r e în z e s ­
tra tă c u ra ţiu n e , a r a v e a o o rig in e c v a s id iv ln ă .
P e l i n ia m a r ii t r a d iţ ii m a te r ia lis te , L . a r a tă că
m e c a n is m u l a p a r iţ ie i s p e c ie i u m a n e a fo s t la
f e l de „ n a t u r a l“ ca a l c e lo r la lt e a n im a le . D e m o -
c r i t a firm a s e c ă „o a m e n ii p r o v in d in a p ă ş i m î l “
ş i că „ a u c re s c u t d in p ă m în t a s e m e n e a v ie r m ilo r ,
f ă r ă d e c re a to r ş i f ă r ă o c a u z ă r a ţ io n a lă “ . A p ă -
r în d a c e la ş i p u n c t d e v e d e re a n tic re a tio n is t,
e p ic u r ia n u l s e c o lu lu i a l X V I I I - l e a L a M e ttrie
d e c la r ă : „ A fo s t n e c e s a r ca p ă m în t u l s ă - i s lu ­
je a s c ă o m u lu i d re p t uterus, c a p ă m în t u l s ă -ş i
f i d e s c h is s în u l, p r im in d g e rm e n ii o m e n e şti, g ata
p re g ă tiţi... D e ce, v ă în t r e b p e v o i, a n t ie p ic u -

539
 POEMUL NATURII

r ie n i m o d e rn i, de ce p ă m în t u l, m a m a c o m u n ă
ş i d o ic a t u t u r o r c o r p u r ilo r , a r f i re f u z a t g ră u n ­
ţe lo r a n im a le ceea ce d ă r u ie v e g e ta le lo r c e lo r
m a i tic ă lo a s e ş i m a i d ă u n ă t o a re ? “ (Sistem ul lui
Epicur, X ) . B .
1145— 1165. C o n c e p ţia o r ig in ii a n im a le lo r te­
re s tre e x p u s ă a ic i d e L . e ste e p ic u r ia n ă ş i ea
n e este a te sta tă ş i de a lte te x te a n tic e (D io d o r
S ic ilia n u l, C e n s o rin u s ). N<
1160. Im a g in e a e ste r e lu a t ă de O v id iu în Arta
de a iubi ( I I , 4 75 ): „ P e a t u n c i o a m e n ii ră tă c e a u
p r in c o c la u r ile s in g u ra t ic e ... D re p t s ă la ş a v e a u
p ă d u re a , d re p t h r a n ă ia r b a , d r e p t p a t f r u n z i­
ş u l“ . L . a re g r ijă s ă a d a u g e c ă v ia ţ a o m u lu i e ra
în le s n it ă ş i de f a p t u l c ă p e a t u n c i c lim a n u
d e v e n is e în c ă a t ît d e a s p ră ca a s tă z i. E s te e v i­
d e n tă ş i a ic i o a n u m it ă te n d in ţ ă a p o e tu lu i de
a id e a liz a t re c u t u l. B .
1173. A c e a s tă c o n c e p ţie a e p u iz ă r ii tre p ta te a
f o rţe i p lă s m u ito a re a p ă m în t u lu i se în t îln e ş t e şi
la a lţ i g în d it o r i g re c i, p r in t r e c a re ş i P la to n , U n
s im p to m a l s c ă d e r ii f e r t ilit ă ţ ii p ă m în t u lu i- m a m ă
este, de a lt m in t e r i, în lo c u ir e a g e n e ra ţie i sp o n ta n e
p r in în m u lţ ir e a s e x u a lă .
C itîn d u - 1 pe L ., L a M e t t rie re m a r c a în Siste­
m ul lui Epicur ( X ) : „ D a r p ă m în t u l n u m a i este
le a g ă n u l o m e n ir ii! N u -1 v e d e m n ic io d a t ă p ro d u -
c în d o a m e n i! S ă n u - i im p u tă m în s ă s te r ilita te a
d e a s tă z i; a fă c u t p u i ş i e l, la v r e m e a Iu i. G ă in a
b ă t r în ă n u m a i ou ă, fe m e ia b ă t r în ă n u m a i
fa c e c o p ii“ . B .
1186. L . re c u n o a şte c ă n a t u r a s u f e r ă m o d if i­
c ă r i, d a r p e n tr u e x p lic a r e a a c e s tu i p ro c e s de
v e ş n ic ă t ra n s fo rm a re e l a p e le a z ă la c o n sid e re n te
o rg a n ic is te : c a ş i u n c o rp v iu , p ă m în t u l m e rg e
c ă tre îm b ă t r în ir e . „ T r e c e r e a d in t r - o s ta re în
a lt a “ , d e s p re c a re v o rb e ş te a ic i p o e tu l, e ste a ş a ­
d a r o in v o lu ţ ie . E a n u se în s o ţe ş te de t r a n s fo r ­
m a re a a d a p ta tiv ă a f lo r e i ş i fa u n e i, c i d o a r de

540
 NOTE — CARTBA A V-A

d is p a r iţ ia s p e c iilo r in c a p a b ile să fa c ă fa ţ ă n o i­
lo r c o n d iţ ii de e x is te n ţă . P e de a lt ă p a rte , s le i­
re a f e c u n d it ă ţ ii in iţ ia le a p ă m în t u lu i fa c e tot
m a i p u ţ in p r o b a b ilă a p a r iţ ia d e n o i s p e c ii, co­
re s p u n z ă to a re c o n d iţ iilo r a c tu a le d e m e d iu . In
fe lu l acesta, lu m e a v e g e ta lă ş i a n im a lă a r d e ­
v e n i tot m a i p u ţ in d iv e rs ă . B .
1189. E m p e d o c le c o n s id e ra că, la în c e p u t, au
a p ă ru t în p ă m în t fo rm e v ia b ile re p r e z e n tîn d o r­
g an e iz o la te : cap ete, b ra ţe , p ic io a r e , b a c h ia r
ş i „ o c h i lip s iţ i de f r u n t e “ . A s e m e n e a fra g m e n te
c o rp o ra le e ra u to tu şi r e la t iv v ia b ile ş i, l a v o ia
în t îm p lă r ii, se a lip e a u în t r e ele, o b ţin în d u -s e
a s tfe l fo rm e fa n ta s tic e , p re c u m f iin ţ e c u d o u ă
fe ţe s a u d o u ă p ie p t u r i. M a i m u lt în c ă , d u p ă
p ă re re a lu i E m p e d o c le , m o n ş t r ii de c a re a m in ­
teşte m ito lo g ia , ca de p ild ă c e n t a u rii, a r f i t ră it
c u a d e v ă ra t, în t r - o e p o c ă fo a rte în d e p ă rta tă . L „
în s c h im b , n u a d m ite p o s ib ilit a t e a e x is t e n ţ e i i n ­
d e p e n d e n te a u n o r o rg a n e iz o la te , d a r v o rb e ş te
d e s p re a p a r iţ ia u n o r s p e c ii m o n s tru o a s e , c a re
în s ă n u a u iz b u t it s ă d u re z e , în t r u c ît a lc ă t u ire a
lo r in t e r n ă n u c o re s p u n d e a c o n d iţ iilo r e x t e r i­
oare, A s e m e n e a m o n ş t ri e r a u in c a p a b ili să
c re a s c ă , d a to rită im p e r f e c ţ iu n ii t u b u lu i lo r d i­
g e stiv , s a u a b se n ţe i d in m e d iu a a lim e n t e lo r
c o re s p u n z ă to a re c e r in ţ e lo r lo r , ş i e r a u in c a p a ­
b ili să se în m u lţe a s c ă , d a to rită im p e r fe c ţ iu n ii
a p a r a t u lu i lo r d e re p ro d u c e re . S -a o p e ra t a s tfe l
o a n u m ită s e le c ţie n a t u r a lă , d a r c u m re m a rc ă
S. L . S o b o l, o s e le c ţie c a re s -a m a n ife s ta t m a i
a le s l a în c e p u t u l e x is te n ţe i s p e c ie i, în t r u c ît u l ­
t e rio r se in s ta le a z ă u n e c h ilib r u s t a b il în t r e s p e ­
cie ş i c o n d iţ iile m e d iu lu i n a t u r a l s a u a r t if ic ia l
(a d ic ă f ă u r it de om ). C u a lte c u v in te , s e le c ţia
n a t u r a lă n u a re p e n tr u L . u n c a r a c t e r c re a to r
p e rm a n e n t, le g a t d e c o n tin u a a d a p ta re a f o r ­
m e lo r o rg a n ic e la c o n d iţ iile m e re u d iv e rs e a le
m e d iu lu i, c i c o n s t itu ie u n f il t r u p a s iv in iţ ia l,
c a re n u d e te rm in ă t r a n s fo rm a re a s p e c iilo r. B.

541
 POEMUL NATURII

1200. I n Scrisoarea despre orbi, D id e r o t re d ă

a s tfe l te za e p ic u r ia n ă d e s p re im p e r fe c ţiu n e a f o r ­
m e lo r v i i re z u lta t e d in g e n e ra ţia s p o n ta n ă :
„ U n e le [a n im a le ] n u a v e a u sto m a c, i a r a lte le
intestine; u n e le , c ă r o r a s to m a c u l, b o lta p a la t in ă
ş i d in ţ ii p ă re a u a le în g ă d u i s u p r a v ie ţ u ir e a , a u
p ie r it d a to rită v r e u n u i d e fe c t a l in i m i i s a u p lă -
m în ilo r ; m o n ş t r ii a u d is p ă r u t p e r în d ; toate
c o m b in a ţ iile v ic io a s e a le n a t u r ii a u fo s t n im i­
cite , n e r ă m în în d d e c ît c e le a l c ă r o r m e c a n ism
n u m a n ife s ta n ic i o c o n t ra d ic ţ ie în s e m n a tă , p u ­
ţ in d s ă se m e n ţin ă p r in e le în s e le ş i s ă se î n ­
m u lţe a s c ă “ . B .
1224. L . n u c o n s id e ră c îin e le , o a ia ş i, în ge­
n e ra l, c e le la lte a n im a le d o m e stic e d re p t s p e c ii
o r ig in a r s ă lb a tic e , c a re a b ia m a i t îr z iu a u fo st
„ îm b lîn z it e " de om ş i a d a p ta te s a t is f a c e r ii n e ­
v o ilo r lu i. C o n v in s de f ix it a t e a a b s o lu tă a s p e ­
c iilo r , L . cre d e c ă d a c ă d in t r u în c e p u t, o m u l n u
a r f i lu a t / a ce ste a n im a le s u b p ro te c ţia sa, e le
e ra u c o n d a m n a te l a p ie ire , în t r u c ît n u s în t î n ­
z e stra te c u o rg a n e ş i în s u ş ir i c a p a b ile să Ie
a s ig u re s u p r a v ie ţ u ir e a în c a d r u l a ceea ce a z i
n u m im „ c o n c u re n ţ a v it a lă " d in t r e s p e c ii. R e z u lt ă
de a ic i c ă p o e tu l so co te a a p a r iţ ia o m u lu i ca
f iin d a n t e r io a ră c e le i a c îin e lu i s a u a o ii. F o lo ­
s in d o e x p r im a r e f in a lis t ă (s tră in ă , de a lt m in ­
te ri, o r ie n t ă r ii filo z o f ic e a I u l L .), s - a r p u te a
s p u n e c ă a n im a le le d o m e stic e e ra u p a r c ă „ d e s ­
tin a t e “ să s te a î n p r e a jm a o m u lu i, f ă r ă d e c a re
e x is te n ţa lo r a r f i im p o s ib ilă . P o z iţ ia e ro n a tă
a p o e tu lu i în a c e a stă p ro b le m ă se d a to re şte şi
c o n c e p ţie i s a le m e ta fiz ic e d e s p re sp e cie . B .
1312— 2081. L ., r u p în d c u id e e a , fo a rte r ă s p în -
d ită în a n tic h ita te , a u n e i v îr s t e de a u r, î n c a re
o a m e n ii e ra u v ir t u o ş i ş i f e r ic iţ i, d e s c rie u m a n i­
ta te a p r im it iv ă , c a re lu p t ă d in g re u p e n t r u e x is ­
tenţă, p re c u m ş i tre c e re a e i d in s t a re a de b a r ­
b a r ie la o v ia ţ ă c iv iliz a t ă , d a to rită d e s c o p e ririi
focului,^ a m e ta le lo r, a lim b a ju lu i, a m u z ic ii etc.

542
 NOTS — CARTEA a v -a

A c e a s tă e x p u n e re a p r o g r e s u lu i e v o lu t iv a l u m a ­
n it ă ţ ii, c a re î n g e n e ra l c o n c o rd ă c u d a te le ş t iin ­
ţe i m o d e rn e , o fa c e p e s c u rt, d a r fo a rte a p ro a p e
de f e l u l c u m p r e z in t ă l u c r u r ile L ., ş i is t o r ic u l
g re c D io d o r S ic ilia n u l în cap . 8 a l c ă r ţ ii I d in
a sa „ B ib lio t e c ă is t o r ic ă “ , u n d e a u t o r u l e x p u n e
c o n c e p ţia e p ic u r ia n ă c u p r i v i r e la o m e n ire a p r i ­
m it iv ă ş i l a e v o lu ţ ia ei. N.
1320. C r e d in ţ a c ă p r im ii o a m e n i s - a r f i b u c u ­
ra t de o s ă n ă ta te p e rfe c tă se în t îln e ş t e la m u lţ i
s c r iit o r i a n tic i. în s u ş i b ă t r în u l H e s io d a f ir m a în
Munci şi zile (91) c ă v e c h ile s e m in ţ ii t r ă ia u
„ f ă r ă de b o li d u re ro a s e ". C e r c e t ă r ile a rh e o lo g ic e
a u d o v e d it c ît de n e fu n d a t ă e ste a c e a s tă c re ­
d in ţ ă : r e s t u r ile de s c h e le te a le o a m e n ilo r p r i ­
m it iv i p o a rtă u rm e le u n o r a f e c ţ iu n i se rio a se ,
c u m e ste re u m a t is m u l d e fo rm a n t, b o a lă p ro b a b il
fr e c v e n t ă p r in t r e lo c u it o r ii g ro te lo r u m e d e şl
re c i. B .
1322. U n „ lu s t r u “ e ra o p e rio a d ă d e c in c i a n i.
A i c i e x p r e s ia „ m u lţ i l u s t r i“ în s e a m n ă m u lte p e ­
rio a d e de tim p , în c a re s o a re le î ş i fă c e a re v o ­
lu ţ iile s a le ş i p o e tu l v r e a să s p u n ă că o a m e n ii
p r im it iv i a v e a u o v ia ţ ă în d e lu n g a t ă . N.
1334. „ a r b u t e " : fr u c t e le a r b o r e lu i n u m it arbu-
tus unedo, a r b u s t s u d ic , a le c ă r u i fr u c t e s e a ­
m ă n ă c u f r a g ii. N.
137fi— 1378. L . c o m b a te p e sto ic i, c a re c re d e a u
că o a m e n ii p r im it iv i d u p ă a p u s u l s o a re lu i îl
c ă u ta u pe ace sta, d e s p e ra ţi c ă nu -1 v o r m a l
ve d e a. N.

1415. N u se cu n o şte a în c ă n a v ig a ţia . N.

1447. N u se c u n o ş te a în c ă — d u p ă L u c r e ţ iu
— f o lo s ire a g r a iu lu i a r t ic u la t . N.
1452. L . se n u m ă r ă p r in t r e p r e c u r s o r ii a n t ic i
a i te o rie i „ c o n t r a c t u lu i s o c ia l“ , te o rie ce v a c ă ­
p ă ta u n r o l e x tre m d e im p o rta n t în a r s e n a lu l

543
 POEMUL NATURII

id e o lo g ic a l b u rg h e z ie i, în e p o ca o fe n s iv e i ei
îm p o t r iv a p r iv ile g iilo r f e u d a le ş i a a b u z u r ilo r
m o n a rh ie i a b so lu te . L . c o n s id e r ă c ă în c h e g a re a
v ie ţ ii s o c ia le se b a z e a z ă p e a n u m ite „ le g ă m in te “
în t r e o a m e n ii c a re a u a ju n s la c o n c lu z ia că,
p e n t r u a n u p ie r i, e ste b in e să „ n u se v a te m e
u n ii p e a l ţ i i “ ş i „ s ă - i a ju t e p e c e i n e p u t in c io ş i“ .
D e s u b lin ia t că a p a r iţ ia s o c ie tă ţii, c a u r m a r e a
a c e s tu i a c o rd in iţ ia l, se b a z e a z ă la L . p e e x p e ­
rie n ţ a p o z it iv ă a o a m e n ilo r, i a r n u p e o p o ­
r u n c ă s a u in s p ir a ţ ie d u m n e z e ia sc ă . E p ic u r ( Ma­
xim e , X X X I I I ) s u b lin ia z ă c a r a c t e r u l o m e n e sc a]
c o n tra c te lo r a s tfe l s t a b ilit e : „ J u s t iţ ia n u a re o
e x is te n ţă p r o p r ie ; e a r e z u lt ă d in a c o r d u r i r e c i­
p ro c e ş i se in s ta u re a z ă o riu n d e s - a în c h e ia t î n ­
tre p ă r ţ i u n a n g a ja m e n t d e a re s p e c ta in te re s e le
c e lo r la lţ i“ . B.
1456— 1542. P le c în d de la fa p te d e e x p e rie n ţă
z iln ic ă (e x e m p lu l c o p ilu lu i c a re , n e p u tîn d în c ă
v o r b i, a r a t ă l u c r u r ile c u d e g e tu l, ş l a c e la a l a n i­
m a le lo r n e c u v în tă to a r e c a re , p r in su n e te n e a r t ic u ­
la te , îş i e x t e rio riz e a z ă ş i e le e m o ţiile ), L . a ra tă
c ă lim b a ju l este, l a o rig in e , u n f a p t n a tu r a l,
u n p ro d u s a l n e c e s ită ţii fiz io lo g ic e de e x p r i­
m a re p r in su n e te a s e n tim e n te lo r ş i s e n z a ţ iilo r.
D e n u m ire a lu c r u r i l o r p r in c u v in t e a v e n it m a i
t îr z iu , a t u n c i c în d o a m e n ii, c ă p ă tîn d o c o n ş t iin ţă
s o c ia lă ş i g ru p a ţ i în c o m u n ită ţi, a u s im ţ it n e ­
v o ia de a - ş i c o m u n ic a s e n tim e n te le ş i id e ile :
lim b a ju l d e v in e a t u n c i u n fa p t s o c ia l. L . co m ­
b a te în s p e c ia l te o ria e x p u s ă d e P la t o n în d ia ­
lo g u l in t it u la t Cratylos, d u p ă c a re lim b a ju l a r
f l r e z u lt a t u l u n e i c o n v e n ţ ii s t a b ilit e de o a m e n i
ş i l u c r u r i l o r l i s -a u d a t n u m e de c ă tre u n
„ f ă u r it o r d e n u m e “ (ίνομα τοΰ ργοςsa u Ονοματοθέτης),
c â re a v o it să p u n ă de a c o rd d e la în c e p u t, în
chip conştient, c u v în t u l c u fe n o m e n u l ce t re b u ia
n u m it (p e c în d p e n t r u E p ic u r Im p r e s ia p e c a re
o fa c e fe n o m e n u l a s u p r a m in ţ ii o m u lu i p ro v o a c ă
c u v în t u l in chip nepremeditat). N.

344
 NOTE — CARTEA A V-A

1490. „ s u r z ii“ : nu su rzi p r o p r iu - z iş i, ci

c a re n u v o r s ă a u d ă . N.
1497. „ a v în d ş i g la s ş i lim b ă “ : c ă c i, d u p ă c u m
a a ră ta t L . în c a rte a a I V - a , o rg a n u l e x is t ă
în a in t e a fu n c ţ ie i. N.
1542. î n b r o ş u r a sa Lim bajul şi gindirea
(B u c u re ş t i, 1887), d o c to ru l P e t r in i- G a la t z r e p r o ­
d u c e (în tra d u c e re a în p ro z ă a l u i T r . D ju v a r a )
c o n s id e r a ţ iile l u i L . d e s p re o r ig in e a lim b a ju lu i
(v e r s u r ile 1566— 1542 d in t e x t u l de fa ţă ). E s te
u n a d in t r e p r im e le t ă lm ă c ir i r o m în e ş t i a u n u i
f ra g m e n t d in Poemul naturii, p e c a re P e t r in i-
G a la t z o în s o ţe ş te de u r m ă t o r u l c o m e n ta r: „ C u ­
v in t e le l u i L . ne a r a t ă o a n a lo g ie f u n d a m e n t a lă
a m ijlo a c e lo r d e c o m u n ic a re în t r e om ş i a n i­
m a l ş i, îi> a c e la ş i c h ip , c ă lim b a ju l s -a d e z v o l­
ta t în m o d g ra d a t, în c e t-în c e t, p r in e x e r c iţ iu l de
to ate z ile le ş i c u p ro g re s e d in g e n e ra ţie în ge­
n e ra ţ ie “ . M e d ic u l r o m în ţ in e s ă s u b lin ie z e ş i
d e o s e b ire a e s e n ţia lă c a re e x is t ă în t r e lim b a ju l
a n im a le lo r ş i v o r b ir e a o m u lu i, c ă c i d a c ă p r i ­
m u l este „ e m o ţio n a l“, c e a la ltă este „ r a ţ io n a ­
l ă “ . B.
1544. N u le g e n d a ru l P ro m e te u , c i tră s n e t u l sau
f re c a re a c r e n g ilo r u sc a te în t r e e le a p u s fo c u l
la d is p o z iţ ia o m u lu i, D e c i f o c u l n u e ste u n d a r
a l z e ilo r, c i u n „ p ro d u s n a t u r a l“ . B.
1565— 1612. R e g ii p a r a fi, p e n t r u L ., p r im ii
în v ă ţ ă t o r i a i o a m e n ilo r, d a r ş i p r im ii lo r o b ij-
d u it o r i, c a re -ş i c o n s t ru ie s c o ra ş e c u c e tă ţu i,
u n d e s ă se p o a tă a p ă ra d e c e i o b ijd u iţ i, ş i, tot
s p r e a p ă ra re a lo r, se în c o n ju r ă d e o a r is t o c r a ­
ţie a b a n u lu i: L . se r id ic ă în c ă o d a tă îm p o ­
t r iv a a v id it ă ţ ii ş i a m b iţie i. N.

1584. A d ic ă d u p ă în v ă ţ ă t u r a l u i E p ic u r . N.
1596. „ i n v id ia “ : a c e lo r c a re u n e lte s c ş i- l r ă s ­
to a rn ă d e la p u te re pe a m b iţ io s u l c a re a t r i ­
u m fa t. N.

35 Poemul naturii 545

 POEMUL NATURII

1638. „ D e -a t u n c i în c o a c e “ : d e c în d o a m e n ii t r ă ­
ie s c s u b r e g im u l le g ilo r. N.
1657. I n te m p le ş i c u o c a z ii im p o rta n te (ră z b o i,
p ace , n e n o r o c ir i p u b lic e ş.a.). N.

1673. „ S e -m p ro s p ă ta “ : d u p ă E p ic u r , z e ii a u o
fo rm ă p e rm a n e n tă , c a re se în n o ie ş te p r in t r - u n
f l u x i n f in i t d e a to m i. N.
1708. R o b in o b s e rv ă c ă în v e r s u r ile c a re u r ­
m e a z ă L . n u se m a n ife s t ă c a u n a p ă ră t o r a l
p ie t ă ţ ii, ca u n p ro p a g a n d is t a l c re d in ţ e i r e lig i­
oase, c i d o a r ia p o z iţie îm p o t r iv a b ig o t is m u lu i
o s te n ta tiv , a d e se a f ă ţ a rn ic . D u p ă ce a r a t ă că
a t ît d e r ă s p în d it a c re d in ţ ă în e x is te n ţa z e ilo r
se d a to re şte ig n o r a n ţe i o m u lu i ş i n e p u tin ţe i
s a le în fa ţa c o p le ş ito a re lo r fo rţe a le n a t u r ii, L .
n u o m ite să p re c iz e z e c ă r u g ă c iu n ile s în t in c a ­
p a b ile s ă - i a p e re p e m u r it o r i d e s t ih iile d e z lă n ­
ţu ite . B .
1709— 1710. „ C ă m i t e -n t o rc i“ : r u g ă t o r u l se
a p ro p ia d e s t a t u ia z e u lu i aşa , în c ît s-o a ib ă tot
t im p u l la d r e a p ta ; a ju n s lîn g ă s ta tu ie , e l s e -n -
to rc e a c u fa ţa la d în s a ş i a p o i se p ro s t e rn a ; —
„ c u v ă l pe c a p “ : s p re d e o s e b ire de g re c i, ro m a ­
n i i se în c h in a u z e ilo r c u c a p u l a c o p e rit. N.
1714. E v o r b a de o b ic e iu l de a a t îr n a în te m ­
p le a ş a -z is e le tabulae s a u tabellae votivae, m ic i
t a b lo u r i c a re în f ă ţ iş a u n e n o ro c ire a s a u p r im e jd ia
d e c a re în c h in ă t o r u l scă p a se , s a u ş i a lte o b ie c te
(a rm e , v e ş m in te etc.) de c a re e l se s e r v is e ş i
p e c a re le în c h in a z e ilo r. N.
1759— 1760. N u e v o r b a de o fo rţ ă m is tic ă , c l
d e fo rţa în s ă ş i a n a t u r ii, d e fa t a lit a t e a n e d e z ­
m in ţ it ă a p r o p r iilo r s a le le g i. N.

1762. In s ig n e le p u t e r ii p o lit ic e la R o m a . N.
1784. S ă p a u ş a n ţ u r i îm p r e ju r u l p ă d u r ii, c a să.
n u sca p e v în a t u l, i a r p ă d u r ii î i d ă d e a u foc. N.

546
 NOTE — CARTEA A V -A

1840. D e la a lte t r i b u r i n e în a rm a t e c u a rm e
m e ta lic e . N.

1847. C u în t r e b u in ţ a r e a p e s c a ră m a i la r g ă a
f ie r u lu i p e n t r u c o n fe c ţio n a re a a r m e lo r , p o t r iv ­
n ic ii a u a ju n s a f i în a r m a ţ i la f e l c u c e ila lţ i,
ş i d in a ce a stă p r ic in ă r e z u lt a t u l r ă z b o iu lu i r ă -
m în e a în d o io s . N.

1849. „ ş i s ă - l s t ru n e a s c ă “ : c u m în a s tîn g ă . N.
1854. „ p e -u n car cu c o a se “ : v . n o ta la III,
883. N.

1855. E v o r b a de e le f a n ţ i: d u p ă P li n i u N a t u ­
r a lis t u l ( N . H. V I I I , 16), r o m a n ii a u v ă z u t p e n ­
t ru p r im a d a tă ace ste a n im a le în r ă z b o iu l cu
P ir u s , re g e le E p ir u lu i, ş i a n u m e în L u c a n ia
(p r o v in c ie a I t a lie i s u d ic e ), d e u n d e ş i n u m e le
lo r. A p o i î i v ă z u r ă în a r m a t a l u i H a n ib a l ş i
m a i b in e d r e s a ţi d e c ît în a in t e , d in c a re c a u z â
L . a t r ib u ie c a r t a g in e z ilo r în t r e b u in ţ a r e a lo r la
ră z b o i. N.

1856. „ C u t u r n u r i p e s p in a r e “ : p e s p in ă r ile
e le f a n ţ ilo r în t r e b u in ţ a ţ i în lu p te se p u n e a u t u r ­
n u r i, d in c a re lu p t ă t o r ii a r u n c a u să g e ţi. N.

1872. „ f ă r ă d e o s e b ire “ : n u c r u ţ a u n ic i a rm a ta
d in c a re fă c e a u p a rte . N.
1912. L . îş i e x p r im ă a c u m în d o ia la c ă o a m e n ii
a u p u tu t în t r e b u in ţ a f ia r e le la ră z b o i c h ia r s p re
p r o p r ia lo r n e n o ro c ire ; id e e a e ste în s ă cu to tu l
î n c o n tra z ic e re c u e x p u n e re a de p în ă a c u m . N.
1916— 1919. A c e ste v e r s u r i n u s în t a ic i la lo ­
c u l lo r ş i e le în t r e r u p ş ir u l c u g e t ă r ii: u n ii e d i­
t o r i le ş i e lim in ă . N.
1925. C a ş i e s c h im o ş ii, o a m e n ii p r im it iv i îş i
fă c e a u v e ş m în t u l d in p ie i d e a n im a le (p rin s e
în t r e e le c u te n d o a n e s a u c u s p in i). N.

547
 PO EM U L N A T U R II

1927. î n re a lita t e , m e ş te ş u g u l ţ e s u t u lu i a p r e ­
c e d a t c u m u lt în c e p u t u r ile p r e lu c r ă r ii f ie r u lu i.
O m u l a f o lo s it p e n tr u ţe su t u n e lte d e p ia t r ă
ş i os. B.
1932. I n v e r s u r ile a c e ste a ră z b a te d is p r e ţu l
p e n t r u fe m e ie ş i m a i a le s p e n t r u m u n c a fe m e ii
m a n ife s ta t în G r e c ia a n tic ă . B.
1940. D e p rin d e re a m e ş te ş u g u lu i c u lt iv ă r ii ce­
r e a le lo r ş i a v iţ e i n u c o n s titu ie , p e n t r u L ., u n
d a r a l D e m e tre i s a u a l l u i D io n is o s , c u m p r e ­
tin d e a u le g e n d e le , c i e ste r e z u lt a t u l s t r ă d a n iilo r
p ra c tic e a le o m u lu i. N u in s p ir a ţ ia d iv in ă l- a î n ­
d r u m a t p e om , c i s p ir it u l l u i d e o b s e rv a ţie , a p li­
c a t a s u p r a fe n o m e n e lo r n a t u r ii. B.
1952. L . a d m ite d e c i p o s ib ilit a t e a „ î m b lî n z i r i i ,‘
f r u c t e lo r s ă lb a tic e , n u m a i c ă în a ce st c a z a r fi
v o r b a de s im p la m o d if ic a r e a u n o r c a lit ă ţ i se ­
c u n d a r e a le s p e c ie i, i a r n u d e o tra n s fo rm a re
c a re s ă afe c te z e în s e ş i c a ra c te r e le s p e c ific e . B.
2006— 2007. L a R o m a e x is t a u în c ă d in t im p u l
r e p u b lic ii p a z n ic i de n o a p te ( vigiles, excubiae).
E i c în ta u , ca să n u a d o a rm ă ! N.
C A R T E A VI

1— 3. L e g e n d a lo c a liz e a z ă în A t ic a în c e p u t u r ile
a g r ic u lt u r ii: a ic i D e m e te r (C e re s ) l - a r f i în v ă ­
ţa t p e T r ip t o le m c u m se c u lt iv ă p ă m în t u l. N.
3— 4. „o v ia ţ ă n o u ă e a -n te m e ie ": p r in a ce e a că
a ic i se d e s c o p e riră to ate m e ş te ş u g u rile ş i a rte le
c a re în le s n ir ă ş i în f r u m u s e ţ a r ă v ia ţ a o a m e n ilo r;
— „ ş i le g i d ă d u la o a m e n i“ : a lu z ie la le g is la ­
t o r u l A te n e i S o lo n . N.
6. „ c în d î l n ă s c u pe o m u l“ : pe E p ic u r (v e z i
n o ta la I, 89). N.
24. „ v a s u l“ , a d ic ă s u f le t u l: m e ta fo ră fre c v e n tă ,
în t r e b u in ţ a t ă ş i de a lţ i s c r iit o r i ca P la to n , E p ic -
tet, H o ra ţiu , p o ate c h ia r ş i d e E p ic u r . N.
29. S u f le t u l o m u lu i e p u r u r i n e să ţio s. N.
30— 31. A lu z ie la id e ile p re c o n c e p u te ş i la s u ­
p e r s t iţ iile ce p u n s t ă p în ir e p e s u fle t. N.
34. „ f r i c i i “ : de zei ş i de m o a rte . N.
42. „ o r i d in în t îm p la r e “ : în c a z u l ac e sta a r fi,
de e x., b o lile s a u a lte a c c id e n te n e p re v ă z u te . N.
43. F ii n d v o r b a d e b ă trin e ţe s a u d e m o a rte . N.
44— 45. M e ta fo ră îm p r u m u t a t ă de la a s e d iu l
u n e i ce tă ţi. N.
61— 62. Ş i p r in u r m a r e ş i e l e p ie r it o r ca o ric e
lu c r u c a re a a v u t o n a şte re . N.
100— 117. C e i c e -ş i în c h ip u ie c ă z e ii s în t a lt f e l
d e c ît s în t în r e a lit a t e (d u p ă d o c t r in a e p ic u r ia n ă )
îş i c a p ă tă p e d e a p s a : n u - i p e d e p se s c z e ii, c a re
n u ş tiu ce e m în ia , c i se p e d e p se s c e i p e s in e

549
 POEMUL NATURII

în ş iş i: în c h ip u in d u - ş i c ă z e ii, m im a ţi, î i p o t p e ­
d e p si, e i îş i p ie r d lin iş t e a s u fle te a s c ă . N.
101— 103. D a c ă m a i c re z i c ă z e ii se o c u p ă de
m ă ru n te le t r e b u r i a le o a m e n ilo r. N.
127— 129. A lu z ie la p r a c t ic ile e tru sc e de d i v i ­
n a ţie : p e n tr u a v e d e a d in c a re p a rte v in e f u l ­
g e ru l ş i în c o tro se d u ce, e s t r u s c ii îm p ă r ţ is e r ă
c e r u l î n 16 p ă rţ i. A u g u r u l ro m a n îm p ă rţ e a r e ­
g iu n e a d e lim it a t ă p e c e r d e b a g h e ta l u i ş i
n u m ită tem plum n u m a i în p a t r u p ă r ţ i. JV.
131. „ î n c a re p a rte s - a - n d r e p t a t " : la d re a p ta
s a u la s tîn g a ? F u lg e r u l v e n it d in d re a p ta e ra
un( s e m n p r ie ln ic , c e l d in s tîn g a n e p r ie ln ic . N.
138. „ s e m n u l a lb “ : l i n ia de la c a p ă tu l a r e ­
n e i, la c a re t r e b u ia s ă a ju n g ă c o n c u r e n ţ ii la
a le r g ă r ile de c a i, e r a t ra s ă c u v a r s a u c u
cre tă . N.
139. C a lio p e e m uza p o e z ie i e p ice. N.
143. S t u d iu l fe n o m e n e lo r m e te o ro lo g ic e în a n ­
tic h ita te a f o rm a t u n tot u n it a r c u s t u d iu l
fe n o m e n e lo r a s tro n o m ic e : a m b e le c a te g o rii r e ­
p re z e n ta u fe n o m e n e c e re ş ti, iz v o r a l m u lt o r s u ­
p e r s t iţ ii. E x p lic a r e a ş t iin ţ if ic ă a fe n o m e n e lo r
m e te o ro lo g ic e a re o d e o s e b ită im p o rta n ţă în
e lib e r a r e a s p ir it u a lă a o m u lu i de s u b te ro a re a
f r ic ii, a lim e n ta tă de s u p e r s t iţ ie ş i d e re lig ie .
E x p lic a ţ ia d a tă de E p ic u r a p a r iţ ie i f u lg e r u lu i
este id e n tic ă , în e se n ţă , c u ce a d a tă c u r e n t de
a p ro a p e to ţi f ilo z o f ii e le n i: a p r in d e r e a n o r ilo r
p e o c a le s a u a lta . î n lo c u l e le m e n t u lu i foc,
la E p ic u r in t e r v in a t o m ii f o c u lu i, c a re se d e s­
p r in d d in m a sa n o r ilo r . E x p lic a r e a f u lg e r u lu i
a in t e r f e r a t p o a te c e l m a i p u t e r n ic c u e x ­
p lic a ţ iile re lig io a s e , f u lg e r u l f iin d c o n s id e ra t de
to ate c re d in ţ e le c a u n se m n a l v o in ţ e i d iv in e .
A b ia în s e c o lu l a l X V I I I - l e a a u fo s t o b ţin u te
p r im e le re z u lta t e în p r iv in ţ a p r o d u c e r ii e x p e ­
rim e n t a le a e le c t r ic it ă ţ ii sta tic e . C u a ju t o r u l

550
 NOTE — CARTEA A VI-A

c o n d e n s a to a re lo r ş i a l g e n e ra to a re lo r s im p le
s -a u p ro d u s s c în t e i e le c t ric e d in ce î n ce m a i
m a ri. î n m o d in d e p e n d e n t a a p ă r u t la n u m e ­
r o ş i a u to ri de la în c e p u t u l s e c o lu lu i a l X V I I I - l e a
id e e a a n a lo g ie i d in t r e s c în t e ia e le c t ric ă p ro ­
d u s ă î n la b o r a t o r ş i fu lg e r . î n a n u l 1746 a n a ­
lo g ia e ra d e ja c u r e n t ă p r in t r e f iz ic ie n i ş i în
1752 F r a n k lin a v e r if ic a t - o î n m o d s t r ă lu c it
p r in c u n o s c u te le s a le e x p e rim e n te . T .
147. N u m a i s u p e r s t iţ ia p o p u la r ă c o n s id e ra tu ­
n e tu l d in s e n in ca u n s e m n p re v e s t it o r a l u n u i
• evenim ent im p o rta n t. N.
218. L a u r u l e r a în c h in a t z e u lu i F e b u s A p o lo .
N.
225— 310. Ş i . p e n tr u f u lg e r L . d ă m a i m u lte
e x p lic a ţ ii. E l s - a r p ro d u c e p r in c io c n ir e a n o r i­
lo r ; p r in a p r in d e r e a u n u i v îr t e j d e v în t, in t r a t
i n t r - u n n o r, ş i e x p u lz a r e a a t o m ilo r de fo c p r in
p e re ţ ii d e s p ic a ţi a i n o r u lu i; p r in e x p u lz a r e a a to ­
m ilo r de fo c pe c a re n o r ii î i a u de la s o a re ;
p r in r a r if ic a r e a în c e a tă a n o r ilo r de c ă tre v în -
tu rl (f u lg e r f ă r ă tu n e t, éclair de chaleur,
W etterleuchten ). N .
231. U n a d in t r e c e le m a i v e c h i o b s e rv a ţ ii:
s u n e tu l se p ro p a g ă m a i în c e t c a lu m in a . E x e m ­
p l u l d a t d e L . c u t ă ie t o r ii de le m n e se g ă ­
seşte la E p ic u r , d a r p o ate a v e a o o rig in e m u lt
m a i ve c h e . ( D i o g . L a e r t . , X , 103). T.
257— 258. F e n o m e n u l e a te s ta t d e m a i m u lţ i
a u t o r i a n tic i. N.
338— 445. î n e x p lic a r e a t r ă s n e t u lu i r e v in a c e ­
le a ş i e le m e n te pe c a re le -a m î n t îln it ş i c u p r i ­
v i r e la f u lg e r : a to m i de fo c a d u n a ţi în c a v i­
t ă ţ ile n o r ilo r (m u lţ i lu a ţ i d in ra z e le s o a re lu i),
c o m b in în d u -s e c u v în t u l; v îr t e j de v în t , a m e s­
te c a t c u foc, p ă t r u n z în d în ă u n t r u l n o r u lu i; v în t
v io le n t d e s p ic în d u n n o r, în c ă r c a t de m a i în a ­
in t e c u fo c u l t r ă s n e t u lu i, ş i p r o v o c în d c ă d e re a

551
 POEMUL NATURII

a c e s tu ia ; v în t sau s u f lu (itveOpta), c a re
se a p rin d e în m iş c a re a l u i (fe n o m e n a n a lo g cu
a c e la a l s te le lo r c ă z ă to a re ); v în t re c e f ă r ă fo c,
iz b in d u n n o r ş i t o tu ş i d în d n a ş te re fo c u ­
lu i. N
384. „ s e m in ţe le c ă ld u r ii“ : a t o m ii de fo c. N.
421— 422. „ a to m ii m a i m a r i“ : c a re n u p o t d a
n a ş te re f o c u lu i. A c e sta , d u p ă c u m a a r ă t a t L .
în c a rte a a I i - a , e f o rm a t d in a to m i fo a rte
m ic i ş i s u b t ili. N.
430. „ A d e s a ju n g e “ — p e n t r u p ro d u c e re a
tr ă s n e t u lu i — „ n u m a i lo v it u r a “ — p e c a re v în -
t u l o d ă n o r u lu i. N,
466. „D e -1 m a i îm p in g e în c -o f o r ţ ă “ : a ce e a a
v î n t u lu i (c a re a m v ă z u t c ă e x p lic ă în s ă ş i f o r ­
m a re a lu i). N.
472— 473. Iu ţ e a la t r ă s n e t u lu i c re şte în p ro p o r­
ţie c u lu n g im e a t r a ie c t o r ie i p e c a re e l o s t r ă ­
bate. N.
503. „ L a «cu m p e n e le »· a n u lu i“ : în e p o c ile de
t ra n z iţ ie , la lim it e le c o m u n e d in t r e ia r n ă şi
v a ră , a ş a d a r p r im ă v a r a ş i to a m n a . N.
529— 537. L . a ta c ă d in n o u s u p e r s t iţ iile a s ­
tro lo g ie i e tru s c e : v e z i n o te le d e la v . 127— 129
ş i 131. N.

558. „ P ă r in t e lu i“ : a lu i Iu p it e r . Nj
592— 627. F e n o m e n u l d e s p re cărei e v o r b a în
a c e ste v e r s u r i, d e s c r is ş i d e A r is t o t e l, d e S e-
n e c a ş l d e P lin iu , e ste de m a i m u lte f e lu r i:
p re s te ru l, c a re im p lic ă ş i fo c (del u n d e ş i n u ­
m e le lu i, KpTjoTrip în s e m n în d „ c a r e a p r in d e “ ),
e u n u l d in t r e e le , âxqjavta? ş i TUtpvco - u l a lte le
d o u ă. L . d e s c rie a ic i în s ă n u m a i o tro m b ă
m a r in ă (turbo), c a re se p ro d u c e , z ic e e l, c în d
u n n o r în c a re s - a în c u ib a t v în t u l se c o b o a ră
în f o rm ă de c o lo a n ă , d in c e r, pe m a re , t ra s în

552
 NOTE — CARTEA A VI-A

jo s de v în t . î n c e le d in u r m ă v în t u l s p a rg e n o ­
r u l ş i în v îr t e jin d u - s e , s -a f u n d ă î n v a lu r ile m ă r ii,
r ă s c o lin d u -le . C îte o d a tă , c o n tin u ă L ., v în t u l îş i
fa c e s in g u r u n în v e liş de n o r i ş i im it ă n u m a i
„ p r e s t e r u l a d e v ă ra t “ , a f ir m a ţ ie c o n fu z ă , c a şi,
de a lt f e l, în tre a g a e x p lic a ţ ie a f e n o m e n u lu i. N .
592. „ d in to a te -a ce ste “ : n u d in c e le im e d ia t
a n te rio a re , c i d in c e le s p u s e d e p o e t m a i su s
d e s p re tu n e t ş i f u lg e r . JV.
628— 685. C u p r iv ir e la n o ri, L . fo rm u le a z ă
p a t r u e x p lic a ţ ii. D u p ă c e a d in t îi n o r ii se f o r ­
m e a z ă d in a g re g a re a a t o m ilo r c u a s p e r it ă ţ i n u
p re a m a r i; d in ae r, E x p lic a ţ ia a d o u a o c o n ­
f ir m ă p e c e a d in t îi, lo c a liz în d c o n s t it u ir e a n o ­
r i l o r p e v î r f u r i le m u n ţ ilo r. D u p ă a t r e ia e x p li ­
c a ţie n o r ii se fo rm e a z ă p r in e v a p o ra re a a p e i
d in m ă ri, d in r î u r i ş i c h ia r d in p ă m în t. D u p ă
a p a tra , a to m ii ce fo rm e a z ă n o r ii p o t v e n i „d e
a f a r ă “ ( extrinsecus ), a d ic ă d in a f a r a lu m ii n o a s ­
tre . JV.
666— 668. C h ia r ş i e t e r u l (c a re în c o n ju r ă l u ­
m e a, fo rm în d , c u m z ic e L ., „ z id u r ile “ e i) c o n ­
t r ib u ie la fo rm a re a n o r ilo r , p r in a p ă s a re a p e
c a re o e x e r c it ă a s u p r a lo r, a p ă s a re c a r e - i îm p ie ­
d ic ă s ă se e v a p o re , m e n ţ in în d a t o m ii de ap ă
d in c a re e i s în t a lc ă t u iţ i în t r - o s ta re de a g re ­
g a re m a i m a re . JV.
686— 727. A p a de p lo a ie e fo rm a tă , z ic e L.,
d in to a te e x h a la ţ iile a p o a se ce se r id ic ă d e pe
p ă m în t, d a r m a i a le s d in a c e le a le a p e i m ă r ii
ş i n u r i l o r ; ia r p lo a ia se p ro d u c e p r in a p ă s a re a
e x e rc it a t ă f ie de v în t a s u p r a n o r ilo r , f ie de
m a s a de n o ri a s u p r a e i în s ă ş i. E a se m a i p ro ­
d u c e ş i c în d v în t u l m ic ş o re a z ă c o n s is te n ţa n o ­
r i l o r s a u c în d c ă ld u r a s o a r e lu i î i lic h e f ia z ă . —
L . n u s t ă ru ie de lo c a s u p r a c u r c u b e u lu i. JV.
687. E x p lic a r e a e v a p o r ă r ii, a f o r m ă r ii n o r ilo r
ş i a p lo ii c u a ju t o r u l te o rie i c o r p u s c u la r e este
e x c e le n tă . E a a fo st re lu a t ă în s e c o lu l a l

553
 POEMUL NATURII

X V II- le a de D a n ie l S e n n e rt p e n t r u e x p lic a r e a
f e n o m e n e lo r m e te o ro lo g ic e . A c e a s tă c o n c e p ţie a
fo st în s u ş it ă ş i de c e ila lţ i a t o m iş ti a i s e c o lu lu i
ş i c u t im p u l s -a im p u s . T .
726. L . n u în c e a rc ă n i c i o e x p lic a ţ ie p e n t r u fe n o ­
m e n u l im p re s io n a n t a l c u r c u b e u lu i. C o n s ta ta ­
r e a ju s t ă c ă a r c u l c u r c u b e u lu i n u a p a re d e c it
a t u n c i c în d p ic ă t u r ile de p lo a ie s în t lu m in a te
în t r - u n a n u m it se n s d e ra z e le s o la re tre b u ie să
a p a r ţ in ă o b s e r v a ţ iilo r c u re n te . î n s c r is o a re a sa
c ă tre P y th o c le s , E p ic u r în c e a r c ă să e x p lic e a p a ­
r iţ ia c u r c u b e u lu i (D i o g. L a e r t . , X , 109— 110),
d a r p r o b a b il p e n tr u c ă a c e a stă e x p lic a ţ ie e ste
fo a rte o b s c u ră , e a n ic i n u a p a re l a L . A r is t o t e l
a în c e r c a t să e x p lic e c u r c u b e u l cu a ju t o r u l r e ­
f le x ie i lu m in ii în p ic ă t u r ile d e p lo a ie (Meteor.,
I I I , 4— 5). T .
738— 845. C u t r e m u r e le d e p ă m în t se p ro d u c ,
d u p ă L ., d in c a u z a n ă r u i r i i u n e i c a v e rn e s u b ­
te ra n e ; a c ă d e rii u n e i m a se m a r i de p ă m în t în
v r e u n la c de s u b p ă m în t ; a p r e s iu n ii e x e r c i­
ta te de u n v în t s u b te r a n f ie a s u p r a p e re ţilo r,
f ie a s u p r a b o lţ ii u n e i s u b te ra n e . N.
813. E g iu m , o ra ş în A h a ia , în P e lo p o n e s ( =
in s u la l u i P e lo p s . f iu l l u i T a n t a l, re g e le L id ie i) .
D o u ă o ra şe d in a p ro p ie re , H e lic e ş i B u r a , a u
fo s t s c u fu n d a te de c u tr e m u r . N.
814. S id o n , v e s t it u l o ra ş f e n ic ia n , s it u a t pa
c o a sta o c c id e n ta lă a S ir ie i a n tic e ş i c a re fu se se ,
d e ase m e n ea , d is t r u s în p a rte d e u n c u t r e ­
m u r. N.
846— 886. î n ace ste v e r s u r i L . p u n e a lt ă p r o ­
b le m ă (le g a tă d e c e le de p în â a c u m , d a t f iin d
r o lu l p e c are -1 a re m a re a î n p ro d u c e re a fe n o ­
m e n e lo r a tm o s fe ric e ): m a re a n u - ş i m ă re şte v o ­
lu m u l, c u to ate că e a lim e n t a t ă de a tîte a ap e,
c a re se v a r s ă în ea a t ît de p e p ă m în t, c ît ş i
d in a tm o sfe ră . C a u z e le a c e s te i s it u a ţ ii se r e ­

554
 NOTE — CARTEA A V I-A

d u c , p e n t r u L ., l a u n c ir c u it a l ap e i, c a re fa c e
ca m a re a s ă - ş i co m p e n se ze p ie r d e r ile de a p ă
p r in c îş t ig u r i e g a le , v o lu m u l e i r ă m în în d a c e ­
la ş i. N.
887— 969. E r u p ţ iile E t n e i s în t p ro v o c a te , d u p ă
Ti., de v în t u l c a re s u f lă p r in c a v it ă ţ ile v u lc a ­
n u lu i, v în t îm p in s a ic i d e c lo c o t u l m ă r ii (cu
c a r e v u lc a n u l c o m u n ic ă p r in a c e le c a v ită ţi).
A c e s t v în t se a p rin d e , z ic e L ., ş i în c ă lz e ş te s t în -
c ile c a v e r n e lo r (fo rm a te d in m a t e r ii in f la m a ­
b ile ). O d a tă c u v în t u l p o t in t r a în s p e lu n c ile
v u lc a n u lu i ş i n is ip ş i b u c ă ţ i d e s t în c i d in m a re ,
p e c a re v u lc a n u l le a r u n c ă a p o i a fa ră . N.
890— 896. L . a m in te ş te în a ce ste v e r s u r i de
u lt im a e r u p ţie a v u lc a n u lu i, în t îm p la t ă în a n u l
122 î.e.n., a d ic ă c u m a i m u lt de 70 de a n i
în a in t e de e p o ca în c a re s e r ia p o e tu l. N.
915. A ş a d a r ş i g e rm e n i (în te x t semina,
•atomi) c a re p o t p ro d u c e ş i b o li. N.
918— 924. D e a s tă d a tă, L . p u n e î n le g ă tu ră
e x is te n ţa u n o r g e rm e n i, m o r b iz i (a d ic ă a to m i
a p ţi a p ro d u c e fe n o m e n e m o rb id e ) c u fe n o ­
m e n e n a tu r a le , c u m s în t c u t r e m u r e le de p ă -
m în t, v î r t e ju r i l e d e v în t , sa u , a c u m , e r u p ţ iile
v u lc a n ic e . JV.
929. O b ie c ţie fă c u tă de un in t e r lo c u t o r f ic ­
t iv . N.
966. „ a r in ă " : vechi c u v în t ro m în e s c (lat.
•arena) c a re în s e a m n ă n is ip . N.
968. A d ic ă c u n u m e le lo r g re ce sc. N.
983. „ e l s in g u r n u m a i“ : e l s in g u r d e pe p ă -
m în t. T o t u ş i P li n i u N a t u r a lis t u l m e n ţio n a de
a s e m e n e a ş i r e v ă r s ă r ile G a n g e lu i ş i a le E u f r a ­
t u lu i. N.
988. „ E te s ie n e “ : v în t u r ile e te sie n e (έτη σ ία ι
4 νεμον a n u a le s a u p e rio d ic e , d e la g r.

555
 POEMUL NATURII

έτος = an ) s u f lă , s p u n a u t o r ii v e c h i, de l a
n o rd , a ş a d a r îm p o t r iv a c u r s u lu i N ilu lu i* s ilin d
a p e le a c e s tu ia s ă se tra g ă în a p o i. E le s în t p e n ­
tru L . p r im a c a u z ă a in u n d a ţ iilo r N ilu lu i. N.
998— 1005. A d o u a c a u z ă a in u n d a ţ iilo r e n i ­
s ip u l g ră m ă d it d e m a re l a g u r ile r îu lu i. N.
1006— 1012. A t r e ia c a u z ă : p lo ile a b u n d e n te
de la iz v o a re le N ilu lu i. N.
1008. A d ic ă v în t u r ile de la n o rd . N.
1013— 1017. A p a t r a c a u z ă a in u n d a ţ iilo r : to p i­
re a z ă p e z ilo r d in M u n ţ ii E t io p ie i. N.
1018— 1145. A v e r n u s — g r. δ ορ γος, fă ră
p ă s ă ri. N u e v o r b a n u m a i de la c u l A v e r n u s
(Avernus s a u lacus A verni, a z i L a g o d ’A v e r n o )
d in C a m p a n ia , d e lîn g ă C u m e , a le c ă r u i ap e
a c o p e ră c r a t e r u l u n u i v u lc a n (ş i u n d e p o e ţii
v e c h i p u n e a u in t r a r e a în in f e r n ), c i ş i de a lte
lo c u r i, d in c a re ie s e x h a la ţ ii m e fitic e , ca ş i d in
ace sta. N.
1033. „ T r it o n id e i“ : e p ite t al z e iţe i P a lla s
A te n a . N.
103G. Ş i c în d a r f i f ir e s c ca e le să f ie a t ra s e
d e m ir o s u l je r t f e lo r . N.
1040. „ P r e a a v e g h e a t c u z e l“ : le g e n d a s p u n e
c ă d o u ă d in f iic e le l u i C e c ro p s, p r im u l re g e a l
A te n e i, c ă lc a s e ră p o ru n c a z e iţe i P a lla s de a
n u d e s c h id e c o ş u l în c a re a c e a s ta în c h is e s e p e
E r ic h t h o n iu s , c o p ilu l l u i H e fa is to s , lu a t de z e iţă
s u b în g r ijir e a ei. O c io a ră , c a re le p în d is e , le
d e n u n ţă z e iţe i, ş i ace a sta , în lo c s ă p e d e p se a sc ă
pe c e le d o u ă fete , p e d e p s i tot n e a m u l c io a re lo r,
in t e r z ic în d u - i s ă m a i z b o a re p e A c ro p o le . N.
1045. „ M a n ilo r “ : M a n ii s în t s u fle te le s a u u m ­
b r e le m o r ţ ilo r, s o co tite d re p t z e i. L a o rig in e ,
di Manes în s e m n a „ z e ii c e i b u n i“ . M a i t îr z iu
e x p r e s ia di Manes s -a în t r e b u in ţ a t n u m a i d e s­

556
 NOTE — CARTEA A V I-A

p re m o r ţi ş i c h ia r n u m a i d e s p re u n u l s in g u r.
D e a ic i, f o r m u la D is M anibus d in in s c r ip ţ iile
f u n e ra re . N.
1075— 1077. P lin iu (N. H. X V I I , 12, 89) a d u c e
c a e x e m p lu n u c u l, i a r V e r g iliu (Buc., X , 76)
ie n u p ă r u l. JV.
1078— 1080. E v o rb a , po ate, de f lo a r e a a r b u s ­
t u lu i n u m it taxus (tisă ), „ p la n t ă v e n in o a s ă , a d e ­
sea s t îr p it ă d e p o p o ru l n o s tru , p e n t r u c a a s t­
f e l s ă fe re a s c ă v it e le de a m în c a f r u n z a ei,
c a re le - a r p u te a o t r ă v i“ (P a n ţ u, Plantele cu­
noscute de poporul romîn, s. v.). JV.
1086— 1087. E v o rb a d e e p ile p tic . JV.
1088— 1089. D e s p re e fe c te le v ă tă m ă to a re a le
a c e s tu i fu m v o rb e s c şi A r is t o t e l ş i P lin iu . N.
1091. „ C a s t o re u “ : m e d ic a m e n t a n tis p a s m o d ic ,
e x t r a s d in s e c r e ţ iile se b a c e e a le c a s t o ru lu i, c u
m iro s g re u ş i fe tid . P li n i u s p u n e că p ro v o a c ă
a v o rtu l. JV.
1111. S c a p te n s u la , o ra ş în T r a c ia , v e s tit p r in
m in e le l u i de a rg in t. JV.
1146— 1156. F e n o m e n u l e p u s în le g ă tu ră cu
d ila t a r e a ş i c o m p rim a re a p ă m în t u lu i. JV.
115 7— 1199. L . e x p lic ă fe n o m e n u l pe care-1
p re z in tă a c e a stă f în t în ă p r in d ila t a r e a ş i c o m ­
p r im a r e a p ă m în t u lu i î n j u r u l f în t în ii, p re c u m
ş i a a p e i d in f în t în ă , u rm a te de a g lo m e ra re a şi,
r e s p e c tiv , p ie rd e r e a a t o m ilo r de fo c în ş i d in
ace ste d o u ă m e d ii. JV.
1158. A m m o n e z e u l c e l m a i m a re a l li-
b ie n ilo r . T e m p lu l l u i e ra lîn g ă f în t în ă d e sp re
c a re e v o r b a în a ce st p a r a g r a f ş i p e c a re a u ­
t o r ii a n t ic i c a re o d e s c r iu o p u n în r în d u l „ m i­
n u n ilo r “ c a re p ro v o c a u a d m ir a ţ ia o a m e n ilo r. JV.
1200— 1237. F ă r ă a o n u m i, L . se g în d e ş te la
f în t în ă de la D o d o n a , d in E p ir , pe c a re o m e n -

557
 POEMUL NATURII

tio n e a z ă ş i P lin iu (N. H., I I , 103, 228). U n fe ­

n o m e n a n a lo g , a d a u g ă L ., p r e z in t ă ş i f în t în ile
cu a p ă d u lc e c a re iz v o r ă s c în m ijlo c u l a p e lo r
s ă ra te a le m ă r ii. N.
1216. A r a d u s , in s u lă (a s tă z i R o u a d ) în a p ro ­
p ie re de co a sta F e n ic ie i. F în t în a e m e n ţio n a t ă
de P lin iu (N . H ., I I , 103, 227) în t r e in s u lă ş i
ţă rm . N.
1238— 1490. F e n o m e n u l m a g n e t is m u lu i p ă r e a
c e lo r v e c h i a ş a de m ira c u lo s , în c ît T a le s d in
M ile t c re d e a că m a g n e tu l a r e s u f le t în el. A l ţ i i
c re d e a u că e l este u n s e c re t a l z e ilo r. L . s u s ­
ţin e c ă m a g n e tis m u l se e x p lic ă p r in a c e le a ş i
c a u z e p r in c a re se e x p lic ă ş i a lte fe n o m e n e ,
c h ia r m a i p u ţ in „ m ir a c u lo a s e “ . în a in t e d e a-1
e x p lic a , p o e tu l a m in te ş te u n e le p r in c ip ii, d e z ­
v o lta te în p oem , p re c u m e f lu x u l a t o m ilo r d in
toate c o rp u rile , e x is te n ţa v id u lu i, d iv e rs it a t e a
e fe c te lo r p ro d u s e de e m a n a ţ iile c o r p u r ilo r , d i­
v e rs ita te a in t e r s t iţ iilo r d in c o r p u r i. A p o i, e l
e x p lic ă fe n o m e n u l în c h ip u l u r m ă t o r : d in m a g ­
net, ca d in o ric e c o rp , c u r g n e c o n te n it a to m i
c a re , p r in c io c n ir ile lo r, f a c v id în t r e m a g n e t
ş i f ie r ; a t o m ii f ie r u lu i c a d î n v id ş i, f iin d c ă
s în t fo a rte s t r în s le g a ţi în t r e ei, to t in e lu l de
f ie r c a d e în v id ş i a d e ră la m a g n e t. A c e a s tă
m iş c a re a in e lu lu i se fa c e c u a t ît m a i le sn e ,
c u c ît e a ju t a t ă ş i d e a e r u l c a re îm p in g e in e lu l
d in sp a te, p ă t r u n z în d ş i în in t e r s t iţ iile lu i, ş i
de a e r u l c a re se g ăseşte în in e lu l în s u ş i. I n t e r ­
p u n e re a în t r e m a r n e t ş i f ie r a a r a m e i fa c e ca
f ie r u l să n u m a i f ie a t ra s d e m a g n e t, b a c h ia r
să se d e p ă rte z e de e l ( f ie r u l in t r în d , în c a z u l
ace sta, m a i în t îl, s u b in f lu e n ţ a a ra m e i). î n s f îr -
■şit, L . e x p lic ă p e n tru ce m a g n e tu l n u a tra g e
o ric e c o rp : f ie că g re u ta te a e ste m a i m a re în
c a z u l u n o r c o rp u ri, f ie c ă p o ro z ita te a a lt o r
c o r p u r i la s ă să tre a c ă p r in e le c u r e n t u l m a g n e ­
tic f ă r ă n ic i o in flu e n ţă . D e a lt f e l, în c h e ie L .,
a n a lo g ia c u a lte fe n o m e n e d o v e d e şte în c ă o

558
 NOTE — CARTEA A VI-A

d a tă lip s a o r ic ă r u i c a r a c t e r m ir a c u lo s a l m a g n e ­
t is m u lu i. N.
1238— 1242. î n lim b a g re a c ă m a g n e tu l se
n u m e a ό μάηςγν λ ίθ ο ς , p ia t r ă de M a g n e z ia ,
o ra ş în L id ia (A s ia M ic ă ), n u m it ş i H e ra c le a ,
l a p o a le le M u n t e lu i S ip y lo s , m u n te b o g a t în
m e ta le . N.
1304— 1305. „ d in n o u în c e r s e -n to a rn ă ş i în
p ă m în t “ : tot p r in in t e r s t iţ ii s a u g o lu r i (c a re d o ­
v e d e s c e x is te n ţa v id u lu i) . N.

1340. „ d r u m u r ile s a le " : v e z i n o ta l a I I 1069—

10 71 ; a ic i a r t r e b u i d e c i s ă în ţe le g e m „ d ir e c ţ iile “
a c e s to r p o ri. N.

1351. „ Im a g in ile " s a u s im u la c r e le v e d e rii. N.

1387. „ d e lo v it u r i d e - a f a r ă “ : d e lo v it u r ile a e r u ­
l u i e x te rio r. N.
1388— 1389. I n c a z u l î n c a re m a g n e tu l este
d e a s u p ra in e lu lu i: g re u ta te a îm p ie d ic ă in e lu l să
fa c ă a c e a s tă m iş c a re . N.

1394. „ lo c u l d e l a m ijlo c “ : d in t r e m agnet ş l

f ie r. N.

1422. „ s a m o tra c ic e “ : d in S a m o t ra c ia , in s u lă în
M a re a E gee. JV.

1441— 1454. M a g n e tu l n u a tra g e d e c ît f ie r u l,

a lte c o r p u r i f iin d s a u p re a g re le ş i c o m p a cte
(c a a u r u l) s a u p re a p o ro a s e (c a le m n u l). F ie r u l
e la m ijlo c în t r e e le ş i de a ce e a e a tra s de
m a g n e t. D a c ă în s ă f ie r u l c a p ă tă c îţ iv a a to m i de
a ra m ă , a c e ştia , d e o a re c e a r a m a n u e a t ra s ă de
m a g n e t, îm p ie d ic ă a c ţiu n e a m a g n e tu lu i, c a re r ă -
m în e im p e rfe c tă (v e z i m a i s u s e x e m p lu l cu
p ilit u r a de f ie r d in c u p a de a ra m ă ). N.

1473. C u s u b s ta n ţa n u m it ă d e g re c i chryso-
colla, id e n t ific a t ă c u b o r a x u l. N.
 POEMUL NATURII

1490. B o lile e p id e m ic e s în t p ro v o c a te , d u p ă
o p in ia l u i L . ş i a a lt o r a d e p ţi a i a t o m is m u lu i,
d e a n u m iţ i g e rm e n i v ă t ă m ă t o r i c a re , f ie c ă p ro ­
v i n d in s p a ţ iile e x tra te r e s tre , f ie c ă se iv e s c
d in so l, in fe s te a z ă a tm o sfe ra , a ju n g în d , a s tfe l,
î n o rg a n is m u l o a m e n ilo r. A c e ş t i g e rm e n i r e p r e ­
z in t ă d e s ig u r c o m b in a ţ ii s p e c ific e de a to m i,
cee a ce în s e a m n ă c ă b o lile s în t p ro v o c a te de
c a u z e m a te ria le . î n t r u c ît a p a r iţ ia u n o r ase m e ­
n e a g e rm e n i se d a to re şte n u m a i h a z a r d u lu i,
a t o m iş tii r e s p in g t e o r iile d e s p re o rig in e a d iv in ă
a îm b o ln ă v ir ilo r in d iv id u a le ş i, m a i a le s, a e p i­
d e m iilo r, c o n s id e ra te î n m o d c u r e n t a f i p r in
e x c e le n ţă m ă r t u r ii a le m în ie i z e ilo r. B.

1504. A c e s t p a s a j d e s p re r o lu l c lim e i în c o n ­
d iţ io n a re a d if e r it e lo r b o li p o a rtă p e c e te a g în d ir ii
m e d ic a le h ip o c ra tic e , a ş a c u m e ste e x p rim a t ă
e a în fa im o s u l t r a t a t D e s p re aer, ape şi locuri,
în c a re m e d ic u l a n t ic se o c u p ă d e in f lu e n ţ a
f a c t o r ilo r g e o g ra fic i ş i m e te o ro lo g ic i a s u p ra
s t ă r ii d e s ă n ă ta te a in d i v i z i lo r ş i c o le c ti­
v it ă ţ ilo r . L a r în d u l să u , L . s c h iţe a z ă a ic i u n
"tablo u a l p a to lo g ie i p re d o m in a n te în d if e r it e
c o lţ u r i a le lu m ii, î n f u n c ţ ie de f a c t o r ii c lim a t ic i
ş i, în p r im u l r în d d e a e r, e le m e n t c o n s id e ra t
d e E p ic u r ş i a lţ i g în d it o r i a n t ic i c a ju c în d r o lu l
c e l m a l în s e m n a t în p ro c e s e le v it a le . P o e tu l
m e n ţio n e a z ă d o u ă m o d a lit ă ţ i d e c o n ta m in a re ,
p r in în g h iţ ir e a g e r m e n ilo r in f e c ţ io ş l d e p u ş i pe
a lim e n te , s a u p r in r e s p ir a r e a a e r u lu i în c ă rc a t
c u a s e m e n e a g e rm e n i. A c e s te a n t ic ip ă r i ş l- a u
g ă s it o s t r ă lu c it ă c o n f ir m a r e ş t iin ţ if ic ă în u lt i­
m u l seco l, o d a tă c u d e z v o lta re a b a c te r io lo -
g ie i. B.
1511. în c lin a ţ ia a x e i te re stre e ra c u n o s c u tă
•de c e i v e c h i. B r it a n la re p r e z in t ă p e n t r u L . n o r­
d u l, E g ip t u l s u d u l. N.
1512. P o n t u l e re g iu n e a d e la n o rd - e s t u l A s ie i
M i c i , v e c h iu l re g a t a l l u i M it r id a t e , d e v e n it a p o i

560
 NOTE — CARTEA A V I-A

p r o v in c ie ro m a n ă , re p r e z e n t în d p e n t r u L . r ă s ă ­
r it u l. N .
1513. G a d e s, o ra ş în S p a n ia d e s u d (a s tă z i
C a d ix ), re p r e z e n tîn d p e n t r u L . a p u s u l. N.
1523. R â p u r a e n u m e le v o m în e s c a l b o lii n u ­
m ite e le fa n tia z is . N.
1552— 1760. E p is o d u l f in a l a l p o e m u lu i lu c r e -
ţia n , d e s c r ie re a a ş a -z is e i c iu m e d in A te n a , n u
c o n s t itu ie o c o n c lu z ie f ii n d n u m a i u n fra g m e n t
d e s c r ip t iv , în tim p ce c e le la lte c ă r ţ i se te rm in ă
p r in c o n ce p te m a i m u lt s a u m a i p u ţ in g e n e ra le .
U n ii c r it ic i a u s u s ţ in u t că p e s im is m u l s ă u l- a
fă c u t p e p oet s ă - ş i t e rm in e o p e ra c u a c e st ta ­
b lo u în f io r ă t o r . C u m în s ă L . v o ia s ă f a c ă în
u lt im a c a rte ş i d e s c r ie re a v ie ţ ii f e r ic it e a z e ilo r
(v e z i v . 224 ş l n o ta ), s -a s u s ţ in u t ş i id e e a că
e l v o ia s ă o p u n ă fo r ţ e lo r d is t r u c t iv e a le m o r ţ ii
v ia ţa f e r ic it ă a z e ilo r, c a s im b o l a l f e r ic i r i i p e
c a re în ţe le p tu l e p ic u r ia n ş i-o p o a te f ă u r i pe
p ă m în t: im n u l pe c a re L . l - a r f i r id ic a t a c e ste i
f e r ic i r i s im b o lic e a r f i fo st p a rte a o p u să , d a r
a se m ă n ă to a re , a im n u lu i în c h in a t V e n e r e i la
în c e p u t u l p o e m u lu i. D a c ă a c e a s tă a d o u a te o rie
e ste cea a d e v ă ra tă , a t u n c i s in g u r a c a u z ă p e n tr u
c a re p o e tu l n u ş i- a te rm in a t o p e ra în c h ip u l
în c a re ş i- a p ro p u s n u p o a te f i d e c ît m o a rte a
sa n e a şte p ta tă , c a re este ş i c a u z a p e n tr u c a re
în t r e g u l p oem n -a p u tu t f i re v ă z u t de d în s u l. N.
1552. L . d e s c rie a ş a -n u m it a c iu m ă d in A te n a ,
fo lo s in d ca iz v o r d e in f o r m a ţ ie Istoria războiu­
lui peloponeziac ( I I , 47— 52) a l u i T u c id id e sau ,
poate, a lte s u rse , c a re în s ă re p r o d u c e a u d e s tu l
de f id e l r e la t ă r ile c o n ţin u te în a c e a s tă c a rte .
M a r e le is t o r ic g re c fu se se n u n u m a i m a r t o r u l
fa im o a s e i m o lim e , d a r e l în s u ş i se îm b o ln ă v is e
c u a c e l p r ile j. A s u p r a n a t u r ii e p id e m ie i e x is tă
o m a re d iv e rg e n ţă p r in t r e Is t o r ic ii m e d ic in e i.
U n ii a f ir m ă c ă a r f i fo st v o r b a d e o b o a lă c a re
u lt e r io r a d is p ă ru t. F o a rt e p u ţ in i s a v a n ţ i s în t

36 — Poemul n a tu rii 501

 fco&MtjL NATURII

de p ă re re că la A t e n a a b în t u it în a n u l 430 î.e.n.
c iu m a în fo rm e le e i de a s tă z i (s a u p e s ta b u b o -
n ic ă , c u m i se m a i sp u n e ). S -a e m is ip o te z a că
s - a p ro d u s s a u o e p id e m ie d e m e n in g it ă c e re -
b r o s p in a lă a c u tă , s a u d e s c a r la t in ă , s a u d e f e ­
b r ă g a lb e n ă . M u lţ i is t o r ic i în c lin ă s ă c re a d ă că
a b în t u it t if o s u l e x a n t e m a tic . Ş i m a i m u lte v o c i
s în t în f a v o a re a v a r io le i. D if ic u lt a t e a c e a m a re
în id e n t ific a r e a b o lii c o n stă î n in f o r m a ţ iile in s u ­
fic ie n te , i a r p e a lo c u r i o a re c u m c o n t ra d ic t o rii,
p e c a re le o fe ră t e x t u l l u i T u c id id e , m ă c a r că
is t o r ic u l v ă d e şte u n a s c u ţit s im ţ d e o b s e rv a ţie
„ c lin ic ă “ . B .
1557. E p id e m ia „ a în c e p u t, se z ic e , în E tio p ia ,
c a re v in e d e a s u p r a E g ip t u lu i; a p o i s -a în t in s în
E g ip t, L i b i a ş i î n m a re p a rte d in îm p ă r ă ţ ia
p e rs a n ă . P e s te A t e n a s -a lă s a t d e o d a tă “ ( T u c i ­
d i d e , 48; tra d . M . J a k o ta ). B .
1562. „ D e o b ic e i, f ă r ă n ic i u n se m n , c i b u n i
s ă n ă to şi, î i a p u c a d e o d a tă î n t î i o fie r b in ţ e a lă
m a re l a cap , i a r o c h ii se în r o ş e a u ş i se in f la ­
m a u ; în ă u n t r u , g ît le ju l ş i lim b a în d a tă se f ă ­
c e a u r o ş ii ca s în g e le ş i s co te a u o d u h o a re c iu ­
d a tă ş i p u tu ro a s ă “ ( T u c i d i d e , 49). B .
1582. A p a r iţ ia s u g h iţ u lu i r e b e l e ra c o n s id e ra tă
de h ip o c r a t ic l c a u n s e m n p re v e s t it o r a l m o r ţii
a p ro p ia te . B .
1584. „ P e d in a fa r ă , c în d î l p ip ă ia i, t r u p u l
n -a v e a a rş iţă , n ic i n u e ra g a lb e n , c i fo a rte ro şu ,
v în ă t ş i a c o p e rit de b ă ş ic i ş i b u b e ; în ă u n t r u în s ă
a şa a rd e a u , c ă n u p u te a u ră b d a p e e l h a in e şi
c e a r ş a f u r i c ît de s u b ţ ir i“ ( T u c i d i d e , 49). B.
1597. U n ii, „ c h in u iţ i de o sete n e stin s ă , s-a u
a r u n c a t în c is te rn e “ ( T u c i d i d e , 49). B .
1607. „ N ic i d o c to rii n u e ra u de v r e u n a ju to r,
t ra t în d [b o a la ] la în c e p u t f ă r ă a-1 c u n o a şte fire a ,
ş i m a i a le s e i m u re a u , c a u n ii ce v e n e a u m al
des în a tin g e re c u b o ln a v i)" ( T u c i d i d e , 48). B.

562
 NOTÉ — CARTEA A VI-A

1611. M e d ic ii h ip o c r a t ic i a u a c o rd a t o m a re
a te n ţie s t u d ie r ii s im p to m e lo r b o lilo r , î n v e d e re a
s t a b ilir ii u n u i p ro g n o s tic c o re ct. A s t f e l, s-a
a ju n s s ă se p re c iz e z e o s u m e d e n ie d e se m n e a le
e v o lu ţ ie i f a v o r a b ile a b o lilo r , ca ş i a le c e le i
fa ta le . I n p a s a ju l de fa ţă , L . u t iliz e a z ă f ie c la ­
s ic a lu c r a r e a l u i H ip o c r a t e Prognosticul, f ie
a lte s c r ie r i m e d ic a le d e c e r tă in s p ir a ţ ie h ip o -
c ra t ic ă . B .
1634. „ C e i m a i m u lţ i m u r e a u î n a şa p te a s a u
a n o u a z i d in p r ic in a f ie r b in ţ e lii" (T u c i d i d e,
49). B .
1659. „ P ă s ă r ile ş i a n im a le le c a r n iv o r e n u se
a tin g e a u d e c a d a v re , d e ş i e r a u m u lte n e în g ro ­
p a te “ (T u c i d i d e, 50). B .
1672. „ N u s -a p u tu t g ă s i n ic i u n le a c a c ă r u i
în t r e b u in ţ a r e s ă se f i a r ă ta t d e u n fo lo s n e în ­
d o ie ln ic : ceea ce î i p r ia u n u ia , a lt u ia î i fă ce a
r ă u “ ( T u c i d i d e, 51). B . ,
1680. M e r it ă s u b lin ia t ă ju s te ţe a o b s e rv a ţie i că
s c ă d e re a m o r a lu lu i in d iv iz ilo r f a v o r iz a îm b o ln ă ­
v ir e a ş i m o a rte a . T u c id id e n o te a z ă : „ M a l ră u
d e c ît o ric e în b o a la a s ta e ra î n t î i d e s c u ra ja r e a ,
c ă c i c u m se s im ţe a c in e v a b o ln a v , în d a t ă p ie r ­
d e a o ric e n ă d e jd e d in s u f le t ş i n u m a i c ă u ta
să i se o p u n ă “ (51). B .
1725. D in r e la t ă r ile l u i T u c id id e ş l L . re z u lt ă
c ă p o p u la ţ ia în c ă n u se d e p rin s e s e ca, în c a z de
m o lim ă , să p ă ră s e a s c ă a g lo m e ra ţ iile o ră şe n e şti,
in s t a lîn d u - s e în lo c u r i c ît m a i iz o la te . P r o b a b il
în s ă c ă p u n în d r ă s p în d ir e a b o lii pe se a m a v în -
t u lu l în c ă r c a t c u g e rm e n ii p a to g e n i, o a m e n ii n u
se so co te a u m a i la a d ă p o s t d e p a rte d e o ra şe le
b în t u it e de e p id e m ie . B .
1740. L . in s is t ă a s u p r a in e f ic a c it ă ţ ii r i t u a l u r i ­
l o r re lig io a s e la c a re a u r e c u r s a t e n ie n il p e n tru
a d e te rm in a c u r m a r e a m o lim e i. D e n o ta t c ă
d e s c r ie re a c iu m e i n u c o n ţin e n ic i o a lu z ie la o

563
 POEMUL NATURII

e v e n tu a lă in t e r v e n ţ ie a z e ilo r în d e c la n ş a re a ş i
d e s fă ş u ra re a e p id e m ie i, c a re e ste p re z e n ta tă ca
f iin d m a n ife s ta re a u n o r f a c t o r i n a t u r a li. A c e e a ş i
a t it u d in e se în t îln e ş t e ş i î n re la t a r e a l u i T u c i-
d id e . B .
174 7. „ F ie c a r e în m o r m în t a c u m p u te a . U n ii
p u n e a u m o r tu l lo r p e u n r u g s t r ă in ş i, a p u c în d
în a in t e a c e lo r ce-1 rid ic a s e , î i d ă d e a u fo c ; a lţ ii,
p e c în d u n le ş a rd e a , a r u n c a u p e a l lo r d e a s u ­
p r a ş i fu g e a u “ ( T u c i d i d e, 52). B .
 u R N

L u c r e ţ iu ş i P o e m u l N a t u r ii 5
N o ta t r a d u c ă t o r u lu i . 15
C a rte a I .
19
C a rt e a a II- a
77
C a rte a a IlI- a 137
C a rt e a a IV - a
191
C a rte a a V -a .
257
C a rt e a a V l- a
329
N o te . . .
391