AMîNDOI

www.dacoromanica.ro
 qJuis,
([!1-tis, qU1:d,
quid, ubi,
u bi, quibus
q1-tibus auxiliis,
auxiliis, cur,
cur, qu,omodo,
qzwmodo, quando?
quando?
QUINTILIANUS
QUINTILIANUS

www.dacoromanica.ro
 Capitolul 11
Capitolul

CIUFU

-
- Oare ce-o fi păţit procopsitul de frate-meu?
frate-meu ?
zise Spiru Dăniloiu, uitîndu-se la nevastă-sa numai
j5 cu ochii, fără a întoarce capul
capul.. Că m-a întrebat popa
Ilie de la biserica Sf.Si. Nicolae.
Nicolae.... . Zice că a trimis de
trei ori la dînsul şi casa parcă ar fi pustie .... . . ??
Era luni seara, pe la mijlocul lui decembre. Stăteau
la mas
masă,
ă , singuri, soţii Dăniloiu, în sufrageria vastă,
10
10 plină de mobile felurite,
felurite, bufete şi servante încărcate
de văsării, tacîmuri, bibelouri .... . . Policandrul de cristal
cu zeci de lumini ardea, ca totdeauna, cu un singur
bec, pentru economie.
econOInie. Printre ceşti şi pahare, pe bufet,
trona
tron a statueta de bronz a lui Napoleon, cumpărată
1j
15 de ocazie la Bucureşti. Deşi D eşi Dăniloiu era numai ne- ne­
gustor şi nici nu făcuse armata, avea profundă vene­ vene-
raţie pentru marele împărat, ca dealtfel mai toţi ne- ne­
gustorii şi alţi burghezi înstăriţi din Piteşti.
Cu coatele pe masă, ţinînd în mîini mîini un zdravăn
20
20 picior de gîscă, bărbatul se oprise din din molfăit, aştep­
tînd parcă o explicaţie. Chipeş, înalt, avea faţa blon­ blon-
coasă, aspră şi mustăţi stufoase bulgăreşti mînjite de

245
245

www.dacoromanica.ro
 graslme.
grasIme. Soţia lui, Vasilica, numai cu vreo opt ani
mai mică, părea mai bătrînă ca dînsul,
dînsul, cu părul ei
împuţinat şi cărunt, cu obraj ii plini de zbîrcituri, mai
obrajii
ales în colţurile buzelor, încît gura semăna cu o pungă
5 lipită subt nasul îngust şi ascuţit. Ea isprăvise de
mîncat şi, pe gînduri
gînduri,, cu un gest mecanic, strîngea
fărîmăturile
fărîmăturile de pîine dimprejurul tacîmului
tacîmului..
-
- Aoleu
Aoleu!! făcu drept răspuns, tresărind. Tocmai
adineaori vorbirăm şi noi, cu Solomia, despre dînşii,
10
10 că n-au mai dat nici un semn de viaţă
viaţă!!
-
- Da, adevărat -
- dădu din cap Spiru. Sîmbătă
dimineaţa m-am întîlnit cu Ilarie la prăvălie şi de-a­
de-a-
tunci. . . Iar azi e luni
tunci... luni!!
Intră servitoarea cu un sifon pe care îl aşeză pe
15
15 masă, la îndemîna stăpînului, alături de o sticlă
de vin pe jjumătate
umătate goală.
-
- Ce vorbeam noi, Solomie, despre ţaţa Miţa? Miţa ?
întrebă doamna cu o mică satisfacţie. Vezi, şi dum­ dum-
nealui zice că nu-i lucru curat
curat!!
20
20 Servitoarea tresări ca şi d-na Dăniloiu adineaori
şi se uită îngrozită la Spiru care o măsura cu o pri­ pri-
vire nehotărîtă.
nehotărîtă . Ochii ei mari, albaştri, cu luciri
aproape violete, păstrau o expresie blîndă, catifelată,
învăluitoare. Dealtminteri întreaga-i făptură era plă-
2255 pîndă şi fină, încît nimeni n-ar fi spus ccă ă e ţărancă.
Potrivit de înaltă, mlădioasă şi cu mers de porumbiţă,
braţele şi mîinile delicate, obrajii puţin
puţin palizi, buzele
pline mereu umede, avea totuşi o îînfăţişare
nfăţişare melan­
melan-
colică, parcă în suflet ar fi purtat numai tristeţe.
30
30 Cînd zîmbea se lumina ca o madonă, dar în vremea
din urmă zîmbea tot mai rar.
-
- De cîte ori nu mă cruceam şi eu cu Solomia:
cum, Doamne, pot sta atît părăsiţi??
atit de singuri şi de părăsiţi

246

www.dacoromanica.ro
 reluă Vasilica pe
reluă Vasilica gînduri. La
pe gînduri. La bătrîneţe
bătrîneţe omul
omul areare maimai
multe
multe nevoi.
nevoi. Şi Şi dumnealor
dumnealor sînt sînt destul
destul dede bătrîni ...
bătrîni ...
- Apoi dacă
- Apoi dacă e euu aam m şaizeci
şaizeci şşii cinci, llarie trebuie
cinci, llarie trebuie
să
să sese apropie
apropie de de şaptezeci
şaptezeci şi şi patru-cinci
patru-cinci - mormăi
-mormăi
.55 bărbatul cu
bărbatul cu gura
gura plină.
plină. Iar Iar Miţa
Miţa cred
cred că
că aa bătut
bătut şi ea
şi ea
şaptezeci
şaptezeci ....
..
S
See întrerupse,
întrerupse, îşi îşi pregăti
pregăti tacticos
tacticos uunn şpriţ,
şpriţ, îl
îl dădu
dădu
de
de duşcă,
duşcă, îşiîşi şterse
şterse gura gura şi mustăţile, apoi
şi mustăţile, îşi drese
apoi îşi drese
glasul
glasul să continue .....
să continue ...
10 Atunci
Atunci însă însă sse e auzi
auzi zbîrnîitul
zbîrnîitul soneriei
soneriei înîn coridor,
coridor,
atît
atît de
de strident
strident că că toţi
toţi trei
trei sese cutremurară.
cutremurară.
-
- Cine-o
Cine-o fi fi?? şopti
şopti d-na d-na Dăniloiu
Dăniloiu după
după o tăcere.
o tăcere.
Ia
Ia vezi,
vezi, Solomie
Solomie!!
Peste
Peste cîteva
cîteva clipeclipe servitoarea
servitoarea anunţă
anunţă pe un om
pe un om
1.5
15 din
din partea
partea părintelui
părintelui Ilie, Ilie, care
care vrea
vrea negreşit
negreşit să să vor­
vor-
bească
bească cu cu domnul.
domnul.
-
- Ce-i,
Ce-i, Mihai
Mihai?? întrebă
întrebă Dăniloiu
Dăniloiu Iăţindu-se
Iăţindu-se pe pe scaun,
scaun,
ca
ca să-şi
să-şi dea
dea mai mai multă
multă greutate.
greutate. Ce Ce s-a
s-a întîmplat
întîmplat?? .....
Te-a
Te-a trimis
trimis părintele
părintele??
20
20 -
- M-a
M-a trimis,
trimis, domnule
domnule Spirică Spirică - răspunse omul
- răspunse omul
rămas lîngă uşă. M-a
lîngă uşă. M-a trimis
trimis să să vă
vă spun
spun căcă iar
iar am
am fostfost
la
la domnul
domnul Ilarie,
Ilarie, aa treia
treia oară,
oară, şi tot degeaba.
şi tot degeaba. Poate
Poate
nici n-or fi
nici n-or acasă.
fi acasă.
- Ei, Doamne,
- Doamne, n-or
n-or fi - interveni Vasilica
fi-interveni Vasilica supărată.
supărată.
2
25.5 Cum
Cum ssăă nnuu fie
fie acasă
acasă?? Unde
Unde ssă
ă fie?
fie ?
- De, cucoană,
- De, ştiu eu
cucoană, ştiu eu?? făcu
făcu omul dînd din
omul dînd din umeri.
umeri.
Se
Se numea
numea Mihai
Mihai Ciufu
Ciufu şi
şi era
era servitorul
servitorul bisericii
bisericii
de
de mai
mai mulţi ani. Ţăran
mulţi ani. Ţăran îmbrăcat orăşeneşte, îndesat,
îmbrăcat orăşeneşte, îndesat,
cu
cu capul
capul colţuros
colţuros şi
şi mic,
mic, cu
cu ochii
ochii căprui
căprui vicleni
vicleni în
în
3
300 fundul
fundul capului,
capului, gura
gura mare
mare cu
cu dinţi
dinţi puternici
puternici tătă­
tătă­
reşti,
reşti, falca
falca de
de jos
jos ieşită
ieşită înainte,
înainte, parcă
parcă mereu
mereu ar
ar fi
fi
întins
întins gîtul
gîtul -- făcea
făcea o
o impresie
impresie neplăcută,
neplăcută, mai
mai ales
ales
că
că avea
avea şi un glas
şi un glas mieros,
mieros, nepotrivit
nepotrivit cu
cu înfăţişarea
înfăţişarea

247
247

www.dacoromanica.ro
 lui. Preotul
lui. Preotul Tănăsescu
Tănăsescu îl îl lăuda
lăuda însă însă căcă e harnic şi
e harnic şi
credincios.
credincios.
-
- LaLa urmaurma urmelor
urmelor s-ars-ar putea
putea să să fifi pleca
plecatt la la
Bucureşti
Bucureşti după după vreo
vreo afacere
afacere - - observă
observă Dăniloiu.
Dăniloiu. Au Au
5 mai plecat ei
mai plecat ei şi
şi altădată aşa,, fără
altădat ă aşa fără să să sufle
sufle nimănui
nimănui
o
o vorbă.
vorbă.
Ciufu
Ciufu reluă
reluă cu cu glas
glas blajin
blajin şi şi cu cu oo uşoară
uşoară nemul­nemul-
ţumire
ţumire pe pe faţăfaţă::
- De
- sîmbătă pînă acum
De sÎmbătă acum eu eu am fost de
am fost de treitrei ori,
ori,
10
10 cum
cum zic,zic, dardar n-aş
n-aş putea
putea jura
jura nicinici într-un
într-un fel,fel, ruCl
nici
într-altul.
în tr-altul.... .
-
- Nici
Nici sîmbătă
sîmbătă n-ain-ai găsit
găsit p pee nimeni
nimeni?? ssee miră Illlra
Dăniloiu. Pe Pe la ce oră zici
la ce zici că ai ai fostfost sîmbătă
sîmbătă?? Că
sîmbătă dimineaţa
sîmbătă dimineaţa m-am m-am întîlnit
întîlnit cu cu Ilarie
Ilarie şişi am
am vorbit
vorbit
115
5 împreună
împreună cum cum vorbesc
vorbesc cu cu tine
tine.... ..
Servitorul
Servitorul aruncăaruncă o o privire
privire circulară
circulară oprindu-se
oprindu-se pe pe
rînd
rînd la toţi trei
la toţi trei cu
cu oo compătimire
compătimire obosită, obosită , continuînd
continuînd
apoi
apoi totuşi
totuşi dulceag
dulceag ::
-
- Văd
Văd că d-voastră nu
că d-voastră vreţi
nu vre ţi să să mă
mă credeţi
credeţi parcăparcă
2
200 v-aş
v-aş spune
spune minciuni
minciuni oriori basme
basme.... ..
Lui Dăniloiu
Lui Dăniloiu purtarea
purtarea şi şi vorba
vorba servitorului
servitorului ii se se
păreau
păreau necuviincioase,
necuviincioase, iar iar plecăciunea
plecăciunea prefăcută prefăcut ă îl îl
scoase
scoase dindin ţîţîni.
ţîţîni. Izbucni
Izbucni::
- Prost eşti, măi omule,
- Prost omule, ori ori eeşti şti al
al dracului
dracului?? Ce Ce
2
255 umbli
umbli ssăă m mă ă îmbeţi
îmbeţi p pee mine
mine cu cu apă apă rece
rece ??...
. . . Eu
Eu ttee
întreb
întreb:: cînd
cînd aaii fostfost sîmbătă
sîmbătă lla a frate-meu,
frate-meu, llaa ce ce oră,
oră,
ziua
ziua ori
ori seara
seara?? AstaAsta tete întreb, idiotule, şi
întreb, idiotule, şi la asta să
la asta să
răspunzi
răspunzi!!
Se sculase
Se scula se de
de pe scaun şi
pe scaun şi se îndrepta spre
se îndrepta Ciufu,
spre Ciufu,
3
300 roşindu-se
roşindu-se şi şi umflîndu-se, parcă ar
umflîndu-se, parcă fi pornit
ar fi pornit să-I să-I plez­
plez-
nească.
nească. Ştiindu-l
Ştiindu-l iute
iute la lovit şi
la lovit şi cu
cu mîna
mîna grea, d-na
grea, d-na
Dăniloiu
Dăniloiu sări sări să-I
să-I potolească
potolească::
-- Astîmpără-te,
Astîmpără-te, Spirică,
Spirică, şi
şi nu
nu ttee necăji
necăji că-ţică-ţi face
face
rău
rău !! .... .. La să-I să
Lasă-I să povestească
povestească pe îndelete !! ...
pe îndelete ...

248

www.dacoromanica.ro
 Dăniloiu se
Dăniloiu se linişti
linişti ca ca prin
prin farmec.
farmec. Se Se aşeză
aşeză pe alt
pe alt
scaun,
scaun, mai mai bufnind
bufnind puţin puţin şi şi măsurînd
măsurînd cu ură pe
cu ură pe ser­
ser-
vitorul care
vitorul plecase ochii
care plecase ochii în pămînt ca
în pămînt ca unun călugăr
călugăr
şiret. Medicii l-au
şiret . Medicii l-au sfătuit
sfătuit de de mult
mult să să nu nu sese enerveze,
enerveze,
5 pentru că,
pentru că, gras
gras şi şi sîngeros,
sîngeros, ee ameninţat
ameninţa t să-I să-I lovească
lovească
odată
odată damblaua.
damblaua.
-
- Eu Eu aşaş vreavrea să să spun,
spun, cucoană,
cucoană, că că d-aia
d-aia m-a
m-a tri­
tri-
mis sfinţitul pe
mis sfinţitul pe vremea
vremea asta asta de nici cîinele
de nici cîinele săsă nu-l
nu-l
laşi
la şi pe-afară
pe-afară!! zise zise Ciufu
Ciufu supus
supus către către Vasilica,
Vasilica, trăgînd
trăgînd
10
10 cu
cu coada
coada ochiului
ochiului spre spre Dăni1oiu.
Dăniloiu. Că Că a a început
început un un viscol
viscol
şi
şi unun gerger cumcum nici nici la Bobotează nu
la Bobotează nu se pomeneşte ...
se pomeneşte ...
-
- Bine,
Bine, bine,bine, cred,
cred, întrerupse
întrerupse doamna doamna - - dardar nunu
mai
mai lungi vorba prea
lungi vorba prea mult,
mult, că că ştii
ştii ce
ce ne ne doare
doare pepe noi
noi!!
-
- Cum Cum să să nu nu ştiu,
ştiu, cucoană,
cucoană, păcatelepăcatele mele mele !! făcu
făcu
15 servitorul
servitorul cu cu importanţă.
importanţă. Că, Că, Doamne
Doamne fereşte, fereşte, dede s-ar
s-ar
fi întîmplat ceva,
fi întîmplat ceva, apoi d-voastră trebuie
apoi d-voastră trebuie să să aflaţi
aflaţi mai
mai
întîi şi
întîi şi să . . . Dumnezeu
să ... Dumnezeu însă însă e e bun
bun şi mare şi
şi mare şi poate
poate
să
să aibă
aibă milămilă de de noinoi toţi ...
toţi...
Oftă
Oftă adînc,
adînc, parcă parcă ssă ă sublinieze
sublinieze oo durere tainică
durere tainică
2
200 ori numai să
ori numai să stîrnească
stîrnească mai mai multămultă curiozitate.
curiozitate. Gazdele
Gazdele
nici
nici nu nu luară
luară seama,seama, doar doar Solomia,
Solomia, mereu mereu la la spatele
spatele
stăpînei, murmură
stăpînei, murmură cu cu glas
glas pierdut
pierdut... ...
-
- Doamne
Doamne iartă-ne iartă-ne şşii ne ne apără
apără d dee toate
toate păcatele
păcatele!!
D-na Dăniloiu
D-na Dăni10iu cunoştea cunoşt ea jalea jalea şi şi durerea
durerea Solomiei.
Solomiei.
2
255 O
O dojeni
doj eni ocrotitor:
ocroti tor:
-- IaIa taci,
taci, fată, fată, nu nu maimai supărasupăra pe pe Dumnezeu
Dumnezeu cu cu
tînguiri
tînguiri fărăfără rost!rost !
-
- Să vedeţi cum
Să vedeţi cum s-as-a întîmplat
întîmplat - - porni
porni Ciufu
Ciufu repede
repede
ca
ca şi
şi cînd
cînd i-ar
i-ar fi fost frică
fi fost frică să să nu piardă şirul.
nu piardă şirul. Alaltăieri,
Alaltăieri,
330
0 sîmbătă,
sîmbătă, poate poate să să fi
fi fost
fost pe pe la la nouă
nouă dimineaţa,
dimineaţa, cum cum
ieşeam
ieşeam cu cu sfinţitul
sfinţitul să să mergem
mergem în în oraş,
oraş, nicinici n-apucăm
n-apucăm
să facem cinci
să facem cinci paşi, paşi, chiar
chiar în faţa bisericii,
în faţa bisericii, ne ne Întîlnim
întîlnim
nas
nas în în nas
nas cu cu domnul
domnul Ilarie Ilarie Dăniloiu,
Dăniloiu, fratelefratele d-voastră,
d-voastră,
coane
coane Spirică.
Spirică... . . Dumnealor
Dumnealor s-au oprit, iar
s-au oprit, iar eu,
eu, după
după

249

www.dacoromanica.ro
 obraz, m-am
obraz, m-am dat dat niţel
niţel la la oo parte,
parte, dar dar auzeam
auzeam ce ce vor­
vor-
beau cum
beau cum mă mă auziţi
auziţi d-voastră
d-voastră .... . . Domnul
Domnul llarie Ilarie ee efor efor la la
biserica noastră,
biserica noastră, că că doar
doar ştiţiştiţi prea
prea bine, bine, şi şi fără
fără iscă­ iscă­
litura
li tura dumnealui
dumnealui nu-s nu-s bune
bune socotelile
socotelile sfinţitului.
sfinţitului. Acu Acu
5 nu ştiu despre
nu ştiu despre ce ce fel
fel dede socoteli
socoteli oo fi fi vorba, destul că
vorba, destul că
părintele
părintele Ilie Ilie dede vreo
vreo săptămînă
săptămînă se se tot tot roagă
roagă de de dom­
dom-
nul Ilarie să
nul llarie să poftească
poftească la la iscălit
iscălit şi şi dumnealui
dumnealui tot tot făgă­
făgă­
duieşte
duieşte că că are
are să vie negreşit,
să vie negreşit, dar dar de venit nu
de venit nu vine.
vine.
Dintr-una
Dintr-una dintr-alta,
dintr-alta, sfinţitul
sfinţitul aduse aduse iar iar vorba
vorba de de so-so-
llO
O coteIi
coteIi şi şi domnul
domnul Ilariellarie îşi îşi dădă cuvîntul
cuvîntul că că după
după prînz prînz
nici
nici n-are
n-are săsă se se mai
mai odihnească,
odihnească, după după cum cum îi îi ee obi­obi-
ceiul
ceiul de cincizeci de
de cincizeci de ani,
ani, ci ci va
va veni
veni la la datorie . . . Parcă-I
datorie ... Parcă-l
aud
aud şi şi acuma
acuma:: "Să "Să încheiem,
încheiem, părinte,
părinte, să să nu
nu dea
dea moartea
moartea
peste
peste minemine şi şi să
să rămîi
rămîi d-ta
d-ta încurcat
încurcat din din pricina
pricina mea!"mea!"
15
15 Sfinţitul
Sfinţitul a a rîs
rîs :: "Ehe,
"Ehe, cucoane,
cucoane, de de bătrîni
bătrîni ca ca d-ta
d-ta moartea
moartea
fuge
fuge mîncînd
mîncînd pămîntul
pămîntul!" 1" Aşa ne-am ne-am despărţit rîzînd. rîzînd.
Dumnealui
Dumnealui aa trecut trecut devale,
devale, spre spre casă,
casă, că că sîntem
sîntem aproape
aproape
vecini,
vecini, iar iar noi
noi am luat-oluat-o înainte,
înainte, spre spre piaţă.piaţă. Domnul
Domnul
Ilarie
Ilarie aducea
aducea un un peşte
peşte subsuoară,
subsuoară, ca ca în în toate
toate sîmbetele,
sîmbetele,
2
200 ccăă ee mai
mai ieftin
ieftin sîmbăta
sîmbăta decît decît vinerea.
vinerea. .... Sfinţitul
Sfinţitul l-a l-a
aşteptat toată
aşteptat toată după-amiaza
după-amiaza în în zadar.
zadar. Domnul Domnul Ilarie llarie
iar
iar n-a n-a venit.
venit . După
După ce ce am am tras tras clopotele,
clopotele, părintele
părintele
Ilie, cam
Ilie, supărat, m-a
cam supărat, m-a mînat mînat să-i să-i aduc aduc aminte
aminte că că
ee aşteptat
aşteptat ....
. . Pe
Pe lala amiazi,
amiazi, poate poate ţineţi ţineţi minte,
minte, aa în- în-
2
255 ceput
ceput dintr-o
dintr-o dată
dată o o lapoviţă
lapoviţă c cuu vînt
vînt aspruaspru de-ţi îngheţa
de-ţi îngheţa
sufletul.
sufletul. Greu Greu îmi îmi venea
venea să să ies
ies pe pe oo vreme vreme ca ca aceea,
aceea,
dar
dar porunca-i
porunca-i poruncă,
poruncă, m-am m-am dus . . . Tocmai
dus ... Tocmai se se îngîna
îngîna
ziua
ziua cu cu noaptea,
noaptea, că că acuma
acuma se se întunecă
întunecă tare tare de de tim­tim-
puriu.
puriu. Ajunsei
Ajunsei la la dumnealor,
dumnealor, deschisei deschisei binişor binişor portiţa
portiţa
3
300 şşii o
o luai
luai spre
spre fundul
fundul curţii.
curţii. Nici Nici oo pîlpîirepîlpîire ddee lumină
lumină
în
în casă,
casă, ori
ori de
de zgomot
zgomot şi şi nici
nici un un semn
semn de de viaţă . .. Mă
viaţă ... Mă cu­ cu-
prinse
prinse unun urît
urît de de moarte,
moarte, poatepoate şi şi unde
unde plecasemplecasem numai numai
în
în haină
haină dede m-a
m-a pătruns
pătruns pînă pînă la la osos frigul
frigul şi şi umezeala.
umezeala.
începui să strig
începui strig:: "Domnule
"Domnule Ilarie llarie!.1... .. Coană Mi ţo 1" ...
Miţo!" ...

250

www.dacoromanica.ro
 Nimic. Mă oprisem tocmai în dreptul marchizei pe
unde umblă boierii, dar nu cu gîndul să intru pe-acolo,
că-mi cunosc lungul nasului, fără numai să văd dacă e
cineva în casă. Strigînd aşa în neştire băgai de seamă
j
j că uşa marchizei e doar trasă şi se mişcă uşor în bătaia
vîntului. Atunci ce-mi dete prin gînd gînd:: ia să bat eu la
uşă
uşă!! IIntrai
ntrai în marchiză şi bătui întîi mai uşurel, pe
urmă mai cu putere, şi iar strigai strigai:: "Coane Ilarie !...
Ilarie!...
Domnule Dăniloiu
Dăniloiu!" !" A m stat aşa acolo, bătînd şi
Am
10
10 strigînd, poate cîteva minute .... . . Apoi dacă am văzut
că nu răspunde nimeni, am gîndit că n-or fi acasă
şi-mi pierd timpul degeaba. degeaba. Am închis frumos
frumos uşa
marchizei, să n-o trîntească vîntul şi să spargă gea­ gea-
murile, şi am ieşit din curte ... Părintele Ilie nu s-a
15
15 mai necăjit sau n-a vrut să se arate faţă de mine.
"Ei, zice, cine ştie ce-o fi avut şi dumnealor de nu-s
acasă ....
. . Nu face nimica. Mîine să te duci, Mihai, îndată
după sfînta slujbă, şi nici să nu te întorci fără dum­ dum-
nealui
nealui!"!" "Bine, zic, să mă duc, de ce să nu mă duc
2
200 dacă trebuie
trebuie?"? " ....
. . Sîmbătă noaptea a nins întîia oară
ăst-an. După zloata şi viforniţa de peste zi chiar
trebuia să ningă. Cînd m-am sculat zăpada era de
jjumătate
umătate de metru. Am muncit toată dimineaţa să
fac
fac pîrtie în curte şi să curăţ în faţa bisericii.
bisericii .... .
2
255 Povestirea servitorului, prolixă şşii sfătoasă, mul-
ţumi şi pe Spiru Dăniloiu, care la fel istorisea cînd avea
ceva mai de seamă. Baremi d-na Dăniloiu sorbea
vorbele şi schimba, în răstimpuri, priviri de uimire sau
de aprobare cu Solomia, adevărata ei confidentă, deşi
3
300 Solomia acum participa mai puţin cca a alteori la eveni­eveni-
mentele familiare.
-
- De-abia pe la amiazi m-am putut repezi iar
pînă la domnul Ilarie - - continuă Ciu-fu
Ciufu cu - aceeaşi sfă­
toşie. Intrai în curte, strigai, bătui la uşă, mă dusei

251

www.dacoromanica.ro
 şi prin dos să bat -
- degeaba, Linişte şi tăcere, ca şi
Precistă?? Ia, zic, să mă
ieri. Ce-o mai fi şi asta, Maică Precistă
uit niţel pe geam
geam dacă nu sînt înăuntru
înăuntru?? C-or fi oamenii
bolnavi ori.
ori .... . Dar ţi-ai găsi
găsitt !l Geamurile îngheţate tun
5 şi cu nişte flori
flori groase şi frumoase parcă ar fi fost zugră­
vite pe sticlă. Asta înseamnă ori că nici n-au dormit
acasă, ori că au plecat dis-de-dimineaţă cine ştie
şti e unde ....
..
Cee ssăă mai stau şi ccee ssăă mai încerc
C sfinţitul
încerc?? Cînd a aflat sfinţi tul
că iar n-am dat de dumnealui, s-a făcut borş şi m-a
10
10 ocărît în toate felurile, parcă ar fi vina mea dacă domnul
Ilarie
llarie nu-i acasă. "Nu, striga sfinţitul, că nici n-ai fost,
ticălosule, unde te-am trimis, că nu se poate să nu-l
găseşti în Piteşti pe Ilarie Dăniloiu l"
!" ...
. . . Azi-dimineaţă,
după ce s-a potolit, o fi chibzuit ca şi d-voastră
d-vo astră că
15
15 poate să fie la mijloc vreo boală ori altceva şi, după
prînz, m-a trimis iar, a treia oară, să mai văd ce mai
e pe acolo ....
. . Ce să fie
fie?? Ca şi ieri şi ca alaltăieri
alaltăieri.. Pustiu
şi tăcere. Degeaba strigi şi degeaba baţi ...
. . . Şi aşa mi-a
poruncit pe urmă să vin să vă povestesc şi d-voastră c
cee
20
20 şi cum s-au întîmplat lucrurile, că d-voastră cca
a rude
de-aproape ...
...
Tăcu brusc, încurcat, c
cuu u
unn surîns prostesc, ccaa şi
cînd n-ar mai fi avut ce spune şi s-ar strădui zadarnic
să mai găsească alte cuvinte.
25 După un răstimp, parcă s-ar fi trezit din pirotea-
Iă, Dăniloiu îngăimă ostenit
ostenit::
-
- Spune părintelui Ilie că-i mulţumim de interes
şi să fie liniştit că Ilarie îşi cunoaşte obligaţiile şi n-are
să-I lase încurcat ...
încurcat...
30 -
- Poate s-o îndura Dumnezeu şi n-o fi nimic rău -
-
adăogă Vasilica puţin plîngător, deşi voia să pară
calrnă.
calmă. Aşa băiete?
băiete ? Acuma du-te acasă, nu cumva să te
aştepte părintele şi să se supere !l

252
252

www.dacoromanica.ro
 Femeia ar fi dorit să dezbată pe îndelete întîm­
întîm-
plarea aceasta ciudată despre Ilarie şi Miţa, dar Spiru
părea buimăcit de tot. îîntr-adevăr
ntr-adevăr bărbatul nu ascul­
ascul-
tase în realitate pe Ciufu cu interesul ce l-ar fi arătat
5 servit 0-
altfel. După izbucnirea nervoasă, în vreme ce servito-
rul vorbea, s-a gîndit mereu că a inîncat
mîncat iar prea mult
şi se simţea balonat, cu o somnolenţă bolnavă în tot
corpul, părîndu-i-se că şi respiraţia s-a îngreuiat. Pe
urmă îl prinse teama că are să i se facă rău, îi fu
fu ruşine
10
10 să se plîngă şi mai ales să cheme un medic ca să-i dea
ceva să previe ce ar putea să i se întîmple. Nici nu-i
mai păsa de frate-său. Cînd e în joc sănătatea lui, ce
să-I doară necazurile altuia, fie
fie chiar ale fratelui.
D-na Dăniloiu încercă să înfiripeze o convorbire,
15
15 tocmai crezîndu-l abătut din pricina îngrijorării pentru
Ilarie..
. . Ba îi şi zise, ca să-I liniştească.
-
- Lasă-I încolo
îucolo pe frate-tău, nu-ţi mai face inimă
rea, că n-o fi nimic ...
. . . N-ai văzut ce mutră de bandit
avea servitorul popii
popii?? . ... . Mîine pînă-n ziuă mergem
2O
20 cu Solomia să vedem ce e ...
. . . Dar mi se pare că nu ţi-e
prea bine, Spirică
Spirică?? urmă deodată speriată. Aoleu, iar
ai mîncat prea mult şi. . . Of, Doamne, că şi tu...
şi... . . . Aide,
stai cuminte unde eşti, să te trag niţel cu oţet aro­
aro-
ma tic ,
matic, să te mai răcoreşti
răcoreş ti şi să tte
e sprinteneşti. ..
sprinteneşti ...
2
255 Dăniloiu începu ssă
ă geamă. îîntrebarea
ntrebarea soţiei i se
părea o confirmare a boalei. Se jjură
ură în gînd că nu
va mai mînca seara nimic. Cel mult un iaurt gol. (J u­
(Ju-
rămîntul se repeta de cîte ori se simţea rău.) Răspunse
Răspuns e
blînd, supus
supus::
3
30O -
- Da, da ...
. . . Fă cum crezi . . . Numai să nu mă doară.
crezi... ..
doară ...
-
- D
Dee ccee ssăă nnee închipuim îndată crime şşii răutăţi
răutăţi??
zise Vasilica, obsedată de vorbele servitorului. Poate
să nu fie nimic, poate să fie numai ...
numai...

www.dacoromanica.ro
 Capitolul
Capitolul II
II
Ăp î NA CU SERVITOAREA
STĂpîNA
ST

Pină s-a întors Solomia de la piaţă, pînă au aşezat

mîncările la foc, s-a făcut aproape nouă. D-na Dăniloiu
5
.5 stătea pe spini. A dormit mai prost ca de obicei şi
s-a perpelit în aşternut cu gîndurile din ce în ce mai
negre despre Ilarie şi Miţa. Presimţirile ei n-o înşelau
niciodată. S-a sculat cu noaptea-n cap şi a cicălit
mai vîrtos pe Solomia, care Însă
însă nu lua în seamă parcă
10
10 ar fi trăit pe altă lume. L
Laa plecare i-a găsit o nouă
nou ă
pricină să-i ajungă toată calea
calea::
-
- Aoleu, Solomie, fată ori femeie ori ce eşti, ai
început să porţi salba de aur şi-n zilele de lucru
lucru??
Te-am văzut şi ieri, şi nu te-am dojenit, credeam
11.5
5 că o se te simţi. .. A
simţi ... Aii ajuns ca PăcaIă
PăcaIă:: un an de zile
n-o pui deloc, pe urmă deodată nici n-o mai scoţi
de la gît . . . Erai fată cuminte şi potolită şi harnică
gît...
de-ţi
de- ţi era mai mare dragul. De cînd însă ţi-a scos soarta
pe Lixandru de ţi-a sucit capul, nu mai e chip de
2
200 înţeles cu tine. Te-a nenorocit Lixandru, fetiţo, tu nu
vezi şsi,i nu simţi
, ?
simti? Poate că d-aia l-a şi bătut Dumnezeu
de s-a îmbolnăvit şi zace de atîta vreme şi se topeşte ...
topeşt e ...

254

www.dacoromanica.ro
 - Lasă-l, cucoană, pe bietul Lixandru că n-are nici
- Lasă-I,
o vină
vină!! răspunse Solomia cu glasul înăbuşit şi fără
să se uite la d-na Dăniloiu.
Zăpada de sÎmbătă
sîmbătă îmbrăcase tot oraşul Într-o
într-o
5 blană albă, rămasă încă aproape intactă şi curată.
Doar pe străzile principale şi pe trotoare
trotoare o mai mur-
mur­
dăriseră săniile şi pietonii.
pietonii.... . D-na Dăniloiu mergea
greu şi aluneca, încît Solomia trebuia s-o sprijine.
Noroc că nu era departe pînă la Ilarie, de la ei, din
10
10 strada Rosetti. Cotiră în strada Luceafărul, scurtă şi
cu o pantă severă şi, pe lîngă fîntîna din faţa casei
primarului, traversară Piaţa Izvor drept spre strada
traversară
Speranţei.
Speranţei . N-au întîlnit ţipenie de om, ca şi cînd gerul
ar fi zăvorît în casele lor pe toţi oamenii.
15 Casele lui Ilarie Dăniloiu se cunoşteau de departe
din pricina gardului înalt de scînduri, vopsit negru
cu păcura cea mai ieftină. De pe trotoar se vedeau
numai coroanele arborilor din curte puşi parcă îna­
îna-
dins să împiedece orice privire indiscretă a pătrunde
2
200 înlăuntru.
Înlăuntru . Devale, înspre casa familiei Secuianu, se
ridica un zid de cărămidă, făcut odinioară de răpo­
sa tul a
satul voca t care fusese bun prieten cu Ilarie. îîn
avocat n
partea cealaltă calcanul din spatele caselor măcela­
rului Mitică Ionescu alcătuia o adevărată pavăză şi
2
255 sse
e întindea de la stradă pînă îîn n fundul curţii.
îîn răsufle .
n faţa portiţei, cele două femei se opriră să răsufle.
-
- M-am obosit şi m-am încălzit de ttoată-s
oată-s o apă
apă­-
zise d-na Dăniloiu îngrij
îngrijorată.
orată. Numai de n-aş răci,
să mă mai aleg şi cu vreo boală după toate celelalte ... ...
3
300 Solomia n nuu spuse nimic. După cîteva clipe cu-
coana puse mîna pe clanţa portiţei. Clanţa cedă, dar
portiţa nu se deschise parcă ar fi fost priponită pe
dinlăuntru. îînainte
nainte de a se mira, îşi dădu seama şi
împinse mai cu putere.

255

www.dacoromanica.ro
 -
- De cînd a nins n-a mai intrat nimeni în curte­
curte -
observă d-na Dăniloiu, adăogînd mustrător
mustrător:: Aide, fată,
pune umărul niţel că eşti tînără, nu mă lăsa pe mine
să mă chinuiesc singură
singură!! Trebuie să fi îngheţat şi
5
5 zăpada şi ....
....
Portiţa sse
e răsuci îîn
n balamale ccu
u un scrijălit peste
zăpada geruită. îîn
n curte, pe subt pomii cu crengile
înălbite şi pînă În
în fund printre cele două corpuri de
case, se întindea sclipitor şi neprihănit co"orul covorul alb
110
O în care piciorul se scufunda pînă la genunchi.
- Cum poate minţi un om cu atîta neruşinare
- neruşinare??
vorbi d-na Dăniloiu indignată şi lunecîndu- lunecîndu-şişi privirea
peste albeaţa dureroasă. îînchide nchide portiţa, Solomie, şi
haidem să vedem noi cu adevărat ce s-a Întîmplat, întîmplat, că
15 minciunile lui Ciufu vezi şi tu cît preţuiesc preţuiesc!!
D-na Dăniloiu mergea Înainte. Scoarţa îngheţată
a zăpezii troznea sub paşii care o sfărîmau. Solomia
se silea să calce în urmele stăpînei sale ca să nu-i mai
intre şi fărîmăturile de zăpadă peste ghete, fiindu-i
20
O şi altfel picioarele aproape îngheţate.Îngheţa te. Amîndouă
Amîndou ă casele
păreau într-adevăr
Într-adevăr pustii şi nelocuite.nelocuite. Vasilica se uita
~n toate părţile cu multă atenţie, păşind din ce în
�n
ce mai rar, parcă s-ar fi pregătit pentru orice surpriză.
Lîngă uşa marchizei se întoarse spre sen itoare şi-i
servitoare
2
255 zise ccuu glas şoptit
şoptit::
-
- Ia apropie-te, Solomie,
Sololnie, şi intră şi tu în casă
că eşti tînără şi.şi... .
Solomja rămăsese cîţiva paşi În în urmă. De acolo
răspunse, dar atît de nătîng, că glasul ei Împrăştie împrăştie
3
300 brusc liniştea c cee stăruia ca o apăsare înăbuşitoare:Înăbuşitoare:
- Eu nu intru în casa asta, cucoană 1. .. Poţi să
- ••

mă omori, dar nu intru ! . . . Că mi-e frică şi mi-e urît

intru!...
şi nu pot intra, cucoană !1.. .. ..

256

www.dacoromanica.ro
 - Taci, fată,
- Taci, fată, taci,
taci, nu nu mai
mai striga
striga să să ne audă vecinii!
ne audă vecinii!
zise tot şoptit
zise tot şoptit şi şi blînd
blînd stăpîna,stăpîna, înfricoşată-
înfricoşată- de izbuc­
de izbuc-
nirea
nirea ei.
ei. Te
Te Iăudai
lăudai că că eşti curajoasă, dar
eşti curajoasă, dar dacă
dacă nu nu eşti,
eşti,
lasă că mie mie nu nu mi-e
mi-e frică frică!!
5 Servitoarea,
Servitoarea, rămasă rămasă pe pe loc,
loc, continua
continua din ce ce înîn ce ce
mai
mai moale,
moale, cu cu oo încăpăţînare
încăpăţînare speriată speriată ce ce se se stingea
stingea::
-
- Nu Nu pot,pot, cucoană,
cucoană, nu poL. nu
nu pot... nu potpoL. ...
D-na Dăniloiu,
D-na Dăniloiu, încurajată
încurajată parcă parcă de de spaima
spaima servi­ servi-
toarei, deschise îndată
toarei, deschise îndată u uşa marchizei şi
şa marchizei şi apoi
apoi începu
începu
10
10 să
să bată
bată în în uşa
uşa antreului.
antreului. Din Din acelaşi
acelaşi loc,loc, încremenită,
încremenită,
Solomia
Solomia oo văzu văzu intrînd
intrînd înlăuntru.
înlăuntru. Ar Ar fifi vrut
vrut să să se se
apropie
apropie şi ea, ea, dardar picioarele
picioarele îi îi erau
erau înţepenite.
înţepenite . lşi lşi
urmări însă stăpîna cu cu gîndul
gîndul şi cu urechea. llii auzi
cu urechea. auzi
paşii
paşii în în antreu,
antreu, apoi apoi mai mai slabi
slabi în în dormitor.
dormitor. Peste Peste
15
15 cîteva
cîteva momente
momente zgomotul zgomotul pieri pieri complect,
complect, semn semn că că
d-na
d-na Dăniloiu
Dăniloiu s-a s-a oprit
oprit în în faţa
faţa unui-
unui- spectacol
spectacol care care aa
ingrozit-o. IIn
ingrozit-o. n clipa
clipa următoare auzul încordat la
auzul încordat la paro­
paro-
xism
xism al Solomiei prinse
al Solomiei prinse foarte foarte desluşit
desluşit un un murmur:
murmur:
"Aoleu, nene
"Aoleu, nene Ilarie
Ilarie!...! . . . Acolo
Acolo eşti?. . . D-ta
eşti? ... D-ta eşti ... ? It Pe
eşti...?" Pe
2
200 urmă
urmă paşii,
paşii, mai mai şovăitori,
şovăitori, trecură trecură mai mai departe,
departe, în în
sufragerie,
sufragerie, în în bucătărie,
bucătărie, şi şi iar
iar se
se poticniră.
poticniră. După După cîtevacîteva
secunde
secunde voceavocea d-neid-nei Dăniloiu Dăniloiu se se auzi
auzi maimai clar,clar, deşi deşi
sugrumată
sugrumată de spaimă. "Vai
de spaimă. "Vai de de mine
mine şi şi de de mine
mine !! ......
Amîndoi
Amîndoi !...�'
!...~'
25 Groaza din
Groaza din casă
casă parcă parcă ar ar fi năvălit afară
fi năvălit afară pe pe uşile
uşile
rămase
rămase deschise,
deschise, cuprinse
cuprinse pe pe Solomia
Solomia şi-i şi-:-i zgîlţîi
zgîlţii su­ su-
fletul.
fletul. CuCu ochii
ochii mari
mari ţintă ţintă asupra
asupra marchizei,
marchizei, ii se se părea
părea
că
că a trecut un
a trecut un veac
veac de de cînd
cînd aa intrat
intrat stăpînă-sa
stăpînă-sa şi şi nunu
mai
mai iese.
iese. Voia
Voia s-o s-o cheme
cheme şi şi nunu mai
mai aavea vea glas,
glas, ca ca şi şi
30
30 cînd frica ii s-ar
cînd frica s-ar fifi încleştat,
încleştat, ca ca unun căluş,
căluş, în în beregată.
beregată.
Dar lacrimile începură
Dar lacrimile începură a-i a-i curge
curge deodată
deodată atît atît de de multe,
multe,
că-i
că-i inundară
inundară obrajii.
obrajii. Aşa A şa sese pomeni
pomeni apoi apoi cu cu doamna
doamna
iarăşi în
iarăşi în uşa
u şa marchizei,
marchizei, pe pe faţa
faţa caca varul
varul cu cu groaza
groaza În­ în-
crustată
crustată ca ca oo mască.
mască. Vru Vru să să alerge
alerge sprespre dînsa,
dînsa, fericită
fericită

257

www.dacoromanica.ro
 ,., că nu i s�a s:-a întîmplat nimic. Instinctiv îşi curmă avîntul.
Dealtfel d-na Dăniloiu închise uşor uşa antreului, antreului, apoi
marchiza
marchiz.a şi veni, clătinîndu-se
dătinÎndu-se puţin, la Solomia
Solomia..
-
- Aici s-a întîmplat o tîlhărie nemaipomeni nemaipomenită tă ...
...
j
5 I-au omorît şi i-au jjefuit...
efuit. . . Trebuie să dăm de veste,
Solomie
Solomie!!
Respiră de cîteva ori din străfund parcă parcă ar fi vrut
să alunge din· nări şi din plămîni aerul codit. Pe urmă
continuă mai ferm, cu o energie pe care o cîştiga tot-
1i O
0 de�l.Una
de~l.Una în cJ.j.pele
cl.ipele hotărîtoare
hotărîtoare::
:- Tu să mergi la prăvălie să chemi degrabă pe
domnul
domnul!! Auzi, Solomie Solomie?? Pînă atunci eu am să mă duc
la poliţie şi la tribunal, să dau de veste ce s-a întîmplat.
întîmplat .....
Îîii·· văzu faţa spălată de lacrimi şi întrebă nedu­ nedu-
., tJ
" t5 merită:
-
- Tu de ce plingi
plîngi?? . .. Ce te-a găsit
găsit?? . ..
..
-- N
Nuu ştiu, cucoană -
- mormăi servitoarea. Mi-a
fost tare frică din pricina d-tale cît ai fost înlăuntru,
să nu păţeşti ceva şi d-ta ....
..
;20 -
- Proastă eşti, fată -
-- răspunse Vasilica înduioşată
de îngrijorarea
ingrijorarea ei naivă. Ce, tu crezi că tîlharii au
făcut culcuş în casă, împreună cu victimele
victimele?? .... . Au
dat lovitura şi s-au dus pe-aci încolo....
. . Nu'mai
NUmai poliţia
mai poate să-i dibuiască şi să-i dea pe mîna jjustiţiei
ustiţiei ...
...
'25
·25 , ajunseră
Cînd aj unseră la portiţă, d-na Dăniloiu se răzgîndi:
nu se poate ·să
să plece amîndouă şi să lase iar pustie curtea
·şi
şi casa
cas~ cu morţii ...
. . . Totuşi ieşiră din curte, afară. Ea
însă rămase pe trotoar şi pe Solomia o trimise că cheme
pe sergentul care făcea de serviciu cîteva case mai
30 departe, la
l~ încrucişarea cu strada Kogălniceanu.
-
- Să nu te mişti de-aici, băiete băiete!! îl dăscăli d-na
Dăniloiu. Nici să nu laşi pe nimeni în curte şi cu atît
mai puţin
puţin în casă pînă ce nu vine poliţia şi procuro-

--258
258

www.dacoromanica.ro
 rul, cum ştii şi tu că e legea... Ia seama că în casă sînt
doi oameni' omorîţi...
oameni ' omorîţi. ..
- Aoleu, cucoană 11 ssee îngrozi sergentul. Amîndoi
- Amîndoi??
- Amîndoi 11 repetă Vasilica, dînd din cap. Să fii
-
.
55 cu .ochii în patru 11
Cele două femei se depărtară împreună, apoi după
cîţiva paşi d-na Dăniloiu traversă iar piaţa, pe unde
a venit, în vreme ce Solomia urca grăbită pe strada
Griviţei, pe lîngă biserica
biserica Sf. Nicolae, spre strada mare
110
0 care ducea la piaţă. Sergentul se uită după ele o clipă.
Cunoştea pe Vasilica, precum cunoştea pe Ilarle
llarie Dăni­
loiu şi pe Miţa. Curiozitatea îi dădea ghes să intre în
curte, să vadă. Crăpă uşor portiţa, dar o închise repede
la loc, cu un mic cutremur în şira spinării. l îii era urît
15
15 şi îi era frică. Era ţigan din Vieroşi. I ncepu să se plimbe
începu
de ici-colo prin faţa porţii, bătînd talpa ca-
ca- să se încăl­
zească şi să-şi alunge neliniştea, ca o santinelă zeloasă.
Peste cîteva minute veterinarul judeţului;
P€ste judeţului, Haralam­
Haralam-
bie Săvescu, un om înalt şi vînjos, trecînd spre centru,
2
200 întrebă mirat pe sergent păzeşte?? 'Sergentul
sergent:: ccee păzeşte "SergentUl ră S­
răS­
punse mîndru
mîndru::
-
- Domnul Ilarie cu cucoana dumisale .au fost omo­ omo-
criÎninali... Pe dumnealor îi păzesc
rîţi de nişte criÎninali... pînă
.păzesc pînă
...
vine poliţia ...
2
255 Veterinarul ezită puţin:
puţin : să creadă, să nu creadă?creadă ?
l
îşi
şi continuă calea mormăind:
mormăind :
-- Nu~ai
Numai crime d-astea mai lipseau la Piteşti... Piteşti. ..
1. .. Mare ruşine 1
procopsiţi !.
Că altfel eram procopsiţi 1....
..

www.dacoromanica.ro
 Capitolul II
Capitolul III[

CINCI MINUTE

Spiru Dăniloiu avea un mare magazin de coloniale

în gura pieţii din vale, Într-o poziţie minunată, Ungă
lîngă
.')-
5, podul drumului de fier, încît concentra clientela şi
din piaţa -de legume, şi din piaţa de cereale-
cereale, şi de chiris­
chiris-
tigie pînă la oharul
ooorui de vite. Magazinul de fieră,rie
fierărie de
alături, cel mai mare din Piteşti şi împrejurimi, a fost
fost
al lui Harie,
Ilarie, frate-său, care l-a ţinut peste treizeci
treizeci de
10·,
10 ani şi, cînd s-a retras din afaceri, l-a vîndut unor arde­
arde-
II leni, actualii proprietari.
Cînd văzu pe Solomia intrînd în prăvălie, Spiru
înţelese că s-a implinit
împlinit ceea ce a bănuit dînsul aseară
după ce l-a tras nevastă-sa şi i s-au risipit gîndurile de
'
"' boală.
1.')
15 boală. A vorbă pînă
A stat de vorbă pînă adineaori cu unii vecini
şi clienţi
şi clienţI despre Ilarie şi
şi cu toţi erau de acord că
C'u toţi că tre­
tre-
buie să i se fi întîmplat ceva, nimeni însă neîndrăz­
nind a preciza nenorocirea din delicateţe
delicate ţe pentru dînsul.
-
- Nu mai spune nimicanimica!! întîmpină pe servitoare
20
20 din dosul tejghelei
tejghelei!! Am văzut după mutra ta, tot 1.!. .. ..
Doar atîta
atîta:: amîndoi
amîndoi??

260
260

www.dacoromanica.ro
 -
- D-apoi eu n-am fost Înăuntru
înăuntru -
- zise Solomia
simplu -
- şi n-am văzut, dar cucoana i-a văzut pe
amîndoi.
amîndoi.....
-
- Săracii, săracii de ei ei!1 oftă
oită Spiru Dăniloiu, scu-
5 lîndu-se ca şi cînd ar fi vrut "Tut să se ferească de o încer­ Încer-
care de ameţeală.
1
înn magazin nu se aflau decît vînzătorii şi un preot
de la ţară cu preoteasa care alegeau şi se tocmeau me­ me-
reu de un ceas fără a fi cumpărat încă nimica. îîn n vre-
10
10 me ce Solomia totuşi îi povestea ce-a descoperit doamna
şi cum a trimis-o să-I cheme, Spiru îşi aduse iar aminte
de soră-sa Aretia la care se gîndise şi azi-noapte că ar
fi trebuit s-o Înstiinteze.
înştiinţeze.
, , Aretia era cu vreo · zece ani
mai tînără şi certată cu amîndoi fraţii, socotindu-se
1 5 ' nedreptăţită
15 nedreptă ţi tă şi înşelată
înşela tă de ei încă de la împărţirea moş'­ mOr
tenhii părinteşti. Măritată cu un cărturar, cu ajutorul
de grefier Pascal Delulescu, azi pensionar, se credea
superioară fraţilor rămaşi negustori, deşi, partea ei de
avere risipindu-şi-o demult, a suferit şi suferea multă
2
200 şi amară mizerie. Băiatul ei Romulus, cu care au chel:' chel':'
tuit şi ce n-au avut, după ce şi-a luat o vagă licenţă în
drept, ducea prin Bucureşti, ca' ca publicist şi avocat fără
clienţi, un trai cam la fel cu părinţii lui,. lui, . sărăcie · lucie.
Fiindcă unchiul Ilarie llarie n-avea copii, ultima speranţă
2
255 a publicistului devenise moştenirea ce-i va reveni cîndva
şi care-i va consolida situaţia. .. .
situaţia ...
-
- Bine, Solomie, am să mă duc îp.dată îpdată 1. spuse
Spiru cu un glas încărcat de o tristeţe Pe care nici n-o
ascundea şi nici n-o exagera. ex~gera. Tu însă ,te te repezi pînă la
·
30
30 domnul Pascal, la ctI Dm atul meu -
cumnatul - ştii unde şade şade??
pe bulevard, tocmai spre gară -..-.: şi să le povesteşti ·'şi
gară'-:" şi
lor ce s-a întîmplat ca să meargă·şi
lor' meargă ' şi dumnealor, dacă vor,
să fie fie de faţă cînd va sosi parchetuL
parchetuL.. .. Ai înţeles, fetiţo?
fetiţo ?
. . . Pe urmă tu pleci acasă, înţelegi
... înţelegi?? ... Vezi, să· să ai grij
grijee de

261
26.1

www.dacoromanica.ro
 toate
toate şi, dacă cucoana
cucoana întîr:zie,
întîrzie, să fie gata
gata mîncarea
mîncarea şi
masa pusă!
··masa pusă!
După ce
ce Solomia
Solomia porni
porni mai
mai departe,
departe, Spiru
Spiru se
se crezu
crezu
obligat să
obligat povestească şi
să povestească băieţilor, măcar
şi băieţilor, măcar în în trei
trei cu­
cu-
· 5 vinte,
vinte, cece nenorocire
nenorocire aa dat dat peste dînsul, mai
peste dînsul, mai ales
ales că Gogu,
Gogu,
locţiitorul, trăsese
locţiitorul, trăsese cu cu urechea
urechea şi şi auzise
auzise cîte
cîte ceva.
ceva. Mira­
Mira-
rea
rea şi indignarea personalului îi îi făcură bine încît Încît plecă
mai potolit, cu toate că că tristeţea
tristeţea îi aburea încă încă sufletul.
Trecu
Trecu prin prin piaţa de de legume,
legume, goală de de cîndcînd aa dat dat
10 zăpada,
zăpada, şi şi ajunse
ajunse în în halele
halele de de carne.
carne. Măcelarul
Măcelarul MiticăMitică
Ionescu,
Ionescu, vecinul
vecinul luilui IIarie,
Ilarie, îl îl zări
zări şi-i
şi-i aţinu
a ţinu calea:
calea:
-
- VaVa să zică ee adevărat, Spirică? ..... I-a I-a omorît? .....
îmi
îmi spuse
spuse adineaori
adineaori veterinarul
veterinarul Raralambie
Haralambie... ... Parcă
nici
nici să nu nu crezi
crezi!...
!... Rala
Hala fierbe
fierbe de de mînie
mînie... ... O tîlhărie
ca
ca asta
asta în în plin
plin centru.
centru, al al oraşului!
oraşului! MiineMîine poimîine
poimîine oo să să
dea
dea şi peste
peste noinoi tîlharii
tîlharii!!.... .. Lumea
Lumea zice zice că trebuie
trebuie să fie
oameni
oameni car. car.ee cunosc
cunosc bine bine locurile
locurile şi şi împrejurările.
împrejurările. Aşa Aşa
cred
cred şişi eu,
eu, dar
dar ca
ca . să
să fiefie tocmai
tocmai feciorul
feciorul luilui Pascal,
Pascal, cum cum
spune
spune lumea,.
lumea, . nunu credcred!!......
20 -- Cine
Cine spune,
spune, Mitică? se se minună Dăniloiu.Dăniloiu. Noi Noi
nici
nici nu
nu i-am
i-am văzut, nici nici poliţia n-a n-a sosit,
sosit, şi lumea
lumea ştie
cine
cine i-a
i-a omorît?
omorît? ...... Şi tocmai
tocmai nepotul!...
nepotul!... Doamne,
Doamne, tare-i tare-i
rea
rea şişi necruţătoare
necruţătoare lumea asta, asta, zău,zău, Mitică!
Mitică!
-
- Ce-i
Ce-i drept,
drept, interes
interes numainumai nepotulnepot.ul avea avea să fie
2
255 omorîţi - - zise măcelarul puţin jenat,
zise măcelarul jenat, căci de de fapt el el
a
a avut
avut întîi
întîi părerea aceasta.
aceasta. Dar, Dar, la la urma
urma urmelor,
urmelor, cine cine
poate
poate să ştie, Spirică? Poate Poate să fie alţii, dar dar tot tot dintre
dintre
cunoscuţ�
cunoscuti sau sau dintre
dintre neamurineamuri.... ..
'.
Pe
Pe strada
strada maremare îl îl mai
mai opriră
opriră vreo
vreo doidoi prieteni
prieteni negus­
negus-
30 tori
tori care
care voiau
voiau amănunte, iar iar în
în colţul băcăniei Steriade Steriade
avocatul
avocatul Trandafirescu,
Trandafirescu, mic, mic, gras,
gras, rotund, jovial: jovial:
-
- Ce-i
Ce-i asta,
asta, nene
nene Spirache?
Spirache? ... ... Văzui la tribunal tribunal
pe coana
pe coana Vasilica'
Vasilica ' şişi m-am
m-am îngrozit
îngrozit ce ce mi-a povestit
povestit!... !. ..

262

www.dacoromanica.ro
 Aşa
Aşa am
am ajuns,
ajuns, domnule,
domnule, să
să ne
ne omoare
omoare tîlharii
tîlharii ziua-n
ziua-n
amiaza
amiaza mare?
mare?
Voia să
Voia să pară
pară îndurerat
îndurerat şi
şi revoltat, şi
şi nu
nu izbutea
izbutea din
din
pricina
pricina glasului
glasului care
care păstra oo nuanţă jovială.
jovială. Şi'
Şi ' Tran-
Tran-
5 dafirescu
dafirescu se
se interesa
interesa cine
cine să fie ucigaşii. La tribunal
tribunal
au
au şi
şi început
început să
să circule
circule fel de
de fel de
de presupuneri:
presupuneri: ba
c-o fi Romulus
c-o fi Romulus Delulescu,
Delulescu, care numai sîmbătă
care numai (toc­
(toc-
mai sîmbătă 1) aa plecat
plecat ain
din Piteşti, ba
ba cine
cine ştie ce
ce
slugă
slugă care
care cunoştea
cunoştea locurile
locurile unde
unde îşi
îşi ascundeau
ascundeau bătrînii
bătrînii
10
10 aurul
aurul (se
(se povestea că, pentru
pentru mai
mai mare
mare siguranţă,
sigUranţă, mi'
mI'
strîngeau
strîngeau decît
decît galbeni),
galbeni), ba
ba vreun
vreun spărgător ''de
de meserie
meserie
de
de la Bucureşti în
în colaborare
colaborare cu
cu vreun
vreun găinar local
local care
care
să-i fi
fi servit
servit de
de călăuză, ba
ba unii
unii acuzau
acuzau direct
direct pe
pe Dică
Secuianu
Secuianu care
care se
se hărţuia
hărţuia de multă vreme
de multă vreme cu
cu bătrînul
bătrînul
,.,
Ilarie
llarie şi-l ameninţa...
,o ,
115
5 si-l
, ameninta
, ...
Acuma
Acuma Spiru
Spiru socoti
socoti că
că trebuie să grăbească
trebuie să grăbească · paşii.
paşii.
Peste
Peste tristeţea
tristeţea care-i
care-i stăruia
stăruia în inimă, începea
în inimă, începea să
să se
se
. înfiltreze
înfiltreze teama
teama că Aretia
Aretia va va sosi
sosi mai mai curînd
curînd 'caca dînsul
dînsul
şi
şi va
va dosi
dosi toate
toate obiectele
obiectele dede valoare,
valoare, bani bani şişi bijuterii,
2
200 înainte
înainte dede venirea
venirea autorităţilor, păgubindu-1 astfel astfel şi şi­'
pe
pe el,
el, dar
dar mai ales ales pe
pe unica-i
unica-i odraslă,
odraslă,. Filofteia, 'mări­
tată cucu căpitanul · Vasilescu, garnizoană t0cmai
Vasilescu, în garnizoană tocmai la
-

Sighetul
Sighetul Maramureşului ... : . ·. .
în
în jurul
jurul sergentului
sergentului se se adunase
adunase un un grup
grup -de-
'de curioşi,
2
255 mai cu cu seaină
seamă servitori,
servitori, aşteptînd sosirea sosirea"poliţiei în­ în'
speranţa
speranţa că că atunci
atunci vor vor putea
putea vedea
vedea ceva ceva ce-ce' nu
nu s-a s-a
mai văzut de cînd lumea· lumea,. -. -" - .

-
- A A fost cinevacineva pe-aici,
pe-aici, Lache? întrebă -Spiru
Lache? · intrehă '- Spiru
r~pede. Nu?
r�pede. Nu? ... Foarte ''b
... ·Foarte ·Trebuie să pice
ine.-Trebuie
bine. din moment
pice 'din moment
30 în
în moment
moment cineva
cineva de de' la panlhet, 'că
la parchet, ' că · tot
t0t oraşul
oraşul-'a a Înd!';'
înc~';"
put
put să urle
urle despre
despre crima
crima asta
asta nemaipomenită ... ... · - ­

Sergentul
Sergentul deschise
deschise -servil
·servil portiţa,
portiţa; iar iar lumea se se dădu
respectuos
respectuos la oo parte parte caca să -treacă
·trt':acă fratele victimei.
victimei.
Dăniloiu
Dănlloiu avu·
avu, totuşi oo tresărire-cînd
tresărire cînd des-t;hise-marchiza
desGhise·marchiza şi

www.dacoromanica.ro
 îndeosebi
îndeosebi uşa antreului.
antreului. Aerul
Aerul greu îl
îl sufoca.
sufoca. Descoperi
Descoperi
cele
cele două cadavre,
cadavre, clătină
c1ătină din
din cap
cap în
în semn
semn de
de durere,
durere, pe
pe
urmă se
se duse
duse la scrinul
scrinul dintre
dintre ferestre, scoase
scoase dintr-un
dintr-un
sertar
sertar oo cutiuţă
cutiuţă albastră
albastră şi
şi o strecură
strecură în
în buzunar.
buzunar. N-apu-
5 că însă bine
bine să închidă sertarul,
sertarul, cînd
cînd nişte bocete
bocete în
în
curte
curte vestiră apropierea
apropierea Aretiei,
Aretiei, însoţită de
de Pascal.
Pascal.
"Cinci
"Cinci minute
minute dacă mai
mai întîrziam,
întîrziam, rămîneam cu
cu
buza
buza umflată! se
se gîndi
gîndi dînsul
dînsul netezindu-şi buzunarele.'�
buzunarele:~
Aretia
Aretia năvăli în
în casă plîngînd
plîngînd cu
cu hohote.
hohote. Era
Era o
10 femeie
femeie voinică, energică, bărbătoasă, cu
cu prea
prea puţine
urme
urme din
din frumuseţea despre
despre care
care se
se povestea
povestea că ar fi
fi
avut-o
avut-o în în tinereţe. Soţul ei, ei, Pascal,
Pascal, slab,
slab, înalt
înalt şi supt
supt
la corp
corp şi şi la faţă,
faţă, cucu mustăţi
mustăţi îngrijite
îngrijite sure
sure şişi o privire
privire
umilă,
umilă, părea
părea o o slugă
slugă credincioasă
credincioasă şişi supusă
supusă întru
Întru toate.
toate.
15 Plînsetele
Plînsetele fără fără lacrimi
lacrimi voiau
voiau să
să dovedească
dovedească lumii stră­ stră­
ine
ine jalea Aretiei. De
jaleaAretiei. De fapt
fapt nunu mai
mai vorbea
vorbea de de cîţiva ani
cu Ilarie, iar în casa asta a lor n-a intrat şi şi mai de mult.
Doar
Doar Romulus,
Romulus, în în urma
urma unui
unui consiliu
consiliu dede familie,
familie, s-as-a
împăcat acum acum doi doi ani
ani şi venea
venea pepe la dînşii totdeauna
totdeauna
·'2~
2 {) şi mai tn in fiece
fiece zi
zi cînd
cînd era
era prin
prin Piteşti. Certată era era dealt­
dealt-
fel şi
f~l şi cu
cu celălalt
celălalt frate,
frate, cu
cu Spiru, dar
dar dede vorbit
vorbit vorbeau
vorbeau
d hd se
cîhd se întîlneau,
întîlneau, maimai aies în în case
case străine.
în clipa
clipa cînd
cînd Aretia
Aretia dădu cu cu ochii
ochii de
de Spiru, în în antreu,
antreu,
plînsul
plînsul i se se sugrumă
sugrumă în în gît.
gît.
25 - - Aoleu,
Aoleu, aici
aici erai?
erai? zise
zise pe
pe urmă batjocoritor.
batjocoritor. Ai Ai
alergat
alergat să culegiculegi înaintea
înafntea noastră ce-o ce-o fi
fi mai
mai bun?
bun? .. ..
Nu
Nu vă mai mai satură Dumnezeu,
Dumnezeu, Spirică nene, nene, nici cîndcînd
vedeţi cum cum vă ba te!...
bate!...
-- Lasă, Aretio - - interveni Pascal ruşinat şi înfri- Înfri-
10 coşat ca ca nu
nu cumva
cumva să se se aprindă cearta
cearta tocmai
tocmai în în casa
morţilor.
morţilor.
-
- Tu
Tu să nu
nu te
te amesteci,
amesteci, Pascale,
Pascale, că mă enervezi
enervezi
mai
mai rău -
- se
se înfurie
infurie deodată Aretia.
Aretia. Eu
Eu îi
îi cunosc
cunosc
mai
mai bine
bine şi ştiu pînă
pină unde
unde merge
merge lăcomia lor. Au
Au şi

264

www.dacoromanica.ro
 bani
bani .şi bogăţii şi de
de toate,
toate, dar
dar nu
nu s-ar
s-ar da
da în
în lături să ne
ne
fure partea
partea noastră
p.oastră şi
şi aici,
aici, cum
cum mi-au
mi-au furat odinioară
odinioară
moştenirea de
de la părinţi...
Spiru,
Spiru, cu
cu căciula în
în mînă, stătea liniştit, uitîndu-se
uitîndu-se
5 la Aretia
Aretia aproape
aproape cu
cu compătimire. Abia într-un
într-un tîrziu
tîrziu
ripostă, fără supărare:
-
- Nici
Nici nu
nu te-ai
te-ai uitat
uitat încă
încă să
să vezi
vezi dacă
dacă au
au murit
murit
cu
cu adevărat şi te
te cerţi pe
pe moştenire, surioară dragă...
...
Liniştea
Liniştea lui o
o linişti
linişti şi
şi pe
pe ea
ea pentru
pentru oo clipă.
clipă. Spiru,
Spiru,
10 profitînd de
de reculegerea
reculegerea Aretiei,
Aretiei, se
se închină ceremo­
închină ceremo-
nios
nios şi ieşi demn
demn afară ...
...
-
- Văzuşi?
Văzuşi? El
El pleacă cu
cu -buzunarele
· buzunarele doldora,
doldora, iar
d-ta
d-ta mă potoleşti să nu-l
nu-l ocăresc !! izbucni
izbucni Aretia
Aretla mîni­
mîni-
oasă către soţul ei.
ei. Cînd
Cînd îţi spun
spun eu
eu că eşti un
UIi bleg ...
bleg ...
15 în
în clipa
clipa aceasta
aceasta zări, vîrît
vîrît aproape
aproape subt
subt pat,
pat, cada-
cada-
vrul
vrul fratelui ei
ei Ilarie
Ilarie şi
şi avu
avu o zguduire
zguduire fără
fără voie,
voie, încît
încît
numaidecît
numaidecît îşi făcu cruce,
cruce, murmurînd
murmurînd speriată:
-
- Doamne
Doamne iartă-mă şi iartă-ne pe toţi, Doamne!...
Doamne!...
Săracul nenea
nenea Ilarie,
Ilarie, cum
cum s-o
s-o fi chinuit
chinuit el,
el, săracul !..
săracul!... .

2
200 Dar ţaţa Miţa unde-o fi
Miţaunde-o fi....
..
Peste vreun
vreun sfert
sfert de
de oră primul-procuror
primul-procuror Constantin
Negel
Negel pătrundea în în antreu,
antreu, însoţit de de noul
noul judecător
de
de instrucţie
instrucţie Aurel
Aurel Dolga,
Dolga., de de medicul
medicul Vasile
Vasile Popescu,
Popescu,
de
de unun comisar
comisar de de poliţie şi de de Spiru
Spiru Dăniloiu. Uşa
2255 marchizei
marchizei oo Iăsară
lăs ară mare,
mare, deschisă,
deschisă, de de asemenea
asemenea şşii ppee aa
antreului
antreului caca să
să sese aerisea�că
aerisea~că odăile,
odăile, deşi
deşi din
din pricina
pricina
frigului cadavrele
cadavrele nu nu intraseră
intraseră în în descompunere
descompunere cum cum
bănuise şeful parchetului.
parchetului.
-- Ce
Ce faci acolo,
acolo, madam
madam Delulescu?
Delulescu? strigă primult
30 procuror
procuror sever,
sever, '' găsind-o
găsind-o tocmai
tocmai cucu mîinile in in dula­
dula-
pul
pul cu rufărie din
cu rufărie din care
care o bună bună parte
parte oo îngrămădise
îngrămădise
intr-un
într-un coş
coş de
de nuiele găsit undeva.
nuiele găsit undeva. Nu Nu ştii
ştii că.nu
că . nu e
e voie
să
să te
te atingi
atingi de
de nimic şi şi nici
nici să înstrăÎnezi vreun
să înstrăinezi vreun obiect
pînă cece nu
nu se
se stabilesc drepturile ?... Imi
stabilesc .,drepturile?.. pare rău!!...
Imi pare ...

265

www.dacoromanica.ro
 Delulescu
Delulescu ar
ar fi putut
putut să-ţi atragă atenţia, că doar
doar în
în
tribunal
tribunal şi-a cheltuit viaţa... ... Să pui, pui, tete rog,
rog, imediat
imediat
la loc tot ce ai ridicat! Te rog!... Nu încep ancheta pînă
ce
ce nunu aşezi toatetoate cum
cum au au fostfost!. Da ce,
!. .. Da ce, asta
asta ee glumă?
crimă atît
O crimă atît dede odioasă?
odioasă? .. ..
5 Glasul
Glasul şi şi mai
mai cu cu seamă
seamă înfăţişarea
înfăţişarea gravă gravă a a primului
primului
procuror - altfel un cunoscut şi iubit om blajin şi
procuror - altfel un cunoscut şi iubit om blajin şi
chiar
chiar rudă de de departe
departe cu cu Deluleştii prin prin soţia sa sa --
impresionară atît atît de de mult
mult pe pe Aretia
Aretia că nu nu Îndrăzni
îndrăzni
să
să riposteze,
riposteze, cum cum îi era.era. obiceiul, decît decît prin
prin nişte
nişte mor-
mor-
10
10 măieli
măieli nearticulate, ci începu să tocmească
să tocmească la loc rufrL­
ruf[l-
ria
ria pepe care
care oo alesese.
alesese.
Trecură cîtevacîteva minute
minute într-oîntr-o tăcere întreruptă eloar doar
de
de mişcările
mişcările el-neid-nei Delulescu.
Delulescu. Apoi Apoi se se auziră
auziră nişte paşi
grăbiţi şi în în sfîrşit apăru,
apăru, gÎfîinel,
gîfîind, asudat,
asudat, poliţaiul ora- ora-
115
5 şului,
şului, unun bătrînel
bătrînel simpatic,
simpatic, cu cu oo bărbuţă
bărbuţă tunsă tunsă Îngri­
îngri-
jit,
jit, cu
cu oo Înfăţişare
înfăţişare generală
generală jovială.
jovială.
-
- Salut,
Salut, domnule
domnule prim-procuror!
prim-procuror! făcu dînsul dînsul pu­ pu-
ţin
ţin jenat.
jenat. Am Am Întîrziat
întîrziat pentru
pentru că că iariar n-a
n-a venit
venit idiotul
idiotul
de
de sergent
sergent să să mă scoale...
mă scoale Rog să
... Rog fiu scuzat,
să fiu scuzat, domnule
domnule
20 prim-procuror!
prim-procuror!
'-
- NuNu face nimic, nimic, nene nene Tudorică'
Tudorică ! ' ! surîse L Negel
egel
'întinzÎndu-i
'întinzîndu-i mîna mîna în în semn
semn de de adevărată
adevărată absolvire.
absolvire.
Primul-procuror
Primul-procuror ca ca şi şi ceilalţi
ceilalţi ştiau foarte bine
ştiau foarte bine căcă
poliţaiul Tudor
Tudor Ploscaru,
Ploscaru, burlac budac şi cam cam chefliu,
chefliu, petre-
petre-
2
255 ce
ce toate nopţile
nopţile prin prin diferite
diferite localuri
localuri de de noapte,
noapte, pasă­
pasă­
mi-te
mi-te inspectînd,
inspectînd, şi şi că
că de de aceea
aceea se se scoală
scoală totdeauna
totdeauna
tîrziu,
tîrziu, fără
fără a a păgubi
păgubi însă însă serviciul,
serviciul, fiindcă
fiindcă serviciul
serviciul
.;:.'
;:' mer:ge
mer.ge mai mai bine bine fără dînsul,dînsul, '' care
care mai mai mult mult încurcă
lumea.
lumea. "Era'Era de de neam
neam bun bun şi tolerattolerat de de toate guvernele
toate guvernele
3
300 ' din
. 'motive de
din 'motive de caritate
caritate publică.
-
- CeCe crimă oribilă, ·domnilor!! zise
oribilă,domnilor zise poliţaiul
poli ţaiul cu'cu ' poftă
de
de vorbă. Am Am început
început să ne ne civilizăm şi să luăm alură
de
de oraş mare,mare, dacă ne-am ne-am porni. porni,tt pe pe astfel
astfel de de ·,'crime
·crime!!

2" 66
2'66

www.dacoromanica.ro
 După O
O mică pauză şi pentru
pentru că toată lumea tăcea,
poliţaiul continuă - cu glas
glas împletit
împletit din
din ironie
ironie şi compă­
timire:
timire:
-
- Dică Secuianu,
Secuianu, de
de cîte
cîte ori vorbea
vorbea de
de bietul
bietul Ilarie
Ilarie
5 Dăniloiu, se
se mira cum
cum de
de nu
nu se
se găseşte cineva
cineva să-i
sucească
sucească gîtul, să
să scape
scape lumea de
de un zgîrcit odios !! ...
un zgîrcit ...

Dică glumea,
glumea, fireşte, dar
dar uite
uite că s-a
s-a găsit cine
cine să-i
împlinească
împlinească dorinţa
dorinţa !1....
.•

www.dacoromanica.ro
 Capitolul
Capitolul IV
IV

CASA CRIMELOR

în
în unna
urma sugestiei
sugestiei judecătorului de de instrucţie,
instrucţi e , pri­
pri-
mul-procuror îndepărtă atît atît pe
pe Spiru
Spiru Dăniloiu cît cît şi
5 pe
pe soţii Delulescu
Delulescu din
din casă, declarînd
declarînd în în glumă, ca ca să
nu-i
nu-i ofenseze:
-
- Pînă vom vom descoperi
descoperi pepe ucigaşi toată
toată lumea e e
suspectă,
suspectă, începînd
începînd cucu noi
noi înşine,
înşine, anchetatorii!
anchetatorii!
-
- Foarte
Foarte just!
just! aprobă judecătorul Dolga Dolga cucu oo pri-
pri­
lo vire gravă,
lovire gravă, simţindu-se
simţindu-se parcă
parcă eroul
eroul principal
principal în în piesa
piesa
care
care începea.
începea.
Cînd
Cînd rămaseră singuri,
singuri, primul-procuror rugă pe
judecătorul
judecătorul de instrucţie să
de instrucţie să iniţieze
iniţieze cercetările
c ercetările în for­
în for-
ma
ma şi înîn direcţia ce
ce crede,
crede, avînd
avînd înîn vedere
vedere dtdl el
el are
are să
15
15 continue
continue anchetarea
anchetarea cazului
cazului pînă
pînă la la descoperirea
descoperirea uci­ uci-
gaşilor.
gaşilor.
Am-el Dolga,
Aurel Dolga, ardelean,
ardelean, fusese mutat de
de curînd
curînd la
Piteşti de
Piteşti de la
la Făgăraş. Avea
Avea abia
abia vreo
vreo treizeci
treizeci şi doi
doi
de
de ani
ani şi
şi o
o figură
figură severă,
severă, compusă
compusă înadins
înadins pentru
pentru mese-
mese-
2
200 ria
ria ddee judecător
judecător d
dee instrucţie,
instrucţie, care-i
care-i plăcea
plăc ea şi-l
şi-l pasiona.
pasiona.
încă din
din liceu fusese clandestin
liceu fusese clandestin şi fervent
fervent cetitor
cetitor de
de
romane
romane poliţiste
poliţiste şi
şi admirator al faimoşilor detectivi
al faimoşilor

268

www.dacoromanica.ro
 născuţi din
din fantezia nu
nu mai
mai puţin faimoşilor romancieri.
romancieri.
Spre
Spre deosebire
deosebire Însă de
de detectivii
detectivii care imbină totdea­
care ~Îmbină totdea-
una
una perspicacitatea
perspicacitatea şi şi energia
energia cu cu umorul
umorul special
special al al
marilor naivinaivi şi care
care tdţitoţi posedă negreşit anume anume ticuri
ticuri
5 sau
sau obiceiuri
obiceiuri caracteristice
caracteristice plus plus oo pipă
pipă care
care sese stinge
stinge
şi se
se aprinde
aprinde ·În·în .momentele palpitante,
palpitante, el el voia
voia să păs­
treze în
rtreze în primul
primul rînd
rînd demnitatea
demnitatea gravă cuvenită magis­ magis-
tratului
tratului instructor,
instructor, aceasta
aceasta urmînd urmînd să să fie originalita­
originalita-
tea
tea lui
lui cînd
cînd vava fi cucerit
cucerit celebritatea.
celebritatea. Pînă acum acum n-a n-a
10
10 avut
avut nicinici oo ocazie
ocazie de-a
de-a se se distinge
distinge aievea.
aievea. Cazurile
Cazurile ce ce ii
s-au
s-au încredinţat
încredinţat la la Făgăraş,
Făgăraş, ca ca şi
şi aici,
aici, erau
erau simple
simple şi şi
ordinare,
ordinare, încîtîncît zadarnic
zadarnic se se silea
silea să le le complice
complice cu cu remi­
remi-
niscenţe din cărţi...
din cărţi ...
De
De 'data
'data aceasta
aceasta ii se se părea că poate poate să fie fie vorba
vorba de de
115
5 ceva
ceva mai mai interesant,
interesant, mai mai ales ales din
din pricină
pricină căcă crima
crima s-a s-a
descoperit
descoperit aşa de de tîrziu.
tîrziu.
-
- Dacă-mi permiteţi, domnule domnule prim-procuror - - zise
zise
dinsul
dînsul cu .importanţa .
· cuvenită -
- aş propune două faze
în
în privinţa
privinţa constatărilor
constatărilor ce ce vom face în
vom face în procesul-ver-
procesul-ver-
2
200 bal: Întîi
bal: întîi precizarea
precizarea locului
locului unde unde s-au
s-au produs
produs crimele,
crimele,
în
în toate
toate amănuntele,
amănuntele, şi şi .. al
al doilea
doilea descrierea
descrierea exactă
exactă a a
stării
stării victimelor,
victimelor, '' întrucît
întrucît aceastaaceasta ar ar putea
putea contribui
contribui
la
la stabilirea
stabilirea dateidatei cînd
cînd s-aus-au săvîrşit omorurile şi
săvîrşit omorurile şi even­
even-
tual
tual la omorîtorilor ...
la descoperirea omorîtorilor. ..
2
255 Comisarul
Comisarul ssee aşeză ccuu coalele coalele ddee mrtie
hîrtie llaa masa
masa din din
sufragerie
sufragerie şi, aşteptînd ca ca Dolga
Dolga să-i dicteze,
dicteze, întocmi
întocmi
obişnuita
obişnuita introducere.
în
în vreme
vreme ce ce ceilalţi începură să examineze examineze cele cele
două cadavre, judecătorul cercetă cu cu luare-�minte
luare-~minte
30
30 mai întîi
~mai Întîi antreu!.
antreul. Uşa Uşa dinspre marchiză marchiză părea părea să să nu fi
fost
fost unsă demultdemult;; cînd cînd încercă să oo închidă, balama­ balama-
lele
lele scîrţiiră uşor ca ca · un
un suspin.
suspin. Dar Dar şi broasca
broasca avea
avea pro­
pro-
babil
babil arcul
arcul rupt
rupt sausau foarte slăbit, slăbit, căci
căci limba nu nu se se
prinse
prinse în în scoabă,
scoabă, Încît
Încît uşa rămase doar doar lipită.
lipită. Altă

269

www.dacoromanica.ro
 uşă dădea din
din antreu
antreu în
în dreapta
dreapta într-un fel de
într-un fel de salonaş
cu
cu aspectul
aspectul de
de cameră
cameră în
în care
care se
se păstrau
păstrau toate
toate lucrurile
lucrurile
fără utilitate
utilitate curentă. Uşa era
era închisă, iar
iar cheia
cheia învîr­
învîr-
tită o
o dată în
în broască. Dolga vîrî
vîrî doar
doar capul
capul;; părea
5 evident că în
evident că în salon
salon se
se umbla
umbla foarte rar
rar şi că mai
mai ales
cu
cu ocazia
ocazia crimei
crimei n-a
n-a trecut
trecut nimeni
nimeni pragul.
pragul. Cealaltă
uşă,
uşă, în
în stînga,
stînga, deschisă
deschisă larg, ducea
ducea Întîi
întîi în
în dormitor,
dormitor,
de acolo în sufragerie şi mai departe în bucătărie ...
Pe
Pe cuierul
cuierul de
de perete,
perete, la stînga,
stînga, Între
între uşa marchizei
marchizei
10
10 şi
şi cea
cea dinspre
dinspre dormitor,
dormi tor, atîrna
a tîma în
în acelaşi
acelaşi cui
cui un
un crap
crap
de
de vreo
vreo două
două kilograme,
kilograme, îngheţat
îngheţat tun,
tun, şi
şi un
un baston
baston
cu mînerul în formă de cîrjă. Pe mescioara din fundul
antreului
antreului cam
cam întunecos
întunecos era
era aruncată
aruncată o
o căciulă
căciulă --mare
mare
neagră
neagră de
de miel,
miel, iar
iar pe unul din
pe unul din cele
cele două
două scaune
scaune un
un
15
15 palton
palton foarte uzat,
uzat, cu
cu căptuşeala . ici-colo roasă,
căptuşeala .ici-colo roasă, rămă­
rămă­
sese agăţat numai cu o mînecă, restul fiind alunecat
şi mototolit după picioarele
picioarele mesei
mesei ca
ca şi cînd
cînd ar
ar fi fost
dezbrăcat
dezbrăcat şi
şi azvîrlit
azvîrlit aacolo
colo în
în mare
mare grabă
grabă ...
...
-
- Domnule
Domnule comisar,
comisar, scrie!
scrie! strigă judecătorul Dol-
Dol-
2
200 ga
ga începînd
începînd să
să dicteze
dicteze rar
rar şi
şi apăsat.
apăsat.
în dormitor
în dormitor două paturi,
paturi, cu
cu căpătîile la
la perete,
perete,
despărţite printr-o
printr-o noptieră. între
între cele
cele două ferestre
spre
spre curte,
curte, bine
bine zăbrelite,
zăbrelite, un
un scrin
scrin vechi
vechi plin
plin de
de rufărie
rufărie
de damă, nouă, nepurtată, era surmontat de o oglindă
2
255 de
de cristal
cristal cu
cu ramă foarte grea,
grea, aurită. Alte
Alte două dula­
dula-
puri
puri se
se aflau
aflau în
în colţurile ferestrelor, dulapuri simple
simple
din
din bătrîni, încărcate unul
unul cu
cu rufe
rufe de
de pat,
pat, iar
iar cellalt
cellalt
cu haine. în cel cu rufe de pat opera Aretia, cînd au
apărut reprezentanţii justiţiei. Uşa antreului
antreului se
se de�':'
de~;'
30
30 chidea
chidea în
în dormitor
dormitor în
în stinga,
stînga, încît
încît se
se lovea aproape
aproape
de
de garderobul
garderobul cu
cu haine.
haine.
între
între cele
cele două paturi,
paturi, cu
cu faţa în
în jos,
jos, cu
cu capul
vîrît
vîrît puţin
puţin sub
sub patul
patul dinspre
dinspre uşă,
uşă, cu
cu picioarele
picioarele încăl­
Încăl­
ţate
ţate cu
cu şoşoni
şoşoni rupţi
rupţi peste
peste nişte ghete vechi,
nişte ghete vechi, rămase
răma se

270

www.dacoromanica.ro
 de la genunchi afară dintre paturi, zăcea cadavrul
lui
lui Ilarie
llarie Dăniloiu. Pe
Pe patul
patul ceilalt,
cellalt, spre
spre antreu,
antreu, înveli­
înveli-
toarea
toarea de
de catifea
catifea cenuşie era
era mototolită şi cu
cu pete
pete mari
de
de noroi
noroi uscat,
uscat, pe
pe cînd
cînd cuvertura
cuvertura patului
patului dinspre
dinspre uşă
5 era întinsă şi trasă puţin într-o parte, deoarece degetele
mîinii
mîinii stîngi
stîngi aa mortului
mortului se
se încurcaseră
încurcaseră în
în ciucurii
ciucurii împle­
împle-
tiţi... Soba
Soba de
de teracotă portocalie,
portocalie, înaltă pînă aproape
aproape
de
de tavan,
tavan, cu
cu bibelorui
bibelorui pe
pe lespedea
lespedea de marmură, avea
de marmură, avea
uşiţa deschisă
deschisă larg parcă
parcă ar fi vrut să
să facă
facă foc cineva
LO
10 sau
sau doar
doar să arunce
arunce ceva
ceva înlăuntru...
...
-
- Să continuăm, domnule,
domnule, procesul-verbal!
procesul-verbal! reluă
Dolga
Dolga din
din prag,
prag, către comisarul
comisarul de
de poliţie înainte
înainte de-a
de-a
trece în sufragerie, fără
fără să
să se lase tulburat de întrebă­
întrebă­
rile
rile sau
sau observaţiile
observaţiile celorlalţi,
celorlalţi, recomandîndu-Ie
recomandîndu-Ie din
din cînd
cînd
1I 5 în
în cînd
cînd să binevoiască aa nu
nu se
se atinge
atinge de
de nimic.
nimic.
Sufrageria
Sufrageria era era mare, cu cu oo masă
masă ovală şi şase scaune scaune
de piele, cu două două bufeturi înalte de modă modă veche pline
cu
cu tot felul de
tot felul de vase
vase şi pahare.
pahare. Judecătorul se se uită cu cu
atenţie
at enţie împrejur
împrejur prinprin bufeturi, pipăi
pipăi masa
masa şi deodată
2
200 zise
zise către
că tre comisarul
comisarul carecare continua
continua săsă scrie
scrie :
-- Un moment, domnule...
Comisarul
Comisarul se se dădu
dădu lala oo parte,
parte, iar Dolga
Dolga ridică puţin
tăblia
t ăblia mesei.
mesei. Subt
Subt tăblie descoperi
descoperi mai
mai multe
multe piese
piese
de
de aur
aur aşezate
aşezate în scobituri şi
în scobituri şi crăpături
crăpături aşa fel încît
aşa fel încît să
să
2
255 nu
nu sese observe.
observe. învîrti
învîrti puţin capacul
capacul şi,
şi , într-un
într-un fel de de
sertar
sertar ascuns,
ascuns, dădu iar iar peste
peste o grămăjoară de de galbeni
şi mai mulţi bani bani de de argint
argint dinainte
dinainte de
de război.
război . Comi­
Comi-
sarul
sarul încremeni
încremeni oo clipă clipă dede mirare,
mirare, apoi
apoi rosti:
rosti :
-
- Asta-i oo comoară,
comoară, domnule
domnule judecător
jud ec ător!!
3
300 Dolga rugă ppee primul-procuror
primul-procuror să inventarieze
inventarieze
banii,
banii, iar
iar elel însuşi
însu şi se
se întoarse
Întoarse înapoi
înapoi în în dormitor
dormitor să să
cerceteze
cerceteze în în dulapuri,
dulapuri, deşi
deşi aceasta
aceasta voise săsă o lase
lase pentru
pentru
încheiere. Dar după descoperirea din sufragerie chib­ chib-
zui
zui că ee mai
mai practic
practic să lichideze
lichideze cercetările
cercetările şi în în dor-
dor-

271
271

www.dacoromanica.ro
 mi
mitor.
tor. într-adevăr, în
in dulapul
dulapul cu
cu haine
haine găsi o faţă
de
de pernă murdară, suspectă. Pipăind-o şi apoi
apoi desfă­
cînd-o
cind-o constată
constată că
că era
era plină
plină cu
cu bancnote
bancnote româneşti,
româneşti,
puse
puse înadins
inadins să rămîie
rămiie nebăgate în
in seamă şi totuşi
5 ascunse.
ascunse.
-
- Ei, dragă Dolga,
Dolga, văd că aduni
aduni bani,
bani, nu
nu glumă!
zise
zise primul-procuror uimit.
uimit. O
O să ne apuce
apuce prînzul
prinzul nu­
nu-
mărînd!
mărind!
Uşa bucurăriei
bucurăriei era
era deschisă ca
ca şi celelalte.
celelalte. Bucătă-
10
10 ria
ria mare
mare servea
servea şşii ca
ca spălătorie
spălătorie şi
şi chiar
chiar ca
ca baie
baie în
în
cazurile
cazurile rare
rare cînd
cind bătrînii se
se îndemnau
îndemnau să împrumute
împrumute
de
de la d-na
d-na Secuianu
Secuianu vana
vana de
de tablă
tablă ca
ca să
să se
se spele
spele mai
mai
temeinic.
temeinic. în
în dreapta
dreapta uşii se
se afla
afla soba
soba de
de gătit, mare
cît
cit un
un cuptor,
cuptor, cu
cu cîteva
citeva oale
oale pe
pe roate,
roate, în
în care
care apa
apa
15
15 îngheţase. în
în dreptul
dreptul uşii, în
în peretele din
din faţă, o fe-
fe­
reastră dădea spre
spre fundul curţii, unde
unde se
se vedeau
vedeau nă­
clăite în
in zăpadă nişte lemne
lemne tăiate şi o grămadă de
de
crăci cumpărate
cumpărate de
de curînd.
curînd. în
în stînga
stînga ferestrei pe
pe oo
masă
masă lungă
lungă de
de brad,
brad, se
se afla
afla oo pîine
pîine lungă
lungă neîncepu
neînceputtă
ă
2
200 şşii o
o ulcică de
de lut,
lut, înflorită, răsturnată,
răsturnată, goală,
goală, iar
iar subt
subt
masă
masă cîteva
cîteva şomoioage
şomoioage de
de jurnale
jurnale vechi. Lîngă pe­
Lîngă pe-
retele
retele dinspre
dinspre sufragerie,
sufragerie, într-un
într-un dulap
dulap rudimentar, erau
erau
aranjate
aranj a te oale,
oale, cratiţe,
cratiţe, tigăi,
tigăi, capace
capace de
de toate
toate felurile.
între
între acest
acest dulap
dulap şi uşa sufrageriei,
sufrageriei, pe
pe oo laviţă
lavi ţă solidă,
solid ă,
2
255 o
o albie
albie ddee spălat
spălat rufe
rufe părea
părea răsturnată
răsturnată p
pee jumătate
jum ătat e ;;
cîteva
citeva bucăţi de
de pînzeturi
pînzeturi erau
erau căzute
c ăzute pe
pe jos,
jos, mai
mai mult
muruite
muruite decît
decit spălate,
spălate, iar
iar cele
cele rămase
rămase în
în albie
albie înghe­
înghe-
ţaseră
ţaseră cu
cu rămăşiţele
rămăşiţele de
de apă murdară. Uşa
apă murdară. Uşa din peretele
din peretele
spre
spre curte
curte era încuiată pe
era încuiată pe dinăuntru.
dinăuntru.
3
300 Cadavrul
Cadavrul doamnei
doamnei Dăniloiu zăcea într-o
Într-o rînă,
rînă, pe
stînga,
stînga, Între
Între masa
masa de
de bucătărie şi laviţa cu
cu albia
albia de
rufe.
rufe. Figura
Figura ei
ei era
era înfăşurată cu
cu oo rufă udă peste
peste gură,
dar
dar ochii
ochii sticloşi
sticloşi aproape
aproape ieşiţi
ieşiţi din
din orbite priveau
priveau spre
spre
sufragerie
sufragerie cu
cu atîta
atîta groază
groază de
de parc-ar
parc-ar fi fost
fost vii.
vii.

272

www.dacoromanica.ro
 ·, -·Dacă
- ·Dacă permiteţi, domnule prim-procuror, mai în­ în-
tîi să terminăm inregistrarea
înregistrarea minuţioasă a locului
locului!! zise
Dolga cu mindrie,
mîndrie, revenind în sufragerie. Pe urmă
vom nota obiectele de preţ şi la sfîrşit, cu ajutorul
5 doctorului, poziţia şi starea fizică a cadavrelor
cadavrelor!!
Se simţea din ce în ce mai stăpîn. Afacerea părea
să aibă proporţii deosebite şi în orice caz anume ne- ne­
cunoscute şi mistere
mistere;; în sfîrşit ceva ce rîvnea ambiţia
lui de detectiv în devenire.
10
10 După ce dictă cu emfază comisarului constatările
din bucărărie, trecu împreună cu medicul şi ·cu cu poli­
poli-
ţaiul în dormitor să examineze mai de-aproape ca­ ca-
davrul lui Dăniloiu.
-
- Numai un moment
moment!! strigă Dolga către medicul
15
15 care se pregătea să libereze cadavrul dintre paturi paturi..
Cu mare bă'gare
bă\gare de seamă împinse puţin mai încolo
patul·
patul· dinspre antreu, Încît
încît ceafa victimei ieşi la iveală
iveală..
Părul alb, foarte rar, părea lipit de tidva ca perga­ perga-
mentul vechi. Gîtul, deasupra gulerului hainei cenuşii,
2
200 era strangulat cu o sîrmă de alamă subţire, înnodată
dinapoi şi răsucită de mai multe ori, aşa că pătrunsesc
adinc
adînc în pielea zbîrcită. Cele două capete ale sîrmei
se terminau în ochiuri ca şi cînd ar fi servit la atîrnat
în cui.
25
25 -
- Ciudat
Ciudat!! murmură jjudecătorul.
udecătorul.
Plecîndu-se peste mort, observă un firfir de păr casta­
casta-
niu închis pe un umăr şi altul aproape blond pe gulerul
hainei motolite, parcă ar fi fost apăsată cu genunchiul
sau cu piciorul.
330
0 Doctorul Popescu, urmînd exemplul lui Dolga, so-
coti mai practic să lase cada vrul unde se afla şi să
cadavrul
îndepărteze paturile ca să aibă spaţiu suficient pentru
o examinare corectă. Primul-procuror, curios,curios,' veni şi
dînsul să vadă mortul. neuitînd să ia şi pe comisarul

273

www.dacoromanica.ro
 scriitor ca nu cumva să fie ispitit a viola faţa de pernă
cu bancnote.
-
- Aici trebuie să fi lucrat asasini cu multă expe­
expe-
rienţă
rienţă!! zise Negel foarte impresionat, văzînd cum me­
me-
.5
5 dicul se trudea să dezlege din jurul gîtului
gitului sîrma ucigaşă.
-
- Sau începători fără experienţă
experienţă!! observă Dolga
gînditor.
Sîrma abia era mai lungă de un metru ...
...
Descurcînd ciucurii cuverturii din degetele
.degetele mor-
t1 0
O tului, "doctorul
doctorul întoarse pe bătrînul Ilarie
llarie cu faţa în
sus. Părea viu, cu ochii deschişi şi privind aproape
senin, fără groază, doar cu puţină mirare. Numai nasul
era puţin turtit şi murdărit de praful de pe parchet,
ca şi fruntea şi bărbuţa sură, tunsă, neîngrijită ca un
tl5
5 pămătuf de păr moale.
-
- Nu vreau să mă pronunţ oficial înainte de autop- autop­
sie -- zise medicul Popescu cu oarecare nedumerire în
glas - - dar aş putea să pariez că bietul bătrîn a murit
repede, fără suferinţă, mai puţin de strînsoarea sîrmei,
2
200 deşi ea l-ar fi ucis pînă la urmă, cît mai degrabă de
un şoc de spaimă care i-a curmat funcţionarea inimii .... ..
Ilarie Dăniloiu sse e vedea a fi fost u unn omuleţ slă­
buţ, subţirel, numai umbra celui care prin munca şi
energia lui a uimit Piteştii.
2
255 Cînd medicul isprăvi examinarea, Dolga întrebă întrebă::
-
- Ai putea să-mi faci vreo precizare, dodore, în
. . .
pnvm . t,a d
privinţa a t el. mor
datei morţii? ţ"11 ?. . ..
.. O zi, d
O Zi,
v
oua, ttrei?
două, reI ?. . ..
..
-
- C Cuu oarecare aproximaţie cred că da - - răspunse
doctorul puţin sigur. Două, cel mult trei zile, mai
3
300 curînd însă trei L 1. ... Adică sîmbătă ... Dar ssăă vedem şi
.

celălalt cada
cadavru ...
vru ...
D-na Dăniloiu, în afară de rufa care-i astupa gura,
avea şi mîinile legate la spate tot cu o rufă udă, acum
îngheţată, iar la gît o sîrmă de alamă aproape aproape la fel

274
274

www.dacoromanica.ro
 cu
cu cea
cea care
care servise
servise lala omorîrea
omorîrea soţului ei.
ei. Sîrma eraera
la
la fel
fel înnodată şi răsucită lala spate, dar
dar fără aa fi
fi pătruns
în
în piele.
piele.
-
- Coana Miţa poate
Coana Mita poate nici
nici să nu
nu fi
fi murit
murit strangu-
strangu-
5 lată -
- observă iariar medicul,
medicul, după ce
ce dezlegă
d ezlegă sîrma,
sîrma, apoi
prosopul
prosopul de de peste gură şi nas . şi cămaşa de de noapte
noapte
care servise la imobilizarea mîinilor. Cred că a murit
chiar
chiar mult
mult mai
mai tîrziu,
tîrziu, poate
poate peste
peste cîteva
cîteva ore,
ore, asfixiată
asfixiată
de
de căluşul dede pe pe gură şi nas.
nas. E E posibil
posibil că aa trebuit
trebuit
10
10 să vadă cumcum aa fost
fost ucis
ucis soţul ei,ei, fără caca asasinii
asasinii să-şi
dea seama că că mai trăieşte ...
trăieşte ...
-
- Astea
Astea ssee vor
vor stabili
stabili mai
mai tîrziu,
tîrziu, în cursul
cursul anchetei,
anchetei,
întrerupse
întrerupse Dolga
Dolga cu cu puţin dispreţ.
-
- Probabil,
Probabil, dacă asasinii
asasinii vorvor fifi avut
avut curiozitatea
curiozitatea
115
5 să se
se ocupe
ocupe cu
cu astfel
astfel de observaţii!! răspunse medicul
de obsenraţii medicul dede
asemenea
asemenea batjocoritor.
batjocoritor.
Judecătorul nu nu mai
mai stărui. Era Era sigur
sigur de
de sine.
sine. Ochii
Ochii
lui
lui au
au înregistrat
înregistrat mult
mult mai
mai multmult decît
decît s-a
s-a consemnat
consemnat
în
în procesul-verbal,
procesul-verbal, toate amănuntele
amănunt ele de de care
care mai
mai tîr-
tîr-
2
200 ziu
ziu aarr putea
putea ssăă aibă
aibă nevoie.
nevoie.
După o o scurtă con sfătuire, fiindcă nici
consfătuire, nici oo îndoială
asupra
asupra cauzelor
cauzelor morţii nu nu încăpea şi spre
spre aa nu nu mai
mai spori
spori
oroarea dublei
dublei crime
crime prin
prin ciopîrţirea inutilă aa cadavrelor
cadavrelor
unor
unor oameni
oameni atît de de respectaţi, hotărîră
hot ărîră să se se renunţe
2
255 llaa autopsie
autopsie şi ssăă se
se dea
dea familiei
familiei autorizaţia de de înmor­
înmor-
mîntare.
mîntare.
Pînă ce
ce medicul
medicul îşi va va redacta
redacta referatul
referatul şi pînă ce ce
primul-procuror
primul-procuror va va inventaria cuprinsul
cuprinsul feţei de de pernă,
jjudecătorul
udecătorul Dolga
Dolga ieşi în curte, însoţit de
în curte, de poliţaiul
3
300 Ploscaru,
Ploscaru, să-şi completeze
completeze observaţiile. Corpul Corpul cellalt
cellalt
de
de case
case era
era gol
gol şi încuiat.
încuiat. înîn fundul
fundul curţii oo remiză
cam
cam dărăpănată cu cu cîteva
cîteva butoaie,
butoaie, oo putină
putină cu cu varză,
diferite
diferite sape,
sape, hîrleţe
hîr1eţe ruginite
ruginite şi uzate
uzate... . .. în
în spatele
spatele re-
re-

275

www.dacoromanica.ro
 mizei gardul de zid dinspre Secuianu continua pină
pînă
la cellalt vecin, măcelarul Ionescu.
-
- Ei, domnule jude, v-aţi lămurit
lămurit?? intrebă
întrebă poli­
poli-
ţaiul aprinzind
aprinzînd o ţigară şi respirind
respirînd profund. Dacă
5
:5 tilharii
tîlharii şi-ar fi lăsat cărţile de vizită, ar fi mai simplu ..... .
-
- Poate că aauu lăsat, domnule
domnule!! zise Dolga sever.
Dar nu oricine poate �ă
să le citească
citească!!
-
- Dacă citiţi d-voastră, ajunge
ajunge!! Noi vom fi fe­
fe-
riciţi să vă aplaudăm
aplaudăm!! făcu poliţistul fără incredere
încredere
o
t1 0 şşii c
cuu puţină ironie.

www.dacoromanica.ro
 Capitolul V
Capitolul V

MOŞTENITORI
MOŞTENITORIII INDI GNAŢI
INDIGNAŢI

t'

- Mobilul
- Mobilul crimei
crimei nu
nu pare
pare să fie
fie furtul
furtul!! spuse
spuse pri­
pri-
mul-procuror
mul-procuror Negel
Negel cînd se isprăviră toate
toate formalită-
.5 ţîle şi
ţile şi după
după ce
ce trimise
trimise pe
pe comisar
comisar să
să cheme
cheme pe Spiru
pe Spiru
Dănîloiu şi pe
Dăniloiu pe Aretia Delulescu
Delulescu pentru aa le da
da în pri­
În pri-
mire două cadavre
mire cele două înmormîntare.
cadavre spre Înmormîntare.
-- Mă tem că vă înşelaţi,
Înşelaţi, coane Costică -
- obsel1vă
obsellvă
poliţaiul. Bătrînii erau
erau putrezi
putrezi de
de bogaţi şi de
de oo zgîr-
zgîr-
10
10 cenie
cenie proverbială. Lumea prin
prin oraş vorbea
vorbea despre
despre oale
oale
de
de galbeni
galbeni şi de
de lăzi cu
cu bancnote . . . Nu
bancnote... Nu ştia nimeni
nimeni
unde
unde şi cum
cum ascundeau
ascundeau comoara,
comoara, dar ...
dar ...
-
- Noi
Noi nnuu ne
ne putem
putem lua
lua după clevetirile
clevetirile din
din oraş
oraş­­
întrerupse
întrerupse Nege!.
Nege!. Ce
Ce ne
ne spui
spui d-ta
d-ta am
am auzit şi eu, fireşte.
1 .5
1.5 Dar
Dar dacă şi întru cît sînt
sînt adevăra te vorbele
ao evărate vorbele oamenilor,
oamenilor,
e
e altă socoteală. Deocamdată noi
noi am
am cercetat şi n-am
n-am
descoperit
descoperit decît
decît ceea
ceea ce s-a
s-a notat
notat în
În, procesul-verbal.
procesul-verbal.
Dealtfel nici nu sîntem noi chemaţi să cercetăm ce
fel
fel "' şi cîtă avere
avere posedau
posedau victimele
victimele ..... .
�
2.0o Controversa
Controversa asupra
asupra averii
averii bătrînului Ilarie
Ilarie Dăni-
loiu
loiu se
se reluă şi se
se înăspri îndată ce
ce reintră Aretia,
Aretia,

277

www.dacoromanica.ro
 care
care dealtfel
dealtfel fierbea
fierbea că aa fostf~st ofensată şi ţinută pe-afară
ca slugile.
Primul-procuror
Primul-procuror comunică Aretiei şi lui lui Spiru că
autoriză înmormîntarea
înmormîntarea victimelor
victimelor fără autopsie.
autopsie. Pentru
Pentru
5 că Însă
că atît în
însă atît în vederea
vederea unei unei eventuale
eventuale complectări
complectări a a
cercetărilor cîtcît şi aa deschiderii
deschiderii succesiunii, casacasa ur­
ur-
mează să fie fie sigilată, cele cele două cadavre
cadavre trebuie să fie fie
ridicate imediat şi aşezate, pînă la la Înmormîntare,
înmormintare, in în
biserica
biserica Sf.
Sf. Nicolae, unde Ilarie Ilarie aa fost preşedintele
10
10 Eforiei.
Eforiei. Cheltuielile
Cheltuielile vor cădea, fireşte, în în sarcina
sarcina moş­
teni torilor.
tenitorilor.
-
- Apoi da - - zise Aretia batjocoritor. Ne-aţi dat
afară cînd
cînd era
era să primim ceva, ceva, dar
dar ne
ne chemaţi înapoi
înapoi
cînd
cînd ee vorba
vorba să cheltuim
cheltuim!!
15
15 -
- Fii
Fii liniştită, madam
madam Delulescu
Delulescu - făcu primul-pro-
-făcu primul-pro-
curor împăciuitor. Vei Vei avea din
din ce să te
ce să te despăgubeşti.
despăgubeşti... ..
Noi
Noi amam inventariat
inventariat peste peste jumătate milion
milion dede lei
lei în
în
bancnote
bancnote şi aur. aur .... .
-
- Cît
Cît aţi spus,
spus, domnule
domnule prim-procuror
prim-procuror?? ssee inte-
inte-
2
20o resă Spiru.
-
- CuCu precizie
precizie poate poate să vă spuie
spuie procesul-verbal.
procesul-verbal. ....
Citeşte, comisarule
comisarule!! strigă Nege!.
N egel.
-
- în total
total şaptezeci şi cinci
cinci piese
piese de
de aur
aur şi patru
patru
sute
sute treizeci
treizeci şi nouă mii cinci
şi nouă cinci sute
sute optzeci
optzeci lei
lei în
în bancnote
bancnote
2
255 de
de oo mie,
mie, de
de cinci
cinci sute,
sute, de
de oo sută şi de
de cinci
cinci lei,
lei, şi anume ...
anume ...
-
- Ajunge
Ajunge!! îîll opri
opri primul-procuror.
primul-procuror. Deocamdată ba­
ba-
nii
nii aceştia rămîn la
la dispoziţia instrucţiei...
-
- Aoleu,
Aoleu, domnule
domnule Costică
Costică!! izbucni
izbucni Aretia.
Aretia. Adică
numai
numai atîta
atîta s-a
s-a găsit din
din tot
tot bănetul ce
ce l-a
l-a avut
avut bietul
bietul
.3 0
.30 nenea
nenea Ilarie
Ilarie?? ..... . Atunci
Atunci ucigaşii l-au prădat rău, dacă
cumva
cumva nu
nu l-or
l-or fi
fi prădat mai rău pe
mai rău pe urmă alţii...
-
- Aveţi vreo
vreo bănuială precisă
precisă?? întrebă judecătorul
de
de instrucţie.

278

www.dacoromanica.ro
 -- Ce preclsa, domnule
Ce preCIsa, domnule!! strigă din
din ce
ce în
în ce
ce mai
mai
indignată d-na Delulescu. Pe mine m-a bruftuluit dom­
dom-
nul
nul Costică adineaori
adineaori pentru
pentru că am am îndrăznit să încerc încerc
a
a salva
salva măcar rufăria de de pat, iar
iar pe pe alţii i-aţi
i-aţi lăsat
5 să cotrobăiască pestepeste tottot şi n-aţi întrebat
întrebat undeunde au au
dispărut giuvaericalele
giuvaericalele ţaţei Miţa . . . Că doar
Miţa... doar ştiţi şi
d-voastră ce ce bijuterii i-au
i-au rămas din din amanetele
amanetele ne­ ne-
răscumpărate şi altele
altele cumpărate de de ocazie ...
ocazie ...
-
- Cine
Cine aa cotrobăit aici aici înaintea
înaintea noastră
noastră?? insistă.
insistă
10
10 Dolga.
Dolga.
-
- Sora
Sora mea
mea ee aşa de de bună încît
încît nu nu se se sfieşte să
mă
mă insUlte
insulte acuma
acuma .. şi
şi pe
pe mine,
mine, omom cucu avere
avere şi şi negustor
negustor
respectat
respectat de toată lumea
de toată lumea - - declară fierbînd
fierbînd şi . totuşi
stăpînit, Spiru
Spiru Dăniloiu. Cum Cum aa insultat ani ani de de zile
zile
115
5 şi pe
pe biet1l1
bietul Ilarie
Ilarie pe
pe care
care acum
acum vrea
vrea să-I moştenească.
moştenească
fără să sese mulţumească cu cu ce
ce s-a
s-a găsit. . . Ar
găsit... Ar vrea să
vrea să
puie
puie mîna
mîna pepe bijuterii,
bijuterii, dar
dar de
de doisprezece
doisprezece ani ani n-a
n-a vorbit
vorbit
cu
cu Ilarie
Ilarie şi
şi nici
nici pragul
pragul nunu ii l-a trecut, încît
încît habar
habar n-are
n-are
dacă Miţa le-a le-a mai
mai păstrat ori ori le-a
le-a transformat
transformat în în
2
200 bani ...
bani... .
-
- Ei, mititelule, cum te-ai supărat
supărat?? rînji Aretia
cu
cu dispreţ. Nu
Nu cumva
cumva: te-oi
te-oi fi simţind cu
fi simţind cu musca
musca pe
pe
căciulă
căciulă??
-
- în
în loc
loc să fii
fii batjocoritoare
b;itjocoritoare şi să bănuieşti pe
pe
2
255 alţii, mai
alţiI, mai bine vedea qe
bine ţi-ai vedea <ţe necazurile voastre
voastre şi te-ai
te-ai
apăra de de bănuielile oraşului
oraşului!! răspunse Spiru
Spiru scîrbit.
scîrbit.
Îf.ltorcîndu-i
în.torcîndu-i spatele.
�cena
Scena între
între fraţi şi în
în faţa cadavrelor
cadavrelor era
era ,atît
,atît de
de
uluitoare
uluitoare că ceilalţi ascultară fără aa . interveni.
interveni.;: Abia
Abia
3
300 p
pee urmă
urmă poliţaiul ssee dezmetici
dezmetici şi llee zise
zise musb;ător
mustră tor :
-
- Vă rog,
rog, vă rog,
rog, oameni
oameni buni, dacă nu nu vă ruşi­
naţi de de domnii jjudecători,
udecători, cel
cel puţin dede morţii care
care
încă nici
nici lumînare
lumînare n-au
n-au avut, ar trebui
avut, .ar trebui să vă sfiiţi t

27�
279

www.dacoromanica.ro
 Judecătorul Dolga, avînd in
în vedere numai inte­
inte-
resul instrucţiei, reveni către Aretia cu o nouă în­
în-
trebare
trebare::
-
- D-ta ai cunoscut averea răposaţilor
răposaţilor?? ...
.. Ai putea
5 să ne indici ce s-a furat
furat??
-
- Eu n-am fost in
în relaţii de cîţiva ani cu fratele
fratele
meu Ilarie
llarie ..... . Ştie oraşul intreg
întreg şi pentru ce şi din pri­
pri-
cina cui ....
. . Dar lumea ştie ce avere a adunat bietul
-Ilarle, muncind ca un hamal şi trăgîndu-şi bucăţica
·Ilarie,
lO
10 de la gură. Ţaţa Miţa dădea împrumuturi pe amanet,
numai pe giuvaericale. Se spunea că avea o oală plină
de fel de fel de inele şi pietre scumpe şi broşe, cercei
şi cîte altele ....
. . Numai bijuteriile astea trebuie să fi
preţuit mai mult decît aţi găsit d-v. în bani.
15
15 -
- Mă rog, se va face lumină
lumină!! zise judecătorul cu
s iguranţă.
siguranţă.
-
- Să dea Dumnezeu să se facă
facă!! oftă Aretia, în­
în-
chinîndu-se. Că · destule nedreptăţi am suferit şi des­
des-
tul am fost furată de cînd a închis ochii bietul tata,
2
200 fie iertat
iertat!! Tot cu credinţa în Dumnezeu şi dreptate
am trăit " şi ne-am chinuit, că nu se poate să învingă
strîmbătatea pînă la
la urmă ...
...
Primul-procuror sse
e simţea pe d
dee o parte atins în
sentimentul său de pietate faţă de morţi, apoi şi în
255
2 demni ta tea ssa
demnitatea a d
dee personagiu oficial. în special tonul
iritat şi vulgar al d-nei Delulescu
Dehilescu i se părea o insultă
la adresa tuturor. Totuşi, blajin din fire, se jena să
pună capăt scenei printr-un gest de energie oficială,
mai cu seamă că a dojenit-o şi ailineaori.
adineaori. Cînd se hotărî
3
300 totuşi să intervie, poliţaiul întrerupse batjocoritor
batjo'c oritor şi
glumeţ
glumeţ::
-
- D-ta poate că nu ştii, coană Aretie, dar băiatul
d-voastră, Romică, a fost foarte prieten, în vremea
din urmă, cu răposa ţii...
răposaţii ...

280

www.dacoromanica.ro
 - Da cum să nu fie, domnule
- domnule?? Nu e nepotul lor
.bbun?
un ?
- Desigur !1.. ... . Şi acuma, cît a fost pe-acasă o lună
-
de zile, pînă sîmbăta trecută, n-a fost zi să nu fie
5 împreună şi să nu vie pe-aici ....
. . Poate că ai aflat de la
dînsul ce comori avea bătrînul
bătrînul?? ,•
O
O clipă Aretia îl privi nedumerită, pe urmă ripostă
dîrz
dîrz::
-
- Şi adică ce vrei să spui d-ta cu asta
asta?? ..... . Că Romică
10
10 s-a interesat de averea bătrînilor
bătrînilor?? Şi dacă s-ar fi in­
in-
teresat, nu era dreptul .1ui ? .. Adică pentru că noi am
dreptul.Iui?
rămas săraci şi cinstiţi nici nu mai avem dreptul să
ne cerem drepturile noastre
noastre?? ..... . Nu ştiu, că băiatul a
pleca
plecatt la Bucur~ti,
Bucureşti, la afacerile lui, dar dacă i-o fi spus
115
5 cumva răposa ţii ceva, apoi să ştiţi d-voastră ccă
ă nu
ne-om mai lăsa nici noi să fim ţinu ţi pe-afară şi să se
ţinuţi
aleagă praf din drepturile noastre 1. .• Aşa să ştii, dom­
.• dom-
nule poliţai
poliţai!! Că mie nu mi-e frică de nimeni, nici de
poliţie şi nici de tribunale, dacă sînt femeie cinstită şi
2o
O fără greşeală pe suflet
suflet!!
tIn
n sfîrşit primul-procuror nu se mai putu stăpîni
şi izbucni
izbucni::
-
- Destul, madam !! ..... . D-ta nu prea ştii ce e cuviinţa
după cum văd ....
. . N-am venit aici să ascultăm nedelica-
2
255 teţele d-tale, ai înţeles
înţeles?? ..
. . Iar dacă nu ştii să te porţi
faţă de justiţie, am să te învăţ imediat !...
. . . Atîta lipsă
de respect n-am pomenit
pomenit!!
Urmă o clipă de jenă generală. Primul-procuror adre­
adre-
sase ultimele cuvinte jjudecătorului,
udecătorului, întorcînd spatele
3
300 d-nei Delulescu şi adăogînd întrebător
întrebător::
- Acum ?
-Acum?
- Domnule prim-procuror, aţi încuviinţat
- incuviinţat să fie
înmormîntate cadavrele -
- zise Dolga liniştit. Urmează
să fie ridicate şi să sigilăm casa ....
..

281

www.dacoromanica.ro
 Poliţaiul trimise
trimise să să cheme
cheme pe Tănăsescu,,
pe preotul Tănăsescu
iar
iar Spiru
Spiru se
se oferi
oferi să îngrij ească de
îngrijească de cele
cele necesare
necesare pentru
înmormîntare.
Înmormîntare. Delulescu
Delulescu se se arătă de de asemenea
asemenea gata
gata
să dea
dea oo mînă de de ajutor.
ajutor. Numai
Numai Aretia,
Aretia, îmbufnată,
5 sÎsîi
sÎsîi printre
printre din ţi :
dinţi:
- Asta ne
- Asta ne mai
mai lipseşte ..... . Să mai cheltuim şi din
mai cheltuim din
sărăcia noastră ....
sărăcia ..

t.. ---o

G , J ' ';' ''1

www.dacoromanica.ro
 Capitolul VI
Capitolul VI

BĂNuIELILE
BĂNUIELILE ARETIEI

li .

Preotul Tănăsescu sosisosi lăcrimînd. Avea

Avea remuşcări
remuşcan
că s-a
s-a supărat şi aa O odrît
C3.rît în
în gînd
gînd pe
pe bătrînul Darie
Ilarie
5
.5 cînd
cînd Ciufu
Ciufu i-a
i-a raportat că nunu l-a
l-a găsit acasă şi cînd
în
în realitate
realitate zăcea ucis dede mult
mult împreună cucu "baba"
lui.
lui. Pînă s-au
s-au improvizat
improvizat două brancarde
brancarde cu
cu care
care să
fie transportaţi la la biserică, preotul
preotul aa avut
avut timp
timp să
citească două-trei rugăciuni de de sufletul
sufletul lor.
lor. Pe
Pe Ciufu
Ciufu
10
10 l-a
l-a lăsat să aranjeze
aranjeze unun catafalc
catafalc provizoriu
provizoriu pepe care
care să
fie
fie aşezaţi pÎ.nă sese vor
vor aduce
aduce cosciugele
cosciugele şi cele
cele necesare
necesare
gătirii morţilor.
-
- Ce
Ce ciudate şi neÎnchipuite
neînchipuite suntsunt destinele
destinele omu·
omu·
lui!! zise
lui zise apoi
apoi preotul
preotul către
către primul-procuror,
primul-procuror, în în vreme
vreme
115
5 ce
ce cadavrele
cadavrele erau
erau scoase
scoase afară. Sîmbătă dimineaţa
m-am Întîlnit
m-am întîlnit cu
cu sărmanul răposat în faţa tutunge­ tutunge-
riei
riei centrale. Venea din piaţă piaţă şi
şi a glumit cu moartea
ca
ca de
de obicei...
obicei... O,
O, Doamne
Doamne!! Şi în clipaclipa cînd
cînd dînsul
dînsul glu­
glu-
mea, moartea
mea, moartea poate că îl
poate că îl aştepta
aştepta acasă
acasă cu
cu coasa
coasa Întinsă
întinsă!!
20 în
în U!rma
urma celor
celor două brancarde
brancarde acoperite
acoperite cucu cear-
cear-
şafuri albe, merse
merse, numai preotul cu Aretia şi cu Pascal
Delulescu, căci Spiru
Delulescu, .plecase să cumpere
Spiru .plecase cumpere cosciugele,
cosciugele,

283

www.dacoromanica.ro
 da,că
da.că va
va găsi gata
gata ori,
ori, dacă nu, să le
le comande. Anche­
Anche-
tatorii mai rămaseră. DolgaDolga se
se mai
mai plimbă ,puţin
, puţin prin
prin
toate
toate camerele
camerele adulmecînd
adulmecînd parcă şi în în spe c1al privind
speclal privind
cu
cu mare
mare atenţie ca ca şi cînd
cînd ar
ar fi
fi vrut
vrut să înregistreze
înregistreze
5
.5 încă oo dată tot în în subconştient. (Asta eraera "metoda"
"metoda"
lui
lui care
care nu
nu dădea greş niciodată, fiindcă, ziceazicea dînsul
dînsul::
"Memoria
"Memoria mea vizuală e
mea vizuală e mai decît fotografia".)
mai fidelă decît fotografia".)
înainte
înainte de
de aa pleca,
pleca, îi
îi veni
veni în
în gînd
gînd să mai
mai arunce
arunce oo pri­
pri-
vire, pentru
pentru orice orice eventualitate,
eventualitate, în în odaia
odaia dindin faţă, cea
cea
110
0 care
care rămăsese închisă. într-un într-un colţ, aşezată anume anume ast­
ast-
fel
fel încît
încît să fie fie văzută, era era oo casă dede fier,
fier, modestă, mică,
sistem
sistem învechit.
învechit.
-
- A,A, în în sfîrşit, murmură jjudecătorul udecătorul mulţumit.
Mă miram
miram să nu nu fiefie!!
15
15 Cheile
Cheile lipseau.-
lipseau.- Comisarul
Comisarul fu fu trimis
trimis să le le caute
caute înîn
buzunarele
buzunarele morţilor.
-
- VaVa să zica zică' avea
avea dreptate
dreptate zgripţoroaica
zgripţoroaica!! făcu
poliţaiul curios,
curios, in în vreme
vreme ce ce Dolga
Dolga deschidea
deschidea casa
casa
de
de fier.
fier.
2
200 Era
Era goală. Abia Abia Într-un
într-un sertar
sertar dădu peste oo casetă
cu
cu două sute sute de de galbeni.
galbeni.
-- Sumă rotundă rotundă!! zise zise primul-procuror.
primul-procuror. Parcă
înadins
înadins aa lăsat-o' ...
lăsa f·o'...
-- C Caa ssăă distragă atenţia eventualilor hoţi ddee la
2
255 sumele
sumele mai mai mari ~scunse aiurea
mari ascunse aiurea - - observă poliţaiul.
în
în alt
alt sertar,
sertar, printre cîteva a~te
printre cîteva a�te dede familie
familie şi poliţe
1 , vechi,
1 vechi, descoperi
descoperi un un plic
plic galben, lipit şi sigilat,
galben, lipit sigilat, pe
pe care
care
scria cu cu li li tere
tere mari
mari::
"Testamentul
,,:Testamentul meu". meu".
3
300 -
- Asta
Asta ,da ,da!! strigă Dolga,Dolga, oprind
oprind repede
repede un un gest
gest
care
care arar fi
fi vrut
vrut să deschidă plicul. plicul. Aici
Aici s-ar
s-ar putea,
putea, adică
ar
ar fi
fi natural
natural să se se găsească indicii
indicii asupra
asupra averii-o
averii". Totuşi
eu
eu nu nu cred
cred că. . . ln
că... în sfîrşit, domriule
domriule prim-procuror,
prim-procuror,

284
284

www.dacoromanica.ro
 deschiderea testamentului
testamentului trebuie să se se facă după sti­
sti-
pulaţiile
pulaţiile legale . . . D-voastră nu
legale ... nu credeţi
credeţi??
- Fireşte
- Evident!! Mai
Fireşte!! Evident Mai încape vorbă ? făcu Negel
încape vorbă? Negel
simplu.
5 . Se redactă un codicil la procesul-verbal, apoi se
.

aplicară obişnuitele sigilii

sigilii pe
pe uşile casei,
casei, iar
iar poliţaiul
fu
fu rugat
rugat să lase
lase şi un sergent
sergent dede pază în
în curte
curte sau în
în
stradă ca nu cumva
ca nu cumva vreunvreun dobitoc
dobitoc intetesat
interesat să violeze
violeze
opera
opera justiţiei.
justiţiei.
10
10 Magistraţii şi poliţiştii urcară pe
pe strada
strada Griviţei,
pe
pe lîngă biserica
biserica Sf.
Sf. Nicolae
Nicolae unde
unde cele
cele două cadavre
cadavre
erau
erau aşezate şi unde preotul
preotul le
le aprinsese
aprinsese lumînări şi
citise
citise cuvenitele
cuvenitele rugăciuni, de
de faţă fiind
fiind mulţi dintre
dintre
cei
cei curioşi care
care se
se adunaseră la
la casa
casa crimei ...
crimei ...
15
15 Aretia
Aretia cu cu soţul eeii ieşiră din din biserică numai
numai cîteva
cîteva
minute după ce ce trecură anchetatorii.
anchetatorii. Delulescu
Delulescu se
înduioşa
înduioşase se de
de tot
tot în faţa catafalcului,
în faţa catafalcului, maimai mult
mult chiar
chiar
decît
decît în în casă, şi ii se
se umeziseră ochii,ochii, dar
dar Aretia,
Aretia, oricît
oricît
ar
ar fi
fi vrut,
vrut, n-a
n-a mai
mai vărsat nici nici oo lacrimă. Toate
Toate gîndurile
gîndurile
2
200 ei s e învîrteau vertiginos numai
ei se învîrteau vertiginos numai în jurul î n jurul moştenirii şi
a fricii să'
să· nu fie iar păgubită de frate-său Spiru sau poate
şi de
de justiţie.
-
- Măi bărbate, tu tu nu
nu eşti înîn toate
toate minţile - - zise
zise
ea
ea după ce ce se
se depărtară puţin pe pe oo stradă maimai dosnică.
2
255 Văd că ttee imbulzeşti
îmbulzeşti mereu
mereu bbaa să faci
faci asta,
asta, b
baa să aduci
aduci
ceea
ceea ...
... Astîmpără-te, Pascale. Mai Mai lasă şi pe pe Spirică să
facă, lasă-I, Pascale,
Pascale, că el el n-a
n-a stat caca noi
noi să bocească şi
să se
se înduioşeze, fii fii tu
tu sigur
sigur!! El
El şi-a umplut
umplut buzunarele
buzunarele
., Încît nu-i mai pasă de s-o s-a mai găsi ceva ori ba ba!!
3
300 .-- Nu,Nu, Tică dragă, exagerezi
exagerezi!! se supără Delulescu.
Delulescu.
Prea
Prea mă ofensezi
ofensezi mereu
mereu şi în în faţa oamenilor
oamenilor!! Parc-aş
fi copil fără minte ... ...

285

www.dacoromanica.ro
 -
- Apoi
Apoi chiar
chiar eşti
eşti!! răbufni femeia
femeia abiaabia stăpînindu-şi
mînia. Dacă n-aş fi fi fost
fost eu, cîinii
cîinii tete mîncau
mîncau!..!.. .Dar ce
stau eu
eu să te
te mai
mai jjudec,
udec, că te-a
te-a jjudecat
udecat Dumnezeu
Dumnezeu destul
destul!!
Pînă acasă se se mai certară şi se se împăcară de de cîteva
cîteva
5 ori, după obiceiul familiei. Aretia găsea prea prea moliu
molîu
pe
pe Delulescu
Delulescu şi dede data asta.
asta. Ea
Ea credea că bărbatul ar ar
fi
fi trebuit
trebuit să facă gură, chiarchiar să se se ia
ia dede piept
piept cucu · Spiru
cînd
cînd s-a
s-a văzut că aa dispărut cea cea mai
mai mare parte aa băne­
tului împreună cu cu bijuteriile.
bijuteriile. A lăsat-o pe
A lăsat-o pe ea
ea să se hăr-
10
10 ţuiască cucu cogeamite
cogeamite lume lume şi nicinici măcar
măcar: o vorbă de
o vorbă de
aprobare
aprobare n-a scos,
scos, ci ci mai
mai degrabă se se arăta contra
contra ei ei
încercînd
încercînd s-o
s-o potolească, . adică să dea dea dreptate
dreptate duş­
manilor. Pascal
Pascal n-avea
n-a vea răgaz să se se .disculpe
disculpe:: soţia îi îi
tăia vorba
vorba îndată ce ce deschidea
deschidea gura ...
gura ...
115
5 Se
Se făcuse amiamiaziazi aproape.
aproape. C Cuu preotul
preotul Tănăsescu
se
se învoiseră să se întoarcă îndată
se întoarcă îndată după masă, masă, să facă
toaleta
toaleta morţilor cum cum se cuvine,
cuvine, să-i aşeze în în sicriu
sicriu şi
apoi să slujească oo slujbă complectă. Aretia însă nu
Aretia însă nu se
se
grăbea deloc. li şi spuse
deloc. îi spuse lui
lui Pascal,
Pascal, care care oo zorea,
zorea, că
2
200 'morţii
morţii nu
nu merită dindin partea
partea eiei nici
nici oo jale
jale şi nici
nici oo milă ..... .

Părinţii celor
celor trei
trei fraţi Ilarie,
llarie, Spiru
Spiru şşii Aretia
Aretia auau
fost
fost bulgari
bulgari şi se se numeau
numeau Danilef.
Danilef. înîn casă şi Între
între ei
ei
au
au vorbit
vorbit maimai mult
mult bulgăreşte. Mama Mama lor,
lor, mai slabă la la
cap,
cap, nici
nici n-a
n-a învăţat binebine româneşte pînă la la moarte.
moarte.
2
255 A
Auu venit
venit înîn ţară ccaa lucrători lala alţi bulgari
bulgari care
care ţineau
cu
cu arendă pămînturi în în lunca
lunca Argeşului şi făceau
bani
bani cultivînd
cultivînd intensiv
intensiv zarzavaturi
zarzavaturi pe pe care
care lele vindeau
vindeau
în Piteşti, plecînd
plecînd iarna
iarna cucu banii
banii adunaţi înapoi
înapoi peste
peste
Dunăre. Danilef
Danilef aa fost
fost mai
mai harnic
harnic şi aa ajuns
ajuns repede
repede din
din
3
300 pălmaş arendaş întîi întîi ddee un
un pogon,
pogon, apoi
apoi ddee mai
mai multe,
multe,
şi În f�şit propriet
în ssf~~şit arul celor ţrei moşii ce le-a şi lăsat
propriet"arul
moştenire copiilor.
copiilor. Ch1d
Cind s-a
s-a mai înstărit, şi-a cumpărat
casă la
la Piteşti (chiar
(chiar corpul
corpul de
de casă înîn care
care s-a
s-a întîmplat
întîmplat

286

www.dacoromanica.ro
 crima)
crima),, aa început să se se numească Dăniloiu, cum cum l-a
învăţat un un avocat,
avocat, şi s-a s-a împămîntenit prin prin Cameră
şi Senat, cheltuind destule parale parale cu cu ocazia
ocazia aceasta
aceasta..
Moşiile le-a
le-a păstrat pînă aa murit şi nici nici altă negustorie
negustorie
5 n-a
n-a făcut decît
decît cu
cu zarzavaturi
zarzavaturi şi fructe
fructe de-ale lui. Dealt­
de-ale lui. Dealt-
fel
fel s-a
s-a prăpădit timpuriu, abia abia lala cincizeci
cincizeci şi cinci
cinci dede
ani,
ani, după ce ce cu
cu cîţiva ani
ani în în urmă îi îi murise şi femeia.
femeia.
Oamenii spuneau
spuneau c-auc-au murit
murit de de prea
prea multă muncă,
pentru
pentru că într-adevăr viaţa lor n-a n-a cunoscut
cunoscut altceva
altceva
10
10 decît
decît munca
munca de de dimineaţa pînă seara, seara, iarna,
iarna, vara,
vara, fără
odihnă, fără sărbătoare.... . . Cînd a a murit bătrînul, Ilarie Ilarie
avea
avea treizeci,
treizeci, Spiru
Spiru douăzeci şi Aretia Aretia doisprezece
doisprezece ani. ani.
Ilarie
Ilarie aa devenit
devenit capul
capul familiei, fiindfiind dealtminteri
dealtminteri Însu­ însu-
rat
rat la
la rîndul
rîndul lui
lui de
de patru
patru ani ani cu
cu oo româncă băştinaşă
băştinaşă
15
15 care
care i-a
i-a adus
adus oo mică zestre,
zestre, în în bani,
bani, încît
încît aşa aa putut
pu tu t
începe
începe prima
prima întreprindere
întreprindere personală.
După moartea
moartea bătrînului, viaţa aa continuat continuat la la fel
fel
în
în familia
familia Dăniloiu. Moşiile erau erau lucrate
lucrate ca ca şi înainte.
înainte.
A
Aveau
veau logofeţi
logofe ţi şi chiar
chiar unii
unii zilieri
zilieri bulgari,
bulgari, de de încredere.
încredere.
2
200 Comerţul ccu u zarzavaturi
zarzavaturi rămase şşii mai mai departe
departe baza baza
afacerilor
afacerilor lor. Pînă cînd cînd aa venit
venit vremea
vremea să se se însoare
însQare şi
Spiru.
Spiru. Deoarece
Deoarece avuseseră cîţiva ani ani răi, dardar mai
mai alesales
fiindcă Ilarie
Ilarie reuşise să-şi înzecească micul micul capital
capital în în
negoţul de de cherestea
cherestea şi cu cu magazinul
magazinul de de fierărie, cei cei
2
255 doi
doi băieţi ssee înţeleseră, convingînd
convingînd şi p pee Aretia, care care
avea
avea numai
numai şaptesprezce
şaptesprezce ani ani şi
şi nu voia
voia săsă ştie
ştie de
de afaceri,
afaceri,
să vîndă moşiile şi cu cu banii
banii realizaţi să înceapă
înceapă tot tot înîn
comun
comun nişte întreprinderi
întreprinderi mai mai rentabile.
rentabile. Au Au urmat
urmat însă
ani
ani dede criză care care le-au
le-au încurcat
încurcat socotelile. Intr-un
socotelile. într-un
3
300 moment
moment greu greu cei
cei doi
doi fraţi aauu vrut
vrut ssăă mărite p pee Aretia,
Aretia,
care
care ajunsese la la douăzeci de de ani,
ani, cu
cu un negustor
negustor ar­ ar-
mean, bătrîior, văduv, urît urît foc, avînd însă oo băcănie
ce
ce mergea
mergea minunat, în în piaţă, şi pe pe deasupra
deasupra mari
mari rezerve
rezerve
la
la bancă, încît nu nu pretindea nici oo zestre,
zestre, ba
ba promitea
promitea să

287

www.dacoromanica.ro
 le
le dea
dea oo mînă de de ajutor
ajutor în în greutăţile ce-i ce-i chinuiau. Are­Are-
tia aa refuzat
tia refuzat categoric.
categoric. Era Era proaspăt îndrăgostită de de
tînărul Pascal
Pascal Delulescu,
Delulescu, practicant fără leafă la la jude­
jude-
cătorie, care
care pe-atunci
pe-atunci er:a er.a un
un băiat levent,
levent, drăguţ şi
5 dezgheţat de de sese scurgeau
scurgeau ochii ochii fetelor
fetelor după el. el. Era
prima
prima eiei dragoste
dragoste ..... . Peste cîtva
cîtva timp Ar.etia
Ar:etia le-a
le-a decla­
decla-
rat că vrea
vrea să se mărite cu cu Pascal. Fraţii nici n-au n-au vrut
să audă, căci Pascal n-avea după ce ce să bea
bea apă. în
zadar
zadar plîngea Aretia şi le fraţii ripostau aproape
le explica, fraţii aproape
10
10 Într-un
într-un glas
glas că tînărul trebuie
trebuie întîi
întîi ssăă cîştige măcar atîtaatîta
ca să aibă cu
ca cu ce
ce să-şi hrănească nevasta. nevasta. După patru patru aniani
de
de tărăgăneală şi ameninţări, Aretia, Aretia, fiind
fiind deja
deja majoră,
se
se logodi
logodi cucu Delulescu
Delulescu în în taină. Ca Ca să evite
evite scandalul,
scandalul,
fraţii con
con simţiră, dar
dar cu cu condiţia ca ca el să nu
el să nu se
se amestece
amestece
115
5 în
în afacerile
afacerile lor,
lor, ci
ci să-şi vază de de judecătoria lui, lui, unde
unde
ajunsese
ajunsese să aibă şi oo leafă de de treizeci
treizeci de de lei
lei pepe lună.
Pascal
Pascal era
era modest,
modest, Aretia
Aretia nepricepută şi amîndoi amîndoi foarte
foarte
îndrăgostiţi. Fraţii le-au le-au oferit
oferit casa
casa de de pe
pe bulevard,
bulevard,
pe
pe care
care oo cumpărase Ilarie Ilarie dede curînd,
curînd, oo ocazie
ocazie admira-
admira-
2
200 bilă, au
au mobilat-o
mobilat-o parte parte dindin nou,
nou, parte
parte cucu de-ale
de-ale lor,
lor,
au
au făcut oo nuntă frumoasă şi i-au i-au trimis
trimis chiar
chiar şi înîn voiaj
voiaj
de
de nuntă, două săptămîni,
săptămîni , la
la Constanţa.
Constanta. Pe
Pe urmă, ici­
ici-
colo,
colo, i-au
i-au ajutat
ajutat cu
cu bani,
bani, sume
sume mai
mai mici
mici sau
sau mai
mai mări­
şoare..
. . . între
între timp
timp dealtfel
dealtfel Ilarie
Ilarie s-a
s-a despărţit de
de Spiru
Spiru
25 cu
cu afacerile,
afacerile, rămînînd fiecare
fiecare cu
cu ale
ale lui.
lui. Căsnicia Aretiei
Aretiei
avea atunci o
avea atunci o vechime
vechime de
de zece
zece ani, binecuvîntată cu
ani, binecuvîntată cu
un
un copil
copil de
de opt
opt ani.
ani. Delulescu
Delulescu cîştiga abia
abia cît �ă trăiască.
cît ~ă
Sora
Sora aa început
început atunci să-şi reclame
reclame partea
partea de
de moşte­
nire,
nire, dîndu-şi seama
seama că aa fost
fost frustată. De-atunci,
De-atunci,
30 mai
mai mult
mult de
de douăzeci ddee ani,
ani, aa trebuit
trebuit ssăă ssee mulţu­
mească cu
cu fărîmituri
fărîrnituri aruncate
aruncate de
de fraţii bogaţi subt
subt
formă de
de pomană. Nu
Nu recunoşteau c-au
c-au păgubit-o, ci
ci
o
o acuzau
acuzau că şi-a mîncat
mîncat partea
partea de
de moştenire treptat,
treptat,

288

www.dacoromanica.ro
 deoarece şi-a luat bărbat incapabil să ţie o casă ori să
fructifice un capital
capital... . ..

L
Laa masă, Delulescu n
nuu sse
e putu abţine ssă
ă n
nuu se
înduioşeze iar
iar::
5 - ·Multe am suferit noi de la dînşii, dar cumplit
-lV[ulte
au mai ispăşit 1.
! . ....
-
- Dumnezeu plăteşte llaa toţi după faptele fiecăruia fiecăruia!!
zise Aretia indiferentă.
-
- Cine să-i fi fi omorît, ce crezi, Tică Ti că ?? înt rebă
întrebă
10
10 bărbatul
bărba tul curios.
-
- Tîlhari şi ucigaşi se găsesc destui - - răspunse
răspunse ea.
Aş zice că numai Spirică i-� i-,!- ucis ca să-i poată prăda
pe urmă, dar îl ştiu cît e de laş şi fricos. fricos.... . Cine l-a
omorît trebuie să fi fost om voinic, puternic. Altfel
15
15 cum să-i sugr�e
sugrU!lle aşa..... . Să nu te miri dacă frate-meu
n-o fi fi tocmit niscaiva ticăloşi, poate străini, că era
tocmai sîmbătă, zi de tîrg tîrg... . . Ucigaşul .0.0 fi plecat
şi ia-l de unde nu-i, iar frate-meu s-a repezit să
descopere crima şi să strîngă ce-a fost mai bun .. ...
2
200 - Parcă ucigaşii n-or fi furat şşii ei ce-au putut
-

la repezeală
repezeală??
ÎÎn
n realitate Aretia era preocupată să descopere nu
pe
pe criminali, ci banii şi valorile ce s-au furat furat.. N-avea
nici o încredere în magistraţii anchetatori, cum de
25 altfel nu mai avea în nimeni. Pe cît de încrezătoare
a fost în tinereţe, pe atît de bănuitoare era azi. azi. Pe
primul-procuror Negel îl ştia om cinstit, şi dealtmin­ dealtmin-
teri cu avere, dar cînd e vorba de atîta bănet cît
trebuie să se fi găsit
găsit la llarie,
Ilarie, nici pe el nu-l mai credea
3300 fără prihană.
prihană .
-
- Tu, care zici că eşti calculat şi liniştit, după
cîte ai auzit mereu, an de an, de la oameni şi acuma

289

www.dacoromanica.ro
 în
în urmă de de lala Romică -- întrebă ea ea deodată, urmîn­urmîn-
du-şi firul
firul gîndurilor - - cam
cam ce
ce avere crezi
crezi că aa putut putut
să aibă neneanenea llariellarie??
-
- De -- făcu Pascal gînditor. De ... . . . Eu aş zice
5 aşa
aşa:: cel
cel puţin cinci şi cel cel mult
mult zece
zece milioane
milioane în în lei d-ăştia
d-ăşt ia
proşti.
proşti.... . Fireşte socotind
socotind toate, casele,
casele, acţiunile, banii,banii,
devizele,
devizele, giuvaericalele,
giuvaericalele, amanetele...
amanetele... înîn sfîrşit toatetoate!!
Aretia se se înfurie
înfurie iar, ca ca şi cînd
cînd ar ar fi ofensat-o
ofensat-o::
-
- Ei Ei vezi
vezi?? . .... Şi dumnealor
dumnealor n-aun-au găsit nici măcar măca r
11 o
O un
un milion ..... . Ei,
Ei, apoiapoi să nu mă supăr
supăr?? ...
..
Peste
Peste oo clipă ssee întrerupse,
întrerupse, ccaa şi cîndcînd uunn gînd
gînd
i-ar
i-ar fi
fi fulgerat
fulgerat prin minte :
prin minte:
-
- Pascale
Pascale!! Numaidecît să dăm oo telegramă băia­
tului să vie acasă ! . . . Ai
acasă!... Ai auzit ? . . . Să vie chiar azi,
auzit?..
15
15 chiar
chiar ccuu ultimul
ultimul tren
tren!... ! . . . Să fie fie Romică lîngă mine mine!!
Cît ee el
el de
de deştept, dragul
dragul mamii, mamii, nu nu se se poate să nu
nu
scoatem banii, oriunde i-ar i-ar fi fi ascuns Spirică şi cu cu
ceilalţi
ceilalţi!!
Delulescu
Delulescu aprobă cu cu admiraţie
admiraţie::
2
200 -
- Foarte
Foarte bine,
bine, Tică !!... . . . Prea bine
bine !.! . ....

www.dacoromanica.ro
 Capitolul
Capitolul VII
VII

SOLOMIA
SOLOMIA VREA
VREA SĂ PLECE
PLECE

SpinI,
Spiru, tocmai
tocmai fiindcă soră-sa s-a s-a purtat
purtat atîtatît de
de
urît
urît înîn faţa judecătorilor, voia voia să dovedească oame- oame-
5 nilor dede treabă că familia familia Dăniloiu nu nu trebuie
trebuie jude­
jude-
cată după Aretia, Aretia, ci după cei cei doi
doi fraţi, fruntaşi
fruntaşi aiai
negustorimei
negustorimei piteştene. în vreme vreme cece el
el alergă să se
ocupe
ocupe de de cosciuge
cosciuge şi de de locul
locul de
de la
la cimitir,
cimitir, pepe Vasi­
Vasi-
lica oo trimise să cumpere zăbranicul, lumînările, flo-
10
10 rile
rile şi ce ce mai
mai trebuieşte, lucruri lucruri pe
pe care
care femeile
femeile le
le
aranjează mai mai bine.
bine.
Pînă la la amiazi
amiazi Spiru Spiru aa isprăvit cucu bine
bine ce-şi pro­
pro-
pusese
pusese:: aa găsit
găsit cosciuge
cosciuge gata de de stejar, încît numai
stejar, Încît numai
cifrele şi literele
cifrele urmau să fie
literele unnau bătute pe
fie bătute pe capac,
capac, aa
115
5 tennina tt cu
termina cu locul,
locul, s-a s-a dus
dus chiar
chiar pînă înîn deal
deal ca
ca să
vază unde
unde vinevine şi cum cum încep
încep groparii
groparii să patul pămîn­
săpatul
tului, lucru destul de greu pentru dînsul pe îngheţul
şi zăpada ce ce erau
erau ..... .
A
A sosit
sosit acasă ostenit
ostenit şi asudat,
asudat, gîfăind şi totuşi
2
200 mulţumit ccă ă şi-a împlinit
împlinit datoria.
datoria.
-
- îndată după-amiazi mergem mergem la la biserică, dragă
nevastă - - zise
zise dînsul
dînsul mişcat, aşezîndu-se
aşezindu-se lala masa pusă

291

www.dacoromanica.ro
 mai
mai dede mult
mult dede Solomia
Solomia pe pe care
care d-na
d-na Dăniloiu oo lăsase
acasă cîndcînd aa plecat
plecat după cumpărăturile morţilor. morţilo r.
Parcă nici
nici nu
nu mă simt simt complect liniştit pînă nu-i
complect liniştit nu-i voi
voi
vedea
vedea aşezaţi cum cum se se cuvine
cuvine unor unor oameni
oameni ca ca dînşii..... .
5 Aretia nu s-a arătat,
arătat, fireşte . . . Am
fireşte ... Am ştiut
ştiut eu prea bine.
Numai
Numai la la cîştig vrea vrea să se se îmbulzească ... . . . Parcă nici
nici
n-ar
n-ar fifi sora
sora noastră, aşa ee de de haină
haină!!
De
De fapt
fapt nici el, el, nici Vasilica nu nu cheltuiseră nimic nimic..
Prudenţi, cumpăraseră toate toate pe pe datorie,
datorie, lăsînd ca ca
10
10 plata
plata ssăă ssee facă din din moştenirea răposaţilor. Spiru Spiru
chiar
chiar se se gîndise
gîndise că toate cheltuielile cheltuielile cu cu înmormîn­
înmormîn-
tarea şi celelalte
celelalte vor vor trebui
trebui să fie scăzute din din globalul
globalul
moştenirii înainte de de împărţire, aşa că, vrînd-nevrînd, vrînd-nevrînd,
va
va contribui
contribui şi Aretia cu partea ei. ei .... .
115
5 La
La sfîrşitul mesei,
mesei, pe pe cînd
cînd dînsul
dînsul tocmai tocmai moţăia
ca
ca dede obicei
obicei înainte
înainte de-a de-a trece
trece pe pe sofa sofa în dormitor
dormitor
să-şi facă siesta,
siesta, iar iar d-na
d-na Dăniloiu aduna aduna mecanic
mecanic
fărîmăturile de de pîine pîine în în jurul
jurul tacîmului,
tacîmului, Solomia Solomia sese
plecă
plecă lala urechea
urechea ei ei şi-i
şi-i zise
zise domol
domol::
2
200 -
- Să nu nu uiţi, cucoană, să-i spui spui şi domnului că
trebuie
trebuie să plecplec ..... .
Spiru
Spiru auzi
auzi şoşăitul glasului
glasului eeii şi mormăi ca prin
ca pnn
vis
vis::
-
- Ce
Ce să plece
plece?? .... Unde
Unde să plece
plece?? .... .
2
255 -
- Lasă, nu-ţi strica
strica ttu
u somnul pentru eeaa -
- ZIse
zise
d-na
d-na Dăniloiu liniştit. Ia,
Ia, prostii
prostii de-ale
de-ale ei
ei!! Degeaba
am
am crescut-o
crescut-o şi am
am învăţat-o, că din
din ale
ale ei
ei nu iese
iese !!
-
- Nu
Nu cumva
cumva tot despre
despre Lixandru ee vorba vorba ?.? ...
Atunci
Atunci eeuu vvăă şi las,
las, ssăă mmăă odihnesc
odihnesc niţel
niţel.. ..
. . numai
numai
3
300 un
un sfert
sfert d dee ceas
ceas!! făcu bărbatul urnindu-se
urnindu-se greoi greoi şşii
trecînd lla
trecînd a sofaua
sofaua pregătită ccuu oo pernă albă llaa căpătîi.
Sfertul
Sfertul dede ceas
ceas dura
dura totdeauna un un ceas,
ceas, altfel
altfel sese
scula
scula morocănos şi mai mai frînt
frînt de cum se
de cum se culcase.
culcase.

292

www.dacoromanica.ro
 Vasilica rămase singură cu
Vasilica cu servi toarea care
servitoarea care sese
încăpăţîna
încăpăţîna să să plece
plece numaidecît.
numaidecît.
-
- Vai, fată dragă, ai început să mă sperii cît
eşti de
de - nebună
nebună!! se se cruci
cruci cucoana.
cucoana. Tu Tu nu nu vezi
vezi ce-a
ce-a
5 da
da tt peste noi?..
noi ? . . Tu n-ai ·un
Tun-ai ,un pic pic de
de omenie în în sufle­
sufle-
tul tău de
tul de te
te poţi gîndi
gîndi să pleci
pleci acuma şi să mă laşi
singură
singură cu înmormîntarea şi
cu înmormîntarea şi cu cu necazurile
necazurile??
-
- Apoi, nu, cucoană
cucoană!! răspunse senin Solomia. Solomia. Că,
dacă ee bine
bine Lixandru,
Lixandru, nu nu stau acasă acasă!! Nu ţi-am spus
spus?? . ... .
110
0 Mîine
Mîine dis-de-dimineaţă sînt sînt înapoi !...
înapoi!...
-
- Nici
Nici să nu-nu
nu-mi mai mai vorbeşti, d-astea, d-astea, Solomie,
Solomie,
că mă superi
superi rău de de tot ! . . . Aşteaptă, să isprăvim
tot!...
mîine cucu înmormîntarea,
înmormîntarea, pe pe urmă urmă pleacă
pleacă şi stai cît
pofteşti, că dede nebune ca ca tine geme tîrgul !
geme tîrgul!
15
15 Servitoarea
Ser\'itoarea se
se mai învîrti puţin prin
mai învîrti prin odaie,
odaie, strîn-
strîn-
gînd
gînd masa mai mai îndelung şi mai meticulos,meticulos, iar cînd
chibzui
chibzui că doamna
doamna s-a
s-a liniştit, reveni
reveni::
-
- CumCum nu nu crezi
crezi d-ta,
d-ta, cucoană, la la durerea
durerea săra­
cului ! . . . încaltea
cului !... încaltea dacă n-ai
n-ai cunoaşte necazurile
necazurile mele
mele
2
200 ccu
u Lixandru
Lixandru mai mai bine
bine ccaa mama
mama mea, mea, că că n
nuu ţi-am
ţi-am
ascuns
ascuns nimic nimic şi nu
nu m-am
m-am ferit.
ferit.... . Şi l-ai
l-ai văzut sîm­
sîm-
bătă şi d-ta
bătă d-ta cum
cum era
era de
de prăpădit că de-abia l-am
de-abia l-am
coborît din
coborît din căruţă să intreintre lala doftor
doftor.. ....
-
- Ei,
Ei, şi dacă aaii ssăă te te duci
duci ttuu acuma,
acuma, crezi
crezi că
25
25 ai
ai să-I înzdrăveneşti
înzdrăven eş ti?? răspunse VasilicaVasilica înduioşată
puţin de de glasul întristat al
glasul întristat al Solomiei.
Solomiei. Nu Nu ţi-a spus
spus
toa tă lumea
toa tă lumea şi toţi toţi doctorii
doctorii că boala
boala lui lui se
se vindecă
greu,
greu, dacă se se vindecă
vindecă?? .... Sîmbătă, nu-s nu-s nici nici trei
trei zile,
zile,
l-a
l-a ţi tîrît
tîrît iar
iar lala doctor
doctor şi doctorul
doctorul v-a v-a spus
spus să nu-l
nu-l
3
300 mai chinuiţi ccu
mai u drumurile ...
drumurile ...
-
- 0 0,, Doamne,
Doamne, ziua ziua ddee sîmbătă
sÎmbătă numai
numai în în mormînt
mormînt
am
am s-os-o uit
uit!! zise
zise Solomia
Solomia cu cu ochi
ochi în
în gol, gol, cu
cu oo durere
durere
mare pe pe faţă.

293

www.dacoromanica.ro
 -
- Pentru
Pentru că nu eşti în în toate
toate minţile, :· femei
femeiee !! se
aprinse
aprinse din
din nou
nou d-na
d-na Dăniloiu. Ai Ai pierdut
pierdut maimai toată
ziua
ziua pe
pe la
la doctor
doctor şi prin
prin farmacii,
farmacii, ca
ca şi cînd
cînd te-ar
te-ar
da
da banii
banii afară din
din casă. . . Te-am
casă ... Te-am lăsat, cum
cum te te las
las de
de
5 atîta
atîta vreme,
vreme, să-ţi îngrij eşti bărbatul cum
îngrijeşti cum crezicrezi ttuu
mai
mai bine. Dar
Dar văd căcă ai
ai început să te te împarţi între
Valea
Valea Ursului
Ursului şi casa
casa mea
mea!! De De cîteva luni
luni n-a n-a fost
fost
săptămînă dede la
la Dumnezeu
Dumnezeu să nu nu lipseşti cînd
cînd ziua,
ziua,
cînd
cînd noaptea,
noaptea, ca
ca să te repezi la
te repezi la Lixandru ...
Lixandru ...
10
10 - Am să vă sluj
-Am esc, cucoană, toată viaţa,
slujesc, viaţa , numai
numai
să mă ajuţi să-I punem pe pe Lixandru
Lixandru în în picioare
picioare !!
murmură servitoarea fără emfază, cu cu oo sinceritate
sinceritate
din
din adîncime.
adîncime.

1 .5
15 D-na Dăniloiu, ea ea însăşi fată de de cîrciumar
cîrciumar bogat
boga t
de
de la
la ţară, avea oo mare mare slăbiciune pentrupentru Solomia
şi fiindcă eraera din
din satul ei,
ei, dar
dar mai
mai ales
ales că aa luat-o
luat-o de
la vîrsta de cincisprezece ani, a crescut-o şi a ţinut-o
în
în casă, nu nu caca pe
pe oo servitoare
servitoare cece era,
era, ci
ci ca
ca pe
pe un
un copil
copil
2
200 al
al ei
ei ccuu care
care ssee înţelegea dealtfel
dealtfel mai
mai bine
bine decît
decît cucu
propria
propria ei ei fată care,
care, învăţînd prea
prea multă cartecarte (absol­
(absol-
vise liceul de
vise de fete din
din Piteşti) şi dezvoltîndu-se
dezvoltîndu-se sufle­
sufle-
teşte
teşte în alt mediu,
în alt mediu, iar
iar pe urmă măritîndu-se
pe urmă măritîndu-se cu cu un
un
ofiţer şi trăind în în altă lume,
lume, ii sese părea înstrăinată.
25
2 .5 Adevăratele confidenţe llee avea avea cucu Solomia.
Solomia. C Cuu eeaa se
se
sfătuia despre
despre toate
toate;; faţă dede ea
ea n-avea
n-avea taine. A A dorit
dori t
şi multă vremevreme aa fost convinsă că, la la rîndul
rîndul ei,
ei, şi
Solomia
Solomia îşi deschide
deschide complect
complect sufletul,
sufletul, pînă cece aa început
începu t
să constate
constate că ea ea păstra anume
anume ascunzişuri în în care
care nu
nu
30 lăsa pe
pe nimeni
nimeni să pătrundă, desigur
desigur nici
nici pe
pe Lixandru la la
care
care totuşi spuneaspunea că ţine mai mai mult
mult ca ca la
la orice
orice pepe
lume.
lume. Solomia
Solomia era era oo fire
fire mai
mai întortocheată. D-na D-na
Dăniloiu se se enerva
enerva dede multe ori ori că nunu putea
putea urmări
şerpuirea sufletului
sufletului ei. Fata totdeauna
totdeauna rezerva
rezerva cîte-o
cîte-o

294

www.dacoromanica.ro
 surpnza,
surpnza, dar dar nunu rezultată din din gînduri
gînduri mincinoase.
mincinoase.
A
A controlat-o
controlat-o de de nenumărate ori ori şi n-a
n-a prins-o
prins-o nicio­
nicio-
dată cucu minciună. Prefera
Prefera şi primea
primea să fie fie certată,
chiar
chiar ocărîtă, decît decît să Încerce
încerce a-şi ascunde
ascunde greşeala
5 prin
prin tertipuri sausau să sese ferească aa oo ispăşi.
Mai
Mai cu cu seamă de de cînd
cînd s-a
s-a Încurcat
încurcat cu cu Lixandru,
Lixandru,
Solomia
Solomia aa devenit
devenit năucă de de tot.
tot. D-na
D-na Dăniloiu aa
socotit
socotit la Început că fata,
la început fata, care abia abia avea atunci atunci
optsprezece
optsprezece ani, ani, s-a
s-a Îndrăgostit
îndrăgostit şi de de aceea
aceea i-a i-a trecut
trecut
10
10 cu
cu vederea
vederea uneleunele neglij enţe explicabile.
neglijenţe explicabile. Lixandru
Lixandru se se
numea
numea Alexandru
Alexandru Ionescu
Ionescu şi era era pe-atunci
pe-atunci şofer la la
sucursala
sucursala băncii Marmorosch-Blank.
Marmorosch-Blank. Băiat curăţ curăţel el
şi parcă mai mai dede treabă ca ca alţii dede teapa
teapa lui, lui, nu
nu şi-a
bătut jjococ de biata fată - - zicea d-na Dăniloiu - - şi
115
5 nu
nu i-a
i-a Întors
întors spatele,
spatele, cum
cum facfac toţi, ci ci s-a
s-a alipit
alipit mai
mai
mult
mult de de eaea şi chiar
chiar aa vrut
vrut să oo ia de de nevastă. Dar Dar
banca
banca s-as-a închis
închis şi Lixandru
Lixandru aa rămas fără de de lucru.
lucru.
Îşi adunase o mică sumă de bani ca să poată trăi
cîteva
cîteva luni
luni pînă va va găsi alt loc. N-a N-a găsit. Tovarăşii
2
200 şi prietenii
prietenii îlîl sfătuiau să plece
plece la
la Bucureşti, unde, unde, ca ca
şofer destoinic
destoinic ce ce era,
era, ar
ar fi
fi găsit mai
mai repede
repede ocupaţie.
N-a
N-a vrut
vrut să plece
plece fără Solomia,
Solomia, iar iar pe
pe ea ea n-o
n-o putea
putea
lua
lua fiindcă n-arn-ar fi avut
avut cu cu ce s-o ţie.
ce 5-0 . . Asta
ţie... Asta aa fost
fost
pentru
pentru Solomia întorsătura
Solomia Întorsătura vieţii. Îl
Îl iubise
iubise şi pînă
2
255 atunci
atunci cum
cum poate
poate să iubească
iubească o
o fată de
de optsprezece
optsprezece
ani,
ani, dar
dar pe
pe urmă, după ce
ce aa văzut că Lixandru
Lixandru nu se
desparte
desparte de
de ea
ea nici
nici chiar
chiar de
de dragul
dragul viitorului
viitorului său,
iubirea
iubirea ei
ei s-a
s-a transformat
transformat Într-un
într-un amestec
amestec straniu
straniu de
de
devotament,
devotament, spirit
spirit de
de jjertfă
ertfă şi admiraţie oar1:ă
oarl:ă care,
care,
30 frămîntat cu
cu senzualismul
senzualismul ei
ei primitiv
primitiv şi sfios,
sfios, aa pus
pus
stăpînire pe
pe însăşi rădăcinile fiinţei ei.
ei. Scopul
Scopul vieţii
Solomiei
Solomiei aa devenit
devenit Lixandru.
Lixandru. În
În afară de
de el
el şi mai
mai
presus
presus de
de el
el nimic
nimic nu exista
exista pe
pe lume ...
lume ...

295

www.dacoromanica.ro
 Muncind cîte
Muncind cîte cevaceva pe pe unde apuca, Lixandru
unde apuca, Lixandru s-a s-a
oploşit prin curtea Dăniloiu cu
prin curtea cu învoirea
învoirea tacită aa
doamnei.
doamnei. Iarna următoare, următoare, lucrînd odată afară, în
lucrînd odată în
ger,
ger, lala oo reparaţie de de automobil
automobil particular,
particular, aa răcit.
răci t.
5 Neluînd
Neluînd în în seamă şi continuînd
continuînd zilele
zilele următoare alte alte
lucrări la la fel,
fel, fiindcă tocmai tocmai s-au ivit ocazii,
s-au ivit ocazii, boala
boala
s-a
s-a încuibat
încui bat într-însul,
într-însul, aa docit docit şi a a crescut,
crescut, iariar cînd
cînd
n-a
n-a mai putut-o îndura
mai putut-o îndura şi s-a s-a arătat unui unui medic
medic,,
a aflat
a aflat că ee rău de de tottot şi că arar trebui
trebui să se se îngrij ească
îngrijească
10
10 foarte
foarte serios.
serios.... . Solomia
Solomia şi apoi apoi d-na
d-na Dăniloiu abia abia
toamna
toamna următoare au au aflat,
aflat, nunu dede la la el,
el, care
care nu nu
spunea
spunea nimic
nimic şi boleabolea ca ca unun animal
animal trudit,
trudit, ci ci de
de la
la
însuşi doctorul
doctorul la la care
care fusese,
fusese, că Lixandru
Lixandru ee în în mare
mare
primej die.
primejdie.
15
15 De-atunci
De-atunci Solomia Solomia nu nu mai
mai avea
avea alt alt rost
rost în viaţă
în via ţă
decît
decît salvarea
salvarea lui lui Lixandru.
Lixandru. Pentru
Pentru aceasta
aceasta şi-a chel­chel-
tuit
tuit toate
toate economiile
economiile ce ce le făcuse la
le făcuse la d-na
d-na Dăniloiu,
Dăniloiu ,
pe
pe urmă toată simbria simbria ce ce oo primea ... Cînd
primea ... Cînd un un medic
medic
i-a recom�ndat,
i-a recom~ndat, în în locloc de medicamente, să meargă
de medicamente,
2
200 undeva
undeva llaa ţară, ssăă stea stea liniştit, ssăă ssee odihnească şi
să se
se hrănească bine, bine, Solomia
Solomia i-a i-a propus
propus imediat
imediat să să
meargă în în satul
satul ei, ei, Valea Ursului, la
Valea Ursului, la părinţii ei. ei.
Lixandru
Lixandru aa stăruit însă ca, ca, mai
mai înainte
înainte să se se căsăto­
căsăto ­
rească, să
s.ă nu
nu zică oamenii
oamenii că Solomia
Solomia îşi aduceaduce ibovnicul
ibovnicul
2
255 acasă, ci ci bărbatul legiuit.
legiuit. Nu Nu numai
numai d-na d-na Dăniloiu,
Dăniloiu ,
dar
dar şi Spiru
SpinI s-a s-a înduioşa
înduioşatt de de "delica teţa" băiatului,
"delicateţa" băiatului ,
deşi el
el de
de multe
multe ori ori bombănise că ii s-a. s-a. oploşit îŢlîn curte
curte
un
un pierde-vară
pierde-vară.. Baremi
Baremi Solomia
Solomia aa plîns
plîns cu cu hohote
hohote în în
timpul
timpul cununiei,
cununiei, încît încît d-na
d-na Dăniloiu, naşa mare, mare, i-ai-a
3
300 şoptit înîn două rînduri
rînduri să-şi mai mai ţie firea.
firea.
După o o lună, Solomia
Solomia s-a s-a întors
întors înapoi
înapoi în în serviciu,
serviciu,
lăsînd pe pe Lixandru
Lixandru la la ţară. Trebuia
Trebuia să muncească
pentru
pentru a-i a-i putea
putea plăti întreţinerea. Totuşi, într-un într-un
an
an de
de şedere la aer aer şi odihnă, Lixandru,
Lixandru, în în loc
loc să sese

296

www.dacoromanica.ro
 îndrepte, se
îndrepte, topea văzînd cu
se topea cu ochii. Solomia s-a
ochii. Solomia s-a gîndit
gîndit
că ar
ar ar
ar trebui
trebui să-i maimai deadea nişte leacuri,
leacuri, să nu-l nu-l lase
lase
fără ajutor
ajutor ca pe un
ca pe un cîine.
cîine. Şi l-a
l-a adus
adus la la Piteşti de de
mai
mai multe
multe ori
ori să-I mai
mai examineze
examineze doftorii.
doftorii. Aşa s-a întors
s-a întors
5 sîmbătă Lixandru
Lixandru la la Valea
Valea Ursului
Ursului cu cu cîteva
cîteva sticluţe
pe
pe care
care Mirescu,
Mirescu, cel
cel mai
mai popular
popular medic
medic din
din Piteşti, după
ce
ce "l-a
"l-a băgat
băgat la
la raze",
raze", ii le-a
le-a prescris
prescris săsă le
le ia
ia negreşit,
negreşit,
fără să garanteze
garanteze oo vindecare
vindecare grabnică, dar dar promiţînd
o
o îmbunătăţire cu cu ajutorul
ajutorul lui lui Dumnezeu
Dumnezeu ... ...
10
10 D-na
D-na Dăniloiu înţelegea şşii azi azi nerăbdarea Solo- Solo-
miei
miei de de aa vedea efectul
efectul medicamentelor.
medicamentelor. Dacă Dacă n-ar
fi intervenit
intervenit pacostea
pacostea cu crima, ar ar fi
fi dăscălit-o puţin,
puţin,
ca
ca să sese păstreze în în nota
nota ei,ei, dar
dar i-ar
i-ar fi dat
dat drumul
drumul să
se
se repeadă pînă acasă, acasă, mai mai ales
ales că acuma,
acuma, cu cu auto-
auto-
15
15 buzele,
buzele, poţi pleca
pleca seara
seara la la Valea
Valea Ursului
Ursului şi dimineaţa
să fii înapoi. Azi
fii înapoi. Azi îi
îi era
era urît
urît să rămîie singură. Avînd-o Avînd-o
pe
pe Solomia
Solomia alături se se simţea infinitinfinit mai
mai curajoasă,
ca
ca şi cînd
cînd energia
energia tinerească aa ţărancei ii s-ar s-ar fi transmis
transmis
ca un fluid
ca un fluid magnetic
magnetic ... ...
2
200
îînn cele
cele din din urmă, văzînd-o prea prea abătută şi mai mai
amărîtă ca niciodată, ii se
ca niciodată, se făcu milă de de suferinţa
ei
ei şi îi
îi făgădui s-o s-o lase
lase să plece
plece mai
mai pe pe seară, cu
cu con­
con-
diţia ca
diţia ca întîi
întîi să să isprăvească la la biserică îngrijirea
îngrijirea mor-
mor-
2
255 ţilor
ţilor şişi ccaa mîine dimineaţa
dimineaţa să negreşit înapoi să-i
să fie negreşit să-i
dea ajutor la
dea ajutor la înmormîntare.
înmormîntare.
Solo
Solomia mia se se bucură numai
numai pepe jjumătate,
umătate, caca şi cînd
cînd
nici n-ar
nici n-ar mai mai fifi fost
fost în
în stare
stare să se se bucure
bucure aievea
aievea de
de
nimic în
nimic în lume.lume. Murmură abia abia perceptibil
perceptibil::
3
30O -
- Să-ţi răsplă tească Dumnezeu
răsplătească Dumnezeu binelebinele pe
pe care
care
mi-l
mi-l faci
faci ..... .
Tocmai
Tocmai cînd cînd isprăviră toaleta
toaleta sufrageriei,
sufrageriei, aşezînd
toate la
toate la locul
locul lor, lor, se
se pomeniră cu cu unun aprod
aprod dede lala
tribunal
tribunal care aducea aducea două citaţii.
cita ţii. D-na Dăniloiu se
D-na Dăni10iu

297

www.dacoromanica.ro
 înspăimîntă. îIn n "iaţa
,"iaţa ei ei n-a
n-a avut
avut de-a
de-a fa face
ce cu
cu jjudecăţi.
udecăţi .
Aprodul îi îi spuse
spuse şi dindin gură că judecătorul de de instrucţie
instruc ţi e
pofteşte şi pe pe domnul
domnul Spirică la cabinet pentru
la ·cabinet pentru
informaţii în în legătură cu cu crima,
crima, de-asemenea
de-asemenea pe pe d-nad-na
5 Dăniloiu şi pe pe Solomia.
Solomia.
-- IaIa fugi,
fugi, băiete
băiete!! se se supără deodată d-na d-na Dăniloiu.
Dăniloiu .
Doar
Doar n-o n-o să ne ne amesteca
amesteca ţi şi pe pe noi noi în în nelegiuirea
nelegiuirea
asta,
asta, Doamne
Doamne fereştefereşte!!
Apăru din din dormitor
dormitor Spiru, Spiru, căscînd şi întinzîndu-se
întinzîndu-se
10
10 şi mormăind, ca ca totdeauna
totdeauna după somn. somn. Citaţia îl îl
făcu să-i
să-i sară bruscbrusc moleşeala.
-
- Informator
Informator?? se se linişti mai mai pe pe urmă. Ei Ei da, da, da,da,
fireşte.
fireşt e . Trebuie
Trebuie să ajutăm pe pe bieţii judecători să s ă des­
des-
copere
copere pe pe criminali
criminali.... . . La
La ce ce oră ee ??.... . A,
A, la
la trei
trei?? .... Adică
15
15 acuma
acuma ?? .... Atunci
Atunci ia ia vezi,
vezi, Vasilico
Vasilico !... !... Dă-mi ce-mi ce-mi
trebuie,
trebuie, să nu nu întîrziem
întîrziem ..... .
Dădu drumul
drumul aprodului.
aprodului. N Nuu voia
voia să-I vadă cineva cineva
mergînd
mergînd împreună cu cu unun aprod
aprod de de la tribunal. îîntre
la tribunal. ntre
aprod
aprod şi jandarm
jandarm ii se se părea că ee numai numai deosebire
deosebire de de
2
200 uniformă .... ..
D-na
D-na Dăniloiu ccuu Solomia Solomia erau erau citate citate pentru
pentru aa
doua
doua zi. zi .
-- Ei
Ei vezi,
vezi, tottot nunu poţi pleca, pleca, Solomie,
Solomie, pînă ce ce nu
nu
te
te întreabă judecătorul
judecătorul... . . . Eu
Eu te-am
te-am lăsat, dar dar dacă
25
125 legea
legea nu nu vrea
vrea ?? zise
zise Vasilica
Vasilica îînn chip chip de de consolare.
consolare.
Solomia ridică din
Solomia ridică din umeri,
umeri, murmurînd
murmurînd cu amără­
ClUne
ciune::
-
- Doamne,
Doamne, iartă-mă şi nu nu mă lăsa !.1. ... .

www.dacoromanica.ro
 Capitola!
Capitolul VIII
VIn

J UDECĂTORUL ŞI POLIŢAIUL
JUDECĂTORUL

Aurel
Aurel Dolga Dolga se se afla
afla numai
numai de de trei
trei luni
luni înîn Piteşti,
dar
dar cunoştea mai mai toată lumea,lumea, în în special
special avocaţi,
5 profesori,
profesori, ofiţeri, ingineri,
ingineri, funcţionari, în în sfîrşit ceea
ceea
ce
ce sese numeşte,
numeşte, cu cu oo exagerare
exagerare provincială,
provincială, boieri­
boieri-
mea. De De fapt în în boierimea
boierimea aceasta
aceasta sese cuprind numai
numai
cei
cei ce
ce au au bani
bani sau
sau altfel
altfel de
de avere
avere care
care să lele dea
dea putinţa
de
de aa participa
participa la la jocurile
jocurile dede cărţi şi dede aa primi
primi cel
cel
10
10 puţin de de două oriori pepe iarnă cîtcît mai
mai multă lumelume bună
care
care să joace joace cărţi pînă la la ziuă, la cît cît mai
mai multe
multe
mese
mese ..... . Noul
Noul judecător, tînăr şi neînsurat,
neînsurat, aa devenit
devenit
imediat invitatul
invitatul favorit
favorit în
în familiile
familiile cu
cu fete
fete de
de măritat,
deşi el
el nu nu trăda încă intenţii matrimoniale,
matrimoniale, dorind
dorind înîn
l5
15 prealabil
prealabil să devie devie celebru
celebru înîn specialitatea
specialitatea sa sa spre
spre ._aa
putea face oo partidă mai mai strălucită. EraEra foarte sociabil,
sociabil,
păstrînd totuşi marea decenţă şi rezerva
marea decenţă cerute unui
rezerva cerute unui
magistrat
magistrat.. Ici-colo,
Ici-colo, lala vreo
vreo petrecere
petrecere cucu ultra-prelun­
ultra-prelun-
gire,
gire, ii s-a întîmplat
întimplat să cîntecînte sau să danseze solo solo sau
sau
2
200 împreună cu
împreună cu tovarăşii ddee chef,chef, sau
sau chiar,
chiar, Într-un
într-un
elan
elan de
de fericire,
fericire, să îmbrăţişeze pe pe vestitul
vestitul lăutar Dură
care,
care, ajutat
ajutat numai
numai de de un
un ţambalist chior
chior şi de
de un
un chita-
chita-

299

www.dacoromanica.ro
 rist şchiop, era
rist şchiop, era capabil
capabil să întreţie buna buna dispoziţie
dispoziţi e
de
de seara
seara pînă aa doua doua zi zi seara
seara ......
Dragostea
Dragostea cea cea mare
mare aa lui lui Dolga Dolga rămînea totu totuşişi
instrucţia criminală. Din Din pricina
pricina ei ei avea
avea acumacum oo
5 remuşcare
remuşcare:: că n-a n-a cunoscut
cunoscut pînă azi azi familiile
familiile Dăni­
Dăn i­
loiu.
loiu.... . De
De aiciaici trăgea Însă concluzia concluzia pentru pentru viitor
viitor::
un bunbun detectiv,
detectiv, deci deci şi jjudecătorul
udecătorul de de instrucţie,
instrucţi e ,
trebuie
trebuie să-şi lărgească necontenit necontenit relaţiile în toate
în toate
straturile
straturile societăţii
soci etăţii ....
..
10
10 DDee la
Ia casa
casa crimelor
crimelor pînă llaa tribunal,tribunal, Dolga Dolga a a tăcut,
privind
privind drept drept înainte,
înainte, parc-ar
parc-ar fi urmărit cu cu ochii
ochii
interiori
interiori oo pistă foarte foarte palidă şi întortocheată.
Reţinu pe pe poliţaiul Ploscaru
Ploscaru care, care, nu nu pentru
pentru meserie,
meserie,
dar prin
dar prin felul
felul luilui de
de viaţă, cunoştea
cunoştea Piteştii cum cum îşi
15
15 cunoştea buzunarele.
buzunarele. Nu Nu oraşul, ci ci oamenii,
oamenii, pînă la la
cei mai
cei mai umili.
umili. AstaAsta era era meritul
meritul lui lui unic,
unic, dar
dar consi­
consi-
derabil,
derabil, în în poliţie, mai mai alesales că informaţiile lui lui erau
erau
întotdeauna
întotdeauna exacte exacte şi corecte.
corecte.
După ce ce încheie
încheie cu cu grefierul
grefierul formalităţile de de ri-
ri-
2
200 goare
goare pentru
pentru întocmirea
întocmirea dosarului,
dosarului, comandă cafele. cafele.
Poliţaiul
Poliţaiul interveni
interveni jovial
jovial::
-
- Dacă-mi dai voie, domnule
dai voie, domnule jude, jude, aa mea
mea să fi fiee
cu
cu un coniac înlăuntru şi altul
un coniac altul separat separat alături
alături!! După
o
o crimă
crimă atîtaatîta '' de
de scîrnavă,
scîrnavă, trebuie
trebuie să-ţi stingi greaţa
să-ţi stingi greaţa
2
255 măcar
măcar c cuu u unn pic
pic dede alcool
alcool!.! . ... .
- îîntr-adevăr
- ntr-adevăr scîrnavăscîrnavă!! aprobă Dolga. Dolga. Foarte
Foarte
bine
bine ai ai spus.
spus. Eu Eu încă n-amn-am cunoscut,
cunoscut, din din păcate, fami-
fami­
lia Dăniloiu ... ...
-
- A Aii s-o
s-o cunoşti acuma, acuma, ccu u ocazia ocazia instrucţiei,
il1strucţiei, pînă
3
300 îînn rărunchi
rărunchi!... !... Ilarie Dăniloiu a
Ilarie Dăniloiu a fostfost uun n om
om ciudat
ciudat si şi
,

plin
plin de de taine
taine!!
-
- DarDar ceeaceea ce ce m-a mirat -
m-a mirat - unnăurmă judecătorul
judecătorul­ ­
ceea
ceea ce ce m-a nedumerit mai
m-a nedumerit mult, este
mai mult, este mizeria
mizeria ,morală
pe
pe care
care am am simţit-o în în casa
casa lor
lor... . . . Nu
Nu mizeria
mizeria în sine,
în sine,

300

www.dacoromanica.ro
 care
care totdeauna
totdeauna ee impresionantă
impresionantă şi provoacă cel cel puţin
milă, ci ci mizeria
mizeria unor unor oameni
oameni despre
despre care care se se spune
spune
că erau
erau foarte foarte bogaţi, de de mai multemulte ori ori milionari
milionari ..•
..•

Poliţaiul surîse
Poliţaiul surîse şi dădu din din cap
cap aprobativ.
aprobativ.
5 -
- Exact,
Exact, domnule domnule jjudecător!
udecător ! zisezise dînsul.
dînsul. Zgîrce-
Zgîrce-
nia, ,oricît de aprigă, nu poate explica o viaţă în ticălo­
nia, .
o ricît de aprigă, nu poate explica o viaţă în ticălo­
şie materială desăvîrşită 1... !... Explicaţia o o dă numai
numai
rasa,
rasa, domnule
domnule jjude! ude ! Ce Ce ideal
ideal dede trai
trai poate
poate să aibă
un
un om om coborîndcoborînd din părinţi care
din părinţi care numai
numai dumineca
dumineca
10
10 a
a vea
veau u pe
pe masă masă mincare
mîncare caldă ? . . Eu
caldă?... Eu eram
eram copilcopil cînd
cînd
a muri t bătrînul Danilef,
a murit bulgăroiul, cum
Danilef, bulgăroiul, cum îi zicea zicea
lumea
lumea în în piaţă cu cu un un fel
fel de
de ură amestecată cu cu admi­
admi-
raţie. lYIi-a
Mi-a rămas rămas însă în în minte cu nişte ochi
cu nişte ochi negri
negri
foarte vicleni şi mai ales cu hainele nemţeşti care-i
foarte vicleni şi mai ales cu hainele nemţeşti care-i
15
15 veneau îngrozitor,
veneau îngrozitor, parc-ar
parc-ar fi fi fost
fost adunate
adunate din din toate
toat e
colţurile oraşului .... . . Dintre
Dintre copii
copii nici
nici unul
unul n-a n-a moştenit
în
în totul
totul pe pe bătrînul bulgăroi
bulgăroi.. Ai Ai văzut, domnule
domnule jude, jude,
ce
ce pirpiriu
pirpiriu era era Ilarie.
Ilarie.... . Să-I
Să-I sufli
sufli caca pe
pe oo luminiţă de de
ceară... Spirache
Spirache seamănă cu cu bătrînul la la voinicie
voinicie şi
2
200 stîngăcie,
stîngăcie, dar dar ee greoi
greoi şşii prostănac
prostănac şi şi în
în acelaşi
acelaşi timp
timp
şiret caca un un vulpoi.
vulpoi. Iar Iar d-na
d-na Delulescu
Delulescu se se zice
zice că ee
leită maică-sa:
maică-sa : credincioasă, mojică şi şi încăpăţînată,
încăpăţînată.
dar
dar foarte
foarte cinstită. Dealtfel Dealtfel cinstiţi au au fost
fost şi fraţii
fraţii ei;
ei;
căci nunu i-a i-a prins
prins nimeni
nimeni niciodată cu cu neo Heo abatere
abatere
2
255 de
de lala codul
codul penal. penal. Impresia
Impresia mea mea însă aa rămas că
sufleteşte,
sufleteşte. în în adîncul
adîncul lor,lor, nu
nu erau
erau corecţi. N-aveau
N-aveau adică
cinstea
cinstea interioară,
interioară, singura
singura valabilă,
valabilă, pentru
pentru că că nunu ee
dictată de de teama
teama sancţiunii exterioareexterioare ......
-
- C Cuu toatetoate astea
astea pare pare ssăă fie
fie oameni
oameni foartefoarte res-
res-
3
300 pectaţi - - observă Dolga. Dolga.
-
- CumCum să să nu
nu fie,
fie, dacă n-au greşit niciodată contra
n-au greşit contra
legilor
legilor?? ..... . Pe
Pe urmă averea averea acoperă totdeaunatotdeauna micile micile
turpitudini ale oamenilor. Pe un milionar îl îl priveşti
cu alţi ochi,
cu alţi ochi, nu nu cucu ai ai bănuielii. Să nu nu fiufiu rău înţeles,

30
3011

www.dacoromanica.ro
 domnule
domnule jude jude!! llarie
Ilarie Dăniloiu aa jucat jucat un un rolrol mare
mare
în
în ultimile
ultimile treitrei decade
decade în în viaţa negustorimii
negustorimii pi pi teş­
tene.
tene. Fiindcă era era bogat
bogat şi cu destulă influenţă în În
lumea lui, liberalii
liberalii l-au acaparat
acaparat pentru
pentru partidul
partidul lor, lor,
5 l-au
l-au puspus înîn consiliul
consiliul comunal,
comunal, apoi apoi în cel jjudeţean
în cel udeţean,,
l-au
l-au făcut mai tirziu ajutor
mai tîrziu ajutor de de primar
primar şi pretutindeni
pretutindeni
a
a făcut treabă bună .şi şi a
a fost
fost corect
corect ca ca nimeni
nimeni altul.
altul.
îîn
n cele
cele din
din urmă, adică după război, s-a s-a ales
ales sena
senatortor
şi aa făcut figură onorabilă şi la la Bucureşti prin prin cuviinţa
10
10 şi modestia
modestia luilui înnăscută. Vezi, Vezi, prin
prin urmare,
urmare, domnule
domnule
jjude,
ude, că avem
avem de de aa face
face cu cu uri
uri exemplar
exemplar tipic tipic de de
piteştean notabil
notabil!!
Dolga asculta atent,
Dolga asculta atent, iar iar Ploscaru .care, ca
Ploscaru .care, ca toţi po­ po-
vestitorii dorea
dorea să fie fie ascultat,
ascultat, se se încălzea din din cece în în
15
15 ce
ce la
la amănunte
amănunte::
-
- Ei bine, toate
Ei bine, toate demnităţile şi onorurile,onorurile, în în locloc
să-I civilizeze,
civilizeze, maimai rău îl îl sălbăticeau lăuntric.
lăuntric. Pasiu­
Pasiu-
nea economii
economii lor,
lor, care pe pe tatăl
tatăl său
său l-al-a îmbogăţit,
îmbogăţit, a a
transformat-o
transformat-o într-o într-o avariţie patologică. Deşi nu nu i-am
i-am
2
200 cunoscut
cunoscut \"iaţa
yiaţa intimă, ştiu c ă de
că de lala oo anume
anume vîrstă;
vîrstă,
cam
cam de de cind
cînd aa intrat
intrat în viaţa oficială,
în viaţa oficială, a a fost
fost cuprins
cuprins
de
de patima
patima tezaurizării.
tezaurizării . Treptat
Treptat şi, fireşte, pîndind
ocazii
ocazii excelente,
excelente, aa vîndut
vîndut moşiile părinteşti, aa vîndut
diferite
diferite case ce ce mai
mai avea
avea prin oraş, se
prin oraş, se zice că că şişi la
la
2
255 Bucureşti, iar iar banii
banii îiîi strîngea.
strîngea. Dacă ar ar ffii putut
putut nicinici
pe
pe mîncare
mîncare n-ar mai mai fi fi cheltuit,
cheltuit, ca ca să puie puie gologanii
gologanii
la păstrare. Oamenii
Oamenii de de originea
originea lui, cind cînd facfac avere,
avere,
încep
încep să facă lux lux la
la mîncare
mîncare şi să cheltuiască cu cu masa
masa
mai
mai mult
mult decît
decît pepe toate celelalte necesităţi de
celelalte necesităţi de viaţă.
via ţă.
30 Belşugul la la masă ee primul
primul lux lux şi ultimul
ultimul llaa .oamenii
oamenii
simpli.
simpli. Dovadă că Spiru Spiru Dăniloiu mînca mînca uneori,
uneori,
nu ştiu dacă o
nu o mai face şi azi,
mai face azi, pînă ce ce nu
nu se mai putea
se mai putea
urni
urni dede la
la masă. IlarieIlarie însă, cu cît se
cu cît se îmbogăţea, cu cu
atît îşi reducea
atît reducea mîncarea.
mîncarea. Circulă prin prin oraş anecdote
anecdote

302

www.dacoromanica.ro
 despre
despre peregrinările lui lui prin piaţă. Cu Cu toate că după
război s-a s-a retras oarecum
oarecum din din afaceri, se se ducea
ducea în În fiecare
dimineaţă în În piaţă să facă, facă, zicea el, el, cumpărăturile
pentru
pentru menaj menaj.. De De zgîrcenie
zgîrcenie însă Însă cumpăra pîine pîine veche,veche,
5 pentru
pentru că ee mai ieftină, ieftină, iar iar carne
carne oo singură dată pe pe
săptămînă din rămăşiţele măcelarilor, cu
din rămăşiţele cu jumătate
preţ. Peşte lua lua din
din cînd
cînd în în cînd,
cînd, dar
dar numai
numai sîmbăta,
cînd
cînd îlîl găsea stătut şi ieftenit, ieftenit, căci era era cel
cel rămas de de
vineri . . . La
vineri... La fel fel făcea cu cu zarzavaturile
zarzavaturile si si
,, cu
cu toate
10
10 cele
cele trebuincioase
trebuincioase casei. casei. Aşa aa ajuns ajuns fostul
fostul senator,
senator,
batjocura
batjocura şi rîsul rîsul zarzavagiilor
zarzavagiilor şi măcelarilor, iar iar de
de
altă parte,
parte, din din pricina
pricina asta
asta s-au
s-au născut legendele despre despre
bănetul ce ce l-ar
l-ar avea ascuns cine ştie unde. unde.
-
- Atunci
Atunci d-na d-na Delulescu
Delulescu are are dreptate
dreptate să pro-
15
15 testeze
testeze??
-
- Principial
Principial poate că că dada -
- zîmbi
zÎmbi poliţaiul. Sînt
sigur
sigur că s-au înstrăinat multe lucruri
s-au înstrăinat lucruri înainte
înainte de-a de-a
sosi
sosi noi
noi la faţa locului.
la faţa locului. Rămîne să stabileşti
stabileşti d-ta dacă dacă
înstrăinările sînt sînt opera
opera asasinilor
asasinilor sau
sau aa celor
celor ce ce au
au venit
venit
2
200 după asa asa sini.
sini. P Pee madam
ma dam Aretia Aretia aaţi ţi găsit-o operînd,
operînd,
după cum cum am am auzit ulterior. Poate
auzit ulterior. Poate că dom' dom' Spirică,
mai prost
mai prost dar dar şi mai şiret, a
mai şiret, a avut
avut norocul
norocul să opereze opereze
mai înainte.
Înainte. Dacă nu s-ar fi găsit testamentul testamentul,, n-ar
avea
avea mare
mare importanţă. Acuma însă Însă sese schimbă lucru- lucru-
2
255 riIe... îîn
rile... n cearta
cearta moştenitorilor trebuie trebuie să se se amestece
amestece
şi instrucţia
instrucţia!! Dacă era era aici
aici feciorul luilui Delulescu,
Delulescu, scan­ scan-
dalul
dalul ar ar fi luat proporţii chiar
fi luat chiar în casa morţilor. îîn
în casa n
orice caz ee numai
orice caz numai oo amînare.
amînare. Romulus
Romulus Delulescu
Delulescu aştepta
moartea
moartea lui lui Ilarie
llarie ca
ca lozul
lozul celcel mare
mare la la loterie.
loterie. Toată Toată
3
300 viaţa, ttot o t viitorul
viitorul luilui e clădit p pee speranţa sa. sa. Are Are ssăă
fie
fie furios
furios cînd cînd vvaa afla
afla ccee s-a
s-a ales
ales din
din visurile
visurile lui . . . Altfel
lui... Altfel
băiat simpatic.
simpatic. Dacă aa fost fost el
el În stare nu
În stare nu numai
numai să se se
împace cu
împace Ilarie, dar
cu llarie, dar să deviedevie mosafirul
mosafirul lui lui aproape
aproape
zilnic,
zilnic, de de cîtecîte oriori venea
venea prin prin Piteşti, vezi vezi ce ce talent
talent

303

www.dacoromanica.ro
 trebuie
trebuie să aibă l1... . . Păca:t Păc<tt că că nu-l
nu-l are are şi la la scrisul
scrisul lui.lui.
Şi cîtă pasiune
pasiune pune pune să rămînă cel cel puţin gazetar, dacă
scriitor
scriitor n-a
n-a putut
putut ajunge ajunge ... . . . Mi
Mi se se pare
pare că şi d-ta d-ta l-ai
l-ai
cunoscut
cunoscut acum acum vreo vreo trei trei săptămîni într-o într-o seară,
seară , la la
5 Borănescu ?
cofetărie, la Borănescu?
-
- Nu-mi amintesc -
Nu-mi amintesc - zise
zise jjudecătorul.
udecătorul.
-
- EraEra împreună cu Dică Secuianu
cu . Dică Secuianu chiar chiar lîngă
masa d-tale... . . . Un
Un băiat slăbuţ şi cu cu ochelari, oo mutră mutr ă
de
de onanist
onanist cu cu părul spălăcit. spălăcit... . . Altminteri
Altminteri însă, cum cum
10
10 spuneam,
spuneam, simpatic,
simpatic, foarte foarte inteligent
inteligent şi îndrăzneţ, cu cu
toate
toate că îşi ia ia nişte aere aere de de modestie
modestie umilă, lipicioasă ... ...
După ccee sorbi ultima picătură de coniac şi aprinse
a
a nu
nu ştiu cîta cîta ţigară (era (era fumător feroc ferocee din din pricina
pricina
nopţilor ce ce le le pierdea)
pierdea),, poliţaiul reluă gînditor, gînditor, ca
15
15 şi cînd
cînd arar fi
fi vrut
vrut să ghicească cine cine să fie fi e asasinii
asasinii::
- Bătrînul Ilarie
- Ilarie cunoştea pe pe toată lumea lumea şi n-avean-avea
nici
nici unun prieten
prieten de de teamă să nu nu trebuiască să chel­ chel-
tuiască cu cu vreo
vreo masă sau sau vreo vreo întîlnire la la cafenea.
cafenea.
Cred
Cred că afară de de cîte un un servitor
servitor străin, trimis trimis de de
2
200 cîte
cîte cineva,
cineva, nu-i nu-i intra
intra nimeninimeni în în curte,
curte, ccuu atît atît mai mai
puţin în în casă. Timp Timp de de cîţiva ani ani sese ataşase de de Dică
Dic ă
Secuianu
Secuianu într-atîta
Într-atîta că oamenii oamenii prevedeau prevedeau într-însulîntr-Însul
pe moştenitorul
pe mo ştenitorul lui lui Ilarie.
llarie. Dică însă nu nu putea să nu-şi nu- şi
dea
dea în petec. îîll cunoşti, cine nu
în petec. nu cunoaşte în în Piteşti
25 pe Dică
pe Di că Secuianu
Secuianu - - băiat bun, bun, dar dar haimana
haimana ... . . . După
ce a tapat pe toţi piteştenii cu diverse sume, a încercat,
ce a tapat pe toţi piteştenii cu diverse sume, a încercat,
mi
mi sese pare,
pare, şi la la llarie.
narie. într-o î ntr-o zi, la mare
zi, .la mare ananghie,
ananghie, i-a i-a
cerut
cerut oo sută
sută de de lei . . . Şi bătrînul, mare
lei... mare minune,
minune, i-a i-a dat
dat!!
Peste cîteva
Peste cîteva zile, zile, încurajat,
încurajat, Dică Dică i-a înapoiat suta,
i-a înapoiat suta, ca ca
3
300 peste
peste alte
alte cîteva
cîteva zile zile să-i ceară oo mie. mie. Bătrînul n-a n-a
mai
mai putut.
putut. A A refuzat,
refuzat, ba l-a l-a şi ocărît.
ocărît ... . . Dică se se afla
afla în
în
mare
mare Încurcătură.
încurcătură. A A înghiţit
înghiţit mustrările
mustrările şi şi a
a revenit
revenit mai mai
stăruitor. Bătrinul
Bătrînul nu nu s-a s-a înduplecat,
înduplecat, iar iar Dică �-a ~-a
supărat şi a a plecat
plecat trÎntindtrîntind uşile. uşile.... . Cel puţin aşa
Cel puţin

304
304

www.dacoromanica.ro
 povesteşte lumea, lumea, fiindcă nici nici el
el şi nici
nici Ilarie
Ilarie n-au
n-au spus
spus
nimănui nimic. nimic.... . De-atunci Dică îl îl înjura
injura pe pe toate
toate
potecile.
potecile.
-
- E E mult
mult de de atunci
atunci??
5
5 - - Doi ani, ani, dada ..... . da, doidoi ani
ani şi ceva
ceva - - întări poli-
poli-
ţaiul. Trebuie să
ţaiul. Trebuie să fi
fi fost fost oo explicaţie
explicaţie mai mai severă
severă decît
decît
aF
al' rei
rei eşi din din spusele
spusele lumii, lumii, altfel
altfel nunu s-ar
s-ar jjustifica
ustifica ura
ura
cu care-l vorbea
cucare-l vorbea Dică de de rău, cu toate că se
cu toate se silea
silea să-şi
ascundă ura ura subt oo mască de de dispreţ. îîmi mi aduc aminte,
aminte,
10
10 iarna
iarna trecută,
trecută, d-ta
d-ta încă .nu erai
încă .nu erai aci,
aci, lala oo ·petrecere,
petrecere, lala
"Calul
"Calul Bălan "
Bălan",, cum cum îl îl auzeam
auzeam înjurînd
înjurînd. şi dorindu-i
dorindu-i
.. moartea,
moartea, mi-a mi-a fulgerat
fulgerat prin prin gînd
gînd că Dică ar ar fi
fi capabil
capabil
să
să şi ucidă pe
şi ucidă pe .bătrînul
.bătrînul Ilarie Ilarie dacă
dacă i-ar
i-ar cădea
cădea .Înîn mîini
mîini .... ..
Fireşte, u unn simplu
simplu gînd, gînd, sugerat
sugerat pare-se
pare-se nnuu atîtatît de
de
15
15 cuvintele
cuvintele lui, lui, cît
cît de de uneleunele priviri,
priviri, dede unele
unele scăpărări
de ură care
de ură care nunu erau
erau demne demne de un tînăr dintr-o
de un fami­
dintr-o fami-
lie aşa
lie aşa de de onorabilă, nepotul primului preşedinte al
nepotul primului al
tribunalului
tribunalului nostru, nostru, în în sfîrşit, crema
crema societăţii piteş­
tene ..... . De la Dică a aflat lumea că Ilarie Dăniloiu,
2
200 în
în afară de de altele,
altele, aarr fi fi adunat
adunat în în ultimul timp numai
ultimul timp numai
bancnote străine,
bancnote străine, dolari,
dolari, lire lire sterline,
sterline, franci
franci elveţieni.
Zicea c-ar
c-ar avea
avea unun portofel
portofel anume,
anume, cum
cum auau negustorii
negustorii
în piaţă,
în piaţă, ca
ca oo geantă dede damă cu cu multe compartimente,
compartimente,
plin
plin cu
cu astfel
astfel de
de hîrtii ...
hîrtii...
2
255 -- Da,
Da, dar
dar aaii văzut ccăă nu nu s-a
s-a găsit aşa ceva
ceva!! zise
zise
Dolga.
Dolga.
-
- Bine, povestirile
povestirile lui lui Dică nu nu trebuie
trebuie luate
luate ca
literă de
literă de evanghelie
evanghelie ---.:
--.: surîse
surîse Ploscaru.
Ploscaru. El
El are
are oo fan­
fan-
tezie demnă
tezie demnă de de unun mare
mare reporter. Portofelul poate
reporter. Portofelul poate
3
300 să existe
existe numai
numai îînn închipuirea
închipuirea lui, lui, poate
poate ssăă aibă pro­
pro-
porţii mult
porţii mai modeste
mult mai modeste ..... .
-
- Sau
Sau poate
poate ssăă fifi fost
fost furat
furat dede asasinii
asasinii bătrînu­
lui
lui -
- complectă judecătorul.

305

www.dacoromanica.ro
 -
- Absolut
Absolut!! recunoscu poliţaiul. Deşi, spun spun sincer, sincer,
presupunerea
presupunerea aceasta aceasta mimi se se pare
pare cea cea mai puţin vero­
mai puţin vero-
similă,
similă , după cum cunosc eu eu pe prietenul
prietenul Dică ... . . . Dar
în
în sfîrşit,
sfîrşit , ancheta
ancheta va va lămuri toate . . . Mi-am
toate... Mi-am adus adus
j
5 aminte de de toate astea numai fiindcă s-a
numai fiindcă s-a împlinit pofta
lui Dică şi
lui Dică ş i bătrînul Ilarie într-adevăr a
Ilarie într-adevăr a fost
fost omorît
omorît 1!.. ....
îîn
n asemenea
asemenea caz, caz, fără ssăă vrei,
vrei, faci faci toate
toate legăturile
posibile
posibile şi şi imposibile,
imposibile, iar lucruri cărora
iar lucruri cărora înainte
înainte nu nu lele
dădeai nici
dădeai nici oo importanţă, devin devin deodată tulburătoare ... ...
llO
O îînn ultimii
ultimii ani Jlarie Dăniloiu n-a
ani Ţlarie n-a întreţinut relaţii prie­ prie-
teneşti cu
teneşti cu nimeni
nimeni decît cu Dică
decît cu Dică Secuianu
Secuianu în în anii
anii trecuţi
şi cu Romulus Delulescu
cu Romulus Delulescu de de vreun
vreun an an sau sau doi...
doi ..• Ce Ce
curios!! îî n
curios n timpul
timpul cîtcît Dică aa fostfost favoritul
favoritul bătrînului,
bătrînului ,
Deluleştii
Deluleş tii ca ca şi Spiru
Spiru Dăniloiu erau erau în panică ... . . . Acuma
Acuma
5
ll.5 fac
fac legătura
legă tura:: poatepoate că apropierea
apropierea lui lui Romulus
Romulus de de
unchiul
unchiul său s-a s-a căutat şi s-a realizat tocmai
s-a realizat tocmai de de teamateama
ca
ca nu nu cumva
cumva moştenirea
moştenirea să să fie
fie ameninţată
ameninţată prin prin vreun vreun
capriciu
capriciu al bătrînilor. . . Asasinatul
al bătrînilor... Asasinatul aa picat, picat, pentrupentru
rudele interesate, ca
rudele interesate, ca o
o salvare ! . . . Dacă cumva
salvare!... cumva testa- testa-
20 mentul
mentul nu nu va va aduce
aduce altă Încurcătură
încurcătură!!
-
- Sunt
Sun t multemulte puncte
puncte obscure
obscure şi tulburătoare în în
afacerea
afacerea aceasta aceasta!! observă gînditor gînditor jjudecătorul
udecătorul de de
instrucţie.
instrucţie.
-
- Poate
Poate că mai mai mult în în aparenţă, domnule domnule jude jude - -
25
.5 murmură poliţaiul.poli ţaiul.

www.dacoromanica.ro
 Capitolul
Capitolul IX
IX

INFORMATORUL
INFORMATORUL OFENSAT
OFENSAT

Spiru
Spiru Dăniloiu urcă gîfîindgîfîind treptele
treptele tribunalului.
tribunalului.
Sala
Sala paşilor pierduţi era era mai
mai liniştită ca ca la la prînz
prînz..
.5 îîmpricinaţii
mpricinaţii cucu avocaţii se se aflau
aflau în în sălile undeunde înce-
înce­
puseră şedinţele
şedinţele;; pe-afară rămăseseră doar doar rarii
rarii mosa­
mosa-
firi
firi fără treburi,
treburi, care
care leneveau de de colo
colo pînă colo.
colo. Negus­
Negus-
torul
torul nunu se
se uită nici
nici în
în dreapta,
dreapta, nici
nici înîn stînga, ci ci trecu
repede
repede spre
spre scara care
care duce la la etaj
etaj.. Un
Un aprod
aprod îl îl opri
opri
10
10 în
în uşa , cabinetului
usa cabinetului de de instrucţie, :
instructie:
-- Aşteptaţi un moment, dom'
un moment, dom' Spirică .... . . Vă cheamă
numaidecît
numaidecît!!
Cele
Cele cîteva minute ii se se părură nesfîrşite. De De emo­
emo-
ţie îl
îl năpădiră toate
toate căldurile, încît se
se făcu leoarcă
115
5 de sudoare.
sudoare. Cînd
Cînd se
se pomeni
pomeni înlăuntru trebui
trebui să se
se
sprijine
sprijine de
de biroul judecătorului ca
biroul judecătorului ca să nu
nu se
se clatine
clatine
pe
pe picioare.
picioare.
-
- Te-am
Te-am poftit,
poftit, domnule
domnule Dăniloiu,
Dăniloiu , să-mi dai
dai oare­
oare-
cari
cari informaţii în
în legătură cu
cu crima
crima ale căreII victime
ale căre victime
1
200 aau
u fost
fost fratele
fratele şi cumnata
cumnata d-tale
d-tale -
- îîll întîmpină
înUmpină Dolga,
Dolga,
şezînd cucu figura severă, măsurîndu-l şi învăluindu-l
figura severă, învăluindu-l

307

www.dacoromanica.ro
 într-o
într-o privire
privire înţepătoare
în ţepătoare de de suspiciune.
suspiciune. Mai Mai cu cu seamă
seamă
că d-ta
d-ta ai ai fost
fost cel
cel dintîi care care ai
ai descoperit
descoperit ... ...
-
- N Nu, u , domnule
domnule judecător
judecător!! întrerupse
întrerupse Spiru Spiru ccuu
groază ccaa şi cum cum i-ari-ar ffii spus
spus ccăă eell ee criminalul.
crirninalul. E Euu
5 n-am
n-am descoperit nimic. Nevastă-mea cu
nimic. Nevastă-mea Solomia, adică
cu Solornia,
cu
cu servitoarea,
servitoarea, s-au s-au dusdus azi-dimineaţă să vază ce ce oo
fi
fi păţit
păţi t Ilarie şi .... ..
Judecătorul Dolga Dolga ssee ridică îînn picioare.picioare. Faţa ii se se
îndulci
îndulci zicînd
ziCÎnd::
10
10 - Mi
- Mi ssee parepare ccăă eşti obosit . . . IIaa loc,
obosit... loc, te te rog,
rog, colea,
colea,
lîngă birou,
birou, pe scaun . . . Aşa 1...
scaun ... 1. . . Ca Ca să putem putem vorbi vorbi
în
în linişte . . . Lasă-ne, domnule
liniş t e ... domnule grefier,
grefier, singuri
singuri!!
Grefierul
Grefierul se se sculă şi ieşi fără oo vorbă vorbă.. Spiru
Spiru se se
lăsă greoi pe scaunul care pîrîi sub dînsul gata să
15
15 se
se sfărîme.
sfărîme . ScoaseScoase batista pe pe care
care oo ţinea mai mai m mult
ult
de
de lux
lux şi-şi
ş i-ş i şterse fruntea
fruntea şi gîtulgîtul de de năduşeala care-l care-l
supăra.
supăra .
- Vă mulţumesc, domnule
- domnule judecătorjudecător!! bîlbîi bîlbîi dîn­
dîn-
sul
sul umil.
umil. Nu Nu mămă simtsimt delocdeloc bine bine..... . N-am
N-am umblatumblat
2
2 0O niciodată
nicioda tă pe-aici
pe-aici şi amam oo emoţie ca ca la şcoală .... ..
. Dolga
Dolga schiţă uunn zîmbet zîmbet care care păru oo strîmbătură strîmbă tură
de
de ba tjocură
batjoc ură::
-- De De ce
ce să ai
ai emoţie ? .... Un
Un omom ca ca d-ta
d-ta?? Aş re­re-
greta . . . Contez
greta ... Contez pepe informaţiile d-tale foarte,, foarte
d-tale foarte foar te
2
255 mult 1...
mult 1. .. Şi caca frate
frate al
al victimei,
victimei, dardar şi ca ca bărbat cu cu
mare
mare experienţă
e xperienţă înîn diferite
diferite chestii.
chestii.... . Aşa că, tete rog,
rog,
povesteşte-mi
povesteş te-mi tot tot ce
ce ştii despre
despre crimă
crimă!!
-
- Nu ştiu nimic
N u ştiu nimic -- răspunse repederepede Spiru, vrînd
parcă astfel
astfel să se
se spele
spele pe mîini. De De unde să ştiu ştiu??
30 - )Ceva trebuie să ştii
-)Ceva ştii!! stărui jjudecătorul.
udecătorul. Că doar doar
ai
ai fost
fost înaintea noastră în în casa
casa crimei.
crimei.... . şi probabil
probabil
ai
ai scotocit
scotocit prin dulapuri
dulapuri ori prinprin sertare, ca ca şi sora
sora
d-tale
d-tale......

308

www.dacoromanica.ro
 Spiru Dăniloiu se dezmeteci deodată,
deodat ă, îi trecu parcă
şi emoţia şi frica, se sculă de pe ~caun �caun şi zise, uitÎl:­
uitÎl:-
du-se jicnit la Dolga
Dolga;: ;:
-
- Va să zică mă bănuiţi pe mine că căaşaş fi în stare
stare?? . ... .
.5
5 - Domnule -
- - întrerupse jjudecătorul
udecătorul - - pentru
mine sînt vinovaţi, sau cel puţin suspecţi pînă la
proba contrarie, toţi cei ce au vreun amestec cu o
. amestec !! E
crimă, orice .amestec E un principiu călău�itor
căIău:?itor pentru
mine 1...
1. .. Alţii, dimpotrivă, socotesc pe toată lumea
10
10 nevinovată pînă la producerea unei dovezi de
culpabilitate
culpabilitate!!
- îîn
- n orice caz mare ruşine pentru bă trîneţea mea
pen tru bătrîneţea m ea
de negustor cinstit să fiu bănuit de d-voastră d-voastră!! zise
amărît. N-am meri
Spiru amărît. t a t cu nimic
m eritat llimlC astfel de
115
.5 .soartă
. soartă!!
Judecătorul Dolga îşi dădea seama că a exagerat
şi a depăşit marginile obiectivităţii, îi părea rău, dar
în a.:: elaşi timp îi trecu prin minte că Spiru ar fi înrudit
a.::elaşi
de departe cu primul-procuror şi asta îl întărîtă.
20 Auzise că aici magistraţii trebuie să fie
fi e atenţi llaa cali­
cali-
tatea socială a inculpaţilor, altfel riscă a-şi compro­ compro-
mite situaţia. Cu toate că Spiru Dăniloiu îi apăruse
chi,,!.r
chi:;r prea cuviincios, Dolga acuma, gîndindu-se la
înrudirea cu primul-procuror, avea impresia că infor-
2
2 .55 matorul încearcă să-I sfideze. sfideze. Răspunse rece :
-
- Am să te rog să renunţi la orice reflexii parti- parti­
culare!! Eu
culare Eu sînt chemat să descopăr pe ucigaşii fratelui
d-tale şi n-am timp să mă ocup de sensibilităţile
speciale ale informatorilor
informatorilor.. .... Am crezut că în d-ta voi
3300 avea un colaborator zelos întru împlinirea sarcinii ce
mi-a revenit
revenit.. Mi-ar părea rău să constat că m-am
Înşela
înşelatt !! ....
. . D-ta ce crezi
crezi,, cine a putut să-i omoare
omoare??
-
- Răufăcători sînt destui, domnule domnul e jjud
udecător ­
ecă tor­
zi s e Spiru resemnat. Şi duşmani
zise du şmani cine n-are
l1-are?? Mai ales

309

www.dacoromanica.ro
 cînd e ,vorba
·orba de un om despre care lumea spune c-ar
avea comori acasă ...
...
-
- D-ta erai în termeni buni ccu
u răposa ţii,
răposaţii, nU-l
aşa
aşa?? ....
. . Nu ca sora d-tale
Nuca d-tale??
5 - Ne iubeam, domnule, ca fraţii cei buni, fără
-Ne
paradă, fără
fără tămbălău,
tămbăIău, dar cu adevărat. Noi iubeam
şi pe Aretia, măcar că dînsa a fost ingrată după ce
s-a măritat
măritat.. Aţi văzut cum m-a insultat şi în faţa
cadavrelor şi a d-voastră. Aşa l-a insultat de atîtea
110
0 ori şi pe bietul nenea Ilarie
Ilarie;; uneori chiar îînn piaţă, în
faţa lumii întregi, ca ţiganii. Noi am lăsat-o în plata
Domnului. Eu sînt sigur că în adîncul inimii şi ea ne
iubeşte. Mizeria şi nevoile înrăiesc şi pe îngeri . . . Pentru
îngeri...
mine însă Ilarie a fost mai mult decît frate. El m-a
15
15 făcut ce sînt, m-a îndrumat, m-a ajutat nu numai cu
sfatul, ci cu fapta. îîii voi fi recunoscător pînă voi închide
ochii !
-
- Vă întîlneaţi
întllneaţi deseori
deseori??
-
- Destul de des...
. . . Aproape în fiecare zi. Dacă
Da că
2
200 nu bărbaţii, cel puţin femeile noastre.
-
- Atunci cum se face că n-aţi
n-a ţi aflat pînă azi de
moartea lor
lor?? .... . Medicul crede că sînt morţi de sîm­
sÎm-
bă tă. Azi e marţi.
bătă.
- îîntîmplarea,
- ntîmplarea, domnule jjudecător.
udecător. Poate unde şi
2255 vremea s-a stricat
stricat sîmbătă, ninsoarea şi gerul ...
gerul...
Aseară, cînd ne-a spus Ciufu, servitorul părintelui
Tănăsescu, că i-a căutat de trei ori şi nu i-a găsit
găsi t
acasă, am făcut observaţie soţiei mele că nu s-a dus
cel puţin duminecă să se intereseze de dînşii. ..
dînşii...
3
300 -
- Ciufu
Ciufu?? repetă jjudecătorul.
udecătorul. A fost de trei ori
ori?? ..
..
Cînd ??
-
- N-am reţinut. Mi se pare că ar fi fost în fie­
fie-
care zi ....
..

3 10
310

www.dacoromanica.ro
 -
- UnUn moment
moment!! întrerupse
Întrerupse jjudecătorul.
udecătorul. Grefier Grefier!!
strigă apoi,
apoi, ca ca şi cînd
cînd şi-ar fi fi adus aminte, ducîn­
adus aminte, ducîn-
du-se
du-se la la uşă şi deschizînd.
deschizînd. Grefier Grefier !! Trimite
Trimite să-mi
aducă imediat
imediat pe Ciufu, servitorul
pe Ciufu, servitorul preotului.
preotului.... .
5 S
See opri
opri şi ssee Întoarse
întoarse spre spre Spiru,
Spiru, vrînd
vrînd ssăă ceară
Iămuriri
-Iămuriri mai mai precise
precise asupra
asupra lui lui Ciufu
Ciufu.. Grefierul
Grefierul Însă însă
complectă singur singur::
-
- Servitorul de de la la biserica
biserica Sf. �icolae ...
Sf. Nicolae . . . Am În­ în-
ţeles, domnule
ţeles, domnule jjude! ude !
110
0 -
- PePe urmă să reintri reintri să Înregistrăm
înr egistrăm declaraţia
d-Iui
d-Iui Dăniloiu !!
îînchise
nchise uşa şi se se plimbă de de două ori ori prin
prin cameră.
-
- Dacă nu nu venea
venea Ciufu,Ciufu, poatepoate că nici nici azi
azi nu nu s-ar
s-ar
fi
fi dus
dus nevastă-mea şi cine cine ştie cît cît ar
ar mai
mai fi stat acolo
fi stat acolo
115
5 sărmanii !! reluă Spiru ccu u alt curaj
curaj.. Ce-i drept, părintele
Tănăsescu m-a întrebat duminecă dU'pă-amiazi, ne-am
m-a întrebat ne-am
întîlnit
întîlnit întîmplător pe pe strada
strada mare,
mare, m-am-a întrebat,
întrebat, zic, zic,
unde-o
unde-o fi frate-meu
frate-meu Ilarie,
Ilarie, că nu nu l-a
l-a putut
putut găsi nicăiri
şi avea
avea mare
mare nevoie
nevoie de de dinsul.
dînsul. Am luat în
Am luat în glumă Între- între-
2
200 barea
barea şşii aam m răspuns
răspuns cevaceva ttot o t îîn
n glumă ...
glumă ...
- A
- A,, vvaa să zică duminecă ţţii s-a s-a spus
spus şi totuşi ... ...
-
- Dacă-aş fi fi ştiut, domnule
domnule jjudecător,
udecător, că ee serios, serios,
aş fi
fi alergat, păcatele mele
alergat, păcatele mele!! Dar Dar cumcum potpot să-mi Închipui
închipui
o
o grozăvie ca ca asta
asta?? Că doar doar sîmbătă dimineaţa ne-am ne-am
2
255 întîlnit
întîlnit În în piaţă şi. ..
şi ...
-
- Cînd
Cînd l-ai
l-ai văzut
văzut ultima ultima oară oară pepe fratele
fratele d-taled-tale??
-
- CumCum vă spuneam, sÎmbătă sîmbătă dimineaţa
dimin eaţa .... ..
-
-La L a ccee oră
oră??
- Poate să fi
- Poate fost Înspre
fi fost înspre ora ora nouă ..... . îî n
n <?rice
<?rice caz
caz
3
300 mai
mai ddee dimineaţă, căci sÎmbătă sîmbătă e e tîrg,
tîrg, ştiţi, şi noi noi
deschidem
deschidem prăvălia de de cum cum se se face
face ziuă, din din pricina
pricina
muşteriilor de de la
la ţară.
ţară... . . Ilarie
Ilarie aa venit
venit camcam la la un un ceas
ceas
după
după ce ce amam deschis ...
deschis ...
-
- AiAi putea
putea să-mi spui spui despre
despre ccee aţi a ţi vorbit
vorbit??

3 11
311

www.dacoromanica.ro
 -
- Cum
Cum nu, nu, domnule
domnule jjudecător! udecător ! răspunse Spiru Spiru
din
din cece în ce ce mai vioi. Cu
mai vioi. citeva zile
Cu cîteva zile în
în urmă un popă
de
de pe
pe lîngă Costeşti m-a m-a întrebat unde unde ar ar putea
putea schimba
schimba
niştee bani
nişt americani ce-i
bani americani ce-i avea
avea nu nu ştiu de de la la ce ce ţăran
ţăran
5 întors
întors dindin America
America de curînd. Pentru
de curînd. Pentru că Ilarie
Ilarie strîngea
strîngea
bani
bani americani,
americani, cînd cînd îi putea cumpăra pe pe preţ de de chi­
chi-
lipir, am
lipir, am spusspus popii popii că că şi
şi noi
noi sîntem sîntem amatori,
amatori, iar iar popa
popa
îmi spuse că va veni cu banii vineri, cind cînd are iar treburi
prin
prin oraş.
ora ş .... . Ilarie
llarie m-a întrebat despre
m-a întrebat despre popa
popa cu cu banii
banii
10
10 americani.
americani. Popa Popa nu venise vineri
nu venise vineri şi am am crezut
crezut ccăă are are
să sosească sîmbătă. Frate-meu Frate-meu însă, mai mai cunoscător,
îmi
îmi spuse
spuse să nu-l nu-l mai mai aştept că n-are n-are să maimai vie...vie. . . Era
Era
sigur
sigur că că a a găsitgăsit pe pe altcineva
altcineva care care i-a
i-a oferit
oferit tm un preţ
preţ
mai
mai bunbun decit
decît oferisem
oferisem eu eu ..... .
15
15 -
- Da.Da .... . Banii
Banii americani
americani - - murmură jjudecă udecătorultorul
gînditor.
gînditor. Altceva
Altceva nu nu??
-
- Nu Nu prea prea ....
. . Nici
Nici n-a
n-a stat stat mai mai mult
mult de de un un sfert
sfer t
de
de oră. Erau Erau mulţi clienţi şi trebuia trebuia să fiu fiu cu cu ochii
ochii
în patru
în patru.... . . Avea
Avea oo pîine pîine la la subsuoară şi-mi spuse spuse
2
200 că vrea
vrea să cumpere cumpere un un crap,
crap, dacă vvaa găsi găsi... . . Pe
Pe u urmă
rmă
a
a venit servitoarea noastră, care făcuse cumpărătu­
rile
rile obişnuite
obi şnuite prin piaţă, să
prin" piaţă, să mă mă întrebe
întrebe dacădacă am am să să
trimit
trimit vreovreo vorbă sau sau altceva
altceva cu cucoanei
coanei ; aşa ee obi­ obi-
ceiul
ceiul în în familia
familia noastră. noastră... . llarie Ilarie i-a
i-a dat
dat servitoarei
servitoarei
2
255 pîinea,
pîinea, să s ă i-o i-o ducă acasă, că dînsul dînsul vine
vine mai
mai pe pe urmă.
urm ă .
A
A plecat
pleca t la la peşte, iar iar Solomia
Solomia aa mai aşteptat puţin
mai aşteptat puţin
că tocmai
tocmai tîrguisem
tîrguisem şi eu eu nişte bunătăţi ieftine ieftine şi vro­ vro-
iam
iam să să le trimit ...
le trimit ...
-
- PePe urmă nu nu l-ai
l-ai maimai văzut văzut deloc
deloc?? ŞŞii nici nici nunu
3
30O tte-ai
e-ai mai
mai interesat
interesat de de dînsul
dînsul??
-
- Ce Ce să mă interesez, interesez, domnule domnule jjudecător?
udecător ? Cum Cum
puteam
puteam să să bănuiesc
bănuiesc ce ce are
are să să se se întîmple
întîmple??
-
- Dar
Dar cînd cînd preotul
preotul ţi-a aatras tras atenţia
atenţia?! N-ar N-ar fi fi
fost normal
fost normal să te te repezi
repezi să vezi vezi dacă nu nu ii s-o
s-o fi fi întîm-
întîm-

3 12
312

www.dacoromanica.ro
 plat
pla t ceva
ceva?? ..... Ziceai
Ziceai că-I
că-l iubeai
iubeai şi-i vei
vei fifi recunoscător
recunoscă tor
toată viaţa .... ..
toată
- Acuma,
- Acuma, după ccee s-a s-a întîmplat
întîmplat nenorocirea,
nenorocirea, fi­ fi-
reşte, îmi
reşte, îmi reproşez
reproşez şi şi eu
eu că că n-am
n-am mersmers -- recunoscu
recunoscu
5 Spiru
Spiru îndurerat.
îndurerat. Dar, Dar, în în mod
mod obişnuit, întrebarea
întrebarea
părintelui era era maimai mult
mult oo vorbă aruncată,aruncată, Întocmai
întocmai
cum
cum zici zici:: Ce
Ce maimai faci
faci?? .... . llarie
llarie dealtfel
dealtfel avea
avea curiozi­
curiozi-
tăţile lui. De
tăţile De multe
multe oriori se
se încuia în în casă şi,şi, cînd
cînd venea
venea
cine
cine nu-inu-i plăcea, nu nu răspundea deloc, deloc, făcîndu-se că că
10
10 nu-i
nu-i acasă
acasă ....
..
-
- Bine,
Bine, bine,
bine, dardar puteai
puteai şşii altfel
altfel ssăă treci
treci p pee la
la
dînsul.:.
dînsuL. Eşti sigur că că dede sÎmbătă
sîmbătă dimineaţa nu nu te-ai
te-ai
mai
mai Întîlnit
întîlnit deloc
deloc??
- Absolut sigur
- Absolut sigur!!
15
15 -
- Nici
Nici pe pe lala el
el n-ai
n-ai fost
fost??
- Dac-aş fi
- Dac-aş i-aş fi
fi fost, i-aş găsit cum
fi găsit cum i-ami-am găsit
găsi t
..
azl....
azi
-
- Cînd
Cînd servitorul popii popii v-a v-a spus
spus că de de trei
trei ori
ori nu
nu
l-a
l-a găsit, de de ce ce n-ai
n-ai anunţat poliţia poliţia??
2
200 -
- S-ar fi putut să lipsească într-adevăr de acasă; acasă ;
domnule
domnule jjudecător!
udecător ! S-a S-a mai mai Întîmplat
întîmplat să plece plece din
din
oraş fără să
oraş fără să spuie
spuie nimănuL
nimănuL..
-
- De De ce te-ai te-ai dus
dus singur
singur să vezi morţii, fără fără să
aştepţi
aştepţi sosirea
sosirea autorităţilor
autorităţilor??
2
255 -
- Cum să nu mă duc cînd mi se vesteşte c-a fos
fostt
asasinat fratele
asasinat fratele meu
meu??
-
- Şi ce-ai luat
luat??
-
- Ce
Ce să iau
iau??
-
- Te
Te rog
rog să răspunzi la întrebarea
la întrebarea ce-ţi pun
pun::
3
300 ce
ce aaii luat
luat din casa
casa fratelui
fratelui d-tale
d-tale cînd
cînd aaii pătruns
acolo,
acolo, "deşi ştiai
ştiai . că s-a săvîrşit o
s-a săvîrşit o crimă monstruoasă
monstruoasă??
Spiru Dăniloiu îngălbeni, parcă l-ar
Spiru l-ar fi
fi pălmuit.
Răspunse încet, .. cu ton de p rotest :
protest:

3 13
313

www.dacoromanica.ro
 -
- Domnule
Domnule jjudecător,
udecător, chiar dacă aş fi
chiar dacă luat ceva
fi luat ceva­ -
deşi n-am luat -
n-am luat - aş fi fi fost
fost în
în dreptul
dreptul meumeu!! Sînt
Sînt fratele
fratele
victimei
victimei şi deci, fiindcă n-are
deci, fiindcă copii, moştenitorul lui
n-are copii, lui
legal,
legal, fireşte împreună cu cu sora
sora mea mea Aretia ...
Aretia ...
5 - Eşti aşa de
- Eşti de sigur
sigur?? zise puţin ironic
zise puţin ironic judecătorul.
Dar
Dar dacă aa lăsatlăsat un un testament
testament şi dacă dacă d-ta
d-ta nu
nu figurezi
figurezi
printre
printre moştenitori
moştenitori??
- Asta nu
- Asta nu sese poate
poate!!
- Dacă ....
-Dacă ..
10
10 - Ei
- Ei atunci
atunci ..... .
-- Atunci,
Atunci, fapta
fapta d-taled-tale areare oo anume
anume calificare
calificare!!
triumfă
triumfă Dolga. O calificare ce rămîne însă
rămîne însă chiar dacă
dac ă
ai
ai fi
fi într-adevăr
într-adevăr moştenitor.
moştenitor. .. ..
-
- Domnule
Domnule judecător - - vorbi
vorbi iariar grav
grav şşii ofensat
ofensat
15
15 Spiru
Spiru Dăniloiu - protestez din
-protestez din toată fiinţa mea mea împo­
împo-
triva
triva bănuielii cu care mă mă insultaţi !!
-
- Ce Ce insultă
insultă?? Ce Ce insultă
insultă!! se se supără jjudecătorul.
udecătorul.
Iar uiţi că aici aici se se instruieşte oo crimă crimă?? Amabilitatea
Amabilitatea
mea
mea nu nu poate
poate trece
trece înaintea
înaintea obligaţiei de de aa afla
afla ade-
ade-
2
200 vărul
v ărul şi pe pe cei
cei vinovaţi
vinovaţi!! D-ta D-ta ai ai pătruns într-o
Într-o casă
unde
unde zăceau două cadavre, cadavre, deşi ştiai că reprezentan
reprezentanţii ţ ii
justiţiei au au fost
fost anunţaţi şi trebuiau trebuiau să sosească din din
moment
moment în în moment.
moment. Nu Nu poţi să mă convingiconvingi pe pe mine
mine
că ai
ai intrat
intrat din
din simplă curiozitate
curiozitate sau sau chiar
chiar dindin dra-
dra-
2
255 goste
goste pentru
pentru cele
cele două victime.victime. E Euu ştiu foarte
foart e binebine ::
ai
ai vrut să oo iei iei inaintea
inaintea soreisorei d-tale.
d-tale. Dealtfel ea ea însăşi
ţi-a spus-o
ţi-a spus-o înîn faţă. Atunci
Atunci dede cece să protestezi
protestezi?? MaiMai bine
bine
te-ai
te-ai dezvinovăţi
dezvinov ăţi cu argumente
argumente acceptabile
acceptabile sau ...
sau ...
-
- DinDin moment
moment ccee nu nu vreţi ssăă m mă ă credeţi - - ripostă
ripost ă
30
30 domol
domol Spiru.
Spiru.
-
- Eu Eu nu nu potpot crede crede decît
decît afirmaţiile dovedite dovedite!!
Celelalte
Celelalte le le primesc
primesc sub sub beneficiu
beneficiu de de inventar.
inventar. .. ..
Dacă u n oom
un m bogat
bogat poate poate să ssee Iăcomească
lăcomească intr-atîta,
într-atîta,
cum
cum să nu nu mă cuprindă toate toate bănuieile
bănuieile?? De De undeunde

3 14
314

www.dacoromanica.ro
 ştiu eu
ştiu dacă într-adevăr n-ai
eu dacă fost şi ieri
n-ai fost ieri sau
sau alaltăieri
la
la fratele
fratele d-tale
d-tale?? ..... . Prin
Prin oraş lumea
lumea şopteşte că asasinii
asasinii
sunt din
sunt din familia
familia d-voastră ... ...
-
- Domnule
Domnule jjudecător,
udecător, d-voastră n nuu puteţi asculta
asculta
5 şoaptele oamenilor
şoaptele oamenilor răuvoitori
răuvoitori!! Familia
Familia Dăniloiu are are
o
o cinste
cinste de de păstrat şi de de apărat
apărat!!
- îîn
- n privinţ
privinţa a asta asta suntem
suntem de de acord
acord!! aprobă iro­iro-
nic
nic Dolga.
Dolga. Deocamdată însă Însă trebuie
trebuie să Înregistrăm
înregistrăm
declaraţiile d-tale,
d-tale, domnuledomnule Dăniloiu.
Dăniloiu... . . Tocmai
Tocmai bine
bine
10
10 soseşte grefierul...
grefierul...
Grefierul
Grefierul trimisese
trimisese după Ciufu. Ciufu.
-
- Pînă va va sosi,
sosi, avem avem timp
timp să terminăm cu cu dum­
dum-
nealui.
nealui.... . Va să zică ...
Va să

www.dacoromanica.ro
 Capitolul X
Capitolul X

"CÎND
" CîND AI MINŢIT ?. "
MINTIT~"
,

Ieşind din din cabinetul

cabinetul judecătorului,
jud ecătorului, SpiruSpiru DDăniloiu
ăniloiu
Întîlni în vestibul pe Ciufu, subt paza unui sergent
.5
5 de
de poliţie.
poliţie.
- Aoleu, domnule
- Aoleu, domnule Spirică
Spirică!! răbufni
răbufni servitorul
servitorul plîn­plîn-
gător. Fie-vă
Fie-vă milămilă dede mine
mine!! Puneţi
Puneţi o o vorbă bunăbună la la
domnul
domnul jjudecător,
udecător, că fi-am-a adus
adus aciaci nu
nu ştiu de de ce
ce şi ... ...
-
- Lasă, n-ai n-ai grijă, Ciufule
Ciufule!! zise
zise Spiru.
Spiru. Dacă DU nu
10
10 eşti vinovat,
vinovat, Dumnezeu
Dumnezeu oo să te te apere
apere de de necazuri
necazuri ..... .
-
- Nu
1 u sînt,sînt, domnule
domnule Spirică, păcatele mele
Spirică, păcatele mele 1.! . .... Şi
Şi
m-a luat chiar
m-a luat chiar dindin biserică, de de lîngă catafalcul
catafalcul dom­
dom-
nului
nului Ilarie,
Ilarie, că mă pusese părintele să dau
pusese părintele dau oo mînă de
ajutor
ajutor.. ....
1 .5
15 Spiru
Spiru nu-l nu-l mai
mai ascultă. Se Se simţea ostenit
ostenit mai
mai ales ales
pentru
pentru că DU nu îndrăznea să se revolte. Pleca
se revolte. Pleca cu cu bănuielile
bănuielil e
judecătorului înfipteînfipte în
în inimă ca nişte cuie.
ca nişte cuie. Nu-şi
Nu-şi dădea
seama
seama ce ce învinuiri
învinuiri îiîi aduce şi unde voia voia să aj ungă cu
ajungă
suspiciunile.
suspiciunile. De fapt i-a
De fapt i-a găsit vină
vină înîn toate. Poate că-l
toate. Poate
20 o crede
crede şi ucigaş.
;,Hain om
;,Hain om!! E E în stare să te
în stare te bage
bage în ocnă de
în ocnă de pc- po- --
mană
mană!" !" se se gîndi
gîndi dînsul
dînsul coborînd
coborînd înîn sala
sala pa şilor pierduţi
paşilor

:::116
U6

www.dacoromanica.ro
 şi apoi
apoi strecurÎndu-se
strecurÎndu-se afară unde unde aerul
aerul aspru îl reînvioră.
aspru îl
""Dacă
Dacă elel crede
crede că noi noi sîntem
sîntem nişte haimanale, haimanale, se se înşală
înşală!!
adăogă
adăogă în În sine
sine maimai Încrezător.
încrezător. Că Că doar doar nici
nici noi
noi nu
nu sîn­
sîn-
tem de
tem de pe
pe drumuri,
drumuri, să-şi bată bată joc joc oricine .... :� .'~
5 Ciufu
Ciufu continuă să se se plîngă sergentului
sergentului şi să pro- pro-
testeze că ee nevinovat pînă cînd
testeze că cînd apăru în uşă grefierul.
în uşă grefierul.
-
- DeDe cece nu nu spuneai,
spuneai, băiete, c-aţi c-aţi sosit
sosit?? se
se răsti
grefierul
grefierul către sergentul
sergentul care care luase poziţie. Aide,
luase poziţie. Aide,
Ciufule
Ciufule!! Treci Înlăuntru
înlăuntru !...! . . . Iar
Iar tu tu aştepţi aci, ser­ ser-
Ia
10 gent
gent!! Ai
Ai înţeles
Înţeles?? .. ..
Judecătorul examină pe pe CiufuCiufu cîteva cîteva minute,
minute, fără
nici
nici un
un gest
gest şi nici
nici o mişcare. Pe
o mişcare. Pe urmă, ca ca şi cînd
cînd s-ar
s-ar
fi
fi edificat,
edificat, rosti
rosti::
-
- Mda . . . bine...
Mda... bine... Vino Vino mai mai aproape L . . Cum
aproape 1... Cum ttee
15
15 cheamă
cheamă??
- Mihai Ciufu,
- Mihai Ciufu, domnule
domnule judecător
judecător!!
-
- De
De cîţi ani ani eşti
eşti??
-- Am
Am împlinit treizeci şi doi.
împlinit treizeci doi .... .
-
- Eşti
Eşti ddee mult
mult îîn n serviciul
serviciul bisericii
bisericii??
o
2o -
- DeDe şase
şase ani.ani.
Răspunsurile servitorului erau umile, dar precise.
Răspunsurile
Judecătorul, ca
ca şi cînd
cînd ar
ar fi
fi aşteptat altceva,
altceva, îl
îl scrută
iar
iar un
un răstimp, apoi
apoi continuă prietenos:
prietenos :
-
- Ai
Ai auzit
auzit cum
cum au
au fost
fost omorîţi amîndoi
amîndoi soţii
2
255 Dăniloiu
Dăniloi u llarie
Ilarie ..... .
- O,, Doamne
- 0 Doamne!! suspină Ciufu.
Ciufu.
-
- Ei
Ei bine,
bine, ucigaşii trebuie
trebuie găsiţi cu
cu orice preţţ
orice pre
ca să-şi ia pedeapsa meritată
meritată!! Toată lumea, to toţi
ţ i oame­
oame-
nii
nii de
de treabă sînt
sînt obligaţi să ajute
ajute jjustiţia
ustiţia să descopere
descopere
3300 pe
pe cei
cei vinovaţi. Aşa ee,, Ciufule
CiufuIe??
- Aşa e,
- Aşa e, domnule
domnule jjudecător!
udecător !
- Ei, Ciufule,
- Ei, atunci tu
Ciufule, atunci tu ai
ai să ne
ne pui
pUl pe
pe urmele
urmele
tîlharilor
tîlharilor??

3 17
317

www.dacoromanica.ro
 Servitorul îşi recăpătase
recăpătase toată încrederea
încrederea şi sese
simţea în în siguranţă. Răspunse dibuind
dibuind caca omul
omul care
care
într-adevăr
Într-adevăr vrea
vrea să ajute
ajute::
-
- De,
De, domnule
domnule jjudecător,
udecător, despre
despre cine oo fifi făp-
.5
5 tuit nelegiuirea
nelegiuirea nu vă pot pot spune nimic, căcă nu ştiu
nu ştiu
nimic.
nimic. .... Dar
Dar să vă
vă spun
spun ce ştiu şi ce
ce ştiu ce am po\"estit
ponstit
aseară domnului
domnului Spirică, după cum cum mi-a
mi-a poruncit
poruncit
sfinţia-sa, că după spusele
spusele mele
mele s-a
s-a dus
dus azi-dimi­
azi-dimi-
neaţă coana Vasilica şi a
coana Vasilica a găsit nenorocirea
nenorocirea împlinită
împlinită!!
10
10 -
- Da, tocmai
tocmai!! făcu Dolga,
Dolga, dînd
dînd din
din cap.
cap.
Ciufu
Ciufu repetă pove�tirea
povebtirea de-aseară de la
de la Spiru
Spiru
Dăniloiu, în toate amănuntele,
în toate amănuntele, şi jjudecătorul
udecătorul îl lăsă
îl lăsă
să vorbească fără a-l întrerupe. Numai cînd
dnd isprăvi
şi tăcu singur,
singur, îl
îl întrebă candid
candid::
15
15 -
- Va să zică ai fost în curtea răposaţilor sÎm-
bătă, duminecă şi luni... La ce
luni... La ce oră
oră ai
ai fost
fost sÎmbătă
sÎmbăt ă??
îînain
nainte
te ori
ori după-amiazi
după-amiazi??
- După, după
- După, după!! Cum vă spus
Cum vă spusei,
ei, după ce
ce am
am tras
tras
clopotele pentru slujba
clopotele pentru slujba de
de aa doua
doua zi.
zi .... .
2
200 -
- Adică după ceasul
ceasul cinci.
cinci .... . Atunci
Atunci trebuie
trebuie să fi
fi
fost
fost întunerec de tot,
întunerec de tot, mai
mai ales că şi viscolea
ales că viscolea??
-
- Nu
Nu era
era aşa de întunerec ....
de întunerec ..
-
- Atunci
Atunci ai
ai fost
fost mai devreme?? îînainte
mai devreme nainte de
de aa trage
trage
clopotele
clopotele??
2
255 -
- Ba
Ba eu
eu cred că mai întîi
întîi am
am tras
tras clopotele
clopotele şi
pe
pe urmă
urmă ....
..
-
- N
Nuu vreau ssăă ştiu ccee crezi
crezi tu,
tu, băiete, ccii cum
cum aa
fost
fost !!.. ... . Gîndeşte-te bine
bine - şi răspunde limpede
limpede !!.. ..
. . Curtea
Curtea
ee întunecoasă şi ziua
ziua din
din pricina
pricina copacilor.
copacilor. Acuma
Acuma
3
300 se
se Înserează foarte
foarte devreme.
devreme.... . Dealtfel
Dealtfel p
pee seară, toc­
toc-
mai
mai pe
pe la
la cinci aa început să ningă sîmbătă
sÎmbătă şi viscolul
viscolul
s-a
s-a potolit.
potolit.... .

318
318

www.dacoromanica.ro
 - Aşa trebuie
- Aşa trebuie să fie, domnule
domnule jjudecător,
udecător, cum cum zi­ zi-
ceţi d-voastră făcu Ciufu Ciufu cu un aer aer de
de recunoaştere
confidenţială.. N-am
confidenţială N-am dat dat importanţă ceasului ceasului şi de de
aceea ..... .
5 -
- Poate
Poate că că părintele
părintele te-ate-a trimis
trimis înainte
înainte ddee prînz
să-i aminteşti domnului Dăniloiu ca să nu uite uite??
-- Ba nu nu!! se îndîrji servitorul. După-amiazi m-am
dus
dus!!
-
- In In sfîrşit, părintele poate că are are să-şi amin- amin-
10
10 tească mai mai bine - zise jjudecătorul
-zise udecătorul indiferent.
indiferent. Dum- Dum­
nealui
nealui are are să ne spuie
să ne spuie şişi cum
cum ai ai plecat . . . şi
plecat... tot ade­
şi tot ade-
vărul pe pe care care tu vrei
vrei să-I ascunzi
ascunzi!!
- Nu vreau să ascund nimic, domnule jjudecător,
- udecător,
iertaţi-mă
i ertaţi-mă!! se se pripi
pripi Ciufu puţin speriat.
Ciufu puţin speriat.
15
15 Dolga
Dolga rămase cîteva cîteva clipe
clipe pe pe gînduri,
gînduri, apoiapoi reluă
cu
cu alt alt glas
glas::
-
- Duminecă părintele te-a te-a trimis
trimis din
din nou . . . Te-ai
nou ... Te-ai
dus
dus??
-
- SeSe poate, poate, domnule
domnule jjudecător,
udecător, să nu nu mă duc duc??
20
20 Dacă mi-a mi-a poruncitporuncit sfinţia-sa ... ...
-
- Te-ai
Te-ai dus dus sau
sau nnuu te-ai
te-ai dus
dus?? repetă Dolga Dolga mai mai
energic.
energic.
- M-am dus
-M-am dus!!
-- AiAi intrat intrat numai
numai în în curte
curte sau sau şi în în marchiză
marchiză??
25
25 -
- Numai
Numai îînn curte. curte. UşaUsa, marchizei oo închisesem închisesem
aşa
aşa că că .... ..
-- Ai observat observat cevaceva deosebit
deosebit faţă de de ccee fusese
fusese
ieri
ieri??
- Nu.
-Nu.
3300 -
- Nici
Nici zăpada zăpada??
- Da, zăpadă era
- Da, era destulă ..... .
-
- P Pee urmă ieri, ieri, luni,
luni, aaii fost
fost aa treia
treia oară
oară??
-- A A treia treia oară.
oară.
-
- Şi iar iar ai
ai intrat
intrat înîn curte
curte şi ai ai pătruns pînă unde unde ??

3 19
319

www.dacoromanica.ro
 - Pînă la
- Pină la marchiză,
marchiză, domnule
domnule judecător.
judecător. Numai
Numai
pînă la marchiză.. Şi dacă am
la marchiză văzut că tot
am văzut tot nu
nu răs­
r ă s­
punde
pu nde nimeni
nimeni ..... .
-- Nu
Nu ţi-ai închipuit
inchipuit ccăă s-o
s-o ffii întîmplat
întîmplat ceva
ce\'a??
5 -- Ba
Ba mi-am
mi-am închipuit
închipuit din
din prima
prima zi, zi, domnule
domnule jude-
jude-
cător, dar
dar n-am cutezat cutezat să spun .nimica. De De ce
ce să iasă
de
de lala mine
mine vorbe
vorbe urîte urite??
-
- Şi nici
nici ieri ieri n-ai
n-ai observat
observat nimicnimic deosebit
deosebit în în
curte
curte??
10
10 -
- N-am
N-am observat
observat nimic,
nimic, domnule domnule jjudecăudecător,tor, rumlC.
mmlC.
-- Zăpada
Zăpada era tot aşa,
era tot aşa, neumblată
neumblată??
-
- Tot Tot aşa ......
-
- P P ee unde
unde aaii intrat
intrat iînn curte curte??
-- P Pee portiţă, domnule
domnule jjudecător.udecător.
15
15 - Potecă era
- era prin
prin zăpadă
zăpadă??
-
- De De unde
unde să fie fie ....
..
-
- DarDar urme
urme de de paşi
paşi??
-
- Erau
Erau aleale mele,
mele, dede duminecă
duminecă.., ...
-
- Sigur
Sigur??
2
200 -
- VaiVai de mine, domnule
de mine, domnule jjudecător,
udecător, s-ar s-ar putea
putea să
nu
nu fi fiu
u sigur
sigur?? Dacă am am intrat, intrat, cum
cum să nu nu fi fi rămas
urme
urme!!
Judecătorul Dolga Dolga se se oprise
oprise înîn faţa lui lui şi arunca
arunca
întrebările repede,
repede, ca ca nişte mingi mingi pe pe care
care Ciufu
Ciufu urma
urma
2
255 să lele prindă instantaneu.
instantaneu. Acuma Acuma însă insă sese retrase
retrase doi
doi
paşi
paşi şi şi zise
zise rar,
rar, răspicat
răspicat::
-
- Şi totuşi, d-na d-na Dăniloiu, cînd cînd aa ii..nn hat
trat azi-dimi­
azi-dimi-
neaţă cu cu servitoarea,
servitoarea, n-a n-a găsit găsit nici
nici o urmă în
o urmă în zăpadă !!...
...
Portiţa n nuu fusese
fusese deschisă de de cînd
cînd aa nins,
nins, încît
încît abia
abia
3
300 a
a putut
putut răzbi iînn curte curte .... . . 'Cum
Cum explici
explici d-ta d-ta asta
asta??
-
- De, De, domnule
domnule jjudecător,
udecător, bîlbîi Ciufu. Mă mir.
bîlbîi Ciufu. mir .... .
C ă doar eu a m intrat
Că doar eu am intrat şi duminecă ş i luni. . .
şi luni ...

320

www.dacoromanica.ro
 - Atunci poate
- Atunci poate că minte
minte d-na
d-na Dăniloiu, Ciufule Ciufule??
zise
zise judecătorul. OriOri d-ta
d-ta n-ai
n-ai mai
mai datdat deloc
deloc pe pe acolo
acolo
nici duminecă şi nici
nici duminecă nici luni
luni??
-- Iertaţi-mă, domnule
domnule judecător, dar dar.. ....
5
5 - Ei, haide,
~ Ei, scurt şi cinstit
haide, scurt cinstit:: ai
ai dat
dat ori
ori n-ain-ai dat
dat??
-'-
-'- Domnule
Domnule jjudecător,
udecător, vă rog rog din din suflet
suflet să mă mă
credeţi.
credeţi. ....
-- Va
Va ssăă zică n-ai
n-ai ·· mai
mai dat
dat p pee acolo
acolo ddee sîmbătă
sÎmbătă
cînd
cînd ..... . ??
10
10 -
- Ba
Ba am
am dat
dat -
- zise
zise Ciufu repede, întrerupînd.
Ciufu repede, întrerupînd. Jur
Jur
pe
pe sfînta
sfînta cruce,
cruce, domnule
domnule judecător
judecător!! Am
Am fost
fost pînă
la
la poartă si
, duminecă, si
si , , luni,
si luni, dar
dar mi-a
,
mi-a fost
fost urît
urît să
mai intru în
mai intru curte ....
în curte ..
-- D Dee cece urît,
urît, ziua-n
ziua-n amiază
aDiiază mare
mare?? stărui Dolga.Dolga.
15
15 -- Mi-a
Mi-a rămas de de sîmbătă oo spaimă în în inimă .... . .

Po?-te din
Po~te din pricina
pricina tăcerii şi aa pustietăţii, nu nu ştiu .... .
.

Aveam
Aveam parcă oo presimţire presimţire rea rea şi mi-a
mi-a fostfost frică să să
mai intru ....
mai intru ..
Ciufu
Ciufu mai mai bolborosi
bolborosi cîteva
cîteva cuvinte,
cuvinte, din din ccee îînn ce
ce
2
200 mai
mai încurcat
încurcat şi mai mai domol,
domol, uitîndu-se'
uitîndu-se- în în ochii
ochii iro­
iro-
nic1
niei ai ai judecătorului ta ta un şoarece în
un şoarece în ochii
ochii pisicii.
pisicii.
Dolga
Dolga se se mulţumea să-I privească. Se Se făcu· <><> tăcere.
Grefierul,
Grefierul, pe scaun··,, alături, cu
pe scaun cu condeiul
condeiul la la ureche,
ureche,
se
se uita
uita lala Ciufu,
Ciufu, placid,
placid, ca ca şi cînd
cînd nimic
nimic n-ar
n-ar fifi fost
fost
2
255 în stare
în stare să-i tulbure
tulbure liniştea. .
-
- CînCînd� ai ai minţit, Ciufule
Ciufule?? întrebă deodată jude­ jude-
cătorul puţin batjocoritor,
batjocoritor, .. dar
dar numai
numai în în glas. Adi­
glas. Adi-
neaori cînd ai
neaori cînd ai .spus
.spus .. că n-ai
n-ai intrat
intrat sîmbătă î!l î~ casă,
ori cînd spuneai
ori cînd spuneai- că că aiai· intrat
intrat înîn c.
c.u
u rte
rte duminecă şi
3
300 luni
luni??
~ în
� în casă n-am n-am intrat,
intrat, domnule judecător!! se
domnule judecător se
închină deodată servitorul
servitortil plîngător. Jur Jur pepe cece am am

32i

www.dacoromanica.ro
 mai sfînt în lume, domnule judecător judecă tor!! Jur pe mor­ mor-
mîntul mamei
mamei mele !!
-
- Eu vreau
vreau să te te cred,
cred, Ciufule
Ciufule -"spuse
- -spuse Dolga În­ în-
torcînd spatele. Dar
torcînd spatele. Dar nu nu mai ştiu ce
mai ştiu ce să cred...
cred.. . Dacă
5 încerci să mă prosteşti spunînd
încerci spunînd că n-ai n-ai mai mai intra
intratt
în
în curte
curte pentru
pentru că ţi-a fostfost urît
urît?? Bărbat în toată
în toa firea
tă firea
să nu nu intre ziua
ziua înîn curtea unorunor oameni
oameni cumsecade
cumsecade
din
din pricina
pricina urîtului
urîtului?? Cine
Cine să creadă aşa ceva ceva?? Uite,
Uite,
colea pe domnul grefier. . .
colea pe domnul grefier... î ntreabă-I
lntreabă-1 dacă poate
poate
10
10 crede
crede!!
Grefierul
Grefierul tresări, dovedind
dovedind că era era cu
cu gîndul
gîndul aiurea.
aiurea.
Pe urmă surîse
Pe în semn
surîse în semn că aa înţeles gluma gluma şefului.
Ciufu
Ciufu însă parcă stătea pe pe jăratec. Faţa ii se se strîm­
strîm-
base, iar
base, iar gura
gura rămasă deschisă bîlbîia bîlbîia în neştire :
în neştire:
15
15 -
- Nu-s
Nu-s vinovat,
vinovat, domnule
domnule judecător
judecător.... . . Jur, dom-dom-
nule judecător. ....
- E
- Euu n-am spus ccăă eşti vinovat - - urmă Dolga.
Nu
Nu ştiu dacă eşti ori ori nu eşti. Dar Dar mincinos,
mincinos, da, eşti,
Ciufule
Ciufule!! Adevărat
Adevărat??
20
20 -
- Iertaţi-mă, domnule
domnule judecător - - murmură ser- ser-
vitorul într-una.
-
- Deocamdată m-ai m-ai minţit 1... !... Dacă n-ai intrat
n-ai intrat
duminecă şi luni luni în curte,
curte, înseamnă că ştiai ceva
de sîmbătă, fie că ai văzut ceva, fie că ai făcut ceva
255
2 în
în casă
casă!!
Aşteptă cîteva
cîteva clipe
clipe oo confirmare,
confirmare, Ciufu
Ciufu începuse
începuse
a-şi
a-şi frînge
frînge mîinile.
mîinile.
-
- VaVa să zică aşa stăm, CiufuleCiufule!! reluă Dolga Dolga mai mai
înviorat.
înviorat. Uite, nu te arestez că
că poate într-adevăr
într-adevăr
3
300 n
nuu eşti vinovat
vinovat 1... 1î ţi dau
dau răgaz ssăă te te gîndeşti, să
chibzuieşti şi să-mi mărturiseşti adevărul. Ai Ai înţeles.
băiete
băiete??
îIngrozit
ngrozit deodată, parcă subt subt o o apăsare cumplită,
servitorul
servitorul căzu în genunchi,
genunchi, băiguind înecatînecat în în lacrimi
lacrimi::

322

www.dacoromanica.ro
 -
- Domnule
Domnule jjudecător,udecător, fie-vă milă, nu-s nu-s vinovat...
vinovat...
-
- Destul
Destul!! strigă deodată judecătorul. Mie Mie să nu-mi
nu-mi
faci
faci teatru
teatru !!.. ... . (Apoi
(Apoi către grefier,
grefier, cu cu acelaşi ton
ton sever :)
sever:)
Rămîne la la dispoziţia noastră ! . . . Trimite-l
noastră!... Trimite-l subt
subt pază
5 la
la poliţie
poliţie!! Să fie fie ţinut la
la secret ca ca să nunu comunice cu cu
nimeni
nimeni!!
-
- Da,
Da, domnule
domnule jude jude!! zise
zise flasc
flasc grefierul.
grefierul.

www.dacoromanica.ro
 Capi tolul XI
Capitolul X[ .

DOUĂ BIETE
DOUĂ B IETE FEMEI

Spiru Dăniloiu nu
Spiru nu mai
mai avea
avea astîmpăr. De De la la tri-
tri­
bunal aa pornit
bunal pornit spre
spre biserica
biserica Sf.
Sf. Nicolae
Nicolae să să vadă
vadă ce-au
ce-au
55 făcut femeile
femeile cucu aşezarea morţilor. în în colţ, lala băcănia
Steriade, se
Steriade, se întîlni
întîlni cu preotul de
cu preotul de pepe lîngă Costeşti
Cos t eşti
care-i
care-i oferise dolari pentru
oferise dolari pentru Harie. întîlnirea ii se
Ilarie. întîlnirea se păru
de rău augur.
de rău augur. CuCu toate
toate căcă preotul
preotul arar fifi dorit
dorit detalii
detalii
asupra
asupra crimei,
crimei, Spiru
Spiru reuşi să se se derobeze, minţind că
derobeze, minţind
10
10 are
are alergături în legătură cu
în legătură nenorocirea. Se
cu nenorocirea. Se duse
duse
la prăvălie, dar
la dar nici
nici acolo
acolo nu putu rămîne,
nu putu rămîne , fi fiee din
din
cauza
cauza cunoştinţelor care care veneau să afle afle amănunte subt subt
pretextul
pretextul condoleanţelor,
condoleanţ elor, fie fie din
din cauza
cauza depresiunii
depresiunii lui lui
sufleteşti.
sufle teş ti. Ca
Ca să scape
scape dede toate,
toate, plecă acasă. Acolo Vasi-
Acolo Vasi-
15
15 lica
lica tocm::ti
tocm:li ssee întorsese
în torsese ddee la
la biserică împreună
îm preună ccuu Solo-
Solo­
mia
mia şi vorbeau
vorbeau despre
despre înmormîntarea
înmormîntarea care se se înţelesese
cu
cu preotul
preotul s-o facă a
s-o facă a doua
doua zi,zi, miercuri,
miercuri, după-amiazi,
"ca
"ca să poată
poată asista
asista toţi cei cei ce
ce au iubit şi stimat
au iubit stimat pe pe
sărmanii bătrîni"
bătrîni " -- după cum cum s-a
s-a exprimat
exprimat Tănăsescu.
Tănăsesc u.
2
200 -
- Aoleu,
Aoleu, Spirache,
Spirache, nu nu cumva
cumva eşti bolnavbolnav?? îl îl în-
în-
tîmpină Vasilica
Vasilica speriată, văzÎndu-1
văzîndu-l atîtatît de
de abătut şi
parcă
parcă tras
tras la
la faţă.
faţă.

324

www.dacoromanica.ro
 - frate, nu
- Lasă, frate, nu te
te mai
mai alarma
alarma aşa numaidecît
numaidecît!!
răspunse Spiru mohorît . Doar
Spiru mohorît. Doar n-ai
n-ai vrea
vrea să dansez
dansez
cînd
cînd bietul
bietul Ilarie
Ilarie şi ţaţa Miţa sese află pe
pe catafalc,
catafalc, iar
eu sînt silit
eu sînt silit să mă hărţuiesc cu cu judecătorii ca ca un
un cri-
cri-
5
.5 minal !
minal!
D-na
D-na Dăniloiu se potoli, dar
se potoli, dar apoi
apoi se
se înfurie
înfurie mai
mai
rău cînd
cînd află ce-a păţit bărbatul ei
ce-a păţit ei în cabinetul jude­
în cabinetul jude-
cătorului
cătorului::
- Despre boanghina
- Despre boanghina asta
asta am auzit că n-are
am auzit n-are deli-
deli-
10
10 cateţă nici
nici de
de două parale.
parale... .. Să-i fie
fie ruşine!
ruşine ! Mă mir
mir
cum aduce guvernul
cum aduce guvernul aci oameni fără educaţie s�
aci oameni s~ ofen­
ofen-
seze lumea, parcă
seze lumea, parcă ar
ar fi
fi servitorii lui 1. .. Ar
servitorii lui Ar trebui
trebui să
ne
ne plîngem la- primul-preşedinte ori
plîngem la- ori chiar
chiar la
la Bucureşti,
'să-I
-să-I înveţe cum
cum să se
se poarte
poarte cu
cu noi
noi!! Dacă ee mojic,
mojic,
11.5
5 să fie
fie cu
cu nepricopsiţii lui
lui de ungureni !!....
de ungureni . . Eşti tu
tu moale
moale
din
din fire,
fire, că altul
altul l-ar
l-ar fi
fi pus
pus la
la locul
locul lui
lui imediat . . . Cu
imediat... Cu
toate că
toate că e e mai
mai bine
bine că că nu
nu ţi-ai
ţi-ai pierdut
pierdut cumpătul,
cumpătul.
că
că mitocanul ar fi fost în stare să te şi aresteze !
mitocanul ar fi fost în stare să te şi aresteze!
- Ei, acu
- Ei, acu vorbeşti şi tu, tu, ca
ca să nu nu taci
taci!! ripostă
20 Spiru
Spiru speriat
speriat numai
numai la- ideea că ii s-ar
la-ideea fi putut
s-ar fi putut întîmpla
întîmpla
şi asta. Parcă aşa
asta. Parcă aşa se se arestează oamenii
oamenii!!
-
- Apoi
Apoi dacă te te bănuieşte c-ai l uat ceva
c-ai luat ceva?? făcu
Vasilica
Vasilica din
din ce
ce în
în ce ce mai
mai potolită. De, De, ştiu eu eu?? Sper
Sper
că
că nu
nu te-a
te-a pişcat
pişcat ispita
ispita să
să iei
iei ceva,
ceva, Spirache,
Spirache, să să nene
2.55
2 pomenim
pomenim cu cu oo percheziţie
percheziţie de de rîsul
rîsul tîrgului
tîrgului??
-
- Muiere,
Muiere, tu tu numai
numai de de rău ştii să tragitragi!! se
se indignă
bărbatul cu cu oo moliciune
moliciune însă care care îngăduia toate toate pre­
pre-
supunerile.
supunerile.
Vasilica
Vasilica hotărîse să meargă pe înserat, înainte
pe înserat, înainte de de
3
300 cină, cu
cu Solomia,
Solomia, ssăă maimai aşeze cîteva
cîteva lumînări şi ssăă
vegheze
vegheze puţin
puţin lla a căpătîiul
căpătîiul morţilor.
morţilor. Acuma
Acuma renunţă
renunţă
şi trimise
trimise pe SQlomia singură, mai
pe Solomia mai ales
ales ' că de de lala ea
ea

325

www.dacoromanica.ro
 pornise
pornise gîndul.
gîndul. Numai
Numai să nu nu zăbovească prea prea mult,
ca
ca să nu
nu se se întîrzie cu
cu masa.
masa.
Solqmia
Solqmia s-as-a întors
întors la timp, plînsă şi istovită, parcă
la timp,
ar
ar fi
fi jelit
jelit ce
ce avea
avea mai
mai scump
scump înîn lume.
lume. Vasilica
Vasilica oo înţe-
5 legea, ştiind că răposata Miţa iubea
legea, iubea pepe Solomia
Solomia pre­
pre-
cum
cum şi Solomia iubea pe
Solomia iubea pe Miţa, încît
încît de
de multe
multe ori
ori se
se
ducea
ducea lala cucoana
cucoana şi singură caca să stea
stea de
de vorbă şi să
primească
primească poveţe.
poveţe.
Pe
Pe cînd
cînd punea
punea masa,
masa, Solomia
Solomia povesti
povesti stăpînei
10
10 sale
sale că n-a plîns
plîns niciodată cum
cum aa plîns
plîns acuma
acuma în
în bise­
bise-
rică,
rică, mai
mai cu
cu seamă
seamă pentm
pentru că
că i-a
i-a găsit
găsit . aşa
aşa de
de părăsiţi
părăsiţi
.
şi de
de singuri,
singuri, dar
dar că p�
pe urmă s-a
s-a speriat
speriat aşa de rău
de rău
de
de aa crezut
crezut ccăă înnebuneşte. 1 s-a
s-a părut anume
anume deodată
că
că cucoana
cucoana începe
începe să se mişte în
se mişte în cosciug ... A
cosciug ... dat
A dat
15
15 buzna
buzna afară
afară şi
şi nici
nici nu
nu s-a
s-a oprit
oprit pînă la părintele
pînă la părintele Ilie
Ilie
căruia i-a
i-a anunţat minunea.
minunea. Preotul
Preotul era
era supărat din
din
pricină că
că Ciufu
Ciufu aa fost
fost oprit
oprit la
la parchet
parchet de către jude­
de către jude-
cătorul de
de instrucţie, totuşi aa mîngîiat-o
mîngîiat-o şi s-a dus
s-a dus
cu
cu ea
ea înapoi
înapoi în
în biserică
biserică şi i-a explicat
şi i-a că probabil
explicat că probabil
2
200 fîlfîirea
fîlfîirea lumînării aa făcut ssăă aibă vedenia
vedenia aceea.
aceea. Atunci,
Atunci,
printre
printre altele,
altele, sfinţitul s-a
s-a mirat
mirat că nu
nu s-a
s-a gîndit
gîndit nimeni
nimeni
să fi îmbrăcat cum
fi îmbrăcat cum se
se cuvine pe cei doi morţi şi să
doi morţi
nu-i
nu-i fi
fi lăsat în
în hainele
hainele celea
celea urîte
urîte de
de toate
toate zilele.
zilele. Apoi
Apoi
a
a trimis
trimis după dascăl
dascăI să mai
mai citească de
de sufletul
sufletul lor.
lor.... .
fl 5
25 L
Laa cină aauu vorbit
vorbit numai
numai despre
despre nenorocirea
nenorocirea cece
s-a
s-a abătut asupra
asupra familiei
familiei din
din cauza
cauza bietului
bietului Ilarie.
Ilarie.
D-na
D-na Dăniloiu, obsedată de de observaţia preotului,
preotului, sese
scuza că ea a spus c-ar trebui să-i primenească, dar
Spiru
Spiru i-a
i-a astupat
astupat gura
gura că şi-a adus
adus aminte
aminte preaprea tîrziu,
tîrziu,
3
300 că ssee puseseră sigiliile
sigiliile pe
pe uşi şşii aarr ffii trebuit
trebuit ssăă vie
vie
cineva
cineva de la parchet.
de la parchet.... . Dealtfel
Dealtfel de
de cece nu nu s-ar
s-ar ocupa
ocupa
cu
cu astea
astea Aretia,
Aretia, care
care pentru
pentru moştenire aa ştiut ştiut să sese

326

www.dacoromanica.ro
 repeadă la la Spirică şi chiarchiar să-I insulte,
insulte, încît
încît numai
numai
din pricina ei a îndrăznit şi jjudecătoruludecătorul să-I umi­
umi-
lească
lească.. Dar Aretia s-a
Dar Aretia mulţumit să
s-a mulţumit stea acasă
să stea acasă şişi să
să
reapară la la biserică abiaabia cînd
cînd toate
toate erau
erau gata.
j
5 -
- AiAi să vezi,
vezi, Spirache,
Spirache, ce-or
ce-or zice
zice oamenii
oamenii!! oftă
totuşi mai tîrziu, îngrijorată, d-na Dăniloiu. Şi, cînd
au atîtea haine,
au atîtea haine, plinepline dulapurile
dulapurile!! Parcă
Parcă cine
cine oo săsă
profite
profite dede ele ? . . . Nu
ele?.. Nu ştiu, dacă uuu u mi-ar
mi-ar fi
fi ruşine,
mîine
mîine m-aş duce
duce să-i primenesc . . . Cu
primenesc ... Cu toate că acuma,
acuma,
110
0 ar
ar fi
fi prea
prea tîrziu
tîrziu şi
şi mai
mai multe
multe clevetiri
clevetiri ar
ar putea
putea să
să
stîrnească ...
stîrnească ...
-
- Lasă şşii ttuu ccăă nu-i
nu-i nimica
nimica -
- încercă soţul ei
ei s-o
s-o
liniştească.
liniştească. La
La urma
urma urmelor
urmelor tot în pămînt o
în pămînt o să-i
să-i
bage,
bage, fie
fie cu
cu haine bune, fie
haine bune, fie cu
cu rele.
rele.... . Poate
Poate că ar
ar fi
fi
115
5 păcat să se se prăpădească hainele hainele cele
cele bune,
bune, dacă s-au s-au
întîmplat aşa lucrurile . . .
întîmplat aşa lucrurile ...
Despre Ciufu
Despre Ciufu Însă însă n nuu llee părea rău că l-a l-a reţinu
reţinutt
la parchet.
la într-un fel
parchet. într-un fel le
le apărea ca ca adevăratul vino­ vino-
vat dede toate
toate celecele cece lili sese întîmplă, fiind
fiind elel cel
cel care
care
2
200 le-a
le-a adus
adus vestea
vestea rea rea şi aa stîrnit
stîrnit descoperirea
descoperirea crimei
crimei cu cu
urmările
urmările ei.ei.
-
- Să nu nu te te miri
miri dacă n-o n-o fi
fi chiar
chiar elel ucigaşul
ucigaşul­ ­
zise
zise Vasilica înfiorÎndu-se. Că înfăţişare de
Vasilica înfiorîndu-se. de criminal
criminal
are. Mi-e
are. Mi-e şi frică acum acum cînd cînd mă gîndesc
gîndesc la la dînsul.
dînsul.... .
2
255 Apoi
Apoi trebuie
trebuie să-I ffii prins
prins ccuu ceva
ceva judecătorul, dacă l-a l-a
şi înhăţat 1...
!... Dealtfel
Dealtfel cu cu minciuna
minciuna l-aml-am prins
prins şi noi,
nu-i aşa, Solomie
nu-i aşa, Solomie?? Zicea Zicea c-a c-a intrat
intrat şi ieri
ieri la
la Ilarie
Ilarie
în curte şi cînd
în curte cînd colocolo portiţa era era înţepenită în zăpadă,
în zăpadă,
Îndt abia
încît abia am am deschis-o
deschis-o ......
3
300 - Apoi
- Apoi atunci
atunci d-aiad-aia l-al-a închis
închis - făcu Spiru,
- făcu Spiru, adă-
ogînd
ogînd puţin îngrijorat
îngrijorat:: Să băgaţi de seamă şi voi
de seam~ voi ce
vorbiţi mîine
vorbiţi mîine ......

327

www.dacoromanica.ro
 -
- DinDin partea
partea noastră să fii fii liniştit - - declară d-na d-na
Dăniloiu aproape
aproape cu mîndrie. Noi
cu mîndrie. Noi n-avem
n-avem nici nici oo pată
pe
pe suflet.... ..
Solomia lîngă scaunul
Solomia scaunul stăpînii sale, sale, ccaa totdeauna,totdeauna,
5 murmură parcă pentru pentru sinesine::
-
- Mie-mi
Mie-mi vine vine parcă nici nici să nu nu mă duc duc mîine,
mîine,
cucoană
cucoană ......
-
- Fugi, fată, nu fi proastă proastă!! se supără Vasilica.
De
De cece să nu nu mergi
mergi?? Vrei
Vrei ,să să dai
dai de
de dracul,
dracul, să te te ducă
10
10 cu
cu poliţia
poliţia?? .... OriOri ţi-e frică, unde unde aiai auzit auzit ce-a ce-a păţit
domnul
domnul??
- Ba mie nu mi-e frică,
- fri c ă, zău, cucoană - - zise Solo­ Solo-
mia tăgăduind şi din
mia din cap.
cap. Că oo viaţă am am ..... . Dar
Dar mi-e
mi-e
scîrbă ....
..
15
15 -
- Parcă mie mie nu mi-e mi-e scîrbă
scîrbă!! făcu d-na Dăniloiu
d-na Dăniloiu
ridicînd cu cu dispreţ din din umeri
umeri.. Lasă, Solomie, Solomie, că mer- mer­
gem
gem împreună şi isprăvim repede repede 1. ... .
A doua
doua zi zi ssee prezent
prezentarăară la cabinetul
cabinetul de de instruc
instrucţieţie
prea
prea devreme
devreme şi şi trebuiră să aştepte mai mai bine
bine de un
de un
2·0
2·0 ceas pînă să sosească judecătorul. D-na Dăniloiu toc­ toc-
mai
mai sese plîngea
plîngea grefierului
grefierului că are are să vie vie acasă soţul
ei şi
ei şi nu
nu va
va găsi nici măcar masa
nici măcar masa aşternută.
Dolga era
Dolga era foarte
foarte bine
bine dispus.
dispus. îşi frecă mîinile mîinile şi
se scuză, adăogînd
se adăogînd însă însă . că el le-a convocat
el le-a convocat abia pentru
abia pentru
25
25 ora douăsprezece jjumătate,
ora umătate, încît
încît nu
nu ee vina vina lui
lui dacă
dacă auau
avut
avut să piardă timp aşteptînd. Vasilica
timp ~şteptînd. Vasilica se se învioră,
îl găsi foarte
îl foarte politicos
politicos şi drăgu
drăguţţ şi se se miră înîn sine
sine de
de
unde l-a scos Spiru aşa de urîcios.
Dîn"Sa cine este?
-- Dîn-sa este ? întrebă judecătorul arătînd arătînd
30
30 pe Solomia, dar
pe Solomia, dar răspunzînd
răspunzînd tot tot el:.
el :. Adică,Adică, da,
da, ştiu
ştiu...
...
v-a însoţit ieri
Ea v-a ieri cînd
cînd aţi făcut
făcut descoperirea
descoperirea pe pe care
care
denunţat-o. . . Foarte
ne-aţi denunţat-o... Foarte binebine !...
!... Doamnă,
Doamnă, poftiţi
înlăuntru 1. ... . Fata
înlăuntru Fata va va aştepta
aştepta aici.
aici . ... .

328

www.dacoromanica.ro
 -
- Domnule
Domnule jjudecător, udecător, să să nunu vă supăraţi, dar dar am am
să vă cer cer oo favoare
favoare - zise d-na
-zise d-na Dăniloiu încurajată.
Fata
Fata ee de de la la ţară şi n-a n-a umblat
umblat pe pe la
la judecăţi ... . . . Vă
rog
rog s-o s-o lăsaţi lîngă mine... mine. .. Sîntem
Sîntem două două biete
biete femei
femei
5
5 şi ....
..
-
- Bine, doamnă doamnă!! aprobă Dolga galant. galant. C Cu u toate
toate
că tot
că tot pepe rîndrînd oo să vă ascult,ascult, după cum cum ee legea
legea şi
obiceiul...
obiceiul...
-
- D-apoi
D-apoi că noi noi n-avem
n-avem secrete,
secrete, spuse
spuse d-na
d-na Dăni-
10
10 loiu mulţumită. Solomia
loiu Solomia ee crescută la noi ...
la noi ...
Judecătorul îi îi oferi
oferi acelaşi scaunscaun p pee care
care şezuse
ieri
ieri Spiru.
Spiru. Solomia
Solomia rămase în picioare lîngă stăpînă-sa,
în picioare
cum
cum obişnuia şi acasă. După După ce ce răsfoi cîtva
cîtva timp timp
în
în dosarul
dosarul ce ce i-l
i-l pregătise pe pe birou
birou grefierul,
grefierul, Dolga
Dolga
15
15 reluă mai mai serios,serios, dardar mereu
mereu poli ticos :
politicos:
-
- Povestirea
Povestirea d-voastră de ieri, de
de ieri, de lala domnul
domnul
prim-procuror,
prim-procuror, am am auzit-o,
auzit-o, doamnă Dăniloiu, despre despre
cum
cum aţi dat dat peste peste celecele două cadavre...
cadavre.. . De De faptfapt aş
dori
dori numai numai cîteva cîteva precizări şi repeţiri
repeţiri caca să le putem
le putem
2
200 înregistra
înregistra în în procesul-verbal.
procesul-verbal.... .
Ridică ochii ochii spre
spre Vasilica,
Vasilica, dardar privirea
privirea îi îi alunecă
asupra
asupra Solomiei.
Solomiei. O O examină un un răstimp cu cu oo curio­
curio-
zitate nereţinută.
zitate nereţinută. Frumuseţea şi mai mai ales
ales delicateţea
ţărăncuţii îl îl ţintuiau fără voie voie şi-l uimeau.
uimeau.
2
255 -
- DaDa .... .. exact
exact - - urmă smulgîndu-şi privirea privirea de de pepe
Solomia. ntîi
Solomia. î
întîi să-mi spuneţi ce urme
ce urme aţi găsit în curte,
în curte,
pe
pe zăpadă
zăpadă?? ....
- De-abia aam
- De-abia m putut
putut deschide
deschide portiţa opintindu-ne
opintindu-ne
amîndouă - - răspunse Vasilica.Vasilica. Era Era şi portiţa înghe- înghe-
3 0
.10 ţată, dar mai c u seamă era zăpada întărită, căci por­
ţată, dar mai cu seamă era zăpada întărită, căci por-
tiţa nu nu mai
mai fusesefusese deschisă de de cînd
cînd aa nins
nins şi nici
nici zăpada
curăţită sau sau făcutăfăcută potecă.
potecă.... . Aşa că nici nici urme
urme nu nu
puteau
puteau fi fi în zăpadă, dacă nu
în zăpadă, nu umblase
umblase nimeni.
nimeni. Dealtfel
Dealtfel
v-am
v-am spus spus astea astea şi ieri,
ieri, la
la domnul
domnul Costică, în biurou,
în biurou,

329
329

www.dacoromanica.ro
 cînd v-am dat de veste ...
... Servitorul părintelui Tănă­ Tăn ă­
sescu ne minţise în ajun că el a umblat prin curte,
dar zăpada neprihănită l-a dat de gol. Noroc -că ·că eram
în şoşonii-cizmuliţe, că te scufundai în zăpadă pînă
5
.5 în genunchi ...
...
-- îîn
n casă aţi intrat numai d-voastră, singură singură??
- Singură!! zise d-na Dăniloiu. Voisem să trimit
- Singură
refuza t. îîii era frică. Şi mie mi-a
pe Solomia, dar ea a refuzat. mi-a
fost frică, mărturisesc acuma, dar n-am vrut să mă
110
0 arăt mai slabă ca servitoarea şi de-aceea am intrat.
Acuma, după ce am văzut ce-am văzut, v ă zut, mă minunez
minun ez
şi eu cum am avut curajul
curajul!!
-
- Vă rog să-mi spuneţi ce-aţi făcut în casă,
doamnă?? întrebă iiar
doamnă ar judecătorul după o pauză.
15
1.5 -- Prea bine nu mai ştiu nici eu ce-am făcut... făcut. . .
Cînd am trecut din antreu în camera d dee culcare, ţin
minte că m-am împiedecat de picioarele bietului Ilarie,
că nu mă uitam pe jos ... . . . Dar nu ştiu cum a venit
că totuşi nu m-am oprit şi n-am n-am băgat de seamă: de ce
2
200 m
mă ă împiedecasem. A m trecut în sufragerie şi de acolo
Am
am văzut în bucătărie pe ţaţa Mita moartă-umflată
moartă-umflat ă
cum aţi găsit-o pe urmă şi d-voastră. Am vrut
să mă apropiu şi n-am mai avut puterea să merg m erg
decît pînă la uşă şi să-mi arunc ochii în bucătărie
2
2.55 parcă a aşş fi căutat ceva, desigur p pee Ilarie.... . . Atunci,
în momentul acela, mi-am amintit că m-am împie­ împie-
decat şi că trebuie să fi fost chiar dînsul. M-am Întors întors
înapoi în dormitor, am văzut acuma bine picioarele
şi apoi corpul între paturi, dar capul nu i l-am l-a'm văzuL.
văzut...
3
300 Abia atunci m-a cuprins mai mare spaima şi am ieşit i eşit
afară să chem pe Solomia, să cercetăm
cercetăm împreună mai
de aproape ce şi cum s-a întîmpIat. Dar ea s-a îngrozit
şi mai rău cînd m-a văzut ieşind şi a început să plîngă
hlcît
ÎBcît de-abia am potolit-o ..... .

330

www.dacoromanica.ro
 Judecătorul aruncă iar o privire spre Solomia, care
însă se uita în pămînt, ca şi adineaori, încît nu-i putea
vedea culoarea ochilor, ci doar obraj ii palizi.
obrajii
-
- N-aţi pus mîna pe nimica în casă
casă?? Pe nici un
5 obiect
obiect?? ... . N-aţi
N-a ţi deschis vreun sertar ori vreun dulap
dulap??
stărui Dolga, cu un glas blînd care nu supăra
supăra..
-
- Parcă-mi ardea mie atunci, în spaima aceea, să
mă mai gîndesc la dulapuri ori la comori
comori?? zise d-na
Dăniloiu. Eu mă mir cum nu mi-a venit r ău şi n-am
rău
lO
10 leşinat!1 Dar omul e ca oţelul cînd dă primejdia peste
leşinat
el ...
el...
-
- U Unn amănunt poate totuşi ssăă vvăă amintiţi amintiţi:: uşa
marchizei era închisă închisă??
î nchisă, închisă -
-- închisă, - spuse repede Vasilica, şi cu
l5
15 importanţă. Uite acuma, cînd m mă ă întrebaţi, îmi amin­
amin-
tesc foarte clar că era chiar lipită puţin, probabil tot
din cauza gerului, încît a trebuit să apăs mai tare
clanţa, trecîndu-mi chiar prin gînd că poate e încuiată ... ...
-- Foarte bine 1.1 . ... . Dar cea d dee la antreu
antreu??
2
200 -
- D
Dee...
. . . ştiu e eu?u ? făcu femeia deodată nesigură.
N-aş putea spune spune.... . . După amintire parc-ar fi fost
numai aţinată.
aţinată ..... Poate şi unde mă obişnui sem cu
i-ezistenţa de la marchiză ...
rezistenţa ...
Dolga mai răsfoi puţin filele dosar. ului, apoi trecu
dosarului,
25 la grefier şi consultă
con suită însemnările lui - - ciorna răspun­
sului d-nei Dăniloiu. Mormăi ceva în sine, ca şi cînd
ar fi recapitulat, se întoarse şi se aşeză la birou. Apoi
deodată se adresă Solomiei cu glas mai rece şi cu pn­ pri-
virea scrutătoare
scrutătoare::
3
300 -
- P Pee tine cum te cheamă, fetiţo fetiţo??
Servitoarea se cutremură parcă ar fi izbit-o un
pumn în piept. întoarse întoarse ochii spre judecător, speriaţi

331

www.dacoromanica.ro
 şi totuşi mai violeţi şi învăluitori. Bărbia îi tremura,
încît abia rosti cu glas gîtuit gîtuit::
-
- Pe mine
mine?? ...
. . . Solomia ...
...
-- Solomia şi mai cum cum??
5 - Solomia lui Ilie Motroc -
- - răspunse ea aproape
dîrdîind, fără a-şi putea stăpîni e emoţ ia.
moţia.
-
- De unde eşti eş ti ?
-
- Din comuna Valea Ursului ... ...
-
- Cîţi ani ai împlinit
împlinit??
10
10 -
- Douăzeci şi unu.
D-na Dăniloiu n-o vedea, numai glasul i-l auzea
ŞI .simţea cît e de înfricoşată. Se întoarse pe scaun
şi
spre Solomia şi-i şi-i zise matern
matern::
- Linişteşte-te,
- Linişt eşte-te, fată, şi nu-ţi fie frică fric ă ! Domnul
115
5 vezi cît e de delicat. eş ti femeie cinstită şi nu
delicat .... . Tu eşti
trebuie
trebui e să te sperii
sperii!!
-
- Aşa e !! adăogă jjudecătorul
udecătorul cu un zîmbet de
încurajare. Noi nu mîncăm oameni, fetiţo fetiţo!! Numai
oamenii răi şi vinovaţi au să se teamă de noi noi!! Tu n-ai
2
200 mutră de ucigaşă... Aşa ccă potol eşte-te frumos ŞI
ă potoleşte-te şi
răspunde
răspund e drept la întrebările mele. Ai înţeles înţeles??
-- Da -- şopti Solomia.
După o pauză, în care Dolga primi o privire de
recunoştinţă de la d-na Dăniloiu, interogatoriul con-
255
2 tinuă
tinuă::
-
- Domnul Dăniloiu, stăpînul tău, ne-a spus că
sÎmbătă
sîmbătă dimineaţă, în magazinul său, răposatul Ila­
Ila-
rie
1"ie ţi-a încredinţat o pîine cumpărată ca să o duci
şi să o laşi la dînsul
dînsul... . . Mi-ai putea spune pe la ce oră
3
300 a fost asta
asta??
-
- Eu nu ştiu carte, domnule.
domnule.... . Dar pe ceas cu­
cu-
nosc.
nosc.... . Era nouă şi un sfert
sfert!!

332
332

www.dacoromanica.ro
 -
- Nouă şi un sfer t...
sfert... De unde ştii aşa de precis
precis??
-
- Fusesem la farmaci
farmaciee chiar atunci şi am
am ,'ăzut
văzut
pc ceasul din perete ...
...
-
- De ccee ttee interesa pe tine ceasul exact
exact??
5 - Eram
- Eram grăbită pentru că venise de la ţară Lixan-
dru cu mama ca să mergem la doctor.
doctor... . La unspre­
unspre-
zece trebuia să fim la domnu' doctor Mirescu ...
...
-
- Şi ce-ai făcut cu pîinea ?
pîinea?
-
- Am dat-o cucoanei .... .
10
10 -
- Care cucoană
cucoană??
-
- Cucoana Miţa.
lVIiţa.
-
- Adică te-ai abătut pe la d-nul Ilarie şi ...
...
-
- Da, şi i-am dat-o -
- zise Solomia.
D-na Dăniloiu nu se putu abţine să nu întrebe
întrebe::
l.'i
15 -- Mie nici nu-mi spuseşi c-ai fost pe la ţaţa
Miţa !
Mita!
-
- Ce să-ţi mai spun, cucoană...
cucoană . . . Parcă nu mă tri­
tri-
mitea domnul Ilarie mai în fi fiecare
ecare zi din piaţă să-i
duc cîte ceva
ceva?? ..
. . Dealtfel domnul nostru a văzut
2
200 cînd m-a trimis. Putea să-ţi -' spuie dumnealui .
..-
- Bine, bine, nu-i nimic -- se
şe linişti Vasilica. Dar. ...
-
- Cucoana ce făcea cînd i-ai dus pîinea pîinea?? reluă
jjudecătorul.
udecătorul.
-
- Spă)a
Spă,la nişte rufe în bucătări
bucătăriee -- răspunse Sclc-
2
2.1."i mia.
-
- Ai zăbovit cumva la cucoana
cucoana??
- · nu puteam zăbovi ....
- Eram grăbită şi ·nu . . Aşa şi tot
a
amm Întîrziat
întîrziat la domnul doctor. ....
-
- De ccee ai Întîrziat
Întîrziat?? A,'eai destul timp de la
Aveai
3
300 nouă şi . un sfert.
sfert... .
-:-
.,- A
Amm mai a ,'u
\"u t d
dee lUCru
lucru şi acasă, ccă
ă n
nuu puteam
lăsa, pe stăpîna mea să facă singură toate...
toaţe .. , Pe urmă
pînă am găsit banii pentru doctor.
doctoL ....

333

www.dacoromanica.ro
 -
- Unde i-ai găsit
găsit??
- Am vîndut un bănuţ de aur din salbă ...
-Am ...
-
- Va ssăă zică tot aaii vîndut
vîndut?? ssee supără d-na Dăni-
Dă n i-
loiu. Te-am bănuit eu, ştii bine bine!! Iar umbli să te ascunzi
5 de mine, fată, şi n-are să-ţi fie bine.
- Nu mă ascund, cucoană, dar ce-ai fi . vrut să
-
fac ?? zise Solomia cu o blîndeţe blînde ţ e resemnam.
resemnată. Că d-ta d- ta
nu mi-ai mai fi dat, că mi-ai dat destul de nici într-un
an n-am să mă plăt plătesc.
esc. Mi-ar fi fost şi ruşine să-ţi să- ţi
10
10 mai cer. Apoi la doctor trebuia să mergem c-ai văzut
şi d-ta în ce hal era bietul Lixandru ... ...
Judecătorul n nuu înţelegea din schimbul lor ddee cu­ cu-
vinte decît că Solomia a ascuns ceva stăpînei stăpîn ei sale,
ceva însă
Însă fără legă tură cu afacerea ce se instruia.
legătură
15
15 Readuse deci lucrurile la ceea ce-l interesa interesa::
-
- înî n sfîrşit, să ne Întoarcem la cucoana Mi ţa ...
Miţa ...
Văd că te interesa ceasul. ceasul.... . Poţi să-mi spui precis
ce oră era cînd ai plecat din curtea răposa ţilor ??
-
- Cucoana Miţa n-avea ceas - - zise Solomia simplu.
2~)fJ
2 -
- De la magazin la cît ai plecat spre casă casă??
- Atunci,
-Atunci, îndată ...
...
-
- Te-ai mai abătut pe undeva? undeva ?
-
- Am mai luat de zece lei frişcă proaspătă proaspăt ă de
la cofetăria Borănescu .... ..
2
255 -
-PePe urmă ?
-
- Pe urmă am coborîtcoborit la coana Miţa, i-am lăsat lă sat
pîinea şi am plecat repede acasă .... ..
-
- Va ssăă zică la ora nouă jumătate, cel mult zece
fără un sfert, sîmbătă, este sigur că doamna Ilarie
30 Dăniloiu trăia
trăia?? întrebă mai apăsat jjudecătoruLudecătorul.
-
- Vezi bine că trăia dacă i-am dat pîinea - - spuse
Solomia natural.
naturaL

334
334

www.dacoromanica.ro
 -
- Baremi domnul Ilarie UlCl
mCl nu sosise acasă
acasă??
adăogă Dolga
Dolga.. Fireşte. Abia după ce ţi-a dat pîinea
s-a dus să cumpere peştele pe care l-am găsit agăţat
în cuierul din an treu ....
antreu ..
.')
5 - Da ....
-Da ..
Judecătorul iar consultă dosarul, iar ssee uită la
SolomÎa,
Solomia, apoi se sculă în picioare
picioare::
-
- Pentru asta v-am convocat dcamnă
dcamnă!! Vă mul­
mul-
ţumesc
ţumesc!!

•
•

www.dacoromanica.ro
 Capitolul
Capitolul X II
XII
ĂTR î NEŢELOR
BĂTRîNEŢELOR
TOIAGUL B

Romulus Delulescu sosi la Piteşti cu acceleratul

marţi seara, adică cu primul tren, căci
telegrama
J
j părinţilor n-a primit-o decît pe la ora cinci după­
ami azi. Toată seara au ţinut sfat în familie. Romu­
amiazi. Romu-
lus era neconsolat, nu atîta de moartea bătrînilor, cu
toate că din cînd în cînd ofta "bietul nenea llarie" Ilarie"
sau "sărmana tanti Miţa", ci pentru că n-a fost aici
1I O
O cînd s-a descoperit crima. A Avea
vea certitudinea nezdrun-
nezdrun­
cinată că unchiul său Spiru a răşluit ce a fost mai bun,bun ,
adică bijuteriile şi poate mare parte din bani.
-- Suntem noroc ! exclamă tînărul
Sun tem o familie fără noroc!
de mai multe ori. Dacă şi acuma aam m fost traşi pe
15
15 sfoară, nu mai e nici o speranţă de fericire!
fericire !
Părinţii îl aprobau în toate. El era mîndria lor.
I I vedeau frumos, inteligent, vrednic să ajungă om
Îl
mare nu doar în Piteşti, ci pe toată ţara. Se sim- sim­
ţeau vinovaţi faţă de dînsul, pentru că au fost săraci
20
20 şi nu i-au putut oferi destule mijloace să meargă la
Paris, să se perfecţioneze, ca alţii. Ba, de cîţiva ani,
bietul Romulus le-a mai mai zvîrlit el ici-colo cîte o

336

www.dacoromanica.ro
 sumuliţă,
sUl11uliţă, după după puterile
puterile lui lui;; lele era
era ruşine
ruşine destul,
destul, dar
dar
primeau.
primeau.... . Aretia, Aretia, carecare tiranizatiraniza pe pe oricine
oricine venea
venea în în..
contact
contact cu ea, numai
cu ea, numai pe pe el el îl respecta
respecta aievea.
aievea. S-aS-a În-
În­
tîmplat
tîmplat totuşi, totuşi, foarte rar, să-I
foarte rar, bruftuluiască ; totdeauna
să-I bruftuluiască; totdeauna
5 i-a părut rău.
i-a părut rău. Ce spunea Romulus
Ce spunea Romulus era pentru mămica
era pentru mămica
lui
lui literă
literă de de evanghelie.
evanghelie. Dealtfel Dealtfel şi şi el,
el, spre
spre deosebire
deosebire
de
de alţi
alţi băieţi, băieţi, a a rămas
rămas mai ataşat de
mai ataşat de maică-sa
maică-sa şi mai
şi mai
respectuos.
respectuos.
- Acuma
- Acuma vezi, vezi, Pascale,
Pascale, cîtă cîtă dreptate
dreptate am am avut
avut săsă
1J 0
O mă
mă supăr supăr cînd cînd tu tu mămă potoleaipotoleai?? făcu
făcuo' Aretia
Aretia triumfă­
triumfă-
°toare.
·toare. Dacă-ţi Dacă-ţi spun spun că că eşti eşti moale
moale şi şi fricos,
fricos, te te superi
superi!!
o. - Ascultă,
_ Ascultă, Romică
Romică - - zise Delulescu, tu
zise Delulescu, tu nunu te
te uita
uita
la
la: maică-ta că ea ea multe
multe vorbeşte, dar dar puţine bune bune!!
Chestia
Chestia stă stă aşaaşa că,că, deocamdată,
deocamdată, s-au s-au pus pus sigilii
sigilii pe
pe
1J 5 toate
toate uşile uşile şi şi că,
că, pînă
pînă nu nu va va decide
decide justiţia
justiţia într-un
într-un
fel
fel sausau altul, altul, nu nu se poate atinge
se poate atinge nimeni
nimeni de de nimic
nimic!!
-- Dar Dar cel puţin instrucţia crimei ao început ? se
cel puţin instrucţia crimei a ' început? se
in
in teresă
teresă tînărul: tînărul:
-
- Ba bine că
Ba bine că nunu !.1. .... ŞiŞi 1101 sîntem chemaţi
noi sîntem chemaţi mîinemîine
2
200 pentru
pentru informaţii, informaţii, cu cu toate
toate că că noi
noi l1-avem
n-avem cu cu ce
ce să-i
să-i
informăm dacă de atîţia ani nici măcar n-am ,'orbit
informăm dacă de atîţia ani nici măcar n-am ,Torbit
cu
cu alde
alde Ilarie. Ilarie.... . Aretia
Aretia aa aflat aflat de
de lala popa
popa Tănăsescu
Tănăsescu
că pe
că pe servitorul servitorul lui lui l..:ar
l..:ar fi fi arestat
arestat ca ca ucigaş
ucigaş!! ' Oo
-
- în în orice
orice caz,caz, vom
,Tom vedea vedea mîine
mîine ce ce vom face ca
vom face ca
2
255 ssăă salvăm
salvăm c cee ssee mai
mai poate poate!! zise Romulus ccu
zise Romulus u gravi­
gravi-
tate.
tate. Am Am să merg merg şi eu eu cu cu d-voastră
d-voasti-ă la la tribunal,
tribunal, să
vorbesc cu
vorbesc cu jjudecătorul
udecătorul !... !... .
....:.
. . :. . . ..- Ei,
Ei, bravo
bravo!! strigă Aretia Aretia mulţumită. Bine Bine c-al
c-al
venit,
venit, dragul dragul mamei,mamei, să să nu nu mă mă mai
mai simt
simt aşa aşa de
de sin-
sin-
3
300 gură
gură!!
-
- Apoi Apoi da, da, că că eu
eu nicinici nu nu contez
contez - - mormăi
mormăi Delu­Delu-
lescu
lescu ..... .
A doua
A doua zzii Roinulus
Romulus ssee duse duse lala biserică
biserică ssa ă ssee în­
în-
chine
chirie puţin la la catafalcul
catafalcul unchiului unchiului său şi să mai mai afle
afle

337

www.dacoromanica.ro
 oarecari ştiri.
oarecari ştiri. De
De la Dică Secu
la Dică ianu auzi
Secuianu auzi că prin pros-
că prin pros­
time
time circulă
circulă zvonul
zvonul că că asasinul
asa sinul ar
ar fi chiar el,
fi chiar el, nepotuL
nepotuL ... .
Rîseră
Rîseră amîndoi.
amîndoi. Erau Erau la la Borănescu,
Borănescu, în în cofetărie.
cofetărie.
Dar
Dar Romulus
Romulus simţi oo împunsătură în în inimă. în în rea-
rea-
.5 litate
litate îl
îl sîcîia
sÎCîia faptul
faptul că că există oameni în
există oameni Piteşti care-l
în Piteşti care-l
cred capabil
cred capabil de de oo crimă
crimă atît
atît de
de oribilă ...
oribilă ...
-
- Fără
Fără glumă,
glumă, Dică Dică -- întrebă
întrebă maimai tîrziu
tîrziu tînărul
tînărul
Delulescu -
Delulescu - cine
cine crezi să fie
crezi să fie asa sinul sau
asasinul sau asasinii
asasinii??
-
- N-am
N-am ideeidee - - zise
zise Secuianu.
Secuianu. Dar Dar că l-au
l-au omorît,
omorît,
10
10 mai
mai ales
ales pepe el,
el, foarte
foarte bine
bine aauu făcut.
făcut. Era
Era păcat
păcat săsă
consume
consume lumina
lumina soarelui
soarelui un un suflet
suflet atît
atît de
de acru.
acru. NuNu te
te
supăra,
supăra, Romică
Romică ...... AA fost
fost oo scîrnăvie
scîrnăvie unchiul
unchiul tăutău Ilarie
Ilarie !!
-
- Exagerezi.
Exagerezi.... . Şi Şi în orice caz
în orice caz rău
rău faci
faci că-I
că-I ocă­
ocă­
răşti
răşti cînd
cînd sese află
află pepe catafalc
catafalc şişi după
după o o moarte
moarte aşa aşa de
de
15
15 crîncenă
crîncenă prinprin care
care aa plătit tot ce
plătit tot ce aa greşit
greşit înîn viaţă
viaţă!!
Dacă
Dacă te-ar
te-ar auzi cineva vorbind
auzi cineva vorbind aşa,aşa, ar crede că
ar crede că n-ai
n-ai
inimă, Dică
inimă, Dică!!
-
- Nici
Nici nu
nu vreau
vreau săsă am faţă de
am faţă asemenea monstru.
de asemenea monstru.
La
La aa treia
treia mescioară
mescioară un un domn
domn se se uita
uita la
la ei,
ei, auzind
auzind
20
20 probabil
probabil convorbirea
convorbirea lor. lor. Secuianu
Secuianu îl recunoscu şi-i
îl recunoscu şi-i
strigă
strigă::
-
- Tragi
Tragi cu cu urechea,
urechea, măi măi grefierule
grefierule?? Crezi
Crezi că
că mă
mă
jjenez
enez de tine sau
de tine sau de
de oricine
oricine??
Era Într-adevăr grefierul
Era Într-adevăr grefierul judecătorului Dolga care
judecătorului Dolga care
2
255 salută
salută zîmbind
zîmbind şi şi răspunse
răspunse::
-
- Ce-s
Ce-s de vină eu
de vină eu dacă
dacă d-ta vorbeşti tare
d-ta vorbeşti tare de
de tete
aude toată
aude toată cafeneaua
cafeneaua??
-
- Apoi
Apoi d-aia vorbesc tare,
d-aia vorbesc tare, să să auziţi
auziţi toţi
toţi!!
Lumea
Lumea piteşteană
piteşteană cunoştea
cunoştea obiceiurile
obiceiurile lui
lui Secu-
Secu-
3
300 ianu
ianu şi
şi făcea
făcea haz
haz ddee butadele
butadele lui,
lui, mai
mai ales
ales cînd
cînd era
era beat
beat
sau
sau măcar
măcar ameţit,
ameţit, căci
căci la
la trezie
trezie nunu prea
prea avea
avea sare ...
sare ...
Familia
Familia Delulescu
Delulescu sosisosi lala tribunal
tribunal îmbrăcată
îmbrăcată în în
negru
negru;; dede aici
aici urmau
urmau să să treacă
treacă la la biserică,
biserică, să par­
par-
ticipe
ticipe lala înmormîntare. Uşierul îi
înmormîntare. Uşierul îi anunţă
anunţă îndată.
îndată.

338

www.dacoromanica.ro
 · Judecătorul,
· avînd în
Judecătorul, avînd în vedere
vedere importanţa
importanţa afacerii,
afacerii,
amînase
amînase toate
toate lucrările
lucrările obişnuite,
obişnuite, rezervîndu-şi
rezervîndu-şi toate
toate
orele
orele de
de serviciu
serviciu numai
numai pentru
pentru anchetarea
anchetarea asasina­
asasina-
tului din
tului din strada
strada Speranţei.
Speranţei. După
După ascultarea
ascultarea dd-nei
-nei
5 Dăniloiu
Dăniloiu şi şi a
a Solomiei
Solo miei aa avut
avut liberă
liberă aproape
aproape oo oră
oră
ca
ca să-şi
să-şi claseze
claseze materialul
materialul în ederea continuării
în \vederea continuării cer­
cer-
cetărilor.
cetărilor.
Dolga
Dolga îiîi primi
primi în în cabinetul
cabinetul săusău pepe toţi
toţi trei.
trei. Romu­
Romu-
lus
Ius sese recomandă
recomandă singur.singur.
10
10 - Parcă
- Parcă nu nu era
era ţi
ţi în
în PiPi teşti
teşti !J se
se miră puţin jude-
miră puţin jude-
cătorul.
cătorul.
- Mi-au telegrafiat
-Mi-au telegrafiat părinţii ieri ieri şi am
am venit venit ime­
ime-
diat
diat - - zise
zise tînărul,
tînărul, întristat.
întristat. Cum
Cum să să nu
nu viuviu cîndcînd u n
un
du blu omor
dublu fioros ...
omor fioros ...
15
15 -- Da,
Da, adevărat
adevărat - - întrerupse Dolga, ca
întrerupse Dolga, ca şşii cînd
cînd ar
ar
fi ştiut
fi ştiut urmarea.
urmarea. Aţi Aţi venit
venit desigur
desigur să să daţi
daţi concurs
concurs
justiţiei pentru
pentru descoperirea
descoperirea vinovaţilor
vinovaţilor?.. ? . . . Vă mul­
mul-
ţumesc.
ţumesc. Am Am să să vă
vă chem îndată ce
chem îndată ce sese vor
vor clarifica
clarifica puţin
puţin
cercetările.
cercetările. Poate
Poate mîine,
mîine, poate
poate mai mai tîrziu.
tîrziu.... . Vom
Vom
2
200 vedea
vedea !J
Judecătorul devenise atît
Judecătorul devenise atît de
de ceremonios,
ceremonios, că Romu­
că Romu-
lus răspunse la
Ius răspunse la fel
fel::
-
- Voi fi la
Voi fi la dispoziţia d-voastră ...
dispoziţia d-voastră ...
-
- Va
Va ssăă zică începem
începem ccuu d-na
d-na Delulescu,
Delulescu, reluă
2
255 Dolga. Permiteţi
Dolga. Permiteţi??
Delulescu se
Bătrînul Delulescu se retrase împreună cu
retrase împreună cu Romu­
Romu-
lus. După formalităţile
Ius. După formalităţile obişnuite,
obişnuite, jjudecătorul
udecătorul ceru
ceru
informatoarei
informatoarei să povestească tot
să povestească tot ce
ce ştie
ştie despre
despre împre­
împre-
jurările
jurările omorîrii
omorîrii fratelui
fratelui şi şi cumnatei
cumnatei sale.sale. Impresio-
Impresio-
330
0 nată
nată d dee tonul
tonul grav,
grav, Aretia
Aretia făcu
făcu o o întreagă
întreagă spovedanie
spovedanie
a vieţii ei,
a .\deţii ei, relaţiile
relaţiile cu fraţii, căsătoria,
cu fraţii, căsătoria, cumcum aa fost
fost
înşelată la mo,tenire, cum a ajuns să
înşelată la mo~tenire, cum a ajuns să fie certată cu fie certată cu
Ilarie
Ilarie şi
şi cu
cu Spiru
Spiru ... 1~ Sfîrşi
. Sfîrşi Iăcrirnînd,
lăcrimind, cu cu glas
glas înecat
înecat::

339

www.dacoromanica.ro
 -
- AmAm speratsperat mereu mereu că că ni ni sese va va face face dreptadrepta te
te
măcar
măcar la la moartea
moartea lui lui Ilarie.
Ilarie. AcumAcum văd văd că că şişi speranţa
speranţa
asta s-a
asta s-a spulberat.
spulberat. Oameni Oameni fără fără noroc
noroc!!
Dolga
Dolga aa ascultat
ascultat calm calm şi şi numai
numai cînd cînd d-na d-na Delu-
Delu-
5
5 lescu
lescu aa tăcut,
tăcut, a Întrebat-o :
a Întrebat-o:
-Nu
-N u bănuibănui ţi ţi deloc
deloc cinecine ar ar pu putea tea fi fi asasinii
asasinii?? ...
...
Ieri
Ieri părea
părea că că vreţi
vreţi să să învinuiţi
învinuiţi p pee...
. . . ??
-
- Pe frate-meu Spirică
Pe frate-meu Spirică?? complectă
complectă Aretia Aretia pu ţin
puţin
uimită. Apoi
uimită. Apoi la la supărare
supărare omul omul multemulte spune, spune, dar dar cine
cine
10
10 aude
aude nunu trebuie
trebuie să să lele creadă
creadă pe pe toate
toate ... . . . Cum
Cum aş aş putea
putea
să
să mărturisesc
mărturisesc aşa aşa cevaceva cu cu mîna
mîna pe pe crucecruce?? M-ar M-ar trăzni
trăzni
Dumnezeu din
Dumnezeu din cer. cer. Păcate oo fi fi avînd
avînd el el Spirică multe, multe,
dar
dar să
să făptuiască
făptuiască '' un un omor,
omor, DoamneDoamne iartă-Ină, iartă-mă, nici nici
prin
prin vis
vis n-ar
n-ar fi fi în în stare...
stare... îmiîmi adueadue aminte,aminte, cînd cîn,d eram
eram
1!l5
5 copii,
copii, că
că lui
lui îi îi venea
venea să să leşine
leşine de de cîte
cîte ori vedea tăind
ori vedea tăind
vreo
vreo găină
găină ....
. . Pe
Pe urmă,urmă, slavăslavă Domnului,
Domnului, ee şi şi el
el putred
putred
de
de bogat
bogat şi şi are
are oo singur�
singur~ fată,
fată, măritat�
măritat~ bine . . . Atunci
bine ... Atunci
de
de ce
ce să
să făptuiască
făptuiască asemenea asemenea nelegiuire
nelegiuire??
-
- NuNu spunspun eu eu c-a făcut-o -
c-a făcut-o - zîmbizîmbi judecătorul.
judecătorul.
2
200 D-voastră aţi
D-voastră aţi lăsat lăsat să să ssee înţeleagă
înţeleagă ieri... ieri... Dealtfel,
Dealtfel,
cum
cum bine
bine observaţi,
observaţi, cel cel cece i-a
i-a ucis
ucis aa făcut-o făcut-o sau sau din
din
interes, sau
interes, sau din din răzbunare.
răzbunare. Avea Avea mulţimulţi duşmani duşmani ră­ ră­
posatul ?
posatul?
-
- CeCe duşmani
duşmani '' să să mai
mai aibă
aibă un un bietbiet moşneag moşneag?? zise zise
2
2.'5.'5 natural
riatural d-na
d-na Delulescu.
Delulescu.
-
- DeDe pildă d-voastră d-voastră!! zîmbizîmbi iar Iar jjudecătorul.
udecătorul.
-
- Duşmănia între între fraţi ee altceva
altceva .... . ...
- Depinde
- Depinde... . . . Cînd
Cînd ee şi interes
interes la la mijloc mijloc?? .'
D-na Delulescu se
D-na Delulescu se uită
uită '' bănuitor
bănuitor la Dolga ca
la Dolga ca şişi
3 0'
30' cînd s-ar
dnd s-ar fi fi întrebat
întrebat ce ce vr'
vr'eea.
a. Apoi
Apoi răspunse răspunse cu cu unun
începutt de
'începu de indignare
indignare::
-
- NHNu cumncumva vă închipuiţi că
vă închipuiţi că i-am i-am omorît omorît noi noi??
- Eu
� Eu n-am
n-am dreptul dreptul să-mi închipuiesc nimic
să-mi închipuiesc nimic decîtdecît
pe
pe bază
ba~ă dede dovezi
dovezi - - rosti
rosti enigma
enigmatic tic judecă
judecătorul: torul:

340

www.dacoromanica.ro
 -- Apoi
Apoi numainumai asta asta ne ne mai
mai lipseşte,
lips eşte , vezi d-ta r
vezi d-ta r
Şi săraci, şi
Şi săraci, şi criminali
criminali!!
-
- Dar,
Dar, iată,
iată, vă vă declar
declar că că n-am n-am nicinici o o dovadă
dovadă t
continuă Dolga
continuă Dolga iar iar surîzător.
surîzător. Dimpotrivă,
Dimpotrivă , mi mi sese pare
pare
5 că
că fiul d-voastră era
fiul d-voastră era în
în relaţii foarte bune
relaţii foarte bune cu cu răposa
răposa ţii
ţii
în
în timpul
timpul din din urmă
urmă??
-
- Adevărat
Adevăra t !! aprobă Aretia cu
a pro bă Aretia cu un un oftat
oftat dede uşurare.
uşurare.
Noi l-am
Noi l-am îndemnat
îndemnat pe pe Romică
Romică să să nu nu fie
fi e mîndru
mîndru şi şi să
să
se
se apropie
apropie de de unchiu-său,
unchiu-său, că că băiatul
băiatul numai numai din din pricina
pricina
110
0 noastră
noastră se se înstrăinase
îns trăinase de de Ilarie
llarie....
. . Apoi
Apoi cum cum ee Romică
Romică
băiat
băiat plăcut,
plăcut, Ilarie
Ilarie aproape
aproape că că s-a
s-a amorezat
amorezat de de dînsul.
dînsul.
Baremi
Baremi luna asta, cît
luna asta, cît aa stat acasă, mai
stat acasă, mult la
mai mult Ilarie
la Ilarie
a
a petrecut-o
petrecut-o .... .. Ca
Ca să vedeţi
să ved e ţi cît
cît îl
îl iubea,
iubea, potpot să
să vă
vă spun
spun
că
că lala plecare
plecare i-a i-a dăruit
dărui t cîteva
cîteva mii mii de de lei
lei!! La
La un un omom
115
5 zgîrcit
zgîrcit şişi ursuz,
ursuz, cum cum eraera bietul
bietul Ilatie,
Ila:rie, a�a
aşa ceva
ceva ee mare
mare
minune
minun e !!
- Cînd a
- Cînd a plecat fiul d-voastră
plecat fiul d-voas tră de de aici,
aici, din
din Piteşti
Piteşti ??
- Sîmbătă .... .. A
- Sîmbătă A avut
avut ghinion,
ghinion, bietulbietul băiat
băiat -- urmă.
urmă.
d-na
d-na Delulesc
Delulescu u redobîndindu-şi încrederea. Se
redobîndindu-şi încrederea. Se hotărîse
hotărîs e
2
200 de
de vineri
vineri săsă plece
plece aa doua
doua zizi ccuu acceleratul
acceleratul de de dimineaţă
dimineaţă ;;
trebuia să
trebuia să fie
fi e la
la zece
zece lala Bucureşti,
Bucureşti , că că avea
avea nişte
nişte afaceri
afaceri
urgente.
urgente. Ei bine, închipuiţi-vă,
Ei bine, închipuiţi-vă, domnule,
domnule, cum-necum,
cum-necum,
n-a
n-a sunat
sunat deşteptătorul
de şteptătorul şi
şi Romică
Romică s-a trezit tocmai
s-a trezit tocmai
bine
bine la opt, cînd
la opt, cînd trenul
trenul era
era în
în gară . . .. S-a
gară .. S-a supărat,
supărat, a
a
2
255 tunat
tunat şi
şi fulgerat
fulgerat ccăă de
de ccee nu
nu l-am
l-am sculat,
sculat, cc ăă eu
eu la
la şase
şas e
sînt
sînt totdeauna
totdeauna în
în picioare
picioare..... . în
în sfîrşit aa plecat
plecat cu
cu perso­
perso-
nalul
nalul de
de două,
două, că
că nu
nu mai
mai avea
avea alt tren, şi
alt tren, şi a sosit la
a sosit la
cinci
cinci după-amiazi ..
după-amiazi.... ,'

-
- Se
Se întîmplă
întîmplă -
- Încuviinţă
încuviin ţă judecătorul,
jud ecătorul, adăogînd
adăogînd
3
300 însă
însă după
după o
o mică
mică pauză
pauză :: Şi
Şi ce-a
ce-a făcut
fă cut p
pee urmă
urmă pînă
pînă
la
la două
două??
- Ce să
- Ce facă băiatul
să facă băiatul?? ...
.. A ieşit în
A ieşit în oraş. S-o fi
oraş. S-o fi dus
dus
pe
pe la Dică Secuianu,
la Dică Secuianu, poate
poate şi pe
pe la unchiu-său ....
la unchiu-său . . Ştiu eu
eu??

341

www.dacoromanica.ro
 -
- Spuneaţi,
Spuneaţi, doamnă,doamnă, că că răposatul
răposatul i-a făcut cadou
i-a făcut cadou
o
o sumă
sumă de bani la
de bani la plecare
plecare ..... . Nu
Nu ştiţi
ştiţi cînd
cînd i-a i-a dat banii
dat banii
sau
sau cîţicîţi??
- Nu
- ştiu, domnule
Nu ştiu, domnule - - răspunse
răspunse AretiaAretia cu cu oo sinceri-
sinceri-
5 tate familiară. Zău,
tate familiară. Zău, nunu ştiu.
ştiu. Mie Mie mi-a
mi-a datdat douădouă mii mii de de
lei, la masă, la
lei, la dejun,
dejun, fiindcă mereu mereu mă plîngeamplîngeam că nu nu
mai răzbesc
mai răzbesc cu cu cheltuielile
cheltuielile din pensia bietului
din pensia Pascal.
bietului Pascal.
Poate
Poate că că nici
nici n-avea
n-a vea maimai mult, atîta i-o
mult, atîta i-o fifi dat
dat unchiu­
unchiu-
său ...
. . . Are
Are oo inimă de aur. îmi
de aur. îmi seamănă mie mie în în privinţa
110
0 asta.
asta. D-aiaD-aia nu nu ne-am
ne-am procopsit
procopsit .... ..
-
- Altfel,
Altfel, venea
venea des des pe-acasă
pe-acasă fiul fiul d-voastră
d-voastră?? întrebăîntrebă
jjudecătorul
udecătorul întrerupînd-o
întrerupînd-o şi şi căutînd
căutînd parcă parcă înadins
înadins să să
schimbe
schimbe vorba. vorba.
-
- Mai Mai în fiecare săptămînă,
în fiecare săptămînă, dar dar numai
numai cîte-o cîte-o ZZII ,,
15
1.5 uneori
uneori oo jumătate,
jumătate, după după cum cum avea
avea timptimp liber.liber.... .
-- Cîştigă
Cîştigă bine bine din . . . ce
din... ce slujbă
slujbă are are??
- Avocat
- Avocat şi ziarist -
şi ziarist - zisezise d-na Delulescu cu
d-na Delulescu mîn-
cu mîn-
drie. Cîştigă
drie. binişor pentru
Cîştigă binişor pentru dînsul,dînsul, cît cît să trăiască ome­
să trăiască ome-
neşte
neşte ..... . Şi
Şi să
să ne ne mai
mai ajute
ajute şi şi pe
pe noi
noi dindin cînd
cînd în în cînd,
cînd,
2
200 dacă
dacă n-am n-am avut avut noroc
noroc să-Isă-I ajutăm
ajutăm noi, noi, căcă el el ee toiagul
toiagul
M.trîneţelor
b:itrîneţelor noastre noastre.... ..
Grefierul
Grefierul încheieîncheie repede
repede declaraţia,
declaraţia, i-o i-o citi
citi tot
tot atît
atît
de repede şi
de repede şi d-na
d-na Delulescu
Delulescu iscăli iscăli bucuroasă
bucuroasă că că s-a
s-a
terminat,
terminat, deşi, deşi, după
după cum cum spusespuse lui lui Romulus
Romulus pe pe urmă,
urmă,
2
255 judecătorul
judecătorul s-a s-a purtat
purtat foarte foarte "gentil"
"gentil" ... ...
Bătrînul
Bătrînul Delulescu
Delulescu se se mărgini
mărgini să să declare
declare că că n-are
n-are
nici
nici oo cunoştinţă
cunoştinţă despredespre împrejurările
împrejurările în în care
care s-a
s-a comis
comis
crima,
crima, că numai numai ieri înainte de
ieri înainte de amiazi
amiazi au au fostfost anunţaţi
prin
prin servitoarea
servitoarea cumnatului
cumnatului său său Spiru
Spiru Dăniloiu
Dăniloiu şi şi au
au
30 al�rgat
alergat să vază ce ce s-a întîmplat . . . Spuse
s-a întîmplat... Spuse că el el personal
personal
n-a avut niciodată nici
n-a avut nici oo discuţie cu cu răposa ţii, deoarece
deoarece
n-a
n-a vrutvrut să să sese amestece
amestece în în afacerile
afacerile dotale
dotale ale ale soţiei
soţiei
sale,
sale, preferînd,
preferînd, certurilor,
certurilor, sărăcia.
sărăcia. Aretia
Aretia aa ştiut ştiut să să sese
descurce
descurce singură
singură cu cu fraţii
fraţii ei, ei, deşi
deşi fără
fără nici
nici un un rezultat
rezultat

342

www.dacoromanica.ro
 practic.
practic. De De cînd băiatul s-a
cînd băiatul făcut mare,
s-a făcut mare, elel aa susţinut
susţinut
necontenit
necontenit că că trebuie
trebuie să să păstreze
păstreze legături
legături bune
bune cucu unchii
unchii.
săi, mai cu
săi, mai cu seamă
seamă cu llarie, de
cu llarie, de la
la care putea spera
care putea spera să.
să.
moştenească
moştenească o o avere frumoasă. Aretia,
avere frumoasă. Aretia, mai
mai ţanţoşă,.
ţanţoşă,.
.5
5 s-a
s-a opus multă vreme.
opus multă vreme. NumaiNumai cînd cînd au înţeles (într-un
au înţeles (într-un
timp
timp aa şi şi umblat
umblat zvonul
zvonul prinprin oraş)
oraş) căcă Ilarie
Ilarie ar putea
ar putea.
lăsa
lăsa prin
prin testament
testament toatătoată averea
averea altora
altora sau
sau lala spitale­
spitale
ori biserici, neavînd
ori biserici, neavînd obligaţia
obligaţia legală
legală de-a testa ceva.
de-a testa ceva.
moştenitorilor colaterali, s-au
moştenitorilor colaterali, s-au dezmetecit
dezmetecit şi şi au
au îndem-
îndem-
10
10 nat
nat pepe Romulus
Romulus să să sese ducă
ducă la unchiu-său ....
la unchiu-său ..
-
- N-ai
N-ai putea,
putea, domnule Delulescu, să-mi
domnule Delulescu, să-mi daidai oo lă­
lă­
murire
murire de de ordin
ordin domestic,
domestic, ca ca să zic
zic aşa
aşa?? întrebă
întrebă jjude-
ude­
cătorul. Răposaţii
cătorul. Răposaţii n-aveau
n-aveau servitori,
servitori, amam văzut.
văzut. Nu Nu
importă
importă din din ce
ce motive.
motive. Dar Dar muncile
muncile maimai ordinare
ordinare şi şi
.5 . mai
115 mai grele
. grele pepe lîngă
lîngă casă
casă nunu le le putea
putea face
face nici
nici domnul
domnul
Harie
Ilarie şi nici doamna
şi nici doamna:: tăiatul
tăiatul lemnelor, căratul apei�
lemnelor, căratul apei,.
măturatul
măturatul curţii
curţii şişi altele . . . Nu
altele ... Nu ştii
ştii d-ta
d-ta cine
cine lele făcea
făcea.
astea
astea?? Servitorii
Servitorii dindin vecini
vecini sau sau oameni
oameni tocmiţi
tocmiţi din din
piaţă
piaţă?? Fiul
Fiul d-voastră
d-voastră nu nu v-a v-a vorbit
vorbit despre asta, fie
despre asta, fie
2Oo chiar
chiar înîn tîmplă
tîm plător
tor??
-- înîn trecut
trecut nu minte -
nu ţin minte - răspunse Delulescu.
Delulescu.
Dar,
Dar, acuma,
acuma, în
în ultimele
ultimele luni, ne spunea
luni, ne spunea Romulus
Romulus.
că
că bătrînii
bătrînii se
se serveau
serveau mai
mai ales
ales de ordonanţa ofiţerului
de ordonanţa ofiţerului
care şade alături,
care şade alături, la
la d-na
d-na Secuianu,
Secuianu, iar alteori preotul
iar alteori preotul
12
(25.5 Tănăsescu
Tănăsescu lle e trimitea
trimitea p pee servitorul
servitorul lui,
lui, ppee carecare dealt­
dealt-
fel am
fel auzit că
am auzit l-aţi şi
că l-aţi şi arestat...
arestat ...
-- Nu
Nu l-am
l-am arestat
arestat -- zise repede jjudecătorul.
zise repede udecătorul. L-am L-am
prins
prins doar
doar cu
cu nişte minciuni care
nişte minciuni care mi
mi l-au
l-au făcut
făcut suspect...
suspect ...
-
- SeSe pare
pare că că llarie
Ilarie avea
avea încredere
încredere în în servitorul
servitorul
3
300 popii, căci odată l-a trimis ş i l a noi după Romulus,
popii, căci odată l-a trimis şi la noi după Romulus,
să-I
să-I cheme
cheme nu ştiu unde
nu ştiu unde şi şi pentru
pentru ce ce ..... . Dar
Dar cred
cred că
că
mai mult
mai mult recurgeau
recurgeau la la serviciile
serviciile ordonanţei
ordonanţei care care era
era
mai
mai aproape,
aproape, Încît
încît puteaR
puteau să-Isă-I strige
strige oricînd.
oricînd.

343

www.dacoromanica.ro
 - Cînd
- Cînd aa scăpa
scăpatt trenul,
trenul, sîmbătăsîmbătă dimineaţa,
dimineaţa, fiul fiul
d-voastră
d-voastră s-a s-a mai
mai dusdus pepe la unchiul său
la unchiul său ori . . . ??
ori ...
-
- Nu Nu cred,
cred, domnule
domnule judecător
judecător - răspunse bătrî­
- răspunse bătrî­
nul Delulescu
nul Delulescu puţin puţin uimit
uimit dede întrebare.
întrebare. Aretia Aretia v-a v-a spus
spus
5 c-a
c-a fost
fost??
- Nu, nu, dar
u, nu, îmi adusei
dar îmi adusei aminte aminte şi şi m-ar
m-ar fi fi inte-
inte­
resat să
resat să precizez
precizez - - zise
zise Dolga
Dolga repede repede şi şi aproape
aproape indi­ indi-
ferent, parcă
ferent, parcă ar ar fi
fi vrut
vrut să să renunţe.
renunţe.
-
- Aţi Aţi găsit
găsit vreo
vreo pistă,
pistă, domnule
domnule jjude, ude, dacă-mi
dacă-mi per- per-
10
10 miteţi
miteţi să să întreb
întreb?? făcu
făcu Delulescu
Delulescu deodată deodată cu cu oo intimi­intimi-
tate care
tate care eraera de
de fapt
fapt oo simplă
simplă uitare uitare de de sine
sine a~ fostului
fostului
grefier.
grefier.
Fiindcă
Fiindcă judecătorul,
judecătorul, în în loc
loc de de răspuns,
răspuns, îi îi aruncă
aruncă o o
privire
privire mustrătoare, bătrînul pensionar
mustrătoare, bătrînul pensionar adăogă adăogă îndo- îndo­
I5
15 indu-se uşor
indu-se uşor şişi umil
umil::
-=-Scuzaţi,
-=-Scuzaţi, domnuledomnule jude jude ..... . M-a luat gura
M-a luat gura pe pe dina­
dina-
inte ....
inte . . Am
Am uitatuitat că sînt informa
că sînt informa tOL tOL ... . Mi-am închipuit
Mi-am închipuit
o
o clipă
clipă că că sînt iar ce-am
sînt iar ce-am fostfost odată
odată ... . . . Atunci
Atunci aşa aşa între­
Între-
bam
bam pe pe şeful meu, cînd
şeful meu, cînd se se termina
termina cu cu interogatoriu
interogatoriu ... ...
20
20 - Atunci
- Atunci poftim,
poftim, scrie-ţi
scrie-ţi singur
singur declaraţia,
declaraţia, după după
notele
notele dînsului
dînsului!! zise Dolga cu
zise Dolga cu un mic rîs
un mic rîs sec.
sec. Căci
Căci inte- in te­
rogatoriul
rogatoriul dumitale
dumitale s-a s-a terminat într-adevăr !
terminat într-adevăr!

www.dacoromanica.ro
 Capitolul
Capitolul XIII
XIII

CORTE GIUL FUNERAR

CORTEGIUL FUNERAR

Spiru Dăniloiu a
Spiru Dăniloiu a uitat
uitat săsă tipărească
tipărească obişnuitele
obişnuitele
anunţuri
anunţuri mortuare,
mortuare, cum cum s-ars-ar fifi cuvenit
cuvenit unui unui omom caca
5 Ilarie. îşi pusese
Ilarie. pusese în în gînd
gînd să le comande ieri
le comande ieri după ce ce va
va
fi
fi isprăvit
isprăvit la
la cabinetul
cabinetul dede instrucţie,
instrucţie, pepe urmă
urmă s-a s-a zăpăcit.
zăpăcit.
Lumea
Lumea aa aflat aflat totuşi
totuşi că că înmormîntarea
înmormîntarea va va fi la
fi la
orele
orele patru
patru şi şi de
de la
la două
două a început să
a început să se
se îndrepte spre
îndrepte spre
biserica
biserica Si. Nicolae. în
Sf. Nicolae. în Piteşti, localitate
localitate cu cu mari
mari am-
am-
10
10 biţii
biţii urbane,
urbane, crimele
crimele nnuu suntsunt îînn general
general tocmai rare.
tocmai rare.
Dealtfel
Dealtfel arar fifi semnul
semnul unei
unei îngrijorătoare
îngrijorătoare lipselipse de
de tem­
tem-
. perament
perament dacă dacă parchetul
parchetul n-arn-ar avea
avea dede lucru
lucru suficient
suficient
îptr-un
îptr-un oraş
oraş care
care aa dat
dat ţării
ţării atîtea
atîtea celebrităţi
celebrităţi în în toate
toate
domeniile
domeniile vieţii. Dar în
vieţii. Dar în mod
mod obişnuit
obişnuit sese întîmplau
întîmplau nu-nu-
15
15 mai crime
mai crime ordinare
ordinare care
care nu nu atrăgeau
atrăgeau la la curtea
<>urtea cu
cu jjuri
uri
nici
nici măcar
măcar pe pe avocaţii
avocaţii fără
fără clientelă.
clientelă. Dublul
Dublul asasinat
asasinat
din
din strada
strada Speranţei
Speranţei a a mai reabilitat puţin
mai reabilitat puţin renumele
renumele
oraşului
oraşului la la cronicile
cronicile judiciare
judiciare ale ale ziarelor
ziarelor din
din Capitală.
Capitală.
De-aceea înmormîntarea
De-aceea înmormîntarea victimelor
victimelor aa devenit
devenit un eve-
un eve-
2
200 niment
niment social
social la la care toată lumea
care toată lumea găsea
găsea justificare
justificare să
să
participe.
participe. De De la la trei
trei şişi jumătate
jumătate biserica
biserica eraera ticsită,
ticsită,
iar afară
iar afară strada
strada Griviţei
Griviţei pînă
pînă lala strada
strada mare
mare se se înnegri-
înnegri-

345

www.dacoromanica.ro
 se
se dede oameni. Deoarece sediul
oameni. Deoarece sediul poliţiei
poliţi ei sese afla
afla aproape,
aproape,
Ploscaru
Ploscaru aa socotit socotit nimerit
nimerit să să iaia cuvenitele
cuvenitele măsurimăsuri de de
ordine, concentrînd cîţiva
ordine, concentrînd cîţiva sergenţi
sergenţi de de pepe străzile
străzile dim­dim-
prejur,
prejur, ca ca să menţie liberă
să menţie liberă cel puţin intrarea
cel puţin intrarea în în bise-
bise-
.5
5 rică ..... .
rică
In
în jurul jurul catafalcului,
catafalcului, ddee oo parte parte familia Delulescu,
familia Delulescu,
de
de cealaltă
cealaltă parte parte Vasilica
Vasilica şi şi Spiru
Spiru Dăniloiu,
Dăniloiu, iar iar lala spa­
spa-
ttele
ele lor
lor Solomia
Solomia ... Toţi fruntaşii
... Toţi fruntaşii negustori
negustorimii mii au au ţinut
ţinu t
să
să dea
dea ultimaultima cinstire
cinstire celui
celui cece aa fost
fost multă
multă vreme vreme ade-ade-
10
10 văratul
văratul părinte părinte al al breslei
breslei lor.lor. Conducătorii
Conducătorii locali locali ai ai
partidului
partidului liberal liberal s-au
s-au înfăţişat
înfăţişat în în corpore
corpore spre spre aa dovedi
dovedi
că partidul ştie
că partidul ştie să preţuiască pe
să preţuiască pe negustori
negustori şi şi după
după
moarte.
moarte. Cu Cu toate
toate că că mortul
mortul fusese
fusese liberal,
liberal, au au venit
venit şi
cîţiva
cîţiva corifeicorifei ţărănişti,
ţărănişti, în în frunte
frunte cu cu tînărul
tînărul şi popularul
şi popularul
11 jj şef,
şef, desigur
desigur cu cu gîndul
gîndul de-a
de-a ademeni
ademeni pe pe seama
seama lor lor pepe unii
unii
burghezi
burghezi încă neînregimentaţi.. A
încă neînregimentaţi A stîrnit
stîrnit uimire
uimire plă­ plă­
cută
cu tă apariţia
a pari ţia primului-preşedinte
primului-preşedin te Scarlat Scarla t Măinescu
Măinescu ,,
însoţit
însoţit de de primul-procuror
primul-procuror Negel Negel şi şi de de judecătorul
judecătoru l
Dolga,
Dolga, care care instruia crima. La putere
instruia crima. putere fiind,
fiind, ca ca tot-
tot-
2
200 deauna,
deauna, liberaliiliberalii,, primarul
primarul aa depusdepus oo coroană
coroană frumoasă
frumoa să
pe
pe catafalcul
catafalcul celui celui ce ce aa fost
fost odinioară
odinioară un un ajutor
ajutor de de
primar
primar model. model. Şi Şi înîn sfîrşit,
sfîrşit, cînd
cînd să să înceapă
înceapă slujbaslujba mor­
mor-
tuară,
tuară, a a sosit
sosit în în automobil
automobil însuşiînsuşi prefectul j udeţului,,
prefectul judeţului
primit
primit la la intrare
intrare ceremonios
ceremonios de poliţaiul Ploscaru
de poliţaiul Ploscaru ... ...
2
25.5 Trei
Trei preoţi preoţi a auu sluji
slujitt cum
cum aauu ştiutştiut mai
mai frumos,
frumos, iar iar
corul
corul de de ucenici,
ucenici, adus adus anume,
anume, aa dat dat răspunsurile.
răspunsurile . în în
timpul
timpul slujbei slujbei toate privirile căutau
toate privirile căutau să să observe
observe cum cum
arată
arată cadavrele
cadavrele după după moartea
moartea silnică
silnică ce ce auau îndurat-o.
îndurat-o.
Preotul Tănăsescu
Preotul Tănăsescu a a avut
avut însăînsă grije
grije săsă lele acopere
acopere cu cu
30 flori,
flori, astfelastfel încît
încît să să nu
nu sese pîngărească
pîngărească solemni1atea
solemmtatea în­ în-
mormîntării.
mormîntării. S-a S-a băgat
băgat de de seamă
seamă de de către
către cei cei curioşi
curioşi
că
că Aretia
Aretia stătea stătea ţeapănă,
ţeapănă, cu cu vălul lăsat pe
vălullăsat pe faţă,
faţă, fără
fără să să
plîngă
plîngă deloc, deloc, de de asemenea
asemenea că că Romulus
Romulus îşi scotea mereu
îşi scotea mereu
ochelarii
ochelarii şi-şi şi-şi ştergea
ştergea ochii
ochii cu cu batista
batista îndoliată.
îndoliată. Delu- Delu-

34i
34.

www.dacoromanica.ro
 lescu
lescu avea
avea urme urme de de lacrimi
lacrimi pe pe obraji,
obraji, ca ca şi
şi Spiru,
Spiru, iariar
d-na Dăniloiu plîngea
d-na Dăniloiu plîngea într-una
într-una domol,domol, discret,
discret, ca ca săsă
nu
nu atragă
atragă atenţia.
atenţia .
Cea
Cea dintîi
dintîi cuvîntare
cuvîntare funebră funebră a a ţinut-o
ţinut-o părintele
părintele
5 Tănăsescu,
Tănăsescu, lăudînd lăudînd zelul zelul şi şi jertfele
jertfele cece le-a
le-a depus narie
depus llarie
Daniloiu pentru
Dani10iu pentru biserica
biserica în în care
care îşi lua lua acuma
acuma rămas
bun pentru totdeauna
bun pentru totdeauna de de la la lumea aceasta păcătoasă.
lumea aceasta păcătoasă.
în cursul
în: cursul cuvîntării Solomia Solomia aa izbucnit
izbucnit deodată într-un într-un
hohot
hohot de de plîns,
plîns, încît
încît toate
toate privirile
privirile s-au
s-au îndreptat
îndreptat oo
10
10 clipă
clipă spre
spre ea, ea, iar
iar preotul
preotul aa trebuit
trebuit să să ridice
ridice puţin
puţin glasul.
glasul.
D-na Dăniloiu s-a
D-na Dăniloiu întors şi
s-a întors şi i-a
i-a şoptit
şoptit dojenitor
dojenitor:: "Solo-
"Solo­
mie,
mie, astîmpără-te, Doamne Doamne fereşte 1" !" în în mîna
mîna servi­
servi-
toarei însă
toarei însă lumînarea
lumînarea de ceară a
de ceară a mai tremurat cîteva
mai tremurat cîteva
minute în
minute în ritmul
ritmul sughiţurilor
sughiţurilor de plîns abia
de plîns abia stăpînite
stăpînite ......
15
15 Oratorul
Oratorul partidului
partidului liberalliberal aa glorificat
glorificat p pee marele
marele
român
român care care aa fost fost asasinat mişeleşte, iar
asasinat mişeleşte, iar primarul
primarul aa
reamintit
reamintit serviciile
serviciile preţioase
preţioase ce ce le-a
le-a adus
adus oraşului
oraşului ră­ ră­
posatul . ... .
posatul.
P
Pee urmă,
urmă, îîn n sunetele
sunetele "veşnicei
"v eşnicei pomeniri",
pomeniri", dricarii
dricarii
2
200 au
au purces
purces la la acoperirea
acoperirea cosciugului,
cosciugului, la la baterea
baterea capace­
capace-
lor, la pregătirea carului
lor, la mortuar. .... în
carului mortuar. în acest
acest timp
timp nota­
nota-
bilii
bilii auau exprimat
exprimat condoleanţele
condoleanţele de de rigoare
rigoare familiei,
familiei,
adică mai
adică mai ales ales lui
lui SJi>iru, căci pe
SFliru, căci pe Aretia
Aretia numai
numai puţini
puţini auau
luat-o
luat-o înîn seamăseamă .... ..
25
25 Cortegiul
Cortegiul s-a format după
s-a format după toate
toate regulile
regulile protoco-
protoco-
lare, subt
lare, subt supravegherea
supravegherea şefului şefului dricarilor
dricarilor care,
care, în în ase­
ase-
menea ocazii, devine
menea ocazii, devine 'şi "şi maestru
maestru de de ceremonii. Muzica
ceremonii. Muzica
militară a a fost
fost oferită de de primărie. îîn n sunetele
sunetele marşu­
lui
lui funebru
funebru de Grieg, s-au
de Grieg, s-au pus pus în în mişcare
mişcare colivarii,
colivarii,
300
3 oamenii
oamenii ccu u crucile, trăsulia ccu
crucile, trăsur;a u preoţii,
preoţii, apoiapoi dricul
dricul celcel
mai
mai luxos
luxos din din Piteşti,
Piteşti, urmaturmat de de membrii
membrii masculini
masculini
ai
ai celor
celor două două familii
familii îndoliate,
îndoliate, la la care
care s-au
s-au a4ăogat
a1ăogat
imediat
imediat şi şi fruntaşii
fruntaşii participanţi.
participanţi. Mare Mare şi şi bună impresie
bună "impresie
a
a făcut că, cel
f.ăcut că, cel puţin
puţin pe pe strada mare, primarul
strada mare, primarul şi şi şeful
şeful

347
347

www.dacoromanica.ro
 liberalilor
liberalilor au au ţinut cordoanele alături
ţinut cordoanele alături de de doi bătrîni
doi bătrîni
'
negustori.
negustori. După grupul grupul nobililo
nobililorr urmară întîi întîi două
cupeuri
cupeuri cu cu celecele două
două cumnacumnate te care,
care, nevorbindu-şi
nevorbindu-şi de de
ani
ani dede zile,
zile, nunu puteau
puteau merge merge împreună,
împreună, apoi apoi unun şirşir lung
lung
5 de
de trăsuri
trăsuri şi şi ,automobile,
,automobile, înghesuite
înghesuite de de mulţimea
mulţimea de de
popor
popor care care nu încăpea pe
nu încăpea pe trotoare.
trotoare. D-na D-na Dăniloiu
Dăniloiu
regreta
regreta multmult că că fiica
fiica eiei F ilofteia n-a
Filofteia n-a putu
pututt fi fi alături
alături de de
ea
ea înîn momentele
momentele astea astea dureroase,
dureroase, dar dar şi şi înălţătoare
înălţătoare
pentru
pentru familie.
familie. I-au I-au telegrafiat
telegrafiat ieri ieri trista veste, dar
trista veste, dar
10
10 cum
cum să să vie
vie tocmai
tocmai de de lala Maramureş
Maramureş?? Au primit însă
Au primit însă o
foarte frumoasă şi
foarte frumoasă şi lungă
lungă telegramă
telegramă de de condoleanţe
condoleanţ e
iscălită
iscălită de de Filofteia,
Filofteia, de de soţul
soţul ei, pînă şi
ei, pînă şi de
de băieţelul
băieţelullor .
lor....
.

nainte de
îînainte de aa se sui în
se ~ui în cupeu,
cupeu, d-nad-na Dăniloiu a a avut
avut grijă
să
să trimită
trimită aca~ă aca�ă pe pe Solomia. Izbucnirea ei
Solomia. Izbucnirea ei înîn biserică
biserică
115
5 a
a mişcat-o,
mişcat-o, căci căci rari
rari mai
mai sunt sunt azi
azi ser
ser,.v itorii credincioşi
v itorii credincioşi
şi cu
cu recunoştinţă faţă de de stăpînii care-i
care-i hrănesc. Dar Dar
pe
pe de
de altă
altă parte
parte era era supărată
supărată că că aa atras
atras atenţia
atenţia oame­ oame-
nilor
nilor cu cu bocetele
bocetele ei ei nechibzuite,
nechibzuite, căci căci omul
omul cuminte
cuminte şi şi la
la
durere
durere trebuie
trebuie să ştie să se se stăpînească. Solomia Solomia nu nu s-as-a
2
200 arătat
arătat nemulţumită,
nemulţumită, a a răspuns
răspuns doardoar "Bine,
"Bine, cucoană"
cucoană" ,.
şi aa plecat
plecat cu cu lumînare
lumînareaa în în mînă, parcă s-ar s-ar fifi întors
Întors de de
la 1
la î nyiere
nyiere ......
Prefectul
Prefectul judeţului,
judeţului, subt subt pretext
pretext ccăă ee foarte
foarte ocupat.
ocupat.
nici
nici nunu aa mai mai intrat
intrat în în cortegiu,
cortegiu, ci ci s-a
s-a făcut
făcut nevăzut
nevăzu t
255
2 îndată
îndată c cee s-a
s-a terminat
terminat serviciul
serviciul religios.
religios. L Laa tribunal
tribunal
s-au
s-au retras
retras apoi apoi şi primul-preşedinte cu
şi primul-preşedinte cu primul-pro­
primul-pro-
curor şi
curor şi cucu judecătorul
judecătorul Dolga. Primul-procuror' spuse
Dolga. Primul-procuror spuse
tare,
tare, să să audă
audă cei cei dimprejur,
dimprejur, ca ca oo scuză
scuză pentru
pentru toţi toţi
trei,
trei, căcă au au întrerupt
întrerupt serviciul
serviciul numainumai ca ca săsă nu
nu lipsească
lipsească
3
300 d
dee llaa înmormîntarea
înmormîntarea unui unui mare
mare muncitor
muncitor şsi , i martir.
martir ... ..
Dolga nici
Dolga nici nu nu apucă bine bine să-şi deschidă dosarele, dosarele.
că
că sese şi
şi pomeni
pomeni cu cu primul-procuror
primul-procuror Negel Negella la oo cură
cură de de
taifas.
taifas. N-avea
N-avea de de lucru,
lucru, în în orice
orice caz
caz nimic
nimic important,
important.
şi-i
şi-i ardea
ardea de de vorbă.
vorbă.

348
348

www.dacoromanica.ro
 ,, -- :rY Mil i se
se pare
pare că că mai
mai aştepţi
aştepţi clienţi
clienţi?? întrebă
întrebă dînsul.
dînsul.
Pînă sosesc, fă-mi
Pînă sosesc, fă-mi cinstea
cinstea cu cu oo cafea bună, amice
cafea bună, Dolga !!
amice Dolga
-
---,-- Cu
Cu mare mare plăcere
plăcere!! răspunse
răs,punse judecătorul sunînd. sunînd.
Tocmai şi eu mă gîndeam . . . O înmormîntare totdeauna
Tocmai şi eu mă gîndeam ... O înmormîntare totdeauna
5.5 parcă îţi
parcă îţi sporeşte
sporeşte poftapofta de de viaţăviaţă ...
...
Pînă să
Pînă să vie
vie cafelele
cafelele vorbiră
vdrbiră despredespre înmormîntare,
înmormîntare,
adică mai
adică mai mult mult Negel,
Negel, ca!e,
care, 10calnic"
localnic, .găsi
găsi prilejul
prilejul de-a
de-a
bîrfi puţin pe prieteni şi pe neprieteni deopotrivă.
bîrfi puţin pe prieteni şi pe neprieteni deopotrivă.
-- în în orice
orice caz,
caz, au
au avut
avut oo înmormîntare
înmormîntare impozantă - -
10
10 observă judecătdrul. S
observă judecăto'rul. See vede
vede c-au c-au fostfost foarte
foarte iubiţi
iubiţi .... ..
-
- Iubiţi,
Iubiţi, n-aşn-aş putea
putea spune
spune - - obser-vă
observă NegelNegel aprin­
aprin-
zÎnd
zînd oo ţigaJetă,
ţigaJe tă, dupădupă ce ce sorbi întîi cu
sorbi întîi cu zgomot
zgomot din din ca­
ca-
feaua
feaua gingirlie.
gingirlie. Românului,
Românului, ştii, ştii, nu
nu prea
prea îiîi place munca,
place munca,
dar
dar oo respectă
respectă la alţii, mai
la alţii, mai ales ales lala străini.
străini. N-ai
N-ai băgat
băgat
15
15 de
de seamă
seamă că nicăiri nu
că nicăiri nu se facee mai
se fac mai zgomotos
zgomotos apologia
apologia
muncii ca
muncii ca la la noi,
noi, cu
cu toate
toate că că noinoi suntem
suntem poporul
poporul care
care
muncim cel
muncim cel mai
mai puţin
puţin?? 11 în în fondfond numai
numai nemţii şi nor­ nor-
.. dicii
dicii au au inventat
inventat necesitatea
necesitatea şi şi religia
religia muncii. Omul
muncii. Omul
nu
nu ee creat
creat ca ca săsă muncească,
muncească, ci ci săsă sese bucure
bucure de de viaţă.
viaţă.
20O
2 Idealul nu
Idealul nu ee munca
munca sau sau cel puţin n-ar
cel puţin n-ar trebui
trebui săsă fie
fie ... . .,
Dar, îîn
Dar, n sfîrşit,
sfîrşit, asta-i
asta-i altă
altă socoteală.
soco teală. Cum Cum ziceam,
ziceam, Ilarie
Ilarie
era respectat pentru
era respectat pentru că că toată
toată viaţaviaţa a muncit ca
a muncit ca un
un bou,
bou,
ca
ca la la urmă urmă să să vie cineva ssă-i
vie cineva ă-i sucească
sucească gîtul gîtul ca
ca unui
unui
pui
pui de de găină
găină ...... Păcat
Păcat de de toată
toat ă viaţa
v iaţa şi şi de
de toată
toată munca
munca
2
255 lui !
lui!
Dolga,
Dolga, crescut crescut în cultul muncii,
în cultul muncii, zîmbeazîmbea confuz
confuz şi şi
tăcea.
tăcea.
-
- Dar, Dar, a a propos,
propos, cum cum staistai cu cu ancheta
ancheta?? reluă pri­
reluă pri-
mul-procuror.
mul-procuror. îmi închipui cît
îmi închipui cît de greu trebuie
de greu trebuie să-ţi

,. 1, 1
1 Consideraţiile prim-procurorului Negel, exprimind o mentalitate
m entalita te
burgheză, · găsesc, la antipod, în opera lui Liviu Rebreanu,
burghez1l., R e breanu, elogiul
muncii şi al milioanelor de truditori ai ţării noastre
noastre;; in
în anul
cind
cînd scrie Amîndoi,
Amîndoi, acelaşi
acelaşi prozator face, in
în acest sens, o mărtu­
m ă rtu­
credinţă în discu
risire de credinţ1l. rsul de
discursul recepţi e la Ac
d e recepţie Ac''ademia R om ân ă :
a demia Romană.
Lauda
Lauda ţăranultti
ţăra nului romlÎH
rom âH (2
(211 marto 1910).
1 940).

34 9

www.dacoromanica.ro
 vie
vie s-o s-o urneşti
urneşti din din loc . . . Pe
loc ... servitorul popii
Pe servitorul bine fă­
popii bine fă­
cuşi
cuşi că că l-ai
l-ai reţinut
reţinut -- ştii,
ştii, e e oo satisfacţie
satisfacţie pentru pentru opinia
opinia
publică,
publică, mică, mică, dar dar este ... !! Pînă
este ... Pînă una-alta
una-alta ar ar trebui
trebui poate
poate
să
să grăbim
grăbim deschiderea testamentului, pe
deschiderea testamentului, pe de de oo parte
parte să să
5 astupăm gura moştenitorilor,
astupăm gura moştenitorilor, pe de altă parte ca pe de altă parte ca
să
să vezi
vezi dacă dacă nu-ţi
nu-ţi oferă
oferă oarecare
oarecare indicii.
indicii.
-
- Mă Mă rog,
rog, eu eu aş
aş fi
fi foarte mulţumit dacă
foarte mulţumit dacă s-ar
s-ar putea
putea
grăbi
grăbi - - zise
zise Dolga
Dolga simplu.
simplu.
- Am
- vorbit chiar
Am vorbit chiar adineaori,
adineaori, în biserică, cu
în biserică, cu Măi-
Măi­
nescu -
1IOnescu
0 - adăogă
adăogă Negel N egel confidenţial.
confidenţiaL E E şişi el de .. părere.
el de părere.
Dealtfel din
Dealtfel partea noastră
din partea noastră s-au s-au încheiat
încheiat formeleformele ...
...
- Desigur,
- Desigur, s-a s-a depus
depus încă încă d dee ieri ...
ieri ...
-
- Atunci
Atunci voi voi mai
mai face
face eu eu diligenţe
diligenţe verbale
verbale - - mur-mur-
mură
mură primul-procuror.
primul-procuror. Ştii, deviza mea
Ştii, deviza mea:: mînă mînă de de fifier
er
15
15 în
în mănuşă
mănuşă de de mătase
mătas e !!
Judecătorul
Judecătorul cunoştea cunoştea părerilepărerile acestea,
acestea, repetate
repetate de de
atîtea
atîtea ori ori dede către Negel, care
către Negel, care căuta
căuta să-şi să-şi sporească
sporească
popularitatea
popularitatea în în jos,
jos, adică
adică în în lume,
lume, păstrînd
păstrînd în în sus
sus
reputaţia de strict legalist.
de strict legalist. 1n realitate, primul-pro-
în realitate, primul-pro-
2
200 curor
curor dorea dorea să să fie
fie bine
bine cu cu toată
toată lumea
lumea şi şi să
să aplice
aplice legea
legea
după
după obraz.obraz.
-
- Numai Numai să să nunu exagerăm,
exagerăm, dragă dragă Dolga Dolga!! continuă
continuă
mai
mai insistent
insistent Negel.
NegeI. N-aşN-aş vrea vrea să să dăm
dăm ocaziiocazii la la plîn­
plîn-
geri . . . Ai
geri... Ai ascultat
ascultat pe pe Spirică
Spirică Dăniloiu,
Dăniloiu, fratele fratele victi-
victi-
2
25 5 mei.
mei. U Unn om om ddee treabă,
treabă, cuviincios, respectuos, .. ccu
cuviincios, respectuos, u oo
situaţie
situaţie frumoasă
frumoasă în oraş, ca
în oraş, ca şi Ilarie ...
şi Ilarie ... Ei bine, bietul
Ei bine, bietul
om
om numai
numai că că nu plîngea povestindu-mi
nu plîngea povestindu-mi azi-dimineaţă
azi-dimineaţă
ce-a
ce-a păţitpăţit aici.
aici.
-
- Domnule prim-procuror, mă
Domnule prim-procuror, mă mir mir că că s-a
s-a putut
putut
3
30 0 plînge
plînge - - ripostă
ripostă judecătorul
judecătorul c cuu răceală.
răceală.
-
- Nu Nu s-as-a plîns,
plîns, omule,
omule, stai, stai, nu nu exagera
exagera iar iar!! zise
zise
repede
repede Negel, Negel, ostoindu-l
ostoindu-l parcă. parcă. Nu Nu ...
... Dar
Dar mi-a mi-a poves­
poves-
tit şi
tit şi eraera necăji
necăjitt şi şi amărît
amărît... ... AA rămas
rămas cu cu impresia
impresia că-I că-I
suspedezi şi
suspectezi şi pe
pe dînsul,
dînsul, că că în în sfîrşit ...
sfîrşi t...

350

www.dacoromanica.ro
 -
- Cînd
Cînd ee vorbavorba de de oo crimă
crimă atît
atît de
de urîtă, sunt obli­
urîtă, sunt obli-
.. gat
gat să verific orice
să verific orice amănunt
amănunt care care ar ar putea
putea să să mă mă puie puie
pe
pe urmele
urmele asasinului
asasinului - - răspunse
răspunse Dolga
Dolga cu cu oo încăpă­
încăpă­
ţinare
ţinare care
care se se accentua.
accentua. Nu Nu mi-e
mi-e permis
permis să să am
am conside­
conside-
:;5 raţii
raţii lăturalnice
lăturalnice şi şi nunu vreau
vreau să cunosc legăturile
să cunosc legăturile parti-
parti­
culare
culare ale informatorilor. Datoria
ale informatorilor. Datoria ee mai mai presus
presus de de
toate
toate!!
-- Exact
Exact!! Just Just!! Totuşi
Totuşi asta asta nu nu împiedecă
împiedecă anume anume
diplomaţie,
diplomaţie, anume anume subtilitate,
subtilitate, chiar chiar în în interesul
interesul suc- suc-
10
10 cesului
cesului!!
-- Nu Nu vă vă supăraţi,
supăraţi , domnuledomnule prim-procuror,
prim-procuror, orice orice
sugestie
sugestie în în privinţa
privinţa aceastaaceasta mă mă ofensează
ofensează!!
Negel tresări uşor.
Negel tresări uşor. Rezistenţa
Rezistenţa judecătorului
judecătorului îl îl ză­
ză­
păci. Pe
păci. Pe urmă
urmă se se întunecă.
Întunecă. RăspunseRăspunse cu cu alt glas.
alt glas.
115
5 - - Nu Nu mămă supăr,supăr, dar dar îmi îmi pare
pare răurău!!
-
- VăVă rogrog să să mămă iertaţi
iertaţi!!
-
- EuEu ţi-am
ţi-am vorbitvorbit amical,amical, ca ca un
un om om maimai bătrîn,
bătrîn,
cu
cu experienţă mai mai multă, iar iar d-ta
d-ta îmiîmi răspunzi înţepat
ca
ca şi
şi cînd
cînd aş
aş vrea
vrea să să te influentez
te influentez ' sau
sau să-ti
să-ti fortez
"
fortez mîna
mîna ... ...
2O
O îmi
îmi pare
pare foarte
foarte rău rău!! ' "
- Poate că
- Poate că m-am exprimat greşit,
m-am exprimat greşit, domnule
domnule prim­ prim-
procuror,
procuror, dar..
dar. ...
Convorbirea
Convorbirea fu fu întreruptă
întreruptă d dee apariţia
apariţia uşierului,.
uşierului,.
care
care anunţa
anunţa sosireasosirea d-Iui d-lui DicăDică Secuianu.
Secuianu. Se Se făcu
făcu o- o'
2
255 scurtă
scurtă tăcere,
tăcere, apoi Dolga zise
apoi Dolga zise::
Numaidecît L1. .... să
-- Numaidecît să aştepte
aştepte puţin
puţin!!
- Dică Secuianu
- Dică Secuianu?? Întrebă întrebă Negel uimit după
Nege! uimit după ce ce
se retrase uşierul.
se retrase uşierul. L-ai L-ai citat
citat şişi pepe el
el?? Ai
Ai vreo
vreo bănuială
bănuială
împotriva lui
împotriva lui sausau ...
... ??
3
300 - Vreau să-i
- Vreau să-i cer
cer nişte
nişte lămuriri
lămuriri asupra
asupra victimelor.
victimelor. ....
- Bine, dar
- Bine, dar erau
erau certaţicertaţi de de multă
multă vreme vreme... . . . Nu
Nu
ştiai
ştiai??
-
- Ştiu
Ştiu ....
. . Am
Am aflat
aflat.... . . Totuşi
Totuşi suntsunt vecini
vecini şi...
şi...
Nege1
Negel sese sculă
sculă să să plece.
plece. DupăDupă doi doi paşi
paşi sese întoarse
întoarse::

35
3511

www.dacoromanica.ro
 -- Nu Nu uita,
uita, dragă
dragă Dolga,
Dolga, că Dică Secuianu
că Dică Secuianu ee nepo-
nepo­
tul
tul primului-preşedinte
primului-preşedinte şi şi că
că primul-preşedinte
primul-preşedinte ţine ţine
foarte
foarte mul '
multt la
la el,
el, cu
cu toate
toate că ...
...
-'
--"-o Domnule
Domnule prim-procuror,
prim-procuror, perttru
perttru mine
mine ee u
unn infor-
infor-
5 ma
ma tor
tor ca ca oricare
oricare altul
altul!!
-
- î'n în sfîrşit, eşti încăpăţînat, amice amice!! spuse
spuse Negel
Negel
îndulcind
îndulcind tonul
tonul şişi schiţînd
schiţînd unun surîs.
surîs. EuEu te-am
te-am prevenit
prevenit
şi
şi mă
mă spălspăl pepe mîini
mîini !!
Ieşi trimiţîndu-i
Ieşi trimiţîndu-i o bezea din
o bezea din vîrful
vîrful degetelor.
degetelor.
10
10 Dolga
Dolga rămase în în picioare
picioare răspunzînd de de asemenea
asemenea
cu
cu unun zîmbet
zîmbet protocolar. Aşteptă cîtva
protocolar. Aşteptă cîtva timp
timp închi­
Închi-
puindu-şi
puindu-şi că că primul-procuror
primul-procuror are are să să schimbe'
schimbe' amabili­
amabili-
tăţi cucu nepotul prirriuhii-preşedinte. Pe
nepotul priniuhi.i-preşedinte. Pe urmă sună sună
prelung
prelung şi zise zise aprodului
aprodului carecare întredeschise
Întredeschise uşa uşa::
15
15 -
- Să Să vie
vie domnul
domnul Secuianu
Secuianu!!

www.dacoromanica.ro
 Capitolul
Capitolul XIV
XIV

o CELEBRITATE
O CELEBRITATE PITEŞTEANĂ
PITEŞTEA. l Ă

-
- Salut
Salut!! strigă familiar
familiar Dică Secuianu,
Secuiaim, intrînd
intrînd
în
în cabinetul
cabinetul jjudecătorului,
udecătorului, urmaturmat de de grefierul
grefierul care care
5 stătuse pe-afară cît a fost primul-procuror înlăuntru.
stătuse pe-afară cît a fost primul-procuror înlăuntru.
lşi lăsase în în vestibul
vestibul şoşonii, blanablana şi căciula de de
lutru.
lutru. SeSe apropie
apropie de de birou
birou cucu mîna întinsă, încît
mîna întinsă, încît -Dolga
-Dolga
trebui
trebui să să i-oi-o strîngă.
strîngă. Se Se cunoşteau
cunoşteau şi şi din
din familii,
familii, şi şi
de la unele petreceri. Secuianu l-a tutuit din prima
de la unele petreceri. Secuianu l-a tutuit din prima
10
10 zi, cum
zi, cum tutuia
tutuia pe pe toată
toată lumea.
lumea. Judecătorul,
Judecătorul, din din timi­
timi-
ditate
ditate şi şi din
din prudenţă,
prudenţă, a a continuat
continuat să-I domnească ...
să-I domnească ...
Era
Era d dee statură mijlocie,
mijlocie, bine
bine legat,
legat, vînjos,
vînjos, ccuu umerii
umerii
largi,
largi, capul
capul rotund,
rotund, cam roşcovan la
cam roşcovan faţă ca
la faţă ca şişi la părl
la păr,
tuns scurt
tuns scurt ca ca un un neamţ,
neamţ, puţin buhăit din
puţin buhăit din pricina
pricina
15
15 băuturii
băuturii şi şi aa nopţilor
nopţilor nedormite,
nedormite, cu cu nişte
nişte ochi
ochi albaştri­
albaştri­
oţel, mici
oţel, mici şi şi obosiţi,
obosiţi, parcă veşnic în
parcă veşnic în suferinţă
suferinţă de de somn,
somn,
totuşi cu străfulgerări de energie din cînd în cînd.
totuşi cu străfulgerări de energie din cînd în cînd.
Părea
Părea greoi
greoi şi şi trecut
trecut pentru
pentru cei
cei treizeci
treizeci şi şi şase
şase dede ani.
ani.
Tatăl său a a fost
fost oo glorie
glorie a a baroului
baroului argeşan. A A murit
murit
2
200 timpuriu,
timpuriu, ppee cînd Dică termina
cînd Dică termina liceul,
liceul, lăsînd
lăsînd o o avere
avere
destul
destul de importantă pentru
de importantă pentru împrejurările locale, mai
împrejurările locale, mai
ales că şi
ales că soţia sa, Cezarina,
şi soţia Cezarina, sora
sora mai mare a
mai mare a actualului
actualului

353

www.dacoromanica.ro
 prim-preşedinte
prim-preşe dinte Măinescu, Măinescu, a a avut
avut zestreazestrea ei. ei. Cezarina
Cezarina
aa fo
fost o mamă prea blîndă pentru un băiat ca
st o mamă prea blîndă pentru ' un băia t ca Dică.
Dică.
L-a
L-a răsfăţat
răsfăţat şi şi l-a
l-a lăsat
lăsat în în voia
voia lui,
lui, iar iar elel s-a
s-a adîncit
adîncit
din
din cece în în ce ce înîn viaţa
viaţa uşoară
uşoară de de petreceri
petreceri şi şi trîndăvie.
trîndăvie .
5 Cu chiu şi
Cu chiu şi vai
vai aa luat
luat oo licenţă
licenţă înîn drept
drept tocmaitocmai la la Iaşii
Iaşi;
dar în barou nu s-a înscris, pentru că i-a repugnat
dar în barou n u s-a înscris, pentru că i-a r epugnat
începutul firesc
începutul firesc de de trepăduş de de tribunal.
tribunal. în în schimb
schimb aa
ajuns curînd un
ajuns curînd un stîlp
stîlp al localurilor de
al localurilor de petreceri,
petreceri, întîi,întîi,
un
un răstimp
răstimp la la Bucureşti
Bucureşti (cît (cît aa avut
avut bani bani mai mai mulţi)
mul ţi) ,,
10
iO pe
pe urmă
urmă la la Piteşti
Piteşti şi şi înîn toate
toate orăşelele
orăşelele dimprej dimprejur, ur, în­
în-
cepînd
cepînd cu cu Găeştii
Găeştii şi şi Curtea
Curtea de de Argeş,
Argeş, trecînd trecînd prin prin
Cîmpulung,
Cîmpulung, Tîrgovişte, Slatina Slatina şi sfîrşind
sfîrşin d cu cu Craiova
Craiova .,
Reşedinţa
Reşe dinţa o păstra însă
o păstra însă la Piteşti
la Piteş ti undeunde maică-sa
maică-sa a a
rămas
rămas în în cele
cele din din urmă
urmă numai numai cu cu casa casa din din strada
strada
.5·
l 5' Speranţei,
Speranţei, fiind fiind silită
silită lala bătrîneţe
bătrîneţe să să închirieze
închirieze două două
carp
caIpereere mobilate,
mobilate, pentru pentru traiultraiul dede toate toate zilele.
zilele. Dică Dică
reuşise
reuşi se să să devie
devie oo celebritate
celebritate pit piteşteană.
eşteană . SimpaticSimpatic şi şi
vorbăreţ, spiritual după gusturile piteşteneJ dansator
vorbă reţ , spiritual după gusturile pit eşte n e dansa tor
neobosit, cunoscînd
neobosit, cunQscîn.d toate cîntecele populare
toate cîntecele populare mai mai binebine
2
200 ca
ca Iăutarii
lăutarii înşişi,înşişi, precum
precum .. şşii p pee ..ccele
ele moderne
moderne lansate lansate
pri).1
prin teatrele
t eatrele de reviste, cîntînd
de reviste, cîntînd din din gură gură deopqtrivă
deopotri vă
ca
ca şişi lala vioară,
vioară, era era unun mosafir
mosafir deosebit
deosebit de de preţuit
pre ţuit la la
toate
toat e ceaiurile
ceaiurile cu .prelungire, la
cu .prelungire, la nunţi
nunţi şi şi botezuri
botez uri în în
familiile
familiile bune bune din Piteşti.. Mîndru
din Piteşti Mîndru de de origi11ea
origi11ea lui, lui, dede
25
25 . gloria'
gloria' tatălui său, avea
avea un
un dispreţ · neascuns
neascuns faţă
fa ţă de
de
.. mitocanii
mitocanii cu cu avere
avere carecare ii se părea că
se părea c ă acaparează
acaparează via viaţa
ţa
socială piteşteană. Pe măsură ce să.răcia se făcea mai
soci a lă pit eşteană. Pe măsură ce sără cia se făcea mai
batjocoritoare,
batjocoritoare, se se lăuda
lăuda mai mai mult
mult .cu cu ceea
ceea ce ce aa avutavut
.
sau
sau ar ar fi fi putut
putut deveni.
devepi. Simţea
Sim ţea că e e idolul Iăutarilor,
idolul lăutarilor,
30
30 aall cîrciumarilor
cîrciumarilor şi şi şantanurilor
şantanurilor şi şi a all tuturor
tuturor tinerilor
tinerilor
care qebuta,u
care qebutCţu în în viaţa
viaţa de de petreceri,
petreceri, iar �sta îl
iar ~sta îl ~ăgulea,
�ăgule<!-,
fără
fără să bage de
să bage de seamă
seamă că că tovarăşii
tovarăşii de de chefur:i
chefm:i se şe cumin­
cumin-
repede şi. că numai
ţeau repede numai el rămînea mereu
el rămînea mereu acelaşi.
acelaşi.

354

www.dacoromanica.ro
 -
- M-ai
M-ai chemat,
chemat, onorate onorate domn domn?? zise zise Dică Dică Se­ Se-
cuianu
cuianu puţin
puţin ironic,
ironic, aşezîndu-se
aşezîndu-se pe pe scaun
scaun fără
fără a a aştepta
aştepta
invitaţia
invitaţia judecătorului
judecătoruluiîncl1rcat. incurcat. Dacă Dacă venea
venea băiatul
băiatul
cu
cu unun ceas
ceas maimai tîrziu,tîrziu, nu nu mămă găsea,
găsea, că că tocmai
tocmai mă mă
5 pregăteam să
. pregăteam să plec
plec la la . Argeş,
Argeş, unde ...
unde ...
- Atît
- Atît maimai bine bine!1 întrerupse
întrerupse deodată Dolga Dolga muş­
cîndu-şi buza,
cîndu-şi buza, părîndu-i-se
părîndu-i-se că că atitudinea
atitudinea aceasta
aceasta îi îi scade
scade
autoritatea. Altfel
autoritatea. Altfel poate poate ai ai fifi trebuit
trebuit să să ....
..
-- SăSă m măă aduci
aduci ccuu poliţia? poliţia ? Nu Nu?? făcu
făcu Dică Dică mai mai
10
10 mult
mult batjocoritor
batjocoritor decît decît sfidător.
sfidător. Şi Şi pentru
pentru ce, ce, rogu-te
rogu-te??
Am săvîrşit
Am săvîrşit vreo
vreo crimă crimă?? Am Am călcat
călcat vreovreo lege lege??
Judecătorul
Judecătorul stătea stătea tot în în picioare
picioare ., şi-l
şi-l privea,
privea, si­ si-
lindu-se să-şi
lindu-se păstreze calmul
să-şi păstreze calmul şi şi astfel
astfel săsă dobîndească
dobîndească
ascendenţa necesară. Zise
ascendenţa necesară. Zise politicos
politicos şi şi demn
demn::
J5
15 -
- Domnule
Domnule Secuianu, Secuianu, te te rogrog să ai ai răbdare
răbdare!1 Eu Eu
aici îmi
aici îmi fac datoria 1 Sînt
fac datoria! Sînt pus
pus să fac o
să fac o cercetare
cercetare pe­ pe-
nibilă,
nibilă, cucu răspunderi
răspunderi grave grave ...
... Au fost ucişi
Au fost ucişi doi doi bătrîni,
bătrîni,
vecinii d-tale.
vecinii Ştii, fireşte.
d-tale. Ştii, fireşte. Crima
Crima nu nu poate
poate rămînearămînea
nesancţionată.
nesancţionată. Eşti Eşti obligatobligat şi d-ta, ca
şi d-ta, toată lumea,
ca toată lumea,
2
200 să
să ne
ne dai
dai concursul
concursul ca ca săsă descoperim
descoperim pe pe autorii
autorii crimei
crimei!!
Secuianu,
Secuianu, aproape
aproape împotriva împotriva voinţeivoinţei sale,sale, se se po­po-
meni
meni impresionat
impresionat nu nu atîtatît de
de cuvintele,
cuvintele, cît cît de de înfă­
înfă­
ţişarea austeră aa judecătorului
ţişarea austeră judecătorului şi şi de
de tonul
tonul lui lui convins.
convins.
Reluă
Reluă maimai potolit,
potolit,· cu cu glasul
glasul încă
încă morocănos
morocănos::
25
25 -
- Despre
Despre omorîrea
omorîrea vecinilor vecinilor mei mei nu nu pot
pot să-ţi
să·ţi spun
spun
părerea
părerea ce ce oo am,
am, cel cel puţin
puţin aici.
aici. Poate
Poate că că ai ai auzit-o
auzit-o
că
că înîn oraşul
oraşul ăstaăsta merge merge vorba vorba rea rea caca gîndul
gîndul ..... .
-- TeTe rog
rog ssăă nu-minu-mi repeţi părerea!1 zise
repeţi părerea zise Dolga.
Dolga. Nu Nu
vreau
vreau s-o aud 1!...... Mi-e
s-o aud Mi-e teamăteamă că că arar trebui
trebui să:ţi să:ţi dresez
dresez
3
300 proces-verbal
proces-verbal pentru pentru glorificare
glorificare de de crimă
crimă!1
-
- Aşa ee!l aprobă ' Secuianu. ' Secuianu. De aceea mă mir
De aceea mir di
am
am maimai fostfost citat
citat ..... .
-.Totuşi
-. Totuşi am am putea putea eventual preciza, cu
eventual preciza, cu ajutorul
ajutorul
d-tale,
d-tale, unele
unele lucruri.
lucruri .... . De De pildă momentul comiterii
pildă momentul comiterii

355

www.dacoromanica.ro
 crimei
crimei !!... Medicul legist
... Medicul legist aa opinat
opinat că bătrînii ar
că bătrînii ar fi fost
fi fost
omorîţi
omorîţi sîmbătă.
sîmbătă. Din Din da tele de
datele de pînă pînă acuma
acuma s-ar părea
s-ar părea
că
că într-adevăr
într-adevăr sîmbătăsîmbătă s-a întîmplat nenorocirea.
s-a întîmplat nenorocirea. Ar Ar
avea
avea însă
însă mare importanţă dacă
mare importanţă dacă am am dobîndi
dobîndi oo precizare
precizare
5 mai
mai categorică.
categorică. Din Din cauzacauza aceasta
aceasta m-am m-am gînditgîndit la la
vecini
vecini ...
... NuNu pot
pot fi fi ucişi doi oameni fără
doi oameni fără să să scape
scape un un
ţipăt
ţipăt sau
sau măcar
măcar un un zgomot
zgomot care care să să atragă
atragă atenţia
atenţia
vecinilor.
vecinilor. D-taD-ta eraierai acasă
acasă sîmbătă
sîmbătă??
-
- Cred
Cred că da, dar
că da, ...
dar...
10
10 -
- Ştiu,
Ştiu, dormeai
dormeai înainteînainte de de amiazi,
amiazi, ca ca totdeauna
totdeauna ... ...
Da
Da!! Totuşi
Totuşi poate
poate ccăă servitorii
servitorii aauu auzit auzit sau sau auau văzut
văzut
ceva
ceva suspect
suspect?? . ....
-
- N-am
N-am idee,idee, dar dar nunu cred . . . Ai
cred ... Ai văzut,
văzut, casacasa noastră
noastr~
are
are oo curte
curte largă
largă spre spre casacasa lor,
lor, mărginită
mărginită de de unun zid zid
15
15 înalt,
înalt, peste
peste care
care nu nu se se poate
poate priviprivi dincolo.
dincolo. Aşa Aşa căcă nu nu
ee verosimil
verosimil să să fifi putut
putut observa
observa ceva ceva servitorii
servitorii noştri,
noştri,
deşi
deşi nu
nu i-am
i-am întrebat.
întrebat .... .
-
- N Nuu s-as-a vorbit
vorbit zilelezilele acestea
acestea la la d-voastră
d-voastră despre
despre
crima care aa răscolit
crima care răscolit tot tot oraşul
oraşul??
2
200 - Despre
- servitori nu
Despre servitori nu potpot spune spune nimic.nimic. N-amN-am
obiceiul să
obiceiul ţin sfat
să ţin sfat cu cu ei. ei. Mama
Mama însă însă a a plîns
plîns destul,
destul,
deşi
deşi oamenii
oamenii aceia aceia nu meritau lacrimile
nu meritau lacrimile ei. ei.
-
- D-ta
D-ta ştiai
ştiai că că ordonanţa
ordonanţa ofiţerului ofiţerului care care şade
şade la la
d-voastră
d-voastră făceafăcea servicii
servicii domestice
domestice la la Ilarie
lIarie Dăniloiu
Dăniloiu??
2
255 - Cum
- Cum nu. nu. De ani de zile toate muncile grele
De ani de zile toate muncile grele şi şi
le-au făcut cu
le-au făcut servitorii altora,
cu servitorii altora, mai mai ales
ales cu cu aiai noştri,
noştri,
chiar
chiar după
după ce ce am am ruptrupt oriceorice legături
legături cu cu hodorogii...
hodorogii ...
Pardon !.. Cînd
Pardon!.. Cînd nu nu puteau
puteau ai ai noştri,
noştri, se se milogea
milogea la la
3
300 părintele Tănăsescu. La La ei ei am
am cunoscut
cunoscut şi eu eu pepe Ciufu,
Ciufu,
pe
pe care,
care, în în treacăt,
treacăt, cred cred că că degeaba
degeaba l-ai l-ai arestat.
arestat .... . OO
fi mincinos şi lăudăros,
fi mincinos lăudăros, dar dar nu nu ee capabil
capabil de de crimă,
în primul rînd
în primul pentru că
rînd pentru că ee fricos ...
fricos ...

'356
"356

www.dacoromanica.ro
 - Se
- Se poate
poate!! întrerupse
întrerupse jjudecătorul.
udecătorul. Dealtfel Dealtfel mi mi
s-a
s-a spus
spus că că e e credincios,
credincios, chiar foarte credincios
chiar foarte credincios faţă faţă
de
de cei
cei pe pe care-i
care-i slujeşte ...
slujeşte ...
-- Asta
Asta cel cel mult
mult popapopa oo spune spune!! rîse Secuianu.
rise Secuianu.
5
5 Trebuie să
Trebuie să fie
fie foarte
foarte afectat
afectat că i-ai sechestrat
că i-ai sechestrat bună­ bună­
tatea de
tatea de slugă.
slugă.
Dolga ezita
Dolga ezita şi-şi
şi-şi ascundea
ascundea ezitarea
ezitarea subt subt o politeţe
o politeţe
din
din cece în în ce
ce mai
mai mare
mare faţă de de Secuianu.
Secuianu. îi îi era
era teamă
să nunu simta
simta ce ce căuta şi unde unde vrea vrea să ajungă cu cu între-
între-
10
10 bările
bările înadins
înadins anodine.
anodine.
-
- Nu Nu mă mă miră
miră - - zise
zise judecătorul.
judecătorul. O O slugă
slugă bună bună
ee un
un tovarăş
tovarăş preţios
preţios în în toate
toate întreprinderile
întreprinderile serioase.serioase.
- Dezgheţat este
- Dezgheţat este Ciufu,
Ciufu, deşideşi unii
unii spun
spun că că e prost,
e prost,
de pildă chiar
de pildă chiar Romulus
Romulus Delulescu
Delulescu - - făcu Secuianu
Secuianu cu cu
15
15 îngîmfare
îngîmfare de de triumfător,
triumfător, avînd avînd impresia
impresia că că a a pus pus la la
locul lui pe Dolga. Eu, cînd am ceva important, pe
locul lui pe Dolga. Eu, cînd am ceva important, pe
Ciufu
Ciufu îl îl însărcinez, nu nu pe
pe Iacob,
Iacob, adică ordonanţa .... . .·

- Şi
- Şi totuşi
totuşi şişi domnul Delulescu se
domnul Delulescu se servea
servea de Ciufu
de Ciufu
cînd aavea
CÎnd vea nevoie
nevoie - - urmă
urmă Dolga.
Dolga.
2
200 -
- MaiMai puţin,
puţin, căci căci el
el nu şade mereu
nu şade mereu la la Piteşti
Piteşti --:----:-
zise Dică.
zise Poate în
Dică. Poate în vremea
vremea din din urmă,
urmă, de cînd s-a
de cînd s-a îm­
îm-
păcat
păcat cu cu bătrînii
bătrînii şi venea deseori
şi venea deseori pe pe la ei, să-I
la ei, să-I fi fi între­
între-
buin ţa t mai
buinţat mai des,
des, dar
dar tottot pe pe seama
seama lor lor şi din pricina
şi din pricina
lor
lor şi şi ca
ca să-i
să-i servească
servească pe pe dînşii. ..
dînşii ...
2
255 -- Fiindcă veni veni vorba
vorba d dee domnul
domnul Delulescu,
Delulescu, v-aţi v-aţi
întîlnit
întîlnit sîmbătă
sîmbătă împreună
împreună?? întrebăîntrebă deodată
deodată judecă­ judecă­
torul
torul foarte natural. Părinţii
foarte natural. Părinţii dumnealui
dumi1ealui mi-au mi-au spus spus
cum
cum aa scăpat acceleratul de
scăpat acceleratul dimineaţă ...
de dimineaţă ...
Dică
Dică Secuianu
Secuianu plecă plecă într-o ureche capul
într-o ureche capul şi şi rămase
rămase
3
300 aşa,
aşa, cu cu oo privire
privire dispreţuitoare,
dispreţuitoare, ca ca şişi cînd
cînd l-arl-ar fi fi CÎn­
CÎn-
tărit
tări t;; apoi
apoi răspunse
răspunse rîzîndrizînd cu cu superioritate
superiori ta te::
- Ce
- Ce te te îlldreptăţeşte
Îndreptăţeşte pe pe d-ta,
d-ta, domnule
domnule ... . . . jude­
jude-
cător de
cător de instrucţie,
instrucţie, să te crezi
să te crezi maimai deştept
deştept ca ca minemine
sau
sau să să mă mă crezi
crezi pe pe mine
mine mai mai prost
prost ca ca d-ta
d-ta??

357

www.dacoromanica.ro
 -- Domnule
Domnule Secuianu Secuianu!! protestă
protestă Dolga.Dolga. Nu-ţi
Nu-ţi per­
per-
mit astfel
mit astfel de de ..... .
-
- Permiteţi,
Permiteţi, n nuu permiteţi,
permiteţi, puţin puţin îmi îmi pasă
pasă!! zise
zise
Dică iarăşi cu cu superioritc�.te.
superiorit(l.te. îţi închipui
închipui poate
poate că am am
.:;
.5 venit aci ca să-ţi exerciţi asupra mea agerimea minţii
venit aci ca să-ţi exerciţi asupra mea agerimea minţii
d-tale
d-tale ?? AmAm răspuns,
răspuns, domnule,domnule, la la chemarea
chemarea justiţiei,
justiţiei ,
dar
dar tete rog
rog săsă nu nu încerci
încerci aa mămă prinde
prinde pepe mine
mine în în reţeaua
reţeaua
d-tale
d-tale de de abilităţi
abilităţi!!
- Domnule, mă
- Domnule, mă sileşti
sileşti să-ţi
să-ţi atrag
atrag atenţia
atenţia că că da­
da-
ti'\')
\') toreşti
toreşti deferenţă
deferenţă jjustiţiei!
ustiţiei ! făcu făcu solemn
solemn judecătorul.
judecătorul.
-
- Deferenţă
Deferenţă pentru pentru deferenţă
deferenţă - - ripostă Secuianu,
ripostă Secuianu,
cu
cu glas
glas ridicat.
ridicat.
-
- Te Te previn,
previn, domnule,domnule, că că orice lipsă de
orice lipsă de deferenţă
deferenţă
va
va avea
avea urmări
urmări pe pe loc
loc!! declară
declară DolgaDolga devenind
devenind palid.
palid.
! 5
a.5 D-ta confunzi
D-ta confunzi acestacest cabinet
cabinet ccuu alte alte localuri
localuri!! Sau Sau poate
poate
te
te bizui
bizui pe pe anume
anume legături . . . Eu
legături ... Eu sunt
sunt aici
aici suveran
suveran în în
conducerea
conducerea şi şi efectuarea
efectuarea instrucţiei
instrucţiei şi şi nu
nu voi
voi permite
permite
nimănui
nim ănui să-mi
să-mi zădărnicească
zădărnicească opera opera dede ecarisaj
ecarisaj social
social!!
Dică Secuianu
Dică Secuianu se se ridicase
ridicase în în picioare parcă ar
picioare parcă ar fifi
zo
20 vrut
vrut ssăă părăsească
părăsească biroul. biroul. Ochii
Ochii mici mici aveau
aveau scăpărări
scăpărări
de ură. O
de ură. tăcere aspră
O tăcere aspră stăpîni cîteva clipe.
stăpîni cîteva clipe. Pe Pe cînd
cînd
cei
cei doi încrucişau privirile
doi încrucişau privirile dîrze,
dîrze, grefierul
grefierul la la masă
masă se se
făcuse
făcu s e mic
mic de de tot,
tot, băgase
băgase capul
capul între
Între umeri
umeri şi şi nici
nici nu
nu
cuteza
cuteza să să ridice
ridice ochii. ochii.
2.5
25 -
- Pe Pe mine
mine nimeni nimeni şi şi nimic
nimic nu nu mămă poate abate de
poate abate de
la
la împlinirea
împlinirea datoriei datoriei!! continuă
continuă judecătorul.
judecătorul. Şi Şi mai
mai
ales
ales nimeni
nimeni nu nu mă poate intimida
mă poate intimida ca ca să
să renunţ
renunţ la la
anume
anume cercetări
cercetări!!
-
- IarIar eueu sîntsînt om om cinstit,
cinstit, domnule
domnule!! Să Să ştii bine
ştii bine
3
300 asta
asta!! zise
zise Dică
Dică aproapeaproape Înăbuşit
înăbuşit de de mînie.
mînie.
-
- Nu Nu sînt
sînt chematchemat ssăă examinez
examinez cinsteacinstea şi şi corecti­
corecti-
tudinea
tudinea nimănui
nimănui!! răspunse răspunse Dolga Dolga mereu
mereu sever.
sever. Mă Mă
;interesează numai
interesează numai fapte, fapte, datedate şi şi dovezi.
dovezi. Calificările
Calificările
le
l e dau
dau alţii.
alţii.....

JS8
J58

www.dacoromanica.ro
 - Dar
- Dar în În definitiv
definitiv ce ce doreş
doreşti ti de
de la mine, domnule
la mine, domnule
judecător
jud ecător?? strigă indignat indignat Secuianu.
Secuianu. întreabă întrea bă direct,
direct,
fără
fără ocoliri
ocoliri !! Şi Şi voi
voi răspunde
ră spunde la la fel
fel!! Eu Eu n-am n-am nimic
nimic de de
. ascuns
ascuns şi
_ şi n-am
n-am obiceiul
obiceiul să să mint
mint!!
5 '- Am
-- Am întrebat
Întrebat:: tte-aie-ai întîlnit
Întîlnit sÎmbătă dimineaţă
cu Romulus Delulescu
cu Romulus Delulescu?? Se Se poate
poate cevaceva mai mai clar
clar?? zise
zise
judecătorul
judecă torul mai mai calmcalm;; apoi, deoarece Secuianu
apoi, deoarece Secuianu res­ res-
pira
pira profund profund ca ca să-şi
să- şi domolească
domolească nervii, nervii, adăogă
adăogă cu cu
amabilitate
aIilabilitate oficială oficială:: Te Te rog
rog ia ia loc
loc şi răspunde ! Dacă
10
10 vrei
vrei fireşte.fireşt e . Poţi Poţi săsă refuzi
refuzi aa răspunde,
răspunde, dacă. da că:....
.- După
Dup ă o o scurtă pauză, Dică Secuianu Secuianu răspunse răspunse::
�
.:...- Da, Da, m-amm-am întîlnit sÎmbătă dimineaţa
Întîlnit sÎmbătă dimineaţa cu cu De­
De-
lulescu.
lulescu.
-
- Ai Ai vrea
vrea să să precizezi
precizezi?.. ? ... La
La ce ce oră oră?? ··
115 5- - Cam Cam unsprezece.
unsprezece .... . aşaaşa cred . . . lVI-a
cred ... lVI-a sculat
sculat din din
somn
somn ..... .
-
- A A avut
avut să-ţi
să-ţi comunice
comunice ceva ceva important
important �~ii urgent urgent??
-
- Pentru P entru el el era
era important
important şi şi urgent,
urgent, pentru pentru mine mine
numai
numai plicticos. plicticos.
2 0
ilO -
- N-9.i N-;;ti vrea
vrea s'săă precizezi
precizezi despre
despre ce ce aa fost
fost vorba
vorba??
-:...
-:.. . . :. ....:.. Cu toate că
Cu toate că -e·e .ceva
.ceva intim,
intim, ca ca să să nu nu ţiţi se se pară
pară
că
că vreau
vreau ·-să sabotez instrucţia,
să sabotez instrucţia, iată�iată ~ Jlrecizez
precizez:: aa venit venit
să
să mămă roage roage să-I
să-I învăţ
învăţ unde
unde ar ar putea
putea să să schimbe
schimbe grabnic:
grabnic:
cincizeci de
cincizeci de dolari.
dolari. Mi-a
Mi-a spus
spus că că a a primit
primit în ajunul
În ajunul
2
255 plecării,
plecării , adică vineri, vineri, oo sumă de de dolari
dolari de de la la unchiul
unchiul său� său~
-
- Cînd Cînd ţi-a spus spus aceasta,
aceasta, domnuIe
domnuIe Secuianu Secuianu??
-
- Atunci, sÎmbătă dimineaţa,
Atunci, sÎmbătă dimineaţa" cînd cînd m-a sculat din
m-a sculat din
somn.
somn. . . _

-
- Dar Dar VIneri
vIneri nu nu v-aţi întîlnit
Întîlnit?? ...
. . . Serile
Serile eraţi
eraţ i tot
tot
3
300 deauna îlIl;preună,
deauna îlIl;preună, . dacă nu mă înşel? ... dacă nu mă înşel ? ...
-
- Am Am fost fost într-adevăr
într-adevăr împreună
Împreună şi şi vineri
vineri seara,
seara.
dar
dar nu nu mi-a mi-a mărturisit. Poate Poate ca ca să nu-l ademenesc
nu-l ademenesc
să
să facem
facem un un chef
chef şi şi să
să risipeasc
risipească ă banii.:.
banii.:.

www.dacoromanica.ro
 -
- Da,
Da, perfect perfect - zise judecătorul.
- zise judecătorul. Pe Pe urmăurmă te-ai t e-ai
sculat
sculat şi ...
şi ...
-
- Nu,
Nu, mi-a mi-a fost lene ssăă m
fost lene măă scol,
scol, căci
căci m mă ă culca­
culca-
sem
sem abia
abia la şapte dimineaţa
la şapte dimineaţa şi şi eram
eram frîntfrînt de somn -
de somn-
5 răspunse
răspunse Secuianu Secuianu liniştit.
liniştit. Voia
Voia să schimbe dolarii
să schimbe dolarii şi şi
m-a
m-a rugat
rugat să-I să-I ajut.
ajut. Dacă
Dacă s-ar s-ar fifi .dus Romulus chiar
.dus Romulus chiar
la omul meu
la omul meu şi şi înîn numele
numele meu, meu, jjidanul
idanul ar ar fifi bănuit
bănuit
că
că sînt
sînt banii banii lui.lui. Pe Pe cine
cine săsă trimitem
trimitem?? mi-am mi-am zis zis cu cu
ochii închişi,
ochii închişi, ca ca să să nunu mămă trezesc
trezesc de tot. Iacob,
de tot. Iacob, ordo-ordo-
110
0 nanţa
nanţa chiriaşului
chiriaşului nostru, nostru, ee un un tont,
tont, nici
nici străzile
străzile nu nu
le
le ştie
ştie bine bine..... . Atunci
Atunci mi-am mi-am adus adus aminte
aminte de de Ciufu,
Ciufu,
pe
pe care
care l-am
l-am mai mai întrebuinţat
întrebuinţat în în chestii
chestii d-astea
d-astea delicate
delicate
de
de bani,
bani, adică adică mai mai mult
mult împrumuturi.
împrumuturi. Am Am poruncit
poruncit lui lui
Iacob să
Iacob să cheme cheme pe pe Ciufu,
Ciufu, iar între timp
iar între timp am mîzgălit
am mîzgălit
115
5 pe
pe oo carte
carte de de vizită
vizită cîteva
cîteva cuvinte pentru Lieberman
cuvinte pentru Lieberman ... ...
Ciufu
Ciufu aa venit venit imediat
imediat şşii în tr-adevăr a
într-adevăr făcut treabă
a făcut treabă
bună, ca
bună, ca totdeauna.
totdeauna. Peste Peste jumătate
jumătat e de de oră
oră s-as-a întors
Întors
cu aproape
cu aproape zece zece mii mii de lei. Jidanul
de lei. Jidanul a fost serviabil
a fost serviabil
şi
şi mi-a
mi-a făcut făcut schimbul
schimbul cel cel mai
mai favorabil.
favorabil.... . Romulus
Romulus a a
2
200 aşteptat
aşteptat la la mine,
mine, adică
adică m-am-a păzit,
păzit, fiindcă
fiindcă eu eu aamm adormit
adormit
iarăşi
iarăşi şi
şi numainumai ca ca prin
prin vis
vis îmi amintesc de
îmi amintesc de sosirea
sosirea lui lui
Ciufu
Ciufu cucu banii banii şi şi dede mulţumirile
mulţumirile prietenului
prietenului ... ...
-
- Ordonanţa
Ordonanţa cum cum spuneai
spuneai ccăă ssee 'numeşte
numeşte ??
- Iacob şi
- Iacob şi nunu maimai ştiu cum, mi
ştiu cum, mi sese pare
pare Cociorva
Cociorva!!
2
255 Judecătorul
Judecătorul aşteptă aşteptă u unn minut,
minut, ui tîndu-se numai
uitîndu-se numai cu cu
coada
coada ochiului
ochiului la la Secuianu
Secuianu care care părea istovit.
istovit. Ii li zise
zise
a poi cu
apoi cu oo mică mică ironie
ironie::
-
- lIţi ţi mulţumesc, domnule domnule Secuianu
Secuianu .... .. Cum
Cum vezi, vezi,
nu
nu era
era nevoie
nevoie de de enervare.
enervare. Nu Nu ţi-am
ţi-am cerut
cerut nimic
nimic ne- ne-
3
300 delicat
delicat .... ..
-
- Tonul
Tonul face muzica, onorate
face muzica, onorate domn domn - - mormăi
mormăi
Dică
Dică amintindu-şi
amintindu-şi supărarea supărarea şi şi gata
gata iar iar săsă sese înfurie.
înfurie.
- Dar urechea
- Dar urechea oo interpretează
interpretează greşit,greşit, cîndcînd nu nu ee
muzicală
muzicală - răspunse
- răspun Dolga zimbind
se Dolga zimbind.. Duhovnicul,
Duhovnicul, me- mc-

360

www.dacoromanica.ro
 dicul
dicul şi şi judecătorul
judecătorul nu pot ofensa,
nu pot ofensa, căci căci ei nu caută
ei nu caută
decît
.decît adevărul.
adevărul. De De aceea
aceea am am să-ţisă-ţi maimai cer
cer oo lămurire
lămurire
în legătură
3n legătură cu Ilarie Dăniloiu.
cu Ilarie Dăniloiu. PentruPentru că că aa fost
fost vorba
vorba
de
tde dolari.
dolari.... . Mi
Mi s-a
s-a spus
spus că răposatul a
că răposatul a avut
avut mania
mania să să
:;
5 tezaurizeze dolari şi în general valută grea . . . Cineva
tezaurizeze dolari şi în general valută grea... Cineva
mi-a precizat
mi-a precizat chiarchiar că că poseda
poseda un un portofel
portofel anume
anume în în
care
.care ţinea
ţinea numainumai banii
banii străini.
străini. CîndCînd am am descins
descins în în casa
casa
crimei
crimei n-am n-am găsitgăsit nici
nici urmă
urmă de de portofel,
portofel, nici
nici dede bani
bani
străini
:străini ....
. . D-ta
D-ta ai fost odinioară
ai fost odinioară foarte intim cu
foarte intim cu bătrînul.
bătrînul.
10
10 Se vorbea
vorbea ccăă te te va
va face moştenitor universal
face moştenitor universal şi şi unic,
unic,
.că ţi-a
·că ţi-a şişi făcut
făcut un un testament
testament... . . . Ce
Ce crezi
crezi despre
despre afacerea
afacerea
banii stră
.cu banii străini
ini şi
şi cu portofelul ? Că
cu portofelul? Că a avut dolari,
a avut dolari,
mi-ai
mi-ai confirmat
confirmat d-ta însuţi.....
d-ta însuţi ...
- Mi-e penibil,
- Mi-e penibil, adică
adică maimai mult mult mă mă dezgustă
dezgustă să să
15
15 vorbesc
vorbesc despre bătrînul Dăniloiu
despre bătrînul Dăniloiu - - zise Dică într-ade­
zise Dică într-ade-
văr
văr plictisit.
plictisit. Eu Eu unul
unul nu-l
nu-l iert nici după
iert nici după moarte,
moarte, declar
declar
sus şi tare ! Am motivele mele 1. . . C-a fost avar fără
sus şi tare! Am motivele mele !. .. C-a fost avar fără
pereche
!pereche şi şi a adunat ayere
a adunat multă, nu
ayere multă, nu mai
mai încape
Încape discu­
discu-
ţie. A
ţie. A trăi
trăi tt ca
ca un animal, cum
un animal, cum să să nu
nu adune
adune!! Ceva
Ceva precis
precis
]..
],0 0 însă
însă înîn privinţa
privinţa averii
averii lui
lui nu ştiu, iar
nu ştiu, cine spune
iar cine spune că că ştie,
ştie,
minte. Intimitatea
minte. Intimitatea cu cu moşul
moşul se se oprea net în
oprea net în preaj­
preaj-
ma banilor.
banilor. Se ferea şi
Se ferea şi de
de umbra
umbra lui . . . Ce-a
lui ... Ce-a mai făcut
mai făcut
pe
pe urmă,
urmă, ar
ar putea
putea să te lămurească
să te lămurească Romulus
Romulus Delulescu,
Delulescu,
fireşte
fireşte relativ,
relativ, că
că nici
nici cu
cu el
el n-a
n-a avut
avut intimităţi
intimităţi de
de bani,
bani,
25 afară
afară de
de cadoul
cadoul cu
cu dolarii
dolarii din
din care
care se
se vede
vede ccăă ii s-a
s-a tras
tras
şi
şi moartea
moartea ..... . Eu
Eu de
de aproape
aproape trei
trei ani
ani i-am întors spa­
i-am întors spa-
tele. Dar
tele. Dar îmi
Îmi aduc aminte că,
aduc aminte că, Într-ade"ăr,
Într-adevăr, l-am
l-am sur­
sur-
prins
prins odată
odată cu
cu un
un po rtofel mare,
portofel mare, vechi,
vechi, soios,
soios, doldora
doldora
probabil
probabil de
de bancnote
bancnote;; habar
habar n-am dacă erau
n-am dacă hîrtii
erau hîrtii
.3
30 0 străine
străine sau
sau româneşti.
româneşti. Cumpăra
Cumpăra şi
şi pe-atunci bani
pe-atunci bani
.străini,
.străini, cînd
cînd ii se
se ofereau
ofereau ocazii
ocazii foarte avantajoase, dar
foarte avantajoase, dar
.ştiu
.ştiu de-asemenea
de-asemenea că
că şi
şi vindea, ceea ce
vindea, ceea ce Înseamnă
Înseamnă că
că
fă.c ea negoţ,
făcea negoţ, nu
nu tezaurizare ...
tezaurizare ...

361

www.dacoromanica.ro
 -
- Da, Da, într-ade\'ăr
într-adevăr -:- -:- obser"ă
observă judecătorul ,pe ,pe gîn-
gîn­
duri
duri ,.Şi Şi totuşi
totuşi protofelul
protofelul '' aa dispărut
dispărut!! Dacă Dacă era era gol,
gol,
de
de cece ar ar fi fi dispăru
dispărut? t ? Mată
Afară dacă dacă bătrînul
bă trînul nu nu 1-0 fi fi ..
aruncat
aruncat cînd cînd s-a' s-a ' înyechit
învechit preaprea tare tare ..... .
5 ~ llarie
-.:... Dăniloiu să
Ilarie Dăniloiu arunce ceva
sa arunce ceva?? ''Ooh! Ooh ! Cred Cred că
în
în viaţa
viaţa lui lui l)-a
l)-a aruncat
arUlica t ni!uic,
nip.1ic, nicinici unun petec petec de ' hîrtie
de ·hîr ...
tie ...
Cel
Cel mult
mult 1-0 1-0 fi fi vîndut
vîndut!!
~ în
� în sfîrşit.
sfÎrşit... .. ·
Dolga
Dolga îşi curmă bmsc bnlsc vorba.
\ orba. SecuiaHu
Secui aFlU observă şi
1O
10 iar se ofensă :
iar se ofensă:
-
- De De ce ce te-ai
te-ai oprit oprit?? Ai Ai vreo vreo îndoIală
îndoIală?? .... Ţi-am
spus
spus că mă jicnesc jicnesc cuvintele
cuvintele şi gesturile gesturile în în doi doi peri.
peri.
Sînt
Sînt om om franc franc şi. si
, .
.. .
. ..'Z�

-
- Era Era să-ţi pun pun oo întrebai:e
întrebai:e fără legătură directă
15 ccuu ancheta,
ancheta, ddee ordin ordin personal
personal - - zise zise judecătorul
judecă torul aproa­ aproa-
pe scuzîndu-se. Voiam
pe scuzîndu-se. Voiam să să tete întreb
Întreb ce motive ai
ce motive ai de de nu-l
nu-l
poţii ierta
poţ ierta pe pe Ilarie
Ilarie Dăniloiu
D ăniloiu nici nici după după o o moarte
moarte atît atît
de
de crîncenă
crîncenă?? Dar Dar mi-am mi-am dat dat seama seama că că întrebarea
Întrebarea ar ar
putea
pu tea 'să-ţi'să - ţi răscoieasdl
răscoleasdl amintiri amin tiri penibilepenibile şi ...
şi...
20 - Adevărat, mai
- mai mult mult decîtdecît '' penibile
penibile!! murmută munnută
Dică. SuntSunt lucruri
lucruri care care nunu mă interesează
i nteresează deCît deCît pe pe mine
mine..
Afară
.
Afară de
de mama
mama nici
nici nu
nu le-am
le-am spus
spus nimănui.
nimănui. Ei
Ei a
a tre­
tre-
.. buit
buit să-isă-i explic
explic de de ce ce Ilarie
Ilarie 1)ăniloiu,
l)ăniloi u, pe pe care tatăl meu
care tatăl meu
l-a sprijinit mult
l-a -sprijinit mult odinioară, riU rîU merită ni�i I)Îc;:i să fie fie scui-
scui-
2
255 pat.
pat. Pentru
Pentru ceilalţi ceilalţi n-avean-avea nici nici o. o. importanţă.
importanţă. Faţă Faţă
de
de străini
străini mă mă răcoream
răcoream înjurîndu-l
înjurîndu-l birj ăreşte, singurul
birjăreşte, singurul
ţel
fel care
care era era pe înţelesul lui,
pe Jnţelesul lui, ştiind
ştiind că că sese vor vor găsigăsi destuidestui
care-i
care-i vor vor raporta
raporta cuvînt cuvînt cu ~uvînt toate
cu cuvînt toate sudălmile.... ..
Tăcu abătut, amărît, ca ca şi cînd cînd amintirea
amintirea l-ar l-ar fifi
30 îndurerat
îndurerat în în străfunduri
străfunduri.. Apoi Apoi deodată se se întoarse
întoarse
spre
spre grefieml
grefierul cu cu condeiul
condeiul în în mînă
rriînă şi-i şi-i zise
zise aspru,
aspru, ca unui
ca unui
servitor
servitor : .
-
- Aide,
Aide, lasă-mă
lasă-mă singur singur cu cu dumnealui
dumnealui !.!. .... Vreau Vreau să-i să-i
vorbesc
vorbesc în în particular
particular!!

362

www.dacoromanica.ro
 Grefierul aeullcă
Grefierul acullcă o privire spre
o privire spre Dolga Dolga!~ întrebătoa
întrebătoare re
şi înfricoşată, dar, dar, fără să aştepte aprobarea aprobarea lui, lui, se
se
sculă
sculă şi şi ieşi
ieşi repede,
repede, ca ca un un cîine
CÎine cu cu coa
coada<f.a între
între picioare
picioare..
. -- NuNu te te supăra
supăra că că l-am dat afară
l-aI)1 dat afară - - zisezise confiden-
confide n-
5 ţial Dică.
ţial Dică . D-ta
D-ta m-ai
m-ai stîrnit
stîrnit şi acuma simt
şi acuma simt nevoianevoia să să mă
mă
răcoresc.
răcoresc . Altfel
Altfel ' m-aş
m-aş înăbuşi.
înăbuşi ... . .· .
Surprins,
Surprins, judecătorul
judecătorul Dolga Dolga rămase. rămase. privil�dl1-1
privil~ du-l cu cu
nerăbdare şi. şi. emoţie.
emoţie . îriainte
îriainte de de aa mai mai spune
spune �l d ceva,
ceva,
..S
Se�uianu
ec.uianu continuă
continuă:: .
10
10 -
- îmi
îmi plac
plac oamenii
oamenii întregi, întregi, chiar chiar dacă mă sîcîie sîcîie !L. ... .
De aceea
De aceea mi-ai
mi-ai inspirat
inspirat încredere,
încredere, indiferent
indiferent dacă dacă eu eu
nu-ţi
nu-ţi inspir
inspir d-tale
d-ta le... ...
-- CuCu toate
toate astea astea ... ...
-- Nu,
Nu, nu, nu, ştiu ... . . . Indiferent
Indiferent !!.... . . Îîn
n clipa
clipa asta asta am am
15
15 ne.:oie
nevoie de de d-ta
d-ta!! Mîine
Mîine poate poate oo să-mi să-mi parăpară rău . . . Acuma
rău ... Acuma
însă am
însă am să-ţi mărturisesc tot,
să-ţi mărturisesc tot, absolut
absolut toL tot....
Dolga
Dolga îşiîşi stăpîni
stăpîni o tresăriree nervoasă
o tresărir nervoasă ca ca în în aşteptarea
aşteptarea
neprevăzutului.
neprevăzutului . N Nu u mai mai zise zise ··nimic
nimic de teamă să
de teamă să nu-i
nu-i
turbure
turbure hotărîrea
hotărîrea.. Dealtfel
Dealtfel Sţ:!cuianu
S ţ:!cuianu continuă
continuă fără fără să-I să-I
2
200 privească,
privească, vorbind
vorbind parcă parcă mai mult pentru
mai mult pentru sine sine şişi pentru
pentru
despovărarea-i
despovărarea-i proprie proprie::
-
- AmAm fostfost printre
printre puţiniipuţinii oamenioameni care care am am iubitiubi t pepe
Ilarie
Ilarie Dăniloiu
Dăniloiu .. .... Cît
Cît am am fost fost copil,
copil, din din milă
milă pentru
pentru Înfă­ înfă­
ţişarea-i umilă, bolnăvicioasă, strecurătoare. Mai Mai tîrziu tîrziu
2
255 pentru că
pentru că avea
avea tot tot ceea
ceea ccee nnuu aveam aveam eu eu:: dragoste
dragoste de de
muncă,
muncă, stăruinţă
stăruinţă în în sforţare,
sforţare, spiritspirit de de economie
economie şi, şi, În
în
ciuda
ciuda aparenţei,
aparenţei, o o anume rectitudine în
anume rectitudine în relaţiile
relaţiile cu cu oa­
oa-
menii.
menii. EramEram buni buni vecini,
vecini, fără fără să să avemavem legături
legături sociale sociale ;;
neamul nostru
neamul nostru nu nu se se putea
putea amesteca
amesteca cu cu un neam de
un· neam de
3
300 slugi,
slugi, oricîtă
oricîtă avere
avere aarr ffii adunatadunat şi şi orice
orice situaţie
situaţie lumească
lumească
ar
ar fifi dobîndit.
dobîndit. Dealtfel
Dealtfel şi şi eiei îşi cunoşteau 'lungul
îşi cunoşteau "lungul nasului
nasului
. şişi nici
nici n-au Încercat vre9
n-au încercat vre9 apropiere. Decadenţa noastră
apropiere. Decadenţa noastră
materială, din
materială, din vinavina vieţiivieţii pe pe · car:e
cat:e am am dus-odl:1s-o eu, eu, m-am-a
făcut pe
făcut pe urmZl
urmfl mai mai puţin puţin intransigent
intransigent şi ŞI aşa, încetul
aşa, încetul

363

www.dacoromanica.ro
 cu
cu încetul,
încetul, m-amm-am legat
legat de de bătrînul Ilarie cu
bătrînul Ilarie cu oo simpatie
simpatie
sinceră, dezinteresată. îl îl consideram
consideram ca ca un confident
un confident
căruia
c,ăruia îiîi poţi incredinţa orice
poţi încredinţa orice taină,
taină, cu cu 5iguranţa
5iguranţa că că nunu
te
te vava trăda
trăda niciodată.
niciodată. Am Am ajuns
ajuns 5ă 5ă fiu
fiu mosafir
mosafir zilnic
zilnic
.5
5 În
În casa lor, unde
casa lor, unde mă mă simţeam
simţeam ca acaEă la
ca acaEă mine, cu
la mine, cu toate
toate
că
că şi
şi atunci
atunci trăiatrăia uu tot
tot atît
atît de de oribil
oribil şi şi erau
erau înîn stare
stare nici
nici
să
să nunu mănînce
mănînce ca ca să facă eccnomii.
să facă eccnomii. Jucam Jucam tabinet
tabinet pe pe
boabe de
boabe de fasole
fasole căci
căci numai
numai astfelastfel jocul
jocul de de cărţi
cărţi nu nu ee
otrăvitor.
otrăvi tor. Nu Nu i-am cerut niciodată
i-am cerut niciodată nimic,nimic, cu cu atît
atît maimai
10
10 puţin
puţin bani.
bani. E Eii se
se împrumutau
împrumutau la la noi
noi cu cu toate
toate fleacurile
fleacuril e
şi
şi uitau
uitau săsă le le dea înapoi, deşi
dea înapoi, deşi noi
noi acuma
acuma ajunsesem
ajunsesem să să
ţinem
ţinem doidoi chiriaşi
chiriaşi cu luna ca
cu luna ca săsă nene echilibrăm.
echilibrăm. Indi­ Indi-
ferent ... Din cînd în cînd bătrînul Ilarie îmi oferea sfa­
ferent... Din cînd în cînd bătrînul Ilarie îmi oferea sfa-
turi
turi şi îndemnuri,
îndemnuri, gratis, gratis, fireşte. îl ascultam cuviincios
îl ascultam cuviincios
1 .5
1.5 şi
şi încolo
încolo îmiîmi vedeam
vedeam de de treburi.
treburi. Viaţa
Viaţa în în care
care mămă înglo­
înglo-
dasem trebuia urmată
dasem trebuia urmată aşa aşa pînăpînă la la capăt.
capăt. Pornisem
Pornisem
greşit. Uneori îmi
greşit. Uneori îmi dădeam
dădeam seama, seama, dar dar inerţia
inerţia mămă ducea
ducea
înainte,
înainte, pe pe acelaşi drum drum .... .. în
în sfîrşit acumacum trei trei ani
ani s-as-a
întîmplat
întîmplat Întorsătura cea mare. în
cea mare. în viaţa fiecărui om om
2
200 cred
cred ccăă există
există o o răscruce
răscruce decisivă,
decisivă, chiarchiar dacădacă omul
omul trece
trece
fără să-şi dea dea seama
seama de de existenţa ei. ei. înîn răscrucea asta asta
se
se poate
poate schimba
schimba tot tot:: binele
binele în în rău
rău şi şi răul
răul înîn bine ...
bine ...
Pentru
Pentru mine mine aa apărutapărut răscrucea
răscrucea acum acum trei trei ani.
ani. O
prieten� de-a
prieten~ de-a, mamei,
mamei, femeiefemeie săracă, i-a i-a încredinţat
2
25.5 trei mii de
trei mii de lei
lei să-i
să-i păstreze,
păstreze, cca a să
să nu-i
nu-i ştirbească
ştirbească cum­cum-
'"a, avînd
\'a, avînd să să plătească
plătească cu cu ei ei chiria
chiria lala un proprietar care
un proprietar care
ameninţa
ameninţa s-o scoată din
s-o scoată din casăcasă dacă
dacă nu nu plăte � te la
plăte~te la zi.zi.
Te
Te scutesc
scutesc de de nume
nume şi şi de
de amănunte
amănunte - -n-aun-au nici
nici oo im­im-
portanţă. Important este
portanţă . Important este numai
numai că, că, exact
exact cu cu două
3
300 zile
zile inainte
inainte de de termenul
termenul cînd cînd femeia
femeia aveaavea neapărată
neapărată ne­ ne-
voie
voie de de bani,
bani, eu eu amam datdat peste
peste ei,ei, scormonind
scormonind într-un într-un
scrin
scrin vechi,
vechi, i-am
i-am puspus în
în buzunar
buzunar ca ca să fac
fac oo glumă proastă

364
364

www.dacoromanica.ro
 cu mama, crezînd că a făcut economii fără să-mi spuie ...
spnie ...
Seara ccu Întins la o petrecere. Ca şşii alte
u băieţii ne-am întins
dăţi, m-a cuprins galanteria şi am cheltuit din banii
mamei. Pe urmă ne-am
ne-am abătut pe
pe la
la nişte prieteni
prieteni unde
5 era jjoc
oc de cărţi,
cărţi , am vrut să compledez ce ştirbisem şi
complectez.ce
pînă dimineaţa
dimin eaţa am pierdut tot, de n-am avut nici cu
ce să plătesc birja
birj a care m-a dus acasă ...
. . . După-amiazi
i-am mărturisit mamei ce-am făcut, iar ea mi-a spus ce
fel de bani erau şi că mîine dimineaţă trebuie să-i îna-
10
10 poieze nenorocitei care i-a incredinţat,
Incredinţat, socotindu-i mai
în siguranţă la mama decît în bancă ...
. . . N-am să fac fraze
şi să-ţi spun vorbe mari
mari:: m-aş fi împuşcat, dar moartea
mea n-ar fi împiedecat ruşinea mamei. Atunci, în ceasul
acela de desperare pe care nu-l poate înţelege decît cel
115
5 ce a privit pînă în adîncuri prăpastia ruşinii ucigătoare,
mi-a venit in
în gînd salvarea
salvarea:: llarie
Ilarie Dăniloiu. M-am dus la
L-'am surprins tocmai numărînd galbeni şi aşezîn­
dînsul. L-'
du-i
du-i în fişicuri. M-am
M-am spovedit
spovedit ca
ca unui duhovnic. I-am
I-am
mărturisit tot, tot ....
. . Şi am adăogat că întîmplarea aceas-
20 ta m-a hotărît să rup pentru totdeauna cu trecutul meu,
să încep
încep o viaţă nouă, să muncesc, să urmez într-ade­
într-ade-
văr pilda lui . . . A ascultat continuînd a înfăşura fişicurile
lui...
în hîrtie de jurnal, fără o tresărire, fără măcar să mă
privească. Pe urmă, cînd am tăcut cu sufletul pe buze,
2
255 a
a ridicat
ridicat la
la mine
mine ochii
ochii vicleni
vicleni şi nepăsători şi aa răspuns
doar atîta : "Nu pot, dom'le Dică ...
. . . Nu pot !" Eram aşa
d�
dţ spăimîntat că am mai stăruit, l-am implorat - -

mi-e ruşine cînd îmi aduc aminte. S-a mulţumit să

repete
repete:: "Nu pot, dom dom'le'le Dică ...
. . . " Mă mir cum nu l-am
3
3 00 strîns
strîns de
de gît
gît atunci
atunci ccaa ssăă nnuu mai
mai sfideze
sfideze soarele
soarele asemenea
asemenea
bestie
bestie umană
umană!! Dacă-mi sărea atunci atunci în în ajutor
ajutor monstrul,
monstrul,
azi
azi aş fi alt om ! . . . Da, da !!....
om!... .. A fost singurul moment

365

www.dacoromanica.ro
 cînd mi-aş fi
cînd fi putut
putut schimba destinul !!.. ... . Bestia
schimba destinul Bestia m-a ro-a
. lăsat să mă ~ă tîrăsc În prăpasti�, ' deşi mîntuirea
în prăpasti~, mîntuirea ni Iri''ea
ea atîr­
atîr-
" na
na de
de un
un singur
singur strop
strop de de bunătate . . N-am
bunătate !. .. N-am să-l să-I iert
iert
,, niciodată 1 .•••
niciodată 1 ..
.')5 Era in
Era picioare, "" congestionat"
in picioare, congestionat, gesticulînd
gesticulînd ccaa uunn
dement.
dement. Judecătorul tăcea şi-i urmărea urmă rea mişcările cu cu
o curiozitate rece, ştiinţifică.
o curiozitate rece, ştiinţifică .
- 'Am
- 'Am să regret
regret toată "iaviaţaţa că nu
nu l-am
l-am sugrumat
sugrumat
·atunci
-atunci!!
. ..,

, .'
t

www.dacoromanica.ro
 Capitolul
Capitolul XV
XV

LIXA DRD
LIXANDRU

-
- Acuma,
Acuma , cu cucoană,
coană, eu eu nunu mai mai stau stau mCImCI să să mă mă
legi cu
legi cu lanţuri ! . . . Nu mai pot sta !. . . Trebuie
!. .. Nu' mai pot sta !. .. Trebuie să plec !
plec!
5 D-na
D-na Dăniloiu
Dăniloiu se supără auzind-o
se supără auzind-o ppee Solomia Solomia că că o o
întîmpină aşa
întîmpină a şa de de cum cum se se intoarce
Întoarce ac acasăasă de de lala cimitir.
cimitir.
-
- Ia Ia a::cultă,
a::cultă, ?piIică ?pirică - - zise
zise doamna
doamna în în culmea
culmea
. indignării -
indignării - ce ce spune
spune fata fata asta
as ta " "şi
şi ce
ce pofteşte
pofteş t e!! Ascult..:o
Ascult-=o
şi tu, că
şi tu, că ppee mine
mine nn nu mă mă crezi cînd îţi
crezi cînd îţi spun
spun că că nu
nu ee înîn
110
0 toa
toatete minţile
min ţ ile !!
Solomia era
Solomia era îmbrăcată
imbrăcată de ducă în
de ducă în hainele
hainele cele bune
cele bune
şi
şi căldurcase,
căldurcas e , pentru
pentru că că' iar
iar începuse
începuse aa fulgui fulgui şi "Întul
vînt ul
bătea mai
bătea m ai aa ger.
ger. Repetă Repe tă cu cu îîncăpăţînare
ncăpă ţîna re ::
-
- Nu mai pot
Nu mai pot sta, s ta , cucoană,
cu coană, păcatele
păcatele mele, mele, el-ta
el-ta
15
15 nu
nu vrei
vrei să mă în
să mă înţelegi
ţ elegi ??. .... Ain
Am făcut
făcu t cum
cum ai ai zis, am
am mers
mers
la
la judecată�
judecată; am am fost fo st la la înmormîntare:
înmormîntare: .. .. Dar
Dar acum3.
acuma fie-ţi
fi e- ţ i
milă
milă şi şi de
de sufletul
sufletul meu meu că-s că-s om,
om, nu=-s
nu'"s vităv ită!!
Vâsilica se
Vasilica se ssupăra
upăra şi şi se
s~ încăpăţîna
încăpăţîna la rîndul ei,
la rîndul ei, deşi
deş i
îi
îi făgăduise
făgăduise că-ică-i va va da da drumuldrţlmul după înmormîntare. Spir
după înmormîntare. Spiru u
2
200 interveni împăciuitor ş i ostenit de emoţiile zilei :
interveni împăciuitor şi ostenit de e moţiile zilei:
- Las-o, frate,
- Las-o, frate, să să se duc�, dacă
se duc~, dacă t� t~ roagă .. O
roagă .... fi avînd
O fi avînd
şi ea necazurile
şi ea necazurile 'ei-.. "ei-. . ..

367

www.dacoromanica.ro
 -
- Necazuri,
Necazuri, cum cum nu nu!! făcu doamna doamna mai mai aţîţată,
pentru
pentru că bărbatul aa dat dat dreptate
dreptate servitoarei
servitoarei şi deci deci
a coborit-o pe
a coborit-o ea. Parcă
pe ea. Parcă nu nu ştiuştiu eueu necazurile
necazurile ei ei 1. .••
.

Dar
Dar bine-mibine-mi faci, faci, că numai
numai eu eu sînt
sînt dede vină că am am răb-
5
5 dat-o
dat-o ani ani de de zile
zile cu
cu prăpăditul cela cela dede Lixandru
Lixandru ... ...
-
- ,Nu-l ,Nu-l sudui,
sudui, cucoană, că-i păcat păcat!! zise
zise Solomia
Solomia
cu
cu oo imputare
imputare plină de de tristeţe. PoatePoate că săracul trage trage
să moară ori ori oo fi
fi şi murit, şi-i păcat păcat!!
-- Aide, Aide, du-te, nenorocito,
nenorocito, şi nici nici să nu nu te te mai
mai
10
10 întorci,
întorci, ccăă mi-ai mi-ai amărît sufletul
sufletul de de nunu eşti vrednică
vrednică!!
declară d-na d-na Dăniloiu energic, ca ca să curme
curme discuţia.
-
- Ba Ba eu eu mă întorc,
întorc, cucoană, dac-o dac-o vrea
vrea Dumne­
Dumne-
zeu
zeu să ... . . . Acu sărut mîna
Acu sărut mîna şi să să vă găsesc
găsesc sănătoşi
sănătoşi!!
Se
Se înserase. Autobuzul spre
înserase. Autobuzul spre Valea
Valea Ursului
Ursului trebuia
trebuia
15
15 să fie
fie plecat,plecat, dacă n-o n-o fifi avut
avut vreo vreo reparaţie de de făcut.
făcut .
Solomia
Solomia pomi pomi pe pe jos,
jos, gîndindu-se
gîndindu-se că în în două ceasuri,
ceasuri,
dacă merge merge bine,bine, ajunge
ajunge acasă şi fără maşină, iar iar banii
banii
ii rămîn în în buzunar
buzunar . AveaAvea în în mînă oo boccelu
boccelu ţă cu cu două
pîini
pîini şi mezelurimezeluri şi oo sticlă
sticlă de
de ţuică înfăşurate
înfăşura te în în hainele
hainele
2
200 ei
ei ddee purtare,
purtare, ccaa ssăă nnuu le le strice
strice acasă pe pe cele
cele dede sărbă­
tori
tori ..... .
D
Dee cum cum ieşi dindin oraş vîntul
vîntul începu
începu ssăă sufle
sufle mai
mai tare,
tare,
biciuindu-i
biciuindu-i faţa cu cu fulgi
fulgi aspri
aspri de de zăpadă. Pe Pe şosea însă
zăpada se se topise
topise în în cursul
cursul zilei,
zilei, transformîndu-se
transformîndu-se în în
2
2.'55 băltoace de de apă şşii noroi,
noroi, care
care acuma
acuma dădeau ssăă îngheţe.
Noaptea
Noaptea coborî coborî repede,
repede, dar dar lin
lin ţoiul de de zăpadă ce ce aco­
aco-
perea
perea cîmpurile
cimpurile îndulcea
îndulcea întunerecul,
întunerecul, încît Încit Solomia
Solomia putea
putea
chiar
chiar să ferească ferească ochiurile
ochiurile de de noroi
noroi ca ca să nu-şi murdă­
rească prea prea rău cizmele
cizmele şi rochia.
rochia.
3
300 Cînd
Cînd trecu trecu prin
prin Bascov
Bascov şşii apoi
apoi coti
coti spre
spre Valea
Valea Ursu-
Ursu-
lui, se
lui, se simţi mai mai uşoară, cu cu toate
toate că că era
era asudată leoarcă.
Pe
Pe aici
aici oo ajunse ajunse din
din urmă, cu cu farurile
farurile aprinse,
aprinse, autobu­
autobu-
zul
zul care
care într-adevăr întîrziase întîrziase la la atelier
atelier pentru
pentru oo repa­
repa-
raţie, ca ca de de obicei
obicei,. Şoferul îi îi dădu cîtevaciteva semnale
semnale de de

368
3&8

www.dacoromanica.ro
 claxon şi
claxon şi chiar Încetini ca
chiar Încetini ca să
să o o ia
ia în maşină, dar
în maşină, Solo­
dar Solo-
mia făcu semn
mia semn că că l\U vrea şi se
nu vrea se feri
feri să n-o
n-o stropească ... ...
Pe
Pe llaa pod,
pod, mai mai încolo,
lncolo, oo sanie
sanie ccu u doi
doi căluţi
căluţi prăpădiţi
prăpădiţi
dădu
dădu să să treacă
treacă pe pe lîngă
lîngă ea înainte, căutînd
ea înainte, căutînd pîrtie
pîrtie pe pe
.5
.'j marginile
marginile şoselei
şoselei desfundate. Recunoscu pe
desfundate. Recunoscu pe Dumitru
Dumitru al al
Smărăndiţei, chiar chiar din
din Valea Ursului, care
Valea Ursului, care opri
opri şi oo luăluă
în
în sanie.
sanie. Venea
Venea de de la
la Dobrogostea,
Dobrogostea, unde unde dusese
dusese unun buto­
buto-
iaş
iaş de ţuică unui
de ţuică unui cîrciumar.
cîrciumar. Solomia
Solomia întrebă
întrebă ce ce maimai ee
prin
prin sat, iar Dumitru,
sat, iar înţelegînd întrebarea,
Dumitru, înţelegînd întrebarea, răspunse
răspunse
10
10 dînd
dînd ccuu biciul
biciul în în amîndoi
amîndoi căluţii
căluţii pepe rînd
rînd::
-
- Apoi
Apoi ce ce săsă fie,
fie, căcă bine
bine nu-inu-i!1
Nu
Nu maimai schimbară nici nici o vorbă. Ţăranul îndemna
o vorbă. îndemna
mereu caii, cînd
mereu caii, cînd cu cu vorba
vorba cînd cînd cucu biciul,
biciul, iar
iar Solomia
Solomia
şedea cu cu bocceluţa în poală şi se
în poală uita numai
se uita înainte,
numai înainte,
15
15 parcă ar
parcă ar fi
fi aşteptat
aşteptat să să sese ivească negreşit ceva
ivească negreşit ceva înîn cale.
cale.
La
La gura
gura uliţei apoi apoi sania
sania se se opri
opri şi Solomia
Solomia se se dădu
jos bolborosind
jos bolborosind::
- Noapte bună,
- Noapte bună, nea Dumitre, şi
nea Dumitre, şi mulţumim
mulţumim .... ..
-
- Noapte
Noapte bună bună!1 răsună
răsună îîn n urma
urma eeii glasul
glasul răguşit,
răguşit,
2 e
21') însoţit
însoţit de de îndemnul
îndemnul obişnuit
obişnuit:: Hai, Hai, ha ha!1
Pe uliţă cele
Pe cele mai multe case
mai multe case erau adormite în
erau adormite întu­
în întu-
nerec.
nerec. Numai ici-colo veghea
Numai ici-colo veghea cîte cîte o o luminiţă
luminiţă galbenă
galbenă
ca
ca unun ochi
ochi bolnav
bolnav de de griji. Solomia văzu
griji. Solomia văzu de departe
de departe
lumină
lumină la la casa
casa lor
lor şişi se
se gîndi
gîndi îndată
îndată::
2
255 "Lasă
"Lasă că-i că-i bine
bine!1 NuNu s-au
s-au culcat
culcat încă
încă!"1"
Cînd
Cînd împinse
împinse portiţa, CÎinele cîinele Tîlharu
Tîlharu făcu numai numai
"ham",
"ham", oo recunoscu
recunoscu şi şi în
în semn
semn de de dragoste,
dragoste, se se tăvăli
tăvăli
la
la picioarele
picioarele ei, ei, Încît
încît trebui
trebui să să treacă
treacă peste
peste el.el. Uşa.
Uşa.
tinzii
tinzii sese deschise
deschise şi în prag apăru maică-sa
în prag maică-sa Ioana
Ioana parc-ar
parc-ar
3~
3 el fi
fi ştiut
ştiut că că soseşte
soseşte::
- Bine
- Bine că că te-a
te-a adus
adus Dumnezeu
Dumnezeu că că dede luni
luni se
se trudeş­
trudeş­
te
te să
să moară
moară şi şi nu
nu poate
poate fără
fără de tine 1
de tine!
în
în tindă, pe pe vatră, la la lumina
lumina tăciunilor, şedea fra-· fra-·
tele Solomiei,
tele Solomiei, Eremia,
Eremia, care care nici
nici nunu sese mişca parc-ar
parc-ar

369
369

www.dacoromanica.ro
 fi f02t
fi fOf>t îI?-c.reme.
iI!-c.reme.niţ. n iţ. Numai
Numai dnd cînd Selomia
S010mia şoptLbun�
şoptLbun~ seara, seara,
răspunse
răspunse şi şi .dînsul,.
dînsul,. fără
fără a a se,
se, întoan;e,
întoarce, "bună "bună seara" seara" ..
. . Maică-sa
Maică-sa îîii luase Qocceaua şşii o
luase 1;locceaua o pipăise.
pipăise. ZiseZise mul­ mul-
com
corn:: ,,

5 - - I?egeaba
I?egeaba ai ai mai
mai ad. us că nu.
ad:us nu. mănîncă
mănîncă ... . . J.limiG
l.limi<;.. ... .
De sîmbătă
De sîmbătă numai numai cu cu apăapă ţr:ăieşte.
ţr:ăieşte . şi şi cu
cu .nădejdea
.nădejdea ta ..
ta ... .

N[ereu.. gîfîie
Mereu gîfîie:: Solomia
Solomia... . . . MIa.
MIa.... . Că nici nici glas
glas parcă nu nu
mai are
mai ,ne ..... .
S.olomia
S.olomia stătea stătea îîn n mijlocul
mijlocul tindei tindei nehotă:r;îtă,
nehotă~îtă, spe- spe-
110
0 riată,
riată, neştiind
neştiind ce ce săsă facă.
facă. Maică-sa
Maica-sa trebui trebui s-o s-o îndemne
îndemne::
- Du-te înlă;untru
- Du-te înlăpntru să să te
te ,'adă . . . Lasă-ne
,"adă ... Lasă-ne pe pe noi ...
noi ...
Du-te
Du-te ... ...
,. Totuşi,
Totuşi, parcă-arparcă-ar fi fi vrut
vrut să să amîie
amue împlinirea
împlinirea soa�tei,
soaItei,
mai
mai ezităezHă şi şi mai
mai că�tă,
că~tă, să să întîrzie
întîrzie::
15
15 -- Numai
Numai să răsuflu niţel
să răsuflu niţel că-s
că-? moartă
moartă de de trudită
trudită... ...
Apoi
Apoi poate poate ccăă şşii dînsul dînsul doarmedoarme şi şi ssă ă nu-i
nu-i mCţi
mCţi stric stric
odihna
odihna ... ...
-:-
-=- CCee ssăă doarmă
doarmă?? zise zise Ioana,
Ioana, maică�sa,
maică~sa, fără· fără · nădej­
de. De
de. De sîmbăţă
sîmbăţă stă stă numai
numai cu cu ochii
ochii deschişi,
deschişi, parcăparcă ii s-au s-au
2
200 înţepenit
înţepenit ple .oapele, şşii ş~ee llită
pleoapele, llită llaa geam
geam mereu mereu ţintăţintă ca ca
şi.
şi. cînd
cînd ar ar yedeayedea ce:vace:va sausau ar ar aştepta
aş tepta ... ...
Solomia
Solomia nu mai avu
nu mai încotro. Puse
avu .încotro. Puse mîna
mîna pe
pe clanţa
clanţa
uşii
uşii din
din stînga,
stînga, căci
căci în
în odaia
odaia din
din dreapta
dreapta şedea
şedea Ere­
Ere-
mia
mia cu
cu nevastă-sa şi doi
doi copilaşi.
copilaşi.... . Cînd
Cînd păşi pragul
pragul
2
255 o
o izbi
izbi un
un miros
miros cald,
cald, greu,
greu, răsuci
răsuci tor
tor ddee suflet,
suflet, mirosul
mirosul
morţii.
morţii. Aerul
Aerul zăpuşit
zăpuşit era încărcat de
era încărcat de aburi ·putrezi.
aburi ·putrezi.
La
La căpătîiul patului,
patului, într-o
într-o ulcică de lut, pe '· laviţă,
de lut,
lumînare
lumînare aa -de
-de · seu
seu se
se încovoiase
încovoiase cu
cu flacăra
flacăra palidă
palidă maimai
mult
mult fumegînd' decît lumillînd,
fumegînd· decît lumil'tînd, dar
dar zugrăvind pe
pe pereţi
3
300 u�bre
u~bre ur.iaşe
ur.iaşe apocaliptice . . . �olomia
apocaliptice ... ~olomia n
nuu ssee !!ită
!!ită îndată
îndată
spre
spre pat,
pat, ci
ci îşi lepădă. incetinel
incetinel haina
haina şi cojocelul.
cojocelul. Pe
Pe
,, cînd
cînd le.
le. aşeza
aşeza binişor
binişor pe
pe celălalt
celălalt � apăt al
~apăt ·laviţei, auzi
al -laviţei, auzi
glasul
glasul maică-si
maică-si în
în spatele
spatele ei,
ei, răsunînd atît de
răsunînd atît de tare
tare în
în

370

www.dacoromanica.ro
 tăcerea
tăcerea s\1grumată
sl,lgrumată de parc-ar fi
de parc-ar fi ţipat,
ţipa t, ,de'şi
. 4eşi bătrîna
bătrîna vor-
'
vor-
bea
bea cu cu milă blîndă
blîndă:: .
-
- Uite,
Uite, aa nnit Solomia, măi
venit Solomia, măi Lixandre
Lixandre !!
- Am '·venit,
- venit, Lixandre
Lixandre!! adăogă adăogă repede
repede şi Solomia,
şi Solomia,
5 "·· întorcîndu-se
5 înto.rcîndu-se şi şi apr6piindu.:se.
apr6piindu.:se.
Luminiţa de
Luminiţa de la căpătîi, ascunsă
la căpătîi, ascunsă după după 'colţul colţul per­
per-
uei, arunca
nei, arunca oo urnbră
utnbră groasă pest.e pest.e pa tul de
pa tul de blăni în în care
care
zăcea Lixandru, învelit
zăcea Lixandru, învelit pînă pîn ă lala gîţ cu cu oo pătură pătură albă albă
, '.murdară, încît încît numai
numai capul capul îi îi rămăsese
rămăs ese slobod slobod şi oo
11 Q
Q mînă
mînă pămîntie
pămînti e uitată
uitat ă ·pepe dungadunga din din afară,
afară, ccu u degetele
degetele
.' lungi,
lungi, subţiri,
subţiri, răsfira
răsfiratte. e. P Peste
este cîteva
cîteva clipe,
clipe, pentrupentru că că
tăcerea
tăcerea dăinuia, Ioana, spăimîntată
dăinuia, Ioana, spăimîntată să să nu nu fi murit,
fi murit,
luă
luă ulcica
ulcica cu cu lumînarea
luminarea şi şi oo ridică
ridică deasupra
deasupra patului. patului.
Capul
Capul se se oodihnea
dihnea pe pe două
dou ă perne,
perne, cu cu faţa
faţa în în sus,sus, cucu părul
părul
[5
[5 negru
negru ciufulit,
ciufulit, cu cu barba
barba şi mustăţile crescute crescute (deşi
numai ieri
numai ieri îlîl răsese
răsese Eremia
Eremia ca ca să-I
să-I găsească
găsească soră-sa soră-sa
frumos)
frumos),, cu cu nasul
nasul şi şi buzele
buzele subţiate,
sub ţiate, cucu pieliţa
pieliţa obrajilor
obrajilor
lucioasă şi cenuşie,
cenuşi e , cu cu ochii
ochii mari,mari, negri,
negri, scufimdaţi
scufundaţi în în
orbi
orbi te,te, sticloşi,
sticloşi, în în care
care parcă
parcă nu nu mai
mai licărea
lic ărea nici nici oo urmă
urmă
2
200 ' de de viaţă.
viaţă.
Solomia
Solomia se se mai
mai apropie,
apropie, cuprinse
cuprinse mînamîna· de de pepe dunga
dunga
patului
pat ului în în mîinile
mîinile ei ei abia
abia dezmorţite
dezmorţit e de de frigul
frigul drumului
drumului
şi
şi repetă duios, uitîndu-se
repetă duios, uitîndu-se în faţa lui
în faţa lui::
- Eu
- Eu sînt,
sînt, LiLixandre
xandre.... . . Eu,
Eu, Solomia
Solomia ta . . . Am
ta ... Am venit.
venit.... .
2255 Atunci
A faţa bolnavului
tunci faţa bolnavului parcă parcă se se însenină
însenină d dee oo undă
undă
de
de mare
mare bucurie,
bucurie, iar iar înîn ochii
ochii încremeniţi
încremeniţi apăru apăru o o pîl­
pîl-
pîire luminoasă . în
pîire în acelaşi timp timp Solomia
Solomia îi îi simţi mîna mîna
tremurînd
tremurînd uşor u şo r în
în ale
ale ei
ei..
-:- Aşa, Lixandre
-:- Aşa, Lixandre - - adăogă
adăogă Ioana Ioana mai mai vîrtos,vîrtos, ca ca
30
30 o
o încuraj
încurajare.are. Ţi-a
Ţi-a adusadus de de toatetoate bunătăţile
bunătăţile şi şi ai
ai săsă tte
e
faci
faci bine
bine curind-curînd
curind-curînd .... ..
. PePe buzele
buzele fărăfă ră culoare
culoare ale lui Lixandru
ale lui Lixandru înflori Înflori un un
'·s.
s,u
Uris
rlS foarte
foarte plăpînd,
plăpînd, iar iar bulbii
bulbii ochiilor
ochiilor se se întoarseră
întoarseră
spre
spre Solomia
Solomia cu cu aceeaşi
aceeaşi licărire
licărire de fericire.. Apoi
de fericire Apoi buz buze-e-

371

www.dacoromanica.ro
 le, abia
le, abia mi.şdndu-se,
mi.şcîndu-sc, schi schi ţară
ţară un un lihăit
lihăit mai mai multmult ",ăzut
",ăzut
decît
decît auzit
auzit::
-
-Mă Mă ...
. . . duc
duc. ...
-
- Lasă,
lasă, n-ai n-ai grije
grije acuma, Lixandre -
acuma, Lixandre zise laraşl
- zise iara.şl
5 Ioana
Ioana cu cu incredere.
incredere. Dac-a Dac-a venitvenit Solomia,
Solomia, nu nu te te lasă
ea
ea săsă tete prăpădeşti
prăpădeşti ... ...
Aşeză
Aşeză la la loc
loc ulcica
ulcica ccu u luminarea
luminarea şi şi ieşi
ieşi îinn tindă
tindă să-şi
să-şi.
vază
vază de de treburi.
treburi.
Rămasă
Rămasă singură,singură, Solomia
Solomia mai stătu un
mai stătu un răstimp
răstimp în în
1tO
0 picioare,
picioare, neclintită, cu cu ochii
ochiI în în ochii
ochii lui,
lui, ca ca şi cînd
cînd ast­
ast-
fel
fel ar
ar fifi vrut
vrut să-isă-i insufle
insufle încredere
încredere şi ~i nădejde
nădejde de de viaţă.
viaţă.
Lixandru
Lixandru păstrapăstra pe pe buzele
buzele livide
livide închipuirea
închipuirea de zîmbet, zîmbet,
iar
iar în
în lumina
lumina ochilor,
ochilor, mica mica scînteiere
scînteiere parcăparcă se se lupta
lupta cu cu
jocul umbrelor.
jocul umbrelor. Pe Pe urmă,
urmă, ca ca săsă fie
fie el
el mai
mai sigursigur căcă eaea nu
nu
15
15 se
se va
va maimai mişca
mişca de de aici,
aici, dardar să să şi
şi poată
poată veghea veghea mai mai
uşor, Solomia se
uşor, Solomia se aşeză
aşeză încetinel
încetinel pe pe dunga
dunga patului,
patului, ţinîn­
ţi.nîn­
du-i
du-i mereu
mereu mîna mîna în în poală
poală şi şi urmîndu-i
urmîndu-i orice orice semn
semn de de
viaţă
viaţă cu cu spaima
spaima în în suflet.
suflet.
Se
Se aşternu
aşternu tăcerea
tăcerea grea, grea, lungă,
lungă, în în odaia
odaia otrăvită
otrăvită
2200 de
de boală.
boală. DinDin tindă
tindă pătrundea
pătrundea uneori, uneori, ca ca dintr-o
dintr-o depăr­
depăr­
tare mare,
tare mare, zgomotzgomot vătuitvătuit de de glasuri
glasuri - - Ioana
Ioana se se sfă-..
sfă- ..
tuia cu
tuia cu feciorul
feciorul într-o
într-o aşteptare tainică. Apoi Apoi gîndurile
gîndurile
Solomiei
Solomiei începură
începură să să străbată
străbată prin prin zăbranicUl
zăbranicw. tăcerii,tăcerii,
să
să se
se amestece
amestece cu cu mirosurile
mirosurile ce ce îmbîcseau
îmbîcseau mereu mereu mai mai
2
255 chinuitor
chinuitor aerul.
aerul. Gîndurile
Gîndurile oo dureau dureau şi-i şi-i striveau
striveau ini­ini-
ma,
ma, atîta
atîta erau
erau de de tulburi
tulburi şi şi de
de vălmăşite.
vălmăşite. Numai Numai într-un
Într-un
tîrziu
tîrziu sese limpezi
limpezi oo părere părere de de rău înecată într-o
rău înecată într-o scîrbă
scîrbă
fără
fără margini
margini::
- Toate au
- Toate au fost
fost degeaba
degeaba .... .. toate
toate..... . degeaba
degeaba ......
3
300 Nu-şi
Nu-şi mai mai dădea
dădea seamaseama dacă dacă vremea
vremea trece trece sau
sau s-as-a
oprit
oprit pepe loc. Deodată însă
loc. Deodată însă simţi
simţi că că mîna
mîna lui lui Lixandru
Lixandru
s-a
s-a răcit
răcit înîn mîinile
mîinile ei,ei, ca
ca unun sloi
sloi de
de gheaţă.
gheaţă. Luă Luă ulcica
ulcica cu cu
luminarea
lumînarea aproapeaproape trecută
trecută şi-işi-i lumină
lumină faţa. faţa. Era aceeaşi,
Era aceeaşi,

372

www.dacoromanica.ro
 cu
cu urma surîsului pe
urma surîsului pe gura
gura uşoruşor întredeschisă,
întredeschisă, cu cu aceiaşi
aceiaşi
ochi
ochi mari
mari în în care părea întipărit
care părea întipărit ca ca pe sticlă
sticlă chipul
chipul ei.
ei.
-
- Lixandre
Lixandre!! bolborosi
bolborosi
. dînsa
dinsa pierdută.
pierdută. Te-ai
Te-ai dus,
dus,
Lixandre
Lixandre?? .
5 îi
îi pipăi obrajii
obrajii şi-i netezi netezi fruntea
fruntea pe pe care
care licăreau
broboane
broboane reci reci de de sudoare.
sudoare.
O
O clipă
clipă mai stătu cu
mai stătu cu lumînarea
lumînarea ridicată
ridicată deasupra
deasupra
patului,
patului, neştiind ce ce să facă şi încotro
încotro s-os-o apuce.
apuce. în In sfîrşit
deschise
deschise uşa uşa şişi din
din pragprag spuse Ioanei care
spuse Ioanei care tocmai
tocmai se se
Jo
10 pregă
pregă teatea săsă se
se culce
culce::
- Mamă, a
- Mamă, murit Lixandru
a murit Lixandru!!
Lacrimile îi
Lacrimile curgeau şiroaie,
îi curgeau şiroaie, dar nu-şi dădea
dar nu-şi dădea seama.
seama.
-
- Aoleu
Aoleu!! făcufăcu Ioana.
Ioana. De De ce ce nunu m-ai
m-ai chemat
chemat pe pe
mine? ..... Acu
mine? Acu Dumnezeu
Dumnezeu să-I să-I ierte,
ierte, căcă s-a
s-a chinuit
chinuit destul
destul
J5
15 şi ne-a chinuit
şi ne-a chinuit şi şi pepe noi noi!!
-
- Să Să nunu văvă pară
pară rău, rău, mamă,
mamă, că că atîta
atîta am am avut
avut şi şi
eu
eu pe
pe lumea asta -
lumea asta - zise
zise Solomia
Solomia în în prag,
prag, cu cu lumînarea
lumînarea
în mînă, parcă
în mînă, parcă ar ar fi făcut un
fi făcut un jurămînt. De-acuma nici
jurămînt. De-acuma nici
eu
eu nu
nu maimai am nici un
am nici un rost
rost în în viaţă
viaţă!!
20 Glasul
Glasul ei ei părea
părea atît atît de de straniu
straniu mamei
mamei că, că, continuînd
continuînd
a-şi
a-şi lega
lega fotele,
fot ele, îiîi răspunse
răspunse cu cu mustrare
mustrare::
-
- Ia Ia nu
nu mai
mai supăra
supăra pe pe Dumnezeu,
Dumnezeu, fată, fată, că-i
că-i mare
mare
păcat
păcat!! OmulOmul aşa aşa e e lăsat,
lăsat, să să moară
moară cînd cînd îi îi vine
vine rîndul,
rîndul,
iar
iar cel
cel care
care rămîne
rămîne să să trăiască ...
trăiască ...
2
255 Solomia
Solomia tăcu. tăcu. Iar Iar nnuu mai mai ştia
ştia c cee ssăă înceapă.
înceapă. Dădu Dădu
să
să închidă
închidă maşinal
maşinal uşa, uşa, dar dar maică-sa
maică-sa deschise
deschise şi şi tinda,
tinda,
făcîndu-şi
făcîndu-şi cruce cruce de de trei
trei ori ori şi
şi zicînd
zicînd::
-
- Nu Nu închide, Solomie, să
închide, Solomie, poată ieşi
să poată i eşi afară
afară sufle­
sufle-
tul
tul mortului
mortului ..... .
3
300 A
A doua
doua zi, zi, joi
joi dţ d ~ dimineaţă,
dimineaţă, Solomia
Solomia alergă, alergă, cu cu
autobuzul,
autobuzul, la Piteşti să
la Piteşti să facă
facă bani,
bani, căci
căci acasă
acasă n-a vea
n-avea
nici
nici unun leu
leu şi
şi chiar
chiar de-arde-ar fi fi avut,
avut, n-arn-ar fifi cheltuit
cheltuit nimeni
nimeni
cu inmormîntarea lui Lixandru. Eremia şi maică-sa
cu înmormîntarea lui Lixandru. Eremia şi maică-sa
rămîneau
rămîneau să să îngrijească
îngrijească de de cosciug,
cosciug, de popă, de
de popă, de groapă,
groapă,

373

www.dacoromanica.ro
 numai ea
numai ea să
să plătească
plătească şi şi să ad!Jcă zăbranicul
să ad.ucă zăbranicul şi cele tre-
şi cele tre­
buincioase pentru ppmeni
buincioase pentru ppmeni ..... . Solomia
Solomia n n''uu dădtl: deloc pe
dădu, deloc pe
la stăpîni
la st ăpîni în-
în- Piteşti,
Piteşti, de de lala care
care nunu maimai putea
putea spera
spera săsă
capete
capete nimic,
nimic, îndatorată
Înda torată CL!ffi Cl!m era peste cap.
era peste cap. S-a
S-a hotă-
hotă-
5 rît azi-noapte,
rît azi-noapte, dupădupă ce ce şi-a
şi-a veI).it
venit în fire, să
în fire, mai vîndă
să mai vîndă
doi
doi bănuţi de de aur
aur dindin salbă şi să cinstească
cinst ească pe Lixandru
pe Lixandru
pînă la capăt.
pînă la capăt... ..
Ziua
Ziua următoare,
următoare , vineri, vineri, s-a făcut o
s-a făcut o înmon?întare
înmon?întare
cum
cum puţine
puţine s-au pomenit în
s-au po~enit în Valea
Valea Ursului.
Ursului. Vecinele
Vecinele
10
10 bătrîne,
bătrîne, cu cu Ioana
Ioana în în frunte,
frunte, l-au bocit pe
l-au bocit Li�:andru
pe Li):andru
cum
cum s-au
s-au priceput
priceput mai mai duios,
duios, iariar preotul
preotul aa slujit
slujit caca lala
boieri, măcar
boieri, măcar că că era
era frig
frig mare
mare şi şi puteau
puteau să-i să-i degere
degere dege­
dege-
tele pe
tele pe cărţile
cărţile de de rugăciune. Solomia a
rugăciun e . Solomia a stat nunui în
stat num:ti în
genunchi,
genunchi, cu cu fruntea
fruntea sprijinită
sprijinită pe pe dunga
dunga sicriului,
sicriului , plîn-
plîn-
:1 5
15 gînd
gînd fără
fără hohote,
hohote, dar dar cu cu sughiţuri
sughi ţuri grele
grele care-i
care-i sfîşiau
sfîşi au
pieptul. Abia
pieptul. Abia cîndcînd au au început
început să să ba bată
tă capacul,
capacul, şi-aşi-a
pierdut puţin
pierdut puţin cumpătul
cumpătul,, plecîndu-se
plecîndu-se peste peste cosciug
cosciug şi şi
îmbrăţişîndu-l
îmbrăţişîndu-l cu cu gemete
gemete şi şi lacrimi
lacrimi carecare au au înduioşat
înduio şa t
pe
pe toată
toată lumea.
lumea. Maică-sa
Maică-sa a a luat-o
luat-o binişor
bin.i şor de-o parte bîi-
de-o parte bii-
�o0
,2 guind
guind::
- Taci, draga
- Taci, mamei, taci
draga mamei" taci şişi fii
fii cuminte
cuminte ... ...
Solomia
Solomia s-a s-a liniştit
lini şt it încet-încet,
încet-încet, dar dar guragura eiei nunu mai
mai
tăcea
tăcea suspinînd
suspinînd ::
-
- Of,
Of, Doamne Dumnezeule, rău
Doamne Dumnezeule, ră u mă mă pedepseşti,
ped epseşti,
J.55
J. Doamne !
Doamne!

www.dacoromanica.ro
 Capitolul
Capitolul XV
XVII
,, .,
;. ALIBI
ALIBI

,:.t
. ..

It!• •

Romulus Dellilescu
Romulus Delulescu declară
declară de de lala început
Început că că l-au
l-au
.ajuns
ajuns la la ureche
ureche zvonurile
zvonurile stupide
stupide şi şi revoltătoare
revoltătoare care care
5 -\~or să-I indice
.. -vor indice caca pepe asasinul
asasinul probabil
probabil al al unchi ului
unchiului
şi mă�uşii sale.
şi mă~uşii sale. De aceea şi-a
De aceea şi-a permis
permis încăîncă de ieri, adică
de ieri, adică
de
de îndată
îndată cece aa sosit
sosit în
în Piteşti,
Piteşti, săsă ceară
ceară să
să fie
fie ascultat,
ascultat,
ca
ca să- poată spulbera,
spulbera, cu cu un
un ceas
ceas maimai devreme,
devreme, murda-
murda-
.'. ~eleI"ele calomnii
calomnii răspîndite
răspîndite de de duduşmanii
şmanii şi şi invidioşii
invidioşii lui lui
'
10
10 şi
şi ai ai familiei
familiei lor sărace, dar
lor sărace, dar curată
curată ca hîrtia: de
ca hîrtia de lux.
lux.
:: Voia
Voia săsă fie
fie patetic
patetic şi şi întrebuinţa
Întrebuinţa toatetoate frazele
frazele co­
co-
mune
mune cu cu care
care avocaţii
avocaţii de de judecătorii
judecătorii rurale
rurale încearcă
încearcă
să convingă mai mai ales
ales pe
pe clienţii
cli enţii lor naivi. îşi stăpînea
lor naivi.
teatral
t eatral indignarea
indignarea şi şi arăta
arăta o o 'politeţă
' politeţă supărător
supărător de de
15 '
15 făcută.
făcută . Ceea
Ceea cece Însă
Însă p'pee Dolga
Dolga îl îl indispunea
indispunea mai mai răurău
era
era surîsul
surîsul iezuit
iezuit şi onctuozitatea atitudinii,
şi onctuozitatea atitudinii, care
care căutau
căutau
să-i
să-i cţemonstreze
demonstreze superioritatea
superioritatea morală morală îmbrăcată
îmbrăcată
Într-o
Într-o mare
mare modestie.
modestie.
Fără
Fără săsă aştepte
aştepte vreo
vreo întrebare,
întrebare, Romulus
Romulus se se pomi
porni
2
200 apoi
apoi să povestească, '"cu cu oo prolixitate
prolixitate obositoare,
obositoare, mo­ mo-
mentele
mentele importante
importante ale ale vieţii lui
lui în în legătură cu cu Ilarie
Ilarie
Dăniloiu. După cîteva cîteva minute
minute Însăînsă judecătorul îl îl opri
opri::

375
375

www.dacoromanica.ro
 - Toate acestea
- Toate acestea le-am
le-am auzit auzit cu cu variantele
variantele de de
rigoare,
rigoare, de de mai
mai multe ori . . . M-ar
ori... M-ar interesa
interesa mai mai mult
mult
să-mi relatezi,
relatezi, scurt
scurt şi documentat.
documentat. cum cum ai ai petrecut
petrecut
timpul
timpul sîmbăta trecută, între între scăparea acceleratului
acceleratului
) de dimineaţă şi plecarea
de plecarea cu cu rapidul
rapidul de de după-amiazi !!
Te rog
Te rog prin urmare să ne
prin urmare ne mărginim la asta pentru
la asta pentru
moment
moment!!
-
- Cu Cu multă plăcere, domnule domnule jude jude - - zÎmbi
zîmbj delicat
delicat
tînărul Delulescu. Pierderea Pierderea acceleratului
acceleratului mi-a fost fost
10
,O din
din toatetoate punc
puncteletele de
de vedere
vedere extremextrem de de dezagrea­
dezagrea-
bilă
bilă.. Aveam o o întîlnire de de afaceri
afaceri la la Bucureşti, foarte foarte
importantă, pe pe care,
care, scăpînd-o, pierdeam pierdeam oo sumă
considerabilă, fireşte pentru pentru mijloacele
mijloacele mele mele materiale
materiale
modeste.
modeste. Dar Dar Îmi îmi era
era neplăcută şi pentru pentru că toată
'j
•j lumea
lumea de aici, adică prietenii
de aici, prietenii şi cunoscuţii mei, mei, ştiau
că am am plecat
plecat şi cînd cînd colo
colo aveauaveau să mă vadă iarăşi
pe PiteştiloL E
pe străzile Piteştilor. E ceva
ceva neserios
neserios şi nebărbătesc
aceste jaux
în aceste faux departs,
deparis, cel
cel puţin aşa mi mi se se pare ...
pare ...
-- A Aii ieşit
ieşit în în oraş, la la ce ce oră
oră?? întrerupse
întrerupse Dolga Dolga
zo
zO sătul de de vorbărie. Fiindcă
Fiindcă ai ai ieşit, nu-i
nu-i aşa aşa??
-
- InIn primul
primul moment
moment mă hotărîsem să nu mai
nu mai
ies deloc,
deloc, să profit
profit dede cele
cele cîteva
cîteva oreore ca ca să-mi pun pun
la punct o
la punct o lucrare
lucrare literară
literară schiţată
schiţată mai mai de mult şi
de mult şi să
să
iau
iau primul
primul tren,tren, adică personalul.
personalul.... . Pe Pe urmă nişte
~5
2 consideraţii de de ordin
ordin intim, familiar, m-au
intim, familiar, m-au silit
silit totuşi
totnşi
să fac o o vizită unui prieten ... ...
-
- NuNu s-ar
s-ar putea ssăă precizăm, domnule Delulescu ?
domnule Delulescu?
zise
zise Dolga. Ce Ce fel de de consideraţii te-au scos scos din
din casă şi
ce
ce prieten
prieten ţi-a primit
primit vizita
vizita??
.1
.JO0 -
- Dacă e e absolută nevoie
nevoie să dezvăluiesc lucruri lucruri ccuu
totul
totul in time, fără
intime, fără nici
nici oo legătură cu ...
cu ...
-
- O O să-mi dai voie să hotăresc eu
dai voie eu ceea
ceea ccee are
are sau
sau
nu
nu are are legătură. cu instrucţia ? întrerupse
cu instrucţia? întrerupse iar iar jude­
jude-
cătorul, rece.
rece.

376
276

www.dacoromanica.ro
 -
- MăMă rog,
rog, sunteţi
sunteţi suveran
suveran - - se se plecă Romulus
plecă Romulus
prompt.
prompt. Atunci
Atunci precizez
precizez:: mamamama mi mi s-as-a plîns
plîns că că rămîne
rămîne
aproape
aproape fărăfără un ban în
un ban în casă,
casă, fără
fără a-mi
a-mi cere cere totuşi
totuşi
nimic,
nimic, pentru
pentru că că nu
nu ştia
ştia dacă
dacă eueu Însumi
însumi aş aş fi în stare
fi în stare
.5
5 să-i dau
dau ajutor.
ajutor. In In realitate
realitate eu primisem în
eu primisem în ajun
ajun dede
la
la unchiul
unchiul Ilarie
Ilarie unun cadou
cadou neaşteptat
neaşteptat -- cincizecicincizeci de de
dolari,
dolari, cucu îndemnul,
îndemnul, aproape
aproape ordin,
ordin, să-isă-i păstrez
păstrez ca ca un
un
prim
prim capital
capital şişi stimulent
stimulent pentru
pentru economiile
economiile ce ce îiîi făgă­
făgă­
duisem
duisem că vreau să
că vreau să lele fac
fac dede aci înainte, ca
aci înainte, ca săsă urmez
urmez
10
10 exemplul
exemplul lui lui dede viaţă
viaţă ....
..
-
- Curios
Curios acest
acest cadou
cadou din partea unui
din partea unui om om cu cu re­
re-
putaţia
putaţia de de zgîrcenie
zgîrcenie ce ce o avea unchiul
o avea unchiul d-tale
d-tale!!
-
- Exact,
Exact, domnule
domnule jjude! ude ! aprobă tfnărul.
tî'nărul. Eu Eu însumi
însumi
am
am rămas
rămas uluit.
uluit. DeDe aceea,
aceea, mărturisesc,
mărturisesc, am am avutavut dede
115
5 gînd
gînd săsă păstrez
păstrez într-adevăr
într-adevăr baniibanii şişi să-i
să-i execut
execut îndemnul.
îndemnul.
Plingerea
Plîngerea mameimamei mi-a mi-a zdruncinat hotărîrea. Mi
zdruncinat hotărîrea. Mi s-ar
s-ar
fi
fi părut
părut monstruos
monstruos să să plec
plec cucu oo sumă
sumă atîtatît de de considera­
considera-
bilă
bilă şi pe mama
şi pe mama mea mea s-o las în
s-o las în suferinţă
suferinţă .... . . Atunci
Atunci am am
ieşit
ieşit În oraş să
în oraş să vînd
vînd oo parte
parte dindin dolarii
dolarii ce-i
ce-i primisem
primisem ca ca
Z
1. O
O să pot oferi
să pot oferi mamei
mamei două două miimii de lei. Ia
de lei. Iată
tă o o precizare
precizare
poate chiar excesivă
poate chiar excesivă!!
- Ba nu
- Ba nu!! Continuă, te
te rog
rog !1.. ... . La ce
ce oră ai
ai ieşit
de-acasă
de-acasă??
- Cred
- Cred că
că era
era nouă
nouă - ezită Romulus.
- ezită Romulus. Exact
Exact n-aş
n-aş
2
255 putea
putea spune
spune ..... .
-
- ŞŞii totuşi
totuşi o
o preciz �re cît
preciz~re cît ddee excesivă
excesivă nu
nu mi-ar
mi-ar
displace
displace!! zise Dolga ironic.
zise Dolga ironic.
-
- A,
A, da
da -- surÎse
surîse puţin
puţin încurcat
încurcat tînărul Delulescu,
tînărul Delulescu,
vrînd să arate
vrînd arate că
d't a
a gustat
gustat aluzia
aluzia jjudecătorului.
udecătorului. �fi-e
Mi-e
3
300 imposibil
imposibil însă...
însă. . . mi lipseşte un
IImi punct d
un punct dee sprijin ...
spnJ1n ...
Am spus
Am spus nouă
nouă cu
cu oo posibili tate d
posibilitate dee eroare
eroare îîn
n plus
plus sau
sau
în
în minus
minus de
de douăzeci-treizeci
douăzeci-treizeci de
de minute ...
minute ...
- Dar itinerarul
- Dar itinerarul aaii ssăă mi-l poţi descrie
mi-l poţi mai precis?
descrie mai precis ?

377

www.dacoromanica.ro
 -
- Cred,
Cred, domnule
domnule jude jude - zise Romulus.
- zise Romulus. Cu Cu toate toate
că,
că , în
în mod
mod normal,
normal, omul omul nu-şinu-şi cronometrează
cronometrează mişcă." mişcă."
riIe sau
riIe sau popasurile
popasurile .... .;' Am Am ieşitieşit numai
numai , săsă schimb
schimb banii.banii.
Dar,
Dar, oricît
oricît sînt
sînt de de piteştean
piteştean get-beget,
get-beget, nu nu cunoşteam
cunoşteam
5 zarafii
zarafii dindin Piteşti.
Piteş ti, nici nici nu ştiam dacă
nu ştiam dacă ., există...
există... Am Am
întrebat
întrebat pe pe un prieten farmacist
un prieten farmacist din din piaţă.
piaţă. Nu Nu m-a m-a
putut
putut lămuri.
lămuri . M-am
M-am dus dus lâ la cofetăria Borănescu. Era Era
goală.
go ală. PeP e casieriţă ar ar fifi fost
fost inutil
inutil s-os-o consult.
consult. Chelne­
Chelne-
rul
rul ee un tont şi m-a
un tont m-a sfătuit să încerc încerc la la bancă. în în spe-
spe-
10
10 ranţa
ranţa că că vava pica
pica vreun \'reun cunoscut
cunoscut care care să
să măm ă îndrepte,
îndrepte,
am
am luat
luat unun ceai
ceai .... .. Aşa
Aşa a trecut poate
a trecut poate oo oră. Dacă am
oră. Dacă am
văzut că
văzut că nu
nu vine
vine nimeni,nimeni, m-am m-am gînditgîndit că poate totuşi
că poate totu şi
tontul
tontul de de chelner
chelner să să aibă
aibă dreptate.
dreptate. Hai,H ai, săsă mă
mă duc duc lala
bancă, cel cel puţin să întreb. Mai
S[L Întreb. Mai '' aproape
aproape era Banca
era Banca
1 5 . Populară
15 .Populară şi şi înt. r-acolo fi-am
înt.r-acolo m-am dus.dus. Pe Pe drum
drum însă mi-am
însă mi-am
a.dus
adus aminte
aminte de de bunul bunul meu meu DicăDică Secuianu
Secuianu care care ştieştie
tot. Din nenorocire
tot . Din nenorocire el el doarme
doarme pînăpîn ă lala amiazi...
amiazi... Ce-areCe-are
a face ! Am'
a face! Am -să-I
să-I scolscol din din somn . . . Aşa
somn ... Aşa amam făcut.
făcut . Şi Şi cu
cu
ajutorul
ajutorul lui lui amam obţinut
obţinut un un curs
curs convenabil
convenabil!... !...
2
200 -
- Aş dori dori să-mi precizezi precizezi Ora Ora cînd
cînd ai ai . ajuns
ajuns la la
Secuianu
Secuianu!! insistă
insistă Dolga. Dolga.
-
- Aici
Aici da, fiindcă m-am
da, fiindcă uitat la
m-am ''uitat la ceas cînd a
ceas cînd a plecat
plecat
servitorul
servitorul la la zaraf
zaraf!! făcţ1 făc1,l tînărul
tînărul Delulescu
Delulescu sigur.
sigur. Era Era
unsprezece
unsprezece şi şi cinci
cinci minuteminute !!
2
255 - Asta
- Asta da da precizie
precizie!! zise zise judecătorul,
judecătorul, continuînd
continuînd
Însă
însă cucu alt
alt glas
glas după � scurtăo s~urtă pauză
pauză:: D-ta
D-ta ştii la la ce
ce oră
aa fost
fost omorît
omorît unchiul
unchiul d-tale d-tale??
Romulus
Romulus pelulescu'
Delulescu' avu avu unun micmic surîs
surîs numai
numai în în pri­
pri-
vire,
vire, subt
subt ochelari,
ochelari: apoi apoi răspunse cc~ � oo-�'uimire
uimire care care sese
33 00 vedea
vedea că că e e compusă
compu să :: .
~ Dacă
� Dacă nici d-voastră '' nu
nici d-voastră nu ştiţi,
ştiţi, ctun
cum să să ' ştiu
ştiu eu eu??
-
- Cu Cu toat
toate.e .astea
.astea am am observat
observat cu cu cîtă
cîtă grije te-ai
grije te-ai
ferit să
ferit să nu
nu soseşti
soseş ti înainte
înainte ·de de unsprezece
unsprezece la Secuianu; ··
la Secl.\ianu,
adică să
adică să nunu treci
treci pe pe dinaintea
dinaintea casei casei bătrînului
bătrînului IlarieIlarie !!

378

www.dacoromanica.ro
 -
- Dar Dar poate
poate crima
crima aa fostfost comisă
comisă dupădupă unsprezece,
unsprezece,
domnule
domnule jude jude !! Poate
Poate că că am
am comis-o
comis-o dupădupă ce ce ·-am
am plecat
plecat
de
de la
la Secuianu,
Secuianu, dacădacă doriţi
doriţi neapărat
neapărat să să oo fi
fi comis
comis eueu!!
Dolga
Dolga făcu un gest de
un -gest de· nerăbdare.
nerăbdare . Îi îi păi'ea
păi-ea rău că
5 aa precipitat
precipitat întrebarea.
întrebarea. ReveniR eveni mai mai conciliant
conciliant::
-
- Nu Nu ee vorba
vorba de de oo învinuire,
învinuire, domnule,
domnule, cj c.i de
de oo
nedumerire
nedumerire ..... . Două
Două ore ore dede la la monumentul
monumentul din din bule­
bule-
vard
vard pînă
pînă în strada Speranţei,
în strada Speranţei, nu nu ţiţi se
se pare
pare prea
prea mult
mult ??
-- Depinde,
Depinde, domnule
domnule jude făcu Romulus iar surέ
jude!! făcu Romulus iar surÎ-
10
10 zător.
zătOL Uneori
Uneori poate
poate săsă dureze
dureze şi două zile.
şi două zile. Depinde
Depinde de de
popasun.
popasun.
- Ei bine,
- bine, popasurile
popasurile le le vom
vom controla,
controla, n-ain-ai grijă - -
ripostă
ripostă DolgaDolga abiaabia stăpînindu-şi
st ăpînindu-şi acuma acuma enervarea.
enervarea.
Cît ai
Cît ai zăbovit
zăbovit la la Secuianu
Secuianu??
15
15 -
- Aproximativ
Aproximativ oo oră oră - - zise ferm Delulescu.
zise ferm Delulescu. Cert Cert
este
este că că la
la douăsprezece
douăsprezece şi şi unun sfert
sfert mă mă aflam
aflam dindin nou
nou
acasă
acasă oferind
oferind mamei
mamei celecele două
două mii lei, spre
mii lei, sPŢe înduioşata
înduioşata
ei
ei bucurie.
bucurie.
-- Şi nu nu te-ai
te-ai interesat
interesat deloc deloc să să dai
dai bună
bună ziua,
ziua,
20
20 nici la ducere
nici '-la ducere şişi nici
nici la întoarcere,' binefăcătorului
la întoarcere, binefăcătorului care care
te
t e punea
punea în situaţia de
în situaţia de aa faceface un
un gest
gest frumos
frumos faţăfaţă de
de
mama
mama d-tale d-tale??
- Dimpotrivă, mi-ar
- Dimpotrivă, mi-ar fi fi fost cel mai
fost cel mai penibil
penibil să să mai
mai
dau
dau ochii
ochii tocmai
tocmai cu cu unchiul
unchiul llarie Ilarie care-mi
care-mi arătase
arătase
2
255 atîta
atîta încredere
încredere!! Atît
Atît de de penibil
penibil încît, vedeţi, mi--a
încît, vedeţi, mi-·a
fulgerat prin
fulgerat prin minte, cînd am
minte, cînd am pornit
pornit spre Dică Secuianu,
spre Dică Secuianu,
să
să ocolesc
ocolesc pe pe strada
strada Sfînta
Sfînta Vineri
Vineri şi şi prin
prin bulevardul
bulevardul
Catargiu
Catargiu ca nu cumva
ca nu cumva să să mă întîlnesc cu
mă Întîlnesc cu unchiul
unchiul par
hasard
hasard!!
30
-30 - N-ai observat
-N-ai observat nimic
nimic deosebit
deosebit sau
sau suspect
suspect cîndcînd
ai
ai trecut
trecut prin faţa casei
prin faţa casei ??
-- Din
Din sstradă
tradă şi
şi de
de pe trotoar nu
pe trotoar nu se
se vede
vede în în curte,
curte,
ştiţi
ştiţi bine.
bine. Numai
Numai dacădacă aş
aş fifi intrat
intrat în
în curte
curte_. .... Ceea
Ceea ce
ce
nu
nu pu tea fi
putea fi cazul,
cazul, cum
cum vă
vă spusei.
spusei.
37.
3799

www.dacoromanica.ro
 - Da, bine
- bine - murmură judecătorul.
- murmură judecătorul.
Cîteva
Cîteva momente
momente îl îl privi
privi parcă parcă s-ar s-ar fifi gîndit
gîndit la la
altceva, apoi
altceva, apoi urmă
urmă::
-
- Dolarii
Dolarii i-ai i-ai primit, zici, de
primit, zici, de lala unchiul
unchiul d-tale
d-tale
5
.5 vineri...
vineri... La La cece oră
oră??
- După-amiazi, cînd
- După-amiazi, cînd am am mers mers să-mi
să-mi iau iau rămas
rămas
bun.
bun.
-
- ŞiŞi '' n-ai
n-ai spus
spus nimănui
nimănui o o vorbă,
vorbă, nu-i nu-i aşa
aşa?? ...
. . . Iar
Iar
vineri
vineri după-ami
după-ami azi azi nunu ştiai
ştiai că că mama mama d-taled-tale ee lipsită
lipsită
10
10 de
de bani
bani??
-
- Domnule
Domnule judecător,
judecător, n-am n-am vrut vrut să spun mma­
să spun mma-
nui
nui nimic,
nimic, tocmai
tocmai ca ca săsă nu
nu mă mă ating ating de de cadoul
cadoul pri­ pri-
mit
mit!! Dacă
Dacă părinţii
părinţii mei mei arar fi
fi aflat,
aflat, mi-ar mi-ar fi fi cerut
cerut direct,
direct,
chiar
chiar fără
fără să să fi fost Într-o
fi fost Într-o jenă
jenă atît atît dede mare
mare cum cum din din
11.5
5 nenorocire
nenorocire s-a s-a Întîmplat
întîmplat să să fie.
fie.
-
- Sînt
Sînt în în toate
toate astea
astea oo serieserie de de întîmplări
întîmplări şi şi de
de
coincidenţe tulburătoare - - observă Dolga Dolga bănuitor,
adăogînd
adăogînd apoi apoi cu cu alt
alt glas
glas:: Mi Mi s-a s-a spus
spus că că unchiul
unchiul
d-tale
d-tale avea
avea mari mari sumesume de de bani
bani în în valută
valută străină
străină şi şi
2
200 totuşi
totuşi noi
noi n-am
n-am găsit nimic. Cum
găsit nimic. Cum îţi îţi explici
explici asta
asta?? D-taD-ta
care
care erai
erai în în intimitatea
intimitatea lui lui ..... .
-
- Eram
Eram îînn intimitatea
intimitatea lui, lui, negreşit
negreşit - - sublinie
sublinie
Romulus
Romulus fără fără şovăire.
şovăire. DarDar nu nu pînă pînă la la pungă
pungă!! Ceea
Ceea ce ce
ee naturaI;
naturat cred.cred. NuNu potpot şti prin
prin urmare urmare dacă într-adevăr
2
2.55 avea
avea sumele
sumele mari mari pe pe care
care lumea
lumea ii le le atribuia.
atribuia. Eu, Eu,
mărturisesc,
mărturisesc, credeam
credeam că că le
le are
are şi şi am fost foarte
am fost foarte dureros
dureros
surprins
surprins cîndcînd amam aflat
aflat rezultatul
rezultatul cercetărilor
cercetărilor d-voastră
d-voastră
la faţa locului.
la faţa locului.... . E E adevărat
adevărat că că unchiul
unchiul mi-a mi-a spus,spus,
cînd
cînd mi-a
mi-a dat dat cei
cei cincizeci
cincizeci de de dolari,
dolari, că sunt ultimii
că sunt ultimii luilui
3
300 bani
bani străini,
străini, dar dar mimi s-a
s-a părut
părut c căă ee oo simplă
simplă afirmaţie
afirmaţie
de
de om
om zgîrcit,
zgîrcit, care
care astfel
astfel vrea
vrea să să previe
previe orice
orice eventuală
eventuală
cerere
cerere viitoare
viitoare... ... .
-
- VaVa să să zică
zică bătrînul
bătrînul însuşi
însuşi ţi-a ţi-a declarat
declarat că că n-a
n-a vea
vea
valută
valută străină
străină??

380
380

www.dacoromanica.ro
 -
- Categoric,
Categoric, domnule
domnule jude
jude !! apăsă tînărul.
-
- Totuşi oameni
oameni de
de bună-credinţă şi cu
cu totul
totul de-
de-
zinteresaţi m-au
m-au informat,
informat, fireşte după zvonul
zvonul public,
public,
că
că bătrînul
bătrînul avea
avea un
un portofel
portofel mare
mare şi
şi gros, plin
plin de
de
5
.5 bancnote stră,ine -
bancnote strii,ine - reluă Dolga. Presupunind că nu
Dolga. Presupunînd nu
mai
mai avea
avea bani
bani străini,
străini, cum
cum ţi-ar
ţi-ar fi
fi mărturisit
mărturisit d-tale,
d-tale,
dar
dar portofelul
portofelul gol
gol ar
ar fi trebuit
trebuit să-I găsim undeva, măcar
aşa,
aşa, ca
ca oo simplă
simplă relicvă
relicvă ... Or, a dispărut
... Or, dispărut şi
şi portofelul
portofelul!!
Ceea
Ceea ce
ce înseamnă că nu
nu aa fost
fost gol, fiindcă nimeni
nimeni nu
nu
10
10 fură un
un portofel
portofel gol!
gol! Şi tocmai
tocmai portofelul
portofelul din
din care
care ţi
s-au
s-au oferit
oferit d-tale
d-tale cei
cei cincizeci
cincizeci de
de dolari!
dolari !
-
- A,
A, portofoliul
portofoliul !! exclamă
exclamă Romulus Delulescu.
Cine
Cine n-a
n-a auzit
auzit în
în Piteşti despre
despre portofoliul
portofoliu! lui
lui llarie
Dăniloiu? Ani
Ani d.
dee zile
zile i-au
i-au crescut
crescut dimensiunile
dimensiunile şi
15
1.5 compartimentele
compartimentele şi
şi ii s-a
s-a umflat
umflat conţinutul!
conţinutul! S-au
S-au creat
creat
legende despre
despre portofoliul răpciugos în in care
care sunt
sunt
ascunse
ascunse comori
comori misterioase...
misterioase... CuCu toate
toate astea
astea nimic
nimic
mai
mai simplu, domnule
domnule jjudecător:
udecător: portofoliul
portofoliul există -- ee
la
la mine!
mine!
2
200 -- Va
Va să zică recunoşti? zise
zise Dolga cu cu un
un glas
glas
puţin emoţionat.
-
- Desigur!
Desigur! N-am
N-am tăgăduit niciodată!
niciodată!
-
- Cum
Cum aa ajuns
ajuns la
la d-ta?
d-ta?
-
- Mi
Mi l-a
l-a dăruit unchiul împreună cu
cu cel
cel cincizec
cincizec
2
2.55 de
de dolari
dolari ..
.. ..
-
- Curios
Curios ce
ce darnic
darnic apare
apare deodată unchiul
unchiul d-tale
d-tale!!
-
- Tot
Tot ce
ce se
se poate
poate mai
mai natural,
natural, domnule
domnule jjude-
ude -
urmă tînărul Delulescu, scoţînd ochelarii
ochelarii şi ştergîn­
du-i
du-i cu
cu batista îndoliată
îndoliată ce-i
ce-i atîrna
atîrna din
din buzunarul
.3
.300 pieptului.
pieptului. Mi
Mi s-au
s-au aburit
aburit sticlele,
sticlele, scuzaţi,
scuzaţi, vă
vă rog,
rog, un
un
moment
moment...
... Aşa!. .... Ei
Ei bine,
bine, unchiul
unchiul poate că aa vrut
vrut să
distrugă o
o legendă care
care începuse
începuse să-I neliniştească
fiindcă putea
putea ispiti
ispiti poftele
poftele chiar
chiar ale
ale hoţilor din
din
Piteşti, dacă nu
nu şi altele.
altele. Fie că avea
avea bani
bani străini, o

38
3811

www.dacoromanica.ro
 comoară , întreagă, cum cum spunea spunea '' luri:lea,
lumea, fiţ .fie că nu nu mai
mai
, ,avea
,avea pentru
pentru că; îi îi va
va.fi .fi transformat
transformat în în 'n " alori
lori maimai puţil}
pu ţiI}
periculoase;
periculoase; ,ii s-a s-a "' părut
pănIt 'logic ' logic să se se descotorosească d� d~
faimosul portofoliu. Şi mi l:...a trecut pe de o parte ca
faimosul portofoliu. Şi mi -lc.a trecut pe de o parte ca ",",
5 să-mi
să-mi demonstreze
demonstreze că că 'nu 'nu există comoara, pe
există comoara, pe de alta
alta
ca
ca ?ă-mi~ă-mi servească
serv,ească şi şi mie mie ,,ca porte-bonheur.... . �f�a
c a porte-bonlteur. :r"r~a
,mişcat
mişcat , gestul
gestul cu cu portofoliul
portofoliul poate poate mai mai multmult ca, ca, banii.
banii.
-
- Unde
Unde ''se se ,află
,află portofoliu�
portofoliuU?
� Acasă, în
~ Acasă, în valiza
valiza mea mea de de călătorie.
călătorie.
10
10 - L-ai
- L-ai arătat
arătat cuiva cuiva??
-
- A, A, nunu!,! protestă
protestă Romulus. Romulus.
- Nici părinţilor
-'- Nici părinţilor?... ? . . . Ni~iNi�i acuma,
acuma, după după moartea
moartea
bătrînilor
bătrînilor?... ? . . . Cînd
Cînd mama mama d-tale d-tale aa protestat
protestat atît atît de de
vehement
vehement că s-a s-a furat
furat ce-a ce-a fost fost mai
mai bun bun din din averea
averea
115
5 fratelui
fratelui ei, ei, făcînd
făcînd aluzie aluzie poate poate tocmai
tocmai �~ii la faimosul
la faimosul
portofoliu
portofoliu??
-- încă nu nu - - recunoscu
recunoscu simplu simplu cel cel întrebat,
întrebat. De De
fapt
fapt nu nu mai
mai interesa
interesa pe pe nimeni,nimeni, dacă dacă era era gol.
gol.
-- Asta
Asta e, e, într-adevăr,
într-adevăr, dacă dacă eraera gol gol!! zise
zise judecă-
judecă-
2
20o torul
torul măsurîndu-l.
măsurÎndu-l. .... Dar. Dar.... . vreau vreau să să văd văd portofoliul
portofoliul!!
- Cu
- Cu plăcere
piăcere!! Dacă face face trebuinţă, de ce ce nunu ??...
."
Vi-l
Vi-l aducaduc imediat
imediat!! Iau Iau oo trăsură trăsură şi. ..
şi ...
Judecătorul
Judecătorul Dolga Dolga a\"u a\'u oo ezitareezitare înainte
înainte ddee aa în­ În-
trerupe
trerupe::
225
5 - Mai
- Mai tîrziu
tîrziu !! ..... . Pînă
Pînă atunci atunci să-misă-mi spui spui ccee reIa
reIa ţii
ţii
ai
ai d-ta
d-ta cu cu Mihai
Mihai Ciufu, Ciufu, servitornl
servitoftll bisericii
bisericii Sf. Sf, Nicolae?
Nicolae ?
- Nici
- Nici un un fel fel dede relaţii
reIa ţii!! răspunse Romulus Romulus vexat, vexat.
N-am relaţii cu
N-am relaţii cu servitori! " servitori ! "
-
- îl îl cunoşti însă Însă??
30 ,, ':- Da. De
- Da. De pe pe la unchiul Ilarie.
la unchiul Făcea mICI
Ilarie. Făcea mici servicii
servicii
pe
pe lîngă
lîngă casă.
casă.
-
- D-tale
D-tale nu nu ţi-a
ţi-a făcut
făcut??

3B2
382

www.dacoromanica.ro
 -
- Nu Nu prea
prea ..... . Afară
Afară dacă dacă nu nu considerăm
considerăm drept drept ser­
ser-
viciu un drum la tutungerie sau ceva similar, contra
viciu un drum la tutungerie sau ceva similar, contra
cuvenitului bacşiş
,cuvenitului bacşiş..
...:.
~ ...- Nici
Nici sîmbătă
sÎmbătă??
j
5 ,. -
- A, A, pardon
pardon!! La La asta
asta făceaţi
făceaţi aluzie
aluzie?? . ... . N-a.
N-a,mm înţe­
Înţe-
les. Regret . . . Ei da, sîmbătă pe Cîufu l-a ' trimis Dică
les. Regret ... Ei da, sîmbătă pe Ciufu l-a trimis Dică
Secuianu
Secuianu la la zaraf
zaraf să-mi să-mi vîndă
vîndă dolarii.
dolarii. L-am L-am răsplă­
răsplă­
tit
tit cu cu oo sutăsută ·de lei, destul
,de lei, destul de generos.
de geheros.
-
- Ştiu Ştiu că că l-a
l-a chematchemat ordonanţa.
ordonanţa . .. .. Unde Unde l-a l-a întîI-
întîI-
1i 0
O nit
nit??
-
- N-am N-am idee.idee. Nu Nu m-am-a interesat.
interesat.
- Va
- Va săsă zicăzică nu nu şfiai
şfiai că că Ciufu
Ciufu 'ieşea
' ieşea tocmai
tocmai din din
curtea
curtea unchiului
unchiului d-tale d-tale cînd cînd l-a Întîlnit soldatul
l-a întîlnit soldatul??
-
- Nu Nu ştiam.
ş tiam. Dar Dar chiarchiar dacă
dacă mi mi s-ar s-ar fifi spus,
spus, nu nu
15
15 m-aş
m-aş fi fi mirat,
mirat, căci căci CiufuCiufu intra
intra deseori
deseori în în curtea
curtea un­un-
chiului,
chiului, , cum cum \-ă vă spuneam.
spuneam. '
--După
--După ce ce aţiaţi trimis
trimis pe pe Ciufu
Ciufu la la zaraf,
zaraf, d-ta
d-ta aiai
rămas în camera de culcare a prietenului d-tale ?
rămas în camera de culcare a prietenului d-tale?
- Nu, u, arar fi fi fost
fost nedelicat.
nedelicat. Dică Dică era era somnoros
somnoros şi şi
2
200 voia
voia să-şisă-şi ccontinue
ontinue somnul. somnul. Şi Şi perdelele
perdelele erau lăsate şi
erau lăsate şi
deci semiobscuritate .... .. Am trecut
deci semiobscuritate trecut în în odăiţa
odăiţa de de alături,
alături,
un
un sakmaş,
salonaş, unde unde am am răsfoit
răsfoit douădouă iiare ziare proaspete
proaspete ... ...
-
- Servitorul,
Servitorul, adică adică ' Ciufu
Ciufu era.era. ... . caca totdeauna
totdeauna ??
-
- Cred Cred că că da . . . N-am
da ... obseryat nimic
N-am observat nimic extraordinar.
extraordinar.
2
255 Dealtfel nici
Dealtfel nici nu nu mi-a mi-a trecut
trecut prinprin cap
cap să-I examinez.examinez.
Pe mine mă interesa atunci altceva.
Pe mine mă interesa atunci altceva.
-
- Altceva,
Altceva, natural
natural-:- -;- repetă
rep e tă judecătorul.
judecătoruL Nici Nici cînd
cînd
s-a
s-a întors
întors de de la la zaraf
zaraf?? . .... A A ţi stat de
ţi stat de vorbă
vorbă??
., -
- Cîteva clipe, desigur
Cîteva clipe, desigur - - zise Delulescu-fiul. Ciufu
zise Delulescu-fiul. Ciufu
3
300 ee foarte
foarte guraliv.guraliv. A A încercat
Încercat să-misă-mi istorisească
istorisească cum cum s-a
s-a
grăbit şi
grăbit cît s-a
şi cît ostenit ·, să
s-a ostenit să mă mă servească
servească luai luai bine.
bine.
N-aveam
N-aveam însă însă timp.timp. I-am I-am Întins
Întins suta
suta ., şi şi i-am
i-am astupat
astupat
gura.
gura. Apoi Apoi am am spus spus din din uşăuşă lui
lui Dică,
Dică, în În trei
trei cuvinte,
cuvinte,
cum
cum s-a s-a aranjat
aranjat afacereaafacerea şi şi amam plecat.
plecat.

383

www.dacoromanica.ro
 -- împreună cu cu Ciufu
Ciufu??
-- Domnule
Domnule judecător, aţi aţi observat
observat că mi-am mi-am păs-
trat, cum
trat, cum mi-e
mi-e şi şi datoria,
datoria, cel cel mai
mai perfect
perfect calm
calm tot tot timpul,
timpul,
chiar cînd
chiar cînd întrebările d-voastră m-ar
întrebările d-voastră m-ar fi fi îndreptăţit
îndreptăţit
5 să protestez cel
să protestez cel puţin.
puţin. Dar obstinarea d-voastră
Dar obstinarea d-voastră de de aa
mă
mă alinia
alinia cu
cu un servitor ee atît
un servitor atît de
de ofensatoare
ofensatoare că că n-o
n-o pot
pot
primi
primi fără
fără s-o
s-o relev.
relev.
-
- Dacă între între d-ta d-ta şi Ciufu Ciufu s-au
s-au urzit
urzit legături,
instrucţia trebuie
instrucţia trebuie să să le clarifice 11 zise
le clarifice zise judecătorul
judecătorul
10
10 liniştit.
liniştit. A A fost
fost interesant
interesant calmul calmul d-tale
d-tale şi şi l-aml-am înre­
înre-
gistrat,
gistrat, fiifii sigur.
sigur. Toate
Toate răspunsurile
răspunsurile erau erau pregătite,
pregătite,
studiate
studiate cu cu toată
toată minuţiozitatea,
minuţiozitatea, ca ca nunu cumva cumva să să
rămîie
rămîie vreo fisură pentru
vreo fisură pentru indiscreţii
indiscreţii suspecte.
suspecte. Da, Da,
recunosc.
recunosc. Dar Dar trebuie
trebuie să-ţi declar declar că nu nu şi-au ajuns ajuns
15
15 ţinta şi
ţinta şi nunu m-aum-au convins.
convins. Dimpotrivă
Dimpotrivă 1 1 D-taD-ta ţi-aiţi-ai
pregătit
pregătit cîtecîte un un alibi
alibi pentru
pentru orice orice eventualitate.
eventualitate. Ai Ai
anunţat
anunţat ostentativ
ostentativ că că pleci
pleci sîmbătă
sîmbătă dimineaţă
dimineaţă - - şi şi
n-ai
n-ai plecat.
plecat. N-ai
N-ai vrut
vrut să să ieşi
ieşi în
în oraş
oraş -- şişi ai
ai ieşit.
ieşit. N-ai
N-ai
spus
spus că că ai
ai dolari
dolari - - şi şi ai
ai schimbat.
schimbat. Iar Iar portofoliul
portofoliul l-ai l-ai
2
200 păstrat
păstrat cca a o o dovadă
dovadă că că a a fost
fost gol.
gol. Ba,
Ba, dupădupă c cee l-ai
l-ai
purtat
purtat la la Bucureşti,
Bucureşti, n-ai n-ai uitat
uitat să-I
să-I pui
pui în valiză, gol,
în valiză, gol,
spre
spre aa tete putea
putea servi
servi de de el..
el.... Mărturiseşte
Mărturiseşte francfranc că că prea
prea
sunt
sunt bine ticluite
bine ticlui te toate acestea ta
toate acestea ta să poată fi
să poată crezute 1
fi crezute 1
Romulus
Romulus Delulescu
Delulescu îşi îşi redobîndise
redobîndise liniştea.
liniştea. Asculta Asculta
2
255 şi în
în colţul gurii gurii jucajuca surfsul
surisul lui lui obsechios
obsechios şşii ironic. ironic.
Vorbi
Vorbi foarte
foarte dulcedulce::
- Dacă se
- Dacă se CÎntăresc
cîntăresc lucrurile
lucrurile cu cu oo convingere
convingere pre­ pre-
concepută,
concepută, evident
evident că că orice
orice voi spune eu
voi spune eu va va fi fi răstăl­
răstăl­
măcit sau
măcit interpretat ca
sau interpretat ca un un argument
argument în în defavoarea
defavoarea
3
300 mea.
mea. Am Am socotit
socotit că că nu nu trebuie
trebuie să să mă
mă apăr,
apăr, căci căci apă­
apă­
rarea presupune
rarea presupune oo acuzare acuzare şi şi mai
mai ales
ales unun motiv motiv de de
acuzare. Faptele
acuzare. Faptele credeam credeam că că auau un
un limbaj
limbaj mai mai con­
con-
cludent.
cludent.... . Dar
Dar iată iată că şi atunci atunci cîndcînd faptele
faptele au au mo­mo-
tivări fireşti, devin
tivări fireşti, devin simple
simple prilejuri
prilejuri de alibi 11 ..... Şi
de alibi . Şi totuşi,
totuşi,

384

www.dacoromanica.ro
 domnule judecător,
domnule judecător, EU sînt absolut
EU sînt absolut liniştit pentru că
liniştit pentru că
conştiinţa
conştiinţa curată
curată totdeauna învinge 1
totdeauna învinge!
-
- Mai bine să
Mai bine vedem portofoliul!
să vedem portofoliul 1 zise
zise Dolga
Dolga dupădupă
ce Romulus
ce Romulus tăcu.tăcu. Ar Ar fi fi interesant
interesant Însă
Însă să-I
să-I găsim
găsim
5
:5 aşa cum
aşa cum se
se află,
află, adică
adică înîn valiza
valiza d-tale
d-tale de călătorie ...
de călătorie ...
Parcă aşa spuneai ? .. Bun 1 . . . Nu vreau să atragem
Parcă aşa spuneai? ... Bun!... Nu vreau să atragem
atenţia
atenţia lumii
lumii.... . . Du-te
Du-te împreună
împreună cu cu grefierul Ştii,
grefierul!1 Ştii,
ca
ca să
să am
am siguranţa
siguranţa că, că, măcar acuma, va
măcar acuma, va fifi într-ade­
într-ade-
văr neviolat
văr neviolat !1
11 0O Veţi avea
- Veţi
- avea toate siguranţele
toate siguran pînă la
ţele pînă la urmă!
urmă 1
zîmbi Romulus
zÎmbi Romulus cu cu oo foarte uşoară plecăciune.
foarte uşoară plecăciune.
Cînd
Cînd rămase
rămase singur,
singur, Aurel
Aurel Dolga
Dolga îşi
îşi frecă mîinile,
frecă mîinile,
murmurînd satisfăcut
murmurînd satisfăcut ::
-
- înîn sfîrşit
sfîrşit!1

www.dacoromanica.ro
 Capitolul
Capitolul XVII
XVII

INELUL
INELUL CU
CU BRILIANT
BRILIANT

•. J!

.,

- Am
- impresia, domnule
Am impresia, domnule jude, jude, că că sunteţi
sunteţi pe pe oo
pistă falsă
pistă falsă -
- zise poliţaiul Ploscaru
zise poliţaiul Ploscaru jovial,
jovial, sorbind
sorbind ul- ul-
5 picături din
timele picături
timele din marghilomanul
marghilomanul cu cu care-l
care-l tratase
tratase
Dolga. Vă
Dolga. Vă spun
spun asta
asta numai
numai pentru
pentru că mi-aţi făcut
că mi-aţi făcut
onoarea
onoarea să să mămă întrebaţi,
întrebaţi, altfel
altfel nunu mi-aş
mi-aş permite,
permite, căci
căci
instrucţia unei
instrucţia unei afaceri
afaceri oarecum misterioase este
oarecum misterioase este tot­
tot-
dea
deaunauna chestie
chestie de de inspiraţie ...
inspiraţie ...
10
10 Judecătorul
Judecătorul zîmbi zîmbi cu
cu superioritatea
superioritatea certitudinii
certitudinii::
- Dovezile materiale
- Dovezile materiale vinvin singure
singure ca ca un
un corolar
corolar
al
al dovezilor
dovezilor spirituale,
spirituale, dragă
dragă domnule Ploscaru !
domnule Ploscaru!
-
- Da,Da, hotărît
hotărît!! CuCu condiţia
condiţia ca eşafodajul spiritual
ca eşaţodajul spiritual
' �ptic poliţaiul.
să fie fie dede nezdruncinat
nezdruncinat!! observă sc sceptic
115
5 Aici
Aici însă,însă, la
la fiece
fiece cotitură,
cotitură, rămîn
rămîn întrebări
întrebări deschise.
deschise.
Nu
Nu se se pot
pot trage
trage concluzii
concluzii dintr-o
dintr-o reţeareţea de de supozi­
supozi-
ţii ... A
ţii ... veţi numai
Aveţi numai un un portofel
portofel golgol pepe carecare se
se clădeşte
clădeşte
toată
toată construcţia,
construcţia, dar dar chiar
chiar portofelul
portofelul v-a v-a fost
fost oferit
oferit
graţios de cel bănuit. Şi totuşi ce
graţios de cel bănuit. Şi totuşi ce uşor l-ar fi pututuşor l-ar fi putut
2
20O distruge
distruge fără fără urmă
urmă!!
-
- Ar Ar fifi inutil
inutil să încerc a
să încerc a tete convinge
convinge la la jjumă­
umă­
tatea
tatea drumului
drumului - - zise
zise Dolga
Dolga radioş.
radioş. PestePeste două-trei
două-trei

386

www.dacoromanica.ro
 zile,
zile, dacă nu �ai curînd,
nu :nai curînd, vom vom reluarelua conversaţia pe pe
alte
alte temeiuri.
temeiuri.... . D-ta
D-ta refuzi
refuzi oriceorice importanţă porto­ porto-
foliului,
foliului, care
care ţi ţi sese pare
pare un un argument
argument tocmait ocmai împo­
îrnpo-
triva ipotezei
triva mele. Ţin doar
ipotezei mele. doar să-ţi atrag atrag atenţia că că
5 născocirea afacerii
afacerii cu cu dolarii
dolarii şi cu cu portofelul
portofelul aa fost
fost din
din
partea
partea tînărului Delulescu
Delulescu oo abilă abil ă pregătire şi şi o
o justi­
justi-
ficare
ficare prealabilă aa banilor banilor străini
s trăini pe pe care
care avea
avea să-i
puie
puie înîn circulaţie mai mai tîrziu,
tîrziu, după liniş liniştirea
tirea lucrurilor.
lucruriloL ... .
Judecătorul . chemase
chemase p pee Ploscaru
Ploscaru ccaa ssăă facă îm- îm-
10
10 preună o percheziţie
p erchezi ţi e îîn n cămăruţa
cămăru ţa pe pe care
care Ciufu
Ci ufu o
avea
avea în în dependinţele
dependin ţ ele locuinţei
locuinţ ei preotului
preotului Tănăsescu.
Spre
Spre aa nu nu stîrni
stîrni curiozitate
curiozitate şi aglomeraţie,
aglomeraţie , hotărîse
hot ărîse
să meargă pe pe înserat,
înserat, cînd
cînd începe
încep e să se întunece şi
se întunece
înainte
înainte de de aa se se aprinde
aprinde luminile.
luminile. Ciufu,Ciufu, în însoţit
so ţit de
de
15
15 un
un sergent,
sergent, va va fifi adus
adus de de la
la poliţie
poliţi e direct
direct lala biserică,
iar
iar dede acolo
acolo pepe urn1ă
urm ă la la tribunal
tribunal pentru
pentru confruntă­
rile
rile şi noul
noul interogatoriu
interogatoriu ce ce pregătise
pregătis e Dolga
Dolga dindin vreme
vreme
şi
şi la
la care
care fuseseră
fuseseră citaţi
cita ţi cei
cei necesari.
necesari.
Preotul
Preotul Tănăsescu se se sperie
sperie cînd cînd văzu
v ăzu maimai alesales
2
200 ppee poliţişti,
poliţişti , dar
dar judecătorul Dolga Dolga se se scuză
ccuză politicos
politicos
arătîndu-i
arătîndu-i că că e e vorba
vorba numai
numai de de oo mică
mică cercetare
cercetare spre spre
a
a verifica
verifica unele
unele presupuneri
presupuneri cu cu privire
privire la Ciufu.
la Ciufu.
-
- Of,
Of, omule,
omule, multă ruşi
multă ru �e mi-ai
şi~e mi-ai făcut
făcut!! exclamă
ex cla mă
preotul
preotul Întristat
întristat către servitorul
servitorul care
care Iăcrima cucu ochii
ochii
255
2 în
în pămînt. Cît
Cît te-am
te-am.. dojenit
dojenit pentru
pentru patima
patima mInCIU­
mll1ClU-
nilor
nilor şi iată că
şi iată minciunile te-au
că minciunile t e-au nenorocit
nenorocit!!
Judecătorul avea o
Jud e cătorul avea o speranţă foarte
foarte vagă
v agă şi abu­
abu-
roasă că ar
ar putea
putea găsi în
în odaia lui Ciufu
odaia lui Ciufu parte
parte din
banii
banii ce
ce îi
îi va
va fi cedat Romulus
fi cedat Romulus Delulescu
Delulescu din
din fructul
fructul
3
300 crimei.
crimei. îşi dădea seama
seama ccăă aarr fi fost
fi fo st oo nebunie
nebunie din
din
partea
partea criminalului
criminalului să
să nu
nu fi
fi ascuns
ascuns într-un loc mai
într-un loc mai
sigur
sigur prada,
prada, dar
dar conta
conta puţin pe
pe noro.c
nOFOcC şi pe
pe prostia
prostia
servitorului.
servi torului. 1.:

387
327

www.dacoromanica.ro
 -
- Am să vă deschid eu, domnilor -
- urmă părin tele
Tănăsescu agitat, luînd o legătură de chei. Cînd am
văzut că l-aţi oprit la poliţie,
poliţie , am încuiat odaia ca
să nu intre copiii sau servitoarea
servitoarea!!
5 Percheziţia se făcu destul de repede, căci odaia
servitorului,
servi torului, luminată cu bbec un
ec atîrnat de sîrmă sîrm ă
din tavan, nu conţinea afară de patul aşternut aşternu t mili­
mili-
tăreşte decît o oglinjoară pe perete, o masă cu un
şi , pe un cui de lemn bătut în-zid,
scaun şi, în- 'zid, cîteva haine
10
10 agăţate
agă ţa te cu grijă
grijă..
-
- Lucrurile bune unde le păstrezi,
păstrezi , măi Ciufule
Ciufule??
întrebă
Întrebă poliţaiul cu blîndeţe.
blindeţe. N-ai lădiţa ta de la
armată ?
-
- Este, domnule poliţai
poliţai!! îngînă servitorul. Subt
Sub t
15
15 pat 1.
!. ... .
Trase afară lădiţa,
lădiţa , o aşeză pe masă,
ma s ă , scormoni
cheiţa
ch ei ţa din fundul buzunarului pantalonilor, descuie
desc uie
şi ridică
ri di că Încet
încet capacul, parcă i-ar fi fost ffrică
rică să nu
sară ceva afară :
2
200 -
- Poftiţi ....
..
-
- Scoate binişor tot
tot!! porunci jjudecă
udecătorul
torul trecînd
lîngă
lîn gă masă.
-
- Sunt numai .rufşoare
rufşoare şi bulendre
bulendre şi. .. -
şi ... - murmură
înfricoşat Ciufu, golind treptat lada.
2
255 Pe fund, într-un plic galben vechi, poliţaiul găsi
carnetul militar şi cîteva acte, apoi, înfăşurat
înfăşurat Într-o
batistă roşie, alt plic cu două bancnote de cîte cinci
sute, iar trei piese de cîte o sută de lei înnoda
Înnoda te sepa-
sepa­
ratt în
ra colţul batistei.
ba tistei.
30 -
- Ce bani sînt ăştia
ăştia?? întrebă poliţaiul cu o privire
spre Dolga.
Dolga .
-
- Ce-am putut strînge şi eu de cînd slujesc pe
sfinţia-sa -
- răspunse
răspunse servitorul cu aceeaşi înfricoşare.
Înfricoşare .

388

www.dacoromanica.ro
 -
- A strîns, a strîns - - Întări preotul Tănăsescu
repede. Că n-a fost cheltuitor şi nici beţiv ori stricat
altfel. Numai de minciună nu s-a dezvăţat pînă ce nu
s-a izbit cu capul de zidurile primejdiei !1.. ....
5 - B
- Baa încă
Încă şi acuma se încăpăţînează
Încăpăţînează îîn
n minciună
în loc să mărturisească adevărul şi să-şi uşureze sufle­ sufle-
tul şi situaţia
situaţia!! zise şi judecătoml,
judecătorul, dar cu ton sever,
care voia să risipească mila inutilă.
- Apoi cu adevăr mărturisesc, domnule jjudecă-
- udecă-
a
10
1 tor -
- grăi Ciufu, încurajat
încuraja t de mila stăpînului său.
Dar dacă nu vrea nimeni să mă asculte şi să mă creadă ...
c readă ...
-
- Destul
Destul!! într erupse sec Dolga. Ce mai e îîn
întrerupse ladă??
n ladă
adăogă apoi Întinzînd puţin gîtul. Nu mai e nimic nimic??
Dar cutia de chibrituri
chibrituri?? . .... Dă-o încoace
încoace!!
15
15 - Asta, domnule jjudecător,
- udecător, e ... ...
Judecătorul găsi o foaie d dee hîrtie subţire, moto­
moto-
tolită, în care era învelit un inel de aur cu un briliant
cît un bob de mazăre.
-
- A, asta era ?? exclamă Dolga cu un zîmbet de
2
200 satisfacţie, ridicînd inelul îîn n dreptul luminii ca să
controleze strălucirea pietrei.
Urmă o pauză de uimire. Toţi ochii priveau inelul
din mîna jjudecătorului.
udecătorului. Poliţaiul, nedumeritnedumerit,, rupse
tăcerea
tăcerea::

2
255 - îîmi
- mi daţi voie un moment sticlă sau bri-
moment?? . .... E sticlă
liant
liant??
-
- Priveşte apele
apele!! zise Dolga întinzîndu-i
ÎntinzÎndu-i inelul
şi întrebînd apoi pe Ciufu
Ciufu:: Ei, acuma ce minciună
ai să mai născoceşti
născoceşti??
30 Servitorul se retrăsese instinctiv
insfinctiv un pas ca şi cînd
fi vrut să se ferească de o lovitură. Răspunse ..îndată
ar fi Jndată
plîngător, dar cu ·siguranţă:
'siguranţă :

389

www.dacoromanica.ro
 -
- Domnule
Domnule jjudecător,
udecător, vă vă jur jur pe pe ccee am am mai
mai sfînt.
sfînt ... ..
.. L-am
L-am găsit găsi t de mult, poate
de mult, poa te să să fiefie oo jjumăumătate
tate dede an,an,
după o
după o vecernie,
vecernie, în în faţa bisericii şi.
faţa bisericii ..
şi. ..
-
- Şi n-a reclamat
Şi n-a reclamat nimeninimeni!! făcu făcu batjbatjocoritor Dolga,
ocoritor Dolga,
.5
5 Cineva
Cineva aa pierdut pierdut un un inel
inel de
de treizeci
treizeci de de mii
mii dede leilei şi şi
a
a tăcut
t ăcut mUc mîlc !!
-
- Da,Da, ee briliant
briliant!! spuse
spuse poli poliţaiul
ţaiul înapoind
înapoind jude­ jude-
cătorului
cătorului inelul.inelul. Ciudat
Ciudat !.
-
- �u-i
Nu-i aşa aşa?? surîse
surîse Dolga,
Dolga, înfăşurînd
î nfăşurînd inelul inelul cum cum
10
10 a fost si
a fost ,, vîrîndu-l
si vîrîndu-l în în buzunar.
buzunar. Foarte Foarte ciudatciudat!! Dar Dar
se
se vor
vor lămuri
lămuri toate curînd !.1. .. Va
t oate curînd .• Va să zică am
să zică am fifi termi­
terrru-
nat
nat!! Individul
Individul să să fie condus la
fie condus la cabinetul
cabinetul meu meu imediat
imediat!!
-
- Ei Ei hai,
hai, duceţi-vă
duceţi-vă!! zise zise polipoliţaiul
ţaiul moromorocănos
cănos către
către
sergentul
sergentul însoţitor.
înso ţitor.
15
15 -
- VaiVai de de capul
capul tău, tău, amărîtule
amărîtule !! adăogă a dăogă preotul
preotul
Tănăsescu consternat. Să-mi
Tănăsescu consternat. Să-mi faci faci tu tu miemie aatîta
tîta ruşine.
ruşine .
Du-te
Du-t e cu cu Dumnezeu
Dumnezeu!!
Sergentul
Sergentul ieşi ieşi cu Ciufu, în
cu Ciufu, în vreme
vreme ce ce jjudecă
udecătorul
torul
mulţumi
mulţumi preotului preotului pentru pen tru osteneală
osteneală şi-i şi-i ceru
ceru încă încă
20 o
o dată
dată scuzescuze că că i-ai-a pricinuit
pricinuit neplăceri
neplăceri fără fără voia
voia luilui ..... .
P
P ee drum
drum spre tribunal Dolga
spre tribunal Dolga vorbea triumfător,
vorbea triumfător,
Iăudîndu-şi perspicacitatea cu
lăudîndu-şi perspicacitatea cu aluzii
aluzii ironice
ironice la la neîn­
neîn-
crederea
crederea de pînă adineaori
de pînă adineaori ,, aa specialiştilor
specialiştilor experi­experi-
mentaţi.
mentaţi. Poliţaiul,
Poliţaiul, gînditor
gînditor şi şi nemulţumit,
nemulţumit, răspunse răspunse
2
255 parcă
parcă îîn n silă.
silă. Ieşiră
Ieşiră astfel
astfel încet
încet ppee strada strada Griviţei,
Griviţei,
pînă
pînă în în strada
strada mare.mare. La La colţ,
colţ, înainte
înainte de de aa oo lualua la la
dreapta,
dreapta, poliţaiul
poliţaiul zise zise deodată
deodată::
-
- P Pentru
entru mai mai multămultă siguranţă,
siguranţă , aidem aidem să să intrăm
intrăm
la
la Constantinescu
Constantinescu să să vedem
vedem dacă da că nu nu cumva
cumva ne-am ne-am
3
300 . Înşelat
. în şelat c cuu briliantul
briliantul!!
Dolga zÎm
Dolga zîmbibi ::
-
- Nu Nu vrei delo: să
vrei delo:: să accepţi
accepţi realitatea,
realitatea, scumpescumpe
domnule
domnule Ploscaru. Ploscaru.... . Dacă-ţi
Dacă-ţi face face plăcere,
plăcere, aidem
aidem!!
O coniinuare
confirmare mai mai mult mult nunu poate
poate decît decît să folosească !
să folosească!

390

www.dacoromanica.ro
 Ceasornicarul
Ceasornicarul Constantinescu, Constantin e~cu, mărunt, VIOI, VIOI, cucu o
bărbuţă
bărbuţă · neagră neagră tunsă tunsă în în colţuri,
colţuri, cu cu ochi
ochi scăpărători,
scăpărători,
îi
îi întîmpină cu jovială plecăciune. Examină inelul
cu jovială inelul
cîteva clipe
cîteva clipe şi strigă Încîn încîntat: ta t :
5 -
- Un briliant prima,
Un briliant prima, domnuledomnule jjudecă udecător tor şi dom-
dom-
nule
nule poliţai !!... . . . Face
Face şi Între între fraţi cincizeci cincizeci de de miimii!!
Apoi privindu-l mai
Apoi privindu-l mai de de aproape,
aproape, adăogă adăogă ezi-tînd
ezi-tînd::
-- Un moment . .... îmi
Un moment. îmi daţi voie voie?? CredCred că-I şi cu­ cu-
nosc . . . Dacă
nosc ... Dacă nu nu mă înşel înşel.... . . Acum
Acum doi doi sausau trei
trei ani,
ani,
10
10 poate
poate şi patru, patru, aa fost fost la la noi
noi doamnadoamna Cristescu,
Cristescu, trebuie
trebuie
s-o
s-o ştiţi, văduva inspectorului inspectorului de de la la căile ferate,
ferate, să mă mă
întrebe dacă aş fi
întrebe amator şi cît
fi amator cît aş oferioferi pe
pe un inel cu
un inel cu
briliant ...
briliant . . . Ţi-aduci
Ţi-aduci aminte, aminte, Sofico Sofico?? se Întoarse deodată
se întoarse deoda tă
spre
spre nevastă-sa care, care, mai trecută, cu
mai trecută, cu părul aproape
aproape
15
15 cărunt, împleteaîmpletea ciorapi ciorapi lîngă lîn gă masa lucrătorilor. Ia
masa lucrătorilor. Ia
uită-te şi tu, tu, că femeile, femeile, cînd cînd ee vorba vorba de de bijuterii ...
bijuterii ...
Rîse
Rîse şi Întinseîntinse inelul inelul d-nei d-nei Constantinescu
Constantinescu care, care,
după
după două două momente, îl îl restitui mormăind mormăind cu indi­ indi-
ferenţă (pe cît era
(pe cît era el el de vioi, pe
de vioi, pe atîta
atîta era
era eaea de
de ursuză)
ursuză)::
!2. 0o
12. -
- Da, Da, da, da, sigursigur... ... d dee llaa Cristeasca
Cristeasca ..... .
-
- Bine,
Bine, dar dar d-na d-na Cristescu
Cristescu .e . e săracă, d dee abia
abia se se
ţine din din pensia
pensia după bărbatu-său bărbatu-său?? ... zise
. _ . zise poliţaiul
ne crezător.
necrezător.
-
- Adevărat, perfect perfect!! aprobă ceasornic arul. Toc-
ceasornicarul. Toc-
2
255 mai
mai ne-am
ne-am gîndit gîndit şi noi noi.. ..
.. C Cee să nnee amestecăm în în
afaceri
afaceri de de astea
astea delicate delicate?? Cine Cine ştie ce ce poate
poate să fie fie
la
la mijloc
mijloc?? .... Acu,
Acu, fie fie vorba
vorba între între noi, noi, eu
eu bănuiesc
bănuiesc că că
nici nu
nici nu era era alal ei, ei, ci aa venit venit trimisă de de altă cucoană
care
care nu nu voia voia să să se se afle
afle că că are are nevoie
nevoie de de bani
bani şi-şi
şi-şi
3
300 vinde
vinde bijuteria
bijuteria... . . . în în orice
orice caz caz eeuu sînt sînt ceasomicar.
ceasornicar.
Am
Am coleacolea şi şi cîteva
cîtevâ. inele, inele, cercei,cercei, dar dar numai
numai lucruri
lucruri
ieftine, pentru
ieftine, pentru .. lumea lumea săracă. .... Trebuie Trebuie să luptăm
cu
cu viaţa cum cum putem putem !.1. .... D-aiaD-aia i-am i-am spus
spus ':: "Madam
"Madam
Cristescu,
Cristescu, frumos frumos e, e, dede preţ e, e, dar
dar nu-i
nu-i de mine !.! . ....
de mine

391

www.dacoromanica.ro
 aICI..... îîmi
Ce capital am e vîrît în ce vezi alC!. rău ,..­
mi pare răul"
madam Cristescu !" Am sfătuit-o să se ducă la
Cristescu!" un
giuvaergiu, la Gică Mălurescu. S-o fi dus, nu s-o fi
dus, nu mai ştiu
ştiu!. ! . ..
..
5 îîn vreme ccee jjudecătorul
n VTeme udecătorul împacheta inelul, iar po-
liţaiul asculta gînditor, Constantinescu continuă cu
alt glas, curios şi confident
confident::
-
- De la vreun furt, domnule Ploscaru?
Ploscaru ? ...
. . . Ori l-aţi
găsit cu ocazia crimei la Ilarie Dăniloiu?
Dăniloiu ? ...
. . . Iacă, se
10
10 poate, nnuu m-aş mira deloc.
deloc.... . Cristeasca n-o fi găsit
găsi t
preţ să-I vîndă şi l-a pus amanet la coana Miţa a lui
Ilarie . . . Ei da ...
Ilarie... ...
Strada mare începuse ssă ă ssee animeze, ccaa îînn fiecare
seară, de mulţimea celor care simt nevoia să ia aer
15
15 plimbîndu-se agale d dee llaa tribunal pînă la magazinul
Iuga, încurcind
încurcînd circulaţia trăsurilor şi pe oamenii cu
ocupaţii serioase. Plimbarea aceasta serală, pe vreme
bună ca şi pe vreme rea, vara ca şi iarna, e distrac­ distrac-
ţia cea mai plăcută a piteştenilor de toate catego-
2
200 riile, Întocmai ccum u,m a fost odinioară "bulevardul par­ par-
don" la Cîmpulung, prilej de adevărată înfrăţire între
cei ce altfelaltfel sunt despărţiţi prin barierele vieţii. vie ţii.
îîntr-o
ntr-o dulce comunitate aici se fac cunoştinţe între
fete şi băieţi, aici cunosc oofiţerii fiţerii pe domnişoarele
2
255 rezisten
rezistente, te, aici încep exerci ţiile de flirt elevele şi
exerciţiile
elevii, subt ochii binevoitori ai profesorilor şi profe- profe­
soarelor, aici se dau primele întîlniri amoroase şi
celelalte, precum tot aici politicienii locali îşi cul­ cul-
tivă popularitatea, iar oamenii de afaceri pun la cale
30 combinaţiile .... .
ÎÎnaintînd
naintînd greu prin mulţimea veselă, jjudecătorul udecătorul
Dolga rugă pe poliţaiul Ploscaru să-i descopere negreşit
pînă mîine la prînz pe proprietarul inelului găsit lel- la
Ciufu
Ciufu..

392

www.dacoromanica.ro
 - întîmplarea, mama
- întîmplarea, mama tuturor descoperirilor, ne-a
tuturor descoperirilor, ne-a
servit de
servit de două
două ori ori -- zise
zise Dolga.
Dolga. AcumaAcuma nu nu rămîne
rămîne
decît
decît să continuăm pe pe pista
pista ceacea bună ..... . îţi încredin­
încredin-
ţez inelul
ţez inelul!! Treci
Treci chiar
chiar acumacum la la giuvaergiu
giuvaergiu sau sau la la
5 d-na Cristescu.
d-na Cristescu. Eu, Eu, Între timp, sper
între timp, sper să să obţin
obţin în în sfîrşit
sfîrşit
mărturisirea adevărată... Ei, Ei, la la revedere
revedere!! îndată
ce
ce ai
ai un un rezultat,
rezultat, te te rog
rog săsă mă
mă vesteşti
vesteşti!!
îi strînse
îi strînse mînamîna si , încercă să-şi iutească
şi iuţească mersul,
,
mersul,
strecurîndu-se
strecurîndu-se printre printre figurile
figurile zÎmbitoare
zîmbitoare ce ce cuprindeau
cuprindeau
10
10 strada
strada şi trotoarele ...
şi trotoarele ...
-
- Ei,Ei, gata
gata?? întrebă
întrebă p pee grefier
grefier intrînd
intrînd îînn cabinetul
cabinetul
său
său şi şi scoţînd
scoţînd grăbitgrăb it paltonul
paltonul şi şi şoşonii,
şoşonii, ajutat
ajutat de de
uşierul
uşierul zelos.
zelos.
-
- Gata
Gata de mult, domnule
de mult, domnule jude jude - răspunse grefierul
-răspunse grefierul
15
15 luîndu-şi
luîndu-şi locul locul la la masa
masa lui. lui.
-
- Sper
Sper că că Ciufu
Ciufu n-a n-a comunicat
comunicat cu cu celălalt
celălalt!? !?
-
- SSee poate
poate?? ...
... Ordonanţa
Ordonanţa aşteaptăaşteaptă cum cum aaţiţ i dispus,
dispus,
jos,
jos, pepe sală
sală ....
..
P
Pee urmă fu fu introdus
introdus Ciufu. Dîrdîia ccaa apucat
Ciufu. Dîrdîia apucat de de
2
200 friguri,
friguri, deşideşi În în vestibul
vestibul era era cald.
cald. P Pee fruntea
fruntea îngustă,
îngustă,
cu
cu două
două brazde
brazde orizontale adînci, smocuri
orizontale adînci, smocuri de de păr păr se
încîlceau
încîlceau lipitelipite parcă
parcă cu cu clei.
clei. Ochii roşiţi, ca
Ochii roşiţi, ca şi şi cîne
cînci
n-ar
n-ar fi fi dormit
dormit de multă vreme,
de multă vreme, înecaţi
înecaţi mereu
mereu în în
lacrimi, se
lacrimi, uitau implorînd
se uitau implorînd la judecătorul
la judecă torul care
care se se
2
255 plimba
plimba d dee colo-colo,
colo-colo, ccuu mîinile
mîinile la la spate,
spate, ccuu paşi
paşi rarirari,,
într-o
într-o tăcere
tăcere calculată.
calculată.
-- Ei,
Ei, Ciufule
Ciufule!! zise zise aproape
aproape prietenos
prietenos Dolga, Dolga,
oprindu-se brusc
oprindu-se brusc în în faţa
faţa servitorului.
servitorului. Vrei Vrei săsă măr­măr­
turiseşti
turiseşti ??
3
300 -
- Cum
Cum să să nunu vreau,
vreau, domnule
domnule judecător
judecător!! răspunse
răspunse
Ciufu
Ciufu cu cu oo licărire
licărire nouă.
nouă.
-
- Atunci
Atunci spune spune cum cum ai făcut !
ai făcut!
-
- Ce-am
Ce-am făcut, domnule domnule judecător
judecător??

393

www.dacoromanica.ro
 -
- Cum
Cum i-ai i-ai omorît
omorît!! apăsă Dolga Dolga ţintuindu-l cu cu
privirea.
privirea.
Ciufu
Ciufu începu
începu să se se închine
închine repede,
repede, zicînd
zicînd cu cu glas
glas
plîngător ca ca oo văicăreală
văicăreală;;
5 -
- Eu
Eu n-am n-am omorît,
omorît, domnule domnule judecător
judecător.... . . N-am
N-am
omorît . . . N-am
omorît ... N-am omorît
omorît !1.. .... Jur
Jur pe pe sfînta
sfînta cruce
cruce!! N-amN-am
omorît
omorît!!
Judecătorul tăcu tăcu cîteva
cîteva clipe, clipe, rămînînd nemişcat
nemişcat,,
privindu-i
privindu-i zvîrcolirea.
zvîrcolirea.
10
10 -
- VaVa să zică nu nu vrei
vrei să spui spui?? urmă dînsul
dînsul mereumereu
liniştit. Bine,Bine, Ciufule ! . . . Va
Ciufule 1... Va să zică stărui în în min­
min-
ciună ??. .... Şi acuma
acuma cînd
cînd am am găsit în în lada
lada ta ta inelul
inelul
pe
pe care
care l-ail-ai furat
furat după ce ce ai ai săvîrşit crima
crima??
-
- N-am
N-am omorît,omorît, domnule
domnule judecător judecător!! Nu Nu mă mă nă- nă-
15
15 păstuiţi, domnule
domnule jjudecător.
udecător. ....
-- Tăgada e ddee prisos, prisos, Ciufule,
Ciufule, pentru
pentru ccăă am am des­des-
tule
tule dovezi
dovezi şi voi voi mai
mai aavea 1... O
vea 1... mărturisire sinceră
O mărturisire
îţi uşurează soartasoarta şi la
la jjudecată
udecată şi în în faţa lui lui Dumne­
Dumne-
zeu, Ciufule 1... Orice
zeu, Ciufule Orice om
om poate poate greşi şi greşeala ii se se
2
200 iartă dacă îi îi pare
pare rău şi oo mărturiseşte.
mărturiseşte... . . Ai văzut
bine, că
bine, că nu nu te-am
te-am înjurat,
înjurat, nu nu te-am bătut, nu
te-am bătut, nu te-am
te-am
chinuit,
chinuit, cum fac alţii. Dacă făceam aşa, ai
cum fac ai fi
fi mărtu­
risit
risit de
de mult.
mult. Dar
Dar eu
eu nu
nu vreau
vreau silă. Vreau
Vreau să recunoşti
tu
tu însuţi,
însuţi, ca
ca astfel
astfel să te îndreptezi
să te îndreptezi !!
2
255 -
- Dar dacă n-am
Dar dacă omorît, domnule,
n-am omorît, domnule, judecător, pă-
catele mele,
catele mele, cum cum să spun
spun c-am
c-am omorît
omorît?? Dacă nu-s nu-s
vinovat
vinovat !1.. ..
. . Of, măiculiţă, de
Of, măiculiţă, de ce
ce m-ai făcut pe
m-ai făcut pe lume
lume!!
Izbucni
Izbucni brusc într-un plîns
brusc într-un plîns cu
cu hohote
hohote pe pe care
care înîn
zadar
zadar se trudea să le
se trudea le înăbuşe. Trupul
Trupul ii se se ,, zgîlţîia
zgnţîia şi
3
300 ssee cutremura
cutremura ca ca oo bucată
bucată dede carne
carne sfîşiată
sfîşiată proaspăt
proaspăt..
Cabinetul oficial
Cabinetul of.icial se
se umplu treptat de
umplu treptat de durere,
durere, ca ca şi
cînd
cînd din sUfletul omului
din sufletul plîngînd ar
omului plîngînd ar fi
fi răbufnit toate
toate
chinurile
chinurile îngrămădite
îngrămădite în în nesfîrşitele
nesfîrşitele ceasuri
ceasuri de
de apăsare.
apăsare.

394

www.dacoromanica.ro
 Judecătorul rămase u unn răstimp rece
r ece lingă
Ungă el,
el, apoi
apol
trecu încet
trecu încet după birou,
birou, se
se aşeză pe
pe scaun
scaun şi zise
zise::
-- Plîngi,
Plîngi, băiete, să te
t e uşurezi şi pe
pe urmă să ,·or­
vor-
bim!l
bhu
55 Cînd reuşi să se
Cînd se liniştească puţin, servitorul servitorul spuse spuse
printre lacrimi
printre lacrimi::
- Domnule
- Domnule jjudecător, udecător, fie-vă milă, iertaţi-mă iertaţi-mă.. ...
-
- Bine,
Bine, CiufuleCiufule!! vorbi
vorbi Dolga
Dolga ccuu acelaşi glas glas fără
asprime. Eu Eu vreau vreau să te te iert
iert şi mi-e
mi-e milă de de tine, dar. ....
tine, dar.
10
10 Dar tu tu m-ai
m-ai minţit si ,
, mă minti
si minti ,, într-una
într-una .... . . Atunci
Atunci cum cum
vine
vine asta
asta?? ..... . Ai
Ai minţit
minţit că v-aţi întîlnit
întîlnit cucu Ilarie
Ilarie Dăniloiu
cînd ieşeaţi de-acasă
cînd ieşeaţi de-acasă.. Adevărul
Adevărul ee că v-aţi v-aţi întîlnit
întîlnit
în
în dreptul
dreptul tutungeriei
tutungeriei centrale.
centrale. Ai Ai minţit că te-ai t e-ai dus
du s
cu
cu părintele în în piaţă.
piaţă... . Părintele te-a te-a trimistrimis înapoi,
înapoi,
15
15 înainte
lnainte de-ade-a ajunge ajunge în piaţă,, ca
în piaţă ca să spuispui bătrînului
Ilarie
llarie să nu nu vie vie după-amiază, cum cum vorbiseră adineaori,
adineaori,
pentru
pentru că preotul preotul din din Costeşti avea avea să-I ia ia lala prînz
prînz
pentru
pentru oo înmormîntare.
înmormîntare. Ai minţit că te-ai te-ai dus dus după­
amiazi, pe
amiazi, pe însera te, la
înserate, la llarie
Ilarie Dăniloiu. Doi Doi martori
martori
2
200 declară că pe pe lala unsprezece,
unsprezece, înainte înainte de de amiazi, ai ai
fost
fost la la Dică Secuianu,Secuianu, de unde tînărul Delulescu
de unde Delulescu te-a te-a
trimis
trimis să schimbi
schimbi bani bani la la zărăfie. . . Dar
zărăfie ... Dar alt alt martoJ"
martor
îmi spune
îmi spune subt subt jjurămînt
urămînt că că te-a
te-a văzut ieşind din din curtea
curtea
lui llarie
lui llarie Dăniloiu la la ora
ora unsprezece,
unsprezece, sau sau aproape
aproape ... ...
2
255 -
- Domnule
Domnule jjudecător,udecător, n nuu vvăă supăraţi, nnuu vvăă mint, mint,
domnule
domnule jjudecător
udecător - - zisezise Ciufu,
Ciufu, ştergîndu-şi ochii ochii cucu
pumnii. E
pumnii. E adevărat
adevărat că sfinţia-sa m-a m-a trimis
trimis să spun spun
domnului
domnului llarie llarie să nu nu vie
vie după-amiazi, dar dar m-am
m-am dus dus
atunci îndată.
atunci Îndată. Să vedeţi, domnule domnule jjudecător!
udecător ! Am Am
3
300 pornit, poate să fi
pornit, poate fost pe
fi fost pe la la unsprezece,
unsprezece, să cobor cobor
la
la domnul
domnul llarie, llarie, dar
dar cîndcînd să intru
intru înîn curte
curte m·a m·a strigat
strigat
soldatul
soldatul de de la la domnul
domnul Dică să merg, merg, zice, zice, că vrea vrea
domnul
domnul Dică să mă trimită undeva undeva ..... . Şi aşa am am
trecut
trecut lala domnuldomnul Dică şi mi-a mi-a dat dat un un biletbilet către

395

www.dacoromanica.ro
 zărăfia dindin strada mare. Acolo
strada mare. Acolo am zăbovit pînă
am zăbovit pînă la la
amiazi
amiazi şi n-am n-am avut avut timp timp să mă mă opresc
opresc la la domnul
domnul
Ilarie că-mi
Ilarie că-mi era era frică să nu nu lipsesc
lipsesc cînd cînd va va pleca
pleca
părintele la la Costeşti ... ...
5 Judecătorul
Judecă torul ascultă liniştit, liniştit , apoi
apoi reluăreluă::
-
- VaVa să zică zică recunoşti o o parte
parte din din minciuni
minciuni ??
Bine şi atîta.
atîta. Restul va va veni
veni.. .... Dar.
Dar.... . adineaori
adineaori am am
descoperit în
descoperit în lădiţa ta ta un un inel
inel cu cu briliant
briliant carecare spui
spui
că
că l-ai
l-ai găsit
găsit pe pe stradă.
stradă. Nu Nu cumva
cumva l-ai găsit în
l-ai găsit în casa
casa
10
10 lui
lui llarie
llarie Dăniloiu
Dăni1oiu??
- Domnule jjudecător.
- Domnule udecător. ....
-- NuNu?? .... . Atunci
Atunci mai mai aşteptăm
aşteptăm pma pma mîine,
mîine, să să tete
pun
pun faţă în în faţă cu cu stăpînul inelului.inelului. Poate Poate că atunci
atunci
vei
vei recunoaşte că sîmbătă, cînd cînd ieşeaii eşeai dindin curtea
curtea lui
lui
115
5 Ilarie
Ilarie Dăniloiu aveai aveai în în buzunar
buzunar inelul inelul cu cu briliant,
briliant,
împreună
împreună cu cu altealte giuvaeruri
giuvaeruri ... ...
Ciufu
Ciufu vru vru ssăă mai mai zică ceva, ceva, dar dar judecătorul îîll opri opri
cu
cu unun gest
gest energic
energic::
- Nu vreau să te
u vreau încurci mai
t e încurci mai rău în în minciună
minciun ă 1. .•
. •

2
200 Să fiefie introdus soldatul soldatul Iacob Cociorvă Cociorvă!! adăogă
către uşierul
către u şi erul pe pe care-l
care-l sunase.
sunase.
Peste
P este un un minut
minut intră soldatul,
soldatul, înalt, înalt, liliu,
lălîu, speriat,
speriat,
bă
bătînd
tînd din
din călcîie
călcîie şi şi strigînd
strigînd::
-
- Trăiţi,
Trăi ţi, dom'dom' judecător
judecător!!
2
255 - Soldat
- Soldat Iacob Iacob Cociorvă - - îi îi zise
zise solemn
solemn Dolga,
Dolga, al al
jurat
jurat pe pe sfînta
sfînta crucecruce azi,azi, cîndcînd te-am ascultat, că ai
t e-am ascultat, ai
spus
spus adevărul. Uite Uite colea
colea pe pe Mihai
Mihai Ciufu Ciufu!! Spune-i
Spune-i în în
faţă cumcum s-aus-au întîmplat
întîmplat sîmbătă lucrurile lucrurile!! Ia Ia seama
seama
că
că aiai jurat
jurat!!
"o
:;0 - Da,
- Da, dom'le
dom'le jjudecător!...
udecător ! . . . Eu Eu tocmaitocmai văxuiam
cizmele
cizmele domnului
domnului locotenent,
locotenent, că fusesem fusesem cu cu dumnea­
dumnea-
lui
lui la
la cazarmă de de i-am
i-am dus dus oo geantă cu cu cărţi, şi n-am n-am
avut timp
avut timp să le le isprăvesc. Atunci Atunci m-am m-am pomenit
pomenit
că mă sună dom' dom' Dică şi mă trimite trimite galop galop să-i aducaduc

396

www.dacoromanica.ro
 pe nea Ciufu de la popa că are treabă cu dînsul.
Am ieşit cum eram�
eram, în papuci şi cu capul gol. gol şi am
alergat în sus spre casele părintelui. Dar cînd ajunsei
în dreptul casei domnului Ilarie, întîlnii pe nea Ciufu
5 că tocmai ieşea din curte şi închidea binişor portiţa.
Zic
Zic:: "Bine că te găsesc, nea Mihai, Mihai, că te cheamă
urgent dom' Dică !" Dînsul parcă era niţel speriat şi
Dică!"
tot îndesa ceva în buzunar,
buzunar, zice
zice:: "Bine, vin, lacobe
lacobe!!
Şi am venit împreună, iar eu mi-am văzut de treburi.
110
0 Aşa să-mi aj ute Dumnezeu
ajute Dumnezeu!!
Soldatul nu se uita la Ciufu, ci numai în ochii
judecătorului, ca şi cînd i-ar fi fost teamă să nu gre,. gre~
şească şi să fie pedepsit.
- auzit?? zise jjudecătorul.
- Ei, Ciufule, ai auzit udecătorul. Mai tăgă-
15
15 duieşti că ai fost în curtea lui llarie
Ilarie Dăniloiu înainte
de amiazi
amiazi??
îîn
n loc să răspundă judecătorului, Ciufu se adresă
ordonanţei
ordonanţei::
-
- Poţi tu să jjuri,
uri, Iacobe,
lacobe, că ieşeam din curte,
2
200 măi
măi?? ....
. . Vrei să mă bagi îîn
n ocnă, lacobe
Iacobe?? Ce ţi-am
făcut oare de mă înnegreşti aşa fără dreptate
dreptate??
Iacob Cociorva, încurcat, nu îndrăznea să răspundă.
Dolga trebui să intervină
intervină::
-- Răspunde-i în faţă, soldat
soldat!!
2
255 -
- Jur, nea Mihai, că te-am văzut cum închideai
portiţa ! făcu ordonanţa cu glas tremurat, întorcînd
portiţa!
capul spre Ciufu.
-- Măi omule, adu-ţi aminte bine bine!! zise servitorul
ca şi cînd ar fi sperat că-I poate convinge. Eram cu
30 faţa la portiţă, lacobe,
Iacobe, dar voiam să intru în curte,
ieşeam!! Auzi tu
nu ieşeam d~schid portiţa, n-o
tu?? Vream să d�schid
închideam
închideam!!

397

www.dacoromanica.ro
 - Ba eu
- Ba eu te-am
te-am văzut cum
cum te văd acuma,
te văd acuma, nea
nea
Mihai
Mihai!! stărui soldatul.
soldatul. închideai încet,
închideai încet, să nu nu facă
zgomot.
zgomot. Şi îndesai îndesai cucu mîna
mîna cealaltă ceva ceva în în buzunar
buzunar ..... .
Asta
Asta mi-emi-e crucea,
crucea, ccăă doar
doar eu eu n nuu jur
jur strîmb
strîmb şşii n-am
n-am
5 de
de ce ce să te te năpăstuiesc, că m-ar m-ar bate bate Dumnezeu,
Dumnezeu,
nea Mihai !
nea Mihai!
Judecătorul curmă controversa controversa::
- Ajunge, soldat
- Ajunge, soldat Cociorva
Cociorva!! PoţiPoţi să pleci pleci!!
-
- EuEu ce-am
ce-am văzut şi ce ştiu am
ce ştiu am spus, dom: jude-
spus, dom~ jude-
10
10 cător, trăiţi ! zise
că tor, trăiţi! zise ordonanţa aproapeaproape cu cu amărăciune
că
c ă Ciufu
Ciufu aa vrutvrut să-I facă de de minciună.
După ce ce soldatul
soldatul dispăru,
dispăru, jjudecătorul
udecătorul Dolga Dolga mai mai
făcu
făcu o încercare ::
o încercare
-- Ciufule
Ciufule !! E E mai
mai rău
rău cum faci ...
cum faci ...
15
15 -
- Domnule
Domnule judecător, aa căzut năpasta pe pe capul
capul
meu
m eu!! răspunse servitorul servitorul cu cu un oftat adînc.
un oftat adînc. Cum Cum
n-aş spune
spune dacă ..... .
-
- Dacă n nuu eşti tu,
tu, ddee ccee n spui .. cine
nuu spui cine i-a ucis ?
i-a ucis?
continuă judecătorul cu cu oo blîndeţe
blîndeţe de de circumstanţă.
20
20 Fiindcă vezi vezi tu, tu, omule,
omule, inelul
inelul n-an-a căzut din din cer
cer înîn
lădiţa ta, ta, iar
iar povestea
povestea cu cu găsitul pe pe uliţă nici nici tu n-o
tu n-o
poţi crede
poţi crede .... .. Eu
Eu vreau
vreau să credcred că n-ai ucis şi nici
n-ai ucis nici
măcar n-ai n-ai fostfost părtaş la la crimă. Dar Dar tu tu trebuie
trebuie să ştii
pe
pe ucigaş,
ucigaş, pentru
pentru că că ţi-a
ţi-a făcut
făcut şişi. ţie
ţie parte
parte din din tîlhărie ...
tîlhărie ...
2
255 Şi parte
parte destul
destul de bună. Giuvaergiul
de bună. Giuvaergiul îl îl preţuieşte la la
cincizeci de mii, adică o avere, Ciufule ! Totuşi, dacă te
cincizeci de mii, adică o avere, Ciufule ! Totuşi, dacă te
pocăieşti şi-mi spui
pocăieşti spui pe
pe ucigaş, îţi îţi făgăduiesc solemn solemn
să tete scap
scap eueu de de orice
orice pedeapsă şi-ţi dau dau drumul acasă
drumul acasă
imediat
imediat!! Ei, Ei, dacă nici nici aşa nu nu mă asculţi, atunci atunci îmiîmi
3.0· jau
jau mîna
mîna de de pe tine, Ciufule
pe tine, Ciufule!!
-
- Domnule
Domnule jjudecător,
udecător, nu ştiu -
nu ştiu - gemugemu servitorul.
servitorul.

398

www.dacoromanica.ro
 -
- Spune
Spune cel puţin cine
cel puţin cine aa ieşit înaintea înaintea ta ta din
din
curtea bătrînului Dăniloiu
curtea Dăniloiu?? insistă Dolga Dolga plecîn­plecîn-
du-se
du-se peste masă. Hai, repede repede 1... 1. . . Numele . . îl cu­
Numele 11.. .. cu-
noşti doar
noşti foarte bine
doar foarte bine!! L-ai
L-ai servit servit de de atitea
atîtea ori ...
ori ...
s
5 De ce
De ce taci,
taci, Ciufule.
Ciufule.... . Eşti prost. prost. El aa mărturisit
mărturisit..
te-a vîndut
El te-a vîndut!! El
El scapă, iar iar tu
tu mergi mergi llaa ocnă, Ciufule
Ciufule!!
De
De ce
ce eşti prost
prost?? .... Spune
Spune!!
Ciufu
Ciufu se
se zvîrcolea
zvîrcolea neputincios.
neputincios. Bîigui Bîigui pierdut
pierdut::
-
- Domnule
Domnule jjudecător,
udecător, eu eu ..... .

. ....
. � ,"

www.dacoromanica.ro
 Capitolul
Capitolul XVIII
XVIII

TESTAMENTUL
TESTAMENTUL

Aurel
Aurel Dolga
Dolga plecă vineri
vineri la
la tribunal
tribunal cu cu mai
mai mare
mare
emoţie
emoţie decît
decît înîn ziua,
ziua, memorabilă
memorabilă şi şi hotărîtoare
hotărîtoare pen-
pen-
:;.5 tru
tru cariera
cariera lui, cînd a
lui, cînd luat în
a luat în primire
primire la Făgăraş, ca
la Făgăraş, ca
titular,
titular, cabinetul
cabinetul de de instrucţie. Avea Avea presimţirea că
azi
azi se
se va
va declanşa
declanşa primul
primul succes
succes care
care poate
poate să-i
să-i procure
procure
şi
şi celebritatea
celebritatea în în analele
analele criminale,
criminale, dar dar mai
mai ales
ales să-i
să-i
asigure
asigure în magistratură distincţia cuvenită
în magistratură cuvenită talentelor
talentelor
10
10 excepţionale.
excepţionale . Despre
Despre dublul
dublul asasinat
asasinat din din strada
strada Spe­
Spe-
ranţei au
ranţei au luat notă ziarele
luat notă Capitalei, dar
ziarele Capitalei, dar superficial
superficial
şi minimalizîndu-l
minimalizîndu-l ca ca fiind sortit să rămîie nerezolvat,
fiind sortit nerezolvat ,
îînn dosarele
dosarele parchetului.
parchetului. U Unn corespondent
corespondent obraznicobraznic
a
a evocat cazul
cazul similar
similar Agate Vasiliu,
Vasiliu, întîmplat
întîmplat cu cu vreo
vreo
115
5 zece
zece ani
ani înîn urmă, pe pe care
care toţi procurorii
procurorii şi jjudecătorii
udecătorii
ce
ce s-au
s-au perinda
perinda tt prin Piteşti n-au
prin Piteşti n-au fost fost în
în stare
stare să-I
lămurească pînă în în ziua
ziua dede azi,
azi, deşi...
deşi ... etc.
etc.
"Eu
"Eu în în patru
patru zile
zile am
am lămurit oo crimă descoperită
abia
abia trei
trei zile
zile după ce ce s-a
s-a săvîrşit 1" ! " îşi zicea
zicea tînărul
2
200 jjudecător
udecător cu cu mîndrie.
mîndrie.
Poliţaiul îl aştepta jos,
îl aştepta jos, în
în sala
sala paşilor pierduţi.
pierduţi.
Dolga
Dolga îiîi strînse
strînse mîna
mîna cucu căldură
căldură::

400

www.dacoromanica.ro
 -
- îţi mulţumesc că te-ai te-ai mai mai ostenit...
ostenit... Nu
Nu vrei
vrei să
vii
vii sus
sus??
-
- CuCu plăcere
plăcere!! zise
zise Pioscaru,
Ploscaru, D-na Cristescu are
D-na Cristescu are
să povestească tot tot ce
ce ştie. . . Dar
ştie ... Dar mai
mai este
este ceva
ceva:: Ciuiu
Ciufu
.5 roagă să fie fie ascultat
ascultat dindin nou nou ca ca să-şi completeze
completeze
declara
declara ţia ::
- Aha, bravo
- Aha, bravo!! făcu jjudecătorul.
udecătorul. Şi-a luat luat seama
seama !. ... .
Perfect
Perfect !!..... . Pînă
Pînă ccee terminăm cu cu d-na
d-na Cristescu,
Cristescu, ttee
rog
rog ssăă telefonezi
telefon ezi să-I aducă la la cabinet
cabinet!!
10
10 Urcară împreună scările scările;; Dolga
Dolga mai
mai grăbit şi mai mai
vioi
vioi caca totdeauna
totdeauna..
D-na
D-na Cristescu,
Cristescu, oo bătrînică simpatică, uscăţivă,
bună
bună de de gură,gură, intră
intră fără
fără emoţie,
emoţie, se se aşeză
aşeză pepe scaunul
scaunul
oferit,
oferit, căutînd să se se instaleze
instaleze cît cît mai
mai confortabil
confortabil
15
15 ca
ca pentru
pentru oo conversaţie
conversa ţie lungă şi tacticoasă.
tacticoasă . Iar
Iar cînd
cînd
îşi termină aranjamentul,
aranjamentul, îşi puse puse mîinile cruce în
mîinile cruce în
poală şi se uită cu
se uită cu mare
mare încredere,
încredere, prietenos
prietenos şi senin
senin
în
în ochii
ochii judecătorului care care îi îi unnărise
urmărise mişcările cu cu
multă răbdare, deşi se se gîndea
gîndea că are are oo zi grea şi
zi grea şi
2
200 doamna
doamna se se pregăteşte să-i răpească prea prea mult
mult timp.
timp.
-
- VaVa să zică, doanmă, cunoaşteţi inelul inelul cu cu bri­
bri-
liant
liant?? întrebă în în cele
cele dindin urmă Dolga Dolga arătîndu-i
între două degete
între degete inelul inelul pe
pe care
care poliţaiul îlîl scosese
scosese
din
din cutia
cutia de
de chibrituri
chibrituri şi-l aşezase pe pe biroul
biroul lui.
lui.
25 -
- Cum
Cum să nu-l nu-l cunosc,
cunosc, vai
vai dede mine
mine!! începu
începu d-na
d-na
Cristescu,
Cristescu, cucu un un glasglas puţin piţigăit, fără totuşi aa fi fi
dezagreabil.
dezagreabil. I-am
I-am spus doar şi dumnealui
spus doar dumnealui aseară, cîndcînd
m-a
m-a întrebat.
întrebat.... .
-
- Vă atrag
atrag atenţia ccăă acuma acuma faceţi oo depozi ţie
depoziţie
3
300 subt
subt jurămînt
jurămînt!! Aşa c ă ...
că ...
-
- Subt
Subt jurămînt, vezi vezi bine
bine!! continuă doamna
doamna ne­ne-
tulburată. Că la la judecată nu nu poţi vorbi
vorbi ce-ţi trece
trece
prin cap. Ştiu !.! . ..
prin cap. . . Cum
Cum să nu nu ştiu
ştiu!! Cu toate că n-am
Cu toate n-am

401
401

www.dacoromanica.ro
 umblat
umblat pe pe lala jjudecăţi
udecăţi în viaţa mea,
în viaţa mea, că bărbatul
bărbatul meu, meu,
fie
fi e iertat,
iertat, cît
cît aa trăit s-as-a ferit
ferit caca de
de foc,
foc, iar
iar eu ...
eu ...
-
- Atunci
Atunci spuneţi,
spuneţi, v vă ă rog,
rog, tot
tot ce ce ştiţi
ştiţi despre
despre inel inel!!
întrerupse
întrerupse jjudecătorul.
udecătorul. Dar, Dar, dacă se se poate,
poate, scurt scurt
5 căci
căci avemavem mult mult de de lucru
lucru!!
-
- Scurt, scurt, că
Scurt, scurt, că şi şi eu eu mi-am lăsat casa
mi-am lăsat casa vraişte
vraişte!!
reluă d-na d-na Cristescu
Cristescu cu cu aceeaşi linişte imperturbabilă.
Cum
Cum zic, cunosc inelul
zic, cunosc inelul prea bine, pentru
prea bine, pentru că eu eu amam
umblat
umblat pe pe la la giuvaergii
giuvaergii să-I vînd, vînd, dacădacă ar ar fi dat un
fi dat un
10
10 preţ
preţ bun,bun, fireşte,
fireşte, că că nunu era era să să dau
dau cogemite
cogemite briliantul
briliantul
pe cîteva
pe cîteva miimii de de lei,
lei, cum
cum credeacredeau u ei,
ei, care
care cearcă să
te strîngă de
te de gît
gît cînd
cînd te te văd văd că eşti la la ananghie.
ananghie. Am Am
fost
fost pe pe lala cîţiva şi dacă am am înţeles că nu nu ee chip,
chip, m-amm-am
întors la
întors !lina Dogaru,
la !lina Dogaru, c-a c-a eiei era
era giuvaerul,
giuvaerul, şi i-am i-am
15
15 spus
spus ce ce m-a învăţat să fac
m-a învăţat fac unulunul mai
mai de de treabă şi sărac,
neamţul din din Domniţa Bălaşa, Bălaşa,' că dumnealui,
dumnealui, poliţaiul,
trebuie
trebuie să-I ştie, ştie, că tot tot acolo
acolo areare dugheana
dugheana şi azi azi şi
tot nepricopsit
tot nepricopsit aa rămas rămas... . . . Neamţul m-a m-a îndemnat
îndemnat să
merg
merg mai mai binebine să-I punem punem amanet amanet undevaundeva că, zice, zice,
2
200 sunt
sunt destui
destui care dau împrumut
care ·dau împrumut pe pe bijuterii
bijuterii şi-i păcat
să-I vinzi
vinzi pe pe nimica
nimica:: ",,încercaţi,
încercaţi, zice,zice, la la coana
coana Miţa aa
domnului
domnului Ilarie Ilarie Dăniloiu, că dînsa dînsa ştiu că dă bani bani cu cu
dobîndă, dar nUţIlai .. pe
dar nUŢIlai pe giuvaericale
giuvaericale!" !" Biata
Biata !lina,
!lina,
Dumnezeu
Dumnezeu să oo ierte, ierte, era
era taretare strîmtorată că se se apropia
apropia
2
255 plata
pla ta chiriei
chiriei şi n-avea
n-a vea de de undeunde să ia ia bani
bani şi proprie­
proprie-
tarul cel
tarul nou n-ar
cel nou n-ar fifi răbdat-o să întîrzie întîrzie nicinici o o zi.
zi. Dar
Dar
îi '' era
îi era ruşine să meargă singură şi m-a m-a rugat
rugat să m merg
erg
şi eu,eu, că am am mai mai mult
mult curajcuraj şi nu nu mi-e
mi-e frică decîtdecît de de
Dumnezeu. Coana
Dumnezeu. Coana Miţa s-a
s-a lăsat greu :
greu: că nu' mai
nu' mai dă
30 împrumut,
împrumut, că oamenii oamenii nu nu plătesc . şi că d-aia d-aia aa rămas
fără banibani şi cu cu grij
grijaa amaneturilor.
amaneturilor.... . Totuşi Totuşi pînă pînă la la
urmă i-a dat cinci
i-a dat cinci mii
mii de de lei lei ca
ca să-i Întoarcă
întoarcă şase pînă pînă
într-un
într-un an, an, altfel
altfel sese pierde inelul. . . !lina
pierde inelul... !lina a -fost bucu­
a -fost bucu-
rdasă
rOasă şi aşa, aşa, ca ca omul
omul la la necaznecaz mare.
mare. Trei Trei mii
mii de lei
de lei

402

www.dacoromanica.ro
 i-a
i-a şi depus
depus îndată la la d-na
d-na Secuianu,
Secuianu, cu cu care
care era era prie­
prie-
tenă intimă, să-i ţie ţie dînsa
dînsa pînă la termenul chiriei,
la termenul chiriei,
ta
Ca nu nu cumva
cumva să cheltuiască
cheltuiască din din ei, ei, iar
iar cucu restul
restul de de
două mii mii şi-a plătit toate datoriile mici
toate datoriile mici care
care oo cople-
cople-
5 şiseră, pe pe la băcănie, pe
la băcănie, pe la măcelar, pe
la măcelar, pe la la zarzavagii,
zarzavagii,
ca
ca ·· femeia
femeia săracă ..... .
-
- D Dee unde
unde avea
avea doamnadoamna asemeneaasemenea inel inel scump,
scump,
dacă era era aşa de de săracă
săracă?? întrebă
Întrebă puţin nedumerit nedumerit
judecătorul.
judecătorul.
10
10 -- Apoi
Apoi să vezi vezi!1 zise zise d-na
d-na Cristescu
Cristescu bucuroasă
că ·se
·se poate
poate pune
pune în în valoare.
valoare. Dumnealui
Dumnealui poate poate să fi fi
auzit
auzit · ceva,
ceva, că ee vechi
vechi pe-aici . . . llina
pe-aici... llina Dogaru
Dogaru aa fost fost
frumoasă de de îngheţa apele apele în tinereţea ei
în tinereţea ei şi deşteaptă
şi cultă cum cum nunu erau
erau multe
multe la la Piteşti pe pe vremea
vremea aceea.aceea.
15
15 învăţase cartecarte destulă şi ar ar fifi vrut
vrut să fie fie numită învă­
ţătoare.
ţătoare . Dar Dar n-avea
n-avea pe pe nimeni
nimeni şi fără protecţie, cum cum
ee la
la noi,
noi, nu
nu faci nimic. Atunci
faci nimic. Atunci a avut norocul
a avut norocul de de aa
cunoscut
cunoscut un un boier
boier maremare de de la Bucureşti, unul
la Bucureşti, unul Alecu
Alecu
Budeanu,
Budeanu, ·bogat bogat putred
putred şi cu cu trecere
trecere la toate mări-
la toate
200 .. mile.
2 Boierul, cum
mile. Boierul, cum aa văzut'-o,
văzut~o, s-a amorezat foc
s-a amorezat foc şi,şi, ce
ce
mai
mai vorbă multă, aa numit-o numit-o învăţătoare numaidecît numaidecît
şi
şi apoi
apoi aa început
început cu cu cadourile,
cadourile, dar dar aşaaşa de de discret
discret că că
lumea
lumea n-a băgat de
n-a băgat de seamă.
seamă . Dealtfel
Dealtfel omul omul era matur,
era matur,
avea
avea vreo vreo cincizeci
cincizeci de de ani,
ani, poate
poate şi şi mai bine, însurat.
mai bine, însurat,
2
255 cu
cu copii
copii maimai mari
mari ca ca Hina,
Ilina, aşa că nu nu sese putea da da înîn
vileag. Totuşi
vileag. Totuşi llina
Hina spera
spera că Budeanu
Budeanu are are s-os-o.. ia
ia dede
nevastă
nevastă;; cel cel puţin
puţin aşa aşa cred
cred eu, căci căci eaea nu mi-a spus
nu mi-a spus
niciodată. Mai Mai ales
ales că peste peste doidoi aniani aa murit
murit d-na d-na Bu- Bu­
deanu şi,
deanu şi, dacă
dacă dînsul
dînsul ar ar fi vrut, nu
fi vrut, nu mai
mai era nici o
era nici o
3
30 piedecă. Dar
0 . piedecă.
. s e vede
Dar 'se vede ccăă bărbatul, oricît oricît era
era d dee îndră­
gostit,
gostit, nu nu şi-a pierdut minţile
şi-a pierdut minţile de de tot. Hina a
tot. Ilina a mai
mai con­con-
tinuat doi
tinuat doi ani
ani cu
cu dragostea
dragostea ascunsă, apoi, poate toc­
apoi, poate toc-
mai
mai ca ca să-I silească să se se pronunţe, într-o într-o .bună
. bună zi zi
i-a
i-a declarat
declarat că . vrea..
vrea... să se se .mărite,
mări te, că trebuietrebuie să-şi asi- asi-

403

www.dacoromanica.ro
 gure
gure viitorul...
viitorul... BudeanuBudeanu a a încurajat-o
încurajat-o ŞI l-a l-a promis
promis
că are
că are s-os-o ajute
ajute toată viaţa. Atunci Atunci i-a i-a dăruit
dăruit inelul
inelul
cu
cu briliant,
briliant, care care ee pe pe masa
masa d-tale,
d-tale, ca ca să-I
să-I aibă amintire
aibă amintire
de
de la la dînsul
dînsul .... . . Pe
Pe urmă
urmă s-as-a măritat
măritat Într-adevăr
Într-adevăr cu cu
5 Dogaru şi s-au
Dogaru s-au înţeles bine bine c-a fost şi el
c-a fost el un
un omom înţelept,
aşezat, dar dar n-a n-a avut avut noroc
norocînîn lume.
lume. Era Era funcţionar
funcţionar
la
la prefectură,
prefectură , cu cu leafă micşoară. A A murit
murit destuldestul dede
tînăr. Ilina,
!lina, cu cu legile
legile astea noi, a
astea noi, a trebuit
trebuit să se se lase
lase
de şcoală . A
de şcoală. A rămas cu cu pensia
pensia bietului
bietului DogaruDogaru de de vreo
vreo
10
10 două mii mii de de lei.
lei. Dar
Dar inelul
inelul l-a
l-a păstrat.
păstrat . Cîteodată
Cît eodată îmi îmi
spunea
spunea că că vrea
vrea să moară cu
să moară cu el
el în deget ca
în deget ca să-isă-i amin­
amin-
tească fericirea de
tească odinioară. Pe
de odinioară. urmă vremurile
P e urmă vremurile tot tot
mai grele,
mai grele, viaţa mai mai scumpă ... ...
D-na
D-na Cristescu
Cristescu parcă ssee înduioşase.
înduioşase . Tăcu. Jude- Jude-
15
15 că
că torul
torul ÎnsăÎnsă nu-inu-i dădu dădu răgaz
răgaz::
- Eşti sigură d-ta
- Eşti d-ta că doamna.
doamna .... . d-na d-na Dogaru
Dogaru n-a n-a
mai răscumpărat amanetul
mai răscumpărat amanetul şi aa rămas la la d-na
d-na Dăni­
loiu
loiu??
-
- Cu Cu ce ce să-I răscumpere, domnule, domnule, dacă abia abia îşi
2
200 ţinea zilele
zilele?? făcu d-na d-na Cristescu.
Cristescu. Mai Mai curînd
curînd cred cred că
a
a maimai împrumutat
împrumutat ceva ceva cînd
cînd aa venit
venit ratarata următoare
la
la chirie,
chirie, că şi coana Miţa avea
coana lVIiţa avea suflet
suflet milos . . . Pe
milos ... Pe urmă
de cînd s-a
de cînd s-a prăpădit llina llina ee unun an an şi jjumătate
umătate.. Cine Cine
să-i fi fi plătit datoriile
datoriile ?? Şi cine
cine ştiaştia că inelul
inelul ee ama-ama-
2
255 netat
netat la Miţa Dăniloiu afară d
la Miţa dee mine
mine?? .... . Dar
Dar d-voastră
nu
nu l-aţi aflat aflat în în casa
casa lui
lui Ilarie
Ilarie Dăniloiu, cu ocazia
cu ocazia
.. .. .�....
CrImeI
cnmeI ~
...
Judecătorul trebui trebui ssăă recurgă la la abilitatea
abilitatea poliţaiu­
lui
lui ca ca să scape scape de de informatoarea
informatoarea preţioasă dar dar prea
prea
3
300 obositoare, cel
obositoare, cel puţin anima cînd s e precipitau întîm­
anima cînd se precipitau întîm-
plările în j urul cabinetului
în jurul cabinetului de de instrucţie.
-
- MaiMai ai ai vreo
vreo îndoială
îndoială?? întrebă Dolga Dolga pe pe poliţai
înainte
înainte de-a de-a chema
chema pe Ciufu.
-
- Se Se vedem
vedem ce va mai
ce va mai spune
spune Ciufu
Ciufu - - zise Ploscaru.
zise Ploscaru.

www.dacoromanica.ro
 -
- Desigur,
Desigur, să vedem
vedem!! făcu judecătorul puţinpuţin in-
in­
dispus, căci îndoiala persistentă a poliţistului îi clă­
dispus, căci îndoiala persistentă a poliţistului îi clă­
tina convingerea şi-i umbrea
tina convingerea umbrea satisfacţia. O O noapte
noapte
întreagă aa avut
avut să ticluiască
ticluiască altă poveste.
poveste. Să ,"edem
vedem
5 ce-a
ce-a ticluit
ticluit!!
Ciufu
Ciufu era
era mai
mai calm
calm şi mai
mai încrezător, parcă hotă­
hotă­
rîrea
rîrea ce-a luat-o i-ar
ce-a luat-o i-ar fi
fi ridicat
ridicat oo povară dede pe
pe suflet.
suflet.
Deşi judecătorul îl îl întîmpină batjocoritor,
batjocoritor, nu-şi pierdu
pierdu
cumpătul.
cumpătul.
10
10 -
- Vin
Vin ca ca la
la sfînta
sfînta împărtăşanie, domnule domnule jjudecă-
udecă-
tor ! zise
tor! zise dînsul
dînsul cu cu un
un glas
glas care
care se
se simţea
simţea cît cît vrea
vrea să să
fie
fie de convingător. Am
de convingător. Am păcătuit
păcătuit şi şi vreau
vreau să-misă-mi spălspăl
sufletul
sufletul!!
Apoi
Apoi aa mărturisit
mărturisit că a a minţit cînd
cînd aa spusspus că n-a n-a
115
5 intrat
in ha t sîmbătă
sîm bă tă înainte
înainte de de amiazi
amiazi în în curtea
curtea Dăniloiu.
Dăniloi u.
Cînd
Cînd l-a l-a trimis
trimis părintele înapoi,înapoi, aa plecat
plecat într-adevăr,
dar
dar aa maimai zăbovit
zăbovit pe-acasă, martoră poate
pe-acasă, martoră poate să să fie
fie preo­
preo-
teasa, vreun ceas
teasa, vreun ceas şi şi jumătate,
jumătate, socotind
socotind să-şi să-şi ispră­
ispră­
vească întîi
vească întîi ce
ce avea
avea de lucru, căci
de lucru, căci pe pe Ilarie
Ilarie Dăniloiu
2200 îl
îl găseşte
găseşt e maimai tîrziu.
tîrziu. Era
Era aproape
aproape unsprezece
unsprezece cînd cînd aa
coborît să înd�plinească
coborît înd~plinească poruncaporunca preotului.
preotului. A A intrat
intrat
în
în curte
curte cucu gîndul
gîndul să să treacă
treacă în în fund,
fund, la la uşa
uşa bucătăriei,
bucătăriei,
pe
pe unde
unde umbla
umbla de obicei. în
de obicei. în dreptul
dreptul marchizei
marchizei aa început
început
să
să strige
strige pepe llarie,
narie, ca ca să-I
să-I audă
audă că
că vine.
vine. N-a -a răspuns
răspuns
2
255 nimeni,
nimeni, ceea ceea cece l-a
l-a mirat,
mirat, căci altădată bătrînul ieşea i eşea
imediat
imediat ce ce auzea
auzea vreun
vreun zgomot
zgomot în în curte.
curte . . S-a
S-a dus
dus la la
bucătărie
bucătărie şi şi a
a ciocănit.
ciocănit. IarIar nici
nici un răspuns. A
un răspuns. A încercat
încercat
clanţa. Uşa era era încuiată pe pe dinlăuntru
dinlăuntru .... . . Atunci
Atunci şi-a
zis
zis că trebuie
trebuie să fie fie plecaţi de-acasă amîndoi,
amîndoi, probabil
probabil
3
300 la
la masă
masă undeva,
undeva, şi şi s-a
s-a gîndit
gîndit că,
că, iată,
iată, a a păţit-o
păţit-o dacă
dacă
n-a
n-a ascultat
ascultat pe pe sfinţia-sa, să fi fi venit
venit atunci
atunci îndată.
Dar
Dar s-a s-a mîngîiat
mîngîiat că cel cel puţin nici
nici părintele nu nu ee acasă
şi,
şi, dacă
dacă totuşi
totuşi o o să vie domnul
să vie domnul Ilarie,
narie, cumcum s-aus-au înţeles,
înţeles,
îl
îl va aştepta în
va aştepta în poartă şi-i va va cere
cere iertare. Plecînd să
iertare. Plecînd

405

www.dacoromanica.ro
 iasă din curte, a
din curte, a observa
observatt că uşa rnarchizeÎ
marchizeÎ nu nu era
era
închisă şi, cum cum sufla
sufla niţ niţel vîntul, se
el vîntul, se mişca.
mişc a. Se
Se abătu
de
de pe pe cărare şi oo Închise. închise. în în dreptul
dreptul marchizei,
m archizei, la la doi
doi
paşi,
paşi, zărizări jos,jos, în în noroi,
noroi, aproape
aproape să să calce
calce pepe el,el, ceva
ceva
5 strălucitor, ca ca un
un bobbob de de sticlă. Se
Se plecă şi ridică
ridică inelul
inelul
de aur.
ge Fiindcă nu
aur. Fiindcă nu era era nimeni
nimeni acasă şi nici nici nu-l
nu-l putea
putea
'' -veQf1R
1"edf!tl. nimeni,
nimeni, s-a s-a Iăcomit să-I păstreze. Pînă la la por­
por-
tl:iţă
ti:iţă tnstnsă i-a trăznit
ă i-a trăzni t prin prin minte
minte că că poate
poat e să se se fifi
jnţîmplat ceva
'.Înţîmplat ceva cu boierii. Cînd
cu boierii, Cînd ieşea, s-a s-a întîlnit
întîlnit cu cu
]i1l
JÎ'o (OŢdona,nţa
cOŢdon'l,n ţq de de la Secuianu. A
la Secuianu. A vîrît
vîrît inelul
inelul înîn buzunar
buzunar
�j
:§) ,50-a
,&-a dtlf;
dl}s cu CU soldatul,
soldatul, apoi apoi înîn oraş, la la zaraf.
zaraf.... . După­
awi~~i n=q.
a.wi��i n~q. venit llarie Dăniloiu.
venit llarie Dăniloiu. Ciufu
Ciufu a înţeles mai mai
,.b,i.nee ~~
b,in, ţ1:ţ P1.l
nu poatepoate să fie fie lucru
lucru curat.
curat. De De frică însă să
n1,1 t€,�dă
m,l ,c;;dă vreo
vreo bănuială asupra asupra lui,
lui, mai
mai ales
ales că-l
că-I pusese
pusese
:1:5:5
:l Nec,
Nec,w �tul de
w MlJl de a luatluat inelul,
inelul, aa socotit
socotit de bine să tăgă­
de bine
.duj�seă
. duj.~.scă 4 q. fi fost dimineaţa la
fost dimineaţa la Ilarie,
Ilarie, pentru
pentru că numainumai
1na.in-te
;Îtl.~n-te .de de a.mia.zi
a,rnia,zi trebuie
trebuie să se se fi
fi întîmplat
întîmplat ce ce s-as-a În­
în-
jtî�pJat
itî~·pJat.. ApoiApoi din din minciuna
minciuna asta asta s-au născut celelalte
s-au născut ...
celelalte ...
=- '·Şi
Şi crezi
q:ezi ttl tl} cu
cu adevărat,
adevăra t, Ciufule,
Ciufule, că există cineva cineva
.200
.2 c�.re
c~.re ssă ă pO
po.,Cj.
q.tătă crede
crede asemenea
asemenea basmebasme?? zisezise Dolga
Dolga după
.ce-l ascultă pînă
Ice-l ,.ascultă pîn.ă la capăt,, aruncînd
la capăt aruncînd doar doar din
din cînd
cînd în
.Ond \dje
.cSnd ,cîte oo privire
privire spre spre poliţaiul Ploscaru.
Ploscaru. Aseară ai ai
iIJ:flil,mţ�t pt!
jI)ifli1,1nţ~t p~ bietul
bietul soldat,
soldat, aiai vrut
vrut să-I faci
faci mincinos,
mincinos,
Q..,ii pJîn
9. ,
,ppns s Ica
,e a o
o pCj.bă
ba,bă şi te-ai
te-ai j urat
jurat pe
pe toate
toate cele
cele sfinte,
sfinte, că
25
5 n-a; inţrat în
n-~i inţrat ~n curte,
curte, iar
iar acuma
acuma te te spovedeşti că ai ai
intra.:
intr?ltt :ş.
:şii ai gă.sit inelul
ai gă:>it inelul pe
pe cărare, în
în noroi
noroi !! ..... . M-ai
M-ai
rec;;ltt Q.e.stW,
.,ffrec?lt c;le.s tpl, Cillfllle
Cil}fqle !... . . Am
Am terminat
terminat!... ! . . . Să te
te creadă
cj�e e�) ,ep
v.r,e~)
cjljle vŢ, q.m ieşit din
ţ!� am din vîrsta
vîrsta basmelor !1.. ... .
S
See întoar,se
înto~r,se către grefier
grefier şşii adăogă
adăogă::
,O
jO =- =- Să-i ad mq.ndat
Să.-i ffq.ei mq.ndat d dee arestare
arestare !!..... .
=- Dom,n1l.lţ jjudecător
=- DOI;rmw� �decător... ...
=- -=- OCeşi a fară ! zise
afară! zise Dolga Dolga fără ssăă ridice ridice glasul.
glasul.
[)1,l�,ţe ~i
[)1,1-;te J�.şteq.pt� R.�91o
�;i J~.şteaptii R.~91o .... ..

406

www.dacoromanica.ro
 Poliţaiul Ploscaru
Ploscaru murmurămurmură,, ridicînd ridicînd din umeri,
din umeri,
după ce ce dispăru servitorul
servitorul::
-
- E E ceva ceva suspect,
suspect, în în orice
orice caz ...
caz ...
îîn
n aceeaşi clipă năvăli val-vîrtej val-vîrtej îînn birou birou primul-
primul-
5 procuror
procuror Negel, Negel, cu faţa aprinsă,
cu faţa aprinsă, strigînd
strigînd cu cu glasul
glasul
entuziast
entuziast şi şi consternat
consternat în în acelaşi
acelaşi timp timp::
-
- O O surpriză ca asta n-am
ca asta n-am mai pomenit de
mai pomenit de cîndcînd
sunt
sunt magistrat
magistrat !1..... . A A fost
fost ceva
ceva fulgerător
fulgerător!! ·Parc-ar
Parc-ar fi fi
aruncat o bombă în tribunal.
aruncat o bombă în tribunal. Chiar prezidentul nu Chiar prezidentul nu
10
10 şi-a putut
putut stăpîni stupoarea stupoarea 1!... . . Dar
. Dar mutrele
mutrele lor . în
lor 1!...
. • în
sfîrşit . . . A,
sflrşit.. A, voi
voi nunu ştiţi nimic,
nimic, fireştefireşte!! continuă schim­ schim-
bînd
bînd tonul
tonul cînd cînd văzu nedumerirea
nedumerirea celor celor doi.doi. Testa­
Testa-
mentul lui Ilarie Dăniloiu Dăniloiu ... ...
-
- Bine,
Bine, .. ştiam că azi azi urmează să fie fie deschis
deschis- -
115
5 zise
zise Dolga
Dolga curios.curios. Şi mă interesează foarte foarte multmult pentru
pentru
continuarea instrucţiei
continuarea instrucţiei ......
-
- Atunci
Atunci află află c căă bătrînul
bătrînul şi-a şi- a lăsat
lăsat toată
toată averea
averea
pentru
pentru binefaceri
binefaceri şi şi nici
nici oo para
para chioară rudelor ! declară
chioară rudelor! declară
primul-procuror
primul-procuror aaproape proape teatral.
teatral.
2
200 -
- Extrem
Extrem de interesant ! observă jjudecătorul!
de interesant! udecătorul ! Va Va
să zică ... . . . nimic
nimic pentru
pentru rude rude!!
-
- O O să primim, primim, fireşte, comunicare comunicare oficială oficială la la
parchet
parchet de de vreme
vreme ce noi am
ce noi am depusdepus testamentul
testamentul şi şi lala
noi se
noi se află bună bună parte
parte din din averea
averea mobilă. Dar Dar pînă
2
255 atunci
atunci ..... .
Povesti
Povesti că bătrînul aa lăsat un testament . foarte
un testament foarte
humos
humos şi generos, generos, scrisscris de de mîna
mîna lui lui cu cu mare
mare grij grijă ă
pentru toate
pentru toate detaliile.
detaliile. Pomeneşte în în preambul
preambul despredespre
soră şi frate frate care
care şi-au alcătuit căminurile lor lor şi au au
30 chivernisit
chivernisit cum cum au au crezut
crezut moştenirea părintească
împărţită egal egal şi drept
drept Între
Între toţi trei. trei. Pentru
Pentru că Însă
Dumnezeu
Dumnezeu nu nu l-a
l-a învrednicit
învrednicit să aibă copii copii care
care să-i
continue
continue străduinţele şi să gospodărească averea averea adu­ adu-
nată prinprin muncă fără preget preget şi cruţare chibzuită, c4ibzuită,

407

www.dacoromanica.ro
 doreşte
doreste să-şi perpetueze amintirea prin
perpet ueze amintirea prin opere
opere de folos
de folos
obştesc, răsplătind astfel astfel pe pe argeşenii în în mijlocul
mijlocul
cărora
cărora a a trăit
trăit şi ş i care
care l-au cinstit şi
l-au cinstit şi l-au
l-au ridicat.
ridicat. LasăLasă
cîte
cîte un milion în
un milion în rentă de de stat
stat şcoalei primare
primare unde unde aa
5 învăţat dînsul,
dînsul, liceului
liceului de de băieţi din din Piteşti şi Univer­
Univer-
sităţii dindin Bucureşti. Lasă două milioane milioane spitalului
spitalului
mare
mare din Piteşti să întreţină atîtea
din Piteşti atîtea paturi
paturi pentru
pentru săraci.
Restul
Restul averii,
a verii, casele
casele din din strada
strada Speranţei
Speranţ ei şi o o casă
cu
cu două etaje etaje la la Bucureşti, precum precum şi toţi banii banii şi
10
10 hîrtiile
hîrtiile de de valoare
valoare ce ce se se vor
vor găsi, le le lasă bisericii
bisericii Sf. Si. Ni-
Ni­
colae
colae cucu obligaţia să plătească plătească în în primul
primul rînd rînd rudelor
rudelor
care
care vor
vor fi fi îngrijit
îngrijit de înmormîntarea lui
de înmormîntarea lui înzecitul
înzecitul
cheltuielilor
cheltuielilor făcute ..... .
-
- SSăă vă închipuiţi efectul efectul ce l-a făcut lectura
ce l-a lectura!!
15
15 strigă Negel,
Negel, parcă mereu mereu nu şi-ar fi
nu şi-ar fi găsit nici
nici elel firea
firea..
-
- DarDar noi noi n-am
n-am găsit găsit rente
rente de de stat, dacă nu
stat, dacă nu mă
înşel
înşel!! sese miră
miră judecă toruI.
judecătorul.
- Sunt depuse
- Sunt depuse la la locloc sigur
sigur!! A avut grij
A avut grijă ă bătrînul
bătrînul!!
Chitanţele respective
respective sunt sunt ataşate frumos la
ataşat e frumos la testa-
testa-
20
20 ment !! ....
ment . . Dealtfel
Dealtfel bătrînul, parcă n-ar n-ar fi fi avut
avut încre­
Încre-
dere
dere înîn nimeni,
nimeni, mai adaogă într-un codicil că un
mai adaogă un
exemplar
exemplar identic identic se se află depus depus pentru
pentru oriceorice even­
even-
tualitate
tualitate la la tribunalul
tribunalul Ilfov...Ilfov. . . înţelegi,
înţ elegi, dacă rudele rudele
ar
ar fi
fi pus
pus mîna mîna pe pe exemplarul
exemplarul de de aici
aici şi ar ar fifi încercat
încercat
25
25 să-I sfeterisească, ar ar fi fi ieşit la la iveală exemplarul
exemplarul de de
la
la Bucure�ti
Bucure?ti!!
în curînd
în poliţaiul
curînd poliţai ul Ploscaru
Ploscaru se se retrase, spunînd lui
retrase, spunînd lui
Dolga
Dolga cu cu un un surîs
surîs de de învins
învins::
-
- MiMi se se pare
pare că totuşi totuşi a a ţi ales pista cea
ales pista bună ....
cea bună ..
.3 0 Judecătorul, mulţumit, explică explică pe pe urmă primului-
primului-
procuror
procuror cît cît aa fost
fos t dede sceptic
sceptic poliţaiul şi că aa ajuns ajuns
în
în sfîrşit să-şi recunoască
recunoască eroarea.eroarea.
-
- Adineaori
Adineaori am am asculta
asculta tt ultima
ultima oară pe pe servitorul
servi torui
bisericii
bisericii Sf. Sf. Nicolae
Nicolae ..... .

408

www.dacoromanica.ro
 - Ciufu, da,
- Ciufu, da, ştiu - - zise Nege!. L-ai
zise Nege!. L-ai inculpat,
inculpat, nu
nu??
- Acuma îi
- Acuma îi facem
facem mandatul
mandatul de arestare -
de arestare - răs-
punse Dolga cu
punse Dolga cu modestie. Deocamdată singur
modestie. Deocamdată singur!!
-
- Cum
Cum deocamdată
deocamdată!! făcu făcu primul-procuror
primul-procuror parc-ar
parc-ar
5 fi fost surprins.
fi fost surprins. Prin
Prin urmare
urmare stăruieşti
stărui eşti??
-
- Daţi-mi voie voie să recapitulez
recapitulez rezultatele
rezultatele pînă în în
acest
acest moment
moment!!
Negel
Negel ascultă cu cu atenţie, întrerupse
în trerupse de de cîteva
cîteva ori,
ori,
făcu unele
unele obiecţii, dar dar se
se vedea
vedea că îl îl convingea
convingea sausau
tt O
O cel
cel puţin îl impresiona expunerea
îl impresiona expunerea pe pe care
care judecăto­
rul
rul i-o făcea în
i-o făcea în termeni
termeni oficiali.
oficiali.
-- Toate
Toate acestea
acestea fărăfără a ţine seama
a ţine seama de de surpriza
surpriza
testamentului,
testamentului, domnule domnule prim-procuror
prim-procuror!! zise zise Dolga
Dolga
grav.
grav.
[l5
5 Primul-procuror
Primul-procuror rămase un un răstimp pe pe gînduri,
gînduri,
apoi
apoi se se ridică
ridică::
-
- în în orice
orice caz,
caz, prudenţă, amice,
amice, multă prudenţă
prudenţă!!
Să
Să nu nu uităm
uităm că că trăim între oameni
trăim între oameni şi şi cucu oameni
oameni!!
-- Mîine
Mîine mai
mai am am două confruntări grave grave şi pe pe
20
2 0 urmă
urmă îi îi dăm
dăm drumul
drumul!! spuse
spuse misterios
misterios jjude~ătoru!.
ude�ătoru!.
-
- Pregăteşti loviturilovituri de
de teatru,
teatru, văd
văd!! zise
zise Negel
Negel
rîzînd
rîzînd nehotărît. Totuşi, încă oo dată, dată, prudenţă şi
mereu
mereu pruden
pruden ţă
ţă !!

www.dacoromanica.ro
 Capitolul
Capitolul XIX
XIX

PĂRERILE LUI
LUI SPIRU
SPIRU

Liniştitul oraş Piteşti, de de cînd

cînd cucu crima
crima din
din strada
strada
Speranţei,
Sp eranţei, devenise
devenise maimai agitat
agitat ca ca Bucureştii în în zilele
zilele
5 de
de criză de guvern. Seara,
de guvern. Seara, în în casele unde se
casele unde se jjuca
uca
pocber
pocher sausau maus
maus nu nu sese mai
mai respectau
respectau regulile
regulile engle­
engle-
zeşti de
de aa tăcea, ori cel mult
ori cel mult de de aa discuta
discuta numai asu­
numai asu-
pra
pra vreunei
vreunei greşeli de de joc. Acuma mereu
joc. Acuma mereu se se arunca
arunca
întrebarea
întrebarea:: carecare săsă fie
fie asa
asa sinul
sinul?? ŞiŞi îndată
îndată contro-
contro-
10
10 versele
versele ţîşneau pasionate,
pasionate, încît
încît jocul
jocul nnuu mai
mai era
era joc.
joc.
Sumedenie
Sumedenie de de piteşteni şi poate
poate maimai multe
multe piteştence
îşi descoperiră talente
talente dede detectivi.
detectivi. Niciodată doi doi nunu
erau
erau dede acord
acord asupra
asupra criminalului,
criminalului, dar dar toţi într-un
într-un
glas
glas criticau
criticau pe pe judecătorul Dolga,
Dolga, iariar cei
cei mai
mai indul-
indul-
15
15 genţi
genţi îlîl făceau
făceau prost.
prost.
Deschiderea
Deschiderea testamentului
testamentului şi arestarea
arestarea luilui Ciufu,
Ciufu,
împreună cu cu zvonurile
zvonurile despre
despre arestarea probabilă
arestarea probabilă
şi iminentă a a lui
lui Romulus
Romulus Delulescu
Delulescu şi poatepoate chiar
chiar aa
lui Dică
lui Dică Secuianu,
Secuianu, deşi nepotnepot iubit
iubit alal primului-preşe-
2
200 dinte,
dinte, aau u provocat
provocat adevărate
adevărate furtuni
furtuni îînn multe
multe case.
case.
Crima
Crima şi eventualii
eventualii asasini
asasini treceau
treceau totuşi pe pe al
al doilea
doilea
plan
plan faţă de de lovitura
lovitura cu cu testamentul.
testamentul. Niciodată în în

4 10
410

www.dacoromanica.ro
 viaţă n-a fost elogiat
n-a fost elogiat llarie Dăniloiu cît
Ilarie Dăniloiu cît a
a fost
fost înîn seara
seara
aceea,
aceea, afară de de cei
cei interesaţi şi cei cei prea
prea simpli,
simpli, pe care
pe care
îi indigna cruzimea
îi indigna cruzimea lui lui de de aa frusta
frusta neamurile
neamurile de sînge
de sînge
de
de un drept al
un drept al lor.
lor. ... .
5 Spiru
Spiru Dăniloiu aa ascultat ascultat lectura
lectura testamentului
testamentului
calm,
calm, aproape
aproape placid,
placid, spre spre deosebire
deosebire de de soră-sa
soră-sa Are­ Are-
tia
tia care
care schimba feţe-feţe şi mormăia, încît
schimba feţe-feţe încît primul­
primul-
preşedinte, în în cîteva
cîteva rînduri,rînduri, i-ai-a aruncat priviri de
aruncat priviri de
reprobare.
reprobare. La La sfîrşit, Spiru Spiru aa declarat
declarat preşedintelui
10
10 că ee mulţumit şi bine bine aa jjudecat
udecat bietul
bietul Ilarie
Ilarie c-a
c-a împăr­
ţit averea
averea la la instituţii folositoare
folositoare tuturor,
tuturor, în în loc
loc s-o
s-o
fi
fi ciopîrţit şi irosit
irosit altfel.altfel. R Romulus
omulus Delulescu,
Delulescu, mai mai
palid
palid ca ca de
de obicei
obicei şi sclipindsclipind aprig
apri g pepe subt
subt ochelarii
ochelarii
cu rame
cu rame groase
groase negre
negre ca ca de
de doliu,
doliu, îşi
îşi drese
drese puţin
puţin glasul
glasul
15
15 şşii ssee asocie
asocie lala declaraţia
declaraţia unchiului
unchiului său, său, adăogînd
adăogînd că că
numele
numele Dăniloiu este este menit,
menit, prin
prin dispoziţiile înţelepte
ale
ale multmult regretatului
regretatului dispărut, dispărut, să să rămîie
rămîie veşnic
veşnic viu viu
în
în Argeş
Argeş şişi să
să fie
fie oo pildă
pildă de de urmat
unnat şi şi pentru
pentru alţi
alţi oameni
oameni
cu averi
cu averi adunate
adunate mai mai uşor decît cea
uşor decît cea care
care aj unge azi
ajunge azi
2
200 un
un patrimoniu
patrimoniu naţional. Atunci Atunci însă Aretia,Aretia, carecare sese
re trăsese puţin,
retrăsese puţin, îşiîşi dădu
dădu la la oo parte
parte vălul
vălul dede pe pe faţă,
faţă,
se
se închină larg
larg de
de trei
trei ori
ori şi exclamă plîngător ca
ca pen­
pen-
tru sine, dar
tru sine, asa
, încît
dar asa încît să fie
fie auzită de
de toti
, :
toti: ,

-
- Nu Nu i-ar
i-ar ajuta Dumnezeu sfîntul
ajuta Dumnezeu sfîntul şi Maica
Maica Pre-
Pre-
2
255 dsta
dsta !1.. .... Nu-l
Nu-l rabde
rabde pămîntul în groapă
pămîntul în groapă şi
şi dorile
dorile să-i
să-i
sfîşie leşul
leşul!!
Primul-preşedinte, iubitor
iubitor să păstreze anume
anume so­
so-
lemnitate tuturor actelor
lemnitate tuturor actelor în
în camera
camera de
de consiliu
consiliu ca
ca şi
în
în şedinţele publice,
publice, îi
îi curmă foarte
foarte energic
energic impre-
impre-
30 caţiile
caţiile::
-
- Doamnă Delulescu,
Delulescu, vă interzic
interzic să turburaţi şe­
dinţa prin
prin asemenea
asemenea ieşiri nesocotit€!
nesocoti te !! 'Altminteri
Altminteri voi
voi
fi
fi silit
silit să vă îndepărtez din
din sală
sală!!

411

www.dacoromanica.ro
 -
- Plec
Plec singură, domnule domnule preşedinte, plec plec!! zise
zise
Aretia
Aretia plîngînd
plîngînd furioasă. Dar Dar Dumnezeu
Dumnezeu ee sus sus şi
o
o să-I trăznească mai mai rău decît
decît m-a m-a batjocorit
batjocorit el el pe
pe
mine
mine!!
5 Spiru Dăniloiu se
Spiru se duse
duse apoi
apoi la la prăvălie şi-şi văzu
de
de treburi
treburi pînă seara. seara. AbiaAbia venind
venind spre spre casă aa aflat,
aflat,
chiar
chiar de de la la grefierul
grefierul cabinetului
cabinetului de de instrucţie, carecare
ieşea de de la la tribunal,
tribunal, că s-a s-a emis
emis mandat
mandat de de arestare
arestare
contra
contra lui lui Ciufu
Ciufu şi că judecătoruljudecătorul Dolga Dolga aa adunat
aduna t
10
10 destule
destule dovezi
dovezi încît
Încît mîine mîine areare de de gînd
gînd să aresteze
aresteze şi
pe ceilalţi doi.
pe ceilalţi doi.
-
- Eu Eu nu nu ţi-aş fi fi spus,
spus, domnule
domnule Spirică - - adăogă
grefierul
grefierul parcă luîndu-şi seama seama că aa vorbitvorbit prea
prea mult.
mult.
Dar
Dar tottot tribunalul
tribunalul ştie, aşa că de de ce ce să-ţi ascund
ascund toc-toc-
115
5 mai
mai d-tale
d-tale care care ..... .
Cînd
Cînd ajunse
ajunse Spiru Spiru acasă, după ccee grefierul grefierul îiîi pc­
po-
vesti cu
vesti toate amănuntele
cu toate amănuntele vinovăţia
vinovăţia servitorului
servitorului şi şi
indiciile
indiciile despre
despre vinovăţia vinovăţia celorlalţi,
celorlalţi, se se duse
duse direct
direct,,
cca
a totdeauna,
totdeauna, îînn sufragerie sufragerie undeunde masa masa era
era aşternută
aşternută,,
2
200 cu
cu tacîmurile
tacîmurile lucind lucind în în lumina unicului bec
lumina unicului bec aprins
aprins
din
din pomposul
pomposul candelabru,
candelabru, iar iar Vasilica
Vasilica stătea de de vorbi
vorbă
cu
cu Solomia.
Solomia.
-
- Ei,Ei, te-ai
te-ai şi întors,întors, Solomie
Solomie?? întrebă mirat mirat stă­
pînul,
pînul, dezbrăcînd paltonul paltonul şi făcîndu-se comod comod pen-pen-
2
255 tru
tru mîncare.
mîncare.
-
- Apoi
Apoi dacă am am isprăvit, ce ce era
era să mai
mai facfac acolo
acolo ??
răspunse servi
răspunse toarea cu
servitoarea cu amar.
amar.
-
- Numai
Numai adineaori
adineaori aa sosit, sosit, nici
nici unun ceas
ceas -- explică
d-na Dăniloiu puţin nemulţumită că au
d-na Dăniloiu au fost întrerupte
fost întrerupte
30 tocmai
tocmai cînd cînd convorbirea
convorbirea se se încinsese
încinsese mai mai bine.
bine. Cîte
Cîte
a
a suferit
suferit şi şi nenorocita
nenorocita asta asta de
de fiinţă,
fiinţă, parcă
parcă nu-ţi
nu-ţi vine
vine
a
a crede
crede şi te te miri
miri cum cum le le poate îndura !... (Apoi
poate îndura!... (Apoi ime­
ime-
diat cu
diat cu alt
alt glas,
glas, de de gospodări
gospodărie:) e : ) Aidem,
Aidem, Solomie,
Solomie, să să.
vedem
vedem repede
repede de de masă că don;mul, n-are răbdare !.1. ..
don;mul, ştii, n-are . •

4 12
412

www.dacoromanica.ro
 Tu aşează-te, Spirache, şi aşteaptă numai niţeluş, că
toate-s gata şi într-o
Într-o secundă tte
e servim !...
servim!...
îîntr-adevăr,
ntr-adevăr, domnul nici n nuu apucă să dea drumul
la radio, să mai asculte puţină muzică şi să se distreze,
5 că Vasilica reveni urmată de Solomia cu tava Încăr­încăr­
cată.
-
- Ia vezi, Spirache, nu te mai lăcomi, cum ţi-e
obiceiul, că pe urmă ştii ce păţeşti -- zise d-na Dăni­
loiu, văzînd că soţul ei prea îşi încărca farfuria.
11 0 - tihnă!1 se supără
- Lasă-mă, femeie, să mănînc în tihnă
Spiru. Că n-o să mă ţii flămînd după ce muncesc
toa tă ziua ca un hamal!
hamal I
Cînd îşi mai îndestulă stomacul, redobîndi
re dobîndi cheful
de vorbă şi, cu gura plină, întrebă iar pe Solomia
Solomia::
15
15 -
- Şi zi n-ai găsit bine pe-acasă ? . . Ce face Lixan-
pe-acasă?..
dru
dru??
-
- Ce să mai facă dacă a murit
murit?? răspunse d-na
Dăniloiu în locul ei
ei.. Dacă n-ai noroc în viaţă, de­
de-
geaba te zbuciumi şi te zvîrcoleşti că tot rău nime-
2 00 reşti. A A murit, l-a îngropat, a isprăvit 1!...
. . . Baremi de-aci
înainte să i se Întoarcă norocul!1
întoarcă norocul
Solomia, răzimată de speteaza scaunului ca şi alte
dăţi, bîigui resemnată
resemnată::
- Norocul meu s-a dus cucoană 1. .. De-acu ...
- .• ...
25
5 SSee opri însă
Însă parcă ar fi fost vorba d dee uun
n gînd pe
•

care vrea să-I să-I păstreze

păstreze în sufletul ei. ~
-
-Ba Ba să nu mai vorbeşti de-astea, fată, că mă
superi!1 îi zise
superi zise Vasilica privind-o pieziş, peste umăr,
de jos în sus. Tînără eşti, frumoasă eşti, muncitoare
.3
J0 O eşti ...
. . . ce-ţi lipseşte?
lipseşte ? Viaţa tta
a e înainte, n nuu înapoi.
-
- Pe viaţa mea am pus cruce ... . . - - murmură Solo­ Solo-
mia, privind straniu peste capul stăpînului, dincolo
de geamlîc, în întunerecul
Întunerecul de afară.

4 13
413

www.dacoromanica.ro
 Pee d-na
P d-na Dăniloiu oo enerva enerva încăpăţînarea Solomiei. Solomiei.
Ca
Ca să nu-i nu-i mai
mai dea dea importanţă şi parcă abia abia atunciatunci
şi-ar fi fi adus
adus aminte,
aminte, zise zise cucu imputare
imputare ::
- Bine, Spirache
- Bine, Spirache 1! Vii Vii tu
tu de de la
la tribunal
tribunal şi din din oraş,oraş,
5 şi în
în locloc să-mi povesteşti
poves t eşti şi mie, mie, că doar doar ştii ştii cît
cît mă mă
interesează, te t e pui
pui la la conversaţie cu cu încăpăţînata
asta
asta 1 !
Spiru trebui să-i povesteasc�
Spiru trebui povestească din din fir
fir în în păr deschi­
deschi-
derea
derea testamentului
t estamentului mai întîi, de
mai întîi, unde Vasilica
de unde Vasilica spe- spe-
10
10 rase o
rase o parte
parte frumoasă pe pe carecare plănuiseră de de mult mult
s-o
s-o facă donaţiedonaţi e îndată nepoţelului lor lor iubit.
iubit . De
De faţ ă
faţă
cu
cu nevastă-sa
n evastă-sa Spiru Spiru îşi .arătă arătă toatătoat ă amărăciunea pe pe
care
care aa trebuittrebuit să oo ascundă as.cundă la la tribunal.
tribunal. Vasilica,
Vasilica,
întocmai
Întocmai ca ca şi Aretia,
Aretia, doar doar cu cu maimai puţină vehemenţ vehemenţă ă
15
15 care
care nu nu eraera în firea ei,
În firea ei, aa vărsat
vărsat şi şi un
un ropot
ropot de de lacrimi
lacrimi
îmbinate
Îmbinate cu cu diferite
diferite cuvintecuvinte foartefoarte puţpuţin in măgulitoare
măgulito are
despre
despre cumnatul
cumnatul asasinat.
asasinat.
-
- Şi mă mai m ai bombăneai că nu nu l-am primenit şi
l-am primenit
l-am
l-am lăsat în în hainele
hainele răpănoase în în care
care aa muritmurit- -
2
200 mormăi Spiru Spiru cu cu durere.
durere. Mai Mai rău îmi îmi pare însă că am
pare însă am
fost
fost înîn casă,
casă , înainte
Înainte de de aa veni
veni p. oliţia, şi nu
poliţia, nu m-am
m-am atins atins
mai
mai de de ..nimic
nimic !1 adă0gă apoi apoi mărturisind astfel astfel un un
regret
regret care-lcare-l rodea
rodea de de cînd
cînd Areiia
Are±ia i-a i-a făcufăcutt reproşu­
reproşu­
rile
rile cele
cele mai mai .neruşinate,
. n eruşi11ate , cu cu toa:te
toa:te că,că, pepe de altă parte,
de altă parte,
2
255 cutiuţa
cutiuţa . albastră,
albastră , încuiată
încuiată îîn n casacasa de de fierfier d dee la
la pră­pră­
vălie, îi îi pricinuise
pricinuis.e destule destule ceasuriceasuri amare.
amare.
:- Ba
:- Ba de de asta
asta să nu-ţi pară rău 1! zise zise d-na
d-na Dăni­ D ăni­
loiu
loiu speriată. Că · n-aş n-a ş mai mai ·:fi
·;fi liniştită toată toată viaţa 1!.... ..
A
Aii văzut cum cum tte-a bănuit şşii te-a
e-a bănuit te-a descusut
descusut jjudecă- udecă-
30 torul
torul?? Dacă erai erai vinovat
vinovat poate poate că-ţi făcea ruşinea ssăă
n
nee caute
caute prin prin casă,
c asă, DoamneDoamne fereşte fereş te 1 !
- Ai
- odreptate ..--:
Ai :dreptate - :--: recunoscu bărbatul, cum
recunoscu'' bărbatul, cum recunoş­
tea
t ea totdeauna
totdeauna că · Vasilica Vasilica ·· ·e -e ·. mai
mai înţeleaptă în în '' ''multe
multe

4 14
414

www.dacoromanica.ro
 privinţi. Mai Mai bine
bine sărac şi curat curat!! Că noi noi avem
avem destul destul
pentru noi
pentru noi şişi pentru
pentru fată,fată, iar încolo ...
iar încolo ...
în
în vălmăşagul întîmplărilor nici nici n-an-a găsit răgaz
să-i spuie
spuie Vasilichii
Vasilichii despre
despre cutiuţa albastră. Mai Mai bine. bine.
5 îi va
îi va spune
spune după ce ce se
se vorvor linişti lucrurile.
lucrurile. Dacă ar ar fi
fi
bănuit cîte cîte emoţii va va avea, s-ar fi
avea, s-ar lipsit.
fi lipsit.
- Vezi,
- Vezi, ştie Dumnezeu
Dumnezeu ce ce faceface!! reluă Vasilica.
Vasilica. Ne Ne
prăpădeam cu cu firea
firea ce ce moarte
moarte năpraznică
năpraznică au au avut, avut,
dar
dar poate
poate că aşa au au meritat
meritat... . . . Cine
Cine i-ai-a omorît
omorît nu nu i-o
i-o
10
10 fi
fi omorît
omorît degeaba
degeaba!!
Spiru, sătul şi moleşit
Spiru, sătul moleşit începu
începu să caşte. Nu Nu mai
mai zise zise
nimic, fiindu-i
nimic, fiindu-i lenelene să mai mai deschidă gura, gura, deşi Vasi­ Vasi-
lica
lica era avidă după noutăţile din
era avidă din jjurul
urul asasinatului.
asasinatului.
Solomia
Solomia strîngea
strîngea masamasa domol,
domol, aşezînd la la locul
locul lor lor
115
5 şervetele, solniţele, adunînd adunînd pe pe tavă farfuriile
farfuriile şi taCέ tacî-
murile...
murile... Fără să se se oprească din din lucru,
lucru, răspunse d-nei d-nei
Dăniloiu liniştit
liniştit::
-
- Moartea
Moartea de de omom ee mare mare păcat, cucoană, păcat păcat
de
de moarte
moarte !! ...
...
2
200 - - DarDar cumcum ·'să să nu
nu fie fie păcat
păcat!! sse e grăbi ssăă aprobeaprobe
stăpîna, parcă
stăpîna, parcă i-ar fi părut
i-ar fi părut rău rău că că a a vorbit
vorbit fără
fără soco­ soco-
teală în în faţa
faţa servitoarei.
servi toarei.
. Domnul
Domnul tresări ca ca deşteptat din din picoteală şi se se
crezu
crezu obligat
obligat să să zică
zică::
2
255' - Apoi pe
-Apoi pe unul l-eţ şi dovedit
unull-eţ dovedit !! ...... EE omom priceput
priceput şi
energic
energic jjudecătorul,
udecătorul, nici nici vorbă
vorbă!!
- Va
:- Va să zică tot tot amărîtul de de Ciufu
Ciufu?? se cruci d-na
se cruci d-na
Dăniloiu. Vai Vai de de păcatele lui lui!! _. J"
. .

-
- G:e~e păcate,
pă'cate, că l-a l-a dovedit
dovedit CUl martori cum
ou t martori cum aa
30
.30 intrat
intrat îînn curte
curte sîmbătă dimineaţă, ba aa găsit llaa dînsul dînsul
şi unun inel
inel cucu briliant
briliant dindin amaneturile
amaneturile de de la
la ţaţa Miţa,
..'. fie
fie : 'iertată!
iertată ! Cu Ciufu s-a
Cu .Ciufu s:'a isprăvit, mănîncă ocna ocna cu cu
.. lingura
lingura cea cea mare...
mare... Acuma
Acuma vine vine rîndul
rîndul celorlalţi
celorlalţi... ...
complicii
complicii ..... . CCaa mîine
mîine . îi
îi · .toarnă
toarnă llaa grosgros ' şşii p
pee ei
ei !!...
. . . Nu-i
Nu-i

4 1�
41~

www.dacoromanica.ro
 pasă de de nimeni ! . . . Straşnic magistrat
nimeni !... magistrat!...! . . . Dreptatea,
Dreptatea ,
zice,
zice, maimai presus
presus de de toate
toate!!
Vasilica
Vasilica nu nu sese mulţumi. Trebui Trebui să-i detalieze.
detalieze. Mai Mai
ales
ales inelul
inelul oo pasiona
pasiona cu cu mărimea briliantuluibriliantului şi cu cu
5 proprietara adevărată. Pe
proprietara Pe !lina Ilina Dogaru
Dogaru aa cunoscut-o
cunoscut-o
şi auzise
auzise ceva ceva pe pe vremuri
vremuri despre despre dragostea
dragostea ei ei cu cu
Budeanu.
Budeanu. O O admira
admira acuma acuma că aa păstrat inelul inelul şi cînd cînd •
a dat
a dat mizeria
mizeria peste
peste ea. . . Ar
ea ... Ar fi fi vrut
vrut pe pe urmăurmă să să ştie
şti e
ce
ce parte
parte au au avut
avut în în asasinat
asasinat ceilalţiceilalţi doidoi şi şi nu-i
nu-i venea
venea
10
10 să creadă că nişte nişte tineri
tineri de de familie
familie bună să fie fie capabili
capabili
de
de aa ucide.
ucide.
-
- Se Se zice
zice prin
prin oraş că s-ar s-ar fifi găsit lala Romică por­ por-
tofelul
tofelul celcel mare
mare alal lui Ilarie ! mormăi Spim.
lui Ilarie! Spiru. Ţii minte minte ??
în care
în care păstra banii banii străini.
15
15 -
- Ştiu, cum cum nu nu!! zisezise d-na d-na Dăniloiu
Dăniloiu îngrozită.
Asta
Asta ee pedeapsa
pedeapsa lui lui Dumnezeu
Dumnezeu pentru pentru că mă-sa mă-sa a a
avut neruşinarea
avut neruşinarea să te acuze în
t e acuze faţa jjudecătorulu
în faţa udecătoruluii !
Solomia
Solomia se se oprise
oprise lîngă scaunul scaunul stăpînei, ascultînd ascultînd
şi ea,
ea, caca alteori.
alteori. Ochii
Ochii trişti erau erau plini
plini de
de lacrimi,
lacrimi, parcă
2
200 i-ar
i-ar fifi rămas de de la la înmormîntare
înmormîntare şi , n-ar
si n-ar mai mai fifi vrut
vrut
să
să sece.
sece.
- Hai, fată, ce
- Hai, ce stai
stai!! oo apostrofă într-un într-un tîrziu tîrziu
Vasilica,
Vasilica, observînd
observînd că că încă încă n-a terminat de
n-a terminat de strîns
strîns
masa.
masa. Tu Tu vezi-ţi de de necazurile
necazurile tale, tale, nu
nu mai asculta
mai asculta
2
2.55 la
la crime
crime şi ticăloşii !!..... . De;! De;! netrebnici
netrebnici ee plină lumea lumea;;
oamenii buni
oamenii sînt puţini
buni sînt puţini ... ...
Servitoarea
Servitoarea mai mai stătu p pee loc
loc cîteva
cîteva clipe clipe ccaa şi
cînd
cînd gîndurile
gîndurile ei ei ar ar fi fi umblat
umblat aiurea aiurea şi nici nici n-ar
n-ar fi fi
auzit
auzit mustrarea.
mustrarea. Apoi Apoi se se dezmeteci
dezmeteci şi ieşi ieşi afară cu cu
30 tava
tava încărcată
Încărcată de de vase vase murdare.
murdare.
-
- O O ffii prăpădită şi ea, ea, sărmana, prin prin cîte
cîte aa trecut
trecut !!
zise
zise cu milă d-na
cu milă d-na Dăniloiu. Am Am s-os-o şi trimit trimit să se se
odihnească, nici nici să nu nu mai mai spelespele \'asele
yasele astă-seară,
că doar
doar şi mîine
mîine ee zi zi de
de lucru
lucru ... ...

4416
16

www.dacoromanica.ro
 Solomia reveni curînd, mai înviorată, adună faţa
de masă, o împături frumos, apoi întrebă deodată
deodată::
- Dacă Ciufu n-o fi vinovat, de ce să-I bage la
-
ocnă
ocnă??
5
.5 D-na Dăniloiu însă îi curmă scurt curiozitatea
curiozitatea::
-
- Lasă prostiile că nu-s de tine, fată ! . . . Du-te şi
fată!...
te culcă !. . .
culcă!...

www.dacoromanica.ro
 Capi tolul XX
Capitolul XX

îNTOA RCEREA JUDECĂTORULUI

îNTOARCEREA

-
- Unde pleci,
pleci, fată, tocmai
tocmai înîn preajma
preajma dejunului,
dejunului,
cînd
cînd avem
avem mai multă treabă
mai multă treabă!! se
se supără d-na
d-na Dăni-
5 loiu. Acuş
loiu. Acuş vine
vine domnul, nici masa
domnul, nici masa nunu ee pusă,
pusă, nici
ruCl
bucatele
bucatele gata
gata şi tu
tu mă
mă laşi aci
aci singură ca
ca să umbli
umbli
hai-hui
hai-hui după potcoave
potcoave dede cai
cai morţi
morţi??
-
- Acuma trebuie să mă duc, cucoană, altfel altfel ee
mai
mai rău
rău!! bombăni Solomia
Solomia îmbrăcată de de ieşire înîn
10
10 oraş. Sărut mîna
mîna şi Dumnezeu
Dumnezeu să v-ajute
v-ajute!!
D-na Dăniloiu mai
D-na mai zise ceva, dar
zise ceva, dar Solomia
Solomia închise
închise
uşa şi nu
nu mai
mai auzi
auzi nimic.
nimic. îi
îi era
era numai
numai frică să nu
nu
ajungă prea
prea tîrziu,
tîrziu, parcă de
de sosirea
sosirea ei
ei ar
ar atîrna
atîrna rostul
rostul
lumii.
lumii. Simţea însă că nu
nu va
va avea
avea linişte pînă ce
ce nu
1l5
5 v
vaa fi
fi acolo
acolo ..... .
Urcînd
Urcînd treptele
treptele exterioare
exterioare alunecă de
de două ori
ori pe
pe
zăpada necurăţată şi îngheţată, dar
dar nu
nu căzu.
căzu. în
în capul
capul
scării,
scării, în
în peristil,
peri stil, se
se îmbulzeau
îmbulzeau oamenii,
oamenii, mai
mai mulţi
mulţi
ţărani. Era
Era sîmbătă. O
O clipă Solomia
Solomia şovăi, parcă
2
200 i-ar
i-ar ffii fost
fost ruşine ssăă intre.
intre. Mulţimea oo împinse
împinse înainte
înainte
şi se
se pomeni în sala
pomeni în sala paşilor pierduţi. Atllnci
Atunci îşi aduse
aduse

4 18
418

www.dacoromanica.ro
 bine
bine aminte,
aminte, dede cînd aa fostfost cu cu cucoana,
cucoana, că trebuie
trebuie să urce urce
mai sus. Pe scară suiau
sus. Pe suiau şi coborau ' oatneni grăbiţi,
coborauoa:rneni
fără s-o
s-o ia
ia nimeni
nimeni în în seamă. Sus Sus oo încurcară uşile şi
nu ştia pe care s-o
pe care s-o deschidă. Recunoscu Recunoscu pe pe aprodul
aprodul
5 de deunăzi care
de deunăzi care însă oo întrebă întrebă sever sever::
-
- Ai
Ai citaţie
citaţie??
- N-am ....
-N-am ..
- Atunci n
-Atunci nuu ssee poate
poate ... . . . 'Fără
· Fără citaţie n nuu ssee poate ...
poate ...
Ieşi afară tocmai
tocmai grefierul.
grefierul. întrebă '· ipe 'pe aprod
aprod::
10
10 -
- CeCe vrea
vrea??
-
- N-are citaţie
citaţie ....
..
-
- DDee unde
unde eşti, fetiţo fetiţo?? îîii zise zise grefie'rul.
grefierul. N-ai N-ai fost
fost
tu
tu cu
cu d-na
d-na Dăniloiu
Dăniloiu?... ? . . . Cine
Cine te-a te-a trimis
trimis?... ? . . . Domnul?
Domnul ?
- Nimeni -
- Nimeni răspunse Solomia.
- răspunse Solomia. Am Am venitvenit singură
115
5 să
să vorbesc
vorbesc cu
cu dumnealui.
dumnealui .... .
-
- Adică
Adică cu domnul judecător judecător?? o ·' în<ţreptă
înCţreptă grefie­ grefie-
rul.
rul. Acuma nu nu ee aici.
aici. S-a S-a dus dus pînăpînă la
la ·' domnul
domnul prim­ prim-
procuror.
procuror. DarDar trebuie
trebuie să să pice.
pice.... . Aşteaptă-I
Aşteaptă-I aici. aici.
Solomia
Solomia sese răzimă de de ramarama uşii şi aşteptă. Dacă
2
200 a
a ajuns
ajuns pînă aiciaici nnuu mai
mai era era grăbită. Treceau
Treceau oameni oameni
Încoace
încoace şi încolo,
încolo, dar dar nu-inu-i vedea,ved�a, cu cu toate că se se uita
la
la ei.
ei. Era
Era liniştită totuşi. Şi vedea vedea numainumai Înlăuntrul
înlăuntrul
ei,
ei, gîndurile
gîndurile ei,
ei, ca nişte vietăţi cuminţi
ca nişte . . . Apoi
cuminţi... Apoi deo­
deo-
dată se
se pomeni
pomeni cu
cu oo mî�ă ·pe
mînă şi. auzi
pe umăr şi auzi un
un gla�
gla~
,
2
255 cunoscut
cunoscut::
-
- Ce
Ce mai
mai cauţi aICI,
aICI, fată?
fată L. ..
Judecătorul Dolga
Dolga i-a
i-a recunoscut
recunoscut ochii
ochii ccu
u privirile
privirile
stranii, catifelate.
ca tifela te.
-
- Am
Am venit
\'enit lala domnul
domnul jjudecător
udecător -
- murmură ea ea
3
300 speriată.
speriată.
- Eu
- Eu sînt
sînt judecătorul
judecătorul!... ! . . . Nu-ţi mai
mai aduci
aduci aminte
aminte??
-
- Da.
Da.... . îmi
îmi aduc.
aduc .... . Acuma
Acuma da da -
- zise
zise 'ea
·ea privindu-l
privindu-l
lung.
lung.

419
419

www.dacoromanica.ro
 Pe DQIga
DQlga pnvlrea
pnVlrea aceasta ·' îl tulbură. Numai o
secundă se gîndi, apoi întrebă:
întrebă :
-
- Vrei ceva
ceva??
-
- Vreau să vă spun ceva ... . .
j
5 Pe urmă Solomia se pomeni în cabinetul pe care
şi-l reamintea mai cu seamă din pricina crucifixului
ce se afla pe
pe birou, un crucifix de lemn negru, puţin
şters împrej urul suportului rotund din pricina mîi­
împrejurul mîi-
nilor multe care s-au sprij init pe el jjurînd.
sprijinit urînd. Se uita
10
lO numai la cruce, bucuroasă ccăă a găsit sprijinul sigur
de care avea nevoie ... . . . După un răstimp auzi iar glasul
cunoscut, prietenos
prietenos::
-
- Ei, cum te cheamă. cheamă.... . stai că-mi amintesc ... ...
Solomie, c cee pofteşti
pofteşti??
{l5
j Femeia rămase cu ochii la crucifix şi îngînă uşor
ca un susur
susur::
-
- Vreau să mărturisesc, domnule jjudecător, udecător, că eu
i-am omorît . . pe
omorît.... pe amîndoi ... ...
Judecătorul înmărmuri. întoa î ntoarse
rse ochii spre grefier,
2
200 cca
a şi cînd a arr fi vrut să controleze dacă a auzit bine;
apoi întrebă din nou nou::
-
- Ce zici ? ... Ce-ai făcu t ??
zici?..
-
-Am Am omorît.
omorît.... .
Solomia stătea acuma dreaptă, cu ochii îîn n ochii
2
25.5 lui, avînd încă pe pe buzele umede tremurul cuvîntului
rostit. Era albă, fără fără pic de sînge în obraj
obraji,i, înCÎt
încît buzele
păreau mai roşii şi mai pline. pline.
Dolga era buimăcit. Se ridicase în picioare, mereu
necrezător, avînd impresia că trebuie să fie o con-
3
300 a mijloc. Se întoarse apoi iar spre ea, repetînd
fuzie lla
mai energic
energic::
-
- Pe cine ai omorît, femeie ??
-
- Pe domnul llarie şi pe cucoana dumnealui dumnealui- -
răspunse clar Solomia.

420

www.dacoromanica.ro
 Acuma
Acuma judecătorul se se dezmeteci.
dezmeteci. In creierii lui
în creierii lui se se
răsturnară brusc, brusc, cu cu zgomot
zgomot surd, surd, construcţii, in in te­
te-
rogatorii, rapoarte,
rogatorii, rapoarte, speranţe. Venea Venea tocmai tocmai de de la la
primul-procuror,
primul-procuror, căruia îi Îi mai
mai dăduse cîteva cîteva Iămu-
5 riri
riri complimentare
complimentare în vederea confirmării
În vederea confirmării mandatului
mandatului
de
de arestare
arestare aa lui lui Ciufu.
Ciufu. Se înfurie deodată şi se
Se Înfurie se răsti
la
la Solomia
Solomia::
-
- Ascultă, femeie femeie !! Să nu nu te îndemne cumva
te Îndemne cumva cea­ cea-
sul
sul rău să încerci încerci a a mă purtapurta cu cu minciuni
minciuni şi matra- matra-
10
10 pazlîcuri,
pazlîcuri, că că aiai săsă mă mă pomeneşti
pomeneşti cîte cîte zile-i
zile-i trăi ! . . . Ai
trăi!... Ai
înţeles
Înţeles?... ? . . . Ei,
Ei, hai
hai !...1 . . . Spune
Spune cuni cum i-ai i-ai 'omorît
'omorît??
II se se năzări că Solomia Solomia poatepoate să fie fie pusă înadinsînadins
să ia ia asupra asupra ei ei crima
crima spre spre aa salva
salva pe pe criminalul
criminalul cel cel
mare,
mare, care care ii se se părea că este este Romulus Romulus Delulescu,
Delulescu,
115
5 părere
părere deplin deplin confirmată
confirmată prin prin con
con ţinutul
ţinutul testamentului.
testamentului.
Cum
Cum fata fata ee servitoare
servitoare la la unchiul
unchiul lui lui,, n-ar
n-ar fi fi de
de mirare
mirare
să se se fi fi aranjat
aranjat în în familie
familie încercarea
Încercarea de de aa sabota
sabota in- in­
strucţia, încurcînd încurcînd toate toate socotelile
socotelile,. ... . Se Se aşeză la la birou,
birou,
dărăbănind
dărăbănind cu cu degetele
deget ele un un marş
marş nervos.
nervos.
20 -
- l-am I-am omorît. omorît.... . aşa... întîi întîi pe pe cucoana,
cucoana, apoi apoi pe pe
domnul
domnuL. .... - - zise
zise Solomia.
Solomia.
-
- Cum Cum ..... . aşa aşa?? strigă judecătorul sărind în în picioare.
picioare.
Aşa
Aşa... . . . aşa.
aşa ... . Ce, Ce, eşti năbleagă năbleagă?... ? . . . NuNu -' ştii să poves­poves-
teşti ??.... . . Să omori omori ştii, ştii, iar iar să poveste-şti
povesteşti nu nu??
2
255 Se întrerupse îndată, jjenat.
Se Întrerupse enat. Enervarea
Enervarea aceasta aceasta îşi
dădu seama seama că ee ridicolă, parcă i-ar i-ar fi fi -părut
,părut că o o com­
com-
binaţie mintală mintală i-a i-a fost fost stricată de de apariţia reali tăţii
realităţii
brutale,
brutale, chiar chiar sub sub forma forma unei unei fetişcane.
fetişcane... . . Se Se potoli.
potoli.
Făcu cîţiVa cîţiva paşi ca ca să se se liniştească deplin deplin şi să aibă
3
300 o
o trecere
trecere rezonabilă rezonabilă d dee la
la strigătul
strigătul fără fără rost
rost la la vorbirea
vorbirea
naturală.
naturală.
-
- Bine, Bine, fată fată.... . . AiAi dreptate
dreptate .... . . Nu Nu ee uşor să poves­ poves-
teşti cînd
teşti cînd te te apasă pe suflet un
pe suflet un păcat aşa de mare -
de mare-
zise dîn�ul
dîn.s.,u l c c ton
ten d rehensiune pu
de €0ID -rehensiune puţinţin mora-
mora-
P 13 C '1 <s1()
- J, II . 1..;,
-'!J
J
~ j'1 'î>
'J.. � () () 421
421
..
" tr.tr-........-BUCUREŞTI
www.dacoromanica.ro
��"."
î~::.:: ~ 9
-
g n6
Q. �
- BUCUREŞTI -
 lizatoare ... Am să te
. te ajut
ajut să-mi expliciexplici cum s-au s-au în-în­
tîmplat faptele...
tîmplat faptele . . . Ei,.
Ei,. ia spune, cînd
ia spune, cînd al făcut . . . omo­
ai făcut... omo-
rul
rul??
-
-AcumAcum o săptămînă săptămînă ... . . . tocmai
tocmai o o săptămînă
săptămînă­ ­
5.
·.5.
. . vorbi
vorbi Solomia
Solomia mai mai tulburată de blîndeţea decît
de blîndeţea decît de de
strigătele lui. lui. Adică sîmbăta cealaltă ... ...
-
- ŞŞii cumcum s-a s-a întîmplat
întîmplat?? .... Povesteşte
Povesteşte p pee îndelete,
îndelete,
că eueu tete ..ascult...
ascult . . . D-aia
D-aia sunt
sunt aci aci ca
ca să ascult
ascult ... ...
Solomia
Solomia oftă foarte foarte adînc
adînc parcă şi-ar ffii luat luat avînt
avînt
J. O
10 pen tru o
pentru o cale
cale lungă
lungă::
.. -
- Sîmbătă dis-de-dimineaţă aa venit maică-mea de de
la
la ţară şi aa adus adus cu cu oo căruţă pe Lixandru, să-I mai
pe Lixandru, mai
arătăm
arătăm la la doftor,
doftor, să-Isă-I bage
bage iar
iar lala raze,
raze, căcă nunu mai mai puteaputea
de
de boală, parcă trăgea să-şi dea dea sufletul
sufletul... . . . Mi-a
Mi-a venit
venit
1 5· tare
tare greu,
greu, că n-aveam
n-aveam deloc bani, că de
deloc bani, de trei trei ani, ani, de
de
cînd bolea
bolea Lixandru, am am cheltuit
cheltuit şi m-am m-am îndatorat îndatorat
de
de nici
nici nunu mai ştiam încotro încotro să mă întorc. întorc. Salba Salba de de
bănuţi de de auraur oo zălogisem de de unun an an lala cucoana
cucoana Miţa
pentru cinci
pentru cinci sute
sute şi n-amn-am mai mai .putut-o
.putut-o scoatescoate ... . . . Uite-
Uite-
2:0 aşa mă mă frămîntam şi mă chinuiam chinuiam că la la doftorul
doftorul
Mirescu
Mirescu nu nu puteam
puteam să să merg
merg fără bani şi
fără bani şi dacă
dacă nu nu mer­
mer-
geam pînă la la unsprezece apoi dumnealui dumnealui pleca la
spital.
spital.... . Cum
Cum erameram de de amărîtă cu cu bietul
bietul Lixandru,
Lixandru,
gata
gata să moară dacă nu nu l-oi
l-oi duce
duce la la raze,
raze, m-am m-am gîndit gîndit
2
25 5 ssăă mă
mă mai
mai .duc llaa cucoana
cucoana Miţa, să-i cad cad îînn genunchi
genunchi şi
să-i
să-i sărut
sărut mîinile ca ca să-mi
să-mi mai împrumute
împrumute cinci sute, sute,
.1
ori dacă n� nu vrea, să-şi oprească un bănuţ de aur pen­ pen-
tru
tru datorie
datorie. şi să-mi dea dea salba înapoi ca
salba înapoi ca să o o mai
mai ama-ama-
. ' . . . netez undeva ori ori să vînd încă încă un un galben
galben şi să fac fac rost
rost
3.0 de
de plata
plata doftorului
doftorului şi aa farmaciei...
farmaciei. . . Numai Numai sufletul sufletul
meu
meu ştie ştie cît
cît de
de greu
greu mi-ami-a venit
venit să mă despart despart de de salbă
cînd am
cînd am lăsat-o la la cucoana
cucoana Miţa. Că salba salba oo avea avea maică­maică­
mea
mea de de lala oo mătuşă aa ei ei bătrînă care care aa moştenit-o de de
la
la mama
mama ei, ei, din
din bătrîni, şi cînd cînd mi-a
mi-a dat-o
dat-o mie mie 5-0 s-o port
port

422

www.dacoromanica.ro
 m-a
m-a pus pus sasa JurJur pe cruce că n-am
pe cruce n-am s-os-o înstrăinez ... . . . imi
îmi
era
era dragă ca ca ochii
ochii din din cap,
cap, că,
că atîta
atîta podoabă aveam aveam
şi eu
şi eu pe
pe mine
mine .... . . Stăpîna mea mea aa ' băgat
băgat de de seamă că
nu
nu mai mai purtam
purtam salba salba şi m-a m-a întrebat
întrebat mereu,mereu, dar dar eu eu
5 tot minţeam că am
tot am lăsat-o acasă acasă la la '' maică-mea,
maică-mea, iar iar
mamei îi
mamei Îi spuneam
spuneam c-am c-am dat-o
dat-o cucoanei
cucoanei să să mi-o
mi-o păs­ păs­
treze, numai
treze, numai ca ca să nu nu afle
afle nimeni ruşinea mea
nimeni ruşinea mea ...
... Dar Dar
dacă altă scăpare nu nu mai
mai aveam
aveam acuma, trebuia trebuia să
fac
fac şi astaasta şi oriceorice ca ca să nu-l
nu-l las
las pepe Lixandru să se
10
10 prăpădească. Pentru Pentru că mai mai aveam
aveam de de lucru,
lucru, şi afară
era
era ger,
ger, amam luat în în cîrcă pe pe Lixandtu din căruţă şi
din căruţă
l-am
l-am dus dus în în odăi
odăiţa ţa mea,
mea, la la căldură. Cucoana Cucoana m-a m-a
trimis
trimis pe pe urmă
urmă la la pia
pia ţă
ţă şi
şi am
am plecat
plecat cu cu coşul
coşul să să m măă
grăbesc, ssă ă n nuu întîrziu
întîrziu şi să m măă Întorc
Întorc curînd.curînd. CîBd Cînd
15
15 m-oi
m-oi întoarce,
întoarce, mi-ammi-am zis, zis, oo să mă abat
abat şi pe pe lala cucoana
cucoana
Miţa ca ca să isprăvesc şi cu cu dumneaei.
dumneaei.... . Am Am tîrguit
tîrguit
ce-am
ce-am avutavut în în piaţă, m-am m-am dus dus pe
pe la prăvălia noastră
la prăvălia
să iau
iau ce-o
ce-o mai
mai fi fi tîrguit
tîrguit şi domnul,
domnul, cumcum îi îi ee dumnealui
dumnealui
obiceiul. Acolo
obiceiul. Acolo pică pică şi şi domnul
domnul Ilarie
llarie şi-mişi-mi dădudădu o
2
200 pîine
pîine ssăă i-o
i-o duc
duc ccuucoanei
coanei şşii să-i
să-i spun'
spun" că că vine
vine şi şi dînsul
dînsul"'
din
din urmă îndată.
Îndată. Am Am pomit
pornit înîn grabă spre spr'e ' casă, că-mi
era
era frică să nu nu dea dea peste
peste noinoi domnul
domnul şi să nu nu mai
mai pot
vorbi
vorbi cu cu cucoana Miţa ce ce voiam. M-am mai mai oprit oprit
într-un
Într-un loc
loc de de am
am mai luat luat ce-mi
ce-mi lipsea, am am ieşit repede
repede
2
255 pe strada mare, ccaa ssăă nu ocolesc, şi şi am coborît spre'
dumnealor
dumnealor ..... .
Solomia
Solomia vorbeavorbea grăbit, ccaa oo lecţie învăţată pe pe
dinafară, cu cu glas
glas uniform, răzimată puţin puţin ' tie ae speteaza
speteaza
scaunului
scaunului ce ce sese aflaafla lîngă birou,
birou, mişcînd numai numai buzelebuzele
3
300 şşii privind
privind drept
drept înainte,
înainte, llaa fereastra
fereastra largă largă şşii înaltă
prin
prin care
care sese vedea
vedea acoperişul unei unei clădiri vecine.vecine. Apoi, Apoi,
ca
ca şi cînd
cînd ii s-ars-ar fi fi tăiat respiraţia; tăcu tă-eu brusc,
brusc, încît încît
în
în cabinet
cabinet se se făcu oo linişte aşa de mare că ,, se
de mare se auzi auzi
, din
din vestibul
vestibul zgomotul
zgomotul unei unei discuţii între
între uşier şi ' Cineva
şieineva

423
423

www.dacoromanica.ro
 străin. Grefierul îşi făcea însemnările, ca de obicei,
dar o.chii lui examinau cînd pe Solomia, cînd pe jjude-
o.chii ude­
cătorul Dolga, mai mult intrigat decît impresionat de
mărturisirile ce le auzea. Dolga însuşi asculta foarte
5 atent, măsurînd-o în acelaşi timp mereu din cap pînă
în picioare parcă ar fi vrut să jjudece
udece dacă o fiinţă
atît de slăbuţă
şlăbuţă a fost în stare într-adevăr să ucidă
doi oameni. Solomia ii se părea stranie ca şi întîia
oară. Figura ei de madonă plînsă avea totuşi parcă
110
0 şşii ceva sărbezit, ca şşii cînd îîn n sufletul ei ar fi stat la
într-iln colţişor păstrat cald, un diavol care să
pîndă, într-un
o împingă în prăpastie. Chiar cînd povestea, cu gla­ gla-
sul alb, nevinovat şi copilăros, încremenită ff e loc
şi pierdută, inspira mai puţină milă decît curiozitate... ...
t15
5 DDee două ori a vru vrutt s-o în treru pă .şi
întrerupă ş i ssă ă întrebe
întrebe::
cine e Lixandru şi cum l-a putut lua în cîrcă, ea
însăşi atît de slabă slabă?? A renunţat ca să nu-şi piardă
şirul. De aceea şi acuma, cînd tăcerea se prelungea,
a lăsat-o în pace, să reia singură povestirea. Solomia
2
200 însă părea că se pierduse şi uitase unde se află, trăind
cu închipuirea aiurea. Abia cînd grefierul s-a mişcat
şi a hîrj îit scaunul, femeia
hîrjîit femeia s-a cutremurat, şi-a rotit
repede privirea prin cameră şi a rămas cu ea ţintită
în ochii judecătorului. Ca şi cînd ar fi nimerit un izvor
2
255 dee îmbărbătare, faţa i ssee însenină o secundă într-un
d
surîs jjenat,
enat, aproape feciorelnic, care însă Însă se stinse în
clipa cînd începu iar să vorbeascăvorbească::
-
- Aoleu ..... . parcă mi-am pierdut minţile!
minţile ! Doamne,
! . . (Se închină foarte repede, neştiind dacă
iartă-mă !... .

3
300 e voie sau n u . Apoi continuă mai rar, coborînd pri­
nu. pri-
virea în pămînt
pămînt:) :) Era zloată urîtă şi frig ...
. . . M-am dus
pînă la uşa bucătăriei şi am bătut, ştiam că o ţine
veşnic încuiată. Coana Miţa a venit de a deschis şi
mi-a datdat drumul înlăuntru. Zice Zice:: "Tu erai
erai?? . ... . Ce-ai

424

www.dacoromanica.ro
 adus
adus?" ? " Am
Am scos scos pîinea
pîinea din coş, iar
din coş, iar coşul
coşul l-am
l-am pus pus
jos lîngă uşă, că era greu. "Pune-o
jos lîngă uşă, că era greu. "Pune-o pe masă, fată!" pe masă, fată !"
zice cucoana.
zice c~coana. Pe Pe urmă aa vrut vrut să sese apuce
apuce iariar dede lucru,
lucru,
că avea nişte rufe
avea nişte rufe în în albie
albie şi turnase
turnase apă fierbintefierbinte
5 şi-i era
era să nu nu se se răcească. Nu ştiam cum
Nu ştiam cum să încep încep şi
stăteam
s tăteam lîngă dumneaei dumneaei şi mă uitam uitam cum cum spăla şi
sufla
sufla greu,
greu, că era era bătrînă şi slabă şi sfrijită de de te te mirai
mirai
de ce
de ce mai
mai munceşte. M-a M-a lăsat aşa niţel, să stau, stau, poate
poate
credea
credea că că vreau
vreau să să mă mă încălzesc,
încălzesc, apoiapoi deodată
deodată mi-a mi-a
10
10 zis : "Acu hai, du-te
zis: "Acu hai, du-te acasă, că şi Vasilica o fi a vînd
Vasilica o fi avînd
nevoie de
nevoie de tine
tine !"!" "Mă duc,duc, zic,
zic, dar întîi să-mi dai
dar întîi dai salba !"
salba !"
Zice
Zice cucoana
cucoana :: "Bani"Bani ai ? " "Am",
ai?" "Am", zic zic şi-i arăt
arăf- porto­
porto-
felul
felul plin. Dar banii
plin. Dar banii erau
erau rest
rest de
de la piaţă, ai
la piaţă, ai stăpînei
mele.
mele. "Bine",
"Bine", zice zice dumneaei
dumneaei şi se şterge pe
se şterge pe mîini
mîini şi
15
1.5 trece
trece dincolo.
dincolo. Am Am auzit-o
auzit-o cotrobăind
cotrobăind prin prin dulapuri,
dulapuri,
dar
dar nunu m-am
m-am uitat
uitat că-mi bătea inima inima de de să-mi spargă
coşuL
coşul. A A venit
venit înapoi
înapoi cu cu oo ulcică
ulcică dede pămînt,
pămînt, a a scos un
scos un
şomoiog de de jjurnale
urnale dintr-însa
dintr-însa şi apoi apoi aa răsturnat pe pe
masă salba
salba meamea cu treisprezece bănuţi
cu treisprezece bănuţi de de auraur şi un un
20
20 ineluş ccu u o
o pietricică
pie tricică albă de-ţi lua lua ochii.
ochii. Coana
Coana Miţa
a
a început
început să să facă
facă socoteala
socoteala dobînzilor,
dobînzilor, cîte cîte un
un pol pol pe
pe
lună, dar dar ţinea mîna mîna pe pe salbă ca ca nu nu cumva
cumva să mă
apropriu
apropriu de de ea.
ea. Atunci
Atunci i-am
i-am spus
spus cumcum aa venit
venit Lixan­
Lixan-
dru
dru pe p e moarte
moarte şi am am rugat-o
rugat-o să-mi mai mai împrumute
împrumute
2
2.55 cinci
cinci sute,
sute, că salbasalba face
face şi cinci
cinci mii.
mii. S-aS-a supărat însă
şi m-a
m-a ocărît că umblu umblu cu cu şiretlicuri_
şiretlicuri. Nu Nu m-am
m-am înfri­înfri-
coşat şi am
coşat rugat-o să ia
am rugat-o ia un
un galben pentru datorie,
galben pentru datorie,
ca
ca să fiefie plătită, iar iar salba
salba să mi-omi-o dea
dea înapoi
înapoi ca ca să-mi
fac rost
fac rost dede la la altcineva, dumneaei nu
altcineva, dacă dumneaei nu vreavrea să
3
300 mă ajute.
ajute. Mai
Mai rău s-a s-a supărat şi aa pus pus iar
iar în
în oală salbasalba
şi inelul
inelul şi le-a
le-a astupat
astupat cu cu şomoioguL
şomoiogul. "Coană Miţo - -
zic atunci
zic fără nădejde -
atunci fără - eu eu nu
nu plec
plec de-aici fără salbă
de-aici fără salbă!!
Că nu-mi
nu-mi poţi ţinea d-ta d-ta salba
salba întreagă dacă el,! vreau
eţl vreau
să te plătesc cu
te plătesc cu un un banban de de aur
aur!" !" Nu
Nu ştiuştiu ce-Inl
ce-mi

425

www.dacoromanica.ro
 venise,
venise, dardar parcă vedeamvedeam roşu ... . . . "Aşa
"Aşa?? strigă dumneaei dumneaei
mînioasă. De De astea îmi îmi eşti va va să zică zică?? . ..
. . Să ieşi afară,
hoaţo 1...
hoaţo !... Afară
Afară!" !" "Nu
"Nu ies ies fără salbă salbă!" !" zic zic eueu maimai
dîrză. Dumneaei
Dumneaei s-a s-a şi repezit
repezit atunci şi m-a m-a luat de de
5 mînă să mă împingă pe uşă afară. Simţeam
pe uşă Simţeam că m-am m-am
făcut şi de
făcut de ruşine, că mă crede crede hoaţă, şi trebuie trebuie să
mă întorc
întorc cu cu mîna
mîna goală la la Lixandru.
Lixandru. M-a M-a cuprins
cuprins
mînia
mînia şi am am răcnit
răcnit:: "De
"De ce ce pui
pui mîna
mîna pe pe mine,
mine, cucoanăcu coană?? . ..
..
D
Dee ccee nu-mi
nu-mi dai dai salba
salba?" ? " Şi aam m împins-o
împins-o spre spre albia
albia
1o
10 de
de rufe.
rufe. S-aS-a împiedeca
împiedecatt şi aa căzut căzut şi s-a s-a lovit
lovit cu cu ca pul
capul
de
de dunga
dunga scaunului.
scaunului. Atunci Atunci eu eu m-amm-am repezit
repezit la la oala
oala
cu
cu salba,
salba, am am smulssmuls şomoiogul şi l-am l-am aruncataruncat sub sub
masă. Dar Dar cucoana
cucoana s-a s-a sculat
sculat repederepede şi s-a s-a apropiat
apropiat
să-mi ia ia oala
oala din din mînă . . . Apoi Apoi aşa din din una una în în alta,
alta,
115
5 am omorît-o 11.. .. ..
Judecătorul interveniinterveni::
- Stai, stai,
- Stai, stai, Solomie
Solomie 1... !... Nu Nu aşa : am omorît-o ...
am omorît-o ...
Trebuie
Trebuie ssăă spuispui toL tot .... Aşa cumcum aaii spus spus pînă acuma acuma!... 1...
înţelegi
înţelegi??
2
200 -
- AmAm înţeles, dar dar nu nu maimai pot pot - - zise
zise Solomia
Solomia pri- pri-
vindu-l rugător. Şi nici
vindu-l nici nu-mi mai mai aduc aminte aminte toatetoate
aşa
aşa de
de bine,
bine, că că nu nu mai
mai ştiam
ştiam ce ce fac ...
fac ...
-
- SSee poate
poate şşii credcred ccăă ţi-e ruşine să-ţi mai mai amin­
amin-
teşti o
teşti o faptă aşa de de ticăloasă - - zisezise Dolga
Dolga blînd blînd spre
spre
2
255 a-i
a-i păstra încrederea.
încrederea. 'Dar 'Dar cum cum ai ai putut
putut s-o s-o săvîr­
şeşti,
şeşti, aşa trebuie să
aşa trebuie să o o şişi povesteşti,
povesteşti, oricît oricît de de greu
greu
ţi-ar veni
veni acuma,
acuma, după după ce ce te-ai
te-ai pocăit . . . Va
po că it... Va să zică
spune
spune pe pe îndelete
îndelete ce ce ai ai făcut cînd cînd cucoana
cucoana s-a s-a arun­
arun-
cat
ca t asupra
asupra ta ta??
3
300 Ezitînd puţin, dar dar totuşi limpede,
limpede, Solomia Solomia continuăcontinuă::
- Am
- Am împins-o
împins-o cu cu cotul
cotul de de nu nu s-a
s-a putut
putut agăţâ de
mine. Atunci,
mine. Atunci, de de necaz,
necaz, dumneaei
dumneaei s-a s-a uitat
uitat împrej
împrejur ur
să
să puie
puie mînamîna pe pe ceva
ceva ca ca săsă mă mă lovească.
loveasc ă. Mi-a Mi-a ful­ful-
gerat prin
gerat prin gîndgînd că că are
are să să mămă omoare
omoare şi şi că că nunu trebuie
trebuie

426

www.dacoromanica.ro
 să mă las las să mă omoare. Cît Cît stătusem lîngă albie albie am
am
văzut în colţ, între între maşină şi pervazul pervazul uşii, două bucăţi bucăţi
de
de sîrmă pregătite să le le agaţe în în cuiele
cuiele lor lor ca
ca să întindă
pe ele
pe ele rufele
rufele la la uscat.
uscat .... . Am
Am luat luat oo sîrmă şi am am vrut
vrut
55 s-o îndoiesc în
s-o îndoiesc în douădouă ca ca să să am am şi şi eu eu cu cu ce
ce să să lovesc.
lovesc.
Cucoana era întoarsă întoarsă cu spatele şi şi se aplecase să să apuce
o bucată de
o de lemnlemn ..... . Nu
Nu ştiu ce ce mi-a
mi-a venit,
venit, cum cum îndoiam îndoiam
bucata
bucata de de sîrmă, că deodată am am aruncat-o
aruncat-o pe pe după
gîtul
gîtul cu coanei şi am
cucoanei început să sstrîng
am început trîng din din răsputeri
10
10 şi apoi
apoi să răsucesc capetele capetele sîrmei sîrmei sub sub ceafă. Dumneaei Dumneaei
,s-a prăvălit
·s-a prăvălit jos, jos, strigînd
strigînd:: "Aoleu
"Aoleu !J.. .. . . Aj utor !J.. ... . Săriţi
Ajutor ! . ..
Săriţi !. ..
MMă ă omoară !!.. .. . . "" Cum
Cum aa căzut m-a m-a tras şi ppee mine mine după
dînsa,
dînsa, că eu eu nu nu slăbeam deloc deloc sîrma
sîrma şi oo răsuceam
mereu.
mereu. CîndCînd am am auzit-o
auzit-o strigînd
strigînd şi gemînd, gemînd, am am crezut
crezut
15
15 ccăă o
o ssăă stîrnească vecinii vecinii ..... . Am
Am zărit uunn prosop prosop stors stors
pe
pe marginea
marginea albiei, l-am tras
albiei, l-am tras şi ii l-am l-am petrecut
petrecut peste peste
gură şi nas,nas, să nu mai poată striga
nu mai striga ... . ..
Fiindcă Solomia Solomia se se opri,
opri, judecătorul întrebă: întrebă :
-
- PePe urmă ai ai plecat
plecat??
2
200 - Nu
- Nu ..... . Am
Am vrut vrut ssăă plec,
plec, dar dar dumneaei
dumneaei tot tot mai
mai
mişca şi se se zvîrcolea.
zvîrcolea. Ca Ca să nu nu se se dezlege
dezlege şi să ţipe,
mi-a
mi-a datdat prin prin minte minte să-i leg leg mîinile
mîinile şi picioarele,
picioarele, şi
ii le-am
le-am legat
legat cu cu nişte ruferufe ude ude care
care mi-aumi-au fost fost mai mai la la
îndemînă .... ..
2
255 -
- Va Va să zică ai ai vrut
vrut cu cu orice
orice preţ s-o s-o omori omori??
-
- Nu Nu ştiu ştiu ce-am ce-am vrut.
vrut .... . Eram
Eram aşa de amărîtă de
de amărîtă de
parcă nicinici nu-minu-mi dădeam seama seama ce ce făceam... Pe Pe
urmă toatetoate au au venit venit aşa, din din rău şi mai mai rău, pînă la la
capăt...
capăt ... Că tocmai tocmai cînd cînd isprăvisem şi mă ridicai ridicai să
3
300 plec,
plec, să nu nu dea dea cumva cumva domnuldomnul peste peste mine mine şşii să mă
omoare,
omoare, aud aud nişte bătăi în în uşa bucătăriei. "Hai, "Hai, Miţo,
deschide
deschide 1" !" Era Era glasul glasul domnului
domnului narie Ilarle de-afară. Am Am
stat
stat încremenită cu cu ochii
ochii la la clanţa care care se se mişca şi
aşteptam
aşteptam să să intre,
intre, că că uitasem
uitasem că că cucoana
cucoana încuiase
încuiase cu cu

427

www.dacoromanica.ro
 cheia
cheia uşa după ce ce mi-a
mi-a dat dat drumul
drumul înlăuntru. A A mai mai
bătut niţel,
bătut niţel, a a mai
mai strigat
strigat şi eu eu stăteam mai mai mult
mult moartă
decît
decît vie,
vie, iar iar cucoana
cucoana jos jos sese zvîrcolea
zvîrcolea fără glas glas.. "Vai
.,Vai
de
de mine,
mine, ce ce s-o
s-o fi
fi întîmplat
întîmplat?" ? " zice
zice domnul
domnul la la uşă afară
afară..
.5
5 Apoi îl auzii întorcîndu-se, să să intre prin faţă. faţă. Mi-am
dat
dat seama
seama că n-am n-am să mai mai pot pot ieşi de-aci
de-aci dacă boierulboierul
ajunge
ajunge pînă la la bucătărie. Am Am pus pus mîna
mîna pe pe cealaltă
bucată
bucată de de sîrmă
sîrmă şi şi amam datdat fuga
fuga prin prin sufragerie
sufragerie pînă pînă
în dormitor şi şi m-am ascuns după după uşă...
uşă.. . De-acolo am
10
10 auzit
auzit desluşit cum cum aa descuiat
descuiat domnul domnul IlarieIlarie uşa de de la la
marchiză, mormăind mereu ceva, ceva, apoi aa intrat intrat în
antreu,
antreu, aa agăţatagăţat ceva ceva în în cuierul
cuierul de lîngă uşă,
de lîngă u şă, şi-a
şi-a scos
scos
paltonul
paltonul şi şi căciula
căciula şi şi le-a
le-a aruncat
aruncat mi mi sese pare
pare pe pe un un
scaun,
scaun, apoi apoi a a început
început să strige strige grijuliu
grijuliu:: "Mito"Miţo !! ...
...
15
15 Miţo
Miţo!!...
... UndeUnde eşti, Miţo Miţo?" ? " şi a a trecut
trecut pragul
pragul îînn dor­ dor-
mitor
mitor spre
spre bucătărie, unde oo lăsase... Am iicşit eşit tiptil
tiptil
de
de după
după uşă uşă şi,şi, pe
pe la spate, i-am
la spate, i-am cuprins
cuprins gîtulgîtul ('u
cu sîrma
sîrma
îndoită,
îndoită, ca ca şişi la
la cucoana
cucoana adineaori,
adineaori, şi şi am
am strîns
strîns şi am am
răsucit. Boierul,
Boierul, poate poate de de spaimă, n-a n-a maimai scosscos nicinici
2
200 un
un sunet,
sunet, dar dar aa vrutvrut să să sese întoarcă,
întoarcă, să să yadă
\'adă cinc-l
cinc-l
strînge
strînge ..... . Eu
Eu mă feream feream şi-l trăgeam încît încît aa ajuns
ajuns
lîngă picioarele
picioarele paturilor.
paturilor. S-o S-o fi împiedecatt ori
fi împiedeca ori l-am
l-am
împiedecat
împiedecat eu, eu, nu nu ştiu, dar m-am pomeni
dar m-am pomenitt cu cu dum­
dum-
nealui
nealui între
între paturi,
paturi, cu cu faţa
faţa în în jjos,
os, de de mi-au
mi-au scăpat
scă pat
2
2 .55 ccapetele
apetele sîrmeisîrmei din din mîini.
mîini. Am Am sări sări tt pepe papatt şi şi apoi
apoi
între paturi, unde
între paturi, unde se se zvîrcolea
zvîrcolea boierulboierul să se scoale,
se scoale,
i-am
i-am pus
pus genunchiul
genunchiul pe pe spinare
spinare şi am am mai mai răsucit de de
cîteva ori
cîteva ori pînă ce ce am simţit că nu
am simţit nu mai mişcă ...
mai mişcă ... A A
murit ca
murit ca un un pui
pui de găină, zisei
de găină, zisei în mine, răsuflînd parcă
în mine, parcă
3
300 acuma
acuma aaşş fi fi scăpat d dee toate
toate primej
primejdiilediile ...
...
Dolga
Dolga se se mohorîse
mohorîse din din ce ce în în ce.
ce. Trăsăturile
T răsă turile Solo­Solo-
miei rămăseseră aceleaşi
miei rămăseseră aceleaşi şi şi totuşi
totuşi ii se se părea
părea că s-au
că s-au
schimonosi
schimonosit, t, încît
încît s-a transformat într-un
s-a transformat într-un monstru.
monstru.
îi
îi ceruse
ceruse să mărturisească tot, tot, dar dar mărturisirca
mărturisirea îl îl

428

www.dacoromanica.ro
 ingrozea . Incerca
îngrozea. Incerca să se se convingă că Solomia Solomia tocmai tocmai
din nevoia de
din nevoia de ispăşire ii se
se spovedeşte ca ca unui
unui duhovnic,
duhovnic,
fără a a ascunde nimic, nici
ascunde nimic, nici măcar un gînd. Orice
un gînd. Orice expli­
expli-
ca ţie părea
caţie părea dede prisos
prisos:: îi
îi era
era scîrbă.
scîrbă. Afară dacă poves-
Afară dacă poves-
.5
5 tirea
tirea n-ar
n-ar fi decît o
fi decît închipuire pentru
o închipuire pentru aa salva
salva pe ade­
pe ade-
văraţii vinovaţi ....
văraţii . . Cu toate că şi ipoteza
Cu toate ipoteza aceastaaceasta sese
năruia în în faţa amănuntelor atît atît de de precise
precise ..... . Murmură
cu
cu dezgust
dezgust::
-
- Ce bestie de
Ce bestie femeie ! . . . (Şi adăogă repede,
de femeie!... repede, po- pe-
110
0 runci tor :) Aide,
runcitor:) Aide, maimai departe
departe !.!..... De
De cece te-ai
te-ai oprit oprit?? ... .
Mai
Mai bine
bine te-ai
te-ai fifi oprit
oprit atunci
atunci cînd cînd săvîrşeai fapta fapta
mîrşavă
mîrşavă!!
-
- De cîte ori ori nu nu mi-am
mi-am spus spus şi eu eu pe urmă tot
pe urmă tot
aşa, domnule
domnule jjudecător!
udecător ! răspunse Solomia Solomia deodată
1 .5
15 cu
cu unun glas
glas atît
atît de de sfîşietor,
sfîşie tor, parc-ar
parc-ar fi fi ţîşni
ţîşnitt dintr-o
dintr-o
rană dindin fundul
fundul inimii.
inimii. Dar atunci nu m-am gîndit
Dar atunci nu m-am gîndit
la nimic ori
la nimic poate m-am
ori poate gîndit şi totuşi
m-am gîndit totuşi am
am făptuit
făptuit... ...
-
- Continuă, continuă continuă!! zise zise aproape răstit jjude-
aproape răstit ude­
cătorul. Lasă
Lasă smiorcăielile.
smiorcăielile... . . Ce-ai
Ce-ai făcut după ce ce i-ai
i-ai
2
200 omorît
omorît??
Solomia
Solomia tăcutăcu o o clipă, apoi
apoi atinse
atinse cucu privirea
privirea cru­ cru-
cifixul şi
cifixul şi urmă
urmă ca ca şi
şi înainte
înainte::
-
- După aceea aceea m-am m-am dus dus iar iar înîn bucătărie, am am
răsturnat
răsturnat oala,
oala, mi-am
mi-am luat luat salba
salba şişi am
am vîrît-o
vîrît-o în
în sîn ...
sîn ...
22.1
.� Pe masă rămase inelul inelul caca un
un strop
strop de lumină. Am
de lumină. Am vrut vrut
să-I
să-I iau,
iau, pe
pe urmă am uitat. Mi-am
am uitat. Mi-am potrivi.t niţel haina
potrivi.t niţel haina
şi
şi basmaua,
basmaua, că că se se ciufuliseră,
ciufuliseră, şi şi am
am ridicat
ridicat coşul
coşul cu cu
cumpărături să plec. plec. Mi-am
Mi-am adus adus aminte
aminte că uşa bucă­
tăriei ee încuiată
încuiată şi mi-am mi-am zis zis că ee maimai bine
bine să ies
ies prinprin
3
300 faţă. Atunci
Atunci iar iar am am zărit inelul
inelul pe pe masă. De De cece să ră­
mîie
mîie acolo,
acolo, cine
cine ştie ştie cui
cui?? L-am
L-am luat luat şi amam trecut
trecut în în
sufragerie.
sufragerie. Mi Mi s-a
s-a părut că aud aud un zgomot din
un zgomot din urmă
şi am întors capul.
am întors capul. CoanaCoana Miţa se uita la
se uita la mine
mine cu cu nişte
ochi
ochi cît
cît pumnii
pumnii ..... . Poate
Poate că nici nici nu
nu era
era moartă ... . . . AmAm

429

www.dacoromanica.ro
 grăbit paşii, am am avut avut grij
grijăă să nu nu mă împiedec
împiedec de de picioa­
picioa-
rele
rele boierului
boierului şi am ieşit prin
am ieşit prin marchiză cu cu băgare de de
seamă să nu nu trîntesc
trîntesc uşa ... . . . Cînd
Cînd am am ajuns
ajuns la la portita
portiţa
din
din stradă
stradă n-am n-am mai mai simţit
simţit în în palmă
palmă inelul.inelul. Mi-oMi-o fifi
5 scăpat cîndcînd am am închis închis uşa .... . . Se
Se vede
vede că nu nu mi-e scris
mi-e scris
să fie
fie al meu ...
al meu . . . Nu
Nu mă mai mai întorcîntorc să-I caut.caut.... . Am Am ajuns
ajuns
acasă
acasă încălzi
încălzi tă tă şi şi cu
cu oo spaimă
spaimă în în suflet
suflet care care nu mă mă
ierta
ierta deloc
deloc .... . . Pe Pe urmă· n-am n-am mai mai avutavut timp timp si si mă
gîndesc
gîndesc la la astea
astea ..... . EraEra trecut
trecut de de mult
mult de de zecezece şi, dacă
110
0 nu
nu grăbeam, nu nu maimai găseam doctorul...doctorul... Am Am urcaturcat pepe
Lixandru
Lixandru în în căruţă şi am am pornit pornit îndată, lăsînd-o pe pe
biata
biata stăpînă-mea
stăpînă-mea cu cu toate
toate necazurile
necazurile pe pe cap.cap. Am Am oprit
oprit
în
în strada
strada mare mare la la ceasornicar
ceasornicar şi mi-a dat
şi mi-a dat opt sute pe
opt sute pe
un bănuţ de aur. Am sosit tocmai bine la doctor de
un bănuţ de aur. Am sosit tocmai bine la doctor de
5
115 a
a avut
avut răgaz să caute caute cu cu de-amănuntul pe pe Lixandru,
Lixandru,
să-I
să-I bage
bage şi şi la la razeraze şi şi să-i
să-i scriescrie oo mulţime
mulţime de de leacuri.
leacuri.
Am
Am cheltuit
cheltuit mai mai toţi banii, dar dar eram mulţumită că
eram mulţumită
l-am
l-am văzut pe pe Lixandru
Lixandru mai mai liniştit şi încrezător. Încrezător.
Atîta
Atîta dorinţă am am avutavut şi eu eu pe pe lume
lume:: să-I scap scap pe pe dînsul
dînsul
2
200 ccuu viaţă
viaţă cumcum m-a m-a scăpat
scăpat şi şi el el pe
pe mine
mine ..... .
-
- Cine
Cine ee Lixandru Lixandru?? întrebă Dolga Dolga intrigat.
intrigat.
-
- Bărba tul tul meu meu - - răspunse Solomia. Solomia.
-
- Şi,
Şi, ca ca să să salvezi
salvezi un un om, om, ai ai omorît
omorît doi doi??
-
- N-avea
N-avea el el nici oo vină,
vină, săracul,
săracul, că nu nu mi-a
mi-a cerut
cerut
2
255 niciodată nimic nimic ..... . Dar Dar aaşş fi·fi· făcut orice orice pentrupentru dînsul,
dînsul,
că
că şi
şi el
el aa făcut
făcut tot tot pentru
pentru mine.mine.
- Mhm
- Mhm,, dragostea
dragostea ..... . - - bombăni judecătorul. jud ecă torul.
Femeia
Femeia nu nu mai mai răspunse.
-
- Unde
Unde ee salba salba?? Întrebă,
întrebă, după o o pauză, Dolga Dolga..
3
300 -- Uite,
Uite, aci aci!! zise zise Solomia
Solomia desprinzînd
desprinzînd salba salba ddee la la
gît
gît şi punînd-o
punînd-o pe pe birou,
birou, lîngă crucifix. crucifix.
Judecătorul o o luă. BaniiBanii erau erau calzicalzi şi catifelaţi,
parcă îmbibaţi de de aroma
aroma trupului
trupului ei. ei. îi
îi examină cîteva cîteva
clipe,
clipe, îi îi cîntări în în palmă, apoi apoi Întrebă
întrebă iar iar::

430

www.dacoromanica.ro
 -
- Ziceai că sînt treisprezece treisprezece ..... . Unul
Unul l-ai
l-ai vîndut...
vîndut...
Şi aici
aici sînt
sînt numai numai zece ...
zece ...
-
- AmAm mai mai vîndut
vîndut doidoi alaltăieri ... ...
-
- D Dee ce
ce?.. ? . . . Iar
Iar ccu
u Lixandru?
Lixandru ?
5 -
- DaDa ..... . Pentru
Pentru înmormîntare.
Înmormîntare.
-
-A A murit
murit??
- Miercuri noaptea.
- Miercuri noaptea. Ieri
Ieri l-am
l-am îngropat
îngropat..
-
- Aşa
Aşa?? zise zise Dolga
Dolga maimai îngăduitor. Atunci,Atunci, vezi,
vezi,
Dumnezeu te-a te-a pedepsit
pedepsit pentru
pentru că ......
10
10 -
- M-a
M-a pedepsit
pedepsit - - bîlbîi
bilbîi Solomia
Solomia abia abia perceptibil.
perceptibil.
-
- Nu-ţi
N u- ţi pare
pare rău acuma
acuma de de ce-ai
ce-ai făcut făcu t ??
-
- D-aia
D-aia am am venit
venit ca ca să ispăşesc deplin deplin - - rosti
rosti
femeia cu
femeia cu glasul
glasul puţin înecat.
înecat.
-
- Despre
Despre asta
asta n-ai
n-ai nici
nici oo grijă
grijă!! făcu jjudecătorul.
udecătorul.
15
15 Dacă o o crimă ca ca asta
asta n-ar
n-ar fi fi pedepsită exemplar, exemplar,
n-ar
n-ar mai
mai avea nici un
avea nici ustiţia !! ..... .
rost jjustiţia
un rost
S
See sculă, ccaa de
de obicei,
obicei, ssăă ssee mişte şi să-şi recapi­ recapi-
tuleze
tuleze înîn gînd
gînd cele
cele auzite.
auzite. Se uită puţin
Se uită puţin la la Însemnă­
însemnă­
rile
rile grefierului,
grefierului, apoi
apoi se
se apropie
apropie de Solomia care
de Solomia care plecase
plecase
20 capul
capul înîn pămînt.
pămînt.
-
- Ascultă,
Ascultă, încă
încă ceva...
ceva ... Nu
Nu te-a
te-a văzut
văzut nimeni nimeni cîndcînd
ai
ai intrat înîn curtea
curtea lui
lui Ilarie
Ilarie Dăniloiu
Dăniloiu??
-
- Poate
Poate să mă fi fi văzut, dar dar eueu n-am băgat de
n-am băgat de
seamă.
seamă.

2
255 - Nici
- ieşit??
cînd aaii ieşit
Nici cînd
- Nici.
-Nici.
Dolga
Dolga se
se mai
mai plimbă de
de două ori
ori şi iar
iar '· se
se opri
opri
lîngă ea
ea::
- Foarte ciudat.
- Foarte ciudat.... . Ce
Ce spui
spui tu
tu aci poate să fie
aci poate fie
3
300 adevărat şşii chiar
chiar este, fiindcă o
este, fiindcă o mărturisesc două
cadavre.
cadavre. Dar
Dar s-ar
s-ar putea
putea totuşi să nu fie . . . Spune
nu fie... Spune
repede
repede : Ciufu
Ciufu nu
nu ţi-a ajutat
ajutat deloc,
deloc, deloc
deloc??

431

www.dacoromanica.ro
 -
- Ce să-mi ajute
a ju te?? .... Parcă am ştiut eu cînd m-am
dus ce are să se Întîmple
întîmple?? Dacă aş fi ştiut, m-aş fi
dus eu să omor oameni
oameni?? ... .
Solomia vorbea acuma numai c u ochii îîn
cu n pămînt,
5 parcă i-ar fi fost ruşine să mai privească în faţa jude­
jude-
cătorului.
-
- Atunci cum a pus Ciufu mîna pe inel
inel?? .,.
. . . Eşti
sigură că l-ai pierdut afară
afară?? Nu cumva ţi-a alunecat
din mînă în casă
casă??
10
10 - Nu ştiu ce-au făcut alţii.
-Nu îîmi pă catul
mi ajunge păcatul
meu.
- îîn
- n sfîrşit, vom mai vedea noi astea ....
..
Mai stătu cîteva clipe p
pee gînduri, apoi se întoarse
brusc spre grefier
grefier::
15
15 - clar.. ... . îîii facem mandat de arestare ...
- E clar . . . Imediat.
-
- Dar cazul Ciufu Ciufu?? întrebă grefierul modest.
-
- Ce are a face face?? Rămîne arestat şi Ciufu ... . . . îîn
n
orice caz afacerea e mai complicată decît se pare ... ...
(Sună. Uşierul intră repede.) lIa a vezi domnul prim-
2
200 procuror e îîn
n cabinet
cabinet?? Că aamm să-i vorbesc ...
...
Solomia rămăsese îîn n acelaşi loc, d
dee cînd a intrat.
Ca şi cînd s-ar fi crezut de prisos acuma, rosti în­ în-
trebător
trebător::
-
- Eu pot să plec, domnule judecător
judecător??
2
255 -
- Unde ssă
ă pleci, Solomie
Solomie?? făcu Dolga ba tjocori-
batjocori-
tor. Nu mai pleci de-acuma nicăiri, rămîi aici, la noi.
Doar nu ţi-ai
ţi-ai închipuit că ai să te întorci să mai faci
sarmale pentru stăpînu-tău
stăpînu-tău?? (Grefierul se hlizi în
spatele jjudecătorului
udecătorului ca să audă că i-a gustat cuvîntul
3
300 d
dee duh.) Nu, frumoaso !! ...
... A
Aii isprăvit slujba pe-afară ...
...
Acuma noi îţi facem formele
formele cuveni te şi pe urmă are
cuvenite
să te însoţească un domn la noua-ţi locuinţă. Iar luni
dimineaţa te vom aduce să mergem împreună în strada

432

www.dacoromanica.ro
 Speranţei, unde
unde ai omorît pe
ai omorît pe bieţii bătrîni,
bătrîni, să reconsti­
reconsti-
tuiin
tuiÎn crima
crima!!
Servitoarea înlemni,
Servitoarea înlemni, dar izbuti să îngaime
dar izbuti îngaime ::
-
- CeCe să fac.
fac.... . acolo
acolo?? ... .
5
:5 -
- Ce-ai făcut şi atunci,
Ce-ai făcut atunci, Solomie
Solomie!! zise
zise judecătorul
cu tonul lui
cu tonul lui normal
normal faţă faţă de de delincvenţi. Să povesteşti
povesteşti.
frumos
frumos dindin fir
fir în
în păr, ca adineaori, dar
ca adineaori, dar lala faţa locului
locului.
şi să ne arăţi şi nouă cum
ne arăţi cum ai lucrat, ca
ai lucrat, ca să nu-ţi
nu-ţi iei
iei.
vorba
vorba înapoi
înapoi mai
mai tîrziu, cînd o
tîrziu, cînd o să vezi
vezi că se se încurcă.
10
10 iţele şi
iţele şi că
că se
se apropie
apropie ocna ocna!!
Solomia
Solomia nu nu mai mai zisezise nimic
nimic şi ruCI
ruCI mimi se se clinti.
clinti.
Doar faţa parcă ii se se înălbi mai mai tare
tare şi mîna
mîna carecare se se
răzima pe pe speteaza
speteaza scaunului
scaunului avu avu cîteva
cîteva tremurături
tremurături.
ca
ca inima
inima unei
unei pasări
pasări speriate.
speriate.
15
15 Pe
Pe urmă îndatăÎndată revenireveni uşierul, anunţînd că pri- pri-
mul-procuror
mul-procuror tocmai
tocmai aa ieşit din din şedinţă şi urcă urcă scara
scara
spre
spre cabinet.
cabinet.
-
- Bine,
Bine, zise
zise judecătorul. Mă duc duc!!
în aceeaşi clipă însă
în Însă apăru NegelNegel în în uşă
uşă::
2
20O -
- Voiam
Voiam numainumai ssăă ttee vestesc vestesc ccăă s-as-a confirmat
confirmat
mandatul
manda tul lui
lui Ciufu
Ciufu!!
-
- Un moment, domnule
Un moment, domnule prim-procuror
prim-procuror!! se se În­
În-
clină Dolga.
clină Dolga. Daţi-mi voie
voie să vă prezint
prezint pe
pe autorul
autorul
dublului
dublului asasinat
asasinat din
din strada
strada Speranţei
Speranţei!!
2
255 îi arătă cu
îi cu un
un gest teatral pe
gest teatral Solomia, ca
pe Solomia, ca şi cînd.
cînd
ar
ar fi
fi fost
fost vorba
vorba de
de oo lovitură
lovitură pregătită de
de perspica­
perspica-
citatea
citatea lui
lui poliţistă.
Primul-procuror
Primul-procuror se se uită aproape aproape speriat
speriat la la Solo­Solo-
mia. Nu-i
mia. venea să creadă. Zise
Nu-i venea Zise nehotărît
nehotărît::
30 - Cum ! . .... Fata
-Cum!. Fata asta
asta?? . ... . Imposibil .. Cine
Imposibil!.1. .. Cine ee?? . .... De
De
unde a
unde a răsărit
răsărit??
- E
- E servitoare
servitoare la la domnul
domnul Spirică Dăniloiu - - se­ se-
amestecă şi grefierul.
grefierul.

43;ţ
433:

www.dacoromanica.ro
 -
- Nu
Nu mai mai spune, frate frate!! se
se cruci NegelNegel.. Ea
Ea sa-l
sa-l
fi omorît
omorît?? .... Singură
Singură?? . .... Nu se poate!...poate !... Adevărat,
fată
fată?? I-ai
I-ai ucis ucis pe
pe amîndoi, tu, ., oo mină
amîndoi, ·· tu, mînă dede femeie
femeie??
-
- A făcut făcut mărturisiri complede complecte - - declară mîndru
5
j jjudecătorul.
udecătorul. Tocmai Tocmai era era să vin pentru mandatul
vin pentru mandatul dede
arestare
arestare ..... .
-
- Bine,
Bine, bine, bine, dar dar asta
asta ee nemaipomenit
nemaipomenit!! spuse spuse
primul-procuror.
primul-procuror. Cum Cum oo dibuişi, Dolga Dolga?? Tare
Tare eşti,
frate ! Mă şi uimeşti.
frate!
10
10 - Şi încă n-am
- n-am terminat,
terminat, domnule
domnule prim-procu-
prim-procu-
ror
ror!! făcu
făcu Dolga Dolga cu prefăcuta-i modestie
cu prefăcuta-i modestie profesională.
Mai
Mai avem
avem rezerverezerve ..... .
-
- Fugi, dragă
Fugi, dragă!! strigă Negel Negel jovial.
jovial. CCăă pînă la
la
urmă
urmă o o să
să mă mă arestezi
arestezi şi şi pe
pe mine
mine!!
"
"

www.dacoromanica.ro
 Capitolul XXI
Capitolul XXI

UN AC DE
UN AC DE PĂR

Spiru
Spiru se se retrăsese să-şi împlinească somnul somnul de de
ami azi început
amiazi început cu cu moţăiala din din sufragerie.
sufragerie. DoamnaDoamna
5 Dăniloiu era
Dăniloiu era înîn bucătărie, după masă, masă, să robotească
singură, mîhnită în în sine
sine de de nerecunoştinţa SolomieiSolomiei
care
care aa ajuns
ajuns să-şi bată joc
să-şi bată joc de
de casa
casa ei,
ei, să
să '' plece
plece şi să
şi să
vie
vie cînd
cînd oo apucă toaneletoanele de de parcă nici
nici n-ar
n-ar mai mai fi fi
la
la stăpîn. Tocmai
Tocmai în în toiul
toiul acestor
acestor meditaţii se se pomeni
pomeni
10
10 cu
cu unun băieţaş, trimis
trimis de de grefierul
grefierul de
de la la instrucţie,
prietenul
prietenul luilui Spiru,
Spiru, că s-a s-a întîmplat
întîmplat ceva
ceva cu cu Solomia
Solomia
şi să vie
vie degrabă pînă la la tribunal.
tribunal.
-
- Eram
Eram sigură că că·· o
o paşte nenorocirea
nenorocirea!! murmură
d-na Dăniloiu agitată.
d-na
J5
15 Ca
Ca înîn toate
toate împrejurările importante
importante din din viaţa fa- fa-
miliei, Vasilica deveni deodată plină de energie. Sculă
miliei, Vasilica deveni deodată plină de energie. Sculă
din
din somn
somn pe pe Spiru
Spiru şi, cu cu toate protestele
protestele lui, lui, îl
îl tîrî
tîrî
cu
cu dînsa
dînsa lala tribunal.
tribunal. Găsiră pe pe Solomia
Solomia în în anticamera
anticamera
jjudecătorului,
udecătorului, şezînd pe scaun, păzită de
pe scaun, de un un poliţist
2
200 mai speriat
mai speriat decît
decît ea.
ea. Grefierul
Grefierul llee spuse
spuse îînn trei
trei cuvinte
cuvinte
Întîmplarea
întîmplarea şi că jjudecătorul
udecătorul se se află cu
cu mandatul
mandatul de de
arestare
arestare la la primul-procuror.
primul-procuror.

435

www.dacoromanica.ro
 -
- VaiVai de de mine,mine, Solomie Solomie fa tă. doar
fată, doar n-ai
n-ai făcu făcutt tu
tu
nelegiuirea asta
nelegiuirea asta?? se se spăimîntă d-na d-na Dăniloiu. Nu, Nu. nu nu!!
Dar te-ai
Dar te-ai zăpăcit
zăpăc it de de tot tot cu
cu întîmplările astea astea şi cu cu
moartea băiatului
moartea băiatului... . . . Altfel
Altfel cum
cum să-ţi dea dea prin prin gînd
gînd
.5
5 aşa
aşa ceva
ceva ??..... .
Solomia
Solomia ssee ridică în în picioare.
picioare, izbucni
izbucni în în lacrim
lacrimii.,
apucă mîna
mîna d-nei d-nei Dăniloiu şi o o sărută.
sărută .
-
- Tu Tu să-ţi ţii ţ ii credinţa şi firea, firea, Solomia
Solomia - - relua
reIuă
Vasilica
Vasilica mai mişcată.. Că nu
mai mişcată nu te-om
te-om lăsa noi noi să fii fii bat-
bat-
10
10 jocorită de de poma pomană nă!. ! . ..
. . Fii
Fii liniştită, auzi
auzi??
Ieşi cu Spiru. Se
cu Spiru. Se duseră dus eră la
la primul-procuror.
primul-procuror. D-na D-na
Dăniloiu jura pe nevinovăţia fetei. oricît spunea Negcl
Dăniloiu jura pe nevinovăţia fetei, oricît spunea Nege!
că fata
fata singură a mărturisit tot.
a mărturisit tot, dede bună voie.
voie.
-
- Domnule
Domnule Costică. Costică, zău. zău, că eşti om om de-al
de-al nostru,
nostru,
15
15 nu
nu ca
ca alal ţii
ţ ii -
- se se re,'oltă
re\'oltă bătrîna din din cece în
în ce
ce mai mai sigură
că numai
numai jjudecătorul
udecătorul a născocit şi asta,
a născocit asta. caca atîtea
atîtea altele.altele.
Eu
Eu oo cunosc
cunosc mai mai bine
bine şi ştiu ce ce inimă are. are. Ce-a
Ce-a pătimit
şi cît
cît aa jjertfit
ertfit fata fata asta asta numai
numai pentru
pentru Lixandru,
Lixandru,
merită
merită să-i
să-i dea dea încurajări,
încurajări, nu nu s-o
s-o bage
bage înîn temniţă
t emni ţă cu cu
22 O
O tîlharii
tîlharii şi ucigaşii
uci gaşii!!
-
- O O fifi fost
fost bună fata, fata. cumcum nu.
nu, recunosc.
recunosc, dacă spui spui
dumneata -
dumneata - zise Negel împăciuitor ca
zise Negel ca totdeauna.
totdeauna. Dar Dar
dacă a a greşit aşa de de urît,urît. ce ce să-i mai
mai facem
facem?? ... ... A
A omo­
omo-
rît
rît doi
doi oameni,
oameni, coană coană Vasilică,Vasilică, pe cumnaţii d-tale
pe cumnaţii d-tale !!
2
255 -
- Ceasul
Ceasul rău ce ce nu-inu-i ticluieşte bietului om
ticluieşt e bietului om - - mur-
mur-
mură d-na Dăniloiu mozolind
d-na Dăniloiu mozolind două două lacrimi
lacrimi între Între gene.
gene.
Eu
Eu totuşi am am mare mare speranţă în în inima
inima d-tale,
d-tale, domnule
~omnule
Costică ! D-taD-ta cunoşti suferinţa oamenilor oamenilor ... . ..
-
- Bine,
Bine, coană Vasilică, ce-om ce-om puteaputea vom
vom face face ­-
..3
.300 sfîrşi primul-procuror
primul-procuror numai numai ccaa ssăă scape
scape dede insistenţele
ei.
ei. Că şi pe pe noi noi nene obligă legea legea şi nu nu putem
putem lucra lucra dede
capul nostru . . .
capul nostru ...
D-na
D-na Dăniloiu plecă plecă totuşi cu cu oo speranţă. Afară,
pe
pe coridor.
coridor, Însă însă luă la la răspundere pe pe Spiru
Spiru::

-436

www.dacoromanica.ro
 -
- Stai ca bolovanul şi nici gura u-o
n-o deschizi,
deschizi.
parcă mCI
mCI n-ai fi suflet.
suflet.... . Şi doar te-a sluji
slujitt destul
biata fată şi n-a pregetat ...
pregetat... Cum poţi fi aşa de ne­
ne-
simţitor, păcatele
păcat ele noastre
noastre??
5 Bărbatul se opri supărat.
supărat .
-
- Mai taci din gură
gură,, Vasilico, că mă scoţi din
fire !L. .... Nu-i destul că mă tîrăşti
tîrăş ti pe-aci de rîsul ma­
ma-
gistraţilor
gistraţilor?? ....
. . Ce vrei să-i facă ? Să-i dea medalie c-a
omorît pe frate-meu
frat e-meu şi pe Miţa ?
10
10 -
- A omorît, a omorît -
- făcu d-na Dăniloiu cu
glas scăzut. La necaz şi la durere să ajuţi pe om, nu
la petreceri
petreceri!!
Se abătu iar prin anticamera lui Dolga
Dolga,, dar Spiru
nu o mai urmă. Solomia era pe acelaşi scaun, cu mîinile
mîinile
15
1.5 in
jn poală, cu ochii în gol.
-
- Ce-ai făcut, nenorocito ?? îi zise acuma Vasi­ Vasi-
lica, mereu cu blîndeţ
blîndeţe.e . Cum nu ţi-a fost frică de de
Dumnezeu
Dumnezeu?? ..... . Of, amărîtă
am ă rîtă şi be
becisnică
ci sni că ţi-a
ţ i-a fost
fo st soarta !..
!..
Dar ssă
ă nu pierzi nădejdea
năd ejdea îîn n mila Atotputernicului,
Atotputernicului.
2
2 00 Solomie
Solomie!! Să rabzi şi să ispăşeşti,
ispăşeşti , cca
a să-ţi răscumperi
păcatul
păcatul!!
-
- Să mă ierţi,
i erţi, cucoană,
cucoană , că ai fost bună şi miloasa
miloasă.
şi m-ai învăţat numai bine, iar eu te-am supărat şi
v-am făcut şi ruşin
ruşinea
ea asta -
- bolborosi Solomia, legă-
2
255 nîndu-şi capul în dreapta şi în stînga, cu glasul plîns.
şi cu obrajii vrîsta ţi de lacrimi.

*
*
-
- Solomia Ionescu născută Motroc
Motroc!! mormaI
mormăi pri-
mul-gardian citind foaia şi ridicînd ochii s-o vadă
vadă;;
apoi mormăi în sine decepţionat
d ecep ţ ionat:: Hm.
Hm.... . ude ...
nde ...
3
300 Autorii marilor ctime
crime ssee bucură în închisori, atît
din' partea paznicilor, cît şi a celorlalţi deţinuţi,
d eţinuţi, de
o consideraţie specială şi chiar de un fel de admiraţie.

437

www.dacoromanica.ro
 Solomia nu păru gardianului destul de arătoasă pentru
fapta ei şi o predă îndată secţiei femenine,
femenine, actual­
actual-
mente goală. O paznică urîtă şi ursuză o conduse
bombănind
bombănind::
5 -
- Numai tu mai lipseai, pricopseală pămîntului !...
!...
C
Căă nu v
văă ssatură
atură .diavolul de blestemăţii ...
...
Apoi Solomia sse
e pomeni singură într-o celulă rece,
mirosind a mucegai, cu o închipuire de lumină ce
se strecura de la becul din coridor prin ferestruica
10
10 d
dee deasupra uşii. Patul de fier, ccuu salteaua umflată
de paie şi cu pătura trenţuită, era în colţul din fund,
iar sus, aproape de tavan, fereastra
fereastra zăbrelită, îngustă,
care dădea afară.
Se aşeză pe dunga
dunga. patului şi şezu aşa, nemişcată,
115
5 ccu
u haina de iarnă pe ea, c
cuu capul gol şi basmaua ală­
turi, unde o lepădase cînd gardiana.
gardiana a căutat-o să
n-aibă ceva şi i-a luat portofelul mic, cu treizeci şi
şapte de lei rămaşi după cheltuiala înmormîntării,
înmonnîntării,
cum şi acele de păr care-i ţineau coadele pe cap. Nu
2
200 simţea nimic şi n nuu se gîndea la nimic. Era într-o toro­
toro-
peală în care se amestecau şi anihilau osteneala cu
groaza şi cu remuşcarea.
îîntr-un
ntr-un tîrziu tresări auzind cheia învîrtindu-se
în uşa cu vazistasul
va zist asul ca un ochi de pîndă. Gardiana
2
255 îi întinse uunn coltuc ddee pîine
pîine::
-
- Mănîncă şi culcă-te, n-aştepta plăcinte şi invi- invi­
taţii
taţii!!
Solomia rămase pe . loc, dar
dar. parcă glasul paznicei
'
toropeală, se ' simţi deodată moartă
ar fi smuls-o din toropeală,
3
300 d
dee oboseală, fără totuşi a simţi şi nevoia ddee odihnă
sau măcar o moleşire somnoroasă. îîşi şi aduse aminte
că de aseară n-a luat nimic în gură
gură;; cucoana
cu{:oana i-a făcut
ceai azi-dimineaţă, dar ea nu l-a atins şi nici nu s-a

438

www.dacoromanica.ro
 gîndit la mîncare de vreme ce se frămînta numai
cum sa-şl
sa-ş1 uşureze sufletul.
sufletul.... . Apoi îşi zise brusc şi cu
mare părere de rău că salba a dat-o judecătorului
şi cine ştie ce s-o mai alege de ea, în loc s-o fi lăsat
5 acasă, să se împodobească cu ea soră-sa Domnica,
fiindcă ei n-o să-i mai trebuiască nici salbă şi nici
o podoabă ...
...
Pe urmă gîndurile o năpădiră ccu
u grămada, de-a
valma de nu le mai putea conteni. Se încurcau mereu
10
10 ochii lui Lixandru cu privirea cucoanei Miţa ori cu
a judecătorului, în aceeaşi mustrare ciudată pe care
o înţelegea totuşi încît îi înţepa inima ca un ac neascu­
neascu-
ţit. Apoi parcă vedea într-o goană vij elioasă toate
vijelioasă
cîte s-au întîmplat în săptămîna de sîmbătă dimineaţa,
15
15 cînd a sosit Lixandru, pînă sîmbătă astalaltă cînd a
a
mărturisit c-a omorît, toate zbuciumările şi spaimele
şi speranţele rostogolite peste sufletul ei ca nişte pietre
de moară. Şi, dîndu-şi seama unde a ajuns, în mo­
mo-
mente de limpezire, îngîna fără glas
glas::
2
200 -
- Mai bine.
bine .... . S-a sfîrşit ...
...
Voia ssă
ă uite tot, ssă
ă nu-şi mai amintească
alnintească şşii mCI
mCI

să se gîndească la nimic,
nilnic, căci toate o chinuiau iar,
Iar,
mai rău ca atunci. Retrăirea în fragmente poate să
fie, prin lipsa de legături şi motivări fireşti, mai insu-
2
255 portabilă decît trăirea directă, totală care, prin con­
con-
tinuitate, nivelează şi amortizează zguduirile ... ...
Din strînsoarea gîndurilor o treziră paşi care se
apropiau şi care se opriră la uşa celulei
celulei.. Solomia ridică
privirea şi întîlni în vazistasul uşii ochii răutăcioşi ai
30
30 gardianei.
-
- Ce, tu nu înţelegi să te culci ? . . . N-ai auzit
culci?...
stingerea răsună glasul, umplînd celula.
stingerea?? răsună

439

www.dacoromanica.ro
 Solomia ascultă pînă se pierdu zgomotul paşilor.
Se întinse ca să-şi alunge nehotărîrea"
nehotărîrea, . apoi îşi trecu
amîndouă palmele p�ste
peste ob.raji
ob,raji parcă s-ar fi spălat
de o murdărie ce o supăra. Se sculă în picioare şi maşi-
.5 nal îşi pipăi păruL
părul. Coadele îi atîrnau pe spate, peste
ha�nă.
ha~nă. Voind să le încolăcească pe cap, să nu o încurce,
îşi zgîrie degetul într-un ac uitat după ceafă. îîll scoase
şi îl înfipse
înfipse în căpătîiul saltelei pînă îşi va strînge
păruL
părul. Potrivi pătura .s-o s-o aibă drept pernă, iar cu
.
iiO
O haina de iarnă să ssee învălească. SSee gîndi ccăă e îmbră­
cată cu hainele de sărbătoare şi acuma are să se culce
aşa şi să le strice. Dar îndată adăogă că de-acuma n-a re
n-are
ce face cu îmbrăcămintea cea bună ... ...
Mai stătu puţin ccu u ochii spre uşă parc-ar fi uitat
15
15 ceva. Apoi deodată bîl bîi pierdută
bîlbîi pierdută::
--O,O Doamne, Doamne ....
, ..
Căzu îîn n genunchi ssăă ssee roage, cum a deprins-o
maică-sa Ioana şi cum s-a rugat în fiecare seară pînă
sîmbăta trecută, de cînd n-a mai îndrăz!1itîndrăzpit ori poate
2
200 nici nu i-a mai trecut prin minte d dee cît a fost ddee zbu­
zbu-
ciumată. Nu-şi mai amintea rugăciunile şi stătu în
genunchi pînă amorţi îngînînd într-una într-una::
-- Doamne Dumnezeule, fie-ţi milă şi iartă-mă !.!. ... .
Doamne ......
2
255 S
See ridică ccu
u sufletul mai uşor şi c cuu faţa scăldată
în lacrimi.
lacrimi .
Se întinse pe pat şi se acoperi cu haina pînă la
gît. Ochii deschişi mari se uitau în tavanul puţin
afumat peste care lumina bolnavă de-afară întindea
3
300 o umbră tremurătoare. A Arr ffii vrut ssăă adoarmă şşii să
nu se mai deştepte niciodată. îîii apăru deodată iar
faţa judecătorului, aspră, şi-i şi-i răsună în urechi glasul
lui batjocoritor că va trebui să mai povestească o
dată, înaintea tuturor, la faţa locului, şi să arate pas

440

www.dacoromanica.ro
 cu pas cum a ucis . . . A nu ştiu cîtea oara 11
ucis... 11 revenea

ameninţarea aceasta şi de fiecare dată o îngrozea mai

mult. îînchise
nchise ochii ca să alunge vedenia şi în schimb
îşi auzi inima izbindu-se în coşul pieptului ca un peş-
5 tişor prins în undiţă. îîşi
şi puse mîna pe piept să-i poto­
poto-
lească zvîrcolirea, dar peste pînza cămăşii nu simţea
mîngîi erea. Desprinse iia din brîu şi vîrî mîna pe de­
mîngîierea. de-
desubt. Sînul mic avu un cutremur ca de o atingere
duşmană. Dar încet-încet mîna se încălzi şi inima îşi
10
10 îmblînzi bătăile.
Dac-ar da Dumnezeu să adorm ...
adorm... Tot n-am nici
un rost pe lume ...
...
S
See întoarse p
pee o parte. Mirosul plln11
pllnll , ascunsă
lîngă perete, îi aduse aminte că a înfipt acul în sal-
15
15 tea. îîntinse
ntinse braţul, dar nu-l nimeri şi trebui să se
î l pipăi şi-şi aminti că
întoarcă iar cu faţa în sus. îl
tocmai aşa, cum e acul de păr, a îndoit ea atunci
sîrma.
sîrma.... . Se apucă să-I îndrepte, parcă i-ar fi fost
silă de asemănarea cu sîrma. Apoi i se înfipse brusc
2
200 gîndul îîn
n creieri ccă
ă n-are ssă
ă mai poată dormi nici­
nici-
odată, fiindcă veşnic are să-şi aducă aminte.
-
- O, Doamne, unde să mă mai întorc
întorc?? murmură
ca şi cînd nu şi-ar găsi locul.
Apoi deodată continuă în sine cu o mare împă-
2
255 care
care::
-
- Oare de ce să mă chinuiesc degeaba
degeaba??
Haina îi alunecase în jjos,
os, iar iia rămăsese des­
des-
chisă în dreptul inimii. Bîjbîi cu vîrful acului locul
subt sînul stîng unde inima bătea acuma liniştit,
30 ca un ceasornic de precizie. îîntre
ntre două coaste i se
păru că bătaia e mai vie. Respiră o dată foarte adînc
şi apăsă acul. îîntîi
ntîi simţi o rezistenţă dureroasă încît
fără voie încetini apăsarea. Pe urmă respiră din nou
şi împlîntă acul mai adînc, gîndind necontenit că nu

441

www.dacoromanica.ro
 doare. Pe urmă vîrful acului întîmpină iar o împotri­
împotri-
vire. Solomia strînse dinţii şi închise ochii, apăsînd
mereu, ajutîndu-se şi cu mîna cealaltă, păstrînd în
.doare ...
minte mereu gîndul că nu .doare ...

.5
5 -
- Hai scoală !...
scoală!...
*
Ce leneveşti ?...
leneveşti?... N-ai auzit deş-
teptarea
teptarea??
Gardiana strigă prin vazistas şi aşteptă cîteva
clipe. Apoi strigă din nou, mai aspru
aspru::
-
- N-auzi, mironosiţo
mironosiţo?? ...
...
10
10 Deschise uşa şşii sse
e apropie s-o zgîlţăie.
-
- Aoleu !!...
. . . E moartă
moartă!!
Urmă alarmă şi panică. Primul gardian dădea din
colţ în colţ. Zbîrnîi telefonul, sculînd din somn pe
domnii care, fiind
fi.ind duminecă, dormeau liniştiţi. To-
1.5
15 tuşi peste două ore se aflau în celula Solomiei pri­
pri-
mul-procuror cu jjudecătorul
udecătorul Dolga, cu medicul le­
le-
gist şi cu poliţaiul Ploscaru, pe cînd directorul închi­
închi-
sorii se plimba prin coridor desperat.
despera t.
-
- Asta mai lipsea
lipsea!! zise primul-procuror supărat
2
200 ccă
ă întîmplarea aceasta ssee v
vaa răsfrînge şi asupra parche­
parche-
tului întreg. Fireşte, dacă oamenii nu-şi fac datoria
în conştiinţă 1. .. Am
conştiinţă!... Am spus de atîtea ori că aici e o cloacă
cIoacă
de dezordine
dezordine!! Acuma veţi vedea sancţiunile
sancţiunile!!
-
- Eu am percheziţionat-o pînă la piele, domnule
2
25.5 prim-procuror -
- ssee scuză gardiana care ssee învîrtea pe
lîngă patul moartei
moartei şi o acoperea cu haina. Nici nu
ştiu cum Dumnezeu s-a putut
put\lt omorî că doar
doar.. ....
-
- N
Nuu ştii, sigur ccăă nnuu ştii pentru ccăă eşti negli­
negli-
jjentă! 1 . ..
entă ! strigă Negel mînios. Dă-te la o parte de acolo 1. ..
3
300 Doctore dragă, ttee rog, vezi puţin!
puţin !
Doctorul descoperi cadavrul. Solomia zăcea cu
faţa în sus, cu ochii
ochii închişi şi gura strînsă într-o În cor-
Încor-

442

www.dacoromanica.ro
 dare supremă. Buzele aveau o dungă roşie parc-ar fi
fost fardate prea mult. Mîinile amîndouă, una peste
alta, strîngeau coşul pieptului sub sînul stîng, atît de
tare, că medicul abia le-a putut da la o parte ca să
.5 vază capătul acului de păr Într-o
într-o pată rotundă de
sînge
singe închegat cît un ban de aur..... .
-
- C
Cuu acul de păr
păr!! mormăi doctorul pipăind uşor
pielea împrejurul petei roşii. A avut o poftă de moarte
titanică
titanică!!
10
10 -
- Ei, şi acum
acum?? întrebă jjudecătorul
udecătorul Dolga foarte
grav.
-
- Acuma s-o ducă la morgă şi mîine îi vom face
autopsia
autopsia!! zise medicul nepăsător. Azi doar e dumi­
dumi-
. . . Dealtfel nu mai e nici o grabă, căci ea a ter-
necă !! ...
15
15 u jjustiţia
minat socotelile ccu ustiţia noastră. Cel mult cu Dum­
Dum-
nezeu mai poate să aibă dificultăţi
dificultăţi!!
Umorul medicului legist nu fu gustat. Primul-pro-
Primul-pro­
curor simţea răspunderea sinucideriiîn închisoare,
iar jjudecătorul
udecătorul de instrucţie avea impresia că iar
2
200 s-au năruit combinaţiile şşii speranţele d
dee glorie
glorie..
-
- Asta înseamnă că ... -
că... - începu Dolga.
- Asta înseamnă, onorate domnule jjudecător,
- udecător, că
şi providenţa divină acordă concursul ei jjustiţiei!
ustiţiei !
termină împăciuitor poliţaiul Ploscaru. Cel puţin cînd
2
255 e vorba de închiderea dosarului
dosarului!!

www.dacoromanica.ro