Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
IORGA
ZBOI I. MTN
R IN NOTE ZILMICE
VOLUMUL I
MOM-URA
RAM U R I"S.A.
CIRAIOVA
www.dacoromanica.ro
RAZBOIUL NOSTRU
IN NOTE ZILNICE
www.dacoromanica.ro
N. IORGA
-
Rãzboiul nostru
in note zilnice
1914 1916
VOL. I.
RAMURI"
CRAIOVA
www.dacoromanica.ro
Articolele s'au reprodus fdr4 schimbari.
Am fa-cut insa pe alocurea opera de
dreptate fatä de oameni .cari i-au .putut
explica intentiile de atunci.
N. I.
www.dacoromanica.ro
N. IORGA 7
Atitudinea Ita
Dar Italia ?, ma intreba cineva care, jubecinb, ca b. Stere
ca Rusia lingä Franta inseamna : barbarie, iar Germania ling5 Un-
garia i vre- o Turcie oarecare : civilisatie, a Austria ne-a sc5pat
be cucerirea prin Muscali si ca acel ce incepe un r5zboiu e sigur
c5-1 cistigd si beci, 11 va cistiga («argumentele» bespre batoria
noasträ be a merge aläturi cu janbarmii i temnicerii fratilor nostri
nu apäruserd Ina). Dar Italia ? Abecd : baca Italia latin5, Italia,
boamna Romei, urmasa Cesarilor latini, merge cu Tripla Manta,
noi be ce-am face altfel ?
Vam ginbit atunci la lucruri bin Venetia, unbe acum citeva
luni mersesem pentru a tinea niste conferinte istorice. La Atenela
Veneto, inaintea unui aubitoriu be intelectuali, tineri si bätrini, arà-
tam a Republica Sfintului Marcu avea o mare misiune istoricd be
inbepIinit: sä stäpineasca exclusiv Abriatica, be pe un term si bepe
cellalt, mostenitoarea, vechii rase ilirice, cu care asa be aproape,
sintem inrubiti si noi, ca ajunsese aici bupa anul 1000, bar a am-
bitii imperiale, firesti, bar fatale, au bus-o in alte ape, ia I3osfor,
apoi pe coastele Asiei Mici i Siriei si c locul ei in Dalmatia, in
Balcani 1-au luat altii: acea Ungarie ale 6'1.6 trabitii mebievale
traiesc si pátrunb ast5zi supt scutul biplomatiei vienese. $i trägeam
incheierea c5 Italia unitä, asupra cáreia a venit si averea be amin-
tiri a Venetiei, are be ales intre politica, nefireasca, aläturi be Aus-
tria si contra Balcanicilor si politica, asa be logica, alAturi be 13a1-
canici si contra Austriei.
Au fost be acela cari au aplaubat ibeia. mai ales bStrinii.
Doar ei au trait in gregatul lombarbo-venet» al Imparatului si Rege,
au vazut Croatii i spionii, au luat parte la tacuta lupta inviersu-
nata contra ap5s5toarei si brutalei bominatii straine, cinb nu se
g5sea in Venetia o fat5 care &à ie pe cel mai frumos si mai cu-
minte ()fifer imperial, cinb se parasiau cafenelele unbe se servise
un Kaiserlich" be acestia; pentru ei avea un sens beosebit plin-
gerea lui Silvio Pellico in Le mie prigioni", bin tainitele tiraniei
austriace, si, trecinb pe ling5 mormintul lui manin, lipit be vechea
piatrá a glorioasei basilice, ei aveau un fior giribinbu-se la tribunul
inbrAznet care n'a putut buce la biruintà, in 1848, steagul national
italian, supt care tot sufletul venetian se abunase i purtase lupta-
www.dacoromanica.ro
N. IORGA 11
A boua zi, unul bin ziarele locale acel care explica si aproba"
azi neutralitatea" Italiei cu expectative curioase facea reservele
sale fata be ibeile conferentiarului, in numele crebintei fata be cTri-
p lice), : boar iachtul lui Wilhelm al II-lea era in port si trimitea arii
razboinice orasului, in asteptarea impunatorului oaspete ! Dar, tre-
cinb peste aceasta reserva, eu ma tineam be spontanea manifes-
tare ce salutase la <<Ateneo Veneto z. ibeia anti-austriaca, ibeia vii-
torului italian in Abriatica, ,,mare nostro", pe coastele Dalmatiei si
Albaniei, insemnate pretutinbeni ar efigia Leului venetian.
$i aveam breptate !
Italia are be apárat colonia libica, pentru care a cheltuit si a
riscat atita. Aceasta se afla insa intre Egiptul englez si Tunisul francez,
si brumul spre binsa trece peste linia corabiilor acelei Anglii care
vine azi sa-si satisfaca impotriva Germaniei bominante si provoca-
toare una bin urile cele mai, abinci care au bespartit vre-obata
popoarele.
Dar Italia are bincolo be Mare amintiri care sint asa be
amestecate in orice sentiment politic al poporului sail, incit toate
calculele biplomatiei celei mai abstracte, mai matematice, nu sint
in stare sa le isgoneasca. Albania e nu numai un interes politic be
astazi al regatului, ci ea infatiseaza si o batorie be bemnitate peste
care nu se Poate trece.
$i insfirsit oricit ar zimbi ministrii si ambasaborii este
in hotarirea Italiei neutre" si spectrul politistului si spionului be
pe vremuri, al Croatului cu biciul in mina, si e si acel ibealcatre
Istria venetiana, catre frumosul Trento, catre Trieste bogata, catre
intinsa Dalmatie, care facea baunazi pe stubentii Universitatilor
italiene, sa aclame viitorul supt amenintarea sabiilor armatei apara-
toare a aliantelor.
Pentru acestea toate, Italia a cutezat sa fie neloaiala si nere-
cunoscatoare".
$i azi, bac& neutralitatea s'ar poticni_catre b. Carp, as putea
intreba eu : Dar Italia ?
3 August. 1914.
DupA neutralitate...
Neutralitate, si pe urma ?, se intreaba ziaristii si cetitorii
be ziare.
www.dacoromanica.ro
12 Räzboiul nostru in note zilnice
revan$ei la cei b'intiiu si prin cea mai ráspicatA urä contra invasiei
germane la cei be-al boilea. Pangermanismul, politica rasei ger-
mane, are pentru sine geografia, cultura $i mai ales are rasa,
care existä.
Panlatinismul ? Nimeni nu vorbe$te be el. De ce ? Cultura este
si, in ea, sint amintirile. Geografia? este afard be noi. Dar sint si
antagonisme geografice, in Maroc, in Illebiterana-
Panslavismul intrunestd el oare conbitiile: unitatea be cultur6,
apropierea fára antagonisme geografice $i, al treilea si mai ales, rasa ?
Limbile, beta Cehi $i Moravi la Ru$ii Mari, be la Polonesi la
Bulgari, samánä $i nu prea. Influentele culturale, nu : latinism §i
ortoboxism sint cei boi poll spre cari se orienteaza Slavii: Sirbul
catolic se crebe Croat $i ura$te pe Sirbul ortobox, fgrá a vorbi
be Sirbul mohammeban, care, ca Turc bosniac, ii bd bracului pe
aminboi.
,
Geografice$te, ar fi continuitate, be la Spitzberg pdná la Cat-
taro, insä... Insl se pot intelege 13ulgari $i Rusi asupra I3osforului,
Rusi $i Poloni asupra Balticei ? Nu.
Dar rasa, cu toate instinctele, obscure $i atotputernice, bin ea ?
Rusul semi-fines (in Norb) ori semi-trac (in Sub-Vest), 13u1-
garul, frsamintat cu Traci $i Uralieni, Cehal, Moravul, cu nume a-
besea germane, Sirbul, cu cap latin $i basä etnicg iliricA, vor zice
hotarit : nu! Si cine ar putea analisa puritatea slava' a Polonului ?
Nu pot $i nu vor Slavii sä facd panslavism, chiar bacä Rusia
ar putea i ar vol. Cercetati toatä istoria lor !
$i atunci ?
SS jubecam problema : intiiu acasà, intre carti, $i apoi la
cUniversuID, iar nu intiiu la cUniversulD $i apoi acasä intre cgrti.
Dar sá eliminam boi factori be rdtdcire, intimpratoare sau von'
autocratia ruseasci $i panslavismul !
10 August, 1914.
Regele i Tara".
Uncle foi spun public 5i unii oameni politici $optesc in taina
ca greutatile politicei externe a Romániei in momentul be fatä vin
bintr'un besacorb permanent intre borintile Regelui Carol, care se
inbreaptá spre Germania, si amintirile ca $i aspiratiile tärii, care tinb
in birectie opus5.
www.dacoromanica.ro
16 Wazboiul nostru in note zilnice
Ceasul nostru
Se poate prevebea ceasul nostru ?
Creb cd ba.
el va veni atunci cinb alianta balcanicd va ba, orice ar crebe
junii Turci mutati bin jibovimea be la Salonic in palatele bin Cons-
tantinopol, o noud Putere europeand, cind Dunärea nu ni va mai
fi o piedecg, ci un sprijin.
Atunci i numai atunci ceasul ofensivei, al actiunii provocd-
toare va fi venit. $i el va fi minbru.
Pänd atunci nu noi vom fi luat ceva, ci vom fi asteptat numai
cu bibdcie trecerea Norocului.
Dar tinta ultimd tot siguranta basei balcanice trebuie sd fie.
17 August, 1914.
Infringerea Ungurilor
In Serbia
Lingd $abat, vechea cetaté turce?.scd in fata cdreia s'a oprit
sAptdmini be zile Corvinul Matias, rege al Ungariei, o armatd
austro ungard a fost aproape nimicita be avintul Sirbilor cari se
rdpeziau nebuneste, cu baioneta besperdrii !or in mind, asupra co-
tropitorilor.
Pe fratii nostri bin Ungaria comunicatele oficiale i-au mintit
be bouà ori spuninb cd trupe be Romini au biruit la $abat.
Azi statul-major chesaro-crdiesc recunoaste insusi, invaluinb-o
in scuse copilaresti, infringerea. $i tot obatà presa maghiard spune
apriat cd la 5abat au fost «Unguri, cu plea putini Cehi si Croafi),.
Deci ce s'a petrecut la $abat, e cea bintiiu mare incercare
www.dacoromanica.ro
20 RSzboiul nostru in note zilnice
Morituri te salutant...
In sfirsit, baca nu prin foile ce cinta «Gott erhalt.e» in tra-
bucerea oficioasa maghiatà, dram macar prin persoane care n'au
putut fi impiebecate be a trece prin Unoaria si be a vebea, be a
auzi in jurul lor abevärul asupra felului cum merg la moarte os-
tasil romini bin monarhia vecinä.
Bietii oameni nu sint soväitori; ei sint nebumeriti. ,,Unbe
mergem ?" gImpotriva cui mergem ?» Si, mai ales, cu burere: De
ce mergem? De ce ?" «De ce sa murim pentru ce nu cunoastem,
pentru ce nu intelegem, pentru ce nu voim?».
$i totusi merg, cu o hotdrire sumbra, si, in funbul zärii, pentru
acesti 350.000 be osinbiti ai crebintei, vitejiei si nenorocului lor,
rásare o bepártata geana be lumina. gSg murim noi ! Poate cine va
veni but-A noi va apuca alte vremuri!»
Si cintS, li se ba voie sa' cinte, li se impune, prin cea
mai tragica ironie pentru acesti oameni cari umpleau temnitele si
singerau be baionete pentru un «Desteapta-te Romine", soptit
seara, pe brum be sat singuratec, sa cinte cintecele lor. Cintati
numai, cintati.... Mai mult ! $i mai mult." Cintecul libertAtii in ca-
tusele robiei, intre bàtgile be ciocane care asigura si intaresc Ian-
turile. $i se cintà : gDesteapt5-te Romine», «La arme", «Pe-al
nostru steag». Cintä pina se imbata; pind nebunesc, pina uitä !
$i_ be pe peroanele garilor jibovimea patriotia aplauba : Eljen,
Eljen! $i pe palarii, la briie, in latul pieptului, tricolorul. $i vestea
zboard bin om in om ca a venit ziva neamului, a neamului intreg,
ea Maghiarimea spala picioarele sclavilor, ca merg toti in Molbova,
in Iasii lui $tefan-cel-Mare, in Basarabia sträveche a breptului nostru.
Nebumerirea inceteazà: oamenii creb cä au inteles.:. $i merg orbi
innainte.
Merg la Orsova, fgrä tunuri, si, bin ascunzisul lor, cele patru
tunuri Sirbesti sigure ii bistrug. Artileria bin Lugoj pleaca grabit.
Ajung la locul be lupta, si tunurile Sirbilor tac. Se gatesc luntrile
si trec bincolo la busman... pentru ca niciunul sa nu se mai in-
toarca'. Altii se cufunn in mlastinile beta $abat, be unbe nu se
pot scoate cei ce mor be foame in miluri, caci artileria lor, a fu-
garilor, fulgera be bincolo be apä pe cei ce incearca sa mintuie.
Un regiment bispare; se trimite altul, supt acelasi tricolor, in ace-
www.dacoromanica.ro
22 RAzboiut nostru in note zilnice
0 datorie a Societhtilor
pentru räniti.
Avem, nu o singura societate pentru ajutorul ranifilor, ci mai
multe. Unele lucreazá be timp inbelungat ; altele s'au injghebat numai.
Daca va fi sa ni incercam puterile pentru scopurile noastre
firesti, acele societafi vor alina burerea luptatorilor supt brapelul
Romaniei.
Dar pina la acel ceas baca va fi alfi Romini sufar in
trei fari vecine, be pe urma unor rázboaie cu care neutralitatea
noastra n'are nimic a face si pe care simfirea noastra umana ca si
simfirea noastra romaneasca le beplora.
Zilnic, be pe cimpurile be luptá bin Serbia, bin Galifia, mii
be ranifi romini se inbreapta spre spitalele acelor State in folosul
carora, cu sau fara voia lor, frafii nostri lupta.
In Serbia, in Austro-Ungaria, in Rusia li se bd ajutorul care
se -cuvine pentru neprefuitele servicii ce le-au abus patriei" loz
care nu e Romania.
La acest ajutor contribue compatriofii cari nu-i iubesc, bar
pe care ii Ieaga be binsii o balorie be neinlaturat.
S'ar putea ca mine Ungurii, Rusii si alfii sa Ii aminteasca be
aceasta mingiiere si sä Ii puie in vebere ca ea n'a venit i dela
www.dacoromanica.ro
N. IORGA 23
Copiläriile rAzboiului
Oamenii nu fac conilarii becit atunci cinb se OM prinsi in
inbeplinirea unor fapte mari. Aceasta e o regula generala. 0 fi
cerinb-o legea contrastelor. La priveghiurile mortilor, se ribe cu
hohote.
Oribilul razboiu european bin 1914 nu se putea sa nu-si aiba
copilariile sale.
Caci ce alta e rasbotezarea strabelor pentru a face in nacaz
busmanului, ca la Pesta ? Ce alta e trabucerea in slavona a Pe-
tersburgului, bevenit un Petrograb nou-nout, in ciuba lui Petru-cel-
Mare, care nu se temea be Nemti ?
$i, azi, ce alta e hotarirea lui Haeckel, a marelui Haeckel
be a si parasi titlurile si onorurile stiintifice pe care i le-a bat Anglia ?
Ce ? oare generalul French, oare amiralul biruitor la Heligo-
lanb, oare lorb Grey sau Asquith, aceia au recunoscul ca stubille
be fisiologie ale marelui invatat german merità sa fie rasplatite ?
$i, a boua zi bupa aceste acte be salbatacie ale omului primitiv,
trezit in represintantii civilisatiel europene, va trebui sa ne pitim
fiecare bupa obusierele noastre, be 42 cm. sau mai mici, cum ne-a
ajutat Dumnezeu ? Cum, hotarele vor trebui ribicate la innaltimea
unor ziburi chinese imbracate cu pielea inimicului prigonit? Cum,
vom intrerupe cursele be vapoare, mersul trenurilor si vom cere
celor ce se coboara la otele certificate be rasa autentica ?
Dar asta ar insemna ca furiile frigurilor tifoibe, probuse be
infectia ebucatiei materialiste be astazi, setoase be bominatie: om
pe om, clasa pe clasa, tara pe tall, rasa pe rasa, sa' se prefaca
intr'o nebunie permanentä, care ar abuce begenerarea omenirii ! $i
baca, bin potriva, va trebui o nesfirsita iertare si iubire ca sa pu-
tern uita si lucra impreuna, cine trebuie sa bea exeniplul, Inca de
azi, becit batrinii oameni be stiinta, been raspinbitorii be ibei ca
Haeckel, cari trebuie sa stie ca tocmai luptele cele mai mari sint
farä ura ?
24 August, 1914.
Au steagul lor.
Rominii bin ,,Monarhie" au bus totbeauna borul steagului
bon Cad ce e acest steag becit forma materiala, care flutura in
www.dacoromanica.ro
N. IORGA 27
Finis Albaniae.
Wilhelm be Wieb i sofia lui au poruncit s6 se bea jos
steagul lui Scanberbeg be pe palatul be reparafie bin Durazo si,
prin mijlocul crebitorilor furiOsi, be cari-i pAzia o mind be Romini
inbraznefi, s'au strecurat, invinsi, spre vaporul Italian menit a-i
buce in romantica liniste a Venefiei, obinioard regina acestor ape.
Abia jumätate be in a trecut bela intrarea solemná a pdrechii
bomnitoare, in besfasurare be steaguri, in. salve be tunuri, in ada-
mafii, pe cinb pe albastrul cer al speranfelor zburau porumbeii albi
be bunä venire.
Acurna totul s'a isprävit.
Insurgenfiio bela $iac, abunátura be barbari care creb cd
zah5rul e ghiafd, vor fi stäpini in Capita la be un an a Albaniei-
Vor, intra cu steagul Islamului si se vor bate cu pumnii in piept
prin moscheile pina acum neglijate. Vor chema poate pe Esab,
care, be beparte a invins pe rivalul sail incoronat, si vor trimete
abrese be solibaritate musulmand b-lor Enver si Talaat bela Con-
stantin-opol.
Inseamnä aceasta ca va fi be acum o nou'd Albanie, mai
tare, mai sigurá, supt formä musulmand?
0, nu! 0 singura Albania era posibilá, o Albania inter-reli-
gionard, cu prinful crestin represintant al toleranfei, Albania lui
Scanberbeg care párdsise Islamul si luptase supt flamura crestiná.
Wilhelm be Wieb a voit-o,si n'a izbutit.
Cealaltá Albanie pleacd bin cucerirea otomana si s'a ribicat
supt steagul neo-otoman.
Acest steag poate el umbri insd bouà patrii, cinb la Stambul
el e finut be generalul Lehmann be Sanbers si o ghiulea anglo-
francesd sau ruseasca il poate ba jos? $i e in stare cgeniul» zu-
ceritor al b-lui Enver sd gaseascd o cale bela Constantinopol la
Durazio ? $1 este bispusd Italia, busmana austro-filului Wilhelm
be Wieb, sä primeasca in loc aceastd parobie turceascS opusS ibea-
lelor sale ?
Crebem ca nu. $i be aceia cpatriofii), albanesi cari au biruit
la Vallona si Durazzo, expulsinb si principe si comisiune be con-
trol, nu-si bau samd ca, pe ruinele unei inbepenbenfe albanese
care a trecut in bomeniul amintirilor, au beschis calea stápinului
pe care-I va ba resultatul rAsboiului, general.
31 August, 1914 www.dacoromanica.ro
30 RSzbotul nostru in note zilnice
0 declaratie.
In acest moment sintem batori sa vorbim limpebe toti.
Ne-am invoit asupra neutralitatii fiinbca nu se putea, fiinbca
era o imposibilitate morala sä mergem cu Austro-Ungaria, fie si
pentru Basarabia be mini, pentru teribila razbunare be poimini a
unei Rusii care nu e Inca in halul Austro-Ungariei.
Voiau sau ba anumiti factori sa mergem cu Austria, binteun
motiv ori altul, bun sau rau ? Unii creb a stiu si ca trebuie sa spuie.
Eu multe lucruri nu le stiu, iar cite le stiu nu creb sä am breptul
be a le spune. _
Dar tam a spus, prin buzele mai mult sau mai putin bucu-
roase ale persoanelor invitate la 1 Consiliul be Coroana>> ca, orice
ar fi incheiat, in limitele Constitutiei ori ba, oricine, nu putem merge
cu Austro-Ungaria.
$i aceasta nici baca s'ar fi inbeplinit boua conbitii, si anume:
Intiiu, sa se fi acorbat cele mai largi brepturi nationale Ro-
minilor bin flionarhie, sa-i fi tratat cu cea mai mare breptate si
prietenie si
Al boilea sa fi bovebit ca Statul Habsburgilor poate lupta,
birui si UAL
Nici atunci noi n'am fi putut ba mai mult becit o neutrali-
tate, care insemna fall be binsa o prelungire be termen, si nu o
renuntare, nu o abbicare, caci natia care renuntä, ori abdica dela
drepturile ei naturale, nu merita sa traia,va.
Dar s'a bovebit ca Rominii bin Ungaria au fost inselati cu
zvonul intrarii noastre in actiune contra Rusiei, momiti nebemn cu
impunerea tricolorului si a lui oDesteapta-te Romine 1., ca ei, cei bin
Ungaria, au fost minati la moarte innabins, fall nicio acoperire,fara
nicio precautie, ca sa se mai curate Valahii. $i azi vine bin Buco-
vina tinaful Gramaba, si sufletul bin noi se zbuciuma be o inbig-
nare ce nu-si poate afla cuvinte cinb bescoperim in sfirsit ce obi-
oase ticalosii a tesut abministratia austriaca impotriva celor mai
buni bintre Rominii bucovineni, bin care atilia zac astazi, executati
sumar, in cimitirele inchisorilor politice, pe cinb altii isi blestema
ceasul cinb li s'a impus sa-si terfeleasca sufletul läubinbu-si calaii
\si lovinbu-ne pe noi pentru ca-i iubim.
Iar victoriile lui Dank! si Auffenberg, platite cu mii si mii be
www.dacoromanica.ro
N. IORGA 31
«Fortificarea Carpatilor
s'a terminat».
La Pesta n'avem becit prieteni. Toti o spun, be la Tisza p5na
la cel bin urma manifestant care a strigat Eljen" la consulatul
romin bin Pesta.
Prieteni... De cite ori si in ce chip n'au spus-o...
$i cui n'au spus-o : n'au bat aceastd ultimA inghititura be ibeal
conbamnatilor la, moarte Romini cari se trimeteau spre executie,
prin inimic, la Sabat si la Lemberg ?
RomAnia prietenä..."
Dar iatá c5 acum aceleasi foi románesti c5rora li se impunea
sa scrie Ca Románia merge cu Ungurii si cä i se va ba ca extra-
wurst" Basarabia, capatä be la ,,biroul telegrafic ungar" orbinul sä
tipäreasca vestea cä «fortificarea Carpal-nor este beplin terminatd
si astfel ,bin partea aceasta nu ne poate ameninta nicio surprinberex..
Fiti pe pace bed, Romini bin Arbeal, cari Vali speriat la vestea
a vin Rominii be bincoace, bin Regat. Nu yin !
La Sinaia si la Bucuresti fortificarea Carpatilor este pe be-
plin terminatao !
7 Septembre, 1914.
www.dacoromanica.ro
N. IORGA 33
Asasinii.
Ministrul Serbiei la Paris a benuntat lumii asasinatele pe care
supt ocrotirea starii be asebiu, le orbona in Dalmatia impotriva
fruntasilor intelectuali si politici ai Sirbilor bin provincie, impotriva
tuturor acelor cari, intre lasi si vinbuti, au bovebit inbepenbenta si
simt national, autoritätile austriece.
Austria, nu Ungaria.
Stiri sigure arata ca in Bucovina, bupa benuntarile invatato-
rului Chisanovici, a caruia opera be spionagiu se besfasura mai ieri
la Bucucesti, a fost arestat profesorul itu, un om be isprava, bar
un temperament vioi si pasionat, care nu se ferea be vorbe impru-
bente fata be asemenea agenti provocatori. Minerva» spune ca el
n'a fost singura viciima a spionilor oloiali» ci si altii, preoti, pro-
fesori si alte capetenii rominesti, pe temeiul unor invinuiri meste-
sugite ale miserabililor porn* pe cajoatuiala bin vinzarea singelui
neamului lor, au fost trimesi la Innsbruck, la Linz, ca Sa nu se
mai intoarca.
ala ginbesc la putinii buni bin aceasta terisoara conrupta, la
tinerii cu suflet inteinsii, la inimite calbe, la caracterele irebuctibile,
care s'au putut mentinea in acel oribil putregaiu al becabentei aus-
triece, sl cu privire la moartea lor un fior ma trece.
Acuma, in Bucovina se va petrece ce e scris sa se petreaca.
Va raminea bomn pe cine-1 va voi soarta. Dar Iegalitatea se va in-
toarce. Si mortii be glonte bupa sentinta tribunalului martial isi vor
fi lasat urmasi. Cuvintul scris rämine, si alte suflete tinere se vor
incalzi si inbemna be binsul. Si, atunci, chiar baca regimul be ieri
va raminea la Cernauti, va suna ceasul socotelilor.
Si va fi vai be asasini ! SA si-o scrie in frunte !
7 Septembre 7914.
Douà feluri de simpatii
pentru Franta.
l3ucurestii petit Paris* ; vitrinele librariilor be luxnumai
carti francese; saloanele rasuninb be jargon parisian, orasele be pe-
trecere ale Franciei si locurile be petrecere ale Parisului, pline be
.boyarbs valaques".
S'ar fi putut crebewww.dacoromanica.ro
ca, be se va ribica in Romania un strigat
34 135zboiu1 nostru in note zilnice
Xenofobie sau-prevedere?
Un mare inbustrias austriac spunea mai ieri cuiva bespre
eventualitatea unei intrari in Arbeal: cCe ? Arbealul sa-1 iea Apra?
Dar Rominii be acolo stau be zece ori mai bine... Ei n'ar voi-o»,.
Acest om are mai multe milioane, sute be lucratori ii stau
la orbine, e bomn in locul unbe se g-aseste.
$i, atunci, m'am ginbit la cite invinuiri be xenofobie fanatic&
ni se abuceau be cite ori staruiam asupra ibeii ca, fie si -in pro-
portii mai mobeste, ale noastre sa- ni le facem noi, lárä amestecul
oricit be binevoitor, al strainului.
Cad, WS, yin momente cinb trebuie ca toti sa barn tot ce
putern ba pentru un scop unic, cinb mobilisarea trebuie sa cuprinbà
ultimul ban, ultima energie, toata viafa i puterea dte sint intre
www.dacoromanica.ro
N. IORGA 39
Nationall§ti, narodnici,
sociali§ti...
Am fost be la inceput contra oricárui sprijin bat Austro-Ungariei.
D. C. Stere a fost be la inceput pentru sprijinul bat Austro-
Ungariei.
Azi Inca obatd, cu enerqie, Romania Muncitoare" ne atitd
contra Rusiei.
Romini buni cu totii, be sigur : si b. C. Stere, si rebactorii
Romäniei Muncitoare" sinu e asa?si, noi.
Dar be ce aceste atitubini beosebite ?
Pentru cd socialistii au in veberebar nu Or- Frank, cel abus
ieri be pe cimpul be luptd si ingropat supt steaguri germane la
Mannhein, starea sociald a muncitorilor bin fiecare tara si, fiinbcd
nicairi ea nu mai este innapoiatd ca in Rusia, ei bine, ei sint
contra Rusiei.
D. Stere e narobnic, i narobnicii, in trabucere ieseand: popo-
ranisti, au in vebere starea politica" a poporului bin fiecare farS,
§i, fiinOca nicdiri ea nu este mai innapoiatd ca in Rusia, ei bine,
ei sint contra Rusiei!
lar nationalistii nu tin in seamd becit un lucru, oricare ar fi
organisarea politica si sociald be aiurea : cine face mai mult räu
ibealului nostru national, si, be oare ce nicdiri nu i se face mai
mult becit in Austro-Ungaria, ei bine, ei sint, cu sau fàrä voia b-lor
narobnici si a cetatenilor socialisti, contra Austro-Unbriei!
www.dacoromanica.ro
14 Septembre, 1914.
N. IORGA 41
Acei4 oameni...
E abia un an si jumatate be cinb oameni cu aiere grave,
initiati in toate cancanurile Olimpului, främintau be moarte opinia
publica pentru a se cere Guvernului o campanie be iarnä peste
Dunäre, contra 13ulgarilor, pentru Rusciuc, $umla, Varna. Sa fi spus
un cuvint impotriva', si erai un tr'abator.
Erau conservatori, si Guvernul OHL tot conservator. Ca sef,
isi boriau pe b. N. Filipescu.
Acum, cinb sentimente firesti frámintä, fa.rä nicio atitare be
la nimeni, lumea intreagä, cinb e vorba be Unguri, be 13rasov, Sibiiu,
Alba-Iulia, Suceava, oameni gravi, initiati in toate cancanurile Olim-
pului, Vasesc pe fulls tistuinb orice strigat, oHce vorbd, recomanbinb
tAcere si, in acelasi timp, inbreptinb un beget, care, bin fericire,
nu e magic, spre 13asarabia.
Sint aceiasi oameni, conservatori, si b. N. Filipescu impArld-
,§este sentimentele opiniei publice.
C aici un mister. D. Carp be sigur ca-I stie. Poate si b.
Marghiloman. Noi nu-i putem ba be rost.
14 Seplembre, 1914
Cum respecteazl ziarele
germane din RomAnia
sentimentele terii.
Bucuresti apar bou'd ziare germane: Rumänischer Lloyd
In
i Bukarester Tageblatt.
_ Le urmaresc be mutt, si nu e intalasi batá cinb imi arát
parerea asupra lor.
De si au rebactori impaminteniti, ele se rebacteaz5 fara nicio
consiberatie pentru interesele si susceptibilitalile terii in care se
publicg. Pentru lucrurile bin Romania ajung citeva informatii pre-
zarite; restul s'ar putea tipari la Teschen sau la Mannheim. Pentru
cultura noastrà niciun interes, pentru sufletul nostru nicio iubire,
be si noi purram atita interes si avem atita iubire pentru cultura
germana'. Puteau fi, ca foile corespunlatoare bin anii 1340-60, o
legaturà intre noi si terile germane, bar, bin bespret, aceasta n'o
vor. Atitubinea aceasta se väbeste Inca mai mult be la beschiberea
räzboiului.
www.dacoromanica.ro
42 RAzboiul nostru in notn zilnice
0 tristà aventurA.
,
Acum bouà luni plecau in Albania pentru apárarea nepotului
Reginei un num5r be voluntari romini cu sterna binastiei be Wieb
pe calpacele lor albe.
I-am privit cu simpatia care se inbreaptä la noi spre inbrAznefi-
Si noi, neutrii, cinb cetiam prin Rominul" bin Arab isprbile fäcute
be aceasta singura armata a regelui Wilhem, ne bucuram ca macar
in astfel be intreprinberi se vabeste vitejia neamului.
Acuma tronul albanes serveste muftiului be la Tirana ca sa-si
fiarba pilaful, iar eroii bin Albania... cersesc la Bucuresti in zbrenje
www.dacoromanica.ro
N. IORGA 43
Un factor constitutional de
care nu se vorbeste:
Parlatnentul.
0 strasnica tulburare bomnEste in spirite: traim intr'o atmos-
fera be banui2li, be piri, be minciuni si be intrigi care, trebuie s'o
recunoastem, n'are nimic bin senina maiestate a zilelor in care se
pregateVe innaintarea si triumful unei najiuni Se face procesul
Regelui cu amintiri bin Parisul anului 1793, se abuc amare invi-
nuiri Guvernului, se iea in batjocura Consiliul be coroana, se bes-
copar pretutinbeni trabari" si contaminari" ; oameni seriosi" cer
esafobul ca mijloc be mintuire.
De toti si be toate se vorbeste in aceasta rece toamna umeba
be singe. De un factor constitutional ins& nu be unul bin cei mai
insemnaji, care aiurea e insasi intruparea vointei nationale, be
Parlament. Se aminteste be binsul numai ca be forma prin care
. anumite hotariri pot capata valoare legala, abauginbu-se a se vor
lua, be altfel, masurile trebuitoare pentru tacerea ceruta.
$i be ce oare aceasta besconsiberare absoluta a unui corp
care ar trebui sa bea el birectiva, si e chiar jinut s'o bea ?
Ginbiti-va numai la alegerile bin 1914 si amintiti-va, ca o cir-
cumstanja agravanta, nu atenuanta, ca toate s'au facut cam asa.
Tara n'a votat pe membrii Camerei i Senatului, ci ei au
lost numiti prin targ.
S'a parut ca lucrul dare importanja. Obata ce este un Gu-
vern si, mai presus be el, Suveranul...
Dar iata, bin anume motive, o parte bin opinia publica in-
brazneste a retrage increberea sa Suveranului insusi. Cit priveste
oamenit politici la putere, cine a vazut be la ei o faptà in abevar
mare pentru a fi siguri ca acum pregatesc alta ? Marimea in poli-
tica noastra consista in cuceriri bibace ale puterii si impacari istete
ale partisanilor.
www.dacoromanica.ro
N. IORGA 47
www.dacoromanica.ro
48 Rgsboiul nostru in note zilnice
lupta pentru putere. Caci altfel rCar califica o lume intreaga actul
bin Septembre 1914 ca inspirat el insusi be acele interese urite
be care nu s'ar fi putut astfel besparti ?
Si, tot obata, participinb, ca unii ce au fost invitati in for-
mete cerute be respectul fata be binsiila o intrunire a tineretului
universitar, tinuta, fireste, pentru a ex2rima sentimente, nu pentru
a enunta solutii, profesorii arata Ca inteleg in sfirsit caracterul dua-
list al Universitätii: protesori, da, insä i studenti, contopiti intr'o
unitate morala perfects.
Un fapt nou si acesta la o innaltä scoald unbe stubentii aud
numai ca s'a ales un rector, care nu li se prezinta, unbe invatAtorii
n'au becit contactul be la curs si be la examine cu ucenicii lor,
unbe beschiberea cursuritor se face mai banal becit beschiberea
unui bilciu, fära un cuvint be inbrumare pentru tineri.
$i acest fapt va fi si el foarte important. Caci, be sigur, bupa
aceagta, cazinb ceva bin frica be casarrna fata be superior, va veni
in loc iubirea, increberea fata be bunul basal, fara sa lipseasca
acele semne be respect fall care anarhia -ar intra in Universitate.
Cu b. rector in frunte, profesorii vor cerceta societatile stubentesti,
vor imparti ajutoare, vor rasplati merite, vor creste caractere. Altfel,
in abevar, rauvoitorii ar putea sa spuie ca prin stubenti s'a cautat
a se face ceia ce o sama be profesori nu voiau ori nu pute-au sa
faca be-a breptul.
In veberea tuturor acestor lucruri, mai mult becit bin causa
importantei sale politice propriu zise, actiunea profesorilor univer-
sitari Din Bucuresti ne umple si pe noi be multamire.
21 Septembre, 1914.
Evanghelia WI Koettchau.
Un ziar reprobuce bin scrisele unui ofiter superior german,
Hoettzhau, rinburi be o salbatacie nespusa, in care un canibal turbat
ar vebea trabucerea ,,civilisata" a visurilor flaminziei sale bupa
copiii fripti.
El spune Ca razboiul trebue sa bistruga, sa uciba, sa ingro-
zeasca. Orice arma, oriunbe, impotriva oricui. Or ce alt sentiment
e o slabiciune, orice altà ibeie o prostie. Salbatacia e cea mai sfinta
bin batorii, cruzimea cea mai innalta bintre virtuti.
Cetesc in ziare ca Steinmetz, acela care a barimat forturile
www.dacoromanica.ro
50 Rásboiul nostru in note zilnice
www.dacoromanica.ro
N. IORGA 57
Ru0 in Mararnur4.
Sziget, Hörösmezii, Hoszumezo,pe acolo se aflä azi, ori se
aflau ieri, trupele rusesti, avangarba be Cazaci, tununile si mitra-
liesele Tarului, luptinb cu militia ungará.
Sighetul Maramurasului e, be fapt, orasul evacuat si spre Cim- .
cari n'au stiut sä ne bucd mai beparte be.cit unbe sintem, inceteazd
Doamne, facd-se. voia Ta, atita se besprinbe be pe buzele
noastre care tremurd!
28 Septembre, 1914.
«Minerva» se vinde ?
Dupd Epoca" un consortiu german ar fi cumpdrat be la b.
Grigore Cantacuzino pe 3 000.000 ,,Minerva", ziare, tipografie, cdrti.
Foaia cu acest nume besminte,bar Mee' inbignare!
5i-mi abuc aminte rolul be pe vremuri al tipografiei ebitoare :
Sgmdatorul". nationalismul literar, cultul ibealului be unitate ro-
mdneascd, schimbul entusiast be scrieri cu Arbealul, cu Banatul,
cu Bucovina, curentul pan-romdnesc al unei culturi noud...
$1 azi bdnuielile cu «consortiul german» .. Intre ce ar H cum-
pdrat sint si cdrtile mele, ce a mai rdmas bin cartile anilor be
splenbib entusiasm.
0, cità ironie eSte in lucruri, bomnilor capitalisti politici bin
consortiu; si ce bureroasd ironie...
28 Septembre, 1914.
Mediatorul...
In acest limp, cinb toti, pe rinb, se fac vinovati be cele mai
urite pdcate fatd be sufletul si be bietul trup al omenirii, v'ati
ginbit cit be greu va fi sä se afle mebiatorul, in ceasul cinb cei
bin urma solbati se vor infiora sa se mai sparga intre ei be ha-
tirul Suveranului respectiv? -
Ar fi Wilson, Americanul, bar el zdboveste. Si apoi mi se
pare cd n'ar fi nici competent.
0, ba, in vechile rázboaie, in care era vorba be brept si be
natie, se cduta un rege bdtrin si cuminte care sd spuie el cel b'in-
tiiu bulcele cuvint: pace.
Dar acum e vorba be pretaluit crime si be potolit violente. Alit.
5i as crebe cd un onest rege african, cdruia-i ajunge un om
pe sAptdmind, ar fi cel mai chemat arbitru. Ar sta supt coVoana-i
be pene si in goliciunea-i mai putin goad becit sufletul mobern ar
becibe evaluinb mortii si ranitii.
Tar, ca rdsplatd, ar cdpäta si n'ar fi prea mult! un cotet
be copii fragezi bin toate natiile, pe cari s'ar buce sd-i mattince
acesd in liniste, binecuvintinb culture".
28 Septembre, 1914. www.dacoromanica.ro
62 135zboiul nostru in note zilnice
0 Domnle nouà.
www.dacoromanica.ro
68
- Rázboiul nostru in note zilnice
cari Ti-au aruncat astazi, bin toata inima, acest strigat: Traiascgt
Mo5tenitorul!
sicriul Regelui, baca i-au venit cuiva in ochi lacrami sincere pentru
biruinta pe care au cistigat-o impreuna, pentru batrinetele pe care
impreunâ le apropie be gura mormintului,a fost la acesti saraci.
Prin nesfirsita multime, abesea serioas'a, cuviincioasa totbeauna
ce pare_a simti cä totusi aceasta nu e o petrecere, trece convoiul
urias, in frunte cu toate steagurile ()Orli, vechi si noua, miscin-
bu-se in aceleasi valuri be coloare i aur Sus, sicriul luminat be
soare bomina'.
Palatul asteapta posomorit pe stapinul sat' care, acum patru
luni, 1-a p5ra'sit cu bucuria ca s'au potolit patimile trezite in jurul
viitorului teranimii si cu asigurarea cã nu vrea sà inchiba ochii Ong
nu va !Asa o fará asigurata $i fericita. Nu i a lost ingabuit sà aibd
aceastd mult5mire bin urma; focul arbe jur imprejurul nostru si orice
alta grijä becit a apa'rárii si boritei noastre intregiri au incetat.
Sicriul e asezat intre braperiile negre si luminile se aprinb in
jurul catafalcului. Regele Carol e aici. In umbra bibliotecii cäptusite
be "Carti nu va mai faski chipul sever cu nelinistitii ochi scrutatori
cari autau sä smulga" ginburile innainte be a se rosti un cuvint,
graiul traga'nat care Cauta cuvintee si bAbea fieckuia bintre binsele
un sens ce parea beosebit be acela bin toate zilele liu va mai
räsuna, rostinb sfaturi bune inbreptate Catra iubirea be Ora si be
neam, catre moralitate, munc5 si pace. Numai aceia cari vor if avut
cinstea be a fi primiti be Dinsul, cari s'au invrebnicit a li se vorbi
cu toat'a sinceritatea unui suflet mare si nobil, numat- a ceia vor
transmite urmasflor amintirea be ce a fost in adevdr, dub nu-1 in-
cunjura pompa, cinb oficialitatea nu-I impresura, cinb sufletul lui
nu era imbracat in purpura Regelui, ramininb insà regal si atuncea,
'Ana la cel ntai neinsemnat gest, pAn'a la apäsarea glumeatä a minii
pe umerii unui tinAr, Carol I-iu.
* *
Fabricanti de abdicare.
Cetiam si eu, ca noi toll, vestile bin ziare, in care, pe tronuri
beosebite, be la Facia" pana la ,,Lokalanzeiger", se vorbia be
abbicarea Suveranului,care in minile lui Dumnezeu singur trebuie
sa abbice, be hotarirea Principelui Mostenitor be a nu primi
tronul, s. a.
Ca om care nu ascult la usa si nu ma uit pe borta cheii, nu
stiam nimic bin toate acestea.
Dar vebeam oameni seriosi biscutinb astfel be eventualitati,
vebeam cum, intr'un articol be o corosiva ironie, foaia unuia bin
cei trei Magi, poate prin insusi conbeiul lui Melchior, ataca, prin
ziarul german, pe Principe le Ferbinanb, baca n'ar primi tronul.
Eu as crebe ca intreaga ch,..stie nu era bine pusa.
Noi am volt binastia strainâ. Ni hebuia, nu pentru ca nu
aveam patrioti capabili be a bomni maretul Cuza abia bisparuse
la orizont, ci pentru ca voiam siguranta, stabilitate. Atit, si nu ne
. ginbiam si la prestigiu, fiinbca Milos Sirbul era un fecior be porcar
si biografii lui germani II socotiau printre oamenii cei mai autentic
geniali ai epocei sale.
D'arn voit binastie sträina pentru a ne ebuca. Fereasca Dum-
nezeu! Cine a avut pe Negri si pe Rogalniceanu, pe Bratianu
Rosetti, n'are nevoie sa intre bin nou la scoalä, fie si la cea mai
buna. Si nu ni trebuia nici un ibeal politic pe care sal abucil
Alesul nostru: acest ibeal se besfacuse bin suferintile si luptele
noastre be sute si mii be ani. Un ibeal national: nici mai mutt
nici mai putin becit atita.
Acest ibeal se putea sti, si tinarul principe care la 1866
a calcat pe pamintul romartesc stia bine ce inseamna un ibeal na-
tional. Iãi, pe atunci, facinbu-si bin stubiile istorice o ocupatie be
prebilectie, n'a facut becit sa se patrunba tot mai mult be binsul.
0 abbicare bin incompatibilitate be birectie in chestii be poll-
tic5 externa e cu putintà numai- atunci cinb un Suveran bintr'o Casa
straina nu cunoaste poporul in mijlocul caruia a trait in tenbintele
sale firesti, nevoile sale absolute.
Dar Regele Carol vazuse ribicinbu-se trei generatii cu ochii
la acelasi simbol, pe care-I stia mai bine becit noi si-1 pregatia cum
www.dacoromanica.ro
80 Rãzboiul nostru in note zilnice
www.dacoromanica.ro
N. IORGA 83
_
poate reveni asupra alegerii sale, insa bin ,gratia lui Dumnezeu nu
sint, nu sint bin acea sublimä gratie, care singurà poate sd ajute
pe un om, cit be energic si sthruitor, in biruinta grea asupra lui
insusi. $i Carol iu a fost Rege bin gratia lui Dumnezeu, pentru
c5 biruinta lui a fost Oep1in5,pentru ochii tuturora beplind a fost.
In logica ei absolut5, brama noastrà nu cunoaste revenirea
pornirilor si nevoilor sufletesti obat5 invinse. Sufletul omenesc pri-
meste ins5, multà vreme bupá cele mai grele izbinzi ale sale, mus-
trAri bureroase bin partea simtirilor osinbite cu atita mita' si care
nu voiesc sa moar5. Trec.e un Rege, un Rege impunAtor si mAret
Cu ochi be vultur stráb5tStori si oominanfi el --catá in jurul lui la
aceia cari bupd intelepciunea-i regalà trebuie &à se inbrepte. Lingd
el filfiie steaguri sfisiate, cu crucea prins5 be vultur, cu vechi cu-
nuni inconjurinbu-li sulita:- sint semnele victoriei. Calare, in zile
aspre be toamn5, in cristaline zile be iarn5 a sträbátut cimpitle
pustiirii si ale mortii, a urmárit beta innAltimea comanbei incàiera-
rile bin care, cu pret, be singe, be furioasá burere, pentru unii iese
biruinta, iar pentru altii infringerea ; a intrat incoronat cu laurii os-
tasului, in care roua stauceste rosie, in Capitala terii sale, acuma
liber5 prin bureri si sacrificii; femei in negru au aclamat pe Acela
care busese la moarte pentru tarà pe fiii lor, si orfani al- cáror pa-
rinti zAceau in fárIna stráinA, infAtisau cu minusifele lor sfioase ma-
nunche be flori Domnului Romaniei inbepenbente. Au trecut ani be
atunci, bar ziva cea mare ramine aceia in care s'au zbrobit lantu-
rile si steagurile s'au ribicat ; fierul ostasilor pazeste intregimea si
minbria Patriei. In zale sta Rom5nia, scormoninb cu ochii nelämu-
rirea viitorului, care ascunbe poate primejOii $i in care stau poate
sä rásarà ibealuri noul Regele stie, si injelepciunea Sa räbb5toare
se sprijiná pe minerul sabiei vesnic ascutite. Unii aclarn5, allii ab..
mil* cite unul cirteste. Intre solbati si steaguri, Regele trece, im-
punator si märet.
Dar celälalt asteaptà acas5. Aceasta luptà il oboseste, aceast5
m5retie il apas5, aceast5 nerecunostintá il boare. Sarman suflet
omenesc care-si cere si el brepturile be care se imparraseste beplin,
fár5 mustrari be cuget bin partea lui, fgra imput5ri bin partea al-
tora si cel bin urma bintre oameni 1 Un zimbet be pe buze iubite,
copii veseli ce se string la lumina vetrei; -copacii páburei stravechi
chiam5 misterios supt ferestile castelului cu turnurile innalte; un
www.dacoromanica.ro
86 Rázboiul nostru in note zilnice
s'au a$ezat ramasifete lui Carol 1-iu $i sufletul sau poate a$tepta
senin jubecata fara interes a Istoriei.
De acurn innainte acela care a fost intaiul Rege al Romaniei
e mai mult becit atita ; e, prin amintirea lui, factorul moral be ca-
petenie in besvoltarea Statului romin. In orice pornire gre$ita pu-
terea lui tainica ne va opri, fara sa putem protesta impotriva ei,
fiinbca ea va face parte /bin constiinta noastra insa$i.
Dar linga Regele care trae$te viu in sufletele noastre e Regele
care se afla in fruntea noastra. El i$i incepe Domnia ; El ni cere
sä incepem Domnia Lui.
Caci o Domnie nu e opera unui om, ci e supt impulsul $i pe
raspunberea unui om, bevenit simbol national, resultatul strabuin-
telor $i sacrificiilor pe care le face un nearn intreg. Astazi e vorba
be Ferbinanb 1-iu, $i be noi toll este vorba, pentru ca precum la
sfir$itul unei stapiniri fericite; oamenii unei gencratii nottä asociaza
la recuno$tinta fata be Suveranul bisparut pe parintii --lor cari i-au
ajutat fie $i cu cel mai mic fapt $i cu ginbul cel mai slab, astfel,
cinb o stapinire n'a izbutit sa raspunba a$teptarilor, osinba cabe
asupra tuturor acelora cari n'au acorbat un sprijin perfect loial si
absolut besinteresat Domnului lor. $i nimic nu e mai greu becit
acest act be conbamnare bin partea copiilor cell yin pe urme.
De aceia e bine sa ne ginbim in acest moment be tragica so-
lemnitate a nu e unul bintre noi care sa nu fie in cel mai abe-
varat inteles al cuvintului factor raspunzator".
Regele cel nou are mai mult becit oricine in aceasta tar&
simtul a tot ce i se batore$te ei $i neamului pentru innalfarea ca.-
ruia in margenile breptului etern Romania a fost intemeiata. CI $tie
ca e vorba be numele sau bun be-a lungul veacurilor, be batoria
Sa fata be o mare mo$tenire $i be viitorul fiului $i al urma$ilor
Sai. Increberea in El e cea b'intaiu batorie a noastra astazi, o in-
crebere care nu exclube sfatul cel bun, bar nu se poate impaca
nicibecum cu presumptia a oricare cetafean poate $ti mai mult goi
jubeca mai bine becit Intaiul Cetafean al Patriei. Pe cit e be !au-
babil ajutorul bat be fiecare in tacere, bupa masura puterilor sale, pe
atita e be reprobabila pretentia critica pornita bela informatii gresite
pentru a buce la suspectari ireverenfioase.
Sa-i barn Regelui Ferbinanb, in acest ceas cinb El jubccd be-
votam entele bupa ce bau, nu bupa. Ce se grabesc a core, un sacri-
www.dacoromanica.ro
88 Räzbotul nostru in note zilnice
steagul terii $i cari be atitea ori s'au rugat sä fie ingábuiti a-I
servi cu toatá puterea pe care li-o bau mustr5rile be cuget.
$i o funbatie be orfane, cu agere be un milion, va vesnici
la Iasi gloria lui Carol Nu $i pioasa märinimie a urmasului S'au.
Incepe a se vebea ce cugetà sufletul si ce simte inima ma-
relui nebreptalit care e astäzi Regele Terii.
12 Octombre, 1914.
f D. A. Sturdza.
Dacd i s'ar fi läsat sd aleaga ceasul mortii sale, Dimitrie
Sturbza 1-ar fi bora fie si numai o clipd innaintea mortii Regelui
Carol. Soarta a vrut insa altfel; el a murit citeva zile bupd Suve-
ranul, bupà zeul sdu.
Va fi auzit bätrinul care se stingea pe incetul in cAsutai mo-
bestd bin Straba Mercur sunetul trimbitelor care salutau la boi
pasi be locul suferintelor sale trecerea cea bin urnn'a a lui Carol
I-iu innaintea trupelor sale ? Se va fi gash pioasa minciuna care
sa"-i acopere un abevár, strasnic pentru binsul mai mult poate becit
pentru oricare om ? Dacä s'a gAsit, atunci minciuna sa fie binecu-
vinta tá !
Cad be multi ani fostul sef al partibului liberal nu trAia becit
prin Regele s'au si pentru Regele säu.
Aceasta nu inseamna ca, bacá 1-a servit mult, I-a si iubit tot-
beauna. Era un om be pasiune si une ori si be inbArdtnic5 si ne-
iertAtoare pasiune. $i nu pleca totbeauna be la un fapt, ci abesea
be la o ilusie. Chiar si fatà be Regele säu, oricit 1-ar fi oprit un
besperat simt be orbine.
In orice moment insa el nu se supara pentru sine insusi,
pentru persoana sa, care n'avea nici läcomie, nici vanitate, nici
mai ales, vicii. Ci pentru ce crebea el cd este abeklarul, breptatea,
moralitatea. .
Donatia canonicului I. M.
Moldovan.
S'a báruit, bincolo, in zile ca acestea, un milion pentru cul-
tura najionala.
Donatorul nu e un bogatas care iea o parte bin averea lui
mostenitä pentru a o ba sufletului najiei sale si nu e un om mare
bin lumea aceasta.
C un calugar, un canonic, un smerit slujitor al lui Dumnezeu
in Blajul lui Inochentie Clain si Timoteiu Cipariu, care i-a fost in-
brumátor si mobel in viajd. E parintele I. M. Molbovan.
Una bin casufele bin jurul piejei abdposteste be mai
bine be jumdtate be veac pe un om harnic i cumpätat care
www.dacoromanica.ro
N. IORGA 95
intärirea guvernului.
Regale n'a primit bemisia Ministeriului liberal.
Vor fi si sperante inselate, bar marturisesc a nu gasi ce pute a
sa le inbreptateasca.
Ferbinanb I-iu poate sa nu continue in unele puncte politica
lui Carol I iu, bar el nu o poate besaproba innainte be a inceta
rugaciunile asupra mormintului abia acoperit.
Al boilea: Ministeriul Marghiloman, care umblä prin visurile
unora, ar fi fostse stie pentru ceo jignire abusa sentimentului
terii, bun, rau, asa cum este. Iar Ministeriul national poate avea un
sans numai pentru cine a uitat fllinisteriul be coalifie bin 1912-3;
el inseamnA neputinfa be acfiune i elubarea be la responsabilitàfi.
Dar mai e ceva. Partib liberal, partib conservator, partib con-
www.dacoromanica.ro
N. IORGA '97
.--..-----
t Alexandru Bogdan.
Ni 1-au omorit si pe binsul. Ilu Rusii, ci ceilalfi. Aceia cari
1-au bagat in focul ucigator pentru o causa care era tot una cu
sclavia lui si a neamului sau.
Profesorul Alexanbru 13ogban be la gimnasiul bin 13rasov,
cumnatul mieu Sanbi, era unul bintre cei mai culfi tineri bin gene-
ralia sa. Cu o nesfirsita rabbare, cu o staruinfa be fier inteuri corp
subreb, cu cele mai mari jertfe $i infrinari a izbutit el sa-si capete
la Berlin cunostinfele cele mai serioase si mai intinse in bomeniul
literaturii germane' si a teoriilor literare. A publicat un mic stubiu
foarte ingrijit bespre metrica romaneasca, a facut propuneri jubi-
cioase in materie be ortografie, a fost unul bin cei mai harnici
colaboratori ai foilor politice si literare bin Ungaria.
Putini profesori sint ,caH sa aiba nesfirsita iubire pe care el
o avea pentru obiectul lui, pentru scolarii lui iubifi, pentru caltura
romäneasca, Imparfinb toate veberile noastre, incalzinbu-se la marea
vatra a ibeilor prebicate be Eminescu, pentru care ca scriitor avea
cultul cel mai infelegator, el era un factor moral be capetenie in
besvoltarea tineretului ce-si cauta lumina in Brasov.
Sfios si bun, totbeauna cu o lumina be infelegere si prietenie
in frumosii lui ochi albastri, trainb in altä lume becit a noastra,
abucinb in glasul lui bulce si clar ca o buioasa solie be aiurea, el
'Area menit numai sa iubeasca pe alfii si sa primeasca in schimb
iubirea lor.
Cu bragoste s'a bus in razboiu. Delicatul sublocotenent in
reserva se putea eschiva be la primejbie. N'a vrut. Nu ca-i pása
be soarta acelei infame temnife a Ungariei pe care $i el era s'o
stropeasca cu nevinovatul lui singe, bar simfia nevoia be a fi alaturi
in cele bin urma si mai grele suferinfi cu ai lui. I-a sfatuit, i-a min-
gitat, i-a inbemnat, i-a hranit si i-a pazit in obihrta, uitinb cu toful
be binsul, nib, innaintat pentru vitejie, calaria printre molt pe
cimpiile be lupta bin Galifia. ApOi intr'o zi, acum boua saptamini
asa be incet yin vestile be acolo! un srapnel I-a sfäsiat. Noi
nu i-am putut spune un cuvint si nu i-am putut pune pe piept o floare.
Acum tu, Sanbi, bormi acolo beparte. Glasul tau be copil nu
1-om mai auzi si nici lumina buna a ochilor tai nu ne va alina in
www.dacoromanica.ro
100
---
Rázboiul nostru in note zilnice
- --
Haos...
Impresia pe care a probuc unui linistit observatorsi lini$tea
'se poate impäca foarte bine $i cu cea mai mare iubire $i cu bu-
rerea be inimä cea mai taietoaretoate aceste zbuciumari ale opi-
niei publice románesti: patriotism be Cap$a, abunAri la statuia lui
Mihai Viteazul, beclaratii $i proclamatii, befilári si asalturi, be o
-parte, iar, be alta, machiavelism be carton, ifosuri bismarkiane, mu-
tenii solemne, brosuri misterioase, este a unui .complect $i !amen-
labil haos.
De asa ceva n'am auzit la Berlin in momentul cinb se punea
problema intregului viitor german.
De asa ceva nu s'a pomenit la Lonbra cinb s'a inceput lupta
pentru bominarea märilor.
Nici la Paris, unbe anume agitatil anarhiste au limit o sin-
gull noapte.
www.dacoromanica.ro
104 Rdzboiul nostru in_ note zilnice
www.dacoromanica.ro
N. IORGA 105
www.dacoromanica.ro
108 Räzboiul nostru in note zilnice
si Anglia, fara care azi Mohammeb al V-lea n'ar fi mai mult becit un
rajah inbian avinb linga el un resibent rus, stapin pe toate actiu-
nile sale, n'au incetat niciobata be a nutri ginburi ascunse impo-
triva ilustrului nostru Califat" si ca ele <au pus la cale toate ne-
norocirile noastre>>.
Sprijininbu-se pe oarescare biruinfe be Curzi, se face apel la
vitejia ostasilor ce sint chemafi a libera 0300 be milioane be Moha-
mmebani nevinovafi si oprimati,,.
300 be milioane in capat?
0 intrebare numai pentru bomnii atei prigonitori be hogi si
besertori be moschei, cari bau generalului Leman von Sanbers si
ofiferilor be pe «Goeben,) si «Breslau'> si aceasta arma scoasa bin
vechiul Museu al Imperiului :
Musulmanii ocupati si anexall be Austro-Ungaria in Bosnia si
Herfegovina intra ori ba in aceasta cifra ?.
fflusulmanii bin Dobrogea Romaniel neutre, cei bin Tracia
cucerità be Bulgari, cei bin parfile supuse Greciei, tot neutra, cei
bin Albania protejata si be Austria arnica', cei bin Tripolitania sta..
pinita be Italia, cu care, bupa cit stim, s'a incheiat un tratat cinstit,
la Duchy, fac parte bin acest total ?
fllusulmanii pe cari-i stapinesc ca niste proprietari be robi in-
ginerii be la caile ferate ale Turciei asiatice sint poate infelesi si ei
in acest apel ?
lar, cit priveste succesul rázboiului sfint, acei cari Lau becla-
rat sa intoarca foile istoriei otomane pana la anul 1769, ca sa van
ce s'a intimplat cu alt rázboiu sfint pe o vreme cinb la sublima
Poarta erau inca piosi fibeli ai Protetului !
9 Novembre, 1914
Irmainte, cânilor, sä Ira
pustiiti cu totul..."
De unbe acest strigat be salbatec ? De pe cimpurile be luptä
unbe ofiferii maghiari mina biata gloata valaha, ocinib) cu borinta
ca niciunul bin ei sa nu se intoarca acasa.
$i ,cinii" se buc Pulini bin ei nu se vor fi pustiit, si nu bin
borinta lor be a supara prin aceasta pe bunii lor conbucatori.
Dar cinii" acestia au copii. $i ei se vor face mari. $i atunci...
Atunci sa-i ia mama lor vabuva si sa-i buca innaintea celui
www.dacoromanica.ro
b'intaiu ofifer ungur si, aratinbu-I cu begetul, sa li spuie :
I to Rdsboiul
_
nostru in note zilnice
Dup5 alte trei rázboaie, bupà trei luni be usurà in acesta be-al
patrulea, era be astePtat. Vitejii vitejilor lasd inca o bucatä be fara
in mina nävAlitorilor si-si cautä alte sanfuri si culmi be apArare.
Ce bucuros li-am veni in ajutor, lor si notfal C5ci, obatà zbro-
bifi ei, va mai fi un cerc be busmani si in acea parte be Dunare
care, la ceasul s5u, va putea lovi in noi.
Dar fatalitatea face sa nu li putem ba astàzi becit sufletele
noastre. 0, bac5 ne-am fi infeles la timp... Daca ei ar fi zAbovit
pufin i NO noi ne-am fi grábit mai mull Daca ar fi fost o
chestie intre noi, unifi, si busmanii comuni... Dac5 räzboiul euro-
pean n'ar bovebi ca pot r5minea in picioare p5nä la capAt numai
cei foarte tari...
Ostasi bela Valievo, terani eroici, fie Norocul in calea voastrà!
Ain' parte fara si neamul nostru be secerisul ostenelilor voastre
be viteji! .
Azi putem spune atit. Mine poate vom putea face mai mult !
9 Novembre, 1914.
t Avram S'adeanu.
Inca unul bin fruntasii cu minte ai Rominilor bin Ungaria,
cabc/ victima a razboiului atroce pentru toti si, pentru binsii, si
stupib. - -
Avram Sabeanu, profesor la Seminarul bin Arab, a murit in
Galiiia. /
Cetitorii lucr5rilor be istorie ce apar bincolo" cunosc stubiila
lui serioase si cinstire bespre invafamintul romanesc in aceste parfi
si mai ales acea carticica bespre Gheorghe Lazar, marele bascAl
arbelean, ale cárui www.dacoromanica.ro
inceputuri s'au beslusit atunci pentru intdia oard.
N. IORGA 111
Si, in sfirsit, articolul recent bin xPiz Est», pe care-1 vom re-
probuce 5i aici, ba nota unei mentalitati asa be inspaimintatoare,
incit te opresti. Pare ca 1-ar fi scris un agent rusesc besperat ca
sa-si merite pinea.
Lumea se cutremura be Ungur. El e .xbomnul tuturora». Rusia
se clatina la loviturile lui. Un gest, si Serbia se bárima. Honvezii
au scapat Germania ingrozitä.
Si, totusi, scrie ribiculul «patriot», Maghiarul cu sufletul be
zeu" are vremea sa imprastie si baruri. L'a vazut pe pirlitul be
Ion Valahul cu pusca maghiare pe umar, 1-a inteles ca ajuta cit
poate, natingul be el, causa maghiara, i iata ca bin nobilele inimi
be macnat cu unghii be Shy lock cabe o fárima si pentru calicul
acela. 13abe loane, iea-o ; e be la noi."
Si, baca e vorba pe asta, apoi cinii si porcii 0-ta1e, b-le conte,
s'o culeaga. far Rominii vor astepta libertatea pe care, pada la capat,
ei si-or agonisi-o !
9 Novembre, 1914.
Totu0 mai ramIne ceva...
Ne-am temut un moment, ne temem si acuma, ca virtejul be
ura in care se sbat natiunile innebunite, crimele rafinate care se
fac be unii impotriva altora, maul, cu mijloace be bistrugere bia-
bolice, vor inlatura ultima ramásità be omenie bin sufletul bevastat
al umanitätii,
Ei bine, se pare ca totusi nu!
Pe linga generalii cari beclara, in Germania, ca tin asa be
mult la victorie, incit ar smulge-o calcinb pe ruinele civilizatiilor ni-
micite, se gäsesc, chiar acolo, si be aceia cari incep a recunoaste
cã totusi Francesul e un viteas, Englesul un cavaler si Rusul
tin om.
Patru luni be zile vasul «Emben» a trecut pe ma:1 bepartate
ca o naluca raufacatoare. Pe urma lui ramineau in porturi asiatice
case sfarimate si beposite i flacari. Sute be milioane au perit
prin aceste lovituri fAra gres.
In sfirsit 1-au prins. Lemnul temutului calator fantastic a ars
la rinbul lui. Iar citi bintre aparatori n'au peril in foc ori in apa sint
astazi prisonieri. intre ei, e si un print, nepotul Regelui nostru, bar
E, mai ales, capitanul von (Duller.
www.dacoromanica.ro
N. IORGA 113
www.dacoromanica.ro
114 Räzboiul nostru in note zilnice
s'ar ceti aceste rinburi in cercurile pentru cdre citeva mii be tel
plätesc be multe ori o bistractie inutild si ibioatd, n'ar fi bine sd-si
zicd obatd cd bin compdtimirile in litere be tipar nicio vdbuvd nu
capätd abdpost, niciun orfan o coajd be pdmint, cd pentru a folosi
acestor oameni sint alte mijloace, pe care bogatii Romániei le au?
Voim unitatea politicd a Rominilor, mare si frumos ibeal, poate
apropiat. Prin ce alta becit prin iubire se poate pregdti o bund
viald impreund? $i sd nu se uite cumintea vorbd veche: ca buzele
cinb sint amare trebuie sa le säruti, si nu cinb sint bulci.
30 Novembre, 1914.
Bulgaria §i Turcia.
13ulgarii sint un popor practic si socotit. Ca une ori se druncd
intr'o mare aventurd nenorocità, nu trebuie sa mire pe nimeni: sk
te fereascd Dumnezeu be rdbbdtorii cari ajung sd nu rabbe si be
calculatorii cari si-au uitat aritmetical
Nimeni nu poate sa-i tie be rdu cd, fiinb vorba be interese
marl si be ibeale sfinte pentru binsii, se socotesc astäzi, bupd me-
reusita pripelii bin 1913, asa be mult innainte be a risc3 un pas.
Se zice ca au o conventie militard cu Austria: ii beplingem si, bact,
vor observa-o, vor avea si ei motive s'o beplingd.
Vecinii for au batoria sd se pregáteascd pentru orice Sint
sigur cd vom fi fd-cut-o. $i nici ei n'au be ce sä ne tie be räti.
Dar ceia ce e be-a breptul caraghios e rivna Turcilor be a 1
face bine, baginbu-i imebiat fa rdzboiu. Du trece zi läsatd be Dum
nezeu in care vre-un June-Turc sd nu i inbemne a intra in actiune,
evibent aláturi cu Puterile germane. $i be sigur numai in inte--
resul lor.
Ca la Stambul se vorbeste be prietenia cu fratii bulgari bupd
oribilele mdceluri reciproce, bar mai ales bin partea crestinilor, in
1912, se intelege ea' e o simpld formá biplomatica oportunista. Ori
creb Turcii, cinb li se spune cd Bulgarii nu mai au nimic be recta-
mat in Tracia? Ori creb Bulgarii, cinb li se spune cd in Abriano-
pol nu sint consingeni be-ai for?
Astfel be situatii se accepta si se exploateazd. Dar be aici
pdnd a te incerca sd faci bin ele basa morala a unei politice este
o mare beosebire.
51 conbucatorii Juni lor Turtt n'o simt in be ajuns cinb arata.
www.dacoromanica.ro
Räzboiul nostru in note zilnice
I 20
-
3ulgarilor ca att batoria be a merge alaturi cu ei supt steagul
german ori supt acela, bastarb, al Austriei unguresti.
50 Novembre, 1914.
«Otomaniio i aderea
Belgradului.
...$i aceasta batjocura.
0 telegrama bin, Constantinopol arata ca presa «otomana" se
bucura be caberea 13elgrabului.
Din partea invinsilor be la Cumanovo nu ne mira. Nobleta
se uneste cu vitejia, si, unbe lipseste aceasta, cum sa astepti pe
cealaltà!
Dar aceste ziare abauga: acest eveniment pune capat vietii
politice a Regatului".
Aceasta e prea mutt..
Auzi b-ta obraznicie ! Pe sama harnicului, si bunului popor
turcesc, o sama be Evrei, Armeni si alte scursuri be natii fac azi
politica si gazetarie, unifi prin instinctul comun al exploatarii.
$i aceasta abunatura cuteaza a proclama moartea politica
a celui mai eroic bin micile popoare ale Europei, in care este be
la un capat la altul numai un singe si numai un suflet!
0, parasifii natiunilor, cum se inteleg be bine, be la Pesta
si Viena pan5 la Stambul si Pera ..
30 Novembre, 1914
Belgradul robit 1).
Acum abia un an eram la 13elgrab, abucinb regelui Petru clo-
potul lui Caragheorghe, menit bisericii bin satul lui be obirsie. Ve-
beam a boua oar5 orasul bupa o scurta visita in zile singeroase si
triste. M'au uimit marile progrese realisate in ultimii ani, in mijlocul
pregatirei grele, a aprigii purtari a razboiului. In toate partite se
lucra, cu zel, be aceiasi oameni cart ieri inca purtascra arma ; se
lucra cu bragoste pentru a face cit mai frumoasa Capitala unui
popor biruitor.
Atunci intaiasi bata am vazut interiorul frumosului Palat Regal
nou, mult mai impunator si mai ingrijit cu beosebire! becit al
1) Scris cu patru zile innainte be recucerire. Lasam articolul ne-
schimbat.
www.dacoromanica.ro
N. IORGA 121
Evenimentele rAzboinice de
pe frontul de Est.
Austria se bucura. Au intrat Sirbii in I3elgrab, prisonierii nu
mai incap in lagarele be concentrare ale busmanului bin Sub, ra-
m5sitele a bouá armate cautä ingrozite vaburile be retragere. Ce
are a face! Dumnezeul unguresc tine totbeauna in reserva o mare
biruinta pentru singurii sal fii autentici, maghiarii. Macar una pe'
sápl'amina" ..
Data aceasta, e vorba be cmarea> loviturä bin Galitia vestia
be retragerea Rusilor pe toatà linia cu un oarecare abaus be
strategie germanà , be unul bin uriasele fapte be arme bin istoria .,.......
Arhiducele mostenitor in
Bucovina.
Noul si neexperiEntul mostenitor al Coroanelor habsburgice a
visitat l3ucovina, asa cum Tarul a visitat Caucasta. Si, cum acolo
a fost entusiasm musulman si armenesc, a fost bincoace entusiasm
romãnesc. Sincer, nepregatit, be o parte si be alta. ,,Nationalistur
www.dacoromanica.ro
N. 1ORGA 125
Dori Popovici, intors bin 13ucuresti, unbe 1-a chemat borul be noi,
a ars tamiia cea mai curata in catuta be aur a guritei sale, i ar-
hibucele a gasit ca miroasa bine.
Chestie be nas!
Va sä zica be acum sa ni luam orice ginb bin partea aceia.
Nu ne vreau gospobarii" be la Cimpulung, si nici b. Dori Popovici.
Dar, vezi, eu as pune un ramásag.
N'am intilniri misterioase cu nimeni, n'ascult la nicio usa,
nu frecventez nicio ambasaba. Curiositäti be temperament ! N'asi
putea spune cu aceiasi siguranta ca reporterul cel mai rau informat
cä intram si cind intram.
Dar se poate sa intram...
Atunci bau ca sigur urmatorul lucru: Parintele Repta n'o sa
binecuvinteze pe flacaii in uniforma Romaniei libere. Dar cel b'in-
taiu biscurs o sä ni-1 tie b. Dori Popovici, iar cele b'intaiu ada-
matti o sa4vie be la ,,gospobari". Si mai garantez un lucru: ca o
sa le primim i o sa le rasplatim.
14 Decembre, 1914
Ucraina...
D. Zamfir Arbure, cunoscutul publicist basara bean, ni presinta
o carte bespre Ucraina, cu strigatul «chesaro-craiesc» al oconstiintei
rutene» care-si cere un Stat be la geniul lui Hinbenburg.
Rutenii sint cunoscutii nostri busmani bin 13ucovina, cari, fa-
vorisati, bin rasputeri, be abministratia imperiala a Ducovinei, ni
ocupa satele, ni besnationaliseaza tineretul, ni rapesc scolile, ni
incalca brepturile, ni ascunb existenta prin statistice másluite.
Vechi simpatii, flu e ap?
13rosura abuce o hartg. Ucraina, cu 38.000 000 be locuitori,
merge pänä in Caucas, luinb toata coasta Marii Negre, plus un
mare colt bin Basarabia subica, cu Cetatea-Alba cu tot.
isi poate inchipui oricine ce fericire ar fi pentru noi in viitor
sa fim inchisi intre cei patru vasali ai Germaniei, prin agentura bi-
nastica bin Viena Ungurii, Polonii, Rutenii si Bulgarii, unii ,,auto-
:
Egiptul engles.
Obatá ce Turcii vreau s á reinceapa in sens invers campa-
niile lui Bonaparte si ale lui Ibrahim-Pasa, bin 1830-40, obatä ce
ei viseaz5 o ,,liberare" a Egiptului, era firesc co Anglia sa ia ma-
suri penttu asigurarea intereselor ei in tara Faraonilor.
A mazilit pe Abas-Hilmi, Chebivul crescut la Viena $i iubit
la Constantinopol, si a pus in loc pe unchiul acestuia ca Sultan"
el insusi al egiptului iribepenbent".
0 lovitur5 be Stat, be sigur. 0 violenta si o calcare be tra-
tat, evibent. Dar cine crebe c5 ea va intilni impotrivire, ca zilele
lui Arabi-Pasa se vor intoarce, se inseal5.
Turcii in egipt nu inseamnã ma? nimic. Ei sint fostii stapini
invinsi. $1 aceasta nu lasA mult5 simpatie in urma.
Sint ceilalti : Arabi $i mai ales Fellahi, milioanele nebreptätite
si strivite be veacuri, be drib cdrau in spinarea lor insingerata
pietrele piramibei lui Cheops. De acestia insa Anglia se apropie si
aziastzi mai mult ca oricinbcu compatimire si promisiuni be
inbreptare. Si, be oare ce oamenii stiu a n'au rämas Fara folos
be pe urma abministratiei englese, ei se vor fi bucurinb.
Iar, citä vreme lucrurile stau astfel, corturile solbatilor Pabi-
sahului nu se vor intinbe, ca in vremurile lui Selim I-iu, pe ma-
lurile Ililului.
21 Decembre, 1914.
Liga italo-rommnA.
Un numár be beputati italieni si bintre cei cunoscuti au
funbat o HO pentru apropierea Italiei be Romania. Iar parlamen-
tarii nostri, instiintati be aceasta, au aspuns prin calburoase asi-
gurari be prietenie si prin anuntarea unei viitoare asociatii roma-
nesti cu acelas scop.
Evibent a se va ajunge in curinb la o organisare, la un
program be lucru. Dar cine ar crebe c5 se poate opri aid, s'ar
insela foarte.
E be sigur o mare opera care poate fi si burabilaaceasta
apropiere italo-romina. Nu e un singur bomeniu in care ea n'ar
putea fi robitoare. Dar ea cere, innainte be toate, cunostinte si
munca. www.dacoromanica.ro
128 135zbowl nostru in note zilnice
www.dacoromanica.ro
N. IORGA 129
soviei, cum ororile bin 1912 vor p5ta totbeauna steagurile crestinilor
ce s'au luptat totusi pentru o nobild caus5, cum Anglia-si acopere
fata, si bupA cAinta si rAscumparare, la amintirea rAzboiului cu I3urii,
cum, azi, bupA mai bine be trei sute be ani, o rubd a lui Gheorghe
Basta imi scrie, bin Italia prieten5, pentru a ma intreba ban totusi
n'ar fi o <<circumstantà atenuantA» pentru asasinatul lui Mihai Vi-
teazul, tot astfel, cu toate virtutile, abmirabile, be patriotism solibar
pe care le-au Obit Germanii bin 1914, cu cpiatra neagrA)) se va
insemna in istoria natiunilor saptamina belgianA.
Iar principiul, in puterea lui trAim. e acela care ingäbuie
unui Ste/ mic, chiar atunci cinb nu represinta o natie, bar s'a creat
in curs be mai multe generatii o constiintà be patriotism si s'a
acumulat un tesaur propriu be muncA si civilisatie, be a träi Ita
beosebi asa cum voiesc cetatenii lui.
Ne Mcurajam, ne indemnam i pe noi in aplaudarea bätri-
maul Lorand, FM% ca pentru aceasta sã fi lipsit citusi be putin re-
probarea moralA fata be agresorii fArà milA, reprobare pe care am
avut'o totbeauna, spre onoarea noastrA, Fara be orice acte be
acest fel.
Georges Loranb, a simtit-o be sigur, i multe bemonstratii
vor fi fAcut sA singere rana lui. e asa be grea situatia unui om
primit cu cAlburA, imbrAtisat, ospatat, aclamat pentru nenorocirea
terii lui. Ce pAcat cA nu se pot gasi alte semne be solibaritate mo-
ralA becit semnele obisnuite ale bucuriel! Sau cA unele cuvinte
n'au fost spuse DacA nu I-am fAcut niciobata sA plingá, ei bine
n'am izbutit in silintele noastre be a-I mingiia.
El, be alminterea, nici nu venise pentru aceasta. E un om be
la Norb, care ,,spune fapte" i cere fapte. Le-a cerut, poate ca
nu in forma cea mai bunA, cinb ne asigura, la Cercul Analelor",,
cá nu-si vor avea partea la bistributie becit copiii obraznici (si
noi cari am fost totbeauna cei cuminti 0
I le-am fAgAbuit. $i, cinb ele vor fi, el va pune alAturi sufe-
rintele i incerarile noastre alAturi cu ale lui, si be atunci innainte
Georges Loranb nu va mai putea 'Astra fall be noi o jubecata pe
care, bacA n'a mai exprimat-o, nu inseamna cA a si pArasit.o.
4 Ianuar, 1915.
www.dacoromanica.ro
N. IORGA 131
zac supt ele. Lumea e in boliu, si regele insusi a venit sa-si inbe-
plineasca pioasa batorie be parinte al terii fata be multele victime
ale catastrofei.
Avezzano, localitatea care a pierit cu cei 15.000 be locuitori
ai ei, e asezata in Calabria. Linga binsa, printre localitatile bistruse,
e si Tagliocozzo, poate Capistrano, si Celano.
Aceste sate calabrese au o legatura nebanuita cu istoria
noastra. De aici s'a ribicat acel Sfint loan be Capistrano pe care
zelul pentru Hristos 1-a abus in partite noastre, prebicinb sfinta
lege catolica. A cistigat multe suflete be Romint arbeleni si a OW
la convertire si pe Vlabica lor, Grec bin Crimeia, Ioan be Caffa.
Apoi, cinb Mohammeb al II-lea a atacat 13elgrabul sirbesc, el a
strins mii si mii be oameni simpli, saraci, besarmati, be nevinovati
ai Domnului, si, in tulle 1456, cu acesti 4( netrebnici" a scapat ce-
tatea si a impiebecat revarsarea legiunilor turcesti asupra Ungariei,
asupra Europei. Linga binsul era marele guvernator ungar si ma-
rele Romin Ioan Hunyaby, pentru Sirbi ca si pentru noi lancu-Voba.
bin Iniboara. Si, la trecere be citeva saptamini bupa ce ciuma ra-
pise pe acesta, sfintul se ispravia, be stoarcerea puterilor sale, jos
in terna, zimbinb.
Azi, chi) e atita nenorocire a fratilor acolo, sa ne ginbim
1a omul be crebinta si lupta pe care soarta 1-a trimes ca sä joace,
acum patru veacuri, un rol mare la Dunarea noastra si sa asteptarn
cu increbere, impartasinb boliul, alta legatura spornica a sitintebor
noastre.
11 lanuar, 1915.
Un criminal.
Bucovina e un cimitir si o mina in atitea bin cele mai fru--
moase parti ale ei. Au fost Austriecii, apoi Rusii, apoi Austriecii
bin nou, pana au venit iarasi Rusii. $i cine stie ce mai asteapta
acea tara be nacazuri!
Rominit au bat pentru Austria stapiná linistea lor, averea lor,
singele lor,pána la batrini, la copii, la femeile pe cari nimeni nu
le apárà be necinstea mai rea ca moartea insási. Era batoria : be
onoare, be loaialitate. Plingem soarta celor cazuti, bar intelegem
sentimentul be la care sacrificiul lor a pornit.
Dar atita nu era be ajuns, se pare. in 13elgia, bupa ce arma-
tele s'au retras, a Minas pentru apararea pamintului iubit al pa-
triei si a comorii be amintiri i sperante a natiunii, populatia in-
säsi, hotarita ca, si in conbitiile luptei primejbioase a franctirorului,.
sa bovebeasca busmanului cä mai este o putere vrajmasa in tara
cucerita. $tiau cã o sa-i impuste, o sà-i spinzure, ca locuintile be
vor arbe, ca familia le va fi cuprinsa in furia rasbunarii,ce are
a face, numai sa' He cu unul mai putin bintre incalcatorii solului
national !
0 lume intreaga a vazut si a abmirat. $i era be ce!
Dar iata ca si in Bucovina s'a gasit cineva, un om care nu
era un strain, pentru a spune cä bup5 fuga catanelor opera be
aparare trebuie urmata be oricine: barbat, femeie, copil. S'a atitat
la lupta bietul teran flaminb care plingea bup5 copiii sat smulsi
pentru imparatul, i s'a pus o arma in mina si I-au asezat be pinba
la trecatori. Cinb va trece Rusul, sa traga!
$i asa au facut. Citiva Rusi nu se vor mai intoarce acasa-
Dar sute be terani, franctirorii molboveni at lui Francisc-Iosif 1-iu.
atirna be crácile pomilor goi in mijlocul satelor ingrozite.
$i not nu stam _inteo abmiratie umbrità boar be burere, ca
pentru Belgieni. Acesti oameni au pornit inselati, mintiti, ispititi in-
fernal pentru ca sa apere, impotriva legilor razboiului, pe cine ?
Pe ocrotitorii Evreilor, Rutenilor si Nemtilor, pe prigonitorii, umili-
torii si saracitorii lor ! C ceva mai grozav in aceasta ironie becit
chiar in chemarea gioatelor ,,valahe" bin Ungaria supt tricolorul
romin, tolerat pentru a li ba in ceasul rnortii o ilusie be ibeal. De
www.dacoromanica.ro
N. IORGA 111
Dar sint si be alfii, be sigur mai multi. Vezi une ori bAtrina
sAteancA, fugit5 be foame ori be foc, cu besagii grei pe umAr, cA-
utinb intrebAtoare pe Ca lea Victoriei, asa 'be strAlucitoare si asa
be strAinA. Nu cuteazA sa se abreseze la nimeni. $i bacA s'ar abresa ?
Cine o stie ?
Dar in toatA fara e atita nevoie be brafe! Oriunbe. Fugarii,
fugarele nu nemeresc, si boritorii be a-i intrebuinfa nu-i pot bes-
coperi.
Si atunci intrebmacar pe Arbeleni : oare fruntasii acestei
emigrafii n'au batoria be a organisa si conbuce aceastA nAvAlire
haoticA, binbu-ni si nouA un frumos exemplu be frAfeascA bemocratie?
Mai e insA si Mfg batorie.
Aici in RomAnia sint si mai multe lucruri rele. Nu trebuie sA
te cAznesti ca sä le bescoperi. PlimbA-te pe strAzile be parabA si
be lux, frecventeazA cafenelele bogate, inträ in contact cu puternicii.
Ajunge.
$i atunci Arbeleanul, si mai ales Bucovineanul, isi intAreste
convingerea, ce i s'a strecurat necontenit in minte be stApinii sAi,
cA RomAnia e un loc be peire. Si bed cite unul am auzit si eu
asemenea glasuri uneste in aceiasi convorbire critica nemiloasä
a pAcatelor RomAniei cu cererea be a i se ba un loc be frunte in
ea, tocmai pentru a trii din acele Orate.
Dar este si altA RomAnie. 0 garantez bunA. Deocambatà ea
luptà in bomeniul culturii. 0 afli in salt be Universitate, in sAli be
conferinfe, la comunicafii stiinfifice, in biblioteci si musee, oriunbe
se cultivA un ibeal.
,5 i acest ideal e tocmai ce ne leagd de fralli nostri, cu atit
mai tare, cu cit ne impirasim mai mult de aceasa culturâ, cAci
nu-i poate lega pe ei be noi boar asteptarea unei vremi in care
triumful causei romAnesti sd insemne locuri be vitrinA sau be cistig
si pentru bin0 la Bucuresti. Amatori pentru acestea avem bestui,
prea multi. SA nu se invabeze intre sine, bacA va fi ce borim,
bouä cohorte be poftitori si ambifiosi!
Dar tocmai in locurile nnbe se cultiva acest ibeal, rar bacl
vezi grupuri mai mari be refugiati. Ca sä te afli in mijlocul !or,
cautà unele cafenele ! $i creb ce aceasta e pArAsirea unei batorii
fatà be ei insH. Mai toti au sA invete Inca besPre lucrurile roma-
nesti multe be la noi. in La:" r'''-'-f,"e ..!, cin !,. se vor intoarce
www.dacoromanica.ro
N. IORGA 143
Un oaspe «nedorit*.
D. Aurel Onciul, beputat bin I3ucovina", scriu ziarele, se
afiä in Bucuresti".
E, intre Romirti, cel mai vechiu, mai inviersunat si mai mester
busman al RomAniei.
E orgarisatorul protestarii teranilor" bin Suceava contra unei
interventii romänesti in Bucovina.
E creatorul legiunii romAnesti" contra Rusilor, care a abus
moartea atitor nevinovati.
E autorul planului be a feberalisa" Romsania cu Austria.
. E, bintre cei pe cari nu-i borim, cel mai neborit.
Cu cit va sta mai putin aici, unbe nu are ce s'a caute, cu
atit va fi mai bine.
1 Februar, 1915,
www.dacoromanica.ro
N. IORGA 145
In traneie.
0 foaie be energie nationale publica un besemn care inta-
tiseaza asaltul splenbib al unor frumosi soloati be cavalerie cari,
plecati asupra coamelor zbirlite ale cailor nazbravani, se prabusesc
cu sabiile scoase asupra busmanului. Acesta e bed razboiul.
Si copiii creb ca si besemnatorul acelui ziar. Li scinteie in-
naintea ochilor stralucitoarele otele si splenbibele uniforme lucesc
fa soare, pe cinb pamintul bubuie be navala eroicd a escabroanelor.
Dar noi stim ca, van, nu este asa. Nu boar ca n'am fi visat
si noi acest frumos rázboiu al vitejiilor inbivibuale, sau macar opera
mdiastra a unui cap genial care bin citeva masuri ajunge a tiri in
robie intreaga ostire busmana. Dar ne-am increbintat ca astazi ra-
rirea geniilor intr'o societate prea normala pentru a le tolera, per-
fectionarea uneltei sigure, bar Fara suflet, au mobificat cu totul
conbitiile razboiului.
un masacru groaznic, be sigur, o scirboasa rascolire be
prnuri martirisate. Dar aceasta rzu inseamna ca lipseste elementul
moral, de care nicio faptä omeneasca nu se poate feri, nici scuti.
El este, bar se manifesta altfel: e mai mare, bar se vebe mai greu,
si, cu cit se vede mai greu, cu atit trebuie sä-1 infelegem mai mare.
Pe cimpul zbruncinat be obuse, acoperit be ruinele caselor
arse i be mobilcile mormintelor proaspete, o linie ingrijit ascunsa
a spintecat Wine stearpa. In funb sint oameni a caror obihna si
hrana sint ca ale fiarelor gonite, al caror sales e ca al cirtitelor
oarbe, a caror viatä e in fiecare clipa supt gloante. Ce sufar ei,
intrece margenile celei mai inbraznete inchipuiri. Zi be zi trece si
acelasi sant ii cuprinbe, acelas busman, nevazut si el, ii pinbeste ;
haina be pe binsii putrezeste, trupul se istoveste be silinti supra-
omenesti si in zarenimic. N'au macar speranfa be a muri sus,
in lumina, lasinb un nume eroic pe care sa-1 pastreze urmasii si
cei bin singele lor sa se bucure. Necunoscuti, obscuri, anonimi, ei
;ndura. Aceasta e misiunea br. Fara murmur, o inbeplinesc. Dau
terii lor vegherea bin fiecare ceas, burerea bin fiecare zi, renun-
tarea la tot ce este in viata lumina si bucurie.
Ceia ce eroul ba intr'un moment, priminb in schimb recu-
"mestere si laube pand in timpurile cele mai inbepartate, bau ei
www.dacoromanica.ro
146 Räzboiul nostru in note zilnice
www.dacoromanica.ro
148 RAzboiul nostru in note zilnice
teorie, ori trAim noi,aci cei boi termeni se exclub be acum in-
nainte.
N'o zice cineva bin Bucuresti, ci, supt iscAlitura responsabild
a contelui Tisza, regele Ungariei el insusi.
8 Februar, 1915.
0 indreptare greita.
Cu sete si cutremur multi oameni insufletiti be cea mai calbA
iubire be neam urmAresc in fiecare bimineatä si in fiecare searà
telegramele be rázboiu in care o parte si alta isi oglinbesc succe-
sele ca si sperantele si ilusiile.
Au biruit Francesii. Citeva transeie luate. 0 corabie s'a in-
necat la unii si la allii. Rusii s'au retras bin 13ucovina, Rusii au
fost goniti bin Prusia Orientalä, Rusii vor pleca bin Galitia. 100.000
be prinsi... Si asa mai beparte.
La fiecare fapt nou", problema veche se pune iarAsi. Deci
nu mergem, nu se poate... SA aminAm... Ba nu, telegramele be azi
spun altfel. E absolut necesar sA ne grAbim... SA nu fie prea tärziu...
Este un tren, unul singur; sa nu-I pierbem.
$i cu aceastA metobA, a orientArii bup-A faptele noi" bin tele-
grame, care, fireste, se schimbA intr'un conflict asa be urias, e un
necontenit zbucium, o succesiune zgubuitoare be mari sperante si
be strasnice besilusii, be porniri nerAbbAtoare si be profunbA pros-
tratie, care lasä sufletele zbrobite be obosealA fArA sä se fi bat
macar semnalul unei actiuni.
Dar noi avern- nevoe be un suflet senin si sigur, in noroc si
in neizbinb5, be o potrivA.
Pentru a-I avea, trebuie sä ne sprijinim pe axiome politice ce
nu se pot rästurna be nicio telegrama, a niciunei victorii si a nici
unei infringeri.
Ele-mi par a fi acestea :
Un Stat national, ca RomAnia, nu poate avea Z.,ecit un ibeal
national. Orice imperialism, chiar cinb nu amenintà un Stat national,
nu-I poate ispiti la nicio prietenie.
Din formatiunile politice Internationale cu tenbinte imperialiste
care-I incunjurà si cu atit mai mult cinb cuprimb elemente bin
naliunea pe care se sprijinA Statul national, acela va trebui ajutat
mai putin care, stapininb mai multe elemente subjugate, implicap
www.dacoromanica.ro
N. 1OROA 149
www.dacoromanica.ro
154) Razboiul nostru in note zilnice
rea Mebiterand a Angliei, care 'Inca n'avea Egiptul, nici Ciprul, iar
un canal de Suez nu exista. La aceastä politica s'a raliat Franfa,
care visa o Mebiterana a ei, cdci nu exista Inca flota Italiei, iar
cucerirea Algerului era recenta, cu toate ibealurile ce trebuia sa
trezeascd.
S'au facut bed sforfari marl. Pacea lumii parea ca va fi tul-
buratd. Chestia egipteand, mar be biscorbie intre Franfa $i Anglia,
a fost beplin inchisa. «Tratatul strimtorilorD (1841) a Inchis trece-
rea prin fafa Constantinopolei a oricaror cordbii be razboiu, ceia
ce inseamna a celor ruse$ti.
Razboiul Crimeii a bus, bin partea Angliei $i Franciei, $i mai
beparte aceasta chestie. $i Marea Neagra a fost neutralisata. $i
be acolo s'au izgonit cordbiile be razboiu ale Tarului.
Razboiul be la 1870-1 a sfärimat MO aceasta clausä. Cel
be la 1877 a avut alt scop. Razboiul be la 1914-5 finte$te, bin
partea Rusiei, nu numai la beschiberea strimtorilor, bar si la ocu-
parea lor,unii zic : la inchiberea lor pentru alfii.
Cine are azi interes s'o impiebece ?
Anglia, nu. 0 imparfire intre ea $i Rusia s'a facut. Rusia o
poate opri in anumite puncte ale expansiunii sale ; ea n'o poate
bistruge, si n'are interes s'o bistrugd. Germinia are interes, ,si poate.
Lorb Grey nu e mai prost becit un rebactor be la AZiva».
Franfa n'are visuri be marire mebiteraneana. $i Italia n'o
poate inlocui in acest rost.
Austria, Germania sint bu$mane $i n'au cuvint.
Ar rdminea Bulgaria $i Romania, tar, bin alt punct be vebere,
Grecia.
0 confeberafie balcanied $i-ar fi avut centrul firesc in Cons-
tantinopol, salon comun al camarufelor noastre. Am avut, tofi, prea
multd ambifie $i prea pufind inteligenfa pentru a o face. Mara
insa ce confeberafia nu este, obatä ce nu poate fi la momentul
cerut, unul singur bin cei mici : Bulgaria ori Grecia, nu pot fi ab-
mi$i la Constantinopol, la strimtori. $1 nici nu le pot cere, be la
un grup be mari puteri, on be la cellalt.
Deci, niciun interes politic european, capabil be a bicta, nu
inlatura pe Rust be la Darbanele.
Iar 13alcanicii besunifi nu pot reba Constantinopolei misiunea
sa istorla
www.dacoromanica.ro
152 Rãzboiul
-
nostru in note anice
Pentru pine...
Sint jubete in Romania Unbe tefanii n'au malaiul bietei lor
marnaligi zilnicesi silnicesi nici nu gasesc be unbe s5 cumpere.
intaiu s'a stiut aceasta pentru Neamt, apoi Suceava, Prahova, 13u-
zaul au venit la rinb. Tara grinelor nu-si poate nutri fiii cei mai
buni si cei mai harnici.
Guvernul a fagabuit masuri. Prin bancile populare, prin obsti
se va veni in ajutor. Porumbul va fi abus be unbe se zice a pri-
soseste. Se va remebia la un viciu be circulatie care a abus anemia
ingrijitoare a unor Tinuturi.
S'a abus chestia si in Camera, bupa ce s'a zabovit in bestul
ca sa _nu se Mite spiritele. Caci acestea sint vremuri be rabbare,
bar si be veghere si munca, bin ce parte trebuie.- Unii au cerut,
cei mai multi, oprirea exportului, la care se va ajunge, va /rebut
sa se ajunga. Allii s'au impotrivit cu vehement5, ca proprietari si
arenbasi cari au porumb be vinbut si nu voiesc sa piarba ceasul
preturilor celor mai exceptionale. Am auzit ca se striga contra ,,go-
lanilor", cari, be si simpli abvocati si profesori, pretinb a guverna jara.
Urit spectacol! Guvernul il putea inlatura, intrebinb mai mull,
pe multi si mai bin vreme, pánd ce nemultamirea nu capatase un
glas aproape "Operat.
De sigur ca in tara aceasta sint antagonisme. Ele vor fi re-
solvite prin cea mai energicd si bevotata actiune a celor cart se vor
bovebi astfel oameni be Stat abevarati. Dar nu se poate vorbi de
ele. E pacat sä se vorbeasca be ele.
Avem altceva be facut, si, baca trebuie sä nu se calce breptul
nimanui, solballi be mini ai Romaniei nu trebuie.sa fie petrecuti in
ceasul bespartirii be femei besnabajbuite si be copii flaminzi.
1 Mart, 1915
La Dardanele.
Un vinzator turc be lucruri rare expune in Calea Victorietun
vechiu portret care infatiseazã pe cel b'intaiu Sultan turc care a
trecut in revista trupe europene crestine si cele o'intaiu trupe europene
care au fost trecute -in revista be un Sultan al Otomanilor. Abbu!-
"Megib, slab, melancolic, calareste innaintea contingentelor militare ale
Angliei si Franciei trimese pentru a-i apara stapinirea, pentru a-i
www.dacoromanica.ro
_ 154 RSzboiul nostru in note zilnice
Din retragere....
Ce sfinta e vechea poveste a Romanului biruitor care, intors
acasà, si-a pus boii la plug si cu minile lui glorioase a taiat brazba...
La Roma erau lupte, erau intreceri be ambitii, erau succese si pa-
rabe,el, la tara la binsul, ara.
Atunci oamenii stiau sa se retraga bupa inbeplinirea batoriei,
a misiunii lor, si sa si ramiie in maiestatea senina a unei retrageri
voite.
$1 la noi s'au hotarit la retragere oameni cari jucasera in
tara roluri be capetenie.
L-am vazut pe D. A. Sturbza fagabuinb retragerea la ocupatiile
sale be la Acabemie. $i s'a intors in lupta. $i ni-a parut rau. Dar,
cinb, a boua oara, a luat aceasta becisiune, el n'a mai vrut sa stie
nimic bin ceia ce-1 pasionase si ocupase atita. $i a murit be moartea
inteleptului.
S'a retras b. P. P. Carp be la sefia partibului conservator-
Voia sä ne baton cu toata confedera (la balcanica, sa atacam
Rusia, sa mergem la Chiev, sä provocam razboiul european.
Aitii n'au vrut ; nimeni n'a vrut. S'a retras. Iar a boua zi bsa bistra
Camera liberala cu acrele glume ale spiritului sau agresiv, si astazi,
WA a fi seful unui partib, fara a fi un om popular, fara sa poata
abuce Coroanei sprijinul unei forte materiale sau morale, ci numai
ramasitele isolate ale puterilor sale, voieste sa sileasca pe Rege a
merge cu Ungaria pentru Basarabia, in acelasi timp cinb ribica
amintirea ITIolbovei ca o arma contra viitorului Romaniei !
S'a retras b. Maiorescu bupà pacea be la Bucuresti, burra o
afirmare a energiei romanesti, pe care poate a voit-o, ale aril so,
coteli biplomatice, oricum, le-a facut, cu solemnitatea birza care-I
caracteriseaza. Dincolo be pacea be la Bucuresti erau insa a4
probleme, pentru oameni crescuti in cercetarea lor. Retragerea b-lui
alaiorescu ii babea 6-sale o aureola be senina besinteresare, be
lipsa a oricarii ambitii, iar terii nu-i rapia o forta activa, fara care
s'ar fi primejbuit. Cu buiosie si respect am privit toti in urma bru-
mului sau spre liniste... $i astazi b-sa se intoarce. E militantul unei
politice conbamnate, e asociatul Nut Carp inteo actiune nefasta, e
o piebeca in calea besavirsirii unei opere la care b-sa a pus o
www.dacoromanica.ro
N. IORGA 157
www.dacoromanica.ro
168 Räzboiul nostru in note zilnice
Politica' de BucureVi..
0 Ora intreaga priveste cu ochii spre ceruri cautinb besiega-
rea soartei sale ; un neam intreg se zbuciuma in asteptarea unui
ceas pe care 1-au pregatit veacuri si care veacuri poate sä ni pre-
gateasca. De cinb sintem noi aid pe pamintul nostru n'a fost o ne-
rábbare mai chinuitoare, un mai firesc conflict intre tot ce borim
si intre toate be care ne shim, o tortura be constiinfa mai continua
si mai istovitoare pentru tofi aceia cari mai pot finea in loc ori
sint in stare a ba brumul frinelor. Ce fierbe acum in sufletele
noastre ale tuturora, be cinb este pe lume neamul nostru, n'a fiert
veberni ca acelea ce se poarta innaintea ochilor nostri nu le-a va-
zut Inca nimeni be un singe cu noi, atita furie be räsplatire si be
jertfa n'a inboit bataile inimilor romanesti nici cinb. Trec zilele una
oupa alta, Sfinxul norocului face Inca, si ne intrebam, in funbul
constiintei noastre, baca noi ii putem smulge raspunsul pe care al-
tora I-a refuzat Oita acum, si noi stim cà rinbul nostru va veni ca
sa-i supunem viitorul nostru, ca bin gura lui va trebui sa vie pentru
noi unul bin aceste bouä, bin singure aceste boua raspunsuri : viafa
intreagä ori moartea. .
-cu scrisori fail rost, cu frdmintdri Mil vre-un folos, prin saloane,
obAi be lucru", rebactii, cluburi si cofetárii boieresti. Conspird cu
ferestile beschise si bin cinb in cinb isi scot si capul ca sd-i prinbd
si mai bine fotograful pe care sr I-au comanbat In strabd. Fiecare
trebuie sa-si aibá gazeta, articolul, noutatea senzationald, secretul
profunb, solutia victorioasà. Zeci be oameni se tin bupà tine la res-
taurant, la teatru, la cinematograf, pe strabd ca sa-ti comunice ultima
hotárire a Guvernului, ultirnul termin al intrdrii in acliune, ultimul
plan al bublei aliante sau triplet intelegeri. Pas' be-I refuzd pe vre-
unul, bacd vrei sd-ti faci un busman pe viatà I Si, bacd totusi ai
scdpa be tog, in cele b'intal rinburi ale ziarului pe care-I vei bes-
,chibe, o sä gdsesti neapdrat un mare secret, o mare revelafie, o
gravd acusatie, o profunbd suspHune, un gest solemn!
De la cel mai mare la cel mai mic, be la tristele balrinefe
cu legAturi ,,europene" ale b-lui Carp pánd la vdxuitorul bin strabd,
be la planurile «molbovenestP> ale celui b'intdiu pánd la grija ho-
tarului bucovinean sau maramuräsan in «Romania Glare a cutdrui
om precis, e acelas fenomen. Aceiasi zarvd, aceiasi rdscolire a lumii.
SA evacudm Bucurestii ca sd nu moard Franz Joseph obatà
pe -saptdmind, ca sd nu facd revolutii Grecia la fiecare fasä a lunii,
ca sä nu-si schimbe atitubinea Bulgaria be trei ori pe zi, ca sä nu
se bivulge conbitiile impRärii austro-italiene,ar fi bine, bar e si
greu! Proprietarii stabilimentului Capsa ar protesta bacd in intere-
sul terii li s'ar cere sd nu-si mai abdposteascd un timp geniile bi-
plomatice. De libertatea presei nu se poate atinge nimeni. $i nici
nu poti trimete pe toti incdlzitii" dstia la aier liber si sandtos pe
citeva zile macar.
Dar un lucru putem face. SA sfatuim pe toti aceia cari n'au
fericirea si nenorocirea be a sta permanent in ,,Capitald" a nu crebe
bin o mità be vesti becit cel mull una, a trece peste toate ,,secre-
tele" si a inlätura toate ,,solutiile" ce se trimet be acolo. A nu
confunba politica be Ducuresti cu politica romdneascd. $i a pdstra
acea minte asezatá cu care strdmosii nostripe vremea cinb nu
erau nici cluburi, nici cafenele, nici ziare si drib omul bogat si
fárd ocupatie, in loL. s'", umple lumea be minciuni si be prostii, se
inchina un ceas, minca trei ceasuri pe zi si bormea patru (fard a
socoti toatd noaptea), au fácut atita lucru, cu vitejie si rábbare :
ne-au pästrat ca targ Ipi ca neain.
5 April, 1915. www.dacoromanica.ro
170 Räzboiul nostru in note zilnice
Numai cit stapinii paburii pot interveni. $i, Limn?) insisi Ilegri,
be si nu s'au nascut robi, ei au datoria be a interveni.
Asa crebem noi si, cu noi, multä lume.
12 April, 1915
Räspunderea guvernului.
Niciobata un Guvern romin n'a avut mai multa raspunbere
becit Guvernul presibat be b. I. I. C. Bratianu si, be oare ce primul-
ministru a inteles a-si reserva conbucerea superioara a politicei
Regatului, niciobata n'a fost la noi om care sa poarte pe umerii
sai sarcina be raspunbere pe care o poarta fiul lui Ion Bratianu.
Nu mai sintem in starea be spirit nenorocità bin vara anului
trecut. Anumiti sfetnici nu mai inriuresc parerlle acelor cari n'ar fi
trebuit sa-i intrebe niciobata, oricit be marl si inbreptatite pared ar
fi avut bespre cunostintele lor si onestitatea lor politica. «Ziva»,
organul intemeiat pentru a schimba parerile opiniei publice, a cazut
in cel mai absolut biscrebit : ea serveste boar pentru a minti pe
aceia bintre Arbeleni si Bucovineni, bestul be pufini, be alminterea
in ce priveste cetitorii be gazete, cari n'au si alte mijloace be
a sti ce se petrece si ce se crebe in Romania. I ar Molbove be
boi bani a b-lui Carp a trecut rapebe bin fasa provocarilor birze
ale intemeietorului ei, care se visa cancelariul unei lovituri be Stat.
pe tema be politica externa, la literatura bulceaga be suspinuri, re-
verii si atacuri personale a rebactorului sau obisnuit, b. Virgil Arion.
Astazi nimeni nu mai joacd rolul be stilp inbicator pe brumul Chie-
vuiui, iar partisanii Puterilor centrale, recunoscatori pentru invatatura
capatata in abmirabilele scoli ale Germaniei sau libertari pentru
cari Rusia e innainte be toate o temnitä, se margenesc a tilcui
telegrame si scrisori particulare si a prezice viitorul cu aceiasi sigu-
ranta ca celeva lui Ahmeb bin Ierusalim».
De partea cealalta, stubenti nu mai strábat Bucurestii cu o
Marsiliesa gata pentru janbarmii pebestri i varbistii romini. Nu se
mai vab corboane pe Calea Victoriei. De mult timp personalul Le-
gatiei rusesti n'a mai sim tit nevoia be a iesi in balcon. Universitatea
tine cursuri,si le tin chiar aceia cari-si atribuiserä un moment alt
rol in viata publica. Liga Culturala face o Iinitit propaganba in
sensul care corespunbe pareril generale. Ilimeni nu mai trimete
portarei b-lui l3ratianuwww.dacoromanica.ro
i nu-1 ameninta cu nicio executie. Moratoriul
N. IORGA 173
ribicatd, pdgina lui sabie ribicatd pentru a st5pini neamuri, sau acela
care si-a slavisat numele pentru a ascunbe cea b'intdiu porecld pe
care au purtat'o innainta$ii si, sd-mi bea voe sA-i inteleg be ce
sunt impotriva cinstitei conceptii funbamentale a vietii neamului nos-
tru $i a scopurilor pe care acest neam, potrivit bestinelor lui, tre-
buia sd-1 urmdreascA. Noi insd ni abucem aminte be .acei viteji te-
rani, noi stim pentru ce au fost intemeiate terile noastre, stim prin
ce lupte au fost pdstrate $i $tim prin urmare CA astdzi noi nu ne
putem asocia cu niciun pret la rdzboiul pe care cea rnai besAvirsità
organisatie omeneascgo recunosc-1-a inceput pentru a benega po-
poarelor breptul be a trdi pe basa lor nationald $i pentru scopu-
rile lor nationale. (Aplause puternice, inbeluag prelungite).
Sint, bomnilor, boa feluri be «non possumus), in lume. Este
un 'x nu putem>> al biplomatiei, care tine be azi pe mine : o biruinta
in cutare loc ori o infringere, un tratat incheiat, o soaptd spusd la
ureche, asigurarea unui biplomat, acel imens mahalagism be note si
rapoarte pe care le mdturA in fiecare moment biplomatia lumii,
acestea o pot face sd-si schimbe pdrerea pe- care a avut-o pdn5
atunci: bar este un «non possumus>>, un <<nu putenr national, mo
ral, absolut, etern, acela pe care poporul nostru ii opune azi pof-
telor be bominatie ale rasei germane $i maghiare asupra lumii in-
tregi. (Furtunoase aplause, inbelung prelungite).
Domnilor, multe le poate scusa puterea, bar ceia ce se pe-
trece aatäzi in Belgia, in Franta, ceia ce s'a petrecut ieri in Serbia,
nici biruinta cea mai -besavirsita a celei mai superbe puteri n'o
www.dacoromanica.ro
N. IORGA - 177
-
poate scusa. $i cei mai mid au macar batoria sa fie morali si cin-
stiti. Cum, abecd, noi sä mergem aldturi be Austrieci, pentru o bu-
card be pamint baruitä, cuceritd chiar be Austrieci, pentru a ni fi
aruncatd noud, bincolo be Prut ? Noi sa* mergem impotriva Mind-
sitelor eroice ale poporului sirbesc, sa arbem casele care au rámas
Inca in picioare, s5 jertfim copiii care mai cautd o bucatd be pine
be strdlucit eroism ? SA ne ribicam noi impotriva Franciei, .care cu
ultimele sale puteri apard cel mai sfint brept ? (Inflacdrate si sgu-
buitoare aplause inbelung repetate. Cei bin said in picioare aclama
si protesteazd).
Aplausele b-voastrà au rAspuns. $i, oriunbe in Romania s'ar
pune aceasta intrebare, si cel mai ticdlosit be calculele interesului
material, si cel mai incremenit in socotelile sale bintre falsii bar-
bati politici, ar simti rusinea suinbu-i-se in obraz. Astfel be teorli
sint posibile nurnai atunci cinb ultima rabdcind a moralitatii, cinb
uitima putere be manifestare a rusinii pentru fapta rea ar bispdrea
bin sufletele oamenilor. Nu! Nu putem! 0 fac altii pentru bomnia
lumii, noi nu voim bomnia lumii. N'avem macar aceastä scusd pen-
tru a inbeplini cel mai begrabant act care se poate inbeplini in viata
unui popor minbru be cinstea acelor cari 1-au alcdtuit in toate tim-
_ purile. (Calburoase si prelungite aplause).
Nu, asta riu. Chiar baca ar avea succese becisive coalifia ger-
mano-maghiara, chiar baca Franfa ar fi zbrobitã, Anglia bescurajata
si Rusia pusa in genunchi, lucruri mai grele becit toata filosofia
politica a propaganbistilor politicei favorabile unei feri be care, ca
limba ori cultura, habar n'au la matura lor vrista si cu intelectul
ce li s'a baruit be Provibenta. Daca ar fi si aceasta si orice alta
ar fi,nu!
Un popor are, trebuie sa aiba acele sentimente be elemen-
tara rusine fall care un inbiviô face parte bintre begrabatii socie-
tatii. $1 am H un exemplu, menit hulei vesnice, al unei impubori
fara margeni baca am aproba politica ultimatelor ca acela bin lulie
1914 catre Serbia, a calcarilor be tratate, a uciberii populafiel ci-
vile, a bistrugerii monumentelor be arta, a fagabuirii fatise opuse
breptului be viata al nafiunilor, baca am merge in Serbia SA* ingro-
Om ceia ce Ungurii au voit sa asasineze.
Drept ce fel be banbiti josnici, be lasi hoti ai loviturilor stra-
ine, be sacali vesnic flaminzi si totbeauna fara curaj ne ieau acei
nobili -bomni cari, avinb aceasta morala politica, vreau sa ne in-
fecteze si pe noi cu binsa ?
Noi aVem un busman national, innaintea oricui. il stim bine.
Du e un Stat ca Rusia, care se poate schimba bupa miscárile po-
porului pe care se sprijina. E o natiune. Nu o clasa, 0 rog, o
natiune intreaga.---D'o urim; nu urim pe nimeni. Dar intre noi tre-
buie sa se aleaga, loaial, cinstit, in fatà. Dorim si pentru ei, cari
bupa aceia se pot besvolta liber si inbepenbent pe un pämint care
sa fie in abevar al lor, borim ca acest ceas sa fie cit mai apro-
plat; crebemsi azi tot crebemca acesta e ceasul.
Dar baca nu s'ar putea ?, ne intreaba cineva bin partea cea-
lalta. OH soarta lumii o vom schimba noi ? OH crebem ca intre
jertfele infringerii trebuie sa aruncam be buna vole accasta Roma-
nie, care represinta ceia ce neamul nostru a putut 'Astra liber
pana azi si care e minbria si speranta noastra a tuturora ?
Raspunsul nostru e acesta: Avem o politica', una singura.
N'a produs-o nicio infringere ungureasca si nicio biruintà ger-
rnan5 n'o poate nitnici. La ceasul ei, o vom face pe aceia!
$i baca !...
3 Maiu, 1913
www.dacoromanica.ro
184 Räzboiul nostru in note zilnice
Bataia de floti...
Cine se plingea c'a nu ne batem ?
Va fi o bataie,nu ca pentru anul acesta, ci ca pentru luna
aceasta: o bataie be flori.
La binsa nu vor lua parte becit oamenii cari, bupa ce in
conViinfa lor au biruit toate greutajile momentului, s'au convins
ca lucrurile merg bine i ca intre bolta viitorului nostru i cerul
be Maiu nu e nido beosebire.
Si, astfel, in zilele cinb fraji be-ai noOri bin boua tabere "i'i
bau sufletul rupji be rapnele, cinb riuri straine buc singele nostru
sCump, fiinbca e §i pufin, cinb foamea cu ochi be lup trece vinata
prin satele pline be femei nenorocite i be copii orfani, ei, siguri
ca barometrul politic al Romaniei e la «beau fixev ii arunca facinb
cu Ochiul, buchete be flori menite sa piara in praf i in farina.
$i un ginb te fulgera. Obata ce Ora e mai mull pe minile
lor, oare onoarea Romaniei §i norocul ei nu vor avea, bupa ce
i-au aruncat-o be la unul la altul in elegantele batai be flori ale
polemicelor be tribuna i presa, aceiasi soarta ca florile acestea
pingärite i ve5tejite ?
3 Maki, 1915
Casul cu Italia.
Robia nu face niciobata loc libertafii, abevaratei, marei §i
minbrei, bar asa be grelei libertafi, care nu vrea sa tie becit be
&eptul ei servit be puterile ei.
Dupa zgomotoasa bucurie a triumfului, venita be cele mai
multe ori cu ofense la abresa stapinului lingu0 pana atunci, ea
cauta rapebe all sprijin pentru a repeta fala be binsul aceiasi scara
-be atitubini.
De cinb e lumea asa a fost. Desrobirea, care e numai libe-
rarea, a fost un act bin viafa popoarelor, liberlatea, altul.
Atita timp am basal politica noastra externa, grija situafiei
Statului romin feta be alte Statecaci be o grip a intereselor ro-
mane0i Romania nu voia sa attbà becit boar prea pufinin sama
aliafilor» poruncitori bin Europa centralà, cari ne penetrau, stra-
bateau prin tofi porii fiinfei noastre, pana in abincul fesaturilor.
Mulfamita acestei legaturi, Bucure0i puteau afipi intr'o frumoasa
www.dacoromanica.ro
N. IORGA 185
_
10 Maiu, 1915.
www.dacoromanica.ro
N. IORGA 187
Mahalagiul desperat.
Cei vechi ai nostri faceau politica be viteji.
Cei be la mijloc politica be boieri.
Acestia be azi politica be mahalagii.
Cinb babeau be greusi boar binb be greu si totusi biruinb
innainteaza un neamcei vechi osi biruiti se ribicau asupra birui,
torului», inbreptinb prin vitejie noud.
Cei be la mijloc gästau in minbria lor be boieri puterea ce
trebuie pentru ca lucrurile sa fie abuse bin nou pe calea cea buna.
Iar politicianul-mahalagiu bin 1915 cinb cabe Salanbra la
Roma, striga besperat :
Nene, ce ne facem noi ? Ce ne facem noi, tatico !
Numai cit este un noroc la care mahalagiul besperat al poll-
ticei noastre nu se ginbeste.
El sta in cel mare si Fara' be nume, care nu stie nici be Sa-
lanbra- nici be mahalaua noastra politica.
$i cinb este vorba, putem ribe be bietul mahalagiu besperat.
10 Maiu, 1915.
Oamenl politici §i
critici nepolitici
imprejurarile au abus pe cineva in fruntea unei ON tocmai
in ceasul cinb pentru binsa au venit momente becisive. Acel om e
res ponsabil fata be constiinta sa, fata be o tail si be un neam, fara
be jubecata vremilor. Toate puterile nifletesti ale but ca inbivib, tot
marele bar be absorbfiune a puterilor be care bispun altii, toff,
n'ajung pentru a-1 multami fall be .ceia ce se simte bator a ba. Ar
yrea sa aiba toata experienta trecutului, ca si cum insusi ar fi trecut
prin acele greutati, le-ar fi combatut si invins : ar vrea sa aiba toata
intuifia profetica a viitorului.
,
/
$tie bine scopul, s'a convins a e unul singur. Magia tintei il
poate fermeca ; el trebuie sa n'o piarba bin ochi, fárá a ceba insa
miragillor ei. $i brumul e ingust ca o funie intinsa, taios ca un
ascutis be sabie, iar bebesupt e prapastie...
Daca ar fi numai prapastie pentru el, pentru situafia, pentru
onoarea, pentru numele ski, pentru ce i-au lasat innaintasil sa pas-
treze ! Dar e vorba be interesele patriei si natiei sale, e vorba be
www.dacoromanica.ro
188 Rizboiul nostru in note zilnice
www.dacoromanica.ro
192 Räzboiul nostru in note zilnice
_ _
www.dacoromanica.ro
194 Ilázboiul nostru in note zilnice
II
subfiri : se vebe cum joaa umbrele in bos, $i lumea isi ba, seama
c5 aceia ce se face acolo nu e tocmai pregAtirea trupului Dom-
nului pentru a-1 infafisa crebinciosilor.
Ei bine, la najiunea noastrà cea be jos nu e asa. Multi zic:
ce najiune grea be' urnit ! Cu zic altfel: ce bine cd nafiunea noas-
tr5 e grea be urnit ! In viafa mea n'am v5zut lucru bun facinbu-se
altfel becit cu urnirea grea a celui care, cinb s'a urnit obat5, $i
mn lanj intreg be munji se cutremura $i se bárim5.
Acele fire be nisip care se poartg in bataia vintului, o, acelea
se beslocuiesc u$or ; numai cit nu pofi face nimic cu binsele. Pe
dub cu ceilalji, cinb, in pornirea lor elementarà, s'au cutremurat
pärtà in straturile lunbamentale ale pAmintului, se face ceva! Un
3 Mai la o abunare be oras, aceasta inseamnA c5 bup5 intrunire
unul se buce la berArie, altul la cofetarie, un al treilea la cinema-
tograf, ba cutare chiar merge sä cumpere un bilet pentru bAtaia be
flori in contra cdreia a aplaubat in abunarea unbe s'a gasit. Viaja
noastrA asa este: plin5 be contraziceri, pentru cari ni facem con-
cesiuni continue ; viafa sociai5, leg5turile be familie, lucrurile be
toate zilele ni impun asemenea concesiuni : nu ne socotim angajaji
prin cuvintul nostru. La bin$ii insä cuvintul este o inbatorire ve$-
nic5, un jurAmint, $i prin urmare, cinb la 3 Mai 1848 ei au spus
ltd I35rnuf c5 au infeles, era teribil cuvintul ce-1 rostiau. Era si o
oficialitate acolo, miratä be ce linistitA pArea najia aceasta, care
bupà ce ascultase totul, se bucea acasä s5 se apuce iarAsi be lu-
cru, $i ea socotia a peste citeva luni, ori be o fi Imp5ratul st5pi-
nitor in Arbeal, ori be Ungurii vor fi cistigat biruinfa, totul o s5
meargá ca si innainte. Nu-i cunosteau. .
citeva luni be zile si tot muntele era aprins be cetele lor. Viafa
si-o juruisera in momentul cinb beclarasera Ca sint hotäriji a jinea:
steagul lor beosebit in faja celorlahe natii care-i apasasera. $i be-
acest juramint s'au jinut cele 40 000 be oameni cari au perit acolo.
pentru Imparat, aparinb breptul be viaja al poporului lor. (Mari:
aplause).
Aceasta este iarasi un invajamint.
III-
Dar zic unii : Doamne, naiva najie, si aceasta najie roma--
neasca : s'a avintat spre moarte pentru imparat la 1848, continb .
pe memoria tinarului Suveran al Austriei ! 0 najie inteligenta n'ar
fi crezut ca lucrurile acestea sint posibile ; ai nostri, insä, timpiji
be nacaz, cu mintea inchisa pentru ibeile politice, au zis : sa mer-
gem bupa steagul negru-galben, cad in cutele brapelului schwarz-
gelb o sa cistigam breptul la viajà, o sa avem viaja cea bunk pá .
mintul care sa fie numai al nostru, organisajia economica, organi.
sajia politica. $i pe urma imparatul i-a momit, i-a inselat, si s'au,
gasit tot asa be apasae tot asa be saraci, fara carte, fara brepturi,
cum fusesera si innainte.
Crebeji b-v. insa, ca in sufletul oricarui jeran care se ribica
pentru imparat putea fi ibeia aceasta naiva pe care i-o atribuim
noi aid si aljii aiurea ? Ca el se lupta pentru imparat in insusirea
lui be imparat ? Orice steag be pe fume este alcatuit bin colori,
bintr'un semn viu care sta be-asupra steagului si binteun bat oa-
recare. Steagurile se lin cu bejele. Daca imparatul a crezut, la
1848, ca fiinja lui e mai mult becit un bat be steag a lost mai
naiv be cum ne inchipuim II:A Ca erau Rorninii atunci. 13ajul be
steag, club ai sá aperi steagul insui, cinb il stringi la piept ca
s'a" cazi be moarte, insingerinbu-I cu cele bin urma picaturi vii bin
trupul tau, batul acela obivulie0i a-I fringe be genunchi i--1 zvirli
ca un lemn netrebnic. Ei bine, lucrul acesta il vor face Rominii ar-
beleni, WA inboiala. (Aplause furtunoase.)
www.dacoromanica.ro
210 Râzboiul nostru in note zilnice
www.dacoromanica.ro
N. IORGA 215
Studenti?
Se vorbeste be citeva zile, cu inbignare, be imoralitatea stu-
benjilor. Se benunja acei cari au luat bani bela agenfii cutarui om
politic pentru a sprijini prin manifestafii cutare politica externa, iar
aljii arunca alte sagefi bin arsenalul be peste brum.
La Universitatea bin Bucuresti b. rector ancheteaza pe cet ce
nau luat bani be la Nemfi". Nu stiu ce va face b. rector bela Iasi
ca sa-si arate solibaritatea cu colegul bucurestean.
Iar lumea se scanbaliseaza be aceasta becabere a stubenfilor.
Sa mi se bea viz& sa abuc, ca profesor, o precisare.
Stubent este acela care cu sufletul plin be nesfirsita iubire se
apropie be abevarurile stiinjei, cautinb a osebi bin ele si tot ce-i
trebuie pentru a fi in cea mai innalta forma a culturii un cetafean
bun al ,ferii sale, un crebincios fiu al neamului s5u, un exemplar
superior al umanitafii.
Discorbiile bintre aceia cari si-au framintat be mult cu noro-
iul intereselor ultima picatura bin mirul crebinfelortinerefei nu-1 in-
tereseaza. Peste capetele tuturor osebirilor politice el vebe Roma-
nia si pe Romini. Si el se pregateste in tacere be ceasul club va
putea sa li bea comoara intreaga a tinerefelor sale, unbeva pe un
cimp be lupt5.
Cum, acesta e stubentul ? Dar atunci cei ce bemonstreaza, ce
euleg bani, ce scot ziare, ce se framinta, ce-si rob ghetele pe pra-
gul rebactiilor si usilor patroniior cari pot asigura o cariera ?
Aceia sint agenfi be cluburi si oameni be. casa, cari se in-
timpla ca frecventeaza si Universitatea.
Niciunul bintre binsii nu e stubent, fiinbc5 nu e numai stubent.
De aceia, dub oamenii politici se turbura in lupta bintre stu-
benlii respectivi, profesorii n'au be ce se emofiona.
Ei stiu ca stubenfii sint,bar sint aiurea !
12 Mlle, 1915.
www.dacoromanica.ro
216 Räzboiul nostru in note zilnice
- _
Desertori...
. .
De zeci be ani se face in Romania, pe linga o opera be
culturà generala romaneasca, a aril inbreptätire si al carui folos
nu-I poate tägabui nimeni, si o opera be irebentism sentimental.
Nu trecea un prilej mare, o aniversare istorica, o zi solemna,
o intilnire intre Rominii be aici si cei be peste Carpati, in care
acest irebentism sa nu se manifeste, in strigate aprinse fa I3ucu-
resti, in biscrete si ispititoare soapte in Arbeal.
Oamenii be acolo zac be veacuri in abinca suferinta. Aceasta
suferinta nu i-a bemoralisat, bar a slabit intru citva resortul be
otel al initiativei. Ei vreauorice-ar bicta oportunitateace vrem
si noi. Dar nu cuteaza a intreprinbe .nimic. De aceia tofu! it as-
teapta be la acea Romänie pe care o creb mare si tare ca visul
lor si ca pretentiile noastre. -
www.dacoromanica.ro
_ 222 Räzboiul nostru In note zilnice
nici nu trábeaz5.
«Desertorilor>>, crebeti in el,-0 in nimenea altul!
26 lithe, 1915.
D e scuraj are, nu!
Asiperea si unbe-I biruiau altit ne-
5 tetan-Von, nu pierbea nabejbea,.
ca, tiinöu-se cazut jos, se rabica .
be-asupra biruitorului,
(Cronicarul Grigore Ureche )
Oameni cari n'au criticat niciobata, nici relele care bateau la
ochi mai mult si faceau mai mult5 pagun terii, oameni cari n'au
incercat niciobata o lupt5 Cu beprinberile nenorocite al cdror gust
scirbos il simtim acuma, oameni pasivi, fárd convingere si Fara energle,.
lipsiti be initiativ5 si be staruint5,oamenii acestia sint astazi profunb
bescurajati si prebica pretutinbeni crezul be bescuraiare
Patrioti cari crebeau ca e scris in ceruri ca orice complicatie
politica' bin Europa s5 abuc5 neapárat largirea granitelor Romaniei,
orice ar fi facut Romania ins5si, naivi in asteptarea unor «trenuriy
minunate, pline be baruri pentru toate neutralit5tile <<loiale si be-
finitive», pref5cute in provocatii lard socoteal5 si fara sens, se tin-
guiesc astazi la toate ras,)intiile si bescurajeaza, nu numai pe alti
naivi ca binsii, bar si oar ni seriosi.
Plescari, cari stiu cum se ,,iea" 0 alegere, cum se cap5tA un
www.dacoromanica.ro
- N. IORGA 223
www.dacoromanica.ro
226 Rkboiul nostru in note zilnice
www.dacoromanica.ro
228 Inzbotut nostru in note zilnice
bin mina c5ruia iese, sau nu iese altceva becit un teran in ex-
cursie, purtinb o uniformA si avinb oarescare arme la inbemin5. Et
poate avea, ofiterul, minbria a prin el tam s'a ribicat la culmi care
0115 acum sint infàsurate be negurile visului, ori cd tara a cazut,
prin el.
0, ce scirb5 Ili face specialistul iintrigant be strategie care-si
scrie nervos articolul be r5spuns la ceia ce a strecurat in alt5 ga-
zeta alt specialist, tot asa be intrigant, al aceleiasi strategii ! in-
America-be-Sub cu besertorul be la batoria sa be munca si be tacere,
obrasla limbutA si cu mincárime be scris a protipenbabelor fanariote r
Nou5 ni trebuie numai ofiteri be aceia cari, in afara be mobesta si
asa be mareata lor chemare, au be sigur o convingere politic5, un
ibeal politic, bar atit be iubit lor, atit be sfint pentru binsii, incit
n'ar putea sá-1 marturiseasca becit in extasul sublim al biruintei
ori in ultima soaptA be agonie a ränitulut!
Dar si acesti ciubati ofiteri, cari ar merita sA fie rnobilisati
sebentar la Arenele Romane, sA fie pusi portari la clubul respectiv
si, in loc be sabie, s5 li se atirne la coaps5 conbeiul reoactiei res-
pective, au o scus5; ba, au una.
Apoi bine, bomnilor, ce faceti b-voastrá, acestia cari nu sinteti
ofiteri, ce vA vebe ofilerul ca faceti be bimineat5 p5n5 searà ?
lese omul bin cas5 si, p5nA sa-si fac5 ghetele, vhxuitorul ii
va explica be sigur un nou explosibil, vinzátorul be gazete-i va
presinta o expunere complectAsi criticA a ultimelor operatii, cu
prognosticuri personale, scrise be un biet Ovreias fugit be la recru-
tare ori be cutare Grec care, avinb bou5 cetatenii, nu si-a Matt
batoria militarà niairi. lesinb be la serviciu patronul restaurantului
ii va expune cauzele ne izbinbei rusesti ori acelea pentru care Ger-
manii nu vor birui pAnS la sfirsit 5i, facinbu-i socoteala, talul va,
anugi opiniunile sale in aceast5 materie. Pe Calea Victoriei, la
fiecare boi pasi, va gasi un civil islet, care ar putea s5 invete carte.
pe Joffre si pe Hinbenburg. far, cinb säracul be el meroe la o
grabinA s5 se bistreze, be atita strategie: a lui, pe care n'a spus-o
nimänuia, si a celorlalti, pe care a trebuit s'o asculte be la toff,
cintäreata-i va ba in cupletele ei o ultima lectie be istoria rkboiului.
$i atunci, bac5 se mai ginbeste cA e bine s5 se intereseze
be cariera lui militarà coconut A sau coconut 13, vi tori ministrisi
poate chiar be Razboiu!, iatA cá articolul be ,.pcialist... ii scap5._
www.dacoromanica.ro
N. IORGA 233
Guvernul d-lui
Marghiloman?
N'am fost printre aceia cari au urtharit pe ô. Al. Marghiloman,
eful unei päri bintre conservatori, cu focul unei inbignari in parte
sincera. In trebile bin launtru ale partibelor cei bin afara n'au be
ce sa se amestece, mai ales club, ca noi, tagabuesc legitimitatea
morala a intregii vieji be partib bin Romania, pe temeliile be con-
ruplie care susjin tot falnicul ebificiu, clabit bin aurul bubgetului
romin. 5i, iarasi, crebem a in imprejurarile be fall cel mai bun
fel be a bistruge un <grantor', e acela be a inboi puterile crebinjei
si silinjile muncii tale. Ni s'a parut numai ca 6. Al. Marghiloman
face, cu mijloace foarte antipatice, o politica externa care, bupa
parerea noastra, e cea mai rea si pe care, oricum, n'o poate
servi becit francheja curagioasa care in aceasta tabara a lipsit
lotbeauna.
Dar, in sfirsit, oricine are o convingere nestramutata nu poate
www.dacoromanica.ro
234 R5zbolul nostru in note zilnice
www.dacoromanica.ro
N. IORGA 235
www.dacoromanica.ro
23B Rdzboiul nostru
,
in note zilnice
Cel adevaratf...
Cei abevarafi sint la posturile lor. Aceia cari n'au spus si
n'au scris nimic, acei cari nu s'au Jaunt pe binsii si n'au batjo-
curit pe alfii, aceia cari n'au samanat neincreberea si ura in su-
fletele nimärui, aceia cari sint noi $i curafi.
Cine a avut norocul sa-i van', e bin acea 00 alt om. A$a
be sanatosi $i minbri, asa be mgrefi si simpli, merginb la batoria
lor, oricare ar fi, ca la intimpinarea unei absolute nevoi a viefil
neamului lor, lini$tifi $i plini be hotarire. 0 vorba be prietenie in
cale, un zimbet, un cintec, prinosul .lor be oameni saraci la orice
opera folositoare ferii 500 bin abonafil nostri cei noi $ tiu did
mulfAmire miscata se ascunbe in aceste cuvinte,$i pe urrna uncle
irebuie !. Unbe trebuie $i orice ar fi! -
S'au mi$cat apele be la funb : clare $i pline be lumina ele
www.dacoromanica.ro
--240 RSzboiul no3tru in note zilnice
trec vioaie innainte! Mini ne vom intreba miraji baca a fost vre-
obat'a acea necurAjenie superficiala be care ne scirbiam.
PSná atunci n'are becit sá strige oricine ce vrea, cerneala
be noroiu poate sa insemne orice momeli, orice piri si orIce bias-
tame. Ce au a face astAzi toate aceste lucruri cinb cei adevgrati
au ap5rut, infalisinb in ochii nostri boua mii be ani ai trecutului
mare si zarea nesfiritä a viitorului !
Se mai uita cineva la cat-file risipite jos ale Fariseilor cinb
Isus, tinAr si viteaz, vorbia in Temp lu bespre Dumnezeul cel brept
si bespre Mintuirea oamenilor?
13 Septembre, 1915
['Mania d-lui Dumba.
Ambasaborul austro-ungar la Washington avea o ocupajie
foarte onorabilä, pe care, be altfel, o au si &Ill aiurea. Ajija la
greva pe lucratorii ameritani pentru ca impatrita Manta sa nu
poatä avea munifii si be peste Ocean si, pe lingd aceasta, intre-
buinta Americani pentru a-si face batoria be spionagiu.
0 scrisoare a fost prinsa, si acum Guvernul Statelor-Unite
cere hotárit rechemarea acestui ambasabor.
D. Dumba e Romin, bin neamul vechilor negustori macebo-
nerd. Cu vremea, familia s'a besnationalisat, si acuma, bupd fru-
moasele ispfavi at-Mate mai sus, minbrul ambasabor sufere aceasta
umilinja, cu mingiierea boar cd s'a besonorat pentru Austria.
Am spus-o si altà bata, la Acabemie, bupd casul Mangra:
rertegatismul, voit sau acceptat be la innaintasi, are totbeauna o
fatald aplecare catre acjiuni be aceasta spejd, si hibrizii najionali
bau lumii be obiceiu astfel be spectacole.
13 3epternbre, 1915
Ce fac Bulgarii?
Aceasta e intrebarea pe care o intilnesti necontenit in foile
noastre.
Ce fac Bulgarii si de ce fac unele lucruri care evibent ca
nou'a ni sint neplacute si pagubitoare, aceasta e intrebarea
-
zilnicá.
Bulgarii au facut cu Turcii o invoiald cari li b'a' o parte bin
teritoriul pe care enver-beiu li-I luase la .1913. Ei string trupele
www.dacoromanica.ro
N. IORGA 241
www.dacoromanica.ro
242 Razboiul nostru in note zilnice
este totusi ceva mai mare si becit binsele, fiinbca nimic nu-1 poate
atinge : sufletul nebiruit al unui popor.
Si poate cä incä obatä lucrul se va vebea in aceastä saran
si chinuitá Serbie.
13 Septembre, 1915.
t 1. M. Moldovan.
intr'o cAmáruta in care erau numai arti si scinburi goale s'a
stins la abinci batrinete, canonicul Molookianut", ucenicul si prie-
tenul lui Cipariu.
l35trinul cArturar care stia be o mie be ori mai mult becit a
scris si a spus, a murit be greutatea celor 83 be ani pe cari i i-au
socotit altii, bar pd cari OM baunazi el nu-i simtia. A murit pentru
c5, precum face numai cu cei pe cari-i iubeste mai mult, Domnul
il chemase, f5rá amestecul suferintei, la sine pentru a se invrebnici
be rásplata ostenelilor sale pe pämint.
Dar calugärul bin Blaj nu va fi murit zimbinb, ca aceia. cari
nu mai au cu viata nimic fiinbca i-au bat tot ce se poate cere.
Nu, _nest suflet nu era ,al unui sfint : era al unui viteaz.
imprejurkile au pus pe trupul ski be fecior be teran rasa
monahalä, bar ochii lui, cari erau numai foc aprins, scinteinb be o
salbateca hotárire, fata lui thiat5 in linii tari si aspre, barba rail
in care para se sprijinia, ghemuirea ca pentru asalt a trupului s5u
märunt si vinjos vábiau pe acela care ostas trebuia sa fie.
Si a fost osta.
-Altii au biscutat ; el a afirmat. Altii au negociat, el a pretins,
Altii s'au supus, el birz a rámas impotriva sortii.
Da, soarta se hotarise impotriva poporului s'au. La orice prIlej
ea a rostit osinba impotriva noastra. Unii au intins, innaintea fata-
litkii, mina c5tre busman. Altii au Fasat ceva, crezinb a primesc
mai mult. N'a fost poate unul care s'a nu fi inbulcit, macar in form5,
protestarea lui.
El nu s'a injosit macar sä proteste : a negat.
S'a inchis in obaia lui si a fácut bin ea cetate nebiruita. Cu
focul bin ochii lui be Dac sAlbatec se apara. $i gura lui statea in-
chis5 ca in rinjirea unui blästdm mut.
Asa a trait cinzeci be ani canonicul Molbovan bin Blaj, incre-
www.dacoromanica.ro
N. IORGA 243
_ -
menit be infringerea pe care sufletul sgu n'a voit s'o recunoasc.g.
$i acum sus, innaintea lui Dumnezeu, el va putea sa" vorbeascd.
.20 Septembre, 1Q15.
Citeva cuvinte ca pentru
acest ceas.
Colegul mieu be Acabemie, ,generalul Crginicianu, ma intreabg
bacg, alaturi be Arbelenii si I3ucovinenii cgrora b-sa li oferg o tri-
bung liberg, unbe iubirea unora nu poate trezi jignirea altora, nu
creb ca e bine &á abaug si eu, care am avut legaturi vechi cit binsii,
cuvintele be care acest neam are nevoie astgZi.
Raspunb bin toatà inima : bucuros.
Dar o intrebare se pune : be ce are nevoie acest neam, be ce
au nevoie zecile be mii be cetitori cari cetesc acest ziar si cari in
fiecare bimineata ieau cu mina grabitd, tremurinb be emofie, foaia
tipgritg, in care cautg stirile, si cautg si talmacirea lor bupg nabej-
bile noastre si bupg nevoile noastre ?
Neamul, publicul", are nevoie sg i se spuie be ce trebuie sa
se pazeasca, in ce priveste pe alfii, si in ce se poate sprijini,. in
ce-I priveste pe binsul.
El vrea sg i se argte, in haosul be stiri c.? ploua in fiecare
clipgminciuni, exagergri, ameninfari, lingusiri, urlete si chiote, rugg-
minfi, striggte be burere, ca in Iabul acesta Mil pgreche be astgzi,
ce ne_
atinge pe noi in abevár si cum putem be fapt sä ne pázim.
La ce serveste acest nomol be telegrame care cabe ceas be
ceas asupra noasträ bacd nu sint minfi care sä cearng neghina bin
griu, hrana bin otravg Mina bin praful murbar al brumurilor ?
Niciobatá ziaristul si ce nobil titlu poate fi azi ziarist, si ce ignobil
a ajuns abesea!n'a avut o mai strictg sarcina be sentinelà, care
sd besiuseascg bin toate zgomotele nelgmurite, bin toate spaimele
nopfii pasul furisat al busmanului ce se apropie, gernatul rgnitului
frate care striga bupg ajutor.
$i lumea vrea sd-i spui ce este ea, nafia, ce brept are, ce
poate &à facg.
Sint rat, be toatä spefa ; sint ratAcifi; sint firi sovgitoare. Sint
solbafi cari scapg arma bin ming, alfii cari o aruncd si fug; sint
criminali cari o intrebuinfeazd pentru a trage asupra camarazilor,
www.dacoromanica.ro
244 RAzbotul nostru in note zilnice
www.dacoromanica.ro
N. IORGA 247
Geamurile colif
Evanghelice.
S'au spart geamurile $colii Evanghelice, si rau s'a facut. Dacg
s'a fäcut be stubenti, si mai räu. Pt spuneo si be scoala maghiark
cum o spun be aceasta. Orice scoalà imi e o biserica.
Dar o intrebare se pune : be ce s'au gäsit unii oameni inbem-
nati a sparge acel geamuri?
Fiinbca in scolile germane be la Bucuresti este si o cetate .
o cetate exclusiva si fanatia, in care profesorii sint comanbanti 0
instructori.
Am vdzut-o in acesti bouSzeci be ani bin urmd ribicinbu-se. $i
mi-a parut räu. Mi-a p5rut rdu pentru copiii be Romini cari au'
pärd'sit inváramintul national fii be profesori be Universitate si be
liceu, bar mi-a parut rAu si pentru altceva : pentru simpatia si
abmiratia pe care o merità, nu cultura" german5 a biplomatilor si
generalilor be azi, ci civilisatia germanä a vechilor miei profesori,
a prietenilor miei bin tara lor, civilisatia acelei puternice si frumoase
limbi in care am scris opere cu care am breptul sd ma minbresc.
www.dacoromanica.ro
Rãzbolut nostru in note zilnice
_ 248 _
0 excludere «patrioticsa»-
in Ungaria.
D. Octavian Goga, membru al societatii Petöffy", a fost exclus-
bintr'insa. Ni-o spune, cu satisfactie, «Telegraful Romin/'.
Märturisesc cA nu inteleg aceasta mäsurä.
Din orice societate ungureasca putea fi exclus poetul national
care si-a pAr5sit o patrie" ce nu e be o potrivd cu natia sa, ci
tocmai incearcä sa o suprime pe aceasta, bar bin societatea «Pe-
_
töffyD, nu.
www.dacoromanica.ro
252
- 135zboiul nostru in note zilnice
ai Germaniei.
Rusia a schimbat acum citeva luni vechiul nume istoric be
'Petersburg, legat be amintirea lui Petrucel-Mare, cu acela, curat
slay, be Petrograb. Se urmareste in mijlocul rkboiului, cu invier-
sunare tot ce inseamnä organisatie economic5, bac5 nu si influent5
culturalà german5 ; se lea innapoi ,Neamtului" ceia ce, pe täcutele,
cu sirguintá si inbárátnicie, a cucerit. La cei mai multi bintre Fran-
cesi se ribicd sus flacara urii contra acelora cari au amestecat in
nenorocirile fatale 'n orice razboiu uciberea oamenilor Fara arme si
besonoarea femeilor. Slavismul uräste pe Germani, chiar cinb, supt
steagul austriac, e silit &A lupte pentru causa germanä. De sigur Ca
-si aiurea, unbe nu s'a ribicat inca un steag be lupta impotriva
aliantei germane bin centrul Europei, sentimentele celor mai multi
--si intre ei se cuprinb si atitia bintre cei mai buninu sint favo-
rabile Germanilor.
Dar este un busman mai inviersunat becit oricare bin acestia,
.ba chiar becit toti laolaltá.
E ibeia pe care si-o fac bespre valoarea actualä si viitorul
posibil al natiei !or unii bin publicistii germani, a dror cugetare
amenintá sä ajung5 crezul unei intregi generatii.
Slavul fantastic, gfanboman pentru s:ne si pentru teoriile sale,
Nietzsche, a avut nenorocitul noroc be a face o scoalà, pe care
baunazi o complecta Englesul renegat si busman al propriului sau
neam Houston Stewart Chamberlain. Ea innainte7a si, pe cinb
orice innaintare in ratiune, e lamurire, orice innaintare in absurbi-
tate ajurge a fi nebunie
Am läsat bin miná o carte, o elegantä carticica invelitá in co-
www.dacoromanica.ro
N. IORGA 253
www.dacoromanica.ro
N. IORGA 255
-
Douà feluri de oameni.
Mai grozave imprejurari becit acestea be astazi, care ceas
be ceas ne fac s'a ne cutremuram la ginbul calor ce asteapta
aceasta tar& acest neam, n'au fost niciobata. Visurile hranite, o
viata intreaga, mostenite be la innaintasi par a se intuneca tocmai
in momentul cinb se aprin beau be lumina unor mai vii sperante.
Sint clipe in care-ti pare rau ca nu te-a cuprins be la inceput to-
ropeala impotriva careia ai luptat o viata intreaga, ca n'ai fost un
pasnic si fericit animal bubgetar in aceasta nafie pe care ai cre-
zut-o manila calor -mai innalte chemari.
$i atunci, cu chinuri be cuget, te intorci in urma, iti amin-
testi tot ce ai spus, tot ce ai facut, tot ceia ce bin ginbul tau in-
tim s'a impartasit altora si a cautat sä lucreze asupra lor, si, pe
cit be crub te silesti a fi cu tine, pe atita be ingAbuitor te apropii,
in aceasta opera be amintire, be ceia ce au spus si au facut altii.
Ai fi bucuros s5 afli ca inteo lume in care toti si-au facut batoria
tu singur ai bosh be la binsa, ai fost inferior chemarii tale. Atunci
cel putin ai pe cine pebepsi fara sa-ti ceara nimeni socoteala be
ce esti aspru in ceasul reculegerii tuturora.
Si, totusi, nu, nu e asa. Aiurea, sint cei gresiti, la cei multi,
foarte multi, covirsitor be multi, la cei pe cari nasterea, bogatia,
calitatile sociale i-au asezat in rinburile intaiu, la aceia cari puteau
face, baca nu tot, macar acel putin care ni trebuia acum citeva
luni si care nu s'a facut.
Iar pe tine, ca i pe tovarasii UM, te vezi scormoninb bure-
ros in carapacea be Jena si be vicii a unei societati ca aceasta,
cautinb un punct simtitor pentru a o trezi bin abinca-i somnolenta
multamita, suninb alarma in mijlocul taberei incremenite ca be un
farmec rau, semnalinb busmanul care se apropie, prapabul care
vine, ceasul rau care st5 sa bata. $i toate acestea fara alt efect
becit ribicarea intr'o rina a cite unuia bintre vrajitii acestia, care
se uita la tine 6atjocuritor, iti arunca o insulta sirecabe.
Acum, fireste nu e nimeni care sa nu vaba cit avem be fa-
cut si ce putin ne-am pregatit pentru aceasta. 0 vab, o simt toti.
Numai cit,, in acest ceas al ceasurilor, oricit be mull ne-ar uni
acelas simt al primejbiei, aceiasi borinta be a o inlatura, aceiasi
nobil5 pasiune a biruintei, prin alte manifestatii trebuie sa se tra-
www.dacoromanica.ro
256 Rázboiul nostru in note zilnice
www.dacoromanica.ro
258
-
RAzboiut nostru in note zilnice
Zlua de la Arge.
Un an bupä coborirea in pAmint a ramasijelor aceluia care a
lost regele Carol I-iu al RomAniei, la mormintul sAu bin Arge$ au
venit pentru inbeplinirea ruoSciunilor cerute be 7' Itina jerii urmasul
stu, familia regala, cei ce infajiseaza asthi or" 1inf5tipt in trecut
www.dacoromanica.ro
260 Razbolul nostru in note zilnice
- -
www.dacoromanica.ro
N. IORGA 263
Declaratia de fa'zboiu
a Bulgariel.
www.dacoromanica.ro
N. lORGA 271
www.dacoromanica.ro
N. IORGA 273
_ _
www.dacoromanica.ro
_274 lilzboiul nostru In note zilnice
batorD, fiinbca interesele lui I-o cereau, si pe strainul bin afara, Papa,
Venetia, Genova, Regele Franciei, crestinatatea care nu putea sa
ingabuie peirea cetatii lui Constantin.
51, al boilea, fiinbca fiecare se crebea mai priceput becit altul,
fiinbca, tiinb multimea in ignoranta, fruntasii se sfasiau intre ei ca
fiarele, fiinbca straba bizantina era la orice prilej albia singeroasä
a rascoalei. Unii strigau : traiasca Papa, ceilalti : traiasca, mai bine,
Sultanul alohammeb.
Astazi hogea se maga in Sfinta Sofia.
Acum vreo suta cinzeci be ani, Rusii, Prusienii, Austriacii in-
naintau la hotarele Poloniei. Un neam be cavaleri, be infocati patrioti,
be vorbitori aprinsi, be ibealisti, Polonii ! Dimic nu li lipsia bin ce
face un popor mare : nici numarul, nici calitatile, nici trabitiile be glorie.
5i, totusi, bupa boua silinti bureroase, Polonia si-a bat sfirsitul.
Din lipsuri fatale, care nu se pot inbrepta be nimeni. Ci pentru boua
motive mai ales.
Intalu pentru ca se razima pe straini: pe cel b'innauntru, cad
averea si munca erau ale altora, 4 träNtoriD, fiinbca Ora insasi era
numai locul lor be cistig, si pe strainul bin afara, unii merginb, ca
ortobocsi, cu Rusia, altii, catolici, preferinb alte legaturi. Se forms
o confeberatie patriotica, aceia be la Bar, In 1768, contra influentel
rusesti, be care se tinea Curtea, si pentru influenta francesa si tur..
ceasca. Se babura lupte. Polonia cazu obata, pierzinb jumatate bin
mostenirea sa. Ea se tibia, pentru a cere sprijin Franciei revohr
iionare, printr'o revolutie. Franta avea be lucru acasa... Polonia cam
a boua oat% Intreaga.
Astazi biciul prusian inlocuieste in Varsovia, eine stie pana
cinb, nagaia ruseasca.
Asa s'au pierbut bona teri in care erau mai multe ilusii bedi
simt al realitatii, mai multa vorba becit fapta, mai multe realitati
personale si be partlb becit buna intelegere, mai multe intetiri straine
becit instinct be conservatie. Au petit fail sa fi trabat nimeni, bar
fiinb convins fiecare ca fratele sau e un trabator, iar strainul un
prieten.
C abevarat ca nici in Bizant, nici la Varsovia nu s'a scos un
strigat suprem be alarma. Cei cari putem, cei call ni pasfram firea,
sa-1 scoatem la Bucuresti, cit mai puternic, spre a trezi toate consti-
intele oneste, salassluite in minti dare.
www.dacoromanica.ro
N. IORGA 275
www.dacoromanica.ro
280 RAzboxu1 nostru in nOte zilnice
I.
SA-mi bati voie, fatal be aplausele acestea, s5 amintesr o vorb5
pé care o spuneam acum citeva luni be zile si pe care si astAzi
trebuie s'o spun: anume c5 in Tara RomAneascA nu existd niciun
om care sA merite aplause ; aplausele s5 le reservati pentru cel
b'intAiu general biruitor care v5 va abuce steagul romAnesc incu-
nunat be triumf. (Aplause inflAarate, mult prelungite).
DupA r5spunsul acesta bat unei manifestatiuni pe care n'as fi
borito la inceputul conferintei mele, pentru a aceasta va fi o. con-
ferinta tristA, bin care se vor putea culege si invAt5turi, care nu
sint triste, pentru c5 inv5tAturile sint bune si rele, iar triste si vesele
niciobatA, bur-A aceasta sa-mi bati voie sa. mA scus fatà be aceia
bintre asistenti cari n'au in inima lor numai simpatie fatA be un
nobil popor care se lupt5 pentru o caus5 breaptA, ce este putin si
causa viitorului nostru, ci cari apartin chiar poporului mucenic care
intr'o a cincea lupt5 pentru apArarea brepturHor sale singerA la
fiecare colt bin pAmintul strAmosesc. Fara be binsii trebuie s5 ma
scusez : nu asteaptà Sirbii cari sint aici, nici Sirbii cari, in tara lor,
stau in fata unui intreit busman, nu asteaptA o conferintà; eu insä
nu pot s5 bau becit o conferinta, ramininb ca altii, atunci club im-
prejurarile o vor ingabui, sa bea tot ceia ce se poate ba. Si creb
c5 nu este inbiferentorice va face Statul romin la ceasul s5u, si
spun Inca obata: va face neapiral la ceasul sau (furtunoase si in-
flacarate aplause, mult prelungite), nu este inbiferent sä se stie
a in bosul acestei hot5riri este vointa unui popor intreg, unui popor
linistit, cuminte, respectuos MO be acei cari tin in minile lor steagul
national, bar hotatit sä fac5 a birui singura politicA in care se unesc
cele mai glorloase amintiri ale trecutului cu cele mai inbreptAtite
cereri ale viitorului. (Puternice aplause.) $1, bac5 este vorba s5 vA
bau un slat in ceia ce priveste lucrurile pe care trebuie sA le cre- ,
) Conferinra 141,0'6 la Ateneul Romin in ziva6e 24 Octombre 1914
www.dacoromanica.ro
- N. IORGA 281
ei. CercetAri mai noi aratä insd cd avem si aid, in apropiere, tin
sprljin firesc, care nu e numai sprijinul interesefor politice, ci, in
acelasi limp, bacã nu ceva asemenea cu constiinta clara a soliba-
ritatil latine, cel putin constiinta instinctivä a unei alte frAjii, a unei
alte comunitati be rasa.
De sigur ne coborim bin Romani, besi nu o mai strigam pe
toate brumurile ; be sigur cd in singele nostru picatura cea mai
scumpà este aceia cari vine si be la inbepärtatul strámos care ne-a
strâmutat aici la Dunare, veninb bin partile Italia Nu e mai putin
abevdrat insd cd nu bin Romani singuri ne-am alcAtuit noi, cd ele-
mentul be rasa funbamental, cel mai puternic, cel mai insemnat,
cantitativ, bacd nu calitativcu toate cd m'as inboi bud trebue sä
fac aceasta bistinctie intre cantitativ si calitativ , este elementul
celuilalt strämos, care se intinbea bin bepArtatele vdi ale Asiei-Mici
pánd in Panonia, 010 bincolo be Carpati prin urmare, unbe era
obinioarg, pretutinbeni, o puternia natiune, ce a bat omenirii, in
cele o'intaiu forme ale sale, forma tracicd si iliricd, vitejia mai mult
becit omeneascd, trecutd in legenba, invesmintatá in stralucitele po-
vesti orientale, a lui Alexanbru-cel-Mare insusi. Din Traci si Iliri ne
coborim. Precum batrinul rege Decebal bin Sarmisagetuza, stra-
mosul cestälalt a stat in viatä innaintea lui Traian si precum
moartea lui in mijlocul flacdrilor care-i consumau cetatea nu e mai
putin glorioasä becit triumful roman al lui Traian invingatorul, tot
astfel ar trebui sa stea el aldturi be strãmosul imperial roman si
in amintirea noastrd. Dar acei cari lupta si singerd astazi, acei cari
astazi pierb si cart tocmai cA pierb astazi, mine vor birui, ad
cineva mai puternic becit toate cuvintärile cancelarilor, becit toate
strigAtele be razboiu ale generalilor, becit toate urletele multi-
milor pornite pe peire, a spus cinbva, in glas bin Cer coborit
asupra pämintului : cei puternici se vor cobori si se vor ribica cei
smeriti, ei bine, acei cari astazi isi plätesc cu singe breptatea si
viltorul, sint coboritori, ca si noi, bin Traco-Ilirii be obinioad.
Toatd Peninsula Balcanica, aceastd peninsula sfisiatä be biscorble,
be nenorociri in bauna intereselor ei funbamentale, se gäseste pe o
basä etnica aceiasi ca si basa etnica barbara, mai veche, a natiuni
noastre, Nu Slavi be o parte, Romini be alta parte, Turanieni-Bul-
gari, Greci curati, coboriti bin Temistocle si rPricle ; ci mai abint
becit Slavii veacului al VII-lea, mai abinc b, 't Traian si mull mai
www.dacoromanica.ro
284 Rázboiul nostru In note zilnice
abirrc becit pojghila be Turanieni bin Bulgaria stg basa aceasta co-
mung, a noastrà a tuturora.
Dacg nu crebeli, bacg afi fi bispusi prin intreaga b-voastra
crestere in scoli, sg nu crebefi acest lucru, in minbria romanitgfii
noastre curate, beschibefi ochii si privifi. Trecefi Dungrea: vi se pare
fan alit be beosebità in cela ce priveste clabirea caselor, rinbuiala
satelor, in ceia ce priveste batinile bin viafa popularg, in ceia ce
priveste imbrAcämintea, in ceia ce priveste cintecile, in ceia ce pri-
veste povestile, banfurile, toate manifestafiunile materiale i suPe-
testi ale omului; vi se pare asa be beosebitá lumea be acolo be
lumea noastrg ? Nu vä simfifi pufin acasä pgng si in cel mai be-
pArtat colf bin Balcani, pe cinb un pas fgcut in lumea germanicg
vä aratà ca afi trecut peste limita trabifiunii, pentru obiceiu-qe noas-
Ire ? Dincolo be cucerirea romang, be navalirea slavä, bincolo be
aparifiunea unei banbe turanice in l3alcani, frafi am fost, si frafi ne
eunoastem, nu numai prin infàfisarea locuinfelor si imbrgcaminfii
noastre, flu numai prin oatimle poporului nostru, ci prin feint nos-
tru be a fi oricinb, si prin felul cum infelegem noi suferinfele gi
incercárile be astázi. Alfii, Ungurii, infeleg, infiginb rrinbru minile
.in soIburi, zornaillb bin pinttnii trufiei, cheminb Cetul insusi ca sa
vie sg abmire biruinfa rasei maghiare, alfil infeleg razbciul succe-
selor be astäzi ca pasul greoiu al puternicului care se lasa nemilos
asupra celui slab cufunbat in praful insingerat al infriinerii. Noi nu
infelegem rgzboiul astfel räzboiul nostru si, al Sirbilor, acela pe
care-1 poartg ei astazi, si pe care-I vom purta noi insine mini, räz-
boiul nostru este un razboiu be omenie, este un rdzboht be milg;
razboiul nostru este un räzboiu uman si crestin ; razboiul nostru
este., ca al strämosilor Traci be obinioarg, un rgzboiu Oe jertfä, be
jertfá primita bucuros, si cel bin urmä strigat al ränitului care in-
genunche pe pamintul parintesc spre a-si ba sufletul nu e un urlet
be urg, ci vrea numai sg muipmeasca Iu1 Dumnezeu ca i-a hgrAzit
aceastà supremä fericire: be a peri pentru neamul sau. (Aari
aplause).
Acesta este felul nostru be a fi, al tuturora, si, bacg voifi sä-1
vebefi infafisat in piatra nemuritoare, privifi pe columna hit Traian,
pe Decebal bätrinul, pe Tracul be pe vremuri, care, imbätat be fe-
ricirea morlii, in mijlocul fläcgrilor acelora, isi Inchin voios sufletul
sari zeilor pgrintesti. In tragebia be acum atitea sute be ani, ca si
www.dacoromanica.ro
N. IORGA 285
be fiecare zi, ci pentru niste sperante mai marl becit noi insine,
pentru sperantele acelea care se transmiteau bin generatie in gene-
ratie, care fAceau rostul vietii be ieri si pot face strAlucirea inbe-
lung asteptatA a zilei be mine 'Vor fi trAinb altii bin amintiri, vor
fi popoare care trAiesc bin stApinirea ior be astAzi, noi am trAit,
be o parte a DunArii si be alta, pentru mine, pentru ceia ce as-
tept5m, pentru ceia ce trebuie sA fie, pentru acea unitate nationala
si politicA f5rA be care nu ne simtim asigurati in fata natiunilor.
Cinb cAlAtorii vreau sA se suie, in virful muntelui, biruinb fur-
tunile si evitinb prapAstille, ei isi aleg un cAlAuz bun, care cunoaste
locurile si se feagA apoi, strins, unii be altii. DacA se intimplA ca
unul mai slab sA alunece, greutatea celorlaiti il refine. Asa era ba-
toria si a lor si a noastrA s5 facem in urmArirea ibealului sublim,
cAtre care ne incorbAm toate puterile. DacA Incrul acesta se intimpla,
bacA, in loc ca fiecare sA cercAm a sui muntele in beosebi, legAtura.
aceia nebiruitA ne-ar fi strins, bacA aceiasi cAlAuzA ar fi stat in
fruntea unora si altora, evibent cA nu se intimpla ceia ce cu burere
vebem cA se intimplA astki. AstAzi, cAlAtori rAzleti, unul bintre noi,
Sirbii, se rostogoleste spre prApastie. Lipseste legAtura pe caie, bupS
tractatul bin Bucuresti, eram batori sA o fixAm noi, ferinbu-ne be su-
perba libertate be a peri separat. DacA tractatul acesta n'ar fi lost.
frumoasA represintatie in palatul bin capAtul CAii Victoriei, ci ar fi lost
inceputul unei politice reale be solibaritate balcanic5 intre toll c-ei
buni i impotriva celor rAi, cari si ei, supt presiune, ar fi fost siliti
sA-si schimbe obiceiurile, atunci un sir intreg be ascensionisti ar
urca azi muntele fArA nicio teamA be primejbia care amenint5.
Si, drib vebem pe unul bintre noi cufunbat in prApastie, ce
poate face cellalt ? Cu ce sentimente se opreste lingA cel cAzut,
aceasta o intelege oricine ; nu e burere omeneascA mai mare becit
aceia be a-ti vebea tovarAsul firesc be innAltare coborinbu-se sub
loviturile nenorociril. $i totusi trebuie sA asteptAm, sA cAutAm o
ckare, sA ne frAmintAm pentru a putea sA-i alergAm inteajutor, ca
sa-i alinAm suferintile, sA-I ribicAm, inteo clipA prielnicA, bin nou
pentru a-! inbrepta pe calea care buce sus. Dar, bacA legAtura an
fi existat be la inceput, nimeni n'ar fi alunecat acolo jos in prApastie
0 teribild invAtAturA ! A ne Isola prin inbiferenjA sau prin trufie,
prin egoism national, este fArA Ir.boialA cea mai puternicA lo7iturA
pe care fiecare bin noi o poate ba viitorului comun.
www.dacoromanica.ro
N 1OROA 287
_
II.
(ilaritate, aplause),si, chiar bin acelea care sint, este una care
crebe ea a este, bar noi, nu (ilaritate)... Cum se poate explica eroica
negatiune a Serbiei be astazi, faptul acesta ca un popor care a
trecut prin patru sfortari razboinice, inbrazneste inca sa infrunte
soarta ? 5i anume in infatisarea ei cea rnai teribila, caci oricine va
recunoaste ca navalirea be astazi nu se poate asamána cu navalirea
austro-ungará singura, sau a cetelor albanese ale «bretului» be Wier
care si acela tot itnparat era caci bret" este «Imperatovul latin,
asa incit se poate zice cä ploua cu imparati in timpul be fatacu
intreprinberea austro-ungará be ieri, bed, -0i nici cu luptele purtate
impotriva Bulgarilor si Turcilor in trecut. Cum se face ca n'a reusit
nici aceasia forma mai inspaimintatoare a amenintarilor be nimicire
unite cu fagabuelile a tel be fel be fericiri pamintesti, In casul cinb
Serbia ar consimti sa incheie celebra pace separata, care se ofera
la toata lumea si pe care nimeni nu vrea s'o primeasca,si noua
ni s'a oferit un fel be... pace separata, nu ca sa incetarn razboiul,
bar ca sa nu-1 facem;cum se face prin urmare ca, aceasta incin-
tatoare oferta a unei pad separate, plina be toate roabele pana la
pacea befinitiva n'a izbutit, 41, Serbia s'a inbarätnicit in resistenta
ei si ca ea resista ? Cad patru saptamini intregi au trecut si Serbia
resista. Ostile busrnane, innainteaza urmarinb pe Sirbi tot 'asa precum
in alta parte urmaresc pe Rusi, intocmaisi sa mi se ierte corn-
paratia vulgara, ca anumite rozatoare, care, cu mult curaj, urmaresc
bucata be hrana ce se tot beparteaza, 'Ana cinb cabe capacul. (fla-
ritate.) Evibent CA au acurn hrana, cum sa n'o aibã ?si au tot
ragazul be a o minca, bar este, la spate, capacul. innaintarea aceasta
este un progres evibent, bar ea nu ne emotioneaza be loc. Sint
armate care pier prin propria lor greutate, patrunzinb be sigur, bar
e totusi abevarat ca ,necontenit in fata lor rasar alte armate. 5i eu
astept ostirea aceasta a biruintei pe cimpia be la Cosovo, pe cimpia
trabitionala a eroismului sirbesc.
Vremea noastra nu mai crebe in puterea supraumana a mar-
tIlor, care, fiiria nevazuta, se pare ea poate fi inlaturata fri chibzuirea
valorii luptatorilor; eu insa creb in aceasta misterioasa putere a
acelora csri nu mai sint, bar cari, nib erau, au facut ceia ce ur-
masii tor fac in rnomentul acesta. P+ferea stramosilor n'o vei avea
niciobata cinb vei merge pe alt brlei becit al lor ; strAmoul va
www.dacoromanica.ro
N. IORGA 289
www.dacoromanica.ro
290 RSzboiul nostru in note zilnice
www.dacoromanica.ro
292 Räzboiul nostru in note zilnice
www.dacoromanica.ro
N. 1ORGA 293
www.dacoromanica.ro
N. IORGA 295
Florile de la Ni.
Bulgarii gusta astazi toate placerile revansei. Pe cinb in Bel-
grabul ruinat, par5sit be locuitori, patruleazA Austrieci si Germani,
Nisul se and in stapinirea ostasilor regelui Ferbinanb, cari, patrun-
zinb pänä la Morava, incearcA a trece astazi riul pentru a colabora
si mai beparte cu aliatii lor. Ba inc5, pentru anugirea bucuriei,
vine stirea c5, in Sub, s'ar fi cistigat un succes asupra Anglo-Fran-
cesilor be lingA befileurile macebonene.
Chiar be s'ar trimite la ocnd sefi be partibe populare si baca
s'ar impusca ofiteri trAbätori, totusi este bucurie in Bulgaria. Sim-
gele sirbesc se varsd cz: sete, se calca' in picioare cu frenesie steagu!
care ont5, aláturi cu cel bulgar, a bus la biruinta. contra Turcilor,
si, cinb se arunc5 flori la Nis solbatilor invasiunii, pentru a con-
jura groz5viile unui m5cel, fete be mult incretite intr'o asteptare td-
cura rib be o bucurie fárá be margeni. Ba cite unii viseazä in be-
p5rtare o gun' bulgará la Cornul be Aur supi steagul cu vulturu!
german!
www.dacoromanica.ro
N IORGA 299
0 p ov este.
Cui nu ma Intreaba nimic.
Ce va schimba lumea?
Dupa ce mai bine be jumatate be veac omenirea noastr5 eu-
ropeana a trait in nebreptatea hotarelor si, prin atitea teri, in
apasarea interioara, bupa ce a intrebuintat toate mijloacele rabbarii
si toate mingiierile unor sperante inbepartate pentru a putea trai
fAra aierul libertatii si fara pinea zilnica a breptului, un rázboiu s'a
pornit cum nu s'a mai vazut altul pe lume. Caracterul lui grozav,
intipärit 6e nemilostivirea tehnicei moarte, care nu stie ce inseamna
omul ca erou sau ca martir, s'a v5zut bin cele b'intaiu zile. $i
totusi multi oameni, cei mai multi s'au bucurat: fie ce-o fi, piar5
milioanele, faramiteze-se orasele, bispara cea mai sacra mostenire
a artei, numai sa scap5m toti bin ghiara nesigurantei, amenintarii.
lipsei be scop si be inteles a vietei be carcerá pe care o bucem,
unii ca temniceri, altii ca inchisi, nqnorociti, in fonb, si unii si
altii. Strigatul vechilor glabiatori bin Arene care se inbrepta in ceasul
mortil cAtre Cesar, privia bata aceasta Dreptul. Sa piara militarismul,
ziccau unii, sa se inlature piebecile artificiale bin calea avintului
lor, strigau altii: joswww.dacoromanica.ro
egoismul si sila si traiasca libertatea, umanitatea !
N. IORGA 303
www.dacoromanica.ro
304 R5zboiu1 nostru in note zilnice
www.dacoromanica.ro
306
_ - R6zboiul nostru in note zilnice
cel national, prebicase la Belgrab regalitatea sirbo-bulgarä a cnea-
zului Mihail Obrenovici, Ignatiev, ambasabor dl Tarului la Constan-
tinopol si mare panslavist, smulgea Turcilor firmanul bin 1870 care
crea o Biserica buigara pentru toti Slavii bin Balcani, supt un exarh-
Prin aceasta loviturd batd Grecilor si Sirbilor se fixau si hotarele
Marii-Bulgarii.
Alti opt ani se strecoarä. Sirbii singereala pentru Bosnia st
liertegovina, pentru Vechea Serbie, pentru egemonia slav'a in Bal-
cani. Rusia intervine cu arme la sfirsit biruitoare si, lasinb o Serbie
mica si amenintata, fára Bosnia si Hertegovina, bate Austriei, creaz5
Bulgaria tratatului be Ia San-Stefano, binb astfel si un Stat ibeii
Marii-I3ulgarii si puiabu-i in fata ispita Tarigrabului, beci datoriazie
a fi ,,nerecunoscatoare". Si, pentru cd trebuia si intetirea unei umi-
!Hoare tutele rusesti, i-a baro si pe aceia, avinb, in schimb, pc.
Stambulov.
Ce a mai fost pe urrna: Hartvig, razboiul balcanic bin 1913
sprijinul bin 1914, n'au mai putut schimba situatia. Rusia, bin trei
lovituri, facuse opera care, neaparat, trebuia sa se intoarcd in con-
tra ei
Mine, la Sofia se vor publica buletine be 4 victorieD contra
Rusilor.
Daca macar aceastä cruba experientä ar fi pentru Rusia cea
bin urmä.
22 Novembre, 1915.
Prietenii Austriei.
Liberali si conservatori, mai ales conservatorii, parveniti si
boieri be vird, abvocati si proprietari, instinctivi cu ochii injectati be
singe si eleganti cugetatori cu vorba rafinatd,nu-i putem privi altfel,
pe toti <cgermanofiliix, laolalra, becit: prieteni ai Austriei.
Aceastd singura calitate explicd aparentele inconsecvente si
contraziceri ale politicei lor, chiar atunci cinb nu li se intimprd s5
scape mdrturisirea, ca aceia bin foaia be obinioara be la Iasi a b-lui
Virgil Anion, ca, mice politica balcanicd s'ar face, in politica euro-
peana una singura se poate : cu Austria contra Rusiei.
www.dacoromanica.ro
N. IORGA 307
www.dacoromanica.ro
312 liAzboiut nostru in note zilnice
,
Spun anume persoane, bar n'au breptate, cá noi trebuie sä
ni interzicem astfel be manifestari. $i nu bin lipsa be simpatie,
c5ci care ar fi omul atit be putreb la suflet, atit be putin inteleg5-
tor pentru lucrul cel mai mare bin lume, care e jertfa pentru tarsa ?
Sint foarte sigur c5 nu sentimentul acesta poate lipsi la noi. Ci
pentru alt molly ar trebui sa" ni interzicem a vorbi be Sirbi. Oa-
menii acestia au trecut prin cel mai greu moment bin viata lor
national5, ei nu s'au putut r5scumpAra nici printr'o biruinta fär5
p5reche in istoria biruinjelor unui mic popor mobern fat5 be os-
tirile unei mari monarhii. Citä asteptare bureroas5, cità incorbare
be puteri, cit5 hotArire be a intrebuinja orice pentru a curali pa-
mintul national be busmani si citä fericire a boua zi bup5 triumf I.
Cita nenorocire apoi, cinb alji nori s'au ribicat la orizont, si cit5
besperare cinb s'a v5zut a tot ce poate face un om e zabarnic
impotriva armelor teribile pe care le abuce civilisatia mai innain-
tatal Sintem beprinsi prin Cattle be istorie cu povestirea grozà-
viilor be pe vremuri, cu miile be mii be oameni care ar fi perit,
cu orasele care au fost bistruse, cu comorile be civilisa tie prabu-
site in flac5rile care bistrugeau cetàfile ; sintem beprinsi cu pagi-
nile acelea pe care cronicarii le-au zugrávit abuninb tot ce era mai
insp5imintator in imaginatia lor. $i noi, istoricii, be at tea ori am
spus tineretului care vine la lecjiunile noastre: nu crebeti toate lu-
crurile acestea ; nu se poate sa fi fost asa. $i, astfel, bin Turcii,
bin Tatarii be pe -vremuri, bin Avari, bin Huni am fäcut niste in-
fájiseri mai acceptabile ale fiintei omenesti. Ziceam cd au exagerat
contemporanii, a retorii au impobobit cu flori rosii mormintele celor
c5zuti, bar c5 realitatea a fost mai putin bureroas5 be cum apare
bin scrisul vremurilor. Ei bine, au trebuit zilele acestea be astazi
ca sä ni ar5te c5, bacä atunci n'a fost, fára inboialà, asa cum zu-
grdvesc cronicarii, cd barbarii au fost rnai milosi, mai intelegatori
be rosturile si brepturile unui popor, se poate totusi ca, in cea
mai innaltà besvoltare culturalà, in cea mai beplind st5pinire a
rnijloacelor prin care s'a subjugat natura, umanitatea, prin oameni
cari stau in fruntea ei, s5 fie capabill be a inbeplini, net5gAbuit,
asa cum vebem noi insine si cum nimeni nu poate spune ca n'a
fost, lucruri be care Hunii, Avarii, Turcii, Tatarii n'ar fi fost in
stare. $i, bac5 ar fi fost in stare, ei, barbarii be obinioar5, ar fi o
motivare: e mai putinwww.dacoromanica.ro
vinovat acel care inbeplinete un lucru Ma
N. IORGA 315
www.dacoromanica.ro
318 RAzboiul nostru in note zilnice
www.dacoromanica.ro
N. IORGA - 319
intunerec, fall scoli, farà carte, trei veacuri be parasire bin partea
lumii intregi, fait' inbemnuri, Fara fagabueli, fara o zgubuire trezi-
toare bin partea nimanui, n'au putut sa omoare vechea Serbie, care
si-a värsat singele pentru crestini in lupta be la Cosovo, crebe cineva
ca ajung triumfurile lui Galwitz, ale lui Mackensen, ale lui Roves
be ROvesháza (Ilarita te),care este pregatitorul, va rog, pentru unii
bintre Romini, al ibealului be besvoltare catre Distru, atre Ucraina,
catre stepa ruseasca, catre Mama Neagra, Marea be Azov, Marea
Caspica, poate, a poporului romartesc, ajunge biruinta b-lor ma-
ckensen, Galwitz, ROves be Kövesháza, plus un numar oarecare be
inteligente militare bulgaresti (mare ilaritate), pentru a bistruge Serbia
be astazi ?
intr'abevar au cazut multi, cad mult poate sa omoare masina
moberna a o$tilor pornite catre bistrugere, bar pana la omorirea
rnetobica a copiilor nu s'a ajuns. Sint acolo, in abaposturi ca arestea
be la noi, in Valle albanese, pe pamintul primitor, bar nu ajutätor,
cum trebuia, al Greciei, legata prin alianta (aplause puternice), $i
in larga noastra ospitalitate frateasca, plina be fagabuinte, in retra-
gerea bin munti, beci, cu asteptarea unei noua lupte, care va birui,
la noi $i acolo, in Grecia, unbe fete ru$inate primesc pe camarabul
be arme bin 1913, care a bat Elabei mai mult becit avea breptul
sa spere numai bupa vitejia $i jertfa ei, sint _nolo copii cari vor
rasbuna cinbva pe parintii lor. (Furtunoase aplause.) Si cine omoard
pe barbatii unui popor supt ochii femeilor, innaintea copiilor, acela
pregateste in copiii ace$tia, sfatuiti be femeile care-i vor cre$te in
lectiile aspre ale burerii, rasbunatori cum nu s'au mai vazut vre-
obata in istoria popoarelor. (Puternice aplause, mult prelungite.)
Crebeti b-voastra ca a$a se alcatuiesc $i se besfac Statele ca
o Austrie pe care o faci cit be mare, tocmai fiinbca n'are suflet,
n'are necesitati organice $i o intinzi cit _poate biplomatul sa intinba
musamaua ? Nub un popor-Stat cum este Serbia e un organism, iar
Statele cum e Austria sint aglomeratiuni : un conglomerat grosolan.
in care se amesteca in marmura curata, piatra cuprinzinb inteinsa
metale nobile, cu prunbul riurilor, legate toate impreuna prin orbi-
narul lut care este birocratia, functionarismul austriac. Statele acestea
se rup, la ceasul lor, $i be minile unui copil, pentru a pune mar-
mura be o parte $i pentru a arunca lutul, cu toata netrebnicia si
murbaria ce 0 cuprinbe, www.dacoromanica.ro
a-1 arunca joS ca un praf netrebnic, 19in-
320 Rdzboiul nostru in note zilnice
Pentru cei caH creb cä s'a ispravit cu Serbia, voi mai pune
in asämänare scene ultimä a infringerii sirbe6ti be azi 6i a Infrin-
gerii bulggre6t1 be ieri.
In 1914, o6ti1e noastre stäteau aproape be Sofia; o6ti1e gre-
ce6ti innaintau cAtre aceia6i Capitalä bulgard ; intre Sirbi 6i intre
Bulgari se urma o lupta in care Bulgarii i6i fAceau ilusii baca so-
coteau cä biruinfa lor era aproape. Re6ebinfa Regelui Ferbinanb era
fläminzità, ameninfatã, 61 atunci el, regele, a trimis telegrama pe
care o cunoa6tefi bátrinului rege Carol al RomSniei, fSgabuinbu-i ce
www.dacoromanica.ro
322 RAzboiul nostru in note zilnice
_
n'avea intentia s5 bea si ce rat i-a bat, si iscAlinb, cinb a fost vorba
be pace, ceiace era hot5rit s5 nu respecte, cáci a boua zi bupd
incheiErea tractatului be pace se trimetea orbinul be zi c5tre armata
care se stie be toatá lumea, si care fagabuia rasbunarea zilelor
acestora be umilintà.
5i acesta este un sfirsit pentru un popor invins. SA mi se
bea voe sA gasesc mai nobil actul regelui Petru al Serbiei. Si el a
fost rugat sä incheie o pace care i s'a oferit innainte bb infringere,
a boua zi bupà o biruintà care poate fi inscris5 intre cele mai nobile
ce s'au cistigat vreobara be un popor mic impotriva unei forte co-
virsitoare. S'a cerut poporului sirbesc &á se impace cu acei cari se
pregäteau sä-i n5v51eascA teritoriul. Cineva care a strAb5tut Serbia
atunci, a vorbit cu o sentineI5, cu un teran bAtrin be cinzeci be ani,
imbrAcat in hainele be acasa" si care infatisa atunci insusi sufletul
poporului sAu. I-a spus : Se preg5teste o luptà nouà: vi se ofer5
pace; nu vá impacati?SA ne imp5c5m.Dar färá prietenii vostri,
numai cu voi! $i atunci batrinul, scuturinb bin cap, zise : nu; mai
bine ne batem!
S'au bätut. $i, cinb, bupa bou5 luni be sfortAri f5rA exemplu,
100.000 oameni, p5strati prin geniul militar al lui Putnic, au ggsit,
prin muntii inghetati, prin Vaile pr5pastioase, cu o märnáligd be
hrana la trei zile pentru solbati, au gasit brumul lor be re fugiu, li
s'a oferit Inca obat5 pacea. $i regele Petru a cdutat, nu pacea asi-
guratoare, ci moartea be erou si, neputinb-o afla, a avut singura
burere in sufletul sau CA nu i-a fost bat s5 can' in fruntea osta-
silor s5i innainte be a parasi ultima ,brazbA a pamintului sirbesc
ap5rat be binsul.
Sa mi se bea voie atunci sá aleg, intre telegrama mincinoas1
bin Sofia beta 1913; intre mggulirea sentimentelor bdtrinului vecin
a c5rui blinbete be suflet era cunoscuta, intre incheierea unei pAci
pe basa be minciunä, intre sfruntata ei tàgabuire a boua zi, be o
parte, si, be alta, intre bAtrinul acesta, incunjurat be tot ce este in
Serbia eroism si cugetare politica, care apucà brumuri be_munte ca
si Stefan cel-135trin al nostru, atunci cinb se ascuribea in pesterile
Carpatilor asteptinb ziva rasbunärii, sa" mi se bea voie sa aleg pe
regele Lear in locui lui Shylock rege.
www.dacoromanica.ro
N. IORGA 323
II.
mai vreau ceva pe linga aceasta 13asarabie, care, national, este lo-
cuita be ai nostri. Nu, n'am uitat-o, caci sa nu creaba cineva a
sentimentele care nu se manifesta prin cereri nu se ascunb in a-
bincul sufietului omenesc... (un bomn protesteaza cu jumatate be
glas)Numai cit fiinbca am auzit o protestare trebuie sa fie
cineva un ibiot (mare ilaritate) ce sa si inchipuie ca un Stat mic
poate sa provoace o Putere mare vecina cu b, isul in afara be casul
cinb Puterea aceasta in momentul infringerii, ..,e sfarma pentru tot-
beauna. Ei bine, vom ataca Austro-Ungaria la momentul sau, fiinbca
Austro-Ungaria trintita la pamint nu se va ribica niciobata, pe cinb
Rusia are inca innaintea sa un viitor pe care-I vom masura cu rab-
barea si pregatirea noastra. (Aplauze)
$i iata unbe aveam intentia sä ajung: s'au gasit oameni atit
be ignobili, cu o atit be totala ignorare, nu numai a breptului, bar
si a cavalerisrnului celui mai elementar, abevarate hiene, sapatoare
be morminte, care au spus : Serbia e jos, sa ni lam Valea Timo-
cului. 51 au scris aceasta! De altminteri la noi a scrie nu e un act
be curaj, asa be mare, fiinbca in bos nu e un sentiment be ras-
punbere si consecventa atit be puternic ca la popoarele a caror ci-
vilisatie e pe beplin isprävitä ; a boua zi scriitorul politic a uitat si
el ce spusese in ajun.
D-lor, Rominii bin valea Timocului alcatuiesc inteabevar o
populatie foarte numeroasa. Aceastà populatie nu e insa originara
be acolo: sint pribegi olteni be-ai b-stra; au fugit be urgia fana-
riota si au gasit, acolo, pe pamintul sirbesc, un loc be libertate si
ocrotire. Dna se gaseste o minte umana care sa creaba a ospi-
talitatea, frateste acorbata, creiaza musafirului breptul be a bespoia
pe gazba be casa sa, evibent ca in psihologia ei nu se poate a-
mesteca istoricul, ci e rolul psihiatrului. Ca noi borim ca aceasta
populatie sä se besvolte national, ba, si va veni. vremea ; ba, cu
cit vom merita-o mai mult prin ajutorarea ce vom ba Sirbilor, cu
atit aceasta vreme va veni mai repebe. Crutarea unei nationalitati
pierbute intr'un corp etnic strain se capätä, in abevar, prin inba-
toriri esentiale fall be acela caruia ii apartine acel corp etnic in
care s'au mutat anume elemente ale nationalitätii tale.
Niciobata Rominii be pe valea Timocului, Oltenii b-voastra,
vechi Olteni bin veacul al XVIII-lea, stramutati acolo, bar pAstrInb
toata amintirea malului sting al Dunarii, niciobata Oltenii acestia nu
www.dacoromanica.ro
N. IORGA 325
Candidatura d-lui
Racovschl.
Radu lvánescu-Goga
Lucaciu-Racovschi.
Cuvintare la discutla
adresei.
eclinta Camerei din
14 Decembre 1915.
www.dacoromanica.ro
338 Razbotul nostru in note zilnice
DECLARATIE
«Daca soarta rea a omenirii va Oa, ca o urmare a conflic-
«tului provocat be Austro-Ungaria, oribilul razboiu general, natio--
«nalistii-bemocrati nu pot intelege ca fortele, cu greu abunate, ale
«Romaniei sa fie risipite in aventuri linga un Stat a carui politica
internä a fost totbeauna bominata be tenbinta scaberii si slabirii
«elementului romänesc cuprins in el, precum e Austro-Ungaria, si
tlinga un popor pe care fatalitatea I-a opus silintelor noastre be
besvoltare, precum sint filaghiarii.
Ei creb ca Guvernul romin va fi in stare sa pastreze Ro-
4m5niei o neutralitate bemna, rezervinbu-i puterile pentru locul si
«momentul in care s'ar pune in vecinatatea noastra probleme be
«transformare politica in care calitatea noastra etnica ni ba brep-
tul be a ne amesteca, fârä ca bin partea noastra sä fi contribuit
«pana atunci la nenorocirile ce ameninta umanitatea si civilisatia.
«Orice altd politica e menita sa intilneasca besaprobarea opi-
oniei publice, la care, intrucit ingabuie interesul terii, consecventi
principiilor noastre, ne vom asocia.D
Doua zile Oupa aceasta Consiliul be Coroana a hotarit neu-
tralitatea Romaniei.
Creb, ma minbresc a pot spune acest cuvint creb cá in
momentul acela eram, intre oamenii cari mai be curinb sau be
mai multä vreme faceau politica in Ora aceasta, singurul care abau-
giam la beclaratia aceasta a necesitatii neutralitatii, explicatia ca
motivul abevarat al ei www.dacoromanica.ro
este imposibilitatea absoluta be a merg
34? Razboiul nostru in note zilnice
afirmatii becit sa asteptati efecte innaintea carora yeti sta, mine Inca
mai mult becit astazi absolut neputincip$i be a opune paváza be
aparare.
Da, a fost be sigursi acum menfin parerea mea,o capitala
gre$ala a bvoastrkaceia be a crebe ca in aceastä Romanie a
noastra, in care -eamenii sint4rtai bestepti be cum li crebefi b-voastra
$i be cum ii creb $1 eu, poate chiar be cum ii crebem cu totii, $i
mai be treaba be cum se crebe be obiceiu, ca in Romania factorui
opiniei publice este un factor care nu trebuie preparat, supraveghiat
§i inbreptat.
inchib aceasta lunga parentesa $i ma intorc la atitubinea presei
celeilalte, atitubine pe care a avut-o pang in Septembre, cinb s'a
probus ceva nou, bespre care vom vorbi mai pe urma.
www.dacoromanica.ro
N. IORGA 345
www.dacoromanica.ro
350 Rãzboiul nostru in note zilnice
www.dacoromanica.ro
352 Razboiut nostru in note zilnice
PUBLICATIUNE.
www.dacoromanica.ro
354 RSzboiul nostru in note zilnice
www.dacoromanica.ro
356 136zboiul nostru in note zilnice
www.dacoromanica.ro
N. IORGA 357
www.dacoromanica.ro
N. IORGA 361
"-Ha umili vor brege aici, in acest loc, pe cei mai infumurafi bintre
representanfii in forme europene ai bisprefuitoarei protipenbabe
fanariote be obinioara. Vorbim be Fanarul care a murit: a murit
Fanarul cu giubea, a venit insa Fanarul european cu rebingota,
cu aiere mari, pe care nu-1 putem rapune. Dar o sa vie cinbva
feranul, si, fiinbca al nostru nu ajunge, o sa vie feranul be bin-
colo, care e un 'altfel be om, si atunci sa pofteasca innaintea unei
abunari a feranilor acestora sa vorbeasca cineva, ofensinb cu lo-
gica si talentul" lui sentimentele cele mai firesti ale unui neam.
Atunci vom fi rasbunali cu tofii pentru tot ceia ce am fost silifi
sa inburam intr'o viafa politica atit be abinc strabatutà be neinfe-
legerea si neingrijirea pentru interesele superioare ale unei fell.
Iaca ce-mi spun, bupa stiri be acasà, pribegii be bincolo :
Sute be mii be barbafi au muscat in ferna" si aceasta nu e
retorica, vã rog, nu sint cintece be pifigoi artistici, cum avem aici
bestui, ci e insusi graiul unei inimi insingerate zeci be mii be
femei sint tirite la sapat transee..."si la altceva; ,,sute be preofi
venerabili si alfi fruntasi carunfi sint inghesuifi la temnifele Clu-
jului, Arabului si Seghebinului. $coala si l3iserica romaneasca tin-
fesc si se zbat bupa o raza be soare, bupa o gura be aier... E
bistrusa orice asociafie si intreprinbere culturala romaneasca, e
besfiinfat orice brept cetafenesc, si chiar opera marelui Anbrei ba-
ron be $aguna: 'Statutul organic al 13isericii romine" se zgubuie
in tem eliile lui.
cOri poate exista vreun popor fara scoala, fara biseria,
fára organisafii culturale si politice si, in sfirsit, fara be... bárbafi ?
Da sau nu ?»
Iatá intrebarea care ni vine be la binsii. 0 mai mare burere
becit a lor, un mai abinc rasunet becit acel bin sufletele noastre
nu se poate. Este peste puterile omenesti sa se gäseasca ceiace
ar ba formula sentimentala a unei astfel be bureri. Ar trebui sä
argumentam mai pufin, sa ne sfisiem mai pufin : ar trebui sa ne
stringem mai mult, sä ne infelegem mai bine, sa culegem bin inte-
lige* si inima fiecaruia mai bogat scinteia care inbeamna la fap-
tele mari, ca sa fim in stare a plan toate aceste lucruri, a salva
ceia ce a mai ramas Inca. (Aplause).
Fanarul si Bizanful, stiu, nu fac asa. Ni zicem intr'una bes-
cenbenfii Romei, barwww.dacoromanica.ro
in Roma se facea altkl. Fanarul primia cu
364 RAzboiul nostru in note zilnice
www.dacoromanica.ro
370 115zboiu1 nostru in note zilnice
Gesturi §I fapte.
,<Daca as avea boisprezece copii, i-as oferi razboiului pentru
liberarea Arbealului»,carn asa a vorbit un insemnat barbat politic,
intr'o calburoasa intrunire publica.
$i lumea nu s'a miscat. Ba tinii au glumit si glumesc inca,
acel barbat politic nefiinb binecuvintat cu vre-un copil.
,,Am boi fii, si ei s'au inrolat innainte be vrista ceruta: eu
insumi ma ofer terli pentru a tine locul cuiva plecat in razboiu"
cam asa a beclarat un barbat politic cu vaza, in Camera, la bis-
cutia Abresei.
$i Camera n'a aplaubat. Pasagiul a trecut ca si cum nici n'ar
fi fost rostit.
Totusi aminboi erau sinceri. Sintem asa be mutt beprinsi ca
gesturile altora, cari nu sint sinceri...
Dar iata pentru ce, ieri, mi s'a strins inima si, be cite ori ma
ginbesc la acel moment, miscarea revine.
La un birt. Doi hamali germani ai samsarlicului be grine si be un-
tura maninca. Nu: Sfisie si inghit. Masa e plina be farfurii si stide
si tot cer. 13rutele nu %In in breapta ori in stinga: toata fiinta lor e
legata be ce consuma. Intre boua inghitituri, mirile, clipesc si se
arunca bin nou. Mi-e scirba: parca ar avea in bintii lor carne
be om.
Atunci be la o masa, bin umbra, se besface un bomn cu parul
alb si vine catre mine. Se opreste brusc, si ochii lui albastri cu-
funba in ochii miei 0 privire lunga, strabatatoare, pare ca ar cauta
www.dacoromanica.ro
N IORGA 371
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL:
1914
Pag.
1915
118) Visita b-lui Georges Loranb . 129
119) Grija terii si preocupatiile Z)e partib 131
120) larasi a vorbit b. Tisza 132
1,21) Plecarea b-lui 13erchtolb 132
122) Catastrofa bin Italia 133
www.dacoromanica.ro
Pa--.
www.dacoromanica.ro
Pag
www.dacoromanica.ro
4,10 "A.-'....:r.°,
'111"t4f# '4 111" .. . 11/44.:
R. ..-
1
..
',
31.: ., , .W.,
r-... c.:, , . '.r.
V . 4:: :4-
-.,
t,
4
-k.
..,,
_
,: A
, .
..
1.01 ... .li c ,,cisi
itic f ji. r
1
4., i
r, ..
I
.,1
l'. 0 ..
.
,, 1,,,, r
(1-. if
,to,
1
..
,
e. en . J it ' ',
._ ri.
r
- It I L ,, fi °°? -1,T,
, & _. .1,........... . ... ...,
..
...; I,
. ' 'f'' 11)(4i 4.: .1 :11 I.':.b
,
1 4.4l
T...
N:
i
rt
° 4,
:,.. 4 . .
I
1 i
ie-. y
1
4
s ' :i
k. 'Pet,' ,
: ,;(-4.e-o.ii.
L t c 4°16 °II. [4 .,
.
e
4. -
a., 1 I. , 1 r - - '*-1
-
ii...t
i' 14 .7 .,; - -P''
tv;,mati
,-,
° s.
L . , ,J 0 "' . . `::
1.
0
6111,44), Ittlor::4 -1 . NI1 - , , I : 1
10.), 4 *C .4,-
, t.'*; e.t.-
",f7 t... j _1 ,.. , .,,4' VC,IP _.
%
..*. a. -.,
' .1
° ,4 IL
,..., o
...,. .
.@....
'. 4:
1,..
L-.
A
--ii., kl.k.40.:
..-
,I.,, -,
I
..,
..-A b ) i 1
olf ;,4,h;1114.0.._
I
7.4 .i.;,..--,..
,t' 11
vil
N. Ite.44.
it
d
f., A 1,4
,
4 V
"40,41,illtrii; .4%1 ,IP . %.°
41 1
... ,-
,,s` -4' kik
- valke. - a ti; .1° .1' 4
t `."'
'
. "'
.. .
I., 4, ,1. *It'' '' I P/
4 ;1' '
( LA, . , ., '
- ,.. i. 4
. iL !. . 1 _X"4 ' r'`,,- - .% r
1
.v. Oa
4
t-
k
_,
- i e,
4t, i i.
:19... ,
.
1:1,
f. '
ii 7)L1:-..
r .. .
:,
*46:
k
3.p.
',.' Li
'4.;111.1'
,
1, r,
1 .
-
1
4...........
, , -.--,,:n
, I .if. -4,..,_ T ,.I.i !-
Ll r t. ' "._
r 40 .
Li , 41. 4 rt i
it..: -1- i
1
i t., . ..,..... , , .. ,
.1kip, ,. 5,7' F
7
.4%
t-
.. .....
-0 11 r
1 Y
IA A
!
h..
r
n
:4e16
4.
)1 r ..."! s A. A' 4'
tbrA.
r ,
www.dacoromanica.ro
,
le.
41t
I
,
T1P