Deasupra Barladului au fost intalnite 36 de Messer- schmitt-uri 109 ale Grupului 7 din Flotila 1 de Vanatoare de sub comanda It.comandor Alexandru Popigteanu. Cele doui formatii - bombardamentul si vandtoarea - au zburat impreuna pani deasupra obiectivului si la inapoiere. o——_b 8 = fool —* —~* ee fvioane din Flotila 1 Bonbardament in actiune. Actiunea de surprindere a inamicului a reusit. Avia~ tia sovieticA se afla inci pe teren si multe dintre avioanele lor au fost avariate. Misiunea urmatoare - in 25 Iunie - a avut ca obiectiv bombardarea centrului de comunicatie feroviard dela Basarabeasca, la nord de orasul Cahul. A fost o zi nefericité. Un Heinkel-111 a fost lovit in plin de artileria antiaeriana (ACA). Capitanul Petre Monciu si restul echipajului sau, compus din It.av. Ale- xandru Sténcescu, Eugen Adam si Dumitru Nalcea, au fost primi eroi care s'au sacrificat din aviatia de bombarda- ment. Destinul capitanului Monciu a fost extrem de crud, dat fiind c&, ranit find, s'a aruncat cu paraguta sia cd- zut lang’ un canton de cale ferat&. Cantonierul (care era de neam gagéut), impreund cu fata lui, in loc sé-i dea o mana de ajutor bietului Moncea, l-au omorat cu pietre. Ofensiva trupelor romane a fost foarte viguroasd, dat fiind c& obiectivul luptelor era recucerirea Basarabiei si a Bucovinei de nord, care ne-au fost rapite de citre Sovietici cu un an inainte, la 27 Iunie 1940. Aviatia romani a fost utilizaté la maximum si, in consecint&, pierderile au fost de asemenea considerabile. La 3 Iulie 1941, din Grupul de bombardament Savoia~ Marchetti a fost doborat unul dintre cei mai experimentati piloti, adjutantul Anitoaia, cu tot echipajul sau. Comandantul unei escadrile- Bristol-Blenheim, cépi- tanul aviator Jean Vasilescu, un aviator pasionat, este in- cendiat in aer de vandtoarea sovietic’. Se salveazi cu pé raguta, dar este mitraliat, in paraguté, de pilotii de vana 46cu lat si la tui bombardament. Aruncarea bombelor dela o micd inal- time este mult mai precisé decdt dela mare indltime, asa cum erau executate pana atunci toate atacurile americane. Apoi, avioanele, zburand la aceasté mic& indltime si cu o vitezé foarte mare, ar fi oferit tunurilor gsi mitralierelor inamice tinte foarte fugitive, care dispar repede din linia de ochire gi deci eficacitatea tirului antiaerian ar fi ne- insemnaté. in fine, un ultim argument era ca rejeaua radar inamic& nu putea prinde zborul acestor avioane la mic& indltime. Cinei grupuri de avioane cvadrimotoare de tip B-24 au facut in vara anului 1943, in regiunea Bengazi, Libia, numeroase executii de bombardament dela mic& indltime asu~ pra unor machete care reprezentau orasele Ploiesti si Cam- pina cu toate rafinariile lor. O repetitie general a fost facuté in ziua de 31 Iulie. Aceasté misiune a fost cea mai bine pregétita din toaté istoria razbojului aerian purtat de aviatia americand impotriva Germanilor. In acest atac s'a urmirit sa se dis- trugi rafindrifle: Astra rom4né, Steaua romana, Credi- tul minier, Columbia si Vega-Concordia. Se spera ci acest bombardament, dacd ar fi reugit, ar fi scurtat razboiul cu cel pugin sase luni. Bombardamentul a fost executat la 1 August 1943 intre orele 12 si 12 si jumatate. Cu toate c&, din punct de vedere militar-aviatic, Americanii au realizat o performanté aviaticd remarcabila, atat ca distantA cat si ca surprizé, din punctul de vedere al pierderilor suferite aceasta misiune a fost un dezastru. Relatérile americane stabilesc urmatorul bilant: Din cele 118 bombardiere "Liberator" decolate s'au pierdut 53 de aparate distruse, 23 au ajuns la diverse baze aliate, din- tre care din cele 17 ajunse in Cipru doar trei mai erau apte de lupté. Opt avioane au aterizat in Turcia i, la Bengazi, la baz, s'au mai inapoiat 88 de aparate, dintre care 55 cu avarii. Au murit sau au _disparut in acest raid 446 de oa- meni ai echipajelor gsi 79 au fost internati in Turcia. In Romania s'au prabusit 36 de avioane si au fost 147 de morti si 116 prizonieri, dintre care 54 au fost raniti dea- supra obiectivului Ploiesti. Acesta a fost rezultatul ripos- tei apararii antiaeriene din jurul Ploiestiului si al aviati- iei de vanatoare germane si romane, dar in mod deosebit al luptei invergunate purtate de pilotii romani de vandtoa- re de pe avioanele IAR-80 romAnesti, pe care unii dintre pilotii germani le priveau cu neincredere. Din aceasta expeditie american’ de bombardament la joas& fndltime, care nu s'a mai repetat niciodaté in tot 93torilor americani s& aibA continuu flori proaspete. Dupa 23 August 1944, ramasitele pémAntesti ale acestor avia- tori americani au fost transportate in U.S.A., cu mari onoruri. Trebuie si mentionez c& eroul cpt.av. Marin Ghica nu facea parte din familia descendent’ a Domnitorului Ghi- ca. El era fiu de téran, orfan de razboi, din comuna Bra- gadiru de langé Bucuresti, si am fost colegi la Liceul mi- litar din Craiova, promotia 1928. Cum fiecare dintre noi aveam cAte o porecié, el era numit "Turcu", datorita fap- tului ci era ticut, tenace si perseverent. Absolvent al Scolii_ militare de aviatie, printre primi din promotia anu- lui 1930, el a fost multi ani instructor de zbor si "essei- eur" in cadrul gcolii. Multi dintre fostii sai elevi au murit eroic in luptele cu aviatia americana si in razboiul cu rusii. ‘Avem datoria sfanté de a identifica pe acesti eroi aviatori si de a le pstra vie memoria, cel putin aici, in exil, c&ci in taré, sub comunisti, ei nu mai sunt pomeniti. Capitanul aviator Marin Ghica a fost inmormantat pe aleea aviatorilor din cimitirul militar Ghencea. In cele ce urmeazi voi arata ce ne istoriseste un aviator supravietuitor, care a scépat ca prin minune din acest nimicitor val de avioane americane, dupa ce a dobo- rat un bombardier "Liberator" gi a izbit in plin zbor pe un altul, prabugindu-se amandoi la pamant. Sublocotenentul aviator Carol Anastasescu, denumit de camarazii s&i CArluté, flicea parte din Escadrila 62 (Flo- tila II Vanatoare), care avea misiunea de a apara Capitala si Valea Prahovei impotriva bombardamentelor inamice. Dela darea alarmei trecuserd doua ore si aviatorii sedeau legati in carlingele avioanelor, gata sd-si ia zbo- rul, sub un soare de varé torid, din acea lun& August. La ora 12 s'a tras racheta rosie pentru decolare. Sublocotenentul aviator Anastasescu, capul unei patrule, era nedumerit in privinta altitudinii de zbor or- donatd la 100 metri. "O gresealé" si-a zis el, cdci Ameri- canii zboara gi atac& la 7000-8000 de metri. Intreaba prin radio gi i se confirma altitudinea de 100 de metri. La o astfel de indltime de zbor, raza de vizibilitate este foarte redusa. Patrula lui zboard peste Valea Prahovei, cdutand inamicul... deasupra c&ruia trece fra sd-l observe. Dar iaté bombardierele inamice! Lui i se par imense; ade- varate pasari apocaliptice! Impresia este fascinanta, in- fricogétoare totodata. esAnastasescu invatase cum s& fntdlneasc’ o formatie de bombardament, s'o disperseze, s'o atace in unghiurile moarte ale bombardierului, sé insiste cu focul armamentu- lui séu de bord asupra fiecSrui avion inamic, pana ce-1 doboara. Dar tot ce gstia era acum foarte greu de aplicat la o indltime atét de mici; mai ales c& manevra avionului de vandtoare este aceea care di superioritatea sa asupra bombardierului. Anastasescu isi revine din uluirea primei impresii, formatia sa se rupe si, "in sir indian", atacd o fortérea- {4 american din extrema dreapté, cu focul tuturor arme- lor sale de bord. El se degajeazé in jos pe sub bombar- dier, la limita de imaltime, aproape s& atingé cu aripa sa © sonda&. Bombardierul inamic trage in el cu toate mitra- lierele sale, iar de jos antiaeriana noastré trage rapid, faré a mai putea alege in cine trage. Stanjenit de lipsa de indltime si de imposibilitatea de manevré, el reugeste s& revind totusi asupra bombar- dierului si s& declanseze tot focul tunului si mitralierelor avionului séu. Vede cum fortareata se rastoarnd pe aripa stangi, ldsand in urm& fum si fldc&ri, si se zdrobeste de pamant. Simte o mare bucurie si o multumire care cloco- teste in el. Observa ci a ramas singur; coechipierii sai s'au raspandit in alte angajiri. Se repede peste al doilea bombardier; declanseazi mitralierele ... Un tacdnit sec si armele i se opresc brusc. Nu mai are munitie! Trece de bombardier, degajeazi si se redreseazi. In sténga carlin- gei, spre maneta de gaze, vede cum se prelungeste o da- rade foc, desi nu vazuse cand a fost lovit. Picaturi de benzina aprinsé ii cad pe mana, pe picior, arzandu-l. Fo- cul se extinde. Instinctiv deschide cabina pentru a sari, dar vede ca este sub 60 de metri indltime. Nu poate sari cu paraguta! Ureé cu avionul pentru a cdstiga indltime, spre a se arunca cu paraguta. Un bombardier inamic se desprinde din formatia sa si se indreaptd spre el, ca si cand ar fi vazut c& i s'a terminat munitia. Acesta trage in el cu toate mitralierele sale. Vede cum bombardierul se indreapté direct spre el ca un monstru, trigand din plin, voind parc’ si se rézbune pe camaradul siu doborat. Anastasescu incearcd si degajeze, intr’ in alt bombardier si amAndoi se prdbusesc spre pamant. Dupaé dowd zile s'a trezit din coma. Se afla in spi- talul Prédinger din Brasov, intr'o rezerva. Are arcada sparté, capul lovit gsi arsuri pe mana si piciorul drept. Este cusut si pansat intr'o multime de locuri. Nici cei din spital, nici cei care il aduseseré nu stiau cine este, cum se numegte. I se povesteste ci a fost adus cu ambulanta de cativa soldati. Revenindu-si in simtiri, ii spune medi- crflug", era un plan judicios si promitea eficacitate. Adoua zi, 14 Tunie 1944, in urma semnalului con- venit, Grupul 9 Van&toare decoleazi imediat si aterizeazd pe Zilistea. Acum simt si ei cd sunt "o forta". Agteapta nerabddtori decolarea, dar formatiile americane nu_trec Dunlrea pe la Turnu-Severin, ca de obicei, ci vireazi spre Budapesta, spre uzinele Czepel, unde se construiau bimotoarele Messerschmitt gi alte magini de lupta. Americanii repeti bombardamentele asupra rafina- rillor si instalatiilor petrolifere dela Ploiesti, pentrucd 40 la suté din consumul de carburanti al armatei germane pro- venea din Romania. Cu benzina si motorina romaneascd lup- ta armata germana, cu tancurile si avioanele sale, in URSS, Africa si Franta. In ziua de 23 Tunie 1944, aviatia american& bombar- deazi din nou societatea "Romano-Americana" si Giurgiu ca obiectiv secundar. Misiunea americand, desi puternic insotit’ de Mustanguri, pierde gase cvadrimotoare. Din Grupul 7 Van&toare, care a decolat cu 11 avioane Messer- schmitt, este doborat cApitanul Virgil Trandafirescu, co- mandantul grupului, si sunt réniti in acea lupté aeriand c&pitanul Dan Scurtu si adjutantul Casian Teodorescu. Din Grupul 6 Vanétoare, locotenentul Teodor Gre- ceanu, comandant de escadrilA, este inconjurat de un roi de Mustang si este grav ranit datorité explodérii unui projectil de tun tras de un avion inamic, care-i distruge gi buteliile de oxigen, la o inaltime de 10.000 m. Nu stie cum a aterizat corect "pe burt", la 13 km vest de Gaesti. Este gasit in carlinga avionului, legat in chingi, prabu- git inert peste comenzi, cu inhalatorul incd pe fata. Grav ranit, este internat aproape doua luni in spital. © 2i mai tarziu, la 24 Tunie 1944, 300 de Libera- tor si Flying-Fortress, insotite de nelipsita si puternica lor aviatie de vandtoare de protectie, Americanii atacd ga- va Craiova si din nou rafindria "Romano-Americané", care mai fusese declaraté ca distrusd in intregime. Grupul 9 Vandtoare decoleazi cu 16 avioane dispo- nibile gi se indreapté spre Zilistea, unde se aduna gi cele- lalte unitafi de vandtoare, conform planului "Sternflug". Abia opriti din rulaj pe aerodrom, li se comunici si ra- mand in avioane legati in chingi. in orice moment se poate trage racheta rosie pentru decolare. Grupul decoleazé per- fect pe patrule. Locotenentul Dobran se "strange" lang& 122avionul Iui Bazu Cantacuzino; aldturi zboaré adjutantul Costici Lungulescu; ei sunt primi care ajung la bombar- dierele americane. | Deocamdaté nu se vad Mustangurile, dar c&pitanul Cantacuzino, care conduce patrula, nu se decide unde si cum s& atace. lati in faté o formatie de 13 cvadrimotoare Liberator. Brusc, cu Lungulescu alaturi si urmat de ceilalti doi coechipieri, capitanul Cantacuzino se repede la atac lateral. De pe bombardierele americane riposteazé brusc peste 200 de mitraliere. Trag toti in ace- lasi Liberator si bombardierul explodeazd imprastiind ben- ziba in fldc&ri. Dobran, care zboard sudat de Bazu Can- tacuzino, vede cum al treilea Messerschmitt al nostru se duce vertiginos, dezordonat, ca s& se sfarme in pamént, cu pilot cu tot. Era Costici Lungulescu, bunul si blandul invati: tor dela tara, adjutantul pilot de vandtoare care a pierit eroic, apaérand cu pretul vietii cerul romanesc! Cei ramasi revin la atac, pan& ce termind munitia si, cu ochii pe avertizoarele de “limita de benzina", rup lupta, degajeazi gi se duc repede la baze. Aterizeazd cu bine la Pipera, pentru alimentare. Aici gasesc numai pe Comandor, comandantul aviatiei de vanatoare. Toti ceilalti aviatori decolaseré si ei la alarmi. Comandorul se bucuré vazindu-i teferi, le vorbeste prietenos, dar zAmbetul su mu poate ascunde ingrijorarea gi teama sa pentru viata pi- lotilor sai care mor gi ard cu o repeziciune inspaimanta- toare. El le spune: "Fiti prudenti, biti... nu va mai an- gajati cu formatii mari, pastrati-va vietile pretioase..." Dar este posibil? Cum sé nu ataci cand te gasesti in aer in focul luptei? Atunci pentru ce mai decolezi, pentru ce te mai afli in lupta? Dar ce spune Comandorul este prea adevarat! Avi- atorii se duc repede, unul dupa altul, fard sd mai fie in- locuiti. Iat&, abia acum s'a "dus" si Costic’ Lungulescu; el nu va mai apare, cu mersu-i domol, cu fata luminata de zambet. Ultimul atac american din luna Tunie are loc in ziua de 28 Iunie 1944. Dowd sute cincizeci de bombardiere, in- sotite de tot atatea avioane de vanatoare, au atacat Bucu- regtiul: sistemul c&ilor ferate i triajul Chitila. Ziarele au condamnat vehement acest masacru, pentrucé un covor de bombe a c&zut in plin Bucuresti, in Piata Victoric 123An tat wm liu cir ve tu) ne Pu un ar, 153. ae 155. 356, a7. 18. 159. 160. wel. 162 163. ies. 165. 166. 167 AREIP Vv. BRANZAU C. BOTB2ATU + Dupg inppineres earpis cepitolul ‘arips since pentru Petrie" e colplectst cu auncie ursetort- Xor'erot. In casa! iupriscrii anes nos eaipii Eeopti efoi trebae eo fie incadrapi, in ordine tifdeetice, intre tof ceilelji ematerspi in liste orielacias Adj.gef B. FOE Flozila ava Bosbendexent, Cazut le datorie ca sot ecnipajul sau (Sevois 8-75) in Sasarabis. © 2i Tinie i961 Adj gef 3, HUE Flos, 2-0 Souberdanent. Casut Sn Tlie Ista ea sot ecuszosulype avion 5-79)in Seserebia. Gezut tn August 1942 in Usrsine S2"Yo0 fs. Yeet-endevese| stelino W111, Cetus in lupta ou iejie scenloens in Tunie 1968 Popepsi-nesrient. Cpt.ev. B, FOR Cezut Sn lupta(en tot eohtpagul pe 5-73) penten desrosires: Sasce Fabiel, august 196) DUNBERRSOU.C. Ltvav. 3. 52 ZobonGs de aviajsa_enentoene 1a (chinezal) Fopegti-neortent, Tanie 1968 MARGARITARSSOU Lt.ev. 3, TR Plotila 2-a Bonberdanent. Cazut ‘Stelian BIERLAN CONSE. Sere. NICoLOW NIC, PAGU STEPAN OPA coNS?, POrORA TULIU sanoungscU vastLoscs Plena VorCILA eroie in duguet 1948 FOE Mitralior pe 5-79(eviog pilopet de Et. Mircea strgtilescujeoborayi Ge"vanstoares inentes ta Tord Ge Getates alba, Sesarabis, sug.al B. OR, Flotile 3-a Bomb. Ceaut la Peles Constanza 4 Tule 1941 sburénd avicnul ‘Zarras. Ltenev. B, HDB Cezut eroic cu tot echipajul pe 5:79 plictet de ut. fopa 0. ab Fost Loljt ae aca’ gi Prion explode: fn eer. Trananietrie 1941 Lteev. By EDE Pilot §-79 Flotile 2-8 Zomb. avion lovit de ch inente gi explédand in'ser,. Trensnistrif 2541 B, FDE Pilot $-79 Flot. 2a Sonbardenent Cazut in iupta cu tot echipajul seu, Transnistria 1941, Lteav. 5, TR Cazut in lupte cu avis}ie anerdeons In Fopesti-ieordent .e-i1l,zunie a+ Maeetra 5, FDE Cazut eroie le Getetes albe, 5-79. igant Pllotet de Lt, Stretilescu, augsi942 teeve Flot. 1s Sombardonent. Rantt in ‘sbor de Aca sboare oy tev. 3. oR gregtizieordent .aus. 194+ anf? e§lapi cacsigans.