44.

:-
.r
;
.<

EXPERIMENTE
BOLEVISTE t I
4

+4.
, ,
A

E E E. I. :"

i -
;

CE F\M.VAZUT IN UNGFIRIA
I
. .

COlva,UNISTA
, g.,
I ,

- V.

' I
Fvi E E
- 4:i

BILANTUL REGIMULUI BOLSEVIC IN UNGARIII

,
DE .
7,
N.

LEONARD PALIKEROW
1
,
.
. ,' ,-
7

,
r .
.1
" ,
.
-; CLUJ .
TIPOGRFIFIA FiRDEALUL" INSTITUT DE liRTE GRAFICE r

t.' 246-1920 . .0 I
, S.

,
www.dacoromanica.ro
V.
- p .4 I
 AA. p.

"

/cr.
'
p.
.

r 1

Cuvnt inainte
Cartea aceasta am scris-o instrdindtate, la Budapesta. In
luna Fevruarie, cand am plecat ain Bucure$ti, am vdzut anuntdndu-
se in ziarul Chemarea" o serie de articole ale Dlui N. D. Cocea
sub tillul: Cum se face revolutia?", in care articole autorul ti
,1

propuse s areite.muncitorirnei romdne mijloacele $i Mlle, car! au

dus la succesul revolutiei rusq.ti, ca unul, care a lost martor
desfelprdrii acestei revolutii in Rusia. .

Cel ce scrie aceste randuri, a lost martorul revolutiei din

Ungaria, revolutie, care a -dus la regimul bo4evist. Mi-a venit
atunci in gand sa tratez $i eu in cdteva pagini, ceea-ce am vdzut
cu ochii, tot evenimente istorice, dar cari evenimente au ardtat
cum o tard este taratd in prdpastie din disperare national&
deci fard o just i cumpdnitd apreciere a imprejurdrilor reale,
locale i europene. Si Inca dupd un rdsboi de sleire.a tuturor
puterilor vii $i de producere.
Dacei lucrarea Dlui Cocea poate fi consideratd ca un indemn
cdtrd muncitorimea romdnd, cum sd facer l ea o revolutie, lucra-
rea de fata sci fie privita mai mull ca un avertisement pentru
aceasta clasd. Cad voi s arat in ce hal ajunge acea tard, acea
clasd muncitoare, cand aceastd clasd se lasd sedusd de aparente
,ineldtoare, se pripqte, sa ia puterea statului in mama, orbital i.
de un succes efemer momentan, lard sci_aibd in vedere con-
ditiunile politice, economice i sociale ale tarii i ale lumei intregi,
can condith erau absolut protivnibc unei mentineri durabile a re-
..
gimului comunist: ,
- ,.

.2\7n sunt chemat sd area eu calea ce trebue sd urmeze mun-

citorimea din Romania. Dar in schimb pot sd-i ardt calea pe care
nv trebue sd porneascd, calea pe care o cunose ci pe care
,
s-a prabuit In sange $i in noroi proletariatul ungar.
,..
<11C. T

- I
! - . %

A.

r
www.dacoromanica.ro
. t '14 '
 .
.
.... .. , . ,
v., gs ,_ .
A' ' . . ,- ,. 'f , .
' 1
' V

.
4

CAPITOLUL I. ,

SA tragem invAtAminte din neno-

1 ! , rocirile, umilirilesi dezastrul altora.
-. -- Ce bine e pentru un popor, a nu ramane indiferent la eveni-
rmentele ce se petrec in juru-i, cand are ochii atenti la politica sau
la calvarul altui popor, si stie sa traga invataminte din nenoro- ; '
drile, umilirile si dezastrul acestuia. ,

Tot asa si o clasa social, in lupta ei, in aspiratiile ei, trebue - 2.

sa priveasca cu luare aminte la experientele, la dibuirile, ca si la .-:,
indrasnelile, la succesele, ca la infrangerile clasei similare din .... l

alta tara, ca sa-i serveasca spre orientare in drumul ce are de stra- -,

batut spre inaltimi.
Tara Romaneasca de pilda va sti, va trebui sa stie, sa traga 4,A.

invataminte din dezastrul tarii unguresti. In Ungaria, precum se stie,

guvernele,: care s'au perindat, n-au voit sa vada realitatea tarii asa : .' '
cum era, Ci, indragind himera unui stat national unitar maghiar, ,

desi era o tara cu mai multe natiuni conlocuitoare, nevoind sa

recunoasca egala indreptatire a nationalitatilor, au folosit mijloace
coercitive, de presiune, de constrangere, de asuprire pentru tot ce
nu-i maghiar. Resultatul acestei politici s'a vazut. Ungaria de azi nu
mai e... Hungaria felix de ieri. B ramas o tara fara acele natiuni,
cari fiind acolo vitreg tratate, s'au alipit la cel mai bun prilej de
tarile inrudite. Romania de ieri, devenind Romania Mare de azi, *,
avand si nationalitati convietuitoare se va feri, va trebui sa se . .

fereasc, sa cada in gresala politicei de oprimare si de intoleranta V

..
fata de nationalitati, politic profesata de Maghiarii sovinisti in tara _

lor, si va trebui deci sa trateze pe locuitorii de alte nationalitati, ca .- -

.- .:
cetateni perfecti egali ai tarii. *-.' y .
Clasa muncitoare din Romania iara are multe de invatat din !' ,.;
luptele, victoriile si apoi nenorocirile si urnilirile- clasei muncitoare din
Ungaria. Mai ales din cele 133 de zile de regim bolsevist, cand
proletariatul ungar a avut iluzia, Ca are puterea statului in mana si i,- ,
ca infaptuieste socialismul. . .

Cum in literatura politica romana nu exista Inca nici o lucrare,

care ar trata despre bolsevizmul ungar, voi incerca sa o fac in 7,
.; ;,-,-
aceste pagini. , , _.

Am fost de fata la revolutia politica' din 31 Octomvrie 1918,

am fost martor si la experimentul de revolutie sociala din 21 Martie .

1919 : am trait o bunA parte din regimul dictaturei proletare la Buda- ''''

pesta, pana ce mi s'a dat permisia sa plec la Viena. Ca ziarist, am -

avut posibilitatea sa cercetez de aproape activitatea comisarilor
poporali" si a celorlalti purtatori de cuvant ai bolsevismului mag- ,-,
hiar. Am vazut traiul muncitorimei si celorlaltor paturi, sociale in .

.
L . ',..., .1 '-, , , /N - _. 1
. -I
.. 1. ? ..f .0. ,

. www.dacoromanica.ro
. ,
,
, I ) ' .4
'
 I 1 I7 i
,,
r.
.). .,,
6
r
.
I
_:.

i
..
acea epoca si la ce s'a redus noua organizare a societatei si a
muncei". Sunt dar in mAsura ca martor ocular al acestor eveni-
,
. mente istorice din Uugaria, s impartasesc publicului cetitor roman
intamplari, lucruri autentice si nu legende si povesti auzite dela
unii sau dela altii. .
.

S nu surprinda pe nimeni, ca tabloul, ce-I voi desfasura in

aceste pagini despre regimul bolsevist din Ungaria va fi trist si
sombru. Asa a fost realitatea de atunci si nu ochii mei critici au
vazut lucrurile prea intunecat. Insusi un comisar poporal" de pe
vremea dictaturii proletpre ungare, refugiat la Viena, Wilhelm Bhm,
a scos o brosura, dupa prabusirea regimului comunist, pastrand
anonimatul, brosurd intitulata : Infaptuirea si prabusirea dictaturei
sovieturilor ungare", in care recunoaste ca ;
r
Bilantul revolutiei este, de sigur, pasiv.*)
Asa, ca nu mi se va putea imputa de catre acei, cari simpa-
,. tiseaza sau cocheteaza cu bolsevizmul, Ca am descris in mod ten-
dentios in aceste pagini evenimentele de pe vremea dictaturei
proletare in Ungaria.
I -

CAPITOLUL II.

. .
Peste ce chilipir a dat muncito-
rimea din Ungaria.
Cln fapt incontestabil este, asa-zisa revolutia social" dela ca
21 Martie 1919 in Ungaria, adeca trecerea dela regimul burghez la
regimul bolsevist, s'a produs Vara nici o varsare de sange, lucru
intr'adevar surprinzator, cand se ',tie, cate lupte aprige si sangeroase
s'au dat in Rusia pana la infaptuirea unei astfel de revolutiuni
politice, sociale economice. l

Explicatia acestei transformari sociale Vara vArsare de sange,

fara mari sguduiri, trebue cautata in situatia politica de atunci din
Ungaria, care a prilejit aceasta revolutie. .
Cu partidele burgheze proletariatul ungar n'a avut atunci de
dus lupte grele, ca sa puie mana pe puterea statului. N'a fost nevoie
de rasturnari, de rafuieli, de smuigerea puterei" pentru simplul
motiv, Ca partidele istorice maghiare s'au dat ele singure la o parte,
renuntand de bund vole la privilegiul puterei, au abdicat dela drep-
- turile de partide de guvernamant in urma greutatilor cumplite poli-
tice, sociale si economice, prin cari trecea pe atunci Ungaria. .

0 caracterizare justa a situatiei de atunci (Martie 1919)

o face ziaristul maghiar Ladislau Bizony in cartea lui 133 ,zile de
bolsevism ungar" (133 Tage (Jngarischer Bolschevismus") carte
aparuta in editura : Waldheim Eberle Wien 1920:
In urma ocuparii unei mari parti a (Ingariei de trupe fran-
- -
*)Vezi Sozialistische Bacherei, Heft 14: Entstehung und Zuzammenbruch .
' . der ungarischen R'aetediktatur" von x x x Wien 1919, Verlag Wiener Volksbuch-
Z , handlung Ignatz Brandt.) -
,, . . ,
. . I' ,
1.
,. .,' .
1, .
i A., -
s L -4i
www.dacoromanica.ro ,
4.,1.
i
t1
' 1
.
. . i .X
r., ' ' ,
' ,'J .' 4:

vi, .. 2. 'I.' tA: ' 7 3 E,,X . .'

 '
7

ceze, sarbesti, romane i cehe, ii ramase guvernului ungar un

teritoriu foarte restrans pentru cercul lui de activitate si in acest
rnic tinut, mai ales in Capita la, se revarsa multimea fail de numar
de refugiati, de functionari si de familii maghiare din tinuturile
ocupate. Dar si in tinutul neocupat de armate streine, se prapa-
diau mii si mii de existente, care aveau mai inainte o ocupatie din
productia de rasboi. Fabricele, cari in anii de razboi lucrau cu
puteri incordate, odata cu sfarsitul rasboiului au perdut comenzile
de razboi rentabile, iar la producerea de articole de pace, de prima
necesitate, nu puteau trece asa deodatd si de aceea au fost silite
sa inceteze ori-ce activitate. Imprejurarea aceasta se intelege, ca
a avut un efect dezastruos asupra muncitorimei industriale. Comertul
si comunicatia erau cu totul paralizate. Rezerva de articole, care si
asa in timpul rasboiului era pe sfarsite, nu putea fi completata 4.

in urma stagnarii importului si scumpetea devenia tot mai mare.

. Odata cu imputinarea posibilitatilor de castig, odata cu cresterea
lipsei de lucru, se lati si demoralizarea generala prin intoarcerea
soldatilor de pe front. lar la Budapesta nu se afla o putere in
masura sa restabileasca organizarea necesara a acestor soldati.
Cel dintai ministru de rAsboiu din guvernul lui Karolyi, r.!

Lindner, doar a dat cuvantul de ordine:

IYu mai voiesc s(i veld soldati !" i asa se descompuse intrea-
ga armata, iar militarii intorsi in patrie, constituiau elementele
fart de lucru si turbulente. Ministri de rasboi de mai tarziu isi dadeau r-

perfect seama de marea gresala facuta de predecesorul lor cu acest

cuvant de ordine, relativ la desarmare. Dar in marele chaos ce
domnia atunci, nu se mai putea repara nimic in aceasta directie.
Cei doui ministri de rasboi dupa Lindner, contele Alexandru Festetich
si Barta incercasera, ce-i drept, sa creeze o armata noua, platind
sold mare soldatilor, dar vechea disciplina nu se mai putea resta-
bili. In vremea aceasta insa, lipsa de lucru i demoralizarea genera la
crescura zi de zi si diferitele adunari, demonstratii si turburari erau
la ordinea zilei." .

0 asemenea situatie, fireste, ca nu incanta nici un partid

'istoric maghiar si descuraja pe ori-cine, sa conduca mai departe
franele tarii. ,
Cu totii fugeau de r6spundere,
cu totii erau de acord, ca trebue de lasat loc socialistilor sa preia
dansii guvernarea tarii.
Lucrul acesta II confirma contele Mihail Karolyi, cel dintai i
cel din urrna presedinte al republicei ungare, apoi fostul primministru
Berinkey, fostul ministru de agricultura Barnabas Buza, in articolele -
si brosurile lor scrise toate Pro domo". , .

Asa contele Karolyi in articolul lui : Istoria abdicarii mele"

publicat in ziarul vienez Arbeiter Zeitung" (25 lulie 1919) scria
.

textual :
In consiliul de ministri dela 20 Martie, in expozeul meu asupra
situatiei politice interne si externe am spus, ca guvernul de coalitie
de pana atunci nu se mai poate mentine, caci in urma umilirei

.` -
7-
.
www.dacoromanica.ro v.".
,
/ -
,
 p . .
..e. " A
a .. ' . ,
4. 1
.
1
8 .

5
:
5% 4..
-
L. 4.
A
-
.
.
.5 '4
r .
' .5
.

atat de grave a tarii in sentimentul ei national. partidele burgheze

-, au perdut ori-ce reazim moral. Numai un guvern pur social-democrat
ar putea mentine ordinea' tarii, gray periclitate. Toti ceilalti ministri
prezenti, impreund cu presedintele Sfatului National, parintele loan
Hock, erau de acord cu mine, Ca guvernul de coalitie trebue sa
demisioneze i s numeasca un guvern social-democrat. In dimineata
urmatoare, rn-am consfatuit cu barbatii politici din partidele burgheze, .
cari nu erau reprezentate in guvern. Toti, intre cari si Gabriel
Ugron, impartasiau punctul meu de vedere, Ca nu se poate accepta
nota Antantei, remisa de locotenent-colonelul Vix si sa numesc un
.

guvern pur social-derpocrat. Gabriel Ugron mi-a declarat mai tarziu,

Ca aceasta parere a lui este si aceea a amicilor lui si in deosebi a
contelui Stefan Bethlen.
/
Fostul prim ministru Berinkey, intr'un lung comunicat remis
prin agentia telegrafica ungara, presei din Budapesta, spre publicare,
. (3 Octomvrie 1919, , in care isi precizeaza atitudinea din acele zile
istorice, declara iarasi, Ca :
i Toti ministri burghezi erau pentru retragere i erau de acord,
ca trebue sa se numeasca un guvern curat social-democrat. Ramanea
de vazut ce atitudine va !ua partidul social-democrat fata de demisia
guvernului de coalitie. Eu ma indoiam Ca va accepta oferta, deoarece
ministri socialisti, Kunfi si Bhm s-au art3t foarte sceptici in consi- '
liul de ministri si se indoiau, daca partidul lor va prelua intreaga
putere statului. Dar la al doilea consiliu de ministri, Kunfi ne
a e

comunica, Ca partidul social-democrat e dispus Sa formeze un guvern

curat socialist."
. Tot asa si fostul ministru de agricultura sub regimu) Karolyi,
Barnabas Buza, intr-o brosura publicata in Octomvrie 1919. la Buda-
pesta, in limba maghiara sub titlul Conspiratia comuniste. Cum
si-a luat incePutul dictatura hotiei ? Comunism ori impartire de pa-
mant?" recunoaste, ca chiar dansul a propus la 17 Martie 1919., ca
ministri burghezi sa se retraga din guvernul de coalitie, caci nu se .

poate cere dela acestia, ca sa serveasca mai departe drept paravan

unei politici curat socialiste."
Mai trebue sa notez, ca toti acesti fosti ministri in expunerile
lor : Pro domo", ca sa-si dirninueze vina lor, ca au dezertat dela
datorie in zilele cele mai grele, prin cari a trecut patria lor, ca sa-
' si scuze fuga de raspundere i pasul lor fatal, cedarea de buna-voie a
puterei statului, socialistilor, declara in acelasi senz, ca ei nici nu
banuiau, ca nu un guvern social-democrat, ci un guvern bolsevisti '
va lua locul guvernului lor. Dar pe noi nu asta ne intereseaza acum,
ci pr n 'citatiile de mai sus am voit sa aratarn, ca proletariatul din
Ungaria n-a trebuit sa faca sfortari mari, cu lupte si jertfe sa smulga
dela clasele diriguitoare puterea statului, pentru a proclama dictatura
proletara. Pentru cucerirea unei reforme democrate, cum e votul
universal, proletariatul ungar a trebuit sa faca sacrificii mult mai
dureroase decat la cucerirea intregei stapaniri a tarii.
. Contrar enuntarii teoreticianilor socialisti si bolsevisti, ca prole-
. , I

www.dacoromanica.ro
;1
-V
`..
,..;:: '
1.
` .

z,V62.. a 1 IC; ;', t: ,.,,,,,i,z, :5 ,F,..' 4 _

 ,rs I

,
. 9
..
tariatul pentru a deveni stapan pe aparatul intreg al statdlui, pentru
a pune capat domniei capitalismului si pentru intronarea domniei .:. .

socialismului, va trebui la un moment dat sa faca o sfortare suprema, ,

sa faca uz de violenta, sa rastoarne printr-o revolutie finala vechea
forma politica si in foc si sange sa decreteze forma de stat socialista,
contrar acestei enuntari, in Ungaria, muncitorimea a pus mana, .,
pe puterea 'Statului, Vara mijloace de violenta, fara o incaierare sari-
geroasa Cu, clasele dominante. P dat peste un adevarat chilipir. l-a
cazut in poala puterea, ca un dar ceresc. ,
i
Nenorocirea a fost, ca inainte de a-accepta acest dar, nu l-a
cercetat mai deaproape si ca prea iute s-a bucurat de acest chilipir, - ,
care mai pe urrna a costat-o atat de scump. ,
Daca cu sange rece, cu matura cumpanire ar fi examinat reali-
. .
s.'
tatea, conducatorii social-demociati ungari n-ar fi primit atunci in
acea situatie puterea statului. Ar fi trebuit s spun raspicat parti-
delor istorice maohiare : , , - . ,
. ,

Cum, dupa ce ati adus in asa hal tarK aceasta, cu politica

' voastra traditionala sovinista, cu rasboiul vosti-t, dupa-ce s-a vazut
neputinta, incapacitatea, miopia voastra, voiti -Ca noi sa salvam
Ungaria? Sa dregem, ce ati stricat voi ? Cu mogedirea asta, ce
ne-ati lasat-o, mbstenire de mizerie, de debandada, de haos, de
puteri epuizate, de depozite golite, de fabrici inchise, de puzderie de
oameni fara de lucru, cu asemenea mostenire voiti, ca noi sock .'
alistii, sa va restabilim Ungaria de aka' data in vechile ei hotare?
A! Nu! Mai paste murgule iarba verde ! Ramaneti in sosul vostru.
Nu primim acum puterea statului din manile voastre de Iasi si
nemernici. Va veni vremea noastra, cand vom cuceri aceast putere.
Daruri nu ne trebue. Nici chilipiruri.
.
- ,.

Dar conducatorii partidului socialist ungar n-au vorbit astfel,

i
n-au gandit astfel. Si asta a fost nenorocirea
, intregului partid, i apoi .,.-
a Ungariei intregi.
, ..*.,
.

t 1:
.' -i . :'
- . ,.,
, ,s 5.-

_ CAPITOL III.
\ .
-
.
. ,.

. -
, .
:
-.:".$ .

...s.. , . . Tot vechiul cantec : SA scoti

-. castanele din foc pentru altii.
Bine au mai fost pacaliti muncitorii din Ungaria cu conducdtorii ..:
lor social-democrati_si comunisti I Li s-a dat de catre partidele burg- ..,
..
heze maghiare, puterea statului, fireste nu ca s inlocuiasca
. randuirea sociala capitalista cu una socialist& comunista, ci ca sa
rnantuie Ungaria de amputare si mutilare.
1
Doar contele Mihail Krolyi in pdmenita lui intampinare a spus _ .
deslusit :
Daca nu voim sa implinim cererile nimicitoare ale Antantei,
ne trebue atunci o armata unitara. 0 asemenea armata intr-o perio-
ada de criza economick si lupte de clase grozav de inclarjite, . .
...,..
numai partidul social-democrat o poate creia. Orientarea apusana, '
intemeiata pe politica lui Wilson, a dat definitiv faliment. Avem
- / ''' ...-
. 7
www.dacoromanica.ro
I
IV A, 01 s. 16 "I 1. Z. 17";
 10

nevoie de o noua orientare, care ne va asigura simpatiile internatio-

nalei muncitoare. In astfel de imprejurari guvernul de coalitie de
{Dana acum ar putea numai agrava situatia. Un guvern pur socialist
insa, dupa opinia rhea ar fi sprijinit cu bucurie de intreaga burghezie
in opera lui de apdrare a tarii contra atacurilor imperialiste. In
cazul acesta guvernul social-democrat va putea conta i pe sprijinul
intreg ei Internationale." .

lar mai departe contele Karolyi a spus:-

Cu drept cuvant puteam sa sper, c muncitorimea sub con-
ducerea fo5tilor ministri socialisti va ocoli pArtile intunecate ale ex-
perimentului rus, daca lucrurile se vor desfasura la noi neted, Vara
resistenta burgheziei. Mai putam sa nadajduiesc, ca proletariatul
unit va putea sa inceapa rdsboiul de aplrare contra tinbucjtcitirei"
tdrii, cu o putere morala unitara."
Va se zica numai din aceste considerente, burghezia i aristoc-
ratia 5ovina din Ungaria n-au opus nici o impotrivire la proclamarea F
dictaturei proletare, cola inceput a5teptau in lini5te 5i cu incredere
, desfasurarea evenimentelor, nadajduind, Ca prin sperietoarea bolse-
, vismului, Antanta va bate in retragere, nu va mai sprijini imperia-
lismul roman" cum se exprima contele Karolyi.
Cedarea puterei statului la socialisti, era dar o ultima incercare
o disperata incercare a Ungariei oficiale sa scape de o ciuntire.
Era aplicarea in practica a formulei integralistilor maghiari : Nem,
1

nem, soha!" Adeca : Nu, nu, nici-odatd, nu vom admite, ca Unga-

ria sa fie inbucatatita." Si cu ajutorul bolsevismului rusesc credeau
ei, ca Ungaria va fi reintregita.
Ceea-ce partidele burgheze maghiare nu cutezau sa faca, simtindu-
se prea slabe, in plina disolutie, trebuiau socialistii, singurul .partid
puternic organizat, ce mai ramsese atunci in Ungaria, sa aduca la
indeplinire. Adeca tot povestea castanelor scoase din foc pentru altii. Li
s-a dat socialistilor unguri puterea statului in mana, cu conditia sa nu.
primeasca cererile Antantei, sa injghebeze o noua armata, care sa
se rasboiasca 5i cu Romanii 5i cu Cehii si cu Sarbii, adeca sa scoata, I

castanele din foc pentru 56vini5tii maghiari, cari voiau integritatea

teritorlala a tarii. _ , .
-
, ,. CAPITOLUL IV.
,
,

.1 Cine era paclitul

Socialistii unguri in betia triumfului mornentan nici nu-5i dadeau
seama ce sarcina grea se pune pe umerii lor slabi, nici nu vedeau
ca ei sunt pacalitii, ci gandul br tainic era, Ca vor pacali pe bur-
gheji : Incredintati-ne numai soartea tarii i5i ziceau ei, si apoi
vom face ce ne va conveni noua sa facem."
,
Adeca, sa nu lupte pentru eliberarea teritoriilor ungure5ti sub
ocupatiunea straina", ci pentru liberarea proletariatului de sub
, jugul capitalizmului, proclamarea dictaturei proletare".
In privinta aceasta avem declaratia precisa a sefului comu-
,
,

www.dacoromanica.ro
nii
 ,
va:
.11'
,

nistilor unguri Bela un, care la 11 Martie 1919. trimisese din

inchisoarea in care se afla atunci, o scrisoare catre delegatul parti-
dului social-democrat, Ignatiu Bogar, in care stabilise conditiile unei
impacari si conlucrari a partidului comunist, cu partidul social-
democrat, care sa duca la unitatea miscarei social-democrate. Printre
aceste conditiuni ale lui Kun Bela, gasim si urmatoarea
Sa se rupa cu asa-zisa politica de integritate teritoriala, sau
poporala nationala. Sa se evite cu ori-ce pret un nou rasboi in
contra Cehilor, Romanilor sau Sarbilor!"
(Vezi brosura : Dokumente der Einheit. Die Vorgeschichte des
Zusammenschlusses der Socialdemokraten und der Kommunisten."
Budapesta 1919., editura comisariatului poporal pentru invatarnnt.)
$i Bela Kun, care a pus aceasta conditiune, tocmai el a calcat-
o, cand a ajuns la putere si a continuat .cti politica de integritate
teritoriala, poporala sau national& In loc sa evite cu ori-ce pret .

un nou rasboi, dansul a dus rasboi si contra Cehilor si contra Ro-

manilor, concentrand mai toate fortele vii ale proletariatului ungar
in armata rosie, care armata fu trimisa pe doua fronturi, sa faca
sfortari si jertfe zadarnice, pentru largirea teritoriului ungar.
De fapt dar, nu socialistii au pacalit burghezia maghiara, ci ei
au fost pacalitii, caci au fost siliti sa slujeasca cauza sovinismului
maghiar. Curentul national s-a dovedit mai puternic in Ungaria de-
cat vointa de infaptuire a socialismului. Si de acest curent au fost
. atrasi si robiti pe nesimtite si socialistii si bolsevistii maghiari. ,

Au voit sa savarseasca transformarea sociala si si-au risipit pute-

, rile si timpul mai mult in lupta cu truPele: cehoslovace si romane.
Aceste lupte au absorbit si ultimele resurse ale Ungariei sleite de
un rasboi de 5 ani. Jari s-a vazut, Ca ; Nu sunt vremile sub
canna omului, ci bietul om sub vremi". S-a vazut ca nu era de
ajuns, ca o parte din muncitorime sa aiba vointa, cur.aj, ca sa intrd-
neze domnia socialista, ci, ca sa se mentie si sa se pastreze o
asemenea domnie, trebue ca si imprejurarile sa fie favorabile, trebue
sa se tie seama de posibilitatile reale si ca conditiile economice si
sociale sa fie coapte pentru un astfel de regim.
. '. r
CAPITOLUL V.
Cat de radio0 erau la .inceput bol- -.
... 2.. - ... sev4tii maghiari.
Foarteiinchipuiti erau comunistii unguri dupa prabuSirea regi-
mului contelui Krolyi, de superioritatea justeta conceptiei lor i

fata de conceptia social-democratilor. Ca prima dovada aduceau in-

susi faptul, ca partidul social-democrat a adoptat fara reserva pro- ...,,,.
gramul comunist, bolsevist, ca platforma pentru actiunile lui viitoare.
Unul din teoreticianii bolsevismului ungar, Georg Lukacs, ales apoi
comisar poporal pentru. invatamant, intr-un studiu al sail : Insem-
natatea teoretica a unitatii proletare" ,explica
.
astfel superioritatea" ,
punctului de vedere bolsevist: . 1
., .-__ , -.
., ".. - ,
-I www.dacoromanica.ro
,
; , ,,
., =
,-
1 kt og:i.V4i4t . '--4 '....,fr, ,if ''
 12
; - ,

t .1 .

Antagonisniul teoretic profund intre social-democrati si comu-

nisti const in chestiunea, daca imprejurarile sunt coapte sau nu
pentru infaptuirea socialismului. Comunistii ziceau, da, si din partea
lor nu putea fi vorba de o cedare. Singura posibilitate pentru unire,
era aceea, ca partidul social-democrat sa ajunga la convingerea ca
s-au si ivit conditiile pentru marea transformare. Daca social-democ-
ratii recunosc aceasta aceasta au facut-o la 21 Martie,
i

atunci puteau fart jertfa principiara sa treaca pe platforma comu-

nista, rupand cu formele de actiune impuse lor de gresita apreciare
a evolutiei istorice. Ca sa ajunga .social-democratii la aceasta con-
. e vingere, nu argumentele chiar cele mai temeinice ar fi fost sufici-
ente, ci la aceasta a fOst decisiva numai vointa unitara si ferma a
proletariatului, sa ia in mana puterea statului. Numai aceast4voint
este in stare sei ddrarne vechea societate i s i zideascd eea noud.
kadar numai atuncisunt coaple imprejurarile pentru nimicirea
cdpitalismului, cand vointa aceasta ferma s-a,ivit M proletariat ca
o conditie de sine. Unitatea proletariatului si cu dansul posibilitatea
pentru dictatura proletara au fost create de proletariat, exclusiv numai
de proletariat."
Cat de teribil s-au inselat coinunistii unguri in presupunerile lor,
in fanatica incredere in superioritatep conceptiei lor, aceasta s-a vazut
. din vremelnica si lamentabila dainuire a hibridei lor randuiri bolseviste.
Si-au bazat tot planul lor pe vointa, pe curajul si indrasneala
proletariatului, cari sunt abstractiuni sau ceva relativ, mai mult
aparente inselatoare, indata ce nu se iau in considerare si alti fac-
' tori economici si sociali, Indata-ce nu se tine seama de posibilitatile
reale. Au ras batjocoritor bolsevistii unguri de afirmatiile teoreticia-
nilor social-democrati, ca pentru infaptuirea socialismului stint fie-
cesare conditiuni speciale istorice, trebue ca tara sa fie coapta pentru
socialism, sa fi ajuns la ultima ei faza de desvoltare economica si
. sociala. Si aceasta desvoltare trebue sa fie una oraseoeasca, indus-
trial, iar nu agrara. Cad socialismul va porni din orase, din industrie,
iar nu din agricultura. Dar pentru bolsevistii maghiari, Ungaria ag-
rara, a magnatilor si contilor, Ungaria saracita, istovita si prapadita
; dupa un rasboi de 5 ani, era coapta pentru transformarea socialiSta!
Doar Bela Kun spunea in ajunul proclamarii dictaturei proletare:
, Acei care se refera la lipsa de carbuni, la capitalismul sdrun-
cinat, acei care ne yin cu vorba : Doar nu putem socializa ferul -
. vechiu" si cu sperietoarea situatiei internationale, aceia sa stie, ca
,

toate aceste invocari nu pot" impedica pe nici un socialist, care ju- ,

deca in chip revolutionar sa lucreze in conformitate cisaceasta ju-
decata a lui.
Cine spune, ca actuala situatie internationala precum si lipsa
.

de carbuni sta in calea deslantuirei revolutiei proletare, acela sta in

slujba imperialismului Antantei, sau serveste politica de integritate
teritoriala". (Vezi brosura pomenitA : Documente ale nittii, pagina 18),
Daca Dobrogeanu-Gherea ar fi pus lui Bela Kun intrebarea sa
atat de potrivita pentru imprejurarile de atunci din Ungaria : -,
Ce vrei sa organizezi in mod socialist : foarnetea i saracia lucie?" ,

www.dacoromanica.ro
re

-
ti,61,37;;;
 \
.. . .
' , I .1
,-, .' c; l
. .4 , , 13
, - .
:-

I Kun Bela ar fi raspuns si lui Gherea, cum a raspuns si la

sefii social-democrati unguri Ernst Garami, Emanuel Buchinger, luliu
Peidl, cari mai priidenti si mai intelegatori ai situatiei decat ceilalti
1
._

sefi socialisti unguri, Weltner, Bhm, Kunfi, Garbai, Landler, deve-

. niti partasi la aventura bolsevista, i-au pus o intrebare asemana- ' ., -:
. toare : . ..-
Ce, vrei sa socializezi ferul vechiu ? (Adeca fabricile si ate-
lierele fara materii prime, fara marfuri acumulate)"
zit, ar fi raspuns : , ,
Bela Kun, '
.

=
- i Dta stai in serviciul imperialismului Antantei.
-'
Pentru Bela Kun si Compania, nu avea nici o importanta
: atunci situatia internationala, care excludea tolerarea unui stat bol-
sevist in centrul Europei, si cand au pornit la proclamarea dictaturei
proletare, nu se sinchisiau de blocada
- .
economica, de saracia si lipsa
7: mare din tara. .
. .
4

.
.

Pentru ei era hotaritor faptul, ca partidul comunist unit cu par- -. -

tidul social-democrat, a fost in situatie la un moment dat sa preia
.in numele proletariatului Intreaga putere a statului ungar. Boise-
- vistii erau radios!, ca dictatura proletariatului ungar le-a cazut
ca un fruct copt, fara sa verse un strop de sange" (Vezi scrisoarea
lui Bela Kun care sfatul muncitorilor si soldatilor din Berlin, finele
. lui Martie 1919). ,

Nu erau multumiti comunistii unguri cu rezultatele revolutiei . .

prime din Noemvrie 1918 in Ungaria. Voiau cu ori-ce pret o a doua

revolutie. De :ce, . ne-o.' spune socialdemocratul bolsevist Jakob
Weltner :
Revolutia ungard din Noerrivrie, in afard de drepturi i li- . . " ,

.. bretdti politice n-a adus im Ic proletariatului. - ._

Sa vedem ce a adus proletariatului ungar, a doua revolutie un-

.?...-' gara, cea bolsevista. , .
, . .

f '
/ ,
/ :
I
CAPITOLUL VI. -
,

Dela decrete . . . Ia decreti nism 1

,
\ Guvernul bolsevist si-a inceput opera de zidire noud a edifi- --;
ciului soc al, comunist" printr-o imbelsugata emisiune de decrete,
de rendelet"-uri, adeca ordinatiuni. Nu trecea zi fait noui decrete
i
cu putere de lege. . . -

Cel dintai decret vestea pedepsirea cu moarte a acelora, cari

lucreaza contra .guvernului revolutionar. Au urmat apoi pe rand dec-
retele, prin cari se infiintau directoratele sau sfaturile de muncitori si ---1
soldati la Budapesta si in orasele si. satele din restul Ungariei. _
I Apoi decrete, prin care se desfiinta proprietatea privata, se socializau
stabilimentele industriale, minele, institutiile financiare, societatile de
asigurare etc. . . . I

, -Merita sa relev aci ca document decretul al X-lea care declara 7

toate casele de locuit,
.. ca apartinand republicei revolutionare a sfatu-
. _
... i -- -. ."
. ,

-. -
.

www.dacoromanica.ro
4. , .. . _ ..
,.
-

0 PL
,. ,
,.< ; 1 %-
, i
' 1, A. ' .44 , i -;%--,'"`1?
 14 1_

rilor ungare. Si ceea-ce e mai nostim, e ca nu numai cele din Bu-

dapesta, sau intre hotarele republicei comuniste ungare, ci cu anti-
cipatie, si casele din . . . Arad, Brasov, Lugos, Timisoara, Cluj,
Oradea-Mare, Targul-Murasului. Erau declarate ca apartinand repub-
;
licei revolutionare ungare. Ce-i costa pe comunistii unguri sa insire
in decret si aceste orase din Ardeal si Banat? De decretat puteau
decreta. Ca nu se potriveste cu realitatea Si Ca nu are urmare prac::
tica, ce are a face ? Pare-ca multe din celalalte decrete, aveau urmari
practice.? Dar asta era tocmai cusurul principal al bolsevistilor un-
guri : sa faca pe grozavii.
Bite decrete dispuneau, ca preotii, diaconii, calugaritele, surorile
de caritate din spitale sa fie suspendati dela posturile lor si in 24 de
ore sa puie la dispozitia administratiei spitalelor locuintele ce le-au ,

avut in aceste spitaluri.

Un decret, care desfiinteaza invatamantul religios in toate
scolile.
Un decret, care obliga pe toti acei, cari au monede de aur sau
de argint, sale depuna in termen de 14 zile la o banca, ce sta sub
controlul guvernului revolutionar si se va inscrie pe numele lor va-
loarea in coroane a valutei straine.
in privinta banilor erau neintrecuti bolsevistii in emiterea de
decrete. Au emis de pilda un decret prin care se obliga populatia
sa aduca la banca bancnotele albastre", emisiunea Bancii Austro-
Ungare, ca sa fie schimbate in bancnote albe, emisiunea sovietului
ungar, sub cuvant, ca guvernul revolutionar declara fara valoare
bancnotele Bancii Austro Ungare" cad in viitor vor circula in Un-
, _
garia numai bancnote albe. Intelegeti iretlicul. Bancnotele austro-un-
- gare au fost declarate fara valoare pentru public, fiind-ca aveau va-
loare deosebit de mare pentru bolsevisti, fie pentru interesele lor
peesonale, fie pentru propaganda in strainatate. Mai ales pentru stra-
inatate, unde bancnotele albe, emisiunea bolsevista aveau aceeasi
valoare ca peticile de hartie din lada cu gunoi. Si de aceea bolse-
vistii aveau interes, ca in cassele statului revolutionar, publicul sa
verse bancnotele albastre":
: Un decret, care hotareste preluarea obiectelor de aur si bijute-
riilor, a caror valoare trece de 500 coroane, dela juvaergii, contrava-
loarea lor se va depune (adeca nu se va da) la banca pe nu-
mele fostului lor proprietar. Si particularii cari aveau bijuterii in va-
loarea de peste 2000 coroane erau obligati prin alt decret sa de-
puie la comisariatul poporal pentru productie social aceste obiecte
de pret, Vara a capata o contravaloare.
in ce priveste titlul de comisar poporal, s-a emis un decret
special, care stabilia, ca numai membri guvernului revolutionar erau
in drept sa poarte acest titlu. Bsta, fiind ca s-au gasit foarte multi
bolsevisti de provenientil nouA,
%ow

care isi insusiau titlul de comi- .

sari poporali, operind cu dela
sine putere ca niste comisari
omnipotenti. ,

www.dacoromanica.ro
J LI
'
 15

Un decret, care prevede socializarea marei proprietati agrare,

precum si celei mijlocii. Un altul care prevede trecerea pravaliilor in
stapanirea comuna. Trecerea hotelurilor si pensioanelor in proprieta-
tea statului. Decrete pentru socializarea cinematografelor, teatrelor,
confiscarea birjilor, cailor, automobilelor, colectiilor de rnarci.
Zeci de decrete se ocupau cu inrolarile in armata rosie, dec-
rete cari obligau si pe fostii ofiteri activi, jandarmi, politisti, sa se
prezinte neintarziat la comandamentul armatei rosii. Multe din
aceste decrete prin cuprinsul lor tradau si ce stare de anarhie dom-
nia in armata rosie si garda rosie, unde multi soldati s-au dedat la
acte de teroare individual& de rechizitionari 5i comunizari pentru
interesul lor personal. Dar despre alcatuirea armatei rosii intr-un
capitol special. ,
Aci dam nurnai cateva decrete caracteristice.
Decretul cu numarul 9294VI .al comisariatului poporal pentru
armata suna :
De repetate ori mi s-a comunicat, ca pe de o parte unii co-
mandanti, pe de alta parte diferite " sfaturi de muncitori 5i soldati
formeaza sub diferite denumiri trupe politice de teroare, pentru
scopuri de forta brachiala, ba chiar 5i pentru . 6
'-

'VI
.... . scopuri cari depasesc dispozitiile ,
c 6 guvernului revolutionar. .;
Dispun disolvarea neintarziata a acestor trupe de teroare poll-
,. tica si altor trupe similare 5i inrolarea lor in armata rosie. Toti acei,
cari in viitor vor mai alcatui astfel de trupe de teroare, vor fi adusi
inaintea unui tribunal revolutionar." . .

Un alt decret din partea comandamentului suprem al gardei

rosii dispune ca toti soldatii din garda rosie cari s-au retras de pe
front in mod individual, fara comandant, sa aduca neintarziat arma-
mentul si: munitiile lor la comandament. .

. Acei cari nu se vor supune acestui ordin, vor fi adusi inaintea

unui tribunal revolutionar. Populatia poate fi linistita, garda rosie o
va apara contra jafurilor si volniciilor soldatilor rosii intorsi de pe front".
Un alt decret foarte caracteristic este decretul comisariatului
poporal pentru aprovisionarea publica, in care decret se vorbeste
contra rechizitiilor arbitrare. Rcesta vadeite la ce activitate s-au demis
diferite sfaturi de soldati 5i muncitori :
S-a constatat ea unele consilii de muncitori si soldati la des-
coperirea de depozite alimentare 5i de prima necesitate, procedeaza
in chip cu totul arbitrar. Deoarece sfaturile de muncitori nu au pri-
mit nici o imputernicire pentru astfel de anchete, li se interzice in
viitor sa faca rechizitionari fortate. Confiscari de alimente'si cercetari
dupa alimente ascunse, cad numai in competenta organelor insar-
cinate de comisariatul de aprovizionare, prevazute cu legitimatii spe-
ciale. Nimenea nu are deti dreptul sa ia dela cineva alimente.
Sfaturile de soldati si muncitori 5i asa nu dispun de organe, cari sa
se priceapa la rechizitii 5i nu cunosc decretele aparute [Dana acum
despre preturile si cantitatile de alimente ingaduite sa fie in pastrare
in fiecare casa. v
... ,

www.dacoromanica.ro
 .... .;"...
i s , 4
16
/ ,k,,,. , 4 .

De aceea cu actiunea lor prigubesc

:et numai proletariatul i compromit
rcpublica revo1utionarg/' .

In aceeasi chestiune comandamentul superior al garzii rosii,

Francisc Jancsik, a trebuit sa publice un decret anuntand, ca abuzu-
rile savarsite la perchizitiile domiciliare, fac necesara, ca conducerea
,
tuturor perchizitiilor si rechizitiilor sa fie incredintata unui organism
' central, care isi va avea sediul la comandamentul superior al garzii rosii.
, . . De notat e aci, ca si decretul acesta al lui Jancsik se contra
zice cu decretul pomenit mai sus al comisariatului de aprovizionarea
publica, fiindca si unul si altul isi aroga dreptul exlusiv de. rechizitie
alimentara, asa ca publicul n-a fost larnurit, ci iiai mult zapacit prin .

aceste decrete, nestiind in sarcina cui cad rechizitiile. --

De fapt la cate un locatar se prezentau comisii legitime" si
ilegitime, ca sa faca cercetari, perchizitii, rechizitionari, dar mai
- ales . comunizari individuale.
Ar fi sa scriu o carte de o miie de pagini, daca as voi sa ma
ocup in mod detailat de toate decretele si comentarea acestor decrete
publicate in cele 133 zile de regim bolsevist. Belsugul acesta de de-
crete nu se explica numai prin aceea, c conducatorii bolsevisti
erau in credinta, ca prin decrete infaptuiesc socialismul, dar mai
ales prin aceea, ca comunistii nu erau intelesi i fixati asupra rpultor
, thestiuni de ordin social, economic si militar. Si de aceease intampla
ca asupra aceleipsi chestiuni sa apara mereu de-
crete noui, cari nu se intregeau, nu se completau',
ci se contraziceau, ba mai mult, un decret anula
pe celalalt. / -

/ a fost cazul la inceputul regimului bolsevist cu un decret

Pisa
al guvernului revolutionar in privinta edscitoriei libere, care desfiinta
cu totul formalitatile divortului si prevedea cazul, c daca niste casa-
toriti nu mai traiesc in bune relatiuni, daca sotul si sotia traiesc
despartiti si unul a gasit pe alt-cineva, care ii este drag, pot lega o
noud casatorie, fara nici o obligatiune fata de prima casnicie si fara
concursul forurilor judiciare.
Decretul acesta a fost o senzatie pentru toate paturile populare,
dar a si provocat mari neintelegeri $i neliniste, prin caracterul lui
disolvant al casniciilor. De aceea guvernul revolutionar a trebuit sa
revie in timpul cel mai scurt in aceasta chestiune cu un nou decret,
care arLula pe cel dintai si impunea conditii mai grele, mOtive mai .

temeinice pentru cazurile de divort.

Acest decret cu numarul XCIX suna :
.
Doreste sotul si sotia sa desfaca casatoria, in urma unei in-
- .
' voieli comune, trebue sa anunta in acelasi timp ambele parti, aceasta
intentie a lor, oficiului starii civile, sau tribunalului muncitoresc. Acolo
se stabileste identitatea sotului si sotiti, se incheie proces verbal. Si
pe baza acestor de-claratibni tribunalul desface casatoria farA proces
si printr-o deciziune, care infra indata in vigoarea. Daca insa numai
una din parti doreste sa desfaca casatoria, tribunalul fixeaza un
termin al procesului, la care si cealalta parte este invitata. Daca' sotul

www.dacoromanica.ro . .

:
11.
 I

17

. .
sau sotia, se declara contra divortului, tribunalul hotareste prin
sentinta, desfacerea casatoriei, numai dupa ce a cercetat bine perso-
nalitatea fiecaruia, relatiile de trai intre cei doi soti, daca sunt mo-
tive temeinice, cari fac imposibila continuarea casniciei.
Alte decrete contrazicatoare au fost emise pe terenul militar. La
inceput, guvernul revolutionar introdusese inovatia, ca in armata rosie
comandantii sa fie alesi ca si oamenii de incredere, de catre soldati
si din randul soldatilor. Cum mas,ura aceasta a avut de urmare dis-
paritia ori-carei discipline si cresterea anarchiei si debandandei in
armata rosie, guvernul lui Bela Kun s-a vazut silit, sa vie cu un nou
decret, care anunta, ca comandantii nu se rnai aleg, ci in viitor vor
fi numiti.
$i la aceste numiri se vor lua in considerare cunostiintele si calita
tile militare. Asadar bolsevistii si in chestiile militare au facut ce zict
-'
Francezii : Ont revient tousjours a son premier amour" Au reveni
si bolsevistii la sistemul militar burghez.
Ca incheiere, in privinta decretelor, pot spune, ca prin stereotipa
,

amenintare, cu care se termina fiecare decret, anume: acei, cari

nu vor respecta decretul vor fi adusi in fata unui tribunal revolutionar",
daca intimida populatia, nu speria insA de loc pe acei, cari aveau
un rol de putere executiva sau dictatoriala" in regimul bolsevist.
Mai ales in orasele si comunele din provincie.
_ -
provinciali isi fa-
.
n ceau de cap si putin se sinchiseau
de decretele si ordinele dela cen-
tru. Ouvernau si judecatt, dupa
cum le venea la socotealg. Con-
. f ' fiscau, rechizitionau, intemnitau
nu dupa norme precise, dup or-
dine scrise, clare, categorice, ci
dup bunul lor plac. Dar asta o
vom dovedi in alt capitol. Sol-
$ , datii rosii mai ales, erau specia- 4
,- listi in aceast materie. Ceea-ce ;
reiese si din decretul de mai jos
al comisarului poporal pentru
. ostire : .
.
. -
. -

7 De repetate ori s-a intamplat, ca soldati sau patrule in mod

arbritar, CO dela sine putere, sa confiste care si carute, luand si caii
dela proprietarul lor. 0 astfel de procedare produce anarchie i im-
piedica numai ca organele chemate ale comisariatului poporal pentru
armata, sa prevada ostirea cu caii necesari. Interzicem in chipul cel
mai hotarat ori-ce rechizitie de cai, cu dela sine putere. Si toti acei,
cari calca acest ordin vor fi adusi inaintea unui tribunal revolutionar.
(Decret publicat in ziarele comuniste din Budapesta la 30 Aprilie 1919.)"
. Emanuel Buchinger, Unul din conductorii partidului social-de-
mocrat-ungar, un spirit ponderat, care a refuzat sa dea vreun con-
curs regimului bolsevist, intr'un articol foarte interesant publicat dupa
prabusirea dictaturei proletare in revista socialdemocrata vieneza
Der Kampf", sub titlul Exemplul-avertisment al Ungariei" (16 Au-
gust 1919 No. 20) face urmAtoarele constatari:
www.dacoromanica.ro
- ,
 18
_ .
,

De produs sub dictatura proletara, s'a produs numai pe un

singur teren, cel al decretelor. Ceea'ce in Rusia s'a numit in direc-
tia aceasta decretinism, acest decretinism a sarbatorit orgii si in Un-
garia sovietelor. Chiar daca am voi sa insiram numai decretele con-
trazicatoare in chestia socializaril si comunizarii, ar fi un lucru im-
posibil. i asa s'a invartit totul intr'un cerc nedescurcat si fara
organizare." - .
. ,
. r - L

.
. CAPITOL VII.
,
Ce s-a produs si cum s-aprodus
sub regimul bolsevist ungar.
sa cercetarn acum intru cat au reusit bolsevistii unguri sa or-
ganizeze productia in chip socialist, intru cat revolutia lor socialista
a transfor mat intreg modul de productie capitalist?
.
Judecand lucrurile nepreocupat, obiectiv, adeca Fara' a fi ten-
dentios contra bolsevistilor, ar trebui sa admitem, ea dela un regim
de durata scurta de 133 zile de dictatura proletara, nu putem pre-
tinde sa i fie infaptuit toata transformarea economica in mod so-
cialist. Doar teoreticianul bolsevist Karl Radek in studiul lui; Evolutia
socialismului dela stiinta l.a fapt" recunoaste, ea" revolutia socialista
este un lung proces, care proces reclama in fiecare tara cel putin
o generatie. N-as fi luat chi- in cercetare aceasta problema a orga-
nizarii socialiste a productiei sub regimul comunist ungar, presu-
punand, cu patru luni si ceva e totus timp prea scurt pentru o pre-
f acere asa de radicala a sistemului de producere. Dar vezi, ca bol-
sevistii unguri te provoaca la aceasta cercetare. Ei erau foarte inchi-
puiti de activitatea lor pe acest teren, desfasurata in cateva luni.
Doar Bela Kun, in congresul partidului socialist tinut la 11, 12, 13
lunie 1919 a spus :
Resping invinuirea ce ne-o aduce comisarul poporal, Dr.
Kunfi, ca am maimutarit pur si simplu exemplul rusesc. Nu-i ade-
varat, ca folosirn sabloane. Am studiat amanuntit imprejurarile
rusesti, epocele de desvoltare ale comunismului in Rusia si am cau-
Multumitd acestui pro-
tat sa valorizez succesele revolutiei rusesti.
cedeu, am ajuns pe terenul organizdrii tn cloud luni i ji4mdtate, _
mai departe deceit Rusii intr-un an.
Pe de alta parte si comisarul poporal pentru productie sociala,
' Eugeniu Varga in revista Productia sociala" (Die soziale Production,
No 2 din I lulie 1919) intr-un articol de fond intitulat: Productia
rationala," constat, ca activitatea dictaturei proletare nu s-a margi-
nit numai la sfaramarea cat mai temeinica a capitalismului, ci dupa
intarirea pozitH statului proletar in afara si inlauntru, s-a pornit la
noua producare rationala socialista.
Prin urmare bolsevistii unguri pretind, ca in cateva luni au
facut mai multa isprava _decal bolsevistii rusi intr-un an. Ei ne
. indeamna darsa cercetam activitatea lor pozitiva, constructiva.
,.,
www.dacoromanica.ro
Nip 1.
 19

Mai intai trebue sa spunem cateva cuvinte asupra principiilor

calauzitoare ale comunistilor in organizarea productiei in mod soda-
alist, ca sa vedem, ce rezultate au dat sfortarile lor, in aplicarea
acestor principii.
Prin productia rationald in regimul socialist, comunistii intele-
gau efectuarea de marfuri cu cheltuiald de munca si timp cat mai
putin posibIla. Apoi intensificarea productiei, o folosire rationala a s'
puterei de munca, aplicarea in fabrici, ateliere, a tuturor inovatiilor
si inventiilor stiintifice si technice, .cari servesc la organizarea
muncii si savarsirea ei in mod mai confortabil si mai repede. 0
manipulare cu socoteala a materialului, ca S nu se faca risipa de
material si sa fie folosit numai cat trebue si and trebue. 0 calcu-
lare exacta a cheltuilelilor de fabricatiune a fiecarui articol. Purtarea
unei contabilitati stricte, inchiderea acelor ateliere i fabrici, cari la ,

aceleasi cheltuieli pentru materialul prim si la aceleasi salarii,

produc mai putin, iar articolele efectuate yin mai scump decat la 0,
alte fabrici similare. 0 disciplina a muncitorilor in asa fel, ca fiecare .

muncitor sa efectueze lucrul ce i s-a incredintat cu grije, cu cru-

tare de material si unelte si in timpul cel mai scurt posibil.
Aceasta e teoria. ;
. .
t.
Sa vedem practica.
. Inceputul s'a facut cu decretele. S'a decretat socializarea fabri-
cilor, atelierelor. Se decreta urcarea salariilor. Se decreta scaderea
orelor de lucru. Si dupa aceste decrete, ce s'a constatat ? 0 lipsa
de disciplina a muncitorilor. Lipsa de materie prima. Importul si
exportul din cauza blocadei erau obiceiuri scoase din uz" in cele
patru luni de dictatura proletara. Din lipsa de material prim, nu
s'a putut Mari productia Cat priveste dispozitia de munca a lucrato-
rilor, ea era sub ori-ce critica.
MIncitorii de toate categoriile
era', cnprinsi de o oboseal
inexplicabila, deo lene si indi-
ierenta scandaloase,
lack comisarul poporal pentru produCtiune, Eugeniu Varga, plin de
indignare a strigat in sedinta dela 11 lunie a SfatuJoi central revo-
.
lutionar al muncitorilor :
Cand a isbucnit revolutia si proletariatul a preluat puterea
statului, a realizat deodat vechile revendicari ale muncitorimei : a ,

introdus Ziva de 8 ore de lucru si a creat un nivel atat de inalt de

salar muncitoresc, cum nu s'a visat inainte, in multe bresle mun-
citoresti. E destul de regretabil, insa, ca revolutia a adus cu sine si
aceia, ca disciplina muncii a incetat in cea mai mare parte. Fl5a
.

nu pot sa ramae lucrurile mai departe. Se pot plati salarii mari,

se pot stabili zile da munca de scurta durata, dar nici o revolutie,
nici o transformare sociald nu p3., si aloud acea stare de lucru,
ca populatia unei fdri sa triiasr i Ill "und stare, nemuncind, frd
sa sdvdr$eascd 0 maned produetiv .

www.dacoromanica.ro
'
 20

. Bela Kun si tovarasii lui de.dictatura proletara in momentul

infaptuirei revolutiei, erai, inst ferm convinsi, c tara ungureasca si
muncitorimea ungara sunt coapte pentru transformarea sociala.
Daca asa ar fi stat lucrurile, s'ar fi cuvenit, ca muncitorii unguri sa
aibe alta atitudine in regimul dominatiunei proletare. Sa fi dat
. dovada de constiinta de sine mai inalta; de hotarire de jertfa, de
disciplina, de simtul raspundereri si de obligatiile lor intr'un- astfel
de regirrr. Numai cu astfel de insusiri, cu astfel de pregatire sufle-
teasca, muncitorii unguri ar fi putut arta, ca prin transformarea soci-
ala ei nu inteleg o era de trandavie, ci o era de munca cu stra-
- duinta si insufletire, privind materialul si mijloacele de producere
!.. ca si cum ar apartine lor si ca si cum ar lucra pentru dansii, daca
lucreaza pentru obstea muncitoare. . _

.fl
Dar, n'a fost asa cazul. A fost o neglijenta in munca, o deban-
;.- dada in majoritatea fabricilor j atelierelor sub regimul comunist.
Comisarii de productie" instalati de guvernul revolutionar in
fiecare Stabiliment industrial, chemati sa vegheze la o severa discip-
lina a muncii, nu aveau nici o putere de influenta asupra celor-
lalti muncitori. Recrutati si clansii din randul lucratorilor din fabrica,
: n'aveau autoritatea necesara, autoritate, pe care stiau sa sro impue
odinioara directorii sau propietarii fabricei. Inzadar spuneau acesti
comisari de productie muncitorilor, ca. de sarguinta i zelul si
disciplina lor atarna daca productia lor va fi in stare sa creeze acea
cantitate de marfa, de articole necesare pentru mentinerea si luta-
rirea statului proletar." Muncitorii continuau sa faca politica in
ateliere, sa se angajeze in desbateri lungi, lasand pe planul al doi-
lea munca. ---
..,
Urmarea fu o disproportie colo-
, - said intre cheltuieli i munca
- svrsitg.
. I .
Urmarea fu, ca pretul de efectuare al unul articol industrial,
: .

, era cu mult mai mare decat pretul de vanzare al lui fixat de guver-
nul revolutionar. , .,, .

Comisarul poporal pentru finante, luliu Lengyel, a trebuit sa.

recunoasca in desbaterele ce au avut loc in Sfatul central revolutionar
' al .-. itorilor, asupra situatiei economice a regimului bolsevist, ca
o.,Ls aictatura Oproletara f a b ricile si uz in el e n u's in st
sa acopere cheltuilele de producere.
Lumina el ectrica, a spus dansul, ne costa 100.000.000.
si. ne aduce numai 50.000.000., pentru tramvaiele electrice am
plgtit 250 milioane si capatam inclarat numai 117 milioane. Luate
toate la un loc, primim numai un miliard, desi pe noi ne-a costat
, totul 3 miliarde. 0 cutie de chibrituri o vindem cu 16 fileri, pe cand
pe fabrica o costa 23 fileri. .

Comisarui Lengyel a citat numai acest exemplu. Noi vom da

aci altele si mai caracteristice: .
. Guvernul lui Bela Kun a batut la Csepel monedd de fer de 20
fileri in valoare de 11 milioane. _,
i titi cat a costat efectuarea peel,
' monede de 20 fileri? 32 fileri.
www.dacoromanica.ro
 21

Statul comunist ungar a preluat efecturea de pusti in Fabrica

Ungara de Arme. In timpul rasboiului aceasta intreprindere furniza
administratiei militare o pusca Man licher cu 96 coroane si a fost -.
in stare sa ridice productia de pusti dela 400 la 1500 pe zi, i sa
plateasca 11Ie dividende actionarilor. Odata stabilimentul socializat
sub bolsevisti, costul de fabrica al unei pusti s-a ridicat dela 4)6
coroane la 1420 coroane, aproape de 10 ori mai scump.
In fabricile de masini ale statului ungar s-au fabricat inainte, .

locomotive pentru trenuri accelerate. Cheltuielile de efectuare variau

intre 130.000. pana la 160.000. coroane. Sub guvernul lui Bela
Kun cheltuielile acestea la o locomotiva s-au ridicat la suma rotunda
de un milion. .

Un vagon de marfa se putea construi inainte cu un pret de

2800. pana la 4000 coroane. Sub comunisti insa costa 40-60.000
coroane.
La minele de carbuni cheltuielile pentru dobandirea de 100 Kg
de carbuni s-au urcat grozav. Pentru asa o cantitate se platia in
lulie 1918, coroane 8.50 la Budapesta, in Aprilie 1919, s-au urcat la
24 coroane, iar in lunie la 30 coroane. In cazul acesta pretul de
vanzare pentru 100 Kg. carbuni trebuia sa fie urcat la 40 de coro-
.

ane, ca s acopere spesele de productie. -

Cat priveste fabricarea de zachar, guvernul comunist a dat 28 .*

coroane pentru 100 Kg. sfecla, in timp de pace se dadea 3-4 coroa-
ne, iar cheltuielile pentru fabricarea a 100 Kg. zachar se urcau
sub bolsevisti la 60 cor. Dar lipsa de zachar era foarte simtitoare
la Budapesia, asa ca publicul trebuia sa apeleze la speculanti,
cari nu disparusera sub dictatura proletara, ci din contra se inmul-
tisera, platind acestora cate 150 coroane pentru un Kg. de zachar.
.. Unica fabrica de piatra vanata din Ungaria, Comunizata si ea
guvernul Bela Kun, a vandut viticultorrilor suta de Kg. de piatra
vanata cu 1200 coroane. Dar pe fabrica o costa aceasta cantitate 2220.
coroane. .

Pentru 1000 bucati caramizi s-a fixat pretul de 1200 coroane,

desi cheltuielile de fabricatiune erau de 1500 coroane. .-
1
Se intelege, Ca 'n astfel de imprejurari, ,

fabricile sub regimul comunist

lucrau cu deficite enorme,
astfel, ca in scurt timp se goleau casele de fier ale fabricilor. Suma
necesara pentru plata luceatorilor se procura apoi astfel : Comisarui ;
de productie al unei fabrici, trimitea un formular intregit cu date
despre referintele fabricei, la o banca comunizata, cerand o surna
anumita, $i fara multe deficultti si primea banii. Nu avea impor-
tanta atunci, daca fabrica in chestiune dispunea sau nu de vre-un
cont curent l ce dimensiuni putea lua creditul cerut, = cad i
banca l fabrica fiind deopotriva socializate, erau considerate ca
proprietatea statului comunist.
Si mai rau era cazul, cand un stabiliment industrial' dispunea
la o banca de depozite mari de bani. In privinta aceasta redau
.
www.dacoromanica.ro
;
 4

t
22

aici faptul, asa cum mi l'a relatat un proprietar de tipografie cu

care am stat de vorba la Budapesta, dupa prabusirea. dictaturei
proletare :
La banca de Scont am avut economisite 700.000. coroane,
parte in valuta straina. Comunistii au secvestrat acesti bani. A mai
veriit la mine acasa comisarul de productie, instalat la tipografia
mea, unul din vechii mei lucratori tipografi, si impreuna cu
alti tovarsi de idei, au facut o minutioasa perchizitie domiciliara.
Au confiscat si banii gasiti in cassa de fer si mi'au dat in schimb
o copie dupa procesul verbal incheiat la fata locului, despre valorile
gasite in locuinta mea. Sub regimul bolsevist se tipareau la tipog-
rafia mea totfelul de pamflete, afise, gazete, i brosuri de propo-
ganda. lar la fiecare sfarsit de saptarnana, comisarul de productie
inscria pe un formular numele tuturor lucratorilor i functionarilor
tipografiei, intre acestia din urrna ma aflam si eu, cu plata respectiva.
Apoi se insirau si cheltuielile din cursul saptarnanei ale tipografiei,
5i pe baza acestui formular, Banca de scont elibera suma ceruta de
comisarul de productie, dar asta din averea mea, depozitata la acea
banca. Plata ce o capatam eu, ca functionar al fostei mele tipografii
era aproape de 700 coroane pe saptamana, fireste tot din banii
mei dela banca. Cand s'a ispravit depozitul de hartie din tipografia
mea, 5i and nici Centrala de hartie" nu mai era in masura sa fur-
nizeze hartie tipografiei, avand de abia hartia necesar pentru cele
patru ziare zilnice ale guvernului revolutionar, tipografia a fost
inchisa. Dar lucrtorii fara munca isi .primiau mai departe plata
din averea mea economisita la banca. i asa pana la sfarsitul dicta-
turei proletare mi'au mancat 400.000 coroane. Dupa restabilirea
ordinei prin armata roman& ' am gsit la banca de Scont Inca
restul din averea mea.
Pagubele avute de tipograful in Chestiune sunt o nimica toa-
ta fata de deficitul altor mari intreprinderi ,
Asa Caile Ferate Ungare, cari pentru capitalul plasat de 2-6
miliarde, erau in situatie sa dea o dobanda de 310 in urma sala-
,

riilor urcate ale lucratorilor si functioarilor, dar si in urma scumpi-

rei carbunilor si a altor materii prime, au avut un deficit de 3
miliarde coroane, desi tariful cailor ferate a fost urcat cu 20001..
Plata personalului la caile ferate ungare la 1916-17 era de 312
milioane, iar sub guvernul comunist se stabili la 2 miliarde, 400 mili-
oane, pe un an. Fata de aceasta preVedere budgetara, deficitul ara-
- tat mai sus care s'a realizat numai in patru luni de zile, ne las,
; sa deducem ce deficit anual se putea face. .

Cele doua societati ale tramvailor electrice din Budapesta, rea-

lizau un castig anual de 8-9 milioane. Dup socializarea tor, au
.

avut un deficit de necrezut, de 144 milioane, desi tariful s'a urcat de

la 16 fileri pentru un bilet de tramvai la 30 si apoi la 60 fileri.
Credem ca e de prisos sa mai insiram aci si alte date. _
--. Regimul comunist a lucrat cu deficit in toate ramurile de ac-
tivitate. Cu o intensificare a productiei, conducatorii bolsevisti s'au putut
www.dacoromanica.ro
4.
 . " 23
-.- I '
,
lauda numai la industria moraritului, unde dupa raportul comisaru-
lui poporal pentru socializare, Juliu Hevessy, citit la Congresul so-
vietelor ungare, productia de faina care in Februarie 1919 era de
108 mii maji metrice, in Mai 1919 s'a urcat la 246,000. Apoi au re-
usit la uzinele de gaz, printr'un nou patent, sa faca o economie de
3000 mc. Celelalte industrii nu si-au marit productia, ci si-au inmul-
tit numai cheltuielile, suferind de lipsa de disciplina a lucratorilor si
de lipsa de materii prime.
Devenise atAt de ingrijitoare disparitia
acelei constrngeri interne morale la munci- 4'
tori de a sdva'ri conOincios munca lor,
incat un membru al sfatului revolutionar al Muncitorilor, William
Schoen, propusese la o sedinta a acestui sfat, Introducerea necesard
de pedepse pentru restabilirea disciplinei in tunnel muncei.
Pe de alta parte comisarul poporului, Juliu Hevessy, s'a pronun-
tat pentru acordarea de premii lucratorilor silitori.
Un alt comisar poporal, Juliu Lengyel, speriat si el de cheltui-
elele exorbitante ale productiei sub regimul comunist, si totodata de
micsorarea productiei si de cresterea crizei financiare, cerca sa
dea urmatoarele explicatii acestor stall anormale : Salariul ramane la
lucratori si banii la tarani, fiindca n'au ce sa cumpere. De aceia
trebuie sa etnitem mereu bancnote noi. Trebuie sa contam si pe
aceia ca intreprinderile industriale deocamdata nu vor fi in masura
sa acopere cheltuielile. De asemenea nu poate fi vorba de o dreapta
repartizare, cad de o parte e lipsa de marfuri, iar pe de alta parte
nu avem organizatia trebuitoare si in al treilea rand, preturile nu
sunt bine stabilite. Urcarea preturilor n'ar insemna o povara deose-
bita, ci cel mult ar insemna, ca lucratoral trebuie sa deie salariul pe
aceia ce poate dobandi, i ca nu va putea pune de o parte un .

procent insemnat din salariul lui. Dar aceasta nu are nici o impor-
tanta, Cad urmand consecvent politica asta, atunci odata cu marirea
productiviffitii, vor scadea neaparat si preturile. Muncitorul va putea
intr'un timp mai departat sa cumpere tot din salariul lui marfa pro-
dusa, mai ales atunci cand producandu-se mai mult, va reveni de
fiecare proletar mai multa marfa. Sporirea cantitatilor de mArfuri ce
vor sta la dispozitie, va fi urmata de scaderea preturilor.
Actuala criza financiara poate capata o solutiune, numai prin ur-
carea preturilor pana la nivelul costului de fabricatiune al fiecarui
articol. Aceasta urcare de preturi va avea de urmare un sistem drept
de repartizare si prin aceasta nimeni nu va fi pagubit, cad in viitor
cand productia se va urca; se va produce o scadere normala a pre-
turilor. (
O cauza a crizei financiare este si aceia, ca intreprinderile in-
dustriale, la drept vorbind au fost socializate numai de forma, cad
n'au fost luate inca sub o administratie unitara corespunzatoare cu
principiului comunizrii, socializarii. In intreprinderile cari si azi stau
separate, manipularea de bani, si celelalte operatiuni, se fac cu ace-
.. las sistem ca si inainte la intreprinderile apartinand unor societati
pe actiuni. Impotrivire la unificare, se manifesta si zi Inca din par-
tea muncitorilor administrativi interesati, si din partea functionarilor.
www.dacoromanica.ro ,
 24 1
r , ft.. ,
i, 1 ..
I
--=.
_
4

, Unica salvare a proletariatului este intensificarea productiei, cad

numai pe aceasta cale, poate dobandi mai multe bunuri materiale.
Ii sta insa in cale taraganarea ce se manifesta in unificarea stabili-
I' mentelor. Or trebuie sa se puna capat sistemului de a se recunoaste
Inca dreptul la existenta a interprinderilor particulare. In masurile ce
se iau pe teren economic, trebuie sA se adopte fara sovaire, directia
,

aceia, care e cea definitiva.N u trebuie sa se lase nici in suspensiune

anumite dispozitiuni. Ce putem rezolvi acum, sb rezolvim definitiv,
caci dictatura proletariatului traeste si va trai".
Din expunerea de mai sus, a comisarului poporal comunist, se
poate vedea ce. explicatii naive, simpliste, dar mai ales false, a dat
dansul crizei financiare si crizei de productie din timpul regimului
bolsevist. .

.
In loc sa spuna sincer: Nu se produce mult, fiindca nu-s ma-
terii prime, fiindca a disparut disciplina muncii la lucratori, desi a-
cesiia primesc salarii cu mult mai urcate si au de lucrat ore mai
putine, comisarul poporal Lengyel a pus vina pe faptul, ca multe
intreprinderi industriale si-au pastrat Inca caracterul privat si fiindca
preturile articolelor fabricate nu sunt destul de urcate. Deci solutiu-
nea lui era : sa inceteze caracterul particular al intreprinderilor socia- ,f
lizate 5i sa se urce preturile articolelor efectuate sub regimul comu-
nist. Dar pentru a recomanda o urcare a preturilor, ca cea mai buna
solutiune a crizei financiare, nu trebue sa fie comisar poporal spe-
cialist in materia sociologic& economita si financiara. Ori ce negus-
;'' tor ia refugiul la urcarea preturilor, ca sa scape de criza financiara.
Concluzia logica a constatarilor lui ar fi trebuit sa fie : Organi-
zarea mai temeinica a puterilor de munca, aplicarea constrangerii
la munca disciplinata, imbunatatirea productiei, crutarea averii statului.
.
_
Dar pe comisarul poporal, Lengyel, l'a durut, ca au mai ramas
intreprinderi industriale cari si-au pastrat caracterul particular. La
aceasta i-se poate raspunde cu adevarurile puternice din cartea lui
Pa r vus Scrisori catra muncitorii germani":
Decretarea desfiintarii capitalismului este o jucarie pentru copii
si prosti, cari mai cred in descantece, in rugaciuni pentru gonirea
diavolului. Numai printr'o superioritate economic& isi croeste drum
socialismul. Socialismul 'nu este numai un loctiitor, un succesor al
capitalismului, ci o noua oranduire sociala, cu problemele ei econo-
mice si culturale proprii. Desvoltarea cuprinsului propriu al socialis-
mului este de aceia mai importanta, decat distrugerea ultimelor ra-
masiti ale capitalisrnului.
(Vezi Parvus : Der Arbeitersocialismus und die Weltrevolution.
Briefe an die Deutschen Arbeiter. III. Die Entfaltung des Socia- .

listischen Wirtschaftssystems.)
Pentru comisarul poporal, Juliu Lengyel, ar fi trebuit dar sa fie
lucru secundar si indiferent, ca au ramas cateva intreprinderi cu ca-
racter particular, cateva ramasite ale capitalismului". Grija lui 5i a
tovarasilor lui, ti'ebuia sa fie : Desvoltarea cuprinsului propriu al so-
cialismului". i acest cuprins care este totodatA si chemarea socialis-
rr, www.dacoromanica.ro
 6
, .

25 _
-

mului este largirea productiei pentru a mari buna

stare a pop o ru I u i. Ce. au facut in aceasta directie bolsevistii
unguri ? Nimic edificator, nimic pozitiv.
N'au marit productia si n-au marit buna stare a masselor. Din
contra, productia a scazut, saracia, lipsa, foametea s'au intins. Bol-
sevistii n'au putut dovedi cu nimic, ca socialismul este superior ca-
pitalismului din punct de vedere economic, si au discreditat mai
mult socialismul. .

Societatea capitalista nu se lase asa,lesne transformata in una

socialista, cum s'ar intoarce de pilda o haina pe dos. Socialismul in-
samna creatiune noua, inseamna munca". (Parvus)
Si sub bolsevistii unguri, u s'a muncit, sau s'a muncit prea
putin si nu prodlictiv. ;.
,
* *

Inainte de a termina acest capitol, tin sa mai reproduc aci

opinia unui fost comisar poporal, Wilhelm Boehm, care in brosura
ce a publicat`o la Viena, dupa prabusirea dictaturii proletare, brosura
despre care am mai pomenit odata in paginele acestea, relevand
greselile, pacatele si tristele expierente ale regimului comunist, face
urmatoarele aprecieri :
Socializarea intregei gospodarii, asigurarea vietii economice, pre-
luarea puterii statului, organizarea sfaturilor in comune, in orase, in
stabilimente industriale, stimularea productiei. toate aceste erau
probleme eroice chiar pentru
i o tara inaintata din punct de vedere
capitalist; si mai ales intro tara invinsa din care 6010 din teritoriu
era ocupat de trupe straine, tara fara mijloace de trai i materii prime,
fara lemne, fara carbuni, fra fier. i asa veni tragedia de la inceput
chiar. Tineri insufletiti, cari pAna atunci nici c'au fost vazuti in mis- .

carea muncitoreasca, care fireste nu aveau o pregatire politica, eco-

nomic& sindicala, dar cunoscuti ca elemente radicale, care comba- .

teau partidul social-democrat, acesti tineri comunisti, voiau o

rezolvare radicala si .imediat a tuturor pro- .
blemelor.
. Cei mai multi dintre dansii n'aveau cunostinti economice si
sociale, n'au trecut prin viata sindicala si nu cunosteau de aceia sta-
- rea sufleteasca a maselor.
De aceia credeau ca grelele probleme economice pot fi desle- -

gate pur si simplu pe cale de decrete. Voiau sa copieze modelul

rusesc. Conducatorii incercati au aratat deseori pericolul ce se poate
produce printr'o imitare fara rezerva a exemplului rusesc, dar n'a
folosit la nimic.
Tinerii svapdiati voiau sd aplice ma-
e
. surile lor dictatoriale, indatd dupd
revolutie.

Se decreta cu sacguinta, ioi toti, cari am avut rolul de con-

ducatori, suntem vinovati, Ca decretinismul a facut progrese atat de
mari in Ungaria. Se cerca ici si colo sa se domoleasca, sa se ate-
www.dacoromanica.ro
(
 26
7

nueze masurile dictatoriale, se incinsese dezbateri lungi, multi se

referiau la deciziunile Internationalei a treia, dar n'a folosit nimic.
Fiecare, chiar in pozitiile subordonate a putut face in cercul
lui de activitate greseli cu .consecinte grele. In Rusia dupa o dom-.
natiune bolsevist de 18 luni, au fost socializate 513 intreprinderi ;
noi, in Ungaria, am socializat in curs de 3 sapthmani toate casele,
toate fabricele, toate pravaliile, engrosistii, cane ferate, mijloacele
de transport. In zadar ne-am referit chiar la directivele Internationa-
lei a treia, cari spun categoric, Ca exproprierea nu trebue facuta pe
toata linia, ci treptat treptat. In zadar ne-am referit la starile
noastre economice inapoiate. S'a decretat totusi, ca toate intreprin-
derile industriale, cari au mai mult de 20 lucratori, sa fie puse sub
. un control muncitoresc provizoriu. In zadar au fost facuti atenti co-
munistii proaspeti, ca controlul muncitoresc, nu inseamna Inca so-
cializare, ci numai o masura de pregatire spre socializare, dar in
zadar. Prin controlul muncitoresc s'a si declarat socializate stabili-
mentele, asa ca mai tarziu abia ca se mai puteau lua masuri teh-
nice necesare, in legatura cu socializarea. De infaptuirea socialismu-
lui nu putea fi vorba in imprejurarile economice si politice date,
and organizarea era insuficienta si lipsea pregatirea socialista a
maselor. lista s'a vazut si la productiune. Salariile s'au urcat enorm,
productia insa a scazut la 20-251 din productia din timpul pad.
Pentru conducatorii organizatiilor muncitoresti aceSta era un indiciu
de nemultumire .a lucratorilor. Nemultumirea asta s'a manifestat pe
fata, cad lucratorii in adunarile lor spuneau raspicat, ca lucratorii
statalui socialist traesc in conditiuni mai mizerabile dealt lacrel:-
torii trilor capitaliste". ,

CAPITOLUL .VIII '

Bo1*evi0ii unguri i tar5nimea.
Intr'o scrisoare semnata de George Nagy si pUblicata in revista
maghiara Szoczialis Termeles" (lunie 1919), se .povesteste, Ca
Bela Kun, cand era Inca in Rusia, a avut discutii aprinse cu Lenin
in chestia taraneasca sub regimul comunist. Lenin era de credinta;
ca taranul poate fi cel mult neutralizat. Bela Kun din contra insa,
era de parere, ca si taranul poate fi revolutionat.
Cele 133 de zile de dictatura proletara in Ungaria, au aratat,
Ca si in aceasta privinta Bela Kun s'a inselat amarnic. El si oamenii
lui, n'au reusit nici macar sa neutralizeze pe terani, necum sal
revolutioneze. Din contra, printr'o politica gresita, de teroare, au facut
din tarnimea ungara o puternica sustinatoare a miscarii contra
revolutionare.
Numai intr'un singur comitat (judet), in comitatul 'Somogy, au
putut injgheba o puternica cooperativa de tarani, o Centrala de
Productie si de Aprovizionare a cooperativei taranilor din comitatul
Somogy" ; dar asta e mai mult mtwitul social-democratilor, activi-
tatii organizatorice si culturale, desfasurate acolo de ani de zile,
iar nu a comunistilor. Ft fost un noroc pentru acest comitat, Ca

www.dacoromanica.ro
'
I 11
 27

nu s'au abatut si pe acolo ca lacustele, teroristii lui Szamuely, cari

in celelalte cornitate s'au priceput atat de bine, sa exaspereze Ora-
nimea, cu rechizitiile lor volnice, de cai, carute, alimente, apoi cu
arestarile l spanzuratorile.
Dar ca sa cunoastem starea de spirit de atunci a taranimei,
trebue sa facem aci cateva consideratii politice.
Guvernul Contelui Mihail Karoly, cu putin inainte de retragerea
lui, pornise la realizarea unei largi reforme agrare, pe temeiul des-
fintarii latifundiilor magnatilor si feudalilor unguri, asa cum o con-
cepuse ministrul de agricultura din acest guvern, Barnabas Buza :
,parcelarea marei proprietati agrare si impartirea pamantului la ta-
rani; invalizi si soldati intorsi de pe front. '
Guvernul Karoly, ca sa se faca popular cu aceasta reforma, in-
treprinse o agitatie mare la sate. Prin intruniri poporale, prin presa
si manifeste, se aducea la cunostinta fiecarui Oran, c dorul lui de
parnant .va fi in fine satisfacut. Comisiuni speciale au fost trimise in
fiecare judet, ca sa conduca operatiile de parcelare a marei proprietati
si aceleasi comisiuni intocmeau i liste cu numele taranilor cari au
nevoie de parnant. Dar in mijlocul actiunii acesteia de realizare a re-
formei agrare, se prabuseste guvernul Contelui Karoly, i se proclama A.

dictatura proletara. Noul regim declarand parnantul, ca bun obstesc,

puse indata capat parcelarij latifundiilor. Ce surprindere dureroasd
a fost aceasta, pentru poporul dela lard, (acorn de pdmant, anzind
cd s'a desfiintat proprietatea privatd i cd nu va mai cdpdta &mint.
Taranimea maghiara, care astepta cu infrigurare ziva impartirii
pamantului marei proprietati agrare, ca sa-si mareascd peticul lui de
parnant, nu se putea impaca cu noua situatie, care-i distrugea toate
visurile ce le credea aievea. De aici se explica i marea neincredere
ce a manifestat-o dela capAt taranul ungur fata de regimul
.

borsevist.
Are : dreptate fostul ministru de agricultura Barnabas Buza,
cand spune in brosura lui : Conspiratie comunista, comunism sau
impartire de parnant? (Oct. 1919).
Vazand Inca in Noembrie 1919 ca se apropie pericolul bol-
sevist, ca sal evit pentru tara noastra, voiam sal combat printr'o
reformA agrard, pe baza proprietatii private. !dela mea calauzitoare,
a fost aceia, ca cu cat va deveni mai mare numarul proprietarilor
de parnant, prin inpartirea marei proprietati agrare, cu atat se vor
ivi mai multi partizani ai principiului proprietatii private, mai multi
adversari ai comunismului. De aceia am voit sa fac ca Ungaria sa
treaca de la sistemul marei proprietAti agrare, la sistemul micilor
proprietari de pamant."
Planul ministrului de agricultura ungar, Buza, era just. Prin
reforma lui agrara, chia.r in prima faza a aplicarii ei, izbutise
intr'adevar sa provoace in sanul taranimei un puternic curent contra
bolsevismului, si guvernul Bela Kun, a avut de simtit puterea
acestui cdrent si mai ales efectele lui.
www.dacoromanica.ro
 - 28

;r 7.. ,_,.
Tart nimea angora a refuzat orice
) concurs guvernului comunist In
. politica lui de alimentare. .

A ocolit orasele si mai ales Budapesta. N'a mai adus in Capi-

tal& unt, lapte, faina, oua, pasari, slanina, untura, i ata mai cu '
searna cand bolsevistii au pus in circulatie bancnotele albe.
Locuitorii Budapestei cari flrnanzeau, vazand, Ca taranii
, _

. nu vin cu alimente in Capitala, au pornit ei in satele invecinate _

precum si in comunele la 50-100 klm. departare de Budapesta, ca -
sa se aprovizioneze. Taranii cereau atunci preturi exorbitante. Pentru
.,. un ou 7 coroane, pentru o pereche de gaini 200_240 coroane,
pentru o rata 200 coroane, pentru o gasca 1000-1200 de coroane
.i asta numai in bani albastri" (bancnotele Bancii Austro-Ungare)
Daca vedeau, ca aduci bani albi falsi" nici nu stateau de vorba
cu D-ta. i lucrAtorii si functionarii primeau salariile numai in banc-
' note albe, emisiune bolsevista.
,
Taranii preferau in loc de bani, obiecte de imbracaminte, arti-
cole de prima necesitate. Cum ei nu se duceau in oras, stiind ca
acolo pravaliile sunt mai toate inchise, cereau pentru untul lor,
pentru pasarile lor:- ata, chibrituri, rufe, _pantaloni, cisme, stofa,
naframa, tutun. ,

asa s'a introdus un obicei nou in timpul regimului bolse-

.sSi .

.-
vist, numit pe ungureste : cserlni" adica schimbul de marfuri ce
se opera intre locuitorii flamanzi ai oraselor i locuitorii satui ai
satelor. -

Cel ce scrie aceste randuri, se ducea de asemenea de 2-3

ori pe saptdmana intr'un sat in vecinatatea Budapestei, ca sa si
procure de ale mancarii. 51 am vazut atunci cum se facea acest
schimb. Pentru 2 cutii cu chibrituri, nevasta taranului oferea 3
oua, pentru o luminare 7 oua, pentru o carnaSe 50 oua, pentru
niste pantaloni uzati un litru untura, un sfert de kilogram unt, o
bucata de slanina si 6 oua.
Guvernului revolutionar insa
nu'i convenea acest schint
facut in mod particular intre
locuitorii oraselor si locuitorii
satelor.
El voia sa monopolizeze acest fel de schimb. Sa'l faca pe
cale oficiala in stil mare prin sfaturile de muncitori din oras si cu
ajutorul directoratelor de la sate (Directoriul unui sat era o noua
forma de administratie comunala impusa de guvernul comunist:
o comisiune de barbatide incredere, alesi de tarani din comuna,
cu exluderea marilor proprietari de parnant, care comisiune inlocuia
_

consiliul comunal, pe primar si notar.) .

In aceasta privinta un apel al prezidiului sfatului central revo-

lutionar de munciton, (publicat in presa budapestana la 13 Julie
1919) spunea : :

www.dacoromanica.ro
 e 29

La Budapesta; sufera tot soiul de privatiuni, familiile soldatilor

proletari, cari lupta pe front, i flarnanzesc muncitorii cari fabrica
articote industriale pentru tarnime, pe cand la sate mai sunt mij-
loace de trai in cantitati mari.
Avem cunostinta ca in timpul din urrna mari masse din locu-
itorii Eudapestei au innundat provincia, pentru a cumpara acolo
alimente. Dar mai tim Ca daca printre acestia se aflau l proletari;
majoritatea covarsitoare insa era alcatuita din burghezi cari
dispun Inca de bani ascurisi, apoi din speculanti, cari in timpul,
i

, acesta sustrag proletariatului mijloacele de trai. Rugam de aceia

toate directoratele din provincie sa impiedice pe oricine care nu e
locuitor din acea comuna, ca sa-si procure acolo alimente. In ace-
la timp insa rugam aceleasi directorate, sa procure pentru Buda-
pesta toate alimentele de cari se pot lipsi sa faca cu putinta ca
i

organele noastre competente sa aduca la Budapesta in mod orga-

nizat toate prisosurile de alimente pentru proletariatul Capita lei."
. Dar ca sa vedem cum se contraziceau in regimul comunist
decretele i apelurile, reproducem aci un alt- apel raspandit in
acelas timp, care suna :
,,Comisiunea executiva a sfatului central revolutionar al munci-
torilor din Budapesta, a hotarat pentru inlesnirea aprovizionarii .

Capitalei, sa intreprinda o mare actiune de usurare, de desconges-

tionare a Budapestei : adica sa lucreze pentru reducerea numarului
de locuitori ai Budapestei. De aceia comisiunea apeleaza In mod
staruitor la toti acei a caror ocupatiune sau existenta nu reclama
prezenta lor neap_arata in Capitala, cari au in provincie rude sau
cunostinte, sa se foloseasca de aceste legaturi i sa se mute pentru-
tot timpul verii in provincie. Comisiunea face apel si la acei cari in
timpul razboiului s'au mutat la Budapesta, i aci nu savarsesc nici
o munca productiva, in fine la refugatii, a caror reedinta nu e
ocupata de dusmani, sa paraseasca in timpul cel mai scurt Buda-
pesta. Dupa acest apel vor urma masuri foarte aspre, i cu o
asprime fara crutare vom proceda fata de acei cari nu implinesc
aci o munca productrva, indepartandu-i din Budapesta
pentru tot timpul cat va dura criza de alimente." -
In primul apel, directoratele din provincie sunt avizate sa impie-
dice pe oricine care nu e locuitor din acea comuna, sa-si procure de
acolo al imente. .
.. In al doilea apel, locuitorii din Budapesta sunt poftiti sa piece
in provincie, sa se alimenteze acolo, daca au in provincie rude,
cunostinte sau alte legaturi. 1

In provincie se da ordin, ca strainii sa nu fie lasati sa se

aprovizioneze, iar la Budapesta oamenii sunt invitati piece
in provincie.
lath o logica sui gen eris comunista maghiara.
: Se mai spune in apelul prim pomenit mai sus : Muncitori-
mea din Budapesta a adunat acuma toate articolele industriale,
vestminte, incaltaminte, de cari se poate lipsi, sare, petrol, chibrituri,
est. pentru a le pune la dispozitia satelor i a ameliora lipsa ce
www.dacoromanica.ro
 o'
30

resimt satele in aceste articole. Muncitorimea din Budapesta poate

dar nadajdui ca i satele vor pune la dispozitia Capita lei toate ali-
mentele care le prisosesc."
Apelul acesta care sate, n'a avut rasunetul dorit si asteptat. .

, Numai din cloud judete s'au trimes vreo 200 vagoane alimente la
Budapesta. Sate le din celelalte comitate abea s'au miscat. Motivul ?
O mare parte a tarii constata azi fostul comisar poporal
Wilhelm Boehm era ostila dictaturii, parte din consideratii si
interese binecuvintate, cum sunt de pilda interesele burgheziei, ale
marilor proprietari de parnant, ale clasei capitaliste in general.
.
Parte insa a fost in stigata la aCeasta in mod artificial, fiincicd
s'a desfasurat o agitatie prosteasca din partea unor iresponsabili,
agitatie contra bisericii si contra micii proprietati de parnant. Impu- .

ternicitii poporali, cara n'au fost imputerniciti de nimeni, s'au dus

prin sate si au inaugurat acolo o asa numita agitatie radicale
spunand, ca bisericile vor fi preluate pentru scopuri cinematografice
si ca se va socializa si parnantul sub 100 jugare (pogoane). Recti-
ficarile, desavuarile ce au urmat apoi din partea guvernului revolu-
tionar, n'au folosit la nimic. Taranul, mic proprietar de parnant si
asa inclina spre contra revolutie, prin agitatia de mai sus,
a devenit si mai neincrezator in guvernul comunist si a trecut pe
fata de partea contrarevolutiei."
Spiritul contra revolutionar, care
dormita, a*a zictind, In granimea
ungaril a fost lovit, atAtat de
eroriie politice ale comuniOilor
si ororile terori*tiior lui Tibor
Samuely.
Dar despre ororile teroriste fata de taranime maghiar, vom
vorbi in alt capitol.
Cu taranimea trebue sa stii, cum sa umbli, daca nu -i dai
ni mic, nici sa nu-i iei nimic, Daca nu'i dai Parnantul fagaduit de
guvernul precedent, nici sa nu'i iei purcelul, nici calul care-i este
drag, nici sacul cu Mina, nici alimentele ascunse in pod. Sa'i lasi
credinta lui, biserica lui, avutul lui, daca vrei sal castigi de partea
ta. Dar comunistii unguri au decretat rechizitii fortate, inrolari fortate
in armata rosie, si au mai trimes pe capul taranilor teroristi Vara
scrupule, can s controleze rechizitiile si recrutarile si sa ia ostatici
dintre taranii nemultumiti. Era dar lucru firesc ca'arnaraciunea Ora-
nimii sa exploadeze si i sa contribuie Ia prabusirea regimuli
comunist.
X X X

Partizanii bolsevismului vor pune intrebarea: cum se face atunci

ca. in Rusia, unde de asemenea taranimea constituie partea covarsi-
toare a populatiei si unde de asemenea bolsevistii intrebunteazai
mijloace de teroa,e, regimul comunist se poate mentine de do
ani si jumatate.
s'

www.dacoromanica.ro
 I
11
4f. ,

Rbspunsul nu e greu. Intai, Rusia impreuna cu Siberia, au o

intindere cat un al doilea continent european, si deci nu pot simti in
aceasi masura cum a simtit Ungaria bolsevista, rigorile unei blocade
economice, si dispun astfel de mai multe mijloace de subsistenta
ca o Ungarie redusa la o mica intindere de parnant, blocatA si , 4

boicotata de Wile inconjuratoare. $i cat priveste taranimea, comu-

nistii rusi au alta atitudine fata de ea, cleat au avut'o bolsevistii
unguri. Punctul t de vedere al lui Lenin, ca taranul poate fi cel
mult neutralizat, a fost adoptat in Rusia si s'a aratat mai just
ca acela al lui Bela Kun, c taranul poate fi revolutionat.
Politica lui Bela Kun a Bleat ca
. in Ungaria, Want!! s fie contra- ;
revolutionar. '

Publicistul german, dr. Otto Hoetsch, ocupandu-se de actuala

situatie din Rusia sovietista, da orientari pretioase asupra atitudinii
. ce o are taranimea rusa fata de bolsevisti, ca reflex al atitudinii con-
ciliante a guvernului comunist rus :
Taranimea rusa de. fapt nu are nimic de imputat actualei
stari de lucruri. Caci a satisfacut peste toate asteptarile lacomia de ,

parnant a taranilor. Duzini de milioane de desiatine"de parnant

au remas in Rusia necultivate. Guvernul bolsevist nu cere de la .

tarani nici biruri, nici recruti. Regimul acesta nu impune taranilor

aproape nici o povara. Ei sunt pusi in situatia sa furnizeze sau nu
aiimente, oraselor, numai daca voiesc. Ori ce schimbare in senz
contra revolutionar ar trebui sa aduca neaparat o inasprire a
. 1

situatiei acesteia, destul de convenabila pentru piing rusi. Numai

in imprejurarea aceasta, trebuie cautata explicatia, cum de se mentine
atata vreme bolsevismul in Rusia".
$i Kautzky vorbind despre starile din Rusia, face aproape ,

ceiai constatare, ca regimul bolsevist se mentine acolo numai

fiindca proletariatul nu pune nitnic in cale taranilor, in viata lor de
la tara, iar taranii nu stau in calea proletarilor, nu se amesteca in
tieburile fabricilor. Cu alte cuvinte o patura lasS pe cealalta sa
domneaSca liber pe taramul ei de actiyitate

CONGRESUL SOVIETELOR UNGARE

care a durat noua zile. (14-23 lunie 1919), in lungi si aprinse des-
bateri, s'a ocupat i de tratamentul taranimii de catre comunisti.
Din plangerile dclegatilor de la sate precum si din declaratiile Fa- ,

cute de alti membri ai congresului 5i de comisarii poporali, ne pu-

tern forma o opinie clara despre situatia taranimii sub regimul co-
munist, si despre cauzele cari au dus la izbucnirea contrarevolutiei
si in satele unguresti. Reproducem aci marturiile cele mai caracte-
ristice de la acest congres:
Joan Tompa (Satmar) ia apararea populatiei de la tart* de-
vina ce7i se aduce, c ar face speCula cu alimentele: daca sunt ta
rani care cer pei, .iu 8-10 si chia; 14 coroane, vina o au
acei proletari si ar i 2apitaia in sate,
:

www.dacoromanica.ro
 32
I
,

- '
si in frica lor de foamete, ofera
ori ce pref.
65 I0 din proletariatul de la sate, mai are o mentalitate de rob. De
aceia trebuie luminati taranii printr o propaganda corespunzatoare,.
dar pentru asa ceva trebuiesc trimise alte persoane de cat cele de
pana acuma, cad multi agitatori veniti la tara, in trei zile au stricat
mai mult de cat pot drege directcratele conducatorii cei mai i

entuziasti ai proletariatului in ani lungi de activitate. Dar nici co-

misarii productiei trimesi dela Centru n'au corespuns in multe lo-
curi asteptarilor.
,
Multi din comisarii productiei, au
. comis panamale neMai pomenite,
despre cari pot afla lucruri edificatoare, membrii sovietului daca vor
sa se osteneasca sa piece pentru cateva zile prin sate. Si din ran-
durile taranilor simpli s'ar putea recruta comisarii productiei. Se
apropie secerisul i proletariatul de la tara nu capata de la prole-
tariatul orasenesc secerea i coasa necesar. Trebuie sa mai spun
cateva cuvinte despre biroucratia proletara, i sa
, protestez contra unor comisari
-; ai productiei, cari cu form si vi-
olenth voesc sa si lesach la munch
,
1

\ pe frafii proletari de la sate

.. chiar dach sunt bolnavi si nu
mai sunt in stare sh mun-
' ceasch. . .
.

Un comisar poporal a spus la acest congres, ca se apropie

.

timpul cand populatia de la sate i cu forta va trebui sa fie silita

la munca seceri5ului. Nu vcl in intrebuintarea fortei un mijloc cu-
minte. Mult mai mult se poate dobandi de la popor prin dragosfe
si luminare. Sa incerce intai guvernbl revolutionar pe calea propa-
gandei intelegatoare, i va vedea ca nu se va gasi nici unul sin-
,

, gur din proletarii de la sate, care sa refuze munca campului. (Dis-

, curs tinut in 5edinta de la 17 Junie, in congresul sovietelor din
-
parlamentul ungar). ,
- Josif Varg a, arata ca proletariatul de la tara simte mutt'
cpsa de articole industriale, mai ales obiecte de fier, apoi benzin&
ceia ce ingreuiaza foarte mult productia de bucate. Oratorul se
ridica cu hotardre .
-
- . _ .

contra intentiei de a se lua

_ .
I
--
eventual cu forth dela micii
agricultori, produsele lor, ceia
ce ar avea urmAri peni bile.
In multe locuri se trimet din Budapesta oameni, cari nici nu se
pricep la agricultura, ei strica mai mult cauzei de cat o servesc. .

Decretele elaborate la Budapesta nu sunt aplicabile in toate comita-

tele (aprobari). Pr trebui sa se constate mai intai daca in practica
ajuta la ceva.
www.dacoromanica.ro
I
 I

33
. .

'
L udovic Ja n co v i ci (Veszprem): Ma asociez la declaratia ..
antevorbitorului, ca au fost agitatori comunisti, cari au stricat mai 4.

mult taranimii si au dat mult de lucru directoratelor din provincie.

Decretele ce yin de la centru nu se pot executa, fiindca cele mai
multe sunt fara noirna. .
.
.
p
.

Pa u I B er en yi (Kecskemet): doreste sa se publice decrete

dare in ce priveste limita socializcii, ca fiecare sa stie la sigur ca
mica proprietate de parnant sub 100 jugare, e lasata taranului
. .

precum si viile de o intindere mai mica.

St ef an Fa r k a s (Budapesta), in calitate de secrefar al parti-
ciului socialist comunist . , V . .

I ..... . dezaprob milsura de a se scuti .

-
.
de dare micii proprietari de
1 k
pAmant. -..'. ' p.,

t.,
,
li c usi us B a r on yai se ridica contra planului de a se tri-' t
,

mete trupe, batalioane, pentru seceris, cari sa vegheze daca taranii k

muncesc. Muncitorii de la tara lucreaza cu drag, daca li se ofera .

numai prilejul de munca (sedinta sovieteior de la 18 Junie). - .
Joan Gy u r a spune, Ca in ce priveste asigurarea aprovizio- ,....,, '
narii Budapestei, s'ar cuveni ca bolsevistii ...
-..,
, -, '
.

. _ s se apropie cu ceva mai multi

...---4 l- ' . )- , bungvoint de micii proprietari
_
,- .- rurali.
e:

, .. -(....
.

5.,

Sa se adopte principul ca micii proprietari sa-si retina citri ..- -

.
.
,.. ,
recolta atata cat au nevoie pentru traiul lor, iar restul sal cedeze
acelora cari efectuiaza pentru dansii articolele de prima necesitate. ..
Daca se va proceda astfel, nu va fi nevoie de mijloace coercitive fata , - .,
de micii agricultori. , "
Ju Ii u s Vojticzk I, arata ca muncitorii agricoli lucreaza -
temeinic cu sarguinta, pe cand la Budapesta sunt Inca foarte multi luc-
ratori, cari nu sunt Inca patrunsi de datoria lor de proletari.
Georg es N i s to r, comisarul poporal pentru agricultura, spune
ca in ce priveste cererea unora ca sa se socializeze mosiile
. .

sub 100 jugare, observ Ca si Dumnezeu pentru crearea lumii a avut ,

nevoie de sase zile si deci n'a putut-o Muni intrun singur moment. .

Trebue sa avem in vedere Ca mica proprietate constitue o clasa

puternica si ca trebue de aceia sa cumpanim bine hotararile ce loam
in aceasta directie. , .
..
., Cu o singurZi lovitura nu se
'
- _

-..
4 .5.,,

e " . poate ajunge, ca s nu mai fie .

i
i ,
nici un fel de proprietate privata.
.
1

1 nici nu este necesar, trebuie numai s deprindem pe

,. Aceasta 1

micii agricultori ca s lucreze pe baze colectiviste, in devalmasie. .

Si daca vor vedea, Ca servitorul in cooperativa de productie, o duce

mai bine de cat proprietarul cu proprietatea lui privata, se vor --,
convinge ca nu aceasta proprietate privat, ci posibilitatea de existenta
.:
e lucrul de capetenie. ,
Nu trebue sa' atattim fgra, rost pe
,f - .v 'T. micii agricultori contra noastrA
. :
I e.
r 4.i ,- %

www.dacoromanica.ro .i O' ' I

.-

f .% -,
.ta , I 1

14. :11 . - . :!. ' 1 : ...-

 34 -,,,
p,'

'i
. -

'
- .
, /

Josif Neuman spune ca feta de proprietarii mici de parnant

nu trebue de avut o atitudine agresiva. Numai cine face sabotaj sa
simta forta proletariatului (din edinta congresului Sovietelor dela
20 Junie). ' .

' Bela Vag o, Comisar poporal declara :

I
,.
' !. ,
:
, ,
.
, .
.

Daca In provincie e ast'fizi o acti-

). ;', une contra- revolutionar5, pri-
cina e cii am avut o purtare ex-
, .., .

trem de ingaduitoare fatti de

micii agricultori. Trebue sn-i
L
," silim s6 slujeaseil republica sfa-
turilor. -
.
!
.

E o gresala ca Membrii directoratelor din provincie nu se duC %

la sate. Trebue de starnit lupta de clasa intre taranii saraci si
taranii bogati. Problema taraneasca va fi deslegata prin lupta de
:, clasa ce se va deslantui la tara. Atunci isi va cdpata o solutiune si
problema alimentarei Budapestei.
1 r r
-
S a muel Kajari, doreste ca, '-'
,

,
r ,

1 ' micii agricultori cari au fost .

1 crutafi pang acuma peste m5surg,

. sA fie siliti s Intre In armata
11
, ' '.. rosie si s lupte pentru prole-
1
t' l' 1

,
.. -
tariat. (Din sedinta din 21 Juniel
: ,

Declaratiile de mai sus, criticele, plangerile, avertismentele 5i

amenintarile la adresa taranimei, arata ,larnurit in ce situatie au
" ' fost pusi micii proprietari de painant. Flu fost sicanati,
atatati frA temeiu, agitatorii .

veniti prin sate au zapAcit mai

mutt pe tarani de cat i-a luminat.
4 Multi comisari au flout afaceri
pe spinarea lor,
!r
cu forta i-a silit la munca, cu forta i-a bagat in armata rosie. Si
cu .metoadele astea, voia Bela Kun sa revolutioneze taranimea
, ungara. .: t,
..4 i ...
Li ' 1, .

.
, .N. . '
' :
%.
CAPITOLUL IX.
1 t
I / /
L1 ri
. , ARMATA ROSIE
.-.

. , '., Guvernul bolsevist, indati ce a preluat puterea, si-a dat

. seam& ca pentru executarea dictaturei i pentru apararea i men-
tinerea dominatiunei proletare, ii trebuesc forte armate numeroase.
in privinta aceasta Bela Kun s'a exprimat astfel: ., .
,.
.-, Ententa nu are deloc intentia sa ne lase in pace, i ne va
,.." gatui in momentul in care va putea s!o faca. Cine voe5te dictatura
proletara, trebue sa considere ca datoria lui de capetenie, de
--.. , ' a pune totul in miscare in interesul intarirei armatei noastre rosii.
Diplomatie nu putem face fail armata r4e. Pare desigur lucru
. . . ,
v: .
. . i' \-, .-" %-

t'-, ,,
': , ,'.'.., i
N.
.
www.dacoromanica.ro-
!
. 5
- i' '
" 1

' ,' ',JAI- wro...-' ,,, k 4t' l'.

-comic pentru unii, ca venim cu pretentii militare, noi cari ar trebui sa
fim pacifisti si adversarii ori carui razboi. Dar cursul pacifismului a
scazut foarte mult, pe cand cel al razboiului de clasa revolutionar
s'a urcat. Fara indoiala ca nu putem sa ne lipsim de forte militare,
cata vreme revolutia proletara internationala nu se intinde Si nu
transforma intreaga Europa. Cad burghezia continua lupta ei de
clasa si de aceia trebue ca si noi sa ducem in potriva burgheziei
lupta de clasa."
Din aceste consideratii, guvernul bolsevist ungar a desfasurat
in toate tara peste care stapanea, o agitatie extraordinar de intensa
in interesul inrolarei calor mai multi barbati in armata rosie.
Gazetele ce apareau sub regimul comunist, publicau pe toata intin-
derea unei pagini chemarea cu litere groase:
Intrati in armata rosie"
Articole speciale, manifeste, pamflete faceau iara propaganda
pentru armata rosie. 0 multime de pictori, mai ales din acei ultra-
moderni si futuristi au fost insarcinati de guvernul bolsevist sa faca
placate, ce ies din cadrul obisnuitului, ca sa atraga atentia tuturora
sa suprinda prin noutatea si extravaganta desenului si culoarei,
tablouri si placate can s'a tipe :
La Arme proletar ! ,
In armata rosie, muncitori ! ; , ,

Un soldat inarmat cu steagul ros desfasurat, indemna pe

trecatori, intr'un astfel de placat:
Stai ! Cine esti? Proletar ? Apara puterea ta si infra -in
armata rosie.
o gazeta speciala pentru propaganda pentru armata rosie a
fost scoasa sub titlul : Vrs Katona" (Soldatul rosu.)
Dar un efect si mai puternic asupra elementelor tinere si in
general asupra multora din randurile muncitorilor, ca si asupra
soldatilor iptorsi de pe front, au avut avantagiile materiale ce le-a
pus in vedere guvernul bolsevist acelora cari intrau in armata rosie.
Soldatii rosi primeau pe langa solda de soldat si salariul integ-
ral de lucrator sau functionar, daca erau scosi dintr'un stabilirnent
industrial sau dintr'un birou, iinrolati in armata. Asa ca pe tuna
plata lor trecea de 3000 coroane. Pe langa aceasta se acordau aju-
toare suplimentare familiei soldatului rosu : 100 coroane sotief si
50 coroane de fiecare copil. Aceasi familie primea cartele de ali-
i

mente deosebite de ale celorlalti locuitori ai Budapestei, cartele

rosii i negustorii de alimente erau obligati sa vanda in prima z
linie femeilor ce se prezentau cu aceste cartele, alimentele
cerute. ,

Tot soldatii rosi erau preferiti, clandu-li'se intaietate la cumpa-

rarea de mobile ieftine i casatoria civila era incheiata mai curand
la oficiul .stArii civile, daca se anuntau soldatii rosi. Civilii veneau la
urrna. Tot asa si la procesele de divort, Trebuie sa notez aci, ca 5i
la oficiul starii civile sub regimul bolsevist, se fcea ... coada de
catre zeci de perechi, tot asa cum se facea coada la brutarie, la
birt, la debitul de tutun, in piata, ca sa-ti vie randul pentru dovleci,

www.dacoromanica.ro i
I se
 36
..
.
spanac, caci altceva nu se yrea gsea in acea vreme :in plata
Budapestei.
Familiile soldatilor rosi erau scutite de perchezitii domiciliare si
I de rechizitii. De fapt,
e
soldatii rosi aveau o situafie pri
/vilegiala in regimul comunist.
Se spunea chiar la o adunare, ca acest privilegid al soldatilor
1
rosii a dus la o dictaturd a armatei peste proletariat:
t. s**
Comisarii poporali din guvernul comunist, nu erau fixati asupra
11 alcatuirii i cuprinsului pe care sa-1 dea armatei roii. Sa fie inro-
lati in aceasta armata numai lucratorii industriali, cu un crez soci-
alist, cu o convingere fanatica pentru cauza comunista, ca s'a fie
intr'adev8r o armata care paseste in fruntea ostirei revolutiei mon-
diale," sau in armata rosie s8 intre toti aceia in stare sa poarte
armele, ca sa fie o armata mare si puternica, avandu-se in Vedere
c e de luptat si cu capitalismul international, i cu, contrarevolutia
din launtru. Dar daca se primeau toti barbatii in star ?. sa poarte
armele", in armata rosie, atuncia masa aceasta -isi perdea caracterul
ei de clas,
nu mai era proletariatul inar-
.. ' mat, si avnd si elemente recru-
tate din burghezime,
_
t
deci nu o armata omogena ci una din elemente eterogene. In cazul
acesta se calca principiul formulat de comunisti, care principiu
suna : _
Armata rosie trebue s fie o armata de clasa, e muncitorimea
sub arme, care sta de veghe la cuceririle revolutiei, trebue s8 fie
o armata de clas, caci nu vom da burgheziei armele noastre ca
sa le foloseasca contra noastra. Trebue sa pastram acest caracter de
slasa al armatei roii, caci ori ce inarmare a burgheziei este un peri-
col pentru revolutie".
, De aceia comunistii unguri s'au
, invartit Intr'un cerc villos.
De o parte voiau sa p8streze caracterul de clasa al arrnatei
roii, si deci sa o vad alcatuita numai din muncitorimea constienta
in armat8. De alta parte insa voiau s aib o armata imensa care

.,
sa faca feta nevoilor interne si externe, sa poata tine piept unor
asalturi venite de la cehi, de la romani, de la sarbi, de la francezii
din Seghedin sau de la contrarevolutia dinlauntrul OHL
Dar o armat imens rosie nu se putea forma in Ungaria comunist
numai din muncitorii industriali, cari erau putini, mai ales ca o parte
i

dintr' inii trebuia sa fie lasat in fabi ici sa lucreze mai departe
pentru efectuarea de material de razboi si pentru a se mentine
continuitatea in productie.

www.dacoromanica.ro
%
 37
,

Asa un manifest al comisariatului poporal pentru productia soci-

al& (20 Aprile) spunea:
Azi i fabrica e camp de razboiu i acela care lucreaza in
fabrica
fabrica e soldat. Solclatul revolutiei proletare. Azi fiecare
poate lucra numai pentru front. In afara de fabricile pentru alimente
$i articole de prima necesitate, exista azi
fabrici numai pentru mate-
rial de razboi. i cArbunii si materialul brut, iar numai pentru acest
scop servesc."
- Prin urmare numai o parte din muncitorimea industriala putea
intra in armata rosie, i aceasta parte nu putea forma o armata
mare si puternica. De aceia au fost chemati sub arme si soldatii
de odinioara, dezarmati si fosti ofiteri activi i cei in rezerva si biroc-
armatei rosii
ratii fara ocupatie i. taranii. De aceia in existenta
ungare, putem distinge, trei faze bine deosebite:
Prima fazg a armatei rote,
,

a fost aceia cand in aceasta ostire s'a primit,. f ar a lucratori,

alege re ori
dar
cine : si elemente de incredere si elemente dubioase,
sociale, decla-
si acei fara nici o calificatie, ba si descalificatii vietii
satii, pungasii, scapatii din pucArie, atrasi cu -totii de gandul unei
vieti usoare cu plata bun, cu mancare buna, cu prilej de jaf, de
expropriere, de . . . comunizare, de teroare si aluri dictatoriale.
Aceasta prima faza a armatei rosii a durat de la proclamarea
dictaturii proletare 21 Martie pana la 10 Mai, in care imterval,
, a domnit in armata ro*ie o
debandad, un desfrau, o betie,
Med pereche.
Cei mai multi din soldatii rosi, aveau in vedere numai avan-
tagiile situatiei privilegiate de soldati rosi,
de obligatii insa de
apararea domniei proletariatului si a dictaturii proletare" erau pentru
cei mai multi fraze goale, bune pentru teoreticiani si naivi. Urmarea
fu ca la primul atac din partea trupelor romane, armata rosie o lua
la fuga si cuprinsa de demoralizare, intra in plina disolutiune.
Plastic si fara inconjur a zugravit Bela Kun halul in care se
afla atunci aceasta armata, in discursul ce l'a tinut la din Buda-
adunarea
sfaturilor muncitorilor si soldatilor, in teatrul rasenesc
pesta, la 19 Aprilie :
Ofensiva romana a inceput. Trupele noastre, parte sleite in in
urma serviciului pe diferite fronturi, parte neinstruite, s'au retras
desordine. -
, Ne-am dot seama ca o armata nu se poate organiza asa de ;
lesne, i ca o dis-6plina noua, revolutionara,
nu se poate crea asa
,de usor. 0 armata, o armata proletara revolutionara, o ostire de
revolutionara se poate infiripa i desa-
clasa, o disciplina proletara Ofensiva
varsi numai in lupta dusa impotriva contrarevolutiei.
romana a reusit, trupele romane stau in nemijlocita apropiere noastre
de
a
Oradea Mare. 0 parte, o foarte mica parte a trupelor
rezistat, a luptat pana la cel din urrna strop de sange, aducand
jertfe. Cealalta a parasit pozitiile, '

) www.dacoromanica.ro
a '
 n

38

ca o bandit de nemernici, a fugit .

asa c armata a Intrat in diso-
lutiune.
. .
Nimeni sa nu dispereze. Dar trebue sa constat ca si in chestia
inarmarii si echiparii stam prost, aceasta fiindca am preluat un
armament de razboi in stare imposibila."
. - Apoi, in discursul de la 2 Mai in acelas loc, cand infran-
gerea armatei rosii, era si mai evidenta, cand trupele romane au
pus pe fuga trupele rosii, la Szolnok, Bela Kun a spus :
Privind locurile pe unde trupele imperialismului francez si
roman inainteaza catre Budapesta proletara,
/ Ili- vine s scuipi in trupele
noastre, cari au luat-o la fugii, ca ,
niste horde desfrfinate cari stiu
, .A
s6 jefuiasa, dar nu pot inle-
. lege evenimentele tn des-
f gsurare. .
Si asa se dau prada nu Romanilor ci letargiei, jafului.
Am ajuns la acea situatie, c6, nu romtinii, ci trupele noastre
proprii, pericliteaza siguranta Bu-
, , dapestei, dac/i n'am lua impot-
, riva lor masurile necesare.
Din positie buna, cum a fost capul de pod dela Szolnok, bine con-
struit de ofiterii statului major, au luat o la fuga trupele noastre, tarand
dupa ele si doua batalioane, cari tinusera cu bravura pozitiile. Diviziile
noastre I si 5, daca putem numi divizie, unitatile noastre de
trupa, s'au intors in st a re de be tie de la malul sudic.
al Tisei la Budapesta, asa cd a trebuit sa le dezarmarn, pentru
a scapa cel putin armele pentru proletariat. Fata de aceasta lips&
de disciplina, de completa anarhie si descompunere a armatei rosii,
guvernul revolutionar caUta un dictator, o mnd de fier" si se opri
la persoana vestitului Tibor Szamuely, acela care la orice ocazie avea
aceleasi cuvinte : nu vorbe ne trebue, ci fapte., Triumful proletari-
atului se obtine prin sange, sange, sange. Ori cine e contra noastra
e dusmanul nostru, 511 vom zdrob i, ori cine ar fi el. Pe steagul
nostru vom scrie: Patria proletara e in primejdie, moarte tuturor
dusmanilor revolutiei ! Moarte burgheziei."
Acest Tibor Szamuely, un tan& degenerat, lacom de sange a
capatat puteri discretionare, pentru ca sa restabileasca ordinea in,
armata rosie si sa inAbuse in genere orice miscare conti arevolutionara.
Numit presedinte al tribunalului martial (Consiliul de razboiu) al ar-
matei de est, Tibor Samuely, intr'Un ordin de zi dat, tine urmatorul limbaj:
_
Ouvernul revolutionar, care in acest moment, reprezinta nu-
numai interesele proletariatului ungar ci pe acelea ale tuturor oprima-
tiilor din lume, m'a insarcinat sa as i gur ord in ea s i disci p-
lina, ata t pe front, cat si indaratul frontului. Pentru
aducerea la indeplinire a acestei insarcinari, i st a u la disp o-

zitie toate mijloacele, si ma voi folosi de ele, ori d e-

cate ori nevo i a o v a cer e. Nu cred ca voi fi pus in stituatia
-
www.dacoromanica.ro
,
 I. 39

sti m folosesc de aceste mij-

Inane in contra soldatilor arma-
tei de est,
. ,
cad am convingerea ca fiecare soldat e patruns de constiinta c
puterea si rezistenta proletariatului, viitorul si fericirea sa, sunt in
pericol si ca pentru inlaturarea acestui pericol, fiecare soldat al
armatei rosii ungare trebue sa fie gata la cele mai mari sacrificii,
chiar cu pretul sangelui si vietii sale. Soldatii armatei rosii nu-si pot. ti
indeplini datoria lor de proletari, decat daca o disciplina revolutio-
nara constienta si severa va strange randurile noastre intr'o falanga
otelita, de care trebue sa se zdrobeasca orice atac al contra revolu-
tiei internationale.. ,
Clasei dusmane proletariatului, buroheziei, nu-i adresez nici o
cerere, doresc numai ca aceasta sa-si intipareasca bine in minte
urmatoarele cuvinte: Cine ridica bratul contra puterii proletariatului,
cine instigheaza in taina sau pe fata contra revolutiei, cine nu
implineste toate dispozitiile luate de guvernul revolutionar si coman-
damentul superior al armatei,
. `. acela ii semneaza propria Iui '.
sentinta de moarte.
Executarea acestei sentinte este chemarea.. noastra. Pentru
mentinerea ordinei, pentru a nabusi in genere orice actiune contra-
revolutionara, nu ma voi da indarat de la nici un mijloc."
Si asa a si facut Tibor Szamuely, nu s'a dat indarat de la nici ,

un mijloc. Fara crutare, si cu o cruzima impinsa pana la sadism, a '%

fost Szamuely in exercitarea demnitatii" sale de presedinte al Cur- 4,

tii Martiale. Cu garda lui de teroristi, s'a postat indaratul frontului,

inarmat cu mitraliere, executand in mod sumar soldatii rosii ce
incercau sa dezerteze dupa front. Tot asa a procedat si cu elemen-
tele contra revolutionare. Dar despre asta voi vorbi in alt capitol.
Dupa prima experienta trista facuta cu armata rosie, recru-
tata din toate elementele, guvernul revolutionar s'a decis sa purl- "k_

fice aceasta armata, sau mai bine zis s'o aseze pe baze curat mili-
tare, apeland la elita muncitorimii" din Budapesta, sa intre in armata
rosie si atunci s'au format batalioanele de muncitori" de la fabri-
cele din Budapesta, reinoindu- se astfel armata rosie cu divizii noi ,
de muncitori socialisti. S'au desfiintat cu acest prilej sfaturile solda- , 7
tilor si sistemul barbatilor de incredere,- cari claclusera rezultate
proaste in primul stadiu al armatei rosii, intronandu-se de data
asta o disciplina de fi.er. Acesta a fost al doilea stadiu al armatei
rosii, in care ea a fost superioara celei din primul stadiu. Dovada
succesele repurtate la inceputul lui Junie 1918 contra cehilor, cand
armata rosie a reusit sa rupa frontul cehoslovac, recucerind orasele
Kassa, Miskolcz, Diosgyr, Losonc, Rimaszombat, Leva, Ersek- -
ujvar, Satoralja-ujhely. Aceste fapte de arme, incoronate de
succes, au indemnat guvernul revolutionar sa organizeze demon- -7--

stratii si adunari pentru a sarbatori victoria armatei rosii.. .

Interesant e insa faptul ca insisi comisarli popor.ului se mirau

www.dacoromanica.ro
, -1
. I nze-
 .11 e

40 .4

, 1

de aceste ssuccese si nu-si putea explica victoriile armatei rosii. Astfel,

. ca comandantul suprem al armalei, Wilhelm Bhm a declarat la con-
_ gresul sovietelor ungare, in sedinta de la 21 Junie: .

E foarte ciudat ca armata rosie obtine biruinta dupa biruinta,

dar totusi trebne s marturisim ca in acest moment situatia nu este
deloc stcalucit. Moralul trupelor noastre este foarte scazut. Unele,
chiar printre acelea ce inainteaza si bat pe cehi, sunt foarte .depri-
mate. M'am convins personal de reaua lor dispozitie; Am vorbit si
1

cu comandanti si cu soldati. La toti am constatat oboseala. Nu mai

lupta cu insufletirea viguroasa de pana acum. Soldatii rosii isi dau
searna, ca tara nu le da sprijinul necesar. Defetisrnul, indoiala, care
,. s'a strecurat de 4-5 saptamani in sufletele populatiei din Buda-
t .. pesta daca n'a infectat pana acum intreaga armata rosie, incepe
,,. . insa sa cuprinda o parte din soldati, datorita vestilor ce li se tri-
i

' . met de acasa. In al doilea rand, asteptam din partea tar ii, sa ne
"';' trimeath rezerve noi pentru completarea cadrelor. Dar nu priMirn
1
i
:

nimic.
, Am primit o artilerie admirabiltt,
pe care nu o poate intrece nime-
nea in Europa. (strigAte de
.. Eljen, Traiascii ! )"
.. , <

I De la cine primise aceasta artilerie, asta a ramas o tain.

S'a 5optit ca italienii ar fi trimes bolsevistilor de repetate ori trenuri
cu artilerie. ,Pe unde, din ce motive? lath lucruri ce trebuesc Inca
lamurite. Presa romana, a intregistrat si ea acest svon. Guvernul
italian s'a grabit insa sa-1 desminta. Ramane dar de deslegat
enigma, de unde au capatat cornunistii artileria admirabila, incom-
parabila"
r
B h ni continua spunand : Se pot repurta victorii dar si ele
au o Iimit daca nu se intregesc golurile, ce se produc in mod firesc
in randurile armatei. La 2 Mai nu se putea concepe un sistem mai
bun ca cel adoptat de noi, ca fiecare fabrica sa-si trimeata munci-
torii in formatiuni pe front. Dar acestia urrnaresc cu luare
aminte pe tovarasii lor fames acasa, vad Ca cei de acasa nu i

lucreaza cum s'ar cuveni, nu e disciplina muncH. Soldatii imi spu-

neat : Noi ne jertfim aici, iar cei ramasi acasa dUc 0 viata cornoda.
Armata rosie are nevoe de sptijinul moral si material al rani. Daca
armata rosie nu primeste intariri, atunci puterea ei scade, se topeste.
noi nu avern numai pe cehi ca dusmani, ne putem astepta la
atacuri si din alte pat. De aceia intreb : Ni se pot trimite soldati
bine instruiti, in cateva ceasuri, pe front, nu numai din partea pro-
letariatului industrial ci si din randurile proletariatului de la tara. ?"
$i aici iarasi vedem, in ce cerc vitios s'au invartit membrii guver-
nului revolutionar in ceia ce priveste constituirea armatei revolutio-
nare. Ei stiau foarte bine ca nu se pot increde decat intr'o armata
proletara, intr'o armata rosie care s'a aiba intr'adevar un caracter de
clasa, o armata care sa nu fie altceva decat muncitorimea sub
_ arme. Dar in cazul acesta, daca inarmarea se marginea -numai la
0
. .
S.
, .

www.dacoromanica.ro
,
; I ..
, s.
, ,,
/ t
'
,
, -
,
., . . ' . S5

,t I .
I ri
 ,
I 41
, .

proletariatul industrial, guvernul vedea, c numai elita muncitorimii

ajungea pe front, se expunea mortii. El isi spunea deci ca ar fi o
rnare greseala politica, daca nu 61 cruta elementele cele mai pretio-
ase ale muncii producatoare si organizate.
Astfel, comunistii din Ungaria au revenit la prima m'asura, n'au
rnai trimes pe front numai muncitorii industriali ci au decretat mobi-
1 izarea generala obligatorie. Asa au intrat iarasi in armata rosie .
elemente eterogene, din toate clasele, si din burghezie, si fostii ofiteri A

activi (cari nu erau altceva decat ofiterii albi de .mai tarziu;cu sen-
timente, si intentiuni contra revolutionare), desi Cumunistii unguri
spuneau mereu Ca once inarmare a burgheziei este un pericol 1

pentru revolutie."
fXci incepe stadiul al treilea al armatei rosii, declinul ei, pe la
sfarsitul lui Junie 1918 si 'Dana la sfarsitul lui Julie. Starea de apa-
tie, de letargie din tara, neincrederea in regimul comunist, se trans-
planta si in armata rosie, mai ales cand a trebuit sa se implineasca
ordinu I din nota Entantei, ca sa se dea indarat cehilor teritoriul
cucerit, iar trupele. rosii sa se retraga pe linia de demarcatie.
Cand la 20 lulie, a inceput ofensiva la Tisa, contra armatei
romane, armata rosie a fost numai tat-ate, impinsa,", la aceasta
ofe-nsiva, ea nu pornise dintr'un elan revolutionar contra imperia-
listilor romani", cum ar fi dorit guvernul comunist, nu mai era ar- ,
mata rosie, inflacArata de focul launtric al unei idei mari, al soci-
alismului, al revolutiei mondiale internationale, care ii da o mare
putere morala, o putere de neinvins". /
Spiritul acestei armate era hotarat contra regimului bolsevist.
Aceasta o spune acum fostul ei comandant suprem, Wilhelm Bhm,
in bro5ura lui : I "
.

-
Spiritul soldatilor trani, spirital
otiterilor a fost contra revolutiei
proletare. Au facut/sabotaj. Prg-
busirea, dezastrul nu se mai
puteau eVita. . .

Cand armata romana a pornit la contra ofensiva, armata rosie

care trecuse Tisa la 20 lulie, a si luat-o la fuga dincolo de Tisa, si
la Szolnok, n'a mai fost capabila de nici o rezistenta. In 10. zile, ar-
mata romana ajunse la portile Budapestei, silindu-I pe Bela Khun 5i
compania sa fuga la Viena, acelas Khun Bela care la 2. Mai, cand
situatia era tot asa de disperata, a spus la adunarea sfatului Mun-
Citorilor in Budapesta : .
.

Tovara5i! cata vreme mai exista o oarecare posibilitate, trebue .

sa luptarn cu toata puterea pentru mentinerea dictaturii proletare.

Trebue sa luptam, chiar daca nu ne ramane decat o singura posi-
bilitate, descarcand si cel din urma" glont care ne ramane. Nu tre-
bue, nu putem renunta la putere. A renunta la clansa ar fi o rusine,
o ticalosie".
Totusi Bela Kun a savarsit aceasta ticalosie. Ft facut-o dupa ce
s'a incredintat ca muncitorirnea facuse gol in jurul lui, ca nurrai rs

www.dacoromanica.ro
I ,
 - 42 I 1 a
t
ak.f

Tibor Szamuely mai era dispus in acel moment sa mai verse sange,
si mai strige: Moarte burgheziei".

CAPITOLUL X.
, Cine erau comunistii unguri.
r.
..
,
Cand dupa razboi, izbucnise prima revolutie in Ungaria, revo-
-
lutia din Octombrie 1918. Bela Kun, nu era Inca in Ungaria, ci pe
drum, din Rusia, unde fusese prizonier, spre patria lui, cu un pasa-
port fals sub numele: Dr. Sebestyen, medic de regiment.
.

Sosit in Noiembrie la Budapesta, gasi aci un grup /de comu-

,

nisti, tovarasi de convingeri, veniti si ei din Rusia, lui Lenin, ca sa

_
,

' propage in stil mare bolsevismul in Ungaria. El si-a asigurat deci din
partea guvernului bolsevist rus un puternic sprijin material in inte-
-- resul acestei propagande in Ungaria. La Budapesta scoase impre-
una cu amicii lui, Tibor Szamuely, Laszl, Rudas, etc. primul ziar 1

bolsevist maghiar: Vrs Ujsag". Odata cu acest ziar, grupul co-

-, munist, a editat o serie intreaga de brosuri si pamflele bolseviste,
,
, traduse toate din limba rusa. . .

Cu un zel, cu o staruinta extraordinara, au propagat Kun Bela

1

si tovarasii lui, ideile bolseviste in Budapesta, unde au gasit un teren

propice pentru acestei idei in massele de soldati intorsi de pe front
si de muncitori fara lucru. Nemultumirea acestora cu starea lor ma
?-
zerabila. dupa ani de zile de privatiuni si mizerii indurate in tim2
1

1 razboiului, a fost bine exploatat de bolsevisti, cari in cuvantari infla

carate, infatisau acestor masse tabloul unei mari revolutiuni, care va
lua puterea statului din mana burgheziei i o va da muncitorilor si
' soldatilor. Asa ca atunci acestia vor avea tot ce vor pofti: Casele,
fabricele, pamantul, totul le va apartine lor si cei care n'aveau nimic
credeau. Credeau si raspundeau bucurosi la apelurile bolsevistilor,
-a le populau intrunirile, ingrosau randurile demonstrantilor de strada.
- :

, In schimb, bolsevigii Pgeiduiau acestor nemultumiti toate bu-

ncitatile, toate posibilitdtile: . .

Fericiti cei ce yin cu noi, caci a lor va fi imparatia

. *i au trecut de partea bolsevistilor: invalizii, cari cereau mereu
, .-, de la guvernul contelui. Karolyi o urcare a pensiei de invalizi, -Fara
s'o primeasca. Bolsevistii se angajau sa obtina pentru ei un ajutor '
de 4-5000 coroane pe an.
, .Au trecut de partea bolsevistilor membrii de curand inscrisi in
partidul social democrat, ,-.,
. , i
: 1
,
.
n,
, i lucrtorii fra nici o preglitire
,
,
specialil po1itic6, imbatati de
i, frazele radicale comuniste, fraze
,.
cart plac nemultumitilor i fl-
. mfinzilor. -
`
In genere, bolsevistii unguri s'au priceput sa exploateze fiece
moment politic, fiece.. conflict intre capital reflect, fiece grevA, in-
.
www.dacoromanica.ro
t ,
 43 .

tervenind cu aroganta si cutezanta lor, formuland ei conditiile de

aplanare, stabilind ei pretentiile, totdeauna mai exagerate de cat cele
stabilite de social- democrati.
. Totul sau nimic era deviza lor. $i cum n'aveau nimic de
pierdut, cereau totul. Prin aceasta tactica de lupta a bolsevistilor,
partidul social-democrat ajunse intr'o situatie foarte dificila, mai
ales ca devenise partid de guvernamant. Comunistii aveau deci un
nou cal de batae:
Social- democratii au tradat cauza proletariatului ! De dra-
gul puterii s'au aliat cu partidele burgheze si acum trag pe sfoara
muncitorimea. Revolutia fAcuta de ei nu v'a adus nimic, trebue deci
sa facem o noua revolutie, care sa .ne aduca totul !
Demagogia aceasta iefting, dar
fatalg, avea de urmare,
c masse mari ale populatiei din Budapesta erau incluse in ratacire.
Regimul contelui Karolyi, cu guvernul de coalitie, Berinkey, Garami,
Kunfi, care proclamase libertatea tuturor intrunirilor, libertatea gan-
dirii, libertatea presei, n'avea curajul sa ia masuri aspre contra aces-
tei periculoase demagogii bolseviste. Se temea ca se va aduce
i

acuzatia ca reediteaza procedeurile de guvernare ale contelui Tisza. .

Ding guvernul n'a intervenit, de

ce n'a intervenit partidul social
democrat in haosul acesta de idei
i idealuri, cu o actiune mare de
lamurire a masselor ?
Partidul acesta doar simtea cs-i scapa terenul de sub picioare, ca-si
pierde partizanii, cari trec in tabara comunista ?
Unul din conducatorii partidului social democrat ungar, Emanuel
Buchinger abea acum recunoaste aceasta gresala si neglijenta a
partidului :
144carea aceasta a masselor ar fi trebuit dus pe ccirdri
drepte, mai potrivite cu situatia real, aceasta ar fi fost chemarea .

istorica a avantgardei proletariatului, chemarea dernocra-

tiei ungare, dar implinirea acestei chernari ii fu cu neputinta
lucru destul de tragic pentru ea. Si aceasta din mai multe motive.
lntai fiindca in Ungaria s'a dovedit in cei douazeci si cinci de ani de lupta
a socialdemocratiei pentru revendicari economice si politice, ca pe
calea unei dezvoltari normale nu se poate dobandi nimic in aceasta
tara. Si cand a inceput agitatia dezmatata a bolsevistilor, cu cere-
rile lor maximaliste, tovarasii incercati, in loc sa poata lucra cu efect
contra acelei agitatii, au perdut ei insisi credinta in putinta unei
desvoltari normale, credinta care nu le-a fost intarita prin nici un
succes pozitiv mai mare. Pentru a fi apdrati contra lipsei de tact, de
masura a partii adverse, pentru a apara conceptia sociala si deosebi-
rile de principii precum sunt deosebirile intre principiile democratiei
si dictaturii, intre parlamentarism si teroare, ar fi fost nevoie de prega-
tire politica, de o cultivare a masselor muncitoresti in de-
-

www.dacoromanica.ro
 44

mocratie politic, dar aceasta nu este posibil de cat printr'o politica

democratica trait& experimentata, vazuta, ceia ce n'a fost cazul in
Ungaria. Mu It a contribuit la biruinta usoara a comunistilor tactica
falsa a vechiului partid social-democrat. Desi domnea un acord per-
fect in conducerea partidului, ca sa nu se foloseascd fata' de bolse-
visti tactica brutala a lui Noske, nu s'a gandit nimeni dintre noi
c ar trebui cornbatuta agitatia comunista demagogica a fratilor
dusmani" cu argumente temeinice principiare, cu argumente de lu-
minare, de lamurire, de orientare, de convingere. -
(Vezi : Emanuel Buchinger: Das -warnende Beispiel Ungarns.
Der Kampf, Viena, Heft 20). '

Neliind impiedicati, comunistii

' au putut continua actiunea tor
agitatorica si de subminare in
proportii din ce in ce mai marl.
Si pe la finele lui lanuarie 1919, in locul grupului mic de comu-
nisti din Visegrad-utca "s'a tint partidul comunist care numara
10.000 de membri, Dar ce mai amalgam de partid mai era si acesta.
Ce variata societate de fanatici, de profesionisti ai revolutiei, sau
revolutionari de profesie,, de revolutionari romantici alaturi de tineri
zvapaiati, de derbedei, de declasati i degenerati cu alure de marl
reformatori sociali. lar restul pana la 10.000? Tot ce poate da nu
elita, ci pleava proletariatului, tot ce poate fi mai decazut, mai bar-
bar si mai brutal, acel Lumpenproletariat" cum il numeste Kautzky
eine fuer die Gesellschaft, ueberfluessige,ja laestige Schichte von
Schmarotzeriz, ohne Bildung, ohne Selbstbeivasstsein, ohne Zusam-
menhalt, acea patura de prisos, un adevarat balast pentru ocietate,
patura de paraziti, de lingai fara cultura, fara constiinta de sine, 'far).
legatura.
Si acestia erau convinsi ta Ungarib e coapta pentru revolutia
social& pentru transformarea ei dintr'un stat capitalist-agrar in stat
socialist. Si tot dansii erau convinsi, ca ei sunt chemati sa faca trans-
formarea aceasta si sa fie conducatorii si stapanitoi-ii viitorului stat
socialist.
Dar partea tragiCa a situatiei a fost Ca ei au fost incurajati in
credinta tor chiar de catre conducatorii cei mai incercati ai social
democratiei ungare, cari s'au lasat ademeniti de fraze revolutionare
5i, tot vorba lui Buchinger, din Sauli au devenit peste noapte Pauli",
cednd bolsevistilor toata puterea, ei, can cu o luna inainte erau
plini de indignare contra coMunistilor, cari organizasera o demonstra-
tie contra ziarului socialist Nepszava", demonstratie care a degene-
rat inteo ciocnire sangeroasa, cu multi morti si raniti. Ei care au
opiniat pentru arestarea lui Bela Kun si a altor comunisti, au sfarsit
prin a trata Cu acestia in inchisoare si prin a conveni la proclamarea
dictaturii proletare in Ungaria.
E greu de inteles cum cele Cate va spirite de elita ale social-de-
mocratiei, ca: Sigm. Kunfi, J. Weltner, Erdely, Boehm, Garbai; cu o
patrundere mai adanca a imprejurarilor economice i sociale, cu o
,

www.dacoromanica.ro
 -
45
-..
. -
intelegere mai clara a raporturilor dintre puterile reale locale si cele
internationale, s'au lasat impresionati si influentati de struintele
- bolsevistilor, 4
_

s'au Itisat 1mpinsi si trflti de

niste diletanti nergbdAtori,
cari voiau sa puie cat mai curand in practica planurilor lor social-
politice pe spinarea poporului, a taranimii.
Si stiti care e azi scuza acestor spirite de elita?
Ca au fost trasi pe sfoara. Comunistii le-au aratat telegrame
false, trimise de bolsevistii rusi, dupa cari armatele rosii rusesti ar fi
inaintat vertiginos in Galitia, Basarabia, Bucovina, o coloana ar fi
in mars spre Tarnopol, alta spre Cernauti si in scurt timp bol-
sevistii rusi vor putea da mana cu bolsevistii unguri.
Si pe baza acestor telegramefalse,
social-democratii s'au Meat peste
noapte bolsevisti.
-
CAP. Xl. ,

..
,

Birocratia cea noun.

Ca sa fii contra vechei birocratii, nu trebuie s fii nici bolse-
vist, nici social-democrat. lijunge sa fii om cu bun simt, ca sa te re- :
volti adesea contra formalismului stupid, dar mai ales contra domi-
natiunii absolute, contra arbitrarului si coruptiunii unei birocratii in-
vechite in rele.
Era dar de la sine inteles ca bolsevistii din Ungaria, indata ce
vor veni la putere, vor inlatura, vor desfiinta vechea birocratie si
vor pune in locul ei una noua.
Ce intelegeau insa comunistii unguri printr'o birocratie noua
Intelegeau, ca dictatura proletara nu urmareste o impartire, o diviziune
a puterei, ci duce grija ca organele de administratie necesare sa fie
recrutate excluziv din clasa muncitoare. .

0 birocratie in intelesul ei vechiu, nu voiau comunistii sa for-

meze. Metoda pe care voiau ei s'o adopte era incredintarea unor
proletari cu anumite servicii de administratie pentru scurta durata,
adica ori ce demnitate publica sa treaca repede dela proletari la alti
proletari, ca sa se dea astfel ocaziunea la cat mai multi lucratori sa
se impartasasca de puterea statului, asta pentru ca pe de o parte ar
fi fost o scoala buna pentru muncitori, pe de alta parte era un mijloc
de desavarsire a controlului.1
Aceasta in teorie. In practica insa, birocratia veche a fost inlo-
cuita de o birocratie noua, cu aceleasi intentii de a-si prelungi
,

puterea la infinit, de a juca un rol dorninant, de a se eterniza in

pozitiile dobandite si de a obtine cat mai multe favoruri si priVilegii,
in paguba celorlalti proletari, cari nu se puteau bucura de avanta-
giile puterii. .

www.dacoromanica.ro
5,
 46 '
.
In loc de o administratie noun,
I
regimul bolsevist a avut o biroc-
ratie noun, mai rea Inca de cat
cea veche.
Lucrul acesta reese in mod clar din criticile aprige facute de
diferiti oratorila adunarile sfaturilor revolutionare de soldati si
muncitori.
Khun Bel a: Avem de luptat acum contra a doua birocratii,
contra celei vec hi si contra celei noui. Birocratia cea
veche este o ramasita a statului burghez, care nu are sa faca altceva
de cat sa mediteze asupra contrarevolutiei. Aaceasta constitutie o i-
mejdie foarte serioasa pentru dictatura proletariatului. Aceast biroc-
ratie trebue inlaturata. Dar nu trebuie
sa toleram ca deasupra pro-
letariatului s se ridice o Wart,
ce exercita puterea tot In nume-
Nsr,
le proletariatului, dar In mod
independent de acesta.
I
Dictatura proletara este o democratie proletara, care trebue sa
impiedice cu toate mijloacele ridicarea unei paturi democratice peste '

proletariat. Nu trebuie sa ingaduim ca demnitatile publice sa devina

posturi pe viata si un drept de rnostenire. Nu trebuie sa toleram ca
in slujbele de Stat, sa dobandeasca cineva privilegii. Aceasta insem-
neaza desfiintarea birocratiei, atAt a celei vechi, cat si a celei noi.
Cu cea veche vom ispravi mai curand, daca vom exercita dictatura
Cu mana de fer.
Noua birocratie este un pericol.
Tranzitia spre socialism va intampina dificultati, daca nu vom
putea impiedica formarea unei paturi speciale, care sa exercite ne-
atarnat puterea. lmpotriva acestui lucru lupt de mult. Cativa din noi
au inceput lupta asta in Rusia, la inceputul republicii sovietelor si am
reusit sA facem a5a ca intre fabrica si birou sa se produca o fluc-
t tuatie sanatoasa. Lucratorul devenit functionar, care devine colabo-
' rator in diferite institutii ale sovjetului, membru in difente sfaturi, se
intoarce de acolo in . fabrica, si asa se produce o fluctuatiune per-
manenta. Functionarul nu se poate desface de ,fabrica, de atelier si
nu se poate desface nici de masele proletare. Contactul permanent
cu acestea este singura chezasie, cat birocratia va putea fi eliminata.
(Vezi congresul partidului socialist, sedinta dela 13 Junie 1919).
W. Boehm: Soldatii se plang mai ales de felul cum .
sunt tratate familiile lor acasa. Nu primesc alimente, ceia ce n'ar fi
inca o nenorocire, cad nici alte familii nu capata nimic, dar .
birocratii cei noi, se poarta cu
,
aceste familii Intr'un mod scan-
dalos. Sunt cazuri cari nu s'au
Intamplat nici chiar sub veche
birocratie. .
,

www.dacoromanica.ro
 47
/
,

Astfel e cazul revoltator, in care s'a aruncat sotiei unui soldat

ros, cea mai grea ofensd moral. Asa ceva nu se mai poate tolera.
Anunt o cruciadn contra nouii .

- birocratii. ",

lau asupra mea sarcina, co in timp de opt zile s formez o

divizie de -oameni sanatosi, care acum sed prin birouri.
Singura grija a tovarsilor din armata rosie pe front este cum
ar putea aproviziona cu alimente familiile lor din Budapesta, si ar
dori sa trimeata vagoane intregi cu alimente i fabricilor din Buds-
pesta. Dar noi trebue s veghem, ca cu aceste alimente trimese la
Budapesta, sa nu se intample ceea ce s'a intamplat cu transportul
de alimente adus eri de Tibor Szamuely,
, .

/.' , i care a fost consumat de bi-

rocratia cea noun.
(Vezi sedinta de la 21 Junie a Congresului Sovjetelor). '
Tot Boehm in cartea lui sus pomenita mai spune urmatoarele .

lucruri demne de retinut despre noua birocratie: ,

Noua birocratie, instalata de sfaturile muncitorilor, s'a folosit
de toate avantagiile, a fost brutala si ordinar fat de muncitori si
sotiile soldatilor rosi, din cauza lor cri;a alimentara a devenit si mai
mare, imci'artirea alimentelor si mai nedreapta. Masurile luate de
comandamentul armatei, de Bela Kun, de comisariatul poporal pentru
a pune capat aCestei stari, n'au folosit, fiindca birocratia era risipit
in toata tara si prin actiuni arbitrare a uzurpat puterea. Au fost
chiar plangeri, ca multi din nouii birocrati inteleg cu totul gresit
dictatura proletariatului,
simtindu-se ei singuri dictatori,
aliminand din administratie, sfaturile de muncitori, punand capat de-
m ocratiei proletariatului" ,

La aceste constatari nu mai avem nimic de adaogat.

t'
, . ' ..
' CAP. XII. . t . -'
I
;
/
, . 1
I
Teroarea rosie si inAbusirea contrarevolutiei. ''. .1
I

1
.
, . /...
Carol Kautzky in studiul I ui Dictatura proletariatului" (Vezi Die
Diktatur des Proletariates" Wien, 1918. Verlag der Wiener Volksbuch-
handlung Ignaz Brand & Co.) face urmatoarele aprecieri juste:
Ori ce actiune omeneasca constienta, presupune o vointa. La
socialism, vointa este conditiunea prima a infaptuirii lui, aceasta vo-
inta este creata prin industria mare. Aceasta vointa se iveste in sa-,
nul maselor, abia acolo, unde marea industrie e deja foarte desvol-
tat, unde superioritatea ei asupra meseriei, asupra micei industrii,
s' , 7
_ .
, I
1
1 .
.4
.
-
www.dacoromanica.ro
N
.
 48 -7

, este neindoioasa- Dar pe langa v oin t a, mai trebuie sa fie si con-

ditiile, posibilitatile materiale ale infaptuirii socialismului, mai trebuie
sa fie si puterea care-I infaptuieste.
,
,
, ' Acei -cari voesc socialismuI, tre-
buie s devle puternici, mai pu-
i ternici de cat aceia cari nu-I
voesc."
Cum insa in Ungaria feudala si agrard, proletariatul industrial forma
o minoritate, o frntur a proletariatului, acestia din urma au ajuns
la convingerea, Ca numai prin aplicarea terorismului pot mentine si
impune domnia dictaturii proletare. Credinta majoritatii comunistilor
era ca adev5rata chemare a revolutiei sociale consta in exproprierea
fortata a burgheziei, in indepartarea prin violenta a clasei dominante,
capitalisre, dela beneficiile puterii si averii.
Pci trebuie sa facem o digresiune. E lucru evident ca.' faza fi-
a luptelor de clasa nu se va desfasura in chip idilic si Karl
nala
Marx, prevazuse cu cteva decenii inainte, ca forta este .... tno4a
fiecdrei societati vechi, care poartd liz Ontecele ei societatea cea
noud.
, .., Dar la prevestirea aceasta a lui Marx, un alt teoretician dr. Max
Adler, observa cu multa ironie, dar foarte nimerit, ca si procesele 1.

. istorice, reclama un timp oare-

. care, ca s ajunge la starea de
N
..
maturitate si [Dana ce nu trece
1 timpur acesta, yiolenta nu poa-
,

1
/ te obtine nimic, tot asa cum nu
d ,' poate ajuta o moas, daca ina-
i, .,,,-
I
_i -- *inte de trecerea celor 9 luni si-
,

, ,
-
.
ar sufleca manecile pentru a
71
s

grabi nasterea. (Vezi dr. Max

. ' %

..
-
1
Adler: Probleme der russischen
Revolution. Wien 1917).
-
,. In Ungaria s'a intamplat insa fenomenul curios, Ca la naste-
rea societatii noui socialiste, moa :a bolsevista" slid n'a trebuit sa
;
intrebuinteze mijloace violente chirurgiCale, fiindca clasa dominanth
a abdicat de buna voie de la putere. Cu lucrul acesta nu s'au putut
irnpaca de fel bolsevistii unguri, si le-a parut rau c revo:utia lor,
in momentul infapturii a costa p r ea pu tin sang e. De aceia
au awl_ grija mai tarziu, ca regimul lor sz aiba in adevar aspectul
unei revolutii
'prin accentuarea principiara a
_ teroarei si prin aplicarea ei
inteo masura desAntata, cu
- executiuni sumare sau cu con-
x. A :- damnari la moarte prin tribu-
' nale revolutionare, injghebate
.t
ad hoc.

www.dacoromanica.ro z ;rg

I
 47"-

. 49

Inca inainte de venirea

bolsevistilor la putere in Ungaria,
agitatia desfasurata de acestia la Budapesta, n-a adus cu sine nu-
mai o radicalizare mai mare a masselor, dar si o b r ba r iz are a
to r. Bolsevistii au atatat sirntamintele de ura
si de rasbunare a
masselor contra classei stapanitoare, pentru suferintele indurate in
timpUl rasboiului. Si cand aparatul guvernarii a trecut in m na
comunistilor, ura si rasbunarea, stapanite cu greu pana atuncia, s'ai
deslantuit in voie, in larg,
Pe langa comisarii poporali, unii bolsevici fanatici, altii fantasti, -
altii socialdemocrati convertiti, .
-
,. - : ..,` s-au imbulzit la beneficiile pute-
--- :-
rei statului bolsevist, nu cei mai-
..:./ . - .
- buni ai proletariatului, ci cei mai . ,
T 0'

, I- .. guralivi dintte comunisti, cei mai

-_ .... dar fara ideologie,
cutezatori,
.. fdra pricepere a rostului trans- .

... .- -. ', '.-,-- formarii sociale, ci condusi nu- 1..

- :s.,.
...- ..,.,..;
. , mai de instincte individuale si
_ ,.. de interese brutale. ,- e

Si acestora Ii s-a dat o particica din puterea statului, sa exer- ,

cite si ei dictatura proletara". Incapabili, sa inteleaga notiunile ab-

stracte in sensul lor ideologic, ci dedati sa concretizeze totul in mod
vulgar, pipaibil (tot asa precum oamenii primitivi, in ce priveste no-
0 tiunea abstract& a numarului, a cifrelor, stiau sa numere numai pana
la zece, fiincicd aveau zece degete si numai ce puteau pipAi intele-
geau din notiunile abstracte), bolsevistii de duzina intelegeau prin . ..=
dictatura proletara" dreptul fiecarui bolsevic de a exercita personal
o dictatura, dictatura indiVidual,
- - dreptul sa faca pe dictatorul, iar
..
. -
prin comuniSm, dreptul de a ...
,
, ..
.
comuniza,
, , a imparti, a lua.
asa s-a putut auzi in timpul regimului bolsevic pe strAzile '- A:
Si
Budapestei, in tramwaie, in localuri publice, cum oamenii, chiar sub
regimul comunist, bagatelizau intelesul comunismului cu vorbele astea
stereotipe: . ;_, -
. _
"
_ -

Pal, daca-i vorba de asta, comunizez si eu. Sau : _

..-
, Nu mi-o dai? Sa tii, Ca am sa ti-o comunizez ! Sau :
7 De unde am asta ? Am comunizat-o dela X ... etc. ._

s-au constituit astfel grupuri de teroristi, adevarate bande de

Si
af si de teroare, cari au pornit sa aplice in practica dictatura contra
burgheziei si aristocratiei si sa .. comunizeze averile acestora. - -- .

Fara cultura, fard pregatire politica, ei luau in serios ameninta-

tie teoreticianilor bolsevici si comisarilor poporali la adresa burghe-
iei. Daca comisarul poporal Pbgadyi spunea : Burgheziei ii trimetem
rmatoarea solie : Tremurati de rsbunarea noastra! Vom nimici ori- _

e contrarevolutionar. De azi inainte consideram pe burgheji ca os-

; atici ai nostri. Sd nu se bucure dar, ca se apropie armatele dus-
-
1 .
www.dacoromanica.ro / ,

-
---
 ,

50
. . .
mane si sa nu arboreze steaguri albe, caci vom colora in ros aceste
steaguri, cu sangele lor," teroristii unguri erau gata sa aplice ad li t-
t e r a m aceste amenintari, aceste draperii revolutionare din elocinta _ -_

. _
.
radicala a comisarilor poporali, -_.. .
Baietii lui Lenin,
.. '
.
pe ungureste : Lenin-fiuk", pe nemteste: Die Lenin-Buben", era numele
acestor teroristi. Din ce elemente se recruta garda asta rosie speciala ?
, In cea mai mare parte din marinari, din disolvata flota austro-
ungara. Inca sub regimul contelui Karolyi. marinarii acestia ramasi
fara ocupatie, devenisera periculosi pentru siguranta i ordinea Bu-
-,_
dapestei, prin actele lor banditesti, furturi, atacuri nocturne, in cent-
'.-- rul orasului si alte ispravuri -odioase. Acesti marinari, fara rosturi si,_
--- .-. fara cpaaii, pentru cari nu mai era n i mica sf a n t", devenisera
primii aderenti convinsi ai bolsevistilor, Inca sub guvernul I ui Berin-
: key. Se spune despre ei c Inca inainte de venirea comunistilor la
putere au rechizitionat automobile mari de transport, cdrute si ali-
. mente. i tot ei au fost aceia, cari au pus mana pe materialul
- de rasboi, care apartinea armatei germane a lui Mackensen, cand
_ , guvernul Krolyi a dat ordin, ca aceasta armata internata in Ungaria,
s fie dezarmata. t .-
, La proclamarea dictaturei proletare, grupul acesta de marinari,
forma nucleul gardei rosii", de pazA a comisarilor poporali. La in-
ceput in numar de peste 200, in cateva zile numarul lor s-a mai
-
-, urcat cu inca 400 de indivizi, tot asa de strasnici", de cruzi si in-
..
clinati la crimb, facand doar ei parte
.
_ ,
.. ..
- - t ,:.. .. din marea familie a escrocilor,
_

- pungasilor, spargatorilor, crimi-

_
. -- nalilor, cari nu lipsiau nici 'odata
- ,-
...:- . . ' din Budapesta. .

Acestia erau baietii lui Lenin". Lor ii s-a dat drept resedinta,
un splendid palat in mijlocul orasului, palatul contelui Bathyany din
Bulevardul Terezia, colt cu Strada Andrssy. Palatul acesta in stil ve-
netian, cu zeci de incaperi, dar i cu o pivnita imensa, pivnit amenajata
apoi pentru o camera de tortura, palatul acesta era cartierul principal al
, Baietilor lui Lenin". In fata palatului, pentru a insufla groaza burghe-
ziei erau insirate tunuri si mitraliere, si cate-va automobile erau postate
inaintea palatului, incarcate cu pusti, munitie, mitraliere.
Din acest palat porniau pe grupuri i ziva .
si noaptea, baietii -
lui Lenin .
- la v a n a t. Sarcina lor a fost
A
sa puie mana pe acele persoane
_ cari pareau suspecte nouilor ti-
rani, sa ia ostaiici din randurile
.

politicianilor, fosti partizani ai

lui Tisa, Wekerle, precum si din
randurile contilor, capitalistilor
si magistratilor,
www.dacoromanica.ro +:,
. ,1:,. i
1
r
,1 t

51
,

In cursul noptei, Ii faceau acest serviciu, teroristii lui Tibor Sa-

mueli. In autocamioane marl, cutreerau teroristii rosi, strazile, se op-
riau la adresa indicata pe lista, smulgeau din somn si din mijlocul
familiei pe burghezul periculos" si-I aruncau in autocamion. Dupa
ce au fost adunati in chipul acesta mai multi suspecti", pusi pe
lista, erau bagati in pivnita cartierului principal al baietilor lui Lenin,
pana-ce le venia randul la judecata sau la executiune fara judecata.
Pe langa aceste arestari, baietii lui Lenin" se ocupau si cu
alte operatii" . Patrundeau in diferite pravalii, de unde ridicau
.

haine, palarii, sau intrau in casele oamenilor, pe rand si ridicau de

acolo, sub pretext de rechizitii obligatorii, alimente si alte obiecte de
pret.
losif Cserni era comandantul acestor baieti". Marinar si clan-
sul, dar avand si meritul de. a fi fost in Rusia, unde la o scoald spe-
ciala din Moscova luase lectii de terorism, isi castiga simpatia lui
Tibor Samueli, care l-a autorizat sa organizeze grupa terorista. .

Tot din baietii lui Lenin," Tibor Samueli si-a recrutat un grup
de teroristi ambulanti", in numar de 28, cu cari, Tiberiu dictatorul,
mergea din loc in lOc sa inabuse contrarevolutia. Bine inarmati,
prevazuti cu streanguri, cu granate de man& acestia plecau cu un
tren special in ori-ce comuna, unde s-a ivit o miscare contra guver-
nulul revolutionar. i teroristii acestia ambulanti judecau, tot ei exe-
cutau pe vinovati, ii impuscau, sau ii spanzurau.
Se afirma, dar cel ce scrie aceste randuri n-a avut putinta
sa controleze, ca fiecare din baietii lui Lenin avea pe constiinta ,
cate
- 20 de omoruri. .

Unul din ei, Stefan Jakab, prins nu de mult, adeca sub regi-
mul lui Horthy, acuzat ca a facut serviciul de terorist in grupul lui-
Biriny" dupa un raport al politiei, aparut in ziarele din Budapesta
(la 23. Martie 1920.) acesta ar fi marturisit, ca a executat peste 200
persoane. La inceput se parea, ca dansul face numai pe grozavul.
Detectivul Alexandru Feher, -insarcinat sa faca cereetari la fata locu-
lui, in comunele pomenite de teroristul Stefan Jakab, ca ar fi comis
acolo orrioruri, a depus rezultatul cercetarilor, din care reiese, ca
acest terorist a executat 214 lo-
cuitori,
din Kecskemt, Dunapataj, Solt, Dunafldvar, Gyar, Csorna, Szom-
bathely, Sopron, si Devecser. Dintre aceste executiuni cateva crime ies
din comun. Ele sunt :
impuscarea fostului presedinte
. ,

--J. al parlamentului ungar, Ludovic

Navay, inecarea a 120 locuitori
din Szentkiralypuszta, in iazul
de acolo.
La Sopron a impuscat doi locotenenti, iar in comuna Fles,
pe preotul Anton Szemelika. Restul din cei 214 executati, erau
www.dacoromanica.ro
-
 52 - ...
.
,
. - -.,
.- .,.
,_ . . . - .-
mici agricultori, acizati, ca au luat parte in miscarile contrarevolu-
tionare. Stefan Jakab afirma c aceste crime le-a comis cu intreg
grupul terorist Biriny. .

Ceea-ce e mai scandalos, e ca actele de cruzime, n-au fost sa-

i
varsite de catre bolsevistii din specia baietilor lui Lenin", in urma
unor mobile exterioare: Cad, s-a constatat, ca multe din atrocitatile
lor s-au comis si cand nu s-a semnalat vre-o actiune contrarevolu-
tionara, cand burghezia nici nu s-a miscat, parte cuprinsa de apatie,
.._. parte traind sub imperiul fricei. Crime le acestor teroristi, in cele mai
multe cazuri, nu aveau dar nici,7scuza, ca ar fi fost siliti ca la forta sa
opuie forta, ca s-ar fi ridicat dumani ai dictaturei proletare, ame-
-- nintand existenta acesteia. ' 1

. . --- %-: Au fost crime savarsite din in- v,-

, .
- ,
_ , clinatiune de a comite crima. 0-
.:-, --,
-
, .
presiune interna, iar nu o cons-
, - -v. - . trangere externA, '
-

- impingea pe acesti criminali nascuti sau de profesie, cu masca bol-

- sevista sa tortureze, si sa se faca vinovati de cruzimi salbatice; si
asasinate. - - _

.;
1

. . . - .. , - Din procesul teroristilor principali "

. ,
din garda bAietilor lui Lenin", proces, care s-a desbatut in Buda-
pesta dela 23. Noemvrie pana la 17. Decemvrie, am putut afla de-
talii edificatoare, asupra actiunei acestor teroristi. Presedintele tribu-
nalului, rugand peacuzati ca la interogatoriu s spuie in propriul
lor interes, adevarul, adevarul curat si intreg, cei .mai multi din te-
roristi au iesit din rezerva si fdra inconjur au dat explicatii precise '
asupra procedeurilor lor asupra imprejurarilor, in cari s-au gasit,
i

and au comis atrocitati 5i omoruri.

V

..,_
, . .

lnteresanta a fost declaratia -sefului baietilor lui Lenin"' losif

..: Cserni. Le rezumarn aci : _ . ,

. S-a intors din Rusia, 2 zile .dupa sosirea lui Bela Kun la Buda-
pesta. La rugamintea acestuia, a preluat organizarea grupului _tero-
ristilor. La inceput era vorba sa se aleaga 200 oameni pentru acest
grup. Scopul acestui grup terorist, a fost sa sdrobeasca contrarevo-
lutia. La grup s-au anuntat insa foarte multi 5i in mod staruitor, ;
agasant. Grupul s-a format cu deviza-:- Arme contra arme. Numai
I Samueli avea principiul sa se ucida. El, Cserni, ca 5i Lenin, ura pe
- burgheji, a5a cum urasc Francezii pe Nemti. Cand am primit ordi-
, nul a zis Cserni sa mresc numrul teroristilor cu inca 240,
am introdus sistemul, ca nouii veniti sa fie acceptati in grup, numai
cu garantia personala a doi teroristi. Totusi grosul teroristilor a fost
acceptat la ori-ce recornandatie.- Pe acei, cari s-au prezentat la grup,
numai fiind-ca n-au voit sa mearga pe front, am cautat sa-i inspai-
I mant. Le-am pus in vedere misiuni fioroase, voind sa pun la in-
cercare nervii lor. Nu s-au speriat insa, numai ti-va au renuntat
apoi sa intre in grupul teroristilor. Aveam sa ascult 5i de poruncile e!

_
.: guvernului revolutionar 5i de poruncile personale ale lui Bela Kun .

www.dacoromanica.ro
 I

53
[ .4
,
si ale lui Szanto, comisar poporal al armatei. Grupul s-a numit intai . 4

. grupul terorist, dar Bela Kun

spunea, ca teroarea nu se anunta, ci
se face. /Apoi grupul s-a numit sectia politica a comisariatului
poporal pentru interne", iar mai tarziu, grupul de cercetari politice".
in general a fost o ciudata gospodarie, a spus acelas Cserni -,--
, _,- -\ . 4.1,
'... aproape fiecare comisar poporal
' avea spionii lui. Mu It ne-au dat
de lucru spionii lui Bela Kun,
. _ : ai lui Kunfi si ai lui Bhm.
.
.
Acesta din urma a dat porunca, ca grupul teroristilor sa plece
la cartierul principal al comandaritului armatei. Flm convins insa pe
Bela Kun, ca sa ramaie totusi 40 de teroristi la Budapesta. Ceilalti .
trebuiau-sa plece la GdllO, dar n-au voit si multi teroristi si-au
stabilit cartierul in Varosliget (Paduricea orasului). ..
:, a

- La intrebarea presedintelui, daca a primit vreodata vreo insar-

cinare/speciala, Bela Cserni a raspuns, .C6
...
.. .
. .
:
--'-` . a fost insdrcinat de Bela Kun , _,
I
0

sa-1 rapuiepe Sigismund Kunfi,

, ,
.,.
comisar poporal, pe care-I numia
\ 5
- huligan" . .

Ceea-ce a spus seful teroristilor Cserni, in - declaratia de mai

- sus; nu este o inventie. Animositatea intre Bela Kun si Sigismund
7.,.

--
. Kunfi, cari erau ambii in acelas guvern revolutionar, I era un sec-
ret public. Chiar in desbaterile din sfaturile revolutionare, Kun Bela
totdeauna cauta s contrazica pe Kunfi, pe acest social-democrat ,
. convertit la bolsevism, care detesla mijloacele teroriste. In general
. era o rivalitate mare intre comunisti si social-democratii trecuti in
tabara celor dintai. Social-democratii erau suspectati de bolsevtsti, ,
priviti cu acelasi dispret, ca infamii de burgheji si la irnpartirea de .. :
i

functii si de roluri erau foarte vitreg tratati si mereu pusi pe planul

al doilea. ,
"In privinta expresiilor folosite de teroristi, Cserni a dat urmatoa-
rele lamuriri :

Ga ides insemna : sal ucizi ! .

S faci re c e, insemna acelas lucru

Engle zest e: sa-i dai o bataie sdravana
Pe jumatate englezeste: sad bati.
. Despre felul cum a fost omorat
t plutonierul Dobsa,
Cserni a declarat urrnatoarele : Terofistul Gabriel Schn mi-a trimes
- pe Dobsa, telefonandu-mi sa-I espediez in ... Gaides. Cum insa Dobsa
. mi-a spus, ca a fost arestat numai fiindca nu s-a putut legitima,
rn-am gandit, ca mai trebue sa vorbesc odata cu Schn, inainte de a
da ordinul, ce sa se faca cu Dobsa. Dar 20 de minute mai tarziu
veni la mine teroristul Gro cu ochii lucitori, si-am inteles indata,
-
,

www.dacoromanica.ro
 , 54
i
/ -

ca a ispravit cu Dobsa. Gro nu-i normal. Bea mutt si e un zapa- -

cit. Dansul mi-a spus, ca 1-a bagat pe Dobsa intr-o groapa, unde l-a
zdrobit cu totul".
.:.- ,
Din raportul oficial in afacerea Dobsa" reiese urmatoarele : .

La 1 Aprilie, a doua zi de Pasti, Dobsa se plimba cu tatal sau pe

cheiul Dunarei. Gardistii rosii l-au oprit, cerandu-i sa se legitimeze.
Cum avuse nenorocul sa-si piarda tocmai cu o zi mai inainte legi-
timatiile, a fost declarat arestat si dus la unul din comandantii
- garzii rosii, la Gabriel Schn. Acestuia 'il s-a parut cam obraznic
acest Dobsa si de aceea l'a trimes la Cserni, nu ca sa-I aresteze, ci
ca ca-I execute. Si Dobsa a fost de fapt omorat in camera de tor-
, tura a Baietilor lui Lenin",iar cadavrul lui Dobsa fu aruncat apbi
in Dunare. -
_
Gabriel Schn a declarat la _interogator, ca, fiindcA Dobsa a
fost obraznic cu dansul, i-a telefonat lui Cserni, ca sa-I trateze en-
' -.....- glezeste, ade:a sa-i traga o bdtaie. Cuvantul Gaides nu I-a putut fo-
,--. losi, fiind-cd expresia aceasta a auzit-o mult mai tarziu. Teroristul
losif Cserni a recunoscut, Ca la procesele impotriva contrarevolutio-
narilor, in cari dansul figura ca presedinte tribunalului revolu-
tionar, I
. .
.
, . - Inca inainte de desbaterile pro-
, . I
. cesului a primit ordinul sa con-
..
, .
/.
_
, - _ . i - damne la moarte tOti acuzatii.
Desbaterile unui astfel de proces, nu era voie sa dureze mai
mult de 10 minute. _

Martorul Francisc Szlave k,jude la Curtea de Casatie

ungara, a declarat, Ca a fost arestat in noaptea de Pasti. Gardistii
z
rosii l-au dus pe un autocamion, pe care se mai aflau Inca trei
ostatici. La intrare in tunel, autocamionul s-a oprit cate-va minute.
Dar atunci nu observase, ca au fost coborati doi ostatici. Numai la
sosirea- in inchisoare a aflat, ca Fratii Hollan, secretari de stat, au
.
fost coborAti si omorati acolo.
Martorul Anton Karacsonyi, secretar de stat in pensiUne, dela
Q. Ministerul de Honvezi a declare., ca a fost arestat in aceeasi noapte,
batut cu patul pustei si aruncat in camion. La podul de lanturi a
auzit pe teroristi strigand ; Jos cu cei doi Hollan !" Asa a aflat, ca
secretarii de stat fratii Hogan stint tovarsii lui de suferinta. N-a
auzit focuri de revolver. _

Alti martori au declarat, ca in casa fratilor Hollan, venisera mai

intai detectivii, ca sa se intereseze la portarul casei despre bdtranui
Hallan si cei doi fii ai lui. Atunci nevasta portarului, facanci un gest
larg cu un cutit de bucatarie, a -zis, ca va spinteCa pantecele batra-
nei bestii, doamna Hollan. .

La interogator, sotia portarului a declarat, ca_ dictatura prole-

tara a zapacit-o cu totul si a facut-o pe jumatate nebuna. Se poate, .

ca in starea aceea a folossit scuvinte necugetate.

, Acuzatul Katona recunoaste, Ca a adus o famine de tigani in
casa fratilor Hollan, ca sa o incvartireze acolo.
-.; - .

www.dacoromanica.ro
t
r
 1.1
V

: 55
-
Luandu-se in desbatere cazul o rno rei prof esorului
D r. Berend, ,
un vestit medic de copii, dupa .

declaratiile sotiei sale reiese, ca

dansul a facut parte din cons-
, ,

.
piratia contrarevolutionara la 24
lunie. . -

Cand a isbucnit contrarevolutia, Dr. Berend, coborandu-se din locu-

inta lui de pe cheiul Dunarii, vede sosind monitoarele contrarevolu-
tionare cu tricolor national. S-a urcat atunci iute in casa, lua un re-
volver si peste 15.000 coroane si pleca iara, dupa ce zise sotiei lui :
Ungaria a reinviat! lar pe strada a strigat : Traiasca patria! Jos cu
Bela Kun !".
Teroristii din casa sovietului (Hotel Hungaria) I-au provocat sa ,.._
--,y
.
se opreasca, dar Dr. Berend continuand sa fuga, dansii au descarcat
asupra lui mai multe focuri de revolver, pana ce a cazut mort la
parnant. Cadavrul lui a fost aruncat apoi in Dunare peste cateva i

zile valurile
, I-au adus la suprafata si lucru ciudat, ,tocmai in dreptul _
: en
locuintei sale. .
.1-

Cserni, seful teroristilor, acuzat, ca instigatoral acestei crime,

s-a aparat cu aceia, Ca el, intamplator venise tocmai atunci cu auto- ..
mobilul in fata casei sovietului. Din automobilul lui s-a coborat sofe- .

rul si teroristul Bela Schn. Tocmai atuncia o luase la fuga profe- . .

sorul Berend. Schn i-a strigat sa se opreasca. Cum avertismentul ;

lui n-a fost ascultat,- Schn a descarcat cateva focuri de pusca si .
,-
.
dupa parerea lui Cserni, aceste focuri au adus moartea lui Berend %c.

Infioratoare erau arnanuntele . ..

.-
: .
,
ornorarei studentului in medicing : t ., '
:. . . Bela Madaras.
.
Era la 24 lunie, cand se vedeau primele indicii ale contrarevo-
lutiei. S-a dat atunci ordinul, -ca teroristii si gardistii rosi s patrunda -
in fiecare casa din centrul orasului, unde sunt lumini aprinse, ca sa .

caute arme. Persoanele, la cari se gasesc arme tainuite, sa fie ucise

fAra crutare. Intr-o fereastra din casa cu No. 6. din strada Esk, ddi
gardisti L Vaida si Max Max, vgzand lumina, s-au urcat impreuna cu
detectivul politic Ludovic Kver, in camera studentuiui in rnedcina
Bela Madaras, care era cufundat in crtile lui, pregatindu-se pentrU
un examen. Teroristii i-au cerut socoteala, pentru .ce a dat semnale
de lumina. Inzadar s-a jurat studentul, ca n-a dat nici un semnal, 1
ci a invatat p-entru examen. A fost tarat apoi jos, unde a fost batut
de teroristi, iar unul din ei Lbl, dupa- ce I-a batut cu biciusca, i-a "
dat mai multe tovituri cu cutitul in piept si pantece, pana-ce a
cazut mort in strada. Cadavrul lui Madaras a fost aruncat apoi in
Dunare. Teroristul Lbl a recunoscut, ca el a fost acela, care a dat
lovitura de grape' studentului Madaras. Teroristul Kver a declarat,
ca de aceea a procedat fara crutare cu Madaras, fiind-ca a gasit
_ Ia dansul un revolver.
,
.

www.dacoromanica.ro
 ,

56
, ,
..._ c

- Teroristul Banki, intrebat de preedinte, ce ordin a primit in

seara de 24. lunie a raspuns: Daca vom vedea undeva lumina, sa - --.,.

perem, ca sa se stinga. -.
,.
Presedintele : Alt ordin n-ati primit ?
Martorul : Nu! -
(Declaratia aceasta ne arata, cum teroristii pe propria lor ras-
pundere, executau pe oamenii, cari Ii cadeau in mana).
-.:- Un alt caz oribil
. -
fost uciderea negustorului Gustav Szigety din Deg, care se facuse
a
vinovat, ca in casa lui adapostise, dupa prociamarea dictaturei prole- _

tare, pe fostul ministru de rdsboi, contele Arexandru Festetich. Acesta

fu transportat la Balatonkenese si in fata lacului Balaton, a fost
omorat prin, lovituri de cutit, focuri de revolver si aruncat apoi in
lac. Teroristul Gabriel Csomor, a recunoscut la proces, ca a savarsit
aceasta crima din porunca sefutui de teroristi, Pervangel. Szigeti
voia sa-i dea parale si sa fuga apoi arnandoi, dar Csomor a refuzat
si a tras doua focuri de revolver in capul lui Szigeti, i-a mai dat i

mai multe lovituri de cutit. e

... - .

-, - Presedintele: Saisprezece lovituri.

- '- Acuzatul : Se poate. Lui Szigeti - \

-. .
- ......
. .

..:.- i-am taiat urechea stanga,

.. s
..- ..

,. ca sa aduc o dovada lui 'Pervangel, c i-am implinit Ordinul. Cadav-

._
..
:
rul lui Szigeti l-am uruncat in lac, dupa-ce i-am legat o piatra de
- , gat. Peryangel mi-a dat apoi pentru aceasta isprava 5.000 coroane.
, .., _.:.:,: : Despre omorarea generalulul
:, 2
-
Fery si bc. colonelilor Borhy si --_,'

4 --- Menchina, --.

.` - , . .t-
--,j au iesit la iveala in cursul procesului urmatoarele amanunte
.Teroristii au aflat, ca in sanul jandarmeriei sunt multi contra- '-
revolutionari. Detectivul politic Bonyhati, pe la mijlocul lui lulie, a
adus la cunostinta politiei, ca in fruntea rniscarei contrarevolutionare
.. Inspectorul jandarmeriei, Fery, loc. colonelii Alexandru Borhy si
stau :
---- loan Menchina. Comandantul garzii rosii, Dr. Zoltan Vaida, imputer
,- nivaul politic Chlepco Antos si secretarul Ernst Por, au dispus atunci, --,
.
.

ca acesti ofiteri sa fie dusi in casarma teroristilor din strada Moz- -

cldny si sa fie executati de oarnenii lui Cserni. In cursul noptei, au
fost adusi in pivnita sapte teroristi, cari au maltratat intai pe candi-
: -
datii la moarte, apoi au legat franghii de teava canalului i asa au
., fost spanzurati cei trei ofiteri. Spanzuratii au fost siliti sa inde-
parteze cu picioarele scara. Dupa-ce au taiat funiile, teroristii au
, constatat, ca locotenent colonelul Menchina traieste Inca. l-a pus
capat vietei cu lovituri de cutit.
-". Seful teroristilor, Cserni, la interogator a declarat Ca, el nurnia
la arestarea acestor ofiteri a participat, insa nu la omorarea lor. Chlepko
_t e acela, care a dispus executarea acestora. ...1;

'; . I .

7_
www.dacoromanica.ro ,
 io I . i St `-.f

... ' ... ,

,-
.1 . -
,
.. i
57

Teroristul Tibor Bonyhati a facut _aceeas declaratie, ca si Cserni.

Teroristul Francisc Farkas declara, ca se siinte vinovat si arata, Ca
locotenent colonelul Borhy a fost spanzurat cel dintai I de catre
teroristii Bela Nagy, Zoltan Pet $i Csomor.
La procesul intentat advocatului
Dr. Eugen Laszlo', seful tribuna- -
lelor revolutionare,
Dr. Laszl a declarat, ca n-a avut nimic comun cu grozaviile dicta-
turei proletare. El i-a dat totdeauna silinta, sa impedice, ca decla-
,-
"
tii, indivizii condamnati odata, sa fie liberati din inchisoare.
Presedintele: Dar toata vina guvernului vostru revolutionar con-
st in aceea, ca ati lasat sa vie la putere tocmai drojdia societatii,
delicventii: , , .. -
-- . --.. .-
Laszl a fost acuzat, ca a chemat la o intalnire in cafeneaua ,

Club, pe losif Cserni, pe Francisc Rakos, cerand dela dansii, ca in '

procesul, ce-I vor avea de judecat in ziva urmatoare, contra Drului ', --
loan Stenzel si complicii, sa condamne la moarte pe toti acuzatii, .

anume morarul Valentin Varkonyi din Drnsd si Desideriu Nikolenyi.

In aceeasi afacere acuzatul Dogei a declarat, ca se simte vinovat:
Condamnatii la moarte Varkonyi, Stenzel $i Nicolenyi, au fost
dusi de teroristul Kramer in curtea liceului. Kramer a spus, ca eu
sa execut sentinta de moarte. Refuzand, Kramer a facut dansul ....

atuncia ceea-ce a cerut dela mine. A legat ochii calor condamnati,

in care timp Stenzel i-a dat o scrisorica pentru sotia lui. Cei patru -,

teroristi au luat pozitie, patru pana la sase pasi de condamn'ati.

Kramer striga apoi : in numele proletariatulul : Foc !" Nicolenyi si
Varkonyi au cazut morti la parnant Stenzel Inca nu. Kramer porunci -,-

Inca odata : Foc !" Varkonyi a mai dat semn de vieata si atunci. .
Kramer imi porunci sa mai descarc asupra lui un foc de revolver."
Dr. E igen Laszl a declarat, Ca cunostea pe Bela Kun de ,
,
12 ani. Ca o lost nembru in partidul comunist, dar nu a luat parte d
activa in miscare. La 1 Aprilie a fost incredintat cu conducerea : ..'
tuturor tribunalelor revolutionare. 0 luna mai tarziu, s-a imbolnavit -,
si n-a mai ocupat nici o functiune. Declara, ca nu a luat parte in -

nici un proces, in care s-a dat o sentinta de moarte, punand toata

vina pe judecatorul revolutionar, Rakos, care a fost spiritus rector al -
tribunalelor revolutionare. Declara ca inventata afirmatia lui Cserni,
ca el Laszl i-ar fi cerut sa dea o sentinta de moarte. -.

Cum eu, iuristul, care am scris o teza contra condamnarii la

moarte; sa fiu dat apoi sentinte de moarte ? _ intreba Dr. Laszl tri- -

,
bunalul. . , .
:
..,

Acuzatul Gombos, fost membru in tribunalul revolutionar a -,S

, .

declarat, ca dela Rakos a primit indrumari sa dea sentinte aspre -,-k

.,,, .. ,
sa nu faca economie cu anii de . _
inchisoare, si sa dea cat Mai :
_.: _ - multe sentinte de moarte pentru . --
0
a ingrozi pe . burghezi. ,- -. , .

_,_ .41
,. . ..-
. 1
. -

- ---, ..., - . - . . -
www.dacoromanica.ro
-c-," ". ,0: - 1. t
 58 . -

-- In cazul Stenzel, Cserni, care a fost presedintele de tribunal

,t- a spus, Ca din ordin mai inalt, trebue sa se pronunte o sentinta de
moarte. Nici pe acuzatii nu i-a lasat sa vorbeasca. Aparatorul avea
dreptul s tie o pledoarie de un minut, si numai apoi i-a mai dat
.... -, - voie sa vorbeasca Inca un minut. . - .
. _
.._ 2 .
Procurorul (catre Gombos): Ai fost si seful unui grup de
-,- teroare, care a operat in comuna Ercsi? lar in timpul acesta ai fost
chemat sa figurezi ca membru /
al tribunalului revolutionar intr'un alt
proces? . . . . -
. : - -
,
Acuzatul: Da, in procesul contra Jul Herczeg.
' In care proces de -, asemenea ati dat o sen-
Procurorul:
tinta de moarte.
__, /
1

1 --- Acuzatul : Da ! .... -.

-
.

Teroristul Gza Nagy a declarat, ca nu se simte vinovat, cad

,---, - ceea-ce
, a facut, a facut numai din porunca. Sentinta a executat-o
conform ordinului.
Pre?edintele : ,;Asta inseamna sa executi un ordin, cand la 12
noaptea te cobori intr-o pivnita intunecoasa si omori oamenii?
Martorul, Dr. Eugen Gal, advocat, a declarat ca a fost aparatorul
in timpul dictaturei proletare, lui Nikolenyi, condamnat la moarte pentru
contrarevolutie. Ca aparator nu mi s'au pus la dispozitie nici acte, nici
o relatare a faptelor, cari constituiau delictul. Numai un minut mi
s-a dat voie sa vorbesc. Am protestat la comisarul poporal Rakos
contra sentintei de condamnare la moarte si dansul a spus, ca va
inainta o petitie spre gratiere. Am aflat apoi _. -__ .

,:_:. .
/ .
ca Dr. Laday,- loctiitor de comi-
-V .- , --.--
sar poporal al justitiei, a propus
pentru toti acuzatii, amnistie. i
.

/ - ceilalti membri ai guvernului

, revolutionar au fost pentu am-

nistie, numai comisarul Sznt,
a spus, ca trebue sa se dea un
exemplu si o lectie si asta nu-
mai prin executiuni".
.
Ceea-ce am relevat din lungile desbateri ale procesului contra
teroristilor, ajunge, ca sa se vada in ce chip au exercitat dictatura
proletara", acei care au avut un rol cat de mic sub acest regim.
Ajungea, ca cineva sa fie soldat ros, sau membru in garda rosie,
ori in grupul teroristilor, ca sa-si aroge drepturi dictatoriale, sa fie
6
si judecator si Calau in acelasi timp. Chiar si in cazul cand unii din
acestia capatau de pilda ordinul expres, sa vegheze, ca luminile sa
fie stinse in seara de contrafevolutie, teroristii, cu inclinatii criminale,
au interpretat acest ordin in sensul, ca pot comite si moarte de om
,. acolo unde vor vedea, ca e lumina.
E lucru constatat, ca familia domnitoare bolsevista in LIngaria

www.dacoromanica.ro
 9

59

. -.. numara nurnai putini idealisti

_ dar foarte multi banditi, si asta
---__ nu spus cu usurinta, ci in to- .

- ',- ata acceptia cuvantului. . . .

. -
Pe cand idealistii sedeau in cabinetul lor de lucru, rneditand,
discutand, comentand, hotarand, teroristii erau in strada, in tara si faceau --. --'

practica", aplicand dictatura" pe grumazul taranimei si burgheziei. ^

Tot din citatiile de mai sus, cititorii si-au putut forma o idee, in
ce chip sumar judecau tribunalele revolutionare, alcatuite din tero- , -
risti alesi din baietii lui Lenin". .
.
.4-..
. Si cand te gandesti, ea planul comunistilor idealisti la procla-
marea dictaturei proletare era ca si justitia sa fie patrunsa de un
duh nou si anume: .

Dreptul penal cel nou, sa nu fie intemeiat pe teoria revansei, ..,

pedepsei, ispasirei. Daca in sistemul vechiu de judecata, individuali-
tatea acuzatului nici nu era important,-judecatorul cerceta nurnai
daca acuzatul a sarvarsit sau nu delictul ; daca vechiul sistem judeca
numai crima abstracta si in cazurile cele mai dese nu vedea in .
acuzat mull, care ar trebui mai curand dus intr-un sanatoriu pentru
boli de nervi, decat intr-o puscarie, noul sistem, pe care voiau sa-I
inaugureze comunistii in justitie, trebuia sa fie fundamental opus.
Cum sub burgheji, ca scop al justitiei se considera numai retorsiunea
iar nu imbunarea, luminarea individului, in regimul comunist trebue ,
sa se rupa cu acest sistem si de aceea, am citit intr-o gazeta comunis-
ta din Budapesta, ca comisariatul . poporal pentru justitie a
infiintat pe langa tribunalele revolutionare o sectiune de criminolo-
gic experimental, unde sa lucreze medici distinsi, psihologi i soci- ..-
ologi. Acestia sa studieze temeinic mediul, in care a trait acuzatul, ....
...

antecedentele sociale i economice ale acestuia si pe calea unui la-

borator psil-iologic sa cerceteze motivele exterioare si cele interne .
ale delictului".
,
' _ .

.. Teoria aceasta, precum se vede e cat se poate de frumoasa, dar a

fost ea aplicata ? Sistemul vechiu de judecat- burgheza n-a fost in-

locuit cu un sistem nou mai bun, mai omenesc, cum cere teoria de .
..,,-...
mai sus, ci teroritii, cari au alcatuit tribunalul revolutionar, au jude-
cat Mate delictele taranilor sau burghejilor in mod sumar si cu se-
tea de sange a unOr cAlai, fara sa \facia in acuzat omul si si mai .-.

putin sa studieze motivele exterioare si interne ale delictului. Jude- .,

cau numai delictul abstract, cei denuntati ca contrarevolutionari, erau
.-
socotiti pur si simplu criminali; pentru cari
.
exista o singura pedeap- .,.. :
sa : moarte, streangul. '. ,
.
-
. .
-
- Scum sa aratarn pe scull .
_

', cum au fost inabusite actiunile _-

, ,. contrarevolutionare la sate.
- .
.
-.

_ Din capitalele trecute s-a vazut, cum taranimea sub r,egimul ' .-
bolsevist a fost sicanata, scurtata in drepturile ei, . suspectat si .
maltratatA de teroristi. In multe-locuri taranimea a fost dusa la
N - .-
.- -
- ' f:
. _ .
.- . N
4
' "..
''
www.dacoromanica.ro
...
^
6,4./
 - .11ar.>

,
60 - /-
-
exasperare, incat s-a ridicet cu coase, furci si topoare; ca sa
alunge din sate directoratele si gardele rosii. Astfel de rascoale Ora-
nesti s-au produs la inceputul lui lunie in Ungaria apuseana, in
comitatele Sopron, Vas, apoi in localitatile_ Dunapataj, Kalocsa, si in
comunele de pe malul Dunarei. 0 greva a Ceferistilor din Szombat-
hely, cari au refuzat bancnotele albe bolseviste, cerand sa fie sala-
, rizati cu bancnote veritabile, emisiunea bancii austro-ungare, a fost
un prilej pentru taranii din comunele Csenka, Kapuvar, Csorna, din
comitatul Sopron, ca sa prinda si ei curaj si in cete mari si bine
inarmati, s-au indreptat spre orasul Sopron, ca sa goneasca si de
acolo pe rosii". Dar in drum le-au esit elevii dela $coala de
, mine si silvicultura din Selmeczbanya, stabiliti la Sopron, dupa-ce
, localitatea aceasta a ajuns sub stapanirea Cehilor, si au rispit cetele
de tarani, Vara varsare da sange: A venit insa apoi Szamuely cu
.. grupul lui de teroristi, ca sa descopere instigatorii revolutiei si sa
dea pedepse exemplare". La Sopron, Tibor Samueli a dat ordin
- sa fie spanzurati: cassierul statiei, Matei Schmidt si cu fiul lui.
Fiul trebuia sa fie martor la
.

- spasmurile mortii parinteli sau.

. -

La Kapuvar, Samuely a spanzurat opt, la Csorna sapte, iar la

Sopron, Samuely a dat porunca, ca sa fie impucati oameni in cimi-
., tirul orasulul, cu tot protestul consiliului comunal, campus din soda-
listi. La Dunapatai si Kalocsa ; unde rascoala taranilor avuse un
caracter mai gray, Tibor Samueli venise cu 200 de teroristi in auto---
I
camioane, pe care erau montate tunuri, mitraliere asa au pornit
i

la pacificarea satelor". Cine le-a venit in cale, a fost arestat, impus-

cat sau spanzurat, fara interogator si fara sentinta. Scurt si cuprin-
zator. Cei mai multi dintre executati erau absolut nevinovati. Oami-
ni saraci, prapaditi, un cizmar din sat; sau un masinist, dela o ma-
: sina de treerat, doar si acestia trebuiau sa simta binefarerile dicta-
turei proletare, dar au simtit numai streangul dictatorilor, mania
care nu judeca si nu cerceteaza, setea de rasbunare a unor taro-
risti, can si-au perdut capul, fiind-ca Ii s-a dat putere plenipotentiara
$i de aceea multi nevinovati au fost ,spanzurati, caci taranii, cari
_*., . participasera de fapt la revolutie, fugisera de cu vreme cu
carutile lor in alte comitate, inainte de a veni rosii. La Duna-
pataj, au fost omorati aproape 300 oameni. Au fost lupte de
-. strada acolo. Femeile si fatale din sate au fost adunate la un loc,
1' asezate in sir si amenintate cu patul pustii ca sa martriseasca unde
s-au refugiat tatal, sotul sau fratele.

, ' Dela 130 de persoane, cari au fugit din Dunapataj, s-a confis-
cat intreaga avere, parnantul, bucatele, proviziile. Un functionar dela
! finante, care venise din Ungaria de sus, ca sa-si duca din Dunapa-
, : taj sotia i doii copii, a fost inhatat pe drum de teraristi si span-
zurat. La Kalocsa, - la 23. lunie, la 12 noapte, au sunat clopotele
. -dela biserica, iar paznicii de noapte, au batut pe la ferest-
,

www.dacoromanica.ro
" ' 'Pt:Mk -
 _ I ,,
, . 61
..
- .
. .
rile oamenilOr, Ca sa vie indata la casa comunal. Rico lo Ii s-a citit
porunca lui Samueli ca, daca va opune cineva vre o rezisitenta, se va
lua intreg targul sub bombardamentul tunurilor. Apoi oamenii au
fost trimesi acasa si numai in diminiata urm,Litoare a inceput sa ./
functioneze tribunalul revolutionari sub prezidiul lui Samueli si sa fie
adusi pe rand suspectii". Au fost condamnati la moarte 21 de ce-
tateni, si spanzurati pe arborii din fata seminarului episcopesc. Alte _
200 persoane au fost arestate in aceeasi localitate.
Cred, ca ajunge cu inslrarea ororilor bolseviste. Scopul acestei _

lucrari nu este numai de apovesti grozaviile de sub regimul comu- .

..
nist in Ungaria. -.=
.... , . . .

CAPITOLUL XIII. -; -
,

.
. .
- Deductii. ), . - -
.
.
Teo.-eticianul comunist rus, Radek, spune intr-o brosura a lui :
-

,,Comunismul este invatatura, despre conditiile victoriei clasei mun-

citoare". .
/ . ,
Cele patru lurii de regim comunist in Ungaria, au aratat, ca
sau invatatura aceasta este rea si eronata, sau, C muncitorimea
ungara a aplicat-o gresit. 1,

Dar Radek mai adauga, ca : aceste conditii apar Cat se poate -

:---:
de limpezi numai in p r ocesu I vi c t or i e i". Sa ne ingaduie
Domnul Radek sa facem o mica corectura a enunciatiunei sale: Nu ..,.:_
in procesul victoriei, ci in p r oc es u-I inf r a n ger e i apar cat se '
poate de clare conditiile de biruinta viitoare a clasei muncitoare. ..,

Din infrangerea dictaturei proletare in Ungaria, proletariatul de pre- .,

tutindeni poate trage invatatura, cat de primejdios este pentru soarta
lui, daca se Iasi sedus de falsii apostoli,_ de conducatori demagogi, ...
can nu vad posibilitatile reale, ci sunt orbiti de himerele fantaziei - :
lOr infrigurate, inchipuindu-si. ca pot printr-o lovitura (de stat) sa
deschicla muncitorimei porLe paradisului visat, si cand colo ii deschid
portile infernului. De pe urma experimentelor bolseviste, facute de
fanaticii comunisti Bela Kun, Szamuely & Co, muncitorimea .
din Un-
i
garia indura acuma chinurile iadului.
. -
, *
*
.*
..-
, e

De ce, acei mai de curand intrati in miscarea socialista sa fie,

rnai capabili in aprecierea imrejurarilor, conditiilor sociale si econo-
mice ale unei tari. mai perspicaci in pronosticurile lor, decat acei
cari zeci de ani s-au dedicat -studiilor aprofundate ale problemelor
sociale, participand in masura larga la luptele proletariatului, cunos- -
cand astfel puterea lui materiala si intelectuala si pot aprecia deci,
claca acest _proletarriat este instare sa infaptuiasca transformarea
sociala si daca a sosit timpul pentru aceasta transformare ? .

Daca dictatura se prabuseste, a zis unde:va Bela Kun, apoi se

prabuseste, pentru-ca a costat prea putin sange".
.

www.dacoromanica.ro
1.44,
 '
-
62
.

. Ce explicatie simplist ! E pretextul lasitatii de cugetare. Ca si

cum, daca ar fi curs mult mai mult sange de proletar si i mai mult
sange de burghez, dec,at a curs in Ungaria, dictatura proletara ar fi
putut clainui in Ungaria, in concertul de imprejurari economice
europene de azi ! , _
*
Un muncitor din Ungaria, Schrder, a intrebat la 2 Mai, in
congresul Sfatului Muncitorilor din Budapesta, adeca atunci, cand
regimul bolsevist trecusa odate prin cea mai grea criza, cand guver-
.1 nul Comunist propusese rezistenta si apararea Budapestei comuniste
contra asalturilor dusmane, acest muncitor Schrder, si-a luat voie
sa. puie intrebarea, daca Capitala Ungariei bolseviste, dispune de _

destule alimente si de destule munitiuni, c sa tie peipt atacurilor

din toate partile, altfel rezistenta e inutila.
, Era o intrebare la locul sdu, foarte justa, numai ca fusese pusa
I p r e a t r z i u. Pripitii si nerabdatorii comunisti din Ungaria, trebu-
iau inai nte de proclamarea dictaturei proletare, sa-si puie intreba-
barea, daca o Ungarie bolsevista va avea putere, sa reziste dupa un
rasboi de sleire, impotriva blocadei economice si ofensivei tuturor
statelor capitaliste.
.

, E simptomatic lucru, c bolsevismul a sarbatorit victorii vre-

melnice, tocmai in tArile reactionare si absolutiste, ca Rusia si Un-
garia, unde muncitorimea a fost tinuta departe de vieata publica si
in luptele ei pentru revendicari politice si economice a suportat lovi-
turi crude, prigoana apriga din partea guvernantilor de acolo. Si s-a
intamplat, ca dela extrema reactiune, aceste cloud tan sa faca saltul
in extrema radicala bolsevista. Daca muncitorimea din Rusia si Ungaria
n-ar fi simtit rigorile cumplite, incatusarea insuportabila a regimului tarist
sau tisaist, ci ar fi trait intr-o democratie politica, care asigura tutu-
' nor categoriilor sociale, libertatea de desvoltare politica, economica si
culturala, aceasta muncitorime n-ar fi fost barbarizata, nici riar fi
fost stapanita de o nepotolita sete de razbunare, de distrugere; de
revansa. - .

- ,
De aceia, din experimentele bol-
-
seviste din aceste doug taxi, s
.,
traga invataminte si clasa con-
ducatoare'din celelalte tari, s
nu supuie la un regim de excep-
-% tie, de prigoanii si de sicanari
permanente, clasa muncitoare,
caci aceste procedeuri atata In
massele proletare instinctele sal-
_
- batice de ura si de rasbunare,
-
_
impedica intelegerea si cumpanirea posibilitatilor
-
reale. Cine searnana
_
vant, culege furtuna,
ori prima grije a guvernanfilor
unei tari e sa faca sa domneasca
in sufletul masselor un minimum
de liniste - =

www.dacoromanica.ro ,

r
 63

Experimentele bolseviste din Ungaria, au mai aratat, c5 pentru

marile prefaceri sociale ale unei tari, pe langa ca se cer impreju-
rani speciale, istorice, economice, prielnice, e nevoie in prima linie
de o
mare prefacere sufleteasca a
e ,
masselor muncitoare.
Cu toata staruinta, accentuez aci, dupa cele ce am vazut in
Ungaria bolsevista, Ca problema sociala este totodata si o problerna
eminamente psihologica, Psihologia multimei, sufletul masselor, este
un factor hotaritor, de care trebue sa tie seama toti acei, cari se
intreaba, daca o tara e coapta pentru socialism. ficestia, daca iau
deja in considerare factorii economici si sociali necesari pentru ma-
rea transformare, (sunt foarte multi cari nu tin seam& nici de acesti ;
factori, ci cred, ca ajunge vointa muncitorimei, ca transformarea sa
se faca), uita sufletul muncitorimei.
Trebue ca sufletul muncitorimei
sa fie inaltat, purificat de toata
-RI zgura bestiei umane, ca atunci,
' and ii se incredinteaza condu-
cerea unei tari, conducerea unei
_ societati omenesti, sa tra-
teze i lucrurile si oamenii, cu
- Intelegere si toIeranta, cu ingift-
duinta si dragoste, cu nobleta de e
- jS cugetare, iar nu cu un suflte de
criminal, nu cu briitalitatea pus-
cariasului, scapat din celula,
care in furia lui de rasbunare,
loveste In dreapta si in stanga,
fara judecata.
Ca sa nu se repete situatia aceia, and tiganul a ajuns impa-
-

rat, pe tatal sau l-a spanzurat, e nevoie de o terneiriica educatie

sufleteasca a masselor muncitoare.
Ce umbre intunecate si adanc rusinoase, arunca asupra regimu- -.
lui bolsevist din Ungaria, toate scenele de maltratari, de chinuiri
sangeroase, de asasinate . . . . sainuelice-, savarsite in cele patru
luni de dictatura proletar, pe cari le-am insirat in cate-va pagini
din aceasta carte ! Cele mai mai multe din aceste torturari si omo-
"ruri, erau absolut inutile, n-au servit nici decum la durabilitatea,
la prelungirea dominatiunei bolseviste in Ungaria, dar au pus in
*lamina bestia umana, ce salasluieste in muncitorul, care fara sa fi
trecut printr-un stadiu de cultura sufleteasca, ajunge deodata domn,
7-- dictator, si, incapabil sa inteleaga abstractiunele sociale si -
ideologice, aplica dictatura proletara in felul brutal sulevat.
IOdata ce teoreticianii socialisti, afirma cA conceptia lor e supe-
rioara tuturor conceptiilor politice ale celorlalte particle, mai ales
prin suflul ei de umanitate, apropiindu-se de invataturile lui Christos,
prin dragostea de oameni, ce propovaduieste, cum atunci, and
ajung in situatia sa ia conducerea unei tari in mana, se folosesc
de aeeleasi &Peace de violentd, de brutalizare i torturare, de
- -2-

www.dacoromanica.ro .
 64 '

chinuire sufleteascd i trupeascd, de asasinate, folosite de neagra

reactiune a lui Torquemada, san a tafrilor, tot cu invocarea iezui-
tied: Scopul scuzei rnijloacele?
Mai poate avea o putere de atractiune, socialismul, mai poate
face proseliti, si-si mai poate man numArul aderentilor, miscarea
revolutionara socialista, cand multimea vede teroarea deslntuita de
baietii lui Lenin", de crimele savarsite in Ungaria si in Rusia, tot
in numele socialismului, crime, cari discrediteaza conceptia socialista,
de civilizatie si umanitate?
, De aceea, invatatura de capetenie, ce trebue sa o traga munci-
torimea din Romania si din alte tari din experimentele bolseviste din
Ungaria, este, _
' Ca Vara o actiune mare de ino-
4
bilare sufleteasca, de lamurire a
masselor asupra tuturor proble-
melor sociale, omenegi, nu se
4! ; va putea opera nici o transfor-
-_ - mare sociala.
, .,
.' Trebue o serioasa pregatire politica, .economica si mai ales
sufleteasca a masselor muncitoresti, cand vrei sa le chemi nu numai
la o larga participare la viata politica, dar la condUcerea tre- _-

i.
burilor tart, la conducerea masineriei atat de complicate a unui stat.
ad se pune intrebarea lui Maxim G.orki :
.
.- . .
.

. .
. . t.
Conducator cum vrei - sa fii,
Cand singur drumul tu nu-I stii?
- -

i
, _

Cum isi insusesc muncitorii conducerea, gospodariei.unei comu-

ne, unui oras, unui tari. intregi, cand nu au pregatirep si experienta
necesara, in chestiile de aprovizionare, de marir.a productiunei, de
desfacerea si schimbul produselor, in fine de atatea si :atatea chesti-
_ uni grele, ce se tin de procesul complex al productiunei, chestiuni,
, de raspundere, de administratie, de technica, de politica agrara si
industriala ? /
- . Or, orientarea, indrumarea mun-
citorilor in toate aceste prob-
leme grele, s poate face numai
.' printr-o politic democrafic5, trA-
ita, fcut5 zi de zi.
In aceasta privinta o Oda frumoasa de intelegere a posibili-
tatilor reale, a dat-o acum de curand muncitorimea din Italia, care
tragand invataminte juste din experimentele bolseviste din Ungaria
si Rusia, si-a zis :
Noi nu ne pripirn, desi am fost in situatie, _ sa facem o
. lovitura de stat in Italia, sa punem mana nu numai pe fabrici, dar
si pe puterea statului. N--am facut-o, fiindcli nu voim sa ne pa-
carim. cum s-au'pacalit ars muncitorii unguri. _

- - Voim inti s facem ucenicie.

I

www.dacoromanica.ro
,
 65
4
, - . .. . ,
/
5
Nu are nici un rost sa preluarn deodata pe umerli ,nostri, sar-
' gina grea a raspunderei intregi, peste intreaga productiune si admi-
nistratiune a tarii. .
1,
, ,
'
. ,
,
I .

Muncitorii italieni voiesc intai s a in vet e, sa cunoasca toate to

tainele si resorturile productiunii si administratiei, toate pacatele,
toate lipsurile, inconvenientele, toate indreptarile necesare,. De aceea
ei s-au multumit deocamdat cu o parte din conducere si chiverni-
sire. $i cand vor fi maestri in toate, vor face un pas mai departe
spre socializare, spre socialism. Au adoptat dar metoda evolutiv.
Nu alearga dup himere, nu voiesc sa proclame dictatura proletara >
in Italia, fiindca nu voiesc, sa preia o mostenire de saracire a unui
v. regim burghez, dupa un rasboi de sleire. Italia prea depinde Inca de
statele mari capitaliste, in ce priveste aprovizignarea , cu carbuni si
materii prime, ca sa-si permita luxul fatal, sa introneze regimul bol-
sevist, acum, and lumea toata e Inca sub regimul `burghez, afara
deRus ia unde e un bolsevism anemic, in suferinta si compromis.
. $i in loc de o saritura in necunoscut, care necunoscut, a de-
venit cunoscut, dupa experimentele bolseviste din Ungaria, munci-
torii italieni au preferit acele stadii de tranzitie, cari insemnand
I
totodata pasi insemnati spre idealul lor, oferi si un prilej minunat ,

de pregatire temeinica a masselor, de introducerea lor in cele mai ,

- complicate chestiune de economie politica aplicata. .', , , ' .
I., >
. . , .)

. * . . ..,
4
.,
. '

Muncitori, lepadati-va de toti apostolii mincinosi, cari va aprind

sufletul de manie, cu frazeologia lor.sunatoare, dar goala.
Nu mesterii vorbelor aprinse, pot fi indrumatorii vostri buni.
Acestia prin obraznicia lor, prin cutezanta lor, nu insa prin cultura,
prin superioritate lor, imbulzindu-se, au ocupat rolul de con-
ducatori ai vostri. Dar nu va conduc pe calea cea buna. Cei buni
si invatati din randurile voastre, sunt muncitori modesti si cumpa-
tati. Ei nu va striga, nu va chearna, ci stau la o parte si meditea-
za. Mediteaza si asteapta sa vie vremea aceea, cand yeti recunoa-
ste, ca nu vorbaria goal& atatatoare la ura si greve permanente, e
ceea-ce va trebue Vou. Pot fi oare c'elauzitori seriosi, acei cari v5
,spun : Hai 'sa facem si 'noi revolutie bolsevista, fiind-ca au facut
o muncitorii din Rusia- Ungaria. Se potriveste sau nu se ipotri-
veste, se nimerete, sau nu se nimereste. Ei nu tin' seama de condi-
tiile speciale ale tarii romanesti, de starea economica Inca inapoiata,
de existenta unui proletariat industrial, relativ mic i nepregatit, de
, existenta unei taranimi de milioane, conservatoare, de lispa atator
factbri sociali, economici, cari sa faca tara romaneascA coapta pentru
Un regim comunist, .

$i nu faci coaptli o tarn pentru

noui temelli de asezare social&
dac ii urci tot mai sus tempera-

" ""
www.dacoromanica.ro
r.

0./

3.
'I , I ,
 V
66
1

, tura revolufionarA, provoctind me

,
4 t reu greve, Maud muncitorimea
s ridice pretenfii irealizabile,
.. ,c r ,
pentru a zgdarnici productia.
-r .
.1

.. c
- . .

Muncitori, dati-va searn5, ca nu grevele mereu repetdte, nu

,
. .

pretentiile de salarii tot mai exagerate, pot usura traiul vostru. Din-
potriva, urcarea continua a salariilor, duce automatic si la scurnpirea
articolelor de prima necesitate, creiaza acel cerc vitios, din care
I
nici voi nu puteti iesi. Voi, muncitori, sinteti de aceia facuti respon-
sabili de taranime, de negustori, si fabricanti, ca nu pot vinde mai
i lesne productele lor, marfurile lor. Dati-va seama, ca voi nu mun- .

citi numai in folosul patronilor, capitalismului, ci si in folosul vostru

in folosul rnasefor muncitoresti, in folosul obstei. i lAcomia dupd
I
salarii tot Mai mari, desgustui vostru de munca, se resfringe in mod
pagubitor si asupra traiului vostru. .. .
.

Egoismul de clasa pe cared reprosati clasei burgheze, vi se

1

poate reOrosa si voua. Ori voi trebue sa aratati Ca sinteti patrunsi

de simtul de justeta si echitate, ca cunoasteti nu numai drepturile
I

voastre ci si datoriile voastre, ca stiti unde trebue sa inceteze inte-

resul 'individual, interesul de clasa si, unde incepe interesul obstesc.
. ..
Totul are o limita. ,. '
.
. . . . .,

Functionarii publici, profesorii - universitari, se pling, ca i au

salarii Mult rnai mici ca voi muncitorii, desi au studiat zeci de ani
, pana sa ajunga la o asa situatie, si voi .inca nu sinteti multumiti
cu salariile voastre. . .

\ Muncitori, voua va trebue pe langa un salar omenesc; va trebue

.

l i ,

judecata calma, intelegerea tuturor evenimentelor sociale, politice, si

I f ..
economice, cunoasterea rosturilor lumesti, cu apreciea evolutiei, cu
.

studierea revolutiilor,-ca sa va feriti de actiuni pripite, si sa nu cadeti

.

in greselile muncitorilor din Ungaria. Greselile si suferintele lor, si

. I

constitue un avertisment pentru voi, ce sti nu faceti.

, Muncitori, lapidati pe svapaiatii guralivi, pe infriguratii naluci-
,

l-
\ rilor revolutionare, cari se instaleaza ca sefi ai vostri. Nu frinturile ,

din stiintele sociale insusite din rdsfoirea catorva brosuri si gazete

.

I '' socialiste, nu darul oratoriei populare, ajung ca unii din randurile

voastre, sa-si ia rolul de conducatori ai miscarii muncitoare: Voua v
trebue ca conducatori, numai spiritele clar vazatoare, ponderate, cari
k
daca au un trecut in miscarea muncitoreasca, nu-s numai rostitori
i, de tirade revolutionare, ci sint inarmati cu o cultura superioara, si .
, studiaza si inv-ata Inca zi de zi. ,-- .
. .
;
Numai acestia pot vedea realitatea asa cum se prezinta, fira
prejudecat, fara vedenii, stiu s traga deductii logice din
marile procese sociale l econo-rnice, din alte tari, si sa dea o indru-
mare sanatoasa miscarii muncitoresti ! ,

,
www.dacoromanica.ro
I
st
 ,
,

- .
s I . .. ,.
a ,.e.. .
. s.
s.

, Cuprinsul
IL
...

.
...
-- 4 1
.rt '
Pag .

-
v.
Cuvint inainte :?i. ' A / ., .
, -.. .. , .
:.
.. e . 3 .- . . . .'
Sa tragem invataminte din .- nenorocirile, umilirile si ".
.
''c'

,
' r- 5
,

dezastrul altora .. .,,.

'
.. ,

Peste ce chilipir a dat muncitorirnea

,
:din Ungaria. . 6 ''. - .

.
Tot mechiul cantec: Sa scoti
Cine era pacalitul ? .
.. castanele din foc pentru altii.
Cat de radiosi erau la inceput bolsevisti Maghiari , ':''
, ... ,

11
9
10 .
i
. . .

_.,
,.,

.
..

. ..

Dela decrete la. , decretinism. i

. . . 13 .' . . . . .

.:
Ce s-a produs si cum s-a produs sub regimul bolsevist,
ungar
Bolsevistii unguri si taranimea
Congresul sovietelor ungare ' :
Armata Rosie
.

:
..

'
. -.: '.:.7.';

.
,.,
../.
,
.. ... ..
...... ...
.
V 18
.

26 ,
31 .
.
1
.

. ..

. .
-
..-...

- ' i. 34
,,. - .
,
.....
t :
Cine erau cornunistii unguri .,
42 , . . . . . .
..-
Birocratia cea noua. . . 45
. .-
Teroarea rosie si inabusirea contrarevolutiei 47
Baietii lui Lenin" ... 50 '
.....
: --,, .
Din procesul teroristilor principali
Deductii
t
:,
.. ,. .. . ... ,
. -. .

i
.
. 52
61

.
a ,.' ( 1/4- r,
.. . a 1 g

\ ( i -1"
r
r,
4
-4 I
." ; 1

I, ...* , -n4
) .2 .. . A ,
.. ,... ,..., .Ur,...D. 4,..
! r:. , .., . 'W: )4 ' i'L
I -
I- : C
, A
it
..... '.. ..
): . Yi/t., 4 - ...0..ri
... .-.,
,

.;

". "ci.

www.dacoromanica.ro
:
 . re, . S.

-! ,

A
1 "
1
f
.-

f
;
.
t
4.

TIP. A R DEA L L'

INSTITUT DE IIRTE
. .
6RA-
FICE Soc. TIN07:. CLUJ.
.1 I
.

ssr.,

. '
tte .5
5. - -

:-
- '7 .
,

- J-

www.dacoromanica.ro t

oliry 1.1 G0'