I/

40, C. SATEANU
, \
I
1

1.

CARAGIALE
IN I."
v. vs.
?' 4 .Y.
1
:1

rJ
1

LA A 25-a ANIVERSARE
s

A MORTII SALE
f
X'

I ,,, , ,
,
,
.

,. ,
, i

.0..
'1*,-
, ,,
, .
!. 1

(
, I` It,

I I

, 1 "

EDITUR A ADE UL", S.

,
A.

" r4
A

.
\ A.
`r

www.dacoromanica.ro
i r
1

A ' 1, ".
 C. SATEANU

CARAGIALE
IN ANECDOTA
LA A 25-a ANIVERSARE
A MORTII SALE

;Or

EDITUR A A DEVERUL" S. A.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 Nfiscut la 29 Ianuarie 1853, in
Mirgineni (Jud. Prahova) a fiend
intrarea sa in Junimea", cu oca-
ziunea aniversärii din 1878, când
si citit O noaptc furtunoasfi",
In rnijlocul rasurilor generale ale
sociehitii. Autor si de aforisme.
June pesimist, sceptic si cinic.
Mort la Berlin, 9 lunie 1912.
I. NEGRUZZI
(Dictionarul Janinziil

www.dacoromanica.ro
 Ce I-a atras pe Caragiale in societatea
Junimii" ie§ene, a fost desigur in primul
rand ecoul strfibatut in toatà lara, cd aceastà
societate este eminamente literard, eh mem-
brii ei sunt inteadevar personalitati de largii
civilizatie §i cà ceeace a caracterizat Juni-
mea" pana la venirea sa, au fost discutiile
academice, libertatea §i respectul tuturor
opiniunilor ca §i atmosfera spirituala care
s'a mentinut atata vreme.
Ca si Eminescu, Caragiale s'a apropiat
mai intai de 1. Negruzzi, cu care in colabo-
rare a scris opereta nationala Hatmanul
Baltag", cu libretul muzicianului Eduard
Caudella.1)
De0 in Junimea" erau mai toti corifeii
literari, Caragiale a fost atras indeosebi de
Eminescu, in amintirea caruia a scris im-
presionanta sa In Nirvana"; la isbucnirea
catastrofalei nenorociri a genialului poet, a-
Band dureroasa veste, l'au podidit lacrimile,

www.dacoromanica.ro
8 DUPA 25 AN1

in casa lui Maiorescu, precum noteazii in-

su§i marele critic in Insemnarile" sale
tiparite postum.2)
Cu toate cii Maiorescu a fost acela care a
precizat valoarea comediilor sale in Cri-
lice", Caragiale, pe vremea Junimii", se
simlia mult mai ata§at de P. P. Carp, de-
sigur pentru dr acesta cultiva cu predilec-
tie zeflemelele §i cuvintele de spirit §i poate
§i pentru faptul di vedea inteinsul §i pe
omul politic superior.
In Junimea" Caragiale si lucrul este
foarte interesant de arnintit era mai a-
proape de Eminescu, de Panu, de Missir,
decht de Ion Creangd, despre care n'a scris
§i n'a pomenit niciodath nimic. Faptul a-
cesta este chiar foarte curios, child §tim mai
ales ca I. L. Caragiale era un mare me§ter
§lefuitor al cuvtintului §i al stilului, cum a
fost §i Creangd, de§i marele Oran din Hu-
mule§ti scria mult mai u§or §i mai putin
chinuit deeat Caragiale.

*
* *

Intre prietenii pe care §i i-a apropiat in

Junimea" din Ia§i, a fost §i profesorul uni-
versitar Petre Missir. De dragul acestuia, se
abfitea adesea Caragiale la Ia§i, cliuttindu-1

www.dacoromanica.ro
 I. I. CARAGIALE 9

spre a sta in tovilrasia lui. Sunt cunoscute

rimele glumete, ce i le-a adresat lui Missir:
Alissiraf,
Sunt la lafi.
Sou la left.
Dace! ie§i
Dela slujbli,
Vin la Cuibti.
AI matale.
Caragiale.

0 scurth parantezà, pentru a mai vorbi

relativ la Missir.
Desi P. Missir a fost cunoscut mai mult
ca adept al lui P. P. Carp, deci ca junimist
politic, el a intrat in Junimea" atras de
Maiorescu, a carui inalth autoritate cultu-
ralfi, a apArat-o prin scrieri literare, pole-
mizand din acest punct de vedere cu cri-
tica lui Gherea.
Cu alte cuvinte, din punct de vedere cul-
tural, P. Missir, care a redactat la Iasi zia-
rul politico-junimist Era NouA", sustinând
politica lui P. P. Carp, el, P. Missir, a
pledat cu mult succes si pentru Directia
nouil" a lui Maiorescu.
In al doilea volum din publicatia sa Li-
teraturil si Stiintà" (1894), Gherea in arti-
colul ski intitulat Polemice", räspunzhnd
lui P. Missir, recunoaste seriozitatea cu care

www.dacoromanica.ro
10 DUPA 25 ANI

a sustinut teoriile critice §i estetice ale lui

Maiorescu, obiectându-i din punctul situ de
vedere, argumentele artei sociale, pe care o
opunea artei pentru artá.

r
91

-
TITU MAIORESCU

Aceastd discutiune liter ark intre teoreti-

cianul artei tendentioase, §.1 P.Missir, se in-
cadreazA in mult discutata polemica ce a
urmat la acea epock in jurul celor douà
chestiuni: arta pentru arta §i arta tenden-
tioasà.
Petre Missir, a intrat in polemicii cu Ghe-

www.dacoromanica.ro
 I. L. CARAGIALE 11

rea, in jurul ca'ruia se adunaseril atunci

unii dintre scriitorli cei mai talentati ai
Convorbirilor Literare", afirmilnd crt in cele
din urmA, Gherea nu va ram'anea dectit nu-
mai cu scriitorii social democrati.
*
* *
Junimea" a avut desigur o puternic6 in-
rilurire asupra lui Caragiale in anii ti-
neri. Deaceia, se Osesc in opera sa din ti-
nerete, chteva reminiscente junimiste, ba am
putea spune, cä se gäsesc chiar cateva ele-
mente junimiste.
Scepticismul lui Caragiale: Nirvana" ' se
datoreste desigur influentei discutiunilor bu-
dhiste ce s'au facut in Junimea" mai
ales de dare V. Pogor, care sufleteste si spi-
ritualmente, sustinea aceasfa filozofie. Acest
scepticism, i-1 atribue si I. Negruzzi in ca-
talogul ski junimist. in care 1-a trecut pe
Caragiale June sceptic".
Depe urma ironiilor lui P. Missir §i a de-
selor conversatiuni avute cu el, Caragiale
a utilizat in celebra sa Scrisoare pierdutà",
cunoscuta fraza a lui Farfuride: La 12 tre-
cute fix, am, n'am treabk merg la tribunal" i
AceastA fraza ar fi una din glumele lut
Petre Missir.
Participand la discutiunea unor probleme

www.dacoromanica.ro
12 DUPA 25 ANI

sociale desbfitute in Junimea", cu privire

la starea economicii i 13i ridicarea nivelu-
lui comercial, Caragiale: s'a ales cu urmfi-
toarea reminiscen(ri, pe care a trecut-o in
seama lui Calaveneu Vrem i noi falitii
nostrii!"; tot asa precum depe urma unor
comentarii pe care junirnistii politiei le-au
facut in jurul unor alegeri, Caragiale a ze-
flemisit in Scrisoarea pierdutà" in chip
admirabil, moravurile electorate depe vre-
mea colegiilor cenzitare.
Expresia earacteristicgt de heifer" cu care
au fost porecliti unii membrii ai profeso-
rimii iesene, este deasemenea o reminiscentil
junimistd, care se intalneste in opera lui
I. L. Caragiale.
Se stie ca In Scrisoarea pierduta" este o
sceng In care cetaleanul turmentat vorbeste
de societatea cielopedick cooperativ5". A-
ceste expresii figureaza i pe una din invi-
tatiile trimise de Jacob Negruzzi la un ban-
chet aniversar 3) al societaTii, cuvinte aidoma
utilizate si de Caragiale pentru eroul säu
din amintita comedie.
Insfhrsit, aminthn pe Caracudi unul
dintre eroii zugrasviti de Caragiale in schi-
tele sale, nurne care aminteste direct, faimoa-
sa caracudà" din Junimea".
Aceste, i poate vor mai fi i altele

www.dacoromanica.ro
 I. L. CARAGIALE 13

stint reminiscen(ele junimiste din opera lui

Caragiale.

Se stie di I. L. Caragiale era rnai satis-

fdcut de reprezentarea comediilor sale la
Ia§i, decat in altá parte. Scrisoarea pier-
dutà" a avut In teatrul iesan interpreti care
i-au fficut celebritatea. Multi ii vor aminti
de actorul din scoala lui Matei Millo -Mihat
Arceleanu, care a creiat inimitabil pe Za-
haria Trahanache; pe Dim. Constantinescu,
care a creiat rolul prefectului Tipatescu; pe
C. lonescu, creatorul lui Catavencu; Dimitrie
Pruteanu, care a creiat rolul ipistatului Ghitl
Pristanda; C. Meimuleanu,4) creatorul lui
Agamità Dandanache; Mihai Popovici i ulte-
rior Mircea Pella, creatorii lui Farfuride;
Verona Cuzinschi, creatoarea rolului feme-
nin Cucoana Zoitica, etc. etc.
Aceastä echipà artistic6 a intruchipat atilt
de viu tipurile lui Caragiale, ineat autorul
nu numai eh era satisfácut de modul cum
i se juca piesa la Iasi, dar multi dintre te-
sent cAutau sà identifice pe eroii lui Cara-
giale, cu anurnitc figuri din societatea ie-
sanä.
Faptul acesta ins5, nu s'a petrecut nurnai
la Iai, ci i la Bucuresti sau In alte orase
din lark unde i s'a reprezentat comedia.

www.dacoromanica.ro
14 DUPA 25 ANI

Astfel, pe când Caragiale functiona ca

profesor la Piatra Neamt, unde o echipli
bunk' de artisti a reprezentat aceastà come-
die, publicul a identificat pe unii eroi din
O scrisoare pierdut6", cu anumite persoane
din oras. Mai mull decAt atAt, un cronicar
din Piatra Neamt, D. Hogea, care a scris
intre altele si cliteva frumoase evocari in
amintirea lui G. Panu si a cabanei sale de
pe Dur Au relateaza urmatoarele:
Amintesc apoi cä dupa cativa ani and au apa-
rut pe scena Teatrului National nemuritoarele sale
capo-d'opere, Noaptea furtunoasfi" si Scrisoarea
pierdutA", multi au crezut ca aceastä din urma
piesa, a fost inspirata de moravurile si viata poli-
tica a oraplui nostru, din care si-ar fi ales tipu-
rile si personagiile nepieritoare rivalizand doar,
cu acele din epoca si teatrut lui Mo Here. Dar acea
parere, s'a dovedit neintemeiata. In aceasta chestie,
atM eu, cat si multi prieteni, am avut dese ori o-
cazie a discuta si intrebandu-1 a ne lamuri, Cara-
giale ne-a spus Intotdeauna: Se poate toarte bine
ca O scrisoare pierduta", sfi fie icoana fidelä a
moravurilor politice din Piatra Neamt, ca si a ori-
cfirui alt ora§ de provincie; dar ca nu s'a inspirat
si mai ales n'a vizat anumite personagii de aici;
caci, adauga el, In materie de arta, plasmuirea per-
sonagiilor, este o creatiune datorita exclusiv iina-
ginatiunii personalitatii si talentului autorului, care
le poate gfisi In orice mediu, studiat adanc; destul
numai, ca ele sa ailia vial5 si sa reprezinte reali-
tatea" 5)

www.dacoromanica.ro
 I. L. CARAGIALE 15

S'a afirmat candva de unii critici, ea o-

data cu disparitia colegiilor cenzitare, dispa-
rand si vechile moravuri electorale, va dis-
pare implicit si actualitatea comediei hii
Caragiale, care in acest caz, va deveni un
autor demodat.
Din nefericire, moravurile biciuite de el,
Inca n'au disparut si Caragiale nu e demo-
dat, dupa cum nu e demodat In teatru, nici
Moliere, iar faptul ca si la Iasi si. la Bucu-
resti si la Piatra Neamt si in oriskare parte
a tarii, publieul a crezut ca autorul Seri-
sorii pierdute" a vizat anumite tipuri reale
din societate, arata masura in care Caragiale,
a izbutit sa insufle putere de viata, tragi-
comicilor sai eroi.

OPUL SI DOPUL
Celebru pe intreaga lark cu succesele pe
care le-a oblinut cu comediile sale, fiind
trecut prin toata ierarhia technica a teatrului,
caci a fost rand pe rand, cum spunea intr'un
ravas adresat marelui actor craiovean Ion
Anestin, sufleor, director de teatru si fa-
bricant de roluri", Caragiale primi intr'un
rand vizita unui Einar autor dramatic care
venise la dânsul, instantii superioara in ma-

www.dacoromanica.ro
16 DUPA 25 ANI

terie, si-i ceteascil o tragedie... numai in

cinci acte i toati in yersuri.
Cum tânirul autor se -afti in bune rapor-
turi amicale cu Caragiale, el aduse cu dânsul
citeva sticle infundate cu vin bun, spre
a-1 antrena in timpul lecturei. La fiece act
el deschidea cite o sticli cinstindu-1 pe Ca-
ragiale, care se delecta nu cu versurile tra-
gediei, ci cu veritabilul nectar.
Child poetul-tragedian, sufocat de lectura
propriilor sale tirade, era gata s'o i-a razna
cu actul al cincilea, Caragiale ii T1:
MAL lnteresant yin mai ai?
Mai am o singurri sticlà!
Ad'o incoace! Scoate dopul i Iasi dra-
cului opul, ca-mi strici toati dispozitia!
Anecdota, absolut autentici, nu spune care
a fost soarta tragediei.
DOUA ARADE
Foarte migalos, precaut de atent i uneori
prea ingrijorat, cand era vorba de punctu-
atii in scrisul sáu, Caragiale a telegrafiat
dela Berlin la Iasi ziarului Opinia" indi-
când inteo lungi telegrami unde sfi i se
puni anumite virgule.
In aceastii privintii este demni de reti-
nut o scrisoare pe care Caragiale a trimis-o
liii lacob Negruzzi tot in materie de vir-

www.dacoromanica.ro
 I. L. CARAGIALE 17

gule. In aceastà scrisoare el pune urmfi-

toarele sarade:
-- Care este culmea greselei de punctuatie?
Si a raspuns tot el:
Sh treci o ghrlà pe virgule in loc s'o
treci pe punte...
Si fiindcg e vorba de saradele lui Cara-
giale, Inca una, tot de-a lui:
Ce deosebire este intre d-rul Kremnitz 7)
O. o sofa?
Cum nimenea nu stia s'o deslege, Cara-
giale ráspunse:
Nici una, sofaua este un pat olog, §i
d-rul deasemenea.

PROFESOR
Fostul sufleur, fostul functionar al R. M.
S.-ului, fostul director al Teatrului National,
fostul agent de asigurare al società tii Natio-
nala", fostul berar din Fiala Teatrului (Bucu-
resti) si fostul presedinte de onoare al chelne-
rilor, Coragiale, intre alte multe profesiuni, a
exercitat si pe aceia de profesor de Istorie al
liceului Sf. Gheorghe" din Bucuresti.
Facând intr'o zi o lectie de Istorie si pre-
zentând §eolarilor sai pe Mihaiyiteazul, Ca-
ragiale observii ea' unul dintre elevi se uita
mereu pe fereastra, dus cu gAndul aiurea si
fárA nici o atentie pentru explicatia sa.
2

www.dacoromanica.ro
18 DUPA 25 ANI

Bine mai baiete, ii zise Caragiale, eu

vorbesc de aproape un ceas i ie nici nu-ti
pasii! Spune, incotro te uiti si la ce te
&ride§ i?

4,..
."Itir

I. L. CARAGIALE, TANAR

Ascultam merloiul din porn! raspunse

elevul sincer, dar destul de emotionat.
Caragiale tacu o clipa, flack' pe baiet si 10
continua apoi cursul de istorie. Elevul Ins&
nu-si lua ochii dela fereastra. Explicand

www.dacoromanica.ro
 I. L. CARAGIALE 19

mereu i observand cà elevul continua a

a privi pe fereastra cu incordata atentiune,
Caragiale Ii Intrerupse explicatia i apro-
piindu-se de elev ii zise:
Mai baiete, tii una: haidern In gradina
cu totii sä ascultam merloiul din porn, s'om
vorbi despre Mihai Viteazul lectia viitoare.
Ceiace i facu cu intreaga clasa i ce-
iace aminteste minunata pedagogie a lui
Ion Creanga.

CARAGIALE l TELEOR
Pe third dirij a a doua serie din vestitul
sari Moftul Roman", Caragiale avea intre
colabori i pe scriitorul Durnitru Teleor cu-
noscut In cercurile literare sub numele de
Tata".
Intr'un rand, intarnplandu-se amandoi la
un paharel de yin i fiMd amandoi lefteri
de tot, Caragiale care era prea vorbaret
fata de prea tacutul Teleor, ceru baiatului
din pravalie in ton raspicat:
la mai add un ulcior,
Cd pleite§te... Teleorl
Cum nici Teleor nu prea avea putere de
plata, a dat si el o replica destul de gravil
Teleor n'are parale
Dar pidleste Caragiale!

www.dacoromanica.ro
20 DUPA 25 ANI

Istoria nu spune cine a plata si mai cu

searnä cat s'a platit!

CARP 1 CARAGIALE
Dupà ultima sa piesa, comedia O soacra",
Caragiale n'a mai scris nimic pentru teatru
afara de schitele teatrale din volumul
Momente" pe care lonel Teodoreanu, pe
cand functiona ca director al Teatrului Na-
tional din Iasi, le-a reprezentat in colo-
ritul necesar 'si cu interpretarea celor mai
buni artisti ieseni.
Cum toti adrniratorii lui Caragiale asteptau
ca el sa mai dea ceva pentru teatru, in-
teo zi P. P. Carp care aprecia foarte mult
pe maestrul satirii romane, 11 apostrofa,
mai in saga, mai in serios:
Bine mai Iancule, rau te-ai mai lenevit,
nu mai scrii nimic...
Ba scriu, Coane Petrache!
Nu vorbesc de mofturile tale, ci vreo
piesa bunk ca n'ai mai scris de ani de zile.
Caragiale dadu sefului junimistilor poli-
tici urmlitoarea replica sarcastica:
$tii una, coane Petrache? Stai D-ta doi,
trei ani la guvern si voi scrie si eu atunci
in tihna o piesa in doua-trei acte.
Ironia lui Caragiale era destul de taioasa

www.dacoromanica.ro
 I. L. CARAGIALE 21

stiut fiind ca Petre Carp riu guverna prea

mult...
Intre Caragiale §i Delavrancea a existat
o trainica prietenie cum rar se intampla la
doua talente mari, care daca glumeau reci-
proc pe socoteala lor, nu se invidiau si nu
se urau.
Cciace nu i-a impiedicat insa ca sa se
certe deabinelea de cate ori se incaierau
in... discutii, chit cà a doua zi sa se caute
iar unul pe altul.
Caragiale mai cu seama avea obiceiul
sa-si tachineze prietenuL Asa intr'un rand
Caragiale, care nu mai diiruise nirnic scenei
romanesti, vazand ca Delavrancea scrie piese
clasice, imbogatind repertoriul teatrului ro-
manesc, ii zise cu ironie:
Bine, mai Barbule ce esti tu: autor
dramatic sau astrolog? Ce fel de piese tea-
trate or fi fund Luceafdrul, Apus de Soare,
Viforul? Asta-i curata astrologie 18)
La care Delavrancea n'a mai raspuns ni-
mic si fireste cã nici nu s'a suparat stiind
bine ea marele sau prieten apreciaza in fond
valoarea trilogiei sale dramatice.

DEPUTATIA LUI CARAGIALE

Se stie ca toata viata Caragiale a stat
retras din viata politica, desi in tinerete a

www.dacoromanica.ro
22 DUPI 25 ANI

lucrat ea 0 Eminescu la conservator-juni-

mistul cotidian al lui Maiorescu 0 Lascar
Calargiu, Timpul".
Caragiale, care a ironizat politica §i mo-
ravurile ei, n'o putea iubi; ea nu-1 putea
atrage 0 nu 1-a atras decat ca un motiv
pentru creatiunile sale literare.
Totu0 Caragiale s'a inregimentat candva
intr'un partid politic. L'a captivat (adevarata
captivitate), Take lonescu, eand a infiintat
partidul conservator-democrat. Conservator
din fire era Caragiale, democrat convins
a0§derea, caci extrema lui sociabilitate 0
comunicativitate au ramas legendare, a§a
ca nu i-a fost greu lui Take lonescu, pe
care maestrul il adora inteadevar, sa-1
aduca in noul sau partid. Ba §i mai mult,
sa-1 faca pe Caragiale sa ia euvântul la
intrunirile publice organizate in tail, la care
Take lonescu isi anunta programul par-
tidului.
Numele lui Caragiale tiparit pe afi§ele
care chemau pe cetateni la aceste intruniri,
era inteadevar un numar de mare atractie.
La Ia0 0 la Bucure0i. unde a cuvântat, cu
darul sau minunat de a rosti cuvintele, sa-
lile gemeau de lume. Pentru intaia oara
adorabilul 0 deliciosul causeur", aparea in
mijlocul multimii, ca orator.
Dar valvartejul politic a deceptionat re-

www.dacoromanica.ro
 I. L. CARAGIALE 23

pede pe marele literat. Dupa turneul politic

ce 1-a !lent prin tara, stramtorat fiind la
acea vreme, Caragiale a cerut §efului sa-i
fixeze candidatura, eh doara se va alege
deputat.
Evident, Take lonescu nu 1-a refuzat. Dar
aducand chestiunea in comitetul partidului,
onorabilul comitet a respins propunerea pe
motiv ea Caragiale" nu inspira incredere"-
incredere politica, bine inteles, fiindca,
obiecta comitetul, Caragiale nu era destul
de serios!...
I-a fost probabil teama onoratului comi-
tet de multa vreme defunct ! ca preten-
dentul la deputa tie sa nu-1 eternizeze in
vreo opera satirical...

MELOMAN
In anii pe care i-a petrecut in Willmers-
dorful Berlinului, fugind din tarii dar pur-
tandu-i dorul, Caragiale n'avea mai mare
placere §i zi mai bucuroasa deck atuncia
cand il vizitau compatriotii prieteni sau cunos-
cuti, in trecere prin capitala Germaniei.
Intr'un rand, Caragiale primi vizita defunc-
tului istoric Vasile Pdrvan care era insotit
de Sirnionescu Reunniceanu 0 Traian Bratu,
acesta din urmfi actual rector al Universi-
nth ie§ene. Revederea fu cu atat mai cor-

www.dacoromanica.ro
24 DINA 25 ANI

diata cu cat vizita era cu totul nea§teptata.

Fire§te, tustrei au fost retinuti la masa §i
intretinuti de admirabila verva a lui Cara-
giale.
Si pentruca placerea sa fie desavfir§itä,
spre seara Caragiale 1§i invitä prietenii la
un concert.
In locul savuroaselor conversvtii cu care-i
animase autorul Scrisorii pierdute", cei trei
vizitatori savurau doua ore de muzica di-
villa: Beethoven. In tot timpul concertului,
Caragiale era absorbit, transportat §.1 riu-§i
mai dadea seama ea sta alaturea de amicii
sai.
Abia la plecare, el 1§i reveni in fire §i a-
dresandu-se tovara§ilor s5i. zise cu ton indu-
rerat :
Mai, eu am fost un om fara noroc!
Pang §i cariera in viata mi-am gresit-o, f a-
cfindu-ma... scriitor!
Si child i§i vazu prietenii cà fac ochii
marl 0-1 privesc nedumeriti:
Da, caci eu sunt o fire foarte sensibila
la muzica... Trebuia sa ma fac muzician 9).
*
*

Inteadevar....
Meloman rafinat, Caragiale avea mari
dispozitiuni §i aptitudini pcntru muzica. Au-

www.dacoromanica.ro
 I. L. CARAGIALE 25

zul salt era de o rail fineta. Poate deaceia

11 supara rostirea lipsita de vocalitate si
punctuatie si desigur asa se explica muzi-
calitatea causeriilor sale, deoarece atunci
cand se antrena In coversatii, nu mai as-
cultai simple replici, ci adevarate expuneri,
cu ark mai sugestive, en eat erau pe langi
improvizate, extrem de armonioase. .

Dar, revenind la sensibilitatea muzicala

a lui Caragiale, isvorul de bunatate a su-
fletului ski, se stie cà el stia sa fredoneze
matematic, exact, pasaj cu pasaj, fraza cu
fraza, simfoniile lui Beethoven sau alte o-
pere ale maritor muzicieni. Asta nu-1 Impie-
dica insh sa nu savureze si muzica natiunii
sale, cantecele populare ale taranimii,
Inteun rand, cum nareaza si Ana Conta-
Kernbach, in impresiile ei Caragiale a
exclamat:
Ce n'as da sa stiu si eu a canta harem
din trisca"!
i ce ai fi compus"? 11 intreaba de-
f uncta scriitoare.
Mare lucru, poate nu; asi fi umplut
insa lumea cu marsuri, da stii, marsuri sa
scoale universul, sa-1 ridice In sus!" 10).
.

In casa sa din Bueuresti, dimineata la

www.dacoromanica.ro
26 DUPA 25 ANI

cafea: Caragiale e suparat ca cornurile a-

duse de slujnick nu sunt destul de proas-
pete. Fara sali manifesteze nemultumirea,
10 ia palfiria 0 plecand, zise celor din casa:
Ma due sa aduc eu ni0e cornuri bune!
Toti a0eapta cu cafeaua. Dar trece o ork
doufi, trei, Caragiale nu se mai intoarce.
Cei din cask Ingrijorati, se gandeau la vreo
ineurcatura cu unul sau mai multi pricteni,
sau, ferit-a Sfantul, la vreun accident!
Spre seara lucrurile se lamurese prin ur-
mfitoarea telegrama expediata a lor sai, din
gad':
Sunt In Leipzig pentru doua zile. VeniP
0 voi cu cel dintai tren, diseara este con-
cert sifonic".
Si Ana Conta-Kernbach care noteaza in-
tamplarea de necrezut adaoga:
Cat ai bate din palme, bagajele sunt
gata, trebuie luat cel dintai tren! 0
toatä lumea pleaca spre concertul simfonic
dela Leipzig".

SENTIMENTALISMUL LUI CARAGIALE

Ca 0 Eminescu 0 Creangii, Caragiale se
mentine in actualitate. Eminescu radiaza.
mereu cugetarea 0 simtirea, Creangii graiul
neao* romfinesc 0 Caragiale specificul 0

www.dacoromanica.ro
 I. L. CARAGIALE 27

particularitatile poporului (in special amic al

burghezimii dela orase).
Caragiale este apreciat si iubit pentru
satira sa ascutita si fara egal In literatura
nationala, ca si pentru verva lui inepuiza-
bila ; dar putini au observat in viata si opera
lui ca este un sensibil temperamentual. I se
cunosc glumele si ironiile. Dar cei mai a-
propiati de dansul, in stricta intimitate, au
fost impresionati adesea de marea lui sen-
sibilitate. Deaceia il vom prezenta pe Cara-
giale, aci, in propriile sale anecdote, de
nuante ironice sail duioase.
Prin anul 1890, Bucurestiul era bantuit de
epidemia holerei. De felul ski Caragiale
din acest punct de vedere era un fricos. Se
temea si el sa nu cada victima acestui in-
fioratorul flagel. Iar Costache Bacalbafa,
istoriseste in reminiscentele sale consacrate
marelui satiric, ca intr'o seara din vara
acelui an, trecand prin dreptul hotelului
Union impreuna cu Caragiale, a vázut pela
miezul noptii scotandu-se din hotel un pa-
sager care murise.
Caragiale vazand aceasta dureroasa scenii
nocturna a isbucnit intr'un plans amar ru-
gand pe Bacalbafa sa-1 conduca acasa... 11).
0 altil scena impresionanta a fost aceea
cand, In casa lui Maiorescu criticul Ju-
nimii" i-a comunicat ca. Eminescu innebu-

www.dacoromanica.ro
28 DUPA 25 AM

nind a fost dus la casa de sAngtate a docto-

rului *utu. Afland dureroasa veste noteazil
insusi Maioresxu in notele sale rgmase pos-
tump marele satiric 0 dramaturg a ince-
put sg plangg dureros...

DUREREA OMENIREI
Prieten nedesphrtit al lui Gherea (§i pe
vremuri bjrta i berar ca i acesta) Cara-
giale numgra intre amicii sai pe scriitorii
vechei miscdri socialiste. Discutând cu aces-
tia despre ideile generoase care au framin-
tat tinerimea cultà de odinioarg, Caragiale
isbucni deodatg:
Vol 'socialistii sunteti 'numai oamenii
frazelor... Numai atunci and veti suferi ca
Hristos i yeti rgbda ca sä vi se tintuiascA
palma in cuie, numai atuncia durerea voasträ
va fi sincerg".

OM FARA NOROC
Inteo zi, in tovgrgsia lui Vlahufil, Cara-
giale se opri in fata unui negustor de fructe
ca sg cumpere amândoi cgte o portocalg.
Vlahuld nimeri una coaptg i dulce, iar
Caragiale cu totul una acrä i seacg. Ne-
gustorul, vrfind sg-i aleagg alta mai bung,
Caragiale ii zise in ton melancolic:

www.dacoromanica.ro
 I. L. CARAGIALE 29

Nu e§ti d-ta de villa, cad a§a e norocul

meu! Pe ce pun mana se usuca sau se yes-
tej e§te. Sunt fiul ghinionului.
Iar cu privire la lipsa lui de noroc:
Fiind intr'o mare stramtoare baneasca,

0,4

AL. VLAHUTA

Caragiale fu intfimpinat la un aperitiv de

catre un necunoscut care ii vorbea In ton
foarte prietenos, tutuindu-1. Era desigur unul
dintre atatia cu care legase cuno§tinta, dar
de care nuli mai putea aduce aminte.
Din vorba in vorba cuno§tinta se reinoi

www.dacoromanica.ro
30 DUPA 25 ANI

Intre ei, necunoscutul platind toata consu-

mai i conducandu-1 pe Caragiale pana
spre casà. La despartire, vazand atata fr.&
leased prietenie din partea necunoscutului,
Caragiale ii ceru sa-i pea ceva bani cu im-
prumut.
Cam call Ii trebue, cucoane Iancule?
Cat de mult, ca nu-mi strica! raspunse
Caragiale.
Atunci te rog cucoane Iancule, vino
maine la mine acasa in strada cutare, nu-
marul cutare, dupa pranz 0-0 voi da banii,
cad nu-i am cu mine:
A doua zi Caragiale lua o birjà i se
duse drept la domiciliul indicat, dar child
se opri vazu poarta cernita. Ramase con-
trariat s't vazand pe gardist Ii ceru lamu-
riri; acesta ii raspunse ca persoana pe care
o cauta murise subit de cord in timpul
nop
Inapoindu-se spre casa. Caragiale ofta pe
cand urca In birje:
Asa sunt eu nascut... om fara noroc!

CUVANTUL SI STILUL
Intr'un cerc de scriitori i ziariti, discu-
Valid cu poetul Mircea Reidulescu, Caragiale
defini rostul adanc al cuvantului:

www.dacoromanica.ro
 I. L. CARAGIALE 31

Cuvantul poate avea un singur loc intr'o

fraza. i daca n'ai §tiut sa-1 pui la locul lui,
intreaga fraza se naruie, ca o cladire in
care un singur bloc de piatra a fost a§ezat
gre0t. Ca sa §tii sa-1 a§ezi trebuie sa cuno0i
me0e§ugu1, trebuie sa-1 inveti, cad in toate
meseriile trebue sa incepi a fi ucenic, iar
nu sa incerci sa fii deodata maestru.
In literatura noastra de astazi se calca
acest principiu fundamental i deaceia stain
eau. La noi e destul ca cineva sa §tie alfa-
betul pentruca sa se creada desavar0t, sa
nu mai invete nimic i sa inceapa a face
literatura". ,
*

Caragiale scria foarte greu, lucru pe care

1-a confirmat §i fiul sat' Luca, atunci &And
ne-a aratat Ca nuvela Kir Ianulea" Cara-
giale a scris-o in douà nopti dearandul §i.
a stilizat-o timp de doua saptamani pentru
a-i stabili forma definitiva.
In aceasta privinta profesorul i scriitorul
Paul Bujor din Ia0 mi-a povestit urmhtoa-
rea destainuire pe care i-a facut-o Caragiale:
Mai Bujor, eu &And scriu ai vrea sa
nu ma vada nimeni, nici chiar ai mei din
cask cad am o adevarata jena, am sen-
zatia ca savar§esc ceva neat 0 in orice caz
in totul lipsit de esteticA".

www.dacoromanica.ro
32 DliPA 25 ANI

Caragiale, care scria §i versuri a facut

cândva urmatoarea definitie asupra poeziei:
Poezia trebuie sa fie ca placerea senzualii.
Cum i-ai simtit primul fior, sa te cuprinda
in mrejele ei puternice, sh te ia ca un val,
sa te ridice la inaltimi ametitoare §i sa do-
re§ti ca clipa aceea de inaltare sa clainu-
iasca ve§nic".
recitind aceasta strofa din Cofbuc:
Departe de strámbele maluri
Corabia'n goand trecea
Ulu tau despicalele ualuri
Cdntau §i matrozii pe ea,
Caragiale i§i prinse capul in rnaini §i cu
ochii inlacramati zise amicilor care-I sorbeau:
De cate ori citesc poezia asta nu §tiu
ce ma cuprinde ca-mi vine sa plang... Sim-
titi voi cfith arta, cata simtire e in aceste
versuri?"
DESPRE PRESA
Caragiale_intre gazetari, despre presà:
E un me§te§ug greu gazetaria. Intrebati-
ma pe mine, sa vã spun eu cat e de grea
aceasta meserie. Ca sa luminezi pe oameni
trebue sa fii tu mai intai luminat: sa cuno§ti
multe, sa cugeti profund, sa cerni, sa selectio-
nezi §i sa dai publicului gaud bun in fraze
bune. A§a trebuie sa fie gazetaria. Am voit

www.dacoromanica.ro
 I. L. CARAGIALE 33

§i eu sa fac o astfel de gazetdrie, dar nu s'a

putut. Am cerut concurs ca sà infiintez un
ziar la Bucuresti i nimeni nu m'a ascultat
§i cred, sunt convins, ca a fost o paguba.
Cinste i gramaticà sunt cele douà conditii
esentiale ale unei prese bune. Sunt bune §i
ideile... dar nu sunt obligatorii!
Cinste i grarnaticd sunt conditii1e esen-
tiale!"
DIN 1907
Tristele evenimente din prima's/am anului
1907 1-au indurerat pe marele scriitor, care
in aceasta privintà a scris cunoscuta brosurd
Din primdvarà pi:MA in toamnd", dar tot
la acea epocd Caragiale a publicat urmd-
toarele stihuri intitulate
LITANIE
Pentru sfór#tul lumii
Tragefi clopotelel
Trageli clopotele
Facefi zi ci noapte rugdciuni!.
Scoateli moage i icoane
faccitoare de minuni-
Tragefi clopotelel
E sfárfitul lumii!
Ceasul judeatii a sunat.
Sfinte apeztiminte
din adiinc s'au cldtinat.
Trageti clopotelel
3

www.dacoromanica.ro
34 DUPA 25 ANI

Sid gheena gala..

ladul toate cemgile gi-a'nlins:
Clocotege smoala neagrd
pe jaratecul Indus.
Tragefi clopotele!
Ardeli ceard §i tamdie,
Ridicali la cer litanii;
Tofi cu frunfile in fardna
bateli sate de metanii!
Trageli clopotele!
Sulfa duhul diauolului
Molipsind pe mari §i mici:
Antichrist strabale lumea
Cu o.Ftiri de eretici!
Tragefi clopotele!
Ocolifi-I
,5i hulifi-l!
Tofi cu groazei si din loatii inima
Imbdtafi-I,
Blesternali-I
Set fie anal (eine
Si screunifi, i'n piept va batefi
prauoslaunici mici si mari!
Tragefi clopotele,
Trageli clopotele clopotari!
Maica Domnului sleivitd
Ce ai nascut pe Nefacut
Apard-ne
Apara-zze!
Apeirei-ne de ispita
Fiului lai Belzebut.
Tot din timpul rAscoalelor dateazri urmrt-
toarea definitie consaeratii in versul tragi-
comic.

www.dacoromanica.ro
 I. L. CARAGIALE 35

SEMNUL
Din toate cdte sunt pe fume
Nu-i una fdrei semn anume:
Dupd miros cunofti o floare;
Cunofti un fruct dupli savoare,
Un geniu dupd o giindire
steaua dupd o sclipire;
Pe-un om de duh, pe cum prive§te
.5ipe neghiob pe cat vorbe0e;
Cuno0i o pasdre pe glas,
Copoiul de vdnat pe nas;
Un caine ori un om turbat
Pe bale i ldtrat
Cunofti o tiara
Dupd ghiard;
Dux)" un fluier pe mierloi
Dupd mai multe pe... ciocoil
Versuri de felul acesta, cu talc politic,
Caragiale a scris mai in §aga, mai in serios.
Uncle din ele s'au ridicat la inallirnea unor
apologuri, cum au fost cele semnate tin
mare anonim" §i din caH unele au decernat
neintrecutului dramaturg §i rnarelui nuvelist
Caragiale §i titlul de fabulist, alaturi de
nemuritorii clasici ai ac'estui gen in limba
romaneasca.
LA ATENEU...
Intre vechii no§tri athenei§ti care au con-
ferentiat la Ateneul Roman din Capitala, a
fost §i Alexandra $onfu.
Poet, prozator, cronicar literar i artistic,

www.dacoromanica.ro
36 DUPA 25 ANI

Al. ,oniu a conferentiat inteun rand, vor-

bind despre starea mizera a scriitorilor
no0ri, de odinioara, cari nu erau incurajati
de public 0 ale caror productiuni nu aveau
nici o cautare. Era, desigur, un adevar...
Trist, dar totu0 adevarat.
Caragiale care Impreuna cu Vlàhufá
§i Delaurancea erau in sala s'a simlit
oarecum jignit §i... child ,onfu fu aplaudat
de asistenta, la incheerea cuvantarii sale,
el s'a repezit la tribuna §i a cerut cuvantul.
Evident Ca 1-a oblinut caci n'a avut
cine sa i-1 dea!
Caragiale, intr' o spirituala causerie de
zece minute, a aratat ca nicaeri ca in tara
noastra scriitorii'n'au o situalie mai inflo-
ritoare §i mai privilegiata, cà va face ca toll
copiii sai sa adopte meseria de scriitori. Si
cu alte apropouri satirice a amuzat sala,
facand praf... conferinta bietului Alex. ,onfu,
care, perplex, a dispdrut cum a putut mai
discret.
Vor mai fi desigur unii, cari n'au uitat
aceasta farsa a lui Caragiale...

NEMTOAICA DIN BERLIN

Prieten intim a lui Caragiale, profesorul
§.1 literatul Paul Bujor, mi-a istorisit intre
altele:

www.dacoromanica.ro
 I. L. CARAGIALE 37

Lui Caragiale nu-i placea sa fie deranjat dela

rnunca grea i istovitoare a creatiunilor sale literare.
Cand scria trebuia sa fie singur, sa nu-I supere
nimenea, sa nu i se tulbure iinitea. Cei din casa
§tiau ca in acele clipe, zile intregi si nopti tarzii,
nu trebuia nici sa i se vorbeasca, orice s'ar fi in-
tamplat. In preocuparea, absorbirea i stradania sa
de a creia si de a-si ingriji stilul, Caragiale simtea
pared un fel de jend cand se stia vazut i observat
la lucru de alti ochi: Cand lucrez si ma vede
altul mi-i rusine ca si cum m'ar vedea Ca ma screm"!
lntorcandu-ma dela Paris continua Paul Bujor
m'am oprit la Berlin, anume ca sa-1 vad pe Cara-
,giale, care locuia intr'un cartier periferic. Eram cu
nevasta i trasesem la hotel. Cand ne-a vazut, Ca-
ragiale nu mai putu de bucurie i, imperativ, ne-a
oprit la el.
Am stat trei zile iii gazduirea sa, Fara a mai da
pe la hotel, caci nu ne rasa sa mai plecam. Staruia
sa ramânem oaspetii sal macar o saptamana. L'am
cunoscut asa dara si in intimitatea familiei sale,
in Germania.
Intr'un rand, la dejun fiind, pe cand servitoarea
o nemloaica batrana aduse la masa, Caragiale
o opri cu tablaua in I-liana, fara s'o lase sa ser-
veasca: Roza stai! Ia declama-ne ceva frumos, sa
te auda i musafirii!"
Si batrana servitoare, stiind ca asta-i face phi( ere,
tinand tablaua in mana o adevarata postura
teatrala de efect ilariant incepu sa declame ver-
suri din Goethe.
Vezi ce cult e poporul nemtesc? Pana i ser-
vitoarele 11 tiu pe de rost pe marele lor Goethe.
Pe and la noi... ti-ai gasit!"
Altadata Caragiale, bine initiat in politica ger-
mana, ne-a marturisit urmatoarea anecdota:

www.dacoromanica.ro
38 DUNA 25 ANI

Intr'un rand Kaiserul, informat de doleantele

muncitorimii germane social.democrate, s'a expri-
mat clarz:
Muncitorimea sa-si mai scuture praful de pe
ghete ca sà ajunga la pretentiunile el"!
Dung cateva zile, infeo zi de repaos, un convoi

-
Ck,
f.al.

,Y6e/

AL. VLAHUTA, CARAGIALE, DELAVRANCEA

imens de muncitori, a defilat inteo ordine ideala

in fata palatului imparatesc, seuturtindu-si cu ha-
tista praful de pe ghete, in clipa cand treceau pe
dinaintea palatului lui Wilhelm, in cel mai pacinic
semn demonstrativ.
Caragiale povestind acestea adaugii P. Bujor
a exclamat in extaz:
glen ce Insearuna educatia socialista a mun-
citorimii germane, opera de ani de zile a lui Lieb-

www.dacoromanica.ro
 I. L. CARAGIALE 39

knead, Bebel, Singer 0 a celorlalli conducatori ai

social-democratiei germane"!
Caragiale venea des la 171c1huid, unde ne gasea
pe toti. Acolo ca si mine, el a cunoscut pe un tAnfir
pond, sfios, tacut, care se simtea fericit a fi primit
in casa poetului. Era St. 0. losif, care mai tArziu
a devenit secretarul lui Caragiale.
Cu Delavrancea, Caragiale se aprindea in discutii
infierbfintate, pând la vehement5 si uneori chiar
la ceartà. Se tachinau, se intepau si se certau de
credeai in cele din urm5 ea cea mai mare dusma-
nie li va desparti definitiv, dar a doua zi Caragiale
umbla mortis sà-1 gaseasca pe... adversarul sail,
chit ca sfi inceap5 o noufi ceartà, pentru ca in ziva
urmätoare sh se caute iar unul pe altul...
Uneori cand nu se intelegeau, Caragiale isbucnea
spre mine, in recurs:
Mai Bujor, tu esti om drept, ia spune de par-
tea cui este dreptatea?"
Si-i impacam, ca apoi sa inceapfi o conversatiune
si mai aprinsà.

LA SINDROFIA
LUI ANGHEL DEMETRESCU
Inteun Cräciun, la o sindrofie colegialà,
in casa profesorului Anghel Demetrescu,
intre comeseni fiind fatà, intre allii, Dela-
vrancea, Caragiale, Coca Dimitrescu lasi,
lonescu-Gion, dr. C. !strati, V. D. Pciun, dr.
Petrascu, §. a.
Venind vorba de alegerea lui Anghel De-

www.dacoromanica.ro
40 DUPA 25 ANI

metrescu, ca membru corespondent al Aca-

demiei Romane, Caragiale isbucni deodata:
Bine, mai Anghele, ce fel de membru
corespondent vei fi tu la Acadernie, child
dorniciliezi la doi pa§i de ea ?
Adica ai dreptul sa-i trimili scrisori, cu
servitorul §coalei tale, dar n'ai dreptul sa
pà§e§ti pragul instituliei de§i stai in imediata
ei vecinatate?!"12)
Evident ea aceasta spontana interventiune
a lui Caragiale a produs ilaritate §i pe cat
§tirn in ce raporturi excelente a fost el §i
cu Vliihuld, putem presupune ea' autorul lui
Dan", a refuzat onoarea de a intra la Aca-
demie sub influenta marelui satiric...

DELA SULTANICA LA SMARANDITA.

,erban Cioculescu, comentand editia cri-
tied a operei lui Caragiale, inceputd de Paul
Zarifopol, adnoteaza pentru al treilea vo-
lum :
Pe limgei pastisa Feiclie de Pasti", numita" No-
aplea Invierii" numeroasele pagini inedite din
Addenda", scot la ivealei o parodie de roman
Smarcindifa", cu material rural care pare a pre-
vesti pioduclia semcineitoristd".
In aceasta privinta o scurta lamurire:
Smarandita" este inceputul unui roman,
sau al unei nuvele mai mari pe care Cara-

www.dacoromanica.ro
 I. L. CARAGIALE 41

giale 1-a publicat in seria I-a a Moftului

Roman". Cei care sunt oarecum initiati in
atmosfera prietenestilor... rivalitati literare
ce au existat intre scriitorii nostri mari in
ultimele dona decenii ale secolului trecut,

BARBU DELAVRANCEA

Isi vor aminti cã marele nostru Caragiale

a scris SmArändita". dupd succesul pe care
Delavrancea l'a obtinut cu Su lamica" tot
asa-precurn Cosbuc a scris poesia In noaptea
Invierii" ca sa fie in paralelà cu La icoanh"
cunoscuta poezie a lui Al. Vlahutd.

www.dacoromanica.ro
42 DUPA 25 ANI

Ce voia sA demonstreze Caragiale cu Sma-

fandila" sa? Ca stie sa descrie mediul
viata ruralà? Sau cA e tot atht de mester
in redarea graiului Iiiránesc?
Nu! desi involuntar a demonstrat am-
bele aceste pretioase insusiri ale sale! Ca-
rugiale s'a distrat scriind Sm6randita" ca
sà fie la nivelul succesului Sultanicii"
s'a distrat, scriind in acelas timp o prozh
aleasd i plinii de poezie, dupa cum s'a
distrat parodindu-si minunata i impresio-
nanta nuvelà, 0 fhclie de Pasti", ca sã de-
monstreze ca toatà arta inteo opera lite-
rard nu e nurnai fondul, (subiectul ei) ci
forma, adicA stilul literar.
In aceasta privin(5, Caragiale a dat un
exemplu striducit, scriind inteo formA cu
totul nou5 pentru a se parodia singur, nuve-
leta intitulatil In noaptca Invierii", dupä
sguduitoarea sa nuvelá Paella de Pasti",
invederând astsel cá modul de tratare pH-
meaz5 in creatiunea unei opere, iar nu su-
biectul.

In amintirile sale teatrale, C. Nottara, care

s'a bucurat de prietenia liii Caragiale, in
calitatea sa de fost sufleur, director de tea-.
tru, cronicar teatral t i autor de piese ori-
ginale, relateazA urmiltoarea nostimadh, asa

www.dacoromanica.ro
 I. L. CARAGIALE 43

cum a istorisit-o lui Ion Masoff, cercethtor

al trecutului românesc.
,,Ah, dar s fi vázut at de bine cetia Cara-
giale! In special piesele lui, le interpreta desdar-
sit, dedublAndu-se pentru fiecare rot.
A§a ne-a cetit D'ale carnavalului", chiar la mine
acaa, flind de fali Intre altii Racovild, Vasilache,
Siderescu actor, un fel de aghiotant al lui Cara-
giale, care fAcea mult haz pentru aerul lui vesnie
distrat, si-o domnisoard Natalia P. aceasta prie-
tea a lui Skincescu, fostul subdirector al Natio-
nalului. Sttincescu nu prea Ii aprecia pe Caragiale,
dua cum nu prea fficeau mare haz de lucarile
lui, nici Ion Ghica sau Gr Gr. Cantacuzino: pie-
se mitoanesti", etichetau ei cu dispret piesele lui
Caragiale. Cauza trebue autat'a si in atitudinea pe
care o avea Caragiale fatà de acesti boeri, care ti-
neau sà pastreze oarecare distantfi intre ei i cei
cu care veneau in cont: et. Ori Caragiale, cu firea
lui expansiva, nu prea tinea seam'a de aceste do-
rinti boeresti. Iatà unul din motivele pentru care
nu se bucura de prea multà odmiratie in cercul lor.
Cum ti-am spus, Caragiale ne-a cetit intr'o zi
D'ale carnavalului". Am uitat a-ti spun ina, c'a
el cetise aceasta comedie i Reginei Elisabeta.
Lectura facutà Carmen Sylvei a linut multe vre-
me, pentrua Regina, care nu cunoastea atilt de
bine limbajul special al periferiei, nu facea haz de
toate replicile. Ori Caragiale linen ca Regina a-I
guste toate subtilitatile piesei. Se oprea deseari oi
incepea sà explice. Atunci Carmen Sylva isbucnia
in as si spunea: A,so"!,
In cercul nostru citirea piesei a avut un mare
succes. Singura persoaa care nu fficea haz era
d-ra Natalia P. care pentrua era prietena lui Stem-

www.dacoromanica.ro
44 DUPA. 25 AM

..cescu Ii luase o atitudine anticaragieleasca. La un

moment dat, pe la mijlocul actului al doilea, nu-
mai ce-1 vedem pe Caragiale ca inchide textul pi
spune;
Nu mai cetesc!
De ce?
Pentruc5 eu, atunci cand cetesc, inteleg sa am
unanimitatea!
Si adresandu-se Nataliei P., foarte furios: Ce-
mi stai domnisoara ca un carnat? Ce, te faci ca
nu intelegi? Pai de piesa asta a facut haz Regina
Rorniiniei, care n'a trait la mahala, slava Domnu-
nului! Si d-ta, care te-ai nascut i ai trait cot la
uot cu istia, te faci ca nu pricepi"?
Orice insistente ca sa continue lectura au fost
.de prisos.

DIFERENDUL
CARAGIALE-ALECSANDRI
Precum se §tie, Caragiale a intrefinut o fo-
arte bogata §i sclipitoare corespondenta, cu
criticul Paul Zarifopo!, care in parerea sa
de estet, era convins ca dintre scriitorii no-
§tri, adevarata opera de arta este numai a-
ceia a lui Caragiale. Corespondenta dintre
Caragiale i Paul Zarifopol a fost publicatil
de catre *erban Cioculescu, mai intai in
,,Revista Fundatiilor Regale", apoi in volum
De acolo aflam urrnatoarea scena, petre-
cuta la o §edinta a Junirnii":

www.dacoromanica.ro
 I. L. CARAGIALE 45

Caragiale povestege cü Alecsandri nu-1 pulea

mistui nici pe el (Caragiale), nici pe Erninescu,.
la Junimea". Caragiale a zis odatä tare in prezenla
lui Alecsandri, la cetirea unor versuri de Etni-
nescu: zeci de mii de galbeni set fi dal, nu ai ft
gasil in literatura romcineascd, inainte de Erni-
nescu, versuri avi de de frumoase". (Ctici un altul
zise mai inainte: sate de galbeizi s'ar fi platit in
literatura ronaineascd mai veche pentru asemenea
versuri. Alecsandri zambise semnificaliv la vorbele
acestea. Atunci Caragiale Jam cu glas fare replica
de mai sus).
Iar §agalnicul V. Pogor, autorul tuturor
f arselor §i al nazbatiilor dela Junimea", cu
tot respectul ce-1 purta bardului dela Mir-
ce§ti, nu se putea reline de a nu califica
poeziile lui Alecsandri, exclamand:
Inspiratie burgheza"!
Alecsandri, clasicul, nu savura textul lui
Caragiale pentru anumite considera
lesne de inteles; deaceia inteo scrisoare
catre 1. Chico, el scrie; Scena miliaria a
incaput pe mana unor fo§ti sufleori".
Maiorescu in Insemnarile" sale, retinand
faptul acesta noteaza
Junimea" ca mare discutie literara, Ca-
ragiale agresiv §i nepoliticos cu Alecsandri".
Adnotarea lui Maiorescu este astfel inter-
pretata de $erban Cioculescu:
Aprccierile lat Maiorescureflectcl o sensibilitate
perfecta de gazdát, preveniloare, NO de un oaspe

www.dacoromanica.ro
46 DUPA 25 ANI

asa de distins, fireste, care nu se cuvenea cat de

pufin indispus.
Not judeatm altf el atitudinea lui Caragiale. In
ea saluterm reacfiunea curagioasti contra until poet
de valoarea mui Eminescu.

In scrisoarea datata Cfirligi, 6 Septembrie

1910. Zarifopot Ii scria lui Caragiate, evo-
and astfel pe Stefan Nei, fratele fostului
rector al UniversitAtii iesne, Neculae Cu-
lianu, membru ca i acesta al vechiului
cerc junimist din Iasi:
Caci, daca imi dau seama bine, vad cä
oamenii depe locurile acestea sunt foarte vioi. Ia-
ta-1, de pilda, pe mowl Stefan Nei! Il aud plim-
bandu-se in odaia de alàturi cu pa§i mArunti
§i poate delicali a implinit acum dou5 sapta-
mAni 80 (zi: opt-zeci). Aa slabut cum arat5, nu'ii
inchipui ce pasionat e de politicA. Cand vorbe§ti
cu dânsul de Take lonescu, se cutremurA ca de
necuratul §i trânte§te furios batista pe mask.; bu-
cali Pa5 face pe diavolul, de Pa5 avea inainte! Si
D-ta probabil nu banueti cu ce 1-a suparat, mai
ales, §eful d-tale pe veneratul meu mo§! D-ta nu
poll bAnui nimic pentru ca nu tii ce le-a spus
Alowl Nei. Dumnealor, la toli", de atatea ori, in
imprejurari solemne ca §i in cele din toate zilele.
Dumnealui le-a spus acest mare adev5r: in lara
noastrà tot rata vine de acolo cà avem mai multe
partide politice, pe cAtfi vreme e a de clar cfi in

www.dacoromanica.ro
 I. L. CARAGIALE 47

aceastá tara nu :neap, dupä raliune de cat un

singur partid, etc.".
Se stie ea pe atunci Caragiale era parti-
T.4

°' . ,Ai:i;,.=-;;;q:.
PAUL ZARIFOPOL
zanul politic al lui Take lonescu, pe care
,,Stefan Nei, junimistul, 11 combatea teore-
tic, fiind un spirit conservator.
*
* *
Caragiale despre el Insusi in prima scrie
a fairnosului sáu Mafia( Rumen" (1893):

www.dacoromanica.ro
48 DUPA 25 ANI

Particularitati: Meloman! Ureche, memo-

He §i gust muzical bine desvoltat!"
Ca o dovadd eclatanta cà spiritul §i sa-
tira lui Caragiale au avut o inraurire a-
supra lui Zarifopol mai citam unnatoarele
strofe scrise de el catre Caragiale, in limba
germana. 0 ream in panda traducere fa
de frumuselea §i armonia originalului:
Ploioasti vrerne, certuie
Posomoritti reverie,
Ce sä fac sit scup de ea?
Vinul minunat de Rhin
Alungii, (rate ori ce chira
La barometru nu cilia:
$i de vremea vremuieste
Bea, inlituntru te'nccilzeste!

* * *
In revista Convorbiri Critice". de sub
directia prof. M. Dragomirescu, Caragiale,
a publicat o serie de minunate fabule sati-
rice, semnate Un mare anonim". I-a fost
insä cu neputinta lui Caragiale sã ramae
anonim, caci dela primele sale fabule, apa-
rute dupà rascoalele tarane§ti, cercurile lite-
rare au sezizat de indata eine este autorul
fabulclor. Ba, a urmat chiar in aceasta pH-
vinta, o delicioash polemical intre ziarele
Opinia" §i Liberalul" din Ia§i, reproduse
apoi in intregime §i in Convorbiri Critice",

www.dacoromanica.ro
 I. L. CARAGIALE 49

polemicA, care a avut darul s'as identifice

definitiv cã marele anonim", este Cara-
giale (1907).
Iata ea in corespondenta sa cu Paul Zari-
fopol, gAsim alte chteva stihuri, unele cu
caracter epigramatic i altele, avhnd un
pronuntat gen fabulistic, cum este de pildd,
urmiltoarea Fa buld dernocratica"

MOTTO:
Pe lona l'a inghitit
Spune Biblia, un chit
Fiind greu de mistuit
Inapoi l'a asudrlit.
Zise lona zeipticit;
Cum reinidnem insfdrfit?
Chitul zice: Suntem chit!"

N4te ciocoi au inghitit

Pe Bade, unul dela noi.
Dar le-a fost greu de hanipsit,
Si jumatate mistuit
II aruncara inapoi.
Pe Bade rein I-a suparat
Acest afront neasteptat
Si, nespalat, numai deck,
El pe noi toli ne-a convocat.
Noiloti I-am mangaiat pe rand:
Nu fii mahnit pana'nteatat!
Vine pedeasa lor curand.
Si, sicut cunis, iar la voi
Se vor Intoarce acesti ciocoi!"
El Insä zise amarat:
4

www.dacoromanica.ro
50 DUPA. 25 ANI

Eu stiu ce vreti sä spuneti voi:

Dar orisicum si orisicat,
Eu . . . cum I-Milan".
Mora/a:
Ciocoi... urat!

Aceasta fabula are urmatorul talc po-

litic :
Ca fost partizan al lui Take lonescu care
infiiMase atunci partidul conservator demo-
crat, Caragiale biciueste pe conservatori care
au manevrat politica pe asa maniera, incat
Al. A. Boldetrgu (pomenit si in fabula de
mai sus: Bade rim") a fost nevoit sa demi-
sioneze din demnitatea de ministru al justi-
liei, dand locul sau defunctului D. A. Gre-
ceanu.
lath* o alta fabula al carui talc il vor lute-
lege cetitorii:

Din Focsani s'a anuntat

Ca Manua, un avocat,
S'alt armean, tot avocat,
La duel s'au provocat.
Data' focuri s'au schimbat
Fara nici-un rezultat
Pe urma s'au impacat.
Mana amical si-au dat
Avocat la avocat.
Si impreuni au mfincat
Duna uzul consacrat...

www.dacoromanica.ro
 I. L. CARAGIALE 51

Si inch o fabulft scrisa in dialectica lui

lui Marius Chico§ Rostogan, unul din ridi-
culii eroi ai lui Caragiale:
Barometrul se tot lasä
Vezi nurna cum vremue§te...
S'apoi? parch' mie'mi pasfi?
Inca un pocal! Noroc.
SA se lase cat poftete,
Ca eu nu ma las gheloc!
Si ghe-i vorba de lasare,
Apoi lasa-ke pe mine!
SA se lase el cat poake,
Eu tot §tiu ca l'am ramas:
C5, &à ma dau ghe ru§ine
Pana'n pinmila ma las!
La el consecvenja nu e
Cfi'z cum vremea i s'arata
Cand se lasà, cfind se sue.
Pe cand eu ma rog frumos.
Hack' m'am lasat odata,
Singur nu ma scol ghe jos!

Din aceea§i lucrare, pe care $erban Cio-

culescu a da'ruit-o literaturii nalionale, mai
extragem chte ceva, din spumoasa vervA a
lui Caragiale: o felicitare trimisgi cu prilejul
Anului Nou, prietenului sdu Paul Zarifopol.
Anul Nou sa v5 gaseasca
Petrecand cu muljumire!
Bine sA va daruiasca
Si deplina fericire!
Hoch! familiile amice

www.dacoromanica.ro
52 DUPA 25 ANI

Zarifopolu i Gherea!
Curgi viala lor ferice
Si mai dulce cleat mierea!
semnând aceste stihuri Un poet Daco-ro-
man".
Iatà i o poezie improvizatà ad-hoc, având
totusi un caracter de fabulã :
De ieri seara, dila nouA
PlouA, c'oane, piouS, plouS..
$i eu singur, singurel.
Tot ma lupt c'un pfiArel
DusmanA ee-i soarta me
CA nu am cu sine be:
CA mai vreme di Mut,
Di bAut i pitrecut
De cAndu's n'am mai vAzut.
Al rnatale
CARAGIALE

Iatà si un catren epigramatic: o piata

nemteascS, vàzuta prin prizma unuL.. betiv:
Cutremure s'entAmplA'n lume
Cu grozavii fArS de nume,
Da grozdviile din Harz
Le fac pe toate marli!
Si o deviza a slujnicilor din Lipsca. precum
aratà $. Cioculescu in comentariile d-sale:
Apa, dac'o vreai curatS,
Cana sA-li fie spalatli

www.dacoromanica.ro
 I. L. CARAGIALE 53

Si zä, cand ke-ai adgpat

Bogdaproste cu-i a dat...
Apa spalã toake séale,
Fail doar ghe vorbe réale.
CARAGIALE si JUNIMEA"
Gage # gdge"

In prea interesantele scrisori adresate de

Duiliu Zamfirescu lui Maiorescu, gAsim una
datatà 20 Mai 1892, din care detasam acest
caracteristic pasaj referitor la Junimea".
Vid cii cel dint5i, Caragiale a tinut o conferinlä
Gage §i gdge literare" in care pare ea' s'a ocupat
de decadenta Junimii". In adevAr ar fi ciudat de
a asculta o asemenea disertatie orintologica tinuti
de o p5rere asa de curioasA cum e Caragiale. Eu
socot ca pe el I-a indemnat numai imperechierea
Intre aceste douã vorbe gaste si gAste si se lege de
lume, fiindca alminteri, dacfi decadenta existä, ar
fi trebuit s'o constate mai luta la el".

Precum se stie, Caragiale a intrat in

Junimea" dela Iasi in al cfirui mediu cul-
tural si-a cetit operele teatrale, precum arato.
§i Maiorescu in In3emnarile" sale; deaceea,
el nu se prea imp dca cu Junimea" noucl
din Bucuresti, unde nu mai g6sea entuzias-
mul animator si vechea spiritualitate juni-
mistk iar grupul literar de aci, ii fdcea
impresia, cum se spunea pe vremuri,

www.dacoromanica.ro
54 DUI% 25 ANI

§i cum se mai spune si astazi intre literati

unei bisericute".
Pentru a nu utiliza acest termen, Cara-
giale l'a inlocuit prin cuvantul gasch" si
deaceea, si-a intitulat conferinta de care
vorbeste Duiliu Zamfirescu, atat de afectat
din cauza ironiei lui Caragiale, Gaste §i
gage literare".
Pentru istoriografia noastra, e necesar s5
amintim ch, Caragiale a debutat mai intai,
,6 talentul ski de conferentiar, la Cercul
de studii sociale" al vechiului partid social
democrat, pe and redacta prima serie a
Moftului Roman", avand ca prim redactor
pe Anton Bacalbasa, sufletul miscarii socia-
liste. Ulterior, Caragiale a conferentiat la
Atheneul Roman din Bucuresti, la Teatrul
National din Iasi, punand in discu(ie pro-
bleme literare sau culturare, de mare interes.
Chiar and a inceput sh activeze pe teren
politic propriu zis, Caragiale a tinut cuvan-
tali in intruniri publice, cum a fost prea
frumoasa sa cuvantare rostita la Ias'i, in
anul in care Take lonescu a pus bazele
p artidului conservator-democratic 14) .
*
*

In conferinta sa Gafte si geiste literare",

caragiale a vizat noua Junime" din Bucu-

www.dacoromanica.ro
 I. L. CARAGIALE 55

curesti, ceeace n'a putut fi pe placul lui

Duiliu Zarnfirescu, care in sus amintita sa
scrisoare continua:
Firea I-a inzestrat bine i viata la tentat cu toate
prefacatoriile §i bunurile ei: a fost bogat, a fost
sfirac; a avut slujbe, le-a pierdut; o fi iubit §i pro-
babil o fi fost iubit dar niciodata nu §i-a uitat
menirea, pe care ea 1-a zamislit, se pare cfi i-a su-
flat-o in ureche dupà ce 1-a gAtit zicându-i, cu un,
picior In spate: du-te §i sfi fii trivial!"

Scriind aceste cuvinte, Duiliu Zamfirescu,

in pasagiul citat, comite el insusi, poate in-
voluntar, o trivialitate fatg de caragiale §i.
fatà de sine Insusi, când de un desavârsit
puritanism in ce priveste arta scrisului salt,
asterne atari cuvinte...
*
* *

Dar decadenta lui Caragiale, si child?

Inainte de a fi scris minunatele sale Mo-
mente", Kir Ianulea" s'i toate schitele si nu-
velele sale adunate ulterior In volumele
Abu Hasan", .,Reminiscente", etc.?
Scrisoarea e datata in Mai 1892, când
caragiale parea di a rupt-o definitiv cu lite-
ratura. Toatrt lumea il nechj ea si-1 tachina
ca sa mai dea eeva teatrului rornânesc.

www.dacoromanica.ro
56 DUPA 25 ANI

Pentru a incheia acest capitol in care

n'am epuizat toate cuvintele de duh si de
spirit ale lui Caragiale ), " ne vom ocupa
despre beneficiile sale, ca autor. In aceastä
privinta, alaturam aci douà facsimile care
dateaza de acum patru decenii si din care
se vede cat de... modeste au fost veniturile
sale ca autor.
WA' cum suna textul Invoelii" pe care a
incheiat-o la 20 Octombrie 1894, cu librarii
fratii Saraga din Iasi, cei dintai editori cari
au pus in circulatie operele marilor scriitori,
inteo edilie populara, denumita Colectia
*araga", ce se vindea cu un leu volumul.
Iata cuprinsul acestui document.
INVOIALA
Subsemnatul I. L. Caragiale, publicist do-
miciliat in Bucurepi ci Frafii 5araga lib-
rari editori, domiciliafi in Iasi, am con-
veldt:
1. Eu Caragiale am vcindut d-lor Frafii
Saraga dreptul de a edita i tipäri operele
mele intitulate Nuvele", con finand: Pa-
cat", Faclia de Paste", Poveste", Rilzbu-
nare", etc. 0 Mofturi" din articolele mele
din Moltul Roman" in condifiunile urma
toare:
D-nii 6araga vor edita ;i tipári scrierile
sus aratate in cloud volume cu tillurile
urmatoare: Un volum intitulat Nuvele",

www.dacoromanica.ro
 I. L. CARAGIALE 57

G7;,0-44
pe. 45,,,,x.- .r. C°friit.-- 3reessAS..1' 1.7;f- °.6

4'4- 14,4, .474, 4 a ,skri,

WwynfraegY444::,;,/14,..
ef,- 64:14,
44 444 .56,,,%44_ eabe..-
A./ 4WAI , . 4-02).,..A'
danS .
wA 444. ay
04.,41 e, ..-424 ,e4.?,- ,z7.: -hin.a., WNW ,Y,C.
7., A 4.#0.4 As

4a.,44-4 -frepi.6 4. N:49,c_ endt

47;Zfist4c.
04.401_,. an, 4'4144'. ,174,64 '4 -4
4112/ e't'an2,44
41ry.p/ed..
AtS-
' , t,e _E"." A", 0 444644,e.k.
6...e Graar, d. ;444, -414-
fax_
4;.
eui.04 .1f 4,4-4 ocir, 4.10. Y..:4 01.44 1 a...4 4.4.
4,4.v 4.44.
at
el 44,0 li.1.44-" -,-
.44
ri.ot . :;;;Z
/44.,
aita;tc.fieatest, tiara, , ,447a4t 7.44 ;,.;
oft 4ch "4.441', /*
'4'4..14 4101 4..
,, tr 14. wity-- Aga, ew.. ...A'
A avf..
AG., I. 74.4
91L, rAk.. 446., I., Asewv4 44, 4. Qi4-aak 4-
t-4,,,,
al,' r; drop* AK,
,'
,
v4
. y epr4 I:. vre/ 0,, 4 '04 4,4' 44_ 4 .44,
vet- 4Ptar4 .....4.4,..

,
44. .4, S444 f-
a 4. 4 4,0/.4 44_444.:: 4 t, 4.44 41,44_44,44.4-
4: ed., 4. 04/,'Ir 4ele 47'

7 44/44, orb 1.r."-.1c4 44k ua ,44. 42/4,

44 .4.4. af ;,,,,4*.-;.frz;G Crfr.a
4., k 41,. ,..c..,14.44.4,

,
;47, jp,,, ,4

61,4ra .14 ;,, '1-4 4.4 tr.0 A'"44.tu.v, 4

frAcia bp,)
-0.,0744A . 4 :4 )44. ;
*141:. .4,744,-, 4a fee
, , er,ici

ye.;;Ii pr.,14.4 4,-41 . tw. PI .13,4%x u44.., 4., a 414.41,

v.
.-o za Nr211,- 1., 76,(..o ..e4
41...y. -oo wear *.t
)41444 74,41, 4/ eat,
4,2, Mt,. 4 aft .4;4,4 4
19 / 44..,4 ,4!>*4
.V4 kg,. eN.v794._ 4.- '4,
. 94e-44444,4 Va4.'"( ,arr, 1.44, ap-44 To:,,,
4 r.; ,Apfata:-.114W ;6'4. .
,r40, :gas. .4; '/P
,
lax, 4 e,4.4
.,set
C.:".ert,r (.
444.
. t;44414.4.4-

www.dacoromanica.ro
58 DUPA 25 ANI

altul Mofturi", in ate 6000 (sase mii) ex-

emplare.
2. Preful edifiei I-a de cafe 6000 (sase
exemplare I-am prilnit in strata de
500 (cinci stile) lei la facerea acestei in-
voeli i mit oblig a acorda in aceleasi con-
difiuni d-lor Saraga prelungirea indefinitel
a invoielit de Niel, ori de cede ori mt-o
uor cere, plätindu-mi anticipat pentru
fiecare uolum cafe 250 lei (cloud sufr
cinci zeci lei( la punerea in vanzare a
unei nouel edifiuni tot de 6000 (sase mii)
de exemplare. Fárá atilt inuoialci !titre
noi, eu Caragiale mat oblig a nu mai da
drept editurd a acestor opere nimanui in
Ii mba romernii, nici in far& nici in striii-
ruitate.
Manuscrisul l-am predat d.lor $araga si
ma oblig a face corectura cuuenitii.
3. Noi frafii $araga ne obligiim a tri-
mite d-lui Caragiale, din fiecare uolum, la
fiecare edifie, cate 25 exemplare.
Feicut azi in Bucuresti la 20 Octombrie
1894,
1. L. Caragiale
Str. Collet 78 Bucuresti

Volumul Nuvele" a aphrut. Al doilea vo-

lum n'a mai aphrut.
In locul acestuia, librarii *araga au HO.-
rit comediile lui Caragiale.
Cum se vede i din textul acestui contract,
Caragiale punea pe atunci un interes deo-
sebit pentru ingrijirea corecturei. Este §tiut

www.dacoromanica.ro
80 DUPA 25 ANI

Stimate d-le 5araga,

O Noapte Furtunoasti" rdmeme cu dedi-
cafie cdtre D. T. Maiorescu.
Prefafa lui Maiorescu nu se mai pune.
La d'ale Carnavalului" i la Soacra"
(pe care o chiamd Fifina", iar nu Tifina
ca in Evenimeulul Liierar") nu trebue
nici o dedicalie.
La Soacra" ureau o coreclurd s'o fac
eu, ar fi preferabil sii am coreclura intdia.
Ce facem cu afacerea Tealrului?
Salulare
Caragiale

In ce priveste afacerea Teatrului", despre

care pomeneste Caragiale la sfArsitul acestui
rdvas al ski, credem a sti ca fiind atuncia
in mare sthmtoare baneascA, Caragiale se
gandea sa-si cesioneze librarilor araga
eventualele tantieme ce i s'ar fi cuvenit
dela Teatrul National din Iasi, care ii re-
prezenta mai in fiece stagiune, operele
teatrale.
Dar, aceastà afacere", nu s'a mai inche-
iat, iar cu multi ani mai tarziu, Caragiale
a trimis o scrisoare Teatrului National din
Iasi, in care aratase cA-si retrage piesele, ca
i*.i- nu mai fie reprezentatepe scelM iesanfi.
Ne oprim la aceste reminiscente sumar
istorisite pentru a demonstra cd autorul
,,Momentelor" a fost un umorist din tempe-
rament. Dar când admiratorii si prietenii il

www.dacoromanica.ro
 I. L. CARAGIALE 64

felicitau uneori pentru spontana sa satira,

Caragiale protesta i obiecta spunand:
Ma, degeaba vorbiti voi, eu nu sunt
satiric, sunt un sentimental, i avea drep-
tate.
Faptul acesta ne aminteste urmatoarea
anecdota ramasa celebra:
Gaud marele satiric rus N. Gogol si-a ter-
minat romanul sau Suflete moarte". ne-
avand incredere in valoarea operei sale, el
s'a dus sa o citeasca poetului Puskin. Acesta,
urmarind cu atentiune desvoltarea satirei
lui Gogol, s'a induiosat inteatata, incat a
exclamat in culmea admiratiei:
Vai, ce tristá e Rusia noasträl
Aidoma §i cu Caragiale. Arare in rasuI
sau ca i in verva sa spumoasa se ascun-
deau lacrimi amare, ceiace a consemnat
inteun frumos portret scriitorul P. Locus-
teanu, vorbind de Caragiale:
L'am vätzut odatei pe Caragiale la Moartea ci-
villi". Juca Novel li. Era scena cánd Corrado Almini
povestea cum a scdpat din inchisoare.Toatei lumea
avea lacrimi in ochi, numai Caragiale rezdea paecei
cu loate trdseiturile matte ale bogatei lui expresii.
$i incordarea aceasta de rds a fefei crestea mereu,
peind ce marele scriitor a isbucnit in hohote nest&
pdnite. Atunci abia am belgat de seamil cä si Cara-
giale pleingea".

Nu numai oamenii de stiinta au sustinut

www.dacoromanica.ro
 I. L. CARAGIALE 59

cazul pe care 11 facea Caragiale child i se

strecura vreo eroare de tipar. In aceastã pri-
vinta Scrutator, in volumul sau: Douii
conferinte" istoriseste cateva interesante
reminiscente.
Reproducem mai la vale un document din
care se vede grija ap5s5toare ce o avea
Caragiale i oroarea de a nu i se strecura
erori de tipar.
lath' inteadevhr urmatoarea scrisoare pe
care Caragiale o trimite librarilor 5araga
din Iasi.

huh_ ea5A_.
# 6 /)6!)k-444.MA,,,,b.i.-* ri-4,s7a. ar")fat/i, c..64,--) -010.7.,_

CALM, .

-cr- (AA -Z.. --haAoFeda., -4. de males&

s) ' lie_arAq v /au,- ' Of' .47 ,044CO2COX. (*At 0 (44.041---
g: ar nu .(77-*4., ca- :Seem..,,,Aa 44:).4xi 444t.
h:er.ro *halo
tr,ek- alar4m- M..- 42 p41 14,4,4st
crer eu. cokeho4. *4n-it
I
Cc /tr. (XCer)4_ FeeZA 4C

div Okze.,,ej

el-n-ho. ate CP-

www.dacoromanica.ro
62 DINA 25 ANI

cu dovezi convingatoare ca dela râs la plans

este o trecere usoara, o simpla ondulare su-
fleteasca. Acest fapt psiho-fiziologic, 1-a con-
semnat i marele Shakespeare in celebrele
sale tragedii, iar uriasul romancier rus Dos-
doevschi a spus: Umorul este culmea in-
ventiva a unei profunde sensibilitati".
De n'ar fi asa, Caragiale u'ar fi scris
impresionanta sa schita dramatica 0 fa-
clie de Pasti" i puternica sa drama Na-
pasta" de un misticism specific taranesc,
care totusi a fost, pe vremuri, comparata
cu sguduitoarele drame din romanele lui
Destoevschi. Cu privire la marea sensibili-
tate a lui Caragiale, catcva cuvinte:
Se stie cà intre prieteni, and Ii deschidea
inima, Caragiale se plangea adesea ca a
fost un om fara noroc, cum e reminiscenta
cu portocala cumparata laolalta cu Vldhufd.
In anii cand a inchis ochii pentru vecie,
In primhvara lui 1912, pe cand se afla Inca
la Berlin, si se &idea sa mai revie in tail,
pentru a-si revedea prietenii, Societatea
Scriitorilor Romani" intentiona sa-1 sarba-
toreasca la Bucuresti pentru cea de a 60-a
aniversare a nasterci sale. Printre initiatori
se aflau Vleihufei i Delavrancea preculn si
subtilul critic Paul Zarifopol, cei mai apro-
piali prieteni ai sãi. Iniiatorii i-au trimis
lui Caragiale la Berlin invitatiunea de a

www.dacoromanica.ro
 I. L. CARAGIALE 63

accepta aceasta sarbatorire, dar el a refit-

.zat-o categoric, fail motiv si. fail nici o
explicatie.
Cu multi ani mai tarziu, in corespondenta
kasita la Paul Zarifopol, s'a descoperit mo-
tivul refuzului lui Caragiale, care 1-a con-
cretizat prin urmatoarea fabula 6 scrisa de el:

LUI A. VLAHUTA
A lost odatil un Mat
0 secdturei, un stricat...
Fray, mama, II nesocoteau,
.$i mici si mari 11 huiduiau
Ba, uneori, II # bateau.
0 vieafti 1-au tot umilit
Plin'ce stricatul oropsit
Din casa miSii a fugiL.
lateun tdrziu f i-au amintit
De-acel copil nepricopsit.
De-acel bun de nimic, de-actl
Fugar pribeag, de acel misel
$i mild le-a venit de el...
La ziva lui I-au cam iertat,
Acasci, veseli, I-au chemat
.5i cu dulcefi I-au indopat...
Pein'ce stomahul si-a stricall
MORALA
Dupd prea amarti viecifil
Nu fi lacom la dulceafd.
Talcul fabulei, nu reclamä prea multe
lamuriri. Ea, fabula, concretizeaza in cele

www.dacoromanica.ro
64 DUPA 25 ANI

chteva stihuri, cã marele satiric, nu prea

s'a bucurat In viala de pe urma operelor
sale, asa ea proectata sarbatorire nu-I inanta
deloc, ceiace a confiat numai vechiului sAu
prieten A. Vlatzufa, trimit'andu-i sus citata
fabulà.
***
Pentru incheierea anecdoticei vom mai
pomeni o strolà epigramatica, care dateaza
din timpul când Caragiale nu intrase Incã
in posesiunea mostenirii, care i-a inlesnit
expatrierea la Berlin. Caragiale era pe a-
tunci plin de datorii i o ducea foarte greu,
cu toate ca era in plinä activitate literaril:.
iatá definitia lui epigramatic6 in calitatea
sa de debitor:
Penteo datorie veche
Eii fudul de-o ureche;
Penteo datorie nouei
Eti fudul de anthridoui.
Raporturile pe care Caragiale le-a avut
cu Junimea" din Iasi, au continuat si In
Junimea" din Bucuresti, unde frecventa la
inceput reuniunile literare din casa lui Maio-
rescu.
Cfind a cetit in str. Mercur minunata sa
satird teatralA O scrisoare pierdut6", toata

www.dacoromanica.ro
 I. L. CARAGIALV 65

asistenta a rilmas extaziatà. Carp care a ur-

inal-it lectura interpretativd a piesei, jucatà
toatà de insu§i autorul ei, nu s'a putut re-
line de a exclama, adresAndu-se lui Cara-
giale :
Am crezut pada' astdzi crt eu sunt cel
mai mare om din Romania, acum vild ca'
e§ti tu!"
Departe de a fi o ironie sau un paradox,
in felul acesta §i-a exprimat P.P. Carp toatil
admirajia pentru O scrisoare pierdutri", re-
cent reprezentatà cu mare succes la Praga,
in traducere cella §i elogiatá de Intreaga
pres6 cehoslovacd.
La premiera ei, care a objinut un succes
formidabil, au asistat mai toti junimi§tii.
Maiorescu era incfintat. Regina Elisabeta
(Carmen Sy Iva) a onorat cu prezenta Ei
toatà reprezentatia, iar autorul, care de asth-
data fusese indelung ovationat de salii, a
avut prilejul sa nu mai fie superstijios, cdci
premiera a avut loc inteo searà de Marti
§i inteo zi de 13 a lunii Octombrie.
*
* *
Interesant este de §tiut, precum aratà de-
functul profesor 1. Suchianu 16, un foarte bun
prieten al lui Carageale, &à acesta din urmA
nu gasise desnodilmântul adic6 solutia fi-
nald a satirei sale politico-sociale §.1 In a-
5

www.dacoromanica.ro
64 131.713A 25 AM

ceasta privinta Caragiale a avut un schimb

de pareri cu cativa prieteni. Intrebandu-i
cine dintre personagiile piesei sale sil fie
ales, in actul al patrulea, solutiile au fost
Imp Artite:
P. Missir, pe ale carui opinii Caragiale
punea un pret deosebit, a opinat: Eu sunt
pentru Calavencu, cad ar fi pticat ca o ca-
nalie at'al de politicastrá sa nu reuseasca in
alegeri!
Julian, marele comedian al societatii dra-
matice din Bucuresti, a opinat:
Eu sunt pentru Farfuride, pentruc6
asa prost cum este, ar fi regretabil sh nu
reuseasca*".
Prof. I. Suchianu, care descric aceasta con-
sultatie ce a avut loc in beraria Coman din
Bucuresti, a exprimat urmatoarea solutie:
Eu sunt pentru amandoi, adicti si pen-
tru Catavencu si pentru Farfuride!"
Caragiale insk dupa multà chibzuiala, a ga-
sit solutia, introduand in pies5 pe mull hi-
lariantul Agamità Dandanache si i-a spus
bunului salt prieten I. Suchianu:
Am ales pe amândoi, cum ai spits tu
in zeflemea, dar intr'o singurà persoank pe
Agamitá Dandanache, mai prost ca Farfu-
ride si mai canalie decal Catavencu. Asta-i
culminatie de teatru, asta-i desnodämântul

www.dacoromanica.ro
 I. L. CARAGIALE 67

de surpriza, dui-A care am umblat douà luni

§i nu-1 puteam plait- It)
Maiorescu, dupii lectura piesei, a oblinut
ca autorul s'o ceteascA i Reginei Carmen

CARMEN SYLVA

Sy Iva. Aceastd lectura a fost cea mai fru-

moash seratd la Palat, iar dupii actul final,
Regina 1-a felicitat càlduros pe Caragiale,
pentru acest desnodamânt al actiunii, solu-
tie pe care Regina-Poetà 1-a apreciat une
vraie frouvaille".

www.dacoromanica.ro
68 DUPA 25 AM

Cine 1-a ascultat vorbind sau cetind, a-

cela si-a putut da seama despre tempera-
mentul esentialmente artistic al lui Cara-
giale.
Avea un dar unic in a accentua ideile,
simPnintele, expresiile, nuantându-le sar-
castic sau tragic, in genul artei lui Novel li,
de care era indrágostit. Deaceia in mice
conversa tie cu prietenii, cu cunoscutii sau
necunoscutii, Caragiale vibra artistic ca in-
teo causerie. Dialectica sa intrece pe cei
mai maH maestri ai rostirii interpretate.
Exprima dialectele romAnesti ale tuturor
regiunilor noastre, Vorbea exact ca ardele-
nii, ca muntenii, ca moldovenii, ca basara-
benii, ca dobrogenii, pronunta caracteristic
ca grecul, Ca turcul, ca ovreiul, ca tiganul,
etc. si imita dialectica lui Kogeilniceanu,
Dimitrie Breitianu, §i a altor personalifati
ilustre. Deaceia el a creiat tipuri vii i le-a
prezentat asa cum le vedea prin prizma
artei sale, in cele mai caracteristice tea' sä-
turi. Adesea dacA-1 observai bine, iti caeca
impresia ca interpreteaz6 ca un mare actor,
child intr'o profundrt stare sentimentalri sau
dramaticA, i atunci 11 ineca plansul,
eand Inteun moment de sarcasm si cinism,
cAnd i se contractau moszhii fetii transmi-
land i altora humorul ski viguros sau amara
sa ironic.

www.dacoromanica.ro
 I. L. CARAGIALE 69

Geneza dramei sale rurale Mpasta", tra-

dusd in limbile germand si francezd, repre-
zentatà in Germania si Franta:
Fachnd intr'o zi o excursiune cu chtiva
amici spre Curtea de Arges, turista s'au
oprit la un fel de han, iar and au intrat
in satul Tigveni de pe malul Topologului,
ei au zhrit un grup de flàchi, Caragiale
apropiindu-se de ei, le spuse :
Mai flacai, da frumoasa fatà aveti
voi la cfirciuma voastra.
Unul dintre fracAi ii rdspunse, oarecurn
miscat de aceastà admiratie spontanA a lui
Caragialc:
EL boerule, pentru fata asta o s'a se
fac6 moarte de om!"
I. Suchianu care a luat parte la aceastà
scena dramaticà, notând clipa ce I-a inspi-
rat pe Caragiale de a scrie Niipasta", a-
daoga :
Acest scurt dialog, e origina Ndpastei".
El, om de teatru a si Vgzut in vorbele fla-
caului tema unei drarne dela tara".
In premiera N5pastei", Aristizza Roma-
nescu a interpretat pe Anca, eroina dra-
mei, Grigore Manolescu pe Dragomir si C.
Nottara pe Ion, nebunul.
FiindcA am ardtat geneza dramei, este de
reamintit faptul eh pe vremuri Caragiale a
fost acuzat cii a primit influenta lui Dosto-

www.dacoromanica.ro
70 DUPA 25 ANI

eumkg §i a altor scriitori ru§i, child a scris

drama eminarnente tardneascA, in limba §i
caracterul laranimii noastre.
Relatarea genezei inspiratoare, inlAturd
deabinelea atari supoziliuni.

Fiindca ne-am ocupat aci de opera sa

teatralà, mai spicuim din amintirile lui I.
Suchianu, urmatorul interesant pasaj, refe-
ritor la comedia O noapte furtunoasà".
In Noaptea furtunoasa", a taiat un act intreg;
piesa in prima ei forma se Incepea cu un foc la
depozitul de cherestea al lui jupan Dumitrache.
Aici Rica Ventureanu, ca reporter al gazetei lui, are
ocazie sa vaza pe Zila §i ca june craiu §i publicist
cearca s'o incante, cum se spunea odata la mahala,
dar jupan Dumitrache vegheaza, etc.Tot actul acesta
e inlocuit cu scena I din actul I, dialogul dintre
jupfin Dumitrache §i Nae Ipingescu.
Cum insa o parte a actiunii nu-i placea, atunci
tot dupa un percept al lui Boileau: Hatez vous len-
tement (festina lente al lui Horatius), se grabea
incet".

Caragiale a fost sarbhtorit când a impli-

nit 25 de ani de activitate literarã. Era prin
anul 1901 cilnd nu-I cople§iserà inch' atatea
deceptii §i deziluzii i cand inch' in pragul
tineretii, anturat de atalia admiratori, Ca-

www.dacoromanica.ro
 I. L. CARAGIALE 71

ragiale n'a putut Infrange o atare spontanii

manifestatie de simpatie i de dragoste ne-
Ormuità. L-au sàrbãtorit scriitori, società-
tile drarnatice i admiratorii, printr'un ban-

CARAGIALE VAZUT DE ISER.

Araturea de maestru, tipul lui Catavencu

chet lipsit de orice oficialitate, banchet pre-

zidat de Petre Greidifteanu, care a tinut
primul discurs i cfiruia i-au succedat prin
cuvânthri vibrante, Take lonescu, care era
ministrul instructiei, Delavrancea, pe atunci
primarul Capitalei, C. Mille, §. a.
Take lonescu in cuvântarea sa I-a carac-
terizat pe Caragiale, proclamandu-1 Mo-

www.dacoromanica.ro
72 DIJPA 25 ANI

Here al României". Depe atunci Caragiale

'Area a se fi indep5rtat cu totul de Juni-
mea" si Convorbiri", cad la banchet n'a
luat parte nici bunul ski prieten P. Missir
§i nici lacob Negruzzi cu care a colaborat
scriind operetele nationale Hatmanul Bal-
tag" si Beizadea Epaminonda".
A doua sarbAtorire, cand a implinit varsta
de 60 ani, Caragiale, precum am vazut, a
refuzat-o categoric, desi initiativa era a
a scriitorilor si cu deosebire a lui Alexan-
dru Vlahufii bunul salt prieten.
* *
4

Miticà!
Iatà unul dintre eroii hilarianti pe care
i-a creiat Caragiale pe acel Miticg, de o
inepuizabila verv6 sau de un cinism grotesc,
descris in atatea anecdote si mofturi".
Precum a creiat tipuri neperitoare in co-
mediile sau in schitele si nuvelele sale, tot
astfel el a dat literaturii o sumedenie de
caricaturi ca ridicolul pedagog Marius Chi-
chos Rostogan, Grârtacoff sau expresii ca
Gazometru", etc. Toate acestea apartinand
de rigoare, specificului humor românesc.
Multi dintre cunoscutii sai mai intimi au
fost porecliti cu denumiri caracteristice, cu
care au devenit celebri in mediul lor.

www.dacoromanica.ro
 I. L. CAIIAGIAL8 11

.cAGIALE:

PLISTUL WI I. L. CARAGIALL

www.dacoromanica.ro
74 DITA 25 ANI

Cuvfintul Gherdop", cum zicea Caragiale,

circuli i azi prin Bucuresti, pentru carac-
terizarea anumitor localuri de consum si de
chefuri.
Precum a creiat o adevriratà terminologie
In botezarea eroilor ski cu nume i pronume
caracteristice, tot astfel, çaragiale prin dia-
lectica sa atAt de bogatá, a statornicit anu-
mite cuvinte, schilodite sau intrebuintate ca
atare in limbajul popular, ceiace a displAcut
cu desavArsire estetului poet si artist Duiliu
Zamfirescu.

. .

Acel care o via tri intreagfi a luptat impo-

triva tuturor vicisitudinilor ei; acel care si-a
torturat sufletul In nrizuinta idealà de fru-
mos si adevkr, acel care a indurat atAt
de mult pentru a descreti fruntile semenilor
ski; acel care ca un neintrecut giuvaergiu"
a slefuit cu mestesugul artei sale limba si
literatura nationalà, inzestrându-le cu opere
neperitoare marele satiric si dramaturg
I. L. Caragiale, a inchis ochii departe de
tara, in propriul sku exil din Berlin, in
noaptea de 10 Iunie 1912, acum un pktrar
de secol.
C. SATEANU

www.dacoromanica.ro
 ADNOTARI LA I. L. CARAGIALE
1. Eduard Caudella fost prof esor si director al
Conservatorului de Muzica din Iasi. Compozitor sl
autor al mai multor piese muzicale.
2. Vezi in aceasta privinti capitolul despre Emi-
nescu in volumul Figuri din Junimea" de C. Siteanw
3. Vezi textele glumete ale lui Jacob Negruzzi in
volumul Figuri din Junimea" de C. Säteauu.
4. C. Mamuleanu, fost societar al Teatrului Natio-
nal din Iasi, caruia unii dintre colegi, ii spuneau pe
sleau: Mama Ileana, de unde sustineau ei, ci s'a for-
mat numele de Mamuleanu.
5. Vezi Anuarul Liceului Petru Rares" din Piatra
Neamt pe 1934-1935, articolul lui D. Hcgea I. L
Caragiale la Piatra-Neamtz" pagina 74.
6. Scrisoarea este publicata in monumentala opera
culturali consacrati societatii Junimea", Studii si
documente literare", de I. E. Toroutiu.
7. Cumnatul lui Maiorescu §i sotul scriitoarei Mite
Kremnitz.
8. Comunicata m ie de prof esorul universitar Paul
Bujor prieten intim al lui Caragiale, Vlahuti, Dela-
vrancea, Tony Bacalba;a, etc.
9. Faptul mi-a fost comunicat de prof. Traian Bratu.
10. Ana Conta Kernbach, in volumul ei Boabe de
margean".
11. C. C. Bacalbasa, in opera sa Bucuresti de alt.&
data".

www.dacoromanica.ro
76 DUPA 25 ANI

12. N. Petraqcu, in conferinta sa Un Criciun acum

45 ani", rostità la microfonul Bucurestii in seara de
27 Decembrie 1936.
13. AceastA convingere a lui Paul Zarifopol despre
arta si estetica operii lui Caragiale, mi-a fost comu-
nicatà de citre profesorul 5i criticul literar Octav
Botez.
14. Rezumatul acestei frumoase cuvAntiri tinute la
Iasi, se giseste in volumul Orasul Amintirilor" a
d-lui prof, Eugen Herovanu.
15. I. Suchianu. In volumul ,,Diverse insemnAri
amintiri". Editura ziarului Universul" 1933.
16. Vezi in aceasta privinta, capitolul despre Cara-
giale in volurnul meu Carnaval literar".
27. Volurnul Diverse insemnituri si amintiri" de
I. Suchianu, pagina 72.

www.dacoromanica.ro
 /

,s I

'-ss

r-

5 I

1 ) \
1
"./
,

1,

r -. , '[
Pretul Lei 25
\ r
1

, 0) .V
/
4

I ,) S, I II s r

r
N,
r. 4
.0-
www.dacoromanica.ro
V
s
ik 4
n

A 7