I

.. • , ~ ~ ~- --...__ - - . _
I., • '"-)' 1·1) •j.ll LI1• ,. ,,'·•
1
'
.I.
.
\ I
- .-.._...._ - I .. a ..., f ' }1 I

1:,jJTl > •
• I ••'
"1 .
f
:
I
:
a... ~ ." \
, .. 1 /. . !. 1 : , ' ~- :. .l
ij !.! .n
. - . - - . . ..:.: ._ .
I
..J.
,,
. tI

CONVORBIRI LITERARE. I
·i
iI
I ,
I

ANUL XVI.
/

. '
',
-=

!I
r •• .: .. I

- ~-
""" .. .

>.

t.
. '
l
.!

~ - -(Toa.tc _
<li-~;t~j1~~srr~~t~_:_
I ~ -

I
~- -·. _ I

........___ -
- _....,_.._ .... -~- ...........
.
T JJ •1) 1; JU l·J.\ " ·
l a;i , l N,:; .
• 1 ~"'J'RAl>A
, l 'j' J IJ'.':.\ LA
A I J·T5A :\" l!H I
' ·'_ _
- •

l
I ' !
 sTrDJO BIBLlOGRAFIC - POESll.

rlin j08ul acestor ora~o pAnA la tioutul Putnei pe

d~ o part~ ~l plnl la Dunftre de alta.
&rierea se ocu1•A dupA cercetarea geograficl a
Moldove,, cu poporatiu.n1le ce o locuia ~i care erau
afart. de RomAnl, Ruteni, Tatari, Nemti, Armeni,
-.
Tigani ti E\Tei, aducAnd dovezi documentale despre
u •atlnta 11cestor neamuri in Moldova.
Treclnd apoi la organisarea eclesiasticl a terei, TOT 1NTonc1 Ac '
espune cearta ce urma intre biserica Moldovei ,i Ett Fltt.
patriarcatul C-onstantinopolei ar~tAnd rivalitAtile
ce exiita intre ~•rul suprem religios al acestui
Tot intorci acele file galb .
o~ tu acel din Ohrida pentru suprematia biseri- 1
ceaacl asupra Moldovei. Nu 9tim daca autorii no~-
~i-ti bati capul, vrei sit eft~e ~ Colbiite
. a,ant ,
Mesun drumul pan' la st 1 a urei ga.
tri au Si se ocupe in altA parte a istoriei lor de e e, sau Ptin citoti,
cbestiunea suprematiei Ohridei asupra Moldovei. ln . "eacuti
Caut1 soart 1. omeniri1', de - am~·
x~ ce ·lntt.
scrierea de fatA. constatiim o lacuna, de vreme ce
~i de patimi ~i de rele ~i de ir~. ispitite ?.t~
aceastA suprematie este raportata ca un fapt care anu trecHon.
s'ar intelege de sine, cu toate ca nu este de loe
astfel ~i formeaza unul din punctele cele mai in- ·
teresante din partea cea mai putin cunoscuta a
istoriei noastre.
Toate gandurile tale, inv~tat cu .
In contra pA.rerd admise pana aci ca Alexandro x , • Pl1ns de fa}a
eel Bun ar fi introdus boeriile la curtea sa _dupa
e a.tr un smgur tel ~i viata astfel 11. 10 . ..,
Ear de~i mintea ti-e strimta, ear d . . piron~ti;
modelul celei din Byzanh d-nii Picot ~i Bengescu . e~1 och1ul t ,
Intocme~,t1 o lume noua, faci ~tiin+ 1. . . en~Ja
dovedesc ca originea titulaturilor boere~ti este mai . · . . te PnmineaJi
Dm cenu~a scot1 cnstale, ~i-adev~rul d' ..,
veche decat Alexandru. Se dovede~te prin docu- Ill pove1ti.
mente ca boerii titulate existau ~i inainte de acest
domn ~i ca rolul seu a fost numai cat de a le
inmulti ~i de a le insemna ierarhia; apoi mai
multe boerii a fost introduse de urma~ii Jui Alec-
Altii tot ca tine-odata, dupa multa cercet.are
sandru, incat sistemul boeriilor Moldovei se vede
Cu stradanie aflat-au, ceea ce tu astazi stergi
a fi opera unei epoce ~i nu acea a unui Domn.
~i mani tot ca tine altii vor da ,. lta de;legar~,
Bro~ura se sfirse~te prin di.te-va observatiuni,
$i a~a tot mai departe, caci din toate cea mai mare
cam prea pe scmt, asupra comerciului Moldovei.
Lege, este care zice ne'ncetat omului : mergi.
In totul lucrarea dovede~te intinse cuno~tinti
istorice ~i o tendinta laudabila de a supune i~-
tr'un ~ir faptele, cuuoscute pana acuma numai
intr'un chip fragmentar, ale istoriei Moldovei.
A~teptam cu ner~bdare istoria complecta pro-
misa in introducere de d-nii autori.
Y.
r
l'UESU.

~-------=~1= -------------=~
TIMPUL FUGE. . . II
I
Din Contemplatiunile lui V • Hugo.

ul (uge, vorba veche, ntlev~r de jale-amar{t,

filllP spr~ se arati <lupa duke primllvara,
f,arllA ~ ce cu-a Jui ganduri, cu-a lui patimi ~i marire,
()J!lul tie rt.. '
firA un f d e urna mo~ rll, numa n ea nu-i amagire. XXI.

El ~i spunea ,, Vezi drag(l, de ne-ar sta in putintl

In inimi\. cu raze, in suflet cu tredin~,
Beti de extasul dulce ~i de melancolie,
d in clipe rare-a vietii, cu o dulce desfitare
Acele mii de noduri, sll. rupem ce 'n robie
CID rezut c'avem in suflet, manglieri, raze din soare,
illl C ·, ~ t to • Ne leaga de oro.~ul ce-mi pa.re trist, neb~n,-
Un nl•mic, o amlg1re
• au .10s ate ~1-au trecut, Noi am fugl, am merge n-0i undeva, ori-unde,
Bucuria de o clipi in dor lung s'a preflcut. Sl clutlm departe de-a vuetului unde,
De urele pismai,e-un colt verde ~i bun,
Cu paji~te, cu a.rbori, cu ftorl ~l-o casA. }Jlicl,
Un cer L'llrat-un vuet nici llni~te prtsa mare,
Cantarea unei paserl ce sboarll fld, fricu
De-am vArsat lacrimi ~-iroae ~i de aprigA durere ~i umbrl-alte doruri, ce-am roai ave noi oare1
SAgcta~ am fost, ca veacuri am crezut ca vom jall,
Avenit apoi uitarea, ne-:am gandit ear la placere,
Ne-am pus ear cununi de laur- ne-am rugat de-a
mai trll.

DaeA totul e minciunl, pentru ce nu stl din cale
0 m.inuta niacar globul, pentru ce s'aude 'n vale,
Glasul codrului ce 'ngana? Pentru ce mereu lucesc
Stele, soare, lunl toate clte:.~ici
,. n~ amlgesc.
( .
XXIV.
Cules-am pentru tine din deal aceastll fl.oare ,
Chiar de pe stinca aspra ce sta sa cada 'n mare
Ce vu.lturul o ~tie, de vu.ltur m~sur~tl.
In pace cre~tea floarea prin peatra despi_c atl.
Sclldau a noptii valurl, a malurilor coaste;
Vedeam ca arc de faU. ro~ ~i strllucitor,
A~a. cum se rldica de 'nving~toare oaste,
Spre-apus unde s'afunda eel soare 'ncl\lzitor,
Un portic lung de nouri, cllldit de neagra no~pte,
~i bArci fugeau' departe de• ochiu abia 'nsemnate,
Ear colo coperi~uri, lucind in fund de -vale
PA.reau cA. s'ar ascunde, sA nu se vadA 'n cale,
Iubitit., pentru tine cules-a.m astl iloare,
Ea 'i galb~nl, corola-i nici un 1:>arfum ll\l P.re,

I.
 poEsll-
BJBLIO GRAflE.
~=======~ 1
te. . a primit,
ei t11mcl11u .
c munte, al s·au outnt. 25 MAIU 1856.
Cui pe creasta d . cc 'n mare e 'nalta
Amar m o
. rlc erbun, d'
ftoarr. in astl1 culm
. ,. nnaoi · odata
~1-am z,s . " rai sa mergt , vis .
a rig priiplll te e. rd\ pier ca n . ,
.Io P d alg:\, non. be . adanc ab1s I Sub· acest maret castan
~Acolo un e - , Azi, un ma1 . • bate ;
r -o inimA. mon ast . Jume ntreaga . Noi jurarn toti in frape,
" e
. . -e-acel .m u, 1 cat e o spumat e Ca de azi sli. nu mai fie
,.Pien p '. f data ~i undelor t . te'nchin! "
Oceanulu1 ~ i • • eu drngos e1 Nici Valah, nici Moldoran .
"De cer c!nd ti-a dat ~1ata '. zi mai remasese Ci sa fim numai Romflni '
" valun-din
n ntul sbura pe se stinsPse. . Intr'un gand, intr'o unire
0 slahi licurire, ce-acuma team sA-mi alm ,
~i sa ne dam man! cu IMni
Oh ! trist eram ~1· .gAudul nuu1 pneel negru 'ngroz1·tor Pentru-a 'ferii fericire.
sti-adAnc
ClDd cugetam - r noptilor fior.
lmi atrlbltea in auHet cu-a N. Volenti,
A.lexandru'l Papadopul.CalitllQJi
'

:25 ua1u :LS5e.

-- . B I B L I O GR A FIE.

In Convorbirile Literare de la 1 Septembre Deputatul palmuit, comedie intr'un act, lo-

1881 (pag. 23 2-235) am publicat sub titlul calizata de -V. G. Mortzun. I mic vol. 8°. Roman,
1882.
Doue documente pentru istoria noastra con-
timporana : 1) Actul subscris de Societatea Paseal Fargeau, drama intr'un act tradusa de
Unirei Ia 25 Main 1856 in Ia~i, in via d-lui V. G. Mortzun, I mic vol. S'l, Roman, 1882,
Petrache Mavroeni, pentru Unirea Principa- Etude sur les conditions impossibles, contraires
telor RomlLne ~i pentrn Domn strain ; ~i 2) aux lois ou aux moeurs dans le divers actesjuri•
Actnl subscris de Deputatu Moldovei la 3 diques par N. Ath. Popovfoi, I vol. 811• mare,246
pag. Paris, 188; ._.. - - -• ·
Ianuarie 1859, la Elephant, pentru alegerea la
Domnia Moldovei a colonelulni Alecu Cuza. Curs de fo;tiflcatie pasager·a, de capitan Gr,
. Orainiceanu in IV vol, in 8°,
Flc~nd istoricul acelor vremi, spuneam I en.. Partea I vol um. I lstoricul fi Technologia for•
la. Adunarea din via d-lui Petraclie Mavroeni titicarici in .f]eneral
de la 25 Main 1856, tinutit sub un castan Volum II Idem Atlas. , . pa•
mare, Vasile Alecsandri improvisA. o poesie la Partea II volum. Ill Principiile /ortijioafiei
,i
Unirea la )Jlrirea RomAniei. Acea poesie
gisind•o astbi, o public aice, spre complec-
sagere.
Voluin. IV Idem Atlas. l mIll
tarea , nara~hniii niele; Volumele I ~i II au2nparut in 188l, vou '
.,._
~i IV in 1882.
- JteJiactor: Jacob Neorui,i,
-===--
- -~============~ ~:":N
u1tlon~M
,
':ripogra&a ..,a
 . y :\U:CSASDRI CATRA REDACT
.R£.·\ D-Ltl · · lt~t
ncL - f'.Clll~O.\ - .

-
· -=--
. -==-===
rx r,ROI LA CA
.·
· multr ~t10
cle~pre De
ros ce am cunoscut, era Pot .
rivirea monedelor sale ~i Pliu'
Zlce
sg~ttit.
dNlS3 am a IIat cclc matde bine el cUDv1 AAtea
p . acolo Ill
De la · \a. A~
Tilla lui }uno\8{ l!e~u \ iar {rase *i gestun . P
· de l'lrl,inirea. sa, ca, la zlle de nev tnet~~
. . oe, Pref ~
·1
Pi pt .a
i·ncAt ijli ios~tse c i .• amici ai noulm facA imprumutun de ba1n cu Plata er~~
, \ umero~u p·
ale lui. Cel putin ('aDI n u amabilitiitile, 1-
. rm1mAdeau c I s roari. ' decii.t si se atinga de cont~e dob~~
inutu1
-ident o prea lDi;•u .I ·0 sus ca Mano a:;
r - . tm capu t • •
tinplor. ~-
pita :mmca nu ~tm c1 . de dinti strii.1uc1ton,
. ar~Wtd un fnunos ~•rag In nltimii ani ai vietii sale, ajun
~, • t . • s1a oli
zicea ru aer obrnzn1cut : ' de aYere care nu-1 ma1 permitea sa .b Pst
,. ·om putea.
- Ku mm putcal ~,u " . a1 ~ Ill~
Ia.rg descbisl pentru aJutorul s~nnanilor . na
Jacob Negruzz1. . '~~
se decise, oftand dm greu, a avea re
. curs la
COmoara lni ascunsl ~1, odata intrat pe
. . aceastl
cale de sacnficm, el se . despa~l incet .
.. incet
de scuropele sale medalu. ,
Cand toate fure impra~tiate, amicul meu l
' e-
duse dorul ~i in speranta de a mai gas\ macar
nna din ele ca s' o pastreze drept talisman, el
Scrisoarea d-lni V. Alecsandri descbidea din cand in cand cutiutil~ ~i constata
cu mahnire pustiul ce navalise in sinul lor.
~trl Beclae1lane. De done ori insa el avii multa.mirea de a des-
coperl cate nn Constandinat de aur pintre na-
molul
.
de obiecte ce inghesuia biuroul lui.I
Mirce~ti, 12 Decembre 1882.
multamire efemera! caci abia gasita, biata mo-
neda trecu dupa obiceiu in manile unei be-
trane cu fam.ilie numeroasa.
Dom-nule Redactor, Astfel am urmat §i eu, Domnule Redactor,
Reposatul meu amic C. Negri era mare a- ca sa respund la apelul d-voastre, ~i sa ve
,mator de monede vechi de aur ~i in diversele trimit ceva poesii pentru "Convorbiri". Am
lui caletorii i~i formase o colectie pe care o deschis toate saltarele, am resfoit toate hartlile
.pnea impat1ita. in o multime de cutiuti ro- ~i in fine am gasit. Eupr,1.:i !
tonde, quadrate, octogone, cutiuti de sandal, de Am g~sit un teanc de versuri de album,
filde~, de lac japonez, etc. Din cand in cand care departe de a avea valoarea medaliilor lui
el i~i cerceta, i~i admira comoara. care pe Negri, au insa specialitatea lor caracteristica
~gl. valoarea ei metalica ~i numismatic! mai in domeniul literaturei. Aceastl1 categorie de
.avea ·in . ochii sei farmecul eloquent al suve- versuri represinta resultatul amar acelui chin
.nirilor. Fiecare din ele ei representa un colt al inchisitiei moderne ce se nume~te pedeapsa
d~. lume ..clUcat .de:: ~I, un incident al vietii sale
I
albumul~i, osinda grozavlt, la care poet,ii ~i
de caletor, o anecdotll. mai mult sau mai putin chiar simplii versificatori sunt espu~i mai cu
interesanta ; prin urmare el, omul eel mai ge- deosebire.

,,..
 :,CUl:-.OAH.EA l.J-Lt:I \" I .
· .\ , t C:,A~ L>llt . ,

,
/
--

. nrcasta
1,1c •
_ _ _ _ __,_
. --"_
~ --__.____ J

pcntrn poesiil<•- ce v Y.\! t rnmt

. .
- -----· --
• l. .\ lj~ f•L •• l f 1·1r· •
..:, u n \. • i-.: - .\ LI;[ ~l 1:U.

--=

~Lt 11 - clc au fust compuse ~ul, <, • .

c"l'.1 · 10 1J1n•~1c

1, ~I)): c;i adrcsatc unor pc rsoa uc tare mcritri.

,,rut.A 1 • '
rir J'opcrc poct1ce, ~1 1111 aut<,r uu poatc
c'r° a fi 10ii.gulit diu<l c !,Olicitat uc ,larnc
st ' ·c;oarc atat de distiusc ca sa imhcwa-
oce. do111lll, . 0

~ .111,uniul lor ; <lar Ill gcuC'rc H:rs urilc

sci ,
tr' uceal~ produc acela~ cfcct sgilrcitor de
poro
Je .... c;i frccatnl unui sfe~nic de alamli pc In Asia ,•i:zut-am pe-o api, curgHoare
,11! c.. ~
0 lebMA cereasca plutind, albinu la sot.re
f!C :isi1 de marmori sau ca twatul unui dop
11 UI • "bat. Cu-aripele umflate de-un v~nt recoritor,
tA cu un cui1t ~tir Ca panzele rotunda al' unui vas ~or.
de Pu l •
Am avut ocasmne a fi supus adeseori la
peacapsa sus. pomenitA,. fiind gratios solicitat
. viu gra1u sau pnn po,tl ca s.!L devin Plrea chiar o amforA scApntA 'n apa "Tie
prlll • t
insumi calAul meu, ~1 m am ccsecutat, produ. De Febe care varsl in ceruri ambrosie,
~i gl'\tu-i ca o toarU de-argint se rotunzea,
c~nd celc mni multc ori ni~tc prostii demne
Ci\ud lebMa la umbra. pe piept se netezea.
de un geniu necunoscut, anume l\lisletti din
r6rgu1-Cucului, care-a murit. EatA ultimele
.ale opintiri ce au contribuit a•l ucide :
Ea se ~tiea pe sine divin1 ~i frumoasl
Decl\.nd s'ascunse Joe in forma-i gratioasA,
·PE ALBU1IUL D-nei X. "" ~i linn•i lunecare cu nobile m~clri
Reamintea de timpii anticelor crezlri.
Trec~nd azi pe stradela lui Drakaki Baston
Zarit-am intr'o birja o muza de bonton
~'am zis: Caci n'a.m Pegazul baditei Apolon
Ca s'o rapesc in brate-mi ~i sa o rog pe drum Dar culmea 'mpodobirii ~i splendida-i coronl
Ca sA~mi inspire versuri pentru al teu album. Erau cinci pui ca d~nsa nru;cu\i in nalta zon.a,
Pa.rend fie~tecare un alb margaritar
Din salba Afroditei cazut ca un scump d!lr.
PE ALBUMUL D-rei XX.

Amorul are miros, tu ancA ai parfum: ..

Nedesp~rtiti deci fi-veti in inimi ~i •n album.
Fereascl1 Dumnezeu pe tot omul ~i chiar
Pe du~man de asemine boaliL produc~toare1 de
nsemine convulsiuni olimpo-epileptice !
Vale!
Cou,. Lit. an. XV1 No. 10 c. 18.
Pdncesi\ ! cAnd fe1ice te-am intllnit in lume
Cu-a tale copilite, minuni cu dulce nume,
Gandirea men. sburat· au in tara de magii,
In Asia, cuib verde de lebede-argintii.
V. Alecsandri. ~•am zis: intre poe\ii ce gloria Y~nead,
~i imnuri, ~i poemuri pe lirll intoneazA.,
Tu porti al poesiei feefic diadem,
Tu ce-ai fll-cut in lume al t~u frumos poem\
 .,1.nntrnr. -~ " " -- .
~•.--::---
l~) _-----
-=-~
Ear pc sub Jl ·ltinii fi -
•. • . . 11117.0\.j
- ------------
~- • ~st m ·111po<lohitc . , cd ocl11 de hgn seant . · _
. 1·ind tnblo111I Jill t' c.i mult i11h1te. '. l . I I . . 1:10. I
Porm 111, . .. •I l'll J!I·niuri cere~ 1 "~ 81 or 11 ( u c1, gah:-i de ·
Cu od11 dJ\tn . . timei JJ0C811
et·arcn in ··
I•lar ma1. putem1c . '
lnl' ti·
gnzeh,
•
ru toata f;inn _. . .,j i.11ft1•t ,•clor , "· . . . 1n1~ .
·J(lr 1l:i , mt,' ·. 1)01 otl11 man, uegri i·e
11\0 rf· ' . I t . .. 1U(•h,,
(•
Ca 1I01 11ce1en p1ntrc ."t, el,._·

Cami soarelc-i pc alifintit

In ei gase~ti-..-un cuit, dorit.
In ei se culdt ~i s·ascun,le.
. y noERESC(;. Apoi cand pleaea despre 1.o,i
PE .\1.1.lDI C!. n-n('t .
El ei preface 'n negri s01i
Plini de-o lumin:t ce plh 11ndt'.
Spre orizonul dep~rtat
Privesc, visind nemcetat
In zilele de primavarA.
A cui sft fie pe p·1m~nt
Cu ochii vrcu -co. sA p!lt.i·und
Acele vii minuni cc sunt
)fisterul straniu ~i profuDtl
Cc sta ascuns din lume-nfari\. De toti privite (U·n<lmirnro?
Mult a~ dori, dac(t ati vrea,
Ca sa respundeti, doamna men
. '
L'aceasta simpla intr~bare,
Atras de-un farm,c neinvins,
Purtat de dorul meu aprins, Bm·urc~ti f881.
l\Ie rlitacesc J)l'in teri frumoase,
~i ved sub ceruri azurii
Trec~nd pe nouri argintii
Un sbor de zinc radioase.

VM marea bllind' al clirei val

E limpede ca un cristal
PE ALBUMUL D-rci ESMERALDA CRETZEANU.
~i 'n fundul lumei se love~te
De-un plain floriu, necunoscut
Pe care, lucru necrezut l
Amorul veclnic inflore~te. Au nins cu nrgint
~i cu ml'trgl'trlnt
Din n ernii salbll,
I
I
I
' • ~i prin r~ci fiori
I
Apoi verzi insule 'mi apa1• l
I
Lunca pani\ 'n zo1:1
Cu maluii de mll.rgll.ritar I D1wenit-Ru RJM.
~i cu poene 'ncll.ntll.toai·e.
l'rin aer ctmta ciocilrlii Ii
~i sboar' un roiu de colibrU
Ca petre scumpe sburlttoare ;
!
I reulm, pe stejav
! (Jrc11gilc np11r
-- - -·
chestiune economica.
0
x1r.
mea comonrii, .
-
nostru agrar considerat in efectel
Spune-nrl, dulcea 1 r,tacry. Ia~i, Goldner 1882.
}Ugt!ll~ 0 be •ale
Ace ti ochi ce au ? de Qr. "' ·, ro\lllt
9 . tel"" . 0mo11ri\ de 87 pagine,
Caci nu 1n "" ·
$au vi&f! daU ?
Autorul i~i propune in scri~rea pe care 0
)CID sii. stabileascli. o teone nouA care x
analiza, , . . s"
dee esplicarea r~ulm celm mare economic de
xv. care sufere tara noastrli, mai ales in partea
de clincoace de Milcov : lipsa clasei a treia
Femetle slute intocmai
Sunt ca peatra 'n drum i
sau a burgheiimei. Chestiunea tocmelilor a.
Mulii se 'mpe<lecA de d!nsa, gricole este atinsi nu:t:r;lai in mod incidental,
Dar nu cad nici cum, pentru a ar~ta cft. legea. de ast!zi a muncilor
a,gricole, este Inell o staviHi pusA propriet4\ii
Frumoase de sunt, mici, care dup! d-nul Macry ar ft isvorul din
Cbiar omul tare 'n picioare
Cade la pllm~11t.
care se recruteazli, burgliezimea unei teri.
Teoria d-sale este urm!toarea: Proprietatea
cea mare nu poate da na~tere burghesiei,
pentrucl1., chiar ciind un proprietar ar sclpll.ta,
XVI.
el "poate sa dP.vina escelent func~ionar, om
politic de c!petenie, ministru de talent, general
Frumuseta este 'ntocmai
Ca roza 'ntre ghimpi, remarcabil, profesor erudit. . . tot ce vrei in
Spre a o lua cµ mana fine ; dar niciodata negutitor sau fabricant."
Trebui s1' te 'ngliimpi. 'feranul intru cat este numai "instrument de
producVune intocmai ca boul precum erau t~·
Dar cAnd ·o ai rupt, ... ranii no~tri pllni in 1864", sau precum sunt
Tot mirosul: ti•a pierdut,
~i e vestizitA,
incA astlizi in urmarea legei ex'istente a toe~
melilor agricole, nu simte nici o imboldire spt'e
S. (}, Vdt'{Jolici. 0 muncii ce nu-i este folositoare. "Pierzend
dorinta de a,.. ~i imbunl1M\l soarta, nu se in-
grije~te nici cum de viitor, inchipuindu-~i ca
silintele sale sau trand~vip, sa, nu pot profita
nici prejuditia lui, ci numai proprietarului pA~
m~ntultii pe care-I uda., cu sudoarea lui" ,
Astf~l uatiunea nonstr~ este os111dit~ ,,prill
 0 CID;. TJr.&·E E ONOA ,
--= ~~~~-= "-=-~- - ·--- -If . .
-.-~ ---
✓- .
~ -

/ '~ fostului regim agrar la stagna- D - - - - ==

•ntele . . e undc au l t d
oJJscC' n1ica care impcdica formarca unei sim . ua ~naJ )Iacr:r r4 burghe-
c ccono ' . I ea une1 tcri . .

barg!Jcs1J11 ai ales dm
it.a 111
. stnum (E vrei.~i Greci)
V. •

'
I
(i!lllea . i indigene ". Burghez1mea la noi fiind ' tate? ~~ ~. . . s ar recmta dm mica proprie-
ciit ti 141 mta1 este ., fmt c"" agr1.C'ultorul, pe
mp poate A
8l~tu . capitalurile lor tin proprietatea ~i t . b ' rem ne dedat indcletnicirii sale
·a pr1n ·, 1e ue ca un .
ace~t11 : • de cate ori cade cilte un pro--· pr; ·t agricn1tor sti-fi peardli pro-
b1C ~1 .c aIea sau ca ·t l l
iO ro ' estc inlocuit cu elite un burghez de It .. ',Jlt a u eeu, pentru a se apoca
· tar, e1 a tniJloc de traiu D · · • •
p!'le_ are-i ia Iocul, inc!t marea proprietate propr1· tat . ec1, pnn ea m~i
t ~111, Cl • • " e en fie ma,·e fi · a
sr ·nt,11 a trece cu incetul m m!nile str!i- dee! desvowc' .. . d . _e mte ' va fi o pc-
sDJCJll . x - +· . • uru ID astriei san comerciul11i a-
n1Jor,
trs~
ax . /
l
. Fiind insl1 c~ supremafia econom1c11 a- dicii clasei t .
{!e neapArat -dupl1 1;;nsa pe acea politic[, proprietatea sA dee· l
. d f · _ . ..
. urmeazlt m mo atal ca strl11nu, ca.re trebue d ce . .
'
..
a reia sau bnrghe 1e1 Pentru ca
t b. b ..
. '

e cmen e ur"' cs-1e1, ea

.
spo 1 • • . , nmuceasc4, s4 rncetczc de a fi
p

pun tot mai mult ml1n~ prr proprietatea de / ceea co a fost; de altfel ar fl foartc stranio
pAnl~nt, sl1 ajungl1 cu tulipul stap!ni in· fara lucru ca proprietarul mare sc!pl1tat s:1 poat4
noa.str!. devenl ori ce, numai nu negutitor sau fabrica.nt,
Este foarte adev~rat ' c! ·proprietarii cei pe c!nd eel mic, chiar f4rl1 a fi silit la schim-
ronri, care inlO'cuesc elementele putrezite cu barea sUtril sale, prin sc4p4t3.tc, sit O pllrA'!
timpu'J, se recruteaza din burghesime, c! a- scasca pentru a se arunca in negof. Apoi
ceasta Fne prin capitalu_rile sale proprietatea unde inceteazit agricultura mare ~i unde fa-
in lant, ~i ca predomnirea economica se schimba cepe cea mica?
cu timpul in· stapanire politica ;· ca deci este Noua ne pare cit indeob~te fiecare clas! de
de eel mai mare i-nteres pentru o tara ca oameni urmeaza din pricini fire~ti indeietnicirile
burghesimea ei sa fie alcatuita din membri ai stramo~e~ti, ~i numai imprejur11ri speciale pot
natiunei insa~i, pentru ca numai persoanele sa sa impinga pe unul sau pe altul sa-~i schimbe
se schimbe, ear natiunea sa persiste. Luc~u traiul la care au fost deprins. Daca bnrgliezii
ins! cu care nu ne putem impaca este ca lipsa bogapi tind indeob~te a devenl proprietari de
burgkesiei la noi sa fie datorita neexisten/ei pament, acea~ta provine din tendinta de a-~i
proprietafii mici. asigura capitalurile lor mobile in ni~te valori
D-nul Macry pare a, fi creat aceastl1 teorie neschimblltoare. Proprietarul de p4ment se
ad hoc pentru a areta din un punct de ve- bucurlt de traiul eel mai asigurat ~i deci, pe
dere non nevoea modifici1ril legei tocmelilor c~nd este firesc Iucru ca flecare om s& tindl
.agricole. D-nul Macry este intr'adev~r ori- a se lipl de pltm~nt, ar n cu totul extraor-
ginal in gltnclirile sale. Remane numai de §tiut dinar ca tocmai clasa proprietarilor mici sl
dacl1 in ~tiinta originalitatea este un merit. tindA a se desface de propl'ietatea sa pentJ1u
~oi credem cit aceastli insu~ire trebue lasat~ / a se nrunca in munca curat!.
hteraturei ~i indeob~te domeniului frumosulut, : Aceste argumente raf.ionale sunt sprijinite
pe Cl1Qd in ~tiint'1 nu trebue sit pr~domneasclt / de altele de o n; tnrlt istoricit, cnre le intltresp
acc4t adev~rul, po deplin,
Conv. Lit. an. XVI No 6 c. 2!l,
 "rt' .ECONOM101 ·
0 ORE Tl --=- ==== -
---=========--
l,U J

=="":-===--=-=-- c--- ,. tari (les petits proprietaires fran ·

=-· -- - . drcptului de P1ie .. cs t<~n
. . • tc de , uprimnrcn. . s) t:i O c1asa. de min arcnda~i (I an,
Fran\1a inam . d' 1,..80 era e1er 'j ,es te
rtmogenitnrrt p1in rcrnlu\,1:l lll . ' · ciers). Ace~tia dispar cu totul fata cu .lia11,
p . d nroJlrict.ari man nobleta, .. . . . llll~n
ti plnit.'l numn, 1· .. itatea proprietatu man ~1 mmeni nu , -
mo tcnitoarca scoiorilor fcotlnli. . Tilranu ;a~ :usµ»ii ell Anglia ar fi \ara propricta\;; ;u\\
. ~ , ,· '"t'c ca 'i i la noi in t,arli., ~er 1a_1 . , x • d ala t~ra <l l1t1
m aceeal; "'' . ., .· . l be1· de~i este ill.rel, m oe . un e industiia :
p mentului, supu i ingun la dai l ~.1 .a . a mertul adica burghez1mea, are cei in . it
licuri de tot soiul cil.tra proprietar ~1b1senc_ . :ero~i ;epresentanti. a1 nu.
sta,
Proprietat a mici. mai di. nu exi , eel putm In Rusia exista proprietatea mare ~-
la Cx.m1·1, i:.1· cu toate aceste este de necontestat_
" 1 ')' • a x
•cA. este foarte nouil,.
T t·
o u~ este de
.i Cea

cA burgbezia. franceza era. foarte putermc ~1 m1 + x fi. + x b netl.

d gaduit ca in ace_a va.ril, mvaza. o urghezime
numeroasi in tot decursul istoriei Frantiei, e care devirie pe fie ce zi mai insemnat~ d .
neme ce ea a fost elementul pe care s'a ra- d rt . d ' e~1
zemat reg&litatea pentru a sfarma feodalismul. proprietatea micA este epa .e e a se des.
volta fa aceea~i m~sur!.
Se ~tie rolul eel nem~surat pe care starea a
treia (tiers-~tat) l'a jucat in revolu\ia francez!L ;
Sunt fn.rn. indoearn .teri in care vedem din
aceasta. stare se ridicase deci ~i njunsese la timpurile ce1e•·mai vechi desvoltttndu-se alA.
marea ei iusemnli.tate inainte de revoluVe, in turea cu proprietatea miclt ~i o puternic~ bur.
epoca proprie~w mari. ghezime, precum in t~rile de ·jo~, Qlanda ~i
In Anglia un curent invers a nimicit pro• Belgia, precum sunt altele ·in care vedem 0
prietatea mica ~i a inlocuit-o en ni~te lati• proprietate mare ~i o lipsa mai complecta de
fund.ii pe lM1gli care acele din imperiul roman clasa burghesa precum Irlanda ~i tara noastr!.
ar fi ~te mo~ioare. Sunt lorzi engleji care fosa din faptul coexistentei a doue stltri a lua
au in proprietatea lor intinderea unui comitat pe una drept causa celeilalte nu este de loc
intreg. Aceasta concentrare a averei imobi- ~tiintific, ~aca nu se arata legatura necesar~
liare in manile ~ pu\ine familii provine din care face ca una din aceste stari sa fie pro-
pastratea neatinsa a dreptului de primogeni- ducetoarea celeilalte, cea ce domnul Macry
turl. Cu timpul numerul familiilor scazend a nu face.
trebuit numai decat s11. se la\easca domeniile . Desvoltarea burghesiei in o tarn. atarn[ de
lor. Paralel cu aceasta absorbire a proprie~ conditii cu totul particulare acelei ~eri ~i nu
tA\ii mici ar fi trebuit s/1 scada popora\iunea se poate atribul desvoltarea acestei clase unei
1

industriala a \erii, burghesimea 1 ~i noi vedem

. ' cause generale. A~a ·in Venetia ~i Olanda des•
contrarul, anume ell au sporit intr'un mod
· voltarea burghesiei a fost datoritti. infioririi
neauzit, incM astll0i poporatinnea ora~elor en- comerciului.
gleze cuprinde mai bine de 1/ 8 din acea a
Dactt ar fl sa cltutam o asemene causi
intregei teri. · generall\ am git8l
In zadar se incearca d-n~l Macry a artt.ta populatiei' care · de •O numai cn.t in sporirea
1
·ca Anglia n'~r fi o pedica eontra teoriei d-sale, . . . a camp se revarslt asupra
ora~elor ~•, nemo.i put~ d I
intru o!t in Anglia nr fi o clastt de mici pro• se dedx111 1a m .d .
e1etnicir•1
n cultiva pttm~ntu ,
· comorcialo sa.11 iudus·
,,. ,, 0 CllESTIUNE ECONoiuc.t

/ · citat de domnul Macry ca 01 _ lovl a~a fa =-===-=-==-==--=

, ftiPtU1 rA de crutar .
.~e, Joa. ora~ele muntene cu negotul de prosperitatc al ~ .. c m singurul element
tfl r utJJP .t + t
iei1ii D ro\1ine din e:1s enya proprietl1.tii mici Romaniei est l ru noastre. Tot e.xportul
. e produ.s de .
Jof, n11 ~ ci din pr1sosul poporatiunii. Se c~c1 cea mien. slu·e . . propnetatea mare,
jll O
lteJ1.lll,
roprietatea mica
u •
s~ favoreasc~ in- cuitorului · p J ~ mai ales la hrana lo-
. entru ca .
poate cs,r!areo. ciasei burgheze prin faptul ca 1 t,arl). sli. ad a propnetatca mici intr'o
din uc rezultatele luate de d-nul :\faery
Jifect fo in01ultirea populatiei, inlesnind cartea d-lui p ..
rovoac1 mu tul . assy, trebne ca cultura pl-
e~ P r ce se bucura de densa. Dar ea en. m sa devinA mtensn-11
· · din • extensivli ce
. I ce1o • . •
ttB 111 fi niciodati causa directa a sporirii este pan! ac uma, §1. pntem asigura pe d-nul
M
nu poate. i in modul cum cauta s1 o arate . acry cA vor trece ancA mulµ ani inainte ca
bUrgbeS10'
aceasta transformare in modul culturei sl
.pul ~acI'Y• . .. • •
d . este de observat c~ Rom1nn 111 tunpuri prindi radacini la noi in ¥Lfl.
j\pOl
. chi aveau o clasa. burghesa, de ~i nu D-nnl Macry face un reu intreit prin scrierea
Jl)8J ve .
mare importan{a, §1 ca aceasta clasa nu sa : aduce nn argument fal§ in susµnerea tesei
de or st nirnicita pretut·mdene m . tara lor. Cea sale, compromite prin aceasta insa§i causa
an io careia i se constitue aparator; arata o origine
i ales au destrus acea clasa a fost sis-
re Dl a• gre§ita lipsei de burghezime la noi in ta,ra,
teDlul boeriilor care facea~ pe fiii ~e mese-
ria.¥ sau negutitor sa ~e lepede ~e breasla r deci induce, fi1ra voe publicul in eroare ~i in
ru-intelui lor §i, dobandind un -cin, sa intre in sfir~it love~te in izvorul eel mai manos de
p •
t,,,'lll• boerilor. lih timpur ile mai. none niivii- '
imbogii\ire a jfrii noastre; deacee• am crezut
lirea strainilor a •Ucis §i remll§i\ele vechei cii scrierea d-nului Macry nu pule& fi trecuta
cu vederea ~i ca trebu·eau neaparat insemnate
clase de burghezi ai ·terii ··nonstre, §i a ucis'o
erorile ce cuprinde. *)
numai cat pan' acolo pana unde a patruns.
Basa deci pe care se inalta toata cladirea A. D. Xenopol.
teoretica a d-nului Macry este gre~ita §i deci
intreaga d-sale Iucra.re nu ajunge ·scopul la
care au tin tit, acela de a , fi adus un nou ar-
gument pentru reformarea legei tomelilor a-
gricole. "'
Noi nu am fost in contra acestei reforme,
din potriva am sprijinit-o, aretand totodata §i
corectiv11l neaparat al unei asemene incercari,
bancile agricole. Totdeauna insa se sluje~~e
reu intercsul unei cause, cand sc aduc in spn-
jinul ci idei gre~ite sau argumentari silite. : - t . reformei Jegei tocmelilor agricole cu toat.e
. 1 .. 1 . in tara nu este *) ~r1n vdo la1_e;Iacry a pierdut interesul san practic, totu~
I,1psa unei burg 1cz11 a 1101 r
ca. scnerea • minsemnatate teoretJ.•
't" . t vt" . "l. d-11ul }\faery ar • - ca.
daton a prupnc ayll man, 1 · · t de a
ea pastreaza 0
fi trelrnit i;a se gandeasca bine warn e