www.cimec.

ro

Trojeul de la poarta estica a cetatii

,Tnteresul pentru monumentele de la Adamclisi \'a

c r e~te din zi ln zi odata cu descoperirile treptate ce se \'Or
face, ~ i nu va lnllrzia ziua ca Atlamclisi sa-~i capete
un lo c de onoare in ~ irul a~eziimintelor celor mai
cunoscute ~i niai \'estite ale cuHurii clasice. Acensta
va .fi S)lre cinsten naliunii romne ~i spre gloriJicnrea
acelor s trmo ~ i. cu cari ne fJia ce nd esen n ue mlndri".

GIIIGOnE TOCILESCU

www.cimec.ro

www.cimec.ro

TROPAEUM TRAJAN!
1
Cetiltea

www.cimec.ro

Releveele, planurile $i luslrarea pieselor de arhitecturi1 au fos/ e(ectuale de ar hilect Monica Mrgineanu-Crstoiu, care a utilizat $i releveele ntocmite nlre 1968- 197 4
de arhilect Ani~oara Sion.
Desenele privind ceramica $i obicclele diverse au (ost executa le direct sau copale
dupi1 desenele autorilor de Constantin Conslantiniu, Arge~ Epure ~i Cornelia Lung11,
/ar pro(ilele au (ost desenatc dupi1 originalele autorilor de Juliana Barnea.
Fotogra(iile au (ost execulale n laboratorul Inslilulului de arheologe-Bucure~li de Dan M. Perianu $il Nicolae Scarlat !.cu excepfia fo/ografiilor aeriene, pen/ru
ca re aulorii mulfumesc conducerii ~i personalului 1nsli/ululu de geode:e, (ologranrnreIIie, carlografie $1 01gani:area leriloriului.

www.cimec.ro

ACADEMIA DE STIINTE SOCIALE SI POLITICE

,\ R E P LI B L 1 c 1 1 S 0 C 1 A L 1 S T E R C) M \. N 1 ;\
INSTITUTUL DE

ARHEOLOGIE-BUCURE~Tl

BIBLIOTECA DE ARHEOLOGIE XXXV

TROPAEUM TRAIANI
1
Cetatea
ALEXANDRU BARNEA, ION BARNEA (coordonator),
IOANA BOGDAN C T NICIU,
arhitect MONICA MRGINEANU-CRSTOIU,
GHEORGHE PAPUC

EDITURA ACADEMIE I REPUBLICII SOCIALISTE ROMNIA

BUCURE~TI,

1979

www.cimec.ro

Tropaeum Traiani
1
La cit

TponeYM TpaJIHJII
1
ropo;:J;

EDITURA ACADEMIE! REPUBLICII SOCIALISTE ROMNIA

Bucure$ti, Calea Victoriei, 125
Cod

po~tal

71 021

www.cimec.ro

SUMAR

Cuvlnt lnalnte
7
9

loN BARNEA

Preseurtrl

1. ~EZAREA GEOGRAFICA. NUMELE. ISTORICUL CERCETARILOR

loN BARNEA

13

II. STRATIGRAFIA
IOANA BoGDAN CATANICIU, ALEXANDRU BARNEA

35

III. INCINTA
1. Struc/uri'l, da/arc, is/oric
loANA lloaoAN CXTANICIU

47

2. Seclorul de sud-vcs/ al zidului de incinla

64

GHEOTIGIIE PAI'UC

IV. SECTORUL A

~1

VIA PRINCIPALIS B-C

ALEXANDHU JlARNEA.

V. SECTORUL D. POARTA DE EST LA SUD DE VIA PRINCIPALIS

loANA BoaoAN CXTANICIU, arhitect MoNICA MXRGINEANU-CRsToru
VI. ASPECTE ALE URBANISMULUI iN CETATEA TROPAEUM TRAIANI
arhitect MoNICA MXnaiNEANu-CRSTOIU, ALEXANDRu BARNEA
VII. PIESE DE ARHITECTURA DIN CETATEA TROPAEUM TRAJAN/
arhitect MoNICA MXRGINEANU-CRSTOIU, ALEXANDRU BAIINEA

79
!)5

10!J
12!1

Vlli. CERAMICA ~1 DESCOPERIRI MARUNTE

loANA BoGDAN CATANICIU, ALEXANDRU BARNEA.

177

CONCLUZII
227
233

ION BARNEA

Rsum TROPAEVM TRAJAN/

Legende des figures

255

www.cimec.ro

TABLE DES MATIRES

Avant-Propos

Abrviatloas
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
1. LA POSffiON GOGRAPHIQUE. LE NOM. L'HISTORIQUE DES RECHERCHES

\l

loN BARNEA

loN BARNEA

13

II. LA STRATIGRAPHIE
:l5

loANA BooDAN CXTXNICIU, ALEXANDRU BARNEA

m.

L'ENCEINTE
1. Structure, datation, lristuriquc
loANA BoGDAN CXTXNICJU

2. Le secteur sud-ouest du mur d'cnccinlc

GHEORGHE PAPUC

IV. LE SECTEUR A ET VIA PRINCIPALIS 8-C

ALEXANI>I\U BARNEA

7\l

V. LE SECTEUR D, LA PORTE EST AU SUD DE VIA PRINCIPALIS

loANA BoGDAN CXTANICJU, architecte MoNICA MAitoiNEA,NU-CRSTOIU

\);)

VI. ASPECTS DE L'URBANISME DANS LA CIT TROPAEUM TRAIANI

architecte MONICA MAI\GINEANU-CRSTOIU, ALEXANDRU BARNEA

[()\)

VII. PICES D'ARCHITECTURE DE LA CIT TROPAEUM TRAIANI

architecte 1\IOlo/ICA l\IARGINEANU-CRSTOIU, ALEXANDRU BARNEA

1:2\l

Vm. CRAMIQUE ET DCOUVERTES DES PICES DE PETITE TAILLE

IOANA BoGDAN CXTANICIU, ALEXANDRU BARNEA

177

CONCLUSIONS
loN BARNEA

227

TROPAEUM TRAJAN/ (Rsum) .

233

Ugende des ligures

255

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

(j

www.cimec.ro

CUVINT INAINTE

Tropaeum 'l'raiani, simbol al victoriei decisive a lui Traian n razboaiele pentru

cucerirea Daciei {li al romanizarii populatiei geto-dace, este numele monumentului triumfal care comemoreaza aceasta izbnda, {li al a{lezarii ntemeiate de ilustrul mparat n
apropiere de monument, una din cele mai mari a{lezt'iri romane dintre Dunare {li Marea
N eagra. A supra lor {li-a ndreptat atentia cercetatorul romn curnd dupa reintrarea
Dobrogei n granitele Romniei n urma razboiului de independenta din 1877-1878.
1n anul 1882, Grigore Tocilescu, directorul de atunci al Muzeului de antichitati, a deschis la Adamclisi, jud. Gonstanta, primul {!antier arheologic romdnesc. Sapaturile au
stabilit mai nti caracterul maretului monument triumfal, despre care se exprimasera
mai nainte cele mai diferite pareri {li au du.<J la datarea lui n anul 109, sub mparatul
l'raian. Extinderea sapaturilor arheologice, 1wepnd din am 1891, la cetatea situata
8pre V de satul Adamclisi, pe platoul din mlea Urlu, a avut ca rezultat descoperirea
ttnor importante inscriptii, pe baza ct'irora s-a putut preciza ca numele acesteia era Tropaeum Traiani, obJinndu-se n acela{li timp date valoroa.<Je pentru nceputurile {li evolu,f1"a fortaretei construite lle Traian {li refacuta ,llin temelii" lle Constantin cel Mare
;'1i Licinius (316), {li a carei viata urbana s-a prelungit pna la sfr{litul secolului al
VI-lea - nceputul celui de-al VII-lea. S-au stabilit planul {li caracterul cetatii, s-au
dezvelit portile principale, parte din incinta {li din strada principala, basilica forens;,
pa tru bazilici cre{ltine, _diferite alte constructii llin interiorul fostului municipium, o
bazilica de cimitir {I.a. ln acela{li timp au fost reluate sapaturile pe dealul monumentului
triumfal, unde s-au de.<Jcoperit altarul militar {li tumulul funerar (mausoleul).
Daca despre monumentul triumfal Grigore Tocilesctt a publicat, n colaborare cu
Otto Benndorf {li George Niemann, lucrarea de mare rasunet aparuta la Viena n 1895
{li mereu actuala, n schimb, rezultatele sapaturilor la cetate, cu exceptia majoritatii
inscripJiilor {li a unor mari edificii publiee, sumar publicate, au ramas inedite, din
cauza dispariJiei premature a marelui arheolog {li istoric romn (1850-1909). Aceasta
lipsa a fost mplinita n parte de doua studii ale lui George Murnu, succesorullui Tocilescu la conllucerea Muzeului national de antichitati {li a {lantierului de la Tropaeum,
{li ndeosebi de temeinicul studiu de sinteza arheologico-istorica publicat de V asile
Prvan n Huletinul Comisiunii monumentelor istorice, 1911.
Reluarea, la o scara mult mai redusa, a siipiiturilor arheologice la cetatea Tropaeum,
ntre anii 1933-1943, de catre profesorul de atunci lle la Universitatea din la{li,
Paul Nicorescu, n-a avut o soarta mai buna, rezultatele acestora riimnnd necunoscute
aproap_e n ntregime.
lncepnd din anul 1968, Institutul de arheologie-Bucure{lti, la care un an
mai trziu s-au asocial Muzeul de arheologie din Gonstanta {li, pentru scurt timp, {li
unii arheologi de la la{li, a reluat siipaturile arheologice att pe ,Dealul monumentului",
ct {li la cetatea Tropaeum. Siipiiturile urmiiresc obJinerea de noi date, pe baza ciirora
sa poatii fi reconstituitii ct mai exact istoria ora{lului {li a celorlalte monumente romane
de la Adamclisi. 1 n acest scop s-a nceput dezvelirea sistematica, pe niveluri de locuire,
a suprafetei ntregii cetaJi. Totodata s-au reluat sapaturile la unele edificii publiee
deztelite mai nainte, efectundu-se o verificare a datelor {li concluziilor istorice obtnute
7

www.cimec.ro

cu privire la acestea. P'ina n prezent s-au degajat n ntregime porfile mari (de E ~i
V) ale cetaf,ii romano-biza11tine (secolele (IV- VI), mpreuna cu turnurile care le
flancheaza, strada principala n ntregime, cu portiuni din cladirile adiacente; latura
de S a cetaJii n exterior, ntre poarta mica de S ~i poarta de V. De asemenea, au
fost urmiirite apeductele cetaJii. Pe , Dealul monumentului" s-au ncheiat sapaturile
arheologice la monumentul triumfal ~i la tumulul funerar, relundu-se cercetarile la
altarul militar.
Sapaturile arheologice se efectueaza n colaborare cu Direct1'a patrimoniului cultural national, care are sarcina organiziirii ntregului ~antier, ca ~i pe cea a executarii
lucrarilor necesare pentru protecJia, consolidarea ~i restaurarea monumentelor descoperite prin sapaturi. Se are n vedere continua coordonare a activitatii de dezvelire
prin sapaturi arheologice, condusa ~i controlata de I nstitutul de arheologie- Bucure~ti,
cu cea de protectie ~i restaurare ce urmeaza ~i poate fi efectuata de DirecJia patrimoniului
cultural naJional. Se poate 8pU11e chiar ca n buna masura activitatea de ccrcetare arheologica e condiJionata de activitatea de protectie ~i restaurare. Pe lnga o ct mai buna
cunoa~tere a istoriei patriei n general, ~i a procesului de romanizare n special, se
urmare~te punerea n circuitul cultural ~i turistic al tarii a unor monumente de o deosebita valoare istorica ~i artistica. ln acela{li scop, ~i pentru punerea la adapost a monumentelor ~i pieselor ce nu pot ramne n aer liber - n primul rnd a metopelor ~i
celorlalte sculpturi de la monumentul triumfal -, Oonsiliul popular al judeJului
Oonstanta a constmit un local prop1iu pentru muzeu, n mijlocul satului A.damclisi.
ln volumul de fata, a carui redactare ajost ncheiata n septembrie 1916, se urmiire~te valorijicarea ~tiintifica a celei mai mari parti a rezultatelor sapaturilor arheologice dintre anii1968-1975 n cetateaTropaeum Traiani.Uneledinacesterezultateauvazutlumina
tiparului separat, n publicafii periodice de specialitate din ultimii am:. Pna acum naa cu
exceptia studiului amintit, publicatdeY. Prran,astfeldestudiidesintezacuprivire la cetatea Tropaeum n-aufostdate la iveala. JJeschiznd seria lucrarilor monografice despre cetatea
Tropaeum Traiani, acest volum caula sa jl:e mai mult dect un llaport defi11itiv de
sapaturi. ln ajara de un istoric al cercctarilor pna la zi, se face o prezentare generala
a stratigrafiei a{lezarii, n lumina ultimelor siipaturi arheologicc, prezentare care
desigur va fi mbunatatita ~i completata de cercetiirile viitoare. De ascmenea, se fac
consideratii cu caracter general asupra incintei ~i urbanisticii cetatii. Pe linga pieselc
de arhitectura rezultate din ultimele sapaturi, s-a urmarit o prezentare sistematica a
tuturor exemplarelor ce s-att mai pastrat din cele deacoperite mai nainte n cetate.
Pentru a nu da proporJii prea mari acestui volum, amplul capitol despre moncdcle
antice identificate ca aparute n cetatea Tropaeum ~i pe teritoriul comunei A.damclisi,
deja redactat, a fost amnat pentru t)olumul t II-lea. De aaemenea, pentru a pastra
ct mai unitar caracterul fiecarui volum, cel de-al III-lea va cuprinde rezultatele ttltimelor cercetari privind monumentul triumfal, altarul ~i mausoleul, ca unele care formeaza 0 unitate aparte.
Seria volumelor deapre Tropaeum Traiani nu cuprinde inscrip~iile, care formeaza
obiectul unei culegeri generale de inscriptii grece~ti ~i latine de pe teritoriul
Romniei.
loN BARNEA

www.cimec.ro

PRESCURTARI

AAR
ACMI
ActaAntHung
ActaAntphiJippopolilana
AEl\1
AISC
AnDobr
ArhMold
ARMSI
BAR
HCJ\1J
Bernhard
HMI
Bockisch-Bottger
Bonis, E_
BonnerJahrb
Biiltger, B.
Brukncr,

o_

HSHR

Analelc Academiei RomneAnuarul Comisiunii monumenlelor islorice.

Acta Antiqua Academlae Scientiarum Hungaricae, Budapesta.
Acta Antiqua Philippopolitana.
Archiiologiseh-Epigraphlsche Mltteilungen a us Osterreich- Ungarn,
Vien a.
Anuarul Institutului de studil clasiee, Cluj-Napoca.
Analele Dobrogei.
Archeologia Moldovei, Ia~i- Bucure~tl.
Academia Romna. Memoriile Sectiunii istorice.
Biblioteca Acactemici H. S. Homnia.
Uu!clinul Comisiunii monumcntelor istorice, Bucure~ti.
l\1. Maria Ludwika Bernhard, l.ampki $[arozylne, Var~ovia, 1955.
Huletinul mouurnenlclor lslorkt, Bucurc~li.
G. Bockisch-B. Biiltger, Spiilromiscfle und (rflby:anlinische
I<cramik (Jairus), 1\.Iio, 47, 1966, p. 209-256.
Eva Bonis, Die /{aiserzeilliche J(cramik von Pannonien, Dissf'ann,
Il, 19-12.
Bonner Jahrbiicher, Bonn.
Burkhard Bttger, Die l{eramik(wrde aus dcm J(aslell Jairus und
ihr enlwicklungsgeschicflllicher Zusammenflang mil der spiilanliken
J(eramik der Balkanliinder, Klio, 48, 1967.
Olga Brukner, Basic Forms and Tcflnics of Roman Provincial
Ceramics in Sirmium.
Bulletin de la Section historique de l'Acadmie Houmaine,
Bucure~ti.

Callen der
Capidava
CIL
CNA
CRAI
Cri~an

Cppers
DA
Da ci a

DIO, II
Dinogelia,
Dlssl'ann
DIVH
Dl\11
DMIA
DOP
DPCN

1-

ro

M. H. Callender, Roman Amphorae, Oxford, 1965.

Gr. Florescu- H. Floreseu - P. Diaconu, Capidava. Monogra(ie
arheologicd, I, Bucure~ti, 1958.
Corpus Inserlptlonum Latlnarum.
Cronica numismaticli ~i arheologica, Bucure~ti.
Comptes rendus de l'Acadmie des Inscriptions et Belles-Lettres,
Paris.
1. H. Cri~an, Ceramica daco-gelicii., Bucure~ti, 1969.
Heinz Cppers, Zwei Kaiserzeilliche Bi'andgriiber(elder im Kreise
Geldern, BonnerJahrb, 162, 1962, p. 299 ~~ urm.
Ch. Daremberg- Edm. Saglio, Dictionnaire des antiquits

grecques el romaines.
Dacia. Revue d'archologie et d'histoire ancienne, Bucure~tl.
1- XII, 1924-1947; N.S., I, 1957.
R. Vulpe - I. Barnea, Din isloria Dobrogei, vol. II. Romanii
la Duncirea de Jos, Bucure~ti. 1968.
Gh. ~tefan, 1. Barnea, Maria Com~a. Eugen Com~a. Dirwgelia, J;
A~ezarea (eudalci limpurie de la Bisericufa-Garvii.n, Bucure~ti.
1967 (,Biblioteca de arheologie", XIII).
Dissertationes Pannonicae, Budapesta.
Dicfionar de islorie veche a Romdniei ( Puleolilic- sec. X),
Bucuresti, 1976.
Direcpa monumentelor istorice.
Dlrectia monumentelor istorlce ~~ de arta.
Dtrmharton Oaks Papers. Cambridge, ;\lassarhusscts.
Directia patrimoniului cultural naponal.

Blt'l

www.cimec.ro

Drag.
Dresse!
Epigr. Stu.
FHDR
GodUnik Plovdiv
Godllinlk Sofia
Gomolka
Gose
Hayes
Hisiria, I
Holwerda
Tconomu
IGB
ILS
lniercisa, Il
IzvestijaSofia
Karnitsch
Keller
Klio
Knipowitsch

Kovrig, I.
Krnpolkin
Kuzmauuv

MAC
Ma Lcriale
l\INA
Murnu, G., Basilicacisiernii
Murnu, G., Jlouumeulc
de piatra
Jl,fyrina, II
Sovaesium, V
Oswald
l'rvan, V.. Tomi
Prvan, V., Tropaeum
Prvan, V.. Ulmetum
Perl zweig
Ponti ca
Popescu, D.
Popili:m
HE
Hevi\luz
RevMuzi\lon
RIAF
RIR
RN

H. Dragendorf, Terra sigil/ala, Bonn, 1895.

CIL, XV, Inslrumenium Domeslicum, Berlin. 1899.
Eplgraphlsche Studien, Dsseldorf.
Fontes Historiae Daco-Romanae, II, Bucure~ti. 1970.
Godllinlk na Narodnija Arheologiceski Muzcj v Plovdiv.
Godlnlk na Narodnija Arheologiceski Muzej v Sofia.
G. Gomolka, Kaialog der J{[einfunde (Jairus), Klio, 47, 1966.
E. Gose, Geffllypen der romischen l{eramik in Rlreinlancl,
BonnerJahrb, 1950, Beiheft 1.
J. W. Hayes, Laie Roman Pollery, Londra, 1972.
Hisiria. Monografie arheologicli, I, Bucure~ti. 1954.
J.H. Holwerda, Hel Laat Grieksche en Romeinsche Gebruiksaanlewerk uii hel middellandsche-Zee Gebied, Leiden, 1936.
C. Iconomu, Opal fe greco-romane, Constant a. 1967.
Inscriplioncs graecae in Bulgaria reperiae, Sofia, cd. G. l\lihailo\,
Sofia, 1956-1970.
Inscripiiones laiinae seleclae 2, cd. H. Dessau. Berlin, 195-1--19;,;,,
Archaeologia Hungarica, series nova, XXXVI, Budapcsta, 1957.
Izvestija na Archeologiceskija Institut, Sofia.
G. Karnitsch, Die Reliefsigillaia von Ovilava, Linz, 1959.
Erwin Keller, Spiromische Grabfunde in Sdbayern, Mnchcn,
1971.
Kilo. Beitriige zur alten Geschichte, Leipzig.
T. Knipowltsch, Uniersuchungen zur J{eramik romischer Zeil
aus den Griechemiiidien an der Nordksie des Schwarzen Meercs.
Die Keramik romlscher Zeii aus Olbia in der Sammlung der Ermitage, ln Materialien zur rmlsch-germanischen Keramik, IV.
Frankfurt am Main, 1929.
I. Kovrig, Die Ilaupttypen der /{aiserzeiilichen Fibcln in Pannonien, DissPann, 2, 1937. 4.
V. V. Kropotkin, Rimskie imporlniie izdeliia v rJOslouoi t:vropc
I l - l V IJ.u.e., Archeologlia S.S.S.H., 1970.
(;. Kuzmanov, Typologie et chronologie des amphores de la haule
poque blfzanline, Arheologlia, Sofia, 197:J, 1, p. 11-21.
Muzeul de arheologic - Constanta.
1\lateriale ~i cercctiiri arheologicc, Bucurc~t i.
1\luzculnatonal de antichitiiti. Bucurc~ti.
G. Murnu, De la celalea Tropaertm-J.diunc/isi: JJa.<ilica-cisicm.
Studiu arheologic, ARl\tSI, 36, 1913, p. 421-410 + 10 pl.
G. Murnu, Monumenle de piatra din colec{ia de anticlrilii{i a
Muzeului de la Adamclisi, BCi\11, VI, 191:i.
S. 1\Iollard-Besques, Catalogue raisonn des figurines et reliefs
en ierre-cuile grecs el romains, 1 J, M1Jrina, Paris, 1963.
Philipp Filtzingcr, Die romisclre J(eramik aus dem _'fi/iliir/Jcrcich
von Novaesium (elwa 25 bis 50 n. Chr.), Berlin, 1972.
F. Oswald, T. Davies Pryce, An Introduclionlo llre StudiJ of Terra
Sigillaia, republicatii de G. Simpson, Londra, 1966.
V. Prvan, Zidul ceiiilii Tomi, Bucure~ti. 1915, AHl\ISI, t. 37.
V. Prvan, Ceiatea Tropaeum: considera{ii islorice, Bucure~ti.
1912, dupii BCMI, IV. 1911.
V. Prvan. Celalea Ulmetum, I - III. Bucure~ti, 1912-1915
(ARMSI, t. 34, 36, 37).
Judith Perlzweig, Lamps of the Roman Period (The Aiheniau
Agora, VII), Princeton, New Jersey, 1961.
Pontica. Studii ~i materiale de istorie, arheologie ~~ muzeografie,
Constanta.
Dorin Popescu, Cercelilri arheologice in Transilvania. Sondajele
arheologice de la Criste~/1, Bucure~tl. 1956 (extras din Materiale,
2, 1956).
G. Popllian. Contribution la typologie des amphores romaines
dcouvertes en Oltnie (li- IJJ s. de n.. ), Dacia, N.S., 18,
1974, p. 137-146.
Pauly- Wissowa, Ucal-EnciJclopdie der klassiclrcu ,11/crlumswissenschafl.
Revista muzeelor, Bucure~ti.
Revista muzeelor ~~ a monumentelor istorice, Bucure~ti.
Revista pentru istorie, arheologie ~~ filologie, Bucure~ti.
Revista istoricii romn, Bucure~ti.
Revue numismatique, Paris.

10

www.cimec.ro

llohinson
SC! Y( A)

seN
Slrminm
Sl\11\luz
StCI
Szentlleky
TAB
Terisse
Tol'ilcscn, Fouilles
Tocilescu Niemann
Vinski

Bcnndorf -

Waag
Waag, Hesperia, II
Welkow, I .. Sadovetz
Zcest

H. S. Robinson, Po/lery of the lloman Period, Cllronology. Tlle

Atl1enian Agora, V, Princeton, 1959.
Stndii ~i cercetii.ri de istorie vcchc (~i arheologie, incepin dln
1974), Bucure~ti.
Studii ~~ cercetii.ri de numlsmaticii., Bucure~ti.
Archaeological investigations in Syrmian Pannonia, 1- III, Belgrad, 1971.
Studii ~~ materiale de muzeografie ~~ istorie mllitarii., Bucure~ti.
Studli claslce, Bucure~ti.
T. Szentlleky, Actent Lamps, Budapesta, 1969.
Terra Antiqua Balcanica, Veliko Tirnovo, 1975.
J. R. Terisse, Les cramiques sigilles gallo-romaines de Martre
de Veyr, XIX, Supplment, Gallia, Paris, 1968.
Gr. Tocilescu, Fouilles et recllerclles archologiques en Roumanie,
Bucure~ti. 1900.
Gr. Tocilescu- O. llennorf- G. Niemann, Momrmcntul de la
Adanrklissi: Tropaeum Traiani, Viena, 1895.
Zdenko Vinski, Kasnoantini starojedioci u Salontamkoj regiji
prema arheoloikoi ostavltini predslavenskog supstrata, Split, 1974.
F. O. Waag, Ceramics and Islamic Coins, 1, ln Antioclr on-theDrontes, IV, Princeton, 1948.
F. O. Waag, The Roman and Byzantine Pottery, Hesperia, II,
1933, 1.
1. Welkow, Eine Gotenfestung bei Sadovetz, Germania, 19, 1935,
p. 149-158.
1. B. Zeest, J(eramiceskaia tara Bospora, ln Materlaly i issleovanija po arheologii S.S.S.R., 83, 1960.

11

www.cimec.ro

1. ASEZAREA GEOGRAFIC. NUMELE. ISTORICUL

,

CERCET RILOR
lon Barnea

La jumatatea drumului, azi o moderna ~osea asfaltata lunga de 130 km, ce leaga Constanta
de Ostrov, pe teritoriul comunei Adamclisi, judetul Constanta, se afla ruinele unora din cele
mai importante monumente romane din tara noastra : monwnentul t1iumjal ~i cetatea Tropaeum Traiani (fig. 1). Situat pe dealul din partea de N-V a satului (cota 161), monumentul
inaugurat in anul 109 e.n., in cinstea victoriilor lui Traia,n mpotriva dacilor ~i a aliatHor lor,
~i reconstituit n 1975-1976 cu piese reproduse dupa originalele depuse n muzeul din
sat, ce mbraca miezul de bolovani legati cu mortar ~i suprapun treptele circulare de la baza,
domina pe o mare distanta ntinsul platoului dimprejur. La vreo 200 m E se afla ruinele
altarului, iar la circa 80 rn N movila mausoleului, ambele contemporane ~i n strnsa legatura
cu monumentul triumfal 1
La aproape 1,5 km spre SV, n valea Urluii, se ntind ruinele cetat Tropaeum Traiani,
al carei nume ~i existenta, n prima sa parte de vietuire, sint legate de monumentele mentionate de pe dealul din apropiere. Cetatea era situata ca ntr-un amfiteatru, pe platou mai jos
ecit dealurile cc-l nconjoara ~i pe pantele carora s-au mai pa~rat ici ~i colo urme ale carierelor de piatra antice. Ea se afla la o importanta rascruce de rumuri ce duceau de la
Dunare spre Marea Neagra ~ide laS spre N, prin mijlocul Dobrogei. 1'raseelc acestor drumuri
se distingeau mai bine la sfr~itul secolului trecut ~i nceputul celui prezent, cnd au fost
nregistrate de Gr. Tocilescu (BAR, ms. 5128, f. 12-15; 5129, f. 103-104).
La nceput un sat geto-dacic cu nume necunoscut, a~ezarea din va,lea pria~ului Urluia
a fost cuprinsa n sistemul limes-ului ofensiv, cu care mparatul Traian a nlantuit ntregul
tinut de la Dunarea de Jos, ~i transformata probabil ntr-o statiune militara, pe linga care
s-a nascut un vicus civil. Numele roman al a~ezarii ~i al locuitorilor ci apare n cteva
inscriptii locale din secolele II-IV, sub formele: Traia1wnses Tropaeenses (CII~, III, 12 470),
municipium Tropaeum (CIL, III, 12 473, 14 214, 2,6; 7 484 cu 12 461); civitas Tropaeensium
(CIL, III, 13 734) ~i ~ 1t6...~ Tpom:~cr~Cv (Gr. Tocilescu, CRAI, 1905, p. 565; idem, RIAF,
X, 1909, p. 257; V. Prvan, Cetatea Tropaeum, BCMI, IV, 1911, p. 3 f}i 173). ln afara acestor
inscriptii, el s-a pastrat numai n trei izvoare ale antichitat trzii : Hierocles (Synecdemos,
637, 8: Tp6m.t~ov ), Theophylaktos Simocattas (I, 8: Tp6maov) ~iN otitia Ep iscopatuum (Tp67tocto<; )
De la sfr~itul antichitatii pna n secolul al XIX-lea nu se mai cunoa~te nici o mentiune despre cetatea din valea Urluii. Abia pe la anul 1837, ofiterul prusia,n K. von VinckeOlbendorf, facnd parte dintr-o misiune militara, a trecut ~i pc la, Adamclisi, not llll parerile
sale esprc monumentul triumfal de pc eal ~i despre ruinelc cctat din valc.

1 Tocilescu- Benndorf- Niemann (ed. romml

~i
germanii); Tocilescn, Fouilles; FI. Bobu-Florescn, .\lonumentul de la Adamk/issi: Tropaeum Traiani, Bucnre~ti,
cd. a Il-a (1961) ~i ed. germ. (1965) (cu bibliografia);
H. Florescu, in Monumente islorice. S/udii $1 lucriiri de
res/aurare (Dl\11, f.n., p. 159-185); V. Har:Uu, Lldamclisi,

Bucure~ti.

Edit. i\lcridiane, 1965; G. Bordenache- R.

Vulpe, in Enciclopedia dell' Arle An/ica, VII, Roma, 1966,
s. v.; DID, II, passim; Mihai Smpetru, Betraclllungen
ber das Siegesdenkmal von Adanrklissi im Lic/1/e der archologiscllen Gmbunyen, Dacia, N. S., X III, 1969, p. 175 - 500.

13

www.cimec.ro

Scurta descriere a lui von Vincke este nso~ita de o schi~a sumara a ceta~ii, cu turnul
de pe latura de est, pe care, ca ~i al~ii mai trziu, l-a luat drept poarta 2
n anul 1855, inginerul francez .Jules Michel, aflndu-se n Dobrogea pentru construirea
unui drum ntre Rasova ~i Oonstan~a, a avut prilejul ca pe lnga studiul valurilor ~i al

Fig. 1. -

Tropaeum Traiani

~i

imprcjurimilc (dupa P. Polonic, 1892).

a.ltor urme antice din jumatatea de S a acestei provincii, sa cunoasca ruinele cctatii de la
Adamclisi, despre care ne-a. lasat urmatoarele nsemnari: , ... aproape de satul AdamKilisse, se zare~te n mijlocul unei depresiuni n forma de cldare, alcatuita de coline mpadurite, o incinta ovala nconjurata de un ~an~ adnc ~i de ziduri n ruina. Este a~ezarea unui
ora~ pe al carui nume antic nu-l cunoa~tem. Pamntul este semanat de resturi de construc~ii ;
din distan~a n distan~a se recunoa~te zidul care mprejmuia ora~ul ~i care poate fi urmarit.
0 poarta este nca n picioare ~i se ascunde sub o gramada de iedera. 0 conducta de apa
a.ducea pna-n ora~ un izvor bogat. Acum ea este intrerupta n aprovierea satului AdamKilisse ... " 3 nsemnarile lui J. Michel despre cetatea de la Adamclisi le-a folosit doctorul
Camille Allard, care a cunoscut Dobrogea cam n acela~i timp, cu prilejul unei misiuni sanitare n aceasta provincie 4
2 K. von Vincke, Das Karassu- Thal zwischen der Don art
unlerhalb Rassowa und dem Schwarz en Meer bei Ktlslendschi,
ln Monalsberichle tlber die Verhandlungen der Gesellschafl
(r Erdkunde zu Berlin, I. Jahrgang, 1840, p. 186; Toci-

3 J. Michel, Les lrUIJaux de dfense des Romains dans

la Dobroudcha, Mmoires de la Socit des Antiquaires de
France, t. XXV (1862), p. 40 (extras).
' Camille Allnrd, La Dobroulcha, Paris, 1859, p. 46,

lescu -

nota 1.

Benndorf -

Niemann, p. 10.

14

www.cimec.ro

Nu mult mai Lrziu geograful ~i geologul austriac Karl Peters facea constatari asemanatoarc cu cele ale lui von Vincke ~i Jules Michel despre cetatea din Valea Urluii: , ... impunatoarelc resturi de zidarie . . . ne lasa sa n~elegem ca aceasta trebuie sa fi fost una din cele
mai importante linii de comunica~ie dintre Dunare ~i Pontul Euxin. Pentru ca din acelea~i
motive - boga~ie de izvoare ~i regiune mpdurita - s-a dezvoltat mult aici ~i a~ezarea
moderna, diu care cauza rama~iyele antice au fost distruse, chiar acum dispar pe zi ce trece,
deoarece . . . lucratorii n piatra nu se tem sa faca din ele diferite obiecte casnice, jghiaburi
pentru apa ~i altele la fel sau sa mprejmuiasca ci~melele satului cu blocuri mari de piatra.
Pentru toate aceste scopuri au fost trte pietrele antice ~i unele inscripyii chiar nlaturate cu
dalta. Numai ziduri brute mai stau n picioare ici ~i colo" ... 5
0 scurta menyiune despre cetatea Tropaeum a facut Remus Opreanu, prefectul judeyului
Constan~a, n ziarul local ,Farul Constan~ei" 6
Cu un an nainte de nceperea sapturilor la monumentul triumfal, Mihail C. Sutzu,
dupa ce descrie acest monument ~i cteva piese sculpturale ce-i aparyineau, adauga, pe scurt:
,Localitatea Adam-Clissi conyine ~i alte resturi antice; la o mica distan~a de turn ( = monumentul triumfal), un lagar ntarit roman (castra stativa) a lasat ruine importante, turnuri,
~anyuri ~i ntarituri ale caror ziduri snt construite ntr-o tehnica asemanatoare cu nveli~ul
batrnului nostru monument. mprejmuirea principala a lagarului are aproape 500 rn lungime pe 300 largime. Poarta boltita care-i servea ca intrare este inca n picioare pe fa~a de
est, ca ~i lucrari separate care-i protejau mprejurimile 7 Totul formeaza o gramada de ruine
impunatoare" 8
Grigore Tocilescu ~i-a ndreptat atentia asupra ruinelor cetat nca diu luna mai 1882,
cnd pentru prima oara a vizitat localitatea Adamclisi, nsoyit de Mihail Sutzu. ntre anii
1882-1890 fiind ocupat cu dezvelirea ~i studierea monumentului triumfal 9 , abia n anul
1891 a putut gasi timpul ~i mijloacele necesare pentru nceperea sapaturilor la cetate. Sapaturile au fost efectuate n 12 campanii, majoritatea de cte circa trei luni fiecare, unele depa~ind patru ~i chiar cinci luni, n anii: 1891-1893, 1895-1897, 1904-1909.
Cu excepyia primului an de sapaturi, pentru care a prezentat o dare de seama amanun~ita
la Academia Romna 10 , ~i a unei comunicri facute n 1895 la Koln 11 , Gr. Tocilescu n-a
publicat nici un raport despre rezultatele sapaturilor la cetate, ci numai inscripyiile (mai pu~in
cele descoperite n ultimele campanii) ~i foarte pe scurt pe cele mai de seama monumente
aparute n cursul primelor ~ase campanii de sapaturi dintre anii 1891 - 1897 12 n anul
1907, fostul director al Muzeului national de antichita~i ~i propusese sa nfati~eze ,intr-o
forma ct mai concisa rezultatele sapaturilor" ntreprinse pna atunci n cetatea Tropaeum,
dar multiplele ocupayii, boala ~i n cele din urma moartea survenita cu doi ani mai trziu
(1909), la vrsta de numai 59 de ani, l-au mpiedicat sa dea forma definitiva raportului
amplu pe carel-a lasat n manuscris (BAR, ms. 5 128, f. 6 295) ~i la care s-au adaugat rapoartele dirigintelui ultimelor doua campanii de sapaturi (1908 ~i 1909), ramase, de asemenea, n
manuscris (BAR, ms. 5 130, f. 11 230).
Lund ca baza informayiile cuprinse n cele doua manuscrise amintite, ct ~i pe cele
din BAR, ms. 5 129, n care, pe lnga prezentarea sumara a unor sectoare ~i monumente
dezvelite prin sapaturi, se afla mai multe rapoarte ale delegayilor cu conducerea ~antierului
din anii 1895 ~i 1904-1907, vom cauta sa prezentam pe scurt, mai nti cele 12 campanii
de sapaturi diu timpul lui Tocilescu. Dupa a.ceca vorn arata cmn au tlPClll'~ n cont.innare
('l'lPI:tlt P sitpat.uri arhcologicc cfcetuate pna n prezent la Adamclisi.

" K. Pelcrs, Gnzndlinien ;ur Geographie und Geolo,qie der

IJobroulsclza,, ,Denkschriftcn der Kaiscrlichcn Akademic der
\\sscnschaftcn naturwissenschaftlichc Classe", XXV Il,
\cna, 1867, p. 143.
0 Hem us Opreanu, ,,Farul Constantei", nr. 1, 12 mai 1880.
1 Gr. G. Tocilescu, BAH, ms. 5 128, f. 23, presupune c
accslc ,lucrri separalc" se reft>rii la constructia anex
llin col~ul de S-E al cettH.
8 ~lil'hel C.
Sontzo, Coup d'il wr les monuments
a1Jiiques de la IJo/lroudja, , H<vue arl'h{ologiquc", '1:.!,
~~~1. p. 296.

Tocilescu - Benndorf- Niemann, p. 18- 26.

Gr. Tocilcscu, Resultatul explori1rilor sale aJcfleologice
facule in vara anului 1891 la ca.~lrul roman de lingtl Adam
Clissi, AAH., seria a II-a, t. XIV, 1891-1892, Bucure~ti,
1893, p. 1:i-34.
11 Idem, Ober die Ausgrabungen in der Stad/ Tropaeensiwn civilas, in Verllandl. d. 43. \'ers. dculsclz. Pbilol. u.
Sclzulm., Kln, 1895, p. 193-200.
12 CIL, III, 12 461 12 -175; 1:1 7:11; 11 2H, 1 - 18;
Gr. Tocilcscu, 1-'ouilll's, p.;,;,- 59, IHI- 92, 1!:11-- 201;
10

~U!l-

210.

15

www.cimec.ro

Grigore Tocilescu ne informeaza ca, nainte de nceperea sapaturilor, ruinele cetaii aratau
astfel : ,Pe marginile unui platon ntins, pe care crescuse o pdure de maracini, se recuno~
teau urmele unor zidarii de 2-3 rn naltime ... ln partea de nord-est se observa un zid boltit ~i gaurit, fiind acoperit de iedera; puteai pe sub bolta intra mai cu nlesnire n cetate,
scobornd de la monumentul triumfal. De aceea toti cti descrisesera ruinele, l luasera drept
poarta ; s-a constatat a fi fost fereastra unui turn al cetat. Tot pe marginea platoului se
vedeau ... cam la distanta de 20-30 m, gramezi mari de drmaturi, n diametru de 2030 rn, ~i pe care nca de la prima data le-am luat drept ruinele turnurilor de la zidul
nconjurator al cetat, ceea ce s-a confirmat ~i continua a se confirma prin sapaturi. n schita
<le plan atunci ntocmita figurau pna la 20 turnuri. Numai cele doua turnuri de la poarta
de est, fiind cu totul ngropate n drmaturi, nu fusesera luate ca atare. n partea de sud-est
ne prezenta n vale o scobitura dreptunghiulara adnca, nconjurata, de asemenea, cu ziduri
stnd n legatura cu cetatea. Aceasta a.nexa, pe care la nceput o luasem drept fortareaa
pentru mica garnizoa,na a ora~ului, parc ... a fi fost un rezervor mare de apa. 0 vlcea, plecnd
de la mijlocul zidului nconjurator dinspre apus, conducea drept spre rasarit ~i taia cetatea
aproape n doua parti egale. Aceasta mprejurare, ca ~i observaiunea ca de o parte ~i de
alta a marginei vlcelii se afla o vegetatiune mai deasa, semn ca nu erau constructii, mi-a
de~teptat ideea, ca avem nainte-ne acolo strada principala (via principalis) a ora~ului;
ceea ce sapaturile aveau sa confirme numaidect. n interiorul cetatii se vedeau bine desemnate urmele multor cladiri, care ie~eau pna la suprafata; n unele locuri adncituri ce lasau
a se presupune subsoluri sau pivniti, iar n zidul nconjurator . . . movile de dli.rmaturi, indicele celor 20 de turnuri. Tot terenul era presarat cu cioburi, caramizi, pietre pierdute prin
maracini ~i buruienile cele nalte" (BAR, ms. 5 128, f. 24-26; 5 129, f. 101-103).
1. Prima campanie de sapaturi a tinut de la 1 iunie pnit la 25 august 1891, timp pe
care Gr. Tocilescu 1-a petrecut ,n cort, n mijlocul ruinelor, lucrnd cu 40 soldatp'. Jurnalul
sapaturilor 1-a tinut S. Feni~el, custodele Muzeului national de antichitati, iar dupa plecarea
acestuia, studentul C. I. Cosmescu. La sfqitul campaniei a fost prezentat Ministerului Cultelor
un raport cu sumarul rezultatelor obtnute, care ,s-a publicat n Monitorul oficial ~i n bro~ura
aparte" (BAR, ms. 5 128, f. 23-24).
Timp de vreo saptamna nainte de nceperea sapaturilor propriu-zise, s-a studiat terenul
~i s-au efectuat sondaje n derite puncte ale cetatii, constatndu-se ca aceasta are planul
unui pentagon neregulat, cu vrful spre S, forma ~i dispozitie determinate ,de terenul pe
care este a~ezata, avnd zidul nconjurator construit pe marginea platoului, de unde se putea
mai bine apara" (BAR, ms. 5 129, f. 105). Cetatea avea lungimea de la N spre S de 400 rn
~i latimea de 330 rn, ocupnd o suprafata de 101 / 2 ha. n coltul de S-E se afla un adaos
dreptunghiular, la un nivel mai jos, de marimea unui ha, nconjurat cu ziduri ~i legat de
corpul principal al cetat (BAR, ms. 5 129, f. 104) 13
n fata portii de V s-a ntrevazut de la nceput existenta unei intrari, ceea ce s-a ~i
confirmat prin sapaturile care au fost ncepute din acest punct. S-au degajat intrarea ~i laturile turnurilor ce o flancau. Printre ruinele din fata portii ~i ale turnului de N s-au gasit
mai multe schelete omene~ti, care ,judecnd dupa pozitiile neregulate ~i dupa locul unde
s-au aflat", au fost atribuite aparatorilor cazuti la luarea ~i distrugerea cetatii (BAR, ms.
5 128, f. 26). naintea turnului se afla ~i scheletul unui cal. S-a dezvelit in continuare pavajul
portii, alcatuit din mari lespezi cioplite ~i din unele piese arhitectonice provenind de la constructii mai vechi ~i refolosite, in care au fost adncite mici ~antulete transversale, n scopul
de a servi drept opritoare pentru picioarele vitelor de transport ~i doua ~antulete mai adnci,
pentru rotile carelor. Trei pietre mari, cioplite pe una din fete, ~i care se legau ntre ele, nu
lasau ,nici o ndoiala ca au facut parte din arcada sau arhivolta boltii". 0 a IV-a lespede,
pe care era cioplita n relief o roata cu opt spite, alcatuia probabil cheia boltei sau arcadei
de deasupra portii. Alte piese arhitectonice de la edificii mai vechi fusesera refolosite la constructia portii ~i a turnurilor ce o flancau. ,Ele au fost lasate pe loc, spre a servi drept dovada despre acest fapt, ~i pentru motivul ca scoaterea lor nu se putea face fara greutate ~i fara

u Gr. Tocilescu, Resullatul explortirilor . .. , p. 13.

16

www.cimec.ro

stricarea restului zidariei". La poarta s-a dat peste o mare cantitate de fier oxidat ~i multe
cuie, probabil restul unor balamale. Cite o gaura umpluta cu plumb, la extremitaWe pragului,
arata ca acolo au fost ttnele portH. Un bloc de piatra de forma patrata, a~ezat linga zid,
a dus la concluzia ca poarta a fost ngustatala o data mai tirzie (BAR, ms. 5 128, f. 27 -28).
Printre cele patru lespezi din pavajul portii se afla, cu scrisul n jos, inscriptia dedicata lui
Jupiter Olbiopolitanus, ntre anii 293-304, de catre grecul romanizat Nevius Palmas Theotimianus, document deosebit de important aratind ca ora~ul din secolele II-III a supravietuit pna trziu, in timpul lui Diocletian ~i Maximian (BAR, ms. 5 128, f. 28, 61 "i 91) 1.
In dreptul portii de V s-a gasit, de asemenea, altarul inchinat zeului Soare de catre un centurion din legiunea I Italica ~i despre care Tocilescu crede ca ,desigur odinioara fusese a~e
zat intr-un mithraeum" (BAR, ms. 5 128, f. 30-31) 15
La 4 rn distanta de poarta, ,printre pietrele de la arhivolta, s-a gasit un relief reprezentind intr-un cadru sculptat o figura femeiasca (o victorie), cu o coroana in mina dreapta.
Pc postamentul ei se vede sapata o cruce dubla bizantina. E de admis ca figura a fost pus.
ntr-o ni~e de la poarta, faeind parte din ornamentarea insa~i a portii" (BAR, ms. 5 128,
f. 28-29)1 8
S-au dezvelit apoi intrarile celor trei turnuri de la poarta de V spre N. La 29,95 rn distanta de intrarea turnului ce flanca poarta pe latura de N s-a gasit intrarea in al doilea
turn, larga de 1,55 m. Mai departe, la 2,55 rn de intrarea in turn, a fost golit pina la 3 rn
adincime un put cu diametrul de 1 rn, construit din pietre brute, in care s-au gasit darimaturi
amestecate cu oase, carbuni ~i cenu~e. La distanta de 20 rn de put, lnga zidul de incinta,
a aparut inscripia funerara menionnd peL . .Aemilius Severus din legiunea a XIII-a Gemina
(BAR, ms. 5 129, f. 108-109) 17 La 39,13 rn de la turnul al 11-lea, s-a dat de intrarea
in marele turn dreptunghiular, al cami zid interior s-a pastrat pe nl~imea de 6 m. Aici,
la baza stratului de drmaturi de 5-6 m grosime, se afla un strat gros de 0,50 m de gru,
paie, fin ~i lemne de stejar arse, care au dus la concluzia ca turnul era folosit ca magazie
sau turn de provizii (BAR, ms. 5 128, f. 29; 5 129, f. 109) 18 (fig. 4 ).
Inaintndu-se cu sap:l.tura pe via principalis, la 50 rn de poart.:t d~ V ~i la N de canalul
de pe mijlocul acesteia s-au descoperit ruinele unui edificiu cu cint:i incaperi, dintre care o
sala mare cu coloane. Printre pietrele ntrebuintate in zidurile acestei constructH se afla o
lespede purtnd doua inscript separate printr-o linie, cea din stinga amintind pe Julia Valentina, fiica lui Julius Valentinus bis duumviralis municipii Tropaei 19 In partea opusa a zidului
cu dubla inscriptie, in colul de V al zidului paralel cu acesta, era refolosita ca material
de construc~ie o inscriptie dedicata mparatului Gordian (BAR, ms. 5 128, f. 29-30) 20
Campania s-a ncheiat cu dezvelirea complexului de 10 incaperi din col~ul de N-V al
porii de V, in zidurile carora fusesera reintrebuintate mai multe piese arhitectonice ~i pietre
cu inscript. La un col al unei ncaperi a aparut, in ziua de 15 iulie 1891, inscripia de
la ba.za unei statui a lui Traian, ridicata in anii 115-116 de Traianenses Tropaeenses, guvernator al Moesiei Inferioare fiind Q. Roscius Murena Coelius Pompeius Falco (BAR, ms. 5 128,
f. 30) 21 Aceasta inscripie, impreuna cu cea menionata mai sus ~i cu cea gasita linga
Adamclisi, publicata inca din 1882, pusa de ordo spl[endi ]dissima mun[ic ( ipii)] Trop ( aei) 22 ,
l-au dus pe Tocilescu la concluzia ca ora~ul din valea Urluii purta numele Tropaeum Traiani.
Tot n 1891 s-au gasit afara din cetate, in partea de N-V, doua fragmente dintr-o
diploma militara de bronz de la Traian, din anii 112-115 (BAR, ms. 5 128, f. 31) 23 , iar
in partea de N-N-Eun altar inchinat lui Apollo 24 "i un fragment de inscriptie purtnd numele

11 AEM, XVII, 1894, p. 103, nr. 46; CIL, III, 12 464;

V. Prvan. Tropaeum, p. 165.
u AEM, XVII, 1894, nr. 47; CIL, III, 12 468; V. Prvan, op. cil., p. 10, nota 85.
1a Credem ca piesa e una !ji aceea~ji cu cea publicat de
G. Murnu, Monumenle de plaira, p. 115-116, fig. 26 ~~
dat ca provenind de la poarta de E.
17 CIL, III, 14 214, 8, V. Prvan, op. cil., p. 9.
18 C. Prvan, op. cil., p. 171.

u AEM, XVII, nr. 48-49; CIL, III, 12 473.

2o CIL, Ill, 14 214, 2.
21 AEM, XVII, nr. 51; CIL, III, 12 470. Gr. Tocllescu,
op. cil., p. 15-16: inscrlptia s-a glisit ,.in coltul unul zld,

nu departe de pretoriu".
22 CIL, III, 7 484 ~i 12 461; AEM, XVII. nr. 55: cf.
CIL, III, 14 214, 6.
23 Gr. Tocilescu, AEM, XVII, nr. 54; idem, Foutiles,
p. 55- 56.
2 ' AEM, XVII, nr. 50; CIL, III, 12 462.

2 - 181

17

www.cimec.ro

Rufus 25 ln timpul sapaturilor n cetate l}i nimplator n mprejurimi, au aparut, de asemenea, (liferite obiecte marunte ~i monede (BAR, ms. 5 128, f. 31-32).
2. A oua campanie e sapaturi a durat de la 1 iunie pna la 15 august 1892, in primele
9 zile cu 50 de solda~i, iar de la 10 iunie cu 24 solda~i. Jurnalul descoperirilor a fost ~inut
de Pamfil Polonic, inginer topograf angajat ca ,diriginte de sapaturi". S-a urmarit delimitarea
~i degajarea pa~iala a strazii principale ~i a edificiilor existente de o parte ~i de alta. S-a
constatat ca strada are lungimea totala de 300 rn ~i la~imea de 5,90 m 28 Ea merge, urcnd
treptat de la V spre E, pe o lungime de 170 rn, catre mijloc atingnd cota maxima de
13,53 rn fata de pragul po~ii de V. Dupa ce continua pu~in orizontaJ, strada coboara lin
spre poarta de E. S-a continuat dezvelirea edificiului din col~ul de N-V al po~, unde au
fost ntlnite trei inscrip~ii foarte mult ciocanite, cu prilejul refolosir lor ca material de constructic 27 La 105 rn de poarta de V, tot pe latura de N a strazii principale, s-au gasit doua
lespezi funerare ce se pare ca fusesera refolosite peste canalul stradal 28 , ~i un postamcnt
cu o bucata de coloana deasupra. La distan~a de 69 rn de la poarta de V, spre S de canal,
s-a ntlnit o intrare cu patru trepte, iar mai jos de acestea o pardoseala de mortar amestecat
cu caramida sfarmata. Lucrarea din acest punct a fost ntrerupta, constatndu-se la reluarea
sapaturilor, n anii urmatori, ca aici se afla ,bazilica dubla" (corect: bazilica ,cisterna").
La 75 rn de la poarta de V a fost dezvelit un edificiu de 31 x 14,50 rn, pardosit cu lespezi
mari de piatra, unele lungi de 2 m ~i avnd o intrare cu coloane. S-au mai descoperit alte
ziduri ~i s-au efectuat ,~anturi de control". Dintre pu~inele obiecte gasite este de mentionat
,un cap de acvila de piatra", aflat pe stmda principaHL, n apropiere de ,bazilica cisterna"
(BAR, ms. 5 128, f. 32-35) 29
3. A tret campanie de sapaturi a fost efectuata tot sub supravegherea lui Pamfil
Polonic, ntre 1 iunie - 31 aup;nst, cu 50 soldati, iar ntre 1-15 septembrie 1893 numai en
ctiva lucratori civili din sat. S-a nceput sapatur;t pe straua principal, la 40 m de poarta
de V, descoperindu-Re canalul pe lungimea de 90 m, tuburile de apcduct diu interiurul lui
fiind pastrate numai pc lung-imea de 35 m. Strada a fost dezveliHi pP 3i> rn lunginw ~i ;) m
latime. ntr-un zid de lnga strada s-a gasit un fragment de inscriptie mentionnd pe un
oarecare, nascut la Axiopolis 30 n darmaturile din canal s-au gasit: fragnHnte de coloant>
~i frize, un fragment de vas de piatra, o oala mica de lut ars, o bucata de bronz cu cap de
eu, un fragment de cercel, trei monede bizantine de arama ~.a.
Pmuta de E fm;;ese recunoscuta inca din prima campanie de sapaturi, dar turnul ce u
flanca ~pre N fusese luat drept poarta. Spndu-se in continuare, la, 4 rn adncime s-a dat
de lt>spezi)(' pavajului cu urmt> de ca,re, iar printre d.rlmaturi a aparut in~crip~ia de fundatic
:t ora~ului din anul 316, cu numele mpratilor Constantin ~i Licinius, ultimul martelat. Putin
mai la N de aceasta zacea trofeul simbolic (fig. 139), imita~ie a nuuelui trofeu din vrful
monumentului triumfal al lui Traian, de pc dealnl din apropiere, ~i care se afla probabil deasupra inscriptiei 31 n interiorul portii, spre N, la 1 ,;)() rn distanta de zid, s-au grtsit colo<Lnc
de la o constructie anterioara a~czate de-<t luugul una lug;"'L alta, pe o lungime de 10 rn, ce(%
ce a dus la concluzia cii aceasta poarta, <:a :;oi ce;t dl' V, a fost ngustat;"'t ntr-o perioada de
timp mai trzie. Dintre diferitcle tlescoperiri snL mentionate ,o acvila romana ~i un chiup".
La poarta de S s-a sapat spre interiot pc o port.iune de 10 x 5 rn, gasindu-sc n coltul
de S-V al portii o inscriptie fragment.ara nchinahi lui ,Jupiter Dolichemts 32 , a~eza1i'i aici ,ca s
ngusteze poarLL".

AE!\1, XVII, nr. 53; CIL, III, 12 469.

in jumiitatea de V, lii~imea strizii principale, nedt'gajatii declt par(ial, este mai mlcii. Penlru jumtatea
de E, unde Ilia principa/i. a fost dezvclitii in inlregime
in 1910, de clre G. 1\lurnu, a se vedea maijos, p. 25-26.
27 CIL III, 14 211, 3.
28 Ibidem, 12 474 ~~ 12 175 (= 11211, 13).
29 J>. Polonic afirm cii in 1892, spturile au inceput
in luna aprille, la poarta de V, ~~ ca au fost continuatc, ca
~1 ln anul precedent, pe linga rata interloar a zldulul de
inclntd, pinii la tnrnul de provlzli. Dupii ac!'ea au conti21

2o

nuat pe strada prineipal:i, dl'zvelindu-sc parte din eanalul

dl' scurgere, lmpreuna cu apcduclul, pc cure le descrie
:uniinuntit. Tot el precizeazii di ln a nul J 891 s-a descoperit
hazilil'U de la N de via prin ci palis, denumila de Gr. Tocilescu, ,(orensis", iar de Y. Pnan ,sim pla". BAR, Ar hl va
P. Polonic, I, ms. 8, f. 11 - Hi; 1. Barnea, SC! VA, 26,
1975, 1, p. 61- 63.
ao CIL, III, 1-1211, 16.
31 AEM, X\'11, nr. 52; CIL, III, 13 7:11; TocllescuBenndorf- Niemann, p. 128- 1:-10.
a2 Se pare c:'i aecsl fragment de inscriplle este inedit.

18

www.cimec.ro

La hazilica. ,forensi8" (,simpla" sau A), de la N de ria principalis, s-au <lPgajat tnptele e pe latunt de V ~i s-a efectuat un sondaj ll i11terior, coustati11du-se ca temclia fomtc
:ulnca (2 m), din pietre fara mortar, a ntlnit la 1,80 m un strat puternic de anmra, ean~
<Lpartine u11ei epoci mai vcchi. ln intcriorul bazilicii s-a dat peste un fragment de inscriptie
cu doua litere (MP), adus de la altarul funerar (BAR, ms. 5 128, 5 129, f. 120) 33
Peste strada spre S, s-a dezvelit parte din bazilica cu cripta ~i transept. ln interiorul
ei, s-au gasit fragmente de capiteluri de marmura, ia,r nauntrul criptei ,foarte multe bucati
de mozaic divers colorate, resturile probabil a unci icoane" (dos. MNA, 1893, f. 144v).
S-a mai sapat la E de bazilica ,cisterna" ~i n a,propierea zidului cu bolta dinspre coltul
de N-E al cet:ltii, unde, ntr-o suprafata de 8,60 x 4,80 rn, s-a dat peste ncaperi n interiorul
carora se afhtu cinci chiupuri ~i o piatra de r~nita. n afara cetatii, n apropierea ci~melelor
sa,tului, ~t fost identificata o portiune din apeductul bine conservat, din zid legat cu mortar
(BAR, ms. 5 128, f. 3tl-41; 5129, f. 112-121; ms. Polonic, 1, 8, f. 14-22; dos. MNA,
1893, f. 143-146).
J. A IV-a campanie de sapaturi s-a desfa~urat dupa ntrerupere de un an, ntre 6
aprilie - 29 august 1895, cu 40 soldati ~i cfiva lucratori civili, sub supravegherea arhitec~ilor H ..Jacobi din Kln ~i J. Fakler din Bucure~ti. Au fost reluate sapaturile la poarta de
V cu cele doua tW'nuri ale sale, precum ~i la turnul e provizii, n interiorul caruia s-au
gasit un mare chiup ~i un fus de coloana lung e circa 2 m. Sapatura a fost dusa mai

departe, pna la intrarea n turnul existent la N de turnul de provizii. La poarta de S s-a

precizat ca intrarea avea trepte ~i era folosita num,ti pentru pietoni. La coltul dintre stlpul
portii ~i zidul de inci11ta s-a gasit un mare chiup, iar 16 rn mai dep;trte altc doua chiupW'i
alipite de acela~i zid. Executndu-se sondaje n cuprinsul anexei din coltul de S-E al cetatii,
H-a ajuns la, concluzia ,provizorie" ca aici a fost un rezervor de apa. S-a continuat saparea
canalului de pe strada principaJa, facndu-se observatia ca n ultima perioada el n-a mai fost
folosit, dovada faptul ca spre mijlocul ora~ului o parte dintr-un edificiu trziu se afla chiar
deasupra lui. De asemenea, n cetate au fost continua,te sapaturilc ht hazilica cu transept.
lJa E de cetate s-a urmarit apeductul din tuburi de lut ar;,, <lezvelit de locuitorii din
Adamclisi, care scoteau pamnt pentru chirpici.
Pe dcalul monumentului s-a executat un ~ant de jur mprejurul monumentului triumfal
~i s-au facut sapatW'i la altar ~i la movila (BAR, ms. 5 128, f. 41 - 46; 5 129, f. 29 - 58
(rapoarte Jacobi) ~i f. 123 - 124; dos. MNA, 1895, f. 119, f. 264, 273; 274 ~i 298).
5. A V-a campanie de sapatW'i a fost executata de aceia~i arhitecti, ntre 2 aprilie15 august 1896, primele doua luni cu 30, iar apoi cu 50 de soldati. Au fost continuate sapaturilc la po<trta de V a cetat ~i ndeosebi de-a lungul incintei de V, unde au fost dezvelitc
ultimele t.rei turnuri, inclusiv turnul din coltul de N-V. S-au descoperit n continuare:
,edificiul civil din stnga intrarii pe poarta de vest", bazilica cu transept cu strada de la
V de e~t, perpendiculara pc via principalis ~i bazilicu, ,simplr~" sau A, situata vizavi la N
de strada principala. S-a urmarit prin ,sondaje" zidul de incinta de pe latura de N a cetavii,
fari'L sa se nWncasca vrco poarta n aceast parte. Pe panta dealului de la N de cetate s-au
cscopmit t!~meliile bazilieii cimitriale, ,ruinele unei e~tse" ~i 25-30 de morminte. S-a
cercetat apeductul ceta~ii, aparut la 150 rn distanta de ci~melele satului, constatndu-se ca
n punctul rcspectiv era zidit ~i ,bine tencuit cu mortar de var". Urmarindu-se n continuare
apeductul prin sondaje la distanta de cte 10-20 rn, s-a observat ca gura acestuia era un
,zid n formil. de jghiab, la mijloc captu~it cu cararnida". De asemenea, a fost urmarit apetluctul in ,hul'lanc lll<tl'i de parnint bine ~trsc", ficcare ~wnd lungimea de 0, 70 - 0,80 m
~i diametral de O,UI m. L~1 circ;.t 100 m de cetatc s-au gasit rama~ite din zidaria conductei"
(BAR, ms. 5 128, f. 47 -50).
6. A VI-a campanie, condusa de arh. ;r. P~tkler, ajutat de arh. O. Richter, discipol al
lui G. Niemaun din Viena, a durat cel mai mult 5 luni ~i jumatate, prelungindu-se, cu o
ntreruperc de -12 zile, e ht 28 :tprilie pna la 22 noiembrie 1897. ln schimb, numrul lucratorilor a fust mtt mai redu!-\ : la nceput numai 10 zilieri civili, iar dupa aceea 15 soldati.

13

Gr. Tocllescu, Fouilles, p. 67.

19

www.cimec.ro

S-a dezvelit a~a-numitul porticus Jorensis (basilica Jorensis ), Rocotit atunci ,basilica
Traiana", mpreuna cu anexa cu absida de pe latum ngusta de N. ln cuprinsul ntregii
cladiri a fost gasita o mare cantitate de oase de animale, de pasari, solzi de pe~te ~i fragmente
de cutite, barde, topoare etc., ,ntrebuintate la macelarii", ceea ce a dus la concluzia ca,
ntr-o epoca mai trzie, ,ntreaga cladire a fost transformata in hala". ln interior, s-au
mai gasit : 20 de lampi de lut ars, un chiup mare sfarlmat, fragmente ceramice romane, sticle
d.e parfum" ~i doua cranii de om ,cu totul stricate". ln jurul porticului s-au aflat fragmente
~l baze de coloane, capiteluri ~i 25 - 30 fragmente din capete de statui, din care unul bine
conservat, iar celelalte cu totul deformate, inct seamana mai mult cu ni~te bolovani (un cap
identic s-a gasit ca material de constructie in zidul mausoleului) 34 La V de basilica Jorensis
s-au descoperit ziduri legate cu pamnt, socotite ,constructH barbare", dintre care una chiar
deasupra canalului, ,dovada ca lor nu le era cunoscuta existenta apeductului caii principale.
Asta explica multimea de chiupuri pentru apa". Peste strada (la N) de basilica jorensis s-a
sapat un corp de edificiu, pe suprafata de 77 x 12 rn, iar de-a lungul strazii principale o
serie de ziduri legate cu pamnt (BAR, ms. 5128, f. 51 -52).
La poarta de S s-au reluat cercetarile din anii precedenti, constatndu-se ,doua reconstructii, vizibile ~i prin pietrele cu inscriptii ntrebuintate ca pardoseala la pavajul poftii,
una din ele formnd chiar pragul portii" (BAR, ms. 5 128, f. 53; CIL, III, 14 214, 9, 10, 15 ).
7. Dupa o ntrerupere de ctiva ani, sapaturile au fost reluate n anul 1904, sub conducerea tehnica a inginerului E. Frollo 35 Timp de cel putin doua luni de zile, ct se pare ca
au durat lucrarile (15 iunie- 16 august), s-a sapat pe strada (cardo) perpendiculara pe
via principalis de la E de basilica jorensis, descoperindu-se mai multe din bazele pila~trilor
de pe aceasta parte a porticului. Pe aceea~?i strada, catre poarta de S, s-a gasit un fragment
purtnd litera D din inscriptia altarului funerar (BAR, ms. 5 129, f. 181) au.
La 27 rn de poarta de V a? ~i la 10,30 rn S de canalul strazii principale, s-a dat peste
un zid semicircular, gros de peste 2 rn, ~?i peste un masiv de zidaric tencuit, care apar~in
,bazilicii cisterne". Deasupra darmaturilor ce umpleau partea semicirculara a cldirii s-a
gasit o lespede funerara de 0,95 x 0,90 rn, mentionnd pe L. Fujidius Lucianus, omort de
costoboci n timpul functiei sale de duumvir al municipiului, document pretios, ramas inedit
pna n ultimul timp, din care rezulta ca cetatea Tropaeum a fost naltata la rangul de
municipium, tot n timpul mparatului Marcus Aurelius, ca ~i Durostorum ~?i Troesmis, cu
putin nainte de anul 170, cnd viata prospera a ora~?ului n plin avnt a fost adnc tulburata
de invazia cumplita a costobocilor as. S-au dezvelit absida, cripta, parte din pavajul de lespezi ~i colturile de N-V ~i S-V ale bazilicii, lunga n interior de 19,85 ~i lata de 6,80 m.
ln zona respectiva s-au mai gasit fragmente de coloane ~i de capiteluri, precum ~i capete
de berbeci provenind foarte probabil de la capiteluri bizantine cu un astfel de decor sculptat.
S-a sapat, de asemena, la coltul de N-V al cetatii, unde se presupunea c-ar fi existat
o poarta, constatndu-se ca n realitate era zid continuu (BAR, ms. 5 129, f. 180-183).
8. A VIII-a campanie a durat de la 27 august pna la 27 noiembrie 1905, la nceput cu
ctiva lucratori civili ~i apoi cu 20 de soldati. Diriginte al sapaturilor a fost inginerul B.
Frollo, ajutat de V. Richter, custodele Muzeului din Adamclisi. S-au continuat lucrarile la
bazilica ,dubla" (,cisterna)" ~i, pe ct se pare, la bazilica cu transept. S-au descoperit fragmente de coloane, capiteluri ~i inscriptii, despre care nu se face vreo mentiune mai precisa,

3& Douli dina ceste capete au !ost publicate de G. Murnu,

Jlonumenle de pia/rd, p. 116- 117, fig. 27- 28.
35 Tocilescu, BAR, ms. 5 128, f. 54, aflrm c ,in anii
1900- 1904 nu s-a lucrat nlciilerl, dln dllerite imprejurll.rl. mai ales din lips de fondurl". Totu~l, din ms. 5 129,
f. 180- 183. rezult c in 1904 s-a spat la Adamclisl,
f4clndu-se unele descoperiri demne de semnalat dlntre care,
deosebit de important, este inscrip~ia din care rez ulta
data clnd ora~ul a !ost lni'i.ltat la rangul de municipiu
(v. mai jos). Despre efectuarea de siip4turi la cetatea
Tropaeum ln vara anului 1904, ne lnformeaza precis G.
Murnu, Basilica clsternlJ, p. 423 ~1 R. Netzhammer, Die

chrisllichen A llerfmer der Dobrudscha, Burure~li, 1918,

p. 182.
3 6 Emilia Dorutlu-Boil,
Some Observations on the
Military Funeral Altar of Adamclisi, Dacia, N.S., V, 1961,
p. 348 ~~ fig. 7.
'
37 Cred cii in BAR, ms. 5 129, f. 181 , este o gre~eala
(E ln loc de V), deoarece din tot ceea ce urmeaza in continuare rezulta ca este vorba despre bazilica .,cistern",
in apropierea carela, a stat pe mal, pin de curind, cind
a fost transporta ta la Muzeul din Constanta. ~~ lmportanta
lnscriptle a lui L. Fufidius Lucianus (v. mal jos ).
81 Em. Popescu, StCl, VI, 1964, p. 185- :!03; in BAR,
ms. 5 129, f. 181 T, se a fla ~~ un desen al inscriptlel.

20

www.cimec.ro

n ceea ce priveijte forma, dimensiunile, continutul sau locul de gasire (BAR, ms. 5 128, f.
54:; 5129, f. 189-190).
9. Despre a IX-a campanie se cunoa~te ca s-a efectuat ntre 5 mai - 13 iulie 1906, avnd
ca. diriginte de sapaturi pe arhitectul Gustav von Cube din Mnchen, de la care a ramas un lung
raport dactilografiat despre toate monumentele descoperite la Adamclisi (BAR, ms. 5 129,
f. 220 - 246) iji o ,anexa" a acestui raport, unde sint prezentate amanuntit rezultatele sapaturilor sale la bazilica de marmura ~i la baptisteriul acesteia (BAR, ms. 5 129, f. 247 -257).
Din pacate, ca n cazul majoritatii rapoartelor ,dirigintilor de sapaturi", lipsesc planurile ~i
desenurile monumentelor, n cazul de fata pastrndu-se nurnai unele ciorne deschite, planuri partiale iji o ncercare surnara de reconstituire a bazilicii demarmura (BAR, ms. 5 129, f.150-166)3 9
10. Campania a X-a s-a desfa~urat ntre 21 august - 31 octombrie 1907, sub dirigentia
arh. V. l\Iironescu. S-a sapat n continuare la ,bazilica dubla", ndeosebi pe laturile de N "i
de V, creindu-se o imensa groapa in jurul acestei constructii 40 La poarta de V s-a dezvelit fata
interioara a zidului de incinta, pe o lungime de 17 m spre S. Aici, ntr-un strat de moloz cu
multa cenu~a ~i pamnt ars, la adncimea de 0,80 rn, s-a gasit un fragment de fluier de os.
S-a urmarit degajarea zidurilor ncaperilor dintre bazilica de marmura cu baptisteriul acesteia
~i zidul de incinta de pe latura de V a cetatii. S-au descoperit ctiva din contrafortii de pe
latura de V a basilicii forensis. S-au facut unele ,incercari de sapaturi" la zidul deN al cetaW,
gasindu-se la 2 rn adincirne un canal pentru scurgerea apelor, construit. din pietre ~i pavat cu
cararnida, avnd in sectiune 0,45 rn naltime x 0,35 rn latime. Nu sc prccizeaza nsa n ce punct
s-a gasit respectivul canal.
La 150 rn N-V de cetate s-a descoperit un mormnt zidit din caramida, n care se aflau
doua ulcioare, unul mai mare ~i altul mai mie (BAR, ms. 5 129, f. 259 - 284).
11. A XI-a campanie de sapaturi a durat de la 26 mai pna la 26 august 1908, avind
ca iriginte pe arh. Heinrich Brtz din Wiesbaden, angajat in urma recomandarii prof. E.
Ritterling, ~i cu un numar mai mie de lucratori militari dect n primii ani. Au fost extinse "i
adncite sapaturile n jurul ,bazilicii cisterne", dar mai ales la E f?i S de aceasta. ,tn spatele
altarului", la adncimea de 5,50 rn, s-a gasit un cavou cu mai multe schelete umane. Cavoul
avea ,baza dreptunghiulara t?i partea superioara boltita n pamnt natural de culoare galbena"
(BAR, ms. 5 130, f. 11). La S de cladire s-au descoperit cteva tuburi de lut ars, apaftinnd
unui apeduct care venea dinspre S (fig. 2), pe ct se pare de la izvoarele existente cu trei
kilometri mai departe, n vatra satului de azi Zorile. Aceasta descoperire a confirmat presupunerea formulata de Gr. Tocilescu chiar din primul an de sapaturi, ca edificiul deasupra
caruia s-a inaltat bazilica era un ,rezervor de apa" sau o ,cisterna" de unde iji denumirea
lui mai trzie de ,bazilica cisterna" (BAR, ms. 5 130, f. 39 - 40 "i 46) 41 Sapaturile din vara
:tnului 1908 au dus la constatarea ca bazilica era inconjurata de un zid ~i ca avea imprejur un
cimitir. Cimitirul era accesibil printr-o poarta cu trei trepte eare se afla in zidul de pe latura
de N, de-a lungul strazii principale (fig. 3). Pe latura de E zidul era prevazut cu contraforti, pentru a rezista mpingerii masei de pamint ce se afla n aceasta parte, la un nivel mai
sus. ln interiorul incintei, la adncimea de 4 rn, s-a gasit un mormnt (fig. 3). Acesta era
situat pe axa meiana a bazilicii, iar in groapa lui se vedeau clar urmele co~ciugului. lnaintea
intrarii in grota mormntului se afla un schelet ,in pozitia ndeob~te cunoscuta". 0 alta descoperire de oase a fost facuta pe latura de S a bazilicii, cu 1,50 rn mai jos de amintitul apeduct din tuburi de lut ars. Aici, n unul ~i acela~i loc, erau ngropate patru cranii omene~ti ~i o
rnultime de oase (fig. 2). De asemenea, s-a gasit acela~i material, ca ~i la mormintul de la
ae Anumite plan uri, sectiuni, desene ~~ ncercari de rcconstltulre ale lui G. von Cube, in forma lor deflnitlva, au fost
publicntc de V. Prvan, Tropaeum, fig. 11- 16, 19, 26;
R. Netzhammer, op. cil., fig. 75- 78 ~1 Ch. Auner, Dobrogeu, ln Dictionnaire d'archologie chrtienne el de liturgie,
t. IV, 1, Paris, 1920, fig. 3 797- 3 799. Printre piesele
sculpturale desenate de G. v. Cube se alla ~~ postamentul
octogonal descoperit la E de bazllica de marmura (BAR,
ms. 5 129, f. 164) ~i publient ln ultimul timp de AI. Barnea,
SCIV, 21, 1970, 4, p. 688- 689, fig. 7/1; tot in ms. 5 129,
f, 164, este reprodus un fragment de inscrlptie provenind

rlc la altarul funernr, dcscoperit printre ruinele bazilici

de marmura; vczi ~1 Emilia Dorutiu-Bolla, op. cil.,
p. 348, 355.
40 G. 1\turnu, op. cil., fig. 9: ,Plan de situatie a sapaturilor facuteinjurul basillcil-cisterne in anul1907 de arh.
V. Mironescu"; fig. 11 : ,Planul orizontal al basillcil
cisterne" (partea de E, absida ~1 crlpta) ~i fig. 14: ,Sectiune transversala prin basilica-cisterna", de acela~i arhitect.
Ibidem, p. 425 ~1 435- 437.

21

www.cimec.ro

E de bazilica : cuie e fier, sticla, fragmente ceramice ~i fragmente <lin acelea~i piese sculpturale
de marmura, ceea cc amta legatura dintre cele
doua morminte.
n ziua de 9 iunie 1908, luga un mie zi
din piatra cu pamnt, la un mctru deaHupra apeductului amintit ~i la un me tru su b nivelul actual al
solului (fig. 2), s-a descoperit un important tezaur.
Chiar lnga zid, se afla n pozi~ie verticala o
mica oala de lut ars, plina cu monede pna la
gura. Fundul acestei ulcele, nalta de circa 13 cm,
l acopereau 16 piese mari ~i 9 mici de aur ~i un
inel tot de aur, al cami sigiliu cra mpodobit cu
o cruce simpla, nconjurata de lujeri. Restul oalei
l umpleau 64 monede mari !;ii 12 monedc mici
de arama. H. Brtz, care relateaza despre aceasta descoperire, presupunea ca ea dateaza din
ultima perioada de existen~a a cetatii. Gr.
Tocilescu noteaza pc marginea raportului lui
Brtz : ,23 mo nede J ustinian, f52 mo nede .J uHtinSofia, 2 monede Tibcrius Constantin" (BAH, m~.
5 130, f. 41-42).
De-a lungul zidului de V al bazilicii Jorens~,
numita porticus Jorensis, s-a sapat o f~ic lata de
4 rn, dezvelindu-se to~i contrafor~ii ~i constatn-

Fig. 2. - Schi!a r11 aprrlHl'lul ~i grorq a cu osemintc de la S de haziliea .,cislcrnii" (t:11pii arhlt.
Il. Brlz, 1908).

Mormnt

... --~.1 .

.1
1
......

/3

------tftt-d i

~----------------------------

Bazilica cislem

. J01

Fig.
3.- l'lann! ~; scctiunca
zonci de la E de haziliea .,eislcrna" (C) (rlnpii arhit. Il. Brot?:,
1909).

22

www.cimec.ro

du-se ca pc accst zid sc sprijina rcsturi de ,case barbare", prin carc, desigur, ntelegeau temeliilc de ziduri legate cu pamnt. Cu privire la basilica forensis s-a facut observatia ca zidurile ei
au acela:;;i mortar amestecat cu cenu~a ca ~i zidurile canalului de pe via principalis, ceea ce
denota ca ,ambele datcaza din aceea~i perioada" (BAR, ms. 5 130, f. 42 - 43).

P1,ef(t, (lgle

t'

pamlllf fHJrl~f

P~,c'~<Jt.'-.7 /'n tromenlu/ inc~ndiC!Iui

--------:-----------

1 " ;

.'

Sfr8lli romW?J

-~(

r-"""

.......L..'-'---tlr-- -- J

Fig. 1. - Sectiune prin lurnul de provizii (dupa arhit. II. Brtz, 1908).

S-au czvclit n continuare ziurilc legatc cu pamnt dintrc bazilimt de marmura ~i bapti::;teriu pe de o parte, turnul de provizii (fig. 4) ~i zidul de incinta pc de alta. Relundu-se cercetarile
la poarta de E, in afara de pietre mai yechi, parte profilate, parte ornamentate n chip
diferit, refolosite ca matcrial de constructic, s-au mai gasit o conducta de plumb lunga de vreo
doi metri, provenind de la :tpeductul ce conducea !n cetate ~i un obiect de bronz, ,probabil
lagarul axei vreunei roti de car". Faptul ca nivelul prelungirii n afara a canalului de pe via
principalis se afla mai sus ect nivelul pavimentului turnului dinspre S de la poarta de E
(T22), 1-a dus pe H. Brotz la concluzia ca accsta (canalul) este mai trziu dect poarta (BAR,
ms. 5 130, f. 43 - 44 ).
n afara de sapaturile obi~nuitc, s-au facut ,ncercari" (sondaje) en cte 2 - 3 lueratori,
in (liferite puncte ale cetatii. n acela~i timp s-au efectuat cercetari de suprafatii. n mprejurimi. Cu privire la bazilica ~i cimitirul de pc panta de la N de cetate s-a facut observatia ca
pentru legatura cu cetatea se folosea acela~i drum ce duce:t la monunwntul triumfal. Mormintele din cimitir crau dispuse n trcpte. C.tpela cimitirului se afla n punctul cel mai nalt,
iar n imediata apropiere existau cladiri ale caror ziduri crau legate cu pamnt. La 3 km
spre S, pc dealurile satului Zorilc, a fost cercetat apeductul din tuburi de lut ars, descoperit
cu un an mai nainte, ~i care sc ndrepta spre cetatc. La N-V de satul ~ipote, pe drumul
spre Zorile, a fost identificata una din principalele cariere ale cetatii, in afara de cunoscuht
cariera de la Deleni (BAR, ms. 5 130, f. 45-47).
12. A XII-a ~i ultima campanie de sapaturi, efectuata f'Ub directt ~i dupa indicatiile lui
Gr. Tocilescu, a fost nceputa la 25 iulie 1909, nchcindu-se pc ct se pare, odatit cu moartea
prematura a marelui om de ~tiinta (18 Reptembrie 1909). Aceasta campanie a decurs sub
conducerea tebnica a aceluia~i arhitect H. Brotz, care a functionat ca ,diriginte al sapaturilor" pna la 20 octombrie 1909 (dos. 1\'INA, 1910, f. 565), avnd colaborator pe Dionisie
Pecurariu, numit la 1 iunie 1909 desenator al Muzeului national de antichitati. Pentru sapaturi
au fost pu~i la dispoziie 30 <le militari.
Au fost reluate sapaturile la poarta de E, n vederea egajarii n ntrcgime a acesteia ~i
a turnurilor ce o flancau. S-a nantat pe via principalis spre V, pentru a se mai descoperi
vreo cladire ~i eventual pietre cu inseriptii refolosite deasupra canalului. tn zidul turnului de
S (nr. 22) se afht rentrebuintat ca material de constructie un fragment din al doilea exem-

23

www.cimec.ro

plar al inscrip~iei votive a monumentului triumfal 42 , iar la S-E de acesta au aparut tuburi
de Iut ars apar~innd unui apeduct (BAR, ms. 5 130, f. 115, 119 ~i 165) 43
Totodata s-a impar~it suprafa~a ceta~ii in 130 careuri cu latura de cite 40 rn (BAR,
ms. 5 130, f. 108 - 109). S-au reluat lucrarile de extindere spre interior a sapaturilor ~i de
urmarire a canalului de la poarta de sud (fig. 5 ). S-au descoperit in ntregime latura de S
a bazilicii forensis ~i o ncapere patrata cu intrare la mijlocullaturii de N, la S-E de ,bazilica

Fig. 5.- Sectlune Iongitudinalil. prin trrptele ~i canalul portii deS (dupii arhit. H. Briitz, 1909).

cisterna". ln centrul incaperii se afla o mare lespede patrata, pe care se va fi nal~at un stlp
de lemn. 0 alta ncapere a fost dezvelita n ntregime la S de ,bazilica cisterna". AceaRta avea
pe latura de E o intrare cu trei trepte, iar n interior urme puternice de incendiu. mprejurarea ca edificiile din material mai bun apar numai izolat ~i au caracter public l ndeamna
pe H. Brtz sa afirme ca majoritatea zidurilor din piatra cu pamnt descoperite n eetate nu
sint ,barbare", ci romane. Cnd facea o astfel de afirma~ie, se referea. in special la construc~iile dintre ,bazilica cisterni.'' ~i basilica forensis, unde sub aceste ziduri constata ca nu se mai
aflau altele, spre deosebire de zona dintre bazilica de marmura ~i turnul de pruvizii,
unde zidurile cu pamnt erau nal~atc peste altc constructH mai vechi ~i de-a curmczi~ul peste
strada. Era nsa de parere ca pentru vcrificarca accstui lucru trebuiau efectuate sapat uri mai
adnci, dupa cum de asemcnea credea ca v or trcbui continuate sapaturile la po art a. de B
(BAR, ms. 5 130, f. 98 - 125). Ra.poartele saptamnale ntocmite de H. Brtz sint unnatc de
desene ~i fotografii ale mai multor obiecte descoperite n sapaturi (BAR, ms. 5 130, f. 127 230) (fig. 6), printre care ~i fotografia unui fragment de inscrip~ie de la altarul funerar (f. 223)"".
Un ,inventar de toate obiectele gasite cu ocazia sapaturilor de la cetatea Adamclisi n anul
1909", cu indicarea datei ~i a locului de gasire a fiecaruia, ntocmit de H. Brtz ~i D. Pecurariu
la Adamclisi, n ziua de 9 octombrie 1909, dupa moartea lui Tocilescu (dos. MN.A, 1909,
f. 132 - 133), ncheie activitatea de sapaturi desfa~urata timp de 12 campanii n cetatea
romana din Valea Urluii. Bogatele rezultate ale acestei ndelungate activita~i au ri:\mas din
pacate in mare parte inedite ~i fara putin~a de a fi publicate vreodata n intregime, din cauza
conditlor de gasire ~i nregistrare adesea defectuoase, a lipsei multora din rapoartele de sapaturi, a materialului ilustrativ ce le nso~ea ~i n cele din urma, a dispari~iei n timpul ocupa~iei
straine din primul razboi mondial (1916 - 1918) a aproape tuturor pieselor mai mari sau mai
mici adunate n fostul Muzeu de la Adamclisi.

u Emilia Dorutlu-Boilil., Un fragment necunoscu/ din

inscripfia lro(eului de la Adamclisi, StCI, VIf, 1965.
p. 209- 214; D. Ciurea- N. Gostar, Inscripfii de
la Tropaeum Traiani, ArhMold, VI, 1969, p. 114- 119.

' 3 Acelea~i tuburi au fost redescopcrite in ullimul timp

de Ioana Bogdan Ci'itaniciu.
4' Emilia Dorutiu-Bolla,
op. cil., p. a5G; v. ~~ aici
mai sus, nota 36.

24

www.cimec.ro

Dupa moartea lui Grigore Tocilescu, sapaturile arheologice de la .Adamclisi au fost continuate de G. Murnu, succesorul sau la Directia Muzeului national de antichitati. Ele n-au
durat nsa dect o singura campanie, de la nceputullunii august pna n octombrie 1910, fiind
efectuate cu lucratori civili din Adamclisi ~i din satele nvecinate, al caror numar n-a depa~it
cifra de treizeci 45 nsufletit de principii mereu valabile pentru toti cei ce practica sapaturi
arheologice, G. Murnu a cautat sa repare gre~elile nainta~ilor care sapasera ,pe sarite", in

El
~

'

~)

@
@

(F.~

~11\\1,

u,l

~~~~,:.;:

((;)
@
j

Fig. 6. -

..

1\i\:111"'\:o~i 4

1, cerce! de aur; 2, 5, 6 obiecte.de bronz; :J, 4 obieclc de corn, dcscopcrilc

in siipiiturile din 1909 (dupa D. Pccurariu).

cautare de inscriptii ~i de dcscoperiri senzationalc, 1asnd n urma un teren ce nu prea ,cercetat ~i cur,tit cu rost ~i socoteala" 46
Pornind la lucru cu gndul ca trebuie s faca ,mai mult opera de reparatie", G. Murnu
a nceput sa degajeze n ntregime via principalis, ,care ntr-o sapatura anterioara fusese abia
spintecata, aratndu-se prin aceasta directia ei ~i existen~~t canalului ce o strabate n linie
dreapta, strada propriu-zisa ramnnd nedescoperita ~i dcci necunoscuta". n campania din
1910, strada cu anexele ei au fost curatite de ,mormanele enorme de tarna ~i moloz ce le acopereau", pe jumatatea dintre poarta de E ~i basilica forensis, n total vreo 130 rn, nct la
sfqitul unor lucrari ce au durat aproapc doua lu ni de zile, via principalis aparea ca ,o. cale
larga, uimitor de larga pentru acele vrcmi, un fel de ,bulevard", de o frumusete ~i soliditate
extraordinara" 4 7
Largimea totala a strazii este de 14 rn, din care partea caro:mbila, pe mijlocul careia
se afla cana.lul ~i apeductul, are latimea de 7 rn, iar trotuarclc existente de o parte ~i de
alta, de cte 3,50 rn fiecarc. Cite un porticus vialis acoperea. trotuarcle pe toata lungimea lor.
Peste 80 de piese a.rhitectonicc (piedestaluri, fragmente de coloane ~i capiteluri), dintre care

Ci G.l\lurnu, Cronica siipilurilor arlleologice de la ce/alea

Tropaeum-Adamclisi, BCMI, III, 1910, p. 140.
u Idem, Nol siipiiluri in ce/alea Tropaeum (1910),

BCMI, III, p. 155-156.

' 7 Ibidem, p. 157-158.

3 - c. 1813

25

www.cimec.ro

multe pc locullor, eon:-;tituie elemente ,care nlcsnesc foarte mult neerearea unci reeunstruiri''
a porticelor. G. l\Iurnu a ajuns la convingerea ca nu numai canalul, ci ntreaga stmd era pavata
cu lespezi de piatra, iar cu privire la datare, via principalis i aparea ca ,o rceon:-;truire sau o
constructie ulterioar, facut n urma unei distrugeri violente a cetatii. Canalul, n zidurile cruia
constata existenta aceluia~i mortar alcatuit din var gras, cenu~a, crbune ~i earmida sfarmata, ca fji la basilica .forensi.~, era atribuit epocii lui Constantin cel Mare ~i Liciniu. n :-;chimb,
,divcrsitatea ~i disparitatea elemcntelor const.itutive" ale porticelor eP aeopereau trotuarele,
dar mai ales capitelmile ionice-imposta, care ,arareori snt mai mult deet ebo~mi", l ndreptau
spre ,o epoca trzie, apropiata de aceea a lui Iustinian", iar ntregul :;;istem urbanistic sprc
oricntul grecesc n frunte cu Comtantinopolul 48 .
ln cursul aceleia~i campanii s-a sapat la S de a~a-numitul port.:us (IJasilica) forensis,
unde a fost observat existenta unei constructii mai vechi. Pe panta de la, N de cifjmelele
satului au fost identificate ,cinci cuptoare de var antice", dintre carc au fost sapatc doua. De
a~emenea, s-au cercetat apeductele cetatii, constatndu-se ca acestea erau n numar de patru,
venind din diferite directii, iar n apropiere de Adamclisi, G. Murnu a ajuns ,pe urma unui val
roman", n legatur cu care nsa nu ne-a lasat date mai amanuntite. ln acela~i timp s-a
ngrijit de terminarea constructiei Muzeului din Adamclisi 49 llitima lucrare pe care a fcut-o
G. Murnu n legtura cu cetatea Tropaeum a fost publicarea monumentelor de piatra din
colectia acestui muzeu 60
ln urma demisiei lui G. Murnu, n postul de director al 1\Iuzeului national de antichitat,i
a fost numit, la 15 decembrie 1910, Vasile P~hvan, pe atunci profesor agregat la Facultatea
de litere din Bucure~ti (dos. MNA, 1910, f. 268). Spre deosebire de nainta~ul sau, noul director
n-a voit Ra mai reia sapaturile la Adamclisi, aratnd ntr-un documentat raport, naintat la
13 octombrie 1911 ministrului Instructiunii ~i al Cultelor, cauzelc carc l-au dcterminat sa
parasea.Rca ,dcocamdat" acestc Hpaturi:
1. ,Cetatea de la Adamdi~i :-;e ntindc pe o Huprafata df1 peste 12 ha ~i a pastmt ruitw
diu 3 epod foartc dcoscbite, earc ~e suprapun ~i l'e ntretaie u n~a fel, ea ecrcetarca lor prin
mijlocul ~a pat urilor eere, pc lnp:a o met oda irepro~abila, o atent ic ~i o priee pere deoscbita din
partca per~onalului cle :,;upravcghcre, care perwnal in asemcnca mprejuriiri trebuie ncaparat
sa fie eompu~ ah~olut, numai !lin oamcni cu o buna prcgatirc ~tiintifidi. Accst persona] lipse~te
muzeului; el trchuic recrutai ~i prcgatit de aci nainte ...
2. Sapturile in 1recut }nacticate aci, 1ocmai din lipsa aeestui personal, au fust fcute
cu a1ta nepriccpere in punetul de vedere tehnic, nct au facut cxtrcm de dificile sapaturile
ult.erimtrc prin fa pt t:l ca toata eantitatca de moloz, cc a fost scoasa din intcrior, a fost aruncata
chiar la margillea ectatii, pe zidul nconjurator ~i pc 1urnuri ...
3. 1ntinderea cet~ii, peste 12 ha, reclama u munc mult mai in1cnsiYa dect ce:t pc ('ctre
o putcm faee noi cu suma de 5 000 lei. .. Se luereaza aci de peste 20 ani ~i totu~i numai o
midi, pmte a intcrioriului a put ut fi ata la iveala; ~i daca ar fi sa continuam cu acela~i
:-;istcm, poa ca duprt alti 20 ani de munci'i.., nca n-am izbuti sa sfr~im aceasta lucrare,
care C'll :-;tann dl' azi :L luerurilor, ameninta srt devie interminabila ... S-ar imobiliza astfcl
~i putilwle forte de eare dispune muzeul, *i nse~i cuno~tint,ele noastrc asupra mprejurrilor
istoricc in euprinsul tarii noastrc ar sta pc loc ... Imobilizndu-ne deci la Adamclisi pentru
Illlti multa vremc, am condmnna nsa~i ~tiinta istoriei la imobilizare ~i acesta cred ca nu poate fi
idcalul nimanui. . . C'ondul;ii mai ales de accast din urma consideratie, am hotrt ca sa
su:o~pcndam deocamdata sapai urilc de la Adamclisi, pna cnd bugetul statului ~i organizarea
administrativa ~i ~tiintifica a muzeului ne vor permite ca sa pornim ctcva campanii ntr-un
stil larg, a~~L cum reclama mprejurrilc de acolo ... " 51
n sehimb, ntemeindu-:-;e pe rezultatele sapaturilor conduse de Grigore Tocilescu, dintrc
carc in:-;criptiilc ~i unele din cele mai importante monumente arhitectonice fusesera deja

cs Ibidem, p. 158- llil; 1\', 1911, p. !l- 82.

u Idem, Cronica s<lplurilor, BC\11, 1\', p. Hl; idem
Jlonumcnte de piatra, p. !li ~i 7\1:'\A, dos. 1910, f. 445,
474, 499 ~1 509. Cu privire la apedul'l<', :1 se ndl'::t ~i idem,
Jlasi/icu cislerml, p. t:ll - .f:l.

50

Idem, .Uonumenle de pialr<l, p. !)7- 127.

V. Prvan, Raport no. 260 inrrgi.~trat la no. 73 756clre :\lin. Culte/or, 1911, p. 430- 431 (=dos. MNA,
1911' r. :1!18).
61

26

www.cimec.ro

publimtc, Ya~ ile P:\rvan a intocmit un temeinie H1 ndiu de Hinteza i~torico-a.rhcologica, cc comtit.uic pina a~Hizi baza informatiilor cu privire la ectatea din Valea Urluii 52
Dupa o ntrerupere de aproape un :-;fert de secol, explorarea ruinelor romane de la
Adamclisi a fo~t reluata in anul lr33 P Paul Nicorcscu, pP atunci profesor ln. Universitatea
din Ia~i. Noilc sapaturi ~i propunean sa l:"'tnmreasca unelc probleme csentialc ale ;tori('i cetat
Tropaeum ~i monumentului triumfal, n1r-tln moment n care da.tarea. aeestuia din nrma ern
pusa din nou n discutie ~i atribuita, pe baza unor observat de detalii arhi1cctonicc ~i de con:-;ideratii Rtilistice, epocii lui Constantin cel Mare 53 Sapaturile au continuat n vrco zece campanii
de cite aproximativ o luna, aproa.pe n fiecare an, pn n 1943 inclmv 54 Din pacate, elc au
fost executate cu mijloace materiale ~i tehnice mult mai redu:-;c dect pc vrcmea lui 'l'ocilc:-;cu,
iar dcsprc rczultatele lor nu ne-n. ramas aproape nici o informatie scrisa, cu cxccptin. unei wurte
notitc 65 ~i a unui ra port sumar de sapaturi 66 , la care se adauga ~tirea despre o comunicar0
}>rivind fragmentul de inscriptie provenind de ln, monumentul triumfal ~i descowrit de I-I. Brtz
n 1909 n turnul de S (nr. 22) al portii de E, fragment rcg;al-iit de P. Nicmweu dupa 30 de ani,
fra sa cunoasea pc prinml lui deseoperitor 57
Pc bn.za accstor extrem de srcacioasc informatH publicate, a unui jurnal de sapaturi
n manuscris, ntocmit de catre D. Ciurea, asistentul lui P. Nicorescu, pentru sapaturile din
anii 1935 ~i 1937 - 1940, a diferitelor informatii verbale ~i a constatarilor pc teren, se poate
reconstitui cu aproximatie activitatea desfa~urata sub conducerea lui P. Nicorescu la Adamclisi
ntre anii 1933 - 1943. Aceasta a constat n ,degajarea [n continuare] a zidului de ineinta
~i a turnurilor ora~ului antic, urmrind totoati\. [ca ~i Tocilescu] eventuala descoperire de noi
monumente epigrafice" 58 Astfel, s-a degajat, pe o mic adncime, fata interioar a zidului
de incinta pc laturile de S, E ~i N ale cetatii ~i s-a golit de pamnt majoritatea turnurilor
de aprare situate pc aceste laturi, dintre care cel mai bine pastrat este a~a-numitul ,turn al
bazinului" (nr. 21), de pe latura de E (fig. 7). Totodata s-a urmarit traseul zidului de incinta
n.l ,bazinului de apa" din coltul de S-E al cetatii. n intcriorul cctii.tii s-au efectuat uncle sondaje de control n zona hazilicii forensis ~i s-n.n urrnarit, aduendu-::;c la lumina, unele inseriptii
rcfoloRite n zidurile unor eonstructii dintrc vin principalis ~i hazili<:a de mn.rmura 59 n afara
de aeestca, a fost construita juma.tatc din casa. ~anticrului si1tmta sprc B, n apropiere e
ruinele cetat,ii oo.
tn urrmt disparitiei premature a lui Paul Nicore::;cu (24 iunic 1946), Dircctia 1\'Iuzcului
national de antichitati a delegat cu conduccrea lucrarilor de la Adamclisi pc prof. Gh. ~tefan.
Acesta, ajutat de semnatarul rndurilor de fata, a executat n iulie 1947 o scctiune exterioara,
lnng de cca 20 rn, perpcndiculara pc latura. de E n. ccttii, n apropicrea ,tmnului cu fereastra"
dinspre coltul de N-E al incintei. Totodata a fost golit intcriorul turnului nr. 3 ~i :-;-a efectuat un mie sondaj n interiorul cctatii, nu departe de sectiunca amintita. Mai departe, spre E
de ruinele cct\ii, n apropierca ei~melelor satului, a fot-~t degajat arcul de zid al unuia din
apeductele carc alimentau cetatea Tropaeurn 61 Dupa accea spaturile au fost din nou
52

Idem, Troparum, p. 1-12, lti:l-1!!1.

:\1:\'A, dos. 1!1:1:1, f. :157; H. Yulpc, .\n/Jo/Jr, XY,
19:H, p. !l (extras); D. Ciurea- K Goslnr, .1rb.1Jolc/,
y 1' 1!l69' p. 111.
H "Il'\ A, dos. 1934, f. 51; 1935, I, f. :l(i ~i II, f. 106;
1!"1:16, 1,(.:176 ~i 388; 1939, f. 89:1940, f. 281 ~inr.199
~i 262; 1911, f. 30-1 ~11943, f. 54.
55 H. Yulpe, AnDobr, XVI, 1935, p. 1!"11.
5
" 1'. :\'icor~S('II. AC\11 (1942), Bucure~li, 19~:1, p. 169.
r,; Cl'\A, XIII, nr. 109, 1938, p. 91; P. Nicorescu, .\'eues
ii ber cl as Tropacum rwn Ac/amklissi, in Be rie/tl ii ber elen
1' 1. 1 nlenralionaltn Kongress (r .1rchiiologie, Berlin
21.-26. August, 1.9.1.9, Berlin, l!l-10, p. 472- 17:1; v.
~i mai sus, nota 1:!.
68 D. Ciurca- :\'. (;oslar, op. cil.; Th. Sauciuc-Sihrnnu,
Xou11elles recherclrc. el fouilles arclrologiqrres en Roumanie,
BSHH, 28, 194, 1, p. 158.
69
D. Ciurca - N. l.oslnr, op. cil., p. 111 - 11-1. n
nfarii de ins('J'ip!iilc aid publicnle, in jurnalullui D. Ciurea
53

sint menp .. nalc alle lrci inscrip!ii ramasc inedit~. carc

dcocamdalii n-nu putut fi idenlifkatc de noi nlri pc tcrcn.
De acccn ne mul!umirn s citiirn nurnni dupa accst jurnal,
din anul 19:18: ,Mar(i, 16 mr,IJ. La o constrm:tic parazilar (sic!) dintrc poarla de E ~i turnul bazinului ( = turnul
nr. 21)- un fragment de inscriptic angnjata iu zid, liisat
,in situ", cu urrniitorul continut: ... Kl\'S CHE(S)
CENS PRO SAL\'(TE"I SYAM ET):\',\TOH\'"1 L(ihenlc)AN(ima)(F(eeit\ . .1/iercuri, 17 arrg. La accca~i constructic parazitara (sic!) un ait fragment de insnip!ic pus i"'-crs
in zid: SANCT 1 HEHOI. .. Mar(i, 13 sept. Linga un zid
bine lncrat, lntrc via princi palis ~~ bnzilica rle marmurii
un mie altar rlc cail'ar cu inscriptia: LIBERO PATHI
l'(ublius) VAL(crius) 'IACHINUS/EX \'OT(o)P(osnlt)".
60 P. 1'\icorescu, "l'- cil .. p. 169.
61 Th. Saul'iut-SiiHanu, op. cil., p. 157- l!il ; Gh.
~lcfan - Dionisie l'ecurnrin, Cu prirJire la apeduclul ora~ulrri Tropaeum, in Omagiu /ni Con.,/ an/in naicolliciu,
Bueurc~li, 1960, p. 515- 518; (;h. ~lcfnn, Slel (unerar<i
ineclilti de la 1'ropaewn, Pont ka, 7, 1971, p. 251 - 257.

27

www.cimec.ro

Fig. 7. - Turnul T21 : 1, vedere spre V; 2, vedere spre E

28

www.cimec.ro

intrerupte din lipsa de fonduri ~i de mijloa.cele tehnice necesa.re pentru un ~antier a.rheologic
de mare a.mploa.re, cum trebuia. sa fie ~a.ntierul de la. Ada.mclisi.
ln a.nii 1960 !Ji 1963, cu prilejul rea.ducerii (1963) !Ji a.!Jezarii in jurul nucleului de zidarie
al monumentului triumfa.l (1964) a. pieselor sculptate (metope, creneluri, frize, trofeul propriu-zis) a.pa.r~innd a.cestuia., tra.nsporta.te in timpul lui 'l'ocilescu la Bucure~ti, Institutul de
a.rheologie a relua.t sapaturile n punctul respectiv, unde au fost executate pa.tru sec~iuni
radiale pe monument, facndu-se noi observa.~ii ~i descoperiri 62
lncepnd cu a.nul 1968, n urma. unor discu~ii ntre reprezenta.n~ii Aca.demiei Republicii
Socialiste Romnia. cu ai Consiliului culturii !Ji educa.~iei socialiste ~i ai jude~ului Consta.nta., la.
ca.re s-a.u a.daugat a.l~i specia.li~ti romni ~i straini, lnstitutul de arheologie n cola.bora.re cu
Directia pa.trimoniului cultural na.~iona.l, au relua.t sapaturile a.rheologice urmate de lucrarile
necesa.re de protectie !Ji consolidare a.tt pe dea.lul monumentului triumfa.l, ct ~i pe pla.toul din
va.lea. Urluii, unde se a.fla ruinele cetatii Tropaeum Traiani, !Ji n mprejurimi. Pentru sapaturile
a.rheologice a. fost a.lcatuit un colectiv din cercetatori de la. Institutul de a.rheologie (Ion Ba.rnea.,
responsa.bil, Miha.i Smpetru, Al.-S. ~tefa.n, Ioa.na. Bogda.n Cataniciu, Al. Ba.rnea., Ca.trinel
Domanean~u (1970 -1971), P. Dia.conu (responsa.bil a.djunct n 1971 ), la. ca.re s-a.u a.laturat, ncepnrl
din 1969, muzeogra.fi de la. Muzeul de a.rheologie din Consta.nta (Ra.du Oche~ea.nu, Maria. Munteanu,
Miha.i Irimia. (1969), Gheorghe Pa.puc, Constantin Scorpan). La. campa.niile din 1970 ~i 1971 an
participa.t !Ji doi arheologi din Ia.~i: regreta.tul profesor Nicolae Gosta.r !Ji Constantin Iconomu,
n 1971. Campaniile anua.le de sapaturi au dura.t cite 2-3 luni de zile, de obicei n lunile
de vara, cu prelungiri uneori pna n octombrie, lucrndu-se concomitent sa.u pe rnd in diferitc
sectoare de teren, n fiecare din a.cestea cu cite o echipa de circa 10 lucratori sub conducerea.
unui specia.list arheolog, responsa.bil de sector. Noile cercetari urmaresc obtinerea. de date pe
baza carora sa se poata reconstitui ct mai exact istoria. ora~ului !Ji a. celorla.lte monumente
romane de la Ada.mclisi. ln a.cest scop, s-a nceput saparea. sistema.tica, pe niveluri de locuire,
a. suprafe~ei ntregii ceta~i. Totoda.ta au fost relua.te sapaturile la uncle monumente nedezvelite
n ntregime, efectuindn-se cu aceasta ocazie ~i o verifica.re a. datelor ~i concluziilor ob~inute
mai nainte. ln general, se are n vedere dezvelirea. ruinelor ora~ului romano-bizantin (secolele
IV - VI), nal~a.t peste darimaturile cladirilor din secolele II - III, ale caror ma.teriale de
construc~ie le-a folosit n mare parte. Pe a.locuri se efectueaza sondaje n stra.turile mai vechi,
pentru culegerea. unor date cu privire la municipiul din secolele II - III ~i la a~ezarea. getic
a.nterioara cotropirii romane.
Pna a.cum s-a efectua.t curatirea. ntregului teren de tufi!Jmile ca.re pc a.locuri, mai ales
n turnuri !Ji pe locul vcchilor sapaturi, crescusera din non ; s-au nlatura.t gramezile mari de
pamnt depozitate naintea. !Ji na.poia portii de E, lnga turnmile ce o flancau ~i n diferite
puncte din interiorul ceta~ii. S-au dezvelit cladirile ~i strzile existente la N ~i S de via
principalis, ntre latura. de E a. cetatii !Ji cele doua bazilici cre~tine - ,simpla" ~i cu transept.
S-a. descoperit n ritregime bazilica ,simpla" cu anexele ci, cfcctundu-se de-a lungul axului
longitudinal o sectiune de control pentru determinarea etapclor de constructie ale acesteia..
S-a relua.t, efectundu-se a.proape n ntregime, dezvelirea strazii principale n jumatatea. ei de V,
cu parte din cladirile situa.te de o parte !Ji de alta.. Un mare sector n care au a.ctivat arheologii
din Constan~a este latura c S - S-V a cetat pn:1 la poarta de V inclw;iv, care a fost dezvclita in ntregime !Ji consolidata in cea mai mare parte, n exterior. Tot aici, n interiorul ceta~ii,
s-a.u efectuat unele sondaje ~i r-;paturi de tmti mica ntinere, urmnd sa fie reluaie ~i extiuse
u viitor.
Pc ani, campaniile de sapaturi se prezinta dupa cum urmeaza:
I. ln anul 1968 s-a sapat pe dea.lul monumentului triumfal !Ji la cetate.
Pe dealul monumentului s-au relua.t sapaturile la. fostul a.lta.r militar roman, unde au fost
escoperite mici fragmente din inscriptia. de la fa.ta.da ~i ceramica din epoca respectiva (Mihai
Smpetru).

n Responsabilul slipli.turilor prof. Em. Condurachl.

La sliplituri au partlclpat 1\l. Smpetru (1960 ~~ 1963)

~~

A. Petre (1960). Rezultatele acestor siipiiturl :m fost

puhlicate de M. Samp etru, op. cil.

29

www.cimec.ro

La cetate s-a sapat n zona portii de E, ntre aceasta ~i bazilicilc siLuate spre V, de o
parte :;;i tle alta a strazii principale (bazilica ,simpla" ~i bazilica cu transept). La N de ~:~trada
principala s-a continua,t dezvelirea elairilor din secolele IV - VI. S-au escoperit piese
sculpturale, ceramica, diferite obiecte marnnte, ~i ctev<1 monede din aceasta perioada de
timp. Descoperirea cea mai importanta o constituie trei altare, dintre care unul cu inscriptie
n limba greaca ~i doua n limba latina, diu secolele II - III, refolosite n secolele V -VI,
n fata cladirii ce marginea. stmda principa.la, imediat la N de poarta de E a cetatii (Ion
Barnea ~i Alexandru Barnea) 63
La S de strada principala a fost relua.ta dezvelirea ruinelor situate imeiat la E de bazilica cu tram;ept, mpreuna cu cercetarea stratigrafica a ncaperilor diu acel loc, n vederea
precizarii etapelor de constructie a accstom. S-an descoperit fragmente sculpturotle din secolele V- VI, un fragment de inscriptie din secolul al II-lea e.n., ceramica, huca~ele (tesserae)
de mozaic ~.a. (AL-S. t;;tefan) G4
II. n campania din 1969 s-a Hapat n ~ase sectoare din cuprinsul cetaW:
1. Sectorttl portii de E, une s-an dezvelit a.proape n ntregime ruincle unui mare
magazin ~i ale unei ncapeti m~ti miei, a,mbele diu secolul al VI-lea, situate de o parte ~i
de alta a unei strazi perpendiculare pe via principltlis, b N de a.ceasta (Tou Harnea ~i Alexandru
Barnea);
2. Sectorul litlnrii de B, ntrc turnurile 21 - 22, n care H-a.u dezvclit partial ruinele
unei mari cladiri din secolul al VI-lea, situata n apropiere<t zidului de incinta (Mihai Smpetru);
:1. Sectorul latnrii de N, n <tpropicrea turnului, undc H-a efectuat dezvelirea partial
a utwi eladiri din sccolul al VI-le<1 (loamt Bogdan Catanieiu).
-l, :1, 6. Sectoarele dinspre latura de S a cdiifii, uJHle s-<tU descoperit n parte ruinele
unor elalliri diu secolul al VI-lea ~i ale turnului de aparare Tl8. S-a efectuat un sondaj la E
dP t urnul T19, n interiorul ~i exteriorul cetat-, perpendicular pc zidul de incinta (Maria
MuntPanu, Mihai Irimia ~i Radu Oche~eanu) 05
III. n curt:iul campaniei din 1970, s~tprtlmile s-:tn dcsfa~umt n mai multc sectoare din
interiorul ~i extcriorul cctaiii Tropaeum :
1. Poarta 1'li latura de E. S-lb degajat n ntregimc latura de N a turnului Hit.uat la nordul
intrrii de E (Tl). S-a descoperit majoritatea ruinelor din secolele IV-VI existente la. N de
via principalis, ntre bazilica ,simpla" ~i zidul de incinta (Ion Barnea ~i Alexandru Harnea).
S-a trasat o sectiune perpendicula.ra pe latura de E a cetatii, de o parte ~i de alta a. zidului
de incinta, imediat la S de turnul de la S intrarii de E (T22). S-a degajat latura de S a
acestui turn. S-au dezvelit ruinele cladirilor situate la S de via principalis, n apropierea port
de E (loana Bogdan Cataniciu). S-au continuat sapaturile ncepute n 1969 pentru degajarea
edificiului ce He nalta n apropierea h1turii de E, ntre turnurilc 21 ~i 22 ale cetat.ii (Mihai
Smpetru);
2. Strada principalii. S-an trasat doua sec~iuni perpendiculare pc via p1'incipalis, pc
panta de hi N-V de basilica forensis, cu scopul de a determina nivelul strzii, aspeetnl cana.lului de pe mijlocul :1eestcia ~i r.tportul dintre strada ~i cladirile nvecinate 66 ;
3. Sectorul de N. Continundu-se sapaturile ncepute n 1969 s-a trasat o nou sectiune
(a V-a), urmarindu-se delimitarea con;;tructiei ce se naLa catre mijlocullaturii de N a cetatii
(Ioana Bogdan Cataniciu) ;
4. Latura de S. S-a dega.jat la exterior curtina dintre turnurilc 19 ~i 20. S-au efcctuat patru
sec~iuni perpendiculme pe curtirul. dintrc turnurile 18 ~i 19, n scopul urmaririi stratigrafiei
n afa.ra incintei ~i :l. dczvelirii ntregii cmtine hl. cxterior. S-a nceput dcscoperirea tcmeliilor
unei con:-;t.t'U<l~ii din :tf<tra. incintci, ntrc tnrnul 20 ~i poarta de S. S-au continuat !'lapaturile

63 Al. Barnea, Trei allan inedite de la Tropacum Traitmi,

SCJ\', :.!0, 1969, 1, p. :i!l:i ()()9; itlem, T'irgr urhilrrlur(J/c
inedite din ce/aira TrofWt'lllll Traiani, SC:J\', :!1, 1!1711, 1,
p. lill::!- 1)!16.
64 AJ.-S. ~tefan, SCI\', :!0, l!Hi!l, :J, p. l~:J- lill, nr. 78,
idem, Dada, N.S., XIII, J(J(j9, p. 519.

Gu i\laria Munlc:mu, :'llihai lrimia, nadu Ochl.'~eanu,

SCIV, 21, 1970, :l, p. 509, nr. to:J; idem, Daeia, KS.,
Xl\', 1!l70, p. 149, nr. 103.
"" Call'incl Dnmiinenn~11. Cardliri arileologice la TrofHIC/1111 Traiani, \a prinriJmli (19711- 1971), SCIVA,
:!ti, 1\Ji5, :!, p. :!::11 - :Hu.

30

www.cimec.ro

pcntru dczvelirea. ruinelor unui mare edificiu, situat ntre basilica forensis ~i la,tura, de S
a cetaW (l\Iaria Munteanu, Gheorghe Papuc, Radu Oche~eanu);
5. Sectorul porfii de V. S-au sa pat patru sectiuni la S-V de baziliea ,cisterna ", n scopul
degajarii n ntreg1me a ruinelor din aceasta zona, ause la lumina partial n nrma sapaturilor
mai vechi. lntr-o sectiune s-a, descoperit un altar nchinat lui llereu[('8 Hipensi.'l (Nicolae
Gostar) 67
IV. ln 1971, s-a sapat n urmatoarele sectoare diu interiorul ~i diu afam cetatii:
1. Sectorul turnulni Tl. S-a continuat :;;i terminat seqiunPa nceputa in 1970 la N
de turn, degajndu-se paramentul exterior al zidului de incinta in punctul de nuire cu ~west
turn. S-a constatat ca zidul fusese demantelat sistematic, n vederea refolo:rii pietrei ca material de constructie. ln a,ceasta sectiunc au fost efectuate sondaje pna ht pftmntul steril, n
scopul urmaririi succesiunii stratigrafice a depunerilor din secolul al II-lea pna la sfr~it.ul secolului al VI-lea. La E de turnul Tl s-an executat trei sectiuni radiale, pentru stabilirea asppc;tului, traseului ~i datei constructiei canalului de scurgere care coboara din cetate, trecnd
pe sub poarta de E ~i ndreptndu-se mai departe n afara, spre valceaua din partea de
E-N -E a cetatii (Ion Barnea);
2. Seclorul turnului T22. La S de acef\t. turn, de o parte :;;i de a,lta a, zidului dt> ilwint,
s-a continuat sectiunea nceputa n 1970, stabilindu-se stratigrafic mai multt> faze ue exi,;tenta a cetat. Doua sectiuni n cruce n interiorul tnrnului au adus _la lumina gropi e uz
casnic, continn ceramica romana ~i daciea din secolele II - 1Il e.n. In intl'I'iorul cet~Lt,ii s-a
continuat degajarea unui edificiu de la S de ria principalis, n apropiena 1mnului 22 (Ioawt
Bogdan Ca.taniciu);
3. Sectorul dintre latura de E a cetiitii ~i bazilica ,simplii". La, N de via prirwipalis, ntrc
zidul de incinta ~i lmzilica, ,simpHV', 8-a.u sapat doua noi sec~iuni (85 ~i S6 ), lungi de circa,
40 rn fiecare, continuuclu-Re descoperirea ruinelor edificiilor romano-1Jizantine (8ecolele IV -VI)
clin acest sector. Printr-tl secFune perpendiculara pc via prineipalis, la, E de bazilica. ,simpla",
s-a efectuat un sondaj pna n stratul stail. La extremitatea de S a sectiunii s-a degajat
<analul e scurgere :;;i apeductul din tuburi de lut ars bine piistl'<t1e (Alexandru Barnea);
-!. Sectoml ba.:::ilieii .cu transept. La S de via principnli.~ a fos! urmiirit studiul sistematk
al constructiei de ht E de bazilica cu transept. S-au precizat planul <onstructiilor ~i stratigrafia
!lepunerilor din ~tcest punct. S-~LU descoperit resturile unui canal de scmgere orientat catre
strada principalii ~i numeroase fragmente de marmUl'a provenind probabil de la deeorul arhiteetural al bazilicii cu transept situate imediat b Yest (Al.-S. l)tefan).
;). Sectorul bazilicii ,simple". Prin doua sectiuni orientate E-V s-a identifieat strada
perpendiculara pe latma, de N a strazii principale, la V de bazilica ,simpla" ~i s-a, degaja,t
partial atriul acestei bazilici, necunoscut m~1i nainte (Ion Harnea).
6-7. Sectorul vt principalis. Pe str:tda. principaH, b :\ de lmsilica .forensi.~, s-au descoperit temt'liile unei com;tructii aproape p[Ltratt>, al carei zid de ~ :mpra.pune canalul dt~ seurgere
dl' pe mijlocul strazii principaJP, ceea e<' a dus la eonduzi.t e~t, in t impul ultimei etape de constructii, ca.nalul nu mai era folosit n punctul respectiY. La N e Pin principnlis, n bt~:t cuustruc1i<i amintitt, un alt. edificiu, cu latum dinspre str:ul[t deschisii, .fara zid, se iHlta deasupra
lillO!' temclii mai vechi (Nicolae Gostar ~i Constantin leonomu). 'l'ot pe ria principalis, puin
mai departe spre V, o noua seetiune pcrperuJiculara pe ~weasta strad:1 urnuhea verificarea
mzultatelor ob\.inute cu un an mai inainte n acela~i sector. Aiei s-a obserYat ca n secolul
:tl VI-lea canalul de scurgere em nc:\ in fnnetiune, ht S e el fiind eonstrnita o loeuinFi eu ternelia de piatl'il. Dintrc cPle doui1 nivdmi stratigrafiee ale stnlzii principalP, ult imul c~orespurule
aePstli locn in(<'. n pm u-t ul respPct iv eanalul de semgPre ~i :Lpluct ul s-an p[tst rat destul
lit' hill<' GS.
8. Colfnl dP 8-1" al cel,lii. La S de bazilica cist.emit s-:Hl d<scoperit pmtial priu sl'c~inni
transn~rsalf' (N -~)un yast complex de lm'ninte din ultinmetap:1 delocuirc a <l'tatii (,;Pcolul
al YI-l<n) ~i a fost ohsN'Yatii PxistPnta nnor strazi (Niculac Uustar).

7 :-.;;. Goslnr, Dncin, N.S., X\', 1971, p. :1(i1, nr. 1;

iem, Herculfs Ripmsis, Anulfie Universi//ii .. -li. 1.

islorie, t. XIX, 197:1, p. (i!)- 7:1.

\'. mal sus, nota 66.

Cu~.t", /a.~i,

31

www.cimec.ro

9-10. Sectorul dintre basilica .forensis ~i latura deS a cetalii. Aproximativ la jumatatea
dist.antei dint.re basilica .forensis ~i latura de S a zidului de incinta, s-a continuat dezvelirea
prin sectiuni a ruinelor unei mari constructii, pro babil locuinta ( domus) unui aristocrat din
ultima etapa de existenta a cetatii (Maria Munteanu). !mediat la S-V de aceasta locuinta
este n curs de degajare un complex de alte locuinte din aceea~i perioada trzie, dintre care una
prevazuta cu hypocaust 89
11. Latura de S a cetatii. Operatia de degajare sistematica n exterior a laturii de S a
cetatii, nceputa n 1970, a fost continuata n 1971 prin sectiuni exterioare, perpendiculare pe
zidul de incinta. Cu aceasta ocazie au fost dezvelite partial platformele masive de zid ale unor
turnur~ apartinnd cetat a carei constructie a nceput probabil n ultimul deceniu al secolului
al III-lea, dar n-a fost terminata 70 Cu privire la zidul de incinta din anul 316 s-a facut observatia ca paramentul din blocuri de piatra mai mari ~i cioplite regulat, a fost sistematic demantelat n cursul secolului al X-lea, n vederea refolosirii pietrii ca material de constructie, probabil
pentru valul de piatra dintre Axiopolis ~i Tomis (Petre Diaconu ~i Gheorghe Papuc).
12. Sectorul porJii de S. Importante observatH cu privire la etapele de constructie ~i de
refacere ale zidului de incinta s-au facut n zona portH de sud a cetat, unde au fost dezvelite
~i temeliile unei mari constructH exterioare (Radu Oche~eanu).
13. Apeductele. n afara zidului de incinta, prin sapaturi, sondaje, interventii de salvare
~i cercetari de suprafata, s-au studiat cinci apeducte situate pe cele doua versante ale vaii de
la S-E de cetate. S-a precizat traseul ~i s-au examinat tehnica ~i fazele de constructie ale
acestor apeducte 71
14. Tumulul de pe dealul monumentului. S-au reluat sapaturile de mult ntrerupte la
tumulul roman situat la N de monumentul triumfal, n scopul verificarii situatiilor nregistrate
aici n secolul trecut. Prin sectiunile trasate la V, E ~i S, s-a studiat att partea exterioara a
movilei construite din ziduri concentrice de piatra, cu umplutura de pamnt ntre ele, ct ~i
inelul central. S-a urmarit precizarea raportului cronologic ntre turnul ~i monumentul triumfal.
De asemenea, s-au studiat elementele constructive ale acestuia, n vederea consolidarii lui
(Mihai Smpetru) 72.
V. n 1972, ntreaga suprafata a cetatii, inclusiv presupusul bazin din coltul de S-E,
a fost mpartita n 63 careuri, fiecare cu latura de 50 m. Numerotarea lor s-a facut de la V
spre E, ncepnd din coltul deN-V al cetatii. S-au continuat sapaturile n cetate ~i pe dealul
monumentului triumfal. n cetate s-a sapat n urmatoarele sectoare :
1. Poarta de E. LaS de aceasta poarta s-au ncheiat sapaturile urmarind stabilirea fazelor
de constructe ale zidului de incinta din acest loc ~i s-a continuat degajarea edificiului de
mari dimensiuni din secolul al VI-lea, existent laS de via principalis. La circa 50 rn Ede poarta
s-au cercetat cele trei apeducte ce se ndreapta spre intrarea cetatii (Ioana Bogdan Cataniciu).
LaN de via principalis, ntre bazilica ,simpla" ~i latura de E a cetatii, s-a continuat dezvelirea
prin sectiuni, ~i apoi prin nlaturarea malurilor dintre acestea, a ruinelor de construcvii din
secolul al VI-lea c.n. (Alexandru Barnea).
2. Bazilica ,simpla" (A). S-a dezvelit n ntregime atriul bazilicii 73 , strada existentala V
de acesta ~i parte din ncaperile cladirii ce se nalta dincolo de strada. Sectiunea deschisa de-a
lungul a.xului bazilicii a dus la descoperirea unei cripte sub altarul acesteia (Ion Barnea).
3. Latura de S a cetatii. S-a continuat degajarea n exterior a zidului de incinta, ntre
turnurile 17-18. A fost adusa la lumina temelia (platforma) de zid cu mortar a unui turn
a.nterior etapei de constructie Licinius - Constantin (316) 74 ~i s-au precizat doua refaceri ale
zidului de incinta romano-bizantin (secolele IV -VI). Cercetarile au confirmat ca paramentul
zidului de incinta a fost demantelat sistematic n secolele X - XI (Gheorghe Papuc). La poarta

81 C. Scorpan, Fouilles archologiques d Tropaeum Tralanl, Zone C, 1971, Pontica, 7, 1974, p. 339- 362.
70 Gh. Papuc, Nouvelles donnes sur l'dification de la
cit Tropaeum Tralani, Pontlca, 6, 1973, p. 117 - 128;
Idem, Citeva considera/if prlvind construirea zldulul de
lncintcl al cettl/ii Tropaeum Traiani, Pontlca, 7, 1974,

71 AI.-S. ~tefan, Apeductele celtlfii Tropaeum Traianl,

BMI, 41, 1972, nr. 3, p. 43- 53.
72 Da ela, N. S., XVI, 1972, p. 325- 328, nr. 1.
73 I. Barnea, Atriile bazilicilor paleocre~line de la Tropaeum Traianl, SCIVA, 26, 1975, 1, p. 61- 65.
a V. mal sus, nota 70.

p. 325- 337.

32
www.cimec.ro

de S s-a stabilit stratigrafia depunerilor din epoca romano-bizantina secolele IV-VI) ~i s-au
dczvelit n ntregime temeliile unei construcW exterioare (Radu Oche~eanu).
4. Pe dealul monumentului s-a sapat n continuare n partea de E a tumulului de la N
de monumentul triumfal, facndu-se noi observatii cu privire la sistemul ~i data de constructie
a acestuia (Mihai Smpetru) 7s.
VI. n campania din 1973 s-au continuat sapaturile numai in trei sectoare principale
de la cetate :
1. Sectorul porJii de E. S-au dezvelit in continuare ruinele cladirilor ce se inaltau de o
parte ~i de alta a stradelei perpendiculare pe latura de S a strazii principale. !mediat la V de
turnul 'l'22 s-au descoperit temeliile unui turn interi or din secolele II-III. Printr-o sec ti une
trasata n af<nii, perpendicularii pe drumul de acces n cetate, s-a urmarit configuratia terenului
de la E de turnul T22 ~i traseul apeductelor ce se ndreptau spre intrarea in cetate (Ioana Bogdan
Ltaniciu).
n aeela~i sector, la N de via principalis, s-a tras~tt o noua sectiune (S9), orientat.
B-V ~i s-au eliminat portiuni din malurile lasa te ntre sec~iunile sapate n anii precedenti. n
acest fel, s-au degajat n ~mprafata o buna parte din cladirile romano-bizantine de la E de bazilica ,simpla". S-a constatat ca n secolul al VI-lea terenul din imediata apropiere a absidei
bazilicii era liber de orice fel de constructii (Alexandru llarnea).
2. Sectorul bazilicii ,simple" (A). S-au descoperit n ntregime atriul bazilicii ~i strada
de la V de acesta constatndu-se ca era marginita de portice pe ambele laturi, ca ~i via principalis. Sectiunea sapata de-a lungul axului bazilicii a dus la concluzia ca aceasta a fost construit.
n timpul mparatului Anastasius I (491-518) ~i a fost refacuta sub Iustinian I (527 - 565),
cnd a fost naltat nivelul pavimentului interior. n sectiune s-au ntlnit un zid ~i piese arhitecturale din secolele II-III, precum ~i un paviment din pietre cu mortar apartinnd secolului
al IV-lea (Ion Barnea).
3. Latura de S a cetajii. A continuat degajarea la exterior a curtinei dintre turnurile
T18 ~i T19, in vederea restaurarii lor de catre Directia patrimoniului cultural natiOnal
(Gheorghe Papuc).
VII. n 197 4 au fost continuate sapaturile la cetate, n sectoarele de mai jos :
1. Poarta de E. S-au ncheiat cercetarile n zona turnului T22 ; s-a dezvelit n intregime

cdificiul romano-bizantin de la S de via principalis ~i s-a terminat cercetarea fortificatiei

romane timpurii de la V de turnul T22 (Ioana Bogdan Cataniciu).
La N de via principalis au fost urmarite in continuare ruinele constructiilor romanobizantine prin inlaturarea malurilor dintre sectiunile sapate n anii precedenti. ntr-un sondaj
efectuat la V de turnul Tl a fost dezvelita temelia unui zid mai vechi, apartinind probabil
incintei din secolele II-III (Alexandru Barnea).
2. Baznica ,simpla" (A). S-a dezvelit n ntregime latura de N a bazilicii, intlnindu-se
unele constructiuni anexe (Ion Barnea).
3. Bazilica cu transept. A fost initiata explorarea temeliilor unor cladiri, apartinnd ultimului nivel de locuire al cetat, situate la S de via principalis ~i la E de bazilica cu transept.
Oladirile erau dispuse n terase cobornd catre strada principala (Al.-S. ~tefan).
4. Via principalis. La N-V de basilica j01ensis, pe panta din spre poarta de V,
au fost reluate sapaturile pentru dezvelirea in continuare a celei mai importante artere de
circulatie a ora~ului romano-bizantin ~i a unei parti din cladirile adiacente (Ion Barnea ~i
Alexandru Barnea).
5. Latura deS a cetaJii. S-au dezvelit in exterior curtina dintrc turnurile 16-17, mpreuna
cu cea mai mare parte a acestor turnuri (Gheorghe Papuc); turnul T20 ~i parte din zidul de
incinta vecin (Radu Oche~eanu) 76
VIII. n 1Y75 s-au continuat sapaturile la, cetate dupa cum urmeaza:

75

Dacia, N.S., XVII, 1973, p. 361-362, nr. 1.

7u

Ibidem, XIX, 1975, p. 269.

5-c.l813

33

www.cimec.ro

1. Jl ia principalis. S-a degajat cea mai mare parte din jumata,tea de V a strazii prim+
pale (c(a 100 m lungime ~i 17 rn latime), cu portiuni din cladirile situate la N "i la S de
aeem;t a. R-an pfectnat unelc sonllaje pentru identificarea celor mai vechi urme de locuire ~i
pen1m Htahilina stratigrafiei n zona respectiva (lon Barnea, Ioana Bogdan Cataniciu, Alexandrn BarnPa).
2. Poarta de S. S-a cercetat zona extramurana diu fata port de S, plus o supraJat,a
de 40 m 2 diu interiorul ,bazinului" situat imediat la E. S-a dezvelit un cuptor pentru ceramica, construit n secolele IV-V, n apropierea portii. S-a reluat cercetarea zonei din interiorul
eP'itii, imediat lnga poarta de S (Radu Oche~eanu).
3. Latura de S-V a cetatii. S-au degajat n ntregime la exterior, n vederea restaurarii,
turnurile 17 ~i 16, precum ~i curtina dintre turnurile 15 - 16. S-au relua.t sapaturile la poarta
de V, degajata de Tocilescu, dezvelindu-se n ntregime turnurile situate de o parte "i de alta
(14 foii Hi). in interior s-au cfectuat sapaturi la N de via principalis, n fata intrarii n turnnl
'1'14 (Gheorghe Papuc).
4. Apeductele au fost urrnarite n continuare la intrarea n marcle bazin din coltul de S-B
al cetatii (Al.-S. ~tefan).
5. Pe dealul monumentului au continuat sapaturile la tumulul funerar. S-a urmarit in
special raportul stratigrafic ntre monumentul triumfal ~i tumul (l\Iihai Smpetru).
n campanille anilor urmatori se va continua degajarea "i restaurarea incintei pe latma
de V, ntre poarta mare de pe aceasta latura ~i turnul din coltul de N-V al cetatH. Paralel v or fi
dezvelite constructiile extramurane din apropierea incintei, studiindu-se raportul cronologic
~i functional dintre ele. Aceea~i operatie va trebui efectuata pe latura de S-E ~L incintei,
ntre poarta mi(a de pe latura de S ~i poarta mare de pe latura de E. Aici va fi urmarit~"t
n mod Hpecial conRtntcta anexa a marelui ,rezervor de apa" ~i raportul ei fata de cetatea
propriu -ziRa.
n interimul cetat yor fi continuate sau reluate Hapaturile de verificare, in YPderea n:-;taurftrii, la unele mari construqii dezvelite de Tocilescu (basilica Jore11sis, bazilicile ,:-;impla" (A),
de.marmnr. (B), ,cisterna" (C) ~i cu transept (D), cu anexele lor. De asemenea, va fi dt>gajahl
n continuare strada principaH'i. orientata N -S (cardo), cu parte din cladirile :liact>nte, pt
port.iune~t dintre lw.'lilica forensis ~i poarta mica de pe latura de S a cetat. V or fi d<>scoJwritP
n ntregime ~i consolidate unt>le cladiri mari a earor opera~.ie de ezvelire a nceput mai d<~
mult sau n ultirnii ani.
P(ntlu o ct mai buna ocumcntare cu privire la via~a a~ezarii de la nceputul ~i pua la
sfir~itul ei, va eontinua efectuarea e sondaje pina la solul viu n interiorul ~i n vecinatatea din
afam incintei; vor ncepe sapaturi sistematice n necropolele eetatii. Se vor ncheia eereetarl,a
apeductelor eetatii ~i sapaturile la mausol<ul ~i altarul de pe ealul monunwntului triumfal,
n veerea p11hlidi.rii lor definitive.

34

www.cimec.ro

Il. STRA TIGRAFIA

Ioana Bogdan Cataniciu, Alexandru Barnea

J) in! n toate sondajele stratigrafice efectuate n anii 1968 - 197 5 do ar sectiunea, de pe la tura,
de E a incintei, n dreptul turnului de poarta T22 (sector n -- SI), :t avut ca urmare ob~inerea
stratigrafiei complete, nederanjate a ceta~ii Tropaeum Tmiani (fig. 8, 9, 10). Vom folosi eci
rt>zultatele acestui sondaj ca baza pentru descrierea stratigrafiei ceta~ii.
Sondajul stratigrafic SI - la din sectorul D facut la 12 rn de intrarea de E a ora~ului
arc pe de o parte avantajul ca nregistreaza toate fenomenele de natura constructiva ~i istorica
ale incintei, dar pe de alta parte tocmai data fiind importan~a por~ii n topografia unui ora~,
a unei fortarete ~i schimharile multiple prin care ea trece, sapaturile pot sa surprinda aici
momente de refaccre care sa nu aiba valabilitate pentru ntreaga stratigrafie a orat;~ului. n
atwasta faza a cercetarii nu avem investiga~ii de control pe toate laturile incintei. Pe ct am pu tut
sa ne dam Heama, am exclus acele observatii care aveau un rost particular, legat doar de
eons! ructia portH Sapaturile stratigrafice efectuate n sectoarele A, R ~i C vor fi discuta te
n ntsura n c:tre completeaza observatiile in scctiunea SI, in Hectorul D.
Pla toul pe care s-a construit cetatea de la Adamclisi este eonstituit din loess galben deschis,
ve c;ue l-am gi1sit n toate sonajele la baza depunerilor arheologice, la -4-4,50 rn, fa ta de
nivelnl solului actual. n acest pamnt galben s-au descoperit, n ouii, puncte - n sonajul
dPctuat n interiorul turnului T22 (S VIla) ~i n sondajul de pc v1:a principalis (SXI, sector
B -C) - ft';tgrnente de vase preistorice ntregibile, provenind probabil din necropole (fig. 140).
Peste parnntul galben la -3,90 - 4,50 rn, se afla un strat (NI) de pamnt brun-nchis,
<tmestecat cu o cantitate mare de cenu~a ~i carbune. Stratul gros de 0,30 - 0,50 rn contine
rmrneroa,se fragmente ceramice dacice ~i romane ~i o oarecare eantitate de zgura de fier. Acest
str<tt s-a escoJwrit n see~innile din zona turnului de poarta T 1, :'lect or A, dar lipsP~te n Sia,
n al'am, zidului de incintJt, mule pare ndepartat intt>nt,iouat.
1>easupl';l, <l.nestei depnneri a,rlwologiee, He afla, hl, --:3,fO --- :1,80 m, un nivel marcat n
apropit>rea irH'i ntd de un sLrat; de mortar ~i sfarmaturi ilt> piatr:i, gros de 0, LO - 0, Hi rn (NII ),
raspnd iL JW o d h.;tanta dt> tl rn n interiorul incintei. Dat fiind l'apt ul ca la acest ni v el au exist.at
i;li fo.<wt ~i lu'rma, dPKcoperite n exteriorul ceta~ii, am consider<tt ca el reprezinta nivelul la
c~at'tl s-<1 eom;trnit prima incinta e la Tropaeum 1'raiani. Pc :west nivel Ke afla un strat groK
de aproximaJiv 0,30 rn <lin parnnt de culoare ~alhena-cenu~ie, pigmentat cu carbune, cenu~a
i;li ho~at n Jmgnwnte r.eramiee romane t.impurii. Pe henna est.e depuKa o oarecare cantitate
de cmm~a i;li ar:mra (0,1 -- O,Hi rn), ee KP eouRt,-.,t.a i;li n alte puncte ale cetatii.
(JpJ clt--al trt>ilt'a nivtll (Nill), ce xe Hprijina pe acPst st.rat cle cultura ~i eonRta clin
pitrnut t:uc, hi"tt.ut., bnw-g-i"t.lbui ~i pe aloeuri din pavaj de holova.ni de dimensiuni mijlo(ii, He
g-itst'i;\Ltl la -:~,20 m. c,mwteristica stm~ului de eulturft depus pe :west nivel consta n hogiit.ia. clt'osPhit t1 <t desco1wririlor cerarnicc. ln <tePasta et.apa, hama R-a naltat eaRUJH'<l un ni st.r:1 t
dt> cPnn~a i;li pi"unint dP ninlam, groR cle 0,20 m. 0 monecli"t emisa de Septimius ::-; .. \.PI'IlR a fost
dt'fWOperita thi<tl' pc /J('I'UW. aces(.ei faze. ~ant,ul continua sa func~ionCZC in <lCl'C<li;l formi"~
ca in etapa, anterioara. Sfri;litul acestei etape este marcat e un incendiu ale carui urme s-au
raspndit pc nivel ~i a fost sesizat foarte clar n interiorul cetatii, n S III - V, sectorul A,
urulc o cladirP (E3,1), partia.l ezvelita prin son<laj fnKf'Re flczafPctata ~i aeoperita cie stratul
e nivelare din Sl'eolul al IV-Lea (fig. 11, 12, 13).

35

www.cimec.ro

Fig. 9.- Imagine partial a peretclui deS al

sec~iunll

SI, sector D.

Fig. 10. -

Imagine a sectiunii Sla, sector D.

J6

www.cimec.ro

!1

,s

--------------------------------_:z:_:id::._:tk::incinli /46m-+

__ ,

Fig. 11. - Profilul de N al sectiunii SIII, sector A;

pianu! aceleia~i sectiuni cu locul descoperirii tezaurului
de denari.

7,0--;.;~.-~~--~-:~. ~ \ ~ -_f ~.
~

, , \ , . , , , .....~~ \/,/-1

.""' , /

1 \

N ~"),J~

,1111111111111111111111,1111~~
0

..

ljllll'fl.1+NIV

,-r-'-.
~./'>-~~-7~
. ".:. ,-. .. "/>. :-Y.f;-j
.....:.:~~-~-~

~-

2m

~-2.~8

Fig. 12. -

Profilul de ;-.; al secpunii SIY, sector A.

l

v
NVIA
NV
NIV

----==~~~~~2'Z2~!ftzz~:tz'~

N 111
NU-----

(20i'\Cj(~J\'~'..:I-;,',~;

~~~~N~~;.m~~.nWA'~

mi~~~~----~~-===~=~=====~====~~=~~=~=====~~~~~~~~~~rr=~~~=~=~=~====~=~==~~~~~~~~~~~=========
c:...

'""'l

www.cimec.ro

in exteriorul cetatii, peste NIII elo\t.e dP]JU:-\ un strat de pamnt adm;, gros de aproximativ
com~tituie baza pentru uivclul Ile calcare NIVA. Acest nivel trebuie sa fi
avut o durata n timp d<'sl ul de lunga, di.ci ln, un moment dat stratul de pamnt adus este
JlCrforat, lng zidnl e inciut~t, de o t,roapi\. lunga ~i ngusta, care se adnce~te pna la. talpa
0,40 - 0,50 rn, ca.re

.Fig. 14. - Fata lnterloarii. a zldulul de lnclntii. in SI

sector D ; sub plintii. se vede modul neingrijit de construc~ie
a funda\id.

1 Slratul de mortar despiirtit in doua de tm strat sub~ire

de p:1mint galben, deasupra eruia s-a gii.sit moneda amintil. Este greu de spus dac accast separare are snu nu o

funda~iei. t;;an~ul, sesizat pe toata la~imea sapaturii in exteriorul incintei, este mai lat n zona
turnului T22 ; profilul perpendicular pe latura
sudica a acestui turn a constatat cil. ~an~ul
avea, la~imea de 0,50 m. Am interpreta t acest
:;;ant ca fiind groapa sapata pentru dezvelirea.
tlpii zidului de incinta, n momentul construirii
turnului T22, pentru a se introducc fundatia
a,cestuia la acela~i nivcl cu een a, zioului dej<t
ex isttnt, ecrin ta impustt de principiilc co11.~1 ructivt. Groapa este plina cu sfarmaturi de piat.r:'i.
~i mortar, ceea ce demonstreaza o inleJTl'Jif ic
const~ctiva la zidul de incinta. t;;antul de U}J:I.mre dm faza anterioara a cctatii exista ~i n
aceasta perioada, avnd nsa un profil rotunjit ~i
mai pufin adncit. ln interiorul cetatii, nivclul
de calcare este marcat de un strat de pamnt.galben batut,gros de 0,05 - 0,10 rn, la -2,80 - 2,90 m; el corespunde talpii zidului, talpa
lata de 0,20 m, fa~lt de elevatia zidului.
Aceasta plinta interioara, la fel ca ~i fundatia,
este de cca 0,90 m mai nalta dect cca din
exteriorul ceta~ii - fapt pu~in obi~nuit in tehnica de construc~ie a zidului -, ceea ce ne determina sa o socotim o ac~iune de ngro~arc a zidului cetaW n aceasta faza (fig. 14). La numai
0,10 - 0,15 rn deasupra acestui nivel, sprijinit
pe un strat de pamnt galben-cenu~iu, se afla
un nou nive! (NIVB ), de la care se face n exteriorul cetatH o noua interventie de consolidarc
a zidului. n stratul de mortar, lnga incinta 1 , s-a descoperit o moneda de la Theodosius
al II-lea. Fossa :este abandonata, n ('a, aflndu-se o mare cantitate de boloYani ~i ulocuri de

scmtwicat,ie peulru isloria rcfaccrilor succesi ,.cale indulci,

totu~, conslderii.m ncc!'sarii mrntiotHlnn situntiri a~:~
cum ca se prezint.

38

www.cimec.ro

para.ment aruncate pcntru a o umple. Acum arc loc con~truirca. locuinelm extmmurane, def>coperite n zona portii de E {f;ector A ~iD). tn interiorul cetatii, nivclul sc aflala -2,60 - 2,70 m
~i ef;te marcat de pietre ~i lut batut.
Nivelul penultim de locuirc constatat f;tratigrafic (NV) la --1,90 - 2,20 m (n intcriorul
cPHitii la -1,10 m) se :-;prijina pc un pamnt cenu~iu-lutos gros de 0,30 - 0,40 m, carc s-a
depus peste nivelul anterior (NIVR). Nivelul este bine marcat de pamnt batut sau pavaj
de piatra pc care se afla ccnuf;\it ~i huciti de carbune. Depunerea arheologica de peste nivel
are o nuanta ro~iatica din cauza resturilor de caramida, tigla, chirpici ~i pamnt ars. n
apropierea zidului de incinta, acest nivel sfr~it printr-un puternic incendiu, zace peste un strat
de piatra cioplita ~i mortar gros de 0,30 - 0,40 rn, dovacla unei activitati constructive cle mari
proportii. Nivelul, foarte bine cunoscut prin sapaturile n suprafata, este caracterizat printr-o
renflorirc a vietii n cetate, fenomen observat att n zona incintei, care sufera o noua refacere,
ct ~i n interior, unde se reconstruiesc edificiile vechi sau se construiesc altele noi. Este momentul
n care se construie~te, in vremea lui Anastasius, bazilica clenumita ,simpla" (A); moment
exprimat i'ltratigrafic prin placa cle mortar amestecat cu caramida pisata, din extremitatle cle
V ale sectiunilor SHI, IV, V din sectorul A; placa de mortar s-a descoperit la aproximativ
-1 rn, avnd grosimea de 0,15 - 0,25 rn ~i ntinzndu-se pe o suprafata de peste 15m 2 (fig. 12).
Am presupus ca aceasta placa este de fapt groapa de mortar folosita la edificarea sus-numitei
bazilici, la a carei zidarie s-a folosit mortar identic. Dealtfel, la curatirea unei gropi din secolul al VI-lea, care a perforat o margine a gropii de mortar, s-a gasit o monecla cu efigia lui
Leon (457 - 474), batuta la Constantinopol: moneda poarta urme de mortar cu caramida
pisata din groapa cu mortar, care deci, a fost utilizata dupa cmiterea ei. Se pare ca acum sc
folose~te ~i la rcfacerea. incintei un mortar amestecat cu putina caramida pisata, fapt ce se
poate deduce din prezenta unei lentile de mortar cu pigment de ca.ramida ~i resturi de la cioplirea
pictrii (lnga 7.idul de incinta, groasa de 0,27 m, treptat subtiatit spre interior).
Sfr~itul acestei etape de locuire este marcat de o pnt<'rnica d;trugere, nsotita de incendiu. Stratul de inccndiu, acolu Hilde n-a fost ndPpartat, ci nivdat, :11 inge n interiorul cctatii
o grosime maxima cle 0,30 m.
TJ<t <tproximativ -0,90 m (n interiorul ccti"t~ii let -0,70 m), zitcud pc uu strat de umplutura sau pe nivelarea stra.turilor de darmittura, se afla ultimul nivcl, clar surprins n profilP
(NVIA). Pe nivel s-au gasit numeroase urme ma,tcriale ale unei locuiri nscrise n acelea~i coordonate ca n faza anterioara. Locuirea. din accastit ultima faza, observa.ta stra.tigmfic pc tot
ntinsul cetat, se afla imediat sub stratul de darmaturi ce acopera suprafata cetat. Darma.rea
finala este un proces ndelungat ~i nu este urm:1rea unei c tuze violente, ci a unei parasiri treptate
a ceta~ii. Stratul de darmatura se compune din pietre, chirpici :trs sau crud, amestecate ntr-un
pamnt granulos cenu~iu, probabil pamnt vegetal.
Numai pe alocuri s-a putut descoperi nederanjat un nou-nivcl (NVIB). Aceaf:lta f<tza de
locuire, confirmata prin observa.rea unor amenajitri funct,ionalc ale con:-;truc~iilor din inttriorul
ceta~ii, are doar n unele zone o nitltarc de cca 0,20 - o,:~o m fa~a de nivelnl anterior ~i constit
din pamnt galben adus, lipit peste depunerile destul de subiri ale nivelului anterior 2
n SIV din sectorul D, ln, -0,60 m, pe nivelul NVlB, pastrat in mai mare masurit n
accesulla zid dintre edificiile D2 ~i 04 (nesapat) am descoperit cteva bucai de mattoni antdi
(caramizi nearse). Aceea!}i situa.ie am observat-o in 1970 pc latum de N a incintei, ceea ce
ne face sa credem ca dupa distrugerea. rmferita de cetate cu ocazia atacului tvar, s-a refacut
partea superioara a zidului ora~ului cu o ,palisada" din caramizi nearsc.
n apropierea incintei, stmtul de darmaturi este foarte gros, ajuugind in exterior la
1-1,20 m.
S-au putut constata, 3 unnele unci diirmari sif;matice a zidului de incintii; gropilc de
extragere a pietrei de parament urmaresc consecvent phtnul cetatii pna la baza ziclului,
rupnd de cele mai multe ori legatura stratigrafica cu zidul de incinta (vezi profilul SIVa, sec-

2 !.
Bogdan Ciiliinidu, :\1. :\liirgineanu-Crsloiu,
HevJ\Iuz:\lon., 2, 1975 ~~ 1. Bogdan Cil.tiiniciu Raportul
derinitiv asupra spturilor in scclorul D(ms.); de asl'menea, observa~iilc ln scctoarcle vecinc la M. Smpetru,

SCIY, :.!:.!, Hll, :.!, p. :.!19 ~~ C. Scorpan, l'onlit"a, 5,

1972, p. 349, 356- 357.
3 Ohserva~la fculii in sectorul C, n campania 1971,
de Petre Diaconu.

3!)

www.cimec.ro

tor A). Peste aceste gropi s-a depus un strat de humus gros de 0,20 - 0,30 m, observat
doar in punctele unde sapaturile arheologice de la sfr~itul secolului al XIX-lea - nceputul
secolului al XX-lea, nu l-au curatit n ntregime sau nu l-au deranjat prin evacuarea peste el
a pamntului din cetate. Pe ntreaga suprafata a ceHWi se afla un strat de humus bogat n
urme arheologice, gros de 0,30 - 0,50 rn.
N

Fig. 15. -

Profilul de E al sondajului SX, sector D, pe drumul de acces in eclate, ln rata

portii de E.

Fig. 16. -

Profilul de N al sondajului din ncaperea edificiului D3.

Cea mai fidela repetare a situatiei din SI ~i Sia, sector D, s-a obtinut n SX, n urma
unui sondaj perpendicular pe drumul de acces n cetate (fig. 15), unde a fost descoperit un zid
.
de sustinere al unui apeduct sau al unui drum.
n tot cuprinsul cetatii s-au constatat ultimele trei faze de existenta cu acelea~i caracteristici, ca ~i n zona turnului T22. Doar n sondajele practicate n partea central~ ~i de N-E
a cetatii s-au putut identifica urme ale nivelurilor anterioare. n general, n zona din interior
primele trei niveluri snt rava~ite de constructiile din secolele IV -VI e.n., a~a nct este destul
de dificila deliinitarea lor. n interiorul ncaperii y aedificiului D3, am practicat un sondaj (fig. 16)
din care a rezultat un bogat material roman timpuriu aflat n stratul arheologic, gros de
0,40 - 0,50 rn, de deasupra pamntului viu.
Singurul sondaj stratigrafic pe latura deN 4 , n dreptul turnului T6 (fig. 17), a avut ne~ansa
sa cada ntr-o zona complet deranjata de constructii din secolele IV - VI e.n. ; totu~i s-au

Sondaj efectuat in 1975, numal in lnterlorul lucinlcl in zona turnulul TG.

40

www.cimec.ro

constatat urmele unei locuiri pentru secolele Il - III e.n. n mica por~iune nederaij"ata s-a
putut determina deasupra pamntului viu, un strat gros de 0,70 - 0,80 rn de pamnt lutos
de culoare bruna, pigmentat cu cenu~a ~i carbune ~i continnd cioburi romane, pe care l-am
~onsiderat stratul de cultura din secolele I - III e.n. Deasupra lui se afla un nivel de cii.lcare
acoperit cu o depunere de 0,05 - 0,08 m cenu~a. De acest nivel ~ine un zid, construit n
tehnica obi~nuita, legat cu lut galben ~i taiat de zidul de incinta. Pe celde-al doilea nivel bine
pastrat, la -1,50 m, am descoperit o moneda de la Liciniu al II-lea (321 - 324); de aceea
sntem tentati sa-1 consideram constantinian (NIV). Se succed apoi, ca peste tot n cetate,
nivelurile NIVB, NV ~i NVI.
Pe via principalis, n SXI (fig. 18) s-a descoperit n ncaperea C4a, un canal de scurgere
desfiin~at anterior nivelarii de la nceputul secolului al IV-lea. Acest canal, databil n secolele
II - III, are aceea~i direc~ie cu canalul strazii principale a cetatii romano-bizantine ~i se afla
la aproximativ 5 rn S de axul acestuia. tn aceea~i zona, sondajul SXIII - XIV (fig. 19) orientat
paralel cu axul strazii ~i la N de el,. a surprins, dupa cite ni se pare, panta unui ~ant sapat de
la nivelul din secolele II - III. Presupusul ~ant, de -1,50 rn ~i cu deschiderea probabila de
4 - 6 rn, este perpendicular pe via principalis.
n interiorul bazilicii ,,simple" r sectiunea de pe axul longitudinal al aeestei constru~ii
a obtinut date privind existenta unor edificii impozante din secolele II - III e.n. Tezaurul
de denari imperiali descoperit n sectorul A ~i continnd monede de la Nero pna la Septimius
Severus, n care ultima moneda dateaza din jurul anului 204, era ngropat pe temelia unui
zid legat cu pamnt, apartinnd unei cla.diri d;truse anterior ascunderii tezaurului. Refacerile
ulterioare, din secolul al IV-lea nu au mai tinut cont de temeliile acestei cla.diri acoperite
de nivelarea constantiniana (vezi SHI, sector A).
Pe latura de S a incintei, doar o sectiune a atins pii.mntul viu att n interiorul, ct ~i n
exteriorul zidului cetat> 5 (fig. 20). De~i sapatura nu a putut fi valorificata complet, totu~i
pare sigur faptul ca n aceast.a zon:l. nu a existat o locuire puternica n secolele II - III, iar dupa
nceperea constructiPi la incint.a a urmat o faza de ntreruperc deKtul de ndelungata 6 S-au
determinat patru I\eluri ncadrate cronologic ntre sfr~itul secolului ~tl III-Ica - sfr~itul
sccolului al VI-lea 7
Concluzia principali1 ol.Jt.inuta ca urmare a actualclor cercct.i1ri stmtigrafice rezida n faptul
ca exista o locuire romana timpurie ~i ca aria ocupata de aceastalocuire a fost mai restrnsa dect
cea romano-bizantina.
Cereetarile efectuate pna in prezent au avut, n primul rnd, rostul si1 evidentieze problemele ridicate de locuirea de pe platoul din valea Urluii ~i sa sublinieze necesitatea imperioasa
a extinderii cercetarilor privind inceputurile acesteia.
E:xistenta locuirii romane timpurii n cadrul limitelor cehl.tii construite de Liciniu Constantin de la Adamclisi, observate prin succesiunea stratigrafica din SI, sectorul D, repune
n diseutie situatia stratigrafica de la Callatis 8 , unde straturile diferite observate in timpul sapaturilor au fost considerate umplutura adusa, 1,40 - 1,50 rn peste talpa fundatiei (1). Socotim
necesara repblicarea n acest capitol, a profilului de la Oallatis, care prin analogie cu cel de la
Tropaeum se poate interpreta corect, folosind doar datele legendei profilului (fig. 21).
Se constata ca, imediat peste talpa fundatiei mai lata dect elevatia zidului de la Oallatis,
exista urma unei gropi n care a fost implantata aceasta fundatie ; groapa s-a sa'pat de la nivelul
:;;olului vegeta.! ~i avea Hitimca fundatiei, ce ramne nsa ctiva centimetri sub nivelul de calcare
de la care s-a nceput constructia; groapa, firesc, este plina cu resturi de la cioplirea pietrei.
Peste acest niver constituit de pamntul vegetal s-a depus ~i este evident n profil, un strat
uniform de ccnu~a ~i fragmente ceramice. Cele doua straturi ulterioare, pamntul galben-nisipos

Sectiune pe Tl8,.efectuat in l 069 de l\1. Irimia,diruia

~i pe accast cale pcntru amabilitatea cu care
ne-a pus la dlspozitie ohscrvatiilc sale stratigrafice.
6 Gh. Papuc, Pontica, 6, 1973, p. 122 sqq.
7
Informatii primite de la 1\1. Irimia, R. Oche~eanu,
Gh. Papuc.
8 Al. Sncevcanu.:.. atras atcnp:.. pcnlru primn o:..r;'i

i multumim

asupra cxislentel de}Junrrilor arlicologice naturalc iu

sectiunea publicata in Materiale, 8, 1962, p. 440, fig. 2.

n sludiul su din Dacia, 13, 1969, p. 354, Al.S. discut
tocmai aceasta neconcordan !ii ntre situa ti,, surprins de
profil, da tele epigrafice ~i interpretarea lor de ctre autorii
raportului de siip:Huri. Comparatia pe care sintem acum n
m:isurii a o face, ntre profilnl pe inc.nta de la Tropaeum
~i ccl rlc ln Ca/la/is, confirmi\ lrmrinlri~ ohscrvatiilor lnl
Al. S.

41

www.cimec.ro

""'
~

'm
Fig. 17

s
N

~
~~
/
/

0
t

Fig. Hl

--

NVI

NV
NIV

Fig. 19

www.cimec.ro

Fig. 17. -

Profilul de E al sondujului declual in inlerior, pe lalura

de i'\ a ineinlci.

Fi!(. 18. -

Profilul de Y al seq iunii SX 1. se( lor H -- C.

Fig. 19. -

Profilul dei'\ al sondajului pc prcsupusa ineinl limpurie

in SXIII -- SXIV, sector H- C.

..:.>
:::;1
~:/:

.~=

~:r.

;..:. ;::::

>

www.cimec.ro

110

>
z

43

-B

AZidul
0&

~~~~~~~~~~~~~~~~.ncinf~
~ Depvneri mor/eme rie
~

~ l?iminl lll'ff"ll ce!lv;os

cenvp ~i 'li!IOi
~
~ P.!minlcenvj'os cv
~
l.llillillillilvrme ll>utfele
~
Jforl~r o var cu
P777J
amestec o'e Risip
rLLLJ
J'Ir-il o'e morfilr
~
('{1 plelre
~
~miniga/ben t'env- ~t~
Wil.WU fOS cu vrme de 17!0rl8r ~ =~
c:=:J Slra/tfecenv~# cu ~
~ fragmente ceramice
~

rrm

Fig. 21. -

IIT1'TI'ITI:l l'.im[nl'illllen

(sec. "' -IV J

Smlnlnegrv cenv.;us
(sec. v-vt)
f!iminl ro~t'alcv pie/re
de c.;rkar(nireldre)
P.Jmi'nlf:JibM-neyrit'ios
cv a~d!ti decalear(nirei:Jre)
Aycoht de cakar
(cio,oftlvri dela incti7l.i"J
~minfnt'J'riclosptymenlaf

cv cJrbvne

lillJ.iJ.lliJ.; ntstpos
~ l'.imi'nlnl',!ru-ro~caf
~

(nire/;;re)

c::::::J Pamti1/ne.9.ricios

c::::::::J cv t9fcllti(/e ca/car

~-

M.

vmus an 7C
l'o~ 1 .
LillliJ amm Vtl/
111 111 111

nnm
0

~m

ProfUul pe zidul e indnlii <le la r:allalis (publicat duJiil '\fatcriall', R, p. -110, fig.:.!).

V-SV

' CIJirpic
OOPietre

~1

ITliii1Il 6

~2

r;~~3

1~ ~;\~13

~8

~4

~9

[2]. 5

'IJIP Chiup fil !igle

fl!l!!lljC.iriJvni

fig. 22.- Proril11l so11ajului in sert()rul D :11

44

~c~ii~ii

Dinoye/ia

www.cimec.ro

(pulJlir;~t

3m

upii 0CIV, 5, 1954, 1- 2),

-- probabil o nivelare cu pamnt adus ~i pamntul negricios pigmentat cu carbune - par a fi

o noua faza de existen~a dupa care se face o interven~ie constructiva la incinta (probabil se nlocuiesc blocuri de parament de peste funda~ie) marcata de groapa ce taie straturile anterioare.
Pentru acest moment exista un terminus ante quem, moneda de la Carinus descoperita n stratul ce-l capacuie~te. Pna n momentul distrugerii finale a incintei (straturile cle mortar ~i mortar
cu piatra) mai exista doua niveluri : cel datat de autorii sapaturii n seeolele V - VI ~i cel final
marcat de pamntul cenu~os cu urme de mortar, ncheiat, se pare, ca ~i cel anterior cu un
incendiu. Credem ca aceasta interpretare a situa~iei surprinse de sU.patura pe incinta de N
de la Callatis ilustreaza evenimentele istorice cunoscute din izvoare 9 , care fixeaza reconstructia
unei incinte a ceta~ii callatienilor ( civitas Callatianorum) sub Marcus Aurelius.
Stratigrafia ceta~ii de la Tropaeum Traiani se poate compara ~i cu cea obtinuta la Dinogetia, n nordul provinciei 10 , unde s-a reiiefat o locuire databila n secolele 1 - Ill e.n. (fig. 22).
Astfel se sporesc cuno~tintelc noastre arheologice privind via ta provinciaJU. n epoca imperiaHi. timpurie ~i ncep a se aduna date ce sa completeze ~tirilc epigrafice, singurele care o
ilustrau pna acum.

9 Inscriptie publicata de Th. Saucinc-Savcanu, Inscrip/ie mura/ti latina din Cal/ali.~ din vremea lui praes. pret
.\1. \'alcrius Uradua, Cenuluti, 1936 ~i S. Lambrino, HIH,

f>- 6, 19:lf>- 1936, p. :tH.

10
SCI\', 5, 1954, 1 - 2, p. lli:l, fig. 3 sectorul B.

45

www.cimec.ro

III. 1N C 1N T A

1. STRUCTURA, DAT ARE, ISTORIC

Ioana Bogdan Clitaniciu

Ruinele ceULtii Tropaeum ocupa n ntregime platoul ce se afli"t la poa,lele llealului Ad:tmcli~i,
care o domina spre N-E (fig. 2:3). Cele cteva sondaje efectuate pe trei diu laturile cetatii permit
restabilirea nfati~arii platoului n momentul nceperii construciei cetaiii. Pantele platoului
erau spre E, N ~i S mult mai accentuat abrupte ect azi, cnd snt acoperite de darmaturi
~i de pamntul evacuat din cetate cu ocazia sapaturilor arheologice cxecutate n decursul anilor.
nspre E platoul se lega de dealurile mai nalte printr-o limba Ile pamnt lata de 35 - 45 m.
Sondajul stratigrafic, perpendicular pe drumul de acces n cetate la aproximativ 30 m Ede poarta
(SX, sector D, fig. 1:), a permi~ concluzia ca aceasta legaturii sprt> E cra mult mai putin lesnicioasa dect azi, eYPntual chia,r ca urmare a unor lucrari artifieiah de amenaj,ue. Zidul lat de
1 m ~i pastrat pe o nalime e :3,40 m, trebuie ci\. forma, pilonul de sustinere al unui apeduct
san al drumului. Zidul a fost construit la al treilea nivel de deasupm pamntului viu, avnd fata
de aces ta, o fundatie de 0,90 m (adica 3 picioare romane). Din acel'!t punct pleca desigur drumul spre monumentul triumfal. ntr-o sectiune 1 efectuata la, cca 100 m E de poarta estica
a cetatii constantiniene, s-ftu obtinut date privind ex;tent<t a doua drumuri, la distanta doar
de ctiva metri unul de altul. Primul, cel ce se afla mai spre S, se gase~te la 0,7ii m fata de
nivelul actual al solului ~i e marcat de un strat groR e 0,20 m in piatra marunta; Hi.timea
acestui drum l' de 3 m ~i se pare ca a fost pavat cu pietre de mai mari dimensiuni, curn
denota cele cteva blocuri descoperite. Cel de-aJ doilea drum, care se afla la aproximativ 20 rn
S de ,casa Nicorescu", casa ~antierului, are aeet~a~i latinw de 3 m ~i este format dintr-un
strat de pietri~ gros de 0,15 m, carc apare la 0,-!0 m fata dt~ ni\'elul actual <Ll solului. Primul
drum, cel cc se afl mai spre S, poatt> fi eonsidl't'at, mai tintpUI'iu, ~i credem ei''L pnatt\ fi ~porita
:gumentatia n favoarea ipotezei noastl'(\ prin faptul (i"L pe dPalul de b S-B tlP cctn.tP s-:L iPntificat o necropola ntinsa de incimraie 2 , databih\ n epoea romana timpurit> ~i care pare
sa se axeze chiar pe acest drum ce duce spre monumental triumfal. Cu titlul de ipotcz propunem
(a eel de-al doilea drum este drumul eonstruit n timpul lui Con~tantin ~i Liciniu, ffita a avea,
n lipsa unor sapaturi arheologice, nici un element sigur de d:ttare. 'rmseul celor doui"L dmmuri
t>ste greu de rcfi'wut pe dlalurile diu E cetatii, deoarece eroziunea puternica :L loessului provocat de apde 1le scurgere a 1lus la ~terglrea urmelor lor.
T>rnrnnl dinspre V se JlOa,te oh~wrva3 pe eulml'a lll'alului ee rlomin spn N cetatea,
(fig. ~4). I>rumnl ('(\ vine 1li11sprt\ N- V eohoar n st'l'pen1 ina pina in rata enltuhti N- V

1 Cu mazia lmrarilor de instalarl' a aprductnlui mudrrn

s-a t'fednat un ~nnl lnl tic 1 m in rare am fiicul obst'r\'a

li ile posibile.
" Necropolii idenlificnU!. cu Al. llarncn, in ~anlul t'l!
a Liat deulul dln E cettii pn la ~oseaun re dure la

monumentul triumfal;

~antul

fo~t

du<'t'l't':l apei la casa DPC.I\ dl' linga lroft'll. S-au descoperil Hllrnrronse fragmente dt oale, amfort ~~ rrsluri de la
ruguri de iiH'inerapt.
a .\ fosl ohser\'al de Gr. To<:ilescu ~~ 1'. l'ulonk, BAH,
ms ..~ L!8, 5 l:l!:l.

efectuat pt!ntru intro-

47

www.cimec.ro

al cetatii, de unde se indreapta spre poarta de V. n aceasta zona s-au gasit izolat morminte
de nhumatie din epoca imperiala t.impurie.
Pe fotografiile aeriene (zbor 1969) au fost observatc traseele posibilc ale drumului spre
Tomis, dar ele n-au fost inca recunoscute pe teren.

Fig. 24. - Drumul spre Duroslorum pe culmea din V cctatii Tropaeum.

Incinta cu planul deja dezvelit, considerata o constructie a fundamentis databila in

timpul lui Liciniu ~i Constantin, pe baza inscriptiei gasite de Gr. Tocilescu la poarta de
E, se dovede~te in urma sapturilor din ultimii ani rezultatul unor lucrari de fortificatie,
desfai?urate succesiv pe parcursul a ctorva secole.
Consecinta cea mai importanta a sapaturilor din sectorul D este obtinerea celor dinti
date concludente asupra existentei unei fortificaW romane timpurii chiar pe locul cetatii
romano-bizantine. n cursul secolului al 11-lea la un moment despre care nu avem dateabsolute
sa-I fixam cu exactitate, s-a construit un zid de incinta al carui traseu, n zona portii de E
concide cu cel al zidului Liciniu-Constantin. Acest zid de incinta era precedat de berma
lata de 2 rn i de o fossa cu deschiderea maxima de 6,50 rn ~i adncimea de 1,60 rn (fig. 8,10).
Este de presupus ca aceste clemente de fortificatie tipic romane deserveau un zid de incinta de
piatra, al carui traseu concide cu cel din epoca constantiniana i sntem de parere ca trebuie
exclusa ipoteza existentei anterioare a unui val de pamnt, dat fiind ca nu a vern nici un element
stratigraficare sa 0 permita.
ln acest moment al cercetarii 6 nu putem ti daca zidul initial avea aceeai grosime cu cel
pe carel-am descoperit, sau a fost inclus ulterior n aceasta 6 Aceasta incinta timpurie functioneaza pe parcursul a doua perioade marcate stratigrafic prin Nil ~?i NIII. Socotim chiar ca
prima faza de functionare a avut doua momente diferite, evidentiate prin lucrarile de largire
ale hermei cu nca un metru i accentuarea pantei de V a antului (fig. 8).
Cel mai devreme n a doua faza de functonare a incintei (NIII) s-a construit un turn de
poarta interior ('J'A) (fig. 25, 26, 27). Tmnul a fost emantelat pna la primul rnd de parament

& CIL, III, 13 734.

Nu am putut section zidnl de incinta cum lntentionam, deonrece DPCN nu a programat consolidarca Iu1
lmedlatli..

8 Situatia constatatil. la His/ria cu prllejul sectlonarii

lidului cetatil romano-bizantine.

www.cimec.ro

cu })l'ilejul construirii put~ii constautiniene. Nivclul funatici turnului corespunde celei de-a
doua faze constructive, observa ta stratigrafic (NIII). 'l'urnul, de dirnensiuni interioare 6,30 x 9rn,
are o funda~ie lata de 3,:30 rn din piatra de cariera legata cu rnortar (fig. 28). Funda~ia este
0,90 rn sub nivelul de calcare in rnornentul construc~iei (NIII). Zidul turnului este construit

10rn

'
Fig. 25. - Pianu! inclntei constantiniene

~~

turnul a nterlor TA.

in ntregime din blocuri e calcar, deci, fara nucleu e ernplecton 7 S-a pastrat doar un rnd
de blocuri n zona de legatura eu zidul de incinta, zona n care prin tasarea straturilor arheologice blocurile rarnneau sub nivelul din secolul aJ IV-lea. n rest, urrna blocurilor ~coase se
7 U!Umele constructll in opus quadralum se dateazli in
tlmpul lui Septlmlus Severus, cf. G. Lugli, Tecnica edilizia

romana, Roma, 1957, p. 332.

7 - c 1813

49
www.cimec.ro

Fig. 26. - Turnul TA (partea de S ln

timpul sapaturilor).

Fig. 27.- Detaliu cu elevatia p:\stratii.

!ji urmele ln mortur ale blocurilof sconse
nie turnulul TA.

Fi g. 2R. - Profilul laturii de S ni lm

nului TA suprapus de fundntla unei
constrac~li din secolul al VI -Iea e.n.

50

www.cimec.ro

gase~tc

ebt imprimata u stratul gros de mortar de peRie fmut~ie. Zidul lat de 1 rn, gasit
la 29 rn B de intrarea n cet.atea constantinia.na (sondaj X, fig. 15), este construit la fel ca turnul
interim ('l'A) l:t al treilea nive! arhcologic,.f apt ntarit ~i de orientarea paralelft a ambelor fa ta.
cle acela~i ax, ax parasit cle poarta romano-bizaniina. Oit despre functia zidului surprins n SX
e inca timpuriu a nchide discutia asupra rostului sau, dar ni se pare mai plauzibila ipoteza
sustinerii pe acest zid a apeductului ce intra n cetate n secolele II-III, de~i n cursul sapaturilor, nu am descoperit urmele unei conducte.
Acest apeduct - care ar putea fi nr. II descri::; partial de Al.-S. E;!te.fan (BMI, 3, 1972) poate fi !?i un apeduct sustinut eventual tot de o constructic portanta. Un val I (fig. 23,40) cu
o latime de 1,iJ - 2 rn, n na.It.ime de cca 0,7iJ rn, lung de 2;)0 rn, ncepe n pnnctul ,de ntlnire
a vaii atwdll('tclor ~i a vaii din E cctatii. Despre un rost !ldensiv al acest.ui val credcm ca nu
poate fi vol'ha d;a fiind a~ezarea lui n fata pantPi abruph~ din R-B cctatii.
ln e<-rcetarea traseului spre cetate a apeuctului E;lipote - Adamclisi va trel.mi controlata
posibilitatea ea din punctul ultim cercetat (Al. S. E;!tef,n, op. cit., fig. 2, punct. 59), apeductul
sa t.raverseze valea cetat ~i sa uree spre poarta de E pc o constructie speciala ascunsa azi
n valut I.
Sistemul de fortificare a portii n faza, NIII es:e o vmmta a tipului de poarta construit
la Bonn, Xanten ~i Koln 8 , fiind caracterizat pl'intr-o intrare dubla, nchisi"L de un sistC'm de
turnuri interioare fata de linia zidului.
J.Ja DinogeUa, poarta de S 9 este dublu fortificiLti'1 : cu turnuri semicirculare alungitc ~i cu
un turn dreptunghiular interior. Cele doua sistcme se pare ca au functionat simultan, e~i n
timpul sapaturilor, incomplete nca, s-an emis ipoteze privin anterioritittea turnului de poarta
interior 10 Acela~i sistem de aparare al intrarii este folosit se pare ~i la latrus, la poarta de E;
dar nu detinem inca date despre rnodul de construct-ie, dat.a construirii acestei porti ~i fazele
ei de existenta.
La Tropaeum, tehnica de constructie ~i forma turnului de poartf~ 'l'_\. concorda cu data
oferita de moneda Septimius Severus, gasita pe nivelulla ca,re a funr~ionat turnul 11 (n S Ia,
sector D). Analogie foarte apropiata, bine dataht (la mijlocul secoh!!;i al II-le~t e.n.), am gasit
la, Tipasa, unde nsa scopul defensiv era completat de un foarte original sistem de turnuri l;li
ziduri n forma de potcoava 12
Zidnl de incinta in forma n care a fost descoperit are o fundatic de 3,50 rn lata ~i adnca
de 0,90 rn sub nivelul hermei (Nil). Fundatia este formata din piatra de cariera legata cu
mortar. Elevatia este compusa din blocuri paralelipipedice ecarisate n exterior, ~i emplecton in
grosime variind ntre 1,50 - 2 rn n functie de aceea a blocurilor de parament. Pe portiunea,
dezvelita a zidului estic de incinta am observat folosirea a trei feluri diferite de piatra. Singurele blocuri ce par a face parte din paramentul initial al zidului snt taiate ntr-un calcar
cristalizat, dur, cu o structura omogena. Aceste blocuri snt legate cu un mortar ob~inut dintr-un
amestec bogat n var J;l nisip cu o granulatie foarte marunta, probabil spiilat de impuritatile
teroase; n mortar se afla rare urme de prai de caramida. Areasta varianta de mortar ~i a~chii,
provenin de la prelucrarea tipului de calcar mai sus mentionat, s-au gasit pc nivelul Nil,
n SI ~i SVII. Doua tipuri diferite de calcar cochilifer au fost folosite pentru p~tramentul zidului
de incinta ~i a turnurilor TA l;li T22. La turnul TA, construit din calcar cu urme rare de cochilii
s-a f.olosit un mortar bogat n var, cu nisip cernut, de dimensiuni mici cu rare urme de praf
de caramida ~ide carbune. ln interiorul cetat paramentul e din blocbete sumar cioplite.

8 R. Schultzc, Donner Jallrb, 118, 1909, p. 313. Aceea~i

rezolvare a scopulni defensiv al portii l au ~~ o serie de
castre construite la inceputul sccolului al Il-Ica e.n.,
printre carc cel de la Divolari pe linla Oltului (D. Tudor
~~ colab., Sl\11\lnz, 2- 3, 1969- 1!>70, p. 8- lli; C. Vliidescu, G. Poenaru Bordea, BMI, Hi, 1972, 3, p. 27- 28).
8 SCIV, 5, 19:; 1, 1 - 2, p. 162, fig. 1.
1 in Dacla 7 - 8, 1937- 1940, p. 406, prof. Gh. ~tefan
face observatla cil zldnl de inclnt a fost construit anterior
turnurllor exterioare, care li sint aliplte, mai sus p. 44,

fig. 22, reluam profilul din zona acestei por~i. prfi! care
dovede~tc exlstenta fazelor antcrioare constructici rom:~no
hizantine, dar din p:1catc nu sc poate face nici o Icgiili:ra
cu incinta.
11 l\loncda a fust gasit in Sla sccl. D, pc berma (NUI)
fazci a doua a inclntei la 2,60 rn de zid, la - 2,06 rn; este
cmisa la Niccea, in timpullni Septimius Severus (in v. MAC
10 218).
12 J. Baradez, ArlleolosJ.:i radovi i rasprave, III, 1962,
p. 78- 82, fig. 6, 9.

51

www.cimec.ro

Pe toate laturile inciutei zidul are inf.ti~area pe cure o mbraca la noi zidul in faza NlV
pe care o putem considera caracteristiea fazei romano-bizantine.
Pe portiunea cercetata a zidului de E (SI - SII) s-a comtatat ea n faza a treia de
existenta a zidului (NIV) apare n dreptul nivelului de calcare o plinta lata de 0,15 - 0,20 m.
Sub aceast plint fata zidului c formata din blocuri mari, piesc refolosite, prinsc nengrijit

~i

1m

t:.:...--:=:::1

Fig.

IJ11pa .:;r!Jit f"a/(fer

2!1. - Sectiune a zidului

incinta in zona portll de E.

Fig. 30

de

Fig. :10. - Sectlunc a zidulul dt

indnlii. (publicata dupa V. l'rvan,
BCMI, '1, 1911, p. 166, fig. :1).

Fig. 31. - Sectiune a zldului de

incinta pe latura de S (SI, sectr C).

Fig. 31

. t::.

1m
-==:::J

in mortar, iar partea inferioar se retrage fata de verticala cu ca 0,30 rn ~i este formata diu
piatra marunt legata cu mortar (fig. 14). 1\Iortarul folosit de aceasta data este format cu
nisip in mare cantitate, destul de mare ca granulatie; culoarea mortarului nu mai este alba,
ci alb-bej. Este intru totul neobil;muita diferenta de adncime a tlpii zidului n interior ~i in exterior (Jig. 29). Ea a fost observata ~i n sondajul pc zid publicat de V. Prvan (fig. 30), care nu
este nsiUocalizat.PelaturadeSa incintei (fig. 31), de~i se constata prezt'nta unei pantenaturalc

52

www.cimec.ro

la, marginea careia a foRt conRtruit zidul, nu exista nici o llifen'nta de nin-1 ntrc funalic
n interilll' ~i n exterior.
Putem lamuri aspectul nengrijit al fatadei interioare a zidului sub NIVA ~i diferenta
importanta dintre nivelul fundatiei n interior ~i exterior numa:i eonsidernd ca la acest nive!
se produee o ngro~are a zidului n interior, prin saparea unui ~ant, care s-a umplut n ntregime cu piatrit legati'L cu mortar (de aceea nici nu sc observa urma gropii n profil). Consideram
ca acea:-;ti'i groapa efectuata pentru a se putea ngro~a zidul trebuie sa fi avut o Hi.time de
0,50 - 0,80 m, ce trt>huie scazuta din Iiitimea actuali'i. a zidului cetatii, pentru a obtine pe cea
a incintPi initiale.
Din cPrcetarile desfa~urate pna acum la Adamclh reieRe ca nu avem o locuire intensa n
sPcohle 1 - III e.n. dect n zona deN -E a cetat romano-bizantine. Sondajele ~i sapaturile
executatl' JW lalura de V ~i S au scos tt iveala doar urme de existenta databile ntre sfr~itul
seeolului :d Ill-le;1 ~i sfr~itul secolului al VI-lea e.n. 13 . Trt>bnie, deci, presupus ca exista o arie
m:ti re:-~trma n care s-a desfa~urat viata n epoca imperiala romana.
Fotogra~1ile aeriene (zbor 1973) delimiteaza n zona c,pntrala a ora~ului l'omano-bizantin
(otlturul ma.i nalt al unei snpraft'te patrulatere regulatt>, de cca 2il0 x l!iO rn (fig. 32). ntreaga
aecasta zona este mai nalta dect restul cetatii, fapt explicabil esigur ~i prin sporul depunerilor a.rheologice pe parcursul unei etape mai ndelungate de viata. Pare plauzibil ca fotografia
:wriana sa fi pus n relief perimetrul prinwi incinte de la, Tropaeum. Desigur, numai viitoare
sondaje perpendiculare pe aceasta presupusa incinta vor putea aduce confirmarea ipotezei
noa.stre, care ~tr parea hazardata daca nu am coordomt aspectele diveri\e oferite de cercetarile
efectuate pna n prezent. Turnul T4, sapat parFal la nceputul seeolului al XX-lea, este
-astazi din nou acoperit de pamnt; dimensiunile lui interioare (5,20 x 4,70 m), cu axullung
paralel cu zidul de incinta, ne sugereaza un dreptunghi. Forma deosebit~ a acestui turn, considerata mpreuna cu pozitia sa n zona in care raspunde cardo a cetat romano-bizantine ~i linia
mediana a suprafetei dema.rcate pe fotograma, ne face sa presupunem ca reluarea cercetarii
acestui turn va putea aduce date noi ~i importante privind fazelf' dt> ex.istenta ~i topografia
ora~ului roman ~i a cetatii romano-bizantine.
n aceea~i mi1sura credem necesara cercetarea col~ului din S-E (intre T21 - T22), unde
lipsa unui turn n faza romano-bizantinit nu este singulara (vezi suprin1area turnului TB3 din
coltul de S-V), dar ar fi cu totul surprinzatoare n cazul ca pna aici se ntindea incinta romana
timpurie.
Planul acestei presupusc incinte timpurii (fig. 33) este ccl caracteristic pentru castre ~i
pentru tipul de ora~e romane create dupa modelul fortificatiilor militare, bine reprezentat prin
ora~ele Ulpiana, Mursa, Poetovio, Viminacium, Aquincum, Sarmizegetusa etc.
Este nca prea timpuriu sa eliminam posibilitatea ca ace:tsta incinta timpurie, cel putin
n prima perioada de existen~a (Nil), sa fi fost ridicata pcntru a adaposti unitati militare.
Sigur este nsa ca n afara mcntiunii unor soldatisau vetemni 14 nu avem nici o dovada sigura
pentru stat.ionarea stabila a unei trupe la Adamclisi pna n ~eeolul al III-lea e.n.
'l'rasaturile particu1are, n special masivitatea fortifiea{;iei timpurii de la poarta de E
('l'A), snt de n:ttura sa smt.ina camcterul civil al fortificatiei descoperita de noi ~i sa o corclam
eu ~tirile epigrafice despre 'l'raianenses 'l'ropaeenses 15 ~i al lor municipium. De o deosebita
nsemnatate ne apare, pentru deslu~irea aspectului acestei faze timpurii a ora~ului, descoperirea
din sondajul stratigrafic din bazilica ,simpla" 18 a fragmentelor arhitectonice ale unor edific
distruse n cursul secolului al III-lea, caci nenumaratele piese de la Adamclisi databile n seco1e1e II - III au fost gasite n pozitie secundara, refolosite n constructii romano-bizantine ~i
puteau fi <Ldm;e ulterior n cetate.

13 Rczultnlc inedite ale spiilurilor efecluale de ;\-luzcu~

din Constnnta.
u Se poate vedea din studiul materlalulul epigrafic
descoperlt la Tropacum (un corpu.~ al inscrlptiilor este in
curs de pregiitlre de catre Em. Popescu) c. pin in secolul ai 111-lea e.n. nu slnl m~ntlonate trupe cu garnizoana

la Tropaeum Traia11i; lipsa unor tegulae cu ~tampile este

totu~l un indiciu ca ln epoca imperial timpurle nu au stationat trupe la Adamcllsi.
15 CIL, JII, 12 470.
1o 1. Barnra, lla:i/ira simpld, studlu l'C va aparea ln
Pontien, 11.

53

www.cimec.ro

Cert, ~tim acum ci1 cetatea romano-bizantina s-a dezvoltat din nuclcul roman timpuriu.
f:\i la Adamclisi 17 , la fel ca la Serdica 16 ~i Norae 19 , n epoca n care nesiguranva vietii n satele
neaparatc cre~tc, incinta ora~ului se large~te primind ntre ziduri o populatie mai numeroasa.
Numai n aceasta epoca framntata de dupa mijlocul secolului al 111-lea se poate simti nevoia
construirii incintei puternic aparate cu turnuri semicirculare ie~inde.

Fig. :J:J. -

Schita cu contururilc prcsupuse ale incintel romane

timpurii.

Ccea ce putem considera dcja, sigur csic faptul ca acest sistem de fortilficavii deviue caractcristic la sfr~itul epocii romane ~i nceputul celei romano-bizantine.
Planul cetatH romano-bizantine de la .Adamclisi ~i sistemul de turnuri sint analoage celor
de la Noviodunum 20 , Dinogetia 21, Troesmis (cetatea de E) 22 , Capidava 23 , Abriti118 24 , toatc fortificatii datate la sfqitul secolului al III-lea - nceputul secolului al IV-lea.
Prvan descrie incinta n forma n care i era cunoscuta prin lucrarile facute sub conducerea lui Gr. Tocilescu, n a~a fel ca nugasim necesara reluarea aici a datelor deja publicate 25

17 Aceaslii iee apare in articolul colegului Gh. Papuc,

Ponlica, 6, 1974, p. 325 ~i 335, fiirii a se baza lnsii pe niel o
argumentare ~i fiirii a se cita rczultatele siipiiturllor noastre,
singurele in miisurii sii o permitii.
18 B. Gcrov, Godilnik Sofia, 62, 1967, p. 242.
19 M. Ciclcova, In memoriam Conslanlini Daicoviciu,
Cluj-Napoca, 1971, p. 66.

20

A1aleriale, 5, 1959, p. 461, fig. 1.

Dinogetia, I, 1967, fig. 5; Materlalc, 7, 1961, p. 581.
Gr. Tocllcscu, RIAF, 1, 188:j, 1, p. 101.
2 3 Capidava, pl. 1.
u T. Ivanov, Arheologia, Sofia, 19. 1966, 2.
!& V.Prv:m,BCMI, TV,1911,p.166-17:l;DID, TT,
p. 38<1 sqq.
21
22

64

www.cimec.ro

Turnul de poarta T22 a fost mai atent cercetat ~i dispunem acum de uncle lamuriri
suplimentarP. Astfel, am vazut deja n capitolul ,Stratigrafia" p. 38, ca exista obscrvatia
stratigrafica peremptorie ca turnul '1'22 este construit n cea de-a patra faza de locuire n
aceasta parte a ceta~ii. De asemenea, este foarte clar ca turnul a fost a~ezat la acela~i nive!
cu fundatia zidului de incinta anterior; a devenit evident ca n momentul construirii iurnului T22
s-au pus ~mb nivelul de calcare doua sau trei rnduri de blocuri frumos ecarisate; peste fundatie
(1,40 m) s-a a~ezat un prim-rnd de blocuri, probabil arhitrave de la un impozant monument
din secolele II - III care se afla ~i sub nivelul de constructie al primei faze a incintei (fig. 34).
Turnnl T22 nu se ntretcse (fig. 35) cu funda~ia zidului de incinta, ceea ce exclude consiruirea lor n acelal\li moment ~i elimina posibilitatea func~ionarii turnurilor cu cele doua crepide
deasupra nivelului de calcare (Nil). Dealtfel nivelul IVA (fig. 36) de la care s-a s~1pat groapa
pentru construirea funda~iei turnului T22 este la aceea~i cota cu strada n zona port.
Nu cunoa~tem (dat fiind ca a fost sapat pna sub nivcl n timpul cercetarilor din jurul
anului 1900) nivelul de clcare n interiorul turnului. Dinspre cetate se intra n turn printr-o
poarta latiL de 1,40 m. Oredem ca doar primele doua blocuri (fig. 37) aveau rostul de trcpte,
celelalte doua crepide fiind mult prea nguste ~i prea nalte pentru a servi acestui scop.
:n acest caz, chiar ~i n interiorul turnului, nivelul de clcare era doar pu~in sub nivelul
strazii de la intrare, conven~ional numita constantiniana.
Este de remarcat apari~ia n interiorul turnului a unei ,platforme" late de 1,56 rn cu o
funda~ie de 1,25 m. n timpul ~ondajului efectuat n interiorul turnului am constatat un strat de
lut a~ezat deasupra acestei ,platforme"; stratul de lut este strapuns lngaturnul T22 de o groapa
cu mortar adnca de 0,10-0,15 rn de interpretai probabil ca nivel de construc~ie al turnului T22.
n acest caz, am putea soeoti platforma o constructie anterioara turnului T22, dar accst~1 este
singurul lucru cc se poate presupune deocamdata, deoarece nu am :wut prilejul sa observam
ce anume rcprezinta aceasta platforma : o ngro~are a fundatiei turnului 'f22 sau o ngro~are
a zidului de incinta ntr-o faza anterioara construc~iei turnurilor semicirculare ie~inde.
Faptul ca sull nivelul de la carc s-au construit turnurile porW de E se afla doua rnduri
de blocuri de parament ne duce la concluzia ca cle nu au existat ntr-o faza antPrioara strazii
de acces n cetate, cum considera Al. Suceveanu (Dacia, N.S. 13, 1969, p. 362). Situatia <le la
poarta de E se repet~1 ~i la poarta de V, undc pe latura, deN a turnului T14 snt doui"'t rn1luri
de parament ngropatc n stratul de lut vin, sub nivelul constructor (fig. 3~).
lntrarea de B n cetate trchuie ca avea 0 mt,ime de 2,60 Ill ~i f\ pare l'i"'L cm () poarl <Lghilotina, caci nu :-;e paHireaza n prag mmelc att de obi~nnitc n eaznl por\.ilor eu don~1 eanaturi.
Drumul de aereK n cctatc, pastrat azi, nu poatc fi eatC'goric dat;d, llaL fiiu<l ea, a fo::-;t
sapat anterior, totu~i este socotit drumul eonstruit oda1CL cu incinta Lilini11 - ConsLtHLiu.
Diu COI'l'i'\}HIIldt'HI,a cc existiL ntrc nivelul st.rCtzii :-;i uinlul de con,;f.J'LJCt.ie al tnmmilor '1'22
Tl, avem mciuri sa ~redem ca datarea lor la sfr~itiil sceolului al IJI-Ic;t- nceputul l'l'lui
urmator nu este Pronata.
Ou prilejul cura~irii sapaturilor anterioare am facut toate obscrY<etiile posibilc asupra
apeductului ce intra pe aceasta poarta n cetate. Pe o lungime de 15 rn n fat~t portii, apeductul
fusese sapat anterior ~i partial distrus. Apeductul se afla sub nivelul strazii pavate, ntr-un
canal dreptunghiular n sec~iune, format din piatra legata cu mortar. Pc aloeuri este pus:1 caramida pentru a obtine orizontala. Laca~ul conductelor ceramice are o latime de 0,55 m ~i are
peret impermeabilizati cu opus signinum. Pe fundul canalului snt a~ezate cadmizi de dimensiuni de 0,40 x 0,30 x 0,05 rn deasupra carora, ntr-un pat de mortar (gros de 0,07 - 0,10 rn),
s-au a~ezat la, adncimi diferitc doua tuburi de terracotta din care s-an pastrat doar ctev<L
fragmente. Conducta, care era ngropata la un nivel mai ridicat (cu 0,08 m), este nlocuita sub
pragul portii cetatii cu un tub de plumb cu diametrul de 0,05 m. Prin aspectul unitar putem
considera ca aceste apeducte au fost construite simultan cu strada ~i cu canalul de scurgere
din partea sa de N.
,
N eavnd pastrate tuburile ceramice, nici n zona portii, nici n sondajul efectuat la 30 m
de intrare, nu pntcm ~ti daca ~i care din cele trci apeducte gasite la, 100 rn J;j de cetate- snt
n legatura cu ccl diu zona, p01~ii, astfcl c:1 apeduetele descoperite n ~antul sapat pentru

55
www.cimec.ro

Fig. 34. - Fundatia turnului T22 cu blocurile de arhitravl!. refolosite.

Fig. 35. - Fundatia turnulul T22 cu detallu al punctulul

unde se allpe~te zldulul de luclntll.

56

www.cimec.ro

11 ;, \SIS

www.cimec.ro

>

UJ

'

~~

:1

:;;.

<

57

aduccrea apei potabile la ,casa ~antierului" ramn nca fara o rehttie cro:nologica cu cele in
zona portii de E (fig. 39).
Dintru inceput, prin ridiearea planului exact al cetatii (fig. 23), dupa fotografiile aeriene
executate in cursul anului 1973 26 , se constata exactitatea afirmatiei lui Prvan ca turnurile
nu sint egale ~i nici distanta dintre ele nu este aceea~i. Observam ca unelc turnnri de pe

1-1\1,1

_ , , , , , , .... -o';d-t\l,l\,t,_.

-"'''1-J

, _ , ....

J.....,\._:\--Jo....,
/'/

, __ / .

11'''''-'i'-'"~-'l~t,

,,_-,/Q'i . . . ' ,..,-

1 \1 ...... 1 \

-.

1
1
1
1

1
1
1
1

.~L ~_______.
--==-~--1'"

Fig. :18.- Col\ul de 1\ ni portH de \' in cxtcriorul

turnului T14 cu blocurile de parament a~czatc sub
nivelul de conslructic.

Fig. :J!l. - Profil ~i plan cu npcduclclc dcscoperite in

modern penlru aducerea apei in cetnte.

~an~ul

la,tma de N (T2, 'r4, '1'1), '1'6) xut xemieireulare foarte putin alungiLe, la fel ca alte doui"'t de
pc la tura dP ~: '1'16 ~i '1.'17. Deoscbirea nn pare a fi justifim1iil, de condi~,ii de tcrcn di fe rite
H:tu roxturi tadiee anumc, ci, mai degntba, dint.r-o 11onsimultaneit.1te ~1 eonstruirii lor, turnurilc
xemicirculare nealungitc fiind eatactcr;t.ice unei epoei auterioare celor semicirculare eu corp
dreptnnghiular 27
n eepa cc privc~tll deHxiLatea t.urnurilor, xe constata. fl'ccvcut:t lot dcoscbit tlc marc intre
eoltul deN- V l;\ poarta de V, unde isl:1nta dintre ele variazii. ntre lH - 25 m; situatie motivat.i":i., dcsigm, prin faptul cU. pe aceasta portiune panta naturala este foarte putin pronuntata,
neconstituind un obstacol serios. Pe latura de N, distanta dintre turnuri este de 35 - 45 rn,
relativ egalii. cu cea dintre turnurile de pe partea de S a incintei. Att intre poarta de S ~i
cea de E, ct ~i pe portiunea de N a laturii de E, turnurile sint la intervale foarte mari,
peste 70 m.
Cercetarile in sectorul de S al incintei 28 au avut ca rezultat descoperirea fundatiilor a inca
trei turnuri ce se intercaleaza celor existente. Abandonarea acestor fundatii de turnuri a fost

2
" Heslilu!ic cxeculalii la IGFCOT de cii.tre un colecliv
condus de inM. N. Cochinii ~i C. Georgcscu. Multumim ~i
n aeeste rinduri tuturor cclor care prin ajutorul prompt
~i camaraderesc au contribuit la exeentarea fotogramelor
~i restitutiei necesare pentru studiul eetatii. Pcntru majoritatea tnrnurilor cercetiiri noi vor aduce date n plus carc
acum ne sint sugerate de plan.
27
Vezi existenta lor la Lambesi$ in cpocn lni Hadrian,
la poarln de N (R. Cagnat, T:arme romaine de l' .l(rique,
1892, p. 522).

2K Ccrcetiirile au nceput sub conducerea lui P. Diaconu

au fost executate de eercctiitori de la Mnzeul de arheologic din Constanta, eare le-au continuat in anil1971 - 1974.
Cercetiirile de o deoscbitii lnsemnatate au fost puelicate
necorespunzator, pentru exemplificarc de eomparat
Pontien, 6, p. 127 cu Pontien, 7, p. 326. ncerearea noastra
de a sintetiza rewltatelc actunle ale eercetarii inelntei
suferi\ din pricina faptului di sapi'iturile la poarta de S ~i
de V nu au fost terminale.

~i

58

www.cimec.ro

initial dataH't cu o moneda Diocletian 29 ; s-a considerat ca elc au fost concepute anterior cpocii
lui Constantin cell\Iare ~i au fost abandonate n epoca atacurilor carpo-gote din 295. Se poate
observa, dealtfel, ~i o diferenta n ceea ce prive~te forma ~i dimensiunile turnurilor existente
~i ale fundatiilor abandonate (A, B, C, de pe planul publicat de Gh. Papuc n Pontica, 7, 197 4,
p. 327, fig. 1 (notate de noi cu B1, 2, 3).
Credem - lund n considerare ansamblul turnurilor de pe latura de V ~i faptul ca n
aceasta zona de S-V nu snt urme anterioarc sfr~itului sccolului al III-lea e.n. 30 -ca atunci
cnd "S-a initiat fortificarea laturii de S-V se prevazu;;e construirea unei serii de turnuri la distante de aproximativ 20 rn unul de altul, ~i s-au ~i executat fundatiile celor trei turuuri ~i pro babil a
unei a patra fundatii ntre T15 ~i T16. Ab:mdonarca lor poate sa fi fost pricinuita, a~a cum
crede Gh. Papuc, de un ,moment critic", dar poate fi motivata ~i de faptul ca, tactic, nu
erau necesare n coltul deS-V, bine aparat natural de panta abrupta pe care a fust construit.
Aceasta ipoteza este ntarita de mprejurarea ca turnul (TH3) care apara de fapt coltul de
S-V al incintei nu a functionat niciodata, cmn n principiu ar fi fost necesar.
Pe latura de S a cetat este adosata o con!'ltruc1je trapezoidala, de 75 x 95 rn, ridicata
din blochetc prinse n mortar. Aceasta constructie a fost considerata cisterna, bazin pentru
apa 31 Din observatiilc fii.cute n vara anului 1975 cDnsideram ca aceasta constructie este
ulterioara niUtarii zidului Liciniu ~i Constantin. Din fotografiile aeriene facute n 1973 (fig. 40)
se poate observa ca planul acestei com;truct.ii, ce se sprijina pe incinta ntre poarta de S ~i
tmnul T21, are la colturi ~i pe latura de Sun fel de turnuri-platforme. Turnurile mai evidente
pc fotograma-color flnt n numar de patru, toate puternic proeminente. Forma lor se poate
observa clar pc suprafata terenului, dar prczenta lor a fost neglijata de ultimcle cercetari, fiind
consideratc di'trmaturi.
Turnurilc de colt au forma de potcoava la fel ca ~i tPl diu tol(ul de N- V al iucintci
mari, ceea cc presupuue o anumita simultaneitatc a, construirii lor. 0 fortificatie de o conceptic
aproximativ ascmanatoarc este cnstellnm de la Nicopolis acl I.<drum (G. Kazarow, RE, 17, 1937
s.v., planul dupa Bobcev). Nu putem dect sa deplngem faptul ca cea mai mare parte a
,bazinului" a fost sapat, ~i ca nu s-au executat cercetari exprcse pentru lamurirea naturii
acestci constructii, care nu este exclus sa fic o fortificatie complemcntara a cetatii 32 Apeductul desco1writ la S-E de turnul '1'22 se ndreapta spre acrasta constructic. Apeductul a foiit
tom;truit u fitcolul al IV -lt~a., dupa cum rezulta n ede ohsenat.c in sectiunea Sia, scetor D.
lnciuta, rom<IHo-llizantina, a~a cmn reicsc diu dat!'lt~ arheologite ohtinute n ultimii ani,
a antt. trei faze d;l iut! e de exil'tcnta, mareat e prin lutrari dl' nco11st ruct.ic impust> ta urmarc
a degrad(Lrilor prod use in timp sau tl ir: tmgt>rilor sufcri te tlc tet at e.
n scetiunea Sl:L (Jig. S), s-a deseopcril in apropicna inei ntli un stra t ho gat de mortar
(NIVH) datat cu moneda 'l'hcO<losiu al JI-ha, tan Il fact~ s;l toiLsidcrrun c(t o prima refaccrc
a. ineintci rolll<LHo-bizantine are loe u sctolul al V-Ica.
La nivt:>lul penultim constatat la Adamdisi (NY) odala cu incendierea eetatii t.rehuie
postulata ~i distrugerea partiala a incintei, deoarece blocuri de parament cu bosaj caracteristic
pentru faza ultima de refacere a zidului s-au gasit n stratul gros de umplutura cu care s-a capaeuit strat\Il de inccndiu (in SI, sector D). Numai un studiu special va putca lamuri care snt
schimbarile intervenite n forma san func{;ionalitatea incintei romano-bizantine n cursul acestor
ultime secole de existenta.
Din datele arheologice noi se poate concretiza istoria municipiului ~i apoi civitatis Tropaei,
n parte cunoscuta datorita ~tirilor epigraficc.

29 Gh. Papuc, Ponti ca, li, 1!J72. p. 121, 7, 1!17-1, p. 3:J;,;

in subcapitolnl de fata,p. 7-1, n. 33, Gh. Papuc rcvizuie~tc
aceast ipotczii, renuntind la miirturia monedei emise de
Dlocletian.
~ 0 Informatii prirnite de la colcgii: :.\1. Irimia, H. Oehc~anu ~~ G. Papuc, '1. :'llunteanu.

V. Prv:m, BC"l. 1, 1911, p. 171; Al.-S. ~tefan,

:J, 1 !J72, p. 50 - :>1.
32 G. ~lurnu, Dasilica cis/cr111l, p. 1~); H. Florcseu, U~Ir.
3, 197:2, p. 21, nola :J5.
31

B~H.

59

www.cimec.ro

Deja Prvan 33 postula existenta unei a~ezari autohtone pc locul pe care s-a dezvoltat
ora~ul 1'ropaeum Traiani. Sondajelc Rtratigrafice SI ~i SVII, sector D, au puR n cvidenta un
strat de culiura apartinn unei locuiri nRcrisc cronologic ntre secolul 1 .c.n. ~i secolul 1 e.n.
Camcteristicile materialului dovedesc o conviPtuire a traditiilor Latne geto-dace cu influen~
romane ~i gT(ee~ti. Studiul materialului ceramic descoperit pune n lumina faptul ca n aceasta
etapa populatia autohtona folose~te n proportie nsemnata produse specifie romane, n general
marfa de import. Din aceste elemente de cultura materiala putem trage concluzii privind procesul
de atragere a populatiei autohtone n sfcra civilizatiei romane inca din primele decenii ale
stapnirii romane la Dunarea de Jos 34
ln actuala faza a cercetarilor, nu putem trage concluzii ample asupra acestei etape de locuire,
totu~i se poate deduce din aspectul genera,l al stratului arheologic ce-i apartine ca a avut loc un
incendiu puternic 35 care a pus capat acestPi locuiri.
Datnd cele mai trzii materiale arheologice din acest strat la sfr~itul secolului 1 - nceputul secolului al 11-lea, este sigur ca distrugerea at;;ezarii nu a putut fi dect urmarea actiunii
armatelor dace sau a cetelor de bastarni ~i roxobni aliatc lor. Nu putem conchie cnd anume
are loc accasta distrugere - n timpul luptelor lui Cornelius Fuscus sau cu prilejul diversiunii
lui Decebal n Dobrogea 36 - lipsindu-ne argumentele eoncludente, dar avnd n vcdere ipoteza
sustinuta cu destule temeiuri 37 , cape altarul de lngii monumentul triumfal de la Adamclisi
s-ar afla cbiar numele prefectului pretoriului lui Domitian ~i al trupPlor sah, sntcm nclinati
sa credem n posibilitatea distrugerii a~ezarii autohtone de aici n anii 8fi - ~6. Este azi n
a.fara de orice ndoiala ca dupa acest eveniment de la sfr~itul secolului 1 e.n., nceputul secolului al II -lea, urmeaza o etapa definita prin constructia unui si stem de fortificatii de tip roman
cla,sic, pe carc sntem de parere ca nu o putem atrilmi dect locuirii civile, dat fiind ca ne lipsesc
~thile privind stationarea efectiva a unei trupe romane la Adamclisi 38 Sntem departe de
momentul n care vom ~ti care erau trasaturile particulare ale acestei fortificatii, dar din cele
aratate mai sus, fortificatia se nscrie seriei de ora~e cu plan regulat.
Ridicarea unei incinte conform dreptului roman 39 este un act permis 40 de mparat sau
guvernator, n urma unei cereri cxprcse a populatici ora~ului 41
Planul rcgulat al incintei tropeene, presupus pe baza corclarilor atelor arheologice ~i
fotogrammetrice, este obi~nuit pentru sistemul italo-roman al ora~ului 42 ln Britannia 43 , cu o
singura exceptie, toate civitates se deosebesc prin phwul lor regulat de vici, a caror dezvoltare
era spontana.
ln Peninsuht Balcanica, tipul planimetrie propriu ora~ului Tropaeum Traiani este ntlnit
doar n regiunile nesupuse influentei grece~ti, n regiunie din imediata apropiere a limesului,
unde ac~iunea de urbanizare sistematica, nceputa timid e Flavi, se desfa~oara intens n tim.pul
lui Traian. Din punct de vedere al organizarii juridice, Tmian recunoa~te regiunilor intrate timpuriu n sfera de influenta elenistica forma de organizare ora~eneasca anterioara, prin faptul ca
n :tcestc rcgiuni acora ora~elor ntemciate, sau numai uzestmtc cu privilegii - 1.Yicopolis
ad lstrnm, Marcianopolis, Augusta Traiar~a - dreptul c organizare elenic.

sa V. Prvan, op. cil., p. 3.

" Cu privire la slii.plnirea romana la Dunarca de Jos in
secolul 1 e.n. ne-am exprimat pi'irerea in studiul Popula(ia
clienlelar din Munlenia, studlu prezentat in Sectia grecoromana a Institutului de arheologie- Bucure~ti in mnrlie
1977.
3 6 Aceste urme de incrndiu nu fost constntate si in sertorul A.

~ 0 DID, Il, p. 80- 91; n. Vulpc, SLCl, (i, 1961, p.

211- 223.
3 7 Emilia Doru11u-Boilii, Dacia, N. S., 6, 1961, p. 345 363.
38 Ni se pare relativ lipsitii de ~anse ipoteza ca la Adamclis!, initial, avem un castru, dat fiind c. nu este intru
nlmic confirma til. permanen~a unei trupe aici (vez! nota U),
lar in cnzul cu o admitem ne-ar llpsl urmele arheologice
pentru a~ezarea clvlli'i certifient:'! la 115/116 e.n. l'in la

Hadrian t'ste greu de inchipuit sa existe o fortificare ln

adlncime a ripae Duniirii, iar cel mai llrziu de la Vespasian, trupele, atit leglonare, cit ~i auxlllare, sint dislocate
pe linia Duniirii (B. Gerov, ActaAntHung, 15, 1967,
1 - 4, p. 10:1; 1\1. Fluss, RE, s. v. 1\loesia, 2.378).
~u Dige.~la, I, VIII (Ulpi:lll) ~~Diges/a, I, X, 6 (Modeslinus).
to .J. Wncher, Tl1e Towns of Roman Drilain, Londra,
197-1, p. 20; Th. Mommsen, Le droit public romain, Paris,
Hl89, vol. VI, 2, p. 1:17.
41 Folosind termenul de ora~, dc~i ln lumen ~tiintlflc
se mai discuta care sint echivalentcle antice pe care le
poale acoperi notiunea modern. Th. Mommsen Iega ora~ul in lumea romana de actul juridic al rldiclirii zidurilor
(op. cil., p. 437); v. ~i Brilannia, I, p. 115.
12 Lehmann, Harlleben, HE, s. v. Stiidlebau, 2 086.
u J. \Vacher, op. cil., p. 21.

60

www.cimec.ro

La nord de Haemus, de o parte ~i de alta a Dunarii 44 , se manifesta nsa principiile

politicii de urbanizare, n general aplicate de Traian n imperiu. Aici, ca in provinciile Germania
sau Africa, de Nord 45 , Traian creeaza ora~e care au dublul scop de a constitui focare de romanizare ~i e a consfinti autoritatea romana n regiunile de granita.
S-a facut observatia ca Traian neglijeaza urbanizarea de tip roman a Moesiei Inferior 48 ,
deoarecc creeaza o singura colonie - Ulpia Traiana Oescus - ~i nici un municipiu. Prvan care
a publicat rezultatele ndelungilor sapaturi de la Tropaeum, analiznd ~tirile epigrafice fixeaza
acordarea de statut municipal a~ezarii tropeenilor n timpul lui Septimius Severus sau Caracalla 47 , data pna la care ar fi ramas cu statut de vicus. ntr-un amplu articol, Emilian Popescu 48,
studiind inscriptiile inedite gasite inca de Grigore Tocilescu, demonstreaza ca Tropaeum Traiani
este municipiu din timpul lui Marc Aureliu, epoca n care se considera ca primesc organizare
municipala ora~ele moesice care au beneficiat de acPst drept 49
De~i prima ovada databila pentru titlul de municipium rezulta din tcxtul de pc piatra
de mormnt a lui Fufidius Lucianus 50 , nu credem ca poate fi exclu sa ntru lotul posibilitatca
ca statutul de municipium :-;rt fi fost acorat anterior tropeenilor. Gr. Tocilescu, E. Kornemann,
K. Patsch ~i I. Richmond considerau Tropaeum Traiani municipium e la Traian, fara sa aiba
n favoarca acestei ipoteze nici un argument in afara numelui ora~ului.
Este firesc ca, dupa statornicirea pacii, odata cu naltarea monumentului comemorativ
al victoriei, Traian a ncumjat refacPrea a~ezarii d;truse, fapt pentru care populatia ii nchina
o inscriptic 51 :
Imp. Caesari DiYi Ncl'vac f.] NER [vae Traiano op] T. AUG. GERM. DAC. PAR'l'HIC. [pont. max.
trib. po] T. XX. UIP. XII. COS. VI. PP.
Tra]IANENSES. TROPAEENSES
Q. ROSCIO MURENA COELIO POMr 1wio] FALCONE. LEG. AUG. PR[pr.
Faptul ca nu exista o d;continuitate nlre materialul arlwologic c la Tropaeum, escoperit n nivelul NI ~i al acestci etape (Nil), este o dovada n plu:-; a continuitat.ii de vietuire
a popnlatici autohtone n vat ra stramo~easca 52 AliUnri de accasta trebuie s se fi a~ezat ~i
coloni~tii romani, printrc carc vetemnii trelmic sa fi anlt un roi nsemnat 53
Traianenses Tropaeenses 54 trcbuie sa acopere toata populatia ora~ului indiferent de stntutul ei juridic cci altfcl, ~i putem cita exemple in Moesia Inferior 55 cnd inscriptiile onorifice snt redactate numai n numele unor grupe rezidente, acest fapt este consemnat cu grija.

u Studiile ample ~i lcmcinil'e asupra urbanizrii al'cslor

regiuni sint ingreunate din pricina faplului ci\ ccrcrtiirile
in slraturile romane timpurii sinl ine in tr-o fazii de
inccput. Traian a creat in accslc regiuni: Clpia Trairma
Ra/iaria, L'lpia Traiana Oescus, Ulpia Traiana ( Sarmisegelu.w) ~i prohabil munieipiul Ulpianum.
45 .J. Gascon, !.a politique mlll!icipale de l'empire romain
en .-\(rique proconwlaire de Tr.1jan li Septime Svre,
Homa, 1 (172, p. :!09.
"16 H. Yulpc. AdAnll'hilippopolilana. 1%:1. p.151.
47
l'fln an op. cil., p. 11 ; da larra a fust feutii pc baza
CIL, Ill, 12 Wii.
ta StCI, fi, 1!16 1, p. Ill,-, sq<[.
49 Dll>,
Il, p. 166- llii'; Y. l'nan, .Hunicipium
..\urelium Huros!orum. p. Il-- 15: inserip(ia este adresal
unui Marcus Aurdius Anlouius carc pualc fi Jnsll. ~i Caracalla, vczi Emilia Doru(iu-Boil<i, Corpu.ml inscrip/iilor de la
Silislra (ms): Trocsmis. inscriptiile vorhind de municipium sint datate doar dupii plecarea leg. \" J/acedonica
la Pola issa ID ID, Il. p. 167, nota 22,1); .Yovae este municipiula n tlal et nu poal<' fi rlcrlus tlin materlalul cpigrari<",
tl;u prin analogie cu cel!'lallc llllll!iciJ'ia este :tlrihnil
tul lui :\lanus .\urclius.

sn Em. l'!>pcseu, op. cil., p. I!J:l.

(;r. Tol'ileseu, 111.\F, IX, 1!10:1, p. :1;;; E. Kornemann,
HE, s. v., Jlunicipiwn, (i01; 1~. l'alsch, JJei/rge, Y, 2,
p. 22:1; 1. Richmond, SCIV, 19, 1968, 1, p. 27.
SI

62

:\lmlllmcnlcle epigrafice dcscoperilc la Adnrnclisi

in imcdiala apropicrc dovcdcsc prczcnta dacilor in cnrs
de romauizarc pln la sfir~itul sccolului ni Ill-Ica c.n.
6 " E. Condurachi, Corolla memoriac E. Swoboda dedicata, 1966, p. 100---101; CIL, Ill, 1-1 21-1, !1, vcleranul,
co/1. 1. J.usi/anomm, Sa/urninus din Siscin, fost decurion
:>1 municipiului; C. Julius diu ,\masia veteran al lcgiunii
1" .\lac. (CIL. Ill, Il :.!11. 10) etc.
5
~ Traianenscs 'l"mJHit<"!lscs, fiinl spcl"ifkarra slatulului
lor de cive.< romani nu eonlravinc ipolezci noastrc di
Tropacwn Traiuni avea rangul de municipium, dac
tinem co nt de faplul di Ch. Saumagnc (dupa prcrca
noaslr ultim~t luatc de pozitic a lui Il. Calstercr. EpigrSlud, !J, 19:.!, nu rcusL"slc s umbreascii valabilitatea
dcmonslrntici sail) aral dt municipium csle o comuniLalc cu iu. la/ii (I.e droit la/in l'l le. cits romaines sous
/' 1-."mpire, 1065 ).
6 CIL, Ill, 7 Iii de la /Juroslo/"11111; CIL, Ill, 6166
de la Trocsmis ~i .\ctaAnll'hilippopolilana, 196:!, p. Ill
de la .\brillus; CIL, Ill, 11 ~11, 26 de la Ulmelum.
~i

61

www.cimec.ro

Ocupndu-se de epitetele ora~elor, B. Galsterer-Krll constata aparit.ia frecventa n inscriptiile municipillor ~i chiar a coloniilor a aceluia~i determinativ pentru populatia lor ca n cazul
Tmiltnense.<l Tropaeenses

56

Deoarcce avem cotlfirmata cxisicnt,a, unei incinie in cpoca ulterimtra razboaielor dacice,
nu credem ca mai poate fi vorba de un simplu vicus la. Tropaeum, ci de o civitas care prime~te
epitetul imperial Traiana. Spre deosebire de celelalte ora~e din estul Peninsulei Balcanice care
obtin supranume imperiale de la optimus princeps, Tropaeum nu poate fi considerat civitas
libera sau civitas foederata, cum par sa fie ~i sa ramna acestea. Tropaeum Traiani se afla n
afara zonei puternic elenizate, n cea a ripae Danuvii 67 , care pe parcursul ntregiiistoriiromane
se bucura de un regim deosebit 58 , fiind totodata ~i zona n care apar ora~e de statut roman.
Stratigrafic putem deci recunoa~te existenta unei incinte timpurii cu doua faze distincte.
Cca de-a doua faza de constructie (NUI) apare ca urmarc a unui moment de mare cumpana,
acompaniat de un inccndiu de nutri proportii. Da,t fiind ca moned~t emisa de Scptimius Severus
ne ofer un terminus ante quern pentru a,menajarea noii berme, deci, ~i pentru incendiul din
nivelul anterior, ~i pentru ca din matcrialul epigrafic de la Tropaeum Traiani cunoa~tem ravagiile fcute de costoboci n jurul anului 170 59 , considerm ca cca de-a doua faza a incintei
dateaz de la sfr~itul secolului al II-lea e.n. Noua incint pare a fi fost edificat ntr-un timp
imediat ulterior atacului costoboc, rastimp n care se construie~te, dealtfel, eea mai mare parte
a incintei ora~elor din Peninsula Balcanica 60 , pentru care ncepe acum o perioada de nflorire
ce va dura pna catre mijlocul secolului al III-lea. Stare~t economica prospera a municipiului
(sigur atestat la aceast data) reiese din faptul ca turnul de poartit construit n aceasta vremeTA - este n opus quadratum, tehnica foarte costisitoare ~i grcoaie, carc tocmai din aceste
pricini va fi curnd abandonata.
Converg sprc aceasta ipoteza a dezvoltarii deosebite a ora~ului, datele oferite de materialul ceramic de o mare bogatie. Se evidentiaza legturile comerciale ale Tropaeumului cu
regiunilc vestice, legaturi explicabile prin faptul ca, aproape de Dunare, este cuprins n sfera
comertului fluvial. Productia locala. ramne a fi studiata de acum nainte, dar indubitabil ea
este intensa ~i variata; capul teracotei nfati~nd un efeb 61 , reprezinta un rebut de ardere
care nu are ce cauta la Tropaeum daca nu postulam existenta chiar aici a unui atelier.
Ar fi hazardat sa facem mai multe consideratii asupm acestei faze, dat fiind stadiul cercetarilor arheologice, ~i trecem la faza urmatoare (stratigrafic NIV), care reprezinta momentul
n care se ridica cetatea ,constantiniana".
Dupa cum se poate conchide din aspectul stratigrafie, exista doua momente distincte
ale acestei etape, care oricum, trebuie privita ca mai ndelungata. Observatiile din s~ctorul D
indica lucrari de ngro~are a zidului de incintit, precum ~i alipirea turnurilor, semicirculare,
alungite.
Este inca dificil de afirmat daca exista o distanta. n timp ntre aceste doua operatii,
~i la care moment anume este de corelat construirea turnurilor ramase n stadiu de fundatie
pe latura de S a incintei. Cercetarile arheologice au confirmat parerea prof. Gh. ~tefan 62 ca se
atribuie din comoditate toate lucrarile de fortificat.ie romano-bizantina cpocii lui Constantin.
6 6 B. Galsterer-Kriill, op. cil., p. 92- 93; denumirea
canabelor Legiunii a XI-a Claudia cu numcle Aeliae
este o exeeptle remarcat in CIL, III, 19 350.
li7 A. Stein, Die Legalen von Moesien, p. 15.
8 D. l\1. Pippidi, Ves/igia, 17, l\Inchen, 1972, p. 113.
59 Em. Popescu, op. cil., p. 192- 197 rediscuta pc
Jarg toate monumentele epigrafice ~i contributia lor la
elucidarea invazici costoboce in regiunea Tropaeum
Traiani. Cu aceast ocazie duumvirul Fufidius Lucianus
cade in lupta contra costobocilor actionind, desigur, in
virtutea atributiilor mililare pe care le avea in caz de
primejdie (Statutul Genetivei, r. 103 dupa Th. Mommsen,
Droit public romain, 1889, vol. VI, 2, p. 461); B. Gerov.
ActAntHung, 6, 1968, p. 326- 337 aduce o contributie
tnsemnati la cunoa~terea invaziei costoboce in Balcani ;

se subliniazli. elementul surprizii. al pii.trunderii costobocilor in l\loesia, undeva in zona Tropaeum-IJurostorum,

element ce poate explica proportiile distrugerli unei
a~czari intarlte cum este cea de la Adamclisi, ~tiut fiind
c in general ora~ele fortlficate (Pau/ali a, de exemplu)
au fost ocolite de cetcle costohocc.
60 lnscriptia lui Yalcrius Bradua de la CallatisScarlat Lambrino, HIH, 5- !i, 1935- 1936, p. 321332; inscriptla de la Serdica- G. Mihailov, IGB, nr.
1902, din tlmpul lui Marc Aureliu ~i Commodns; inscrlplia de la Philippopolis- K Knlev, Godisnik Plovdiv,
1971, VII, p. 1H
61 Fig. 118, N II 10.1.
o2 Dacla, N.S. 1, 1957, p. 226.

Fig. 40. - Cctatca Tropaeum Traiani, fotografie aeriana, zbor 1973.

62

www.cimec.ro

www.cimec.ro

S-ar parea ca refacerile succesive ale incintei de la Tropaeum, databile la sfr~itul secolului
al III-lea - ncepuiul secolului al IV-lea, nu sint totu~i prilejuite de o mare distrugere, ele
nscriindu-sc mai (legraba n opera, de refarcrc a ora~elor, ncepnta de Anrelian 63 ~i continuata
e Diocletian 64 ~i Constantin, ca urmare a perm<tnentelor tulburari provocatc de incursiunile gote.
Inscriptia Constantin - I.ciniu poate fi nregistrarea ncheierii lucrarilor, iar constructia
a fundamentis este probabil o referire la largirea ineintei ntr-o zona re anterior nu facea parte
din ora~, ceea ce valideaza observatiile arheologice.
n ce masura largirea suprafetei ora~ului comporta schimbarea strnctnrii sale urbanistice
urmeaza sa se afle doar prin amplificarea cercetarilor n nivelele anterioare secolnlui al IV-lea.
I.a un moment dat, dupi1 ridicarea incintei ,constantiniene", con,;tat:lm n exteriorul ei
mme ale unei locuiri civile ce credem ca poate fi atribuita foedem1;ilor goti, :tdmil;\i la Tlwodosiu
sa locuiasca sub zidurile ora~elor 65
Refacerea pusa n evidenta de sondajul stratigrafic n sectorul turnului T22 (NIVE) ~i
avnd ca terminus post quem moneda de la Theodosiu al 11-lea, poatc fi legata de tulburarilP
provocate de huni, ce snt confirmate arheologic pna acum la, liistria ~i Dinogptia 66
Nu credem ca noua refacere sa fi produs schimbari n a.spectul general al fortificatiti
constantiniene; pe baza observatiilor noastre n zona por~ii de S ~i a turnului T21 pntem
presupune ca acum se construie~te castellum adiacent, prob:tbil en scopul de a adaposti o
unitate de comitatenses, despre care nu avem nca mentiuni.
Civitas Tropaeum nu V<t fi pomenit de Procopius 67 n lung<l li:a de ora~e ~i castre
refacute de Iustinian, totu~i se constata, arheologic (NV), recomtructia incintei n secolele V -VI
e.n., aceasta executndu-se eventual sub domnia lui Anastasius, simultan cu Histria ~i Dinogetia 68 Aparitia constructiilor adosate zidului de incinta n interiOl' ne sugereaza o oarecarc
schimbare a organizarii interioare a cetatii ~i o schimbare a functiei defensive a zidului de incinta.
Despre amploarPa distrugerii, carc pune capat acestui niYel (NV) arlwologio, a seri::;
deja V. Prvan 69 , fil.ra a tine cout nsa de referirile lui Gr. Tocilescu 70 , ht un nivel ulterior
de care trebuia leg:tta de . htpt ~i rcfacerea bazilicii de marmura datata n timpul lui
}lauriciu Tiberiu.
ntr-adevar tropeenii ~i vor reface ora~ul dupa dezastruosul atac avar ~i sntem chiar
nclinati sa consideram crt incinta ~i-a pastrat ntr-o oarecare masura caracterul defensiv pna
la abandonarea totala a ora~ului de catre populatie, odata cu disparitia de facto a putcrii bizantine din Dobrogea 71 Populatia ora~ului va fi desigur de gasit, prin cercetari viitoare, n puncte
mai propice desfa~urarii vietH n condi~iile non -create.
n urma ncadrarii rezultatelor noastre n tabloul arheologic ~i istoric ofcrit de stadiul
n.ctual, general al cercetarilor, ne-am permis a sugera unele ipoteze cu scopul de a determina
acea atmosfera profita.bili1 1ll 1liscntii nccPs;tra progrt>sulni ~tiin~ific.

63 Duroslomm e rcfiicul de Aurelian DID, TI, p. 27-1;

la Tomis s-a giisit o moned Aurclian ln zidul de incinbi,
cf. Em. Doru(iu-Boil, StCI, ti, p. 257.
0 ' Inscrippi pusc eu prilrjul unor rdaceri sc afl la
I>uroslomm (1. 1. Hussu, AJSC, Il, 193:1- 19:15, p.
210- 211) ~i la Transmarisca (IL, III, 6151 = ILS 641);
la Tomis, (CIL, Ill, J.l 450); Gh. Papuc, Ponti ca, 'i,
p. 335 considera ca prima fazii a incintci de S e din limpul
lui Diocletian; CIL, III, 12 lli-1 de la Tropacum, pusti
ln saniitatea tetrahilor, poate oglincli tocmai rccuno~tinta
tropaeenilor pcntru sprijinul primil ln conslruirca incintei.
" 5 Zosimos, IY, 10, 1 5.
06 DID,
II, p. 406- 107 ~i .i\1. Suceveanu, Dacia,
N.S., 13, 19!i9, p. 3lil, ~i cure ~lut urmate de o clapa

de rcconstruc~ic a ora~elor balcanicc, cf. Y. VelkoY,

IzvcstijaSofia, 2-1, 1961, p. J.li-151.
7
';
De re\inut ipotcza lui A. Aricl'scu, Dacia, N.S., 11,
1 !J70, p. :106, l'ti Troparum ar fi primilln un moment <lat
supranumcle de Sanclu.< Cyril/us, ora~ refiicul de Justini:m.
" 8 1. Barnea, I>aeht, N.S., 1, 19li0, p. :w,;- :!67.
HO BC::\IJ, 4, 1911, p. 191.
7o BAH, ms. 51:!9, f. 169.
71
,\rgumcntclc privind fum'\ia defcnsiv a inclntri
lropecnc, prccum ~i piistrarea caractcrului urban al a~c
ziirii Tropawm ln sccolul al VII-Ica o pcrioadii mai indcltmgalii, au fnsl puhlicate de noi ln colaborare en l\1.
:\lcirgineanu-Crstolu ln Rev. l\luz:\Ion 2, 19i5, p. 59- 62.

68
www.cimec.ro

2. SECTORUL DE SUD-VEST AL ZIDULUI DE 1:--.JCINTA

Gheorghe Papuc
ntre 1969 ~i 1975 a fost cercetat ~i scos la iveala un sector important al zidului de
incinta al cettii Tropaeum Traiani (fig. 41). Despre zidul de incinta n general gsim referiri
ntr-o serie de publicatH ~i materiale aparute pna la aceasta data 1
Prezentarea pe scurt a sectorului dintre poarta de S ~i poarta de V este necesara, acesta
reprezentnd aproapc o patrime din ntreaga fortificatic a cetaW 2
Vom analiza curtinele ~i turnurile, ncepind de ln poarta de S :-;pre poarta de V.
Curtin a dintre T20 - poarta de S8 are o lungime de 25,50 m ~i este marginita de po art a
de S la E ~i turnul T20 la V (fig. 42). Zidul s-a pstrat pe o nltime ce variaza ntre
4,40 - 2,10 m. nltimea cea mai mare o are in zona de unire cu zidul turnului T20. Spre
poarta de S piatra de parament s-a pastrat pe 1 - 2 rnduri. Catre turnul T20, pe o lungime
de 3,40 rn, se vd blocuri de parament pe trei rinduri. Terenul are o panta de la V spre E,
diferenta de nivel ntre capetele curtinei fiind de 1 rn, ca urmare funda~ia a fost construita
in trepte.
n timpul sapaturilor cxecutate pe curtina s-au recuperat mai multe blocuri de paramPnt, dar nu in cantitatea la carc ne-am fi a~teptat 4 Fundatia zidului este alcatuita dintr-un
strat de piatra fara mortar, inalt de 0,80 - 0,90 rn (temelia uscata), peste care s-a a~ezat un
alt strat de 0,60 - 0,70 rn de piatra cu mortar. Deasupra, acest strat a fost nivelat cu mortar
pcntru crearea ,patului de a~teptare" 3 Stratigrafic, ,patul de ft~teptare" concide cu nivelul
de con~tructie a zidului de la inceputul secolului al IV -lea.
Dl' aici n sus ncep rlndurile de blocuri de parament, carc placheaza zidul pc ambcle laturi.
Pc aceasta curtina s-a descoperit o fundatie demantclata ~t unui turn ~i o locuinta
extra muros.
Fundatia de turn ncepe la coltul vestic al portii de S ~i se ntinde spre V pe o lungime
de 7,40 m. Este demantelaUt n cea mai mare parte (fig. 43 ). Astfel de fundatii de turnuri
mai vechi, apar pe fiecare curtina 8 ~ile vom aminti odata cu prezentarca curtinei respective.
n urma, dem;tntelarii, fundatia s-a mai pastrat doar pc 2,30 rn din latura vestica. La nceputul
scculului al IV-Ica, fundatia despre care vorbim, nu a mai fost folosita. Toate fundatiilc de
aeesL fel au fost parasite la un moment dat, la nivelul ,pfttului de a~ tep tare", dcuarccc lucral'Pa de fortificatie incetasc din motive TII:'CUIWscutc deocamdata.
Locuinta extra nmros este alcatuita din doua ncaperi 7 , una, din elc este patrulatera
(10,40 rn x 7 rn). Zidul are latimea de 0,70 - 0,75 rn ~i este din piatra legata cu pamnt.
l,at.ura nordica a ncaperii este paralela cu zidul de incinta, la 3,20 rn distanta de acesta. Cea
de-a doua ncapere este aproape triunghiulara, zidul sau de S-E are lungimea de 12m ~i
se une~te cu latura de V a portii.
Din cele doua incapl:'ri a fost scoasa o cantitate apreciabila de zgura de fier. Sub lutul
1 Y. l'rntn, Tropacum, p. 1- 12 ~i 163- 192; DID,
II, p. :~8-1- 31!6; DI\'H, p. 591- 592.
2 Lungimea seclornlui din zldul de lnclntii. de care
ne vom ocupa ln cele ce urmeazll, este de 321 m. l\lenpvmlm Ca S:J o!Jtinut Jungimea de :!21 Ill prin adllugarea
desfa~uriirii lurnurilor, cu cxcep!ia turnului T15 al portii
de \'.
3 n delimilarea curtinelor folosim numerotarca consacrat a turnurilor, care inccpe de la turnul de N ni
portii de F..
4 Bloeurile de pnr:1mcnt carr nu fosl Sl'oase din s:1pi
luri, ell ~~ ede carc sc mal arlu ln ziu, nu alciiluiesc mai

mult de 7 - 10% din lotalul blocurilor carc placau

curtlnele ~i turnurlle.
6 , Patul de a~teptare" cons la din nlvelarca cu mortar
a uncl fundatli, fapl ce duce la o repartlzare egalA a preslunll pe care o exerclt supraslructura. Scopul sliu este
de a mrl rezistenta construcUei.
6 Gh. Papuc. Pontica, 6, 197:l, p. 117- 128; 7, 1974,
p. 325- 337.
7 Cercetarea pe aceastii curtin a fost condusi. de R.
Ol'llC)Cnnu, enrc nrn pus ln dispozitlc ohservatlile sale.

64
www.cimec.ro

T20'

Fig. 41. -

Sectorul ~de V al zidului de

lnclntii.

Fig. 42. - Curtlna d.intre turnul T20

Fig. 43. - Fundntle de turn anterionri'i lntre T20

8 -

c 1813

~1

~1

poarta de

s.

poarta de S.

66

www.cimec.ro

batut al locuinTei, s-a gasit un vas cu gura larga (fig. 44), avnd doua toarte, corpul globular,
fundul cu ~tmbo, pasta este ccnu~ie-nchisa 8 Va~nll sc afla pc un pat de pietrc, n interior s-au
gasit carbuni de lemne, 0 lama de fier, zgur{t de
fier ~i melei. Loeuinta a fo:-;t datata, pc baza
materialului ceramic, n secolul al VI-lea e.n.
Zidul de V al acestei locuinTe extra muros
taie un euptor de ceramica 9 (fig. 45). Intrarea
cuptorului, orientata spre V, este arcuita din caramizi groase de 0,07 - 0,08 rn, late de 0,30 rn;
inaltimea intrarii este de 1,37 rn, iar lTimea de
1,10 rn ; putem data acest cuptor n secolcle
IV- V e.n. 10

Turnul 20(T 20) este unicul de pe zidul de iueinti'L

necercetat inca n interior u. Spre zid s-a pastrat
pe o naltime de 4,25 rn, dar pelatura frontala numai
pe o naltime de 1,40 m. Lungimea cxterioara este
de 9,50 rn, iar latimea de 9,75 m. Lungimea dcsfa~urata a turnului este de 25,20 rn ; piatra de
parament s-a pastrat numai la marginea de E
dinspre zid, pe trei rnduri (cca 12 blocuri) pc o
poftiune ce nu depa~e~te 3 rn (fig. 46).
Fig. H.- Vas din

locuin~n

cxlrcmuran de la po:1rla

Cortina dintre Tt9 ~i T20, are lungimea de 40,40 m,

de s.
nalTimea zidului n unele zone de 3,40 m, iar
n altele de numai 2,20 m. Pornind dinspre turnul T20 observam pc aceasl U, curl in;"t o ~erie
de trepte ale fundatici care rezolvau difcrcuta de nivcl dintre capctcle act>sl ri curtine de peste

Fig. 45. - Cuptor de ars ceramic.

'C. Scorpan, Pontica, 8, 1!)73, p. 288, pl. XIJ, !J.

Cuptorul este asemanator celor descrise de A. Hdulescu ~i M. Irimla, Typen der in der Dobroudscha enldeckten
r/Jmischen Backofen (in ms.).
1

10

Ibidem.
Zidul de incint a fost ccrcelal de Paul 1'\icorescu
prin sii.parcn n cite unui ~nnt pc riecarc pnrtc. Tot cl a
golil ~i turnnrilc din accsl sector.
11

66

www.cimec.ro

1, 70 rn (pan ta este spre V). Oatre turnul Tl9 sint blocuri de parament cu bosaj dispuse pe trei
rnduri. Partca de E a curtinei a fost aproape n ntregime demantelata de parament (fig. 47).
n priYinta temeliei, mention:lm ca ea este identica cu cea a curtinei precedente ~i identitatea
se pastreaza pe ntregul sector S-V al cetat pna catre poarta de V 12 Pe curtina de fa~a,
s-au descoperit o a doua funda~ie de turn anterior ~i o poarta mica.
Fundatia turnului 13 abandonat este mai bine pastrata dect precedenta, laturile sale
s-au pastrat pe lungimea de 6,15 m ~i respectiv de 6,90 rn, avnd distrusa partea frontala
(fig. 48). Peste latura de E a fundatiei se afla un zid ce apaftine unei construct extra muros.
Din mortarul acestui zid s-a. recuperat o moneda emisa de mparatul Oonstantius 14 , fapt ce
permite datarea construc~iei respective. La 15 rn spre V (de la T20) curtina face un unghi
spre N-V.
Poarta amplasata n V curtinci a functionat la nceput (n secolul al IV-lea), dar mai
trziu a fost astupata. Latimea portH este de 1,30 m, iar grosimea zidului de 2,80 m. Laturile
portii erau placate cu piatra de parament. naltimea pragului fa~a de nivelul exterior de
calcare din secolul al IV-lea este de 1,50 rn, fapt ce indica folosirea unei scari de lemn
pentru a o face accesibila (fig. 49). Pe sub poarta trece un canal de scurgere ce se varsa
in afara cetat 1s.

Turnul 19 (T19). S-a pastrat pe o naltime cuprinsa ntre 1,85 rn ~i 4,40 m. Lungimea desfa~urata (perimetrul) '1'19 este de 23,20 m. Latura de V a turnului a fost ,cura~ata" de blocurile ecarisate, cu exceptia unuia singur, din coltul dinspre curtina. Lungimea turnului T19
este de 8,50 rn, iar latimea de 9,75 rn (fig. 50).
(:urtina dintrc T18 !j T19 (fig. 51), n linic dreapta, arc lungimc de 40,90 m. Piatra de parament se pastreaza pe toata mutina, pe o naltimc de la unu pna la patru rnduri 16

Turnul 18 (Tl8) are (Iig. 52) lungimea desfa~urata (pcrimetrul) de 24,60 m. S-a pastrat
emplectonul pe o naltime ce variaza ntre 1, 70 rn ~i 3,80 m. La exterior lungimea este de
!J,!>O rn, iar H1timea de 9,75 m. Intrarea n turn fata de 1,75 rn era prevazuta cu trepte _partial
pastrate. n interior turnul are urmatoarele dimemuni : lungimea 6,50 rn !;li latimea 3,65 m.
n exterior piatra, de parament se pastreaza numai pe latura de V, pe o lungime de 5,20 rn,
pc naltimea unui singur rnd. n interior s-au pastrat 2 - 3 rnduri de piatra cu bosaj tot
pe latura vestica.
Curtina dintre 1'17 !ji TJ8 sc ntinde pc o lungime de 47,[)0 m, avnd piatra de parament pe
1-3 rnduri numai n jumatatea de E. Cam la 15 rn sprc V de '1'18, funda~ia face o treapta
de cca 0,50 rn, panta terenului fiind n aceea~i directi<'. La o distanta de 10,60 in de T18
se afla o gura de scurgere a unui canal (0,70 rn - 0,20 rn), la naltimea de 1,20 rn fa~a de
nivelul de constructie a zidului. Fundatia, pornind de la Tl8 are pe o lungime de 14,75 rn o
talpa lata de 0,45 rn (fig. 53 ~i 54). n timpul cercetarilor au aparut multe fragmente ceramice feudale timpurii. La 16 rn spre S de zidul de incinta s-a descoperit un bordei feudal
timpuriu de forma dreptunghiulara. Va.tra era din pietre, a~ezate n coltul de N-V al bordeiului. Dupa fragmentele ceramice gasite pe podea, locuin~a se poate data in secolul al X-lea 17
La 17,50 rn spre V de Tl8, pc curtina, se afla o fundatie de turn 18 , parasita, ca !;li celelaite, la nivelul fundatiei (fig. 55). Latura frontala a funda~iei a fost demantelata, pe cca 2 m.
Latimea zidurilor de fundatie este ntre 3, 76 rn ~i 3,95 m. Dimensiunile interioare snt de

12 n legatura cu funa~ia ziului de incinlii,

vezi
Gh. Papuc, op. cil., p. 122.
1 3 Ibidem, 7, 197,1, p. 321.
14 Ibidem, p. 335, nota 18.
u Sint clncl canale pe sectorul de S-V al incintei.
ln cazul de fatli nu incapc ndoiala ca exista ln Interlor
o strada.

16 Este curtina cu paramentul piistrat in cca mai mare

parte, comparatlv cu celelalte. Nu ne indoim de existenta
une! fundatil anterioare ~i pe curtina aceasta.
17 Dinogelia, 1, p. 135; Capidava, 1, p. 196, fig. 100,
101.
18 0 prezcntam mai detaliat ln op. cil., p. 326.

67

www.cimec.ro

2,75 x 5,50 m. ln zona demantelata se observa gropi de pari, care fusesera batuti in ~antul
fundatiei. Printre pari a fost a~ezat un strat de piatra fara mortar (temelie uscata) inalt de
0,80 - 0,90 rn, iar peste acesta piatra cu mortar.

Fig. 46. - Turnul T20.

Fig. 47. - Curtina dintrc lurnurilc T19- 20.
Fig. 48 -

Funda~la anterioaril de pe curtina

dlntre turnurlle Tl9- 20.

Turnul 17 (T17) are lungimea desfa~urata (perimetrul) de 24,60 rn (fig. 56). Emplectonul
s-a pastrat pe o naltime cuprinsa ntre 2,40 rn ~i 4 m. Dimensiunile exterioare ale turnului sint:
9,50 rn x 9 rn; in interior de 6,50 rn X 3, 75 rn; n cea mai mare parte, piatra de parament
nu se mai afla n zid.
Curtina dintre T16 !lli T17 a fost amplasata pe o panta u~oara care urca de la E spre V, iar
diferenta de nivel ntre capetele curtinei este de 1,10 m. ln partea de V a curtinei 16 panta
~i schimba directia; daca pna la zona amintita cobora spre V, acum ncepe sa uree spn~

68

www.cimec.ro

Fig. 49. -

~ p;g.49

Poarta midi.

Fig. 50. - Turnnl T19.

Fig. rit. -

Curlina dlntrc
Tl8- 1!).

~
A
D

lurnurile

~.,

Plsn
Fig. 52. - Turnul T18.
Fig. 5:J. - Cnrtina dlntre
Tt7- 18.

lnrnurllc

,.

Iol-E

Vederi laterale

Fig. 50

Fig. 52

Fig. 51

Fig. 53

69

www.cimec.ro

Fig, 54

Fig. 55

Fig. 58
Fig. 54. - Curtina
dintre
T17- 18.

turnurile

Fig. 55. -

turnurlle

Fundatia dintre
T17-18.

Fig. 56. - Turnul T17.

Fig. 57. - Cnrtina
dlntre
T16- 17.

turnurile

1'ig. 58.- Fundatla

dintre turnurile
Tt6- 17.

Fig.

Fig. 5ti

70

..... .....3m

0 1

www.cimec.ro

poarta de V. Lungimca curtinei este de 45,20 m, avnd nalimea pastrata ntrc 2,40 m ~i
4,40 m . .Fundatia este mai lata dect suprastrnctura n doua zone : pe jnmatatca de E (pe o
lungime de 7,50 m) cu 0,45 rn, iar pc cea de V (pe o lungime de 9,50 rn) cu 0,50 m. S-a
descoperit. ~i o gura a unui canal de scurgere (0,60 x 0,30 rn) la 10,40 rn la E de T15, aflata
cu circa 1 rn deasupra nivelului de constructie al zidului (fig. 57).
n 1975, pe aceasta curtina s-a descoperit o fundatie de la un turn anterior secolului al
IV-lea; ea nu s-a pastrat n ntregime, dupa cum rezulta din sondajele facute pna aeum.
Latimea laturilor este de 3,75 m. Latura de E a fost demantelata la distanta de 4 rn de zid.
Aceea~i soarta a avut-o cea mai mare parte din latura frontala semicirculara; latura de V s-a
pastrat pe o lnngime de 7,55 rn de la zidul de incinta (fig. 58).
Pe curtina, pe nnul din blocurile din primul rnd de parament se afla o inscriptie 19 , dar
modul cum este prins blocul n zid exclude posibilitatea de a fi fost montata cu ocazia unei
reparatii (fig. fi9). Consideram inscripia ca fiind contemporana cu constructia zidului. Inscripia e;;;te n limlm greaca, destul de stngaci scrisa; iata continntul ei :

kfPAMOY:
'fr B~ ; n tradu-

cere : al lui Keramos 20 , 27 ( ~) picioare. Consideram ca ttcest Keramos nu este numele me~terului
care a lucrat, ci mai degraba este unul din locuitorii cetat care a suportat din punct de
vedere material constructia portiunii de zid amintita de inscriptie 21
Turnul 16 (T16) se afla n apropierea porii de V. Piatra de parament <lin exterior a disparut
aproape toata. Dimensiunile exterioare ale turnului snt : 9145 x 9 rn; cele interioare
6,15 x 4 rn ; n interior s-au pastrat doua pna la patru rnduri de blocuri fasonate (fig. 60).
Emplectonul s-a pastrat lnga curtina pe o inaltime de 4,20 rn, pc cnd latura frontala ajunge
doar la 1,70 m. Scara ce coboara in turn are treptele nalte de 0,27 - 0,30 m.
Curtina 14 dintre T15 ~i T16 este marginita spre N- V de unul tlin tmuurile portii de V (T15),
iar la celalalt capat de turnul de incinta T16. Lungimea curtinei e;-;lc de 43 rn, emplectonul
s-a pastrat pe naltimea de 4,60 rn (fig. 61).
Daca pna acum turnurile ~i curtinele prezentate au avut un aspect unitar din punct de
vedere constructiv, nu acela~i lucru putem spune despre jumatatea de N-V a curtinei 14,
pe care ntlnim ,traverse" din piatra 22, dese pe prima asiza ~i mai rare pe a doua. Acest
mod de constructie cu ,traverse" a fost utilizat ~i la portHe mari ale cetat, mai precis la
turnurile lor. La 15 rn de la turnul de S al portii de V (T15) s-a descoperit o fundatie ahandonata de turn identica cu cele prezentate mai sus (fig. 62). Are n plus, la capetele dinspre
zid ale laturilor pa,ralele, mai multe trepte din piatra care au fost lasate pentru legatura cu
zidul de incinta. Latura, frontala a fost partial distrusa pc o adncime de 0,15 - 0,30 m. Pe
aceasta curtina s-a cercetat partial o constructie extramurana, care avea un zid paralel cu zidul
de incinta, nchizudu-se laN-V cu latura deS a T15. Spre S-E cldirea are un zid perpendicular pe incinta. Zidurile erau construite din piatra legata cu lut. S-au recuperat materiale
specifiee secolului al VI-lea 23 n coltul de S-V allocuintei a fost gasita o groapa de cereale
sapata n loess, avnd diametn gurii de 0,50 rn, adnca de 2,80 rn ~i diametrul fundului
de 1,60 m. Groapa, ai carci percti erau ar~i, era acoperita cu un bloc de piatra dreptunghiular.
Poarta de V s-a conservat pc o naltime de 6,40 rn, deci mult mai mare dect celelalte edificii
din cetate ; este flancatiL de doua turnuri mari, ie~ite n afara pe o lungime de 10,40 m.
19 Cazuri similarc, vezi la V. P:\rvan, Ulmclum, II, 2,
p. :179; idem, Tonri, p. 419- 12:1; I. Barnca, Dncin, 1,
N.S., 1957, p. 270.
20 Numc propriu, dupa opinin noastrii.
21 Un fapt cslc neclar, anume, hmgimca por~iunii de
zid, indlcat de inscrip~ic. Litera ~ indica cifra 2, dar
credem c este vorha de o lungime mni mare. A doua
litera cu valoare de cifra nu are un caractcr clar. Ar fi

posibil ca lapicidul s fi invcrsat zccimala, punind in locul

ei ~. core indica unltatile.
22 ,Traverselc" sint blocurl de parament montate cu
latnra lunga perpendicular pe llnia curtinel in lnterlorul
emplectonulul; scopul lor era legat de mrirea rezislcn tei constructiei.
23 :\'fatcriale
analoage la C. Scorpan, op. cl/., p.
293-29-t.

71

www.cimec.ro

Zidurile turnurilor erau placate pe ambele par~i cu blocuri de parament, de dimensiuni

mult mai mari dect cele din zid. Ca sistem constructiv ntlnim ,traversele" din piatra, pe
masura ce se nal~a zidul, distan~a este mai mare ntre traverse (fig. 63 ). AceAt fa pt denota

Fig. 59. -

Inscriptie pe un bloc de parament din curtina dlntre turnnrile T16 - 17.

~
0

3m

Fig. 60.- Turnul TIG.

Fig. 61. - Curtina dintre tnrnurile

T15- 16.

grija constructorilor pentru rezisten~a porW decumana. Intrarile n cele doua turnuri erau late
de 1,50 m ~i deasupra erau boltite. La fel poarta propriu-zisa avea deasupra o bolta n arc de
cere. La construirea turnurilor pof1iii au fost refolosite o serie de piese arhitectonice databile
n secolele II - III. V. Prvan presupunea ca la acea,sta poarta accesul se facea pe un pod
72

www.cimec.ro

suspendat 24 n 1975, cura~ind ~an~ul de la S de T14, ~an~ datnd din 1891, am constatat
ca intrarea in cetate se facea direct, neexistnd un pod suspendat. V. Prvan argumenta existenta podului suspendat, pe baza unor date de ordin arhitectonic, anume ca pragul por~ii este

.......

....

0 "

---

3m

2 3tn

Fig. 63. -

Fig. 62.- Fundatia dintre turnurilc

T15- 16.

Poarta de V.

facut din , ... blocuri prelucrate ca raminind pe o mare adncime n 'aer liber ... " 26 FolosirP:t
blocurilor mari fasonate, care constituiau in momentul constructiei un fel de cofraj pentru
emplecton, a fost determinata de a~ezarea in plan perfect orizontal a poq.ii cu cele doua mari
turnuri care o aparau. Ca lucrurile stau a~a ne-o demonstreaza doua fapte :
- pamintul viu se afla la 1,20 rn sub nivelul pragului portii ;
- imediat linga latura de N a T14, fundatia zidului nrca cu 2,16 m. Aceasta diferent~~
de naltime reflecta foarte clar diferenta de nivel a pantei, care a. fost taiata ntr-o zona cu
nclinare mare N -S, pentru a se amplasa poarta de V.
De asemenea, in zona de amplasare a portii de V, terenul are ~i o panta pronuntata
de la E apre V. Pentru fundatie s-a sapat o cantitate apreciabila de pamint. Pe portiunea de
strada dintre turnurile portii se vad decapari 28 pe o liWme de 3 - 4 rn ~i paralele cu zidurile
interioare ale turnurilor ~i cu pragul portii. Consideram aceasta ca tinnd de amen<1jarile constructorilor antici pentru montarea de schele n vederea ridicarii port,ii ~i tmnurilor. Dupa
terminarea lucrului, zonele sapate au fost astupate cu piatra marunta, mortar ~i pamnt bine
batatorit pentru amenajarea strazii.
Canalul de scurgere de pe 1:ia principalis, continua n afam porW, pe o prima portiune d(
1 rn fiind construit din caramida, apoi din piatra cu mortar, acoperit deasupra cu dale mari
de piatra. Canalul coboara spre V cu o deviere u~oara spre S 27 n anumite puncte stma
este pavata cu piatra marunta ~i se vad chiar nrme de care pe directia V -N- V.
Poarta de S are nchidere dubla, creata de doua ziduri perpendiculare pe zidul de incinta late
de 3,30 ~i lungi de 7 ,60. Se poate banui ca partea superioara a porW era construita ca un
turn patrulater cu latura frontala de 9 m. Zidul de incinta in vecinatatea portii are latimea
de 3 m.
ln vecinatatea ei, zidul de incinta al cetaW are latimea de 3 m. Este flancata de doua
ziduri pcrpendiculare. ln pavajul portii s-au refolosit cteva inscriptii 28 Pe sub st.rada se afla

V. Prvan, op. cil., p. 168.

Ibidem.
26 Mentionm c cercetrile la poarta de V sint in
curs de exPcutle. urmlnd ca mai tirziu sA publlcm
2&

25

rezultatele integrale ale cerceti\rilor noastrc.

27 Urmrirea canalului se va face in campaniile viitoare.
as

en,

7-c. 1813

Ill, 1.f 214, 9, 10, 15.

73

www.cimec.ro

canalul de scurgere a apei. Doua elemente ne conduc la concluziile ca poarta nu era folosita
de care : existenta unor trepte destul de nalte ~i panta care ncepe spre S din vecinatatea
portii (fig. 64). Arhitectul Fakler considera ca poarta de S, ca ~i cea de V, avea J?.Od suspe~
dat. De existenta acestuia vorbe~te ~iV. Prvan cnd o prezinta 29 Este interesant ca Gr. Tomlescu se ndoie~te de existenta podurilor sm;pendate ~i a ~antului de aparare 30 n urma

Fig. 61. -

Poarta de S.

cercetarilor arheologice sistematice executate ntre 1970 - 1975, sntem n masura sa afirmam
cu certitudine ca nici la poarta de S nu exista pod suspendat, iar groapa pe care au surprins-o cei care au sapat poarta n 1893 nu era ~antul de aprare, ci o eroziune a terenului,
care n secolul al VI-lea a fost astupat cu cenu~a ~i alte resturi. Din moment ce nu intrau
pe aici carele, nu se impuneau amenajari speciale pentru a nlesni accesul n cetate.
Dupa cum s-a vazut, pe latura de S-V a zidului de incinta al cetatii s-au descoperit cinci
fundatH de turn 31 Structura lor este aceea~i cu a fundatiei descoperite ntre T17 ~i T18 ~i
descrisa mai sus. Lucrarea a fost parasita la nivelul fundatiei ; a avut loc apoi o distrugere pal'tiala a fundatiilor explicata de nevoia de piatra pentru constructii sau :pentru reparatH
ce s-au executat n interiorul cetatii. n tot cazul se simtea o mare nevoie de material de
constructie, caci numai a~a se explica demantelarea fundatiilor de turn. Inscriptia de la
poarta de E 32 se refera la construirea din temelie a cetatii, sub impratii Constantin ~i Licinius.
Oonstructorii acestei perioade nu fac altceva dect sa continue ceea ce altH ncepuser mai
naintea lor, ad ica mprejmuirea cu zid a unei arii mai largi dect avusese a~ezarea din secolele
II - III. (v. cap. Incinta, p. 55). Spaturile efectuate in interiorul cetatii, n apropierea zidului de incinta, n 1969 ~i 1971, au artat clar ca sub nivelul secolului al IV-lea nu se
mai afl alte depuneri mai vechi, ci urmeaz loessul. Acela~i lucru l-am remarcat la poarta
de V n interior, la intrarca T15. Fundatt zidurilor ~i a tnrnurilor era deja fcuta (ne referim

29
30

V. Prvan, op. cil., p. HiS.

Gr. Tocilescu, BAR, ms. 5 128, f. 28.

31
32

Vezl noln 5.
CIL, III, 1:3 731.

74

www.cimec.ro

la sectorul de SV), dar laturile frontale ale turnurilor fusesera par~ial distruse. ln epoca
constantinianii, se niveleaza terenul, sc astupa funda~iile parasite ~i se continua nal~area
incintei 33
Pe curtina, ntre T19 ~i T20, unde zidul face un unghi, se afla o fundatie de turn ahandonata. 0 situa~ie similara este prezentata de Themistios, n secolul al IV-lt>a, cnd mparatul
Valens construie~te o cetate pe urmele unor ziduri facute mai de mult, dar neterminate 34
Privind datarea fazei preconstantiniene nclinam spre perioada lui Aurelian, cnd se con
struiesc o serie ntreaga de fortificat;ii pe limesul dobrogean al Dunarii 35 Or, cetatea Tropaeum
Traiani care facea parte din al doilea rnd de fortificatii limitanee, trebuia ~i ea ntarita cu
ziduri de aparare, dar n acela~i timp ~i extinsa. Datorita unor evenimente ce ~Ln loc n aceasta
perioada, lucrarea nceteaza, fiind reluata abia la nceputul secolului al IY-lea e.n.
Nu ncape ndoiala ca ridicarea unei asemenea fortificatii a necesitat, pc lnga marelc
volum de munca, ~i o perioada destul de mare de timp. ln general, se considera ca n anul
316, an n care este datata inscript;ia comemorativa de la poarta de E 36 , construirea incintei era terminata. ln vara anului 1970, n mortarul T21 a fost descoperita o mQneda de bronz 37
cmisii, pentru !Jicinius Junior ~i datata n anii 321 - 324. Ea putea ajunge n mortarul zidului
cu ocazi:t unei restaurari (din moment ce este datata ntre 321 - 324, iar zidul, conform inscript;iei, a fost terminat la 316) sau n timpul construct;iei zidului. Vom analiz~t prima situatil'
legata de o eventuala restaurare. Precizam ca ntre pmuta de E ~i de S, pe o lungime de
peste 235 m, se afla doar acest turn (T21) de aparare. Panta terenului are o nclinare de pest!'
1)5, ceea ce face ca apararea sii, fie lesnicioasa. Moneda a fost gasita la intrarea n turn,
portiune greu, chiar imposibil de a fi afectata de un atac ce-~i propunea o bre~a n zid, data
fiind grosimea foarte mare a construct;iei n acest punct. La o examinare atenta a zidului
nu apar indicii ale unei restaurari, ceea ce ne determina sa conchidem ca moneda a fost pierduta n mortar n momentul n care se constl'uia zidul. Deci credem ca sntem ndreptatit i
sii, spunem ca zidul de incintii, nu era terminat pe toatii, lungimea sa, n anul 316. Preciziim
ca tipul de moneda despre care este vorba a nceput sa fie retras din circulatie dupa anul
:324- 38 n favoarea celor de mai sus vine ~i observat;ia facutii, la poarta de V, unde la curtina,
pe partea sa, de N, s-an folosit ,traversele" de piatra, iar din punct dt> vedere eonstructiv
nu exista o unitate ntre port;iunea de zid amintita ~i restul zidului de incinta 39 Cronologi(',
pe zidul de incinta de la S de via principalis lucrurile se prezint astfel : n a doua jumatate
a secolului al III-lea se ncearca construirea unei incinte, dar lucrarea sc ntrerup< fiind parasita, la nivelul fundat;iei. La nceputul secolului urmator rencepe construirea fortifieatiei, care,
dupa cum am vazut, nu se termina la 316, continund ~i n anii urmatori ai N:l'niului al treilea.
n mod deosebit atrage atent;ia caracterul unitar al fortificat;iei de la Tropaeum 1'raiani, n
sensul utilizarii turnurilor cu latura frontala rotunjita 40 E:,;tc un argunwnt al construirii
zidului ntr-o anumita epoca, anume n prima jumfLtate a RPcolului al IV-lea. in general, piatm
de parament care a ramas n zid este lucrata de aceea~i maniera. Fundatia PHte mai lata c:L
zidul propriu-zis, uneori depa~indu-1 cu 0,50 - 0,60 m. Primul rnd dP paramPnt iese n
afara, crend o treapt lata de 0,10 - 0,12 m. Dea:,;upra acesteia zidul an un plan vertical,
fara alte retrageri. Nu s-au pa:,;trat urme ale partH de deasupra zidului; n tot cazul, pe
baza observat;iilor stratigrafice, n partea superioara, zidul era acoperit cu ciiramizi mari, dreptnnghiulare, diHpURe pc cel put-in dou[L rnduri. Spunem acPasta, fiinddi pt> nivPinl e darmare

33 :\'oilc obscrvatii ne-au lhtcrminal sa rcnuntam la

ipotcza cmis anlcrior (vezi Ponlica, 7, p. 335) privind
o p:1riisirc organizatii a lucrului, carc presupunca protejarca fundatici cu un strat de piimint, operatiunc excculalii de constructorii funda~iei. A~a c:1 rcfcrirea pentru
dalarc la moneda de la Diocletian nn mai l'ste valahilii.
34 J. Barnea, SCIV, 19, 1967, 'l, p. 51i~ ~i urm; DIO,
Il, p. 395; FHDH, II, p. 55.
"" D ID, II, p. 271 ~i nrm.
3
" Vez! nota 37.

37 1\foneda a
fost dcsropl'ril de 11. Ochc~eann ~~
Ioana Bogdan Cil.ti\nicin.
38 Claude Brenot, PN, \'1, 1972, tom. XIV, p. 218.
39 Cn orazia cnriitirii
emplectonnlui tnrnnlni Tlli,
n vcderca restauriirii, la nivelul asizei a doua, am dcsroperit o monedii constantinianii datal:1 inlre :nt- :J:J2
(dalarca aparpne lni n.. Oche~l'anu).
40 Exceptie face T12 care este dreptunghinlar, aflat
pc latura de V, la N de poart:1.

75

www.cimec.ro

al cetli.~ii, primele cazute snt caramizile. ntre acestea am identificat mai multe buca~i, care
au ure de mortar pe ambele fe~e 41
Un alt lucru demn de remarcat este distan~a de ni'i.l~ime dintre nivelul de construc~ie
extra muros ~i cel dini'i.untrul ceta~ii, care este n medie de 1,60 m. Panta a foilt tll.iata n plan
orizontal ~i n ~an~ul sapat s-a introdus funda~ia. Acest lucru era n folosul amenajli.rilor
defensive necesare n caz de atac, inamicul nereu~ind
1
i
o stripungere a zidului, data fiind diferen~a de nivel
(fig. 65 ). Apoi acest lucru di'i.dea construc~iei o trainicie
~i o rezisten~a deosebita.
Mai sus, am amintit faptul ca anumite curtine
~T~m~lit
~vsrafti
~i turnuri nu mai pastreaza nici un bloc de parament
pe ele. De asemenea, am precizat ca ~i blocurile
cs::sJFmp/ufon
scoase din degajarea curtinelor nu snt n numar prea
mare, este certa, deci, refolosirea acestor blocuri la
NE
SV
alte constructii n epocile urmatoare abandonarii
cetatii.
Din punct de vedere stratigrafic, lucrurile se
prezinta n felul urmator : stratul vegetal are o gro~
sime de 0,25 - 0,40 rn (fig. 66). Sub el, pe o
lungime de pnala 6 rn de la zid, se ntindea stratul de
darmare al cetaW, corn pus dn moloz, pietre desprinse
din zid, blocuri de parament. Grosimea maxima a
acestui strat este de 1,50 m pna la 2 m. La baza
\" <
acestuia se ntlnesc caramizi fragmentare sau ntre gi,
cizute din partea superioam a zidului, pe nivelul de
Fig. 6i'>. - Sectiunc prin zidul de incintll..
dartmare. Stratul de sub acest nivel are o grosime
ce va.riaza ntre 0,20 m linga zid ~i 0,70 m la 4-6 rn
departare de zidul de incinta; s-a recoltat o cantitate apreciabila de ceramica romana trzie,
specifica secolului al VI-lea e.n.
Sub stratul amintit se afla trei straturi de epuneri deosebite ntre ele prin culoare ~i
compozitie. Primul strat este din pmnt galbui; al doilea din pamnt negru, fiind pigmentat
N:f

~~
[[][]] 2

I7Z2J 6
~
~

iill] -12

ll1EI] 13

lTIJTII]14

~10

ffiiiiiiill ~5

~3
~4

!;SSJ

[2Z2j5
D

'l

Fig. 6. -

u ,\lajoritatea

l'rofilul sc<tiunii C17, pe cnrlinn T17 -

IR.

ciirmizilor au mortar pe o singur:l fat, pe ambele fete am inliinit numai in 1 -

www.cimec.ro

5 cazuri.

din abunden~a cu carbuni, iar cel de-al treilea este de culoare ceva mai deschisa, dnd impresia ca este batatorit. Consideram ca aceste depuneri apar~in perioadei scurse de la construirea
zidului n prima jumatate a secolului al IV-lea pna la distrugerea ceta~ii. La baza acestor
depuneri se afla nivelul de construire a zidului din vremea lui Constantin ~i Licinius. Nivelul
sta pe umplutura de deasupra fundatiei de turn abandonate. Dupa cum am mai spus, nivelarea
zonei, unrle urma sa se ridice zidul, a fost facuta la nceputul secolului al IV-lea, cnd s-a reluat
activitatea de ridicare a fortifica~iei. Nivelul este format din mortarul scurs ~i resturile de
piatra cioplita care au creat un veritabil pavaj lat de 2- 3 rn de la incinta. Umplutura de
sub nivelul de construc~ie este din pamnt de diverse nuan~e ~i compozi~ii provenind din diferite locuri. S-au gasit fragmente ceramice romane din secolul II - III, precum ~i fragmente
ce provin din vase getice. Cu ocazia nivelarii s-a astupat ~i latura frontala semicirculara a
funda~iei, care fusese demantelata pe o adncime de 1,20 m.
La 1,6 rn de zidul de incinta a aparut un bordei feudal timpuriu, la 0,40 rn sub nivelul
de calcare actual. Bordeiul taiase stratul de sub nivelul de darmare al cetatu. ln mod deosebit,
re~ine aten~ia capatul dinspre zid al profilului, unde au fost suprinse doua ~an~uri. Cel de
deasupra a fost sapat cu ocazia descoperirii traseului zidului de catre Paul Nicorescu, n pcrioada
dintre cele doua razboaie mondiale, ~i are o adncime de cca 1 m. Cel de-al doilea ~an~
este mult mai mare, adncimea sa fiind de 2,.50 m. Scopul, n care a fost efectuat ~an~ul,
este demantelarea sistematica a zidurilor de incinta, desprinderea blocurilor de parament.
Din ~an~ s-au recuperat fragmente ceramice feudale timpurii, care au dus la formularea
ipotezei ca demantelarea incintei a avut loc n secolele X - XI u.

42

DIVR, p. 592.

www.cimec.ro

IV. SECTORUL A SI' VIA PRINCIPALIS B-C

Alexandru Barnea

1. Sectorul A, poarla de E, la N de v1a principlllis

n anii 1968 - 1974 a fost cercetata o arie de circa 1 200 m 2 aflata la N de strada principala
a cetat ~i cuprinsa ntre zidul de incinta f$i latura de rasarit a bazilicii numite ,simpla"
(fig. 67; 68/1). S-au efectuat un numar de noua sec~iuni orientate aproximativ n direc~ia E-V,
perpendiculare pe zidul de incinta ~i paralele cu strada principala, lungi de circa 40 rn fiecare,
una din ele, SIV, prelungindu-se peste zidul de incinta, n afara acestuia, n scopul unei corelari
a situa~iilor stratigrafice din interior cu cel~ din exterior. Totodata s-au facut unele sondaje,
unul perpendicular pe axul strazii catre N (SVbis) ~i altele trei par~iale n SHI ~i SIV,
doua n interiorul ~i unul n exteriorul zidului de incinta, toate n scopul cunoa~terii mai
multor elemente privind a~ezarea romana preconstantiniana. Ulterior, treptat, s-au nlaturat
martorii dintre sec~iunile SI - SIX, pentru degajarea n supraJata a portiunii de cartier surprinse ntre bazilica ,simpHV' f$i zidul de ineinta. De aserncnca, s-a mai facut un sondaj de
mici dimensiuni imediat la V de Tl, n scopul cunoa~terii unor date antcrioare situa~iilor din
sceolele IV - VI n aceasta zona a port de E.
Dezvelirea n suprafata a portiunii de cartil'r situate n al'ia dintre lJazilica ,simpla" (A)
!;\i zidul de incinta, s-a oprit cu cteva exceptii, la u1timul nivcl de locuire sau refacere ~i falosire a construc~iilor. S-a constatat ca aceasta portiune de cartier era mpartita n doua de o
strada pavata cu pietricele, fragmente ceramice ~i lut, orientata N -S, perpendiculara pe strada
principala ~i comunicnd cu aceasta., urcnd n panta de la S spre N ~i ngustndu-se totodata.
La~imea strazii n extremitatea de S era de 7,70 m, iar la limita de N cunoscuta n prezent,
de circa 6 m. Datorita sapaturilor efectuate anterior pentru dcgajarea strazii principale, nu a
fost posibila stabilirea unei legaturi sigure ntre ultimul nivel de calcare din strada lateralii.
cu acela din strada principala. Dealtfel, prin sectiunilc SI ~i SHI a trebuit, n cea mai mare
parte, sa se nlature pamntul ~i resturile arheologice aruncate la dezvelirea strazii principale.
S-a pu tut stabili nsa ca strada N- Sa func~ionat pe portiunea dezvelita aproximativ din ultima
parte a secolului al IV-lea e.n. pna la sfr~itul secolului al VI-lea ~i, probahil, nceputul celui
urmator. n plus, sondajele amintitc anterior au aratat di structura urbana nu era aceea~i
nainte de refacerea cetat, dar cil, a existat, sub o alta forma, n aceea~i zona. Chiar n por~iunea dinspre S a strazii laterale, pe o distanta cuprinsa ntre aproximativ 10 ~i 14 m de
axul strazii principale, :s-au de:scoperit prin sondajele efectuate (fig. 67; 11; 13) temeliile unor
cladiri eu orientare putin diferita de cele vizibile n plan ~i care au fost desfiintate cu prilejul taierii strazii mai trzii N -S, sau anterior. Fragmentele de ziduri ramase aveau grosimea
de O, 70 - 0, 75 rn ~i erau ridicate din blocuri de calcar taiate neregulat, legate ntre ele cu
pamnt galben. Ele par sa reprezinte numai resturialetemeliilorunor cladiri din secolele II -III,
distruse probabil la nceputul secolului al III-lea, din moment ce ntr-una din aceste temelii
se afla ascunsa oala de lut continnd un tezaur de 1 548 denari de argint, ntre care ultima
moneda de la Septimius Severus, este databila n jurul anului 204 e.n. Se pare ca, cel pu~in
n aceasta portiune, nu a avut loc nici o refacere ulterioara pna la recon:structia ceta~ii ~i
taierea strazii laterale de carene-am ocupat mai sus, necesara dupa desfiintarea intervallnm-ului.
Observa~ia facuta cu privire la panta strazii laterale, care urca spre N n portiunea dezvelita (cca 33 rn lungime de la axul canalului strazii principale) se aplica, difcrcntiat, ~i
cladirilor n aceea~i directie, ele fiind dispuse n trepte urmnd c:Ure N. Gnsimea zidurilor
7!J

www.cimec.ro

lor, in exclusivitate legate cu pamnt negnmos, variaza intre 0,67 - 0, 75 m. Ace:otea s-au
pastrat pe o naltime variind ntre 0,30 - 0,50 rn minimum ~i 1 - l,.rw rn maximum. Descoperirea n numeroase situatii a unui strat gros uneori de 1 rn de darmaturi cu urmc e chirpici amestecat cu re:oturi de olane, ne-au dus la concluzia ca, n majoritate, suprastructura zidurilor era cladita din calupuri de chirpici peste care era a~ezat un acoperi~ dintr-o structura
de lemn acoperita cu olane. Constructiile, cu exceptia unor anexe interioare 8au exterioare lor,
au forme rectangulare.

Edifieiul nr. 1. Ca toate cldirile de la E de strada laterala descoperite pna acum, ~i

aceasta folose~te la E zidul de incinta, fiind adosata lui ~i evident ulterioara, fara a se putea
preciza nsa cu ct timp. Modificarea aceasta, care a nsemnat n situatia din sectorul cercetat o nchidere a intervalului dintre insula ~i incinta, pare sa fie cuprinsa ntr-o serie ntreaga
e astfel de modificari cu efect asemanator : desfiintarea intervalului dintre insule r;;i incintit
prin acoperirea lui cu constructii noi ~i crearea unor noi strazi care sa permita accesul la
aceste constructii ~i, din loc n loc, la incinta. Chiar daca datele arheologice nu 8nt nca
suficiente, presupunem ca acest fenomen, legat desigur de nmultirea populatiei n interiorul
zidului de incinta, ~i are nceputurile abia n ultimul sfert al veacului al IV-lea. Mai sigura
este pozitia n timp a urmelor de constructii mai mici din piatra legata cu pamnt alaturate
turnului Tl catre N ~i probabil, macar n parte ~i incintei, urme ce prin pozitia lor att n
plan, ct ~i stratigrafic, sint de interpretat ca un efect al admiterii n imperiu de catre Theodosius 1 a federatlor goti 1
Rcvenind la edificiul Al, mentionam ca are dimensiunilc de 8,50 m x 9,30 m. Compus
din doua ndtperi legate printr-o intrare cu trepte plasata catre extremitatea de V a zidului
despartitor, avea doua intrari, n 1inie cu cea dintre camerelc ct ~i ~' una la S, iar cealalta
laN, rnarginita de doua baze de coloane din calcare de tipul cel or trzii R,i prevazuta ~i aceasta
cu treptc, nivclul fiind din ce n ce mai ridicat de la S ca.tre N. La. circa 2 rn S de ncaperea
1 se aflau trei altare refolosite, dupa cum s-a observat mai demult 2 , ca stlpi pentru un
portic n fata intrarii n cldirea nr. 1, sau pentru sustinerea unui acoperi~ al ei prelungit
pna in dreptul acestora. Aducerea din afara cetatii a acestor piese la sfr~itul secolului al
V-lea sau nceputul celui de-al VI-lea este confirrnata de situatia stratigrafica a altarelor, ale
caror fundaW se afla ngropate sub nivelul apartinnd secolului al VI-lea, intr-un pamnt
galbui, batatorit, n care se afla, la aceea~i adncirne (circa 0,30 rn) cu bazele a doua dintre
altarc, fundul unei farfurii din pasta ro~ie cu decor starnpat, reprezentnd o cruce ~i doua
capete urnane (v. Ceramica, N.V.2.1.), databil la sfr~itul secolului al V-lea ~i nceputul celui
urrnator. ncaperca 1er. are, n interior, dimensiunile 5,10 rn N -S x 8,60 rn E-V. ln stratul
gros de darrnatwi s-a gasit n coltul de N-V un mortarium mare din calcar, avnd diamctrul de 0,65 rn (aflat n prezent n Muzeul de arheologie din Constanta), a~ezat pe un bloc
mare din calcar. Sub stratul gros (0,50 - 1 rn) de darmaturi ~i pamnt n care erau amestecate pietre, fragmente de tigle, olane ~i sfarmaturi din caramizi de chirpici arse, s-a putut
surprinde un nivel de calcare, reprezentnd ultima faza de locuire a ncaperii, dintr-un pamnt
galbui. n darmaturi, n apropiere de mortarium, deasupra nivelului de calcare, o moneda de
bronz de la Iustinian (anii 546 - 547) certifica utilizarea acestei incaperi n aceasta vreme
daca nu ~i mai trziu. Dealtfel, n apropierea zidului de S al constructiei nr. 1, de data aceasta
n afara ei, ~i foarte aproape de nivelul de ciUcare din dreptul altarelor refolosite, o moneda
de bronz de la lustin al 11-lea din anul 572-573 vine sa confirme cele spuse mai sus. ln afara
de numeroase fragmente ceramice tipice pentru secolul al VI-lea- ntre care mentionam fragmente de amfore cu striuri marunte ~i u~or ondulate, care nu lipsesc pretutindeni unde se certifie a
o locuire n secolele V - VI e.n. - s-a gasit, n extremitatea de N-E a ncaperii lot, corpul
fragmentar, nfipt n nivelul de calcare cu cca 0,50 rn, al unui chiup, cu diametrul maxim
de 0,70 - 0,75 m.
1 Cu privirc la a~ezarea gotllor lingli. cetli.tl, ln afara
lor (7tpo Tijc; 7t6ewc;. Zoslmos, IV, 10), cf. DID, II, p.
403 - 404, unde este ~i bibllografla problemel. Referltor
la inlervallum ~i la desfllntarea lui, a sc vedea mal jos

capitolul despre urbanlsm, unde chestlunea este expus

mal pe Iarg de cAtre arh. M. MArglneanu-Crstolu, ln
acord cu subsemnatul.
2 AI. Barnea, SCIV, 20, 1969, 4, p. 595 ~i urm.

80

www.cimec.ro

Incaperea 1~, foarte ngusta (8,60 x 1,90 rn), aflata la nord de loc, se gasea fata de
aceasta la un nivel mai nalt cu 0,50 - 0,60 m. Aproximativ aceea~i diferenta se remarca n
eazul trcccrii de la ndtpcrea 1~ la, stradela pavata cu dale de calcar situata la N ~i care
permitca pc de o parte ~cccsul la intrarilc stn1juite de coloane din cladirile nr. 1 ~i nr. 2, ~i
pe de alta parte, probabil, ~i la zidul de incinta. J.1atimea maxima a stradelei atinge 3 130 rn
(fig. 69/1).
Edifieiul nr. 2 (latimea intrarii 1,60 rn) are in fata intrarii unpavaj din dale mari de calcar, ce se
incadra perfect n nivelul general al pavajului stradelei, avnd dimensiuni mai mari (2 x lm)
dect intrarea propriu-zisa, flancata, dupa cum se pare potrivit urmelor ntlnite, de
coloanc a~czate pe bazc cu profilatura simpla, din calcar, cu diametrul tamburului superior de
0,35 m. Citeva blocuri de calcar a~ezate catre coltul cladirii nspre S, precum ~i un alt bloc
mai mare (0,80 x 0,64 rn) n marginea strazii, n coltul de S-V, a,veau functia de a apara
coltul exterior al zidului de eventuale loviri datorate circulatiei de pe strada. Dealtfel, un bloc
asemanator era a~ezat ~i n coltul de N-V al edificiului nr. 1, tot nspre strada N -S, n
acela~i scop de protectie.
ncaperea oc a edificiului nr. 2 are dimensiunile n interior de 8 rn E-V x 7,40m,
~i era prevazuta cu nca o intrare, distrusa ~i blocata rudimentar, probabil in ultima ei faza de
locuire. Portiuni dintr-o podea de lut s-au gasit in interiorul ei, in apropierea intrarii de S,
dar ea pare a reprezenta o faz:1 anterioara ultimului nivel de locuire. Materialul ceramic fiind
pu tin semnificativ, o moneda gasita n darmaturile care au distrus podeaua ramne singurul
indiciu de datare, care nsa nu ne ajuta pentru o precizare in plus : o moneda de bronz de
la Iustinian, batuta la Constantinopol, datind din anul 538- 539, nu face dect sa confirme
activitatea constructiv:1, dar ~i economica desfa~urata in aceasta zona n prima jumatate a secolului al VI-lea. Tot din aceasta ncapere provine ~i un inel mie de bronz cu un rudiment de
cruce, turnat dupa ct se pare, databil n a doua jumatate a secolului al VI-lea (v. Ceramica,
N.VI.B.l0.9).
Zidul intermediar ntre ncaperile oc ~i ~ ale edificiului nr. 2, destul de mult distrus catre
zidul de incinta n buna parte ~ide sapaturile mai vechi, nu pare sa fi avut vreo intrare care
s:1 faca legatura ntre cele doua incaperi. n schimb, camera 2 ~ era prevazuta cu o intrare
lata de 1,60 rn, cu prag, n care se vad orificiile pentru fixarea ~i asigurarea u~ii, precum ~i o
treapta catre strada N -S (fig. 68/2, 3). Aceasta ncapere, avnd 8 rn n interior pna la zidiul
de incinta pe care se sprijina, nu a fost inca dezvelita integral, aici aflndu-se limita de N, la
care s-a oprit degajarea n suprafata a cartierului de care ne ocupam. n interiorul incaperii
2 ~' intre materialele arheologice obi~nuite pentru ultima parte a secolului al VI-lea din care
majoritatea sint fragmente ceramice ~i resturi de materiale de constructie din suprastructuri
(fragmente de olane, in special), foarte rar s-au pu tut intlni piese intregi san intregibile. Un op ait
databil in adouajumatate a secolului al VI-lea, piriform, grosolan lucrat, ~i cu linii radiare neregulate n jurul discului (v. Gera mica, N. VI. B.9.1), avnd tortita disparu ta, ~i o piesa taiata din caramida, cu sgrafitti cre~ tine (v. Ceramica, N .VI.B.10.13, imitatie de pixida ~)sint printre putinelepiese
mai semnificative descoperite n aceasta arie. Ultima piesa mentionata aici este, ca element de arta
cre~tina, un unicat pentru aceasta perioada la Tropaeum ~i chiar n Dobrogea. De~i nu exista
analogii directe pentru o astfel de piesa cu sgrafitti, decoratia ei se ncadreaza n nclinatia spre
stilizare din arta cre~tina a secolelor V - VII, la care se adauga tendinta artei provinciale
spre umplerea spatiului liber din jurul unei reprezentari (horror vacui), toate acestea dublate
de stngacia artizanului ~i nsa~i tehnica sgraffito-ului 3
Daca ncaperile 2oc ~i 2~ par sa fi fost o parte dintr-o casa de locuit, n schimb, edificiul
descris naintea acestora ~i notat cu nr. 1 avea, credem, o destinatie comerciala, data fiind
a~ezarea lui catre o zona circulata ~i modul original de folosire a spatiului din fata laturii de S
a camerei loc, cu porticul scund al:1turi de carc se afla ~i un fel de bancheta diu calcar.

3 Acestel tehnici i se datoreazil. mai curind ~~ asemil.narea fortultil. cu unele reprezentil.ri din cariera de cretil.

6 -

de la Murfatlar ( = Basarabi, jud. Constanta), dln sec.

X- XI, cf. DID, III, p. 180- 233, passim.

c 1813

Bl
www.cimec.ro

Edificiul nr. 3, situat cu latura de S spre strada principala ~i cea de E spre stradela N- S,
pune mai multe probleme att din punct de vedere al destinatici, ct ~i al fazelor constructive.
Compus din patru ncaperi, una lunga la S ~i trei mai mici la N de aceasta, edificiul
avea dimensiuni cuprinse ntre 25,60 rn E-V ~i 15 rn catre N. Dintre neaperi, cea mai veche
pare sa fie 3~ (8, 70 x 6 rn n interior), datorita careia, ncaperea 3oc, construita ulterior ~i
aliniata la porticul strazii principale de pe latura de N, a capatat forma unui L ngro~t
cu bratul scurt catre N. ncaperea 3~ se inscria n planimetria, nca foarte pu~in cunoscuta,
a a~ezarii din secolele II-III, aceHt fapt verificndu-se partial cu ruinele zidurilor E-V descoperite sub strada N -S, ntre ncaperile loc ~i 3oc, unde a fost descoperit ~i tezaurul de denari
imperiali. Elementele stratigrafice (mai ales profilele SIV ~i SV) ~i materialul arheologic surprins pe nivel, ntr-un strat gros de arsura, dateaza distrugerea acestei ncaperi cel mai trziu catre jumatatea secolului al III-lea e.n., adica la o data la care ncaperile 3oc, y ~i ~ nu
existau, ele fiind ridicate cel mai devreme n cursul secolului al IV-lea e.n. Ulterior distrugerii
prin incendiu a ncaperii 3~, aceasta nu a mai fost refacuta cel putin pna la nivelarea ~i reconstructia constantiniana. La construirea ncaperilor oc, y ~i ~' s-a renuntat la zidurile V ~i N
ale ncaperii (sau casei ~) 3~, acestea fiind partial demantelate. Noii constructori s-au rezumat
sa refoloseasca numai zidurile dinspre E ~i S ale constructiei mai vechi, ridicnd pe latum
de V un nou zid, unitar cu latura de S a ncaperii oc, ~i la numai 0,25 rn V de zidul de V
demantelat al ncaperii ~ Mai trziu, ~i acesta a fost partial distrus catre N, n timpul construirii catre sfr~itul secolului al V-lea ~i neeputul celui de-al VI-lea a bazilicii cre~tine, cnd
ncaperea ~ a fost partial acoperita de gwapa de mortar amestecat cu caramida pisata, utilizat
la ridicarpa zidurilor bazilicii. l\Iaterialele arheologice deseoperite n ncaperea ~ n stratul
de arRura ~i pe nivelul pe care-l :mpmpune, opaite, fragmentele unei farfurii, o oala de uz comun
lucrata cu mna, unelte din fier, un bol de sticla de faetura deoRebita ~.a. 4, datndu-se ndeob~te
n prima jumatate a secolului al III-lea, confirma cele Rcrise mai sus cu privire la data distrugerii acestei ncaperi cu podea de lut ~i urme ale unei podele cu pietre marunte catre S. Unele
obiecte gasite aici ar indica prczenta unui atelier de prelucrare a metalelor. n plus, oala de uz
comun lucrata cu mna indica pastrarea n perioada amintita a unor traditii ale substratului
getic, prezent chiar n a~ezarea romana ntarita de la Tropaeum. 0 sec~iune-sondaj efectuata
pe directia N -S, pornind de la nivelul incendiat, n ncaperea 3~, n mijlocul ace::;teia, sectiune prelungita ulterior pna la eanalul din centrul strazii principale, a adus date interesante
privind etapele anterioare acestui nivel. Un strat de nivelare de grosime variabila (ntre 0,10
~i 0,50 m) acopera urmele partial distruse a doua niveluri anterioare de locuire, terminate
fiecare cu ete un strat de arsura, care marcheaza cronologic a doua jumatate a secolului al
11-lea (probabil invazia costobocilor diu 170) ~i respectiv, sfir~itul secolului al 11-lea sau
nceputul celui urmator. Aceasta situatie ar putea fi legata, chiar daca lipsesc nca alte clemente, de momentul ncetarii, n jurul anului 204, a tezaurizarii denarilor de::;coperiti tocmai
ntr-unul din zidurile care coreHpundeau, mprcuna cu cele ale ndi.perii ;{~, unei planinwtrii
mai vechi a a~ezarii romane a,nterioare secolului al IV-lmt.
ncaperea :h, cu patru intrari e cte 2 m latime catre S (numai prima intrare dinspre
E are lat.imea de 1,50 m) avea probabil o destinatie comerciala ~i era legata de cele doua ncaperi-ateliere y ~i a printr-o intrare cu trepte catre y (fig. 69/2), n ~ ajungndu-se pe latura de
N a acesteia din urma fic prin strada, fie mai curnd prin intmrea de N a ncaperii y, pc suh
spatiul ce-l presupunem acoprit ~i sustinut de coloane :;;i zidurile laterale dintre y ~i a ~i edifieiul 4. ntre toute acestea ~i ncaperea-magazin 3oc, prtsupunem a fi existat o stl'nsa legatura
lllpliHa de furwtionarea camerelor-ateliere y ~i a.
Pentru moment, saracia de material arheologic mai concludent ne mpiPdica de la afirmarea fara ubii a destina~iei mai exacte a complexului 3-4. Se poate spunc ea n seeolcle
V- VI aceHtea functionau mpreuna, iar la construirea bazilicii ,simple", cel mai trziu, ncaperea 3~ a fost definitiv desfiintata, ramnnd n functie cu unele refaceri mai greu de det('Ctat ncaperile ;{!X, y, a ~i cdificiul 4. AceHta din urma functiona probabil ea depozit de
eel'cale, d:u-it avem n vedPre Rfai'maturiln a trpi ebiupuri, gasite n inkriornl lui, 1loua n ~~ol-

' V. cap. Ceramica

~i

descoperiri mtirun/e, nr. NIII 9.1,3

~i

4;

:us;

82

www.cimec.ro

1.2; lO.H

~i

23; 10.2.

tul de S-V ~i unul catre E. Un canal de scurgere a a pei facut din pietre, tigle ~i caram1z1
de la o platforma de pietre din coltul de S--E al ncapcrii 3y, ~i, trecnd prin zid
catre E, merge n panta u~oara paralel cu zidul de S al ncaperii S, cobornd n strada N- S
(fig. 69/1). Pornind de la mijlocul canalului catre N, n ncaperea S se afla o alta platforma
de pietn, unde era refolosit ~i un fragment de inscriptie votiva din secolele II - III, platforma
de care He sprijina constructia aproximativ circulara cu diametrul interior de 1,80 - 1,85 rn,
avnd un zid din pietre mici neregulate ~i fragmente de caramizi legate cu pamnt, nalt de
0,30 m, iar n interior un pat de pietricele, lut batatorit ~i fragmente ceramice, aflat la acela~i
nivel cu llVPlul e calcare din ncapere 5 Privind ncaperea 3S dupa pozitia ~i aspectul ei
general (fara zi despartitor catre N ~i cu platforma rcctangulara nalta de 1 rn catre N-V), la
care se adauga prezenta constructiei circulare ~i mai ales a canalului de scurgere, consideram
ca aceasta a putut functiona ca un fel de curte interioara (atrium) (fig. 69/1). ntre materialele
arheologiee din ncaperea S, mai semnificative snt doua fragmente de opaite databile n
ultima parte a secolului al VI-lea, un fragment din marginea unui dise de opait decorat
radiar, ~i o am;ii, din pasta galbuie-nisipoasa, avnd imprimat un chip omenesc foarte stilizat,
databil n aceca~i perioada (v. Ceramica, N.V. 9.5). 1\Ionedele, toate de bronz, probeaza folosirea neaperii ntre sfr~itul secolului al V-lea ~i sfr~itul secolului al VI-Ica cel putin : una de la
Leon neatata sigur (457 - 474), ~i cea mai noua de la 'fiberiu al II-lea Constantin, anul
580 - 581, ultima gasita nu departe de constructia rotunda. 1\Ientionam, n plus, ca folosirea
concomitenta a edificiilor 3 ~i 4 este probata de descoperirea n spatul dintre ncaperea 3S ~i
4, pe un nivel din lut burdu~it de darmaturi, a unei monede de bronz de la lustin al II-lea
din anul 568 - 569, batuta la Nicomedia. n cursul sapaturilor arheologice, ~i catre ncheierea
lor, n aceasta zona, la dezvelirea n suprafata, atentia ne-a fost atrasa de spatiul mai sus
amintit, care, precizam aici, permitea accesul dinspre strada N -S n 3S, 4 ~i 3y, pe de o parte,
iar pe de alta lasa liber, pare-se fara vreo u~a, pe sub un acoperi:;; sau portic comun, accesul
in ncaperea 3S, unde probabil era nevoie de o circulatie mai larga ~i de asigurarea ventilatiei
acestei ncaperi. Intrarea din stradela n aceste culoare se facea pe lnga un monument funerar mai veehi reprezentnd doi lei, gasit rasturnat in situ, dar aflat initial cu fa ta catre strada,
sculptura n ealcar de maniera tipic provinciala adusa probabil (' Iocuitorii a~ezarii romane
trzii din necropola romana mai veche (fg. 70/2, 3).
Mentionam n acest context, prezenta pe latura de V a ncaperii 3y a unei construc~ii
adosate de forma unei abside, a carei destinatie e mai greu sa o stabilim, cu diametrul aproximativ de 2 m, demantelata catre N de o groapa de gunoi din secolul al VI-lea, aflata n extremitatea de E a platfotrnei de mortar cu caramida pisata. Groapa a distrus ~i o parte din zidul de N
al ncaperii 3 ~ pna aproape de punctul n care temelia zidului de V al ncaperii 3y se sprijina pe acesta. Am remarcat prezenta n aceasta groapa a foarte numeroase fragmente din vase
de sticla de calitate destul de unitara, de obicei verzuie cu bule mici de aer. S-au gasit aici
numai doua tipuri de vn.se din asemenea sticla: picioru~e de forma conica apartinnd unor pahare
mici cu funduri subtiri (diam. max. 0,02 - 0,03 rn), ngro~ndu-se catre partea superioara,
cu resturi par:;trate n unele cazuri din cupa mai larga a vasului (v. Descoperiri marunte, N.V.
10.8, 9,10, 11 ~i 12), ultimele considerate de unii cercetatori drept un fel de opaite sau chiar
candele. Att prima, ct ~i a doua forma se dateaza de obicei n secolele V (catre sfr~it) ~i VI- VII
e.n. Nu a vern dovezi daca ele provin de la vreun atelier local; presupunem numai ca ar fi putut
exista la Adamclisi n aceasta perioada un asemenea atelier, nrudit cu cele din Asia Mica
in aceea~i perioada de timp. Productia locala de sticlarie n secolele V - VI la Adamclisi pare
posibila, daea luam n considerare bogatia neobi~nuita de resturi din obiecte de tipul celor
de mai sus, gasite n multe din sapaturile care au dezvelit ultimele niveluri de locuire
din cet.ate.
porne~te

EdificiuJ nr. 4. Zidul deN al acestuia (fig. 68/4; 69/1) a fost gasit foarte curbat catre interior,
~i

o parte din darmaturile lui cazusera de la parasirea constructiei nauntrul ei. Se pare ca,

6 n unelc rnzuri (ln Jlislria), ascmcnca cons truc pi

au fost consldcratc cuploare, cventual cuptoare de pline:
Gr. Florescu, llistria, 1, p. 311, unde aceste construc~ii
au urme de cenu~i'i ~~ nrsura; M. Smpctru, SCIV, 22,

1971, :.!, p. 221. Ln Tropacum, incii nu pulem preciza

destlnatia lor, datoritii numlirului inc mie al unor ascmenea incliperi, stiirii lor precare ~~ lipsei oricliror urme
de cl'nu~li snu arsurli in lnteriorul lor.

83

www.cimec.ro

Fig. 68. - 1, sector A, vedere generalii ciitre E a siipiiturilor arheologice, SV - IX, de la dreapta la stnga 1973);
2, pragul dinspre strada V. 1 al inciiperii A2~; 3, acela~i prag viizut dinspre V, dupii dezvelirea treplei ~i strazii; 4, vedere
ciitre S-E dln timpul dezvelirif nciiperii cu chlupuri (A4).

84

www.cimec.ro

Fig. 69. - 1, accesul pa vat dintre A 1 ~1 A2, vedere c.iitre V; in plan ni al doilea,
A:J ~~ A4; 2, treptele ~~ pragul indiperii A3y; vederc ctre N.

85
www.cimec.ro

Fig. 70. - 1, canalul de scurgere din ncperea A38, vedere ctre V; 2, leii funerari dinlre A38 ~i Al in momentul descuperirii, vedere ciHre N; 3, leii funerari in pozitia originar; 4, lncperea circular cu pavaj de ciiri\mid anexati'i cdificiului A5, vedere elit re S-V.

86

www.cimec.ro

Fig. 71. - Canalul pentru-scurgerea apelor, la Ede tumull

al ceti'ltil.

Fig. 7'2. - 1, Ilia principali.~. portiunca dinlre edificiile B2 ~~Cl- 3,

vedere ctre E-N- E (1975); 2, Dia principalis, fragment de coloanii
descoperltil. in situ, pe baza el, in fata edJflciulul B2 (v. nr. 4.~. cap.
Piese de arhilecturii).

www.cimec.ro

87

din ca,uza pantei terenului ~i a constructiei mai slabe, acest fenomen se produsese\ nca de l
nceputul secolului al VT-lea, din moment ce, nspre partea lui centrala, n interior, a fost
adus un fragment de fus de coloana sa sprijinf', daca nu zidul care a fost ~i du blat, cel pu tin,
suprastructura constructiei n limita ei de N: La N de edificiul nr. 4 se afla un culoar
ngust de maximum 1,50 rn, care l separa de edificiul nr. 5_. Acest pasaj a fost nchis catre E,
mpiedicnd accesul dinspre strada N -S ntr-un moment mai greu de precizat, probabil la
sfr~itul secolului al VI-lea sau nceputul celui urmator. Catre N a aparut, pna la limita
de N a sectiunii SIX, un alt edificiu, a carui ncapere de S, 51X, are largimea (E -V) de
cca 15m. Acesteia i-a fost adosata catre S, n apropierea coltului de N- V al edificiului nr. 4,
o alta constructie, de forma circulara ~i dimensiuni asemanatoare celei din 3~, dar avnd
pavaj de caramida n interior ~i prezentnd doua faze de constructie. n zihia legata cu
pamnt a acestei constructii (fig. 70/4), a fost refolosit ~i un capitel corintic fragmcntar, databil,
n secolul al VI-lea, taiat din calcar (v. Piese de arhitectura, 5.6.1).
Este necesar sa adaugam aici ca, de la construirea bazilicii ,simple" (A) catre sfr~itul
secolului al V-lea ~i nceputul celui de-al VI-lea, spat;iul dintre edificiile A3, 4 ~i 5 ~i limita
de rasarit a bazilicii ,simple" (A), masurnd n suprafata 150 m 2 , a fost nivelat ~i lasat liber
de orice construcii, permindu-se accesul de jur mprejurul edificiului. Ulterior, probabil
la sfqitul secolului al VI-lea ~i nceputul celui de-al VII-lea, anumite accese au fost blocate,
de exemplu cel dintre zidul de V al edificiului 31X ~i anexa din coltul de S-E al bazilicii, unde
doua ziduri mici paralele orientate E-V, a~ezate la o distana de 4,70 rn unul de celalalt,
au nchis stradela ngusta de 1,90 rn, ramasa dintr-o alta strada mai lata, care probabil cxii'ht
naintea construirii bazilicii.
Sondajul n cruce efectuat la V de Tl, n interiorul cetaii, a dus la descoperirea unei
substructuri masive, apartinnd secolelor II - III e.n. din blocuri mari de calcar a~ezate
pe un pat de mortar, pe care se sprijina crepida zidului mare de incinta n dreptul turnului Tl.
Aceasta construct;ie apartinea probabil unei forme a zidului de incinta la care s-a renunt;at cel mai trziu n momentul refacerii cetat, act;iune ncheiata n vremea lui Constantin cel
Mare, la nceputul secolului al IV-lea. Constructia mai veche a fost demantelata pna la nivclul
dinspre strada al soclului turnului Tl, ~i are o grosime, la nalimea respectiva, de 3,50 rn,
cu temelia la 1 rn - 1,50 rn sub nivelul de calcare al strazii principale. De forma rectangulara,
construcia pare sa fi fost un fel de dublare a porii fazei mai vechi a incintei, sub forma
unui turn interior, cu dimensiunile de 16 x 10,30 rn, n exterior ~i 9 x 6,30 rn n intcrior 6
Limita de E a acestui rectangul nu o putem cunoa~te, ea facnd parte acum din substructura
zidului de incinta al cetat constantinicne ; dar pare sa concida, cu unele difercnle, cu tmseul acestei incinte.
Deasupra temeliilor din sccolele II - III s-au construit mai trziu ni~te ncapcri ec au
putut fi folosite ca depozite, adosate zidului dinspre V al turnului Tl ~i ridicate din blocuri
mici de calcar, neregulate, legate cu pamnt. Un astfel de zid a fost surprim; de so1ubj la.
0,40 rn S de latura de N a turnului, pastrat pe o nlime de maximum 0,,10 m.
Dateaza, ca toate aceste ncaperi, de la sfr~itul secolului al IV-lea sau nceputul secolului
al V-lea, fiind contemporane cu o serie de resturi de cladiri din afara incintei, n unele
cazuri adosate chiar zidului turnului Tl, la N de acesta, ziduri surprinse de sondajul cfcctuat
prin prelungirea scciunii SIV n exterior, dincolo de incinta. Este un moment n care, n
istoria cetaii Tropaeum, functia de aparare a incintei era mult diminuata, acordndu-se, ca
~i n alte situatii locale sau n ansamblu n ntreaga provincie n aceea~i vreme, un rol important fedemtilor goi n apararea a~ezarilor ntarite ~i a provinciei. Functia de aparare a
incintei la care ne refeream mai sus avea sa fie reluata abia odata cu eforturile constructive,
care se pot remarca n ultima parte a secolului al V-lea ~i n cursul secolului al VI-lea, cnd
Cladirile din dreptul port, ridicate n interior, la fel cu cele adosate turnurilor n exterior,
au fost demantelate pna aproape de temelii ~i acoperite prin nivelari ce aveau sa cuprinda,
cum observam mai sus (v. situaia stratigrafica din limita de V a sectiunilor SIV ~i SV), ~i
arii din interiorul fortificatiei.

6 Date ~i observatii cumulate din sectorul condus de

subsemnatul ~i cel conus de Io::ma Dogdan Ctiiniciu ;

pentru alte detalii ~i interpretarea mai pc larg a situntiri,

v. capitolul csprc iucint, scmnal de I.B.C.

88

www.cimec.ro

Fig. 73.- 1, resturile porlicului de pela tura deN a strzii principale, iu fata edificiului B2; 2, plintele porticului desfiintat, descoperite in ncliperea C2; 3, fragmente de altare cu inscriptil, refolosite la porticul strzii principale, latura de
N, vizavi de edificiul C4; vederc clitre S-E; 4, lntran'n in edificlul C3 cu un capitel ionie rcfolosit ca buzi\ (ur. 5.2.1 in
cap. Piese de arhllectura).

89

www.cimec.ro

~i C4oc, vedere c:ltre S; 2, curtea lnterioar pavat C58, vedere c:Hre N.

Fig. 7'1.- 1, strada-cannl CV2 dlntre C3(3

90

www.cimec.ro

2. Sectoru 1 v1a principa lis R- C

::;a,paturile arheologice reluate n anii 1970 - 1971 la V de bazilica Jorensis, in scopul
degajarii strazii principale ~i partial a cladirilor aferente prinsectiuni succesive, perpendiculare pe t-~trada, ai caror martori au fost ulterior inlaturati, s-au continuat n anii 1974 - 1975
(fig. 97; 100). Rezultatele cercetarilor din primii doi ani mentionati au fost partial publicate 7
in total, n cele patru campanii s-a readus la lumina o portiune de cca 100 rn lungime din strada
principala, pe o laime variind , n funcie de situatiile ntlnite, ntre 8 ~i 10 rn N "i S de
axul canaJului strazii. Cercetarile au perm; observatia ca, n aceasta zona, dintre cele doua
portice care margineau strada la: N ~i la S, se pastra la nivelul secolului al VI-lea numai
porticul de pe latura de N (fig. 72/1; 73/1 ~i 3). Pe latura de S, cladirile nainteaza pna
aproape de marginea canalului, ntr-un singur caz, una din ele, n apropierea coltului de N- V
al bazilicii jorensis, acoperindu-1. Postamentele colonadei porticului se mentin n forma ultimei
lor refaceri pe latura de N,la o distantade 5 rn de canal. De obicei, ele au forma unor
lespezi paralelipipedice din calcar, cu suprafata de 0,90 x 0,60 rn fiecare ~i se afla la distanta minima de 2,1>0 - 2,71> rn una de alta. S-au descoperit n unele cazuri, linga postamente
~i fragmente din coloane ce sc nalau deasupra lor, fiecare din calcar alb-galbui cu cochilii
destul de mari (fig. 72/2). Ele zaceau n stratul de darmaturi gros de la cteva zeci de centimetri pna la ceft 1 metru de deasupra nivelului 'de calcare, din ultima faza de locuire a cetaii,
strat n eare se aflau, ca ~i n alte cazuri asemanatoare, numeroase fragmente de olane,
caramida ~i pietre, ~i mai puin fragmente ceramice, oase de animale sau fragmente de geam
~i de vase de sticla de tipul celor ntlnite n groapa din secolul al VI-lea din sectorul A,
deasupra ncaperii 3~. Toate acestea seaflau amestecate ntr-un pamnt galbui-cafeniu afnat.
Linga una din coloane s-a dcscoperit ~i un capitel fragmentar de tip ionie trziu, din calcar
(v. Piese de arhitectura, nr. 5.2.2), care parc sa fi fost refolosit aici. Pe aceca~i latura a strazii
sc aflau ~i fragmente din doua altare de dimensiuni medii (sub 1 m nalime), purtnd inscripW
latine~ti mai mult sau mai put,in mutilatc, ~i datnd cel mai probabii din a doua jumatate a
::;ecolului al III-le~t 8 , refolosite aici ca baze pentru stilpii porticului strazii principale (fig. 73/3).
Remnintim ca o situatie ascmanatoare a fost ntlnita ~i n sectorul A, in faa incaperii 11X,
iar refolosirca inscriptiilor mai vechi n constructii nccpnd din secolul al IV-lea este un fapt
comun ~i la Adamclisi.
Situatia explicata mai t-~us referitoare la pastrarea pna u secolul al VI-lea, inclusiv a
porticului pe latura de N a strazii principale, nu a permis nca observatH mai detaliate privind construciile lrzii sau refacute de pe aceasta parte a strazii. Se poate afirma doar c,
ncepnd de la o distanta de aproape 60 rn pornind din dreptul bazilicii forensis catre V,
constructiile s-au apropiat la 3,50 m de axul canalului, n rest pastrndu-se limita de 8-9 rn
cxistenta ncepnd de la poarta de E. Sc observa, n plus, ~i pastrarea sau ntretinerea porticului n aceasta zona 9
n sehimb, imediat la V c hazilic;t forensis nLlnim ruincle unei constructii rcctangulare
(~i aici, ea ~i la celelalte com;trucii interioare, acolo une nu se mentioneaza, am subntelcs
zidarie in blocuri variate de calcar lcgate cu pamnt) cu dimenRiunilc exterioare de 8,50 x 7( ~)rn,
al carei zid de N acoperrt jumatate din canal ~i aYnd intrarea huga de 2 rn, dispusa la
mijlor.
Edificiul nr. l din sectorul 0 escoperit de noi, a fost pa,rtial distrus de Rapaturi mai vechi, mai
ales catre B ~i N. Prcsupunem totn~i cr~ cl a acoperit partial o strada paralela spre V cu axul
7 C. Domiinenntu. SCIYA, 26, Hl75, 2, p. 2:11 210.
Cercetari in ncensli\ zona au mai fcul: "' Goslar, C.
Iconomu (1970- 1971 ). 1. Barnea, I. Bogdan Clltaniciu (1974-1975).
8
Inscriptiile descoperite la Arlamclisi ln cursul siipiiturilor din anii 1968 - 1975 vor fi lratate intr-un volum
sepnrat. !:nul rlin altarele amintlte aici continc parten
finnli\ a unci inserip!ii <'ornunicatc de suhsemnatul la
Scsiunca .,l'ontica" a 'luzeului de arhcologie din Con-

slan~a. ln a nul 1975. la ti\ textul inscriptiei: ... /FI (avius)

German us; Dec (urio) :'H (unicipii) T(ropaei) el/FI (avius)
l'elronius{Sac ( erdos) pos (uerun/). Ne afh'im al ci in fata
cazului, destul de rar lnlilnit in Dobrogea romana, prin
tare se atestii epigrafic existenta adunarii cetatene~ti
pentru o vreme ln care ~tirile despre organizarca urban
din provincie sint destul de rare.
9 Dclalii privind evoln1la str:izilor sint lratale pe lnrg
ln capitolul dcsprc urllanism.

9!

www.cimec.ro

longitudinal al bazilicii forensis, strada care a

unui zid orientat. E-V, intr-o ultima etapa.

~i

fost inchisa dupa cUln

p~H

Ra antt e unnele

La V de clairea Cl s-au descoperit ruinele unui alt edificiu, C2, a carui compuncre nu
este nca ;<;ufieient de clara, dar care era mai retras dect Cl fata de axul canalului (1,50 rn).
n interiorul lui C2 am surprins urmele unei podele de lut aflate sub un strat de pamnt
fainos, galbui-ro~cat rezultat al unui incendiu puternic, n care calupurile de chirpici din partea ~mperioara a zidurilor s-au prabu~it sfarmndu-se ~i amestecndu-se cu mme arheologice
diverse, databile toate n secolul al VI-lea. 0 moneda de la lustin al II-lea descopcrita n
stratul de incendiu, constituie un element important pentru ilatarea acestuia. Blocuri mari
de calcar, taiate rectangular, par sa fi fost refolosite aici, pe locul lor, unde proveneau diutr-un pragsau baza de portic la care ulterior s-a renuntat, construindu-se un zid mai spre N,
paralel cu aceste blocuri ~i orientat, ca ~i ele E-V, la 3,50 rn S fata de axul i\trazii. Lungimea nsumata a blocurilor atinge 5,30 rn ; dintre ele, trei au lungimea de cte 1 rn, iar al
patrulea de 2 rn; lat,imea fiecaruia este de 0,60 rn (fig. 73/2).
La V de C2 a fost descoperit la nivelul ultimei faze de locuire, un spa,iu liber de oricc
urme de zidarie, larg de 3 rn, marginit catre V de edificul C3, aseanator ca forma ~i dimensiuni cu Cl, dar dispus la 2 rn S de axul canalului ~i avnd la E o anexa adaugata ulterior,
cu care comunica printr-o intrare. Anexa 31X avea rolul unui vestibul, cu urmele unui pavaj
din blocuri de calcar catre S ~i prevazut spre V cu o intrare ale carei dimensiuni nu le cunoa~
tem, ~i care, dupa baza de coloana gasita n latura ei de S, a putut fi marginita de doua
coloane (dimensiunile ncaperii 31X n interior: 2,30 x 7,50 ( ~) rn). ncaperea principala a
.~dificiului 3 masura 6,50 x 7,50 rn n interior ~i avea spre N o intrare larga de 1,70 rn cu
u~ prag monolit lat de 0,75 m. n stratul de darimaturi ntlnit in aceasta incapere s-au gasit
puine fragmente ccmmice, indeosebi de amfore cu striuri marunte, specifiee secolului al
VI-Ica, fmgmente de geam ~i un fragment dintr-un opait (candela~) din sticla, databil n aceea~i
perioadii.. n apropierea pragului intrarii dinspre N, n interior, se aflau fragmentele unui chiup,
iar catre coltul de ~-E, partea inferioara a altuia. Un capitel ionie aproapc intrcg, de acela~i
timp eu precedentul, din calcar, a pu tut fi refolosit la vestibulul edificiului, ntr-o ultima retacere :t aeestuia, (fig. 73/4). Pavajul strazii, laN de ncaperea 3~, era alcatuit din pietrc maruntc,
fragmente din caramizi ~i cioburi, fixate ntr-un strat compact de lut galbui.
EdUiciul C4, aflat la V era sepamt de' edificiul C3 cu un pasaj ngust (0,75 m), eare a folosit
mai eurrul pentru seurgerea apclor, juccnd dupa jghiabul din calcar gasit n cxtremitatea lui
de N(0,60 x 1 m),dect pentru circula~ie (fig. 74/1). Edificiul C4 masoa,ra, n exterior, l:J x 8,ri0 m,
dar nu putem ~ti inca daeit nu cumv~1 continua ~i catrc S. Atit ct a fost dm;coperit, era,
mpaq.it, n doua ncaperi la E t;;i V, care comunicau ntre ele printr-o dt>sehidere larga de
0,90 m ~i avea.u fieca.rc eatre N ctc o intrare larga de 1,50 m. Dimcnsiuni : C41X: 4,80 x 8( ~)m;
04~: 8 x 8 (~)rn; distanta fata de axul canalului 3 m. Un sondaj efectuat n C41X, orientat N- S, perpendicular pe strada principala ~i prelungit ~i la N de canal n sectorul B, a
surprins dctalii ale fazelor anterioare ultimului nivel la care ne-am oprit, n general.
Ne rezumam a mentiona ca n sondajul amintit; SXIB-C, taiat perpendicular pe via
principalis, s-a descoperit n ncaperea C41X un canal de scurgere desfiintat anterior nivelarii
de la nceputul secolului al IV-lea. Aces ta, databil n secolele II - III, are aceea~i directie cu
canalul strazii pnincipale a cetatii romano-bizantine ~i se afla la cca 5 rn S distanta de axul
cestuia.
Complexul B3 a fost degajat partial la N de camtlul strazii principale. Din el facea parte o
ncapere larga de 4 rn (3~). prevazuta pe latura de S cu o intrare larga de 1,20 rn, al carei
prag este alcatuit diu doua lespezi de calcar, fiecare purtnd pe fata superioara, la extremitati,
cite o scobitura pentru fixarea usciorilor. La 2,80 rn distanta spre S de intrare ~i la 3,30 rn
N de canalul din mijlocul strazii principale, snt a~ezate n lung, paralele cu canalul, patru
blocuri de calcar cioplite regulat, cu dimensiunile variind ntre 0,60 - 1,20 rn ~i grosimea de
0,30 m. Ele alcatuiau probabil temelia unui portic din fata ncaperii amintite, ce putea ndeplini functia de pravalie sau atelier accesibil dinspre strada. La S, structura urbana devine
92

www.cimec.ro

din nou mai putin clara la V de edificiul C4, unde ncaperi trzii, dispuse dezordonat ~i adosate partial laturii de E a edificiului !), i-au condus pc autori la concluzia ca ~i aici s-a renuntat la o strada sau cale de a,cces, de data aceaRta mai larga (maximum 14 m), ntr-o ultima
perioada de vietuire n a~ezare.
ln zona constructiilor 5 ~i 6 din sectorul C, nsa~i privirea lor n plan prczinta o situatie destul
de clara a etapelor constructive, n care ordinea se poate stabili cronologic, mai sumar, astfel :
1) strada V4, cu zidul dinspre bazilica ,cisterna" prevazut cu contrafort,i pe latura de V din
cauza diferentei mari de nivel de la strada la spatiul cisternei; 2) edificiul C5(X; 3) edificiul
C6 ; 4) ncaperile Cl)~ ~i acare au nchis definit iv strada N- S de la E de bazilica ,cisterna".
Observatiile pe teren au dus la stabilirea acestei ordini cronologice, n care strad<t V4, orientata N -Sa fost nchisa prin construirea edificiului C6 cu latuxa de N lunga de 11,30 m, cu
o intrare mediana pe aceasta latura ~i cu un prag monolit, Jung de 2 rn, n fata caruia a
fost a~ezat un pavaj din dale mari de calcar refolosite de la alte construcW ~i care au mbracat
lasnd libera, dar la un nivel inferior, o baza de coloana, ce va fi apartinut porticului dinspre :E
al strazii V4 (strada, care, desigur, va fi avut un pandant n sectorul B). n secolul al VI-lea
s-au ridicat, n etape diferite, edificiul C;h caruia i s-au adaugat, n ordine, ncaperea 5~
adosata zidului dinspre cisterna care a nchis orice acces strazii spre S ~i, n sfr~it, poate
cam n acela~i timp, n ultima faza, incaperile 5y, ~i sa, ultima folosind avantajul pavajului
en dale de calcar din fata intrarii edificiului C6 (fig. 74/2). ncaperea 5 comunica spre N att cu
ncaperea 5~, ct ~i cu marea ncapere 51X, cu dimensiunile de 21,50 x 5,10 m. Intrarea care face
legatura cu aceasta ncapere se pastreaza mai bine dect toate celelalte. Ea a.rc largimea dl'
1,90 rn ~i este flancata de canaturi din lespezi mari de calcar, cu fata lata spre prag (fig. 74/2).
Latimea uneia din aceste lespezi, pastrata aproape pe toata naltimea ci erlte de 0,73 m.
0 alta intrare pe latura ngusta de E a ncaperii C5 (lungimea laturii 5,:0 rn) comunica
pe ct se pare n aceasta parte cu un spatiu (atrium sau mica piateta) asupra d1mia urmeazfl
~r~ se obtina date mai amanuntite cu prilejul sapaturilor arhcologice viitoare.

93

www.cimec.ro

V. SECTORUL D. PO ART A DE EST LA SUD

DE VIA PRINCIP ALIS
IQana Bogdan Cataniciu
arhitect Monica MargineanuCrstoiu

Sapaturile din sectorul D, turnul T22, conduse ~i efectuatc de Ioana Bogdan Cataniciu, au
nceput n campania 1970, avnd ca obiectiv studiul porW de E (fig. 7f>) :;;i dezvelirea ult imului nivel de locuire n cetate. Ele au fost concepute n functie de planul coordonat de lucru
~tl Institutului de arheologie-Bucure~ti ~i al DPCN 1 n masum posibilului s-au mpletit
cercetarile stratigrafice cu cele privind ultima perioada de exenta ~1 ora~ului (secolele IV VII e.n.).
S-au urmarit doua probleme principale : stabilirea fazelor de existenF't ale incintei ora:;;ului, accesul n cetate dinspre E ~i cercetarea planului sectorului de S-E al oral;\ului n secolele IV - VI, cu ;;ucccsivele-i momente de dezvoltare. n :uest scop s-au efectuat sapaturi
n sistemul seciunilor paralele (2 rn laime), ncadrate n careuri de ;)0 x ;')() m, eu grija de a.
obine profile longitudinale ~i transversale.
Am executat ~apte sectiuni perpendiculare pe zidul de incinHi; numai doua, SI !li SVII,
s-au adncit pna ht pamntul viu, att n interiorul, ct ~i n exteriorul ineintei. SVIla, SVIIIa
~i SVIIIb au fost mici sondaje pentru cercetarea turnului T22, iar SX a fost efectuat
pentru cercetarea drumului de acces n cetate (fig. 76, 77). Suprafata SIX a fo:-;t deschis
pentru cercetarea turnului interior TA, identificat n SVII.
Cercetarile n sectorul D, T22 s-au limitat n interiorul cetaW la :mprafa ta dP lH x 30 rn,
din cauza necesitaW de a lasa un spaiu de evacuare a pamntului, ntre sectoml nostru ~i
cel cercetat de .M. Smpetru. Studiul sectorului urban din eare fac parte e(lifiC'iile romano
bizantine Dl - 3 ar fi pu tut fi complet nu mai n <'azul <'oordonarii rezult atelor cereetarilor
noastre cu cele obinute n acest din urma xector, unde nsa de au fost deoeamdata ntrerupte 2
Dupa terminarea acextor explorari se vor pute:t trage importante conelnzii priYind evoluia urbanistica a cetatii Tropneum, n condi~iile specifiee secolului al VI-lca, ~i se vor
putea ncheia observatiile asupra transformarilor xurvenitc n asp<-;ctul ora::;ului n nltima sa
perioada de locuire.
n momentul nceperii cercetarii noastre, zona port.ii de E era par~ial sapata, ca urmare
a lucrarilor efectuate la cumpana acestui seeol. Erau cu totul descoperite turnurile Tl ~i
T22, via principalis ~i o xupmfata de 30 x 10 m n S ei. ~~w~urile de urmarirc a zidurilor
(metoda de sapatura obi~nuita n aeea vremc) au ra:-;eolit ~i o parte in tmcnul n (are am
tl'asat primele doua sectiuni (SI - Il).
La curatirea supmfetei deja sapate pna la nivelul :-;trazii principale, am gasit urmele
unor ziduri din piatrrt Iegata cu pamnt, fie seoasc prin a('e:-;te Kapaturi vedli, fie deteriorate
de-a lungul timpului.

1 Prin natura colal>oriirii cerectarca a fost subordonatii

lucrrllor de dezvelire ale cettii, ln scopul nearii unui
complex muzeistk ~~ turisUt.

2 Stlp:ilurilc au fost ll'mporar lnlrerupte pentru t'ii

nu au fost cuprinse ln planul de restaurare, la fel ca ~~
cele diu seclond de N ~1 S.

95

www.cimec.ro

Nu ne r[mne dect sa deplngem faptul ca sapaturile anterioare au deranjat, n exteriorul cctaW, pna la pamntul viu succesiunea de straturi pe o suprafata de 20 x 15 rn n
jurul turnului de S al portii.
Cereetiirile n SI ~i Sia 3 au permi:-> ohtinerea ::;tratigrafiei eomplete, nederanjate pe
Jatura de E a incintei ~i au constituit baza capitolului Strat1:grajia, iar rezultatele cercetarilor
din SVII - SX snt tratate n capitolul I ncinta, de aceea ne rezumam a prezenta n acest
capitol edificiile romane trzii descoperite n SI - SVI.
La 6 rn apus de intrarea n cetate se afla o strada DVl, orientata n directia N -S, urcnd
n panta u~oara spre S (fig. 78). Strada, lata de 3,20 rn este pavata cu piatra marunta
de calcar ~i fragmente ceramice a~ezate pe un strat de lut galben sau mortar de proasta
calitate, gros de 0,15 m.

Fig. 75. - Poarta de E in 1970.

0 a doua strada DV2, cu orientarea putin deviata spre V de la, axul N -S, se afla la
18 rn V de poarta.
Vestigiile descoperite n cursul sapaturilor noastre completate cu cele dezvelite anterior
se grupeaza n trei edificii ; primele doua, Dl ~i D2, snt simple ncaperi adosate ineintei, ccl
de-al treilea, D3, de mai mari proportii, se nscrie ntre cele doua strazi descoperite (DVl
~i DV2) (fig. 77).
Dl consta dintr-o ncapere de 6 x 5 rn adosata laturii de V a turnului T22. Suprastructura acestei ncaperi, pe care am gasit-o doar sub forma de fundatii, a fost risipita n decursul
sapaturilor anterioare, dat fiind ca ea se compunea din piatra legata cu pamnt, tehnica
atribuita ,barbarilor" ~i initial exclusa din preocuparile arheologilor care cautau monumentele
clasice. Fundatiile zidurilor, adncite n pamntul viu sau sprijinite pe resturile turnului TA, au
o latime de 0,65 rn (fig. 79). Se poate presupune folosirea ncaperii Dl ca depozit de chiupuri
n doua momente diferite, deoarece unul din chiupurile fragmentare gasite in situ intersecta
groapa sapat n piatra turnului TA, pentru un alt chiup anterior.
Edificiul D2, separat de primul prin accesul lat de 2 rn lasat spre intrarea n tmnul
T22, nu a fost dect n cteva puncte deranjat de Rapaturilc anterioare ~i anumc n zona

a Sectiunile sint numerotate de la 1- X, in interiorul

cettii, iar in exterior sint numerotate dup pandantul

lnterior cu indlcatia a.

www.cimec.ro

intrarii in turnul T22 ~1 m punctele de legatura cu zidul de incinta care forma cea de-a
patra latura a constructiei. Edificiul este format dintr-o ncapere 5,80 x 6,40 rn ce exista cel
pu tin n ultimele niveluri de locuire ale ceta~ii. Pe latura deS are o intrare de 1,50 m. ln ultima
faza de locuire (NVIA) accesul din exterior n D2 se facea probabil prin intermediul unui
,pridvor" cu coloane, ata~t laturii de S (fig. 80).
n ultima faza de existenta, la S de edificiul D2, la 16 rn de intrarea in cetate a fost
pstrat un spatiu liber ; acest spatiu larg de 4 rn permite legatura dintre strada DV1 ~i
zidul de incinta, care astfel este confirmat pentru ultima perioada de existenta sesizatll. la
Tropaeum Traiani.
Edificiul mare D3 este cuprins intre cele doua strzi DV1 ~i DV2. Planul edificiului este
un trapez dreptunghic; bazele sint paralele cu via principalis, latura de E formeaza frontul
strazii DV1, iar cea de V al strzii DV2.

Fig. 78.- Slrnda DV1 prlvitii dinspre S.

lncaperile edificiului sint distribuite pe doua din laturile unei cUJ1;i inchise (~) spre
strada DVl. Accesul dinspre aceasta strada se facea probabil, prin doua intrari, doar una
ni s-a pastrat. Din punct de vedere al functionalittii planimetrice a edificiului ~i a repartitiilor logice a acceselor n acesta dinspre arterele de circulatie, consideram necesara prezenta
unui acces U3 in portiunea de zid ce a fost demantelata, deoarece distanta de la via principalis la U 4 este mult prea mare.
Din curte (~) spre zona de locuit se patrundea prin intermediul unui portic. S-au descoperit in situ bazele a trei coloane C17 C2 , C3 ; fusurile corespunztoare primelor douA. (C17 C1 )
erau cll.zute in imediata apropiere a bazelor lor pe nivelul NV, iar fusul corespunzll.tor bazei
C1 este refolosit pe loc intr-o faza ulterioara a cladirii (NVIA ~i probabil NVIB). lntre C2 - Cf., la jumatatea distantei, s-a gsit un al treilea fus de coloana cazut pe NVIA, dar
dl"sigur cazut de la o baza de coloana ce trebuie sa fi existat intre C2 - c, (v. Piese de arhitectura, 2.1.19) a~ezata pe o plinta dreptunghiulara, masiva, ridicata pe o fundatie de piatra
marunta ; plinta este inglobata partial zidului de N al curtii.
De~i dezvelirea in suprafata a edificiului D3 s-a oprit la nivelul penultim (NV), este de
presupus ca la nivelul superior al plintei pe care s-a a~ezat C1 a corespuns un pavaj, ea,re
trebuie astfel atribuit primei faze de functionare a porticului (NIV). Dat fiin ca plinta C1
era partial nglobata zidului deN al curtii interioare, rezulta ca a~sta a fost construit ulterior,
probabil u~or deviat fata de zidul ce exista anterior.
Baza de coloana C1 este refolosita deci in NV, nivel marcat de pavajul gsit n parte
in interioml curtiL Acest nivel este cu cca 0,30 rn deasupra limitei superioare a plintei.
7- o. 1811

www.cimec.ro

Fig. 79. -

Fundatia zidului de S al edificiului Dl

turnul anterior TA.

a~ezat

Fig. 80. - Edlficiul D2 prlvit dinspre S.

98

www.cimec.ro

pc

:,

<ford

!1

1
1

1
1

'

1
1
1
1
:

;t ~!

ls 0 /'nN~r

1
1

1.'1

fi
Y.

1,.

c,

220

1a

2 '0

'

. .2.

'- /!lfllif

.'flf HY~U Fr

2 20

Fig. 82. - Peretele 5-5 curlitat sub ni velu! NVIA, un de s-a gil.s~t baza coloanel C4.

1
)r

:o

""

t4

c3
Fig. 81. -

,______..
[l. f,_

f!J

Sectiune prin portic in (3.

Fig. 83. - Coltul de S-E al fncperil ex cu accesul U2 dinspre strada DVl.

www.cimec.ro

lOO

~-

i:

' ~
-~.~--------~~~~~

--------

00

...,.

www.cimec.ro

ln iiec~iuiJ.ea prin portic (fig. 81) s-a notat cu NS nivelul peste care am gasit materialul
arheologic din secolul al VI-lea puternic rava~it.
n ultima faza de func~ionare a porticului NVIB, pavajul a fost scos, nivelul de ca.lcare fiind deasupra stratului de darmaturi nivelate.
Coloana C2 (v. Piese, de arhitectura, 2.1.18) sta pe o plinta rectangulara asemanatoare
celeilalte. Baza acestei coloane este nsa de un tip diferit de al precedentei ~i se nscrie evolutiv ntr-o etapa trzie.
Coloana C4 , in situ, a fost ncastrata unui perete ,de umplutura" ulterior (NVIA sau
sau NVIB). Sub nivelul acestui zid s-a gasit baza coloanei (fig. 82).
Coloana Ca din faza de func~ionare a porticului corespunzatoare nivelului NV nu s-a
gasit, deoarece n faza ulterioara pe locul ei ~i ntinzndu-se pna la c4 a fost a~ezata 0 lespede (prag refolosit). Fusul de coloana Ca, cazut pe nivelul NVIA fusese folosit in acela~i
moment cu lespedea care-i servea ~i de postament.
n urma studiului ~irului de coloane al porticului, constatam folosirea lui in trei faze
diferite, ceea ce confirma observat.iile stratigrafice. ffitima faza de folosire a porticului se
caracterizeaza printr-o accentuata neglijen~a constructiva (vezi modul de construire a punctului de sprijin Ca)
Interaxul coloanelor ramne pe parcursul celor trci etape de 2,20 rn (excep~ie ultima
faza a porticului cnd Ca este pu~in deplaRata).
n curtea ~ se afla inca, n fa~a porticului, cteva din lespezile pavajului din penultima
faza de locuire (NV).
ncaperea nordica oc a fost sapata pna la nivelul din secolul al IV-lea la inceputul secolului
al XX-lea 4 ; zidurile din piatra legata cu lut au disparut, ramnnd pe latura de N, de V ~i
in col~ul deN -E doar funda~iile lor. n intcriorul acestei ncaperi se afla in situ doua baze
de coloane (CM C6 }, interaxul lor este egal cu distan~a dintre prima coloana ~i zidul de E;
pe axul coloanelor trebuie sa fi existat o serie de coloane, cu scopul de a compartimenta func~ional ncaperea oc; din motive constructive, folosind interaxul cunoscut al coloanelor, e de
presupus existen~a unei a treia coloane (C 7 ).
Din studiul elementelor constructive ale ncaperii putem suplini lipsa observat.iilor stratigrafice complete. Accesul U 2 se facea dinspre strada DV1, al carei nivel era mai ridicat
dect cel al ncaperii oc, spre care cobora o scara, cu doua trepte. Nivelul acestei faze consta
dintr-un pavaj din lcspezi de piatra (NV) pastrat doar n col~ul de S-E corespunzator accesului U 2 Remarcam ca nivelul a,cestui pavaj este cu aproximativ 0,30 rn deasupra nivelului
superior al plintclor in situ pe care sint a~ezate bazele de coloane.
A vnd n vedere ca nivelul de calcare ini~ial al ncaperii n mod necesar corespundea
nivelului acestor plinte, tragem concluzia ca pavajul descoperit apartinc unei faze ulterioare.
Materialul arheologic din stratul de deasupra pavajului ne da temeiuri sa-1 atribuim fazei
NV, databila la sfr~itul secolului al V-lea - secolul al VI-lea (586) (fig. 83). Pavajul nu constituie ultima fa,za de folosire a acestei ncaperi; deasupra lui exista un nivel de pamnt
batut la care se ajungea din strada prin intermediul unei trepte.
Din existenta celor trei niveluri de locuire ale ncaperii deducem pastrarea punctelor
de sprijin ale plan~eului n tot acest rastimp (fig. 84).
Succesiunea fazelor ncaperii oc se desfa~oara ~i din punct de vedere constructiv n acela~i
mod cu cele din ~ Consideram ca zidul B-B, n forma sapata de noi, a avut doua faze
constructive : prima faza apartine nivelului NV, iar n a doua faza folosindu-se ca temelie
zidul par~ial dema,ntelat s-a, construit un zid mai ngust cu 0,10 - 0,15 m. ln aceasata etapa,
NVI A, s-a practicat un acces ntre oc ~i ~ prin acest zid (fig. 85).
ncaperea oc are, deci, un acces dinspre strada DV1 (U 2 } ~i unul spre zona de locuit
(U 7 ). Avnd n vedere dimem;iunile ncaperii ~i distan~a mare la care se afla accesul dinspre
strada DV1 fata de via principalis se impune ca necesara ipoteza existent.ei unei intrari

' Numa! col~ul de S- E a fost spat de nol, ocazle cu

care am putut constata foloslrea incperll ln ultlmele

trel nivele de exlstent4 (NIV- NVI).

101

www.cimec.ro

direct dinspre strada principala, pe latura istrusa in epoca moderna. Aspectul acestei incaperi ne sugereaza folosirea ei pcntru scopuri comerciale, cu spatiu public cuprins intre linia
coloanelor ~i zidul dinspre strada principala.
ncaperea y (de 11,50 x 4,50 rn) adiacenta porticului curtii interioare avea spre aceasta
doua intrari (U5 ~i U 8 ). ln etapa reprezentata de nivelul NV, corespunzator fazei in care functionau aceste intrari, in incaperea y erau adapostite cel putin doua chiupuri, ceea ce i
determina functia de magazie.
Sub porticul curtH interioare, adosata zidului estic al incaperii ~i n imediata vecinatate a intrarii U 5 se afla in situ trei trepte ale unei scari care asigura circulatia pe verticala,
constituind legatura cu etajul amenajat deasupra porticului, a ncaperii y ~i poate o: (fig.86).
Peste nivelul de calcare NV zace o mre cantitate de arsura, caramizi, ligie ~i fragmente
ceramice. Sntem determinati sa credem ca utilizarea edificiului D3 a fost ntrerupta in urma
unui incendiu de mari proportii, care dealtfel nu a afectat numai acest Hector. ln curtea
interioara, n apropierea primului fus de coloana (C1 ) ~i lnga zidul suic al ncaperii o:
printre darrnaturi s-a aflat un craniu uman, fara maxilarul inferior 5 (fig. 87).
Darrnaturile provenite n urma acestor violente ~i dramatice distrugeri au fost partial
indepartate ~i nivelate, ruinele cdificiului fiind refolosite in urma unor amenajari cfectuatc
evident cu mai putina dare de mina, uiilizindu-se pictre provenite din edificii anterioare
sau din necropola (fig. 88).
ln noua etapa de folosirc (NVIA) cdificiul sufera uucle transformari : se con~truiP~t c,
mic~orindu-se spatiul curtii interioare, o ncapero (o) prin ridicarca unor ziuri (D- D ~i
4-4). Se blocheaza intrarea. dinspre strada (U4 ) cu fragmente de sarcofag; presupunpm et
legatura cu restul edificiului se facea pc latura 4-4 care nsa ntr-o etapa ulterioara este
demantelata (NVIB); spatiul dintre coloana C4 ~i zidul de S (C-C) eRic umplut, rczultnd 1m
perete despartitor foarte ~ubred (5-5); n accast pe~ete este inclusa f;\ coloana 0 4 ; 11tre C.1 0 3 s-a plasat o lespede de piatra - un prag rcfolosit - cu scopul de a suHtinc o coloana pc
locul lui C3 ~i probabil pentru a delimita functional coridorul creat prin zidurile 4-4 ~i ,-,-;;
(daca au functionat vreodata simultan); vechiul portic pierde din amploare raminind totu~i
n functiune; intrarea u, in y este ngustata, iar zidul de E al incaperii este reconstruit 1w~te
pitmintul galben de umplutura gros de 0,30 m, care a fost a~ezat peste nivelul NV (l'ig. 16);
zidul de E, 1-1, a fost demantelat pe portiune dintre B-B ~i D-D, a~a ncit curtca interioara mic~orata ~i pierde caracterul nchis. Sc constata o schimbare a conceptici arhitecturale a zonei de locuit; curtea nchisa, cu portic spre zona de locuit se transforma ntr-un
spatiu mult mai mie, deschis spre strada.
ln aceasta curte deschisa apar la un moment dat (NVIA sau B}, resturile unei consiruq.ii
de piatralegata cu pitmint, de forma circulara (s-a descoperit in SII}; constructH asemanatoa,re
s-au descoperit ~i in sectorul A de la Tropaeum ~i la H istria, la Novae ~i, n general, la
Dunarea de Jos. Rostul acestui tip de constructH n-a fost inca stabilit, sigur avea un roi auxiliar, dar n nici un caz nu pare a fi fost cuptor, caci nu s-au gasit urme de ardere.
1\Iodul in care s-a construit incaperea o, zidul 4-4, restringerea intrarilor, demon~treazit
o lipsa de preocupare pentru ordinea spatiala ~i o neglijenta constructiva mult mai acccntuata
dect n faza anterioara. Toate aceste clemente ilustreaza o pauperizare progresiva a locuitorilor din cetate. Totu~i viata intre zidurile edificiului D3 continua o perioada mai ndelungata,
fapt dovedit prin demantelarea zidului 4-4 ~i largirea spre V cu inca 1 m a ncaperii 8
prin construirea peretelui 5 -5.
Stratigrafia in sectorul D este, dcci, in linii mari aceea~i din ntreaga cctate; adica sub
un strat de 0,35 - 0,50 rn de humus amestecat cu darrnatura se afla un strat de pamnt
cenu~os, bogat in urme arheologice, ultimul strat de cultura gros de 0,30 - 0,50 m. La baza
lui se afla ultimul nivel de calcare, respectiv ultimul nivel de locuire (NVI) la -0,70 - 0,87m.
Acest nivel a fost surprins pe toata suprafata sapata. Observatiile noastre ne fac sa nclinam
chiar pentru existenta a doua momente ale acestei ultime faze, pentru cel de-al doilea moment

Studiul antropologic va ft efeetuat de dr. Cantemir

Ri~cutia.

102

www.cimec.ro

am gitsit doar pe mici suprafe~e urmele unui nivel superficial, greu de sesizat, din cauza r.scolirilor ulterioare, dar este eviden~iat prin cea de-a doua fazli. a incaper ~i poa.te printr-o
a. treia fazli. a. edificiului D2.

Fig. 86. - Dclaliu cu porlicul

~1

scma sprc claj privita dinsprc S.

Fig. 87. - Craniul descoperit pe nivelul NV.

Remarca.m ca deosebit de important faptul ca nivelul NVI, cu cele douli, faze distincte
B) nu are un sfr~it violent, lipsind orice urma de incendiu.
Sub acest nivel NVIA se afla un strat de pamint cenu~os de o nuan~a ro~iatica din ca.uza
cantitaW mari de arsura, cbirpici ~i ~igla. Acest pamnt ro~iatic zace pe nivelul penultim de
locuire NV la -1,10 rn, bine marcat de pamint galben batut sau pavaj de piatra .
(A

~i

8 Sintem chlar incllnatl sa credem ca nivelul NV era

ln cea mal mare parte alci1tult dln pavaj de piatra, ci1r:lmidii sau lemn, a~czat peste patul de piirunt galben

batut, dar cd numa! pe mici portfunJ acesta n-a fost scos

pentru a fi refoloslt ln constructU ulterloare.

103

www.cimec.ro

!n apropierea zidului de incinta acest nivel de clcare supmpunc un strat de resturi

de la cioplirea pietrei ~i de mortar, gros de 0,30 - 0,40 rn, dovada unei actiuni de Jeconstruire a zidului de incinta. Incinta, refacuta la nceputul perioadei reprezentata stratigrafic
de acest nivel, va suferi ~i ea de pe urma evenimentelor ce au dus la ncendierea ntregii
cetati 7 , euro dovedesc blocurile de parament descoperite n pamntul galben adus peste stratul de incendiu (SI, n D2).

Fig. 88. - U4 blocat cu fragmente de sarcofag.

Nivelul anterior (NIV), sapat de noi doar n D3, incaperea oc, se afla la cca - 1,4:-, m
peste el este depus un pamint afnat cenu~os. Acum exista n prima forma ~irul de eoloane
ce sustine plan~eul de peste aceasta ncapere mare oc. Viitoarele cercetari care vor atinge nivelui de locuire NIV vor trebui sa se concentreze asupra rezolvarii planului initial al neaperii,
poate mai regulat. 'l'inind cont de observatiile de ordin arhitectural, facute asupnt ~irului
de coloane din ~' privind inceputul funct-ionarii porticului ~i datorita faptului ca interaxul
este comun cu cel al coloanelor ce sustin plan~eul n ct, se poate conchide ca ele au fost concepute simultan n NIV.
1ntre modul de constructie al zidurilor n ultimele trei faze de existenta nu ~e p1ate
constata nici o deosebire. Att in NIV, ct ~i n NVI, zidurile sint legate cu lut; locssul
din mprejurimile cetatii, fiind un liant deosebit de bun, se pare ca a fost folosit din sccolul al 11-lea e.n. pentru a lega zidurile construct-iilor particulare. Piatra de marimc medie,
sumar cioplita, era a~ezata n chip de parament cu destula grija, iar pentm orizontalitate
ici-colo se foloseau caramizi ~i tigle. n interiorul zidului se a~ezau pietre de mici dimensiuni,
legate tot cu lut n tehnica asemanatoare emplectonului. Pentru colturi ~i la intrari se rezervau pietre de mari dimensiuni, bine cioplite, unele chiar monumente refolosite.
Materialul numismatic, coordonat cu datarile permise de celelalte categorii de materiale
ne permit unele datari absolute. n penultimul nivel de existenta (NV) al cetatii, cele mai
recente monede sint de la lustin al II-lea ~i Sofia, Iustinian ~i lustin I. tn ceea ce prive~te
~i

''!zl capltolul Straligra(ia

~i

capltolul prlvlnd slipAturlle ln sectorul A.

www.cimec.ro

datarea acestui nivel este de presupus ca el reprezinta perioada de

a vieW urbane,
nceputul secolului al
VI-lea. ln a.cest moment de relativ lini~te asigurat prin ac~iunile energice ale mpra~ilor
rena~tere

rena~tere resim~ita in tot imperiUI la sfr~itul secolului al V-lea -

~0

r-,

\
1

r-\,:

LJ

80

Fig. 89. -

Heconstlluirea cdificiului D3.

de ntarire a limesului dunarean, se poate data refacerea. edificiului mare D3. Avem temeiuri
sa credem ca stratul de piatra ~i mortar din apropierea zidului de incinta este confirmarea
arheologica a faptului ca Iustinian i-a ,refacut cu grija partHe minate din cauza timpului" 8 .
8 DupA lntcrpretaren lui A. Arlcescu, Dacla, N. S.,
14, 1970, p. 306, acest pasaj dln Procoplus (De Aedi-

(icils, IV, 7, 16) se rcfer rhiar la T/'opaeum Traiani.

105

www.cimec.ro

De~i, resturile materiale ale acestui nivel nu ne-au ramas dect n mica masura, ele
fiind ndepartate odata cu amenajarea nivelului ulterior, avem suficiente clemente pentru
a sustine normalizarea vieW urbane ntre zidurile ridicate de Constantin ~i Liciniu.
n ceea ce prive~te sfr~itul acestui nivel - ultima moneda lustin al II-lea ~i Sofia din
anul 570, gasita n stratul de arsura de pe nivelul din exteriorul cetat 9 (Sia) -ne duce
catre sfr~itul secolului al VI-lea. Despre cucerirea ora~ului Tropaeum Traiani, mpreuna cu
o lunga serie de alte ora~e din Moesia ~i Scythia Minor ne informeaza Theophilactus Simocattes (I, 8). Aceasta ~tire coordonata cu data ultimei monede, tot 586, descoperita la apeductele din S-E cetaW l-au determinat pe V. Prvan sa considere distrugerea totala a cetatu
de catre avari la 586 10 Noi presupunem ca aceasta distrugere trebuie legat. de incendiul
consemnat de stratul de arsura de pe nivelul penultim. Observatiile facute n apropierea
zidului de incinta (NV) ne fac sa credem ca a avut loc o nver~unata mpotrivire a tropeenilor
care a dus la ruinarea incintei.
Nivelul ultim de locuire (NVIA), prins foarte clar pe toata suprafata cercetata ~i atestat
prin modificarile structurale ale planului edificiului D2 ~i D3 dovede~te rena~terea din cenu~a
a vietii pe teritoriul ora~ului Tropaeum 11
Materialul arheologic bogat, aflat pe acest nivel (NVI) este n masura sa ilustreze continuarea modului de viata anterior n forme aproape neschimbate, dar cu aparitia unor clemente ce se dateaza ~i la nceputul secolului al Vll-lea (catarama de tip Sucidava, opaitul rotund, precum ~i unele forme ceramice- NVIA 9.4., fig. 171; NVIB 10.7, fig. 174). Firesc,
trebuie sa conchidem ca invazia avara din 586 nu a constituit ,ncetarea vieW romane la
Tropaeum". Edificiile Dl ~i D2, alipite zidului de incinta, construite dupa parerea noastra,
cel mai devreme n NIVB au sigur n nivelul NV rostul de magazii, dat fiind ca n interiorul
lor s-au aflat numeroase chiupuri. Aceasta functie se perpetueaza pentru Dl ~i n nivelul
NVI A, poate chiar ~i n NVIB ; n schimb, D2 devine n NVI, prin adaugarea spre S a unui
portic, locuibil.
Edificiul mare D3, de~pre ~t d1rui exi~tcnta n NIV, nca ncccrcetat, avcm date oferite c fazele de existenta ale celor doua serii de colonne diu nci1pcrca oc ~i clin curtea ~' colifirmate c cercetarea coltului de S-E al aceleia~i ncaperi oc, reproduce n cea de-a doua faza
de existenta NV, ntr-o forma evoluata planul de casa cu peristil, tipic pentru locuintele grecoromane.
Curtea interioara, n faza ultima NVI ~i n momentul doi al acestei faze (NVIB) este
abandonata ~i casa ramne cu un simplu portic, foarte asemanator pridvoarelor tarane~ti.
Din cauza faptului ca descoperirile marunte din cuprinsul edificiului D3, n faza NVI
(tiparul de bijuterii, ,nicovala" mica ~i numeroasele inele descoperite : fig. 169, 171, 174)
sugereaza existenta aici a unui atelier de prelucrare a metalului pretios, am ajuns la ipoteza
ca aceasta casa a apal'finut unui bijutier 12 n nivelul penultim al casei (NV) din darmatura
ce se gasea n interiorul curW ~ provin numeroase bucati de zgura sticloasa, ceea ce ar constitui
un temei ca ~i anterior se prelucra aici metalul; vasul oval de piatra (dimensiuni 0,50 x 0,70 rn)
gasit pe acest nivel al ncaperii oc ~i-ar putea gasi ntrebuintarea ntr-un atelier. Forma ncaperii oc, cu cele doua zone create prin ~irul de coloane, se potrive~te functiei de atelier-pravalie.
Astfel, descoperirile arheologice confirma transmiterea ereditara a meseriilor, legiferata la
sfr~itul secolului al III-lea 13 Starea materiala a unui ,bijutier", n conditiile generale de criza14
nu poate sa fi fost stralucita, ~i acest fapt ~i gase~te expresia n degradarea treptata a nfati~arii edificiului D3.
Concomitent cu degradarea aspectului edificiilor anterioare se produce o intensificare
a locuirii n interiorul cetatii, tocmai n ultima faza de locuire. n sectorul nostru, acest fenomen care are o deosebita amploare n partea centrala a cetat 15 , se observa n transformarea

8 Descoperitii la 4,60 rn Ede zidul de incintii la -1,04 rn,

din anul 569/570, vezi R. Oche~eanu, inv. MAC nr.
9 909.
1o BCMI, 4, 1911, p. 191.
11 M. Smpetru, SCIV, 22, 1971, 2, p. 218-219 ..
12 Raportnl definiliv de siipilturi pcntru scrtoru\ D,
T22 (ms.).

13 Codex Theodosianus, XIII, 5, 2; F. Lot, Fin du

monde antique, 1927, p. 117.
u DA, s.v. Aurum, 571.
15 Vezi ingustarea viae principalis ln zona de la V de
basilica forensis ~1 blocarea unor strlizl secundare, cf.
capitolul despre urbanism.

106

www.cimec.ro

edificiului D2 in locuin~a, precum ~~ rn ncbiderea straduiei-corior in S casci D3 nspre

DVl, unde se construief}te o ncapere, partial dezvelita n SVI, prin adaugarea unui zid n
continuarea laturii de E a constructiei ~. Dealtfel, chiar n conditiile n care ~ubrezimea constructiilor pare sa excluda posibilitatea existentei unor etaje, acestea continua sa functioneze 16
Acest spor de populatie n cetate, mai ales n urma unei distrugeri de amploarea celei avare
(586), nu se poate explica dect prin adapostirea ntre zidurile vechiului ora~ a populatiei
care anterior traia n teritoriul rural. Credem ca putem vedea n aceast adpostire a populatiei rurale n ora!} efectul a!}ezrii slavilor 17 pe teritoriul imperiului, n urma evenimentelor
din timpul lui Phocas (602).
Gr. Tocilescu remarca n unul din manuscrisele 18 referitoare la sapaturile de la Adamclisi ,daP die Stadt von ihren Bewohnern friedlich verlassen worden ist". ntr-un studiu anterior 19
am trecut n revista toate elementele care ne-au permis sa consideram pastrarea caracterului
urban al a!}ezarii de la Tropaeum EJi la sfr!}itul secolului al VI-lea - nceputul secolului al
VII-lea, dar desigur cu evidente semne ale decderii. Cauzele parasirii treptate a cetat pot
fi aflate in !}Ubrezenia puterii imperiale, care nu mai poate mpiedica formarea ,sclaviniilor"
chiar pe teritoriul imperiului 20 Tropaeum pare sa existe chiar ~i n conditiile n care, dupa
anul 602, puterea imperial nu este dect nominala n Scythia Minor. Daca, dupa cum este
de presupus, legatura dintre imperiu !}i ora~ele de pe litoral, !Ji eventual ~i cu cele de pe
Dunare continua 21 , Tropaeum va fi lipsit de ocrotirea puterii centrale, ~i n aceste condit, oraEJulunitate administrativa !}i religioasa, oarecum artificiala 22 - se descompune. Populatia se
va retrage, fie n regiunile sudice, fie ntr-o zona apropiata, unde-i era asigurata existenta
fara necesitatea unor costisitoare lucrari edilitare 23
Ramne n sarcina cercetrilor viitoare aflarea resturilor de vietuire, care ar putea
apartine populatiei ora~ului Tropaeum, abandonat treptat n cursul secolului al VII-lea e.n.

18 Scara carc conducc spre etajul supcrior, construit

lleasupra incperii y, nu a fost dezafectat la nivelul
NVI.
17 Theophanes, a. 6 149, Bonn, p. 530; V. TpkovaZaimova, Sur les rapports entre la population indigne
des rgions balkaniques cl les l!Urbarcs au VI sicle, Ryzanlino-bulgarica, I, Sofia, 1962, p. 71.
1s BAR, ms, 5 139, p. 170.
19 1.
Bogdan Ctniciu, M. l\Irgineanu-Crstoiu,
Hcv\luzMon, 19, 1975, 2, p. 59-61.
20 (;. Ostrogorski, DOl', 1:3, 1!159, p. 1; DID, II, Jl. 110.
21 N. Iorga, Histoire des roumains, II, p. :i65, nota 1 ;

G. Oslrogorski, op. cil., p. 20; DID, II, p. 445.

22 F. Lot, op. cil., p. 85, 97; G. 1. Briitianu, l'riuili:ges
cl franchisses municipales dans l'Empire By:antin, 1936,
p. 16- 17; E. Kirstcn, Die by:an/inische Stad/, Akten des
XI. Interna lion ah n Byzantinistcn Kongressl's, Mnchcn,
1958, p. 10; H. Granghoffcr, L'volution des insli/utions
municipales en Occident cl en Orient au Ras-Empire,
1963, p. 26 ..
23 Pc platoul cctpi de la Adamclisi nn sc giisc~tc ap,
cnrc sc adueca aiei prin aprduetc; nnmai accst fapt ar fi
fost snficient Jll'tllrn n lll)llllll' in l"ondiliiil' lotalci dcciidcri municipale, lransmnlarca populapci.

107

www.cimec.ro

VI. ASPECTE ALE URBANISMULUI N CET ATEA

TROPAEUM TRAJAN!
arhitect Monica .Margineanu-Crstoiu,
Alexandr Barnea
Studiul sub aspect urbanistic al unei a~ezari urbane romane presupune n principal pe acela
al cailor de circula~ie ~i legaturii lor cu incinta, precum ~i al zonelor de importan~a urbanii
majora ~i al ,insulelor" de locuit. Dintre acestea ne vom ocupa cu precadere de axele de circula~ie in legatura lor fireasca cu incinta, precum ~ide unele aspecte ale zonelor ci vice importante
care decurg din acestea. Stadiul actual al cercetarii nu permite considera~ii de detaliu asupra
,insulelor" (dimensiuni ~i caractere func~ional-constructive particulare), acestea aparnd doar
par~ial n descrierea sectoarelor cercetate prin sapaturi arheologice sistematice, la. capitolele
respective.
Cercetarile mai vechi ~i mai noi din cetatea Tropaeum au pus n eviden~a o serie de clemente ale re~elei stradale, care permit, n cele ce urmeaza, prazentarea ei att in ultima
perioada de func~ionare a a~ezarii, cit ~i par~ial, in evolu~ia ei pe masura surprinder acesteia
prin ultimele sapaturi arheologice. Prezentarea pe care o facem porne~te de la situa~ia. pusa n
eviden~a pentru ultima faza de locuire din cetate, incepnd cu axele principale de circula~ie
ale a~ezarii ~i, in func~ie de stadiul cercetarii de lao zona la alta, am ncercai sa surprindem
faze mai vechi ale re~elei stradale.
Via prineipalis ineepind de la poarta de E pin la eardo (fig. 90 ~i 91 ). Axul de circula~ie principal
E-V, decumanus, numit ~i via principalis, datorita func~ionalitat sale preponderente n
a~ezare, se limiteaza la extrema de E cu accesul prin poarta flancata de turnurile Tl la N
~i T22 la S, lat de cca 3,20 m. Flancurile strazii de la acces pna la intersectia cu axul
principal N- S (cardo) (=V) nu snt perfect paralele, variind ntre 16 rn n imediata vecinatate
a intrarii ~i 13,50 rn la intersec~ia cu cardo. 0 sec ti une transversala a strazii prezinta o zona
centrala carosabila lata de cca 7m ~i doua benzi exclusiv pietonale acoperite cu portice.
Pe axul longitudinal al zonei carosabile este amplasat canalul de scurgere cu un apeduct
pe latura lui de S, canal acoperit ini~ial cu lespezi de calcar care astazi se mai pastreaza
doar pe o por~iune de cca 19 rn lungime, pornind de la poarta de E. De la aproximativ
30 rn distan~a de la poarta de E, spre V, pna in dreptul bazilicii jorensis, se mai pastreaza o parte din blocurile de calcar care foloseau la sustinerea pereWor canalului, a~e
zate transversal la intervale de cite 3,20 rn (cca 10 M) sau 3,60 rn (11 1 / 4M). 0 parte din aceste
blocuri mai pastreaza numerotarea initiala cu cifre romane (I - V).
ntreaga suprafata carosabila a strazii era pavata cu lespezi mari de calcar, a~a cum
se observa din resturile dalajului pastrate pe o lungime de 30 rn, ncepnd de la poarta de E,
catre V, de o parte ~i alta a canalului. Existenta unor urme de dalaj ~i pe latura de S a
strazii, in imediata vecinatate a zidului de N al transeptului ,bazilicii cu transept", dovede~te ca porticele erau pavate ~i ele cu lespezi mari de calcar.
La 30 rn de poarta, un sondaj de verificare a pus n evidenta un canal de scurger(' care
accede dinspre S-V n canalul colector central. ln pavajul din imediata vecinatate a portii
de E, n interior, se pastreaza dale cu urme ale rotHor de car, cu distanta intre ele de 1,50 1 ,
1

Distanta aceasta, de 1,50 rn, reprezlnt dlstanta inlre exlremlttlle oslilor carelor romane.

109

www.cimec.ro

fapt observat ~i la poarta de V a cetatii. n apropiere, chiar n dreptul intrarii, se afla, n

acela~i dalaj, un bloc rectangular (1,20 x 1,20 ) n centrul caruia se vad urmele unei guri de
scurgere n forma de rozeta. Observam ca pozitia acestui bloc este deviata fa~a de axul
canalului. Traseul acestuia din urma este descifrabil n por~iunea nedezvelita, att datorita
dispunerii particulare a dalelor care il acopera, ct ~i datorita traseului sau din afara cetaFi.
Aparenta deviere a canalului, la intrarea prin poarta de E, este probabil n coresponden~a
cu locul unde (sub pragul intrarii) conducta de apa, ce vine dinspre E, intra n canal. Datarea
canalului cu apeduct n secolul al IV-lea de catre G. Murnu ramne ~i astazi valabila, ata~n
du-i n plus observa~iile stratigrafice facute n afara ceta~, n apropierea imediata a turnului
Tl (la E), unde o serie de sec~iuni transversale pe canal au .surprins nivelurile anterioare
nceputului secolului al IV-lea taiate de construc~ia acestui canal 2
~tiind ea, n sistemul de constructie al unei fortifica~ii clasice romane, ntre zidul de
incinta ~i zona construitii, a ora~ului se respecta un interval continuu (ceutura libera de
circula~ie), destinat att asigurarii functiei de aparare a zidurilor (respectiv rezolvarea accesului
imediat la ziduri ~i turnuri dinspre interior), ct ~ica element perimetral de legatura cu fluxurile de circula~ie din interiorul cetatii, presupunem existenta lui ~i la Tropaeum, n fazele
anterioare secolului al IV-lea ~i chiar n momentul imediat urmator reconstruirii incintei n
jurul anului 316 e.n.
Observatiile fi1cute n urma cerceti1rilor din zona turnurilor Tl ~i T22 sint n acord cu
afirmatia de mai sus, ntruct cHtdirile adosate zidului de incinta (n interior) ~i dezvelite pe o
lungime de cite 40 rn catre N ~i S se dateaza n general (cu refaceri) n secolul al VI-lea,
iar nceputurile lor nu mai devrcme de sfr~itul secolului al IV-lea- nceputul secolului al V-lea.
Pornind de la functionalitatea specifica a intervalului ~i de la modul de dalare a straz'ii
principale, presupunem cii, acesta era ~i el dalat n acela~i mod cu strada. Este posibil ca o
parte din dalajul din vecinatatea port de E sii, fi refolosit blocuri ce au apartinut turnului
de poarta interior A, turn demantelat cel mai trziu la nceputul secolului al IV-lc::l!. Nivelul
acestor blocuri este identic cu acela al dalelor a~ezate deasupra canalului, fapt care confirma
aceasta reutilizare (fig. 92).
Observam ca largimea intervalului, n zona la care ne referim era de 9,60 rn (32 x
x 0,30 rn), avnd ca limita interioara, la S de via principalis, axul zidului I - I, dupa cum
ne permit observatiile facute n acest sector. La N de via principalis, consideram ca limita
interioara a intervalului traseul determinat de fragmentul temeliei zidului a - a, prins ntr-un
sondaj din AVl. Tezaurul de denari descoperit n aceasta zona, pe traseul zidului b - b,
care fusese distrus n jurul anului 170 e.n., dovede~te functionarea zidului a - a cel pu~in
pna n anul 204 e.n. Observam ca n aceasta zona, largimea intervalului era (n zona de
contact cu via principalis) de 12,60 rn (42 x 0,30 rn). Intervalul a fost sigur desfiintat n
momentul construirii edificiilor Al - 4 ~i Dl - 3, care nu pot fi datate, a~a cum aratam
mai sus, nainte de sfr~itul secolului al IV-lea sau nceputul secolului al V-lea.
n urma desfiintarii intervalului prin construirea acestor edificii, au a parut stri1zile AVl
~i DVl. Dalajul vechiului interval a fost scos, noile strazi folosind, n parte, substructia vechilor
cai de acces. Totu~i, chiar ~i n faza mai tzie a existentei cladirilor adosate incintei, posibilitatea accesului la ziduri (farii, de care functia de api1rare a acestora ar fi fost compromisa)
a fost asiguratii, prin pastrarea unor intervale de circulatie ntre edificii, surprinse deocamdata
ntre Al ~i A2 la N ~i ntre Dl ~i D2 ~i respectiv D2 ~i D4 la S 3
Strada DVl are o latime de 3,20 rn ~i este dezvelita n lungime pna la 30 rn cii,tre S
pornind de la axul stri1zii principale. Pavajul strazii, din piatrii, mii,runt.rt ~i cioburi, s-a
2 G. Murnu, BC~ll. 4, 1911, p. 81 - 82; pcntrn sectlunile de la E de Tl, v. fig. 71, 76.
s Realizarea acestor zone de circulatie (avind aspectul unor fundturi) confirma ins~i perpetuarea functiei
defensive a zidului de incint in secolele V- VI. Pstrarea unor asemenea spatH libere de circulatie intre
cldirile amintite, ln contextul unel folosiri intensive
a suprafetei de locult remarcat, dupa cum se va vedea
mal jos, in toate zonele dezvelite din cetate, nu se justiflcii dect in ncest fel. NoUim in plus ci:inu poatc fi vorba

ca aceste spatH sa fi fost special create pentru asigurarea

acceselor in cldirile respective, deoarece acestea puteau
fi foarte u~or rezolvate direct din strizile A Vl ~i DVl.
Deci, faptul c intrrile in edificii apar !;li corespunzitor
acestor spatil este secundar !;li decurge din posibilitatea
de utilizare complexa a unor zone de circulatie create,
in principal, pentru asigurarea acceselor citre zlduri.
Cf. !;li I. Bogdan Citaniclu !;li M. Margineanu-Crstoiu,
HevMuzMon, 19, 1975, 2, p. 59- 61.

110

www.cimec.ro

pastrat pe alocuri, mai ales in por~iunea sa mediana. n zona dintre edificiile Dl ~i D3,
nivelul strazii DVl s-a nal~at intre secolele IV - VI cu minimum 0,20 rn, a~a cum rezulta
din studiul comparativ al nivelelor de calcare din secolul al IV-lea, corespunzatoare urmatoarelor puncte : axul strazii principale, funda~ia turnului A cu blocurile presupusc a fi fost
refolosite ca dalaj in incaperea Dl ~i insa~i strada DVl.
De~i sapaturile mai vechi au rupt legatura strazii principale cu cele laterale (dificultate
valabila din pacate pentru mai mult de jumatate din lungimea ei), am luat n considerare
pentru po~iunea dinspre E la care ne referim, dalajul care acopera axul strazii drept cota
a nivelului de calcare men~inut intre secolele IV - VI inclusiv, chiar daca ~i acest nivel
a suferit refaceri in cursul cel or trei secole de func~ionare. Nu acela~i lu cru se intmpla pe
strazile laterale, a~a inct, pornind de la axul canalului pna l~ 30 rn catre S pe strada
DVl, exista o diferen~a de cota pe ultimul nivel de folosire a strazii de 1,80 m. Aproximativ
aceea~i diferen~a se observa (tot marcind un sens ascendent pornind de la intersec~ia n straa
principala) ~i catre N, pe strada AVl, corespunznd aceleia~i distan~e fa~a de via prinripalis. Dealtfel, ~i in prima faza a existen~ei acestor doua cai de acces, panta urca de la axul
strazii principale catre S ~i respectiv catre N 4 Pentru a ob~ine insa mai multc certitudini
n privin~a evolu~iei nivelurilor n strada principala (n aceasta zona), precum ~i n privin\a
rela~iilor cu accesele laterale n acest sens, vor fi necesarc sondaje care sa nlatme dalajul
existent ~i sa sec~ioneze strada principala ~i accesele laterale.
Strada AVl, dezvelita pe o lungime de 32 rn de la axul strazii principale, are largime:1,
catre S, de 7,50 rn, iar in extemitatea dezvelita dinspre N de 6,20 m. S-au pastrat pe alocuri,
mai ales in po~iunea centrala, urme ale pavajului din piatra maruntft ~i cioburL De pe frontul
de E a strazii se deschide un acces pavat catre zidul de incinta, ntre ncaperile Al~ ~i A2~,
acces care dirijeaza circula~ia spre interiorul acestor ncaperi; de asemenea, din AVl se accedP
in incaperea A2 ~ printr-o intrare al cami prag s-a pastrat. Din aceea~i strada, pe frontu 1
ei de V, se deschide un acces (la 20 rn distan~a spre N de la, axul strazii principale), can
conduce circulatia pietonala catre edificiile A3 ~i A4, precum ~i spre spatiul liber (neconstruit) in secolul al VI-lea, cuprins intre edificiile A3 la S, A4 la, E ~i bazilica ,simpla" (A)
la V. Presupunem ca, datorita configura~iei func~ionale evident transformate fata de o fazft
ini~iala, intre edificiile din aceasta po~iune de ,insula", accesul a functionat numai ntr-o
faza de locuire corespunzatoare secolului al VI-lea. Sondaje viitoare vor dovedi daca in acel
spa~iu de la E la bazilica ,simpla" (A), exista ~i anterior secolului al VI-Ica o mica piatet
interioara, sau daca aceasta a fost creata contemporan sau ulterior bazilieii ,simple" (A). La
8 rn spre N de accesul sus-amintit se deschidea spre V, n secolul al VI -lea, o strada-canal
larga de 1,20 rn, conducind spre spa~iul liber deschis mai sus. Acest acces a fost nchis (la
extremitatea de E) cu un zid de piatra legat cu pamnt, ntr-o ultima faza de locuire, cel
mai probabilla sfr~itul secolului al VI-lea sau nceputul celui urmator, cn<l au fof>t construite
n doua etape distincte, ~i indiperile-anexa circulare, adosatc zidului de S al edificiului A5.
Frontul de N al striizii principale (fig. 90 ~i 91). Existenta porticului pc latura de N a strazii
principale este confirmata de prezenta celor 20 de plinte rectangulare din ca.lcar care au
folosit pentru sus~inerea bazelor de coloane ale acestuia, a~czate la intl'rvalc regulatc pc un
a x longitudinal unie. Nu s-au pastrat toate plintelc in accst ~ir, dar, din studiul interaxelor cel or
cxistcnte, am putut stabili amplasarea cea mai probabil:1 a plintelor astazi pierdutc. Am observat ca ntre plintele AVPcl ~i 5 interaxul cel mai probabil este de 3,60 (11 lf-i l\I sau 12P) &.
utrc plintele AVP5 ~i 7 optiim p<'ntrn nrmto:u<':t posibilitate de interprl'tnr<~ a. poziiei p1in-

4
Corespunznd in primul rnd sitnntiei topografice a
terenului.
5
Trebuie sa specificlim ca mlisura de 0,32 rn reprezintii
de fapt 1 plclor .,blzantin". Pieiorul roman, dupa VitruYiu, corespunde cu 0,296 rn(= 0,30 rn). Avnd in vedere
ca inc:i nu cunoa~tem cum au evoluat unitiitile de miisurii

(de la piciorul roman de 0,296 rn (~ 0,30 rn) la cel de

0,32 rn), iar la 1'1opacum elemenlele c arhitectur:i cure
pot a indicaW in aceastii privintiJ. apar in contexte constructive inca neclarificate suficient, noliim conventional
miisura de 0,32 rn drept unllnte mod11lar:i (\!), iar 111:isnra
de 0,3U m (picior roman) l'il 1'.

111

www.cimec.ro

t~lor:

daca ~onsideram plinta nr. 6 pe locul originar 8 , nedeplasata, ~i avnd n vedere distan~
dmtre ca ~~ urmatoarea (spre V) de 2, 70 rn, este probabila existenta unei plinte AVPc5
catre E, la 2,70 rn (9P) interax, fata de plintele nr. 5 ~i 6. n aceasta situatie, interaxt
~le 2,70 rn se p~streaza _constant ntre plintele AVPc5 - 9. Mai departe, ntre AVPc9 ~i 25,
mteraxul cel ma1 probabll al bazelor de coloane este de 3,20 rn (10 M), cu exceptia interaxului
dintre AVPc19 - 20, care este de 3,60 rn (12P sau 11 1/4 M).
De~i se ~tie ca uniformitatea modtarii axiale planimetrice, la astfel de portice n epoca
Imperiului roman trziu, nu este un principiu care sa nu fi suferit abateri de la regula, cele
trei zone evidente de variatie a interaxtui n pm1iunea descrisa pot indica o serie de refaceri
~i modificari n timp ale portictui. Dar, dupa cum reztta din nivelmentul facut pentru
aceasta portiune a portictui, modificarile la care ne-am referit nu au schimbat substantial
nivlul de calcare al strazii ~i porticului pe latura sa de N ~i nici nivelul la care erau a~ezate
nca, cel mai trziu din secolul al IV-lea, plintele ~i bazele de coloane, intervenindu-se ntre
secolele IV ~i VI doar cu refaceri partiale ale colonadei 7 Schimbarea de interax n cazul plintelor AVPc5 - 9 presupune, credem, o modificare necm~ara a porticului n accasta portiune,
n orice caz ulterioara secolului al IV -lea, daca a vern n vedere masura interaxului blocurilor
transversale din canal aflate n dreptul acestei portiuni.
Nivelul plintelor prticului urmare~te panta terenului; ntre nivelul corespunzator plintei AVPc1 ~i cel corespunzator plintei AVPc25, panta relativa este de 0,9 %, dar evident
ascendenta numai ntre plintele nr. 1 ~i 17. De la acest punct pna la intersectia via principalis cu cardo, nivelul strazii este aproape orizontal. Acest fapt rezulta ~i din nivelurile plintelor AVPc14 - 15 ~i 17 (fig. 93).
Latura deN a porticului este formata dintr-un front lung ~i continuu, n ultima faza de
locuirc, alcatuit din ziduri de piatra legata de pamnt, prevazute din loc n loc cu intrari
catre intcriorul cla.dirilor carora le apartin. Dealtfel, nsa~i pastrarea porticului probabil pna
la parasirea cetatii, se datore~te ~i functiunii sale de protejare a circulatiei pietonale n fata
acestor construct cu un rol important in viata economica a cetat pna n aceea~i perioada.
Mai departe, latura deN a porticului este formata de zidurile ncaperilor anexe ale bazilicii ,simple", a caror stare actuala (~i ele fiind descoperite anterior cercetarilor noastre) nu
permite observarea vreunor intrari dinspre S. Avnd n vedere cronologia zidurilor VIIIVIII, IX-IX, X-X, f-f ~i i-i (sector A), precum ~i rolul activ, preponderent al cailor
de circtatie (retelei stradale) n urbanismt roman, consideram ca ntre edificiul A3 ~i bazilica
,simpla" (A) exista o strada pietonala cu o largime initiala nedeterminabila exact 8 , deoarece
cunoa~tem numai limita sa de E marcata de zidul VIII- VIII, perpendictara pe via principalis. Ulterior, odata cu constructia bazilicii ,simple" (A) ~i extinderea edificiului A3, aceasta
strada s-a ngustat pna la 2 m. ln ultima faza stradela a fost nchisa spre via prinoipalis
prin zidurile f- f ~i i-i. Este posibil ca transformarile debu~eului acestei strazi n via principalis, precum ~i transformarea edificiului A3 (sub forma vizibila n plan) sa fi influentat
modificarile intercolonamenttui porticului din aceasta zona. n acest sens, trebuie sa remarcam faptul ci1 distanta ntre traset zidurilor paralele a-a ~i VIII- VIII, ambele sigur
anterioare secolului al IV-lea, masoara 100 x 0,30 rn; presupunem ca cle au marcat fronturile de E ~i V ale unei ,inste" de locuit 9
Frontul de S al strzii principale (fig. 90, 91 'i 93). Prezenta unui numar de 14 plinte pe latura
de S a strazii principale n~iruite pe un ax unitar, studit interaxelor bazelor de coloane vire S-ar mal putea intimpla ca AVPe6 s fie u~or deplasat de loeul el initial, in eare ea ar fi a~ezat la 4 rn
interax fat de nr. 5 ~i 7. Situatia rm~itelor porticului
ln aeeast portlune a strzll era mult mai bun in momentul dezveliril el de ctre G. Murnu, cind toate bazele de
coloane se aflau pe locul lor ~~ se descoperlser in situ
chiar ~1 fragmente ale coloanelor sau coloane intregi, v.
G. Murnu, BCMI, 3, 1910, p. 159, foto.
7 Trebule s sublinlem aicl faptul c, in absenta unor
sectlunl transversale pe via principalis care s lllmureasc
exact fazele de constructle ale portlcelor ~~ in orlce caz
momentullnltlal in care s-a lntrodus portlcul in conceptla

urban la Tropaeum (moment ce poatc cobori ~1 pln ln

secolul al II-lea e.n.), este dlficll de stabllit cu certltudlne evolutla acestel strzi. Dlficultatea rezid mal ales
din exlstenta pante! naturale a terenului, care lnfluenteaz
direct orice consideratle lzvorta dln studlul nlvelmentulul dlverselor clemente de arhitectur urban sezlsablle
astzi.
8 Ne referim la o faz anterioara construlrll bazilicil
.,simple".
8 Dup cum se va vedea mai jos, n trasajul retelel
urbnne exlstente plna ln secolul al IV-lea, o mare parte
dln numiirul.,lnsulelor" are cel pu tin cite un front de 33 rn

112

www.cimec.ro

tuale "i relatarile descoperitorului lor G. Murnu 10 , permit sta.bilirea amplasamentului cel mai
probabil al tuturor bazelor de coloane care au format porticul la origine ncepnd de la DVPcl
pna la 22. lntre DVPcl ~i 3 1 interaxul este de 2, 70 m, ntre DVPc3 "i 5 de 3,20 rn, ntre
DVPc5 ~i 7 de 3,60 rn, iar ntre DVPc7 ~i 12 de 3,20 m. lntre DVPc12 ~i 22 intera.xul este
variabil: ntre nr. 12 ~i nr. 19 n jur de 3,60 rn, iar ntre nr. 19 "i nr. 22 de 3 120 m.
Remarcam, ~i n acest caz, trei zone de varia~ie a interaxului colonadei portimui, corespunznd aproximativ zonelor de pe latura de N. Din studiul nivelurilor la care snt a~eza.te
plintele, coroborate cu cel al interaxelor bazelor corespunzatoare, precum ~i cu observa~iile
lui G. Murnu privind etapele constructive ale strazii 11 , am putut distinge existen~a. a. trei
faze mai importante de construire ~i refacere a porticului : prima legata de o perioada probabil anterioara cetatii constantiniene (ntre DVPl ~i 3 ), o perioada intermediara (tinnd de
refacerile din secolul al IV-lea ~i corespunznd nivelului dalajului de pe canal), al carei nivel
este determinat de linia virtuala care leaga plinta nr. 4 cu plinta nr. 22 ~i n fine o a treia.
faza, determinata de plintele DVPc7 - 20 - p, legata n timp de construirea bazilicii cu transept.
Studiind comparativ nivelul porticului de N cu cel de S n zona cuprinsa ntre AVPc9 25 ~i respectiv ntre DPVc7 - 22, am ajuns la concluzia c diferenta sensibila de nivel intre
cele dou portice se datoresc unei refaceri mai substan~iale, n ultima faza, a porticului de S.
Astfel, n porf.iunea cuprins ntre DVPc9 - 13, nivelul plintelor pe care erau a~ezate bazele
de coloane este naltat cu 0135 m fata de por~iunea simetric ei dinspre N 12 Considernd
refacerea acestei por~iuni din portic n lega.tur cu ridicarea bazilicii cu transept, prin comparatie cu partea corespunza.toare din portic de pe latura de N, aducem o dovada n plus cu
privire la datarea momentului construirii bazilicii ,simple", anterior construirii bazilicii
cu transept.
Pozitia actuala a plintei DVPol fa.ta. de frontul de ziduri dinspre S ~i urmele de fundat
P-P (probabil de portic) surprinse pt.na. n dreptul zidului I - I din sectorul D, precum ~i
posibilitatea integrarii pe aceasta distanta a unui "ir de coloane a~eza.te la interaxe de 2, 70 m,
ne conduce la presupunerea ca, la origine (cel putin la nceputul secolului al IV-lea, daca
nu ~i mai devreme) porticul a existat ~i pe aceasta por~iune 13 , fiind desfiinpt intr-o faza tirzie.
ln acest sens ~i porticul de pe latura de N ar fi putut continua p.na. n dreptul zidului
a-a.. Acelea~i considerente care ne-au determinat sa deducem exiten~a unei strazi perpendicula.re pe via principali8, cuprinse ntre A3 "i bazilica ,simpla" (A), ne conduc la presupunerea. existen~ei unei strazi care reprezinta continuarea circula~iei fa~a de latura de S, la E de
ba.zilica cu transept 1. ~i aceasta. strada a fost nchisa spre sfr~itul existentei cetW. ln
final, faptul ca pe strada principala s-au descoperit o serie de capiteluri ionice-imposta "i baze
de coloane, databile numai catre sflr"itul secolului al VI-lea e.n. confirma refacerile pe care
le-am presupus a fi afectat jumatatea de E a strazii principale intr-o epoca trzie.
Coroborarea datelor expuse mai sus cu rezultatele unor sectiuni transversale prin strada,
foarte necesare n viitor, vor putea clarifica mai bine etapele constructive pe care am ncercat sa le surprindem mai sus.
Axa principali. N -S (c81'do) (fig. 94 ti 95). La 96 m spre V fata de poarta de E (320 X
x 0,30 m), via principali8 este intersectata de cardo (V n plan~e ~i n notarea. prescurtata in

1o

G. Mumu, op. cil., p. 140- 141; 4, 1911, p. 155-

161.
Ibidem, p. 159 - 160.
u Deslgur, existA poslbilltatea ca ln cazul unel strizl de
tlpul celei principale de la Tropaeum, .. trotuarele" celor
douA portice s4 nu fie egal supralnA:ltate fat4 de portlunea
medlanA (in cazul nostru carosabll4) a strazU (dlferentele de nlvel rezolvlndu-se foarte slmplu prin trepte),
ele fllnd construite totu~l ln aceea,l perload4. Dar acest
tlp de sectlune a str4zll este cond.ltlonat fie de sltuatla
topograflc4 a terenului ln zona respectlv4, fie de caracterul func~lonal constructlv al cladlrllor adlacente. ln
cazul nostru, niel una dln aceste condltll nu se justlflc4.
11

lS Numai sondaje viltoare vor putea clarlflca situa~la

mentlonat4, precum ~~ raportul el cu turnul A ,1, ln
general, aspectul urban mai vechl dln aproplerea portU de E.
u Sublinlem c4, pe lingA dlmenslunlle frontulul nucleulul de locuit 'i caracterul preponderent al strllzll in urbanlsmul roman, care ne-au condus la presupunerea exlstentel unel artere de clrculatle ln aceast4 zon4, ln perloada corespunz4toare construlrll bazlllcll .,simple"
(A) ,1 apol a celel cu transept (D), era absolut necesara
existenta unel strzl, fie ea clt de lngust4, care s4 dlrljeze clrculatla pletonala ln zona din r4sarltul bazlllcllor,
,1 flre,te, s4 separe aceste constructll de edlflclile apartlnlnd .,lnsulelor".

llS

8- o. 1813

www.cimec.ro

text), care marca axul principal N -S de circulatie n cetate. Por~iunea din cardo aflat la
S fata de intersectia cu via principalis a fost dezvelita, nca de la nceputul secolului al XX-lea,
pe o lungime corespunzatoare la E laturii de V a bazilicii cu transept (atriului bazilicii ), iar
la V laturii ~i porticului dinspre rasarit ale bazilicii forensis. Latimea strazii ntre cele doua
bazilici este de 12 m. Pe latura de E, strada era flancata de un portic ce proteja circulatia
pietonala n fata bazilicii cu transept. Considernd ~i plinta DVPc22, care reprezenta punctul
de intersectie a acestui portic cu acela de pe latura de S a strazii principale, s-au pastrat
in situ cinci plinte rectangulare ~i urmele unei fundafii punctiforme. Acestea au fost scoase
la iveala prin sondaje efectuate pe axul porticului, considerat ntre plinta p ~i bazele de coloan vizibile (n partea lor superioara), aplicnd modulii de 3.20 rn ~i 2,70 m.
Astfel, se observa ca bazele de coloana DV5 ~i DV6 snt in situ, deoarece n punctul
DV5, sub baza de coloana s-a descoperit plinta pe care era a~ezata initial (~i fundatia respectiva,) iar sub DV6, fundatia pe care a fost a~ezata direct, fara intermediul plintei, baza
de coloan. Lund, deci n considerare punctele sigure, DV5 ~i 6, pozitia sigura p - DVPc22
~i, de asemenea, pozitia zidului limita de N al anexei bazilicii cu transept, ~i aplicnd modulii
3,20 :;;i 2,70 pe traseul virtual al porticului, s-au descoperit ~i plintele DVl, 3 ~i 4.
Din studiul nivelurilor la care se afla dispuse aceste plinte observam de la nceput o
concordanta cu numarul de faze surprinse pelatura deS a porticului strazii principale, situat;ia
din cardo aparnd nsa mai evidenta. A:o;tfel, un prim-nivel, anterior secolului al IV-lea, este
reprezentat de plintele DVl, 4 ~i 5.
Comparnd acest nivel cu acela al dalajului de deasupra canalului de pe nxul strazii
principale la intersectia lui cu axul N -S (cardo), se observa ca dalajul este situat mai sus
dect plintele la care ne-am referit 16
Al doilea nivel, corespunza.tor celui considerat intermediar n studiul porticului de S al
strazii principale, este marcat de plintele DVPc22 ~i supramaltarea cu blocuri de calcar
a plintei DV4. Acest nivel raspunde logic celui al dalajului de peste canal (n zona amintita
mai sus), ambele datnd deci din secolul al IV-lea.
Al treilea nivel, corespunza.tor celui considerat pe latura de S a strazii principale contemporane cu constructia bazilicii cu transept, este reprezentat de plinta p 18 , plinta DV3 ~i nivelui de contact cu fundatia al bazei DV6. Modul n care bazele de coloan cu soclu n~tlt
aflate pe plintele DVPe22 ~i DV5 ~i 6 17 au fost refolosite pe parcursul acestor etape (maltimea lor putnd suplini diferenta de nivel) duce la presupunerea ca ~i pe celelalte plinte au
existat o serie de baze probabil de tipuri asemana.toare 18 Nu este greu sa ne imaginam
aspectul eclectic al porticului pe aceasta portiune, n ultima lui faza de existenta, datorita bazelor
diferite refolosite ~i coloanelor ale caror dimensiuni verticale vor fi compensat diferentele de
naltime 19 Stadiul actual al cercetArilor nu ne permite sa ~tim daca porticul a fost dalat pe
aceasta portiune n ultima parte a secolului al VI-lea, a~a cum pare sa se fi ntmplat pe latura de N a bazilic cu transept. Remarcam n plus absenta unei pante evidente pe portiunen
studiata a porticului, n toate fazele sesizate, absenta eare raspunde situatiei curbelor de nivel
din aceasta zona.
Latura de V a strazii N -S (cardo) este marginita de latura de E a bazilieii forensis,
atata, cum se ~tie, n secolul al IV-lea. Studiul nivelului superior al fundatiei portienlui
forensis adosat acestui zid ne duce la concluzia ca el a fost ridicat (n aceasta forma) n
::;ecolul al VI-lea, odata cu ultima refacere a porticului de pe latura de V ::t bazilicii cu transept. Numai o sectiune transversala pe cardo, ntre cele doua mari edificii, va putea clarifiea
relatiile mai exacte dintre far.clc 1lc eonstructie ale lor, legate implieit de cele ale arterei de
circuhttie N -S.

1 Sau, considernd nivelul secolului al IV-lea cel corespunziitor dalajulul dl' peste canal (acolo unde cardo intersecteaza stra da principalii) se observa cii nivelul plintelor
amintite este mai j os decit ac esta, lar situa rea nivclnlni
pietonal acoperit de portic sub nlvelul zonei ccnlra](',
carosabilc, este un nonsens in caznl nostru.
14 Pc aceast pllnt ar fi putut fi a~czat baza de coJoani'i cu soclu inalt aflata n punclul DVPc22.

17 Am observai mai sus lipsa plintei sub aceastii baz:'i

ea fiind a~ezatii direct pe fnndntia supranilltat pinii ln
noul nive! necesar.
1s Cu soclu lnolt.
18 Nu este exclus ca n nltima perioadii de functonare
n bazilicii cu transept, porticul s nu mai fi functlonat
decil ca un mie veslibulln fa ta inlril.ril n accaslil. bazlllcA.

114

www.cimec.ro

Port,iunea e N a strazii N- S (cardo) a fost dezvelitiL pc o lungime de 26 m, fiind cuprinsa

ntte zidul de V :tl atriului bazilicii ,simple" ~i limita <le E a edificiului Hl, cercetarile oprinlln-se la ultimul nivel de folosire a acestei strazi (fig. 94 ~i 96). Pe latura de E a st.razii, pornind de la bazele de coloana eja descoperite pe ultimul nivel, s-~~ verificat pozitia lor in
11itn, confirmndu-se pentru AVc2 ~i 6. Cele doua luate n considerare, ~i adaugndu-se A VPc25,
s-a obtinut linia reala a porticului din fata atriului bazilicii ,simple" (A). ncercndu-se modulii
de 3,20 rn ~i 2, 70 rn, pornind de la punctul AVPc25, s-au descoperit urmele unei plinte n
punctul AVc1, exact n dreptul coltului de S-V al anexei bazilicii ,simple" (A), situat la
3,20 rn fata de AVc2. La acela~i interax s-a descoperit ~i plinta patrata AVc5. Astfel, interaxul
AVc5 - 6 este de 3,60 rn, marcnd prin largimea sa sporita intrarea n atriul bazilicii 20 Lund
n considerare axul deja obtinut al porticului, plintele AV cS ~i 9 au facut, desigur, ~i ele
parte din acela~i portic. Se observa, n plus, ca interaxul A VcS - 9 este de 3,20 rn, ntre
AV c6 - 8 este de 2 x 3,20 rn ; acestea permit stabilirea punctului AV c7, ale cami urme
n-au mai fost recuperate 21 Pozitiile plintelor care astazi lipsesc ntre AVc2- 5 snt cele indicate n plan. Din examinarea mai atenta a situaFei stratigrafice n punctele AVc2 ~i 6, unde
s-au pastrat ~i bazele de coloane, se observa doua niveluri distincte. Primul, mai vechi,
corespunde nivelului plintelor (acela~i cu nivelul fragmentului de pavaj gasit lnga AVc6 ).
Acest nivel de functionare a porticului se leaga de prima faza a bazilicii ,simple" (A), ntr-un
moment cnd strada a fost pavata cu lespezi de calcar. Prin comparat!e cu situatia din fata
azilicii cu transept, se confirma ~i aici observatia c bazilica ,simpla" (A) a fost construita
naintea bazilicii cu transept (D ).
Al doilea nivel, aflat cu 0,15 rn deasupra celuilalt, corespunde ultimei faze de functionare a porticului, contemporan cu o refacere mai importanta a bazilicii ,simple" (A), atriului
~i porticului strazii. Desigur ca porticul a functionat ~i naintea etapelor descrise, asemenea celui
din fa ta bazilicii cu transept, deoarece importanta strazii (cardo) n aceasta zona (evident centrul civic ~i religios al a~ezarii), utilitatea lui pe latura de V a cladirilor (respectiv de E a
strazii), precum ~i importanta circulatiei pe acem;ta artera, impuneau o rezoln,re functionala
et nmi unitara.
,
Existenta unor edificii importante, apartinn centrului civic, pe lueul unde mai trziu
s-au construit bazilicile cre~tine de aici, este confirmata n primul rnd de nsa~i pozitia lor
la intersectia ntre cardo ~i decumanus - unde dealtfel se afla ~i bazilica. forensis, anterioara
eificiilor cre~tine -, dar ~i de fragmcntele masive de antablament, apartinnd fara ndoiala
prin aspect ~i dimensiuni unor edificii monumentale, escoperite n sonajul din nartexul
bazilicii ,simple" (A).
Pe latura de V, n absenta unor sapaturi de verificare, situatia este mai greu de rezolvat. Dar, n viziunea noastra nu este de loc exclusa posibilitatea existentei unui portic, cbiar
~i n secolul al VI-lea ~i cu att mai mult n etapele anterioare 22
Via principulis dt> la cardo pinu la lntersectia cu strada DCV3 (fig. 97 ~i 98). n ultimele
J'aze tle locuire ah cetatii, existenta porticului este vizibila, n parte, pe latura de N a strazii
prin ci pale, npnd de la intersec~ia en axa N- S (cardo), pe o lungime de SO m. Pe la tura
Ile H, porticul a fost; acoperit n cursul ~i sprc sfr~itul secolului al Vl-lea de o serie de edificii
cu zidnri legato cu pamnt, pna n dreptl ba7.ilicii ,cistcrna" (0).
Pc latura de N s-au pastmt, ncepnd de 1:1 intersectia cu cardo ~i pna n dreptul edifieiului B3 un numar de 20 de plinte, unelc din elc en bazelc de coloana conservate. Interaxul
bazelor intre RVPe2 ~i 3 este de 3,20 rn, dupi1 care se poate stabili ~i pozitia cea mai probabilrL a, plintei BVPcl, caro a:.;tfel uispusa, concide cu aliniamentul porticului de pe ca1do
(eiiJrc _N, pc latnrn, lui de V).
Jntre BVPc3 - 4 intemxnl sc schimba la, 3,60 m; ntre RVPc4 - S interaxul ramne
conRtant de 2,70 m ( = 9 P), iar ntre BVPc 9 - 19 se pastreaza acela~i interax cu exceptia
20
;\ecsl inlcrax ar pulca indi<'n un acecs mai vcchi
l'iilrc un cdificiu anlcrior, bazilicii, p.tslral :;;i odatii cu
conslruirea acesteia,
21 Dar, in imediata vecini'itatc a accslui punct am
remarcat urmelc unei plinte u~or deplasate.
al Cna dinlre plintele pi'istrate pc aceastii laturii are

fundatic ~i nu lnllmpl:i.tor este a~ezata pc accca~i axa cu

ncii trei plintc. Strada pare sii fi fost initial mai larg
aici, ngustata fiind ntr-o etapii trzie prin construirea
sau refacerea edificiului Bl, spatiul destlnat porticului
strimtindu-se odatii en strada (lilrgimea striizii la ultimul
nive! cslc de eca 10 m),

115

www.cimec.ro

celui dintre BVPc9 - 11 care este de 2,50 m. ntre BVPc19 - 22 interaxul cel mai proba.bil
este de 3,20 m 23 , iar intre BVPc22- 25 revine la 2,70 m. La V de BVPc5 ~i la N- V de
BVPc8, s-au pastrat por~iuni din pavajul cu piatra sfA.rmata al strazii, contemporan, potriYit
nivelmentului, cu nivelul plintelor respective. Baza de coloana descoperita in situ in punctul
BVPc13 prezinta o situa~ie mai concludenta n privin~a fazelor de construc~ie ~i refacere a
porticului (fig. 99, detaliu). Plinta ini~iala peste care era a~ezata baza de coloana "i por~iunea din fusul pastrat, stabilesc un prim-nivel evident de construc~ie ~i func~ionare al
porticului. Se observa ca nivelul porticului a fost ridicat ntr-o a doua perioada de construc~ie
cnd nivelul de ca.Icare corespundea pietrelor de dalaj gll.site in situ ~i care mbraca fusul
coloanei acoperindu-i baza. Deci, fusul coloanei a putut fi folosit n continuare, fara ca baza
lui sa mai fie aparenta. 0 a treia fazll. de refacere a porticului a fost surprinsa n punctul
BVPc12, unde plinta se afla supraina.I~ata., fiind vizibila funda~ia la un nivel ridicat cu
0,45 - 0,50 m deasupra celui de-al doilea nivel. ln ansamblu, situat;ia rezultata din analiza
nivelmentului pe aceasta po~iune a strazii corespunde situa~iilor surprinse, in acela~i mod
pe cardo, in fa~a bazilicii cu transept, sau pe via principalis n por~iunea situatll. la E de cardo.
ln port;iunea din via prinoipalis de carene ocupi'im acum (cca 80 rn de la cardo pna la
BOV3, latura de N), considerind nivelul plintelor BVPc2 - 8 drept corespunzator ultimei faze
de reconstruc~ie a porticului, presupunem ca, imediat la V de BVPc8, via principalis era
intersectata de o axa de circula~ie, din motive pe care le vom expune ceva mai jos.
Situa~ia nivelului plintelor BVPc9 - 11 aijezate fat;a de plinta BVPc12 n sens invers
pantei terenului, care coboara spre V, se explica numai prin refolosirea lor fll.ra modificari
dintr-o faza anterioara de construct;ie, corespunzatoare nivelului al doilea. Desigur, chiar al
doilea nivel acoperea plintele ~i pa~ial bazele de coloane. Datorita pantei mai accentuate
a terenului, nu am putut determina exact daca plintele BVPc16 - 22 reprezinta refolosiri din
faze mai vechi (de o maniera asemana.toare cazurilor precedente) sau in aceastll. zona porticul
a fost rezolvat in trepte mai dese :w.
Rela~ia existenta ntre nivelul plintelor BVPc22 - 25 ~i al strazii BCV3 (asupra careia
vom reveni mai jos), prin compara~ie cu nivelul la care se afla plintele 19 - 22 releva o
ca.dere de nivel destul de accentuata, a~ nct ntre 22 - 24 (deci pe o distant;a de numai
5,40 rn) diferen~a de nivel este de 0,70 m. Nivelul de la BVPc24 concide apoi cu acela al
plintei BVPc25 ~i respectiv cu nivelul de func~ionare al strazii BOV3. Aceasta diferen~a se
explica prin situa~ia pantei terenului, ea putnd fi rezolvata prin trepte care sa conduca
pina la nivelul straz BV3.
Deplasarea porticului cu 1, 70 rn ca.tre S, ncepnd de la edificiul B3, ar putea reprezenta
un indiciu pentru o situa~ie particulara a rezolvA.rilor constructive urbane din aceasta zona,
situa~ie inca nelimpezita pe deplin. De remarcat ca, pornind de la BVPc22 se schimba din
nou interaxul dintre plintele ce au sust;inut bazele coloanelor (revenind la 2,70 rn). S-ar
putea ca plintele 24 - 25 ~i 13 sa reprezinte acela~i nivel de construct;ie al porticului (NI).
deoarece linia pantei relative intre aceste puncte este paralela cu linia de panta relativa
a canalului. ln acest caz, diferent;a accentuata de nivel ment;ionata mai sus s-ar explica prin
refacerile ulterioare ale porticului, insot;ite de suprana.It;ari ale nivelului de calcare.
ln stadiul actual al cercetA.rilor,nu cunoa~tem destina~ia construct;iilor de pe latura
de N a strazii principale, de la cardo la poarta de V, ~i nici rela~iile exacte intre fazele lor ~i
ale porticelor, deci ale strazii.
Latura de S a strizii principale (fig. 97). Pornind de la cardo, primul edificiu care a acoperit
ntr-o faza mai trzie po~iunea din strada de la S de canal este anexa dinspre N a bazilicii
forensis 25 , contempora.nA. probabil cu porticul dinspre E al bazilicii. Avnd in vedere impor13 In aceste pozltil, llpsesc clteva dlntre pllnte, dar
dln plesele gAslte interaxul presupus este slngurul ln
acord cu ele.
" Se poate presupune cil. ,1 ln cazurlle ln care panta
portlculul (urmllrind flresc panta terenulul) este mal dulce,
aceasta a putut fl rezolvatii. prin trepte, probabll lllstrl-

bulte astlel lnclt limita lor sii. corespundu pozltlllor

coloanelor.
26 Aceastil. anexil., potrlvlt orlentil.ril ei ~~ prezen~ei
absidei interioare dinspre rlisllrlt, precum ~1 fazel tirzii
a construiril el, este poslbll sll fl tost destlnatli unel functiunl cre, une (bazlllcli 'l)

116

www.cimec.ro

tan~a bazilicii forensis ca edificiu major amplasat n centrul civic, este limpede c~, cel putin
la origine, fluxurile de circulatie necesare, adiacente acestui ediciu, erau rezolvate in mod
corespunzator, conforrn unei concep~ii urbanistice cel pu~in tot atit de inchegate, ca ~i concep~ia.
arhitecturalii. reflectata pe planul, din fericire sesizabil, al ediciului. De~i nc~ nu sint cunoscute legaturile bazilicii cu zoncle invecinate contemporane ei, iar spre V ~i S s~p~turile mai
vechi nu au facut dect sa surprinda limitele aparente ale construc~iei, era absolut necesar
ca ~i la N, V ~i S 28 s~ fi fost rezolvate pentru circula~ia pietonal~, foarte probabil ocrotita de
portice (asemenea celui adiacent laturii de E a bazilicii). Inderent de rezultatele unor
viitoare cercetari, caracterului monumental al eleva~iei monumentului (descrabil ca atare
din planul cunoscut al acestuia) i raspundea o monumentalitate cel pu~in planimetrie~ a
rezolv~rii ~ircula~iei perimetrale corespunz~toare. Aceste considera~ii sint in deplin~ concordan~a cu monumentalitatea planimetrie~ deja cunoscuta a circulatiei majore (cardo ~i
decumanus) din aceasta zona a cetatii, ~i cu rolul dinamic, preponderent al str~zilor (circula~iei) in urbanismul roman. Legat de aceste criterii, dar ~i prin observa~iile facute pe loc,
presupunem ca artera de circula~ie necesara de pe latura de V a bazilicii continua ~i catre
N, relativ pe acela~i ax, chiar daca l~rgimea str~zii putea sa nu fie aceea~i. Aceasta posibilitate este confirmat~ atit de lipsa unor plinte de portic intre BVPc 8 - 9, ct ~i de nivelul
straz principale surprins pe latura de N, unde se observa o derent~ sensibila de pantll.
cll.tre V, perfect rezonabila daca prin aceast~ zon~ ar fi tll.iata o strada perpendicularll. pe
1Jia principalis. Diferen~a de nivel corespundea situa~iei topografice a terenului in zona
~i era desigur rezolvata prin coborrea nivelului strazii cu circa o treaptll. fata de latura
str~zii BV1, probabil prevazuta ~i ea cu portic 27 Strada OV1 a fost ngustata, probabil n
cursul secolului al VI-Ica, de edificiul 01, al carui prag de intrare acoper~ char canalul strazii
principale, pe care, in consecin~a, o reducea la jumatate din largimea initialill. (desfn~nd deci
total porticul din zona rcspectiva). Urmele unui zid ulterior acestui ediciu dovedesc inchiderea accesului ngust ramas intre 01 ~i basilica forensis, desfiin~indu-se deci, intr-o fazi
trzie (probabil sfr~itul secolului al VI-lea), circula~ia spre S. Presupunem ca pandantul
strazii CVl ditre N (RV1) a suferit, tot in doua etape, transformari asemitnll.toare.
Pornind de la bazilica forensis, catre V, porticul a fost desfiin~at, cel mai probabil in
a doua jumatate a secolului al VI-lea, urme ale existentei sale n fazele anterioare pastrndu-se doar imediat la V de 01, iar urme din pavajul stri.z n sondajul din ncaperea 04 28
ntre edificiile trzii 03 ~i 04 exist~ o strada-canal ingusta de 0,80 m despre care nu
~tim inca daca provine dintr-o circula~ie mai larga (ngustata ulterior) sau a fost creata
numai odata cu edificiile respective care au acoperit latura de S a strazii principale pina in
apropierea canalului ei. Nici pe latura de N, cuno~tin~ele actuale nu permit certicarea existen~ei unei strazi perpendiculare pe via principalis (care sa reprezinte de fapt continuarea
unei artcre dinspre S) intr-o faza anterioara secolului al VI-lea. Schimbarea interaxului bazelor
ntre BVPc19 - 22 ar putea sprijini o atare ipoteza, la fel ~i modificarile de panta de aici.
Dacl existenta acestei artere - BOV2 (fig. 107) -va fi confirmata, inseamna ca intre aceasta
~i artera BOV3 s-a pus in eviden~a frontul minim, adiacent strazii principale, al unei ,insule"
de locuit. Strada BOV3, larga initial spre S de 6,40 rn, se afla la 80 rn V de intersec~ia
cu cardo. Existenta ei pornind de la latura de S a strazii principale este confirmata planimetrie
~i arheologic . Deocamdata nu cunoa~tem situa~ia exacta a continuarii strazii catre N, ele-

28 Pc latura de S se vad ~1 astli.zl urmele unor pllnte

ln5lrulte care formau desigur limita exterioarii a unui
portlc adlacent acestel laturl ~1 sustlneau coloanele lui.
Acest portlc lntra drept componentli. pletonali ~1 ln structrua une! strllzi paralele cu via principalis. n cronlca
spturilor arheologlce dln 1910, G. Murnu observa urmele unul portlc pe latura de S a bazlllcii, farA lnsA a
revenl ulterlor asupra acestel observatil in detallu :
BCMI, 3, 1910, p. 141.
11 Portiunlle pletonale ale strllzll (portlcele) erau deslgur rczolvate ln trepte ln porUunlle de accelerare a pantel tercnulul. S-ar puten lnsA ca portlunea medlanll., carosabll, s fi tost rezolvat ln pontA continuA ,I nu ln trepte,

tocmai datorltA faptulul cA era ~i carosabllll.

" De mentlonat cA urmele unul canal lngust de sub
nlvelul strizll, descoperlte ln sondajul dln C41X (v. profilul SXI B- C), concordA cu allnlamentul portlculul
existent cel putln ln secolul al IV-Iea pe latura de S a
strizli principale.
Sectlunea efectuatA ln 1975, de Ioana Bogdan CAtAnlclu, a surprlns ale! nlvelul unel strizl corespunzitor
ultime! faze de loculre ln cetate, precum ~1 nlvelul une!
strizl dlntr-o fazA anterloarA (MentlonAm cA numerotorea nlvelurllor dln capitolul de fatA nu corespunde cu
aceea dln capltolul reterltor la stratlgralie ).

117

www.cimec.ro

mentclc carc o confirma fiind ntrcruperea porticului strazii principale p latura de N n

acest puuct ~i schimbarca de nivel n conformitate cu situatia topografid't a terenului pcrfect
apta amplasamentului unei asemenca strazi.
Via principalis de la strada BCV3 la BCV5 (fig. 100). Similar portiunii cuprinse ntrc cardo
aceasta zona, de la OV3 la bazilica ,cisterna", sapaturile arheologice au surprins pe latura
de S a strazii principale o serie de edificii care au acoperit-o partial n ultimele faze de
locuire a cetat. Acela~i lucru se ntmpla ~i pe latura de N a strazii principale, ncepind din
acela~i punct, strada ingustndu-se astfel pna la 7 m.
Pe latura de N a strazii, de la BVPc26 ( ~) catre V, sc pastrea.za urme ale plintelor
porticului, refolosite fie n zidurile edificiilor din aceasta zona, fie n fata lor, tot ca postamente, dar n cadrul unor portice partiale. De remarcat ca toate aceste plinte, pastrate
n conditiile aratate (~i unele pierdute) aveau un aliniament deplasat cu 1,50 rn mai spre S
fata de acela al porticului nchciat la BVPc25. Considernd plinta-postamcnt BVPc34 aflata
pe locul ei initial (fiind a~ezata pe alte plinte-postament), apart;nnd unei a doua faze de
refacere a porticului, interaxul de 2, 70 rn ramine singurul care moduleaza perfect spatiul
catre E, pna la BVPc26(? ), care marca nceputul acestui nou aliniament al porticului. Compararea nivelurilor plintelor din aceasta portiune cu acela al zidurilor canalului cu apeduct,
duce la presupunerea contemporaneitat lor cu canalul. Rezulta ca, asemenea altor zone
studiate mai sus, porticul dateaza ~i aici cel putin de la nceputul sccolului al IV-lea, traseul
lui fiind refolosit ulterior.
Probabil prinm refacerc mai consistenta dat<.,'Uza din cpoca Anastasius - Iustinian, cnd
reutilizarea lui s-a rezolvat prin dispuncrea unui al doilca ~ir de plintc-postament deasupra
celui initial. Desigur ca viitoare cercetari prin sectiuni transversale pe via principalis vor
stabili corespondenta ntre aceste refaceri ~i nivelurile de ca.Icare din zona. Asemenea scctiuni
sint cu att mai necesare cu ct n aceasta zona, respectiv la 18 rn sprc V de strada BOV:3,
apeductul se ntrerupe, canalul continundu-se pna la poarta de V, ngustat n cousecinta.
S-ar putea ca apeductul sa-~i schimbe directia, spre S, pentru ca apoi sa condtt<~\, a.pelc spre
edificiu important (poate chiar eist<rna).
Aria dintre BVPc34 ~i zidul de E al edificiului B4 nefiind ue~t eercetata arheologic,
accentueaza caracterul ipotetic al observatiilor noastre din zona respectiva. Observ.m ca
baza de coloana BVPc43 se afla (in situ) a~ezata pe o plinta rectanguhtra care sta pc
fundatie. Aceasta baza este a~ezata exact pe aliniamentul anterior descifrat al porticului, de
unde deducem ~i pentru aceasta portiune continuarea conceptiei unitare n rezolvarca pietonalelor sub forma porticelor. Plinta BVPc45, apartinnd aceluia~i aliniament, este a~ezata la
un interax de 3,20 rn fata de BVPc43. Linga ea se afla o baza de coloana cu soclu nalt,
deplasata desigur de pe aceasta plinta.
Nivelmentul relativ efectuat pe elementele pastrate din componenta porticului 30 , comparat cu observatiile anterioare, precum ~i cu situatia topografica a terenului, reflecta faptul
ca nivclul porticului n ultimele faze de folosire a lui era sensibil mai nalt dect poftiunea
mediana a strazii, diferenta de naltime putnd fi rezolvata n trepte. 0 rezolvarc de acest
gen n care porticul urmare~te mai direct panta terenului (rezolvarea n trepte neimpietnd
asupra circulatiei pietonale), pe cnd n zona mediana s-a intervenit mai ferm pentru a asigura
o panta accesibila carelor, era impusa de panta destul de mare (E-V) a terenului care n
unele portiuni atingea 8 - 10%. Nivelul plintei BVPc43 corespundc probahil secolului al
IV-lea (cel mai trziu), prin comparatie cu oricare din nivelurile remarcate n punctul BVi'c:34,
fa~a de care diferenta de nh-el este mult mai mare dect caderea de pantrt actuala a terenului3 1
Avnd ca limita de V linia zidului de sprijin aflat la E de bazilica ,cisterna", am
pu tut descifra urmele unei artere de circulatie N- S, deosebit de importanta dacit tinem co nt
de observatiile asupra aspectului ~i dimensiunilor sale. Dezvelita doar pc latura inspre S
fata de via principalis, este sigur ca ea continua ~i catre N, daca tinem seanm de sistemul
general necesar al retelei stradale.
~i

ao 0 serie de plese sint deplasate de la loenl lor, iar

altele pierdute.

31 Care determimi ~~ panla relnlini a strilzii din llltimele sale fazc de existen ~a.

118-

www.cimec.ro

ln aria cuprinsa int.re cdificiul C6 la S, C5 ~ la N ~i zidul de spnJm (sus-menionat)

la V, se observa urme ale unui portic care marginea la E aceasta strada- Existenta lui este
~onfirmata de prezenta in ait tt a bazei de coloana CV4c1 (pe plinta initiala sub care se vede
rundatia), precum ~i de posibilitatea de a aplica, ncepnd din acest punct, catre N, o modulare folosind interaxul de 3,20 rn astfel, nct baza de coloana virtuala rezultnd n punctul
OV4c4 se aliniaza perfect liniei porticului de pe latura de S a strazii principale. 1n acest caz,
punctul CV4c4 noteaza intersectia celor doua portice sau, altfel spus, ntoarcerea porticului
de pe latura de S a strazii principale pe latura de E a strazii CV4. Dalajul din placi mari
de calcar, pastrat la V de linia acestui portic aparine unei faze de refacere a strazii, n care
s-au refolosit cu mai putina abilitate dalele vechi, a~a cum se vede din orificiile de montare
existante pe unele dintre ele, care, dupa dispozitia dalajului nu mai puteau avea nici un
roi functional. De asemenea, din observatiile facute n aceasta zona, putem presupune existenta unui acces pietonal n trepte spre zona de circulatie necesara la E de bazilica ,cisterna",
fapt care ar sublinia rolul functional activ al strazii CV4. Urmele de dalaj surprinse n 05 ~
snt, potrivit nivelmentului (fig. 101), contemporane cu faza iniiala de functionare a porticului dinspre E al strazii ~i cu canalul initial dalat al strazii principale. ln concluzie, am
surprins urmatoarele etape de functionare ale strazii CV4 n aceasta zona: o strada dalata
larga de 12 rn, databila cel mai trziu n secolul al IV-lea; strada a fost refacuta ulterior
cu dalajul descris mai sus ; urmeaza o ngustare a strazii prin constructia edificiului C5a:,
moment n care porticul a fost desfiintat pe portiunea corespunzatoare lui 32 1 iar o ngustare
~i mai pronuntata s-a produs prin construirea edificiului 06, pentru ca, n final, strada sa
fie nchisa defini ti v prin construirea ncaperii C5 ~
Pe latura de S a strazii principale n portiunea corespunzatoare bazilicii ,cisterna",
elementele deja cunoscute din cercetarile ~i publicatiilc mai vechi 33 , coroborate cu observatiilc noastre de teren ~i ninlmcnt conduc la ipoteza ea circulatia stradala era rezolvata
dupa cum urmeaza: circulatia pictonala paralela cu latura. de N a bazilicii ,cisterna" era
protejata de un portic. Se mai poate descifra astazi doar latura de N a porticului unde, n
ordine catre V, exista urmelc unor trepte ~i plintele CVPcl ~i 2, ntre care interaxul este
exact de cte 3,20 m. Legatura ntre circulatia pietonala de pc via principalis ~i cea din
jurul bazilicii ,cisterna" se realiza prin intermediul unui acces n trepte (ale carui urme
sint vizibile) asemenea celui cobornd dinspre CV4. Proba.bil ca porticul se ntorcea cat.re S,
1leterminnd astfel frontul de V al strazii CV5. n acest caz, din considerente functionale
~i planimetrice, era posibil ca n fata laturii de V a bazilicii ,cistcrna" (C) sa fi existat
un portic, care ar fi marcat astfel att importana edificiului, ct ~i calitatea rezolvarii accesului catre acesta. Structura pieselor de arhitectura (baze ~i fusuri de coloane, piese masive
de balustrada), gasite n zona bazilicii ,cisterna", face posibila o asemenea interpretare.
Nu cunoa~tem situatia la.turii de S a bazilicii ,cisterna", dar este e presupus o rezolvare
asemanatoare celei de pe celelaltc laturi.
Prin observaiile cu privire la planimetrie ~i nivelmcnt care s-au facut pc strada,
puternic dalata CV5, am surprins cel puin doua faze de constructie ale :tcesteia (fig. 102).
Dea mai noua corespunde nivelului dalajului pastrat partial la 7 rn V de bazilica ,cisterna",
iar faza mai veche corespunde funcionarii cisternei 34 n privinta refolosirii porticului dupa
construirea bazilicii ,cisterna" n secolele V - VI, prin comparatie cu situatH deja descrise,
este posibil ca porticul de pe latura de S a bazilicii sa fi functionat ~i n secolul al VI-lea.
Tot ntr-o faza trzie, strada a fost nchisa catre S de zidurile legate cu p:1mnt ale unor
edificii nca necercetate. Oirculatia pna la zidul de incinta de la, V de strada CV5 pare sa
nu fi fost desfiinata de vreun edificiu n faza existentei cisternci.
Continuitatea circulatiei din strada OV5 la N de via principalis, era asigurata in prima
etapa, la care deja ne-am referit, de strazile BV5' ~i 5", carc conduc fluxul pietonal spre
zona bazilicii de marmura (fig. 104). n stadiul actual al cercetarii, ni se pare mai vero-

31 ntre posibilitatea cii ngustarea s fi fost contemporana sau ulterioara refacer strzii, in faza actuala a
cercetrii optam pentru cea de-a doua.
aa G. \lurnu, Basi/ica cislerml, p. 121 - HO.

3 ' Sub aspectul nivelmcntului,

exista trei niveluri
distincte, dar, deocamdatii, pina la noi cercetarl, consideram ca doua dlntre ele putean functiona ca trepte tn
cazul porlicului dublu.

119

www.cimec.ro

simil ca BV5' ~i 5" sa fi format intr-o prima etapa un spa~iu de circula~ie unitar, care a fost
apoi fragmentat n doua cai de acces de catre ediciile ale caror ruine se vad astazi. Mai
sigur este ca ntr-o etapa ~innd probabil de secolele V -VI 35 , strada BV5' a fost nchisa ~i
ea de edificiul B4, refolosind o parte din pavajul strazii anterioare (paYaj vizibil inca pe
o po~iune destul de mare), acccsul eatre zona bazilicii de marmura fiind asigurat oricum de
componenta BV5''.
Zona bazilieii de marmora (fig. 104 ~i 105). Nu s-au facut inca cercetari arheologice ntre
zona mai sus prezentata ~i cea a bazilicii de marmura, de care ne vom ocupa mai jos ~innd
seama de observa~iile facute deja de predecesori, la care am adaugat observa~iile noastre.
Legatura de circula~ie absolut necesara intre via principalis ~i zona bazilicii de marmura era asigurata prin accesul BV5' - BV5''. Rolul preponderent al acestei artere de circula~ie catre bazilica de marmora subliniaza importan~a n cadrul urban al edificiului catre care
asigura accesul, fiind n deplina concordanta din punct de vedere al rezolvar func~ionale
urbanistice cu spa~iul liber de la S-V de bazilica, ce constituia o piateta, focar al circula~iei pietonale din zona. Planimetria generoasa a acestui spatiu a permis completarea ulterioara a ansamblului (n vremea lui Iustinian) cu baptisteriul. Fara a cunoa~te limitele catre
E ~i S ale piatetei dar, avnd n vedere necesitaWe legate de asigurarea circulatiei catre ~i
n jurul edificiului, presupunem ca pia~eta dirija att accesul n bazilica (pe latura de S), cit
~i circula~ia pietonala absolut necesara n jurul acestui edifidu. tntr-o faza anterioara construc~iei baptisteriului, ~i desigur, contemporana cu functionarea mai timpurie a incintei,
aceasta pia~eta era n legatura cu intervalul, formnd de fapt o prelungire n spatiul urban
construit at acestuia 38
Pna cel mai trziu n secolul al IV-lea, exista probabil aproximativ pe acela~i amplasament cu bazilica de marmora, un edificiu pagn legat de re~eaua de circulatie deja indicata-37:
Aceasta din urma a fost pastrata ulterior, modificndu-se treptat pna la aspectul astazi vizibil n plan. Modificarile au nso~it desigur cele patru faze de construc~ie ale bazilicii de marmura 38 Astfel, prin construc~ia edificiilor B6, 7 ~i 8 s-a desfiintat intervalul ini~ial, pastrndu-se nsa accesele Bvl ~i 2 la zidul de incinta ~i la turnul rectangular, asemenea situa~iei
observate n zona por~ii de E. Totodata, in una din etapele de existenta a bazilicii s-a
procedat la o separare a zonei religioase de zona cu caracter laie, adiacenta zidului de incinta;
zidul de la V de baptisteriu ar putea reprezenta o mprejmuire a platformei supranal~ate a
pie~ei corespunzatoare unei faze trzii din existenta bazilicii. 0 astfel de dcmarcare este
dealtfel n consens cu cre~terea importan~ei centrului episcopal care a existat aici 39 ntr-o
ultima faza de modificari constructive, traseul axului strazii BV5" a fost deviat n por~iunea.
deN, n dreptul atriului bazilicii. Nedispunnd de alte cercetari n spa~iul de circulatic de la S
de bazilica de marmura, singurul element de referin~a este fragmentul de fus de coloana
aflat in situ, BV5cl.
+innd seama de distan~a la care se afla fa~a de intrarea dinspre S a bazilicii ~i fata de
baptisteriu, precum ~i de existenta confirmata a porticelor pe arterele mai importante de
circulatie descrise pna aici, presupunem ca acest punct reprezenta intersec~ia unor portice
care flancau latura de E a strazii BV5 (5') ~i respectiv frontul de S al circula~iei perimetrale
la S de bazilica de marmora 40 Oonform sondajului efectuat linga fusul de coloana (fig. 105)
se observa ca baza ei este mult .ngropatit fatit de nivelul dalajului corespunznd ultimei

36

fn cazul ln care; repetli.m, strada cu pavajul el pot

fi conslderate ca datablle in secolul al IV-lea.

88

Urmele de pavaj care au rAmas (probabil dln veclul

lnterval) se observA in pasajul dlntre B6 ~1 B7.
37 Sau, ln orlce caz, spatlul urban era pregtlt pentru
a se construl un astfel de edlficlu.
88
V. Prvan, op. cil., p. 180- 181.
81 Este ln stadlul actual al cercetrllor slngura expll
catie mal plauzlbllA care se poate da atlt supralnAl~llrll

platlormel fatli de zona vechlului interval, cit ~~ existentel

urmelor de zld de la V de baptisteriu. Numa! prin cercetarea zone! cu o sectiune transversal care sa lege zldul
de lnclntli de zona bazllicil ~1 baptlsterlulul, vom putea
obtlne date nol ln scopul lamuriril etapelor la care ne-am
referit. Cu prlvlre la existenta sedlului unui episcopat
la Tropaeum, ibidem; D ID, II, p. 458- 459 ~1 471.
~ V. ~~ pavajul la V. Prvan, op. cil., p. 176, fig. 15
~~ p. 178, fig. 20.

120

www.cimec.ro

refaceri a strazii ' 1 Contemporan proba.bil cu schimbarea axului strazii BV5" (pomenitA. mai
8118), circula~ia perimetrala adiacenta laturii de S a bazilicii a fost nchisa in extrema de E,
fie par~ial, fie n intregime.
tn concluzie, privind n ansamblu aspectul a~ezA.rii urbane romane pri. la incep11tul
secolului al IV-lea (inclusiv) se remarca rezolvarea n platforme succesive (denivelate unele
fa~a de altele) a centrelor urbane mai importante, judicios adaptata topografiei locului. Sub
~Nord

r
0

310

. .r
Nil

3m

~~--------~~

8V51
Fl~t.

105. -

Sectiune perpendlcularll in lntrarea de S a bazlllcil .,de marmurll" (B).

raportul arterelor de circnlatie, panta (impusa de teren) se rezolva tn cazul porticelor sub
forma de trepte, acolo unde desimea curbelor de nivel o cerea. Subliniem n acest sens inca
odata eviden~a celor trei mari zone denivelate una fa~a de cealalta sau fa~a de ariile nconjuratoare (cazul cisternei), centre care au riimas, cu transformarile func~ional-constructive corespunzatoare, de importan~a majora pina n secolul al VI-lea: zona bazilicii forensis ~i a celor
doua bazilici cre~tine invecinate, zona cisternei, unde ulterior s-a ridicat bazilica cre~tina ~i
zona bazilicii de marmura devenita centru episcopal in ultima instan~a. Rezolvarea rela~iilor
sub a.spectul diferen~elor de nivel ~i terenului n panta, intre cele trei zone mari, ntre acestea
~i insulele nvecinate, precum ~i intre nse~i insulele in care apare sec~ionata a~ezarea, vor
putea fi lamurite mai bine numai odata cu cunoa~terea rezolvA.rilor particulare din cadrul
,insulelor", precum ~i trecerea de la o ,insula" la alta in func~ie de curbele de nivel ~i in
cadrul re~elei stradale reprezentate deja, ca fluxuri de circula~ie, in plan. Se in~elege ca rezolvarea in trepte a cailor de acces se refera in mod special la po~iunile pietonale (rezolvare
de obicei sub forma unor portice deschise pe una sau doua laturi), partea carosabila capat.ind
o panta sau alta sub unghiurile cele mai accesibile, in func~ie de curbele de nivel.
Referitor la portice, am observat existen~a acestora pe majoritatea cailor de circula~ie
~i cu siguran~a pe axele principale, acestea pastrnd, cu o serie de refaceri, rezolvarea pietonalului cu portic pina la sfr~itul secolului al VI-lea; porticele au fost pastrate in unele por~iuni pe ambele laturi ale strazii i in orice caz pe laturile de V ~i respectiv S ale edificlor.
0 situa~ie asemanatoare pare sa se intimple ~i pe alte axe de circula~ie, cel pu~in in zonele
importante remarcate mai sus.
Raportarea axelor de cireulatie fafi de zidul de ineinti in faza initial& de reconstmetie (ineepu
tul secolului IV inclusiv) (fig. 106). tn considera~ille de mai jos am ~inut cont n primul
u Acest ultlm nlvel dalat reprezentlnd suprainllltarea
generall a platetel pe care se afli baptlsterlul fatl de
nlvelul strlzil BV5 (5") rimase la nlvelul vechlulul Interval (marcat de urmele de dalaj dln BVl); aceste date de
nlvelment ne-au condus la lnterpretlrUe de mal sus. Yn
sondaj, se pot surprlnde trel nlvelurl de reCacere a stra'lzll,
latre cure unul este anterlor foloslrll bazel de coloanil.

descoperite, unde trebuia si existe Jntre fundatie ~~ bazli

o pllntl-postament, ulterlor desfntatli ; al dollea nivel
corespunde bazel de coloanli, !ar ultimul dalajulul de
suprafatA. unde fusul era foloslt fiirli bazli aparent4.
Astfel de refoloslrl de fusurl au fost dealtfel semnalate
pnterlor.

121

www.cimec.ro

rnd de faptul erL fortificat.ia de la. Tropaeum. nccpe sa existe mai de timpuriu (secolul al
II-lea) 42 , iar in momentul refacerilor se pastra n mare parte trasajul anterior de tip clasic,
att al incintei, ct ~i al strazilor, dupa cum s-a vcrificat pc traseele deja dezvelite. Principiile dupa care am facut reconstituirea schematica, sub aspect urbanistic al cetafii, au fost deci
ale urbanismului clasic roman ; n cazul nostru axcle principale cardo ~i decumanus s-au pastrat cu unele modificari, pna la sfr~itul a~ezarii, iar unele etape ale evolu~iei lor au putut
fi chiar surprinse. n ~west sens, a primat n interpretarea noastra rolul strazilor ca legatura
simpla, directa, func~ionala catre incinta ~i importanta preponderenta a retelei stradale
fa~a de ,insule". Elementele descoperite pna acum verica existen~a unei retele ordonate,
pe care nu am facut dect sa o completam n dezvoltarea "ei fireasca, ~innd seama ~i de
situatia curbelor de nive!. Dealtfel, am observat de la bun nceput ca nu exista o respectare
perfecta a aspectului rectiliniu al strazilor, datorita dependen~ei lor relative fa~a de curbele
de nivel, ~i, pe de alta parte, datorita necesita~ii func~ionale urbane care cere ca directiile generale sa fie impuse de necesitatea asigurarii legaturilor celor mai directe prin intervalltun la
turnuri ~i porti.
Deci, cunoscnd n ntregime numai traseul axei decumanus, am stabilit ~i traseele relative ale strazilor E-V n func~ie de direc~ia acesteia ~i de necesitatea ca ele sa po a ta marca
legaturi directe ntre cte doua turnuri corespunzatoare aflate pe laturile de E ~i V ale
incintei. Am ob~inut astfel punctele lor de intersectie cu axa cardo, puncte care stabilesc de fa pt
punctele de pronire ale trasarii ini~iale (fireasca ~i necesara), fata de acest ax principal. Strazile de pe direc~ia N -S au fost trasate tot pornind de la axul principal (de data aceasta
decumanus ), cteva din punctele de intersectie fiind cunoscute, ~i tinnd din nou seama de
necesitatea asigurarii legaturilor d1tre turnuri pc directia N- S.
Prezcnta porticelor nu a fost ma.rcata n toatc cazurile, chiar daca am presupus-o datorita conditiilor obiective, att sub aspectul functionalitat planimetrice n cadrul general urban,
ct ~i din comdcrente <le elima specifiee rcginnii. De asemenea, nu am avut n vedere posibilitatca ca fata de punctelc de intersectie a doua strazi axele respective Ra fie u~or decalate,
fa pt care nu altereaza nsa cu. nimic continuita,tt><1 axiala general a a circulatiei pc artercle
respective. Ueteaua astfel stahilita n plan corer-;punde unl'i modul:"i,ri ritmice fa~a de cardo,
rezultnd o distanta interaxiala (ntre strazile care intersecteaza cardo), de cca 33 m. Alte
distan~e ntre strazi (pe directia N -S), chiar daca nu r('specta acest ,modul", pot fi raportate la unitatea de baza (0,30 rn ~- 1 picior roman).
Arterele de cireulatie principale (primele trasate, fata de ele raportndu-se trasarea celorlalte
artere):
Via p1incipalis (decnmanus) formeaza axa principala E-V, facnd legatura de circulate principala ntre port;ile flancate de turnuri de b E la V. Avnd n vedere distan~cle fa~a
de zidul de incinta, se observa ca aceasta axa mparte n doua par~i aproximativ egale axa
cardo, precum ~i ntreaga suprafa~a a ceta~ii. Axa strazii principale, datorita situa~iei topografice a terenului, nu este perfect rectilinie de la o extremitate la alta ;

Cardo, axa principala N- S, relativ perpendicuhLra pe via principalis marcheaza sub aspectul trasajului, exact treimea de E a acesteia ~i formeaza legatura de circula~ie ntre poarta
de S ~i limita de N a incintei n dreptul turnului T4, unde, ntr-o faza anterioara secolului al
IV-lea, va fi existat, n secolele II - III c.n., o a patm poarta a cetat.ii, desfiin~ata ulterior 43
Artere de circulatie pe direetia N -S:
Artera de circulatie BCV 1 leaga zona de ht V bazilicii forensis cu '1'5
zata la 33 rn distan~a interaxiala fata de cardo (fig. 106);
2
'
Dac ipoteza Ioanei Bogdan Catniciu, en privire la
existenta in secolul al II-lea a unei incinte cu o arie mai
restrinsa se va confirma (v. capitolul referitor la incint),
ar rezulta doua etape mari de realizare a structnrii urbane :
in prima etap:l, cctatea trasatii ~i construit:l pin in vecintatea cistcrnci, iar intr-o etap final (probabil a dona
j nmtatc a secolulni al Ill-lea) re~caua urbana complc-

~i

'1'20, fiind

a~e

laUi, continuind indicatiile trasajului initial).

43 Nemaifiind f:lcute, dup Gr. Tocilescu, cercetari
in acest punct, nu exista inca dovezi arheologice care sa
indice daca aici exista o poarta asemniitoare cele! dinspre
S sau de ait tip ; de asemenea, nu se poate inc preciza
momentul exact al transformarii, legat probabll de refaccrca gencral a incintci.

122

www.cimec.ro

1
1
1
1 l
1 1
1

funo'.;lt .ie iumai care

.
?u av ma1'fi.uncjl(}f7l
din
Taza o'e reco,slrvdie
\1 /
conJ,.:.r:.. . ,.,Jiw'.an8 ~; _

....

50m

is
iJt.
,3
a1
i1
16
A~aOecumanu~s----~t~--------------_.o~------~---------4------~._
_________.,~----~--~~--

cotein cm.

72tl0

J600

4500

3300

48CO

4800

Fig. 106.- Schema fluxurilor de circulape pln in prima jumatalr a scculului al IY-lea r.n. (ipolcz).

www.cimec.ro

123

BCV3 forrneaza lega.tura spre turnurile T6 ~i T19 ~i se afla la 48 rn fata de BCVl

interaxiala). Se observa ca la V de aceasta artera trasajul strazilor care se intersecteaza cu via principalis se ndeparteaza sensibil de la perpendicularitatea fat-a de aceasta,
fapt justicat n prirnul rnd de situa~ia curbelor de nivel, astfel nct rezolvarea zonelor de
irnportan~a urbana sporita din arille pe care le leaga, irnplicau trasa.jele aecvatc, pe care nu
le cunoa~tern bine, de la o intersec~ie la alta. Avnd n vedere ccrintele functionale deja analizate, artera BCV 4 rnarca legatura de circula~ie ntre cisterna, edificiul anterior bazilicii de
rnarmura (pe laturile lor de E), cu turnul T7 (catre N), iar spre S. indiferent de directia
generala reala a strazii m~or deviata sau nu fa~a de cea indicata n plan, cu zona curtinei
dintre turnurile T17 -18. Punctul de intersec~ie cu via principalis se situeaza la 36 rn
distan~a (interaxiala) fa~a de BCV3 44 .Artera BCV5 asigura lega.tura directa ntre T16, V cisternei, pia~eta P ~i V edificiului anterior bazilicii de marmura, pna la T8 40
Strada ADV2, a carui la~ime nu o cunoa~tern, marca leg!i.tura de circulatie la E de
centrul civic cu arterele corespunzatoare E-V. S-ar putea ca n dreptul extrerniH1Wor acestei
artere sa fi existat ini~ial turnurile corespunzatoare, la care ulterior s-a renuntat 46 ;
Artera ADV1 putea marca legatura ntre portiunile de intervallum adiacentc turnurilor
T3 ~i T21.
(distan~a

Artere de circulatie pe directia E-V :

'finnd seama de criteriile deja amintite, trebuie sa fi existat o stradii ABV.I, care intersecteaza cardo la 33 m (lOO P) de turnul T4, formnd legatura ntre T3 ~i TlO. La cca 33 m S
de aceasta, strada ABV.II care face legatura ntre T2 ~i Tll, asigura func~ional, ca.tre N, unitatea de circulatie absolut necesara n jurul edificiului de pe locul bazilicii de marmura ~i
pastrata probabil ~i n fazele initiale ale edificiului cre~tin.
Ornoloaga ei catre S, din acela~i punct de vedere este ABV.III, care taie cardo la cca
33 rn S fata de precedenta ~i asigura lega.tura de circulatie cu piateta de la S de bazilica
de rnarmura ~i cu turnul Tl2 ".
Strada ABV.IV intersecteaza cardo la cca 33 rn fata de precedenta ~i formeaza limita N
a centrului civic, caruia i asigura legatura cu turnul T13 48
Strada CDV .1 taie cardo la cca 33 rn S de axul strazii principale. Formeaza legatura
ntre intervalul din vecinatatea portii de E cu circulatia de pe latura de E a bazilicii Jorensis 49 Ea continua catre V 00 , unind frontul de V al bazilicii cu zona de circulatie necesara la
S de cisterna, precum ~i cu intervalul din vecinatatea port de V. Ca ~i n cazurile precedente,
este foarte posibil sa fi existat initial un turn n dreptul extrernitat arterei, ntre T15 ~i
T16. S-ar putea ca, n momentul desfiin~arii lui, s. fie taiat o noua axa catre T16 (fig. 106).
Strada DCV.II, a carei intersectie cu cardo este situata la 33 rn fata de precedenta,
marcheaza limita de S a centrului civic, ~i asigura legatura cu intervalul din dreptul turnului
T16 51 Existenta unei circulat n dreptul laturii de S a bazilicii forensis este confirmata
de nece.sitatea functionala a existentei unui flux unitar, continuu fata de toate laturile edificiului, precum ~i de urmele unui portic, v.izibile ~i astazi, adiacent laturii de S a bazilicii.
Strada CDV.III, situatala 33 mS fa~a de precedenta, asigura circulatia ca.tre intervalul
din dreptul turnului T17 ~i legatura cu po~iunea de intervallum situata la 33 rn spre N
fa~a de turnul T21 52
Strada CDV. IV, taiata lao distan~a interaxiala de 33 rn S fa~a de precedenta, asigura
circulatia catre turnul T21 ~i T18. Strada ODV.V, trasat,a la 33 rn S fata de precedenta ~i la
'' Iar dlstanta intre poarta de V~~ BCV4 este de 74 m.
cu turnurile intcrmediare.
u Cazuri de fundatii de turnuri .,abandonalc" s-au
observat deja pe Iatura de S a lnclntei.
" Nu este exclus s fi exlstat Initial corespondentul
turnulul T12 in dreptul celellalte extremltlitl a strlizll.
u V. mal sus nota 47, observatia pen tru T12 care se
aplldi ~~ in cazul de fatli.
" ~1 leglitura cu un ed.iflclu antcrlor b:~zlllcll cu transept (pe acela~l amplasament).
' 6 Fire~tc, ~1

&o n dreptul mijloculul zidulul de V al bazllicli (orensis

sc observa urmele une! intrlirl astupate cel mal tirziu
in a doua jumlitate a secolului al IV-lea.
n Presupunem, ~1 in acest caz, necesitatea existentei
in faza inltlal a unui turn in dreptul extremitlitll de E
a strlizll, cu atlt mal mult cu c!t lnclnta marcheaza o
fringere accentuatil a traseulul ln punctul respectlv.
63 Unde nu este exclus sii fi existat Initial, cel putin
in fa~!l de trAsaj, un turn.

124

www.cimec.ro

aceea~i distan~a fa~a

de poarta de S (masurata pe oMdo ), asigura legatura catre intervaJul

turnului T19.
Intervalul necesar ntre zidul de incinta ~i perimetrul exterior aJ ariei urba.ne construite
avea o la~ime de minimum 9 - 10 rn, a~a cum s-a observat in zona por~ii de E. tn zona por~ii
de V, in por~iunea cuprinsa ntre bazilica de marmora (B) ~i cisterna (0), intervalul putea
atinge ntre 15-20 rn 63 Varia~ia largimii intervalului depindea, pe de o parte, de fluxul
necesar spre turnuri, por~i ~i ziduri (respectiv ,drumul de straja"), iar pe de alta parte de
perimetrul maxim acceptabil pentru construc~ia ,insulelor" de locuit, fa~a de curbele de
nivel. De remarcat ca trasajul general rezultat pune n eviden~a dependen~a lui fa~a de axele
principale, pozi~ia acceselor spre turnuri "i por~i, principiu de baza n urbanismul roman clasic.
Fa~a de re~eaua prezentat de noi, este posibil s fi existat ~i alte strazi intermediare,
pe care nu le putem nc trasa datorita faptului ca nu cunoa~tem, stadiul actual al cercetarilor, dimensiunile exacte ale fronturilor nici unei singure ,insule" de locuit.
tn schema propusa. de noi, centrul civic al a~ezarii ocupa o suprafa~a rectangulara determinata de arterele ABV.IV ~i DCV. II la N "i S, iar la V ~i E de BOV.1 "i ADV. 2. Astfel,
axa decumana traversa centrul la limita treimii de N, iar cardo la jumll.tate.
Dimensiunile generale ale suprafatei destinate centrului civic se afla n raportul de
aproximativ 2/3, raport des ntlnit n mpar~irea zonelor publiee sau centrelor civieP
romane.
din

fa~a

Estetica structurii urbane

Remarcam monumentalitatea planimetrica in rezolvarea celor doua artere majore, cardo
~i decumanus, pusa n eviden~a, att prin largimea lor, ct ~i prin existen~a porticelor continui
pe ambele flancuri ale strazilor. Din cele observate nu excludem posibilitatea rezolvarii pietonalelor sub forma unor portice cel pu~in pe una diu laturile celorlalte artere principale,
astfel de rezolvari raspunznd pe de o parte concep~iei urbanistice devenite aproape o moda
nca din secolul al II-lea n lumea romana, iar pe de alta necesita~ilor locale impuse de conditiile climatice.
Dominanta compozi~iei urbane este determinata de zona civica, plasata la intersec~ia
arterelor principale, iar din punct de vedere al amplasamentului fa~a de teren, ea marcheaza
platforma cea mai nalta a ceta~ii. Astfel, din centru se deschide o perpectiva larga asupra
a~ezarii ; iar daca pornim dinspre intervallum, aceasta zona constituie un cap de perspectiva
pentru accesele dinspre extremita~ile axelor principale 64 ~i este vizibila din toate punctele
importante ale ora~ului.
Exprimarea planimetrica a func~iunilor edificiilor urbane se remarca ~i n cazul cisternei "i zonei bazilicii de marmura (ramase centre importante, dar dezvoltate diferit, ~i n
secolele V- VI). Circula~ia n zona cisternei (care este situata ntr-o arie puternic denivelata)
era rezolvata unitar, marcnd fluiditatea circulatiei dinspre arterele mari diu zona (spre pie.
tonalul adiacent edificiului) ~i asigurnd accese denivelate (unele acoperite de portice) pe
cel potin trei din laturile perimetrale. Se faciliteaza astfel accesul pietonal direct dinspre poarta
e V, via principalis ~i strada BCV4. Totodata acest mod de rezolvare al circula~id pune n
valoare importanta func~ionala a edificiului anterior bazilicii att prin generozitatea spa~ial a
a zonelor de circula~ie aferente, ct ~i prin asigurarea unui flux de circula~ie optim.
Edificiul anterior bazilicii de marmura forma un cap de perspectiva pentru artera BV5.
Pornind dinspre via principalis pe aceasta artera, spa~iul urban se deschide n fa~a edificiului
printr-o piateta care oferea ~i posibilitatea unei aglomerari pietonale n fa~a edificiului,
~i ulterior n fata accesului principal n bazilica de marmura. Aceasta piateta func~iona ca o
zona-filtru catrc "i in jurul edificiului. ~i aici presupunem rezolvarea pietonalelor perimetrale

53 Credem cii hlrgimea max im a intervalului functiona

lntre T9, poarta de V ~i poarta de S.
u Faptul cii accesul spre centru se face mal rapld ~1
mai u~or (v. curbele de nive!) dlnspre E, lntlire,te convln-

gcrea noastrii c poarta de E reprezenta accesul principal

in cetate, ln fata crela s-au descoperit lnscrip~la ~i
trofeul.

1~5

www.cimec.ro

............som

Fig. 107. -

126

Pianu! striizilor (secolele V- VI e.n.)

www.cimec.ro

sub forma de portice (cel pu~in par~iale), fapt care ar fi n consens cu cerin~ele func~ionale ale
n zona.
Caracterul dinamic, act iv, al arterelor de circula~ie, pus n valoare prin asigurarea unor
legaturi directe ale re~elei stradale cu incinta (accesul facil ~i direct la turnuri ~i port.i) ~i implicit subordonarea ,insulei" de locuit fa~a de re~caua stradala,, precum ~i sublinierea planimetricii. a zonelor urbane de importan~a preponderenta, plaseaza structura urbana de nceput a
ceta~ii Tropae'Um n contextul general al urbanismului clasic roman 55
circula~iei

Dinamica dezvoltiirii urbane dupa secolul al IV-Iea pina la sfir~itul cetatii (fig. 107)
Cercetarile au aratat ca a~ezarea urbana a evoluat ntr-un sens diferit pe parcursul secolelor V -VI. 0 mare parte a arterelor de circula~ie au fost ngustate san chiar nchise, porticele au fost desfiin~atc fie partial, fie n ntregime, iar intervalul a fost desfiin~at prin ridicarea unor edificii (pastrndu-se doar l.mele accese catre ziduri sau turnuri), ~i n unele cazuri
s-au creat artere noi. Totu~i, axele principale de circuh1~ie ~i o parte din cele importante pftstreaza trasajul mai vechi, iar zonele de importanta majora (mpreuna cu accesele deja descrise)
pastreaza acela~i amplasament. n acest sens, n vechiul centru al a~ezrii au fost construite
doua bazilici cre~tine, iar bazilica forensis a suferit transformarile planimetricc dC'ja men~io
nate 60 Bazilica de marmura a, luat locul vechiului edificiu pagn ~i zona publica aflata la H
de ea a fost completata, la un moment dat, cu baptisteriul s 7 De asemenea, locul cisternei a
fost folosit ca amplasament pentru bazilica cu cripta care i poarta numele.
Modul n care se suprapun transformarile construct~ve n cetate, n raport cu reteaua
urbana ini~iala, probeaza o continuitate nentrerupta a activitatii constructive pna la nceputul
secolului al VII-lea. Caracterul n ansamblu al acestor transformari, mai ales n secolul al VI-lea5N,
precum ~i lipsa unor cercetari suplimentare, nu ne permit sa deducem, din situatiile cunoscute,
modificarile posibile ale re~elei stradale din zonele nca necercctate. Se pot trag-e nsa concluzii
privind densitatea popula~iei din cetate n ultima ei perioada de existen~a (daca o consideram
direct propor~ionala cu suprafata zonelor de locuit) n raport cu aceea din etapele anterioare
(cel mai trziu secolul al IV-lea). Folosirea intensiva a, suprafetei de locuit n deficitul zonelor
de circulatie (inclusiv intervalul) reflecta o cre~tere treptata a, densitaW populatiei pna n
secolul al VII-lea. Se constata totodata o decadere tot mai accentua,ta <t calitatii activita~ii
constructive, decaderea aflata n raport direct cu accea a vietii urhaTH, f':np Rf' va ncheia
cu parasirea treptata a fostului centru urban fortifie-at 59

5& Caractcrizat, dcci, in ansamiJlu prin dinamica dezvollarii uriJane de la exlerior spre interlor.
56 Nu cunoa~tcm in ce scop a fost foloslt acest edificiu
in sccolele V - VI.
57 Pi'istrarea in ansamblu a
caractcrelor nzolviirii
circulatlei spre aceastil. zonii este in concordantii cu pi'ircrca
lui V. Prvan, preluat ulterior ~~ de ceilalti cercettori,
di alci se alla un centru episcopal (v. nota :l!l).

&s Este evident cii nu s-n 11 mai respecta t normcle urhanismului roman clasic.
9 n contextul general al deciiderii victii urbane n
nlrcngn provincie. Nu surprinde, n acestc conditii. descopcrirea urmclor unei locuinte de la sfir~itul secolului al
\'I-l ca sau inccputul celui urmator, in T9, proha impurtanta pcnlrn dccderca fortificnpci ~~ aglorncrarca ei ln
tdlima faz de locuirc dinaintca p:ir:isirii.

127

www.cimec.ro

VII. PIESE DE ARHITECTURA DIN CET ATEA

TROPAEUM TRAJAN/
arhitect Monica Margineanu-Crstoiu,
Alexandru Barnea

Piesele e arhitectura romana ~i romano-bizantina descoperite n cetatea Tropaeum Traiani

~i in preajma ei au fost publicate n parte de catre descoperitorii lor, sau reluate in studiul
Cetatea Tropaeum de Vasile Prvan 1 G. Murnu a adunat n ale sale Monumente de piatra
din colecJia de antichitiiJi a muzeului de la Adamclisi 2 , o mare parte din piesele de arhitectura
cunoscute pina in 1913, facind multe observatii valabile ~i astazi, a caror utilitate spore~te in
ca.zul pieselor ntre timp pierdute ori deteriorate. Avnd in vedere ~i lucrii.rile aparute ulterior,
am constatat ca nu toate piesele descoperite n cetatea Tropaeum, pna la reluarea cercetarilor
n 1968, au vazut lumina tiparului, a~a incit studierea ~i prezentarea lor siRtematica a devenit
imperios necesara. ln ducerea la bun sfr~it a studiului de fata, n care am ncercat sa cuprindem n afara pieselor de arhitectura descoperite n decurs de aproape un secol ~i pe cele
scoase la lumina intre anii 1968 - 1975, am folosit att studiile nainta~ilor, ct ~i lucrarile mai
noi in care s-au adaugat o serie de precizari importante de ordin cronologic ~i stilistic a.
Prezentam in cele ce urmeaza un studiu de nceput, primul la noi in cercetarea ~i cunoa~
terea detaliata ~i ct mai adinca a evolutiei elementelor care compun arhitectura romana ~i
romano-bizantina provinciala ntr-unul din centrele ei importante din aria Dunarii de Jos.
A fost necesara aici o urmarire a diverselor tra.nsformari formale ~i functionale de la caz
la caz, iar evolu~ia fiecarui tip de piesa in cadrul general al evolutiei arhitecturii romane ~i
romano-bizantine, a fost studiata n functie de cerintele mereu in schimbare ale acesteia;
de asemenea, am avut in vedere ~i posibilitatea ca unele serii tipologice sa fi evoluat n paralel.
ln sensul evolutiei de care vorbeam mai sus, exista, n mare, trei etape distincte: epoca romana
clasica, epoca Diocletian-Constantin ~i epoca cre~tina a secolelor V -VI, acestea trei
marcind salturile cele mai importante de evolutie a arhitecturii. La Adamclisi este inca dificil,
n stadiul actual al cercetarii, de facut o distinctie intre cele doua etape - antonina ~i a Severilor - din prima perioada men~ionata mai sus.
Adaugam acestor criterii generale necesitatile locale, incepnd cu acelea fire~ti ale fortifica~iei ~i structur urbane n continua refa.cere ~i transformare ntr-un spatiu restrns,precum
~i schimbarile cerute de menirea edificiilor publiee n etape diferite, in jurul carora spa~iul
urban a suferit modificari esentiale ~i adecvate intre secolele II ~iV- VI e.n., pastrind numai
a.xele centrale de circulatie, ~i acestea partial transformate.

1-3 Baze de eoloane

Ordinea n care sint prezentate mai jos bazele de coloane corespunde evolutiei lor sub
ra.portul formei, evolutie observata ~i n cazul celorlalte piese a.rhitectonice din cctatea Trol
1
1

17 -

V. PArvan, Tropaeum, p. 1 - 12 ~~ 163- 191.

G. Murnu, Monumente de piatra, p. 97-122.
1. Barnea, Balcanla, 7, 1944, 2, p. 408- 416; Idem,

41.

Rivlsta dl Archeologla Cristiana, 45, 1969, 1- 4,

p. 15- 29; AI. Barnea, SCIV, 21, 1970, 4, p. 683696.

129

1113

www.cimec.ro

paettm Tmiani, c la profilaturi"L ~i P('Ol' complexe catrc ximplificare ~i xchPIIULtizare. Un caz

special l formeaza grupa a treia, unde snt tratate bazele de coloa.nc ce fac corp comun cu
soclul nalt, foarte ezvoltat, grupa tratata separat numai datorita critcriilor volumetrice.
Principiile care au putut fi urinarite n considerarea evolu~iei bazelor ramn nsa acelea~i n
cazul special de mai sus. n toate cazurile, ele sint tratate n carul fiecarei grupe separat,
iar n detaliu, la fiecare piesa. Criteriile evidente dupa care am considerat evolutia bazelor snt
urmatoarele :

I. Considerarea tipului de baza provenit din ionicul atic al carui descendent este atesta.t
la Adamclisi (cel mai trziu nceputul secolului al IV-lea, basilica forensis) drept punct de pleca.re
n evolutia pieselor ntlnitc la Tropaeum.
II. Evolutia. formelor (cel mai adesea spre simplificare) este marcata de:
a) supradimensionarea pe orizontala : marirea suprafetei torului de baza, careia i corespunde o alungirc a, scotiei, spre exterior (respectiv a bra~ului ei inferior);
b) supradimensionarea pe verticala: schimbarea raportului ntre diametrul maxim orizontal ~i naltimea totala a bazei n favoarea naltimii. i corespunde alungirea pe verticala a:
scotiei ~i treptat verticalizarea ei aproape completa;
c) transformarea torului superior nt.r-o bagheta cilindrica ;
d) transformarea ambelor toruri n baghete, corespunznd simplificarii treptate a profilaturii ~i dispari~iei profilelor curbe. Ca fenomen pe care noi l consideram intermediar se observa
transformarea profilului n forma de tor circular de la sectiune aproape semicirculara in secolele
III - IV, la sectiunea n sfert de cere sau arc e cere foarte aplatizat n sccolele V - VI,
precum ~i la transformarea arcului de cere n arc de elipRa aplatizata;
e) amplificarea neorganica n. profilaturii;
f) din punct de vedere al formei, prin eliminarea. jumata~ii superioare a profilaturii prove
nite in ionicul atic (respectiv a, portiunii superioare din scotie, bagheta ~i torul superior) se
formeaza un tip de baza nou care va suferi la rndul Rau o evolutie n care se citesc transformarile mai sus men~ionate, adaptate, fire~te noului tip de baza. Consideram ca aceasta evolu~ie
duce la aparitia tipului de baze numite de noi ,cu profilatura simpla" (tipurile 2.1 ~i 2.2), frecvente n a doua jumatate a secolului al VI-lea;
g) prin eliminarea (tot din punct de vederc al formei) de la tipul de baza provenita din
tipul atic a partii mediane (adica a celor doua baghete ~i a scotiei cuprinse ntre ele)rezulta
de asemenea un nou tip, a carui evolutie (prin simplificare) duce la, apari~ia tipului de baze cu
profilatura :-;impla de tipurile 2.1 - 2.2.
1. Baze de coloane cu profilatura complexti (fig. 108, 109)
1.1. Bazc de coloane aflatc in situ, ln num:ir de 22,
intregi san fragmcntare (dintr-un numi'tr initial de :l2)
sprijineau la origine cele doua rnduri de coloanc scparlnrl
nava principala de cric doua nave laterale <lin basilica
(orensis. T:iiate din calcar, sint a~ezate pe postamentc
din acelasi material cu dimensiunile de !H,5 x 94,5 x
x 45,!) ct~. Plinta pi\tralt1 ln plan a fiecrei baze miisoar:i
74 x 74 cm ~i are iniHtimea de 14 cm. Tamburul superior
este profilat ln orrline de jos in sus: tor de sectiune nproape
semil'irculnr, i. 11 cm; baghetii cilindric:i . 2,1)0 cm ;
scolie i. 8 cm; haghet:i cilindricii i. 1,6 cm; tor i. 6 rm.
Suprafa!a circularii snperioari\ are raza de :10 cm; l.
total:i 4:l,2 cm (se pot observa urmatoarele caracleristid :
diferenta sensibilii intre dimensiunile torulni de hazii ~i
ale celui superior; adincimea scotiei ; 2, 7 cm).
1.2. Bazii de coloanii adus din apropierea cetiitii. de
provenlcntii nccnnoscnt:i; ar fi putut apartine bazilicii
de marmura. T:'iiati"l din marmur:i albii cu u~oare dungi
vinetli. are plinta piitrat n plan 9:.1 x 93 cm ; . 10 cm.
Tamburnl superior profilat in ordlne de jos in sus : tor
de sectiune semiclrcularii tangent in plan laturllor plin-

tei i. 10 cm ; baghet cilindrica . 2,3 cm ; scolie cu

snprafatn corespunz:'itoare el striatii i. 5,8 cm; baghetli
cilindrica . 2 cm ; tor, in sectlune aproape semlcircular,
l. 6,5 cm ; r. suprafetei superioare 39,5 cm ; . total 31),6 cm,
Dimensiunile torului de hazii sint sensibil mal mari
dect ale torului supcrior, parlea inferloarii a scotlel e mnlt
ahmgltii spre cxterior.

t.:J. Bazii. gasita ln bazilica de marmur:'i, n zona intcrscctiei navei centrale cu transeptnl. in col!nl de N. Dfn
marmur:i, piesa este fragmenlarii, dar reconstituirea el a
fust posibil. Plinta pii.tratii ln plan are 64 x 64 cm ~1
i. 7,5 cm. Tambnrul superior, profilat in ordine de jos
ln sus ; tor l. 7 cm ; baghet:i cilindric . 2,5 cm ; scotle
en suprafata corespunziitoare ei striat i. 3 cm ; baghetii,
i. 1.5 cm ; tor, l. 4 cm ; i. total 26 cm.
Sectiunea torulul de bazii. este transformatii prin taierea partii inferioare in plan u~or inclinat ; scotla este
pronuntat alungitii spre extcrior in partea lnferloarii;
se remarcii o diferenta accentuat:i ntre diametrul inferior
~~ cel superior, conferind hazei aspectul aplatlzat. Se
observa pe intradosul plesel centrul ~1 razele de trasaj.

130

www.cimec.ro

1.-1. l'ostament profilat, din ('alear. fragmcntar, de

provenlcnp necunoscutii, vuriunlii, cu profil, la Lipurilc
1.2 ~~ I.:J. Plinla de baza, de forma reetangularii in plan,
are i:lllll'a piistrata lntreag de 66,5 cm ~~ i. Il cm. Profilele urmiitoare (prezentate in sectlune) au toate in
plan, forma rectangulara : tor, 1. 4 cm ; bagheta rectangularii, sentie, baghetii rcctangularii ingustli, tor de sectiune clrcularii ; i. totala 26, 9 cm.
Legatura intre pUnta de bazli ~~ torul inferior, precum
~1 intre bagheta superioarli ~1 torul superior se face
printr-un ~ant ingust, tiat in plan inclinat.
Se remarcii pc suprafata superioara un orlficiu rectangular de montare, adinc de 6,4 cm, prccum ~~ ~antul rcspl'ctiv de montnrl'.
1.5. Bazii de coloana ln narthexul bazllicii ,simple"
(A). Dln calcar cu cochllli mnrl, are plinta patrata in
plan cu dimensiunile 49 x 49 cm ~1 1. 8 cm. Tamburul

superior, profllat in ordlne de jos in sus : tor 1. 6 cm ;

bnghetil cillndricii i. 0,6 cm ; scotie 1. 6, 7 cm, adlncime
2 cm : torul superior s-a transformat lntr-o baghetli
cilindricii cu i. 3 cm, lar bagheta clllndrlca adlacentli
lui ~i-a marit nliHlmea (fata de cea lnferloara) pina la
4 cm. Aceste doua profile formeaza de fapt un singur
tambur cillndric, iar derivatia lor din vechea baghetli ~~
vechiul tor este mareaU prlntr-o simpla lnclzie. n centrul
tamburulul superlor s-a pastrat un orificiu de monture
clrcular cu r. 3,1 cm ; i. totala 28,3 cm; r. 20,5 cm.
1.6. Bazii gasita in apropierea criptel bazlllcli ,simple"
(A). Dln calcar cu cochllll mari, are plinta patrata in plan
de 51.1 x 51,1 em; i. 9 cm. Tamburul superlor este promat in ordinc de jos in sus : tor de sectiune circularii
aproape tangent in plan laturilor plintei, 1. 8 cm ; baghetii
cilindricii, i. 1, 3 cm ; scotie, 1. 5,2 cm ; tambur clllndric,
i. 6,2 cm ; r. 19,75 cm. In centrul tamburului superlor
se aflll un orlflciu de montarc circular cu r. 3 cm ; 1. totala
29,7 cm.
Observa(ii: torul superior, transformat aicl in baghetli,
~~ respectiv bagheta cilindrlc superioara, s-au simplificat
total, formind un singur tambur cllindric; bratul lnferior
al scotiei este u~or alungit spre exterior ; supradimensionarea pe iniilpme a profilului (tor) de bazli.

1.7. Baz giisltli in atrlul bazllicii de marmur, pe

locul el. Dln calcar, are pUnta piitratli in plan, 65 x
x 65 cm ; i. 10,5 cm. Tamburul cilindrie de baza este

aproapc langent in plan lalurilor plintci: r. :12 cm ; .

!J,3 cm. Dcusupra uccsluia : baghctii cilindricii, . 1,5 cm
scolie vcrticalizatii peste care sc aflli un al treilea tamhm
cilindric cu un ~ant pcrimelral la parlea inferloari'i, r. 27
cm ; i. totala 29,5 cm.
Observlim transformarea torului de baz ~~ a celui
supcrior in baghete cilindrice inalte (tamburi clllndrici) ;
scotia s-a verticalizat foarte mult, flind foarte greu de
descoperit ca atarc. Torul superior transformat ln tambur
~~ bagheta inferioarli adlacenta lui formeazii de fapt un
singur tambur cilindric, demarcarea lor filnd flicuU
doar printr-o incizie clrcularli.
1.8. Bazli de coloanli gsitii in porticul de pc latura
de S a bazilieii forensis, lntreagii, din calcar. Plinta plitraHI in plan GO x 60 cm; 1. 12 cm. Tamburul superlor
este profilat in ordlne de jos in sus : tor cu sectiune arc
de elipsli, i. 10 cm ; baghetli cllindric, scotie, baghet
cilindrlcli, scotie, baghetli clllndrlcii impreun au i. 6,2 cm ;
tambur cillndrlc i. 3 cm, cu doua rinduri de incizil perimetrale; tor transformat (in sectiune arc de curb extrem
de aplatizat), i. 8,3 cm ; suprafata superioara are r. 20 cm ;
i. totalli 39,5 cm. n centrul suprafetei superloare se
afl un oriflciu de monture rectangular de 9,5 x 9,5 cm.
Observafii : transformarea sectlunii celor doua torurl
~i cre~terea lor in inaltime; aplatlzarea sensibilli a baghetelor cillndrlce; amplilicnrea neorganlc a profilaturil,
care duce ~i ea la cre~terea in lnltlme a volumului general (ln cazul de fatli am pulca avea de-a face ~i cu revenlrea la o profllatur complexa pe un schelet deja slmplificat).
1.9. Baza de coloan din calcar glbui, u~or inro~ltd
de incendlu, descoperitii in scctorul A, ln stratul de moloz
din malul dintrc S Il ~~ 1Il' Dimensluni : laturile bazel
27,5 x 30,5 cm; i. tolali'i 20,5 cm; 1. pllntel 12,5 cm;
r. cca 12,6 cm. Profllatura de jos in sus : tambur clllndric
foartc aplatlzat (i. 1 cm), doua torurl aproxlmativ egale,
dintrc care cel lnfcrlor este decorat cu astragale ~~ perle.
Nu cunoa~tem provenicnta piesei. Pe una dln fetele laterale ale plintei se afla o reprezentare schematlc stlllzata,
pe care o aproplem mal curind de aceea a unul pe~te
sau delfln. Caractcrlsticlle plesel, la care se adaugli modul
de talere ~~ flnlsare a pietrcl cu strlurl marunte, lmpun
o datare destul de tirzle a confectlonarll el, cel mai devreme
in cursul secolului al IV-lea e.n.

!!, Baze de co/oane cu profllatura slmpld (fig. 109-114)

2.1. Ba:e de coloane carc au cvoluat din tipul de baza
aprut prin ellminarea prtii superioare a celui originar
provenlt din ionicul alle (baghcta superioarli ~~ torul
supcrlor). n acest caz, scotia s-a verticalizat complet,
determinind un profil de tambur cllindrlc, care la inccput
se racordeazii la bagheta cilindric inferioar printr-un
arc de cere. Torul. de sectlunc aproape scmlcircularli la
inceput, sc va transforma, ciipiitind fie o sectiune ln arc
de cere (L '= 1/-1 diu l. cercului), fie ln arc de elipsa
(L = 1/1 din 1. elipsei). Bagheta cilindricli va fi ellmlnaU
la un moment dat. ntr-o fazii avansata a evolutiel, va
apiirea un tambur cilindric ntre pllnta de baz ~~ tor,
lar profilul torului sc va aplatiza foarte mult pentru a se
transforma in final intr-un simpln plan incllnat.

2.1.1. Bazii de coloanii descoperlta in incliperea ,magazin" (A31X). Din calcar, s-a plistrat intreagli; pllnta plitrat in plnn 41,8 x 41,8 cm; i. 10 cm. Tamburul superlor este profilat ln ordine de jos ln sus : tor de sectlune
cliptici\ 1. 4 m, tangent in plan laturllor pllntei ; baghet
cilindricli r. 16,5 cm; 1. 1 cm; tambnr clllndrlc superlor
racordat la bagheta clllndricli, r. 15,5 cm ; i. 5 cm ; 1.
totala 20 cm.
2.1.2. Bazii de colonna gslt linga cripta bazilicii cu
transept. Fragmentarii, dln calcar, a fost Ulatli lntr-un
bloc paralellplpedlc cu dlmensiunlle de 50,5 x 51 x 22,3 cm,
astfel lncit profllatura apare, n plan, tangent la
dou dintre lalurlle paralele, deasupra fragmentelor de

' Ibidem, p. 687, nr. 6, fig. 4.

181
www.cimec.ro

plint:i cu 1. 8 cm. Fa~ de celelalle doua laturi, blocul

apare (in sectiune) sub forma de T, slmetric dupa doua
axe perpendiculare. Cele doua fragmente profllate dlspuse
de o parte ~~ de alta a miezului central, fac parte dlntr-un
singur tambur (virtual). Profilatura in ordine de jos in
sus : tor cu sec1iune circulara i. 6 cm; bagheta clllndrica
. 1,8 cm; tambur cilindric r. 20 cm ~1 . 6,5 cm.
ln centrul suprafetei superioare se observa un orlficiu
de montare clrcular cu r. 2 cm ~~ un ~ant lngust, lung de
10 cm.
2.1.3. Baza de coloana gsita pc via princlpalis, in
sectorul C. Din calcar, fragmentar, are pUnta pi!trata
in plan de 48 x 48 cm ~~ 1. 9, 5 cm. Tamburul superior
e profllat in ordine de jos ln sus : tor, cu sec1iunea mai
mica decit un sfert de cere, i. 11,5 cm; bagheta cillndrica
1. 1,5 cm; tambur cilindric r. 16 cm ~11. 6 cm, racordat cu
cel inferior prin arc de cere ; 1. totali!, 28,5 cm.
Se observa cre~terea in inalpme a torului de bazli.
2.1.4. Baz de coloan gasit ln sectorul C, la S de
via principa/is. Pllnta ptrata in plan : 38 x 38 cm,
1. 9,5 cm. Deasupra plintei, un tor inalt cu sec11unea ln
arc de cere (aplatizat), i. 13 cm. Tamburul clllndrlc superlor are r. 11,5 cm ~~ . 3 cm; i. totala 25,5 cm.
Se observa dispari1ia baghetei ~~ cre~terea lniiltimii
torulul ln detrimentul tamburului clllndrlc superior ~~
aplatizarea sectiunii torului.
2.1.5. Baza de coloana giisltli. in nartexnl bazillcli cu
transept. Din calcar, are pllnta ptrata in plan, 54,1 x
x 54,1 cm ~~ i. 12,5 cm. Tamburul !mediat urmli.tor are
profilul in forma de tor cu sec11unea arc de cere (L = 1/4 1.
cercului) ~~ 1. 13,5 cm. Tamburul clllndric superlor are
r. 19,25 cm ~1 1. 9,5 cm; i. total 35,5 cm.
Se observ c, ln finisarea piesei, torul transformat a
fost rzult ln zona perlmetral inferioar pentru a fi
perfect tangent (in plan) laturilor plintel.
2.1.6. Baz de coloan giislt ln rata intrli.ril bazillcii
cu transept. Dln calcar are pllnta ptrat ln plan : 53 x
x 53 cm ~~ l. 9,5 cm. Tamburul !mediat urmll.tor are un
profil de tor cu sectiune arc de elips cu 1. 9,3 cm. Tamburul
cilindric superior arc r. 20 cm ~~ 1. 13 cm ; i. total 31,8 cm.
2.1.7. Bazii de coloan din calcar gsit la S de via
prlnclpa/ls, lntre bazilica forensis ~~ bazllica cu transept.
Pllnta este patrat ln plan: 49 x 49 cm, i. 9, 7 cm. Profilul tortiiui are o sect[une ln arc de elipsii, imprennil. en
bagheta cilindricil. inferioar au i. 8,5 cm; i. totalii 27,7 cm.
Se observa apari~ia baghetei cilindrice snb profllul
tornlul.
2.1.8. Baz de coloan intreag din calcar, gsitli. in
nartexul bazilicii ,simple" (A). Are plinta patrat ln
plan:. 42,5 x 42,5 cm ~~ i. 7,8 cm. ,Tamburul cilindric
de baz este aproape tangent in plan latnrilor plintei:
r. 21 cm ~i 1. 3 cm. Tamburul clllndrlc superior are
r. 11,5 cm ~~ i. 9,1\ em. Cel doi tamburi sint racordati
prin intermediul unui volum ln form de trunchi de con;
i. total 28, 4 cm.
Se observ c ton1l s-a transformat intr-o suprafatii
conlcA, lar haghcta cilindric inferioar a crescut in
lnliltlme.
2.1.9. Baz de coloanii din marmur pstratli. intreag,
gsit ln apropierea criptei bazilicii cu transept. Are
plinta ptratii: 48,5 X 48,5 cm ~~ 1. 7,5 cm. Tamburul
cilindric de baz este tangent in plan latnrilor plintei

~1 are r. 24,25 cm ~~ i. 3,5 cm. Tamburnl cilindric superior

are r. 19,25 cm ~~ i. 7,5 cm. Tamburii cilindrici se racordeaz prin intermediul unui trunchi de con cu . 4 cm.
ln centrul tamburului superior sc observa un orifieiu
de montare clrcular avind r. 2,25 cm ; i. lotal a picsei
22,5 cm.

2.1.10. Bazii de coloanii lntreag din calcar, gsltii

aruncat in anexa de S a bazilicii ,simple" (A), provlne
probabil tot dln porticul strz principale. Are pllnta
ptrat ln plan: 62 x 62 cm, i. 16,5 cm. Tamburul cillndrlc de baz este tangent laturilor pllntei: r. 31 cm. Al
doilea tambur clllndric are r. 23 cm ~~ i. 14 cm. Racordul
lntre cel dol tamburi cllindrlcl se face printr-un trunchi
de con.
2.1.11. Baz de coloana din calcar gsita dup col~ul
de N-V al bazillcil-,cisternii". Are plinta patratii
ln plan : 60 X 60 cm ~1 1. 12,2 cm. Cei doi tamburi cllindrici sint racordatl prin intermedlul unui trunchi de con
aplatlzat cu 1. 1,5 cm; 1. total 30 cm. Tamburul cilindric superior are r. 25 cm.
Se observa lnltimea redus a trunchiului de con intermediar.
2.1.12. Bazii de coloanii din calcar, intreagii, gsilii
ln aproplerea bazilicii ,simple" ~~ aflat in stare fragmcntarii.. Are pUnta piitrat ln plan de 43 x 43 cm~~ l. 6,5 cm.
Tamburul cilindric de baz are r. 21,5 cm~~ i. 2. 7 cm. Tamburul cilindric superior are r. 16,5 cm ~i i. 5,8 cm. Cei doi
tamburi sint racorda~i prin intermediul unui volum in
forma de trunchi de con ; i. total 18,1 cm.
2.1.13. Baz de coloanii din calcar, intreagii, giisitil. in
apropierea crlptei bazilicii ,simple" (A). Are plinta
ptrat ln plan de 35,2 x 35,2 cm ~~ i. 8 cm. Tamburul
cillndric de baz, tangent in plan laturilor plintei, are
r. 17,6 cm ~1 i. 2,8 cm. Tamburul cilindrlc superior are
r. 12,6 cm ~~ i. 12 cm. Tamburii sint racordati prin inlcrmediul unui volum in form de trunchl de con ; i. lotal
24 cm.
2.1.14. Baz de coloan din calcar giisit in situ, a~c
zat pe o plint (postament). Face parte din coloana
portlculul adiacent laturii de V a bazilicii ,simple" (A)
~~ s-a pstrat ln stare fragmentar. Are plinta ptrat
ln plan de 50 x 50 cm ~~ i. 12 cm. Tamburul cilindric
de baz are 1. 4,5 cm. Tamburul cilindric superior are
r. 20,5 cm ; lni'lltimea lui exactii nu s-a putut stabili datorit:l deterioriirii fragmentului. Tamburii cilindriei sint
racorda11 prin intermediul unui trunchi de eon foarte
aplatlzat cu i. 1 cm.
2.1.15. Baz de coloanii din marmur, gsitii pe via
principalis in aproplerea bazilicii ,simple" (A). Piesa este
deteriora ta ln proportie de eca 50%. dar conturul permite reconstituirea ei graficii. Are plinla paralelipipedlca
de 53,1 x 38 cm ~i 1. 10 cm. \'olumul tiat deasupra
plintei are un miezccntral de forma dreptunghiular in plan,
de 35 x 18 cm. De la laturile lungi (virtuale), pornesc doi
tamburi semicillndrici cu diametrele identice cu laturile
lungl ale miezului central ~~ tangente in plan la Jaturilc
scurte ale plintei de baz. Deasupra acestui volum se
ridicll. mt altul, asemenea primului, cu diametrele semicilindrilor de 26 cm ; i. tolal:l a hazel 28,1 cm.
n centrul volumului superior sc observ urmcle unui
orificlu de fixarc de form rectangular. ntre cei doi
tamburi. profilnl capiitii forma unui plan inclinat.

~32

www.cimec.ro

2.1.16. Baz de coloan din calcar descoperltli. in

situ, in sectorul D, ncperea 3ot 6 Are pllnta pli.tratli. ln
plan : 46 x 46 cm ~1 1. 8, 7 cm. Tamburul clllndrlc superlor arc r. 16 cm ~i i. 11 cm. Cci doi tamburi cilindrici se
racordeaz prin lntermedlul unui volum ln formA de
trunchi de con cu 1. 6.5 cm ; i. totalii 28,7 cm.
2.1.17. Baz de coloan din calcar dcscoperit ln aceloc, in aproplerea preccdentei. Are plinta pli.tratli. ln
plan de 38 x 38 cm ~1 i. 7,5 cm. Tamburul cilindrlc de
haz::'l, tangent in plan laturilor plintei are r. 19 cm ~1
i. 3,5 cm. Tamburul cllindric superior are r. 14,5 cm ~1
i. 9 cm. Cel doi tamburi cillndrid se racordeazi'i prin inter-.
mediul unui volum in forma de trunchi de con cu 1. 5 cm ;
1. total, 25 cm.

2.2.2. Bazii de coloani'i dln calcar descoperlta in situ,

pe postamentul el, la cca 30 cm E de atrlul bazlllcll ,cisterna". Plinta pi'itrati'i ln plan are dimensiunlle : 42 x
x 42 x 14 cm. Tamburul de baza are profllul de tor cu
sectiune eliptlci'i i. 8 cm. Tamburul clllndrlc superlor are
r. 16 cm, 1. 7 cm.
Se observa disparttla torulul superlor.

la~!

2.2.3. Bazli. de coloanli. din calcar descoperiti'i in situ

la S de edlflclul 82 ; fil.cea parte din portlcul stri'izil principale, afllndu-se pe postamentul el. Are pUnta patratii
in plan : 48 x 48 xm, 1. 10 cm. Tamburul de baza are
profllul tor cu sectlune ln arc de cere foarte verticalizat ;
i. 8,5 cm. Tamburul cllindric superior are r. 20 cm ~i
1. 4.8 cm ; 1. totala 23,3 cm.

2.1.18. Baza de coloani.l. din calcar descoperita in situ

ln partea sudica a acelea~i cldlri, apartinlnd portlculni
ei interior ~~ aflat1i pe postamentul de calcar pe care a
fost initial a~ezata. Are pUnta patrata ln plan ; 44 x
x 44 cm, 1. 14,5 cm. Tamburul cillndric de bazli., tangent
ln plan laturllor plintci, cu 1. 4 cm, are strluri verticale.
Tamburul cilindric superior are r. 18 cm ~1 1. 5 cm. Cel
dol tamburi se racordcaza prin intermediul unui trunchl
de con cu l. 4 cm; . totalli. 27,5 cm.

2.2.4. Baz de coloana din calcar descoperiti'i ln sectorul C, ln lnciiperea 31X. Are pUnta patrata in plan de
47 x 47 cm ~i 1. 15 cm. Profilatura de jos ln sus: tambur
cllindrlc cu marglnlle rotunjite (provenite din tor), 1.
6,5 cm, tambur clllndrlc cu r. 18,5 cm ~1 1. 6 cm;
i. totala 27,5 cm.

2.1.19. Bazli. de coloanli. de calcar descoperitli. in situ,

la 2,20 rn N (lnterax) fatli. de precedenta, tot pe un postament din calcar. Are plinta de forma rectangularli. ln
plan (o parte din ea este prlnsli. intr-un zid construit ulterior) : 41 x ? cm, 1. 29 cm. Deasupra plintei se vede un
fragment dintr-un tambur cilindric; r. 17,5 cm, 1. probabila 3, 7 cm. Piesa se lncadreazii, pro babil, ln tipul
precedente!, dat filnd locul descoperirii ~i profilatura
vizibil.
2.2. Bazc de coloanc carc an evoluat din tipul (de
bazii) aprut prin eliminarea prUi mediane a tipului de
baz provenit in lonicul atie (cele doua baghete ~1 scotla).
n cursul evolutlei torul superior va disprea complet,
far torul inferior sc va transforma treptat plna la un
simplu lambur cilindric.
2.2.1. Bazii de coloanii din calcar, descoperitii refolosiU\ intr-un zid legat cu piimint din sectorul D. PUnta
piitratii in plan: 40 x 40 cm, i. 10 cm. Tamburul de baz
are profilul unui tor cu scdinne arc de cere (L = 1/4 1.
cercului). Este racordat cu plint:i. prin intermedlul unul
~:mt. lmpreun avlnd 1. 11,5 cm. n contlnuare, de jos
ln sus : tor cu secfjune semicircularii : . 5 cm, tambur
cilindric, r. 13 cm, i. 4 cm : i. total 30.5 cm. n centrul
intradosului plintel se observa un orificin de montare.
Se observa diferen\a sensibili'i intre dimensiunlle torulul
de baza ~1 ale celui superior ~i transformarea profilaturll
torului de bazi'i.

6 ncaperea a fost dczvelitii cu prilejul unor sapiiturl "

mai vechi, dar ncp;lijatii si acoperilii ntre timp. A fost
redescopcrit in :mii 19i0- 1971. n alta ordine de !dei,
dar legat de descoperirea unor picsc de accst tip in situ
~i in alte a~ezari din aeeea~i vreme. un ii cercetatori le-au
socotit capiteluri dorice, dar o asemenea prezenta ar fi
mai greu de admis in mediul romano-bizantin; v. T. Ivanov, Klio, 17, 1966, p. 1!!9, fig. :JO.
Urmtoarele 11aze de coloane, pnil. la sfir~itul grupului 2.2, fac parte, ncolo unde nu se specificii expres,

2.2.5. Bazii de coloana diu calcar descopcrita pe via

principalis ln lata lncil.perii 82, cu plinta partiallngropata.
Pllnta este pil.tratil. ln plan, de 53 x 53 cm. Tamburul
cilindric de bazii are muchia superioara u~or rotunjita,
r. 20 cm, 1. 6 cm. Tamburul clllndrlc superlor are r. 16 cm
~i 1. 3 cm.
Se observ transformarea torului de bazil. ln cilindru.
2.2.6. Bnzil. de coloanii din calcar descoperita ln C3ot.
in aproplere de 2.2.4; s-a pastrat ln stare fragmentllril..
Are pllnta patratil. fn plan : 40 x 40 cm ~i cu 1. 11 cm.
Profllatura de jos ln sus: tambur cllindrlc de baza cu
muchla superloaril. u~or rotunjita, tangent ln plan pllntel,
i. 4 cm ; tambur cillndrlc superior cu r. 15,7 cm ~i 1. 5,2 cm.
La centrul tamburulul superior apare un orificiu de montare rectangular de 4,5 x 5 cm; 1. totnla. 20,2 cm.
2.2.7. Bnz de coloan din calcar gsita pe lalura de
N a strazil principale, in treimea de E a acesteia (scclorul
A) 8 Pastrata lntreagii, are plinta piltrat ln plan, de
48 x 48 cm ; i. 11.5 cm ~i doi tamburi cilindrici cu raze
de 23,3 ~1 20,5 cm; lnaltimile tamburilor: 4,8 ~~ 6.5 cm.
2.2.8. Bazii de coloanii nlreagii; are plinta piltrati.l. in
plan : 48,5 x 48,5 cm ~~ i. 11 cm ; dol tamburi cilindrici
cu r. de 24.2 ~1 22 cm ; 1. 6 ~~ 9,5 cm.
2.2.9. Varianti'i la precedenta. Tamburul
superlor are r. 22 cm ; 1. totala, 27 cm.

cilindric

2.2.10. Varlanta la precedenta. Tamburul

superior are r. 22 cm; 1. totala, 27 cm.

cllindric

din aceea~i categorie att tipologic, cit ~~ ca loc al dcscoperirii. Ele exista in lreimea de E a strli.zii principale,
pc Iatura ci de N, lntre poartn de E ~~ bazillca .,simplil."
inclusiv, ~~ au fost descoperite prin spturile mai vechi.
Sint taiate dintr-un calcar alb-galbui cu cochilii mari.
Majoritatea au folosit, cel mai probabil, portlcului strazii
lntr-o refacere tirzie, din secolul al VI-lea e.n.; au fost
mentlonate ~i de AI. Barnea, op. cil., p. 688, nr. 8,
fig. 3/6 ~i 6/1.

133

www.cimec.ro

2.2.11. Bazii de coloanii intreagii ; forma generalii a

pllntel se incadreazi!. intr-un paralelipiped cu dimensiunile ln plan 62 x 45 cm ~~ i. 23 cm. Una din muchiile
superloare este Uiatii su)} forma unui plan inclinat.
Tamburul cilindric de baz este tangent la Iaturile Iungi
ale pllntei ~i are r. 22,5 cm ~i i. 3,5 cm. Tamburul cilindric
superlor r. 17,75 cm ; i. 4 cm.
2.2.12. Stare fragmentar; are plinta ptrat in plan :
50,4 x 50,4 cm cu i. 10 cm. Tamburul cillndric de bazi!.
are r. 22,7 cm ~i i. 5, 7 cm. Tamburul cilindric superior
are r. 19 cm ~i 1. 10 cm.

2.2.13. Stare fragmentar ; pllnta de bazi!. era probabil

ptrat in plan de 53 x 53 cm ~~ i. 11 cm. Tamburul
clllndric de baz are r. 23,33 cm ~i i. 8,5 cm, iar cel superior r. 20,5 cm ~i 1. 10 cm.
2,2.14. Baz de coloanii din calcar gsiti'i in porlicul
de S al atriulul bazilicii ,simple" (A). ntreaga, are plinta
ptrata in plan : 53,5 x 53,5 cm cu i. 10,5 cm. Tamburul
cilindrlc de baz are r. 24,25 cm ~1 1. 12 cm, iar cel superlor r. 21,75 cm ~1 1. 9,8 cm. Tamburii cilindrlci sint tiati
in dreptul mljlocului unei din laturile plintei in scopui
fixril montantului unei balustrade.
2.2.15. Pstrat lntreag are plinta patral in plan :
43,2 X 43,2 cm cu 1. 8,5 cm. Tamburul cilindric de bazii
are r. 19,8 cm ~~ i. 7 cm, iar cel superior r. 18,5 cm ~i
1. 10,5 cm; 1. totai 26 cm.

2.2.16. Bazi!. de coloan dln calcar lntreag, gsitii

in situ. Fcea parte din colonada porticului adiacent
laturii de V a bazilicii ,simple" (A) ~i era a~ezata pe un
postament. Arc plinta ptrat ln plan : 56 x 56 cm cu

1. 12 cm. Urmeaz un tambur cilindric langent ln plan

laturilor plintel 1. 8 cm, ~~ tamburul ciiindric superior

r. 23 cm ~~ 1. 9,5 cm; . totaia 30 cm.
2.2.11. Baz de coloan din calcar gasitii ln apropierea
bazilicii ,cistern". Are pllnta dreptunghiular in plan :
53 x 38 cm cu l. 19 cm. Tamburul cilindric de baz este
tangent ln plan Iaturilor Jung! ale pllntei: r. 19 cm; .
3,5 cm. Tamburul cilindric superlor are r. 14,5 cm ~~
1. 3 cm. Fe~ele scurtc laterale ale pllntci impreun cu
tamburul de bazi!. au in partea median cite un ~ant lat
de 3,5 cm, reprezentind cavlttile pentru montarea unor
balustrade.
2.2.18. Baza de coloana diu cakar. intreagii, giisit pe
Iatura de N a strazii principale, ln intcriorul ediflciului
aflat vis--vis de bazilica ,cisternil". l'are a fi in apropierea locului descoperirii. Plinta este patrat in plan : 68 x
x 68 cm cu i. 9,3 cm. Tamburul cilindric de bazii, tangent
in plan laturilor plintei, are r. 34 cm ~~ i. 6,3 cm, iar cel
superior r. 27,5 cm ~1 . 15,7 cm. 0 incizie pcrimetralii
taie tamburulla 5,7 cm nltime.
2.3. Accst lip, reprezcntat doar prin cxemplarul descris in conlinuare, ar putea proveni din combinarea
formelor tirzii de la 2.1 ~i 2.2. Bai de coloana din calcar,
intreagii, descoperitii pc via principalis, lalura de !\,
in apropiere de bazilica forensis ; fcea probabil parle
din porticul striizii de pe aceasta Ialur. l'linta buzci sc
ncadreaz ntr-un volum paralelipipedic cu dimcnsiunilc :
58 x 46,7 x 21 cm. De la . 7 cm pornind de la huz:l,
fetele laterale scurte sint tiiiatc cu cite un plnn lnclinat.
Tamburul cillndric are r. 23,:15 cm ~~ . 9 cm; i. tolalii
31 cm.

J. Bdze de coloane cdre lac corp comun cu un soclu nalt (fig. 115, 116 si 12 2)

Sint taiate numai din calcar. Dimensiunilc soclurilor si bazelor variaza de la un tip la
altul ~i de la o piesa la alta. Toate soclurile au, din punct de vedere volumetrie, urmatoarea
compozitie, in ordine de jos in sus : plinta paralelipipedica de obicei patrata n plan; trunchi
de piramida cu baza mare in jos, egala cu suprafata paralelipipedului; corp paralelipipcdic;
trunchi de piramida cu baza mica n jos, egala cu suprafata superioara a corpului paralelipipedic; plinta paralelipipedica patrata in plan cu suprafata inferioara identica cu baza marc
a trunchiului de piramida. De la suprafata acestei plinte se profileaza corpul propriu-zif\ al bazei
de coloana, care nsa in multe cazuri, nu pastreaza plinta rectangulara de baza, cu cxcept.ia
pieselor 3.3., 3.6., 3.9 - 14. lntr-un anumit moment al evolutiei (probabil sfr~itul sccolului
al V-lca - nceputul celui de-al VI-lea), profilatura soclurilor se schimba, complicndu-sc prin
introducerea pe verticala a unor profilaturi cu rol pur decorativ, n locul profilelor n plan nclinat, ~i renuntndu-se la trunchiul de piramida ~i corpul prismatic superioare 7 Tot ntr-o faza
trzie apare tipul de soclu pc un plan octogonal. ln tratarea evolutiva, tinem cont de tipul de
baza propriu-zisit de coloana, n sensul celor prezentate n paragrafele anterioare ~i de evolutia
soclului n sine spre forme simplificate, sau urmind calea unor complicari anorganice, potrivit
enuntarii de mai sus.

7 Este momentnl sa remarc:lm posibilitatea unei interpretri dlfcrite privlnd profilatura acestor soclnri :
s-ar putea intlmpla ca aceste tipurl si!. marcheze lntr-adeviir
limita cvolu~iei (sub aspcctnl formel) a nnei scrii Lipologice anterioarc tuluror celor desprinsc mai sus (tipul 3).

Avind in vedere lipsa unor date arheologice privind con>

textul descoperlril lor, am adoptat deocamdatii interpretarea dln text, care oricum este valabil sub aspectul
formel, mai nies dadl avem in vcdcrc bn7.a de ('o)oan:l
propriu-zisii.

134

www.cimec.ro

3.1. Piesa gsita riisturnata intre bazilica cu transept

tl bazillca (orensis, lngropatii pe latura lunga cu cca
20 cm. Dimensiuni in plan ale soclului : 5-l x 54 cm ; .
total 79,5 cm. Doua dintre fc~cle laterale ale soclului
prezintii suprafete unitare plane, pe care se adosau registrele laterale ale unor plese corespunztoare unor balustrade masive.
Baza de coloan propriu-zis:1, de tip 1.1., arc . 13 cm
~~ r. suprafe!ei circulare superioare 23 cm. n centrul
acesteia dln urm se observa un orificiu circular de montare cu d. 5,5 cm.
3.2. Gsita la N de via principalis, vizavi de bazilil"a
.,cistern". Este de tip asemntor cu precedent a. Dimensiunl ln plan ale soclului : 54 x 54 cm ; . total 78 cm.
Baza de coloan este de tipull.l., cui. 15,5 cm~~ r. suprafete! circulare superloare 23 cm. Aproape slgur filcea parte
dln aceea~l colonad cu precedenta.
!J.3. Giisitii la V de bazllica .,cistem", ln apropierea
acesteia. Dlmenslunl ln plan ale soclului : 56,5 x 56,5 cm ;
1. totala 65 cm. Baza se lncadreaza in tipul 1.2. cu i. 21,5
cm ; r. suprafetel clrculare superioare 26 cm. n centrul
acestela se afla un orificiu de montare clrcular cu r. 6 cm
~~ adlnc de 15 cm. Observm prezen ta unei plinte rectangulare lntre soclu ~i baza proprlu-zlsii.
:).4.1. Aflat:i in situ pe latura de N a porticului striizii
principale, vizavi de bazilica.. cisternii". Partea superioar a soclului inalt poate fi con~iderat:l de fapt dezvoltarea in sensu! iniiU lm ii a plinlci prismatice a bazci de
coloanii ; i. totalii a soclului 16 cm. cu laturile plintei
de bazii a soclului de 17,4 x 50 cm. Baza de coloanii
provine din evolutia particularii a tipului 1.1. ~i are i.
14,5 cm ~~ r. suprafc~ci superioare circulare 20 cm. Cele
doua torttrl au raze egale ; scotia este redusa ~~ baghetele
dezvoltate.
Fata de tipul de soclu anterior, se remarc:i absenta
par!li superloare (trunchiul de piramld:l ~~ corpul prismatic aplatizat superlor) ~i transformarea trunchlulul de
plramld:l de baza intr-un profil complex (baghetii prismatlca ~1 profil provenit din talon).
:1.4.2. Piesa asemiiniitoare volumetrie precedente!, giisltii ln vecln:ltatea ci, de dimensiuni apropiate.
3.li. Aflatii in situ la intersectia porlicului de pe latura
de S a strzii principale cu cel de pe Iatura de V a bazilicii cu transept. Dimensiuni maxime in plan ale soclului :
53,5 x 53,5 cm ; i. totala 79,3 cm. PUnta prismatic a
soclului impreuna cu trunchiul de piramida adiacent sint
mult aplatizate. Baza de coloan provine din evolutia
particulara a tipului 1.1. (alungirea pe vertlcala a scotiel,
aplatizarea torurllor ~1 transformarea completa a torului
inferlor in baghet:i cillndric, lntroducerea unui profil
auxlllar in forma de ~ant intre bagheta inferioara ~i acest
tor transformat); arc i. 14,5 cm ~1 r. suprafetei superioare
circulare 22 cm.
3.6. Ples gasit in apropiere de bazllica .,cistern",
la V de aceasta: Soclul, complet simpllficat, apare ca Ul\
simplu corp prismatlc, cu dimensiunile in plan : 51,5 x
51,5 cm ~i i. de 20,5 cm. Baza propriu-zisa are 50,5 x
50,5 cm ~i 1. 9 cm. Tamburnl superior este profilat in
ordine de jos in sus: tor tangent in plan plintei 1. 7 cm ;

Informatie Gh. Papuc.

bagheta cilindrica i. 1 cm ; scolie u~or verticalizata 1.

5 cm; baghet cilindricii i. 1,5 cm; tor 1,3 cm; 1. tolalii
47 cm.
SecUunea torului de baza se apropie de un sfert de
cere, dimensiunile lui fiind sensibil mai mari decit ale
celui superior. naltimile scotiei ~~ baghetei superioare
sint u~or mrite. Soclul s-a simplificat complet, avind
aspectul unui volum paralelipipedic.
3.7. Aflat acum in parcul arheologic din zona incintei
cetatil Tom is, piesa a fost ad usa din aria cetatii de la
Adamclisi 8 Soclul are in plan forma unui octogon regulat cu Iatura de 23 cm ~~ 1. totala de 29,5 cm. Fiecare
dintre plintele octogonale (inferioarii ~~ superioarii) ale
soclului sint legate de miezul prismatic octogonal (latura
= 22 cm), prin corpuri profilate. Baza de coloana este un
rczultat al evolu ~iei tipului 1.1. ~~ are pUnta de baz
octogonala (1. = 20 cm) ~i 1. total 18,7 cm. Suprafata superioara circular a tamburului are r. 20 cm ; se observa
pe ea urmele perimetrului circular al coloanel cu r. 16 cm.
Corespunziitor centrului unei laturi a octogonului, un ~ant
de montare vertical este tiiiat de la baza soclului pinii la
partea superioar a primului tor al bazel de coloana.
Se observa complicarea dupa crlterille pur decorative
a volumetrie! soclului.
:J.B. Piesii gsitii pe latura de S a porticului striizii
principale, riisturnatii in apropierea fundatlei porticulul
ciiruia probabil i-a apartinut, la N de bazilica cu transept 8
lJimcnsiuni in plan ale soclulul; 68,5 x 68,5 cm; 1. total:i
a lui este de 63 cm. Baza de coloanii este de tipul 2.1.10
cu l. 18,3 em, r. tamburulul cilindric superior 18,25 cm.
Corpul paralelipipedic de la baza soclului este de douli
ori mal inalt declt cel superior.

:J.9. Picsii gasitii in alriul bazilicii cu transept. Dimensiuni in plan ale soclului: 57 x 57 cm; !. total 60 cm.
Baza de coloana se lncadreaz ln tipul 2.1.10 cui. 24 cm;
r. tamburului superior 20 cm.
Baza de coloan propriuzisa i~i pastreazii plinta rectan;;
gularii de baza ; corpul paralellpipedic de bazii al soclulul
este mai nalt dect cel superior.
3.10. Piesii l(iisilii pc Iatura de S a slriizii principale,
la N de haziliea ('Il transept. Dimensiuni in plan ale soclului: 47 x 4!1 cm; i. tolalii 46,8 cm. Baza de coloanii
se incadreazii in tipul 2.1.10 cu i. Hl,8 cm, r. tamburului
cilindric superior 1 !J cm.
Tamburul cilindric inferior al bazei de coloanii a fost
riizuit la capctele unui dimnetru, pentru a deveni perfect
langent in plan plintei prismatice de bazii. Baza proprluzisii. l~i pastreazii plinta prismatica de bazii, Jar corpul
paralelipipedic de baza al soclului este mai inalt dect
cel superior.
:1.11. Piesii gasitii pe lalura de S a strazii principale,
la N de bazilica cu transept. Dimensiuni in plan ale socinlui : 63 x 63 cm ; . totala a soclului 76,5 cm. Baza de
coloana, de tipul 2.1.10, are r. tamburului cilindric superlor 22,5 cm ~~ 1. 22,6 cm ; l~i pstreaza plinta de baza.
Corpul paralelipipedic de la baza soclului este mal
inalt decit cel superior.
3.12. Aflatii in situ ln rata intrrii ln bazilica cu transept, pe Iatura de S, cu partea inferioarii lngropata pe o

8 Accea~i

destina lie par sa fi avut

~~

piesele 3.9- 11

135

www.cimec.ro

lnAltlme de cca 15 cm. Dlmenslunl ln plan ale soclului:

56 x 56 cm (baza) ; 1. totala 61 cm. Baza de coloanA se
lncadreaza in tlpul 2.1.10, cu i. 24,4 cm, r. tamburulul
cllindrlc superior 20 cm.
Se observA pAstrarea plintel rectangulare de baz ~~
inAltimea mai mare a corpului paraleliplpedlc de la baza
soclulul fatA de cel superior.
3.13. Pandantul precedentci, tot in situ; soclul el
intra sub nivelul striizil cu cca 57 cm. Dlmenslunl in plan
ale soclului: 5!l,5 x 61,5 cm; i. totalA 73,5 cm. Baza
de coloana se incadreaz ln tipul 2.1.10 cu i. 26,5 cm
~1 r. tamburului cilindric superlor 22 cm.
Cu exceptla dlmensiunilor, piesa prezlnt acelea~i
caracterlstici cu precedenta.

3.16. PlesA giisltii la N de B2. Pllntele prlsmatlce ~1

trunchlurlle de plramidA respectiv adiacente ale soclulul
sint mult dezvoltate, lar miezul prlsmatic central aplatlzat. Dlmenslunl ln plan ale soclului : 67,5 x 67,5 cm;
1. totalA 63 cm. Baza de coloan este o variantii a tlpulul
2.1.10, unde cel dol tamburl clllndrici ~~ ln conseclntA
trunchiul de con s-au transformat in douA corpuri
prismatice ~~ trunchi de plramidA ; i. bazel 19 cm ; latura
plintel superioare patrat in plan 46,5 cm.

3.14. Piesa gsltii la V de bazllica .. clsterna". Dlmensiunl ln plan ale soclului : 70 x 70 cm ; . total:\ 72 cm.
Baza de coloana este o varlanta a tipului 2.1.10 cu pUnta
~1 tamburul cilindrlc lnferlor foarte aplatizate; . 19 cm ;
r. tamburulul cilindrlc superlor 28 cm.
Prezlnti\ caracterlstici asemAniitoare pieselor 3.12.-J:J.

3.17. Ples giislt in rata portil de E a cetatJI. adusa

probabll dlntre diirlmiituri cu ait prllej 10 Soclul are in
plan forma unui octogon regulat ru ln tura de 19 cm.
Pllntele prismatice lnfcrioar ~~ supcrioarA depA~esc
mlezul central octogonal cu cra 1,5 cm. PUnta lnferloara,
mai inalt declt cca superloar, cslc dcccratA pe flecare
din fete cu arec in plin cintru ; i. lolal a soclulul 44 cm.
Profllatura de deasupra plintel octogonale foarte aplatlzatii ~1 deteriorata, se poate incadra in tipul 2.2 cu .
9 cm.

3.15. Pies gAslt la atriul bazilicil cu transept. Dlmensluni in plan .ale soclului; 43 x 43 cm ; 1. total 32,5 cm.
Baza de coloan este de tipul 2.2.7 cu 1. 11,7 cm ~1 r.
tamburulul superior 16,25 cm.
Corpul paralellpipedic de baz al soclulul este senslbil
mai inalt decit cel superior ; baza proprlu-zlsA i~i pAstreaz
pllnta.

3.18. Altar anepigraf refolosit ra socin de coloan,

descoperlt in situ in A38. Trunrhiul de piramid superlor
este dccorat la coituri cu miel fragmente de volute. Dimensluni in plan : 41,5 x 50 cm; . total 90 cm. Refoloslt ln lncl!.perea mentlonal mai sus, este lngropat sub
nlvel cu cca 35 cm.

-1. Fusurf de co/mme (fig. 117-121)

ln masura in care o serie de fusuri sau fragmente de fusuri s-au pa~mt eu extrnnitatilo
profilate, este posibila, in cele ce urmeaza, o prezentare cvolutiva a acestora, n functie de evolutia profilaturilor respective catre simplificare. ln majoritatea cazurilor nsalipse~o;c elcmcnte une
sa permita reconstituirea tuturor dimensiunilor exacte. ln plus, numarul exemplarelor rrzultate din sapa.turile mai vechi ~i pastrate pna azi, ori descoperite mai recent, este foarte mie
n raport cu numarul mare al monumentelor prevazute cu coloane ~i fata de nsu~i numarul
de baze ~i capiteluri cunoscute ~i nregistrate n lucrarea de fata.
.f,J, Semicoloan angajatA, din calcar, gAsit la E de
bazilica (orensis ~1 descoperlt, probabll, ln spAturl
mai vechi. Fusul semlcoloanel proprlu-zise se adosa unul
zid prin lntermediul unul corp prlsmatlc fcind corp
comun cu acesta. Fusul semlcoloanel face corp comun
cu baza profilat, aceasta din urmA lncadrlndu-se ln
tipul 1.1. Profilatura bazel continua ~~ pe cele douA laturl
llbere ale corpulul prismatic de legtur cu zidul. Fusul
semicoloanei are la baza dlametrul de 31,3 cm; 1. totalA
pstratA 101,5 cm. Avind ln vedere materlalul folosit
(calitatea calcarulul), tlpul profllaturli bazel ~~ proportille el, presupunem c a apartlnut bazlllcll forensis, probabil unui ~ir de coloane angajate, sprljinlte pe plntenii
de zidArie aflap ln exterior, vizlbill ~~ astiizl pe latura
de rsl!.rit.

Se pstreaz cu partea superioar profilat (profilalur

provenitA din astragalele claslce), un tor circular, ingust,
~~ o baghetA mai inalt (apophisis) cu r. suprafetcl sale
superloare de 22 cm. Fusul proprlu-zls este u~or lronconlc; partea inferloarA pslratii a fragmenlulul are r.
21,5 cm. Partea superioarA a fusului, sub tor, &re r. 20,5
cm; 1. total pstrat 102 cm.
4.2.2. Aliituri de piesa de mai sus a fost gslt fragmentul superlor al unui fus ldentlc cu precedentul.

4.2.1. Fragment de fus de coloan dln calcar gslt

ln exteriorul coltulul de N- V al bazlllcll ,clsterne".

4.3. ColoanA ln parte ciizuta, gilsitii ln silu pe via

prlncipa/ls, pe latura de N, vlzavl de edlflclul C3ot. Din
fusul cllindrlc spart ln dou, partea lnferioar stA pe o
baza de tipul 2.2.3. Partea lnferioar a fusulul are un profil de forma unei baghete lnalte (apothesis) avind r. 19
cm ~1 1. 8,5 cm. Partea superloar a fusulul este profllatA
cu o apofiz ca la tlpul precedent ~1 o baghet clllndrlcA

1 AI. Barnea, op. cil., p. 688- 689, nr. 9, fig. 7/1,

Dup cum rezult dln BAR, ms. Tocilescu, 5 129.

f. 164, plesa provlne de la E de hazilica de marmurA,

fost desenal de G. von Cube.

l36

www.cimec.ro

~~a

lngustii rezultata din simpliflcarea torului. . totalii a

fusulul lmprcun cu baza sa cca 180 cm, dln care ba.za
are 24 cm.

4.10.2. Fragment de fus de coloan din calcar gasit

in exteriorul coltulul de N- V al bazilicii ,.cisterne" ;
u~or tronconlc; R. 24,5 cm; r. 23,25cm , i. total 123 cm.

4.4. Fus fragmentar de coloan din calcar giislt in

situ ciizut pe grinda de calcar de deasupra intrrli ln cripta
bazilicil .. simple". Llpse~te partea lnferioarll a coloanel.
Fusul u~or tronconlc are la partea superloarll astragale
cu profil foarte slmplificat de forma a doua baghete
dlspuse ln scara. n partea lnferloar pastratli r, 23,5 cm,
ln partea superloarll, sub astragale r. 21,5 cm; i. totalii
a fragmentului 124 cm. A vlnd ln vedere Upurlle de baze
~~ caplteluri gaslte ln aceasta bazilic, presupunem ca
llpsesc cel mult citlva cm dln partea infrrioara a coloanei,
eventual numai baza profllati'i.

4.10.3. Fragment de fus de coloan din calcar gasit

in bazilica ,.slmpla" (A). Reprezinta partea superioara
neprofllata a unui fus, provenind probabil de la tribune,
dln colonada reglstrului superior. R. 18,5 cm; r. 17,5 cm;
1. totala pi'istrat 87 cm.

4.5. Fragment dln partea superioara a unul fus de

coloanll dln calcar gasit pe via principalis, la S de bazllica
,.simplll", de provenienta necunoscut. Fusul este conie,
astragalele, mult slmplificate, apar sub forma une! baghete mai inalte imprtite in doua de un ~antulet circular. R. suprafetel superioare clrculare este de 19,5 cm ;
1. totala a fragmentului 83 cm.
4.6 11 Fragment de fus de coloana din calcar, gsit la

S de bazllica (orensis. Partea inferioar are o apollresis

cu i. 4 cm, care se racordeaza cu fusul printr-o suprafata
concavll de forma unui arc de cere. La 73 cm de la baza.
fusul are o scobitura rectangular de 9 x 4 cm, iar la
32 cm de la baza, o alla de 2 x 4 cm. Cele dou orificii
au putut fi puncte de montare a unei balustrade. R. fusulul
cillndrlc 19 cm, iar a lamburului cilindric de baz 20,5 cm;
!. totala 170 cm.
4.7. in aceea~i zon, la S-E de hazillca [orensis, s-a

gsit un ait fragment de fus de coloanii dln calcar. Partea

lnferloara .are o apollresis cu i. 8 cm ~i r. 21.5 cm. Ea se
racordeaz la partea inferioara a fusului propriu-zis
printr-un profil in plan lnclinat. R. fusului cillndric
20,4 cm; i. totala a fragmentului 101 cm.
4.8. Fragment de fus de coloana din marmurii alb
cu dung! vlnetil. gaslt in fata portil de E a cettii ~1 adus,
probabll, de la bazllica de marmur 12 Are o apothesis
inaltii. de 10 cm ~i cu r. 25 cm. in extremitatea superioar
piistrata r. 23 cm ; i. lotal piislrata cca 70 cm. Pe suprarata Iateral a tamburului cillndrlc (apolhesis), sint sapate literele grece~tl 1 El(= 19). Ar putea corespunde
tipulul de bazii 1.7, descopcritii in bazilica de murmura.
4.9. Fragment de fus de coloan din calcar, descoperit
ln sectorul C. la l'Ca 25 rn S de bazilica [orensis. La partea
lnferloara prezlnta un tambur cilindric (apollresis) avind
r. 18,25 cm tl i. 10 cm, racordat la fusul propriu-zis printr-un profil ln plan incllnat. R. fusului cilindric 16,5 cm;
1. totalll 120,5 cm; Coloana, lntreagil, parc sa fi avut
gal b.
4.10. Fragmente de fusuri la care nu s-au pastrat
exlremilatlle, sau cu extremittile neprofilate.

4.10.4. Fragment de fus de coloan din calcar aflat

in situ imedlat la S de bazilica de marmura, apartlnlnd
pe cit se pare, une! colonade mai vechi decit refacerea
bazilicii in vremea lui Iustinian ~i aflat pe o bazi'i dln
calcar de tipul 2.2.11. Fusul cilindrlc, neprofilat in partea
inferloarll ~1 pllstrat pe o inaltlme de 84 cm, are r. 20,5 cm.
4.10.5. Fragment de fus de coloanii cilindrica din calcar aflat ln cladlrea de pe Iatura de N a strzii principale,
laN de bazilica .. cisterna", ingropat cu 50 cm sub ultimul
nive), probabil refolosit (neavind dedesubt nici un postament). R. fusulul 16 cm; i. pi'istrata, 105 cm.
4.10.6. Fragment de fus de coloana din calcar gasit
czut in aceea~l zona cu precedentul. U~or tronconic are
R. 20 cm; r. 18,75 cm; 1. 123 cm. Partea inferioara pare
intreaga. La ambele capete, corespunzator extremitatil
cite unui dlametru, sint ti'ilate orificli rectangulare.
4.10.7. Fragment de fus de coloana din calcar descoperlt cazut n incaperea A3y, pe ultimul nivel. Cilindrlc.
are r. 1G cm; 1. 107 cm.
4.10.8. Fragment de fus de coloan din calcar descoperit ln aceea~l lncpere, in situ, ciizut in coltul de N-V
al acestcia. Tronconic, are r. 14 cm, R. 15 cm ~1 1. 82 cm.
4.10.9. !medial la N de ncaperca A3y, in afara acesteia, in picioare, descoperit pe locul in care, pe ultimul
nive!, a fost rcfoloslt, la ;ntrarea de N a acestei incperi.
Fusul cilindric are r. 17 ~~ i. 44 cm. in centrul suprafetel
superioarc (potrivit a~eziirii fragmcntului), se afla un
orificlu circular de monture cu ~iin!nlct radial.
4.10.10. in inciiperca A4, rcfolosit ca sprijin intermediar, se afl:i un fragment de fus de coloanii cilindric, din
calcar, avind r. 18 cm ~i i. 100 cm, ingropat sub ultimul
nive! cu cca ;,o cm, fiirii vrco plintii de snstinerc sau alt
fundatic.
4.10.11. Fus de coloana din calc:~r, descopcrit la intrarca ln lnciipcrea D3Cl. U~or tronconlc are R. 14,5 cm ~i
r. 12,5 cm; . 140 cm. Se afla probahil a~ezat pe baza
de coloana 2.1.17.
4.10.12. Fragment de fus de coloan:i cilindric, din
calcar, cu i. 78 cm ~i r. 17 cm. Facca parte dln acela~i
porlic cu precedentul.

tronconica, giislt in aceea~i zonii cu 4.9. R. 17,75 cm ;

r. 16 cm; i. totala, 90 cm.

4.10.13. Fus de coloana din calcar rcfolosit intr-un zid

legat cu pamint ~~ descopcrit in apropierea celor doua piese
precedente; lipse~te partca lui supcrioar. Gaslt pe baza
lui (tipul 2.1.19), fusul arc r. 18,5 cm ~i . cca 1 m.

11 Urmatoarele fragmente de fusurl de coloane sint

llpsite de partea superioaril ~i nu putem ~tl exact in carc
din tipurile de mai sus sc incadreaz, sau daca apartin

vreunula din cie. Le vom prezenta in continnarea celor

de mai sus, in fnnctie de profila tura lor inferloarii.
12 Al. Barnea, op. cil., p. 6!J1 - li9:2, nr. 12, fig. 7/3

4.10.1. Fragment de fus de coloanii din calcar de forma

u~or

c. 18 -

137

1813

www.cimec.ro

.f.10.1.f. Fragment de fus de coloana din calcar descoperlt ln apropierea precedentelor. U~or tronconic are
R. 17 cm; r. 16 cm~~ . 84 cm.
4.10.15. Fragment de fus din calcar dln partea superioara a unel coloane, gasit in treimea de E a strazii
principale, pe latura de S, linga canal. U~or tronconic
(facea parte dintr-un fus probabil galbat) are R. 18.5 cm ;
r. 18 cm ~i i. 47 cm.
.f.10.1G. Fragment de fus de coloana din calcar aparUnnd portiunli intermediare a coloanei, gasit in aeeea~i
zona cu precedentul ~~ probabil de acela~i tip cu dimenslunlle: R.18,5 cm; r. 18 cm; . 55 cm.
4.10.17. Fragmente de fus de coloana din calcar. giisit
in aceea~i zona ~i de acela~i tip cu precedcntele dou,
are R.17,5 cm ~i r. 16 cm, . 52 cm.
.f.t0.18. Fragment de fus de coloana din calcar ciliudric, gasit ln canalul strazll principale, in treimea lui de
rsarit; r. 16 cm; i. 87 cm.
4.10.19. Fragment de fus de coloana din calcar, aparUnlnd partil superioare a coloanei, u~or tronconic, glislt
in aceea~l zona; R. 16 cm; r. 15 cm; i. 75 cm.
4.10.20. Fragment de fus de coloana din calcar, gasit
linga crlpta bazilicll cu transept, u~or conie ; R. 16 cm ;
r. 15,25 cm; . 60 cm. Se observa doua orificii de mon lare
de sectune rectangularii, dlspuse simetric, probabil
penlru balustrade.
4.10.21. Fragment de fus de toloanii din cakar, giisil
in atriul bazilicii cu transept; R. 17,5 cm; r. 14 cm;
1. 83 cm.

4.10.22. Fragment de fus de coloani\ din calcar descoperit

pe ultimul nive! in inciiperea A3a:. Cilindrlc. are r. 16,5 cm
~~ 1. 47,5 cm. n centrul unula dln capete se observa un
orlflclu rectangular de montare.

4.10.23. Fragment de fus de coloana din calcar. descoperit pe ultimul nive! ln nciiperea A3a:, avind r. 14,5 cm
si . 58 cm. Se observa doua orificii de montare cu axul
pe aceea~i generatoare dispuse la 30 cm uuul fatii de
celalalt, unul rectangular, iar celiilalt circular.
4.10.24. Coloana din calcar. neprofilatii, de provenienta necunoscuti'i, giisita in fata portii de E a cetiitii;
are R. 23,5 cm; r. 21,5 cm ~i . 160 cm.
4.11. Coloane duble
4.11.1. Coloanii dubla din marmurii alba cu u~oare
dungi vinetii. proveuind, probabil, de la bazilica de
marmuri\. Forma generala a piesei este a unui trunchi
de piramid dreptunghiular cu muchiile foarte rotunjite. Dimensiuni in plan: baza mare 46 x 22,5 cm : baza
micii 36 x 20,5 cm ; i. 106,5 cm. Fetele corespunzatoare
in plan laturilor lungi ale bazelor prezinta in partea
centrala cite o banda dreptunghiular vertical nedecorat, lata de cca 13 cm. Prtile inferioar ~~ superioar
ale coloanei sint decorate cu benzl orizontale. Profilatura prtii inferioare provine din stilizarea profllaturii
une! baze de coloan (care in cazul de fatii face corp
comun cu coloana). Avind in vedere dimenslunlle presupunem ca provine de la un gol de fereastr blfora.
4.11.2. Coloana dubl din acela!jii material cu precedents, aflat actualmente in l\luzeul de arheologie din
Constants. adus din zona cettii de la Adamclisl. A fust
probabil refolositii ~~ tiat in partea superioarii. Partea
inferioarii a fusului este tralala snb forma nnui paralclipiped dreptunghic, rn dimensiuui in plan : 62 x 22 cm
~~ i: 20.5 cm. !\liezul central prismatic coulinna dcasupra
hazel. avind (doua dintre fatctelc paralelc corcspunziitoarc
laturilor lungi), aspcclul cite unui hriu vertical lat de 17 cm.
De o parte ~~ de alta a miezului sc dezvolt piirtile laterale ale fusului cu cele dou fete paralcle corespunzind
in plan laturilor mai scurte u~or curbate ; i. totalii a
picsei 101 cm.

5. Capite/uri

in cetatea Tropaeum Tmiani s-au descoperit, prin ~apaturile arheologicc mai vechi sau
mai recente, un numar destul de mare de capiteluri, reprezentnd cteva tipuri generale:
ionice, ionice-imposta, corintice ~i capiteluri-impoBta. n prezentarea fiecareia din aceste categorii,
am ncercat stabilirea unor trepte de evolutie, considernd n prima instant:l. criteriul volumetrie,
deoarece tocmai acesta ne-a oferit detalii mai convingatoare priv'ind transformarea capitelurilor,
n special a celor ionice ~i ionice imposta, catre simplificare. Oprindu-ne mai mult asupra acestora
din urma, mai numcroase la Adamclisi, am urmarit aspectul fetelor volutelor, transformarea volumetrica a trompelor ~i abacului, precum ~i raporturile modulare ntre dimensiunile esentiale ale
capitelului, tinnd seama ~ide dimensiunile fusurilor de coloana existente n cetate 13 . De remarcat
ca nu s-a descoperit nca nici un exemplar din tipul clasic de capite! ionie, ci numai unele forme
mai trzii provenind diu acesta. Am mentinut termenul de ,voluta" n descrierea capitelurilor
ionice ~i ionice-imposta, de~i de la un anumit moment al evolutiei, aceasta, ~i pierde cu totul
13 Cn modul fiind egal cu 1/2 din diametrul bazei
coloanel eorespunzatoarc capitelului, am aproximal
dimensiunea sa avlnd n vedere masura diamctrului superlor al fusului de coloana (carc rcwltii din dimcnsiunilc
diamctrului suprafctei circularc de contact a capitelului

cu fusul), precum ~~ posibilitatea ca diametrul inferlor

s fic egal sau ceva mai marc fatii de cel superior (dupa
cum coloana putea fi cilindricii sau u~or tronconicli);
mai pe sc urt, 1M, a dira apropximativ 1/2 diametrul
superior.

138

www.cimec.ro

caracterul clasic, devcnind o simpla supra.fata circulara plana sau chiar numai un fragment
dintr-o suprafata circulara. De asemenea, ,trompele" se vor transforma pe parcursul evolu~iei
in corpuri cilindrice continui, drepte sau curbate. Dealtfel, ordinea in care au fost descrise piesele
diu cadrul fiecaruia din tipurile generale corespunde ordinii evolutive, date de detaliile specifiee
mentionate in fiecare caz in parte.
Dintre piesele de arhitectura cunoscute pna acum la Adamclisi, capitelurile snt cel mai
bine reprezentate, att numeric, cit ~i prin posibilitatea oferita de a deta~a forme distincte care
se supun unei ncadrari evolutive. Succesiunea logica a momentelor evolutiei a pu tut fi surprinsa
cel mai bine aici, in cazul capitelurilor ionice ~i ionice-imposta, unde elementele constitutive ofera
imaginea trecerii treptate de la o forma la alta. Acest fapt, marcind o evolutie specifica fara
analogii complete n alte centre diu aceeal'ji epocrt, duce la convingerea ca au existat la Tropaeum
Traiani ateliere ~i o productie locala de dura ta care sa permita o a tare evolutie. n schimb, capitelurile imposta provenind de la bazilica de marmura se apropie, n special ca decor, de piesele
similare diu nordul Greciei 14 (Philippi, n special), demonstrnd daca nu aducerea lor, cel putin o
influenta directa.
depii~e~lc

5.1. Capitcluri iouiee (fig. 123).

5.1.1. Fragment de capite! ionie diu ealcar aflat in
Muzeul de arheologie dln Constanta. provenind din zona
bazllicil de marmurii 15 Se piistreazii fa ta intreagii a
une! volute avind r. maxima de 7,2 cm. Semitrompa
corespunzli.toare acestel fete este cu frunze stilizate geometrie, dlspuse longitudinal. Trompa era decorat in
partea medianii cu un brin lat de cca 1 cm, piirind incizat,
cu un decor de forma fringhici nlsucitc. Abacul, simpln,
depii~e~te foarle putin axnl corespunziitor centrnlni
\'olutei. ~antnl celor doua volute (plat) este continuu,
dar spre deosebire de tipul clasic, se fringe in dreptul
extremittilor abacului ; Jlstelnl i~i schimb forma ~i
directia fireascii. Starca fragmentarii a piesei nu permite
o reconstitnire generala.
5.1.2. Capite) ionie fragmentar din calcar, gsit pe
Jatura de N a striizii principale, in apropierea bazilicii
,simple" 18 Volutele sint transformate, fetele lor devenind clrculare ~i riimlnlnd perfect plane, fiirii trasajele
specifiee curbei volutei. R. volutelor 8,6 cm; distanta
intre centre 32 cm. Trompele volutelor au in zona median
un profil inelar provenind din decoratia capitelului Ionie
rlasic; 1. totalii a capitelnlui este de 20,2 cm, din care
17,2 cm reprezint diametrul vertical al volutelor; i.
abaculni 3 cm; dimenslunilc lui in plan; 38 x 38 cm.
Raza cerculul virtual ln care se inseriu arcele echinei este
de 19,5 cm. Echina prezintii un relief bombat de forma
unui patrulater en trei dintre Jaturi curbe. Pe intradosul
capitelului se distinge clar snprafata circularii de contact
cu fusnl coloanei avind r. 17,5 cm. Considerind diametrul
snperior al coloanci ~~ posibilitatea ca fnsul coloanei
sii fi fost galbat, precum ~i dimensiunlle capitelului mai
sus prezentate, se observa respectarea aproape integral
a propoftiilor generale clasice : ina)timea capitelului

14

A. K. Orlandos, H uMatyo~ 7t~IXLOXPLaTLIXVLKlJ

~o:aLL)

Tij<; fLo:aoytLIXK'ij<; Atx:~v'l) <;, vol. II, At ena,

1954, p. 289, fig. 241 sus. Pentru decor similar de impost,
v. ~~ R. Kautzsch, Kapilellstudien, Berlin- Leipzig,
19:16, pl. 33/540 a ~~ b. Studiul lui Kautzsch, unie pin
acum, csle foarte util pentru cvolutia generalii a capitelurilor in mediul romano-blzantin, ~i pcntru datarea fierfirei categorii in parte. El permite prin comparatii de
ansamhlu, uncori ~i parlicularc, dcta~area elcmcntelor

cu foarte pntin un modul, distanta dintre

centrele volutelor este putin mai micA dect dol modull,
iar a bacul depa~e~te cu pu tin centrele volutelor 17
li.2. Capiteluri ionice de tip intermediar inlre cele
ionice ~i ionice-impostil (fig. 123 ~1 124).
1>.2.1. Capite) din calcar, piistrat in slare fragmentar,
descoperit la S de 11ia principa/is, refolosit intr-unul din
zidurilc edificiului Cl. Frtcle volutelor au traseul spire!
incizat in sens invcrs dccit cel normal ~i sint tratate in
acela~i plan cu fetelc rorespunzatoare ale abacului ~i Cil
fata plana a echinei, complet transformatii. Fata echine!
este decorata prin incizare cu frunzulite stilizate. Trompele
volutelor se dcta~eazii volumetrie fatii de abac ~~ au ln
partea medianii un briu profilat cu patru inele ; i. abacului 2 cm ; dimi!nsiunlle lui in plan cca 40 x 44 cm.
'Partea inferioar a capitelului este formata dintr-un
tambur cilindric (guler), avlnd r. 15 cm ~i i. 5,8 cm. ln
mijlocul tamburului este tiat un orificiu rectangular
de monture de 6 x 6 x 6,3 cm ; i. totala a capitelului
17,5 cm.
li.2.2. Descopcrit pc via principa/is, pe Jatura de N a
porticului, linga plinta BVPc13, pe ultimul nive! al
strazii. Din calcar, s-a pstrat in stare fragmentarii.
Fetcle volutelor, Cil traseul incizat n sens invers dect
cel normal, fac corp comun cu suprafetele laterale corespunztoare ale abacului pe o portiune egala aproximativ
cu 3/4 din suprafa~a flecll.rei volute. Echina, complet
transformatil, face corp comun cu fetele volutelor ~i abacului ~i are o forma trapezoidal cu baza mica in jos.
Trompele volutelor se deta~eaz volumetrie fatii de abac
~~ au in zona medianii un profil decorativ sub forma a
patru inele adlacente. Remarcm ca forma trompelor
volutelor marcheaza treccrea de la tipul clasic spre forma

evolutiei locale de la Adamclisi de cele ale influentelor

directe.
15 Informatie Gh. Papuc.
16 Al. Barnea, op. cil., p. 685, nr. 3, fig. 3/1.
1 7 R. Bordenache. H.
Stern, Documentar analilic,
Studiul ordinelor si elemenlelor de arililectura c/asictl,
Bucurc~ti. 1958, p.' 59, pl. XX\'JII; G. Gromort, Culegere de clemcnlc din arlrilrctwa rlasicti, parlefl 1, Bucure~ti.
1955.

139

www.cimec.ro

cilindricii a trompelor transformate de la tipul 5.3; 1.

abacului propriu-zis este de 11 cm ; dimensiunile lui ln
plan filnd (ln reeonstituire) de 44 x 39 cm. n partea
inferloari.'l. capitelul se terminii cu un tambur cllindric
(guler) avind r. 13 cm ; i. totalii a capitelului 23,5 cm.
Se observa eii abacul depii~e~te linia perimetrului exterior al volutelor, marcind o etap ulterioarii de evolutie
fatii de tipul precedent. n acela~i sens, distanta dintre
centrele volutelor (27,5 cm) este aproape egalii cu dol
moduli. Pe una din fetele laterale lungi ale abacului
exista un orificlu rectangular de 8 x 5 cm, datorat unei
refolosiri ulterioare a piesei.
5.2.3. Capitel din calcar, piistrat ln stare fragmentarii,
a fost glisit refolosit lntr-un zld al edificiulul C3. Fetele
volutelor au traseul spire! lncizat ln sens lnvers fata de cel
normal ~~ fac corp comun cu suprafetele laterale corespunzi'itoare ale abacului. Trompele volutelor se deta~eaz
volumetrie fata de abac, ~i au ln zona medlanii un profil
decorat sub forma a patru inele adiacente; 1. abacului
propriu-zis 8 cm ; dimensiunlle lui ln plan : 45 x 45 cm.
In partea inferioarii, capitelul se termina cu un tambur
cilindric (guler) care se suprapunea fusului de coloan ;
r. 15,5 cm; 1. total a capitelului 24.2 cm. ln centrul tamburului se afla orificiul de montare patrulater: 5 x 5 cm,
continuat cu un mie ~ant radial.
Din anallza dimenslunllor capitelului, se observa perpetuarea ln parte a proportiilor capitelului ionie clasic :
distanta dintre centrele volutelor (31 cm) este aproape
egala cu dol moduli. Considerind i. capitelului fara tamburul cilindric (guler) de 18 cm, aceasta dimensitme depii~e~te foarte putin un modul.
5.2.4. Fragment de capite} din ealrar, provenind probabil din sapiituri mai vcchi. Slarca preeara nu permite
reconstiluirea por\innllor corespunziitoare fetelor volutelor, dar din traseele dcscifrabile se poate prcsupune ca
reprezinta un tip intermediar ca evolutie intre tipurile 5.1
~~ 5.2.1. Forma trompelor este de lipul 5.1 ; abacul este
foarte dczvoltat, iar decoratia trompelor sc lncadreazii
ln tipul 5.2. 11. snprafctei de contact 16 cm.
5.3. Capiteluri
121. 12'!)

ionicc-impost:1

dccorale (fig.

122

~1

5.:1.1. Giisil ln aria !Jazilicii de marmurii ~i reconslituit

grafic pc hnza a doua fragmente rlin marmura. Fetele
volutclor prezintii un ~ant care nu mai este continuu de la
o volnta la alta, iar listelul are llltimea aproximativ egala
cu accca a volutelor, care au r. maximii 7,5 cm. Partea
superioarii a volutelor, incompletl\, este taiata de o plinta
trapezoidalii foarte aplatizat (i. 1 cm, dimensiuni ln
plan : 50 x 59 cm), care provine probabil din abacul capitelului ionie. Trompele volutelor au forma unor cilindri
drepti. intersectati de o echina foarte dezvoltatii de forma
semicircularii ln plan ~i de suprafata circulara de contact
cu fusul coloanei (r. 21 cm). Cillndrli sint racordati la
extremitatile laterale cu planul volutelor prin mici arce
de cere. Decoratia trompelor este realizata pornind de o
parte ~~ de alta a unui in el central median, cu frunze de
acant elegant arcuite. Cele douii extrcmitii!i ale echine!
sint taiatc spcrectiv cu doua plane inclinate la 45, care
determina cite o suprafata plana de forma unui segment

18
V. l'rvan, op. cil., p. 177- li\l, fig. 18 ~i 19; picsc
azi disprute.

de cere (dise). Fetele echine! prezlnta un decor diferentiat;

una din fete este decoratii cu doua frunze de acant dispuse
simetrlc, iar cealaltii cu o ova centrala, doua sulite rotunjite lateral ~~ douii semiove la extremitti. Extremitatea
inferioarii a volutelor depa~e~te cu cea 1 cm lnltime suprafa ta clrcularii de contact cu fusul coloanei. Imposta e
formata dintr-un trunchi de piramid patrulaterii a~ezatii
cu baza micil. ln jos ~i o plint paralelipipedicii. Dimensiuni in plan ale imposte! : 73 x 92 cm ; l. totalii 25 cm ;
1. totala a capitelului 37,50 cm.
Raza de trasaj (ln elevatie) a segmentului de cere apartinlnd echine! este egala cu raza suprafetci de contact cu
fusul coloanei.
5.3.2. Reconstituit pe cale grafica din fragmente de marmura gasite ln naosul bazillcll de marmura. Yolumetric
este constituit la fel cu plesa preeedentii, avlnd dimensiuni
mai reduse. Raza maxima a volutelor este de 6 cm ; r.
suprafetei circulare de contact cu fusul coloanei 18 cm,
dimensiunlle ln plan ale abacului cca 63 x 78 cm. Decoratla echlnei dlferii de cazul precedent, avnd un motlv identlc pe ambele fragmente : o ova centrala ~i cite o frunz
stilizat de acant; 1. totala a capitelului 28 cm.
5.3.3- 5. Trel capiteluri ionice impostii din marmura
descoperite ln siipiiturlle arhcologice mai vechi ~~ publicate
de ciitre Vaslle Prvan tn 1911 1 8. Se aseamna cu fiecare
dln tipurlle 5.3.1- 2, cu deosebirea ca pe laturile impostelor
corespunziitoare fetelor volutelor exista cite o decoratie
cu frunze de acant stillzate, lncadrtnd cite o cruce cu
capetele bratelor latite.
5.4. Capiteluri ionice imposlii fra decor (fig. 126-128).
La aceast categorie, volutelc ~~ trompele ionice s-an
transformat in volume perfcct cilindrice care lntr-o prima
etapa de evolutie au forma unor cilindri drepti. pentru ca
a pol sii se curbeze ln j urul suprafctei circulare de contact
eu fusul, iar ntr-o ultimli ctapii se transforma in volume
prismatice. Scnsul evoln!lei este marcat ~~ de disparitia
treptatl\ a echine!. Majoritatea acestor piesc au fost giisite,
pe latura deN san Sa strilzii principale, in portiunea corespunziitoare bazilidlor ,simplii." ~1 cu transept, ~~ prcsupunem cli, cel pulin in parte, au fost folosite la ultimele
faze de refacerc a porticelor ce flancau strada principala
ln aceasta zona. Toate sint din calcur alb-giilbui, cu
cohilii mari u.
5.4.1. Cci doi cilindri au' r. 5,5 cm ~~ 1. 50 cm. Echina
bombatii. cu traseu circular in plan, prezint cite o taietura oblica ln forma de segment de cere, care semnifica o
simplificare a particularltiitilor echine! de la tipurile 5.3.
Cel dol cilindri sint incomplet! la partea de contact cu
imposta. Tamburul cilindric central are suprafata de
contact cu fu sul coloanei (r. 19,7 cm) tangent la suprafetele cillndrilor. Imposta este formata dintr-un trunchi
de piramida patrulatcra eni. 16,5 cm ~i o plint paralelipipedica ale carel dimensiuni in plan depa~e~te cu foarte
putin limitele suprafetei patrulatet'e mari a trunchiulu
de piramida (baza mare 65.4 x 47 cm); . plintei 6 cm;
1. totala a capitelului 32,5 cm.
5.4.2. Gasit pe zidul anexei de S a bazilicii .. simple" (A).
Cel dol cllindri, drepti (r. 5, 75 cm ~~ l. 51,6 cm), sint inter-

19 Al. Darnca, op. cil., p. G89- 690, nr. 16, fig. 5

6/1-3.

140

www.cimec.ro

~i

sectati de tamburul cilindric a crui suprafata exterioar

formeaz zona de contact cu fusul coloanei (r. 20 cm), iar
ln partea superioar sint intersectati de impost. Echina
bombat are un traseu circular in plan. Imposta este formatA dintr-un trunchi de piramidii patrulaterll. ~~ o plint
paraleliplpedicii inaltii de 4 cm. Dimensiunile ln plan ale
plintci : 54 x 65 cm ; !. imposte! 15 cm ; . total a capitelulul 25,5 cm.
5.4.3. Cei doi cilindri au r. 5,5 cm ~~ 1, 51 cm ~~ sint
intersectati la partea superioarll de impostii. Tamburul
cilindric (r. 21 cm), intersecteaz ~~ el cillndrii, diametrul
sau fiind egal cu distanta in plan dintre generatoarele
exterioare ale accstora. Echina, foarte putin dezvoltat,
are ln plan un traseu circular (r. 24 cm). Imposta (trunchi
de piramid) arc dou fete laterale foarte putfn lncllnate,
iar celelalte doua cu inclinart inegale ~~ o plintli paraleliplpedica adiacentil cu dimenslunl in plan de 43 x 64 cm
~~ 1. 4,5 cm ; 1. imposte! 13,5 cm ~~ !. totala a capitelulul
2:3 cm.
5.4.4. Volumetrie asemntoare piesei precedente;
R. volutelor 5,25 cm ; r. tamburnlui cilindric 20 cm.
5.4.5. Cei dol cilindri sint foarte n~or curbati spre
extremitati ~~ au r. 5,5 cm ~Il. 40 cm. Partea lor superioara
este incomplet, fiind intersectatl de impostii. Tamburul
cilindric intersecteaza cilindrii pe o adincime aproximatiy
egala cu raza acestora ; suprafata lui superloar are r.
17 cm. Echina are un traseu clrcular in plan (r. 20 cm)
~1 intersecteaza vizibll cilindrli. Imposta de tipul descris
mal sus are dlmenslunlle in plan : 4-1 x 55 cm ~~ . 16,5 cm;
l. totala a capiteiului 24.1 cm.
5.4.6. Glisit in ancxa sudic:i a bazilicii ,simple". Cei doi
cllindri sint curbati in jurul tamhurului central; au
r. 4,5 cm ~~ 1. 42 cm ~~ sint incomple\i in partea superioara,
fiind lntersectatl de impost. Tamlmrul cilindrlc central
(r. 16 cm) intersecteaza cei doi cilindri pe o portiune mai
m'Ire dect raza lor, ~~ nu dep~e~te in inlll\lme generatoarele de pozitie minima. Echina prezint mici tieturi
ln segment de cere, forme simplificate ale tlpului 5.1.
Imposta este formata dintr-un truncni de piramid patrulaterli cu doua dintre fetele laterale opuse Inegale ~~ o
plinta paraleliplpedic adiacentii bazei mari a trunchlului
cu dimensluni in plan : 52 x 59 cm ~~ i. 5 cm ; . imposte!
16,5 cm; i. totalii a capitelului 25 cm.
5.4.7. Cei dol cilindri, curba\i in jurul tamburului central, au r. 5,5 cm ~~ 1. 42 cm. Sint incomplet! la partca supcrioara, intersectap de impost, pe o portiune de cca 1/2
raza ; suprafata de contact cu fusul a tamburului
(r. 17 cm), nu depi\~e~te e;;eneratoarea de pozilie minima a
cilindrilor. De tipul precedent, imposta are dimensiunilc
in plan : 48 x 60 cm ~~ i. 13,5 cm; i. totalii a capitelului
21,2 cm.
5.4.8. Gslt ln atriul bazllicii cu transept. Cilindrii
curbati au r. 5,5 cm~~ 1. 43 cm. Tamburul cilindric central
inlersecteazii cillndrii pe o adincime aproape egala cu
diametrul lor ~~ are r. 17,5 cm. l'e suprafa\a de contact
cu fusul se vlid urmcle perimetrului circular al acestuia;
r. 15,7 cm. Echina cu traseu circular in plan are r. 20,5 cm.
lmposta de tipul celor de mal sus, are dimensiunile in
pllm: 46 x 55 cm ~1 . 16 cm; i. totnl:1 a capitelului 24 cm.

5.4.9. Cei doi cilindri, drepti. au r. 6 cm ; 1. 43,5 cm.

Tamburul cilindric central intersecteaza cei dol cillndri
pe o adincime mai mare decit raza. Suprafata circularll.
de contact cu fusul r. 17,5 cm. Remarcam dlsparitla
tolalli a echinei. lmposta este asemanatoarc celor precedente, cu deosebirea ca suprafa~a corespunziitonre uneia
din laturlle lungi este tiiiat dupa un singur plan vertical.
Dimensiunile in plan ale plintei superioare : 41 x 72 cm ;
!. imposte! 19 cm ; !. totalii a capitelului :10,3 cm.
5.4.10. Cel doi cilindri s-au transformat in prisme drepte
cu sectlunea trapez dreptunghic, avlnd latura inclinati\
u~or rotunjitii ; au 1. '18 cm ~~ l. 5 cm. Tamburul de contact
cu fusul coloanei, avind 1. egala cu a ,cilindrilor", se deta~eaz ca atare numai in porpunile cuprinse ntre capetelc
lor (r. 23 cm). ~~ aici echina a disparut complet. Imposta,
de tipul celor anterioare, are dimensiunile in plan : 45 x
x 55,5 cm ~~ i. 15,5 cm; i. totalii a cupitelului 20,:, cm.
5.5. Capiteluri - imposta

20

(fig. 128, 129)

5.5.1. De provenienta necunoscuta, se afla depm provizoriu in apropierea portll de E a cetiitii. A putut fi ndus din
zona bazilicii de mnrmur. Tiat din marmurii, este format
dintr-un volum central in forma de trunchi de piramidii
patrulaterii cu bnza mica in jos. Adiacent bazel mari este
suprapusa o plintii trapezoidal in sectiune, cu dlmensiuni
in plan: 59 x 69 cm, avlnd suprafetelc ncllnate in acela~i
plan cu cele corespunzi\toare ale trunchiului de pirnmid; i. totalii 38 cm. Suprafetele laterale ale trunchiului
de piramid sint decorate cu frunze de acant arcuite,
dispuse simetric ra p. de un ax vertical, un de lipse~te rcprezentarea unei cruci.
5.5.2. Fragment din marmurii rcprezentlnd cC" a 1 J:.!
dintr-o impost:1 de tip 5.5.1. Aceea~i concep~le volumetririi
~~ decorati\" se dcta~eazii din dimcnsiuni ~~ dispuneren
frunzelor de ac a nt ; i. tolal cc a 53 cm ; baza mare 87 x '!
cm; baza mica 68 x '1 cm.
5.5.3. Fragment de capite! din marmurii, C"U reprczentarea unei cru ci incadrate de frun zc de acant. Staren
fragmentara nu permite reconstituircn Yolumului general.
5.5.4. Fragment de capite! din marmur cu o frunzii de
acant. Dup stilul reprczentrii apar~inca unui capitelimpostii asemiiniitor C"elor de mai sus.
5.5.5. Capitcl-imposta din calcar, descoperit in bazllica
,.simplii" (A). Lipse~te din el aproapc jumatate, dar
prezcnta urmelor de trasaj permitc reconstituirea intcgral
a dimensiunilor. Suprafe~elc laterale corespunztoare
laturilor lungi sint tliiate in cite un plan vertical. Dimensiuni in plan ale plintei superioare : 72 x 47,4 cm. Pe intrados se observa urmele de trasaj corespunzind suprafetei
circulare de contact
fusul ; r. 23 cm. Pc fetele inclinate
ale imposte! este reprezentata cite o ernee cu bratele egale
~~ Iii tite la capete; i. total a capitelului 25,5 cm.

cu

:;.5.6. Fragment de colt din calcar, refolosit in zona

port ii de S, deco rat cu frunze de acant. ntreg. er a probabil
decorat numai pe douii din fetele laterale ; !. fragmentului
27,5 cm, din cure plinta superioarii paralelipipedicll. esle
de 7,5 cm.
5.6. Capiteluri corintice (fig. 125

"" Pen tru primele doua piese din aceaslii serie, cf. ibidem, p.

i>\)1)-

~~

128, 129)

91, nr. 11, fig. 7/2.

141

www.cimec.ro

5.G.t. n stare fragmentara, a fost descopcrit in sectorul A. edificiul nr. 5, refolosit intr-un zid apartinind unei
constructil clrculare trzii. A putut fi reconstituit grafic.
Din talcar, are co~ul decorat cu patru frunzc de neant
dispuse (in plan) in zonele corespunzatoare diagonalelor
patrulaterului cu laturi concave ~1 co}\uri taiate (pianu!
abaculul). Frunzele se inscrlu in plan in suprafete trapezodale alungite cu baza mare curba, corespunztoare
cite unui sfert din traseul circular perimetral care reprezinta zona de contact cu fusul coloanel (r. 13,25 cm).
n spatlu, suprafetele trapezodale cu frunze de acant
au forma curbii, pomind de la baza capitelului ~~ tesfa~u
rindu-se catre abac. ExtremitaWe adlacente colturilor
abaculul sint rasucite (probabil) sub forma de miel volute.
Portiunile co~ului cuprin se lntre frunze sint tratate in doua
registre pomlnd de la baza. Primul registru, trasat in plan
clrcular (r. 15,05 cm) este decorat cu cite o ovi\ ccntralll.
Reglstrul superlor, a carui infa~uratoare in plan are
r. 19,78 cm, este decorat cu un vrej central ~i doua vrejurl
laterale rsuclte spre interlor. n centrul fiecarei suprafete concave a abacului este dispus cite un fragment decorativ din frunze mlci stillzate. Abacul are diagonala de
61 cm; i. 6 cm ; i. totala a capltelului, 30,5 cm.
Remarcm contrastul intre tratarea unitarii a registrelor
co~ului corespunztoare dlagonalelor (cu frunze unice de
acant) ~~ caracterul diferentiat al decoratiei co~ulul in
zonele intermediare cu cite o ova domlnant in registrul
inferlor.
5.G.2. Fragment de capite! din marmura gaslt in aproplerea altarulul bazllicii cu transept 21 Starea fragmentara
nu permite reconstltuirea dimensiunilor, dar se poate

dcsrifra caractcrul decorului cosului : doua rnduri de

frunze de acant, mici volute 1~ colturile abacului ~~ o
ernee centrala in registrul superior, dispusa pe suprafata
unul mie volum care traverseaza parlea superloara a co~u
lui ~i fata laterala curbii. a lui ; i. abacului 6 cm ; 1. total
a capitelului cca 47 cm.

5.G.3. Capite) din calcar gsit in zona bazilicii ,cistema" 22 R. suprafetei de contact cu fusul 18 cm; i.
totala 46 cm; . abacului 5 cm. Decorul co~ului este realizat
in doua registre de frunze de acant.
5.G.4. Capite! din calcar gasit, ln stare fragmentara, in
zona bazilicll ,cistema" 2 3, R. suprafetei de contact cu
fusul 24 cm ; i. totala 44 cm ; era decorat cu frunzc de
acant dispuse ln doua registre. S-au mai gi\sit inca doua
fragmente din capiteluri asemanatoare. G. Murnu considera, pe buna dreptate, acest tip de capite! drept posttheodosian, reprezentind o treapta superioarii. ln evolutla capltelului bizantin ~i datind cel putin din prima jumiitate
a secolului al YI-lea 24
5.G.ii. n aceea~i situatie cu cele doua piese precedente.
tiat din calcar, provenea probabil tot de la bazillca ,clsternil." 2 . R. suprafetei de contact cu fusul coloanei.
21,5 cm; . totala, 52 cm; i. abacului, 7 cm. Partea inferioar a co~ului era decorata cu frnnze mici de acant
cu virfurile in jos, dispuse oblic, iar marginea abacului
cu doua rinduri de crestaturi separate de un mie ~ant
orizontal. Co~ul era decorat cu frunze mari de neant dlntate, incovolate. Face parte din categorla capitelurilor cu
.. frnnze bii.tnte de vint", data te in secolele V- V 1 e.n.

6. Piese de antablament (fig. 130-133)

8.1. Fragmente de arhitrave

~i

frize (fig. 130. 131)

G.1.1. Fragment de brin in consol de colt, care la orlgini!. lnconjura un masiv de zldrle (probabil la na~terea
une! arcade sau la baza colonadel unui ordin suprapus ;
mal putln probabil se putea afla Initial intre arhitrava
~i frlza unul antablament exterior). Dln calcar, se afla
refoloslt in zidul de lncint, in interior, la intrarea in T15,
la nlvelul crepidei zidului. Profilatura, ln sectlune, de jos
ln sus : doua baghete dreptunghiulare cu i. de cite 5 ~i
3 cm, profil convex in forma de arc de cere, i. 5 cm, profil
in plan incllnat la cca 33 (provenind pro babil din geometrizarca dusinei), baghet drcptunghiular, profil concav
in forma de arc de cere, doua baghete dreptunghiulare ;
i. totala 39 cm. L. laturii lungi a suprafetei superloarc,
173 cm. Latura scurtii a acestei suprafete este vizibll in
zid plna la 56 cm. Luind in considerare profilul concav,
este posibil ca tratarea ln ansamblu a profilaturii sa
descinda dintr-o interprctare a dorlcului elenistlc roman 28 ,

G.1.2. Plesa fragmentari'i dln calcar gasitli in zona portli

de est. Reprezinta o portiune dintr-un antablament avind
arhltrava bipartit ngustii (13,50 cm), termlnatii. la parlea
superloar cu doua haghete ~~ un profil roncav (in arc de

21 G. :\lurnu, op. cil., p. 101 - 102, nr. 4, fig. 4; fragmentul se afla in "luzeul de arhrologie din Constan~a.
22 Ibidem, p. 100- 101, nr. 2, fig. 2; plcsi\ asizi
plerdut.
23 Ibidem, p. 101, nr. 3, fig. 3; picrdut in cursul primului
razboi mondial, ca ~i alte piese publicatc de G. Murnu.
21 Ibidem.
26 Ibidem, p. 100, nr. 1, fig. 1 ; plesa azi dispiiruta.

cere) ; deasupra baghetelor se dezvolta frlza a carel profiIatura, de jos in sus, este compus dln : un profil Uiat
ln arc de cere (i. 10 cm), o baghet dreptunghiular, un al
doilea profil in arc de cere mult redus rata de prlmul
(i. 5 cm)~~ o baghet dreptunghiulara superioara. 1. totala,
.JO cm ; dimensiuni maxime ln plan, 32 x cca 80 cm. Arhitrava bipartiti!. impreuna cu profilatura frizei ne determina sa presupunem descendenta acestui tlp din ordinul
compozit roman.
G.J.:J. Piesii fragmentara de col~ tiliat din calcar refoloslta in zidul de inclnt la poarta de V. Arhltrava trlpartlt
este decorati!. cu un ~ir de perle ~1 unul in form de funie
rsucita. La partea superloarli, un talon inalt face legtura
cu o baghet dreptunghiulara deasupra creia se desfii~oara friza. Profilatura frlzei se compune, de jos in sus
dintr-nn plan lnclinat, un profil lnalt rezultat prin transformarea unui arc de cere, decorat cu bucranil 27 , un profil
t:iiat in sfert de cere decorat cu ove ~i sage~! ~1 o baghet
dreptunghiulari\ foarte ingust:i. Profilatura generalii
indica provenienta acestui tip dln ordinul corlntic roman.
I. totalil, 56 cm. Piesa prezlnt talet url provenlnd dintr-o
refolosirc ulterioara.

28 V. corni~a tcmplului lui Hercule din Cori, ~~ cea a

antablamentului ordlnului inferior la teatrul lui Marcellus dln Roma, R. Bordenarhe, JI. Stern, op. cil., pl. XX 1

~~XXIX.
2 7 Motiv decorativ provenit din ordlnul corinlic elenistic roman; v. templul Veste! din Tivoli, ibidem, pl.
XXIV.

142

www.cimec.ro

6.1.-1. Piesii din calcar refolositil. in zid, la poarta de

vest. Antablamentul inalt bipartit se termina la partea
superioarii cu un talon dezvoltat ~~ o baghetil. dreptunghiulara, deasupra crcia sc desf~oarii profilatura frizci :
profil conca v tlat in semicerc (r. 5, 7 cm), baghet ingust
tiat la partea superioara, in plan inclinat ~~ o baghet
drcptunghiularii. nalt. 1. total, 77,5 cm, dimensiuni ln
plan, 48 x cca 38 cm. Provine probabil dln adaptarea la
conditllle locale a compozitului roman.
6.1.5. Fragment de friz din calcar descoperit ln sectorul A, la cca 8 m, vest de Tl 28 Profilatura de jos in sus :
bagheta dreptunghiularii. decoratii cu astragale, baghetii.
semicilindric frii. decor, baghetii dreptunghiulara decorat
en un zig-zag incizat. Piesa era probabil dispusi\ sub clmasa
unul ordin exterior. Dimensiuni 36 x 2!l ;< 12 cm. Sc
datcazii ccl mai tirziu in sec. al 1\' -lea.
6.2. Fragmente de

corni~e

(fig. 130-133)

6.2.1. Pies fragmentarii din calcar adus din zona

portli de vest. Profilatura in sectiune de jos ln sus : baghetii
dreptunghiularii, cimasii cu dusinii brutal trasat, douii
baghete dreptunghiulare dispuse in scari\, talon. 1. totalii
a fragmentului, 32 cm ; lungimea, 78 cm. Planul exterior
tangent profllaturii determina cu orizontala un unghl de
cca 45. Pe suprafata superioar (1. cca 63 cm) se observa
un orificiu rectangular de montare situat la cca 35 cm de
latura lunga, iar la 23,5 cm de bagheti\, pe aceea~i suprarata cu orificiul, o linie de trasaj. Luind in considerarc
tipul profilaturii ~i i. fragmentului, presupunem descendenta lui din ordinul ionie roman.
6.2.2. Fragment din calcar, refolosit in zidul T15, in
interior, pc latura de N, ciitre baz. Profilatura in sectiune
de sus in jos : cimasii cu dusin aproape verticalii, dccorat
en motive vegetale foarte stilizate; un ~ir de modilioane
(console) cn suprafata inferioarii curbatii. ~~ decorati\ cu
cite o frunz de acant, un lerimar foarte lngust de sectiune semicircular ~i un rind de denticuli. Pe intradosul
cimasei un ~ir de perle inconjoarii modilioanele, iar spatiile
dintre acesta dln urmil. sint decorate cu cite o paimetii.
bombat in sectiune ~i o rozet bombatii, dispuse alternativ. 1. vizibll a fragmentului, :32,5 cm ; iar 1. cca 70 cm.
Lulnd in considerare profilatura ~i dccorata fragmcntului,
sintem de parere ci\ provine din ordinui compozit roman ~i
se poate data pina ln ultima parte a sec. al 1 i !-Ica 29
6.2.3. Fragment (de corni~a ?) din calcar, cu decoratie
vegctalii stllizatii, asemi\niitoare precedentului, gsit in
zona portii de vcst 30 Dimcnsiuni, 28 x 28 ( ?) x 18 cm
1
6.2.-1-1>. Picse gsitc linga bazilica {orensis, nscmi\niitoare ca decor, profilaturii ~i dimensiuni (cu exceptia
iatimli, 57,5 cm fatii de 62 cm) provenind probabil de la
antablamentul aceluia~i monument. Profilatura de sus
in jos : baghetii dreptunghiularii, profil concav ln forma de
arc de cere, profil provenit dintr-o dusin tr:msformat
cu partca convex foarte dezvoltat (ca urmarc a verticaliz:,ril complete a dusinel propriu-zise), baghet convex
in sfert de cere, baghetil. dreptunghiular, denliculi tiiia\i
in plan inclinat (45). r. totala, 33 cm, dimensiuni maxime
ln plan 57,5 x 92,7 cm. Provin pro babil de la cornisn
antablamcntului ordinului inter;or.

~~~

Al. Barnea, op. cil., p. 687, fig. 3/1.

R. Bordenache, H. Stern, op. cil., pl. XXXVIII

6.2.6. Piesii frngmentaril. din calcar de provenientii

nccunoscuta, giisiti\ in rata portii de E a cetatii. Profilatura de sus n jos : bagheta dreptunghiular, profil provenit dintr-o duslnli foartc mult vetlcallzat, cu portlunco
concava redusa ~i portiunea convexa mult dezvoltat,
bagheta aproximativ semicircularii, baghet dreptunghlular, dcnticuli tia\ i in plan inclinat la 45. l. 29 cm, di mensi uni maxime in plan 75 x 78,5 cm.

5.2.7. Pies fragmentarii din calcar de provenienta

necunoscut gsitil. in fa ta portii de E a cetatii. Presupunem
c apartinea antabJamentuJui interior ai unei cii\diri. ProfiJatura de sus in jos : baghet, dusinii cu partea convexii
mult dezvoltatii., baghct semicircular:'i, profil tiat dupa
tm plan inclinat la -l5, baghct drcptunghlular foartt'
suh!ire, denticuli. l. totali\, 24,5 cm, dimensiuni maxime
in plan: 72 x 51,5 cm.
6.2.0. Piesii. fragmentara de colt. din calcar, gasita lingii
intrarea in bazlllca de marmura, unde a fost probabll
refolositii. la constructie sau pavaj. Profilatura dupa sectiunea longitudinala de sus ln jos : profil tiat in sfert de
cere, bagheta tiata in plan incllnat la 45, lacrimar eu
intradosul tiat in forma de scotie, profil t:llat ln plan
lncllnat la 45, denticull tiati in plan ncllnat la 45. Sr
remarca stillzarea in sensul simplificiirii a unei prolilaturi provenite pro babil clin ordinul compozit roman. Cima sa
convexa este decorat cu motive vegetale extrem de stilizate. 1. totalii, 20,6 cm. Dimensiuni maxime in plau :
43,5 x cca 60 cm.
6.2.9. Fragment de corni~i\ din cnlcar giislt lng bazilica ,cisterna" ~i reconstituit din douii fragmente. Pro!ilatura de sus in jos : bagheta dreptunghiular, profil in
arc de cere, racordnt la baghetil prin ait arc de cere,
baghet. Profilatura se pastreaz pin aici ; restul a fosl
taiat probabil la refolosirea mai tirzie a piesei. 1. total
pastrat 20 cm, dimensiuni in plan (din asamblarea celor
dou fragmente) 76 x cca 10(j <'Ill. Provine probabll dln
ordinul compozit.
6.2.10. Fragment de corni~il. diu calcar adus din zona
portii de vest, unde a fost prohabil rcfolosit la zidul de
incintii. Profilatma de sus in jos: Iipse~te profilatura
cimasei ; baghetii tiat ca la precedenta, dar cu dimPnsiuni mai reduse, bagheta dreptunghlularii. l. total piistratii, 30 cm ; dimensiuni in plan 46 x cra 83 cm. Provine
<lin ordinul compozit.

(i.2.11. Fragmcn l de corni~il. din <alcar ad usa clin zona

pof\ii de wsl. l'rnfilatura de jus in sus : hnghct dreptunghiuiarii
inaltii, baghet drcptunghiular
foarte
lngustil., retrasii fat de precedenla, profil amplu dczvoltat in form de sfcrt de cere (r. H cm), baghcltt drcptunghiulartt, . totalil., 35 cm; dimensiuni in plan, 67 x
x cca 52 cm. Provinc din ordinul <ompozit, prin slmpllficarca dctaliilor.
6.2.12. Fragment de corni~ii diu cnlcnr, gaslt in zona
por!ii de t'st. de provenien ta necunoscut. Profila tura
de sus ln jos : bagheta inalt drcptunghiularii (i. 12 cm),
dusina u~or verlicalizata, doua haghete drcptunghlulare
inguste dispuse in scarii, profil prownit dintr-un talon

~i

XXXIX (palatul lui Diocletlan din Split).

ao Se afl in :\luzeul de arheologie din Constants.

143

www.cimec.ro

cu partea convexa foarte dezvoltata, bagheta lnferioarii

dreptunghiulara foarte ingustii. . totalii. 36 cm; dlmensiuni maxime in plan. 92 x cca 65 cm. Provine probabil
din ordinul ionie roman.
G.2.l:l. Pies:i asemiiniitoare cu tlpul 6.2.9, din calcar,
fragmentarii. Profilul in arc de cere se continua ln partea
inferioarii cu o portiune tll.iatll. in plan lncUnat tangent
lui, care intllne~te bagheta dreptunghiulara lnferloarli.

6.2.14. Piesa din calcar (fragment de cornl~a) gll.sltll.

linga zidul anexei de sud al bazillcil simple. Profllatura
de jos in sus : dentlcull, baghetll. dreptunghlularii, Ill
crimar, profil convex racordat prlntr-un plan lncllnat la
o bagbetli dreptunghiularli. Dlmensiunl ln plan 50,7 x
x 59(?) x 15 cm. Pe suprafata lnferioara se remarca
un orlficlu rectangular de montare.

1. Placti de pla/on (sollitlo a cassetloni) din calcr

A fost gasita n apropiere de poarta de E, linga intrarea n Tl 31 (pl. 134). Doua casetoane
(lacunaria) rectangulare inegale formeaza motivul decorativ principal. ln sectJiune, casetoanele
snt taiate n trepte (perspectivate), crend iluzia unei naltimi mai mari a ncaperii careia
i apartinea plafonul. La intersectia planurilor treptelor, un rnd de perle ~i astragale urmare~te
conturul fiecarui caseton, iar la radacina ultimei trepte, conturul este marcat de un ~ir de ove
cu sageti intermediare. n centrul casetonului mare este dispus un caliciu floral cu patru petale,
iar n centrul celui mie unul cu ~ase petale. Suprafata exterioara este decorata cu un chenar
care nconjoara casetoanele ~i se continua pe o placa adiacenta celei prezentate. Chenarul
este decorat cu un vtej de iedera sinusodal (care porne~te dintr-un vas), n fiecare sinus
avnd cte o frunza. Dimensiuni : 167,5 x 98,5 x 19 cm.
Decoratla soffitto-ului provine din corinticul roman, piesa datndu-se n secolul al II-lea.
ln apropiere s-a mai gasit un mie fragment de soffitto, care apartinea fie placii deRcrise mai
sus, fie unei placi pereche.

s.

F ragmenle din arce de z idtirle (fig. 135)

B.t. Boltar din calcar pastrat intreg, descoperit in

darimaturlle de la vest de lntrarea in Tl 3 3 Facea parte
dlntr-un arc de zidarie. R. de trasaj a boltarului fllnd de
cca 58 cm, rezulta c:l deschlderea arcului carula li aparlinea era de minimum 116 cm. Presupunem ln conseclnt:l
cli, ln eventualitatea cii acest boltar provenea dlntr-un
arc de cere aparUnind chiar Tl, locullui era lntr-un registru superior al acestuia. Fata boltarului, profllatii, comporta ~apte registre. 'l. plesel, 51 cm; coarda maxlm:l ~i
minima 35 ~i 17 cm ; grosimea cca 50 cm.
8.2. Boltar din calcar provenit din zona portii de S,
spart in partea dorsal:l. R. de trasaj, 65 cm; rezulta o
descbidere a arcului din care facea parte de minimum
130 cm. Fata boltarului, profilatii, comporta ~ase registre.
. piesei, 41 em; grosimea, 46 cm.

8.3. Picior de arc din calcar giisit in darimaturi la

poarta de vest, aflat in stare fragmentara 33 S-a reconstitult pe cale grafic dlmensiunea generalli a arculul,
calcullnd raza portiunli pastrate a arculul de cere (35 cm);
decl, deschlderea arcului era de cca 70 cm. Piciorul arculul
este decorat cu o coloanli adosat, deasupra careia se mal
distlng (corespunz:ltor suprafetei laterale a arcului)
urmele reprezentarll in basorellef a une! flgurl antropomorfe u. Na~terea arcului incepe la 55 cm de la baza
piclorului, rezultnd o lnaltime la chele de cca 90 cm.
Orientindu-ne dupa dlmensiunile rezultate ale arculul
presupunem ca acesta facea parte dintr-un registru
snperior al zidului portli. . totala a fragmentulul glisit,
120 cm ; ltimea la baz:l a piciorului, 31 cm, groslmea,
33 cm (exceptnd coloneta). Datarea plesei de ctre
G. Murnu la inceputnl secolului al IV -lea ni se pare cea
justa.

9. Plese dioerse (llg. 136-139)

9.1. Elemente constructive
u~l (fig. 136).

apart(nlnd

unor goluri

9.1.1. Prag de u~a din calcar gasit in stare fragmentara

in zona portil de vest, ti'iiat dlntr-un bloc paralellplpedic
cu dimensiunile 150 x 57 x 33 cm. La 107,5 cm dis-

tantA. considerata lntre centre, se afl doua scobituri

clrculare (r. 5 cm) cu adincimea de 6 cm. Doua ~anturi
in arc de cere pornesc de la acestea ctre marglnile pragulul. Adincimea ~anturilor este de 4,50 cm ctre exterlor ~i cca 5 cm ln dreptul scoblturllor circulare. Acestea

31 Al. Barnea, op. cil., p. 683- 684. fig. 1. Piesa se

aflil. ln Muzeul de arheologle dln Constanta.
a2 Ibidem, p. 685 686, fig. 3/2.
33 G. l\Iurnu, op. cil., p. 115- 116, fig. 26. Piesa n-a
fost gasit la poarta de E cum serie G. Murnu, ci la
poarta de V; cf. BAR, ms. Tocllescu, 5 128, f. 29. Aflata
~~ iri prezent la Adamcllsl, plesa era lntr-o stare mult mai

buna in momentul descrier ei de ctre G. Murnu.

s' G. Murnu, op. cil., loc. cil., vedea al cl o Victorie in
al carel stil de prezentare erau trsaturlle acelela~i epocl
cu ale trofeului constantinian. Cu toatil starea precarii
a monumentului, ni se pare ca detaliile rlimase ~1 chiar
ilustratia prezentata de Murnu, ar indlca mai curlnd un
soldat roman.

de

1"44

www.cimec.ro

dln urm:l erau destinate montanUlor verticall de care

crau prinse cele dou:l foi ale u~il. lar ~anturile semlcirculare rotosNm la punerea in oper a acestora. Pe suprarata pragului sc mal observa trel orHicii de montare,
intre can, cele dispusc pe porthmea mai inalt a lui
provin probabil dlntr-o rcutillzare a piesei.
9.1.2. Pics de ancadrament din calcar, reconstitult
din doua fragmente g:lsite in zona portii de vest, de provenientii nccunoseut ca ~i 9.1.1. Reprezlnt:l piesa superioar:l orizontah\ de ancadrament care folosea ~i ca
,.buiandrug". Fa(a cxterioari\ prezlnta o prorilatura
m:~rcind dnci registre, care sc intoarce in unghl drept la
l'ol(uri, ur:nind sft fie continuati't pe monlantii latl'rali
vcrtil':tli ai u~ii. Dimensiuni : snprarata superloarii a
picsl'i. de rorm:\ reclangular, este de 18,! x 56,5 cm.
Pc intradosul picsci se rcmarca prezenta a dou scobituri
cir!'ulare (r. 5 cm), inlcrax 107,5 cm, adincimc 6 cm, destinatc montan(ilor verticali de prindere a u~ii. Considerind lmul gsirii plesei ln irnedlat veclntate cu 9.1.1.,
dimensiunile egale ~~ pozitla oririciilor de mont:trr. sc
poatc lic.duec CU picsa ruJusea :tc~l11ia~i guJ de U~ l'li pragui m:ti sus descris.
9.1.:1. Prag dln calcar, probabil rerotosit, giisil in zona
por(ii de est. Se remarca prezenta unui mie orificlu circular legat cu un arc de cere (cL 9.1.1), ceea ce ne face
sa afirmam cil. u~a avea o singuril foaie. Dimensiuni :
147 X 62,5 X 34,5 Clll.
9.1.4. Prag din calcar care se poate reconstltul dln trel
rragmente dcscoperite alturl. in fat& edlflciulul C6,
in apropierea strzii principale. Doua dlntre piesele de
colt au cite 1111 oriflclu circular (r. 3,50 cm, adincimc
4 cm) ~~ cite un oririclu rectangular (4 X 9 cm, adincime
4 cm), dis;JIIsc rcspectlv pe suprafetele mai joasil. ~~ mai
inaltii ale piesei. Dimenslunile aproximatlve ale pragulul,
118 x :16,5 x :H cm. Latlmea roll de u~il. putea fi de
cca 90 cm.
9.2. Parapete (fig. 137)
9.2.1. Pies din calcar gasitil. la est de bazilica forensis, reconstituit din doua fragmente. Fata exterloar
are o profilaturii form:tt dintr-un reglstru central rectangular de 41 x 96 cm, doua registre tiate in plan inclinat
adiacente laturilor lungi ~i cite un reglstru dreptunghiular
unul de baz:l (9,5 x 96 cm) ~~ altul superior (8 x 96 cm).
Grosimea maxima a piesei este de 28 cm, !ar cea a mlezulul
central de 22 cm. Dimensiunile plesei, constitutia volumetrica, materialul folosit ~i locul gasiril duc la concluzia
ca plese de acest tip formau parapete (balustrade pline)
lntre baze de coloane cu socin descrise la tipul 3.1, ata~ate
acestora. . 79,5 cm.

9.2.2. Piesii din calcar cu rata profilat ca la tipul

anterior, dar mai aplatlzatil, gsiU in apropierea bazllicii
,cisterna", ling coltul ei de N-Y. Una din suprafetele
laterale are un ~ant de sec\inne semicirculara (r. cca
9 cm), conlintm pe toat inal(imea piesei. Pc suprafata

311 Inscrip!ia rcrotosita ca pra!( este mentionat de

Gr. Tocilescu, ms. cil., f. 53, ~~ aprntft in CIL, III, 1 t 2U,
nr. 10( ?).
36 V. Prvan, op. cil., p. 168, cnde c la aceasta poarUi
era un pod ridicator.

superioar se observa orificii rectangularc de montaJ,

lar pe spatele piesei, doua orificii rectangulare concenlrice. 0 parte din orHicii au rezultat pro!Jabil in urma
unci rerolosiri a piesei. Dimensinni: 96.f> x 13:l x 31 cm.
9.3. Piese de prag apaftinind unor port! de acces in
cetate (fig. 138)
9.3.1. Plesil de prag din calcar tiata dintr-o stela funerara, refoloslt la poarta de sud a ccttll. astfel lncit
inscriptia rmine pe intradosul pragului 311 ln centrul
pragulni este tiliat o gur:l de scurgere de forma cilindrica
(r. 20 cm). lnteriornl clllndrulul e tlat in forma unei
rozetc en ~ase hrat. n miezul ei, pe suprarata superioara, esle liat un oriflcin trapezodal, iar pe directia
radial corcspunzil.toare lui, adiacent perimetrului clrcular, este liilat un alt orlflciu de forma trapezoidala.
De o parte ~~ de alta a gurli de scurgere se afli\ doua scohlturi trapezodale cu adinclmea de cite 6,5 ('ffi, anate
la 145,5 c.n (intcrax) una rata de ccalalt. Ele rormau
prnhahil lca~urilc in rare intran He montantii actonatla
verlit-al ai unci porti. fie grinzilc principale apartlnind
trrrtri pnd ridil'iltor "6 Dirncnsiuni : 3:18 x 71 x 23,;, cm.

9.:1.:!. Pies de prag dln calcar, intreagil. aflat la

poarla de vest, cu dimensiunile de 240 x 106 x 21 cm.
n centrul piesei se afla o !{ura de scurgere de rornra unei
rozetc, cu ~ase orHicii. Suprafata superioar a plesei
este taiat cu dou ~anturi paralele. semlcirculare ln sectiune, a~ezate la 150 cm (distantii. interaxiala) unul de
cellalt, late de cite 7 cm ~1 en adincimea maxima de
cca 3 - 3,5 cm. n ele intr:tn rutile carelor ce traversau
pragul.
9.4. Gurii de canal tiiiata dintr-un bloc de calcar de
x 97 x 35 l'Ill, afl.tlft la poarta de sud. n centrul
piesei este tiatil o gur de scurgere de forma unel rozete
cu ~ase orificii (Hg. 137).
103

9.5. Gur de canal taiatii lntr-un bloc de calcar de

76 X 60 x 18 cm, gsit in atriul bazilicii de marmur 3 7
Excentric fat de latura lung a plesei este tiat:l o gur
de scurgere de forma unei rozete (r. 13 cm) cu ~ase oriflcil care se ingusteaza spre lnterior (fig. 122).
9.6. Bloc mare de calcar refolosit la !Jaza zidului de
nord al T 15, cu dimensiunile de 88,5 x 65 x 65 cm as.
Pe fata rmasii vizibilil. este sculptatil o roat cu opl
spi(c ~~ r. 32,5 cm (fig. 138).
9.7. Piesil din parament diu calcar, decorata cu o ernee
in relief cu bra(e egale. Dimensiuni : 50 x 45,6 x 20 cm
(fig. 137).
9.8. Trofen sculptat in calcar, gsit cu prilejul spiitnrilor conduse de Gr. Tocilescu la poarta de E, unde
era a~czat probabil intr-un registrn superior al portii de
acces din cetate, deasupra inscrip\iei de rundatie a ccttil
constanliniene. . maxima pii.strat a trofcnlui, 2!!0 cm;
lil.timca maxima in plan, 114 cm (fig. 139).

37

H.

Netzhammer,

Die chris/lichen

Allerlmer de

!Jobrudsc/ra, Bucure~ti, 1918, p. 20:1; Al. Barnea, op. cil

p. 692- 693, fig. 7{4.

3 B Gr. Tocilescu, ms. cil., f. 29; Al. Barnc:t, op. cil.,
p. 685, fig. 2 ..

11-c. 1313

145

www.cimec.ro

'f=36

'f=233

tz.32

f2 z205

lj=JO

dt=47

d.,=726
d.z =61,

th=41

~60

:="

'-

II;

-:..

~-1;.=-3_ _

~~~

=--~-

1.5

-=-=-=-ol.

_ _ _ _J

If 2D

1.1;

f2=3f

dt=50
dz=62

t;=2J55
tz=2f75
lj =1975
ilt=5f10
~=itJ50
~3950

13

146

www.cimec.ro

1.6

:;:::=== 1

~-----:""?,_....--~.c::::::::::::::

If~

126
~
Ir) 1 df=252
t-.. ~=28

rz=

C\j

r:,=20"
'2=f65
!j=1 5
iff=4111
d.?=33

~'

14

"

~/"

~=3f

1 \

j'a

~r

...,,..,

EJ

~~

\'2
\

1
/

~:!~
~l -l

):,

l lr,j ~I

~.

:>-/V--

1.9

223

~~~

1,)

2.1.1
r; =2'7 05
~ =f925
~ =:541

a2=J85

..;}

~21

r,-2

1()

~0

d. =53

L __ ~
0

J
/)

lj
1

-:/

r~=20
~:40

2.1.27

"'20
~

r-,=255
12 =229
tj=22

Cl:)

ffl.
1

>

"""

"=16

4:43*
dz -36

"3=32

-..t-

lO
Il)

...,

~t'JI"'
~Il)

<'<)

lt)

....

2.1.5

-._J

Fig. 109. -

2.f.6
Baze de coloane cu profilatura complexa (1.9) ~i simplii.

www.cimec.ro

2.1. 3

r----:::~::::::::----,

r.,=17 5
f2=119

r. = 21
~ = fJ..J

d,s42
Ui=29

lj :.ff!J

dt=35

d2 .. 23 8
~=23

=:1.

....,

'

~Ill

tl')

'*

Ill

<'\J

\~

0)~

co~

Cl-)

f"

Il)

....,

t:...
!::-..

C\j

'tl

C\1

!::-..

"'0)

2.1.1;

21.0
21.7
. '1" 2!4- 25
t;,=1g25

~~48 5
.tf_2 = 38[;

Ir
11

--

.l

'1= f7

'2=12 6
t7f=J52
12=252

rft .. l;-3
~=33

'2-

~~,
2.1.9

./ ('=
-F- ~7\'

(/

v~

l
~~
1

%!

2.1.12

Fig. 110. -

148

t;=215
rz:f65

Bnzc de coloane tu profllatur simpl.

www.cimec.ro

r.-

"1
~~

IQ)
2.1. '1.3

r.,-31
f2=23
d,=62

ojz46

..r-------1....

..,<

J "'

.,__

t:--.~

~-"-"'_ _ _ _ ____:
.........
:::., .;!-..,

r-------~

""~

"'~1

...

2.1.ff

2.1.1.5
2.1.10

litmfa ztd~

-------"-'-~-=-''--,--

.___ _ _ _ _ __j __ j

-- -

.1

_, ' - - - - - - - - - - - - + - - - - - - - ...J
26

19

.50

J_

-------'7'-'7______ r,=2!J5
'2_=20 5

d,=4-7

4=0

~-~mm~~~~------~mm~~

r.,=2250
tz= 16
d,= Lt:
4=32

t:,19
'2 = 14 5

d,JB
d.z=29

J.1.f?

2.1.16
- Fis. 111. -

Baze de coloane cu profllatura simpHI.'

149

www.cimec.ro

.....
<:.11

'1E20
f216

--t

~
1

'3~13

"d,= 40
dz=32
tfa=2

l
(

r, =21
'2= 16
d,= 42
f72=32

"'"

li

.._

<:Q

~'

...."*

r,

2.2.1

__

'2

25

1~1

4-8

' _i

~1(

l~

11~

r. =2ft.
1
''0
rj=.::

'

d,='r8

~ft?

~~

22.3

r;=235

'2

E2-f5

r_;=f85

d.,=it7

dz =4-3

.5...._~~:: 1 r,a15?'

2.2.2

"' ":-.

a-J=37

1 f2.=20

~ -~ 1C1f=3t+
~~-40

Il)

~~"'>.
l!,J
~

r;-19
'2. = 145

ct,= 38
dz =2.9

2.2./t-

"'. r
3 .3

~
f9
25

----

22.1'7

www.cimec.ro

Fig. 112. -

Baze de colonne cu profilatur!l slmpl.

1 - - - (- - - - - - : - - - - , - - - - - . . , \

L____ ___.

~%j

~r

2.2.6"

r.,-20

f2a16

1'1 ~ 23.3
. '2 =20 5

---------

ct,-40

o2~41

. 'rt
'.
l
-

~--

0:, = '1-5 ~
o2=38

o?=tt-66_

1'

~=32

'1 =22 '7

1,2 .;g

...1

'~r~i~=~::~

'(

!'1

0=3560

1d:! =37

~-.--;;!

,~1

50~

48

~72JH

~1

Il ~~~jr

__JI\~

_L_

2.2.5

'

~bi

2.2.,

'1 = 24-25
~=2-t'15
0:,: tr85
op=435

r--

~j \QI

1
1 t-...1 C\j
1_ _ 11.,

r_ _

Cb.

:::2 ~/5

2.2.12

/'1 =205
-2=23.3

d,=

ft.f

~-1;.65

?25

'2'11:--.,
~-t'Y '7.:1

~=45

~~
fi2

"'

r-

4...,.
")

"'
~~~
Ir)

tc)

....o:n
....

f.J5
5
53

.~ '~
1

195

2.2.1/f

2.2.13

www.cimec.ro

Fig. 113. -

Baze de coloane cu profllatura simpl .

2.2.11

1'1"28
f2=23
{1.,~53

11724-6

'~

of=68

o2-S5

''1

/"

1
1

)/~)

~1

/1

---------- ~ ______ j

~1
t.5

'1 zjJ;.
'2 &27 5

.~

S6

~
~

<t')

r---'-----

-=~3=

'YI

"'"'J

2.218

Ir
1
1

.1.

------- __5__

,.J..-------___.,:h

L--------'~l

2.2.8

Fig. 114.- Baze de coloane cu profllatura simplii.

152

www.cimec.ro

2.3

..

ll!l
1

1.

<i;;T

;;
;;

~--:__

/~~
~~~
t \l~t~
!

<'\11-;.1
..,....,

'

i t-.. ~

1
J

r:,=27

F~~~~~~~~~~ ~~-23

,:;j!~ o1=5!,.
~-1,.6

r-----------~~

"1~1

_2!L_, t;-23
2J
r;20

~of6 ~J2

~1

~ ~1

"'..-,'

~/";
- ",..,,l
'"''

~~
,~,
j

,)

<1~

!Bi~.
1

"'~

-~--~~''
j

., '

"'

45

r~~~~
.., r ,

"'-"'

'------"7"':-----

lr-------.111~) :

.;.:

lf22
'22525

id'tO

'

"'1
.._,

.,.,

ir=20

.3.6

3.'7

.3.4. -1
1-

f1263
1J!=20

~
\()l

')--------

~!

1
1

1~

)
' ;
1.
.1-

....en
c.,

/
1

~~

-- =1
~

1~1

.....
~

{
1

R=

d,526

riz'-"

cc,

~,

~
'

~~

,,

IL__/:

!1

'
i'

~
1

'.,;;
~~

1!

'

~~

~~

_/

l
1

'

l.,__

L------'
L___ _ _ _~l2

Fig. 115.

:; li

~~ ~

~~J l

:,1._ .,1

6850

3.5
coloane care fac corp comun cu un soclu lnalt.
Baze dewww.cimec.ro

~~~~~~
~J:Hl
J.e

z~
42

1 ~1~
\~
1

_j~l

J.9

....
Qo

,.;:..

t;22"'

'11272

'219

tz22

ti,H8

~r

d,51."'

4~8

~~

rlz=44

1
1

1'
~~~1
i

~i !
J
fi<i9

..._!}___

t;,=f/;5

d,38
rlz29

~~
~

.~

~~~~

,1

., 1

,..
8::

~Il

'~ !"" 1
1 ~~~

k-~~~

c- -

53

,.

~~
~~

~.10

1
1

--\

.i.11
265

If 11 "

r.~28

--~

'235

-- _ _j

rf,~56

~-20

3.1J

rlz70

dt53

rlzW

.345
3.18

3.12
Fig. 116. -

www.cimec.ro

Bazc de colo .. tne care fac corp comun cu un soclu lnalt.

C)
~

r19

d38

~os--

~--

0
4.'7

--

4-1__

Fig. 117. -

Fusuri de coloane

J:55

www.cimec.ro

-r-----===----~=====--=,-~17 2
~ =2.t,.25
d1=31tlf

d2a/t8 5

62

Fig. 118. - Fus de coloan descoperit in situ (pc baza lui).

!56

www.cimec.ro

([j
~

fi2'-t~

f22.3:25

tft=4!

dz '-t6f1

4.f0.2
({=23~

'2=215

d,"-7
d2=ft.3

.36
_ _ _}_Ir_ _ ....

4.1/l.f2

36

4.f().1

ld0.10

4. f().21,

4.10.15
Fig. 1,)9.- Fusuri ,de.coloane.

157

www.cimec.ro

..____ 32

#.1018
4.-!0.20

4:1().21
'<),

-~------

1:'-.1

f75

"'"1

17

~10.22

~!(0)!
.36

46

f.'IU

Fig. 120. - Fusuri de coloane.

158

www.cimec.ro

IC

~---~62~-

175 -

r,=21

r =2t.8
1
';=205

2=185

d,=496

d,=42

d2=41

d2=37

4"5

-1

,~... ~b~

~~~~1
'~~< 1

I>'P.,.,;;,.,,..,.,.,.,,..,,,..,

l'.!

,i

"'i

~r
. '0.4

Fig. 121. - FusuriJ de coloane (fragmente) descoperite in situ (pe bazele lor).

Fig. 122.- Bazii de coloan:l cn soclu (3.17), fragment de fus de coloan din
marmurii (4.8), capite! ionic-impostii (5.3.3) ~1 placa de pavaj cu gura de scurgere

....

(9.5) .

co

www.cimec.ro

21

1'7

~-=---::.-::-::

~::::

-,: J

~,_:---.:o=-i

---_-..:::.=..1

't1 1
J

j'

'-=====~===j .

====~~~~~d~l

~i

~
1

li

5.21

5.2.2

Pig. 123. - Capilcluri ionlce

~~

ionice de tip inlermediar lntre acestea

160

www.cimec.ro

~~

cele ionice-imposta.

OC)

r:.1 "'18 5
rz;22

73

'1:>1

o1s3

\.

~l

5
r:,= 265 a2="'

r: =21 r,=
15

~=aa

'<>

re=

!r~

(((@)')~((@)))

~;4-2

ry = 75

~1
rt "'21
f;.5

J75

17

125

.lt5

64
59

4-5 8

""'~~

ID
'l)
1

\'l L__ _ _ _ _ __

1
!.

lit:=::::::"'!

<o
~

<:::.l<c

~~'<'>
C)

Cl~ :t

4-

~l ~~

1 .1

,,~i

r= fJ5

(\;
__r.?__
5.-~.1

.....
0)
......

.5.2.3

www.cimec.ro

Fig. 121. - Capileluri Ionice de tip intermediar (5.2.3)

lonlce-lmpostli decoralc .

/._5
7

---

Fig. 125. -

Capitrlnrl lonicr-imposl:i

162

www.cimec.ro

~i

corlntl<'l'.

!:-..

~ IIF==~~~~==~
'1 1

1 /

/1.2

11=~::::::::::::::.-'==t

'<::l

-===========~

.36
-------------

----

lr-6

~1
~j
i

C...o

1()

.5.1.'. J

L _ __ _ _ _ _ _ _ _ .

5.4./

----D-----o

~~li ~,1 \
1~ ~1

EU

_)

Ei~)

rf75
ty86

l ! '~-------------;
1

dc35
b=20

o----n~-------~
<\j \()

~-

~<Y)

.lJy=32

l-

------

"- i \
~~ !-=-=-===--------===~

~~ 1{

".,

t L - . . - - 1- - - - - - - - '

1
1

.~ ~/Il
-------------A,
1

~l

------ -----'

5.4.2

-- ___Id_______

54.9

Fig. 12. - Capitcluri ionirc-impnsltt fiiri1 decor.

163

www.cimec.ro

Dv--

;;i-

-o.----.

'119

..L-

r.,-24

"'2:21

'2 18

~~~

ry =JS

IJ=21
fi,.

~Ir)

dt ""8

~z/r2

Il)
(\j

0y=30

o;=3B
4-i

lt)

~-1,.2

23
45 9

g5

~=52

43

5.4.3

-o-

c,=20

rz- t'l

. - - - - - - - - . . . . , rc=tJ3
rv=5s
d,+O

cJ2 =34

~------.-~ ~=306

o.=29

~ '~,

~~
'<)

@. J

rvlt 5

. ))

_ _ ____:.4=8___ ----~

5.4.7
Fig. 127. - Capltrlnri ionice-lmpost far/\ decor.

164

www.cimec.ro

,
~~
1

Ir

~r

~1

1
1

Ir)~

""'
~

~__-L._
~.

21

1r

r-2~

_!____.

~.: ~

i.

10
10

45

"~
5.4.10

- - - - __7 5 ----- . ____..,

5.6.2

5.~2

25

~1

SP ~~j

1(}

5.5..5

5.5.a
Fig. 128. -

Capiteluri ionice-impost fiir decor (5.'1.10), capileluri-imposl ~i co1inticr.

www.cimec.ro

~65

Fig. 129. - Capitcl-lmpost (5.5.1) ~1 corlnlic (5.6.3).

)66

www.cimec.ro

('IJ

:.8.~-1

r--

--

l
6.1.1t

~~

r=ff

F=l

==---1

=106

6.2.9

6.2.1J
6.2.f4

Fig. 130. -

Piese de antablament.

www.cimec.ro

167

32

~r

<:;::,

~::~

tt)

8C

C.-----

6.1.2

_----

~-------------r

------1
6.1. .3
1

J-

~-------

------

78

l,-1

"'

'<"),

r--.

.2:1

Fig. 131. -

Piesc de

antablam~nt.

.168

www.cimec.ro

63

235

-~

-------no---09

K
,,
~:

"'-'

~~

#
f

--

'
g9 ;,91-

"~~

;,8

169

www.cimec.ro

--------

.12.

16

-------------__.
'76

~~~~----------~--- --~
1

1
1-

L-1
,-~

18 5
---------~

t:"-<5

6.2. '/

8.3
-------- - - - - - =

Jr
...,li

' f
l.
'---...o-'=::::::=-=::

--'J

"!.._'----

-->

-~~.-..:_.;:...~,;..~~::----

6.2.f2

16
-----,

,_

--~~

ff3

/,.r;

---------.

-"--~---------------40

-----;r

~----------~--,1

r0-~~~--- -- -- ---

~ .J

t--------....:..~~..,._=-~:: - - -- ----:.-:::::...-=...- -- - .l

__________

----~67

~: -=:-=~-_-::;:--

6.2.10

-==-----=-'1

-j
6.2.ff

Fig. 1 :!3. -

l'icsc de antablamenl.

170

www.cimec.ro

9'1\ 1

~l

171

www.cimec.ro

5u

__ ,

-------

r65

.----

_1 _ _ _ __
35
1

8.2
1

B."!

~
~------r--=~--

1/

'1 =35

'2. = 4<)5
d ~7o
1

/r:./

~~
1
---1

1
1

1
1
1

15
.31

8.3

Fig. 135.- Fra gmcntc din arce de

1 '12

www.cimec.ro

zidArl~.

' ..

,'

i-

1 1 1.
11/
1 1,

,., ""

17 .

...............

1
.

1 ~,'

~
--- ~

! 1 /~

\Il

1
\

.1
1

/
1

lGJ1D
~-gr-~

9f

1~

'T?

""

0)

!f

--

~rn
~"?J

'TJ !;Il.

-------,

.. )'

'"' :

...,

:1 ~1

1
.1
\1

___!

/l

'

''

<::.

,.,....

---z;z-~

..
1

~-- ~

il-!

"

'

---l

Il!;

t . -1
1

ff

,......_ _ 0)

t'_ ____,

-,~~

. - ,

~1

~--

~1

1
.

~1

~;

,
L _ _ _ _ _ ______,

!Jf

~:

....
-

J..,, ;
1.
...__~

1________ J1
l- ______ _

173

www.cimec.ro

22

r,-20
'2 18

~E225

j'1
J....----

JJ

9.'1

Pig. 1:17. _ Pirse

.
divl'rse.

174

www.cimec.ro

0
1

~r--------~--~~~~-----------------L-1~----------~
1

Il
ti

ii
Il

ii
Il
il
Il

il

~!

::::======~~::;jll
1~
~~i;;;;;;:;:;;;;;;:;:;;;;;;:;:;;;;;;:;::=:=::=-f=--~~;;;;;;:;;;;;;;;;:;;;~
ii

S.

l1

_ _ _ _ _ _...Ji i

~.....;

1~1- - - - - - - - - - - - - - - ,----------~
9.3.2

ii

-------~jJ8~--------

------- ----- -------- -- __ - ------------ -------_....~..

~==-6.l65r--

______ :...._________j_ _ ____:~----- ____,_ _ _ _ _ _ _.....--J

58

Fi~;.

138.- Picse diverse.

www.cimec.ro

175

4-0

f1=24

~=255

ot=48.
~=51

5/J
C-----------4
176

9.8

www.cimec.ro

VIII. CERAMICA SI' DESCOPERIRI MARUNTE

loana Bogdan Cataniciu, Alexandru Barnea

Jn acest capitol, ne vom rezuma doar sa prezentitm temeiurile pentru incadrarea cronologica
a straturilor arheologice puse in eviden~a in zona porW de E ~i confirmate prin sondaje in alte
puncte ale ceta~ii.
Deocamdata, doar sec~iunea SID, perpendiculara pe zidul de incinta, a surprins toate
8traturile arheologice relativ nederanjate. Prin cercetarile efectuate aici, precum ~i in sondaje
ca SIVA, a fost urmarit atent demarcarea nivelurilor arheologice ~i adunarea strict stratigrafica a materialelor. Dupa cum s-a mai aratat ~i in capitolele precedente privind cercetarile
efectuate intre anii 1968 - 1975, majoritatea sapaturilor au cercetat exhaustiv numai ultimele
doua niveluri de locuire a cctaW, iar etapele anterioare secolelor V - VI au fost cercetate numai
in a~umite puncte. A rezultat as'tlfel, cum era ~i firesc, o mai mare boga~ie de material pentru
perioada cuprins intre domnia lui Anastasius ~i S111itul secolului al VI-lea. Aceasta situa~ie
nu este ins reflectata propor~ional de catalogul pe care l vom prezenta mai jos, unde am incercat sa facem o selec~ie, al carei rezultat se apropie mai mult de raportul real dintre niveluri.
Pentru incadrarea cronologica a depunerilor arheologice am a nlt la dispozi~ie un numar
destul de redus de monede gasite in situa~ii clare ~i descoperiri marunte, mai exact determinabile,
pu~in numeroase. Oea mai mare parte a materialului descoperit consta din fragmente ceramice.
Una din explica~le pentru starea prea fragmentara a ceramicii fata de alte centre contemporane este ca a~ezarea urbana fortificata de la Tropaeum a suferit o permanenta transformare ~i
refacere pe acela~i loc in decursul celor ~ase seoole de existenta. Ohiar ~i in nivelul ultim de
locuire se remarca aceea~i stare fragmentara a materialelor arheologice, explicabila prin faptul ca
cetatea a iost treptat parasita. Oonsecinta starii fragmentare generale ~i ohiar lacunare a materialului arheologic este aceea ca nu ne permite stabilirea unei tipologii generale clare in cadrul
fiecareia din categoriile prezentate.
Pe de alta parte, pentru studiul materialului ceramic descoperit, se impune gasirea unor
paralele cu cel deja cunoscut din alte sapaturi. Or, aici incepe dificultatea, deoarece publica~iile
adecva.tc de ceramica comuna romana ~i romano-bizantina in spatiul balcanic inca lipsesc 1
Att n tara, cit ~i in regiunile vecine, intrzierea in publicarea descoperirilor ceramice din
a~ezarile urbane sau rurale, precum ~i lipsa unor cercetari ample, organizate in necropole ~i in
centre de productie, fac prematur studiul complet al ceramicii de la Tropaeum Traiani.
Analogiile pe care le-am putut stabili pentru unele forme ceramice, mai ales pentru cele
importate, confirma in cele din urma cronologia relativa pentru stratigrafia cetatii. Oit prive~te
studiul ceramicii inse~i, in scopul stabilirii centrelor de import, a produc~iei locale ~i a formelor
tipice, a traditlor, influentelor ~i tendintelor de dezvoltare ale formelor, trebuie efectuate cercetari mult mai ample dect ne-a stat noua n putin~a pina in prezent. Date fiind toate acestea,
socotim necesar ~i o datorie elementara, publicarea stratigrafica a descoperirilor de ceramica
de la Tropaeum Traiani, pentru a putea fi folosite ca material de compara~ie pcntru viitoarele
studii de ceramica din Dobrogea romana ~i romano-bizantin.
1 Stadlul cercetli.rll ln zona Penlnsulel Balcanlce este
expus de B. Bllttger ln Kllo, 48, 1967, p. 251, 252; -publl-

ci'irlle ulterloare de materlale nu sint Incl ln mil.surli. si.

amelloreze substantlal sltuatla.

Ill- c. 1818

177

www.cimec.ro

La alcatuirea accstui studiu sim~im lipsa. unui limbaj comun ~i a unor criterii unitare n
descrierii ceramicii. Am adoptat ~i adapta.t, socotindu-le potrivite, criteriile expuse la
R. v. Petrikovitz n contribu~ia sa la volumul al V-lea din seria. N ovaesium 2 Data fiind natura
cercetarilor, limitate doar la nivelurile de locuire ale a~ezarii urbane n permanenta transformar('
fara contribu~ia vreunor descoperiri din afara ei, viznd celelalte aspecte ale vietii cotidiene
(me~te~uguri, locuire suburbana ~i rural, necropole), rezultatele studiului ntreprins de noi
au, n actualul stadiu, o valabilitate restrnsa, locala. Deci, neavnd posibilitatea sa cercetim
complexe nchise bine datate, consideram necesar sa publicam escoperirile arheologice pc
niveluri.
La selec~ionarea materialului descoperit n fiecare nivel 3 s-a ~inut seama de stadiul actual
al cuno~tn~elor, pentru epocile cercetate, asupra caracteristicilor culturii materiale dezvoltate
n Dobrogea. Astfel, analogiile avute la dispozi~ie n lucririle de specialitate, cu rare excep~ii,
sint de obicei ncadrate n etape de timp mult prea largi pentru a ne putea fi de folos, iar particularita~ile constatate in aspectul materialului arheologic de la Tropaeum ne impun unele
rezerve n compararea lui cu descoperirile din zona litoralului, unde influenta greceasca pare
mai pregnanta. Pentru datarea materialelor romane timpur am cautat analogii n zona orientala a ba.zinului mediteranean, fara a av~a nsa certitudinea ca exista o concordanta exacta n
timp ntre diferitele zone ; pentru unele forme am apelat ~i la tipologia ceramicii romane din
provinciile vestice. Catalogul este conceput n func~ie de nivelurile stabilite n zona port de E
~i precizate n capitolul nostru privind stratigrafia, indicndu-se la fiecare obiect nivelul ~i
provenienta.
Ordonarea materialelor n cadrul fiecarui nivel s-a facut n raport cu frecventa dt'scoperirilor, functionalitatea obiectelor ~i posibilitatea de ncadrare cronologica mai strnsa. 1\fatel'ialul arheologic a fost grupat pe aceste considerente dupa cum urmeaza:
1. 1.\Iateriale ceramice caracteristice unor 6. Cani 5 ;
grupe de populntii neromane sau n curs de 7. Capace;
romanizare ;
8. Chiupuri ;
9. Opai~e;
2. Strachini, castro:me, cupe 4 ;
3. Amfore;
10. Obiecte marunte 6
4. Urcioare;
5. Oale;
Pentru consultarea ilustra~iei la catalog, am denumit fieca.re obiect cu nivelul carum u
apartine, categoria. din care face parte potrivit enumerarii de mai sus, ~i numarul de ordine n
cadrul categoriei respective, ncepnd cu numarul 1 la fiecare nivel.
S-au enumerat elementele tehnice definitorii, la ceramica: calitatea pastei, culoare, finisajul, decorul, dimensiunile ~i analogle pentru forma. Pentru dimensiuni am ntrebuin~at n
catalog urmatoarele prescurtari: d = diametrul; df = diametrul fundului; dg = diametrul
gurii; max = diametrul maxim ; gr = grosimea ; = naltimea; L = lungimea; 1 = latimea;
'fS = terra sigillata; preRcmtarile hihliografice a par la ncPputnl volumului; dimensiunile
snt date n cm.
privin~a

z H. v. Petrikovitz, Grundstzliches zur Beschreibung

romisclrer GefiiPkeramik, Novaesium, V, p. 118: ,Die
meisteu Datierungsanhalte fr rmlsche Gef!iOkeramik
heruhen primar auf Schichten und Fundzusammenh!ingen
die irgendwic mit datierten geschichtlichen Ereignisscn,
kausal verbundcn werdcn, ersatzweise auf Stratlgraphien
und cnlwicklungsgeschichtlichen Reihen. ber die Unslcherheitsfaktorcn der angefhrten Datierungsgrundlagen
wurde schon viel geschrieben. Sie werden durch das
unumganglichc heuristische Prinzip des Vergleichs noch
vermehrt".
a Nu am eliminat con~tient unele forme ce puteau fi
antrenate din nivclurile anterioare, deoarece nu lntotdeauna cunoa~tem intinderea in timp a folosiril respectivelor forme. l'lien tionm a ici ca materialul arheologic care
ne-a stat la dispozltle spre a fi selectionat ~~ cuprlns ln
catalog provine dln sectoarele conduse de autorli acntul

capitol ~1 de r. Barnea.
' Atlt aceast categorie, cit ~~ vasele de turnat, nu au
Inca ln llteratura romneasca de specialitate, ~~ ln parte
nici ln cea european, o terminologie bine stabllltii, comuna.
5 Oalele ~i cnlle sint catcgoriile cele mai neglljate ln
puhllcatllle de materiale arheologice, a~a inclt ne-am
viizut ln situa Ua de a nu avea decit cu rare exceptll analogll
bine datate. Atragem atentia insa ca, prin nsu~i speciflcul
lor, mal legat de product(a provinciala ~~ uzul eomun, a ceste
categorii de vase au o importanta deosebila ln cunoa~terea
aspectelor niai restrinse, locale ~1 regionale, ale evolutlei
culturil materlale ln epoca romana.
n aceast categorie am inclus toate ohiectele marunle
uzuale ~i de arta minora, grupate dupa criteriile generale,
prezentate mal sus, tlnlnd seama in plus de malcrialul
din care au fost produse: lul, slicl, os, metal. platrli.

178

www.cimec.ro

CA T ALOG*
Fig. 1 10. in p!uninlul vin
D, S V Il ln, 1971
Vas de tlp Hamangia, pasta bine aleasa cil
bucatele marunte de cloburl ~~ carbune, ars
ro~u in interior, bruna in exterior: slip fin ln
exterior, decor lustruit cu lmpresiuni punctiforme; dg= 10; dmax = 27 ; 1 = 25; D.
Berciu, Cu/tura Hamangia, 1, Bucure~tl. 1966.
p. 67, fig. 24/1, de la Mangalia; V. Volschi
~~ ~!. lrimia, Pontica, 1, 1968, p. 68 - 69,
fig. :~6 - 38, Manga/ia $1 Limanu; Inca un vas
Hamangla provenind de la Adamclisi se afhl ln
l\luzeul de arheologie din Constanta.
Fig. ill.

~1

D, SVII, 1974

1(1)

Fructiera, fragment piclor ; pasta gri, flna,

slip negru, decor lustrult, in benzi orizontale ;
d = 7; i = 7,5; Exemplar asemaniitor la
Poiana, SC IV, 3, 1952, p. 208 fig. 29/2; Cri~an,
fig. 84.
NI 1(2)
D, SVII, 1971
Fructlera, frasment piclor; pasta finii., cenu~ie
deschisll; d = 12 ; i = 7 ;
Cri~an, p. 170 (sec. 1 i.e.n. - 1. e.n.).

m1w

~s~1m

Fructiera, fragment, lucraU cu mina ; pasU

zgrunturoasa de buna calitate, slip gros bej
deschis; d = 40; i = 5.
NI 1(-i)
A, SIVa, 1971
Cea~cii dacica,
fragment, JucraU cu mina ;
pasla zgrunturoasa brunl-rOfC&tA cu nisip ~~
calcar, decor alveolar pe buzl; 1 = 7.
NI 1(5)
D, SI. 1974
Oali\-borcan, fragment, lucratii cu mina ;
pastii de proasta calitate, cu bucatele de calcar,
slip propriu bej-galbui.
NI J(G)
D, SI, 1971
Oalii, fragment, lucrat cu mina; pas ta aspr.
hej glbuie, cu cuart, cioburi pisate ~~ crbune;
d = 14; 1 = 9;
Dtcorat cu brlu alveolar pe umAr, ca la
Poiana, faza tlrzie, ~~ llfoigrad, Cri~n. fig. 76;
pl. LXXV/7.
NI 1 (7)
A, S IVa, 1971
Oalil, fragment. lucratii cu mina; past cu
nisip, brun-ccnu~ie, calcar ~~ scoici; alveole
pe huzi\ spre r:x;terior; d = 18; 1 = 6.
NI 1(8)
U. SIVa, 1971
Oala frngment, lucralii cu mina; pastii cu
nisip ~~ ciirbune, bruna ; incizii oblice pe Iiitimea buzei ~1 alveole rare pe muchla exterioar; 1 = 3,5.
NI 1(9)
A, SIVa, 1971
Oali\ lucratii Cil mina; pastli de huna calitate,
brum1-ro~cata ; eresliiturl largl pe buza;
d = 17; i = 5.
.\1 1 ( 10)
D, SI, 1971
Oal:l, fragment, lucrata cu mina; pasta cu
scoici, brunii-negricloasa; d = 16; i = 3.
l\1 l(lla)
D, SI, 1971
Onlii, fragment diu hllzi'i, lucratii cu mina;

past:l neagrii eu impurit:i~i (l':J.lcar, l'iuhuri);

alveole pe I.n1zii ; = 12 ; i = :J.
NI 1(11b)
ibidem
Fundul aceleia~i oale (fragment); d = 10.
Fig. 145 NI 2(1)
D, SI, 1971
Vas (cupa ?) de factura elenlstlcli., fragment
atlpic ; pastli. fln bruna-ro~cata, angobii
bruna-neagr ;
Cf. Capu/ Dolojman, M. Coja, BMI, 41, 1972, 3,
fig. 3/11.
Fig. 111. NI 2(2)
D, SVII, 1973
Cupii, past:i f!na, caolln ; angob brunii-ro~
cat mata; dmax = 12; i = 4,5;
Ca la Sirmium, O. Brukner, pl. IV /8 (sec. 1 e.n.).
D, SV II, 1973
NI 2(3)
Strachina TS, past fin, bej, angobii ciirmiziebruna-sldefle; d = 18; i = 2;
Holwerda, pl. III/367, 374 (pergamiana);
Drag., p. 20, fig. 13/2 (sec. I i.e.n. - I e.n.).
D, SVII, 1974
NI 2(4)
Strachinii, fragment, pasta fin, caolin, slip
portocallu mat ; d = 22 ; 1 = 2,4 ;
Knlpowitsch, p. 29 (prima jum. a sec. 1 e.n.;
Robinson. (.;, 4!J (sec. 1 i.e.n. - I e.n.).
D, SI, 1973
NI 2(5)
Strachlna, pastA fln ii, bej, slip ciirmlzlu mat;
d= 25; i= 3;
Evolueazl din forma Waag, pl. Il, 17 p.,
elenlstic tlmpuriu.
NI 2(G)
A-B,-~ !(naos), 1972
Strachln:l TS, pasta ciirmlzle, angobli. ro~le
portocalie ; d = 24 ; i = 4 ;
Robinson, M.1 (mljl. sec. 1 e.n.); Knipowltsch,
fig. 12/2 (sf. sec. 1 i.e.n. - incep. sec. II e.n.).
NI 2(7)
A-B, SI (naos), 1972
Strachin, TS, pasta ro~cata, angob bruna
la exterior ;
Waag, nr. 75 - 79, pl. II - III.
Fig. 142. NI 3(1)
A, SV bis, 1971
Amfor, fragment; pastii ciiramizle, slip albvcrzlli ; dg = 4 ; i = 12,
Callender, p. 20. pl. III b, nr. 2 (a doua jum.
a sec. 1 l.e.n.).
D, SV Il, 1973
Fig. 1-t 1. NI :1(2)
Am fora, fragment; past criimlzle aspra
cu pigment mgru; slip propriu;d=1:l;i=6;
Aminte~te forma tlmpurle de la Zeest, pl. II/9
a (sec. VI- V i.e.n.).

Fig. 112. NI 3(3)

D, SV II, 197 4
Amfor, fragment fun; pas ta cu mult nlsip
bej ; slip roz-glbui ; df = 4 ; i = 9 ;
Ca la lfistria, Materlale 7, 1969, movila XVI,
p. 258, fig. 23 (sec. 1 - Il e.u.) .
Fig. 112
~~ 145. NI 3(4)
A, SIII- IV, 1\l';'O
Amfora, fragment fund ; pasla cu nlsip, ro,catii, df = 8 ; 1 = 2S.

-------------------- Alctuirra

plan~elor

nu respecta lntrutotlll catalogul.

179

www.cimec.ro

buza dreapta, partea bombaU dinspre fund

omatii. cu proeminente paralele, fine; d =
18; t = 5.
Bonis, p. 49, pl. XXI/52, XXII/1; Robinson,
H. 32, pl. 68; G. 76, pl. 66 (sec. 1 - II e.n.).
Nil 2(6)
D, S l, 1970
Strachina, fragment, TS; past bej, ftn,
angob portocalie-lucloasli. ; d = 24 ; 1 = 2,5 ;
Robinson, F 4 (tradltle elenlsticli.) ; Terlsse,
fig. 30/1 ; Nouaeslum V, pl. 54/3 (derivA din
aceast formA).
Nil 2(6)
D, S 1, 1970
Strachina, fragment ; pastA finli., cli.rmizie,
foarte bine frAmtntati, slip portocaliu ; d = 26 ;
1= 3;
Ca la Martre de Veyr, Terisse, fig. 31.
Nil 2(7)
D, SI, 1971
StrachlnA, fragment; pasU finli. cenu~ie, slip
grl-negriclos (terra nigra); .d = 16; 1 = 3.
La Slrmlum,lmltatle dupa terra nigra(sec.IIe.n.);
O. Brukner, pl. 1II/4.
Nil 2(8)
D, SI, 1972
Strachinli., TS, fragment; pastli. bej, angob
portocalie lucioas; d = 18; 1 = 3.
Waag, Hesperia Il/1. pl. IX/108 (sec. 1 - Il
e.n.).
Nil 2(9)
D, SI, 1971
Strachln, TS, fragment; pasta crli.mlzle,
angobA ro~le Iucloasii; d = 12; 1 = 4,5.

Fig. 142. NI 3(5)

D, SV Il, 1973
Amfora, fragment fund; pasta flna, caramizle;
df= 5;

1 = 6;

DerivA din Zeest, pl. XXIV/53 g (sec. IllII l.e.n.).

Fig. 141. NI 6(1)
D, SVII, 1973
Oala, fragment; pasti albicioasA cu pigment
negru; d = 14; t = 2,5.
D, SI, 1971
Fig. 142. NI 7(1)
Capac fragmentar; pastA albA asprli cu pigment negru ; d = 13 ; 1 = 5.
Fig. 143. Nil 1(1)

D, Sla, 1970
dacicii, fragment, lucrat cu mtna ;
pasta zgrunturoasa, cenu~te; d = 22; 1 = 6.
Nil 1(2)
D, Slla, 1972
Oahl, fragment de buza, lucrata cu mina ;
pastA bine aleasli, cenu~le-negrtcloasa ln tnterlor, cu slip gros, brun-ro~cat ln exterlor ;
alveole pe buza; d = 16; t = 3.
Nil 1(3)
D, Slla, 1972
OalA, fragment buza, lucratA cu mtna ; pasta
relatlv bine lucratA, neagrA ; d = 16; 1 = 4.
Nil 1(4)
D, Slla, 1972
OalA, fragment de buza, lucratli cu mina ;
pasta bej-cenulJie ; d = 20 ; 1 = 5 ;
Crl~an, pl. LVII/2.4 (sec. 1 l.e.n. - 1 e.n.).
Nil 1(5)
D, SVII, 1974
Oala, fragment buza, lucratii. cu mtna ; pasta
neagra; d = 18; 1 = 5.
Nil 1(6)
D, SVII, 1974
Oalli, fragment buza, lucrata cu mina ; past
caramlzle cu slip bej, fln ; d = 14 ; 1 = 4 ;
Cri~an. pl. LXXIX/3.
Nil 1(7)
D, Slla, 1972
Oala, fragment de perete, lucrata cu mina ;
pasta poroasii ; decor cu milturica ; 1= 6.
Nil 1(8)
D. Slla, 1972
Oala, fragment perete, lucratii cu mtna ; past
relativ bine lucratA, bej-cenu,le ; decor de
impresiuni scurte, oblice pe umAr; 1= 4,5 ;
Ornament aflat tn provlncla Dacla IncA ln
sec. IV l.e.n., cf. Crl,an, p.l XXV /8.
Nil 1(9)
D, Slla, 1972
Oala, fragment fund, lucrau cu mina ; past
zgrunturoas cu cloburl, pletrlcele, Inegal
amestecat, cenu~le, arsa secundar; d.f. = 13;
1= 6.
Nil 2(1)
D, SI, 1973
Cup:l TS ; pastii. bej, angobli ro~le intensll.;
d = 18; i = 3,5;
Tip Tschandarli Urzlu (sf. sec. 1 - tncep.
sec. Il e.n.) Holwerda, pl. 111/394; forma
Drag. 33.
Nil 2(2)
A-B, SI (narthex), 1972
Strachin:'i, fragment; pasU ~~ angobll. ro~cate
portocalii ; d = 12,5 ; 1= 4 ;
Robinson, G.35 (prima jum. a sec. 1 e.n.).
Nil 2(3)
D, SI, 1971
Strachin, fragment ; pastll. bej, angobll. ro~ie
lucioasa ; d = 24 ; t = 3.
Holwerda, pl. II 1/372 ( Pergam) ; Knlpowltsch,
Il/21 (sf. sec. 1 e.n.).
Cea~ca

Nil 2(4)
D, SIIa, 1972
Strachlnli., fragment TS; flmls ro~u-caramizlu;

Fig. 144
~~ 145. Nil 2(10)
D. sn. 1971
StrachlnA, TS, fragment; past ro~ie, angobii
ro~ie intens ; pe buz, decor cu barbotinii,
frunza ; d = 10 ; 1 = 3 ;
Holwerda, pl. IV /585 (sec. I - Il e.n.); Drag,
35, epoca Flavllor.
Fig. 143
~~ 145. Nil 2(11)
A, Tl, 1971
Castron, TS, fragment; pesta caramlzle, angoba ; ro~le, distrusa ln cea mal mare parte.
H. Ricken, Ch. Fischer, Die Bilderschsseln
der romischen Topfer von Rheinzabern, Materlalen zu R!lmlsch-germanlsche Keramik, 6,
Frankfurt am Main, 1963, T. 116 (a doua jum.
a sec. Il e.n.).
A. SV, 1971
Fig. 145. Nil 2(12)
Castron, TS, fragment; pas l ciiramizie, angob:l
ro,te intensii.; Drag. 37 ; F. Hermet, La Graufesenque, Paris, 1934; epoca Flavllor.
D, SVII, 1973
Fig. 144. Nil 2(13)
Strachlna, fragment; past aspr, ciiriimizle.
slip mat, clirli.mlziu ; d = 22 ; 1 = 3 ;
Asemi!.nAtor la Oswald, pl. LX/5.
Fig. 144-145. Nil 2(14)
D, Slla, 1972
Strachini!., fragmente de la mal multe exemplare; past asprii, bej-ci!.rmizie, slip galbenportocallu cu nuante sldefii; decor pe buz
de linll tn val ~1 perle ; d = 33 ; i = 2 ;
Ca la Histrta, Materiale, 8, p. 287, fig. 9 (sec.
II e.n.).
D, S la, 1971
Fig. 145. Nil 2(16)
Strachinli.-platou cu apuctoare ; pastli. fin,
bej, slip gros gll.lbui-bej, mat; decor cu lncizll
liniare ~1 rotunde; forma Drag, 39.

180

www.cimec.ro

Nil 2(16)
D, SI, 1971
Strachinii, fragment, forma Drag. 39 ; past
flna bej, slip ro~u-portocaliu; omament cu
linli inclzate ~1 perle.

Fig. 144
~1 148. Nil 2(17)
D, SI, 1973
Strachina, TS, fragment fund; pasta finA
ro~ie, angobil ro~le lucioasA ; df = 22 ; 1 = 2 ;
Tlp Tschandarll, Waag, Hesperia, II, 1,
pl. V 1II/90 {sec. 1 - II).
Fig. 144. Nil 2(18)
D, SI, 1971
StrachinA, TS, fragment fund; pastA bej,
an goba ro~ie intensa, IucioasA ; df = 5 ; 1 = 3 ;
Tip Tschandarll. Waag, Hesperia Il, 1, pl.
IX/95.
D, S lia, 1972
Fig. 143. Nil 2(19)
StrachinA, fragment, imltatle terra nigra;
past linA, bej, slip negru-sldefiu ; df = 10 ;
i= 3,5.
Fig. 144. Nil 2(20)
D, SI, 1971
Strachin, TS, fragment fund; pastA bej,
finil, angob ro~ie, lucloasA, decor cu lmpresluni ob lice dispuse circular ln interior; 1 = 1,5 ;
Waag, Hesperia Il, 1, pl. X/241 - 250.
Fig. 143. Nil 2(21)
D, Slla, 1972
Castron, fragment; pasta finA ro~ie-glbuie,
decor cu rotita ln trei benzi de mArimi dlferite ; d = 24 ; 1 = 3 ;
Ca la Hislria, Materiale, 7, 1959, p. 287, fig. 9/3
{sec. Il. e.n.).
D, SI, 1970
Fig. 144. Nil 2(22)
Castron, fragment, past flnli, bej, slip cliriimizin deschis ; d = 20 ; 1 = 2,5 ;
Form de provenient La Tne, la Strmium,
O. Brukner, pl. Vl/4.
Fig. 144
~i 148. Nil 2(23)
D. Sla, 1970
Strachin, fragment, past bej, slip de cali tate
inferioar brun-bej, decor cu roUta ln trei
registre; d = 14; 1 = 3;
Traditie la Tne, O. Brukner, pl. V 1/6.
NU 2(2-1)
D, Slla, 1972
Strachin, fragmente numeroase; pastil galben, slip brun-ro~cat (unele fragmente au
impresiuni cu roUta) ; d = 22 ; 1 = 4 ;
Waag,
Hesperla, II, 1, pl. VIII/81 {sec.
1- II e.n.).
Fig. 14-t. Nil 2(25)
D, SI, 1972
Castron fragmentar ; pastil. aspril. crmizle,
slip ro~u de calitate inferioarli. ; d = 25 ; 1 = 5.
Nil 2(26)
A-B, S(naos), 1972
Castron (fructleril. ?), fragment ; pastil cilril.mlzie, slip brun-ro~cat ; 1 = 4 ;
Robinson, G.32 {sec. 1 - Il).
Nil 2(27)
D, S 1, 1970
Castron, fragment ; past aspr alb, decor
cu caneluri pe buzil. ; d = 22 ; 1 = 2.
Gose, 482, Claudius - Vespasian.
Nil 2(28)
D, SI. 1970 {neilustrat)
Strachin { ?), fragment perete ; past albii
flnil, cu smalt giilbui ; omament cu barbotinii
acoperit de smal~ verde-ollv {singurul exemplar la Tropaeum) ;
Drag. TS, p. 100 {sec. II - III e.n.).

Fig. 144
~1 148. Nil 3(1)
D, SI, 1970
Amforii, fragment glt ; pastii asprii albA {mal
multe fragmente) ; dg = 8 ; 1 = 12 ;
Ca la Jllslria, Materiale, 7, 1959, p. 258, fig.
23 {movila XVI) {sec. 1 - II e.n.).
P'lg. 144. Nil 3(2)
D, SVII, 1974
Amforil. fragment glt ; pastil ciiriimlzle ; dg =
14; t = 7;
Dresse!, tlp 4 {sec. 1 l.e.n. - 1 e.n.).
Nil 3(3)
D, S l, 1973
Amforii, fragment ; pastil. zgrunturoasA cu
pletricele ~1 cuart. cil.rmlzle; dg= 12; t = 7 ;
Variantil. Dresse], tlp 4.
Fig. 146. Nil 3(4)
A, SIVA, 1971
Amforil, fragment ; past cil.riimlzle ; dg =
11,5; 1 = 6;
tnrudltA cu Zeest, pl. XIV/30 b {sec. 1 l.e.n. 1 e.n.).
Fig. 144. Nil 3(6)
D, Slla, 1972
Amfor, fragment ; pastil finii, fil.lnoasA, bej ;
slip brun-negru mat ; dg = 17 ; 1 = 9 ;
FormA ca la Novaeslum V, pl. 25/1, August Clau diu.
Nil 3(6)
D, Sla, 1971
Amfor, fragment ; pastil ciiriimlzle ; dg-= 14 ;
1 = 12;
Asemntor cu Novaestum V, pl. 24/10.
A, SIII, 1969
Fig. 146. Nil 3(7)
Amforii, fragment ; pastii cil.riimlzle-brunl
(v. ~i Nil 4(8); dg= 11,5; 1 = 9.
M. Babe~. SC IV, 22, 1971, 1, fig. 8/1, p. 29;
A Ril.dulescu, Pontlca, 8, 1975, pl. Xlf2a
(sec. II e.n.).
Nil 4(1)
D, SIIa, 1972
Urclor, fragmente dln mai multe exemplare;
past aspra, crmlzle, slip portocaliu sau
brun; d = 13; t = 3,5;
Gose, 237 (sf. sec. 1. e.n. - tncep. sec. II);
Bonn er J ahrb, 162, 1962, p. 308, fig. ?a,
Hadrian.
Nil 4(2)
D, S 1la, 1972
Amforet:'i, fragment; past zgrunturoas cu
pletricele, alb-ro~iatic (mai multe exemplare);
dg= 5,5 ; 1 = 3.5 ;
O. Brukner, fig. 17; pl. VII (Sirmium) {sec.
1 - II); Novaesium V, pl. 85/4. Augustus Claudius.
Fig. 146
D, SI, 1971
~~ 148. Nil 4{3)
Urclor, fragment ; pasta fin bej, slip ro~ubrun ; dg = 7 ; i = 3 ;
A. Rdulescu, Pontica, 8, 1975, pl. Xf3a
(sec. 1 - II e.n.).
Fig. 146. NU 4(4)
D, Sla, 1970
Urclor, fragment ; past fln ciiramizie, slip
ro~u-sideflu;
dg= 2,2; dmax. = 4,1 1 = 3.
Novaesium V, pl. 19/13.
Nil 4(5)
D, SI, 1971
Urclor, past zgrunturoas, caolin, albA;
dg= 6,5 ; 1 = 4,5 ;
E. Bonis, pl. XXV /11. Claudius; Nouaeslum V,
pl. 19/4.
Nil 4(6)
D, S l, 1973
Urclor, pastl!., finli, slip ro~u lntens, sidefiu ;
dg= 6; t = 4.

181

www.cimec.ro

Fig. 146
~1 148. Nil 4(7)
D, SIV. 1973
Urclor cu gura trilobata, paslli aspra, caolin,
slip proprlu, alb; caneluri fine pe gt ~~ gurii;
i = 14;
A. Radulescu, Ponllca, 8, 1975, pl. Vlll/2 a
(sec. II. e.n. ).
Fig. 146. Nil 4(8)
D, SV Il, 1973
Urcior, lund fragmenlar, pasta flna gri; dl =
12; 1=2,7;
M. Ba be~. SC IV, 22, 1 !171. 1, p. 29, fig. 8/1.
Nil 4(9)
D, S l, 1 !170
Urclor, fragmentar, pasta fina roz-glllbule;
df= 7,5; dmax= 19; i= 9.
A. Radulescu, op. cil., pl. V Ill/2 a.
Nil 4(10)
D, Sla, 1970
Urcior, toarta in torsada, pastli finii, bej, slip
ro~u lntens-mat; d. tortil = 3 ; 1 = 7,5 ;
Robinson, F 68.
Nil 5(1)
D, S la, 1970
Oalii, fragment, pasta asprii. cu pietrlcele
miirunte, brun-ro~cat, ars secundar; dg= t-t ;
f = 5;
E. Bonis, pl. VII/1; tlp obl~nuit in ccramica
belgicll.
4
NU 5(2)
D, S la, 1970
Oalll, fragment, pastii gri, flnii aspra, in spi\rtura ; dg = 20 ; 1 = 5 ;
E. Bonis, pl. VII/1 (forma generalii).
Nil 5(3)
n. sr. 1971
Oalii cu tuartii, fragment, pasl caulin eu
nisip, alba, cu urme de ardere scrundarii ;
dg= 16; i = 4;
Al. Suceveanu, SCIV, 18, 1!167, 2. p. 216.
fig. 4/22 (sec. II e.n.).
Fig. 147. Nil 5(4)
D, SIA, 1970
Oalll fragmentar, pastii. zgrun~uroas .. ciment",
cenu~iu inchis ; dg= 15 ; 1 = 8;
E. Bonis, pl. 111/7. sec. 1, traditie La Tne.
Nil 5(5)
D, S lia, 1972
Oal-castron, fragment, past aspr ro~ie,
slip proprlu; dg= 22; i = 5,5;
Novaesium V, pl. 11/5.
A, S II 1, 1969
Fig. 146. Nil li(G)
Oala, fragmentara, past cariimizie, slip ru~u
pe jumatatea supcrioarii; dg= 18; 1 = 23;
Robinson, J. 56 (sec. Il e.n.).
D, S Il a, 1972
Fig. 117. Nil 5(7)
Oalii-caslron, fragment cu trei tort!, pasta
fina fiiinoas, roz-glbuie, angoba ciiriimlzle
mata; dg= 17,5; df = 7; toartii laU de 4.
Fig. 116. Nil 5(8)
D, S la, 1970
Oalii, fragment, fund, past zgrunturoas
carmizie, gr! in sprturii ; df = 8,4 ; 1 = 6.
Nil 5(9)
D, S 1, 1971
Oal. fragment perete, pasta aspr alba, pe
pintee briu puternlc dezvoltat in relief, ornat
cu lmpresluni rotunde ; 1 = 3.
D, SI, 1970
Fig. 147. Nil G(1)
Canit, fragment, pastii. fina cllramizie, slip
brun mat; dg= 8; i= 2.8.
Histria, M. Coja, SCIVA, 25, 1974, 1, fig. 2/3.
pl. 1/4, p. 40 (sec. II e.n.).
NU G(2)
A, SIV, 1970
Ciinlt, fragment fund, pasta cariimlzie ; df =
3,5 ; dmax = 5.

Nil 7(1)
D. Slla, 1!172
Capac, fragment pasta alb-glbulr: d = 14;
1= 4,5.
Nil 9(1)
D, S la, 1!171
Opalt, fragment, past alb-giilbuie, urme de
slip brun-glbul lucios ;
Iconomu, p. 14; fig. 24-26 (sf. sec. 1 e.n. lncep. sec. II e.n.); provenlent ltalic.
Nil 9(2)
D. S la, 1971
Opalt, fragment, pastii cllrilmizie, slip ro~u
aprins, mat. Pcrlzweig, nr. 75, (mijl. sec. 1 e.n.);
T. Szcntllcky, nr. 143a, p. 101 (mijl. sec. 1 e.n.).

Fig. 148. NU 10(1)

D, Sla, 1970
Statuet, fragment, trracotil, rcprezentind un
cap de cfl'b; fa!a eslc turlilii inainte de ardere;
imilii exemplare cu executie mai buna : Catalogue des figurines grecques de terrecuite, Constantinopol, 1908, pl. VII/7, nr. 2 215 ~~ M!Jrina,
Il, pl. 224/h, nr. 1 588.
Fig. 147. NU 10(2)
)), S 1, 1 !172
Cutlt de fier, fragment ; 1. = 18,5 ; [max =
3,2 ; gr = 0,5.
D, Slla. 1 !)/2
Fig. 149. NIII 1(1)
Oalii, fragment de lmzii. lucratii cu mina:
pasta relatlv fina, cenu~ic, incizii obli<"c pc
buza; dg= 20; i = 2;
Analogie la Moigrad, Cri~an, pl. !.XX IY /1.
NIII 1(2)
A, SIY, 1!170
Oala lntreaga, lucrnlii cu mina ; pasl:1 hrumleenu~ie,
pu tin zgrun~uroasii; dg= H ;
dmax= 1!1; df= S,5; = 17.
NIII 1(3)
A, ::iY. !!J'ill
Oalii, fragment, lucrat c11 mina; pasl puroas;\
cu nlslp, cenu~ie, alveole pe buz in cxlcrior;
dg= 18; 1 = 11.

Fig. 149
~1 150. NIII 1(4)
D, S 1ln, 1 \J/2
Oal, fragment de buza, lucratii l"ll mina ;
pasta asprii bine aleasii., asemiinaloarc cele!
.. ciment" romane, ro~ie-brun ; al\cule pe
buzli.; dg= 15 ; 1 = 5.
NIII 1 (li)
D, S lia, 1 97:.!
Oala, fragment de buzli., lucrat cu mina;
past cu scolcl ~~ pietrlcele de calcar, gri ; buza
rsfrint cu lmpresiunl alveolare fcu tc cu llO
instrument ascutlt; dg= 15 ; i = 5.
NIII 1(G)
D, Slla, 1 \J'il
Oala, fragment de buz, lucrat cu mina : past
foarte bine aleasii., cu scoici ~i cioburi pisate,
cenu~ie; sub buz este aplicat o purtune
scurtii de briu alveolar ; dg = 18 ; i ~= 7.
Fig. 149. NUI 1(7)
D, Slla. 1'372
Oala, fragment de buzii, lucrata cu mina ;
pastii cenu~le-negricioasa, decor alveolar, fin,
pe buzli. ~1 pe umar; dg= 12; dmax = 16;
1= 6.
NUI 1(8)
D, S lia. 1972
Oal, fragment de buz, lucrat cu mina;
pasta bine lucrat, cu cloburi ~i scoici, cenu~ie
neagrii; pe buzli. impresiuni cu un instrument
rotund; dg= 11; i = 4.
NID 1(9)
A, S III, 196!1
Oalli. fragment de buza, lucrat cu mina ;
past cenu~ie, slip cenu~iu Justruit (mal mullc

182
www.cimec.ro

exemplare aceea~i pasta, fragmente atipice) ;

dg= 35; 1 = 6.
N'III 1(10)
D, Slla. 1972
Strachin, fragment. Iucrat cu mina ; past
cu scoici ~~ pietrlcele, cenu~ie, in exterior slip
gros, fin. negru ; buza cu proeminente ; i = 4,5
Fig. 149. NIII 1(11)
D, SUa, 1972
Tipsie fragment, lucratii cu mina (mai multe
exemplare) ; pastil. poroasii, neagril.; df = 12 ;
dg= 15; 1 = 5.
NIII 2(1)
D. Slla, 1972
Strachlnil., TS, fragment. pastil. bej-caramizie,
an goba ro~le inchis, lucioasii ; dg= 24 ; 1 = 2,5 ;
Waag, pl. XII/18, TS occidental.
NIII 2(2)
D, SUa, 1971
Strachlnil., TS, fragment, past fainoasa, cil.rmizie, angoba cil.rilmlzle, strlurl fine sub buza
ln lnterlor ~~ exterlor; dg = 24 ; 1 = 4,5 ;
Knlpowltsch, pl. 1/1 a; provenlenta microaslatica.
NIII 2(:J)
D. sn. 1972
Strachina, fragment, past flna galbule, slip
portocaliu, mat; decor ln barbotlna pe buza;
dg = 13 ; 1 = 2.5 ;
Knipowitsch, pl. II/23 (sec. 1 e.n.); Robinson,
G.61) (sec. 1 - II e.n.).

D. SVII, 1973
Fig. 150. NIII 2(4)
Strachinii, TS, doua fragmente de perele.
ornate cu semiove ~~ cerbi ; past bej, angobii
ro~ie slriiluciloarc ;
Kamitsch, pl. XXVI/9. Domltlan- Traian.
NIII 2(1i)
D, Slla, 1972
Strachlna, fragment, forma Drag. 39, pastii
bej, flmis brun-ro~cat, mat ; omament de
puncte ~~ cercurl concentrlce; frunze stlllzate.
Apulum. lnv. 5 963 (a doua jum. a sec. II ~~
lncep. sec. Ill e.n.) (lnformatie Dan Isac).
NIII 2(6)
o. svn. 1973
Castron, TS, fragmente de la mal multe exemplare, pastii portocalie, angoba caramlzie
putln lucioasa, decor cu barbotlna.
NIII 2(7)
D, SI, 1973
Castron, TS, fragmente, pastii bej, slip ro~u
lucios, decor cu rozete de d.imenslunl variate.
H. Ricken, Ch. Fischer, op. cit., sec. II e.n.
NIII 2(8)
D, SUa, 1972
Strachina, fragment fund ; pastii aspra ro~ie
cu angoba ro~le de proastA calltate ln lnterlor ;
df= 11;
La Dinogetia, Gh. ~tefan, SCIV, 9, 1958, 1,
p. 61 fig. 7/1-2 (sec. II. e.n. ).
D, S lia, 1972
Fig. 149. NIII 2(9)
Strachln, fragmente de la mai multe exemplare, pastii fina, bej sau cil.riimizle, slip eil.ramlziu sau brun-ro~cat; dg variazA lntre 12 ~116.
Formil. Drag. 32.
NIII 2(10)
D, S lia, 1972
Strachina, fragment, pastii ro~ie, angob ro~le
san ro~ie-glbule ; dg = 20 ; 1 = 2.5.
Robinson, F 34.
NIII 2(11)
A-B, SI (naos), 1972
(~1 0, SUa, 1971)
Strachina fragmentara (mal multe exemplare);
pasta bej sau eil.ramlzle, sllp bej deschJs; decor
culmpresinni alveolare pe buzil.; dg= 14 - 16.

Fig. 151. NIII 2(12)

D, S lia, 1972
Strachina-castron,
nenumarate
fragmente.
passim; pasta finoas, fin san aspri, sllp
brun, ncgru san portocallu ; decor format dln
lmpresiuni prelungl, oblice (la unele exemplare)
pe umar; dg= 16 - 20;
Sirmium 11, pl. XXj71, nr. 7a, tip de sigil/aia
chiara.
NIII 2(13)
D, SUa, 1972
Castron bitronconlc, fragment ; past asprii
cenu~ie ; dg = 22 ; i = 5.
Sirmium II. pl. XXII/75, nr. 2.
NIII 2(14)
A. SIV, 1970
Castron bitronconic, lntreg; past brunil.-cenu~ie cu slip ro~u. formil. Drag. 44 ; dg = 14 ;
df = 4.3 ; 1 = 8 ;
Robinson, K 51 (mljl. sec. Ill e.n.).
Fig. 149. NIII 2(16)
A, SIV, 1971
Castron, fragment ; pastli ro~ie-carmlzle ; dg =
20; 1 = 7.
Fig. 151. Nlll 2(16)
D. SUa, 1972
Castron, fragmentar; exemplare numeroase,
pastA asprii alb-glbule, slip bej-brun ; dg = 24 ;
1= 6;
Sirmium 11, pl. XXIII/76, nr. 1.
Fig. 150
~i 151. Nlll 2(17)
0, Slla, 1973
Castron, fragment ; pasta aspril. alba-bej,
ars secundar; dg= 24 ; 1 = 6.
Sirmium Il, pl. XXII/75, nr. 12-13.
Fig. 151. NIII 2(18)
A. S IV, 1970
Strachin, lntreagii ; pasta criimlzie, partial
acoperitii cu slip ro~u; dg= 18; df = 15;
1= 3,5;
Sirmium II; pl. XXI/72, nr. 3 (sec. III c.n.).
NIII 2(19)
A, SIY, 1971
Strachina, fragment buza; pastll as pra glllbuie.
A-B, S 1 ( exonartbex), 19/3
Strachina, fragment; buzil. ca cele anterioare,
omatll ln sa cu inelzll oblice pe margine;
Sirmium II. XXIf73, nr. 1 (sec. 111 e.n.).

Fig. 150. NIII 2(211)

Fig. 151. NIII 2(21)

D, Sla, 1972
Strachlnii, fragment (mal multc exemplare);
past crllmizle, slip ro5u san brun ro~cat;
dg = 25 - 26 ; 1 = 3,5 ;
lnrudit cu Sirmlum 111, pl. XV /8. imitatie,
dupa sigillata clliara.
NIII 2(22)
D, Slla, 1972
Castron-urnii, fragment buz; pastil. fini!. cil.ril.mlzle-ro~le; dg= 25 ; 1 = 6,5.
NUI 2(23)
D, S lia, 1972
Castron, fragment fund; pasti!. fln carmizie,
slip ro~u. palld ln lntcrior; df = 7,5 ; 1 = 2.
NIII 2(24)
D, Slla, 1972
Castron, fragmenl fund; pastii fiiinoas rozglbuie, slip caramiziu intens ln lnterior ~i
partial ln exterior ; df = 6 ; 1 = 3 ;
Holwerda, pl. 111/375, la Olbia; imita ceramlca
pergamianil..
NIII 2(26)
A, SIV, 1971
Castron, fragment fund; pastll ciiramlzle;
df = 4; 1 = 3.
NIII 3(1)
D, Slla, 1972;
Amforll, fragment glt; pastil. finll, cariimizie;
toarta imedint sub buz, pe umar; dg= 16;

183

www.cimec.ro

dmax = 22 ; 1 = 14 ; Poplllan, Dacla 18,

pl. 1/2 (sf. sec. II e.n.).
Fig. 152 NIII 3(2)
D, S lia, 1971
Amfora, fragment; varlanlli a tlpulul anterlor,
past flnli. alb-glilbule; dg= 15 (sf. sec. II ln cep. sec. 1Il).
NIII 3(3)
D, S lia, 1971
Amfor, fragment glt; pasta asprli, clirli.mlzle;
dg= 14 ; 1 = 10;
Zeest, pl. XXXII/77 (sec. II - III e.n.);
Popllian, op. cft., pl. II/1-2.
NIII 3(4)
D, SI, 1973
Amforli., fragment buzli.; pastli. asprli., ro~le
lnchlsa; urma unel tortl maslve lmedlat sub
buzli.; dg= 18; 1 = 7 ;
Zeest, pl. XXXI/75 a (sec. II - III).
NIII 3(5)
D, SIIa, 1971
Amfora, fragment buzli.; pastli. flnil carilmlzle,
slip proprlu ; dg = 14 ; 1 = 4.
NIII 3(6)
D, svn. 1973
Amfora, fragment fund; pastil asprli. cilrli.mlzle;
dmax = 7,3; df = 3,8; 1 = 14,5;
Cf. Dresse!, nr. 17.

Fig. 151. NIII 3(7)

D, S lia, 1972
Amfora, fragment fund; pastil aspril cli.ranzie, slip alb-gillbul; df-4,7;
Zeest, pl. XXXVII/93, p. 117 (sec. II- III e.n.).
D, Slla, 1971
Fig. 152. NIII 3(8)
Amfora, fragment fund; pastli. asprli. cilrli.mlzJe,
grl in sparturli.; df = 10; 1. plclorulul = 4,3 ;
t. totalil = 6.
Nlll 4(1)

D, S lia, 1972
Urclor, fragment; pastli. flnli., aspril ln sparturli.,
ciiramlzie, sl.lp ro~u lntens ; dg = 2,5 ; dmax =
11;1=7;
Gose, 374 (sec. I - II); M. Coja, SC IVA,
1974, 1, pl. 1/1 (sec. II -III);

Fig. 152 NIII 4(2)

D, S lia, 1971
~1 154. Urcior, fragment buza; pastli. falnoasa bej,
slip brun-ro~cat ; dg = 6 ; 1 = 3,5.
NIII 4(3)
D. S lia, 1972
Urcior, fragment buzli.; pastii bej-cliramlzie,
slip ro~u ; dg = 7 ; 1 = 3.
NIII 4(4)
A, S III, 1969
Urclor, fragment lund ; pastli. caramlz!e; df =
9 ; dmax = 30 ; 1 = 20.

Fig. 152. NIII 4(5)

A, S IV, 1971
Urclor, fragment fund; pastli. fina cli.rli.mlzle,
arsli. secundar; df = 6; dmax = 15; i = 12.
NIII 4(6)
D, S lia, 1972
Urclor, fragment fund; pastli. fini brunil-cliramizle; df = 3,5 ; dmax = 8;
Crlste~tl, D. Popescu, fig. 114/4.
NIII 5(1)
D, Slla, 1972
Oalli., fragment buzli.; pastli. asprli. grl, slip
proprlu ; dg= 16 ; 1 = 5.
Slrmlum II, pl. XXVI/81, nr. 3.
NID 5(2)
D, Slla, 1972
Oalli., fragment buzli.; pastil zgrunturoasil,
brunli.-ro~catil ; dg = 16 ; 1 = 6.

NIII 5(3)
D, S lia, 1972
Oalli. lntregtbllli. ; pastli. zgrunturoasil grl, arsl
secundar;
dg= 18; df= 8; dmax= 18,
1= 9,5.
NIII l'i(4)
D, S lia, 1972
Oalli. fragmentarli ; pastli. zgrunturoasil, brunli.ro~catli ; dg= 16; 1 = 9;
Crlste~u. D. Popescu, fig. 113/3.
Nlll l'i(5)
A, SIV, 1971
Oalll. fragmentarli. ; pasta cu nlslp, bruni-cenu~le; dg= 15; 1 = 7.
A-B, SI (naos), 1973
Fig. 154. NIII l'i(6)
Oalli., pastli asprli. ro~ie, slip ro~u ; dg cca 18 ;
i= 4;
Criste~ti. D. Popescu, fig. 114/3.
D, SI, 1973
Fig. 152. NIII 5(7)
Oalii de mari dlmensiuni, fragment; pasti
zgrun~uroas, bruna-ro~cata; dg= 18; 1 = 4.
NIII l'i(B)
D, SII, 1971
Oala, cu urma unel tort!, pe umar ; past fini
cli.ramlzle, slip cli.rli.mlzJu; pe umar decor
lncizat cu val; dg= 14 ;
D. Popescu, fig. 108/11.
Nlll 5(9)
D, S lia, 1972
Oala, fragment fund ; pastll. flnli., gr! deschls 1
df = 10; D. Popescu, fig. 110/3.
Nlll 6(1)
D, S lia, 1972
Canlta dln pastli. flnii, bej, ro~cata ; dg= 10;
1= 4.
NIII 7(1)
D, S lia, 1972
Capac fragmentar; pastli. zgrunturoasii, albagalbule, ardere secundarii ; dmax = 1O.
Fig; 153
154. NIII 9(1)
A. SIII, 1969
Opal~ fragmentar; pasta cenu~le,
~tampilii
ln rel.lel: IANVARI; L= 9; l= 6; 1= 3:
C. Iconomu, tlp XII (sec. 1 - II); T. SzentIleky, nr. 125-133.
NIII 9(2)
D. SIA, 1971
Opal~ fragmentar, rostrum ln forma de lnimA:
pastli. flnA roiJle ; omament floral pe dise ; L =
7;1=6;1=3;
Iconomu, tlp XX, nr. 550 (sec. I I - III r.n.).
NIII 8(3)
A, S IV, 19i0
Opalt. pastli. brunil-ro~catli. ; pe dise un cocot
ln relief, foarte rli.splndlt ln Dobrogca ; L = 8 ;
1=6;1=4;
Iconomu, tlp XX, 34; T. SzentWeky, nr.
184-185 (sec. II- III e.n.).
NIII 9(4)
A, SIII, 1969
Opalt. pastli. brun-ro~catA, pe dise reprezentat un kantharo:r; L = 8,3 ; 1 = 6 ; 1 = 5 ;
Iconomu, tlp XX; L. Bernhard, nr. 300.
Fig. 153. NIII 9(1'i)
D, Slla, 1972
Opalt fragmentar ; pastli. bej, angobil matA
ro~le lntens ; toarta lamelarii omata cu o
rozetli. ; L = 4,5 ; 1 = 5.
Fig. 153
~1 154. NIII 9(6)
A, SV, 1971
Opalt dln fier, fragmentar; L = 11,2; 1 = 8;
1= 5;
Gllau (jud. Cluj), castrul roman, faza ,de
piatrA", plesA aproape ldentlca, lntreagil
(lnformatle Dan Isac).
Fig. 154. Nlll 10(1a, b)
D, SIX, 1974
StatuetA terra eotta, douli. fragmente poate de
la plese dlferlte; la, fragment dln bustul zeltel
Diana; 1 = 7.

,1

184
www.cimec.ro

Fig. 153
~1 154. NIII 10(2)
A, SIV, 1970
Bol de stlcla incoloril., ornat cu lnclzU clrculare
~1 liniare ~i lm pres! uni rotunde ;
dg = 6 ;
1=4,5;
Dupa M. Bucovala, este singurul exemplar de
acest tlp pe terltorlul Romnlel ; analogil la
Gnter Rau, ln Acta Praehlstorica et Archaeologlca, 3, Berlin, 1972, pl. 181, fig. 77/4 ~~p. 182.
Fig. 154. NIII 10(3)
A, SIV, 1970
Vas din stlclll incolorll, fragment; decor asemantor precedentulul.
NIII 10(4)
A, SIV, 1970
Vas de stlcla lncolor, fragment de fund;
df= 5.
NIII 10(5)
D, SI, 1970
MArgea de sticl albastrii, lnchlsii, ln formii de
butola~; d = 1,4; 1 = 1.
NIII 10(6)
D, S lia, 1972
MArgea de sticlii albastra lnchlsa, de formA
bltronconicli. ; d = 0,8 ; 1 = 0,5.
NIII 10(7)
D, S lia, 1971
MArgea sau fusaiola de stlcla, culoare grl-cenu~le
transparenta; d = 3,3 ; 1 = 1,8.
NIII 10(8)
D, SIIa, 1972
Inel de stlcla neagra, fragment ; d = 2,5.
NIII 10(9)
D, SIIa, 1971
MArgea dln pastli. alba-verzule, matA, in formd
de cantalup; d = 1,7; 1 = 1,3.
Intercisa II, p. 442, fig. 94/47 (sec. Il- III e.n.).
Fig. 155. NIII 10(10)
A, SV, 1971
Unealtli micA (na vetA?) dln lut ars (modelatli.
~~ ars, nu tiilatA dln ci'irAmldA); L = 8,5 ;
1= 2.
NIII 10(11)
A. SV, 1971
Ac de pAr dln os cu cercule~e lnclzate sub
captul rotunjlt; L = 7,5.
NIII 10(12)
A- BSI,
(bazlllca ,.slmplii"), 1972
Pliicutd de gresie; 12 x 7 x 1.
NIII 10(13)
D, T22, 1974
Vlrf de pilum din fier, piitrat ln sectlune ;
L = 5; 1= 0,5.
NIII 10(14)
A, SIV, 1970
Unealtii de fier (armii ?) lncovolatii ; L = 38.
Sirmium Il, pl. XIV/55.
NIII 10(15)
A. SV, 1971
Cosor de fier; L = 12.
NIII 10(16)
A, S III, 1969
Verlgii de bronz (inel ?) ; d = 2,3.
Nlll 10(17)
A, SV, 1971
Cerce) de bronz, fragment; L = 2,3.
NIII 10(18)
A, SIII, 1969
Aplicii decora ti va de bronz ; L = 4 ; 1 = 4, 7 ;
gr= 0,3.
NIII 10(19)
A, SIVa, 1970
Ac de bronz; L = 9.
NIII 10(20)
A, SVbls, 1971
Chele de bronz; L = 3,7.
NIII 10(21)
A, SV, 1971
Obiect de bronz (toartii ?) ; L = 4,5.
NIII 10(22)
A, SV, 1971
Toarti\ de bronz lncovolatd reprezentind un cap
de cal.

Fig, 156. NIVA 2(1)

D, SI, 1973
Strachlnii TS, fragment; pastii bej, angobl
ro~le lntensii; dg= 18; 1 = 1,9;
Waag, Hesperla II, 1, pl. IX, nr. 169 (mljl.
sec. III- mljl. sec. IV. en.).
NIVA 2(2)
D, SI, 1973
Strachlnii cu toartii, fragment ; pastii bej flnii,
slip portocaliu, mat in interlor ; dg = 20 ;
1= 3,2.
NIVA 2(3)
D, SI, 1972
Strachlnii bltronconlcA, fragment, pastli asprll.
bej, slip brun-ro~cat; dg= 18 ; 1 = 5,5 ;
Waag, Hesperia II, 1, pl. X, 244, tip. D (sec.
II - IV e.n.).
D, SI, 1971
NIVA 2(4)
Castron, fragment, exemplare numeroase; pastli
flnii bej, slip portocallu plnii la brun-ro~cat,
ornat cu impreslunl sub diametrul maxim ;
dg varlazii lntre 20-26; 1 = 4;
Waag, Hesperla II. 1, pl. X, nr. 274 (sec. II IV e.n.).
D, SI, 1973
NIVA 2(5)
Castron, fragment ; past asprii ciirllmlzle, slip
mat cliriimlzlu; dg= 18; 1 = 4.
A, SIV, 1970
NIVA 2(6)
Cupii, fragment pastli. albii-giilbuie cu nlslp ;
dg= 13 ; 1 = 5,5 ;
O. Brukner, pl. II/8 (sec. 1- III).
NIV A 2(7)
D, S 1, 1973
Strachlnii, fragment (mal multe exemplare);
past finii fainoas, galbule, slip ro~u mat in
interlor ~1 pe buza ; dg = 20 ; 1 = 3,4 ;
Waag, pl. Xl/931. tlp D (sec. II- IV e.n.),
Sirmium Il, pl. XXII/75, nr. 6.
NIVA 2(8)
D, SI. 1971
Castron-.. urna", fragment; pasta fini!, bej,
slip brun-ro~cat ; decor cu dltltA pe pintee;
rlg = 13 ; 1 = 5,5 ;
E. Bonis, pl. XIII/8. mormlntul 45.
NIV A 2(9)
D, S Ila, 1972
Castron,
fragment; pasta-clmcnt, bruniiro~cata; dg= 18; 1 = 3,4.
Fig. 156
~1 157. NIVA :J(1)
D, SI, 1971
Amforii, fragment; pas ta ciirilmlzle deschlsii,
slip alb-glbui ; dg = 14 ; 1 = 9 ;
Kilo. 48, pl. X 1/2 (plnii la 328 e.n.).
Fig. 156. NIVA 5(1)
D, S 1, 1971
Oalii, fragment; past fin grl; dg= 16;
1= 6.
D, SI, 1971
NIVA 5(2)
Oala fragmentarii cu doua tort! ; pasta flnii,
ro~le; coaste sub buzd ; toartii lata de 3, 7 ;
dg= 20; 1 = 8.
D, S 1, 1971
NIVA 5(3)
Castron, fragment; past fln, ro~ie; dg= 14;
1= 6.
A, SIV, 1971
NIVA 7(1)
Capac-amforii, past aspra, galbena-caramlzle ;
d= 9; 1 = 3,2.
Fig. 156
~1 157. NIVA 9(1)
D, SI. 1970
Opait de bronz ; L = !l ..~ ; 1 = 4,6 ; i = 2,5 ;
T. Szentlt-leky, p. 141, pl. \'111/101 (sf. sec.
1 e.n.).

24 - c. 1813

185

www.cimec.ro

Fig. 158. Nl\'8 1(1)

0, SI, 1970
Cea~cii ,.dacicii", fragtuentarii, lucrati'i cu mlnR.;
pastii poroas cenu~ie; imprcslunl alveolare
pe buzi'i. ln exterior; dg= 14 ; 1 = 4,5.
0, S 1, 1970
NIVB 1 (2)
Oalil. fragmentar ; pastii fini!. neagr decor
Instruit; df = 9,5 ; dmax = 19 ; 1 = 12.
NIVB 1(3)
0, S lia, 1972
Fragment ceramic din pasti cenu~le, fini!., cu
decor Instruit in dung! verticale
oblice ; ar
putea proveni dlntr-un urclor; 1 = 5,5.
NIVB 2(1)
D, S lia, 1971
Strachinil., fragment, pastil. aspril. c4ril.mizie,
decor zimtat, ln trei registre, pe fata exterioar
a buzei ; dg = 24 ; 1 = 2,5 ;
Keller, p. 116, fig. 31/11.
NIVB 2(2)
D, S lia, 1971
Strachinli., fragment ; pastii fini'i bej, slip ro~u
intens, mat ; dg = 24 ; 1 = 3,4.
NIVB 2(3)
D, S l, 1970
Strachtni'i, fragment ; pastil. finli. bej, slip brunro~cat; dg= 24 ; 1 = 3,5.
NIVB 2(4)
D, SI. 1972
Castron, fragment ; pastli. cu mica mrunta,
ro~ie; dg= 16; 1 = 4,5;
Keller, p. 116- 117, fig. 31/6. terrlnii (sec.
IV e.n.).
0, SI, 1970
NIVB 2(5)
Strachinii, fragment; pastii aspri'i gi!llntic, slip
c;iril.mlziu ; dg = 22 ; i = 3,8.
NIVB 2(G)
D. S 1la, 1972
Strachin;, fragment; pastii fini\ bcj, slip brun;
dg= 16 ; 1 = 2,5 ;
Hayes, forma 63, p. 109 (sec. IV - V e.n.).
NIVB 2(7)
D, SI, 1971
Cupli. fragmentarli; past-ciment, cenu~ie;
dg= 20; 1= 4,7.
NIVB 2(8)
D, Sla, 1970
Castron, fragment; pasti'i bej, slip de slabii calitate, brun-ro~u. dg= 24 ; 1 = 6,5 ;
1. Bamea, SC IV, 20, 1969, 2, p. 269 (sec.
IV- VI e.n.).
NIVD 2(9)
D, S la, 1970
Strachinii, fragment; pastil. finli. ro~ie, slip de
slabii cali tate, ro~u ; dg = 26 ; 1 = 3,5 ;
Hayes, JY. 410, fig. 93/2 (sf. sec. IV e.n.).
NI\'B 3(1)
D, SI, 1971
Amfora, fragment gurii, pastil. asprli. c4rtlmlzie
cu slip alb-gil.lbui; dg= 14; 1 = 6; toarta lata
de 6,5;
Kilo, 48, pl. XI/2 (plnli. ln anul 324 e.n.).
NIVB 3(2)
A, SV, 1970
Amfor, fragment din glt cu toart, past asprii
cu nisip ~~ mlci'i, cli.riimizle, striuri orizontale
inguste de sub toartii (exista numeroase fragmente cu acela~i decor, earaeterlstlc acestul
nive!) ; 1 = 9.
NIVB 4(1)
D, S 1, 1970
Urcior, fragment din buza, pastil. glbuie, slip
brun; dg= 14; 1 = 5.

NIVB 4(3)
D, S lia, 1971
Urcior, fragment din gt, pasl;i ro~le cu slip
gros ro~u; dg= 12; 1 = 4.6.
Kilo, 48, pl. XVII/86 (pinii la anul 321 e.n.).
NIVB 5(1)
A. SY, 1970
Oalii, fragment din buzii ~i toartii, pastii albiigiilbuie cu nislp ; dg = 16 ; 1 = 4.
NIVB 5(2)
A, SV, 11170
Oala, fragment din buz, pasta albil.-gil.lbuie ;
dg= 16.
NIVB 10(1)
A, S 1, 1968
Fibulii de bronz;
Keller, tip 1 (sec. IV e.n.); Kovrig, grupa 1:1,
pl. XXII/5-8 (sec. IV e.n.).

,1

D, SI, 1970
NIVB 4(2)
Urcior, fragment din buzi'i, pastii bej, fina, slip
brun ; dg = 8 ; 1 = 3,2 ;
Klio, 48, pl. XVII/81, p. 289 (dupa anul 370
e.n.).

rg. 159. NIVB 10(2)

A, S\', 1\171
Ac de cusut din os; L = 10.
NIVB 10(3)
D, S lia, 1973
Fusalol4 din plumb, tronconica, cu decor
cu puncte ~1 cerculete pe baza conulul, dlspuse
ln jurul orlficiulul; d = 2,5; 1 = 1,1.
A, SIV, 1970
NIVB 10(4)
Cosor din fier; 1 = 20 ; 1 max = 4,5.
NIVB 10(5)
A, SV, 1971
Clocil.nel dln fier cu cape tele ascu~lte; L = 10;
1 = 2.
NIVB 10(6)
A, SIII, 1969
Ivar dln fier; L = 10; 1 max= 4.
NIVB 10(7)
A, SI\', 1\170
Verlgil. din bronz.
NIVB 10(8)
A. S\', 1\171
Virf e siigeata lriloal in fier; analogie la
Sadove~. 1. Wrlkov, Sadovetz, pl. XIX/1.
Fig. 1lll. NV 2(1)
A, S 1. 1968
Strachina, fragment de fund; ~tampilat in interior cu o ernee cre~tinil. cu contur duhlu ~i doua
capete umanc ; past ro~catil.-portocalie ; centrul fundului este bombat ln lnterior; df = 9;
Probabillnrudit (dupa tlpul de crucc) cu Hayes,
p. 365, grupa III, 71, fig. 79 d.
NV 2(2)
A-8, SI (naos), 1974
Strachlnii, frngment fu nd; ~tampilii in formii
de cruce cre~tln cu contur dublu ;
Hayes, p. 367, grupa Ill. 71, fig. '79 f. (sel'.
V - VI timpuriu).
fg. 160
~1 161. NV 2(3)
D, T22, 1970
Strachin, fragment fund ; ln centru, ln interior, ~tampilil. o ernee cre~tlnii cu contur dublu ;
df = 13;
Hayes, p. 365- 367, nr. 71, c-d (sec. V- VI
e.n.).
D-C, SXII, 1975
Fig. 161 NV 2(4)
Strachlnil., fragment fund cu ernee cre~tinii cu
dublu contur ~tampllatii in centru.
NV 2(5)
D-C, SIX, 1975
Strachin, fragment fund; decor ~tampllat r.11
iepura~l; df = 10-12;
Hayes, p. 357, 35 t, grupa Il- III (sf. sP.c. V
e.n.).
NV 2(6)
A-D, SI (naos), 1974
Strachlnli., fragment fund ; decor ~tampilat cu
crin;
Hayes, p. 353, grupa II- III, fig. 73/12 n
(sec. V - V 1 e.n.).

186
www.cimec.ro

Fig. 161. N'V 2(7)

A-B, SI (naos), 1972
StrachiiJii. fragment lund; decor ~tampiiAt 1:11
rozete ~i palmete ;
Hayes, p. 349- 351, fig. 72/3 c, pl. XX l/1
(sec. IV - V e.n.).
NV 2(8)
A-B, SI (naos), 1973
Strachina, fragment fund ; decor, cu ramurele
de brad stllizate dispuse in stea, in centru.
NV 2(9)
A-B, SI (naos), 197:!
Strachinli, fragment; aceea~i pasta ro~ie-porto
calle ca la cele de mal sus; decor ln registre
clrculare de lncizil dlspuse radlar.
NV 2(10)
B-C, SVIII-IX, 1974
Strachina, fragment fund : decor asemanl.or
precedente!.
Fig. 160. NV 2(11)
D, SII, 197l
Strachlnli, fragment Imza; pastli cliramil:le.
slip ro~u. decor cu incizll in trel registre orlzontale pe buzli, ln exterlor ; dg = 22 ; t = 3.
Fig. 160
~~ 161. NV 2(12)
D, Sll, 1973
Strachina fragmenta r cu doua torti; pastil
flnli bej, slip mat brun-ro~cat ; dg = 34 ;
i= 7;
Kilo, 48, pl. XVII/104 (sec. V e.n.); Hayes,
p. 38!1, tip. G (sec. V - VI e.n.).
Fig. 160. NV 2(1:J)
A-H, SI
(bazillca, ,.simplli"), 1971
Gastron, fragment; pastf1 zgrunturoasii bejglillmie ; llg = 22 ; = 3 ;
Hayes, p. 100, forma 59 (sec. V e.n.).
NV 2(14)
A-B, SI,
(bazilica .,simplii"). 1974
Fig. 161. Castron, fragment asemlini\tor precedentului;
buza decoratli cu val lncizat.
Fig. 160. NV 2(1o)

A-B, SI
(bazilica, ,.simpl"), 1972
Castron, fragment asemlinator precedentnlui
~~ buza decorat cu alveole pe margine ~~ banda
ln val, lncizat ; dg = 17.
NV 2(1G)
A-B, SI (criptil.), 1972
Castron, fragment asemiintor precedentului,
pastli zgrunturoasli cenu~le; dg= 22 ;
Hayes, p. 327-329, forma 2 B (sec. V e.n.).
NV 2(17)
D, S 1, 1970
Castron fragmentar, pasta cliril.mizie, slip ro~u;
dg= 27; t = 8.
NV 2(18)
A-B, SVII, 1972
Strachinii, fragment, past ro~ie-portocalie ;
dg= 27 ; l = 3,5 ;
Hayes, p. 34:l - 345, fig. 71, forma 10, tlp. A.
NV 2(19)
D, SIV, 1972
Strachlnli, fragment, variantli a tipului anterlor, pas til cdramizie ; dg= 24 ; 1 = 4,5.
NV 2(20)
A-B, SI (naos), 1973
Strachin, fragment; pastii brunil-deschis,
slip brun in interlor.
NV 2(21)
A-B, SI (naos), 1972
Castron, fragment ; pastli zgrunturoasa, cu
nlslp, cenu~ie-bruna; 1 = 8.
NV 3 (1)
D, SI, 1!170
Amforil, fragment glt; pastli ro~le, slip bejgll.lbui in exterior (exemplare numeroase);
dg= 11; i = 6.
Kilo, 48, pl. XIV/43 (anli 370- 420 e.n.).

NV 3(2)
D, S Il, 1971
Amforii, fragment; pastii. bej-galbule; dg= 11 ;
i= 12;
Klio, 47, fig. 8, nr. 68 (sec. VI e.n.).
NV 3(3)
D, SIX, 1974
Amforil, fragment gt ; pastil asprli brunii-ro~
catil; dg= 13 ; 1 = 12.
Kllo, 47, fig. 2 (sec. VI e.n.).
NV 3(4)
D, SIII- IV, 1972
Amfor, fragment gt; pasta aspril cu nlslp ~i
cioburi pisate, bej, slip roz-glbui; dg= 10;
i= 7;
Kllo, 47, pl. Il, nr. 34 (sec. V e.n.).
Fig. 160
~1 164. NV 3(5)
D.
Amforil, fragment bu;i ; pastii.
inferioarii, angoba grosolan, sub
barbotlml; dg= 10; 1 = 9;
C. Seorpan, Pontlca 8, 1975, p.
pl. 1/5.

SV, 1974
de calilate
git urme de
268, tip. K,

Fig. 160. NV 3(G)

D, Slll, 1972
Amfora, fragment buzii; past brunii-negrleioasli ; dg= 14; 1 = 6.
Fig. 162. NV 3(7)
D, S 1, 1970
Amforetii, fragment ; pastii asprii caronuzie,
slip propriu ; dg = 13,5 ; 1 = 13.
Fig. lM. N\- :J(H)
A-ll, SIJ, 1971
Amforelii. fragmenlara; pastii asprii cenu~ie;
1= 10; SCIVA, 26, 1975, 2, p. 210, fig. 1/1
(a doua jum. a sec. VI e.n.).
N\- 3(9)
A-B, SI (naos), 1972
Amfor fragmentarli; pastll. clirlimlzle; L = 53;
B. Bttger; pl. Xlll/35 (sec. VI e.n.).
Fig. 162. NV 3(10)
D, SII, 1971
Amforli. fragment fund; pastli bej-bruu ;
dl= 3; dmax = 12;
Kilo, 48. pl. XV/50 (sec. VI e.n.).
NV 3(11)
D, SV, 1972
Amforet:i., fragment fund ; pastii finli bej-ci'iriimizie; df = 4,5; d. max. = 7,5; 1 = 6.
NV <1(1)
D, SV, 1974
Urclor, fragment git; pastii finii, cliriimizie;
dg = 4,5 ; 1 = 5.
NV 4(2)
D, SI, 1 !170
Urcior, fragment glt; pastli cll.rmizle, cane! url
orizontale pe glt; dg = 7 ; 1 = 4,8;
Kilo, 47, pl. 111/66 (sec. VI e.n.).
NV4~

~S~1~

Urcior, fragment gt ; pastii asprli brun-negricioasii. ; dg = 6 ; 1 = 6.

C. Scorpan, Ponti ca, 8, 1975, pl. \' 11/5 (sec.
VI e.n.) la Dinogetia ~i Sacidar1a.
NV 4(<1)
D, SI, 1970
Urcior, fragment glt; pastli asprii, brunii
buza dreaptli ~1 gtul inalt, cu caneluri orlzontale ; dg = 6 ; 1 = 4.
Fig. 164. NV 4(5)

A-B, SII, 1972

intreg; pastii galbenli-clirlimlzie cu
nislp ; canelurl orizontale pe pintee; dg= 3,3 ;
dmax = 4,5 ; df = 2,5 ; 1 = 8.
NV 4(G)
A-B, SIX, 1974
Urcior, fragment peretc ; pasta nisipoasli bejcii.rll.mizie, decor incizat in val ~~ doua cancluri
Urciora~

187
www.cimec.ro

orizontale lncadrnd un briu de crestliturl miel,

obllce ; 1. frag. = 4,5.
A-B, SVII, 1972
Fig. 162. NV 5(1)
OaiA. fragment buzii ; pastA nisipoasA, flna, bej ;
dg= 26; i = 4.
A-B, SI- II,1971
NV 5(2)
Oali!.. fragment buza ; pasti!. nisipoasA cenu~ie,
bej la suprafatii ; dg = 20 ; 1 = 3.
B. Blittger, pl. XVIII/101 (sflqitul sec. Vsec. VI e.n.).
A-B, SVII, 1972
NV 5(3)
OalA. fragment buzii ; pasta nisipoasA, brunAcArAmizie; dg= 17,5; l = 2,6.
A-B. SI
NV 5(4)
(culoar-cripU), 1972
OaiA, fragment buza ; pasU cu nisip fin, gAibuie;
dg= 11; 1 = 5.
NV 6(5)
A-B, SV 1, 1972
Oala, fragment buzii ; pasta cu nlslp stlcloasA,
cenu~le ; smal~ ollv de slabi cantate ; dg = 12 ;
1= 4.
NV li(6)
A-B, SI (crtpta), 1972
OalA, fragment buza ; pastl zgrunturoasA,
cenu~ie; dg= 12; 1 = 5.
NV 5(7)
A-B, SVI, 1972
Oalli. fragment buzii ; pasta asprii, brunA, neagrA
in spiirturli; dg= 12; 1 = 7.
NV 5(8)
A-B, SVIII, 1972
Oalli, fragment buzii ; pasta zgrunturoasd ;
bruna-ccnu~ie, dg= 16; 1 = 3.
NV 5(9)
A- B. SI (naos), 1972
Oalii, fragment buzi\ ; pastii asprii, bcj-galbuie;
dg= 16; i = 3,5.
NV a(10)
A-B, S Il, 1971
Oal:l cu toart:l, fragment ; pastli aspra, cll.ramizle; dg= 15; 1= 7.
NV 5(11)
A-B, SI (narthex), 1972
Oalll, fragment buzii ; pasta asprA, galbeniicenu~ic; dg = 11 ; 1 = 4.
NV 5(12)
A-B, SIV, 1972
Oala, fragment buz:l ; pasta asprA, cArll.mizle ;
ars secundar; dg= 13 ; i = 5.
NV 5(13)
D, S Il, 1973
Oala, fragment buzii; pasta aspra, cenu~le
negricioasa (numeroase exemplare cu sau fArli
torti) ; d = 12 ; 1 = 6.
NV 5(14)
A-B, SVIII, 1972
Oala, fragment buz cu toartli ; pastli asprli,
caramizic (mai multc exemplare); dg= 17 ;
1= 7.
NV 5(15)
D, SV, 1974
Oala, fragment fund; past asprA bruna-ro~
cata ; dg= G; 1 = 3.
Fig. 163. NV 6(1)
D, SII, 1971
Ciinita. fragment buza; pasta flnli, ro,le, cu slip
brun ln exterlor ; dg = 8 ; 1 = 4.
Fig. 164. NV 6(2)
D, SIV, 1972
Cll.nttli. fragment ; pasta aspra, portocalle, ln
exterior, slip brun.
NV 6(3)
A-B, SIII, 1972
Canita. fragment ; past bruna ciiriimlzle ;
Klio, 47, fig. 26, nr. 302 (sec. V e.n.).

Fig. 163
~~ 164. NV 6(4)
D, SIII, 1972
Cll.nitii. fragment fund ; past bruna-ro,ca tA ;
df = 5 ; dmax = 8.
A-B, SI (cripta), 1973
Fig. 164. NV 9(1)
Opait. paslli fina, ciiramizie ; L = 9 ; 1 = 6 ;
T. Szentlleky, nr. 208 (sec. IV - V e.n.);
Perlzweig, nr. 2 808 tip X, forma 2 (sec. V. e.n.).
NV 9(2)
A, SI-li, 1969
Opait, fragment dise ; pastli fin a portocalle ;
pe dise lmprimate monede (c6pii) de la Theodosius al II-lea ; urma unei cruel clitre centrul
dlscului;
Se aseamana cu tipul de la Apulum ( ?). B. Mitrea, Dacla, 9-10, 1941 - 1944, p. 907 - 911,
fig. 1; cf. ~iD. Ivany, tip XII, p. 15 (sec. IV- V
e.n.).
NV9~

~S~1m

Opalt. fragment; pastli cliramizle, slip brunro~cat.

D, S Il, 1972
Opait. fragment fund ; pastii bej-roz ;
Gomolka, pl. IV/42 (a doua jum. a sec. VI
e.n.).
NV 9(5)
A, SIV, 1970
Opalt, fragment toarta reprezentlnd o figura
uman ; pastll. nisipoasii-gAlbuie ;
Iconomu, tlp. XXXIII, p. 147, nr. 768 (sec.
VI e.n.).
NV 9(6)
B-C, passim (Poarta de V), 1974
Opalt. fragment toart reprezentind o figurA
umana cu cruce pe frunte; pasta galbuie;
lconomu, tip XXXIII, p. 147, nr. 768 111 775,
ultirnul provenind tot de la Adamclisl (sec. V 1
e.n.).
NV 9(4)

Fig. 163
fil 164. NV 9(7)
D, SX, 1973
Opait. fragment toartii cruciforma; pasta asprii
ciiramizie.
Fig. 163. NV 10(1)
D, SI, Hl70
Ac de plir din os ; L = 4.
NV 10(2)
D, S la, 1970
Obiect din os ornat cu cerculete concentricc ;
1 = 4 ; gr = 0,5 ;
A. Petre, Materiale 8, 1962, p. 582, fig. 20-21,
NV 10(3)
D, SV, 1972
Obiect dln os, fragment ; decorat cu inclzll orizontale ~~ ln zigzag; d = 2,6; 1 = 2.
A, SIV, 1970
Fig. 165. NV 10(4)
Pieptene bilateral din os, cu nituri din fier
fragment;
A. Petre, Materiale, 8, p. 582, fig. 18/5 (sec.
VI e.n.).
NV 10(5)
A, SIVa, 1970
Ac de cusut din os (passim, mai multe exemplare
fragmentare); L = 10,5.
NV 10(6)
A, SlV, 1970
Pahar din stlcla incolora, fragment buz:l, decor
llniar albastru.
NV 10(7)
A, SV, 1970
Pahar sticla, fragment cu tortltll. ; culoarc verzuie (passim, mai multe exemplare).

188

www.cimec.ro

Fig. 165. NV 10(8-9)

A, SIV, 1970
Opait (candela) din sticlil. (fragmente de la exemplare numeroase, aici !il passim) verzuie;
dmax = 6; 1 = 5,5 dmax = 4,5 ; 1 = 7 'i.a. ;
J. Philippe, Le monde byzantin dans l'histoire
de la verrerie, Bologna, 1970, p. 65, fig. 31/5 ( '1) ;
D. B. Harden, ln The Archaeologlcal Journal,
CXXVIII, p. 80, fig. 2 sau p. 113, pl. V (sec.
V - VII e.n.).
A, SI, 1968
NV 10(10)
Cupil. dln sticlil., fragment fund.
NV 10(11-12)
A, SV, 1970
Pahar de stlclil. lncoloril. sau verzuie cu plclor
inalt; s-a pil.strat numa! partea lnferloaril.
(foarte numeroase fragmente, alcl ~~ passim).
NV 10(13)
A, SI, 1968
Guttium dln sticlil. verzule, fragment.
wwp~

~s~1m

Margea acoperltil. cu smaH brun.

NV 10(16)
A, SIV, 1970
Margea sticlil. ro~catil. cu albastru
NV 10(16)
A, SIV, 1970
Margea stlcla albastril. cu alveole pe cele patru
fete
NV 10(17)
A, SVII, 1972
Margea de sticlil. portocalle.
NV 10(18)
A, SIV, 1970
Margea de sticlil. neagril. cu pete albe.
NV 10(19)
A, SIX, 1974
Margea de stlclil. albastril..
NV 10(20)
B-C, SXI, 1975
Fibul de bronz ; L = 5.
M. Zglbea, Cercetdri arheologice tn Bucure~ti,
1962, p. 379, pl. 11/1.
NV .10(21)
A, SVI, 1971
Ac de pil.r din bronz; L = 6,5.
NV 10(22)
passim
Cataramil. tip .. Sucidava", fragment; L = 2;
1= 2;
A. Petre, Materlale, 8, 1962, p. 579 - 580,
fig. 16/2.
NV 10(23)
A. SIX, 1973
Ac din bronz pentru undltil..
NV 10(24)
A, S IV, 1970
Clopotel din bronz ; 1 = 8 ; dmax = 5.
NV 10(25)
A, SIII-lV, 1970
Clopotel din bronz; 1 = 2,5 ; dmax = 2.5.
NV 10(2G)
A, SVIII. 1973
Rami!. din plumb pentru ogllndil. mica clrculari'i,
decoratil. cu motiv vegetal ; d = 4 ;
D. Tudor, Dacia, 11-12, 1945- 1947, p. 247248, nr. 6, fig. 6.
NV 10(27)
A, SI, 1968
Clrlig cu lant din bronz;
Ibidem, p. 193, nr. 36, p. 189 fig. 35/3 (lant
pentru opaite, sec. VI e.n.).
,'\IV 10(28)
passim
Chele de bronz; L = 3,5.
NV 10(29)
A, S II- Ill, 1970
Chele d.Jn bronz ; 1 = 4.
NV 10(30)
A, S Il, 1969
Apllcil. dln bronz. conlca, cu tortltli ln partea
lnferloarA ; d = 3,5.

Fig. 166. NV 10(31)

A, SIV, 1970
Vlrf de sil.geat din fier; L = 6,5.
NV 10(32)
A, SV, 1970
Vlrf de sil.geatli din fier; L = 8 ;
Kllo, 47, p. 353, pl. XXIII/371.
NV 10(33)
A, S Ill, 1969
Vlrf de pilum din fier; L = 7,5.
NV 10(34)
A, SV bis, 1971
Cliplicel din bronz; d = 6,3.
NV 10(35)
A, SIII, 1969
Unealtli de fier (secer '1), fragmentarii ; L = 21 :
1 = 7,5.
NV 10(36)
A, SI- Il, 196!1
Pilum din fier; L = 23,5 ; 1 = 3.
NV 10(37)
A, S Ill, 1969
Chele din fier; L = 6.5.
NV 10(38)
A, SIV, 1970
IvAr dln fier; L = 15.
NV 10(39)
A-B, SVIII, 1972
Cui din fier; nenumarate exemplarc in toalc
sectoarele.
NV 10(40)
A, S lll, 1 !lG!l
Mortarium din mnrmuri'i; dmax = 28; df =
12,5; 1 = 1:i.
Fig. 167. NVIA 2(1)
D, SI, 1970
Strachinil., fragment buzii; pastli cArlimizic
cu slip ro~u ; dg = 26 ; 1 = 4.
Hayes, p. 343, forma 10 A, fig. 71/6 (sec. \" 1
tirziu - VII c.n.).
D, SVI, 1972
NVIA 2(2)
Strachinli, fragment buza; pastli bej, slip ro~
cat ; dg = 32 ; 1 = 4.
Hayes, p. 400, fig. 89 b (sec. VII e.n.).
NVIA 2(3)
D, SII, 1971
Strachina, fragment buzii ; pastii flnli bej-cil.rmizie, slip brun-ro~cat ; dg = 26 ; 1 = 4,5.
Hayes. p. 157, forma 102, fig. 28/2 (sec. VIVII e.n.).

D. SIV, 1972
NVIA 2(4)
Strachin, fragment buzii; pasta finli giilbuie,
slip ro~u-brun; dg= 22; 1 = 3;
Hayes, p. 157, forma 102 (sec. VI tlrzlu).
NVIA 2(5)
D, SIII- IV, 1973
Strachin, fragment buz ; pastii cenu~ie, slip
brun-negricios ; dg = 24 ; 1 = 4,5.
NVIA 2(6)
D,
Strachlnli, fragment buz ;
slip propriu; dg= 18; 1 =
Hayes, p. 335, fig. 69/23,
Robinson, pl. 71, M. 350,

S II- III, 1973

pasti'i finli ro~le,
2;
sec. V- VI e.n.,
(sf. sec. VI c.n.).

NVIA 2(7)
D, SII, 1972
Castron, fragment fund ; past asprii, bejbrunii ; df = 11 ; 1 = 4.
NVIA 2(8)
D, SV, 1973
Strachln, fragment fund; past bej, slip criimlzlu ; df = 9 ; 1 = 2.
Fig. 167
~~ 170. NVIA 3(1)
D, SII- III, 1973
Amfor, fragment glt, past aspr bej. slip alb
pe glt, litera cl> dlntr-o lnscriptle cu vopsea
ro~le ; dg = 9 ; 1 = 11 ;
G. Kuzmanov, Arheologia, pl. I, tlp. XVIII
(sec. VI e.n.).

189

www.cimec.ro

NVIA 3(2)
D, SV, 1973
Amfor fragmentara, past ciirmlzie, decor
cu striurl orlzontale ~~ va'Uurlte sub toartii (foarte
numeroase fragmente in toate sectoarele la
acest nivel, precum ~~ in nlvelul V); dg= 10,5;
dmax = 35 ; 1 = 21 ;
Klio, 48, pl. X IV /41 (an. 536 - sf. sec. \' 1).
Fig. 167. NVIA 3(3)
D, SIV, 1972
Amforil., fragment glt ; pastil. cil.ril.mlzle deschisa,
slip alb-gil.lbul ; dg = 12 ; 1 = 8 ;
Kilo, 47, pl. III/53, nr. 139 (sec. VI e.n.).
NVIA 3(4)
D, SV, 1972
Amfor, fragment glt; pas til. aspril, bej ; dg =
14; 1 = 6;
Kilo, 47, p. 247, pl. I/9.
Fig. 167
~~ 170. NVIA 3(5)
D, SIII- IV, 1974
Amforil. fragment gt; mai multe exemplare;
pastil. aspril. crmlzle; dg= 11.5; i = 12;
Kilo, 47, fig. 2, p. 251 (sec. V 1 e.n.).
D, SV, 1972
Fig. 168. NVIA 3(6)
Amforli., fragment glt ; past aspril., cramizie
(exemplare numeroase n toate sectoarele) ;
dg= 10; 1 = 5.
NVIA 3(7)
D, S Il, 1972
Amfora, fragment git ; pastll. zgrunturoasa
ro~ie (mal multe exemplare); dg= 16; 1 = 16;
Klio, 48, pl. X 1/6.
NVIA 3(8)
D, S Ill, 1971
Amforil., fragment glt; past brunil.-bej (exemplare numeroase); dg= 10 ; 1 = 5.
Histria l, p. 459, fig. 383; Kilo, 48, pl. XVI/61.

Fig. 167. NVIA 3(9)

D, SI. 1971
Amforil., fragment git ; past:i aspra, bej, slip
bej-galbui; dg= 9 ; 1 = 9,5.
Fig. 170. NVIA 3(10)
D, SV, 1974
Amfor ca ln NV 3(5); fragment glt; past
zgrunturoas, cil.rilmlzle, cu barbotln pe glt ;
urma unel torti pe umAr; dg= 11 ; 1 = 12 ;
dmax = 18.
A-B, SIX, 1974
NVIA 3(11)
Amfora, fragment cu toartil. ; pastll caril.mlzie,
zgrunturoasa ; strluri mil.runte orlzontale ~i
ondulate u~or, nengrljlt lucrate, sub toart:l
(fragmente numeroase ln toate sectoarele lu
acest nivel ~1 partial la nlvelul urmlitor, unrle
exemplare an nrme de slip alb-giilbnl).
Fig. 167. NVIA 3(12)
D, SII, 1972
Amfora, fragment fund ; pastli. bej-cilramlzle ;
1= 8;
Klio, 48, pl. XIII/35 (anli 527- 565 e.n.).
D, SII- III,1970
Fig. 168. NVIA 3(13)
Amforct:i, fragment fund, pastli. rozii-cil.ramlzie, fnndul u~or lngro~at, plat; urme de strluri
deasupra lorlii; rlf = 6,5; 1 = 7,5.
Fig. 168
~1 170. NVIA 4(1)
D, SV, 1972
Urclor, fragment gt cu gura trilobat; pastii
aspri'i, cenu~le, caneluri pe gt, toarta pleacii
de sub buza; dg= 5,7; dmax = 7,4; 1 = 7.
NVIA 4(2)
D, S IV, 1972
Urclor fragmentar; douA tort! de la mljlocul

gltulul plna pe umar; pastil. aspril. cenu~le;

dg= 3,5; dmax = 10; Sucidava, D. Tudor,
Dacla, 7-8, 1937- 1940, p. 383 (sec. VI e.n.).
Fig. 168. NVIA5(1)
D, SIII-IV,1973
Oalli., fragment buzil. ; pastil. aspril. nlslpoasil.,
bej-ro~iatlc, cu ardere secundar (fragmente
numeroase, ln toate sectoarele, ca ~lin cazul
tlpurUor de oale urmil.toare); dg =13; 1=5,5;
llistria l, fig. 394, p. 463 (sec. V 1 e.n.).
NVIA 5(2)
A- B. S 1- Il, 1971
Oal, fragment buzil. ; pastil. nisipoas brun ;
dg= 13; 1 = 4.
NVIA 5(3)
A- B. SV Il, 1972
Oalil. fragmentari'i ; past cu nislp fin ~1 mica,
crli.mizle; dg= 10; 1 = 7.
NVIA 5(4)
D, SVI, 1972
Oalli, fragment buzil.; past aspril. cenu~le;
dg= 13,5 ; 1 = 9.
NVIA 5(5)
A-B, SVII, 1972
Oala, fragment buz; pastil. cu nisip, brunacenu~le; dg= 16; 1 = 3,5.
NVIA 5(6)
D, SIV, 1972
Oalli., fragment buzil., cu urma tortil sub buzii ;
pasta aspra bruna-ro~cata ; dg = 9 ; = 5.
NVIA 5(7)
D, S II- 1Il, 1973
Oalii. fragment buzil., cu inceputul tortii sub
buzil. ; buton la intersectia buzet cu toarta ;
pastil. aspril. cil.ril.mlzie; dg= cca 18; 1 = 4.
NVIA 5(8)
D, SI, 1970
Oalil., fragment buzil. cu douA torti, rotunde ln
sectiune; pastil. de slabil. calitate, culoare bejbruna; dg= 16; 1 = 4,5.
A-B, SVlll, 1972
NVIA 5(9)
Oalil., fragment buzil. ~~ corp, pastil. nlslponsii
bruna-cenu~le; dg= 12; 1 = 7,5;
Hislrla 1, p. 463, fig. 3!15.
Fig. 16!1
~~ 170. NVIA 5(10)
D, SIV, 1972
Oalli. de miel dlmensiuni, fragment ; pastil. aspra
cil.ril.mizle, canelurl pe git; dg = 8 ; dmax = 9,5;
1 = 7,5.
Plg. 169. NVIA li(ll)
D, SI, 1970
Oalli. de mari dimenslunl, fragment buzii ;
pastil zgrunturoas1i, bruna-negrlcloasil., slip
propriu ; dg= 27 ; 1 = 12.
NVIA 6(1)
D, S Il, 1971
Cil.ni~ii. fragment; pasta fln bej, slip ro~u
portocallu; caneluri pe git, sub buzil.; dg= 10;
1= 3.
NVIA 8(2)
D, S Il, 1971
Cil.nltli. fragment; pasta ciiriimlzle; dg= 12;
1= 3.
NVIA 6(3)
D, Slll, 1971
Ciinita. fragment fund ; past.li. flnii grl; df = G;
1 = 4.
NVIA 8(4)
D, SII, 1971
Cilnl~il.. fragment fund; pasta flna ciirlimlzle;
df = 3,2 ; dmax = 10 ; 1-= 4.
NVIA 7(1)
D, Slll-IV, 1973
Capac fragmentar; pastii asprll, bruna-ro~cat~.
slip negru; dmax = 10; = 5.

190
www.cimec.ro

A-B, SVIII, 1972

NVIA 7(2)
Capac lntreg, past cil.rlimlzle deachls; slip

glbui in exterior ; butonul decorat cu o lnclzle

cruciform; dmax = 15; 1 = 5,5;
1. Barnea, Oacia, 1 o. 1966, fig. 15/1.
Fig. 16!J
~i 170. NVIA 7(3)
0, S IV- V, 1973
Tlpar dln lut ars pentru tumarea capacelor;
past finll. fll.lnoasll., ro~ie ; d = 23 ; 1 = 5 ;
gr. capac ln negatlv = 1,2; buton ln negativ = 3;
1. Barnea, op. cit., fig. 5/5; l\1. Coja, BMI, 41,
1972, 3, fig. 5/8.

Fig. 169. NVIA 8(1)

O. SIV-V. 1973
Chlup, fragment de Jmz; pastll. speclficii
foarte densll., cu pietrlcele in acest nive! ~i ln
cel precedent; dg cca = 80.
Fig. 170. :N'VIA 9(1)
A, S II 1, 1969
Opait, pastll. caramlzle; L = 10; 1 = 6.
Fig. 171. NVIA 9(2)
A-B, SI (criptll.), 1972
Opait. pasta caramlzle-ro~cat; L = 10 ;
1 = 6,5, 1 = 3;
Cf. G. Severeanu, ,.Revlsta l\Iuzeulul ~~ Pinacotecll Bucure~tl", 1 - 2, 1936, p. 81 - 82,
fig. 97.

NVIA 10(9-12)
A, SIVa, 1970
Virfuri de pilum din fier; in acela~i loc s-au
mai gsit fragmente din Inca cca 6 exemplare;
L= 8-10.
NVIA 10(13)
A-B, SVI, 1972
Vlrf de sgeatll. trilobat din fier; L = 5.
Fig. 169. N\'IA IO(H)
D, SVI, 1973
Tipar de bijuterii dln calcar; 7,5 x 7,5 x 2,8;
C. Prcda, SC IV, 18, 1967, 3, p. 515; V. Teodorescu, SC IV, 15, 1964, 4, p. 485- 499; M. Constantiniu, SC IV, 17, 1966, 4, p. 95 - 96.
Fig. 172
~i 17:1. NVIB 2(1)
D, SI, 1971
Castron, fragment; past fin bej, slip brunro~cat in lnterior ~i pe partea superionrii in
exterior; dg = 13 ; 1 = 4 ;
Hayes, forma 102, p.157 (sec. VI- \'Il e.n.).
0, SI, 1971
Fig. 172. NVIB 2(2)
Castron, fragment ; pasta hej-galbule cu angob:l
brun-ro~cata, buza u~or ~iintuit ln interior;
dg = 20 ; i = 3,5 ;
Hayes, forma 101, p. 156 (sf. sec. \'1 e.n.).

NVIB 2(3)
0, SIV, 1972
Castron, fragment; pasta bej cu angob1i ro~i<'
carmizie, huza ~antuita in interlor; dg = 2:3 ;
1= 2,7,

Fig. 169. NVIA 9(3)

0, SV, 1972
Opalt. fragment fund; past nisipoas ro~ie ;
Histria, Materlale. 6, 1959, p. 280. fig. 5.
Fig. 171. NVIA 9(4)
0, SIV, 1972
Opait fragmentar; pastii neagra, asprii; d = 7,5,
i= 3;
:\1. Bernhard. nr. 393, pl. CXXIII (sec. V 1 - V 11
e.n.); T. Szentlleky, nr. 254 a, 255 a. 256 a;
precede ca forma opaltele feudale timpurii
descoperite in Oobrogea, C. Cirjan, RevMuz,
1970, 1, p. 62 ~i C. Scorpan, Pontica, 6, 1973,
p. 225, fig. 7/2.
NVIA 10(1)
A, SV III- IX, 1974
Oblect din os asemiinator cu N\' 10(2), unde ~i
analogii; i = 5.
Fig. 169. NVIA 10(2)
B-C, SVIII-IX, 1975
Fibul bronz, pentm analogil vezl piesa urmtoare.
Fig. 171. NVIA 10(3)
A, S 1- Il, 1969
Fibula bronz, tip asemiinator precedentei;
O. Tudor, Sucidava Ill, Oacla 11-12, 1945 -
1947, p. 196- 197, fig. 41/13 ~~ 15 (a doua jum.
a sec. V 1) ; Vin ski, fig. p. 39, pl. XXX Il, 11,
de la Kostolac, dupll. Iustlnian.
NVIA 10(4)
A-B, S\'1-Vll, 1972
Cataram1i din bronz; d = 2,5 ;
Forma aseman1itoare cu A. Petre, Materiule,
8, 1962, p. 578, fig. 11/1 (datat ln sec. V e.n.).
NVIA 10(5)
A-B, SIX, 1974
Cata~amil din fier gsitil alaturi de monedii
lustin II; asemanatoare ca forma precedente!.
NVIA 10(6)
D, SV, 1972
Slilus din hronz; L = 10,5; gr= 0,3.
A, SV III- IX, 1!J71
NVIA 10(7)
Oiiltit din fier; L = 10, gr= 0,5 - 0, 7;
Gomolka, pl. XVII/27:1 (sec. VI e.n.).
NVIA 10(8)
0, SIV, 1972
Nicovala micii pentru hijuterii dintr-un allaj
cu plumh ; forma de trnnchi de con foarle
alunglt; 1 = 4,7; dmln = 0,8; dmax == 1,4.

Fig. 172
~~ 173. N\'IB 3(1)
0, SIV, 1972
Amforli, fragment buz ; pasta zgrunturoaS>i,
bej ; dg= 8,5; 1 = 7,5.
Fig. 172.

~\'ID 3(2)
0, SIII, 1971
Amforii, fragment buz:i ; pastii aspra c:lriirnizil',
slip brun-ro~cat; dg,~ 10; i = 4.

NVIB 3(3)
D, SIV, 1972
Amfor11, fragment de pcrete ; past bej-cilr:imizie, cu urma unci inscriptii cu vopsea ro~ic.
Fig. 173. NVIB 3(4)
0, S 111- IV, 197:1
Amfora, fragment perete cu slriuri m1irunll
orizontale u~or ondula te; pasta caramizie cu
urme de calcar, slip bej, urma une! inscrip\ii
cu vopsea bruna-ro~cnl:l (fonrtc numrroase frngmente in accst nlvel ~~ .'>./\' ~i \'lA. in loate stttoarcle).
Fig. 172
~i 173. N\'ID 4(1)
D, SIV, l!J72
Urcior, fragment din gt ~i corp; pasta zgrun\uroasa, cenu~ie, ,unrluri orizonlale; dg= 7,!i;
dmax = 13 ; 1 = 12 ;
Forma asemantonre ln Klio, 48, pl. XV 11/82.
Fig. 172. NVID u(l)
Oalii, fragment huzii; paslii
roasa, cen~le, angobil groas
hej-ciir1imlzie; dg= 13; 1 =

D, S\', 1972
poronsii zgrun\ude slah:i calilate,
3.

NVIB 5(2)
D, S\'-\'1, 1974
Oalii, fragment; buzii en toarti!., pnslii aspri\.
hrun-ro~cat, grlln extcrior; dg= 1:1; i = 10;
nrudit cu unn diu formclc de la Piatra Frec\ci
(Reroe), SCIVA, 26. 1975, 2. fig. 2/1, (a doua
jum. n sec. VI c.n.).

191
www.cimec.ro

Fig. 172
~~ 173. NVIB 5(3)
D, S IV, 1972
Oalii, fragment buza cu toart ; pastii aspra,
crmlzle, slip proprlu; dg= 12; 1 = 7,5.
B, T9, 1969
Fig. 172. NVID 5(4)
Oal lntreagii, cu doua torti ~i umbo; pastii
asprii, cenu~ie (foarte numeroase fragmente
din astfel de vase ln acest nivel ln toate sectoarele ; aceea~l pasU, culoare cenu~le sau bruniiciiriimlzle); dg= 11 ; dmax = 18; 1 = 16,5 ;
Mangalla, P. Dlaconu, SeiV, 10, 1959, 2,
p. 487 - 489; Axiopolis, 1. Bamea, se IV, 11,
1960, 1, p. 73 - 76, fig. 2/2 (sf. sec. VI e.n., ~1
probabll lncep. sec. VII e.n.).
NVIB 8(1)
D, SIV-V. 1973
ehlup, fragment buzii; past zgrunturoasli., bejciiramlzle; dg= 45; 1 = 7.
Fig. 173. NVIB 9(1)
A, SVIII-IX, 1974
Opalt. toartii pierduta ; pastii fli.lnoasli. bej ;
decor cu llniute radiare ln jurul discului;
L = 9,5; 1 = 7 ; 1 = 3,5 ;
Iconomu, tlp XXX nr. 754, Enisala, fig. 171.
NVIB 9(2)
A, SIV, 1970
Opail. fragment din dise cu toartA ; pastli. bejgiilbuie, urme de vopsea ro~ie pe dise ~i toartii.
Fig. 174. NVIB 9(3)
A-B, SII-111, 1972
Opalt fragmentar; past aspr cli.rmizie, flirii
decor; L= 7,6; 1 = 6; 1= 2,6.
NVIB 9(4)
A-B, S III- IV, 1972
Opait. fragment din dise ~i corp ; pastA asprA,
bej-cenu~ie; decor radiar ln jurul discu1ul, pe
restu1 din dise, urma unel cruel stillzate ( ?) ;
L= 7;
Cf. Sucidava, D. Tudor, Dacia 11 - 12, 1945 1947, p. 168, nr. 7 (sec. VI e.n.).
Fig. 173. NVIB 9(5)
A-B, SIX, 1973
Opait, fragment din dise cu toartA trllobatA;
past fli.inoas bej ; L = 9 ; 1 = 6 ;
Iconomu, tlp XXXIII, nr. 764, 773 sau 776
(sec. VI e.n.); Dinogetia, 1. Barnea, se IV, 20,
1969, 2, p. 263, fig. 10/4 (sec. VI e.n.).
NVIB 9(6)
D, SI, 1970
Opait. fragment; toart cu reprezentare zoomoriA (cap de taur); 1 = 3 ;
Iconomu, tlp XXXIII, fli.r analogie exactii.
Fig. 174. NVIB 10(1)
A, SIV, 1970
Crmid, fragment, cu cruce cre~tln ln relief;
pasta cu nisip fin, bej ; 7 x 4,5 x 1.
NVIB 10(2)
A, SV III- IX, 1974
Fusaiol bltroconic dln lut ars, pastA finii,
brun-cenu~ie; dmax = 3 ; 1 = 2.
Fig. 174
~i 175. NVIB 10(3)
B-e, SXII, 1975
FibulA din bronz; L = 6,2;
Vinski, p. 39, asemiiniitoare tlpului g, pl.
XXXII/15 (Siscia, sf. sec. VI e.n.).
NVIB 10(4)
A, SIII, 1969
Fibulii din bronz ; L = 6 ;
Vinskl, pl. XXXII/4 (Salona) asemAniitoare
ca form, dar cu alt decor; 1. Bamea, SCIV,
20, 1969, 2, p. 264, fig. 12/4 ( Dinogetia) D. Tudor, op. cil., p. 196- 197, ftg. 41/14 (Suctda11a)
(a doua jum. a sec. VI e.n.).

Fig. 174. NVIB 10(5)

A, SII, 1969
BriitarA mici de bronz cu capetele lngro,ate tl
decora te cu cite o incizle ln IJUrub ; gr = 0,2 0,4;
1. Bamea, B. Mltrea, Materiale, 5, 1951, p.
470 - 471 ( Isaccea) ; A. Petre, Materiale, 8,
1962, p. 582, fig. 18/2-4 (Piatra FrecAtelBeroe) (sf. sec. VI - lncep. sec. VII e.n.).
Fig. 175. NVm 10(6)
B, SIVN, 1969
CataramA de bronz de formA ellpsoida1A,
fragmenterA; L = 4; 1 = 2,5; gr. 0,4.
Histria, Materlale, 7, 1961, p. 233, fig. 5 (sf.
sec. VI - lncep. sec. VII e.n.).
D, SIII, 1971
Fig. 174. NVIB 10(7)
Cataramii de bronz, tip ., Sucldava", fragment;
L=5;1=3;
Hialria, Materiale, 7, 1961, p. 260, fig. 25.
NVIB 10(8)
D, S IV- V, 1973
Cheie din bronz; L = 3 ; d inel = 2 ;
V. PArvan, BCMI, 4, 1911, p. 188, fig. 39 (cetatea Tropaeum).
NVIB 10(9)
A, SV III, 1972
lnel de bronz; d = 2,5.
NVIB 10(10)
B-e, SIX, 1975
Lant din bronz, fragmentar cu clrllg (cf.
NV10(27) ; L = cca 12.
NVIB 10(11)
D, SIV, 1972
Vbf de aAgeatii din fier, fragment; L = 5,5.
NVIB 10(12)
B-C, SXI, 1975
Fusalolii emlsfericii din gresle cu lnclzll circulare concentrice (~i alte fragmente dln fusalole
asemniitoare ln sectoarele A ~i D, acela~l
nlvel).
Fig. 176. NVm 10(13)
A, SIX, 1974
Fragment de criimld4 cu decoratU ~~ reprezentiirl cre~Une incizate; cca 6 x 6 x 3.
Fig. 175/1
~~ 176/1.

D, SVII, 1974
fragmentar ; pas til. asprii bej-clr4mlzle;
d = 8 ; 1 = 4 ; gAsit ln condlt neclare ; piiatreazii pe el urme de mortar, ceea ce sugereazii
1egarea lui de unul din momentele de refacere a
incintel.
Opal~

Fig. 175/2
~i 176/2.
D, SVI, 1973
Oalii, fragment fund, lucrati cu mina ; pastii
proast4 cu eioburi pietricele ; ln exterior bejcenutle, ln lnterlor cenu~ie-neagrA ; descoperltii
ln d4rlm4tur4 ;
Cf. SCIVA, 26, 1975, 2, fig. 4/3 (sec. VI e.n.)
(Piatra FrecAtel-Beroe).
Fig. 176/3.
D, SI, 1970
Oal, fragment perete ; pastii asprii bej, striurl
lnguste auperficiale, orlzontale ; g4slt tot ln dlrlmturA.
D, SI, 1970
Fig. 176/4.
Oal4, fragment, pastA cenu~le cu cloburl plsate
~1 nislp, sUp gros brun-bej ; decor cu 1trluri
superficla1e miirunte, orizontale (fragmente
asemiinAtoare a-au descoperit lmpreunA cu alte
materiale datablle la sf. sec. V 1 ti lncep. aec.
VII e.n. ln B-C, SXI, ln ultlmul nlvel).

192

www.cimec.ro

)i

----,.

___
----~-r-

--\1

'n
...........
..

tf
t2
------~

~--

~-==r
\
\

ilt:ttJrJ.a~ \.-~

'

(~< ~-" '!;:::'i!'rc

7

0
Fig_ 140. -

Vas apartinind culturii HamGngia.

il llTJ!!!Sf&~~/riM~""

~==~ r-=~= '~jc~c ~~~~~

c-'~~-~-- -= 'Cr'' -~--~
1
-~
--~- ~--------=---?
'i'"Y

2.6

----

_________?,: '\

r-

.5

~.....

~
~

--

F
1f,f3

22

1
--------

(7
5.1
.J.2

www.cimec.ro

Fig. 1-11.- Ceramic1l. din NI.

\ ;.\

-.
\

lill

1 ,~
i'Il~

i
J

':il

''

'

'

'

\:.\-~

~-

~ ll
f!

.'

:t:

:;: /

~~\,.,

'

1 1

-~:-~

\.

;1 /

''
'1

-;J

~--~~
. ''$----
- - ..

,,,~-T .

1. ./

' ', .,

' '
~

~~
i \\

' -c-

15

..
,1

www.cimec.ro

Fig. 143'.-'-- CeramlcA dfn Nil.

J3

'

J.B
Fig. l H _ Cerarn 1cli din NIl.

~
195

www.cimec.ro

2_.10

2.11

Fig. 145. - Ceramlc:1 dln NI (2.1

198

www.cimec.ro

~i

3.3)

~i

Nil .

.4.4-

- -

----

---==-~--=-

-------

---

---:-------

Fig. 146 - CeramlcA dlD NU.

.197

www.cimec.ro

1
1
1
1
1

1
1
1
1

1
1
1

1
1
1

1
1

1
1
1

1
',

1
1

',,,~

6.2

7.1

\..

'

Fig. 147.- Ceramlci '' oblecte mArunte dln Nil.

198

www.cimec.ro

Fig. 148. - Ceramlcl dln Nil.

199

www.cimec.ro

1.7

iiii/4JJJ,I,f,'
~\\l~[iWifli''' '
2.1

1.10

t.

r
2.15

z.m
Fig. 149. - CeramlcA dln NIIJ.

200

www.cimec.ro

j
/

/2.2

FJg. 150. - CeramJci dln NIII.

28 - r. 1813

201

www.cimec.ro

202

_____ j

1
1

www.cimec.ro

(\j
('~

'i

.....
.....

::::

-z
:a

""'

"'....

"'
"'
;.;

.....
><':>
.....

G:

, ,
,,1

1
1

____ _.,"' ---

www.cimec.ro

0,
~

:a

""

......

"'0<!

w
C\i

tn

'"'.....
~

203

Jj

,,

/1
-"'/ 9.1

'c:: . .

Fig. 153.- Opalte

~1

. NIII.
bo1 de stlcl. d m

204

www.cimec.ro

10.:1

10.4
Fig. 154.

.
dlvene dln 1': 1I 1.
Pragmcn tc ccraml'cc opdl
. 'te si
. <hlccle

286

www.cimec.ro

f0.11

. 1P.tJ

"'1

'10.17

10.19

Flg. 155. - Obiecte diverse din NIII.

~06

www.cimec.ro

~,'

1
1/

-----~

- ,, __
--..-...::-..,.....,
... ::--

www.cimec.ro

207

;;;.

2.1

r-

Fig. 157.- Fragment de amfora

~i

opait de bronz din

NIVA.

ffJf

~~

11

+.3
42

.,~

www.cimec.ro

+-

Fig. 158.-Ceramicil ,1 fibuiA de'.bronz din NIVB.

Fig. 159.- Ohiccle di\ersc din ); LVn .

209

www.cimec.ro

Fig. 160. -

Frngmente ccramicc cu decor din NV.

210

www.cimec.ro

2.3

2.13

. 0;~-.::.;~~~-

~-~...-~_

,.,

___

2f.lj

1=========--===-==-==----===::::::::::::::::::~

Fig. 161. -

Ceramicli diu NV.

21!

www.cimec.ro

....
~

/?

')

1\;

\.

3:, ==~

~~,-1.--I
y-.,'
_ 1 ~.'-
--.
\~
'
t0
===
~
''
~
,,,
1

'{,

-/

~--------!

""

.r.

3.11

'5..5.

~
f0.2.

~~\ ~=.

L. &'

~'~

--~'..

,----!

\513

~
!:/
.

" 'U.

512

y--r---z

-=---------=--

~~~~--~/- - - - -

S.tf

y---~
\

.III~IIIUIDti~UJII 1111 Il li~H:::ss; &: rr :~

;

f(}.f

~~'.

--1:

"'-1

'

4.3#

5..3

\\

~-;----'-i
_.~.-

"

l ,,--- T_.

~10

"7

www.cimec.ro

ffi.J

.,

S.?

Fig. 1 6:!.- Ceramic

~i

obiecte diverse dia !'\\'.

f-Ig. 164. - Ceramlc

~~

opalte dln NY.

213

www.cimec.ro

-- ~

(
o:
10.15

10.28

Fig. 165. -

Obiecte diverse din N\'.

www.cimec.ro

Fig. 166. -

Obiecte diverse dln NV.

215

www.cimec.ro

216

__ j __ ~

www.cimec.ro

..

~i

:;
;z

t:r.

\~ ~ .....

~-,\

-~___....."'

.;\

"J\,

~~
;

~~

~ .

J.6

7~2

\
.... 168,- ( era mJcii dln NVIA.
F1t"

217
www.cimec.ro

"'

.... _...

---------

/
/

.,.,.--

',.,

\
\

11

...............

\
\

1
1
1
1
1

-x Qi
. NVIA.
v oblecte diverse d m
Fig. 169 _ Cerami=

218

www.cimec.ro

Fig. 170. -

Ceramicii din NVJA.

219

www.cimec.ro

1(}..3

10.11

10.8
10.9

1Cl.1()

Fig. 171. -

Opai~e

1(}.13

(9.2 ~~ 9.4) ~~ altc obiecte ln NVJA.

220

www.cimec.ro

21.

'

23

2.2

r----~-

t~~~~~\

:. . .

4.1

52

--

2.1.3.2,5.1,8 1

lffi/1'/NI

.. ""'"''////<

"""'Q::~::a___:<~U/.:::;W/~/.

5.4
5.3

8.1

Pig. 17:>.- Cera uc,l dln :\'\'ID.

221

www.cimec.ro

Fig. 173.- Ccramidi dln NVIB.

222

www.cimec.ro

10.4

-10.12

10.ff

Fig. 1711.- Opaqc (9.3

~i !).4) ~i

ohicclc diverse clin NVTB.

223

www.cimec.ro

[\,;>
~

,;,.

~~j~
~
\0.5

:'ZZ\
- 1

t
1
~
1

1();?

1
1

1
2.

'Kl4

Fig. 175.- Obiet'le marnnlc din 1\;VJB (10.:~. HU ~i Hl.ti); 1, opait.

descoperit in condi\ii nesigure; 2, fund de oal Jucrat cu mina.

Fig. 176. -

www.cimec.ro

Ciiri'imidii cu sgra(itli crc~Line (1'\\B, 10. 13); 1, opait; 2, fund de oalii

lucralii cu mina; :J, 4, fragmente ceramke.

Observatii privind datarea nh,.elurilor de loeuire ale eettii pe baza materialului eeramie 'i
a obieetelor mirunte
Pentru primele doua niveluri de locuire surprinse la Tropaeum nu avem descoperiri manetare care sa ne asigure o absoluta datare. Doua monede gasite n pozi~ie stratigrafica cla.r
pot nsa data nivelul al treilea de existen~a a a~ezarii de la Adamclisi. Una s-a gasit pe berma
c:elei de-a doua faze, fiind o emisiune Septimius Severus de la Niceea 7 , iar cea de-a doua, o
moneda cu efigia lui Caracalla 8 , se afla cu c~iva centimetri deasupra nivelului de calcare NIII.
Aceste monede dateaza nivelul N III la sfr~itul secolului al 11-lea: nceputul celui urmator,
datare confirmata ~ide aspectul general al ceramicii descoperite n acest strat.
ntr-o pozi~ie graitoare este gasita o moneda de la Theodosius al 11-lea 9 , care dateaza
Rtratul de mortar de deasupra celui de-al treilea nivel de calcare din exteriorul incintei, strat
de mortar care ne-a impus concluzia ca la Tropaeum a avut loc ~i o refacere ulterioara constructiei constantiniene (N~VB). Moneda, datnd catre mijlocul secolului al V-lea, aceast
noua refacere a incintei, ne da temeiuri sa credem exacta microstratigrafia stabilita n aceasta
zona. Dintre monedele numeroase gasite n sectorul T22, doar una poate fi ferm folosita pentru
datarea penultimei faze de locuire n cetate (NV) ~i anume un bronz de la lustin al 11-lea ~i
Sofia din anul569 - 570, desprins de pe nivelul de calcare din exteriorul incintei, care ofera
uu terminus post quem pentru nceputul ultimei locuiri ce se dezvolta n cetate. Pe nivelul de
calcare dintre ncaperile A33 ~i A4, o alta moneda de la lustin al 11-lea (anul 568 - 569)
confirma cele spuse mai sus, la fel, moneda de bronz de la acela~i mparat gasita n niYelul
imediat ~mperior placii de mortar de la E de bazilica ,simpla". ncaperile mentionate mai sus
au fost deRigur folosite ~i mai trziu; o proba evidenta pentru locuirea ulterioara fiind moneda
de la Tiberius al II -lea Constantin (anul580- 581) descoperita pe ultimul nivel n ncaperea A3a 10
Deci, monedele descoperite pna acum ne dau destul de putine repere cronologice; majoritatea monedelor cuprinse ntre mijlocul secolului al 11-lea ~i sfr~itul secolului al VI-lea
au fost gasite n ultimele doua straturi arheologice (NV ~i NVI).
Cele mai vechi urme de viata aflate cu ocazia sapaturilor arheologice din cetate, ntre
anii 1968-1975, sint din epocile neolitica ~i a bronzului ~i au aparut izolat, respectiv n sondajele din interiorul turnului T22 (fig. 140) ~i de pe via principalis (B - C, SXI). De asemenea,
s -au descoperit, mai ales n straturile de nivelare sondate n diverse puncte ale ceta~ii din majoritatea sectoarelor, fragmente ale unor lame de sile;x:.
Prima depunere arheologica ilustrata prin pamntul puternic i.mpregnat cu arsura contine
dupa euro s-a putut vedea, att material autohton dacie (fig. 141, Nil), ct ~i material de productie greceasca sau romana timpurie. Cea mai veche data ne este oferita de fragmentul de
bol elenistic cu firnis negru (NI2.1) din secolul al II-lea .e.n. dar fiind singular poate fi considerat ~i obiect de lux pastrat indelungat in uz. Ceramica dacica se poate data 11 , n genere,
in secolele I .e.n. - 1 e.n. Materialul roman se incadreaza, de asemenea, n aceea~i perioadi.
Credem ca putem socoti acest strat ca reprezentind prima locuire mai ampla in zona cetatii
pe care o putem data astfel, in secolele I .e.n. - I e.n. Constatam ca, in primul nivel de
existenta a a~ezarii, materialul arheologic prezinta aspecte evolund din forme elenistice
trzii (1U2.5) de provenienta ponticA sau microasiaticlt (NI2.3-4 etc.). Materialul geto-dacic
se nscrie in limitele caracteristice ntregii culturi materiale getocdace. Totu~i, considerltm ca
existenta numai a fructierelor cu picior scurt la Tropae1tm Traiani, indiclt influenta vaselor
romane de acela~i tip asupra fructierelor dacice 12 Dat fiind ca ntreg acest strat a fost i.mpregnat
cu cenu~a ~i cioburi, nu excludem posibilitatea ca locuirea slt fi avut de suferit cu prilejul
rA.zboaielor dacice. Ceea ce constatltm ca nelipsit de importanta este faptul clt nu exista o discontinuitate ntre natura materialului ceramic din primul strat de cultura ~i cel de-al doilea, deci putem
considera evolutia continua a uneia ~i aceleia~i populatii pe locul cetatii Tropaeum Traiani.
Materialul arheologic descoperit n cel de-al doilea strat de cultura, dezvoltat peste stratul
de mortar "i piatrA. marunt:t rezultatlt de la cioplirea pietrei (NU) - faza prima de constituire
7

D. S lia, 1972 (in v. 10 218).

DSI, 1971 (inv. 10 215).
8 D, Sla, 1972 (lnv. !1 830).
10 Respectlv monedele: D, Slla, 1971 (lnv. 9 909);
A, SIV, 1970 (inv. 9 948); A, SV II, 1972 (inv. 9 937);
8

A, SV, 1970 (ln v. 9 979).

11 Multumiri cu acest prilej incA o datA Alexandrinel
Alexandrescu pentru ajutorul dot la datarea materlalulul
daco-getic.
11 Crl~an, p. 170, nu crede posibilA o asemenea influent.

28-c.J813

225

www.cimec.ro

a. unui zid de incintit - poate fi datat in secolul al II-lea e.n. Formele timpurii ale opai~elor
(NII9,1-2) ~i ceramicii (NII2 ~i NII3) ne sugereazit datarea inceputului acestei faze, n
prima jumatate a secolului al II-lea e.n. Observam aparitia in ceramica a unor forme de provenienta occidentala (NII2.6, 10 etc.). Sfr~itul acestui nive! pare sa fie marcat de un incendiu.
Deoarece nivelul ulterior este databil ~i prin monede de la sfr~itul secolului al II-lea, putem
ndrazni a considera ca sfr~itul acestei faze trebuie legat de atacurile costoboce diu jurul
anului 170 e.n., viu ilustrate de epigrafele descoperite in cetate 11
Materialul arheologic descoperit n NIII se remarca prin deosebita bogatie ~i varietate;
datarea oferita de monede ~i descoperirile marunte corespunde epocii de nflorire a ora~ului,
epoca n care municipiul este sigur atestat ~i ntreaga provincie se bucura de maxima
prosperitate 14 lncadrarea materialului descoperit n acest nive! se face ntre mijlocul secolului al II-lea e.n. (unele forme mai timpurii, ca NIII2.2__:4, au ori o perioada de folosire
mai lunga dect banuim, ori snt, in unele cazuri, antrenate din nivelul anterior) ~i mijlocul
secolului al III-lea e.n. Ni se par graitoare pentru definirea materialului din acest nive!
ornamentele ~i pasta fragmentelor NIII2.5 ~i 8; amforele descoperite n nivel, n general
intr-o stare foarte fragmentara, au analogii in nordull\Irii Negre, unde snt datate n secolele
II -III e.n. (NIII3.1-3); tipurile cele mai raspndite de opai~e, caracteristice acestui
nive! (NIII9.1-4) sint produse ~i folosite tot la sfir~itul secolului al II-lea ~i nceputul
secolului al ITI-lea e.n. La fel ca in nivelul anterior, a par forme importate din provineiile vestice
~i unele forme ce par chiar a fi produse la Tropaeum Traiani.
Peste nivelul NIII, se pare ca in perimetrul ntregului municipiu s-a feut o nivelare
cu pamint galben adus ca baza pentru nivelul de calcare NIVA. Descoperirile arheologice
din sectorul port de E ~i de pe incinta de S dovedesc inceperea refacerii ,constantiniene",
cindva dupa mijlocul secolului al III -lea e.n. Dac a alte faze constructive au put ut fi mai
u~or surprinse in zonele cercetate, n schimb, nivelul de calcare NIVA a fost in general greu
de diferen~iat fata de NIVB, dat fiind ~i faptul ca in putine locuri s-au atins aceRte niveluri.
Constatm din analiza putinelor fragmente ceramice culese din NIVA, acolo unde s-a dezvelit
in suprafat ca, in acest moment, materialul arheologic nu se deosebe~te esential de cel
din nivelul precedent ; in schimb, materialul ceramic din NIVB prezinta caracteristici romane
trzii care il diferentiaza net de nivelurile anterioare ~i eare se vor dezvolta pe parcursul
ultimelor doua secole de locuire a cetatii.
.
Prosperitatea relativa dedusa pentru NV din activitatea constructiva de proportH din
cetate nu este ilustrata in aceea~i masura de materialul arheologic ~i credem ca principala
cauza a acest1;1.i fenomen este. faptul ca locuitorii fazei NIVA au ndepartat cea mai mare parte
a resturilor distrugerii de la sfr~itul secolului al VI-lea 15 Dupa cum s-a vazut din descrierea
sapaturilor arheologice n sectoarele A, B ~i D, faza NVIB nu a fost surprinsa decit pe mici
suprafe~e, in general folosindu-se ca nivel de calcare tot NVIA. Pentru sfr~itul secolului al
VI-lea ~i inceputul celui urmator, sfut caracteristice o serie de forme, printre care: NVIA3(2)
~i (11); constatam aici frecven~a urcioarelor [NVIA4(1) ~i (2)]. ln general, urcioarele ~i oalele
cu buza ~antuita ~i umbo pe fund sint definitorii pentru formele dezvoltate in aceastaetapa
(NV!A5.1 ~i NVIB5.4) n aproape toate a9ezarile dobrogene. Formele ceramice ~i descoperi~
rile marunte proprii NVI (cu fazele A ~i B) arata evolutia cillturii materiale, mpingind datarea
acestui nivel in prima parte a secolului al VII-lea de~i a~ezarea nu pare sa fi fost antrenata
in circuitul economie specifie crizei generale a imperiului in acest secol, care sa fi adus dupa
sine prez enta emisiunilor monetare noi. Spre deosebire de unele a~ezari romano-bizantine din
Dol>rogea ca aceea dela Piatra Freca~ei (Beroe) 16 , la Adamclisi nu s-au aflat urme de atribuit
cetelor slave, cu exceptia unui fragment de oala ce pare indica o asemenea provenienta
(fig. 176/2).
.
Deci, studiul materialului ceramic ~i al obiectelor marunte ne.permite sa ricadram cronologic fazele stratigrafice surprinse ~i va putea fi folosit in cercetarea de ansamblu a culturii
materiale dezvoltate in zona de contact a influen~elor pontice, microasiatice, cu cele vestice
proprii pentru ripa Thraciae.
13 Vczi capitolul Incinla.
I' DID, Il, p. 185 - 186.

16
1

V. Prvan, Tropaeum, .p. 190 -: 191.

SCIVA, 26, 1975, 2, p. 209 - 218.

226

www.cimec.ro

CONCLUZII

lon Barnea

Sapaturile arheologice efectuate ntre anii 1968-197;") la cetatea Tropaeum Traiani au stabilit
di viat~t omeneasca pe platoul situat n Valea, Urluii, la, vest de actualnl sat Adamclisi, unde
se nalta cetatea roll)ana, ncepe n epoca neolitica ~i continua pna n prima jnmatate :1 secolului al VII-lea e.n. In cele cteva sondaje adncite pna la solnl vin au aparut pntine fragmente
eeramice apartinnd cultnrii Hamangia, iar n diferite puncte ale cetiitii s-an gasit izolat fragmente din lame de silex. S-an descoperit, de asemenea, fragmente ceramice din epoca bronzului ~i din prima epoca a fierului. Cel mai vechi nivel de locuire mai intensa arata existenta
pe acela~i loc a unei a~ezari geto-dacice cu nume necunoscut, care n secolul al II-lea .e.n.
intretinea legaturi cu lumea greceasca din sud, iar n secolelc I .e.n. - I e.n. se afla in plina
<lezvoltare, fiind influentata de civilizatia romana in continua ex:pansiune. Catre sfr~itul
secolului I san, mai probabil, la nceputul secolului al JI-lea e.n., a~ezarea geto-dacica a avut
de suferit, fiind chiar trecuta prin foc, cu prilejul razboaielor purtate de romani mpotriva
dacilor ~i a aliatilor lor.
Pe locul fostei a~ezari geto-dacice, mparatul Traian, n politica sa ofensiva mpotriva
dacilor ~i a celorlalte populaW din stnga Dunarii Inferioarc, a nfiintat o statiune militara,
linga care a luat na~tere o a~ezare rurala (vicus) cu caracter civil, alcatuita din populatia
locala mai veche ~i din noii coloni~ti, n cea mai mare parte veterani a~ezati ~i mproprietariti
aici, n preajma monumentului triumfal al lui Traian 1 Catre mijlocul ~i in primele decenii ale
celei de-a doua jumatati a, secolului al II-lea e.n., a~ezarea Rituata lao importanta rascruce de
drumuri militare ~i comerciale atinge o deosebita nflorire eeonomica ~i culturala, ce o ajuta
si"t depa~easca faza rurala, devenind un important centru urban, care n timpul mparatului
~larcu Aureliu, nainte de anul 170, va fi naltat la rangul de municipium 2 Aceasta situatie
de prosperitate economica rezulta in primul rnd din intensitatea circulatiei monetare, mai
ales sub lini~tita ~i ndelung~1ta domnie a lui Antoninus PiuR (1:39 - 161), cnd este documentata de numeroasele descoperiri monetare, n frunte cu tezaurul de 1 548 denari imperiali
romani, gaRit n 1969 n cetate. La acestea se adauga bogatele vestigii de culturamaterialade
tot felul, in special ceramica de diferite tipuri, printre care unele din provinciile occidentale
ale imperiului, aparute n nivelul de locuire din perioada respectiva de timp ~i fragmentele
arhitectoni<'e refolosite ca material de com;tructie n zidul de ineinta ~i in alte edificii romanobizantinc.
E foartc pro babil ca n aceea~i perioada s-a construit prima incinta, cu fossa ~i berma,
ale caror urme au fost identificate n zona portii de est. Demn de mentionat ca aici tr~tReul
primei ineinte concide cu cel al cetatii lui Licinius ~i Constantin. Perimetrul ci se presupune ca
V. Prvan, Tropaeum, p. 2 - :3.
Em. Popescu, lo~. cil: Revenind la piirerea mai veche
a lui Gr. Tocilescu, Io::ma Bogdan-Ctniciu nu exclude
1

posibilitatea ca statutul de municipium sa fi fost acordat

tropeenllor mai inainte, poate chiar de ciitre Traian (v. mai
sus, p. G2).

227

www.cimec.ro

nchidea o ~uprafa~a drcptunghiulara de circa 250 x 100 rn, al carci contur mai nalt dect
restul cetatii s-ar distinge pe unele fotografii aeriene in partea <entrala a ora~ului romanobizantin (fig. 32, 40).
Perioadei de nflorire din secolul al II-lea i-a pus capat" cumplita invazie a costobocilor
din jurul anului 170, cnd ora~ul a fost pirjolit de un incendiu puternic, ale carui urme au fost
sesizate n sondaje din jumatatea de E a cetatH romano-bizantine. Precventa mare a fragmentelor ceramice geto-dacice aflate mpreuna cu ceramica ~i alte obiecte romane n stratul
de incendiu costoboc, confirma ~i completeaza informatiile unor inscriptii din aceea~i perioada
de timp (Daizus Oomozoi ~.a.) despre persistenta ~i continuitatea elementului autohton getodac, n curs de romanizare, alturi de coloni~tii romani.
Dupa distrugerea costoboca, municipiul tropeenilor cunoa~te o noua perioada de nflorire sub dinastia Severilor. Acum vechea incinta e refacuta, iar la poarta de E se adauga
un turn interior, a carui tehnica de constructie vade~te starea de prosperitate a a~ezarii. Unele
fragmente arhitectonice ~i inscriptii refolosite n constructii romano- bizantine, apartin de asemenea acestei perioade. Urmeaza o perioada de decadere pe care a suferit-o oral}ul Tropaeurn
n cursul secolului al III-lea, din cauza ndesirii atacurilor carpo-gotice ~i a slabirii apararii
militare a limes-ului scitic. n schimb, acum se observa o cre~tere a elementelor grecel}ti, la
care, n afara de ceea ce se cuno~tea mai dinainte 3 , s-a adaugat un altar cu inscriptie greaca
din anii 236 - 238, dedicat de magistratul Protogenes lui Zeus Ombrimos, descoperit n campania din 1969, refolosit n fata unei locuinte de pe via principalis, n imediata vecintate a
portii de E a cetatii 4 Nu trebuie uitat, de asemenea, ca ultima inscriptie dinainte de restaurarea cetatH sub Constantin l}i Liciniu dateaza de prin anii 293 - 305, fiind dedi~ata lui Jupiter
Olbiopolitanus de un negustor grec romanizat din Olbia, Nevius Palmas Theotimianus, ~i ca,
probabil in timpul aceleia~i restaurari sau ndata dupa aceea, a fost naltat altarul votiv, de
data aceasta un monument oficial n limba greaca, dedicat de cetatea tropeenilor (~ 7tOL T pomLaf.w\1) ,zeitei craiese Hera (luno Regina), pentru gasirea apei" 5
Pata de cele cunoscute pna acum despre zidirea ,din temelii a cetatii tropeenilor n timpul
lui Constantin ~i Liciniu, dupa ce neamurile barbare fusesera pretutindeni biruite", a~a
cum ne asigura inscriptia de fundatie din anul 316, gasita n 1893 la poarta de E, mpreuna
cu trofeul simbolic, emblema ora~ului, sapturile din ultimii ani au dus la noi descoperiri l}i
la unele observatH n plus, deosebit de valoroase. Este vorba de cele ~ase fundatii de turnuri
parasite de pe latura de S-V a cetatii romano-bizantine (fig. 41), puse n legatura cu opera
generala de refacere a ora~elor de la Dunarea de Jos, initiata de Aurelian ~i continuata de
Diocletian, carora le-a fost atribuita ~i nceperea lucrarilor de restaurare a cetat Tropaettrn.
lntrerupta din motive necunoscute inca, operatia a fost reluata ~i dusa pna la capat, cu
unele modificari de plan, de constructorii din timpul lui Constantin ~i Liciniu. Dar, dupa alte
observat ce poate mai au nevoie de reconfirmari, nici constructia acestora n-a fost terminata
n anul 316, a~a cum rezulta din inscriptia de fundatie, din fericire pastrata n ntregime, ci
anumite lucrari la zidul de incinta ~i la turnurile acestuia s-au prelungit nca cel pu tin !}apte opt ani dupa aceea. Dintre ultimele observatii n legatura cu incinta merita, de asemenea,
s fie amintite acelea c att la poarta de V, ct l}i la cea de S, nu exist cite un pod suspendat
(pont-levis), dupa cum presupunea V. Prvan, iar ca n apropierea turnului T19 se afla o poarta
mica, astupata mai trziu. Planul cetat e caracteristic pentru sfr~itul secolului al III-lea nceputul celui de-al IV-lea, amintind pe cel al altor cetati de pe limes-ul Dunarii de Jos din
aceea~i perioada de timp (Capidava, Troesmis, Dinogetia, Noviodunum). Pentru anexa exterioara din coltul de S-E al cetatii, ce pare, a~a cums-a presupus de mai multa vreme, un mare
bazin sau cisterna fortificata, contemporana cu cetatea, s-a emis ~i ipoteza ca ar fi o fortificatie
complementara a cetaW, ulterioar anului 316.
Din acela~i timp cu incinta cettii Tropaeum dateaza via principalis ( decu.manus), cu canalui, apeductul ~i porticele laterale n prima lor faza, precum ~i cealalta strad principala, per-

V. Pi\rvan, op. cil., p. 163 ~1 urm.

Al. Barnea, SCIV, 20, 1969, 4, p. 595 -

V. Pi\rvan, op. cil., p. 165 ~1173 - 174.

609.

228

www.cimec.ro

pcndieulari't pc ca (ettrdo), de a~emenea, prevazuta cu port.iee eontinui pc ambele laturi. Hecolului al lV -lea i apart.in alte strazi de importanta secundara, mai pu tin cercetate, perpendicuhwe pe via principalis. Dintre edificiile publiee din interior, singurul cunoscut ea nalt.at. la
nceputul secolului al IV-lea este basilica forensis. Mai multe cladiri particulare, majoritatea
cu scop comercial, situate de o parte ~i de alta a stra~ii principale, au fost construite n secolul al IV-lea ~i refacute n urmatoarele doua secole. ln stadiul actual al cercetarilor nu se pot
face precizari mai mari n datarea un or edificii n cursul secolului al IV-lea, dupa cum nu se poate
spune n ce masura evenimentele desfa~urate n aceasta regiune a Imperiului roman de rasarit
la nceputul ultimului sfert al aceluia~i secol, care au culminat cu catastrofa de la Adrianopol
(378), au afectat ~i cetatea tropeenilor.
S-a observat n schimb ca n prima jumatate a secolului al V-lea, sub mparatul Theodosie
al II-lea, a avut loc o operatie de consolidare a zidului de incinta. ~antul de aparare din partea
e E a cetatii a fost abandonat, iar n imediata apropiere a portHor de E ~i de S s-au construit
cladiri extramurane de zid legat cu pamnt, probabillocuinte pentru federaW goti. n interiorul
cetat, n ciua procesului de decadere generala, datorat framntarilor politice interne ale
imperiului ~i amenintarii din afara a pericolului hunilor, vestigiile marunte arata o continuitate
de viata ~i de cultura aproape normala, iar descoperirile monetare atesta o circulatie baneasc
multumitoare. Fragmente ceramice izolate confirma prezenta unor elemente ,barbare" n
mijlocul populatiei locale romanizate.
Ca ~i n celelalte centre urbane ale provinciei Scythia Minor, ultima etapa de mari constructii de la Tropaeum se leaga de numele mparatHor Anastasius ~i Iustinian I. Paralel cu
restaurarea zidului de incinta, n interiorul cetat se nalta din temelii sau se refac ~imaresc
(liferite edificii cu caracter public, cum snt toate bazilicile descoperite pna acum la Tropaeum.
Pe latura de N a bazilicii forensis s-a adaugat o anexa dreptunghiulara alungita, orientata
E-V ~i prevazuta cu absida spre rasarit, poate o capela cre~ tina. De asemenea, e pro babil
ca porticul de pe la tura de E a bazilicii, care ngusteaza strada principala N- S (cardo), sa
fi fost adaugat tot n aceasta perioada. Pe via principalis (decumanns) au fost zidite din temelii
trei bazilici cre~tine, fiecare avnd sub altar cite o cripta pentru uwa~te de martiri : doua ~i
cele mai mari dintre ele, bazilica cu transept ( D) ~i bazilica zisa ,simpla" (A), au fost nltate
chiar n plin centru, la rascrucea dintre cardo ~i decumanus, vizavi de basilica forensis, vrnd
parca sa se opuna acesteia, care pna aci era singura ce prin maretia ~i pozitia ei domina toate
cladirile dimprejur. Noi observatii pe teren au dus la concluzia ca nu numai ,bazilica de marmura" (B), cum se credea mai nainte, ci ~i bazilicile cu transept ( D) ~i ,simpla" (A) erau prevazute cu ete un atrium cu trei portice (triporticus), dupa moda greceasca 6
n general, acum are loc o aglomerare neobi~nuita de eonstructii, care presupune o mare
ere~tere a populatiei ~i o eosebita prosperitate economica. Aceasta cre~tere cantitativa s-a
f:lcut nsa in dauna calitatii ~i a aspectului urbanistic n ansamblu. Principalele artere de circuhttie n-au m~ti fost respectate n ntregimea lor. De exemplu, jumatatea de V a strazii principale
(decumanus) a fost ngustata pe anumite portiuni la mai putin de jumatate. Lnga coltul de
N- Val baziliciiforensis o cladire afost a~ezata cu la tura deN chi ar deasupra canalului ~i apeuctului de pe mijlocul strazii principale. Cardo a suferit, de asemenea, o ngustare n portiunea
centrala descoperita pna acum. I ntervallum-ul dintre zidul de incinta ~i edificiile din interior
~t fost n cea mai mare parte blocat de construct care se adoseaza acestuia. Majoritatea noilor
cladiri naltate din pietr'e legate cu pamnt, iar n partea de sus de obicei din calupuri de chirpici, erau locuinte particulare, unele din ele de mari proporti, ca ni~te adevarate palate. Multe
constructii, n special cele situate de-a lungul strazilor principale, erau magazine t;;i ateliere
me~te~ugare~ti, care atesta avntul comertului ~i al me~te~ugurilor n aceasta ultima perioada
de nflorire a ora~ului Tropaeum, cea mai bine cunm;cuta n urma sapaturilor :uheologice de
pna acum.

1. Barnea, SCIV, 26, 1975, 1, p. 61 - 65.

229

www.cimec.ro

n a doua parte a domniei lui Iu:-;tinian, ora~ul a nceput sa ecada, ca urmare a ~;ituaiei
generale a imperiului ~i a marii invazii a kutrigurilor pe teritoriul Seitiei 1\Iinor, n anii 558 ii59, eare chiar daca 11-:1 dus la distrugerea cetaW Tropaeum, dupa cum rezulta din sapaturile de pna acum, a avut totu~i urmari negative asupra dezvoltarii ace~;teia ~i a relaiilor sale
cu centrele mai apropiate sau mai ndepartate. Cu toate acestea viata a continuat sa se desfa~oare aproape normal pna n anul 586, cnd cetatea a cazut prada invaziei pustiitoare a avarilor (Theophylactus Simocatta, I, 8, 10). Urmarile puternicului incendiu care a mistuit n
flacari, daca nu toate, n orice caz majoritatea cladirilor din interior, au fost identificate aproape
peste tot unde s-au efectuat sapaturi n ultimii ani. Ele constau cel mai adesea dintr-un
strat gros pna la un metru de pamnt fainos, de culoare galbuie-ro~iatica, provenit din
chirpicii pravalii din jumatatea superioara a pereWor, la baza caruia se afla carbuni din lemnaria acoperi~ului, piroane de fier, igle, ~i olane, iar deasupra multe darmaturi din zidurile
edificiilor. Spre deosebire de ceea ce se credea mai nainte, rezultatele ultimelor sapaturi au
dus la concluzia ca viata cetaii Tropaeum n-a ncetat totu~i dupa catastrofa din 586. Urme
sporadice de locuire, confirmate de unele descoperiri monetare, arata ca peste stratul gros
de incendiu ~i darmaturi s-au amenajat noi locuine mai modeste de catre aceea~i populatie
care a supravieuit dezastrului. Locuirea a dainuit ~i n prima jumatate a secolului al VII-lea
cnd, dupa unele observaii, incinta a continuat sa-~i pastreze funcia defensiva, cu toate ca
a~ezarea ~i pierduse caracterul sau urban. n forme modeste ~i mult mai redusa ca numar,
populaia veche romneasca ~i-a continuat viata n preajma ruinelor nfloritoarei cetai de alta
data. Aici, n partea de S a incintei ~i n alte puncte izolate din mprejurimi, au aparut urme
de locuire din urmatoarele trei-patru secole, ~i nu este de mirare ca la trei kilometri mai departe
spre V, pe teritoriul satului de azi Urluia, s-a de:,;coperit un tezaur de monede bizantine din secolele VIII - X 7 , care ara ta continuarea legaturilor economice cu Bizantul, Roma cc>a noua,
n perioada de timp careia-i apartine tezaurul amintit.
0 ultima observaie prive~te demantelarea zidului de incinta ~i a turnurilor de majoritatea blocurilor de parament, n vederea refolosirii lor la alte eonstrucii sau ca piaha de var.
Operatia a avut loc n decursul timpului,poate n mai mare masura n cursul secolelor X -XII,
cnd teritoriul Dobrogei stapnit de Bizan (thema P~tristrion) a cunoscut o noua perioada de
mari constructii ~i cel mai mult n secolele XVIII - XIX, nainte de sapaturile iniiate de
Gr. Tocilescu. Aceea~i soarta au avut fra ndoiala o serie ntreaga de piese arhitectonice (fusuri
de coloane, capiteluri ~.a.) de la eladirile din cetate, care apareau mai mult sau mai putin la
suprafata terenului.
Cercetarile viitoare vor trebui sa urmareasca extinderea ~i adncirea documentarii obtinute pna acum cu privire la a~ezarea de la Tropaeum, pentru toata durata existentei ei, ncypnd cu studiul stratigrafiei ~i ncheind cu analiza sematica a descoperirilor marunte. ln
~tcest scop se impune n primul rnd intensificarea lucrarilor n vederea unei ct mai bune
cunoa~teri a ora~ului romano-bizantin (secolele IV -VI), care suprapune resturile municipiului roman din seeolele II - III ~i pe cele anterioare acestuia ~i care, din fericire, este mai bine
pastrat. Este necesar sa se continue att studiul incintei, ct ~i al ora~ului propriu-zis, cu etapele lor succesive de existenta ~i refaceri. n cuprinsul ora~ului trebuie dus mai departe :-;tudiul
retelei stradale ::;i al edificiilor cu caracter public ~i particular, precum ~i cel al evoluiei sistemului
de constructie ::;i al concepiei urbanistice n cele doua faze principale de existenta a ora~ului
romano- bizantin : secolele IV - V ~i V - VI. 0 atenie speciala trebuie acordata examinrii
evolutiei ocupatiilor, me~te~ugurilor, comertului, relaiilor externe, vietii sub diferitele ei
ai->pecte, pe toata durata secolelor IV - VII e.n.
Cercetarea ora~ului romano- bizantin va contribui n buna masura ::;i la cunoa~terea municipiului roman din secolele II - III, deoarece multepiesearhitectonice ~i sculpturale, precum ~i
inscripW din aceasta perioada au fost refolosite ca material de constructie pentru edificiile din
secolele IV - VI. Una din problemele majore ale cercetarilor viitoare va fi aceea a unei et

Irimin Dimian. SCN. 1, 1957, p. 199; DID, III, p. 20.

230

www.cimec.ro

mai hune cunoa~teri a vietii municipiului din secolclc II - III ~i a raportului topografic ~i
structural al acestuia cu cetatea constantiniana. Din nefericire, distrugerea edificiilor ~i mo numentelor fostului municipium, pentru refolosirea materialului la constructiile ora~ului romanobizantin, precum ~i suprapunerea celui dinti de catre acesta din urma, ngreuiaza mult cercetarea nfloritorului municipiu.
0 ultima mare problema, care din punct de vedere cronologic ~i al importantei istorice se
sitl1eaza naintea celorlalte, este aceea a studiului a~ezarii geto-dacice ~i a a~ezarii romane premunicipale, n care, potrivit observatiilor de pna acum, se poate urmari cu claritate, pe baza
materialului arheologic, persistenta ~i continuitatea elementului geto-dac n cnrs de romanizare, alaturi de coloni~tii romani. Acest proces continua ~i n perioada de maxima prosperitate a
municipiului roman, prelungindu-se pna n epoca romano-bizantina. Urmarirea n continuare
~i adncirea Rtudiului lui va duce la obtinerea de noi date concrete ~i la concluzii istorice deosebit de importante n legatura cu simbioza daco-romana ca prima ~i cea mai de seama etapa n
procesul formarii poporului romn ~i a limbii sale. Atunci Tropaeum Traiani se va nscrie n
istoria veche a patriei noastre nu numai ca un simbol al victoriei marelui mparat roman n
luptele mpotriva dacilor ~i a aliatlor lor, ci ~i ca un triumf al cercetarii arheologice ~i istorice
romne~ti n una din cele mai importante probleme ale trecutului nostru ndepartat.

231

www.cimec.ro

TROPAEUM TRAJAN/
1
LA CIT
(Rsum*)
La reprise, en 1968, des fouilles archologiques sur le site de la forteresse romaine de Tropaeum,
devait conduire toute une srie de dcouvertes qui font l'objet du premier volume monographique consacr cet important municipium de Moesia Inferior. Si le sommaire du volume
est dtermin par les rsultats de ces fouilles, celles-ci ont t conditionnes leur tour, par
suite les restaurations ncessaires, aussi par les recherches effectues prcdemment, notamment
les fouilles de large envergure pratiques dans l'intervalle des annes 1891 - 1909 sous la direction de Gr. Tocilescu. Ces fouilles de dl;lut ont vis en tout premier lieu la mise au jour des
inscriptions et des vestiges de quelques grands monuments de caractre public, situs dans
diffrents points de la ville romano-byzantine (IV- VJC Ricles).
A prsent, on est en train d'laborer un autre volume de cette monographie. Son contenu doit porter Rur les derniers rsultats obtenus par l'investigation des trois monuments qui
se dressent 1'est de la ville romano-byzantine, sur la << Colline du monument )) ( Dealul monumentttlui) et dont l'ensemble se compose d'un monument triomphal, un autel militaire et un
tumulus funraire.

I. EMPLACEMENT DU SITE. NOM. HISTORIQUE DES RECHERCHES

6fi km vers le sud-ouest de la ville de Constanta, dans les limites territoriales de la
commune d'Adamclisi, se dressent les ruines du monument triomphal et de la cit de Tropaeum
Traiani, qui comptent parmi les plus importants monuments romains de Roumanie, difis
par l'empereur Trajan au commencement du Ire sicle de n.. La cit, entirement rebtie
sous Constantin le Grand et Licinius (316 ), tait situe environ un kilomtre et demi du
monument, vers le sud-ouest, sur un plateau peu lev et entour de collines qui le protgeaient.
L'endroit se trouvait une importante croise de chemins, dont le-t;mc est encore rprable
en partie de nos jours (fig. 1).
Le nom de Tropaeum Traiani, restitu par Tocilescu partant de plusieurs inscriptions trouves dans la cit - dont celle de la fondation, date de l'an 316 - n'est mentionn que par trois
sources de basse-antiquit : Hirocls, Thophylacte Simocatta et les N otitiae Episcopatuum.
Ravage et abandonne vers la fin du VI" sicle ou au commencement du sicle suivant, ses
ruines ne feront plus l'ob jet d'aucune mention jusqu'au XIX sicle, quand elles figurent dans
quelques notes de voyage.
En 1891, Grigore Tocilescu, conservateur en chef l'poque du Muse National des
.Antiquits, une fois finies la mise au jour et l'tude du monument triomphal (1882 -1890),

Le prsent rsum reprsente l'ensemble des rsums dresss par chaque auteur pour .le chapitre qu'il n rdig
jusqu' la fin du S<ptembre 1976.

233

www.cimec.ro

inaugure les fouille!:! mthodiques sur le site e la forteresse du voisinage. Les travaux lui ont
pris douze campagnes de trois cinq mois chacune, s'chelonnant sur les annes 1891-1893,
1895-1897 et 1904-1909. Leurs rsultats sont pour la plupart indits, sauf ceux de la premire campagne (1891), dirige par Tocilescu en perHonne, et part les inscriptions, qui ont
t presque toutes publies. Il existe nanmoins une source prcieuse de renseignements concernant les fouilles de 1891-1909, savoir: les manuscrits 5 12:, 5 12U et 5 no de la Bibliothque
de l'Acadmie Roumaine. C'est toute une suite de rapports partiels adresss Gr. Tocilescu
par les divers directeurs des fouilles qui se sont succd dans l'intervalle: l'arpenteur Pamfil
Polonic (1892-1893), les architectes H. Jacobi de Cologne et J. Fakler de Bucarest (18951897), l'arpenteur E. Frollo (1904-1905), l'architecte Gustav von Cube de Mnich (1906),
l'architecte V. l\Iironescu (1907) et l'architecte Heinrich Brotz de Wiesbaden (1908-1909).
Le tout est complt par un rapport gnral dans la rdaction de Tocilescu, qui sc proposait
de le publier-dessein qu'une mort prmature 59 ans (le 18 septembre 1909) devait lui interdire de mener bonne fin.
Les monuments suivants ont t mis au jour sous la direction de 'l'ocilescu : la porte occidentale, le conduit d'gout de la Via principalis ct les basiliques qui flanquent cette rue, des
deux cts - la basilique citerne, la basilica .forensis, Ja basilique <<simple>> (A) et la basilique
transept; la porte orientale avec l'pigraphe mentionnant la fondation par Constantin le Grand.
et Licinius (316), ainsi que le trophe qui la surmontait -imit d'aprs le trophe dress au
sommet du monument triomphal; la petite porte mridionale; la basiliquf' <<de marbre >>,avec son
baptistre et ses difices annexes. ceci s'ajoute la mise au jour partielle de l'enceinte occidentale, protge par des tours en forme d'tT et dote en plus d'une tour rectangulaire '< provisions 1>. Le but de ces fouilles tait en gnral de dgager l'enceinte et les gmnds difices e
caractre public compris dans ses limites (fig. 4 ). A l'extrieur, les fouilles ont dgag les rui11es
de la basilique du cimetire situ sur le versant de la colline qui se dresse au nord de la cit.
Aprs la mort de Gr. 'rocilescu, les fouilles ont t continues par G. Murnu, mais seulement pendant une campagne (1910). Celui-ci a procd l'e:\ploration mthodique de ht moiti
orientale de la rue principale, avec l'gout ct l'aqueduc qui la traversaient au milieu et ses
portiques adjacents (~ig. 91 ). Les rsultats de ces fouilles ont t publis par Murnu.
Sous Vasile Prvan, devenu le conservateur en chef du l\luse National des Antiquits la fin de l'an 1910, les fouilles de Tropaeum Tmiani ont t interrompues. En revanche, le
savant archologue, partant des rsultats obtenus par Tocilescu (dont, part les inscriptions,
on n'avait publi que quelques aperus sommaires des principaux monuments architectnniques),
rdigea une synthse historique ct archologique, qui constitue jusqu' nos jours le noyau
fondamental des informations concernant la cit de Tropaeum.
Une vingtaine d'annes devait passer avant qu'on reprenne l'exploration .des Yestiges,
romains d'Adamclisi. Recommence en 1933, celle-ci s'est prolonge jusqu'en 1943, l:iOUS la
direction de l'ancien professeur de l'Universit de Jassy, Paul Nicorescu. Malheureusement,
ces recherches ont t conduites avec des moyens financiers et techniques. bien plus modestes
que ceux dont Tocilescu a pu disposer de son temps et leurs rsultats sont demeurs presque
entirement indits. Au cours de ces campagnes on a continu de dgager le mur d'enceinte
avec les tours de dfense de la ville romano-byzantine, travaux complts par quelques l:iondages
isols dans la ville-mme.
la mort de P. Nicorescu (1946), la relve fut prise par le professeur Gh. f?tefan, de
l'Universit de Bucarest, qui effectua une unique et brve campagne de fouilles durant l't
de 1947. Ces travaux ont explor l'angle nord-est de la cit, . l'extrieur comme . l'intrieur du
mur d'enceinte.
Ce fut partir de 1968, que l'Institut d'Archologie reprit:\ son compte la fouillP arehologique d'Adamclisi, aussi bien sur le site de la colline du monument triJmphal que dans
la cit de Tropaeum Traiani. Les travaux sont effectus en collaboration avec la Direction du
Patrimoine Culturel National, qui as8ure la protection, la conl:iolidation et la restauration des
monuments dgags par les fouilles. L'quipe de 8pcialistes fournie par l'Institut d'Archologie dt> Bucarest et par le l\lm;e Archologique de Coni'tmqa poursuit les ncherdiPi'\ sou:-;

234

www.cimec.ro

la direction de Ion Harnea. Son but est d'obtenir des donnes suscPptibles de permettre la
reconstitution aussi exacte que possible de l'histoire de la ville et des autres monuments
d'Adamelisi.
C'est Pn vue de raliKer ce but qu'on a commenc la fouille mthodique, par couches
d'habitat, de la totalit de l'aire de la cit, en renonant l'exploration isole de tel ou tel
monument. D'autre part, on a repris les travaux sur certains monuments dgags seulement
en partie auparavant, Min de vrifier les conclusions avances leur sujet. De cette manire
ont t entirement dgages jusqu' prsent les grandes portes (de l'est et de l'ouest) de la cit
romano-byzantine, avec les tours qui les flanquaient. Dans le mme cas se trouve la rue
principale, entirement mise au jour avec quelques-uns des dtfices adjacents et l'extrieur de
l'aile mridionale de la cit, comprise entre la porte sud et la grande porte occidentale. Par
ailleurs, les travaux ont suivi le trac des aqueducs. Sur le site de la colline du monument,
les fouilles ont achev la mise au jour du monument mme et du tumulus funraire ; prsent
c'est le tour de l'autel militaire.

II...,LA STRATIGRAPHIE
Une stratigraphie complte, absolument intact<' de la cit de Tropaenm Traian i n'a t
obtenue que dans les SI-la de la section D (fig. 8). Les autres fouilles stratigraphiques, pratiques dans les sections A, B et C n'ont fait qtw confirmer ou complter le tableau donn par
la fouille de la tour n 22 (fig. 11, 12, lti, 17, 20).
Le plateau sur lequel se dresse la cit d'Adamclisi est en lss, un lss jaune clair qu'on
retrouve dans tous les sondages stratigmphiqueK la base des dpts archologiques, une
profondeur de 4-4,00 rn par rapport au sol actuel. Cette terre jaune a livr des fragments de
poterie prhistorique, des vases suscept.ibles d'tre restitus ct provenant probablement d'aneicnnes ncropoles (fig. 140).
A une profondeur de 3,90-4,50 m, la il'IT<' jaune est ncouv<>rte d'une eouche d'un
brun fonc (NI), teinte due aux gntndes quantits de cendres et de charbons qui la composent. C'est une strate pa.isse de 0,30-0,50 rn, trR riche en fragments cramiques daces et
romains, auxquels s'ajoute des scories de fer. MiKe au jour dans les tranches de la section A,
eette couche fait dfaut la Sia, de la section D, l'extrieur du mur d'enceinte, d'o il semble
qu'on l'ait carte intentionnellement.

Ce dpt eKt superpm; par un autrP horizon (Nil), une profondPur de 3,50-3,80 m,
marqu proximit de l'enceinte par une couche de mortier d de dchets de taille grosse de
dix . quinze centimtres. Compte tenu qu' ce niveau fonctionnaient la fossa et la berme dgages . l'extrieur des murs, ces vestiges ont, t interprts comme reprsentant l'horizon de la
premire enceinte de Tropaeum Traiani. Une eouche de terre jaune, d'une teinte gristre et
pigmente de cendres et de charbons, s'est amasse l., ~dec de nombreux fragments cramiqueR
de haute-poque romaine (v. page 3;"), fig. 143-148). "Cne cPrtaine quantit de cendres avec
des restes calcinK n'vtait la berme sous une couche (de 10 -1;) cm), dont la prsence a t
relPve ausKi dani' d'autres points de la forterPsse.
Le troisime horizon (NIII), qui repoRe sur cette couche, Re compose de terre battue
d'un brun tirant sur le jaune, interrompue par endroits d'un pavage dP galets de taille moyenn~.
Par rapport au sol ~1,ctuel, cet horizon se trouve uue profondeur de 3,20 dani' la zone du
rr;ur d'enceinte. La couche archologique qui le revt Re fait remarquer par la richesse des
fragments cramiques qui la composent. cette tape historique, la berme courait sur une
couche de cendres et de terre de nivellement grosse de 20 cm; une monnaie de Septime Svre
frappe Nice s'est trouve coince l. Le foss de dfense continuait fonctionner dans
cette priode de la mme manire que pendant l'tape prcdente.
l'extrieur de la forteresse, l'horizon NIII est superpos d'une couche de terre dpose
l, .d'ep.viron 0,40-0,;)0 rn, constituant ln hase du sol de l'horizon NTV A. Il KPmblc que cet
ho1izon ait connu nnP assez Iongn<> durt'e, ear <Ptt e eouclw de teiT<' e:-;1 ppn{~t d'un trou long
23:

www.cimec.ro

et troit prR du mur d'enceinte, rejoignant la semelle de ses soubassements. Ce trou a t

interprt comme reprsentant le foss creus afin de dgager la semelle du mur d 't'Ttceinte
lors de la construction de la tour T22, afin de situer leH soubassements de cette tour au mme
niveau que le mur dj existant, suivant le principe reconnu par le btisseur. Comme le
trou s'est avr combl de dchets de pierre et de mortier, l'intervention sur le mur d'enceinte 8e trouve confirme de la sorte. I~e foss de dfen8e de la phase antrieure est encore
attest cette tape, mais avec le profil plus arrondi et moins profond.
Une couche de terre jaune, situe une profondeur de 2,80-2,90 rn marque le sol battu
l'intrieW' de l'enceinte; elle correspond la semelle du mur -semelle large de 20 cm
par rapport l'lvation du mur. Compare celle de l'extrieur de l'enceinte, cette plinthe intrieure se trouve exhausse d'environ 0,90 m, dtail peu commun dam; l'appareil des murs qui
nous porte la considrer un tmoignage d'un travail effectu sur le8 mur8 l'poque dans le
but de les rendre plus pais.
Dix ou quinze centimtres peine au-dessus de cet horizon se place l'horizon suivant,
NIV.B, qui repose sur une couche de terre jn,une gristre. A partir de cet horizon on a procd
l'extrieur de la forteresse . une nouvelle intervention sur les murs en vue de leur consolidation. La couche de mortier du voisinage de l'enceinte a, livr une monnaie de Thodose II.
Maintenant, le foss de dfense est abandonn, combl de galets et de blocs de parement
en quantit. Plusieurs habitations extra muros appartenant cet horizon ont t mises au jour
dans les sections A et D. Des pierres et une couche de glaise battue marque cet horizon l'intrieur de la cit, dgage une profondeur de 2,60-2,70 m.
!/avant-dernier niveau d'habitat attest au point de vue stratigraphique - l'horizon NV
situ une profondeur de 1,90-2,20 rn et de 1,10 rn l'intrieur de la forteresse - repo8e sur
une terre grise, argileuse, qui couvre sur une paisseur de 30-40 cm l'horizon NIVB. Le dpt
archologique amass sur cet horizon offre une teinte rousstre, cauHe des fragments de
hriqul's et de tuiles, mls des restes de torchis et des motte~:; de h'JTe calcinl'. Prs de
l'enceinte, cet horizon repose sur une couche de dchets de taille et de mortier paiHse de
30-40 cm, restes sam; doute d'une importante rfection de ht muraille. Cet horizon est hien
attest par suite des fouilles eu surface du sol et il tmoigne (Fun renouveau de vie de la forteresse, contrastant avec la fin de cette ,tape, marque de grands ravages et un puissant
incendie. L o la couche d'incendie fut nivelle sur place, elle s'avre paisse de 30 cm.
Reposant sur une couche de remplage ou sur des dcombres nivells, une profondeur
de 0,90 rn il ~T a le dernier horizon, nettement sa par les profils, NVIA. Cet horizon a livr
quantit de traces matrielles qui attestent un habitat selon les coordonneH de la phase prcdente. Dans cette phase, l'habitat est directement recouvert par la couche de dcombres jonchant toute la superficie de la forteresse. Cette couche de dcombns He compose de pierres, de
torchis calcin ou cru et de terre granule d'une teinte cendre (probablement de la terre
vgtale).
Par endroits, les fouilles ont localis un horizon Hporadique, not NVIB. Atteste par
quelques amnagements fonctionnels des difices de l'intrieur de la cit, cette phase ne comporte que quelques points surhausss de 20-30 cm par rapport l'horizon antrieur.
Quelques morceaux de mattoni crurli ont t trouvs prs du mur, dans la section D,
SIV, une profondeur de 0,60 rn de cet horizon (NVIB). Une situation analogue a t
saisie dans l'aile nord de l'enceinte (section C), d'o l'hypothse qu'aprs les graves endommagements subis par la cit l'tape de NV, la partie suprieure de son enceinte a t restaure
avec une <<palissade >) en briques crues.
On a pu relever les traces d'un dmolissement mthodique de la muraille, afin d'en retirer
les pierres de son parement. Les fosseR destines l'extraction des blocs de parement suivent
fidlement le plan de la forteresse, jusque dans le vo;inage du pied de la muraille, brisant
souvent ses liens stratigraphiques avec cette dernire (fig. 20). Ces trous ont fini par tre
combls par l'humus, dont la couche paisse de 20-30 rn a pu tre repre seulement aux
endroits o les fouilles de la fin du sicle dernier et du commencement de notre sicle ne
l'ont pas cart tout fait ou boulevers en y dposant au-dessus la terre retire dans la
forteresse.

236

www.cimec.ro

J. . es trois dernires phases de la cit romano-byzantine ont t attef-ltes partout l'intrieur

de celle-ei, offrant 1eR mi:mes caractres que ceux relevs dam; la zone de la tour '1'22. Pour ce
qui est des horizons prcdents, seuls les sondages pratiqus dans la portion centrale et le
secteur ncrd-est de la cit en ont dgag des traces. Gnralement, dans la zone nord-est, les
trois premiers horizons (NI-NIII) ont t bouleverss par les difices des IV- VI" sicles
de n.., de sorte qu'il est difficile de les dlimiter.
Du ct sud de l'enceinte, une seule tranche est alle jusqu' toucher la terre vierge,
l'intrieur comme l'extrieur du mur (fig. 20). Rien que la fouille de cet endroit ne soit
pas entirement valorise, il parat dj certain qu'aux n-III" sicles son habitat n'tait
gure intense ct que le commencement des travaux l'enceinte a t suivi d'une assez longue
interruption. Les quatre horizons dtermins l ont t attribus au point de vue chronologique
l'intervalle compris entre la fin du III" sicle et la fin du VI" sicle.
La principale conclusion tire des tudes stratigraphiques dont on dispose se rsume au
fait qu'il y a eu un habitat de haute-poque et que cet habitat tait moins tendu que celui de
la priode romano-byzantine. Par ailleurs, la stratigraphie de la cit de Tropaeum est comparable jusqu' l'identit avec celle de l'enceinte callatienne (Materiale, VIII, 1962, p. 440,
fig. 2), qui exige une nouvelle interprtation, ainsi qu'avec celle de Dinogetia.

III. L'ENCEINTE
Des pentes esearpes bornent lP plateau de la cit d'Adamclisi sur ses cts nord, est
et. sud. Vers l'est, il rejoint un promontoire large d'environ 35 -4ii m. A cet endroit, des
fouilles et un sondage archologique ont mif-l Pn vidence la 11rR(~nee de deux voies Re dirigeant sur le nwnument triomphal; leur fonctionnement a tt sl!cssif, celle du sud remontant
la. haute poque romaiw.. C'est sur celle-ci que s'axait la ncropole incinration localise
dans la colline est de la cit de Tropaeum.
Les fouilles archologiques de la secticn 1>, confirmes par celles poursuivies dans les
autres sections, ont prouv que l'enceinte dont le trac a t dga,g par les fouilles de la fin
du Ricle dernier et du commencement du XX" sicle est le fruit des travaux qui se sont prolongs pendant plusieurs sicles.
Le principal rsultat des fouilles pratiques dans la section ]) rside dans le fait qu'elles
ont fourni les premires donnes concluantes sur l'enceinte de haute-poque romaine. Elles
ont permis de constater qu'au commencement du II" sicle de n.. une enceinte a t btie
sur l'emplacement d'un site gto-dace. Cette enceinte tait prcde d'une berme large de 2 rn
et d'une fossa large de 6,5 rn et profonde de 1,60 m. Son usage est attest pour la dure de
deux priodes, marques sur le phm stratigraphique par les horizons Nil et NIII. Une tour
de porte intrieure, TA (fig. 25 ), lui fut ajoute au plus tt pendant la deuxime phase de
l'enceinte NIII; ses dimensions intrieures taient de 5 mx 9 rn, avec un soubassement large
de 3,5 rn en pierre de carrire fixe au mortier (fig. 27). Le soubas.sement se trouve une
profondeur de 0,90 rn par rapport au sol battu de la priode de construction de NIII. La
superstructure de cette tour est faite entirement de blocs paralllipipdiques, dont il n'en
est reste qu'une seule range sous le niveau dat du IV sicle, mais la trace des blocs
retirs au moment de l'amnagement de l'horizon NIVA est demeure imprime dans le mortier qui recouvrait le soubassement. Un mur large d'un mtre, mis au jour environ 30 rn
de la porte est, devait servir d'appui un aqueduc ou la voie d'accs dans la cit; il suit
1:. mme direction que l'axe de la tour intrieure et se rvle comme tant bti lui aussi
l'poque de l'horizon NIII.
Le NIYA marque un paississement de l'enceinte vers l'intrieur de ;)0-80 cm (fig. 14).
C'est dans cette priode qu'on a difi au mme niveau que le soubassement de l'enceinte
de haute-poque romaine les tours de la porte est, T22 et Tl.
A la suite des fouilles effectues jusqu' prsent, l'on constate que lt>s vestiges da.teR
des pr- III sicles SP trouvent groups uniquement dans la zone nord -est de l'enceinte romano-

237

www.cimec.ro

byzantine e Tropaeum Traiani. Cette remarque entrane la conclusion que la: superfil:ie
rectangulaire de 2;)0 m x 1.~0 m, mise en lumire par les photos ariennes (vol 1973; fig. 32)
justement dans cette zone, reprsente le plan de la premire enceinte. La tour '1';), d 'um forme
diflfrente des autres avec son plan rectangulaire, dont l'axe plus long est parallle au mur
d'enceinte, se trouve situe dans la zone o dbouche le cardo de la cit romano-b~'zantine ainsi
que la mdiane de la superficie localise sur le photogramme, d'o la supposition que la reprise
de l'iriveshgation de la tour est susceptible de fournir des donnes indites et d'importanee
coneernant les phases d'existence et la topographie de la ville romaine et romano-b~'zantine.
Tout aussi ncessaire s'avre l'exploration de l'angle sud-est (entre les tours T21-T22); si
l'absence dans cette zone d'une tour de la phase romano-byzantine ne saurait passer pour
singulire, elle serait vraiment extraordinaire dans le cas o l'enceinte de haute-poque romaine
s'tendait jusque 1~..
Le plan hypothtique de cette enceinte de haute-poque a t celui proprP la ville
romaine type, cre sur le modle des forteresses militaires et bien reprsente par ll's cits
d' Ulpiana, Mursa, Poetovio, Vimina()ium, Aqw:ncum, Sarmizegetusa. En ce qui nous concerne,
il ne nous semble gure probable que la premire enceinte de Tropaeum ait appartenu une unit
militaire, pour la simple raison qu'il n'existe point de preuve qui atteste la prsence d'une
garnison Adamclisi avant le milieu du III" sicle. Par consquent, Adamclis, de mme qu'
Serdica et Novae, le noyau de haute-poque romaine devait se dvelopper vers la fin du III"
sicle, priode pendant laquelle augmente l'inscurit des villages non protgs; c'est ce
moment-l que son enceinte s'est largie vers l'ouest et vers le sud, afin de fournir un abri
nmJ population plus nombreuse.
Quant l'enr.einte romano-byzantine, elle est j connue grce aux fouilles publies par
V. Prvan. Les derniers travaux ont permis nanmoins quelques remarques supplnwntaires
rdatives; la porte est. On a constat, par exemple, que les tours demi-circulaires, au pourtour tir, qui la flanquaient ont t bties alors que l'habitat du plateau de la cit se trouvait
dans sa quatrime pha~e d'exi~tence et que, au niveau du sol e l'poque, on avait dispos
deux ranges de bloc~ de parPment (le t->oubassement de la tour '1'22 comporte mme dP~
architraves prises un difice dt-s Il" -III c sicles). Du fait que les soubassements de la tour
T22 ne s'imbriquent paR avee ceux de l'enceinte, il x'ensuit que leur construction a d avoir
eu lieu danR des priodes diffrentes. noter aussi la prsence l'intrieur de la tour T22
d'unP ~orte de plate-forme large de 1,56 m avec un soubassement de 1,2;) m susceptible d'avoir
prcd quelfJue peu la construction de la tour.
Les observations faites t->ur les tours au moment des fouilleR prcdentes montrent, deR
diffrence~! sem;ibles en ce qui concerne leur forme, dimensions et frquence sur l'enceinte
romano-byzantine. Noton11 que leur nombre plus grand dans la, portion comprise entre l'angle
nord-om11t et la porte occidentale s'explique par la pente du plateau moins escarpe de cc
ct, ce qui rendait le :o;ecteur plus vulnrable. L'exploration de l'enceinte mridionale a conduit
la mise au jour de trois soubassements destins des tours et dats de la fin du IIIe siclP.
Compte tenu e l'ensemble des tours dresses sur le ct ouest et du fait que cette zone sudoccidentale ne prsente pa:-; des traces antrieures la fin du III" sicle, il est prsumer que
lorsq11'on a, commenc la fortification de cette portion de l'enceinte on a prvu une srie de
tours, environ une vingtaine de mtres l'une de l'autre; suivant ce plan, on aurait difi
les soubassements deR trois tours (A, B, 0 qui figurent dans le plan publi par G. Papuc, Pontica, 7, 197 4, p. :327, fig. 1) et probablemt:>nt aussi pour une autre tour situe entre T15 et T16,
(les fouilles ultrieures la rdaction de ce chapitre ont confirm notre hypothse).
L'abandon des tours dans le tronon d'enceinte entre les portes ouest et sud pourrait
avoir eu lieu, comme le suggre G. Papuc, un moment critique, mais cet abandon peut s'expliquer aussi par le fait que ces tours n'taient pas absolument ncessaires dans l'angle de sud-est,
dont la poRition gographique lui assurait une meilleure protection naturelle.
AdoRs au ct sud de hL cit se dresse un btiment trapzodal, de 75 x 95 m, fait de
petits blocs fixs au mortier. Ce btiment est ultrieur l'enceinte de Licinius-Constantin.
Les photos ariennes prises en 1973 laissent voir que <ette eneeinte supplmt>ntaire tait ote
238

www.cimec.ro

de tours en ~millie (fig. 40). Il y a une forte probabilit que cette fortification ait abrit une
unit de comitatenses. Cette fortification se raccorde au point de vue ehronologique a la phase
de rfection constate en Sb et date avec la monnaie de Thodm;e II. Une deuxime rfeetion de l'enceinte romano-byzantine se rvle contemporaine de l'avant-dernier horizon, NV.
En reprenant les donnes fournies par les dernires fouillt>s, on p('U1 hauehpr 1'historique
de la vie qui s'est panouie jadis l'lUI' le plateau d'Adamclil'li.
l'poque de l'horizon :KI, l'existencP sur lP plateau se drouh\i1 suiyant le .;; traditions
du LaTne gtq-dace combines d'influences grecques et romaines. C<>ei pourrait reprsenter
un indice de la manire dont la population autochtone a t attire dam 1'orbi tt> de la civilisation romaine ds les premiers temps de la eonqute du Bas-Danulw. La fin dP cette phase
d'habitat se lais:-;e dater par les matriaux arehologique:-; (d. 60, fig. 1-H -1-!~) ~t la ch<lruire de:-; rr- II,. :-;icles ; elle a pu tre la consquence des destructions proYoqnes par les troupl's
daces ou celles de leurs allis, Bastarnes et Roxolans. Si les arguments font dfaut pour fixer
ces ravages l'poque des combats de Cornelius Fuscus ou lors de la diversion de Dcbah
en Dobroudja, il n'en est pa.s moins sr que la reconstruction laquelle ils ont donn lieu
s'e:-;t fait suivant la rgle du ~'<ystme des fortifications romaines classiques, qu'il conviendrait
d'attribuer, selon les auteurs du prsent ouvrage, l'habitat civil dvelopp dans le voiRinage du monument triomphal difi par Trajan. On a avane la remarque que Trajan ne s'est
point occup d'urbaniser la .Msie Infrieure conformment aux traditions romaines bien
tablieR, car il s'eRt born :\ y fonder une Reule colonie - Ulpia Traiana Oeseus - sans aucun
municipe. Un vaste article d'Em. Popescu montre que Tropaemn Traiani avait accd au rang
de municipe Rous 1\Iarc-Aurle: bien que la premire preuve pigraphique ept gard soit constitue par la pierre tombale de FufidiuR Lucianus, il n'est pa:-; ab:-;o\ument impoRsible que les
Tropens aient reu le statut de rnunicipiurn . une poque predente. Tra iancnses Tropaeense11
eRt une formule qui devait embra8Rer toute la population de la ville - autochtones ou colons Rinon, leR inscriptions seraient rdigeR au seul nom d'un groupe dtermin de r:dants, avee
une mention Pll ce :-;en:-; faite en bonne et due forme. Compte tenu de la prsence hien atteste
d'une enceinte de la priode qui succda aux guerres daces, il ne saurait pluR tre question
d'un simple vimts ~t Tropaenrn: c'tait bel et bien une civitas, ayant reu l'pithte de Traiana.
Mais, la diffrence des autres ville:-; de l'est de ht pninsule RaJkaniquP auxquelles l'OptirnuN
Princeps a concd des surnoms impriaux, Tropaeum ne peut passer ni pour une civitas
liber, ni pour unefoeclerata, telles que les premires taient ce qu'il parait et devaient le re8ter.
Situe en dehor:-; de la zone fortement hellnise, Tropaeum Traiani se trom-ait dans cette rgion
de la ripa Danuvii qui devait jouir d'un rgime particulier au cours de toute l'histoire romaim,
tant la zone mme des villeR qui disposait d'un 8tatut romain.
Grce la monnaie dl' Septime Svre trouve dans l'horizon NIJI on di:-;pose d'un
terminus ante quem relatif la nouvelle phase de construction dP l'enceinte dl' haute-poqtw.
CPt tc monnaie marque aussi le moment final de la premire tape dt- son histoirP. Celui-ci
pourrait avoir quelques rapports avec les mvn.gp:-; provoqu:-; - selon hs rPnseiguernents pigraphiques - par les Co:-;toboceR dans la rgion dt~ Tropacwn en 170. ~.\ en jug<'r li'aJ>rs hs
vestiges arehologique:-; dats de cette tape, la ville, sllrenwnt un munieipium ~t l'poqu<,
vivait al on; l'une de se:-; phase:-; d 'panouiement.
La reconstruction de 1'enceinte ven; la fin du III ou le commencprnent du 1\' ,. :-;icle ne
semble gurP reprsenter mw consquence de quelques ventuelR endommagements subis par
la eit<'. Cette reconstruction, dtmt lp:-; diffrentes phases rw l'lont paR en<'ore entirement prcisPs et qui tait conue de manir<' agrandir la superfieie protge par l'pnet'int<>, s'in:-;erira it plutt dan~ la vaste uvn e re:-;taura1 ion deR villt>s entreprise par Aurli<n, qui fut.
continue et mene :'l bout par Dioeltien et Constantin, eomme une rne8UI'l' prnmtive contre
les incessanteR razzias des Goths. Il el'lt bien po8:-;ible que l'inscription <h~ Liciniu:-;-Con:-;tantin
note la fin de~ travaux et la rfrenee a .fnnclament1's qu'elle comporte doit se rapporter probablement l'agrandissement de l'enceinte de manire ~1 y englober une zone, auparavant extrieure aux murs de la ville. Les tmoignages dont on dispose l'benn aetuelle att(stent deux
moments diffrents des rfections apportes cette eneeinte: l'un Hou:-; 'l'hodoHP If, l'autre
se situant la fin du v sicle ou au dbut du siele suivant.
239

www.cimec.ro

LlT section sud-ouest du, m11r ll'enceinte, compltement d~age l'extrieur par les fouilles
des dernires annes, mesure 32lm. Cc tronon, qui va de la porte sud it la porte ouest, s'avre
dot de six courtines et de cinq tours. l.. es grosses pierres de taille du pa,rement sont disparues
presque toutes et mme son emplecton ne s'est conserv que sur une hauteur ne dpassant pas
4 m. Plusieurs bouches d'gout ont t mises au jour par les travaux qui dgagrent le mur;
ce sont les dbouchs des canaux courant sous certaines rues de la cit. On a trouv aussi
deux lutbitations extra muro.<~, l'une du ct de la porte, sud, la seconde la porte ouest.
Mais l'apport principal de cette exploration de l'enceinte rside dans la mise au jour
des soubassements d'un certain nombre de tours abandonnes. Gnralement, on y saisit des
traces de dmantlement, ce qui implique leur abandon pendant un bon laps de temps.
Le fait met en lumire une autre entreprise constructive de Tropaeum Traiani. Dj, dans la
seconde moiti du IIP sicle se dessine une initiative visant largir le primtre de la cit
et la doter d'une enceinte fortifie - mais cette opration ne devait pas tre' mene au bout
l'poque. Par consquent, au commencement du IV" sicle, les btisseurs de Constantin le
Grand ct de Licinius se borneront difier l'enceinte sur ses anciens fondements, en renonant
utiliser les soubassements des tours, entre-temps dmolie!'. pour fournir du matriel de
remploi aux nouvelles constructions.
La, dcouverte de deux pices de monnaie dans le mortier du mur d'une zone o il n'y a
pas de traces de rfection, montre - ces monnaies tant dates l'une de 321 et l'autre de
331-332 - qu'au moment o tait pose l'inscription de la porte orientale (316), l'activit
de reconstruction de l'enceinte devait encore battre son plein.
L'une des pierres du parement de la courtine dlimite par les tours 16-17 porte l'inscrip-

tion

j(f p~~~Y~

. Ile l'avis des auteurs,

il doit s'agir de la contribution de l'un des

habitants de la ville l'dification de cette fortification.

Les observations de la fouille en cours du ct de la porte occidentale ont amen la rvision de l'ancienne hypothse qui envisageait la prsence ici d'un pont suspendu. Suivant les
conclusions actuelles, l'accs dans la cit tait assur tout simplement par b rue, sans qu'il
existe aucun pont de ce genre.
Du fait que les pierres de taille du parement rcupres par les fouilles ajoutes celles
restes dans le mur ne dpassent gure 10% du total, il s'ensuit que la forteresse a d servir
pendant longtemps de carrire.
Il convient de mentionner la modicit des donnes rcoltes par les travaux de la mise
au jour des courtines et des tours en ce qui concerne les rfections subies par l'enceinte. N anmoins, ces rfections ont t bel et bien effectues. C'est ce dont tmoignent l'emploi d'un certain nombre de pierres de parement sans bossage, aim;i que la mise au jour prs de la porte
mridionale de quelques blocs de pierre marqus de croix profondment incises.
Une fois passe la vague ravageante dPs Avares, les 'rropens rebtirent leur cit,
l'abri des murs ayant encore gard une fonction dfensive, jusqu' la disparition de facto
du pouvoir byzantin en Dobroudja.

IV. LA SECTION A ET LA VIA PRINCIPALIS B-C

1. La section A, dans le secteur est, au nord de la Via principalis
Des fouilles archologiques poursuivies avec mthode ont explor dans l'intervalle
1968-1974 un secteur d'environ 1 200 mtres carrs au nord de la, principale rue de la
ville, compris entre le mur d'enceinte et l'aile orientale de la basilique simple (fig. 67 -71).
Plusieurs tranches ont t pratiques, la plupart d'entre elles suivant une direction est-ouest.
L'une de ces tranches (SIV) a t prolonge ~tu-del du mur d'enceinte, afin de pouvoir procder aux recoupements entre la stratigraphie l'intrieur de l'enceinte et celle de l'extriem.
A ceci se sont ajouts plusieurs sondages destins recueillir un certain nombre d'lments corn240

www.cimec.ro

plmentaires relatifR l'habitat romain pr-constantinien. Finalem<'nl, on a dgag la l'lurface

du sol du secteur explor; dans la plupart des cas, cette opration a t arrte au dernier
horizon de l'habitat ou de la rfection et de l'usage deR btiments respectifs.
Le secteur ainsi dgag est divis en deux parties par une rue allant nord-sud, au pavage
fait de cailloux mlangs de tessons cramiques et battus avec de la glaise. Vers le nord, cette
rue monte en pente, tout en perdant de sa largeur initiale (de 7, 70 m jusqu' environ 6 rn)
sur le tronon explor d'environ 33 m. Un sondage dans le secteur sud de la mme rue
montre que la planimtrie de cette zone aux n-nre siqles tait diffrente de celle de la
priode post-constantinienne. Le mme sondage devait permettre la dcouverte d'un dpt
montaire: 1 !)48 deniers romains de l'Empire, deN ron Septime Svre, avec la pice la, plus
rcente date vers l'an 204 de n..
DispoRs en gradins qui montent vers le nord, eux aussi, le8 difices de basse-poque
situs l'est et l'ouest de la rue Vl sont construit~'! de blocs calcaires varis, fixs avec d<>
la terre. Leurs murs, de 0,67 -0,7ii rn, se sont conservs sur une hauteur d'environ un mtrt
(0,30-1,50 rn). Exceptant quelques attenances intrieures ou extrieures, ces constructions
sont toutes conues suivant un plan rectangulaire. Les difices Al et 2 s'adossent au ct est
rle l'enceinte; ils ne laissent qu'un accs troit vers celle-ci, pav de dalles calcaires. A l'extrieur de l'enceinte, au nord de la tour Tl, rles restes de constructions ont t interprts comme
rles vestiges tmoignant de la prsence des Goths admis par Thodose rer dans l'Empire,
titre de foederati. Le btiment A3, comportant quatre pices, n'a fonctionn qu'avec trois
pices dans l'intervalle des IV"- VI sicles: il semble que h1 quatrime de ces pices (A3~)
ait appartenu la planimtrie d'un pt d'immeubles des n-In sicles; c'est ce qui indique
sa direction, ainsi que la situation stratigraphique de la zone re:spective. Au-deRsu:-; de cette picl',
on a relev les traces d'une fosse mortier ml de briques pile:-;, qui a d Rerv'ir au plus tt
vers la fin du ye sicle, lors de la construction de la basilique < l'limplc )) (A). LPs chambres A3 ex.,
y et 8 taient destines . une fonction marchande et artisanale, alor:-; que celle note A4
semble avoir servi de magasin de crales, si l'on juge d'aprs les jarres fragmentaires trouves sur les lieux. Des couloirs troits entre A3- A4 d'une part, entre A-!- A;i d'autre part
(cc-dernier bloqu dans une tape tardive) faisaient la lson entre la rue AYl et l'espace vidt
l'est et au nord-est de l'abside de la basilique <<simple)) (A).
Le sondage pratiqu 1'intrieur la eit, dans la zone situe 1'ouest de la tour
rvla lea soubassements d'un mur large d'envil'n trois mtres et demi. Vraisemblablement, CP
mur devait doubler la porte, l'intrieur, pendant. une phase pr-con::;tantinienne de l'enceinte.
Au-dessus des :-;oubassement:-; en [question, les fouilles ont dgag les tmces de plu:-;ieurs pice:-;
qui semblent avoir t en usage au cours du v sicle, mais dsaffectts \'l'I'S la fin du
mme sicle.

2.

La

section B- C de la Via principalis (fig. 72-7 -J.)

Pendant les campagnes de 1974-1975, on a continu les recherches archologiques reprises

en 1970-1971 l'ouest de la basilique .forensis, afin de dgager la rue principale et une
partie des btiments adjacents, au moyen des tranches successives, perpendiculaires son
trajet et dont les tmoins avaient t carts par la suite. On a dj publi une partie des
rsultat:-; obtenus en 1970-1971. Les quatre campagnes mentionnes mirent au jour en fin de
compte un tronon de la Via principalis, long d'environ 100 rn et sur une largeur de 8-10 rn
au nord et au sud de l'axe du canal de cette rue, largeur qui varie selon les dtails du site
explor. Aux V"- VI :-;icles, dan:-; cette zone, seul le portique nord tait encore en usage ;
de l'autre ct de la rue, ll's divers difices s'av:tnaient jusqu'au bord du canal, le reconvmnt
mme dans un cas (Cl). Environ 80 rn l'ouest du carrefour du cardo, le portique nord cdait
la place aux difices, ces-derniers se rapprochant de l'axe du canal dans une pha:-;e tardive
jusqu' une distance approximative d<' 3,!l0 m. retenir l'usage et l'entretien en hon tat du
portique de ce ct-l de la rue, depuis le cardo jusqu' la hauteur de la basilique eitertw pen-

241

www.cimec.ro

dant la priode comprise entre le IY" et le VI" sicle, au cours de laquelle il a subi plusieurs
rfections. L'exploration partielle des difices sis du ct sud de la rue principale montre que
<Prt.ains de eeR bMiments fermaient tout lt fait ou en partie, pour le moins, quelques-unes
des rues nord-sud, perpendiculaires sur la Via Principalis, en fonction auparavant. Parmi ces
voies d'accs, lPs plus videntes au point de vue archologique sont pour le moment les rues
BCVl, :3 et 4, mais dont aucune n'tait plus en usage au VI" sicle.

V. LA SECTION D, DE LA PORTE EST, AU SUD DE LA VIA PRINCIPALIS

L'objectif des fouilles archologiquPs pffcctues dans cette section dam; l'intervalle des
annes 1970-1974 tait la prcision des diffrente~; phases de l'enceinte de la ville et l'tude
du plan prsent par le secteur sud-eRt de la ville aux rv- YI" sicles. Pour ce qui est des
fouilles de l'enceinte, le chapitre qui lui est consacr prsente les rsultatR obtenus sur les
tronons SI-la, VIII-X; d'autre part, le chapitre ddi la stratigraphie rbpose entirement sur les rsultats de SI-la, par consquent le prsent paragraphe ne traitera que des rsultats relatifs aux SI-SVI (fig. 77, 90).
Une rue (fig. 78) DVl, large de 3,20 rn, a t dgage six mtres vers l'ouest par
rapport la porte; une deuxime rue, suivant peu prs la mme direction nord-sud, a t
mise au jour, toujours vers l'ouest, mais une distance de 18 rn par rapport la porte.
Deux difices, Dl et D2, ad;ss l'enceinte, semblent avoir servi au magasinage des jarres.
Le premier, Dl, parat mme avoir connu deux phases d'existence en tant que tel (NV et NVI),
quant au second, D2, il fut dot, pendant l'habitat. de la dernire phase, d'une sorte de
~porche > regardant vers le sud.
Entre les deux rues DVl et DV2 se dressait un grand difice, D3, ramass autour d'une
cour intrieure ~' d0te d'un portique du ct de l'aile habite; cette dernire est reprsente par la pice y et l'tage, auquel montait l'escalier bti sous le portique (fig. 86). Le
portique tmoigne de deux phases attestes sur le plan Rtratigraphique dans les horizons NV
et NVI; toutefois, certaines observations d'ordre architectonique indiqueraient que sa construction remonte mme l'horizon NIV. La pice septentrionale oc. a t fouille presque entirement au dbut de notre sicle. Les remarques faites dans son angle sud-est (fig. 83) s'accordent
celles concernant la suite de colonnes qui divisaient la chambre en deux zones fonctionR
diffrentes; ceci permet d'affirmer que la pice respective a exist dans les horizons des
IV"- VI" sicles, avec des amnagements successifs.
Des changements de structure sont ccnstatR dans le cas de l'difice D3 pendant la
phase reprRente par l'horizon NVI, a,prs le grand incendie qui l'avait affect en NV. Suivant
ces changements, la cour intrieure est devenue un espace ouvert du ct de la rue, dont
la, superficie s'est trouve sensiblt\ment diminue du fait de la construction d'une nouvelle
pice D, dans sa partie mridionale. D'autre p;trt, l'ancien portique devait lui aussi s'en
sortir diminu a la suite d'un mur difi de manire englober 04. Ces modifications
tmoignent un manque d'intrt pour ce qui est de la distribution de l'espace et une
incurie dans le domaine des constructions de beaucoup plus marqus que penda,nt la phase
prcdente, Rignes loquents deR progrs de la pauprisation.
Il n'y a aucune diffrence relever dans l'appareil des murs htLtis pendant les trois der
nires phaseR <l'h:tbitat de la ville. L'horizon NVI tout comme l'horizon NIV comporte une
maonnerie lie avec <le la glaise, appareil qui fait penRer celui avec emplecton et parement
extrieu:. Du reste, il semble que la glaiRe ait st-rvi de liant danR le cas des btttiments privs
de Tropaeum ds le II" sicle.
L'horizon NV a t dat, grce aux monnaieR, de la fin du V" et du VI" sicleR. Sa fin,
marque de ravages tendus, doit se rapporter, selon leR auteurs, l'attaque avarique de
1'an 586. Cependant, le dernier horizon, parfaitement saisi sur toute la superficie explore
pm les fouilles et :tttest p;tr les changements apports au plan deR difices de la section
envis;tge, prouve la coutinuil de b vie dans la ville, suivant les mmes paramtres, mais
242

www.cimec.ro

avec certaines manifestations symptomatiques du dclin et les signes annonciateurs des

changements venir de la culture matrielle.
Les menues trouvailles faites l'intrieur de l'difice D3 suggrent son appartenance un
bijoutier (fig. 169, 171, 17 4 ). Suivant les auteurs, il pourrait mme tre question d'un mtier
hrditaire, attest par l'usage perptuel de ses pices avec la mme destination, ainsi que
pa.r les vestiges archologiques de petite taille livrs par les deux derniers horizons de
son habitat.
En mme temps que le dclin de la ville au point de vue de son urbanisme, on constate
son peuplement plus dense pendant sa dernire phase d'habitat. De l'avis des auteurs, il
s'agirait d'une consquence de l'installation des enclaves slaves dans l'Empire byzantin, par
suite des vnements intervenus sous le rgne de Phocas.
Il semble que Tropaeum ait poursuivi son existence mme aprs l'an 602, quand le
pouvoir imprial en Scythie Mineure n'tait plus que nominal. Si, ainsi qu'il est prsumer,
les liens de l'Empire avec les cits du littoral et les villes danubiennes n'taient pas encore
briss, Tropaeum, par contre, sans l'appui du pouvoir central tait voue la disparition :
la ville - unit administrative et religieuse en quelque sorte artificielle - devait se dgrader
petit petit, ses habitants se retirant vers le sud ou quelque part, dans le voisinage, l o
lew- existence pouvait dcouler en scurit sans exiger de co1iteux travaux dilitaires.

VI. ASPECTS DE L'URBANISME TROPAEUM TRAIANI

Une tude de la ville considre sous cet angle suppose en tout premier lieu l'examen
des voies de circulation et lem liaison avec l'enceinte, suivi de l'investigation des secteurs d'importance majeure et des groupes de btiments en gnral. Pour commencer, l'accent a t mis sur
le circuit des rues et les liens le rattachant normalement l'enceinte, ainsi que sur certains
secteurs d'intrt public, en laissant aux fouilles venir l'exploration des insulae de maisons,
peu connues au stade actuel des recherches. Les lments du rseau de circulation saisis jusqu'
prsent ont t tudis non seulement au point de vue de leur dernire priode d'existence,
ma.is aussi la lumire de leur volution depuis le dbut jusqu' l'abandon de la ville,
-du moins dans la mesure o les fouilles archologiques l'ont permis. La prsence des principaux
axes de circulation (le cardo et le dec-umanus), assurant la liaison entre les portes d'accs de la
ville, est dcisive pour l'attribution de l'urbanisme de Tropaeum au systme romain classique.
Les sondages pratiqus sur ces grandes artres ont rvl leur existence aux IP-IV" sicles.
Depuis lors, tout en gardant leur structure d'ensemble, elles ont modifi peu peu leur
aspect, conformment au dveloppement de la cit romano-byzantine dans l'intervalle des
IV"-VI" sicles.

Le tronon de la Via principalis entre la porte est et le cardo (fig. 90, 91)
La principale artre de circulation, en direction est-ouest, le f1e_cumwn.us appel aussi la Via
principalis, vu sa fonction dominante dans la ville, dbouchait l'est SW' la porte flanque
par les tours Tl et 22. Une tranche transversale de cett~ rue. met au jour sa prtie carrossable, large d'environ 7 rn, ainsi que deux rubans destins aux pitons, chacun large d'environ
3,50 rn (du ct de la porte, la rue tait large de 16 rn; l'intersection avec le cardo, elle mesurait 13,50 rn de large) et couvertes de portiques. Sur l'axe longitudinal de la rue tait emplac
l'gout, dot d'un aqueduc du ct sud et entirement couvert au dbut de dalles calcaires.
n y a des preuves montrant que la rue tait entirement (partie carrossable, ainsi que rubans
destins aux pitons) pave de dalles calcaires.
Pou.r les phases ayant prcd la restauration de l'enceinte sous Constantin le Grand, ainsi
qu' l'poque mme de cet empereur, les auteurs ont tomb sur l'hypothse d'un inter-pallum
(probablement dall) existant Tropaeum, fait qui concorderait avec la construction da~
une tape postrieure des difices adosss l'enceinte qui. sont situs !lU sud .et au nord de
la porte est. L'intervalle, dans ce secteur, tait large d'environ 9,60 rn (30 x 0,32 rn). Vne
243

www.cimec.ro

fois supprim, il fit place aux rues AVl et D Vl, qui remontent les pentes au nord et au sud.
Seuls quelques passages, tels ceux mnags entre les difices Al-A2 vers le nord, ou Dl-D2
et D2-D4 vers le sud, assurait l'accs au mur d'enceinte. Deux ruelles troites (dont l'une
bloque l'poque d'une phase finale), contemporaines aux difices tardifs, menaient partir
de la rue AVl vers l'ouest jusqu' une petite place de l'intrieur de la ville, sise l'est de la
basilique simple.

Le front nord et sud de la Via principalis (fig. 90, 91, 93)

Le portique courant sur le ct septentrional de la rue principale est attest par la prsence de 20 plinthes rectangula,ires qui supportaient les bases des colonnes dresses sur un axe
longitudinal unique, des intervalles assez rguliers. Par l'tude des inter-axes des pices rcupres, qui varient de 2,70-3,20 et 3,60 rn, on a t mme d'induire l'emplacement d(>s
plinthes actuellement perdues. Cette tude a rvl trois zones de variation, qui corrobores aux
certains dtails architectoniques mis au jour par les fouilles pratiques au nord du portique,
entre la porte et l'abside de la basilique <<simple ) (A), permettent de supposer l'existence
cet endroit jusqu'au rve sicle d'une ins~tla de maisons comprise entre l'intervalle et le secteur
occup ensuite par l'abside de ladite basilique.
Du ct sud de la Via principalis, l'tude de l'inter-axe des 14 plinthes rcupres corrobore avec d'autres dtails a. rendu possible l'emplacement le plus vraisemblable de toutes les
bases des colonnes qui constituaient l'origine son portique. L aussi ont pu tre remarques
les trois zones de variation qui, runies aux donnes du nivellement, laissent saisir trois phases
principales de la construction et de la rfection du portique. D'autre part, le dcalage sensible
entre le niveau du portique nord et celui de son vis--vis est d une restauration importante
de ce dernier dans une phase ultriewe, lie l'dification de la basilique transept. Des observations analogues cell~s faites sur le front septentrional de cette rue ont conduit l'hypothse concernant l'existence d'une rue antrieure la basilique transept, situe l'est, dans
son voisinage immdiat. Cette rue tait presque perpendiculaire la Via Principalis et elle fut
elle aussi, tout comme son pendant septentrional, dfinitivement ferme vers la fin de l'existence de la ville.

L'axe principal nord-sud (le cardo) (fig. 94, 95)

Le cardo traverse la rue principale 96 rn (320 x 0,30 m) vers l'ouest de la porte est
et il mesure douze mtres de large entre la basilique transept et la basilique forensis. la
suite d'une tude minutieuse des vestiges du portique situ l'ouest de la basilique transept,
il s'ensuit que celui-ci aurait connu les mmes phases que les autres portiques mentionns;
les plinthes invisibles ou manquantes ont t dpistes et mises au jour tout comme dans les
cas prcdents, grce l'examen de l'inter-axe et de certains modules. Le mme procd fut
galement appliqu l'tude du portique longeant le cardo l'ouest de la basilique simple.

La Via principalis sur le tronon compris entre le cardo et le carrefour

avec la rue BCV3 (fig. 97, 98)
Pour les phases finales de l'habitat, le _portique se trouve attest sur le front nord de la rue
principale, pour une longueur approximatrve de 80 m, partir de son intersection avec le
cardo. Du ct sud de la rue, le portique a t couvert aux ye_ VP sicles par une srie d'difices, commencer avec l'annexe tardi\"e regardant vers le nord de la basilique forensis et
244

www.cimec.ro

tous ('PUX btis jnl'qu'~t la hautPlU' de la bmlique citerne. Lei' rPcoupeme>ntl' des donne>s math{lnmtiquel' (nivellement et inter-axe) avec les donnes arehologiques ont conduit aux conclusions suivantes : une rne dirige du nord au sud courait l'ouest de la plinthe HYPc8; lt>s
<~hutes dt> niveau oeeientales taient solutionnes tns le cas du portique vraisemblablement
J)ar dt:s marches; le portique a d :mhir sur ce tronon au moins deux rfections importantes,
partir du rv sicle.
En ce qui concerne le front sud de la rue, il semble que la circulation pitonale
autour de ht basilique forensis tait obligatoire. L3 fait s'accorde bien avec les exigences
de la circulation d;tm le secteur, ain qu'avec les remarques archologiques faites sur les
lieux. A l'ouest de la ln-;ilique courait une rue nord-sud, CVl, ferme plus tard par
1'tlifit'L' Ul.

La Via principalis sur le tronon compris entre les rues BCV3 et BCV5
ct le secteur de la basilique de marbre (fig. 100-105)

A p<trtir e cette inter.;;ection, la rue princip,tle s'wre plus troite sur son ct nord
aussi (environ 7 rn de large), le trctc septentrion:tl du portique paraissant avoir t utilis
de cette manire dj au cours du rv sicle. Notons qu' une dist;tnce approximative de
18 rn ouest de la rue BCV3, l'aqueduc dbouche du C<tnal en direction sud-ouest (se dirigeant
probablement sur l'ancienne citerne). Il y a un dnivellage du portique nord pendant les phases
finales de son existence p,tr rcl.pport la portion mdiane de la rue, qu'il dominait; ce dcalage
de niveau peut avoir t rsolu au moyen des marches, de mme que le ruban en pente
rserv aux pitons, qui montait l'ouest. Des recherches supplmentaires sont ncessaires
en ce qui concerne le secteur de l'intersection a;vec la rue ROV-l (elle aussi ferme aux
ye_ vrc sicles), ainsi qu' l'gard des difices affrents.
Au dbut, un portique qui rejoignait celui de la rue cv;,, ~ l'ouest de la citerne, protgeait le ct septentrional de celle-ci. Quant cette dernire rue, elle se poursuivait du ct
nord aussi (BV5), jusque dans la zone de la basilique de marbre. Comptetenu de la solution
planimtrique ct de l'encadrement de l'espace concern en tant que secteur important de la ville,
ainsi que des observations de dtail faites sur les lieux, il semble qu'un difice paen (ou
un espace rserv :1 cette destination) occupait auparavant l'emplacement de cette basilique.

Le rclpport des axes circuls avec le mur d'enceinte dans la phase

initi<1lc cie reconstruction (dbut du IVe sicle) (fig. 116)
'l't'nant pour eomm le fait que lts fortifications de Tl'o]Jaf'llm appartiennent au II" sicle
de n.., lei-\ auteurs Pstimcnt qu\tu moment de la restauration commence au IV" sicle
l'enceinte ct les rues de ht cit conservaient encore dans leur majeure partie le plan initial,
chose v1ifie par les fouillt's. Au point de vue de l'urbanisme, la restitution schmatique a t
l'on~ue :-mivant les rglts classiques. L'tude du cm; en question montre que le cardo
Pt lt demt mttn us sc sont <onsctvs tels qmls - it quelques modifiealions prs - jusqu 'il la fin.
LPs lmPrlt:'l mis au jom jusqu' prsent attestent la prs('ncc d'un rseau coordonn, que
les autems n'ont fait que complter conformment lt son dveloppement normal et compte
tenu des accidents du terra.in, ainsi que de l'existence d'un intervallum initial. C'est ainsi que
le rseau point sur le plan correspond une modulation rythmique par rapport au cardo,
donnant des distances inter-axiales d'environ 33 rn ou des distances rapportables ce module.
Les artres <ir<ults nord-sud (parallles au cardo) ct est-ouest (parallles au decumanus)
cl~pendaiPnt t ont ua 1lll'l'llement des nxPs. principaux et de la position de ees derniers par
245

www.cimec.ro

rapport aux tours et aux portes de la cit (pour satisfaire au lwxoin d'assurer la liaison
dans les deux sens avec les tours et les portes). Sur le plan ainsi restitu, le centre civique
de la localit occupe une superficie rectangulaire dlimite par lPs artres ABVII et DCVII,
du ct nord et sud, et par les m'ireR HCVl et ADV2 l'oueRt et ft 1\,st. Cette superficie est
traverse sur la lisre de son tiers septentrional par le decumanus, comme elle est divise en
deux moitis presque gales par le cardo.

L'esthtique de la structure urbaine

remarquer d'emble le caractre monumental de la planimtrie des deux artres majeureR,
le cardo et le decumanus, dont l'intersection tombe sur la plate-forme la plus haute de la
cit, occupe par la zone civique, la dominante de l'ensemble urbain. Des centres importants,
ds le dbut conus comme tels, resteront galement les secteurs des basiliques citerne et de
marbre. Dans ce contexte, le caractre dynamique, actif, des artres circules, valoris par les
liaisons directes avec 1'enceinte du rseau des rues, auquel se subordonne, par ailleurs, le groupe
des habitations, ainsi que la mise en valeur planimtrique des secteurs urbains de toute premire importance, placent la structure urbaine initiale de la cit dans l'ensemble de l'urbanisme romain classique.

La dynamique du dveloppement urbain depuis le IVe sicle

jusqu' la fin de la cit (fig. 107)
Comme les recherches 1'ont prouv, le site a volu de manire diverse aux ye- VI
sicles: l'intervallum a t supprim, remplac par quelques venelles donnant accs , l'enceinte;
toute une srie d'artres ont t rendues plus troites, quand on ne les a pas supprimes tout
fait; les portiques ont t entirement ou partiellement abolis et plusieurs rues nouvelles
ont t cres. Le rseau des rues ne garda que ces axes et seulement quelques-unes des artres
plus importantes. Si les centres civiques sont rests les mmes, des basiliques chrtiennes ont
t difies sur leur emplacement. Vu le caractre de plus en plus htroclite des changements
apports au rseau des rues, marquant des carts croissants par rapport aux normes de l'urbanisme classique, les auteurs se sont trouvs impuissants . concevoir un trac h:vpothtique
pour cet~ priode.
D'autre part, la manire dont les transformations architectoniques se superposent dans
la. ville prouve la prsence d'une vie active en ces lieux jusqu'au dbut du VIle siele. La mhw
au profit des habitations de chaque coin arrach au rseau des rues pourrait traduire la croissance du peuplement l'intrieur de l'enceintf'. Le phnomne est en outrP symptomatique
pour le dclin sensible de la (1ualit du travail des hfltisseurs, dclin qui aboutira 1'abandon
progressif dt la ville.

VII. PIECES ARCHITECTONIQUES DE LA CIT DE

TROPAEUM TRAIANI (fig. 108-139)
J, 'tude n'unit environ cent soixante pices connues grce au x recherchPs pratique~
jusqu'en 19i;!. Pour prsenter ces pices, les auteurs ont vis avant tout, dans les limites dl
chaque catgorie, la mise en valeur du critre volutif. Les essais en ce sens se sont rattach:;;
l'ensemble de l'volution suivie par l'architecture romaine et romano-h~z:mtine, compte tenu,
sans doute, des exigences et des possibilits locales, sans oublier aussi les traits spcifiques (}(
l'art provincial avec ses variantes locales. Chaque fois quand le cas se prsente les pices Hll!-

246

www.cimec.ro

pectives sont traites sparment dans le cadre d'un groupe fonctionnel et chaque pice en
soi est traite en dtail. Il convient de mentionner la difficult qui se pr~ente pr<>sque toujoms du fait de l'ignorance de l'origine initiale des piet>~ r<>spP<tivP~.
1-3. Les bases de colonnes. Vordre de leur prsentation est gnralement celui impos
par leur volution au point de vue de la forme - ordre observ aussi dans les cas des autres
pices architectoniques de Tropaeum, partant des profils et ornements complexes pour arriver
la simplification et au schmatisme. On a pris eomme point de dpart de cette volution
le type de base dcoulant du ionique attique, dont le descendant est attest Adamclisi (1.1).
La totalit des bases de colonnes connues l ont t classes sous trois grandes catgories :
l) bases au profil complexe; 2) bases simplement profiles, avec les sous-divisions: 2.1) bases
dveloppes partir du type obtenu par le renoncement la partie suprieure du type d'origine provenant du ionique attique et 2.2) bases dveloppes ~L partir du type obtenu en liminant la zone mdiane du type d'origine provenant du ionique attique; 3. bases faisant corps
eommun avec un socle lev, qui ont t traites sparment uniquement en raison des crit (res volumtriques. part les simplifications courantes chez les types 2.1 et 2.2, on constate
:\une tape tardive de leur volution l'apparition de certaines complications anorganiqnes rsultant <lt>s profils fonction purement dcorat.ivP (on dt> la r<>prise de certains profils <l'poque
<'la~;sique, transforms, bien entendu).
4. Les fts de colonnes. Dans leur cas, la prsentation sous l'angle volutif s'Pst avre
plus difficile, car cette catgorie ne se prte que mdiocrement ~L unP <'tude de ce geme. La
difficult devient d'autant plus grande du fait de la relative raret <lt>s fts trouvs intacts
par rapport au nombre assez important des bases et des chapiteaux.
5. Les chapiteaux. Ce sont les pices les mieux reprsentes, au point de vue numrique
autant que par la possibilit qu'elles offrent d'en dgager une srie de formes distinctes attestant leur classification volutive. Par consquent, les diffrentes catgories de chapiteaux relevs Tropaeum rendent possible l'tablissement de plusieurs dep;n':'l d'volution et pour ce
faire le critre volumtrique s'impose en tout premier lieu, critre appliqu l'ensemble et
aux dtail:'\. Or ce critre est justement celui susceptible de fournir les prcisions les plus
s:Ltisfaisant.cs quant aux modifications :m!Jies pa.r hH chapiteanx, notamment qua.nd il s'agit
des chapiteaux ioniques et ioniques-impostes. L'ordre de la <ltscription des pices appart.enant chacun des types gnraux est l'ordre volutif, propos par les auteurs compte tenu
<les dtails spcifiques mentionns pour chaque cas. Les chapiteaux ioniques et les chapiteauximpostes mme de donner l'image changeant de la tranRit.ion progressive d'une forme :1
l'autre sont l'<'xlll't>Ssion d'une volution particulire, sanR analogies compltes dans d'autres
eentres contemporains, ce qui conduit l'ide de la prsenee . 'l'rop:wum Traiani d'ateliers Pt
d'une production locale durable, aya,nt JWrmis une tPlle volution. Notons en ce ~ens l'tude
de la transformation deR chapiteaux ioniques pour aboutir an type prt recevoir l'imposte;
de mmP, l'volution du ionique imposte a pu tre ~tviP sPlon leR critres propos:'\ par lPs
auteurs jusqu' sa modification dans le senH l'S Rtylisation:-; tout lL fait gomtriqueR.
Les divt>rRes catgories de chapiteaux sont prsenU~es eomme Ruit: 5.1 --les chapiteaux.
ioniques; !1.2 - les ehapiteaux ioniqtws de type int.erm{\diaile eut.re le ionique pur et le ioni<tue-impoHte; !1.3 -les ehapiteaux. ioniqtwRimpoHtl':'l deorations; 5.4 -les chapiteaux ioniques-impostes :-;ans dcomtion:-;; i'i.5 -les chapiteaux impo~t.es; il.li- les chapitP:mx corinthieu:-;.
6. l,es pices d'enlablement. En ce qui les concerne, leur volution a t plus <lileih iL
Mablir, vu les circonstance:-; de leur miRe an jour, ainsi que leur t.at fragmentaire. C'est pourquoi les auteurs se virent rduits borner leurs essais iL la prcision de la catgorie typologique laquelle il convient de les attribuer (au point de vne de lem appartenanee :-;f,\'listique
nn ordre chtRsique ou autre). Si modeste que soit. un td r~mltat, il n'en est pas moins ncPssaire
en tant que point de d<'part pour des rechercheR future~. 'l'el <Luel, ce paragraphe comporte lut
aussi deux souR-division:-; : li.l - les fra.gnwuts d 'archit mves et de frises; 6.2 - les fragments
de corniches.

247

www.cimec.ro

7. Dalle de plafond - unique exemplaire connu jusqu' prsent Adamclisi et l'une

des rares pices de ce geme attestes en Dobroudja romaine.
O. Arcades fragmentairl's en maonnerie. Grce aux donnes gomt.rique:'l connues, leH
auteurs ont pu calculer dans certains cas les dimensions approximatives du micro-ensemble
architectonique dont elles faisaient partie.
9. Les pices auxiliaires. Il y en a plusieurs catgories: 9.1 - lments composants des
chambranles; 9.2 - parapets; 9.3 - pices composantes du seuil des portes de la cit; 9.4 -9.7
autres pices auxiliaires iFmles; 9.8 - le trophe de la porte-est de la cit, ouvrage d'poque
constant inienne.

VIII. LA CERAMIQUE ET AUTRES PIECES DE PETITE TAILLE (fig. 140-176)

Ce chapitre est consacr l'tude partielle du matriel cramique et des autres pieef'
de petite taille rcupres Tropaeum Traiani par les fouilles archologiques des anneH
1968-1975 (notamment dans les sectiom; A et D). Compte tenu de la raret des sondages
pratiqus dans la cit qui aient saisi toutes les couches culturelles peu prs intactes, aim;i
que du fait que les fouilles exhaustive:-; n'ont explor jusqu' prsent que les deux derniers
horizons, le catalogue publi maintenant est plutt celui d'un choix de pices, ralis de manire
~"reflter dans la mesure du possible le mpport rel entre les divers horizons. Du reste, 1'tude
Nlcore assez superficielle de la ('ramique romaine et romano-h~zantine (notammt'nt dP la
l"'rmnique d'usage commun) dam; l'e~;p~tce balkanique en gnral, rend prmature toute tentative de synthse en ce qui concerne la cramique de Tropaeum. A ceci s'ajoute galeml'nt
l'tat fragmentaire dam; la plupart des cas des pices rcoltes l (ainsi que le nombre peu
important des divers autres ohjetH), tat d aux incessantes trnnsformations intern'nUes :-;ur
lt's lieux pendant les six sicles de leur exiHtence.
Aussi, les auteurs ont-ils suivi, en publiant ces vestiges, le critre stratigraphique de prfrence celui typologique. Le catalogtw fut donc conu compte tenu des horizons prcisR
dans le secteur de la porte orientale, tels qu'ils sont dcrits dan~:~ le chapitre consacr l'tude
de h1 str~ttigraphie du site, ~Wt'C l'indication pour chaque pice de l'horizon qui l'a livr ct de
sa provenence. Les critns suivants ont :-;ervi au chtssement 1'intrieur dt' chaque horizon :
frquenc(' des trouvailles, fonctionnalit, possibilit d'une datation plus serrt'. Dans le ca:-; dt>
ehaque horizon, les catgories tablies sc suivent st'lon un ordre prtabli, :-;~n-oir : 1. vestigPs
cl'ramiqucs dsignant des groupes humaim; non romains ou cn cours de romanisation; 2. cuelles, soupires, bols ; 3. amphores ; 4-. erueheH ; ;). pots ; 6. hroes ; 7. couvcrehs ; H. janps ;
9. lampes; 10. objets de petit< taille (d=diami>tre; df=<liamtre dt> la base; dg= diamtre
d<~ }a bouche; dmax=diamtre maximal; gr=paisHt'Ul'; i=taillt'; J,=longueur; 1 =largeur;
'l'S=terra sigillata).
Les monnaies rcupres jusqu' prsent dans les fouilles de Tropaewn n'offrent que dP
rares repres chronologiques. :Mentionnons en ce sens pour l'horizon NIII les deux pi<~<~es de
Septime Svre et de Caracalla, ainsi que les deniers dats vers l'an 20~, tmoins chronologiques du dpt trouv dans la section A. Pour l'horizon NIVR, il y a la pice de bronze
de Thl'~odosc II. Enfin, une srie de monnaies de .Justin II servent ~. datt'r les commt'nC<'IIH'llts de ht dernire ph~1se d'habitat de cette cit.
Quant aux premires traces de vie humaine attestes jusqu'~ l'hNue actuelle par lei' fouilles du site de 1'ropaeum, elles n'montent au nolithique et l'ge du bronze. Le premier en date
des dpts archologiques de l'endroit se compose de vestiges autochtones et de produits grecl-\
ou romains de haute poque (rer sicle av. n.. - re sicle de n..). l'tude, la crami<Jne
romaine de l'horizon NI offre des aspects dcoulant des formes hellnistiques, alors que ht
poterie gto-dace s'inscrit dans les types cara,ctristiques de cette culture matrielle. Il eonvient de constater la parfaite continuit du matriel cramique entre la, premire et la deuxime
eonelw l'ulturelle. Les veHtiges de l'horizon NII, parmi lesquels on relve aussi des formes occi248

www.cimec.ro

dentales, sont contemporains la premire phase de l'enceinte et suggrent une datation

pour le dbut de cette phase dans la premire moiti du ne Hicle de n.. Une richesse et
une varit toute particulire H<mt les traits dominants des documents archologiques fourni:-;
par l'horizon NIII, qui tmoigne de la priode d'pan(uissement du municipe- priode situe
entre le dernier tiers du n sicle et le milieu du III" sicle. Ce qui importe lorsqu'il s'agit
de l'horizon suivant, NIV, dont le commencement se place au courant de la seconde moiti
du III e sicle, c'est que les fragments cramiques NIVE prsentent des caractres romains
propres la basse-poque qui les rendent bien distincts des vestiges de l'tape prcdente. Ces
caractres devaient se dvelopper pendant les deux derniers sicles d'existence de la cit.
La relative prosprit croissante attribue la priode contemporaine de l'horizon NV est
illustre d'une manire plus frappante par l'architecture de l'poque que par le matriel
archologique. Enfin, la phase NVIA se rvle la dernire atteste dans tous les secteurs explors, car celle lui faisant suite, NVIB, ne se laisse saisir que et l, dans des portions de
terrain limites. Dans le cas des pices de l'tape NVI, les cruches et les pots au rebord sillonn et recouverts d'un umbo semblent typiques pour les formes dveloppes pendant cette
tape Tropaeum, de mme que dans les autres sites de la Dobroudja. Grce de telles
pices, la datation de la dernire phase de l'horizon NVI remonte jusqu'au dbut du VII" sicle,
mme si la ville ne paraissait pas avoir t entrane dans le circuit conomique spcifique de la
crise gnrale de l'Empire, qui aurait dtermin l'apport de quelques nouvelles missions
montaires.
Cette tude du matriel archologique permet l'attribution chronologique des phases
stratigraphiques ~misies par les fouilles et les auteurs formulent leur espoir que son utilit
sera justifie par l'apport qu'elle fournit la vue d'ensemble sur la culture matrielle dveloppe dans la zone de contact des diverses influence:-;, pontiques, occidentales et microasiatiques:

CONCLUSIONS
Les fouilh:;; archologi<tues pratiquts dans l'intervalle des annes 1968-197[) sur le site
de Tropaeum Tra1"ani prouvent que la vie humaine eommence fleurir dans le plateau qui se
rm;se dans la Valle d'Urluia, l'ouest de l'actuelle localit d'Adamclisi, ds l'ge de lapierre
polie. Elle devait continuer sur l'emplacement de la cit romaine jusque dans la premire moiti
du VII" sicle de n.. Les quelques sondages pousss jusqu'au sol vierge n'ont livr que de
rares fragments cramiqul.'s de la culture Hamangt; par ailleurs, dans diffrents points de la
cit, les fouilles ont mis au jour des fragments isols de lameH (silex). Le bronze, ainsi que
le premier ge du fer sont galement illustrs par un certain nombre de fragments cramiques.
L'horizon antique du premier habitat d'un peuplement plus dense sur ces lieux tmoigne de la
prsence d'un site gto-dace, de nom inconnu, qui au ne sicle av.n.. tait en rapport avec
le monde grec mridional, pour connatre ensuite au rer sicle av.n.. - l" sicle de n.. son
plein panouissement, subissant de plus en plus profondment l'influence de la civilisation
romaine dans son incessante expansion. Vers la fin du 1r sicle ou, plus vraisemblablement, au
seuil du sicle suivant, le site gto-dace devait ptir, tant mme mis feu et sang, du fait
des guerres romaines contre les Daces et leurs allis.
Selon l'hypothse de V. Prvan, sur l'emplacement de l'ancien site gto-dace, l'empereur
Trajan fonda une station militaire, conformment aux desseins de sa politique offensive dirige
contre les populations habitant leR contres situes sur la gauche du courR infrieur du Danube.
Comme l'ordinaire, une agglomration rurale ( vicus) de caractre civil se dveloppa aux abords
du camp militaire, mlange d'autochtones, depuis longtemps fixs dans la rgion, et de colom;
nouvellement arrivs, dont la plupart taient des vtrans qui avaient reu en don des lopins
de terre, dans les environs du monument triomphal de Trajan. Vers le milieu du ne sicle et
pendant les premires dizaines d'annes de la seconde moiti de ce sicle, la localit, sise
une importante jonction des routes militaires et marchandes du pays, devait toucher l'un
des Rommets de son panouiRRement conomique ct culturel, cc qui devait l'aider sortir de sa
phase rurale, en devenant un important centre urbain, lev au rang de municipium sous le
249

www.cimec.ro

rgne de 1\trc-Aurle, avant 1'an 170. Cet te pro~prit conomique cHt a tt este en tout prem icr
lieu par l'inten~:;e circulation montaire, not.amnwnt souH le ealme et long rgne d'Antonin le
Pieux (1:39 -161 ), tape pendant laquelle sont atte~:;tes quantit de trouvaille~ montaires,
commencer avec le dpt de 1 548 deniers de l'Empire, mis au jour dans la cit par le~
fouilles de 1969. A ceci s'ajoutent les riches vestiges de culture matrielle, d'une grande varit
de sortiments. Parmi ceux-ci, la cramique se place en tte, avec ses types divers dont quelquesuns provenant des provinces occidt>IItales de l'Empire. Cette cramique releve dan~:; l'horizon
de la priode re~pective apporte uJJ tmoignage complt par les fragments architectoniques,
utiliss par la suite commb matriaux de remploi pour le mur d'enceinte et pour d'autre~:;
difices d'poque romano-byzantine. Les derniers rsultats des fouilles sont interprts dans le
chapitre concernant 1'enccint e eo1nmp suit : au <ommenccmt>ll1 d 11 11 c siele on a h;Hi scion toute
probabilit la premin' cntl'inte, ave< la jo.'! Na <1. la henne, dont ll's tnt ces ont t\t lo<'alist'S da us
le ~:;ecteur do la porte est. Digne d'u1w nw11Lion s'avn.le fait quP el'tte premire enceinte suit
ici un trac concidant avec celui de la cit de Licinius et de Constantin. Son primtre embrassait, selon toute probabilit, une superficie rectangulaire d'environ 250 mx 100 m, dont le contour se dcoupe en saillie par rapport au reste de la cit sur les photos ariennes, au centre
dt> Ia ville romano-byzantine (fig. 32).
Cette florissante priode du lie sicle devait disparaiLn sous la vague dMtrlaute de la
froee invasion des Costoboces, vers les annes 170, quand la ville fut ravage par un grand
incendie dont les traces ont t saisies lors des sondages archologiques pratiqus dans la moiti
orientale de la cit romano-byzantin<~. I.a grande frquence des fragments de poterie gto-da<~e
mls la cramique de f~tcture suprieure et aux autres objets romains dans la strate d'incendie
ccstoboce, vient confirmer et complter lcs informations pigraphiques de l'poqnP ( IJaizus
Comozoi, etc.) quant ;l, la pers;tance de l'lment. autoehtolll', gto-daef', PB Yoie de rolllanisation, aux cts d<'S colons romains.
Une fois surmonte cette gravp cr;c, le municipe <ks TropPns eon nat lille HouYelle priode d'panouissement sous la d.nmstie d<s Sn\n's. Au cours dc cette priod<>, l'ani ique elleeinte est!restaure et la porte t>sl sc voit dote d'u11e tour intrieun, difie suiv;mt 1111 appareil attestant la pro~:;prit de la ville. Quelqups fragments architectoniques, ainsi que des
pigraphes a.yant servi de matriels de remploi dans les bi1timents romano-byzantins appartiennent galement cette priode, dont l'conomie prospre ct les liens avec le monde grec des
p11insules Ralk~wique et micrat.;iatique sont mieux reflts par les trouvailles montaires.
l1a courbe descendante de cette sorte de trouvailles atteste, en mme temps que le delin
de la circulation montaire, la dgradation de la ville citadine Tropaeum qui suivit an c:Jurs
du nre sicle, sous l'effet des attaques carpo-gothiques qui s'taient multiplies l'poque et
l'affaiblissement du limes scythique, au peint de vue de sa protection militaire. Par contre, la
mme priode devait enregistrer une augmentation des lments grecs. Aux faits dj connus
en ce sens s'ajoute la mise au jour d'un autel, dont l'pigraphe grecque est date des anneR
236-238. Ddie par le magiRtrat Protogne Zeus Ombrimos, cette pice fut trouve lors des
fouilles de 1969, utilise comme matriel de remploi, devant une habitation de la Via principalis,
dans le proche voisinage de la porte est. Il convient, en outre, de ne point oublier que la dernire pigraphe avant la restauration de la cit par Constantin et Licinius, des annes 293-304,
ddie Jupiter Olbiopolitanus par un marchand grec-romanis d'Olbie, Nevius Palmas Theotimianus et que ce fut l'poque de cette rfection qu'on difia l'autel votif - eettc fo;-ci, il
s'agit d'un monument officiel de langue grecque - ddi par la cit des Tropen;; (~ 7tOL
Tpo7t<:Lcr(wv) << la desse reine Hera (luno Regina), pour la dcouverte de l'eau)>.
Les fouilles des dernires annes ont rapport maints documents archologiques uouveaux
et permis certaines observations particulirement prcieuses concernant la restauration <<de
fond en comble de la cit des Tropens du temps de Constantin et de LiciniuH, aprs la dfaite
inflige partout aux peuples barbares ;,, selon la nette dclaration de l'pigraphe pose en 316
et trouve en 1893 prs de la porte est avec le trophe symbolique, emblme de la ville. Il A'agit
des soubassements des six tours abandonnes mis au jour sur le ct sud-occidental de l'enCPinte romano-byzantine (fig. 4L) - vestigt>s que l'intel}H'tation des spcialistes rattaclw

250

www.cimec.ro

l'uvre gnrale de rfection des villes bas-danubiennes entreprise par Aurlien et poursUivie
par IHodtien, auxquels on a galement attribu le commencement deR travaux de re~:~taura
tion subi~:~ par la ville de Tropaeum. Interrompue pour des raiRons qu'on ignore, l'opration
respective devait tre reprise et mene bout, avec certaines modifications apportes au plan
initial, par les btisseurs de Constantin et de Licinius. D'ailleurs, si l'on jugeait d'aprs certaines remarques -qui rclament, nanmoins, un surcrot d'informations -mme l'uvre de
ces deux derniers empereurs n'aurait pu s'achever en 316, ainsi que l'affirme l'pigraphe en
question, car certains travaux sur le mur d'enceinte et sur ses tours drent se prolonger encore
au moins pendant sept huit ans. Parmi les toutes dernires remarques concernant l'enceinte,
il convient de consigner ici l'absence, tant la porte occidentale qu' la porte mridionale,
d'~~ pont levis, ainsi que la prsence d'une petite porte, aveugle par la suite, dans le
VOISinage de la tour T19. J,e plan de la cit est celui spcifique pour la fin du IIP et le commencement du IV" sicle; il rappelle le plan de quelques autres cits contemporaines du limes
scythique ( Gapidat'a, Troesmis, Dinogetia, N oviodunum) ou du nord-est de la Msie (Abrittus,
etc.). Pour ce qui est de l'annexe extrieure, l'angle sud-est de la cit, analogue -suivant
une hypothse dj ancienne - un bassin ou une citerne fortifie contemporaine la ville,
on a formul la supposition qu'il s'agirait d'une fortification supplmentaire de la cit postrieure
l'an 316 (Ioana Bogdan Cataniciu).
Contemporaine l'enceinte de la cit de Tropaeum est sa Via principalis ( decumanus)
avec le canal, l'aqueduc et les portiques qui la flanquaient, dans leur premire phase de construction, ainsi que l'autre rue principale (cardo), qui la coupait perpendiculairement, elle aussi
dote de portiques, la bordant sur ses deux cts sans laisser aucun vide. D'autres rues,
d'importance secondaire, ilont dates du IV" sicle; moim explores par les fouilles~ elles
traversent elieR aussi en senR perpendiculaire la Via principalis (fig. 106). Entre les difices
publics de l'intrieur de la eit, le seul dont on sache qu'il a t difi au commencement
du IV'" :-;icle est la basilica Jurcnsis. Plusieurs difices privs, dam; leur majeure partie affects deR buts commerciaux, se dressant de chaque ct de la, Yia principalis ont t btis
au IV sicle et restaurs par la suite, au cours des deux f\iclcs ultrieurs. Au stade actuel
des recherches on ne saurait apporter de plus amples prcisions quant la datation de certains
difices au JV sicle. De mme, on ne saurait dire, pour le moment, jusqu' quel point la
cit des Tropens fut-elle affecte par les vnements qui se sont drouls dans cette contre
de l'Empire romain d'Orient au dbut du dernier quart de ce mme IV" sicle- vnement
qui devaient culminer avec le dsastre d'Andrinople (378).
En revancht>, on a pu relever les indices d'une opration de consolidation des mun; de
l'enceinte ralise dans la premire moiti du ve sicle, sous le rgne de l'empereur Thodose II.
A cette poque fut abandonn le foss de dfense du ct oriental de la ville et, dans
son proche voisinage, aux portes est et sud, des btiments extra m7tros la maonnerie lie
avec de la terre se dressrent, destins, probablement, servir d'habitations aux foederati
Goths. Malgr un processus dpressif gnral, d aux troubles intestins de l'Empire autant
qu'au pril imminent reprsent par les Huns, maints vestiges menus recueillis l'intrieur de
la ville tmoignent de la continuit d'une vie et d'une culture peu prs normales, cependant que les trouvailles montaires attestent une circulation satisfaisante de l'argent. Des
fragments cramiques isols constituent l'indice de la prsence des lments barbares au sein
de la population locale romanise.
De mme que pour les autres centres urbains de la province de Scythie 1\lineure, la dernire tape des grandes constructions Tropaeum est lie aux noms des empereurs Anastase
et Justinien Irr. Mens de front avec la restauration de l'enceinte, des travaux entrepris
l'intrieur de la cit ont pour but de btir, de remettre en tat ou d'agrandir diffrents difices
de caractre public, par exemple les basiliques mises au jour jusqu' prsent. Une annexe
rectangulaire, oblongue, a t ajoute sur le front nord de la basilique Jorensis, oriente suivant
une direction est-ouest et dote d'une abside du ct du Levant, cette construction reprsente
peut-tre quelque chapelle chrtienne. Il est tout aussi probable que le portique qui, sur le front
oriental de la basilique, rduit la largeur de la rue principale nord-sud (cardo), appartienne

251

www.cimec.ro

cette mme priode. Troi~ basiliques chrtiennes entirement nouvelles ont l'tt' difies sur la
Via pn~ncipalis (decumanus), chacune dote d'une crypte ~ous le matre-autel, dc~tine it
recevoir leR dpouilleR des mart~rs. Deux de ces basiliques, les plm; imposantes, - ~avoir, la
basilique transept (D) et la basilique << Rimple > (A), se dressaient en plein clntre de la ville,
au carrefour du cardo et du decttmanus, vis--vis de la basilica .forensis, connne si elle~ voulaient
faire pendant cette dernire, qui, par sa grandeur et sa position, dominait tous les difices
des alentours. La reprise des fouilles sur le chantier de la basilique <<simple > (A), miFe au jom
avant 1900, a permis d'en complter le plan, avec la crypte et l'atrium non dgag~ l'poque.
Ces mmes fouilles ont galement permis la prcision qu'il s'agit d'un btiment difi sous
le rgne d'Anastase, sur l'emplacement des ruines nivellet-> des constructions de~ IP-lll''
sicles, et qu'il a t restaur plus tard, au courant du VP sicle. En outre, les con:-;tlttatiom; en
terrain ont conduit la conclusion que non seulement la h~Rilique de marbre (B), comme on
l'avait pens d'abord, mais aussi les basiliques tran~ept ( D) et << simplt> (A) taient chacune
dote d'un atrium triporticus, suivant la mode grecque. Un atrium ~imilaire a d avoir aussi
la ba~ilique citerne (C), qui, selon le~ toutes dernires constcation~ <lt::~ auteurs, a t difie
a .fundamentis pendant la mme poque, le constructeur mettant profit les restes d'une citerne
romaine dsaffecte.
On constate gnralement cette poque une agglomration inusite de btiments dl~
toutes sortes, fait qui laisse suppoRer mw sensible augmentation du pcnplenwnt de ht ville
et une prosprit conomique toute particulire. 'l'outefoi:-;, cet-te augmentation d'ordre quantitatif s'est accomplie au dpens de la qualit et de l'urbanisme. On a cess de n~peeter Il
trac des grandes artres routires; par exemple, la moiti occidentale de la rue principah
( decumanus) a perdu en largeur par endroit plm; de la moiti de ses prcdenteR dimension~'.
Prs de l'angle nord-ouest de la basilique foren.'l'is, un difice a t dre:-;s, avee Ron ailP st>ptPntrionale recouvrant le canal et l'aqueduc <tui suivaient. la ligrw mdian<' de la !'in priucipnlis.
Le cardo a subi lui aussi un rtrcissement ,isible danR lP trouon eentral d1;gag ju~qu':\ pr~nt.
DeR btiments adosss l'enceinte ont bloqu la majeun partie de l'intermll11111 mt.'ll::{!t'
entre la muraille et les difiePs de 1'intriPur de la. viii P. La plupa-rt des h;'\.1 inwnt :-; nou.-ca u \,
usent d'un appareil fait de pierres lies an'e de ht terre, leur superstml'lurP d.ant con~titut'e
gnralement par des blocs de torchis; il 11'agit surtout d'habitations, dont qu'Plque:-;-uiLe:-; dP
dimem;ions imposantes, les assimilant de vritables htels particuliers. Hon nombre de:-; difices de la ville, surtout de ceux Ritus sur les grandes artres, taient affPct:-; des fin:-; commerciales ou artisanales, ce qui tmoigne de l'essor conomique de la cit des Tropcns pendant
cette dl:'rnire priode de son existence, priode que les fouilles pratiques jusqu' pr~ent rendent plus familire que les prcdentes.
I~e dclin de la ville se fait sentir ds la seconde moiti du rgne de Justinien, comqul:'nce
de la erise ~nrale de l'Empire, autant que de l'investissement massif par les Kotrigoure~ du
tl:'rritoirl:' de la Scythie :Mineure pendant les annes 558-559. :Mme si, pour autant qu'on
en puisse juger d'aprs les fouilles actuelles, eette invasion n'entrana pas la complte dPstruction de la ville de Tropaeum, les consquences ngatives sur le dveloppement de cdll'-ci et
sur Hes rapports avec les autres centres urbains, plus ou moins loigns, sont videntes. Toutefois, la vie peu pr:-; normall:' a continu son cours jusqu'en 586, quand la cit fut ravage
par let~ Avars (Thophylacte Simocatta, I, 8, 10). Presque partout, l'intrieur de la ville, les
fouille~ des dernires annes ont relev les traces du grand incendie qui a englouti la plupart
de ses difices. Ces traces consistent notamment en une couche de terre farineuse, pai:-;se d'un
mtre, d'une teinte jauntre tirant sur le roux : elle est due ~wx morceaux de torchis de la
superstructure des btimentR, crouls au pied des murs sur les charbons provenant de hi charpente des toitures et mls de gros rivets de fer, des restes de tuiles et autres dcombres
des murs. 1\-Iais, la diffrence de ce qu'on pensait auparavant, mme aprs Cl:' catacl.nme, 'l'ropaeum n'est pas entirement morte, la vie s'tant poursuivie aprs l'an 586, car des traces
d'habitat, confirmes par des trouvailles montaires attestent la prsence de modestes habitations amnages sur les dcombres par les survivants du dsastre. L'habitat devait s'y prolonger
mme durant la premire moiti du VII" sicle, poque pendant laquelle - comptP tenu de
certaines remarques faites sur les lieux - l'enceinte continuait t->lt fonction dfensin, m{imP
si l'agglomration avait perdu son caractre urbain. Bieu que dans dPs eireoustanct>s dP

2.52

www.cimec.ro

beaucoup plus difficiles et :-;ensiblemPllt rduitPs comme nombn, la, population locale rou
maine ancienne pounmivait sa vie aux abord:-; des ruines d'un site jadis florissant. L, dans le
secteur :md de l'cnceintP, ainsi qu' d'autres endroits isol:-; des Pnvirons, les fouilles ont relev
des traces d'habitat dates des trois ou quatre sicles suivants. Il n'y a donc rien de surprenant qu'~t troi:-; kilomtres de l'ancienne 1'ropaewm, dans le territoire du village actuel d'Urluia,
ait t trouv un dpt de monnaies byzantines des VIII"-X" sicles, qui tmoigne de la continuit des liens commerciaux entre les descendants de la population romane de l'ancienne
cit dresse sur le sommet du plateau dominant la valle d'Urluia avec Byzance, la Nouvelle
Rome.
Une dernire remarque se rapporte au dmantlement du mur d'enceinte et des tours,
dpouillH de la majeure partie des blocs constituant leur parement, rutiliss soit au profit
de quelques autres difices, soit comme pierre chaux. L'opration s'est passe le long des
ges, peut-tre suivant un rythme plus soutenu au cours des X"-XII" sicles, alors que le
territoire de la Dobroudja a connu, sous la domination byzantine (le thme de Paristrion),
une nouvelle priode de grandes entreprise:;; constructives. Ce mme sort a d tre galement
rserv toute une srie de morceaux architectoniques (fts de colonnes, chapiteaux, etc.)
provenant des difices de la ville et jonchant plus ou moins la surface du sol, dans ses environs.

253

www.cimec.ro

LGENDE DES FIGURES

1. - Tropaeum Traiani et ses environs (d'aprs P. Polonlc, 1892).

2. - bauche de l'aqueduc et de la fosse-ossuaire, au sud de la basillque citerne (d'aprs l'architecte
H. Brotz, 1908).
Fig. 3. - Plan et section du secteur situ l'est de la basilique citerne (d'aprs l'architecte H. Brotz.
1909).
Fig. 1. -- Section travers la tour provisions (d'aprs l'architecte H. Brotz, 1908).
Fig. 5. - Section longitudinale travers les marches et le canal de la porte sud (d'aprs l'architecte
H. Brotz, 1909).
Fig. 6. - 1, boucle d'oreille en or; 2, 5, 6, objets de bronze; 3, 1, objets en corne- trouvs dans les
fouilles de 1909 (d'aprs D. Pecurarlu).
Fig. 7. - Tour n 21 ; 1, vue du ct occidental ; 2, vue du ct oriental.
Fig. 8. - Le profil S de la tranche SI et Sla (ct est de l'enceinte, secllon D).
Fig. !1. - Image partielle de la paroi mridionale de la tranche S 1.
Fig. Ill. -- Yue de la tranche S la.
Fig. 11. - Profil septentrional de la tranche S II l, section A ; plan de la mme tranche avec la position
du dppt de deniers.
Fig. 12. - Profil septentrional de la tranche SIV, secllon A.
Fig. 1:1. - Profil septentrional de la lranchi'e SV, chambre A3~.
Fig. 1-t. - Parois intrieure de l'enceinte, S 1, section D; le nglig de l'appareil du soubassement Ylslble
au-dessous de la plinthe.
Fig. 15. -- Profil oriental du sondage SX, section D, dans la voie d'accs de la ville, devant la porte est.
Fig. 16. - Profil septentrional du sondage pratiqu l'Intrieur de l'difice D3.
Fig. 17. - Profil oriental du sondage pratiqu l'Intrieur, dans l'aile septentrionale de l'enceinte.
Fig. 18. - Profil occidental de la tranche SX 1, section B- C.
Fig. 19. - Profil septentrional du sondage perpendiculaire sur l'enceinte hypothtique de haute-poque,
SXIII- SXIV, section B-C.
Fig. 20. - Profil nord-ouest de la tranche S 1, sec lion C, dans l'aile sud-ouest de l'enceinte.
Fig. 21. - Profil de l'enceinte callalienne (d'aprs Materiale, 8, p. 440, fig. 2).
Fig. 22. - Profil du sondage pratiqu dans la section B de la cit de Dinogelia (d'aprs SC lV, 5, 1954,
1-2).
Fig. 2:1. - Restitution et relev topo de l'enceinte (chelle 1/1 000).
Fig. 24. - La route vers Durostorurn. vue du sommet occidental de la cit de Tropaeum.
Fig. 25. - Plan de l'enceinte constantinlenne ct tour antrieure TA.
Fig. 26. - Tour TA- le ct mridional pendant les fouilles.
Fig. 27. - Dtail avec l'lvation conserve et les traces laisses dans le mortier par les blocs de pierre enlevs la tour TA.
Fig. 28. - Profil du ct mridional de la tour TA superpose par les soubassements d'un difice du \'18
sicle de n..
Fig. 29. - Section dans le mur d'enceinte, secteur de la porte est.
Fig. :iO. - Section dans le mur d'enceinte (publie par V. Prvan, BC:\11, 4, 1911, p. 166. fig. :J).
Fig. :11. - Section dans le ct mridional du mur d'enceinte (S. I. section C).
Fig. :12. - Photographie arienne, blanc-noir, vol 1973, effectue par I.G.F.c.o:r. Cit d'Adamclisi.
Fig. :J:J. - l~bauche du contour de l'hypothtique enceinte de haute poque romaine.
Fig. 34. - Soubassements de la tour T22 avec les blocs d'architrave rutiliss.
Fig. 35. - Soubassements de la tour T22 leur point de jonction avec le mur d'enceinte.
Fig. 36. - Section nord-sud travers les Tl et T22.
Fig. 37. - Section est-ouest travers la tour T22 et TA.
Fig. 38. - L'angle septentrional de la porte ouest l'extrieur de la tour TH, avec les blocs de pnrament
disposs en contre-bas par rapport au niveau du sol de l'poque.
l'ig. 39. - Prom et plan des aqueducs mis au jour dans la tranche du conduit d'eau modern!' de la cil(.
Fig. 40. - La cit d' Adamcllsl, photographie arienne, en couleurs, vol 1973, erree tue par l.G.F.C.O.T.
Fig. -tl. -- J.a scellon occidentale de l'enceinte.

Fig.
Fig.

255

www.cimec.ro

Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.

42. 43. 44. 4.5. 46. 4 7. 48. 49. 50. 51. 52. 53. 54. 55. 56. 57. 58. 59. GO. 61. 62. 63. 64. 65. 66. 67.68. -

Fig. 6!1. Fig. 70. Fig. 71. Fig. 72. Fig. 73 -

Fig. 7,1. Fig.

Fig.
Fig.
Fig.
Fig.

7.').
76.
77.
78.
79.

Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.

80.
81.
82.
83.
84.
85.
86.
87.
88.
8!1.
90.

Fig. 91. Fig. 92. Fig. 9:1. Fig. !14. -

La courtine entre la tour T20 et la porte surl.

Soubassements de tour d'une priode antrieure.
Rcipient rcupr dans l'habitation e:rtra muros de la porte sud.
Four potier.
La tour 20 (T20)
La courtine des tours Tl !l -- T20.
Les soubassements d'poque antrieure de la courtine Tl !l - T20.
La petite porte.
La tour Hl (T19).
La courtine des tours T18 - Tt !l.
La tour 18 (T18).
La courtine des tours Tt7 - Tt8.
La courtine des tours T17 - T18.
Soubassement de tour abandonne entre T17 - T18.
La tour (T17).
La courtine des tours Tt6 - T17.
Soubassements de tour abandonne entre Tl Il - T17.
L'inscription grave sur une pierre du parement de la courtine des tours TlG - 1'17.
La tour 16 (T16).
La courtine des tours T15 - T16.
Soubassements de tour abandonne entre T15 - T16.
La porte ouest.
La porte sud.
Tranche travers le mur d'enceinte.
Profil de la tranche Ct7 ouest, dans la courtine des tours T17 - T18.
Plan gnral de la section A (recherches des annes 1968- t!J74).
t, la section A, vue d'ensemble des fouilles archologiques dans le secteur est, S. Y - IX, de
droite gauche (1973) ; 2, le seuil de la pice A2 ~ du ct de la rue V.l ; 3, le mme seuil vu
de l'ouest, aprs la mise au jour de la marche et de la rue ; 4, vue vers le sud-est prise pendant
les travaux de la mise au jour de la chambre renfermant les jarres (A4).
1, l'accs pav entre Al et A2. vue vers l'ouest; au second plan, A3 ct A4 ; 2, les marches et
le seuil. de la pire A3y, vue nrs le nord.
1, le conduit d'gout de la pice A38, vue vers l'ouest; 2, les li1ms funPraires. silm?s entre A:18
et Al. au moment de leur dcouverte; vue vers le nord; :J, les lions funhalres dans leur position
originaire ; 1, pice circulaire au pavage en briques, annexe l'di!i<"e A5, ,ue vers le sud-ouest.
Le grand conduit d'(gout, l'est de la tour Tl de la cllr.
1, via principalis, le tronon compris entre les difices B2 ct Cl-3, vue vers est-nord-est
(1975); 2, via principalis, fragment de colonne trouv in situ, sur sa propre base, devant l'di!ice
B2 (4.3, chap. Pices architectoniques).
1, restes du portique flanquant le ct nord de la rue principale, devant l'difice B2; 2, plinthes
du portique dsaffect, trouves dans la pice C2; 3, fragments d'autels avec des inscriptions,
remploys dans le portique de la rue principale, sur son front septentrional, vis--vis de l'difice C.l ;
vue vers le sud-est; 4, l'entre dans l'difice C3, avec un chapitl'nu Ionique remploy comme base
(5.2.1 du chap. Pices architectoniques).
1, rue-canal CV2 entre C3~ et C41X, vue vers le sud; 2, la cour intrieure pave rle C58, vue
vers le nord.
La porte est en 1970.
Le plan de la porte est.
Le plan des btiments intrieurs du secteur de la porte est.
La rue DVl vue du sud.
Les S:Jubassements du mur mridional de l'difice Dt superposant la tour d'poque antrieure TA.
L'difice 02 vu du sud.
Section travers le portique, dans le point ~
La paroi 5-5 dgage sous l'horizon NV lA, o on a trouv la base de la colonne Cl.
L'angle sud-est de la pice IX avec l'accs U2 de la rue DYl.
Tranche travers la pice IX (N- S).
Dtail du mur B- B avec l'accs U7 l'horizon NVIA.
Dtail avec le portique et l'escalier montant l'tage, vu du sud.
Le crne de l'horizon NY.
U4 bloqu avec des fragments de sarcophage.
Restitution de l'difice 03.
Le plan du secteur de la porte est, sections A et D, jusqu'aux absides rles basiliques simple (A)
et transept (D).
Le plan de la Via principalls entre l'difice A3 et l'lnterseclion avec l'axe cardo.
Section transversale la hauteur de la porte est ( l'intrieur de l'enceinte).
Section longitudinale travers le portique septentrional de la rue principale, jusqu' l'intersection avec le carclu.
Le plan du cardo.

256

www.cimec.ro

Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.

Section longitudinale travers le portique est de l'axe cardo (le tronon situ devant la basilique transept).
96. - Section longitudinale travers le portique est du cardo dans le tronon situ devant la basilique simple (A).
97. - Le plan de la via principalis entre ses intersections avec le cardo et la rue D-C\'3.
98. - Section longitudinale travers le portique nord de la rue principale entre l'intersection avec
le cardo et la rue B- C V3.
99. - Section, dtail, .t1.
100. -Le plan de la rue principale entre les rues D-C\'3 et B-C\'5.
101. - Section longitudinale travers la rue CV4.
102. - Section travers la rue CV5 perpendiculaire sur le front occidental de la citerne.
103. - Section longitudinale travers la rue B-CV5 (5').
104. - Le plan de l'artre circule B-CV5 (5' - 5"), dans le secteur de la basilique en marbre (B).
105. - Section perpendiculaire de l'entre mridionale de la basilique en marbre (B).
106. - Schma du flux de la circulation jusqu' la premirre moiti du IVe sicle de n.. (hypothse).
107. - Le plan des rues (Ve - VIe sicles de n.l'.).
108. - Bases de colonnes profil complexe.
109. - Bases de colonnes profil complexe (1.9) et simple,
110. - Bases de colonnes profil simple.
111. - Bases de colonnes profil simple.
112. - Bases de colonnes profil simple.
113. - Bases de colonnes profil simple.
114. - Bases de colonnes profil simple.
115. - Bases de colonnes faisant corps commun avec un soch. le\.
116. - Bases de colonnes faisant corps commun avec un socle lc\'t.
117. - Fts de colonnes.
118. - Ft de colonne trouv in situ. (sur sa base).
119. - Fts de colonnes.
120. - Fts de colonnes.
121. - Fts de colonnes (fragments) trouvs in situ (sur leurs bases).
122. - Base de colonne avec socle (3.17), fragment de ft de colonne en marbre (-1.8), chapiteau ionique-imposte (5. 3.3) et dalle de pavage avec une bouche d'gout (9.5).
123. - Chapiteaux ioniques et ioniques de type intermdiaire faisant transition aux chapiteaux ioniques-impostes.
124. - Chapiteaux ioniques de type intermdiaire (5.2.3) ct ioniques-impostes molifs nrncment:mx.
125. - Chapiteaux ioniques-impostes et corinthiens.
126. - Chapiteaux ioniques-impostes sans ornements.
127. - Chapiteaux ioniques-impostes sans ornements.
128. - Chapiteaux ioniques-impostes sans ornements (5.4.10), chapiteaux-impnslrs et corinthiens.
129. - Chapiteau-imposte (5.5.1) et corinthien (5.6.3).
130. - Pices d'entablement.
131. - Pices d'entablement.
132. - Pices d'entablement.
133. - Pices d'entablement.
134. - Dalle de plafond.
135. - Fragments d'arcade de maonnerie.
136. - Pices diverses.
1:!7. - Pices diverses.
138. - Pices diverses.
139. - I.e trophe de la porte est de la eit.
140. - Vase de la culture Hamangia.
141. -Cramique de l'horizon NI.
142. - Cramique de l'horizon N 1.
143. - Cramique de l'horizon Nil.
144. - Cramique de l'horizon NIl.
145. -Cramique de l'horizon NI (2.1 et 3.3) et Nil.
146. - Cramique de l'horizon NIl.
147. - Cramique et pices de petite taille de l'horizon Nil.
148. -Cramique de l'horizon NIL
119. - Cramique de l'horizon N Ill.
150.- Cramique de l'horizon Nlll.
151. - Cramique de l'horizon NI II.
152.- Cramique de l'horizon Nlll.
153. - Lampes et bol de verre de l'horizon NIII.
154.- Fragments cramiques, lampes et objets divers de l'horizon NIT!.
155. - Objets divers de l'horizon NIII.
156.- Cramique et lampe de bronze de l'horizon :-.!!VA.
157. - Fragment d'amphore et lampe de bronze de l'horizon NI\'A.
158. - Cramique et fibule de bronze de l'horizon ~IYB.
159. - Objets varis de l'horizon NIVB.
95. -

257

www.cimec.ro

Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.
Fig.

160. - Fragments cramiques orns de motifs dcoratifs de l'horizon NV.

161. - Cramique de l'horizon NV.
162. - Cramique de l'horizon NV.
163. - Cramique et objets divers de lwrizon NV.
164. - Cramique et lampes de l'horizon N\'.
165. - Objets divers de l'horizon NV.
166. - Objets divers de l'horizon N\'.
167. - Cramique de l'horizon NVIA.
168. - Cramique de l'horizon NVIA.
169. - Cramique et objets divers de l'horizon NVIA.
170. - Cramique de l'horizon NVIA.
171. - Lampes (9.2 et 9.4) et d'autres objets de l'horizon NV lA.
172. - Cramique de l'horizon NVIB.
173.- Cramique de l'horizon NVIB.
174. - Lampes (9.3 et 9.4) ct objets divers de l'horizon NVIB.
175. -Objets de petite taille de l'horizon N\'IB (IO.:i, 10.4 et 10.6); 1, lampe trouve dans des circonstances douteuses ; 2, fond d'un pot modl la main.
Fig. 176. - Brique sgra{illi de caractre chrtien (NV lB, 10.13); 1, lampe; 2, fond de pot modrl la
main; 3, 4, fragments chamiqucs.

www.cimec.ro

Redactor: BEATRICE BUDESCU

Tehnoredaclor: SONIA BRZEANU
Bun de lipar 3 I J.979. Tilaj 2 720 ex. Formai 8/54 x 84.
Coli de tipar 32,50. Plan~e 1 color+ 14 pliante tipo. c.z.
pentnz biblioleci mari ~~ miel} 902.6(398.2 Tropaeum
Traiani)

c. 1813 1. P. lnCormaUa
str. Brezoianu nr. 2:~ - 2i'i, Bucure~ti
REPUBLICA SOCIALIST ROMANIA

6S

www.cimec.ro

:
-~

~_s
\

'

---

---

------------------------ - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

~\~
......::;\::..

~""
~q

~~

1'

- - - ----------r-1

------BV5~
------

--

~
',

0 ~- 0

1
1

1
.

r
0

BAPTISTER!t/

- - -----

--------

-~r
-----7--1~
BV~C1
ILll

....

----

.................................i.l;i, . tJ
c,--~--t:-t:a_,===l
-L,
~'

1
1

~ ~ru~

'

'

'

\ \'

;,

~ -~-~5:..... ------ -==---=------\

'

'

--1

...

..

.:

1
1
1
'

Eswwr

J Fig.

."':;

10 1___ Pianu! artcrri e circula ~1e

' (' '- '") spre zona !Jazilieii, ,l~ marmuri'l" (IJ).
. B- C\''

www.cimec.ro

--~-t:--_r

1(1m

]--=]:-~

1 '

\i/

'/

:.

+___,___(
r
L __ - - - -

-~
-

-- ----

-....!

1
l

- - - - - - - - - -J

- - - - --j

_ _ _ _ _ _ _j1

,--------8-----TlLC

1
1
1

1.

.:tUfl

~,.....,....------j

-----~

;---_-u- ~l
rr::T.--- .~

7A

1
1
1

r-l
1

1 .___......_-.,.,!-.

--r-~--

/SVIlcl
/').._

.. ' ' ; /

-1

1-- !~~

lsvllll

_j__L_ ___ _

T22

SVIlla

1
1
1
1

1
1
1

0---------~=

ID

-~~-----------

--:7 '

------------~

-------w-r-

;&___~ _
_J

Fig. 71i. - l'l:uud por~ii dl' E.

www.cimec.ro

!
~

1
1
1
1

1
1
1
1

lsx
1
l_..J

r- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

------------------,
A2!3
o~
\

S;X

~-._.r;c_ -

'-----~--------------------

_j

r--------------------------1

SV/il

-- - - - -~
- - - _________ J1
A2.l.

r~~y-~

L------------------------------

r---'------ -- - - - - - - - - - ----

-------

svll

-~--- -----:-- -~

ntp'-V

---------------.------1
- - - - - - - - - - -U:II"'l..o ' o t - - - - - - - - --- - - - - - - - - - - - - - - ,

\
\
-

___ _j

r--- - --
\.

A3t3
);::'-~lri.....---------~m
1

-----

--- --n- --1

\J

-----~--

-t]

-=u-- -- e-- ---

B--.WD:;cnv~f:ffi

_,. . ___ __&---------- ___ ---- - - - - -~-0

Sll

---..

- - - - - - - - ..L-.!1
~v~w~~

- -

- -

--

1'>-'15:1----_-_~---

- - - ---- __ ,

'E.:2irf!2~a_____________ _________ o __ JJ __ f~____ ------~

-~, f=-tC.i
q

[J

[Ji
...
1

. CJ

www.cimec.ro

l'ig. li7.- l'lanul g('nera al srelorului .\ (cereecLari 191ill- 1\l'i 1).

5m

www.cimec.ro

-Jvd

Nlll b (nive/v! vlferior re facen sfr.izti' -N.ll)

f'rag corespvnz.ifor NJII iJ

Nord-..

cam1l
0

CV 'l'ct

]20

320
Fig. 101. -

+--

Sectlune longitudinal prin strada CV4.

Vest

Esf8AZILICA C/JTEtf#A

Nlll

fundafie
Fig. 102. -

.-Sud

NJI(?/

N.ill

---

:::::::;;;=cl

Sectiune prin strada CV5, perpendicular pela tura de V a cisternei.

l'

fundafie pod/c

Fig. 103. -

--==----~anla~' tl
~- "
\ o~!!!~5iiiiiiiii~~iiiiiiii~~5m

~~~~~~ev~:~~~-~
.. l

strada Cf5

Sectiune longitudinaiA prin strada B- CY5 (5').

www.cimec.ro

Nord-+
rr

~
'

IJAZILICA

C!STERNA

..
.

10rr. .

~--~~~~~~~~~~==t=J~~

Fig. 100.- l'lanul slrazii

principale <1~ laU- CV3Ja B-CV5
www.cimec.ro

270
~Vest

Src(iunr:tlongiludinalii prin porlicul dr N al slriizii prin('ipalc inlre intrrsec!ia cu cardo

Fig. \!Il.

270

2.'70

F.-=.:~
1
1
1
1
1 1
1 1

Vesf-+

N.lll

N.ll

.
J

IJV!12
0

--

. BJIBc 13

----""'*===~----Jm

Fig. 99.Sectune-detaliu
www.cimec.ro

H- CV:l.

---r

+-[sf

Dr~tf.

~i

~.

r--- r -J
270

320

270

270

320

.320

~~

1
__
-~-~~ -------------------~~-~~~
-;;=:::-.... ::-: ....... :~ ..~.--~:::-.. ::-...~.. ::-.. ::-::.::::-.. ~~::-:-.......... sr-::::::::::::::::.::::::::.:..:::::: :::::::: :::::;: ::: ::.
~-
'i .......... \.............. \.....
-! i
1====

.-:-:-=F"- .................

OV~22

piafra da!af canal

OVe 1

1-g. \!5. -

320

.320

.320

fun~~~~

0Vc2(?)

ScqiuJH' Jongitudinal

30

pri~

\nive/
porlic
1 de pe /afura de vesl

..i20

-~

270

2'70

Nil

NI

porlieul de E al axului cardo (portiunea <lin fa\a uazilidi cu lransepl) .

prag infrare baz;ica

Nll

.320

NI

Nord
,,..-; . . . ,.,.:-: ........ [' . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .D . . . . . . . . . . . . . . .

:::: :::

..............

r.

.320

., "

.1

1
0

A~9

1
0

AVc8.

AVc5

AVcl4(?)

AYt;a(.')

AVc1

AVc2

Fig. !Hi.- SceliunLIongiludin:Jl:J p..rio porticul de E al cardo-ului ln portiunea din fa ta uazilicii ,simple" (A).

"

~
Fig. \l7.- Plan via

intns!'cp-a cu
www.cimec.ro

principali~ lnlrc

"-

cardo

~i

strada 11-C\".1.

5m

.,.,_ _,3~6!..1LO_-.-__,J.~'2'-"'-0_ _.,_-"'3~'20~_,- - 320

.-'.3=6"'-0---+---"'J=t;O'------..-- JSO

D'l8c1

DVR.2(.'} OWN

1'

:$ i

NI JI).
:
~............ _ : - ' " " "

1Nil

O/l!f5
1

ND!

OVPc6f?)

OY/67
1

OW/8
1

/JVB.f9

OY8F10

011/gff OYPcf2
1

/JY!g13(.')

OYPcf-'1-(.'} OV/g15(?)
1

OVPcf(?)

OYBf17f?J

OYI!.ff8(?)

0Yil1.9

OYEf20(?) OJI/~21(?) O~Y.'P.22

.,.

ptafra daia; canal

=-,o~... ~ - ---~-~.i ~.?.~'-4""~-~:::-:::::~.~~-~_:_

~~~~~::~~-~.;-i::'::~_;,~~""t:::'~~J;
i
T
...

11JrW.t____________

6C:)____
~---...::

OVPct,.

._

_ _ _ _ _ _L _ _ _

canal
suprapunerea grafica a
plinte/or corespvnzafoare
porticului nordic al JIP

1
1
1
1

AVPc9

I_ _ _
1
:
1

.411/gfO

1------L----L---_l----1--1
1
1
1
1
1
1
:
:
1
1
1
1
1
1
:
~
1

Alllg11 A/lflf2

Fig. 93. -

BAZ/LICA

AYfl13

AVfc14

AVPc1.5

-t-1
1

1
1

AY/lf

--~-1
1
1
1

1
1
1
1
1

1
1
1

A/1{1'1

1
1

AY!g20

AY!g19

AV!g21

1
1

1
1

AVPc25

AY/g22

--

Fd

SeetiumIongitudinali\ prin porticul de.N .al s trazii prinl'ipale pln la intersecpa cu eardo.

1 l 1 1 1 , 1 lt 1 l ,, 1
1 ,:,-,-,... ,-,-,--,----~ ~' ,, ,,

SINPLA"

d~-~n-~

c=Jc=:=J

BAZILICA C(J TRANSEPT

320

1
1
1

DV!p2

----~--

~R.EJL.f!)_ _ _ ----+--~-+- ~
1

~rn~-W .,i.M'fi!~l ~Q9ft~*F':;":

..... . . . . 51::::id:::~2e\7 ~

8AZ/L/CA

Hg. www.cimec.ro
\'li. - Plan cardo.

FORENSIS

D D 0

320

r~1
L~J

AY{24(?)

T---r-- --320

r-11

q.J

320

AYPc2J(?) AYfc22

S20

AY!j21

AYPc20

30

320

320

<>320

~ JQ] Ai?\
Ll.J

AYf2f9

AYf#18(.~)

~
1

AY/(16

320

~320

AY~f~

...
.5!11PLA

liAZIL/C/!

..~"t7

o/-1

AY.~J

;JJI,c {ft-

360

AVf1.2

oou

~1

~1

1
1

'V
0

Fig. \11. __ Plnn 11 ia prin'cipa/is intre edifi<-iul.\:l ~i intersec~in cu axul cardo.

.350

~900

'
Nord -----'?

L_j~'d
~

zid fi"rziu

f:.'7dJ/ie tum de poad.i 1

"ntericr secol:Ju, Ill !

360

J60
~-----~'~---~-~---

360

"--:"6:=.:;-::===-:i~i:i!il!!l:'::.
Fig. 92. _ Sl'cpu.H' t ransversala
li1 clrl'ptul por~ii de E (ln interiorul incintei).
www.cimec.ro

5m

ni

]_,
L-l

AVPc1(?)

tl

IJO
D

1
1
1
1

1
~

~,
~,

"

)'
("\.

1
1
1

1
J

1
~

,,

1~

'

~N
f1

........,

r1
1

~~
0

~------!ill

Fig. \Ill._ Plmllll r.onrl por!ii dr E, Sl'l'loanlr A ~~

o.

...
pl'" (A) si
pnii L1 ahsirlele haz1lict 1or .. sun l
.

www.cimec.ro

<"t

Lr~nsrpl (Il).

fOm

Fig. 32. -

www.cimec.ro

Fotografia aerian, alb-neilru, zbor 1973. Cetatea Adamclis!.

Opaif ?'oman (secolele II - III e.n.)

'l

1
'1'0 pl&PtUil Tl 'l&t& lli , rort:ir(':qa inH' IIIt'at:i !lt Jmpiiratul Trainn JW ))latou l s itua t in \alta Urluii , SJ)f(' \t'S I dt
~atul dr azi .\damrlisi, judeful Cu us ta11p1 . la o impotantU rscrurt de clnuuul'i romane militnrr ~ i to mercial c,

UJHl e sr afin o n~eznre !lt'lo-dnrieoimai ,erht ~i in apropirrea moire1 ului 1t1ommunt iumfal imiJ!at de artla!5 i
hll('rat in a nul 109 e.n . a aj un " turirul la nmre lnflorirf" ecounmiNi ~ i rultwnlii. fiind ridi r atoi tiitre anul
170 la au,ultl e 1llttuhipi1un. Htr:rut: .. diu llmelii"
s uh f:on!o>tantin ~i L ieiniu (~liG e.n.). , rttalla (I'OJ'ee nilor'' a tuno ~ <-; 111 uHima !'fl JIPrioad ii de mare inrtorirt
tn strolul ni YI-Ira, s uh irn(l:irapi t\na s tasiu s J ~ i lus fiuiun ~ i a clinuit piuii.la in cl' JIIItul sccoluh1i al \'11-len r.n.
Ln fra rea dr faf, cel dinlli ,-olmn mononraric des)lrt'
t'elnlen 7 1 J'01H&e tnn , id entiri en toi in trreu de (;ri!jOI'4'
Toeileslu cure, timp de mai mul1i ani (18!)1-HI09),
a l'Ondus lurrrill' JH'ntru dezn'llirta HN"sltin, prtzintii.
s is te mnti c o Jll'imii JIHrte a f('Zllltntl'lor sti JI~iturilor n rheoloui ce r eluatt fn J96U la runuumenhle rmuane de ln
Adamclisi. J~a este fotodahi reu dintii ln crare monografi eU despre o n ~e zare romoHH dr JI{' leritoriul fi'uii
nons trr. U rmilloarcle rolum e monouraiirt \'Or ndute
noi co ntriJmtii pen tru m n i buna e uno.a ~tr rr :nil a ee lii !ii
romnne, cft ~i a ce lor trti importaute H~stiuii de JH' deulul
dinSJlre nord -est : mo nnm etllul triumfal, altarul uailitur
~i tumulul tunerar.

Lei 38

www.cimec.ro

Opaif ?'oman (secolele II - III e.n.)

'l

1
'1'0 pl&PtUil Tl 'l&t& lli , rort:ir(':qa inH' IIIt'at:i !lt Jmpiiratul Trainn JW ))latou l s itua t in \alta Urluii , SJ)f(' \t'S I dt
~atul dr azi .\damrlisi, judeful Cu us ta11p1 . la o impotantU rscrurt de clnuuul'i romane militnrr ~ i to mercial c,

UJHl e sr afin o n~eznre !lt'lo-dnrieoimai ,erht ~i in apropirrea moire1 ului 1t1ommunt iumfal imiJ!at de artla!5 i
hll('rat in a nul 109 e.n . a aj un " turirul la nmre lnflorirf" ecounmiNi ~ i rultwnlii. fiind ridi r atoi tiitre anul
170 la au,ultl e 1llttuhipi1un. Htr:rut: .. diu llmelii"
s uh f:on!o>tantin ~i L ieiniu (~liG e.n.). , rttalla (I'OJ'ee nilor'' a tuno ~ <-; 111 uHima !'fl JIPrioad ii de mare inrtorirt
tn strolul ni YI-Ira, s uh irn(l:irapi t\na s tasiu s J ~ i lus fiuiun ~ i a clinuit piuii.la in cl' JIIItul sccoluh1i al \'11-len r.n.
Ln fra rea dr faf, cel dinlli ,-olmn mononraric des)lrt'
t'elnlen 7 1 J'01H&e tnn , id entiri en toi in trreu de (;ri!jOI'4'
Toeileslu cure, timp de mai mul1i ani (18!)1-HI09),
a l'Ondus lurrrill' JH'ntru dezn'llirta HN"sltin, prtzintii.
s is te mnti c o Jll'imii JIHrte a f('Zllltntl'lor sti JI~iturilor n rheoloui ce r eluatt fn J96U la runuumenhle rmuane de ln
Adamclisi. J~a este fotodahi reu dintii ln crare monografi eU despre o n ~e zare romoHH dr JI{' leritoriul fi'uii
nons trr. U rmilloarcle rolum e monouraiirt \'Or ndute
noi co ntriJmtii pen tru m n i buna e uno.a ~tr rr :nil a ee lii !ii
romnne, cft ~i a ce lor trti importaute H~stiuii de JH' deulul
dinSJlre nord -est : mo nnm etllul triumfal, altarul uailitur
~i tumulul tunerar.

Lei 38

www.cimec.ro

www.cimec.ro

www.cimec.ro