UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE ISTORIE,RELAȚII
INTERNAȚIONALE, ȘTIINȚE POLITICE
ȘI ȘTIINȚELE COMUNICĂRII
PROGRAM DE STUDII : ISTORIE

LUCRARE DE SEMINAR
ASPECTE PRIVIND DESCOPERIRILE ARHEOLOGICE
DE LA SARMIZEGETUSA REGIA

Îndrumător:
Lect. Univ. Dr. Sfrengeu Florin
Student :
Pavel Natanael

Oradea
2023
 Cetățile dacice din Munții Orăștiei constituie un ansamblu de 6 monumente înscrise în
lista patrimoniului mondial UNESCO. Sunt situate în județul Hunedoara cetățile:
Sarmizegetusa Regia, Costești, Blidaru, Piatra Roșie, Bănița și în județul Alba: cetatea
Căpâlna.
Toate aceste fortificatiifac parte din sistemul defensiv conceput de daci pentru apararea
centrului de putere, Sarmizegetusa Regia (dupa Ptolemeu), al teritoriului regatului dac .
Cercetările și descoperirile arheologice de la Grădiștea Muncelului au relevat faptul că
Sarmizegetusa antică era formată din 3 zone distincte: a cetății fortificate, așezarea civilă și
zona sacră a sanctuarelor.
În Munții Orăștiei pe Dealul Grădiștea Muncelului dacii au edificat cea mai mare așezare
dacică cunoscută până acum pe teritoriul României.
Primele cercetări arheologice sistematice la Sarmizegetusa Regia, încep în 1924 sub
conducerea profesorului D.M.Teodorescu, iar mai apoi Dealul Grădiștea Muncelului a
beneficiat de vaste investigații între anii 1950-1960, 1962-1963,1965-1966, 1973-196, 1978-
1985, când au fost cercetate cetatea, majoritatea sanctuarelor din zona sacră și o parte a
întinsei așezări civile.1
Cercetările au fost conduse din 1949 până în 1972 de Constantin Daicoviciu, fondatorul
școlii arheologice de la Cluj, din 1973 până-n 1984 de fiul acestuia Hadrian Daicoviciu iar din
1984 până în primii ani ai secolului XXI de profesorul Glodariu Ioan.2
Întreg sistemul de aparare , va fi complet distrus si abandonat , ca urmare a anexarii
regatului Daciei in 106 e.n., la Imperiul Roman .
Atât la așezările fortificate cât și la cetăți spațiul fortificat este restrâns, în general de la
3.000 până la 5.000 metri pătrați.
Periegheze sistematice și sondaje au evaluat numărul de terase din așezarea civilă
Sarmizegetusa la peste 100, descoperirile fiind impresionante: terase lungi și late de zeci de
metri, unele susținute de ziduri înalte de 12-14 m, nouă sanctuare grupate, ateliere
meșteșugărești cu produsele lor din bronz și fier, locuințe diverse cu mai multe încăperi, unele
chiar cu etaj, drumuri pavate, conducte de apă și canale de drenaj.
„Zona centrală” a capitalei dacice ar cuprinde sanctuarele, cetatea și locuințele din
proximitatea cetății.

1
Glodariu Ioan, Iaroslavschi Eugen, Rusu Adriana, Cetăți și așezări dacice în Munții Orăștiei, Ed. Sport Turism,
București,1988, p. 22
2
Ibidem, p. 21
1
 I. ASPECTE PRIVIND DESCOPERIRILE ARHEOLOGICE DIN INCINTA SACRĂ
DE LA SARMIZEGETUSA REGIA

Zona sacră se întinde spre est de cetatea fortificată fiind situată la cca. 100 de metri de
poarta de est a cetății și este legată de cetate printr-un drum pavat, numit și „ Via Sacra”.
Sanctuarele descoperite aici sunt de formă rectangulară (Sanctuarul vechi mare de calcar,
Sanctuarul vechi mic de calcar, cele două sanctuare patrulatere de andezit și Marele sanctuar
patrulater de andezit) și de formă circulară (Sanctuarul mic circular și Marele sanctuar
circular).
Zona sacră era înconjurată de ziduri mari de piatră, unele cu înălțimi de până la 12-14 m,
cum este zidul descoperit pe terasa XI.
Sanctuarele mici patrulatere de andezit și Micul sanctuar rotund se află în zona nordică a
incintei sacre pe terasa a XI-a.
Dintre cele două sanctuare patrulatere primul este un sanctuar orientat N-E/S-V cu
diametrul aproximativ 12 metri per 9,2 metri, fiind mărginit de 33 X 22 stâlpi subțiri de
andezit, având la colțuri patru blocuri din același material.
În interior se găseau 18 coloane de andezid așezate pe șase rânduri a câte trei piese,
fiecare rând cu diametrul de 70 cm, din care se mai păstrează astăzi doar 15 coloane. Anterior
ar fi existat pe același amplasament un sanctuar patrulater cu baze de coloane de calcar mult
mai vechi.
Al II-lea sanctuar rectangular de andezit situat în colțul nordic al terasei, având o latură
și jumătate descompletată, seamănă cu precedentul, cu deosebire că elementele din interiorul
său sunt atât circulare cât și
rectangulare așezate fără o ordine
aparentă.
Cercetătorii pun edificiul în
legătură cu marele soare de andezit și
cu prelungirea acestuia, acordându-i un
rol astronomic.
Micul sanctuar circular cu un
diametru exterior de cca. 12,5 m este
Sursă foto3
alcătuit în exterior din 114 stâlpi de

3
https://curierulnational.ro/wp-content/uploads/2019/08/clip_image010-min-2.jpg (accesat la data de 07.12.2022).
2
andezit, din care 101 subțiri și înalți și 13 lați și scurți. În interior s-au găsit urmele de stâlpi de
lemn distruși de construcția umană ulterioară.

Sursă foto4

Sursă foto5
Variantă reconstituire templu patrulater de andezit 2
Marele sanctuar patrulater de andezit de pe terasa a X-a, parțial edificat reprezenta o
construcțiea cărei edificare trebuia să reprezinte cel mai avansat stadiu în evoluția tipului de
sanctuar patrulater dacic, atât prin monumentalitatea sa cât mai ales prin efortul constructiv pe
care îl necesita.

4
http://www.romaniadevis.ro/dacia/zona-geto-daca/reconstituiri-3d/item/templul-de-andezit-2 (accesat la data de
07.12.2022)
5
Ibidem
3
 Potrivit cercetărilor arheologice acest sanctuar a înlocuit un altul mai vechi din calcar,
ale cărui rămășițe se observă în colțul de nord al marelui sanctuar rectangular de andezit.6
Pentru edificarea Marelui sanctuar patrulater de andezit, ridicat în timpul lui Decebal, a
fost necesară dublarea zidului de sprijin al terasei vechi, pentru lărgirea acesteia. Terasa pe
care este așezat sanctuarul este perfect nivelată și are un sistem de drenare a apei.
Sanctuarul mare de andezit ar fi trebuit să aibă în final 6 șiruri de tamburi uriași de
andezit, cu un diametru de 2 metri, a câte 10 componente formate din plintă, bază și tambur de
coloană7. Sanctuarul măsoară 37,5 metri per 31,5 metri fiind orientat N-E/S-V.
Sanctuarul vechi mare de calcar și sanctuarul vechi mic de calcar, au fost edificate în
epoca lui Burebista și formează un grup distinct la limita de sud-vest a terasei a XI-a.
Sanctuarul vechi mic de calcar este situat paralel față de sanctuarul vechi mare de calcar,
ceva mai la vest, pe o terasă mai ridicată și este format din 3 șiruri a câte 6 discuri de calcar.
Sanctuarul vechi mare de calcar descoperit în 1951 este situat în zxona sudică a terasei
XI pe o terasă de lângă izvor și este orientat N-E, S-V, a fost cercetat, studiat, dărâmat și
reconstruit în 2001.

6
Rapoarte săpături în : SCIV II, 1, 1951, pp.108-110, SCIV III, 1952, pp. 292-296, SCIV IV, 1-2, 1953, pp. 156-164.
7
Daicoviciu C. în SCIV, IV, 1-2, 1953, pl. I, p. 156
4
 Sursă foto8

Se disting 4 faze distincte de construire:

a) Primul nivel denumit al distrugerilor romane, situat la aproximativ 1 metru
adâncime este constituit din 4X13 (inițial 15) discuri de calcar, și cărămizi de paviment
folosite probabil pentru o construcție militară de moment.
b) Al doilea nivel este situat sub acest nivel la aproximativ 35 de cm, unde au fost
găsite urmele unui sanctuar cu stâlpi de andezit, având în partea centrală 7 tamburi de calcar,
cu diametrul de 1,30 metri și grosimea de 25 cm.
c) Al treilea nivel se află la o adâncime de aproximativ 2,8 metri și este constituit
din 4 șiruri de coloane de calcar a câte 15 piese, totalizând un număr de 60 de coloane.
d) Ultimul nivel, al patrulea, descoperit la 4,40 metri adâncime este format dintr-
un șir de grupuri de 3-4 blocuri de calcar așezate fie în cruce, fie rectangular.
Marele sanctuar circular cel mai misterios și controversat în același timp, templu din
zona sacră a Sarmizegetusei, este o construcție foarte asemănătoare cu Stonehenge din Anglia
din multe puncte de vedere, inclusiv ca diametru.
Vasile Pârvan considera că este un monument funerar, însă D.M. Teodorescu presupune
corect că este un sanctuar solar după ce îl cercetează sistematic începând cu 1924.
Între anii 1950-1951 este aproape complet dezvăluit în cadrul campaniilor de săpături
arheologice conduse de Constantin Daicoviciu.

8
http://dacians.romaniadevis.ro/blog/28 (accesat la data de 07.12.2022).
5
 Cercetarea sanctuarului s-a efectuat între anii 1950-1958.9 Sanctuarul are diametrul de
aproximativ 30 de metri și este situat în sectorul de nord al terasei a XI-a.
Structura propriu-zisă este compusă din 3 elemente concentrice: un dublu cerc exterior,
un cerc median interior și o elipsă centrală.

Sursă foto10

Cercul dublu este alcătuit în exterior din cercul exterior A format din 104 blocuri de
andezit, așezate circular, iar cercul interior B, atașat de acesta, are 30 de grupuri formate din 6
stâlpi de andezit verticali subțiri plus un bloc lat așezat orizontal.
Cercul median interior numit și cercul interior C este situal la 3,6 metri de cercul interior
B fiind format din 84 de stâlpi de lemn, cu un diametru de 40 de cm, înfipți în pămând la o
adâncime de 1,60 metri.
În sfârșit elipsa centrală era compusă din 34 de stâlpi de lemn adânciți la aproximativ 1
metru în sol, având și două intrări cu lățimea de 1,30 metri, orientate pe direcția S-E.

9
Rapoarte de săpături în SCIV, II, 1, 1951, pp. 113-117, SCIV, III, 1952, pp. 283-287 și „Materiale, VI, 1959, pp.
336-337.
10
http://www.romaniadevis.ro/dacia/zona-geto-daca/reconstituiri-3d/item/marele-templu-rotund-de-la-sarmizegetusa-
regia (accesat la data de 07.12.2022).
6
 Sursă foto11

Datorită faptului că în majoritatea gropilor de stâlpi s-au găsit cuie, cârlige precum și
cantități însemnate de lut, a determinat cercetătorii să considere că stâlpii erau înglobați în
pereți devenind structură portantă a acestora.
Conform reconstituirilor cele mai recente, Marele sanctuar circular avea două încăperi cu
pereți de lut prima încăpere circulară fiind mai mare și cea de-a doua cu plan absidal situată în
interiorul celei dintâi.

Sursă foto12

11
http://dacica.ro/aurora/templul-mare-circular-sarmizegetusa-regia/ (accesat la data de 07.12.2022).
12
Ibidem
7
 Acoperișul de formă conică era din șindrilă iar intrarea în Marele Templu circular se
făcea prin intermediul scărilor ce erau acoperite la intrare de o mică terasă.

Sursă foto13

S-au făcut mai multe încercări de descifrare a tainei numerice, pe care o sugerează
grupele de blocuri și stălpi, în special crezându-se că este vorba de un calendar antic.
Prof. Timotei Ursu într-un studiu din 1983, afirmă că marele sanctuar circular nu este
numai un calendar antic precis, ci și o ,,riglă” de calcul antic.
Între cele două sanctuarede calcar de pe vremea lui Burebista și Marele templu circular,
s-a descoperit un vas de andezit, sculptat in interior intr-o forma geometrica putin obisnuita ,
care desi a fost considerat de unii cercetatori un simplu vas pentru foc , astazi multi istorici si
arheologi inclina sa sustina opinia conform careia , acest vas nu este altceva decat un
observator astronomic , mai precis un astrolab.
Soarele de andezit a fost descoperit în 1958 și cercetat complet în anii 1959 – 1960.
Supranumit„Soarele de piatră”, este un pavaj circular gros de aproximativ 30 cm, având
temelie de blocuri calcaroase și 7 metri în diametru cu 10 raze, de formă trapezoidală, având
marginea exterioară sculptată în formă de arc de cerc.

13
http://dacica.ro/aurora/templul-mare-circular-sarmizegetusa-regia/ (accesat la data de 07.12.2022)
8
Sursă foto14

Unii cercetători considerau că cel mai probabil servea drept altar de jertfă, deoarece sub
el s-a descoperit un bloc de calcar cioplit în formă de lighean, ce dă în canalul de drenaj, însă
astăzi se consideră de către majoritatea că a fost mai mult decât un simplu altar de sacrificiu,
fiind considerat un observator astronomic.
Toate sanctuarele dacice aveau rol de edificiu cultic , unde se oficiau jertfe , sacrificii,
insa unii cercetatori cum este Dinu Antonescu , care in lucarea sa , Arhitectura Sanctuarelor
patrulatere Dace din 1980 , sustine opinia conform careia templele sanctuar ar fi locuri de
initiere a tinerilor razboinici daci.

II. ASPECTE PRIVIND DESCOPERIRILE ARHEOLOGICE DIN CETATEA

FORTIFICATĂ SARMIZEGETUSA REGIA

Cetatea are forma unui patrulater neregulat apropiindu-se mai mult de forma unui hexagon.
Se întinde pe 5 terase, cea de-a patra terasă fiind cea mai mare cuprinzând partea principală a
fortificației cu cele două porți de acces de la vest și est.
Datarea construirii cetății Sarmizegetusa este în perioada următoare domniei lui Burebista
spre a servi ca ultim loc de refugiu15, în fața eventualei invazii romane.
Lungimea incintei este de aproximativ 240 m iar lățimea maximă de 150 m, corespunzând
unui teritoriu de cca. 3 ha.

14
http://dacians.romaniadevis.ro/blog/21 (accesat la data de 07.12.2022).
15
Daicoviciu C. și colab., Studiul traiului dacilor în Munții Orăștiei, în SCIV, I, 1, 1951, pp. 125-126
9
 Cetatea de pe Dealul Grădiștei a fost construită între incinta sacră și așezarea civilă, fiind
situată la cota 1200 m, și este ea însăși dominată de înălțimile înconjurătoare mai mari.
Tehnica de construcție a zidurilor este cea cunoscută la cetățile dacice, anume cea de murus
Dacicus și are o grosime variabilă între 2,30 m și 3 m.
În interiorul cetății materialele arheologice nu abundă, deoarece excluzând construcțiile
romane ulterioare, s-au descoperit doar urmele câtorva bărăci de lemn ceea ce sugerează că cetatea
Sarmizegetusa Regia era probabil una de refugiu, loc de adăpostire a luptătorilor, fiind nelocuită
permanent.16
Cetatea indiferent de etapa când a fost durată, a avut viața cea mai lungă din întreg
ansamblul de pe Dealul Grădiștii, continuă să existe și în faza a II-a, după războaiele daco-romane
fiind refăcută și folosită pentru o scurtă vreme de romani, pentru ca ulterior să fie abandonată.17

III.ASPECTE PRIVIND DESCOPERIRILE ARHEOLOGICE DIN AȘEZAREA

CIVILĂ DE LA SARMIZEGETUSA REGIA

Așezarea civilă de la Sarmizegetusa Regia se află pe terase artificiale, construite pe pantele

de sud ale Dealului Grădiștei la vest de cetate și la est de incinta sacră.
Locuințele cele mai impunătoare d.p.d.v. al construcției și al inventarului arheologic
descoperit (unelte diverse, ceramică pictată cu motive florale, celebrul vas cu inscripție
(DECEBALUS per SCORILO) sunt grupate în apropierea cetății, ceea ce l-a determinat pe
Constantin Daicoviciu să considere acea zonă „cartierul aristocratic” al Sarmizegetusei. 18

Sursă foto19

16
Daicoviciu C. , în SCIV,VI, 1-2, 1955, P. 231
17
Glodariu Ioan, Arhitectura dacilor, Ed. Dacia, Cluj Napoca, 1983, p. 152
18
Daicoviciu C. și colab., Șantierul arheologic Grădiștea Muncelului – Blidarul. Rezultatul săpăturilor din campania
anului 1954, în SCIV, VI, 1-2, 1955, p. 212
19
http://dacica.ro/aurora/decebalus-per-scorilo// (accesat la data de 07.12.2022).
10
 Conducte de apă cu numeroase ramificații au fost descoperite mai ales în așezarea civilă și
în zona sanctuarelor de la Sarmizegetusa. Cele mai multe canale de drenaj au fost dezvelite de
cercetările arheologice pe terasele sanctuarelor de la Sarmizegetusa, uneledintre ele trecând printre
coloanele sanctuarelor.
Locuințele cercetate în așezarea civilă de la Sarmizegetusa se încadrează în 2 categorii și
anume: locuințe cu plan rectangular cu una sau mai multe încăperi și locuințe cu planimetrie
circulară, cu sistem constructiv identic.
Pe terasa a II-a, a „platoului cu 6 terase ”, situatla câteva sute de metri de poarta de vest
lângă cisterna orașului, în așezarea civilă de la Sarmizegetusa o descoperire de cea mai mare
importanță a fost făcută într-o locuință cu o mare încăpere circulară, unde a fost găsit între anii
1954-1955 vasul cu inscripția „Decebalus per Scorilo”.

Sursă foto20

Cu totul remarcabilă este bogăția și diversitatea inventarului arheologic al locuinței: vasul cu

inscripția, felurite vase de ceramică, unelte de fier, și un sesterț a lui Traian emis în anul 102-103.
În așezarea civilă, pe terasa a V-a, a platoului cu 6terase o importantă descoperire a fost o
trusă medicală ce a aparținut se pare fie unui chirurg dac, fie a unui chirurg străin venit la
Sarmizegetusa.
Pe terasa a VIII-a s-au descoperit nu mai puțin de 8 mari cuptoare cu planimetrie atât
rectangulară cât și circulară, destinate reducerii minereului de fier, și obținerii bronzului.
Atelierele au fost incendiate în cursul celui de-al doilea război daco-roman.
Pe terasa a IX-a la Sarmizegetusa a fost descoperit un mare hambar care conține o cantitate
impresionantă de cereale și bob carbonizate. Hambarul situat între cetate și sanctuare nu poate fi
considerat construcție anexă a unei gospodării, ci loc de depozitare a proviziilor unei comunități
mai mari, posibil chiar „ magazie de război”.

20
Ibidem
11
 Tot pe terasa a IX-a în 1987 în extremitatea de nord în cadrul cercetărilor arheologice a fost
descoperit și cercetat un important atelier de sticlărie.

IV. ASPECTE PRIVIND DESCOPERIRI ARHEOLOGICE DUPĂ 1990 LA

SARMIZEGETUSA REGIA

Descoperiri mai recente de anii 1990 , au fost cele 24 de bratari-spirale , descoperite in zona
Sarmizegetusa Regia si intrate din pacate in circuitul braconajului arheologic.
Potrivit arheologului Barbara Deppert Lippitz , cele 24 de bratari dacice au fost realizate
intr-o maniera rar intalnita , de stantare si batere la rece , ceea ce demonstreaza inca odata ca
mestesugarii daci stapaneau nu numai arta prelucrarii aurului , ci si tehnici de prelucrare avansate
si rare , pentru acea epoca .

Sursă foto21

Aceste spirale de aur descoperite la Sarmizegetusa de braconieri arheologici , au fost piese

ce au facut parte din obiectele aulice , de curte ale regilor daci .
O alta descoperire recenta de mare importanta , este o matrita de bronz , de circa 8 kg in
greutate , cu forma hexagonala , unica in lume , dscoperita in 2013 si expusa la Muzeul
Civilizatiei Dacice si Romane din Deva .

21
https://holidayandtrips.com/bratarile-dacice/?lang=ro (accesat la data de 07.12.2022).
12
 Sursă foto22

Desi unii cercetatori considera ca nu este exclus ca matrita de bronz sa fi fost produsa la
Sarmizegetusa Regia , cel mai probabil ea provine din import, fiind fie captura de razboi , fie
apartinand unui mester străin atras in capitala Daciei in timpul relatiilor privilegiate dinte impeiul
roman si regatul dac , prilejuite de pacea incheiata cu împăratul Domitian in anul 87 .

V. CONCLUZII

Cetățile cu ziduri de incintă din piatră reprezentau la sfârșitul primului secol al erei noastre,
una din cele mai mari realizări ale arhitecturi militare din afara Imperiului Roman.
În concluzie putem specifica ca desi Complexul de cetati si asezari din Muntii Orăștiei,
printre care și capitala Sarmizegetusa Regia, reprezinta cea mai inalta expresie a culturii materiale
daco-getice din secolele I î.e.n si I e.n , opiniile cercetatorilor si ale arheologilor sunt impartite si
uneori contradictorii .
Astfel Hadrian Daicoviciu considera ca dacii nu s-au multumit doar cu preluarea unor
elemente de cultura materiala de la alte popoare din jur , ci le-au adaptat , le-au transformat si le-
au imbogatit si formanad o civilizatie profund originală23 în timp ce istoricul M.Babes24 este de

22
http://www.hunedoaramea.ro/matrita-din-bronz-de-la-sarmizegetusa-regia-a/ (accesat la data de 07.12.2022).
23
H. Daicoviciu, Dacia de la Burebista la cucerirea romană, Ed. Dacia, Cluj Napoca, 1972, p. 338
24
M. Babeș, SCIVA, 25, 1974, 2, pp. 233-334
13
acord ca o mare parte din descoperirile de exceptie din Munții Oraștiei sunt de origine straină–
celtică sau greo-romana-aportul autohtonilor la dezvoltarea lor fiind nesemnificativ.

14
BIBLIOGRAFIE

I. Cărți în volum

1. Dinu Antonescu, Introducere în arhitectura dacilor, Ed.Tehnică, București,

1984, pp. 16-40.
2. Constantin Daicoviciu et al, Sarmizegetusa. Cetățile și așezările dacice din
Munții Orăștiei , București, 1962.
3. H. Daicoviciu, Dacia de la Burebista la cucerirea romană, Ed. Dacia, Cluj
Napoca, 1972.
4. Ioan Glodariu, Arhitectura dacilor, Ed. Dacia, Cluj Napoca, 1983..
5. Ioan Glodariu, Arhitectura dacilor- civilă și militară(sec II i.e.n.-I e.n.), Ed.
Dacia Cluj Napoca, 1983, pp. 97-100.
6. Ioan Glodariu, Iaroslavschi Eugen, Rusu Adriana, Cetăți și așezări dacice în
Munții Orăștiei, Ed. Sport Turism, București,1988.
7. Istoria românilor, Vol I, Ed. Academiei Române, 2001, pp. 725-745.

II. Studii şi articole

8. M. Babeș, SCIVA, 25, 1974, 2, pp. 233-334.

9. Daicoviciu C. în SCIV, IV, 1-2, 1953, pl. I, p. 156.
10.Daicoviciu C. , în SCIV,VI, 1-2, 1955, p. 231.
11.Daicoviciu C. și colab., Studiul traiului dacilor în Munții Orăștiei, în SCIV, I,
1, 1951, pp. 125-126.

15
 12.Daicoviciu C. și colab., Șantierul arheologic Grădiștea Muncelului –
Blidarul. Rezultatul săpăturilor din campania anului 1954, în SCIV, VI, 1-2,
1955, p. 212.
13.Rapoarte săpături în : SCIV II, 1, 1951, pp.108-110, SCIV III, 1952, pp. 292-
296, SCIV IV, 1-2, 1953, pp. 156-164.
14.Rapoarte de săpături în SCIV, II, 1, 1951, pp. 113-117, SCIV, III, 1952, pp.
283-287 și „Materiale, VI, 1959, pp. 336-337.

III. Webografie

15.http://dacica.ro/aurora/templul-mare-circular-sarmizegetusa-regia/ (accesat la
data de 07.12.2022).
16.http://dacica.ro/aurora/decebalus-per-scorilo// (accesat la data de 07.12.2022).
17.http://www.romaniadevis.ro/dacia/zona-geto-daca/reconstituiri-
3d/item/marele-templu-rotund-de-la-sarmizegetusa-regia (accesat la data de
07.12.2022).
18.https://curierulnational.ro/wp-content/uploads/2019/08/clip_image010-min-
2.jpg (accesat la data de 07.12.2022).
19.http://www.romaniadevis.ro/dacia/zona-geto-daca/reconstituiri-
3d/item/templul-de-andezit-2 (accesat la data de 07.12.2022).
20.http://dacians.romaniadevis.ro/blog/28 (accesat la data de 07.12.2022).
21.http://dacians.romaniadevis.ro/blog/21 (accesat la data de 07.12.2022).
22.https://holidayandtrips.com/bratarile-dacice/?lang=ro (accesat la data de
07.12.2022).
23.http://www.hunedoaramea.ro/matrita-din-bronz-de-la-sarmizegetusa-regia-a/
(accesat la data de 07.12.2022).

16