www.cimec.

ro
 CULTURĂ
ŞI
CIVILIZATIE
LA DUNĂREA.DE JOS

www.cimec.ro
 Corespondenţa se va adresa MUZEULUI D UNA­
RII DE. ]OS CALARASI Strada Progresului N r. 90,
Călăraşi 8 500 tel. 13 161
Toute corespondance sera envoyee a l'adresse
suivante:
MUSE.t. D U BAS DA N UBE., 90 Rue Progresul, Că­
lăraşl-8 500 Roumanie, tel. 9 1 1/ 13 16 1

I NTREPRINDEREA POLIGRAFICĂ «ARTA G RAFICĂ»

www.cimec.ro
 M UZ E UL D U N Ă RII D E JOS

C ULT U RE ET CIVILI SATION A U BAS DAN U BE

KULT U R U N D Z I VIL ISATIO N AM U NTE REN TE IL D E R DON A U

CULTURĂ
ŞI
CIVILIZATIE
LA
DUNĂREA
DE
JOS
V*VI*VII
C Ă L Ă RAŞI
1988-1989

www.cimec.ro
COLECTIV DE RE DACŢIE :
M ·arian NEAGU
Pau l DAMIAN
Răzvan FILIP
Dan ELEFTERESCU

RE DACTOR RESPONSABI L :
Marian NEAGU

AU MAl COLABORAT :
Chelefa FE RNANDA, Nicolae TĂUTU
(trad uce ri)
M ariana RUBIN, (dactilografreri)
Vasil e OPREA (co rectu ră)

SPONSOR:
Prefectura ju d eţului Călăraşi

COPE RTA:
Marcel ACIOCOIŢEI (co p . 1 şi IV)
Sori n VREME (sigla d e pe cop. IV)

MACH ETA GRAFICĂ ŞI TEHNORE DACTARE:

Gheorghe M ATEI

www.cimec.ro
 SU MAR

1 . ARC H EOLOGI E
1 . M . N EAG U, (Muzeul Dunării de jos) N. BASARAB (Muzeul de istorie Galaţi)
Consideraţii asupra tracilor timpurii de la Dunărea de Jos in lumina săpături/ar
arheologice de la Grădiştea Cos/ogeni ................... ...... .... ..
. 13
2. Eugen COMŞA (Institutul d e Arheologie Bucureşti), Un obicei funerar al purtăto-
rilor culturii Boian . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
3 . E ugen COMŞA, Ritual funerar neobişnuit in cadrul necropolei geme/niţene de la
Vărăşti (judeţul Călăra�i) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
4. Dan Basarab NANU (Muzeul de Istorie Galaţi), Consideraţii preliminare asupra
asezării G/ina III de la Căscioarele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37
5. M i haela PERIAN U, M ircea Şt. UD RESCU (Laboratorul de Antropologie Bucu­
reşti), Studiul antropologie şi arheologic al materialului osteologie din mormîntul de la
Căscioarele, judeţul Călăraşi, epoca bronzului, cultura Glina III. . . . . . . . . . . . . . . 55
6. Valeri u SÎRBU (Com plexul M uzeal Brăi la), A. Despre semnificaţia unor gropi din
a�ezări �i complexe ale culturii geto-dacice. B. Noi observaţii şi ipoteze privind ritu-
rile, ritualuri/e şi practicile funerare ale geto-daci/or in sec. Il Î.e.n. - l.e.n. 65
7. Mi rcea Şt. UD RESCU (Laboratorul de Antropologie Bucureşti), Materialul osteolo-
gie din aşezarea geto-dacică de la Vlăd[ceasca (Valea Argovei); date zooarheologice. . . 83
8. Crişan MUŞ EŢEAN U (Muzeul de Istorie al României ), Dan ELEFTE RESCU, Con-
tribuţii privind eeramica romană de la Durostorum (Il). . . . . . . . . . . .-:...-. .. >-.._. . . . . 89
9. Cristian MATEI (Muzeul M i litar Central), Cercetări arheologice îry ;ioha instaltlţiei
portuare antice de la Capidava (//). . ......................!f. : ...... ;.'•'·.. 121
1 O. Maria COMŞA (Institutul de Arheologie Bucureşti), Tipuri de locui �ţe din sec;�P){.:- x·
2 . .... . . . . . . . .. . . . . . ... .';·
de la Radovanu .. Valea lui Petcu" - . . .
�>,_,-. . . .
. .• �- 143
1 1 . Petre DIACON U (Institutul d e Arheologie Bucureşti), Dan CĂPAŢÎNĂ {Muzeuf·
M i i it ar Central), Date noi despre un turn al cetăţii Păcuiul lui Soare. . . . . . . 153

11. N U M I SMATI CA- SIGLOGRAF I E

1 2. Done ŞERBĂ N ESCU (Muzeul Olteniţa), Tezaurul monetar de la Chiselet . . 157
13 . Rad u OCHEŞEAN U (Muzeul de Istorie şi Artă al Munici p i u l u i Bucu reşt i), Antoa­
neta VERTAN (Muzeul de I storie naţională şi Arheologie Constanţa), Monede de
aur şi argint din sec. IV- V. e.n. descoperite la Dunărea de jos . . . . . . . . . . . . . . 167
14. Petre D IACON U (Institutul de Arheologie Bucureşti), Un alt sigiliu a/ lui Constan-
tin VII şi Zoe . . . . . . . . . . .. ... . .. . . ..\.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. 175
1

5
www.cimec.ro
1 5. Octavian I LI ESCU (Cabinetul n u mismatic al Academiei României), Ducaţii de cru-
ciadă al lui Mircea cel Bătrin . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 179

I I I . I STO RIE
1 6. Alexandru AVRAM (Institutul de Arheologie Bucureşti), 1ntinderea teritoriului
Histriei in epoca romană in lumina hotărniciel Consularului Marius Laberius Maximus.
Incercare de reconstituire. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 189
1 7. Petre DIACONU, Cind a fost Theodorokanos "duce de Adrianopol" ? . . . . . . . . . . . . 199
1 8. And rei PĂNOIU (Muzeul de Istorie al Români ei), Evoluţia a�ezărilor rurale - ali-
nierea satelor in perioada regulamentară. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 203
1 9. Constantin TUDOR (Arhivele Statului F i l i ala Judeţul u i Călăraşi), Aspecte ale desfă­
şurării răscoalei de la 1888 in localităţile judeţului Călăra�i . . . . . . . . . . . . . . . . . . 217
20. Stoica LASCU (Muzeul de Istorie naţională şi Arheologie Constanţa), Mărturii de
epocă privind agricultura şi situaţia ţăranului ialomiţean la sfir�itul secolului al
XIX-lea �i inceputul secolului nostru. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 223
21 . Stoica LASCU (Muzeul d e Istorie naţională şi Arheologie Constanţa), Activitatea
organizaţiilor din Călăra�i ale partidelor politice (pină la primul război mondial). . . . . 235
22. Nicolae SCĂUNAŞ (Liceul Agrolnd ustrial Călăraşi), "Brazda" - organ de presă al
Universităţii Populare Călără�ene 259

6
www.cimec.ro
 SOMMAIRE

1. A R H E O L O G I E
1 . Marlan N EAGU, (Musee du bas Danube) D. BASARAB NANU (Complexe
museologique Galaţi ) Conslderations sur les thraces ancienns dans la fum/ere
des foui/les archeologiques de Grăd i ştea Coslogenl . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
2. Eugen COMŞA (L' Institut d 'Archeologie, Bucarest), Coutume funeraire des porteurs
de la culture Boian. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
3. Eugen COMŞA, Rituel funeraire insolite dans le cadre de la necropole de Vărăşti (dep.
de Călăraşi ). .... ................................ .......... .... ........ 31
-4. Dan Basarab NANU (Complexe Museologique Galaţ i), Conslderations prelimlnai-
res sur l'habitat Glina III de Căscioarele. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37
5 . M i haela PERIAN U, M i rcea Şt. UDRESCU (Laboratoi re d 'anthropologie-Bucarest),
Etude antropologique et archeologique du material osteologique de la tombe de
Căscioarele, dep. de Călăraşi l'epoque de bronze, culture Glina III. . . . . . . . . . . . . 55
6. Valeriu SlRBU (Complexe museologlque-Brăi la), A. Sur la signi(lcation d'une fosse
des habitats et complexes des cultures geto-daclques.
8. Nouve/les observations et hypotheses concernant les rites, les rituels et les prati­
ques funeraires des Geto-Daces dans le 11-eme siecle avant notre ere-le premier siecle
av.n.e. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65
7. Mi rcea Şt. UDRESCU (Laboratoi re d 'Anthropologie-Bucarest), Materiei osteologi­
que de l'habitat geto-dacique de Vlădiceasa, (Val/ee d' Argova); donnees zooarcheo-
logiques. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . .. . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . .. . . . . . . 83
8. Crişan MUŞEŢEANU (Muzee d ' H i stoi re de la Roumanie), Dan ELE.FTERESCU, Con-
tributions concernant la ceramique roumaine de Durostorum (li). . . . . . . . . . . . . . . 89
9. Cristian MATEI (Musee M i litaire Central), Recherches archeologiques dans la zone
de l'insta/lation portuaire antique de Capidava. (1 1). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 21
1 0. Maria COMŞA (Institut d 'Archeologi e-Bucarest), Types de demeures du IX- X-e
siecles de Radovanu .. Val/ee de Petcu" - 2. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 43
1 1 . Petre DIACONU (Insti tut d 'Archeologi e-Bucarest), Dan CĂPAŢlNA (Musee M i i i-
tai re Central) Nouve/les donnees sur une tour de la cite « Păcuiul lui Soare». 1 53

11. N U M ISMATIQUE- SIGI LOGRAP H I E

1 2. Done Ş ERBĂNESCU (Muzee departementai-Călăraşi), Le Tresor monetaire de
Chiselet. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 57
13. Radu OCH EŞ EAN U (Musee d ' H istoi re et d'Art du munici pe de Bucarest), Antoa-

7
www.cimec.ro
 aneta VERTAN (Musee d'Histoire nationale et d'Archeologie-Constanţa) Mon-
naies en or et argent du IV- V-e siecles, notre ere, decouvertes au Bas Danube... . . 1 67
1 4. Petre DIACONU (Institut d'Archeologie-Bucarest) Un autre sceau de Constan-
tin VII et Zoe. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 175
1 5. Octavian I LI ESCU (Cabinet n u m ismatique de !'Acade m i e de la Roumanie) . Les
duches de croisade de Mircea le Vieux. 1 79

III. H 1 S T O 1 R E
16. Alexandru AVRAM (Institut d'Archeologie- Bucarest), L'Etendue du territoire de
HISTRIA a /'epoque romaine selon les delimitations du Consulaire de Marius Laberius
Maximus. Essai de reconstitution. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 89
1 7. Petre DIACONU, Quand a ete Theodorokanos «duc d'Adrinople » ? 199
1 8. Andrei PĂNOIU (Musee d'Histoi re de la Roumanie). L'Evolution des agglomera-
tions rura/es-l'alignement des villages dans la periode du Reglement Organique. 203
19. Constantin TUDOR (Archives d 'Etat-F i l i ale d u dep. de Călăraşi), Aspects du derou­
lement de la revolte de 1888 dans les localites du dep. de Călăraşi. . . . . . . . . . . 21 7
20. Stoica LASCU (Musee d ' H i stoi re nationale et d 'Archeolog i e - Constanţa).
Temoignages d'epoque concernant l'agriculture et la situation du paysan de lalomitza
a la (In du XIX-e siecle et de notre siecle. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 223
21 . Stoica LASCU (Musee d' H istoi re national et d 'Archeologie - Constanţa) - L'ac­
tivite des organisations des partis his toriques de Călăraşi (jusqu'a la premiere
guerre mondiale) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. 235
22. Nicolae SCĂUNAŞ (Lycee-Agro-hi ndustriei-Călăraşi), "Brazda" - (Le Si/Ion) or­
gane de presse de I'Universite Populaire de Călăraş i pour la diffusion des sci-
ences et de la culturre parmi les masses popula1res 259

8
www.cimec.ro
 CONTENTS

1. ARC HAEO LO HY
1. Marian N EAGU, D. BASARAB NAN U , Considerations on the Early Thracions from
the Lower Danube in View of the Archeologica/ Exca vations at Grădiştea Coslogeni 13
2. Eugen COMŞA, Bruia/ custom of the bearers of the Boian cu/ture . . . . . . . . . . . . . . . . 27
3. Eugen COMŞA. Unusual buria/ ritual belonging to the Gumelniţa cu/ture al Vărăşti 31
4. Dan Basarab NAN U , Preliminary considerations concerning the G/ina III sett/ement
from Căscioare/e. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37
5. Mi haela PERIAN U , M. Şt. UD RESCU, Anthropologica/ and o/d-archaeologica/
studa of the bones found in the grave from Căscioare/e. Bronz era (Giina III - eul-
ture). ........................................ ........ 55
6. Valeriu SÎRBU, Concerning the significance of some groups of sett/ements of the
dacian-gethan during the fol/owing period: Il b.c. - 1 a.c. .......... 65
7. M. Şt. UD RESCU, Bones taken from the dacian-gethan sett/ement of Vlădiceasca
(Valea Argovei); zoo-archaeological date. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83
8. Crişan MUŞEŢEANU, Dan ELEFTERESCU, New deposits of ceramics at Duro-
storum. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89
9. Cristian MATEI, Archaeologica/ researches around the ancient harbour area from
Capidava (Il). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121
1 0. Maria COMŞA, Types of /odgings from the /X1h to the X1h centuty at Radovanu
"Valea lui Petcu" (Il). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 143
.

1 1 . Petre D IACON U, Dan CĂPĂŢÎNĂ, New data on a tower of the Păcuiul lui
Soare Fortress . 153

11. N U M ISMATICS ANO THE SCI E N CE OF SEALS

12. Done ŞERBĂ N ESCU, The treasure of Chiselet. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157

1 3. Rad u OCH EŞEANU, Coins mode of gold and silver dating from the fourth to the
fifth century a.a. which were discovered at the lower part ofthe Danube.. . . .. . . . . ... 167
14. Petre DIACONU, Another sea/ belonging to Constantin VII and Zoe 175
15. Octavian ILIESCU, Coins from the cruciade of Mircea cel Bătrîn 179

9
www.cimec.ro
I I I. HISTO RY
1 6. Alexand ru AVRAM, The borders of Histria vremed by the conncel/er Marius Loberius
Maximus an attempt of remode/ling. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 189
1 7. Petre DIACONU, While Theodorokanos was "Duke of Adrianopol". . . . . . . . . . . 199
1 8. Andrei PĂNOIU, The development of villages- the setting of the villages during a
period of special regulatoris . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 203
1 9. Constantin TUDOR, Aspects regarding the unfo/ding of the 1888 unprislng In the
settlements on the territory of Călăraşi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. 217
20. Stoica LASCU, Testimonies regarding agriculture and the situation of the peasants
(rom lalomiţa at the end of the 19th century and the beginning of the lCJth . . . . • 223
21 . Stoica LASCU, The activity of the historical parties organisations (rom Călăraşi
(until the wold war 1) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . 235
22. Nicolae SCĂUNAŞ, "Brazda" newapaper of the popular university of Călăraşi 25 9

10
www.cimec.ro
 I N HALT

1. ARC HAO LOGIE

1 . Marian N EAGU, D. BASARAB NANU, Riicksiichten au( die friihen Thraken von
der niederen Donau im Hinblick der ozcho/ogischen Stusgrabungen von Grădiştea
Cos/ogeni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
2. Eugen COMŞA, Beerdigungsbrauch des Vertreter der Boian Kultur . . . . . . . . . . . . 27
3. Eugen COMŞA, Unge wohnlicher Beerdigungsrythus im Rahmen der Gumelnltza
Nekropole von Vărăşti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
4. Dan Basarab NAN U, Vorbemerkungen die Siedlung Glina III von Căscioarele
betreffend . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37
5. M i haela PERIANU, M. Şt. UDRESCU, Antropologisches und urzoologis.hes Stu­
dium des Knochenmateria/e aus dem Grab von Căscioarele (Kreis Că/ăraşi) Bron-
zezeit (Giina III- Kultur) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55
6. Valer i u SlRBU, Ober die Bedentung einiger Gruppen von Siedlungen und Komplexen
der dako-getischen Kultur . ... .... . . . . . . . . . . ... .. .. ..... .... .. . . . . . . . .... .
Neue Betractungen und Hypothesen die Rythen und Ritualen, sowie die Beerdignungs-
brauche der Dako-Gethen zwischen dem Il jh v.u.z. und dem 1 jh u.z. betreffent.. 65
7. M. Şt. UDRESCU, Knochenmaterial aus der dako-gethischen Siedlung Vlădiceasca
(V. Argovei); zooarchaologische Daten . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83
8. Crişan MUŞEŢEAN U, Dan ELEFTERESCU, Neu Keramische Komplexe von Duro-
storum . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89
9. Cristian MATEI, Archaologische Forschungen in der antiken Hafengegend von Capi-
dava (Il). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121
10. Maria COMŞA, Arten von Vohnungen aus dem IX-X jh von Radovanu "Valea lui
Petcu" (li). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 143
11 . Petre DIACONU, Neuer Daten Ober einen Turm der Burg " Păcuiul lui Soare". .. 153

11. N U MISMATIK- S I EGELN EISSENSCHAFT

1 2. Done Ş ERBĂN ESCU, Der Schatz von Chise/et. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157
13. Rad u OCHEŞEANU, Antoaneta VERTAN, Go/d und Si/bermiinzen aus den IV-V
jahrhunderten unsere Zeit die am unteren Tei/ der Donau entdeckt wurden 167
14. Petre DIACON U, Ein anderes Siege/ Constantin VII und Zoe gehorend 175
15. Octavian ILIESCU, Die Kreuzzugdukaten von Mircea cel Bătrin. 179

11
www.cimec.ro
I I I. GESC H I C HTE
1 6. Alexandru AVRAM, Die Ausdehnung des Gebietes Histria wiihrend des romischen
Zeita/ters ausder Sicht der Grenzen der Konsu/ Marius Loberius Maximus festgeslegt
hatte. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . .. . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 189
1 7. Petre DIACONU, Wiederherstel/ungsversunche. ........................ 199
Zur Zeit da Theodorokanos "Herzog von Adrianopol" war. 203
1 8. Andrei PĂNOIU, Die Entwklung der Liindlichen Ortschaften die Aneinanderreihung
der Dărfer zur Zeit regulamentarer Awordnungen. .......................... 217
1 9. Constantin TUDOR, Aspekte von der Entfa/tung des Aufsliindes von 1E88 in den
Ortschaften des kreises Călăraşi. .........................................
. 217
20. Stoi ca LASCU , Zeitgemii e Zengnisse die Landwirtschaft und die Lage des Bauern
aus /alomitza am ende des 19 und Anfang des 20 jh detreffenb. . . . . . . . . . . . . . . 22 3
21 . Stoica LASCU, Die Tiitigkeit der Historiches Parteis Organisat onen von Că/ăraşi
(bis den W el_t Krieg 1) . . . . . . . . ............................ ...... 235
22. N i colae SCĂUNAŞ, "Brazda" Pressorgan der Vo/ksuniversitiit von Călăraşi 259

12
www.cimec.ro
 1 ARHEOLOGIE
CON SI D E RAŢI I ASU PRA TR.ACI LOR TI M PU RI I D E LA
D U NĂ REA D E JOS ÎN LU M I N A SĂPĂT U R I LOR
A RHEOLOGICE D E LA GRĂD IŞTEA COS LOG E N I
Marian N EAG U,
Nanu BASARAB

Cercetările arheologice întrepri nse în u ltimele campanii (1987-1989) in staţiu nea

eponimă a cultur i i Coslogeni au pus in evidenţă o aşezare fortificată cu m ai mu lte nivele
de locuire.
Stratigrafia staţiunii se prezintă in actual u l stad iu al cercetărilor avînd la bază un
strat neolitic, urm at pe verticală d e trei nivele Coslogen i 2 • Nivelele d e locuire din epoca
bronzu lui se caracterizează d i n punct de vedere al coloritul u i pri ntr-un cenuşi u , care la
bază (in pr i m u l nivel Coslogen i) este mai d eschis, pentru ca în celelalte două să capete o
culoare mai înch isă. Din pu nct d e vedere al textur ii straturilor , pr i m u l n ivel are in general
un aspect mai păstos şi mai unitar , in timp ce următoarele două au un aspect mai zgru mţu­
ros şi pe alocuri foarte pătat. Ultim u l nivel de locuire este afectat de lucrările agricole.
Ceramica, d eşi aflată d i n abundenţă in aşezarea Coslogeni , se prezintă foarte fragmen­
tar , făcînd d ificilă misiu nea cercetătoru l u i care încearcă efectuarea unei anal ize tipologice.
C lasificarea acestui material arheologic este ingreunată ş i datorită aspectului in
general unitar sub care se prezi ntă ceramica in toate cele trei n ivele, cu citeva excepţi i .
Acest fapt face inoperantă, deocamdată, tratarea ceramici i ca element d e d iferenţiere ti pa­
logică netă intre n ivele şi d eci ea n u se poate constitu i si ngură intr-u n criteriu sau element
cert de datare.
Di n pu nct de vedere al formelor predom ină vasele d e d imensiuni mij loci i (oale,
vase-borcan, castroane etc.) şi apoi cele d e m ici d i mensi u n i (ceşti , bolur i , străchini) .
Fragmentele d i n vase d e mari d i mensi u ni sint foarte rare pînă in prezent in aşezarea
de la Grădiştea Coslogen i .
Modalitatea de preparare a vasului imparte ceramica in tr ei categorii :
1 . Vasele cu pasta foarte poroasă, avind ca d egresanţi ciobur i pisate in amestec cu
pietricele sparte in prealabil ; lutul este d e proastă calitate, arderea este d e foarte m u lte
ori neu niformă şi i negală.
2. Vasele la care pasta are u n grad mai mic de porozitate , d intr-un l ut mai bun şi
foloseşte ca d egresant alături d e cioburi pisate, fragmente d e scoici ; la această categorie
ceramică arderea este mai omogenă atit la exterior (unde se mai întîlnesc fenomene de
neuniform izare) , cît ş i la inter ior ;
3 . Vasele cu pastă fină şi foarte fină, care au u n l ut ales şi preparat cu foarte mare
grijă şi care foloseşte drept d egresant nisip şi fluturaşi de mică şi uneori scoici foarte bine
pisate ; aceste reci piente sint de mici d imensi u n i , foarte bi ne arse in i nterior şi l a exter ior .
Su prafaţa vaselor d i n această categori e este puter n i c lustruită, atit laexterior cit ş i in i nte­
rior u l reci pientelor ceea ce le conferă nu de puţine ori aspectul u n u i luciu metalic (Pl . 8 -9) .
Datorită porozităţii pastei vaselor d i n pri mele două categorii meşterii olari au proce­
dat i nvariabil la apl icarea mai cu seamă la i nterior, dar şi la exte·r ior (pentru vasele d i n

13
www.cimec.ro
cea de-a doua categorie) a u nu i slip ca re avea rol u l de a omogeniza su prafeţele, iar la u nele
specii d e recipiente de a le l m permeabiliza la i nterior.
Arderea la primele două categorii fiind mai puţi n u niformă, intil n i m o gamă la rgă
de n uanţe, deşi culorile care predomi nă sint brun-gălbuiul sau bru n-cenuşi u l .
Vasele cu o pasă ma i bună cu beneficiat d e o a rdere mai omogenă. Apa r culori mai
V i i , cum ar fi desele flam bări şi reflexe ga lben-roşiatice , a lături de tonuri de negru-cen uşiu
sau negru mat.
De rema rcat că in categoria ceramicii fine şi foa rte fine cu pereţii acoperiţi de u n
slip foa rte b i n e l ustruit, a lături de vasele a rse l a negru intil nim ş i reci piente a rse la brun
castaniu sau chia r la roşu cărămiziu . Pe un asemenea fragment cera m i c a rs la ga lben cără­
m iziu s-a intilnit o u rmă de pictură cu roşu sub forma u nei benzi . Menţionă, că este
singurul fragment ceramic cu u rme de pictură descoperit pînă acu m la Grădiştea Coslogen i .
Teh nicile d e decorare a ceramicii diferă in genera l de la o categorie la cea la ltă. La
primele două categorii ceramice briu l care înconjoară vasul d e j u r im prejur imed iat sub
buză este a proa pe nelipsit (Pl. fig. 1 -7 ; 9-1 1 ) . E l poate a părea chia r pe ma rginea
buzei sub forma u nui tiv ce nu depăşeşte 0,4 cm . De cele ma i m u lte ori el a pa re la 1 -2 cm .
d e buza vasului , care poate fi d rea ptă sa u uşor evazată spre exterior, in acest d i n u rmă
caz ea purtind u rmele u nei groşări evidente (Pl . 1/1 ) . Deşi de obicei intilnim un singu r
briu , n u de puţine ori vasele sint d ecorate cu două rinduri de briuri situate la 2-3 c m .
u n u l de celălalt (Pl . 1 , fig . 8). ln această situaţie briu rile sint continue ş i s e prezintă s u b
for ma u n o r benzi late i n relief, avind secţiunea tri u ng h i u lară cu virful spre exterior
(Pl . 1 J3 , 6). Ele sint proemi nente, ati ngind uneori 1 ,5-2 cm. lăţimea şi 1 -1 ,2 cm. grosime.
O altă formă de împodobi re a vaselor o cnstituie b riurile disconti n u e . Acestea sint
f ntreru pte de lanţuri de a lveole, mici gropiţe, proeminenţe mai ma ri sau mai mici , crestă­
tu ri etc. Acest tip de decor se caracterizează prin ritm şi regula ritate conferită d e r epe­
tiţie, a ltera nţe bine echilibrate intre gol şi plin. (P'. 1/2-7 ; 1 0 - 1 1 ) .
Proemi nenţele ca re u neori intrerup briu l ia r alteori i l susţin a1.1 forme foa rte va riate
şi d imensiu ni diferite : de la m ici protubera nţe sferice neregu late la adevăraţi b utoni trape­
zoida l l sau aproa pe tri unghiulari a căror lăţi me atinge in u nele cazu ri 2 cm (PI 2f1 - 1 1 ) .
Remarcăm ca a pariţii i nsolite vasele lustruite şi a rse la ga lben cărămiziu sa u negru)
cu proemi nenţe perforate de formă triu nghi u la ră cu colţurile uşor rotunjite (Pl . 2/6 -7)
C redem că in cazul celor două categori i cera mlce prezentate mal sus briurl le descon­
tl n u e şi continue ca şi p roem lnenţele şi buton il a u pe lîngă rol u l lor decorativ şi u n u l strict
funcţional ţinînd d e ma l uşoara man i p u la re a acestor recipiente.
Ceramlca fină este decorată prin l u strui re şi tehnica l nciziei ; decoman dată doa r pe
u n s i n g u r fragment ceramic s-a putut observa u n decor format d i n cel puţin trei şir u ri
paralele de cercuri concentrice real izate prin tehnica i m p rimări i (Pl. 8/3).
I ncizia este in genera l p uţin p rezentă ca tehnică de decora re pe vasele de la G ră­
d lştea Coslogenl. Ea este intilnltă de obicei pe cera m lca fină I med iat sub buza vaselor, sub
forma unei l i n i i lnclzate ca re înlocu ieşte p roba b i l b riu l intilnit c u precăde re pe celelalte
categori i cera mlce (Pl. 9/2-3, Pl. 3/1 -2; 6). Pe ma l m u lte fragmente cera mlce i ncizia
a pa re s u b forma unor benzi de trl unghl url cu virfuri le in jos. (Pl. 3/ 3 ; 5). Inva ria bil, spaţi i le
l nclzate (uneori fără prea ma re acurateţă şi sigura nţă) sint um pl ute cu pastă a l bă (Pl. 8J1 -2) .
Tehnica l ustru l ri i s u b formă d e caneluri o intiln i m cel ma i adesea p e umerii ş i c h ia r
pe buza lată şi ad usă spre Interior a străchi n l lo r da r şi in pa rtea mediană şi superioară a
ceşti lor cu torţi l u nate m u lt s u prainălţate. Canelurile ca re decorează aceste vase sint exe­
cutate intotdea una oblic faţă de pla n u l respectiv. (Pl. 1/6 ; 3J7-8 ; 9f1 a -b).
i ntr-un n u m ăr restrins a pa r torţi le cu creastă sa u b u toni de tradiţie Noua (Pl. 4/1 -2).
Abundă torţlle cu secţiune triunghi u la ră, late la bază şi ca re se îngustează spre virf (Pl.
5/1 -2; 6/1; 4/8). S e ma l intilnesc şi torţl tubula re sa u ova l e in secţi une, <. p lic<.te in zona

www.cimec.ro
mediană a vaselor. Deşi toate aceste categorii cera mice prezente in cele trei nivele d e locul re,
totuşi se i m pun deja citeva o bservaţi i strategice in urma ana l izei efectuate pe acest eşantion.
1 . Fragmentele cera mice de tradiţie Verblcioa ra IV -V şi Tel V- F undenl l Doa m nei
au a părut doa r in pri m u l nivel de locu l re Coslogenl .
2 . Vasele şi fragmentele cera m lce cu torţl de formă trl unghl u la ră a u fost depistate
numai in ulti m u l nivel de locui re.
3. Procentajul cera m ici i fine din nivele 2 şi 3 este cu peste 60% ma l mare decit cel
intilnit in p ri m u l nivel de locu i re.
4. Cera m ica neagră cu l ustru metalic şi cea decorată cu caneluri a fost descoperită
cu p recădere in u lti m u l nivel de loc u i re.
Stadiu l incipient al cercetări lor d in aşezarea eponimă nu ne permite deocamdată
să p ropunem o data re definitivă a acestei staţi uni şi i m plicit a civil izaţiei de tip Coslogenl3•
Descoperi rile a rheologice de la Grăd iştea Coslogen i a u însă I m pl icaţii majore in stabi l i rea
cronologiei sfîrşitu lui epoci i bronz u l u i. Astfel, impo rturi le Tei V Funden i i Doa mnei din
pri m u l nivel de loc u i re Coslogenl al aşezări i eponime, cit şi contemporaneitatea unor
elemente Tei V şi Coslogeni surp rinse şi la Cătunul 4 , j ud. Dimbovlţa , Indică o s incronizare
parţia lă a cu lturii Coslogeni 1 cu Tei V. Dacă inceputu rile culturii Coslogenl se bucură
de repere cronologice ma i p uţin contestate, sfîrşitul acestei civi l izaţi i a s uscitat nen umărate
dispute şi controve rse. Pentru aşeza rea de la Grăd lştea Coslogenl, a pa riţia in n uma i citeva
campanii a citorva elemente de "data re" descoperite in condiţi i stratlgrafice clare (fi bulă
cu a rc simetric - " bogenfibel", pumna l folloform cu nervură mediană, cuţit, pandativ şi
ace d e b ronz, psa l l l şi săgeţi din os, tipa re) 5 n u a avut da ru l de a oferi sol uţii, el dim potrivă
a ridicat noi p robleme. Dintre acestea am intim a ici a pa renţa contradicţie dintre elementele
tirzii de data re şi cera m ica descoperită la G răd lştea Coslogeni, care nu trebuie confundată
cu conţinutul culturii materia le.
Cercetări le între p rinse in u ltimii ani au Impus p entru o bună parte din culturi le
bronzului fina l reconsideră ri cronologlce, in sensul impinge rii datărl l lor pînă a proa pe d e
pragul ha llstatt u l u l timpuriu s.
La aceste u ltime descoperiri de pe teritoriul României, se adaugă i m po rtantele ipo­
teze lansate de invăţatu l german Ch. Podzuwelt, care pe baza reana lizări l cera m ic l l m ice­
niene, redatează stratul VII b de la Troia 7• Aceasta înseamnă Implicit, existenţa culturii
Coslogeni in secol u l a l Xl-lea i.e.n., posibilitate confirmată de cercetările a rheologice de
a i G rădl ştea Coslogen l din u ltimele ca m panii 8 • Un a l t element I mportant care vine in
sprij i n u l acestei i poteze, il constituie prezenţa materia lelor Coslogenl a lătu ri de eera m ica
Psenlcevo-Babadag 9•
Toate aceste descoperi ri sa u rezultate a l e unor ana l ize profunde n u pot oferi tncă
soluţii definitive inainte de cercetarea integra lă a ma i m u ltor aşezări şi necropole, da r
impun o reeva l ua re a cronologiei popu laţi i lo r d e la sfîrşitul epocii bronzului şi a inceputul ui
hal lstatt u l u l timpuri u din sud-estul României.
Alături d e noi le ra cordări cronologice pe ca re l e propun, cercetări le a rheologice
de la Grăd lştea Coslogeni a u îm bogăţit şi chiar redefinit conţin utul culturi i materia le a
acestei entităţi a tracilor tim p u rii, ca re este po pulaţia de tip Coslogeni.
MATERIALUL OSTEOLOGie
Aşezarea eponima a culturii Coslogeni [
D r. M ircea Udrescu
8ovinele d�mestic�, au fost specia cea ma i bine reprezentată ca n umăr de fragmente
I dentificate. Taha m edre esti mat pe baza m eta podl i lor este ma i m ică decit media ca lculată
pe intreaga ţa ră in această epocă.

15
www.cimec.ro
 Cercetările vi itoare vor perm ite poate să se precizeze dacă graci l itatea şi tal i i le relativ
modeste ale bovinelor reprezintă o particu laritate a lor în aşezarea de la Coslogenl
sa u este vorba de o adaptare la cond iţ i i le particulare ale ecosistem u l u i aşezări i, care ar
putea favoriza exemplarele mai graci le şi de talie mai m ică.
Suine/e au fost identificate intr-o p roporţ i e doar puţin mai m ică d ecit bovinele. Datele
metrice prelevate pun p roblema incrucişări i accidentale cu m istreţ u l care e ra abundent
la acea vreme in regi unea înconj u rătoare aşezări i.
O vicaprine/e constitu ie 22,3 la sută din totalu l fragmentelor osteologice de mamifere
i dentificate, ceea ce le p lasează pe locul al trei lea d u pă Bos tau rus şi S us domestica.
Caracterul fragmentelor al restu ri lo r osteologice atri bu ite cal u l u i (equ us caballus),
u rmele de a rdere şi retezare cu unelte tăioase ne fac să crede m că specia era folos ită şi
pentru cons um.
Di ntre animalele sălbatice, cerbu l şi m istreţu l au fost ani malele vinate constat de
mem bri i com unităţ i i d e la Coslogeni. O proporţie chiar mai mare de rest u ri osteolo�ice
atribu ite m istreţu 1 u i este expl icabi lă prin con d iţ i i le ecologice parti cu Iare aceste i aşezări ;
plasată intr-o regi une s u p usă pend ulări lor repetate ale nivelu l u i apelor Dunări i,
zona Bălţ i i Borcei oferea con d iţ i i p ropice d e viaţă m istreţ u l u i .
Au fost identificate ş i d o u ă fragmente osteologice d e iepure şi unul d e vu lpe. Două
d intre fragmentele osteologice de bovine sint susceptibile a fi de bou r (Bos p ri migeni us).
Prezenţa sa in balta Borcei n u trebuie să su rprindă, cu atit mai m ult cu cit el e ra p rezent
în aceeaşi perioadă pe m al u l dobrogean al D unări i, la Cernavodă.
Condiţ i i le ecologice particulare in care se află aşezarea de la G răd iştea Coslogenl au
i nfl u enţat in bun ă măs u ră atit stocu l domestic cit şi vînătoresc. Creşterea bovinelor, şi
mai ales a porcinelor era mai potrivită d ecit aceea a ovinelo r intr-o zonă de terenu ri joase,
supuse inundaţ i i lo r pe riod ice ale D unări i.
Com unităţi le umane au exploatat, de regu lă, majoritatea resu rselor pe care le oferă
ecosistem u l înconj urător aşezări i. Aşa se expl ică apariţia constantă în eşantion u l stud iat
a resturi lo r d e peşti (de toate s peci ile şi d i mens i u n i le) şi chiar a fragmentelor osteologice
ale păsărilor de baltă şi a scoici lor.

N OTE
1 . Campania din 1 986 a fost publicată d e aceiaşi
autori ai prezentului articol în "Cultura şi
civil izaţia la Dunărea d e Jos " , 1 1 Călăraşi,
1 986, p. 99-1 28.
2. Ele nu au fost surpri nse pe toată lungi mea
secţi u n i lor trasate. Pe anu mite secvenţe stra­
tigrafice pot fi observate patru sau chiar
cinci nivele, fără a avea deocamdată posibili­
tatea de-a le cataloga ca simple refaceri ,
sau nivele propri u-zise d e locu i re şi deci
d e-a le racorda l a stratigrafia verticală şi
orizontală a întregii aşezăr i Coslogeni.
3. Piesele d in metal descoperite, împreună cu
alte categor i i de materiale aflate în curs de
restaurare vor face obiectu l unui stud i u
aparte.
4. C. Stoica, Complexe de la sfîrşitul epocii
bronzului descoperite la Cătu nu (jud. Dîmbo-
viţa, Symposia Th racologica, 7, Tulcea, 1 989,
p. 259.
5. M. N eagu-D. N. Basarab, op. cit., p.1 1 2-1 1 7.
6. V. Vasilie". Probleme ale cronologiei hallstattu­
/ui pe teritoriul României (Il), "Sargetia", XX,
1 986-1 987, p. 63-66.
7.
A. Laszlo. Asu pra sfîrşitului epoci i bronzul u i
ş i începutul epocii fierului i n estul spaţiului
carpato-danubiano-pontic, Sym posia Thracolo­
g,ca, 7, Tulcea, 1 989, p. 266.
8. Ne referim cu precădere la fibula cu arc
s i metric-"bogenfibel " , pe care majoritatea
specialiştilor o încad rează d i n pu nct de vedere
cronologic în sec. X I î.e.n •, vezi M . N eagu­
D. N. Bararab, op. cit. p. 1 1 4 ; 1 23, fig. 1 8
ş i pl. 1 27 fig. 23.
9. A. Laszlo, op · cit. p. 267.

16
www.cimec.ro
 2.

-----
U'� ��
i
��
(
7

ro
,.----

,/

Pl. 1. Ceramică decorată cu briuri continue şi discontinue. Gr.Cos. 1989

Plate 1: Ceramics decorated with continous and discontinuous glrdles - Grădiştea
Coslogeni 1 989;

17
www.cimec.ro
 5

iO

• •
�
Pl 2 Ceramică cu proemlnenţe şi apucitor&. Gr Cos. 1989
Plate 2: Ceram 1 cs with proemlnence

18
www.cimec.ro
�� 1
'

'-·..

Pl. 3, 1-6: Ceramică lucrată in tehnica inciziei; 7-8: ceramică decorată cu caneluri;
Gr.Cos. 1989
Plate 3: 1-6 Ceramics realised through the incision technics; 7-8 Cannelled pottery

19
www.cimec.ro
 o \
) 1

��/
.)J!
Pl. 4. Vase şi fragmente ceramice cu torţi tubulare, suprainălţate şi triungh i u lare. Gr. Cos. 1 989
Plate 4: Vessels and ceramical fragments with triangular and hyperraised hand les

20
www.cimec.ro
 1

Pl. S, Torţi de vase. Gr.Cos. 1987

Plate 5: Handles of Grădiştea Cosloceni vessels - 1987

21
www.cimec.ro
 1

z
Pl. 6. Fragmente ceramice. Gr.Cos. 1987
Plate 6: Pottery fragments-Grădi�tea Coslogeni 1987

22
www.cimec.ro
 Pl. 7. Fragment ceramic decorat cu incizii. Gr.Cos. 1 988
Plate 7: Pottery fragments decorated with lnclsions - Grădiştea Coslogenl 1 988

www.cimec.ro
 1

Pl. 8. 1-2: Fragmente ceramice de tradiţie TEl; 3: fragment ceramic decorat in tehnica
imprimării. Gr.Cos. 1988
Plate 8: 1 - 2 Pottery fragment of Tei tradition
3 Pottery fragment decorated by imprinting - Grădiştea Coslogeni 1988
Fi ne ceramics

24
www.cimec.ro
 1.JL

Pl. 9. Ceramică fină: 1a- 1 b: ceramică decorată cu caneluri; 2-3 : fragmente ceramice
decorate cu incizii.
Plate 9: a·b Cannelled pottery
2-3: Pottery fragments decorated with incisions

25
www.cimec.ro
 S U M MARY

The incipient stage o( the research accomplished in the eponymic settlement does not allow a firm
dating o( this resort and, according to it, o( the Cos/ogeni civilisation. Neverthe/ess, the archeological diso­
veries at Grădiştea Cos/ogeni beor major implications concerning the chrono/ogy o( the Late 8ronze Age.
Namely, the imports Tei V Fundenii Doamnei of the first level of inhabitance Coslogeni of the eponyme
settlement, as we/1 as the contemporaneity of some elements Tei V and Coslogeni also present in Cătunul,
Dimboviţa district, indicate a partial syncronization o( the Coslogeni cu/ture have reached to less contested
archeo/ogica/ data, the end o( this civii/isation lead to number/ess disputations and controverses. Regarding
the Grădiştea Coslogeni settlement, the presence, in only (ew campaigns of severa/ "dating" elements, disco­
vered in clear stratigraphical conditions (symmetrical arch fibula - "bogen-fibel" type, lea(-shapped dag­
ger with median nervure, kni(e, bronze pandants and pins, bone harness pieces and arrows, patterns)
(mou/ds1 could not o((er solutions but, on the contrary, it asked new questions. Among these, the appearent
contradiction between late dating e/ements and the pottery discovered at Grădiştea Coslogeni, which shouldn 't
though be con(used with the contents ofthe material cu/ture.
Latest years' researches imposed chronologica/ changes to a large port of Final 8ronze cultures whose
datings were moved towards the brink o( Early Hallstatt.
These fast discoveries on Romania,'s teritory are completed by the important hypotheses launched
by the german historian Ch. Podzuweit who, starting (rom a new analysis o( the Mycenian pottery, redates
the Troy's VI 1 b /ayer. This implies the existence of the Coslogeni cu/ture in the Xftll century 8. Ch., posi­
bility con firmed through the last campaigns in Grădiştea. Coslogeni. Another important element sustaining
this hypothesis in the presence of the Coslogeni materials together with the Psenicevo-Babadag pottery.
Al/ these discoveries or results of pro(ound analysis cannot o((er vet definite solutions, before the
Integral research o( more settlements and necropolises, but they impose a chrono/ogical reevaluation o(
the Final 8ronze Age and Early Hallstatt populations the South-East of Romania.
Besides the new chronologica/ relations advances the archeological researches in Grădiştea Cos/ogon
have also enriched and even redefined the contents of the Coslogeni population's material cu/ture.

26
www.cimec.ro
 U N OBICEI F U N ERAR AL PURTĂTORI LOR
C U LTURI I BOIAN
Eugen COMŞA

Cercetări le a rheologice d i n ulti mele deceni i a u d us, pri ntre altele şi la descoperi rea
unor necropole şi mormi nte izolate d i n ti mpul epoci i neoli tice 1, i nclusiv ale p urtăto­
rilor cultu ri i Boian 2, care a u vieţui t in Muntenia şi in sud-estu l Transi lvaniei, ceea ce
face posibilă a na liza rea unora d i ntre obicei urile practicate de către membri i acelor
comunităţi .
ln l ucrarea noastră ne vom referi la u n obicei funerar referitor la cop i i , practicat
d e către purtători i culturi i Boia n .
D i n cad r u l ariei de răspînd i re a acestei culturi sînt de a m i ntit, i n pri m u l rind, mor­
m i ntele de copi i descoperite de către prof. Gheorghe Cantacuzino in cuprinsul n ecro­
polei de la Cernica. atri buită de dinsul fazei Boli nti neanu a culturi i Boian. Pentru exem­
plificare amintim că d i n cele 369 de mormi nte descoperite pri n seria campani i lor de
săpături efectuate la Cernica de Gh. Cantacuzino, n u mai 1 6 erau de copii 3 (de diferite
virste ), reprezentind , d u pă cum se vede, u n procent foarte red us d i n tota l u l mormi n­
telor.
La Cernica, scheletele respective de cop i i s-au găsit in poziţie întinsă pe spate,
ca şi acelea ale ad ulţi lor, cu u nele variante ale poz iţiei braţelor. Toate aceste mormi nte
de copi i , subliniem, se aflau in cuprinsul necropolei .
D i n ti mpul fazei Giuleşti a culturi i Boian se cunoaşte, pînă acum, n umai mormin­
tul de copil de la Leţ. Scheletul s-a găsit in poziţie chi rcită, aşezat pe partea stingă, fiind
o rientat cu cran i u l spre est-nord-est 85 ° ' · Lîngă schelet nu s-a găsit nici un obiect.
Datarea l u i s-a făcut pe baza observaţiei că groapa mormînt u l u i tăia stratul de pămînt
cu u rme de locuire d i n t i m p u l culturi i Criş, iar deasupra stratu l de cultură cu materiale
de t i p Cucuteni-Ari uşd era nederanjat. Subli niem că mormintul se afla in cuprinsul aşe­
zări i .
D e date documentare mai bogate dispunem c u privi re la seri a mormintelor d e
copii d i n timpul fazei Vidra a culturi i Boian. Astfel, i n cursul săpăturilor d i n aşezarea d e
l a Glina, d i ntre ani i 1 943 -1 948, d e s u b con d ucerea prof. M i rcea Petrescu-Dimboviţa, s-au
d escoperit, in cond iţii stratigrafice clare, in cuprinsul aşezări i, intre locuinţe, o pt mor­
m inte, toate de cop i i micuţi 5• lntr-una d i n l ucrările publicate, despre rezultatele acelor
săpături, s-a atras atenţia asupra faptul u i că u na d i n gropile funerare a fost acoperită,
ln parte, de dărîmăturile de l i pitură arsă ale u nei locuinţe de suprafaţă, d i n cuprinsul
stratul u i din faza Vidra 8 • Un alt mormint (M. 5) a fost găsit la 0,80 m distanţă de rămă­
şiţele u nei locuinţe d i n faza Vidra şi la aproxi mativ 0,25 m adincime, sub făţuiala u nei
vetre d i n aceeaşi fază 7•

27
www.cimec.ro
 Toate scheletele d e cop i i ami ntite erau aşezate in gropile funerare in poziţie chir­
cită, d e cele mai m ulte ori pe partea stingă, mai rar, pe partea d reaptă. Crani u l il aveau
orientat spre est sau spre sud. Atrage atenţia poziţia braţelor. in citeva cazuri, mina
d reaptă era înti nsă pe lîngă corp şi aşezată cu pal ma pe abdomen, iar cea stingă fusese
îndoită d i n cot şi pusă cu palma in d reptu l bărbiei 8•
La citeva schelete d i n cele menţionate s-au găsit, in d reptul gitului, n u meroase
mărgele de scoici şi alte citeva mărgele l ucrate d i n foiţă, de aramă, răsuci tă, tubulare •.
La descoperi rea pri melor mormi nte de copi i de la G l i na s-a considerat că ele repre­
zintă înmormîntări rituale.
Un alt lot de mormi nte de cop i i provi ne d i n cuprinsul şi d i n marginea aşezări i ,
tot d i n timpul fazei Vid ra, n u mită Boian A , aflată pe extremitatea estică a grind u l u i Gră­
diştea U l m i lor, d i n mijlocul fostu l u i lac Boian, in apropi erea satului Vărăşti to.
Menţionăm că d i n cele 1 4 morminte aparţinînd purtători lor culturii Boian, d i n faza
Vidra, descoperite acolo, 5 erau de copi i , reprezentind deci circa o trei me d i n total ul
mormintelor. Din cele ci nci schelete descoperite trei erau de copi laşi (lnfans 1) şi două
de copii mai mari (lnfans 11 ). Toate scheletele de copii ami ntite s-au găsit in poziţie
chircită (unele erau in poziţie ch i rcită accentuată, altele aveau o ch i rcire moderată ), toate
fuseseră aşezate pe partea stingă, cu crani ul orientat pe d i recţ i i cuprinse intre nord­
nord-est şi est-nord-est. Poziţia braţelor era diferi tă. U n ul avea mina stingă îndoită tare
d i n cot, iar mina d reaptă fusese înti nsă in spre bazin. Un altul a avut o mină cu pal ma
aşezată sub cap 11•
Inventaru l funerar a fost foarte sărac. La gitu l u n u i singur schelet s-au găsit mărgele
mărunte de scoici n.
Din t i m pu l fazei de tranziţie de la cultura Boian la cultura G umelniţa datează şi
două mormi nte de cop i i dezvelite cu deceni i in urmă, de către Dinu. V. Rosetti, in mar­
ginea aşezări i de la Vidra. Scheletele s-au găsit in poziţie chi rcită, pe partea d reaptă,
cu crani u l orientat pe d i recţia nord-vest. La aceste schelete, in d reptul şold u r i lor s-au
găsit plăcuţe ornamentale 13•
La Radovanu, in cadrul aşezări i inalte, fortificate, datind tot d i n faza d e tranziţie,
s-au descoperit şapte morminte d e copii 14• Unul singur s-a găsit in zona necropolei,
dar acela era mai mare ca vîrstă.
Di ntre cele dezvelite in aşezare, trei (di n care unul deranjat şi altele două cu
schelete intregi ), corespund in timp aşezări i nivel ului 2 (pen ulti m u l in ord i n e crono­
logică ), iar ulti m u l grup de 4 schelete de copi i micuţi s-au găsit intre şi lîngă rămăşiţele
locuinţelor de la baza nivelului 3.
Toate aceste mormi nte s-au descoperit in cond iţii stratigrafice clare. Ele cuprin­
d eau schelete de copi laşi micuţi, morţi curind d u pă naştere. Astfel d e morminte se
aflau, d e regulă, in intervalele d i ntre locuinţe. Precum se ştie astfel de i ntervale, in ca­
d ru l com plexului de la Radovanu, sint de n umai maxi m u m 1 ,5 m lăţime. Mai rar, schele­
tele de copii s-au găsit lîngă loc u i nţe, in marginea ul iţei.
Menţionăm şi faptul că un alt mormint de copi l mic, s-a găsit (cu scheletul d eran­
jat ) in cuprinsul necropolei.
Un ultim grup de morminte de cop i i m ici a fost studiat de colectivul condus d e
Vlad i m i r Dumitrescu, i n cuprinsul aşezări i d e p e "Ostrovelul" d e l a Căscioarele. l n cadrul
com plexului, care d atează tot d i n timpul fazei de tranziţie de la cultura Boian l a cul­
t u ra G umelnlţa, s-au dezvelit, lîngă resturile unor locuinţe, 11 morm i nte de cop i i m ici u.
Alte amănu nte despre aceste morminte l i psesc.
*

28
www.cimec.ro
 Din a naliza datelor de ca re d ispunem pînă in prezent - n u totdea una suficiente
pentru unele faze de evoluţi e - rezultă că purtători i culturi i Boia n, incepind încă d i n
pri ma fază de evol uţie, a u inmormintat cop i i şi in cad rul necropolelor.
Din păcate, n u şti m dacă se proceda la fel şi cu cei nou născuţi şi cu copi laşi i
de citeva l u n i . Oricu m d i n a naliza mormi ntelor d i n cad rul necropolei de la Cernica, atri­
buită fazei Bol i ntinea n u, reiese că nu mărul mormi ntelor de copii d i n cuprinsul necro­
polei era mic. in conformitate cu ritua l u l obişn uit in acea vreme cei decedaţi, i nclusiv
copi i , era u aşezaţi in groapa fu nerară in poziţie înti nsă pe spate, cu braţele, de obicei,
înti nse in l ungul corpului.
in stad i ul actua l a l cercetărilor, se consideră că incepind din faza G i u leşti, in toată
a ria de răspînd i re a purtătorilor culturi i Boia n, s-a trecut la in huma rea celor decedaţi
in poziţie chi rcită, pe o pa rte. Mormintul de copil descoperit in com plexul de la Leţ,
constituie o dovadă că şi atunci copi i i , proba b i l ma i mici, era u inmormintaţi in cuprinsul
aşezărilor intre locuinţe.
Datele docu mentare referitoare la mormi ntele de copi i d i n următoa rele două faze
ale culturi i Boi an sint mult ma i clare.
Mormi ntele de cop i i d i n faza Vidra, descoperite in aşeza rea de la Gl i na, se aflau
lîngă locu inţe. Unele d i n mormi nte avînd chiar gropil e acoperite de resturi de l i pi tură
arsă provenite d i n pereţii locui nţelor aflate a lătu ri . I n conti n ua re, ca şi in faza prece­
dentă a culturi i , in cursul fazei Vidra, conform obicei ului de atunci, cop i i i micuţi erau
aşezaţi in gropile funerare în poziţie chi rcită, pe o parte, cu braţele in diferite poziţii.
La inceput, în cazul mormi ntelor de copi i i m icuţi d i n cupri nsul aşezări i de la G l i na, în
l i psa unor a na logi i , s-a crezut că reprezi ntă mormi ntele unor copi i jertfiţi a n u me, pentru
a fi îngropaţi ritual sub locui nţe.
Din t i m pu l fazei de tranziţie de la cultura Boia n la cultura Gumelniţa, prin mor­
mi ntele descoperite la Radova n u corespunzătoa re la două d i n aşezări le cercetate, s-a u
strins o serie de date ca re permit unele concl uzi i de ord i n i storic. Cel puţin in cursul
fazei de tranziţie de la cultura Boia n la cultura Gu melniţa, da r credem că şi in timpul
fazelor G i uleşti şi Vidra, copi i micuţi (nou născuţi şi cei de citeva l u ni ) morţi d i n diferite
ca uze, era u îngropaţi - conform u n u i obicei pus în practică de toţi membrii comunităţi i -
a proa pe excl usiv in cuprinsul aşezări lor, lîngă locui nţe. După părerea noastră, in cazul
mormi ntelor de copi i la ca re ne-a m referit, nu poate fi vorba de jertfe u mane, ci de
ogl i n d i rea, în ma re măsură, a d ragostei materne, faţă de cop i i i micuţi, d i n ca re ca uză,
mormi ntele lor se aflau la foa rte mică d istanţă de locui nţele ma melor. De asemenea, n u
excludem şi eventualitatea că s e aju nsese, treptat la u n obicei funera r, ca re n u permi­
tea îngroparea copi i lor m ici in cad rul necropolelor. Este pos i b i l ca regula să fie legată
şi de obicei ul iniţieri i in tradiţi i le comunităţi i . in astfel de cazuri cei iniţiaţi era u îngro­
paţi în cad rul necropolelor, ia r cei neiniţiaţi, respectiv cop i i m ici, in cuprinsul aşezări lor.
Se cuvine să a m i nt i m că obice i u l de a inmorminta pe copi ii micuţi lîngă locui nţe
este documentat in neol iticul nostru, încă d i n ti mpul culturi i Sta rcevo-Criş, prin desco­
peri rea u n u i schelet de copil lîngă o locuinţă d i n cadrul com plexului de la Gornea, in
Ba nat 16• Un mormint de copil, găsit sub pod i na u nei locui nţe a pa rţinînd cultu rii Ha ma n­
gia a fost dezvelit cu pri lejul săpăturilor de la Coslogeni 17•
N u putem trece cu vederea fa ptu l că in a ria de răspînd i re a purtători lor culturi i
Gu melniţa, d i n sudul ţări i noastre, încă n u s-a u găsit morminte de copi laşi, ceea ce
reflectă fie stad i u l cercetări lor, fie că atunci s-a p rod us o sch i m ba re in privi nţa obicei u l u i
la ca re ne-a m referit.
Cu aceasta incheiem modesta noastră incerca re de a pune in d iscuţie problemele
legate de unele obicei uri fu nerare din epoca neol i tică ale purtătorilor culturi i Boian , in
privinţa copi i lor micuţi.

29
www.cimec.ro
 Fără îndoială, că alte descoperi ri s i m i la re vor lărgi a realul u nor astfel de mormi nte
şi vor permite a p rofunda rea u nor probleme referitoa re la obicei u l a nalizat.

24 noiembrie 1 988

NOTE
Eugen Comşa: Die Bestattungssitten im rumii­ 9 Ibidem. p. 202.
nischen Neo/ithikum. In Jah ressc h rift M itte l ­ 10
deutsche Vorgeschlchte, 5 8 HallefSaale, 1 974, 11
p. 1 1 3 - 1 56 12
13
2 ldem : Istoria comunităţilor culturii Boian.
Bucureşti , 1 974, p. 1 99 - 224.
3 Date rezultate d i n anal iza mormintelor cu
14
p r i lejul pregăti r i i monografiei.
4 Ion N estor: Raport despre sondajele de la
Leţ-Vdrhegy. I n : Materiale, I I I , 1 957, p. 62
15
5 M. Petrescu - Dimboviţa : Raport osuţ>ra
săpături/ar de la G/i"o, jud. Ilfov, 1943. I n :
Raport M NA, 1 944, p. 202-203.
16
6 M. Petrescu-Dimboviţa, op. cit., p. 69-70.
7 E u gen Comşa, op. cit., p. 202. 17
8 Ibidem, p. 202.
Ibidem, p. 206-21 1 .
Ibidem, p. 206 - 21 1 .
Ibidem, p. 21 0 ( M . 7).
Dinu V. Rosetti : Săpăturile de la Vidro. Raport
preliminar. I n : PMMB, 1 , Bucureşti , 1 934, p.
20-21 .
Mormintele au fost descoperite in cursul
săpăturilor noastre.
Vlad i m i r Dum itrescu : E.difice desti"l: ou
culte dl:couvert dans la couche Boion-Sponţov
de la stotion tel/ de Căscioorele. Tn : Dac ia,
XIV, 1 970, p. 7.
Informaţie de la Gh. Lazarovici, căruia ii
mulţumim ş i pe această cale.
Informaţie de l a M i hai Si mon, căru ia i i mul­
ţumim ş i pe această cale.

UNE. COUTUME. FUN {. RA/RE. CHE.Z LE.S PORTE.URS DE. LA CULTURE. BOIAN
(Res u me e)
L'auteur o identifil: chez les porteurs de la cu/ture de Boion la coutume d'enterrer les petits enfonts
dans le pi:rim�tre des oggloml:rotions, oupres des hobitotions.
D 'opr�s / 'outeur cette coutume refll:te fort proboblement /'offection materne/le.

30
www.cimec.ro
 RITUAL FU N ERAR N EOBIŞ N U IT iN CADRU L
N ECRO POLE! G U M E N ITENE D E LA VĂRĂŞTI
(J U D. CĂ LĂRAŞ I )
Eugen COMŞA

Cercetări le a rheologice d e suprafaţă, urmate de săpături sistematice, efectuate in

perioada ani lor 1 956- 1 965, in im preJuri m i le localităţi i Vărăşti , jud. Călăraşi, mai cu
sea mă pe gri ndul Grădiştea Ulmilor, a u dus la d iferite descoperi ri, datind din epoca n eo­
litică, d eosebit de i nteresa nte, pentru intreaga istorie a acestei epoci d i n sud-estul ţării
noastre.
Datorită suprafeţei relativ red use a grindului Grădiştea U l m i lor, grind ca re a re
a proximativ 500 m l ungi me şi aproa pe 1 00 m lăţ i me maximă şi datorită poziţiei sale, deoa­
rece se afla in mijlocul fostu l ui lac Boia n , a atras in diverse epoci, ma i a les in cursul epoci i
neolitice, d iferite com unităţi , ca re, vieţui nd pe grind, se si mţea u ferite d e atacurile d uş­
ma n ilor, şi, in plus, avea u asigurată o pa rte d i n h rană prin pescuitul in a pele lacului.
Membri i acelor comunităţi neolitice aflind u-se in imed iata a propiere a Dunări i, putea u ,
de asemenea, obţi ne p e ca lea schi m b u ri lor cu comunităţi le în rud ite de la s u d de fl uviu,
diferite materi i pri me n ecesa re confecţionări i u neltelor (cu m era si lexul şi a lte roci ) sa u
chia r obiecte (unel e ) sa u podoa be de meta l , respectiv piese de a ramă şi chia r de a ur.
Prin săpături le arheologice efectuate, in decursul celor aproa pe zece a n i , pe grind u
Grăd iştea U l m i lor s-a u descoperit urme d e locuire d i n timpul culturi i Dude�ti, a n u me
d e a l ungul ma l u l u i de nord a l grind ului, a poi vestigi i d i n t i m pu l culturii Boia n. Astfel,
resturi de aşeza re d i n faza Boli ntinea n u s-a u găsit in pa rtea de mijloc a grind ului, i nclu­
siv lîngă ma lul lui de nord. Vestigi i d i n faza G i uleşti se afla u in porţiu nea d e lingă extremi­
tatea estică a tel l u l u i , a poi la ca pătul estic al grindului a existat cunoscuta aşeza re Boian A,
datind d i n faza Vidra , cu o serie de mormi nte de i n h u maţi e, găsite in margi nea şi în
a propierea aşezări i. Aceasta era suprapusă, în parte, de un strat de cultură, destu l de
gros, cupri nzînd resturi de locuire d i n t i m pu l fazei de tra nziţie de la cultura Boia n la
cultura G u melniţa. O a ltă aşeza re d i n aceeaşi fază, locuită destul d e i ntens, se afla pe ridi­
cătura d i n extremitatea vestică a gri n d u l u i . Din aceeaşi vreme era u şi cîteva morminte
de i n h u maţie d escoperite în vecinătate, de-a l ungul mal u l u i d e nord a l gri n d u l u i .
Locui rea cea mai i ntensă d i n cursul epocii neolitice a fost aceea a u n o r comunităţi
gumelniţene, datorită cărora s-a format tell u l l, ca re a dat den u mi rea grindului. Tel lul
se află lîngă ma l u l d e sud a grind u l u i , în pa rtea de mijloc a lui, da r locui rea gumelniţeană
s-a extins şi în vecinătatea tel l u l u i , pe o suprafaţă destu l de întinsă, pînă la mal u l de
nord a l grind u l u i , unde era reprezentată pri ntr-un strat d e cultură d e ci rca 1 m grosi me.
Apele de i n undaţie ale lacului Boia n, datorită vîntului d e nord, a u d istrus o pa rte
d i n zona d e nord a grind u l u i . Cu pri lejul unor cercetări d e suprafaţă, N iţă Anghelesc u
a descoperit, în ma lul astfel format, osemi ntele u nor schelete omeneşti 2• Pornind de

31
www.cimec.ro
l a d escoperi rea sa, am inceput in anul 1 957 cercetarea porţi u n i i respective a mal u l u i de
nord al grindului aflată aproxi mativ in d reptul tel l u l u i .
Cercetări i � efec: u �te in co � aborare cu colectivul de antropologi, au d us la descope-
.
n. rea necropole1 aşezarn g u melmţene, de fapt a u nei porţiuni apreciabi le d i n intinderea
n ecro �olei . O parte a ei cea de nord , dea l u n � ul � ea_: uri lor a fost d istrusă de apele
lacului Bo1an, _ _1ar partea de sud nu am fost .m masura sa o cercetez, datorită unei pepi­
niere si lvice de pe acel loc .
De-a l u � gul mal u l u i d e nord al grind u l u i , in decursul mai m ultor campan i i de săpă­
turi. � rheolog1ce, s-au trasat o seri e de şanţuri şi casete, care au d us la descoperi rea unui
n umar de 126 de morm i nte, d i ntre care marea majoritate erau gumelniţene şi altele citeva
au fost mai vechi , datind d i n ti mpul fazei de tranziţie, fiind legate desigu r de aşezarea
alăturată d i n acea fază.
Toate mormi ntele descoperite in cad rul necropolei erau de i n h u maţie, cupri nzind
schelete de cop i i şi de ad ulţi, prin urmare, ne aflam in faţa unei necropole obişnuite
pentru acea perioadă. Aproape toate scheletele au fost găsite in poziţie chircită, pe o
parte, pe stinga sau pe d reapta. U nele aveau şi i nventar funerar reprezentat prin vase
de lut ars sau podoabe de aramă (cu m au fost de exem plu unele ace de păr ) şi prin
unele piese de aur (de ex. o figuri nă sti l izată).
Făcea excepţie, de la regula amintită, un singur schelet, descoperit intre altele, in
cursul campaniei de săpături din vara anului 1 962.
Mormintul se afla către marginea estică a necropolei. Scheletul s-a găsit la adinci­
mea de 0,58 m faţă de nivel u l actual al sol u l u i . ln carnetul de şantier, in acea zi, notam
că s-a găsit şi un schelet de ad ult, intr-o poziţie cu totul neobişn uită, in cad rul necropolei
de aici . O astfel de poziţie funerară nu o cunosc nici in celelalte com plexe funerare d i n
reg i u n i le veci ne. D i n anal iza poziţiei scheletu l u i rezultă că persoana decedată a fost aşezată
in g roapa mormîntului in poziţie şezindă, cu picioarele îndoite tare, cu gen unch i i in sus.
Aceştia erau depărtaţi, apoi corpul a fost indoit forţat, foarte tare şi aşezat cu crani u l
intre t i b i i , i a r cu miinile au fost cupri nse pici oarele p e dinafară, l a înălţi mea părţ i i d e
mijloc a tibii lor.
Atunci cind a fost descoperit nu se cunoşteau morminte cu astfel de poziţie, nici
in sud-estul ţări i noastre şi nici in ţinuturile veci ne de aceea atu nci am considerat că
este vorba de o persoană al cărei corp, in u rma deces u l u i , inai nte de a fi i ntervenit rigi­
d itatea cadaverică şi inai nte de a fi inmormintat a fost ghemu i t forţat, in poziţie chir­
cită, invelit cu o împletitură sau cu o bucată de ţesătu ră şi legat strins, iar atunci cind a
fost depus in groapa fun erară s-a făcut greşala de a-1 pune n u pe o parte c u m ar fi
fi resc, ci şezind. La acea dată, fiind singurul mormint cu astfel de poziţie d i n cad rul necro­
polei, n u am găsit o altă explicaţi e logică observaţ i i lor făcute.
In prezent, situaţ i a s-a sch i m bat, in ţ i n uturi l e veci ne de la sud de Dunăre, in estu l
Bulgariei, in ulti mul deceniu, s-au făcut unele descoperi ri, care ne ajută la lăm u r i rea
şi la aprofundarea problemei.
Ne referi m la descoperi ri le făcute de colectivul arheologic condus de Henrieta Todo­
rova, in com plexul de la Duran kulak, com plex aflat in sud ul Dobrogei, in apropi ere de
ţărmul Mări i Negre 3 • Aşezări le neoli tice se află pe o i nsulă d i n mijlocul lacului cu acelaşi
n u me, i ar necropolele corespunzătoare s-au descoperit pe panta de lîngă malul lacului
ami ntit. Este i m portant de subl i n i at că in cad rul necropolei de la Durankulak sint mor­
mi nte datind d i ntr-o perioadă destul de îndel ungată, d i n neol itic şi eneolitic.
Pînă in anul 1 986, in cad rul acelei necropole au fost dezvel i te şi stud iate scheletele
d i n 682 mormi nte \ iar cercetările d i n cuprinsul ei continuă.
Pentru problema studiată aici , ne interesează o serie de mormi nte cu totul deose­
bite de celelalte d i n cad rul necropolei . Ne referim la cele in care s-au găsit schelete in

32
www.cimec.ro
 poziţie şezindă. Henrieta Todorova precizează intr-o l ucrare de s i nteză că astfel d e mor­
m i nte la Dura nkulak a u fost descoperite intr-un sector deosebit a l n ecropolei 6. Datorită
poziţiei neobişnuite a acelor schelete, a utoarea le grupează, in mod firesc, intr-un a l trei­
lea ritua l de inmormintare, acela in poziţie şezindă pe lîngă celela lte două ca racterizate
pri n : poziţie întinsă pe spate şi in poziţie chi rcită pe o parte. Se cuvi ne subliniat fa ptul
că toate cele trei ritualuri sint docu mentate in aceeaşi necropolă.
Pînă in a nu l 1 984 au fost descoperite in necropola de la Dura n kula k n u ma i opt
mormi nte cupri nzind schelete in poziţie şezîndă 8• Este evident un n umăr foa rte m ic in
raport cu totalul mormintelor descoperite acolo.
1ntr-o altă l ucra rea referitoa re la necropola de la Dura n ku la k se a rată că in astfel
de mormi nte, in ju rul cadavrul ui s-a u pus lespezi d e piatră şi u nele morminte a u fost
chia r acoperi te pa rţia l cu cîte o lespede 7 •
Ţi nînd u-se seama de grupa rea ingrămăd ită a oaselor d i n mormi ntele a na lizate s-a
formulat părerea că morţi i era u aşezaţi in poziţie şezindă, fiind infăşu raţi cu o împle­
titură şi a poi a u fost strîns legaţi. ln continua re, era u coborîţi în groa pa funerară, căptu­
şită cu lespezi şi a poi mormintul era acoperit cu loazbe sa u lespezi de piatră. După
putrezi rea cadavrelor oasele cădea u grămadă spre fun d u l grop i i , împreună cu resturi le
capacu l u i de lem n . Autori i stud i u l u i consideră că n u mai in mod ul acesta poate fi expli­
cată dezordi n ea in care se găsesc oasele în astfel de morm inte d i n necropola de la Dura n­
kula k.
D i n datele prezentate mai sus, rezultă cla r că - in sta d i u l actual a l cercetări lor ­
mormintul a nalizat de la Vărăşti n u constituie doyada u nei greşeli făcute cu prilejul înmor­
mîntări i unuia d i n membri i comunităţi i , ca re vieţuia în vechi me pe gri ndul G rădiştea
Ulmi lor, ci dovada existenţei , in perioada de cînd datează mormintul, a u n u i ritua l d eo­
sebit, a n u me acela al în mormîntări i in poziţie şezîndă.
Mormintul de la Vărăşti se d eosebeşte de cele s i m i la re de la Dura n kula k, prin l i psa
lespezi lor de piatră d in jurul scheletelor. Fa ptul se poate explica prin aceea că in zona
Vărăşti l ipsesc zăcăminte de calca r.
Este cu totul semnificativ fa ptul că la Vărăşti s-a găsit n uma i un mormint cu sche­
letul in poziţia descrisă. Fără îndoială descoperi rea reflectă prezenţa u n u i element deo­
sebit, eventual este vorba de membrul u nei comunităţi străi ne, i nclus in aceea ca re trăia
pe grin d u l Grăd iştea Ulmilor. Este regreta b i l că încă nu s-a u făcut determinările a ntropo­
logice, ca să şti m dacă este scheletul u n ui bărbat sa u al u nei femei, ca re a ajuns prin
,,căsătorie" in comunitatea stud iată.
O a ltă problemă i m portantă este aceea, c u m se poate expl ica ritua l ul de inmormin­
ta re in poziţie şezindă. Este, d upă părerea noastră, ma i curind reflectarea existenţei, n u
prea d eparte d e Vărăşti şi d e Dura nkulak, a unor comunităţi străin e (cu obiceiuri deose­
bite de cele locale ) d i n cad ru l cărora u n i i membri a u ajuns, in principa l , pe ca lea căsă­
tori i lor, in com ponenţa celor două com unităţi menţionate. Ar mai putea fi vorba, mai
g reu de admis, a u n u i nou ritual, legat de a pa riţia u nor noi credi nţe, sa u, ia răşi este mai
g reu d e a d mis, despre apa riţia u nei noi categori i sociale, ca re pentru a se deosebi de cei­
lalţi membri al com unităţi i a adoptat noul ritua l funera r şi s-a considerat norma l ca mem­
bri i săi să fie înmormîntaţi intr-un sector deosebit al necropolelor (de ex. la Dura n ku la k ).
G rupul de morminte a mi ntite, de la Dura n kula k, a fost i nclus de descoperitor! in
categoria mormintelor d i n epoca neolitică, respectiv, celor atrib uite culturi i Ha ma ngia ,
a n ume fazelor I l şi I I I 8•
Mormintul d e la Vărăşti , fiind singurul de acest t i p, fiind fără inventa r funera r şi
găsind u-se pe teren u l ocupat d e necropola gumelniţea nă de pe mal u l d e nord a l gri n d u l u i
G rădiştea U l m i lor, l a data descoperi r i i a m considerat c ă face pa rte d i n aceeaşi categorie
a mormintelor gu melniţene. Dacă însă ţi nem sea ma de mormintele de acelaşi tip de la

33
www.cimec.ro
 Dura n kula k, se pune problema dacă mormintul d e la Vărăşti ma i poate fi atribuit culturi i
G u melniţa sa u dacă n u cumva este ma i vechi şi corespunde in t i m p, cum a r fi norma l ,
u neia d i n aşezări le Boian ti m puri i , respectiv s ă dateze d i n t i m p u l fazelor Bol i ntinea n u sa u
G i uleşti. U rmele aşezări lor lor aflind u-se la n umai citeva zeci de metri d ista nţă d e locul
d escoperirii mormîntul ui studiat. Considerăm că este norma l să a d mitem o astfel de datare,
cu preciza rea că schelet u l a fost al u nei persoane d i n afa ra a ri ei Boia n . ln acest caz, mor­
mintul a fost ma i vechi şi izolat. Pe acelaşi loc orga nizind u-se, m u lt mai tirziu, necropola
gumel n i ţea nă. Explicaţia de mai sus este posibi lă, deoa rece, d upă cum a m a m i ntit, tot in
zona n ecropolei g u melniţene, s-a u găsit şi citeva morminte d i n faza de tra nziţie de la cul­
tura Boia n la cultura G umelniţa.
Am socoti t că trebuie să i nsist asupra problemelor legate de mormintul cu schelet
in poziţie şezindă, de la Vărăşti , d eoarece astfel de mormi nte se mai pot găsi , atit in
Dobrogea, in cupri nsul n ecropolelor purtătorilor culturii Ha ma ngia, cit şi in M u ntenia
de s ud-est, in complexele cultu rii Boia n, d i n pri mele două faze, in preajma Dunări i .

1 4 noiembrie 1 988

N OTE
1 Pri mele săpături pe grindul Grădiştea Ulmi­
lor au fost efectuate de către Vasile Chris­
tescu (cf. Vasile C hristescu : Les stations
prehistoriques du lac de 8oian. I n : Dacia, 11,
1 925, p 249- 303.
2 Informaţie de la Niţă A n ghelescu , căruia ii
mulţumim şi pe această cale.
3 H. Todorova : Arheo/ogiceski razkopki na
Go/emiia ostrov krai se/o Durankulak, Tolbu­
hinski krai prez 1 980. I n : AOR, 1 980, XXV
NA K v Preslav, p. 39-40.
4 Maia Avramova: Nakiti ot praistoriceslc.iia
nekropol pri s. Duranku/ak, To/buhinski okrig.
I n : Dobrudja, 3, Varna, 1 986, p. 75.
5 Hen rieta Todorova : Kamenno-mednata epoha
v Bălgariia, Sofia 1 986, p. 1 95.
6 T. Oi mov, la. Boiadj iev, H. Todorova: Praisto­
riceskiiat nekropo/ krai se/o Durankulak, Tol­
buhinski okr ig . In Dobrudja, Sborni k, 1 , Var­
na, 1 984, p . 75.
7 Ibidem, p. 75.
8 Ibidem, p 79.

UN R ITUEL FUNERAIRE. INACCOUTUM E DANS LA NECRO POLE. DE. LA CULTURE. GUME.LNITZA DE.
VAR As n (D E P. c ALARAŞI)
(Resumee)
A la peripherie de la necropole appanfnant d la cu/ture de Gumelnitza situee au long du c6te nor­
dique de / ' ile Grădiştea Ulmilor, dans le lac de Boian, aupres du vil/age de Vărăşti, d ete decouvert un
squelette inhume en- position assise, avec le corp forcement incline en (ace ayant le crâne entre les jam­
'
bes. Parce que dans cette tombe il n etait pas trouve aucun mobilier (uneraire, elle a ete attribuee initiale­
ment d la cu/ture de Gumelnitza. Tenant compte des decouvertes recentes, faites d Durankulak en Bulgarie
du nord est, le tombeau de Vărăşti peut etre attribue d la phase Bolintineanu ou de Giuleşti de la cu/ture
Boi an.

34
www.cimec.ro
Fig. 1 Mormintu l cu schel�tul in pozi ţie şezindă, din necropola gumelniţeană de la Vărăşti
(jud . Călăraşi). l':" "
Fig. 1 Tombe a squelette en position assise de la necropole appartenant d /a cu/ture de Gumelnitza,
.
de Vărăşti (dept. de Călăraşi )

35
www.cimec.ro
www.cimec.ro
CERCETĂRI LE ARH EOLOGICE DE LA CĂSCI OARELE
COTU L CĂTĂLU I U LU I , J U D . CĂ LĂRAŞ I

(epoca bronzul ui)

Dan Basarab NAN U

Pe mal ul lacului Cătălui, comuna Căscioarele, j ud. Călăraşi au fost efectuate ample
l ucrări de demantelare in scopul real izării unor terase ce urmează a fi i ntrod use in circui­
tul agricol. Cercetarea arheologică efectuată pe versantu l sudic al mal ului, faţă de "Ostro­
vel" a avut deci un caracter de salvare, buldozerele transformind total configuraţia botul u i
de deal, existind l a ora actuală 9 terase c e coboară pînă la firul apei.
A fost cercetată sistematic terasa cea mai de sus, unde au fost observate fragmente
ceramice aparţinînd culturi i G l i na. Următoarele terase spre mal u l apei sint pierd ute d i n
punct de vedere arheologic-aici lama buldozerului ştergînd cu totul stratul de cultură.
Au fost efectuate 3 secţi uni insu mind 200 m p ; S. 1 (40/1 ,5 m ) in marginea din­
spre deal a u ltimei terase şi S. 2 (20/1 m ) in margi nea d i nspre vale. intre cele două
secţiuni a fost deschisă caseta C. 1 Pe botu l de deal, in zona n eafectată de l ucrările de
amenajare a teren ului a fost deschisă secţi u nea S. 3 (44f2m ). Toate secţi unile sint para­
lele intre ele, orientate N EfSV (pl. 1 ) .

În zona neafectată, in speţă S 3, stratu l d e cultură apare la 0,20f0,30 m faţă d e

actual ul nivel de călcare. A u fost identificate două complexe, denu m ite L 1 ş i L 2.
L 1 constă d i ntr-o aglomerare masivă d e material arheologic surpri nsă pe o supra­
faţă de 4f2m. A putut fi marcată in plan delimitarea com plexului pe lat u ra sa de SV.
Cealaltă l i m ită pe parcursul secţi u n i i nu a putut fi pusă in evidenţă datorită erodări i
mal u l u i in zona de N E .
Au fost observate resturi de chi rpic cu amprente de paie ş i n uiele provenite pro­
babi l d i n pereţ i i prăbuşiţi ai complexul u i , ce credem că poate fi d e n u m i t locui nţă cu
rezerva că n u au fost despistate urme de pari sau de podea.
Ceramica abundentă se inscrie in contextul cultural G l i na I I I .
A l doi lea complex, surprins tot i n S 3 s e prezintă s u b forma unei g ropi cu m u ltă
cen uşă avind ca i nventar fragmente ceramice de acelaşi tip cu cele d i n L 1 , unelte d i n
silex, fragmente d e chi rpic.
Această situaţie s i m i lară cu cea de la Fundeni 1 , Căţelul Nou z, Budeşti 8, Roşu ',
Mi hai Vodă 6, Brăneţ 6 , Militari-Cimpul Boja 7 indică existenţa unui bordel.
De menţionat că in comparaţie cu L 1 aici a fost identificată mai puţină ceramică
şi fragmente de chi rpic ce nu se pot compara cu b ucăţi le masive din L 1 . Aceasta pare,
a fi o locui nţă de suprafaţă de gen u l celor de la Glina e, Ciurel o, Cuci ulata 1o.
Pe prima terasă lama b uldozerului a ras practic sol ul vegetal, materialele apărînd şi
la 0.5 m . În scopu l salvări i patrimon i u l u i arheologic au fost t rasate secţiunile menţionate
.
anterior. (S 1, S 2, C 1 ) In partea de SE a l u i S 1 unde terenu l u rcă in pantă spre

37
www.cimec.ro
culmea deal u l u i , stratul de cultură a fost practic epuizat d atorită nive1�ri lor efectuate d e
mecanizate.
Descoperi rea u nor fragmente ceramice in capătul de nord-est a l u i S1 , a d eter­
m i nat deschiderea u nei alte secţi uni d evenită prin extindere C 1 .
Aici a fost su rpri nsă contin uarea aglomerări ! d e material arheologic d i n S 1 , s u b
forma unei depuneri masive de ceramică p e o porţiune de 1 4j2,5 m. Probabil, i niţial,
aceasta era mai mare acoperind şi spaţiul din S 1 sub forma unui oval, însă nivelarea
zonei pentru terasare a făcut ca aproape jumătate d i n com plex să se piardă. (pl. 11 ).
Depunerea, pe porţiunea su rpri nsă incepe de la 0,1 0 m şi conti n uă pînă la 0,40-
0,45 m constind d i n fragmente ceramice (unele sparte in situ ) oase de animale 1 1 , restu­
rile unei vetre portabi le cu u rme de susţi nere pentru pari . La 0,45 m faţă de nivelu l
actual d e călcare, aproxi mativ i n centrul complexul u i a fost descoperi t un schelet, notat
M 1 , depus in poziţie puternic ehi rcită, intr-o groapă d reptu nghi ulară cu colţuri le rotun­
jite. Scheletul era culcat pe stinga, orientat N EfSV, cu capul la N E privi rea la E, cu mina
stingă sub cap şi d reapta pe piept 12• (pl. I I I ).
N ivel u l d e plecare al gropii mormîntului este situat sub n ivel ul aglomerări i ceram ice.
Se cuvi ne am i ntit că n u cunoaştem o analogie in ceea ce priveşte acest t i p de inmor­
mintare pentru complexul Glina-Schneken berg. De asemenea, fragmentele ceramice pro­
babil depuse i ntenţionat peste mormint n u se prezi ntă in totalitate sub forma unor vase
intregi sparte in situ, ci a unor părţi de vase răspînd ite pe toată s u prafaţa. Menţio­
năm că depunerea trebuie să fi fost mai mare, aproxi mativ jumătate d i n ea fiind pi erdută
d atorită intervenţ i i lor de modernizare a teren u l u i . Pri n d i mensi u n i le sale complexu l n u
poate fi i nterpretat c a locui nţă i n context G l i n a aşa cum s-a putut observa i n cazul l u i L 1
şi L 2 d i n S 3.
Ceramica se im parte in trei categori i . O primă categorie este de factu ră grosolană,
d i ntr-o pastă i nsuficient frămîntată in al cărei conţ i n ut există mult nisip, pi etricele, calcar
şi cioburi sfărîmate. Urmează vasele d i ntr-o pastă com parativ mai bine frămîntată, cu
mai puţine pietricele pisate folosite ca degresant şi u ltima categorie, cea a ceram ici i fine
executată dintr-o pastă mai cu rată bine arsă, ci mentoasă in spărtură cu nisi p fi n ca
degresant.
Ca forme se remarcă vasul borcan cu profi l u l ce redă l i tera "S" prelu ng, recipien­
tele cu gitul in formă de pil nie, castroanele, căniţele de mici d i mensiuni cu corpul bombat
şi gitu l cilind ric uşor evazat. Au fost descoperite şi fra g m e nte de strecurătoare.
Tn ceea ce priveşte ornamentica predomină gău rile buton executate in ş i r d i n i nte­
rior spre exterior. Cite o dată, şirul acesta se combină cu benzi in reli ef sub buză,
cerculeţe i m pri mate cu trestia, briuri alveolate. Au mai fost remarcate crestăturile in şi r
vertical, plasate sub buză şi pe pîntece. Torţile sint fie cu bandă lată rotunde, fie sub
forma u nor u rech i uşe subţiri lăţite, ori pur şi s i m pl u apucători. (P 1. IV-VI I ).
ln baza anal izei decoru l u i , materialele de la Căscioarele-Cotul Cătălu i u l u i , pot fi
încad rate de exemplu in seria descoperi rilor de la Cuci ulata-nivelul 1 1 13, Roşu-Bucureşti,
com plexul A u, Ci urei-Bucureşti, nivelul 1 1 al aşezări i Glina 1 1 1 15, Dudeşti 16, Văcăreşti
(Dimboviţa ) 17, Brăneţ (Olt ), nivel ul 1 1 şi 1 1 1 18•

NOTE
1 D i n u V. Rosett i , Citeva aşezon ŞI locuinţe
preistorice din preajma Bucureştilor, Bucu reşt i ,
p. 10.
2 Vale r i u Leah u , Raport asupra săpături/ar
arheologice din 1966 la Căţelu-Nou, in Cerce­
tări arheologice in Bucureşt i , 1, 1 963, p. 21 2.
3 M ioara Turcu, Cercetări arheologice la Du-
deşti, i n Carpica, VII I , 1 976, p , 4 3 şi r u m .
4 M. Constantinescu, Panait 1. Panai t O aşe-
zare din epoca bronzului la Roşu, in Cercetări
arheologice Bucureşti , 1, 1 963, p. 304.

38
www.cimec.ro
 5 Sebastian Morintz şi D. V. Rosetti, Bucureştii
de odinioară, 1 959 1 950, p. 22.
6 August i n Ulanici, Săpăturile de la Brăneţ,
jud. Olt, în Cercetări arheologice, Bucureşt i ,
voi. 1 , 1 975, p . 45 şi urm.
7 M i oara Turcu, Cercetări arheologice la Mili­
tari, Cimpul Boja, în Cercetări arheologice
în Bucureşti , I I I , 1 981 , p. 227.
8 1. Nestor, Fouilles de G/ina, în Dacia, I I I ­
IV, 1 927- 1 932, p . 230.
9 Sebastian Mori ntz, C. Cantacuzino, Santierul
arheologic Bucureşti, în Materiale, V, 1 959,
p. 633.
1 0 Gh. B i c h i r, Săpăturile de salvare de la Cuciu­
lata, în Materiale, VII, 1 962, p. 356.
11 Scheletul face obiectul u n u i stud i u separat
real izat de M I HAELA PERIANU (Laborato­
rul de Antropologie Bucu reşt i).
12 Materialul osteologie d i n complex face obiec-
tul u n u l stud i u separat real izat de dr. M i rcea
Udrescu (Laboratorul de Antropologie Bucu­
reşti) căru i a îi mulţumim şi pe această cale
pentru ajutorul acordat în t i m p u l cercetă q i
efectuate 1 a Căscioarele.
13 G h . B i c h i r, Săpăturile de salvare de la Cuciu­
/ata, în Materi a l e VII, p. 357.
14 Margareta Constanti n i u , Panait 1. Panait,
op. cit., p. 329
15 S. Morintz, C . Cantacuzi no, op, cit., p.
631 - 633.
16 M ioara Turcu, op. cit., în Carpica, VII I , p.
45.
17 E m i l i a Tudor, Săpături de salvare din comuna
Văcăreşti, judeţul Dimboviţa, în Scripta Vala­
c h i a , Tîrgovişte, 1 971 , p. 1 04.
18 Augusti n Ulanici, Noi cercetări arheologice
la Brăneşti, în Cercetări arheologice, Bucu­
reşt i , 1 976, voi . 11, p. 33 şi u rm.

DECOUVERTE.S ARHE.OLOGI ?,UES A C ĂSC/OARELE - COTUL C Ă TĂLUIULU/ D E PPARTE.ME.NT C ĂL ĂRASI

(Resumee )
Les fouilles arch eo/ogique de sauvegarde effectuees d Cotul Cătă/uiu/ui sur le teritoire de la commune
Căscioarele ont m is en evidence un niveau de cu/ture G/ina III.
Ici• ont ete aussi recolte quelques fragments ceramique datant du V I-VII ieme siecle a.n.e., sans pouvoir
isoler le niveau archeo/ogique afferent au material.
Dans la couche G/ina a ete decouverte une demeure a 4 m 12 m m. Le material decouvert consiste en
fragments ceramique, du materie/ osteologique et argileux avec des traces de verge, des outils de silex.
Une autre decouverte se presente sous la forme d'une fosse ayant un aspect d'habit temporaire er,
comme inventaire, /e materie/ habituel.
Sur une terrasse du plateau a ete decouverte une tombe avec une sche/ette fortement blotti d gauche.
Au-dessus du tombeau d ete decouverte sur une surface de 1 5/2,50, une forte aglomeration de materiei
archeologique ; de la ceramique, des os, des fragmenrs de cheminee.
On remarque la grande quantite de ceramique decouverte dans ce perimerre, surtout au-dessus du
tombeau, er aussi son caractere bien defini, type G/ina III.

39
www.cimec.ro
 ::!!
Q
"
n
"..
..
-

s ft:ÂSCIOARELE - COTUL CATĂLUIULUI

0
'"'
o
,.. CAMPANIA 19 8 8 - PLAN GENERAL
:a

�
1
n
o
...
�
'"'
><

�
5:
Şi
_s:
�
�
.... 3::
."
o 1 ,..
"
;z
"' 3 � 7 13 .14 15 16 18 20
-
;&
!">
."
...
� 1 1 (1
"
"'
;z
"'
�
LEGENDA
E?ZJ MliL PRABuşrr
� AGLOMERARI CE MATERIAL ARHEO L.031C
m 2DNA
lm VATRA
DEMANTHATA DE 13U LDDZER

1
dJ
-- ----

www.cimec.ro
CA SC I OAR E LE - COTU L CATA LU IU LU I
S rARA 1 ·. 1 O

41
www.cimec.ro
P!anche 3 , 4, 6 ASPECTS DE L A PERIODE DE Rf.CHE/ICHE AIIHEOLOGIQUE. A C�CIOAIIElE, S, ET S,

Pl. 3 , 4, 6 ASPECTE DIN SĂPĂTURA ARH EOLOGICA, CAMPANIA 1 988, S1 li C1

42

www.cimec.ro
 43
www.cimec.ro
P/ance 2, S LE PREMIER TOMBEAU DE CASCIOARELE
1'1. 2, 5 M, - C.I.SCIOARELE - ,.COTUL CĂT.I.LUI"

www.cimec.ro
 45
www.cimec.ro
 46
www.cimec.ro
 Planches 7-13 FRAGMfNTS CfRAMIQUES TYPf GLINA III DE CAsCIOARfLE

Pl. 7-1 3 FRAGMENTE CERAMICE TIP GLINA III DIN AŞEZAREA DE LA CĂSCIOARLE - ,.COTUL CĂTĂLUI"

47
www.cimec.ro
 48
www.cimec.ro
 49
www.cimec.ro
 50
www.cimec.ro
www.cimec.ro
 ••) � ' ' ' • ;:<.

� .' .
. �·, ' �, .:: »
.;. •�
.·
: �-

,, _ ,
�
' ·

wtr ,
".

••••

1
1
1.

52

www.cimec.ro
 - - - ....

53
www.cimec.ro
 54
www.cimec.ro
 STU DI U L ANTROPO LOG ie ŞI ARH EOZOOLOGIC
AL MAT ERIALU LUI OSTEOLOG IC DI N M ORMiNTUL
DE LA CĂSCIOARELE (J U D . CĂ LĂRAŞI).
EPOCA BRONZU LUI (CU LTURA G LI N A I I I)
M i haela PERIAN U, M . St. U DRESCU

Săpătu ra de salvare efectuată in vara anului 1 988 la Căscloarele (j ud. Călăraşl) a

exhumat alături de u n bogat material arheologic aparţinînd unei aşezări d i n b ronzul tim­
puriu (cultura Glina I I I ), u n schelet u man aflat intr-o groapă de formă d reptunghi ulară
cu colţurile rotunjite, orientat N E - SV, cu capul la nord-est.
Culcat pe partea stingă in poziţie puternic chi rcită, la 0,45 m. adincime faţă de
n ivel u l actual de călcare, scheletul era însoţit de n u meroase oase de ani male şi fragmente
cera mice provenind de la banchetul funerar. Bine conservat in sol u l argi los osemi ntele
au putut fi intregite aproape total permi ţînd o anal iză antropologică complexă metrică şi
morfoscopică prin care s-au determ inat sexul şi virsta, statura, incadrarea ti pologică şi
mod ificări le patologice revelablle pe schelet.
S-au utilizat metodele Acsad i , Nemeskeri (1 970 ) 1 şi Ferembach şi colab. (1 979 ) a
pentru sex şi vîrstă, tabel ul Breiti nger (1 965 ) 3 pentru statură l ucrările l u i Angel (1 944 ) '
şi Boev (1 972) • pentru incad rarea ti pologică.
Graci l in ansamblu, cu reli efuri osoase proemi nente determi nate de i nserţi i m uscu­
lare puternice, scheletul aparţine u n u i i nd ivid ad ult (24-28 ani ), de sex masculin, cu
statura med i e (166 cm. ) şi caractere predomi nant med iteranoide.
Degenerări spond i lartrozice premature in pars toracica (segmentele m ijlociu şi
ter m i nal ) par a reflecta mai degrabă un med i u de viaţă mai puţin favorabi l (probabil
umed ) decit efectuarea u nor m unci fizice deosebit de grele, iar m usculatura dezvoltată
mai ales in regi unea braţelor, antebraţelor şi a coapselor ar pleda pentru utilizarea cu
predi lecţie a acestor segmente in m u nca prestată.
Aspectul general al oaselor gambei , aparatul dento-maxi lar cu o patologie complexă
caracteristică unei ali mentaţi i cu prod use bogate in carbohid raţi şi proteine precum şi
absenţa u nor traumatisme provocate prin violenţă, duc la concl uzia că acest ind ivid a
aparţi n ut u n u i grup populaţional stabi l şi paşnic, care se îndeletnicea cu agricultura şi
creşterea vitelor.
Caracterizarea morfometrică (Tabelele 1 , 2, 3 ) şi morfoscopică (Pianşa 1 ) .
Cran i u l : Neurocrani u l este l ung, cu o lărgi me mijlocie şi i nd icele cranian dolicocran
(71 ,00 ), inalt - acrocran şi hypsicran, cu suprastructuri osoase şi aspect general carac­
teristice sexul u i masculin. ln norma verticală este ovoid , cu l i n i a sagitală ascendentă spre
vertex, desen sutural complicat şi se remarcă absenţa bilaterală a o ri fici u l u i parietal. Tn
norma laterală prezintă o apofiză mastoidă largă şi proemi nentă (3 -4 Broca ), cu orien­
tare verticală, un con duct auditiv extern oval şi apofiza temporo-zigomatică joasă şi arcui tă
determi nind o uşoară fenozigie. ln norma occipitală are formă de casă-bombă, cu occipi­
tal ul bombat şi solzul inalt, l i ni i le n ucale pron unţate şi i nionul uşor conturat (1 ) . Sutu ra

55
www.cimec.ro
 lam bdoidă prezintă cite cinci oase suturale suplimentare (oase wormiene ) d ispuse si me­
tric pe cele două părţi. in norma frontală se disting rel i efuri osoase marcate : glabella (4
Broca ), arouri l e supraci liare puternice, l i ni ile temporale ale frontalu l u i rugoase şi bine
conturate. Fruntea este largă - eurimetopă, încli nată spre spate, cu tuberozităţi rel ie­
fate, orifici i le supraorbitare sint largi şi d eschise, marginea su perioară a orbitei groasă şi
rotunj ită, rădăcina nasului plasată adinc subglabelar.
- Viscerocrani ul : faţa este ovală, ortognată, in altă şi îngustă - l eptoprosopă (in ăl­
ţi mea totală se datorează mai ales d i mens i u n i i inalte a mand i bulei ), m esenă, cu orbitele
rectangulare cu u nghiurile rotunjite, mesoconce, malarele graci le şi d estul d e înalte, cu
d ispoziţie i ntermediară, nasul înalt şi îngust - leptorin, uşor acv i l i n , spi na nazală d ezvol­
tată (4 ? ), fosa canină med ie, marginea i nferioară a aperturi i piriforme d e t i p antropin,
bolta palatină adîncă, cu arcada alveolară paravoloidă, d i nţi i de d i mensiune mijloci e, de
tip progresiv M1 ) M 2 ) Ma Mand i bu la este destul de graci lă, l ungă şi îngustă - dol icoghnată
(i nd icele mand i b u lar 91 ,45 ), cu arcada alveolară de formă paraboloidă, corpul inalt, gonioa­
nele uşor eversate, amprente m usculare med i i pentru maseteri şi accentuat pentru pteri­
goizi , m enton puţin proeminent, p i ramidal, cu gropiţă, orifici ul m entonier plasat P2 M1,
ram u l vertical moderat ca lărgime şi înălţi me.
Scheletul post-cranian : se caracterizează pri n oase lungi d estul de graci le cu d i men­
s i u n i med i i şi am prente m usculare pregnante caracteristice sexului mascul i n. Constatăm
o modelare funcţională accentuată pentru centura scapulo-hu merală (clavicula stingă,
mai ales, prezi ntă l i nea trapesoidea şi tuberculul conoid foarte p uternice ), scap u la are
a mprente m usculare bine reli efate. H u merusul cu ind icele diafizar (75,00 ) i nd icind platy­
brahi e pentru am bele oase, are V-u l deltoid ian protuberant şi şanţul bici pital foarte adinc.
H umerusul stîng este mai scurt d ecit d reptul cu o m usculatură mai puternică şi i nd icele
d e robusticitate mai ridicat. Cubitusul şi rad i usul sint bine modelate cu o m usculatură
bine d ezvoltată şi creasta i nterosoasă proeminentă.
Disti ngem la nivel u l braţelor şi antebraţelor o asi m etri e funcţională d reapta-stînga
cu utilizarea preferenţială a membrului superior stîng faţă de cel d rept (individ stîngaci ).
Fem urile sînt platymere cu un pi lastru puternic puternic şi rel ief subtrochanterian
bine d ezvoltat (trochanter suplimentar şi creastă fesi eră reflectind o d ezvoltare predomi­
nantă a fesierului mare şi a add uctoru l u i mare. Tibi i l e sînt euricneme, robuste, cu faţete
articulare suplimentare - "faţete orientale" - pentru astragal. Peroneul este m ed i u
canelat. D i n anal iza metrică ş i morfoscopică a scheletului post-cranian s e desprind u rmă­
toarele concluzi i : - di m ensional cit şi morfologic oasele au caracteristici propri i sexului
mascul i n ; - o modelare morfofuncţională mai accentuată pentru u nele segmente osoase
(oasele braţelor, antebraţelor şi coapselo r ) reflectînd sol icitarea mai i ntensă a acestora
în m unca efectuată ; - o asi metrie funcţională d reapta-stînga pentru mem brele su perioare
cu uti lizarea preferenţială a membru l u i superior sting - o modelare funcţională mode­
rată a oaselor gambei.
- sexul : aspectu l general al scheletului i ndică un i ndivid d e sex mascul i n : suprastructuri l e
craniene b i n e reliefate (glabella 4, arcu ri le su praci liare puternice, mastoida largă c u orien­
tare verticală, margi nea su perioară a orbitei groasă ), bazi n u l cu oasele coxale inalte, i nci­
zura i schiatică îngustă şi ungh i u l s u bpubic ascuţit, hi perbazalitatea sacrumului, d i mensiu­
ni le şi m usculatura oaselor l u ngi.
Virsta : sudarea tuturor epifizelor oaselor l ungi i nclusiv capătu l sternal al claviculei
dar i ncom pleta sudare a pri melor două vertebre sacrale, abrazia red usă a d i nţi lor j ugali
trei molari trei (Ma ) funcţionali pe maxi lar şi pe hemiarcada mand i bulară d reapta şi (Ma )•
încă neerupt pe hemiarcada stingă, sutura coronală d eschisă, şi stad i u l (I I I ) pentru si mfiza,
p ublană, pe de o parte şi obliterarea aproape completă a sagitalei Sa (pars obelica ) şi
I nci pientă in sectoarele S2 şi S4, stad i u l (1 1 ) pentru evoluţia s pongioasei in capetele pro-

56
www.cimec.ro
xi male h u meral şi femural şi degenerarea spondi lartrozică in regi unea toracală, pe d e altă
parte, i nd ică un i ndivid ad ult tînăr (24-28 ani ).
Din punct de vedere ti pologie constatăm o predomi nare a trăsături lor mediteranoide:
scheletul in general gracil cu d i mensiuni m ed i i pentru oasele l ungi şi statura medie
(1 66 cm. ), cran i u l dolicocran cu occi pital ul bom bat şi masivul facial graci l cu orbite meso­
conce, malare graci le cu d i spoziţie i ntermed i ară, nasul leptori n şi mand i bula graci lă, atestă
fondul medi teraneean.
Patologie dento-maxi lară şi osoasă : frapează o degenerescenţă spond i lartrozică pre­
matură in sectorul toracal al coloanei vertebrale (vertebrele 5-9 au corpuri le tasate
şi osteofite de grad ul 4, med i i , pe scara degenerativă Stewart ) şi o patologie severă dento­
maxilară : 3 d i nţi pi erd uţi i ntravitam cu obliterarea com pletă a alveolei (i ncisivul doi maxi­
lar d reapta, premolaru l doi şi molaru l u n u man d i bulă stinga ) ; 4 car i i profunde (3 ocl uzale,
la can i n u l maxi lar dreapta, can i n u l mand i bular dreapta, molarul unu mand i bular d reapta
şi o carie d i stal i nterproxi mală la molarul doi mand i bular dreapta ) ; d epozit de tartru sub
formă de manşon la baza unor coroane d entare ; o resorbţie t i m purie a marginei alveolare
cu d ezgolirea a un sfert d i n rădăcin i le d i nţi lor ; o abrazie pronunţată (pe d i nţ i i frontali
superiori şi i nferiori şi pe molarul u n u maxi Iar dreapt a ) in mare parte patologică provo­
cată de noi le raporturi ocl uzale şi folosi rea i ntensă a acestor d i nţi in urma procesului carios
şi a d i nţi lor pierd uţi.
Concl uzi i : scheletul aflat in mormintul din aşezarea de la Căscioarele (jud. Călăraşi ),
i n h umat cu un ritual i ncl uzind o poziţie ch i rcită a corpului in mormint şi o bogată ofrandă
ani mală şi ceramică proveni nd d e la banchetul fu nerar, aparţine u n u i bărbat ad u lt, cu o
statură medie şi caractere med i teranoide, cu o modelare generală a oaselor scheletul u i
caracteristică pentru u n mod d e viaţă stab i l , c u o patologie reflectind un med i u de viaţă
mai p uţi n favorabil şi o ali mentaţie cu prod use bogate in carbohid raţi şi protei n e (speci­
fică agricultorilor şi crescători lor de vite ). Absenţa oricăror u rme de violenţă la nivelul
scheletului atestă apartenenţa la un grup populaţional paşnic.

Tabelul 1 :
CĂSCIOARELE (CĂLĂRAŞI), EP. BRONZULU I (G LINA III) ­
DIMENSIUNILE ŞI I N DICII CRAN IENI

Nr. Martin Dimensiuni indici

1 Lu ngimea antero-posterioară maximă (G-Op) 200,0 0

1d Lungimea Nasion-Opistocranion (N-Op) 1 98,00
2 Lu ngimea G labela-lnion (G-1) 1 97,00
2a Lungi mea Nasion-lnion (N-1) 1 86,0 0
3 Lungi mea Glabela-Lambda (G-L) 1 95,00
8 Lărgi mea craniană maximă (Eu-Eu) 1 42,00
9 Lărgimea frontală-m i n i mă (Ft-Ft) 1 02,00
10 Lărgimea frontală maximă (Co-Co) 1 1 5 ,00
12 Lărgimea occipitalu l u i (biasterion Ast-Ast) 1 1 6,0 0
20 lnălţimea auriculo-bregmatică (Po-B) 1 33 ,00
45 Lărgimea maximă (Zy-Zy) 1 28,00
47 Distanţa (N-Gn) 1 1 6 ,000

57
www.cimec.ro
N r. Ma rtin D imensiuni Indici

48 lnălţimea superioară a feţei (N-Pr) 65,00

51 Lărg imea maximă a orbitei (d reapta) 39,00
52 lnălţimea orbitel (d reapta) 32,00
54 Lărgime nas (Al-Al) 22,00
55 lnălţimea nas u l u i (N-Ns) 52,00
3 :1 Ind icele cranian 71 ,00
9 :8 Indicele fronto-parietal 71 ,83
9 :1 0 Indicele frontal 88,69
1 2 :8 Indicele parieto-occipital 81 ,69
20 :1 Indice lnălţime aurie. - bregm .JLu ngime maximă 66,50
20 :8 Indice lnălţime aurie. - b regm .Jlărgime maximă 93 ,66
9 :45 Indice fronto-zygomatic (Ft-Ft/Zy-Zy) 79,69
45 :8 Ind ice jugo-parietal (Zy-ZyjEu-Eu) 80,14
47 :45 Indicele facial total (N-GnjZy-Zy) 90,62
48 :45 Ind icele facial su perior (N-PrJZy-Zy)
52 :51 Ind icele orbitar (d reapta) 82,05
54 :55 Ind icele nazal 42,30

Tabelul 2 :

CĂSCIOARELE (CĂLĂRAŞI), EP. BRONZU L UI ­

DIM E NSIU NILE ŞI I NDICII MANDIBU LEI

Nr. Martin D i m e n s i u n i şi i n d i c i

68/1 L u ngimea totală a mandi bu lei 1 07,00

65 Lărgimea mand ibulei 1 1 7,00
66 Lărgimea bigoniacă (Go-Go) 1 02,00
69 Tnălţimea corpul u i mand ibular la s imfiză 37,00
Înălţimea corpului mandib u lar {P1P2)-dreapta 35,00
69/2 G rosimea mandibulei la M2 1 6,00
G rosimea mand ibulei la (P1P2) 12,00
Grosimea mandi b u lei la (111 2) s imfiză 9,00
70 lnălţimea ram u l u i vertical 62,00
71 Lărgimea ram u l u i vertical 33 ,00
79 Unghiul gon iac 1 23°
66 :45 Indicele j ugo-mandibu lar 79,68
66 :65 Indicele de lărgime mandibulară 87,1 8
68 :65 Indicele mand ibular 91 ,45
69/2 :69 Ind icele d e robusticitate 43,24
71 :70 Ind icele ram u l u i vertical 53 ,22

58
www.cimec.ro
 Tabelul 3 :
CĂSCIOARELE (CĂLĂRAŞI), E P . BRONZULUI (GLINA III) -
DIMENSIUNILE Ş I INDICII OASE LOR LUNGI

Nr. Martin Dimensiuni şi indici Drept Sting

Humerus

1 Lungimea maximă 322,00 31 3 ,00

2 Lungimea fiziologică 31 7,00 309,00
4 Lărg imea epicondll 62,00 63 ,80
5 Diametru( maxim la m ij locu l
d iafizei 24,00 24,00
6 Diametru( m i n i m la m ij locu l
d iafizei 1 8 ,00 1 8 ,00
7 Circumferinţa m inimă 68,00 67,00
7 :1 Ind ice d e robusticitate 21 ,1 1 21 ,45
6 :5 Ind ice d iafizar 75,00 75,00

Rad ius

1 Lu ngim ea maximă 241 ,00 242,00

2 Lungim ea fiziologică 235,00 236,00
3 Circumferinţa m i n i mă 44,00 46,00
4 Diametru( transversal d iafizar 1 7,00 1 6,00
5 Diametru( sagital d iafizar 1 2,00 1 2 ,00
3 :2 Ind ice de robusticitate 1 8 ,72 1 9 ,49
5 :4 Ind ice d iafizer 70,50 75,00

Cubitus

1 Lu ngimea maximă 264,00 263,00

2 Lungimea fiziologică 235,00 229,00
3 Circumferinţa m i n i mă 39, 0 0 39,00
11 Diametru( sagital al d lafizei 20,00 1 9,00
12 Diametru( transversal al d iafizei 24,00 22,00
3 :2 Ind ice de rob usticitate 1 4.n 1 4,82
1 2 :1 1 Ind ice d iafizar 83,33 86,33

*
". 1f

Material ul osteologie care face obiectul stud i ul u i a fost recoltat d e pe intreaga s upra­
faţă pe care erau depuse ca ofrandă resturile ceramice. Starea sa de conservare este foarte
proastă : pe majoritatea oaselor se o bservă semn e de spargere, de retezare sau d e
ardere. Acesta este d e altfel motivul pentru care puţine piese osteologice au putut fi
<l i mensionate chiar şi parţial. Au fost identificate mai m ulte speci i d e ani male (tabe l u l 4 ).

59
www.cimec.ro
 Bovinele. Majoritatea fragmentelor osteologice i dentificate au fost atri buite bovi ne­
lor. Chiar dacă n umai orientativ, tabel ul cu repartiţia pe speci i a pieselor osteologice este
revelator d i n acest punct de vedere. Marea majoritate a material u l u i osteologie de bovine
provin e probabi l d e la trei i ndivizi. Unul de d i mensi uni relativ reduse, a�a cum o suge­
rează d i mens i u n i l e epifizei proxi male �i a celei distale a unui metacarp, cele două frag­
mente proveni nd mai mult ca sigur d i n aceea�i piesă. Acel uiaşi i nd ivid ii mai pot fi atri­
buite cu un oarecare grad de probabi litate : o falangă 1 arsă parţi al, o falangă 11 arsă şi
secţionată longitudinal, o falangă I I I şi probabi l două fragmente de scapulă. Al doi lea
exem plar este de d i mensiuni mai mari, aşa cum o sugerează epifiza proxi mală a rad i u­
sulul, cele două astragal e şi epifiza d i stală a metacarpului, ln afara acestor piese, ar mai
putea fi atribuite acel uiaşi i ndivid : o ulnă conexată cu rad i usul, două fragmente reduse
de m etacarp, o tibie - regi unea d i afizară, un carpian, un cuboscafoid, o falangă 1, două
falange 1 1 şi o falangă I I I . Acel uiaşi i nd ivid ii aparţin probabil şi 20 d e vertebre (un
atlas, o vertebră cervicală, 13 toracice şi 5 lombare ), care au fost găsite in conexiune
anatomică.
Cele două exemplare sint in mod cert bovi ne domestice. ln afara acestora au mai
fost identificate citeva piese care, prin valorile lor d i mensionale, pun problema prove­
nienţei lor de la un exemplar femel de bou r (Bos pri migenius ). Este vorba de un meta­
tars, d e o falangă 1 şi d e o falangă 1 1 probabi 1 conexate, d e u n fragment d iafizar d e
tlbi e, de un metacarp i n complet şi poate chiar şi de o ulnă. Atit valorile metrice prele­
vate pe metatars, cit şi tal i a calculată (146,2 cm - coeficient Tal kin ), d epăşesc valorile
maxime în registrate pentru bovinele din epoca bronzul u i nu n u mai din ţara noastră 6 7•
Stud i u l materia l u l u i osteologie ani mal mai abundent provenit şi d i n aşezarea d e la Căsci oa­
rele va oferi poate răspunsul la această problemă.
ln afara materialului osteologie atribuit celor trei exem plare au mai fost i denti­
ficate şi alte fragmente, in general de mai m ici d i mensi u n i , care provin d i n aproape toate
regi unile scheletului ani malelor. Este d ifici l a atribui aceste piese fie celor două exem­
plare de bovine domestice deja identificate, fie altor exemplare. A fost surprins un
fragment distal d e metacarp care prezi ntă semne evidente d e prel ucrare şi d e uti lizare
ca impungător.
Ovicaprine. N u mărul red us de fragmente osteologice atribu ite ovicapri nelor şi carac­
terul lor disparat în raport cu mari le regiuni corporale au împied i cat separarea pe d i feriţi
i nd ivizi a pieselor identificate. Cele patru fragmente distale d e h u m erusuri d repte provin
in mod firesc d e la patru ani male ad ulte. Au fost identificate atît oile cît şi caprele.
Un fragment d i stal de tibie prezi ntă semne d e prelucrare şi d e utilizare ca împungător.
Sus domesticus. Materialul osteologie de s u i ne provine de la un număr m i n i m d e
d o i ind ivizi , d i ntre care u n u l de aproxi mativ 6 l uni. Grad ul d e reprezentare în cad r u l
ofrandei a celor două exem plare a fost red us.
Canis familiaris. Au fost întîln i te 6 fragmente osteologice d e cîi ne. Caracteru l lor
d isparat (un fragment de maxi lar şi unul de mandibu lă, o vertebră, un fragment de
h umerus, un metapod i u şi un carpian ) fz.ce hazardată atri buirea lor acel uiGşi i nd ivid. Dacă
prezenţa s peci ei în cad rul manifestări lor fu nerare este certă, uti l izarea sa pentru consum
în cadrul banchetului funerar rămîne in stad i u l presupuneri i , deşi în favoarea acesteia
pledează semnele d e retezare cu o unealtă tăioasă fină, care se observă în zona epicondi­
l u l u i lateral d e pe h u merus ; ele au putut preveni de la cuţitul c u care s-a făcut dezarticu­
larea ani malului.
Cervus elaphus. Au fost identificate cîteva piese d e cerb ; este vorba d e trei frag­
mente red use d e metatars, d e u n cuboscafoid ares şi d e o falangă 1 1 cu urme d e roadere.
Cele trei fragmente de metatars în mod cert n u provin de la acelaşi individ.

60
www.cimec.ro
 Sus scrofa. Trei d intre fragmentele osteologice d e suine au fost atribuite mistre­
ţul ui : o mand ibulă, u n h um erus şi o ulnă. Separarea lor de porcul domestic s-a făcut pe
cri teri i d i mensionale (tabelu l 5 }.
Studiul ofrandelor ani male d escoperite in mormintul de la Căscioarele a evidenţiat
unele observaţii :
- caracterul fragmentar al material u l u i osteologie, asemănător deşeuri lor m enajere,
pledează in favoarea presupuneri i că sintem in prezenţa resturi lor banchetului funerar.
Chiar şi părţile scheletului care nu sint acoperite de o masă m usculară - cum sint m eta­
pod i i le - au fost sparte pentru a l i se extrage măduva. Prezenţa unor elemente schele­
tice in conexiune anatomică (coloana vertebrală, rad i us şi u l na etc. de Bos taurus )
rid ică problema depunerii ca ofrandă şi a u nor porţiuni d i n corpul animal elor ;
- a fost utilizat in cad rul manifestări lor funerare u n n u măr mare de exem plare
de diferite speci i de animale domestice şi sălbatice ;
- acest n umăr mare de exemplare estimat ne face să presupunem că alături d e
unele ani male sacrificate special au fost folosite ş i rezervele d e carne d i n gospodărie, ad ică
Tabelul 4 :
REPARTIŢIA NUM E RICĂ ŞI PROCENTUALĂ PE SPECII A FRAGMENTELOR
OSTEOLOGICE I DENTIFICATE

Număr % Număr minim de

fragmente indivizi estimaţi
Bovin e 56 53,3 3
Ovis-Capra 23 21 ,9 4
Sus d om esticus 12 1 1 ,4 2
Cani s fam i liaris 6 5 ,7 1
Sus scrofa 3 2.8 4
Cervus elaphus 5 4,8 2
TOTAL 1 05 1 00,0 13

Tabelul 5:
TABEL DIMENSIONAL

BOS TAURUS OVIS - CAPRA

Radius Humerus
Lat. prox. 90 Lat. d ist. 29; 29
Lat. supr. art. 83 Tibia
Metacarp Lat. d ist. 25; 26
Lat. p rox. 51 CANIS FAMILIARIS
Lat. d ist. 54; 60 Mandibulă
Metatars M t - Ma 40
Lung. mx. 262 LM3 25
Lat. p rox. 56 SUS SCROFA
Lat. diaf. 37 Mandibulă
Lat. d ist. 70; 57 M l - Ma 81 ,5
Astragal LM3 43
Lung. lat. 69; 70 Humerus
Lat. d ist. 56

61
www.cimec.ro
porţi uni conservate atit d i n corpul ani malelor domestice, cit şi d i n al celor sălbatice
sacrificate sau vinate anterior ;
- au fost identificate şi două impungătoare d e os.

NO TE
1 G y Acsadi , J. N emeskeri " H istory of H u man
l ife span and mortal ity" Budapest, 1 970
2 D. Ferembach et col l . " Recommandations pour
determiner l 'âge et l e sexe sur l e squelette " ,
B u l l . et Mem. de la Soc. d ' Anthrop de Paris,
t. 6, s XIII, 1 979, p. 7 -45
3 E. V. Brei t i nger - " Z u r Berechnung der
Korperhohe aus den l angen G l i edmassen­
knochen" - Antropo. Anz. , 1 4, 3 - 4, 1 965,
p. 249- 274
4 J L. Angel - Am. Journal of Physical Anthro­
pology, voi. 2, N r. 4, 1 944
5 P. Boev - " Die Rassentypen der B a l kanhal ­
binsel der Ostagaischen l nselwelt und deren
Bedentung fiir d i e Herku nft i h rer Bevolke­
rungen" Sofia 1 972
6 S. Hai movicl - " Caracteristi c i l e mamiferelor
domestice descoperite în staţiunile arheolo­
gice d i n epoca bronzul u i de pe teritor i u l
Rominiei " - A n . S t . U n i v . laş i , T. XIV,
1 968, fasc. 1 , p. 1 85 - 1 98
7 S. Hai movi c i - " U nele caracteristic i morfo­
logice a l e taurinelor d i n aşezările traco­
get i c e " , An. St. Univ., laş i , T. XIII, 1 967
fasc. 2

« L 'EIUDE ANTHROPOLOGIQUE ET ARCHA f.OZOOLOG/QUE DU MATf.RIEL 05T f.OLOGIQUE D f. COUVERT

A CASCIOARELE (D f. P. CALARASI ), EPOQUE DU 8RONZE (CULT. GLINA III)
(Resumee)
L' etude anthropologique et archaeozoo/ogique d'un materie/ osteologique humain et animal decouvert
dans une s epulture d 'epoque du bronze (cult. G/ina III) a Căscioarele (dep. Călăraşi ) a mis en valeur
les suivantes conclusions (donnees ) :
- le squelette gracile, appartient a u n homme d'âge jeune (24--2 8 ans ) avec une tai/le moyenne (166 cm.
8reitinger ), et des nombreux caracteres mediterannoides (la calotte d8/icochrâne a occipital sai/lant, le
masif facial leptene, les malaires a position intermediaire, la mandibu/e graci/e, le nez /epthorin ) et une
pathologie dento-maxillaire et osseuse que revele une alimentation riche en carbohydrates et proteines et
un mi/ieu de vie peu favorable (humide ) .
- l ' etude du materie/ osteologique animal a permis d'identi�er plusieurs especes domestiques e t sauvages.
Vu le grand nombre des animaux estine a etre uti/ise dans le banquet funeralre, on a suppose que, en
dehors de quelques animaux sacrifies speciellement pour cet but, ont ete aussi utilisees les reserves de
viande de la maison.

62
www.cimec.ro
PLANŞA 1 : Cran i u l schelet u l u i d i n mormîntul de la Căscioarele (Călăraş i )
A ) norma facială; B) norma laterală;
C) norma verticală; O) norma occipitală.

63
www.cimec.ro
www.cimec.ro
 A . D ESPRE SEM N I FICAŢIA U N O R G ROPI D I N
A Ş EZ Ă RI ŞI COMPLEX E D E C U LT G ETO-DACICE
a. NOI OBS E RVAŢI I Ş I I POTEZE PRIVI N D RITU RI LE,
RITUALU RI LE ŞI PRACTICI LE FU N E RARE ALE G E-
"

TO-DACI LO R I N S EC, 1 1 î. e . n -1 e. n .
VALERI U SIRB U

A.

Semnificaţ i i l e gropi lor d i n aşezări le şi "cimpurile d e gropi" geto-dacice au fost

permanent in atenţia cercetătorilor acestei epoci , fără a se ajunge însă la un consens
general pentru că, în pri m u l rînd, nu s-a căzut de acord asu pra unor criteri i general
ad mise şi, în al doi lea rînd, fii ndcă n umărul unor com plexe de acest t i p, i ntegral publi­
cate, nu este încă prea n u m eros 1• Deşi gropile sînt o prezenţă obişn uită încă din preis­
torie 2, n iciodată însă n u mărul lor nu a fost atît de mare, iar ordonarea u mpluturi i , vari e­
tatea conţi n utul u i , a i nventarului şi a ofrandelor n-au ridicat atîtea probleme ca în epoca
geto-dacică.
Credem că în stab i l i rea uti lităţi i şi în identificarea semnificaţ i i lor acestor gropi tre­
buie avute în vedere următoarele criteri i : a ) locul şi gruparea ; b ) forma, d i mensiunile ş i
finisajul ; c ) natura şi ordonarea u m pluturi i ; d ) inventarul şi ofrandele.
a ) Tn privi nţa locului gropi lor, s-a constatat că ele se găsesc atit în afara aşezări lor,
izolate sau gru pate în "cîmpuri", cît şi în i nteriorul lor, de obicei în afara locui nţelor,
dar u neori şi în ele. Cînd sînt în afara aşezărilor, de obicei sînt grupate, pe cînd în i nte­
riorul lor rareori s-a p utut observa vreo sistematizare.
b ) Covîrşitoarea majoritate a gropi lor au formă circulară-cilind rică sau tronconică,
m u lt mai rar ovală şi extrem de rar rectangulară. Există uneori şi gropi de formă n eregu­
lată. Unele gropi au cotloane, trepte, praguri sau zone d e pămînt cruţate în săpare.
Di mensiunile gropilor sînt extrem d e vari ate, încad rînd u-se în l i mite foarte largi, d e la
cîteva zeci d e centri metri la 3-4 m , atit în privi nţa adînci mii, cît şi a d iametrului (totuşi
se poate observa o preferi nţă pentru gropi de 1 -1 ,50 m ). in mod excepţi onal se găsesc
şi gropi foarte adînci - în j urul a 10 m, adevărate puţuri (Brad, Răcătău, Poiana ) a.
Finisajul, la rîn d u l l u i , este divers, fie rămas ca î n momentul săpăr i i , mai mult sau mai
puţin îngrijit, sau mergînd pînă la anumite amenajări - arderea şi l utulrea pereţi lor sau
confecţionarea u nor împletituti de n u i ele etc.
c ) ln privinţa naturii şi ordonări i u mpl uturi i se pot o bserva o m ultitud i n e d e situa­
ţi i . Rareori groapa, d u pă depunerea u n u i inventar, este umplută cu acelaşi pămînt d e la
săpare. De o bicei, însă, ele conţi n resturi ale focului (cen uşă, cărbune, lemn ars ), vetre
fragm entare, pietre şi oase de ani male, arse sau n u , fragmente de vase, l i p itură arsă etc ;
U neori toate acestea sint pur şi s i m p l u aruncate in g ropi, u m p l utura fiind d e t i p " m uşu·
roi ", cu obiectele mal grele pe margini şi spre fun d u l gropi i . Alteori, însă, este o evi·
d entă depunere a acestor materiale in strat u ri succesive, i ncepind de la fund u l gropii ŞI
pînă la gura ei, ultima fiind cîteodată acoperită cu un strat de l i p itură sau cu pietre.

65
www.cimec.ro
 d ) ln contin uare ne vom ocupa de acele gropi ale căror i nventar şi ofrande constau
din :
1 ) schelete şi părţi de schelete umane ;
1 1 ) ,.resturi de i nci neraţie umane"
urmind ca in vi itor să ne preocupăm şi de :
I I I ) scheiete şi părţi de schelete de ani male ;
IV) ,.truse" de figurine antropo- şi zoomorfe ;
V ) vase ceramice ;
VI ) piese măru nte c u semnificaţie de cult.
Metodologie, trebuie să facem, u neori o d isti ncţie intre scopul săpări i şi conţinutul
gropi i in momentul descoperi ri i . Există cazuri cind conţi n utul gropi lor corespunde cu
sensu l i n iţial al săpări i lor, alteori cind acesta reprezi ntă o intrebu: nţare secundară ulte­
rioară săpări i (exempl u - gropi menajere d upă dezafectarea celor folosite la păstrarea
rezervelor ali mentare ) sau cind util izări i pri nci paie îi corespund şi unele secundare
(exemplu - folosi rea lutului la olărie, locui nţe, vetre etc. )
Ipotezele privind folosi rea gropi lor doar pentru exploatarea lutului sau depunerea
resturi lor menajere nu mai pot fi acceptate d i n raţiuni ce nu mai necesită aproape nici
o demonstraţie. E greu d e crezut că se pot săpa asemenea gropi - de formele, mări­
mile şi finisajele menţionate, - doar pentru asemenea utilizări. De asemenea, existenţa
u n u i mare n u măr de gropi in aşezări i mpunea fie acoperirea lor (poate cu pod ine d i n
lemn ) in cazul gropi lor pentru păstrarea rezervelor al i mentare, fie, i n cazul unor depu­
neri de cult, umplerea totală d upă ritual u ri le efectuate. Altfel, nefiind săpate n umai in
anumi te zone ale aşezări lor, ci răspînd ite pri ntre locui nţe, ele reprezentau un pericol
real de accidentare, mai ales in cursul nopţ i i .
Nici i poteza c ă aceste gropi puteau servi la arderea vaselor 4 nu se poate i mpune
d eoarece argumente hotărîtoare se opun - , forma şi construcţia lor nepermiţind acest
l ucru şi apoi, in nici una d i n m i ile de gropi descoperite pînă acu m nu s-a găsit vreo şarjă
sau restu ri le ei, l ucru aproape i nexplicabi l. De altfel, noi cunoaştem acum tipurile de
cuptoare de epocă geto-dacică pentru ars ceramică de cal itate superioară 5 , pe cind cea
comună putea fi arsă in condiţi i mult mai si mple 6•
Am luat in discuţie n u mai descoperirile sigure, chiar dacă nu am d ispus, uneori,
de date complete. Desigur, a m i nclus in cad rul gropilo r cu semnificaţ i i deosebite n u mai
pe acelea unde conţi n utul lor i m punea acest l ucru. Procentul lor in cad rul gropi lor d i n
aşezările geto-dacilor n u trebuie exagerat. D e exemplu, i n cercetările noastre d i n dava
d e la G răd iştea, d i ntr-u n total de 1 45 gropi descoperite, doar pentru un n u măr de cea.
1 5 exem plare putem argu menta pe depl i n caracterul lor magico-religios, deci un procent
de cea 1 0% . deşi convi negrea noastră este că n u mărul lor este şi mai mare. Ar fi logic
să presupunem că m ulte gropi, d u pă dezafectarea lor ca locuri d e păstrare a rezervelor
ali mentare, să fi fost umpl ute cu resturile menajere, rezolvind u-se astfel două l ucruri -
u m plerea lor fără alt efort şi condiţi i igienice in comunitate. Pe de altă parte însă, deşi
s-au observat u nele amenajări speciale ale gropi lor, prin observaţii arheologice n u poate fi
argumentată pe deplin, pentru u n procent semnificativ, folosi rea lor ca locuri de păstrare
a rezervelor alimentare. Deşi supoziţia este întărită de i nformaţ i i scrise 7 , totuşi, in m i i l e
d e gropi cu noscute, n u s-au descoperit, decit in mod excepţional vase ceramice de mari
capacităţi care ar fi putut fi folosite in acest scop. După cum vom vedea depozitele d e
vase d i n gropi, ca şi resturile de cereale arse şi alte plante identificate, pri n contextul
arheologic şi com poziţia inventaru l u i , pot avea şi alte semnificaţ i i .
D e asemenea, există asemănări intre elementele l o r esenţiale - fo rmă, d i mensi u n i .
umpl utură, inventar - intre gropi le d i n aşezări şi cele d i n ,.cimpuri " de g ropi - , o r i
n u putem crede c ă ulti mele erau întrebuinţate pentru păstrarea rezervelor al imentare.

66
www.cimec.ro
pentru aruncarea resturi lor menajere sau ale focul u i , d ată fii nd depărtarea lor de aşezări
şi conţi n utul u m pl uturii lor.
*

B •

Întrucît fenomenul rituri lor, ritual urilor şi obicei uri lor funerare ale geto-dacilor
din ulti mele trei secole d i nai ntea cuceriri i romane a fost recent tratat de noi 8, il vom
reami nti n u mai in datele l u i fundamentale şi apoi vom adăuga noi le noastre observaţi i
şi i poteze.
Dacă d i n sec. V - I I I i.e.n. 9 şi apoi d i n sec. 1 1 - 1 1 1 e.n. 10 cunoaştem zeci şi zeci de
n ecropole, totalizind mii de mormi nte, d i n sec. 1 1 i.e.n. - 1 e.n., epoca de maxi mă dez­
voltare a civi lizaţiei geto-daci lor, n u s-a descoperit nici o necropolă i mportantă pentru
populaţa de rind ! Fenomen ul nu poate fi explicat pri ntr-un "vid de popu laţie" deoarece
este perioada de maxi mă densitate şi extindere a aşezări lor şi cetăţi lor geto-daci ce, nici
pri n neidentificarea lor d u pă cea. o j umătate de secol de cercetări i ntense in intreaga
ţară şi, desigur, nici prin i nformaţia l u i Herodot că geţ i i credeau că pot deveni nemu­
ritori 1 1 !
Astfel, ca să l uăm n umai cazul mari lor davae d i n Moldova (Brad, Poiana, Răcătău )
sau Muntenia (Grăd iştea, Piscul Crăsani, Popeşti , Radovanu ) unde, pe parcursul existenţei
lor indelungate, ar treb u i să existe sute de mormi nte, in fiecare caz, nu cunoaştem, in
total, decit citeva zeci de schelete 12 şi tot atitea mormi nte t u m u lare, ultimele aparţi­
nînd, prin mod ul de construcţie şi i nventar, u nor aristocraţi şi războinici 13 (şi vor d ispare
d u pă cuceri rea roman ă ).
Î n aceste cond i ţ i i , cum s-a procedat cu i mensa majoritate a populaţiei ? Este i nd ubi­
tab i l că s-au petrecut schi mbări rad icale in mental ităţi le şi obiceiurile funerare ale geto­
daci lor, care par să n u se incad reze intr-o schemă normală de evoluţie, comparati v cu
perioada anterioară şi posterioară ei . Porni n d de la datele cunoscute, reale, va trebui să
găs i m o expl icaţi e logică şi coerentă a fenomen u l u i .
Întrebări l e esenţiale la care trebuie s ă răspundem sint u rmătoarele : 1 ) care au fost
rituri le, ritual uri le şi obiceiurile funerare ale geto-dacilor pe parcu rsu l a cea. 300 de ani ? ;
2 ) care este cronologia ş i care este aria lor d e răspînd i re ? ; 3 ) ce cauze a u determ i nat
ren unţarea şi apoi reveni rea la aceleaşi obicei uri funerare in domeni i atit de trad iţionale ?
N u s-a putut găsi încă o rezolvare corectă şi definitivă a acestei s ituaţ i i deoarece,
pe lîngă i nsuficienţa şi controversa asu pra descoperiri lor, fenomenu l n-a fost privit
intotdeauna in datele lui obiective, incercind u-se "atenuarea" real i tăţ i i prin invocarea
stad i ul u i cercetări lor, tratarea globală şi ned iferenţiată a i nformaţi i lor, declararea oricăror
oase i ncinerate d i n gropi ca fiind u mane etc. La acestea am putea adăuga chiar necunoaş­
terea şi nedefini rea corectă a noţi u n i lor de mormint şi necropolă, de ritualuri şi obiceiuri
fun erare, ca şi i ntrod ucerea şi perpetuarea unor criterii absol ut subiective in domeni u l
fun erar. Treb u i e totuşi menţionat faptul că u n i i cercetători - K . Horedt, A l . Vulpe ş i
E. Popescu, D. Protase şi M. Babeş 1 4 - au făcut o seri e de observaţi i şi sugest i i pert inente
privi nd fenomenul funerar acu m anal izat.
in fond, cadavru! putea fi tratat in trei mod u ri princi pale : inhumat, i nc i nerat sau
expus/părăsi t (aruncat ). Pornind de la descoperirile certe, vom incerca să argumentăm
care obicei u ri funerare sint sau nu atestate la geto daci in această epocă.
Mai intii, însă, pentru a inţelege mai bine sensul şi proporţi i le acestor sch i m bări,
găs i m necesar să defi n i m noţ i u n i le de necropolă şi mormint, apoi pe cele de ritualuri şi
obiceiuri funerare, pentru a avea u n l i m baj com u n intr-un domen i u atit d e controversat.

67
www.cimec.ro
 Noţi unea d e necropolă i mplică u n spaţiu precis rezervat inmormintări lor şi o uni tate
internă care o delimitează d e monumentele vecine. Descoperi ri le arheologice au arătat că
nu intotdeauna toţi membri i unui grup u man, intr-o secvenţă de timp dată, au fost depuşi
in necropole. Relaţia v i i lor c u morţi i , a locui nţei cu mormintul, intr-o fi l i aţie regulată,
este o constantă a istoriei 15• Pe teritori ul României, pri mele necropole organizate apar
in neoliticul mijloci u (in culturile Hamangia şi Boi an - faza Bolinti nean u ) 16 • Deşi înmor­
mîntări l e in cad rul aşezări lor vor continua să persiste de-a lungul m i leni i lor, ele vor con­
stitui fenomene excepţionale, ce se abat de la regulă, de la rituri le, ritual urile şi obi­
cei urile funerare obişn uite ale comunităţilor contemporane. Ele pot fi puse fie pe seama
u nor inh u mări rituale, i mplicind poate şi sacrifici i u mane, legate de adorarea u nor zei tăţi
sau de practici funerare, fie a perpetuări i u nor trad iţi i in care elementul emotiv-afectiv
să predomine (in special in cazul copi i lo r ) 1 7 •
Noţiunea d e mormint i mplică, in chip n ecesar, prezenţa osemi ntelor u mane, el fiind,
d e fapt, o groapă specială săpată in pămînt pentru depunerea celor decedaţi - inhumaţi
sau incineraţi. Ca excepţie, pot fi socotite cazurile in care resturile cinerare sint depuse
la suprafaţa sol u l u i şi apoi se ridică turnului. Rezultă d eci că nici o groapă fără oseminte
umane nu poate fi considerată mormint, ci, eventual , in funcţie d e u mplutura ei, poate fi
legată d e anumite practici funerare.
De asemenea, d escoperi ri le de oseminte u mane trebuie să se inserieze intr-o regulă,
intr-o normă. ln pri mul rind, să fie rezultatul u nor acţiuni intenţionate de depunere a
d ecedaţi lor, deci să reprezi nte ritualuri şi obiceiuri funerare, şi n u o consecinţă a hazard u­
l u i - oase izolate sau resturi i nci nerate aju nse întîmplător in umpl utura g ropi i şi, in al
doi lea rind , să fie, d e regulă intr-o necropolă sau, izolat, in. afara aşezări lor, a loc u i nţelor.
in nici un caz, nu putem generaliza conceptele d e .,mormi nte s i m bol ice" şi .,cenota­
furi", pe care le-am n u m i , m ai d egrabă, mon u mente l egate de practici funerare, d ecit
morminte, ca reprezentind adevăratele morminte pentru aproape toată populaţia unei
etn i i pe o perioadă d e cea. trei secole, atit pentru că se opun prin definiţie noţ i u ni lo r d e
mormint şi necropolă, cit ş i metodologie - s e i ntrod uc criteri i absolut subiective şi i ncon­
trolabile in domen i u l funerar.
l n toate societăţile arhaice cunoscute, moartea a fost legată d e : 1 ) recunoaşterea
faptului brut al d escompuneri i şi d ezintegrări i corpu l u i ; 2 ) cred i nţele in " l umea de din­
colo" d e moarte (supravieţuire a "d ublului" şi/sau moarte/renaştere ; 3) rituri care per­
m i t să corelatlveze - a ) să asigu re trecerea mortul u i spre noua sa viaţă şi b ) să circum­
scrie ravagi ile morţi i , să exorcizeze pericolul prezentat d e morţi pentru cei vii 18• La
populaţ i i le "pri m itive", credi nţele in spiritele morţi lor ca potenţiale s u rse d e vătămare
a celor rămaşi in viaţă sint generale. Din acest motiv şi atitud i n i le faţă de cei d ecedaţi
sint complexe şi ambivalent e : pe de o parte, efortul de a le asigura protecţi a şi con­
fortul in " l umea de dincolo", Iar, pe de altă parte, aplicarea u no r mijloace violente
(zd robire, d ecapitare, străpungere, legare, deshumare etc. ) pentru a impied i ca reintoar­
cerea lor 18• Or toate acestea n u pot fi expri mate decit pri ntre nişte constante funerare,
prin ritualuri şi obiceiuri funerare. Acestea sint datele antropologice fundamentale ale morţ i i .
Acum, avind princi palele noţiuni funerare d efinite, general acceptate pe plan inter­
naţional, să vedem cum se prezintă " mozaicul" descoperi ri lor la geto-daci in sec. 1 1
i.e.n. - 1 e.n.

1. Gropile cu schelete umane

Evidenţa arheologică a d escoperi ri lor privind starea scheletelor ne prezi ntă urmă­
toarea situaţie: (fig. 1 ) : a ) schelete intregi înfn u conexi u n e anatomică, b ) schelete par­
ţiale infn u conexiune anatom ică, c ) părţi de schelete, d) crani i , e ) oase izolate 20•

68
www.cimec.ro
 a ) Şi in privi nţa scheletelor intregi există o mare varietate de situaţ i i privind con­
textele şi poziţia anatomică. in t i m p ce u nele au aspectul unor inhu mări normale, in pozi­
ţ i i anatomice şi cu i nventar (podoabe, vase ceramice etc. ). şi doar depunerea lor in aşe­
zări pare i nsolită, altele sint fie in poziţi i neanatomice, extrem de chi rclte, unele aşezate
chiar vertical (Cindeşti, Dulceanca ), ceea ce denotă aşezarea lor fie i medi at d u pă incetarea
lor d i n viaţă sau d upă ce rigiditatea cadaverică incetase, fie, mai puţin probab i l , cind i nd i­
vizi i erau încă in viaţă.
b) In cazul unor schelete parţiale, l i psesc fie crani u l (Grădiştea, Piscul Crăsani ,
Braşov ), fie partea superioară (Braşov ) sau i nferioară a corpul u i (Moigrad, Orlea ) , fie
an u m ite părţi d i n membrele superioare sau i nferioare (Orlea, Ş u ra Mică, Ostrovul Si mi an ).
d ) Cran i i i zolate s-au găsit la Brad, Grăd iştea, Piscul Crăsani, Popeşti şi Poiana.
e ) Oase umane izolate, provenind d i n toate părţ i le corpu, l u i dar indeosebi frag­
mente de cran i i , maxi lare, oase l ungi d e la miini şi picioare, deci oase care, prin cali tă­
ţile lor i ntri nseci, rezistă cel mai m ult degradări i, s-au descoperit la Brad, Coconi, Gră­
diştea, Piscul Crăsani, Poiana, Popeşti , Radovan u, Sf. Gheorghe, Vlădiceasca, Sprincenata
atit in gropi şi in stra\ , cît şi in şanţurile de apărare. Studierea atentă a u nora n-a d us la
identificarea unor u rn, e violente (i ncizi i, rupturi etc. ) şi doar un s i ngur fragment de
rad i us de la Popeşti era trecut prin foc. De menţionat că acolo u nde s-au stud i at restu­
ri le faunistice, s-au identificat intotdeauna şi oase u mane (i nformaţii inedite oferite de
Mi rcea Ud rescu ), ceea ce înseamnă că n umărul lor trebuie să fie mult mai mare, dar n-au
fost sesizate de arheologi.
Aria de răspinJi re a gropilor cu osemi nte u mane cuprinde aproape intreg teri to­
riul României (fig. 2 ), cu unele diferenţieri zonale, probabi l datorită stad i u l u i cercetări i
Se datează in sec. 1 1 i.e. n . - 1 e.n. deşi majoritatea aparţin sec. 1 i.e. n . - 1 e.n. N u măru l
total al i nd ivizi lor este de cea. 1 50- 1 60.
Deşi predomină copi i i , sint şi adolescenţi şi maturi, bărbaţi şi femei (fig. 1 ) ; l i psesc
totuşi persoanele de vîrstă înai ntată, ceea ce ar s ugera că nu toţi ind ivizii au decedat
in cond iţi i normale.
S-au descoperit in g ropi predomi nant circulare, atit in aşezări , cît şi in afara lor
izolate sau gru pate.
În ceea ce priveşte semnificaţia acestor gropi cu osemi nte u mane, se pot formula
patru i poteze pri nci pal e : a ) sint mormi nte obişnui te in care inh umaţi a este un rit fune­
rar pri nci pal (com plementar i ncineraţiei n ; b ) sint mormi nte de excepţie ale unor i n d i­
vizi ce n u trebuiau şi n u puteau să fie i ncineraţi datorită unor prescripţi i religioase sau
de altă natură ; c ) sint inhumări rituale legate de adorarea unor zei tăţi sau de practici
funerare ce necesitau uneori şi sacrifici i u mane ; d ) sint rezultatul unor practici rituale
de expunere descompunere îndelungată a cadavrelor.
Pri ma i poteză credem că se excl use, date fiind starea şi n u mărul m ic.. al scheletelor,
in total ca şi in fiecare caz, la care trebuie adăugate marea varietate a contextelor arheo­
logice, urmele violente de pe unele schelete, u m p l utura g rop i lor etc.
Deşi majoritatea sint cop i i , n u mărul i m portant al maturi lor exclude i poteza in h u­
mări i numai a celor neiniţiaţi in anum ite practici religioase sau magice pînă la o an u ·
mită vîrstă (de exempl u - pînă l e apărea dentiţia sau treceau "rituri le de i niţiere" ) 2 1 •
N u poate fi vorba, de asemenea, nici de lichidarea violentă a bătrîni lor - doved ită pentru
o seri e de populaţ i i antice, ca şi de unele observaţii etnografice 22, deoarece este tocmai
categoria de vîrstă care, se pare, l i pseşte cu desăvîrşi re.
În unele cazuri, u rmele violente pe schelete - lovi ri, secţionări - sint evidente
dar alteori n u. Aceasta nu înseamnă însă că defu ncţi i n-au putut sucomba şi prin alte m ij­
loace violente, astăzi greu de identificat : otrăvi re, strangulare, infometare, ineca re etc.

69
www.cimec.ro
Atit descoperi ri le arheologice, cit şi autori i antici oferă dovezi i ncontestabile ale p ractl­
cări i sacrifici i lor u ma ne la traco-geto-daci 23•
Deoarece n u se cu nosc gropi cu schelete u mane in/d i n apropierea marilor sanctuare
de piatră, in special d i n M-ţ i i Orăştiei, iar in rest asocierea sanctuare/gropi cu schelete
este nesemnificativă, i poteza efectuăr i i aici a unor ritualuri ce i m pl icau şi sacrifici i u mane
n u se poate i m pune, deocamdată, in l i psa unor dovezi convi ngătoare, deşi mod ul de con­
strucţie al "soarel u i " de adezit de la Grăd iştea Muncel u l u i ar sugera sacrifici u - de
oameni sau ani male.
Privitor la aceste practici, n u putem decit subscrie concl uzi i lor l ui M. Eliade - .. Dar,
in toate societăţile trad iţionale, sacrifici ul u man era in legătură cu un s i m bolism cosmo­
logic şi eshatologic deosebit de complex şi puternic, ceea ce explică persistenţa sa la
vechi i germani , la geto-daci , celţi şi romani {care, de altfel, I-au i nterzis abia in 97 e.n. ).
Acest ritual singeros nu i nd ică deloc i nferioritatea i ntelectuală, nici sărăci a spi rituală a
popoarelor care il practică" 24 •
Descoperi rea unor copi i în/sub locu i nţe (Bord uşani , Căţel u Nou, Chi rnogi, Gră­
d iştea ) ar sugera existenţa unor "sacrifici i de fundare" 26, dar caracterul cu totul modest
al construcţ i i lo r (trei bordeie şi o locuinţă de suprafaţă ) face greu de argumentat o
astfel de i poteză, fiind nevoi e de descoperi ri mult mai concl udente.
Di ntre alte n u meroase exemple antice de sacrifici i u mane, vom aminti doar trei ,
proveni nd de la perşi, greci şi romani : Xerxes a îngropat de v i i nouă bărbaţi şi nouă
fete inai nte de a-şi im barca armata spre Grecia (480 i.e.n. ), Tem istocle, ca u rmare a con­
sultăr i i u n u i oracol, a sacrificat trei prizonieri în aj unul bătăliei de la Salamina (480 i.e.n),
doi greci şi doi gali au fost îngropaţi de vi i in u rma infringeri i de la Canae (cea. 21 6
i.e.n. ) conform prescri pţi i lor cărţ i lor sibiline 2 6•
Oricum, m utilarea cadavrelor - sau poate a victi melor - observată pe unele sche­
lete u mane, nu reprezi ntă o practică normală de inmormintare şi trebu i e găsite alte
explicaţi i.
1 '; E pos i b i l ca unele cadavre să fi fost dezmembrate de carnivore sau ca uni i i nd ivizi
să fi m urit departe de casă şi în împrej urări deosebite (războaie, vînătoare etc. ) şi d i n
care s-au recuperat n u mai anum ite părţi.
N u credem că poate fi vorba de ind ivizi decedaţi în urma unor mol i m i deoarece .
pe de o parte, scheletele ar trebui să fie întregi şi, pe de alta, majori tatea sint în aşezări .
in apropierea locui nţelor, atitudine absolut anormală datorită pericol u l u i contami nări i .
Presupunerea că este vorba nu mai de prizonieri - de alte etn i i sau ca urmare a
fricţi u n i lor i nterne - nu poate fi veros i m i lă şi nici demon strabi lă, deoarece majoritatea
sint copi i şi adolescenţi, aria lor de răspînd i re este generală, cvasitota litatea in ventaru lui
este autohton, i n h umarea unor i ndivizi a fost făcută cu grijă etc. , iar .. gropile macabre"
- mai des întîlnite in l u mea celtică 27 sînt aproape i nexistente la geto-daci (poate
-

d oar la Berea 28, dar atunci este vorba de celţi sacrificaţi in u rma unei i ncurs i u n i dacice ).
Tn cazul cran i i lor şi oaselor u mane izolate descoperite în aşezări - in gropi sau in
stratul arheologic, uneori asoci ate cu oase de ani male, ar putea fi luată în consideraţie
şi o antropofagi e cultuală - a strămoşi lor morţi sau a d uşman i lor ucişi . Dar antropofa­
gia este foarte d ifici l de demonstrat de mani eră formală - ar trebui ca oasele u mane
să aibă u rme de arsu ră, cran i i le să fie perforate pentru consumarea creieru l u i , ca oasele
l ungi să fie ru pte pentru extragerea măduvei , ceea ce descoperi rile de pînă acu m n u
probează - , incit diversele practici funerare pot fi intotdeauna i nvocate pentru a înţe­
lege descoperirile de acest tip 2 9 , practică, de altfel, i m probabilă şi prin stad i u l de dezvol­
tare a societăţ i i geto-dacice.
Faptul că scheletele parţiale, părţile de schelete şi oasele izolate fără urme vio­
lente pe ele se găsesc intr-o situaţie secundară este o realitate. S-ar putea sugera că

70
www.cimec.ro
este vorba de reinhu mări, dar acestea i m plică existenţa u nor necropole de inhu maţie,
nedescoperite pînă acum. in această situaţie, se poate presupune existenţa unor obice i u ri
rituale de expunere îndelungată a cadavrelor (sau de părăsi re n şi apoi, d u pă ce des­
com p u nerea cadavrică a avut loc, depunerea (aruncarea n unor părţi d i n el in gropi .
Este probabil c a perioada de expunere a defuncţi l o r - in gropi sau p e platforme � infsau
la marginea aşezări lor ? - să fie mai i m portantă decit inhumarea, deci că, după efectua­
rea u nor " ritual uri de trecere", corpul u man îşi pi erdea sacralitatea şi putea fi tratat
cu toată negl ijenţa 30• Pierderea oaselor anterior îngropări i , selecţionarea cultuală a anu­
mitor oase (de obicei cran i i , mandibule şi oase l ungi ) şi descompunerea d i ferenţiată au
determi nat raritatea şi starea osemi ntelor descoperite 31•
Expunerea şi apoi părăsirea cadavrelor la suprafaţa sol u l u i d uc la o degradare rapidă
datorită acţ i u n i i carnivorelor şi agenţi lor naturali - plante, c i u perci, bacteri i , acizi i sol u l u i
etc. , incit e l e s e dezintegrează şi n u m a i lasă n i c i o u rmă 32•
Evidenţi ind această paletă de posibilităţi , ce rezultă d i n anal iza material u l u i osteo­
logie, dacă am negat prima i poteză - că n u reprezi ntă mormi nte normale, trebuie să
recunoaştem că intre celelalte trei n u putem face vreo opţi une fermă, existind unele
elemente pentru fiecare d i ntre ele. Totuşi, ultima pare a fi susţinută de un procent mai
rid icat de descoperi ri , fără a le excl ude total şi pe celelalte.
Oricu m, indiferent de i nterpretări le posibi le, trebuie să facem o d iscuţie clară între
in h u mări le u mane d i n sec. 11 i.e.n . - 1 e.n. şi cele d i n perioada anterioară (sec. V - I I I
i.e.n. ) şi posterioară (sec. 1 1 - 1 1 1 e . n . ) , deoarece s e deosebesc in elementele l o r fu ndamen­
tale - în locul de depunere, în forma şi d i mensi u n i le gropi lor, in conţ i n utul şi ordonarea
u m p l uturi i , în poziţia şi starea scheletelor etc., ceea ce i m plică şi deosebiri esenţiale în
semnificaţia lor incit n u putem vorbi de conti nuitatea unui rit fu nerar i dentic.
1 1 . Gropi cu "resturi de incineraţie umane"
Dacă excl udem mormi ntele t u m u lare, ce aparţin în mod evident aristocraţiei, şi
unele zone cu o si tuaţi e istorică deosebită - Oltenia - enclave de scord isci, nord ul Mol­
dovei - prezenţa bastarni lor, Dobrogea - controlată de romani 33 - nu avem necro­
pole de i nci neraţie cert atestate pentru populaţi a geto-dacică de rind în sec. 1 1 î.e.n. -
1. e.n. în centrul şi sudul Moldovei, Muntenia şi Transi lvania. Mormi ntele izolate de i nci­
neraţie, acceptate d u pă criteri i funerare general ad mise, sînt foarte puţine şi n u pot,
în nici un caz, rezolva şi explica si tuaţia 34•
Ar mai rămîne in discuţie gropile ci l i ndrice cu "restu ri de i nci neraţi e u mane",
de ti P., Moigrad, Bratei , Ocniţa 3 6 etc., al căror n u măr depăşeşte cifra de cinci sute.
In ceea ce priveşte sem nificaţia acestor gropi cu "resturi de i nci neraţi e u mane" ­
de obicei fragmente foarte m ici şi extrem de puţi ne sau, pur şi simplu, n u mai pigmenţi
răspînd iţi in u m pl utura grop i i , există trei posibilităţi : a) sînt mormi nte obişn uite ale
epoci i , cantitatea extrem de mică a osemi ntelor datorind u-se arderi i i ntense şi depuneri i
parţi ale a restu rilo r rugului funerar ; b ) sînt gropi ri tuale legate de practici fu nerare
în care se depuneau n u mai resturi le rugul u i şi "banchetu l u i " funerar în care, i ncidental,
erau antrenate şi osemi nte u mane, resturi le i ncinerate propri u-zise fiind depuse/d isper­
sate în altă parte şi c ) sînt gropi legate de alte practici rituale - ,. banchete" şi serbări
sacre, sacrifici i de ani male, depuneri de ofrande etc. inai nte de orice, trebuie precizat că
pentru nici un asemenea complex de gropi rotunde caracterul funerar nu este asigurat
pri n vreo expertiză antropologică de speciali tate, incit absolut toate trebuie privite cu
ci reu mspecţi e.
De menţionat şi faptu l că şansele de conservare ale oaselor i ncinerate sint mult
mai mari pentru că s u b acţi unea focul u i substanţele anorganice d i n schelet se transformă
intr-o apatită de calci u, conferind un grad mai mare de rezistenţă la umezeală şi la agenţi i
chimiei d i n sol 36, incit n u se poate susţine d ispariţia lor.

71
www.cimec.ro
 N u mărul red us al acestor gropi, d i n total , ce conţin .,oseminte u mane i ncinerate",
cantitatea lor i nfimă şi răspîndi rea lor in umpl utura gropii, l i psa u n u i inventar funerar
normal (piese de podoabă, arme etc. ), prezenţa u nor materiale ce nu au n i m ic d e-a
face cu funerarul sint argu mente serioase pentru a respi nge caracterul funerar - de necro­
pole, al acestora.
In ceea ce priveşte a doua posibilitate - sint gropi legate de p ractici funerare in
care, i ncidental, erau antrenate şi osemi nte uman e - poate fi luată in considerare cu
două condiţi i : 1 ) ca măcar intr-un procent, oricit de m ic, să se dovedească provenienţa
umană a osemintelor prin expertize i n d u bitabile şi 2 ) ca incineraţia să fie doved ită d e
mani eră formală - prin d esco peri rea ruguri lor d e i ncineraţie ş i a locuri lor d e depunere
a adevăratelor restu ri ale i ncinerăril. Trebuie să recunoaştem că, deocamdată, n ici u na
d i n aceste condiţi i n u este îndepli nită.
Dacă, însă, aceste .,resturi d e i nci neraţie" se vor doved i a aparţ i n e unor ani male
- cu m se pare că este mai probabil prin celelalte elem ente ale contextelor arheologice
- la caracterul lor funerar trebu i e renunţat d efinitiv şi l uată în consideraţie a treia
posibilitate, aceea că sint gropi rituale de altă natură - sacrifici i şi ofran d e ani male, res­
turi ale unor .,banchete", eventual, l egate de practici funerare etc. Cuvintul d ecisiv il
vor avea antropolog i i şi zooarheolog i i .
Recent, analiza u nor oase, arse sau n u, d i n două gropi d e l a Moigrad a dus l a
i dentificarea doar a unor speci i d e a n i m ale ; nici u n o s n u era u man (cercetări Alex.
Matei şi C. Stoica, anal izele de M. Ud rescu şi N. Mi riţoi u ). Deşi eşantionul este m ic, el
poate fi reprezentativ.
Deşi se presupune că i nci neraţia rămîne ritul fun erar princi pal al geto-daci lor 37,
d ovezi le palpabi le de care d ispunem pînă acu m sint extrem de puţine (cu excepţia mor ­
mi ntelor tumulare ). De altfel, şi în tumul i i in care s-au intreprins cercetări sistematice
s-a constatat că la un procent d estul d e ridicat d i ntre ei se în registrează faptu l că resturi l e
rugului fun erar - osemi ntele şi i nventarul - n u au fost d epuse în grop i le considerat e
d rept morminte (ex. Popeşti - tu rn u l u i 1 38, Brad - t u m u l i i 1 -2 3 9 ) şi n u s-au găsit
intotdeauna nici pe locul probabi l al i nci nerări i . Aceasta înseamnă că şi aici resturi le i nci­
nerări i au fost depuse/împrăştiate in altă parte.
N u meroase grupuri u mane au practicat i ncinerarea cadavrelor conservind cen uşa,
însă altele o dispersează (de ex. in Ind ia, deasupra rîuri lor şi mări i 4 0 ). Mai m u lt, uneori
se s i m ulează înmormîntări în epoca La Tene (de ex. în Galia - cadavrele se i ncinerează,
dar în pămînt se depune n umai colanul in locul capului, brăţări le în locul braţelor 41 )
etc. De asemenea, dacă rămăşiţile i ncinerări i n u sînt depuse in n ecropole propri u-zie,
depistarea lor este extrem de d ifici lă. Deci, şi la geto-daci ar putea fi luată in conside­
raţie, ca i poteză verosimi lă, dispersarea depunerea resturi lor i nci nerări i în locuri .,d iscrete"
greu de i ndentificat arheologic - riuri, lacuri, peşteri, puţuri adinci etc. Dar acestea n u
sint d ecit presupuneri, deoarece pînă acu m n u s-au d escoperit nici ruguri funerare, nici
suprafeţe cu oase u mane împrăştiate şi nici asemenea .,depozite" funerare, incit d emon­
strarea practicări i i nci neraţiei ca rit funerar pentru majoritatea populaţiei rămîne încă
un deziderat.
*
... Jf.

Avind în vedere aceste realităţi arheologice, sintem obligaţi să recunoaştem că

mod u l d e tratare a d efuncţi lor pentru marea majoritate a populaţiei rămîne încă o pro­
blemă nerezolvată, d eoarece l i psa unor necropole propri u-zise - d e i nci neraţi e sau in h u­
maţie - este o realitate. Se poate presupune că nici cadavrele n u erau inhu mate şi nici
resturile d e i ncineraţie nu erau d epuse in n ecropole propri u-zise. De aceea, este mai
corect să vorbi m de mod u l de tratare a defuncţi lor şi nu de în mormîntări.

72
www.cimec.ro
 Sigur este faptul că la sfîrşitul sec. I I I i.e.n. - prima j umătate a sec. 1 1 i.e.n. se petrec
schi m bări esenţiale in rituri le, ritualurile şi obicei u r i l e funerare ale geto-daci lor. C unos­
cută fi i nd legătura d i rectă d i ntre mod ul de tratare a defuncţ i lor şi credi nţele şi reprezen­
tările despe .,lumea de d i ncolo", este evident că sch i m bări le constatate in fenomenul fune­
rar sint rezultatul u nor prefaceri profunde in viaţa rel igioasă a geto-daci lor. Cauzele care
au provocat însă aceste schi m bări surpri nzătoare rămîn încă o bscure.
Nu putem l ega aceste sch i m bări ale ritualuri lor şi practicilor funerare de reforma
sacerdotală a lui Deceneu 4 2 , deoarece sint cu cea. un secol mai vechi n. In stad i u l actual
de cercetare este d ifici l să se facă apreci eri zonale ale fenomen u l u i funerar, deşi este mai
m ult d ecit probabi l să existe n uanţări . Necropole obişnuite nu se mai întîlnesc în spaţ i u l
extracarpatic începînd cu sec. 1 1 î.e.n., exceptînd nord u l Moldovei ş i Oltenia sud-vestică,
pe cind in Transi lvani a fenomenul pare evident abia odată cu a doua ju mătate a aceluiaşi
secol 44• Gropi le cu schelete u mane, deşi devi n n u meroase in sec. 1 i.e. n. - 1 e.n., există
descoperi ri sigure încă d i n sec. 1 1 1 - 1 1 i.e.n . - Bizdina, Celei , Buneşti-Avereşti , Berea 46•
Mai degrabă aceste frămîntări şi sch i m bări d i n sin u l soci etăţ i i geto-dacice puteau să fi i m­
pus o recunoaştere de jure, de către autoritatea religioasă centrală, a u nor realităţi de facto.
Aceste schi m bări funerare se încad rează intr-un proces mai larg de prefaceri prin
care trece viaţa spirituală şi religioasă a geto-daci lor : apariţia sanctuarelor şi a altor clă­
d i ri de cult (clăd i ri cu absidă, altare decorate) 46, gropi şi depozite de vase d i n metale
preţioase sau ceramică, de monede şi podoabe 47, de in h u mări de animale 48, de frecvenţa
rid icată a reprezentări i c h i pului u man pe varia categori i de piese 49 etc.
După cuceri rea romană, atit daci i d i n i nteriorul provi nciei Dacia, cit şi daci i l i beri,
revin la practici funerare normale 50, cauzele fiind, in pri m u l rind, de ord i n i ntern, dar
i nfl uenţele exercitate de romanizare şi de populaţ i i le din jur trebuie să fi avut o pondere
i mportantă. Oricum, pînă d u pă cuceri rea romană nu putem vorbi de un proces de ,.nor­
malizare", de reveni re la rituri şi obicei u ri obişn uite, ceea ce i l ustrează general izarea feno­
men u l u i şi ,.controlul" unei autorităţi rel igioase centrale. N umai d upă d istrugerea statului
dac şi a autorităţii religioase centrale se remarcă reapariţia necropolelor şi a mormi ntelor
obişnuite. Face excepţi e, desigur, Dobrogea, unde puterea romană era efectivă încă de la
sfîrşitul sec. 1 i.e.n.
Referitor la origi nea acestor obiceiuri, vom ami nti trei descoperiri semnificative.
La Baciu (jud. Cluj ) 0 1 , la margi nea unei aşezări d i n H B2 - B3 , poate chiar HC, s-au
desco perit două gropi circulare, d i ntre care una avea depuşi 2 copii, intregi şi in ord i n e
anatomică, uşor chirciţi , cu capul spre nord. Depunerea u mpluturi i şi a i nventarului s-a
făcut sistematic, pe straturi. Pe lîngă nivel ul de la care porneau, contemporanei tatea
lor este dovedi tă de prezenţa u nor părţi d i n aceleaşi vase în ambele gropi. Z. Kalmar,
bazind u-se pe u rmele de arsură de la unele oase de ani male, pe depunerea unor vase sparte
in ambele gropi şi a unor fragmente de vetre şi l i pitură arsă de la o construcţi e, apre­
ciază că în h u marea a fost precedată de ritualuri ce i mplicau, probabi l, un banchet "2•
In aşezarea de la Chendu (jud. Mu reş ) 63, s-a descoperit fortuit, in 1 961 , o g roapă
circulară în u m p l utura căreia s-au găsit resturi de oase i ncinerate, 8 vase intregi, cen uşă,
cărbune, fragmente ceramice, pămînt ars. ln 1 979 - 1 981 , prin cercetări sistematice, s-au
mai identificat şase gropi , cu d iametrele şi adînci m i le de 0,80-1 ,20 m. Umplutura gre­
pilor era aceeaşi , cîteva fragmente ceramice, o rîşniţă fragmentară, cen uşă, cărbune, pămînt
ars ; doar într-o si ngură groapă s-au mai identificat un cap fem u ral ci.-P.pt şi un fragment de
tibie u mană, ambele fără u rme de ardere, de la un bărbat matur şi ofrandă animală (bovi­
deu şi cerb ). Descoperirile se datează intre sfîrşitul sec. VII şi mijlocul sec. VI î.e. n.
La Ferigi l e (corn. Costeşti ) 5 4 , s-a descoperit un .,cimp" de 28 de gropi - rotunde
şi ovale, in u m plutura cărora se aflau bucăţi de pămînt ars, cărbune, fragmente ceramice,

73
www.cimec.ro
arse se�.. u ndar, rare pietre, cinci bulgări de nisip feruginos �i două fusaiole ; doar n umai
in cinci gropi erau citeva oase u mane arse, i ar in a �asea ceva mai m ulte. Descoperirile
datează d i n sec VI i.e.n.
Deci, există u nele tradiţii mult mai vechi atit in ceea ce prive�te gropi le c i l i n d rice
cu schelete u mane (Baci u ), cit �i cele "cu resturi de i ncineraţie" (Ferigi le, Chend u ­
dar intr-una d i n cele două gropi oasele n u aveau u rme de ardere ! ). specificul perioadei
sec. Il i.e. n . - 1 i .e.n. consti tu indu-1 generalizarea acestor practici, d u :,lată de l i psa unor
necropole plane normale.
Su rpri nzător, in stad i u l actual de cercetare, este tocmai l i psa unor in h u mări sau
i ncinerări umane in aşezări d i n sec. V- I I I i.e.n . care ar putea să i l ustreze contin u i tatea ş i
amplificarea fenomen u l u i , deşi, pe de altă parte, trebu i e să remarcăm că n u mărul aşezări­
lor cercetate d i n această perioadă este foarte red us.
Aria "fără mormi nte" d i n La Tene-ul tirzi u eu ropean cuprinde o zonă înti nsă - d i n
Dacia extracarpatică pînă in Boemia, Slovacia şi sud u l Germaniei 55 - şi apoi, trecind
peste o zonă cu practici funerare normale - chiar sud-vestul Angl iei 56 • ln jurul acestui
"vid de mormi nte", celelalte populaţ i i "barbare" - traci i sudici, i ll i ri i , sarmaţ i i , german i i ,
restul celţi lor - conti nuă s ă practice obiceiuri funerare normale 57•
Desigur că aceste sch i m bări in domen i i atit de tradiţionale n-au putut fi s i m u ltane
pe o arie atit de înti nsă, dar intregul "scenariu" nu poate fi, deocamdată, reconsti tui t.
Deoarece, in acest stad i u al cercetări i , descoperi rile extracarpatice par mai vec h i , am putea
vorbi de un "fenomen getic" 58 ce s-a răspînd it şi in lu mea central europeană. Dar
poate fi vorba şi de sch i m bări simi lare, independente, ca u rmare a origi n i i i ndo-europene
com une, a unor afinităţi în cred i nţele religioase şi mitologice, la care se adaugă n u meroa­
sele împrum uturi şi i nfl uenţe - evidente şi in alte domeni i - ca urmare a convieţu i r i i
daco-celtice i n spaţ i u l intracarpatic p e parcursul sec. IV- I l i.e.n. Astfel, l a Apah ida (j ud.
Cluj ), e d rept d i n cercetări mai vechi, s-au menţionat osem inte u mane neincinerate ­
calote craniene, h u merus, călcîi, rotulă - descoperite in preaj ma u nor platforme de
pietre 5 9, ce ar putea preveni de la practici de expunere/descom p u nere sau de părăs i re a
cadavrelor.
ln conti n uare, succint, pe baza u n u i stud i u publicat de C. E. Wi lson 60, vom pre­
zenta o si tuaţi e funerară d i n sud-vestul Angliei ce prezintă surpri nzător de m u lte simi li­
tudini cu cea d i n Daci a, fără a putea fi vorba, evident, de i nfluenţe reci proce.
Evidenţa arheologică d i n epoca fieru l u i d i n sud-vestul Angliei conţine şase ti puri
de descoperiri in ceea ce priveşte starea osemi ntelor uman e : 1 ) oase prel ucrate sau
utilizate (in special pentru confecţionarea rondelelor d i n crani u ), 2) fragmente de oase,
3 ) oase dezarticulate ca rezultat al acţi uni i naturale sau u mane, 4) părţi �i măd u lare arti­
cu late, 5) schelete parţiale, 6) schelete intregi infnu ord i n e anatomică. Astfel, in 30 de
aşezări apar oase fragmentare şi fragmente de cran i i , in 13 n u mai fragmente de cran i i ,
iar i n 1 6 doar oase, fără fragmente de cran i i . Sint atît bărbaţi şi femei, cit ş i adolescenţi
şi copi i . Autorul citat apreciază că starea fragmentară a scheletelor şi a oaselor izolate
dovedeşte că este vorba fie de sacrifici i u mane, fie de practica excarnări i prin expunere,
fie de ambele 61• Li psa unor mormi nte normale este o realitate in epoca fieru l u i , iar crema­
ţia in aşezări n u poate fi doved i tă pe baza descoperiri lor de pînă acu m. Scheletele sint
depuse atit in locui nţe şi anexele gospodăreşti, cit şi în grop i l e menajere sau in şanţurile
�i val u ri le de apărare din j u rul aşezări lor. Dacă in epoca de m ij loc a fieru l u i scheletele
erau de obicei plasate la marginea aşezări i , in epoca tîrzie vor fi descoperite in i nterior,
deci e posi bi 1 ca depunerea cadavrelor in şanţuri le de apărare să intermed ieze acest
proces 62 •
Revenind la situaţia existentă la geto-daci i d i n epoca de maximă dezvoltare a civi­
lizaţiei lor, pe baza descoperi ri lor arheologice de pînă acu m putem reţine :

74
www.cimec.ro
 a ) în h umaţia în mormi nte şi necropole obişn u ite n u este practicată ;
b ) i ncineraţia n u este doved ită de mani eră formală decît pentru mormintele t u m u­
lare şi rare mormi nte plane. N u se cu nosc necropole şi nici mormi nte, cu rarisime
excepţii, în Moldova, Muntenia, Transi lvania in sec. 1 i.e. n. - 1 e.n., ba chiar in u nele
zone d i n sec. 11 i.e. n. Nu s-au descoperit nici ruguri de inci nerare, nici zone de depu­
n ere a rămăşiţi lor i ncinerări i . Desigur, fără a exclude ritul i nci nerări i ca obicei funerar
pentru majoritatea populaţiei şi depunerea resturilor cremaţiei in locuri greu accesibile
şi identificabile - m laştini, ape, peşteri, păd uri, puţuri adînci etc. - , totuşi el rămîne de
demonstrat prin descoperi ri certe. ;
c ) pentru un an urnit procent al populaţiei, practica expuneri ifpărăsi ri i cadavrelor
este susţin ută prin dovezi arheologice concl udente : schelete foarte chirci te, aproape
"pliate" sau in paziţi i neanatomice, părţi de schelete, cran i i şi oase fără urme violente
pe ele in contexte arheologice i nsol i te - gropi " menajere", stratul arheologic, in şan­
ţurile de apărare. Aceasta dovedeşte că s-au prod us mod i ficări esenţiale în mentalităţile
şi reprezentări le religioase ale geto-daci lor despre "lu mea de d i ncolo". Probabi l că în
perioada de expunere se efectuau toate " riturile de trecere", apoi corpul u man îşi pier­
dea sacrali tatea şi putea fi tratat neglijent. Nu mai astfel ne putem expl ica prezenţa
rămăşiţelor u mane in contexte nefunerare. Deşi este insolit, fenomen ul părăs i r i i /expu­
neri i cadavrelor este dovedit atît de descoperiri le arheologice (vezi sud-vestul Angliei )
şi de i zvoarele scrise (Herodot, 1 , 206 ; IV, 26, 62 ; Strabon , XI, 5, 6 ; XI, 3,8 ), cît şi
d i n observaţi i etnografice (de ex. la i nd i eni i d i n America de Nord ) 63•
d ) practicarea unor sacrifici i u mane, consem nate de i zvoare scrise şi confirmate
de descoperi ri ie arheologice.
Cauzele care au provocat aceste sch i m bări profunde rămîn încă obscure şi greu
de precizat cu certitud ine.
Apariţia şi persistenţa necropolelor se leagă de o sumă de concepţii şi cred inţe
privind statutul defunctului în "l u mea de d i n colo" larg răspîndite la diverse nivele de
cultură. Potrivit acestora, defunctul continua să se afle în preaj ma mormîntu l u i o anu­
mită perioadă d upă moarte sau revenea cu ocazia îndepl i n i r i i an u mitor ritualuri. De aici
şi necesitatea ca spaţ i u l necropolelor să fie deli m i tat şi sacralizat, pentru că n u mai în
spaţi i sacre se pot îndeplini ritual uri le necesare depuneri i defuncţi lor sau cele privitoare
la cultul strămoşi lor. Moartea nu era considerată doar un "fenomen natural" ci ş i , în
acelaşi t i m p, o sch i m bare de regim ontologic şi social, defunctul trebuind să îndeplinească
unele " l ucrări " şi să treacă pri n unele încercări ce priveau desti n u l său de d i ncolo de
mormînt. Potrivit aceloraşi credi nţe, defunctul trebuia să fie recunoscut de comuni tatea
morţilor şi acceptat pri ntre ei. La unele populaţ i i dacă n u erai înmormîntat n u erai consi­
derat mort, căci moartea era recunoscută doar d u pă îndep l i n i rea ceremon i i lor fu n erare,"
cînd "sufletul" defunctului era ritual cond us la noua sa locui nţă d i n " l u mea de d i ncolo
şi el a fost acceptat de comunitatea morţi lor 64•
in aceste cond iţii este evident că au avut loc sch i m bări profunde în cred inţele şi
"
reprezentări le religioase şi mitologice ale geto-daci lor despre " l u mea de d i ncolo . N um�i
astfel ne putem expl ica d i spariţia necropolelor şi mormi ntelor obişn uite pentru populaţi a
de rînd, apariţia, foarte probabi lă, a unor practici îndelu ngate de expunere/descom punere
a cadavrelor, de i ntensificare a sacrifici i lor u mane şi noi mod u ri de depunere a defunc­
ţi lor.
Reaminti m , d i n nou, că aristocraţia război nică conti nua să practice obicei u ri funerare
normale, deci această " b ulversare" funerară are şi un caracter social evident.
Persistenţa noilor obice i u ri funerare mai mult de trei secole - deci m i n i m u m 6-7
generaţii pentru acele vremuri - exprimă caracterul profund al prefaceri lor pe plan
spiritual prin care a trecut soci etatea geto-dacică în epoca ei de maxi mă dezvoltare.

75
www.cimec.ro
Căci, d u pă cum am văzut, deşi n u se pot preciza cu exactitate nici l i mitele cronologice
şi nici răspînd i rea zonală a acestor obiceiuri funerare, este sigur că ele apar încă d i n
pri ma j umătate a sec. 1 1 i.e. n. şi vor continua să persi ste, cel puţin la daci i l i beri, pînă
in prima jumătate a sec. 1 1 e.n. Reapariţia necropolelor, cu precădere d i n sec. I I I e.n.,
la daci i l i beri, nu înseamnă reluarea unor practici funerare d i n sec. V- I I I i.e.n., căci
există unele d eosebi ri i m portante - d ispariţia mormi ntelor tumulare, procent ridicat
de cop i i inhumaţi, l i psa inh umări lor de ani male etc.
Deşi putem constata că evidenţa arheologică examinată acu m este supusă mai m ultor
interpretări, cunoaşterea noastră nu va avansa dacă sugest i i le şi i potezele nu sint cercetate
in l u m i na datelor existente. Ne întrebăm dacă nu cu mva cercetări le arheologice au i ntrat
intr-un i mpas metodologie şi conti n uăm să căutăm ceea ce de fapt s-ar p utea să n u existe
- necorpole obişnuite, de i nci neraţie sau de inhumaţie, pentru populaţia de rind ! Poate
că este momentul să acceptăm - şi descoperi rile de pînă acu m oferă destu le i nd ici i - noi
obicei uri de tratare şi noi locuri de depunere a defuncţi lor, rezultate, i mpl icit, d i n noi
cred i nţe şi concepţi i privind " l umea de d i ncolo". N umai viitoarele descoperiri vor contri­
bui la o mai bună cunoaştere şi înţelegere a fenomen u l u i funerar analizat acu m şi, totodată,
vor ad uce noi l u mini, unele poate nebăn uite, asupra vieţi i spi rituale a geto-daci lor, dar
întrebările specifice trebuie de acu m puse.

ADDENDA
La catalogul anterior publicat (Dacia, N. S., 30, 1 986, 1 - 2, p. 91 - 1 08 şi lstros,
4, 1 985, p. 89- 1 26 ) vom menţiona alte noi descoperi ri care ad uc elemente i m po rtante
in sesizarea semn i ficaţ i i lor fenomen u l u i acu m abordat. Vrem să m ulţum i m şi pe această
cale cercetătorilor G. Trohani, Gh. Popilian, V. Şoiom, M. St. Ud rescu pentru deosebita
lor amabilitate d e a ne oferi i nformaţi i le.
�ORDU?AN / (jud. lalomiţa )
I n 1 987, la sud d e i ntrarea in locui nţa n r. 2, sub temelia pe care s-a ridicat con­
strucţia s-a găsit un schelet intreg de copi l, chi rcit, depus aproape pe burtă, avind
capu l la sud-est. Pe u mărul sting avea un fragment mare de la o fructi eră, modelat
cu mina, iar s u b bazin o piatră mare. La cea. 3 m sud de scheletul acestui cop i l , intr-o
groapă care a fost tăiată apoi de altă groapă, pri lej cu care s-a d i slocat probabi l şi
cap u l defunctului, s-au mai găsit resturile u n u i schelet de matur ce n-au fost depuse in
ord i n e anatomică. Sec. 1 i.e.n. - l.e. n . Ined i tă, i nformaţie G. Trohani .
OSTROVUL S/M/AN - oraşul Tu rnu Severin (j ud. Mehed i nţi )
in aşezare, pe fundul u nei gropi tronconice (A =0,35 m, DG =1 ,05 m , DB=0,70 m )
s-a descoperit scheletul u n u i copil de cea. 4-5 ani, aflat in conexiune anatomică. Cada­
vru! a fost depus in decubit dorsal, cu bustul uşor torsionat spre stinga şi picioarele para­
lele. Braţul d rept, uşor flexionat, era intins lateral, iar cel sting întins oblic in jos ; l i pseau
pal ma d reaptă şi laba piciorului d rept. Peste cadavru s-a aşezat un strat de pămînt de
5 cm şi apoi s-au depus, în straturi succesive, pietre, aproape de aceeaşi mărime ce se
înălţau deasupra gurii gropi i cu 0,52 m, depăşind, de asemenea şi margi n i le ei cu 1 5-20
cm. Tn u m plutura gropii se aflau doar citeva cioburi dacice. Sfîrşitul sec. 1 1 - pri ma j umă­
tate a sec. 1 î.e. n. Inedită, i nformaţie Gh. Popi l ian.
S/ N T/MBRU - Miercu rea Ciuc (jud. Harghita )
Tn 1 962, în cercetări le efectuate de Şt. Ferenczi , s-a descoperit un complex ce poate
fi reconstituit astfel (pe baza i lustraţiei şi a textului autorului săpături lor ) : in faţa u n u i
cuptor de ars vase, intr-o g roapă tronconică, cu pereţi i l utuiţi, s-a aflat un schelet d e
matur in decubit dorsal, cu mîna d reaptă p e abdomen, piciorul d rept rid icat, i a r cel

76
www.cimec.ro
stîng lăsat în jos (deci n u era depus pe fun d u l gropi i ). Capul, cu urme de ardere, deşi
aflat în g roapă, pare a nu fi fost în conexi une anatomică. in apropierea mii n i lor se men­
ţionează oase de pasăre şi ciine ( ? ) . Peste schelet şi in u m pl utura gropi i erau n u meroase
fragmente ceramice geto-dacice, un i nel de bronz şi un obiect de piatră. Sec. 1 i.e. n. -

1 e.n. Inedită, i nformaţie V. Şoiom.

De asemenea, în pachetele cu oase de ani male din aşezări le mai jos menţionate,
s-au identificat următoarele oase u mane (i nformaţ i i i nedite oferite de M. Şt. Ud rescu ) :
GRA D/STEA (jud. Brăi la ) : u n fragment d i stal de humerus
PISCUL CRASAN / - corn Balaciu (j ud. lalom iţa ) : calotă craniană - 2 fragmente,
mandi bulă - 1 ex., claviculă - 1 ex., fem u r - 3 ex. , ti bie - 2 ex., calcaneu - 1 ex. ,
cubitus - 1 ex., rad i us - 2 ex., metatarsian - 1 ex. şi 6 fragmente neidentificate. Deci
un total de 20 de oase sau fragmente de oase u mane.
POPEST/ (jud. G i u rgi u ) : metatapod i u - 2 ex., tibie - 1 ex.
RADOVANU (jud. Călăraşi ) : temporal (crani u ) - 1 fragment.
VLAD/CEASCA (jud. Călăraşi ) : t i bi e - 1 ex.

N OTE

Lucrarea d e faţă face parte d intr-un studiu
mai vast, din :are unele capitole au apărut deja
(lstros, 4, 1 985, p. 89- 1 26 ; Dacia, N . S . , 30,
1 986, 1 - 2, p. 91 -98 ; SCIVA, 38, 1 987, 4, p .
303 - 322 ; lstros, 5, 1 987, p. 91 - 1 57 ; Cultură
şi civil izaţie la Dunărea d e Jos, 3-4, 1 987, p.
73-76, iar altele sint in curs d e d efi n i tivare şi
sub t i par in Peuce, 1 1 , 1 989 ş i Arh. Mold, 1 5 ;
1 991 .
1 R. Vulpe, Dac i a , 3-4, 1 927, p 259- 275.
SCIV. 1 , 1 950, p. 50- 51 ; M. Macrea, 1 .
G lodariu, Aşezarea dacică d e l a Arpaşul de
Sus, Bucu reşti , 1 976, p. 30-38; 1. G lodariu,
Asezări dacice si daca-romane l a S l i m n ic,
B � cureş t i , 1 981 .' p. 30-32 ; 1 . H. Crişan,
Spiritualitatea geto-daci/or, Bucu reşt i , 1 986, p ,
41 7-430.
2 H. D u m i trescu, SCIV, 5, 1 954, 3 - 4, p. 399-
429 ; E. Comşa, Neoliticul de pe teritoriul
României, Consideraţii, Bucureşti, 1 987.
3 Săpături i ne d i te, cercetări R. şi E. Vulpe,
V. U rsac h i şi V. Căp i tanu.
4 1 . H. Crişan, Apulum, 6, 1 967, p. 1 1 1 - 1 1 8.
5 R. Vul pe, op. cit., p. 50 SCIV, 2, 1 961 , p.
1 23 N. Gostar, Cetăţile dacice din Moldova,
Bucureşti , 1 969, p. 1 8 O. Floca, Apulum, 9,
1 971 , p. 263 - 269 M. Turcu, Geta-dacii din
Cimpia Munterriei, Bucu reşti , 1 979, p. 142 -
143 M. Comşa, Cultură ş i civil izaţie l a Dună­
rea de Jos, 2, 1 986, p. 1 43 - 1 52 etc.
6 S. R. Owen, Pottery Techrrology - Prirrciples
arrd Reconstruction, Washington, D.C., 1 981 .
7 Varro, Res rust., l, 57, 2 C. Daicov i c i u ,
Cetatea dacică de la Roşia, Bucureşti , 1 954,
p. 1 3 1 , nota 4.
8 V. Sîrbu, lstros, 4, 1 985, p. 89- 1 26 Dacia,
N. S., 30, 1 986, 1 - 2, p . 91 - 1 08, unde se
află ş i bibl iografia p robl emei.
9 Exp. Bujor, Dacia, N . 5., 2, 1 958, p. 1 25 -
1 42 ; G. S i m ion, Thraco-Dacica, 1 , 1 976, p .
1 43 - 1 64 ; E. Moscalu, Ceramica daco-getică,
Bucureşti , 1 983, Jl. 1 87 ; M. l r i m i a, Th raco­
Dacica, 6, 1 985, 1 - 2, p. 75 -85 ; A. O. Ale­
xandrescu , Dac i a , N. S., 24, 1 980, p. 1 9 - 1 26
V. Sirbu, SCIVA, 34, 1 983, 1 , p. 1 3 - 25 etc.
1 0 O. Protase, Riturile funerare la daci şi daca­
romani, Bucu reşt i , 1 971 ; G h . Bich i r, Cultura ;
carpică, Bucureşti, 1 973 ; idem, Geto-dacii
dirr M untenia irr epoca romană, Bucu reşti ,
1 984 ; G h . Pop i l ian, Necropola daco-romană
de la Locusterri, Cra i ova, 1 980 ; 1. loniţă, Din
istoria şi civilizaţia dacilor liberi, l aş i , 1 982 etc.
11 Herodot, IV, 94.
1 2 V. Sirbu, lstros, 4, 1 985, p. 89-99.
13 Al. Vul pe. Th raco-Dacia, 1, 1 976, p. 1 93 -
21 5 ; E . Moscalu, Dacia, N . S., 21 , 1 977, p .
329- 340 ; 1 . H . Crişan, Apulum, 1 8, 1 980,
p. 81 - 87 ; V. U rs ac h i , Mem. Ant i q . , 1 2-14,
1 980- 1 982, p. 1 05 - 1 52 etc.
1 4 K. Hored t, C. Sera p h i m , Die priihistorische
Ansiedlung auf dem Wieterrberg bei Sighişoara­
Schassburg, Bon n, 1 971 ; A. Vu lpe, Eug.
Popescu, Dacia, N. S., 1 6, 1 972, p. 90; O.
Protase, op. cit. ; M. Babeş, Dacia, N.S.,
23, 1 979, p . 9 - 1 1 .
1 5 E . Morin, Dossiers d e I 'Archeologie, H istoire
et Archeologie, 66, Fontaine-les-Oijon, 1 982,
p. 6.
1 6 E. Comşa, in Omagiu lui Constantirr Daico­
viciu, Bucureşti , 1 960, p. 83 - 1 06.
1 7 L. G u i la i n e , Histoire et Archeologie, 66,
1 982, p. 64-72.
18 E. Morin, op. cit. , p . 6-7.
19 1. G . Fraser, La crairrte des morts dans la
religion primitive, Paris, 1 935.

77
www.cimec.ro
20 V. Sirb u , op. cit. , p 1 1 2, fig. 7.
21 Pentru problema in d iscuţie vezi M. E l iade,
Le Sacre et le Profone, Paris, 1 965, p . 1 37 - 1 81 .
D e ex., l a romani era i nterzisă i nc i nerarea
cop i i lor pînă la apariţia dentiţiei, cf. P l i n i u
Nat. hist., V I I I , 1 5.
Privitor la 1 ichidarea violentă a bătrînilor
22 vezi G . Dumezi l , Quelques cas anciens de
liquidation des vieillards, Histoire et survi­
vance, RIDA, IV, 1 950.
23 V. Sirbu, op. cit., p . 1 04 - 1 05.
24 M . E l i ade, Istoria credinţelor şi ideilor reli­
gioase, voi . 2, Bucureş t i , 1 986, p. 1 50.
25 ldem, De la Zalm oxis la Genghis-Han, Bucu­
reşti , 1 980, p. 1 83 - 1 92, ldem, Le Sacre et
le Pro(ane, p. 1 45 - 1 51 .
26 Titus Livius, De la fundarea Romei, voi 3,
Bucu reşti , 1 961 , XXII, 57, 6; Plutarh, Vieţi
paralele, voi 1 , Bucureşt i , 1 960, p 297
(Vita Themistocle, XIII).
27 J. Petrovic, Gomolava, Arheoloska nalaziste,
Novi Sad, 1 984, p. 50- 52.
28 V. Zi rra, St. Corn. Satu Mare, 4, 1 980, p.
68- 69, fig. 56/1 2.
29 J. - J . Hubl i n , Histoire et Archeologie, 66,
'1 982, p. 24-27.
30 C. E. Wi lson, B u l l et i n , Institute of Archaeo­
logy, n r. 1 8, U n i versity of London, 1 981 , p.
1 63 .
31 Ibidem, p . 1 50.
32 E. Morin, op. cit. , p . 6-7.
33 V Zi rn, Th raco-D tcica, 1, 1 975, p. 1 76
1 82 ; M. Babeş, Mem. Ant i q . 2, 1 970, p.
21 5 - 23 6 ; i d e m , SCIVA, 22, 1 971 , 1 , p.
1 9- 45 ; M. Mănucu-Adameşteanu, Peuce, 9,
1 984, p. 31 - 39 ; R. Vu l pe, 1 . Barnea, Istoria
Dobrogei, 2, Bucureş t i , 1 968, p. 24- 67.
34 D. Protase, op. cit., p. 61 -75.
35 M . Macrea , D. Protase, M. Rusu, Materiale,
7, 1 961 , p. 362- 371 ; L BS.rzu, Th raco­
Dacica, 1 , 1 976, p. 83 - S 1 ; D. Berc i u , 8uri­
dava dacică, 1 , 1 981 , p. 1 20 - 1 27.
36 D. N icolăescu-Piopşor, W. Wolski, Elemente
de demogra(ie şi ritual funerar la populaţiile
vechi din România, Bucureşti , 1 975, p. 49,
nota 5.
37 D. Protase, op. cit. , p. 1 5.
38 Al. Vul pe, op. cit. , p. 203.
39 V. U rsach i , op. cit., p. 1 06 - 1 07.
40 J. - J. Pautreau, H istoi re et Archeologie,
66, 1 982, p. 90.
41 Ibidem , p. 90.
42 V. Lica, lstros, 1 , 1 9EO, p. 1 77-1 62.
78
www.cimec.ro
43 V. Sirbu , op. cit., p. 1 1 2.
44 V. Z i rra, op. cit., p. 1 75 - 1 82.
45 V. Sirbu , op. cit., p. 9 3 - 95, cu b i b l i ografia
descoperiri lor.
46 N. Conovic i , G. Trohani, Revista de istorie,
41 ' 1 982, 2, p . 205 - 21 7 .
47 M. Babeş, Dac ia, N. S., 2 3 , 1 979, p. 1 0 ;
1 . H . Crişan, op. cit., p . 1 70 - 21 4 ; G . Tro­
hani, Ancient Macedonia, 4, 1 986, p. 661 -
666.
48 V. Sirbu , Sacrificii rituale de animale la
trac o-geto-daci, va apare in Arh Mol d , 1 5 ,
1 991 .
49 1. H. Cr işan, op. cit., p. 21 5 - 281 .
50 Vezi nota 9.
51 Z. Kal mar, SCIVA, 38, 1 987, 2, p . 1 66 - 1 74.
52 I b i d e m , p. 1 68.
53 V. Vas il iev, A. Z ri ny, Symr:: o �ia Th racologica,
5, M i ercu rea C i uc, 1987, p. 1 53 ; idem, Apu­
l u m , 24, 1 987, p. 91 - 1 1 7.
54 Al. Vul pe, Necropola hallstattiană de la
Ferigile, Bucureşt i , 1 967, p. 75-78.
55 J. F i l i p , Die Keltische Zivilisation und ihr
Erbe, Praga, 1 961 ; K. Pi eta , Die Prichoy­
Kultur, N itra, 1 982 ; Arheologija Ve ngri, 3 ,
Mo�cova, 1 986, p. 1 90 - 1 97.
56 C. E. Wi l son, op. cit., p. 1 27 - 1 69 .
5 7 L . Getov, Observations sur les rites funeraires
des Thraces aux epoques hellenistique et
romaine, in Actes du //' Congres international
de thracologie, t. 1 1 , Bucureşt i , 1 980, p. 219-
222; D. N . Kozak, Psevors'ka Kul'tura i Verhn'
omu Podnistrovi i Zahidnomu Pobuzzi, Kiev,
1 984, p. 85 -88 ; Z. Wozniak, Wschodnie
pogranicze Kul ' tury latenskiej, Wrool <.w-Var­
şov i a , 1 974, p. 74-82 ; M. Babeş, SCIA. 36,
3 , 1 985, p. 1 83 - 21 4 ; Gh. B i c h i r, Dac i a ,
N . S., 21 , 1 977, p. 1 67 - 1 98.
58 Cu excepţia necropolei de la Z i m nicea (A. D.
Alexandrescu, Dac i 2 , N. S., 24, 1 980, p. 1 9-
1 26) , unde unele morm i nte se d atează ş i
in sec. 1 1 i.e.n., l a geto-dac i i d i n spaţ i u l
extracarr:;atic n u m a i intil n i m necropole
incepind cu sec. 11 i.e.n., pe cind in spaţ i u l
intracarpat ic fenc menul e!te evident abia i n
a d o u a j u mătate a 2 e e l u i c ş i secol.
59 V. Zi rra, Dac i a , N . S., 20, 1 976, p. 1 57 - 1 58.
60 C. E. Wilson, op. cit. , p. 1 27 - 1 69.
61 Ibidem, p. 1 48 - 1 49.
62 Ibidem, p. 1 63 .
6 3 Ibidem, p. 1 49.
64 M. E l i ade, Le Sacre et le Profane, Paris, 1 965,
p. 1 56 - 1 58
A - LA SIGNIFICATION MAGICO-RELIG/EUSE DE CERTA/NES FOSSES DES E TABLISSfN ENTS ET CON. FLEXES
DE CULTE G f. TO-DACES
B - NOUVELLES REMARQUES ET HYPOTHESES CONCERNANT LES RITES, LES R/TUELS ET LES PRAT/QUES
FUN f.RAIRES DES G f.TO-DACES AU 11-e SI E CLE av. n.e. - 1-er SIE CLE de n.e.
(resume)
L'auteur consid�re que, afin de mieux etablir / ' uti/ite et identifier les significations de ces fosses, il
(out prendre en consideration /es crit�res suivants: a) la place et le groupement; b) la forme, les dimen­
sions et le fini; c ) la nature et l 'ordre du remplissage ; d) l 'inventaire et les o((randes.
Au cadre d'une etude plus vaste l 'auteur aborde les (osses dant /'inventaire et les o((randes consistent
en : 1 ) sque/ettes et parties de squelettes humains; 2 ) . ,debris d'incineration humaine. , ; 3) squelettes et por­
t ies de sque/ettes d'animaux; 4 ) « trousses » de figurines anthropo- et zoomorphes 5 ) vases ceramiques;
6 ) pi�ces de petites dimensions ayant une signification de culte; dans l 'etude ci-presente on ne discutera
que les deux premieres categories.
Les rites, les rituels et les pratiques (uneraires des Geto-Daces pendant les trois derniers siecles qui
ont precede la conquete romaine ont suscite dernierement de vives discussion; et controverses sans aboutir
pour autant d un consensus general, bien que le ph e., ,mene soit d'une importance toute particuliere pour
/ 'histoire de nos aieux. Sau( l'insu(fisance et la controverse concernant les decouvertes, le phenomene n'a
pas ete toujours regarde dans ses donnees reelles, en essayant « d'attenuer » la realite archeologique tout
en invoquant le stade de la recherche, le traitement global, indi((erencie des in(ormations, la consideration
de tous les ossements incineres des fosses comme humains, aux quels on pourrait ajouter m eme l 'introduc­
tion de certains criteres subjecti(s pour ce qui est du domaine (uneraire.
Apres avoir defini les notions de tombe, n ecropole, rites et rituels (uneraires, en aborde ces pheno­
menes dans la lumiere des donnees connues sur les Geto-Daces au 11-e siecle av. n.e. - 1-er siecle de n.e.
Pour l ' epâque de developpement maximum de la societe dace on n'a decouvert jusqu'd present aucune n ecro­
pole d'une importance quelconque pour le bas peuple, mais seu/ement quelques douzaines de tumuli d'incine­
ration qui appartiennent d des aristocrates-militaires, et de tres rares tombes planes d'incineration (admi­
ses selon des criteres (uneraires certains ).
Au fond, le cadavre pouvait etre traite de trois manieres principales : inhume, incinere ou exposef
abondonne (jete ).
L evidence archeologique des decouvertes concernant l ' etc.t des squelettes presente la situation sui­
vante: a) squelettes entiers dansfsans connexion anatomique; b) squelettes partiels dansfsans connexion
anatomique; c ) parties de sque/ettes; d) crânes ; e) os postcraniens isoles.
Leur aire de repandissement comprend presque tout le territoire de la Roumanie, le nombre total des
individus etant d peu pres 1 50. Bien que les en(ants soient majoritaires, il y a aussi des adolescents et des
adultes, hommes et (emmes. 11 n'y a que les vieillards qui manquent. On les a decouverts dans des fosses
en majorite circu/aire, autant ci l ' interieur des etablissements, qu'en dehors, isolees ou bien groupees.
En ce qui concerne leur signification , on pourrait (ormuler quatre hypotheses principales : a) ce sant
des tombes ordinaires ou l ' inhumation est un rite (uneraire principal (complementaire c / ' incineration ?);
b ) c e sant des tombes d'exception des individus qui n e devaient e t n e pouvaient pas etre incineres d cause
de certaines prescriptions religieuses ou d'une autre nature; c) ce sant des inhumations rituel/es /iees d
l 'adoration d'une deite ou d des pratiques (uneraires exigeant par(ois des sacri fices humains; d) ce sant le
resultat de certaines pratiques rituel/es d'expositionfdecomposition des cadavres. La premiere hipothese ne
peut pas s' imposer parce qu' il n'y a pas de preuves concluantes pour la soutenir, tandis que pour les trois
autres nous ne sommes pas encore d m eme de (ormuler une option ferme - il n 'y en a des e/ements pour
chacune; toute(ois, la derniere nous semble plus probable.
Pour ce qui est des significations des (osses cylindriques d « restes d' incineration humaine », il y a
trois possibilites: a ) ce sant des tombes ordinaires dans lesquel/es la quantite extremement reduite des
ossements est due d la cuisson intense et au dep6t partiei du bucher (ur. eraire; b ) ce sont des (osses rituel­
les liees d des pratiques (uneraires dans /esquelles on ne deposait que des parties de bucher (uneraire ou,
incidentellement, etaient entraines aussi des ossements humains, les restes incineres proprement dits etant
deposesfdisperses ailleurs ; c) ce sant des (osses /iees ci d'autres pratiques rituel/es - banquets et (etes
sacrees, sacrifices d'animaux, d'o((randes etc.
Les criteres (uneraires certains excluent la premiere hypothese; d'ailleurs la nature humaine de ces
ossements incineres, dans des (osses cylindriques, n ' est pas o;;suree par une expertise anthropologique pub­
/iee. Dane, tout en reposant sur les decouvertes archeologiques (aites jusqu'd present, on peut conclure:
a ) l ' inhumation dans les tombes et les n ecropoles ordinaires n'est pas pratiquee;
b) l 'incineration est prouvee d'une maniere indubitable seulement pour les tombes tumulaires et
quelques dizaines de tombes planes iso/ees ; dans des fosses rectangulaire (les os etant deposes dans des
urnes ou au fond des (osses ). Au 11-e siecle av. n.e. - 1-er siecle de n.e. , on n ' a decouvert , pour le bas
peup/e, ni des buchers d' incineration, des necropoles planes d' incineration, ni des zones « discretes >> (puits
profonds, grottes, marais etc. ) pour deposer les restes d. incineration, de sorte qu' il soit encore d prouver
/e postulat de l' incineration en tont que rite (uneraire principal des Geto-Daces;

79
www.cimec.ro
 c) pour un certa in pourcentage de Ia population, la pratique d'exposerfquitter Ies cadavres est sou·
tenue par des preuves concluantes: des squelettes tres recroquevilles, presque « plies >> ou dans des pos·
tions non-anatomiques, parties de sque/ettes, crânes ou os isoles sans traces violentes, dans des contextes
non-funeraires.
8ien qu'insolite, le phenomene de quitterjexposer les cadavres est prouve par Ies decouvertes archeo­
/ogiques et les observations ethnographiques et aussi par Ies sources ecrites d d'autres peuples antiques ou
populations « primitives ».
d) la pratique de certains sacrifices humains presents egalement dans les sources ecrites et con fir­
mes par les decouvertes archeologiques.
Tout ceci prouve qu'il s'est praduit des changements essentie/s dans les mentalites et les represen­
tations religieuses des Geto-Daces quant au monde de « 1 'au-dela » d la fin du 11 1-e siecle av. n.e. - la
premiere moitie du 11-e siecle av. n.e. Aussi est il plus correct de parter, pour le moment, de la maniere
de traiter les defunts et non pas d'enterrements, pour la grande majorite de la population.
8ien que les futures decouvertes soient appelees d eclaircir ces aspects tellement controverses, les
suggestions et les hypotheses doivent partir des donnees reelles et les questions specifiques doivent etre des
maintenant posees.
Traduction LIVIA SÎRBU

N OTĂ
Prezentul Studiu a fost trimis spre publicare la .. Acta Harghitensia" pe data de 2.1 1 . 1 987, iar
in iulie 1 988 am solicitat inapoierea lui deoarece nu erau şanse de editare a revistei.
Apoi, pe data de 10 august 1 988 el a fost predat spre publicare la . , Cultura şi civilizaţie la Dună­
rea de jos".
Intre timp, M. 6abeş a publicat - in SCIVA, 39, 1 988, 1 , p. 3-32 - un studiu pe aceeaşi temă,
unde aduce in discuţie o serie de descoperiri, indeosebi din Europa centrală, şi apoi tratează fenomenul
funerar la geto-dacii din epoca clasică.
Am păstrat textul anterior dactilografiat, fără a mai lua in discuţie unele opinii exprimate de M.
Babeş, deoarece in insuşi studiul nostru există o serie de noi observaţii şi ipoteze - ce se adaugă la �ele
anterioare (lstros, 4, 1 985, p. 89-1 22 ; Dacia N. S. 30, 1 986, 1-2, p. 91-108 ) - ce concordă, se drfe­
renţiază sau sint in opoziţie cu cele exprimate de cercetătorul amintit.
Din această cauză - Ia care se adaugă şi altele - ne rezervăm dreptul de a reveni asupra lui cu
alt prilej.

80
www.cimec.ro
 D E ".!C O P E RiR.I C. E: R.Tt

!�!a'�IZN l ",� 51AC.EA 'QC,HCUTUUII �� 'ftC.MLCTUWI C ltCIHCI &..O C:.iA

:i

j
i· f---11 �
5
� 1 1
..
a
4..
ol!
.. �
t;;
��
.
�. ..
"'
re -�
"' j ! ..�
�� j" --�� .: ��
�

S"i j
.. ..

t ;:
'!
:,: . ..

o- •
-� "' !1 . �
.. .. j l� =- · l u �;; �!:
r-:-+- '!tlll t. -'Di·ll i'.ca:n. .
..... . . . .
'o
--

'SiaC. 'II� U-n.-

.
. .
--

- �ee:. 7.e.n. - a.n .

. . . . .
. . . . . �GC. J.h.-n. -:J e.n,.
. . �ac:. .. i.Q.n. ( 'J

-.+.--r-
·- �•c. 1 .- •.o n
�e.c. ll... i] t e .ft
.
.

1-;-
. . . '
�.:. ,, _ 1-'l.. ll
.

1+ - --
_ -'--
. . . . ' .

.
1--�-i.c.c.. n.] ; .��.,.,.
.

.
. .

-;- r-- � ���-���" -!V-1'\

t;-t_.-ci-=r-
.
'
1
-
•
����
_ "::t t: c.. 'l\-1·�
- ��---;
-.-- . .

i-t.-n
r7-t-�+-
. . .

CD i1tc. T1 - i.e.f'\
. . . . -

. .
\IK. m - 1 e. 11.
MC-1.· l e n
.... . . . .
. . . . .
1 . . -...c- ; , .,_ -1 "·""
1 •
'
-�� 8- T ic.n
f--.ţ-J-+-1 _;
T
. .

-'-«.- tn--�
r.-
. .
. . .

•
. .

1 • .
- �c.- 0-iic.l\.
.

i .

1 •

: --f- P-
.
'

..._ - �n.
.

O E'OC O P E �.;�, ifo.JCCR.Tf

�iG. i

Fig. 1 Tabel cu descoperirile de schelete umane din sec. 11 i.e.n - 1 e .n . din Români a .

Fig. 1 Tableau des di:couvertes de sque/ettes humains aux 11-e siecles av, n.e. - 1-er siecle d e n.e., en
Roumanie

www.cimec.ro
.,...-
.--- -�- ---- ----- - - - · · ·- - - --- ---

\\.

\
(�

P.

Fig . 2
.
Harta c u răspîn d i rea tipuri lor d e înhumări ş i inci nerări u mane d i n sec. I l î. e n . - 1 e . n . ; A ­
î n h u mări în aşezări , B - înhu mări în gropi izolate, C - înhu mări în . ,cîm puri " d e gropi , D ­
oase incinerate în . ,cîmpuri de gropi " , E - oa!e incinerate în aşezăr i ş i gropi izolate, F -mor­
mi nte t u m u lare de i n c i neraţie.
1 Berea , 2 Bîzdîna, 3 Brad , 4 Braşov, 5 Bratei , 6 Bucureşti-Dămărcaia, 7 Bucureşti-Te i , 8
Bucu reşti - . , Z i d u r i între v i i " , 9 Buneşti Avereşt i , 1 0 Căţelu-Nou , 1 1 Gele i , 1 2 Cetăţen i i d i n
Vale, 1 3 Chirnog i , 1 4 Cioran i , 1 5 Cîndeşti , 1 6 Cocon i , 1 7 Cugir, 1 8 Du lceanca 1 9 Grădiştea,
20 Lăce n i , 21 Moigrad , 22 Ocniţa, 23 Oradea, 24 Orbeasca, 25 Orlea , 26 Pisc u l Crăsan i , 27
Poiana, 28 Popeşt i , 29 Radova n u , 30 Răcătău , 31 Sighişoara-Aibeşti , 32 S ighişoara, 33 Sfîntu­
Gheorghe, 34 Snagov , 35 Ş i mleul S i lvan i e i , 36 T i l işca , 37 Valea Popi i , 38 Vărăşt i , 39 Vlăd iceasca,
40 Sprîncenata, 41 M iercurea Ci uc-Jigod i n Băi , 42 Sint i m bru , 43 Dum brava. 44 Bord uşa n i , 45
Ostrov u l Ş i ni i an , 46 Şura M ică.

Fig. 2

Carte du repandissement des types d' inhumations et incinerations humaines des 11-e siecle av. n.e. -
1-er siecle de n.e. ; A - inhumations dans des etablissements; 8 - inhumations dans des fosses
isolees ; C - inhumations dans des « champs >> de fosses; D - ossements incineres dans des « champs »
de fosses; E - ossements incineres dans des etob/issements et des fosses iso/ees; F - tombes tumu­
/aires d' incineration.

82
www.cimec.ro
 MATERIALU L OSTEOLOG i e D I N AŞEZAREA
G ETO-DACĂ DE LA VLĂD ICEASCA (VALEA
A RGOVEI); DATE ZOOARH EOLOG ICE
M i rcea Şt. Udrescu

Materialul osteologie ani mal care face obiectul l ucrăr i i de faţă provi ne d i n aşe­
zarea geto-dacă (sec. I I I - 1. i.e.n. ) de la Vlăd iceasca 1. Au fost identificate 2264 de piese
osteologice, d i ntre care 1 905 au fost atribuite mamiferelor (tab. 1 ).
Bos taurus. Cu un procent de peste 40% d i n totalul fragmentelor osteologice de
mamifere identificate, bovi nele domestice au reprezentat specia de bază in economia
comunităţi i de la Vlăd iceasca. Coarnele femelelor erau de regulă mici şi puţin cu rbate.
Cele ale masculi lor erau mai bine dezvoltate şi prevăzute uneori cu si loane puternice
(caracter de sex � ! ). Cele cîteva tal i i (6 ) care au putut fi calculate au oferit o medie
de 1 1 6,7 cm., valoare "artificial" ridicată, datorită unui exemplar "de excepţi e" pentru
această perioadă: 1 30,4 cm. (tab. 3,4 ) .

Studi u l virstelor de sacrificare a ani malelor a relevat un comportament de exploa­

tare a bovi n elor acceptabi l d i n punct de vedere economic, care asigu ra reprod ucerea şi
chiar lărgi rea turmelor de ani male ; 30% d i ntre ani m ale au fost sacrificate pentru consum
in i ntervalul 1 8- 24 luni, raportul i matu r/matur fiind aproxi mativ egal (tab. 2. ).
Ovis- Capra. Plasate pe locul al doi lea ca n u măr de fragmente osteologice identifi­
cate, ovicapri nele au reprezentat o componentă de bază in al i mentaţie. Oile au fost mal
bine reprezentate decît caprele. Coarnele oi lor, in general de m ici d i m ensi u n i , erau aproape
triunghiulare in secţiune. Un fragment de craniu proveni t de la un exemplar ad ult pune
problema existenţei formelor acorn ute ; de altfel, prezenţa lor era un fapt bine documentat
pe o arie largă in această perioadă i storică. Prezenţa u n ui fragment de cran i u de la un
exem plar ad ult, cu suturile craniene închise, avind doar un cep de corn, pune problema
proven ienţei sale de la un exemplar castrat. Tn nici un caz n u se poate însă vorbi de o
practică sistematică a castrări i berbeci lor, aceasta făcînd u-se probabi 1 n u mai foarte rar.
Talia medie a oi lor (57,9 cm, N =1 1 ) era sub valoarea pentru această perioadă
istorică atit in Cîm pia Română 2 , cit şi in partea de est a ţării 3• Dacă avem in vedere
i m portanţa pe care locuitori i aşezări i o acordau creşteri i bovi nelor, atunci nu trebuie să
surprindă eventuala l i psă de preocupare pentru "selecţionarea" exem plarelor mai repre­
zentative (tab. 5. ) .

Stud i u l virstelor la care se făcea sacrificarea ani malelor a evidenţiat faptul că, dacă
ani malele nu erau sacrificate pînă la vîrsta de un an, atunci ele erau ţ i n ute m::1i m u lţi
ani, fiind consu mate probabi l odată cu d i m i n uarea cali tăţi i şi cantităţii prod uselor lor sau
a ferti l i tăţi i. Un raport relativ egal i matu r/matur reflectă preocuparea pentru menţinerea
şi lărgi rea turmelor. Foarte probabil ca majoritatea ani malelor sacrificate în i nterval u l
3 - 1 2 luni s ă fie reprezentate de s u rplusul de ani male mascu le, la care s-ar putea adăuga
şi exemplarele accidentate şi deci sacrificate de necesitate.

83
www.cimec.ro
 Caprele au fost în registrate in proporţie net mai m ică decit oi le. Cele citeva tal i i
calculate pe baza metapod i i lor (3 ) a u oferit o med i e d e 67,8 cm, valoare mai mare
decit ceea ce s-a intilnit in mod curent in aşezări le d i n această perioadă i storică. Ca in
toate aşezări le geto-dace studiate pînă in prezent şi care au oferit o cantitate suficientă de
material osteologie, au fost su rprinse cele două tipuri de coarne de capră : săbiate şi răsu­
cite (prisca şi aegagrus ).
Sus domesticus. ln cazul in care eşantio n u l e reprezentativ, frecvenţa relativ red usă
in care au fost înregistrate sui nele, sugerează faptul că specia era uti l izată in al i m en­
taţia comunităţi i pe un plan secundar in raport cu bovi nele şi chiar cu ovicapri nele. Stu­
d i u l virstelor de sacrificare a ani malelor a relevat, cu excepţi a i nterval u l u i 9 - 1 2 l u n i , o
repartiţie relativ i niformă a sacrificări lor incepind cu virsta de 4 l uni pînă in i nterva l u l
2- 3 a n i . Peste această visrtă n u erau ţ i n uţi probabi 1 decit reprod ucători i masculi (tab. 6 . ) .

Equus cabal/us. Deşi există indici i certe cu privi re la folosi rea cal u l u i şi in ali men­
taţie, ponderea sa in ceea ce priveşte această util izare era foarte mică. Cele două tal i i care
au putut fi calculate pe baza metapodi i lor (1 34,9 şi 1 39, 9 cm ), se încad rează in l i m i tele
de variabi litate pentru cai i din această perioadă d i n Cîm pia Rom ână, prima tal ie fiind
mai apropiată de cai i "obişn uiţi", folosiţi in mod curent pentru diferitele m unci în gos­
podărie, iar cea de a doua fiind mai apropiată de cai i de "elită", utilizaţi pentru călărie4•
Canis familiaris. Proporţia relativ mare a resturi lor osteologice de cîi n e se expl ică
prin aceea, că in două d i ntre com plexe au apărut mai m u lte piese scheletice provenite
de la două exem plare diferi te, Cele 4 tali i , care au putut fi calculate, au oferit o med ie
d e 51 ,4 cm., valoare plasată către l i mita inferioară de variabilitate pentru cîi n i i din perioada
geto-dacă.
Vînătoarea. Procentul mare al fragmentelor osteologice de cerb (9,4% ) se explică
pri n prezenţa în u n u l d i ntre com plexe a fragmentelor osteologice provenite de la 4
exem plare de virste diferite (tab. 7. ). Alături de cerb, mistreţul, căprioara şi iepurele
au fost speci i vinate în mod constant de către membri i com unităţi i de la Vlăd iceasca.
La acestea se adaugă lupul , bursucul, castorul şi bou rul. Prezenţa bourului la acea vreme
în Cîm pia Rom ână, nu trebuie să surprindă. El a fost surprins in toate aşezări le geto­
dace, cercetate d i n pu nct de vedere zooarheologic. Chiar dacă ţi nem cont. că u nele d i ntre
piE'se ar putea proveni accidental d i n nivel u l gumelniţean, pe care m ulte d i ntre complexe
îl perforează, rămîn suficiente pi ese cu proveni enţă certă, care confirmă prezenţa bourului
şi vinarea sa şi in aşezarea de la Vlăd iceasca. Identificarea resturilor d e peşti de d i men­
siuni şi speci i variate, sugerează valorificarea u nei resu rse abundente in apele l i n iştite ale
Mostiştei ; la aceştia se adaugă şi unele speci i de păsări de baltă.
*

Stud i u l acestui material osteologie ani mal a relevat u nele particularităţi ale gospodă­
ri ri i ani malelor in aşezarea de la Vlăd iceasca. :
- procentul rid icat al fragmentelor osteologice de Bos tau rus în com paraţie cu cel
al celorlalte speci i domestice i m portante în ali mentaţie (ovicapri ne, sui ne ), ar putea fi
pus in legătură cu i m portanţa mai mare, pe care locuitori i aşezări i o aco rdau acestei specii
in economia aşezări i ;
- tali a bovinelor n u se deosebeşte de valorile în registrate in celelalte aşezări geto­
dace d i n Cîm pia Român ă ; in schi mb, valoarea mai m ică a taliei oilor a fost pusă în legă­
tură cu faptul că acestea se aflau pe u n plan secundar de i nteres in raport cu bovinele.
- repartiţia virstelor la care s-a făcut sacrificarea princi patelor speci i domestice
sugerează preocuparea pentru exploatarea prod uselor secundare (lapte şi forţă de m uncă
la bovi n e, lapte şi lină la ovi n e ) şi pentru menţinerea şi lărgirea turmelor ;

84
www.cimec.ro
 - au fost vinate, deşi in proporţie d i ferită, majoritatea speci ilor de mamifere care
puteau fi întîlnite in zona înconjurătoare a aşezări i ; la acestea s-a adăugat sporadic şi peş­
tele, care se găsea la acea vreme d i n abundenţă in apele d i n im prejurimi.

Tabelul 1 .
REPARTIŢIA NUMERICĂ ŞI P ROCENTUALĂ PE SPECII A FRAGM ENTELOR
OSTEOLOGICE IDENTIFICATE

SPE C I A 1 N umăr
fragmente
%

Bos tau rus 81 7 42,9

Ovis-Capra 41 0 21 ,5
Sus domesticus 258 1 3 ,6
Equ us caballus
Canis fam i liaris
1
1
69
90+
3 ,6
4,7
Cervus elaphus 1 80++ 9,5
Sus scrofa 16 0,8
Capreolus capreolus 29 1 ,5
Lepus europaeus 20 1 ,1
Canis lupus 5 -
Vulpes vul pes 2 0,5
Meles meles 2 -
Castor fiber 1 -

Bos prim igenius 6 0,3

Aves 55 -
Pisces 304 -

Total mam ifere - ---- --

1 905 1 00,0
Total piese identificate 2264 -
x Două gropi cu mai m u lte fragmente d i n cite un schelet
xx O groapă cu mai m u lte fragmente provenite de la 4 exemplare

Tabelul 2 :
REPARTIŢIA PROCENTUALĂ PE CATEGORII D E VIRSTĂ A SAC RI FICI ILOR LA
PRINCIPALELE SPECII DOM ESTICE
8os taurus
Pînă la 6 l u n i
6 luni 3 ,9
6-12 luni 7 ,7
1 - 1 ,5 a n i 7 ,7
1 ,5 a n i 1 9,2
1 ,5-2 a n i 1 1 ,5
2-2,5 ani 3 ,9
2,5 ani
2,5-4 ani 1 1 ,5
peste 4 ani 34,6

85
www.cimec.ro
pină la 3 l u n i 2,7
Ovis-Capra

3 luni
3-6 luni 1 8 ,9
6-12 luni 1 6,2
1 an 1 0,8
1 -1 ,5 a n i 2, 7
1 ,5 - 2 a n i 5,4
2 ani 2,7
2-3 a n i 1 3 ,5
peste 3 a n i 27,0

pînă la 6 luni 20,0

Sus domesticus

6 luni 1 1 ,4
6-9 luni 5,7
9-12 luni 2,9
13 luni 1 1 ,4
1 3 -1 8 l u n i 1 7,1
1 ,5 -2 a n i 8,6
2 ani 1 1 ,4
2-3 a n i 8,6
peste 3 a n i 2,9

Tabelul 3 :
DIMENSIUN ILE M ETAPODIILOR DE BOS TAU RUS
-------- - ·

Metacarp Metatars

mx. 1 98 1 95 1 79 1 n.5 237,5 (208)

55,5 64,5 53,5 56 53 ,5
Lung.

29,5 33 27,5 32 31 26
Lat. prox. 48

55 64 54 58 52,5 54
Lat. d iaf.

1 2/1 x 1 00 1 4,9 33,1 29,3 31 ,6 22,5 23 ,1

Lat . d ist.

1 3/1 x 1 00 28, 0 1 6 ,9 1 5,4 1 8,0 1 3 ,1 1 2,5

1 4/1 X 1 00 27,8 32,8 30,2 32,7 22,1 26,0
Sex F c F M c c

1 1 8,4 1 1 9,5 1 07,0 1 1 0,8 1 30,4 1 1 4,2

Tal i e (coef.
Ţa lkin)
F = femela; M = masc u l ; C = castrat

Tabelul 4:
VARIABILITATEA Ş I MEDIA D IMENS I U N I LOR LA BOS TAU RUS
N 1 Lim. 1 X 11 / N 1 Lim. X

Corn
Diam. mx. bază
1 47-73 1 54,0 1 La�i��t. / 14 1 52,5-65 57,9

86
www.cimec.ro
 7 37-53 41 ,8 1
6 1 40-208 1 60,2 14 56-68 61 ,9
Diam. m i n . bază 1 Astragal
Circumf. bază Lung. lat

8 68-82 77,6 2 1 23,5-1 32,5 1 28,0

H u merus Calcaneu
Lat. d ist. Lung. mx.

255,5 266,5 261 ,0 49 52- 67 58,0

Falanga! 1
2
Rad i us

2 255,5-266,5 261 ,0 49 52-67 58,0

Lung. mx. Lung. lat.

11 70-87,5 79,1 49 24,5-36 30,0

Lung. mx. Lung. lat.

10 65- 79 72,0 44 21 -30 25,2

Lat. prox. Lat. prox.

2 34,5-40 37,2 48 23,5 - 34 28,2

Lat. supr. art. Lat. d i af.

2 65,5-72 68,7
Lat. d ist.
1
Lat. d i af.
Lat. d i st.

N = n u măr de p i ese Li m . = L i m ite de variab i l itate X = med i a

Tabelul 5 :
VARIABILITATEA ŞI MEDIA DIMENSIUN I LO R LA OVIS-CAPRA

1 N 1 Lim. 1 X 11 1 N \ Lim. \ X
Ti bie 0-C 1
6 40,5-48,5 45,9 8 24-28 25,4
Man d i bulă 0-C

6 63 -72 67,3
M l - Ma Lat. d ist. 1
Pl - Ma Metacarp 1

1 1 0,5-124 1 1 6,3
11 O .a. 1
H umerus
Lat. d ist.
1
7 24- 33
1 28,7 Lat. prox.
Lung. mx. 1
1

1 Lat. d i af.
6
5
1 20-23
1 2,5-14
21 ,5
1 1 3,1
3 1 30 - 1 44 1 35,3 Lat. d ist. 5 32-24 23,2
Rad ius

3 28-29 28,5 Metars O.a. 1

Lung. max. 1

3 25 -26,5 25,8 Lung. mx. 5 1 1 8 - 1 33 1 27,7

Lat. prox.

3 15-16 1 5, 3 Lat. prox. 4 1 9,5-20,5 20,1

Lat. supr. art. 1
1 2,8
3 25,5 -26 5 1 1 -14 1 1 ,7
Lat. diaf.

5 21 -24,5 23,2
1
Lat. dist. Lat. d i af.
Lat. d ist.
1

N = n u măr de p i ese L i m . = l i m i te de variab i l i tate X = media

Tabelul 6 :
VARIABILITATEA Ş I M EDIA DI MENSI U N I LOR LA SUS DOMESTICUS

1 N 1 Lim. X 11 1 N 1 Lim. 1 X 1
1 1
Maxi lar
M l - Ma 3
1! 53 - 60 57,0 1 H u merus
Lat. d ist. 5 34-40 37,4

2 33 - 34 33,5 5 25,5- 31 28,1

Mand i bulă Ti bie
Pa- P4
Ml- M a 2
1
64-69
97
66,5
-
1
Lat. d ist.
Astragal
6 37,5-41 39,4
1
2 29-33 31,0
!
Il 1
Pz - M a Lung. mx.
L M3

N = n umăr d e piese; L i m . = l i mi te de variab i l itate; X = med i a

87
www.cimec.ro
 Tabelul 7 :
VARIABILITATEA ŞI MEDIA DIMENSIUN I LOR L A CERVUS ELEPHUS
N 1 Lim. X 11 N L im. ! X

Mandibufă
M l - Ms
11
'

3 80-84 82,3
1 Metatars
Lat. prox. 4 1 36-42 38,9
H u m erus Lat. d ist. 3 46-53 ,5 49,5
Lat. d ist. 6 58-67 61 ,6 Fala nga 1
Metaca rp Lung. lat. 7 58,5-70 62,9
Lat. prox. 8 40,5-48 44,4 Lat. p rox. 7 20,5-26 23,1
Lat. d i st. 1 2 47,5-52 49,7 Lat. diaf. 7 1 6,5-22,5 1 9,3
Astragal Lat, d i st. 7 20-26 22,5
Lung. lat. 4 55,5-63 59,6
1
N = n u măr de piese; Li m . = l i mite de variabil itate; X = media

NOTE BIBLIOGRAFICE
1. Materialul osteologie animal ne-a parvenit
pentru studiu prin amabilitatea arheologilor
Done Şerbănescu şi Georgel Trohani, cărora
l e aducem mulţu m i r i şi pe această c a l e ;
2 . M. Ş t . Udrescu, Que/ques prob/emes de
zooarch�ologie concernant la p�riode g�to-dace
dans la Plaine Roumaine, Dacia, N. S., Tome
XXIX, 1 - 2, 1 985, p. 1 29 - 1 32, Bucarest ;
], S. Haimovici, L' elevage et la chasse chez les
g�to-daces, in J, Matolcsi ed. " Demestikations­
forschung und Geschichte der Haustiere " ,
Budapest, 1 973, p. 257-262;
4. S. H a i movic i , Caract�ristiques des chevaux
des getes decouverts dans la n�cropole de Zim­
nicea, Dacia, n.s., Tome XXVII , 1 - 2, 1 983, p .
79-1 07, Bucarest.

LE MATE RIEL OSTE OLOGIQUE ANIMAL DE L' E TASL/SSEN.ENT GETO-DACE DE VL AD/CEASCA (VALEA
ARGOVE.I ); DONN f.ES ZOOARHf.OLOG/QUES.
( Re s u m e)
L'article pr�sente les r�su/tats d'une �tude portant sur un �chantil/on de 2264 pitces ost�ologiques
provenant de 1' �tablissement g�to-dace ( /It-• - t-•• siec/es av. n.e. ) de Vlădiceasca.
Il convient d'expliquer le taux �/ev� de fragments ost�ologiques de Sos taurus en liaison avec l 'im­
portance r�lativement plus grande attribu�e a cette espece dans / ' �conomie de l '�tablissement. Aucune diff�­
rence n ' a pu etre relev�e entre les tai/les des Sos tau rus de Vlădiceasca et de ceux qui ont �t� d�couverts
dans d'autres �tablissements g�to-daces de la Plaine Roumaine. Par contre, les tai/les relativement inferieures
d'Ovis aries semb/e prouver /eur position s�condaire par rapport a Sos taurus. La r�partition des ages de
sacrification de principales especes domestiques indique / 'existence d'une pratique de / 'exploitation de pro­
duits s�condaires (le la it et la force du travail du Sos tau rus, le la it et la laine d'Ovis aries ). La chasse
a du etre une activit� occasionelle.

88
www.cimec.ro
CONTRI BUŢI I PRIV I N D C E RAM ICA ROMANĂ
DE LA DUROSTO RU M (11)
Crişan M UŞEŢEAN U
Dan ELEFTERESCU

In cele ce u rmează vom cont i n ua să prezentăm forme ceramice de la Durostorum

in cad rul unor complexe închise care să asigure o incadrare cronologică mai precisă. Com­
plexele au fost descoperite intr-o zonă aflată pe malul Dunări i de unde incepind cu mulţi
ani in urma au ieşit la iveală un n u măr mare de cu ptoare, gropi pentru scos l utul şi fin­
tini . Peri metrul este u n ul d i n carti erele ceramice ale Durostorului.
Din n u mărul mare de complexe cercetate am ales pentru rindurile de faţă, patru
d i ntre ele, n u merotatE' G8, G1 1 , G 1 7 şi G 1 8, alegere făcută in funcţie de cantitatea
de piese pe care le conţi neau sau de reperele cronologice mai sigure avt.te, spre exem pl u
in G 1 7 au fost descoperită o monedă de bronz de la Caracal la. Gropi le prezentate vin
să se adauge celor deja cunoscute d i n zonă 1 •
ln ceea ce priveşte ceramica d i sti ngem mai m ulte grupe specifice zonei . Cantitatea
cea mai mare o formează piesele executate d i n argila den u mită de noi in mod conven­
ţional n r. 4. Ea este de culoare cărămizi u-găl buie sau cărămizi u deschisă atit la s u prafaţă
cit şi in spărtu ră, pastă fină, consistentă, omogenă cu un aspect nisi pos, in general arde­
rea este bună. Argi la are in com poziţie m ică aurie, precum şi n u meroase particule de fier
şi calcar. Firnisul puţin l ucios şi neaderent variază de la roşcat la castani u roşcat. Se
observa gol u ri lăsate de particulele organice d upă ardere. La unele vase se constată u n
viciu tehnologic, coacerea prea rapidă, inai nte ca piesele să fie bine uscate ceea c e d uce
la fisurarea lor.
O altă grupă ceram ică notată cu n r. 9 caracteristică vaselor de bucătărie, are o pastă
zgrum ţ_uroasă, in general de culoare al b-găl buie atit la suprafaţă cit şi in spărtură, fără
firnis. In general este bine arsă aspră la pipăit, avind in compoziţie pietricele in n u măr
mare, paiete de mica şi rare u rme de oxid de fier. Tehnica de preparare a acestei paste
n u este specifică n umai Durostorul ui ea este larg cunoscută in i m peri u, fiind folosită la
vasele de bucătărie. Ceramica d i n această grupă a fost executată şi ea pe loc.
Vasele a căror pastă n u îşi găseşte corespondentul in grupele a m i ntite şi cărora le
vom �ace o descri ere amănunţită sint in cea mai mare parte piese de l ux.
In ceea ce priveşte den u m i rea vaselor, problemă care a stirnit d i scuţii apri nse şi
controverse, am ales calea care ni s-a părut pentru moment cea mai bună, ad ică den u­
m i rea lor cu termeni folosiţi in l i m ba română şi pe cit pos i b i l i dentificarea lor cu
termenul p ropus de Werner H i lgers ca folosit de romani 2•
Am împărţit vasele prezentate d upă util izarea lor in viaţa de zi cu zi, ca vase
de bucătărie, vase de servit şi vase de transportat şi d epozitat ali mentele, alte piese
ceramice.
Groapa 8 (G8 ) a fost cercetată in 1 983, ea se afla in d reptul l u i G1 şi G2 şi la
origi ne a fost o fîntînă, folosită u lterior d rept g roapă menajeră. Fîntîna, in momentul in

89
www.cimec.ro
 care am descoperit-o se păstra pe o adinci me de 1 30 cm, ea era căptuşită cu bolovani d e
calcar nefasonaţi p e două rinduri şi avea u n d iametru de 76 cm.
Pe lîngă piesele recoltate au mai apărut oase de ani male, coch i l i i de melci, cenuşă,
cărbuni, fragmente de obiecte d i n fier, fragmente de sticlă (probabi l trei pahare şi un
Jacri mari u ) fragmente de ţigle şi cărămizi, precum şi fragmente de amfore cărora n u li
s-a putut reconstitui profilul. Vasele recoltate se im part in u rmătoarele tipuri :
VASE DE BUCĂTĂRIE

Nr. 1 -2.
Cratiţe

Pastă locală n r. 9, putern ice u rme de funi ngi ne.

Buza pornită obl ic şi evazată, pansa rotunj ită, fu nd ul tăiat d rept.

Nr. 1 . Fragmentar. Dg 202 m m ; d b 67 m m ; 1. 84 m m . lnv. 2825.

N r. 2. Fragmentară. Dg 230 m m ; 1 ac. 92 m m . lnv. 2824.
Forma are o largă arie de răspînd i re in provi nci i le d unărene. ln Pannonia Inferior
este datată in veacurile I l - I I I, in Dacia I nferior este cunoscută in aceeaşi perioadă de
t i m p 3 • �a Troesm i s şi in centrul de la Hotniţa vasul are asigurată aceeaşi datare relativ
largă �. I n castrul de la Carnuntum din Pannonia Superior apare intr-un n ivel din veacul
al Il 1-Jea 5 •

N r. 3 - 6.
Platouri

Pastă locală n r. 9, urme de fun i ngi ne.

Buza trasă d rept, cu patru canel uri, corpul are pereţii oblici, i ar baza tăiată d rept.

N r. 3. Fragmentar. 1 40 mm. lnv. 281 0.

N r. 4. Fragmentar. Dg 1 80 m m ; d b 1 50 m m ; 1 38 m m . lnv. 281 1 .
N r. 5. Fragmentar. Dg 21 0 m m ; d b 1 40 m m ; 1 40 m m . lnv. 2809.
N r. 6. Fragmentar. Dg 230 m m ; d b 1 80 m m ; 1 44 m m . lnv. 281 2.
Un vas cu o largă răspînd i re in i m peri u atit in Occident la Trier şi Bad Wi m pfen
d i n prima ju mătate a veacului al I l-lea •, cit şi in zona provi nci i lor d unărene in Pan no­
nia şi in Dacia Inferior in secolul al I l-lea 7, in centrele de lîngă N icopolis ad Jstrum,

storum acest vas se regăseşte atit in G7 9 cit şi in G1 1 , n r. 5 - 6.

la Hodniţa cit şi la Novae şi Troesmis in a doua j u mătate a secol u l u i la I l-lea 8 • La Duro­

N r. 7.
Oală

Pastă locală n r. 9, u rme de funi ngine.

Fragmentară. Dg 1 60 m m ; 1 ac. 78 m m. lnv. 2806.
Identică cu exemplare descoperi te in G1 1 , n r. 1 5 şi G1 7, n r. 2.
Oala este deja cunoscută la Durostorum in mai m ulte complexe datate d i n prima parte
a veacului al I l-lea şi pînă in pri ma parte a cel u i următor 1 0•

N r. 8 - 1 0.
Ulcioare trilobate

Buza treflată, toarta trifidă, corpul bombat in partea su perioară şi decorat cu canel uri,

Pastă locală n r. 9.
fund ul este tăiat d rept.

N r. 8. Fragmentar. Lg 1 07 m m ; d b 80 mm. lnv. 2821 .

N r. 9. Fragmentar. Lg 80 m m Jnv. 281 9.
N r. 1 0. Fragmentar. Lg 81 m m Jnv. 2820.

d i n categoria lagoena 11 • Deja găsit la Durostorum in G2, vasul se datează in Moesia in

Den u mită in mod obişn u i t oinochoes, H i lgers le consideră ca făcînd parte totuşi

secolul al I l-lea, 12 deşi el are in i m periu o viaţă m ult mai l u ngă 1 3•

90
www.cimec.ro
N r. 1 1 .
Capac

Pastă locală n r. 4.
Formă conică, capacul are !n partea superioară o apucătoare in formă d e buton cili ndric.

D 1 1 0 m m ; 1 25 mm. lnv. 281 5.

Profile s i m i lare de capace, denu mite de romani operculum, sint frecvent descoperite
in mai toate aşezări le romane spre exemplificare amintim lotul mare de exem plare d i n
Oltenia publicate din veacurile 1 1 - 1 1 1 14• Sintem, de altfel, cu totul de acord cu remarca
l u i Mercedes Vegas că in ceea ce priveşte capacele se observă o i mobi litate a evoluţiei
formelor pe o perioadă l u ngă de t i m p d i n secolul 1 şi pînă in IV 1&.
VASE DE SERVIT

n r. 1 2
Castroane

Terra sigil lata, fragmentar, Drag. 37 ; Deco r : ş i r alternant de ove şi rozete (L. Nagy,
p. 31 1 , fig. 5 ), in d u b l u feston (Nagy, fig. 2 ), flori trilobate (Nagy, fig. 1 ) , frunze de
viţă de vie (Nagy, fig. 4 ) . Atel ier Siscia. Dg 21 2 m m ; d b 60 m m ; H 1 22 m m .
L . Nagy datează acest atelier intre 1 20 - 1 60 e . n . , B. Rutkowski exti nde d u rata
= = =

N r. 1 3 - 1 4.
atel ierului şi la inceputul veacului u rmător 1 6•

două şenţui ri, fundul este tăiat d rept. Grupa ceramică n r. 4, fi rnis de bună calitate,
Buza d reaptă cu o şenţuire pentru capac, corpul hemisferic, este despărţit de b uză prin

N r. 1 3. Fragmentar. Dg 1 50 m m ; db 90 m m ; 1 50 mm. lnv. 2802.

aderent de culoare castanie.

N r. 1 4. Fragmentar. Dg 1 70 m m . lnv. 2801 .

Den umi rea sa in epoca romană pare să fie după H i lgers acetabulum, paropsis, catinus
sau lanx, pi ese care foloseau la servitul mesei 17•
Există analogi i la Troesmis şi la Histria in nivele datate de Al. Sucevean u in pri­
mele trei sfertu ri ale secol u l u i al 1 1-lea, la fel ele sint datate şi in nord ul Mări i Negre. 18
În Oltenia acest tip este plasat in a doua jumătate a veacului al 1 1-lea şi inceputul cel ui
u rmător 1 9• J. W. Hayes prezintă o formă asemănătoare de la inceputul seco l u l u i al 1 1-lea,

serie mare şi in G1 8, n r. 1 - 8.
aceiaşi datare o au piese provenind de la Heidel berg. 2 0• Castronul se regăseşte intr-o

Nr. 1 5.
Buza îngroşată şi evazată, in partea superioară o şănţui re, corpul are pereţi i rotunjiţi la

Pastă locală n r. 4, fi rnisul castani u de bună cal i tate, aderent nu acoperă tot vasul.
la partea i nferioară, fun d u l este i nelar şi profilat.

Fragmentar. Dg 224 m m ; d b 80 m m ; 1 67 m m . lnv. 2823.

Analogi i se găsesc atit in Daci a Inferioară in veacul al 1 1-lea, cit şi la Troesmis in

N r. 1 6.
primul sfert al secol u l u i al I I I-lea 2 1•

U meri i vasului puternic arcuiţi spre i nterior, buza evazată uşor şi ornamentată la exterior

Pastă locală n r. 4, fi rnis maroniu, aderent, nu acoperă in exterior tot vasul, in i nterior
de o şenţuire.

Fragmentar. Db 280 mm ; 1 ac. 96 m m . lnv. 2822.

u rme de toci re.

Ti pologie ii regăsim analogi i în nord u l Pontului Euxin la Chersones în veacurile

1 1 - 1 1 1 22 , la Olbia şi Mi rmekion la sfîrşitul seco l u l u i 1 şi în primele trei deceni i ale veacului
u rmător 23• Origi nea lui d i n punct de vedere morfologic pare să fie vasele d i n atelierele
microasiatice, o formă apropiată există în ceram ica de la candarli publicată de S. Loeschke 24,

91
www.cimec.ro
 execuţia exemplarul u i nostru este însă departe de prototipuri. Forma este cunoscută şi
in sudul Dunări i la Pavli keni e şi la H istria la sfîrşitul secolului al 1 1-lea, precum şi la Duro­
storu m in G7 d i n prima j u mătate a veacului al 1 1-lea 25•

N r. 1 7
Castroane de mici dimensiuni

Pastă foarte fi nă, de culoare roşiatică, mica, calcar ş i particule feroase i n cantităţi m ici.

Fragmentar. Dg 80 m m ; d b 70 m m ; 1 46 m m . lnv. 2803.

Firnis de bună calitate, aderent de culoare castan i u desch i s.

Reci piente asemănătoare au fost d escoperite deja la Durostorum in G1 şi G 3 26•

Se pare că ele ar fi prod use al u n u i atelier pontic care i mită un prototi p d i n Samos 27•
Tn atelierele nicopolitane castroanaşele cu un profil s i m i lar sint prod use intr-o perioadă

N r. 1 8.
datată cu monede de la Had rian şi Antoni n us Pius 28•

Buza evazată, pereţi i corpul u i sint curbaţi şi decoraţi cu caneluri, piciorul este i nelar.
Pastă locală n r. 4, firnis de bună cal itate, aderent, de culoare castanie, in i nterior uzat

Fragmentar. Dg 1 56 m m ; d b 52 m m ; 1 51 m m . lnv. 2800.

prin frecare.

Vasul i mită forma d e terra sigil lata Drag. 35 cu o largă răspînd i re in i m peri u şi cu
o viaţă l ungă. Cunoscut in Germ ania in pri mele veacuri ale erei noastre, la Si r m i u m şi
.
in Olteni a el este datat la fel 2 9• In sch i m b Eva Bonis consideră că poate fi d atat pînă în
veacu l al IV-lea 30•

Nr. 1 9-21 .
Strachină

Buza mult evazată este răsfrintă, peretele vasu!ui este oblic ş i bom bat, piciorul i nelar.

N r. 1 9, Frag mentară. Dg 31 0 m m . lnv. 2788.

Pastă locală n r. 4, firnis slab, de culoare castanie acoperă tot vasu l.

N r. 20. Fragmentară. Dg 230 m m ; d b 1 00 m m ; 1 40 mm. lnv. 2807.

Strachina este o rnamentată cu barbotină in formă de vrejuri de viţă de vie.

Nr. 21 . Fragmentară. Dg 240 m m ; d b 90 m m . lnv. 2808.

Ca formă este probabil o i m i taţi e d upă vasu l terra sigi llata Drag. 36, cunoscut in
Hi lgers consideră că acest vas purta in antichitate n u mele catinus 3 1 •

provi nci i le d unărene in general la m i j locul şi in a doua j umătate a veacului al 1 1-lea. Astfel
in mormintele d i n necropola de la Kalvaka, Bogdan Sultov a găsit acest t i p de strachină
cu monede din vremea l u i Anto n i us Pius şi Marcus Aurel i us 32•
Forma apare însă şi ceva mai devreme la Sirm i u m u nde este datată în secol u l 1 şi la ince­
putul celui u rmător ; in pri ma jumătate a veacului al 1 1-lea în găsim şi la Troesm i s 33•

N r. 22
Oală cu două torţi

Buza este trasă orizontal, tri unghi ulară in secţi une, toartele pornesc i med iat de sub
buză şi se opresc pe umeri i vasului, gîtul este bine delimitat d e corp, care are pereţ i i
bom baţi.
Pastă locală n r. 4, fi rnis neaderent de culoare castanie cu n uanţe de castaniu găl bui, n u

Fragmentară. D g 1 40 m m ; 1 ac. 97 mm. lnv. 2804.

acoperă decit partea superioară a vas u l u i .

Extrem de răspîndit in l u mea romană, avind u-şi origi nea in ceramica elenistică, W
H i lgers n u meşte acest vas crather at.
in zona noastră acest tip de vas este semnalat la Romula in prima parte a secolu l u i
a l I I I-lea, a5, la l ntercissa ş i Si r m i u m i n veacul a l 1 1-lea 38• in Moesia i nferioară el este sem­
nalat intr-o l u ngă perioadă de t i m p d i n secolul 1 la Tomis, la mijlocul veacului al 11-lea

92
www.cimec.ro
la Troesmis �i Durostorum, in G7, pină in veacu rile I I I - IV la Novae 37• Tn nord u l Mări
Negre un recipient s i m i lar este datat in răsti mpul secolelor 1 1 - 1 1 1 38•
VASE DE TRANSPORTAT Ş I PĂSTRAT ALIMENTE
Capace de amforă
N r. 23
Baza prevăzută cu un prag, capacul are un buton aproape c i l i ndric.
Pastă n r. 4, foarte moale, de culoare gălbui cărămizie.
D 90 m m ; 1 20 mm. lnv. 281 4.
Eva Bonis consideră piese si mi Iare ca fii nd capace de amforă a o.
Menţionăm existenţa u nor fragmente de amforă in G8 a căror profil nu a putut fi recon­
sti tuit.
ALTE PIESE CERAMICE
Opaiţe
N r. 24.
Pastă locală n r. 4, firnis castani u roşcat neaderent.
Fragmentar. L 81 m m ; 1 51 m m ; 1 31 m m . lnv. 2794.
Fi rmalam pen, tip Xb, �tampila FORTIS 40•
N r. 25 -26.
Două pi ese extrem de fragmentare d i n pastă locală n r. 4 de t i p Fi rmalampen Xa, şta m p i la
a căzut in spărtură.
Nr. 27
Fragmentar, pastă locală n r. 4, u rme de firnis castaniu. 1 63 m m ; 1 22 m m . l nv. 2797.
Ti p l lc, d atat in prima parte a secolului al 1 1-lea H .
Terracota
Nr. 28
Ti par bivalv. Pastă locală n r. 4, fără u rme de vopsea. 1 ac. 52 mm.
lnv. 2787. Se păstrează j u mătate din faţă a u n u i personaj masc u l i n.
Sfeşnic
N r. 29
Fragmentar. 1 ac. 43 m m. lnv. 2791 . Pastă locală n r. 9, la partea i nterioară urme de
funingi ne.
De formă conică, decorat cu stri uri.
Groapa 1 1 (G1 1 ) a fost descoperită in 1 984, se afla in aval de G1 .
S-a păstrat doar o mică parte din com plex in ruptura mal ul u i .
VASE DE BUCĂTĂRI E
Cratiţe
N r. 1 -4
Buza uşor evazată şi tăiată d rept, u meri i sint bine profilaţi, corpul are pereţi i bom baţi,
fundul este tăiat d rept.
Pastă locală n r. 9, u rme de funi ngi ne.
N r. 1 . Fragmentară. Dg 230 m m ; db 68 m m ; 1 1 04 m m . lnv. 2963.
N r. 2. Fragmentară. Dg 280 mm ; 1 ac. 65 m m. lnv. 2964.
N r. 3. Fragmentară. Dg 290 mm ; 1 ac. 58 m m . lnv. 2965.
N r. 4. Fragmentară. Dg 240 m m ; d b 84 m m . lnv. 2966.
Este un reci pient intilnit in n:!ai m ulte provi nci i europene incepind d i n secol u l 1 şi
pînă la sfîrşitul secolului al 1 1 1-lea. I n Oltenia este cunoscut in veacu l al 1 1-lea 4 2 , el apare
şi la Madara, precum şi in necropola de la Kalvaka cu monede de la Traian u.
Cratiţa, vas folosit la preparatul mincăruri lor, este deja cunoscută la Durostorum
din com plexele publicate anterior (G1 ) 4 4 şi se regăseşte şi in G1 7, n r. 1 .

93
www.cimec.ro
 Platouri
Nr. 5 - 6
Pastă locală n r. 9, u r m e de funi ngi ne.
N r. 5. Fragmentar. Dg 240 m m ; 1 ac. 39 mm. l nv. 2972.
N r. 6. Fragmentar. Dg 220 mm. 1 ac. 29 m m . lnv. 2973.
Identice cu platourile recoltate în G8, n r. 3 -6.
N r. 7 - 1 1
Buza este rotunjită ş i invazată, pereţii vasului sînt uşor rotunj iţi ş i î n partea i nferioară ad uşi
oblic faţă de buză, fundul este tăiat d rept.
Pastă locală n r. 9, la n r. 10 şi 1 1 u rme de fun i ngine.
Nr. 7 Fragmentar. Dg 340 m m ; 1 44 mm. l nv. 2970.
Nr. 8 Fragmentar. Dg 250 m m ; 1 ac. 50 mm. lnv. 2971 .
N r. 9. Fragmentar. Dg 31 0 mm ; 1 ac. 36 m m . lnv. 2974.
Nr. 1 0. Fragmentar. Dg 250 mm ; 1 ac, 52 m m . lnv. 2975.
Nr. 1 1 . Fragmentar. Dg 280 m m ; d b 1 80 m m ; 1 41 m m. lnv. 2976.
Ti p de platou, avînd u-şi origi nea în ceramica elenistică, este folosit în zone foarte
vaste ale i m peri u l u i încă d i n secolul 1. 45• In Germani a şi Pannonia el este datat în veacul
al 1 1-lea, aceeaşi cronologie o are şi în Daci a 1 � . In aceeaşi perioadă de t i m p platoul este
cunoscut şi în oraşele nord pontice 47• in centrele nicopolitane producţie l u i începe în a
doua j u mătatE' a secolului al 1 1-lea 48•
Ulcior trilobat
N r. 1i.
Pastă locală n r. 9
Fragmentar. 1 ac. 1 31 m m . lnv. 2985.
Se cunoaşte o analogie perfectă la Durostorum cu o pi esă d i n G 7 d i n prima ju mă­
tate a secol u l u i al 1 1-lea 4 9• După cum se şti e însă u lciorul derivat d i n ceramica elenistică,
are o viaţă foarte l u ngă d i n secolul 1 pînă în IV 5 0• In ceea ce priveşte numele l u i folosit
de romani am văzut la u n exemplar analog din G8, n r. 8 că H i lgers încl ină să-I n u mească
lagoena deşi în mod obişn uit el este cu noscut de cercetători s u b n u mele de oinochoes.
Pasta, în pri m u l rînd, ind ică folosi rea l ui în vesela de bucătări e.
Căniţe
Nr. 1 3 - 1 4
Pastă locală n r. 9
N r. 1 3 . Fragmentară. Dg 70 m m , 1 ac. 79 m m . lnv. 2982.
Nr. 1 4. Fragmentară. Db 31 m m ; 1 ac. 32 mm. lnv. 2983.
Formă caracteristică spaţi u l u i balcanic în veacu l al 1 1-lea şi în cel u rmător , în special
în pri ma l u i jumătate. Căniţa se regăseşte în nu măr mare la Durostorum 61 • Chiar dacă
ele n u au u rme de ardere, datorită pastei şi a analog i i lor sîntem de părere că se folo­
seau la bucătărie.
Oale
N r. 1 5
Pastă locală n r. 9, u rme d e fu ningine.
Fragmentară. Dg 1 50 m m ; 1 ac. 69 m m . lnv. 2990.
Aula sau o/la în li m ba latină 52, identică cu mai m u lte exem plare de la Durostoru m
recoltate d i n G7 •a, G8, n r. 7 şi G1 7, n r. 2.
N r. 1 6.
Buza uşor rotunjită la exterior este trasă vertical, u meri i sînt bine profilaţi, corpul are
pereţi i rotu njiţi.
Pastă locală n r. 9, u rme de funi ngi ne.
Fragmentară. Dg 234 m m ; 1 ac. 44 m m . lnv. 2984.

94
www.cimec.ro
 Acest t i p de oală are o d u rată l u ngă in t i m p d i n secol ul 1 pînă tirzi u in a doua
j u mătate a veacului al IV-lea � 4 • In Moesia i nferioară il găsim la Tropaeum in nivel ul al 1 1-lea
d eci pînă la 1 70, iar la H istria in termele 1 1 in faza I I A datată d e Al. Suceveanu in a doua
j umătate a secol ului al I I I-lea 66•
N r. 1 7 - 1 9
Buza este trasă orizontal spre exterior, ş i prevăzută c u o şenţuire p e latura exterioară.
Gitu l este del i m i tat de corp pri ntr-un prag, pansa este rotunjită.
Pastă locală n r. 9, u rm e de fun i ngine.
Nr. 1 7. Fragmentară. Dg 1 80 m m ; 1 ac. 44 mm. l nv. 2967.
N r. 1 8. Fragmentară. Dg 1 60 m m ; 1 ac. 30 mm. lnv. 2968.
N r. 1 9. Fragmentară. Dg 200 m m ; 1 ac. 27 m m . lnv. 2969.
La Sutri in Itali a forma apare la sfîrşitul veacului 1, iar la Carn untum in Pan nonia
Superior in secolul u rmător 6".
Prezenţa fun i nginei, precum şi ti pul de argilă ind ică faptul că oalele d i n toate cele
trei categori i au servit la preparatul mesei.
Mortaria
N r. 20-21
Buza îngroşată este puternic evazată şi prevăzută cu o şenţu i re, pereţ i i corpu l u i sint
ad uşi uşor obl ic.
Pastă locală n r. 9.
N r. 20. Fragmentar. Dg 390 m m ; 1 ac. 63 m m . lnv. 2993.
N r. 21 . Fragmentar. Dg ac. 74 m m . lnv. 2994.
Categorie ceramică cu rentă in aşezări le romane unde existau trupe 57• Poziţia buzei
pare să i ndice, aşa cu m menţiona Mercedes Vegas, o an u mită deli mitare cronologică 58•
Piese asemănătoare ca formă cu cele d escoperite la Durostorum sint semnalate incepind
cu secolele 1 - 1 1 la Si rmium in Pan nonia i nferioară 59, in Germania la Bad Wimpfen in
veacul al 1 1-lea, iar la Troesmis in a doua jumătate a secol ului al 1 1-lea 80• Li sta este însă
departe de a fi com pletă.
VASE DE SERVIT
Castroane
N r. 22-23
Buza este îngroşată şi prevăzută cu o şenţui re, corpul are pereţi i uşor bitronconici, vasu l
n r. 22 este decorat.
Pastă locală n r. 4, fi rnis de bună cali tate cu loare roşu castan i u pe buză mai inchis, l i pseşte
la partea i nferi oară.
N r. 22. Fragmentar. Dg 240 mm. 1 ac. 69 m m . lnv. 2995. Ornament barboti nat.
N r. 23. Fragmentar. Dg 200 mm ; 1 ac. 76 m m . lnv. 2955.
I nspi rate de castronaşele de tip Drag. 44. Eva Bonis le datează in Pan nonia de la
inceputul seco l u l u i 11 pînă la mijlocul l u i 6 1 • D i n necropola plană de la Rom ula o piesă
analogică este descoperită intr-un mormint d i n veacul al 1 1-lea 8 2 •
In centrele d e lîngă Nicopol is ad lstru m aceste castroane sint prod use d i n a doua
j u mătate a veacului al 1 1-lea şi pînă la inceputul secolului al IV-lea 83• La Tropaeum Traiani
un exem plar asemănător, d eşi d e proporţii mai mici a fost găsit in nivel ul al I I I-lea datat
de autori i vol u m u l u i la sfîrşitul seco l u l u i al 1 1-lea şi inceputul cel ui u rmător 6 4 • Acest tip
d e vas se regăseşte şi in G1 7, n r. 6-7.
Nr. 24-28
Buza este uşor evazată spre exterior şi del i m i tată de corp printr-o linie i ncizată. Partea
su perioară a corpului este uşor bom bată, iar cea i nferioară este puternic trasă spre
i nterior, forma corpului este deci bitronconică, vasul este prevăzut cu un decor real izat
cu rotiţa d i nţată.

95
www.cimec.ro
N r. 24. Pastă fi nă, o mogenă, fără i ncluzi u n i , d u ră şi sonoră, deci bine arsă, pereţi i vasu­
l u i s u bţiri. Firnisul de bună cali tate, aderent de culoare roşu castaniu. Fragmentar, Dg
200 m m ; 1 ac. 66 m m . lnv. 2957.
N r. 25. Pastă locală n r. 4, firnis neaderent de culoare castanie. Fragmentar. Dg 1 40 m m ;
1 ac. 66 m m. lnv. 2956.
N r. 26. Fragmentar. Dg 1 60 m m ; 1 ac. 29 m m . lnv. 2958.
N r. 27. Fragmentar. Dg m m. lnv. 2959.
N r. 28. Fragmentar. Dg 1 26 m m . lnv. 2960.
La Rom ula este cunoscută o piesă identică ca decor şi formă d in secolul al 1 1-lea 65•
Acest vas apare şi la Troesmis in pri ma j u mătate a secol ului al 1 1-lea, in termele 1 1 de
la H istria A. Sucevean u a recoltat un exemplar din veacurile 1 1 - 111, Către aceeaşi incadrare
cronologică înclină şi Bogdan Sultov pentru pi esele d i n centrele n icopolitane 66• Un exem­
plar este recuperat d i n G1 7, n r. 9.
N r. 29
Buza este evazată şi are o uşoară şenţuire in i nterior, pereţi i vasului sint cu rbaţi ; orna­
ment real izat prin excizie.
Pastă locală n r. 4, firnis neaderent de culoare roşu găl buie.
Fragmentar. Dg 21 0 m m ; 1 ac. 34 m m . lnv. 2989.
Gh. Popi lian consideră castroane s i m i lare ca aparţinînd secol u l u i al 1 1-lea. 67• La
H istria un exem plar apropiat ca formă a fost descoperit in faza I B a termelor 1 1 d i n prima
parte a aceluia şi veac 6 8 • Vasul in discuţie pare să imite exem plare real izate d i n metal.
Castroane de mici dimensiuni
N r. 30-34
Buza este evazată şi răsfrintă cu două praguri ornamentale , pereţii corpului sint oblicl
Pastă n r. 1 0, foarte fină, aspră in s părtu ră, sonoră, bine arsă, alburie cu variante spre
roz sau castani u deschis. Foarte rare i ncl uzi uni, particule feroase, paiete de mica in can­
tităţi moderate. Firnis subţire apropiat de culoarea pastei , maroniu deschis cu diferenţe
date de ardere, aspectul general foarte ingrijit l ucrat.
N r. 30 Fragmentar. Dg 1 60 m m ; 1 ac. 28 m m . lnv. 2935.
N r. 31 . Fragmentar. Dg 1 50 m m ; 1 ac. 42 mm. lnv. 2936.
N r. 32. Frag mentar. Dg. 21 0 m m ; 1 ac. 22 mm. lnv. 2937.
N r. 33. Fragmentar. Dg 244 m m ; 1 ac. 26 m m. lnv. 2938.
N r. 24. Fragmentar. 1 ac. 41 m m . l nv. 2939.
Pentru aceste vase nu cu noaştem analogi i foarte apropiate in zona noastră ; ele
sint asemănătoare cu o seri e de mici bol u ri de tip terra sigi l lata Drag. 42 datate la
Hofhei m in epoca lui Vespasian ° 9•
N r. 35-36
Pastă locală n r. 4, firnis de culoare roşu gălbui neaderent.
N r. 35. Fragmentar. Dg 1 00 m m . lnv. 2991 .
N r. 36. Fragmentar. Dg 70 m m . lnv. 2992.
Asemănător şi ca formă şi ca argilă cu piesele d i n G1 , G3 70 şi G8, n r. 1 7 şi G1 7, n r. 1 2.
N r. 37
Buza este uşor invazată şi trasă aproape vertical. Între buză şi corp este un prag, Cor­
pul are pereţi i oblici şi decoraţi cu stri u ri. Pastă foarte fină, bine arsă, sonoră, fără inclu­
zi u n i , cu puţi ne u rme de m ica argintie, ingrijit l ucrată, cu pereţii subţiri.
Fragmentar. 1 ac. 36 m m. lnv. 2979.
Formă cunoscută in Occident in ceramica de l ux Drag. 28, dar prezentă şi in par­
tea ori entală a i m peri u l u i , la Atena in veacul a! 1 1-lea, la fel şi in necropola tumulară
a Histriei ca şi la Tomis. La Pav l i kenie este cunoscut d i n a doua jumătate a veacului a
1 1-lea 71•

96
www.cimec.ro
Străchini
N r. 38-40
Buza este uşor îngroşată, del i m i tată �i în i nterior �i în exterior de cîte o �enţui re, pere­
ţi i vasului pornesc oblic spre bază.
Pastă n r. 1 0, u rme de fi rnis fu m u ri u sau roz pal.
N r. 38. Fragmentar. Dg 290 m m ; 1 ac. 60 m m . lnv. 2941 .
N r. 39. Fragmentar. Dg 1 60 m m lnv. 2942.
N r. 40. Fragmentar. Dg 1 60 m m ; 1 ac. 30 m m . lnv. 2943.
Reci pientul pare să fie o i mitaţie d u pă modele d i n Asi a Mică. El este răspîndit in
oraşele nord pontice. La Troesmis unde este datat în p rima jumătate a veacului al 1 1-lea
este considerat a fi de origine pergamiană 7 2 • j. W. Hayes cred că poate atri bui această
formă atelierelor de la <;andarli 73•
Platouri
N r. 41
Buza largă este trasă orizontal, pereţi i vas u l u i sint puternic curbaţi.
Pastă locală n r. 4, îngri jit lucrată, fi rnis roşu deschis, neaderent.
Fragmentar. Dg buzei 26 mm. lnv. 2996.
H i lgers identifică forma cu un lanx 74• Piesa d e la Durostorum este o terra sigillata
locală care i mită forma Dechelette 71 , prod usă la Lezoux 7�. Atit forma cît şi decoru l
sint cu noscute in reg i unea ateli erelor de la N icopoli s a d lstrum , u n d e Bogdan Sultov a
d escoperit o tavă identică datată de el in veacu rile I I I - IV 76• Andrei Opaiţ publică un
fragment de buză de formă şi decor si mi lar de la Troesmis din ultim u l sfert al secol ului
al l i-lea, considerat ca fiind o marfă de i m port 77• Piesa noastră este un prod us local, dovadă
a u nor influenţe şi legături deja semnalate cu centrele nicopolitane.
Căniţă
N r. 42
Pastă locală n r. 4.
Fragmentară. Dg 80 m m ; 1 ac. 50 m m . lnv. 2980.
Foarte răspind it în tot cuprinsul i m peri u l u i in răstimpul veacuri lor 1 1 - 1 1 1. Recipien­
tul este identic cu o piesă d i n G4 şi GS, de la Durostorum datate in a doua J umătate
a secol u l u i al I l-lea şi prima parte a celu i u rmător 78•
Pahar
N r. 43
Buza este evazată şi decorată cu caneluri, pereţi i sint aproape vertical i, uşor curbaţi
spre bază.
Pastă n r. 1 0, urme de fi rnis neaderent de culoare castani u deschis.
Fragmentar. Dg 1 46 m m ; 1 ac. 1 1 0 m m . lnv. 2932.
Apropiat d i n punct de vedere morfologic d e un t i p de pahare d i n Pannonia Inferior
.datat de Olga Bruckner in veacurile 1 1 - 1 1 1, asemănător deasemeni şi c u u n exem plar
d i n termele 11 de la H istria faza IA d i n vecul al 1 1-lea 7 9•
Suport de vas
N r. 44
Asemănător ca formă cu gîtul şi buza unei oale are însă ambele capete prel ucrate
inainte de ardere.
Pastă locală n r. 9, u rme de vopsea.
O 1 60 m m ; 1 25 m m. l nv. 2954.
Foarte rar amintit in l ucrările de specialitate, fapt care n u înseamnă că ele erau
rar folosite. Este semnalat in occidentul i m periului la Sutri la sfîrşitul veacului 1, iar
in orient la Tarsus in secolul 1 şi la inceputul celui u rmător ao.

97
www.cimec.ro
ALTE PIESE CE RAMICE
Opaiţe
N r. 45
Fragmentar, pastă locală n r. 4, se păstrează o parte d i n d isc, decorat cu un taur, cioc
cord iform ; varianta IVb, datată in general la Durostorum in a doua jumătate a secol u l u i I l ,
pînă i n prima parte a cel u i u rmător. O piesă d i n acest tip a fost descoperită intr-un com­
plex din a doua parte a veacului al I l-lea 81.
N r. 46
Fragmentar, pastă locală n r. 4, t i p Fi rmalampen, se păstrează o parte d i n peretele �i
fund u l cu trei litere (OCT ) AVI r.
Groapa 1 7 (G1 7 ) descoperită şi cercetată in anul 1 984, se află in apropi ere de G7 la
aproxi mativ 3 - 5 m spre vest. Din ea s-au mai recoltat şi fragmente de oase, precum
şi o monedă de bronz d i n vremea l u i Caracalla. Fiind prăbu�ită d i n mal o parte din
piesele care se aflau in ea s-au pierd ut.
VASE DE BUCĂTĂRIE
Cratiţă
N r. 1
Pastă locală n r. 9
Fragmentară. Dg 220 m m ; 1 ac. 46 m m . lnv. 2924.
Face parte d i n aceeiaşi categorie cu cratiţele d i n G1 1 , n r. 1 -4. N u n umai forma,
dar �i argila special alcătuită pentru a rezista la foc, prec u m �i existenţa la unele d i n
ele a urmelor de fun i ngine ne ind ică faptu l că erau folosite l a bucătărie.
Oală
N r. 2
Pastă locală n r. 9
Fragmentară. Dg 1 1 0 ; 1 ac. 52 m m. lnv. 2925.
Face parte d i n aceiaşi categorie cu exemplarele d i n G8, n r. 7 şi G1 1 , n r. 1 5
N r. 3
Buza este i nvazată şi triunghiulară in secţiune, gitul scu rt este decorat cu un ornament
in formă de ş n u r. Corpul este piriform, cu ornamente in val încad rate de l i n i i i ncizate
Pastă cenuşie, d u ră, nisi poasă, pietricele, foarte rare paiete de mica sau cristale de cuarţ,
fără urme de firnis.
Fragmentar. Dg 1 50 m m ; 1 ac. 70 mm. lnv. 2926.
Analogi i sint cunoscute la Sirm i u m, cu o datare foarte l ungă d i n secolul 1 pînă
in IV, de la Pettau o urnă in mormintul n r. 1 7 şi la Carn u ntum un vas datat pînă l a
mijlocul veacu l u i a l I l-lea 82•
Capac
N r. 4
Formă conică, miner ci lindric.
Pastă identică cu oala n r. 3.
Fragmentar. Dg 1 50 m m ; 1 51 mm. lnv. 291 4.
Capace c u acest profil sint larg cunoscute in toată l u mea romană in decursul seco­
lelor 1 1 - 1 1 1 83•
VASE DE SERVIT
Cas troane
N r. 5
Buza este verticală uşor rotu njită, delimitată de corp printr-o şenţui re. Corpul are la
partea i nferioară pereţi i puternic arcuiţi, delimitarea între cele două părţi ale corp u l u i
se face printr-un prag. Baza este i nelară, în i nterior o rnament realizate c u rotiţa d inţată.

98
www.cimec.ro
Pastă locală n r. 4, fi rnis de bună cal itate l ucios �i ad rent d e culoare castani u deschisă.
,
Fragmentar. Dg 200 mrn ; dg 88 m m ; 1 55 m m. lnv. 291 5.
Răspîndit in zona orientală a i m peri u l u i , T. Kni povici il consideră de i nspi raţi e micro­
asiatică, produs sub i nfl uenţa formelor italice 8�. La Atena H. Robi nson a d escoperit in
H4 d i n pri ma parte a secol u l u i al 11-lea �i in G1 75 de la sfir�itul veacului 1 �i inceputul
cel ui următor piese s i m i lare din punct de vedere morfologic 86•
B. Sultov încad rează aceste castroane in t i p u l lb d i n a doua j u mătate a veacului
al l l-lea86 .Tn termefe de la H i stria Al. Suceveanu il descoperă incepind din veacul 1,
•

dar continuă să apară şi in nivele mai tirzi i , tot pentru o viaţă mai l ungă optează şi Ger­
ga na Kabakci eva pentru exem plarele d i n Traci a 87•
N r. 6 - 7
Identice ca formă cu castroanele din G1 1 , l i psind însă decorul.
Pastă fină, bine arsă, sonoră şi omogenă, fără i ncl uzi uni d e culoare roşu inchis, ingrijit
l ucrată cu pereţi i subţiri.
N r. 6. Fragmentar. Fi rnis de bună cal i tate, ad erent şi lucios, d e culoare castan i u roşcat.
Dg 270 m m ; 1 ac. 36 mm. lnv. 291 6.
N r. 7. Fragmentar. Pastă locală n r. 4, firnis slab, nezderent de culoare roşu gălbui. Dg
230 m m ; 1 ac. 62 m m . lnv. 2921 .
N r. 8
Buza este evazată, rotunjită şi cu o şenţui re, corpul de formă bitronconică are un prag
foarte pron u nţat in partea med iană. Tn partea superioară a corpului se află in decor rea­
lizat cu rotiţa d i nţată.
Pastă focală n r. 4, firnis neaderent de culoare ro�ie.
Fragmentar. Dg 3-40 m m ; 1 ac. 64 mm. lnv. 291 9.
Forma este destul de răspînd ită in zona Dunăr i i de jos, fa Orfea in Dacia Inferior
un castron s i m i lar este datat in veacul al 1 1-lea 88• La Si rml u m o analogie apropiată �i ca
formă �i ca d ecor considerată de Olga Bruckner a fi o i m i taţi e, destul de îndepărtată,
d i n secolul 1 1 , d upă vasele terra sigillata Drag. 44 89• Piese s i m i lare sint descoperite in
a doua j u mătate a seco l u l u i al 1 1-lea �i in centrele ceramice de lîngă Nicopolis ad lstrum u o.
N r. 9
Pastă focală n r. 4, firnis aderent de culoare ro�u castan i u.
Fragmentar. Dg 250 m m ; 1 ac. 74 m m. lnv. 2920.
Asemănător cu exemplarele n r. 25-28 d i n G1 1 .
N r. 1 0
Buza rotunjită este verticală, pereţ i i corpului sint puternic rotunjiţi � i decoraţi cu
canefuri.
Pastă focală n r. 4, urme s:abe d e firnis roşu castani u.
Frag mentar. Dg 1 80 m m ; 1 ac. 37 m m . lnv. 2923.
Castronul îşi găse�te analog i i in nord u l Pontulul Euxin in veacul al 1 1-lea n.
Castroane de mici dimensiuni
N r. 1 1
Buza este rotunji tă, gitul este marcat d e o canel ură, corpul este bombat, piciorul i nelar
Pe corp ornament in formă de coaste d ispuse vertical.
Pastă nisi poasă, fină, cen u�ie in spărtu ră, cu puţină m ica, smalţ verde oliv.
Fragmentar. Dg 1 00 m m ; 1 41 m m. fnv. 2929.
Dacă forma este cunoscută in m ulte alte centre in perioada secolelor 1 �1 1 1 efe
i mitind vasele d i n metal 9 2 , pasta este cu totu l d eosebită.
Categorie ceramică rară, dar d eosebit de i nteresantă. Reprezintă fără îndoială o marfă
d e i m port venită d i n părţile Asiei Mici şi ale Siriei d e nord, u nd e sint cunoscute mal
multe centre de prod ucţie incepind cu pri mele deceni i ale veacului 1. La Tarsus s-a putut

99
www.cimec.ro
 stabi li chiar procesul tehnologic de prod ucere al acestor vase, forma realizindu-se in
ti pare, apoi avind loc o d u blă coacere, intii fără smalţ, apoi a doua trecere prin cuptor
de data aceasta vasele avind smalţ 83.
N r. 1 2
Pastă fină, închisă l a culoare, curată, citeva particule feruginoase, firnis roşu castani u d e
bună calitate, l ucios şi aderent, pereţ i i vasului sint subţ i ri .
Fragmentar. Dg 70 mm ; 1 ac. 33 m m . lnv. 2927.
Piese similare sint cu noscute d i n G1 , G3, G8, n r. 1 7 şi G11 , n r. 34- 35.

N r. 1 3
Strachină

Buza este evazată apoi trasă vertical, corpu l este d e formă conică.
Pastă foarte fină, bine arsă, fără incl uzi uni, cu rare urme de mica, de culoare roşu cară­
miziu. Firnis roşu inchis, lucios, sărit in unele locuri.
Fragmentară. Dg 200 mm ; 1 ac. 21 mm. lnv. 291 7.
Ti pologie mai rar întîlnită în ceramica romană, d i n punct de vedere morfologic se
apropie de piese descoperite la Tropaeum Traiani in nivelu l 1, deci intr-o perioadă tim­
purie. Prezente şi in necropola de la Kavalka in mormi nte datate cu monede de la Anto­
n i us Pius e·•.

N r. 1 4
Pahar

Buza orizontală este trasă spre exterior, intre buză ş i u meri i vasului o şenţui re, pereţ i i
sint bombaţi.
Pastă locală nr. 4, firnis castan i u deschis.
Fragmentar. Dg mm ; 1 ac. 78 mm. lnv. 2922.
Apropiată ca formă de t i p u l 8 de pahare d i n Pannonia i nferioară 85•
ALTE PIESE CERAMICE

N r. 1 5
Greutate de pescuit

Pastă locală nr, 4. L 98 mm ; 1 56 mm. lnv. 2793.

PIESE DIN BRONZ

L 27 mm. lnv. 2931 .

Amuletă

Două ace

Caracalla - Adrianopol.
Monedă

Av. efigi a împăratului.

Rv. cista mistică d i n care i es doi şerpi '"· lnv.
Groapa 1 8 (G1 8 ) descoperită in urma rupturi i mal u l u i a fost cercetată i ntegral in vara
anu l u i 1 985. D i n observaţi ile făcute la faţa locului s-a constatat că avem de a face cu o
groapă in care a fost aruncată la un moment dat o şarjă de cuptor re butată. Printr�
.
piesele recoltate s-au aflat o serie de exemplare com plet deformate d m cauza ardere •
anormale şi chiar bucăţi de l ut l i pit pe vase i med i at d u pă scoaterea d i n cu ptor datorită
temperat uri i foarte mari.
Complexul prezintă un n u măr mare de piese de diferite forme ; totuşi se remarcă
existenţa unor seri i mai mari la anumite t i puri de vase.
ln ceea ce pri veşte argi la ea prezintă o mare unitate, vasele fiind modelate din
aceiaşi pastă n r. 4 specifică ceramicii d i n zonă.
VASE DE SERVIT

N r. 1 -8
Castroane

1 00
www.cimec.ro
F l rnls de bună cal itate, aderent, de culoare castan i u ro�cat, acoperă tot I nteriorul �1
jumătate din exteriorul vaselor.
N r. 1 . Fragmentar. Dg 1 60 m m ; db 65 m m . lnv. 2841 .
N r. 2. Fragm entar. Dg 1 50 m m ; 1 ac. 35 mm. l nv. 2842.
N r. 3. Fragmentar. Dg 1 36 m m ; 1 ac. 35. lnv. 2843.
N r. 4. Fragmentar. Dg 1 50 m m ; 1 ac. 35 mm. lnv. 28+4.
Nr. 5. Fragmentar. Dg 1 50 m m ; 1 ac. 36 mm. lnv. 2845.
N r. 6. Fragmentar. Dg 1 60 m m ; 1 ac. 42 m m ; lnv. 2846.
N r. 7. Fragmentar. Dg 1 20 m m ; 1 ac. 31 m m . lnv. 2847.
N r. 8. Fragmentar. Dg 31 0 m m . 1 ac. 31 m m . lnv. 2881 .
Acest t i p de castroane a fost descoperit �i în G8, n r. 1 3 - 1 4.
N r. 9 - 1 4
Buza este îngro�ată spre exterior, corpu l emisferic cu u mărul aproape d rept, fun d u l este
p rofilat.
N r. 9. Fragmentar. Dg 220 m m ; 1 ac. 63. U rme de firnis de culoare castanie. l nv. 2871
N r. 1 0. Fragmentar. Dg 230 m m ; 1 ac. 49 mm. lnv. 2972.
Nr. 1 1 . Fragmentar. Dg 230 m m ; 1 ac. 50 m m . lnv. 2873.
N r. 1 2. Fragmentar. Dg 250 m m ; 1 ac. 49 m m. lnv. 2874.
N r. 1 3. Fragmentar. Dg. 220 m m ; 1 ac. 54 m m . lnv. 2875.
N r. 1 4. Fragmentar. Dg 230 m m ;1 ac. 42 m m . lnv. 2876.
Din acest t i p au fost d escoperite un n u măr d e 36 de exem plare, d i ntre care, le am
prezentat n umai pe cele de mai sus datorită faptului că cel e mai m ulte erau extrem d e
fragm entare.
Din punct de vedere morfologic se i nspiră d i n vasele terra sig i llata Drag. 37. ln
zon a balcanică ele au o viaţă l ungă d i n seco l u l 1 1 pînă în IV 87•
N r. 1 5 - 1 7
Buza îngroşată spre exterior este prevăzută c u o �enţui re, u meri i sînt arcuiţi ş i corpul
emisferic, l i psind fundul, prin analogie cu alte exem plare, el este profilat.
N r. 1 5. Fragmentar. Dg. 290 m m ; 1 ac. 54 m m . Firnis aderent de cu loare casta n i u
roşcat. l nv. 2977.
N r. 1 6. Fragmentar. Dg. 230 m m ; 1 ac. 61 m m . lnv. 2878.
Nr. 1 7. Fragmentar. Dg 230 m m ; 1 ac. 30 m m. lnv. 2879.
Castronu l este cunoscut o perioadă l u ngă de t i m p, la Si r ml u m într-o epocă ti m p u­
rie, veacul 1 şi in Germeni a la Hofhei m în perioada claud ică 88• ln zona balcanică tipul
este produs în centrul d e la Pavli kenie începînd din a doua ju mătate a secolului al 1 1-lea
perioadă cind sînt semnalate şi la Novae n.
Buza rotunjită este trasă puternic spre i nterior, u meri i sînt arcuiţi corpul are pereţii
mult cu rbaţi spre i nterior, fun d u l era proba_b il tăiat d rept.
Fragmentar. Dg 240 m m ; 1 ac. 50 m m . Fi rnis roşu închis. lnv. 2880.
Ti pul este cunoscut în zona nord pontică la Olbia d i n veacul 1 pînă in secolul al
I I I-lea 100• La termele 1 d e la H istria a fost descoperit in nivel de secol 1 101• Forma pare
să fie i nspi rată d i n t i purile de vase l ucrate la Pergam in veacurile 1 şi 1 1 102•
N r. 1 9
Buza rotunjită este trasă orizontal spre exterior, pe git are o canel ură, corpul este cu
pereţ i i aproape d repţi, care spre bază se rotunjesc.
Fragmentar. Dg 200 m m ; 1 ac. 90 m m . Jnv. 291 1 . Datorită coaceri i anormale este p uter­
nic contorsionat.
Castron u l prezentat îşi găse�te analogi i in vestul i m peri u l u i intr-o epocă t i m p u rie,
iar la Sirm i u m şi lntercissa in veacul al I I I-lea 103•

1 01
www.cimec.ro
 Castroane de mici dimensiuni
N r. 20-27
N r. 20. Fragmentar. Dg 1 60 m m ; 1 ac. 32 m m . Firnis aderent de culoare roşu castani u
lnv. 2863.
N r. 21 . Fragmentar. Dg 1 60 m m ; 1 ac. 35 m m. Firnis aderent de culoare castanie. apare
la exterior n u mai in trei mea superioară a vas u l u i . lnv. 2864.
N r. 22. Fragmentar. Dg 1 40 m m ; 1 ac. 33 m m . l nv. 2865.
N r. 23. Fragmentar. Dg 1 30 m m ; 1 ac. 36 m m . l nv. 2866.
N r. 24. Fragmentar. Dg 1 30 m m ; 1 ac. 42 m m . l nv. 2867.
N r. 25. Fragmentar. Dg 1 30 mm ; 1 ac. 46 m m. lnv. 2868.
N r. 26. Fragmentar. Dg 1 30 m m ; 1 ac. 38 m m . lnv. 2869.
N r. 27. Fragmentar. Dg 1 30 m m ; 1 ac. 32 m m . lnv. 2870.
Apropiat d i n punct de vedere morfologic de t i p u l de castroane nr. 9 - 1 4, dar avin d
d i mensi unile mai m ici, probabi l in antichitatea romană era den u m i t poculum 1 0'.
N r. 28- 31
Buza este invazată �i tăiată d rept, corpul emisferic.
N r. 28. Fragmentar. Dg 1 30 m m ; 1 ac. 37 m m . Firnis slab, neaderent, de culoare castani e.
lnv. 2859.
Nr. 29. Fragmentar. Dg 1 30 m m ; 1 ac. 37 m m . lnv. 2860.
N r. 30. Fragmentar. Dg 1 1 0 mm ; 1 ac. 30 m m . lnv. 2861 .
Nr. 3 1 . Fragmentar. Dg 1 30 m m ; 1 ac. 51 m m . lnv. 2862.
Tip bine cunoscut in seco l u l al 1 1-lea in zona d e la Dunărea de jos, precum ŞI m
nord u l Pont u l u i , la Mi rmekion, Ti ritaki şi Chersones, el este d eja sem nalat la Du rosto­
rum in G7. Această formă pare a fi de origine m icroasiatică, S. Loesch ke atribui nd-o
atelierelor de la <;:andarl i 1 0 5 •
Străchini
N r. 32-40
Buza d reaptă, lată este trasă oblic spre exterior, corpu l este d e formă emisferică.
N r. 32. Fragmentară. Dg 1 70 m m ; 1 ac. 32 m m . Fi rnis slab, neaderent, de culoare roşu
castani u . lnv. 2850.
N r. 33. Fragmentar. Dg 1 70 m m ; 1 ac. 36 mm. Fi rnis aderent de culoare castani e
lnv. 2851 .
N r. 34. Fragmentară. Dg 1 70 m m ; 1 ac. 23 m m . lnv. 2852.
N r. 35. Fragmentară. Dg 1 70 m m ; 1 ac. 34 m m . lnv. 2853.
N r. 36. Fragmentară. Dg 230 m m ; 1 ac. 38 mm. lnv. 2854.
N r. 37. Fragmentară. Dg 200 m m ; 1 ac. 27 m m . lnv. 2855.
N r. 38. Fragmentară. Dg 1 90 m m ; 1 ac. 30 m m . lnv. 2856.
N r. 39. Fragmentară. Dg 21 0 m m ; 1 ac. 32 m m. lnv. 2857.
N r. 40. Fragmentară. Dg 1 70 m m ; 1 ac. 32 m m . lnv. 2858.
H i lgers consideră că forma ar putea fi n u m ită catinus, ea i m i tă ceram ica de l u x,
origi nea trebuie căutată in ceramica sam niană analogii sint cunoscute in pri mele două
.•

secole ale erei noastre la Atena şi Antiohia 1 06• I n Moesia i nferioară vasul apare la H istria,
Tropaeu m Traiani �i Troesmis in aceia�i perioadă d e t i m p 1 0 7 •
Farfurii şi platouri
N r. 41 -56
Buza evazată este marcată in i nterior d e u n prag, pereţ i i corp u l u i arcuiţi, piciorul este
inelar.
N r. 41 . Fragmentară. Dg 31 6 m m ; 1 ac. 28 m m . Firnis neaderent de culoare roşu cără­
mizi u . l n v . 2882.

1 02
www.cimec.ro
N r. 42. Fragmentarii.. Dg 1 80 m m ; db 70 m m ; 1 ac. 42 m m. Fi rnis aderent, de culoare
roşu castani u. lnv. 2883.
N r. 43. Fragmentarii.. Dg 1 80 m m ; db 70 m m ; 1 ac. 30 m m . lnv. 2884.
N r. 44. Fragmentarii.. Dg 200 m m ; 1 ac. 30 mm. lnv. 2885.
N r. 45. Fragmentarii.. Dg 200 m m ; 1 ac. 28 m m. l nv. 2886.
N r. 46. Fragmentarii.. Dg 220 m m . Firnis aderent, de culoare roşu găl b u i . lnv. 2887.
N r. 47. Fragmentarii.. Dg 200 m m ; 1 ac. 1 8 m m . lnv. 2888.
N r. 48. Fragmentarii.. Dg 200 m m ; 1 ac. 27 mm. lnv. 2889.
Nr. 49. Fragmentarii.. Dg 200 m m ; 1 ac. 24 mm. Firnis neaderent de culoare roşu cas­
tan i u . l nv. 2890.
N r. 50. Fragmentarii.. Dg 360 m m ; 1 ac. 24 mm. lnv. 2891 .
N r. 51 . Fragmentară. Dg 230 m m ; 1 ac. 22 m m . lnv. 2892.
N r. 52. Fragmentarii.. Dg 250 m m ; 1 ac. 22 m m . lnv. 2893.
N r. 53. Fragmentarii.. Dg 290 m m ; 1 ac. 34 m m . lnv. 2894.
N r. 54. Fragmentarii.. Dg 21 0 mm ; 1 ac. 29 mm. Fi rnis ad erent de culoare roşu închis.
lnv. 2896.
N r. 55. Fragmentarii.. Dg 270 m m ; 1 ac 32 m m . lnv. 2896.
N r. 56. Fragmentarii.. Dg 260 m m ; 1 ac. 26 m m . l nv. 2897.
N u mele în epoca romană putea fi catinus, acetabulum, paropsis, discus sau lanx, este
tipul cu n u mărul cel mai mare de piese descoperite în G1 8 şi are ca prototi p vasul
terra sigil lata Drag. 36. El este cunoscut în întreaga l u me romană în general la sfîrşitul
veacul ui 1 şi în pri ma parte a cel ui următor 108• În necropola de la Kalvaka de lîngă Butovo
acest vas a fost descoperit îm preună cu monede dela Antoninus Pius şi Marcus Aureli us,
datare ce-l apropie de seria de la Durostorum 1 0 9•
N r. 57
Buza este evazată aproape orizontal şi crestată, del i m itată pri ntr-un prag bine definit,
pereţi i vasului sînt arcuiţi.
Fragmentar. Dg 280 m m ; 1 ac. 26 m m . Firnis neaderent de culoare castanie. lnv. 2898.
De i nspi raţi e d i n punct de vedere morfologic, microasiatică, pergam iană, se datează
în veacurile 1 şi 1 1 110• La Tropaeum Trai ani a fost recoltat în nivel ul 1 1 care se încheie
la 1 70. Bogdan Sultov, a descoperit acest tip de vas îm preună cu monede de la Antoni nus
Pius. Forma se regăseşte la Du rostorum în G4 de la sfîrşitul secolului al 1 1-lea şi începu­
tul cel ui următor 1 1 1•
Ulcioare
N r. 58
Buza d reaptă în două trepte, gîtul este uşor troncon ic, toarta bifidă.
Fragmentar. Dg 41 m m ; 1 ac. 54 m m . lnv. 2838.
În antichitate se n u meau lagoena, ele sînt cunoscute în centrele ceram ice de lîngă
N icopolis ad lstrum în com plexe d i n a doua ju mătate a secolului al 1 1-lea şi începutul
celui u rmător. La Drobeta vasul este datat în veacurile 1 1 - 1 1 1 , iar în Pan nonia Inferior
Olga Bruckner îl încad rează în tipul 12 din aceiaşi perioadă de timp 1 12 •
N r. 59
G u ra este larg evazată, buza este tăi ată d rept, cu aspect gen eral de pîl nie, vasul este
prevăzut cu două torţi .
Fragmentar. Dg 69 m m ; 1 ac. 65 mm. lnv. 2839.
Frecvent în zona balcanică, la Sucidava este descoperit într-un mormînt datat în
pri ma parte a veacu l u i al 1 1 1-lea, la fel şi în Moesia i nferioară, la Du rostorum însă a fcst
descoperit un exemplar in mormintul cu coifuri de bronz datat cu monedă de la Anto­
n i n us Piu s. 11 3 •

1 03
www.cimec.ro
 Ulcior tri/obat
N r. 60
Gura este treflată, gitul este del i mitat de buză printr-o nervură slab profilată.
Fragmentar. Dg 73 m m ; 1 ac. 54 m m . Firnis de bună calitate, aderent, de culoare cas­
tani u roşcat. lnv. 2840.
Vasul are o l u ngă vieţuire, d i n secolul 1 pînă in veacul al IV-lea. Cu toate că W.
H i lgers încl ină să-I plaseze in categoria lagoena, totuşi s-a încetăţenit termen u l d e
oinohoes. Varianta descoperită i n com plexul nostru s e apropie mai mult d e exem plarele
datate la Hodniţa in secolele 1 1 - 1 1 1 şi la Atena in a doua j u mătate a veacului al I I I-ea m .
Cană cu două torţi
N r. 61 - 62
Buza profilată spre exterior este deli mitată pri ntr-o serie de şenţuleţe, corpu l este
bitronconic, prevăzut cu două toarte ovale in secţi une.
N r. 61 . Fragmentară. Dg 1 00 ; 1 ac. 59 m m . lnv. 2900.
N r. 62. Fragmentară. Dg 1 00 m m ; 1 ac. 51 m m . lnv. 2901 .
Cunoscute in literatura de specialitate sub n u mele de canthroi H i lgers înclină
a le socoti mai d eg rabă scyphus. Ele apar atit in Occident la Sutri la sfîrşitul secolului 1
cit şi in partea estică la Atena in aceiaşi perioadă de t i m p 115• ln centrele nicopolitane acest
t i p de vas este datat la m ijlocul veacului al 1 1-lea şi inceputul cel u i următor 11 8•
Căniţe cu o toartă
N r. 63 - 64
Buza uşor evazată este del i m i tată d e corp pri ntr-o n ervură, corpu l este globular, iar
f undul este tăiat d rept.
N r. 63. Fragmentară. Dg 80 m m ; 1 ac. 44 m m . U rme de fi rnis castani u găl bui. lnv. 2903.
N r. 64. Fragmentară. Dg 90 m m ; 1 ac. 32 m m . l nv. 2904.
Căniţa este deja semnalată la Durostorum in G4 şi G5 avind asigurată datarea la
sfîrşitul veacul ui al 1 1-lea şi inceputul cel u i următor 1 17•
Pahar
N r. 65
Buza rotunjită are două praguri la exterior, corpul este decorat cu rotiţa d inţată.
Fragmentar. Dg 1 00 m m ; 1 ac. 44 m m . Fi rnis neaderent şi mat d e culoare roşu casta­
ni u. lnv. 2902.
Ca formă şi decor se apropie de tipul 35 al Olgăi Bruckner ce se încad rează crono­
logic in a doua jumătate a veacului al 1 1-lea şi in prima parte a celui următor 11 8•
VASE D E TRANSPORTAT Ş I PĂSTRAT ALIM ENTE
Ulcioare de tip amforoida/
N r. 66-72
Buza d reaptă este uşor încl inată spre exterior şi detaşată net de corp printr-un şanţ,
toarta bifidă cu şenţuiri largi este ovală in secţ i u ne, gitul este cili nd ric, iar u meri i sint
p uternic profilaţi, Pri n analogie cu alte piese intregi recoltate d i n zonă, corpul este pi ri­
ferm, iar fundul i nelar.
N r. 66. Fragmentar. Dg 99 m m ; 1 ac. 1 64 mm. Firnis neaderent de culoare roşu inchis.
lnv. 2830.
N r. 67. Fragmentar. Dg 93 m m ; 1 ac. 1 60 m m . lnv. 2831 .
N r. 68. Fragmentar. 1 ac. 1 50 mm. lnv. 2832.
N r. 69. Fragmentar. Dg 90 m m ; 1 ac. 1 06 m m . lnv. 2833
N r. 70. Fragmentar. Dg ? m m ; 1 ac. 44 m m. lnv. 28H.
N r. 71 . Fragmentar. Dg 96 m m ; 1 ac. 84 m m. lnv. 2835.
N r. 72. Fragmentar. Dg 78 m m ; 1 ac. 74 m m . l nv. 2836.

1 0-4
www.cimec.ro
 Acest ulcior W. H i lgers il clasifică in categoria urceus 1 1 9• Este o formă a cărei
origine este cunoscută in ceramica eleni stică, fiind considerat de H. Thom pson ca un
recipient pentru apă. Cunoscut la Tomis in secolele 1 1 - 1 1 1 şi in termele d e la Histria
in nivele de secol 1, dar şi mai tirzi u d i n a doua ju mătate a veacul u i al 1 11-lea, in necro­
pola tumulară acelaşi tip de vas a fost descoperit intr-un turnul d i n veacul al 1 1-lea, in
aceiaşi perioadă este semnalat şi in nord ul Mări i Negre la Mi rmekion 1 2 0 •
AL TE PIESE CERAMICE
Afumători
Nr. 73 -77
Buza este îngroşată şi evazată, corp de formă emisferică ; pe buză se află un decor d e
brîu alveolar.
N r. 73. Fragmentară. Dg 200 m m ; 1 ac. 47 mm. lnv. 2905.
N r. 73. Fragmentară. Torsionat complet in urma coaceri i anormale. lnv. 2906.
N r. 74. Fragmentară. Torsionată complet in urma coaceri i anormale. lnv. 2907.
N r. 75. Fragmentară. Torsionată d i n cauza arderi i prelu ngite. lnv. 2908.
N r. 76. Fragmentară. La fel ca precedenta. l nv. 2909.
N r. 77. Fragmentară. Identică cu precedenta. l nv. 2910.
Den u m i rea in antichitate a afumătorilor este turibulum. Exem plarele noastre sint
apropiate de tipul 2 d i n Oltenia datat in a doua jumătate a secolului al 1 1-lea, piese simi­
lare sint cunoscute şi la Troesmis 1 2 1 •
Afumătorile d i n G1 8 erau torsionate in u rma coaceri i anormale pînă aproape de
vitrifiere, forma lor i niţială neputind fi refăcută. La m u lte d i ntre ele se o bservă l ut l i pit
de vas in perioada i med i ată scoaterii din cuptor. Este vorba deci de o şarjă rebutată.
Fără a avea elemente de datare foarte sigure, cum ar fi monedele şi deşi o serie
de vase au o viaţă foarte lu ngă, totuşi l uind in considerare acele exemplare cum ar fi
castroanele n r. 1 3- 1 4, castronaşul n r. 1 6, strachinile n r. 1 9-21 precum şi platourile
n r. 3 - 6, care au o datare mai strînsă, in special in centre d i n provi ncia noastră sau in
i med i ata ei vecinătate, credem că putem data G8 in a doua parte a veacul ui al 1 1-lea.
Această datare este întărită de l ucernele de tip Fi rmalampen Xa şi Xb ceva mai t i m purii,
precum şi de opaiţul de tip l lc.
Ti purile de vase ce pot concura la datarea com plexul u i G1 1 sint castroanele n r. 22
şi 23, avind analogi i şi in G1 7, cratiţele n r. 1 -4, strachi n i le nr. 38-40, platouri le. 41 ,
precum şi mortaria. Toate reci pientele ami ntite se datează in general in a doua ju mă­
tate a veacului al 1 1-lea şi la inceputul cel ui următor.
M ulte d i ntre ele işi găsesc analogi i in complexul G1 7, datat in mod, cert in pri m u l
sfert al secolului a l 1 1 1-lea. Există şi unele s i m i l itud i n i , mai puţine este drept cu castro­
naşele n r. 35-36 şi platourile nr. 5 - 6 d i n G8.
lncad rarea cronologică propusă este întărită şi de l ucerna n r. 45 de tip cord iform,
varianta IVb, din a doua jumătate a secolului al 1 1-lea şi prima parte a seco l u l u i 11. La
toate acestea se adaugă tanx-u l n r. 41 a căru i analogie este datată la Troesmis in ulti m u l
sfert al seco l u l u i a l 1 1-lea.
G1 7, cu mai p uţi ne vase in complex, beneficiază de prezenţa unei monede de la
Caracalla ce o datează in pri m u l sfert al veacului al 1 1 1-lea, datare necontrazisă de crono­
logia ceramici i d i n ea.
Chiar dacă l uate in parte, d iversele categorii de piese d i n G1 8 nu au aceiaşi inca­
d rare cronologică, totuşi majoritatea lor, ad ică castroanele n r. 1 - 8 ; 1 5- 1 7, castrona­
şele n r. 28- 31 , farfuri i le nr. 41 - 56, care sint in n umărul cel mai mare in com plex
ca şi u lcioarele amforoidale par să ind ice că G1 8 s-ar data la mijlocul şi in a doua jumă­
tate a veacului al 1 1-lea. Un argument in plus ar fi ulciorul n r. 58 care tot la Durostoru m
are o analogie intr-un mormint datat c u o monedă de l a Antoni n us Pi us.

1 05
www.cimec.ro
 Aşa cum s-a putut observa deja, există unele tipuri care se regăsesc in mai m u lte
complexe, atit in cele reprezentate in pag i n i le de faţă cit şi in cele cunoscute anterior.
Oalele de bucătărie au o l u ngă perioadă de vieţ u i re, ele fiind descoperite in G7
d i n pri ma j umătate a secol ului al 1 1-lea, in G8 d e la sfîrşitul veacului, precum şi in G2,
G1 1 şi G1 7 care pot merge pînă in pri ma parte a veacului u rmător, aceiaşi situaţiei şi
pentru platouri, apărute in G7 ca apoi să le găs i m neintrerupt şi in G8 şi G1 1 . Crati­
ţele nu apar in G7, dar le avem nu n umai in G1 ci şi in G1 1 şi G1 7. Căniţele sint in
G1 1 dar şi in G1 şi G3.
Dacă ne referim la ceramica de masă observăm intii multe s i mi litud i n i intre castroa­
nele d i ,l G1 1 şi G1 7, apropiate d upă părerea noastră şi in ti mp, deasemeni intre acelaşi
t i p de vas din G8, n r. 1 3. 14 şi G1 8, n r. 1 - 8, poate tot datorită unor afinităţi crono­
logice. I nteresantă ne pare remarca prezenţei castronaşelor care se inspiră d i n ceramica
samniană, in m u lte d i n com plexele de la Duro�torum. Aceste piese par să fi e un prod us
venit nu d i rect d i n Samos, ci mai degrabă d i ntr-un centru pontic, încă neidentificat.
Seria cea mai mare de piese d i n G1 8, farfu ri i le n r. 41 - 56, îşi găsesc analogi i intr-un
exem plar apărut in cuptorul descoperit cu ani in u rmă de N. Anghelescu.
Cu aceasta aj ungem d i n nou la problema i m porturi lor propri u zise şi a i mitaţi i lor
locale. Dacă putem vorbi de i m porturi di recte d i n Occident in legătură cu vasu l terra
sigil lata d i n G8 şi de un i m port ori ental al castronaş u l u i cu s malţ oliv d i n G1 7, se poate
lesne observa existenţa unor tipuri de vase locale ce i mită forme de l ux. Am putea spune
chiar că m u lte d i ntre pi ese sînt o transpunere a lor. Această prod ucţie avea rol u l de a
s u pl i n i l i psa unor exem plare o rigi nale, mai greu de procu rat şi evident mai scum pe. Sînt
un n u măr de vase care i mită d i n pu nct de vedere morfologic prototi puri ale unor centre
ceram ice celebre, dar a căror pastă este departe de fi n eţea celor origi nale. Între aceste
i mitaţi i cele mai m ulte se i nspiră d i n vasele de tip terra sigil lata prod use în occidentul
Europei Astfel din G8, n r. 1 9- 21 se aseamănă cu vasele Drag. 36, iar castronul n r. 1 8
c u Drag. 35. Î n G1 1 piesele cu n r 22- 23 ş i d i n G1 7, n r. 6 - 7 copiază forma Drag. 44.
În G1 8 n r. 9- 1 4 se apropie de vasele Drag. 37, iar farfuri i le n r. 41 - 56 de profi lul
Drag. 36.
Problema care se rid ică este a sursei de i nspiraţie a vaselor de la Du rostorum.
N u putem exclude nici i mitarea d i rect de pe piese origi nale, existente in zonă. Dar, este
m ult mai probab i l ca pentru cele mai m u lte d i ntre ele, meşteri i locali să se fi i nspi rat d i n
piese s i m i lare produse î n alte centre cu o mai veche trad iţie, poate d i n provi ncia noastră
sau d i n cele înveci nate cum ar fi Moesia Superior sau Pan non i i le.
O chesti une speci ală o pune lanx-ul d i n G1 1 inspirat d u pă forma Dechelette 71 .
El mai apare identic în zona noastră la Butovo in veacurile I I I - IV ? şi la Troesmis unde
este datat mai aproape de real i tate, d u pă părerea noastră, in ulti m u l sfert al veacul u i al
1 1-lea. Existenţa acestui t i p de vas în mai m u lte centre din perimetrul balcanic demon­
strează n u n u mai o vie circulaţie a unor mărfuri de lux, dar este şi o dovadă a u nor
strînse legături şi i nfl uenţe intre centrele ceramice din zonă.
În com plexele prezentate sint sesizate şi vase care imită cel puţin d i n punct de
vedere al formei, mai puţi n al pastei şi al fi rnisu l u i , produse ale unor centre orientale,
microasiatice in ultimă i nstanţă. Recipientele n r. 1 7 d i n G8, n r. 1 0 - 1 2 d i n G1 1 , n r. 2
d i n G1 7 şi n r. 1 8 sau 57 ami ntesc de profile ale unor centre pregamiene sau de lîngă
Pergam de la <;:andarl i . Străchinile n r. 31- 40 d i n G18 par a fi derivate d i n forme ale
ce ram ici i samniene.
Ş i la piesele de i nspi raţie orientală, sursa de i mitaţie ar putea fi pentru unele d i n
e l e chiar produse originale. Dar cele mai m u lte d i n e l e sin t fă u r i te d upă modele real i­
z a t e in u n e l e centre p o n t l cc. N u m ă r u l m a r e d e astfel d e i m l t a� l i desco p e r i te in cetă� i le

1 06

www.cimec.ro
pontice poate să fie u n argu ment in acest sens. Amintim însă că �· n gama prod uselor
nicopol itane se întîlneşte un nu măr mare de vase i nspi rate de centrele d i n Asia Mică. Lucru
normal d acă inceputu rile atelierelor d i n apropierea N icopol is-ului este legat de meşteri
veniţi d i n Orient.
Sint o serie de piese care se d i sting net de exem plarele prod use in mod cu rent la
Durostorum. Ele sint d i ntr-o pastă mai fi nă, cu un firnis mai bun şi l ucrate mai ingrijit.
Dintre acestea se remarcă Tn G1 1 c.astronaşele n r. 24 şi 37 care d upă pasta foarte fină
şi fi rnisul l ucios şi aderent, precu m şi mod u l ingrijit de execuţie se distinge net de vasele
asemănătoare ca formă d i n acelaşi complex. Acelaşi l ucru se poate spune şi de castra­
naşul n r. 6 şi strachina n r. 1 3 d i n G1 7. Ele par să indice mina u n u i meşter mai indeminatec
proven i nd d intr-un alt centru. N u mărul lor red us pledează pentru această i poteză. Exis­
tenţa u n u i centru pontic, neidentificat încă, postulat de F. Jones cîştigă tot mai m ulţi
aderenţi .
N u putem exclude aprioric pos i b i l i tatea ca şi la Durostorum să fi existat pos i b i l i­
tatea prod uceri i unor mărfuri de l ux, aşa cum se întîm plă la Butovo şi Pavl i kenie,122
dar pînă in momentul de faţă n u d ispu nem de dovezi.
Exi stenţa in G1 1 a unui lot de vase d i ntr-o ceram ică foarte ingrijit l ucrată (pasta
n r. 1 0 ), neobişnuită in zonă, rid ică problema provenienţei vaselor executate d i n ea.
Pasta, d upă cunoşti nţa noastră, n u este semnalată n ici in centrele nicopol itane, cele mai
i m portante ateli ere d i n apropiere. Fără a avea pînă in prezent elementele necesare unei
judecăţi definitive, putem in stad i u l actual al cercetărilor postula existenţa unui alt centru
de prod ucţie care îşi trimitea mărfu r i le la Durostorum.
ln inchei ere remarcăm, in ci uda standard izări i ceramici i romane, apropierea in ceea
ce priveşte formele şi incad rarea cronologică intre piesele de la Durostorum şi ele d i n
centrele de lîngă N icopol is ad lstru m, precum şi afinităţi le exi stente c u ceramica de l a
Histria, Tropaeu m şi Tom i s p e de o parte şi c u cea de l a Novae p e de altă parte.

NOTE
C . M uşeţean u , D. El eftere�cu, în Cu/tură şi
civilizaţie la Dunărea de jos, 1 , Călăraş i , 1 984,
p. 67 ; C. M uşeţeanu, Dac ia, N. S., 29, 1 985,
p. 1 4.
2 Ioana Bogdan Cătăn i c i u , Acta M N , 1 7, 1 980,
p. 679 ; W. H i lgers, Lateinische gefassnamcn,
Dusseldorf, 1 969.
3 B ruckner, p. 95, p l . 88, 1 09, t i p 76 ; Popi­
l i an, nr. 789, p. LXV. Am fo losit următoarel e
prescurtări pentru d i mensiuni D g diametru
gu ră ; db diametru bază ; 1 înălţ i m e ; 1 ac.
înăl ţi mea ;;ctua l ă ; 1 l u ngimea; 1 lăţ i m ea.
N u merele d i n i l ustraţie al vaselor îl repre­
z i ntă n u mărul lor cu rent d i n text pe co m­
p l exe.
Toate � i esele se află în depozitele M uzeul u i
j ud eţean Călăraş i .
4 Troes mis, p . 3 3 0 , pl. 11/1 ; B. S u l tov, Ancient
pottery centres in Moesia /�ferior, Sofia , 1 976,
p . 1 07.
5 C a r n u nt u m , p. 58, p l . 50.
6 Gose" p. 20, n r. 242, pl. 1 6 ; W. Czysz,
H. H. Hartmann, H. Kaiser, M. M ackensen,
G . U l bert, Romische Keramik aus Bad Wimp­
fen, Stuttgart, 1 981 , p. 30, n r. 236, p l . 21 .
7 Bruckner, p. 87, p l . 68, 55, t i p 1 1 ; Popil ian,
nr. 846.
8 S u l tov, p. 84, p l . XLII, 2, t i p 1 a ; Troesmis,
p . 3 54, p l . 1Vf 5 .
9 V. C u l i că, Pont i c a , 1 3 , 1 980, p. 3 1 8 , p l . 1 /2.
10 C. M u şeţea n u , D. Elefterescu , op. cit. , p.
70, p l . 2, 1 0 .
1 1 W. H i lgers, op. cit. , p. 61 - 62.
1 2 C. M uşeţean u , D. Elefterescu, op. c i t . , p.
73, pl 3, 1 6 .
1 3 B. Heu kme�. Romische Keramik aus Heide/­
berg, Bc n n , 1 964, p. 3 4 - 3 5 , n r , 87 comple­
x u l 1 , u l t i m a parte a sec. 1 ; p. 71 . n r. 95,
complexul 3 , sfîrşi t u l sec. 1 . înce p u t u l sec. 11
1 4 Pop i l ian, nr. '1 1 7, pl. LXXII ; W. Hilgers,
op. cit., p . 70.
15 M ercedes Vegas, cercmica comun romana de/
Mediterraneo occidental, Barcelona, 1 973, p.
1 6 L. Nagy. Budapest Regisegei , H, 1 9-45, p.
349 ; B R utkows k i , Archeologie, 1 9, 1 968,
p. 150
H W. H i lgers, op. cit., p 3 3 - 3-4 ; -48 -49.
18 Tr c<"smis, p . 359, p l . XVj1 2 ; H istria, 6, p.
1 02, p i . 6, nr. 8; A. V. B u rakov, Kozyrskoe
gorodistche roubeja v pervykh sto/eti naşei ery
K i ev, 1 976, pl V II J7-8.
19 Pop i l i 2 n , p . 1 23 , tip 3 , n r. 821 - 829, p l .
LXVII.

1 07
www.cimec.ro
 20 J. W Haye�. Late roman pottery, Londra,
1 972, forma 1 2,1 , fig. 5; B. Heukemes,
op cit., p l 1 7/1 1 7 - 1 1 8.
21 Pop i l i an n r. 800-805 ; Troesmis, p. 358, n r
73 p l XV/4.
22 V. Zubar, Nekropol Hersonesa tavriceskovo
/ - IV VV n.e., Kiev 1 982, p 66 fig. 40, 1 .
23 1 . B . Kadeev, Ocerki istorii ekonomiki Herso­
nesa v /- IV veka n.e., Harkov 1 970, p.
91 - 92, fig. 1 0,1 .
24 S. Loeschke, Ath Mitt, XXXVII , 1 9 1 2, pl.
XXVI I I , 21 .
25 5ultov , p. 67. p l . XXIX, 6, tip 4 ; lzvestia
Institut, 1 1 , 1 937, p. 1 63 , fig. 1 56 ; H i stria,
6, p. 1 03 , nr, 1 1 - 1 2. pl. 7; V. Cul ică, op. cit.,
p. 318, pl. 3/4, n r. 14.
26 C. M uşeţeanu, D. El efterescu, op. cit., p.
70. pl. 1, 5
27 F. O. Waage, Hesperia 2, 1 933, p. 291 -
293 ; F. J. Jones, în Tarsus, 1, Pri nceton, 1 950,
p. 1 86, n r. 562-563.
28 Sultov, p.
29 W. Czysz, op. cit., p. 102, n r. 73-75, pl.
8 ; Bruckner, p. 88, p l . 72, n r. 34, t i p 6 ;
Pop i l i an, n r 867, p l . LXX.
30 Eva Bonis, Diss Pann, seria 1 1 , 20, 1 942, p.
9, pl. XXi, 44-45.
31 W. H i lgers, op. cit., p. 48-49
32 S ul tov, p. 63- 64, pl. XXVII, 1 - 3 , t i p 4.
33 Bruckner, p. 86, pl. 66, tip 4; Troe� mis p.
339, pl. XIV/2
34 W. H ilgers, op. cit. p. 52.
35 Pop i l ia n , n r. 690, p l . LVIII.
36 l ntercissa, 2, 1 957, n r. 73 a; Bruckner, p.
1 03, n r 39, pl. 1 08, tip 1 6.
37 A. V. Rădulescu, Pontica, 8, 1 975, p. 333,
pl. 1 1 , 1 ; Troesmis, p. 333, pl. Vl/2 Archeo­
logija, XV, 1 964, fig. 78 ; V. Culică, op. cit.,
p . 318, n r. 1 8, pl. 1 /5.
38 A.V. Burakov, op. cit., pl. IX. 24.
39 Eva Bonis, op. cit., pl. XXXII . 1 şi 3.
40 C. M uşeţeanu, V. Culică, O. El eftere�c u ,
Dacia, N . S., 24, 1 980 , p. 301 .
41 C. M uşeţean u , D. Elefterescu , Dacia, N. S.,
27, 1 983, p. 1 1 3.
42 Pop i l ian, nr. 780 -793, p l . LXLIV.
43 Arheologija, 1 97 1 , 2, fig. 2,6 ; S u l tov ; p.
84-85, pl. XLII I , 6.
44 C. M uşeţean u , O. Elefterescu , în Cultură şi
civilizaţie la Dunărea de jos, Călăraş i , 1 9&4,
nr. 22.
45 Mercedes Vegas, op. cit., p. 43.
46 Gose, p. 1 9, nr. 230, p l . 1 6 ; W. Czysz, op.
cit., p. 30, pl. 20 ; lntercissa , fig. 38, 1 ;
Carn untum, p. '10-41 , p l . 24 ; Pop i l ian, nr.
890, pl. LXXI.
47 1. B. Kadeev, op. cit., p. 86, fig. 6, 8, tip 3
A. V. Burakov, op. cit., p 89, fig. VII, 1 7.
48 Sul tov , p. 65, pl. XXVIII, 6, t i p 9.
49 V. Cul ică, op. cit., p. 321 , n r. 26, fig 3/1 1 .
50 H . A . Tompson, Hesperia, 3 , 1 934, p . 437,
A 3 6 ; Mercedes Vegas, op. cit., p. 1 09 , t i p
'16, fi g 3 9 ; Bruckner, p. 1 1 7, t i p 4 3 , p l . 1 -45.
1 08
www.cimec.ro
51 C. Muşeţean u , D El efterescu , op. c it., p.
39-'10.
52 W. H i lgers. op. cit., p. 39-40.
53 V. Culică, op. cit., p. 316, n r. fig. 2/4.
5'1 l ntercissa, fig. 41 . 53 ; Bruckner. p. 1 08, p l .
1 24, varianta a t i p 1 3 ; Carnuntum, p. 60,
p l . 54.
55 H istria 6, p. 1 1 3 , n r. 1 8, p l . 1 3 ; Tropaeum
Traiani, p. 1 82 fig. 1-46,5 (2)
56 G. C. D uncan, A Roman Pottery near Sutri,
în Papers of British School at Rome, 32 (1 9),
1 964, p. 60, fig. 1 1 , nr. 87, forma 26 ; Carnun­
trum, p. 61 , pl. 53, 1 1 .
57 W. H i lgers, op. cit., p . 68.
58 Mercedes Vega�. op. cit., p. 32.
59 Bruckner, p. 83, nr 4, p l . 60 : W. Czysz,
op. cit. p. 32, p l . 39. nr. 497 ;
60 Troesmis, p. 330, pl. 1 1 1 14.
61 Eva Bonis, op. cit., p. '17, p l . 33. H.
62 Popi l ian, nr, 226, pl. XIX.
63 S ultov, p. 66, pl. XXIX. 1, tip 1 c.
64 Tropaeum Traiani, p. 1 83, 2 (1 4).
65 Pop i l ian, nr. 252, pl. XXII I.
66 H istria, 6, p. 1 09, nr. 1 , pl. 1 1 ; Troesmis,
p. 357, nr. 58, pl. X l l l/2; B. S ul tov, în Actes
du premier congres i nternational de Th raco­
logie , Se. fia, 1 969, p. '181 .
67 Pop i l ian, nr. 249 - 251 , p l . XXI -XXIII.
68 Histria, 6, p. 1 02, n r. 7, p l . 6.
60 F. Oswal d, T. D. Pryce, An lntroduction to
the study of Terra Sigillata, Londra, 1 966, p.
1 94, fig. LIV, 5 A; Gose, nr. 82.
70 C, M uşeţeanu, D. Elefterescu, op. cit., p l .
1 /7, p. 70.
71 G. C. D uncan, op. cit., p. 57, forma 1 0, fig.
9, nr. 45 ; H. Robi nson, Athenian Agora, V,
Pri nceton, 1 959, G. 71 ; H istria, 2, p l . 1 00, p.
21 0, VIII, 1 ; A. V Rădulescu, op. cit. , p.
352, pl. XVI : Sul tov, p. 68, pl. XXXI, 2.
72 Troesm is, p. 359, nr, 68, p . XIV/4.
73 J. W. Hayes, op. cit., p. 3 1 9, forma 2.
74 W. H i lgers, op. cit., p. 47- '18.
75 F. Oswald, T. D. Pryce, op. cit., p. 1 28, p l .
XX, 1 6.
76 B. Su l tov, op. cit., p. '182.
77 Troesm is, p. 359, n r. 88, p l . XVIII/2.
78 C. M uşeţeanu , D. Elefterescu , op. cit., p.
69, p l . 1 , 2 şi 3,20.
79 Bruckner, p 1 .58, n r. 1 1 , H istria, 6, p . 1 01 ,
n r. 47, p l . 6.
80 G. C. Duncan, op. cit., p. 66, fig. 1 5, forma
47 ; F. jones, op. cit., nr. 7 1 9.
81 C. M uşeţean u , D. El efterescu, Dac ia, N. S . ,
27, 1 983, p. 1 1 4.
82 Eva Bonis, op. cit., p. VII , 2, nr. 1 97 ; Bruck­
ner, p. 1 05, nr. 71 , tip 1 3, pl. 1 1 5 ; Carnun­
tu m , p. 55, pl. 43,2.
83 Bruckner, p. 1 1 0, nr. 8, tip 3 , pl. 1 29 ; Sultov,
p. 86, p l . XLIV, 1 ; W. Czysz, op. cit., p. 32,
nr. 480, p l . 3 8 ; G. C. Du ncan, op. cit. , p.
67, forma 48, fig. 1 5, nr. 1 78.
84 T. Knipovici, Die Keramik romischer Zeit aus
Olbia in der Sammlung der Ermitage, Frakfurt
 a M , 1 929, p. 51 , fig. 1 2/3 - 4 ; M IA, 85, 1 958,
fig. 5 şi fig. 1 3 .
8 5 H . R.obinson, op . cit., H 4 ş i G 1 75.
86 Su ltov, p. 62, p l . XXVI, 2, t i p 1 b.
87 Histria, 6, p. 96, nr. 1 , p l . 2; p. 99, nr. 8,
p l . 5 ; p. 1 05, n r. 6, p l . 8; Arheologija, 25,
1 983, -4, p . 5, tip 7; Gergana Kabakci eva,
Keramika vilija dliz /vailavgrad, Sofia, 1 986,
p. 1 2. t i p I I I , varianta 3 b.
88 Pop i l ian, p. 209, n r. 771 , p l . LXII I .
89 B ruckner, p. 89, nr. 51 , p l . 73 , t i p 1 2.
90 Su ltov, p. 66, p l . XXVI I I , 7, şi 8, t i p 1 .
9 1 M IA, 85, 1 958, fig. 9 ; 1 . B . Kadeev, op. cit.,
p . 87, fig. 7, 2, t i p 7.
92 Bruckner, p. 92, nr. 50, tip 50 ; H i stri a , 6,
p l . 1, nr. 2, p . 9-4 cupă asemănătoare n u ma i
ca formă.
93 F. Jones, op. cit., p. 1 92 - 1 9-4.
94 Tropaeum Tra i a n i , p. 1 79, fig. H1 , N I 2
(3) ; Sultov, p. 6-4, p l . XXVII , -4, t i p 5.
95 Bruckner, p. 82, t i p 8, p l . 58, nr. 1 1 .
9 6 M uşmov, Anticinata moneti, Sofia, 1 91 2, p .
H7, nr. 2699, p l IX, nr. H, identificare
datorată l u i A . M. Vel ter.
97 G . C . Duncan, op cit . , p . 591 forma 22. fig .
1 0, nr. H ; Bruckner, p. 87, nr. 1 - 6, t i p 2 ;
Troesm i s , p . 336, p l . IX/3 .
98 B ruckner, p . 92, t i p 51 , p l . 79, n r . 27
99 S u l tov, p . 66- 67, t i p 3 , p l . XXIX, 5.
1 00 T Knipovi c i , op. cit., p l . 1 1 , 32 c; M IA,
85, 1 958, fig. 1 4.
1 01 H i stria, 6, p. 1 00, n r. 26- 30, p l . 5.
1 02 F. Jones, op. cit. . p. 1 82 - 1 8 3 , n r. 506-
507.
1 03 G. C. Duncan, op. cit., p. 59, forma 20,
fig. 1 O, nr. 67 ; Gose, p. -43, n r. 500 ; Carnun­
tum, p. 56- 57, pl. -47, 1 0--48, 5 ; Bruckner,
p. H, t i p 28, nr. 21 , p l . -45 ; lntercissa, fig.
38, 1 4.
1 0-4 W. H i l gers, op. cit ., p. H - 75, fig. 63 b.
1 05 S. Loesch ke, op. cit., p l . XXVIII, 20 ; H.
Robi nson, op. cit. , H 3 2 ; M IA, 25, 1 952,
p. 303, fig. 3,6 ; 1. B. Kadees, op. cit., p.
91 , t i p 1 , fig. 1 0. 1 ; MIA, 85, 1 958, fig. 8 ;
H istria, 6, p . 1 05, n r. 8 - 9, p l . 8 ; Tropaeum
Traiani, p. 1 79 2 (7), pl. 1 41 ; V. Cul ică,
op. cit., p. 321 , n r. 22, pl. 2/8.
ABREVI E R I
8ruckner . . . . Oiga B ruckner, Rimska Kera­
m ika u Jugoslavenskom Dehi­
Provincije Donje Panonie, Bel­
grad, 1 981 .
Carn untum . . , , Mathi l de G runewald, Die
Ge(asskeramik des Legios/a­
gers von Carnuntum, Viena,
1 976.
1 09
www.cimec.ro
1 06 F. O. Waage. op. cit. , p l . IX. 1 08 ; H .
Robi nson, op. cit., G 1 74 ; W . H i lgers,
op. cit. , p. -48-49.
1 07 Tropaeum Traiani, p. 1 80, N i l , 2 (8), fig.
1 43 , Troesmis, p. 339, nr. 76, p l . XV/6 .
H istri a , 6, p. 1 00, nr. 1 2.
1 08 W. H i lgers, op. cit., p. 48. 49 , Gose, nr.
259 , J . W. Hayes, op. cit. , p . 21 , tip 3 c ;
F . O. Waage, Antioch on the Orontes, IV,
Princeton, 1 948, p. 49, p l . VI, 874 l ate B
d i n sec. I I I .
1 09 Sultov, p. 63 - 64, p l . XXVII. 1 - 2 N.
Anghelescu, Pontica, 4, 1 971 , fig. 1 .
1 1 0 H . Robinson, op. cit., F 4.
1 1 1 Tropaeum Traiani, p. 1 80, fig. 1 1 3 , 2,5,
Nil Sultov, p. 64, pl. XXVI I , 4, tip 5. C.
M uşeţeanu. D. El efterescu, Cultură şi civili­
.
zaţie la Dunărea de jos Ciilăraş i , 1 984, p.
75. p l . IV, 27.
1 1 2 Sul tov, p. 72, p. XXX III, 4, tip 3 ; Pop i l ian,
p. 96 - 97 tip 2 ; Bruckner, p. 1 1 3 , tip 1 2,
1 2 p l . 1 35.
1 1 3 Mercedes Vegas, op. cit. , p . 97, t i p 40, fig.
3 3 , 1 şi 3 ; V. Vîlnov, Arheologija, 7, 1 965,
1, p. 27, fig. 7; Sultov, t i p 4, pl. 5; Materiale,
1 0, 1 973, p. 1 32, fig. 8; A. V. Răd u l escu,
op. cit., p. 349, nr. 16 a, pl. XIII, 1 - 1 a.
1H Mercedes Vegas, op. cit., p. 1 09, tip -46,
fig. 3 9 ; Bruck ner, p. 1 1 7 t i p 43, p l . 1 45 ;
B . Sultov, op. cit. , fig. 31 ; H. Robi nson,
op. cit., M 1 01 .
1 1 5 G . C. Duncan, p . 55, forma 6 , fig. 8 ; H.
Robi nson, op. cit., M 2.
1 1 6 Sultov, p . 77, tip 6 a , p l . XXXVI, 6; Histria,
6, p . 1 1 0, nr. 27, pl. 1 1 ; H istria, 2, p . 208,
p l . 1 00, XXIV, 1 3 .
1 1 7 C . M uşeţea n u , D . El eftere�cu, op. cit., p .
68, fig. 1 /2.
1 1 8 B ruckner, p. 76, t i p 35, nr. 1 6, p l . 51 .
1 1 9 W. H i lgers, op. cit., p. 83 - 86.
1 20 H . A. Tom pson, op. cit., p. 342, B 3 9 ; A.
V. Răd u l escu, op. cit., p . 346, n r. H; H is­
tria, 6, p. 95, n r. 32, p l . 1 ; p. 1 1 3, n r. 26 ;
H istria, 2, p. 207, p l . 99 ; M IA. 25, 1 952, p .
1 69, fig. 61 ; A V. Bou rakov, op. cit., p l .
V. 1 7 , 1 8 .
1 21 Pop i l ian, n r . 751 -752, p l . LXI ; Troesmi5,
p. 342, pl. XX, 1 .
1 22 B. S u l tov, op. cit., p l . 37, -42.
Gose . E. Gose, Gefasstypen der ro­
m ischen Keramik im Rhein­
/and, Koln, 1 976.
Histria, 6 . . Al. Suceveanu, Les thermes
romaines, Histria, 6, Bucu­
reşti-Paris, 1 981 .
lntercissa . . . . Eva Poczy, lntercissa, 11, Bu­
dapesta, 1 957.
Popi l ian . Gh. Pooi l ian,Ceramica ro­
mană din Oltenia, Cra iova
1 976.
Troesmis . . . . . . . . A. Opaiţ, Peuce, 8, 1 984, p.
328 - 366.
Tropaeum Traiani Al. Barnea, 1. Bogdan Cătăni-
c i u , in Tropaeum Traiani, Bu­
cu reşt i , 1 979.
Sul tov . . . . . . . . . . B. Sul tov, Ceramic Produc­
tion on the territory of Nico­
polis ad lstrum, 11 nd-IV th
century, Sofia, 1985.

NE.W DE.POSITS OF CE.RAMICS AT DUROSTORUM

(summary)
We are lntroducing four deposits situated in the area of the ceramic workshops at Durostorum.
Three of them , G 1 1 , G17 and G18, are supposed to ha ve been pits for c/ay extraction and fi/led after­
wards with domestic remnants containing even pieces cf a rejected charge. The fourth enstmb/e GB was
initial/y a fountain faced with stones and /ater on used as a pit for domestic remnants too.
Most port of the inventory is represented by ceramic objects including kitchen items for serving the
dishes as we/1 as items for transporting and keeping food. The kitchen items were mode out of a special
local fire proof c/ay, conventionally markes with no 9 by the authors. Amphoroidal jugs (G1 8 ) are included
in the category of the pottery for transport ing and keeping food.
As for the table plates, most of them are mode out of a paste specific to that area, and marked
with no. 4 within the framework of the ceramics at Durostorum. There are a/so few other items whose
paste finds no correspondence in the local ceramics, most of them being pieces of luxury.
lf, referring to the vessel terra sigil/ata of GB, we con talk about direct imports (rom western
E.urope, and about an Oriental import refering to the smalt bowl with olive enamel of G 1 7, we con notice
the presence of some local pottery, their shape being inspired both (rom the /uxury objects, most of them
Western terra sigil/ata type, and (rom the profi/es specific to the Asia Minor workshops.
We do not exclude the possibility of a direct imitation by the artisans at Durostorum starting (rom
the original copies which are present in this area, but not a large number. For most of them the local
artisans took inspiration (rom similar pieces mode in other centres with older tradition, maybe in our pro­
vince or in the neighbour. ones.
There is a/so a little number of pottery completely different (rom those currently mode at Durosto­
rum. They are mode out a finer paste, with a better oi/ varnish and more carefylly performed. We con
mention vessels no. 24 and 37 of G 1 1 , no. 6 and 1 3 of G17, as we/1 as the little bowls of Samnian inspi­
ration no. 1 7 of GB, no. 35-36 of G 1 1 and no, 1 2 of G17. These receptacles seem to re/eal the hand
of a more ski fu/ artisan (rom other centres stil/ unidentified. The same problem is raised by the. set of pieces
no. 30-34, 38, 40 and 43 of G1 1 mode out of a c/ay without correspondent in that area, c/ay whlch
does not exist - as far as we know - in the centres near Nicopolis ad /strum.
Consider ing the material found in the deposits , we chose to date GB in the second hal( of the 2nd century,
G 1 1 in the second half of the 2nd century and the beginning of the next one and G18 in the middle and
the second half of the 2nd century.
In the G17 ensemble was found a bronze coin issued by Caracal/a. It dated the depasit in the first
quarter of the 3 d century .
la spite of the standardization of the Roman ceramics, the connection - as far as the shapcs
and the chro.1ologica/ dating are concerned - between the items at Durostorum and those in the centrcs
near Nicopolis ad /strum seem to be obvious, as we/1 as their afinities with the ceramics at Histria, Tropaeum
Traiani and Troesmis on one side and with that one at Novae on the other side.

110
www.cimec.ro
(

16

\._______"1_ ----- �

6
J
u - ::::::::[
�-- -J
_ r-_-_-_::- _:_:- -:: -: ::-_

\ [7 19

Fig. 1 Ceramică romană din complexu l G . 8 , de la Durostoru m , scara 1 :4

Fir. 1 ROMAN POTTERY FROM THE ESENMBLE G . 8, SCALf 1 : 4

111
www.cimec.ro
 l
<:1:7
- · � -
/
. J

18
�----­
- --1-- -
�
- ----- ---- ---

-- -
Tr- -
--

Jf 29

V
\
\
<'-----

23
-
__...
->

_ __ i

Fig. 2 Ceramică romană din complexul G . 8 , de la Durostorum, scara 1 :4 (29-1 :2)

Fir. 2 IIOMAN f'OTTEIIY FROM THE ENSEMBLE G. 8, SCALE 1 :4 (29-f : 2 )

112
www.cimec.ro
\ f =!]=-- �=-=-

( �· 3
.f
.,

)
2
5

16
<
-� 17

8 -� .
-,_
_-
20

(�.--\7-n '1 ---r

-,,\_L__L _j __ __ _ _ :_ : c
11
_ _J < �
W _ _ _ _ _}
1'0

Fig. 3 Ceramică romană din complexul G . 1 1 , de la Du rostoru m , scara 1 :4 (7,20-1 :8)

Fir. J ROMAN POTTERY FROM THE ENSEMBLE G. 1 1 , SCALE 1 :4 (7,20-1 :8 ) ;

113
www.cimec.ro
 �
.

.r-­

.r----- -
-
=r
-
--
__
. ,3
33

�:..1- -
�

x---: _:::
'r _-_-: --::- _---:
�� -
':. : .-:. ::- _
- --- - - _ _) 44
l
29
�
r: --�: : - �
.... .. ..... _
-- --
."_-....

______.._ _____

32
r O T �= � 31
-
- - - - -- - --
� �- - -
�

_)
- - ---- ...0

"-- ------�--::
--
- -- - - --4

��- �-=-��
__j__
_ _ __ !9 ,
23 39

LJ'l __.T 4 _

30

, - --- 1 - - -'""l
�-- 1fj
- 1111 -:
24 - - - -
'
' 1_ 1 -�
28
' '
'
'
F· i "'
,,,, 1

:;.(] J
i'r • n mlni'j; 1 \

��·.·.·.·:::w::�
tUhl l "'"'"'
•'1
1
1
1'
1
1

1 1
1 uuu•uuu•• ., 1 1
: ;..w.w:�.•:J.\\t: ,;
,..
' 1 1 37
'
1
�-- ... ::::: = ::..""".. "' ,' 1
1 25 '
1
1 ,'
-;
/
_,
,-- -/""
1 · 46

43

F i g . -i Ceramică romană d i n complex u l G . 1 1 , de la D u rostor u m , scara 1 :-i (46-1 :2)

Fif. 4 ROMAN POTTfRY FROM THf fNSfMBLf G. 1 1 , SCALf 1 :4 (46-1 :2)

1 1 -4
www.cimec.ro
 �
�---Tf: � 11

\�
'\v �}
,2

,/
'/

;/
/ ,f

\
!
'-=---=-- ;...._

Fig. 5 Cera ml· ca romana- d i n co m p lexu l G . 1 7 , d e 1 a D u rostor u m , scara 1 :4

-

Fig. 5 ROMAN POTTERY FROM THE ENSEMSLE G · 17 ' SCALE 1 :4

115
www.cimec.ro
 --
<==-�-.:::/ -
;
�
:-
--
- - -- -- 1

--- ) 1�-'<==Jl --- ----- - r -

18
17

16
} 36

;·
-

. -/
- u _'. J
";- -1

.. ''1
'•,
- --

c_ ;·.�
�Yt;::;J ==.,-::;1'
<- ,
·-
.-

L, 4
.�
'•- - - - -

:--· __--_ - . -- -· '

- : )
� �
\..... . - -
13
38

--
10
J -
---- · � - - -. )
-1 Q\;?"" I )
,-:::�;- J
...'
- -- -

'
- - - -
- -
-
__

�-- - - - 32
· ..�:: -:. _ - - -:!
•...__
- ·- - - -- - -
12 .
�:;z'
.:·:·��-�--� r
.- - - · ·- -
� .

l:C/Jr
... 5

1
--�
c --:y
�-- �-
.r
.
. "---- :
-- --
-

L_ __ ; ___ _
15 '�5
Fig . 6 Ceramică romană d i n complexul G . 18, de la Durostoru m , scara 1 :4
Fig. 6 ROMAN POTTERY FROM THE ENSEMBLE G. 1 8 SCALE 1 :4

116
www.cimec.ro
\F7·r }
19

- 2

v=�-�7 3
31

21
_/

27
_r
6
43

7 48

-
-'
\
.::. , � /'
'..._'- --��"
'
'
.i - - - - -

�
24

..r
- - - ---
....... -.. .-. =-....-
..--- - ...
-,

v��_-_i. '
'·- - �-- - - _ J_
·, '

',"":-_:-_-_- = - - :i
__ -- -
53
26

Fig. 7 Ceramică romană d i n com plexul G. 18, de la Durostorum, scara 1 :4

Fir. 7 ROMAN POTTERY Fll.OM THE ENSEMBLE G . 18, SCALE 1 :4

117
www.cimec.ro
 33
)
c:.:-�-r-
� ...... -- -
- 1 -- �
54
-�

--�
-- --- -_ -_
=�--
�--:-=-���-=e5n
41 :
�-"G::s
·- - - ·· · - - - ­

--- _/"'"
50
20
J
1
_;--
.·-
... ,.
;
' w ;- - --
.. · - ---
�' '_
-·-

_-- 1
i

47 \ ·-
� .

25

-
/
'
.

51
23

29
j
52

- - , ��-1_ - ___ ,
-r-·· · -

c. --... .... .. � ..'S

--� -

56

-�- · C7 T ,7
r:,7 30

Fig. 8 Ceramică romană d i n complexu G . 18, de la Du rostoru m , scara 1 :4 (41-1 :8)

Fig. 8 ROMAN POTTE.RY FROM THE. E.NSE.MBLE G. 18, SCALE 1 :4 (4 1-1 :8)

118
www.cimec.ro
 1\
/
�-.
!
'----:

(
72
59

-i
\1- 1
!1
r �' -
, ·

�- --r5B
Dt _-r ._

1
1
1
-:=-1
, ,!____) i�
69 N '
70

c::-�
1
.1
\\
'\
ljJ c�TI �
v-
1

' 73

..
, 60

,
.
"
'-
�
77
67

tc#,,j
f (J
62
' ' 'fj'
r --
�

.
. .

\
i
a• 63

-� ·-� ( 6 L. 65
\
Fig. 9 Ceramică romană d i n com plexul G . 18, de la Durostoru m , scara 1 :4.
Fig. 9 ROMAN POTTERY FROM THE ENSEMBLE G . 18. SCALE 1 :4

119
www.cimec.ro
www.cimec.ro
C ERCETĂRI A RH EOLOGI C E ÎN ZON A I NSTALAŢI EI
PORTU ARE ANTICE DE LA CAPI DAVA (11)
Cristian MATEI

ln an u l 1 988 au contin uat cercetăr i le i n zona i nstalaţiei portuare antice de l a

Capidava 1•
Creşterea nivel u l u i Dunăr i i in pri măvara anului 1 988 cu m ult peste cota normală
a dus la u m plerea celor două casete săpate in anul 1 987 cu o parte d i n pămîntul excavat
şi cu steril erodat d i n movi la aflată in spatele celor două casete, ceea ce a impus mod i­
ficarea plan u l u i de conti n uare a cercetări lor. De com u n acord cu responsabi l u l şti i nţific
al şantierului, prof. Rad u Florescu, am luat hotărîrea de a desfiinţa martorul d i ntre S1
şi S2 şi de a săpa alte două casete cu lăţimea de doi metri in amonte de S1 pentru prin­
derea capătului chei u l u i . ln fel u l acesta s-a creeat o suprafaţă de 1 2,40 m X 7 m, mult mai
greu de col matat in cazul creşteri i nivel u l u i Dunări i 2, ceea ce coroborat cu faptul că pămîn­
tul excavat a fost aruncat in fluvi u şi cărat de apă, excl ude practic pos i bi litatea purtării
acestui a inapoi in săpătură. S-a hotărît de asemenea secţionarea movi lei d i n spate pentru
dezvel i rea chei u l u i antic pe toată lăţi mea sa.
Pe baza experienţei d i n cam pani a precedentă şi a observaţi i lor d i n teren, ca singură
posibi litate de protejare a părţi i săpate apare lărgi rea, in vi itor, a săpăturii pînă la Dunăre
prec u m şi amenajarea u n u i d ig in amonte de chei u l antic pentru a se evita o nouă col­
matare.
/ Desfii nţarea martorul u i , notat cu M1 , precum şi săparea altor două casete, S3 şi S4
(vezi şi pl. 1 ), au confi rmat in mare măsură supoziţi ile en u nţate anterior 3•
Săpătura a dezvelit chei ul antic pe o l u ng i me de 1 2,40 m, precum şi toată lăţi mea
sa de 2,52 m. Măsu rarea lăţ i m i i de 2,40 m in S1 se datorează faptului că elevaţia chelu­
l u i formată d i n beton roman a fost turnată in această porţi une - aşa c u m arătam cu altă
ocazie - in secţiunea obşnuită prin tăierea stînci i d i n spate spre capătul d i n amonte al
construcţi ei.
După săparea lui S1 şi S2 atrăgeam atenţia asupra faptului că stinca urmează o
pantă de la ESE la VNV, fără a putea răspunde la intrebarea fi rească pe care ne-o punem
şi anume dacă este vorba despre o coborire naturală a stînci i sau despre o încl i nare
voită, datorită intervenţiei o m u l u i . Săparea l u i M1, S3 şi S4 a dat un răspuns exact
acestei întrebări : stinca n u n umai că a fost secţionată de la baza chel u l u i spre Dunăre
dar a fost l ucrată şi de la ESE spre VNV, in trepte, derocările fiind vizi bile la suprafaţa
sa. Planşeu ! de stîncă a suferit o erozi u n e specifică pentru rccile calcaroase aflate la adin­
cime, sub apă, fiind d antelată pe intreaga s u prafaţă, erozi u n i le avind contururi bine şle­
fuite. ln aceste erozi uni s-au strecu rat mai m ulte obiecte, majoritatea d i n bronz, u nele
făcînd corp com u n cu piatra pri n hid rocarbonatarea calcarul ui, altele, cum este cazul
u n ei fi bule bine păstrate (vezi fig. 5, 6 ), lăsînd u-şi conturul i m pri mat in stîncă, piatra
fi i n d erodată in j u ru l ei.

1 21
www.cimec.ro
 Refacerea chei u l u i antic - p robabi l in a d o ua j umătate a sec. I I I e.n. - este acu m
� uit mai evid �ntă p e � p� rţi u n e d e ci rca 5,8 m, unde atit calitatea pietrei cit şi teh­
nica d � execuţie smt . d 1 fer1te de restu l construcţiei. Jn această porţi une au fost folosite
blocun de calcar mai mari şi mai neregulate precu m şi pietre de mai m ici d i mens i uni,
grupate, legate cu mortar. Mai m u lte blochete d e calcar d i n partea refăcută a chei u l u i
poartă u rmele evidente a l e poziţiei l o r i mense, fi i nd erodate s pecific, cu găurele c e au
contu rurile rotunjite de apă. Blochetele d i n restul construcţiei au o cal itate excelentă,
piatra aleasă cu grijă fiind un calcar gălbui cu d u ritate foarte mare ce n u a suferit deloc
erozi uni.
Pe o mare s u prafaţă a feţei exterioare a zid u l u i sparge-val se păstrează un mortar
de o cal itate excelentă ce a căpătat in contact cu apa o crustă cenuşie. Primele observaţii
asupra acestui mortar păstrat in 52, ne-au făcut să avansăm ideea că ar fi vorba d e un
material special destinat construcţ i i lo r cu caracter h i d rotehnic, conţinînd pro babil pozzo­
lana 4• ln timpul campaniei arheologice d i n vara an u l u i 1 988, o ech i pă de specialişti de la
Institutul de Cercetări şi Proi ectări pentru Lianţi şi Azboci ment Bucureşti au l uat probe
de mortar din obiectivele cercetate in cad rul com plexului arheologic Capidava.
Primele date privi nd mortarul folosit la cheiul antic le-am primit d i n partea d i rec­
tor u l u i şti i nţific al Institutului, i ng. Alexand ru Horia Bocan. Mortarul are in compoziţia
sa 35 % agregat de cuarţ g ran ule cu d i mensi u n i de la 0,025 mm pînă la 1 ,5 mm şi 65 %
l iant de var in amestec cu ceramică pisată 5• Cuarţul, d u pă pri mele analize, pare a fi de
origină vulcanică. Prin hid ratarea l i antului - fapt explicabi l prin contactul său indelungat
cu apa - a avut loc u n proces de carbonatare obţi nind u-se o masă cristal ină cu o mare
duritate şi i mpermeabilitate in fapt a avut loc o recristal izare a material u l u i ceea ce i-a
conferit calităţi apropiate de cele ale calcarului cristal izat natural.
in mare, reţeta acestu i mortar o respectă pe cea an unţată de Vitruvius 6 in care
mortaru l hidraulic era format d i n două părţi var şi o parte tuf vulcanic, pozzolana.
Rostui rea foarte exactă a chei u l u i , vertical itatea absol ută a zid u l u i , mod ul ingrij it de
finisare a l ucrăr i i , secţionarea planşeului de stîncă, d uc la concluzia că intreaga l ucrare a
fost executată pe sec. Sol uţia adoptată este probabi l să fi fost aidoma celei folosite la
construi rea pod ul u i de la Drobeta 7 , ad ică folosi rea unor chesoane d i n care era scoasă
apa cu aj utorul unor maşini speciale 8• in sprij i n u l acestei i poteze pare să vină şi marea
cantitate de scoabe şi pi roane d i n fier descoperite pe n ivelul de nisip roşiatic corespunză­
tor anticului fund al Dunări i în secolele 1 1 - 1 1 1 e.n., scoabe şi piroane ce prindeau pro­
babi l scindurile chesoanelor între ele.
Lateral d reapta, in amonte de instalaţia portuară, se află şi astăzi un pinten de stîncă
avansat spre Dunăre, care la origine trebuie să fi fost mult mai l ung, inai ntind pînă in
fl uviu unde se mai pot vedea l i mitele stînci i, la o d istanţă de 21 m. de chei. Pe acest
pi nten de stîncă. la o diferenţă de n ivel ul de 1 0- 1 2 m faţă de nivelul de călcare al
chei ului, sint o serie de zid uri aparţi nînd unor construcţii antice, majoritatea rupte odată
cu d istrugerea stînci i pe care se aflau. Capătul pi nten ului stîncos se află aproape de li mita
d i n aval a l u i 51 , ceea ce explică şi păstrarea unei părţi d i n elevaţia zid u l u i adosat stînci i ,
secţionate i n prealabi l, in această porţi une. Capătul chei ului urmează stinca cotind spre
fl uvi u, colţul fiind cioplit d i rect in stîncă vie n u mai in partea d i n spate fiind turnat
beton într-o fosă cu lăţimea de 1 m. tăi ată în stîncă în unghi obtuz.
Distrugerea parţială a pinten u l u i de stîncă este posibil să se fi prod us în u rma u n u i
cataclism natural, probabil p e la m ijlocul sec. I I I e . n . cind a avut de suferit ş i o por­
ţiune din chei ul antic. Aici ar putea fi şi explicaţi a creşteri i în grosi me a stratului de
depuneri al uvionare intre sec. III- VI e.n., creştere datorată dispariţiei parţiale a p ro­
tecţiei natu rale oferite de pi nten ul stincos ce creea un fel de ansă "· Menţionăm că efec-

1 22
www.cimec.ro
tele u n u i cataclism natu ral sint vizibile şi in alte pu ncte de săpătu ră unde s-a aj uns la
nivel u l de locuire de sec. III e.n. 1 0•
Secţionarea movilei aşezată parţial pe che i u l antic şi în spatele său, a ad us date
noi privind construcţia in elevaţie, confirmind i potezele emise anterior şi ridicînd toto­
d ată noi semne de intrebare pe care n u mai cercetări le u lterioare le pot lăm u ri .
Arazele d e cărămidă s e păstrează n u mai fragmentar, cea mai b i n e păstrată fiind
prima arază, pusă la n ivelul sparge-val uri, celelalte fiind distruse pe mari porţiuni pro­
babi l de către locuitori i aşezări i de sec. IX- XI, care vor fi folosit cărămida la construi­
rea cu ptoarelor 1 1 • Arazele au fost zid ite pe o l ungi me de 1 0 m şi pe 1 ,80 m din lăţi mea
chei u l u i . Spre capătul d i n aval, in S2, intre araze şi profi l u l ce VNV al casetei , pe o por­
ţ i u n e de 0,40 m, a fost su rprins, in locul arazelor de cărămidă, beton roman, lntre araze
şi m uchia sparge - val u l u i rămîne o porţiune de 0,7. m. Pe faţa d i nspre Dunăre a pri­
m u l u i rind de cărămizi sint u rme de făţuială cu mortar cu grosi mea de 0,02 m.
Din elevaţia chei u l u i s-a mai păstrat un fragment in S2 şi in M1 Distrugerea elevaţiei
d easu pra sparge val u l u i in S2 este datorată unor blocuri de piatră fasonată de mari d i men­
s i u ni proveni nd de la zidul de i nci ntă aflat mai sus, blocu ri ce stau spriji nite acu m pe
creasta chei u l u i . ln M1 , pe o l ungi me de 3,40 m., l u ngi me măsu rată la nivel ul sparge ­
val u l u i , elevaţia chei u l u i a fost distrusă de rostogol i rea unor pi etre de mari d i mensi uni,
găsite la l i m ita d i nspre Dunăre a săpături i , şi mai ales de un bloc de piatră ce cîntăreşte
- cît se poate apreci a d u pă vol u m u l său - ci rca 5- 600 kg.
ln fragmentul păstrat d i n elevaţia chei ului in S2 şi M1 , una d i ntre pietrele d i n
beton roman de deasu pra arazelor din cărămidă este perforată circular, i a r gaura cu
d iametru! de 0,045 avea in i nteriorul său fragmentele unui d rug de fier, puternic corodate,
care n u au putut fi recuperate. Este posibil ca d ru g ul, zid i t in chei, să fi avut la capăt
o verigă pentru amararea navelor acostate.
Din punct de vedere stratigrafic, observaţ i i le făcute in S1 şi S2 rămîn valabile ş i
pentru M1 , S 3 şi S4, variaţi i existind n umai i n ceea c e priveşte grosi mea straturi lor
de depunere aluvionară, variaţi i datorate coboriri lor şi u rcări lor planşeu lui de stîncă,
accidente de teren care mod ifică grosimea stratului de depunere in adinci me. De remarcat
g rosi mea capacului de dărîmături in M1 , mai mare d E'cit in S1 , S3, şi S4, situaţie d ato­
rată probabil şi demantelări i observate deasupra sparge - val ului in M1 .
Adăugăm totodată şi o altă observaţie care ne pare extrem de i nteresantă şi anume
că stratul de aluvi uni ce urmează depuneri lor de sec V-VI e.n., aluvi uni ce preced
capacul de dărîmătu ri cu material e d i n sec. I X-XI e.n. şi corespund probabil sec. VI I - I X
e.n., p e lîngă faptu l că n u conţin materiale arheologice, sînt şi mai retrase spre Dunăre,
l i m ita de u nde incep si tuind u-se la c i rca 3 -4 m. de chei, ceea ce marchează o uşoară mod i­
ficare de nivel şi de curs a fl uv i u l u i .
lncă d i n an ul 1 987 remarcăm şi semnalăm 1 2 in faţa traseul u i presu pus al chei u l u i
antic - i n aval de partea săpată - o movilă de formă alu ngită sub apele Dunăr i i , emi­
ţînd totodată, cu caracter i potetic, ideea u n u i posibil naufragiu antic in zonă, ln 1 988
am verificat existenţa movi lei in p unctul observat de pe ţărm, efectuînd citeva scufundări
in apă prin care am reuşit să confirmăm existenţa Î 1 1 suprafaţa cercetată a unei denivelări
pron unţate. Cercetarea s ubacvatică cu mij loace s i m ple a fost d ublată de o incercare d e
localizare a u nei eventuale epave prin biolocaţie de către colonel i nginer Cojocaru Con­
stant i :- . Şi în acest caz răspunsul a fost afirmativ, neputind u-se însă preciza despre ce epavă
este vorba.
Descoperi rea in M1 a u n u i pi nten d i n fier, de corabie antică, in stare fragmentară,
p 1 esă foarte rară în l u me şi unică în România, constituie un i m bold în plus pentru înter­
p ri nderea in vi ito r a unei cercetări sistematice, cu aparatură adecvată, in apele fluvi ului.

1 23
www.cimec.ro
 Tot in M1 , pe nivelu l de sec. 1 1 - 1 1 1 e.n., a fost descoperită o b ucată de zgură de
culoare gal ben-verzuie, care pri n aspectul său deosebit ne-a indemnat să o încred i nţăm
spre analiză odată cu probele de mortar. Primele procedee de analiză folosite, pri ntre
care şi absorbţia atomică, au pus in evidenţă d oar 90% d i n elementele com ponente 1 3 ,
pentru determi narea restului de 1 0% fiind necesarea alte testări al căror rezultat il vom
com u nica in vi itor. Concluzia este că ne aflăm in faţa unei topituri s i licative provenite
fie d intr-un proces tehnologic de elaborare a u nei sticle, fie d i ntr-un proces tehnologic
de extragere a unui metal, altceva decit fierul (cu pru � sau poate argind ).
Oricum, descoperi rea acestui material rezid ual aruncă o l u m i n ă nouă asupra meşte-
şuguri lor ce vor fi fost practicate la Capidava, in sec. 1 1 - 1 1 1 e.n.
Prezentăm in contin uare descoperi r i le mobi le rezultate în urma cercetări lo r 1 4 •
Strat de nisip roşiatic şi planşeu! de stîncă (nivel roman sec. 1 1 - 1 1 1 e.n. ).
Fig. 1 , 1 . M1 , Cupă, fragment d e b uză şi corp, pastă fină, portocali e ; d =20 cm.
Al. Sucevean u, Histria VI, Les thermes romaines, EA R.S. R., Buc., 1 982, Pl. 6,5. (sec. 11 e.n. )
Fig. 1 , 2. M1 . Cupă fragment de buză, pastă fi nă, roşie ; d =1 4 cm. Pe buză, in
exterior, doar c u rotiţa in două registre. N. S. Robi nson, Pottery of the Roman period.
Chronology., in col The Athenian Agora V, Pri ncenton, New Jersey, 1 959, G74, d atează
forma in sec. 1 e.n . ; formă identică la Al. Suceveanu, op. cit., pl. 8,3. (sec. I I - I I I e.n. )
Fig. 1 ,3. S4. Cupă, fragment de buză şi corp, pastă fină, roşie, la exterior şi i nterior
vopsea brună ; d = cm. Robinson, Agora V, G179 ; Al. Suceveanu, op. cit, pl. 5,7.
(sec. 1 - 1 1 e.n. ).
Fig. 4. S4. Cupă, fragment de buză şi corp, pastă fină, roşie ; d = c.m. Ibidem.
Fig. 1 ,5. S4. Cupă, fragment de buză şi corp, pastă fină, bej, la i nterior şi exterior
vopsea brună, corodată ; d = cm. Ibidem.
Fig. 1 ,6. S4. Cupă, fragment de buză şi corp, pastă fi nă, portocali e ; d = cm., Al.
Suceveanu, op. cit., Pl. 6,5. (sec. 11 e.n. ). •

Fig. 1 ,7. M1 . B01 , fragment de fund, pastă fină, portocalie. I n i nterior trei cercuri
concentrice real izate cu rotiţa. G. Popil ian, Ceramica romană din Oltenia, Scrisul Româ :
n esc, Craiova, 1 976, n r. 777 (sec. 1 1 e.n. ).
Fig. 1 ,8. M1 B01 , fragment de buză. pastă aspră, cenuşie, pe buză decor canelat ;
d =25,5 cm., E. Gose, Gefiisstypen der romischen keramic in Rheinland, Bon ner jahrbucher,
1 950, Bei helf 1 , 482, datează ti pul in sec. 1 e.n. ; 1. Bogdan-Cătănici u, Al. Bar nea, în Tropaeum
Traiani. Cetatea., EA R.S. R., Buc., 1 979, fig. 1 44, 2. 27. (sec. 1 1 e.n. )
Fig. 1 , 9. 53. B01 , fragment de buză şi corp, pastă fină, roş i e ; d =28 cm., Gh. Bich i r ;
Geto-dacii din Muntenia in epoca romană, E A R.5. R., Buc. , 1 984 pl. XXIX, 1 3. (sec. I I ­
I I I e.n. ).
Fig. 1 ,1 0. M1 . Farfurie, fragment d in margi ne, pastă fină, roşie ; d =1 4,4 cm. Robin­
son, Agora V, F53 şi 54, datează tipul in sec 1 e.n. ; G. Popi lian, op. cit., pl. LXX, 868
şi 870 (a doua jumătate a sec. 1 1 e.n . )
Fi g . 2, 1 . 53. Frafurie, fragment de fund, pastă fină, bej, la i nterior urme de vopsea
brună. Tn i nterior trei cercuri concentrice şi decor cu rotiţa. (sec. 1 1 - 1 1 1 e.n. )
Fig. 2,2. S3. Farfu rie, fragment de fund, pastă fi nă, roşie. ln i nterior şapte Lercuri
real izate cu o rotiţă cu cite două o rnamente in V pe fiecare d i nte.
Fig . 2,3. 53. Farfurie, fragment d e buză şi corp, pastă fină, bej, urme de vopsea
brună. Tn i nterior decor cu rotiţa în două registre, u n u l cu opt cercuri concentrice, spre
buză, celălalt cu trei cercuri concentrice. La exterior decor cu rotiţa in opt cercuri con­
centrice (sec. 1 1 - 1 1 1 e.n. )
Fig. 2,4. 54. Farfu rie, fragment d e buză şi corp, pastă fină, roşie, vopsea roşu-v i u
corodată ; d = c m . (sec. 1 1 - 1 1 1 e.n. )
Fig. 2,5. S3. Platou, fragment de buză, pastă fină, brună, Buza lată, răsfrintă înafară

1 24
www.cimec.ro
 Fig. 2,6. M1 . Amforă, fragment de git şi toartă, pastă fină, roşie. 1. B. Zeest, Kerami­
ce!>kaia tara Bospora, MIA, 83, 1 960, p. 1 1 6 ; G. Popilian, op. cit., pl. XVI (sec. 1 1 - 1 1 1 e.n. )
Fig. 2, 7. MI. Amforă, fragment de git, toartă şi corp, pastă roşie. Pe git marcat un
cerc incizat. Ibidem.
Fig. 2,8. M1 . Picior de amfo ră, pastă bej deschis, zgrunţuroasă, cu particule negre
în com poziţie. 1. B. Zeest, op. cit., p. 64, datează t i p u l in a doua ju mătate a sec. 1 e.n.,
dar el c i rculă şi in sec 11 e.n., Cf. P. Alexand rescu, Hlstria 11. Necropola tumulară, EA R.S. R.,
Buc., 1 966, p. 206 şi pl. 79 ; 1. T. Dragom i r in Pence IX, pl. VI, 27 şi p. 1 67.
Fig. 2,9. M1 . Amforă, picior şi parte d i n corp, pastă găl buie, zgrunţuroasă, cu parti­
cule negre in compoziţie; 1. = 1 5 cm. Ibidem.
Fig. 2,1 0. M1 . U rcior, fragment de gît şi toartă, pastă fină, bej. Gh. Popilian , op. cit.,
ti pul 2, var. a, n r. 440, pl. XLI I . (sec. 1 1 - 1 1 1 e.n. )
Fig. 2,1 1 . M1 . Urcior, fragmentar, se păstrează gitul, pastă fină, roşie-cărămizie,
u rme de vopsea roşie-bru nă. Gh. Popi lian, op. cit., tipu1 15, pl XLV, n r. 472 - 473 ; Al.
Suceveanu, op. cit., pl. 7, 31 . (sec. 1 1 - 1 1 1 e.n . ).
Fig. 2,12. M1 . Greutate pentru plasa d e pescuit, pastă, fină, roşie-cărămizi e ; d - 8 cm. ;
do = 1 cm.
Fig. 2,1 3. S3. Greutate pentru pla!a de pescuit, ciobită pe margine, d i n perete d e
vas (? ), pastă fi nă, roşu deschi s ; d =7,5 c m ; do = 1 cm.
Fig. 3,1 . M1 . BOl emisferic .,cu coaste " , fragmentar, sticlă al băstrie clară. C. lsings,
Roman glass (rom dated frnds, Groni ngen-Djakarta, 1 957, forma 36 (sec. 1 inceputul sec.
1 1 e.n. ).
Fig. 3,2. M1 . BOl emisferic .,cu coaste", fragmentar, sticlă verzuie cu m ici bule de
aer. Ibidem.
Fig. 3,3. M1 . BOl emisferic, fragment de buză şi corp, sticlă transparentă foarte
subţire ; d =1 0,5 cm. C. lsi ngs, op. cit., passim. (sec. 1 1 - 1 1 1 e.n. )
Fig. 3,4. M1 . Farfurie, fragment d e buză şi corp, sticlă verzui e, mată ; d =21 cm.
Al. Suceveanu, op. cit., pl. 21 , 4. (sec. 1 1 - 1 1 1 e . n. )
Fig: 3 ,5. S4. Bol , fund, sticlă albăstrie clară ; d =4,4 cm.
Fig. 3 ,6. 53. Toartă de vas, sticlă verzuie cu b u le d e aer.
Fig. 3,7. S4. Toartă de vas, sticlă verzui e mată.
Fig. 3,8. S4. Toartă de vas, sticlă albăstruie mată, caneluri fi ne, paralele, în l u ngme.
Fig. 5,1 . M1 . Verighetă de bronz d in bară sem ici rcu lară cu g=0,4 cm ; d =2,1 cm.
Fig. 5,2. M1 . Verigă de bronz, d i n bară subţire de secţi u ne d reptunghiu lară, cu măr-
gică tubulară d i n sticlă verde mată.
Fig. 5,3. M1 . Cataramă ( ? ) d i n bronz, fragmentară.
Fig. 5,4. M1 . Piesă cu folosinţă neidentificată, d i n bronz masiv, sub forma u nei
caiete de coif şi orifici u d reptunghiular. Probabi l pri nsă la costu m permitea trecerea unui
şnur ( n
Fig. 5,5. M1 . Verigă tubulară d i n bronz, ovalizată ; d =1 ,4 cm, 1 =0,85 cm.
Fig. 5,6. M1 . Fi bulă de bronz de tipul .. fibulă cu balama" (Scharnierfrbeln ), l i psă
acu l d i n care o parte se mai afl ă fixată cu nit la capătul de prind ere ; 1 =3,3 cm. Fi bula
este d e u n tip deosebit, fii ndcă formată d i n patru anco re d ispuse in cruce, cu fusele unite
la centru şi del i m i tate de l i n i i i ncizate. ln cazul acestei fibule s i m bolul naval este evident.
Executată cu măiestrie, in spaţi i le l i bere d i ntre ancore s-au obţ i n ut patru i n i mioare trafo­
rate. Tipul Scharnierfrbeln ci rculă mai ales in sec. 1 1 e.n .
Fig. 5,7. M1 . Fibulă d e bronz, spartă i n două, l i psă acul , p e corp şi deas upra picio­
rul u i două nod uri. Gh. Bich i r, op. cit., pl. XXXVIII, 4 ; M i haela Mănucu-Adameşteanu,
in Peuce IX, pl. IX, 1 - 3. (sec. 1 1 - 1 1 1. e. n. ).

1 25
www.cimec.ro
 Fig. 5,8. M1 . Fibulă de bronz de tipul "fibulă cu gen unch i " (Kniefibeln ) cu semi d i sc
la resort, l i psă resortul de inch idere. Gh. Bich i r, op. cit. , pl. XXXIX, 4. (sec. 1 1 - I I I e.n . ).
Fig. 5,9 . S3. Apl ică de bronz, fragmentară. Acest t i p de apl ică este frecvent in Do­
brogea, piese asemănătoare găsind u-se şi in necropola Capidava. Exemplar asemănător la
Gavri lă Simion, in Peuce IX, p. 494. (sec. 1 1 - 1 1 1 e.n . ).
Fig. 5,10. 53. lvăr de bronz, provenind probabil de la o casetă ; 1 =5,1 cm.
Fig. 5,1 1 . M1 . Pi ron de bronz, pătrat in seqi une, masiv, cu floare rotundă, u�or
bom bată ; 1 =5,5 cm. Mai scurt decit cel descoperit in S2, era folosit probab i l tot in tim­
plărie navală, cf. H. D. 1. Viereck, Die romische Flotte. Classis romana, Koeh lers Verlagsge­
sel lschaft mbit, Herford, 1 975, p. 1 31 , fig. 1 23 ; D. Castel la, La necropole du Port d'Avenches,
voi. 4, Avenches, U niv. de Laussane, 1 987, p. 1 1 3, n r. 379 şi pl. XL.
Fig. 5,12. M1 . Buterolă de bronz de la o teacă de c/unaculum, fragmentară, alungită,
d i n foaie de tablă d u blă formind lăcaşul pentru virful teci i , avind in partea i nferioară
o jumătate de sferă pe un picioruş scurt. Pe una d i n feţe urma unei nervuri med i ane,
adincite, 1 =3,9 cm ; C =2,1 cm. col . d r. C. Vlădescu, Armata romană in Dacia Inferior,
ed. M i l i tară, Buc., 1 983, p. 1 82, n r. 5.
Fig. 5,1 3. M1 . Pandantiv de cui rasă de tipul "termi nat in b u m b", fragmentar ; 1 =3,1
cm. Deasu pra b u m bului ornament circular in formă de verigă făcînd corp comun cu piesa.
Pentru acest t i p vezi col. d. C. Vlădescu, op. cit., p. 1 87 şi p. 241 , fig. 1 29.
Fig. 5,1 4. S 3 . Pandantiv d i n os de forma u nei mici măci uci, foarte bine �lefu it, per­
forat spre capătul u nde se îngustează ; 1 =2,3 cm. fn perforaţia u m pl ută cu nisip erau urme
ale unei verigi de bronz ce nu a putut fi recuperată.
Fig. 5,1 5. M1 . Ac de păr d i n os, fragmentar ; 1 =8,4 cm. La H. Robi nson, Agora
V, L73, datat în sec IV e.n. ; Al. Suceveanu, op. cit., pl. 22, le, 1 ; Gh. Bich i r op. cit., pl.
XLVI I I, 20. (sec. I I I e.n. ).
Fig. 6,1 . M1 . Pi nten de navă d i n fier, fragmentar, se păstrează trei bucăţi, două de
la capătul de u nde se prindea de navă, una de la virf, p lacată cu bronz. De o bicei pi nte­
n ul, şi EflLOAo�. se afla sub nivelu l apei , făcîn d corp comu n cu etrava �i chi la, părţi consti­
tutive ale unei corăbi i de război, deosebit de solide pentru a suporta şocu l lovi turi i de
pinten. După Corpus lnscriptionum atticarum, 11, 795 col. d, 1 . 3 - 7 ; col. 1 , fi. 28- 32 ;
796 col . a , 1 . 3 8 - 41 , i n afară d e pintenul pri nci pal i n faţa etravei s e afla ş i alt pinten mai
mic (uneori mai mulţi ) Ti poe:f.LLOA'>V, care mărea stricăc i u n i le făcute de pi nten u l pri nci­
pal, el putind fi orientat şi scos d i n spărtură (Dio Cassi us, XLIX, 1 ) Pintenul era făcut
de obicei d i n bronz dar putea fi făcut �i d i n fier, avînd forma u n u i trident (Verg i l i us, Aen.,
1, 35 ; VI I I , 675 ; Pl utarch, Antoni us. 67 ; Sul la, 22 ; Pom peius, 28 ) , sau cap de berbec ­
aşa c u m apar şi pe Col umna l u i Traian. Aceste piese com ponente ale navelor antice sint
cunoscute mai ales din reprezentări de pe monede, vase pictate şi mon u mente scu lpturale
ale antichităţi i şi mai puţin d i n descoperi ri arheologice ale pi nten ului ca atare. Un astfel
de obiect, d i n bronz, aparţi nînd unei nave de mari d i mensi uni, constru ită probabi l în sec.
IV i.e.n., a fost descoperit relativ recent in Palesti na. Cf. j. S. Morrison şi j. F. Coates,
The Athenian Trireme, Cam bridge Univ. Press, 1 986, p. 1 68 şi urm. şi fig. 33. Pinten ul
nostru era format la origi ne d i n trei d i nţi pe orizontală, d i n care s-au păstrat fragmentar
doar doi d i n partea superioară - aproape de capătul unde se prindea de navă - şi trei
d i nţi pe verticală, d i n care s-au păstrat tot doi, de jos, de la vîrf, astfel că de ori u nde era
privit avea aspectul u n u i trident. Cei trei d inţi pe orizontală sînt formaţi d i n trei plăci
sudate între ele prin nervuri i nterioare pe l u ngime şi lăţi me, cele două plăci laterale
avind profilaţi trei dinţi fiecare. Despre d i mensi u n i le pinte n u l u i la origine n u se pot
face d ecît a p rec i e r i neconc l u d ente. După context u l in care a fost găs i t se p oate data în
sec. I I I e.n.
Fig. 6.2. 5 4 . Piron de fier, p uternic corodat. fragmentar; 1 = 8,2 cm.

1 26
www.cimec.ro
 Fig. 6,3. S4. 5coabă d e fier, corodată ; L = cm. Pe acest nivel s-au mai găsit in
M1 , 53 �i S4, 31 scoabe �i 18 p i roane d e fier puternic corodat �i foarte fragi le, precu m �i
alte 47 de obiecte de fier a căror stare de conservare nu a permis să fie determi nate.
Fig. 6,4. M1 . Sigi l i u de vas ( ? ) d i n plu mb.
Fig. 6,5. M1 . Bară d e plumb d e secţiune pătrată, L =1 1 ,5 cm.
Fig. 6,6. M1 . Obiect de plumb in formă d e d ublu trunchi de con , umplut cu fier,
la u n u l d i n capete gol, perforat lateral, la celălalt cu un virf ascuţit de fier in exterior,
care s-a rupt. Există pos i bi l i tatea să fie parte constitutivă a u n u i fi r cu plumb rămas
de la construi rea chei u l u i antic. 1 =7 cm.
Strat de mi/ cenuşiu (nivel roman sfîrşitul sec. III e.n. - sec. IV e.n. )
Fig. 7, 1 . M1 . Bol, fragment d e buză, pastă fină, roşie-cărămizie, d ecor cu rotiţa
in patru registre ; d =36 cm.
Fig. 7,2. M1 . Bol, fragment de buză, pastă fină, portocalie, urme d e vopsea roşie
d ecor cu rotiţa in trei registre ; d =37,5 cm. 1. B. Cătăniciu, Al. Barnea, op. cit., fig.
1 58, 2.1 . (sec. IV e.n . ).
Fig. 7,3. M1 . Bol, fra'<(ment de buză şi corp, pastă fină, bej, d ecor cu rotiţa in
trei registre ; d =30 cm. Ibidem. fig. 1 61 , 2.1 1 . (sec. IV e. n. )
Fig. 7,4. S3. Bol, fragment d e b uză şi corp, pastă ro�i e-cărămizie pe buză decor
in trei registre cu rotiţa ; d =30 cm. ibidem.
Fig. 7,5. S3. Bol , fragment de buză şi corp, pastă fină, portocal ie, pe buză marcate
două registre i ncizate, intr-unul d ecor cu l i n i i crestate obl i c ; d = 33 cm. ibidem.
Fig. 7,6. 54. Bol, fragmentar, pastă fină, portocalie, urme de vopsea roşu vi u la
i nferior, brun-roşcat la exterior, decor pe buză in trei registre cu rotiţa ; d =35 cm.
ibidem.
Fig. 7,7. M1 . Bol, fragment de bază şi corp, pastă, fi nă, bej, pe buză decor cu rotiţa,
pe corp, sub buză, decor cu rotiţa ; d = 31 ,5 cm.
Fig. 7,8. M1 . Cupă, fragment de bază şi corp, pastă fi nă, roşi e-cărăm izie, buza d ece­
rată cu rotiţa ; d =28,5 cm.
Fig. 7,9. S4. Cu pă, fragment de buză şi corp, pastă fi nă, portocal ie, u rme de vopsea
brună, d ecor pe lăţimea buzei cu rotiţa ; d =22 cm. H. Robi nson, Agora V, M 350. (sec.
IV e.n.)
Fig. 7,1 0. S4. Cu pă, fragment de buză şi corp, pastă fină, be , la i nterior şi exterior
vopsea brun-roşcată cu i rizări metal ice, decor pe buză cu rotiţa in trei registre ; d =24 cm.
Ibidem.
Fig. 7,1 1 . S4. Cupă, fragment de buză, pastă fină, portocalie, u rme de vopsea brun­
roşcată, decor cu rotiţa in trei registre ; d =28 cm. ibidem.
Fig. 3,9. M1 . Fund de bol, inelar, concav, sticlă al b-gălbuie, transparentă ; d =4 cm.
La C. lsings, op. cit., forma 43 datată sec. 1 - 1 1 e. 'l. ; N. P. 5orokina, Stek/o iz razkopok
Panticapeia, M. 1. A., 1 03, 1 962, fig. 1 0,5. datează acest t i p in sec. I I I e.n.
Fig. 3,10. M1 . Bol ( ? ), fragment de fund, sticlă al băstrie, clară ; d =4 cm. C.
lsi ngs, Roman G/ass in Limburg, Archaeologia Trai ectina, IX, Groni nge 1 971 , n r. 261 . (sec.
t i i - IV e.n. )
Fig. 3,1 1 . 53. Bol ( ? ), fragment de fund, sticlă verzu i e ; d =2,9 cm. ibidem.
Fig. 3,12. 54. Bol, fragment de buză şi corp, sticlă albăstrie cu m ici bule de aer.
C. lsi ngs, Roman Glass, 1 957, forma 96, (sec. I I I - IV e.n. ).
Fig. 3,13. M1 . Pahar cu corp c i l i n d ric, fund, sticlă albăstrie clară ; d =4 cm. C. lsi ngs,
Roman G/ass 1 957, forma 29 datată in sec. 1 - 1 1 e.n . dar cu apariţi i in sec. I I I e. n . Pro­
babil sec. I l e.n.
Fig. 3,14. M1 . Pahar cu corp cili nd ric, fund, sticlă gălbuie i rizată violaceu ; d =4 cm.
bidem.

1 27
www.cimec.ro
 Fig. 4,1 . M 1 . Picior de cupă, sticlă verzuie, bază i nelară, concavă, d =4,2 cm ; 1 =3 cm.
M. 8ucovală, Vase antice de sticlă la Tomis, Constanţa, 1 967, fig. 40, a; Al. Suceveanu,
op. cit., pl. 1 9, 1 -7. (sec. I I I - IV e.n . )
Fig. 4,2. S3. Picior de cupă, sticlă verzuie ; d =4,2 cm. i bidem
Fig. 4,3. S3. Picior de cupă, sticlă verzuie; d =3,6 cm. ibidem
Fig. 4,4. S3. Picior d e cupă, sticlă verzui e ; d =4 cm. ibidem
Fig. 4,5. S3. Picior de cupă, sticlă gălbuie ; d =3,6 cm. ibidem
Fig. 4,6. S4. Picior d e cupă, sticlă verzuie, d =3,5 cm. ibidem
Fig. 4,7. M1 . Farfurie, fragment de buză, sticlă verzuie. C. lsi ngs, Roman Glass, 1 971 ,
n r. 62, apare in com plexe de sec. 1 1 e.n. Ecemplarul nostru poate fi considerat mai tirzi u.
(sec. I I I - IV e.n. )
Fig. 4,8. M1 . Farfurie, fragment de buză, sticlă verde cu bule de aer. ibidem.
Fig. 4,9. S3. Farfu rie, fragment de picior, sticlă verde. ibidem.
Fig. 4,1 0. M1 . Fragment de vas decorat cu globule, sticlă albăstrie, i rizată. C. lsings,
Roman Glass, 1 957, forma 1 07., a, b, (sec. IV e.n. ).
Fig. 4,1 1 . M1 . Toartă de vas ( ? ), sticlă al bastru-inchis, caneluri fine şi d ese pe
toată l ungi mea.
Fig. 4,1 2, 1 3 . M1 . Fragmente de geam, folosit, in epoca romană tirzie pentru feres­
tre - mai ales in băi le romane - sau ca plăcute ornamente. Cf. C. lsings, Roman G/ass,
1 971 , p. 95 şi urm. (sec. IV e.n. ).
Fig. 8,1 . M1 . Apl ică de bronz, fragmentară.
Fig. 8,2. M1 . Verigă de bronz ; d =1 ,4 cm.
Fig. 8,3. S3. Ac de bronz, fragmentar, cu măci ulie faţetată, pe faţete pătrate cite un
cerc i ncizat. C. Preda, Cal/atis. Necropola romana-bizantină, EA R.S. R., 8uc, 1 980, pl. XXX,
M351 . (sec. IV e. n . ).
Fig. 8,4. S3. Fragment d intr-un cerc de bronz.
Fig. 8,5. S4. Ţintă de bronz ornamentată cu adincituri c i rculare in care era tur­
nată probab i l sticlă d i n care se mai păstrau u rme in centrul piesei .
Fig. 8,6. M1 . Chei e de bronz, s e păstrează inelul.
Fig. 8,7. S4. Teacă de cuţit ( ? ) din bronz, fragmentară, l ucrată din foaie de tablă ;
L =1 3 cm ; 1 =2,2 cm.
Ghiulea de piatră pentru bai i stă, calcar ; d =10,5 cm. C. Vlădescu, op. cit., p. 1 88
şi urm.
Strat de mi/ negru-cenuşiu (nivel roman sec. V-VI e.n. )
Fig. 9,1 . S3. Fragment de farfurie, Terra estompata, pastă foarte fină, portocal i e, in
centrul monogramă a l u i Christos, cu contururi d ublate şi perlate in exterior. (sec.
V-VI e. n. )
Fig. 9,2. S4. Fragment de farfurie, terra estompata, pastă fină portocalie, urme d e
vopsea roşie, decor in patru registre ci rculare c u rotiţa, i n centru i mpri mată o pal metă.
(sec. V-VI e.n. ).
Fig. 9,3. M1 . 801 , fragment de buză, pastă roşie-cărămizie ; d =30 cm. Al. Sucevean u,
op. cit., pl. 4,2. (sec. VI e.n. )
Fig. 9,4. M1 . 801 , fragment d e buză, pastă roşie, pe buză decoraţie cu rotiţa ; d =28,5
cm. 1. Oberlander-Tirnovean u, in Peuce IX, pl. 8, 23. (sec. V e.n. )
Fig. 9,5. M1 . Amforă, întreagă, pastă portocalie cu d egresant scoici şi cloburi pisate ;
1 =44,5 cm ; 0 =1 4,5 cm. H. Robinson, Agora V. M302 (sec. V e.n . ) şi M326 (sec. VI e.n. )
Al. Suceveanu op. cit., pl. 1 6, 7. (prima j u mătate a sec. VI ).
Fig. 9,6. S3. Amforă, fragment de git şi toartă, pastă portocalie poroasă. Ibidem.
Fig. 9,7. S3. Opaiţ cu două orific i i de alimentare de t i p nord-african, fragmentar,
pastă roşie, u rme de vopsea roşu inchis. Pe bord u ră patru tipuri de o rnamente : 1 ) cerc

1 28
www.cimec.ro
i n i nterior cu alt cerc canelat şi in ceutru o figură feminină (Selene ?) ; 2 ) trei romburl
inscrise u n u l in altul şi o floare cu patru petale in centru (ornament care se repetă). 3 )
ornament fioral U ) ; 4 ) patru cercuri concentrice, in centru boboc d e floare. Tn centrul
d iscu l u i monograma lui Christos. Ti pul acesta de opalţ işl incepe evol uţia in sec. IV e.n .
d a r devine frecvent in sec. V e.n., Cf. D . lvănyl, Die pannonischen Lampen. E.lne tipologlsch
chronologische Obersicht. in Diss. Panon., ser. 2, n r. 2, Budapestam 1 935, tip. XII, p. 1 5 ;
H . Menzel, Antiken Lampen im romisch germanischen Zentrai-Museum Zu Mainz, Malnz,
1 954, p. 94 şi u rm. (sec. V. e.n.).
Fig. 9,8. S3, Opaiţ de acelaşi t i p, fragmentar, pastă fină, roşie, Două tipu ri de o rna­
mente pe bord u ră : 1 ) două cercuri concentrice cu virf de l i n i i in relief pe centru ; 2 )
pătrat c u grilă in i nterior. Din monograma lui Ch ristos s e păstrează doar o hastă laterală
şi partea de sus a l u i rho. Ibidem.
Fig. 9,9. S3. Opaiţ , fragmentar , pastă fi nă, roşie. se păstrează o parte din chrisma
Ibidem.
Fig. 9,10. S4. Opaiţ cu corpu l rotund, fragmentar, pastă fi nă, bej, pe bordu ră gran ule,
deas upra ciocul u i o palmetă. C. lconom u, Opaiţer greco-romane Constanţa, 1 967, n r. 698
şi fig. 49, 1 59. (sec. V e.n. ).
Fig. 9,1 1 . S3. Opaiţ, l i psă ciocul şi o bucată d e disc, pastă fi nă, portocalie, d ecorat
pe bord u ră cu gran ule şi crestături margi nale. C. Preda, op. cit., pl. L1 . M9. 2. (sec.
V e.n . ).
Fig. 8,8. M1 . Greutate pentru plasa de pescuit, fragmentată, de formă prismatică,
c h i rpic bine ars. Greutatea este decorată cu o cruce d reaptă d i n care se păstrează o J umă­
tate d i n hasta verticală şi hasta orizontală. După forma cruci i , sec. V - prima j umătate
a sec. VI.
Fig. 4,1 4. S3. Picior de pahar, sticlă găl buie, cu i rizări bru n e ; d =4 cm. H.
Robinson, Agora V, M3 42 (sec. VI e.n. ).
fig. 4,1 5. S3. Picior de pahar, sticlă verde-găl buie; d =3,5 cm Ibidem.
fig. 4,1 6. S4. Picior de pahar, sticlă găl buie =d 3 7 cm. Ibidem.
,

fig. 8,9. S4. Obiect d i n bronz şi fier, fragmentar, alcătuit d i n două lamele, una d e
bronz, alta de fier, prinse cu n i t de fier 1 5 1 cm.
= ,

Fig. 8,1 0. Placă d e centură din bronz, fragmentară, făcută din două bucăţi legate u na
d e alta pri n nituri ; l 3 5 c m ; 1 =2,2 cm. ln placa d e sus a fost tăiată o cruce cu capetele,
= ,

lăţite, in spaţi i le d i ntre marginea plăci i şi braţele cruci i folosind u-se decoraţia clolsonne
c u patru plăcuţe de sticlă brun gălbuie foarte s u bţiri, d i n care s-au mal păstrat doar două

in stare fragmentară. N iturile se prelungesc pe partea d i n s pate servi n d la prinderea de

centură. Ti pul cruci i şi tehnica de execuţie permit datarea obi ectului i n sec. V e.n. sau
in pri m i i ani ai sec. VI e.n.
Pe acest nivel s-au mai găsit şi două ancore mici de piatră ;
1 ) De for mă ovală, cu o gaură de pri ndere in partea de sus, erodată de apă,
G =3,2 kg.
2 ) De for mă paraleli pi pedică, cioplită ingrijit d i n calcar, cu două gău ri de prind ere,
a�ezate in paralel, la partea superioară ; G =5 kg.
Strat de dărimături (nivel feudal timpuriu)
Au fost găsite 19 guri de borcan cu decor striat, 1 arcer, 1 străpungător de os
fragmentar, 1 corn de cerb prelucrat (fig. 8,1 1 . ).

1 29
www.cimec.ro
 NOTE
Pentru inceputurile cercetăr i i vezi C. Matei
in Cultură şi Civilizaţie Ia DUnărea de Jos,
Călăraşi , n r. 3 - 4, 1 987, /2. 95-1 04.
2 Lungimea săpăt u r i i (12,4 cm) a rezultat d i n
erodarea - i n t i m p u l v i ituri i din pri mă­
vară- a p rofi l u l u i de ESE al l u i S1 cu 0,4 c m .
I n data d e 2 5 mai 1 988 1 i n ia ţărm u l u i se afla
la 1 1 .8 cm de chei u l ; in 1 6 i u l ie 1 988 la 23 cm ;
in 1 5 august l a 25,3 cm (acesta fi ind u n u i
d intre cele m a i scăzute n i vele a l e Dunăr i i
i n u l t i m i i ani) ; in 1 0 septembrie 1 988 l a
22,75 m .
3 Vezi supra, nota 1 .
4 C . Matei, O instalaţie portuară antică Ia
Capidava, comunicare l a Sesi u nea şti i n ţifică
a M uzeul u i Marinei Rom:ine, 28- 30 septem­
brie 1 987, Constanţa.
5 Proba este constituită din amestec i nt i m
agregat-l iant (35% agregat, 65% l iant),
agregatu l fi i nd format din cuarţite şi Si02
amorf p rovenit din tuf vulcanic, gresie cuarţi­
t ică, fragmente de calcar ş i şisturi feldspato­
cuarţiti ce, urme de feldspat şi cărămidă
(cantităţi mici), iar l iantul fi i n d o masă
hidratată constituită predomi nant din hidro­
xid de calci u şi carbonat de calciu. La supra­
faţa mortar u l u i se găsesc lamele de m uscovit
provenite d i n a l u v i u n i l e fluviului. H i d rocar­
bonatarea care a d us la recristalizarea mate­
r i a l u l u i a avut loc p r i n şederea acest u i a in apă.
6 Vitruvi us, De arc h i tectura, 1 1 , 6.
7 D. Tudor, Oltenia romană, Buc., 1 978, P·
64 ş i urm.
8 Vitruvius, op . cit. , X. 4, 6.
9 Ansăm acvator i u de d i mensi une m ică adăpos­
t i t şi 1 i m i tat de p l ajă cu nisip sau cu pietriş.
1 0 I n sectorul X, al termelor, responsab i l u l
punctul u i d e săpătură N . Valeriu Chel uţă
Georgescu a avut amabi l i tate de a ne i nforma
despre apariţia u n u i nive l de d istrugere de
secol III care, p r i n proporţi i l e sale, n u poate
fi pus decit pe seama u n u i catacl ism natura l .
1 1 Profesorul Radu Florescu ne-a i nformat c ă
m u l t e cărămizi d e acelaşi t i p se găsesc c a
material d e construcţie in aşezarea d e
sec. IX- XI. Adăugăm l a această i nformaţie
observaţia că n u ma i puţi ne cărămizi d i n
araze - şi acestea fragmentare - au fost
găsite in partea săpată a portul u i .
1 2 Vezi supra, nota 4.
1 3 Compoziţi'l material u l u i rezidual (zgura) este
u rmătoarea :
Si0 2 - 71 ,06% ; Al203 - 1 ,3% ; Fr203 -
- 0,48% ; Ti02 - 0,29% ; Ca 0 - 9,29%;
Mg0 2 - 3 ,46% ; S03 - 0,36% ; P205 -
- ur m e ; M n 203 - urm e ; Na20 - 1 ,34% ;
KO - 1 ,90%.
14 Excepţie fac cele 1 1 6 monede rezu ltate d i n
săpătură, aflate in prezent l a laboratorul
M INAC pentru a fi re&taurate.
Partea grafică a fost executată de Elena
Cuzm i n .

ARCHAEOLOGICAL RESEARCHES IN THE AREA OF THE ANCIENT PORT INSTALATION OF CAPIDAVA

(summary)
In 1988 the archaeologica/ researches has continued in the a rea of the port instalation of Capidava.
The excavations revea/ed 12.40 m . of the antique quay. This allowed us to know more things about
the maner in which it was constructed. The mortar test confirmed the ancient text of Vitruvius about the
composition of the hydraulic mortar: 66% Jime and 33% pozzolana.
The upstream Iimit of the quay was revealed almost totally and it proved the existance - in the anti·
quity - of a stane spur which protected the post instalation.
The researches of 1988 confirmed the observations about stratification mode in 1 987.
Among other discoveries we have to remark an fragmentary iron ram of a battle ship, the uniqul
abject of this type which was dlscovered in Romania.

1 30
www.cimec.ro
- - - - - - - - - - � - - e
- - - - l
1- - - - - �='
1
1 // 4

' - -

;- -! �- -)
-
-

-
·

� // 6
-

---)
1

- - - Ţtl
-
-
-

� /8
O 3 6 9cm

-----
- - - �
-
-
- -
- .J� -
- -·
- - --- -
- - - - -7
- _j 7

Fig. 1

131
www.cimec.ro
 1-
3

. .. . . .... . . ·- �

.. .. ... "' ·- .. .. ....--"'-

... --'--''- U'

- -
2
o

�- --

6'
-=====--

'
'
.
.
' � ... "
9

12

Fig. 2

1 32
www.cimec.ro
 1� 1
1

u
'
'-a ·- -· -1·
,
11

Fi � 3

1 33
www.cimec.ro
o 2 J cm
c: .. ,., 1

Fig. 4

1 34
www.cimec.ro
 1 35
www.cimec.ro
 '
'
1
1
'
..... _ .�

1
1

�
Fig. 6

1 36
www.cimec.ro
 LH

L ·1! ::1

tl
r L'
'
,_ - - - '-------'
j
1
- - - �
�
Ot ,
'
'
-�
1
1
L- -

- - - - - � <JJJ 9

�- ----- ------

""'" (/- - - - _,
1
-
i.

---- � L __ - - -l -
9 - i!i!J
} -�
", "'L_.�
,.... V.) . . . ' • . 1 ) \ � , ,J .--.�-:-:-I
1 ' • • • 1 t 1,
:_ r� �,. / ,. / .. ' . . . , ,\ �-1 -��·
\
�
: •;i
-4 • • � - - .L . -
,',1 ,
'
-- ')

_)
5 ,L/
_
_ ./ :"1 11' 1 f;i
("'
)
L- -

ll: J fi

-
, , , ",",,",
" """","
-1 "-
","""""
"'""""n Y"''' ..,,,,,,,,.,.,., ,.,,.,, _:_ - - - - - - _)

/
- - -
...... ... ,.
,.--4- - -
L- -� - j _ _ _ _ _ _ _ _ :t
".
. .. . . . . . . _ _ _

.... • ,. .. .. t#

t
' _ _, ..
]
..,......._.,_
t::.......�
".",, ", ,,.,� "-'.'J_VI�''' ,.. _� - _

Jilt:#llt:)}l»�.V;�m\� L _ _ _
� _ J _ _ _ _ _ _ _ _ _

www.cimec.ro
 �
cfi iifa � '

�3
'

06
I 1 � 7

/_, 1

)
-;-,
1

�-\ -u· 2
1
l
t-"

1 10
2 J cm
l...../4

_L_ 11

Fig. 8

138
www.cimec.ro
 7r ��----i"
::111 _..
1

�•- - - - - - - - - .- - ­

/
1

--- - -

1 1
1 "
1 1

\1 1
1
\\
,,' 1 5
1
' ,' _ _ ".."... /
....._ _ _ .".,...
12cm

2 3 ctil;.
--===--

Fig. 9

1 39
www.cimec.ro
D J !v A

Plan de situa fie

Fig. 1 0

1 40
www.cimec.ro
 -·
-
-

.....
.".
.....

S TÎNCA S TiNCA

� depunere ptatra marunta liiiiJ pamÎnt de umplutura [B

­- P"�" �
-- -
- _ ,..- , ltmtta strnca
.

CHE/11L ANT!C - PROF/,z ESE - VNV

Fig. 1 1

www.cimec.ro
www.cimec.ro
TI P U RI DE LOC U I NŢE D I N S ECOLELE I X-X D E LA
RADOVAN U "VALEA L U I PETCU"
Maria COMŞA

Tn cursul săpături lor arheologice efectuate la Radovan u (j ud. Călăraşi ), în punctul

n umit de noi . ,Valea l ui Petcu" 2 au fost descoperi te două ti puri princi pale de loc u i nţe :
bordeie şi case, fiecare prezentind variante.
B ordeie care au servit ca l ocui nţe permanente. Bordeiul nr. 1 avea groapa de formă
aproape pătrată. Colţul de nord era rotu njit, iar cele de est, vest şi de sud erau ascu­
ţite. Di mens i u n i l e gro p i i bordei u l u i măsoară 3,50 x 3,60 m. Tn umplutura gropi i bordei u l ui
d e la - 0,95 m şi pînă la - 1 m s-au descoperit resturi de scînd u ri şi bîrne carbonizate.
N ivel ul de porni re al grop i i bord e i u l u i era la - 0,75 m, iar podeaua l u i (d i n pămînt bătă­
tori t ) se afla la 1 ,30-1 ,35 m. Bordei ul era orientat nord est-sud vest. Pe peretele de
-

nord-vest şi în apropierea colţul u i de vest, la o d istanţă de 0,60 m au fost descope�ite

două gău ri d e pari care marcau i ntrarea in bord ei. Cele două găuri erau adinci te cu 0,1 O m
în podeaua bordeiului, d i a metru! lor fiind d e 0,1 5 m. Lîngă groapa de stilp aflată in apropi­
erea colţu l u i de vest, la n u mai 0,1 0 m se afla o altă groapă, de stîlp de aceleaşi d i men­
si uni. ln celelalte colţuri sau pe laturile gropii bordei u l u i nu am descoperit alte gropi
d e pari. ln peretele de nord-vest al gropi i bordei u l u i , la nivel u l podelei, a fost scobită
o nişă care începea de la a doua gaură de stilp şi conti n ua pînă aproxi mativ pe m ijlocu l
l aturi i de nord-est in d reptul gropi i - cen uşar d i n faţa cuptorului.
O altă nişă se afla de la groapa de stîlp d i n apropierea colţului de vest al bordei u­
l u i , adinci nd u-se în formă de semicerc cu 0,20 m într-o laviţă înaltă de 0,40 m in d reptul
colţului şi termi nînd u-se pe latura de sud-vest la 0,70 m d i stanţă de colţul de vest.
De-a l ungul lat u r i i de sud-vest era o laviţă de 1 ut c ruţat, lată de 0,70 m şi înaltă
de 0.20 m .
T n colţul de nord s e afla o g roapă de formă d reptung h i u lară c u colţurile rotunjite,
avind l u ngi mea de 1 ,80 m şi lăţi mea de 1 ,1 0 m. Pe o suprafaţă de 1 ,20 x 1 ,1 0 m era
i nstalat un c uptor. Pereţi i cuptorul u i , care căptuşeau in acelaşi t i m p pereţ i i gropi i,
erau construiţi d i n blocuri de calcar fasonate. Partea superioară a cuptorului fusese con­
struită d i n pietre de rîu legate c u lut, mai mari peste blocurile de piatră. şi d i n ce in
ce mai mici in partea superioară.
Vatra cuptoru l u i era adîncită aproape ca un lighean şi puternic arsă. Tn secţiune ea
prezi ntă o ars u ră de 8 c m. M i j locu l vetrei cuptorul u i era cu 0,80 m mai adînc faţă d e
podeaua bordei ului. Spre gura şi spre fun d u l cuptorului vatra se ridica l i n. Cupto�u l
p ropr i u z i s a ocu pat doar două trei m i d i n g roapa ovală, restul de o treime fi i nd folosită
pentru cen uşe (cen uşar ). Faţă de fund u l cenuşarul u i , mijlocul vetrei cuptorului este mai
adinc c u 0,1 8 m. I nstalaţi i de foc pentru pregăti rea h ranei, amenajate într-o g roapă d e
formă d reptungh i ulară s-au găsit la Dridu 1 şi l a Bucov 2•

1 43
www.cimec.ro
 Aproxi mativ in d reptul m ijlocul u i peretelui de nord-vest la 0,.50 m distanţă de
acesta, la 1 ,35 � se afla o vatră l i beră de formă rotundă cu d iametru! de 0,40 m.
-

La 0,50 m d1stanţa
_ de ea, la aceeaşi adincime, ceva mai s pre i nterior se afla o a doua
va� ră, to� ap�oxi ma� lv rotu ndă, }vind �celaşi d i ametru. Ambele vetre sint puţin albiate,
pr1ma avmd 1n secţ1 une o a rsura g roasa de 3 cm, iar a doua de 3,5 cm.
Cele două vetre se aflau oarec u m in d reptul i ntrări i. Ele au fost folosite temporar
.
ŞI erau plasate special aici pentru a beneficia de l u mi nă.
Pereţ i i bordeiului erau căptuşiţi cu scinduri de lemn. Urmele carbonizate ale aces­
tora au putut fi clar observate pe latura de nord-vest, mai ales in apropi erea colţului de
vest, unde amprentele acestora s-au i mprimat in l utul d i n marginea g ropii bord e i u l u i
iar in urma i ncend i ului s-au consolidat.
Bordeie avind marginea grop i i căptuşită cu scind uri sau loazbe de lemn s-au d es­
coperit pînă acu m la Bucov (bordei u l n r. 4 şi n r. 1 7 ) 3, Garvăn-Dinogeti a \ Păcuiul l u i
Soare 6 , Vădeni-Vaslui 8 , Dodeşti-Vaslui 7•
Bordeiul n r. 1 de la Radovanu, pe lîngă cuptorul d i n blocuri de piatră, care consti­
tuia princi pala i nstalaţie de foc avea şi două vetre l i bere, care reprezi ntă i nstalaţi i de
foc secundare.
Bordeiul nr. 2
Bordeiul n r. 2 suprapune parţial bord ei ul n r. 1 . El este orientat cu laturile aproximativ
pe d i recţia punctelor card i nale. N ivelul de porni re a g ropi i acestu i bordei a fost surprins
la 0,40 m de la s u prafaţa actuală. Podeaua lui se afla la -0,70-0,85 m de la nivelul
-

d e călcare actual şi la - 0,30-0,45 m de la n ivel u l de călcare vechi . Aproximativ pe

mijlocul bordei u l u i se afla o g roapă de stilp adincită cu 15 c m de la nivelul podelei, avind
d iametru! de 0,30 m. Groapa de stilp aflată in centru l bordei u l u i dovedeşte că acest
complex avea acoperişul conic sau in patru ape, cu virful ţuguiat.
in j u mătatea de est a locui nţei , nu departe de stilpul central, se afla o groapă in
formă de lighean, care se adincea cu 0,20 m faţă de podea. Groapa era slab arsă şi
conţi n ea cen uşă şi m u lţi cărbuni, reprezentind o vatră-cenuşar. Spre sud şi est de vatra­
cenuşar s-au descoperit relativ n umeroase fragmente ceramice d i n vase borcan, l ucrate
d i n pastă amestecată cu nisi p, arse oxidant, ornamentate cu l i n i i i ncizate orizontale şi in
val şi mai ales borcane cu corpul sferoidal, l ucrate d i n pastă fină de culoare cenuşie, cu
o rnament l ustru it. Atrage atenţia faptu l că in acest bordei ceramica cenuşie s-a descoperit
in proporţii destul de mari (ci rca 50% ) spre deosebire de restul com plexelor contempo­
rane d e la Radovanu, u nde ceramica cenuşie cu decor l ustruit n u depăşeşte de obicei 5%.
Spre latura de nord-vest a bordei u l u i , in apropierea colţu l u i de vest, la - 0,75 m
adinci me de la nivel u l actual, a fost găsită o bucată de scînd u ră carbonizată lată de 1 8 c m
şi păstrată p e o l ungi me de 25 c m . ceea c e dovedeşte c ă bord ei u l a pierit intr- u n i ncendi u.
Bordeiul nr. 3 s-a descoperit in carourile n r. 6 - 7 d i n secţi u nea n r. lf/1 978. Nivelu l
d e porni re al gropii bordeiu l u i a putut fi s urpri ns la 0,75 m adinci me. in pămîntu l d e
u m pl utură a l bordei u l u i la d iferite adînci mi intre 0,80 ş i 1 ,20, s e aflau cărămizi ş i pietre
căzute de la acoperiş. Bordei ul este orientat nord est - sud vest. El are forma aproape
patrată cu colţu rile rotunjite, d i mens i unile l u i fiind de 3,70 m X 3,40 m.
inspre colţul de vest se afla o g roapă-cen uşar de formă ovală (avind d iametrele de
1 ,65 x 0,65 m ), care se adincea cu 0,46 m faţă de podeaua bordel u l u i , care aici se găsea
la 1 ,75 m adinci me de la n ivel u l de călcare actual şi la 1 m de la nivelul vechi de călcare.
-

in g roapa-cen uşar, amestecate cu o cantitate destul de mare de cen uşe, s-au des­
coperit fragmente ceramice ornamentate cu l i n i i orizontale şi in val.
Lîngă margi nea de nord est a g ropi i-cen uşar a fost dezvelită o vatră l i beră, cu s upra­
faţa netedă, ars u ra sa ati ngind in secţi une o g rosime de 1 O cm. Vatra a fost refăcută
încă de două ori. La pri ma refacere vatra avea in secţiune o ars u ră groasă de 7 cm, iar

1 44
www.cimec.ro
a treia vatră care reprezintă o a doua refacere pe acelaşi loc avea o g rosime de 5-7 cm
in secţi u ne.
Tn d reptul vetrei li bere marginea g rop i i cenuşar era arsă d i n cauza cen uşei încălzite
care se trăgea de pe vatră in groapa cen uşar. ln preajma vetrei se află căzute pietre de riu.
mai mici şi mai rar fragmente de cărămizi, de la o căptuşeală care proteja peretele şi aco­
perişul de i ncend i u de la flăcări le vetrei . Spre m ijlocu l bordeiu l u i zăceau pe podea la-1 ,65m
citeva pietre de riu de d i mens i uni mai mari, cărămizi intregi sau bucăţi m ai mari, precu m
şi pietre de riu mai miel. Toate acestea provin d u pă părerea noastră de la u n coş (horn)
care ieşea prin acoperiş, aproximativ deasupra mijlocul u i încăperi i 8•
În pămîntul de u m pl utură şi m ai ales pe podeaua de l ut bătătorit a bordei u l u i au
i eşit la i veală n u meroase fragmente ceramice, l ucrate pe roata de mină perfecţionată,
ornamentate cu l i n i i orizontale şi in val. Uneori in jurul gitul u i , sint i m pri mate l i n i i oblice
executate cu un pieptene cu d i nţ i i mărunţi asociate cu l i n i i orizontale sau cu l i n i i o:-i­
zontale şi in val.
În afară de bordeie, in cursul cercetări lor d i n ulti mi i ani in punctul Valea l u i Petcu
2 au fost descoperite şi case adincite sau construite la suprafaţa nivelului vechi de călcare.
Casa nr. 1 a apărut in secţiunea Vlll/1 983 (carourile 14-1 5 ). In 1 986 s-a prelungit
secţi unea cu încă 8 m, iar in d reptul carourilor 1 4 - 1 9 (spre est) s-a deschis o casetă.
in suprafaţa astfel obţin ută am avut posibilitatea de a cerceta casa peste care am d at
spre sfîrşitul campaniei d i n anul 1 983. S-a putut stabi l i că aici se afla o casă construită
d i n pari şi n u i ele împletite, l i pite apoi cu lut (paiantă ). Ea avea o formă uşor rom boi­
dală cu colţurile mult rotunj ite. Podeaua sa era adincită cu 0,20 m faţă de nivelul vechi
de călcare, care se afla la - 0,80 m. Pe podea spre latura de nord se afla spart in bucăţi,
un ulcior amforoidal, aproape intreg, iar spre centru zăceau fragmente ceramice arse
oxidant ornamentate cu l i n i i orizontale şi in val, cărămizi, intre care una nearsă şi o bucată
d i ntr-o vatră cu margi nea rid icată (ci rimnă).
În apropierea peretel ui de sud-est (la 0,30 m de acesta ) se afla vatra de foc, aproape
rotundă (cu d i mensi u n i le de 0,54 x 0,50 m ), puţin albiată pe mijloc. Vatra se afla pe u n
postament cruţat, înălţat cu 0,20 m faţă de podea. Arsura vetrei era de 8 cm p e
mijloc, subţi ind u-se spre margi n i . La vest de vatră au fost descoperite p e podea bucăţi
d i n ciri mne. De asemenea, pe centrul podelei şi in apropierea vetrei s-au d escoperit
fragmente de cărămizi, care avuseseră rol in construcţia acoperişului casei.
Li pitura arsă, provenită d i n pereţii casei era masată com pact mai ales in s pre pereţi i
de nord vest şi de sud vest. In rest erau doar bucăţele miel de li pitură arsă care acope­
reau in c h i p inegal s u prafaţa locui nţei.
Pri ntre bucăţile de l i pitură au apărut fragmente ceramice ornamentate pri n i ncizie
cu l i n i i orizontale şi in val, prec u m şi cercurile şi minerul de la o găleată de lemn.
Tn afară de ceram ică, vetre cu marginea rid icată şi cărămizi , d i n această locui nţă
provine un i nel de tîmplă, l ucrat d i ntr-o sîrmă s i mplă, care in partea I nferioară este răsu­
cită, formind o u rechi uşă, de care a avut atirnat un pandantiv, care d i n păcate n u s-a
păstrat.
Pe baza material u l u i descoperit locui nţa puţin adincită in pămînt poate fi datată către
afirşitul secolului al IX-lea şi la inceputul secol u l u i următor cind a pierit in u rma u n ui
puternic i ncend i u .
Casa nr. 2 a fost cercetată i n secţ i u n i le IV/1 982 ş i Vl l/1 983. Casa avea podeaua
adincită faţă de nivelul vechi de călcare cu 0,25-0,30. Ea se afla la - 0,90 m de la
n ivel u l actual al sol u lui, avind forma aproape pătrată, laturile sale avind l ungi mea de 4 x
x 4,20 m, fiind orientată pe d i recţia nord est - sud vest.
În colţu l de sud se afla i nstalaţia de foc pentru pregăti rea h ranei, o vatră li beră,
înălţată cu 0,20 m faţă de podea, avind d i mensi unile de 0,60 m x O,SO m. Ungă vatră şi

1 45
www.cimec.ro
 i n apropierea sa se aflau citeva pietre d e riu de d i mensiuni destul de mici, cărămizi, frag­
mente ceramice şi bucăţi de l i pitură arsă.
Tn general această casă n u a fost construită prea sol id şi judecind d u pă g rosimea şi
i ntensitatea arsurii vetrei (doar de 3 c m ) ea n u a fost folosită t i m p prea indelungat.
Din această locui nţă provi n fragmente ceramice ornamentate cu l i n i i orizontale şi
in val, caracteristice pentru secolul al X-lea.
Casa nr. 3 este suprapusă parţial de casa n r. 2. Ea are o formă aproape patrată,
laturile sale fiind ori entate pe d i recţia punctelor card i nale. Această locuinţă avea o supra­
faţă locui bilă de ci rca 1 6- 1 8 m 2•
Tn colţul de sud-vest se afla o vatră l i beră. Pereţi i in colţul in care se afla vatra
erau mărgi niţi de u n perete scund format din pietre (in special pietre de riu şi cărămizi
legate cu lut ).
Podeaua se afla la - 1 m de la nivelul actual de călcare, fii nd adîncită cu - 0,20
-0,25 m faţă de 'livelul de călcare vechi.
Tn i nteriorul locuinţei au apărut fragmente ceramice, proven i nd in s pecial de la
borcane, ornamentate prin i ncizie cu l i ni i o rizontale şi în val.
Pe baza datelor stratigrafice casa n r. 3 poate fi considerată contemporană cu casa
n r. 1 şi d atată, de asemenea, la sfîrşitul secolului al IX-lea şi inceputul secolului al X-lea.
Casa nr. 4 suprapune bordei ul n r. 2, ea reprezentînd de fapt o refacere pe acelaşi
loc a locui nţei de către u n ul d i n succesori i celor ce au locuit în bordeiul n r. 2 (care
de fapt era şi el mai degrabă o casă mai mult adîncită în pămînt ).
Ea are forma uşor d reptunghi ulară cu laturi le de 3,60 m X 3,40 m.
in secţiunea care trecea aproxi mativ pe mijlocul său, executată in cam pania d i n
1 979, a fost su rprins nivelul de porni re a părţ i i adincite, care s e afla la - 0,40 m d e
la n ivelu l de călcare actual. Podeaua ei s e afla la - 0,1 0-0,1 5 m de l a nivel u l vechi si ·

la 0,50-0,55 m de la nivelul actual de călcare, către margi11i rid icînd u-se uşor.
Spre centrul casei era o vatră-cen uşar, slab arsă, adincită cu 8 cm în pămînt faţă
de podea. Pe fu ndul vetrei şi in j u r, era multă cen uşă. Tn apropierea vetrei cen uşar s-au
găs i t citeva fragmente ceramice provenind d i ntr-un ulcior amfo roidal, pe baza căruia
locui nţa poate fi datată la sfîrşitul secol u l u i al IX-lea sau la inceputul secolului u rmător.
Tn afară de aceste com plexe mai există şi altele încă i ncom plet cercetate, care urmează
să formeze obiectul u nor rapoarte şi stud i i u lterioare.
Tn afară de bordeiele şi casele care constituiau locui nţe permanente, in sectorul
"Valea l ui Petcu " 2 de la Radovanu au fost cercetate n umeroase bord eie şi case fără
i nstalaţ i i de foc, care constituiau anexele sau dependi nţele locuinţelor permanente.
Cele 7 com plexe de locuit prezentate mai sus dovedesc că în aşezarea de la Radovan u
avem aproxi mativ aceeaşi succesiune ca şi în aşezări le de la Bucov. La Radovanu, secto:-ul
"Valea l u i Petcu " 2 , pînă acu m avem trei etape de locuire in bordeie (cel mai vec h i
fiind bordei ul n r. 3, databil în p r i m a j u mătate a secolului al IX-lea, u rmat de bordei u l
n r. 1 , databi l p e la mijlocul secol u l u i al IX-lea, apoi de bordei ul n r. 2 , care poate fi
incad rat în a doua jumătate a acelu iaşi secol. Etapelor de locui re in bordeie le succed două
etape de locuire în case. Etapei mai vechi ii corespund casele n r. 1 ,3 şi 4, puţ i n adînci te
in pămînt, d atabi le la sfîrşitul secol u l ui IX inceputul secolului al X-lea, iar etapei mai noi
îi aparţine deocamdată casa n r. 2, databi lă în secolul al X-lea.
Com plexele de locuit aparţin în cea mai mare parte populaţiei autohtone vechi
româneşti . Acestei populaţ i i îi aparţ i n bordei u l n r. 3 şi casele n r. 1 - 3, bordei ul n r., 1
bordei u l n r. 2 şi casa n r. 4 aparţin unor i ndivizi veniţi d i n zona nord pontică in decursul
secol u l u i al IX-lea (la mijlocul şi respectiv către sfîrşitul acestui secol ), care au i ntrat in
contact cu populaţia locală, fi i nd asi mi laţi de aceasta intr-un timp relativ scu rt n. Procesu l
de asi m i lare treptată a acestor elemente s e ogl i ndeşte i n mod ul de o rganizare a l i nterio-

1 46
www.cimec.ro
 rului locui nţei (cuptorul in groapă şi vetrele cenuşar ) . Aşa c u m se prezi ntă situaţia pînă
acum, in secolul al X-lea, la Radovan u avem de a face cu o populaţie veche românească
bine închegată.

NOTE
E ugeni a Zahari a , Săpături/e de la Dridu.
Contribuţie la arheologia perioadei de formare a
poporului român, Bucu reşt i , 1 967 p. 30-33
şi fig. 1 1 ,1 2, 1 4 .
2 M a r i a Comşa, Cultura materială veche româ­
nească. Asezările din secolele VIII- X de la
Bucov Ptdieşti, Bucu reşt i , 1 978, p. 1 8, 22 şi
fig. 1 1 /4.
3 Ibidem, p. 17 fig. 6/3 (bord e i u l n r. 4 Bucov­
Tioca) şi p. 1 8 fig. 7 (bord e i u l n r. 6 Bucov­
Tioca), acesta d i n u rmă fi i i nd mai apropiat
de bord e i u l n r. 1 . de l a Radovan u .
4 Eugen Comşa, in Dinogetia, l , Bucureşt i ,
1 967, p . 33- 36.
5 Dumitru Vilcean u , in Păcuiul lui Soare. Ceta-
tea bizantină, 1 , Bucu reş t i , 1 972, p. 60- 61 .
6 Dan G h . Teodor, Teritoriul est carpatic in
veacurile V- XI e. n. Contribuţii arheologice
şi istorice la problema formării poporului
român, laş i , 1 978, fig. 24f1 , p. 1 83.
7 Ibidem, fig. 24/4, p. 1 83.
8 M a r i a Comşa, op. cit., p. 22.
9 O s i t uaţie s i m i l ară se întîlneşte şi la Bucov
Tioca, cf. M a r i a Comşa, ap. cit., p. 25 şi fig.
20/2. p. 36. şi p l . Vl/5 p. 1 57.
1 0 Vetre-cenuşar asemănătoare s-au descoperit
l a Bucov-Tioca, cf. Maria Comşa, ap. cit.,
fig. 1 4/1 . p. 28 (casa 6 a).
11 O s i tuaţie s i m i l a ră a avut loc şi l a Bucov cf.
Maria Comşa, op. cit., p. 1 51 .

TYPES D'HAB/TAT/ONS DU IX- X SS D E COUVERTES A RADOVANU " VALEA LUI PETCU" 2

(Resumee)
Dans le secteur "Valea lui Petcu" 2 a Radovanu jusqu'd present on a pu distinguer trois etapes d'habi
tation dans des huttes enfouises en terre : hutte no 3 datant de la premiere moitiee du IX e siecle; hutte no 1
datant du mi/ieu du IX e siecle et hutte no 2 datant de la deuxieme moitie du /Xe siecle.
L'habitation en huttes est suivie par deux etapes d'habitations dans des maisons peu enfouises dans /�
terre ( -0,20 m ). Les maisons no 1 ,3 et 4 datent de la fin du IX siecle et du commencement du Xe siecle.
La maison no 2 date du Xe siecle .
La hutte no 3 et /es maisons no 1 , 3, 4 appartiennent d /a populat ion roumaine ancienne, tandis que
les huttes no 1 , 2 et la maison no 4 appartiennent aux individus des peuplades venus de la zone nordpontique .
Les nauveaux venus se sant fixes d câte de la population autohtone roumaine ancienne (Protoroumaine)
p ar laquelle ont ete assimi/es dans un de/ai assez court.

1 47
www.cimec.ro
 � - - - - - - - -- · - - - - - -
.. ... - -

� - -_()_
'
'
_
__
_ !..___

. (r -
\,,
_ _

t- /
1
A 1

1 ' \ ---i B
1 �
1
l
1 1
: o

l�
1 J

V 2 - 1,35 JT'.
1
l 1
1 1
' l
1
1
1

'1
1

_j
/
'

� - -- ---- - - _

<

o I l'

0,95l]L

'

-
,_ - - - -

Fig. 1 Radovanu . Bordeiul nr. 1 (mijlocul secolului al IX-lea) .

1 48
www.cimec.ro
 sii-· o 7['
' '
· m

(
V

• 0,!10 III
- 0,10 rn ." ....
. ·.

:-:-: .
V
V
.

"'�...-.
--

-==-m-===-...!.1
o

.
.
Fig. 2 a Radovanu . a ) Bordeiul nr 2 (a doua j u mătate a secolulu i al IX-1ea) .
fig. 2 b Rad ovan u . Casa nr . 4 (sfîrş itul secolu l u •' a 1 IX-lea s'
. • •ceputul secolului al X-lea.
•

1 49
www.cimec.ro
l
\1 1 .
; - 1 ,6 5
r-

·
m

J
-.

- ·1,6S

\
1
l
·--- -- · -· -- -- - · - - - - - -

Fig. 3 Radovanu . Bordei u l nr. 3 (pri ma jumătate a secol u l u i al I X- lea).

1 50
www.cimec.ro
 0._,���1m
A
-0;80m B
l. _

Fig. 4 Radovan u . Casa nr. 1 (sfîrş itul seco l u l u i al IX-lea ş i începutul seco l u l u i al X-lea).

1 51
www.cimec.ro
 IV/� O •
2 3 4 5
om= ;f#
9 �
12 13 14 15

- J : l t l "� I l l i
16 17 18 19
Pentru plan u ri le loc u i nţelor : 1. Cenuşe; 2. Bucăţele de căr bune; 3 . Bîrne ş i scinduri carbo n i ­
zate; 4. Piatră; 5 . Cărămidă, 6. Cărămidă nearsă; 7. Vatră; 8. Vatră (profil); 9 . Vetre cu mar­
ginea înălţată (ci r i m ne); 1 0 . U lcior amforo idal; 1 1 . Găleată de lemn cu cercuri şi miner d i n
fier; 1 2 . Perete d e l ut ars cu amprente d e scîn d u ri ; 1 3 . Fragmente ceramice; 1 4 . Li pitură d e
perete arsă, com pactă; 1 5 . Li pitură d e perete arsă, r i s i pită.
Pentru p rofi l u l bordeiului 2 ş i a casei 4 : 16. H u m us actu a l ; 1 7. Pămînt galben avind la bază
restu r i de loc u i re d i n epoca feudală tîrz ie (sec. XVII); 18. Strat de cultură d i n epoca feu d ală
t i m pu r i e (secolele VIII-IX); 1 9 . Pămînt vi u .

1 52
www.cimec.ro
DATE N O I DESPRE U N T U RN AL CETĂŢI I VICI NA
Petre DIACO N U , Dan CĂPĂŢiNĂ

i n pri m u l tom a l monografiei Păc u i u l l u i Soare, referindu-ne la zidu l de nord al

i ncintei, scriam că el ,.era flancat in această parte (ad ică pe mal u l actual al Dunări i, n . n . )
de u n turn intr-atit de distrus. incit astăzi n u mai oferă nici u n element demn de
l uat in seamă. Turnul, la fel ca şi zid ul de i ncintă sau celelalte construcţ i i adi acente,
zace pe obişnuitul .. pat" de pari şi bîrne de stejar. Forma l u i pare (s.n. ) a fi rectan­
gulară" 1 •
Spusele noastre de atunci se intemeiau n u rr ai pe observaţ i i culese la suprafaţa sol u­
l u i ; de aceea trebu i a găsit un pri lej ca ele să fie verificate şi intr-un sondaj arheologic.
Acest pri lej s-a ivit deabia in vara anului 1 983 cînd, d u pă retragerea apelor, a fost des­
chisă o secţiune, l u ngă de 1 0 m şi lată de 3 m , ori entată perpend icular pe zid u l d e
i nci ntă. Secţi unea a fost croită in aşa fel incit suprafaţa e i cuprindea şi o porţ i u ne a zidu­
lui răsăritean al turnu l u i , d i strus astăzi.
Tn cele ce urmează vom rezuma rezultatele obţi nute în această secţiune denu mită
SX. (fig. 1 B ).
1 . Rui nele de piatră ale turnului se păstrează pe o l ungime d e 3,50 m incepind
de la zidul de i ncintă 2 • Paramentu l exterior al laturii estice a turn u l u i este inzestrat cu
două praguri (crepidae ). Lăţi mea primului prag (cel i nferior ) este de 0,25-0,27 m iar
a celu i de-al doi lea prag de 0,40 m. Deoarece blocurile de deasupra pragului s u perior
l i psesc, lăţi mea acestuia a fost determi nată in temeiul urmelor mortarului de legătură
d i ntre blocurile de piatră in situ şi cele demantelate.
fn conti n uarea rui nelor de piatră ale turnului, pe o l u ngime de încă 4 m spre nord ,
s-au găsit capetele a 71 pari de stejar 3 infipţi in pămînt. Di ametru! lor in secţiune este
de 0,1 0-0,1 3 m, iar d i stanţa d i ntre ei variază in jurul a 0,25 -0,30 m. Parii făceau parte
d i n obişnuitul ,. pat" d i n lemne de stejar 4 peste care urma să se aşeze pri mu l rind d e
pietre a l temeliei. Din păcate, aceste pietre n u s e mai păstrează, e l e fiind dislocate
in decursul timpului de ape şi de. oameni.
Li nia exterioară a suprafeţei cu Fari de stejar inscrie un arc de cerc, ceea ce
înseamnă că turnul era semici rcular. Prin u rmare, datorită cercetărilor arheologice prac­
ticate in S X/1 983 " s-a putut doved i că turnul de la apus de poarta ma re a cetăţ i i departe
de a fi fost pătrat cum credeam noi '1 este semici rcu lar. În treacăt fie spus, in cazul de
faţă avem de-a face cu primul turn semici rcular cunoscut de la Păc u i u l l u i Soare 7 •
inai nte de a incheia su mara prezentare a acestui turn să subl i n i em şi o bservaţia că
zid uri le l u i se intreţes cu zid ul de i nci ntă incepind de-abia de la nivelu l pri m u l u i prag.
Pînă la acest nivel pietrele sînt adosate zid u l u i de i nci ntă. Aceasta înseamnă că construc­
tor i i s-au gind it să amplaseze u n turn aci n umai d J pă ce au ajuns cu rid icarea zid u l u i
d e i ncintă al cetăţ i i la n ivelu l pri mei crepida (de jos în s us ).

1 53
www.cimec.ro
 2. Zidul d e i nci ntă, cercetat în S X, este prevăzut şi el cu două praguri care ,
pe orizontală, coincid cu pragurile turn u l u i descris mai sus.
La o adînci me de 1 ,70 m, faţă de pragul superior, de-a lungul zid u l u i se află o
" placă" de mortar d i n var, bucăţele de cărămidă, cărămidă şi nisip. ln " placă" de mo rtar
sînt prinse şi citeva pietre paralel i pi ped ice căzute d i n partea superioară a paramentul u i
zidului de i nci ntă, precum şi două fragmente ceramice, databi le, mai de grabă, în seco­
l u l X I I I decît în secolul XIV. Lăţi mea plăc; i de mortar variază între 1 şi 1 ,70 m ; g rosi­
mea ei este de ci rea 0,30 m. Evident, placa de mortar a rezultat d i n prăbuşi rea părţi i
superioare a zid u l u i de i nci ntă, prăbuşi re s u rvenită înai nte de sfîrşitul secol u l u i al X l i i-lea ,
moment d u pă care pe suprafaţa ei au căzut cele două fragmente ceram ice amintite mai sus.
3. Profi l u l mal u l u i estic al secţi u n i i S X, (fig. 1 .A ) atît cit se mai păstrează în u rma
d i strugeri lor provocate de fu ria apelor lstrului, este format d i n cîteva straturi de n i s i p
ş i argi lă, straturi individualizate prin n uanţele mai înch ise sau mai deschise a l e culori i
galben-castani u.
Masa depuneri lor de n i s i p este întreru ptă (o si ngură dată ) de o " pînză" de mortar
g roasă de 0,1 0 cm, aflată la nivel ul pri mei crepida (de jos în sus ). Acest mortar "se
leagă" probabil de una d i n fazele de refacere ale zid u l u i de i nci ntă.
N i mic d i n ceea ce apare în profilul prezentat nu este contemporan cu momentul
constr u i r i i cetăţ i i . "Nivelul de călcare" se afla la înălţi mea pri m u l u i prag (de jos în sus )
al zid ul u i de i ncintă, în momentul constru i r i i cetăţi i , ad ică in anul 971 . Afirmaţia noastră
se bazează pe constatarea că pietrele de parament ale zid ului incepind de la pri m u l
prag în jos a u zăcut într-un şanţ de fu ndaţie. D e notat c ă acest şanţ n u a fost săpat in
straturile de n i s i p ogl i nd i te in profi l u l actual al mal u l u i estic al secţ i u n i i S X. Altfel, s-ar
fi păstrat u rma şanţului in profilul desemnat de noi. Că şanţul de fundaţi e nu a fost
amenajat in acest nisip o dovedeşte, în ehi p perem ptori u, existenţa plăci i de mortar
cu cele două cioburi d i n secolul X I I I pe s u prafaţa ei. Acest fapt exclude ad miterea unei
contemporaneităţi intre straturi le de nisip din profilul prezentat de noi şi momentul
constr u i r i i cetăţi i .
ln acest caz însă cum poate fi tăl măcită situaţ i a în sine !
Stratul (sau straturi l e ) de pămînt nisipos d i n secolul X, în care au fost fundate
zid urile de piatră, a dispărut in cond iţi ile " jocului" apelor Dunăr i i , cindva, inainte de
sfîrşitul secolului XI I I ", pină-ntr-atit încît apele fluvi u l u i " spălau" la un moment d at zid u­
rile cetăţ i i cel puţin in locul cercetat de noi (S X ). Ea s-a format d i n prăbuşi rea u no r
pietre d i n partea su perioară a zid u l u i , poate c a u rmare a atacului tătarilor d i n 1 285 9•
Oricum, pe suprafaţa plăcii de mortar zăceau cele două cioburi ceramice care nu aparţ i n
secol u l u i X IV. La sfîrşitul veacului X I I I u rmează o perioadă de i n undaţ i i masive 1 0 cu
care pri lej de-a l u ngul zid u l u i de i nci ntă s-a depus stratu l de n i s i p şi argilă existent in
profilul malului de est al lui S X. După opinia noastră pinza d e mortar d i n d reptul cre­
pidei n r. 1 (de jos in sus ) marchează refacerea cetăţi i sau - mai bine zis - a părţilor
s u perioare ale zidului d e i nci ntă in u rma d i strugeri lor provocate de năvala tătari lor d i n
1 285. Oricum, această refacere s-a o perat de abia d u pă incetarea epocii de i n u ndaţie ­
moment s u rveni t în pri m i i ani ai veacului X IV.

NOTE

1 Petre Diaconu - D. Vîl cean u , Păcuiul lui
Soare 1, Cetatea Bizantină, Bucureşt i , 1 972,
p . 29.
2 Lăţimea turnu l u i nu se poate d eterm i na,
dat fi i ndcă l atura sa de vest a fost distrusă
de a p e l e Dunăr i i .-
3 i n rea l i tate, n u mărul pari lor era de 59,
dar trei d i ntre aceşti a erau înfipţi în afara
perimetru l u i zidul u i , probabi l pentru a se
conso l i da t u rn u l şi mai bi ne.
4 Peste pari n u s-a găsi t nici o u rmă de bîrne
de stejar d ispuse longitud i n a l şi t n mver� a l

1 54
www.cimec.ro
 ca în alte locuri ale zidurilor cetăţ i i , aşa că
afi rmaţia noastră d i n 1 972 (vezi nota 1) n u
avea o acoperire factică.
5 Asu pra identificări i aşezări i fortificate d i n
i nsula Păcuiul lui Soare - Vicina, î n Byzan­
t i na 8, Thessalonique, 1 976, p. 407- 447.
6 Vezi supra, nota 1 .
7 G reşeam cînd susţineam că l a Păcu i u l l u i
Soare n u există turnuri semicirculare (vezi
Petre Diaco n u , Cultură şi civilizaţie la Dună­
rea de jos, Călăraş i , 1 985, p. 1 09).
8 Despre perico l u l i n u ndaţi i lor de la sfîrşitul
seco l u l u i XIII vezi Păcuiul lui Soare I l , Bucu­
reşti , 1 987, p. 1 1 - 1 4.
9 Despre năvăl i rea tătarilor în 1 285 vezi P. S.
N ăstu rel, în B NY. 1 972, p . 37, Vezi şi Petre
D i acon u , în Păcuiul lui Soare I l , p. 1 1 .
1 0 Vezi supra, nota 8.

NEW DATE ON A TOWER OF THE P ACUIUL L UI SOARE FORTRES

(Abstract)
In the excavation (rom the 1 984 investigation was outlined the SX, perpendicular on the enclosure
wal. So was d1scovered a row of wooden stakes - the usual wooden oak stake over wi/1 be lay the first
stones row of the foundation.
The outline line of the wooden stakes is drawing a bow of a circle, which prooved that the tower
in cause hod a semicircle shape.
The importance of this discovery : the first sem ici rele tower at the fortress " Păcuiul lui Soare".

1 55
www.cimec.ro
 rnm .
.

... .._!_ t-__• _ __!__jj

Fig. 1 B - SeCţ i unea S X

Fig. 1 A - Profilul de est al secţi u n i i S X
1. - Pari de stejar
2. - Blocuri de p i �.tră
3. - Mortar i eş i t d i n rosturi
4. - Placă de mortar rezultată d i n d i � trugerea ziduri lor către sfîrş itul sec . XIII
5. - Ni s i p aluvion2.r
6. - Pînză de mortar
7. - N i s i p cu mu ltă argilă
8. - Pînză d e nisip cu u rme slabe de mortar.
Fig. 1 B: THE SECTION S X
Fig. 1 A: THE EST PROFILE OF THE SECTION X
1.SAND STAKES
2.STONE BLOCK S
3.ROSTRAL MORTAR
-4.
MORTAR PLAGUE FROM THE DISTROYED WALLS IN THE XIII-THE CENTURY
5.SAND FROM THE ALLUVIAL DEPOSITS
6.MORTAR STRATUM
7.SAND WITH M UCH ELAY
8.
SAND STRATUM WITH POOR TRACES OF MORTAR

1 56
www.cimec.ro
 11. N U M IS M ATICĂ
SI G I LOG RAFI E
TEZAU RE MON ETARE D I N E POCA GETO-DACICĂ
D ESCOPE RITE ÎN J U DEŢ U L CĂLĂRAŞ I (1)
Done ŞERBĂN ESC U

in cele trei deceni i care au trecut de la înfiinţarea M uzeu l u i de arheologie d i n Olte­

niţa, in colecţi i le sale au i ntrat mai m ulte tezau re monetare, mai ales d i n epoca geto­
dacică. La scoaterea la l u m i nă in intregime a u nora d i ntre ele şi-a adus contri buţia modestă
semnatarul acestor rind u r i . Mai toate aceste descoperiri au rămas însă i r. ed i te, m u lţ u m i n­
d u-ne doar cu semnalarea lor in presă, in cronica reviste l o r de specialitate 1 iar in
puţine cazu ri au fost prezentate in com u nicări susţ i n ute la diferite ses i u n i şti i nţifice 2 ,
astfel că datele tehnice şi iconografice absolut necesare cercetării a u rămas complet necu­
noscute şi i naccesibile n u m ismaţi lor. Din acest motiv socot i m r.ece�ar, incepin d cu acest
număr al revistei Muzeului judeţean Călăraşi , să prezentăm, pe rind , in paginile 5ale toate
tezaurele monetare i ned ite desc<?perite pe teritoriul j udeţu l u i ce se află in colecţi ile
Muzeu l u i de arheolog i e Olteniţa. I ncepem cu prezentarea tezaurului de tetrad rahme tha­
siene descoperit la Chisel et intrucit acest tezaur s-a bucurat de o atenţie deosebită şi
din partea fizicienilor care au făcut m u lti ple anal ize pentru stabil i rea concentraţiei d e
argint in monede.
1 . TEZAU RUL DE TETRADRAHME THAS I E N E DESCOPERIT LA CHISELET
in anul 1 963 in i nci nta sectoru lui zootehnic al C.A. P.-u l u i "Du nărea" d i n comuna
Chiselet, in t i m p ce se adincea şanţul d ru m ului de aces s pre grajd uri, cooperator i i au
găsi t mai m ulte monede de argi nt. Monedele au fost îm părţite intre desco peritori,
cărora uni i au căutat să le dea o întrebu inţare practică, astfel că opt piese au fost găurite
cu cui ul, pentru a fi alcătuită o sal bă. lni mosul cooperator Anghel D. Florea, sesizind i m po r­
tanţa descoperi r i i a l uat i niţiativa şi a ad u nat de la consăteni i săi monedele desco­
perite, pe care le-a donat apoi Muzeul u i d i n Olteniţa. În fel u l acesta d i n tezaurul. desco­
perit a intrat in colecţ i i le muzeu l u i un lot de unsprezece tetradarhme thasiene. I ntrucit
u lterior la profesor i i de la şcoala d i n Chiselet au aj uns citeva tetrad rahme thasiene, ne
întăr i m convi ngerea că n u mărul pi eselor din tezaur a fost mult mai mare.
Cercetarea arheologică de suprafaţă făcută ulterior a stabi lit că tezaurul monetar
a fost descoperit intr-o înti nsă aşezare geto-dacică d i n secolele 1 1 - 1 i.e.n., aflată pe mal u l
de est al lacului Marotin, astăzi secat p r i n l ucrări le de îmbunătăţiri fu nciare. Apele lacu­
l u i Maroti n se scurgeau in prival ul Scoicen i , un braţ de vărsare al riu l u i Mostiştea in
Dunăre. Din i nformaţi i le culese a reieşi t că monedele nu au fost depozitate intr-un
reci pient, ci ele s-au scurs in şanţul d ru m u l u i la tal uzare. Din păcate n u s-a făcut i med i at
un sondaj arheologic pentru recuperarea unor eventuale monede şi stabi l i rea com plexul u i

1 57
www.cimec.ro
d i n care prov i n , iar încercări le noastre tîrzi i de a stab i l i locul descoperi r i i n u au dat
rezultatele dorite.
Starea de conservare a monedelor descoperite este bună cu excepţia faptului că
opt d i ntre piese au fost perforate d upă descoperire în mod neîndemînatic încît au
fost fisurate şi îndoite, iar apoi înd reptate prin batere cu ciocanul, astfel că unele piese
au suferit deteriorări grave (piesele cu n r. 1 ,3,4,5,6,7,8 şi 11 ) . Ci nci d i ntre piese au
u rme evidente d e tocire datorită circulaţiei (piesele cu n r. 2,3,8, 10 şi 11 ) celelalte,

fii nd probabil tezau rizate c u rînd d u pă emiterea lor. Cele unsprezece tetrad rahme desco­
perite la Chiselet sînt emise d u pă sistemul monetar atic în aşa n u m itul "stil nou", care
pe lîngă alte caracteristici prezi ntă o pasti lă monetară largă şi s u bţire, încad rînd u-se în
timpul Dionysos-Herakles, t i p monetar foarte răspînd it în secolele 1 1 - 1 î.e.n . in Penisula
Balcanică. Aceste tetrad rahme au pe avers capu l zeu l u i Dionysos în profil spre d reapta,
cu c u n u nă de i ederă şi două rozete deasupra frunţi i, iar pe revers este reprezentat eroul
Herakles n ud s pre stinga, cu mîna d reaptă sprij i nită pe măci ucă, iar mina stingă in şold
poartă blana leului d i n Nemeea. E roul este înconju rat de legenda H PAKAEOY� �
QT H POL 0ALQN ( = a l u i Heracle mintu itorul thasien i lo r ). Între piciorul d rept al erou­
l u i şi măci ucă se află o siglă sau o monogramă, care reprezi ntă aşa cum se obişn uia in l u mea
elenistică n umele magistrat u l u i monetăriei. Siglele şi monogramele întîl nite in tezaurul
de la Chiselet sint: monograma 6 1, sigla M barat cu o l i nie orizontală, care reprezi ntă
o monogramă sau o l igatură M şi H şi sigla M. În tabel ul de mai jos prezentăm datele
tehnice ale pieselor descoperite in ord inea siglelor de pe revers, stabi l i nd astfel d u pă
acest criteri u grupe de monede, iar ord i nea succes i u n i i în grupe a fost stabil ită in
d u ncţie de greutatea pieselor.

Nr. crt. Greutatea in Diametru/ in mm Sigla de Axa.* Poziţia axei

grame pe revers reversului pe cadranul
unui ceas

1 1 6,45 30-32 12
2 1 6,37 30-32 M 11
3 1 3,85 30-32 M 12
4 1 6,70 28-30 M 12
5 1 6,61 31 -32 M 1
6 1 6,56 31 - 32 M 11
7 1 6,50 31 - 32 M 1
8 1 6,41 30- 32 M 12
9 1 6,40 31 - 33 M 12
10 1 6,24 30-32 M 12
11 1 6,03 30-33 M 12

G reutatea med i e a monedelor descoperite l a Chiselet este de 1 6.1 9 grame, ea vari ind
între 1 6,70 şi 1 3,85 grame, înscri ind u-se astfel in greutatea .nedi e întîlnită la alte tezaure
de acest fel : Poiana 1 6,24 g 3 , Belei ugatele 1 6,37 g 4 , Sîn petru (Braşov ) 1 6,24 g, iar
Bucureşti - M i litari 16 g 8•
După siglele de pe revers se d isti ng trei grupe, pri ma grupă fiind reprezentată d e
o si ngură piesă cu monograma 6 1 p e revers, a doua grupă reprezentată d e două piese
cu sigla M pe revers, iar cea de a treia grupă cu sigla M barat cu linie orizontală este
reprezentată de opt piese.

1 58
www.cimec.ro
 ln ce priveşte axa reversului constatăm cu foarte mici devi eri , menţinerea constantă
a aYei in jurul orei 12.
Pentru stabili rea cal i tăţi i argintului folosit s-a apelat la anal ize nedistructive, n ucle­
are, efectuate la Institutul de Fizică şi Inginerie N ucleară d i n Bucureşti . Monedele au
fost anal izate prin mai multe metode. O pri mă anal iză s-a efectuat cu scopul de a depista
eventuala prezenţă a u nor monede su berate, care in l i psa corozi uni i nu şi-au trădat
miezul de aramă. Piesele au fost anal izate prin transmisie de raze gama pri n monede şi astfel
s-a constatat că n u există nici un fals antic 7 • Pentru a se stab i l i concentraţia elementelor
in tetrad rah mele de la Ch iselet s-au folosit mai m ulte metode : activarea de scu rtă d u rată
cu neutroni , microprevalare de probe pe bastonaşe d e cuarţ analizate prin activare cu
neutroni (metoda streak ). fluorescenţă cu raze X şi prin activare cu protoni. Conci uzi i le
au fost următoarel e : monedele sint real izate d i ntr-un argi"t de mare fi neţe ; doar două
monede au fost aliate in mod deli berat cu cupru : moneda n r. 1 conţine 2,25% cupru , iar
moneda n r. 3 conţine 6,8% cupru. Celelalte piese conţi., cupru pînă la 0,5%. De remar­
cat că ci nci pi ese conţin cupru 0,1 % sau mai puţi n ; concentraţia Îol aur variază între 0,33%
şi 2,45% şi ea pote da ind icaţie asupra sursei de mi nereu de argi nt ; s-a observat o
corelaţie intre concentraţ i i le de plumb, bismut şi cupru. Piesele sărace în cupru sînt săra�.. e
şi in plumb şi i nvers. Piesele cu concentraţie mare în bismut au o concentraţie scăzută
in cupru ; Fierul este prezent în toate piesele în concentraţie scăzută 8•
Dăm mai jos concentraţi i le unor elemente măsu rate in tezaurul de tetrad rahme
thasiene de la Chi selet.

Nr. Argint % Cupru % Aur Prezenţa Prezenţa

monedei Plumb bismutului

1 97 2,25 0,60 da
2 99 0,29 0,24
3 93 6,8 0,39 da
4 97 0,1 4 2,45 da
5 99 0,01 5 0,3 da
6 99 0,12 0,86 da
7 99 0,05 0,33 da
8 98 0,55 0,94 da da
9 98 0,4 1 ,05 da da
10 97 0,1 0 2,29 da
11 98 0,51 0,83 da

Tetrad rah mele i nsulei Thasos de t i pu l Dionysos - Herakles au avut o mare răs­
pîn d i re, pe un spaţiu larg, în toată Peni nsula Balcanică şi la nord de Dunăre. Acest l ucru
este pus de majoritatea cercetători lor pe seama dezvoltări i economice corespu nzătoare a
i nsulei. Dispunînd de bogate mine de argi nt, prod uselor trad iţionale ale i nsulei, ulei ului
de măs l i ne şi vi n u l u i l i se adaugă moneda ca m i j loc de sch i m b dar şi ca artLcol de export,
argi ntul monedelor fii nd uneori folosit pentru făuri rea obiectelor de podoabă 9• Datorită
calităţi i argintul u i ce-l conţi neau, tetrad rahmele thasiene s-au bucu rat de o bună apre­
ciere in l umea tracică şi geto-dacică, fiind preferate în sch i m b u ri le comerciale, tezau­
rizate şi păstrate pentru sch i m bu r i le i ntertri bale.
Ca şi alte monede de largă circu laţie şi tetrad rah mele i nsulei Thasos au fost i m i­
tate, indeosebi de triburile tracice de la sud de Dunăre. Unele i m itaţ i i sînt mai aproape
de original şi se deosebesc cu g reu de acestea, altele sînt barbarizate. Din acest punct

1 59
www.cimec.ro
 d e vedere, cei ce s-au ocupat de această problemă, au împărţit tetradarhmele thasiene
in trei grupe : originale, i mitaţ i i timpuri i sau copi i şi i m itaţi i tirzi i sau i mitaţi i "bar­
bare" 1 0 • Criter i i le de deosebi re a originalelor d e i mitaţi i le t i m puri i au fost enunţate
de mai m ulţi cercetători şi completate de n umismatul cl ujea'l Eugen Ch i r i lă in mai m u lte
stud i i 11 • Marea majoritate a i mitaţi i lor t i m p u ri i au la bază o rigi nalele cu sigla M ş i M
barat cu l inie orizontală pe revers, ele fiind emise probabi l la scu rt i nterval d u pă emi­
terea origi nalelor au d rc.ulat împreună cu originalele şi se găsesc frecvent in tezaurele
descoperite in ţara noastră. Unii cercetători refuză in să să recunoa�că in i mitaţi ile t i m puri i
sau in c.opii n işte contrafaceri şi le n u mesc origi nale tirzi i, ad ucînd argu mente demne de
l uat in seamă 12• ln ceea ce priveşte cea de a doua categorie de i m i taţi i , cele tirzi i sau
,.barbare" se găsesc foarte rar in ţara noastră 13, fi i nd prezente la sud de M unţi i Balcani.
ln notele publ icate pri n care s-a semnalat descoperi rea tezauru l u i de la Chiselet se
menţionează c.ă este alcătuit d i n " tetrad rahme thasiene mai m ult sau mai puţin barbari­
zate Sau d i n " i m i taţi i ale tetrad rah melor thasiene " fără a se specifica dacă sint i mita­
ţ i i timpuri i sau tirzi i 14 • Analiza pieselor d i n tezaur relevă însă existenţa u n u i exem plar
cu moo1ograma L:, I, monogramă atribuită pri melor tetrad rahme de tip Dionysos- Herakles16
emise de i nsula Thasos. E:figia de pe avers este lucrată iscusit trădînd mina u n u i artist
talentat, iar legenda reversului este scrisă cu litere ingrijite, uniforme, fără greşeli incit
nu poate fi vorba de o contrafacere. Piesele cu olr. 2- 5 ; 7 şi 1 0 - 1 1 le atri b u i m emisi uni­
lor origi nale din pri mele două d eceni i ale secolului 1 i.e. n., iar piesele cu n r. 6; 8 şi 9
care au legenda alcătuită d i n litere cu globule mari la capete le considerăm i m itaţ i i .
Privind p r i n prisma rezultatelor obţin ute in u rma analizei compoziţiei monedelor con­
statăm că piesa n r. 1 , piesă origi nală d i n pri mele seri i, are in com poziţia sa 2,25% cupru
i ntrod us deli berat de către emi tent pentru a conferi aliaj u l u i o mai mare rezistenţă şi
maleabi litate şi pentru a econom isi metal u l preţios. Al i erea presupune cunoşti nţe tehno­
logice, iar un procent prea mare de cupru trădează u n moment de d ificultate economică.
Astfel constatăm că piesa n r. 3 are in com poziţie cupru! in procent rid icat ad ică 6,8%.
Prezenţa p l u m b u l u i in proporţie mai mare sau mai mică in com poziţia monedelor o punem
pe seama cuplări i 16• După cum s-a mai spus n u mai raportul aur argint ne poate i nd ica
sursa mi nereului 1 7 • Analizele relevă că piesele cu n r. 6, 8 şi 9 au aur in compoziţia lor
in procente izbito r de apropiate, ba mai m u lt, piesele n r. 8 şi 9 au p l u m b şi bism ut in
in procente egale l ucru neintilnit la celelalte piese I nversu l pieselor n r. 6 şi 9 este izbitor
de asemănător incit putem spune că stantele cu care s-au bătut aceste piese au fost
l ucrate de mîna aceluiaşi gavor. Aceste date ne ispiteşte să afirmăm că cele trei piese
în d i scuţie au fost bătute de acelaşi emitent, ba mai mult piesele cu n r. 8 şi 9 au fost
real izate d i n aceaşi şarjă de argi nt. Credem că acest emitent a folosit o sursă de argi nt
diferită de cea folosită pentru baterea monedelor n r. 1 şi 3 emise probabil de o altă
autoritate. Departe de noi însă gînd u l că cu aceste modeste date am sol uţionat tranşant
problema departajării origi nalelor de cop i i . Acest l ucru se va realiza n u mai pri ntr-un
amplu stud i u iconog rafie, sti listic, al succes i u n i i siglelor, metrologic, al legendelor şi com­
poziţia monedelor. Socoti m că anal iza com poziţiei monedelor n u poate fi concl ud entă
mai ales în situaţia i nsulei Thasos, care s u b egida Romei, la solicitările ac.estei a emite
monedă care întrece cu m ult nevoile ei. ln această situaţie argi ntul putea să aibă prove­
n ienţe d i ferite.
Data ingropări i tezaurului de la Chiselet se poate face n u mai pe baza datelor ofe­
rite de stud i u l tetrad rah melor thasiene d i n compoziţia sa. Aşa c u m am arătat tetrad rahma
d i n pri ma grupă (nr. 1) face parte d i n pri ma serie de emisiuni a i nsulei Thasos. ln pri­
v i nţa stabi l i r i i datei cind a avut loc acest even i m ent s-au ex p ri mat o p i n i i d i feri te. Pentru
o dată t i m purie, ci rca 1 80 î.e.n . s-au pronunţat Margaret Thom pson şi Georges Le Rider 1 8
alţi cercetători bazaţi pe u nele even i mente i storice susţ i n data de 1 68 î.e.n . sau 1 48 - 1 46

1 60
www.cimec.ro
i.e.n. n. Pentru datarea celorlalte două grupe de tetrad rahme d i n tezaurul de la Chiselet
ne bazăm pe studi u l regretatei cercetătoare bulgare, G i na Katarova care făcînd o analiză
sti listică a acestor e11lsiunl consideră că o emitere m uivă a tetradrahmelor cu s iglele M şi M
barat cu o l i n i � orizon t1l ă a 1vut loc intre ani i 88-BO i.e.n., cind Roma in război cu Mltrldate
al VI-lea, regele Pontul u l , solicită Thasosul u i , ca şi altor o raşe greceşti, o contribuţie masivă
la aprovizionarea armatei romane din Tracia 2 0•
După cum am văzut in tezaurul d e l a Chlselet sint prezente trei piese cu sigla
M barat cu o l i n i e orizontală, care d upă sti l şi compoziţia metalulul au fost emise de o
altă autoritate, probabi l triburile tracice d i n Peni nsula Balcanică. Cit timp le-a trebuit
traci lor să copieze valoroasele monede thasiene atit de solicitate in relaţiile comerciale l
Cercetătoarea bulgară G lna Kaţarova afirmă că aceste copi i circulau in d eceni u l al I I I-lea
al secol u l u i 1 i.e.n., 2 1 i ar n umlsmatu l bucureştean Poenaru-Bordea-Gheorghe, s usţine că
i mitaţiile ar trebui plasate intr-o vreme cind ac.tivitatea Thasos-l u i incepuse să lincezească,
cindva cătred mijlocu l secol ului 1 i.e.n., in orice caz d u pă privelegi ile aordate Thasosulul
din an u l 80 i.e. n . şi probabi l d u pă anul 72/71 i.e.n . cind sint d e presupus emisiuni abun­
d ente ale i nsulei 22• Deci tezaurizarea monedelor de la Chiselet s-a făcut intr-un timp
mai indel u ngat, in a doua ju mătate a secol ului Il i.e.n. şi prima j umătate a secolului
1 i.e.n., iar ascu ndere l u i a avut loc intre ani i 60-50 i.e.n. Cauza îngropări i tezaurul ui
o punem pe seama unui moment d e nesiguranţă, sau alte motive care n e scapă, in orice
caz nu poate fi legată de un eveni ment politic anume.
Tezaurul de tetrad rahme thasiene descoperit la Chiselet se adaugă tezaurelor
monetare desco perite pe Valea Mostiştei la Belci ugatele 23, Tămădăul Mare 14, Valea
Presnei 25, U l m u 26 şi Boşneagu 27, care alături de celelalte prod use greceşti relevate prin
săpătu ri le arheologice efectuate in j u ru l Ezerul u i Mostiştea la Mînăsti rea 2 8 , Piscul Coconl11
Sultana in punctele Valea lui Marinci u , Gheţărie, Valea Sirbi lor şi Valea Orbului 30,
precum şi in amonte la Vlădiceasca 31 şi Săruleşti , reflectă legăturile economice existente
intre l umea geto-dacică şi l u mea tracă şi greacă d i n sud, jalonind d ru m ul comercial d i n
acea vreme p e această vale spre aşezări l e geto-dacice d i n centrul Cîmpiei Muntene a:a.
Tezaurul descoperiţ la Chiselet completează harta descoperirilor monetare d i n epoca
geto-dacică d i n Cîmpia M unteană şi aduce contribuţi i la cunoaşterea infloritoare! activităţi
economice a l u m i i geto-dacice d i n prima j umătate a secolului 1 i.e.n.

N OTE
1 Bucu r M i trea, Daci a , N . S., S, 1 964, p .
372 - 373, punctul 6 ; i d e m , SCIV, 1 5, 1 964,
4. p. 650, pu nctu l 6 ; id., ESNR, nr. 1 21 - 1 23 ,
p . 3 1 7, n r . 20 ; id., Daci a , N .S. 21 , 1 977,
p . 376.
2 Done Şerbănescu, Date noi despre tezauru l
de monede thasiene descoperite l a Luica­
Curcan i , jud. Călăraşi, M uzeu l naţional de
i storie, Bucureşt i , 26- 27 februarie 1 982 ;
Tezaurele monetare de l a Ch iselet şi Valea
Presne i , date p rel i m i nare asupra detelor
obţinute p r i n anal ize nucleare, Muzeul j ude­
ţean Călăraşi , 5-6 i unie 1 986.
3 Ioana Bogdan Cătăniciu, SCN, 6, 1 975, p.
1 n - 1 aa.
4 Constanţa Şti rbu şi Carmen Petolescu,
SCN , 6, 1 975, p. 1 89 - 1 93.
5 Eugen C h i r i l ă ş i Ioan Pop. Apulum 7f1 ,
1 968, p. HS - 1 70.
6 Maria Cojocărescu . SC N , 6 , 1 975, p. 1 95 - 1 99
7 Progres în fizică. A 7-a Sesi une anuală de
comunicări a Institutu l u i Central de Fizică,
l aş i , 3 - 5 decembrie 1 985, p. 42-43.
8 I bidem. p . 44-45.
9 Constantin Preda, SCN, 2, 1 958, p. 389-393.
1 0. Constantin Preda, op. cit., p. ; Eugen Chlrilă
ş i Ioan Pop. p. 1 49 ; Gh. Poenaru-Bordea,
Constant i n Condrea, Acta Valachica, 3,
Tirgovişte, 1 972; N i colae Conov i c i , CN, 5,
1 983, p. 45.
1 1 Eugen Chirilă şi Ioan Pop, op. cit., p. H9
ş i u rm. Eugen C h i ri l ă şi Gabriel M i hăiescu,
Tezaurul monetar de la Căprioru. Contribu­
ţii la studiul cronologiei ş i ci rculaţiei tetra­
drahmelor Macedoniei Prima şi i nsulei Tha­
sos, Tirgovişte, 1 969 ; Eugen C h i r i lă, Vasile
Lucăcel , Acta M . P., 3 , 1 979, p. 89 şi u rm .
1 2 Gh. Poenaru-Bodea, Constantin Condrea,
op. cit., p. 1 09-1 30.
1 3. Eugen C h i ri l ă, Vasile Lucăcel, op. cit. p. 91 ,
nota 8 ; N i co l ae Conovici op. cit.,

161
www.cimec.ro
1 4 Bucur Mitrea, Dacia, N. S. 8, p. 372- 373,
punctul 6; idem, SCIV, 1 5, 1 964, p. 560,
punctul 6 ; Eugen C h i r i l ă şi Ioan Pop, op. cit.
p. 1 62, punct u l 20.
1 5 Eugen Chiri lă, Vas i l e Lucăcel , op. cit. p. 94 ;
Maria Cojocăre!cu, op. cit. p. 1 98.
1 6 Galia G ruder, Meta l u l ieri şi azi, Bucu reşti,
1 967, p. 49.
1 7 C. Beş l i u şi colab., CN, 4, 1 982, p. 52.
18 Eugen C h i r i l ă şi Gabriel M i hăiescu, op. cit.
p. 28 ; Gh. Poenaru-Bordea SCN, 6, 1 975,
p. 282.
1 9 Eugen C h i r i l ă şi Ioan Pop, op. cit. p. 1 57 - 1 58
şi notele 1 0 - 25.
20 Gina Kaţarova, lzvestia-Sofia, 27, 1 964, p.
1 31 - 1 52.
21 Ibidem
22 Gh. Poenaru-Bordea, Constantin Condrea,
op. cit., p . 1 21 .
23 Constanţa Şti rbu ş i Carmen Petolescu, op.
cit.
24 Corne l i u Secăşanu , SCN, 1 , 1 957, p. 31 - 39.
25 D. Şerbănescu, Symposia Thracologica, 5,
Miercurea Ciuc, 1 987, p. 1 28 - 1 29.
26 Marian Neagu, Pontica, 18, 1 985, p. 1 07 - 1 1 2.
27 A. Atanasiu, Rev. Muz., 4, 1 967, 1 , p. 51 - 52.
28 Cercetări George Trohani.
29 Cercetări Do ne Şerbănescu .
30. Ibidem
31 George Trohani, CA, 1 , 1 975, p. 1 51 - 1 73 ;
idem, C . A. Il, 1 976, p. 87- 1 34 ; D . Şerbă­
nescu, cercetări inedite.
32 G. Trohani, cercetări i nedite.

TR�SORS MONc.TA IRE.S D' �P O QUE. G� TO-DACE. TROUVE.S DANS LE. D l. PARTE.ME.NT DE. C MAAAŞI
(R6sumee)
On publie un rr6sor de tetradrachmes thassiennes provenant du d6partement de Călăraşi, qui se trouve
dans les colections du mus6e d'Oiteniţa, tr6sor qui s'ajoute aux autres tr6sors mon6taires de la Val/6e de
Grădiştea, temoignages des liaisons 6conomiques 6tablises entre le monde geto-dace et ce/les tracique et
grecque.

1 62
www.cimec.ro
P l . 1 ; 1 -3 tetrad rah me thas iene d i n tezau r u l de la Chi �elet
Pl 1 1 -l T�TRADRACHMES THASSIENNES DU TRESOR DE CHIS ELET

1 63
www.cimec.ro
 Pl. 2; 4-6 tetrad r a h m e t h a s i e n c d i n t eza u r u l de la C h i s elet
P l . 2 : 4-6 TETRADRACHMES THASSI ENNES DU TRESOR DE; CH ISELET

www.cimec.ro
1 64
Pl . 3; 7-9 letradrahme tha! i ene din tezaurul de la Chiselet
P l . l : 7-9 T�TRADRACHMES THASSIENNES DU TR�SOR DE CHISELET

1 65
www.cimec.ro
 P l . 4; 1 0-1 1 tet rad rah m e thasiene d i n teza u r u l de la C h i selet
Pl. � 1 0- 1 1 TETRADRACHHES THASSIEN NES D U T R ESOR DE CHISELET

1 66
www.cimec.ro
 M O N E D E D E AU R Ş I D E A RG I NT D I N S ECOLELE
IV-V E. N . D ESCOPERITE LA-- DU NĂREA DE JOS
11
Radu O C H EŞ EAN U ş i Antoaneta VERTAN

Tn ultimele decen i i , odată cu editarea noilor l ucrări de referinţă in domeni u l n u ml s·

mat ici i antice şi bizantine, a devenit necesară, pentru corecta i ntegrare datelor Istorice
oferite de material, restudierea şi repu blicarea d escoperi ri lor monetare mal vechi. Cu
rezultate d i n cele mai fericite la deschiderea u nei largi perspective moderne, revalori­
ficind in acest sens, unele descoperi ri monetare mai vechi d i n România, Bucur Mitrea
a contri buit substanţial la ind reptarea i nteresului n umismaţi lor români şi către acest
cimp al cercetări i . Astfel recentul stud i u "Un tezaur monetar restituit Sucidavei " 1
read ucea in atenţia noastră u n tezaur de s i l icve d i n vremea împăratului Valens, publicat,
acu m mai bine de un veac, de către n u mismatu l vienez A. Mlssong in "Wiener N u m i s­
matische Monatshefte' ' 2 • ln stu d i u l mai sus amintit, Bucur Mitrea presupunea că, de
fapt, acest tezaur, apărut pe piaţa vieneză in ani i '60 ai secolului trecut şi ach iziţionat
d e cabinetul n u mismatic din capitala i m peri ului bicefal, este un fragment d i n marele
tezaur de s i licve, aflat cu cîţiva ani mai devreme in j udeţul Romanaţi, fragment care a r
fi fost ad us la Viena d e către C . Bol liac. Cum recent, regăsi nd i n colecţia Severean u
u rmele u n u i lot de s i l icve ce provenea d i n colecţia bancherul u i M i ron Vlasto, care,
i medi at d upă descoperi rea, achiziţionase, se pare, intreg tezaurul Romanaţi, am avut
pri lejul să observăm că laturile de monede de argint de la cabinetul n u m i smatic al
Academiei, Institutul de arheologie şi colecţia Severeanu, u nde predomină silicvele mone­
tăriei d i n Antiochia, au o cu totul altă structură decit structura tezauru l u i publicat
de A. Missong 4•
Deoarece nu are o structură asemănătoare, rezultă că tezaurul de sil icve publicat
de A. Missong n u este de fapt u n fragment al tezaurului aflat in j udeţul Romanaţi, fiind
o descoperire monetară disti nctă. De altfel, tezaurul descoperit in jud. Romanaţi se
incheie m ult mai tirzi u 5 in vreme ce tezaurul publicat de A. Missong, are datate ultim i le
monede d i n depozit in anul 368 ° .
Pozitiv, şti m d i n cele consemnate d e A. Missong că tezaurul nu a fost găsit in
ţi n uturile austro-ungare, riverane marelu i flu-.:_i !l şi că a fost ad us la Viena de către un
negustor, al căru i domici l i u n u a fost stabilit şl in a cărui colecţie, oferită cabinetului
n umismatic din capitala i mperi ului, se mai aflau. trei i mitaţi i barbare d u pă monedele de
argint ale regel u i macedonean Fi l i p Il, citeva silicv�· procurate d i n comerţul de antichităţi
şi anume două de la Constantius I l , una de la jovian us şi alte două emise de Valen­
tinian us 1, precum şi aspri i turceşti şi reali spanioli 7• Corect, Bucur Mitrea presupunea
că lotul de s i l icve nu putea proveni decit d i ntr-o d escoperi re de d i ncoace de Porţile d e
Fier, aspri i otomani şi reali i spanioli dovedind provenienţa răsăriteană a colecţiei 8•
I poteza avansată de Bucu r Mitrea ·se confirmă, d eoarece in structu ra acestui tezaur pon­
derea o are atelierul monetar d i n Noua Romă cu un procent de 73,33. Din păcate, nu

1 67
www.cimec.ro
se poate restringe mal mult aria geografică, fiind nevoiţi să ne l i mităm şi in contin uare
la un mal vag, dar corect "Dunărea de jos".

REPARTIŢIA PE IMPĂRAŢI A SILICVELOR DIN TEZAU R

TABELUL 1

Nr. crt. lmpărat emitent Nr. monete %

Constanti us 1 1
julianus
1 11 1 0,47

jovianus
2 3 2,85

Procopius
3 7 6,66

Valentinian us
4 9 8,57

Valens
5 24 22,85

Gratianus
6 50 47,61

Total
7 1 0,95
1 05 99,96

Pe primul loc se află monedele cu efigia împăratului Valens, urmate, la mare d i s­

tanţă, d e slllcvele emise in atelierele controlate de impăratul d i n Constantinopolis in
n u mele fratelui său Valentlnlanus 1. Emis i u n i le casei l u i Valentinianus 1 reprezintă un
procent de 71 ,41 ,. La acestea este de adăugat şi procentul de 8,57 ce reprezintă emisi­
unile uzurpatorului Procopl us, prezente in tezaur, pentru a avea o i magi n e mai clară
asupra ponderei pe care o au alei silicvele emise d upă anu l 365 e.n.

REPARTIŢIA PE ATELI ERE MONETARE A SILICVELOR DIN TEZAUR

TABELUL 1 1

Nr. crt. Monetăria emitentă Nr. monete %

Lugd unum
Siscia
1 1 0,95

Sirmium
2 2 1 ,90

Constantinopolls
3 6 5,71

Nicomedia
4 n 73,33

Antiochla
5 17 1 6,1 9
6 2 1 ,90

TOTAL
Repartiţia monedelor de argint, d i n tezaurul publicat de A. Missong, pe ateliere
105 99,98

monetare arată că depozitul era alcătuit mai ales cu slllcve emise in monetărl i le orientale
ale I m peri ului. Astfel, pe pri mul loc aflăm monetăria d i n Constantlnopolis cu 73,33%,
u rmată de atelierul monetar d i n Nicomedia cu doar 1 6,1 9%. Cele trei monetării estice,
Constantinopolis, N icomedia şi Antlochia oferă un procent cumulat de 91 ,42. Trebuie
de subliniat aici că Lugdunum, Slscia şi Slrml um, monetării d i n partea apuseană a i m peri u­
lui, sint prezente, de fapt, doar cu monede ce poartă efigia împăratului Constantlus 1 1 ,
şi in acest caz, sllicvele respective ar putea reprezenta in tezaurul Missong doar rămă­
şiţele, incă necheltuite, ale unor donatlve mal vechi, primite de la urmaşul lui Cons­
aantin cel Mare. In acelaşi situaţie se găsesc şi cele două slllcve bătute in atelierul din
Antiochla cu efigl i le lui Constanti us 1 1 fl lulianus.

1 68
www.cimec.ro
 Pentru tezau r rămîne semnificativă însă repartiţia pe monetări i a celor 75 d e
s i licve emise de casa l u i Valenti nian us 1. I n pri m u l rind este d e s u b l i n i at c ă sint prezente
alei n umai două d i n monetări i le i m peri u l u i , Constanti nopolls şi N i comed i a. Atel ierul
monetar d i n capi tala i m peri u l u i , cu 60 de s i l icve, oferă u n procent de 80, iar N icomed i a,
cu n u mai 1 5 exemplare, un procent de doar 20.

TABELUL III
REPARTIŢIA SI LICVELOR EMISE D E VALENTI N IANUS 1 ŞI COAUGUŞTII S Ă I
PE E M I SI U N I ŞI MONETĂ R I I

Nr. Monetăria emitentă Valenti- Valens Grati- Total Total serie

crt. nianus 1 anus

Seri a a 1 1-a (365) 49

(65.35)
Constantinopolis 16 33 49
N icomed i a

11 Seria a IV-a (368) 26

(34,66)
Constantl nopolls 3 7 1 11
N icomed i a 5 10 15

Analiza emisiuni lor casei l u i Valentin ianus 1 arată că, i n tezau rul ce s e păstrează
in cabinetul d i n Viena, se regăsesc doar două d i n seri i le de s i l icve şi an u m e seria a
1 1-a d i n 365 e.n., cu 49 de monede, toate emise in atelierul constantinopolitan şi seria
a IV-a d i n 368, cu 26 de monede care se repartizează aproape egal intre Constantino­
polls, cu 1 1 s i l l cve, şi N icomed ia, cu 1 5 s i l icve, reprezentind , in procente, 42,30 şi 57,69•.
Cum i mitaţi l le d u pă Fi l i p 1 1 d i n colecţia anon i m ul u i ofertant ne asigură că desco­
peri rea monetară aparţine ţ i n ut u ri lor d e la Dunărea de jos, prezenţei masive in grupul
d e monede care incheie tezaurul a s i l icvelor emise de atelierul monetar din N icomed i a
i l v a trebui găsită o altă explicaţie. Totuşi , n i s e pare m a i i m portant de semnalat l i psa
s l l l cvelor d i n seria a I I I-a, care d u pă părerea l u i O. U. Bansa au fost emise pentru a
fi d istri bu ite armatei d u pă inchei erea acţ i u n i lor de pedeps i re a goţl lor in 367 10• Monedele
d i n această serie, formind şi grupul s i l icvelor cu care se incheie depozi tul d e s i l icve
descoperit in jud. Constanţa in 1 921 11, sint prezente in acel tezaur cu un procent d e
doar 6,81 , pondere l i psită d e semnificaţie.
Cum d u pă răscoala l u i Procopi us, goţi i nord-d unăreni n u vor mai pri m i pînă la
incheierea păci i d i n 369 s ubsid i i 12, considerăm că, dată fi i nd pe de o parte, procentul
foarte mare in registrat pentru s i licvele emise de casa lui Valentl n lanus 1 in Constant i­
nopolls, Iar pe de altă parte şi prezenţa ca in cazul tezaurului descoperit in 1 921 , in
Jud. Constanţa, a monedelor de arg i nt cu efigla uzurpatoru l u i Procopi us, tezaurul publ icat
de A. Mlssong va fi aparţinut u n u l ofiţer d i n armata părţi i orientale a i m peri u l u i . Ş i
n u trebuie exclusă n i c i I poteza apartenenţei acestuia la una d i n u n i tăţi l e l i m itanee
staţionate la Dunărea de jos.
I n aceste cond iţi i , se poate pres u p u ne că cele două tezaure vor fi fost ascunse,
fără a mal putea fi apoi recu perate de proprietari i lor, i n t i m pul operaţi i lor m i l itare

1 69
www.cimec.ro
intrepri nse de i m păratul Valens la sfîrşitul ani lor '60, in zona Dunări i de Jos, mal
degrabă, decit datorită situaţi ei confuze d i n spaţ i u l carpato-dan u bian şi d i n Peni nsula
Balcanică, care s-a creiat d u pă pri m i rea federaţi lor goţi in I m peri u 18•

CATA LO G U L TEZA U R U l

CONSTANTI US 1 1
LUGDUNUM
vara 360-26 i u nie 363 - grupa a 1 1-a.
DN CONSTAN-TIUS PF AUG
VOTISfXXXfM U LTIS/XXXX LVG
1. RIC, VI I I, p. 1 33, n r. 21 6 - 1 7

S/SCIA
6 noiembrie 355 - vara 361
DN CONSTAN-TI U S PF AUG
VOTISfXXXf M U LTIS/XXXX SIS
2- 3. RIC, V I I I , p. 367, n r. 360

SIRM IUM
6 noiembrie 355 - vara 361
DN CONSTAN-TI US PF AUG
VOTIS/XXX/MULTIS/XXXX SIRM
4- 9. RIC, VIII, p. 389, n r. 68

CONSTANTINOPOLIS
6 noiem brie 355 - 3 noiembrie 361
DN CONSTAN-TI US PF AUG
VOTIS/XXX/M U LTIS/XXXX C.M (sic !)
1 0. RIC, V I I I , p. 459, n r. 1 33
ANTIOCHIA
6 noiemberie 355- 3 noiembrie 361
DN CONSTAN-TI US PF AUG
VOTISJXXXf M U LTIS/XXXX ANT
11. RIC, V I I I , p. 527, n r. 1 86

I U LIANUS
CONSTANTINOPOLIS
3 noi embrie 361 - 26 i un i e 363
DN FL CL I U LI-ANUS PF AUG
VOT/X/M U LT/XX CP.A
1 2- 1 3 . RIC, V I I I , p. 462, n r. 1 59

ANTIOCHIA
3 noi embrie 361 - 26 i un i e 363
FL CL I U LIA-N US PF AUG
VOT/XfM U LTfXX ANT
1 4. RIC, VIII, p. 531 , n r. 21 3

1 70
www.cimec.ro
 lOVI ANUS
CONSTANT/NOPOL/5
28 i u n i e 363 - 1 7 februarie 364
DN IOVIAN-US PF AUG
VOT/V/M U LT/X CP.A ; CP. r ;
CP. Ll ( 3 exem­
plare)
1 5 - 1 9. RIC, V I I I , p. 464, n r. 1 73
NI COMEDIA
28 i u n i e 363 -37 feb ruarie 364
DN IOVIAN-US PF AUG
VOTJV/M U LTJX SMN
20-21 . R I C , VIII, p. 458, n r. 1 27

VALENTI N IANUS 1
CONSTANTINOPOLIS
25 feb ruari e 364-24 august 367
Seria a 1 1-a - 365
DN VALENTI N I-AN US PF AUG
VOTfV
22-24. RIC, IX, p. 212, n r. 1 3 a 6 C.A
25-26. RIC, IX, p. 212, n r. 1 3 a 7 C.Ll
27. RIC, IX, - *C.A
28. RIC, IX, p. 21 2, n r. 1 3 a 5 CPLl
29-32. RIC, IX, p. 21 2, n r. 1 3 a 1 CP.A
33-34. RIC, IX, p. 21 2, n r. 1 3 a 2 CP.B
35. RIC, IX, p. 21 2, n r. 1 3 a 3 CP.r
36-37. RIC, I X , p. 21 2, nr. 13 a 4 CP.Ll

24 august 367 - 1 7 noi e m b r i e 375

Seria a IV-a - 368
DN VALENTINI-ANUS PF AUG
VOTJVJ M U LT/X
38- 39. RIC, I X, p. 21 8, n r. 36 a sau 36 b 1 *C. A �
40. RIC, IX, - *C. Ll �

N ICOMEDIA
24 august 367 - 1 7 noiembrie 375
Seria a IV-a - 368
DN VALENTI N I-AN US PF AUG
VOT/V/M U LT/X SMN
41 -44. RIC, IX, p. 254, n r. 20 a
DN VALENTI N I-ANUS PF AUG
VOTJV/M U LTISJX SMN
45. RIC, I X, p. 255, n r. 21 a

1 71
www.cimec.ro
 VALENS

CONSTANTINOPOLIS

25 februarie 364-34 august 367

Seria a 1 1-a 365

DN VALEN-S PF AUG
VOT/V
46-48. RIC, IX, p. 212, n r. 1 3 b 2 CP.r
49-50. RIC, .I X, p. 21 2, nr. 1 3 b 3 sau 1 3 c CP. .:l
DN VALENS - PF AUG
VOT/V
51 - 54. RIC, IX, p. 212, nr. 13 d 8 C. B
55-60. RIC, I X, p. 212, n r. 13 d 9 c.r
61 - 65. RIC, IX, p. 212, n r. 13 d 10 C. .:l
66-67. RIC, I X, p. 212, nr. 13 d 11 C.E
68. RIC, IX, p . 212, n r. 13 d 12 c.s
69. RIC, IX, p . 212, n r. 13 d 13 c.z
70-72. RIC, I X, - *C.A
73. RIC, IX, - *C. B
74-75. RIC, IX, - *C.r
76-77. RIC, IX, p. 212, n r. 1 3 d 2 CP. .:l
78. RIC, IX, - CP. E

24 august 367-1 7 noiem brie 375

Seria a IV - a - 368
D N VALENS - PF AUG
VOT/V/M U LT/X
79-81 . RIC, IX, p. 219, n r. 36 c 1 sau 36 d 1 •c.A �
82. RIC, IX, p. 21 9, n r. 36 c 2 •c . s �
83-85. RIC, IX, p. 219, n r. 36 c 4 sau 36 d 3 *C. .:l�

NI COMEDIA

24 august 367-17 noiembrie 375

Seria a I V - a - 368
DN VALEN S - PF AUG
VOT/V/M U LT/X SMN
86-93. RIC, IX, p. 254, nr. 20 b
DN VALENS - PF AUG
VOT/VfM U LTIS/X SMN
94-95. RIC, IX, p. 255, n r. 21 b.

1 72
www.cimec.ro
 PROCOPIUS

CONSTAN TINO POLIS

28 septembrie 365-27 mai 366
DN PROCO-PI US PF AUG
VOT/V
96. RIC, IX, p. 21 3, n r. 13 e 3 c.r
97. RIC, IX, p. 21 3, n r. 13 e 4 C.L.\
98. RIC, IX, p. 21 3, n r. 13 e 6 c.s
99. RIC, IX, p. 21 3, n r. 13 e � c. �
1 00. RIC, IX, p. 21 3, nr. 13 1 2 c.s
1 01 . RIC, IX, p. 21 3, nr. 13 e 10 C. B
1 02. RIC, IX, p . 21 3, n r. 13 e 11 c.r
1 03 - 1 04. RIC, IX, p . 21 3, n r. 13 e 12 C.L.\

G RATIANUS

CONSTANTINOPOLIS
24 august 367-17 noiembrie 375
Seria a IV -a 368
DN G RATIA-N US PF AUG
VOTIS/V
1 05. RIC, IX, p. 21 9, nr. 39 c. *C. B O

NOTE

1 Bucur M i trea, SCIVA, 30, 1 979, 1 , p. 63- 77.
2 A. M issong, Fund romischer Si/iquen aus den
)ahren 360- 367 " Chr. Geb. in Wiener Nu­
mismatische Monauchefte, 1 868, p. 264 - 1 67,
extra s ; dor i m să m u l ţu m i m şi pe această
cale profesorul u i nostru Bucur M itrea, care
ne-a pus la d ispoziţie această l ucrare.
3 Bucur M i trea, op. cit., p. 65 şi urm.
4 R . Ocheşeanu, BSNR, 1 3 1 - 1 33, 1 985-
1 987, p. 1 63 şi p. 1 64, unde este subl i ni ată
ponderea deosebită a monetăriei din Antio­
c h i a în tezau ru l descoperit în jud. Romanaţi .
5 R . Ocheşean u , op . cit., p . 1 65, s i l icvel e
bătute l a Antioch ia ş i care aparţi n sene• a
V-a, datată la inceputul anului 375.
6 A. M issong, ap. cit., p. 255. anul 367 e.n.
7 Ibidem, p. 250
8 Bucur M itrea, op. cit., p. 64-65
9 Oscar Uirich Bansa, NAC, 2, 1 973, p. 1 57 - 1 7S
10 Ibidem, p 250
11 L. Ruzicka, Bltitter fur Miizfrellnde, 1923,
nr. 4, extras, p. 1 -7, reluat de R. Oche­
şeanu , Pontica, 1 7, 1 984, p. 146 - 1 50, pen­
tru aspectul cronologic
12 1 Barnea, D I D , 11, 1 968, p 394-395
13 Ibidem, p. 394-401

MONNAIES D'OR ET D'ARGENT DES IVe - ve SIE CLES DE N. E . Dt:COUVERTES AU BAS-DANUBE

(Resume)
Les auteurs analysent le tresor de siliques pub/ie par A . M issong , dans Wiener N u mi smatische Monat­
s h efte, 1868 . BO% des monnaies de Valentinien 1 et ses coempereurs ont ete emises a Constantinople et les
siliques de Pracope y sant bien representees, ce qui permet d'avancer l'hypathese que le tresar a appartenu
a un o((icier des troupes du l i mes du Bas-Danube . Le tresar , dant les dernieres monnaies ont ete (rappees en
368 , semble avoir ete en(oui pendant la guerre de Valens contre les Gaths.

1 73
www.cimec.ro
www.cimec.ro
U N ALT SIG I LI U AL LU I CONSTANTI N VI I ŞI ZOE
Petre DIACO N U

In aşezarea extra m u rană a Durostoru m-u l u i intr-un loc unde se crede că se află
rui nele canabae-lor legi u n i i a Xl-a Claudia 1 - aşezare aflată pe mal u l d rept al u n u i braţ
al Dunări i (n u m it de uni i Ostrov, iar de alţii Hopa ) la ci rca 5 km in a monte de corn.
Ostrov (jud. Constanţa ) - apar, in afară d e u n bogat material arheologic din epoca
rom ană, şi unele vestigi i d i n sec. IX-X, deocamdată sub formă de fragmente ceramlce.
In toamna an u l u i 1 987, Dan Elefterescu, de la Muzeul de Istorie al j ud. Călăraşi, a desco­
perit acolo u n sigi l i u de p l u m b z pe care-I vom prezenta in cele ce u rmează (fig. 1 ,a-b ).
Av. Inscri pţie circulară • fihS'15] Xfr.)sros.. . B�.:stu l l u i Christos in faţă, cu barbă ;
cruce in s pltele capul u i ; cite o l inie d ispusă longitudinal in spaţi u l dln fiecare braţ al cruci i ;
poartă chiton şi himation ; mina d reaptă in sem n de binecuvîntare ; cu mina stingă ţine biblia
avind coperta împodobită cu " perle". Marginea suprafeţei sigi l i u : u i este marcată de u n
cerc periat.
Rv. Inscripţie ci rculară in caractere latine şi greceşti . CONSTA NT S ZQH
BAS IL'R (ad ică KovaTcxv-r'Lvos Kcxl. Zw� �<Xa Lt..e:ts Pwj.Lcxlwv ). Tn stirga, bustul
d i n faţă al lui Constantin VII fără barbă ; in d reapta, bustul lui Zoe; intre cele două
busturi crucea patriarhală; Constantin VII poartă coroana cu cruce, divitision şi /oros.
Zoe poartă o coroană cu cruce trifu rcată ; d e o parte şi de alta a coroanei, pandantivi ;
divitision şi ch/amis. Marginea s u prafeţei reversului este marcată de un cerc periat.
Diametru! s igi l i u l u i este de 32 mm.
Crăpat in m i j loc, iar o parte din d reptul bustul u i l u i Ccnstantin VII este rupt
d i n vechi me.
Sigi l i u l d atează d i n perioada februarie 91 4-91 9 3• Piese d i n ac�:astă serie au fost
publicate de G. Zacos şi A. Veglery •.
La Durostorum s-a mai găsit un sigi l i u asemănător cu cel prezentat aici 6; d espre
el nu se ştie unde se află acu m 8• Sigi l i ul, pu blicat de N. Bănescu şi P. Papahagi 7 , a fost
atri buit greşit lui Constanti n IX Monomahul. Reatri b u i rea acestui sigi l i u lui Constantin VII
Porphi rogenetul şi Zoe a fost operată de Zacos şi Veglery 8•
Un al trei lea sigi l i u al l u i Constantin VII Porphirogenetul, descoperit tot la Duros­
tor u m 8, datează d i n decen i u l al V-lea al celu i de-al X-lea veac, mai exact d i n perioada
27 lan. - 6 apri lie 945 10• Un exemplar, aproape identic cu acesta d i n u rmă a apărut şi
la Preslav. (R. P. Bulgaria ) 1 1•
Prin u rmare, la Durostoru m s-au descoperit pînă in prezent două sigi l i i ale l u i
Constantin V I I şi Zoe d i n perioada ian. 914-91 9. N u este exclus c a piesele i n cauză
să fie legate de niscaiva o rd i ne sau d ispoziţi i trimise unor funcţionari bizantini civili ori
m i litari aflaţi in zona Durostorum (Dristra sau Dorostolon, cum era n umit o raşul res-

1 75
www.cimec.ro
pectiv in epoca m ed i eval ă ), in împrej u rări le p rovocate de apariţia pecenegilor la Dunăre
in 91 2 12• Tot aşa d e pos i b i l este ca sigi l i i le să fi fost expediate ţar u l u i Simion care, de
asemenea, putea să se fi aflat la Du nărea de jos cu pri lej u l tentativei de i nvazie a pece­
negi lor d i n anul 91 7. Sunt s i m ple s u poziţ i i care, deocamdată, n u pot fi coroborate c u
alte date.

NOTE
Despre real ităţile arheologice din zona cana·
bae-lor de la Durostorum vezi , cu deoseb i re,
lucrările l u i V. Cul ică, in " Bibl iografia selec­
tivă" publicată in Pontica, XIV, Constanţa,
1 981 , p. 380-381 .
2 Sigi l i u l se păstrează in colecţi i le M uzeulu.
de Istorie a l jud. Călăraşi sub nr. inv. 1 5054
3 G. Zacos - A. Veglery, Byzantine lead seals,
voi. 1, partea 1, Basel , 1 972, p. 54 şi b i bl io­
grafia de acolo.
4 Ibidem, voi. 1 (tom u l cu planşe), pl. 1 9, nr.
62, a , b,c.
5 N . Bănescu - P. Papahagi , Plombs byzontins
decouverts ci Silistrie, in Byzantion, X. 1 935,
fascicola 11, p. 605- 606, fig. 5. De notat că
crucea de pe coroana Zoe i n u este trifurcată
ca in cazul sigi l i u l u i prezentat de noi.
6 1. Barnea, Sceoux des empereurs byzontins
decouverts en Roumonie, in Byzantion, 3,
Thessalonique, 1 971 , p. 1 58.
7 Vezi supra nota 5.
8 G Z tcos - A. Vegle ry, op. cit. voi. l ,partea
1, p. 55. La aceeaşi concluzie a ajuns, m a i
tirzi u, şi l v . lordanov, Dobrudza, 1 987, p.
1 96, nota 30.
9 1. Barnea, in SCN , III, 1 960, p. 324-325.
ldem, Sceaux des empereurs . . . , p. 1 58, fig.
6. Cf. V. Lau rent, in B. Z., 1 961 , partea a
1 1 - a , p . 490.
1 0 Pentru datarea exactă a acestu i gen de sigi l i i
vezi G . Zacos - A . Veglery, op. cit., voi . 1 ,
partea 1 , p . 62. Asemenea sigi l i i sunt p u b l i ­
cate in volumul cu p l anşe sub n r. 70 a, b,c.
11 Toti u Totev, Novootkriti vizantijski olovni
pecdti ot Preslav, in lzvestija - Varna 8
(23), 1 972. p. 287- 289.
1 2 Despre apariţia pecenegi lor l a Dunărea de
jos in 91 7, vezi Petre Diaconu, Les Petch�ni:­
gues ou Bos-Danube, Bucureşti , 1 970, p.
1 4- 1 5 ş i b i b l i ografia de acolo.

UNE AUTRE SIGILE DU CONSTANTIN VII E T ZO l D E COUVERT A DURSOTORUM

(Resumee )
L'auteur reprend la discussion des decouvertes des pieces sigi/oires d Durostorum (Dristro ou Duro­
.
stolon ou Moyen Age ) fn �tudiont les pieces d�couvertes on met en discussion deux hypothi:ses sur /eur pr�
sence dons cette r�gion :
- l'opparition des ntchimi:gues ou 8os Donube en 91 2 ou la presence du tzor Simeone dans ces lieux
d /'occosion de /o tentative d'invastion des Petchenegues en 91 7.

1 76
www.cimec.ro
Si&iliul l u i Constantin VI I şi Zoe

1 77
www.cimec.ro
www.cimec.ro
 , I D E C RUCIA DĂ Al L U
D U CATI I M I RCEA C E L BĂTR1 N *
Octavian 1 LI ESC U

Prioritate absolută, urmărită în mod constant şi cu necl i ntită fermitate d e către

M i rcea cel Bătrîni, împotrivi rea faţă de expa nsi u nea otomană a marcat hotărîtor întregul
curs al politici i sale i nterne şi externe, încă d i n pri m i i ani d e la u rcarea l u i pe tronul
Ţăr i i Româneşti (23 septembrie 1 386 ) 2 ) şi pînă la sti ngerea din viaţă a marelui domn
român (31 ian uarie 1 41 8 ) . Această năzu i nţă supremă a întregi i sale pol itici s-a manifestat
în pri mul rind prin menţinerea unei stări de război cu caracter aproape permanent, care
a inceput în 1 388 şi a culminat cu partici parea l u i Mi rcea la marea cruciadă antiotomană
ce s-a soldat cu înfrîngerea d ezastruoasă d e la N icopole (25 septembrie 1 396 ). După
anul 1 402, cînd, în bătăl ia de la An kara (28 i ul i e ), Baiazid 1 este învins şi dus în capti­
vitate d e către Ti m u r Lenk, pol itica de rezistenţă îm potriva expansiuni i otomane, u rmă­
rită cu consecvenţă de către domn ul Ţări i Româneşt i , se va manifesta n u nu mai pe plan
m i l i tar, ci şi prin repetatele sale intervenţii în criza d inastică şi socială ce a cuprins
I m peri ul otoman, d u pă d is pariţi a vestitului sultan 3• Rezultat ul remarcabi l al acestei
pol itici ferme a fost păstrarea ind epend enţei neşti rbite şi a integrităţ i i teritoriale a
Ţăr i i Ro mâneşti 4, intr-o vreme în care cele două state bulgăreşti vecine erau pe rînd
d esfii nţate şi an exate de I m peri ul otoman încă d i n 1 393, ţaratul de Tîrnovo, apoi, în
1 396, d u pă N icopole, cel de Vid in.
Ani i 1 393 -1 396 au însemnat de altfel o grea cumpănă a istori ei şi pentru Mi rcea
cel Bătrîn. Prin d esfiinţarea şi anexarea ţaratului de Tîrnovo, I m peri u l otoman îşi extind ea
frontiera sa nordică pînă la l i n i a Dunări i , d e la est d e Vidin pînă la vest d e S i listra. O
mare parte a teritor i u l u i Ţăr i i Româneşti, i ncl uzînd Dobrogea, era astfel ameni nţată
de raidurile prădaln ice ale acîngi i lor şi ale azapilor, i nstalaţi definitiv de-a lungul mal u l u i
d rept al Dunări i , pe segmentul m a i s u s arătat. A u rmat confruntarea decisivă d i ntre
M i rcea şi Baiazid, care, în fruntea unei puternice armate, invadase Ţara Românească,
plănuind s-o transforme într-un teritoriu turcesc, aşa cum se intimplase cu ţaratul
bu lgăresc d e Tîrnovo. Străl uci ta victorie cucerită de Mi rcea, în memorabila bătăl ie de
la Revine 5, a spulberat pentru totdeauna asemenea plan uri de cucerire a Ţări i Româ­
neşti , n utrite de Baiazid 1 sau d e sultani i care i-au u rmat. Cu toate acestea, nici d u pă
izbînda d e la Revine, cursul eveni mentelor n u a deven it i m ediat favorabil lui Mircea,
căci in toam na anului 1 395, se rid ica în scaunul domnesc de la Argeş Vlad 1, ce se va
menţi ne ca domn al Ţări i Româneşti pînă spre sfîrşitul an u l u i u rmător, cînd Mi rcea îşi
va recăpăta definitiv t ronul 6 •
Eveni mentele pol itice şi m i l i tare ale anilor 1 393 -1 396 au avut o puternică în­
rîu �i �e �i asu � ra desfăşu ră �i i vieţii economice a Ţăr i i Româneşti şi în pri mul rînd asupra
.
em1s1 u m lor e1 monetare dm acest I nterval . Campan i i l e succesive ale l u i M i rcea impotriva
forţelor otomane ca ş i l u ptele i nterne generate de încercări le celor doi rival i d e a obţine

1 79
www.cimec.ro
 fi e��e � utoritat�a supremă d e stat au avut, fi reşte, o i nfluenţă negativă asupra unei
actiVItăţi econom1ce normale, atit . pe plan i ntern, cit şi in relaţ i i le comerţului continen­
tal, in cad rul căruia Ţara Românească avea funcţia de verigă pri nci pală. fn ce priveşte
emisiunile monetare ale Ţăr i i Româneşti, datind d i n această perioadă, încă d i n 1 91 3 ,
Const. Moisil a o bservat cu temei c ă monedele emise de către M ircea cel Bătrîn s e
impart in două mari grupe d isti ncte, strict delimitate d i n punct de vedere atit ti pologie,
cit şi cronologic : cea d i ntii datează d i n pri ma parte a domniei , mai precis, d i n ani i
1 386-1 396, cea d e-a doua de la această ulti mă dată şi pînă la sfîrşitul vieţ i i voievo d u l u i
emitent '· ln pri ma grupă se încad rează ducaţii - n umele u nităţ i i monetare a Ţări i Rom â­
neşti 8 - de aşa n u mitul t i p com u n , creat încă de la pri mele emisi uni ale lui Vlaicu
Vodă 9• Acest tip prezi ntă pe avers un scut despicat, fasciat in pri m u l cim p, p l i n sau
purtind o s iglă in al doi lea (rareori, primul cim p e plin sau poartă o siglă, iar al doi lea
e fasciat ) ; pe revers, un coif inch is in profil spre d reapta 1 0 , deasupra l u i , acvila cu
aripile închise şi capul intors, prinzînd cu ciocul o cruce cu braţele egale. Leger:da
d ucaţ i lo r care fac parte d i n această grupă este fie in l i mba lati nă, fie in cea slavă, ca
şi in cazul emisi u n i lo r s i m i lare ale l u i Vlaicu Vodă sau ale lui Rad u 1. Ducaţ i i lui Mi rcea
cel Bătrîn de tipul com u n alcătuiesc mai multe seri i , ce se deosebesc d upă siglele pe
care le poartă ; aceste seri i sint m ult mai n u meroase pentru emisiunile cu legenda in
l i m ba latină 11• D iametru! acestor monede măsoară de regulă 1 4- 1 5 mm, iar greutatea
medie scade contin u u, de la 0,50 g la inceputul domniei lui Mi rcea pînă la 0,35 g in
anii 1 391 -1 396 12 ; paralel, se în registrează şi o d i m i n uare progresivă a titlului argi ntul u i
ş i a n u m e de l a 578 l a 221 /1 000, d upă cum rezultă d i n cercetări recente care a u recurs
la metoda anal izelor n ucleare 13•
Cea d e-a doua grupă cuprinde d ucaţ i i cu efigia lui Mi rcea cel Bătrîn, emişi, aşa
cum s-a arătat u , d upă înlătu rarea definitivă a l u i Vlad 1, mai precis, incepind d i n 1 397
şi pînă la 31 ian uarie 1 41 8. Din punct de vedere iconografie, această grupă se imparte,
la rin d u l ei, in două mari subgrupe ; pri ma inglobind d ucaţi i care prezi ntă pe revers
b ustul l u i I isus Cristos, a doua alcătuită d i n d ucaţi i care au pe revers stema preluată
d e la emisiunile d e d i nari cu efigia l u i Rad u 1 15• Indiferent de tipul reprezentat pe revers,
d ucaţ i i cu efigia l u i Mi rcea cel Bătrîn au d iametru! de 1 5 - 1 6 mm, greutatea med ie de
0,48 g 1 6 , iar titlul argi ntu l u i in general foarte ridicat, osci lind intre 941 şi 658/1 000,
ceea ce dovedeşte că d u pă restaurarea sa, Mi rcea a efectuat o adevărată reformă monetară,
procedînd la revalorizarea d ucatului Ţării Româneşti 17•
intre cele două grupe de emisiuni ale l u i Mi rcea cel Bătrîn , descrise mai sus ­
'ele de tip com un şi cele cu efigie - se i ntercalează d ucaţii emişi i ntermitent de Vlad 1
d u pă oct. 1 395 şi pînă la 6 dec. 1 396 ; sint de tipul com u n , cu legenda n u mai in l i m ba
slavă, ca şi d ucaţ i i l u i Dan 1 ; greutatea lor medie este de n u mai 0,30 g 1 8 , iar baterea
foarte neîngrijită 1 0•
După ce am stabi lit, în l i n i i mari, cad rul istoric şi n u mismatic in care u rmează
a fi plasată activitatea monetăr i i lor Ţări i Româneşti in timpul domniei l u i Mi rcea cel
Bătrîn , ne vom ind repta acum atenţia asupra stud i u l u i u nei an u m i te categori i de d ucaţi
cu efigia acestui voievod şi anume, asupra celor care prezintă pe revers bustul l u i I isus
Cristos. Vom incerca să descifrăm înţelesul mesaj u l u i d e idei ce se ascunde in reprezen­
tările iconografice ale acestor monede, �esaj pe_ car: . voJ ev�d u l- .e � i:�� t u rmărea �u
siguranţă să-I transmită contempo rani lo r, at1t supuşi lor sa1 c1t Ş I stramat�ţ l l . l_n � realabd :
••

vom prezenta materialul n u m i smatic de care d ispunem 1 n momentul mche1er 1 1 acestui

studiu.
Ca rezultat al u no r cercetări întreprinse in ani i 1 958-1 965, am constatat că
d ucaţ i i l u i M ircea cel Bătrîn cu bustul l u i lisu � Cristos � e rev� rs �înt � e două tipuri
principale - sau, intr-o clas ificare mai riguroasa, d e doua s u bt1 pur1 - ŞI anume, u n u l

1 80
www.cimec.ro
prezentind pe avers pe emitent cu mantie, celălalt la care acest veşmînt l i pseşte. Le
vom descri e şi noi, in o rd i nea de mai sus.
1. Mircea cu mantie
Pe avers, efigla l u i Mircea, in picioare, văzut d i n faţă, purtind coroană desch isă
şi ţi nînd in mina d reaptă spada scoasă d i n teacă şi cu virful in s us, in mina stingă globul
cruciger. Voievod ul este îmbrăcat d u pă moda occidentală in ţinută d e aparat : o surcotă
strînsă pe corp pînă in talie, închi să cu nasturi şi terminată cu o jupă lungă plisată ;
peste mijloc, o centu ră d e cavaler. Peste această surcotă, voievod u l poartă o mantie,
probabil de catifea roşie, căptuşită cu hermină ; mantia se incheie in faţă, cu o agrafă 20•
Legenda, redactată in l i m ba slavă, are u rmătoru l text : Iw Mapa Bo (corect : lw MpL'Ia Bo ) 2 1 •
Pe reversu l d ucaţi lor de acest tip, e reprezentat bustul lui I isus Cristos, văzut d i n
faţă, cu barbă, n i m b c u cruce şi binecuvintind cu mina d reaptă, I ar c u mina stingă ţinînd
la piept cartea evanghel i i lor. ln cimp abrevierile trad iţionale, de origine bizanti nă, ale
n u melui cel u i reprezentat : IC-XC (fig. 1 ) .
Ducaţ i i care aparţin acestei emisiuni sint bine cunoscuţi d e mult timp in literatura
de specialitate 22• Ei au intrat in componenţa unor tezaure monetare datind de la sfîr­
şitul domniei l u i M ircea cel Bătrîn sau d i n aceea a u rmaşul u i său, Mi hai l (141 8- 1 420 ),
tezau re in mare parte i ned ite ; cităm următoarele; Constanţa (1 938 ), alcătuit probabil
in excl usivitate d i n ducaţi de acest ti p ; Gura Ş uţi i (jud. Dimboviţa ; găsit in 1 937 ), aici
împreună cu d ucaţi avind pe avers efigia l u i Mi rcea cel Bătrîn, pe revers stema com­
binată, Halinga (jud. Mehed inţi ) (1 960 ), tezau r alcătuit d i n d ucaţi cu efigia l u i Mi rcea
cel Bătrîn, d iverse emisiuni, precu m şi d i n d ucaţi emişi de M i hai l 1 ; Orşova (1 878 )
şi Tîrgovişte (1 963 ) , ambele cu o compoziţie m ult mai largă 23 ; la acestea, se adaugă
două exemplare, găsite împreună la Bistriţa (jud. Mehed inţi ) şi rămase i nedite 2�.
11. Mircea fără mantie
Pe aversu l monedelor de acest tip, Mi rcea este prezentat purtind acelaşi costu m
de aparat c a m a i sus, d a r cu deosebi rea c ă ii l i pseşte manti a i mblănită d e deasupra, i n
vreme c e reversul prezintă acelaşi bust al l u i I isus Cristos. Ducaţ i i d e acest t i p sint
mult mai rari decit cei descrişi anterior ; cu toate acestea, au fost emişi in trei tranşe,
cite sint cunoscute pînă azi şi care se deosebesc intre ele prin u rmătoarele caracteristici ;
Seria 1 cuprinde d ucaţi i a căror d escri ere corespunde exact celei de mal sus
(fig. 2 ). Astfel de d ucaţi au i ntrat in com ponenţa tezaurelo r d e la Gura Şuţii 26 şi de la
Halinga ami ntite in rindurile precedente.
Seria a 11-a are ca semn d isti nctiv o stea cu cinci raze, marcind cimpul d rept al
avers u l u i , sub braţul lui Mi rcea care susţine globul cruciger (fig. 3 ). Această stea cu
cinci raze se regăseşte pe alţi d ucaţi cu efigi a lui Mi rcea cel Bătrîn care prezintă pe
avers pe emitent cu lance in poziţie verticală şi cu glob cruciger, iar pe revers, stema
com binată; acolo, steaua cu cinci raze figu rează alternativ intr-unul d i n cimpurile scutul ul
despicat.
Ducaţi i d i n această serie - i nedită pînă azi - au apărut n umai in com ponenţa
tezaurului de la Halinga.
Seria a III-a se deosebeşte de cele anterioare prin prezenţa, in acelaşi cim p d rept
al aversului, a unei monograme (fig. 4; monograma reprod usă in fig. 5 a ).
Am publicat încă d i n anul 1 958 pri m u l d ucat cunoscut ca făcînd parte d i n această
serie 26 • Exemplare simi lare s-au găsit in frecvent amintitul tezau r d e la Halinga.
Cele patru monede descrise alei constituie material u l n umismatic reprezentativ
pentru o serie d e emisi u ni de d ucaţi ai lui Mi rcea cel Bătrîn, emisiuni ce se leagă una
de alta prin folosi rea unor ti puri iconografice comune: pe de o parte, efigia emiten­
tului, înfăţişat in costu m de modă occidentală, cu sau fără mantie, dar cu aceleaşi atri­
bute : s pada şi globul cruclger ; pe de altă parte, bustul lui I isus Crlstos. Vom examina

1 81
www.cimec.ro
 mai d e aproape. in cele ce u rmează, sem n ificaţia acestor ti puri iconografice, pentru a
d esprinde in final înţelesul pe care il poate avea com binarea lor prin mijloci rea u nor
emisiuni monetare.
Mod u l in care a fost redată efigia l u i Mi rcea cel Bătrîn, pe aversul monedelor supuse
d iscuţi ei noastre de astăzi, dezvăluie cu toată claritatea două opţi uni de ord i n ideologic
ale emitentului lor. Cea d i ntîi priveşte vestimentaţia : aşa cum am arătat mai sus, M i rcea
cel Bătrîn este reprezentat aici în costum de aparat d u pă moda occidentală 27, ceea ce
constituie o adevărată i novaţie iconografică. A doua opţiune a avut ca obiect atri butele
cu care voi evod ul înţelegea să fie reprezentat pe aceste moned e : coroana şi globul cruci­
ger, s i m boluri ale suverantăţ i i depli ne, dar nu şi sceptrul, care ar fi trebuit, în mod
normal, să le însoţească ; in locu l l u i , M i rcea a ales s pada scoasă d i n teacă, pentru a
marca o atitudine de apărare. ln ansam blu, i maginea de pe avers ne arată un suveran
i ndependent, asemenea o ricăru i alt monarh occidental, dar nu in i postaza de s i m p l u
deţinător a l puter i i suverane, caz î n care ar fi trebuit s ă poarte sceptrul, ci i n aceea
de ap.ărător al acestei puteri . Şi n u n u mai al ei, cum vom incerca să desl uşim mai departe.
In contextul ideologiei evu l u i med i u european, tipul de revers, com u n tuturo r
monedelor descrise mai sus, are i m pl icaţii d i n cele mai profunde. ln pri m u l rind, trebuie
să remarcăm faptul că in i conografia monetară a Ţăr i i Româneşti, apare pentru pri ma
dată un tip cu caracter religios : bustul l u i I isus Cristos, tip ce va fi rel uat mai tirziu,
dar tot in mod excepţional, d e către Vlad Ţepeş, pentru o emisiune de d ucaţi absolut
necunoscută pînă de curînd 28• Alte exemple de acest gen d e iconografie n u există în
numismatica Ţăr i i Româneşti şi n ici în aceea a Moldovei , aici cu excepţia d i nari lor d e
t i p u nguresc, bătuţi de Alexand ru Lăpuşnean u, Despot Vodă şi Ştefan Tomşa 29• Şi aceasta
într-o vreme în care i magi n i cu caracter rel igios apăreau in mcd frecvent pe moned e
emise de majoritatea statelor europene, ortodoxe sau catol ice.
Pe de altă parte, considerăm că tipul iconografie de pe reversu l d ucaţilor lui
Mi rcea cel Bătrîn ce fac parte din categoria în discuţie nu a fost ales la întîmplare. E l
reprezintă p e I isus Pantocrator, t i p a l e cărui origi ni îndepărtate pot fi u rmărite i n n u m is·
matica bizantină pînă la pri ma domnie a împăratului I ustinian al 1 1-lea (685-695, 705-
71 1 ) , cînd apare pentru prima oară pe aversul u n u i so/idus de aur, emis in anul 692
la Constantinopol 30• U lterior, acest t i p va fi frecvent uzitat în iconografia monedelor
bizantine de diferite valori, ca intruchi pare a lui rex regnantium 31 sau, potrivit sintagmei
greceşti echivalente, a lui basi/eus basi/eon 32• Se ştie că in ideologia politică a evu l u i med i u
european, I isus Pantocrator era considerat monarhul su prem, virful ierarhic a l tuturor
suverani lor creştini, iar reprezentantul lui d i rect pe pămînt era îm păratu l bizantin, capul
lumesc al aceleiaşi i erarh i i .
Asocierea de către Mi rcea cel Bătrîn a celor două t i p u r i iconografice analizate aici
- pe avers, un suveran infăţişat ca un monarh occidental, purtind coroană şi glob cruci­
ger, dar şi s pada, în atitud ine de expectativă armată ; pe revers, bustul lui I isus Panto­
crato r - sugerează l i m pede mesajul pol itic pe care a voi t să-I transmită contemporanilor
săi voievod ul Ţări i Româneşti , cînd a ales aceste i magi n i pentru a da o notă aparte celor
două emisi u n i de d ucaţi. Acest mesaj urmărea să proclame aspi raţia l u i M i rcea cel Bătrîn
de a apăra n u n u mai ţara sa, ci şi l u mea creştină impotriva expans i u n i i otomane tot
mal ameninţătoare la Dunărea de jos. Voievod ul îşi asu mase acest rol în calitatea sa d e
suveran independent, î n strinse relaţ i i c u alţi monarhi d i n E u ropa Centrală şi Occiden­
tală, alături de care a arătat că vrea să se înscrie, prin vestimentaţia adoptată pentru
efigia sa monetară. M i rcea cel Bătrîn a decis aşadar să fie reprezentat pe aceste emisiuni
ca part ici pant cu d repturi egal e la cruciad a antiotomană, calitate la care atît prezenţa
·sa la bătăli a de la Nicopole, cit mai ales întreaga sa pol itică de stăv i l i re a expansi u n i !
turceşti îi dădea tot d reptul să o revend ice.

1 82
www.cimec.ro
 Un amăn unt din domen i u l epigrafiei monetare ad uce un spriji n preţios in susţinerea
acestei i nterpretări. Am văzut că pe aversu l unei seri i de d ucaţi d i n emisiunea a 1 1-a
figu rează o monogramă (fig. 5 a ), aparent de nedescifrat. Ea nu poate fi i nterpretată decit
ca o reprod ucere i nversată a monogramei compuse d i n l iterele slave l,l şi P (fig. 5 b ),
în locul abrevieri i trad iţionale (fig. 5 c ) a cuvintul u i J).opo, ţar ; o astfel de monogramă
i nversată, apare destul de frecvent pe monedele bulgăreşti emise la Tirnovo in secolul
al XIV-lea 33• Prezenţa el pe u n d ucat de la M i rcea cel Bătrîn atestă, d u pă părerea
noastră, asu marea de către emitent a titlului de ţar, neintilnit pînă acu m in alte izvoare
i storice 34• Am ajuns la această i nterpretare încă d i n an u l 1 961 , cu pri lejul stud i eri i tezau­
rului monetar de la Halinga, amintit mai sus 35, prezentind-o pentru pri ma oară intr-o
comunicare rămasă încă i ned ită 36• Asu marea de către Mircea cel B:itrin, a titl u l u i d e
ţar - repetăm, titlu neconsemnat de nici un docu ment, emis i n cancelaria Ţări i Româ­
neşti, d u pă decembrie 1 396 şi pînă la 31 i an uarie 1 41 8 - putea avea mai m u lte motivări.
Una din ele ar fi putut expri ma pe această cale afi rmarea unor anumite pretenţi i ale
emitentului la moşteni rea ţaratul u i de Vidin, d u pă desfiinţarea stat u l u i sud-d u nărean
şi anexarea l u i de către I m peri u l otoman. intre Sraci m i r şi Mi rcea erau intr-adevăr strînse
legături de rudenie, de grad ul V 37, iar pe de altă parte, Vid i n u l aparţi n use in 1 368-
1 369 l u i Vlaicu Vodă 38, care, in i nscri pţi a de pe tablou l votiv d i n Biserica Dom nească
d e la Cu rtea de Argeş, se intitula: voievod şi domn singur stăpînitor al Ţări i Româneşti ,
a l Vid i n u l u i şi a l intregului ţinut al Vid i n u l u i 39• Dar mai putea exista şi o altă motivare,
aceasta de ord i n ideologic : după dispariţia ţaratelor bulgare de la Tirnovo şi de la Vidi n
ş i fărimiţarea ţaratul u i sirbesc a l l u i Ştefan Duşan (1 355 ), Mi rcea rămăsese u nicul
suveran ortodox de la Dunărea de Jos, care se împotrivea cu succes expans i u n i i otomane.
in aceste cond iţi i, aspiraţiile sale la titl u l d e ţar erau pe deplin justificate, cu atit mal
m ult, c u cit însuşi I m peri u l bizanti n i ntrase intr-un decli n constant şi se ind repta cu
repeziciune spre prăbuşi re.
Oricare ar fi fost motivarea care a stat la baza acestei manifestări, prezenţa, fi e
şi sub forma monogramată, a titlu l u i de ţar alături de efigia emitent u l u i p e d ucaţ i i l u i
Mi rcea cel Bătrîn le conferea cal itatea d e purtători a i unui profund mesaj pol itic, ca
adevăraţi bani de cruciadă. Aceasta ni se pare i nterpretarea corectă a semnificaţiei mesa­
,j u l u i i deologic şi politic pe care il ad resa contemporani lo r săi voievod u l Ţări i Româneşti,
prin particularităţi le i conografice şi epigrafice ale d ucaţi lor ce aparţin emisiunilo r d i scu­
tate aici. Ea a determinat şi alegerea titl u l u i s u b care se inscri u modestele noastre con­
tri buţi i de azi , închi nate memoriei lui M i rcea cel Bătrîn, cu pri lejul impliniri i a şase
veacuri de la u rcarea sa pe tro n u l Ţări i Româneşti .
in incheiere, citeva cuvinte cu privire la d atarea emisiuni lor monetare de care
ne-am ocupat in aceste pagini. Am văzut că apariţia lor a fost determinată sau cel puţin
i nfluenţată d e două mari eveni mente cu caracter politic şi anu m e : 1. partici parea l u i
Mi rcea cel Bătrîn la cruciad a de la N icopole şi 2 . d ispariţia celor d o u ă ţarate sud­
d unărene, d e Tirnovo (1 393 ) şi de Vid i n (1 396 ). Logic, emiterea d ucaţilor lui M i rcea
.cel Bătrîn cu bustul l u i I isus pe revers a trebuit să u rmeze de aproape acestor eveni·
mente. Pe de altă parte, faptul că d upă toate probabilităţi le, tezaurul găsit la Constanţa
in 1 938 cuprindea n umai d ucaţi cu bustul l u i I isus pe revers ne-a indemnat încă de acu m
două decenii ' 0, s ă datăm aceste emisiuni d i n perioada decem brie, 1 396-1 400, mai corect,
d i n ani i 1 397-1 400. Această datare ni se pare şi azi întemeiată, deşi s-ar p utea ca d ucaţl
.cu acest tip de revers, dar avind pe avers efigia lui M i rcea fără manti e (11, seria 1 de
mai sus ) să se fi emis şi ceva mai tirzi u, paralel c u ducaţi i care au pe revers stema
combinată şi legenda latină cu enigmaticul Petruslan u. Cercetări vi itoare vor permite,
�esigur, clarificarea u no r indoieli ce persistă încă in privi nţa datări l acestei emisiuni.

1 83
www.cimec.ro
 NOTE
* Unele din ideile dezvoltate in acest studiu
au fost expuse, intr-o formă mai concisă,
in l ucrarea noastră La naissance d' une idee
politique : Byzance apres Byzance, RR/-1, 25,
1 986, 1 - 2. p. 3 5 - 44.
S u b această denu m i re este cunoscut cronici­
lor i nterne de mai tîrzi u M i rcea, p r i m u l
domn cu acest nume d i n di nastia întemeiată
de Basarab 1 ; v. in acest sens Istoria Româ­
niei, 1 1 , Bucu reşti , 1 960, p. 363 şi Letopiseţu/
Ţării Româneşti editat de St. N i colaescu,
RIAF, 1 1 , 1 91 0, p. 1 08. Epitetul Bătrin nu
se referă la virsta l u i M i rcea, ci la anteriori­
tatea l u i , in raport cu alţi domnitori omo­
n i m i , di ntre care cel mai cunoscut e M i rcea
Ciobanu l (1 545 - 1 552, 1 553-1 554 şi 1 558-
1 559). I ncepind din a doua jumătate a seco­
l u l u i al XIX-lea, primul M i rcea Voievod a
fost desemnat in istoriografie cind sub denu­
m i rea de M i rcea cel Bătrîn, ca in vechile
cronici, cind sub aceea de M i rcea cel Mare,
aşa cum apare ş i in recentul vol u m festiv
Marele Mircea Voievod (coordonator Ion
Pătroi u), Bucureşti , 1 987. Pentru M i rcea,
cel di ntii romln al cărui n u me a i ntrat in
istoria universală, atit epitetul ce/ Bătrin,
in sensul tradiţional al vech ilor cronici -
cel Dintii - , cit şi epitetul ce/ Mare, creat
de istoriografia d i n secolul al XIX-lea, sint
tot atit de potrivite, iar folosirea u n u i a
s a u a altuia este l a fel de j ustificată.
2 Dată stabil ită de P. P. Panaite!cu, Mircea
cel Bătrin, Bucu reşti, 1 944, p. 45 şi acceptată
in general in istoriografia romină. Recent
însă, s-a susţ i n ut că această dată reprezintă
o eroare de copist ş i că ea se referă in
rea l i tate l a cucerirea Tirnove i de către
otomani ; Ion Radu M i rcea, Tradiţia constanti­
napolitană şi sinaxoru/ de la Cozi a (1 386 ),
comunicare prezentată in noiembrie 1 986 la
Societatea Rcmină de Stu d i i Bizanti ne.
3 Despre politica l u i M i rcea in raport cu criza
lmprei u l u i ottoman, v. studi u l recent publi­
cat de Şerban Papacostea, La Valachie et la
crise de structure de / ' Empire Ottoma (1-402-
1 41 3 ), RR/-1, 25, 1 986, 1 - 2, p. 23 -33.
4 V. in acest sens Anca G hiaţă, Mircea cel
Mare - apărător al integrităţii teritoriale
româneşti şi al independenţei statale, in Marele
M ircea Voievod, p. 21 2 - 253.
5 Două teze se confruntă in istoriografie, de
mai bine de un secol, cu privi re la stab i l i rea
datei exacte a bătăl iei de la Rov i n e ; pentru
a nu face istoricul acestei controverse, ne
mărginim a aminti aici cele mai recente l uări
de poziţie: 10 octombrie 1 394, 1 a P. P. Panai­
tescu, op. cit., p. 241 - 243 şi d iscuţia d i n
nota 20 ; 1 7 mai 1 395, l a Alexandru V . Diţă,
1 84
www.cimec.ro
17 mai 1 395, o dotă importantă in istoria
universală - victoria românească de la Ravine,
Marele Mircea Voievod, p. 254- 261 . Cu pri­
v i re l a această ultimă datare, v. ş i rezervele
ce pare a formula Şteran Ştefănescu, Situaţia
politică din centrul, răsăritul şi sud-estul
Europei la sfirşitu/ secolului al XIV-/ea şi
inceputul secolului al XV-lea, Rolul Ţării
Româneşti, ibidem, p. 47, nota 23.
6 Despre Vlad 1, identitatea sa ş i expl ic area
apariţiei sale pe scena politică a Ţăr i i Româ­
neşti, v. Octavian J l i escu, Vlad 1er, voivode
de Valachie : le regne, le sceau et les monnaies,
RR/-1, 27, 1 988, 1 - 2, p. 73 - 1 05
7 Const. Moisi l , Consideraţiuni asupra mone­
telor lui Mircea cel Bătrân, BSNR, 1 0, 1 9 1 3 ,
p. 55.
8 Ibidem, p. "10-42.
9 Den u m i rea de t i p cc mun a fost propusă de
Const. Moisi l , Istoria manetei in România.
Expunere sumară, CNA, 1 , 1 920-1 921 , p. 72.
1 O Dreapta şi stinga in sens heraldic, i nvers faţă
de dreapta şi stinga privitor u l u i .
1 1 V . in acest sens Octavian Oct. ll iescu, Siglele
de pe monete/e Ţării Româneşti, CNA, 1 6,
1 942, p. 1 4- 1 5 ; i dem, Cu privire la problema
realizării unui .. corpus" al monedelor feu­
dale româneşti, SM IM, 1 , 1 956, p. 304- 306 ;
George Buzdugan, Octavian Luchian, Con­
stantin C. Oprescu , Monede şi bancnote
româneşti, Bucureşti , 1 977, p. 1 8- 25.
12 Octavian J l i escu, Ducaţii Ţării Româneşti cu
numele lui Basarab Voievod, in S CN, VI , 1 975,
p. 1 43 , 1 52 ; cf. Constanţa Ştirbu ş i Paraschiv
Stancu, Observaţii asupra emisiunilor monetare
ale Ţării Româneşti (1365-1418) pe baza
metodelor nucleare, Cercetări numismatice,
4, 1 982, p. 85 (valori ponderale între 0,20 şi
0,40 g, pentru emisiuni monetare din an i i
1 386-1 396).
1 3 Constanţa Şti rbu şi Paraschiva Stancu, loc. cit.
14 V. mai sus, n. 7.
15 Aceste monede au fost publ icate pentru
prima oară de Const. Moisi l , Istoria manetei
in România. . . , CNA, 2, 1 921 - 1 922, p. 1 5.
1 6 Octavian 11 iescu, Ducaţii Ţării Româneşti cii
numele lui Basarab Voievod, loc. cit.
1 7 Ibidem, p. 1 43 ; stab i l i rea titlului pentru
unele monede ce aparţi n acestor emisiuni
l a Constznţa Şti rbu ş i Parasch iva Stanc u ,
op. cit., p. 85- 89. Notăm că în afară d e
ducaţi, M i rcea a e m i s ş i monede d ivizionare,
bani, de care însă n u ne ocupăm a i c i .
1 8 Octavian Jl iescu, op . cit., p. 1 43, 1 52.
1 9 Despre mondel e emise de Vlad, v. Dr. G .
Severean u , Moneda lui Vlad 1-iu domn al
Ţerei Româneşti de la 1 395/96- 1 397 decem­
brie, B CM/, 26, 1 933, p. 3 3 - 36 ; recent
 Octavian l l i escu,op. cit. 'supra, n. 6, p. 1 03 - 1 05
20 Pentru stu d i u l detal iat al costumaţiei l u i
M i rcea, aşa c u m apare i n efigi ile sale mone­
tare, v. mai ales. P. Chi haia, Din cetăţile de
scaun ale Ţării Româneşti, Bucureşt i , 1 974,
p. 1 78 - 1 89 (in tabloul � i neptie de la p. 1 89,
coloanele Mina dreaptă şi Mina stingă au
fost inversate d i n eroare) ; Constanţa Şti rbu,
Effigies conventionnelles et effigies-portrait
dans l 'art monetaire de la Valachie et de la
Moldavie du XIV• au XVIII• siecle, in La
numismatique, source de l 'histoire de l 'art et
de l 'histoire des idees. Bucarest, 1 981 , p. 76-
77 ; Constanţa Şti rbu şi Parasch iva Stancu,
op. cit., p. 63- 66.
21 Transcrierea, cu erori de grafie, a numelui
emitentului a r p utea i ndica ignorarea l i mb i i
s l ave d e către meşterul care a agravat ti pa­
rele monetare.
22 Prima descriere ştii nţifică a acestor ducaţi
la Demetri us Alexander (D. A.) Stu rdza,
Uebersicht der Miinzen und Medaillen des
Fiirstenthums Romanien (Moldau und Wala­
chei ) , Numismotische Zeitschrift, 4, 1 872, p.
97, n r. 40 ş i t i raj separat, Wien, 1 874, p. 54.
23 Aceste tezaure au făcut obiectu l unor comu­
nicări prezentate la s i m pozion u l de n u mis­
matică organizat l a Bucu reşti, la d<ta de 1 3
mai 1 965 ; v. cronicile noastre, publ icae în :
Revista Muzeelor, 2, 1 965, p. 272; Studii,
1 8, 1 965, p. 1 1 54- 1 1 5 5 ; RRH, 4, 1 965, p.
1 062-1 063 (unde tezaurul de la Halinga ­
jud. Mehed i nţi - e menţionat ca descoperit l a
Turnu Severi n ; despre acest tezaur, v . mai
jos, nota 35 ) .
24 I nformaţie comunicată autoru l u i în 1 939 de
către prof. Al. Bărcăc i l ă ; cele două monede
de la Bistriţa a u fost descrise în l ucrarea
noastră Monetele lui M rcea cel Bătrin, mss.,
1 945, p . 1 25, sub nr. 269- 270.
25 Constanţa Ştirbu şi Paraschiva Stancu, op.
cit., p . 79, n r. 53.
26 Octavian l l ie�cu, Emisiuni monetare ale Ţării
Româneşti din secolele al XIV-lea şi al XV-lea,
SCN, 1 1 , 1 958, p. 316, n r. 1 8.
27 Pe alte emisiuni de ducaţi, avind pe revers
stema combi nată, M i rcea e reprezentat cind
în c ostum de modă bizanti nă, cind in costum
de modă occidentală; v. trim iterile din nota
20 de mai sus.
28 Octavian l l ie�cu, Ducaţi necunoscuţi, emişi
de voievozi ai Ţării Româneşti in secolul al
XV-lea, BSNR, 77- 79, 1 983 - 1 985, p. 268-
278.
29 A l i n i i nd dinarii lor l a cei u ngureşti contem­
pora n i . Alexand ru Lăpuşneanu în 1 558,
Despot Vodă in 1 562-1 563 şi Ştefan Tomşa
in 1 563 - 1 564 preiau şi t i pu r i l e monedelor
care au servit ca mod e l , t i p u ri pe care l e
adaptează l a specificul loca l , pentru emisiu­
n i l e p ropri i : pe avers, scutul scartel at , pe
revers, Maica Dom n u l u i cu pruncu l , care,
1 85
www.cimec.ro
d i n Patrona H u ngariae, devine Patrona 11ol­
daviae.
30 V. in acest sens Ceci l e Morrisson, Catalogue
des monnaies byzantines de la Bibliotheque
Nationale, Paris, 1 970, voi . 1, p. 397.
31 Ibidem, p. -404 ; voi . 1 1 , p. 641 .
32 Ibidem, vo i . 11, p. 596- 598.
33 Cf. N i ko l a A. M uşmoff, Monetite i peceatite
na bulgarskite ţare, Sofia, 1 924, p. 21 , 1 82-
1 83 ; reproduceri ale monogra melor i nversate
(in negativ) la p. 1 82.
H Cu privire la evo l uţia şi semnificaţia titl u l u i
p u rtat d e M i rcea c e l Bătrîn, v . m a i ales
D i m i tre Onc i u l , Titlul lui Mircea cel Bătrin
şi poesesiunile lui, Convorbiri Literare, 35,
1 901 , p. 1 01 0 - 1 035 ; 36, 1 902, p. 27 - 55,
746-753 ; 37, 1 903, p. 1 6 - 30, 209-231 ;
reedita in Scrieri istorice, Bucureşt i , 1 968,
p. 1 9- 1 42 ; P. P. Panaitescu, Mircea cel
Bătrin, Bucureşt i , 1 944, p. 1 1 0- 1 1 3 ; Anca
G h i aţă, op. cit ş i loc. cit.
35 Acest tezaur a fost descoperit in 1 960, pe
terenul Gospodăriei de Stat Halinga, l a
c i rca 3 , 5 - 4 km nord d e Drobeta-Turnu
Severin, l a locul denumit De· l u l Viilor. Cu
pri l ej u l munci lor agricole, a fost descoperit
aici u n vas ce cupri ndea ap roximativ un kg
de monede de argint. Din acestea, a i ntrat
in 1 961 in colecţia M uzeu l u i de Istorie d i n
Turda un l o t cuprinzind 1 07 ducaţi de l a
M i rcea ( 1 02 pi ese intregi şi 5 fragmente)
şi 1 1 ducaţi de la M i h a i l 1 (9 piese intregi , 2
fragmente). Acest lot ne-a stat l a dispoziţie,
pentru stu d i u , în anul 1 961 .
Datorită apropierii locul u i descoperirii de
municipiul Drobet a-Tu rnu Severin, am desem­
nat iniţial s u b acest n u me tezauru l mai sus
citat (v. nota 23 de mai sus) ceea ce a generat
u lterior inregistrarea greşită a două tezaure :
Halinga şi Drobeta-Tu rnu Severin, cind in
real itate, este vorba de o singură descope­
rire, a l e cărei date exacte au fost menţio­
nate mai sus.
36 Octavian 1 1 iescu, Consideraţii asupra unor
tezaure cuprinzind monede emise de Mircea
cel Bătrin şi urmaşul său, Mihail, comu nicare
la şedinţa Societăţii N u m ismatice Române
din 25 apri l i e 1 965 ; v. şi nota 23 de mai sus.
Ulterior, aceeaşi i nterpretare a fost p ropusă
ş i de Elena lsăcescu, Monedele atribuite lui
Nicolae Redwitz, SCN, VII, 1 980, p. 1 05.
37 Cu p rivire la l egătu r i l e de rudenie intre
M i rcea şi Srac i m i r, v. N i kola A. Muşmoff,
op. cit., p. 1 05 ; P. P. Panaitescu, op. cit., p. 3.
38 Maria Holban, Din cronica relaţiilor româna­
ungare in secolele XIII- XIV, Bucureşti,
1 981 , p. 1 55 - 21 1 .
39 Textu l i nscripţiei l a N icc k e Constanti nescu,
Curtea de Argeş ( 1 200- 1 -400 ) . Asupra ince­
puturilor Ţării Româneşti, B ucu reşti, 1 984, p.
42-43.
40 V. nota 36 de mai sus.
41 O asemenea datare, mai tirzie, pentru emi­
s i u n i l e care ni-l arată pe M i rcea fără mantie
(11, seria 1 de m a i sus) a fost sugerată de
determi narea u n u i titlu foarte scăzut - de
n u m a i 658/1 000 - pentru un exemplar
făcînd parte d i n această seri e ; Constanţa
Ştirbu ş i Parasch iva Stancu, op. cit., p. 64-
65, I poteza aceatsa se bazează pe analogia
cu t i t l u l , de asemenea scăzut, al ducaţilor
c u altă efigie a l u i M i rcea, care au pe revers
stema combinată şi l egenda Petruslan (ti-
t l u r i intre 874 şi 663/1 000) ; aceste emisiuni
datează in mod cert d i n ultimii ani a i dom­
niei l u i M i rcea cel Bătrîn (ibidem, p. 66).
Remarcăm însă că i poteza de mai sus are in
vedere stabi l i rea t i t l u l u i de 658/1 000 pentru
n u m a i u n singu r exem plar din seria i n d is­
cuţie, ceea ce ne îndeamnă să subscriem,
măcar, in acest caz, l a rezervele deja for­
m u l ate (ibidem, p. 67) cu privire l a valori­
ficarea rezu ltatelor obţin ute pînă in prezent
prin metoda anal izelor nucleare.

Abrevier i :
B CM I :Buletinul Comisiunii Monumente/ar Istorice
BSNR : Buletinul Societăţii Numismatice Române
CNA : Cronica Numismatică (şi Arheologică)
RIAF: Revista pentru Istorie, Archeologie şi
Filologie
RRH: Revue Roumaine d'Histoire
SCN: Studii şi Cercetări de Numismatică
SM/M : Studii şi Materiale de Istorie Medie
Studii: Studii. Revistă de Istorie

LES DUCATS DE CRO/SADE DE M IRCEA L'ANCIEN

(Resume)
Les quatre ducats d'argent de Mircea I 'Ancien , voivode de Valachie (1386 - 1418) qui font l'objet
de cette etude ont le meme type de revers, d savoir le buste du Christ Pantocrator. Par les detai/s de l'e(figie du
droit, ils appartiennent d deux emissions di((erentes. La premiere montre le voivode emetteur debout de (ace
couronne, tenant de la main droite l'epee degainee, en main gauche le globe crucigere; il est vetu d'un costume­
d'apparat a la mode occidentale et porte par-dessus le manteau doub/e de (ourrure. La deuxieme emission pre­
sente une e((igie parei/le, mais sans ce manteau; on en connait trois varietes: la premiere depourvue de tout
signe distincti(, la deuxiem�: marquee au droit par la presence d'une etoile a cinq rais dans le champ droit, la
troisieme montrant a la meme pla=e la reproduction inversee (en negati() du monogramme compose des lettres
slaves 1\ et P, abreviat ion du titre tsar. Les monnaies en question sant bien connues, sau( le ducat marque de­
/'etoile ă cinq rais , qui est presente ici pour la premiere (ois.
L 'iconographie de ces remarquables emissions suggere a l'auteur une nouvelle interpretation. Il consi­
d�re que par le choix des effigies du droit et du revers, M i rcea I ,Ancien a vou/u proc/amer son attachement
tres ferme d la croi sade antiottomane, qui a ete le but supreme de tout son regne. Selonl 'opinion de l'auteur r

ces emissions datent des annees 1 397 - 1400.

1 86
www.cimec.ro
Fig. 1 . - Ducat d e argint de la M i rcea cel Bătrîn (d iametru real : 1 5 mm).
Fig. 2. - Alt d ucat d e argint d e la M i rcea cel Bătrîn (acelaş i d iametru) .
Fig . 1 - Ducat d ' a rgent d e M i rcea I 'Ancien (d iametre n!el : 1 5 mm).
F i g . 2 - Autre d ucat d'argent de M i rcea I'Ancien (meme d i ametre) .

187
www.cimec.ro
 Fig. 3 . - Alt ducat de argint de la M i rcea cel Bătrîn (acelaş i d iametru).
Fig. -4 . - Alt d ucat de argint de la M i rcea cel Bătrîn (acelaş i d i a metru).
Fig. 3 - Autre d ucat d 'argent de M i rcea I 'Ancien (meme d i am ecre) .
Fig. 4 - Autre d u cat d '::.rgent de M i rcea I 'Ancien (me:ne d i ametre) .

c.
Fig. 5. - Monogramă compusă d i n l i terele slave •t ş i � : a, b , i nversată (in negativ); c, normală
(in pozitiv).
fig. 5 - Monogramme compose des l i ettres slaves 1\ et P : a, b, i nverse (en ntîgatif); c, normal
( en pois itif) .

1 88
www.cimec.ro
 I I I . I STO R I E
ÎNTI N D E REA TE RITO RI U LU I H ISTRIEI ÎN EPOCA
RO MANĂ
IN LU M I NA H OTĂRN ICI E I CON S U LARU LUI MAN I U S
LAB E RI U S MAX I M US .
ÎNCERCAR E D E RECONSTI fU I RE
Alexandru AVRAM

H istria reprezintă u n u l d i n fericitele cazuri de o raş antic pentru care dispunem de

o mărturie epigrafică cu privi re la inti nderea teritoriului său. Docu mentul la care ne
referi m este binecunoscuta şi mult comentata hotărnicie a guvernatorului Moesiei Infe­
rioare, consularul Man i us Laberius Maxi m us, decretată la 25 octom brie 1 00 e.n., deci la
relativ puţină vreme d upă i nstau rarea domi naţiei romane in Dobrogea.
Descoperit in două exemplare (A ISM, 1 , 67 ; B ISM, 1 , 68 ) , docu mentul a
= =

fost publicat de Vasi le Pârvan 1, rel uat apoi şi comentat pe larg de istorici d intre cei
mai i l uştri 2• Cele două exemplare ale hotărniciei sint d i n sec. al I I I-lea e.n. (epoca Severi­
lor ) 3, ceea ce înseamnă că decretul consularul u i a rămas in vigoare pînă in vremea
respectivă. Această constatare r.e permite să afirmăm că datele pe care, in cele ce u rmează,
le vom extrage d i n anal iza i nscri pţiei sint valabi le, in l i n i i generale, pentru intreaga epocă
romană timpurie.
Demersul nostru va avea in vedere aproape excl usiv i m portanta chesti une de ord in
geografic-istoric a li mitelor teritor i u l u i grăniţuit de Laberius Maxi m us. De aceea, vom
prezenta mai intii, pe baza ulti mei ed iţi i a documentului, pasajele din i nscri pţie pe care
le vom supune anal izei.
Ex. B ISM, 1, 68
=

Fi nes Histrianorum hos esse con [stitui . . . . . . . . Pe-]

ucem laccum Halmyridem a do[minio . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .]
Argamensium, inde i ugo summo [ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ad c-]
5 [o]nfluentes riuorum Picusculi et Ga[brani, inde ab i m-]
[o] Gabrano ad capud eiusdem, inde [ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . i uxta ri u u m]
[S]an paeum, inde ad r i u u m Turgicu[lum . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ]
a riuo Calabaeo, m i l ia passum circi [ter D ? XVI I]
Pentru unele intregiri, a se confrunta cu ex. A ISM, 1 , 67, d i n care in preambul
=

se mai păstrează :
[confluentes ri u]o[rum Picusculi et Gabrani, i nde ab i-]
[mo Gabrano ad c]a[p]ud [ei usdem, inde . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . i uxta riuum]
[San paeum� i nde ad r i u u m T]u [rg]icul um [ . . . . . . . . ]t[ . . . . . . . . . . . . . . . . ]
[a ri uo Calabae]o, m i l ia passum [ci rclte]r D. VII
in r. 8 se pare că avem a face cu un locus desperatus, intrucit nici semnele D VII
din ex. A nu sint clare, nici nu se ştie dacă D are valoare n u merică. Cifra ,.expr i ma in
mii d e paşi fie l ungi mea hotarelor in ansamblu, fie pe a unei părţi d i n ele, mărginită

1 89
www.cimec.ro
 de apa Calabaeus" '• însă, atîta vreme cit n u poate fi reconstituită, n u ne este de n ici
un folos in incercarea noastră.
Abandonind această ultimă chesti une, putem conchide că in i nscripţie sint înşi rate
in o rd i ne u rmătoarele puncte de reper cu lectu ră certă :
1 . Peuce (grind al Deltei sau braţul Sf. Gheorghe ; cf. Ptol., 3, 1 O, 2, Hieron stoma sau
Peuce ) ;
2. lacul Halmyris, evident, lacul Razelm, care mai apare menţionat in aceeaşi epocă -
n.b., tot ca lac, n u ca golf marin - la Plin., Nat. hist., 4, 1 2 (24 ), 79 ;
3. . . . . . . . . . . . . . . . . Argamenslum, al locuitorilor de la Argamu m , aşezarea de la
Capul Doloj man ;
4. iugum summum;
5. rîu r i l e Picuscu/us şi Gabranus ;
6. riul Gabranus, singur ;
7. riu l Sanpaeus;
8. riul Turgiculus;
9. riu l Ca/abaeus.
Pînă acu m s-au propus două reconstituiri ale teritoriului pe baza hotărniciei : Vas i l e
Pârvan încearcă u rmătoarea i nterpretare : "Cred c ă p r i n iugum summum, care forma pe
mal u l de apus al lacul u i Halmyris punctu l de despărţ i re intre territorium H1striae şi dominium
Argamensium, avem a inţelege dealul foarte inalt (1 06 m ), cel mai ridicat pe intregul ţărm
vestic al lagunelor[. . . ], n u mit Hamangi [Baia], în l i n i e d reaptă vest-est cu satul Poturi
[Panduru], mal u l de sud al Goloviţei interioare şi vîrfu l de 84 m al deal ului Caraburun.
O dată ad mis acest punct, restul hotărniciei se poate mai uşor localiza. Confluenţa rîule­
ţelor Picuscu/us şi Gabranus s-ar găsi atunci chiar la satul Hamangi [Baia], unde pîrîul
Pot u ri (care ar fi Picuscu/us ) se varsă in Hagiavat (care ar fi Gabranus ). Pe Hagiavat apoi ,
ad capud eiusdem, ne-ar d uce la cota 1 47, unde sînt i zvoarele acestu i rîu leţ. De aici la
pîrîul Beidaut, care ar fi Sanpaeus, şi pe el in sus, pînă la nord de Cai ldere [Neatîrnarea]
unde - cota 324 - incepe pîrîul numit azi Suflaru [Rimnic] : izvoarele l u i sunt i med i at
la nord-vest de i zvoarele Beidautul u i . Suflaru ar fi Turgicu/us al i nscripţiei noastre. Acest
piriu se varsă însă d i rect in Casi mcea - Ca/abaeus d i n document - şi pe Casimcea in jos
se aj unge pînă la mare. Am trad uce dar pe baza acestor id entificări opo6e:crt1X l u i laberius
Maxi m us în n urne contemporane : graniţele histrieni lor se stabi Iese astfel : gura Dunări i ,
n u mită Peuce, lacul Hal myris de l a hotarul c u Argamens i i , apoi o l i n i e p e vîrful deal u l u i
Hamangi, de aici la confluenţa Poturu lui cu Hagiavatul, p e u rmă de la g u ra pînă la izvoa­
rele Hagiavat u l u i , apoi pe lîngă Beidaut în sus ; d e aici graniţa trece pe pîrîul Suflaru,
iar pe urmă pe Casi mcea ; (î11 total ? ) cam. mi i de paşi" 6 •
Cea de a doua incercare de reconstituire aparţine lui Pau l N icorescu într-un stud i u
i ned it citat de prof. D . M . Pippi d i . Conform opiniei învăţat u l u i i eşean, " l i n i a de delimi­
tare începea la 1 2 km in linie d reaptă spre NNV de Doloj man, unde lanţul de deal uri
"
împăd u rite ale Babadag u l u i ajunge pînă la margi nea lacul u i Halmyris ; de aici, " prin
cota 84 a d eal u l u i Taşburun, linia de demarcaţie continua pri n cetele 80, 1 1 7, 1 64, 21 6,
21 5, 21 9 (SV de Vistierna ), 21 6, 232, 226, 240 şi 1 22, ajungînd la confl uenţa rîu ri lor
Slava Cercheză (care ar fi Picusculus ) cu Slava Rusă (care ar fi Gabranus )". ln contin uare,
l i mita s-ar si tua "de-a l ungul riu l u i Slava Rusă (Gabranus ) pînă la i zvorul acestu ia, care
se află între versantul SV al deal u l u i Başpunar [Fîntîna Mare] şi Pericli a (cot! 369 ) ". Riu l
Sanpaeus este identificat c u Beidaud (ca ş i l a V. Pârvan ) ; graniţa a r părăsi cursul acestuia
într-un punct s ituat "cam în regi u nea satu l u i Beidaud", pentru a se înd repta "spre înce­
putul riu l u i Dui ngi [Nuntaşi], care ar fi Turgicu/us". La sud " graniţa era pe pîrîul Duingi
(Turgiculus ) pînă mai jos de satul Tariverde, unde acesta pri meşte ca afluent pe d reapta

1 90
www.cimec.ro
 pîrîul Cogealac, care ar fi Sanpaeus 8 ; d i n d reptul gurii acestuia hotarul continuă in linie
d reaptă (ci rca 16 000 de paşi 23,68 km ) spre mare pînă la capu l Midia" 7 •
=

Deşi sensi bil diferite, aceste două propuneri au citeva p uncte com une. ln pri mul
rind, intinderea teritori u l u i ar fi cam aceeaşi : in vizi unea l u i Pârvan ţ i n utul histrien i lor ar
fi fost mai extins s pre sud (pînă la vărsarea Casi mcei in lacul Taşaul ), dar mai l i mitat
in partea sa nord ică, in vreme ce d u pă Nico rescu teritoriul ar fi fost mai l i m i tat spre
sud, l ucru com pensat in nord de i ncl uderea zonei d i ntre deal urile Babadag u l u i şi deal u ri le
d i n jurul satului Baia (Hamangi ).
ln al doi lea rind, ambii autori ad m it, in ci uda unor m ici d i ferenţe de nuanţă, braţut
Peuce d rept graniţă nordică a teritori u l u i . În sfîrşit, u n sing u r h i d ronim este identificat
de cei doi autori in acelaşi mod : Sanpaeus Beidaud.
=

ln timpul d i n urmă nu au mai apărut date epigrafice noi, care să arunce l u mini
asupra acestei i mportante chest i u n i de geografie istorică. Cu toate acestea, n e propunem.
întemeiaţi pe o cunoaştere amăn u nţită a teren ului, să încercăm, la rindul nostru, o nouă
reconstitui re.
Graniţa d e nord ati ngea, fără nici un fel de îndoială, braţul Peuce (Sf. Gheorghe ).
Acest lucru rezultă nu atit d i n descrierea graniţelor - unde, d u pă cum se vede, [Pe]ucem
este prod usul unei intregi ri - cit d i n conţ i n utul scrisorilor guvernatori lor anexate la
" dosar", d i n care reiese că pri nci pal u l obiect al conflictu l u i de natură vamală era pescuitul
in braţele Dunări i . Or, pentru a satisface aceste pretenţi i , sigura posibilitate era "artifi­
ciul juridic mulţumită căruia, in ciuda apreciabi lei d istanţe d intre Dunăre şi cetate, braţul
Peuce era decretat hotar de nord al Histriei" 8•
N u şti m cum traversa g raniţa lacul Halmyris (Razel m ), la fel cum n u avem cum sta·
bi l i dacă ţinutul locuitori lor d i n Arga m u m (dominium ? Argamensium ) era sau n u i nclus
in teritoriu. Un argu ment nu l i psit de i nteres pentru excluderea ţ i n utului argamens ar fi
acela că in hotărnicia relativ contemporană a oraşului Callatis aşezări le date ca pu ncte d e
reper sint exterioare teritor i u l u i callatian, n u părţi com ponente a l e acestuia 9• Date fiind
d i ferenţele de concepţie ale celor două grăniţuiri 1 0, nu şti m însă cit de operant este
un asemenea argument. Pe de altă parte, nu sintem atit de convi nşi că Argam u m era
in epoca respectivă o aşezare atit de i mportantă, incit să beneficieze de un dominium
propriu, inveci nat, d eci diferit de teritori ul Histriei 1 1 •
Dacă am p utea stab i l i cu precizie traseul ulterior al graniţei , chesti unea apartenenţei
aşezări i de la Argamum şi a ţ i n utului său înconjurător ar fi mai uşor de rezolvat. D i n
păcate, u rmătorul reper, iugum summum, este cit s e poate de vag. /ugum se poare referi,
d i n punct de vedere al l i m b i i latine, atit la o înălţime izolată (virf de m u nte, d e deal,
creastă, coamă etc. ), cit şi la un lanţ de deal u ri , m unţi etc. C u m se poate atunci opta
intre deal urile Hamangi şi deal uri le Babadagu l u i cu cetele i ndicate de P. N icorescu �
"Cheia" o constitu ie, d u pă părerea noastră, confl uenţa rîu rilor Picuscu/us şi Gabranus.
Conform i nscri pţiei, graniţa u rmează traseu l : inde iugo summo [. . . ad co]nf/uentes riuorum
Picuscu/i et Ga[brani, inde ab imo] Gabrano ad capud eiusdem. Deci pînă la confl uenţă
graniţa nu u rmează cursul u n u i riu, ci o creastă de deal uri. ln toată zona care i ntră in
d iscuţie nu există decit două confl uenţe de riu ri notabi le: confluenţa Slavelor, preferată
d e P. Nicorescu, şi cea d i ntre pîraiele Hagiavat (Ceamurl i a ) şi Paturi (Hamang i a ), pentru
care a optat V. Pârvan. Deal u l Hamangi, ind icat de Pârvan, se află însă chiar aproape
de vărsarea pîrîului Hagiavat (identificat cu Gabranus ) in lacul Goloviţa ; n-ar fi fost
atunci mai fi rească formularea : inde ab imo Picusculo (si ue Gabrano ) ad con fluentes riuo­
rum Picuscu/i et Gabrani (si ue ad confluentes eiusdem et Gabrani ) 7 D i n formularea i nscri p·
ţi ei rezultă că graniţa se stabi leşte pe riu incepind de la confluenţa menţionată ; in cazul
in care acceptăm identificările l u i Pârvan, graniţa ar constitui-o însuşi riul şi atunci nici
ind icaţia iugo summo, poate că nici specificarea confluenţei n u şi-ar mai fi găsit rostul. Cu

1 91
www.cimec.ro
totul altfel se prezintă l ucrurile in restituirea l u i Nico rescu : d ealurile Babadagului (cu
<:otele menţionate ) 12, pe lîngă faptul că asigură o mal bună acoperi re in teren a concep­
tului de iugum summum, constituie un lanţ conti n u u care se intinde spre vest exact
pînă s pre confluenţa Slavelor, de u nde g raniţa urmează cursuri de ape.
Ad mitem, d eci, o graniţă nord ică pe traseul braţul Sf. Gheorghe - lacul Razelm -
lanţul de dealu ri (cam d i n d reptul satul u i Enisala pînă la satul Slava Rusă ) - confluenţa
Slavelor. Dacă Argamu m s-ar situa in afară, atunci frontiera ar trebui căutată mai s pre
sud, unde n u mai aflăm nici un iugum summum, intrucit am văzut de ce propunerea lui
Pârvan ni se pare greu de acceptat. Rezultă de aici că i ncludem şi Argamum in teri­
tori u l histrian.
Pe de altă parte, g raniţa de vest şi de sud nu poate fi decit riu l Casi mcea, pentru
că, fiind ultim u l menţionat, acesta trebuie să "închidă" pe hartă conturul teritori ului.
la sud d e H istria n u există, intre rîuri le care se varsă in lacuri le maritime din apro­
pi erea ţărm u l u i , decit Duingi (Nu ntaşi ) şi Casimcea. Pri mul este g reu de ad mis d i n
considerente geografice elementare, intrucit s e varsă in lacul N untaşi (Tuzla ) in i med iata
apropiere a H istriei, ceea ce ar insemna că cetatea care stăpînea un teritori u atit de intins
spre nord n-ar fi deţinut spre sud decit o mică fîşie. Nu putem fi de acord nici cu
soluţia propusă de P. Nicorescu, d u pă care graniţa, care ar fi u rmat pînă la un punct
cursul pîrîului Duingi, pe care il identifica cu Turgiculus, ar fi părăsit această linie in locul
confluenţei cu pîrîul Cogealac, identificat cu Ca/abaeus, intrucit inscripţia n u vorbeşte
nici de confluentes, precu m in pasaju l precedent, aici de vreo altă l i m ită naturală (dea­
l u ri , lacuri etc. ), care să "închidă" teritori u l in porţi unea d i ntre acest punct şi mare.
Rezultă, deci, prin e l i m i nare, o altă identificare sigură: Ca/abaeus Casi mcea.
=

Cea mai spinoasă chestiune este aceea a frontierei vestice a teritori u l u i intre conflu­
enţa Slavelor şi Valea Casi mcei . Conform datelor i nscri pţie! , ar trebui Identificat in teren
un traseu de-a l u ngul uneia d i n Slave (cea identificată c u Gabranus ), apoi d e-a l ungul
altor două riu ri, dintre care ulti m u l să ai bă legătură d i rectă cu Casimcea. Din acEste trei
n ecunoscute putem el i m i na pe prima şi pe ulti ma. Mai intii, pornind de la identificarea
con fluentes riuorum Picusculi et Gabrani confl uenţa Slavelor, ştiind, pe de altă parte,
=

că de aici g raniţa merge pe Gabranus, trebuie să vedem in acesta d i n urmă riu l situat
mai la sud, deci Slava Rusă. in caz contrar, nu n u mai că am extinde in mod n ejustificat
teritori ul spre nord-vest, dar de la izvorul celei lalte Slave, Slava Cercheză, n u mai găsim
în teren posibilităţi d e contin uare in spiritul textului i nscri pţi e!. Gabranus este, deci, Slava
Rusă, iar Picuscu/us Slava Cercheză, la fel ca in vi zi unea l u i Nicorescu. De la confluenţă
(con fluentes ), deci de la gura de vărsare (imum ) - este semnificativă reluarea d i n textul
i nscri pţie!, care conferă descri eri i un plus de precizie - graniţa merge pînă la izvor
(ad cap ud eiusdem ).

Cea de-a doua n ecunoscută pe care o elim inăm priveşte h i d ron i m u l Turgiculus.
Fi ind pen ulti m u l menţionat - chiar dacă in text este o lacună de ca. 1 3 -14 l itere pînă
la u rmătoarea formulă lizibilă (a riuo Ca/abaeo ) - şi avind d rept punct de reper Casim­
cea= Ca/abaeus, trebuie să căutăm pe hartă un curs de apă care să îndeplinească urmă­
toarele condiţi i : să fie afluent al Casi mcei , pentru a se asigura contin uitatea frontierei
pe cursuri de apă, şi să fie si tuat in stinga Casi mcei, pentru a se asigura inchiderea con­
turului. Pe stinga Casimcea n u pri meşte d rept afluent decît Rim nicul (Suflaru ), care
poate fi identificat cu Turgicu/us. Rimnicul, izvorind de pe înălţi mile d i n zona satul u i
Neatirnarea (Cai ldere ) - adevărată cumpănă a apelor - ş i vărsindu-se i n Casi mcea i n
d reptul satului Panteli monul d e Jos, este u n piriu ti pic pentru zona Dobrogei, c u mari
variaţi i de debi t : pe cit este debitul de mic şi l i n c u rsul său în anotim purile secetoase,
pe atît de mare debitul şi de năvaln ică scu rgerea in sezoanele ploioase. Un n ume ca

1 92
www.cimec.ro
Turgiculus (d i m i n utiv derivat d e la turgeo-ere, "a fi u mflat", sau d e la turgesco,-ere, "a
se u mfla" ; cf. turgtdus, " umflat" ) ar fi pe deplin justificat.
Tn exemplarul A, in r. 3. se citeşte d upă [T]u[rg]icufum şi d u pă o lacun ă de citeva
litere u n T. Pe baza analogiei d i n ex. B, r. 5-6 (ab imo Gabrano ad capud elusdem ),
credem că se poate intregi aici e.g. : ad riuum Turgtculum [a capi]t[e ad lmum], deci
.,la riu l Turgiculus, de la izvor la vărsare" (in Casi mcea ). lată deci că, pentru a inchide
conturul n u mai trebuie rezolvată decit problema segmentului d i ntre izvorul Slavei
Ruse şi cel al Rimnicu l u i . Soluţia cea mai fi rească de u n i re a celor două puncte aflate
la foarte m ică apropiere intre ele este aceea de a trasa un hotar de-a l ungul pîrîului
Beidaud, identificat, pe bună d reptate, atit d e Pârvan, cit şi d e N icorescu, cu Sanpaeus,
ceea ce s-ar potrivi perfect cu expresia iuxta rluum Sanpaeum.
Rezumînd concl uzi ile amplu demonstrate pînă acum, o bţinem u rmătorul tablou
al teritori u l u i delimi tat de hotărnici e : braţul Sf. Gheorghe (Peuce ) - lacul Razel m
Halmyris ) - lanţul de deal uri (iugum summum ) d i ntre Eni sala şi Slava Rusă - pîrîul
Slava Rusă, de la confl uenţa cu Slava Cercheză pînă la izvor - pîrîul Beidaud - pîrîul
Rim nic, de la izvor la vărsarea sa in Cas i mcea - riul Casimcea, pînă la vărsarea sa in
lacul Taşaul.
Fără a avea pretenţia de a fi spus ulti m u l cuvint intr-o d iscuţie, care, pentru a fi
fructuoasă cu adevărat, ar avea n evoie, in primul rind, de fericite descoperi ri epigrafice,
in măsu ră să asigure identificarea in teren măcar a unuia d i n h i d roni mele înşi rate, ne rezer­
văm d reptul d e a remarca u nele d i n i m plicaţi i le i potezelor noastre.
Pe lîngă Argamum, despre care am vorbit la timpul potrivit, i ncludem in teritoriul
g răniţuit d e Laberi us Maxi m us şi aşezarea d e la Slava Rusă. Existenţa u nei i mpresionante
cetăţi de 24 ha - cea mai mare d i n Dobrogea - la Slava Rusă in epoca romana-bizantină
(identificată in u nanim itate cu lbida menţionată de Proc., De aed., 4,7 ) n u trebuie să
înşel e ; nu avem - este d rept, in l i psa săpături lor arheologice - n ici o dovadă că cetatea
ar fi anterioară epoci i Dominatul u i , iar tăcerea izvoarelor d i n epoca timpurile este semni­
ficativă. Inscri pţi i le descoperite de-a lungul timpului (databile in sec. 1 1 - 1 1 1 e.n. ) sint
reprezentate mai ales de pietre de mormint - unele d i ntre ele p use chiar de veterani - ,
ceea c e acred itează ideea c ă "inainte de a fi fost transformată intr-o cetate p uternică,
centrul de la Slava Rusă s-a dezvoltat ca o aşezare rurală, locuită de colonişti romani şi
traci localnici" 18• Conuentus sau uicus, aşezarea de aici nu întruneşte atri butele u n u l
centru capabi l s ă deţină, in sens juridic roman, un territorium mai larg decit obişnuitul
territorium uici, astfel că includerea sa in teritori u l histrian n u se i zbeşte d e nici o d ificul­
tate d i n acest punct de vedere.
Graniţele propuse de reconstitui rea noastră prezi ntă avantaju l că i nclud (intre
i zvorul Slavei Ruse şi pîrîul Beidaud ) i m portanta zonă minieră de la Altin Tepe, care
cu greu ar fi fost de inchipuit in afara teritoriu l u i 14• La fel, un uicus precum cel menţio­
nat pe cale epigrafică la Neatirnarea îşi găseşte şi el locul in extremitatea d e NV a teri­
tori u l u i (ISM, 1 , 368 ).
De la Nistoreşti provine un docu ment epigrafic deosebit de i m portant (ISM, 1 ,
373 ), care menţionează regio Histriae, ceea ce pledează pentru i ncluderea acestei zone
in teritoriul grăniţuit de Laberi us Maxi mus. Frontiera t rasată de noi pe pîrîul Rimnic
pînă la confl uenţa c u Casimcea plasează actual u l sat N istoreşti cu 2 - 3 km in afara terito­
riului. Necunoscind condiţi i le exacte de descoperire a i nscri pţiei, nu considerăm, că această
m i n usculă abatere este d e natură să ne zd runcine concluzi i le. In cel mai rău caz am
ad mite o d eplasare spre vest a graniţei teritoriului, care s-ar intinde atunci pe Casi mcea
pînă la izvorul acesteia. Pe mal ul d rept al riu l u i este însă sigur că ne aflăm pe un alt
ţ i nut, cel al Capi davei, un uicus benefici ind de o o rgani zare cvasi m uniclpală, c u un terito­
r i u menţionat epigrafic 18• Tn acest teritori u pare a fi i nclus şi U lmetum, u n ulcus situat

1 93
www.cimec.ro
 ca. 2-3 km la vest de riul Casi mcea, in care însă o i nscri pţie menţionează un buleuta His­
triae 1 6• Asemenea d ate întăresc concl uzia că riu l Casi mcea reprezintă in această zonă gra­
niţa teritori ului histrian.
ln afară de teritoriul capidavens, mai cu noaştem un alt teritori u invecinat al H i s­
triei, cel tomitan, care, deşi nemenţionat in vreun document epigrafic, trebuie să se fi
situat la sud d e cursul i nferior al Casi mcei şi de lacul Taşaul 1 7 •
N u am vrea să se inţeleagă că susţi nem ideea conform căreia ţ i n utul grăniţuit de
Laberi us Max i m us, pe care a m incercat aici să il reconstituim in teren, ar fi identic cu
territorium in sensul strict j u ridic al cuvintului. Fără a i ntra cu această ocazie in amă­
n untele u nei com plexe probleme ce a reţi n ut in repetate rind uri atenţia istorici lor, ţinem
să incheiem cu citeva succi nte precizări .
1 . Existenţa unei regio Histriae, c e pare a fi localizată i n zone margi nale a l e ţ i n utului
descris de hotărnicie 18 şi a unor conuentus in care sint atestaţi ciues Romani şi ueterani
in zona actua l u l u i sat Si noe 19 reprezi ntă p uternice arg u mente pentru a susţine o d uali­
tate territorium - regio 2 0 • Territorium, "stiidtische châra" (B. Gerov ), se l i m i tează la o
zonă mai restrînsă. Ceea ce grăniţuieşte in fapt Laberi us Maxi m us n u este însă acest
territorium, ci intregul ţ i n ut - i ncl usiv regio atribuită formal cetăţii - in cad ru l căruia
histrien i i erau scutiţi de obl igaţi i vamale. Rezervind u-şi un dominium care ii perm ite să
efectueze colonizări de civi l i şi veterani şi să i ntervină in conflictele de hotărnicie 2 1 ,
autoritatea romană recunoştea H i striei d i ferite prerogative - definite vag de Sic. Flacc. ,
1 35, 4 (ed. Lachman n ) d rept ius dicendi coercendique - , d repturi intre care cele d e natură
vamală par să fi j ucat u n rol d i n cele mai însemnate.
2. Nu putem răspunde cu precizie la intrebarea referi toare la l i m i tele chârei orăşe­
neşti. lntemeiaţi pe criteriul i ntrod us de Alexand ru Sucevean u 22 - răspîndi rea i nscrip­
ţ i i lor in l i mba greacă in teritori u - şi e l i m i nind, pe de altă parte, zonele in care sint
atestate regio Histriae şi conuentus, putem aprecia că acest teritoriu se restringea la zona
del i mitată la nord de actual ul sat Si noe, la vest de zona Cogealac-Fintinele, iar la sud de
zona Corbu (sau chiar, mai puţi n, Săcele ) 23•
3. Li mi tele astfel reconstituite ale celor două organisme teritoriale d uc cu gind ul
la o foarte veche d ualitate, cu antecedente in epoca autonomiei : zwpa in sensul strict
al cuvintul ui şi "ţi n utul de margine", 7tp6axwpcrc; "dominio d i influenza" u. Aşa cum
am menţionat cu altă ocazie, echivalenţa xwpoc - territorium şi 7tp6azwpcrc; = regio pare
să se i m pună 26, cu atit mai mult cu cit - -roc -r&v 7tp oy6vwv ISp-roc, "graniţele' d i n stră­
moşi " i nvocate de petiţionar i i histrieni sint, desigur, cele recunoscute d i n ani i lui Augustus,
cu alte cuvi nte, graniţele trad iţionale ale Histriei d i n vremea autonomiei .
4. Toate aceste i poteze se referă la epoca romană timpurie, un terminus ante quem
fiind perioada Severi lor, d i n care datează cop i i le docu mentu l u i original al horothesiei.
N u ne angajăm cu n i m ic in epoca Domi natul u i . Ţinem însă să constatăm un fapt ce
merită - şi sîntem convinşi că va fi - dezvoltat pe măsură ce săpăturile arheologice in
med i u l rural se vor i ntensifica in această zon ă ; in vreme ce aşezări le de epocă romană d i n
ţ i n utul descris de noi mai sus prezi ntă doar sporad ic nivele de locu i re databile i n sec.
al IV-lea e.n., neexistind , pe de altă parte, nici o descoperi re certă d i n perioada ulterioară,
in zona de nord-nord-vest a acestu i teritori u au apărut in ulti m i i a n i , graţie cercetări lor
l u i Andrei Opaiţ, însem nate aşezări rurale d i n sec. IV- VI e.n., la care l i psesc tocmai nive­
lele de locuire timpurii ! ln mod ul nostru de a inţelege lucruri le, este aproape cert că in
epoca romană tirzie, prin apariţia puternicului centru fortificat de la l bida (Slava Rusă ),
asistăm la o deplasare a constelaţiei de aşezări rurale d i n zona H istriei spre ţ i n utul d i n
preajma l bidei. Din acest punct de vedere este l i m pede că in această epocă n u s e mai
poate vorbi de o regio Histriae atît de întinsă spre nord şi, cu atit mai puţi n , de o gra­
niţă a teritori u l u i histrian pe Valea Slavelor.

1 94
www.cimec.ro
 NOTE
1 V. Pirvan, Histria IV; Inscripţii găsite in 1 91 4
ş i 1 91 5, B ucu reşt i , 1 91 6 (ARMSI, ser. 11, t .
XXXVIII), p . 556-558, n r. 1 5 ş i 1 6 .
2 Vezi stud i i l e ci tate în I S M , 1 , s u b n r. 68.
Cel m a i a m p l u comentar i u epigrafic şi istoric
este cel datorat profesoru l u i O. M. Pippid i ,
î n Contribuţii la istoria veche a României,
ed. a 2-a , Bucureşti , 1 967, p . 349- 385.
3 O. M . Pippi d i , op. cit. , p. 359- 360.
4 ldem, ISM, 1 , p. 1 98 - 1 99.
5 V. Pârvan , op. cit., p . 582-583. Pentru
n u me l e de rîu ri vezi şi consideraţi i l e ace­
l u i aşi autor în Consideraţiuni asupra unor
nume de riuri daco-scitice, ARMSI, ser. 1 1 , t.
1, m e m . 1 , p . 2 - 3 1 , i a r pentru h idron i m u l
Gabranus : L . Franga, SCIVA, 37, 1 986, 4, p
309 - 3 1 7.
6 Aici treb u i e să fie de o i nadvertenţă (nesesi­
zată pînă acum) : N icorescu identificase deja
Sonpaeus cu Beidaud, deci este exclus ca el
să fi avut în m i nte, în acel aşi t i m p , identifi­
carea Sanpaeus = Cogealac (de a l tfe l , acest
l ucru rezultă şi d i n ord i n e a logică a prezen­
tării), deşi în man uscrisul c itat in două
rînduri de prd. O . M. P i p p i di (Contribuţii a,
p. 365 ; ISM, 1 , p. 1 98) a r are < ceastă �tra nie
echival enţă. i n sch i mb, l i pseşte l a N i core!cu
propunerea de identificare a rîu l u i Cala­
baeus, ceea ce ne înd eamnă să "emendăm "
manuscri�ul l u i Nicorescu în acest loc astfe l :
"pîrîu l Cogealac, care ar fi Calabaeus" .
7 Acest citat este di ntr- u n studiu păstrat în
man uscris, i nt i t u l a t Contribuţiuni la istoria
Histriei, al l u i Paul Nicore�cu (scris, p robabi l ,
puţin înai nte d e deces u l d u s u rven it în
1 946), a m p l u fo los it de prof. O. M. P i p p i d i ,
căr u i a i - 1 pusese l a d ispoziţie I o n Nestor
(cf. Contribuţii 2, p. 364. n. 17). N u a m văzut
man uscrisu l , astfel că cităm după t r i m iteri l e
oferite d e prof. Pippidi. Atît a i c i , cît şi l a
citat u l d i n Pârvan (n . 5), a m păstrat p entru
denu m i r i l e geografice forme l e care apar l a
autori i respectivi (ex . Beidaut ) ; pentru o
mai bună ori entare, am adăugat între croşete
den u m i r i l e actuale de satelcr şi cu rsu rilor
de a p ă : Hamangi (a) = Baia, Paturi = P< n­
duru etc.
8 O . M. P i p p i d i , ISM, 1 , p. 1 8 .
9 E m i l i a Doruţi u-Bo i l ă, O; c i a , 1'\ S , 1 5 , 1 971 ,
p. 333.
1 0 Spre deo�ebi re de hotărn i c i a h istriană, u nd e
(!nes sînt graniţe n a t u r a l e (rîu ri, l a c u r i ,
d e a l u r i , marea), hotărn i cia c ;. l l � t iană p r ezi ntă
doar d i recţi i gec rr. e t r icc (rigore recto, in
f/exu, dextorsum, sinistrosum ) .
1 1 Nu este l i psit de i nteres fa p t u l că o i nscripţie
de l a Olbia, conţi nînd li� ta str; tegi ilor din
epoca lui Ser;t i m i u s SE.verus (IOSPE, 1 2,
96.3), menţio nea;;:ă in r. 5 un II6rrALO�
A tALC� 'Apyoq.Ll)v6�. ceea ce alături de pasaj u l
d i n horothesie, consti t u i e s i ngura atestare a
1 95
www.cimec.ro
cetăţii Arga m u m în epoca Pri ncipat u l u i (O .
M. P i p p i d i , StC I , 21 , 1 983, p. 1 06 - 1 07). Pe
d e altă parte însă, săpătu r i l e arheo logice
i nterp rinse la Capul Dolojman re l evă că,
spre deoseb i re de epoca greacă şi de cea
romană-bizant ină, aşezarea este destu l de
modestă (nu a fost descoperită, între altele,
n i c i u n fel de i nscr i pţi e !). i n actualul stad i u
a l cercetări i considerăm problema i rezol­
vab i l ă. Dacă într-un vi itor oarecare vc m
obţi ne pe cale ep igrafică date noi despre
statut u l aşeză r i i de la Arga m u m în epoca
romană t i m p u r i e , vom avea p r i l ej u l să supu­
nem unui nou examen şi chesti u nea teri to­
r i u l u i său rura l .
1 2 Cote foarte uşor diferite (1 1 7, 21 6, 244, 250)
am avut ocazia să i nd entificăm pe h arta
Mare l u i Stat Major al Armatei d i n 1 887
(se. 1 :1 2 000), col i l e G IV şi F IV, d i n arhiva
Inst i t u t u l u i de Arheologie (i nv. 482. 483).
1 3 E m i l ia Doruţi u-Bo i lă, ISM, 5, p. 242.
1 4 Em. Zah, Al . Suceveanu, SCIV, 22, 1 971 , 4,
p. 567- 578.
1 5 I S M , 5, 77 ( i nscr i � ţie găs ită la U l metum,
ceea ce ar p l eda pentru i ncluderea acestei
aşezări în ceea ce i nscripţia den umeşte
territorium Capidauense; vezi , totuşi, ş i d u b i i le
E m i l i e i Doruţiu-Bo i l ă. ibidem , p. 1 04). Argu­
mentul principal pentru statutu l vican a l
Cap idavei rezu l t ă d i n t i t l u l de magister uici
purtat de Vet u r i us Tert ius pe altarul desco­
perit lîngă Capidava, l a Gălbiori (ISM, 5,
56). Lăsînd l a o parte faptul că distanţa foarte
mică de Cap idava permite supoziţia că res­
pect ivul uicus era chiar Capidava, argumen­
tul creşte în va loare dacă acceptăm identi­
t atea aproape sigu ră di ntre ded icant şi acel
C. Vet u r i us Tertius menţionat c h i ar la Capi­
dava de e p igrafa ISM, 5, 34. Pentru statutu l
de uicus a l Cap idavei ar putea fi i nvocată,
de asemenea, menţi u nea i nscripţiei ISM, 5,
66 (1 i u n i e 1 78 e . n .), unde, în r. 2 - 3 , s-ar
putea întregi eventual uico Capidauensi;
întregirea ne-a fost sugerată de desen u l
publ icat i n corpus, însă este li ncontro l ;: bi lă,
întrucît piatra s-a p ierd ut. E m i l i a Doruţiu­
Bo i l ă, op. cit., p. 91 , admite pos i b i l i tatea ca
numele Capid;:vei �ă figu reze in r. 3 a l i nscri p­
ţiei , în�ă nu îşi exprimă n i c i o părere cu pri­
vire la l iterele d i n r. 2, unde noi sîntem
tentaţi !ă c i t i m VICO.
16 ISM, 5, 90. U l metum este in mod cert ates­
t; t ca uicus de i nscri pţi i l e c u p r i nse în ace­
l ;;şi vo l u m sub nr. 62-64, 69. V. Pâ.rvan,
Cetatea Ulmetum, 1, ARMSI, 34, 1 91 2, p.
533 (urmat de R. Netzhammer, Die christli­
chen Alterthiimer der Dobrudscha, Bu karest,
1 91 8, p . 1 29) expl ică prezenţa l u i Ae l i u s
. .
Lu . , buleuta Histriae, l a U l metum p r i n
faptu l că acesta ar fi posedat în acel uicus
 o moşie, la fe l ca L. Pompeius Valens de l a
Nistoreşti (IS M , 1 , 373), care a , .domicil iat"
in regi unea Histriei (consistit regione His­
triae ) , in vreme ce muneraque fecit Hlstro
in oppido. E m i l ia Doruţiu Boi lă, ISM, 5, p.
1 1 5, p ropune însă a lte două posi bile variante :
, . C redem însă că acest mon u ment, ca m ulte
altele descoperite la U l metum, a fost adus
aici cu p r i l e j u l constru i r i i cetăţii di ntr-un u l
d i n satele terito r i u l u i histrian. D a r n u este
exclus ca Ul metum însuşi să fi făcut parte
d i n teritori u l Histriei, nu din teritoriul
Capidavei, cum se poate susţine pe baza
i nscripţiei l u i C. l u l i us Quadratus". Dacă
prima di ntre variantele propuse este, prin
natura l ucruri lor, pl auzi bi lă, atîta vreme cit
nu vom şti nic iodată in absolut toate caz u r i l e
dacă o i nscripţie găsită intr-un anume loc
nu va fi fost in epoca veche sau mai recentă
pu rtată, cu cea de-a doua i poteză putem mai
greu să ne împăcăm . Dacă incl udem ş i U l me­
tum in teritori u l h istrian (la vest de Casim­
cea), n u mai găsim (pînă la Dunăre !) n ici
u n alt riu care să îndepl i nească rolu l de
graniţă vestică, aşa cum ne îndeamnă hotăr­
nicia l u i Laberius Maximus.
17 Pentru cercetări l e din zona l ac u l u i Taşau l
vezi C r. Mate i , Pontica, 1 8, 1 985, p. 1 25 -
1 39 ; 1 9, 1 986, p . 253 - 266.
18 Locul de descoperire - care, desigur, n u
este obl igato r i u locul d e provenienţă - se
cunoaşte n u mai in două cazu ri : N istoreşti
(ISM, 1. 1, 373, 1 57 e.n.) şi Si noe (ISM , 1 ,
329, 1 70 - 1 74 e.n.). ISM, 1 , 343 provine d i n
Vicus Secundini, i n mod s igur i n teritor i u l
histrian, dar nelocal izat precis, intrucit toate
i nscripţi i l e care atestă acest uicus au fost
găsite in cetatea H istria. ISM, 5, 1 23 şi 1 24
p. 42-46 ; idem . t'ontica, 10, 1 977, p. 98-
1 02. Cf. B. Gerov, Akten des VI. lnt. Kongresses
(. griechische und lateinische Epigraphik, Ves­
tigia, 1 7, MUnchen, 1 973, p. 493 ; idem ,
Kl io, 52, 1 970, 1 , p. 1 23 - 1 32.
21 Un exem plu il constituie i ntervenţia guver­
natorului Ouinius Tertul l us in conflictul teri­
torial di ntre Messia Pudentilla ş i uicani
Buteridauenses (ISM, 1 , 359 şi 360 ; cf. A l .
Suceveanu, Peuce, 2, 1 971 , p. 1 55 - 1 66).
Zona in d iscuţie este situată in teritoriul
histrian, intrucit i nscripţia provine de l a
M i hai Viteazul (Em i l ia Doruţi u-Bo i l ă, SCIV,
1 5 , 1 964, 1, p. 1 32, n r. 2).
22 Pontica, 10, 1 977, p. 99- 1 00.
23 Singura d iferenţă faţă de reconstitui rea pro­
pusă de Al. Suceveanu se datorează exclu­
der i i de către noi a zon e i actu a l u l u i sat
Sarighiol (-Deal). Altarul dedicat ni mfelor
de t r i b u l Aigi koreis n u pare să provină de
a i c i (in c i uda i ndicaţiei l u i Gr. Toci lescu,
AEM, 1 7, 1 894, p . 88, nr. 1 2, , . Sarigh iol ,
nicht we it von Sinoe " ; Sarighiol este destul
de , .weit" de S i noe !), ci de la Sinoe {cf. S.
Lam b r i no, lstros, 1, 1 934, 1, p. 1 1 7- 1 21 ).
S u b nr. 333, ISM, 1 dă, de asemenea, ca loc
de descoperire Sinoe. Cit priveşte extin­
derea spre sud a teritori u l u i , cu greu s-ar
putea trasa o frontieră sigu ră. Inscripţ i i l e
greceşti văzute odinioară d e E. Desjardins
la Corbu (ISM , 1 , 1 09 şi 1 80) provin, desigu r,
de la Histria, ca şi unele din i nscripţi i l e
descoperite de-a lungul t i m p u l u i l a Vadu
(decretul in ci nstea l u i Aristagoras, ISM , 1 ,
54 ; foarte probabil şi I S M , 1 , 3 5 3 şi 356) .
De altfel , l a Vadu este menţionat pe cale
epigrafică Vicus Ce/eris ş i tot in zonă tre­
buie să se fi aflat şi Vicus Parsal . •şi Vicus
.

au fost descoperite la Girl iciu, unde vor fi
fost transportate intr-o epocă postantică
(datează d i n sec. al 11-lea, respectiv 244-
246 e.n.).
19 ISM, 1, 324, 326-328, 3 3 0 - 332 (Vicus Quin­
tionis, de local izat in zona Si noe) ; 343- 347,
349 ( Vicus Secundini ) . Adaugă C I L I I I , 14 442
(Rimnicul de Jos ; pentru loca l izare vezi
E m i l ia Doruţiu-Boilă, SCIV, 1 5, 1 964, 1, p.
1 31 , nr. 1 ). Pentru problematica acestor
conuentus vezi O. Bounegru, Mii nstersche
Beitrăge z u r antiken Handelsgeschichte, 5,
1 986, 1. p. 59-73.
20 Al. Suceveanu, Viaţa economică in Dobrogea
romană (secolele /- III e.n. ), Bucu reşti,1 977,
C . . . coss (ISM , 1 , 350 şi 351 ) , ceea ce ne
i ntroduce deja intr o zonă latinofonă. Astfe l
că ne m u l ţ u m i m cu ţinutul din j u r u l satul u i
Săcele, u n d e s-a descoperit o dedicaţie
(astăzi p ierdută) către Cavalerul Trac d i n
epoca i m perială, scrisă in greceşte şi pusă
de un H erophantos (ISM , 1, 357).
24 Pentru cele două accepţ i i ale termen u l u i
de >.wpO( vezi D . Adameşteanu , Kokalos, 2 ,
1 956, 2 , p . 1 46 ; cf. P. Briant, Kl io, 60,
1 978, 1, p. 66-68. l1p6aA.wpo� apare in
i nscripţia h istriană ISM, 1 , 1 8, r. 18.
25 Al. Avra m , Dacoromania. Jahrbuch fiir ost­
l iche Latinităt, 6, 1 981 - 1 982, p. 1 1 3 - 1 20
(cu bibl iografia problemei).

DER UMKREIS DES TERRITORIUMS VON H/STRIA IN DER R0M ISCHEN ZE IT IM LI CHTE DER ABGRENZUNG
DES KONSULAREN MANIUS LABER IUS MAXIMUS. VERSUCH E INE.R WIEDERHERSTEU.UNG

(Zusam menfassung)
lnfolge einer erneuten Oberprufung der epigraphisch iiber/ieferten Angaben der Horothesia (ISM, 1 ,
67 und 68 ) aus dem j. 100 u.Z. schlăgt der Vf. den folgenden Umkreis des abgegrenzten Gebietes vor:
Sf. Gheorghe-Donauarm(Peuke) - Razelm-See (Halmyris) - Babadag-Hiigelland (iugum summum) - Slava-

1 96
www.cimec.ro
ZusammenfluB (confluentes r i uorum Picusculi et Gabrani) - Slava Rusă-F/uB (Gabranus) - Beidaud­
Bach (Sanpaeus) - Rimnic-Bach (Turgicu lus) - Casimcea-FiuB (Calabaeus). Dieses ausgedehnte Gebiet
ist a//erdings nicht b/oB dem territor i u m g/eichzuste//en ; es um(aBt auch die regio H istriae, d.h. das
Gebiet, dos zwar unter Histrias Kontro//e stand, jedoch kein vollberechtigtes Eigentum der Stadt war. Die
zwei Landeinheiten - territorium und regio - scheinen auf eine ă/tere, der griechischen Zeit entsprin·
gende Landaufteilung - :x:wpOt und n-p6axwpoc; - hinzuweisen, wobei es ei ne offene Frage b/elbt, wel­
ches die Grenzen des territori u m a/s "stiidtische :x:wpat" im engen Sinne des Wortes woren. )eden(alls
ge/ten die vorliegenden Ausfiihrungen und Vermutungen nur fii r die friihe Koiserzeit, nicht aber fiir die
Spătontike.

10 20 '!Ok"'
"""'�===
="""=· ='==�-=-� = -"

Teritoriul Histriei in epocă romană.

Histrios Territorium in riimischer Zeit

1 97
www.cimec.ro
www.cimec.ro
 CÎN D A FOST TH EODOROKANOS " DUCE
D E ADRI ANOPOL" ?
Petre DIACO N U

Cu 2-3 am 1 n u rmă, cercetătorul bulgar lv. lordanov a publ icat un sigi l i u d e

p l u m b aparţinînd u n u i anume Theodorokanos, patriciu ş i d uce de Ad rianopol 1 • Pe avers
se disti nge bustul Sf. Gheorghe cu i nscri pţia O &(yto�) r36pyto (c; ), iar pe margi ne, de
j u r îm prejur, + K(upt)e: �[�6(e:)t T cj> T cj> S ou:A<p. Pe revers se distinge clar u rmătoarea legendă
+ 0e:o[S]pc.x cb( o;) [1t]oc'"t"ptxto; x(oct) oou!; 'Aopt1XV()1t0AE(J)c;. Sigi l i u l despre care este vorba
a fost găsit în "clăd i rea ad ministrativă" de la Preslav.
Publ icînd acest sigi l i u, V. lordanov opinează că titularul l u i este una şi aceeaşi
persoană cu Theodorokanos, cel care, în an ul 1 000 sau 1 001 , a recucerit, împreună cu
Nicephor Xiph ias, local ităţile Preslavul Mare, Preslavul Mic şi Pliska 2 •
După opinia l u i lv. lordanov, sigi l i u l l u i Theodorokanos datează d i n primele decen i i
ale sec. X I 3 • Argumentarea î n sprij i n u l acestei datări este prezentată î n felul u rmător
de cercetătorul bulgar : Theodorokanos era în 1 003 strateg de Phi l i ppopolis, deci strateg
al Th raciei, adăugăm noi 4• Aceasta fiind realitatea, consem nată în cronica l u i S kyl itzes •,
nu se poate ad m i te ca personajul nostru să fi fost d uce de Ad rianopol înai nte de 1 001 -
1 003, ci n u mai după această dată. Altfel, presupunînd că a fost mai întîi d uce de Ad ria­
nopol şi pe u rmă strateg de Ph i l i ppopolis, ar trebui să ad mitem că în momentul in care
a devenit cond ucător al Phi h ppopol is-ului, Theodorokanos a fost retrogradat, ţine să
ne atragă atenţia cercetătorul bu lgar. Ca atare, susţine în contin uare lv. lordanov, logica
ne-ar îndemna să acceptăm faptul că Theodorokanos a devenit d uce de Ad rianopol cîndva
d u pă anul 1 003, oricu m în pri mele deceni i ale seco l u l u i al Xl-lea 6• Pentru o asemenea
în cad rare cronologică ar pleda - notează colegul nostru bulgar - şi datele care se
degajă din anal iza sigi l i u l u i l u i Theodorokanos şi anume : rangul de patrici u şi fu ncţia de
d uce ale l u i Theodorokanos, criteri i le paleografice, mări mea piesei (d iam. 29/33 m m ),
precum şi iconografia de pe aversul ei 7 • Invocînd aceste criteri i , lv. lordanov n u n e
s p u n e însă p r i n c e se deosebesc ele de cele din a doua j u mătate a sec. X.
Identificarea personajului nu comportă nici o discuţie 8 • intr-adevăr, patriciul
Theodorokanos, titularul sigi l i u lui de la Preslav, este aceeaşi persoană cu patrici ul Theo­
dorokanos, strateg de Phi l i ppopolis în ani i 1 001 - 1 003. ln sch i m b, d iscutabi lă este datarea
sigi h u l u i în pri mele deceni i ale secol u l u i al Xl-lea, datare propusă, d u pă c u m am văzut
mai sus, de lv. lordanov 9 •
D i ntru început, noi ne situăm pe poziţia că patrici ul Theodorokanos a fost mai întîi
d uce de Ad rianopol şi apoi strateg de Ph i l i ppopol is. Pe ce ne întemeiem � Pe simplul
fapt că d upă anul 1 003, fiind pensionat pe motive de vîrstă - ca să n e expri măm
în termen i modern i - d i n funcţia de strateg de Phi l i ppopolis 1 0, el, Theodorokanos, n u
mai putea îndeplini nici o altă fu ncţie m i l itară. Aşadar, e l a fost mai întîi d uce d e
Ad rianopol ş i apoi strateg de Phi l i ppopolis.

1 99
www.cimec.ro
 N u m i rea lui in postu l d e strateg d e Phi l i ppopolis, cindva, d upă ce a fost d uce d e
Adrianopol, n u poate fi socotită o măsură de retrogradare. Către sfîrşitul secolului X,
calitatea de strateg al u nei provinci i încă mai era s u perioară celei de d uce. Un d uce
(ca şi katepan u l ) conducea in acea vreme unităţi de tagmate, in t i m p ce strategul con­
d ucea o provincie 11 d i n toate punctele de vedere. Dacă in an u m i te taktikon-uri u n i i
d uci ş i katepani ocupau un loc m a l de frunte decit cel a l strategi lor, aceasta era d eter­
m inată n u de funcţia lor, ci d e rangul mai inalt. ln t reacăt fie spus, rangul de patrici u
il aveau şi alţi cond ucători d e provincie in sec. X.
Referi nd u-ne la criteri i le paleografice, n i m ic n u ne împied ică să d atăm sigi liul lui
Theodorokanos in ultimul sfert al sec. X. Acelaşi lucru il putem spune şi despre mări mea
sigiliului. Lui lv. lordanov i-a scăpat d i n vedere faptul că s igi l i u l l u i Leon Melissenos12,
d esco perit tot la Preslav şi aproape sig u r d atabi 1 intre ani i 976 şi 982 13, are acelaşi
d i ametru (30/33 m m ) ca şi cel al sigi l i ului l u i Theodorokanos. N ici iconografia nu poate
să vină in s prij i n u l datări i sigi l i u l u i lui Theodorokanos, propusă de cercetătorul bulgar.
Dealtminteri, reprezentarea Sf. Gheorghe de pe sigi liul l u i Theodorokanos este aproape
i dentică, d i n punct de vedere al sti lului şi manierei de execuţie, cu reprezentarea Sf.
Dumitru d e pe sigi l i i le strategului d e Preslavitza (Preslav ) 14, Aetios, ceea ce n e face
să ad m item că şi u n ul şi celelalte aparţin aceleiaşi perioade, ad ică ulti mei pătri mi a sec. X.
ln treacăt vom a m i nti că sigi li i le u no r strategi d e Preslavitza (Preslav ) ca Ioan 16, Leon
Pegonites 18, Aetios17, Andronic Doukas 18 etc, d atează d i n perioada ci rca 976 - ci rca
986. Dar despre data rea sigi l i i lo r strategilor d e Preslav (Preslavitza ) poate vom avea
pri lejul să vorbi m altă d ată. Deocamdată să reţinem că Theodorokanos a fost d uce de
Adrianopol cindva in ulti m u l sfert al sec. X, mai deg rabă - socoti m noi - , in perioada
976-986, decit in cea anterioară 971 -976.

NOTE

1 lv. lordanov, Les sceaux de deux chefs mili­
taires byzantins trouves a Preslav: Le magistros
Leon Melissenos et le patrice Theodorokanos.
în Byzanti nobu lgarica, VIII, Sofia, 1 986. p.
1 87 - 1 89.
2 Skyl itzes-Cedrenus, Hist Comp., 1 1 , Bonn,
1 839, p . 452.
3 lv. lordanov, op. cit., p. 1 89.
4 La această dată t hema Thraciei şi Macedo­
niei erau unite, am socotit noi (Petre D i a­
conu, Păcuiul lui Soare-Vicina, în Byzantina,
tom u l 8, Thessaloni k i , 1 976, p. 417, nota
24. Tot acolo socoteam că în anii 1 000 sau
1 001 , teritori i le d i n , nord-estul Bulgariei
recucerite de trupele l u i Theodorokanos şi
Xiph ias, împreună cu cele din Dobrogea,
care rămăseseră în stăpînire bizanti nă, au
fost înglobate intr-o themă n u m ită a Th ra­
ciei şi Dristre i şi că p r i m u l strateg al acestei
theme a fost Theodorokanos, după care, în
1 003, i-a u rmat Xiphias, i ar apoi David
protospătarul (ibidem ). Pu nctul nostru de
vedere, expri mat în . ,Peuce", 2, 1 969, p.
297, cum că David p rotospătarul a fost stra­
teg al themei Thracia şi Dristra în j u r u l
anului 1 000 t rebuie l uat î n înţelesul l arg al
cuvîntul u i . N u şti m cît a du rat t hema Thra-
ciei şi Dristrei. Oricum, nu m u ltă vreme.
faptu l că Xiph ias era strateg a l Thraciei în
1 022 poate fi expl icat numai într-un fe l : a
revenit l a conducerea Th raciei cîndva, după
desfacerea ei de Dristra.
5 Skyl itzes-Cedrenus, op. cit., p. 477- 488.
6 Vezi supra nota 3.
7 lv. Jordanov, op. c it . , p. 1 88 .
8 I n cazul de faţă, Theodorokanos este u n
patronim. Rare sunt cazur i l e cînd pe sigi­
l i u este marcat n u n u mele de botez, c i patro­
n i m u l t i tu l arul u i de sigi l iu.
9 Vezi supra nota 6.
10 Ş kyl itzes-Cedrenus, op. c i t . , p.
11 I n caz u l de faţă n u ne referim l a strategi i
conducători de oraşe. Aceştia nu puteau
avea in sec. X rangul de patri e i . Noi avem
in vedere strategi i de provi ncii bizantine
care marcau pe sigi l i ile lor numele themei
conduse de ei. Uneori, în izvoarele 1 iterare,
aceşti strategi erau i ndic•ţi după numele
oraşelor de reşe d i nţă ca in caz u l l u i Theodo­
rokanos (Skyl itzes-Cedrenus, op. cit., p. )
12 lv. Jordanov, op. cit., p. 1 83
13 Petre D i acon u , Cind a fost Leon Melissenos
domestic al scholelor occidentale ?, în RESEE,
4, 1 988, sub t i par.

200
www.cimec.ro
14 Pentru ech lvalarea Preslavitzei cu Preslavul
Mare a se vedea l ucrarea noastră De nouveau
d propos de Presth/avitza, in Siid-Ost For­
schungen, 1 987, p.
1 5 lv. lordanov, Molivdovuli na stratezi na Pres­
Iov ot XI vek, in N u m ismat i ka, 1 , 1 984, p .
8, fig. 3
Abstract of short papers, Washi ngton, 1 986,
p. 93 şi bibl iografia de acolo.
17 ldem, Molivdovuli . . , p. 8-9 şi bibl iografia
.
de acolo.
18 Vezi supra nota 1 5.
1 9 lv. lordanov, La strategie de Preslav . , p.
. .

1 6 ldem, La strategie de Preslav aux xe- X te 95. Vezi şi nota 1 0 de la aceeaşi pagi nă unde
s iecles selon les donnees de la sigilographie, se citează şi exemplarul de la Pl iska publicat
în The 1 7th I nternational Byzant ine Congress. de Th. G herasimov.

Q U A N D A f.Tf. THE O D O R OK A N OS " D U C D' A N D RI N O P LE" ?

L'auteur demontre dans cette n ote que The odokanos a ete duc d' Andrinople dans le dernier
quart du X• siecle.

201
www.cimec.ro
www.cimec.ro
 EVOLUŢIA AŞEZĂRI LO R RURALE
- ALI N I E REA SAT E LOR iN PE RIOADA
R EG U LAMENTARĂ -
dr. arhitect Andrei PĂ N O I U

Artico l u l n r. 1 40 d i n Regu lamentul Organic prevedea ca proprietarul să dea fiecărui

sătean un loc pentru casă, cu rte şi grăd i nă de legume pentru fam i l i a sa pe o anum ită
parte a moşiei ; tot aşa, trebuia să-i dea u n loc pentru izlaz pentru ani male de m u ncă.
Proprietaru l răspundea, deci, de intocmi rea vetrei săteşt i , pe un loc ales de el, pentru
toate strămutări le cerute u rmind să asigure şi materialul lem nos trebu itor. Se intrevedea
astfel stringerea tuturor caselor la un loc. şi aşezarea lor la l i nie 1 •
Vornicia d i n Lăuntru a intocmit in an i i 1 831 - 1 832 şi un proiect, cu titlul " Pentru
întîm pi narea strămutări i sătenilor şi de a l ua măsuri pentru a-şi clăd i locuinţele regulate
şi de od i hnă", preconizind u-se totodată şi alcătuirea u n u i plan tip de casă, cu grajd şi
ingrăd i rea necesară. Vornicia cerea ca săteni i să-şi clădească (strămute) casele cu pri lej u l
"in noi ri i " (al reparări i ), d a r mai ales i n c.el a l construiri i d i n nou, căutînd s ă fi e mai ,
cu ingrij i re, mai fru moase la vedere, mai de od i hnă şi pe l i n i e dreaptă, cu uliţe largi
la m i j loc", măsură care privea şi satele de moşneni � .
Această hotărîre, deocamdată întreru ptă prin Ofisul d i n 26 august 1 833, trebu i a
să fi e conjugată c u construi rea caselor de sfat, a caselor de şcoală sau a magazi i lor d e
rezervă, care s e cerea să fi e aşezate lîngă biserică. .In sensul altor precizări anterioare,
se anticipa astfel crearea unui n ucleu în jurul căruia să se constituie centrul aşezărilor.
Operaţia de al iniere şi de retragere a satelor pe o vatră stabi l ită s-a făcut uneori
forţat. S-au efectuat chiar străm utări de sate de moşnen i , aşezînd u-se uni i d i ntre locuitori
pe moşi i le altora, care le pretindeau dacă. Pentru moşneni , se cere atunci ca fiecare
să se aşeze pe propri etatea sa, pe cit va fi cu puti nţă mi'! in apropiere de centrul satului.
Sint şi sate care caută să se străm ute la alte linii decît cele stabi l i te, pe aceeaşi
mosie,
' fără să se ceară asenti mentul cîrm u i ri i .
Începînd c u anul 1 844, acţi unea d e alin iere a satelor i ntră îr.tr-o fază nouă, cerindu­
se ca şi puţ i n i i locuitori rămaşi răzleţi să se gru peze in vatra sat u l u i . Erau vizate de
fapt aşezări le de clăcaşi care n u se mai străm utaseră niciodată pînă aici 3 • Dar m utarea
unui cătun sau a u n u i sat întreg se putea face n u mai dacă locu itori i erau de acord şi
dacă proprietarul le asigura lem n u l necesar.
Pri nci piul care a stat la baza operei de remodelare a înfăţişăr i i satelor, intr-o
pri mă etapă, este precizat in i nstrucţ i u n i le date de M. Ghica, şeful Vorniciei din Lăuntru,
la 1 2 februarie 1 837, care arăta că "aşezarea caselor la l i n i e n u înseamnă stricarea tuturo r
caselor d i n sat sau mutarea sat u l u i intreg, nici înşirui rea tuturor caselor unui sat intr-un
rind sau două, in l ung, una lîngă alta, ci o stringere generală a caselor fiecărui sat
la un loc, cu care ocazie să fie aşezate d u pă o oarecare regulă la l i n i e". Esenţial ul il
constituia deci faptu l dacă aşezări le se află la loc potrivit, satul putea rămîne pe loc ;
se va organi za însă " u n centru" al l u i , cu ul iţe, unde să se clădească d i n nou locuinţele

203
www.cimec.ro
acelor locuitori care n u cădeau la l inia acelor ul iţe sau se aflau in locuri îndepărtate.
Locuinţele bordeie chiar cind cădeau la l i n i a acelor uliţe trebuiau dărîmate şi prefăcute
in case 4•
Princi piul acesta de ordonare a vetrelor de sat il putem recunoaşte ca o măs u ră
de n ecesitate i medi ată, care îşi dovedeşte viabi litatea pînă către mijlocul seco l u l u i , cind
apar o serie de regulamente, de legi şi de reglementări noi in privi nţa o rganizări i locali­
tăţi lor, al inieri i satelor, întemeiate pe alte criterii. lntre timp îşi făcuseră loc u nele
preocu pări ca aşezări le săteşti nou constituite să se alcătuiască d u pă proiecte i nginereşti ,
care să precizeze traseul stradal şi toate lotizările d e teren conform c u prevederi l e regu­
lamentare. Leg i u i rea d i n a n u l 1 835 pentru " măsurarea cadastrală a Prinţi patu l u i " ca şi
hotărîrea guvern u l u i faţă de Raportul d i n 28 februarie 1 847 asu pra situaţiei mănăsti rilo r
de a s e i nstitui controlul statului asupra moşi i lo r şi averi lor mănăsti reşti , obl igă egu meni i
să procedeze la intoc m i rea de plan uri economice şi hotărniciri ale moş i i lor înch inate.
Di rect, aceste studi i vizau şi reglementarea aşezări lor săteşti , care trebuiau trasate acum
d upă proiecte.
Schiţele şi plan urile in discuţie, cu rezolvări propri i etapelor respective, ne îngăd uie
să înţelegem mod u l cum au evol uat m ulte d i n aşezări le citate, dacă şi-au păstrat vatra
lor i niţială, dacă s-au deplasat, s-au contopit cu alte aşezări învecinate lor, ori au
d ispărut etc.
ln suita aşezări lor hotărîte a l ua fii nţă d u pă p lanuri anume întocmite, se inscri u
o serie d e com poziţi i dezvoltate l i niar, înfăţişînd tronsoane d repte, i nterseCţi i si mple sau
traiecte in forma literelor T, L, U, V, etc., citeodată înscrise pe artere paralele. De
fiecare d ată aceste com poziţii urmăresc rezolvări dezvoltate pe reţele strada le înscrise
rel iefu l u i , avind ca axe domi nante vechile drumuri locale, d ru m uri d repte de vale,
d r u m u ri uşor arcuite pri ntre col i n e etc. Forma dată vetrelor săteşti tocmai de aceste
axe compoziţionale dominante, cu intreaga structură stradală, desfăşu rată pe trasee
paralele, perpend iculare sau rad i al-concentrice, cu mod u l de rezolvare al pieţelor, ca şi
amplasarea dotăr i lo r săteşti , cu parcurile şi grăd i n i le caselor de moşie şi conacelor boie­
reşti , v i n să ne certifice preocupări le unei străl ucite şcoli de sistematizare ajunsă la matu­
ritate in perioada de mijloc a seco l u l u i trecut. Concepţia vrem i i in privi nţa ordonări i
aşezări lor săteşti o ogl indeşte însuşi mod u l cum s-au alcătuit aşezări le urbane d i n
perioada respectivă.
Odată cu inceputul cel ui de al ci nci lea decen i u, se incheiase de fapt o principală
fază de slstematizare a teritori u l u i, o perind u-se şi al i n ierea majorităţii aşezări lor săteşt
aflate pe moşi i le boiereşti şi cele ale mănăsti ri lor. Putem spune că aceste al i nieri de sate
s-au efectuat acolo unde s-a d ispus de teren u l potrivit intemeieri i noi lo r aşezări, îndeosebi
unde proprietari i s-au arătat d i rect i nteresaţi.
O oarecare excepţi e de la această măsură au făcut satele aflate pe văi le inguste,
sau cele care au fost aminate d i ntr-un motiv sau altul de înşişi proprietari i lor. I-au
exceptat acestei măsuri şi foarte m ulte di ntre satele d i n j udeţele de m u nte şi a zonelor
de deal şi păd u re, unde al ini erea era dependentă şi de natura terenului, care nu îngăd uia
o grupare ordonată a caselor ; pe de altă parte, aici se aflau foarte multe sate de
moşneni unde strămutarea se putea efectua doar d acă locuitori i se m utau tot pe moşia lor.
Poate tocmai ca rezultat al catagrafiei d i n anul 1 839, Vornicia din Lăuntru dă în
an u l 1 841 acele "ci rcu larnice porunci " j udeţelor de m u nte (Mehed inţi, Gorj, Vilcea,
Muşcel, Argeş, Dim boviţa, Prahova, Saac, Buzău şi Slam Rim n i c ) prin care se cerea
punerea la cale a strămutări i la l i n i e şi a acelor sate care rămăsesesă neal i niate d i n
diferite motive 5•
C u m s-au efectuat in cele d i n urmă toate aceste străm utări ale caselor d i n j udeţele
de m u nte este greu de spus, m ulte făcînd u-se forţat, incălcind u-se spi ritul leg i i , mai cu

104
www.cimec.ro
seamă cind sătenii sint aşezaţi in mod i mpus pe pămînturile altor săteni, sau se înte­
meiază l i n i i noi pe terenuri n epotrivite, ameninţate d e vi itura apelor.
Cazuri le unor asemenea strămutări n epotrivite sint destul de n u meroase şi adesea
cu toate stăru inţele depuse, corectări i med iate n u se pot ad uce.
ln an u l 1 844, Departamentul d i n Lăuntru dornic să aibe o situaţie a aşezări i satelor
cu cele rezultate pînă aci cere j udeţelor prin circulara n r. 955 să i se facă cunoscut
satele neali n i ate. Răspunsurile date, de cele mai m ulte ori s u b formă de tabele, înfăţi­
şează situaţ i i cit se poate de d i ferite. Judeţul Brăi la, de pi ldă, arată că un singur sat a
rămas neal iniat şi aceasta d i n vina proprietarul u i , care a hotărît să se l i n l eze numai
locui nţele care se vor clăd i d i n nou.
Cu totul alta este situaţia in judeţele de m unte, cum este cazul Muşcel u l u i , d e
pi ldă, unde n u mai pentru plai ul Dim boviţei d intr-un total de 20 de sate se constată
că n umai 7 sint al i niate ,.Pentru că fiecare locuitor îşi are proprietatea sa şi nu se îngăd uie
a trece u n u l pe proprietatea altuia, dar mai cu seamă că sint locuri zgircioase, văi ,
d eal u r i " etc. şi .. n u s e poate face l i n ie".
Alinierea satelor de m u nte merge anevoie şi uneori nu atit d i n pricina locuitori lor
cit a proprietarilor, care nu consi mţeau să le pună la d ispoziţie materialu l cerut d e
refacerea caselor i n vatra satelor, aşa cum in princ i p i u erau obligaţi, totuşi. Foarte m u lte
gospodări i contin uă, deci, să rămînă încă răzleţite pe locuri îndepărtate, pri n răzoare
sau prin păd u r i , chiar şi după jumătatea seco l u l u i , invocind u-se o seamă întreagă d e
motive 6•

NOTE

Regulamentul organ ic, intrupat cu legiuirile din
anii 183 1 , 1832 şi 1 833 şi adăugat la sfîrşit cu
legiuirile de la anul 1834, pină acum . . . , Bucu­
reşti , 1 847, p. 75.
2 Arhivele Statul u i , rond Vornicia din Lăuntru,
o. 1 720/1 831 , 1 1 . r. 393
3 1. Corfus, Agricultura Ţării Romaneşti in prima
jumătate a secolului al XIX-lea, Bucureşti,
1 969, p. 280 -281 .
4 Arhivele Statul u i , rond Vornicia din Lăuntru,
O. 366/1 841 , r. 78 şi u rmătoarel e .
5 And re i Păno i u , Arhitectura si sistematizarea
rurală in judeţul Mehedinţi, s� c. XVIII- XIX,
M uzeul Naţional de Istorie, Bucureşti, 1 983,
capito l u l 1, p. 23 şi u rmătoarele ; Arhitectura
şi sistematizarea aşezări/ar din Argeş şi Muşcel,
sec. XVIII- XIX, manuscris dact i lo, M uzeul de
Istorie al Român i e i , Bucureşti, 1 983, capito­
l u l " A l i n ierea satelor, p. 43 şi u rmătoarel e.
6 Arhivele Statul u i , rond Rural Comunală, O.
2/1 855, r. 80, 82.

L'EVOLUT/ON DE LA SISTEMATISATION RURALE

a) VILLAGES EN ALIGNEMENT AU TEMPS DES REGLEMENTS ORGANIQUES
b) L'AL/G NEMENT DES VILLAGES AU TEMPS DES REGLEMENTS ORGANIQUES
(Resum ee )
L'auteur present les caracteristiques les plus importantes dans la sistematisation rurale dans la pre­
miere moitie du XIX-siecle, surtout pour les vil/ages eu /igne. On souligne /es particu/arites qui subsistent
ma/gre la regie generale, le rapport entre les reglements administrat ifs et la t raditon du /ieu.

205
www.cimec.ro
1 . Satul Brădeşti , judeţul Dolj (cea. 1 845); detal i u din planul de hotărnicie al moşiei Brădeşti de
inginer 1 . Vilceanu .

206
www.cimec.ro
 O 100 S T.

\
\
'
\

2 . Sat u l Rogova, j u deţu l Mehed i n ţ i ; �chiţll de plan de i nginer Grigcre Otetel işean u a n u l 1 855,

207
www.cimec.ro
 F O i Ş O R lf

VAL EA

S TÎNJENi S. V.
100 o
---- �--�-----�-------·
500

3 . Satul Foişoru, judeţul Dolj; i nciner 1 . Karminsch i , anul 1 8.of2.

208
www.cimec.ro
 ( t.., �· M i H
- - -- - - - - - - · -
U
- -- �
:1
-� - � 8� -
j1 -
�
= - -.:...-. -
_jj .J1. Ji .fi ..JJ
- ·- - - - - - · - - --
- -

1�
_1j .Jj- "' 1!.- - - ti JJ.i
J.
� -- -

-=_ _; Jî .Jj - ""_;; "A� ...

�k< ��
11 ·� .

.., _li����{�: '

.

-. -: - ---·
. ' - . ' . �:'(/. '':·
.

.:::: !li. . •' ; .�:

. · ;� ·-. . '
·

-=-� · · · PĂ O i ' R EA

�f
J
'
- ·. .•

iZiHiŞA
';1 li
'

.
/! . �-�/J.J"f.ri =··· ·
f[:::-�., :. ·.,· ....:- .
.
· � ..,._.

.1 ( .. . �:. :"!{lfr"
lli M! S A
•: •
•
. •
.

•. •
1
1! 1'
1
.
-��)ii:;!_�
-··

-::::
·
''

•
·;, , i
.... • • • 4." i :
.•'1 ;'·$.
•.� �- ;...- .
4
.

·...·...
.

··· .· ;: ..: 1/; ::.: "

.

t 1 .:::
. 1 i

·
�ţ �
•
. . .•
• • •• •• : •1
•• • • :: f "·
o'IC�'""
.... �· ··.. ••
···�·
o ' ·n .,"i ,
•
•'f
.<,:

� -.... -_ '
. �---:: '".::'-�
.
�� .
) ",.
•• ., ......."
,. '1 • ••
�-.:.
�.,.__·
....
.•
• . ..
, . . ...-'c
_
.. - ( !" il "�\\.'. . fl•/11•= �' •,?.
•
'
,

!/···-'''''
�
,

�
., .

1 � § '·

�7·'
' ·
'1 - ' ..

- -- '1"\1"7•-"
. fj.; / -< -..:S .. '- ..

-�
- ---
:'
-::::::
'
1 Q .., ...

-=::: ... .... .. -

1 ,' ! ..... "")

... ... .
-
.. ,f ....
., - oa 1 ..
,'·' --:/.. ...R '-t , ,
.,.
PiTA.'fUL Ul ,. r,'!� .
....J�14 '
.,'/ '''
' · /!// " ..... ... ....
Ş TEFA N
;
';

.'11 ';1/-j,
,
• • •
•• • ...... ... ....
1 '. 1 t; 110 •:••• SA TUL
•

11
,

i \ 1 1 \ l / / 1;;� %�\�� OBÎRŞiA

:::::
1 .

::::;. ..- •••+o •••

100 O 500 -::::: •
1.100ST. �
--------�--�- -�--�--�--��

-4. Satele lz:i mişa ş i Obîrş ia, judeţul Mehed i n ţ i ; i nginer 1. Vilceanu, an u l 1 839.

209
www.cimec.ro
 = <1:
u
,_
<1:
- · :L
<l
-'
::.:-

::.; ...,
o
�\ -'
::;)
-'
<l
�
o

S. Satele Slobozia şi G ugeşti de pe moşi a Amara, judeţul Rimnicu Sărat; sch iţe d e plan d e
i ng i ner Teodor Diamant, an u l 1 840.

PiSCU NEGRU
DE UNDE 5 - A U liUPT
BUZÂUL

21 0
www.cimec.ro
6. Satul Fundu, j udeţul Ilfov; inginer G h . Catelutza, anul 1 854.

21 1
www.cimec.ro
7. Satele Băjenar i , Balta Rece şi Cond i r u , detal i u d i n Harta Român ia Merid ională (1 856); gru pări de
tip ordonat din perioada regulamentară.

21 2
www.cimec.ro
8. Satul Fintlnelele, judeţul Buziu; detaliu din Harta RomAnia Meridionali.

21 3
www.cimec.ro
9. Sat u l J i lava, j udeţu l Ilfov, deta l i u d i n Harta România Meridională; ordonare de t i p l i n i ar d i n perioada
regulamentară adaptată la structura rel i efu l u i .

214
www.cimec.ro
·1 0. Satul Bercen i , judeţul Ilfov, detal i u din Harta Român i a Meridională; ordonare de tip adunat din
perioada regulamentară înscrisă locu l u i de convergenţă a drumurilor locale.

21 5
www.cimec.ro
www.cimec.ro
 ASPECTE ALE D ESFĂŞ U RĂRI I RĂSCOALEI D E LA
1 888 I N LOCALITĂŢI LE J U D EŢU L U I CĂLĂRA ŞI
prof. Constantin T U DO R

Vreme îndelungată, i n decursul m ulti m i lenarei istori i a poporului român, ţărăni mea
a constituit cea mai i mportantă forţă a progresului social, principala creatoare de bunuri
materiale şi de inalte valori spirituale, asigurind perman enţa culturi i , a l i mbii şi civilizaţiei
româneşti, constitu i nd, in acelaşi ti mp, baza din rin d u l căreia mari i noştri cond ucători
şi-au recrutat vitej i i oşteni care au asigu rat apărarea fiinţei statale a rom âni lor.
De cind există poporul nostru şi pînă in pragul epoci i moderne, el s-a identificat
in substanţa sa etnică şi socială cu ţărănimea. Dar m ulţi din guvernanţ i i vremi i i-au hărăzit
ţărăni m i i doar o viaţă de robie şi cru ntă mizeri e, u rmări nd, pri ntr-o pol itică sistematică,
răpi rea, pri n vicleşug şi forţă a pămînturi lor acestu ia. Năpăstuită şi exploatată nemi los,
ţărăni mea şi-a afi rmat in n u meroase rinduri setea de d reptate şi de l i bertate.
fntre memorabi lele pagini de luptă impotriva exploatări i şi asupri rii se inscrie şi
răscoala ţărani lor d i n pri măvara anului 1 888, care a cuprins 27 d i n cele 32 de j udeţe,
cite n u măra România la acea dată. Atunci, in acea pri măvară de foc, ţărăni mea şi-a expri­
mat voi nţa necurmată de a rîn d u i viaţa ţări i conform năzui nţelor ei de mai bine.
lzbucnită pe 20 martie 1 888, la U rziceni , răscoala ţărani lor de la 1 888, va cunoaşte
o i ntensitate deosebită şi in localităţi le ce i ntră astăzi in componenţa judeţului Călăraşi ,
u nde încă de l a sfîrşitul l u n i i martie 1 888 s e în registrează putern ice agitaţii ş i frămîntări
care se vor transforma repede intr-o adevărată răscoală, care avea să cupri ndă toate satele
de pe l i n i a D unări i şi văi le Argeş u l u i , Mostiştei şi Gălăţui ul u i , cu centre la Călăraşi, Olte­
n iţa şi U l m u. 1
După ce la sfîrşitul l u n i i martie 1 888, autorităţi le, cu aj utorul armatei, vor reuşi
să l i niştească satele d i n jurul U rziceni lor, in primele zile ale l u n i i apri l i e s e rid ică la l u ptă
locuitori i satelor d i n sud : Roseţi , Rad u Negru, Cuza Vodă, Rasa, Ciocăneşti , Vărăşti , Boş­
n eagu, U l m u , Valea Rusului şi Mihai Viteazul. 2
Agitaţii le, care sint declanşate de dorobanţi i ce partici paseră la potoli rea� satelor
d i n jurul U rzicenilor, cresc in intensitate in zilele de 1 -2 apri lie şi vor d uce la· declan­
şarea u nei răscoale generale, d u m in ică, 3 apri lie 1 888, care d i n pri m u l moment s-a mani­
festat in forme violente, ţărani i atacind conacele arendăreşti şi autorităţi le com unale, devas­
tind pri mări i le şi d istrugind actele de invoiel i agricole, ind reptindu-se, apoi, spre Călăraşi ,
reşed i nţa judeţu l u i , pentru a s e răfui cu reprezentanţ i i prefecturi i , care erau acuzaţi că
ascund un o rd i n de la Bucureşti referitor la împărţi rea unor noi loturi de pămînturi şi
repartizarea celor mai nevoiaşe famil i i ţărăneşti a unor cantităţi de cereale. s
Vom prezenta, în contin uare, desfăşu rarea eveni mentelor d i n acele zile fierbi nţi
de inceput de aprilie pe centre de localităţi, incercarea noastră fiind uşurată şi de existenţa
rechizitori i lo r, încheiate ulterior de i nstanţele de judecată.

21 7
www.cimec.ro
 Comuna Ciocăneşti. 4 lnformaţi de doro banţi i d i n localitate care partici paseră la
înăbuşi rea răscoalelor d i n satele d i n zona Urziceni despre faptul că s-a dat un ord i n de la
Bucu reşti pentru d i stri b u i rea unor cantităţi de cereale săteni lor nevoiaşi, d u mi nică 3 apri­
lie 1 888 mai m ulţi ţăran i , in frunte cu Deacă Drăgan şi I l i e Iosif se ad ună la pri mărie şi cer
pri marul u i să respecte aşa n u mitul ord i n sosit de la Bucureşti .
Dar primarul încearcă să-i păcălească spu nind u-le că n u există un asemenea ord i n
şi ind ru mindu-i s ă meargă p e l a casele lor. Ţărani i s e retrag d a r conti n uă să s e agite
şi să ad une in grupul lor şi alţi locuitori ai comunei. Tn d upă-amiaza aceleaşi zile il pin­
dese pe pri mar, il prind şi il bat, acesta salvind u-şi viaţa doar prin fugă.
După cum consemna o altă sursă contem porană, a doua zi, pe 4 apri l ie, "toţi capi i
de fam i l ie, femeile, ba încă ş i copi i i , c u toţi u mblau prin tinderea comu nei cerind u răz­
bunare u n u l u pe altulu, unde a făcutu şi citeva neorinduieli neplăcute". • Tn actul de acu­
zare se menţiona că după ce devastează locu i nţele aj utorului de pri mar, pri maru lui şi socru­
l u i acestuia, răsculaţi i vor trece in satul Ciocăneşti Mărgi neni unde atacă conacele aren­
daşi lor Antonn Efrem şi Costache Enescu, alăturind u-l i-se şi local nici i , in frunte cu Ruse
Girbaei u şi Gheorghe Vilsan. 6
Marţi, pe 5 apri lie 1 888, "au luatu sfatu a pleca in Călăraşi, toţi, fără să rămînă u n u ,
d a r de la Valea Plopului nai nte s-au intilnit săracii c u o s u mă de oşti re. I-au somatu prin
goarnă să stea in locu. Cei ce fusese soldaţi au statu, i ar cei n u ce ştia mi liţia au inaintatu
pînă ce au tras u intrinşi i ". 7 Tnspăi mintaţi ţărani i se împrăştie, iar armata arestează
căpeten i i le, inăbuşind astfel rid icarea la l u ptă a ţărani lor d i n Ciocăneşti .
Comuna Vărăşti. 8 Vestea declanşării răscoalei i n satele d i n apropiere v a determina
agitaţi i şi la Vărăşti , unde, d u mi nică, 3 apri l i e 1 888, ţărani i sint in fierbere şi hotărăsc ca
a doua zi să se prezi nte in grup la pri mărie pentru a sol icita pri maru l u i să aplice o rd i­
nele venite de la Bucureşti . Cind, pe 4 apri lie pri marul tăgăd uieşte că a primit asemenea
o rd i n.e, săteni i il obl igă să-şi dea demisia şi in locul l u i este instalat ca pri mar ţăranul Tudor
Stancu, u n u l d i ntre capi i răscoalei.
lntre timp sosesc la Vărăşti şi răsculaţi i din satul Boşneagu şi împreună pătrund in
pri mărie, unde dau foc actelor de învoieli agricole, apoi se înd reaptă spre circi u m i le l u i
Iane Hagiapolu şi I o n Petrescu, devastindu-le şi vărsind butoaiele cu băuturi. f n i ureşul
răsc0alei ţărani i se înd reaptă s pre conacul arendaşului Gherman , u nde provoacă mai m u lte
stricăciuni şi ard actele in care erau evidenţiate datori i le săteni lor către arendaş.
Referitor la potolirea răscoalei, o altă sursă documentară menţionează : " Revoltă­
torii primind vestea că m ulţi locuitori d in comuna Ciocăneşti au fost împuşcaţi pentru
că s-au ridicat la răscoală s-au l i niştit, iar in zi ua u rmătoare, pe 6 apri l ie, au sosit roşiori i
care au arestat pe capi i rebel i u ni i : Nae Marin, Mi halache N. Chiru, Barbu Dinu, Mar i n
"
Anghelescu, Tudor Stancu ş i alţ i i 9
1 0 lntre locuitori i com unei şi arendaşul local G. Driva exista un conflict
Comuna Ulmu.
mai vechi, care de m ulte ori l uase forme ale ciocni r i lor desch ise. Acum, la sfîrşitul l u n i i
martie 1 888, arendaşul omorîse un cal şi o vacă, aparţi nînd unor săteni, p e care le prinsese
păscind pe pămînturile sale, fapt ce a u mplut paharul nemu lţu m i r i lo r ţărani lor, care pe
2 apri lie 1 888 incep să se ad u ne grupuri, grupuri, hotărîţi să-I pedepsească pe arendaş
pentru faptele l u i abuzive. Odată hotărîrea l uată, a doua zi, pe 3 aprilie 1 888 pornesc cu
toţii spre locuinţa lui Driva, care, aflind de i ntenţi ile răsculaţi lor, incercase să fugă cu o
barcă, dar este prins de ţărani şi d us in bătaie pînă la pri mărie.
ln faţa refuzul u i autorităţ i lor com u nale de a le da concursul pentru pedepsi rea pur­
tări i abuzive a arendaşului, ţărani i ocupă pri măria, ii bat pe notar şi casier şi d istrug arhiva
com u nală in care se păstrau actele autentice de învoieli agricole şi cărţi le de judecată.
ln d u pă amiaza aceleeaşi zi le, răsculaţ i i d i n U l mu, cărora l i se alătu raseră grupuri
din Chi rnogi şi Fău rei , se înd reaptă spre locu i nţa arendaşului N icolache Antoni u din Fău-

21 8
www.cimec.ro
rei căruia ii devastează locuinţa şi d i strug actele in care erau consemnate d atori ile
ţărani lor.
Tntorcind u-se spre U l m u , răsculaţi i trec prin satul Chi rnogi unde atacă locui nţa pro­
prietarului Xanto şi a ad ministratoru l u i moşiei , Alexand ru Petrescu. Răscoala creşte in
i ntensi tate şi se extinde in toată zona, in zi lele următoare ţărani i devastind magazi i le cu
cereale ale propri etari lor şi arendaşi lor, precum şi circi urni le din sat.
Si tuaţia avea să fie restabi l i tă de abia in d u pă-ami aza zilei de 7 apr i l i e cind trupele
sosite la U l m u, fac uz de armă, reuşind să-i îm prăşti e pe răsculaţi . Despre ciocn i ri le d i ntre
armată şi răsculaţ i , ziarul ,. Democraţia" d i n 1 2 apri lie 1 888, citind i nformaţi ile u n u i martor
ocular, consemna : ,.La vederea unei com pan i i d i n regi mentul 30 dorobanţi , toţi răsculaţi i
s-au ad u nat la sunetul trîm biţelor şi au înai ntat în faţa trupei . U n locotenent ce comanda
compania i-a somat să se retragă şi să se l i n i ştească ; dar văzînd că aceştia inai ntau şi veneau
a dat salve de focuri ; au căzut 11 săteni morţi şi peste 20 răniţi. in u rma acestor măsuri
energice, revoltaţi i s-au predat şi m ulţi d intrinşi i au fost arestaţi."
Şi oraşul Călăraşi, pe atunci oraşul de reşed i nţă al j udeţ u l u i lalom iţa, a cunoscut,
în acele zi le de început de apri lie ale an u l u i 1 888, momente d ramatice, Astfel, l uni 4
apri l i e 1 888, grupuri de săteni d i n satele Ceacu, Călăraş i i Vech i , Cacomeanca, Cuneşti
şi Rasa, în n u măr de aproxi mativ 600, i ntră în Călăraşi pe la bari era Bucureşti lor. Tnar­
maţi cu ciomege ei înai ntează spre prefectu ră, unde sînt întîmpi naţi de prefectul Vas i le
Vineş şi de colonel u l D i m itrescu, comandantul forţelor m i l i tare d i n localitate. Ţăran i i
vor adresa mai m ulte plîngeri in scris prefectului sol icitin d u-i s ă i ntervi nă l a Bucureşti
pentru a fi luate măsuri in favoarea îmbu nătăţiri i soartei lor 1 1 •
Deşi obţin promisiunea prefect u l u i , ţărani i n u vor părăsi oraşul, ceea ce-l va deter­
m i na pe căpitan ul Parapeanu, comandatul unui escad ron de roşiori ce se afla la Călă­
raşi, să dea o rd i n să şarjeze m u lţi mea. Dar "ceata se indirj i şi incepu a da cu bîtele in
soldaţi, urmărind pe călăraşii care se retrăgeau inai ntea lor" 1 2 • _l nsuşi căpitan ul Parapeanu
este atacat de ţăran i şi reuşeşte să se apere n u mai folosind sabia şi lovind un răsculat 13•
Pentru împrăştierea ţărani lor, se dă ord i n să se tragă citeva salve de i nt i midare,
fapt care ii va determina pe ţărani să se retragă. Prefectul V. Vineş telegrafia Bucureşti u­
l u i că d upă ora 1 9,00 situaţia s-a mai cal mat şi mai toţi săteni i au ieşit d i n oraş 1 4 •
A doua zi, pe 5 apri l ie 1 888, ţărani i d i n satele l i m itrofe se înd reaptă iarăşi spre
Călăraşi , forţînd pătrunderea in oraş pe la barierele Bucureşti şi Cioroi u. in faţa perspec­
tivei ocupăr i i oraş u l u i , armata, care apăra barierele, pri meşte o rd i n să tragă in plin. Du pă
cum consemnează documentele vrem i i , in u rma desch ideri i focului ,.trei răscu laţi au căzut
in învăl măşeală, i ar alţi o pt au fost ad mişi la spital fiind răniţi" 1 5 .
Folosi rea forţei ii va determina pe răsculaţi să se retragă, mai ales că în jurul ore i
1 2,00 o coloană puternică, condusă de colonelul Lahovary, care sosise cu tren ul la Călă­
raşi, pornea în marş pentru înăbuşi rea răscoalei d i n satele riverane Dunări i . 1o .
Un alt centru i m portant al răscoalei de la 1 888 1-a constituit zona orasului Oltenita
şi a satelor d i n j u r, u nde ţărani i s-au rid icat la l uptă, d upă cum afirmă in � emori u l s � u
maiorul Viţu, intrucit în satele plăşi i Olteniţa şi parte d i n plasa Negoeşti aproape j umă­
tate d i n populaţie n u avea pămînt, ceea ce-i deter m i na pe săteni să accepte invoieli agri­
cole tot mai grele, care in unele locuri, cum se intimpla în satul Ch i rnogi, ajunsese " una
şi una" 17•
Proasta ad ministraţie a comunelor, faptul că persoanele i nvestite cu autoritatea
com u nală comiteau n u meroase abuzuri in dauna ţărani lor au d eterminat ca fu ria răscula­
ţ i lo r să se ind repte şi îm potriva acestora. Primarul d i n Belciugatele, menţiona, intr-un
proces-verbal incheiat in urma eveni mentelor ce au avut loc in com ună, că răsculaţi i
au i ntrat "in biroul pri măriei înarmaţi cu ciomege şi topoare", acuzind autorităţile comu­
nale, .. zicind că n e-am unit cu proprietari i şi arendaşi i " 1 8 • În acelaşi fel s-au purtat şi

21 9
www.cimec.ro
ţărani i d i n Tămădău care I-au maltratat pe pri mar, u n u l d i ntre ei u rcind u-se " pe casă ş i
aţîţînd p e cei lalţi, striga să-i s e ad ucă gaz, c a s ă dea foc casei 1 9. "
La Frăsinet, d u pă cum relata notarul comunei , pe data de 6 apri l i e 1 888, au veni t
la primărie i n j u r de 8 0 de ţărani d i n satul Pu păza, care, ajutaţi de localnici, au i ntrat
in pri mărie, cu i ntenţia " să aleagă primar şi intreg consi l i u" 1 0• Ţărani i d i n Tăriceni merse­
seră şi mai departe intrucit aceşti a " au alu ngat pe primar şi consi l ieri, punind lacăte la
pri mărie" 21•
Forme deosebite a in registrat răscoala ţărani lor d i n comuna Plătăreşti 22• Dumi­
nică, 3 apri l i e 1 888, mai m u lţi locuitori d i n comună l uînd cu noşti nţă despre eveni mentele
ce avuseseră loc în alte localităţi învecinate, hotărăsc să meargă în grup la pri mărie, apo i ,
l uindu-1 şi p e pri mar, se înd reaptă spre conacul arendaş u l u i , u n d e sparg pătulele şi magazia
d e cereale şi impart prod usele intre ei , prod use a căror valoare, d upă cum se preciza
in rechizitori ul procurorului, se rid ica la aprox i mati v "10 000 lei.
Acţiuni violente au avut loc, in aceste zi le şi la Radovanu. lntr-o telegramă a s u b­
prefectului plăşii Olteniţa se menţiona despre desfăşu rarea răscoalei d i n această com u n ă.
" Arendaşul a scăpat fugind. Răsculaţ i i au bătut grav pe alţi locuitori l i niştiţi, pe motiv
că ar fi făcut invoieli cu arendaşul. Pri marul şi notarul au fost ameni nţaţi cu moartea
zicind că tăi n uesc ord i n e venite d i n Bucu reşti pentru ei " 23•
Veşti asemănătoare soseau şi d i n n u meroase alte sate ale plăşi i Negoieşti, care
fuseseră părăsite de proprietari şi arendaşi, refugiaţi in sed i u l subprefecturi i de la Budeşti,
de unde telegrafiau Bucu reşti u l u i sol icitind să se trim ită trupe pentru înăbuşi rea răscoa­
lelor 24•
La Hotarele, pe 6 apri l i e 1 888, aproxi mativ 1 50 de ţărani se prezi ntă la pri mărie
solicitind să l i se arate ord i n u l ce fixa d ijma din zece, una, d u pă care se înd reaptă spre
conacul moşierul u i Stolojan şi al arendaşului Leca, pentru a se răfui cu aceştia. Negă­
sindu-i, răsculaţi i se intorc la pri mărie şi d u pă ce ii bat pe pri mar şi notar, rup sîrmele
şi dărîmă stilp i i de telegraf, pentru ca autorităţile com u nale să nu poată sol icita trupe
de la Bucureşti 26•
Tntocmai ca la Călăraşi, in zi lele de 4-5 apri lie, n u meroşi ţărani pătrund in oraşul
Olteniţa, unde, în faţa subprefecturi i se ad ună trei sute de chi rigi i şi plugari solicitînd
să li se dea pămînt d i n teren u l pri măriei, cerere ce le-a fost satisfăcută, pentru inceput.
Dar cind, in ziua u rmătoare, pe 5 aprilie 1 888, n umărul ţărani lor care pătrund în o raş
creşte şi incep să demonstreze pe străzi, cerind să l i se arate ord i n ele care au venit de
la Bucureşti cu privi re la pămînt şi dijmă, maiorul Viţu şarjează m ulţi mea, folosind " forţa
armelor albe " , reuşind astfel "a împrăşti a pe răsvrătitori " 28•
Deşi in jurul datei de 9 apri lie, com u nicatele oficiale ale guvern u l u i precizau că
in localităţ i le d i n Bărăgan mişcarea ţărani lor a fost potol ită, armata va mai rămîne încă
u n t i m p in satele d i n zonă, mai ales că în anumite sate răscoalele ţărăneşti se vor rea­
prinde cu şi mai mare i ntensitate. Astfel, în ziua de 1 0 aprilie 1 888 la Obi/eşti (Valea
Argovei ) ţărani i se răscoală d i n nou, ocupă pri măria şi il bat pe pri mar, capii răscoalei
fiind mai apoi arestaţi de maiorul Li pan care soseşte in grabă cu trupele in com u n ă.
Agitaţ i i s i m i lare mai sînt semnalate şi la Lehliu, Săruleşti şi Gurbăneşti 27•
Foarte m ulte rapoarte menţionau că in sate aflate la zeci de kilometri de Olteniţa,
răscoala contin ua. In cătunul Pasărea, 230 de ţărani localnici, precum şi alţ i i d i n Fru m u­
şani au atacat conacul moşierului Nae Bud işteanu şi au împărţit g rîul acestuia intre ei
apoi au trecut in Frumuşani şi au atacat conacul arendaş u l u i Calatorescu, care se refugiase
la Bucureşti 28•
Dar şi aceste ulti me răbufniri ale nemulţumiri lor ţărani lor d i n localităţi le judeţului
Călăraşi vor fi inăbuşite d e i ntervenţia energică a armatei, incepind cu data d e 1 2 aprilie
1 888, docu mentele vremii nemaiin registrind mişcări ale ţărani lo r din această parte a ţăr i i .

220
www.cimec.ro
De altfel, colonelul Lahovary raporta, încă d i n seara zi lei de 1 1 apri lie, că " l i niştea e com­
plectă de la un capăt la celălalt al judeţ u l u i " 2 8 •
După înăbuşi rea răscoalei, mulţi ţărani d i n satele călărăşene, peste 500, au fost
arestaţi . O parte a acestora au fost eliberaţi d upă pri mele zile de anchetă, dar aşa n umiţi i
"capi" ai răscoalelor au fost întemniţaţi la inchisoarea Văcăreşti d i n Bucureşti, acestora
i ntentindu-11-se procese care s-au j udecat la tribunalele I lfov şi lalomiţa, impotriva lor
pronunţind u-se ani grei de tem niţă 3 0•
Deşi a d u rat puţi n , răscoala n-a rămas fără urmări. La citeva luni d u pă înăbuşi rea ei,
guvern u l conservator a fost nevoit să pună in d i scuţia corpu r i lo r leguitoare trecerea in
proprietatea ţărănească a unor noi loturi d i n moşi i le statul u i . Astfel, prin vînzări le succe­
sive d i n ani i 1 889, 1 892, 1 899 şi 1 905 o mare suprafaţă a fost cumpărată atit de local­
nici cit şi de locuitori i d i n alte judeţe, întemeind u-se noi aşezări in cîm p i a Bărăgan ului :
Independenţa, Cuza Vodă, Dragoş Vodă, Vlad Ţepeş, Dorobanţu ş.a.
Răscoala de la 1 888 a atras astfel atenţia guvernanţi lor vre m i i asupra problemei agrare
in general, care avea să-şi găsească o pri mă rezolvare prin aplicarea reformei agrare d i n
an u l 1 921 , u n a d i ntre cele mai i m portante improprietăriri c e avusese loc in E u ropa.

NOTE
1 Constant i n Corbu , Răscoala ţăranilor de la
1888, Ed. şt i i nţifică şi encidc pedică, Bucu­
reşti, 1 978, p. 1 83 - 1 84.
2 Constant i n Tudor, Aspecte ale desfăşurării
răscoalei de la 1888 in judeţul /a/omiţa, in
" Revista de istorie", n r. 6/1978, p. 1 052-
1 054.
3 Cc nstz nt i n Corbu , op. cit. , p. 1 98
4 Pentru de�făsu rarea eveni mentelor d i n co m.
Ciccăneşt i , � ezi Arh. St. Bucureşti , fond
M i nisteru l Justi ţ i e i , dos. 26/1888, f.67 -68.
5 Vezi doc. in " Revista Arhivelor" n r. 3/1 978,
p. 348.
6 Arh. St. Bucureşt i , fond M i nisterul Justiţiei,
dos. 26/1888, f. 68.
7 " Revista Arh ivelor", nr. 3j1978, p. 348.
8 Pentru desfăşu rarea eveni mentelor d i n cc m .
Vărăşt i , vezi A r h . St. Bucureşti , fond M i nis­
terul Just iţi e i , des. 26/1888, f. 66-66 v .
9 Arh. St. Bucureşt i , fond Casa Regală, dos.
7/1 915, r. 1 46.
10 Arh. St. Bucureşti, fond M i nisterul J ust iţiei,
dos. 26/1888, f. 64-65.
11 Ccnstant i n Corbu, op. cit., p. 1 98.
12 V. M. Kogălniceanu, Chestiunea ţărănească,
Bucu reşti , 1 907, anexe, p. 23 .
1 3 Ibidem.
1 4 Consta nti n Tudor, op. cit. , p. 1 055.
1 5 " Monitcrul oficial " d i n 6 apri l i e 1888.
16 Const< nt i n Tudor, op. cit., p. 1 057.
17 Arh. St. Bucureşti , rond Tri bunalul I lfov,
secţia 1-a, do�. 81/1 888, f. 48.
18 Ibidem, dos. 5/1888, f. 3 .
1 9 Cf. Con�tâ ntin Co rbu, op. cit., p. 1 64.
20. Arh. St. Bucu reşti, fond Tribunalul l l rov,
secţ ia 1-a , dos. 87/1888 f. 30.
21 Cf. Const2ntin Corbu, op. cit., p. 1 65.
22 Arh. St. Bucureşt i , fond M i nisterul J ustiţi e i ,
dos. 26/1888, f. 388
23 Cf. D i n u Mareş, Olteniţa şi imprejurimile
sale, Ed. Uter?, Bucureşti , 1 980, p, 1 29.
24 Ibidem.
25 Ibidem , p. 1 30
26 Arh. St. Bucureşti , fond Tri bunal u l l l rov,
secţ i a 1-a, dos. 81/1 888, f. 49-50.
27. Constantin Tudor, op. cit., p. 1 058.
28. D i n u Mareş, op. cit., p. 1 29.
29 " Monitorul Ofic i a l " , din 1 2 apri l i e 1 888.
30 Constant i n Corbu, op. cit., p. 203 - 204.

ASPECTE DU D E ROULEMENT DE LA RE VOLTE DE 1 888 DANS LES LOCALITE S DU D E PARTEMENT DE

C ĂL ĂRASI
(Resu me)
S'appuyant et mettant en valeur quelques sources d'archives, / ' auteur passe en revue la mani�re
dans /aquel/e s'est deroule la revo/te paysanne de 1 888 dans quelques localites de l'actuel departement
de Că/ăraşi.
Le materie/ met en evidence les (ormes de combat utilisees par Ies paysans, qui pendant Ia revolte
ont attaque et devaste les manoirs des proprietaires (onciers et des (ermiers, aussi que les mairies, (rap­
pon t , les (ermiers et leurs hommes, la vengeance des paysans s' etendant egalement sur les autorites com­
munales: les maires les notaires, Ies percepteurs.
Dans la partie (lnale le materie/ mentionne quelques suites que la revo/te a eues dans cette zone
du pays.

221
www.cimec.ro
www.cimec.ro
MĂRT U R I I DE EPOCĂ P RIVI N D AG RIC U LTU RA ŞI
SITUAŢIA ŢĂRAN U LU I IALO..M IŢEAN LA SFÎRŞ I T U L
SECOLU L U I A L XI X-LEA Ş I I NCEPUTU L VEACU LU I
NOSTRU
Stoica LASC U

Pagin i l e presei călărăşene incorporează - pe lîngă i nformaţii cu caracter general,

privind viaţa pol itică locală, aspecte culturale, ed i l i t are şi şti ri curente - şi mărturi i şi
comentari i privind agricultura, relaţi ile agrare, situaţia materială a ţărăni m i i , dezvol­
tarea culturilor cereal iere. Nu foarte abundent, acest gen de i nformaţii poate suscita
un real interes, in perspectiva timpului - dacă sint receptate mai ales ca expresi i ale
i nteresului manifest in epocă faţă de problematica in cauză, ca probe privind mod ul in
care aceasta este prezentă in mentalitatea fruntaşilo r opiniei pu blice locale.
Tn paginile i m portantu l u i ziar "ia/omiţeanu/", ştirile privi nd agricultura sint spo­
rad ice ; frecvent se pu blică preţu rile la cereale, precu m şi - u neori - tariful zi lelor de
m unci agricole. De pi ldă, cel votat de către Cons i l i u l j udeţean lalomiţa la 1 6 octom brie
1 892, "spre a servi pe anul vi i tor 1 893", este u rmătorul : Primăvara - 2 lei zi ua cu mii­
ni le; 4 lei ziua cu carul ; 12 lei hectarul pentru arat, semănat şi grăpat ; 1 O lei hectarul
"de n egru". Vara - 3 lei zi ua cu miini le ; 6 lei ziua cu carul ; 28 lei hectarul pentru sece­
rat şi cărat ; 1 0 lei hectarul "de ogor". Toamna - 1 2 lei hectarul pentru arat, semănat
şi grăpat ; 2 1ei ziua cu miin i le ; 4 lei zi ua cu carul ; 1 4 lei hectarul pentru culesul şi căratul
poru m bului ; 3 lei pentru transportul a 6 hectol i tri şi 79 l itri ("sau o chi lă" ) de prod ucte
pe d istanţa de 20 km. Pentru a real iza d i mensi unile acestor preţuri, utile sint şi ind icarea
preţurilor cu care se vindeau pe piaţa d i n Călăraşi ; astfel, in august 1 889, orzul se vin­
dea cu 26-29 lei chi la, mei ul cu 36 lei, secara cu 39-40 lei chila 2 ; in i unie 1 891 , cind,
in general, grîul era "cu o culoare fru muşică şi bun ca greutate", el s-a vind ut la o bor
cu 80- 84 lei chi la, iar o rzul cu 41 - 43 lei ch i la 3• Tn ceea ce priveşte preţul ani malelor,
in mai 1 890 el era u rmătorul la oborul de vite d i n lspas, lîngă Slobozia : vacile de cali­
tatea 1 - 1 60 - 1 80 lei perechea ; cal ittea a 1 1-a 1 40-1 60 lei perechea ; de cal i tatea a­
I I I-a - 1 00-1 30 lei perechea ; boi i se vindeau astfel : de cali tatea 1 - 300-350 lei pere­
chea ; de cal itatea a 1 1-a - 220-250 lei perechea ; de cal itatea a I I I-a - 1 70-200 lei pere­
chea 4 • in septem brie 1 891 , la oborul de vite d i n Călăraşi, care a d u rat de la 1 la 3
septembrie, cel mai mult au avut căutare boi i , vizind u-se cu 200- 300 lei, respectiv 320-
340 lei, şi 420 lei perechea ; vacile s-au vindut cu 1 40-240 lei perechea. Cai i au fost de
asemenea căutaţi, "însă cai de lux n u s-au văzut an ul acesta" - menţionează şti rea res­
pectivă 5, care precizează că s-au vind ut mai m ult cai i eft i n i , neînvăţaţi, de herghel ie -
respectiv cu 760- 840 lei perechea.
ln 1 888, in j udeţul lalom iţa (care avea o populaţie de 1 33.000 locuitori ) n u mărul
de vite cornute se ridica la 1 36.000 oi şi capre (acestea d i n u rmă erau in n u măr de
1 985 ) ; de asemenea, existau 39 de herghel i i cu aproape 40.000 capete cabaline 6• Tn ceea,
ce priveşte " maşinile şi i nstrumentele agricole" ele se ridicau, in 1 891 , la circa 1 9.000,

223
www.cimec.ro
marea maJOritatea constituind u-o plugurile - respectiv, 1 7.561 ; existau, de asemenea
202 batoze de treierat, 282 secerători mecanice, 1 73 semănători mecanice, 4 cositoare
mecanice, 70 trioare, 255 vintu rătoare, 479 grape şi 54 tăvăl ugi ; n u mărul agricultori lor
care posedau i nstrumentele de mai sus se rid ica la 1 6.314 7 •
Tn u lti m i i ani ai seco l u l u i trecut, problemele agricultur i i şi ale ţărăni m i i ialomiţene
au fost găzd uite, pe larg, in pagin i l e publ icaţiei ,.Gazeta ialomiţei". Majoritatea articolelor
erau semnate de redactorul ziaru l u i , cunoscutul publ icist cu vederi democratice Th. C.
Mănescu. Astfel, sub titlul O stare îngrijorătoare 8, el pledează pentru îmbunătăţirile eco­
nomice-ed i litare ce trebuie aduse j udeţului şi, in pri m u l rind, oraşului Călăraşi. Referin­
d u-se la necesitatea rid icăr i i nivelu l u i agricultur i i practicate aici, el scrie : ,.Judeţul lalomiţa
este cel mai mare j udeţ ca inti ndere, şi u n ul d i ntre cele mai prod uctive ale ţăr i i , in ce
priveşte agricultura (su bl . n. ). Dar dacă el are un pămînt fertil, mij loacele cu cari se cul­
tivă acest pămînt au rămas tot cele primitive". Ce propune ziaristul in cauză guvern u l u i
l i beral, in paginile oficios u l u i naţional-li beral călărăşean ? ,.Guvern ul ar face u n mare
bine judeţului şi oraş u l u i de reşed i nţă, dacă ar înfii nţa in apropierea de oraş o şcoală
de agricultură, putind să se folosească in acest scop de terenul comunei in inti ndere de
500 hectare, teren care e l i pit de o r;_aş şi dind com unei o despăgubire an uală ca arendă
pentru acest teren sau cumpărind u-1 . I n acelaşi t i m p, cum populaţia acestui judeţ s-a în m u l­
ţit considerabil de cind moşi i le statului s-au dat ţărani lor, guvern u l ar trebui să înfiin­
ţeze aici o şcoală de meserii, pentru a ind ruma o parte a populaţiei la ocu paţiuni i nd us­
triale ; cu deosebi re că acestei şcoli ar trebu i date o (astfel ) de organizare ca ea să n u
fie n u mai o şcoală teoretică, c u m e cea d i n Capitală, c i şi o uzi nă, unde elevi i s ă înveţe
a l ucra, şi la ieşi rea lor d i n şcoală să fie in stare a cond uce un atelier".
Acelaşi autor pledează pentru îmbunătăţi rea situaţiei materiale a ţărăn i m i i , in condi­
ţ i i le, însă, a menţi neri i mari i proprietăţi. Remed i u ! in lăturări i relelor sociale la sate este
văzut prin mai buna organizare a cond uceri i acestora, in cond iţi i le in care cons i l i ul comu­
nal este red us la o existenţă pur formală. ,.Să ne inch i p u i m , însă, că in locu l actualei
organizaţ i i com u nale ar fi un cons i l i u l compus d i n cîţiva săten i , învăţătorul sau învăţă­
tori i satelor, dacă sunt mai m ulţi, preoţi, un i ngi ner-agronom, un absolvent al şcol i i comer­
ciale şi un med ic al comunei, cind va putea să aibă med ic. Să ne inch i pu i m - conti n uă
Th. C. Mănescu in artico l u l Marea proprietate 9 că fiecare com ună, deocamdată comu­
-

nele stabi lite pe moşi i le statu l u i , ar avea un nu măr de citeva m i i de pogoane pămînt
cultivabil, care s-ar fixa prin lege, potrivit cu n u mărul locuitori lor, şi că acest pămînt
se cultivă in devăl măşie, sau împărţit, d upă cum se va găsi mai potrivit cu nevoile locale,
că recolta se ad ună şi se treieră cu instrumentele mecanice ale comunei, că locu itorii
macină pentru trebui nţele lor la moara com unei etc. şi că prisosul se vinde prin consi­
l i u l ad ministrativ al com unei ; că fiecare locuitor ar avea contul său cu rent la casa gene­
rală a comunei şi că totul s-ar cond uce d u pă sfătui rea şi cunoşti nţele acestui cons i l i u d i n
care n-ar l i psi oamen i i c u cunoştinţele speciale i n ale economiei agricole. Utopie ! vor
striga oameni i ,. practici ". Dar o utopie generoasă şi Înţeleaptă, vom răspunde. Ce utopie
mai patentă a fost alta - crede autorul - , decit răscu mpărarea clăcei şi dijmei ? Care
ţăran cerea această răscu m părare şi ce cond iţii sociale pregătise realizarea ei ? Şi cu toate
acestea ,.utopia" a fost real izată, deşi cred că ar fi fost mai bine să n u fie reali zată in
sensul in care s-a realizat". Tot in gazeta ami ntită este comentat favorabil proiectul Legi i
pentru înfiinţarea sind icatelor agricole, d i n 1 896, considerind u-se că .,Sindicatele agricole
ţărăneşti vor avea de asemenea să protejeze m unca ţărani lor şi să organizeze prod ucerea
colectivă a satelor, inzestrindu-le cu maşini şi i nstrumente perfecţionate, aj utind la imbu.
nătăţ i rea rasei vitelor, la vinderea prod uctelor, la ameliorarea seminţelor, la i ntrod ucerea
celor mai folositoare culturi etc. Si nd icatele agricole ţărăneşti, dacă vor fi bine organizate

224
www.cimec.ro
- se concl uzionează in artico l u l Sindicatele Agricole 10 , pot să fie sîmburele unor vi itoare
-

com u n e economice, d upă cum le prevăd economişti i cei mai com petenţi " .
În paginile aceleiaşi publicaţi'i călărăşene, este Tntreţin ută, in ani i '90, şi o susţin ută
campanie in favoarea satelor model. Este vorba de două astfel de localităţi, construite in
1 894 din i niţiativa guvern u l u i conservator, respectiv la Trămşani (situat la 2 km de
Călăraşi ) şi Cadâna (Model ) d i n comuna Tonea. Deşi substratul pol itician ist al d ezvălui­
rilor gazetei l i berale este văd it, totuşi el relevă situaţia precară a i niţiativei, "care ar fi
p utut să fie o idee bună, dacă cei cari s-au însărcinat s-o pună în apl icaţie n-ar fi dutat
să facă d i n ea un mijloc de cîştiguri i l icite" 11• fn ambele sate, cele cîte 200 de case se
prezi ntă in ruine, " mare parte d i n ele pust i i , fără ferestre şi fără uşi, adăpostu l cii n i lor
şi animalelor şi loc de cuiburi pentru păseri . Căci Ministerul Domenii lor, care a aruncat
aproape două sute de m i i de lei in aceste ruine, n-a avut nici măcar grija să pună pe
cineva să le apere de stricăciuni şi să le predea in stare bună locuitori lor". Potrivit preve­
d eri lor legale şi devizelor respective, costul de 856 lei al fiecărei case trebuia plătit d e
către ţărani î n 3 6 de a n i " la respectabi la s u mă de 1 668 lei, î n care i ntră şi procentele
pe acest t i m p. De acu m pînă in 36 de ani, cind expiră cea d i n u rmă rată a acestor
case, n u va mai rămînea n ici u rme de ele şi n umai datoria de plătit va aminti ţăranilo r,
d e două ori pe an, acest mare gheşeft j u n i mist" 12 • l n suita de articole pe această temă
este i nserat şi un raport al medicului plasei Borcea, ad resat med i cu l u i-pri mar al j udeţu l u i ,
p e marginea celor constatate i n "cătunul Satului Model, unde eram i nformat c ă s-ar fi
aflînd m ulţi bolnavi". Din cuprinsul acestui raport se confi rmă starea precară a locuin­
ţelor : "am constatat că mai ales în urma geruri lor din u rmă locu inţele construite acolo
de Stat şi desti nate, oarecum, a servi de model pentru casele ţărăneşti , se află intr-o
stare atit de mizerabi lă, din cauza viciilor de construcţie (su bl. n. ), incit ameni nţă viaţa
locuitori lor d upă ce le-a zd runcinat sănătatea. Mai toţi au fost sau sînt bolnavi şi chiar
cei sănătoşi, mai ales copi i i , au un aspect oachetic, sînt slabi şi gal beni la faţă ca sculaţi
d upă o boală grea şi l u ngă. O jale adîncă cuprinde şi pe omul cel mai deprins cu aspec­
tul mizeri i lor omeneşti la i ntrarea in aceste aşa-zise case model, ce nu se deosebesc de
pivniţi le igrasioase decît doar prin aceea că sînt ridicate deasupra solu l ui". Tn aceste
condiţi i , bol i le fac ravag i i , fami l i i întregi fiind ati nse de pal udism sau afecţi un i ale căi lor
respi ratori i : " Este necontestat că în asemenea împreju rări ajutorul medical este aproape
i luzoriu. Ce poate folosi un med icament cînd scindurile patului pe care zace bolnavul
sint m ucegăite d i n cauza igrasiei, cind apa ce se scurge de pe pereţi trebuie dată d i n
cînd i n cind afară d i n mijlocu l casei, unde s e ad ună formind baltă ? (. . . ). La constru i rea
acestor case n u s-a ţ i n ut seama nici de natura sol u l u i compus d i n pămînt negru, poros,
nici de cond iţi i le cli matorii ale localităţ i i foarte expusă vînturilo r puternice de la nord.
(. . . ) Cu a patra parte d i n ceea ce trebuie să plătească ţăran u l - se a rată in incheierea
raportului med i cal - pentru aceste case, i mposibil de locuit, el şi-ar fi p utut clădi o
casă de gard, bună, igienică, rezistind I ntemper i i lor, intr-un cuvint apropiat cond iţi i lo r
localităţi i . Pentru moment, locuitorii d i n Satul Model n u doreau dect s ă poată ajunge
pînă in pri măvară, pentru a-şi p utea face cel puţin bordee sch i m bind d estinaţia caselor
model, în g rajduri pentru vite" 13•
Interesantă apare, in ceea ce priveşte starea materială generală a ţăran u l u i ialomi­
ţean , în anul 1 892, - cu privire specială asu pra h ranei ce o consumă - , descrierea amă­
nunţită a h ranei sătea n u l u i Ion Stelian, d i n com u na Vizureşti, judeţul lalomiţa. Această
Lista de hrană a unui ţăran in deosebite le epoci ale anului este deosebit de i lustrativă ; " culeasă
d i n gura unui ţăran d i n centrul ţăr i i , lista este tipul general de hrană al ţăranului. Am
p utea chiar afirma că m ulţi ţărani n u au pe masa lor nici atit cit ne spune d. Stellan
Ion, care ne i storiceşte h rana sa de toate zi lele" 14,

225
www.cimec.ro
 Fami lia ţăran u l u i menţionat, care era in vîrstă de 62 de ani , se compunea d i n soţie
(50 ani ), 3 băieţi (virste de 28, 1 8, respectiv 1 2 ani ) şi o fată (1 3 ani ). Zilnic, masa
era l uată de două ori, cu excepţi a zi lelor de l ucru, in t i m pu l ver i i , cind se minca de
t rei ori.
lată, însă, din ce declara sătean u l ialomiţean că se compunea hrana sa : " Mai intot­
d eauna mămăl igă, rar de tot pii ne (azi mă), căci grîu l il vinde. Iarna face de 2 ori pe zi
mămăl igă, la prinz şi seara, punind la fiecare mămăligă cam două oca mălai , ad ică cam
patru oca mălai pe zi, pentru 6 persoane. Pe lîngă mămăligă mai mănîncă m u lte su bstanţe
al i mentare, care variază d u pă epoci le religioase ale anului şi d u pă anot i m puri şi an u m e :
1 . Tn dulcele toamnei sau al Sfintei Mării
Tae un pui sau o găină, d i n care face n umai ciorbă, foarte rar şi fri ptură. Din acea
găi nă mănîncă toţi. Pe lîngă cioarbă, mai pun pe masă legume i uţi : ceapă, ardei, usturoi
şi castraveţi , pe care le cumpără de la grădinari.
Seara mai n u schi m bă această hrană. Lapte nu mănîncă, căci vaca-i stearpă ; oi n-are,
prin u rmare nici brînză. Tn u nele zi le cînd găseşte t i m p, prinde peşte d i n riuleţul Colen­
t i na şi face ciorbă bogată in peşte, d u pă cit a putut prinde. Tn alte zile mănîncă cartofi
unşi (prăjiţi ) in grăsime de porc, pe care o păstrează de la porcul de Crăciun. Cartofii-i
cumpără de la zarzavagii.
Tn zi lele de post, mănîncă ceapă, varză, castraveţi ; anul acesta fasole rar, căci n u s-a
făcut. Mazăre şi bob niciodată ; l i nte uneori, rar, ardei u l şi usturo i u l n-ai totdeauna. Poame,
an ul acesta n-au avu t ; altă dată cumpărli mere ; au prune din grăd ină pe care de altfel le
consu mă mai mult verzi, pentru a acri ciorbe de verdeţu ri. An ul acesta a găsit ghebe
(ci u perci ), pe care le mănîncă ca ciorba cu borş.
2. in postul Crăciunului
Mănîncă varză acră şi fiartă în zeama ei cu ceapă, cam 1 /2 - 3/4 d i ntr-o varză pentru
toţi ; murături şi fasole ca 1 /2 - 3/4 d i n oca pentru toţi în 24 ore. Uneori dovleci copţi
sau fierţi.
3. in dulcele Crăciunului
Un porc de 40-50 oca pentru tot d u lcele ; mare parte însă d i n grăs i mea lui o păs­
trează pentru vară, cu care prăjeşte cartofi în genere. Carnea porcului o consumă mai
n u mai cu varză. Rar mănîncă păseri şi ouă in acest d u lce - laptele şi brinza l i psesc.
4. in săptămÎna brÎnzei
Ouă, lapte de putină şi brînză cum părate, carnea este oprită.
5. În postul Paştelui
Varză acră, crudă şi fiartă in zeama ei, murăt uri, fasole, urzici , ciorbă şi sleite,
ştevi e cu zeamă de varză sau cu borş. Poame conservate nu se pomenesc. Peşte n u mai
in Bunavestire şi Flori i .
6 . Tn dulcele Pastelui
Mănîncă ouă m u Îte şi peşte d i n riuleţul Colentina ; păsări nu taie, căci decese ; alteori
cumpără peşte, dar rar. Di ntre legume, acelea care le-au mai rămas d i n post. Tn zi lele d e
post a l e acestu i d u lce u rzici, susai şi legumele verzi.
7. In postul S-tului Petru
Şti r, lobodă, in ciorbă cu borş sau acrite cu oţet sau zarzăre, prune verzi . Hamei
pe care-I prepară ca pe u rzici . Adesea nu mănîncă decît ceapă cu oţet.
8. in dulcele S-tului Petru
Mănîncă m ulţi pui de găină, lapte, brînză, căci le fată vaca. Tn zi lele de post, verde­
ţurile t i m pu l ui : ceapă, usturoi, lăptuci etc. verzi, cu sare sau cu oţet.
9. În postul S-tei Mării
Zarzavat de la Sirbi : ceapă, usturoi , praz, ardei , fasole verde in păstăi d i n porum­
bul lor. Pătlăgele, vinete rar ; roşi i, mai niciodată ; m ulti castraveţi verzi cu sare. Bău-

226
www.cimec.ro
tura obişn u ită este apa in tot cursul an u l u i ; la sărbători beau vin la cîrci umă; cop i i încă
nici atunci".
Sugestiv este �i comentariul pe marginea acestei .,l iste", pe care il redăm, de ase­
menea, in intregi m e :
. , D i n cele expuse pînă aci s e vede că su bstanţele alimentare a l e acestei fam i l i i
i n timpul u n u i an, p e lîngă mămăl igă, afară d e 40-50 oca carn e de porc, citeva păsări,
citeva oca de pe�te �i mai multe ouă, puţi n lapte �i brînză, se red uc la fasole, puţină
însă, varză, ceapă, usturoi, castraveţi , ardei, şti r, lobodă, ştevie, u rzici, hamei, cartofi,
ghebe, dovleci. Cele mai multe d intre aceste legume le cumpără.
Regimul alimentar al acestei familii, in chip evident, este sărac in substanţe care dau
putere (su bl. n. ).
După socoteala şti i nţei , asemenea h rană nu ajunge indestul n ici chiar pentru pute­
rea necesară ca să reziste bol i lor, necum pentru o desfăşurare mare de forţă, ce trebuie
la l ucrul pămîntului. Ţăran ul o d uce tiriş-grăpiş cu o asemenea hrană, ad ică trăieşte rău,
munceşte puţin şi prost şi rezistă cu greu bolilor. Dacă (totuşi ) ţăran u l poate încă a vegeta,
la aceasta-1 ajută m u lţi mea sărbători lor, in care se odihneşte, cl i ma căld uroasă a veri i ,
aproape singurul t i m p i n care munceşte mai mult ş i repaosu l p e t i m p u l rece, cind s e
grămădesc toţi a i fami l i e i , b a ş i cu m ulte ani male de casă, intr-o odăiţă, in care d uhoarea
tuturor este fîntîna pri nci pală de căld u ră.
În ti mpurile reci, cu o h rană săracă în putere de a prod uce forţe şi căld ură, ţăran u l
n u poate s ă se gîndească dacă mai trebuie s ă l ucreze ceva.
Din acele timpuri reci ţăran ul trece în cele de mu nca serioasă fără putere şi pirl it
de fu mul ce-i încarcă atmosfera şi i nteriorul şi exteriorul casei l u i . În această stare, ce
gust şi îndemn la m u ncă mai poate avea ? StarEa ce se zice lene, este în adevăr un rău
obicei , dar ea mai poate fi efectul unei slăbici u n i organ ice, prin hrăn i re slabă şi prin alte
cauze de slăbi re.
În fine, ori de unde am privi activitatea ţăranului, o vom găsi că ea se intoarce intr-un
cerc vicios, din care face parte şi sărăcia regimului lui de hrană. Cît de departe este h rana
fam i l i ei lui Stel ian Ion de aceea ce s-a doved it că prod uce cel mai mare grad de putere.
Experienţa a doved it cum că h rana care a prod us cel mai mare grad de forţă in mu ncă
a fost :
Carne 600 de grame
Pîine 550 de grame
Cartofi 1 000 de grame
Bere 1 000 de grame
Este absurd a pretinde ca d. Stelian Ion să prod ucă forţă în m uncă cit au prod us
cei ce au mîncat zi lnic hrana de mai sus" 15 - o concluzionează, in chip înd reptăţit, comen­
tar i u l gazetei . , Viitorul" d i n an ul 1 892.
•
Marea răscoală a ţărani lor d i n 1 907 n u este pe larg reflectată in presa călărăşeană.
I n singurul comentar i u i nserat de către oficiosul conservator "Deşteptarea /alomiţei",
i ntitulat Răscoala ţăranilor 16, se arată că principala cauză a rid icăr i i la l u ptă a săteni lor
o constituie înăspri rea exploatări i arend e�eşti, .,d uşmănia" d i ntre trusturi le de arendare
repercutind u-se asupra situaţiei ţărani lor. " N u se aştepta ni meni ca o m işcare generală
a ţărani lor să izbucn ească deodată cu atîta fu rie, şi cu atîta disperare - se recunoaşte,
totuşi, în materialul ami ntit. - Se ştia că sunt nemulţu m i ri printre săteni , se ştia că aren­
daşi i şi proprietari i fo losind u-se de maşin i le agricole şi de pluguri le de fier şi cele cu aburi
preferă să cu ltive singuri moşi i le şi să nu mai dea din ele la ţărani, pentru nevoile aces­
tora, se ştia in fine că islazurile de păşune s-au strîmtat ; dar n u se credea încă că ţăranii
să fi ajuns la atÎta disperare incit ştiind că vor fi împuşcaţi să se ridice in masă (su bl. n . )
şi să atace pe arendaşi şi averi le acestora. Şi desigur că nici n u se prod ucea aceste răscoale

227
www.cimec.ro
 - încearcă gazeta conservatoare să aten ueze gravitatea cauzelor reale, atrăgind atenţia
doar asupra unor motivaţ i i colaterale, cu o tentă politicianistă văd ită - , dacă n u erau
instigatori, căci incepuse să se ia măsuri in favoarea ţăranilor, şi d u pă cîţiva ani, băncile
populare şi obştile săteşti a r fi adus o îmbunătăţire treptată in starea lor" . . .
fn toamna acel uiaşi an, opinia conservatorilor călărăşeni asu pra problemei agrare
este expusă in mai m ulte articole de presă, a căror concl uzie este categorică : " N u suntem
partiza n i i improprietări ri i, căci avem exem plu vi u înai ntea ochi lor, că nu ţărani i împropie­
tăriţi sunt cei care stau cel mai bine; d i n contra - îşi d ezvoltă logica proprie gazeta mari­
lor proprietari de pămînt - , legătura aceasta cu un pămînt care nu l e e suficient cu t i m­
pul, ii face să n u caute ai u rea mijloace de existenţă mai prod uctive şi mai pri ncioase. Robia
aceasta d e teren (ideal ul secular al ţăran ului de a fi proprietar pe pămîntul care-I m un­
cea. . . ; tenacitatea cu care mari i proprietari îşi apărau moşi ile n u era socotită " robie" . . .
- n.n. ) este i magi nea servaj u l u i degradator şi abrutizant, menit să stîrpească orice ener­
gie şi avint" 1;. ln cad rul aceluiaşi articol, i ntitulat Chestia agrară, se oferă şi "soluţi i le"
rezolvăr i i acesteia, desigur prin prisma apărări i i ntereselor mari lor proprietari, in pri mul
rind a proprietăţi lor acestora, problema agrară fiind văzută n u ca o g ravă chest i u n e
socială şi exclusiv p r i n necesitatea măriri prod uctivităţii : "Pentru c a ţăranul s ă prod ucă,
trebuie să aibă pămînt să muncească, şi acesta n u se poate dobindi decit pri ntr-o lege
care să oprească arendarea moş i i lor peste termenele azi in fii nţă, altor persoane decit
ţărani lor, iar pe cele particulare statului, care la rindul său să le sub-arendeze tot ţărani­
lor. Această arendare să se facă n u ţărani lor in obşte, ci fiecăruia in parte d u pă n u mărul
braţelor şi vitelor, proporţional cu trebuinţele sale (mai precis, cu al mijloacelor de
m u ncă, fiind favorizate, prin urmare, păturile ţărăneşti deja instărite - n.n. ), iar incăsarea
arendei , care să se fixeze deocamdată d u pă ulti mele contracte in vigoare, şi cu t i m p u l
s ă s e mărească d upă o progresie rezonabi lă, s ă se facă prin rec.eptori care s ă o incaseze
o d ată cu birurile celelalte" 18• Partea a doua a articol u l u i menţionat are d rept scop bla­
marea conduitei ţăranului, care - chi purile - n u ar fi in măsură să se gospodărească,
chiar atunci cind are mijloacele băneşti respective. "Plugarul rom ân chiar dacă are ce
m unci, chiar dacă in urma u n u i abundent şi excepţional de inbelşugat an agricol reuşeşte
să-şi plătească datorii le şi să-i mai rămii e ban i de prisos, este atit de dezordonat in chel­
tueli şi atit ii l i pseşte spiritul de econo mie, incit n u ştie să profite cum ar trebui de
binecuvintarea naturi i care cade peste el ia i ntervale aşa de l ungi. Pri m u l d uş man al banu­
lui ţăran u l u i este circiuma, acolo el îşi face ed ucaţia, acolo stă de vorbă, acolo se întîl­
neşte, acolo se tocmeşte" 19•
La rindul lor, l i bera l i i i alomiţeni îşi fac şi ei publ ice, spre sfîrşitul anului 1 907,
opţi unile in ceea ce priveşte problema agrară, mod u l de soluţionare a acesteia. " Dorim
să convingem pe ţărani că n u toate relele de care suferă le vi n de la proprietari sau
arendaşi ; că ei au n evoie ca să trăiască cu aceştia in bună înţelegere ; că este peste putinţă
a li se da tot ce cer (su bl. n . ) şi că e bine să-şi ad ucă aminte de cuvi ntele, pl i n e d e
înţelepci u n e : c i n e cere prea m u lt, riscă s ă n u capete n i m ic. Scopul nostru este s ă facem
ca proprietari i şi arendaşi i - îşi d uce gind ul pînă la capăt ed itori alul gazetei "Liberalul" - ,
care prin grad u l lor d e cultură, sînt in măsură d e a înţelege mai bine l ucruri le, s ă vadă
că refo rmele ce se propun, d acă ajută în cîtva pe ţărani, sunt şi în i nteresul lor ; că chiar
dacă l i se cer oarecari sacrifici i temporale, proprietatea nu se atinge intru nimic (subl. n. ) ;
că fără aceste reforme - avertizează oficiosu l călărăşean - , care tind să readucă l i n i ştea
în ţară, averi le n-ar mai avea nici o valoare, dacă ele ar fi . expuse, ca în orice moment,
să fie n i micite. Voi m să convi ngem pe mari i proprietari că dacă ar fi un act cri m i nal ca
să ridice cineva, in t i m p u l de faţă, pe ţărani contra propri etari lor, tot aşa este, cel puţin ,
o greşeală neiertată, c a d i nşi i s ă se agite contra ţărani lor. Scopul nostru - concl uzio­
n ează gazeta l i berală d i n călăraşi, in noiembrie 1 907 - este să facem depl i n ă l umină că

228
www.cimec.ro
d esfii nţarea mari i proprietăţi prin aceste reforme este o gogoriţă bună de s periat cop i i ,
i ar n u p e oameni i cu judecată': 2 0 l in işti n d u-se, astfel, temeri le marilor proprietari. T n
cuprinsul oficiosului l i beral călărăşean sint inserate n u meroase articole c e pledează pentru
îmbunătăţi rea cond iţiei social-economice a ţărăn i m i i , spre a nu se "ajunge la l u pte d e
clasă" 21• Interesant este cuprinsul articolului intitulat i n cestiunea reformelor 12, d i n care
redăm citeva fragmente relevante pentru mod u l in care era abordată soluţionarea proble­
mei agrare, i nclusiv pri n recunoaşterea s ituaţiei grele in care aju nsese ţăranul român.
" Revoltele din pri măvară ne-au deşteptat och i i la toţi şi ne-au făcut să vedem că marea
majoritate a populaţiei noastre - ţărăni mea - stă rău. Cind această majoritate este
covîrşitoare n umericeşte şi cind pe spinarea ei trăim cu toţii (su bl. n. ), trebuie să ne gin­
d i m şi mai m ult la vi itorul nostru şi la aşezămintul i nstituţi u n i lor ţări i , care au fost aproape
răstu rnate de groasnicul uragan ce a bintuit. Pînă astăzi pentru această pătură nu s-a făcut
aproape nimic - se recunoaşte de către l i beral i i ialomiţeni (subl. n. ). Crim peiele de
reforme sau micile uşurări in dări, n u puteau să le ad ucă şi n u le-au ad us nici o schi m­
bare. Ei au stat în întuneric, au fost exploataţi , neingrijiţi şi neapăraţi de ni men i , şi
rezultatul a fost că ţărăni mea noastră a degenerat şi fiziceşte şi moral iceşte". Evident, în
vizi unea oficiosului l i beral din Călăraşi, singurul partid care s-a aplecat asupra sol uţionări i
în folosul săteni lor a chestiuni i agrare a fost Partidul Naţional-Li beral, deşi reprezentantul
acestuia a mărturisit in Parlament "că toţi suntem vinovaţi de această stare de l ucruri
şi că acu m c timpul ca să se facă ceva în mod real şi trai nic pentru săteni". Arătind u-se
că " Reformele trebuiesc făcute dacă voi m ca tragedi a d i n pri măvară să n u se repete
şi încă in mai mare", gazeta călărăşeană arată : " Pînă acu m, g reşeala cea mai mare a fost
- şi de aceea poate nu s-a făcut ni mic - că nu s-a îm brăţişat in intregi me cestiunea ţără­
nească. N u s-a cercetat să se vadă de ce rele suferă ţărănimea pentru ca să se schi m be
şi starea de l ucruri, remed i i nd u-se răul (în real i tate, partid ul clasei muncitoare, alte forţe
d emocratice, precu m " Partida ţărănească" cond usă de C. Dobrescu-Argeş, in u ltim u l
deceni u al veacului trecut, au supus unei analize serioase problema agrară - n . n . ), e i
s-au m ulţumit la o examinare superficială a chesti unei şi-au dat reforme ş i legi u ni late­
rale şi provizori i. Trebuie să se vadă că ţărănimea are nevoie de cultură, de pămînt, să
fie învăţată cum să cultive pămîntul, să-i dea justiţie, administraţie, şi să se facă legile
necesare pentru îmbunătăţirea stării ei economice in general (subl. n . ). Toate acestea n u se
(pot ) l ua decit pri ntr-un com plex de legi s i m u ltanee care să cupri ndă şi să rezolve intreaga
chestiune '=el puţin in faza cum se prezi ntă în epoca cind s-au elaborat leg i le necesare" 23•
Tot în corpul "Libera/ului" călărăşean sînt inserate alte articole, de asemenea i ntere­
sante, asupra chesti u n i i agrare. Două d i ntre acestea u sint semnate de C. Ciochi nă. Pri­
m u l , i ntitulat Anul 1907, constituie o demascare a situaţiei grele a ţărani lor in condi­
ţiile în care, în anul precedent, se sărbătorise, cu mare fast, 40 de ani de la veni rea in
ţară a regelui Carol 1 . "Acest an veni pe lume d u pă altul d e belşug cum, de m ult, n u
s-a pomenit i n ţară ; d u pă un a n î n care, c u m ultă pompă şi c u un l ux foarte costisitor,
se împăunase pe deal ul Fi laretului, in faţa ţăr! i şi a streinătăţ i i , progresele uriaşe ce a m
făcut, n umai în ulti m i i 40 de a n i , î n diversele ramuri ale activităţ i i noastre. Ţărani
l uaţi pe ales, şi îmbrăcaţi in hai ne de sărbătoare, fură ad uşi, d i n toate părţile ţări i ,
p e contul statului ş i a l autorităţi lor, pe d e o parte spre a fi văzuţi ş i ad m i raţi de vizi­
tatori i expoziţiei, iar pe de alta ca ei înşişi, cu och i i holbaţi, să se m i n uneze de atitea
ş'atitea fru museţi, de care nici prin basme n u l i se povestise. Trei l u n i aproape, in
surle şi fanfare, cu tot fel u l de comed i i , s-a sărbătorit bogăţi a şi ferici rea în care înoată
ţara românească. Celor ce aveau datoria n u le permitea timpul ca să se mal uite în
lături să vadă real itatea. Dacă ici colea, cîte� u n u l, altul avea curagi ul s-o descrie, era l uat
d rept un descreierat, ce vorbeşte aiu rea.

ll9
www.cimec.ro
 Dar, d u pă bine, rău.
An u l 1 907 venea pe tăcute, dar hotărît, să deschidă och i i şi orbitor ca să vadă
adevărul.
Sguduitura teribi lă, mai violentă şi mai ucigătoare decit aceea a u n u i vulcan, cu
care acest an îşi făcu apariţia, s i l i pe cei de sus ca, in l u mina i ncend i i lor ce devorau
averi le lor, să vadă, cu groază,"di de acele bogăţ i i şi ferici ri, atit de m ult trimbiţate, n u
se împărtăşeau decit e i (. . . ) 26•
Intr-un alt articol, i ntitulat Prosperitatea ţăranilor 2 7 , autorul menţionat mai sus
relevă progresele făcute in u ltimele patru deceni i in ceea ce priveşte s ituaţia economică­
culturală a ţărăn i mi i : " Fără îndoială că astăzi avem mai m uiţi ţărani cu şti i nţă de carte ;
că portul, gusturi le, mod u l lor de trai şi chiar de judecată s-au sch i m bat ; că cultura pămîn­
tului se face cu oarecare sistemă şi că locui nţele ce se construiesc azi sunt şi mai prezen­
tabile şi mai higi enice" Tn acelaşi ti mp, însă, autorul atrage atenţia asu pra realei stări
de inapoiere a vieţ i i ţărăneşti, confruntată cu neajunsuri mai mari decit in u rmă cu decen i i :
" Dacă însă exam i năm l ucuri le mai aproape vedem că in această luptă înverşunată, ce toată
omeni rea, d uce pentru ameliorarea stării de miine, nu s-a păstrat o măs u ră g radată,
intre d i feritele clase soLi ale. Că astăzi deosebirea intre aceste clase e enorm de distantată '
in comparaţie cu cea de acum un sfert de veac (su bl. n. ), Că dacă clasele de jos fac un
pas inai nte, apoi cei de sus, in acelaşi ti mp, fac cel puţin zece ( . . . ). Este dar i m perios
necesar - se concl uzionează - ca guvern ul, care are datoria să supravegheze la menţi­
nerea ech i l i bru l u i intre d i feriţ i i membri ce com p u n statul, să i ntervi nă in favoarea acelora
care pot fi specu laţi de cei lalţi, ajutindu-i ca să-şi înd u lcească tra i u l " 28•
in acelaşi context, al căi lor privind rid icarea culturală şi materială a ţărăn i m i i , se
inscri e un alt articol apărut in presa călărăşeană, respectiv in anul 1 91 5, i ntitu lat Sufragiul
universal la noi. Autorul, Zaharia Vas i l e Bârlan, ad resează un apel ţărăn i m i i i alomlţene,
indemnind-o la organi zare (semnatarul artico l u l u i era student in d rept şi litere ) şi perse­
verenţă : "săteni , trebuie să ştiţi că această reformă n u se capătă prin m i lă, ci se ciştigă
prin luptă, că ridicarea milioanelor de robi şi neoiobagi nu se poate face de sus in jos,
ci de jos in sus (subl. n. ). Trebuie, deci, ca, ad unaţi in jurul clubu r i lor şi caselor de ceti re,
să faceţi in aşa fel ca să avem o reformă com pletă. Trebuie să vă pregătiţi sufletele şi
minţile pentru această măreaţă reformă, să nu staţi pasivi să vă apuce ceasul cel mare
nepregătiţi. Staţi gata de l u ptă spre a cîştiga votul obştesc, care va fi pentru voi , m u nci­
tor i i săteni, şi pentru cei de la oraşe, izvorul dătător de vi aţă - h i perbo l i za cntuziastu l
student - , de bunăstare economică, de l u m i nă. Pregătiţi-vă !" 2 9 •
In 1 908, potrivit d atelor publ icate in toamna acestu i an, situaţia suprafeţelor culti­
vate era u rmătoarea 30 in judeţul l alomiţa : griu - 1 70.000 ha (locu l 2 in rind u rile judeţelor
ţări i, d u pă Dolj, care avea insăminţată o suprafaţă de 1 82.000 ha ; pe locu l 3 venea j udeţul
Teleorman, cu 1 60.000 ha) ; secară - 1 3.000 ha (locul 3, d u pă judeţele Tu lcea (33.000 ha)
şi Covurl u i (23.500 ha) ; orez şi orzoaică - 46.300 ha (locul 4, d u pă j udeţele Cons­
tanţa, care avea insăminţată o s u prafaţă de 1 53.600 ha, Tu lcea (66.000 ha) şi Brăila
(58.400 ha ) ; ovăz - 40.600 ha (locul 2, d u pă judeţul Constanţa, care avea insăminţată o
suprafaţă d e 1 07.000 ha ) ; porumb - 1 05.500 (locul 3, d u pă judeţele Dolj, care avea o
s u prafaţă de 1 76.600 ha, şi Teleorman (1 28.000 ha ) ; mei - 1 6.300 ha (locul 1 pe ţară ;
u rmau judeţele Constanţa, cu 1 3.000 ha, şi I lfov, cu 6.000 ha ) ; rapiţă - 5.200 ha (locul
1 pe ţară ; u rmau judeţele Constanţa, cu 2.400 ha, şi I lfov, cu 900 ha ) ; in - 5.400 ha
(locul 1 pe ţară ; u rmau judeţele Constanţa, cu 3.100 ha, Tulcea - cu 2.500 ha, Teleor­
man - cu 1 .900 ha ) ; cinepă - doar 34 ha (u n u l d i ntre ulti mele locuri d i n ţară, care avea
o întindere de 4.600 ha ) ; fasole - 1 8.000 ha (locu l 1 d i n ţară, ocupind jumătate d i n su pra­
faţa naţională ; u rmau judeţele I lfov - cu 5.600 ha, Constanţa - cu 4.200, şi Tu lcea - cu
1 .700 ha ) ; mazăre - 2.500 ha (locu 1 2 in ţară, d upă I lfov, care avea o suprafaţă de 3. 900 ha).

230
www.cimec.ro
 j udeţul lalomiţa ocu pa, prin urmare, locuri de frunte in suprafa�a agricolă a ţări i .
I n a n u l 1 91 5, deşi suprafaţa destinată grîului era red usă cu ci rca 23.000 ha (datorită
mari lor i n u ndaţ i i d i n acel an ), totuşi ea se rid ica la 1 60.000 h a ; canti tatea prod usă, res­
pectiv 3,5 m i l ioane kg (26.500 vagoane ) situa judeţul pe pri m u l loc in ţară ; cantitatea,
care era socotită ,.mulţum itoare", era, in medie la ha, de 1 640 kg, respectiv - 21 h l 31•
Potrivit aceloraşi surse, i ată care era situaţia suprafeţelor in anul 1 91 5 (in judeţul lalomiţa ;
d i n totala inti ndere de 720.000 ha, cerealele, legumi noasele şi plantele tehnice insumau
407.000 h a ; restul era repartizat astfel : 1 80.000 ha - bălţi şi locuri i n undabi l e ; 50.000 ha
păd uri şi plantaţi i ; 23.000 islazuri com unale ; 60.000 ha - vetre de sat, riu ri, lacuri, zăvoaie,
d ru m u ri ) :
Cultura agricolă Marii proprietari Micii proprietari Total
(ha ) (ha ) (ha ) (ha )

Griu 82.088 78.486 1 60.574

Secară 428 8.521 8.949
Orz, orzoaică 6.909 25.433 32.342
Poru m b 1 7.202 88.806 1 06.008
Ovăz 1 8.633 1 7.670 36.303
Mei 3.227 12.457 1 5.684
Rapiţă 1 2.848 4.462 1 7.310
In 1 .681 3 1 .684
Cinepă 1 1
Floarea soarel u i 12 12
Mazăre 287 15 302
Li nte 9 9
Bob 5 5
Cartofi 46 52 98
Sfeclă de zahăr 4
Tutun 1 .490 1 .490
Varză 6 1 59 1 65
Ceapă 6 1 00 1 06
Pepeni gal beni şi verzi 323 323
Rădăcini de n utreţ 9 9
Lucernă şi trifoi 1 .088 1 . 967 3.055
Alte fineţe artificiale 1 .864 6.1 55 8.01 9
Fineţe natu rale 2.579 320 2.899
- - ---- --�- - -- ----

Tota 1 1 51 .1 37 256.1 03 407.240

Din 1 51 .1 37 ha aparţi nînd mari i propri etăţi, 84.340 ha era pămînt l uat in arend ă
cu ban i , iar restul de 66.797 ha era lucrat de proprietari ; d i n cele 256. 1 03 ha aparţi nînd
micilor proprietari , 1 1 5.877 ha erau l ucrate de către aceştia, 1 07.576 era pămînt l uat in
arendă cu bani , iar 32.650 era pămînt in d ij mă.
Existau, de asemenea, oarecari s u prafeţe plantate cu vi i ; respectiv - vi i pe rod
româneşti 1 32 ha (20 ha aparţi nînd mari lor propri etari ), v i i pe rod americane 99 ha
(95 aparţi nînd marilor proprietari ), vi i care n u dau rod , româneşti 1 2 ha (3 aparţinînd
mari lor propri etari ) şi vi i care nu dau rod , americane 85 ha (77 ha aparţinînd mari lor
proprietari ). Cit priveşte sămănături le in rind uri d u ble, şi acestea erau sporad ice ; res-

231
www.cimec.ro
pectiv - 1 3 ha de fasole intre porum b (mici i proprietari ), 1 ha cartofi printre porumb
(mari i proprietari ), şi 421 ha dovleci intre porumb (doar 2 aparţinînd mari lor proprie­
tari ).
"Datele de mai sus - relevă comentari ul Gazetei la/omite/ . d i n 1 91 5 - vorbesc s i n­
g u re, d emonstrind că j udeţul lalomiţa d i n punct d e vedere agr icol alcătuieşte pentru ţara
noastră un mare i svor de aur, şi că cerealele recoltate in el pot preţui in m u lte momente
m u lt mai m ult decit aurul care n i se oferă, intrucit valoarea auru l u i in aceste ti mpuri
economice excepţionale se fixează de g riu, iar n u valoarea grîul u i de aur, cum se întîmplă
d e obicei in t i mpurile normale" 82,
Pe terhori ul judeţului fiinţau, intre mari le proprietăţi agricole, şi mai m u lte unităţi
in care se practica o agricultură avansată ; cunoscută era, in acest sens, Ferma Mărculeşti -
proprietatea fraţ i lo r Du mitru şi Nae Seceleanu, cumpărată la inceputul secolu l u i de la V.
Stănculean u ; "nc i i proprietari au făcut in scurtă vreme mari l ucrări de cultură, cheltu ind
sume însemnate de bani , aşa că astăzi partea de lîngă riu a moşiei (riul l alomiţa - n.n. )
este transformc,tă intr-o fermă unde se prod uc n u n umai tot fel u l de fructe şi legume,
d ar şi alte l ucruri care aparţin de ram u ra i nd ustriei" 33• Dintr-o descriere d i n anul 1 91 2,
conţinută intr-o , scrisoare particulară a domnişoarei Constanţa Bucşan", rezultă d i n ce
se compu nea "acea frumoasă perlă a j udeţul u i nostru". După traversarea riului lalomiţa,
pe un pod de vase, la marginea com unei Bucu, d ru m u l şerpuieşte in păd u rea Mărculeşti ,
la marginea căreia s e inti nd construcţ i i le şi acareturile fermei. Este vorba d e o clăd i re
de două etaje ce domină un parc de 76 ha, "tăiat de mai m u lte alee şi canale. Caişi. meri,
peri , p iersici, in fine tot felul de arbori fructiferi se găsesc aci, plantaţi la d i stanţa de
4-6 m unul d e altul şi îngrijiţi cu multă măiestrie. Printre ei, pe brazdele reguiate. se
înalţă sfioase căpşunele altoite, rugi d e smeu ră parfumată, fineaţă artificială sa•1 arbuşt
de coacăze sau agrişe. in fund e via de 50 ha, d i ntre care n umai 2 părţi e pe rou. Viţeie
sunt rid icate pe s pal ieuri. Aproape de capul viei e stupina. M i i de al bine foiesc in cei
200 de stupi, in formă de căsuţe d i n cele mai practice şi mai modeste (. . . ). Tntorcin­
d u-se de la stupină, d u pă ce am văzut tot parcul, am vizitat fabrica de ţiglă şi de cără­
m i dă, ce m i-a plăcut cu deosebire. Principalu l şi cel mai fru mos era argila presată ca o
pastă (cu ajutorul motorului şi maşini i de presat - n.n. ). in forma unei prisme d repte
şi pe care o sîrmă o tăia cu iuţeală, dindu-i forma cărămizi i. Cu vagonetele era apoi d usă
la uscătorie, unde sta 2-3 zile pînă cind se usca. Tn u rmă, era aşezată in cuptoare şi arsă.
Asemenea şi ţigla. Tn i nterval de 24 ore se prod ucea 1 8.000 bucăţ i . fn urmă - continuă
scrisoarea - am vizi tat turbi na cu aj utorul căreia se extrage d i n lalomiţa apa necesară
la irlgarea parcului şi a 1.000 pogoane pămînt arabil (su bl. n. )." Tn afara acestor com po­
nente, ferma mai era înzestrată şi cu o ţesătorie d e covoare "splendide" şi cu un atelier
"de tras borangic" ; de asemenea, era in curs de i nstalare, intr-un ed ificiu cu două etaje,
o ţesătorie sistematică de mătăsuri, cu maşini ad use d i n străi nătate 3�.
Tot in zona Mărculeşti se aflau şi i nstalaţi ile Fermei Albion, n u mită de localnici " La
"
Englezi ; situată la 1 km de gara Mărculeşti, ferma a fost construită pe terenul statului de
la Jegăl ia, in vi rtutea u n u i contract intre fi rma engleză "The Merchants l nves·, ors Ltd.'
şi Ministeru l Agriculturii şi Domeniilor, contract incheiat in anu l 1 906. (Conţinutu 1 contrc:c­
tului - pentru care fusese votată ş i o l ege s pecială in acest sens - prevedea incu rajarea
exportul u i de vite, prin i ntermed i u l amintitei societăţi, obl igaţia d i n partea acesteia de a
constru i u n abator pentru export la Constanţa ş.a.) La Jegăl ia, societăţi i i s-au acordat
3.000 ha teren, pe termen de 25 de ani, cu arendă an uală de 1 5 lei la ha, şi cu obligaţia de
către aceasta de a creşte vite de reprod ucţie care să fie date statul u i pe "preţu ri anume
conven ite ş i vite de măcelărie pentru export" 35• Cond usă de Eduard G rant, "vechi agro­
nom bine cunoscut in l umea marilor agricultori d i n ţară", ferma n u va izbuti să facă export
d e carne, profilind u-se doar pe creşterea ani malelor de rasă pentru reprod ucţ i e ; in 1 91 0,

232
www.cimec.ro
ea avea 42 vac i , 30 viţei, 1 2 tau ri, 200 oi şi 300 porci. in decemb rie acest an, senatorul
l i beral de Călăraşl C. Cioch i nă dezvoltă o amplă i nterpelare in Parlament, cerind mări r ea
preţul u i de arendăşie, in cond iţi ile in care p revederile contractul u i d i n 1 906 n u sint res­
pectate 26• in ceea ce priveşte p resa conservatoare călărăşeană, aceasta are n umai c uvinte
de laudă pentru societatea engleză, arătînd că "Ar fi de dorit să avem in ţară m ulte i nsta­
laţi i agricole ca cea de l a Mărculeşti " 37• Î n argumentaţia sa, ziaristu l Th. C. Mănescu - men­
ţionat, deja, l a inceputu l acestu i articol - relevă că " N u se poate pretinde societăţi i
să c rească şi să întreţie pe cele trei m i i de hectare toate vitele cîte este obligată să
exporte anual, şi aceasta fiind de necontestat, iarăşi n u se poate p retinde soci etăţi i
să plătească a renda de 1 5 lei la hectar, să închidă u n insem nat capital în construcţi i şi în
vite, toate acestea n umai pentru a ne face nouă servici i. Aceasta nu se poate pretinde
n i mănui. Trebu ie dar să recunoaştem că şi societatea u rmăreşte foloase din această intre­
prindere, care fără îndoială este menită a încu raja şi să indrumeze pe căi bune c reşterea
vitelor mari şi mici. Dacă astăzi nu se poate face export de vite, i nstalaţia societăţi i engleze
nu este mai puţin folositoare din pu nctul de vedere al îmbunătăţiri i vitelor şi al selecţiu nei
lor - se arată, in conti nuare, in articol u l i ntitulat "La Englezi " . Mari i ş i mici i noştri agri­
cultori se pot folosi de dînsa vizitînd-o şi pot să-şi procure de la societate vite de repro­
ducţie alese" 39•
in pagini le "Deşteptării ia/omiţei" sînt popularizate, de asemenea, rezultatele vînzări i
in comun a cerealelor, respectiv prin i ntermed i u l obştilor, "societăţi de m uncitori agricoli
pentru arendare de moşi i " ; sint exemplificate, în acest sens, activităţile obşt i lor din comu­
nele Cuza Vodă (4.000 pogoane ), Manasia (2.500 pogoz ne, ) Eliza-Stceneşti (600 pogoane ),
Făcăieni (600 pogoane), gazeta arătînd u-se încred i nţată că dezvoltarea, în contin uare, a
vînzări lor cerealelor in com u n , va fi benefică pentru săten i , aceştia putind "nădăjd u i
c ă vor găsi î n ele un ajutor şi o în lesni re mai m u lt pentru desfacerea cu preţ a prod u­
selor m unci i lor" 37• Aceleaşi avantaje le relevă şi i nstitutorul călărăşean M. 1. Muşetescu
în articolul Mişcarea cooperatică la sate : "Pe lîngă bănci le populare s-au înfiinţat asociaţi i
pentru vînzarea în com u n a prod uctelor, ca ţărani i să n u-şi mai vinză prod uctele i ndivi­
d ual prin misiţi, la s peculanţi, ci să le vinză d i rect la casele mari exportatoare. Cu chi­
pul acesta ţărani i realizează benefici i mari şi dacă faptul se va general iza in întreaga ţară,
i ată-ne atu nci scăpaţi de o mulţime de streini, care trăiesc azi ciupind d i n m unca ţăra­
n u l u i . Dacă vom face socotel i amăn unţite vom vedea că in fiecare an ţăran ul nostru este
tri butar acestor misiţi şi speculanţi, cu cîteva zeci de m i l ioane de lei, dacă nu chiar sute
(de m i l ioane ). Dar pentru ca l ucruri le să ajungă in stad i u l acesta - adaugă i n i mosul învă­
ţător - , trebuiesc oameni de i n i mă şi convinşi la sate, care să i m p u lsioneze ţărăni mea,
fii ndcă ţăranul de la sine n u poate face n i m ic, căci el e dezorientat in acest domen i u.
Un exemplu îmbucurător il avem anul acesta (1 91 1 - n.n. ) in imprejurimi le oraşului
Călăraşi, unde s-au asociat mai multe comune sub îndemnul d-lui Titu Stănescu, contro­
lor la Bănci le Populare, şi fac vînzarea cerealelor in com u n . Speculanţi i au pus botul pe
labe. in şlepul care s-a d us in portul Călăraşi , in acest scop, ţărani i ad uc zi lnic, sute de
chi le" 4 0•
in anii pri m u l u i război mondial, în perioada neutral ităţ i i , chesti u n i le agrare transpar
mai puţin in paginile presei călărăşene - preocu pată, in pri m u l rînd , de probleme ed i l i tare
şi, mai ales, de promovarea în rindurile opiniei publ ice ialomiţene a ideal u l u i înfăptuirii
statului naţional unitar român ; desigur, conservatori i local nici se vor rid ica im potriva
proectului l i beral de expropiere a mari lor moşii, pe motivul că ţărăni mea are nevoi e d e
"
" pămînt de m uncă 4 1 , n u de propri etate c a atare, e i "dorind îmbunătăţi rea si tuaţiei
materiale a ţărani lor pe cale ci nstită şi demnă (Sic ! ), i ar n u prin exped i ente făţarnice
ca l i beral i i " 42•
21 .06.88

233
www.cimec.ro
 NOTE
1 " lalomiţean u l " , V, n r. 47, 29 noiembrie
1 892, p. 3 .
2 Ibidem, 11. n r . 3 3 , 2 0 august 1 889, p . 3 .
3 Ibidem, I V , n r. 24, 30 i unie 1 891 , p . 3 .
4 Ibidem, I I I , n r . 1 9, 1 3 m a i 1 890, p . 2.
5 Ibidem, IV, nr. 34, 8 septembrie 1 891 , p. 2.
6 Ibidem, 1 1 , n r. 3 3 , 30 august 1 889, p. 3.
7 Ibidem, IV, nr. 34, 8 septem brie 1 891 , p. 3.
8 "Gazeta l alom iţei " , 1, nr. 27, 1 1 feb ruarie,
p. 1 .
9 Ibidem, 1 , nr. 30, 3 mart i e 1 896, p . 1 .
1 O Ibidem, 1 , n r 28, 1 8 februarie 1 896, p . 2.
1 1 Ibidem, 1, nr. 5, 20 august 1 895, p . 3 .
1 2 Ibidem, 1 , n r. 1 1 , 1 6 octc m brie 1 895, p. 1 .
1 3 Ibidem, 1 , nr. 25, 28 i anuarie 1 896, p. 1 .
1 4 "Vi i toru l " , 1 , n r. 8, 23 iznuarie 1 892, p. 3 .
1 5 Ibidem.
"
1 6 " Deşteptarea lalom iţei , VIII, nr. 1 2, 1 5
mart ie 1 907, p . 3 .
1 7 Ibidem, VIII, n r. 33, 23 septembrie 1 907, p. 1 .
1 8 Ibidem.
1 9 Ibidem, VII I . n r. 34, 30 septembrie 1 907, p. 1 .
"
20 " Liber<: l ul , l , n r. 1 , 29 noiembrie 1 907, p . 1 .
21 Ibidem, 1 , nr. 2, 6 deCE m b r i e H07, p . 1 .
22 Ibidem, 1 , n r. 3 , 1 3 decem brie 1 907, p . 1 .
23 Ibidem.
24 Ibidem, p. 2; I b i dem , 1, n r. 4, 20 dece m b r i e
1 907, p. 1 ; Ibidem, 1, nr. 6, 10 i anuarie
1 908, p. 1 ; Ibidem, 1, n r. 8, 24 ianuarie 1 908,
p. 1 ; Ibidem, 1, nr. 1 2, 21 februarie 1 908, p.
1 ; ş.a.
25 Ibidem , 1 , n r. 5, 3 i anuarie 1 908, p. 1 .
26 Ibidem.
27 Ibidem, 1, nr. 6, 10 i anuarie 1 908, p. 1 .
28 Ibidem.
29 "Gazeta lalc m i t e i " , 1
. 1 0, 2 august
191 5, p. 2.
30 " Liberalul ' , 1, n r. 32, 9 octc m brie 1 908, p. 3 .
31 "Gazeta l a le miţei ", I X , n r. 1 2, 1 6 august
1 91 5 , p. 2.
32 Ibidem.
33 " Deşteptarea lalcm iţei " , X I I I , n r. 21 , 30
septembrie 1 S1 2, p. 3 .
34 Ibidem.
35 Ibidem, X. nr. 5, 7 mai H09, p. 2.
26 " Li bera l u l " , I I I , nr. 1 01 , 1 6 ianuarie 1 91 1 ,
pp. 1 - 5.
37 " Deşte� tzrea lalc miţ€ i " , IY, r.r . 7, 21 mai
1 509, p. 2.
38 Ibidem.
39 Ibidem. X I I , nr. 1 7, 24 i u l i e 1 91 1 , p. 1 .
4 0 Ibidem, X I I , n r . 1 9, 7 a � u � t 1 � 1 1 , F 2.
41 Ibidem, XIV, nr. 20, 21 nc i e m b r i e 1 9 1 3 , p. 1 .
42. Ibidem, XIV, n r . 1 7, 3 1 octombrie 1 9 1 3 , p . 1 .

TEMOIGNAGES D ' E POQUE CONCERNANT L'AGRICULTURE E T LA SITUATION D U PAYSAN DE IALOM ITZA

A LA FIN DU XIX-e S IE CLE ET LE DEBUT DE NOTRE S IE CLE.
(Resume)
S 'appuyant sur les articles parus dans la presse de Călăraşi, l ' auteur apporte dans le circuit historio­
graphique des elements d'epoque circonscrits au probleme ennonci. par le titre. En gi.neral, les pages
de la presse de Călăraşi n'abonde point en in(ormations et nouvelles concernant / ' etar de l'agriculture et
du paysan de lalomitza. Les in(ormations concernent, annuellement, / ' etendue des superficies cultivees, les
productions obtenues et le prix des cereales. On retrouve egalement des commentaires sur l ' etat materiei
et moral du paysan, plaidant pour l'initiation des actions de la port de I 'Etat , en (aveur de l 'amelioration
de ce/le-ci. Apres la rl:volte de 1 907, les gazettes des partis conservateur et, respectivement, liberal vont se
preoccuper de plus du problemes paysan, o((rant des solutions qui envisageaient le maintien de la grande
propriete. D'autres donnees confirment, egalement, la place d ' elite du departement (Les 1-3 places ) en
ce qui concerne 1 ' etendue des principales cultures cerealieres.

234
www.cimec.ro
 ACTIVITATEA ORGAN I ZAŢI I LOR D I N CĂLĂ RAŞI
ALE PARTI D E Lq R POLITI C E (PÎNĂ LA P RI M U L
RAZBOI M O N D IAL)
Stoica LASC U

Asemenea altor regi u n i d i n ţară, şi în judeţu l Călăraşi s-a deru lat de-a l ungul etape­
lor istorice (respectiv, ale perioadelor modernă şi contemporană ) o i ntensă şi activă viaţă
social-econom ică, politică şi cultu rală, în reiterarea căreia întrezări m şi n umeroase n uanţe
locale, demne de evidenţiat. Cercetarea istorică regională, respectiv a areal ului Bărăga­
n ul u i ialomiţean, vine să arate, în l u mina mărturi i lor de epocă, m ultitud inea manifestări lor
naţionale, larg receptate la scară locală (judeţeană ), avînd aceleaşi caracteristici şi domi­
nante evidenţiate in l ucrări le de si nteză privind istoria naţională a ţări i. ln rînd urile de
faţă ne propunem restrîngerea ariei i nvestigaţionale doar la manifestări le vieţi i publ ice
călărăşene, aşa cum sunt ele surpri nse prin i ntermed i u l u n u i izvor contemporan des folo­
sit în cercetarea istorică - presa ; o facem exclusiv prin i ntermed i u l acesteia, cu atît
mai mult cu cît valoroasele sinteze monografice apărute în 1 979 şi in 1 982 1 se bazează,
în pri mul rînd, pe mărturi i le arhivistice locale (şi fac puţine referi ri la activitatea organi­
zaţ i i lor partidelor pol itice, cu excepţi a celei a clasei muncitoare ) 2 •
*

Viaţa politică a stat şi în judeţul Călăraşi , precu m în întreaga ţară - pînă la pri m u l
război mondial - sub sem n u l disputei celor două mari partide ale claselor cond ucătoare
- Partidul Naţional-Li beral şi Partidul Conservator - pentru cîştigarea sufragi i lor cetă­
ţeneşti , pentru extinderea influenţei lor in rînd urile alegători lor, pentru obţinerea unei
cît mai mari popularităţi a doctri nelor respective.
Datorită sistem u l u i electoral cenzitar însă, practic, la manifestări le politice parti­
ci pau doar cetăţeni i cu d rept de vot - şi aceştia în n u măr foarte restrins (la Colegi ul 1
Cam eră, de pi ldă, erau, în 1 907, un n u măr de 523 alegători înscrişi 3 ) , ce n u depăşeau
două-trei m i i de locuito ri ; de aceea, mai ales în preajma alegeri lo r (parlamentare sau
locale ) se i ntensifica activi tatea celor două partide, cu scopul declarat de a recolta cît mai
m ulte votu ri ; practic, în judeţul Călăraşi (situaţie s i m i lară, de fapt, celei d i n toate păr­
ţi le ţări i ) existau un mănunchi de susţinători ai conservatori lor şi 1 i berali lor (iar d u pă
1 908 şi conservator-democraţi lor cond uşi d e Take Ionescu ), masa alegători lor fiind mane­
vrată de către aceşti a ; rareori se întîm pla - şi aceasta mai ales in alegerile locale 4 - ca
opoziţia să-şi i mpună, pe întreaga l inie, cand idaţ i i 5, ciştigînd in aproape toate cazurile
l ista partidului căru i a i se încred i nţase deja formarea guvern u l u i .
Şti rile privind activitatea Partidului Naţional-Libera/ relevă î n special o intensificare
a prezenţei organ izaţiei călărăşene (respectiv, a j udeţul ui lalomiţa in configuraţia d i n
perioada d e pînă l a pri mul război mond ial ) î n preaj ma alegerilor parlamentare sau com u­
nale. Cu acest pri lej, se publică apeluri către alegători, se den unţă afacerile Întreprinse
de conservatori (dacă se aflau la putere ), îşi evidenţiază - exagerind u-le - meritele ed i l i-

235
www.cimec.ro
tare propri i (dacă ei se aflau la guvernarea ţări i ), ori fac n u meroase promisiuni cetăţeni­
lor, presupuse a fi transpuse in viaţă dacă aceştia le vor arăta incredere şi vor vota lista
l i berală. Cond ucătorul li berali lor ialomiţeni a fost, in u lti mele două deceni i al veacului
trecut Ioan G. Poienaru-Bordea (s-a menţinut la şefia organizaţiei pînă la sfîrşitul anu l u i
1 913, cind este proclamat şef Constanti n Ban u 8 ) , ialomiţean p r i n naştere, despre care o
gazetă locală scria, prin 1 889, că este l iderul g ru păr i i politice d i n lalomiţa care "este
francamente li berală, democratică chiar. Membri i săi sunt strins uniţi şi l ucrează pentru
ati ngerea unui scop fru mos, şi lăudabil, acela de a se realiza programul ce am dezvol­
tat adeseori in aceste coloane, şi a se vedea in fruntea afacerilor ţări i , in fruntea tuturor
ad ministraţiuni lor, oameni capab i l i şi corecţi" 7•
La sfîrşitul secolului, se ivesc neînţelegeri şi dispute intre l iderul amintit şi parti­
zani i prefectu l u i A. Stoianescu, ce doreau să înlăture fam i l ia Poenaru-Bordea de la con­
ducerea l i beral i lor ialomiţeni 8 - incercare neincununată de succes, "Poianărişt i i " domi­
nind, in continuare, o rgani zaţia li berală, pînă la primul război mondial. Disputa din rir.du­
rile l i beral i lor i alomiţeni, pentru accesul la şefle, se grefa, in fapt, pe o s ituaţie analoagă
evidenţiată la nivelul cond uceri i centrale ; la Călăraşi, 1. Poenaru-Bordea se declara (inclu­
siv public, prin i ntermed i u l unei scrisori publicate in 1 897 in " Drapelu l " ) 9 adept al
grupări i l i berale cond use de Petre S. Aurelian : "Ş i in Călăraşi acest fapt este cunoscut
de toţi prieteni i săi, cari prin mijloci rea D-l u i Petre Enescu, actual pri mar, s-au abonat
la ziarul " Drapelul". N u mai astfel ne putem expl ica pentru ce D-n u l Ion Poenaru-Bordea
nu a ven it la Călăraşi , la ulti mele alegeri de co mună pentru a da spri j i n ul său guvern u l u i
actual" 1 0•
Opozanţ i i conservatori, favorab i l i - se inţelege - d i sputelor şi dizidenţelor adver­
sarilor politici, popularizau in organ u l lor de presă, " Deşteptarea lalom iţei", "vijel i a
d i ntre colectivişti i local i ", arătînd s i m patie uneia d i ntre tabere, căreia ii relevau oarecari
princi p i i , tocmai pentru a sti m ula şi mai mult incordarea ; astfel, d isputa d i ntre d rapel işti
(au relianişti ) şi sturdzişti (afirmată, pe plan naţional, de an umite d i ferenţe programa­
tice 11 ) era red usă la Călăraşi doar la ambiţia l u i 1. Poenaru-Bordea de a căpăta un loc
in Senat - cerere refuzată de D. A. Sturdza, cu pri lej u l alegeri lor d i n toamna lui 1 895
(este ales, in sch i mb, in Cameră ) : " Din acel moment, d . Ion Poenaru-Bordea, froasat in
amorul propri u d e mai mare elector şi cameleon pol itic, cu flerul său de copoi experi­
mentat in ale politicei , a înţeles s ituaţi unea ce i se crea de colectivişti : i se da, prin
u rmare, puţină i m portanţă în pol itica locală. Din primele mo mente dar, glasul său n u a
avut trecere in conci l iabulele căpeteni i lor colectiviste. El este acela care s-a opus ca d-n u l
Atanase Stoenescu s ă n u fi e n um i t prefect de lalom iţa" ; acesta era însă prieten u l şi susţi­
nătorul l u i D. A. Sturdza, considerînd u-1 (îm preună cu N. Fleva, alt fruntaş l i beral şi
m inistru d e i ntern e ) ca fiind "un membru vechi in partidul l i beral, încă de tînăr, şi
n eşovăitor in princi p i i le l i berale - n u ca d-nu 1. Poenaru-Bordea care se ali pea d e grabă
la cite un fruntaş opoziţionist ori de cite ori barca l i berală începea a l ua apă - (fii nd )
cunoscut destul la clubul l i beral, în t i m p i i de grea l u ptă in opoziţiune a colectivişti lor,
de toţi fruntaş i i l i berali luptători, cum d-n i i N. Fleva, G. C. Cantacuzi no, C. Nacu, C. 1.
Stoicescu, M. Ferechide, G. Pal lad e şi alţ i i , şi mai cu seamă de d-n u Eugen Stătescu, care
totdeauna, in ciuda d-lui Poenaru-Bordea, a arătat d-lui Ath . Stoenescu o meritată şi
deosebită afecţi une" 1 2 • De remarcat, totuşi, că 1 . Pcenaru-Bordea a dominat organizaţia
l i berală din lalom iţa încă din anul 1 875, cind a fost ales pentru pri ma dată in Parlament,
ca deputat al j udeţului lalo miţa, cal itate în care - îl acuză adversari i d i n propri ul partid ­
"n-a făcut n i m ic, dar absc lut n i mic, pentru binele pu blic ; per a contraria, pentru i nteresul
său şi al tovarăşilor săi a făcut mai m ult chiar decit putea face un o m ci nstit (deci, acti­
vitatea sa parlamentară, ca reprezentant al l i beral i lor ialom iţeni, nu rămăsese fără urmări,
deşi ele n u puteau satisface, cum se ved e, i nteresele tuturor - n.n. ). Nu se poate făl i

236
www.cimec.ro
a fi autor al vreunei îmbunătăţiri d i n j udeţ ; d i n contră, dinsul a contribuit a se sch i m ba
traseul Bucureşti - U rzicen i -Siobozia- Călăraş i - Cioro i u - Feteşti cu actuala l i ni e ferată,
ca să com placă d-lor Negroponte, Stăncu lean u şi altora. De aici băn ui el i le că averea acestor
proprietari n-ar fi străi nă la vederi le şi schi m barea aprecieri le acestu i nedemn repre­
sentant" 13•
in pri m i i ani ai secolului al XX-lea, ştirile privind activitatea organizaţiei l iberale
d i n j udeţ sunt puţine (partid u l se afla in opoziţie ) ; prima manifestare publică a ei are
loc la 29 ianuarie 1 905, cu pri lejul unei mari intruniri electorale: "De multă vreme n u•
s-a văzut in Călăraşi o intrun i re pu blică mai demnă şi mai grandioasă. Tot ce are oraşu l
m a i de frunte, venise s ă ascu lte p e oratori i opoziţiei-unite" 14• E r a vorba, intr-adevăr,
de coal izarea l i beral i lor, cond uşi de 1. Poenaru-Bordea, "şefu l partidului naţ ional-l i beral
d i n judeţul lalomiţa şi am putea zice chiar părintele i alomiţeni lor, care t i m p de 30 de ani
aproape neintrerupt I-au ales ca reprezentant al lor in parlament" 15, şi conservatori lor
marghi lomanişti-carpişti impotriva conservatori lor guvernamentali cond uşi de Cantacu­
z i no şi Lahovary. Cu pri lejul campaniei electorale, fostul prefect l i beral, A. Stoianescu ,
ad resează o l u ngă scrisoare "către d-n i i alegători", i n cuprinsul căreia arată meritele
ad ministraţiei l i berale in judeţ : "Sunt s i l it a face aceasta prin scris deoarece, d i n cauza
t i m p u l u i care a intrerupt adesea ci rculaţi u nea in scurta perioadă electorală 16, n-am putut
să vă vizitez pe fiecare in parte, acasă la dv., cum doream" 17• fn tot cursul anului 1 905,
confruntarea d i ntre A. Stoianescu şi 1. Poenaru-Bordea, pentru şefle, a însoţit activi tatea
o rganizaţiei - redusă, in fapt, - la această d ispută. " La noi in lalomiţa - relevă presa
conservatoare - desbi nările continuă cu aceeaşi fu rie ca in trecut, cu si ngura deose­
b i re că din cele două fracţiuni poenaristă şi stoeniste, au isvorit şi altele cu partizani
şi pretenţi uni aparte" 1 8• Pentru a înlătura " i m presia deplorabi lă ce prod uce asu pra cetă­
ţeni lor vechea lor ceartă", cond ucerea naţională a partid ului i ntervine (se pare, la i nsis­
tenţa l u i A. Stoianescu, ce spera intr-o sol uţie favorabi lă cauzei sale 19, împăcînd cele
două tabere ; însuşi com u nicatul apărut în pri m u l n umăr al noului oficios, "lalomiţa l i be­
"
rală , recunoştea că se i mpunea "stringerea rin d u ri lor l i bera l i lor i alomiţeni", "Faţă cu
situaţia nenorocită creată ţări i şi in special judeţului nostru de guvernul actual şi în
"
vederea cam paniei pe care Partidul Naţional-Li beral o va deschide in i nteresu l Ţări i 2 0•
" Reorganizarea" Partid u l u i l i beral in judeţul lalomiţa are loc la 1 1 decembrie 1 905,
cind este proclamat un Comitet de d i recţ i u ne, com pus d i n u rmătoarele persoane : 1. 1. C.
Brătianu, preşedi nte de onoare, 1. G. Poenaru-Bordea, "preşed i nte activ, şefu l Partid u l ui
Naţional-Li beral d i n j udeţul lalomiţa", Ath. Stoianescu, vicepreşed i nte, M. E. Negrean u,
secretar, precu m şi din alţi 34 de mem bri - intre care amint i m pe N. Maltezeanu, C.
Cioch i nă, N. N. Secelean u, N. Uşurel u, E. D. Poenaru, N. Mănescu-Călăraşi' V. Malte­
zean u, N. Alex i u, d r. C. J l i escu, M. Nicolescu ş.a. 31• Noul Comitet, dominat in contin uare
de 1 · Poenaru-Bordea, îşi propunea să dezvolte, in judeţul lalo m iţa, d i rectivele partidului
de creare a u nei opi n i i publ ice care să d ucă la răstu rnarea de la putere a Partid ului Con­
servator, neezitind să uti l izeze, in mod abuziv, un l i m baj ju rnal istic g randi locvent : "Situa­
ţi unea excepţională, creată ţări i de guvern u l bizant i n (sic ! ), i m pune ca datorie cetăţe­
nească, o acţiune en�rgică d i n parte Partid u l u i Naţional-Li beral ; căci este în joc propria
sa o peră : bunul renume al ţării, trăinicia instituţiunilor sale, indrumarea sa temeinică spre
un progres paşnic şi neintrerupt" (subl. în text ). Arătînd că s u b guvernarea conservatoare,
ţara (şi j udeţul u, de bunăseamă ) n u a făcut n ici un fel de progres, ..fn faţa acestei
stări de l ucruri, partid ul naţional-l i beral ialomiţean şi-a strins rîndurile şi c.u puteri unite
incepe lupta contra regi m u l u i şi a reprezentanţ i lo r săi d i n j udeţul lalom iţa (. . . ). Vom
da l uptă fără preget şi fără rezervă, căci împrej u rări l e fiind extraord i nare, remed iele tre­
buie să fie şi ele extraord i nare. La această luptă d reaptă şi leală, pornită într-un înalt

237
www.cimec.ro
scop, chemăm pe toţi oameni i de bine d i n judeţ, pe pri eten i , ca şi pe cei ce stau de o
parte d e l u ptele noastre de partid" 23•
U n pri m s ucces notabi l al l i berali lor ialomiţeni , în această cam panie impotriva
g uvern ului, are loc cu pri lej u l alegerilor com u nale d i n Călăraşi d i n 20 şi 22 august 1 906,
cînd este aleasă lista în frunte cu A. Stoianescu (confirmat, apoi, în funcţia de pri mar ) :
"Această alegere este o pal mă sd ravănă aplicată pe obraj i i care n u mai roşesc ai ad mi­
nistraţiei conservatoare, care a jefuit averea com unei şi n-a făcut n i m ic pentru oraş" �4 ;
era, într-adevăr, u n succes de seamă al l i beral i lo r călărăşeni, aflaţi - nota bene - in opo­
ziţie, apreci i nd u-se că "Cetăţen i i au mai ad ministrat încă o dată (la balotaj u l d i n 29
august - n.n. ) meritată lecţie acelora cari îşi inchi puie că calitatea de slugi şi protejaţi
ai fiului " Nabab u l u i " (M. Gh. Cantacuzino, şeful conservatori lor din judeţ - n . n . ) le
dă d reptul să nesocotească şi legi şi opini unea publ ică, pentru a da jaf în ban ul public" 25 ;
fel icitind u-i p e l i berali i călărăşeni, şeful P. N.L., D . A . Sturdza, le ad resează o l u ngă
telegramă în care îşi expri mă bucuria că "Se string rînd urile noastre ca în t i m p u r i le
cele bune. Aceasta este nevoie, căci o acţiune privitoare la nevoile unei ţări, n u pro­
d uce efecte decît atunci, cind provine dela un partid d i sci plinat în cele bune şi de folos
obştesc. judeţele încep să-şi spună cuvîntul lor şi aceasta este un mare cîştig. Asemenea
manifestaţ i i spontane cu reuşită, ca la Rim nicu-Vilcea şi ca la Călăraşi vor i m pu n e
lămurirea si tuaţi unei atît de încu rcate. Cum se v a înd repta �". se întreabă l id erul l i be­
ral i lor români în acea perioadă, evidenţi ind i mportanţa succesului organizaţiei d i n Călăraşi
în redeşteptarea speranţelor lor de reveni re la putere. "lnd reptarea nu poate veni decît
cînd o înţelegere completă se va face asupra tuturo r cest i u ni lor mari la ord i nea zilei
şi cind acestea vor domina întreaga si tuaţie a ţări i . Şi aceasta se va face - îşi expri ma
încrederea bătrînul l i beral - căci n u pot crede că Partidul Naţional-Li beral a fost n urrai
ca l u m i na u n u i foc de artifici i care se sti nge cu i uţeală. Trebuie ţări i un guvern d u rabi l,
care să facă ca cele bune să i a rădăcină trai n ică" 26•
Veni rea P. N . L. la guvernarea ţări i, in martie 1 907, a insemnat şi la Călăraşi ince­
putul unei noi etape in activi tatea organ izaţiei locale ; mem bri i săi de frunte sunt n u m iţi
în funcţi i le judeţene (prefect revine Al. Stoi anescu ) 27, îşi incepe apariţia o nouă gazetă
oficioasă, respectiv " Liberalul", la 29 noiembrie 1 907 (pînă in 1 91 1 ), în paginile căreia
îşi fac loc materiale favorabi le, desigur, real izăr i lor gcspcdăreşti ale guvern u l u i şi p refec­
t u l u i , dar şi materiale de propagare ş i susţinere a doctrinei l i berale.
Astfel, în art icolul-program intitu lat Scopul nostru se precizează cla r : "Dc r i m să
convi ngem pe ţărani că n u toate relele de care suferă le vin de la proprietari sau aren­
daşi ; că ei au nevoi e ca să trăi ască cu aceştia în bună înţelegere ; că este peste puti nţă
a li se da tot ce cer şi că e bine să-şi ad ucă am inte de cuvintele p l i ne de înţelepci une :
cine cere prea mult, riscă să nu capete nimic (su bl. în text ). Scopul nostru este să facem
ca propri etari i şi arendaşi i , care prin grad u l lor de cultură, sunt în măsură de a înţelege
mai bine l ucruri le, să vadă că reformele ce se propun, dacă aj ută încîtva pe ţărani, sunt
şi în i nteresul lor ; că chiar dacă l i se cer oarecare sacrifici i temporale, proprietatea n u
atinge întru n i m i c ; că fără aceste reforme, care tind să read ucă l i n iştea î n ţară, averi le
n-ar mai avea nici o valoare, dacă ele ar fi expuse, ca în orice moment, _ să fie n i m icite.
Voi m să convi ngem pe mari i cultivatori că dacă ar fi un 2ct cri m i nal ca să rid ice ci neva,
în timpul de faţă, pe ţărani contra propri etari lor, tot aşa este, cel puţi n, o greşeală d e
nei ertat, ca dînşi i s ă s e agite contra ţărani lor. Scopul nostru este s ă facem depl ină l u mină
că desfiinţarea mari i propri etăţi prin c.ceste reforme este o gogoriţă bună de speriat copi i ,
iar n u p e oamen i i cu j udecată" 2 8 •
in rindurile orga n i zaţ i e i l i berale, chem area partid u l u i la guvernare ţări i a însem­
nat - în plan local, la Călăraşi - precipitarea răbufni rilor neinţelegri lor mai vechi d i nt re
şeful "en t i tre", 1. Poenaru-Bordea (care stătea mai m ult în Capitală, fiind şi deputat ),

238
www.cimec.ro
şi vicepreşed i ntele organizaţiei, prefectul - perpetuu aspi rant la şefle - A. Stoianescu ;
acesta d i n u rmă, profitind de demnitatea ad ministrativă ce-o deţinea, .,a înlătu rat cu
desăvîrşi re cererile partizani lor acestu i a (ale lui 1 . Poenaru-Bordea - n.n. ), n u m i nd
(in diversele funcţi i ) persoane străine de local i tate şi j udeţ", aceasta .,in graba ce are de
a acapara exclusiva cond ucere a partid u l u i l i beral d i n lalomiţa, in detri mentul i nfl uenţei
puternice a d-l u i Poenaru" 2 9 ; pe de altă parte, asistăm, la apariţia in rind urile l i berali lor
i alomiţeni a unui nou element in lupta pentru acapararea i nfl uenţei alegători lor, respectiv
a u nor reprezentanţ i act i -. i şi nerăbdători ai ti nerei generaţ i i de l i berali local i , neagreaţi
de nici una d i ntre cele două tabere cu trad i ţ i e : .,Acest tineret, supran umit tot de l i be­
ral i tineretul partidului (sic ! ), este criticat că, bazat pe infl uenţa rudelor, voieşte să
schi m be situaţi unile ce m ulţi oameni încercaţi in l u ptele politice, şi-au cîştigat in partid.
Tn aceste condiţiuni - apreci a oficiosul conservator din Călăraşi - se poate uşor pre­
vedea că vor fi foarte m u lţi l i berali cari nu pot da concursul lor guvern u l u i " 3 0 ; in final,
pe l istele de candidaţi in alegeri le parlamentare, d i n mai 1 907, 1 . Poenaru-Bordea a
reuşi t să-şi i mpună mai m ulţi partizan i decit A. Stoianescu (acesta, fiind prefect, n u
putea candida, d a r şi-a inscris p e lista p c propri ul gi nere şi alţi doi prieteni i nti m i ), dar
u n u l d intre ei, C. Lecca, nu a putut fi ales (la Coleg i u l 1 Cameră ), avind cîştig de cauză
(la balotaj ) şeful conservatori lor local i , M. G. Cantacuzino (208 voturi, contra 1 64) 3 1 •
ln luni le u rmătoare, d upă alegeri le parlamentare d i n mai 1 907, in rînduri le organi­
zaţiei l i berale d i n Călăraşi, răbufnesc, in conti n uare, nemu lţu miri le - mai ales impotriva
prefectului - , soldate cu plecări d i n partid ce au c u l m i nat cu trecerea fruntaşu l u i Vas i l e
Maltezean u (cu m nat cu A . Stoianesc u ), senator, î n rîndurile takişti lor, proaspeţi consti­
tuiţi în partid de sine-stătător. Comentînd această defecţ i u ne, oficiosul conservator local
recunoaşte, totuşi, ascendenţa l i berali lor în rîndurile alegători lor ialom iţen i , popularitatea
lor mai mare, comparativ cu aceea a conservatori lor, atunci cînd scr i e : .,Li beral i i erau
odată un partid în acest judeţ, şi încă un partid tare, care ţinea piept chiar în opoziţie
part i d u l u i conservator, cînd noi aveam prefecţi care n u ştiau să se ţină la înălţi mea
s ituaţiei lor. ln tot cazu l, era odată cred i nţa (se observă uşor că opoziţia, vorbind n u mai
la trecut despre meritele adversari lor. lasă să se înţeleagă alegători lor că astăzi fai ma de
od inioară a partidului advers s-a pierdut. - n.n. ) că part i d u l l i beral este mai popular
decît partidul conservator în judeţul lalomiţa" 3 2 •
Atmosfera de nem u lţu m i re şi încordare existentă în rîn d u r i le organizaţiei l i berale
- mai exact spus, in rin d u r i le cîtorva fruntaş i , aspi ranţi la demn ităţ i în partid sau stat ­
este recunoscută chiar d e către organul d e presă d i n locali tate, care aduce amendamen­
tul că ele ar fi inevitabi le şi, mai ales, nu ar caracteriza orga nizaţia in actele sale su pe­
rioare, .,ce interesează binele public sau partidul în genere" : .,Nu credem să fie partid
in care să n u se ivească şi neînţelegeri personale, provenite mai ales d i n ciocni rea ambi­
ţ i i lor, de m ulte ori exagerate, ce au u n i i d i ntre mem bri i part i d u l u i . Lucruri d 'astea s-au
petrecut şi se vor petrece, dar, oricît ar fi de regretabi le asemenea neînţelegeri, cu
totul mărgi nite (margi nale, probabi l - n.n. ), ele pot cel mult să dea adversari lor motiv
de vorbă dar nu să ducă desorganizarea u n u i partid, mai ales ca acelui l i beral. Este adevă­
rat că în lalom iţa sunt oarecare hărţu iel i în partid u l l i beral. d u pă cum sunt şi la conser­
vatori, cînd au puterea (su bl. n . ). Cele petrecute însă în decursul ulti melor două săptă­
mîn i , învederează oricui că acele hărţuieli n u joacă nici un rol , cînd este vorba d e acte
ce interesează b i nele public sau partidul în genere" 33•
La 1 5 februari e 1 909, o întrunire prietenească (.. agapă" ), pri lej u i tă de şed i nţa
Cons i l i u l u i j udeţean (a votat bugetul pe an u l în curs ) a constituit şi ocazia unei reun i un i
a tuturor fruntaşi lor l i berali i alomiţen i ; cu toate c ă 1 . Poenaru-Bordea, .,din cauza m ulti­
plelor ocupaţ i u n i ce-l reţ i n în Bucureşti şi a stărei de slăbiciune in care se găseşte n-a
mai dat pri n Călăraşi , ca să se i ntereseze de partid, d i n timpul cînd eram in opoziţie",

239
www.cimec.ro
.. prieten i i s-au strins, s-au văzut, au discutat frăţeşte intre ei cesti uni care interesau par­
tidul, dind dovada prin aceasta că viaţa partid u l u i li beral n u atîrnă de aceea a unui om,
oricine ar fi el" 31 • Dincolo de viaţa i nternă destul de agitată a organizaţiei li berale din
Călăraşi, uni tatea acesteia era o realitate totu�i, vădită, de exempl u, cu pri lejul marii
intruni ri desfăşu rate la Bucureşti cu delegaţ i i le din toate j udeţele ţări i, la 30 martie 1910:
" Delegaţiunea n u meroasă şi aleasă (circa 200 de ialomiţeni, in frunte cu 1. G. Poenaru­
Bordea ) - n.n. ) ce a reprezentat partid ul naţional-li beral d i n lalomiţa la intruni re, este
cea mai strălucită dovadă de forţa şi organizaţi unea noastră" 35•
In ani i de opoziţie 1 91 1 -1 91 4, însă, in sin ul o rganizaţiei l i berale d i n Călăraşi se
p rod uc grave n eînţelegeri, care i mpart, practic, partid u l in două fracţi u m ; cauza pri nci­
pală o va constitui obstinaţia l u i A. Stoianescu la n u m i rea l u i Constantin Ban u, (d i recto­
rul ziaru l u i "Vi itorul", prieten al lui 1. 1. C. Brătian u ) ca şef al organizaţiei - mai ales
că acesta era şi prietenul vechiului său rival, de la 1 888 incontin uu, 1. Poenaru-Bordea,
care demisionase (avea deja 70 de ani ), in mai 1 91 1 , de la preşedenţia Com itetului execu­
tiv lalomiţa al P.N . L. 38 Retragerea bătrîn u l u i l i beral ialomiţean d i n viaţa politică, este
socotită de către A. Stoianescu ca în lăturarea rival ului său şi sosi rea momentului de a
accede, în sfîrşit la şefia organizaţiei ; d e aceea, el n u acceptă decizia l u i 1. 1. C. Brătianu
ca C. Ban u să fie proclamat şef al organizaţiei, faptul prod ucind u-se la 2 octombrie 1 91 1 ,
cind " Poenaru-Bordea a declarat l a o intrunire l a care partici pă, însă, doar " poianăriş­
tii", n u şi adepţ i i lui A. Stoianescu - n.n. ) că d i n cauza vîrstei şi din cauză de sănătate
d-sa crede sosit momentul de a se retrage d i n şefia partid u l u i li beral ialomiţean, reco­
mandind pe d-1 C. Ban u , profesor d i n Bucu reşti, fost deputat, la cond ucerea partidului
l i beral " 3 7 d in lalomiţa.
in ani i de opoziţie menţionaţi, practic vor exista două o rganizaţ i i l i berale ialomi­
ţen e ; nici i ntervenţia lui 1. 1. C. Brătianu, d e a-1 convinge pe A. Stoianescu a recunoaşte
pe noul şef 38, nici contraofensiva " baniştilor" (aceştia înfiinţează şi o bancă, ce avea "meni­
rea să contrabalanseze influenţa bănci i d-lui Stoianescu" 39) n u-l determină pe fostul pre­
fect să cedeze d i n ambiţi i le sale de l ider, astfel incit gazeta opoziţiei conservatoare scrie
cu (ned isimulată ) satisfacţie: " S-a declarat deci o luptă încarnată intre li beral i i ialomiţeni ,
împărţiţi intre două tabere d uşmane (. . . ) amîndouă aceste grupări l i berale au cl u b u rile
lor, cu local urile la etaj, pe strada princi pală, şi cu firme in regulă ; iar pentru a deosebi
firma noi i grupări de firma celei vechi, una, cea veche, are firma Clubul Liberal-Naţional,
iar cea nouă Clubul Partidului liberal-naţional, ca şi cind cei d i n noua grupare ar voi să
spună : "Are şi d. Stoianescu un club, dar acela este al său personal, n u al partid u l u i ".
Vedeţi in ce hal se află l i beral i i d e la lalomiţa !" 40•
Reintregi rea organizaţiei l i berale d i n Călăraşi are loc la 1 9 ian uarie 1 91 4, in momen·
tul reveni ri i partidului la guvernarea ţări i ; în sfîrşit, tabăra cond usă de A. Stoianescu
(ales senator, d rept răsplată ), constituită d i n vech i s l uj başi ai ad ministraţiei (el a fost,
in trei rinduri prefect al j udeţu l u i ), consimte, prin şeful ei, la recunoaşterea şefiei lui
C. Ban u, "in i nteresul real izări i programului l i beral" ; la intruni rea respectivă i a cuvintul,
in primul rind, A. Stoianescu, care arată că ..ln i nteresul realizăr i i acestu i program (de
g uvernare - n.n. ) am recunoscut cu toţ i i ca şef pe d. C. Ban u ; o rganizaţia li berală locală
era pre vremu ri cetate i nexpugnabi lă, in urmă a mai slăbit, in i nteresu l realizări i refor­
melor şi întări ri i acestei o rganizaţ i i , am recunoscut ca şef pe d. C. Ban u". La rin d u l său,
noul l ider ialomiţean "sal ută pe cetăţen i i călărăşeni in n umele şefului, d. 1. Brătianu, (şi )
cere să se uite trecutul. in trecutul partid u l u i l i beral d i n lalomiţa - arată el - sunt pagi ni
d ureroase de n eînţelegere, cari au d at pas unui prinţ de singe, Mihail Cantacuzino, să
spuie că j udeţul e sub călcîi u l său. Am fi nişte nemernici - adaugă fru ntaşu l l i beral d i n
Bucureşti, înscăunat şef al l i berali lo r din Călăraşi - dacă n u n e-am u n i spre realizarea
ideilo r partid ului, care are ferici rea a fi con d us de fi u l celui care a intemeiat România

240
www.cimec.ro
m odernă şi care va d uce opera la bun sfîrşit" 4 1 ; intrun i ri l i berale asemănătoare au avut
loc şi in alte localităţi d i n j udeţ, avind văd it scop electoral, cum a fost cea d i n 21 ian ua­
rie, de la Slobozi a - o raş in care apare chiar ş i o _gazetă l i berală (netitrată ca atare ), in
n u mai citeva n umere, i ntitulată ,.Lu m inătorul" : "Tn jurul acestei foi suntem grupaţi un
măn unchi de i n i m i tinere, atraşi de străluci rea ideilo r l i berale, si ntetizate in cele două
mari reforme anunţate de partidul l i beral : expropierea şi colegiul unic" 4 2 •
"
Ne-am fi aşteptat ca d u pă " reintregi rea organizaţiei l i berale ialomiţene, prin împă­
carea celor două tabere ce se înfruntau pentru şefle, să n u mai apară d isens i u n i gene­
rate d e aceleaşi vechi nem ulţu m i ri ; d u pă alegeri le d i n februarie 1 91 4, însă, starea de ten­
s i u ne renaşte, d i n cauza nemulţumi ri lor unor fruntaşi ce aspirau la d emnităţi le de parla­
mentari sau funcţionari superiori ai ad m i n i straţiei locale. "Au fost oameni nemulţumiţi
că n u li s-a dat toată atenţia care credeau că li se cuvi ne şi că s-au pus in an ume
demnităţi alte persoane cărora trebuia să le vie rîn d u l mai tirzi u 43• Şi astfel raporturile
cari abia începuseră să se restabilească in partidul l i beral din lalomiţa, prin alegerea şi
recunoaşterea u nanimă de şef al partidului, în persoana d-l ui Constanti n Barbu, s-au inve­
n i nat la citeva luni d u pă acel frumos gest de împăcare" 44• Este necesară, de aceea, o
nouă întrunire a fruntaşi lor l i beral i d i n Călăraşi, desfăşurată la 1 februarie 1 91 5, avînd -
şi aceasta - d rept scop " reorganizarea parti d u l u i l i beral" la Călăraşi . Pri ntre cei care îşi
expri mă ataşamentul la bunul mers al organizaţiei l i berale locale se n u mără, în pri m u l
rînd , A. Stoianescu, care arată : "Să ne d ă m seama de greşel i le ce am făcut. Fondul, baza
cred i nţei să rămîie : să fie unitate de convi ngeri şi de acţi une. Aceasta o face cu uşurinţă
cei ce are cultul idei lor (. . . ). Eu nu mai am - recunoaşte, in sfîrşit - ambiţi un i , nu v i u
c a s ă urmăresc pri mele locuri ; vin s ă l u pt. Vă u rez un suflet inalt c a s ă u itaţi supără­
ri ie". D i n cuvîntul celorlalţi fruntaşi l i berali reiese necesitatea alegeri i uni organ de
cond ucere, de întocm i rea u n u i program riguros pe propagandă a idei lor part i d u l u i , căci,
aşa cum declara I l ie Cîsiru, este necesar "să se ad ucă l ucru ri le la locul lor ; să nu mai fie
decit u n c l u b, (aşa ) cum trebu ie să fie un singur partid l i beral". La încheierea consfătui r i i
(la care a u m ai l uat cuvîntul senatorul Vlad i m i r Atanasovici, avocaţi i Mi hail Negrean u ş i
Ştefan Şerbănescu, pri maru l d i n Călăraşi Atanase Popescu-U imu ("Noi tineri i să fi m
dezi nteresaţi şi să punem l a dispoziţia şefului nostru toată m unca ş i tot concursul nos­
tru" ), comerci antul George Vlădoian u, revizorul şcolar I l i e Lupu şi prefectul Mihai l Ber­
cean u ), preşed i ntele organizaţiei , Constanti n Ban u, se declară de acord cu formarea mai
m ultor organe ("comitete" ) de l ucru ale organizaţiei , propunînd ca d i n Comitetul de
d i recţie să facă parte preşed i ntele, apoi 1 . Poenaru-Bordea, în cali tate de preşed i nte de
onoare, şi Sima Nicolescu, ca vice-preşed i nte, conducere care avea să rămînă pînă in
perioada i nterbelică, răstimp in care se vor ivi iarăşi divergenţe intre fruntaşi i l i berali
din Călăraşi , soldate cu excluderi, in 1 925, şi, in 1 930, cu formarea unei grupări georgiste u.
Organizaţia j udeţeană a Partidului Conservator începe să se constitu ie, ca atare, în
ulti m i i ani ai secolului trecut. Pe la 1 889, un ziar local prol i beral, "lalomiţean ul", remarca,
într-un comentari u, "că la noi nu există conservatori, nici ca i nd ivid ualităţi separate,
nici ca grupare pol itică. Voi m să zicem - se preciza - că nu se află o mină de oameni
cari să recunoască pe d. Catargi u ca şef al lor şi să fie ferm hotărîţi a-1 urma cu devo­
tament şi cu o nestrăm utată cred inţă pol itică atit cît va fi la putere, precum şi cind
ar face opos iţi une. Afi rmăm categoric că îndată ce conservator i i ar cădea de la g uvern
nu s-ar găsi un sing u r om, dar u n u l singur, care să declare că e conservator şi că l u ptă
pentru acest partid" 46•
intr-adevăr, o incercare - întrepri nsă în acest an de către prefectul Fi l itis - de a
alcătu i un com itet de cond ucere, care să recruteze membri conservatori eşuează (să n u
uităm că Partidul Conservator fusese i n opoziţie d i n 1 875 pînă i n an ul precedent, 1 888 ) 47 ;
deşi aflat la cirma ţări i , Partid u l Conservator nu izbuteşte, la Călăraşi, decit cu greu să

241
www.cimec.ro
înlăture infl uenţa l i berali lor, mai ales că aceşti a şti u să manevreze disputele d i ntre s i m pa­
t i zanţ i i g uvern u l u i (o organizaţie conservatoare in j udeţ n u se formase încă ), reuşind
să-şi i m pună propri i cand idaţi (in alianţă cu conservatori antiguvernamentali ) la alege­
rile d i n 1 şi 3 i un i e 1 893 pentru Consi l i u l com unal al o raş u l u i . Comentind rezu ltatul ale­
geri lor, o gazetă locală proconservatoare, " Luptătorul " , arată că " deşi l u pta s-a dat in
asemenea cond iţi u n i , majoritatea nu a fost decit de 35 voturi. Dacă adevăraţ i i conserva­
tori n u se abţineau, reuşita d-l u i prefect (D. Catargi u - n.n. ), cu toată al ianţa sa cu l i be­
ral i i , ar fi fost foarte problematică. Cum j ustifică l i beral i i către c l u b atitudi nea lor ? Au
reuşit, zic ei - cont i n uă comentari ul - , să prod ucă o disidenţă in partidul conservator
(. . ). ln realitate, scizi unea s-a operat n umai intre actuala ad m i nistraţi e şi conservator i i
d i n j udeţ, iar n u i n sinul partid u l u i conservator. D . Catargi n u întruchi pează i n insemnata
sa persoană acest partid - vrea să pună lucrurile la p unct gazeta ale cărei s i m pati i pro­
g uvernamentale s u nt văd ite. - , prec u m n-a intru pat nici pe partid u l l i beral, mai alaltăieri ,
cind era funcţionar la răposatului 1. Brătianu" 4 8• (Tn fapt, cad rele conservatoare d i n Călă­
raşi se vor recruta tot din foşti i l i beral i , in marea lor majoritate. lnsuşi, 1. Poenaru-Bor­
dea făcea parte d i ntr-o fam i l i e cu vederi şi trad iţie conservatoare, tatăl său, Costache
Poenaru, fiind un reprezentant de seamă al conservatori lor în t i m p u l guvernării d i ntre
1 871 - 1 875. " Cu moartea l u i , d. Ion Poenaru care 1-a u rmat în pol itică, a trecut la l i be­
ral i şi de atunci în ti mpul celor 1 2 ani de domnie l i berală, couservatori i în lalomiţa n u
s-au pomenit " 4 9, recu noaşte, mai tîrziu, oficiosul conservatorilo r d i n Călăraşi ).
Pentru perioada 1 888-1 895 se poate vorbi, într-adevăr, cu g reu despre existenţa
u n u i c u rent conservator la Călăraşi, destul de puternic pentru a se i m pune, l i beral i i
dominînd scena pol itică locală, aşa c u m recunosc chiar adversar i i lor: "ln t i m p u l de la
1 888 pînă la 1 895, l u ptele pol i tice se dau prin al ianţe şi conces i u n i făcute l i beral i lor,
putem zice că d-1 Poenaru-Bordea nici u n fi r n u se m işca in lalomiţa (. . . ). Cine voia să
reuşească trebuia să ceară protecţia d-lui Poenaru, şi abia cu mare greutate în 1 896,
fiind prefect d-1 Alex. Varlam, a putut reuşi partidul conservator la comună cu un vot
(şi acela D-zeu ştie cum ) " 5 0•
Alegerile la care se face apel mai sus (nu fără oarecare reţ i nere ) a u avut loc, de
fapt, în august 1 895, cînd conservatori i - aflaţi încă la putere - doar cu mare greutate
(" O-zeu ştie cum" - sic ! ) reuşesc să-şi i mpună l i sta, şi aceasta datorită unor clare i nge­
rinţe ad ministrative ; au obţ i n ut 1 08 voturi (incl uzind u-se şi bu letine a n ulate), faţă de
1 03 ale l i berali lor d i n opoziţie 6 1 ; de altfel, n u este l i psit a mai adăuga - pentru o înţe­
legere mai exactă a începuturi lor organizări i Partid u l u i Conservator în lalomiţa - faptul
că acesta, " în opoziţie nici nu înd răznea să se prezinte la alegerile com u nale şi în cei
d i n u rmă ani de opoziţie, de la 1 882 pînă la 1 888, şase ani nici nu a l uat parte la vreo
alegere (la Călăraşi - n . n . ), fie chiar parlamentară, d i n cauza neputinţei lor" 52.
intr-o reiterare mai tirzie a trecutului organizaţiei conservatoare d i n Călăraşi (i ntre­
pri nsă in 1 908 de către oficiosul takist d i n localitate ), se preciza " Că trebuie să se ştie
că pînă la 1 894 nici n u se putea vorbi de u n partid conservator în lalomiţa ; (el ) s-a
închegat abia prin 1 895 prin străd u inţele regretatului Mari nache Popescu, prin munca
fără preget a d-l u i Al. Varlam (fost prefect ) 53 şi prin stăru inţa şi activitatea d-lui Al.
Băd ulescu " 54 (vi i tor lider al conservatorilor-democraţi călărăşeni ).
Tntr-adevăr, pu nerea bazelor organ izaţiei Partid u l u i Conservator la Călăraşi are
loc în an u l 1 895, aşa cum se c;:onsemna, la vremea respectivă, şi în coloanele unei gazete
locale proguvernamentale : "ln sfîrşit, d upă atîta t i m p de zvîrcoliri şi unelti ri ale colec­
tiviştilor d i n lalomiţa de a ţine dezbi naţi pe conservatori, astăzi putem an u nţa cu cea
mai mare satisfacţie că concentrarea forţelor conservatoare este un fapt împl i nit. Aceasta
m ulţumită actual u l u i prefect, care a d at dovadă că este d em n reprezentant al g uvern u­
l u i " 6 5, La stăruinţele prefectului, are loc, la 9 apri lie 1 895, o intrunire la care au l uat

242
www.cimec.ro
parte peste 200 alegători (cifră indicată de " Luptăto � u l " ) ; s�opul pri nci pal al ad ună� l i
a fost alegerea unor com itete (trei l a n u mar v ) d e acţiune " d mtre care u n u l entr } !�
: � �.
o raş şi două pentru j udeţ. Aceste comitete se vor ocupa ŞI cu cond ucerea part1dulu1 .
.
Cu tot acest inceput de organizare însă, activi tatea organizaţiei conservat�are d 1 n
Călăraşi (ani mată de Petrache Petrescu, Constanti n 1 . Nenişor ş i Alexandru 1 . Bad ulescu
(avocaţi ), Gh. Demetrescu ) nu va fi în mod deosebit remarcată i � � resă (în ofici osul cen­
tral al parti d u l u i , "Epoca" • de pi ldă, nu se vor face deloc refenr1 la aceasta, cu �x� ep­
ţia i nserări i rezultatelor pentru diverse alegeri l �c� le sau parlament � re, c � car� f ri leJ ��
puteau vedea puţinele voturi obţ i n ute de opoz1ţ1a conservatoare 1alom1ţeana6 )· 1n � IŞ�
conservatorii aveau să recu noască slaba i nfluenţă şi aproape i nexistenţa orgamzatonca
a lor la Călăraşi, pînă la 1 898 : " N u mai vorbi m de t i m p u l de opoziţie de la 1 895 la 1 898 ;
oamen i i cari au lu ptat in acel t i m p se şti e cari au fost, n u mărul lor e ;foarte restrins,
şi am putea zice că se red uce la doi, d-1 Gh. Demetrescu, actual deputat şi Al. Băd ulescu,
actual prefect. Că or fi fost şi alţi i , cari să împărtăşească ideile conservatoare, nu tăgă­
d u i esc, dar le contestăm orice revendicare in l u ptele poli tice d i n acea epocă. O-lor stăteau
intr-o rezervă foarte prudentă, care n u-i făcea să rişte n i m ic, sau să se supuie la vreun
neajuns" 5 8 •
An ul 1 898 avea să marcheze u n revi ri ment in activitatea conservatori lor ialomiţeni ,
cind "a venit d - 1 M i hail Cantacuzino i n judeţ şi s-a dat pri ma alcăt u i re serioasă parti­
d u l u i " ; intr-adevăr, la 24 octombrie are loc intruni rea Comitetul u i organizaţiei, in prezenţa
fi u l u i Nababul u i , cel care avea să devină cond ucătorul conservatorilor ialomiţeni pînă la
d ispariţia part i d u l u i de pe scena politică a ţări i ; la această intruni re, se hotărăşte înce­
putul ed itări i u_nei gazete locale conservatoare şi se înch i riază şi un local pentru Clubul
conservator 5 9 • 1n perioada ce a urmat, " De la 1 899 la 1 901 , partidul a l uptat din greu,
căci organizaţia era tînără, şi cu d u rere am înregistrat la 1 901 pri m u l nesucces, cînd d.
Pau l Teodoru, candidatul conservator, a căzut in faţa d-l u i Poenaru-Bordea, fiind atu nci
prefect d-1 D. Dumi trescu, şi cind n u mărul voturilor cand idatului conservator a fost
cam pe j u mătatea a cel u i l i beral" 6 0•
Şi in rin d u r i le conservatori lor d i n Călăraşi se vor manifesta n umeroase nem u lţu m i ri
generate, ca şi la l i beral i , de d istri bui rea funcţi i lor ad ministrative 61, iar, - ca reflex
al frămîntări lor d i ntre carpişti (j u n i mişti ) şi cantacuzi nişti, la nivel u l cond uceri i centrale
a Partid ului Conservator - se va prod uce şi o ruptură, a juni miştilor ani maţi de Alex.
Fochide, P. Teodoru, V. Vi neş, N. Filitti ; aceştia, pentru alegeri le d i n februarie 1 905, se
vor alia cu l i berali i d i n opoziţie, formind, la Călăraşi, aşa-num ita "opoziţie unită". Efemera
ali anţă ed i tează, in citeva n u mere, chiar şi un ziar, " Lu pta", al cărui scop era "de a
l u pta d i n toate puteri le, în tot timpul actualei perioade electorale, pentru reuşita cand i­
d aţilor noştri de la toate coleg i i le şi pentru răstu rnarea de la cirma ţări i a cel u i mai
slab g uvern ce 1-a avut România, care a fost dată pradă, in contra voi nţei ei, unei socie­
tăţi d � exploatare, com_p usă d i nt r-o ceată de d � mago_gi aliaţi cu nişte reacţionari rugi niţi,
care ŞI-au pus fi rma falsa de partid . conservator 6 2 • (fn alegeri, toate locurile vor fi cisti-
·

gate, însă, de conservator i i guvernamental i ).

�este n u mai u n an şi j u mătate însă, organizaţi a conservatoare d i n Călăraşi va
res .1 mţ1 un mare eşec, cu pri lejul alegeri lor comu nale d i n 20 şi 22 august 1 906, cind se
va confirma po pularitatea 1 i berali lor în oraş ; deşi, inai nte de alegeri, soseşte in reşed inţa
j udeţul u i M i hai l Gh. Cantacuzi no (de fiecare dată, cin d sosea în Călăraşi n u stătea mai
m u lt de o zi ) şi are loc o intrunire la care partici pă peste (doar ) 60 de cetăţeni cu
d r � p.t de vo � , conserv �tor � sau s i m patizanţi cantacuzi nişti (cu acest pri lej, şefu l organiza­
. IŞI. expnma bucuria ca "s-au putut îm păca neinţelegrile ce pînă acu m au existat in
ţiei
par � id � J conservat �� local " ) - .conservatori i , in final, vor pierde cond ucerea Pri măriei .
.
U n 1 1 d i ntre fruntaşii locali vor mcerca să explice, detal iat, eşecul, atri bui nd-! slabei coe-

243
www.cimec.ro
 zi u n i a rin d u ri lor organizaţiei ; astfel, intr-un i ntervi u acordat "Adevăru l u i " , Pascal Ton­
cesc � recu noaşte (�ăcu �ă postfactum, aceasta poate fi şi o incercare de "acoperi re" j uti­
ficata a 1_ � s ucces � I U 1 ) ca .1 nt�td �auna l i beral i i au avut la Călăraşi " u n insem nat contingent
de vot u n. Trebuia dar, ca gmdmdu-ne la acest fapt, să ne stringem rindurile si să lăsăm
1 � o parte n emulţumirile propri i . S-a intimplat însă că u n i i conservatori, n�mulţ u m iţi
fimdc� nu � u figurat pe l i stă 63 sau că nu l i s-a satisfăcut unele dorinţi, u i tind că deşi
combatusera an u l trecut pe d . Gh. Demetrescu, cand idat de pri mar, trebuiau acu m să-I
s usţie, au preferat (însă ) să d ea concurs u l l istei l i berale, au deplasat astfel 8 voturi care
au trecut la opoziţie şi astfel i-au asigu rat succesul. La o diferenţă de 30 de voturi anul
trecut, era firesc acest rezultat, cind unii conservatori au l uptat contra parti d u l u i , si de
aici - concl uzionează i ntervievatul - se vede că n u poate fi nici slăbici unea d e la c�ntru
nici nemulţumirile provocate din cauza prefect u l u i " 64 .
Plecarea Part i d u l ui Conservator d e la g uvernarea ţăr i i , in martie 1 907, are ca o
pri mă conseci nţă, pentru acest partid, reuni rea fracţ i u n i lo r Carp-Marg h i loman şi Car.ta­
cuzi no. La Călăraşi, "fuzi unea conservatori lor de la centru, făcută sub şefia i l ustrul u i
bărbat d e Stc.t d - 1 P . P . Carp, a fost pri mită de noi, conservatori i ialomiţeni , cu cea
mai mare bucurie" ; in plan local , reuni rea in cad rul aceleiaşi organizaţ i i a conservatori lor,
are loc la 2 mai 1 907, cind M i hai l G. Cantacuzi no este proclamat şef al organizaţiei jude­
ţene. La intrunire au partici pat peste 1 00 de persoane (in saloanele casei l u i Leon Popescu,
fost j u n i mist ) şi iau cuvintul mai m ulţi fruntaşi pol itici - M. Cantacuzi no, N. Fi l itti (fost
j u ni mist ), avocatu l V. Vineş (fost deputat şi prefect, "cel mai vechi j u n i mist in acest
j udeţ", de peste 20 de ani ), Al. Băd u lescu, L. Guss i , 1. Mănescu, C. Lu ngeanu - toţi avo­
caţi. Este ales Com itetul judeţean al Parti d u l u i Conservator (format d i n 38 de mem bri )
(secretar era avocatu l Eugen Munte, redactor pînă in acel moment, d i n 1 905, al gazetei
" Deşteptarea lalomiţei" ), precum şi un Com itet de acţ i u ne, restrins la 1 0 mem bri ­
M i hai l G. Cantacuzi no, preşed i nte, Al. Foch ide, P. Teodoru, N. F i l i tt i , Alex. Băd u l escu,
V. Vineş (redactorul gazetei organizaţiei ), L. Popescu, 1. N i colescu, d r. Demetrescu-Brăila,
Gh. Demetrescu, mem bri (majori tatea erau foşti j u n i mişti ) 65 •
Reuni rea tuturor forţelor conservatoare in aceeaşi matcă are d rept conseci nţă, la
Călăraşi, alegerea (la balotaj, este ad evărat ) şefu l u i organizaţiei la Coleg i u l 1 Cameră ­
a intrunit 209 voturi, faţă d e n u mai 1 64 ale candidat u l u i guvernamental C. Lecca (a fost,
de fapt, s i ngurul conservator ales la Călăraşi , deşi n ici cei lalţi cand idaţi nu obţin useră
voturi puţine, i nsuficiente însă - d e exem plu, la Coleg i u l 1 Senat, P. Teodori obţ i n e 90
voturi, faţă d e 1 1 3 ale invingătorul u i ; la Coleg i u l I I I Cameră - prin tradiţie al guver­
n u l u i - conservatori i obţin doar 1 02 voturi, faţă de 820 ale l i berali lor ) 66 •
Deşi infăptuită, fuzi unea conservatori lor (pe plan naţional şi local ) n u avea să
d u reze m ult ti mp, ea sfîrşi nd a rupe d i n nou part i d u l , prin exc l uderea l u i Take Ionescu,
in ian uarie 1 908 si formarea d e către acesta, in l u na u rmătoare, a u n u i nou partid, Parti­
d u l Conservato ;-Democrat. La Călăraşi , l ucruri le s-au preci pitat mai d i n t i m p ; respect v,
la 3 noiembrie 1 907, Comi tetul executiv al organizaţiei ialom iţene, întrun i t sub preşe­
denţia l u i M i hai l G. Cantacuzi no, exlude d i n rînd urile sale pe Alex. Băd u lescu şi V. Stanci u,
!
pe motiv că "aceşti dom� i memb � i au _ com i s acte de i � d i sciplin_ă �� �tică d � n �tu � ă a t_ u r:
bura organizarea actuala a part 1 d u l u 1 conservato r d m lalom 1ţa . Mot1vaţ1 a 1 � e� 1 at_a
a avocat u l u i Alex. Băd u lescu (fost prefect intre 1 904- 1 906 ) a fost neacceptar�� ! u' _M ,_ha� l
G. Cantacuzi no d e a se crea o bancă de cred i t în Călăraş i , cond usă d e foşti i JUni m i Şt i .
Aşa cum remarca 0 gazetă l i berală locală, " Ş i partizanii d-l ui Take Ionescu ş� ai d-l u i M işu
Cantacuzi no, au căutat să-şi aibă cite o bancă (şi l i beral i i vor aveau doua - n.n. ) c� re
să le poată servi in susţ i nerea poli tci i lor. Cu toate că toţi tăgăd u i esc că a_r avea _ d e. gmd
să se servească d e bancă ca de o armă pol itică, acest l ucru este aşa de ev1dent, mc1t n u
poate sta ni meni l a îndoială" 6 8•

244
www.cimec.ro
 ln ani i ce au u rmat, d upă constitui rea organizaţiei takiste, in frunte cu Alex. Băd u­
lescu, intre conservatori şi conservatorii-democraţi i alomiţeni au loc dese şi i ncisive ata­
curi reciproce. Organizaţia conservatoare, aflată in opoziţie, desfăşoară puţine manifes­
tări publice - şi acelea pri lej u i te de veni rea in Călăraşi a l u i M i hail G. Cantacuzi no ;
aşa a fost, de pi ldă, la 22 februarie 1 909, cind " i ubitul nostru şef, dorind să se pună cit
mai des în contact cu membri i part i d u l u i şi cu alegător i i săi, a venit in oraşul nostru d u m i­
nică" ; la gară a fost intimpi nat "de către toţi amici i noştri d i n local itate", cu care a ţ i n ut
o intrun i re în casele l u i Leonida Gussi (fost prefect in 1 906-1 907 şi vi itor prefect in
1 91 1 şi in 1 91 4 6 9 ; la 1 noiembrie 1 91 0, cel despre care oficiosul conservator local scria :
" N-a avut j udeţul lalomiţa u n bărbat pol i tic d e tal i a d-lu i M i hai l Cantacuzino, c u autori­
tatea de şef necontestată şi cu s i tuaţi unea înaltă pe care o posedă in polit ica generală a
ţări i " 7 0, a intreprins o nouă vizi tă, de o zi la Călăraşi ; au fost vizitate Banca " Bărăga­
n ul" şi local ul Şcol i i de meseri i , care "a i m presionat prin starea mizerabi lă a local u l u i " ;
in cursul agapei i ntime (au luat parte 50 de persoane ), vorbitori i (P. Teodoru, N. Fi litti,
P. Toncescu, 1 . Ştefănescu, decan ul Baro u l u i , C. Nenişor, fost pri mar intre 1 904-1 906,
Al. Negutz (avocat, fost in rin d u r i le l i beral i lor pînă in apri lie 1 91 0, vi itor prefect intre
1 91 1 - 1 91 4), C. Vineş ş.a. ) au preamărit meritele şefu l u i lor, M. G. Cantacuzino, spre
care "judeţul lalomiţa îşi ind reptează privi ri le, aşteptînd de la el ind reptări le şi îmbunătă­
ţ i r i le, pe care l i beral i i, deşi le-au cunoscut, n u le-au făcut" 71 • Yn g uvern ul conservator
for mat de P. P. Carp, in decembrie 1 91 0, M i hai l G. Cantacuzino va deţine portofoliu! j usti­
ţiei, fiind, la 43 de ani, cel mai tînăr d i ntre membri i cabinet u l u i .
Tn ani i de pînă la izbucni rea pri m u l u i război mondial, m a i ales d upă 1 91 2, cind se
vor afla in opoziţie, conservatori i ialomiţeni se manifestă in special cu pri lej u l d iverselor
alegeri - locale şi parlamentare, reuşi nd, de regulă, doar şeful organizaţiei ; aşa s-a intim­
plat la alegeri le d i n februarie 1 91 4, cind M i hai l G. Cantacuzino, este ales cu 206 votu ri
(la Senat este ales Alex. Marghi loman, c u 1 29 de votu ri ) 72•
O virulentă campanie ant i l i berală vor d uce conservator i i ialomiţen i , in mai 1 91 4 cu
pri lejul alegeri lor, pentru Constituantă. Comitetul executiv al organizaţiei judeţene va
lansa un amplu apel n u m i t Către alegătorii ialomiţeni, violent ind reptat impotriva celor
două reforme preconizate de guvern u l l i beral : coleg i u l electoral unic şi exproprierea
moşi i lor. in apel se arată că " Prin înfăptu i rea colegi u l u i unic şi a expropieri i forţate cerută
O-voastră de l i berali in aceste alegeri , se realizează desfiinţarea a tot ce reprezi ntă in
această ţară : m u ncă, economie şi i ntel igenţă. Acu m pentru ultima oară mai aveţi d reptu l
s ă votaţi c a oamenii, ş i apoi veţi fi pi erd uţi pentru totdeauna (sic ! ) . M unca şi mindria
voastră că însemnaţi ceva ca alegători conştienţi se va spulbera in vint. Vaza şi puterea
voastră va dispare pentru totdeauna. N i meni nu va mai ţine socoteală de voi , căci
n i meni n u va mai avea nevoi e de voi (. . . ). Strins uniţi şi pe tăcute, u măr la u măr, apăra­
ţ i-vă cu energie existenţa poli tică, n u vă sin ucideţi !" 63• De remarcat că in aceste alegeri
parlamentare, conservator i i ialom iţeni au avut d rept tovarăş pe l i sta Colegi u l u i 1 Senat
pe At. Stoianescu, l i beralul i ndependent.
După cum se ştie, in intreaga ţară conservatori i au obţinut u n n u măr insemnat d e
vot u ri 74, expresi e a temeri i cetăţen i lor cu d rept d e vot (posesori de averi însemnate )
f�ţă d e pi � rd � rea privi leg� i!o r p rin extind erea exercitări i in mod d i rect a d rept u ri lor poli­
t ice const1tuţ1onale ; la Calaraş1 , unde ofic1osul. central al conservatori lor arată că s-au făcut
n umeroase i legal i tăţi , i ntim idări ale alegătorilor de către autorităţile ad m i nistrative 6 6
conservatori i nu obţin d ecit u n loc de senator, in persoana lui Al. Marg h i loman, la Coleg i u l i,
(obţi � e 236 voturi, faţă d e 22� voturi ale şefu l u i l i beral i lo r ialomiţen i , C. Ban u 76 ) . (La
. .
acelaş1 coleg1 u, are loc, la 24 1 uh e, o noua� alegere, prin adoptarea l u i Al. Marghi loman pentru
scau n u l de senator de Teleorman ; şi de astădată, candidatul corservator, fJstul m i nistru
1. Lahovary, va cîştiga, respectiv cu 207 voturi . 1 e ) .

245
www.cimec.ro
 fn an u l 1 91 5, in u rma eveni mentelor d i n mai, cind Al. Marg h i loman şi partizani i săi
se retrag d i n Comitetu l executiv al partid u l u i , formind o o rganizaţie conservatoare sepa­
rată conservatori i i alomiţeni se separă şi ei ; deşi mai tirzi u decit in alte j udeţe, totuşi,
in august, se constituie Com itetul executiv al organizaţiei marghi lomaniste, format d i n
fruntaşi de vază d i n Călăraşi - Nicolae C . Filitti (fost deputat şi senator ), general u l N .
Costescu (fost senator ), N. Secelean u (fost senator ), 1 . N. Sigh i reanu (fost deputat ),
Al Ghica (fost preşed i nte al Cons i l i u l u i judeţean ). V. Vineş, (fost deputat şi prefect ) ;
preşed i nte al organizaţiei era proclamat Al. Marghi loman, in locul l u i M. Cantacuzino,
care ..s-a declarat de partea acelora cari au provocat şi de rind u l acestora ruptura in
partid" 7 7 •
Reun i rea organizatorică a Part i d u l u i Conservator (fi l i pescani , marghi lomanişti şi
takişti ) are loc in i ulie 1 91 6, cind şi la Călăraşi, se evidenţiază semnificaţia ,. reintreg i r i i "
rindurilor conservatori lor.
Aşa cum am arătat, deja, o parte d i ntre conservatori i călărăşen i , in frunte cu Alex.
1. Băd ulescu, s u nt excluşi d i n partid in toamna an u l u i 1 907, ei ind reptind u-şi privi rile
(şi speranţele) către Take Ionescu, a cărei despri ndere din Part i d u l Conservator era tot
mai evidentă.
Se poate spu ne, aşadar, că organizaţia j udeţeană d i n Călăraşi a Partidului Conservator­
Democrat (înfiinţat in februarie 1 908 ) s-a constituit încă de la inceputul activităţii partidu­
l u i con d us de Take Ionescu. De altfel, la Congresul d i n 3 februarie, de constitui re, d i n
lalom iţa i a parte o delegaţi e formată din 43 de persoa'le - intre ele cele mai cunoscute
fi i n d Alex. Băd ulescu (şefu l organ izaţiei ), L. Popescu, V. Maltezeanu, C. Lungean u, d r.
Demetrescu-Brăi la, G. C. Uşurel u, C. Mănescu, 1 . Cămărăşescu (vi i tor prefect de Sil istra ),
V. Man i u, H r. Tănase 78, 1. R. Opran, N. M. Popescu ) 7 9 •
Cea mai i m portantă manifestare p u bl ică a conservator-democraţi lor d i n Călăraşi
(care vor ed ita, pînă in 1 91 1 , cu întreru peri, şi un organ de presă, ,.Du nărea", vor d i s­
pune şi de o bancă, tot aşa n umită ) are loc la 4 mai 1 908, cind participă la ea Take
Ionescu, şi alţi fruntaşi naţionali ai partid u l u i (B. Pălti nean u, J. Th. Florescu, N. Econom u l
T. Speranţă, M . Dragom i rescu ; este prezent, ş i ia cuvintul, ş i 1 . L. Caragiale ). intrunirea
are loc în sala Parcu l u i Com unal, ,.neincăpătoare pentru n u merosul public care venise să
salute pe maeştr i i cuvintu l u i şi in special de d. Take Ionescu" 8 0•
Deschizind ad u narea, Alex. Băd ulescu arată că ,.Partidul Conservator-Democrat
găseşte in lalomiţa s i m pati i mari , fii ndcă inainte de a se proclama la centru aşa-zisa
ruptură, (ea ) se proclamase la Călăraşi. Aci d. Mi hai l Cantacuzino u itase că fusese ad us
d e vech i i conservatori, şi în loc să fie modest şi să cond ucă j udeţul cu asenti mentul tuturo r
- îşi dezvăluie oratorul nemu lţu m i rea şi adevăratul e i s ubstrat - , se erijase i n tiran
capriţios care cond ucea partidul d upă b u n u l plac" ; in incheierea cuvintu l u i său, şeful takiş­
t i lo r d i n Călăraşi ., roagă (pe Take Ionescu ) să ţie seama de dorinţele j udeţ u l u i şi în s pe­
cial să doteze judeţul cu şosele naţionale, să stabilească curse regulate de vapoare pe
Borcea, făcînd-o n avigabilă tot t i m pul şi să ad ucă o baterie de arti lerie în o raş, fiind u n
p unct strategic i m portant". Ceilalţi vorbitori, care ad uc, cu toţ i i , elog i i acţ i u n i i ş i perso­
nal i tăţi i l u i Take Ionescu, sunt 1. Cămărăşescu, N. Econom u (proaspăt ales la Craiova pe
l ista conservator-democrată ), C. Lung �anu, A. l l i escu, generalul Stoi ka, J. Th. Florescu ,
G h . Cernat şi ,. maestrul Caragiale " 6 1• In incheierea intrunirii, rosteşte o lungă cuvintare
Take Ionescu, care, prin fraze meşteşugite, caută să atragă si mpat i i le cetăţeni lo r ialom i­
ţeni , pedalînd i nclusiv pe panta sentim: ntalismului pol itic şi pat rioti � m u l u i local : .. � alomiţ� ,
d-lor, este s i ngura colonie pe care a facut-o neam u l romanesc � .111 ce1 40 de am. d m u rma.
Tn acest deşert aproape nelocuit d-voastră aţi fost pionierii civil izaţi unei româneşti, cind
l-aţi transformat în ţară agricolă. Prin ce ! Pri n muncă, prin m uncă aprigă ; căci altfel n u
reuşeaţi. Aţi strîns aici averi noi, nemoştenite ; s unteţi s i l iţi să fiţi conservatori. Sunteţi

246
www.cimec.ro
oameni noi, colonişti ; s unteţi si liţi să fiţi democraţi. Acest j udeţ e u rsit să fie conser­
vator-democrat" 82•
Referind u-se la această intruni re, oficiosul conservator d i n localitate (in pagin i l e
căreia s u n t i nserate, i n fiecare n u măr, pamflete antitakiste, incercind u-se defăi marea l u i
A l . Băd ulescu ) arată c ă i n sală (cu o capacitate de 300 locuri ) n u se aflau decit cel m ult
40 alegători la Coleg i u l 1 Cameră (d i n cei 523 înscrişi pe l i ste ), sala fiind goală "a treia
parte" : "Fără exagerare, cinci d i n şase părţi d i ntre cei care au l uat parte la intrun i rea d-l u i
Take Ionescu, n u erau alegători ; uni i erau oameni fără d repturi pol itice, alţ i i meseriaşi,
alegători la colegi ul 1 1 sau I I I ; alţi i elevi de şcoală, iar marea majoritate erau veterani ce
purtau pe piept decoraţ i i - veterani care au fost d uşi de ad ministraţia judeţului ca să
intim pine pe Rege, şi care, d upă plecarea M. S. au fost luaţi de d i ndărăt de către agenţi i
takişti şi d uşi la intrunire. Printre mu lţi mea acelor ţărani, cu greu puteai recunoaşte,
semănaţi ici şi colo, cîţiva alegători, şi cu atit mai rar erau alegători i d i n coleg i u l 1, d i n
oraş sau d i n j udeţ" 83•
Deşi in rindurile takişti lor ialomiţeni n u se vor manifesta mari turburări , totuşi
aspiraţia spre şefia grupări i o mai aveau şi alţi fru ntaşi, intre care V. Maltezean u şi
Leon Popescu, cum arată gazeta conservatoare ; oricum însă, Alex. Băd ulescu cum ula toate
atributele u n u i şef necontestat - şi agreat de Take Ionescu - , respectiv fusese ales
<ond ucătorul organizaţiei, era d i rectorul-politic al oficios u l u i .. Dunărea" , se afla in fruntea
Consi l i u l u i de ad ministraţie al Bănci i "Dunărea" (preşed i nte era Leon Popescu ), dispunea
de cheltuielile organizaţiei , avea privi legiul convocări lor la Club ş.a. 84• Sub titlul pe patru
coloane Disolvarea partidului takist din Călăraşi, gazeta conservatoare p u blică, in i un i e
1 91 0, m a i m ulte scrisori c e ar proba degri ngolada foşti lor săi colaboratori 85 ; in fapt, era
vorba doar de dispute in cad rul Cons i l i u l u i de ad ministraţie al Bănci i "Dunărea" (unele
d ocumente erau, se pare, plastografiate ), u n i i d intre cei incr i m i naţi (cel mai de vază era
d r. Demetrescu-Brăi la ) dezmi nţind că ar fi scris o scrisoare tri misă ziarul u i " Epoca" etc 88•
Manifestări publ ice n u se vor organiza de către takiştii călărăşeni , in sch i m b ei vor
participa la intruniri le de la Bucu reşti , cum a fost cea de la 6 i unie 1 91 0 (cind s-a des­
făşu rat şi Congresul parti d u lu i ) - unde a fost prezentă o delegaţie de 1 20 i alomiţeni
(n u mele lor sunt inserate in oficiosul călărăţean ) 87• Veni rea conservatori lor la cirma
ţări i , la sfîrşitul an u l u i 1 91 0, a determi nat organizarea alegeri lor parlamentare in februarie
1 91 1 .
La aceste alegeri - unde, in intreaga ţară, s-au i m pus marea majori tate a cand ida­
ţilor g uvernamental i - , la Călăraşi conservator-d emocraţ i i se prezintă pe aceeaşi l istă c u
l i beral i i ; campama electorală este însoţită de n u meroase fiii pice, apărute in organele de
presă locale. Conservator-democraţ i i şi liberal i i lansează o ediţie specială a ziarul u i "Dună­
rea", pe a cărui pri mă pagină este i nserat, cu caractere de d i mensiuni mari, u n Apel către
alegători i Coleg i u l u i 1 Cameră : " N u daţi votul ciocoi lor, căci prin el vă înj ugaţi la carul
celor sătui, cari au fost ad uşi la cirma ţări i fără şti rea şi consi mţămîntul vostru. N u votaţi
pe cand idaţ i i ciocoi lor, străini de neam şi strei ni de localitate, vitregi cu poporul şi răpi­
tori ai avutul u i ţări i .
N u votaţi p e Mi hai l Cantacuzino şi Nicolae Fi l i tti, cari acum fac promisiuni pentru
ca să le u i te i med iat d upă alegeri . Nu votaţi steaua care apune, votaţi crucea care aj ută
ş i izbăveşte de tot rău l.
Votaţi pe cand idaţi i opoziţiei-unite, Ion Poenaru-Bordea şi Alex. 1 . Băd ulescu repre­
zentanţi i cauzei democraţiei române şi local ităţi i in care trăiţi" 88,
Cu toată i nsistenţa takişti lor, care n u au ezitat să utilizeze u n l i m baj foarte d u r,
cind vorbeau despre oponenţi i conservatori 89, in alegeri le d i n care n u au l i psit obişnui­
tele i ngerinţe ale autorităţilo r (inti midări , şantaje, promisiuni făcute alegători lor, cumpă­
rări de votu ri 9 0 ) , ei n u au obţin ut n ici u n lcc in Parlament, la Călăraşi la Coleg i u l 1

247
www.cimec.ro
 Cameră, Alex. Băd u lescu obţine 1 1 7 voturi 91, d i n 372 expri mate (remarcat n u mărul are
de abţineri, căci au fost înscrişi in l istele electorale 459 cetăţeni - situaţie general-vala­
bilă şi pentru alte alegeri ), la Colegi u l 1 Senat, Leon Popescu obţine 68 de voturi, in
cond iţi i le in care cei doi conservatori au fost aleşi cu 91 şi, respectiv, 86 de voturi. la
Colegi ul 1 1 Cameră, V. C. Maltezean u obţine 1 23 de voturi, faţă de 335 ale alesului con­
servator (înscrişi 569 cetăţeni, votanţi 460 ) ; la Colegi u l I I I Cameră, takişti i nu au pre­
zentat nici un candidat, spri j i n i nd pe cel li beral. De remarcat, tot ca un semn al g ra­
d u l u i de popularitate al takişti lor, este şi rezultatul alegerilor j udeţene d i n 27 martie
acelaşi an ; deşi aceştia au făcut puţină propagandă şi nu a u prezentat o listă com pletă.
alegători i şi-au expri mat in mare n u măr s i m patia faţă de cand idatura l u i Alex. Băd u lescu :
" Candidatura aceasta a fost pusă n u mai ca o incercare a corpului electoral, ca o intre­
bare pusă alegători lor, şi fără nici o l u ptă, fără propagandă sau vizite, fără nici o i nsis­
tenţă, cand idatul conservator-democrat a obţi n ut majoritatea voturilor exprimate : 1 1 2
d i n 208 votanţi" 92 ; l a Coleg i u l 1 1 j udeţean, Al. Băd ulescu este ales cons i lier, iar cel u i lalt
takist, profesorul (şi avocatul ) Vasi le M. Stanciu, i-au l i psit doar 4 voturi spre a fi
proclamat învingător.
La u rmătoarele alegeri parlamentare, d i n noiembrie 1 91 2 (desfăşurate s u b g uvern u l
T it u Maiorescu, l a care partiei pau şi takişti i ) , conservator-democraţi i ialomiţeni s e pre­
zintă pe aceaşi l i stă cu foşti i lor adversari de la alegerile precedente, conservatori i, reu­
şind să obţină două locuri in Parlament (Respectiv, Leon Popescu, la Cameră, şi Alex.
Băd ulescu, la Senat ).
La alegerile pentru Constituantă, d i n mai 1 91 4, conservator-democraţ i i îşi sch i m bă
d i n nou tovarăşi i de l uptă, cand idind, acu m, pe aceeaşi l istă cu l i beral i i guvernamental i
(n u mai obţin nici un loc in Parlament).
Alături de cele trei partide ale claselor conducătoare in soci etatea românească de
pînă la pri m u l război mondial, o pondere din ce in ce mai sporită in viaţa p u bl ică a
avut-o şi partidul clasei muncitoare din România. Întrucît despre activi tatea şi prezenţa
socialişti lor d i n Călăraşi s-au făcut deja substanţiale referi ri in ulti m i i ani i 94, in rind urile
de faţă vom prezenta, s ucci nt, aspectele organizatorice ale activităţ i i socialişti lor d i n
j udeţ, spre a avea o i magin e unitară, mai închegată, a vieţi i p u bl ice călărăşene de pînă
la pri mul război mond i al.
Majoritatea s u rselor docu mentare privitoare la mişcarea m u ncitorească şi socialistă
d i n Călăraşi au fost publicate in culegeri le de documente şi articole d i n presă, tipărite
sub egida Institutului de studii istorice şi social-politice de pe /ingă C. C. al P. C.R 95• Ele .

incorporează, astfel, ştiri preţioase referitoare la l u pta şi organizarea clasei m uncitoare

d i n lalomiţa, încad rată organic in procesul naţional al maturizări i proletariatului român.
Este de remarcat faptul că presa socialistă a făcut loc in coloanele sale, încă de la ince­
put, nevoi lor şi aspiraţ i i lor m uncitori lor ialom iţeni, scri i nd cu s i m patie despre viaţa grea
a lor, indemnind u-i la organizare, la unirea forţelor lor. Astfel, gazeta Drepturile o m u l u i "
"
i nsera, l a 26 i ul i e 1 885, o corespondenţă in care era condamnată d u rata de 1 2- 1 8 ore a
m unci i zilnice a lucrători lor de la l i nia de cale ferată Călăraş i - Ci ul niţa, den unţate condi­
ţi ile mizere in care aceştia locuiau in barăci ; din aceeaşi perspectivă, era prezentată şi
s ituaţia analoagă a mecanicilor de la maşi n i le d e treierat de pe moşi i le mari lor proprie­
tari ialomiţeni.
Tnfiinţarea, in 1 893, a Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din România a consti­
tuit un i mpuls puternic pentru exti nderea in intreaga ţară a acţ i u n i lor de propagandă ale
socialişti lor, de punere a bazelor a noi secţ i i socialiste. De altfel, şi pînă la această d ată,
pe raza judeţ u l u i existau m i l i tanţi social işti ; u n i i d i ntre ei, cei d i n Feteşti-Gară trimit şi .
o telegramă de sol idaritate cu l ucrări le şi hotărîrile Congresul u i : " Salutăm entuziasmaţ

248
www.cimec.ro
inti i u l Congres socialist român. Trăi ască democr::o�ia sociali stă" (telegrama este semnată
" Mai mulţi social işti i alomiţeni" ).
Organizarea ca atare a u :tei secţ i u n i socialiste la Călăraşi , are loc la 28 apri lie 1 896
cind "Prin stăruinţa citorva m u ncitori conştienţi s-a intemeiat şi in Călăraşi Clubul munci­
torilor "Frăţia". Clubul era ani mat de i nstitutorul Gh. 1. Perieţean u 96 şi a avut, iniţial,
u n mare ecou in rin d u r i l e elementelor m uncitoare, cit şi a absolvenţilor Gi mnazi u l u i local,
care l ucrau ca funcţionari ; la Congresul al IV-lea al P.S.D. M. R., din apr i l i e 1 897, se
arată - in Darea de seamă - că "Din cauza neexperienţei, cit şi din cauza unor neînţele­
geri neevitabile la inceputul unei mişcări , Clubul d i n Călăraşi stă azi in aceeaşi categorie
ca şi cel din Focşani (cu activitate red usă - n.n. ). Membri i înscrişi in acest club sint 200,
d i ntre care foarte puţini însă mai cotizează. Clubul posedă încă u n mobi lier bogat, in
valoare de citeva sute de lei, şi u n capital de 30 lei. Acu m in urmă - se precizează in
a m i ntitul docu ment-si nteză - 20 de mem bri conşti enţi au hotărît reorganizarea cl u b u l u i ".
Prezenţa social iştilor n u s-a l i m itat doar la oraşu l Călăraşi (unde era, este ad evărat,
concentrată toată ind ustria - foarte puţi nă, de altfel, concretizată in mici ateliere, cîteva
mori, două ti pografii ), idei le social i s m u l u i şti i nţific rcdind şi in alte părţi i alomiţene;
astfel, u n n ucleu socialist se creează şi la Lehl i u, de unde este tri misă o telegramă Con­
gresul u i al VI-lea al P.S. D.M.R., d i n 1 899, semnată de către D. Ionescu : "Salut cu entu­
ziasm al VI-lea Congres al soci al-democraţiei române. Doresc d i n i n i mă dezrobi rea clasei
ţărăneşti , cea mai apăsată d i n toată mu ncitori mea d i n România". De asemenea, s u rse
documentare ale t i m p u l u i semnalează - i nd i rect - existenţa şi in rindurile ţărăni m i i
ialomiţene a receptări i idei lor soci aliste prin 1 898- 1 899 ; deşi in această parte a ţări i
n u s-au înfiinţat cluburi socialiste la sate, totuşi, propaganda P.S. D.M. R. a găsit prielnic
teren de acţ i u n e ; mai m u lt, judeţul lalomiţa (in configu raţia din acel ti m p ) se n umără
pri ntre cele u nde, pentru alegeri le d i n mai 1 899, s-au depus liste de cand i daţi "in u n i re
cu grupări le ţărăniste i ndependente" d i n judeţele respective (aici candida Ilie Lupu ) 9 7 •
in pri m i i ani ai secol u l u i al XX-lea, activi tatea socialistă la Călăraşi este legată de
n umele l u i Gh. M. Vasi lescu (1 891 - 1 929 ) 9 8 • Născut in acest oraş, Gh. M. Vasi lescll va
i ntra in m işcarea m u ncitorească locală in an u l 1 907, an cînd este sem nalată existenţa Cer­
cului "România muncitoare" (înfiinţat, probabi l, in anul precedent ) ; intr-adevăr, in i an ua­
rie acel an, membri i socialişti d i n local itate vor tri mite o telegramă marel u i miti ng d i n
Bucu reşti , organizat împotriva Legii meseri i lor, i n care s e spunea : "Tovarăşi, Cerc u l
Român ia muncitoare" d i n Călăraşi , împreună cu subsemnaţ i i maiştri şi l ucrători, trim ite
"
prin aceasta strigătul nostru de protestare impotriva od ioasei legi a meseri i lor. Unind
glasul nostru cu intreaga m uncitori me care l u ptă pentru desfiinţarea acestei plăgi , strigăm :
jos legea reacţionară !"
I ntensa ci rculaţie a l ucrări lor fondatori lor social i s m u l u i şti i nţific la Călăraşi , a presei
socialiste (" România mu ncitoare" ) a determinat u n proces de rad icalizare a conştii nţei
revoluţionare a l ucrătorilor d i n oraş. Ca u rmare, social iştii de aici pun bazele, d u pă 1 905, a
Sindicatului mixt, desfi i nţat în martie 1 907. Această măsură represivă a autorităţi lor n u-i
împiedică pe socialişti să caute noi modalităţi organizatorice, prin i ntermed i u l cărora să
propage socialism ul şti i nţific, mai ales in rin d u r i le funcţionari lor cc merciali şi ale l ucră­
tori lor. N umeroase veşti privind mişcarea socialistă călărăşeană d i n acel an le regăsi m in
paginile oficiosului central social-democrat, " România m uncitoare" - al cărui corespon­
d ent este la Călăraşi, incepind din 1 908, Gh. M. Vasilescu ; majoritatea articolelor sale
s unt străbătute de ideea necesităţ i i u n i r i i tuturor forţelor proletari lor in organizaţi i pro­
fesionale şi, apoi, pol itice ; de altfel, încă în pri m u l articol al mil itantului socialist călără­
şean, publicat in " România muncitoare" (este de fapt, un vi brant apel-programatic,
i ntitulat Către tovarăşii călărăşeni ) el avea să scr i e : . ,Să nu u ităm însă că totul atîrnă d e
n o i ş i că, inainte de orice, trebuie s ă ne întări m bine" u.

249
www.cimec.ro
 Pe teren u l organizări i profesionale şi politice, acest i m perativ a cunoscut reale
i zbinzi, in u rma acţ i u n i i neobosite şi consecvente a elementelor social iste d i n localitate,
in mijlocu l cărora au venit, in repetate rind uri, fruntaş i i social-democraţi d i n Capitală
(1. C. Fri m u, D. Marinescu, C. Petrescu ). Astfel, la 9 noiembrie 1 91 1 , socialişt i i d i n Călă­
raşi pun bazele Cercului cultural al muncitorilor (sedi u l era in Calea Bucu reşti n r. 21 1 ) ,

ai cărui mem bri se rid ică, in pri m u l an, la peste 50 ; la una d i ntre intrun i ri le organizate
de social işti, care a avut loc in ian uarie 1 91 2 in sala Parcului Com unal, Gh. M. Vasi lescu
îndeamnă pe partici panţi să se inscrie in Parti d u l Social-Democrat, acelaşi apel fiind repe­
tat şi cu pri lej u l manifestări i publ ice ce sărbătorea ziua de 1 Mai 1 91 2. Tn vara acestui
an se pun bazele Sindicatului mixt (secretar era Gh. M. Vasi lescu ), al cărui sed i u fusese
pus la d ispoziţie de către vechiul m i l itant socialist Gh. 1. Peri eţeanu, in propria-i casă.
Spre sfîrşitul acestui an , d u pă ce la Congresul al 1 1-lea al P.S.D. a partici pat şi o delegaţie
din Călăraşi (in fru nte cu acelaşi Gh. M. Vasi lescu ), se pune bazele Clubului P.S.D., ceea
ce avea să d ucă la o sporire a influenţei ideilor socialiste in rindurile cetăţeni lor d i n oraş
şi j udeţ, şi il va înd reptăţi pe des am i ntitul m i l itant al clasei m u ncitoare (care, incepind
d i n 1 91 3, va activa la Bucureşti ) să-şi ami ntească, mai tirzi u : .. in decurs de n u mai
cîţiva ani, oraşul Călăraşi a devenit o mică citadelă socialistă" 1 0 0 •
I nfluenţa in rindurile m uncitori lor, meseriaşi lor şi fu ncţionarilor d i n oraş, d i n partea
socialişti lor 1 0 1, avea să se manifeste, pînă la pri m u l război mondial, şi prin n u meroasele
intr u n i ri publ ice de protestare im potriva nerespectări i de către patroni a prevederilor
legale privitoare la repausul d um i nical, impotriva pregăti rilor de război ale puterilor
i m perialiste europene şi in favoarea vot u l u i u niversal - acţ i u n i apreciate ca atare şi la
nivel u l cond uceri i centrale a P.S. D.
Astfel, in i unie 1 91 2, .. Buletinul funcţionari lor comercial i " nota că ..in special la
Călăraşi demonstraţi i le pe străzi au i m pus şi patroni lor şi pol iţiei. Astăzi in Călăraşi repau­
sul d u m i nical e respectat cu sfinţenie". De asemenea, Călăraşi se n u mără pri ntre localită­
ţile d i n ţară in care social işti i - conformind u-se indicaţi i lor Comitetului executiv al
P.S. D. - au organizat manifestaţi i anti războin ice - cum au fost cele d i n 30 septe m brie
1 91 2, din 7 octombrie 1 91 3 , din 4 i an uarie 1 91 5 (la aceasta a partici pat, ca d elegat, şi
Dumitru Marinescu ), sau manifestaţ i i in favoarea democratizări i Constituţiei, a legi ferări
votului universal - c u m au fost cele d i n 7 decembrie 1 91 3 şi 20 apri lie 1 91 4.
*

La capătul acestor rind u ri, se poate aprecia că activitatea organizaţ i i lor d i n Călăraşe
ale partidelor pol itice - pînă la pri m ul război mondial - a cunoscut, cu i n erentele n uanţ
lucale, aceleaşi caracteristici domi nante pe plan naţional ; prezenţa d i sputelor politice -
la care participau, in fond, u n n u măr restrins de cetăţeni - a evidenţiat necesitatea lăr­
giri i cad ru l u i manifestări i democraţiei pol itice, prin cuprinderea in sfera sa a tuturor
cetăţeni lor majori, dezid erat ce avea să se înfăptuiască d u pă Marea U n i re din 1 91 8.
21 .1 1 . 1 98

NOTE
Este vorba de C. Tudor, Alex. Vlădăreanu,
Judeţul lalomiţa. File de istorie, Slobozia,
1 979/1 24 pp. ; C. Tudor, P. Vlăd i l � , Tiner� t� l
că/ărăşean. Tradiţii şi contemporaneitate, Cala­
ra� i . 1 982 (1 03 pp.).
2 Prima lu crare c itată mai sus, menţionează
p ri ntre ziare l e consultate, pînă la p r i m u l
război mondia l , doar pe "lalomitza" (1881 ).
3 " Deşteptarea lalomiţe i " , VII, n r. 1 8 , 10 i u n i e
1 907, p . 3 . L a Colegi u l 1 Cameră, i n 1 91 1 ,
erau înscrişi 459 votanţi ; l a Coleg i u l III vota­
seră 1 . 1 64 cetăţeni, iar la Colegi u l 1 Senat
doar 310 şi 280 la Coleg i u l Il Senat.
4 De pi ldă, in a l egeri l e co munale d i n Călăraşi
desfăşu rate la 20 şi 22 a ugust 1 906, opoziţia
l i berală este aleasă, l a Colegi u l 1, cu o dife-

250
www.cimec.ro
 renţă de 1 4 voturi in plus faţă de l i sta con­
servatori lor ; la balotaj u l pentru Colegi u l 1 1 ,
d i n 2 9 august, este a l easă tot 1 ista celor d i n
opoziţie, c u 207 voturi (. ,lalom iţa l i berală",
1. 26 nr., 9 septembrie 1 906, p. 1 ) ; opoziţ i a
l i berală cîşt igă şi a l egeri le co munale d i n sep­
tembrie 1 889, cind încă nu se inchegase,
este adevărat, organizaţia locală conserva­
toare (.,lalomiţean u l " , 1 1 , n r. 39, 1o ctomb r i e
1 889, p . 1 ) .
S Citeva exemple. In februarie 1 91 1 , conserva­
.
tori i obţi n la Coleg i u l III Cameră 999 votu r i
( a l e s . 1 . N icul escu-Sigh i reanu), i n t i m p c e
l i bera l u l M . Rosea a r e d o a r 1 63 voturi ; l a
Colegiul 1 Came ; ă, d i n c e i 459 înscrişi votează
doar 377, respectiv 265 pentru 1 i deru 1 con­
servator M. G. Cantacuzi no, 236 pentru
celălalt conservator, N. Fi l itti (a m b i i aleşi).
in t i m p ce l i bera l u l 1 . Poenaru-Bordea obţi ne
doar 1 1 1 voturi, ca şi takist u l Al. Băd u l escu,
care are 1 1 7 votu ri ; la Colegi u l l Senat, D . N.
Sece leanu este ales cu 91 d e vot u r i , ca şi
celălalt conservator, a l es şi el, Alex. Fochi d e ;
tot a i c i , l i bera l u l A . Stoianescu cade c u 67
de votu r i , ca şi takistul L. M. Popescu, cu
68 vot u r i , etc.
6 . , Reforma " , 1, nr. 1, 25 ianuarie 1 91 4, p. 3.
7 . ,l alomiţez n u l " , 1 1 , nr. 42, 22 octombrie
1 889, p. 1 .
8 Caracteristica organizaţ i e i l i bera l e d i nCălă­
raş i , pînă la p r i m u l război mond i a l , o va
const itui permanenta incercare a l u i A.
Stoi<:nescu de a ajunge la şefia ei ; presa con­
servatoare lccală înregistrează cu nedisimu­
l ată plăcere d isputa d i ntre cei doi fruntaşi
(sau a partizani lor l or), care, neconteni t,
încearcă să-şi submi neze reci proc FOZi ţ i i l e
in part i d ş i prestigi u l i n lcc< l itate ; astfel,
in 1 898, . . D-1 Stoianescu, prefectul j u deţul u i ,
i n l u pta surdă c e o duce contra d-l u i Pcenaru­
Bordea, voeşte să nu a l e; gă primar Fe d-n u l
Petre Enescu (care v a fi a les, totuşi - n.n.),
c i u n partizan devotat al d-sale" (., Deştep­
tarea l a l o m iţe i ", 1 , nr. 2, 8 noiem brie 1 898,
p ) ; in 1 904, 1. Poenaru-Bordea il în lătură
pe prefect d i n fruntea judeţu l u i (deşi făceau
parte d i n acelaşi part i d !) (lbid., V. n r. 43,
1 1 i u l ie 1 904, pl); l a rin d u l său, nici A. Stoia­
olescu nu ezită c h i ar să candideze ca 1 i beral
independent (pe aceeaşi 1 i stă cu conserva­
tori i ) la alegerile pentru Constituantă, d i n
m a i 1 91 4, com bătind l i sta prop r i u l u i său
partid (lbid., XIV, nr. 41 , 22 mai 1 9 1 4, p. 1 ) ;
despre aceeaşi d i spută, vezi ş i lbid., 1 , nr.
21 , 14 martie 1 899, p. 2; . , Luptătoru l " , I I I ,
3 2 , 1 0 noiembrie 1 894, p. 1 ; etc.
9 Pri ntre membri i . ,Comitet u l u i d e i niţiativă
pentru fundarea ziaru l u i .. Drape l u l " , se
n u măra ş i 1. Poenaru-Bord ea, deputat ( . , D ra­
pelul " , ! , nr. 1 , 10 mai 1 897, p. 1 ) . i n octom­
b r i e 1 895, este a les un Comitet el ectoral
al organizaţiei l i berale, . ,in vederea a l egeri­
lor vi itoare", in fruntea căru i a se află 1.
251
www.cimec.ro
Poenaru-Bordea, preşedi nte acti v, secondat
d e P. G răd işteanu , preşed i nte de onoare,
N. Mal tezean u , vicepreşed i nte, P. Enescu,
secretar (Co m itetu l era format din încă alţi
68 d e membri) (. ,Gazeta l alom iţe i " , 1 , n r.
1 3 , 29 octo m brie 1 895) . . . Gazeta lalomiţei"
este u n u l d i ntre organele d e p resă a l e l i be­
ral i lor d i n Călăraşi (a apărut intre 1 895-
1 905) ; alte oficioase locale au fost . , Ecoul
lalomiţei" (1889 - 1 890), . , L i beral u l " (1 907 -
1 91 1 ), . , lalom iţa l i berală" (1906 - 1 907 ; 1 91 2),
. ,Vi itorul lalomiţe i " (1 91 2 ; 1 91 3 ; 1 91 4 -
1 91 5), , . lalom iţa (1 903), . , Reforma" (191 4),
, . L u m i nătoru l " (Slobozia) (191 4).
10 .. Deşteptarea lalomiţe i " , 1, nr. 3, 1 5 noiem­
brie 1 898, p. 2.
11 Conduşi d e economistul P. S. Aurel ian,
d rapel işt i i erau elemente l i bera l e cu vederi
mai înai ntate în ceea ce priveşte susţinerea
unor revend icări democratice (Tr. P. Lungu,
Viaţa politică in România la sfîrşitul secolului
al XIX-lea (1888 - 1 899), E d itura şti i nţifică,
Bucu reşt i , 1 967, p . 225) ; in aceeaşi l ucrare
regăsim ati t u d i nea general-democratică a l u i
1. G . Poenaru-Bordea. Astfe l , e l s e n umără
pri ntre puţi n i i d eputaţi mai de vază a i gru­
păr i i lui P. S. Aurel ian care au susţinut in
1 897 proiectul Legi i repausu l u i d u m i nica l ;
in a n u l următor, el făcea parte d i n d elegaţi a
d rapel işt i lor care ducea tratative cu l i beral­
d emocraţ i i l u i N. Fleva in vederea conjugă
ri i eforturi lor lor pentru democrati zare­
P.N.L. ; de remarcat, in acelaşi timp, că in
casa l u i 1 . Poenaru-Bordea s-au ţinut, in
1 892, după moartea lui D. Brătianu, mai
multe concil iabule intre fruntaşi i part i d u l u i ,
care au d u s , i n c e l e d i n u r m ă , l a alegerea
l u i D. A. Sturdza ca şef al P.N.L. (lbid.,
pp. 221 , 225, 229).
..
12 Deşteptarea l a l c m iţei ' " , 1, nr. 1 3 , 24 ianua­
rie 1 898, p. 1 .
1 3 . , Ecou l lalom i ţe i " ' , 1 , nr. 2 , 3 0 martie 1 889,
p. 3 .
1 4 Lupta" , 1 , nr. 3 , 2 februari e 1 905, p. 2.
. .
15 !bid., 1, n r. 20 ianuarie 1 905, p. 2.
1 6 I ntre candidaţi i opoziţiei-u nite, alături d e
loca l n i c i i 1. Poenaru-Bordea, V . Maltezeanu,
Alex. Fochide, A. Stoianescu, N . Mănescu,
se afla ş i Al. Margh i loman (lbid., 1 , n r. 3 , 2
februarie 1 905, p. 3). Voturi l e obţinute d e
l ista co m ună l i berale-j u n i mistă au fost p uţine,
reuş1_ nd, peste tot, candidaţi i conservatori
guverna menta l i , in condi ţ i i l e in care absenţa
la vot a cuprins, la unele colegi i , peste j u m ă­
tate de a legători ; astfe l , l a Col. 1 Cameră,
d i n 465 înscrişi au votat 366 - aici, candi­
datul guvernamental , M. G . Cantacuzino, a
fost a l es deputat cu 251 vot u r i , faţă de n u m a i
1 36 cit a obţinut Al. Margh i loman ş i 1 09 a l e
l u i 1. Poenaru-Bordea ; l a Col . 1 1 Cameră,
d i n 603 înscrişi pe l iste, au votat 41 3 , candi­
datul guvernamental G . Dumitrescu fi i nd
a l es cu 3 1 7 votu r i , faţă d e 91 ale l i bera l u l u i
 V. C. Mal tezeanu : la Col . III Cameră, votu­
rile erau obţin ute, p r i n trad iţie de ech i pa
guvernamentală: toţi cei 561 de votanţi
(înscrişi pe l iste erau 1 .636) I-au ales pe
conservatorul P. Tonce!cu : la Col . 1. Senat,
din cei 237 cetăţeni cu drer t d e vct, şi-au
exprimat opţi u n i l e n u ma i 1 75, d i ntre care
97 I-au al es senator pe conservato r u l Leon
M. Popescu, in t i m p ce l i beral i i au obţi nut
56 de vot u r i , p r i n A. Stoi anescu şi, respectiv
46 votu r i , p r i n C. Lecc�. iar conservato r i
u n n u măr d e 53 vot u r i p r i n Alex. Foc h i de :
i n sfîrşit, l a Col . 1 1 Senat, d i n 384 înscrişi pe
1 istel e electorale, doar 1 60 au vota - 1 35
pentru conservator u l "fevruarist" A. N icu­
le!cu, ş i n u m a i 31 pentru candidatul opozi­
ţiei, l i bera l u l N. Mănescu ( . , E poca", XI, n r.
32, 3 februarie 1 905, p. 2).
17 i n scrisoarea trim isă "stimaţilor conj ude ­
ţen i " , fostu l p refect l i bera l enumeră rai i­
zări l e mai i m portante a l e adm i nistraţiei sale
(1 895- 1 899; 1 901 - 1 904) i naugurarea spi­
talu l u i din U rzicE n i (1896), a celui din Ţăn­
dărei (1 896), p u nerea teme l i i lor spital u l u i
d i n Slobozia (1897), constru i rea a 33 lccaluri
pentru şco l i (mai ales intre 1 901 - 1 504),
construi rea u n e i reţel e telefonice care să
lege toate com unele de reşedinţa j udeţu l u i ,
constru i rea mai m u ltor şosele, a u nor poduri
de piatră, termi narea l ucrărilor de regu l a r i ­
zare a riu l u i lalomiţa l a Slobozia ("Lupta",
1 , n r. 3 , 2 februare 1 905, p 3).
1 8 " Deşteptarea lalomiţe i " , VII, n r. 2, 27 noiem­
brie 1 905, p. 1. Partiza n i i fostu l u i p refect au
înfii nţat şi o bancă in Călăraşi, "căutînd să
dea încă o lovitură d-l u i Poenaru, neconsu l­
tindu-1 ş i excluzindu-1 c u totul de l a adm i­
nistraţiunea acestei bănci" (lbid.).
19 l b i d . , V, n r. 1 , 20 noiembrie 1 905, p. 1 (vezi
artico l u l Pupături ridicole: " După cum cu
5 l e i poţi c u m păra un sărut de la anumite
fe mei, care însă nu I ară altă u rmă decit a
scirbei şi m i lei : tot qa sărutu l celor doi
corifei l i bera l i e sărutu l cum părat pentru
necesitatea mc mentu l u i , care in loc să înalţe
p roduce - nu scapă p r i l ej u l să comenteze
caustic gazeta cc nservatcare - scîrbă şi des­
gu�tare' ').
20 "lalom iţa l i berală", 1 , n r. 1, 9 februarie
1 906, p. 1 .
21 l bid. S-a ales, totodată, ş i u n com itet însăr­
c i nat cu redactarea u n u i ziar pro p r i u , com­
pus din A. Stoi anescu, C. Cioc h i nă, S. Nicu­
l escu, N . Alexiu.
22 l bid.
23 lbid.
24 lbid., l, n r. 25, 27 august 1 906, p. 1. Se pare,
însă, că l i beral i i au fost spri j iniţi, tacit, de
către conservator i i j u n i m işt i (cu care for­
maseră opoziţi a-u n i tă in anul precedent) : cel
puţin, aşa îşi justifică infringerea conserva­
tori i guvernamentali (lbid., p. 2). Liaa de
25 2
www.cimec.ro
candidaţi pentru Cc legi u l 1, in frunte c u
A. Stoianescu, a fo� t alea!ă cu 1 4 votu r i mai
mult decit l da adver!ar i l c r ; l a Col Egi u l 1 1
a fost balot aj, ciş : i gat, la 29 � u gust , tct d e
către l i bera l i .
2 5 l bid., 1 , n r. 26, 9 septem brie E06. p . 1 ·
26 lbid.
27 Pentru funcţ i i l e de p r i mari in oraşe, l i bera l i i
stoianişti şi p c i < nărişti s-a u infru ntat in
fiecare lcca l il ate ; l a Călăraşi, s-au rula in
fruntea Primăriei mai m u lte per�c< ne -
aparţinînd celor do uă grupări l i ber? l c de
i nterese - , respect iv N. Alex i u , apoi O.
Georgescu, care dem i�ionează fi i nd ales, la
8 februarie 1 909 Gh. C. G heorgh i u (lbid . . 1 1 ,
nr. 47, 1 2 februarie 1 909, p. 1 ).
28 lbid., 1 , n r. 1 , 29 noiembrie 1 �07, p. 1 .
29. " Deşte�tarea lalc m iţei ' , VIII, n r. 1 3, 6 m <o i
1 907, p. 3 .
3 0 . lbid., p. 2 .
31 bid., VII I , n r. 1 8, 1 0 i u n i e 1 907, p . 3.
3 2 l b i d . , IX, n r. 41 , 18 i u nie 1 908, p . 1 .
3 3 " Li ber; l u i ' " , 1 1 , nr. 48, 1 9 februarie 1 �09, p . 1
34. lbid. Că neînţelegeri l e < U cc- ntin uat să per­
siste intre A S t :>ianescu şi 1. Poenaru-Bor­
dea, o prc bează şi faptul că, acesta d i n
u rmă, " i ndus i n eroare c ă a re s ă fi e co mpro­
mis (la înt r u ni re - n . n.), per!cnal a i nter­
venit la i nvitaţi ca să nu participe la ma!ă",
i ntervenţie, se pare, rămasă fă•ă mari sorţi
d e izbîndă ; totuş i , prietEni apropi a ţ i a i l u i
(C. Lecca, senato r u l T . M i u lescu, deputatul
Al. Său l e!cu) n u au onorat intruni rea ; d i n
tabăra takişti lor călărăşeni se ce mentează,
cu l u x de amăn u nte, aşa-zisa "împăcare "
arătindu-se (pe baza i nformaţ i i lor u nor " l i be­
ral i onorc.b i l i " ) că r.u e! te pcsibilă ni c i o
conc i l iere intre cei do i , totu l fi i nd o manevră
d i n partea l u i 1. Poenaru-Bordea : "E d rept
că d-sa n u a făcut o împăcare serioasă, dar
d e och i i p r i m u l u i mini�tru n u putea accep­
tind odată pro p u nerea de pace, a doua zi să
se pue in fruntea acelora cari porneau l a
atac" (.,Du nărea", 1 1 , n r. 1 1 , 3 0 apri l i e
1 909, p . 1 ) .
3 5 " L i bera l u l ' , I I I , n r. 86, 3 i u nie 1 910, p . 1 .
3 6 " Deşteptarea lalomiţe i " , X I I , n r. 1 0, 5 i u n i e
1 91 1 , p. 3 .
37 lbid., X I I , n r. 28, 9 octombrie 1 91 1 , p. 3 .
38 i n u rma p rotest u l u i l u i A. Stoianescu pe
lîngă p r i m u l - m i nistru 1 . 1. C. B rătianu (toto­
dată, şefu l part i d u l ui), aceaa convoacă acasă
la e l pe membr i i Comitet u l u i executiv al
organizaţiei l i bera le, cărora le ar<.tă "că la
lalomiţa trebu i e !ă (se) reorganizeze part i d u l
l i beral, că n u mai merge cu certu r i l e şi c u
neînţelegerile de pînă acum". C u toate
acestea, A. Sto i ane�cu arată c l a r că nu-i d e
acord c u nou l şef, ameni nţînd cu retragerea
d i n partid : "a zis că ceeace vceşte a se face
la lalomiţa consideră că e o decapitare a
sa şi preferă să se retrzgă d i n partid fii ndcă
 vede că incurcăt u r i l e sunt d i n cauza' ' (gi n e­
rele său , S i m a N iculescu se a l i ază şi el fi i nd
de acord cu retrallerea d i n organizaţie) ; spre
a aplana l ucruri l e, 1. 1. C. Brătian u , care
declară că nu J:02te să renunţe la A. Stoia­
nescu, spune că problema şefi e i va rămîne
i n suspensi e ; gazeta conservatoare locală,
comentind evenimentel e , este de părere că
pe vi itor n u este n i c i o speranţă pentru A.
Stoianescu in ceea ce priveşte şefia o rgani­
zaţ i e i l i berale ialomiţene : "D. Stoianescu
si mte că a fost u m i l it de şefu l partidul u i ş i
n u-şi m a i face n i c i o i l uzie pentru v i itor"
(lbid, XII , n r. 30, 23 octombrie 1 91 1 , p . 1 .
44 " Vi itorul lalomiţei , l, n r. 40, 11 ianuarie
(semnificativ este faptul c ă gi nerele său,
Sima N i c u l escu, va aspi ra, in perioada i nter­
bel ică, şi e l - fără speranţe - la şefia orga­
nizaţiei, sfîrşind prin a deveni (doar) preşe­
d i ntele georgiştilor d i n localitate, pentru
scurt timp, căci va fi inlocu it de C. Ban u
"
("Vo i nţa lalomiţe i , I I I , nr. 3, 1 2 apr i l i e
1 93 1 , p. 4) .
"
39 "Deşteptarea l alomiţei , XII, n r. 45, 5 febru­
arie 1 91 2, p. 1 .
40 l b i d . , XIII, n r. 17, 2 septem brie 1 91 2, p . 1 .
C l u b u l a fost înfii nţat l a 6 mai 1 91 2, "fără
autorizaţia Şefu l u i şi fruntaşilor noştri"
( . . . ) (care) n-au fost consultaţi niciodată
pentru înfi i nţarea c l u bu l u i , care s-a făcut
n u mai d i n i niţiativa citorva membri, fără
n i c i un rol oficial, cari au dat mandat d-l u i
Stoianescu - p reti nsu l "preşedi nte a l comi­
tet u l u i executiv "să execute dezideratul
d-l o r " . Ziarul l i beral i lor d i n Călăraşi (gru­
parea 1. Poenaru-Bordea şi C. Banu) consi­
dera că "înfii nţarea c l u b u l u i ş i fe l u l cum s-a
făcut şi cum s-a p rocedat, in l oc de a fi un
gest de u n i re şi de îm păcare, este d i m po­
trivă un nou m ij loc de dezbi nare şi de vraj bă
intre n o i " ("Vi i torul lalomiţei " , 1, n r. 2,
12 mai 1 91 2, p. 1 ). Tot in pagi n i l e sale, u nde
artico l e l e au o pronunţată tentă anti-stoia­
nistă, se recunoaşte, că, dacă odi nioară jude­
ţul era socotit o cetate l i berală "in cari
adversari i pol i t i c i n u puteau pătrunde nici
c h i a r atunci cind erau l a putere, cu t i mp u l
însă, forţele acest u i partid au inceput să s l ă­
bească, ziduri l e cetăţei l i bera l e au inceput
să se dărîme ş i duşmanul a pătru ns in cetatea
noastră" (lbid., l, n r. 1 1 , 21 septembrie
1 91 2, p . 1).
41 ,_, Reforma", 1 , n r. 1, 25 ianuarie 1 91 4, p. 3.
I n cuvintul unuia d i ntre part i c i panţi i l a
intru n i re , Manole Poenaru , s e arată că " Z i ua
de 1 9 i an uarie fo rmează epocă in istoria
l i b eral is m u l u i din lalom iţa, căc i s-a înfăptu i t
u n i u nea tuturor elementelor l i be rale ş i recu­
noaşterea d - l u i Banu ca şef şi noi sărbăto r i m
uni rea depl ină a parti dul u i l i beral-naţional
d i n lalom iţa şi i naugu rarea l u ptei electora l e
pentru apropiata a l egere " (lbid.).
42 " Lu m i nătoru l " (Slobozia), l, n r. 1, 1 8 i anua­
r i e 1 91 4, p. 1 .
253
www.cimec.ro
43 Po:tul de prefect, de pildă, a fost d i�putat
intre amici i pol i t i c i a i lui C. Banu (străini
de Călăraşi) şi fruntaş i i l i bera l i localnici ;
aşa se expl ică - arată opoziţia conserva­
toare - că judeţul l alomiţa a fost u l t i m u l d i n
ţară u nde s-a n u m i t p refectu l . Iniţial, acesta
este tînărul conferenţiar universitar de l a
l aş i , M i hai Berceanu ; i n mart i e însă, tot in
1 914, este n u m i t prefect fostu l fruntaş con­
servator (prefect in 1 906-1 907 şi in 1 91 1 )
Leonida G ussi , care demisionează in decem­
brie acelaşi an, reven i nd in fruntea Prefec­
t u r i i M. Berceanu.
"
1 91 5 , p. 1. Resent i mente l e di ntre C. Banu
şi A. Stoianescu aveau să fie de l u ngă durată,
e l e fi ind ream i ntite un d eceniu mai tirz i u ,
cind in sin u l organizaţiei l i beral e călărăşene
se înregistrează o nouă ruptură ; ziarul d izi­
denţ i l o r (intre care se afla şi Sima N ico­
l escu) avea să-I n u mească pe C. Banu " putre­
z i c i u n e omenească" intr-un articol i nt i t u l at
Omul m inciunei, necinstei şi al ruşinei, in care
era încorporat şi un răspuns pol e m i c al l u i
A . Stoi anescu, d atat d i n 1 5 m a i 1 91 4 ( " Li be­
ral u l , 1, nr. 5 - 6 , 5 i u l i e 1 925, pp. 1 - 3 ) .
"
"
45 " Viitorul lalomiţei , 1, n r. 50, 8 februarie
1 91 5 , p . 1. Gruparea dizidentă l i berală creată
in 1 925 (1. Bătrin u , N. C. Uşure l u , S. N ico­
l escu) dorea înlătu rarea de l a şefia organiza­
ţ i e i a l u i C. Ban u ; in 1 93 1 , acesta părăseşte
o rganizaţia ducistă (preşed i nte este a l es,
"
acu m , Marius Roşea ("Vi itorul l alomiţei
I I I , n r. 3, 12 apri l i e 1 93 1 , p. 1 ) , inlocui ndu-1
pe S. N i cu l escu la conducerea georgişti lor
ialomiţeni, care editează oficiosul " Li be ra l u l
"
lalom iţei ; mai tirziu, şef al acestora v a fi
C. Mal tezi anu ("Li bera l u l lalomiţe i " , Vll, n r.
1 - 2, ianuarie 1 937, p. 2) .
46 " lalom iţean u l ' , , 1 1 , nr. 42, 22 octombrie
1 889, p. 1. De remarcat faptul că pri ntre
ce i 88 d e membri fondato ri ai Clubului consti­
tuţionalilor (j u n i m i şt i i l u i P. P. Carp) se afla
şi avocatu l d i n Călăraşi Vasi l e Vi neş ; intre
membrii ulteriori înscrişi erau şi 1 5 - 20
persoane d i n j u d eţu l lalom iţa, " m a i toţi
"
alegători in Col . 1 " (lalomiţea n u l , IV, n r.
25, 7 i u l i e 1 891 , p. 2) .
47 lbid.
48 " Lu ptătoru l ", 1 1 , n r. 23, 6 i u nie 1 893. Oficio­
sul (neafişat ca atare) al l i bera l i lo r călărăşeni
arăta că " Pe cind d u ra criza m i nisterială şi
toată l u mea aştepta ce are să nască după
atitea frămîntări , d-n u l 1. Poenaru-Bordea,
fostu l naţional-I i beral pînă in ziua de 1 5
mart i e 1 888, iar de l a această dată j u n i mist
înfocat in loca l i tate (evol uţia pol itică u lte­
rioară a acest u i a a demonstrat ca nefondată
specu l aţia acestui comentar i u - n . n.) şi cu
perdea la Bucureşti , o m prevăzător, ca tot­
deau na, a căutat, şi de astădată, ca guvernul
"
ce va u rma să n u-l găsească nepregătit
 ( . , Ecoul lalomitei " , 1, n r. 3, 6 apri l i e 1 889,
p. 3).
19 " Deşteptarea l a l c m iţei " , VII, n r. 43, 24 sep­
tembrie 1 906, p. 1. (Ace!ta � fost s i ngurul
organ d e presă a l conservator i lor d i n Călă­
raşi , pînă la p r i m u l război mondial ; a a părut
neintrerupt intre 1 noie m b r i e 1 898 şi 30
octo m b r i e 1 91 4 ; şo.se ani mai devreme, au
fost editate citeva n u mere din " Bărăgan u l "
subintitulat " conservator pol itic,l iterar"
(1 1 octombri e - 15 noiembrie 1 892) ; s i m­
pat i i p roconservatoare a afişat , , Luptătorul ' '
(1 892- 1 895).
50 lbid. Î n răst i m p u l de la 1 888 1 a 1 895 in fruntea
Prefectu r i i d i n Călăraşi s-au peri ndat nu
n u mai puţin de şapte t i t l u r i : V. Vineş (1 888-
1 889), N. Fi l itis ( 1 889 - 1 891), Alex. Foch i d es
(1 891 ), D. Arion (1 892), D. Catargi (1 893),
gen. Şt. Sto i ka (1 894), Alex. Warl r m (1 894 -
1 895).
51 " Gazeta lal� m i te · ·, 1 , n r. 7, 3 septE' mbrie
1 895, p. 1. I n pagi n i l e 2-3 se află u n lung
reportaj d espre modul cum � u avut loc
a l eger i l e, in care i ngerinţele a utorităţ i l c r
a d m in i stra t i ve şi i l eg< l ităţ i l e de l a u rna de
votare nu au putut, totuş i , eHomp� succe­
s u l l i beral i lor ; d e remarcat f< ptul că ina i nte
cu u n an mai avuse!eră ş i alte alegeri ;;.semă­
nătoare, ciştigo.te tc-t d e l i beral i i din o p o­
ziţie (primar - Al. Stoiane!cu), dar la cere­
rea prefectu l u i A. Varlam Consi l i u l co m u n
este d i zolvat, efectuindu-se alegeri le d i n 25
şi 27 august 1 895.
52 lbid.
53 Despre acesta, vezi şi l b i d . , 1 , nr. 5 , 2 0 august
1 89S, pp. 2 - 3 .
S4 " Du nărea", 1 , n r. 3 , 24 februa r i e 1 � (8, p . 2.
SS " Luptătoru l ", IV, nr. 8, 30 apri l ie 1 895, p. 1 .
S6 lbid.
S7 De p i ldă, l a a l egeri l e d i n noiembrie 1 8SS
(conservatori i tc c ma i !e .: c o mc d ; u 1 u pos­
t u ra de opoz<: nţi), l a Co l . 1 C. mer ă, o r gani­
zaţi a din Călăr<şi nici n u de� une l i� tă de
c 2 nd i daţi ; l a Col. 11 C< meră, d i n c ei 3� 3 de
votanţi (înscrişi 483), doar 34 îşi dau votu l
cand idat u l u i co nser vo:.tc r C. Nenişo r ; la Col .
11 Senat, d i n 202 vot; nţ i , n � ma i 1 0 !unt
pentru conservato rul V. M<:nu, i2r l a Co l . 1
Senat, Al. Margh i l c m; n o bţ i n e d o a r S1 d e
voturi ( " Epoca " , 1 , nr. 1 8, 24 noiembrie 1 89S,
p. 2; nr. 21 , 28 noiembrie 1 89S, p, 2; nr.
22, 29 noiembrie 1 89S, p . 2). Cu patru ani
mai devreme, Al. M arghi loman, este ales
deputat d e lal c m i ţa, l a Col . 1 Cameră (a fost
susţinut şi de l i bera l i ("lal c m iţea n u l " , IV,
nr. 27, 21 i u l i e 1 89 1 , p. 1 ) .
sa " Deşteptarea l a i c miţei " , V I I , n r. 4 3 , 2 4 SeF -
tembrie 1 906, p. 1 .
59 lbid., VII, nr. 36, 3 0 i u l i e 1 � ( 6 , p. 2.
60 l bid., VII, nr. 43 , 24 ser-te m b r i e 1 %6, p. 1 .
61 Prefect, i n timpul guvernăr i i conservatoare,
a fost Alex. Băd ulescu (1 90�-1 906) ; p r i mar
al oraş u l u i Călăraşi a fost C . f''enişo r - d i n
254
www.cimec.ro
1 904 pînă la �lege r i l e d i n septembrie 1 906,
pe care le cîştigă l i berali (prima r este ales
A. Stoianescu) ; de fapt, incepind d i n 1 SOS,
prefectul conservaor dorea înlăt u ra rea pri­
maru ui, d o r i nd 1 ă i mp ună pe V. M . St < n c i u
(vi itor d izident ta k ist, ca şi prefectul Alex.
Bădulesc u) ; in cele d i n u rmă, Co nsi l i u l
comunal este dizo lva t, preşed i n t e a l Cc m i s i e i
i nterimare (pînă 1 � a l egeri) fi i nd alef, l a 2 8
i u l i e 1 906, G h . Demetrescu (vezi art icc l u l
Politica comunală bizantină, in " lalcm iţa l i be­
ral ă " , 1, n r. 23, 1 3 � ugust 1 S 06, p. 2).
62 " Lupta", 1 , n r. 1, 20 ianuarie HOS, p. 1 .
63 Candidaţi i erau G h . Demet rescu, D . l l i escu
(as p i ront şi el, in H04, l a r o ! t u l de pri mar).
L. M . Popescu, L . Vlădc i a n u , Fr. Tii rk, Tr.
Mari nescu (la Col. 1), V. M. Sta n c i u , Şt. Piţa,
R. Opr2 n , C. Şeicărescu, C. Prede l e a n u (la
Col. 11) ("Deşteptare� l < l c m i ţe i " ', VII, n r.
39, 20 august 1 906, p. 1 ).
64 Apud " Deşteptarea l�lc miţei " , VII, r. r. 41 ,
7 septembrie 1 906, p. 2).
6S l b i d . , V I I I , n r. 1 3 , 6 mai 1 907, pp. 2- 3.
66 lbid., VIII, n r. 7, 3 i u nie 1 �07, p. 2.
67 lbid. VIII, nr. 38, 1 3 noiembrie 1 '>07, p. 1 .
68 , . Li beralul ' , 1 , n r. 1 , 29 noiembrie 1 �07, p.
1. Î n octombrie- nciembrie � e ce nstit u i e
băncile " Bărăga n u l " (conservo.tc are-cantHU·
zi ni!tă) şi " laic m iţa" (de m i n< t ă de vi itor i i
takişti ce nduşi d e Alex. Băd ulescu). Potrivit
celor spuse, puţin mai tirz i u , d e takişt i ,
ideea înfii nţăr i i u n e i bănci (conservatoare)
l a Călăr; şi a avut-o Alex. Băd u l escu, încă in
1 905, dar M . G . Cantacuzi no refuza să-şi dea
concurs u l , spre a nu-i da cond ucerea l u i
( . , Du nărea " , 1 , n r. 3 , 24 februarie 1 S08, pp.
2 - 3).
69 " Deşteptarea lalc mitei " , IX, nr. 47, 26 feb­
ruarie 1 909, p. 3.
70 l b id., XI , nr. 29, 28 octc m brie 1 51 0, p. 1 .
7 1 l b i d . , XI , n r. 30, 4 noiembrie 1 91 0, p . 1 . Î n
una d i n vizitele făcute l a Călăraş i , M. G .
Cantacuzino trebuia să partic i p e (cel puţin
aş� este a n u nţat in oficiosul conservator
loca l , care nu mai rev i n e asu pra vizitei) l a
i naugurarea, l a 2 septe mbrie 1 91 2, � nou l u i
local a l Şco l i i d e mcser i i şi a C;;zar m�:i Regi­
mentu l u i 20 Arti lerie (lbid., XVIII, nr. 1 6,
26 august 1 91 2 , p. 3). (Î n februarie-mart i e
1 899, i n pagi n i l e azi r u l u i conservator i lor d i n
Călăraşi s u nt i nserate ma i multe " corespon­
denţe d i n Orient" (Co nstanti nopol), trimise
d e M i h a i l G . Can t acuzino, care îşi efectua
voiaj ul de n u ntă - vezi " Deşteptarea lalo­
m iţe i " , 1, nr. 1 7, 23 fe bruari e - n r. 24, 4
a p r i l i e 1 8S9).
71 lbid., XIV, nr. 28, 1 3 februarie 1 S14, p . 2.
73 lbid., XIV, n r. 38, 4 mai 1 91 4 , p. 1 .
74 Proporţia vot u r i le: r obţinute d e conserva­
tori a fost următoarea : 40 la s ută la Co l . 1
Camer ă, 26 l a sută l a Col . 1 1 , 3 la sută la Col .
III ; 4 7 l a sută l a Col. 1 Senat, 1 0 l a sută l a
Co l. 11 (a pud A . Iordache, Viaţa politică in
 România, 1 9 1 0 - 1 91 4, Editura ş t i i nţifică,
Bucureşt i , 1 972, p. 292) .
75 Vezi articolele Alegătorii din lalomiţa arestaţi
si Ororile de la lalom iţa, Banditismele agenţi­
iar electorali, în , , Epoca" , XX. n r. 1 38, 22
mai 1 914, p. 2 ; nr. 1 39, 23 mai 1 91 4, p. 2).
76 " Deşteptarea lalomiţe i " , XIV, n r. 41 , 22
mai 1 91 4, p. 1 .
77 " Epoca", XX , nr. 203, 2 i u l i e 1 91 5, p . 1 ·
i n această perioadă, şeful conservatorilor
i a lo m iţeni aju nsese pri ntre persoanele cele
mai d e vază din conducerea naţională a parti­
d u l u i ; e l este cel care, la 18 mai 1 91 5 , pre­
zi ntă moţ i u nea p r i n care se dădea şefia Par­
tidu l u i Conservator l u i 1. Lahovary (a doua
z i , Alex. Margh i loman se retrage, cu part i­
zan i i săi, d i n Comitetul executiv, creînd un
partid conservator paralel) ( " Steagu l " , 1 1
n r, 1 26, 20 mai 1 91 5, p. 3) ; în i u nie ace laşi
an, M i h a i l G. Cantacuzi no este a l es preşe­
d i nte al C l u b u l u i part i c u l u i (fil i pesca n) :
"D. M işu Cantacuzi no însuşi a dat făgăd u i el i
formale că nu va l ucra niciodată pentru o
apropiere cu takişt i i " ("Ziua", 1 , nr. 322,
28 i unie 1 91 5, p. 2 ; vezi şi "Steagu l " , 1 1 , n r.
1 56, 25 i u nie 1 9 1 5 , p. 1 ) . I n pri m i i c.ni d upă
termi narea războ i u l u i , la Călăraşi va reapare
" Deşteptarea lalomiţei", la 28 februarie 1 91 9,
ca "Ziar al Part i d u l u i Conservator-Naţiona­
l i st d i n lalom iţa de sub şefia d-lui M i ha i l
Cantacuzino", i a r din otto m b r i e 1 91 9 c a
" Z i a r a l Part i d u l u i Democrat d i n lal omiţa
de sub şefia d-l u i M i ha i l Cantacuzi no " după
1 920, o parte d i n membr i i săi vor adera 1 a
Liga poporul u i sau l a Part i d u l N aţional .
7 8 i n 1 91 3 acesta editează (este d i rector-propiE­
tar) u n i nteresant ziar, apărut în doar 1 1
nu mere, n u m i t " Luptătorul lalomiţe i " (Or­
gan de publicitate populară") (unele numere
sunt ti părite pe hîrt i e subţ i re (fo iţă de ţigară)
şi colorată) ; pe frontispi c i u l său erau i nsera
trei motto- u r i : Cine-şi rupe singur lanţul
scapă de robie, Scăparea şi inălţarea ta, prin
tine, va fi popor şi Să dărimăm zidul lăcomiei
si vom cuceri cetatea sfintă. Referitor l a
t ematica rîncfurilcr d e f:.ţă, vezi art i co l e l e
Politicianii din lalomiţa ş i politica lor (în
"Luptătorul lalomiţe i " , 1, n r . 1 , 2 i u nie
1 91 3 , p . 1 ), Simţămintele bărbaţilor dela 1 848
şi posteritatea de astăzi (lbid., 1 , nr. 4, 1 1
i u l i e 1 91 3 , p . 1 ) ş i Din documentele noastre
scrise (lbid., 1, n r. 6, 6 august 1 91 3, pp. 1 - 2.
Acesta d i n urmă încorporează o scrisoare a
l u i G. Pan u , d i n 1 9 apri l i e 1 890, pri n care
m ulţu meşte l u i H . Tănase pentru i ntenţia
l u i de a forma o grupare rad ical-democrată
la Călăraş i ; între n u me l e avamate de G .
Pa unu, cu care să i a contact corespondentul
săz, erau şi cele ale avocaţi lor A l ex. Băd u­
l escu ş i A. N"ico l a u ; în scu rtul său comen­
tari u, H . Tănase arată - supra l i c itînd i m por­
tanţa ş i semnificaţia u n u i sch i m b de scrisori
255
www.cimec.ro
cu G. Pan u - că . . part i d u l " Radic� I-Demo­
crat " d i n lalomiţa a devenit p r i n fuzi u ne,
cel conservator de astăz i " .
7 9 " Dunărea", 1 , nr. 1 , 1 0 fe bruarie 1 S08, p . 3 .
Oficiosul takiştilor d i n Călăraşi aF are între
10 februarie 1 908- 28 i unie 1 909, apoi l a 1 4
i u n i e 1 910, ş i o altă serie între 9 decembrie
1 91 0 - 26 m a i 1 91 1 . i n 1 91 3 - 1 91 4, apare la
Bucureşti , în trei n u mere (1 şi 23 decembrie
1 91 3 şi 18 mai 1 91 4) u n " ziar b i l u nar" i nt i ­
t u l at "Vocea lalom iţei " ; d e ş i pe a ntet nu s e
subintitul e2Ză ca fi i nd organ conservator­
democrat, d i n conţinutul său reiese clar
acest l ucru, e l fi i nd, d e fo pt, u n ofic ios al
takiştilor i a l c m iţeni ; majoritatea artico l e l o r
s u n t scrise de A l ex. Băd u l escu, restul spă­
rînd s u b pseudo n i m e (probab i l , tot ale aces­
tu ia).
80 "Dunărea", 1 , n r. 1 4 , 11 mai 1 908, p. 1 .
81 Î ntre altele, darea de seamă consemneaz?
p r i n cuvîntarea mare l u i scr i itor român ;
" Maestru l Caragi ale începe prin a arăta l5
nu merge cu credi nţa către şef pînă a n u
recunoaşte serv i c i i l e p u bl ice pe care l e aduc
adversar i i . P r i n urmare trebuie recunoscut
mare l e serv i c i u adus d e j u n i m işti la 9 i a n ua-·
rie. Se poate u n u l mai mare servi c i u 1 Şi
ştiţi care este acel servi c i u 1 - întoarce fraza
măiestrit a utoru l dezvă l u i r ilor mc ravu r i k r
pol i t iciani!te d i n " 0 scris< are p i e r d ută "
Au voit să dea afară pe d. Take Ionescu ş i ,
cînd a eşit Take, au plecat cu el toţi d i n
partid. ( . . . ) Adversar i i noşt ri asanatori, a i
moravuri lor, spune d . Caragiale, consideră
că ţara aceasta ca o ţa1 ă de copi i , cari nu au
nevoi e d e un guvern să o conducă, c i d e o
guvernantă. Iar dacă aceşti adversari cred
în t r i u mfu l p r i n c i p i u l u i ezu istic, "calomniez,
calom n i ez" . . . se înşeală căc i calomnia n u
m a i pri nde azi, căci s-a calc mniat prea m u l t
în ţara acea�ta" (lbi cf . , F r· 1 - 2.
82 l b i d . , p. 2 .
8 3 " Deşteptar€ a l a l c miţe i " , I X , n r. 6, 8 mai
1 908, p . 1 .
"
84 "De�teptarea lalom iţei , IX, n r. 1 2 , 1 0 i u n i e
1 SOS, p. 2 . c.c€ astă " n u mărare
" a votu­
r i l o r <.d versari l o r er< , prob;. b i l , un răspuns
l a art ico l u l Întrunirea junimistă din Călăraşi
în care era persiflată, de către oficiosul
takist, într u n i rea conservatorilor de l a 10
februarie 1 908, desfăşurată în saloane l e lui
L . Guss i ; se ;.du naseră c.co lo. se spu nea în
articc l , 70 d e persoa ne, nu 1 40, cît notează
. , DeşteFtarca lalomiţe i " şi nici 1 25, cîţi
crede corespondentu l " Epoc i i ' că au fost
( " D u nărea " , 1, n r. 2, 17 februarie 1 908,
p. 2).
85 l b i d . , XI, n r . 8, 3 i u nie 1 91 0, p p . 1 - 2.
86 " Dunărea", 11, nr. 1 7, 1 4 i u n i e 1 910, p. 3.
87 lbid., p . 1.
88 lbid., 1 1 , n r. 28, 15 februarie 1 91 9 9, p. 1 .
89 lbid., 11, n r. 25, 27 ianuarie 1 91 1 , p. 1 ; i ată
un exemplu de l i m baj gazetăre�c (co m u n ,
 de alt fel , şi adver�arilcr t akişt i l c r ia le m iţeni) :
in artico l ul Carrdidaţii cicoilor !e scrie : " Lipsa
de oamen i , care cara�terizează de altfel intre­
gul parti d fanariot (sic !" se res i mte şi aci
l a noi , căci n-avem decit să ne o p r i m puţin
atenţia asupra n u melor candid aţilor pentru
ca să vedem că aceşti a sunt ori sl ugi boie­
reşti , ori i l uştri necunoscuţi în pol itică ori
nişte nul ităţi patente, numai candi daţi demni
să reprezinte oraşu l ş i judeţul nostru, nu.
Căci să reflectăm o c l i p ă : Toncescu, i mora l u l
ş i chefl i u l Toncescu, săracul cu d u h u l Sece­
l eanu (no, să mă trăznească Dumnezeu c-o
văzui şi p-asta), rel i cva zahari! ită Fochide,
rezervistul general Coste�cu, care în pol itică
n u-i decit u n vagmistru, i nofensivul Fii it ti
care se pricepe să cadă vecinic l a alegeri ;
în fine naivul Ionel Sigh i reanu, aceştia să
a i b ă îndrăzneala să sol icite vot u r i l e lalomi­
ţeni lor pentru ca să fie trimişi in sfatul ţări i ,
aceştia oare s ă pretindă a fi demni reprezen­
tanţi ai mîndru l u i ţinut al lalomiţei in Cameră
şi Senat ! Cei mai mulţi d i ntre ei n u sunt
p r i n nimic l egaţi de aspi raţiunile, de neca­
z u r i l e, de sufletu l acestui judeţ ; vin cu ocazia
alegeri lor ca nişte păsări călătoare, fac clteva
vizite, pro m i t marea cu sarea, fi i ndcă n-au
ce p ierde d i n reputaţia lor, şi n u mal dau
och i i cu alegăto r i i decit la vi itoarele alegeri
generale " (lbid.).
90 l b i d . , 11, n r. 29, 5 martie 1 91 1 , pp. 1 - 2
(vezi art ico l u l Cum s-au făcut alegerile irr
lalomiţa ) .
9 1 I ntr-o scrisoare i ntitulată Alegătorilor mei,
i nserată in coloanele oficicsului takist, Alex.
Bădul escu mulţumeşte celor 1 1 7 cetăţeni,
"
adevăraţi "eroi care au avut �uraj u l să
infrunte administraţia şi să-i dea l u i votu r i l e ;
candidatul conservator-democrat (cea mai
mare aderenţă a avut-o l a Sloboz i a , aproape
toţi a l egători i votîndu-1) "fel icită d i n i ni mă
pe cei 1 1 7, cari nu s-au abătut d i n d r u m u l
conşt i i nţei lor l i bere, c u toate obstacolele
ce li se pusese în cale" (lbid., p. 1 .).
92 l b i d., 1 1 , n r. 32, 9 apri l ie 1 91 1 , p. 2. Cu
toate acestea, biroul electoral nu val idează
voi nţa alegători lor, prevalîndu-se de faptul
că au fost anulate u n foarte mare n umăr de
votu ri (185) ; cumulindu-se votu r i l e candida­
ţi lor, guvernament a l i (Aiex. Băd u l escu era
si ngu rul takist cand idat), li s-a dat acestora
cîştig de cauză (lbid.)
93 "Vocea lalomiţei", l, n r. 1, 1 decem brie
1 91 3, p. 1 .
94 Vezi monografia l u i M. C. Stănescu, Gh. M.
Vasilescu, Editura pol itică, Bucureşti, 1 968,
pp. 5 - 27 ; C. Tudor, Alex. Vlădăr� a� � ·
op. cit., pp. 49-55 ; C. Tudor, P. Vlad da,
op. cit., pp. 62- 65.
95 Vezi Documente din istoria mişcării muncito­
reşti din România (1 879 - 1 892), Editura pol i­
tică, Bucureşti , 1 973, p . 241 ; Documente dm
istoria mişcării muncitoreşti din România.
www.cimec.ro
1 893 - 1 900, Ed itura pol it ică, Bucureşti , 1 969,
73 , 498 ; Documerrte din istoria miscării mun­
citoreşti din România. 1 900- 1 909, Editura
pol i tică, Bucureşti, 1 975, p. 5 1 8 ; Documente
din istol ia mişcării murrcitoreşti din Româmia.
1 91 0 - 1 91 5, Editura pol itică, Bucureşti, 1 968,
pp. 237, 332, 344, 539- 540, 567, 583, 71 6,
728, 909, 91 2 ; Presa muncitarească şi socia­
listă dirr România, voi . 11 (1 900 - 1 921 ), partea
1 (1900 - 1 907), Editura pol it ică, Bucureşti,
1 966, p . 434 ; Presa muncitorească şi socia­
listă dirr România, voi. 11, partea a 11-a (1 907-
1 91 6), Editura pol itică, Bucureşti , 1 968, p.
410
96 C. Tudor, P. Vlădi lă, op. cit., p. 62.
97 G h . Matei, Cluburile s ocialiste la sate, Editura
şt i i nţific�. Bucu reşt i , 1 968, p. Bucureşti, 1 968,
p. 1 69. (In 1 925, cind in sîn ul organizaţiei l i be­
ra l e d i n Călăraşi se p roduce o ruptură, fi in d
excom unicaţi m a i mulţi fruntaşi - care for­
mează o dizidenţă ce scotea gazeta p roprie
. , Liberalul " - , i nstitutorul din Slobozia I l ie
Lupu se decl ară, intr-un lung articol, parti­
zanul vec h i i conduceri a organizaţiei, în
frunte cu C. Ba n u ; nu ar fi exclus să fie aceeaşi
persoană cu cea din 1 899 (vezi .. Voinţa lalo­
m iţei " , 1 , n r. 2, 15 martie 1 925, p. 1 ) .
9 8 M . C . Stănescu, op. cit., passim.
99 lbid., p. 1 3.
1 00 lbid., p. 25. Aserţiunea este întărită şi de
a l te documente d e epocă ; astfel, cu pri le­
jul sărbători i zilei de 1 Mai 1 91 1 , u n grup
de " M uncitori soc i a l işti d i n Călăraşi " tri­
mite o telegramă muncitor i m i i din Capi­
tală, ce orga nizase o intrunire l a sal a " Da­
cia " : . ,Astăzi, cind sărbători ţi pe 1 M a i ,
cu sufletul suntem i n mij locul vostru ş i
aderăm l a toate hotărîrile ce veţi lua intru
îndep l i ni rea revendicări lor muncitoreşti " ;
in anul următor, l a Congres u l al 11-lea a l
P.S.D. part i c i pă şi o delegaţie d i n partea
Sindicatului mixt şi a Cercului cultural (Th.
Georgescu, 1. V. N iţescu şi G h . Vasi lescu) ;
semnificativă este şi moţ i u nea adoptată l a
întruni rea d i n 1 9 noiembrie 1 91 3 : "Cetă­
teni i d i n Călăraşi, intruniţi astăzi 1 9 noi em­
b rie 1 91 3 în sal a s i n d i catelor, d u p ă ce au
ascultat pe oratori i Partidului social-demo­
crat ( . . . ) i nvită pe toţi muncito r i i să i ntre
in Part i d u l social-dmocrate şi în sindicatele
respect ive de breaslă, i nvită totodată şi
pe micii patroni, ca şi pe toţ i d emccraţii
si nceri şi ci nstiţi a l e căror i nterese sociale
şi materiale n u pot fi apărate decit de Par­
t i d u l social-democrat, să dea concur�ul lor
clasei mu ncitoare, înscriindu-se în Partidul
social-democrat. i ntruni rea - se spune în
incheiere - reclamă reforma electorală sub
această formă (a votu l u i u niversal , egal ,
_ d i rect şi secret - n.n.) ş i respi nge col egiul
unic, ca şi orişice a l t sistem d e control " .
256
1 01 i n anul 1 91 1 autorităţi l e judeţene arestează
pe m u nc i torul agricol G ri gore Dorobanţu,
soc ial ist, pentru . ,vina " de a fi incercat să
organizeze in loca l i tatea Roseţi-Vo l naşi o
casă de ajuto r rec i p roc a ţăran i lo r ( .. indemn
l a revo l tă"). Zi l e l e proces u l u i , desfăşurat
in septembrie la Călăraş i , aveau să fie mar­
cate de ţ i nerea mai multor intru n i r i de
protest, organizate de socialişt i i din oraş,
c u l m i nînd cu o mare adunare publ i că la
care au luat parte peste 200 d e cetăţeni ;
de subl i n i at, prezenţa l a Călăraşi a frunta­
ş i l o r soci a l işti d i n Capitală, in frunte cu
1 . C. F r i m u , veniţi în cal itatea de marto r i
a i . , periculos u l u i agitator" ( M . C. Stănescu,
op. cit. , p. 1 8 ; C. Tudor, P. Vlădi lă, op. cit.,
p. 64). Ş i in rindurile funcţionari lor comer­
c i a l i aveau să fi e propagate şi l arg recep­
tate idei l e social iste, in p r i m u l rind p r i n
i ntermed i u l acelu iaşi neobosit m i l itant G h .
M. Vasi l escu ; fi i nd fu ncţionar de profesie,
acesta, împreună cu alţi S-6 socialişt i , se
înscrie in Societatea funcţionarilor comerciali
din Călăraşi, prel uind in scurt t i m p , în
1 91 2, cond ucerea acestei a : . , De unde mai
257
www.cimec.ro
inai nte in loca l u l ei se vorbea cu .,domnule
coleg", acum răsuna frăţeasca chemare de
« tovarăş »" (apud M. C. Stănescu, Op. cit.,
p . 23) ; semnificativ este faptul că la Con­
gresul funcţionari lor comerc i a l i , desfăşu­
rat l a Bucureşti la 20 martie 1 91 2, în rind u l
celor 3 6 delegaţi d i n zece loca l i tăţi , u n
număr de c i nci erau d i n Călăraşi. D e amin­
t i t , in incheierea acestor scurte notaţi i , că
soc i a l işt i i d i n Călăraşi n u au editat, pînă
la p r i m u l război mond ial, o gazetă proprie
( . . România muncitoare" avea, însă, cum am
menţionat, un corespondent permanent l a
î n oraş, î n persoana l u i G h . M . Vasilescu).
(Si ngura gazetă muncitorească apărută l a
Călăraş i , pentru perioada menţionată, este
. , Meseriaşul ialomiţean", apărut în trei
numere - la 1, 8 ş i 1 5 noiembrie 1 909 ;
în cuprinsul său se publ ică ştiri de la Cor­
poraţia locală a meseriaşi lor, făcîndu-se
apel pentru unirea lor într-un c l u b . , cît
mai repede, căci numai p r i n mijloace de
fel u l acesta s-ar putea ridica starea mate­
rială şi morală (., Meseriaşul i alomiţean " , 1 ,
n r. 3 , 1 5 noiembrie 1 909, p. 2).
www.cimec.ro
 « B RAZDA »
organ de presă al Universităţi i Populare Călărăşene

N icolae scAU NAŞ

Apariţia publ icaţiei "Brazda" in peisaj u l publ icistici i călărăşene la inceputul anului
1 927 a devansat cu puţin actul de constitui re al Universităţ i i Populare la Călăraşi.
D. Gusti, pionier al învăţămîntului popular, intemeietorul Universităţi i Populare
d i n Călăraşi semna in " Brazda" n r. 1 d i n 1 927 articolul "Rostul cărţ i i " d i n care selec­
ţionăm :
"Pentru ca ci neva să fie adevărat stăpîn pe soarta sa, va trebu i acu m să scăpăm de cea
d i n u rmă d i ntre robi i - robia cea mai rea şi mai josnică, de robia neşti i nţei ".
Universitatea populară îşi propunea răspînd i rea culturi i in mijlocul locu itori lor,
întări rea senti mentului naţional, înfiinţarea de biblioteci şi spri j i ni rea celor existente,
o rganizarea u nor cicluri an uale de conferi nţe de pop u larizare. Consultind l i sta colabora­
torilor p u blicaţiei de-a l u ngul ani lor ei de activitate remarcăm existenţa unor colabora­
tori externi , prezenţ i cu 1 -2 colaborări , şi colaboratori i nterni , intelectual i ce s-au pus
; n sluj ba ideal u l u i sluj i ri i maselor.
Trecerea în revistă a listei acestor colaboratori ne va oferi d i ntr-o dată şi cîteva
d etal i i în legătură cu sumarul publicaţiei, deosebit de variat :
- Tudor Teodorescu Branişte - publ icist şi scriitor.
- Prof. 1. Simionescu - autorul unor cunoscute l ucrări de popularizare a şti i nţei.
- Rad u D. Rosetti - scri itor şi călător pe merid ianele l u m i i
- Rad u Bourean u - poet
- G. 1. Kiri leanu - cărturarul de la Piatra Neamţ, i storic şi folclorist.
- Tudor Muşatescu - seri itor.
- Al. Lasea rau Moldoveanu - seri itor.
Şi l i sta ar putea continua doved i nd afi rmaţia că " Brazda" a fost o revistă variată d i n
punct de vedere a l conţi nutului.
Colectivul de redacţie format din j u rişti, V. V. Stanci u, C. Serbănescu-Bu rada,
Lazăr Belci u n i nginerul agronom D. Ral lea şi profesorul Alexand ru N iţescu au reuşi să
grupeze in j u r u l p u bl icaţiei o serie de personal i tăţi d i n zonă sau tineri entuziaşti in acel
început de decen i u trei c u m ar fi : Dr. D. Stai cu, învăţători i şi profesor i i Stelian Brăcă­
cescu, Gh. 1. Dom nica, Petre V. Haneş şi Vas i le V. Haneş, Gh. V. Constanti nescu, Traian
Bobirniche, V. N. Stanci u, N. Ţopescu, funcţionarul Şt. Soare sau studentul Grigore D.
Popescu. Parcu rgînd l i sta colaboratorilo r vom descoperi şi domen i ile la care se referă
a rticolele publicaţi ei : med icină (umană şi veteri nară ), agronomie, istorie, d rept, şi n u
î n ulti m u l rînd l i teratu ra.
lată cîteva d i n titlurile d escoperite in materialele cons ultate : juristul Lazăr Belciun
se m n ează materialele : "Legea concordatului preventiv" şi " Legea ci rculaţiei pămînturi lor

259
www.cimec.ro
 d obindite prin improprietărire" incercind să expl ice o serie d e prevederi legale cu pri•
v i re la legislaţia agrară.
Doctorandul Pompei Maximilian semnează articolu l "Dalacul (Antraxu l sau Cărbunele )
in care semnalează med i u l d e răspînd i re al boli i , factori i de contaminare, s i m ptome,
perioada de i ncubaţie, manifestări le bol i i la oameni, măsuri pentru evitarea contaminări i
şi citeva leacuri băbeşti.
Studentul medicinist Octavian Pirvulescu scrie despre "Tifos", o boală ti p!că zonei, prezen­
tind s i m ptomele, etapele bol i i , unele tratamente (băi reci ), reg i m ali mentar şi sfaturi
d e igienizare.
Profesorul N . Dumitrescu semnează " Porumbul şi pelagra" in care remarcă faptul că boala
se datoreşte insuficienţelor ali mentare ale ţăranu l u i .
Inginerul agronom D . Rol/ea semnează mai multe articole cu tematică agrară.
"Duşmanii plugarului" prezintă vier m i i de pămînt şi cărăbuşul sau găin uşa", sfătuind pe
agricultori să se folcse2scă de păsări le d i n gospodărie pe care să le d ucă pe lotul i ndi­
v i d ual pentru a consuma larvele şi vier m i i scoşi d e plug cu ocazia arături i . Dar atenţi e !
"Păsări lo r l i se poate :! pleca de prea m ultă mincare ! ".
ln materialul "Din tai nele pămîntu l u i in lupta contra secetei" auto rul recomandă udarea
prin aspersiune şi reţinerea zăpezi i pe ogoare cu ajutorul parazăpezi lor. Pentru menţi­
n erea u m id ităţ i i in sol recomandă grăpatul d upă secerat, arături şi semănături de toamnă,
precu m şi lucrări de întreţinere.
Semn ează de asemenea materialele "Sfatu ri pl ugăreşti " şi " Cum se d istrug buruienile
d i n semănături".
Profesorul Traian Bobirniche semnează un adevărat serial cu titlul "Plecat-au toţi d aca­
roman i i la părăsirea Daciei de către Aurelian ? in care se demonstrează un " N U " cate­
goric. Autorul argumentează folosind u-se de citate d i n i storici'străi ni, jlung şi Tomaschek,
sau d i n cronicari. Este com bătută cu tărie teoria lui Roesller şi se ami nteşte că vocabu­
larul, prin componenţa l u i , ş i toponi m i a il contrazic. Articolul conchide: "Aşa cum in
pri m u l război mondial au plecat in Moldova doar i nstituţi i le, armata şi cei înstăriţi i a r
po porul a rămas p e loc, tot aşa a fost p e vremea lui Aurelian ! "
Creaţia l iterară este reprezentată atit d e poezi i le unor ti neri creatori locali ca Şt.
Păun , 1. Vlădescu, Şt. Soare, Constantin Guţulescu sau articole dedicate u no r personalităţi
literare ("Constanti n Sand u Aldea" de profesorul Au rei D i n ulescu ) cit şi de l ucrări ale
u no r personalităţi literare ale vremi i.
· Tntreaga revistă este scrisă intr-un l i m baj accesibil, îm binind acolo u nde este nevoie
termen i i populari cu termen i i şti i nţifici, reuşind astfel să răspundă cerinţei pentru care
a fost creată - răspînd irea cunoşti nţelor in rînd u l maselor.
Caracterul ei encicloped ic ar fi avut m ult de cîştigat dacă ar fi fost mai bogat i l us­
trată. I l ustraţia de pe copertă - plugarul ce ară cu trudă (desen realizat de Gh. M u m u )
se poate considera un s i m bol, revista " Brazda" desţelenind u n teren fertil, dornic d e
şti i nţă ş i cultură.

(Zusammenfassung)
Der Verfasset versucht zu beweisen dass die in Că/ăraşi, in Jahre 1927 herausgegebene Zeitschrift
"Brazda " eine enzyklopădische Zeitschriftwar.

260
www.cimec.ro
 ĂRAŞI- RO U MA N I E ,
La Soc iete Com erci ale COMCEH S.A. CĂL
offre pou r exp ortation :
en su rface .
- papi er ecritu re pou r imp ression , col les
- pap ier offset
- papier colles pou r im pri man te
ce
- papi er d ' e m bal lage blan chi col les en surfa
- papi er couc he une face (ch rom o)
et form ats .
- cahi ers d e dive rs types, nom bre d e feuil les

de COMCEH
Hîrtia pent ru această l ucrare a fost asigu rată
S.A . CĂLĂRAŞI ,
căreia îi m u lţ u mim şi pe această cale.

www.cimec.ro
Societatea comercială

Călăraşi - 8500 - Str . Pre l ungirea Bucu reşti n r . 1 62 ,

Tel . 91 1 /1 3522 (5) 1 3734 - Telex 86225 csidc r - Tele­
fax 91 1 /1 1 492 .

P R O DU C E ŞI L I V R E AZĂ LA CE R E R E
• PRODUSE SIDERURGICE :
- Laminate fi nite pline din oţel rotund şi pătrate între
60-90 m m, U 200, Traversă m etalică pentru c .f. de
28 kg/m l . alte !aminate .
- Cocs (d e tu rnătorie , fu rnal , electrometal u rgic şi pentru
aglomerare) .
- Subprod use de la cocsificare (gud ron, benzen, apă
amoniacală)
• PRODUSE DIN CONSTRUCŢIA DE MAŞINI :
- Utilaj e teh nologice ;
- Piese d e schim b ;
- Co nstrucţii m etalice ;
- Alte p rod use : - prod use din cauciuc ;
- apă distilată.

• SERV IC I I :
-1 nformatică:
- Analize chimtce , spectrale şi fizice-m ecanice ;
- Reparaţii şi verificări în domeniile : el ectrice , tem pe-
ratu ri, automatizări, presi u ni, debite , l u ngimi , mase ;
- Veri ficări metrologice pent ru dom e n i i l e susmenţio­
nate în clase de precizie con form No rmei teh nice de
metrologi e 01 .
PRODUSELE SI SERVICIILE STNT REALIZATE LA UN NIVEL
INALT DE CALITATE DE SPECIALIŞTII SOCIETĂŢII, RECU­
NOSCUTI PENTRU CALIFICAREA DEOSEBITĂ.
REŢI N EŢ� DEC I , PRI M U L DVS. PARTENER ESTE
"SIDERCA" S.A. CĂLĂRAŞI

262
www.cimec.ro
 �� ECRS

TH E OLDEST PRIVATE FIRM FOR BUILDING I N THE

SOUTH-EAST OF ROMAN IA .
TH E PRIVATE FIRM WITH THE GREATEST DEAL I N BUIL­
D I N G A FFAIRS I N ROMANIA DURING 1 991 .
This firm builds u p for yo u at extremely advantageous prices :
- hotels
- restau rants
- houses for vocation
- dwelling houses
The fi rm makes use of a build i ng system consisting of con­
crete and glass fibrae - B.A.F.S .
THE BEST BUILDI NG FIRM FROM THE SOUTH-EAST OF
E U ROPE
E C A S offers to you
Extremely short t i me for execution
The possibi lity to mod u late the com pound ing elements
Variation in types of building
THE E C A S FIRM
BETIER - M ORE COM FORTABLE - A CHANCE FOR
EACH OF US
The E C A S Firm is waiting for your requests at the following
address :

street GRIVI TA n r . 26
the district of Călăraşi
8500 CĂLĂRAŞI
ROMANIA
tel ; 9 1 1 / 1 5599: 1 5834: 12953

263
www.cimec.ro
www.cimec.ro
www.cimec.ro