Sunteți pe pagina 1din 180

DRAGOŞ MĂNDESCU

CRONOLOGIA PERIOADEI TIMPURII A CELEI DE-A DOUA


EPOCI A FIERULUI (SEC. V-III A.CHR.) ÎNTRE CARPAŢI, NISTRU
ŞI BALCANI
COLECŢIA TEZE DE DOCTORAT
COORDONATOR SERIA ISTORIE
IONEL CÂNDEA

Coperta: foto Liviu Dumitru

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României


MĂNDESCU, DRAGOŞ
Cronologia perioadei timpurii a celei de-a doua Epoci
a Fierului : (sec. V-III A. CHR.) : între Carpaţi, Nistru şi Balcani /
Dragoş Măndescu. - Brăila : Editura Istros a Muzeului Brăilei, 2010
Bibliogr.
Index
ISBN 978-973-1871-65-3
903

 2010 Editura Istros a Muzeului Brăilei

Muzeul Brăilei
Piaţa Traian nr. 3
RO-810153 Brăila
ROMÂNIA

ISBN: 978-973-1871-65-3
DRAGOŞ MĂNDESCU

CRONOLOGIA PERIOADEI TIMPURII A CELEI


DE-A DOUA EPOCI A FIERULUI
(SEC. V-III A.CHR.)
ÎNTRE CARPAŢI, NISTRU ŞI BALCANI

ANEXE: CATALOG ŞI ILUSTRAŢIE

MUZEUL BRĂILEI EDITURA ISTROS


BRĂILA, 2010
CUPRINS

Catalogul descoperirilor din prima parte a celei de-a doua epoci a fierului
din spaţiul cuprins între Carpaţi, Balcani şi Nistru............................... 7
Ilustraţie ....................................................................................................... 181
CATALOGUL
DESCOPERIRILOR DIN PRIMA PARTE A CELEI DE-A DOUA EPOCI A FIERULUI
DIN SPAŢIUL CUPRINS ÎNTRE CARPAŢI, BALCANI ŞI NISTRU

Prezentul catalog însumează 701 intrări. Dacă este îndeajuns de cuprinzător sau nu, n-
aş putea da un răspuns categoric în privinţa aspectului cantitativ. Cel mult, din acest punct de
vedere, catalogul de faţă poate fi raportat, cu o anumită doză de relativitate dată de fluctuaţia
limitelor cronologice, la rezultate ce vizează zone subsumate arealului aici tratat: pentru zona
nord-vestului Bulgariei, catalogul întocmit de Nikola Theodossiev cuprindea 255 puncte datând
din ultimele cinci secole ale erei vechi (Theodossiev 2000, 105-147); pentru spaţiul dintre
Carpaţii Orientali şi Prut în secolele V-II a.Chr., Silvia Teodor realiza un repertoriu alcătuit din
438 puncte cu descoperiri (Teodor 1999, 133-184); extinzând atât spaţiul cercetat (Carpaţii
Orientali – Nistru), cât şi parţial limitele cronologice (sec. VII-III a.Chr.), Tudor Arnăut a
înaintat un repertoriu de 540 localităţi cu descoperiri arheologice la care se adaugă 87 puncte cu
descoperiri numismatice (Arnăut 2003, 182-287). Catalogul întocmit recent de Emilian Teleagă
pentru descoperirile funerare cu importuri greceşti în inventar, din spaţiul tratat aici în perioada
cuprinsă între sec. VI şi începutul sec. III a.Chr., este alcătuit din 204 intrări (Teleagă 2008, 5-
54). Dacă obiectivul dominant nu a fost dictat de aspectul cantitativ, steril în sine, ceea ce am
urmărit cu adevărat în etapa elaborării catalogului a fost ca rezultatul să fie unul reprezentativ şi
suficient de complet prin cuprinderea unei cât mai mari baze de date de la care să pot porni într-o
încercare de ordonare a potenţialelor valori cronologice, având drept ţintă elaborarea unei
scheme evolutive a începutului Latène-ului balcano-carpato-nistrean. Tocmai de aceea, catalogul
este structurat pe puncte cu descoperiri, în cadrul fiecărui punct centrul de greutate căzând pe
complexele închise, reconstituirea acestora, atât descriptivă cât şi grafică, fiind de cele mai multe
ori tributară bibliografiei. Am urmărit consecvent ilustrarea grafică a fiecărei intrări din catalog,
ilustraţia fiind, de asemenea, grupată pe complexe. Acolo unde bibliografia nu oferea suportul
grafic necesar reconstituirii unui complex, situaţia respectivă este menţionată explicit în textul
catalogului.
Punctele cu descoperiri reperate prin periegheze au fost lăsate deoparte, cu rare
excepţii, date de asocieri relevante de piese. De asemenea, au fost de cele mai multe ori lăsate
deoparte şi coloniile greceşti de pe litoralul vest-pontic, utilizând numai acele date (de regulă
inventare funerare) a căror însemnătate s-ar putea răsfrânge direct asupra situaţiilor din
Barbaricum-ul de multe ori atât de apropiat spaţial, precum şi complexele închise sau contextele
arheologice în care artefactele greceşti sau elenistice se asociau cu piese autohtone.
Complexele închise notate între paranteze drepte – de exemplu: [Depozitul 2] – au fost
astfel marcate şi individualizate de mine, optând în cazurile respective pentru o notare unitară la
nivelul sitului, evitând exprimările şi notaţiile de multe ori confuze, ambigue ori inconsecvente
din publicaţiile de origine prin care, nu de puţine ori, respectivele complexe s-au impus în
literatura arheologică.

Prescurtări folosite frecvent în catalog: arg. = argint; B = bordei (bordeie); B: =


bibliografie; brz. = bronz; c. = capac; Cpl. = complex; D: = datare generală; fe. = fier; fib. =
fibulă (fibule); fib. Lt = fibulă (fibule) de schemă Latène; fib. tr. = fibulă (fibule) de schemă
tracică; frg. = fragment (fragmente) / fragmentar; Gr = groapă (gropi); gr. = [incineraţie] în
groapă; inc. = incineraţie; înh. = înhumaţie; L = locuinţă (locuinţe) de suprafaţă; M = mormânt
(morminte); m. = [ceramică lucrată la] mână; r. = [ceramică lucrată la] roată; T = tumul
(tumuli); u. = urnă; vf. = vârf (vârfuri).
8 Catalog

Siglele utilizate în catalog pentru instituţiile deţinătoare de materiale arheologice:

ANSNY American Numismatic Arheologie Varna


Society, New-York MID Muzeul de Istorie Dobrič
CMB Complexul Muzeal „Iulian MIDg Muzeul de Istorie Dolgopol
Antonescu” Bacău MII Muzeul de Istorie Isperich
CMJNPN Complexul Muzeal Judeţean MIL Muzeul de Istorie Loveč
Neamţ, Piatra Neamţ MILom Muzeul de Istorie Lom
CMT Complexul Muzeal „Curţile MIM Muzeul de Istorie Moscova
Domneşti” Târgovişte MINAC Muzeul de Istorie Naţională
CNARB Cabinetul Numismatic al şi Arheologie Constanţa
Academiei Române, MIO Muzeul de Istorie Orjahovo
Bucureşti MIPl Muzeul de Istorie Pleven
FIB Facultatea de Istorie, MIPr Muzeul de Istorie Preslav
Universitea din Bucureşti MIRa Muzeul de Istorie Razgrad
FIUPSC Facultatea de Istorie, MIRu Muzeul de Istorie Ruse
Universitatea Pedagogică de MIŠ Muzeul de Istorie Šumen
Stat, Chişinău MISi Muzeul de Istorie Silistra
IAB Institutul de Arheologie MISv Muzeul de Istorie Svištov
„Vasile Pârvan” Bucureşti MITa Muzeul de Istorie Tărgovište
IAD Institute of Arts, Detroit MITe Muzeul de Istorie Teteven
IAEC Institutul de Arheologie şi MITu Muzeul de Istorie Tutrakan
Etnografie Chişinău MIV Muzeul de Istorie Vraca
IAI Institutul de Arheologie Iaşi MIVT Muzeul de Istorie Veliko
ICEMT Institutul de Cercetări Eco- Tărnovo
Muzeale, Tulcea MJAP Muzeul Judeţean Argeş,
KMV Kunsthistorisches Museum, Piteşti
Viena MJBt Muzeul Judeţean Botoşani
MAEC Muzeul de Arheologie şi MJBz Muzeul Judeţean Buzău
Etnografie Corabia MJG Muzeul Judeţean „Teohari
MAO Muzeul de Arheologie Antonescu” Giurgiu
Odessa MJGTJ Muzeul Judeţean „Alexandru
MBB Muzeul Brăilei, Brăila Ştefulescu” Gorj, Târgu Jiu
MBS Muzeul Bucovinei, Suceava MJIAOS Muzeul Judeţean de Istorie şi
MBT Muzeul Banatului, Timişoara Artă Olt, Slatina
MCGO Muzeul Civilizaţiei MJIAPP Muzeul Judeţean de Istorie şi
Gumelniţa, Olteniţa Arheologie Prahova, Ploieşti
MCM Muzeul Callatis, Mangalia MJIG Muzeul Judeţean de Istorie
MDJC Muzeul Dunării de Jos, Galaţi
Călăraşi MJIS Muzeul Judeţean Ialomiţa,
MESP Muzeul Ermitaj, Sankt- Slobozia
Petersburg MJTA Muzeul Judeţean Teleorman,
MGPG Muzeul Gheorghe Petre, Alexandria
Govora MJVRV Muzeul Judeţean Vâlcea,
MIAS Muzeul Institutului de Rmnicu Vâlcea
Arheologie Sofia MJV Muzeul Judeţean „Ştefan cel
MIAV Muzeul de Istorie şi Mare” Vaslui

8
Catalog 9

MMB Muzeul Municipiului MOC Muzeul Olteniei, Craiova


Bucureşti MOH Muzeul Orăşenesc Huşi
MMC Muzeul Municipal MOO Muzeul Orăşenesc Oneşti
Câmpulung-Muscel MOR Muzeul Orăşenesc Roman
MMNB Muzeul Militar Naţional, MOT Muzeul Orăşenesc Tecuci
Bucureşti MPFDTS Muzeul Porţile de Fier,
MMNY Metropolitan Museum, New- Drobeta-Turnu Severin
York MRAM Muzeul Rezervaţiei
MNIBS Muzeul Naţional de Istorie al Arheologice Madara
Bulgariei, Sofia MVF Muzeul Vrancei, Focşani
MNIMC Muzeul Naţional de Istorie a ŞM Şcoala Mahmudia
Moldovei, Chişinău ŞS Şcoala Sarichioi
MNIMI Muzeul Naţional de Istorie a ŞŞ Şcoala Ştorobăneasa
Moldovei, Iaşi USMC Universitatea de Stat a
MNIRB Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, Chişinău
României, Bucureşti UZ Universitatea Zaporojie
MOB Muzeul Orăşenesc Bârlad
10 Catalog
Catalog 11

1. 2 MAI (com. Limanu, jud. Constanţa, din vf. săgeţi propriu-zise şi două de
România) – Pl. 1A Apollonia Pontică), patru drahme Histria arg.
M tumular izolat, situat în partea de V a şi o monedă brz. de la Alexandru cel Mare.
satului. Descoperire întâmplătoare, făcută în D: sec. V-II a. Chr. MINAC.
1961, cu ocazia unor lucrări edilitare. Săpătură B: Irimia 1999; Talmaţchi 1994; Irimia 2000;
de salvare efectuată de Constantin Preda. Irimia 2004; Irimia 2004-2005; Irimia et alii,
Dromos şi cameră funerară rectangulară în CCA 2005, 55-56; Talmaţchi 2002-2003,
(dublă, cu boltă) din blocuri de calcar, în care 360, 369-370, nr. catalog 49-103.
au fost găsite două schelete umane, jefuite.
Frg. ceramice elenistice timpurii, cu firnis 4. ADÂNCATA (com. Aliman, jud.
negru. Constanţa, România) – Pl. 1D
D: sfârşitul sec. IV - sec. III a.Chr. M izolat (?) descoperit întâmplător, în vatra
B: Preda 1962; Irimia 1984, 76, nota 53/3. satului, în 1972-1973.
Amforă Heraclea Pontică cu ştampilă
2. ADAMCLISI-„C.A.P.” (com. Adamclisi, englifică dreptunghiulară pe două rânduri:
jud. Constanţa, România) – Pl. 1B ’V
Necropolă inc. u. (?). Descoperiri D: prima jumătate a sec. III a.Chr. MINAC.
întâmplătoare făcute în mod repetat de-a B: Irimia 1983, 91-92, fig. 7/1; Teleagă 2008,
lungul anilor, în 1960, 1962, 1093 şi 1969. 5, nr. catalog 2 şi 153.
În 1960 au fost descoperite întâmplător două
M inc. u. Un alt M inc. u. c. a fost descoperit 5. AGATOVO-„Režova” (obština Sevlievo,
în 1963: vas cu două toarte asemănător oblast Gabrovo, Bulgaria)
amforelor arhaice greceşti (u.) şi cană r. (c.). Piesă izolată. Descoperire întâmplătoare.
Alt M inc. u. a fost distrus în anul 1969 – cană Spadă de fier, tip akinakes, gardă cordiformă
bitronconică r. cu corpul mult bombat (u.) şi şi mâner cu terminaţii în formă de antene.
vas bitronconic r. cu gât cilindric şi buza lată D: sec. V a.Chr.
perforată diametral-opus (ofrandă). B: Milčev / Kovačev 1967, 40-42, fig. 2.
Dintr-un loc necunoscut de pe raza localităţii
(poate tot din necropolă) provine o amforă 6. AGIGEA-„I.A.S.–Livada”, jud. Constanţa,
elenistică descoperită în 1962. Izolat, au fost România) – Pl. 2A
găsite şi vf. săgeată brz.-semne premonetare. Gr de cult (?). Descoperire întâmplătoare
D: sec. V-IV a.Chr. MINAC. făcută într-un şanţ de irigaţii, în anul 1972,
B: Irimia 1973, 27, pl. 2/1, 4; 20/8; Aricescu complexul fiind distrus atunci în totalitate.
1971, 224; Mitrea 1984b, 119; Protase 1971, Materialele au fost recuperate de Radu
15; Teleagă 2008, 5, pl. 3/3, nr. catalog 1. Ocheşeanu.
Materiale: amfore Heraclea Pontică şi Thasos
3. ADÂNCATA (-FLORIILE)-„Dealul cu grâu carbonizat, fragmente amforice, frg.
Cişmelei” (com. Aliman, jud. Constanţa, ceramice locale m., unele dintre ele sparte
România) – Pl. 1C intenţionat şi arse secundar, un vas miniatural,
Aşezare getică fortificată. Cercetări de ceramică grecească de lux (fragmente de
suprafaţă şi descoperiri întâmplătoare. kylix, lekythos, bol), oase de animal, unele
Alături de obişnuita ceramică getică se arse, un fragment de grătar de cuptor.
remarcă mult material ceramic greco-elenistic, Caracterul descoperirii este incert, cel mai
inclusiv amforic – Chios, Thasos, Heraclea probabil o Gr rituală (ofrande arse pe un
Pontică, Sinope, Rhodos, Samos, Cos, rug?).
Pseudo-Cos; brăzdar de plug fe., topor cu D: sec. IV a.Chr. MINAC.
aripioare fe., cosor fe., un vf. lance fe., două B: Irimia 1973, 62-63, pl. IV/6; VI/2; VII/2;
vf. săgeţi brz. de „tip scitic”, fib. tr. I 3 brz., XXI/1-2; Teleagă 2008, 5, nr. catalog 3A.
două vf. săgeţi-semne premonetare brz. şi un
tezaur (?) alcătuit din 58 astfel de piese
premonetare (46 turnate special, 10 adaptate
12 Catalog

7. AGIGEA (com. Agigea, jud. Constanţa, Inventar recuperat de la localnici şi direct prin
România) săpăturile de salvare din 1931: coif arg. cu
Necropolă tumulară. Descoperire unele zone aurite, două cnemide arg., 99 perle
întâmplătoare, necropola fiind distrusă de arg., doi cercei aur în formă de amforetă, cinci
excavaţiile pentru canalul Dunăre-Marea aplice triunghiulare aur, două aplici zoomorfe
Neagră. din foaie de aur, o garnitură de mâner de cuţit
În anul 1983 au fost distruşi mai mulţi T, (?) din foaie de aur, cinci fiale arg., una dintre
recuperându-se (de către Livia Buzoianu şi ele cu inscriptia „”, două
Gabriel Custurea) inventarul parţial al unui M: pocale arg., aprox. 100 vf. săgeată brz. cu trei
două amfore, una de Thasos şi cealaltă de muchii, plăci brz., frg. vf. lăncii fe., frg.
Heraclea Pontică. Tot în timpul aceloraşi pumnal fe., verigi fe, două bile de piatră
lucrări de excavare ar mai fi fost descoperite pentru praştie, cană m. cu corpul bombat,
peste 20 de astfel de amfore. Din necropola fundul drept şi toartă mică, frg. ceramice
tumulară de la Agigea mai este semnalat un attice cu figuri rosii (două vase tip lecane cu
picior de amforă de Mende. pictură sub buză - motive vegetale în formă de
D: sec. IV a.Chr. MINAC. palmetă încadrate în triunghiuri şi două capace
B: Irimia 1983, 92; Irimia 1984, 67; ; Teleagă cu scene de gineceu), frg. din două boluri cu
2008, 5, nr. catalog 3B. buza îngroşată la exterior, cu firnis negru şi cu
o bandă pictată în culoare deschisă sub buză,
8. AGIGHIOL-„Movila lui Uţă” (com. Valea mai multe amfore frg. din care două au fost
Nucarilor, jud. Tulcea, România) – Pl. 2B; 3 întregite (de tip Murighiol? – inf. E. Teleagă),
M tumular înh. izolat. Săpătură de salvare fără ştampile. Pe scheletele celor trei cai au
efectuată în perioada 19 octombrie-5 fost descoperite piese de harnaşament (două
noiembrie 1931 de către Ioan Andrieşescu şi zăbale fe., psalie arg. frg. cu extremitatea în
Dumitru Berciu. M suferise deja intervenţiile formă de cap de pasăre de paradă, opt aplice
căutătorilor de comori. O parte a inventarului arg. şi butoni brz. şi arg.) şi vf. săgeţi brz.
a fost înstrăinat, iar ulterior alte piese au fost D: mijlocul sec. IV a.Chr. MNIRB.
distruse sau au dispărut în timpul celui de-al B: Berciu 1969, 33-76, fig. 7-54; Berciu 1971;
doilea război mondial. Berciu 1974, 40-84, 219-221, fig. 5-39;
T (32 m în diametru şi circa 2 m înălţime) Teleagă 2008, 5-6, fig. 2, pl. 2/4-5; 126/1-2,
conţinea o cameră funerară dublă, cu dromos, nr. catalog 4.
cu ziduri din blocuri de piatră, in care au fost
descoperite oasele unui bărbat şi ale unei AJAZLAR v. SVETLEN
femei, precum şi o altă cameră (descoperită
intactă), opusă dromosului şi fără a comunica 9. ALBEŞTI (com. Albeşti, jud. Constanţa,
cu camera mare dublă, în care zăceau România) – Pl. 4
scheletele a trei cai. Totul a fost acoperit de Aşezare fortificată de tip frourion, în chora
mantaua T realizată din pietre de formă Callatisului. Perimetru fortificat cu zid de
neregulată, peste care s-a depus mâl (folosit ca piatră, de 40 m x 70 m şi o locuire extinsă pe
liant) şi apoi pământ. o suprafaţă de 12 ha. Cercetări sistematice
Camera funerară principală (3 x 3 m) şi cea desfăşurate începând din anul 1974 sub
secundară (3 x 1,3 m), ca şi dromosul (2,4 x conducerea lui Adrian Rădulescu, până în
0,8 m) au fost realizate din blocuri de piatră de 1999, iar din anul 2000 sub coordonarea
talie, acoperite cu bârne de lemn. Un bloc de Mariei Bărbulescu.
piatră purta două litere greceşti, dăltuite: „T Fortificaţia a relevat trei faze de construcţie,
Y”. Cea de-a treia cameră („camera cailor”) dintre care primele două sunt datate în limitele
avea, de asemenea, ziduri din piatră, dar sec. IV a.Chr., iar faza a III-a, în care are loc
nelucrată şi nefinisată (2,6 x 2,4 m), acoperită şi o extindere spre S a incintei, se datează în
cu bârbe de lemn. În cadrul zidului acestei sec. III şi în primele decenii ale sec. II a.Chr.
camere a fost găsită o singură piatră finisată, Datarea fazei mai noi a fortificaţiei se
având dăltuită pe ea litera „A”. întemeiază inclusiv pe o monedă callatiană
Catalog 13

arg., din a doua jumătate a sec. IV a.Chr., Cheluţă-Georgescu 1995-1996). Acestea se


puţin circulată, descoperită în emplecton (A. adaugă la descoperirile mai vechi: medalion
Rădulescu / Cheluţă-Georgescu / Munteanu- arg. cu scenă mitologică, pond de plumb, vf.
Bărbulescu 1979, 167). lance fe., cuţite şi cosoare fe., kantharos West
În interiorul cetăţii sunt atestate trei faze de Slope (A. Rădulescu / Cheluţă-Georgescu /
locuire: prima faza se datează în sec. IV Munteanu-Bărbulescu 1979, 167). Despre
a.Chr., cea de-a doua fază în a doua descoperirile monetare dispunem de date
jumătate/ultimul sfert al sec. IV a.Chr., iar incomplete: sunt amintite trei monede
faza a treia se plasează în sec. III a.Chr. şi în descoperite cert în ansamblul sitului: o
primele decenii ale secolului următor. Pe baza monedă emisă de Callatis arg., din a doua
bibliografiei pot fi reconstituite, măcar parţial, jumătate a sec. IV a.Chr., descoperită în
câteva L: emplectonul zidului de incintă (A. Rădulescu /
- [L 1], pe latura de N (SB c. 27-37): Cheluţă-Georgescu / Munteanu-Bărbulescu
dimensiuni 11,5 x 5 m, cu două încăperi şi cu 1979, 166), o altă monedă callatiană, însă brz.
câte o vatră amenajată pe axa E-V a (A. Rădulescu / Cheluţă-Georgescu /
încăperilor; în colţul de NE al încăperii din c. Munteanu-Bărbulescu 1979, 170), precum şi o
37 au fost descoperite grupat mai multe monedă emisă de regele scit Sariakes (A.
reliefuri ceramice (Cybele, Demetra) şi altare Rădulescu 1994a, 53), descoperită în ultimul
(lăcaş de cult?). Materialele arheologice din nivel al locuirii (A. Rădulescu / Bărbulescu /
ambele camere se datează la mijlocul şi în al Buzoianu / Cheluţă-Georgescu 1998, 353).
treilea sfert al sec. III a.Chr. Din zonă, poate chiar de pe suprafaţa sitului,
- [L 2], pe latura de S (SB c. 31-32): ştampile mai sunt cunoscute alte cinci piese: trei brz.
de Heraclea Pontică, Sinope, Rhodos (sec. III Filip II, emisiuni postume din perioada 315-
a.Chr.). 294 a.Chr., o monedă brz. de la regele trac
- [L 3], pe latura de E (SB c. 14), cercetată în Amadokos II (359-351 a.Chr.) şi o monedă
1994: materiale ceramice databile în prima brz. Chersonesul Tauric (Preda 1998-2003a,
jumătate a sec. III – ştampile amforice de 335-336, nr. catalog 1-5, pl. 1/1-5). Ceramica
Heraclea Pontică (grupa IV) şi Cnidos, de import a fost publicată selectiv, accentul
lekythos cu corp ovoidal, kantharos attic etc. căzând pe bolurile attice, kantharoi, căni şi
Zona din exteriorul incintei – în sectorul E – lekythoi, categorii publicate detaliat
clădiri mari, („clădirea nr. 1”: 13,1 x 6,3 m; (Buzoianu / Bărbulescu 2002-2003; 2004-
„clădirea nr. 4”: 18 x 7,7 m), unele având 2005; 2006). Sunt menţionate şase boluri
două-trei încăperi, datând de la mijlocul şi din attice cu buza invazată (prima jumătate a sec.
al treilea sfert al sec. III a.Chr. – datare cu III a.Chr.) şi un exemplar din categoria celor
monede autonome de Callatis şi Tomis şi cu cu buza evazată (sec. IV a.Chr.), bolsal (a
ştampile amforice Sinope şi Rhodos. doua jumătate a sec. IV a.Chr.), 15 kantharoi
Conform raportului tehnic pentru campania (între mijlocul sec. IV a.Chr. şi mijlocul sec.
din anul 1997 (A. Rădulescu et alii, în CCA următor) şi doi kantharoi West Slope (al doilea
1998, campania 1997, 5-6), în cadrul sfert al sec. III a.Chr.).
materialului arheologic, predomină Într-un raport publicat în 1993 (A. Rădulescu /
recipientele şi ştampilele amforice, databile în Bărbulescu / Buzoianu / Cheluţă-Georgescu
prima jumătate a sec. III a.Chr. (Heraclea 1993, 138) se menţiona un total de 558
Pontică grupa IV), dar mai ales spre mijlocul ştampile amforice, pe primele trei locuri ca
şi al treilea sfert al sec. III (Thasos, Rhodos frecvenţă situându-se Sinope (241=43%),
grupa II, Sinope ultimele grupe), ceramică Heraclea Pontică (131=23 %) şi Rhodos
grecească de uz comun (lekythoi, cupe cu o (73=13%). În 1987 (Bărbulescu / Buzoianu /
toartă, opaiţe, mortarium), ceramică autohtonă Cheluţă-Georgescu 1987), erau menţionate 58
(căni, vase sac, castroane), imitaţii autohtone amfore întregi sau întregibile, repartizate
după forme greceşti (bol m.), statuete şi astfel după centrele producătoare: Heraclea
reliefuri de cult (pentru aceste ultime două Pontică 21 (36%), Sinope 13 (22%), Thasos 1
grupe: A. Rădulescu / Buzoianu / Bărbulescu /
14 Catalog

(2%), Rhodos 5 (9%), Cnidos 6 (10%), Cos 3 cu marginea răsfrântă în afară), ceramică r.
(5%), alte centre 9 (16%). MCM, MINAC. cenuşie (chiupuri cu buza orizontală, puternic
B: Bărbulescu / Buzoianu / Cheluţă- răsfrântă în afară cu o şănţuire e margine,
Georgescu 1986; Bărbulescu / Buzoianu / precum şi străchini cu buza uşor răsfrână spre
Cheluţă-Georgescu 1987; Bărbulescu / interior), cuţite fe., vf. săgeată, zăbală, calapod
Buzoianu / Cheluţă-Georgescu 1990; pentru ceramică, frg. amfore Thasos şi Chios.
Buzoianu / Bărbulescu 2002-2003; Buzoianu / Dintre complexe, numai în cazul Gr 6 poate fi
Bărbulescu 2004-2005; Buzoianu / Bărbulescu reconstituit (parţial) inventarul: borcan m. cu
2006; A. Rădulescu 1994a, 53; A. Rădulescu / brâu alveolat sub buză, castroane m. şi r. cu
Bărbulescu / Buzoianu 1986; A. Rădulescu / buza invazată, aryballos ceramic, frg. brăţară
Bărbulescu / Buzoianu 1987; A. Rădulescu / fe., muştiuc fe. de la o zăbală, fib. tr. I 1.
Bărbulescu / Buzoianu 1990; A. Rădulescu / Se precizează că locuirea din a doua epocă a
Bărbulescu / Buzoianu / Cheluţă-Georgescu fierului a fost de scurtă durată.
1993; A. Rădulescu / Bărbulescu / Buzoianu / D: sec. IV a.Chr.
Cheluţă-Georgescu 1998; A. Rădulescu / B: Berciu / Moscalu 1972; Moscalu 1979;
Buzoianu / Bărbulescu / Cheluţă-Georgescu Moscalu 1983, passim.
1993; A. Rădulescu / Buzoianu / Bărbulescu /
Cheluţă-Georgescu 1995-1996; A. Rădulescu 11. ALCEDAR- „La Cordon” (jud. Orhei,
/ Cheluţă-Georgescu / Munteanu-Bărbulescu Republica Moldova) – Pl. 5B
1979; A. Rădulescu et alii, în CCA 1997 Aşezare fortificată. Periegheze şi un mic
(Campaniile 1983-1992), 4; A. Rădulescu et sondaj de verificare efectuate de G. Fedorov
alii, în CCA 1998 (Campania 1997), 5-6; în 1950 şi săpături de salvare realizate de V.
Preda 1998-2003a, 335-336, nr. catalog 1-5, Haheu în 1986-1987. Aşezarea are aprox.
pl. 1/1-5. 3600 mp, din care a fost cercetată o suprafaţă
totală de 1260 mp (aprox. o treime).
10. ALBEŞTI-„Dealul Panait” (com. Vedea, Un singur strat de cultură din cea de-a doua
jud. Teleorman, România) – Pl. 5A epocă a fierului.
Cetate cu şanţ şi val de pământ (palisadă Complexe: trei B şi o L, o vatră, 15 Gr, la care
vitrificată), având o suprafaţă de două ha. se adaugă un presupus loc de cult înconjurat
Sondaje de salvare realizate de Dumitru cu un mic şanţ. Inventarul este relativ modest:
Berciu şi Emil Moscalu în 1967 şi Emil - L 1: frg. ceramice, frg. fusaiolă, mărgică de
Moscalu în 1968: cinci secţiuni, din care două sticlă, seceră fe., 12 unelte de piatră şi
(109,7 m x 1,5 m şi 96 m x 1,5 m) atât pe zona cremene.
de fortificaţie cât şi în zona din interiorul - B 1: frg. ceramice, două mărgele (una de lut,
incintei. La suprafaţa valului rezultat din cealaltă de sticlă) şi o piesă din silex, cu
palisada arsă, au fost semnalate cărămizi retuşuri.
dreptunghiulare, din lut amestecat cu paie. În - B 2: frg. ceramice, două „jetoane” modelate
pământul din val au fost descoperite frg. din frg. ceramice, o greutate din lut şi două
ceramice cenuşii r. şi un fund de amforă mici „turte” tot din lut.
Thasos, precum şi o mărgică de sticlă. - B 3: frg. ceramice, două vase miniaturale,
Întâmplător a fost descoperită o brăţară brz. cu cinci fusaiole întregi şi fragmentare şi unelte
grupe de proemineţe. de piatră şi silex.
Trei niveluri arheologice, bulversate de Ceramica locală este aproape exclusiv m., un
lucrările agricole: primul aparţinând culturii singur frg. r. Importuri rarisime: opt frg. de
Glina, al doilea din prima epocă a fierului, iar amfore din centre greceşti (atribuite după
ultimul din cea de-a doua epocă a fierului. pastă) – Thasos, Sinope, Heraclea Pontică.
Complexe din cea de-a doua epocă a fierului: Alte piese de inventar: vase miniaturale,
cinci B şi şase Gr menajere. cuţitaşe fe., greutăţi din lut pentru războiul de
Inventar: ceramică m. (borcane cu brâu ţesut, unelte din silex şi piatră (percutoare,
alveolat sub buză întrerupt de apucători piese pentru pisat, râşniţe, cute-„pietre de
laterale, ceşti cu toarta supraînălţată, străchini praştie”), piese din os (o „patină” şi
Catalog 15

străpungătoare, tub pentru păstrarea acelor), orizontale, borcane cu brâu alveolat dispus
aplică arg. cu ornament floral, mărgele din orizontal sub buză, paralel cu aceasta, borcane
sticlă şi lut, pandantivi din colţi de mistreţ, cu apucători aplatizate plasate sub buză, ceşti
cerb şi câine, fusaiole, piciorul unei cupe-opaiţ tronconice) şi r. (lecane, străchini, vase tip
din lut, duă rotiţe frg. din lut. amforă cu două toarte etc.), fusaiolă, frg.
D: sfârşitul sec. VI – sec. IV a.Chr. IAEC. figurină zoomorfă din lut, trei fib. brz. tip
B: Haheu 1998; Kaşuba / Haheu / Leviţki Glasinac.
2000, 49-64, pl. 24-37; Arnăut 2003, 183, nr. D: sec. VII-IV a.Chr. MJTA, IAB.
catalog 3. B: Preda 1959a; Preda 1959b; Preda 1960;
Preda 1961; Preda 1970; Preda 1994.
12. ALDENI (com. Cernăteşti, jud. Buzău,
România) – Pl. 5C 16. ALEXANDRIA-„Nanoveanca-Baraj”
Kantharos cu firnis negru, descoperit (jud. Teleorman, România) – Pl. 7B
întâmplător în condiţii necunoscute. Aşezare distrusă în 1967 cu prilejul construirii
D: sec. III a.Chr. MJBz. unui stăvilar pe cursul pârâului Nanov.
Inedit. Recuperate frg. ceramice m. (borcane şi vase-
clopot cu brâu alveolat şi apucători) şi r.
13. ALEKSANDROVO-„Iamata” (obšt. (străchini cu buza invazată, lecane, căni).
Loveč, obl. Loveč, Bulgaria) Importuri: frg. de amfore elenistice, printre
Necropolă tumulară. În anul 1929 au fost care şi o toartă de amforă de Heraclea Pontică
cercetaţi de către V. Mikov trei din cei patru T (?) şi un fund de amforă de Sinope.
vizibili, de mici dimensiuni (10-16 m D: a doua jumătate a sec. IV – sec. III a.Chr.
diametru, 0,5-0,7 m înălţime). Doi conţineau MJTA.
M inc. cu depunerea oaselor pe sol şi al iar al B: Mirea / Pătraşcu 2006, 20, 30, fig. 32.
treilea un M înh.
Inventarul (ceramică) neilustrat. 17. ALEXANDRIA-„Podul Nou” (jud.
D: sec. V-IV a.Chr. Teleorman, România) – Pl. 7C
B: Mikov 1930-1931a, 154-155. Aşezare deschisă situată pe malul râului
Vedea, distrusă de construirea podului.
14. ALEKSANDROVO-„Hendeklika” (obšt. Săpături de salvare efectuate în 1956 de către
Loveč, obl. Loveč, Bulgaria) – Pl. 6 Bucur Mitrea şi Constantin Preda.
M tumular. Descoperire întâmplătoare, făcută Ceramică m. şi r. (pithos, krater, lecane cu
în jurul anului 1900. toarte orizontale, căni bitronconice, ceşti).
Inventarul funerar cuprindea trei fiale arg. D: sec. IV a.Chr. MJTA.
(una dintre ele având inscripţia B: Mitrea / Preda 1959; 176, 178, fig. 2;
„”, iar alta „”), Moscalu 1983, 21; Mirea / Pătraşcu 2006, 20,
oenochoe brz., situlă brz. cu toartă dublă, 40, fig. 31.
lighean brz.
D: sec. IV a.Chr. MIAS. ANADOL v. DOLINSKOE
B: Filov 1934a, 180-185, fig. 202-208; Arta şi
cultura 1979, 60, nr. catalog 2854-286; Kitov / 18. ANDOLINA (com. Ciocăneşti, jud.
Šalganov / Krainov 1980, 22-23; Teleagă Călăraşi, România) – Pl. 8A
2008, 6, pl. 1; 127/1, nr. catalog 6. Necropolă birituală. Cercetări sistematice
făcute în 1969 de către Niţă Anghelescu. Din
15. ALEXANDRIA-„La Vii” (jud. cele 15 M cercetate, patru au fost datate în cea
Teleorman, România) – Pl. 7A de-a doua epocă a fierului, iar dintre acestea,
Aşezare. Sondaj efectuat în anii 1957-1958 de cu siguranţă unul (M 10) aparţine culturii
către Constantin Preda, în partea de N a getice „preclasice”:
oraşului actual, pe malul stâng al Vedei. - M 10 (inc. u.): o jumătate de amforă Thasos
Complexe: trei B. (u.), vas ceramic frg., strachină r., strachină m.
Inventar: ceramică m. /castron cu două toarte D: sec. III a.Chr. MDJC.
16 Catalog

B: Turcu 1979, 176, pl. 39/1-2; Teleagă 2008, Teleagă 2008, 7, nr. catalog 12.
6, pl. 4/7, nr. catalog 8.
23. ASPARUHOVO (obšt. Dălgopol, obl.
19. ARČAR (obšt. Dimovo, obl. Vidin, Varna, Bulgaria)
Bulgaria) Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare.
Tezaur de vf. săgeţi brz.-semne premonetare. Monede brz.: 202 piese Filip II şi 10 piese
Descoperire întâmplătoare. Alexandru cel Mare.
D: sec. VI-V a.Chr. B: Gerasimov 1959, 363.
B: Mitrea 1984b, 118, nr. catalog 16.
24. AVRĂMENI (com. Avrămeni, jud.
20. ARMĂŞOAIA (com. Pufeşti, jud. Vaslui, Botoşani, România) – Pl. 8E
România) – Pl. 8B M tumular izolat, de mari dimensiuni
Piesă izolată. Descoperire întâmplătoare (diametrul de circa 60 m, înălţimea maximă 8
făcută înainte de 1949, când îi este donată lui m). Descoperire întâmplătoare făcută în 1942,
Radu Vulpe de către învăţătorul satului. cu ocazia refacerii drumului Avrămeni-
Aplică de tolbă brz., turnată. Cruciformă, în Săveni.
mijloc aflându-se un medalion circular, iar Lucrările de amenajare a şoselei au scos dintr-
braţele ornamentate cu motive zoomorfe. o margine a T un cazan brz. conic, cu un
D: sec. VI-V a.Chr. IAB. singur picior central şi două toarte verticale
B: Niţu 1953, 3-6, fig. 1. dispuse pe buză. Prezintă urmele mai multor
reparaţii. Diametrul gurii = 26,5 cm; înălţimea
21. ARSURA-„Mogoşeşti” (com. Arsura, jud. totală (fără toarte) = 32,5 cm.
Vaslui, România) – Pl. 8C D: sec. IV a.Chr. (autorul publicaţiei primare
Cetate. Suprafaţa de aproximativ 25 ha. îl datează I-IV p.Chr.). MNIMI.
Sondaj arheologic realizat în 1964 de IAI şi B: Niţu 1953, 9-11, fig. 4; Păunescu /
MOH. Şadurschi / Chirica 1976, 43.
Sistemul de fortificare alcătuit din două valuri
cu şanţuri adiacente pe latura de SE. Primul 25. BABADAG (jud. Tulcea, România)
val din pământ, al doilea val având un miez Aşezare. Cercetare sistematică realizată de S.
din zid de piatră de râu legat cu pământ şi Morintz, având ca obiectiv situl din prima
bârne de lemn, acoperit cu pământ, pe creasta epocă a fierului.
valului fiind construit un „zid” din lemn şi Slabe urme de locuire getică. Ştampile
chirpici. amforice Thasos (a doua jumătate a sec. IV
Stratul de cultură răscolit de lucrări agricole. a.Chr.), Rhodos şi Sinope (prima jumătate a
Nu s-au semnalat complexe închise. sec. III a.Chr.). Dintre compexele perioadei
Inventar: ceramică m. frg. (borcane cu brâu elenistice, sunt amintite o Gr cu frg. amfore de
alveolat şi apucători, străchini), ceramică import şi cu un mic vas bitronconic autohton,
Poieneşti-Lukaşevka, frg. amfore Rhodos şi precum şi o aglomerare de pietre nefasonate
Chios, câteva frg. ceramică r. cenuşie, câteva legate cu pământ (zid?), printre care se aflau
fusaiole. frg. amfore. Mai este amintit un B descoperit
D: sec. IV-II a.Chr. MOH. în 1992, de formă dreptunghiulară, cu vatră
B: Teodor 1973; ; Arnăut 2003, 184, nr. făţuită, având în inventar frg. ceramice şi două
catalog 11. mănuşi de amforă ştampilate, de Rhodos şi
Sinope (a doua jumătate a sec. IV-prima
22. ASEN-„Ravnata Poljana” (obšt. Teteven, jumătate a sec. III a.Chr.). De pe teritoriul
obl. Loveč, Bulgaria) – Pl. 8D localităţii provine şi o monedă Histria arg.
M izolat (?). Descoperire întâmplătoare făcută ICEMT.
în 1953. B: Morintz 1994; Lungu 1994, 135-137;
Inventar: oenochoe brz., kantharos brz. Morintz / Jugănaru / Munteanu 1995, 222, fig.
D: ultima treime a sec. IV a.Chr. MITe. 4/4-6; 5; Morintz / Jugănaru 1995, 180, fig.
B: Gerasimov 1955, 595-596 şi fig. 6-7; 10; Mitrea 1981, 382, nr. catalog 2.
Catalog 17

26. BAIKAL (fost Bešlii) (obšt. Dolna capace discoidale cu marginea uşor îngroşată),
Mitropolia, obl. Pleven, Bulgaria) câteva frg. atipice r., câteva frg. amforice
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare. Rhodos (Lászlo 1969a, 79), trei frg. de la vase
Monede arg. Alexandru cel Mare. de factură celtică (două frg. în nivelul inferior,
B: Theodossiev 2000, 107, nr. catalog 9. unul în nivelul superior - Lászlo 1969b, 89-90,
fig. 1/1), fusaiole, râşniţe de piatră, oase de
27. BANOVO-„Džambazovata curia” (obšt. animale şi coarne de cerb cu urme de
Suvotovo, obl. Varna, Bulgaria) prelucrare, cute, lame de silex, figurine
Necropolă. În 1950 au fost descoperite ceramice antropomorfe şi zoomorfe (un
întâmplător două M inc. u., ce fac parte fragment dintr-o figurină zoomorfă
probabil dintr-o necropolă mai mare, reprezentând un porc – celtică probabil, cf.
conţinând fib. tr. I 1 şi un vf. săgeată brz. Lászlo 1969b, 90, fig. 1/2-3 – provine din
D: sec. IV a.Chr. nivelul inferior); exclusiv în stratul inferior –
B: Margos 1961. ceramică m. cu lustru negru la exterior, de
tradiţie hallstattiană, între frg. remarcându-se
BAŞPUNAR v. FÂNTÂNA MARE unul provenind de la un vas cu picior canelat.
D: sec. IV-II a.Chr. IAI.
28. BATOVO (obšt. Dobrič, obl. Dobrič, B: Lászlo 1969a; Lászlo 1969b, 89-92, fig. 1;
Bulgaria) Babeş 1993a, 182-183, pl. 21/1-19; ; Arnăut
M izolat plan înh., orientat SE-NV, descoperit 2003, 186, nr. catalog 23a.
întâmplător în 1979.
Inventar: ceramică frg. şi fib. tr. frg. 30. BĂICENI-„Laiu” (com. Cucuteni, jud.
D: sec. V-IV a.Chr. Iaşi, România) – Pl. 9B ; 10A
B: Vasilčin 1993a. Tezaur de piese de aur. Descoperire
întâmplătoare făcută în 1959. Recuperat de
29. BĂICENI-„Mlada” (com. Cucuteni, jud. Marin Dinu în 1961, an în care sunt efectuate
Iaşi, România) – Pl. 9A şi câteva sondaje de control în zona
Aşezare. Cercetare sistematică realizată în anii descoperirii, soldate cu recuperarea unui
1964-1966 de către Attila Lászlo, zonele fragment de tablă de aur provenind de la coif.
săpate însumând circa o treime din suprafaţa Nu este exclus ca tezaurul să fi aparţinut unui
totală a sitului. M.
Două straturi distincte de cultură, mai Conţinutul tezaurului: coif, frg. brăţară cu
reprezentativ fiind cel superior, cu grosimea terminaţiile în formă de capete zoomorfe,
de max. 0,65 m. Finalul locuirii s-a produs în colier frg., aplici de harnaşament de diferite
urma unui incendiu puternic. forme (rozete cu cinci petale, în formă de cap
Complexe: trei B în stratul inferior şi cel puţin de taur, în formă de tetraskelion, în formă de
trei L, cu vatră, în stratul superior, precum şi grifon etc.), în total 70 piese de aur de 18 şi 23
zece Gr. karate, cântărind peste 2 kg.
Inventarul: exclusiv în stratul superior – D: sfârşitul sec. V - mijlocul sec. III a.Chr.
câteva frg. ceramice ce par a proveni de la MNIRB.
amfore rhodiene, frg. ceramice bastarnice B: Petrescu-Dâmboviţa / Dinu 1975; Petrescu-
relativ rare (Lászlo 1969b, 89), calapod Dâmboviţa 1995; Berciu 1969, 150-151;
ceramică, două vf. săgeată brz. cu trei muchii, Berciu 1974, 166-168; P. Alexandrescu 1988;
seceră fe. cu mânerul terminat în formă de Arnăut 2003, 186, nr. catalog 23c.
cârlig, vf. săgeată fe. cu peduncul şi cu două
aripioare, patru lame de cuţit fe., un topor 31. BĂLĂNEŞTI-„La izvor” (com. Mărunţei,
miniatural din lut, mărgică din lut, verigă jud. Olt, România) – Pl. 11
cupru compusă din două spirale probabil cu Aşezare. Sondaj arheologic (o secţiune de 35
terminaţie în formă de cap de şarpe; în ambele m x 1,5 m) realizat în 1966 de Eugenia
straturi – ceramică m. (borcane, vase sac cu Popescu.
brâu alveolat, străchini cu buza invazată, căni, Două faze de locuire getice: sec. V-IV a.Chr.
18 Catalog

şi sec. II-I a.Chr. În nivelul inferior a fost pasăre


cercetată o Gr cilindrică (diametrul 1 m şi D: mijlocul sec. IV a.Chr. MINAC.
adâncimea de 1,8 m) conţinând numeroase B: Irimia / Georgescu 1982, 132, nota 43;
frg. ceramice de la circa 19 vase şi frg. de la Irimia 1983, 96, 98, fig. 7/7, 8/3; Teleagă
vetre portative, unele cu marginea înaltă, două 2008, 8, pl. 4/1, nr. catalog 19.
gresii pentru ascuţit şi un frg. de râşniţă.
Ceramica cuprinde atât vase m. cu brâu 36. BĂNEASA (com. Băneasa, jud.
alveolat şi apucători, strachină şi castron Constanţa, România)
invazate, căni înalte cu gâtul lung şi buza Necropolă inc. Descoperire întâmplătoare
arcuită în afară etc., cât şi vase r. din pastă făcută în 1962 sau 1963.
relativ fină însă slab arse, cu suprafaţa Un M inc. u. c. (u. amforă Heraclea Pontică, c.
acoperită cu o angobă cărămiziu-gălbuie fundul unei alte amfore, fără inventar). În
(castron bitronconic) şi din pastă fină, cenuşie aceeaşi zonă, pe o arie de 300 m2 s-au găsit
şi neagră cu luciu metalic (cană mare cu o oase arse şi fragmente ceramice marcând,
toartă, strachină invazată). probabil, o necropolă inc.
D: sec. VI-V a.Chr. Materialele nu se regăsesc D: sec. IV-III a.Chr.
în inventarul MJAP. B: Protase 1971, 16; Aricescu 1971, 224.
B: E. Popescu 1968.
37. BĂTĂŞANI (com. Valea Mare, jud.
32. BĂLĂNOAIA (com. Frăteşti, jud. Vâlcea, România)
Giurgiu, România) – Pl. 10B Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare
M tumular izolat, distrus în condiţii făcută în 1971.
necunoscute. Recuperate aprox. 460 tetradrahme arg. de la
Din inventar se păstrează un lebes brz. ionian Filip II, Alexandru cel Mare (363), Filip III
cu două toarte verticale având extremităţile (46), Seleucos I (37), Antiochos I (2),
modelate în formă de capete de sileni. Lysimach (1), Demetrios Poliorcetes (3) şi
D: sfârşitul sec. V a.Chr. – prima jumătate a imitaţii barbare (6).
sec. IV a.Chr. IAB (?). D: sfârşitul sec. III a.Chr. MJVRV.
B: Pârvan 1926, 17-19, fig. 8-9, pl. 2/1-2; B: Poenaru Bordea / Stoica 1973, 26, fig. 1-6;
Teleagă 2008, 8, pl. 126/3-10, nr. catalog 18. Poenaru Bordea / Stoica 1973-1975.

33. BĂLGAREVO (fost Ghiaursuiusciuk, 38. BÂCU (com. Ipatele, jud. Iaşi, România)
obšt. Kavarna, obl. Dobrič, Bulgaria) – Pl. 10D
Tezaur monetar (?). Descoperire M izolat, plan (?), ritul necunoscut.
întâmplătoare. Patru stateri aur Lysimach. Descoperire întâmplătoare făcută în 1935, cu
B: Bobceva, 29. ocazia săpării unei pivniţe.
Inventar: vas ceramic (pierdut) şi pumnal fe.
34. BĂLGARSKI IZVOR-„Kosuta” (obšt. de tip akinakes (L = 37,4 cm), cu mânerul
Teteven, obl. Loveč, Bulgaria) terminat printr-o bară transversală.
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare. D: sec. VI-V a.Chr. În momentul publicării,
Monede emise de Filip II. pumnalul era deţinut de descoperitor.
B: Gušterakliev 1994, 138. B: Niţu 1953, 6-7, fig. 2.

35. BĂLTĂGEŞTI (com. Crucea, jud. 39. BÂRSEŞTI-„Lacul Dumbrăvii” (jud.


Constanţa, România) – Pl. 10C Vrancea, România) – Pl. 12
M izolat, ritul neprecizat, protejat cu pietre Necropolă tumulară birituală. Din cei 40 T
(„un cavou de piatră”). Descoperire reperaţi, au fost cercetaţi 28 (70%).
întâmplătoare făcută în 1976, în vatra satului. Descoperiri întâmplătoare făcute în 1955 şi
Din inventar a fost recuperată o amforă săpături sistematice efectuate de S. Morintz în
Thasos, cu ştampilă dreptunghiulară cu patru campanii succesive: 1955 (T 1-3), 1956
legenda pe trei laturi:  / (T 4-11), 1957 (T 12-23) şi 1958 (T 24-28).
Catalog 19

Majoritatea M sunt de inc. cu oasele depuse ulterioară la M (jefuit?).


pe sol, dar există şi un T cu M înh. (T 3). - T 24 M 1 (M principal): frg. ceramice m.
Şapte M secundare, în mantaua T, sunt de inc. - T 24 M 2 (M secundar, inc. u.): ceramică m.
u. – trei fiind descoperite în campania din – vas pântecos cu patru apucători sub
1956 (Morintz 1959a, 355-356, 359, fig. 1/3), diametrul max. (u.), ceaşcă.
iar alte patru descoperite în campania din - T 24 M 3 (M secundar, inc. u.): frg. ceramice
1957 (Morintz 1959b, 231, 235). din u.
Lista T şi M de la Bârseşti despre care există - T 25 M 1 (M principal): akinakes fe. cu
informaţii în literatură: antene.
- T 1 (inc., săpături făcute de un sătean şi - T 25 M 2 (M secundar, inc. u.): frg. ceramice
săpături S. Morintz, 1955): akinakes fe. cu din u.
antene, aplică brz., mai multe vf. săgeţi brz., - T 25 M 3 (M secundar, inc. u.): frg. ceramice
frg. ceramice, vas r. din pastă cenuşie. din u. (vas cu apucători plate).
- T 2: ceramică m. – două străchini, vas - T 26 (nu s-au găsit oase): fără inventar.
tronconic, ceaşcă cu o toartă, arcul unei fib. - T 27: fără inventar.
brz. Nu au fost găsite oase (Morintz 1957, - T 28: ceramică m. – strachină cu marginea
221: „scheletele s-au descompus complet; nu evazată, vas borcan şi trei ceşti.
s-a găsit nici un frg. de os”, însă la fig. 1 în Din T săpaţi în 1957 provin patru arcuri ale
centrul T sunt marcate „oase omeneşti”!). unor fib. brz. („de forme diferite”) –
- T 3 (două schelete umane): ceramică m. – neilustrate.
strachină, vas tronconic, vas clopot, toartă cu D: sec. VI-V a.Chr. MVF.
buton, patru mărgele de stică colorată, trei B: Morintz 1957a; Morintz 1957b; Mointz
butoni brz. 1959a; Morintz 1959b; Morintz 1961, 201-
- T 6: ceramică m., arcul torsionat al unei fib. 204; Berciu 1966b, 260-261, fig. 28; ; Arnăut
brz. cu dublu resort, mărgele de sticlă şi de 2003, 188-189, nr. catalog 34, fig. 47.
scoică.
- T 7 M 1: ceramică m., topor bipen fe. 40. BÂZDÂNA-„La Cetate” (com. Calopăr,
- T 7 M 2 (T 7 conţinea probabil un M dublu): jud. Dolj, România) – Pl. 13-14
ceramică m. – patru vase (între care o Aşezare fortificată cu zid din cărămizi de
strachină cu profil arcuit în afară, cană şi vas chirpic, alcătuite din două terase (una la V,
cu pereţii drepţi şi brâu alveolat), akinakes fe., cealaltă la E) separate de un şanţ central
cuţit fe. (natural ?) orientat N-S. Suprafaţa aprox. 1,5
- T 8 [M1] (M principal): ceramică m., cuţit ha. Săpături sistematice efectuate de Corneliu
fe. Mărgărit Tătulea în perioada 1980-1988.
- [T 8 M 2] (M secundar, inc. u.). Începând din 1993 săpături sistematice
- T 10: ceramică m. – patru vase. efectuate de Vlad Vintilă Zirra.
- T 12: ceaşcă m. (exclusiv pe baza ilustraţiei, Au fost trasate două secţiuni magistrale şi mai
Morintz 1959b, fig. 2/2). multe secţiuni în zonele marginale ale
- T 13: ceaşcă m. şi akinakes fe. (exclusiv pe teraselor, pe fortificaţie. Cercetările reluate în
baza ilustraţiei, Morintz 1959b, fig. 2/1; 3). 1993 au evidenţiat următoarea stratigrafie
- T 17 (sub T a fost descoperit şi rugul unde s- generală, surprinsă mai clar pe terasa vestică:
a produs incinerarea): strachină r. cu buza nivel Coţofeni, nivel getic (sec. IV-III a.Chr.)
evazată, frg. din două vase m., topor-ciocan gros de 20-50 cm şi nivel de epocă dacică
fe., vf. săgeţi brz. cu trei muchii, frg. de la alte clasică.
piese fe. Fiecare terasă este delimitată de un zid de
- T 18: strachină m. cu buza evazată, cu o cărămizi din chirpic aşezate unele peste altele,
tortiţă pe corp (exclusiv pe baza ilustraţiei, fără a fi legate cu mortar şi fără a fi
Morintz 1959b, fig. 1/2). întreţesute. Cărămizile alcătuiesc două
- T 19 (Morintz 1959a, 233: „mormântul se paramente, emplectonul fiind un pământ ars,
afla într-o groapă acoperită cu plăci de zgrunţuros, cu aspect de zgură, aspect căpătat
gresie”): inventarul ridicat printr-o intervenţie probabil în urma incendierii aşezării şi nu în
20 Catalog

urma aplicării unor tehnici speciale de 12 ani în poziţie chircită cu braţele ridicate.
construcţie a zidului, aşa cum considera Din săpăturile recente (campania 2004) se
autorul săpăturii. Zidul este gros de 4,2 - 4,5 remarcă inventarul complexului 3 din
m şi s-a păstrat în unele porţiuni pe o înălţime secţiunea XII, la –1,65 m adâncime (inedit,
de 1,2 m (9-11 asize suprapuse). În campania comunicat de Vl. V. Zirra în 2005, la sesiunea
din anul 2000, s-a constatat stratigrafic faptul muzeului din Piteşti): frg. skyphos attic cu
că fortificaţia aparţine cronologic Latène-ului figuri roşii, fib. tr. brz., calapod din lut ars-
vechi (Vl. V. Zirra et alii, în CCA 2001- „piese de magie” din lut.
campania 2000, 35). Au fost evidenţiate două D: sec. IV-III a. Chr. MOC şi IAB.
faze ale acestei fortificaţii: o primă fortificaţie B: Tătulea 1984; Tătulea 1988-1989; Vl. V.
care închidea terasa vestică şi o fortificaţie a Zirra / Pop 1995; Vl. V. Zirra / Pop / Oanţă
terasei de E, care „a fost ridicată cândva după 1994; Vl. V. Zirra et alii, în CCA 2001
încetarea existenţei funcţionalităţii fortificaţiei (campania 2000), 34-36; Ganciu 2001-2002,
cu zid care închidea terasa vestică” (Vl. V. 76, nr. catalog 1, fig. 1/1
Zirra / Pop / Oanţă 1996, 13, 16, 19).
Stratului Latène timpuriu i-a fost atribuit de C. 41. BÂZDÂNA-„Cucuiova” (com. Calopăr,
M. Tătulea două faze succesive, pornind de la jud. Dolj, România)
descoperirea, în campania din 1983, a două Aşezare fortificată. Periegheză efectuată de
locuinţe suprapuse: prima fază datată între Vlad Vintilă Zirra şi Dan Pop în 1993.
sfârşitul sec. IV-începutul sec. III a.Chr., iar a Fortificaţia este realizată din cărămizi de
doua fază datată în sec. III şi la începutul sec. chirpic identice cu cele folosite la zidul de
II a.Chr. În sprijinul acestei departajări sunt incintă de la Bâzdâna-„Calopăr”.
aduse argumentele tipologice aduse de patru B: Zirra / Pop 1995, 25-26.
fib. tr. cu arcul filiform aparţinând fazei
timpurii (asociate cu ceramică attică cu figuri 42. BEIDAUD-„Celabair”/„Cetate” (jud.
roşii frg.) şi de alte şapte fib. tr. cu arcul Tulcea, România) – Pl. 15A
îngroşat şi faţetat şi cu piciorul îndoit în formă Cetate. Sondaj arheologic realizat în anii 1976
de S, precum şi o fib. Lt B aparţinând fazei a şi 1977 de către Gavrilă Simion şi Elena
doua, găsită în asociere cu două fib. tr. II, cu Lăzurcă. A fost săpată o singură secţiune (1,5
capătul piciorului îngroşat spre vârf. Însă m x 140 m), avându-se drept obiectiv
această departajare pare mai curând una principal sistemul de fortificaţie alcătuit din
artificială, întrucât fibulele, toate brz., nu sunt două valuri de pământ (lut placat cu piatră), cu
prezentate în cadrul complexelor de care şanţ între ele. Incinta măsoară 2,5 ha.
aparţineau. În Tătulea 1988-1989, 16, sunt Stratul de cultură atinge 55 cm. Au fost
menţionate 18 fib. tr. cercetate cinci locuinţe (patru L şi un B) şi 12
Alte piese de inventar: ceramică m. şi r., Gr menajere. Din locuinţe, Gr, strat de cultură
ceramică frg. attică cu figuri roşii pe fond şi şanţ au fost recoltate frg. ceramice
negru, fusaiole de lut ars, tipar de lut pentru autohtone şi greceşti. Din L 1 a fost întregit un
turnarea unor bare subţiri, inel spiralic lucrat castron grecesc din pastă cenuşie cu buza
din sârmă brz., vf. săgeată brz., lame de înclinată spre interior (Simion / Lăzurcă 1980,
cuţitaşe fe., doi butoni brz. pentru curele de 47, fig. VII/1).
harnaşament, deşeuri de sârmă şi tablă de Din cercetări de suprafaţă provine un gât de
aramă şi zgură provenind probabil de la un amforă de Chios (Simion / Lăzurcă 1980, 42,
atelier de bronzier, nereperat în săpătură, fig. IV/9).
seceră fe., cataramă fe., gardă fe. de pumnal. D: sec. V a.Chr. ICEMT.
Pieptene os descoperit în 1998, în primul nivel B: Simion / Lăzurcă 1980.
getic (Ganciu 2001-2002, 76, nr. catalog 1,
fig. 1/1). BEILIC v. VIILE
Lângă val, în campania din 1983, a fost
descoperită o Gr ce aparţinea primului nivel
getic, ce conţinea scheletul unui copil de 10-
Catalog 21

43. BEJANOVO (obšt. Lukovit, obl. Loveč, 48. BEŞTEPE-„Cetăţuia” (com. Mahmudia,
Bulgaria) jud. Tulcea, România)
Tezaur monetar alcătuit din 16 monede brz. Cetate. Sondaj arheologic realizat în 1974 de
emise de Filip II. Descoperire întâmplătoare, către Gavrilă Simion. Suprafaţa totală de 25
făcută în 1977. ha. Au fost săpate doar două secţiuni,
B: Gušterakliev 1994, 138. vizându-se în special sistemul de fortificare cu
val dublu de pământ şi şanţ.
44. BEJANOVO (obšt. Lukovit, obl. Loveč, Inventarul este foarte sărac şi puţin expresiv:
Bulgaria) – Pl. 15B frg. ceramice autohtone m. şi frg. amforice de
Piesă izolată, descoperită întâmplător – fib. tr. import – Chios, Thasos şi Rhodos.
brz. II 2. D: sec. IV-III. ICEMT.
D: sec. III a.Chr. MIAS. B: Simion 1977a.
B: Mikov 1957, 297, 299, fig. 6.
49. BJALA (obl. Bjala, Bulgaria)
45. BELA (fost Ruska Bela, obšt. Meždra, Tezaur monetar descoperit întâmplător în
obl. Vraca, Bulgaria) – Pl. 15C 1939, alcătuit din tetradrahme Filip II (s-au
M izolat tumular. Descoperire întâmplătoare păstrat 20 exemplare) şi Alexandru cel Mare
făcută la începutul sec. XX. (s-a păstrat o singură piesă). MNIBS.
Din inventar au fost recuperate mai multe B: Gerasimov 1939, 342.
piese brz.: spirală saltaleone, trei fib., două
brăţări şi piese de centură, specifice pentru 50. BICAZU ARDELEAN (com. Bicazu
sec. III-II, în afara unei fib. tr. II 1, specifică Ardelean, jud. Neamţ, România)
sec. IV-III a.Chr. Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare
D: sec. III a.Chr. MIAS. făcută în 1880. Recuperate 10 tetradrahme de
B: Mikov 1930-1931b, 176, fig. 149/20; tip Huşi-Vovrieşti.
Theodossiev 2000, 107, nr. catalog 11. B: Mihăilescu-Bârliba 1990, 127-128, nr.
catalog II/13.
46. BELOGRADETS (obšt. Vetrino, obl.
Varna, Bulgaria) 51. BILA-„La Fântână” (com. Schitu, jud.
Piesă izolată, descoperită întâmplător – Giurgiu, România)
Kamena baba. Aşezare situată pe terasa înaltă de pe dreapta
D: Sec. VI-V a.Chr. al Câlniştei. Cercetări arheologice de salvare
B: Tončeva 1972, 109 şi fig. 5-7. (şapte secţiuni de 2 m x 10 m şi o casetă)
realizate în 1987-1989 de către Cr. Schuster şi
47. BERTEŞTII DE JOS (com. Berteştii de T. Popa.
Jos, jud. Brăila, România) – Pl. 15D L cu vatră. Ceramică getică frg. D: sec. IV-III
M tumular înh. Descoperire întâmplătoare a.Chr. (?). MJG.
făcută în 1977. B: Sîrbu / Schuster / Popa 1997, 239-240, fig.
Alături de scheletul defunctului se afla 4/2.
scheletul unui cal. Din inventar au fost
recuperate: „hydrie grecească miniaturală” din 52. BOAZA (obšt. Sevlievo, obl. Gabrovo,
ceramică de bună calitate, lucrată la roată Bulgaria)
(probabil o variantă de lekythos sau de Aşezare (?). Descoperire întâmplătoare.
lagynos), mărgică de sticlă în formă de Fragmente ceramice şi doi căţei de vatră cu
amforetă, fusaiolă lut, mici frg. brz. reprezentarea unor capete de câini.
D: sec. IV-III a.Chr. MBB. D: Sec. IV-III a.Chr.
B: Harţuche 1980, 307; Sîrbu 1982, 106, fig. B: Ovčarov 1972.
3/5; Sîrbu 1983, 12-13, fig. 11/6; Teleagă
2008, 8, pl. 6/4, nr. catalog 21. 53. BODENETS (obšt. Meždra, obl. Vraca,
Bulgaria)
BEŠLII v. BAIKAL. M tumular înh., izolat. Descoperire
22 Catalog

întâmplătoare. (r.? – străchini, căni, vase cu gât înalt);


Oase umane şi oase de cal. D: sec. IV-III ceramică bastarnică m. (grosieră barbotinată şi
a.Chr. (?). fină); ceramică grecească (frg. amforice, între
B: Theodossiev 2000, 109, nr. catalog. 21. care o toartă de amforă rhodiană cu ştampila
„έπί Ξενοφάνεΰς [‘Υακιν]θίου”, 210-175
54. BORĂNEŞTI (com. Coşereni, jud. a.Chr.).
Ialomiţa, România) – Pl. 15E D: sfârşitul sec. III – începutul sec. II a.Chr.
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare MNIMI.
făcută în 1989. B: Popovici 1981-1982; Babeş 1993a, 183, nr.
Recuperate 63 drahme arg. emise de Histria catalog 7, pl. 21/20.
din ultima treime a sec. IV a.Chr. (mai mult de
jumătate dintre ele cu uzură accentuată) şi 21 58. BOROSEŞTI-„La Picior” (com. Scânteia,
tetradrahme de tip Filip II (nouă originale, jud. Iaşi, România)
dintre care una contemporană şi opt postume, Necropolă plană inc. Cercetări sistematice
bătute la Amphipolis în perioada 315-295 efectuate de Mircea Babeş în perioada 1968-
a.Chr., şi 13 „imitaţii fidele”). 1978.
D: prima jumătate a sec. III a.Chr. MJIS. - M 1 şi M 2 sunt Gr mari, alungite, cu
B: Poenaru Bordea / Mitrea 1994-1994, 462, inventarul deranjat, urmele osteologice fiind
nr. catalog 1; Renţea / Poenaru Bordea 2003. absente.
- M 3 şi M 4 inc. u. c.
55. BORCEA-„Podul lui Traian” (fost - M 5 inc. gr., inventarul funerar alcătuit din
Cocargeaua, com. Borcea, jud. Călăraşi, trei vase (ofrandă).
România) D: sec. IV-III a.Chr. IAB.
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare B: Babeş 1994; Arnăut 2003, 190, nr. catalog
făcută prin 1907-1908. 47b.
Stateri aur Lysimach. Pierdut în întregime.
D: sec. III a.Chr. 59. BOROVAN-„Ezeroto”, (obl. Vraca,
B: I. Barnea 1966, 157, nr. catalog V/1; Bulgaria) – Pl. 15H
Mitrea 1967, 379, nr. catalog 6. Aşezare. Sondaj arheologic realizat în 1966 de
către Bogdan Nikolov.
56. BORCEA-500 m în aval de „Podul lui Didrahmă tracică arg.
Traian” (fost Cocargeaua, com. Borcea, jud. D: sec. V a.Chr. MIV.
Călăraşi, România) – Pl. 15F B: Nikolov 1968, 155, nr. catalog 73.
Depozit de amfore de Thasos, de mici
dimensiuni (0,6 m înălţime), neştampilate, 60. BOROVO-„Belenski” (obl. Ruse,
descoperit întâmplător. Bulgaria) – Pl. 16
D: sfârşitul sec. IV – începutul sec. III a.Chr. Necropolă tumulară alcătuită din opt (nouă?)
MDJC (o amforă). T.
B: I. Barnea 1966, 157, nr. catalog V/2, fig. - [T 1]: în decembrie 1974, au fost descoperite
2/2. întâmplător în zona necropolei fragmente de la
vase arg. Săpătura de salvare ce a urmat
57. BORNIŞ-„Mâleşti” (com. Dragomireşti, imediat, continuând şi anul următor (autor D.
jud. Neamţ, România) – Pl. 15G Ivanov), a stabilit că era vorba de un T (distrus
Aşezare deschisă. Cercetări sistematice de lucrările agricole) conţinând un M fastuos.
efectuate în 1979 de către Rodica Popovici, Ritul nu a putut fi stabilit. Din inventar au fost
obiectivul principal constituindu-l o aşezare recuperate cinci vase de servit si băut: trei
medievală. rhyta, un bazin şi o cană, toate arg. Trei dintre
Două L din cea de-a doua epocă a fierului, vase (rhytonul cu protomă de cal, cel cu
cercetate parţial. Inventar exclusiv ceramic: protomă de sfinx şi cana) poartă inscripţia
ceramică getică m. (oale borcan decorate cu «ΚΟΤΥΟΣ ΕΞ ΒΕΟ».
brâuri alveolate, castroane) şi ceramică „fină” - [T 2]: este menţional şi un al doilea T, ce
Catalog 23

conţinea un M inc., cu două încăperi (Gr straturi din cea de-a doua epocă a fierului
săpate în solul antic). evidenţiate pe „acropolă”, cel mai vechi
D: a doua jumătate a sec. IV a. Chr. MIRu. („nivelul I dacic”) este datat de coordonatorul
B: Ivanov 1980; Ivanov 1984. cercetărilor la sfârşitul sec. IV şi în sec. III
a.Chr., având o grosime redusă, de max. 30
61. BOSANCI-„La Pod la Rediu” (localitate cm. Nu sunt semnalate complexe. Inventar
suburbană a mun. Suceava, jud. Suceava, reprezentativ: străchini m. invazate, vase m.
România) – Pl. 17A cu profil aproape drept cu proeminenţe-
Grup de M. Descoperire întâmplătoare, apucători sub margine unite cu brâu în relief,
urmată din 1971 de cercetări arheologice vas clopot cu apucători aplatizate sub
sistematice efectuate de Mircea Ignat. diametrul maxim, ceşti m. cu toartă
- M 1 (inc. u. c.): borcan m. cu brâu alveolat supraînălţată, cană m., ceramică grecească cu
sub buză întrerupt de patru apucători (u.), firnis negru (frg. de la o strachină şi de la o
strachină m. cu buza invazată (c.). farfurie), frg. de amfore greceşti (Thasos?),
- M 2 (cenotaf ?): vas m. bitronconic cu gâtul fusaiole, greutate din lut ars, vf. săgeată cu trei
strâns şi buza răsfrântă în afară, cuţitaş fe. aripioare, fib. tr. frg., fib. Lt de tip Duchcov
Din zonă au mai fost recuperate frg. ceramice (sau brăţară?), frg. verigi brz. şi aplice
m., considerate ca provenind de la M distruse. discoidale brz. MOR.
D: sec. IV a.Chr. MBS. B: Ursachi 1995, 23, 269-272; Babeş 1996c;
B: Ignat 1973; ; Arnăut 2003, 190, nr. catalog Arnăut 2003, 191, nr. catalog 52.
48.
65. BRANIČEVO-„Dvete Mogili” (obšt.
62. BRABOVA-„Pe Pădure” (com. Brabova, Kaolinovo, obl. Šumen, Bulgaria) – Pl. 18
jud. Dolj, România) Necropolă tumulară inc. u. 12 T cu structură
Fortificaţie de tip „pinten barat”, cu trei valuri de piatră (5-15 m diametru, 0,25-1,35 m
de pământ (?) şi şanţ. Primul val are miezul înălţime – excepţie T 10 având 4,6 m). Alţi T
din „cărămidă arsă”. Cercetări de suprafaţă D. distruşi de lucrări agricole. Cercetare
Berciu, C. Nicolaescu-Plopşor, V. Ciucă sistematică, între 1949-1951, efectuată de Tv.
(1967 şi 1983). Dremsizova, S. Maslev şi V. Antonova.
D: IV-I a.Chr. Exploraţi 11 T. Uneori mai multe u. în acelaşi
B: Ciucă 1988-1989, 29-30, fig. 1. M. Se semnalează şi cazuri când în aceeaşi u.
sunt prezente oase umane amestecate cu oase
63. BRAČIMA, (obl. Ruse, Bulgaria) calcinate de animal. Urnele erau depuse în Gr,
Tezaur monetar alcătuit din 10 monede Histria iar de jur-împrejur erau dispuse ofrandele.
arg. Descoperire întâmplătoare, făcută în - T 1: vase mari m. cu proeminenţe-apucători
1964. aplatizate sub diametrul maxim, castroane m
B: Mitrea 1984b, 120, anexa 3, nr. catalog 34. şi r., căni cu toarta supraînălţată r., pahar m.
cu o singură apucătoare, fusaiole, cuţitaşe fe,
64. BRAD (com. Negri, jud. Bacău, România) monedă arg. Apollonia Pontică.
– Pl. 17B - T 2: ceramică m.–castroane tronconice,
Aşezare de tip dava, situată pe malul stâng al pahare.
Siretului. Identificată ipotetic cu Zargidava. - T 3: ceramică m.–vas mare cu patru
Săpături sistematice între anii 1963-2001, proeminenţe apucători, crater, pahar tronconic
primele două campanii conduse de A. Vulpe, cu o apucătoare, pahar cu proemineţe şi brâu
restul de 39 de către V. Ursachi. Printr-un alveolat sub buză.
număr de aproape 50 de secţiuni a fost - T 4: ceramică m. – strachină, cană
cercetată atât acropola în proporţie de 60%, bitronconică cu toarta supraînălţată etc.
cât şi aşezarea deschisă, însă într-o proporţie - T 5: frg. ceramice m. şi de amfore (?) –
mult mai mică, aproximativ 7%. neilustrate.
Vestigii din sec. IV-III a.Chr. sunt semnalate - T 6: frg. ceramice – neilustrate.
doar pe platoul „acropolei”. Din cele patru - T 7: frg. ceramice de la un lekythos şi de la o
24 Catalog

strachină – neilustrate. 1998. Un nivel de locuire de la începutul celei


- T 8: frg. ceramice – neilustrate. de-a doua epoci a fierului suprapus de un nivel
- T 9: castron m., cană r. cu toartă de locuire Poieneşti-Lukaševka.
supraînălţată, pahar tronconic m., castron Investigate două complexe – L şi B, ultimul
grecesc cu firnis roşu, vf. cuţit fe. fiind mai bogat în material. Ceramica
- T 10 M 1: coif chalcidic brz., frg. platoşă fe., majoritar m.: borcane „clopot” şi vase mari
vf. lance fe. (neilustrate), triskel brz., piriforme, cu apucători şi brâu alveolat,
pandantiv aur, situlă brz., fială arg. cu străchini invazate, cana bitronconică cu gâtul
inscripţia „”, înalt şi toartă supraînălţată, în bandă, pahare
kantharos, trei amfore Thasos (numai una cu un rând de mici proeminenţe de jur-
ilustrată). împrejur, plasate sub margine, ceşti cu pereţii
- T 10 M 2 (M cu puţ): oglindă brz., fib. tip arcuiţi, cu o apucătoare sub margine, tipsii-
hibrid, bol greces, aplice aur şi brz. capace. Câteva frg. vase ceramice r., cenuşii:
- T 11: oale, castroane m. şi r., ceaşcă, frg. cană bitronconică, urcior, două căni globulare
situla ceramică, cuţit fe., cuţitaşe fe., fusaiole. – una cu talpa profilată, cealaltă cu talpa tăiată
D: a doua jumătate a sec. V a.Chr. – primul drept –, strachină cu buza invazată. Importuri:
sfert al sec. III a.Chr. MIŠ. şase frg. amfore Chios şi Thasos.
B: Dremsizova 1962; Teleagă 2008, 9, pl. 5- D: sec. V-IV a.Chr. MNIMI.
6/1-3; 128/2-6, nr. catalog 26. B: Iconomu 1999.

66. BRANIČEVO-„Tomash Mahle” (obšt. 69. BRĂHĂŞEŞTI (com. Brăhăşeşti, jud.


Kaolinovo, obl. Šumen, Bulgaria) – Pl. 19A Galaţi, România) – Pl. 19C
Necropolă. Sondaj arheologic realizat de Cetate. Cercetări de suprafaţă şi sondaj (o
Ţvetana Dremsizova în 1950. Au fost secţiune de 22,5 m x 2 m) realizate în 1967 de
descoperite două M inc. u. către Mihalache Brudiu şi Paul Păltănea.
- M 1: ceramică r. – krater, două castroane cu Fortificaţie din palisadă şi două şanţuri
buza arcuită în afară, castron tronconic; două adiacente În interior a fost reperat un singur
fusaiole (neilustrate). strat de cultură gros de 0,3-0,4 m. Ceramică
- M 2: cană r., căniţă m., pahar m. locală m. (borcane cu brâu alveolat şi
D: sec. IV a.Chr. MIŠ. apucători, străchini cu apucători aplatizate şi
B: Dremsizova 1963, 3-4, fig. 3. perforate dispuse sub margine), precum şi rare
frg. de amfore de import.
67. BRĂDEŞTI (com. Brădeşti, jud. Dolj, D: sec. IV-III a.Chr. MJIG.
România) – Pl. 19B B: Brudiu / Păltănea 1972; ; Arnăut 2003,
Depozit de piese de harnaşament brz. (pot 192, nr. catalog 55a.
proveni eventual dintr-un M). Descoperire în
condiţii necunoscute. 70. BRĂILIŢA-„Cărămidăria nr. 1”
În total nouă piese de harnaşament brz. Patru (municipiul Brăila, jud. Brăila, România) – Pl.
dintre ele sunt ornamentate cu motive vegetale 21
în formă de palmetă, iar alte trei sunt în formă Aşezare deschisă. Descoperiri întâmplătoare şi
de albină, ultimele două piese fiind butoni săpături de salvare efectuate în 1965 de
trilobaţi cu inel de prindere. Nicolae Harţuche şi Florin Anastasiu (două
D: a doua jumătate a sec. V a.Chr. secţiuni de 20 x 2 m).
B: Nestor 1933, 149, pl. 18/4-11; Berciu Inventar relativ sărac, deşi stratul de cultură
1969, 147-149, fig. 104; Berciu 1974, 162- are grosimea de 0,4-0,7 m: ceramică locală m.
164, fig. 70. şi r., ceramică grecească cu firnis negru, frg.
kantharos West Slope, frg. bol delian original,
68. BRĂDICEŞTI-„Odaie” (com. Dolheşti, frg. amfore, unele ştampilate, majoritatea de
jud. Iaşi, România) – Pl. 20 Thasos (339-263 a.Chr., după Conovici 1986,
Aşezare deschisă. Cercetări de salvare 135), dar şi din alte centre – Sinope grupele
efectuate de C. Iconomu în 1977-1980 şi
Catalog 25

IV şi V, Chios, Heraclea Pontică gr. V - M 9 (descoperit întâmplător, inc. u.): vas m.


(mijlocul sec. III a.Chr.), Rhodos gr. III. (distrus la descoperire), opaiţ grecesc şi două
D: sec. mijlocul sec. IV- primul sfert al sec. II vf. săgeţi brz. cu trei muchii (aruncate după
a.Chr. MBB. descoperire)
B: Harţuche / Anastasiu 1968, 29-31, pl. 63; - M 10 (descoperit întâmplător, inc. u.):
Harţuche / Anastasiu 1976, 196-197, 203-208, borcan mare cu apucători unite de un brâu
nr. catalog 399, 407-408, 412-421; Harţuche crestat şi brâuri dispuse oblic pe corp, borcan
2002, 150-152, fig. 111/3-4; 112, 114/5-7; cu patru apucători sub buză, castron r. cu
117; Sîrbu 1982, 99-100; Sîrbu 1983, 13-17; Standring şi două toarte.
Conovici 1986, 135. - M 11 (inc. u. c.): cană r. cu toartă în bandă
(u.), gura şi toarta sparte din vechime, frg. vas
71. BRĂILIŢA- „Cărămidăria nr. 2” m. (c.).
(municipiul Brăila, jud. Brăila, România) – Pl. D: sec. IV - începutul sec. III a.Chr. MBB.
22 B: Harţuche / Anastasiu 1968, 31-35, pl. 61-
Necropolă plană inc. Descoperiri 62; Harţuche / Anastasiu 1976, 192-196, 203-
întâmplătoare şi săpături de salvare efectuate 205, nr. catalog 387-397, 406, 409-411,
în 1956-1957, 1964-1965, 1967, de Nicolae Harţuche 2002, 152-156, fig. 111/1-2; 113-
Harţuche şi Florin Anastasiu. 114/1-4; 118-121; Sîrbu 1982, 101; Sîrbu
Au fost înregistrate 11 M (6 inc. u., 3 inc. u., 1 1983, 17-25, fig. 8-10; Teleagă 2008, 8-9, pl.
inc. gr. şi 1 inc. cu depunerea oaselor pe sol, 4/2-6; 129/7-9, nr. catalog 25.
într-un M cu puţ).
- M 1 (inc. u. c.): amforă Thasos (u.) cu gâtul 72. BRESTAK (obšt. Vălcidol, obl. Varna,
şi toartele lipsă, căniţă r. cu toarta în bandă Bulgaria) – Pl. 23A
(c.), castron m. cu apucători dreptunghiulare. Aşezare deschisă, cu două sectoare. Sondaj
- M 2 (inc. u.): amforă grecească (u.) având pe arheologic efectuat în 1968 de către M.
o toartă o ştampilă rotundă „” (Heraclea Mirčev.
Pontică?). Un singur nivel de locuire, gros de 15-20 cm.
- M 3 (inc. u.): vas m. (u.), amforă grecească Inventar: ceramică m. şi r., ceramică
(probabil Thasos). grecească, amfore frg. Thasos şi Heraclea
- M 4 (inc. u. c.): vas m. cu patru apucători Pontică, vf. lance fe., cuţit de luptă fe., fib. tr.
dispuse în cruce şi cu patru „virgule” în relief III 2 brz., statuetă brz. reprezentându-l pe
dispuse în jumătatea superioară (u.), frg. Priap, fusaiole etc.
ceramice (c.), căniţă m. cu toartă în bandă. D: sfârşitul sec. IV – sec. III a.Chr. MIAV.
- M 5 (inc. u.): vas bitronconic m. (u.) cu gât B: Mircev 1969a; M. Lazarov 1980b, 14, nr.
înalt şi corpul uşor bombat, cu gura spartă din catalog 12.
vechime şi apoi şlefuită, având două tortiţe
perforate vertical plasate pe diam. max. 73. BRESTOVICA (obšt. Borovo, obl. Ruse,
- M 6 (inc. gr.): oenochoe greacă. Bulgaria) – Pl. 23B
- M 7 (inc. u.): vas-amforă m. cu două toarte Necropolă tumulară. Cercetări sistematice
(u.). Dimităr Stančev.
- M 8 (inc., cu puţ de coborâre, dromos şi - T 1: fib. hibridă brz., fib. Lt brz. frg.
cameră funerară dreptunghiulară în plan cu - T 3: două fib. tr. I 1 brz., trei inele (două brz.
colţurile rotunjite, având dimensiunile de 2,1 x şi unul plumb) cu decor antropomorf şi
1,15 m şi 1,4 m înălţime): în centrul camerei, zoomorf pe placă.
oasele calcinate erau aşezate direct pe sol şi D: sec. IV (T 3) şi prima jumătate a sec. III a.
acoperite cu o jumătate de castron m., amforă Chr. (T 1). MIRu.
Thasos, castron m. cu patru proeminenţe- B: Stančev 2004, 155-159, fig. 4-5; pl. 1/7-10;
apucători, castron tronconic m. cu gura larg 2; Teleagă 2008, 9, nr. catalog 27.
deschisă, baza îngustă şi patru mici apucători
sub buză, perforate vertical, plăsele os frg. de
la un cuţit fe.
26 Catalog

74. BUBUECI (jud. Chişinău, Republica 76. BUCU (com. Bucu, jud. Ialomiţa,
Moldova) – Pl. 24 România)
M tumular înh. cu diametrul de circa 30 m şi Cazan scitic brz. – inedit. MJIS.
ring de piatră (Arnăut / Ursu Naniu 1990, 351- B: A. Vulpe 2001b, 494.
352) sau depozit descoperit întâmplător în
1908, cuprinde piese de origini şi influenţe 77. BUCUREŞTI-„Câmpul Boja” (Bucureşti,
diverse: coif attic brz. aurit, cazan brz., două Cartierul Militari, România) – Pl. 26B
falere brz. cu reprezentări antropomorfe, două Aşezare dechisă. Cercetări sistematice
plăci (de harnaşament – pieptare? sau efectuate în anii 1958 şi 1960 de către
garniturile unei tolbe de săgeţi) din foaie Gheorghe Cazimir, M. Zgâbea şi Vlad Zirra.
subţire brz. cu reprezentări zoomorfe şi Patru Gr, având un inventar sărac, reprezentat
antropomorfe, două piese de căpăstru brz. numai prin ceramică. Aproape în totalitate
(probabil psalii) cu un capăt îndoit iar celălalt este vorba de ceramică autohtonă m.,
aplatizat, cuţit fe., Atribuire etnică dificil de predominând borcanele cu pereşi arcuiţi şi
stabilit (scitic?, galic?, sarmatic?), la fel şi buza teşită, cu brâu alveolat sub buză întrerupt
cronologia. de apucători. Într-una din Gr (Gr F) a fost
D: sec. III-I a.Chr. MIM. descoperită şi o buză de skyphos attic cu figuri
B: Otčet Rossijskogo Istoričeskogo Muzeja za roşii. În poziţie secundară a apărut o fib. tr. I 1
1908 g., Moscova, 1909, 14-15, pl. 1 (non brz.
vidi); Harţuche 1985, 42, fig. 10/2; Schukin D: sec. IV a.Chr. MMB.
1989, 63, 98, 234, pl. 20a; Babeş 1993a, 54, B: Zirra / Cazimir 1963, 51-52 şi fig. 3.
219, nr. catalog 103; Babeş 1994a’; Arnăut /
Ursu Naniu 1990; Bârcă 2002; Teleagă 2008, 78. BUCOVAT-„La Jidovi” (com. Bucovăţ,
9, nr. catalog 28. jud. Dolj, România)
Cetate. Sondaj arheologic (o secţiune având
75. BUCU-„Pochină” (com. Bucu, jud. 21 m x 1 m) efectuat în octombrie 1956, de
Ialomiţa, România) – Pl. 25 către Gloria Macovei şi Alexandru Vulpe.
Aşezare deschisă situată pe terasa nordică a Cetatea este fortificată cu sanţ şi val vitrificat
Ialomiţei. Afectată masiv de distrugerile alcătuit din „turte-cărămizi” din lut, iniţial
moderne. Cercetări de salvare efectuate în nearse. Nivelul cu depuneri arheologice din
1990-1994, 1998 şi 2001-2003 de către Anca interiorul incintei (nimic in situ) măsoară până
Păunescu şi Elena Renţa. Din suprapunerea la 0,52 m.
unor complexe de locuire deducem că este Inventar: bucăţele mărunte de chirpic, frg.
vorba de o aşezare cu mai multe niveluri. ceramice m., rare urme de cărbuni. Materialul
Complexe: cercetate 22 B şi mai multe Gr. ceramic este extrem de redus şi destul de
Inventar: predomină ceramica m. – categoriile inexpresiv: frg, m. cu brâu alveolat, frg. cu
obişnuite: borcane, castroane, căni –, în apucători plate, dar şi două frg. de vase r.
cantitate mică ceramică r. (străchini, căni, cenuşii.
capace, chiupuri) şi ceramică grecească de D: sec. V-IV a.Chr. IAB.
import – frg. amfore (Thasos, Heraclea B: Macovei 1959.
Pontică, Sinope), frg. de kantharos, frg. opaiţ,
alte frg. cu firnis negru. Greutăţi de lut ars, 79. BUDENI (com. Dolhasca, jud. Suceava,
fusaiole, perle de sticlă. Inventarul metalic România) – Pl. 27A
extrem de slab reprezentat: două vf. săgeată Aşezare. Descoperiri întâmplătoare şi sondaj
brz. cu trei muchii. arheologic realizat de Silvia Teodor.
D: a doua jumătate a sec. IV – al treilea sfert Complexe: două B.
al sec. III a.Chr. MJIS. Inventar: numai ceramică locală m. (borcane,
B: Renţa 2003-2004a. castroane tronconice şi străchini cu buza
invazată).
Datare generală : sec. IV-III a.Chr. IAI.
B: Teodor 1978, 143, fig. 6/1-2; 7; ; Arnăut
Catalog 27

2003, 193, nr. catalog 66. 82. BUDEŞTI (jud. Călăraşi, România) – Pl.
28A
80. BUDEŞTI-„Punctul nr. 3” (jud. Călăraşi, Piesă izolată, descoperită întâmplător în albia
România) – Pl. 27B râului Argeş, în 1988.
Aşezare situată pe terasa stângă a Dâmboviţei. Coif de tip chalcidic brz. cu modificări
Săpături de salvare realizate de V. Sârbu şi St. ulterioare – cele două obrăzare (cu marginile
Pandrea. zimţate, asemeni coifurilor arg. de la
Complexe: patru L (doar una publicată) şi trei Agighiol, Peretu şi Porţile de Fier) prinse cu
Gr: nituri.
- L 2 (nepublicată): se menţionează D: a doua jumătate a sec. IV a.Chr. MMB.
descoperirea unei ştampile amforice de Sinope B: Gumă 1991, 98, fig. 9/4; Panait 1992;
– «ΔΗΜΗΤΡΙ…. ΘΕΥΓΝΗΤΕ… ΠΥΘΗΣ» Teleagă 2008, 10, pl. 129/1-6, nr. catalog 30.
(275-270 a.Chr.) (Sîrbu et alii 1997, 151, fig.
12/2). 83. BUGEAC (I) (com. Ostrov, jud.
- L 3 (în cea mai mare parte distrusă de Constanţa, România) – Pl. 28B
intervenţii moderne): 14 greutăţi de lut ars Necropolă plană inc. u. Descoperită
pentru războiul de ţesut, frg. de la trei-patru întâmplător în ianuarie 1965, lângă drumul
borcane şi vase mari m., cu brâu alveolat şi Constanţa-Ostrov. Săpătură de salvare
proeminenţe-apucători aplatizate. efectuată în acelaşi an de Mihai Irimia.
- Gr 6: oase de animale şi frg. ceramice getice Au fost salvate patru M, toate de inc. u., două
m. şi r. şi un fund de kantharos sau skyphos dintre u. fiind acoperite cu plăci de piatră cu
elenistic, de culoare cărămizie, cu suport rol de c.
inelar (neilustrat). - M 1 (inc. u.): Vas-„clopot” m. frg. cu patru
- Gr. 7: două schelete umane în poziţie apucători pe diametrul max. (u.), două fib. tr.
neanatomică (într-un caz doar jumătatea brz. I 1.
inferioară), un os mare de bovideu, frg. - M 2 (inc. u.): amforă greacă (Heraclea
ceramice getice m. şi r. Pontică) (u.), fără inventar.
- Gr. 8 (parţial distrusă de intervenţiile - M 3 (inc. u. c.): oală bitronconică m. cu
moderne): frg. ceramice getice majoritar m., patru apucători (u.), placă de piatră (c.), fără
dar şi la roată, o toartă de amforă grecească ce inventar.
provine probabil dintr-un centru pontic, o - M 4 (inc. u. c.): crater r. (u.), placă de piatră
greutate de lut cu orificiu transversal, şi un (c.), fără inventar.
mic frg. dintr-un craniu uman. D: sec. IV a.Chr. MINAC.
D: sec. III – începutul sec. II a.Chr. MDJC. B: Irimia 1968, 194-202, fig. 1, 4-7; Teleagă
B: Sîrbu et alii 1997, 150-151, fig. 1/1; 2; 8- 2008, 10, pl. 2/2, nr. catalog 31A.
12.
84. BUGEAC (II)-„Gheţărie” (com. Ostrov,
81. BUDEŞTI-„Punctul nr. 5” (jud. Călăraşi, jud. Constanţa, România) – Pl. 29-32A
România) – Pl. 27C Necropolă plană inc. Descoperire
Aşezare situată pe terasa Dâmboviţei, la 1,5 întâmplătoare făcută în februarie 1966 şi
km NV de „Punctul nr. 3”. Săpături de salvare săpături de salvare transformate în cercetare
(şase secţiuni de 10 m x 2 m şi o secţiune de sistematică efectuate în perioada 1966-1982
20 m x 2 m), realizate de Mihai Şimon. de către Mihai Irimia.
Documentaţia de şantier s-a pierdut. Au fost descoperite 114 M: 113 inc. u. (de
Au fost descoperite un B cu cuptor şi două L. regulă cu c. şi uneori protejate cu cistă de
Recuperată ceramică getică m. (borcan, piatră) şi inc. gr. şi un M înh. Campania 1966:
strachină, castron) şi r. (strachină, castroane, M 1-7; campania 1968: M 8-14; campania
strecurătoare, krateriskos). 1969: M 15-19, descoperiri întâmplătoare
D: sec. IV-III a.Chr. MDJC. 1970: M 20-32; campania 1977: M 33-41;
B: Sîrbu et alii 1997, 152-153, fig. 13-15. campania 1978: M 42-69; campania 1979: M
70-80; campania 1981: M 81-104; campania
28 Catalog

1982: M 105-114. Multe alte M necercetate. şi patru apucători sub diametrul max. (u.),
Au fost semnalate şi M distruse. De multe ori strachină m., căniţă m. şi frg. dintr-un borcan
u. se află sub o aglomerare de bolovani. m.
- M 1 (inc. u. c.): vas-„clopot” m. cu patru - M 16 (inc. u. c.): vas-„clopot” m. cu patru
apucători pe diametrul max. (u.), strachină r. apucători (u.), strachină m. cu deschidere
(c.), fără inventar. largă (c.), pahar m., mărgele sticlă şi plumb.
- M 2 (inc. u. c.): vas-„clopot” m. cu brâu - M 17 (inc. u. c.): krater r. (u.), strachină cu
alveolat sub buză, întrerupt de patru apucători marginea evazată r. (c.), strachină cu marginea
(u.), castron r. tronconic cu buza uşor invazată invazată, cană r. cu gât înalt şi gura trilobată.
şi talpă cu Standring (c.), fără inventar. - M 18 (inc. u. c.): vas mare m. frg. (u.), fund
- M 3 (inc. u. c.): vas-„clopot” cu patru vas r. (c.), cuţitaş fe.
apucători pe diametrul max. (u.), două plăci de - M 19 (inc. în cistă de piatră): oală
piatră (c.), cană m. cu toartă cu buton. bitronconică m. cu gârul înalt şi două toarte
- M 4 (inc. u. c., cu urna protejată de plăci de verticale.
piatră): crater r. (u.), castron m (c.), fără - M 20, dublu:
inventar. - M 20a (inc. u. c.): borcan m. cu
- M 5 (inc. u. c.): vas globular frg. m. (u.), brâu alveolat sub buză (u.), strachină r. (c.),
plăci de gresie (c.), trei mărgele din pastă fără inventar.
sticloasă albastră, vas miniatural m. (cupă), - M 20b (inc. u.): amforă cenuşie r.
talpa unei străchini. (u.), fără inventar.
- M 6 (inc. u. cu cistă de piatră): căniţă m. (u.), - M 21 (inc. u. c.): vas-„clopot” m. cu patru
fusaiolă tronconică. apucători (u.), frg. ceramice m. (c.), fără
- M 7 (inc. u. c.): vas bitronconic m. cu gâtul inventar.
strâmt şi fundul plat, cu patru apucători pe - M 22 (inc. u.): vas m. cu brâu alveolat sub
diametrul max. (u.), bol m. (capac), cupă- buză (u.), fără inventar.
kantharos greacă cu firnis negru, cuţit fe., - M 23 (inc. u. c.): vas-„clopot” m. (u.), vas
zăbală fe., partea inferioară a unui vas m. tronconic m. (c.), fără inventar.
tronconic. - M 24 (inc. u. c. în cistă de piatră): vas-
- M 8 (cistă de piatră, fără oase calcinate – „clopot” m. (u.), castron m. (c.), fără inventar
cenotaf?): frg. dintr-un vas tronconic m. cu - M 25 (inc. u. c.): vas tronconic m. cu patru
apucători. apucători (u.), vas tronconic m. (c.), cuţitaş
- M 9 (inc. în cistă de piatră): borcan m. cu fe., frg. vas-sac m., frg. castron m., strachină
brâu alveolat sub buză, întrerupt de patru m.
proeminenţe, cană m., frg. tăbliţe brz. şi fe., - M 26 (?): complet distrus
verigă din tablă brz., aplică fe., brăţară brz. cu - M 27 (inc. u.): borcan m. (u.), strachină r.
capetele deschise, brăţară brz. frg. cu grupe de (c.), fără inventar.
câte trei protuberanţe. - M 28 (triplu):
- M 10 (cistă de piatră, fără oase calcinate – - M 28a (inc. u. c.): vas m. frg. (u.),
cenotaf?): vas globular m. cu gât înalt bol r. (c.), fără inventar.
cilindric, fund plat şi două toarte dispuse - M 28b (inc. u.): borcan m. cu brâu
simetric. alveolat sub buză întrerupt de patru apucători
- M 11 (inc. în cistă de piatră): zbală fe., două perforate vertical (u.), cană m. cu butoni (c.),
cuţitaşe fe., vf. săgeată brz. fără inventar.
- M 12 (inc. u. c.): vas frg. m. (u.), pietre de - M 28c (inc. u. c.): vas-„clopot” m.
gresie nisipoasă (c.), fusaiolă bitronconică. (u.), strachină r. cu buza evazată (c.), două
- M 13 (inc. în cistă de piatră): frg. ceramice fusaiole ceramice, clopoţel brz., cană
atipice. bitronconică r.
- M 14 (inc. u. c. şi cu oasele calcinate depuse - M 29 (?): distrus, recuperate un vas
pe un strat de pietre): borcan m. frg. (u.), tronconic m. cu o apucătore în formă de
pietre (c.), fără inventar. potcoavă şi un castron mare r.
- M 15 (inc. u.): vas bitronconic cu gât strâmt - M 30 (dublu):
Catalog 29

- M 30a (inc. u. c.): vas-„clopot” m. - M 49 (inc. u. c.): vas-„clopot m. (u.), castron


(u.), castron r. (c.), trei fusaiole ceramice. r. (c.), strachină r., cană r., cuţit fe.
- M 30b (inc. u. c.): vas mic, - M 50 (inc. u. c.): vas sac cu brâu alveolat
tronconic m. (u.), lecane r. (c.), fără inventar. (u.), vas mare m., frg. cuţit fe.
- M 31/a (inc. u.): vas tronconic m. cu două - M 51 (inc. u. c.): vas m. cu brâu alveolat
apucători plate şi două în formă de potcoavă (u.), lespede piatră (c.), fără inventar.
(u.), căniţă m. - M 52 (inc. u.), dublu: vas ceramic (u.),
- M 31/b (inc. u.): cană r. (u.), cuţit fe. castron (u.), vas m., lecane r., cană r.
- M 32 (inc. u. c.): vas m. frg. (u.), strachină - M 53 (inc. u. c.): vas m. (u.), castron r. (c.),
cenuşie (c.), fără inventar. strachină r.
- M 33 (inc. u. c.): vas m. (u.), castron - M 54 (inc. u. c.): vas-„clopot” m (u.),
tronconic r. (c.), strachină r., cană r. cu toarta strachină r. (c.), fusaiolă.
supraînălţată, două cuţite fe. - M 55 (inc. u.): vas ceramic (u.), cercel brz.,
- M 34 (inc. u.): bol m. (u.), fără inventar. verigă arg., mărgică sticlă.
- M 35 (inc. u. c.): vas sac cu brâu alveolat sub - M 56 (inc. u.): vas sac m. (u.), castron m. cu
buză (u.), castron r. (c.), fără inventar. două apucători plate şi alte două în formă de
- M 36 (inc. u.): vas tronconic m. (u.), potcoavă, tijă fe., cuţit fe.
fusaiolă. - M 57 (inc. u. c.): castron tronconic m. (u.),
- M 37 (inc. u. c.): vas-„clopot” m. (u.), bol r. (c.), strachină r. cu buza evazată, ceaşcă
strachină r. (c.), castron r. cu toarta supraînălţată, cuţit fe. frg.
- M 38 (inc. u. c.): vas-„clopot” m. cu patru - M 58 (inc. u. c.): vas m. cu apucători şi brâu
apucători în formă de potcoavă (u.), castron r. alveolat în ghirlandă (u.), bol m. (c.), cană r.,
(c.), fără inventar. două cuţitaşe fe, cute.
- M 39 (inc. u.): vas tronconic m. cu patru - M 59 (inc. u. c.): vas ceramic m. (u.), castron
apucători în formă de potcoavă (u.), cană r. tronconic m. (c.), frg. vas sac, frg. amforă
- M 40 (inc. u. c.): crater r. (u.), castron r. (c.), Thasos.
strachină r., cuţit fe., cute perforată. - M 60 (inc. u. c.): crater r. (u.), strachină r. cu
- M 41 (dublu): decor în val pe buza răsfrântă în afară (c.), fib.
- M 41a (inc. u. c.): vas tronconic m. tip Glasinac cu portagrafa triunghiulară (în
frg. (u.), castron r. (c.), strachină r., cană r., urnă, printre oasele calcinate, deci apartenenţa
două fusaiole, cuţit fe., bucată fe. dintr-un sa la complex nu poate fi pusă la îndoială),
obiect deformat prin ardere. cuţit fe. (Irimia 1981, 41-42, fig. 1/1, 3-4; 3/5-
- M 41b (inc. u. c.): vas bitronconic 6).
m. (u.), strachină r. (c.), castron r., fusaiolă, - M 61 (cinci urne):
trei mărgele din pastă sticloasă. - M 61a (inc. u.): vas m. bitronconic
- M 42 (inc. u. c.): vas frg. m. (u.), castron r. cu o toartă şi apucători aplatizate pe diametrul
(c.), fără inventar. max. (u.), strachină m. cu corp carenat, buza
- M 43 (inc. u. c.): vas ceramic (u.), castron m. evazată şi apucătoare conică (Irimia 1981, 42-
(c.), cuţit fe., brăţară brz., cuţit fe., trei 43, fig. 1/2, 5; 2/2).
mărgele. - M 61b (inc. u. c.): vas tip amforă r.
- M 44 (inc. u. c.): vas-„clopot” m. (u.), (u.), castron m. cu patru proeminenţe trase din
castron r. (c.), fără inventar. buză (c.), ceaşcă r. bitronconică cu toarta
- M 45 (inc. u. c.): vas m. frg. (u.), strachină r. supraînălţată, pahar m. cilindric cu un şir de
(c.), brici fe. alveole sub buză (Irimia 1981, 43, 1/2; 2/1, 3;
- M 46 (inc. u. c.): vas m. frg. (u.), strachină r. 3/3, 9).
(c.), cuţit fe. - M 61c (inc. u.): vas sac m. cu patru
- M 47 (inc. u. c.): borcan m. cu brâu alveolat apucători aplatizate în zona mediană şi patru
(u.), castron m. cu apucători în formă de butoni în jumătatea superioară (u.), fib. brz.
potcoavă (c.), fusaiolă ceramică. tip Glasinac cu portagrafa triunghiulară, cuţit
- M 48 (inc. u. c.): vas m. (u.), castron r. (c.), fe. (Irimia 1981, 43, fig. 2/4; 7-8).
fără inventar. - M 61d (inc. u. c.): vas-„clopot” m.
30 Catalog

(u.), vas tronconic m. (c.), borcan m. cu brâu apucători aplatizate (u.), strachină r. (c.), topor
alveolat sub buză, castron m. cu patru bipen miniatural fe.
proeminenţe trase din buză (Irimia 1981, 43, - M 72 (inc. u. c.), deranjat de M 73, care îi
fig. 2/5-7; 3/4). este posterior: vas ceramic (u.), castron m.
- M 61e (inc. u. c.): castron m. cu (c.), fără inventar.
două apucători în formă de potcoavă alternând - M 73 (inc. u. în cistă de piatră): castron
cu doi butoni circulari (u.), bol r. (c.), fără tronconic m. (u.), castron m., cute.
inventar (Irimia 1981, 43, fig. 3/1-2). - M 74 (inc. u. c.): vas-„clopot” m. cu două
- M 62, triplu: apucători aplatizate şi alte două în formă de
- M 62a (inc. u. c.): vas-„clopot” m. potcoavă (u.), castron r. (c.), fără inventar.
(u.), strachină evazată (c.), castron r., pahar - M 75, dublu:
m., bol r., două cuţite fe. - M 75a (inc. u. c.): vas-„clopot” m.
- M 62b (inc. u. c.): krater r. (u.), (u.), castron mare r. (c.), strachină r.
strachină r. (c.), trei fusaiole, cuţit fe. - M 75b (inc. u. c.): vas ceramic
- M 62c (inc. u.): vas mic m. (u.), (u.), vas ceramic (c.), cană cu toarta
fără inventar. supraînălţată, vas tronconic m.
- M 63, dublu: - M 76, dublu:
- M 63a (inc. u.c.): borcan m. (u.), - M 76a (inc. u. c.): vas-„clopot” m.
castron r. (c.), cuţit fe. cu două apucători în formă de potcoavă (u.),
- M 63b (inc. u. c.): vas tronconic m. castron mic r. (c.), strachină r., cană
(u.), castron m. (c.), frg. vas m. bitronconică r., ceaşcă cu toarta supraînălţată,
- M 64, dublu: două vf. sule fe., cuţit fe.
- M 64a (inc. u. c.): vas-„clopot” m. - M 76b (inc. u.): vas-„clopot” m. cu
cu apucători (u.), castron r. (c.), fără inventar. patru apucători în formă de potcoavă (u.),
- M 64b (inc. u. c.): vas sac m. cu strachină r.
proeminenţe-apucători şi un şir de alveole sub - M 77 (inc. u. c.): vas tronconic m. cu
buză (u.), bol r. (c.), strachină r. apucători aplatizate (u.), castron r. (c.), fără
- M 65, triplu: inventar.
- M 65a (inc. u. c.): vas-„clopot” m. - M 78, dublu:
u apucători şi butoni (u.), bol (c.), ceaşcă r. - M 78a: vas ceramic (u.), obiect din
- M 65b (inc. u. c.): lecane r. (u.), sârmă fe., aplică brz.
strachină r.(c.), ceaşcă r. - M 78b: vas ceramic (u.).
- M 65c (inc. u.): vas tronconic m. - M 79, dublu:
(u.), oenochoe r., cuţit fe. - M 79a (inc. u. c.): vas ceramic (u.),
- M 66 (inc. u. c.): vas ceramic m. strachină r. (c.), vf. cuţit fe, castron r.
(u.), castron r. (c.), fără inventar. - M 79b (inc. u. c.): vas-„clopot” cu
- M 67, dublu: butoni şi apucători (u.), castron r. (c.),
- M 67a (inc. u. c.): vas-„clopot” m. strachină r.,
(u.), strachină r. (c.), două cuţite fe. - M 80 (inc. u. c. în cistă de piatră): vas-
- M 67b (inc. u. c.): vas-„clopot” m. „clopot” m. cu două apucători (u.), vas cu
cu apucători sub formă de potcoavă sub picior înalt şi baza concavă (c.), cană
margine şi apucători plate pe diametrul max. bitronconică r. cu toarta supraînălţată
(u.), strachină r. (c.), fără inventar. - M 81 (inc. u. c.): vas-„clopot” m. cu două
- M 68 (inc. u. c.): vas-„cloopot” m. (u.), bol r. apucători plate şi alte două în formă de
(c.), strachină r., două cuţite fe. potcoavă dispuse sub diametrul max. (u.),
- M 69 (inc. u. c.): vas tronconic m. cu castron m. (c.), două cuţitaşe fe.
apucători (u.), bol (r.), strachină, cană r. mare, - M 82 (inc. u. c.): castron tronconic m. cu
două fusaiole, cuţit fe. zece proeminenţe verticale trase din buză (u.),
- M 70 (inc. u. c.): castron r. (u.), castron m. castron tronconic mână cu două apucători în
(c.), fără inventar. formă de potcoavă (c.), două fusaiole
- M 71 (inc. u. c.): vas tronconic m. cu bitronconice, verigă brz.-„solz” oval din tablă
Catalog 31

brz. cu câte un orificiu la capete (plăcuţă de castron m. cu patru mici apucători verticale
cuirasă?). trase din buză, cană r.
- M 83 (inc. u. c.): borcan m. cu patru - M 98 (inc. u. c.): vas-„clopot” m. cu patru
apucători în formă de potcoavă larg deschisă apucători pe diametrul max şi patru butoni
(u.), strachină m. cu patru proeminenţe trase circulari aplatizaţi sub buz (u.), strachină r. cu
din buză (c.), fără inventar. buza evazată (c.), cuţitaş fe.
- M 84 (inc. u. c.): vas tronconic m. cu brâu - M 99 (inc. u. c.): vas bitronconic m. cu patru
alveolat şi apucători sub margine (u.), vas m. apucători pe diametrul max. şi patru
cu corp bombat şi o apucătoare orizontală (c.), ornamente în formă de cruce gamată în relief
două mărgele din pastă de sticlă colorată, pe jumătatea superioară a corpului (u.),
deformate de ardere. castron r. cu buza trasă spre interior (c.),
- M 85 (inc. u. c.): vas-„clopot” m. cu strachină r., cană bironconică r. cu două toarte
apucători plate (u.), strachină m. cu buza supraînălţate, trei fusaiole ceramice.
evazată (c.), două vf. săgeată brz. - M 100 (inc. u. c.): borcan m. cu brâu alveolat
- M 86 (inc. u. c.): vas tronconic m. (u.), sub buză întrerupt de patru apucători (u.), frg.
castron r. (c.), fără inventar. borcan m. (c.), fără inventar.
- M 87 (inc. u. c.): vas-„clopot” m. cu patru - M 101 (inc. u. c.): borcan m. cu un şir de
apucători sub diametrul max. (u.), castron m. alveole sub buză întrerupt de trei apucători
cu buza invazată (c.), cană m. (u.), castron m. cu doi butoni sub buză şi două
- M 88 (inc. u. c.): vas-„clopot” m. cu două apucători sub formă de potcoavă (c.), ceaşcă
apucători sub diametrul max. şi alte două sub m. ş frg. vas-„clopot” m.
buză (u.), castron m. cu buza invazată şi patru - M 102, triplu:
butoni conici pe umăr. - M 102a (vas-„clopot” m. cu patru
- M 89 (inc. u.): vas ceramic (u.). apucători sub diametrul max. şi patru butoni
- M 90 (inc. u. c.): vas-sac m. cu brâu alveolat sub buză (u.), strachină r. cu buza evazată (c.),
(u.), castron r. cu buza invazată (c.). patru cuţitaşe fe., cană r.
- M 91 (inc. u.): vas-„clopot” m. c patru - M 102b (inc. u. c.): vas-„clopot”
apucători sub diametrul max. şi patru butoni cu patru apucători sub diametrul max. şi patru
conici (c.), figurină antropomorfă stilizată butoni sub buză (u.), strachină r. (c.), castron
ceramică (amuletă?). r., două fusaiole bitronconice.
- M 92 (inc. u. c.): strachină m. cu două - M 102c (inc. u. c.): vas tronconic
apucători dispuse vertical (u.), vas tronconic m. cu butoni sub buză (u.), castron r. (c.).
m. (c.), cană r., cuţitaş fe., două vf. frg. cuţit, - M 103 (inc. gr.): vas ceramic, vf.
cute. triunghiular de cuţitaş fe., cuţitaş frg. cu
- M 93 (inc. u. c.): vas-„clopot” m. cu patru verigă mobilă, împungător fe.
apucători pe diametrul max. (u.), castron m. - M 104 (inc. u. c.): vas-„clopot” cu două
cu patru proeminenţe verticale trase vertical apucători plate sub diametrul max. şi alte două
din buză (c.), trei fusaiole ceramice. în formă de potcoavă în jumătatea superioară
- M 94 (inc. u. c.): vas-„clopot” m. cu patru (u.), strachină r. cu buza evazată (c.), cană r.
apucători aplatizate (u.), castron r. (c.), bitronconică.
strachină r., borcan cu brâu alveolat sub buză, - M 105 (inc. u.): vas-„clopot” m. frg. cu
castron m., cuţitaş fe. apucători sub diametrul max. (u.), vas
- M 95 (inc. u. c.): vas-„clopot” m. cu patru bitronconic m., strachină roşie r. cu buza
apucători (u.), castron r. cu buza trasă în evazată, frg. ceaşcă r.
interior (c.), fără inventar. - M 106 (inc. u. c.): vas bitronconic m. cu
- M 96 (inc. u. c.): vas sac m. cu patru două apucători şi doi butoni masivi cilindrici
apucători (u.), strachină m. cu patru (u.), strachină r. cu marginea evazată (c.),
proeminenţe trase din buză (c.)., fără inventar. castron cenuşiu r. cu marginea invazată, urcior
- M 97 (inc. u. c.): vas-„clopot” m. cu patru fără toartă r., cană bitronconică r. cu toartă
apucători (u.), strachină r. cu marginea supraînălţată, frg. dintr-un vas-„sac” m. cu
evazată (c.), vas sac m. frg. cu brâu alveolat, brâu alveolat, două cuţitaşe fe.
32 Catalog

- M 107 (dublu, inc. u. c.): (u.).


- M 107a: vas-„clopot” m. de mari D: mijlocul sec. V – sec. IV a.Chr. MINAC.
dimensiuni, cu patru apucători (u.), frg. dintr-o B: Irimia 1968, 202-234, fig. 1-3, 8-38; Irimia
lecane „à marli” r., fără toarte, roşie, 1969; Irimia 1979; Irimia 1980b; Irimia
ornamentată pe umăr cu două incizii circulare 1981a, Irimia 1986b; Irimia 1992; Teleagă
(una orizontală şi alta „în val”) (c.). 2008, 10, pl. 2/3; 129/10, nr. catalog 31B.
- M 107b (inc. u. c.): vas-„clopot”
m. cu patru apucători (u.), castron r. din pastă 85. BUGEAC (III)-„Canara” (com. Ostrov,
roşie cu buza trasă spre interior (c.), vas-„sac” jud. Constanţa, România) – Pl. 32B
m. cu brâu alveolat, frg. strachină r. din pastă Necropolă plană inc. u. c. Descoperiri
roşie cu buza evazată, partea inferioară a unui întâmplătoare şi sondaj arheologic realizat de
castron cenuşiu r., frg. castron m. cu buza Mihai Irimia în 1984.
invazată, frg. vas m. Trei M:
- M 108 (inc. u.): vas-„sac” m. cu brâu - M 1 (inc. u. c., descoperit întâmplător în
alveolat (u.). 1984): vas „clopot” m. (u.), castron m.
- M 109 (dublu, inc. u. c.): tronconic (c.), fusaiolă bitronconică, verigă
- M 109a: vas-„sac” m. de mari inelară brz., vas „clopot” m., frg. dintr-un
dimensiuni cu brâu alveolat (u.), strachină m. castron cenuşiu r., lespede gresie gălbuie.
tronconică, cu buza evazată (c.), - M 2 (cenotaf, în casetă din lespezi de piatră,
- M 109b: vas-„clopot” m. cu patru descoperit întâmplător în 1984): amforă frg.
nervuri în relief dispuse „în cruce”, vertical de Mende.
(u.), vas tronconic m. cu două apucători mici - M 3 (inc. u. c., cercetat arheologic în 1984):
sub buză (c.). vas „clopot” m. cu apucători (u.), castron r.
- M 110 (înh., scheletul unui copil orientat (c.), cuţitaş fe., castron r., aryballos, frg. vas
NNE-SSV): două căniţe m. cu toartă- „sac”.
apucătoare plasată sub buză, vas mic D: începutul sec. IV a.Chr. MINAC.
tronconic m., 10-12 pietricele mici, figurină B: Irimia 1985; Teleagă 2008, 10, nr. catalog
antropomorfă din lut ars reprezentând un 31C.
personaj masculin.
- M 111 (inc. gr.): două castroane r. 86. BUGIULEŞTI-„Hotar” (com. Tetoiu, jud.
- M 112 (inc. u. c.): vas-„clopot” m. cu patru Vâlcea, România)
apucători sub diametrul max. (u.), strachină r. Tezaur monetar descoperit întâmplător în anii
cu buza evazată şi fundul inelar (c.), castron 1956-1957, cuprinzând peste 126 piese
bitronconic r., două cuţite cu lama curbată. aparţinând tipurilor „Larissa – Apollo
- M 113 (inc. u. c.): vas-„clopot” m. cu două Amphipolis”-„cu cap janiform” şi imitaţii
apucători „în potcoavă” plasate sub buză (u.), după tetradrahme de tip Filip II. Iniţial au fost
strachină r. (c.), castron r. cenuşiu, vas mic m., recuperate numai patru imitaţii de tip „Larissa
trei fusaiole. – Apollo Amphipolis” şi două monede
- M 114 (triplu, două M inc. u. c. şi un M inc. aparţinând tipului „cu cap janiform”. În 1967
u.): au fost recuperat un lot mai mare, alcătuit din
-M 114a (inc. u. c.): vas-„clopot” m. 88 imitaţii de tip „Larissa – Apollo
cu patru apucători (u.), castron cenuşiu r. (c.). Amphipolis”, 27 monede aparţinând tipului
-M 114b (inc. u. c.): vas-„clopot” m. „cu cap janiform” şi cinci imitaţii după
cu patru apucători iar puţin mai sus patru tetradrahmele emise de Filip II.
butoni circulari aplatizaţi (u.), castron cenuşiu D: sfârşitul sec. III – începutul sec. II a.Chr.
r. (c.), strachină r., trei cuţitaşe fe. IAB.
-M 114c (inc. u.): vas-„sac” m. cu B: Preda 1973, 136-137.
brâu alveolat şi patru apucători mici perforate
vertical (u.), ceaşcă bitronconică cenuşie r., 87. BUKJOVTSI-„Gladno Pole” (reg.
cană bitronconică r. cu toarta supraînălţată. Montana, Bulgaria) – Pl. 33
- M 116 (inc. u.): amforă Heraclea Pontică Tezaur de podoabe şi vase arg. Descoperire
Catalog 33

întâmplătoare făcută în 1925. 10-12 ha (Bazarciuc 1980a, 164;


Tezaurul cuprindea o garnitură de podoabe Bazarciuc1980b, 61). Incintă din val de
arg. alcătuită din şase fib. de tip macedonean pământ, mai înalt în partea de S (9-10 m
(păstrate doar cinci), unite între ele cu lanţ din înălţime), însă bine păstrat şi pe laturile de E
sârmă arg. împletită, precum şi două vase arg. şi NE (4-5 m înălţime), dispărut pe laturile de
– un arybalos şi o cană. N şi NV datorită alunecărilor de teren
În acelaşi punct a fost descoperită întâmplător (Bazarciuc 1981, 563).
o fib. tr. brz. III 2. S i s t e m u l d e s ă p ă t u r ă şi ritmul
D: începutul sec. IV a.Chr. MIAS (tezaurul), cercetării. În perioada 1978-1999 (săpătura
MIO (fibula). Bazarciuc) au fost executate nu mai puţin de
B: Popov 1926; Arta şi cultura 1979, 56, nr. 127 secţiuni [ultima secţiune efectuată
cat. 260-262; Mikov 1957, 299, fig. 8. Bazarciuc, în 1999, avea acest număr (S.
Teodor et alii, în CCA 2002-campania 2001,
88. BUKJOVTSI (obšt. Orjahovo, obl. Vraca, 78)]. Prin intermediul rapoartelor succesive de
Bulgaria) – Pl. 34A cercetare putem urmări, chiar dacă incomplet,
Tezaur de piese arg. (provenind probabil ritmul şi chiar metoda de cercetare a sitului.
dintr-un M tumular), descoperit în condiţii Astfel, în privinţa sistemului de săpătură, este
necunoscute, în 1935. menţionată o „secţiune longitudinală (S 16)”
Este alcătuit din patru vase (pahar, cană, două (poate fi numită secţiune magistrală) cu
fiale), aplice de harnaşament (zoomorfe, în dimensiunile de 280 m x 2 m, orientată NV-
formă de albină şi discoidale) şi o brăţară (?) SE, perpendiculară pe val, practicată (atenţie!)
din bară masivă arg. torsadată. în 1980, deci abia în a treia campanie de
D: sec. IV a.Chr. MIAS. săpături arheologice, după alte 15 diverse
B: Velkov / Danov 1938, 435-438, fig. 223- secţiuni anterioare (Bazarciuc 1983a, 211).
228; Arta şi cultura 1979, 51, 56, 58, nr. Perpendicular pe această secţiune magistrală
catalog 226-229, 263-264. au fost orientate apoi în campaniile ulterioare
majoritatea secţiunilor noi, paralele, cu
89. BUKJOVTSI-„Sredni Vrăh” (obšt. lăţimea în general de 2 m (lungimea, probabil,
Orjahovo, obl. Vraca, Bulgaria) – Pl. 34B de 30 m) şi cu martori între ele de 0,8 m. De
M. inc. u. descoperit întâmplător. asemenea, se poate observa că metoda
Lecane r. cu toarte verticale bifide prinse pe deschiderii unor casete adiacente sau nu
buză (u.), verigă brz. secţiunilor a fost larg practicat. Ritmul
D: sec. IV a.Chr. MIO. cercetării a fost unul intens, susţinut: în prima
B: Mikov 1957, 300, fig. 1. campanie (1978) s-au săpat cinci secţiuni de
30 m x 2 m şi 3 casete (Bazarciuc 1979b,
90. BUNEŞTI-„Dealul Bobului” (com. 130), în 1979 – nouă secţiuni şi 11 casete
Buneşti-Avereşti, jud. Vaslui, România) – Pl. (Bazarciuc 1980a, 164), în 1980 – opt
35-40. secţiuni, dintre care una (S 16) a fost cea
Aşezare fortificată. Cercetare sistematică magistrală, de 280 m x 2 m, iar celelalte şapte
efectuată între anii 1978 şi 1999 de către de 30 m x 2 m, la care se adaugă cinci casete
Violeta Veturia Bazarciuc şi reluată în 2001 (Bazarciuc 1983a, 211), în 1981 – 11 secţiuni
de un colectiv coordonat de Silvia Teodor. şi 14 casete (Bazarciuc 1986, 89), în 1983-
Literatura dedicată acestei aşezări, pe lângă 1992 se practică şi două secţiuni în val (V. V.
meritele incontestabile asigurate prin punerea Bazarciuc, în CCA 1997-campaniile 1983-
în circulaţie a unui variat şi valoros material 1992, 14), în 1993 – cinci secţiuni (V. V.
arheologic, este marcată deseori de Bazarciuc, în CCA 1994-campania 1993, 10),
contradicţii şi neconcordanţe. Chiar şi în în 1997-1998 – alte cinci secţiuni executate în
precizarea suprafeţei sitului se vădeşte acest zona de NV a sitului (se ajunsese deja la
fapt: iniţial s-a arătat că aria aşezării este de 6 secţiunea cu nr. 126, cf. fişa de sit pe
ha (Bazarciuc 1979b, 130), pentru ca ulterior www.cimec.ro), pentru ca în anul 1999 să mai
să se ajungă la o suprafaţă, practic, dublă – fie săpată doar o singură secţiune, cea cu nr.
34 Catalog

127. Reluarea cercetărilor, în 2001, s-a făcut pe campanii: în prima campanie (1978) au fost
printr-o secţiune (S 128), orientată NE-SV, cu descoperite primele cinci (Bazarciuc 1979b,
dimensiunile de 74,5 m x 2 m, secţionând 130), în 1979 următoarele şase (Bazarciuc
inclusiv valul şi şanţul semnalat acum expres 1980a, 164), în total, deci, 11, dar într-o altă
pentru întâia oară (S. Teodor et alii, în CCA publicaţie se dă suma de zece locuinţe
2002-campania 2001, 78). Făcând un calcul descoperite în primele două campanii
pur estimativ, rezultă că suprafaţele secţiunilor (Bazarciuc 1980b, 63). În 1980 au fost
şi casetelor practicate însumează aproape 1 ha, cercetate nouă locuinţe (Bazarciuc 1983a,
ceea ce repreznită numai 10% din întregul sit. 211), o situaţie generală publicată în 1981
S t r a t i g r a f i a corespunzătoare celei de-a menţionând numărul total de 19 locuinţe
doua epoci a fierului. Şi în privinţa descoperite până atunci (Bazarciuc 1981,
stratigrafiei s-a manifestat un oarece echivoc. 563). În 1981 sunt explorate alte 11 locuinţe
În prima campanie, aceea din 1978, era (Bazarciuc 1986, 89), numărul lor total
documentat un singur strat unitar cu materiale ajungând în acel an la 30 (Bazarciuc 1983b,
getice, destul de subţire, de numai 0,25 m 249), pentru ca până în 1983 acesta să crească
grosime, ce apărea imediat sub solul actual la 46 (Bazarciuc 1983-1984, 169). În
(Bazarciuc 1979b, 130). Campania următoare perioada 1983-1992 s-au mai cercetat alte 26
(1979) evidenţia însă două straturi getice, (V. V. Bazarciuc, în CCA 1997-campaniile
ambele de aproximativ 20-25 cm grosime 1983-1992, 14), care alăturate celor 46
(Bazarciuc1980a, 164), situaţie ce nu mai este descoperite până în 1983 însumează nu mai
însă confirmată peste doar un an, în campania puţin de 72 de locuinţe, cu trei mai mult chiar
din 1980, când se revine la formula unicului decât numărul total de 69! În campania din
nivel getic, ce apare la -0,40/-0,45 m 2001 au fost descoperite doar două locuinţe,
(Bazarciuc 1983a, 211) şi care nu va mai fi din care doar una a fost cercetată parţial (S.
părăsită sau modificată ulterior (Teodoru Teodor et alii, în CCA 2002-campania 2001,
2000, 31). Cercetările reluate în 2001 au 79). Asupra planului locuinţelor nu sunt dubii,
confirmat existenţa unui singur strat cu peste tot menţionându-se forma rectangulară
materiale arheologice datate larg în sec. IV-II în plan, cu colţurile rotunjite, cu vatră în
a.Chr.: „pământ negru, grunjos, cu pigment de interior, în colţul de NV sau în cel de NE.
cărbune, fragmente ceramice şi de chirpici, Contradicţii apar însă, din nou, atunci când
având o grosime de 0,35/0,45 m” (S. Teodor este vorba de tipul şi de dimensiunea
et alii, în CCA 2002-campania 2001, 79). locuinţelor. În unele publicaţii se menţionează
C o m p l e x e: că acestea sunt L (Bazarciuc 1980b, 63;
L o c u i n ţ e. Numărul locuinţelor descoperite Bazarciuc 1983a, 211), în timp ce după alte
în campaniile 1978-1999, după informaţiile informaţii, toate locuinţele sunt „de tip
autoarei săpăturilor este de 69 (!), însă şi în semibordei” (Bazarciuc 1983b, 249). În
acest caz rezervele se impun de la sine. Ultima privinţa dimensiunilor locuinţelor, de cele mai
publicaţie, apărută în 2000, despre situl de la multe ori suntem asiguraţi că acestea sunt
Buneşti menţiona numărul respectiv de 69 mari, inclusiv una cu două încăperi (Bazarciuc
locuinţe (Teodoru 2000, 31, pl. I), însă ceea ce 1979a, 34), chiar dacă suprafaţa estimată
ştim sigur este că locuinţa cu nr. 69 a fost variază de la publicaţie la publicaţie: 40-60
descoperită în campania din 1993 (V. V. mp (Bazarciuc 1980b, 63), 10-12 m x 6-8 m
Bazarciuc, în CCA 1994-campania 1993, 10), (Bazarciuc 1983a, 211), 40-50 mp (Bazarciuc
iar cercetările care au continuat până în 1999 1983-1984, 169), 50-60 mp (Bazarciuc 1986,
vor fi dus şi la descoperirea altor locuinţe. 89) şi, în final, 40-60 mp (Teodoru 2000, 31).
Astfel stând lucrurile, numărul complexelor Însă dovada lipsei de consecvenţă este
catalogate de autoarea săpăturilor drept evidentă şi în acest caz, atunci când se notează
„locuinţe” trebuie să fie mai mare de 69, însă că locuinţele sunt „de dimensiuni relativ mici”
este greu de crezut că toate acestea au avut (V. V. Bazarciuc, în CCA 1997-campaniile
într-adevăr această destinaţie. În linii generale, 1983-1992, 14).
poate fi urmărit numărul locuinţelor cercetate,
Catalog 35

Din informaţii disparate pot fi reconstituite, în (Bazarciuc 1983-1984, 171), un depozit de


general numai parţial, inventarul unor unelte [Depozitul 3] şi un depozit de „piese de
locuinţe: cult” [Depozitul 4] (Bazarciuc 1987),– v.
- L 5: două monede arg. tip Huşi-Vovrieşti infra.
(Bazarciuc 1980a, 168, fig. 13/1-2). Lângă L - L A/2001: o râşniţă frg., fib. Lt (C?–„datată
5: fib. Lt (C) fe., cu sferă pe picior (Bazarciuc în sec. II a.Chr.”, ceramică grosieră m. din
1980b, 72). care s-a întregit o strachină, oase de animale
- L 7: kantharos cu slip negru la exterior, (S. Teodor et alii, în CCA 2002-campania
decorat cu palmete incizate (Bazarciuc 1980b, 2001, 79).
69, fig. 10/1). G r o p i. Numărul Gr cercetate îl counoaştem
- L 8: strachină invazată şi strecurătoare doar cu aproximaţie. În primele două
(Bazarciuc 1980b, 67). Lângă L 8, în S 14, a campanii (1978-1979) a fost cercetată doar o
fost descoperit tezaurul 1 din 1979 (Teodoru singură Gr (excluzând Gr în care a fost
2000, 36) – v. infra. descoperit tezaurul nr. 1) (Bazarciuc 1980b,
- L 10: o monedă arg. tip Huşi-Vovrieşti 63), în 1980 au fost cercetate şapte Gr
(Bazarciuc1980a, 168, fig. 13/1-2; Bazarciuc (Bazarciuc 1983a, 211), iar în 1981 alte două,
1983a, 216). gr. 10 şi gr. 11 (Bazarciuc 1986, 89). Aşadar,
- L 11: o monedă arg. tip Huşi-Vovrieşti în 1981 nr. Gr cercetate se ridicase deja la 11,
(Bazarciuc 1983a, 216), lângă locuinţă. deşi într-un alt material se spunea de doar zece
- L 13: cleşte fe. pentru forjă, două topoare fe., Gr (Bazarciuc 1983b, 249). Asupra
două mici dornuri fe. (Bazarciuc 1983a, 212), conţinutului (eventual inventarului) Gr se fac
creuzet (Bazarciuc 1986, 89) (un posibil prea puţine precizări. În literatura existentă nu
atelier?). am găsit prezentat decât conţinutul unei
- L 14: o monedă arg. tip Huşi-Vovrieşti singure Gr (excluzând Gr cu tezaure şi
(Bazarciuc 1983a, 216). depozite), şi anume Gr 5 cercetată în 1980, în
- L 16: compas fe. (Bazarciuc 1983a, 212). S 16, lângă L 13: două seceri, un dorn, un
- L 17: vf. suliţă fe., cu lama scurtă şi punctator şi zgură fe (Bazarciuc 1983a, 212).
romboidală (Bazarciuc 1983a, 212; Bazarciuc Reluarea cercetărilor în 2001 a dus la
1986, 89). cercetarea a şase Gr, cu umplutură tipică Gr
- L 19: în apropierea locuinţei a fost menajere: frg. ceramice, lipitură arsă, oase de
descoperit „depozitul nr. 2” (Bazarciuc 1983a, animale (S. Teodor et alii, în CCA 2002-
212; Bazarciuc 1983b, 253) – v. infra. campania 2001, 79).
- L 20: amforă întregibilă, ştampilată (? – „M o r m i n t e”. Este amintită descoperirea a
centrul nu este precizat) (Bazarciuc 1986, 99). patru M în campania din 1981 (Bazarciuc
- L 21: topor fe., o fib. tr. brz., un mic tezaur 1983b, 249; Bazarciuc 1986, 89, 99): în S 29 –
descoperit în 1981 (v. infra), Gesichtsperle şi scheletul unui cal, nicovală, piatră
altă perlă din sticlă colorată (Bazarciuc 1983b, dreptunghiulară, schelet uman având o brăţară
262, 266, fig. 22; Bazarciuc 1986, 89, 98). brz. cu capetele desfăcute şi depărtate;
- L 25: trei vf. săgeţi cu aripioare „de tip celelalte trei „morminte”, f. distruse, au fost
scitic” şi un vf. suliţă fe. cu lama scurtă, descoperite în zona de V (în S 35) de la
romboidală (Bazarciuc 1986, 89), schelete recuperându-se două brăţări brz cu
Gesichtsperle (Bazarciuc 1983b, 267, fig. secţiune rotundă şi capetele desfăcute şi o fib.
21/5). Lt B2 (Bazarciuc 1983b, 249), pentu ca
- L 26: cană r. (Bazarciuc 1986, 98). ulterior să se afirme că respectiva fib. avea
- L 28: cană r. (Bazarciuc 1986, 98) şi o seceră piciorul prins de corp (Bazarciuc 1986, 89,
fe. (Bazarciuc 1983-1984, 171). 99) – deci ar putea fi a doua fib. de schemă
- L 32, cu dimensiunile 8 m x 7 m, descoperită Latène mijlocie descoperită în sit, după cea
în colţul de NV al S 36: un tezaur de piese de găsită în prima campanie.
podoabă – „tezaurul nr. 2” = [Tezaurul 3] –, la Un alt „mormânt” a fost descoperit în
care se adaugă o brăţară arg. din bară cu campania din 2001: „în interiorul aşezării, la
secţiune octogonală, cu capetele desfăcute baza valului, s-a descoperit un mormânt de
36 Catalog

înhumaţie, la adâncimea de -1,9/-2 m, deranjat Bazarciuc 1987, 37, fig. 5-6; Teodoru 2000, p.
parţial, scheletul incomplet, orientat SE-NV, 37).
avea în apropiere ceramică m., urme ale unui - [Depozitul 1]. Descoperit în campania din
obiect de fier situat în zona genunchiului şi o 1980, în capătul de NV al S 16, la numai -0,35
fusaiolă bitronconică” (S. Teodor et alii, în m /–0,40 m adâncime (Bazarciuc 1983b, 252,
CCA 2002-campania 2001, 79). fig. 1): topor fe. cu gaură de înmănuşare
A n s a m b l e î n c h i s e: transversală, topor fe. cu aripioare laterale,
- [Tezaurul 1]. Tezaurul „nr. 1”, descoperit în topor fe. cu dulie deschisă, dorn fe., cinci
campania din 1979, în capătul dinspre NE al S monede arg. tip Huşi-Vovrieşti, fib. tr. arg. O
14 (locaţia nu e întrutotul sigură: în altă parte nouă discrepanţă: în raportul campaniei din
este menţionată S 12 – Bazarciuc 1980a, 169)- 1980 (Bazarciuc 1983a, 211) sunt menţionate
„imediat sub solul vegetal” (!?), depus într-o doar patru monede Huşi-Vovrieşti.
Gr („o alveolare aproape circulară”) reperată - [Depozitul 2]. Descoperit tot în campania din
între adâncimile de 0,35 m şi 0,5 m. Din 1980, în S 23, în apropiere de L 19 (Bazarciuc
pământul de umplutură al Gr au fost 1983a, 212; Bazarciuc 1983b, 253, fig. 2):
recuperate mai multe cioburi geto-dace, două topoare cu dulie deschisă, două topoare
fragmente dintr-o amforă gălbuie, cu mica în cu gaură de înmănuşare transversală şi un
pastă (pentru amforă: Bazarciuc 1981, 563, brăzdar de plug (?), toate fe.
fig. 5) (ceea ce pot constitui indicii că tezaurul - [Depozitul 3]. Descoperit în campania din
a fost depus într-un vas), piese de port şi 1982, în L 32 (Bazarciuc 1983-1984, 170,
podoabă din argint: 14 fib. tr. cu arcul puternic 172, pl. 1; Bazarciuc 1987, 35, fig. 3): nouă
îngroşat (11 au arcul faţetat şi 3 au arcul topoare fe. (patru cu dulie deschisă şi cinci cu
neted), 15 verigi şi inele de buclă, trei brăţări gaură transversală) şi două călcâie de lance
(una spiralică având capetele terminate în fe., legate cu două verigi fe. prevăzute cu câte
stilizări de şarpe, celelalte două fiind din bară un nit.
arg. cu secţiune octogonală, cu capetele - [Depozitul 4]. Descoperit tot în L 32, alcătuit
deschise), o brăţară spiralică brz. şi o monedă din „piese de cult” depuse într-un vas clopot
arg. Histria (Bazarciuc 1980a, 169-171, fig. m. din pastă roşcată (Bazarciuc 1987, 34, fig.
12/2; Bazarciuc 1981, 563; Teodoru 2000, 36- 2): şase figurine antropomorfe, o „sunătoare”,
36, pl. IV). O mică neconcordanţă apare din un vas miniatural şi alte două piese conice,
nou, pe lângă cea a locaţiei exacte: brăţara toate din lut ars.
spiralică despre care s-a precizat că este din Categorii de inventar:
bronz în articolul din 1981, într-un articol Ceramică. Predomină ceramica m., vase
anterior, din 1980 era considerată din argint! borcan şi vase clopot cu proeminenţe conice
- [Tezaurul 2]. Descoperit în campania din sau rotunde, apucători, cu brâu alveolat sau
anul 1981 în L 21: două fib. tr. arg. şi două crestat, căni, străchini, castroane etc.
brăţări spiralice arg. (Bazarciuc 1983b, 262, Ceramica r. în cantitate mult mai mică, din
266, fig. 22; Teodoru 2000, 37). pastă bine frământată, cenuşie: căni, castroane
- [Tezaurul 3]. „Tezaurul nr. 2”, descoperit în şi străchini cu buza profilată şi uşor îngroşată
campania din 1982, în colţul de V al L 32, şi răsfrântă în afară, strecurători şi cele două
într-o cană m. peste gura căreia se afla un căni, din L 26 şi L 28 (Bazarciuc 1980a, 164,
topor fe. cu dulie deschisă. Tezaurul era 167-168; Bazarciuc 1980b, 67, 69; Bazarciuc
alcătuit din următoarele piese de port şi 1983b, 251; Bazarciuc 1983-1984, 170).
podoabă: colier din 75 mărgele (71 din Unelte: seceri (până în 1981 se descoperiseră
chihlimbar, trei din pastă verzuie „cu ochi”, deja 20 de seceri (Bazarciuc 1983b, 255),
una din pastă sticloasă galbenă), colier din 70 cuţite, toapoare, trei cleşti pentru forjă (V. V.
ramuri de coral roşietici, două perle Bazarciuc, în CCA 1994-campania 1993, 10),
bitronconice din foiţă de aur, două brăţări un compas, dornuri etc. (Bazarciuc 1980a,
spiralice arg. cu terminaţiile în formă de 164, 167-168; Bazarciuc 1986, 89).
protome de şerpi, două scoici Kauri, o verigă Ustensile. Fusaiole, greutăţi pentru războiul de
brz. (Bazarciuc 1983-1984, 172, pl. 5/3; ţesut, calapoade pentru modelat ceramica,
Catalog 37

toate din lut (Bazarciuc 1980b, 70), creuzet octogonală, cu capetele deschise şi
din lut descoperit în 1980 împreună cu un ornamentate cu motive circulare stampate
cleşte pentru forjă (Bazarciuc 1986, 89-90). (Bazarciuc 1980b, 74), iar în 1980 numărul
Arme. O statistică generală privind situaţia brăţărilor deschise din bară octogonală
armelor descoperite până în 1981 menţiona ajungea la cinci (două arg. şi două brz.), la
prezenţa călcâielor de lance fe., a două vf. care se adăugau două brăţări spiralice cu
lance fe. cu foaia scurtă şi tub de înmănuşare protome de şerpi (Bazarciuc 1983a, 214).
lung, a unei buterole de la o teacă de spadă de Situaţia generală publicată în 1981 menţiona
tip celtic (Bazarciuc 1983b, 255). O zece brăţări (cinci arg. şi cinci brz.) din bară
nouă informaţie raportată la situaţia anului cu secţiunea octogonală, cu capetele deschise,
1983 menţiona, în general, aceleaşi categorii descoperite în afara tezaurelor, în locuinţe şi
de arme, însă cantitatea lor sporise: patru vf. în strat, precum şi două brăţări spiralice brz.
lance fe., vf. săgeţi cu trei muchii, trei (!) (Bazarciuc 1981, 568-569). În campania din
buterole celtice LtB2 (Bazarciuc 1983-1984, 1994 erau descoperite două brăţări arg., una
171, pl. IV/1). Cele trei buterole au fost plurispiralică, alta cu capetele libere (V. V.
confirmate ulterior (Teodoru 2000, 31). Bazarciuc, în CCA 1995-campania 1994, 17),
Piese de port şi podoabă: iar în campaniile din 1997-1998 alte două
- Diademă. În campania din 1984, în S 57 brăţări brz. cu capete libere (V. V. Bazarciuc,
(zona de N a sitului), a fost descoperită o piesă raport succint pe www.cimec.ro). Se mai
excepţională: diademă de aur cântărind 757,6 menţionează o brăţară arg din bară octogonală
grame (Bazarciuc 1983-1984, 172-173, pl. VI; descoperită în L 32, în afara tezaurului şi
V. V. Bazarciuc, în CCA 1997-campaniile depozitelor din acea locuinţă (Bazarciuc 1983-
1983-1992, 15; Teodoru 2000, 38-39, pl. VI). 1984, 171). În campania din 1993 a fost
- Fib. (tr. şi Lt). Cantitatea lor (nu includem descoperită o brăţară spiralică din sârmă arg.
aici piesele din tezaure – v. supra) nu poate fi rotundă în secţiune, terminată cu protome de
decât aproximată. În prima campanie (1978) şerpi, având la capăt o verigă prinsă de capul
au fost descoperite două fib. tr. şi o fib. Lt C şarpelui. Aceasta este o nouă variantă a
fe. frg. (Bazarciuc 1979b, 130-131; Bazarciuc brăţărilor spiralice de la Buneşti (V. V.
1980b, 72), iar campania următoare, din 1979, Bazarciuc, în CCA 1994-campania 1993, 10-
mai aducea o fib. Lt B2 brz., cu sferă pe picior 11, neilustrată), prezentând, poate analogii cu
(Bazarciuc 1980a, 164, fig. 11/1). Cu a treia aspectul terminaţiilor barelor de aur ale
campanie, cea din 1980, numărul fib. sporea: diademei.
se însumau cinci fib tr. brz, 1 fib. tr. arg., două - Colane. În 1981 erau amintite câteva colane
fib. Lt B brz., iar cea Lt C nu mai era (?) frg. brz. LtB2 (Bazarciuc 1981, 568-569).
menţionată (Bazarciuc 1983a, 214, fig. 3). - Mărgele din pastă sticloasă colorată, perle cu
Oricum, o situaţie generală publicată în 1981 faţă umană (Bazarciuc 1983b, 267, fig. 21/1-
amintea de două fib. Lt B2 şi o fib. Lt C1 6; Teodoru 2000, 36, pl. V).
(Bazarciuc 1981, 568-569). Ultimele Coroplastică. În primele două campanii au
informaţii publicate cu privire la cantitatea fost descoperite trei figurine antropomorfe
fibulelor se oresc la situaţia existentă în 1981 („idoli de tip Poiana”) (Bazarciuc 1980b, 70,
(Bazarciuc 1983b, 265, 267, fig. 19-21): fib. fig. 9), la care se adaugă [Depozitul IV]. O
tr. din strat, nu din complexe – 19 piese (trei statuetă elenistică frg. – v. infra.
arg. şi 16 brz., Bazarciuc 1983b, 265, fig. Monede. Încă din primele două campanii
19/1-8); fib. Lt – opt piese (şapte Lt B2 brz., (1978-1979) au fost descoperite trei monede
Bazarciuc 1983b, 267, fig. 20/1-5, şi una Lt C arg. de tip Huşi-Vovrieşti în locuinţe (L 10, L
fe.). 11 şi L 14) (Bazarciuc 1980a, 164, 167-168;
- Brăţări. Ca şi fibulele, numărul total al fig. 13). În campania din 1980 sunt
exemplarelor descoperite în afara tezaurelor descoperite şi cele patru sau mai probabil
este destul de nesigur. După primele două cinci monede Huşi-Vovrieşti din [Depozitul
campanii erau descoperite deja trei brăţări 1], astfel că numărul lor ajungea la şapte
(două brz. şi una arg.) din bară cu secţiune (Bazarciuc 1983a, 216) (mai probabil opt). În
38 Catalog

campania din 1981 sunt descoperite în Inventar: ceramică m. – oale joase globulare
locuinţe alte două piese, numărul total cu apucători în partea superioază, vas globular
ajungând la zece (Bazarciuc 1981, 569; cu cioc de turnare sub buză, castroane
Bazarciuc 1983b, 268). Ultima informaţie de invazate, apucători, brâu alveolat, buze
care dispunem în legătură cu numărul crestate; ceramică r. – frg. buză cană dintr-o
monedelor de tip Huşi-Vovrieşti este din 1983 pastă gălbuie, căniţă cu toarta supraînălţată
şi precizează cantitatea totală de 14 piese din pastă cenuşie, alte câteva frg. cenuşii.
(Bazarciuc 1983-1984, 171). Din [Tezaurul 1] D: sec. III a.Chr. MJV.
provine o monedă Histria arg. – v. supra. B: Palade 1987-1989; ; Arnăut 2003, 195, nr.
Ceramica de import. În aproape toate catalog 75a.
publicaţiile sunt menţionate amfore întregi (?)
şi fragmentare de Thasos, Sinope, Heraclea 92. BUTUCENI (jud. Orhei, Republica
Ponrica, Cos, Rhodos (însă nici măcar o Moldova) – Pl. 41B-42
ştampilă nu este ilustrată). Materialul amforic Aşezare fortificată. Cercetări sistematice
de Thasos şi Sinope a fost confirmat şi de realizate în perioada 1946-1953 de către I. G.
descoperirile din campania din 2001 (S. Smirnov, iar între 1983 şi 2000 de către o
Teodor et alii, în CCA 2002-campania 2001, echipă coordonată de Ion T. Niculiţă.
79). Alte piese ceramice: kantharos cu slip Staţiunea a fost cercetată aproape exhaustiv
negru la exterior, decorat cu palmete incizate (cca. 5000 m2).
(Bazarciuc 1980b, 69, fig. 10/1), oenochoe, Sistem complex de fortificare, alcătuit din mai
askos, amforete, farfurie elenistică cu fund multe linii defensive (şanţ, val de pământ cu
inelar cu firnis roşu-închis (Bazarciuc 1983a, palisadă, având miezul din pietre neprelucrate
213; Bazarciuc 1983b, 252, fig. 14/1; şi bârne de lemn, dar şi un zid din blocuri de
Bazarciuc 1983-1984, 170). Tot din categoria calcar sumar faţetate, prinse cu mortar din lut
importurilor face parte şi o statuetă frg. şi nisip, cu două paramente şi emplecton).
elenistică, din ceramică, reprezentând un Grosimea stratului de cultură este foarte
personaj feminin (Bazarciuc 1983b, 252, fig. redusă, datorită eroziunii – doar 0,10-0,5 m.
14/2; Bazarciuc 1983-1984, 170; Teodoru Complexe din cea de-a doua epocă a fierului:
2000, 31). cinci L descoperite în campaniile 1983-2000
D: sec. IV-III a.Chr. MOH, MNIMI. (în săpăturile lu Smirnov ar mai fi fost
B: Bazarciuc 1979a; Bazarciuc 1979b; descoperite alte şase) şi o construcţie de cult.
Bazarciuc 1980a; Bazarciuc 1980b; Bazarciuc - L 2: două vf. săgeată brz., două fusaiole,
1981; Bazarciuc 1983a; Bazarciuc 1983b; ceramică m. - două vase cu corpul bombat,
Bazarciuc 1983-1984; Bazarciuc 1986; patru străchini, ceaşcă.
Bazarciuc 1987; Babeş 1994b, 224-225, fig. - L 3: frg. vase getice, frg. amfore, între care şi
59-61; V. V. Bazarciuc, în CCA 1994 un frg. din gâtul unei amfore de Cos.
(campania 1993), p. 10-11; CCA 1995 - L 4: fusaiolă, frg. ceramice m., frg. amfore
(campania 1994), 16-17; CCA 1997 printre care un frg. din buza unei amfore de
(campaniile 1983-1992), 14-15; Teodoru Heraclea Pontică şi un frg. de amforă de
2000; S. Teodor et alii, în CCA 2002 Sinope.
(campania 2001), 78-79; Arnăut 2003, 194- - L 5: trei fusaiole, cute, străpungător fe., frg.
195, nr. catalog 72. ceramice m., frg. amfore.
- L 6: vf. săgeată brz., două frg. pietre de
91. BURSUCI-„La Râchi” (com. Epureni, râşniţă de tip grecesc, frg. ceramice m. şi r.
jud. Vaslui, România) – Pl. 41A Piese de inventar cu relevanţă cronologică
Aşezare deschisă. Situl distrus în cea mai descoperite în afara complexelor: spadă fe. de
mare parte de lucrări de înbunătăţiri funciare. tip akinakes (frg.), inel de zăbală fe., aplică
Sondaj de salvare efectuat în 1987 de către cruciformă brz., fib. tr. III 1, brăţări fe. şi brz.,
Vasile Palade. perlă din pastă sticloasă, monedă de aramă
A fost descoperită o locuinţă adâncită. emisă de Tyras (sfârşitul sec. IV a.Chr.), frg.
amfore de Chios, Lesbos, Thasos, Amastris,
Catalog 39

Heraclea Pontică, Sinope, Chersones, Soloha, Este una dintre puţinele descoperiri funerare
Rhodos, Cos, ceramică grecească cu firnis ce au beneficiat, chiar şi numai parţial, de
negru. determinări antropologice (Botezatu 1981).
D: sec. IV-III a.Chr. MNIMC. Inventarul este preponderent ceramic: 155
B: Niculiţă / Teodor / Zanoci 2002; Arnăut vase (84 m.–54%, 71 r.–46%, cenuşii,
2003, 195-196, nr. catalog 76, fig. 2/A; 3-11/I- reproducând forme ceramice greceşti–39% şi
II; 52. 7 amfore – 5 %), precum şi fib., inele de
buclă, frg. brăţară, cuţite, mărgea, trei vf. de
93. CALFA (jud. Chişinău, Republica săgeţi, clopoţel frg., fusaiole, cute etc. Sunt
Moldova) – Pl. 43A prezente şi importurile: amfore Thasos dar şi
Aşezare deschisă. Săpături arheologice Heraclea Pontică şi cană grecească din pastă
efectuate în perioada 1959-1964 de G. F. roşie.
Cebotarenko. - M 1 (inc. u.): amforă Thasos (după Boroffka
Materiale reprezentative: cană r. (din categoria şi Trohani) sau centru neprecizat (după
ceramicii fine, cenuşii) bitronconică cu toartă Teleagă).
supraînălţată, statuetă de teracotă, toartă de - M 2 (inc. u.): amforă Thasos (după Boroffka
amforă sinopeeană cu ştampila magistratul şi Trohani) sau grupul Murighiol (după
Ικεσιος. Teleagă).
Fib. Lt B2 brz. descoperită întâmplător lângă - M 3 (inc. u.): vas-amforă r., brăţară brz. frg.
aşezare. - M 4 (cenotaf ?): amforă Thasos (după
D: sec. V-III a.Chr. IAEC. Boroffka şi Trohani) sau grupul Murighiol
B: Cebotarenko 1969; Arnăut / Ursu Naniu (după Teleagă).
1996, 21, 61, pl. 29/6; Arnăut 2003, 169, nr. - M 5 (inc. u. c., ♂): borcan m. cu patru
catalog 80, fig. 72, 76/4; Schukin / apucători sub margine unite cu un şir de
Cebotarenko / Scerbakova 1993, 67, fig. 1; ; impresiuni (u.) şi strachină m. frg. (c.).
Arnăut 2003, 196, nr. catalog 80. - M 6 (inc. u. c., ♀): vas clopt m. cu patru
apucători (u.) şi strachină m. (c.).
94. CANLIA – în vatra satului (com. Lipniţa, - M 7 (inc. u. c., ♀): vas clopot m. cu două
jud. Constanţa, România) – Pl. 43B-60 apucători în jumătatea inferioară şi două
Necropolă plană inc. Descoperiri proeminenţe în potcoavă în jumătatea
întâmplătoare şi săpături sistematice realizate superioară (u.), strachină tronconică m. (c.),
între anii 1969-1974 de către Emil Moscalu. cană m. şi cuţit fe.
Cercetată exhaustiv. 81 M (din care primele - M 8 (inc. u. c., ♂): borcan m. frg. (u.) şi
patru descoperite întâmplător): 77 M de la castron evazat r. frg. (c.).
începutul celei de-a doua epoci a fierului şi - M 9 (inc. u. c., ♀): vas clopot m. cu patru
patru M de epocă romană (M 22-24, 32). apucători (u.), strachină r. cu Standring (c.),
Cele 77 M de la începutul celei de-a doua cuţit fe.
epoci a fierului se împart astfel: - M 10 (inc. u.): vas clopot m. cu două
- 52 inc. u. c. (52%), c. fiind un vas ceramic apucători în jumătatea inferioară şi două
sau o lespede de piatră (M 5-9, 12, 14-15, 17- proeminenţe în potcoavă în jumătatea
18, 25, 28, 31, 33, 35-39, 41, 45, 47-72, 74- superioară (u.)
77, 80-81); - M 11 (inc. u., ♀): vas clopot m. cu patru
- 20 inc. u. fără c. (26%) (M 1-3, 10-11, 19- apucători (u.), fusaiolă, inele de tâmplă arg. şi
21, 26, 29-30, 34, 40, 42-44, 46, 58, 78-79); fib. tr. I 1 fe.
- trei inc. gr. (3%) (M 13, 27, 73); - M 12 (inc. u. c., ♀): amforă Thasos (după
- două fără oase calcinate – cenotaf (2,5%) (M Boroffka şi Trohani) sau grupul Murighiol
4, 16). (după Teleagă) (u.) şi frg. borcan m. (c.).
Au fost semnalate două cazuri de M duble (M - M 13 (inc. gr.): cuţit frg. fe.
67-68 şi M 76-77) şi două cazuri de M triple - M 14 (inc. u. c., ♀): castron adânc m. cu doi
(M 33-35 şi M 39-41). butoni şi două proeminenţe în potcoavă sub
margine (u.) şi strachină r. cu Standring (c.).
40 Catalog

- M 15 (inc. u. c., ♂): vas clopot m. cu patru invazată (c.), castron r. cu umărul carenat şi
apucători pe diametrul max. (u.), strachină r. cuţit fe.
(c.) şi o piesă de os frg. prevăzută cu un nit fe. - M 37 (inc. u. c.): vas clopot m. cu patru
- M 16 (cenotaf ?, deşi din zonă au fost apucători sub diametrul max. şi patru butoni
recuperate câteva oase calcinate ♀): crater r. şi sub margine (u.), strachină r. cu marginea
borcan m. cu patru apucători şi brâu alveolat invazată (c.), castron r. cu umăr carenat şi
sub margine. patru cuţite fe.
- M 17 (inc. u. c., ♂): două borcane m. frg. (u. - M 38 (inc. u. c.): vas clopot m. cu patru
şi c.). apucători sub diametrul max. şi patru butoni
- M 18 (inc. u. c., ♀): vas clopot m. cu patru sub margine (u.), lecane r. (c.), strachină r. cu
apucători pe diametrul max. şi cu patru butoni marginea invazată, borcan m. cu patru
sub margine (u.) şi strachină r. cu marginea proeminenţe sub buză, pahar m. (nu s-a
uşor invazată (c.). păstrat).
- M 19 (inc. u., ♀): vas clopot cu patru - M 39 (inc. u. c.): vas clopot m. cu patru
apucători pe diametrul max. (u.), lecane r., trei apucători pe diametrul max., strachină r. cu
cuţite fe şi un ac brz. marginea uşor invazată (c.) şi o piesă de fier
- M 20 (inc. u.): castron m. cu două puternic arsă (nu s-a păstrat).
proeminenţe în potcoavă plasate sub buză (u.). - M 40 (inc. u.): borcan m. cu patru apucători
- M 21 (inc. u.): amforă Thasos (după şi brâu alveolat sub margine (u.).
Boroffka şi Trohani) sau Heraclea Pontică - M 41 (inc. u. c.): vas clopot m. cu patru
(după Teleagă) (u.) şi fib. tr. I 1 brz. apucători în jumătatea inferioară (u. – nu s-a
- M 25 (inc. u. c.): vas m. cu două toarte (u.) şi păstrat), strachină r. cu marginea invazată (c.),
vas m. frg. (c.). castron r. cu marginea carenată, cană r. şi cuţit
- M 26 (inc. u.): vas clopot m. cu patru fe.
apucători. - M 42 (inc. u.): castron tronconic m. cu două
- M 27 (inc. gr.): mărgea fe. apucători în formă de potcoavă (u.).
- M 28 (inc. u. c.): vas clopot m. cu patru - M 43 (inc. u.): strachină r. (u.) şi frg. vas m.
apucători (u.) şi un vas m. frg. (c.). (c.) – nu s-au păstrat.
- M 29 (inc. u.): vas clopot m. cu patru - M 44 (inc. u.): castron tronconic m. decorat
apucători (u.). cu brâu alveolat sub buză (u. – nu s-a păstrat),
- M 30 (inc. u.): vas înalt m. tronconic cu mărgea sticlă galbenă cu „ochi”.
patru apucători (u.), strachină r., castron r. cu - M 45 (inc. u. c.): vas clopot m. cu patru
marginea carenată, fusaiolă şi cuţit fe. apucători pe diametrul max. (u.), castron
- M 31 (inc. u. c.): crater r. (u.), strachină r. tronconic m. cu două apucători în formă de
(c.), vas mic r., mărgea sticlă, două fusaiole şi potcoavă (c.), două căni r. şi două cuţite fe.
cuţit fe. frg. - M 46 (inc. u.): vas m. (u. – nu s-a păstrat).
- M 33 (inc. u. c.): crater r. (u.), strachină r. cu - M 47 (inc. u. c.): crater r. (u.), castron r. (c.)
marginea invazată (c.), castron r. şi trei şi cană r.
fusaiole. - M 48 (inc. u.): castron m. cu două apucători
- M 34 (inc. u.): borcan m. cu brâu alveolat în formă de potcoavă sub margine alternând
sub buză întrerupt de patru apucători (u.), cu doi butoni cilindrici (u.), piatră plată (c.),
castron tronconic m. cu două apucători, inel brz. şi perlă sticlă albastră.
castron m. cu o apucătoare. - M 49 (inc. u. c.): castron m. cu două
- M 35 (inc. u. c.): castron m. cu patru apucători în formă de potcoavă sub margine
apucători în zona mediană şi patru butoni sub alternând cu doi butoni cilindrici (u.), castron
margine (u.), castron r. carenat (c.), patru vf. m. frg. (c.), cute şi două cuţite fe.
săgeţi brz. cu trei aripioare. - M 50 (inc. u. c.): vas clopot m. cu patru
- M 36 (inc. u. c.): vas clopot m. cu patru apucători (u.) şi strachină r. (c. – nu s-a
apucători sub diametrul max. şi patru butoni păstrat).
sub margine (u.), strachină r. cu marginea - M 51 (inc. u. c.): vas clopot m. cu patru
apucători (u.) şi strachină r. (c.).
Catalog 41

- M 52 (inc. u. c.): vas clopot m. cu patru în formă de potcoavă alternând cu două


apucători (u.) şi castron r. (c.). proeminenţe circulare sub buză (u.), castron r.
- M 53 (inc. u. c.): strachină r. (u.) şi castron r. (c.), strachină r. cu marginea invazată.
(c.). - M 67 (inc. u. c., ♀): vas clopot m. cu patru
- M 54 (inc. u. c.): vas clopot m. cu patru apucători în jumătatea inferioară şi patru
apucători pe diametrul max. şi patru butoni proeminenţe circulare alveolate sub buză (u.),
alveolaţi sub margine (u.), castron r. (c.) şi castron r. (c.), două fusaiole (şi un cuţit fe.-?).
cuţit fe. - M 68 (inc. u. c.): borcan m. tronconic cu o
- M 55 (inc. u. c.): vas clopot m. cu patru proeminenţă laterală şi cu cioc de scurgere (u.)
apucători (u.) şi castron r. (c.). şi castron m. tronconic, cu patru proeminenţe
- M 56 (inc. u. c.): vas clopot m. cu patru sub buză, perforate vertical (c.).
apucători sub diametrul max. şi patru - M 69 (inc. u. c., ♀): vas clopot m. cu patru
proeminenţe alveolate sub margine (u.), apucători şi patru proeminenţe în formă de
castron r. (c.), strachină r., picior de vas r., potcoavă (u.), castron m. cu patru proeminenţe
două geutăţi conice din lut ars miniaturale, trase din buză (c.) şi piesă tubulară din tablă
două fusaiole şi trei mărgele (două din lut ars brz. (clopoţel?).
şi una din pastă sticloasă). - M 70 (inc. u. c., ♀): vas clopot m. având pe
- M 57 (inc. u. c.): vas clopot m. cu patru diametrul max. două apucători şi două
apucători (u.), strachină r. (c.), castron r. şi trei aplicaţii în formă de potcoavă, iar sub margine
fusaiole. patru butoni circulari (u.), castron r. cu umăr
- M 58 (inc. u.): vas clopot m. cu patru carenat (c.), castron r., două fusaiole şi cuţit
apucători sub diametrul max. şi patru fe.
proeminenţe alveolate sub buză (u.) şi - M 71 (inc. u. c., ♂): crater r. (u.) şi strachină
fusaiolă. r. cu buza invazată şi două toarte orizontale
- M 59 (inc. u. c.): borcan m. cu patru prinse pe umăr (c.) şi cuţit (?) frg. fe
apucători sub margine unite cu un brâu crestat (neilustrat).
(u.) şi castron m. cu patru proeminenţe trase - M 72 (inc. u. c., ♀): cană înaltă r. (u.) şi fund
din buză (c.). de amforă frg. (c.).
- M 60 (inc. u. c.): vas clopot m. cu patru - M 73 (inc. gr.): fără inventar.
apucători (u.), castron m. cu marginea - M 74 (inc. u. c., ♀): vas bitronconic m. cu
invazată şi patru proeminenţe trase din buză patru apucători pe diametrul max. (u.) şi piatră
(c.) şi fib. tr. I 1 brz. plată (c.).
- M 61 (inc. u. c.): vas clopot m. cu patru - M 75 (inc. u. c., ♀): vas clopot m. cu patru
apucători (u.) şi castron r. (c.). apucători (u.) şi strachină r. cu marginea
- M 62 (inc. u. c.): vas clopot m. cu patru invazată (c.).
apucători sub diametrul max. şi patru butoni - M 76 (inc. u. c., ♂): vas clopot m. cu patru
alveolaţi sub margine (u.), castron r. (c.), apucători (u.), strachină r. cu marginea
strachină r. şi cuţit fe. invazată (c.), cuţit (?) frg. fe. şi un mic vf. os
- M 63 (inc. u. c.?): vas clopot m. cu patru cu incizii (ultimele două neilustrate).
apucători (u. – nu s-a păstrat) şi castron r. - M 77 (inc. u. c.): vas clopot m. cu patru
(c.?). apucători (u.), castron r. cu profil carenat (c.),
- M 64 (inc. u. c.?): vas m. (u. – nu s-a castron m. şi borcan m. tronconic cu brâu
păstrat), strachină r. cu marginea invazată (c.) alveolat sub buză, întrerupt de patru apucători
şi borcan m. cu patru apucători sub margine (nu s-a păstrat).
unite cu un brâu crestat. - M 78 (inc. u.): vas clopot m. cu patru
- M 65 (inc. u. c., ♀): vas clopot m. cu patru apucători sub diametrul max. şi patru butoni
apucători (u.) şi strachină r. cu marginea uşor sub margine (u.).
invazată (c.), obiect fe. cu destinaţie - M 79 (inc. u.): vas clopot m. cu două
neprecizată (neilustrat). apucători şi două proeminenţe în formă de
- M 66 (inc. u. c.): vas clopot m. cu patru potcoavă (u.).
apucători pe diametrul max. şi două apucători
42 Catalog

- M 80 (inc. u. c., ♂ matur şi un infans I): vas o monedă brz. „cu roata”. Din nivelul arhaic al
clopot m. cu patru apucători şi cu patru sectorului Faleză E însă provin, alături de
proeminenţe în formă de potcoavă (u.), două fragmente ceramice corinthiene
castron r. cu profil carenat (c.), strachină r. cu (aryballos sau alabastron– perioada de
marginea uşor invazată, două fusaiole, frg. tranziţie şi cotyle miniaturală – perioada
cuţit fe. şi buton fe uşor bombat. târzie), unele materiale (precum amfore de
- M 81 (inc. u. c., ♀): vas clopot m. cu patru Lesbos, Clazomene şi Chios) databile în sec.
apucători (u.) şi castron r. cu profil carenat VI a.Chr. (Mănucu-Adameşteanu 1996, 40, nr.
(c.). catalog 2-3, nota 2, fig. 2/3; 3/1, 4).
- Gr 5: jumătatea inferioară a unui borcan m. A 2. Al doilea nivel, acela din prima jumătate
şi frg. din partea superioară a unei străchini r. a sec. IV ilustrează o perioadă extrem de
cu buza invazată. scurtă, un sfert de secol, dar foarte prosperă:
Izolat au mai fost descoperite o amforă frg. edificii cu zid de piatră, ceramică grecească,
Heraclea Pontică şi o cană r. cu toarta amfore, ceramică attică cu figuri roşii, monede
supraînălţată. histriene brz. şi arg. (Coja 1972, 36; Mănucu-
D: sec. IV a.Chr. cu prelungiri în sec. III a. Adameşteanu 1992, 64).
Chr. MNIRB. Complexe din perioada clasică:
B: Moscalu 1983, 187-208; Moscalu 1994; - Gr ω (Mănucu-Adameşteanu 1999, 150, fig.
Boroffka / Trohani 2003; Teleagă 2008, 12, 3; 6/a-b) cercetată în 1996: frg. amfore Chios,
pl. 12; 131/1-4, nr. catalog 33. Lesbos, Thasos. Datare: al doilea sfert al sec.
V a.Chr.
95. CAPIDAVA (com. Topalu, jud. - L[ocuinţa] C[lasică] 1 (Mănucu-
Constanţa, România) Adameşteanu 1999, 150-151, fig. 2), cercetată
Aşezare (?). Descoperire întâmplătoare făcută în 1983 şi 1986: bogat inventar ceramic – frg.
în 1949, în condiţii necunoscute. cupă attică Delicate Class cu firnis negru şi
Fragmente ceramice de la vase mari m. Tot de decor estampat, frg. amforă Mende, cupă-
la Capidava provine o monedă Histria brz. „cu skyphos attică cu firnis negru şi decor
roata”, descoperită în 1973. estampat, mai multe frg. skyphoi attici cu
D: sec. V-IV a.Chr. MINAC. figuri roşii, mai multe monede histriene brz.
B: Irimia 1973, 21, pl. III/1; VII/1; Mitrea tipul „cu roata” şi inscripţia ΙΣΤ. Datare:
1976, 288, nr. catalog 6. sfârşitul sec. V – începutul sec. IV a.Chr.
- L C 2 (Mănucu-Adameşteanu 1999, 151-
96. CAPUL DOLOJMAN (Orgame) (com. 152, fig. 2; 6/a-b): frg. amfore Chios, Thasos,
Jurilovca, jud. Tulcea, România) Mende, străchini cu o toartă, fish plates,
Cetate greacă. Cercetare sistematică: săpături skyphos, bolsal cu firnis negru. Datare: prima
Paul Nicorescu (1926-1932), Maria Coja jumătate a sec. IV a.Chr.
(1965-1985), Andrei Opaiţ (1975-1982), A 3. A doua jumătate a sec. IV nu este
Mihaela Mănucu-Adameşteanu începând din asigurată stratigrafic unitar, însă a fost
1977. documentată prin două complexe:
Începuturile aşezării sunt probabil - Gr cu frg. ceramice cu figuri roşii şi o
contemporane cu cele ale Histriei. Pentru monedă brz. Chersonesul Tauric (Coja 1972,
secolele V-III a.Chr. au fost documentate două 36, fig. 3/7-9). Datare: al treilea sfert al sec.
straturi distincte: unul aparţinând sec. V-IV IV a.Chr.
a.Chr. şi celălalt aparţinând sec. III a.Chr. - L C 3 (Mănucu-Adameşteanu 1999, 152, fig.
A. În cuprinsul stratului din V-IV s-au 2). Cercetată în 1981-1982 (parţial şi în
surprins două niveluri de locuire din care s-au săpăturile Coja): podeaua cu urme de
păstrat porţiuni din podele din lut . incendiu, mici frg. ceramice cu firnis negru şi
A 1. Nivelul din a doua jumătate a sec. V decor estampat, câteva monede brz în stare
a.Chr. este reprezentat în sectorul Faleză E de proastă de conservare. Datare: a doua jumătate
podeaua incendiată a unei locuinţe probabil L a sec. IV a.Chr.
cu fragmente ceramice attice cu firnis negru şi
Catalog 43

B. Stratul elenistic nu prezintă peste tot o B: Coja 1972, 36, fig. 3; Mănucu-
stratigrafie clară, dar frg. ceramice (inclusiv Adameşteanu 1992; Lungu 1992; Mănucu-
frg. amfore Thsos şi Sinope) acoperă cu Adameşteanu 1999, 150-163, fig. 2-10; Iacob
siguranţă sec. III a.Chr. / Mănucu-Adameşteanu / Poenaru-Bordea
- L în sectorul Faleză E, cu podeaua de lut ars, 1999, 203-205.
cu vatră circulară amenajată pe un pat de frg.
amforice; lângă locuinţă – o monedă Histria 97. CAPUL DOLOJMAN (Orgame) (com.
de la sfârşitul sec. III – începutul sec. II a.Chr. Jurilovca, jud. Tulcea) – Pl. 61
(Mănucu-Adameşteanu 1992, 65). Necropolă tumulară inc. Cercetare sistematică
- L elenistică (L H 1) şi stadă (S 1) (Mănucu- iniţiată în 1990 sub conducerea V. Lungu.
Adameşteanu 1999, 153, fig. 2; 7/a-c) Necropola se întinde pe o suprafaţă de circa
cercetate în 1966. Datare: sec. III a.Chr. 120 ha, în faţa porţii de V a fortificaţiei
- „Edificiul grec” de pe latura de S a romane târzii.
sectorului Faleză E. Cercetarea începută în Au fost cercetate circa 41 M din sec. IV-III
1991 (Mănucu-Adameşteanu 1999, 153 şi a.Chr., constituite în ansambluri tumulare
urm., fig. 2; 3; 8-10). Două încăperi de familiale. Toate sunt de inc., fie inc. u., fie cu
dimensiuni mari: 6 x 3,2 m. Două straturi de ridicarea T peste locul arderii.
depuneri în interior, corespunzând la două Inventarul funerar este preponderent ceramic
etape de funcţionare. Stratul inferior: frg. (până la nouă forme ceramice în M): ceramică
ceramice cu figuri roşii din primul şi al doilea cu figuri roşii, cu firnis negru, tip West-Slope,
sfert al sec. IV., săgeţi brz., monede brz. amfore diverse centre (Mende, Solocha I,
histriene „cu roata” şi ΙΣΤ, piese de la o presă Thasos), dar şi ceramică locală getică m. –
din piatră (fig. 9/c-d), frg. figurine de teracotă vase sac cu pereţii drepţi şi brâu alveolat sub
(o figurină din sit fusese ilustrată anterior - margine; piesele de metal sunt mai rare, până
Coja 1972, fig. 3/12), kernoi, kaliptere. Stratul la max. două în M: strigiliu, monede, cuţit,
superior: frg. ceramice din ultimul sfert al sec. bijuterii, vf. săgeţi.
IV şi mijlocul III a.Chr., ceramică autohtonă. Complexe publicate:
Menţionate frg. kantharoi West Slope - [T 1] (T IV/1, cercetat între 1990-1992 - inc.
(Mănucu-Adameşteanu 1992, 65) pe loc): căni, askos attic cu figuri roşii, cupă-
- Cuptor (Cpt. 3), (Mănucu-Adameşteanu kantharos, platou, amforă Soloha I, amfore
1999, 153, fig. 2). Datare largă, sec. IV-III Thasos, amfore Chios, miké, bol, frg. obiext
a.Chr. fe. (fib.?). Datare îngustă: 330-320 a.Chr.
Atât în sectorul Faleză S, cât şi din sectorul (Lungu 1995).
Faleză E, au fost descoperite frg. amforice cu - [T 2] („mormântul eroului”, identificat în
ştampilă Sinope, Thasos, Rhodos, Heraclea 1995 - inc. pe loc): inventarul, preponderent
Pontică, Akanthos, Knidos şi Mende, de multe ceramic, indică a doua jumătate a sec. VII
ori piesele fiind antrenate în straturile a.Chr. (două amfore Chios, cupă samiană cu
ulterioare perioadei elenistice (Lungu 1992). benzi pictate, frg. piesă brz. şi frg. tablă aur),
Este atestată prezenţa ceramicii m. indigene. însă în jurul ringului de piatră ce mărginea T a
Descoperirile monetare din sec. V-III a.Chr. fost săpat un şanţ pentru ofrande, unde
cuprind două vf. săgeată brz-semne predomină materialele din sec. IV a.Chr.: frg.
premonetare, 29 monede brz. turnate „cu ceramice de la amfore Thasos, Sinope şi
roata” şi legenda ΙΣΤ şi alte monede Heraclea Pontică (între grupa D Thasos, 367-
divizionare histriene, o monedă din 363 a.Chr. şi începutul grupei V Sinope, 275-
Chersonesul Tauric (350-330 a.Chr.), una 250 a.Chr.), vf. săgeţi brz., monedă brz.
bătută la Byzantion (sec. VI-V a.Chr.), două Alexandru cel Mare (Lungu 2000, 70).
de la Alexandru cel Mare şi alta macedoneană ICEMT.
cu fulger pe scut şi coif pe revers (Iacob / B: Lungu 1995; Lungu 1999; Lungu 2000.
Mănucu-Adameşteanu / Poenaru Bordea
1999, 203-205). ICEMT, IAB.
44 Catalog

98. CAPUL MIDIA (jud. Constanţa, 101. CĂBEŞTI-„Cociuba-Dămăcuşa” (com.


România) Podu Turcului, jud. Bacău, România) – Pl.
Aşezare. Cercetări de suprafaţă realizate de M. 62C
Irimia. Aşezare deschisă distrusă de lucrările agricole
Urmele unor construcţii de piatră. Ceramică moderne. Sondaj de salvare realizat în 1962 de
frg.: autohtonă m. (borcan, castron cu buza către Constantin Buzdugan. Au fost cercetaţi
invazată), cenuşie r. (castroane), greacă şi peste 80 m2.
elenistică (cupă, fishplate, străchini cu angobă Complexe : trei B.
roşie) şi o ştampilă de amforă de Thasos din Inventar: ceramică majoritar m., rareori r., o
prima jumătate a sec. IV a.Chr.. amforă Thasos în locuinţa 2, vf. săgeţi brz. cu
D: Sec. IV-III a.Chr. MINAC. trei muchii, câteva cuţitaşe fe., perle de sticlă
B: Irimia 1980a, 95-96, fig. 1/1-2, 4, 7; 4/8; colorată, inel brz., fibulă brz. Lt B2/C1.
5/8, 11; 8/3. În primăvara anului 1962, a fost descoperit
întâmplător tot în acest punct, depus într-un
99. CARAORMAN-„Beresche” şi „Somova” vas ceramic, un tezaur de monede histriene
(jud. Tulcea, România) – Pl. 62A arg., iniţial în nr. de 30, din care au fost
Necropolă (?). Sondaj arheologic realizat în recuperate 13 drahme.
anul 1966 de Gavrilă Simion. D: a doua jumătate a sec. IV – prima jumătate
Mai mulţi T, cercetaţi doi dintre ei: cenotafuri a sec. III a.Chr. MOO, IAB (patru monede).
(?), cu urme de ardere pe solul antic. Mai ales B: Buzdugan 1968c; Buzdugan 1968d; M.
în mantaua T au fost găsite multe fragmente Chiţescu 1968; Mitrea 1964, 569; Mihăilescu
de amfore (Thasos şi rhodiene aparţinând unui Bârliba 1990, 130, nr. catalog 40; Arnăut
„tip anterior perioadei elenistice”) şi un ciob 2003, 197, nr. catalog 84c.
autohton m.
D: a doua jumătate a sec. V a.Chr. ICEMT. 102. CĂLĂRAŞI-Cartierul „Mircea-Vodă”
B: Simion 1971a, p. 48-55 şi fig. 1; 2/c; pl. II- (jud. Călăraşi, România) – Pl. 62D
III; Teleagă 2008, 12, pl. 16/4, nr. catalog 34. Piesă izolată, descoperită întâmplător în anul
1960-„într-un strat de arsură”.
CASAPCHIOI v. SINOE Amforă de Heraclea Pontică cu ştampilă
englifică „MENH”.
100. CASTELU (com. Castelu, jud. D: sfârşitul sec. IV a.Chr. MDJC.
Constanţa, România) – Pl. 62B B: Atanasiu 1969, 162-163, fig. 1.
Piesă izolată. Descoperire întâmplătoare
făcută în 1960, la 1 km NE de Fabrica de 103. CĂSCIOARELE-„Coinea I” (com.
Ciment. Căscioarele, jud. Călăraşi, România) – Pl. 62E
Cazan scitic brz. (diametrul 61,5 cm, înălţime Aşezare situată pe terasa mijlocie a fostului
64,5 cm) cu un picior central evazat şi două Lac Coinea. Suprafaţa de peste 1 ha. Săpături
toarte stilizate zoomorf. de salvare efectuate în 1989 de Elvira Safta, P.
D: sec. V a.Chr. Damian, V. Sîrbu, C. Muşeţeanu. S-a
Din perimetrul unei aşezări romane rurale, cercetat o suprafaţă de 294 mp.
probabil şi getice, mai vechi, aflată la Complexe ce se datează în sec. IV-III a.Chr.:
marginea de est a localităţii, provin: o amforă un B, trei L, cinci Gr şi o vatră. Inventarul este
Heraclea Pontică cu ştampilă, din a doua modest, reprezentat de frg. ceramice getice,
jumătate a sec. IV a.Chr., descoperită în 1968, rare frg. de amfore greceşti, două lame de cuţit
precum şi o toartă de amforă Thasos şi una fe. în L 3, precum şi fib. tr. I 1 fe. în B 1
Heraclea Pontică, din sec. III a.Chr. MINAC. (Sîrbu et alii 1996, 44, fig. 88/10). MDJC.
B: Aricescu 1965; Irimia 1991, 100, fig. 4/4- B: Sîrbu et alii 1996, 41-45.
5; Irimia 1973, 33 şi pl. XIX/4; Teleagă 2008,
12, pl. 13/3; 127/2, nr. catalog 35.

CAZACII VECHI v. STAROKAZAČ’E


Catalog 45

104. CĂSCIOARELE-„Coinea II” (com. cu un chenar rectangular din patru linii


Căscioarele, jud. Călăraşi, România) – Pl. 62F executate prin impresiunea unei şnur gros,
Aşezare situată pe terasa joasă a fostului lac răsucit, în pasta crudă. Al doilea edificiu avea
Coinea. Suprafaţa este de aproximativ 0,5 ha. trei vetre, două chiar peste cele ale edificiului
Săpături de salvare efectuate în 1989 de Elvira anterior (Sîrbu 1994, 30). În nivelul I getic a
Safta, P. Damian, V. Sîrbu, C. Muşeţeanu. S-a fost cercetat un B cu vatră de foc şi cuptor.
cercetat o suprafaţă de 126 mp în zona Inventar: ceramică m. – borcane cu brâu
centrală a sitului. alveolat şi apucători, străchini, căni; ceramică
Complexe ce se datează în sec. IV-III a.Chr.: r. – imitaţii după forme greceşti (lecane, căni,
un B, o L şi nouă Gr. Inventarul este sărac şi kratere, străchini), arse reducător, cenuşii.
puţin reprezentativ. Remarcăm doar două Importuri: amfore sudice (Thasos) ori pontice
complexe: (Heraclea Pontică, Sinope), castroane sau căni
- Gr 1: frg. ceramice şi frg. de vatră, scheletul cu firnis negru. Ştampile de amfore greceşti –
unui cal şi al unui iepure (ambele schelete în 1994 erau înregistrate mai mult de 15
depuse în partea superioară a Gr). De la exemplare (Sîrbu 1994, 29, fig. 7). Trei
scheletul calului au fost recuperate zăbala fe. piepteni os, câte unul din fiecare nivel al
şi o cataramă fe. (Sîrbu et alii 1996, 48, 50, locuirii, cel din nivelul III (ultim) descoperit
fig. 75/2-3). într-o „locuinţă” în asociere cu o fib. tr. cu
- Gr. 3: frg. masive de vatră, puţine frg. arcul îngroşat şi cu frg. amfore Thasos
ceramice getice m. şi r., brăţară brz. şi trei frg. (Ganciu 2001-2002, 61, 74, fig. 3).
de calotă craniană umană (Sîrbu et alii 1996, Importante urme de distrugeri în a doua
51, fig. 3, fără ilustrarea inventarului). MDJC. jumătate a sec. IV a.Chr. (Sîrbu et alii 1996,
B: Sîrbu et alii 1996, 46-52. 150-151).
D: a doua jumătate a sec. IV – sfârşitul sec. II
105. CĂSCIOARELE-„D’aia parte” (com. a.Chr. MCGO, MBB şi MNIRB.
Căscioarele, jud. Călăraşi, România) - Pl. 63A B: Sîrbu 1994, 25, 29, fig. 7; 8/1; D.
Aşezare fortificată, situată pe un bot de terasă Şerbănescu, V. Sîrbu, în CCA 1994 (campania
înconjurat pe laturile de V şi de S de Lacul 1993), 15; V. Sîrbu et alii, în CCA 1996
Cătălui, iar pe laturile de N şi de E de un (campania 1995), 25; Sîrbu et alii 1996, 150-
elaborat sisitem de fortificaţii. Suprafaţa de 151; Sîrbu et alii, în CCA 2002 (campania
peste 12000 m2. Cercetări sistematice în 2001), 93-94; Ganciu 2001-2002, 61, 74, 76-
perioada 1993-1996 (reluate în 2001) conduse 77, nota 66, nr. catalog 2-4, fig. 3.
de Done Şerbănescu şi Valeriu Sîrbu.
Cercetările din 1995 au dus la identificarea a 106. CĂSCIOARELE-„Gheţărie” (com.
trei faze succesive ale sistemului de fortificare Căscioarele, jud. Călăraşi, România) – Pl. 63B
(Şerbănescu, în Sîrbu et alii, CCA 1996- M plan înh., izolat. Sondaj arheologic (1989)
campania 1995, 25): 1-şanţ (două şanţuri?) şi realizat de M. Munteanu.
palisadă de lemn şi pământ; 2-zid cu Schelet decubit dorsal, orientat N-S. Inventar:
paramenţi din chirpici (cărămizi nearse) şi fib. tr. brz., cuţitaş fier şi un silex. La circa 1,2
emplecton din lut bătut; 3-zid din pietre de m E de Gr, pe nivelul antic de călcare, au fost
calcar (din Platforma Prebalcanică) şi de râu, depuse două vase: oală m. de dimensiuni mari,
legate cu lut, cu paramentul exterior sumar din pastă friabilă, cu brâu alveolat (nu s-a
fasonat. recuperat) şi strachină m. cu buza canelată.
Un strat de cultură getic cu trei niveluri, cu o D: sec. IV a.Chr.
grosime max. de 1 m. B: Munteanu 1990.
Până în 1994 erau cercetate 11 L, 22 Gr,
precum şi o fundaţie de piatră calcaroasă 107. CĂSCIOARELE-„La Borovină” (com.
nefasonată (Sîrbu 1994, 25). Căscioarele, jud. Călăraşi, România)
Resturile a două edificii de cult suprapuse, Aşezare. Săpătură de salvare efectuată de
ambele rectangulare în plan. Primul edificiu a Mircea Munteanu în 1988. S-au săpat trei
avut două vetre, una dintre ele fiind decorată secţiuni şi trei casete însumând 74,5 mp.
46 Catalog

Documentaţia de şantier pierdută în cea mai se face trimitere, apar trei fibule brz. – două
mare parte. fib. tr. frg. şi o fib. Lt C), două lame de cuţite,
Complexe: o L şi două Gr, cu inventar sărac şi un toporaş-daltă, o bară fe., o mărgică de
puţin reprezentativ (frg. ceramice getice – sticlă şi trei lame de silex, bulgăre de zgură de
borcane, căni m. şi castroane, străchini, căni r. fier, frg. ceramice getice m. şi r. Importuri:
–, oase de animale, pietre). două toarte ştamilate de la o amforă de
D: sec. IV-III a.Chr. Materialele pierdute. Sinope: una cu ştampila Αστυνομου
B: Sîrbu et alii 1996, 39-40, fig. 62. Απολλοδωρου του Διονυσιου, iar cealaltă cu
ştampila Κεφαλιον Νυσοδωρου (Grupa V
108. CĂSCIOARELE-„Mănăstirea Cătălui” Grakov, exemplar datat 260-250 a.Chr. –
(com. Căscioarele, jud. Călăraşi, România) – Sîrbu et alii 1996, 20, fig. 129/1-2). Datare în
Pl. 63C al treilea sfert al sec. III a.Chr. (Sîrbu et alii
Aşezare deschisă, situată la circa 400 m SE de 1996, 20, fig. 21; 26/6, 8; 27/7-8; 39/5; 88/1-
punctul „D’aia parte”. Cercetări sistematice 2, 9; 90/2 a-b, e; 129/1-2).
1965-1977, coordonate de Ch. Cantacuzino. - L 4: trei fusaiole, o lamă silex, ceramică
Două niveluri de locuire din cea de-a doua getică frg. m. şi r., frg. de la amfore greceşti
epocă a fierului. Nivelul superior aparţine unei (una de Thasos, alta pontică) (Sîrbu et alii
faze timpurii a culturii geto-dace „clasice” 1996, 21, fig. 12-13; 33/5; 39/8; 42/2, 4).
(picior de fructieră „cu ferestre”, ştampilă - L 5: frg. ceramice majoritar m., dar şi r.,
amforică locală anepigrafă). Din nivelul figurină antropomorfă din lut, fusaiolă, phalus
inferior au fost cercetate un B şi o Gr: (?) din lut ars (Sîrbu et alii, 1996, 21-22, fig.
- B 1: buză fructieră (?), frg. chiup cu buza 12-13; 30; 89/6; 90/4a).
răsfrântă spre exterior şi decorată pe muchie - L 17: ceramică frg. getică m. (borcane) şi r.
cu două şănţuiri paralele. (cană, lecane, kratere, castroane), un frg. de
- Gr 1: fib. tr. br. III3a, castron m., picior lagynos elenistic, trei fusaiole, un răzuitor de
fructieră (?) m. cu talpa îngroşată. silex, o lamă de cuţit fe., o bucată de plumb
D: sec. III a.Chr. (Sîrbu et alii 1996, 24, fig. 26/4, 9).
B: Cantacuzino / Trohani 1979, fig. 9/2-8; - L 22 (suprapune B 2): două răzuitoare de
10/8. silex, cuţit, ac de fibulă, mică bară fe., vf.
săgeată, fusaiolă, frg. pieptene de os, figurină
109. CĂSCIOARELE-„Şuviţa Hotarului” zoomorfă, ceramică getică m şi r. (Sârbu et
(com. Căscioarele, jud. Călăraşi, România) – alii 1996, 25, fig. 21; 28/13; 39/3; 26/3, 7;
Pl. 64-65A 88/7; 89/6; 90/1b, 3).
Aşezare. Săpătură de salvare efectuată între - Gr 4: trei schelete umane (un bărbat şi o fată
1988-1991 de către V. Sîrbu, P. Damian, St. îmbrăţişaţi şi un copil – acesta din urmă
Pandrea şi Dumitrel Pandrea. Situl era situat incomplet păstrat), borcan, văscior, alte frg.
pe terase, având o arie ceva mai mare de 1 ha. ceramice getice, două fusaiole, o piatră mare
Cercetaţi aproape 300 mp (33 %). (Sîrbu et alii 1996, 27, fig. 15; 16/1; 17; 45/1-
Secolelor IV-III a.Chr. le aparţin un B, 11 L, 4). MDJC.
opt Gr, trei vetre şi o „zonă de depunere” a B: Sîrbu et alii 1996, 11-25.
unor frg. ceramice şi frg. de vatră. În general,
inventarul este sărac şi destul de 110. CĂSCIOARELE-„Valea Coşarului”
nereprezentativ (ceramică frg., oase de (com. Căscioarele, jud. Călăraşi, România) –
animale, pietre), făcând excepţie următoarele Pl. 65B
complexe: Aşezare. Săpături de salvare efectuate în 1988
- B 2 (cercetat parţial; inventarul arheologic de V. Sîrbu şi P. Damian. S-a cercetat
descoperit provine inclusiv dintr-o L suprafeţe însumând 274 mp.
ulterioară – L 22, vezi infra –, ce a suprapus B Complexe datate în sec. IV a.Chr.: două L şi o
şi a constituit în mare parte umplutura Gr:
acestuia): „trei fibule de tip tracic, una din fier - L 1: frg. ceramice getice m. şi r., frg. amfore
şi două din bronz” (însă la fig. 88/1-2; 9, unde greceşti, probabil de Thasos, două greutăţi de
Catalog 47

lut ars pentru războiul de ţesut (inventarul D: sec. V-IV a.Chr. (?).
neilustrat). B: Irimia 1984, 75.
- L 2 (deranjată, cercetată parţial): frg.
ceramice getice m. (borcane, vase CELEI v. CORABIA.
bitronconice, castroane, străchini cu buza
invazată) şi r. (castroane, lecane, căni), fib. 114. CELIC-DERE (com. Frecăţei, jud.
brz. cu dublu resort şi portagrafă triunghiulară Tulcea, România) – Pl. 66A
(Sîrbu et alii 1996, 56, fig. 80/1; 81/2; 82/9- Aşezare. Suprafaţa de 4 hectare, pe o
10; 85/6-7, 9-10; pentru fib.- 88/4). platformă cu versanţi abrupţi. Cercetare
- Gr 1: frg. ceramice getice m. şi r. (inventarul sistematică realizată de Gavrilă Simion. Situl
neilustrat). MDJC. a fost explorat în proporţie de aproximativ
B: Sîrbu et alii 1996, 53-57. 10%.
Două niveluri de locuire:
111. CÂRLIGEI-„Cărpiniş” (com. Bucovăţ, - primul nivel datat între sec. VI şi mijlocul
jud. Dolj, România) sec. V a.Chr. (ceşti cu toartă supraînălţată
Aşezare fortificată cu val şi şanţ de pământ, Babadag III, castroane de tip lecane cu toarte
situată pe terasa dreaptă a Jiului. Periegheză şi orizontale, castroane cu profil carenat,
un mic sondaj arheologic efectuate în 1969 de ceramică greacă pictată, între care şi un frg. de
către Octavian Toropu. cothon corinthian târziu II - v. Mănucu-
Aşezarea are două straturi cu materiale Adameşteanu 1996, 40, nr. catalog 5, fig. 3/5,
arheologice (0,7 m grosime cel inferior, 0,4 m fib. tip Glasinac cu portagrafa triunghiulară,
grosime cel superior). amfore de Chios).
Au fost semnalate două B. Ceramica m. şi r. - al doilea nivel datat între mijlocul sec. V şi
(frg.) este specifică atât culturii getice vechi sec. IV a.Chr. (vase clopot cu apucători în
(sec. IV-III a.Chr.) cât şi culturii geto-dace formă de potcoavă, vase de tradiţie nord-
clasice (sec. II a.Chr.-I p.Chr.). pontică cu brâu alveolat la baza gâtului, frg.
B: Toropu 1973. amfore de Thassos). ICEMT.
B: G. Simion, în CCA 1995 (campania 1994),
112. CÂRLOMĂNEŞTI-„Cetate” (com. 20-21; Simion 1997; Mănucu-Adameşteanu
Verneşti, jud. Buzău, România) – Pl. 65C 1996, 40, nr. catalog 5, nota 5, fig. 3/5.
Aşezare geto-dacă de tip dava. Sondaj (1967)
şi cercetări sistematice efectuate începând cu 115. CELIC-DERE (com. Frecăţei, jud.
1972 de către Mircea Babeş. Tulcea, România) – Pl. 66B-67A
Un nivel de locuire aparţinând perioadei geto- Necropolă tumulară birituală alcătuită din
dace „preclasice”: două vf. săgeţi brz. cu trei peste 50 T (în 1997 erau raportate 41 M
aripioare, ceramică m. cu apucători aplatizate tumulare cercetate numai în sectorul vestic al
pe diametrul max., fib. Lt C1 brz., frg. necropolei). Cercetare sistematică realizată de
kantharos grecesc cu firnis negru. Gavrilă Simion.
D: sfârşitul sec. III-începutul sec. II a.Chr. T cu manta de pietre (diametrul între 5 şi 15
MJBz. m, înălţimea de max. 2 m.). M inc. u., înh. în
B: Babeş 1975, 129, fig. 2/1; 3; Babeş 1994c, poziţie chircită (există şi T cu înmormântări
313-314. multiple) şi înh. decubit dorsal, cu braţele pe
lângă corp. Sunt semnalate şi M de inc. cu
113. CEAMURLIA DE JOS-Halta C.F.R oasele calcinate depuse în gr. adâncă, de
Mocani (com. Ceamurlia de Jos, jud. Tulcea, dimensiuni foarte mari. Există şi M plane,
România) localizate în zona de SE a necropolei.
M izolat. Cercetare sistematică realizată în Inventar relativ bogat: ceramică majoritar m.
situl culturii Hamangia de către Dumitru (maximum trei vase în inventarul funerar),
Berciu. arme (spade akinakes, vf. lănci fe. şi vf. săgeţi
Un M secundar în mantaua unui T al brz. cu trei muchii), piese de harnaşament
mormintelor cu ocru. Jefuit din antichitate. (zăbală, aplici, frontal brz.), podoabe (verigi
48 Catalog

brz., fib. brz. Glasinac cu portagrafă 1976 de Sp. Cristocea şi R. Maschio, însă
triunghiulară, capete de ac în formă de elice, având ca obiectiv biserica medievală ridicată
perle sticlă), un sceptru brz. în formă de cap peste T. Cercetare parţială.
de pasăre de pradă, etc. Din inventar : strachină-căzănel m. de tip
Au fost distinse două faze ale necropolei: lecane. MJAP.
prima datând din sec. VI până în prima B: Popescu / Vulpe 1982, 77, nota 6, fig. 12
jumătate a sec. V a.Chr. (înhumaţi în B; Cristocea / Maschio 2002, 190, fig. 5.
decubitus dorsal, inventar sărac şi inc. în gr.
mari), iar a doua din a doua jumătate a sec. V 118. ČERENČA (obšt. Šumen, obl. Šumen,
până la începutul sec. III a.Chr. (zona de E a Bulgaria)
necropolei - atât înh. cât şi inc. u. sau inc. în M izolat. Descoperire întâmplătoare.
casete din lespezi de gresie). T 1 (sau T M, Inventar recuperat: trei vf. lance fe.
înh.), cel mai târziu mormânt al necropolei, D: sec. IV-III a.Chr. MIŠ.
datează chiar din ultimul sfert al sec. III B: Bujokliev / Domaradzki / Atanasov 1995,
a.Chr.: vf. lance fe., clopoţel brz., frg. amfore 59, nr. catalog 58.
Rhodos, inclusiv o toartă ştampilată (Simion
2000b, 71). ICEMT. 119. ČERNA-„Durgut” (obšt. Dobrič, obl.
B: G. Simion, în CCA 1998 (campania 1997), Dobrič, Bulgaria) – Pl. 68-79
16-17; Simion 2000a; Simion 2000b; Rowlett Necropolă birituală, cu mici T cu structură de
2000; Practici funerare – catalog expoziţie, piatră. Cercetări sistematice realizate de
Tulcea, 2000, 21-23, nr. catalog 75-82; Ljubka Bobčeva în anii 1973-1974 (17 M,
Simion 2005, 47-51, fig. 1-2, 5-6; Teleagă dintre care două duble: 15 inc. şi două înh.) şi
2008, 49, pl. 102/2-6; 192/7-13, nr. catalog din 1976 Ivan Vasilčin – 142 M (20 înh., 122
187B. inc.).
În total 159 M: 22 înh., 137 inc. M înh. aparţin
116. CEPARI-„Topliţa” (com. Cepari, jud. în cea mai mare parte începutului primei epoci
Argeş, România) – Pl. 67B a fierului, iar cele de inc. sfârşitului primei
Necropolă tumulară inc. alcătuită din aprox. epoci a fierului şi începutului celei de-a doua.
20 T, situată pe malul stâng al râului Topolog. Săpăturile Bobčeva:
Cercetare sistematică 1974-1976 efectuată de - M 1 (inc. u.), distrus: vas ceramic frg. (u.),
Alexandru Vulpe şi Eugenia Popescu. cuţitaş, fib. tr.
Au fost exploraţi nouă T aparţinând etapei - M 2 (inc. u.): vas-„clopot” m. (u.), cuţitaş
cronologice corespunzătoare fazei Ferigile N fe., fib. tr. frg., ac (-?).
(sec. VI a. Chr.). Se remarcă însă T 5, care se - M 3 (inc. u. c.): vas ceramic (u. –
datează în jurul anului 500 a.Chr., poate chiar neilustrată), castron r. (c.), două fusaiole.
în prima jumătate a sec. V a.Chr. Este un M - M 4 (inc. u. c.): vas-„clopot” m. (u.), castron
inc. cu oasele calcinate (foarte puţine) m. (c. – neilustrat), fără inventar.
răspândite pe sol, având în inventar arme - M 5 (inc. u.): cană m. cu brâu alveolat (u.),
(spadă akinakes cu antene, cuţit de luptă fără inventar.
akinakes, de asemeni cu antene, vf. lance, - M 6 (inc. u. c.): castron cu patru apucători
topor de luptă, vf. săgeată), piese de plate pe corp (u.), castron (c. – neilustrat), trei
harnaşament (zăbală, butoni, verigi) şi inele brz., un inel de tâmplă în formă de „Ω”,
ceramică m. în cantitate mare, dar foarte colier din mărgele de sticlă.
fragmentată. MJAP. - M 7, dublu:
B: Popescu / Vulpe 1980; Popescu / Vulpe - M 7a (inc. u): castron (u.) -
1982, 88-89, fig. 9-11. neilustrat
- M 7b (inc. u.): castron r. cu două
117. CEPARI-PĂMÂNTENI-„Biserică” toarte orizontale (u.).
(com. Cepari, jud. Argeş, România) – Pl. 67C - M 8, dublu:
T aparţinând grupului Ferigile, faza III. - M 8a (inc. u. c.): vas-„clopot” m.
Săpătură preventivă şi de salvare efectuată în (u.), castron r. buza evazată (c.), pahar m.
Catalog 49

- M 8b (inc. u.): vas m. (u.), castron fusaiolă tronconică, cataramă (?) frg. fe., perlă
m. cu proeminenţă trasă din buză. tubulară din lut.
- M 9 (inc. u. c.): vas-„clopot” frg. (u.), - M 10 (inc. u.): vas ceramic frg. (u. –
strachină r. cu buza întoarsă spre interior (c.), neilustrat).
două fusaiole. - M 11 (triplu, inc. u. c.): castron înalt m. cu
- M 10 (inc.), distrus: - patru apucători pe diametrul max. (u.), două
- M 11 (înh., V-E): fără inventar. străchini r. (ambele c. – neilustrate), patru
- M 12 (înh., V-E): oase de animal, frg. străchini r. cu marginea invazată (două u. şi
ceramice. două c. – unul neilustrat), două castroane m.,
- M 13 (inc. u.): vas ceramic foarte frg. (u.), ceaşcă cu corp cilindric m., perlă sferică din
fără inventar. lut.
- M 14, distrus: - - M 12 (dublu, inc. u. c.): două vase clopot
- M 15 (inc. u.): amforă (u.), fără inventar. (ambele u. – neilustrate) şi două străchini
- M 16 (inc. u.): amforă (u.), fără inventar. (ambele c. – neilustrate), fusaiolă
- M 17 (inc. u.): castron m. (u.), cuţit fe. bitronconică.
Săpăturile Vasilčin: - M 13 (inc. u. c.): vas ceramic (u. –
- M 1 (inc. u. c. – trei u.): vas clopot m., neilustrat), strachină (c. – neilustrat), fusaiolă
aproape tronconic, cu patru apucători bitronconică.
aplatizate în jumătatea superioară (u.), alte - M 19 (inc. u.): frg. ceramice (u.).
două vase ceramice (ambele u. – neilustrate), - M 20 (inc. u.): jumătatea inferioară a unei
bol m. (c.), strachină (c. – neilustrat), castron amfore (u. – neilustrat).
m. (c.), castron m. cu marginea uşor invazată - M 21 (dublu, inc. u.): două vase frg. (ambele
şi patru apucători aplatizate pe umăr, vas u. – neilustrate), ceaşcă (neilustrat).
bitronconic r. cu buza perforată, două cuţitaşe - M 22 (inc. u. c.): vas m. (u. – neilustrat),
fe., fib. fe. cu dublu resort (neilustrat), castron m. cu gura largă (c.).
pandantiv din piatră, vf. săgeată brz. cu trei - M 23 (inc. u.): cană m. cu toartă mică şi brâu
aripioare şi tub de înmănuşare. alveolat dispus în jumătatea superioară în
- M 2 (inc. u. c. în cistă piatră): două lecane ghirlandă (u.).
adânci r. (u. şi c. – unul neilustrat). - M 24 (inc. u.): frg. vas mare (u. - neilustrat),
- M 4 (dublu, inc. u.): borcan înalt m. cu două vas mic frg. – neilustrat.
brâie alveolate paralele şi apucători (u.), - M 29 (inc. u.): vas clopot m. frg. cu patru
borcan tronconic m. cu apucători în zona apucători sub diametrul max. (u.), strachină m.
superioară (u.). cu marginea îndoită spre interior şi cu patru
- M 5 (inc. u.): vas ceramic frg. (u. – mici proeminenţe organice pe umăr, castron
neilustrat). semisferic m. cu patru grupe a câte două dungi
- M 6 (inc. u.): vas ceramic frg. (u. – verticale paralele în relief pe faţa exterioară,
neilustrat). cuţitaş fe. (neilustrat).
- M 7 (triplu, inc. u. c.): vas clopot m., cu - M 30 (dublu, inc. u. c.): borcan cilindric m.
patru apucători aplatizate pe diametrul max. cu patru apucători sub margine (u.), vas
(u.), alte două vase ceramice (ambele u. – ceramic (u. – neilustrat), două străchini
neilustrate), strachină m cu buza invazată cu (ambele c. – neilustrate).
patru proeminenţe trase din buză (c.), trei - M 31 (inc. u. c.): vas bitronconic m. cu patru
castroane r. cu buza evazată (două dintre ele apucători pe diametrul max. (u.), strachină frg.
folosite drept c., unul din cele trei neilustrat), (c. – neilustrat), fib. brz. frg. cu dublu resort şi
ceaşcă tronconică m., cană r. cu toarta portagrafă triunghiulară, vf. săgeată brz. cu
supraînălţată. trei muchii, lunulă brz., cuţitaş fe. (neilustrat).
- M 8 (inc. u.): vas ceramic frg. (u. – - M 33 (dublu, inc. u. şi inc. u. c.): două vase
neilustrat). ceramice (ambele u. – neilustrate), strachină
- M 9 (inc. u. c.): borcan m. cu pereţii aproape m. (c.), cuţitaş fe. frg. (neilustrat).
verticali, cu brâu alveolat în jumătatea - M 34 (inc. u.): vas frg. (u. – neilustrat).
superioară (u.), vas ceramic (c. – neilustrat),
50 Catalog

- M 36 (dublu, inc. u. c.): vas clopot m. cu - M 52 (inc. u.): frg. ceramice (u. – neilustrat).
două apucători dreptunghiulare şi alte două în - M 53 (inc. u. c.): frg. ceramice (u. şi c. –
formă de potcoavă (u.), castron r. cu două neilustrat).
toarte orizontale sub margine (c.), strachină r. - M 54 (inc. u.): frg. ceramice (u. – neilustrat).
(u.), strachină r. (c. – neilustrat), castron r. cu - M 55 (inc. u. c.): vas bitronconic m. (u. -
marginea întoarsă spre exterior (neilustrat), neilustrat), strachină (c. - neilustrat).
cuţitaş fe. frg. (neilustrat). - M 56 (inc. u. c.): vas clopot m. cu patru
- M 37 (inc. u. c.): castron r. (u. – neilustrat), apucători dispuse în zona mediană (u.),
lecane m. cu două toarte orizontale din buză strachină m. cu marginea îndoită spre exterior
(c.), strachină frg. (neilustrat), ceaşcă m. (c. - neilustat), castron r. cu marginea invazată
(neilustrat), fusaiolă bitronconică (neilustrat). decorat cu caneluri oblice pe umăr, castron r.
- M 38 (inc. u. c.): castron m. cu patru cu invazat şi cu două toarte orizontale sub
proeminenţe apucători în zona mediană (u. – margine, ceaşcă tronconică m. cu toarta
neilustrat), castron r. cu marginea îndoită spre supraînălţată, cute piatră, cuţit fe. frg.
exterior (c. – neilustrat), strachină r. cu buza (neilustrat).
uşor invazată (neilustrat), două cuţitaşe frg. fe. - M 57 (inc. u. c.): castron r. cu două toarte
(neilustrate). orizontale sub buză (u. – neilustrat), bol m. cu
- M 45 (dublu, inc. u. şi inc. u. c.): vas clopot marginea invazată.
m. frg. cu patru proeminenţe apucători pe - M 58 (inc. u. c.): vas m. (u. – neilustrat),
diametrul max. (u.), vas frg. (u. – neilustrat), strachină (c. – neilustrat), vf. lance fe.
castron m. cu marginea îndoită spre exterior - M 59 (inc. u. c.): vas m. (u. – neilustrat),
(c.), vas bitronconic m. cu gât strâmt şi gura strachină (c. – neilustrat).
uşor evazată, fusaiolă bitronconică, două - M 60 (inc. u. între două lespezi de piatră):
cuţitaşe fe. vas m. (u. – neilustrat).
- M 46 (inc. u. c.): castron m. cu patru - M 61 (inc. u.): castron tronconic m cu
apucători în zona mediană, pe diametrul max. marginea dreaptă (u.), amforă Heraclea
(u.), strachină r. larg deschisă cu marginea Pontică cu ştampilă englifică (ilizibilă), vas
evazată (c.), strachină r. cu marginea invazată clopot m. cu patru apucători în jumătatea
(neilustrat), pahar tronconic m. cu brâu superioară dispuse sub margine.
alveolat sub buză, două cuţitaşe fe. frg. - M 62 (inc. u.): vas m. (u. – neilustrat),
(neilustrate). borcan tronconic m. (aproape cilindric), cu
- M 47 (inc. u. c.): două vase ceramice frg. (u. brâu alveolat sub margine.
şi c. – neilustrate). - M 63 (inc. u. c.): vas ceramic (u. –
- M 48 (inc. u. c. în cistă piatră): vas neilustrat), două străchini (ambele cu rol de c.
bitronconic (u. – neilustrat), strachină (c. – – neilustrate), topor de luptă fe., cute de piatră
neilustrat), ceaşcă tronconică m. cu toarta perforată la un capăt, trei cuţitaşe fe. (unul
supraînălţată, căniţă m. cu pereţii aproape neilustrat).
verticali şi toarta supraînălţată, fib. brz. cu - M 64 (inc. u.): amforă Heraclea Pontică (u.),
dublu resort şi cu portagrafă triunghiulară. lekythos globular, fib. tr. brz. III 3a.
- M 49 (inc. u. c.): vas ceramic frg. (u. – - M 65 (inc. u. c.): castron m. cu o apucătoare
neilustrat), strachină (c. – neilustrat), ceaşcă sub margine (u.), placă piatră (c.), două
joasă m., cu corp carenat şi toartă castroane m. (unul neilustrat), frg. amforă,
supraînălţată. lekythos.
- M 50 (inc. u.): jumătatea inferioară a unui - M 66 (inc. u.): castron tronconic m. cu două
vas (u. – neilustrat). apucători în formă de potcoavă (u.), pahar
- M 51 (inc. u. c.): vas ceramic (u. – cilindric m. cu patru butoane sub buză, cuţitaş
neilustrat), lespede piatră (c.), frg. cuţitaş fe. fe.
(neilustrat), ceaşcă tronconică m. cu capătul - M 67 (inc. u. c.): două străchini (u. şi c. –
superior al toartei marcat cu o proeminenţă, neilustrate), cuţitaş fe.
ceaşcă joasă m. cu o apucătoare aplatizată sub
buză.
Catalog 51

- M 68 (inc. u.): vas clopot m. cu patru - M 81 (inc. u.): jumătatea inferioară a unui
apucători plasate în zona mediană (u.), crater vas clopot m. cu patru apucători aplatizate sub
r., lecane r. cu două toarte oblice. diametrul max. (u.), două cuţite fe. (unul
- M 69 (inc. cu depunerea oaselor calcinate neilustrat).
într-un mic ring de pietre): vf. săgeată brz. cu - M 82 (dublu, inc. u. şi inc. u. c.): castron m.
trei aripioare. cu patru apucători în zona mediană (u.), două
- M 70 (triplu, inc. u. c.): castron m. cu două străchini r. (una folosită drept c. – neilustrată),
apucători în formă de potcoavă (u.), castron vas frg. (u. – neilustrat), cuţit frg. fe
tronconic m. (u.), castron r. cu marginea (neilustrat).
evazată (u.), două castroane m. tronconice - M 83 (inc. u. c.): vas clopot m. cu gura largă
(ambele c.), castron r. cu marginea uşor şi cu patru apucători masive plasate sub
invazată (c.), castron larg m. cu două diametrul max. (u.), strachină (c. – neilustrat),
apucători în zona mediană, vf. săgeată (brz. ? ceaşcă (neilustrată), borcan r. cu corp globular
– neilustrat). şi buza uşor evazată, cuţitaş fe. frg.
- M 71 (inc. u.): vas ceramic m. (u. – (neilustrat).
neilustrat), cuţitaş fe. frg. (neilustrat). - M 84 (inc. u. c.): lekythos (u.), strachină m.
- M 72 (inc. u.): jumătatea inferioară a unui (c.), ceaşcă tronconică m.
vas m. (u.), ceaşcă tronconică m. cu toarta - M 85 (inc. u. c.): două vase frg. m. şi r. (u. şi
supraînălţată. c. – neilustrate), cuţit fe.
- M 73 (cvadruplu, inc. u. c.): vas pântecos m. - M 86 (inc. u.): vas m. frg. (u.), cuţit fe.
cu patru apucători sub diametrul max. (u.), - M 87 (inc. u. c., distrus): frg. ceramice (u. şi
strachină m. cu buza invazată şi cu caneluri c. – neilustrate).
oblice pe umăr (c.), trei vase m. (toate u. – - M 88 (inc. u. c., distrus): frg. ceramice (u. şi
neilustrate), trei străchini frg. m. (toate c. – c. – neilustrate).
neilustrate), borcan cilindric m., ceaşcă - M 89 (inc. u. c., distrus): frg. ceramice (u. şi
tronconică m. cu toarta supraînălţată, două c. – neilustrate).
cuţite fe. - M 90 (inc. u. c.): vas clopot m. cu patru
- M 74 (dublu, inc. u. c.): castron înalt m. cu apucători sub diametrul max. (u.), strachină r.
două apucători în formă de potcoavă pe frg. (c.), vf. săgeată brz. cu spin recurbat.
diametrul max. şi doi butoni rotunzi în - M 91 (inc. u. c.): vas clopot m. cu patru
jumătatea superioară (u.), lecane r. cu două apucători sub diametrul max. (u.), strachină (c.
toarte orizontale pe umăr (u.), castron r. (c.), – neilustrat), ceaşcă r. cu toarta supraînălţată.
vas frg. (c. – neilustrat), cuţit fe. - M 92 (triplu, inc. u.): frg. ceramice de la trei
- M 75 (dublu, inc. u. c.): castron r. cu vase (u. – neilustrate).
marginea invazată (u.), castron r. cu buza - M 93 (inc. u. c.): vas m. (u. – neilustrat),
orizontală (c.), trei fusaiole bitronconice, cuţit strachină m. (c. – neilustrat), ceaşcă
fe., vas frg. m (u. – neilustrat), două străchini tronconică m. cu toartă prevăzută cu buton,
(ambele c. – neilustrate). cuţitaş fe.
- M 76 (inc. u. c.): două vase frg. (u. şi c. – - M 94 (inc. u. c., distrus): frg. vase ceramice
neilustrate), ceaşcă r. cu toarta supraînălţată, (u. şi c. – neilustrate), pahar tronconic m.
fib. brz. frg. cu dublu resort (portagrafă - M 95 (inc. u. c.): vas mare m. (u. –
triunghiulară?). neilustrat) şi strachină r. (c. – neilustrat).
- M 77 (inc. u. c.): două castroane frg. (u. şi c. - M 96 (inc. u. c., distrus): vas mare m. frg. (u.
– neilustrate). – neilustrat), castron m. cu patru apucători sub
- M 78 (inc. u. c.): două vase frg. (u. şi c. – margine (c.), ceaşcă m. (neilustrată).
neilustrate). - M 97 (inc. u. c.): vas clopot m. cu patru
- M 79 (inc. u. c.): două castroane frg. m. şi r. apucători sub diametrul max. (u.), strachină r.
(u. şi c. – neilustrate). (c.), strachină r. (neilustrată), pahar înalt
- M 80 (inc. u.): jumătatea ingerioară a unui aproape cilindric m., două cuţitaşe fe. frg.
vas m. (u.), cuţit fe. (unul neilustrat), cute piatră frg.
52 Catalog

- M 98 (inc. u. între două lespezi de piatră): borcane tronconice m. cu patru apucători sub
frg. ceramice (u.? – neilustrat). margine (ambele u.), două castroane m.
- M 99 (inc. u. c.): crater r. (u.), strachină r. (ambele c. – neilustrate), strachină m.
(neilustrată), castron r. (c.), cană r. cu toarta (neilustrată), două cupe cu picior r. (una
supraînălţată, cuţitaş fe. frg. (neilustrat). neilustrată), căniţă r. bitronconică cu toarta
- M 100 (inc. u. c.): frg. ceramice (u. şi c. – supraînălţată, ceaşcă tronconică m. cu toarta
neilustrate), cute de piatră perforată la un supraînălţată, castron tronconic m. cu patru
capăt, scoică. proeminenţe-apucători sub margine, aplică din
- M 102 (inc. u. c.): frg. ceramice (u. şi c. – os, garnitură semicirculară brz. cu
neilustrate), pahar tronconic m. cu brâu extremităţile perforate, cinci vf. săgeţi brz. cu
alveolat sub margine, lunulă fe., cuţitaş fe. trei muchii, fără tub, cuţitaş fe. (neilustrat).
- M 103 (dublu, inc. u. c.): castron tronconic - M 112 (inc. u. c.): vas cilindric (u. –
m. cu două apucători în formă de potcoavă neilustrat), strachină (c. – neilustrat), pahar m.
sub margine (u.), două castroane r. (c. – cu o apucătoare sub margine, brăţară brz. cu
neilustrate), vas tronconic m. cu două capetele deschise şi petrecute.
apucători în formă de potcoavă în zona - M 113 (triplu, inc. u. c.): trei borcane
mediană (u.), două cuţitaşe fe. frg. tronconice m. cu brâu alveolat sub margine
(neilustrate), trei fusaiole bitronconice. întrerupt de patru apucători (toate u.),
- M 104 (dublu, inc. u. c.); borcan m. cu brâu strachină m. cu marginea invazată (c.), castron
alveolat sub margine întrerupt de patru m. cu buza răsfrântă în afară şi decorată cu un
apucători (u.), castron înalt m. cu marginea motiv unghiular din linii incizate, cu două
uşor invazată şi cu patru apucători aplatizate apucători sub buză (c.), strachină r. cu buza
în jumătatea inferioară (u.), două castroane r. invazată (c.), perlă piatră.
(c. - neilustrate), vas cilindric (neilustrat), o - M 114 (inc. u. c.): vas bitronconic (u. –
fusaiolă bitronconică, două fusaiole neilustrat), strachină (c. – neilustrat), ceaşcă
tronconice. tronconică m. cu toarta supraînălţată.
- M 105 (inc. u. c.): castron (u. – neilustrat), - M 116 (dublu, inc. u. şi inc. u. c.): două vase
strachină (c. – neilustrat), două cuţitaşe frg. fe. mari m. (ambele u. – neilustrate),strachină m.
(neilustrate). (c. – neilustrat), vf. săgeată brz., cuţit fe.
- M 106 (inc. u. c.): borcan m. cu brâu alveolat - M 117 (triplu, două inc. u. şi unul inc. u. c.):
sub margine întrerupt de patru apucători (u.), vas bitronconic m. (u. – neilustrat), strachină
castron m. tronconic cu două apucători în (c. – neilustrat), vas frg. (u. - neilustrat),
formă de potcoavă sub margine (c.). strachină (u. - neilustrat), fib. brz. cu
- M 107 (inc. u. c.): cană m. (u.), strachină (c. portagrafa triunghiulară înaltă, fib. brz. cu
– neilustrat), ceaşcă (neilustrată). dublu resort şi portagrafă triunghiulară, perlă
- M 108 (inc. u. c.): castron m. cu două din os (neilustrată).
apucători în formă de potcoavă sub margine - M 118 (inc. u. c.): vas r. (u. – neilustrat),
(u.), castron m. tronconic adânc (c.), perlă din strachină r. (c. – neilustrat), căniţă
pastă sticloasă colorată „cu ochi”, deformată bitronconică r. cu toartă supraînălţată şi gura
de foc. evazată.
- M 109 (inc. u.): vas bitronconic m. frg. (u.), - M 119 (inc. u. c): vas frg. (u. – neilustrat),
ceaşcă tronconică m. cu toarta supraînălţată două castroane r. (unul c. – neilustrate).
prevăzută cu buton. - M 120 (inc. u. c.): castron m. (u.), castron m.
- M 110 (inc. u. c.): vas tronconic m. frg. cu cu marginea uşor invazată şi cu două
apucători sub margine (u.), borcan m. cu brâu apucători pe umăr (c.), ceaşcă tronconică m.
alveolat sub margine întrerupt de patru cu toartă scurtă, oblică, uşor supraînălţată, trei
apucători (c.). perle din sticlă colorată (una neilustrată), za
- M 111 (cvadruplu, unul inc. u. şi trei inc. u. din sârmă brz.
c., două u. fiind acoperite cu acelaşi c.): vas - M 121 (triplu, două inc. u. c., unul inc. u.):
mare m. (u., neilustrat), vas clopot m. cu patru două vase mari frg. (amândouă u. -
apucători pe diametrul max. (u.), două neilustrate), borcan m. cu brâu alveolat sub
Catalog 53

margine întrerupt de patru apucători (u.), două (c.), strachină (c. – neilustrat), pahar m. cu
străchini (amândouă c. – neilustrate), două gura strâmtă şi cu o apucătoare, cuţitaş fe.
perle fe. (una neilustrată), trei perle din pastă - M 133 (inc. u.): două vase m. frg. (ambele u.
sticloasă (una neilustrată), vas frg. cu caneluri – neilustrate).
(neilustrat), ceaşcă (neilustrată). - M 134 (inc. u.): vas frg. (u. - neilustrat),
- M 122 (inc. u. c.): cană (u. – neilustrată), cuţitaş fe. (neilustrat), schelet cal (neilustrat).
strachină (c. – neilustrată), cuţitaş fe., două - M 135 (inc. u.): vas frg. (u. – neilustrat),
aplice hemisferice fe. (una neilustrată). lunulă brz. frg.
- M 123 (inc. u.): castron înalt m. cu câte o - M 136 (inc. u.): vas frg. m. cu patru
pereche de apucători plate şi în formă de apucători (u. – neilustrat), două castroane
potcoavă dispuse pe diametrul max. (u.), (neilustrate), vas frg. (neilustrat), cană
ceaşcă tronconică m., perlă din pastă sticloasă (neilustrată).
colorată-„cu ochi”. - M 137 (inc. u. c.): vas frg. (u. - neilustrat),
- M 124 (inc. u. c.): vas clopot m. cu patru strachină r. (c. – neilustrat), ceaşcă
apucători în zona mediană (u.), castron m. (neilustrată).
tronconic cu patru apucători verticale trase din - M 138 (inc. u. c.): două castroane r. (u. şi c.
buză (c.), castron m. cu marginea îndoită spre – neilustrate), ceaşcă tronconică m., vf.
interior, cu umărul decorat cu caneluri oblice săgeată brz. (neilustrat).
şi cu patru mici proeminenţe trase vertical din - M 139 (inc. u. c.): vas m. (u. – neilustrat),
buză, pahar m. cu un şir de mici proeminenţe- strachină r. (c. – neilustrat), cuţitaş fe.
butoni sub margine, una dintre proeminenţe - M 140 (inc. u.): vas m. (u. – neilustrat).
fiind dezvoltată într-o apucătoare, cuţitaş fe. - M 141 (inc. gr.): cuţit fe., cute piatră.
- M 125 (inc. u. c.): două castroane r. (u. şi c. - M 142 (dublu, inc. u. c.): castron m. cu patru
– neilustrate), cană bitronconică r. apucători în zona mediană (u. – neilustrat),
(neilustrată). castron tronconic m. (u.), strachină (c. –
- M 126 (inc. u. c.): vas mare frg. (u. – neilustrată), vas decorat cu caneluri (c. –
neilustrat), strachină tronconică (c. - neilustrat).
neilustrat), vas cu patru apucători (neilustrat), De pe suprafaţa necropolei provin mai multe
cană bitronconică r. cu toarta supraînălţată, vase descoperite izolat din M distruse, între
fusaiolă bitronconică (neilustrată). care şi amfore frg. de Heraclea Pontică cu
- M 127 (dublu, inc. u. c.): vas m. frg. (u. – ştampile englifice.
neilustrat), vas clopot m. cu patru apucători pe D: sec. V-IV a.Chr. MIAV, MID.
diametrul max., două apucători în formă de B: Bobčeva 1975, 123-127; Vasilčin 1998-
potcoavă în jumătatea superioară şi doi butoni 1999; Teleagă 2008, 13, pl. 14-15/1-14;
circulari sub buză (u.), două castroane m. 131/5-16, nr. catalog 39.
(ambele c. – unul neilustrat), lunulă metalică
frg. (neilustrată), cuţitaş fe. 120. CERNAVODA-„Coada Zăvoiului” (jud.
- M 128 (inc. u. c.): două străchini (u. şi c. – Constanţa, România) – Pl. 80A
neilustrate). Necropolă (grup de M) plană, inc. u. În 1954
- M 129 (inc. u. c.): vas frg. (u. – neilustrat), au fost descoperite întâmplător patru M plane
strachină m. (c. – neilustrat), cuţitaş fe. inc. u. (dintre care trei cu c.), protejate cu
(neilustrat). plăci de piatră. Săpături de salvare în 1955
- M 130 (inc. u.): vas frg. (u. – neilustrat), frg. (autori D. Berciu şi S. Morintz), dar fără a se
din arcul unei fib. brz. deformată (tip mai descoperi vreun M.
nedeterminabil), colier din 20 perle - M 1 (u. era acoperită cu o placă de piatră
bitronconice şi tubulare din lut. drept c.): ceramică m. – vas-clopot cu
- M 131 (inc. u. c.): două vase frg. (una u. – apucători sub diametrul max. şi vas sac (u.) cu
neilustrate), strachină r. (c. neilustrat). brâu alveolat sub margine, întrerupt de patru
- M 132 (inc. u. c.): două vase frg. (ambele u. butoni-apucătoare, oglindă brz. cu mâner fe.,
– neilustrate), castron r. cu buza orizontală cuţitaş fe., alte frg. de la piese de fier
(nasturi?, fib.?), frg. perlă sticlă.
54 Catalog

- M 2: ceramică m. – cană bitronconică frg. invazată şi cu patru proeminenţe-apucători sub


(u.) şi frg. strachină (c.). buză. (c.).
- M 3: s-a recuperat doar u. – vas borcan m. cu D: sec. IV-începutul sec. III a.Chr. MOC.
brâu alveolat sub margine şi proeminenţe- B: Popilian 1981; Gherghe 1984; Teleagă
apucători. 2008, 13, pl. 16/1-2; 134/5-6; nr. catalog 41.
- M 4: ceramică m. – vas mare bitronconic (u.)
şi strachină (c.); frg. cuţitaş fe., pandantiv plat 123. ČERNI VIT (obšt. Teteven, obl. Loveč,
brz. cu marginea inferioară zimţată, două ace Bulgaria)
brz. cu capete în formă de elice (păstrat întreg M tumular izolat înh. Cercetare sistematică
la una din piese). efectuată în 1975.
D: sec. V a.Chr. Cameră funerară de piatră. Din inventar făcea
B: Morintz et alii 1955, 158-159 şi fig. 9; parte un vas arg. şi o fib. tr.
Berciu 1957; Protase 1971, 21; Irimia 1975, D: sfârşitul sec. IV - începutul sec. III a.Chr.
104. B: Kitov / Šalganov / Krainov 1980, 18.

121. CERNAVODA-„Păduricea Mică” (jud. 124. ČERNI VRĂH-„Trite Mogili” (obšt.


Constanţa, România) – Pl. 80B Vălčidrăm, obl. Montana, Bulgaria) – Pl. 81B
Necropolă alcătuită din M inc. u. cu manta de Necropolă tumulară. Sondat un T. M cu
bolovani. construcţie de piatră. Ritul nespecificat.
În 1972 au fost distruse şase M, reuşindu-se Din inventar: frontal de harnaşament. Din
reconstituirea unuia (M 1 - amforă Heraclea zona necropolei provine şi o psalie brz. frg. cu
Pontică cu ştampilă englifică în formă de extremitatea în formă de cap de iepure,
frunză, cu  / caduceu – tipul II din grupa I descoperită întâmplător în 1940.
Zeest, 350-300 a.Chr. – (u.), picior de amforă D: sec. IV a.Chr.
(c.), cinci mărgele stică, bol r.), precum şi B: Gerasimov 1950, 255-256 şi fig. 192;
recoltarea altor amfore: două Heraclea Pontică Theodossiev 2000, 110, nr. catalog 35.
- tip II Zeest (350-300 a.Chr.) şi una Thasos –
tip C Lazarov (sec. IV a.Chr.). 125. CERNICA (com. Cernica, jud. Ilfov,
D: sec. IV a.Chr. MINAC. România) – Pl. 82A
B: Irimia 1973, p. 17, 19 şi pl. IV/3; VIII/1a- Aşezare deschisă. Cercetare sistematică
e; IX/2; XV/6; Irimia 1983, 98 şi fig. 8/4; efectuată în 1959 de către Gh. Cantacuzino,
Teleagă 2008, 13, pl. 13/2; 133/5, nr. catalog având ca obiectiv staţiuni din alte epoci
40B. (preistore şi evul mediu).
Două B şi câteva Gr. Inventarul exclusiv
122. CERNELE-„Poianca” (municipiul ceramic.
Craiova, jud. Dolj, România) – Pl. 81A Ceramică m.: vas clopot cu patru apucători pe
Necropolă plană de inc. u. Descoperiri diametrul max., borcan cu brâu alveolat sub
întâmplătoare făcute în urma lucrărilor de buză întrerupt de patru apucători conice sau
îmbunătăţiri funciare şi săpătură de salvare dreptunghiulare, străchini cu buza verticală
efectuată de Petre Gherghe. În 1976 au fost sau invazată; ceramică r. din pastă cenuşie
descoperite întâmplător două vase brz. (situla deschisă: cană bitronconică, vas tip amforă,
şi oenochoe) provenind foarte probabil dintr- strachină; ceramică de import: două frg. cu
un M distrus. Până în 1984 erau identificate firnis negru (în Gr 26), dintre care unul
opt M. provenind de la o căniţă aparţinând probabil
Au fost cercetate două M: variantei „Phidias” după Starkes-Talcott.
- [M 1] (M 7 – inc. u. c.): crater r. (u.), D: sfârşitul sec. IV – începutul sec. IV a.Chr.
strachină m. (c.), cană bitronconică m. cu IAB.
toarta supraînălţată, cuţit (de luptă ?) fe., B: Moscalu 1973; Moscalu 1983, passim; P.
cuţitaş fe., briceag fe. Alexandrescu 1976, 117-118.
- [M 2] (M 8 – inc. u. c., parţial distrus): vas
tronconic m. (u.), castron m. cu marginea
Catalog 55

126. ČERPAEV (obšt. Loveč, obl. Loveč, doua epocă a fierului. Cercetate 15 locuinţe şi
Bulgaria) 12 Gr.
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare. În nivelul I (cel mai vechi) au fost
51 tetradrahme Alexandru cel Mare. documentate două locuinţe (locuinţele 13 şi 20
B: Gerasimov 1959, 366. – ambele erau B, dreptunghiulare în plan cu
colţurile rotunjite) şi patru Gr (Gr 14, 17, 19 şi
127. CETĂŢENI-„Cetăţuia lui Negru-Vodă” 20). Se remarcă B 13, despre care se afirmă că
(com. Cetăţeni, jud. Argeş, România) – Pl. „a avut un rol funerar”: conţinea resturile
82B înhumate ale unui infans I (circa doi ani),
Aşezare deschisă dublată de o cetate, situată orientat S-N, având ca ofrande frg. ceramice şi
pe versantul stâng al văii Dâmboviţei. oase de animale. Ceramică m., cărămizie, mai
Cercetări sistematice efectuate cu întreruperi, rara cenuşie.
din 1940, de către Dinu V. Rosetti şi ulterior Datarea generală a nivelului I: sfârşitul sec. III
de către L. Chiţescu; săpături preventive – mijlocul sec. II a.Chr. MNIRB.
efectuate între 2002-2004 de către D. B: Trohani/Şerbănescu 1975, 273-274, fig. 1-
Măndescu. 3; Trohani 1975a.
Fără a fi evidenţiat un nivel distinct de locuire
din perioada „preclasică”, din acest sit provin 130. CHIRNOGI-„C. A. P.” (com. Chirnogi,
cel puţin două piese ce se datează anterior jud. Călăraşi, România) – Pl. 83B
debutului culturii geto-dace clasice: o monedă M tumular izolat înh., cu diametrul de 30 m şi
brz. de la Antogonos Gonatas şi o fib. brz. Lt înălţimea faţă de terenul din jur de 1 m.
B2 cu arcul îndoit în formă de opt. Mai poate Descoperire întâmplătoare făcută în 1961,
fi adăugată şi o fib. Lt C1 fe. când T a fost distrus de săteni. Sondaj de
D: a doua jumătate a sec. III – începutul sec. II verificare efectuat de Done Şerbănescu în
a.Chr. MMC. 1983. Observaţie: la prima semnalare a
B: Mârţu 1965; Babeş 1999, 26, 29, fig. 9/1; monumentului, ca rit este menţionată
Măndescu 2006b, 49, 52-53, 64, pl. 21/1, 4; incineraţia (Trohani / Şerbănescu 1975, 274,
27/2. fig. 4).
Piese din inventar recuperate: amforă Thasos,
CHIOSELER v. PETROŞANI cană m., urcior r., strachină r., askos elenistic,
aplică de aur cu reprezentarea în relief a unui
128. CHIRNOGENI (com. Chirnogeni, jud. cap de leu (alte două astfel de piese nu au fost
Constanţa, România) – Pl. 83A recuperate de la descoperitorii lor, care le-au
M tumular izolat (ritul necunoscut). topit, refolosind aurul), frg. situlă brz. cu ataşe
Descoperire întâmplătoare făcută în 1987. aurite.
Inventar: frg. amforice Thasos, Heraclea D: sfârşitul sec. IV a.Chr. MCGO.
Pontică, Sinope şi Chios, frg. de la două căni B: Trohani / Şerbănescu 1975, 274, fig. 4;
r. elenistice. Turcu 1979, 177, fig. 13, pl. 42/1; Şerbănescu
D: sfârşitul sec. IV - începutul sec. III a.Chr. 1999; Teleagă 2008, 14, pl. 18/1-5; 134/7-9;
MINAC. nr. catalog 44A.
B: Irimia 1991, 102, şi fig. 2/2-3, 5-8; 4/6;
Teleagă 2008, 13, pl. 15/16-19, nr. catalog 43. 131. CHIRNOGI-„Rudari” / „Terasa
Rudarilor” (com. Chirnogi, jud. Călăraşi,
129. CHIRNOGI-„Rudărie” (com Chirnogi, România) – Pl. 84A
jud. Călăraşi, România) – Pl. 84B M (izolat?) inc. u. c. Sondaj arheologic
Aşezare deschisă. Săpături de salvare realizat de Barbu Ionescu în 1961, la circa 150
efectuate de George Trohani în perioada 1971- m distanţă de aşezarea de la Chirnogi-
1972. Suprafaţa totală a aşezării estimată la „Rudărie”.
8000 m2. Executate cinci secţiuni, însumând Borcan m. cu brâu alveolat sub buză (întrerupt
191,5 m2. de patru apucători) şi în formă de ghirlandă pe
Semnalate două etape de locuire din cea de-a corpul vasului (u.), strachină r. (c.), pahar
56 Catalog

tronconic m. cu o apucătoare sub buză, cupă pumnal fe. de tip akinakes, perle de
m. chihlimbar, perle de sticlă colorată „cu ochi”,
D: sec. III a.Chr. MCGO. colier din 30 mărgele de sticlă, sferice şi în
B: Turcu 1979, 177, 179, fig. 32, pl. 42/2; formă de amforetă. Sunt menţionate şi o
Şerbănescu 2006, 167; Teleagă 2008, 14, pl. brăţară şi un inel arg. (Sîrbu 1983, 28).
18/5, nr. catalog 44B. D: sec. IV a.Chr. MBB.
B: Harţuche / Anastasiu 1968, 52-57, pl. 65-
132. CHIRNOGI-„Şuviţa lui Vulpe” (com. 71; Harţuche / Anastasiu 1976, 197-198, 209,
Chirnogi, jud. Călăraşi, România) – Pl. 84C nr. catalog 400-405, 422; Sîrbu 1982, 101,
Necropolă distrusă în timpul unor lucrări de 108, 111, 118, fig. 4/1; 5/1; 7/2; Sîrbu 1983,
terasare, în anii 1959-1961. 25-29, fig. 4-5; Teleagă 2008, 14, pl. 17/2-5;
Au fost recuperate mai multe vase întregi: 134/4, nr. catalog 45.
cană bitronconică r. cu toartă supraînălţată,
castron r. cu două toarte oarbe arcuite, castron 134. CHOMAKHOVTSI-„Kamăka” (obšt.
m. cu apucători în formă de potcoavă, castron- Červen Bryag, obl. Pleven, Bulgaria) – Pl.
lecane r. 86A
D: sec. IV a.Chr. MCGO. M izolat plan înh. Descoperire întâmplătoare
B: Şerbănescu 2006, 166-167, fig. 2/1-4. în timpul lucrărilor agricole.
Inventar: trei vase r. – o cană şi două ceşti cu
133. CHISCANI-„Combinatul de Celuloză şi corp carenat şi toarta uşor supraînălţată.
Hârtie” (com. Chiscani, jud. Brăila, România) D: sec. III a.Chr. MIV.
– Pl. 85 B: Nikolov 1972, 58-59 şi fig. 5.
Necropolă plană înh., un singur M fiind
tumular (înhumare secundară în mantaua unui CIBAR VAROŠ v. GORNI CIBAR
T). Necropola a fost distrusă în anii 1958-
1959, în urma săpării temeliilor unor 135. CIMBALA-„Dealul Morii” (com.
construcţii din incinta combinatului. Circa 30 Gloduri, jud. Bacău, România) – Pl. 86B
M distruse şi un singur M documentat în urma M izolat înh. Descoperire întâmplătoare,
unei săpături de salvare efectuate de Nicolae făcută în primăvara anului 1959, cu ocazia
Harţuche şi Florin Anastasiu. lucrărilor agricole. Scheletul în decubit dorsal,
- M înh. decubit dorsal cu braţele pe lângă orientat NV-SE.
corp, orientat V-E: 33 vf. săgeţi brz. aşezate Inventar: diademă brz. din sârmă torsionată cu
lângă coapsa stângă, jumătate dintr-un capetele lăţite prin aplatizare, cinci capete de
bovideu, între coastele căruia a fost descoperit ace în formă de elice brz., opt aplice
un cuţit fe. cu plăsele de os. discoidale brz., un Salteleoni brz., patru ace
- Inventarul altui M distrus a fost recuperat brz. din sârmă torsadată, două dintre ele având
aproape în întregime: placă de gresie de formă capete discoidale, nouă perle din sticlă mată şi
aprox. ovală, kantharos şi bol cu firnis negru, patru cochilii de melci. Tot din inventar făcea
două vase m. parte probabil un mic obiect brz. cu capetele
- Din M tumular (practic, un M secundar înh. stilizate zoomorf.
în mantaua T): căzănel brz. (distrus de D: sfârşitul sec. VI – începutul sec. V a.Chr.
descoperitori şi fragmentele în cea mai mare CMB.
parte împrăştiate) şi frg. ceramice dintr-un vas B: Căpitanu 1968; Arnăut 2003, 199, nr.
mare r., cenuşiu. catalog 98, fig. 39/C.
- Inventarul M distruse: vase m., amforă (post
340 a.Chr., cf. Sîrbu 1982, p. 101), fusaiole, 136. CIOBRUCI (jud. Tighina, Republica
vf. săgeţi cu trei muchii şi tub de înmănuşare, Moldova)
o fib. tr. brz. frg. şi o fib. Lt frg., doi clopoţei Aşezare cuprinzând o suprafaţă de circa 30 ha.
brz. inel din sârmă brz. cu capetele terminate Cercetări sistematice efectuate între 1993-
în spirale, brăţări brz. simple si spiralice, 1996 de către T. Ščerbakova şi începând din
verigi brz., oglindă brz., vf. săgeată fe., 2001 de către un colectiv coordonat de E.
Catalog 57

Yarovoj. 140. CIUCUROVA (com. Ciucurova, jud.


Complexe: mai multe B şi Gr, un sanctuar. Tulcea, România) – Pl. 87A
Inventar: majoritar ceramică m. locală, Necropolă mixtă. Nu sunt urme de T. Săpătură
ceramică grecească, amfore de Clazomene şi de salvare efectuată în 1984 de către Gavrilă
de Chios, statuete de teracotă (Kybele), Simion.
figurine zoomorfe din lut, vf. săgeţi brz. Au fost salvate zece M cu platformă din
D: un orizont datat în sec. VI-V a.Chr., altul lespezi de piatră peste resturile funerare sau cu
mai recent, de la sfârşitul sec. III-începutul cistă din lespezi de piatră: opt individuale
sec. II a.Chr. (şapte înh. orientate în general S-N şi unul inc.
B: Arnăut 2003, 199-200, nr. catalog 99; fără u. în cistă de piatră) şi două duble (mixte,
Niculiţă 2004a. inc. fără u. şi înh.).
- M 1 (înh.): vas sac m. cu brâu alveolat sub
137. CIOBURCIU (r. Ştefan Vodă, buză, castron r., vas m. de mici dimensiuni.
Republica Moldova) – Pl. 86C - M 2 (dublu, înh.): vas clopot m. cu brâu
M tumular jefuit, ritul nu a putut fi stabilit. alveolat sub buză, strachină m., frg. ceramice
Săpături efectuate în 1989 de către Serghei dintr-o amforă Thasos (neilustrată).
Agulnikov. - M 3 (înh.): frg. amforă, două vase r. frg.
Inventar: vf. săgeţi brz. cu trei aripioare, (neilustrate).
amforă Chios, plăci de fier puternic oxidate ce - M 4 (înh., copil): fără inventar.
provin poate de la o platoşă, plăcuţă - M 5 (dublu, înh. şi inc.): vas pântecos frg.
rectangulară din aur cu o reprezentare m., castron frg. m., frg. amforă Thasos
zoomorfă (cap de cerb). (neilustrat).
D: sfârşitul sec. V a.Chr. - M 6 (înh.): verigă brz. (neilustrată), frg.
B: Agulnikov 2003. amforă Thasos (neilustrată), vas m.
(neilustrat).
138. CIORANI-„Fântâna de Câmp” (com. - M 7 (înh., copil): fără inventar.
Pufeşti, jud. Vrancea, România) - M 8 (dublu, înh. şi inc.): castron m.,
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare. În oenochoe r., alte două vase m. (neilustrate).
1950 s-au găsit mai multe monede callatiene - M 9 (înh., copil): fără inventar.
brz. (Pick, 227, tip general) slab conservate, - M 10 (înh.): vas sac m. cu brâu alveolat sub
datate în sec. III a.Chr. IAB (o monedă). buză, lecane r.
B: Mihăilescu-Bârliba 1990, 130, nr. catalog D: mijlocul sec. VI – al treilea sfert al sec. V
II/45. a.Chr. ICEMT.
B: Simion 1995; Simion 2005, 46-47.
139. CIREŞU (com. Cireşu, jud. Brăila,
România) – Pl. 86D 141. CIUCUROVA-„Ocolul Silvic” (com.
Piese izolate (nu este exclusă provenienţa lor Ciucurova, jud. Tulcea, România) – Pl. 87B
dintr-un M). Sondaj arheologic realizat în M izolat inc. u. descoperit întâmplător în
1976 şi 1977 de către V. Sârbu, având ca curtea Ocolului Silvic din localitate.
obiectiv principal o aşezare gumelniţeană. U. era o amforă de Sinope.
În S2, în 1977, a fost descoperit un zid de Inventar: patru grupe de trei verigi brz. cu
pietre de râu legate cu pământ, cu grosimea de proeminenţe, unite între ele şi alcătuind mici
20-25 cm. În zona din jur au fost descoperite lanţuri, patru mici discuri brz. decorate cu
trei piese din bronz zoomorfe: două capete de cercuri concentrice simple sau perlate, 13
cerb şi un alt frg. probabil de la o tortiţă. perle de sticlă colorată, doi canini de carnivor,
D: sec. IV a.Chr. MBB. o cochilie de melc marin, cinci clopoţei brz. şi
B: Sîrbu 1980, 27, pl. 5/1, 3 ; Sîrbu 1983, 29, o monedă histriană de bronz
fig. 3/1. D: sec. III a.Chr. ICEMT.
B: Simion 1976, 148 (nota 66), 159, 163 şi
fig. 9/13; 10; Mitrea 1981, 382, nr. catalog 9;
Teleagă 2008, 14, pl. 20/1, nr. catalog 47.
58 Catalog

142. CIUREA-„Chihan” (fost Lunca Ciurii, ilizibilă), fusaiole, străpungător de os, pond de
com. Ciurea, jud. Iaşi, România) – Pl. 88-90 plumb, perlă de sticlă, frg. „căţel de vatră”.
Aşezare deschisă. Periegheză efectuată în Se precizează că cele mai multe frg. amforice
1952 de către E. şi N. Zaharia, sondaj realizat din acest sit aparţin unor amfore de Rhodos,
de un colectiv coordonat de M. Petrescu- dar sunt prezente şi cele de Thasos şi de Cos
Dâmboviţa, în septembrie 1954, săpături (Teodor 1987, 89).
reluate de către S. Teodor, în perioada 1981- D: sec. III-II a.Chr. IAI.
1982. Se precizează că este vorba de un singur B: Petrescu-Dâmboviţa et alii 1955, 183-187,
nivel de locuire (Petrescu-Dâmboviţa et alii fig. 13-14; Babeş 1970a, 227-228; Teodor
1955, 189; Teodor 1987, 69), însă materialul 1987; Babeş 1993a, 204-206, nr. catalog 59,
arheologic evidenţiază două etape succesive pl. 29-31/1-12.
de locuire a aşezării (Babeş 1970a, 227, nota
37; Babeş 2001b, 509). COCARGEAUA v. BORCEA
Complexe: nouă L (două dintre ele reflectând
prima etapă de locuire a sitului, iar celelalte 143. COCIULIA-„Nedeia” (jud. Cahul,
şapte aparţin celei de-a doua etape), primele Republica Moldova)
trei descoperite în sondajul din 1954, iar Cetate. Cercetări de suprafaţă realizate de
celelalte şase în cadrul campaniilor din 1981- Serghei Agulnikov în 1994.
1982 (desemnarea lor ca B nu se justifică, Fortificaţie cu val de pământ. Depuneri
întrucât sunt adâncite numai 0,3 m). arheologice aparţinând mai multor epoci, între
Prima etapă : care şi sec. IV-III: ceramică locală m. şi frg.
- L 2: ceramică getică, foarte puţine cioburi de amfore elenistice.
la ceramică bastarnică, foarte puţine frg. D: sec. IV-III a.Chr.
amfore greceşti, patru fusaiole, cute gresie, B: Agulnikov 1996; Arnăut 2003, 200-201,
cuţite fe. nr. catalog 106.
- L 3: frg. ceramice getice şi bastarnice, frg. de
ceramică celtică grafitată, frg. toartă bifidă de 144. COGEALAC (com. Cogealac, jud.
la o amforă (probabil Cos) şi alte toarte de la Constanţa, România)
amfore greceşti, mărgică de sticlă, cuţit fe., Aşezare. Cercetări de suprafaţă realizate de
trei fusaiole, cute. Mihai Irimia şi descoperire întâmplătoare.
A doua etapă : Material ceramic elenistic: fragmente de ţiglă,
- L 1: frg. ceramice getice şi bastarnice, frg. frg. kantharoi cu firnis negru specifici pentru
amfore greceşti, mărgică din pastă sticloasă, mijlocul sec. III a.Chr., frg. farfurie, piciorul
frg. lance fe., două fusaiole, două frg. „căţei unei amfore de Thasos, toartă de amforă
de vatră”. ştampilată dintr-un centru nedeterminat.
- L 4: frg. ceramice getice şi bastarnice, frg. Lângă această aşezare a fost descoperit
amfore greceşti, pensetă fe., pinten cu spin întâmplător un tezaur de vf. săgeţi brz.-semne
conic fe., două fusaiole, frg. „căţei de vatră”. premonetare, alcătuit din 25 piese (17 turnate
- L 5: frg. ceramice getice, frg. amfre greceşti, special şi opt adaptate din vf. săgeţi).
frg. râşniţă, două cuţite fe. frg., frg. „căţei de D: sec. V-III a.Chr. MINAC.
vatră”. B: Irimia 1980a, 86 şi fig. 1/10; 3/10; Avram /
- L 6: frg. ceramice getice şi bastarnice, frg. Bounegru / Chiriac / 1985, 123, nr. catalog 17;
amfore greceşti (ştampilă Rhodos, ilizibilă). Talmaţchi 2002-2003, 359, 367, nr. cat. 12-36.
- L 7: schelet câine, frg. ceramice getice, rare
frg. ceramice bastarnice, frg. amfore Rhodos, 145. COMARNA-„Dealul Andrieşului”
cu toartă ştampilată circulară ilizibilă. (com. Comarna, jud. Iaşi, România) – Pl. 91A
- L 8: frg. ceramice bastarnice, frg. amfore Necropolă înh. Descoperiri întâmplătoare.
greceşti, mărgică din pastă sticloasă, cuţi fe., Mai multe schelete, vf. săgeţi brz. cu trei
două fusaiole, frg. „căţel de vatră”. aripioare, pumnal fe. Pumnalul, de tip
- L 9: frg. ceramice getice şi bastarnice, frg. akinakes, a fost descoperit întâmplător înainte
amfore greceşti (inclusiv o ştampilă Rhodos, de 1948 – este frg. (lipseşte cea mai mare
Catalog 59

parte din lamă), mânerul se termină cu o bară a sec. III a.Chr. MINAC.
transversală uşor arcuită în sus. B: Irimia 1983, 98-99, 101, fig. 1/1-2; 9/2-4;
D: sec. V-IV a.Chr. MNIMI (pumnalul 10/4-5; Irimia 1984, 64, fig. 1/1-9.
akinakes).
B: Nestor şi colaboratorii 1952, 44; Niţu 150 CONSTANŢA (Tomis)-Str. Maior Şonţu
1953, 8-9, fig. 3; Arnăut 2003, 202, nr. catalog (jud. Constanţa, România)
111c. Tezaur monetar descoperit întâmplător în anul
1959. Conţinea 11 monede brz. de tip Filip II,
146. COMĂNEŞTI (jud. Bacău, România) din care s-au păstrat trei exemplare. MINAC.
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare. B: Talmaţchi 1998-2003, 27, nr. catalog 5-7.
Recuperate patru tetradrahme de tip Huşi-
Vovrieşti. CMB. 151. CORABIA-cartierul „Celei” (municipiul
B: Mihăilescu-Bârliba 1990, 147, nr. catalog Corabia, jud. Olt, România) – Pl. 92A
II/263 (Addenda). Aşezare din cea de-a doua epocă a fierului,
suprapusă de cetatea romano-bizantină.
147. CONSTANŢA-„Depoul de tramvaie” Cercetări efectuate în 1981-1982 de un
(jud. Constanţa, România) – Pl. 91B colectiv coordonat de Dumitru Tudor şi
Aşezare deschisă. Descoperire întâmplătoare Octavian Toropu.
făcută în 1985. Aşezarea getică, cu două niveluri de locuire, a
Aşezare greco-indigenă la 7 km S de zidurile fost cercetată în două sectoare corespunzând
Tomisului. Frg. ceramice, dintre care se colţurilor de SV şi de SE ale cetăţii romano-
remarcă cele de vas-sac m. cu buza crestată şi bizantine. Nivelul inferior conţinea materiale
brâu alveolat şi toartă de kantharos elenistic specifice perioadei cuprinse între sfârşitul sec.
de mari dimensiuni. IV-începutul sec. II a.Chr.
D: sec. III a.Chr. MINAC. Complexe: mai multe L şi Gr menajere.
B: Irimia 1991, 105, fig. 6/11-12. Inventar: ceramică grosieră m. decorată cu
brâie alveolate, frg. de chiupuri cenuşii r.
148. CONSTANŢA (Tomis)-„Fabrica de decorate cu motive ştampilate, castroane r. cu
Oxigen” (jud. Constanţa, România) – Pl. 91C fund inelar, cană r. bitronconică, roşietică, cu
M plan înh., izolat. Descoperire întâmplătoare, toarta supraînălţată, gât înalt şi buza răsfrântă
făcută în anul 1975. în afară, ceşti cu toarta supraînălţată, frg.
M conţinea trei schelete orientate N-S. ceramice greceşti cu firnis negru, frg.
Inventar: două amfore de Chersones (una fiind ceramice elenistice pictate, askos. MAEC.
ştampilată), 13 vf. săgeţi brz., trei fusaiole, un B: Tudor et alii 1986, 160-162; Toropu et alii
inel arg., opt mărgele de sticlă, brăţară brz. şi 1992, 241-242, fig. 5.
doi cercei din sârmă arg.
D: sfârşitul sec. IV - primul sfert al sec. III 152. CORABIA-cartierul „Celei” (municipiul
a.Chr. MINAC. Corabia, jud. Olt, România)
B: Irimia 1983, 101-102, 104, fig. 1/3-11; 7/9- Tezaur eterogen descoperit în condiţii
10; 8/6-8; 9/6-15; 10/1-3; Irimia 1984, 66, fig. necunoscute în anul 1914 şi intrat în colecţia
1/10-29. dr. George Severeanu din Bucureşti.
Între piesele tezaurului se numără şi două
149. CONSTANŢA (Tomis)-Cartierul plachete din aur cu decor zoomorf „au
„Medeea” (jud. Constanţa, România) – Pl. repoussé” şi cu marginea demarcată prin
91D bordură perlată.
M plan înh., izolat. Descoperire întâmplătoare D: sec. IV a.Chr. MMB.
făcută în 1972. B: Berciu 1969, 151-152; Berciu 1974, 168.
Inventar: cană elenistică, bol, vas miniatural,
oglindă mică brz., brăţară brz., trei mărgele de
sticlă, cuţit fe.
D: a doua jumătate a sec. IV - prima jumătate
60 Catalog

153. COSĂUŢI-„La Zamcă” (jud. Soroca, B: I. Barnea 1966, 156, nr. catalog II, fig. 4/1-
Republica Moldova) 4; Culică 1989.
Aşezare fortificată pe terasa dreaptă a
Nistrului, pe o culme la 200 m deasupra 156. COSTÂNA (com. Todireşti, jud.
râului. A fost cercetată doar fortificaţia, printr- Suceava, România) – Pl. 92C
o secţiune de 74 m x 2 m, executată în 2003 Fib. Lt B arg. descoperită izolat în vatra
de către un colectiv condus de Ilie Borziac. satului. MOT.
Fortificaţia are două faze de construcţie, cea B: Teodor 1988, 49, fig. 5/1.
mai veche cu structură de lemn, cea ulterioară
cu structură de piatră. Materialul arheologic 157. COSTINEŞTI (jud. Constanţa,
recoltat este extrem de sărac, fragmente România)
ceramice (neilustrate) datate larg în sec. V-III Aşezare. Descoperire întâmplătoare, făcută în
a.Chr., atribuite geţilor. FIUPSC. anul 1971, pe malul sudic al Lacului
B: Munteanu 2004. Costineşti: mai multe fragmente ceramice şi o
amforă Thasos fragmentară, cu toarta
154. COSLOGENI-„Grădiştea Coslogeni” ştampilată („Θασίων / kantharos / Κύχρις”).
(com. Dichiseni, jud. Călăraşi, România) Anterior, aici fusese descoperit un depozit de
Necropolă plană birituală. Cercetări amfore şi o fib. tr.
arheologice efectuate de Dan Basarab Nanu şi Datarea amforei: sfârşitul sec. IV - sec. III
Marian Neagu (1986) şi Valeriu Sîrbu (1995- a.Chr. MINAC.
1997), cu participarea lui Sorin Dănilă (1997). B: Irimia 1980a, 96 şi fig. 2/11; 8/13; Vulpe
Au fost descoperite 16 M, unele dintre ele 1932-1934, 209.
deranjate de intervenţii moderne: cinci M inc.
u., şase M inc. gr., un M înh. (Infans I), un M 158. COSTIŞA (com. Costişa, jud. Neamţ,
înh. (copil) + inc. (adult), trei cenotafe. România)
Ceramică preponderent m. (borcane, vase Piesă izolată. Descoperire întâmplătoare. O
clopot, vase bitronconice), dar şi r. Ceramică monedă arg. bătută de Korkyra.
de import: cupă grecească cu firnis negru şi D: a doua jumătate a sec. V a.Chr. CMJNPN.
decor incizat (M 2), frg. amfore (M 13-15). B: Mătasă / Mitrea 1957, 474; Arnăut 2003,
Ofrande de carne. 283, nr. catalog Bb18.
D: sec. IV-III a.Chr. MDJC.
B: Inedită. V. Sîrbu, D. Nanu, M. Neagu, în 159. COTNARI-„Cătălina” (com. Cotnari,
CCA 1996 (campania 1995), 54-55; V. Sîrbu, jud. Iaşi, România) – Pl. 92D
în CCA 1997 (campania 1996), 32; V. Sîrbu, Cetate. Săpături sistematice realizate de A.
S. Dănilă, CCA 1998 (campania 1997), 24; Florescu în perioada 1967-1970, axate în
Teleagă 2008, 25, nr. catalog 91. special asupra sistemului de fortificaţie.
Suprafaţa de 4,5 ha.
155. COSLOGENI-„Km 80” (com. Zid din structură de piatră („armătură”) şi
Dichiseni, jud. Călăraşi, România) – Pl. 92B lemn.
Aşezare. Mai multe piese descoperite În interiorul aşezării au fost cercetate mai
întâmplător, cu diverse ocazii, marchează multe L şi Gr. Inventar predominant ceramic,
urmele unei importante aşezări getice: imitaţie sărac, vase de provizie cu grâu carbonizat,
autohtonă brz. după o monedă divizionară a seceri fe., frg. amfore de import. Este
Maroneei, amfore ştampilate de Thasos semnalat şi un kantharos grecesc m. (!)
(„Θασίων Κύχρις” – două exemplare – şi „… (Florescu 1980, 16, neilustrat).
”) şi Sinope D: sec. VI-III a.Chr., cu continuări şi în sec. II
(„ a.Chr. MNIMI.
”). B: Florescu 1971, 110-111, fig. 8-11; Florescu
D: a doua jumătate a sec. IV a.Chr. – mijlocul 1980, passim; Arnăut 2003, 205, nr. catalog
sec. III a.Chr. 128.
Catalog 61

160. COTU-„Jorovlea” (com. Copălău, jud. Datare generală : a doua jumătate a sec.V –
Botoşani, România) – Pl. 93-94 sec. III a.Chr. MJBt.
Aşezare fortificată cu val şi şanţ. Cercetări B: Şadurschi / Şovan 1994; Arnăut 2003, 204,
sistematice efectuate în 1985, 1988 şi 1990 de nr. catalog 129; Şovan / Ignat 2005.
către P. Şadurschi şi O. Şovan, iar în 2003-
2004 de către O. Şpvan şi M. Ignat, săpându- 161. COTU MICULINŢI-„Staţia de
se în total 45 de secţiuni, însumând 2000 m2, pompare – La Uluce” (com. Cotuşca, jud.
ceea ce reprezintă numai 2,85% din întreaga Botoşani, România) – Pl. 95A
suprafaţă a sitului, de peste 7 ha. Un singur Aşezare deschisă. Sondaj arheologic efectuat
nivel de locuire din cea de-a doua epocă a de Paul Şadurschi în anul 1985.
fierului. Un singur nivel de locuire „geto-dacic din
Complexe: 15 L şi trei Gr. Inventar sărac. Pe vremea infiltraţiei bastarnice” (Şadurschi
lângă frg. ceramice obişnuite (m. şi r.) 1986, 43).
descoperite în fiecare locuinţă, s-au mai făcut Ceramică m. de factură locală, cu butoni-
următoarele precizări privind inventarul apucătoare şi bâu alveolat, dar şi de factură
acestora: bastarnică, din categoria fină cu suprafaţa
- L 1 : frg. ceramice m. - vase clopot, vas cu lustruită, cu buza faţetată şi toartă în formă de
gura evazată, ornamentat în zona gâtului cu X, precum şi din categoria grosieră cu
brâu crestat şi proeminenţe conice. suprafaţa barbotinată.
- L 2: frg. ceramice vase mari de provizii m., Datare generală : sec. III-II a.Chr. MJBt.
două „tigăi”-„zornăitoare” din lut, frg. amforă B: Şadurschi 1986, 41-43, fig. 1-3; Arnăut
Mende. 2003, 205-206, nr. catalog 130.
- L 3: toartă amforă Thasos
- L 4: toartă amforă Sinope şi frg. Chios sau 162. COTU MORII-„Toloacă” (com.
Thasos. Popricani, jud. Iaşi, România) – Pl. 95B
- L 5: frg. ceramice m. şi r., vf. săgeată brz. cu Aşezare deschisă. Săpături de salvare
trei muchii şi dulie, figurină antropomorfă lut efectuate în 1982 şi 1985 de către Constantin
ars, toartă amforă Thasos şi două frg. Chios. Iconomu şi Marcel Tanasachi, având ca
- L 7: buză amforă Heraclea Pontică, frg. obiectiv principal o necropolă hallstattiană
Thasos. timpurie.
- L 8: frg. Sinope. A fost cercetat parţial un B: castron m.,
- L 9: creuzet, brăţară fe., buză şi toartă străchini frg. cu buza invazată, oală m. cu
Thasos, picior Heraclea Pontică, picior buza răsfrântă în afară, frg. ceramic cenuşiu r.
Sinope. (neilustrat), frg. amforă grecească
- L 10: în apropiere, o piesă frg. brz. ajurată. (neilustrată), râşniţă de piatră (neilustrată).
- L 11: vf. săgeată brz. cu trei muchii şi dulie, Din nivelul arheologic corespunzător celei de-
frg. Thasos, frg. Chios. a doua epoci a fierului, precum şi dintr-o Gr
- L 13: cuţit fe. menajeră a fost recoltat următorul inventar:
- L 15: patru fusaiole şi două figurine ceramică m. (vase sac frg. cu brâu alveolat sub
antropomorfe din lut, două frg. Thasos. buză, străchini frg., căni frg.-„tipsie”-capac,
- Gr 1: otic fe. (neilustrat) şi două figurine vas miniatural), ceramică r. (frg. cupă attică cu
antropomorfe din lut, neglijent modelate picior scund „de tip C cu buza concavă” datată
(neilustrate). 520-480 a.Chr., câteva frg. amfore greceşti-
- Gr 2: particule chirpici. neilustrate), cinci fusaiole bitronconice şi o
- Gr 3: frg. ceramice, cuţit fe., cute. fusaiolă cilindrică, câteva piese metalice (lamă
Deşi numeroase, între frg. de amfore de cuţit fe., cosor fe., cârlig fe., vf. săgeată brz.
import nu se află nici o ştampilă. Este cu două aripioare şi fără spin).
menţionată şi descoperirea în strat a unui mic D: începutul sec. V a.Chr. MNIMI.
frg. kantharos cu firnis negru (Şovan / Ignat B: Iconomu / Tanasachi 1992, 41-43, fig. 4/4,
2005, 46-47, pl. 18/13), precum şi trei frg. de 8-10, 12; 5-6; Arnăut 2003, 206, nr. catalog
amfor Rhodos. 131.
62 Catalog

163. COŢOFENEŞTI-„Vârful Fundăturii” aproximativ pe acelaşi traseu, de un val de


(com. Poiana-Vărbilău, jud. Prahova, pământ.
România) – Pl. 96A La cele două faze se adaugă urme ulterioare
Piesă izolată. Descoperire întâmplătoare de locuire sporadică din sec. I a.Chr. - I
făcută în 1928, urmată de o cercetare de teren p.Chr., descoperite mai ales în sectoarele 2 şi
efectuată de Ioan Andrieşescu. 3.
Coif de aur (770 g) cu bogat decor în relief, Complexe: mai multe L, rare Gr. Inventar:
lipsindu-i partea superioară a calotei. Din zona ceramică locală m. şi r., ceramică fină
descoperirii fiind recoltate de către Ioan grecească frg. cu figuri roşii şi cu firnis negru
Andrieşescu multe frg. ceramice cenuşii r. (skyphoi, bolsal), şase fib. tr. brz., fib. frg. Lt
D: prima jumătate a sec. IV a.Chr. MNIRB. B ( ?), topor fe. „cu aripioare”, trei vf. săgeţi
B: Berciu 1969, 77-82, fig. 55-61; Berciu brz. cu trei muchii, psalie fe. în formă de „S”,
1974, 85-92, fig. 40-46. două verigi brz., brăţară arg. din bară
torsionată, cercel arg., calapoade din lut ars
164. COŢOFENII DIN DOS-„Cetatea pentru modelarea ceramicii, zornăitoare de lut
Jidovilor” (com. Coţofenii din Dos, jud. Dolj, ars.
România) – Pl. 97 Bibliografia oferă puţine indicii privind
Aşezare fortificată. Suprafaţa totală: 3,5 ha. gruparea inventarului pe complexe, mai mult,
Sondaj realizat în 1918 de C. Schuchhardt şi au fost întâmpinate dificultăţi în atribuirea
cercetări sistematice efectuate de un colectiv artefactelor fazelor de locuire., însă pot fi
condus de Vl. Zirra, în perioada 1980-1990. semnalate câteva situaţii relevante pentru
Suprafaţa totală cercetată: circa 3000 m2. cronologie:
Pe latura vestică, fortificaţie din zid de - cercelul arg. într-o locuinţă anterioară
cărămizi cu două paramente şi emplecton, cu ridicării zidului din „cărămidă”, aparţinând
grosimea de peste 3 m, înlocuit după un aşadar etapei de început a locuirii, când
incendiu general cu un val de pământ. aşezarea nu era fortificată.
Întregul areal al sitului a fost împărţit în trei - singura fib. tr. I 1 provine din nivelul 1;
zone, de la V către E: zona 1, corespunzând fibulele tr. III par să fi fost descoperite în
fortificaţiei de cărămizi ; zona 2, nivelul 2.
corespunzând aşezării propriu-zise situată pe - între formele ceramice ale nivelului 1 se
platoul central şi zona 3, în extremitatea estică disting castroane m. cu buza invazată şi
a aşezării, corespunzând „bateriilor de canelată oblic, cu apucători în formă de
cuptoare pentru coacerea cărămizilor”, iniţial, aripioare sau în formă de potcoavă, ceşti
în timpul primelor campanii, vestigiile zonei 3 globulare m. cu o mică toartă supraînălţată,
fiind considerate o imensă „groapă cu lecane cu toarte orizontale şi cu toarte
deşeuri”. verticale plasate pe buză.
Au fost individualizate două faze de locuire: - între formele ceramice ale nivelului 2 se
- faza 1, relevată în toate cele trei sectoarele, disting ceşti tronconice cu toarta uşor
este anterioară ridicării zidului de cărămizi în supraînălţată foarte asemănătoare cu căţuia
sectorul 1, iar în sectorul 2 corespunde primei dacică.
etape a locuirii getice; în această faza, - în privinţa ceramicii de lux greceşti, de cele
aşezarea este nefortificată. Faza 1 se încheie în mai multe ori lipsesc informaţiile legate de
urma unui puternic incendiu. contextele şi de nivelurile în care au fost
- faza 2 începe cu ridicarea zidului de cărămizi descoperite; este de semnalat şi o situaţie uşor
în sectorul 1, iar în sectorul 2 cu o contradictorie, întâlnită tocmai în cazul celor
reamenajare a aşezării în urma incendiului. două fragmente (bolsal şi skyphos) despre
Sectorul 3 este dezafectat şi aici se construiesc care se menţionează cu certitudine că au fost
„cuptoarele pentru arderea cărămizilor şi a descoperite nivelul 1: frg. bolsal a fost datat
emplectonului”. Se vorbeşte în literatură de un la sfârşitul sec. V – primul sfert al sec. IV
incendiu general ce a pus capăt funcţionalităţii a.Chr., iar frg. skyphos în primul sfert al sec.
zidului vestic, acesta fiind înlocuit,
Catalog 63

III a.Chr. (P. Alexandrescu, în Zirra et alii două pandantive în formă de gheară, două
1993, 131). verigi pentru petrecerea hamului-„nasturi-
D: sec. IV-III a.Chr. MOC, IAB. butoni” şi două perle.
B: Vl. Zirra 1983; Vl. Zirra et alii 1993; Vl. D: mijlocul sec. IV a.Chr. MNIRB (60 de
Zirra 1994; Vl. V. Zirra 1994; Babeş 1997. piese).
B: Schmidt 1927; Berciu 1969, 123-146, fig.
165. COZIA (com. Costuleni, jud. Iaşi, 83-103; Berciu 1974, 137-161, fig. 60-68.
România) – Pl. 98A
Piesă izolată. Descoperire întâmplătoare. 168. CRĂSANII DE JOS-„Piscul Crăsani”
Pumnal fe. de tip akinakes, cu antene la (com. Balaciu, jud. Ialomiţa, România)
extremitatea mânerului (L = 41,2 cm). Aşezare getică de tip dava. Sondaje D.
D: sec. V a.Chr. MNIMI. Butculescu, I. Andrieşescu şi S. Morintz şi
B: Icomomu 1975; Arnăut 2003, 206, nr. cercetări sistematice efectuate în perioada
catalog 133. 1970-1985 de către N. Conovici.
Dava getică de epocă clasică suprapune o
166. COZMEŞTI (com. Deleşti, jud. Vaslui, aşezare getică timpurie (aşezare deschisă), din
România) – Pl. 98B care provin patru ştampile amforice Thasos
Aşezare deschisă, situată în vatra satului (324-319 a.Chr.) şi una Sinope gr. IV, precum
actual, distrusă în cea mai mare parte. Sondaj şi o aşezare aparţinând grupului Ferigile, cu
de salvare efectuat în 1988 de către Tamilia Gr. menajere şi B (Conovici 1979, 143-144).
Marin. Cercetaţi doar 21 m2. D pentru faza veche: ultimul sfert al sec. IV –
Complexe: şase Gr. Ceramică foarte prima jumătate a sec. III a.Chr.
frgmentată (majoritatea m. – căniţă, străchini B: R. Vulpe 1966, 42-45; Conovici 1979;
invazate, borcane cu apucători şi cu brâu Conovici 1986, 136.
alveolat; la r. doar câteva frg. printre care unul
de la o tipsie-capac), frg. vatră, cute piatră, 169. CREMENARI (com. Galicea, jud.
râşniţă piatră, vf. săgeată brz. piramidal cu trei Vâlcea, România)
muchii şi spin (Marin 1987-1989, 35, Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare
neilustrat) şi o psalie de os. făcută prin 1946-1946.
D: sfârşitul sec. VI – începutul sec. IV a.Chr. Tezaurul ar fi conţinut circa 3 kg monede arg.,
MJV. depuse într-un vas ceramic. Piesele s-au
B: T. Marin 1987-1989; Arnăut 2003, 206, nr. răspândit în diverse colecţii, iar vasul nu s-a
catalog 134a. păstrat.
Din tezaur sunt publicate două drahme Histria
167. CRAIOVA (jud. Dolj, România) – Pl. şi doi denari romani republicani (!) şi sunt
98C semnalate încă două drahme Histria. Colecţii
Tezaur alcătuit din piese de harnaşament arg., particulare, între care cea a col. M. Sănătescu
cumpărat de Hubert Schmidt de la un anticar din Râmnicu-Vâlcea.
din Craiova în 1917. Descoperire în condiţii B: Iliescu 1958, 449, pl. I/1-4.
necunoscute. Nu este exclusă provenienţa sa
dintr-un M tumular getic, precum cel săpat de 170. CREŢEŞTII DE SUS-„La Cetăţi” (com.
câţiva ofiţeri germani la Bârca, în sudul Creţeşti, jud. Vaslui, România)
Olteniei, în timpul primului război mondial. Cetate fortificată cu val de pământ şi şanţ.
Tezaurul cuprinde circa 90 de piese de Suprafaţa aprox. 5-6 ha. Cercetări de suprafaţă
harnaşament arg., unele dintre ele aurite: 19 realizate în 1967-1968 de Adrian C. Florescu
aplice ajurate tetraskelion, patru aplice ajurate şi Gheorghe Melinte.
triskelion, 11 aplice plate cu scene de Câteva frg. ceramice de sec. IV-III a.Chr. sau
zoomahie, două aplice plate fără reprezentare poate dintr-o perioadă imediat anterioară (sec.
animalieră, două aplice în formă de leu, una în V a.Chr.?).
formă de cap de cerb, şase în formă de cap de B: A. Florescu / Melinte 1971, 130; Arnăut
taur, un fruntar în formă de cap de grifon, 2003, 207, nr. catalog 137.
64 Catalog

171. CRIHANA VECHE (jud. Cahul, suprapuse de L. Materialul, în special


Republica Moldova) ceramică de factură getică şi Poieneşti-
Grup de T din perioade diferite. Cercetări Lukaševka, este unitar, fără a permite vreo
sistematice realizate între 1990-1992 de către departajare cronologică sesizabilă.
S. Agulnikov. Redăm numai situaţia complexelor „nivelului
Trei dintre T conţineau M scitice înh., în cea inferior” – opt B:
mai mare parte jefuite din antichitate. - B 1: frg. ceramice m. – oale (uneori decorate
- T 2 M 1 (jefuit): două vf. săgeţi brz. cu trei cu brâuri alveolate) şi străchini.
aripioare şi cu dulie, unul dintre ele cu spin, - B 6: frg. ceramice m. – oale, borcane, cupă
cuţitaş fe., călcâi de suliţă fe., mărgică fe. cu buza invazată, două frg. amforă grecească
- T 2 M 2: ceaşcă m. cu toarta uşor din pastă roz-gălbuie, vf. cuţit fe., spatulă os.
supraînălţată, de factură getică. - B 10: frg. ceramice m. – tipsii, străchini,
- T 2 M 3 (jefuit): jefuit din antichitate, borcane, trei fusaiole bitronconice.
spatulă de os, frg. cuţit fe., o bară şi o scoabă - B 12: frg. ceramice m. – tipsii, străchini,
fe. borcane uneori cu brâu în relief, fusaiolă
- T 3 M 1(jefuit): din antichitate, străpungător bitronconică.
os, mâner de la un c. ceramic m. În şanţul din - B 14: frg. ceramice m. – borcane şi străchini
jurul T frg. amfore Heraclea Pontică. – fib. Lt C fe. frg., frg. râşniţă tuf vulcanic,
- T 4 M 1 (jefuit): vf săgeată cu trei aripioare mărgea de sticlă cu „ochiuri”, împungător fe.,
şi cu dulie, mărgică fe. împungător os, nasture os.
- T 4 M 2: trei vf. lance fe., călcâi lance fe., 16 - B 15: frg. cermice m. – între care multe
vf. săgeţi brz. cu trei aripioare. Conform provin de la borcane cu brâu alveolat şi
determinării antropologice, scheletul aparţine butoni-apucătoare, străchini cu fund îngust şi
probabil unei femei de 35-40 ani. marginea evazată –, fusaiolă plată şi alte două
D: sec. IV a. Chr. bitronconice, verigă brz., lingură lut ars,
B: Agulnikov 1997, 260-263 şi fig. 1, 5-8; figurină zoomorfă frg. din lut ars, aşchii de os
Arnăut 2003, 207, nr. catalog 138; Teleagă lustruite, carapace de broască ţestoasă.
2008, 15, nr. catalog 53. - B 18: frg. ceramice m., fusaiolă, două bile
lut ars, cuţitaş fe.
172. CRISTINEŞTI (com. Cristineşti, jud. - B 21: frg. ceramice m., cute, frg. din tăişul
Botoşani, România) – Pl. 99A unui topor fe., spatulă dintr-o coastă de
M izolat (înh.?). Descoperire întâmplătoare animal.
făcută în 1966. D: sec. III-II a.Chr. IAI, MJBt.
Dintr-un M distrus (semnalate oseminte B: Teodor 1975, 124-129; Babeş 1993a, 196-
omeneşti) au fost recuperate două pumnale fe. 197, nr. catalog 26, pl. 21/21-56; Arnăut 2003,
tip akinakes. 208-209, nr. catalog 147a.
D: sec. V-IV a.Chr. MJBt.
B: Perian 1969, 83, fig. 1-2; Arnăut 2003, 174. CUCUTENI-„Cetăţuia” (com. Cucuteni,
207, nr. catalog 139. jud. Iaşi, România) – Pl. 102A
Aşezare. Săpături executate în anii 1909-1910
CRIVĂŢ v. HOTARELE de către Hubert Schmidt, având ca obiectiv
situl eneolitic.
173. CUCORĂNI-„Medeleni” (jud. Botoşani, Urme sporadice din a doua epocă a fierului,
România) – Pl. 99B-101 între care se remarcă patru fib. Lt fe. şi brz.
Aşezare deschisă. Cercetări sistematice (două Lt B, una Lt C şi una frg.). D: sec. IV-
efectuate în perioada 1964-1970 de către III a.Chr. IAB.
Silvia Teodor, Simeon Raţă şi Dan Gh. B: Schmidt 1932, 63, pl. 30/17-18, 20-21;
Teodor. Lászlo 1969b, 91-92, fig. 2; Babeş 1993a,
Două niveluri succesive din cea de-a doua 197, nr. catalog 27/II.
epocă a fierului, cel vechi cu B, cel nou cu L.
Au fost surprinse două situaţii în care B sunt
Catalog 65

175. CUCUTENI-„Dealul Gosan – La 176. CUMPĂNA (com. Cumpăna, jud.


Pietrărie” (com. Cucuteni, jud. Iaşi, România) Constanţa, România)
– Pl. 102B Necropolă plană înh. Descoperire
Necropolă tumulară. Sondaj arheologic întâmplătoare, făcută în 1983 de Gabriel
realizat în 1967 (T 1) şi cercetări sistematice Custurea, în timpul excavaţiilor pentru canalul
efectuate în perioada 1979-1981 (T 3) de către Dunăre-Marea Neagră.
Marin Dinu. Au fost recuperate inventarele a două M:
Din cele opt movile vizibile (iniţial numărul - M 1: un opaiţ elenistic, şi două vf. lance fe.
lor a fost mai mare), au fost explorate două: - M 2: un skyphos.
- T 1 (inc.): în centul său se afla o construcţie D: sec. IV - începutul sec. III a.Chr. MINAC.
circulară din lespezi de calcar, cu partea B: Irimia 1984, 66; Teleagă 2008, 16, pl. 19/4,
superioară prăbuşită în interior, ce conţinea nr. catalog 55B.
oasele calcinate de la un individ, depuse pe un
„pat” de pietre de calcar amenajat direct pe 177. CUMPĂNA-„I.A.S.” (com. Cumpăna,
solul antic. Inventar: vf. săgeată brz. cu trei jud. Constanţa) – Pl. 102C
aripioare, bucăţi de cărbune, frg. ceramice de Necropolă tumulară înh. Descoperiri
la o cană r., de la un vas mare m. cu motive întâmplătoare făcute în 1979 şi 1983.
decorative pe umăr în formă de virgule în - M 1 (1979) – înh.: amforă Thasos
relief. neştampilată, vf. lance fe., cuţit de luptă,
- T 3, cu mantaua din lespezi de calcar (inc.): fragmente de plăsea de os, 15 vf. săgeţi brz.,
adăpostea o incintă cu zid de piatră legată cu oase de animale.
lut, rectangulară cu colţurile rotunjite şi cu o - M 2 (1983) – înh.: două amfore elenistice
deschidere („poartă”), de dimensiuni (una dintre ele de Thasos), vf. lance fe., un
impresionante (3,5 m înălţime), în care au fost skyphos elenistic cu firnis negru.
descoperite patru M inc. D: sec. IV a.Chr. MINAC.
- T 3 M 1, secundar (inc. cu depunerea oaselor B: Irimia 1983, 106-108, 1/12-1410/8-9;
calninate pe o platformă de pietre): pandantiv Irimia 1984, 67, fig. 2/1-6; 4/17-26; 6/3;
arg. aurit şi frg. ceramice de la un vas r. Irimia 1991, 105-107, fig. 1/1-2; Teleagă
- T 3 M 2, secundar (inc. cu depunerea oaselor 2008, 16, pl. 19/3, nr. catalog 55A1.
calninate pe o platformă de pietre): trei
pandantive arg. aurit şi o mărgea maronie 178. CUPTOARE-„Sfogea” (com. Cornea,
alungită în formă de butoiaş, frg. ceramice de jud. Caraş Severin, România) – Pl. 103A
la vase r., un frg. din gura unei amfore M izolat inc. Descoperit în 1985, în cursul
(Thasos?). cercetărilor arheologice sistematice efectuate
- T 3 M 3, secundar (inc. cu depunerea oaselor de Adriana Oprinescu având drept obiectiv un
calcinate pe o platformă de pietre): frg. sit eneolitic.
ceramice de la vase r., inclusiv de la o M conţinea un coif chalcidic brz. cu rol de u.,
oenochoe grecească cu gura trilobată şi pictată în care au fost depuse oase calcinate şi o cană
cu dungi roşii. m., neagră, cu lustru la exterior, cu toarta
- T 3 M 4, principal (inc. gr.): printre oasele supraînălţată, cu buza uşor evazată şi umărul
calcinate au fost descoperite bucăţi mici de canelat. Determinarea antropologică efectuată
cărbune şi arsură, patru pandantive arg. aurit, de Mihaela Perianu a stabilit că defunctul era
cinci mărgele sferice din pastă calcaroasă alb- un bărbat de 23-30 ani.
gălbuie cu „ochi” din pastă sticloasă albă, arse D: sec. IV a.Chr.
secundar, frg. ceramice de la vase r. B: Oprinescu 1987; Teleagă 2008, 16, nr.
întregibile. catalog 56.
D: sfârşitul sec. V – sec. IV a.Chr. MNIMI.
B: Dinu / Măgirescu / Boghian 1983-1984; 179. CURTEA DE ARGEŞ-„Rodovanu”
Arnăut 2003, 186, nr. catalog 23b, fig. 48; (jud. Argeş, România) – Pl. 103B
Teleagă 2008, 15-16, nr. catalog 54. Necropolă tumulară inc.. Săpături de salvare
în anul 1963, efectuate de I. Nania. Cercetaţi
66 Catalog

24 T conţinând 32 M, toate inc., unul singur majoritar m. (vas sac, străchini, castroane mai
cu u. Necropola se încadrează, în general, în ales invazate, pahare), un singur frg. ceramic
faza Ferigile N, unul dintre M aparţinând cu r. provenind de la o imitaţie de lecane cu
certitudine fazei Ferigile III. toarte orizontale (Iconomu 1981-1982, 129,
- T 9 M 13 (inc. u.): ceramică m. – strachină- fig. 5/11). Ceramica de import este absentă.
căzănel lecane, cupă afumătoare cu capac. D: mijlocul sec. V - sec. IV a.Chr.
Mai sunt menţionate un vf. săgeată şi un B: Iconomu 1981-1982, 127-130, fig. 1-7;
cuţitaş fe. MJAP (parţial). Arnăut 2003, 209-210, nr. catalog 151e., fig.
B: Nania 1990, 7; Măndescu 2004, 144-145, 31.
fig. 3; fig. 10/1-3.
182. CURTENI-„Valea Merilor” (com.
180. CURTENI-„Dealul Pietrăriei” (com. Olteneşti, jud. Vaslui, România) – Pl. 105
Olteneşti, jud. Vaslui, România) – Pl. 103C- Aşezare. Sondaj arheologic realizat în 1973 de
104A C. Iconomu. Un singur strat cu depuneri
Aşezare deschisă. Sondaje realizate în 1974- arheologice, gros de 0,3-0,4 m.
1975 de către Constantin Iconomu. Complexe: a fost cercetată groapa unui B
Au fost cercetate două B suprapuse. (diametrul 6 m; adâncimea 1 m).
Inventar: ceramică m. (vase sac, oale Inventar: ceramică - m. 97% (oala pântecoasă
piriforme unele cu apucători, vase globulare, cu apucători, vase sac cu brâu alveolat şi patru
oala cu buza răsfrântă către exterior, apucători, vas cu tub de scurgere, pahare
castroane, străchini invazate sau cu buza globulare, castroane, căni cu toarta
verticală – cele evazate sunt absente, străchini supraînălţată, străchini cu buza invazată sau
cu apucători late perforate veritcal, căni cu o evazată, unele dintre ele cu apucători perforate
toartă, pahare cilindrice sau conice; ceramică pe corp, capace) şi r. 1% fragmentară, din
r. redusă cantitativ (frg. de castroane cu corpul pastă cenuşie, adesea cu suprafaţa lustruită
conic şi baza profilată, cu toarte orizontale pe (străchini, castroane adânci cu buza invazată
buză) ceramică de import (frg. amforice sau mai des evazată, dar şi cu buza lată,
greceşti atipice), fusaiole, cute, cuţite şi orizontală, căni, ceşti). Autorul cercetărilor
împungătoare fe., brăţară brz., vf. săgeată brz. consideră ceramica cenuşie la roată drept
cu trei muchii, plăsele din os, vf. săgeată produs de import (probabil la Histria –
piramidal din os, lupă fe., mărgele de sticlă Iconomu 1979, 89-91). Ceramica de import
colorată (amfore - probabil de Samos şi Lesbos; veselă
D: mijlocul sec. V - sec. IV a.Chr. MNIMI. grecească de lux – cupă, cupă skyphos, bol
B: Iconomu 1981-1982, 130-146, fig. 8-20; attic) este rară (2% din întregul lot ceramic).
Arnăut 2003, 209-210, nr. catalog 151f. Alte materiale: fusaiole, trei figurine
antropomorfe din lut, două cuţite fe., dorn fe.,
181. CURTENI-„Dealul Viei” (com. brăţară brz., două ace brz., psalie de zăbală din
Olteneşti, jud. Vaslui, România) – Pl. 104B os cu decor zoomorf – terminaţie în formă de
Aşezare deschisă. Sondaj realizat în 1974 de protomă de cal.
către Constantin Iconomu. A fost cercetată o D: a doua jumătate a sec. VI – primul sfert al
suprafaţă de 150 m2. Aşezarea are un singur sec. V a.Chr. MNIMI.
strat arheologic (20-30 cm). B: Iconomu 1979; Arnăut 2003, 209-210, nr.
Au fost cercetate două complexe: un B şi o Gr catalog 151d.
menajeră:
- B: vas m. cu gât înalt, creuzet, trei fusaiole, CUZGUN v. ION CORVIN
râşniţă de piatră, frecător de piatră de râu,
daltă fe., împungător fe., cârlig fe. şi perlă de 183. DAIA-„Cărămidărie” (com. Daia, jud.
sticlă albastră. Giurgiu, România) – Pl. 106A
- Gr: frg. ceramice, oase, cenuşă, cărbuni. Necropolă plană inc. u. Desccoperire
În strat au mai fost descoperite două cuţite, întâmplătoare făcută în 1957 (M 1) şi cercetări
frg. obiecte metalice, cute, frg. ceramice de teren efectuate de Gh. Rădulescu (M 2).
Catalog 67

- M 1, distrus (inc. u. ?): cană bitronconică m. sec. II a.Chr. (M. Dima, în Poenaru Bordea
(u. ?), vf. lance fe. îndoit. Nu se poate afirma 2005, 11). MNIRB şi MJIG.
cu certitudine că cele două piese provin din B: Mitrea 1959, 603, nr. catalog 3; Mitrea
acelaşi M. 1981a; Poenaru Bordea 2005.
- M 2 (inc. u. c.): castron tronconic m. cu
patru apucători sub buză (u.), frg. ceramice m. 186. DĂENI (com. Dăeni, jud. Tulcea,
cu brâu alveolat şi apucători (c.), două vf. România)
săgeţi brz. cu trei muchii. Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare
D: sec. IV a.Chr. MJG. făcută în 1909.
B: Rădulescu 1966, 265-266, fig. 1-3; Turcu Circa 1000 monede arg. Histria. Pierdut în
1979, 179, 181. întregime.
B: Mitrea 1984b, 120, anexa 3, nr. catalog 27.
184. DAIA-„Dealul Dăii” (com. Daia, jud.
Giurgiu, România) – Pl. 106B 187. DĂNCENI (jud. Chişinău, Republica
Necropolă plană inc. u. c. Sondaje arheologice Moldova) – Pl. 107B-108
efectuate în 1979 şi 1980 de către Valeriu Necropolă birituală plană. Săpături de salvare
Leahu şi Dan Drăguş, având ca obiectiv o efectuate de V. Lăpuşneanu.
aşezare din epoca bronzului (Tei IV). Documentate 42 M (15 M înh. şi 27 M inc.),
Trei M: puternic deranjate de intervenţii moderne.
- M 1, distrus (inc. u.): frg. castron r. (c. ?), Majoritatea M inc. sunt de inc. gr. (22 M),
vas . m. (u. ?), frg. skyphos cu firnis negru şi numai trei M fiind de inc. u. cu / fără c.
figuri roşii. Inventarul este alcătuit predominant din două
- M 2 (inc. u. c.): vas zvelt m. (u.) cu patru categorii: ceramică (m. şi r.), frecventă în M
apucători pe diametrul max. şi două apucători inc., rară în M înh., şi piese de armament (vf.
în formă de potcoavă deasupra diametrului săgeţi cu trei aripioare brz., vf. lance fe.),
max., strachină m. (c.), vas tronconic m. cu specifice M înh.
două apucători sub margine, fib. tr. brz. I 1, D: sec. VI-V a.Chr. IAEC.
brăţară brz., verigă din sârmă brz., tablă brz. B: Lăpuşneanu 1979, 21-23, 56-60; Niculiţă
rulată, cinci mărgele (câte două din sticlă şi 1987, 54-57; Arnăut 2003, 211, nr. catalog
din piatră, una din lut ars). 156d, fig. 42-43, fig. 42-43.
- M 3, distrus? cenotaf? A fost marcat printr-
un grup de cinci vase (ofrande?): castron r. de 188. DĂNEŞTI-„Zarea Râşcanilor” (com.
tip lecane, castron r., cană r. du decor zoomorf Dăneşti, jud. Vaslui, România)
incizat, strachină m., vas tronconic m. cu patru Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare.
apucători sub margine. Recuperate patru tertadrahme de tip Huşi-
D: sec. IV a.Chr. MNIRB. Vovrieşti. MINIMI.
B: Leahu 1981, 34-39, fig. 4-5; Leahu 1985, B: Mihăilescu-Bârliba 1990, 131, nr. catalog
48-49, pl. IV; Teleagă 2008, 16, nr. catalog II/56.
58.
189. DĂNESTI-„La Meri” (jud. Vaslui,
185. DĂENI (com. Dăeni, jud. Tulcea, România) – Pl. 109A
România) – Pl. 107A Fib. Lt C brz. descoperită probabil în cadrul
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare unei aşezări, în urma unor cercetări de
făcută în 1956. suprafaţă efectuate de C. Buraga.
Stateri macedoneni, în total circa 150 B: Zaharia / Buraga 1979, 245, fig. 2/6.
exemplare. Recuperate 102 piese: 57 de tip
Alexandru cel Mare, postume (lot omogen 190. DERVENT (fost Galiţa, com. Lipniţa,
alcătuit din monede bătute la Callatis şi la jud. Constanţa, România) – Pl. 109B
Odessos între 280-225 a.Chr.) şi 45 de tip Necropolă. Săpătură E. Moscalu, 1966.
Lysimach, contemporane şi postume dintre Publicate două vase provenind din două M
care unele pot fi chiar emisiuni de la începutul diferite.
68 Catalog

- M 1: vas clopot m. cu patru apucători. Vizibili doi T cu diametrul de 10-12 m şi


- M 2: castron r. cu buza invazată, două toarte înălţimea de 1 m. Unul dintre ei distrus de
prinse orizontal imediat sub buză şi Standring. lucrări agricole. Conţinea un M inc. u.
D: sec. IV-III a.Chr. MNIRB. Din inventar a fost recuperată ceramică r. –
B: Boroffka / Trohani 2003, 196, fig. 26/2-3. krater, strachină şi ceaşcă, precum şi o
cataramă fe. (neilustrată).
191. DEVENE-„Koprovica” (obšt. Vraca, D: sfârşitul sec. V – începutul sec. IV a.Chr.
obl. Vraca, Bulgaria) – Pl. 109C MIŠ.
Necropolă tumulară (şase T). Distrugeri B: Dremsizova 1963, 2-3, fig. 2/1-3.
provocate de lucrările agricole şi sondaj de
salvare efectuat în 1962 de către Bogdan 196. DJUROV-„Preslopa” (obšt. Pravets, obl.
Nikolov. Sofia, Bulgaria) – Pl. 109E
Unul din T distruşi conţinea un M inc., din M tumular izolat, inc. cu oasele calcinate
inventarul căruia a fost recuperat un akinakes depuse în cutie de piatră. Descoperire
fe. cu antene la mâner. întâmplătoare.
D: sec. V a.Chr. MIV. Inventar recuperat: două fib. tr. II brz.
B: Nikolov 1965, 171 şi fig. 11; Nikolov D: sec. IV a.Chr.
1968, 147, nr. catalog 41; Theodossiev 2000, B: Mikov 1938, 393-394, fig. 174.
111, nr. catalog 45.
197. DOBRINA-„Kărčan Tepe” (obšt.
192. DEVETAKI-„Peštera” (obšt. Loveč, obl. Provadia, obl. Varna, Bulgaria) – Pl. 109F
Loveč, Bulgaria) Necropolă tumulară inc. Cercetare sistematică
Aşezare. Cercetare sistematică. Ceramică efectuată de către Mirčio Mirčev în perioada
getică la mână si roată, imitând uneori forme 1961-1962.
greceşti. Necropola este alcătuită dintr-un grup de 28 T
D: sec. IV-III a.Chr. mici cu structură de pietre (din care au fost
B: Mikov / Džambazov 1960, 150-152. săpaţi 22) şi un şir de şase movile mai mari
(din care doar una cercetată), din pământ fără
193. DEVETAKI (obšt. Loveč, obl. Loveč, piatră, la 60 m V de extremitatea grupului de
Bulgaria) T mici.
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare. Reţine atenţia singurul T cercetat din şirul
Circa 60 tetradrahme arg., Filip II şi celor şase:
Alexandru cel Mare. - T 23 (16 m diametru şi 1,1 m înălţime)
B: Gušterakliev 1994, 139. conţinea două m. inc.:
- T 23 M 1 (inc. cu oasele calcinate
194. DEVNYA-„Reka Devnya” (obšt. depuse pe solul antic şi acoperite cu o
Devnya, obl. Varna, Bulgaria) – Pl. 110A strachină): strachină r., cuţit fe., cute., cinci
Descoperiri întâmplătoare făcute în raza fib. tr. I 1 brz., lekythos.
cartierului „Reka Devnya”. Perlă cu figură - T 23 M 2 (inc. u.): vas mare m. cu
umană (Gesichtsperle), câteva monede patru apucători (u.-neilustrat), lekythos.
(drahmă Histria, brz. Filip II, 1/5 tetradrahmă D: sec. VI pt. grupul de T mici cu manta de
şi stater Filip II-postume, două brz. Alexandru piatră; sec. IV a.Chr. pt. T 23. MIAV.
cel Mare-postume). Despre perlă se crede că B: Mircev 1965, 49-51, pl. 8/35; 9/36-37;
provine dintr-un M distrus. 10/40g; 14/48; 15/51; Teleagă 2008, 17, pl.
D: sec. IV-III a.Chr. MIAV. 19/5, nr. catalog 61.
B: Minčev 2004, 221-222, 227-228, nr.
catalog 12, 14-19, fig. 18, 20-25. 198. DOLHEŞTI (com. Dolheşti, jud. Iaşi,
România)
195. DIVDJADOVO-„Djožmešte” (obšt. Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare
Šumen, obl. Šumen, Bulgaria) – Pl. 109D făcută în 1860.
Necropolă. Descoperire întâmplătoare. Monde de tip Huşi-Vovrieşti, depuse într-un
Catalog 69

vas ceramic „dreptunghiular” acoperit cu o timpul construirii şoselei dintre Trojan şi


piatră. Şipkovo.
B: Mihăilescu-Bârliba 1990, 131, nr. catalog Inventar recuperat: cană brz. frg. şi vf. lance
II/59. fe.
D: sec. IV a.Chr.
199. DOLINSKOE (fost Anadol, r. Reni, reg. B: Petkov 1939, 314-315, fig. 340.
Odessa, Ukraina)
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare 203. DOROBANŢU (com. Dorobanţu, jud.
petrecută către sfârşitul sec. XIX. Călăraşi, România) – Pl. 110E
Mai mult de 1200 (după alte surse: 2004) M izolat inc. u. c. Descoperire întâmplătoare.
monede de aur (stateri) tip Filip II, Alexandru Amforă cu gâtul şi toartele rupte (u.), ulcică
cel Mare, Filip III Arideul, Demetrios m. (c.), patru mărgele de lut.
Poliorcetes, Lysimach şi Seleucos I, depuse D: sec. IV-III a.Chr. MDJC.
într-un vas brz. (azi pierdut). B: Turcu 1979, 181, pl. 43/1-2.
D: cea mai recentă monedă se datează între
228-220 a.Chr. MESP (majoritatea pieselor, 204. DOROŢKOE (Doroţcaia, r. Dubăsari,
979 monede), colecţie privată New York, Republica Moldova) – Pl. 110F
MAO (o monedă). Tezaur monetar descoperit întâmplător în
B: Mihăilescu-Bârliba 1990, 127; Arnăut 1965.
2003, 279, nr. catalog Ba1. 290 monede arg. despuse într-un vas getic m.
(cană) acoperit cu un fund de amforă de
200. DOLNA KREMENA-„Dilkovi Mogili” import: 156 monede histriene (150 drahme şi
(obšt. Meždra, obl. Vraca, Bulgaria) – Pl. şase sferturi de drahmă), şase imitaţii după
110B drahmele histriene şi 128 drahme de Tyras.
M izolat. Descoperire întâmplătoare. D: emisiuni de la mijlocul sec. IV a.Chr.,
Din inventar a fost recuperată o cană brz. îngropat probabil după 340 a.Chr. MNIMC.
D: sec. V-IV a.Chr. MIV. B: Nudel’man 1969, 121-128; Nudel’man
B: Nikolov 1972, 58, fig. 4/v; Theodossiev 1971; Mihăilescu-Bârliba 1990, 132, nr.
2000, 112, nr. catalog 51; Teleagă 2008, 18, catalog 67; Arnăut 2003, 279-280, nr. catalog
pl. 38/8; 135/9, nr. catalog 62. Ba2, fig. 81/1.

201. DOLNA ROSICA (obšt. Omurtag, obl. 205. DRUMEVO-„Kjutuklijata” (obšt.


Tărgovište, Bulgaria) – Pl. 110C Šumen, obl. Šumen, Bulgaria) – Pl. 111-112A
Necropolă. Sondaj arheologic efctuat de D. Necropolă tumulară inc., circa 20 T, afectaţi
Ovčarov în 1960. Două M tumulare cu de lucrările agricole. Săpătură de salvare
structură de piatră. efectuată în 1964 de către Ţv. Dremsizova,
Primul T conţinea un M inc. u., iar al doilea, care cercetează 18 T, toţi conţinând M inc. în
un M inc. cu depunerea resturilor calcinate pe ciste mari de piatră, rectangulare.
solul antic (o vatră în apropierea oaselor). - T 1: zăbală fe., două căni r., frg. amforă,
Inventar: fib. tr. III 2, lekythos, ceramică. Un cinci mici obiecte informe din lut ars.
câine sacrificat. - T 2: fib. tr. fe. frg., două mici verigi fe, şapte
Ulterior a mai fost sondat un M inc. u. mărgele de sticlă colorată „cu ochi”, mărgea
(dolium), lângă care se aflau şi scheletele a brz., strachină frg. (neilustrată).
doi câini sacrificaţi. - T 3: fib. tr. I 1, fe., 15 piese informe de lut
D: prima jumătate a sec. III a.Chr. ars.
B: Ovčarov 1961; Agre 1995, 297; Teleagă - T 4: cuţitaş fe., strachină r.
2008, 18, pl. 19/6; 135/10, nr. catalog 63. - T 5: distrus, fără inventar.
- T 6: fără oase calcinate şi fără inventar
202. DOLNO ŠIPKOVO (obšt. Trojan, obl. (cenotaf?)
Loveč, Bulgaria) – Pl. 110D - T 7: borcan m. cu brâu alveolat sub buză,
Necropolă tumulară. Un T distrus în 1936, în crater r.
70 Catalog

- T 8: frg. borcan m. cu apucători, căniţă r. frg. întâmplătoare. Mai multe M înh. distruse de
- T 9: două vf. lance fe. localnici.
- T 10: borcan m. frg. cu brâu alveolat sub Inventarul unui M era compus din trei vf.
buză şi frg. castron m. săgeţi brz. cu trei muchii şi akinakes fe.
- T 11: cas clopot m. cu apucători pe diametrul Un alt akinakes a fost descoperit într-un alt M
max., crater r., trei piese informe de lut ars. distrus.
- T 12: cană r., vas m. cu apucători pe D: sec. V a.Chr.
diametrul max., frg. amforă grecească, frg. B: Ştefănescu 2001-2003, 542, fig. 1.
castron r.
- T 13: fib. tr. brz. I 1, castron r. cu buza 209. DUNĂREA (com. Seimeni, jud.
evazată. Constanţa, România) – Pl. 113A
- T 14: frg. vas m. (neilustrate). M inc. u. (?), descoperit întâmplător în 1974
- T 15: frg. strachină m. (neilustrate) şi frg. în vatra satului - o amforă elenistică
amfore (neilustrate). neştampilată – centru nedeterminat, poate
- T 16: frg. vas m. (neilustrate) şi frg. amfore Thasos, înconjurată de pietre.
(neilustrate). Anterior, tot în aceeaşi zonă a fost descoperită
- T 17: borcan m. cu brâu alveoltar sub buză, întâmplător o altă amforă de Thasos cu
ceaşcă m. (neilustrată), frg. amfore. ştampilă (\ / albină).
- T 18: frg. vase m. şi frg. vas brz. D: sec. III a.Chr. MINAC.
(neilustrate). B: Irimia 1973, 19 şi pl. IX/3; XVIII/4;
D: sec. IV a.Chr. XXII/3; Irimia 1983, 110 şi fig. 10/10;
B: Dremsizova-Nelcinova 1965; Teleagă Teleagă 2008, 20, pl. 19/1-2; 135/11-12, nr.
2008, 18, nr. catalog 65. catalog 68.

206. DUDESCU (com. Zăvoaia, jud. Brăila, 210. DUNĂRENI-„C.A.P.” (fost Mârleanu,
România) – Pl. 112B jud. Constanţa, România) – Pl. 113B
Mică necropolă plană inc. Descoperire M inc. u. izolat. Descoperire întâmplătoare
întâmplătoare făcută în 1979. făcută în 1964.
- M 1 (inc. u.): amforă Sinope sau Rhodos U. era o amforă elenistică de mici dimensiuni
(u.), fusaiolă. (Heraclea Pontică). Fără inventar.
- M 2 (inc. gr.): „chirpici” (?!). D: sec. III a.Chr. MINAC.
- M 3: askos, lekythos. B: Irimia 1973, p. 11, 13 şi pl. XVIII/7;
D: sec. III a.Chr. MBB. Teleagă 2008, 20, pl. 15/15, nr. catalog 69.
B: Harţuche 1980, 318-319; Sîrbu 1983, 30,
fig. 11/3-5; Teleagă 2008, 19, pl. 21/1-3; 211. DURANKULAK-„Goljam Ostrov”
133/8-13, nr. catalog 67. (obšt. Šabla, obl. Dobrič, Bulgaria)
Loc de cult. Cercetare sistematică efectuată în
207. DULCEŞTI (jud. Constanţa, România) perioada 1989-1993 de Henrieta Todorova şi
Aşezare. Descoperire întâmplătoare făcută în T. Dimov.
1959. Câmp de Gr. Pese 100 Gr, majoritatea datând
Ceramică elenistică: toarte şi gât ştampilate de din cea de-a doua epocă a fierului. În capătul
amfore Heraclea Pontică, kantharos cu firnis vestic al câmpului de Gr a fost cercetat un loc
negru (neilustrat). pentru efectuarea sacrificiilor (?).
D: sec. IV-III a.Chr. MINAC. D: sfârşitul sec. IV – primul sfert al sec. II
B: Irimia 1973, 53, 56 şi pl. XI/7-9; XII/4; a.Chr.
XXI/7. B: Tonkova 1997, 595 şi nota 6; Teleagă
2008, 20, pl. 22; 135/1-8, nr. catalog 71.
208. DUMEŞTII NOI-„Dealul Coşarelor”
(com. Dumeşti, jud. Vaslui, România) – Pl. 212. ENICA-„Bekrievec” (obšt. Kneja, obl.
112C Pleven, Bulgaria) – Pl. 113C
Necropolă plană de înh. Descoperiri Necropolă tumulară (grup de patru T).
Catalog 71

Unul dintre T, distrus de intervenţii moderne, fib. tr. brz., clopoţel brz. (Simion 2004, 15; nu
conţinea un M inc. u. din inventarul căruia au apare la Simion 1971b).
fost recuperate: vas mare m. (u.), cană r., două - T 3-A, M dublu:
ceşti r. cu toartă uşor supraînălţată. - M 1 (inc. u. în „pachet” de pietre): vas local
D: sfârşitul sec. IV-sec. III a.Chr. MIV. m. (u.), inel de tâmplă cu capetele petrecute
B: Nikolov 1965, 192, fig. 37, nr. catalog 117- brz.
120. - M 2 (inc. u. c.): vas „clopot” m. cu apucători
şi butoni (u.), placă gresie (c.), brăţară brz. frg.
213. ENISALA-„Valea Netului” (com. - T 4-A (distrus în mare măsură), posterioară
Sarichioi, jud. Tulcea, România) – Pl. 114-119 movilei 4-A, M dublu:
Necropolă birituală, M plane şi tumulare, - M 1 secundar (inc. u. c. în cistă de piatră):
situată în două zone învecinate de-o parte şi de vas m. cu apucători (u.), lespede piatră (c.).
alta a Văii Netului, fiecare zonă având o - M 2 secundar (inc. u. c. în cistă de piatră):
suprafaţă de 4000 mp. Cercetare sistematică vas m. cu apucători (u.), lespede (c.), cuţit fe.,
efectuată între anii 1968 şi 1975 de către vf. săgeată brz., fib. brz. (Simion 2004, 15-
Gavrilă Simion. Cercetate 410 M, dintre care 16).
386 inc. (94%) şi 24 m. înh. (6%). - T 5-A, anterior T 4-A şi 6-A:
Ritualul M inc. este destul de variat: inc. u. cu - M principal [M 1] (cenotaf, cistă de pietre):
sau fără c. (c. fie ceramic, fie o lespede de frg. de la mai multe amfore. Foarte multe frg.
piatră), cu u. depusă în Gr sau pe solul antic în ceramice în mantaua T, inclusiv trei mănuşi
cazul M tmulare, cu u. depusă în cistă din ştampilate Thasos – grupa I, sfârşitul sec. V –
lespezi de piatră sau cu oasele calcinate începutul sec. IV a.Chr.
depuse direct în cistă de lespezi de piatră. M - M 1 secundar [M 2] (inc. u.): vas „clopot”
tumulare sunt cu ring de piatră şi cu mantaua m. (u.), trei frg. de la gura unei amfore
de pământ acoperită cu lespezi de piatră. Thasos.
M sunt inegal repartizate în cele două zone ale - M 2 secundar [M 3] (inc. u.): amforă frg.
necropolei – în zona A (versantul estic al Văii (u.).
Netului) au fost descoperite doar două M - T 6-A, ulterioară movilei 5-A:
plane şi şase T cu 11 M, toate celelalte M - M principal [M 1] (cenotaf-„pachet” de
concentrându-se în zona B (versantul vestic). pietre): fără inventar.
15 M sunt duble; un M triplu (Simion 2004). - M 2 secundar (inc. u. c.): vas bitronconic m.
Din materialele publicate (în special Simion cu patru apucători şi ornament în relief, în
1971b) pot fi reconstituite, uneori numai formă de virgule, pe umăr (u.), lespede piatră
parţial, unele complexe închise: (c.), patru frg. amforă Thasos.
Zona A: O zonă de sub manta cu multe frg. ceramice
Plane: autohtone (între care o mică strachină m.) şi
- M 1 (inc. u.): u. vas m. cu doi butoni şi două frg. amfore Thasos.
apucători; fără inventar. Zona B:
- M 2 (inc. u.): u. vas m. cu doi butoni şi două Plane:
apucători; fără inventar. - M 2 (inc. u.): u. amforă grecească, fără
Tumulare: inventar.
- T 1-A (inc. u. c.): crater r. (u.), castron r. - M 3 (inc. u. în cistă de piatră): vas clopot m.
grecesc (c.), unguentariu frg., figurină cu patru apucători (u.), vf. săgeată cu trei
zoomorfă din lut, clopoţel brz., brăţară brz. cu muchii.
două spirale descoperită în mantaua T. - M 6 (inc. u. c.): borcan m. (u.), castron r.
- T 2-A, anterioară T 1-A, M dublu: (c.), fib. tr. (?) foarte deformată.
- M 1 (inc. u. în „pachet” de pietre): vas - M 7 (inc. u.): vas borcan m. (u.), fibulă frg.
bitronconic m. cu buza uşor evazată şi patru (?) brz.
apucători (u.), fără inventar. - M 8 (inc. u. c. în „pachet” de pietre): crater r.
- M 2 (inc. u.): borcan cu patru apucători (u.), (u.), lespede piatră (c.), castron r.
bol attic, mic bol gri, colier Cypraea moneta, - M 10 (inc. u.): vas borcan m. (u.), vas mic
72 Catalog

m., trei săgeţi brz. cu trei feţe plane. - M b (înh.): două cute gresie.
- M 13 (inc. u. c.): vas borcan m. (u.), placă de - M 1 S XXXb-1971, dublu:
gresie (c.), şase mărgele de sticlă cu ochi albi - M a (înh.): fără inventar.
pe fond albastru, frg. fib. tr. brz, crater mic r. - M b (inc. gr.): fără inventar.
- M 15 (inc. u. în „pachet” de pietre): vas r. cu - M 3-4 S II-1976, dublu:
două toarte verticale (u.), mărgică de sticlă şi - M 3 (inc. u.): crater r. (u.), castron m., bol r.,
farfurioară gri r. frg. fib. arg., cuţitaş fe.
- M 17 (inc. u.): vas borcan . (u.), pahar - M 4 (inc. u. c.): borcan r. (u.), bol r. (c.),
globular cu picior m. greutate paralelipipedică din lut, vf. săgeată
- M 18 (inc. u. c.): borcan m. (u.), castron m. brz.
cu buza invazată şi apucători în formă de Tumulare:
potcoavă (c.), pahar cilindric r. - T 1-B:
- M 19 (inc. u. c. în „pachet” de pietre): crater - M 1 principal [M 1] (inc. u. în cistă de
r. (u.), castron frg. r. (c.), brăţară brz. piatră): borcan m. cu brâu crestat pe gât,
- M 20 (inc. u. în cistă de piatră): vas clopot întrerupt de patru apucători (u.), vas clopot m.
m. cu patru apucători (u.), fără inventar. cu apucători drepte pe diametrul max. şi alte
- M 22 (inc. u. c. în „pachet” de pietre): crater două în formă de potcoavă în jumătatea
r. (u.), lecane r. (c.) superioară, vas borcan m. frg. Sub acest M au
- M 23 (inc. u.): vas borcan . (u.), fusaiolă fost descoperite alte trei (M 3, 4/b, 6, 7, 9)
tronconică. „contemporane sau anterioare” M principal,
- M 24 (inc. u): u. amforă grecească, fără probabil făcând parte din necropola plană şi
inventar. acoperite de T 1-B.
- M 29 (inc. u. c. în „pachet” de pietre): - M 2 secundar (inc. u. în „pachet” de pietre şi
amforă grecească frg. (u.), castron m. cu buza cioburi): amforă de Heraclea (u.), cuţit fe.
evazată (c.), cană cu toarta supraînălţată, - M 4/a secundar (inc. u. c. în „pachet” de
brăţară brz. cu capetele deschise. pietre şi cioburi): vas „clopot” m. cu patru
- M 33 (inc. u. în „pachet” de pietre): vas apucători sub diametrul max. (u.), castron r.
„clopot” (u.), fără inventar. frg. (c.).
- M 34 (inc. u. c.): vas înalt bitronconic cu gât - M 5 secundar (inc. u. în „pachet” de pietre şi
înalt şi uşor evazat cu patru apucători pe cioburi): amforă frg. (u.).
diametrul max. (u.), placă de gresie (c.), bolsal - M 8 secundar (inc. u. în „pachet” de pietre şi
attic. cioburi): amforă Thsos (u.), ac de cusut brz.
- M 35 (inc. u. c.): vas clopot m. cu buza uşor Mantaua tumulului suprapune cinci M din
adusă spre interior şi patru apucători pe necropola plană, notate astfel (Simion 1971b,
diametrul maxim dublaţi de patru butoni 100-101):
circulari sub buză (u.), mai multe plăcuţe mici - M 3 (inc. u. c. în „pachet” de pietre),
brz. (?), cupă r. cu o toartă şi picior inelar. suprapus de movila I-B: amforă Thasos sau
- M 36 (inc. u. în „pachet” de pietre): vas Heraclea (u.), fără inventar.
bitronconic m. cu patru apucători pe diametrul - M 4/b (inc. u. c. în cistă de piatră) suprapus
max. şi apucători în formă de potcoavă în de movila I-B: vas clopot (m.) cu patru
jumătatea superioară (u.), sabie fier depusă apucători trapezoidale pe diametrul max. şi
sub urnă. patru butoni sub buză, strachină mică r., frg.
La Simion 2004, 17-18, din necropola plană dintr-un lekythos aryballic atic cu firnis negru.
mai sunt prezentate patru M duble: - M 6 (inc. u. în „pachet” de pietre) suprapus
- M 1, S XVI-1971, dublu: de movila I-B: vas borcan m. cu patru
- M a (inc. u.): vas clopot (u.), fib. tr. arg. apucători sub diametrul max. şi cu alte două în
- M b (inc. u.): vas m. (u.), fără inventar. formă de potcoavă pe umăr (u.), cinci mărgele
- M 1 S XXX-1971, dublu: de sticlă şi fib. tr.
- M a (înh.): trei vf. săgeată, frg. placă - M 7 (inc. u. c.) suprapus de movila I-B: vas
perforată brz., bol mic, două mici vase „clopot” m. cu patru apucători sub diametrul
ofrandă. max. (u.), lecane r. cu două toarte orizontale
Catalog 73

(c.), placă de gresie peste c. mâner de os.


- M 9 (inc. cu oasele depuse pe un strat de - M 13, secundar (inc. u. în „pachet” de pietre
pietre) suprapus de movila I-B: fără inventar. şi frg. amfore): borcan m. cu apucători (u.), vf.
În Simion 2004, 16, se afirmă că în Movila 1- săgeată brz. cu trei brbeluri şi tub de fixare.
B, M 1 principal este de fapt un M dublu, iar - M 14, secundar (inc. u. în „pachet” de pietre
M 3 şi M 6 reprezintă al doilea M dublu, cu şi frg. amfore): vas „clopot” m. (u.), fără
diferenţa că fib. din M 6 este văzută drept inventar.
„podoabă pentru păr”. - M 15, secundar (inc. u. în „pachet” de
În mantaua T au mai fost descoperite pietre): borcan m. (u.), fără inventar.
următoarele piese: un buton brz, doi clopoţei - M 16, secundar (inc. u. în „pachet” de
brz, un vf. săgeată brz. cu trei feţe plane. pietre): vas m. de mici dimensiuni (u.), fără
- T 2-B: inventar.
- M 1, principal (inc. u. c. în „pachet” de - M 17, secundar (inc. u.): vas m. distrus (u.),
pietre): vas m. bitronconic cu patru apucători fără inventar.
şi patru butoni (c.), placă de gresie nisipoasă - T fără număr de identificare, cercetat doar
(c.), colier de Cypraea moneta, un obiect de parţial – patru M secundare (Simion 1971b,
podoabă brz. având forma unui arc cu săgeată, 108, fig. 26):
clopoţel brz., bolsal attic cu firnis negru, bol - M 7, secundar (inc. u. în cistă de piatră): vas
atic cu buza îngroşată şi întoarsă spre interior. mare m. cu apucători (u.), fără inventar.
- M 2, secundar ? - „în centrul movilei, la - M 8, secundar (inc. u.): vas sac m. cu brâu
mică adâncime” (inc. u. în „pachet” de pietre): crestat (u.), vas mic m. cu gura trilobată,
vas „clopot” m. (u.), fără inventar. strachină mică grecească cu angobă roşie.
- M 3, secundar (inc. u. c. în cistă de piatră): - M 9, secundar (inc. u.): vas „clopot” m. cu
vas sac cu brâu alveolat (u.), brăţară brz. frg. apucători (u.), cană cu o toartă şi brâu şnurat.
cu capătul păstrat în formă de sferă, două - M 10, secundar (inc. u.): vas „clopot” m. cu
amfore (dintre care una de Rhodos) sparte in apucători în formă de potcoavă (u.), fără
situ peste platforma de piatră ce acoperea M 3. inventar.
- M 4, secundar (inc. u. c.): vas r. cu o toartă - T 3-B – s-au descoperit numai M secundare:
(u.), placă gresie (c.), brăţară brz. frg. cu - M 1, secundar (inc. u. c.): vas m. (u.), ulcică
capetele rupte. m., mărgea galbenă cu „ochi”.
- M 4/a, secundar (inc. u. în cistă de - M 2, secundar (inc. u.): vas m. (u.), cupă
piatră): vas „clopot” m. (u.), mărgică brz. grecească cu o toartă.
- M 4/b, secundar (inc. u. c. în cistă - M 3, secundar (inc. u.): amforă Tasos (u.).,
de piatră): vas sac cu patru apucători şi patru fără inventar.
butoni în partea superioară (u.), castron r. cu - M 3/b1, secundar (inc. u.): amforă frg. (u.),
buza invazată (c.), fără inventar. fără inventar.
- M 5, considerat „contemporan cu mormântul - M 3/b2, secundar (inc. cu oasele depuse în
principal”, sub M 2 (inc. u. c. în „pachet” de cistă de piatră): sabie fier îndoită, oglindă brz.
pietre): vas clopot m. cu patru apucători sub de la care lipseşte mânerul.
diametrul max. (u.), placă de gresie (c.), frg. - M 4, secundar (inc. u. c. în „pachet” de
ceramice amforă Thasos. piatră): borcan m. cu patru apucători pe
- M 6, secundar (inc. u. în „pachet” de pietre diametrul max. (u.), două inele brz.
şi cioburi): vas „clopot” cu apucători (u.), fără - M 5, secundar (inc. u.): amforă frg. (u.), fără
inventar. inventar.
- M 11, secundar (inc. u. în „pachet” de Din mantaua movilei provine o piesă de
pietre): vas „clopot” cu apucători, brăţară brz. harnaşament brz. (Simion 1971b, 126, fig.
cu capetele îngroşate şi transformate în 27/c).
protomă de şarpe. - T 4-B:
- M 12, secundar (inc. u. c. în cistă de piatră): - M 1, principal (inc. u. c. în „pachet” de
vas „clopot” m. cu două apucători drepte şi pietre): vas „clopot” cu patru apucători şi
două în formă de potcoavă (u.), cuţit fe. cu patru butoni (m.), placă de gresie (c.), fără
74 Catalog

inventar. - T 5-B (inc. u. în „pachet” de bolovani de


- M 2, secundar (inc. u. c.): vas „clopot” m. cu piatră): vas „clopot” cu patru apucători pe
un ornament în formă de virgulă pe umăr (u.), diametrul max.
săgeată brz cu trei muchii. - T 6-B – toate M par secundare, observaţii
- M 3, secundar (inc. u. c.): vas „clopot” m. cu neconcludente în privinţa unui eventual M
patru apucători sub diametrul max. şi alte principal.
două apucători în formă de potcoavă pe umăr - M 1, secundar (inc. u. în cistă de piatră): vas
(u.), frg. ceramice şi pietre (c.), două lame de sac cu brâu alveolat (u.), strachină mică, buton
cuţit fe. brz., cuţitaş fe, vf. săgeată fe. cu două muchii.
- M 4, secundar (inc. u. c. în cistă de piatră): - M 2, secundar (inc. u. în cistă de piatră): vas
vas borcan m. (u.), castron m. cu buza „clopot” m. cu patru apucători sub diametrul
invazată şi două apucători sub umăr (c.), cupă max. şi patru butoni sub gură (u.), vas mic m.,
cu o toartă cu angobă roşie la interior. bol cu firnis negru cu buza spre interior, alt
- M 5, secundar (inc. u. c.): vas „clopot” m. cu bol frg., două fib. brz., frg. brăţară, inel de
patru apucători sub diametrul max. şi patru tâmplă, vf. săgeată, lamă cuţit, şase mărgele
butoni sub buză (u.), castron r. (c.), fără mici galbene, altă mărgea mai mare de sticlă
inventar. colorată, mărgea de lut, altă mărgea de sticlă
- M 6, anterior tumulului? - „sub ringul de cu ochi albaştri pe fond galben.
pietre mari” (inc. u.): vas „clopot” m., lamă - M 3, secundar (inc. cu oasele depuse în cistă
cuţit fe., vf. săgeată brz. cu trei muchii şi tub de piatră): frg. amforice Thasos.
şi fib. tr. brz. - M 4, secundar – dublu:
- M 7, secundar – dublu: - M 4a (inc. u. c.): vas „clopot” m. cu
- M 7a (inc. u. c.): vas „clopot” cu apucători (u.), c.?, vas mic cu o apucătoare şi
două apucători (u.), placă gresie (c.), fib. tr. cioc de scurgere;
frg., mărgele de sticlă verzui, din care doar - M 4b (inc. u. c.): vas „clopot” m. cu
una s-a putut conserva. apucători (u.), c.?, vas mic r. bitronconic cu
- M 7b (inc. u. c.): vas „clopot” m. gât înalt.
(u.), castron m. (c.). - M 5, secundar – triplu (inc. u. c. în „pachet”
- M 8, secundar (inc. u. c.): borcan m. cu brâu de pietre): trei u. (vase „clopot” m. cu
alveolat sub buză întrerupt de patru apucători apucători) acoperite cu două plăci de gresie. O
ascuţite (u.), castron r. (c.), fără inventar. mărgea de sticlă într-una din urne, iar în altă
- M 9, secundar (inc. u. c.): borcan m. cu o urnă mai multe obiecte – oglindă brz., frg. fib.
proeminenţă-apucătoare şi cioc de scurgere tr. I 4, brăţară brz. cu patru grupe a câte patru
trilobat (u.), frg. ceramice m. (c.), fără proeminenţe, bol attic cu firnis negru şi buza
inventar. spre exterior (în Simion 2004, 17 se afirmă că
- M 10, anterior tumulului? - „sub cel de-al acest M face parte din necropola plană).
doilea ring al movilei” (inc. u. c.): borcan m. - T 7-B:
cu patru apucători pe umăr (u.), strachină r. cu - M principal [M 1] (cenotaf): cistă de piatră,
buza arcuită spre interior (c.). goală.
- M 11, secundar (inc. u. c.): crater r. (u.), - M 1, secundar [M 2] (inc. u.): vas „clopot”
lekythos aryballic atic cu figuri roşii, m. cu patru apucători (u.), fără inventar.
oenochoe cu firnis negru, cupă-skyphos cu - M 2, secundar [M 3] (inc. u.): vas „clopot”
firnis negru în care erau depuse „foarte multe m. cu patru apucători, două patrulatere şi două
bijuterii din bronz şi sticlă” – brăţară, inele în formă de potcoavă (u.), fără inventar.
două fib. frg. torsionate, două inele de tâmplă, - T 9-B, dublu (Simion 2004, 16):
plăcuţe metalice, clopoţel brz., perle de sticlă, - M 1 (inc. cu oasele în cistă de
lama unui cuţitaş fe. (Simion 1971b, 114-115, piatră): fără inventar.
fig. 29). - M 2 (înh.): două castroane, pahar,
- M 12, secundar (inc. u.): amforă Thasos frg. zece vf. săgeţi.
(u.), farfurioară r. cu firnis negru, două - T 11-B, dublu (Simion 2004, 16):
fusaiole lut şi două frg. de la o brăţară brz. - M 1 (cenotaf): cistă, fără inventar.
Catalog 75

- M 2 (inc. cu oasele în „pachet” de Monede: 76 tetradrahme arg. tip Huşi-


piatră): fără inventar. Vovrieşti; podoabe arg.: patru fib. tr. şi două
- T 13-B, dublu (Simion 2004, 16): brăţări masive cu capetele deschise.
- M 1 (inc. u.): vas mână cu bandă D: sec. III a.Chr. MMB.
alveolată (u.), bol mic. B: Severeanu 1935; Mihăilescu-Bârliba 1990,
- M 2 (inc. u. c.): vas m (u.), placă 132-133; Arnăut 2003, 280, nr. catalog Ba3.
de gresie (c.), fib. brz.
- T 14-B, dublu (Simion 2004, 16-17): ESKI-DJUMAIA v. RHUEC
- M 1 (inc. u.): fără inventar.
- M 2 (înh.): cuţit fe., vf. săgeată fe. 217. ETROPOLE-„Čikovoto” (obl. Sofia,
- T 15-B, dublu (Simion 2004, 17): Bulgaria) – Pl. 120C
- M 1 (înh.): vas ofrandă. Necropolă tumulară. Săpături arheologice
- M 2 (inc. u.): vas m. cu apucători efectuate de D. Agre.
(u.), vas frg., frg. brăţară brz., fib. frg. arg.-„o În T 1 – pandantiv de buclă brz., cordiform, cu
paletă brz. de la o săgeată”, doi butoni brz. capetele deschise.
două plachete fe., două tuburi fe., două D: sec. IV a.Chr. MIAS.
mărgele sticlă, Cypraea moneta. B: Agre 2001b, 50, fig. 2/1.
- T 23-B, dublu (Simion 2004, 17):
- M 1 (inc. u.): fără inventar. 218. ETROPOLE-„Genkovo” (obl. Sofia,
- M 2 (inc. u.): fără inventar. Bulgaria)
D: sec. IV a.Chr. ICEMT. Loc de cult. Cercetare sistematică. Mulţi T cu
B: Simion 1971b; Simion 1976, 148-155 şi structură de piatră, şi Gr.
fig. 3-8; Simion 1977b; Sîrbu 1993, 4; Babeş Unii dintre T conţin oseminte umane, însă par
2000a, 133; Simion 2004; Teleagă 2008, 20- a fi mai mult sacrificii decât înmormântări
23, fig. 3, pl. 26-36; 37/1-5; 137-143; 202/2, comune. Alţi T „cenotaf”.
nr. catalog 73. Inventar: ceramică, piese de port şi podoabă
(neilustrat).
214. ENISALA (com. Sarichioi, jud. Tulcea, D: sec. V-IV a.Chr. MIAS.
România) B: Agre 2001a.
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare
făcută în 1973. 219. ETROPOLE-„Iablanica” (obl. Sofia,
În total 36 drahme şi diviziuni Histria, arg. Bulgaria) – Pl. 120B
B: Mitrea 1975, 311, nr. catalog 23 bis, Necropolă tumulară, alcătuită din cinci T.
corectată locaţia la Mitrea 1981, 282, nr. Săpături arheologice efectuate în 1987-1988
catalog 16. de A. Božkova şi D. Agre.
Cercetaţi doi T cu structură de piatră în manta.
215. ENISALA-„Şantrala” (com. Sarichioi, - T 3 (inc. u.): crater r. (u.), ceaşcă r.
jud. Tulcea, România) (neilustrată), zece fib. tr. brz. (două I 1, şase
Tezaur monetar (semne premonetare). II 1, două fragmentare, nedeterminabile
Descoperire întâmplătoare făcută în 1962. tipologic), lănţişor brz., inel brz., pandantiv de
Într-un gât de amforă erau depuse 118 vf. buclă arg. în formă de omega cu extremităţile
săgeţi brz.-semne premonetare. MINAC. piramidale.
B: Aricescu 1975; Irimia 1975, 103; Mitrea - T 4 (înh., V-E): pectoral arg. frg.
1970, 469, nr. catalog 6; Mitrea 1976, 288, nr. D: sec. IV a.Chr. MIAS.
catalog 14. B: Božkova / Agre 1995.

216. EPURENI (jud. Vaslui, România) – Pl. 220. ETROPOLE-„Ravnište” (obl. Sofia,
120A Bulgaria) – Pl. 120D
Tezaur mixt. Descoperit întâmplător, în 1922- Necropolă tumulară. Săpături arheologice
„într-un tumul” (?). efectuate de D. Agre.
În T 3 – podoabe arg. (o pereche de cercei cu
76 Catalog

terminaţii conice finalizate cu o sferă, verigă Constantiniu şi Valeriu Leahu: un M inc. (au
masivă, torsadată, cu capetele deschise şi fost descoperite oase umane calcinate),
finalizate cu mici butoni conici). probabil plan; au fost descoperite şi alte piese
D: sec. IV a.Chr. MIAS. din inventar.
B: Agre 2001b, 49-50, fig. 1/2,5. Inventar descoperit la distrugerea
mormântului: coif de tip calcidic brz. şi patru
221. ETROPOLE-„Rendaškoto” (obl. Sofia, vf. lăncii fe.;
Bulgaria) – Pl. 120E Inventar descoperit în sondajul de verificare:
Necropolă tumulară. Săpături arheologice muştiucul unei zăbale fe., verigă fe., vas
efectuate de D. Agre. pântecos frg. m., cană m., vas mic frg. m., vas
În T 1 – podoabe arg. (o pereche de cercei cu mare tronconic m. frg. (neilustrat), frg. vas
terminaţii piramidale, verigă cu capetele clopot m. (neilustrrat) şi frg. din alt vas m.
deschise şi finalizate cu butoni conici) şi brz. (neilustrat).
(inel cu placă ovală). D: sec. IV a.Chr. MMB.
D: sec. IV a.Chr. MIAS. B: Constantiniu / Leahu 1968; Teleagă 2008,
B: Agre 2001b, 49 şi urm., fig. 1/1,4; 3/3. 23, pl. 144/1-4, nr. catalog 75.

222. ETROPOLE-„Vâlnata” (obl. Sofia, 226. FĂUREI (com. Băneasa, jud. Constanţa,
Bulgaria) România) – Pl. 121C
M tumular. Săpături arheologice efectuate de M inc. u. c. izolat. Descoperire întâmplătoare
D. Agre. făcută în 1975, la circa 200 m N de cimitirul
Din inventar a fost publicat un pectoral arg. turcesc.
frg. Vas m. cu corpul bombat şi având în zona
D: sec. IV a.Chr. MIAS. gâtului un prag pentru capac (u.), strachină m.
B: Agre 2001b, 51, fig. 3/1. cilindrică, foarte joasă (c.), frg. strachină
tronconică m., strachină r. cu buza uşor
223. FARAONOVCA (r. Sărata, reg. Odessa, invazată.
Ukraina) D: sec. IV-III a.Chr. MINAC.
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare. B: Irimia 1983, 110-112, fig. 2/4-5; 10/13-14.
Alcătuit din stateri macedoneni aur, emisiuni
de tip Alexandru cel Mare (330-310 a.Chr.) – 227. FÂNTÂNA MARE (fost Başpunar,
recuperate nouă monede. MAO. com. Independenţa, jud. Constanţa, România)
B: Bulatovici 1980, 55, 57-58, 64, fig. 1-2; – Pl. 121D
Mihăilescu-Bârliba 1990, 133; Arnăut 2003, Necropolă de inc., T mici cu manta de
280, nr. catalog Ba4. bolovani. Descoperire întâmplătoare, făcută în
1972 pe un deal de la marginea de NV satului
224. FĂCĂENI (com. Făcăeni, jud. Ialomiţa, actual. M au fost distruse, recuperându-se de
România) – Pl. 121B la un localnic trei amfore elenistice ştampilate
Amforă izolată de Heraclea Pontică, cu (două Heraclea Pontică şi una Sinope), şi frg.
ştampila „”, descoperită dintr-un borcan m. cu buza uşor evazată,
întâmplător în 1951. decorată cu brâu alveolat.
D: sec. III a.Chr. IAB D: sec. III a.Chr. MINAC.
B: I. Barnea 1966, 157, nr. catalog VII, fig. 3; B: Irimia 1973, 21, 23, 25 şi pl. VII/4-5; IX/4-
Teleagă 2008, 23, pl. 37/7; 135/13, nr. catalog 6; XVIII/5, 8; XIX/1; Teleagă 2008, 23, pl.
74. 38/1-3; 134/12-14, nr. catalog 78.

225. FĂCĂU (com. Mihăileşti, jud. Giurgiu, 228. FÂNTÂNELE (com. Suhaia, jud.
România) – Pl. 121A Teleorman, România) – Pl. 122
M izolat inc. Descoperit întâmplător în 1967 şi Necropolă. În martie 1965, un T este afectat
distrus în timpul unor lucrări de irigaţie. de lucrări de terasare. Săpături de salvare
Cercetări de verificare fectuate de Margareta
Catalog 77

efectuate în mai 1965 de către C. N. Mateescu 230. FEDEŞTI-„Recea” (com. Şuletea, jud.
şi M. Babeş. Vaslui, România) – Pl. 123B
Trei M inc.: unul tumular cu depunerea Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare şi
oaselor în gr. mare rectangulară şi două plane, săpătură de salvare, recuperându-se, în final,
de inc.u. (– c?). 251 monede histriene brz. (tipul cu capul lui
- T 1 M 1 („M luptătorului”, afectat de Apollo laureat spre dreapta), o monedă brz.
intervenţiile moderne şi cercetat prin săpătura emisă de cetatea Bottike şi două brăţări brz.
de salvare) (inc. cu depunerea oaselor În 1976, în urma unor ploi, a fost descoperit
calcinate într-o gr. mare rectangulară cu întâmplător tezaurul care era depus într-un vas
colţurile rotunjite, cu pereţii căptuşiţi cu de lut. Vasul a fost spart şi aruncat, iar
trunchiuri de stejar arse şi cu capac de lemn; monedele împrăştiate. Recuperate iniţial 18
pe fundul gr., spre centrul acesteia, s-a păstrat piese. Un alt exemplar a ajuns la Muzeul
un frg. dintr-o pictură roşu cu alb): amforă de „Vasile Pârvan” din Bârlad.
Thasos, un vas brz. grecesc (cană?), şapte vf. În 1980-1981, C. Buzdugan şi M. Rotaru
lance fe., două mici bucăţi de ocru roşu, cinci efectuează săpături de verificare pe locul
mărgele de argilă galbenă şi încă una de sticlă. descoperirii întâmplătoare, rezultând alte 22
În mantaua T au fost descoperite o cană şi o monede. Cele 41 de monede descoperite în
strachină r., grupate. 1976-1981 alcătuiesc lotul I al tezaurului.
- M 2 (plan, inc. u. – c.?, distrus): ceramică O nouă descoperire întâmplătoare, pe acelaşi
getică r. – pithos cu palmete ştampilate pe loc, se produce în 1984: 100 piese şi o brăţară
umăr, strachină, cană cu toarta supraînălţată şi brz. (lotul II).
fib. tr. III 3a brz. În 1984, C. Buzdugan execută un nou sondaj
- M 3 (plan, inc. u. – c.?, distrus): ceramică de verificare, rezultînd 73 monede. Acestea,
getică r. – pithos cu patru grupuri de câte patru împreună cu alte 18 recuperate din sat
palmete ştampilate pe umăr, strachină frg. şi alcătuiesc lotul III.
cană. În 1984 sunt recuperate de la localnici alte 9
D: a doua jumătate/sfârşitul sec. IV a.Chr. monede împreună cu o brăţară brz. (lotul IV).
IAB. În sfârşit, un al cincilea lot alcătuit din 11
B: Mateescu / Babeş 1968; Teleagă 2008, 23, piese (ceve monede histriene şi o monedă brz.
nr. catalog 77. emisă de cetatea Bottike) este localizat în
1994 într-o colecţie particulară.
229. FEDEŞTI (com. Şuletea, jud. Vaslui, Cercetările din 1981 efectuate de C. Buzdugan
România) – Pl. 123A au evidenţiat faptul că tezaurul s-a aflat în
Aşezare fortificată. Săpătură de salvare cadrul unei aşezări getice de la începutul celei
efectuată de Tamilia Marin în două campanii, de-a doua epoci a fierului.
1997 şi 1998. S-au trasat cinci secţiuni. Un Din aşezarea distrusă de lucrările agricole
singur strat din cea de-a doua epocă a fierului, moderne au fost recuperate frg. ceramice, vf.
gros de 0,4-0,5 m. săgeţi brz. şi fe., vf. lance fe. (Mitrea /
Inventarul arheologic este relativ sărac. Au Buzdugan 1984, 26). MJV (lotul I), MNIRB
fost cercetate opt Gr, remarcându-se prin (loturile II-IV), MOB (o monedă).
inventarul său Gr 2. B: Mitrea et alii 1981-1982; Mitrea /
- Gr 2, în formă de pâlnie, 0,8 m diametru, Buzdugan 1984; Mitrea / Buzdugan 1989;
0,77 m adâncime: vase m. întregi şi întregibile Mitrea/Buzdugan/Apostol 1983-1984;
(patru căni şi o ceaşcă), un singur frg. ceramic Petolescu / Buzdugan 1996; Arnăut 2003, 280,
local r., frg. amfore, patru râşniţe fragmentare, nr. catalog Ba5.
o fib. tr. (brz.?)
Datare generală : sec. IV a.Chr. MJV. 231. FERIGILE (com. Costeşti, jud. Vâlcea,
B: T. Marin, în CCA 1999 (campania 1998), România) – Pl. 124-125
nr. cat. 50, 40-41, pl. III; Arnăut 2003, 215, Necropolă tumulară: 149 T cu manta de piatră,
nr. catalog 180a. conţinând circa 200 M, toate de inc., cu oasele
depuse în u. sau direct pe sol. Săpături
78 Catalog

sistematice realizate de A. Vulpe între 1956- 232. FLOREŞTI-„Coada Râpii” (fost Islam
1962. Cercetată exhaustiv. Geaferca, com. Horia, jud. Tulcea, România)
Ultimei fază a necropolei (Ferigile III) îi – Pl. 126
aparţin nouă T răspândiţi în zona centrală şi Depozit de amfore descoperit întâmplător în
nordică a cimitirului, însumând 11 M de inc. 1955. Cercetări de teren ulterioare, efectuate
u. cu sau fără c. de E. Bujor şi G. Simion.
Inventarul acestor ultime M ale necropolei Din cele circa 26 amfore ce alcătuiau
este caracterizat de asocieri proprii tipului depozitul au fost recuperate 20. Centrul
combinatoriu 5 stabilit de autorul săpăturii şi producător este probabil Heraclea Pontică.
al publicaţiei: ceramică m. ce imită prototipuri Multe dintre amfore au ştampilă englifică
lucrate la roată, cana cu toartă supraînălţată, [majoritatea „Διονυ(σιος)”, una singură
strachina-căzănel în formă de lecane, cana cu „…ουλου”].
două tortiţe sub buză, fib. de tip Glasinac cu D: sfârşitul sec. IV – începutul sec. III a.Chr.
portagrafa triunghiulară. (autorul publicaţiei le datează în sec. I a.Chr.).
- T 4 M 9 (deranjat de intervenţii moderne): ICEMT, MINAC, IAB, MBB.
ceramică m. frg.–strachină cu o proeminenţă B: Bujor 1961b; Bujor 1962.
trasă din buză, strachină-căzănel lecane, căniţă
(neilustrată); cute din gresie (neilustrată), 233. FRUMUŞIŢA-„Râpa lui Trandafir”
mărgică din sticlă albastră. (com. Frumuşiţa, jud. Galaţi, România) – Pl.
- T 9 M 1 (deranjat de intervenţii moderne): 127A
ceramică m.–strachină evazată (neilustrată), Gr, fără a se putea stabili dacă aparţinea
strachină-căzănel lecane, căniţe; două cuţitaşe vreunei aşezări. Sondaj arheologic realizat de
din fier. Mircea Petrescu-Dâmboviţa în 1947, având ca
- T 15: ceramică m.–strachină (neilustrată), obiectiv situl eneolitic.
cană, ceşcuţă (neilustrată). Inventar: ceramică locală m. în cadrul căreia
- T 40: ceramică m.–străchini, căzănel lecane, se remarcă o strachină tronconică, cu o
căni, ceşcuţă; fib. brz. Glasinac, patru mărgele apucătoare proeminentă şi o cană cu o toartă şi
de sticlă galbenă cu ochi albaştri. cu o apucătoare pe pântec, precum şi un kylix
- T 42 M 1: ceramică m.–străchini, căni, grecesc.
ceşcuţă (neilustrată). D: sec. V-IV a.Chr. MNIMI.
- T 42 M 2 (u. protejată de o cistă din B: Petrescu-Dâmboviţa 1950, 65; Petrescu-
boovani): ceramică m.–vas cu pereţii drepţi, Dâmboviţa 1954; Teleagă 2008, 24, nr.
cu patru apucători aplatizate sub buză, catalog 80.
strachină evazată (neilustrată), ceşcuţă
(neilustrată). 234. GALATA (obšt. Varna, obl. Varna,
- T 77 M 1: ceramică m.–vas pântecos cu Bulgaria) – Pl. 127B
proeminenţe-apucători deasupra diametrului Necropolă tumulară. Descoperiri
max., străchini, căni. întâmplătoare şi sondaje (1930), cercetare
- T 77 M 2: ceramică m.–cană şi strachină sistematică efectuată în 1950 de către Gorana
(neilustrate). Tončeva. O nouă descoperire întâmplătoare
- T 106: ceramică m.–strachină-căzănel făcută în 1972 este urmată de o recunoaştere
lecane, căniţă cu toarta supraînălţată; două de teren făcută de Alexander Minčev.
cuţitaşe din fier. Şapte T. După ce anterior fusese descoperit un
- T 107: ceramică m.–străchini, strachină- M tumular, în 1950 s-au cercetat alţi cinci T
căzănel lecane, căni; două cuţitaşe din fier. dintr-o necropolă corespunzătoare aşezării din
- T 108: ceşcuţă m. (neilustrată) şi cuţitaş din teritoriul cetăţii Odessos. M inc. şi înh., sec.
fier. IV-II a.Chr.
D: sec. V a.Chr. MJAP, MNIRB, IAB, În 1972 a mai fost descoperit întâmplător un T
MMNB. (T 7), conţinând un M inc. u. depusă într-o
B: A. Vulpe 1967, A. Vulpe 1979. cistă triunghiulară din lespezi de piatră: vas r.
local, cu două toarte (u.), în care se aflau,
Catalog 79

printre oasele calcinate, o pereche de cercei de Tezaur alcătuit din 15 distateri de electrum
aur decoraţi în tehnica filigranului (lucraţi, emişi la Cyzic, pierduţi.
probabil, în Odessos), foarfece fe. şi un B: Mihăilescu-Bârliba 1990, 134, nr. catalog
unguentarium. Lângă urnă, un inel de aur II/88.
decorat cu efigia Athenei în relief.
D: începutul sec. III a.Chr. MIAV. 240. GĂICEANA (com. Găiceana, jud.
B: Tonceva 1951; Minčev 1975. Bacău, România) – Pl. 128C
Piesă izolată descoperită întâmplător în
235. GALATIN-„Mihalkova Mogila” (obšt. centrul satului, în perioada 1968-1972.
Krivodol, obl. Vraca, Bulgaria) – Pl. 127C Akinakes fe. cu antene zoomorfe la mâner.
M tumular înh. T cu structură de piatră în D: mijlocul sec. V a.Chr. CMJNPN.
manta. Distrugeri provocate de lucrările B: Mihailescu-Bîrliba 1976, 109-112, fig. 1.
agricole, urmate de sondaj arheologic efectuat
de B. Nikolov. 241. GĂRČINOVO (obšt. Opaka, obl.
Inventar: akinakes fe., vf. şi călcâi lance fe. Tărgovište, Bulgaria) – Pl. 129B
D: sec. V a.Chr. MIV. Piesă izolată descoperită întâmplător în 1919.
B: Nikolov 1990, 14-15, fig. 1-2/a-b; 13/g; Matriţă turnată în bronz, cu decor zoomorf
Theodossiev 2000, 114, nr. catalog 69. redat în relief, destinată realizării paharelor
din metal.
236. GALAŢI-„Portul Roşu” (jud. Galaţi, D: începutul sec. V a.Chr. MNIBS.
România) – Pl. 128A B: Filov 1934; Damyanov 1998 (pentru
Necropolă plană inc. u. Două M inc. u. datare).
(amfore Thasos frg.), descoperite întâmplător
în 1899 (M 1), respectiv 1973 (M 2). 242. GĂRVAN (Dinogetia)-„Lăţimea” (com.
D: sec. IV a.Chr. MJIG. Jijila, jud. Tulcea, România) – Pl. 129A
B: Dragomir 1967, 182-183, fig. 4/1; Brudiu Aşezare. Cercetări de teren efectuate de
1992, 7, fig. 2/1; Arnăut 2003, 216, nr. catalog Alexandru Barnea în anii ’70 ai sec. XX.
188; Teleagă 2008, 24, pl. 40/24-25, nr. Ceramică grecească (lecane) şi locală m. (oale
catalog 81. sac cu brâu alveolat sau crestat, borcane, vase
bitronconice cu analogii în spaţiul N-pontic),
237. GALAŢI-„Terasa Brateşului” (jud. bucăţi de lutuială de pereţi, frg. amphoridion,
Galaţi, România) – Pl. 128B amfore frg. Heraclea Pontică şi Rhodos (o
Necropolă tumulară. Descoperire ştampilă - ).
întâmplătoare făcută în 1915. Tot de aici poate proveni o monedă arg. Filip
Dintr-unul din T aplatizaţi ai necropolei, situat II, descoperită întâmplător.
pe Str. Traian, provin mai multe vf. săgeţi brz. D: sfârşitul sec. IV a.Chr.
cu trei muchii. B: A. Barnea 1974, 101-109 şi fig. 2-4/1-2.
D: sec. V-IV a.Chr. MJIG. Mitrea 1976, 288, nr. catalog 13.
B: Dragomir 1967, 182, fig. 2/2-10.
243. GĂTEJEŞTI (oraşul Băile Govora, jud.
238. GALAŢI (jud. Galaţi, România) Vâlcea, România) – Pl. 130A
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare. Aşezare. Descoperire întâmplătoare făcută în
Dintr-un tezaur monetar descoperit în 1870 1969. Cercetări de suprafaţă efectuate de Gh.
sunt menţionaţi trei stateri de aur, doi de la Petre-Govora.
Alexandru cel Mare şi unul de la Filip III Aşezarea are două niveluri: cel superior
Arideul. MNIRB. atribuit culturii geto-dace clasice, iar cel
B: Mihăilescu-Bârliba 1990, 134, nr. catalog inferior grupului Ferigile – etapa târzie
II/87; Arnăut 2003, 280, nr. catalog Ba6. (Ferigile III).
Au fost identificate cinci Gr, trei dintre
239. GALAŢI (jud. Galaţi, România) acestea putând fi atribuite nivelului inferior:
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare.
80 Catalog

- Gr 1: frg. ceramice Ferigile III (strachină cu perforaţi, vf. săgeată brz. cu trei aripioare şi
buza invazată decorată cu caneluri oblice) şi mai multe zăbale fe de la caii sacrificaţi.
două vase ce s-au putut reconstitui – o D: a doua jumătate a sec. IV-începutul sec. III
strachină-căzănel tip lecane şi vas mare (cană) a.Chr. MBB.
cu o toartă şi patru apucători aplatizate sub B: Harţuche / Anastasiu 1976, 19-20, 191-
diametru max. (Petre-Govora 1971, 557-558, 192, nr. catalog 384-386; Sîrbu 1982, 118, fig.
fig. 3/4, 8). 7/1; Sîrbu 1983, 30-32, fig. 2; Harţuche 1985;
- Gr 4: frg. străchini cu caneluri oblice pe Sîrbu / Harţuche 2000; Teleagă 2008, 24, pl.
umăr, frg. vas pântecos. 146/1-4, nr. catalog 82.
- Gr 5: frg. borcan cu proeminenţe aplatizate
sub margine, strachină mică având pe umăr o 246. GÂLDĂU (com. Jegălia, jud. Călăraşi,
proeminenţă verticală perforată. România) – Pl. 131A
D: sec. V a.Chr. Tezaur monetar, descoperit întâmplător în
B: Petre-Govora 1971, 557-559, 561, fig. 3/4, cuprinsul unei aşezări getice.
8; 5/4, 8, 10; 6. Conţinea 10 stateri de aur de la Alexandru cel
Mare, depuşi într-un vas ceramic.
244. GĂTEJEŞTI-„Săcele” (oraşul Băile D: ultima treime a sec. IV a.Chr. (emisiuni
Govora, jud. Vâlcea, România) – Pl. 130B dintre 333-322 a.Chr.).
Necropolă inc. situată la 200 m V de aşezare. B: Mitrea 1965c; Mitrea 1968.
Descoperire întâmplătoare făcută în 1969.
Cercetări de suprafaţă efectuate de Gh. Petre- 247. GÂLDĂU-PIETROIU (com. Jegălia,
Govora. jud. Călăraşi, România) – Pl. 131B-132
M (nu s-a putut stabili nr. lor) se aflau sub Aşezare (grup de aşezări?) întinsă pe 4 km de-
mici T cu manta de bolovani. Multe M a lungul malului stâng al Braţului Borcea.
deranjate de intervenţii moderne. Cercetări de suprafaţă pe rupturile malului,
Recuperate mai multe frg. ceramice şi vase efectuate de V. Sîrbu, V. Oprea şi F.
întregibile specifice grupului Ferigile faza III Rădulescu.
(străchini, căni, borcan etc.). Se remarcă o Din perioada cuprinsă între a doua jumătate a
cană r. cu toarta supraînălţată recuperată de sec. IV şi prima jumătate a sec. III a.Chr.
autorul cercetărilor de suprafaţă, găsită (grosimea stratului getic este de 0,5-1,5 m), au
împreună cu o cană asemănătoare m., ambele fost publicate o L, un B şi şapte Gr. Reţin
piese făcând parte din acelaşi M (Petre 1971, atenţia şase Gr:
559, fig. 1/1, 3). - Gr 1 (Gâldău-„Cheson”): amforă Heraclea
D: sec. V a.Chr. Pontică aproape întreagă, puţine cioburi getice
B: Petre-Govora 1971, 559-561, fig. 1; 2/1-6. şi oase de animale (Sîrbu / Oprea / Rădulescu
1997, 210, fig. 15/8).
245. GĂVANI (com. Gemenele, jud. Brăila, - Gr 2 (Pietroiu-„Boureanu”): frg. ceramice
România) – Pl. 130C getice m. (borcane cu brâu alveolat, căni) şi r.
M tumular înh. izolat. Descoperire (castroane, ceşti, vase bitronconice), frg.
întâmplătoare făcută în anul 1971, distrus în amfore Sinope şi Heraclea Pontică, între care
urma săpării unui canal pentru irigaţii. şi un frg. dintr-un gât cu ştampilă englifică
Alături de scheletul defunctului se aflau distrusă.
scheletele mai multor cai sacrificaţi. S-au - Gr 4 (Pietroiu-„Boureanu”): numeroase frg.
recuperat următoarele piese din inventarul ceramice getice m. (borcane, oale, ceşti,
funerar: coif attic brz., patru aplici brz. placate capace) şi r. (castroane, străchini, căni).
cu arg. cu decor zoomorf pentru harnaşament - Gr 7 (Gâldău-„Cheson” – la fig. 8 ce
(una dintre ele este un frontal), o aplică fără prezintă desenul cănilor se menţionează
decor, doi clopoţei brz. perle de sticlă punctul „Ţonea (Şcoala generală)”, iar la fig.
colorată, brăţară brz. torsadată, inel (?), 17 ce prezintă fotografiile pieselor ceramice
amultete-pandantivi din colţi de mistreţ nu mai apare Gâldău ca loc de descoperire, ci
Pietroiu): trei căni aproape întregi (două m. şi
Catalog 81

una r.) şi gura altei căni, precum şi o amforă 249. GHEORGHE DOJA (com. Gheorghe
Thasos frg. (Sîrbu / Oprea / Rădulescu 1997, Doja, jud. Ialomiţa, România) – Pl. 133B
211, fig. 14/2) M izolat descoperit întâmplător, din inventarul
- Gr 8 (Gâldău-„Cheson”): amforă Sinope căruia a fost recuperat un askos elenistic.
întreagă, cu ştampilă cu astinomul Άντιμαχος D: sfârşitul sec. IV a.Chr.-începutul sec. III
şi producătorul Ήρακλειδης şi cornul a.Chr. MDJC.
abundenţei drept simbol (Sîrbu / Oprea / B: Şerbănescu 1999, 232, nota 27, fig. 4/1;
Rădulescu 1997, 211, fig. 14/1) Teleagă 2008, 24, pl. 16/5; 144/9, nr. catalog
- Gr 9 (Gâldău-„Cheson”): foarte multe frg. 83.
ceramice şi chiar vase întregi m. (vase cu gura
trompetiformă, borcane cu brâuri alveolate, GHIAURSUIUSČIUK v. BĂLGAREVO
străchini şi căniţe) şi r. (străchini, castroane,
lecane, căni), unelte de piatră şi de os, o 250. GIURGIULEŞTI-„Vadul Boului” (jud.
fusaiolă, o greutate de piatră şi o mărgică de Cahul, Republica Moldova) – Pl. 133C
pastă sticloasă cu decor „în ochi”. Necropolă plană inc. u. Săpături de salvare
Mai reţine atenţia un vas descoperit în punctul efectuate în 1997 de către Tudor Arnăut. Au
„Cheson” imitând în ceramică un prototip din fost executate două secţiuni însumând o
metal (Sîrbu / Oprea 1995, 130, nr. catalog. suprafaţă de 210 m2.
35, fig. 6/2). În total au fost înregistrate şapte M - un M
Din zonă provin 55 de ştampile amforice descoperit întâmplător în 1991, alte cinci M
elenistice: 20 de Sinope (36%), 12 de descoperite în timpul săpăturilor din 1997.
Heraclea Pontică (22%), 13 de Thasos (24%), - M 1 (inc. u. c., descoperit întâmplător în
şase de Rhodos (11%), două de Cos (3,5%) şi 1991): borcan m. frg. (u.), strachină m. (c.),
două din centre neidentificate (3,5%), toate două borcane m. frg., cană m. cu toarta uşor
datându-se pe parcursul unui secol: a doua supraînălţată (neilustrate).
jumătate a sec. IV a.Chr. şi prima jumătate a - M 2 (inc. u. c.): borcan m. cu brâu alveolat
celui următor (Conovici 1986, 133-134, pe întrerupt de patru proeminenţe-apucători (u.),
baza materialului amforic cunoscut până strachină m. cu patru apucători treflate
atunci, propunea data 327-250 a.Chr.; Sîrbu / perforate vertical (c.), vas mare m. frg.
Oprea / Rădulescu 1997, 214). MDJC, MBB, (neilustrat).
MJIS şi MINAC. - M 3 (inc. u. c.): cană mare m. (u.), strachină
B: Conovici 1986, 133-134; Sîrbu / Oprea cu pereţii drepţi (c.), în umplutura Gr câteva
1995; Sîrbu / Oprea / Rădulescu 1997. frg. de la o amforă grecească (neilustrate).
- M 4 (inc. u.): borcan m. cu brâu alveolat şi
248. GENERAL SCĂRIŞOREANU- apucători (u. - neilustrată), două frg. de
„Movila de cenuşă” (jud. Constanţa, amfore greceşti (neilustrate).
România) – Pl. 133A - M 5 (inc. u. c.): borcan m. cu gâtul îngustat
Aşezare. Cercetări de suprafaţă Mihai Irimia. decorat cu un şir de impresiuni făcute cu
Situl, cu o suprafaţă de 0,5 ha, a fost distrus în degetul (u.), strachină m. cu patru grupe de
1975-1976 de lucrări de îmbunătăţiri funciare. câte două şi trei proeminenţe verticale dispuse
De la suprafaţa solului au fost recoltate frg. de sub buză (c.).
ceramică m. autohtonă (vase tip clopot cu - M 6 (inc. u.? – distrus): frg. ceramice m. (u.?
brâuri alveolate, borcane, străchini cu buza - neilustrate).
răsfrântă în afară), ceramică elenistică roşie şi Sunt semnalate frg. ceramice r. şi frg. amfore
cenuşie (bol, farfurie, cană), frg. de la două Heraclea Pontică, Thasos, probabil şi Sinope
amfore de tip Heraclea Pontică şi Chersones.
D: sec. III a.Chr. (cu prelungirea certă a D: sec. IV a.Chr. USMC.
existenţei şi în sec. II-I a.Chr., după ştampilele B: Arnăut 1999; Arnăut 2003, 218, nr. catalog
amforice de Sinope şi Rhodos). MINAC. 201b, fig. 50.
B: Irimia 1980a, 97, 99 şi fig. 1/6, 8, 9, 12;
2/8; 3/4; 7/7, 11.
82 Catalog

251. GIURGENI-„Mozacu” (jud. Ialomiţa, În campania din 1950 a fost descoperite pe


România) grindul mare două M, unul inc., celălalt înh.
Aşezare deschisă. Cercetări arheologice La scheletul M înh. o verigă tubulară de
efectuate în 1986-1988 de un colectiv gleznă fe. În mantaua T II-1950 au fost
coordonat de Lucian Chiţescu. Săpate 25 cercetate trei M secundare înh., cu scheletele
secţiuni. Un singur nivel de locuire (?), însă foarte fărâmiţate, în inventarul cărora s-au
semnalate mai multe zone de locuire. descoperit piese fe. deteriorate şi un vas
Complexe: L, B, vetre şi Gr menajere. bitronconic.
Inventar: ceramică m. şi r.râşniţă de piatră D: sec. IV-III a.Chr. IAB.
(neilustrată), calapod din piatră pentru B: Nestor et alii 1951, 66-67, fig.13; Babeş
ceramică (neilustrat), cute (neilustrate), vf. 1993a, 200, nr. catalog 40/I, pl. 28/16-17;
săgeată cu trei muchii (neilustrat), fusaiole Arnăut 2003, 218, nr. catalog 202b.
bitronconice, frg. de sticlă albastră subţire
(neilustrate), o lupă fe. şi mici obiecte fe. 254. GLODEANU SĂRAT (jud. Buzău,
foarte corodate (neilustrate), amuletă os, România) – Pl. 133E
mâner os (neilustrate), greutăţi piramidale din Piesă de harnaşament brz. (obrăzar),
lut ars, frg. de „discuri-capace” m.-„jetoane” descoperit întâmplător în condiţii
discoidale din ceramică. Ceramică de import: necunoscute.
frg. amforice în mare cantitate, cinci toarte D: sec. V a.Chr. MJBz.
ştampilate (din „zona II”: două Thasos şi una Inedit.
Sinope – post 340-260 a.Chr. – şi două
Rhodos din „zona III” – primul sfert al sec. II 255. GOGOŞU (com. Gogoşu, jud.
a.Chr.), frg. de kantharos mic cu firnis negru, Mehedinţi, România) – Pl. 134A
frg. dintr-un askos (neilustrate). Necropolă tumulară birituală. Cercetări
D: începutul sec. III – începutul sec. II a.Chr. sistematice efectuate în perioada 1949-1950
MNIRB şi MJIS. de către Dumitru Berciu şi Eugen Comşa.
B: Chiţescu et alii 1992; Niţulescu / Renţa Au fost săpate 104 movile, dintre care numai
2001. 55 s-au dovedit a fi T ce conţineau M de înh.
şi inc. u.
252. GLĂVĂNEŞTII VECHI (com. Reţin aici atenţia numai M secundare, de inc.
Andrieşeni, jud. Iaşi, România) u., din mantaua T necropolei de la Gogoşu:
Aşezare deschisă situată pe un grind în valea - T 2 M 3: vas m. larg deschis, având pe umăr
Jijiei. Cercetări sistematice începând cu 1949 apucători oblice (u. – neilustrată), placă brz.
de un colectiv coordonat de Ion Nestor. ovoidală cu capetele îndoite, vf. lance fe.
În campania din 1950 a fost descoperită o - T 22 M 2: vas tronconic înalt m. (u.), fără
colibă având în inventar ceramică m. inventar.
barbotinată (vase de provizii) şi frg. de - T 24 M 2:castron m. cu marginea invazată şi
străchini r. din pastă roşie, ca şi un frg. (buton) cu patru proeminenţe perforate vertical (u.? –
de la o fib. Lt B fe. Anterior (în campania din nu s-au găsit oase calcinate), cană tronconică
1949?) fusese descoperită o Gr cu vase sac cu m. cu toarta supraînălţată (neilustrată).
apucătoare şi un frg. ceramic grafitat. - T 29 M 2: cană tronconică m. cu toartă
D: sec. IV-III a.Chr. IAB. supraînălţată ruptă din vechime (u.?),
B: Nestor et alii 1951, 66-67; Moscalu 1983, strachină m. cu buza invazată şi patru
25, pl. 5/2; Babeş 1993a, 200, pl. 27-28; apucători oblice, aşezată cu gura în jos (cu rol
Arnăut 2003, 218, nr. catalog 202a. de c.).
- T 29 M 3: strachină m. cu buza invazată şi
253. GLĂVĂNEŞTII VECHI (com. patru apucători, aşezată cu gura în jos
Andrieşeni, jud. Iaşi, România) – Pl. 133D (neilustrată).
Necropolă (grup de M). Cercetări sistematice - T 45 M 2: cană tronconică m. cu toarta
efectuate începând cu 1949 de un colectiv supraînălţată prevăzută cu buton vertical, perlă
coordonat de Ion Nestor. bitronconică din sticlă galbenă, inel din sârmă
Catalog 83

brz. cu secţiune rotundă, cu capetele alăturate 260. GORSKO ABLANOVO (obšt. Opaka,
(neilustrat). obl. Tărgovište, Bulgaria)
D: sec. VI a.Chr., probabil şi la începutul sec. Piesă izolată, descoperită întâmplător.
V a.Chr. IAB. O matriţă de bronz redând o figură
B: Berciu / Comşa 1956, 406-459, fig. 134- antropomorfă cu picioare de cal şi aripi de
184. vultur. În spatele său, un lup sau un câine.
D: sfârşitul sec. V a.Chr. - începutul sec. IV
256. GOLEMANI (obšt. Elena, obl. Veliko a.Chr.
Tărnovo, Bulgaria) – Pl. 134B B: Agre 1995, 289.
Necropolă tumulară. Un T cercetat în 1991.
- T 1: doi akinakai, două vf. lance fe., 191 vf. 261. GOSTAVĂŢU (com. Gostavăţu, jud.
săgeţi brz., 12 sfere din piatră (proiectile Olt, România) – Pl. 135C
pentru praştie), frg. dintr-o armură fe., Piesă izolată. Descoperire întâmplătoare
garnitură scut fe. făcută înainte de 1935.
D: sec. V-IV a.Chr. MIVT. Coif brz. de tip illiric. Nu este exclus să
B: Tzărov 1994, 103-104, 106 şi pl. 1/1-2; provină dintr-un M ditrus.
4/1; Teleagă 2008, 24, nr. catalog 87. D: sec. V a.Chr. MNIRB.
B: Berciu 1958a; Teleagă 2008, 25, pl. 147/1-
257. GOLJAMO DELČEVO (obšt. Dolni 4, nr. catalog 89.
Chiflik, obl. Varna, Bulgaria)
Necropolă. Cercetare sistematică. În timpul 262. GOVORA-„Poieni” (com. Mihăeşti, jud.
săpăturilor în tellul eneolitic au fost găsite şi Vâlcea, România) – Pl. 135D
două morminte tracice de incineraţie, Aşezare deschisă situată pe terasa râului
acoperite cu manta de piatră, cu frg. ceramice Hinţa, lângă şoseaua Gara Govora – Băile
în inventar. Govora. Descoperiri întâmplătoare făcute în
D: V-IV a.Chr. 1960. Săpături arheologice (1961-1964),
B: Todorova / Ivanov / Vasilev / Hopf / Krita / autori Dumitru Berciu şi Petre Purcărescu.
Kol 1975, 65-69 şi fig. 36/1; 37-38, pl. 130/7- Aşezarea are trei niveluri, cel mai vechi dintre
13;131/5, 7-12. el aparţinând orizontului Ferigile III, suprapus
de unul cu materiale Latène.
258. GOLJAMO JELIAZNA-„Ciaira” (obšt. Inventar: ceramică m. şi r., frg. de la două
Trojan, obl. Loveč, Bulgaria) – Pl. 135A vetre portative (neilustrate) fib. tr. (neilustrată
Necropolă tumulară. Un T distrus în 1940. S-a – din nivelul Ferigile III - !), două fib. Lt B2,
putut stabili că era vorba despre un M înh. frg. amfore Rhodos, Gesichtsperle.
Recuperate din inventarul funerar două brăţări D: sec. V-III a.Chr. MJVRV şi MGPG.
şi un pectoral de aur. B: A. Vulpe 1967, 45, 93; Petre-Govora 1970,
D: sec. V-IV a.Chr. MIAS. 476-479, fig. 6-7; Vl. Zirra 1971, 226, fig.
B: Mikov 1950, 147-148 şi fig. 85. 23/1-2 (fibulele Lt B2); Petre-Govora 1995,
68-69.
259. GORNI CIBAR (fost Cibar Varoš, obšt.
Vălčedrăm, obl. Montana, Bulgaria) – Pl. 263. GOZNITSA (obšt. Loveč, obl. Loveč,
135B Bulgaria)
Piesă izolată. Descoperire întâmplătoare. Piesă izolată. Descoperire întâmplătoare.
Torques celtic de aur, cu capetele deschise. Akinakes fe., cu antene la mâner.
Datare: sfârşitul sec. IV / începutul sec. III D: sec. V a.Chr.
a.Chr. MNIBS. B: Popov 1928-1929.
B: Mikov 1933, 161, fig. 117; Theodossiev
2000, 116, nr. catalog 84, fig. 90; Arta şi 264. GRADEŠNICA (obšt. Krivodol, obl.
cultura 1979, 54, nr. catalog 248; Theodossiev Vraca, Bulgaria) – Pl. 136A
2005, 85 şi urm, fig. 1. M izolat. Descoperire întâmplătoare (?).
Inventar: vf. lance fe. (neilustrat), vf. săgeţi
84 Catalog

brz. (neilustrate) două aplice de harnaşament (două cu tub foarte scurt, una fără tub), oase
brz., fib. tr. III 3a brz., skyphos pictat. de bovideu.
D: mijlocul - al treilea sfert al sec. IV a. Chr. - M 15: două cute şi cuţit fe.
MIV. D: sec. IV a.Chr. MBB.
B: Nikolov 1984, 74-75; Theodossiev 2000, B: Sîrbu 1983, 36-37, fig. 12.
117, nr. catalog 90.
268. GRĂDIŞTEA BORCII / GRĂDIŞTEA
265. GRADNICA (obšt. Sevlievo, obl. GĂLĂRAŞI (mun. Călăraşi, jud. Călăraşi,
Gabrovo, Bulgaria) – Pl. 136B România) – Pl. 137B
Necropolă alcătuită din zece T. În 1971 At. Necropolă inc. u. c. Un M inc. u. c. descoperit
Milčev şi G. Kitov cercetează trei dintre întâmplător în 1953 şi două M inc. u. c.
aceştia. descoperire în 1957 şi 1959 de către Vasile
- T 1 (inc. pe loc, jefuit): din inventar au fost Culică în timpul unor cercetări de suprafaţă.
recuperate doar două piese – hydrie frg. brz. - M 1 (inc. u. c.): vas clopot m. cu patru toarte
aurit cu urme evidente de uzură şi skyphos cu oarbe (u.), strachină r. (c.), fără inventar.
firnis negru. Către extremitatea T, scheletul - [M 2] (M 1) (inc. u. c.): amforă Heraclea
unui cal. Sub acelaşi T au fost descoperite şi Pontică (u.), vas „clopot” m. cu patru
două cenotafuri marcate prin grămezi de apucători pe diametrul max. (c.), castron
pietre, cu aspectul unor „mici tumuli”. Din tronconic m.
manta – un cuţitaş fe. (neilustrat), - [M 3] (M 2) (inc. u. c.): vas „clopot” m. cu
- T 2 (M nu a fost descoperit): cuţit de luptă patru apucători sub buză (u.), castron m. cu
fe. (neilustrat), frg. ceramice cu firnis negru patru apucători sub buză (c.).
(neilustrate). Tot în aceleaşi împrejurări au mai fost
- T 3: nu sunt menţionate piese de inventar. descoperite alte cinci vase (patru m. şi unul r.)
D: mijlocul - a doua jumătate a sec. IV a.Chr. provenind din M distruse.
B: Milčev / Kitov 1972; Teleagă 2008, 25, pl. D: mijlocul sec. IV a.Chr. MDJC.
42-44; 145/1-6, nr. catalog 92. B: Anghelescu 1955, 314; Culică 1968;
Teleagă 2008, 25, nr. catalog 91 (punct
266. GRANITOVO (obšt. Belogradčik, obl. confundat cu Grădiştea Coslogeni).
Vidin, Bulgaria) – Pl. 136C
M plan înh. Descoperit în condiţii 269. GREACA-„Canalul lui Basangeac”
necunoscute. (com. Greaca, jud. Giurgiu, România)
Din inventar, recuperate două brăţări arg. în Aşezare. Săpături de salvare realizate în 1988
bandă cu capetele îngustate şi desfăcute. de Em. Alexandrescu. S-a săpat o singură
Menţionată şi existenţa a două fib. arg., secţiune de 20 m x 2 m.
nerecuperate. Strat de locuire datat în sec. IV-III a.Chr. după
D: sec. IV a.Chr. MIAS. puţinele frg. ceramice getice m. şi r., fără
B: A. Dimitrova 1966, 119-121, fig. 8-9; complexe. MJG.
Theodossiev 2000, 117, nr. catalog 93. B: Sîrbu et alii 1996, 68.

267. GRĂDIŞTEA (com. Grădiştea, jud. 270. GREACA-„La Slom” (com. Greaca,
Brăila, România) – Pl. 137A jud. Giurgiu, România) – Pl. 137C
Grup de M înh. cu orientarea V-E. Săpături de Aşezare pe o terasă a lacului Greaca, având o
salvare efectuate de V. Sîrbu, N. Harţuche şi întindere de aproape 2 ha. Săpături de salvare
F. Anastasiu. efectuate de Em. Alexandrescu şi M. Şimon,
- M 6: fusaiolă plumb, cuţit fe., patru vf. în 1988 (cinci secţiuni însumând 230 mp).
săgeţi piramidale cu trei muchii brz. (trei fără Ceramica getică m. (borcane bitronconice cu
tub, unul cu tub scurt), oase de bovideu. brâuri alveolate şi proeminenţe-apucători,
- M 10 (distrus de un M sarmatic posterior): străchini tronconice cu buza lăţită spre
trei vf. săgeţi brz. piramidale cu trei muchii interior, căni cu toarte masive) şi r. (vase mari
de tip krater şi căni) ce poate fi datată în sec.
Catalog 85

III a.Chr. reprezintă 20% din total, fiind 275. GURA CANLIEI (com. Lipniţa, jud.
descoperită în strat – nu există complexe din Constanţa, România) – Pl. 138D
această perioadă. Este menţionată o ştampilă Aşezare deschisă, situată pe malul drept al
amforică de Rhodos, de la sfârşitul sec. III Dunării. Repetate campanii de săpături de
a.Chr. (210-205): επι Σοδαμου. MJG. salvare efectuate de Mihai Irimia (1974-1976,
B: Sîrbu et alii 1996, 58-61, fig. 97/1-2, 4-7, 1978-1980, 1981). Stratul de epocă Latène
98/3-4, pentru ştampila rhodiană -130/2. este discontinuu, cu o grosime de 15-25 cm.
Complexe: un B şi câteva Gr.
271. GREACA-„Valea Fântânilor” (com. Inventar: frg. ceramice elenistice şi getice, m.
Greaca, jud. Giurgiu, România) – Pl. 137D şi r. (cenuşii), frg. ceramice greceşti cu figuri
Aşezare situată pe terasa inferioară a Lacului roşii, frg. ceramice Thasos, Chios,, Sinope,
Greaca. Săpături de salvare efectuate în 1987 Heraclea Pontică, Cos, amforă Rhodos sec.
de Em. Alexandrescu (patru secţiuni şi o III a.Chr., vf. săgeată brz. de tip „scitic” cu
casetă, îsumând 220 mp). Complexe datate în două aripioare şi cu spin recurbat.
sec. III a.Chr.: două B, o L şi o Gr, toate cu D: sec. V-I a.Chr. MINAC.
material sărac şi nereprezentativ. B: Irimia 1981, 89-98 şi fig. 15/10; 22; Irimia
Menţionăm, totuşi, Gr: 1986a, 71 şi fig. 2/1-10.
- Gr 1: puţine frg. ceramice getice, oase arse,
un împungător de os, un cuţit fe. şi un mic vas 276. GURA VITIOAREI-„Movila” (jud.
ceramic frg., un picior de amforă grecească Prahova, România) – Pl. 138F
perforat (Sîrbu et alii 1996, 65, fig. 100/2; Cetate getică. Cercetări de suprafaţă. Ştampilă
102/4-5, 8-9; 105/4). amforică de Sinope cu astinomul
Din strat mai este semnalată o Gesichtsperle III - grupa 6 Conovici, 277
(Sîrbu et alii 1996, 63, fig. 96/10). MJG. a.Chr.). MJIAPP.
B: Sîrbu et alii 1996, 62-66. B: Teodorescu 1974, 14, cu fig. c de la p. 16.

272. GRIVITSA-„Pette Moghili” (obšt. 277. GURBĂNEŞTI-„Movila Presnei–Satu


Pleven, obl. Pleven, Bulgaria) – Pl. 138A Nou” (jud. Călăraşi, România) – Pl. 138E
Fială adâncă arg., bogat decorată cu motive M înh. secundar (M 2), răvăşit de o intervenţie
vegetale, descoperită întâmplător în timpul modernă, a fost desoperit în T 2 ce făcea parte
lucrărilor agricole, în anul 1996. dintr-un grup de T aparţinând orizontului
D: sec. III a.Chr. MIPl. mormintelor cu ocru. Săpături sistematice
B: Lazarova 2005, 246-250, fig. 1-2. 1937-1938, efectuate de D. V. Rosetti.
Inventar: vf. săgeţi brz. cu trei aripioare,
273. GUMOŠNIK (obšt. Troyan, obl. Loveč, bucăţi dintr-o armură din plăci fe., o placă de
Bulgaria) – Pl. 138B aur cu reprezentare zoomorfă, fragmente de
Necropolă tumulară. Cercetare sistematică tablă de brz., o podoabă din sârmă arg. şi un
1973-1975. fragment dintr-un alt obiect arg.
Necropola este alcătuită din 21 de T,, din sec. Datare generală ; sec. V-IV a.Chr.
IX până în sec. IV a.Chr. Majoritatea T conţin B: Rosetti 1959, 795-796 şi fig. 5-7.
M înh. datate în sec. V a. Chr.
B: Kitov / Šalganov / Krainov 1980, 14-17, 278. HAGIENI (com. Limanu, jud.
fig. 5. Constanţa, România)
Aşezare fortificată. Sondaj arheologic realizat
274. GURA BORCII-„Km 372-373” (jud. în 1987 de N. Ionescu şi N. Cheluţă-
Călăraşi, România) – Pl. 138C Georgescu, la NV de satul actual.
Două amfore descoperite întâmplător în anul A fost pusă în evidenţă fortificaţia: zid din
1961: Rhodos (pe una dintre ştampile se mai blocuri mari de calcar construit în opus
poate citi doar „HPA”) şi Heraclea Pontică. graecum.
D: sec. III a.Chr. MJIS. D: începuturi în sec. III a.Chr.
B: Atanasiu 1969, 163, fig. 2-3. B: Ionescu / Georgescu 1997, 196 şi fig. 3.
86 Catalog

279. HAGIENI (com. Limanu, jud. Inventar (nu poate fi grupat pe morminte):
Constanţa, România) ceramică m. autohtonă (vase mari
Aşezare. Descoperiri întâmplătoare făcute în bitronconice şi globulare cu apucători şi
1959 în partea de S a satului şi periegheze N. uneori cu brâu alveolat, ceşti globulare cu
Ionescu şi N. Cheluţă-Georgescu. toarta supraînălţată, căni cu corp globular,
Ceramică elenistică frg.: căniţă, farfurii, picior gura evazată şi toarta supraînălţată, castroane
de kantharos, fragmente de amfore Thasos, cu marginea invazată şi străchini cu
Heraclea Pontică, Rhodos şi un frg. căniţă m. proeminenţe verticale pe exteriorul buzei),
D: sec. III a.Chr. MINAC. piese de port şi podoabă (între care un cercel
B: Irimia 1973, 50, 52 şi pl. VIII/3-4; XI/3; prismatic piramidal din aur cu decor în
Ionescu / Georgescu 1997, 169 şi fig. 3. tehnica filigranului, vf. săgeti brz. cu trei
aripioare). În marginea sudică a necropolei a
280. HAŢEG (com. Adamclisi, jud. fost descoperit locul incinerării: o Gr-cuptor.
Constanţa, România) D: sec. IV-III a.Chr. USMC.
Aşezare situată lângă lacul Baciu. Periegheză. B: Niculiţă 1987, 118, fig. 33/1; 39-40/2;
Distrugeri provocate în 1976 de lucrări de 41/5; Niculiţă 2004c; Niculiţă 2004d; Arnăut
irigaţii şi cercetare de suprafaţă realizată de 2003, 220-221, nr. catalog 218i, fig. 46.
Mihai Irimia.
Materiale: ceramică frg. autohtonă m. 283. HANSKA-„Pidaşcă” (jud. Chişinău,
(borcane cu brâu alveolat şi apucători plate, Republica Moldova) – Pl. 140
vase sac, castroane, căni şi ceşti cu toarta Aşezare deschisă. Cercetări arheologice
supraînălţată), ceramică cenuşie r. (castron cu realizate în 1980-1981 de Ion Niculiţă. Un
fund inelar profilat, cană), ceramică elenistică, singur nivel de depuneri arheologice, având
în special frg. amfore de Thasos, Heraclea grosimea de 40-60 cm.
Pontică, Rhodos. Ceramică locală m., foarte rar r., vatră rotundă
D: sec. IV-II a.Chr. MINAC. portativă, vf. săgeţi brz. cu trei muchii, fib. tr.
B: Irimia 1980a, 100-101 şi fig. 7/1-5; 8/4-6. brz., brăţară fe. cu capetele desfăcute, cuţitaşe
fe., figurine din lut ars etc.
281. HANSKA-„Cetate” (jud. Chişinău, Inventarul poate fi grupat pe complexe numai
Republica Moldova) în cazul câtorva locuinţe:
Aşezare fortificată cu val de pământ şi şanţ pe - L 3: ceramică locală m. (pahare, căni cu
latura accesibilă. Cercetări de suprafaţă toarta supraînălţată, imitaţia unei oenochoe cu
efectuate în 1965 de Ion Hâncu şi sondaj corp globular şi gâtul strâmt, figurine
arheologic realizat în 1980-1981 de Ion antropomorfe, vf. săgeată brz. cu trei
Niculiţă. aripioare.
Un singur nivel de cultură, gros de numai 10- - L 4: ceramică locală m. (în special borcane
15 cm, cu puţin material – frg. ceramice getice cu corpul globular, având un şir de alveole sub
m. Nu au fost semnalate complexe închise. buză întrerupt de patru apucători), ceramică
D: sec. IV-III a.Chr. USMC. frg. r. (castroane cu marginea dreaptă, platou),
B: Niculiţă 1977, 39-40; Arnăut 2003, 220- patru vf. săgeţi brz. cu trei aripioare.
221, nr. catalog 218a. D: sec. IV-III a.Chr. USMC.
B: Niculiţă 1987, 114, fig. 34; Arnăut 2003,
282. HANSKA-„Lutărie” (jud. Chişinău. 220-221, nr. catalog 218g; Niculiţă 2004e.
Republica Moldova) – Pl. 139
Necropolă plană birituală. Cercetări 284. HANSKA-„Toloacă” (jud. Chişinău,
sistematice efectuate de Ion Niculiţă în Republica Moldova) – Pl. 141A
perioada 1964-1966 şi 1975-1976. Aşezare deschisă. Cercetări arheologice
În total, 73 M: 62 inc. (inc. u. cu sau fără c.), realizate în 1980-1981 de Ion Niculiţă.
nouă înh. (orientări variate: NV – SE, V-E, E- Ceramică locală m. (borcane cu corpul
V), două cenotafe. aproximativ globular, decorate cu brâuri şi
apucători sub margine), ceramică r. (castroane
Catalog 87

cu două toarte orizontale), cuţitaş fe., făcută în 1961.


cataramă fe., figurine din lut ars, frg. amfore Vas ceramic frg. (u.), fără inventar.
Thasos. Inventarul nu poate fi grupat pe D: a doua jumătate a sec. V a.Chr.
complexe. B: Aricescu 1971, 222.
D: sec. IV-III a.Chr. USMC.
B: Arnăut 2003, 220-221, nr. catalog 218e; 289. HÂRŞOVA (Carsium)-„Abator” (jud.
Niculiţă 2004b. Constanţa, România) – Pl. 143A
M izolat (?) descoperit întâmplător în anul
285. HARLETS (obšt. Kozlodui, obl. Vraca, 1974 din care s-a recuperat un krater r.
Bulgaria) D: sec. IV a.Chr. MINAC.
M tumular inc. izolat, la V de sat. Descoperire B: Irimia 1983, 112 şi fig. 1/15.
întâmplătoare.
O fib. frg. arg. în inventar (neilustrată). 290. HÂRŞOVA (Carsium)-„Rasim” (jud.
D: sec. V a.Chr. Constanţa, România) – Pl. 83B
B: Nikolov 1965, 173; Theodossiev 2000, M inc. u. descoperit întâmplător în anul 1978.
118, nr. catalog 97. Vas-sac m. cu brâu alveolat sub buză întrerupt
de patru mici apucători (u.). Din acelaşi loc au
286. HASSAN-MAHLE (obšt. Ruse, obl. fost recoltate mai multe frg. ceramice m. şi r.
Ruse, Bulgaria) D: sfârşitul sec. V - începutul sec. IV a.Chr.
M tumular izolat, descoperit întâmplător, din B: Irimia 1983, 112-114, fig. 11/7; 13/11-12.
inventarul căruia au fost recuperate două vase
ceramice şi o fib tr. I 1. 291. HILIŞEU-HORIA (com. Hilişeu-Horia,
B: Mikov 1930-1931b, 174 şi fig. 149/7; jud. Botoşani, România) – Pl. 143C
Mikov 1933, 130. M izolat. Descoperire întâmplătoare făcută în
1960 în curtea şcolii din localitate.
287. HĂBĂŞEŞTI-„Holm” (com. Strunga, Ritul nu a putut fi precizat – probabil înh.
jud. Iaşi, România) – Pl. 142 (sunt semnalate „resturi de oseminte umane”.
Aşezare deschisă. Cercetări arheologice Inventar: 17 vf. săgeţi brz. cu trei muchii şi
efectuate de Vladimir Dumitrescu având ca manşon (grupate), pumnal fe. şi câteva frg.
obiectiv principal staţiunea eneolitică. Un ceramice m. cenuşii de la un singur vas.
nivel din cea de-a doua epocă a fierului. D: sec. V-IV a.Chr. MJBt.
Cu excepţia câtorva Gr şi probabil a unei vetre B: Perian 1969, 83, fig. 3-7; Arnăut 2003,
exterioare, nu s-au găsit alte complexe. 222, nr. catalog 228.
Inventar: ceramică locală m. (străchini cu
buza răsfrântă spre interior, fragmente cu 292. HINOVA (com. Hinova, jud. Mehedinţi,
decor din pastile alveolate, brâu alveloat, România) – Pl. 141B
ceaşcă tronconică, borcane cu brâu crestat sau Tezaur monetar, descoperit întâmplător în
alveolat sub buză întrerupt de apucători 1923.
aplatizate semicirculare, castroane cu În total, tezaurul conţinea 62 monede arg.: 52
apucători rotunjite perforate vertical), trei vf. emisiuni locale de tip „Larissa”, opt
săgeţi brz. (una cu aripioare şi tub, două cu tetradrahme de la Alexandru cel Mare şi două
trei muchii şi gaură în interior), psalie de tertadrahme de la Seleucos I.
zăbală (pierdută), perlă frg. din pastă sticloasă D: a doua jumătate a sec. III a.Chr. CNARB,
galbenă cu decor „în ochi” albastru-alb. MMB.
D: sec. IV-III a.Chr. IAB. B: Dimitriu / Iliescu 1959.
B: Dumitrescu 1954, 485-491, fig, 51/1-3; 52;
pl. 130; Arnăut 2003, 221, nr. catalog 219a. 293. HLINGENI-„Hlingeni II-La Şanţ” şi
„Hlingeni V” (jud. Orhei, Republica
288. HÂRŞOVA (Carsium)-3,5 km N de oraş Moldova) – Pl. 143D
(jud. Constanţa, România) Aşezare alcătuită dintr-o zonă fortificată
M izolat inc. u. Descoperire întâmplătoare („Hlingeni II-La Şanţ”, cu suprafaţa de 12 ha)
88 Catalog

şi o zonă deschisă („Hlingeni V”) situată D: sec. IV a.Chr.


imediat la V de fortificaţie. Periegheze V. I. B: Irimia 1973, 46, 48 şi pl. II/2; XIII/2.
Markevici (1953-1954), sondaje la sfârşitul
anilor ’60 ai sec. XX realizate de un colectiv 296. HORODIŞTEA-„Dealul Păltiniş” (com.
coordonat de Gh. Fedorov, săpături în 1978 în Păltiniş, jud. Botoşani, România) – Pl. 144C
aşezarea deschisă, realizate de N. V. Gol’ţeva, Verigă de picior cu semiove brz. frg.,
noi săpături sunt efectuate în 1979, sub descoperită întâmplător.
conducerea Anei Meljukova şi Nataliei B: Babeş 1970a, 232; Vl. Zirra 1971, 232, fig.
Serova, apoi în 1989-1990, în sectorul 23/51; Babeş 1993a, 201, nr. catalog 46/I, pl.
fortificaţiei, de către N. V. Gol’ţeva. 44/17; Teodor 1999, 107, 157, fig. 63/15.
Suprafeţele cercetate însumează 570 m2
(„Hlingeni II”), respectiv 1241 m2 („Hlingeni 297. HOTARELE-„Ciricile” (fost Scărişoara
V”). / Crivăţ, com. Hotarele, jud. Giurgiu,
Au fost documentate mai multe niveluri România) – Pl. 144D; 252B
corespunzând unor epoci şi culturi diferite, Aşezare deschisă şi tezaur monetar.
între care şi cea getică. Descoperire întâmplătoare făcută în 1950-
Complexele getice: 18 Gr cu material sărac. 1952.
Inventarul general al aşezării getice: ceramică Tezaurul era alcătuit din circa 10 monede arg.
frg. getică m. (majoritară), câteva frg. getice depuse într-o căniţă cu toartă, ceramică
r., ceramică de import (frg. de la un lekythos, cenuşiu înhis. Recuperate în 1964 şapte
frg. vase greceşti cu firnis negru, între care drahme Histria şi o imitaţie „bună” după
frg. de la un kantharos, frg. de la amfore între tetradrahmele Filip II, iar în 1967 alte două
care se remarcă o toartă cu ştampilă de drahme şi încă o imitaţie Filip II.
Akanthos sau Amphipolis), şapte fusaiole, o Cercetări efectuate de C. Preda în perioada
greutate de lut pentru războiul de ţesut, două 1966-1967 au demonstrat că tezaurul fusese
„jetoane” realizate din frg. de amfore, o sferă descoperit în cuprinsul unei aşezări getice
din lut, cute din gresie, mânerul din os al unui (două bordeie, ceramică m. şi r., frg. amfore
cuţit şi o figurină antropomorfă. greceşti).
D: a doua jumătate a sec. V – sec. III a.Chr. D: sfârşitul sec. IV- începutul sec. III a.Chr.
MNIMC. MCGO.
B: Kašuba / Haheu / Leviţki 2000, 21-33 şi pl. B: Preda / Ionescu 1966; Preda 1966a; Preada
4-13; Arnăut 2003, 222-223, nr. catalog 230b. 1968.

294. HOLBOCA (com. Holboca, jud. Iaşi, 298. HOTNICA-„Domuz Gjol” (obšt. Veliko
România) – Pl. 144A Tărnovo, obl. Veliko Tărnovo, Bulgaria) – Pl.
M inc. u. c. Descoperit în cadrul unei cercetări 145A
sistematice realizate în 1951de I. Nestor. Piesă izolată, descoperită întâmplător. Brăţară
- M 5 (inc. u. c.): vas tronconic m. cu buza plurispiralică brz. cu extremităţile modelate în
crestată, decorat cu brâu alveolat întrerupt de formă de protome zoomorfe (şerpi?). L = 37
patru apucători (u.), fund de vas m. (c.), cuţit cm, diametrul între 7 cm şi 10,5 cm.
fe. D: sec. III a.Chr. MIVT.
D: sec. V-IV a.Chr. IAB (?). B: Slavčev / Kokorkov 1975, 4-5, fig. 4.
B: Nestor şi colab. 1952, 106-107 şi fig.
10/M5; Arnăut 2003, 223, nr. catalog 231. 299. HOTNICA-„Kokorkovski Bair” (obšt.
Veliko Tărnovo, obl. Veliko Tărnovo,
295. HORIA (jud. Tulcea, România) – Pl. Bulgaria) – Pl. 145B
144B M inc. u., descoperit întâmplător. Borcan m.
Necropolă (?). Descoperire întâmplătoare frg. cu brâu alveolat dispus în ghirlandă (u.);
făcută în 1963, în condiţii necunoscute. pe fundul urnei printre oasele calcinate, patru
Un crater r. cenuşiu, cu caneluri verticale sub fibule brz.: trei fib. tr. frg. (tipul
diametrul max., folosit poate drept u. nedeterminabil) şi o fib. Glasinac cu
Catalog 89

portagrafă triunghiulară. săpături de salvare începute în 1973 de către


D: sec. IV-III a.Chr. MIVT. Silvia Teodor şi Violeta Bazarciuc. A fost
B: Slavčev / Kokorkov 1975, 2-3, fig. 2/a; cercetată o suprafaţă totală de 603 m2. Un
3/a-g. singur nivel din a doua epocă a fierului, cu
grosimea de max. 35 cm.
300. HOTNICA-„Zad Lozjata” (obšt. Veliko Cercetate trei L.
Tărnovo, obl. Veliko Tărnovo, Bulgaria) – Pl. - L 1: patru borcane m., strachină m., cupă r.,
145C castron r., multe alte frg. ceramice m. şi r., frg.
Necropolă distrusă de lucrările agricole. Piese de amfore, cuţit fe., fusaiole, perlă de sticlă cu
recuperate: borcan m. (u.?), două verigi de decor „în ochiuri”, brăţară brz., verigă brz.,
buclă arg. cu capetele desfăcute, unul dintre lingură din ceramică frg., figurine
ele finalizate cu un buton conic, fib. III 1 brz. antropomorfe din lut ars.
D: sec. IV-III a.Chr. MIVT. - L 2: ceramică m. şi r., frg. de amfore,
B: Slavčev / Kokorkov 1975, 4-5, fig. 3/d; fusaiole, oase de animale, două cosoare fe.,
5/a-b. două râşniţe frg.
- L 3: frg. ceramice m. de la oale şi străchini,
301. HUŞI (jud. Vaslui, România) – Pl. 144E frg. ceramice r. de la străchini mari, cenuşii,
M plan înh. izolat (probabil ♀). Descoperire decorate cu linii incizate vălurite, fusaiole,
întâmplătoare făcută în 1928, în grădina Şcolii figurină antropomorfă. Lângă L 3 – un cuptor
Primare nr. 1. Decubit dorsal cu braţele întinse „pentru copt pâinea”.
pe lângă corp, orientare ENE-VSV. În cuprinsul aşezării sunt semnalate frg. de
Inventar: podoabe brz. (două brăţări din bară amfore de Thasos.
brz. cu secţiune circulară şi cu capetele D: sec. IV-III a.Chr. IAI, MOH.
desfăcute, aplatizate şi petrecute, inel cu B: Teodor 1981; Arnăut 2003, 225-226, nr.
capetele desfăcute-„broşă” (? – distrusă, catalog 241a, fig. 34-35.
neilustrată)-„lanţugel subţire” (? – distrus,
neilustrat); capăt de ac în formă de elice; 304. IACOBENI-„Valea Grădinii” (com.
ceramică – trei vase din care a fost recuperat Dângeni, jud. Botoşani, România) – Pl. 149A
fundul unei amfore şi fragmente m. de la Piesă izolată. Descoperire întâmplătoare
celelalte două; multe vf. săgeţi brz. din care au produsă în iulie 1948.
fost recuperate circa 20 de piese, cu trei Cazan brz. cu un picior în formă de pâlnie.
aripioare, cu sau fără dulie şi cu sau fără spin; Marginea cazanului este răsfrântă orizontal în
placă de gresie „deasupra feţei” (?). exterior, pe ea fiind fixate patru toarte
D: sec. VI-V a.Chr. MNIMI. verticale modelate zoomorf. Pe corpul
B: Vasiliu 1933-1934; Arnăut 2003, 226, nr. cazanului, situate diametral-opus, sunt încă
catalog 241b, fig. 39/B. două toarte orizontale.
D: sec. VI-V a.Chr. MJBt.
302. HUŞI (jud. Vaslui, România) B: Raţă 1966.
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare
făcută în 1966. 305. IANKOVO (obšt. Smyadovo, obl.
Monede arg. tip Huşi-Vovrieşti depuse într-o Šumen, Bulgaria) – Pl. 149B-151A
cană arg. – 28 exemplare. Grup de patru T. Cercetare sistematică
MNIMI (23 piese). efectuată la mijlocul sec. XX de Ţvetana
B: Moisil 1914, 57; Preda 1973, 119-120; Dremsizova.
Mihăilescu-Bârliba 1990, 135; Arnăut 2003, - T 1 (cu cameră funerară cu cupolă,
280, nr. catalog Ba7. anticameră rectangulară şi vestibul din blocuri
de piatră – oseminte umane neincinerate şi
303. HUŞI-CORNI-„Dealul Turbata”, inc., schelet de cal în vestibul): bloc de piatră
(municipiul Huşi, jud. Vaslui, România) – Pl. cu inscripţie (ilustrat un frg. cu litera „A”)
146-148 deasupra intrării, bloc rectangular de piatră
Aşezare deschisă. Descoperită în 1972 şi „pentru sacrificii”, perlă aur, opaiţ brz., vf.
90 Catalog

săgeată brz cu trei muchii, disc perforat din os, Teleagă 2008, 27-28, pl. 55/3-4; 56; 152/1-7;
două vase r. cu corp sferoidal şi gât înalt şi 202/7-9, nr. catalog 101.
subţire, zăbală fe., frg. amfore şi frg. ceramice
m. (neilustrate). 306. IBĂNEŞTI-„Măgura Ibăneştilor” (com.
- T 2: Ibăneşti, jud. Botoşani, România) – Pl. 151B
- T 2 M 1 (m. principal cu cameră funerară cu Cetate cu fortificaţie din val de pământ cu
cupolă, anticameră rectangulară şi vestibul din palisadă de lemn şi şanţ. Sondaj efectuat în
blocuri de piatră – inc., dar şi frg. de oase 1986-1987 de către Paul Şadurschi.
neincinerate, schelet de cal în vestibul): frg. de Sunt menţionate două etape de locuire getică,
elemente arhitecturale piatră (frg. bază şi fus însă materialul nu este prezentat pe
de coloană, frg. cornişă), cataramă eventualele niveluri sau complexe.
harnaşament brz., zăbală fe., frg. amfore Ceramică exclusiv m.: vase borcan, străchini,
(neilustrate). căni. Stater de aur de la Filip II, descoperit
- T 2 M 2 (secundar, inc.): askos-guttus / întâmplător.
lagynos cu firnis negru, cupă mică grecească Datare generală : sec. V-III a.Chr. MJBt.
(solniţă?), vas globular m., discul unei oglinzi B: Şadurschi / Moscalu 1989; Arnăut 2003,
brz. (neilustrat), mici pandantivi aur şi arg., 226, nr. catalog 243a.
frg. din arcul unei fib. arg. (?), verigă brz. cu
trei grupe de câte două proeminenţe, trei mici 307. ICHIMENI (com. Avrămeni, jud.
piese de forme diferite (piramidală, sferică, în Botoşani, România) – Pl. 152A
formă de stea) din lut ars. Depozit (?) / Aşezare (?). O serie de piese din
- T 2 M 3 (secundar, cenotaf): frg. amfore cea de-a doua epocă a fierului, provenind (fără
(neilustrate). certitudine, însă) de la Ichimeni, au fost aduse
- T 2 M 4 (secundar, inc.): oglindă discoidală de Grigore Buţureanu în colecţia fostului
brz., lekythos aryballic, cană r. cu toarta uşor Muzeu Naţional de Antichităţi: psalie fe.,
supraînălţată, inel fe. (neilustrat), trei mărgele brăzdar fe., vf. săgeţi, fib. Lt B frg., etc.
(două lut şi una sticlă – neilustrate). D: sec. III a.Chr. IAB (?).
- T 2 M 5 (secundar, inc. u. şi inc. gr.): krater B: Pârvan 1982, pl. 36/1; Păunescu /
r., cană cu corp bombat şi gât cilindric, Şadurschi / Chirica 1976, 43-44; Babeş 1993a,
lekythos aryballic, trei fib. tr. brz. 202, nr. catalog 49/I; Teodor 1999, 158, nr.
(neilustrate). catalog 214.
- T 2 M 6 (secundar, inc.): două căni r., urcior
r. cu corp sferic şi gât subţire, castron r., 308. ION CORVIN (fost Cuzgun, jud.
căniţă r., cupă r., doi lekythoi (numai unul Constanţa, România) – Pl. 152C
ilustrat), verigă brz. (neilustrată), trei mărgele Necropolă (?). Descoperiri întâmplătoare
(una sticlă, două lut – neilustrate). făcute în anul 1973 pe dealul de la SE de
- T 3 (cu cameră funerară rectangulară şi localitate.
vestibul din blocuri de piatră, oseminte umane Amforă cu manşon aparţinând unui grup din
inc. şi neincinerate, resturi din scheletul unui cercul Chiosului, amforă aparţinând tipului
copil, schetel de cal în faţa intrării): verigi de „cu piciorul în formă de pahar” (după Zeest),
sârmă brz. (peste 1000), aplică discoidală brz., amforă Thasos, gât de amforă Heraclea
frg. dintr-o platoşă fe., frg. fib. tr. (neilustrată), Pontică cu ştampilă englifică ilizibilă, încă un
frg. ceramice cu firnis negru, ceramică locală frg. asemănător, cană r. (neilustrată –
frg. şi frg. de la mai multe amfore (ceramica pierdută), vas miniatural în formă de borcan
neilustrată) cu brâu alveolat pe diametrul max.,
- T 4 - două m. înh. şi un m. inc., toate din asemănător cu borcanele din ceramica culturii
prima epocă a fierului (sec. VI a.Chr.) geto-dace clasice.
D: sec. IV – începutul sec. III a.Chr. D: sec. IV-III a.Chr. MINAC.
B: Dremsizova 1955; Hatłas 1997, 311, nr. B: Irimia 1983, 114, 116, fig. 1/16; 3/5; 11/2-
catalog 5-6; Dremsizova 1963, 7-8, pl. 7/4; 3; 13/1-2; Teleagă 2008, 26, pl. 41/3-5; 145/8,
nr. catalog 97.
Catalog 91

309. ION CORVIN (fost Cuzgun, jud. a.Chr.), opaiţ cu firnis negru, vf. săgeată cu
Constanţa, România) trei muchii brz.
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare. D: sec. V-III a.Chr. ICEMT.
Este semnalată descoperirea întâmplătoare a B: Lungu 1994, 137-138, nr. catalog 11;
unui tezaur monetar Histria. Topoleanu 1984, 188, nr. catalog 1-3 şi pl.
B: Pippidi / Berciu 1965, harta p. 230-231. 2/5; 3/3; 4/2; Mitrea 1976, 28; Mitrea 1972,
362; Mitrea 1962, 534; Mitrea 1981, 383;
310. ION CORVIN (fost Cuzgun, jud.
Constanţa, România) 314. ISACCEA (jud. Tulcea, România) – Pl.
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare 153C
făcută în 1905. Mai mult de 200 de monede, Necropolă plană înh. Săpături de salvare Ioan
printre care şi şase-şapte stateri de Cyzic din Vasiliu şi Florin Topoleanu, 1987. Cercetate
electron şi alte monede greceşti (Histria, 27 M, toate înh., orientate S-N, zece dintre ele
Apollonia Pontică, Messembria, Callatis). deranjate de intervenţii moderne.
B: Preda 1974, 140; Mitrea 1984, 120, anexa - M 1: frg. ceramice atipice.
3, nr. catalog 30. - M 2: castron m. frg., lespede piatră.
- M 3: verigă brz.
311. IONĂŞENI-„Ţintirim” (com. Truşeşti, - M 4: placă piatră, două vase
jud. Botoşani, România) - M 5: distrus în totalitate.
M înh. plan. Săpături arheologice. - M 6: castron m., oală m., placă piatră,
Brăţară tubulară brz. pe braţul stâng, alte piese bulgăre ocru.
de port şi podoabă fe. în zona gâtului şi a - M 7: distrus.
braţului stâng. Din inventar mai făcea parte şi - M 8: castron, lespede, oase de bovideu.
o cană m. de factură locală (neilustrate). - M 9: strachină m., placă piatră.
B: Babeş 1970a, 230, nota 59; Vl. Zirra 1971, - M 10: bulgăre de ocru roşu, oase de bovideu.
231; Teodor 1999, 107, 158, nr. catalog 218. - M 11: vas frg.
- M 12: vas m., placă piatră.
312. IPOTESTI-„La Conac” (com. Milcov, - M 13: două vase m. frg., placă piatră.
jud. Olt, România) – Pl. 153A - M 14: oală m.
Aşezare. Sondaj arheologic cu caracter de - M 15: două vase m., placă piatră.
salvare realizat în 1959-1960 de Eugen - M 16: fără inventar.
Comşa. Unul dintre nivelurile de locuire - M 17: placă de piatră.
datează de la începuturile celei de-a doua - M 18: placă de piatră.
epoci a fierului. - M 19: vas frg. m.
Ceramică m. întreagă şi întregibilă: ceaşcă cu - M 20: fără inventar.
toarta supraînălţată, castron adânc cu pereţi - M 21: distrus în totalitate.
drepţi şi patru proeminenţe-apucători sub - M 22: oală m., strachină m.
margine, vas pântecos cu o toartă şi două - M 23: distrus.
apucători aplatizate sub diametrul maxim. - M 24: sabie fe. lângă braţul stâng, două vf.
Datare generală : sec. V a.Chr. MJAP. lance fe. lângă umărul drept.
B: Comşa 1973, 34; Măndescu 2004d. - M 25: distrus.
- M 26: frg. ceramice m.
313. ISACCEA (Noviodunum)-1 km V de - M 27: trei vase m.
oraş (jud. Tulcea, România) – Pl. 153B D: sec. VI-V a.Chr. ICEMT.
Aşezare. Descoperiri întâmplătoare şi B: Vasiliu / Topoleanu 1998; Simion 2003.
periegheze Vasilica Lungu.
Mai multe monede (grecească arhaică de ISLAM GEAFERCA v. FLORESTI
bronz, Filip II, Alexandru cel Mare, Histria
din argint, stater de aur Lysimach), frg. 315. ISMAIL, reg. Odessa, Ukraina.
amforă Thasos cu ştampilă (Θ Tezaur de vf. săgeţi brz.-semne premonetare.
amforă← /  - către sfârşitul sec. IV Descoperire întâmplătoare. În colecţia
92 Catalog

Severeanu au ajuns 52 de piese din acest - M 61: inel de tâmplă brz, verigă de gleznă
tezaur. MMB. (neilustrată).
B: Severeanu 1926; Mihăilescu-Bârliba 1990, - M 64: oală m. cu brâu alveolat pe gât.
126; Arnăut 2003, 280, nr. catalog Ba8. - M 65: oenochoe.
- M 69: inel din fier, 11 verigi brz.
316. ISTRIA-„Bent” (com. Istria, jud. - M 74: kantharos frg.
Constanţa, România) – Pl. 154B-155-156 - M 75: fishplate.
Necropolă plană de înh. situată la 4,5 km - M 76: unguentarium.
VNV de cetatea Histria. Cercetare sistematică - M 82: M de copil în amforă protothasiană
realizată în anii 1960-1961 şi 1977-1979 de (neilustrată).
către V. Zirra. Numărul M explorate - M 85: vf. săgeată brz. cu trei aripioare.
arheologic se ridică la 104, alte 10-15 M fiind - M 87: amforă de Thassos (neilustrată).
distruse anterior. Inventarul, nu foarte - M 90: oală m. birtonconică cu brâu alveolat
numeros, cuprinde ceramică greacă dar şi sub gât.
ceramică getică, eventual şi N-pontică m., - M 94: opaiţ.
monede histriene, piese de port şi podoabă - M 98: cupă cu o toartă, lekythos, opaiţ,
între care şi o fib tr. I 2 etc. Funcţionarea unguentarium, cuţit.
necropolei se întinde pe mai multe secole, din - M 102: M de copil în amforă de Thassos
sec. VI până în sec. I a.Chr. (neilustrată).
Din sec. V-III a.Chr. datează 32 M dintre cele D: sec. V-III a.Chr. IAB
cu inventar funerar (nr. 1, 4, 7, 11-12, 19-20, B: V. Zirra în Condurachi et alii 1970, 213-
27, 29, 31, 42, 44-45, 49-51, 53, 61, 64-65, 220; Teleagă / Vl. Zirra 2003; Teleagă 2008,
69, 74-76, 82, 85, 87, 90, 94, 98 şi 102), însă 26-27, pl. 45-54; 148-151, nr. catalog 99.
numai şapte (M 4, 7, 12, 19, 45, 69, 98) reţin
atenţia prin asocieri de materiale. 317. ISTRIA-„Bent” (com. Istria, jud.
- M 1: monedă histriană brz. (neilustrată). Constanţa, România)
- M 4: bol, unguentarium miniatural şi Tezaur monetar (semne premonetare).
monedă brz. Descoperire întâmplătoare făcută în partea de
- M 7: lekythos, opaiţ şi castron. SE a comunei Istria, în sectorul sudic al
- M 11: M de copil în amforă de Lesbos (?), necropolei de înhumaţie. Din tezaur au fost
cu olpe. recuperate 70 piese brz. (vf. săgeţi-semne
- M 12: M de copil în amforă de Lesbos (?), premonetare). MINAC.
cu un vas m. cu apucători. B: Talmaţchi 2004a, 69-73 şi pl. I.
- M 19: cupă pictată şi monedă brz. histriană.
- M 20: perlă. 318. ISTRIA (Istros, Histria)-„Necropola
- M 27: M de copil în amforă de Lesbos tumulară” (com. Istria, jud. Constanţa,
(neilustrată). România) – Pl. 154A
- M 29: M de copil în amforă de Lesbos Necropolă tumulară întinsă pe o suprafaţă de
(neilustrată). peste 5 km2, la V şi la N de oraşul antic.
- M 31: oenochoe. Suprafaţa reală a necropolei nu poate fi
- M 42: ţiglă (neilustrată). precizată, mulţi T fiind acoperiţi de apele
- M 44: alabastron. canalului ce uneşte lLacul Istria cu Lacul
- M 45: fishplate, unguentarium miniatural, Sinoe. Săpături sistematice efectuate între
bol şi monedă histriană brz. 1955 şi 1961 de către Vl. Zirra (1955-1957) şi
- M 49: M de copil în amforă de Samos P. Alexandrescu (1958-1961). Din aproape
(neilustrată). 1000 T reperaţi au aleşi şi săpaţi numai 40
- M 50: M de copil în amforă de Lesbos (4%), situaţi în zone diferite ale necropolei.
(neilustrată). Au fost publicaţi 34 T. Dintre aceştia, 17
- M 51: M de copil în amforă de Lesbos (50%) însumând 18 M (17 principale şi unul
(neilustrată). secundar) datează din sec. V-III a.Chr.:
- M 53: fib. tr. brz.
Catalog 93

- T 1 (înh. – depunerea corpului pe nivelul - T 22 M secundar 1 (inc. gr.): bol, frg. amforă
antic de călcare): vas-coroană „ionian”, crater de Chios şi frg. din una sau două amfore de
cu colonete, frg. amforă (neilustrată) şi Lesbos-? (neilustrate).
alabastron. - T 23 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
- T 2 (inc. cu arderea pe loc): pelike, două solul antic): oenochoe (attică?), lekythos,
fishplate, bol, trei lekithoi, cană cu gât bolsal, figurină ceramică în formă de barcă; în
cilindric, lekithos ariballic pictat, monedă brz. Gr de ofrande practicată după ridicarea T –
Alexandru cel Mare (neilustrată). amforă din argilă liliachie, nerecuperată
- T 3 (inc. cu resturile calcinate aşezate direct (neilustrată).
pe sol): kantharos, doi lekithoi şi pandantiv. - T 28 (inc. cu arderea pe loc; suprapunea T
- T 11 (cenotaf): două boluri (unul neilustrat), 32): frg. amforă dintr-o argilă liliachie
două amfore de Chios frg., lecane, lekythos, compactă.
alte piese neilustrate – amforă cu benzi late - T 29 (inc. cu arderea pe loc): două amfore
frg., piron fe., oenochoe frg. (doar una ilustrată), unguentariu, două boluri
- T 12 (inc. cu ardere pe loc; două Gr cu (doar unul ilustrat), oenochoe West Slope, frg.
sacrificii umane şi animale): lekythos attic cu kantharos.
firnis negru, hydrie-kalpis attică cu figuri - T 31 (inc. cu arderea pe loc): pelike attică cu
negre, alabastron (neilustrat), cupă attică cu figuri roşii, alte piese neilustrate: frg. amforă,
figuri negre, oală de bucătărie, amforă de cuţit fe. frg., săgeată brz., monedă brz.
Chios, doi cercei brz. (doar unul ilustrat), Lysimach.
bobiţe mărunte brz. (neilustrate), frg. piron fe. - T 32 (inc. cu arderea pe loc): şase săgeţi cu
(neilustrat). Alte materiale neilustrate în P. trei muchii şi câteva frg. ceramice atipice
Alexandrescu 1966, ci în P. Alexandrescu (neilustrate).
1959, fig. 14: nasture os, pumnal fe. de tip - T 33 (inc. cu arderea pe loc; T deranjat de
mahaira, placă rectangulară. intervenţii moderne): fishplate, trei boluri, frg.
- T 13 (cenotaf): frg. ceramice, între care şi o din doi kantharoi, lagynos, bolsal.
toartă de amforă şi părţi dintr-o cupă attică - T 34 (trei M inc. cu arderea pe loc):
(neilustrate). oenochoe West Slope, trei kantharoi (din care
- T 14 (probabil înh. – T jefuit): frg. vatră doi West Slope), cană cu gât cilindric, trei
(neilustrate), frg. vas attic cu figuri roşii, două unguentarii, trei boluri şi trei fishplate, alte
amfore de Chios. piese neilustrate – frg. atipice amforă, frg.
- T 18 (înh.): lekythos ariballic – două strigil fe., frg. cuţit şi teacă fe., frg. fishplate,
exemplare asemănătoare, pictate. frg. bol, monedă arg. nedescifrabilă.
- T 21 (inc. cu arderea pe loc): lekythos În afară de M tumulare, au mai fost cercetate
ariballic, bolsal, bol, fishplate, askos cu sită, şase M plane din sec. V-III a.Chr. (P.
lekythos, cană cu gât cilindric, oenochoe attică Alexandrescu 1966, 229 şi urm.):
cu figuri roşii, amforă Heraclea Pontică cu - M 1 (înh.): lekythos scund „ionian” şi
ştampilă englifică, alte piese neilustrate - fragmente atipice de la un vas m. (neilustrate).
amforă Thasos, amforă Heraclea Pontică, - M 2 (înh.): lekythos „ionian”.
monedă brz. Alexandru cel Mare. - M 3 (înh.): kantharos.
- T 22 M principal (inc. cu depunerea oaselor - M 4 (cenotaf): olpe attică-„solniţă”, trei
calcinate pe solul antic): două lecane, cupă skyphoi miniaturali, corintici (doi dintre ei
attică cu picior scund, amforă de Chios, neilustraţi).
amforă de Lesbos (?), amforă şi frg. din altă - M 5 (înh.), suprapus de T 16 din sec. I-II
amforă de centru neprecizat, două boluri, p.Chr. şi perforând marginal T 17 din sec. VI
oenochoe cu toartă bifidă, kantharos attic tip a.Chr.: cană r., frg. amforă Thasos, kantharos
„Saint Valentin”, fishplate, vas de bucătărie attic, fib. tr. brz., alte piese neilustrate – inel
globular, farfurioară, alte piese neilustrate – brz., cute, fusaiolă, lekythos ariballic attic cu
amforă de Chios, altă amforă frg., două figuri roşii, lamă de cuţit fe.
farfurioare, bol, resturi obiect brz. - M 6 (inc. u. c.): amforă dintr-un centru
nedeterminat, două monede Histria „cu roata”. neprecizat (folosită ca urnă), lekythos (în gura
94 Catalog

amforei, cu rol de capac), unguentarium, frg. „monede din sec. IV a.Chr.”.


obiecte de fier nedeterminate (neilustrate). D: sec. IV a.Chr. MIŠ.
IAB. B: Atanasov / Yorgov 2007, 38-41, fig. 2-6.
Din necropola tumulară (punctul „Movilele
Dese”) provine şi un vf. săgeată brz.-semn 321. IZGREV (obšt. Levski, obl. Pleven,
premonetar descoperit întâmplător (Talmaţchi Bulgaria) – Pl. 157B
2002-2003, 371, nr. catalog 130) - MINAC. M tumular izolat, distrus în 1946.
B: P. Alexandrescu 1966, 133-294, pl. 69- Din inventar au fost recuperate patru vase brz:
102. oenochoe, lebes şi două situle cu toartă dublă.
D: sfârşitul sec. IV a.Chr. MIVT.
319. ISTRIA-„Pod” (com. Istria, jud. B: Juglev 1966.
Constanţa, România) – Pl. 157A
Aşezare situată la 4 km V de cetatea Histria. 322. IZVOARELE-„Kale Gherghi” (fost
Sondaj arheologic efectuat în anii 1980-1981 Pârjoaia, com. Lipniţa, jud. Constanţa) – Pl.
de către A. Avram şi K. Zimmerman. 157C
Aşezare cu caracter rural în chora Histriei, sau Aşezare. Descoperire întâmplătoare.
o gospodărie individuală de tip fermă. Două O ştanţă metalică cu decor zoomorf,
etape de locuire: prima etapă, mult mai bine descoperită în 1966.
reprezentată - de la mijlocul sec. VI până la În zonă au mai apărut, sporadic, frg. ceramice,
începutul sec. V a.Chr.; a doua etapă - sec. IV precum şi un vf. săgeată brz.-semn
a.Chr. premonetar, o monedă Histria arg., alte
Complexe: resturile unui zid aparţinând monede Histria de brz., tipul „cu roata”, toate
primului nivel de locuire şi o Gr aparţinând putând marca, probabil, o aşezare.
etapei finale a locuirii, în care a fost D: sec. V-IV a.Chr.
descoperită amfora de Heraclea Pontică B: Berciu 1974, 165-166; Culică 1967;
menţionată mai jos. Conovici 1980, 50; Mitrea 1965, 490, nr.
Materiale descoperite: ceramică m. autohtonă, catalog 4, corectat la Mitrea 1984b, 119,
mare cantitate de ceramică produsă în anexa 2, nr. catalog 10; Mitrea 1981, 383.
atelierele de la Histria, ceramică attică cu
figuri şi cu firnis negru, frg. amfore de import 323. IZVORSKO (obšt. Aksakovo, obl.
(Thasos) şi o amforă întreagă de Heraclea Varna, Bulgaria)
Pontică, cu ştampila M izolat inc. u., descoperit întâmplător în
„” (al doilea sfert 1986: crater (u.), oglindă brz şi askos. D:
al sec. IV a.Chr.). sfârşitul sec. IV – începutul sec. III a.Chr.
D: a doua jumătate a sec. VI – sec. IV a.Chr. B: Georgieva 1991; Teleagă 2008, 27, pl.
IAB (?). 55/1-2, nr. catalog 100.
B: Zimmermann / Avram 1986.
324. ÎNSURĂŢEI (jud. Brăila, România) –
320. IVANSKI (obšt. Smyadovo, obl. Šumen, Pl. 157D
Bulgaria) Aşezare. Cercetări sistematice începând din
Necropolă tumulară. Cercetări 1995 (St. Pandrea, V. Sârbu şi M. Neagu),
arheologice efectuate în 1998-1999 de având drept obiectiv o aşezare Gumelniţa.
către Gh. Atanasov – a fost săpat un T ce În zona terasei, pe stânga Călmăţuiului, au
conţinea două M: fost cercetate şase Gr getice, din care doar
- T 1 M 1 (înh., cu cameră funerară şi vestibul două au inventar (frg. amfore elenistice). Din
din blocuri de piatră, plan rectangular): pat afara Gr s-a recuperat material arheologic în
funerar (kline) din piatră, 42 obiecte mărunte cantitate mică: frg. ceramice getice m.
(inele, aplice) din aur. decorate cu brâu în relief, frg. amfore
- T 1 M 2 (cameră rectangulară din piatră, cu elenistice – se menţionează o ştampilă
dromos): inventar neprecizat, cu excepţia unei englifică de Heraclea Pontică: Άρ[ιστωυ]
Κό[ας], strâns datată între 385-380 a.Chr.
Catalog 95

(Sîrbu / Vernescu 1999, 212, fig. 5/7). 328. JURILOVCA (com. Jurilovca, jud.
Alte cinci Gr au fost surprinse pe „Popina I Tulcea, România)
A”, pe malul drept al Călmăţuiului – publicate Tezaur monetar (semne premonetare).
doar trei, având în inventar frg. ceramice Descoperire întâmplătoare făcută în 1957 în
getice cu brâu alveolat. grădina localnicului Petro Belov.
D: sec. IV a.Chr. MBB. Tezaurul de vf. săgeată brz.-semne
B: Sârbu / Vernescu 1999, 211-213, fig. 1-5. premonetare este pierdut în întregime, piesele
fiind aruncate după descoperire.
325. JANKOVO (obšt. Isperih, obl. Razgrad, B: Poenaru-Bordea / Oberländer-Târnoveanu
Bulgaria) – Pl. 158A 1980, 142; Mitrea 1984b, 118, nr. catalog 4.
M distrus (înh.?). Din inventar s-a recuperat o
brăţară plurispiralică brz. 329. JURILOVCA (com. Jurilovca, jud.
D: sec. V-IV a.Chr. Tulcea, România)
B: Dremsizova 1963, 7-8, fig. 7/4. Tezaur monetar (semne premonetare).
Descoperire întâmplătoare.
326. JUDELNIK (obšt. Slivo Pole, obl. Ruse, Tezaur de vf. săgeată brz. - semne
Bulgaria) – Pl. 158B premonetare, descoperit în anul 1967 de
Depozit. Descoperire întâmplătoare făcută în localnicul Petre Crasovschi pe malul Lacului
1970, în cadrul unei necropole tumulare Goloviţa. Alcătuit din 30 exemplare, dintre
necercetate, probabil inventarul unui M distrus care doar trei (două întregi şi un frg.) au putut
– în jurul locului descoperirii au fost fi recuperate. ICEMT.
semnalate multe frg. ceramice. B: Poenaru-Bordea / Oberländer-Târnoveanu
La doar 20 m de locul descoperirii depozitului 1980, 142; Mitrea 1984b, 118, nr. catalog 5.
se semnalizează distrugerea în timpul
lucrărilor agricole a „doi tumuli” (?) din care 330. JURILOVCA (com. Jurilovca, jud.
s-au putut recupera mai multe fragmente Tulcea, România)
ceramice, la mână, cu brâu alveolat, dar şi la Tezaur vf. săgeţi-semne premonetare.
roată, cenuşii. Descoperire întâmplătoare făcută pe malul
Opt coifuri brz., de tip calcidic. Toate piesele lacului Goloviţa.
au urme de reparaţii. Alcătuit din 20 piese premonetare: 17 turnate
D: a doua jumătate a sec. IV a.Chr. MIRu. special, trei adaptate din vf. săgeţi propriu-zise
B: Ivanov 1972; Dimova / Ivanov 1974, 139- şi una de Kerkinitis. MINAC.
143, fig. 4-9; Teleagă 2008, 28, pl. 152/8; B: Talmaţchi 2002-2003, 360, 370-371, nr.
153-159, nr. catalog 102. catalog 107-123.

327. JURILOVCA-„Hlincea / Lutărie” (com. 331. JURILOVCA (com. Jurilovca, jud.


Jurilovca, jud. Tulcea, România) Tulcea, România)
Tezaur monetar (semne premonetare). Tezaur monetar (semne premonetare).
Descoperire întâmplătoare făcută de localnici Descoperire întâmplătoare.
după primul război mondial, în 1918-1919. Tezaur de vf. săgeată brz. - semne
Circa 2000 de piese, depuse într-un vas de lut premonetare, descoperit de localnicul
(amforă grecească?). Cea mai mare parte a
pieselor sunt vândute unui pretins reprezentant
Feodor Nichita şi aruncat la Gr de gunoi a
al Muzeului din Constanţa, însă în 1934 satului. În 1975, Ernest Oberländer-
acestea nu se regăseau în inventar. Târnoveanu recuperează printr-o săpătură
IAB (14 piese), MBSibiu, colecţie privată în zona Gr de gunoi un număr de 184 vf.
Sibiu şi o piesă la un localnic din Jurilovca. săgeată brz.-semne premonetare. ICEMT.
B: Fl. Preda 1975, 10, fig. 2; Pippidi / Berciu B: Poenaru-Bordea / Oberländer-Târnoveanu
1965, 110, fig. 53; Irimia 1975, 103; Poenaru- 1980; Mitrea 1984b, 118, nr. catalog 5.
Bordea / Oberländer-Târnoveanu 1980, 141-
142.
96 Catalog

332. JURILOVCA (com. Jurilovca, jud. B: Velkov 1938, 417 şi fig. 202; Vladimirova-
Tulcea, România) Paunova 1995, 64, nr. catalog 3.
M tumular izolat. Săpătură de salvare realizată
de către Vasile Canarache în 1955. 335. KAMENO POLE-„Osen” (obšt.
M era distrus, ritul nu s-a putut preciza. Meždra, obl. Vraca, Bulgaria) – Pl. 158E
Inventar: 100 amfore de Chios şi Thasos M tumular inc., distrus, cercetări ulterioare B.
dispuse în cerc. Nikolov.
D: prima jumătate a sec. IV a.Chr. MINAC. Din inventarul bogat au fost recuperate numai
B: Canarache 1957, 380-381; Irimia 1984, 75. o fib. brz. Glasinac cu portagrafa triunghiulară
şi un pandantiv brz. în formă de secure cu
333. KALUGERICA-„Kanara Bashi” (obšt. partea superioară finalizată în două protome
Novi Pazar, obl. Šumen, Bulgaria) – Pl. 158C zoomorfe (berbec şi taur).
Necropolă plană, inc. u. Săpătură de salvare D: sec. V a.Chr. MIV.
realizată în anul 1969 de către St. Damianov şi B: Nikolov 1965, 170, fig. 10; Theodossiev
N. Popov. 2000, 70, nr. catalog 102, fig. 76.
Au fost descoperite patru M inc. u. (două fiind
duble – M 1 şi M 2), dintre care trei aveau u. 336. KAOLINOVO (obl. Šumen, Bulgaria)
protejate cu dale de piatră (M 1-2, 4). Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare,
- M 1: făcută în anul 1965. 28 monede Histria arg.
- [M 1. 1]: castron-lecane r. cu B: Gerasimov 1966, 215; Mitrea 1984b, 120,
toartele prinse orizontal sub buză (u.), vas anexa 3, nr. catalog 35.
tronconic m., vas clopot m. cu patru
proeminenţe aplatizate – apucători sub 337. KAPINOVO (obšt. Veliko Tărnovo, obl.
diametrul max. şi două cuţitaşe fe. Veliko Tărnovo, Bulgaria)
- [M 1. 2]: castron r. (u.) şi castron Necropolă tumulară. Un T distrus, apoi
m. cu proeminenţe pe buză. săpătură de salvare efectuată de D. Gergova.
- M 2: Nici un os uman (cenotaf sau oasele
- [M 2. 1]: vas pântecos m. (u.), împrăştiate în timpul distrugerii?). Inscripţie
castron m. tronconic cu patru proeminenţe în manieră stângace, pe piatră, cu caractere
trase din buză, castron m. cu marginea greceşti: „ΣKIAΣ”. Ceramică m. şi r.,
evazată. fragmente de oase de animale, fragmente de la
- [M 2. 2]: castron m. cu profil o placă arg., lanţ de aur cu pandantive, oglindă
arcuit şi marginea uşor evazată (u.), castron brz., lebes brz., fială şi kylix arg. etc.
tronconic m., castron m. adânc cu marginea D: a doua jumătate a sec. V a.Chr. – prima
evazată. jumătate a sec. IV a.Chr.
- M 3: vas pântecos m. (u.) şi fusaiolă. B: Gergova 1995; Teleagă 2008, 29, pl. 58/4-
- M 4: vas tronconic m. cu patru proeminenţe- 5; 59-63, 161, 162/1-6, nr. catalog 104.
apucători aplatizate pe corp (u.) şi pahar
tronconic m. cu o proeminenţă-apucătoare şi 338. KARLUKOVO (obšt. Lukovit, obl.
brâu crestat sub margine. Loveč, Bulgaria) – Pl. 158F
D: sec. a doua jumătate a sec. V – prima M tumular. Distrus la începutul sec. XX.
jumătate a sec. IV a.Chr. MIŠ. Din inventar a fost recuperată o fib. tr. II 1.
B: Damyanov / Popov 1972, 81-93. D: sec. IV a.Chr. MIAS.
B: Mikov 1930-1931b, 176, fig. 149/18;
334. KALUGEROVO (obšt. Pravets, obl. Mikov 1933, 123.
Sofia, Bulgaria) – Pl. 158D
M tumular izolat, distrus în anii ’30 ai sec. 339. KAVARNA (Bizone)-„Cap Cirakman”
XX. (obl. Dobrič, Bulgaria)
Din inventar a fost recuperată o aplică-frontal Loc de cult. Cercetare sistematică efectuată în
brz. zoomorfă, ajurată, pentru harnaşament. perioada 1981-1985 de Ivan Sotirov şi A.
D: prima jumătate a sec. V a.Chr. Salkin.
Catalog 97

Câmp de Gr. Au fost cercetate peste 120 de Gr pliată ritual.


rituale, concentrate în jurul unei „construcţii - T 7: frg. ceramice.
de cult”. - T 8: frg. de la două vase mari m. (u.), frg.
D: sec. V-I a.Chr. ceramice r., frg. de la trei amfore, frg. piese fe.
B: Tonkova 1997, 595 şi nota 5. D: ultimul sfert al sec. III - începutul sec. II
a.Chr. MIŠumen, MIPr.
340. KÂLNOVO (obšt. Smyadovo, obl. B: Atanasov 1992; Bujokliev / Domaradzki /
Šumen, Bulgaria) – Pl. 159-160 Atanasov 1995, 84, nr. catalog 89; Teleagă
Necropolă. Descoperiri întâmplătoare şi 2008, 28-29, pl. 57-58/1-3; 160, nr. catalog
săpătură de salvare. Nouă T, conţinând 103.
exclusiv M inc. (nu întotdeauna s-a putut
stabili dacă era vorba de inc. u. sau inc. gr.). 341. KITNO (obšt. Omurtag, obl. Tărgovište,
În anul 1977 lucrări edilitare mecanizate au Bulgaria)
afectat un prim T (T 1). În acelaşi an sunt Tezaur monetar descoperit întâmplător în
efectuate săpături de salvare de către Gh. 1939, alcătuit din 13 monede brz. Filip II.
Atanasov. În 1978 sunt distruşi alţi opt T, B: Gerasimov 1939, 343.
lucrările edilitare fiind supravegheate
arheologic. 342. KJOLMEN-„Zunovo Kladenče -
Dintr-o descoperire întâmplătoare făcută la Delendži Orman - Kărši” (obšt. Vărbica, obl.
suprafaţa sitului provine un coif chalcidic brz. Šumen, Bulgaria) – Pl. 161-162
- T 1: un M principal cu puţ şi catacombă, trei Necropolă tumulară. Săpături de salvare. În
sau patru M secundare şi un M de cal lângă T. 1964 a fost distrus parţial un M tumular. Anul
- [T 1 M 1] (M principal – cu puţ şi următor (1965), Ţvetana Dremsizova
catacombă, inc. u.): două vase mari (u.), două cercetează acest T şi alţi trei din apropiere.
castroane, două amfore, trei lacrimarii (doar Toate M aveau Gr căptuşite cu lespezi de
două ilustrate), două ceşti, lucernă, două fib. piatră de mari dimensiuni.
(schemă ?, metal ? - neprecizate), cuţit fe. şi - T 1:
oase de animale. - T 1 M 1 (M. principal, distrus în
- [T 1 M 2] (M secundar, inc. u. 1964 - inc. cu oasele calcinate depuse în cistă
acoperită cu o placă de piatră drept capac): vas din dale masive de piatră (L = 1,5 m),
amforoidal r. cu două toarte (u.). orientată N-S): cuirasă frg. din lamele fe., şase
- [T 1 M 3] (M secundar, inc. u. ?): vf. lance fe. frg., frg. zăbală fe., cataramă brz.
amforă Rhodos. pentru harnaşament, cuţit fe., cană r. şi amforă
- [T 1 M 4] (M – ? – secundar, frg., frg. de lekythos (?), alte frg. ceramice m.
distrus de lucrările mecanizate din 1977): şi r. şi frg. de tablă brz., probabil de la un coif
piese de armament şi harnaşament fe.: vf. (neilustrate). M se remarcă îndeosebi pentru o
lance, spadă, două zăbale, coif, cuţit, umbo de inscripţie epigrafă, în limba tracă, cu caractere
scut, cămaşă de zale; clopoţel brz., foarfecă greceşti, dăltuită în piatră pe lespedea de
fe., aplică fe. şi trei brăţări fe. deasupra.
- [T 1 M 5] (în vecinătatea de SE a - T 1 M 2 (M secundar, inc. cistă):
T): scheletul incomplet al unui cal (capul şi perlă aur, lekythos aryballic, frg. cearmice m.
părţile inferioare ale picioarelor lipsesc). şi r.
- T 2: frg. de la două amfore. - T 2 (înh.): fib. brz. cu două resorturi şi
- T 3: două vase mari (u.), cinci fib. Lt arg. şi portagrafa triunghiulară, frg. ceramice m. şi r.
fe., două şiraguri de mărgele sticlă (în jur de - T 3 (inc. cistă): frg. tablă brz. (coif? –
1200 mărgele), două unguentarii, două neilustrat), două vf. lance fe. frg. (neilustrate),
castroane, două ceşti, căniţă, cuţitaşe fe. lekythos aryballic, frg. ceramice, inclusiv de
- T 4: frg. de la trei amfore, zar. la amfore (neilustrate).
- T 5: frg. de la două amfore, frg. castroane r. - T 4 (M dublu – bătrân înh. şi copil inc. u.):
- T 6: frg. ceramice m. şi r., ceramică m. pectoral fe., şase vf. lance fe., şase cuţitaşe fe.,
ornamentată cu şnurul, spadă fe. îndoită şi perlă aur, şase fib. tr. brz. frg. (sigur I 1 şi III
98 Catalog

1), două inele brz., trei perle sticlă (dintre care B: Petkov 1939, 313-314, fig. 339.
una de tip Gesichstperle), alte trei din piatră,
mărgea brz., 17 mărgele lut ars, oglindă 345. KOPRIVEC (obšt. Bjala, obl. Ruse,
discoidală brz., amforă (probabil Thasos – Bulgaria) – Pl. 164A
Zeest tip B), doi alabastroi, askos, lekythos, Necropolă tumulară. Cercetări arheologice
vas m. cu patru apucători, krater r., cană r. executate de D. Stančev, în anul 1988. Se
frg., alte frg. vase m. şi r., vase miniaturale, remarcă inventarul T 1 (înh., orientare N-S):
amulete din lut ars, două „zornăitori” lut, cercei aur cu capetele piramidale filigranate,
podoabă din foaie de aur, lanţ de patru verigi lunulă aur, pectoral aur, perlă din sticlă
arg. cu grupe de mici proeminenţe, zăbală în galbenă cu „ochi” albi, 11 fib. tr. brz. I 1 (şi
miniatură arg., herminetă piatră, oase de peşte. altele?), fib. aur de tip italic., hydrie brz.
D: sfârşitul sec. VI – începutul sec. III a.Chr. D: sfârşitul sec. V - începutul sec. IV a. Chr.
MIŠ, MIAS. MIRu.
B: Tomev 1965; Dremsizova-Nelcinova 1970; B: Milčev / Draganov 1992; Stančev 2004,
Teleagă 2008, 29-30, pl. 64-65; 164/1-4; 149-159, fig. 1-3, 6; pl. 1/1-8; Teleagă 2008,
202/10-12, nr. catalog 107. 30, pl. 163, nr. catalog 109; Teleagă 2008, 30,
pl. 163, nr. catalog 109.
343. KJULEVČA (obšt. Kaspičan, obl.
Šumen, Bulgaria) – Pl. 163A 346. KOVANLĂK (obšt. Pleven, obl. Pleven,
Necropolă. Descoperire întâmplătoare şi Bulgaria) – Pl. 164B
săpătură de salvare. Iniţial a fost descoperit Grup de trei T. Un T săpat în 1929, de către V.
întâmplător în anul 1959 un M inc. u. cu cistă Mikov: cistă de piatră, dar fără oase, probabil
din dale de piatră (M 1). În 1964 au fost cenotaf.
săpate de către Ţvetana Dremsizova 11 M inc. Inventar: vf. lance şi cuţit de luptă fe., crater,
cu depunerea oaselor calcinate în ciste mari de skyphos.
piatră rectangulare. Nu sunt urme de T. În D: sec. IV a.Chr.
două ciste, oasele erau depuse în u. c. B: Mikov 1930-1931a, 159-162 şi fig. 141-
Inventar sărac: ceramică m şi r., trei fusaiole şi 143.
cuţitaşe fe.
D: sec. V-IV a.Chr. MRAM (M descoperit în 347. KRALEVO (obšt. Tărgovište, obl.
1959), MIŠ (M descoperite în 1964). Tărgovište, Bulgaria)
B: Dremsizova 1963, 4-5, fig. 4; Dremsizova- Cetate. Sondaj arheologic efectuat în 1988-
Nelcinova 1966. 1989 de către G. Ginev – a fost sondată o
fortificaţie tracică cu val şi zid de piatră (2,7
344. KNEŽA-„Ljakata” şi „Gerdjikovoto” m grosime) şi şanţ. Nivel arheologic subţire,
(obl. Pleven, Bulgaria) – Pl. 163B-C aproximativ 30 cm.
Necropolă tumulară alcătuită din aprox. zece D: a doua jumătate a sec. IV – prima jumătate
T. Descoperiri întâmplătoare şi săpături de a sec. III a.Chr.
salvare făcute în perioada 1935-1938. B: Ginev 1988.
- în punctul „Ljakata”, un T distrus în 1935 –
Inventar: sabie fe., patru vf. lnce fe., ceramică, 348. KRALEVO (obšt. Tărgovište, obl.
vas brz., fibule brz., trei piese de harnaşament Tărgovište, Bulgaria) – Pl. 165A
brz. în formă de trunchi de con (inventar Necropolă tumulară alcătuită din sase T, toţi
neilustrat, cu excepţia unei piese de cu M inc. u. Cercetare sistematică efectuată de
harnaşament) . Georgi Ginev, începând cu 1974.
- în punctul „Gerdjikovoto”, un T cu Cercetaţi şase T, publicaţi cinci:
aglomerare de pietre, cercetat printr-o - T 2: fără inventar, probabil jefuit.
intervenţie de salvare (?), conţinea un M (ritul - T 3 (6,5 m înălţime, 40 m diametru, m
nespecificat), având ca inventar două vf. lance dreptunghiular cu pereţii din pietre
fier şi fib. tr. I 1 brz. nefasonate): pithos r. (u.), unguentarium,
D: sec. V-IV a.Chr. opaiţ, amforă Thasos tip recent (cu ştampilă
Catalog 99

266-256 a.Chr.), topor-sceptru fe., pectoral de sticlă, cuţit, fib. tip Glasinac cu portagrafa
arg., brăţări arg., cercei aur cu terminaţii în triunghiulară, capăt de ac în formă de elice
formă de capete de leu, strygil fe., 47 aplici tripaletată (neilustrat).
aur dintre care patru cu imaginea lui Hercule - M 4b (inc. u.): vas pântecos m. cu
cu pielea de leu, frontal harnaşament aur, apucători sub diametrul max. (u.), cană,
schelete de cai şi de câine. ceaşcă cu toarta supraînălţată.
- T 4: m. distrus, trei schelete de câini. - M 5 (înh. SE-NV): vas frg.
- T 5: m. distrus, frg. de amfore. - M 6 (înh. SE-NV): fără inventar.
- T 6 (dublu): - M 7 (inc. u. în cistă): vas frg. (u.), fără
- T 6 M 1: monedă (?), fib. tr., fishplate. inventar.
- T 6 M 2: lekythoi. - M 8 (inc. u. în cistă): vas ceramic frg. (u.),
D: mijlocul sec. III a. Chr. MIRu. inel de buclă în formă de „Ω” frg. (sau fib. tr.
B: Ginev 2000; Ginev 2002; Atanassova- deformată).
Hristova 2001; Teleagă 2008, 30-31, pl. 66- - M 9, dublu:
67, 164/5-12, 165, nr. catalog 112. - M 9a (inc. u): vas pântecos m. (u.),
castronaş tronconic m., vf. săgeată fe., frg.
349. KRANOVO (obšt. Kainardža, obl. saltaleone brz.
Silistra, Bulgaria) - M 9b: ?
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare. - M 10 (inc.), distrus: -
Este semnalată descoperirea întâmplătoare a - M 11 (inc. u. în cistă), dublu:
unui tezaur monetar Histria. - M 11a (inc. u. c.): vas-„clopot” m.
B: Pippidi / Berciu 1965, harta p. 230-231. cu patru apucători (u.), castron (c. –
neilustrat), fără inventar.
350. KRANOVO (obšt. Kainardža, obl. - M 11b (inc. u. c.): vas-„clopot” m.
Silistra, Bulgaria) (c. – neilustrat), castron (c. – neilustrat), pahar
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare cu brâu alveolat, fusaiolă.
făcută în 1956. 12 tetradrahme Alexandru cel - M 12 (inc. u. c.): vas-pântecos m. (u.),
Mare. Se păstrează zece dintre ele, cu variate castron (c. – neilustrat), fără inventar.
contramărci. - M 13 (inc. u. c.): vas ceramic foarte frg. (u.),
D: 333-280 a.Chr. MISi. castron m. larg deschis cu apucători sub
B: Gerasimov 1959, 364; Băčvarov 1986, 85- margine (c.), castron (neilustrat)
89, pl. 1-2. - M 14 (inc.), distrus: -
- M 15 (inc.), distrus: -
351. KRĂGULEVO (obšt. Dobrič, obl. - M 16 (inc.), distrus: -
Dobrič, Bulgaria) – Pl. 165B - M 17 (cenotaf): cistă fără oase şi fără
Necropolă birituală plană. Cercetări ceramică.
sistematice realizate de Ljubka Bobčeva în - M 18 (cenotaf): cistă fără oase şi fără
anii 1973-1974 (20 M, dintre care trei duble: ceramică.
15 inc., două înh. şi trei cenotafuri). - M 19 (cenotaf): cistă fără oase şi fără
- M 1 (inc. u.), distrus: frg. ceramice (u.), două ceramică.
frg. piese fe. - M 20 (inc. u. c.): vas pântecos m. (u.),
- M 2 (inc. u. c. în cistă): vas pântecos m. (u.), strachină m. cu patru apucători (c.), ceaşcă m.
castron m. cu umăr pronunţat profilat şi buză cu toarta supraînălţată, frg. piesă brz.
evazată (c.), fusaiolă. D: sec. VI-V a.Chr. MIAV.
- M 3 (inc. u.): frg. ceramice (u.), fără B: Bobčeva 1975, 119-123.
inventar.
- M 4, dublu: 352. KRĂVENIK-„Driana” (obšt. Sevlievo,
- M 4a (inc. u. c.): vas pântecos m. obl. Gabrovo, Bulgaria) – Pl. 166A
cu două apucători pe diametrul max. (u.), M izolat, distrus, ritul nespecificat.
castron m. cu o apucătoare (c.), două inele de Descoperire întâmplătoare.
buclă, frg. saltaleone brz., colier de mărgele Din inventar făcea parte o fib. tr. II 2 brz.
100 Catalog

D: sec. III a.Chr. 359. KRUŠUNA-„Trite Dola” (obšt. Letnica,


B: Milčev / Kovačev 1967, 42, fig. 3. obl. Loveč, Bulgaria) – Pl. 166D
M tumular izolat (înh.?). Distrus în 1958. Din
353. KRĂVENIK-„Karaivani” (obšt. inventar au putut fi recuperate patru fib. tr. I 1
Sevlievo, obl. Gabrovo, Bulgaria) (trei brz., una fe.), un inel de buclă brz. în
M izolat (inc.?), descoperit întâmplător. formă de Ω, două inele brz. cu placă ovală (pe
Din inventar făceau parte toarte de situlă cu una dintre ele este reprezentat un cal), perlă de
ataşă de brz., vf. lance fe., o piesă de sticlă colorată cu reprezentarea unei figuri
harnaşament, frg. ceramice. antropomorfe.
D: a doua jumătate a sec. IV a.Chr. D: sec. IV a.Chr. MIL.
B: Milčev / Kovačev 1971, 48-49, fig. 1-2, 8; B: Džambazov 1962; Teleagă 2008, 31, nr.
Teleagă 2008, 31, nr. catalog 114. catalog 115.

354. KRĂVENIK-„Pirievo” (obšt. Sevlievo, 360. KUBRAT (obl. Razgrad, Bulgaria)


obl. Gabrovo, Bulgaria) Piesă izolată, descoperită întâmplător.
M izolat inc., tumular, distrus. Matriţă brz. redând o figură antropomorfă cu
Din inventar făceau parte: cuţit de luptă, vf. picioare de cal şi aripi de vultur. În spatele său
lance şi fib. tr. frg. arg. se află un animal de pradă (lup sau câine).
D: sec. IV a. Chr. D (pe considerente stilistice): sfârşitul sec. V -
B: Milčev / Kovačev 1971, 51, fig. . începutul sec. IV a.Chr.
B: Agre 1995, 289.
355. KRIVA REKA (obšt. Nikola Kozlevo,
obl. Šumen, Bulgaria) 361. LAGA (obšt. Etropole, obl. Sofia,
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare. Bulgaria) – Pl. 166C
Tetradrahme arg. Alexandru cel Mare, Filip M tumular izolat. Descoperire întâmplătoare,
III Arideul, Lysimach, Seleucos I. distrugere.
B: Gerasimov 1959, 365. Din inventar au fost recuperate trei fib. tr. arg.
(dintre care una II 2).
356. KRIVODOL-„Tuhlarnititse” (obl. D: sec. IV-III a.Chr.
Vraca, Bulgaria) – Pl. 166B B: Mikov 1930-1931b, 176 şi fig. 149/21;
M plan inc. izolat. Descoperire întâmplătoare. Mikov 1933, 125.
Din inventar a fost recuperată o brăţară
masivă arg. cu capetele deschise modelate în 362. LAZAR STANEVO-„Kaleto” (fost
formă de protome zoomorfe. Toros, obšt. Lukovit, obl. Loveč, Bulgaria) –
D: a doua jumătate a sec. V a.Chr. MIV. Pl. 166E
B: Theodossiev 2000, 122-123, nr. catalog Necropolă tumulară înh. Cercetări în diverse
121. perioade.
- [T 1]: încă din 1874 a fost săpat un T
357. KRIVODOL (obl. Vraca, Bulgaria) conţinând un M înh. Inventar: cinci vf. lance
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare. fe., 28 săgeţi de bronz şi un crater grecesc.
Tezaur monetar alcătuit din şapte stateri de Alături se aflau două schelete umane şi
aur Filip II şi cinci stateri Alexandru cel Mare. scheletele unor animale sacrificate.
B: Theodossiev 2000, 123, nr. catalog 121. - [T 2]: în 1938, un alt T cu structură de piatră
a fost cercetat de către Ivan Velkov, după ce
358. KRUŠOVITSA (obšt. Mizia, obl. Vraca, fusese afectat iniţial de lucrări edilitare.
Bulgaria) Conţinea un M înh. (orientare N-S). Scheletul
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare. se afla pe nivelul solului antic, într-o cameră
20 tetradrahme Filip II. funerară alcătuită dintr-o aglomerare masivă
B:Gerasimov 1963a, 267. de lespezi de piatră. Inventar: vf. lance
(neilustrat), aplică zoomorfă brz. pentru
harnaşament, iar pe grămada de pietre a
Catalog 101

camerei funerare – lecane r. Din inventar a fost recuperat o fib tr. II 2 arg.
- [T 3-19]: între 1972-1974 au loc noi săpături D: sec. IV-III a.Chr.
coordonate de Gheorghi Kitov. Din totalul de B: Mikov 1930-1931b, 176 şi fig. 149/22;
17 T, cel puţin doi conţin M tracice, cu Mikov 1933, 124; Theodossiev 2000, 126, nr.
puternice influenţe scitice. Unul dintre T avea catalog 130.
manta de pietre. Inventar: aryballos, vf. săgeţi,
două aplice zoomorfe din bronz. 366. LESSURA-„Mogilkata” (reg. Montana,
D: sec. V-prima jumătate a sec. IV a.Chr. Bulgaria) – Pl. 167C
MIAS şi MIL. M tumular inc. (u.?). Descoperire
B: Velkov 1938; Kitov / Šalganov / Krainov întâmplătoare.
1980, 6-12; Kitov 1980; Teleagă 2008, 32, pl. Din inventar a fost recuperat un akinakes fe.
71/1; 167-168, nr. catalog 116. D: sec. V a.Chr. MIV.
B: Nikolov 1990, 15-16, fig. 2/v; Theodossiev
363. LĂRGUŢA-„Ocolul Vulturului” (jud. 2000, 126, nr. catalog 130.
Cahul, Republica Moldova) – Pl. 167A
Tezaur mixt. Descoperire întâmplătoare făcută 367. LETNICA (obl. Loveč, Bulgaria) – Pl.
în două etape (1956 şi 1963) în timpul 168
lucrărilor agricole. Sondaje ulterioare Tezaur. Descoperire întâmplătoare făcută în
efectuate de A. Nudelman – urmele unei 1963.
aşezări getice, căreia trebuie să-i fi aparţinut Depus într-un cazan brz., un set de 23 aplice
tezaurul. de harnaşament arg., cu reprezentări
Tezaurul este alcătuit dintr-un vas aur, trei mitologice, scene de vânătoare, motive
colane aur cu extremităţile în formă de capete zoomorfe etc.
de leu prevăzute în zona gurii cu inele de D: mijlocul sec. IV a. Chr. MNIBS.
prindere, 21 stateri macedoneni: 16 de la Filip B: Venedikov / Pavlov 1963; Arta şi cultura
II, patru de la Alexandru cel Mare, unul de la 1979, 57-60, nr. catalog 266-283; Kitov /
Filip III Arideul. Šalganov / Krainov 1980, 28-29.
Datarea monedelor: ultimul sfert al sec. IV
a.Chr. MNIMC. 368. LEUŞENI (jud. Orhei, Republica
B: Nudel’man 1969; Arnăut 2003, 230, nr. Moldova)
catalog 266. Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare.
Dintr-un tezaur alcătuit din circa 30 monede
364. LEŠKOVEC (obšt. Orjahovo, obl. nu a fost recuperată decât o singură piesă arg.
Vraca, Bulgaria) tip Huşi-Vovrieşti. IAB.
Necropolă tumulară. Cercetare sistematică – B: Preda 1966, 164; Preda 1973, 121;
15 tumuli cu morminte de incineraţie în urnă. Mihăilescu-Bârliba 1990, 137; Arnăut 2003,
Din inventar: fib. brz., vf. lance fe., cuţit de 280, nr. catalog Ba9.
luptă, umbo, vârfuri de săgeţi. D: sec. IV
a.Chr. 369. LICHITIŞENI-„Itu” (com. Vultureni,
Separat de tumuli, a fost găsit un M înh., jud. Bacău, România) – Pl. 169A
orientat SV-NE, craniul desprins şi depus Aşezare deschisă. Sondaj arheologic efectuat
lângă scheletul postcranian. de către Marilena Florescu şi Viorel Căpitanu
Inventar: aplică şi torques de brz., un cercel de în perioada 1961-1964 (?). Suprafaţa de circa
aur şi trei fib. tr. Vatră lângă schelet. 400 mp. Un singur strat de depuneri
D: sec. V a.Chr. (?). arheologice, cu grosimea de max. 40 cm.
B: Theodossiev 2000, 124-125, nr. catalog Afectat de lucrările agricole.
129. Complexe: şase L. Inventar: ceramică m. frg.
(borcane, străchini, căni), fusaiole. Lipseşte
365. LESSURA-„Goliamata Mogila” (obšt. ceramica la roată. Nu sunt semnalate frg.
Krivodol, obl. Vraca, Bulgaria) – Pl. 167B ceramice de la vase de import.
M tumular izolat. Descoperire întâmplătoare. D: sec. IV-III a.Chr. CMB.
102 Catalog

B: M. Florescu / Căpitanu 1971, 138-148, fig. 374. LOMETS (obšt. Trojan, obl. Loveč,
1, 3-4; Arnăut 2003, 231, nr. catalog 270. Bulgaria)
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare
370. LIMANU-„Movila Documaci” făcută în 1925-1926.
(municipiul Mangalia, jud. Constanţa, Circa 100 drahme arg. Alexandru cel Mare.
România) B: Gušterakliev 1994, 141.
M tumular izolat. Săpătură de salvare începută
în 1993. 375. LUKOVIT-„Džanov Grob” (obl. Loveč,
Cameră funerară din blocuri mari de piatră, Bulgaria) – Pl. 169C
3,5 x 3,6 m, tencuită cu mortar, cu frescă
policromă (registre roşu şi liliachiu, cu M izolat, distrus în mare parte. Ritul
acoperişul în boltă hemisferică şi cu dromos neprecizat. Cercetare sistematică având drept
(9,5 m) spre E, având două faze de obiectiv o necropolă medievală, efectuată în
construcţie. Pe T, deasupra boltei, o 1959.
construcţie de formă rectangulară, din blocuri Inventar: două fib. tr. brz. I 1, patru perle de
masive de calcar. aur şi trei inele arg.
Jefuit în antichitate şi locuit în sec. VI şi X, D: sec. IV a.Chr. MIPl.
când pe tencuială au fost realizaţi mai mulţi B: Kovačeva / Lazarova 1994, 35-36, pl. VII.
grafitti. Câteva fragmente ceramice greceşti,
două vf. săgeţi brz. şi un inel de aur în formă 376. LUKOVIT (obl. Loveč, Bulgaria) – Pl.
de broască ţestoasă. 170
D: sec. III a.Chr. MCM. Tezaur de vase şi piese de harnaşament arg.
B: N. Cheluţă-Georgescu, M. Ionescu, în Descoperire întâmplătoare făcută în 1953.
CCA 1997 (campaniile 1983-1992), 18; Aplice de harnaşament decorate cu motive
Ionescu / Georgescu 1997, 164. zoomorfe şi imaginea cavalerului aflat la
vânătoare, nouă fiale, vase cu corp globular,
371. LISI VRĂH (obšt. Kaolinovo, obl. trei căni, pandantivi.
Šumen, Bulgaria) D: a doua jumătate a sec. IV a. Chr. MNIBS.
Cetate. Periegheză. Fortificaţie de pământ, cu B:Viena 1975, nr. catalog 296; Arta şi cultura
zid de piatră pe laturile de V şi de NV. Frg. 1979, 67-70, nr. catalog 325-247; Kitov /
ceramice. D: sec. IV-III a.Chr. Šalganov / Krainov 1980, 25-28.
B: Antonova / Dremsizova 1973, 103.
377. LUNCA-„Poiana Slatinei” (com.
372. LISI VRĂH (obšt. Kaolinovo, obl. Vânători, jud. Neamţ, România) – Pl. 171
Šumen, Bulgaria) – Pl. 169B Staţiune de exploatare a apelor saline (?).
M izolat. Descoperire întâmplătoare. Săpături arheologice sistematice efectuate
Din inventar au fost recuperate un akinakes fe. începând cu anul 1984 de către Gh.
şi vf săgeţi cu trei aripioare. Dumitroaia.
D: sec. V a.Chr. MIŠ. Vestigii din mai multe epoci (din neolitic până
B: Bujokliev / Domaradzki / Aranasov 1995, în epoca modernă), inclusiv de la începutul
38, 77, nr. catalog 11, 83-84. celei de-a doua epoci a fierului. Material
arheologic exclusiv ceramic: vase „clopot”,
373. LIŞCOTEANCA (com. Bordei Verde, vase „sac”, căni, străchini cu marginea
jud. Brăila, România) invazată şi uneori cu câte o apucătoare
M într-o popină în formă de T, înh. V-E. perforată, frg. cu butoni-apucătoare şi brâu
Săpături arheologice efectuate de Nicolae alveolat, toate m.
Harţuche. D: sec. V-III a.Chr. CMJNPN.
Inventar: şapte vf. săgeată brz. cu trei muchii, B: Alexianu / Dumitroaia 1990, 130-133, fig.
pumnal-akinakes fe., vf. lance fe. (neilustrate). 1/2-14; 2-3/2, 4-6, 8; 4-6/2-21; Arnăut 2003,
D: sec. IV a.Chr. MBB. 232, nr. catalog 279.
B: Sîrbu 1983, 36.
Catalog 103

LUNCA CIURII v. CIUREA - T 1 (distrus - m. înh. în cistă din dale de


piatră): inventarul nu s-a recuperat.
378. MADARA-„Goliama Peshtera” (obšt. - T 2 M 1 (distrus- m. înh. – ? – în cistă din
Šumen, obl. Šumen, Bulgaria) – Pl. 172A dale de piatră): frg. lekythos (neilustrat), oase
Aşezare. Cercetare sistematică. Nivel de de cal.
locuire din sec. IV-III a.Chr.: ceramică, - T 2 M 2 (secundar? la marginea tumulului;
amfore Thasos fragmentare, fib. tr. III 4b şi inc. u. în cistă din dale de piatră): două u. frg.,
frg. kantharos brz., castron r. Mai este amintită şi
D: sfârşitul sec. IV – mijlocul sec. III a.Chr. ilustrată o fib. Orlea-Maglavit, descoperită
B: Mikov 1933, 159; Dremsizova 1960, 72 şi împreună cu kantharosul (!? – probabil este
obr. 12/2, 4-5. vorba de o piesă în poziţie secundară).
D: sec. III a.Chr. MIŠ.
379. MAHMUDIA-„Cairacul Mare” (jud. B: Dremsizova 1963, 6-7, fig. 7/1-3; Teleagă
Tulcea, România) – Pl. 172B 2008, 32, pl. 75/3; 169/2, nr. catalog 122.
M inc. u. izolat, distrus. Descoperire
întâmplătoare făcută în 1968. 383. MALKA BRESTNICA (obšt. Iablanica,
Vas bitronconic m. cu două rânduri a câte obl. Loveč, Bulgaria) – Pl. 172E
patru proeminenţe apucători (u.). Necropolă tumulară. Cercetări Vasil Mikov,
Inventar: vas bitronconic m. cu gât înalt şi 1929. Au fost săpaţi zece mici T: trei M înh.,
patru mici proeminenţe dispuse în cruce, pe şase M inc., uneori cu ring de piatră şi un
umăr, precum şi un vf. săgeată (pierdut). cenotaf.
D: sfârşitul sec. VI - sec. V a.Chr. ICEMT Inventar: brăţară arg., vf. lance, fibule
(u.), ŞM (vasul din inventar). Glasinac cu portagrafa triunghiulară.
B: Simion 1976, 145 şi fig. 2/5; Oberländer- D: sec. VI-IV a.Chr.
Târnoveanu 1980, 59 şi pl. 3/5. B: Mikov 1930-1931a, 162-169, fig. 144-148.

380. MAHMUDIA-„Lutărie - Baza de 384. MANGALIA (Callatis) (jud. Constanţa,


recepţie” (jud. Tulcea, România) – Pl. 172C România) – Pl. 173A
M. înh. izolat, distrus. Descoperire Necropolă tumulară situată la N de oraşul
întâmplătoare făcută în 1967. actual. Săpături de salvare efectuate în 1989
Din inventarul funerar făceau parte amfore, un de Octavian Bounegru şi Elena Bîrlădeanu.
askos elenistic şi verigi de bronz. Nu a putut fi Cea mai mare parte a necropolei a fost
recuperat decât askosul. distrusă în octombrie 1989 de lucrări de
D: sec. III a.Chr. ŞM. amenajare a teritoriului.
B: Oberländer-Târnoveanu 1980, 60-61 şi pl. Doar un singur T a mai putut fi cercetat.
4/8; Teleagă 2008, 32, nr. catalog 120. Acesta conţinea şapte M, toate înh.:
- M 1 (dublu, în casetă din plăci de calcar):
381. MAHMUDIA (jud. Tulcea, România) două statuete feminine de tip Tanagra.
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare - M 2 (casetă dublă din plăci de calcar): fără
făcută în 1949. inventar.
Tezaur alcătuit din drahme Histria (probabil - M 3 (casetă din plăci de calcar): fără
10 exemplare), printre care unele arhaice. inventar.
B: Mitrea 1970, 469, nr. catalog 9; Mitrea - M 4 (Gr simplă acoperită cu o placă de
1984b, 120, anexa 3, nr. catalog 10. calcar): inel brz. (neilustrat) şi unguentarium.
- M 5 (casetă din plăci de calcar): strigiliu
382. MALAMIR (obst. Vărbica, obl. Šumen, brz., inel fe. şi unguentarium pictat cu benzi
Bulgaria) – Pl. 172D roşii.
Necropolă. Doi T distruşi de lucrările agricole. - M 6 (Gr simplă acoperită cu o placă de
În cazul unuia dintre ei s-a putut efectua o calcar): fără inventar.
verificare de teren (Vera Antonova). - M 7 (Gr simplă acoperită cu o placă de
calcar): două unguentarii.
104 Catalog

D: sec. III a.Chr. MCM. B: Irimia 1983, 118-123, fig. 2/6-19; 3/1-2;
B: Bounegru / Bîrlădeanu 1990. 13/13; 14/2-15. Irimia 1984, 67-72, fig. 3 şi 5.

385. MANGALIA (Callatis)-Spitalul 388. MANGALIA (Callatis)-Marginea de SV


Orăşenesc / zona de N a oraşului (jud. a oraşului (jud. Constanţa, România) – Pl. 175
Constanţa, România) – Pl. 173B Necropolă. Săpătură de salvare efectuată de
M inc. cu ardere pe loc, descoperit întâmplător către C. Preda, în 1961, în spaţiul dintre
în timpul unor lucrări edilitare. geamia mică şi calea ferată, precum şi de E.
Inventar: ceramică r. - farfurie, două străchini, Bârlădeanu-Zavatin, în 1974, în curtea
două boluri, capac. Liceului Industrial al Şantierului Naval.
D: al treilea sfert al sec. IV – prima jumătate a Şase M: patru înh. (din care două duble) în Gr
sec. III a.Chr. placate cu dale de piatră, acoperite cu lespezi
B: Bârlădeanu-Zavatin 1980, 231-233, pl. 7. şi două inc. u. Nu par a aparţine necropolei
oraşului, situată la o distanţă de 1 km de
386. MANGALIA (Callatis)-Str. Rozelor / punctul respectiv.
zona de N a oraşului (jud. Constanţa, - M 1 (dublu, înh.):
România) – Pl. 174A -M 1a: lacrimariu din lut ars, frg.
Două M izolate. Săpătură de salvare (M 1) strigil fe., verigi fe.
efectuată de E. Bârlădeanu-Zavatin şi - M 1b: colier aur în zona gâtului,
descoperire întâmplătoare (M 2) făcută în vara doi cercei aur cu una dintre extremităţi în
anului 1978. formă de cap de leu, inel aur, oglindă brz.
- [M 1] (înh.): sârmă subţire cupru - M 2 (dublu, înh.):
(neilustrată), două perle de ceramică aurită - M 2a: frg. dintr-un strigil fe.
(neilustrate), frg. foiţe aurite (neilustrate), - M 2b: lacrimariu din lut ars, colier
unguentariu, patru statuete ceramică, inel fe. aur, doi cercei aur cu una dintre extremităţi în
(neilustrat), strigiliu fe. (neilustrat), monedă formă de cap de leu, oglindă brz.
brz. ca obol al lui Charon (distrusă, nu s-au - M 3 (înh.): strachină r. cu o singură toartă
păstrat decât urme). orizontală, lacrimariu din lut ars cu benzi
- [M 2] (inc?.): bol, două unguentarii, colier pictate cu negru şi roşu, diademă (cadru de
din 40 de mărgele de tipuri diferite, monedă plumb pe care erau prinse bobiţe şi flori din
callatiană autonomă brz. (neilustrată), monedă ceramică şi frunze de bronz, toate aurite),
scitică brz. (neilustrată), aplică brz. urmele unui strigil fe.
(neilustrată), verigă brz. (neilustrată). - M 4 (inc. u.): frg. amforă greacă (u.).
D: a doua jumătate a sec. IV- a doua jumătate - [M 5] (M 1 Bârlădeanu-Zavatin) (inc. u.):
a sec. III a.Chr. hydrie ceramică (u.), două unguentarii
B: Bârlădeanu-Zavatin 1980, 233-237, pl. 6/4- ceramice (numai unul ilustrat), fib. brz.
7; 8-9. (neilustrată), perlă tubulară cu mască
antropomorfă, cinci perle din pastă sticloasă
387. MANGALIA (Callatis)-„I.A.S.” / 5 km „cu ochi”, obiect plat, rectangular, din tablă
N de oraş (jud. Constanţa, România) – Pl. brz. (neilustrat).
174B - [M 6] (M 2 Bârlădeanu-Zavatin) (înh.):
Necropolă. Săpătură de salvare realizată în kantharos West Slope, amforă Thasos
1970 de A. Rădulescu, E. Bârlădeanu şi M. (neilustrată).
Irimia. Din aceeaşi zonă, dintr-un mormânt distrus,
Cercetarea a vizat un singur M tumular înh., provine un kantharos cu firnis negru.
cu cameră funerară rectangulară şi boltă din D: sfârşitul sec. IV - prima jumătate a sec. III
blocuri de piatră. Jefuit. Inventar recuperat: a.Chr.
102 vf. de săgeţi fe., un opaiţ elenistic, un tub B: Preda 1966b; Bârlădeanu-Zavatin 1980,
de înmănuşare pentru lance, o lamă de cuţit 216-222, fig. 2, pl. 1/1, 3; 2/1-2; 3/1.
fe., câteva piroane şi o ţintă de fier.
D: sec. III-II a.Chr. MINAC.
Catalog 105

389. MANGALIA (Callatis)-Zona de V a 392. MANGALIA (Callatis)-„Şantierul


oraşului (jud. Constanţa, România) – Pl. 176A Naval” (jud. Constanţa, România) –Pl. 177-
Două M aparţinând necropolei elenistice. 178
Săpături de salvare efectuate în 1973 de E. Necropolă plană situată în sudul oraşului
Bârlădeanu-Zavatin şi N. Cheluţă-Georgescu. actual, în zona în care fusese amplasat
- [M 1] dublu în cistă de piatră împărţită în „mormântul scitic”. Supraveghere arheologică
două printr-un perete transversal: / săpături de salvare efectuate începând cu
- [M 1a] (inc. u. c.): amforă (u.) 1974 de către C. Preda şi E. Bârlădeanu.
prevăzută cu capac (c.), amforetă din pastă Au fost recuperate 16 M (12 înh., 4 inc.).
sticloasă colorată, deformată de foc, verigă - M 1 (inc. u.): amforă (u.), strigiliu fe. frg.
brz. (neilustrată). (inventar neilustrat).
- [M 1b] (înh.): inel fe., strigiliu fe. - M 2 (înh., dublu):
(neilustrate). - M 2a: bol mic cu firnis negru,
- [M 2] (inc. în cistă din ţigle): alabastron, strigiliu fe. frg. (neilustrat), oglindă brz., inel
unguentariu, ţigle de provenienţă sinopeană fe. cu chaton, monedă divizionară de Callatis
(neilustrate). arg. (neilustrată).
D: sfârşitul sec. IV – sec. III a.Chr. - M 2b: oglindă brz. (neilustrată),
B: Bârlădeanu-Zavatin 1980, 227-229, fig. 3; Gesichtsperle.
pl. 2/3. - M 3 (înh.) – distrus.
- M 4 (înh.): unguentariu, oglindă brz. frg.
390. MANGALIA (Callatis)-Str. Ţepeş Vodă - M 5 (inc. u.) : amforă (u.) – distrusă,
/ Zona de V a oraşului (jud. Constanţa, neilustrată.
România) – Pl. 176B - M 6 (inc. u.) : pithos (u.) – distrus, neilustrat.
M dublu înh. în cistă de piatră împărţită în - M 7 (inc. u.) : amforă (u.) – distrusă,
două printr-un perete transversal. Săpături de neilustrată.
salvare efectuate de E. Bârlădeanu-Zavatin. - M 8 (înh.): fără inventar.
- [M 1a]: amforetă întreagă şi alta - M 9 (înh.): două unguentarii, oglindă brz.
frg. (neilustrată), garmitură de podoabe aur (o - M 10 (înh.): strigiliu fe. (neilustrat), bol cu
pereche de cercei, colier, inel), două cutiuţe firnis negru.
brz. (numai una ilustrată), ac brz., oglindă brz. - M 11 (înh.): unguentariu.
(neilustrată). - M 12 (înh.): inel aur, oglindă brz.
- [M 1b]: inel fe., strigiliu fe. (nerecuperată, neilustrată), unguentariu,
(neilustrat). căniţă, farfurioară, două lame de cuţit fe. (una
D: sfârşitul sec. IV – prima jumătate a sec. III nerecuperată, neilustrată).
a.Chr. - M 13 (înh.): unguentariu, strigiliu fe.
B: Bârlădeanu-Zavatin 1980, 222-225, pl. 1/2; (neilustrat).
4. - M 14 (înh.): fără inventar.
- M 15 (înh.): fără inventar.
391. MANGALIA (Callatis) (jud. Constanţa, - M 16 (înh.): resturile unui strigiliu fe.
România) – Pl. 179A (neilustrat).
M tumular. Descoperire întâmplătoare făcută D: ultimul sfert al sec. IV-primele decenii ale
la începutul secolului XX în sudul oraşului, pe sec. III a.Chr. MCM. Datarea este întărită şi
malul lacului Mangalia. prin ceramica grecească descoperită într-o
Cunoscut drept „Mormântul scitic”, cu cameră zonă de locuire adiacentă arealului necropolei,
funerară rectangulară din blocuri de piatră şi obiective pe care autorii săpăturii de salvare le
boltă. Pe pereţi se mai păstrau urme de pictură aşează în relaţie directă de contemporaneitate.
policromă. B: Preda / Bârlădeanu 1979, 97-104, fig. 1-2,
D: sec. III a.Chr. Restaurat în MCM. pl. 1-6.
B: Pârvan 1923, 208, fig. 81; Preda 1962, 106,
fig. 7; Irimia 1984, 76, nota 53/1.
106 Catalog

393. MANGALIA (Callatis)-Marginea de SV Complexele nivelului getic: două platforme de


a oraşului (jud. Constanţa, România) – Pl. piatră pe care s-a făcut focul (dimensiuni: 0,5
179B m x 0,45 m, respectiv 0,7 m x 0,55 m) şi zece
M tumular izolat. Descoperire întâmplătoare Gr menajere.
făcută în 1940. Astăzi dispărut complet. Inventarul nivelului getic: frg. ceramice getice
Cameră funerară din piatră cu boltă. m., frg. amfore de import (centrele nu pot fi
D: sec. III a.Chr. stabilite), 13 fusaiole, vf. săgeată brz. cu trei
B: Preda 1962, 166, fig. 8; Irimia 1984, 76, aripioare-„zornăitoare” frg. din lut, pandantiv
nota 53/2. conic din lut, şi mărgică din sticlă albastră, trei
figurine antropomorfe din lut (două dintre ele
394. MANGALIA (Callatis) (jud. Constanţa, descoperite în Gr 14).
România) D: a doua jumătate a sec. V – sec. III a.Chr.
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare B: Kašuba / Haheu / Leviţki 2000, 64-69, pl.
făcută în 1967 la 8 km de oraş. 38-41.
Tezaurul conţinea 10-12 monede brz.. Doar
una singură, de la Alexandru cel Mare, a putut 397. MATEUŢI-„La Şanţuri” (jud. Orhei,
fi examinată. Republica Moldova) – Pl. 180A
B: Poenaru-Bordea / Mitrea 1992, 202, nr. Aşezare fortificată, cu suprafaţa de 7600 mp.
catalog 7. Periegheze şi trei secţiuni efectuate de Gh.
Fedorov în 1952, apoi săpături coordonate de
395. MANTA (jud. Cahul, Republica T. D. Zlatkovkaja în 1961. Au fost cercetaţi
Moldova) – Pl. 179C doar 156 mp.
Grup de T din perioade diferite. Cercetări Complexele descoperite în nivelul getic nu
sistematice realizate între 1990-1992 de către sunt numeroase: o L, o vatră, platforme de
S. Agulnikov. piatră, Gr menajere şi un cuptor lângă care a
Trei dintre T conţineau M scitice de înh., în fost descoperită zgură fe.
cea mai mare parte jefuite din antichitate. Inventarul nivelului getic: ceramică locală m.,
- T 1 M 1 (secundar) aparţinând unui copil de frg. de amfore Thasos şi Heraclea Pontică,
3-4 ani: un vas m. cu impresiuni ovale sub gât, vase miniaturale, o placă şi o verigă fe., un vf.
un melc marin (scoică Kauri), perle din sticlă săgeată brz. cu trei aripioare, două fusaiole
colorată „cu ochi” şi o pelike cu lac negru şi bitronconice, un pandantiv din lut, două
figuri roşii de la începutul sec. IV a. Chr. figurine antropomorfe frg. din lut, cinci
- T 1 M 2: jefuit din vechime, frg. ceramic m. gratoare din silex.
- T 2 M 1: jefuit din vechime, câteva frg. D: sec. IV-III a.Chr. Materialele nu se mai
amfore elenistice din şanţul din jurul păstrează.
tumulului. B: Kašuba / Haheu / Leviţki 2000, 69-75, pl.
- T 4 M 2: jefuit în vechime, frg. amfore sec. 42-46; Arnăut 2003, 233, nr. catalog 286.
IV a.Chr.
D: sec. IV a.Chr. 398. MATEUŢI (jud. Orhei, Republica
B: Agulnikov 1997, 259-260 şi fig. 1-4; Moldova) – Pl. 180B
Arnăut 2003, 232, nr. catalog 282, fig. 45; Tezaur de piese de podoabă. Descoperit
Teleagă 2008, 32-33, pl. 72/1; 170-171, nr. întâmplător în 1954, lângă marginea de E a
catalog 124. satului.
Este alcătuit din trei brăţări spiralice arg. cu
396. MATEUŢI-„La Başne” (jud. Orhei, extremităţile reprezentând capete de şerpi şi
Republica Moldova) – Pl. 179D trei inele de buclă cu capetele în formă conică
Aşezare deschisă situată pe un promontoriu (două arg. şi unul aur).
apărat natural. Săpături efectuate de Maja D: sec. IV-III a.Chr.
Kašuba în anii 1986-1987 (două secţiuni cu o B: Nudel’man / Rikman 1956, 129-131, fig. 1;
suprafaţă totală de 812 mp). Un nivel getic ce Niculiţă 1977, 103-104, fig. 9/5-6; 10;
suprapune două niveluri hallstattiene. Niculiţă 1987, 128, fig. 41/1-3, 6; Arnăut /
Catalog 107

Ursu Naniu 1996, 44, pl. 39/2-6; Kašuba / Acumularea principală se termină puţin după
Haheu / Leviţki 2000, 75-76, pl. 57. 250 a.Chr., cea de-a doua etapă încheindu-se
cu stateri emişi în timpul lui Mithridates
399. MĂCIN-„Dealul Suluc” (jud. Tulcea, Eupator.
România) Părţi din tezaur au fost vândute atât în
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare România, cât şi la Viena, Berlin, Paris şi
făcută în 1932. Londra. Mulaje după unele piese la CNARB,
Tezaur alcătuit din circa 200 monede arg. un stater la MNIRB, un lot la ANSNY.
Histria. B: Poenaru Bordea 1974.
B: Mitrea 1984b, 120, anexa 3, nr. catalog 26.
403. MĂRCĂUŢI (jud. Edineţ, Republica
400. MĂLĂIEŞTII DE JOS-„La Mornel” Moldova)
(com. Dumbrăveşti, jud. Prahova, România) – Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare
Pl. 181A făcută în timpul lucrărilor agricole.
M plan inc. u. izolat, făcând parte foarte Au fost recuperate numai trei tetradrahme arg.
probabil dintr-o necropolă mai întinsă, situată tip Huşi-Vovrieşti.
pe terasa înaltă dreaptă a Vărbilăului, imediat B: Nudel’man 1976, 47-48; Mihăilescu-
la SE de poalele dealului unde a fost Bârliba 1990, 137; Arnăut 2003, 280, nr.
descoperit coiful de aur de la Coţofeneşti. catalog Ba10.
Săpături arheologice efectuate în 2005 de
către Eugen Paveleţ, având ca obiectiv o 404. MĂRGĂRITEŞTI (com. Mărgăriteşti,
aşezare eneolitică. jud. Olt, România) – Pl. 181B
Vas amforoidal r. (u.), frg. ceramice (castron Cetate cu fortificaţie alcătuită din şanţ şi val
şi oală), perle sticlă colorată, lut şi piatră de pământ (ars), având suprafaţa de aprox. 5
trecute prin foc, frg. fib. tr. brz. ha. Cercetări sistematice efectuate în 1970-
(nedeterminabilă, distrusă la curăţare). 1971 şi 1973-1974 de către MJIAOS în
În campania din 2007, o fib. tr. brz. III 2 colaborare cu IAB, sub coordonarea lui
descoperită passim, provenind probabil dintr- Constantin Preda.
un mormânt distrus. Cetate de refugiu, cu urme de locuire doar pe
D: prima jumătate a sec. III a.Chr. MJIAPP. panta interioară a valului. Nivelul arheologic
B: Paveleţ 2006; R. Andreescu et alii, în CCA atinge max. 0,6 m.
2006 (campania 2005), 219. Nu au fost descoperite complexe de locuire.
Inventarul este alcătuit aproape exclusiv din
401. MĂNĂSTIREA (com. Mănăstirea, jud. frg. ceramice m. (vase sac cu butoni şi brâu
Călăraşi, România) – Pl. 180C alveolat, cu apucători aplatizate, vas tip
Mormânt izolat inc. u. Descoperire „amforă” cu corp bombat prevăzut cu patru
întâmplătoare, 1961. apucători aplatizate, gât cilindric înalt şi două
Amforă Thasos (?) (u.). toarte verticale, ceşti, capac) şi r. (frg.
D: sfârşitul sec. IV – începutul sec. III a.Chr. strachină, amfore-greceşti?, vase mari de
MCGO. provizii), fusaiole, două cuţitaşe fe, pinten fe.,
B: Şerbănescu 2006, 165, fig. 1/3; Teleagă frg. râşniţe.
2008, 32, pl. 75/1; 173/7, nr. catalog 123. Inventarul arheologic atestă folosirea cetăţii în
două epoci distincte: sec. IV-III a.Chr., dar şi
402. MĂRĂŞEŞTI (jud. Vrancea, România) în sec. II a.Chr. în perioada culturii geto-dace
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare clasice (fructieră, fib Lt D, frg. din toarta unei
făcută în 1909. amfore de Rhodos cu ştampilă, frg. brăţară
Aproximativ 800 stateri aur Filip II, sticlă albastră, monedă arg. tip Aninoasa -
Alexandru cel Mare, Filip III şi Lysimach. descoperită întâmplător).
Monedele erau depuse într-un vas de lut. Doar Înainte de 1963 în acest punct („Cetate”) au
100 din totalul pieselor au putut fi studiate. Au fost descoperite întâmplător trei monede brz.
fost determinate două etape ale tezaurizării.
108 Catalog

de la Filip II, ce par să provină dintr-un mic Răutului, la aprox. 1 km E de cea din punctul
depozit (Isăcescu 1986, 322, fig. 2) „Poiana Ciucului”. Cercetări sistematice
D: sec. IV-II a.Chr. MJIAOS, CNAR. realizate de A. Zanoci în perioada 2000-2002.
B: Preda 1986, 100-109, pl. pl. 62-67; Au fost executate şapte secţiuni (în jur de 5%
Isăcescu 1968, 322, fig. 2. din suprafaţa sitului).
Sunt menţionate două vetre şi şapte Gr. Sub
405. MĂRGĂRITEŞTI (com. Mărgăriteşti, una dintre vetre a fost descoperit scheletul
jud. Olt, România) – Pl. 181C ciopârţit al unui copil, cu torques fe. la gât şi
M izolat inc. u. descoperit în timpul frg. ceramice m. cu brâu alveolat şi apucători
cercetărilor sistematice din 1971 în cuprinsul sub buză (Zanoci 2004, 47 şi fig. 12/4; 17/1;
cetăţii. 19/8).
Borcan m. cu brâu alveolat sub margine Inventarul descoperit este sărăcăcios: seceră
întrerupt de butoni-apucătoare cilindrici. Fib. fe., fusaiole, râşniţe de piatră, vf. lance fe.,
tr. brz. I 1. proiectile de praştie din piatră, ceramică m.
D: sec. IV a.Chr. MJIAOS. (borcane, vase clopot, castroane, străchini) şi
B: Preda 1986, 106, pl. 42/2; 46/1, 6; 47/1. câteva frg. de la amfore greceşti.
D: sec. IV-III a.Chr.
406. MĂRGINENI-„Dealul Cichindel” (com. B: Zanoci 2004a; Zanoci 2004b.
Mărgineni, jud. Bacău, România) – Pl. 182A
M. inc. u. izolat. Descoperit întâmplător în 409. MÂNZĂTEŞTI-„Sânpetru” (com.
anul 1964. Măluşteni, jud. Vaslui, România) – Pl. 183A
Vas „clopot” m. cu patru apucători pe M izolat înh. Descoperire întâmplătoare.
diametrul max. şi butoni circulari în jumătatea Inventar: pumnal fe. akinakes cu antene (L =
superioară (u.). Fără inventar. 35,2 cm) şi trei vf. sgeţi brz. cu trei muchii.
D: sec. IV a.Chr. CMB. D: sec. VI-V a.Chr. MOB.
B: Moscalu 1983, 65, nota 786, pl. 37/3; B: Palade / Ciucă 1972, 285-290, fig. 2/1-4;
Arnăut 2003, 234, nr. catalog 290b. 3/1; Arnăut 2003, 235, nr. catalog 295c.

407. MĂŞCĂUŢI-„Poiana Ciucului” (jud. MÂRLEANU v. DUNĂRENI


Chişinău, Republica Moldova) – Pl. 182B
Aşezare fortificată situată pe o terasă înaltă a 410. MEDGIDIA-„Cariera de lut a fabricii de
Răutului, la 3 km V de cea de la Butuceni. cărămizi” (jud. Constanţa, România) – Pl.
Suprafaţa: circa 3 ha. Săpături G. Smirnov 183B
(1949), G. Feodorov (1950), A. Meljukova Aşezare. Descoperiri întâmplătoare făcute
(1960), I. Niculiţă (1985), T. Arnăut (1995). înainte de 1971.
Şase niveluri de locuire: perioada târzie a Ceramică m frg.: fragmente de vase sac cu
epocii bronzului, getic, Poieneşti-Lukaşevka, brâu alveolat, căni, vas semiglobular cu gura
medieval timpuriu, sec. X-XIV şi XVI-XVII. strâmtă şi cu două apucători plate; ceramică
Nivelul getic conţine ceramică locală m. şi frg. r.: cratere, frg. de vas grecesc cu firnis
cenuşie r. (doar 0,8%), amfore de import negru, picior inelar şi palmete imprimate pe
(sinopeene, după pastă), fusaiole, cuţitaş, un fund, căni; amforă Thasos întreagă.
frg. dintr-o brăţară brz., fib. hibridă, două Toarte de amfore greceşti ştampilate (Popeea
creuzete, o bardă fe. 1967; Conovici 1986, 134): trei de Thasos
D: sec. IV-III a.Chr. (datate 305-273 a.Chr.), două de Sinope gr.
B: Niculiţă 1987, 105, fig. 27; T. Arnăut, în III, şase de Heraclea Pontică, gr. II şi III-IV
CCA 1997 (campaniile 1983-1992), 53-54; (toate acestea din a doua jumătate a sec. IV –
Arnăut 2003, 232, nr. catalog 285a, fig. 19. primul sfert al sec. III a.Chr.), una de Cos, opt
de Rhodos gr. III (primul sfert al sec. II
408. MĂŞCĂUŢI-„Dealul cel Mare” (jud. a.Chr.).
Chişinău, Republica Moldova) – Pl. 182C D: sec. IV-II a.Chr. MINAC.
Aşezare fortificată situată pe o terasă înaltă a B: Irimia 1973, 35 şi urm. şi pl. I/3, III/3-4,
Catalog 109

IV/5, V/2, VII/3, VIII/2, X/8-13; Irimia 1991, peste 5 ha. Sondaj arheologic realizat în 1975
109-111, fig. 1/3-5; 2/1; 4/7; 7/3; Popeea de către Dragomir Popovici şi Mircea Ignat.
1967; Conovici 1986, 134. Un singur strat arheologic, foarte subţire,
corespunzător nivelului de construcţie a
411. MEDGIDIA-„Cariera de caolin a fortificaţiei.
fabricii de produse ceramice” (jud. Constanţa, Inventarul arheologic recoltat este modest
România) – Pl. 183C cantitativ, exclusiv ceramic: frg. de la vase m.
Necropolă plană înh. distrusă de excavaţii – vase bitronconice cu apucători, căni cu
moderne. În 1974 au fost recuperate de căre C. toarta supraînălţată, castroane.
Scorpan inventarele funerare din mai multe M D: sec. V-IV a.Chr. MBS.
distruse – ceramică r., elenistică: lecane, B: D. Popovici / Ignat 1981; Arnăut 2003,
lekythos, bol attic, cană globulară, opaiţ, 235, nr. catalog 298.
amforă Heraclea Pontică frg. cu ştampilă
englifică „”, amforă Chersones frg. 416. MEŽDRA (obl. Vraca, Bulgaria) – Pl.
D: mijlocul sec. IV – sec. III a.Chr. MINAC. 184E
B: Irimia 1983, 123-126, fig. 2/1-3; 4/2; 12/8- M izolat. Descoperire întâmplătoare, distrus la
12; 14/1; Teleagă 2008, 33, pl. 74, 173/1-5, nr. la începutul anilor ’90 ai sec. XX.
catalog 126. Inventar: două fib. tr. II 1 arg., torques arg.,
aplică brz. zoomorfă pentru harnaşament
412. MEDGIDIA (jud. Constanţa, România) (frontal) şi recipient brz. pentru parfum.
– Pl. 184A D: sec. IV a.Chr. MIV.
Piesă izolată. Descoperire întâmplătoare B: Torbov / Paunov 1995; Teleagă 2008, 33,
făcută în anul 1955. pl. 72/5; 173/9, nr. catalog 128.
„Sabie-emblemă” din bronz, tip akinakes,
decorată cu motive animaliere. 417. MIHAI VITEAZU (com. Mihai
D: sec. V a.Chr. MNIRB. Viteazu, jud. Constanţa, România) – Pl. 185A
B: Berciu 1958a; Berciu 1969, 18-33; Berciu M. tumular izolat, înh. Descoperire
1974, 22-39. întâmplătoare făcută în 1975.
Din inventar au fost recuperate: lecane şi nouă
413. MEDGIDIA-„Cariera de piatră a amfore fragmentare (probabil Mende şi
fabricii de ciment” (jud. Constanţa, România) Chios).
– Pl. 184B D: mijlocul sec. IV a.Chr. MINAC.
Piesă izolată. Descoperire întâmplătoare B: Irimia 1983, 128-130; Irimia 1984, 72-74,
făcută în anul 1961. fig. 2/11-14; 6/4-6 şi 7/1-9; Teleagă 2008, 33,
Amforă Heraclea Pontică, neştampilată. pl. 73/1-5, nr. catalog 129.
D: sec. III a.Chr. MINAC.
B: Irimia 1973, 35, pl. 20/6. 418. MIHAI VITEAZU (com. Mihai
Viteazu, jud. Constanţa, România)
MEIDANICHIOI v. VALEA TEILOR Piesă izolată. Descoperire întâmplătoare.
O monedă arg. (didrahmă) cu legenda
414. MERDANIA (obšt. Ljaskovets, obl. „ΒΑΣΙΛΕΩΣ ΜΟΣΚΩΝΟΣ”. MINAC.
Veliko Tărnovo, Bulgaria) – Pl. 184C B: Preda 1964, 401; Ocheşeanu 1970, 125-
M tumular izolat. Descoperire întâmplătoare 126, fig. 1-2.
făcută în timpul lucrărilor agricole.
Coif brz. de tip macedonean. 419. MIHAIL KOGĂLNICEANU-„Km
D: sec. IV-III a.Chr. MIVT. 102” (com. Mohail Kogălniceanu, jud.
B: Tzărov 1994, 110 şi pl. 8. Ialomiţa, România) – Pl. 185B
Aşezare deschisă situată pe terasa vechiului
415. MEREŞTI-„Cetăţuia” (com. Vultureşti, curs al Ialomiţei. Săpături arheologice
jud. Suceava, România) – Pl. 184D efectuate în perioada 1998-1999 de către A.
Cetate cu val de pământ şi şanţ. Suprafaţa de Păunescu şi E. Renţa, având ca obiectiv
110 Catalog

principal complexe medievale. Inventar: pithos r. (u.), kylix brz., trei fib. tr.
Un nivel gros de 0,3-0,6 m. Complexe: au fost brz. (I 1, II 1, una frg.).
cercetate o L şi şapte Gr menajere. D: mijlocul sec. IV a.Chr. MIV.
Inventar: ceramică m. majoritară, slab B: Nikolov 1972, 60-61, fig. 7-8.
reprezentată ceramica r. (câteva frg. de
străchini cenuşii sau gălbui, de căni şi de 424. MLĂJET-„Lunca Topilei” (com.
capace), câteva frg. de vase greceşti de import Nehoiu, jud. Buzău, România)
– frg. amfore (toartă ştampilată de Thasos – Aşezare deschisă. Săpături de salvare
stea cu opt raze, 316-295 a.Chr.), căni cu efectuate în anii 1986-1987 de către L.
firnis roşu, frg. de opaiţ cu firnis negru etc. Bătrâna, A. Bătrâna şi V. Leahu.
D: sec. IV-III a.Chr. MJIS. Un strat arheologic gros de 0,4 m. Stratigrafic
B: Renţa 2003-2004b. nu au fost reperate niveluri succesive de
locuire. Complexe: două B, o vatră deschisă,
420. MIKRE-„Goliama Peštera – Dobrev 10 Gr.
Rid” (obšt. Ugarčin, obl. Loveč, Bulgaria) – Inventar: frg. ceramice m., frg. ceramice r.
Pl. 186A cenuşii (foarte slab reprezentate), răşniţă
Urme de locuire de la începutul celei de-a piatră, fusaiole, frg. lamă cuţit fe.
doua epoci a fierului, lângă intrarea în peşteră, D: sec. V-IV a.Chr. MNIRB.
cercetate în 1960 de către Nikolai B: Leahu / L. Bătrâna / A. Bătrâna 1997.
Džambazov.
Ceramică m. şi r. şi un frg. ceramică import, 425. MORAVICA (obšt. Meždra, obl. Vraca,
fusaiolă lut. Bulgaria) – Pl. 188A
B: Džambazov 1960, 57-59, 61, fig. 7. M tumular izolat, ritul neprecizat. Sondaj
arheologic.
421. MILEŞTII DE SUS (com. Parincea, jud. Inventar: podoabe specifice pentru sec. III-II
Bacău, România) – Pl. 186B a.Chr. (neilustrate) şi o fib. tr. II 1.
Două M înh. Descoperire întâmplătoare făcută B: Mikov 1933, 125-126; Theodossiev 2000,
în 1975. 130, nr. catalog 156.
- M 1 (înh., decubit dorsal, NNV-SSE): patru
cochilii de scoici Kauri în zona craniului. 426. MORENI (com. Prisecani, jud. Iaşi,
- M 2 (înh., decubit dorsal, NNV-SSE): România) – Pl. 188B
akinakes fe., lance fe., vf. săgeţi brz. din care Piesă izolată. Descoperire întâmplătoare
s-au recuperat doar opt (cu trei aripioare, cu făcută în 1922.
sau fără dulie şi fără spin), capete de ac în Colan de aur lucrat din 16 rânduri de zale
formă de elice şi un ac cu capătul discoidal. împletite, sistem de închidere „ochi cu cârlig”
D: sfârşitul sec. VI – începutul sec. V a.Chr. ataşate la extremităţile modelate în două
CMB. capete de berbec din foaie de aur lucrată „au
B: I. Mitrea 1983; Arnăut 2003, 236, nr. repoussé”. L = 19 cm; D = 1 cm; g = 120 g.
catalog 301. D: sec. III-II a.Chr. MNIRB.
B: Burda 1979, 68, nr. catalog 29, fig. 66-67.
422. MIRILA (com. Bobiceşti, jud. Olt,
România) – Pl. 187 427. MORUNGLAV-„Piscul cu Jidovi”
Piesă izolată sau M. Descoperire (com. Morunglav, jud. Olt, România)
întâmplătoare făcută în anul 2005. Cetate cu sistem de fortificaţie alcătuit din
Coif calcidic brz. cu obrăzare fixe şi urme de şanţ şi val de pământ cu miezul din cărămizi
reparaţii. de chirpic ars. Cercetări de teren O. Toropu şi
D: a doua jumătate a sec. IV a.Chr. MJIAOS. sondaj arheologic C. Preda în 1973.
Inedit. Materialul arheologic descoperit este
reprezentat exclusiv de frg. ceramice majoritar
423. MIZIA (obl. Vraca, Bulgaria) – Pl. 186C m., în cantitate foarte mică.
M plan inc. u., descoperit întâmplător. D: sec. V-III a.Chr. IAB.
Catalog 111

B: Toropu 1969-1970, 5-6, fig. 1; Preda 1986, doar pe baza informaţiei descriptive, ilustraţia
114. lipsind în cele mai multe dintre cazuri:
- M 1, dublu:
428. MOŞNA (com. Moşna, jud. Iaşi, - M 1a (inc. u. c.): oală m. cu brâu alveolat şi
România) apucători sub buză şi brâie alveolate ce
Cetate. Suprafaţa de aprox. 9 ha. Sondaj coboară oblic pe corp (u.), strachină adâncă
realizat în 1966 de către Adrian Florescu şi (c.), fără inventar.
Gheorghe Melinte. - M 1b (inc. u. c.): oală m. cu un şir de alveole
Fortificaţie din val de pământ şi şanţ. Resturile sub buză întrerupt de apucători ovale (u.),
de locuire sunt prezente mai mult în zona strachină r. cu picior şi patru toarte orizontale
valului-„cu precădere spre creasta acestuia”. pe buză (c.), fără inventar.
Un nivel de locuire cu ceramică bastarnă, - M 2 (inc. u.): cană m. (u.), frg. amforice, fără
ulterior perioadei ridicării fortificatiei. Nu a inventar.
fost reperat un nivel arheologic corespunzător - M 3 (inc. u.): oală m. (u.), două inele de
perioadei ridicării şi funcţionării fortificaţiei. buclă arg., mărgea de sticlă galbenă.
Datare generală pentru fortificaţie: sec. IV-III - M 4 (înh., decubit dorsal, S-N): fără
a.Chr., iar pentru nivelul de locuire ce inventar.
suprapune valul sec. III-II a.Chr. MOH. - M 5 (inc. u.) borcan cu şir de alveole pe
B: Florescu / Melinte 1968; Arnăut 2003, 237, umăr şi patru apucători plate (u.), două verigi
nr. catalog 311. brz. decorate cu bobiţe grupate câte două,
verigi brz. cu capetele deschise (inele de
429. MOŞNA (com. Moşna, jud. Iaşi, buclă?), mărgea de sticlă
România) – Pl. 188C - M 6 (inc. u.): borcan m. cu un şir de alveole
Piesă izolată (M?). Descoperire întâmplătoare sub buză şi patru butoni apucătoare pe umăr
făcută în vatra satului. (u.), frg. Amforice de import, fără inventar.
Un pumnal akinakes fe., descoperit împreună - M 7 (inc. u.): amforă (u.), fără inventar.
cu mai multe vase – ceramica s-a pierdut. - M 8, dublu:
D: sec. VI-V a.Chr. MNIMI. - M 8a (inc. gr.): borcan m. cu un şir
B: Iconomu 1983. de alveole şi patru butoni apucătoare pe umăr,
castron m. tronconic cu buza înaltă şi patru
430. MURGENI (jud. Vaslui, România) apucători perforate pe umăr, patru mărgele de
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare sticlă colorată, frg. plăsele os.
făcută în 1936. - M 8b (inc. gr.): borcan m. cu brâu
Recuperate şase monede arg. tip Huşi- de alveolat şi patru butoni apucătoare pe umăr
Vovrieşti şi un exemplar arg. de tip Filip II. din care pornesc oblic spre corp brâie
B: Dimian 1955, 304; Mihăilescu-Bârliba alveolate, castron m. tronconic cu buza înaltă
1990, 137; Arnăut 2003, 280, nr. catalog şi patru apucători pe umăr, cupă attică cu
Ba11. firnis castaniu cu sgrafitul „A”, două vf. săgeţi
brz. cu trei muchii.
431. MURIGHIOL (I)-pe coasta dealului, - M 9 (inc. u.): oală m. frg. (u.), fără inventar.
800 m S de comună (com. Murighiol, jud. - M 10 (inc. u.): borcan m. cu brâu crestat sub
Tulcea, România) – Pl. 188D-190 buză întrerupt de patru apucători, castron r. tip
Necropolă birituală. Săpături sistematice lecane cu buza invazată.
(iniţiate în regim de salvare) efectuate în - M 11 (inc. gr.): fără inventar.
perioada 1954-1958 de către Espectatus Bujor. - M 12 (inc. gr.): oală m. cu brâu alveolat.
Au fost descoperite 36 M (dintre care două - M 13 (inc. u. c.): borcan cu brâu alveolat şi
duble): 8 inc. u. c. (unul dublu), 16 inc. u., 9 cu apucători (u.), strachină (c.), cană m., frg.
inc. gr. (unul dublu), 1 inc. cistă din lespezi de amforice între care şi o toartă de amforă de
piatră, 1 înh., 1 cenotaf. Thasos cu ştampilă: „Θασιον Τηλ[εμαχοσ]
Din datele publicate, M pot fi reconstituite delfin↑”.
într-o măsură destul de mare, însă majoritatea - M 14 (inc. u.): amforă (u.), fără inventar.
112 Catalog

- M 15 (inc. u.): oală m. (u.), fără inventar. Piese descoperite izolat, probabil provenind
- M 16 (probabil inc. u. c., distrus): frg. oală din M distruse: pumnal tip akinakes, brăţară
m. cu apucători şi brâu alveolat, frg. strachină brz. decorată cu trei grupuri a câte trei
r. cu toartă răsucită şi frg. amfore de import. proeminenţe sferice, oală m., frg. amforice
- M 17 (probabil inc. u., distrus): frg. strachină elenistice.
r., frg. ceşcuţă m. şi frg. amfore greceşti. D: sec. IV a.Chr. FIB, IAB, ICEMT.
- M 18 (inc. gr.): oală, două mărgele de piatră B: Bujor 1955; Bujor 1956; Bujor 1957, 247-
şi două frg. brz. 248, pl. 1; Bujor 1958; Bujor 1959, 373-375,
- M 19 (inc. gr.): oală m. cu buza crestată, pl. 1/4; Bujor 1961a, 298-299, fig. 2; Protase
castron tip lecane, amforă grecească, cuţitaş. 1971, 31-34; Teleagă 2008, 33-34, pl. 76/1-6;
- M 20 (inc. în cistă de piatră): patru mărgele 172/1-7, nr. catalog 133A.
de sticlă, disc din foaie brz., verigă brz.
- M 21 (inc. gr.): frg. mărgele, fib. tr., 432. MURIGHIOL (II)-„în centrul comunei,
kantharos cu firnis negru. în faţa şcolii generale” (com. Murighiol, jud.
- M 22 (inc. gr.): două verigi brz., cupă. Tulcea, România) – Pl. 191
- M 23 (probabil inc. u., distrus): frg. amforă Necropolă plană birituală. Descoperire
de import, frg. strachină. întâmplătoare făcută în 1955 şi cercetare
- M 24 (probabil inc. u. c., distrus): frg. oală sistematică efectuată în perioada 1956-1958
m. cu brâu alveolat şi frg. strachină. de către Espectatus Bujor.
- M 25 (inc. u.): oală m. cu brâu alveolat. În 1955 au fost descoperite vase (între care o
- M 26 (probabil inc. u. c.): oală m., strachină, cupă-kantharos cu firnis negru) şi o sabie fe.
ulcică. provenind din unul sau mai multe M distruse.
- M 27 (probabil inc.u. c., distrus): oală m. cu Cercetările arheologice au dus la descoperirea
buza răsfrântă în afară şi cu şir de alveole sub unui număr de 24 M: 23 de inc. şi 1 de înh.
buză, frg. strachină, cană, frg. amforă. Cele 23 M inc. se împart în: inc. u. – 17, două
- M 28 (inc. gr.): vas mic sferic cu tortiţe dintre ele fiind cu c.; inc. cu oasele calcinate
laterale, cuţitaş şi frg. cuţit mare, cupă cu în „pachet” de pietre sau ciste de piatră – 3;
picior şi frg. amfore. inc. gr. – 2; distrus – 1.
- M 29 (inc. u. c.): două oale (u. şi c.), - M 1 (inc. u.): oală m. (u.), frg. verigă brz.
strachină. - M 2 (inc. u.): oală m. (u.), frg. verigă brz.
- M 30 (inc. gr.): fără inventar. - M 3 (inc. u.): oală m. cu o apucătoare (u.).
- M 31 (inc. u.): bol elenistic cu firnis negru, - M 4 (inc. u.): oală m. (u.), frg. amforă.
cu marginea răsfrântă spre interior (u.), - M 5 (inc. u.): frg. ceramice.
skyphos, două verigi cu cap conic, disc brz. şi - M 6 (inc. u.): frg. ceramice.
trei mărgele din pastă sticloasă. - M 7 (inc. u.): frg. ceramice.
- M 32 (cenotaf?): oală m şi castron r. cu - M 8 (inc. u. c.): oală m. cu brâu alveolat (u.),
marginea răsfrântă în exterior. strachină m. (c.).
- M 33 (inc. u.): oală m. (u.), vf. săgeată brz. - M 9 (inc. u.): oală m. (u.), strachină r.
cu trei muchii. - M 10 (inc. cu oasele calcinate depuse în
- M 34 (inc. u.): vas m. cu brâu crestat (u.), „pachet” de pietre ?): borcan m. cu patru
frg. de amforă de import. apucători, castron r. cu două toarte tip lecane
- M 35 (inc. u.): vas m. cu brâu alveolat şi şi cană r. cu toartă supraînălţată.
apucători (u.), verigă brz. - M 11 (inc. cu oasele calcinate depuse în
- M 36 (inc. u. c.): oenochoe r. frg. (u.), „pachet” de pietre ?): două oale m., strachină
strachină m. (c.) mică m., strachină cenuşie r. cu două toarte tip
- Gr 1 (de ofrande?), în cuprinsul necropolei: lecane, frg. ulcică, borcan m. cu o apucătoare
grup de vase – cupă grecească cu firnis şi cioc de scurgere, frg. ceramice amfore între
castaniu, şapte amfore de import, oală m. cu care un gât de amforă Heraclea Pontică cu
brâu alveolat, strachină m., strachin mică r., ştampilă dublă: „ΣΩΤΗΡΟΣ” şi
oase de animal arse. „ΕΠ’ΑΡΙΣΤΟΚ(?)ΣΟΤΑ”.
- M 12 (inc. u. – cu c.?): vas borcan m. zvelt,
Catalog 113

cu buza înaltă şi uşor evazată, brâu alveolat pe Alexandru Suceveanu şi Mihail Zahariade.
gât şi cu trei proeminenţe pe umăr din care Aşezarea getică durează din sec. IV a.Chr.
pornesc brâie alveolate (u.), strachină (c.?). până în sec. I p. Chr., suprapusă de fortificaţia
- M 13 (distrus): frg. amforă şi frg. strachină romană.
cenuşie, cană r. Ceramică locală şi grecească, frg. ceramic
- M 14 (inc. gr.): fără inventar. (sec. III-II a.Chr.) cu inscr. gr. Toartă
- M 15 (inc. gr.): fără inventar. ştampilată de Chersones (250-200 a.Chr.) şi
- M 16 (inc. cu oasele calcinate depuse în cistă de Rhodos (sfârşitul sec. III a.Chr.).
de piatră): borcan m. cu cinci proeminenţe sub B: Zahariade et alii 1987, 97; Suceveanu /
buză, strachină r. cu buza invazată, ceşcuţă m. Angelescu 1988.
- M 17 (inc. u., deranjat): oală m. cu apucători
şi brâu alveolat (u.). 434. MURIGHIOL (com. Murighiol, jud.
- M 18 (inc. u.): oală m. cu proeminenţe Tulcea, România)
conice sub buză (u.) Tezaur monetar (?). Descoperire
- M 19 (înh., Gr căptuşită cu lespezi de întâmplătoare.
piatră): lecane r. cenuşie, brăţară brz. cu Nouă monede Olbia, trei Alexandru cel Mare,
capetele desfăcute, cuţitaş fe., vf. săgeată brz. câte una Panticapaeum, Histria, Callatis.
cu trei muchii. B: Mitrea 1981, 383, nr. catalog 28.
- M 20 (inc. u. c., distrus): oală m. cu
apucători (u.), strachină (c.) 435. MUSINA (obšt. Pavlikeni, obl. Veliko
- M 21 (inc. u.): amforă elenistică (u.), mărgea Tărnovo, Bulgaria)
mare castanie cu patru „ochi” albaştri, Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare.
mărgică mică din pastă sticloasă galbenă cu 15 tetradrahme Alexandru cel Mare.
„ochi” albaştri, o mărgea din sticlă albastră şi B: Gerasimov 1964, 245.
alta din sticlă albă.
- M 22 (inc. u.): cană r. cenuşie cu două toarte 436. NADEŽDA (obšt. Loveč, obl. Loveč,
supraînălţate (u.) Bulgaria) – Pl. 192A
- M 23 (inc. u.): borcan m. cu apucători şi Necropolă tumulară. Sondaj arheologic – un T
brâu alveolat dispus în ghirlandă (u.), fără cercetat în 1929 de către Vasil Mikov.
inventar. M inc. u. Inventar: fib. tr. brz. I 1, cuţit fe,
- M 24 (inc. u.): cană m. zveltă, cu gât strâns ceaşcă r. cu umăr carenat, marginea evazată şi
şi toarta supraînălţată (u.), fără inventar. toartă supraînălţată. D: sec. IV a.Chr.
Descoperiri de piese izolate în cuprinsul B: Mikov 1930-1931a, 157-162 şi fig. 138-
necropolei: 143; Mikov 1930-1931b, 174 şi fig. 149/5;
- pe un nivel de pietre au fost descoperite mai Mikov 1933, 126.
multe frg. amforice şi o fib. tr. - probabil un
complex distrus sau un cenotaf (?). 437. NĂENI-„Colarea” (com. Năeni, jud.
- trei ceşcuţe cu corp sferic. Buzău, România) – Pl. 192C
- numeroase frg. amfore elenistice grupate. M plan inc. gr. Săpături de salvare efectuate în
- cuţitaş fe. şi bară brz. cu un capăt modelat 1978 de către Alexandru Vulpe şi V.
avimorf. Drâmbocianu.
D: sec. IV a.Chr. IAB, ICEMT. Inventar: două vase pântecoase m., borcan m.,
B: Bujor 1959, 375-376, pl. 1; Bujor 1960; cute gresie, akinakes fe., trei vase cenuşii r. –
Bujor 1961a, 297-298, fig. 1; Protase 1971, lecane, strachină, cană.
34-35; Teleagă 2008, 34, pl. 76/7; 172/8-9, nr. D: sec. V-IV a.Chr. MJBz.
catalog 133B. B: Vulpe / Drâmbocianu 1981, 186-192, fig.
11-12.
433. MURIGHIOL (Independenţa)
(Halmyris) (com. Murighiol, jud. Tulcea, 438. NĂENI-„Zănoaga, Cetăţuia 2” (com.
România) – Pl. 152B Năeni, jud. Buzău, România) – Pl. 192D
Aşezare. Cercetare sistematică coordonată de M plan inc. u. (cu c.?), izolat. Cercetare
114 Catalog

sistematică, campania 1996, realizată într-un calcinate. Alte trei u. cu oase calcinate au fost
sit de epoca bronzului de către Ion Motzoi- distruse.
Chicideanu şi Monica Şandor-Chicideanu. D: sec. IV-III a.Chr. MINAC.
Ceramica în totalitate m.: u. vas clopot cu B: Irimia 1984, 76.
patru apucători aplatizate pe diametrul maxim
şi două grupe a câte două pastile sub margine; 443. NEFELA-„Garvanovgrad” (obšt. Vraca,
din c. s-au păstrat doar câteva fragmente; obl. Vraca, Bulgaria) – Pl. 193B
lângă u. trei vase cu proemineţe-apucători în Aşezare. Periegheză. Fragmentele ceramice
jumătatea superioară unite cu brâu alveolat. demonstrează existenţa unei aşezări din
D: sec. VI-V a.Chr. IAB. perioada sec. V-I a.Chr.
B: Motzoi-Chicideanu / Şandor-Chicideanu De aici este foarte probabil că provine o
1999, 91, 93-94 şi fig. 22-23. descoperire întâmplătoare - o fială brz., datată
larg în sec. VII-IV a.Chr. MIV.
439. NĂNEŞTI (com. Parincea, jud. Bacău, B: Torbov 1993, 37-38 şi fig. 22; Theodossiev
România) – Pl. 193A 2000, 131, nr. catalog 159; Teleagă 2008, 35,
Pumnal-akinakes descoperit întâmplător în pl. 77/1; 184/1, nr. catalog 136.
1969. Este lucrat în întregime din fier, cu
gardă cordiformă şi antene la mâner. 444. NICOLAE BĂLCESCU (jud.
D: a doua jumătate a sec. VI-prima jumătate a Constanţa, România)
sec. V a.Chr. CMB. Doi T răvăşiţi în 1975 de lucrări agricole, la 1
B: I. Mitrea 1971. km SSE de necropola semnalată anterior.
T 1 conţinea trei-patru M înh. (probabil
440. NĂVODARI-„La Vie” (jud. Constanţa, secundare) dar şi o construcţie funerară din
România) blocuri de calcar, iar T 2 - două M înh.
Aşezare. Periegheză. Toarte de amfore Sinope Din zona tumulilor au fost recoltate frg.
şi Thasos, fragment de kantharos, monedă ceramice autohtone şi elenistice (de la amfore
histriană, fragmente ceramice getice la mână. de Heraclea Pontică şi Rhodos).
D: sec. IV-III a.Chr. MCM. B: Irimia 1983, 130.
B: Matei 1985, 127-132 şi pl. II; III/1-4.
445. NICOLAE BĂLCESCU-„Combinatul
441. NĂZĂRIOAIA-„Dealul Năzărioaia” de îngrăşare a porcilor” (jud. Constanţa,
(com. Vultureni, jud. Bacău, România) – Pl. România) – Pl. 193C
192B Necropolă plană inc.. Distrugeri provocate în
Aşezare deschisă. Sondaj arheologic efectuat 1970 de lucrări edilitare şi cercetări de
de către M. Florescu şi V. Căpitanu în suprafaţă ulterioare efectuate de M. Irimia, C.
perioada 1961-1964 (?). Suprafaţa de circa Scorpan şi R. Ocheşeanu.
800 mp. Un singur strat de depuneri Au fost recuperate vasele din şase M distruse,
arheologice, cu grosimea de maximum 40 cm. toate de inc., dintre care unul de inc. pe loc.
Afectat de lucrările agricole. - M 1: frg. vas mare m. cu o apucătoare
Complexe: şase L, Gr menajere. Inventar: perforată vertical, borcan m. cu gura evazată
ceramică m. frg. (borcane, străchini), fusaiole. şi gâtul decorat cu un şir de alveole adâncite
Lipseşte ceramica r. Nu sunt semnalate frg. cu unghia şi crater r.
ceramice de la vase de import. - M 2: borcan m. şi amforă Sinope cu ştampilă
D: sec. IV-III a.Chr. CMB. (al treilea sfert al sec. III a.Chr.).
B: M. Florescu / Căpitanu 1971, 148-147, fig. - M 3: amforă Thasos frg. şi altă amforă frg.
2, 5-8; Arnăut 2003, 238, nr. catalog 318. elenistică.
- M 4: frg. dintr-o amforă Heraclea Pontică
442. NEPTUN (municipiul Constanţa, jud. (neilustrate)
Constanţa, România) - M 5: borcan m. cu gura evazată şi gâtul
Necropolă. Descoperire întâmplătoare. decorat cu un şir de alveole şi mai multe frg.
M inc. u.: vas cenuşiu m. (u.), plin cu oase de la amfore elenistice, atipice (neilustrate).
Catalog 115

- M 6 (inc. pe loc): frg. dintr-o amforă care se remarcă:


elenistică (neilustrate). - B 1: ceramică locală m. cu brâie alveolate,
D: sec. IV-III a.Chr. MINAC. două ştampile amforice de Rhodos şi una de
B: Irimia 1973, 42-46 şi pl. IV/1, 4; V/1, 3-5; Sinope, kantharos frg. cu firnis negru.
X/14; XVII/2; XX/2, 4; XXI/6; Teleagă 2008, - Gr 7: ceramică m. şi r., ştampilă amforică de
35, pl. 73/6-7; 173/6, nr. catalog 137. Cnidos, gâtul unei amfore de Heraclea
Pontică, frg. kantharos cu firnis negru,
446. NICOREŞTI (jud. Galaţi, România) fusaiolă conică, oase de animale.
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare D: sfârşitul sec. III – prima jumătate a sec. II
făcută în prima treime a sec. XX. a.Chr. MAO.
Conţinea stateri de aur tip Alexandru cel B: Vančiugov / Brujako / Sîrbu / Niculiţă
Mare, un exemplar datând din 330-310 a.Chr. 1999; Arnăut 2003, 259-260, nr. catalog 419.
B: Fl. Preda 1973, 270; Mihăilescu-Bârliba
1990, 137; Arnăut 2003, 281, nr. catalog 451. NUNTAŞI (com. Istria, jud. Constanţa,
Ba12. România) – Pl. 194C
Necropolă situată la 1 km V de sat.
447. NOVA ČERNA-„Kaleto” (obšt. Descoperire întâmplătoare şi sondaj
Tutrakan, obl. Silistra, Bulgaria) arheologic.
Aşezare. Cercetare sistematică. În timpul - [M 1]: în anul 1958, într-o Gr au fost
cercetării fortificaţiei medievale a fost găsit şi descoperite întâmplător oase umane şi
un nivel de cultură din epoca fierului, datat animale, ceramică grecească (lekythos, bolsal,
larg după ceramică în sec. VIII-IV a.Chr. kantharos, amforă de Thasos) şi o oglindă brz.
B: Milčev / Angelova 1971, 11-12 şi pl. I-II. Datare: prima jumătate a sec. IV a.Chr.
- [M 2]: ulterior, în apropiere, a fost cercetat
448. NOVO SELO-„Mogilata” (obšt. printr-un sondaj arheologic efectuat de către
Zlataritsa, obl. Veliko Tărnovo, Bulgaria) – A. Rădulescu un M înh. în Gr simplă, fără
Pl. 194A inventar.
M tumular inc. izolat, cu manta de piatră. D: prima jumătate a sec. IV a.Chr. MINAC.
Săpături de salvare efectuate în 1976 de către B: Rădulescu 1961; Teleagă 1999, 38-42 şi
Vălka Ilčeva. fig. 2-3, 5; Teleagă 2008, 39, pl. 78; 173/8;
Inventar: castron r., cană r., două cuţite fe. 174, nr. catalog 140.
curbe, topor fe., vf. lance fe. frg., două mici
piese (podoabe?) fe. Alături de oasele 452. NUNTAŞI (II) (com. Istria, jud.
incinerate ale defunctului – oasele unui animal Constanţa, România) – Pl. 195
incinerat (cal?) şi scheletul unui câine. Aşezare în chora Histriei. Cercetări
D: sec. III a.Chr. MIVT. sistematice efectuate de Catrinel Domăneanţu.
B: Ilčeva 1993. În campania din 1982, a fost descoperit un
tezaur de vf. săgeţi brz.-semne premonetare,
449. NOVO SELO (obl. Vidin, Bulgaria) 240 piese (dintre care 38 sunt vf. săgeţi cu
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare. trei muchii, restul aparţinâd tipului foliform),
Se mai păstrează cinci stateri de aur depuse într-un vas indigen lucrat cu mâna.
Lysimach. D: sfârşitul sec. VI – prima jumătate a sec. V
B: Theodossiev 2000, 131, nr. catalog 165. a.Chr.
B: Domăneanţu / Poenaru-Bordea 1985.
450. NOVOSELSKOE (SATU NOU) (r. Sanctuar elenistic cercetat în campaniile din
Reni, reg. Odessa, Ukraina) – Pl. 194B 1988-1989.
Aşezare fortificată. Cercetări sistematice Construcţie rectangulară (o singură încăpere)
efectuate începând din 1997 de o echipă cu temelie de piatră legată cu mortar şi pereţii
coordonată de V. Vančiugov. din cărămizi crude.
Un nivel de locuire din sec. III-II a.Chr., cu Inventar: amfore (Rhodos, Sinope,
locuinţe şi Gr cu material relativ sărac, dintre Chersonesul Tauric, Cos), ceramică grecească
116 Catalog

de lux şi de uz curent (lekythoi, kantharoi, D: sec. V a.Chr. MIRu.


boluri, căni, kernos, mortaria), ceramică B: Dimova 1966; Dimova / Ivanov 1974, 139,
autohtonă m. (castroane cu apucători în formă fig. 1-3; Teleagă 2008, 39, pl. 175, nr. catalog
de potcoavă, străchini, oale, borcane cu brâu 141.
alveolat pe gât sau cu apucători pe umăr,
căni), statuete de lut ars (Cybele, Nike, 456. OCHIURI (com. Gura Ocniţei, jud.
ephebi), opaiţ, perle de sticlă colorată, greutăţi Dâmboviţa, România) – Pl. 196B
pentru războiul de ţesut, frg. cuţit fe., cuie şi Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare
piroane fe. făcută în 1956.
D: sec. III – prima jumătate a sec. II a.Chr. Şase tertadrahme arg. de tip Alexandru cel
IAB. Mare, emise de atelierele monetare de la
B: Domăneanţu 1993. Amhipolis, Pella, Sidon, Babilon şi Milet.
D: sec. III a.Chr. CMT (două monede),
453. NUNTAŞI-„Băi” (com. Istria, jud. colecţie privată Târgovişte (patru piese).
Constanţa, România) B: Mitrea / Drob 1981.
Aşezare. Periegheză şi descoperiri
întâmplătoare. 457. OCNELE MARI-„Cărpiniş” (jud.
Locuire de epocă elenistică. De aici („dintr-un Vâlcea, România) – Pl. 197A
sit geto-grec”) pare să provină un tezaur Depozit de vase izolat sau groapă făcând parte
descoperit în 1981, alcătuit din 234 vf. săgeţi dintr-o aşezare. Cercetări Gh. Petre-Govora,
brz. - semne premonetare. 1974.
B: Avram / Bounegru / Chiriac / 1985, 123, Vatră portativă frg. pe care se aflau frg.
nr. catalog 7; Mitrea 1984a, 186, nr. catalog strachină-căzănel m. de tip lecane şi frg. dintr-
22. un vas cu gât înalt şi gura uşor evazată m.
D: sec. V a.Chr. MGPG.
454. OANCEA (com. Oancea, jud. Galaţi, B: Petre / A. Vulpe 1983, 138-140, fig. 7; 8/1-
România) 2. Petre-Govora 1995, 68, fig. 5.
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare
făcută în 1938. 458. OGRADA (com. Bucu, jud. Ialomiţa,
Au fost recuperate şase monede arg.: patru România)
drahme tip Alexandru cel Mare, o imitaţie M tumular distrus. Descoperire întâmplătoare
locală după monedele lui Alexandru cel Mare făcută în 1924-1925 şi recunoaştere de teren
şi o drahmă Filip III Arideul. efectuată în 1953 de către Eugen Comşa.
B: Dimian 1955, 304; Mihăilescu-Bârliba T cu manta de pământ, cu diametrul de aprox.
1990, 138-39; Arnăut 2003, 281, nr. catalog 20 m şi având 3 m înălţime. T conţinea o
Ba13. cameră funerară dublă cu zid din blocuri de
piatră, fiecare încăpere măsurând circa 3 m x
455. OBRETENIK (obšt. Borovo, obl. Ruse, 4 m, cu acoperiş din bârne de lemn de esenţă
Bulgaria) – Pl. 196A tare. Cercetările de suprafaţă au dus la
M izolat – mic T aplatizat (inc.? – nu au fost descoperirea în apropierea locului M a unei
găsite oase), distrus de lucrări agricole în toarte de amforă greacă.
1962. D: sec. IV a.Chr.
Inventar: hydrie brz. frg., lebes brz. frg. cu B: Comşa 1955.
extremităţile toartelor ornamentate cu capete
de silen, 38 vf. săgeţi cu trei muchii, frg. dintr- 459. OLĂNEŞTI (jud. Tighina, Republica
un coif brz. (chalcidic? - neilustrat), aplice şi Moldova) – Pl. 198A
accesorii brz. pentru harnaşament, între care şi Necropolă plană inc. Obiectivul a fost distrus
o aplică reprezentând un cap de grifon, frg. de lucrările agricole, în anul 1954 fiind
ceramice între care şi frg. de amfore de import recuperate piesele unui M inc. u.
(neilustrate), frg. obiecte fe. între care unul Două vase m. cu apucători sub diametrul max.
poate fi vf. lance. (unul dintre vase folosit drept u.), spadă de tip
Catalog 117

akinakes fe. cu antene la mâner, vf. lance fe., D: sfârşitul sec. VI – sec. V a.Chr. Poansonul
o brăţară brz. cu secţiune rotundă şi cu datează cel mai probabil din jurul anului 300
capetele desfăcute, o brăţară din patru fire a.Chr. MPFDTS.
torsadate de brz. B: Babeş 1993b; Kull / Stângă 1997.
D: sec. V-IV a.Chr. MNIMC.
B: Sergeev 1960; Arnăut 2003, 240-241, nr. 463. ORATEA-„Cetăţuia” (com. Podgoria,
catalog 332b, fig. 39/A. jud. Buzău, România)
Cetate fortificată natural, amplasată pe un
460. OLĂNEŞTI (jud. Tighina, Republica promontoriu ce domină valea Râmnicului.
Moldova) – Pl. 198B Suprafaţa de circa 1,5 ha. Cercetări de
Depozit. Descoperire întâmplătoare făcută în suprafaţă S. Matei, 2003-2004.
1958. Ceramică frg. m. (borcane cu brâu alveolat şi
Şase coifuri brz. (tip chalcidic şi tip traco- apucători în formă de potcoavă, străchini
frigian), şase perechi de cnemide brz., sfeşnic tronconice cu buza dreaptă, imitaţii de lecane)
brz. cu inscripţie pentru templul Artemidei din şi r. (castroane, căni), frg. amforice Heraclea
Efes, aplică brz. cu imaginea zeiţei Athena, Pontică şi Sinope.
frg. toartă (ataşă?) brz. suflat cu aur, cu D: sec. IV-III a.Chr. MJBz.
ornament vegetal stilizat. B: S. Matei 2004.
D: a doua jumătate a sec. IV a.Chr. MINMC.
B: Sergeev 1966; Arnăut 2003, 240-241, nr. 464. ORBEASCA DE SUS (com. Orbeasca,
catalog 332c. jud. Teleorman, România) – Pl. 200-201
Cetate fortificată cu val de pământ („val
461. OLTENIŢA-„Puţul de cărămidă” (jud. vitrificat”) şi şanţ. Cercetări sistematice
Călăraşi, România) – Pl. 197B efectuate de Emil Moscalu şi Corneliu Beda în
Necropolă distrusă în timpul unor lucrări de perioada 1969-1972 şi 1975. Suprafaţa este de
excavare, în anul 1989. aprox. 2,5 ha. Au fost executate 11 secţiuni
Au fost recuperate câteva piese de inventar: axate atât pe fortificaţie cât şi pe zona
vf. lance fe. (neilustrat), oglindă brz., cană locuibilă din interior.
mică. Dintre cele cinci niveluri de locuire, ultimul
D: sec. VI-V a.Chr. MCGO. aparţine perioadei cuprinse între sfârşitul sec.
B: Şerbănescu 2006, 166, fig. 1/1-2; Teleagă V / începutul sec. IV şi prima jumătate a sec.
2008, 39, pl. 184/4-5, fig. 145. III a.Chr.
Ceramică locală m. şi r., ţigle, olane, frg. de
462. OPRIŞOR (com. Oprişor, jud. ceramică grecească cu firnis negru, frg. de
Mehedinţi, România) – Pl. 199 amfore de import (între care se remarcă un
Aşezare deschisă. Săpături de salvare (două frg. dintr-o ştampilă englifică de Heraclea
secţiuni însumând 136 m2) efectuate în 1989- Pontică – „”), toporaş plat cu aripioare
1990 de către I. Stângă. Un nivel de depunere fe., vf. săgeţi cu trei muchii brz., vf. lance fe.
arheologică de la începutul celei de-a doua Poate fi reconstituit inventarul unui complex
epoci a fierului. închis:
Complexe: trei L şi nouă Gr. Ceramică m. şi - Gr 19/1972: vas m. bitronconic cu gât înalt,
r., mai multe vetre, între care şi frg. dintr-o cu două toarte, tip „amforă”, vas mare m.
vatră portativă. bitronconic cu gât cilindric, cu patru apucători
Se remarcă L 2: lecane r., borcan m. cu două pe diametrul max. şi patru butoni circulari
apucători, ornamentat sub margine cu un aplatizaţi pe umăr, borcan m. cu brâu alveolat
motiv incizat în zig-zag, vas miniatural, orizontal întrerupt de patru butoni-apucătoare,
piciorul unui lekythos cu figuri negre, două crater r., amforă de Chios.
fusaiole, alături de care este menţionat un D: sec. IV-III a.Chr. MNIRB, MJTA.
poanson brz. în forma unei ghinde stilizate. B: Moscalu / Beda 1979, 368-370; Moscalu
1983, passim.
118 Catalog

465. OREŠAK (obšt. Trojan, obl. Loveč, - Gr 7 (Cpl 40): frg. ceramice getice m.
Bulgaria) (borcane, căni), două frg. amfore.
M tumular inc. izolat . Cercetare sistematică - Gr 8 (Cpl 41): frg. ceramice getice m., frg.
efectuată în 1973-1974. amfore, oase umane.
T cu manta de piatră. Două M de incineraţie. - Gr 9 (Cpl 42): frg. ceramice getice m., un
Fragmente ceramice şi două vf. lance fe. singur frg. de amforă.
D: sec. IV a. Chr. D: sec. IV-III a.Chr. MAO.
B: Kitov / Šalganov / Krainov 1980, 17-18. B: Vančiugov / Sîrbu / Niculiţă / Bârcă 1999;
Arnăut 2003, 241-242, nr. catalog 336a.
466. ORJAHOVO-„Loziata” (obšt.
Orjahovo, obl. Vraca, Bulgaria) 468. ORLOVKA (CARTAL) (r. Reni, reg.
M plan înh., izolat, descoperit întâmplător. Odessa, Ukraina)
Inventar: ceramică frg. şi „ trusă magică”. Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare
D: sec. V-III a.Chr. făcută în 1967.
B: Theodossiev 2000, 132, nr. catalog 170. Într-o oenochoe brz., mai mult de 74 stateri de
electrum emişi de Cyzic.
467. ORLOVKA (CARTAL)-„Kammenaja D: sec. V-IV a.Chr. MAO (71 monede).
Gora” (r. Reni, reg. Odessa, Ukraina) – Pl. B: Bulatovici 1970; Mihăilescu-Bârliba 1990,
202 126; Arnăut 2003, 281, nr. catalog Ba14.
Aşezare fortificată. Săpături de salvare
efectuate în anul 1991 de către Victor 469. ORŞOVA (jud. Mehedinţi, România) –
Cojocaru, precum şi în perioada 1997-2003 de Pl. 203A
o echipă coordonată de V. Vančiugov. Piese izolate, descoperite în condiţii
Dintr-un nivel datat în sec. IV-III a.Chr., au necunoscute în zona oraşului.
fost cercetate cinci B şi nouă Gr, cu inventar Două fib. Lt B1 brz. şi două fib. tr. III 3a.
extrem de sărac. D: IV-III a.Chr.
- B 1 (Cpl 15): frg. ceramice getice m. B: Severeanu 1935, 24, fig. 6-8; Vl. V. Zirra
(borcane cu brâu alveolat sau crestat, 1991, 181, fig. 1/2; Berciu 1943, 285-286, fig.
castroane cu marginea invazată, bol), două 2-3.
fusaiole, frg. amfore Thasos, frg. ceaşcă de
import cu firnis negru şi frg. skyphos FB. OSMANU v. UNIREA
- B 2 (Cpl 19): ceramică getică m. (borcane,
străchini), frg. de amfore de import, frg. din 470. OSTROV-„S. M. T. - Baza cerealieră”
gura unui pithos. (jud. Constanţa, România)
- B 3 (Cpl 27): frg. ceramice getice m., frg. Necropolă plană inc. Descoperire
amfore Rhodos si pontice. întâmplătoare făcută în 1963.
- B 4 (Cpl 38): frg. ceramice getice m., frg. În timpul executării unor lucrări cu caracter
amfore de import. edilitar au fost descoperite în jur de 30 M inc.
- B 5 (Cpl 50): frg. ceramice getice m. u. cu sau fără c.
- Gr 1 (Cpl 7): frg. ceramice getice m. Ceramică locală şi grecească, mărgele, piesă
- Gr 2 (Cpl 17): frg. ceramice getice m., frg. paralelipipedică de marmură etc.
cană import, frg. vas cu firnis negru, frg. D: sec. IV-III a.Chr. IAB, MINAC.
amforă Heraclea Pontică. B: Diaconu / Anghelescu 1968, 349; Protase
- Gr 3 (Cpl 23): frg. ceramice getice m. 1971, 36.
- Gr 4 (Cpl 26): frg. ceramice getice m.
(borcane cu brâu alveolat şi castroane), frg. 471. OSTROV (com. Ostrov, jud. Constanţa,
amfore Thasos. România)
- Gr 5 (Cpl 32): frg. ceramice getice m., două Piesă izolată. Descoperire întâmplătoare.
frg. amfore probabil din centre pontice. Stater aur Seleucos.
- Gr 6 (Cpl 37): frg. ceramice getice m., două B: Mitrea 1962, 534, nr. catalog 10; Mitrea
frg. amforice. 1980, 372, nr. catalog 15.
Catalog 119

472. OSTROVU MARE-„Grindul lui Ilie al multe „vetre” şi două „Gr rituale”.
Belii” (com. Gogoşu, jud. Mehedinţi, - T 1 M 1 (M principal, cu cameră funerară
România) – Pl. 203B din blocuri de piatră, cu plan rectangular):
M inc. distrus de lucrările agricole, din care au probabil jefuit din vechime, fără inventar.
fost recuperate nouă fib. arg. (şapte fib. arg. - T 1 M 2 (secundar, inc. gr.): cinci vase r.
tip macedonean, o fib. „hibridă” cu elemente (două kratere de mici dimensiuni, două căni şi
comune atât tipului macedonean cât şi tipului un bol cu buza invazată), cercel aur cu o
Donja-Dolina, precum şi o fib. Donja-Dolina) extremitate modelată în formă de cap de leu,
şi frg. dintr-un vas ceramic. Tot din aceeaşi set de 33 miniaturi lut, colier alcătuit din 48
zonă provine, între alte piese ceramice, şi un mărgele de sticlă.
vas m. oenochoe ce imită ceramica r. - T 1 M 3 (secundar, incineraţie): două
D: sec. V-IV a.Chr. MPFDTS. catarame fe., verigă fe., zăbală fe.
B: Berciu 1953, 622, pl. 39/B (fibulele), 615, - T 1 „Vatra 3”: fragmente ceramice din care
pl. 36/1 (oenochoia). s-a întregit o amforă neştampilată (probabil
Sinope?), oenochoe, fib. Lt C sau chiar Lt D
473. OTEŞANI (com. Oteşani, jud. Vâlcea, fe., brăţară brz. cu capetele petrecute şi
România) – Pl. 204A înfăşurate.
Necropolă tumulară inc. Cercetări arheologice - T 1 „Vatra 5”: cataramă fe., oase de animale.
sistematice efectuate de Floricel Marinescu în D: sec. III-II a.Chr. MITa.
anii 1976-1977. B: Ginev 1994.
Cercetate opt movile, toate cu manta de piatră.
Toate conţineau M inc. cu oasele calcinate 476. PAMUKČI-„Gorska Niva” (obšt. Novi
depuse pe sol, uneori într-o cistă din lespezi Pazar, obl. Šumen, Bulgaria)
de piatră sau în u. O parte a M aparţin fazei Aşezare. Cercetări de suprafaţă.
Ferigile III. Materiale: multă ceramică frg. m. şi r., precum
Inventar: ceramică frg. m. (inclusiv un picior şi cinci drahme Alexandru cel Mare. MIŠ.
de fructieră, în T6/1977 - !?), vf. lance, frg. B: Atanasov 1997, 269.
zăbală, cuţitaş, perle de sticlă (inventarul nu
este ilustrat). 477. PAVLOVKA (reg. Odessa, Ukraina)
D: sec. V-IV a.Chr. MMNB. Tezaur monetar descoperit întâmplător în
B: Marinescu 1978. 1956-1957.
Au fost recuperaţi numai doi stateri
474. OVČAROVO-„Sviri Cost” (obšt. macedoneni tip Lysimach, dataţi 210-190
Šumen, obl. Šumen, Bulgaria) – Pl. 204B a.Chr.
M izolat. Descoperire întâmplătoare făcută în B: Bulatovič 1980, 55-58, fig. 1-2;
1961. Ritul nu a putut fi precizat. Mihailescu-Bârliba 1990, 139, nr. catalog 158.
Inventar: ceramică r. – două castroane, un
lekythos şi un kantharos; două cuţite fe. 478. PAVOLCHE (obšt. Vraca, obl. Vraca,
D: sec. III a.Chr. MIŠ. Bulgaria) – Pl. 204C
B: Dremsizova 1963, 6, fig. 6; Teleagă 2008, Necropolă tumulară alcătuită din şase T. În
39, nr. catalog 148. 1959 a fost cercetat un T („Kopanata Mogila”)
de către B. Nikolov.
475. PAJDUŠKO (obšt. Tărgovište, obl. - T 1 (inc.): o spadă celtică cu teacă (decorată
Tărgovište, Bulgaria) – Pl. 205 cu un motiv specific pentru Latène C1), cuţit
Necropolă tumulară alcătuită din patru T. de luptă fe. cu teacă, fibulă arg. Jarak.
Cercetări sistematice efectuate între 1982- D: a doua jumătate / sfârşitul sec. III a.Chr.
1985 de către G. Ginev. Trei T (2-4) lipsiţi de pentru spadă, celelalte piese sec. I a.Chr. MIV.
inventar. B: Nikolov 1965, 179-181, fig. 21; Megaw et
Reţine atenţia T 1, de dimensiuni mari alii 2000; Theodossiev 2005, 88, fig. 2a-b.
(diametrul de 87 m, iar înălţimea de 20 m) în
care au fost descoperite trei morminte, mai
120 Catalog

479. PĂDURENI (com. Dobromir, jud. efectuate în 1979 de către I. Vasilčin.


Constanţa, România) Au fost documentate (uneori doar parţial) şase
Descoperire întâmplătoare. Două vf. săgeţi M, toate inc. u., cu u. depuse în mici ciste din
brz.-semne premonetare. MINAC. dale de piatră.
B: Talmaţchi 2002-2003, 360, 377-378, nr. - M 1: vas m. (u.) – neilustrat.
catalog 187-188. - M 2: vas m. (u.) cu patru proeminenţe-
apucători în jumătatea inferioară, două
480. PĂDURENI (com. Jariştea, jud. castroane r. cu buza răsfrântă în afară, castron
Vrancea, România) r. tronconic, cană r. şi fusaiolă bitronconică
Necropolă plană inc., distrusă de lucrări (neilustrată).
agricole în 1957. Săpături de salvare efectuate - M 3: frg. vas m. (u.), frg. strachină m., cană
în septembrie-noiembrie 1957 de către S. r. şi fusaiolă bitronconică. Ilustrată doar cana.
Morintz şi Gh. Bichir. - M 4: frg. vas r. (u.) – neilustrat.
Au fost reperate 14 M, toate deranjate, - M 5: frg. vas tronconic m. cu apucători în
identificate numai prin fragmentele ceramice formă de potcoavă (u.) şi frg. castron r. cu
răvăşite: străchini cu buza invazată şi cu buza răsfrântă în afară – neilustrat.
caneluri oblice pe umăr, străchini evazate, - M 6: vas pântecos cu patru proeminenţe-
ceaşca cu o toartă, o lamă brz. de la un cuţit. apucători sub diametrul max. (u.), frg. două
D: sec. VI-V a.Chr. MVF (?). castroane m. – neilustrate, ceaşcă m. cu toarta
B: Morintz / Bichir 1959, 488-489. puţin supraînălţată.
D: sfârşitul sec. VI - sec. V a.Chr. MIAV.
481. PÂNCEŞTI (jud. Bacău, România) B: Vasilčin 1993b.
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare.
Au fost recuperate şase tetradrahme arg. tip 484. PECINEAGA-„Movila lui Oprea
Huşi-Vovrieşti. MMB. Ionescu” (jud. Constanţa, România)
B: Preda 1966, 163; Mihăilescu-Bârliba 1990, Aşezare. Distrugere provocată în anul 1975 de
140; Arnăut 2003, 281, nr. catalog Ba15. lucrări de îmbunătăţiri funciare şi cercetări de
suprafaţă M. Irimia.
PÂRJOAIA v. IZVOARELE Materiale: ceramică frg. autohtonă m.
(borcane, căniţă, strachină) şi frg. amforice
482. PÂRJOLTENI (jud. Ungheni, elenistice: Heraclea Pontică, Sinope, Rhodos,
Republica Moldova) – Pl. 204D Cos. În localitate se semnalează şi
M inc. u. izolat. Descoperire întâmplătoare. descoperirea întâmplătoare a unei drahme
Vas m. bitronconic cu buza uşor evazată (u.), arhaice Histria.
fără c. D: sec. IV-II a.Chr. MINAC.
Inventar: şase vase m. (castron cu umăr uşor B: Irimia 1980a, 102 şi fig. 3/15; 7/8-10, 13;
carenat şi buza orizontală, strachină cu buza Mitrea 1970, 470, nr. catalog 13.
evazată decorată pe suprafaţa interioară,
borcan cu patru apucători în jumătatea 485. PECINEAGA-la 200 m S de „Movila
inferioară, două pahare, cană bitronconică cu Kara Chioi” (jud. Constanţa, România).
toarta supraînălţată), vf. suliţă fe., cuţit de Aşezare. Distrugere provocată în anul 1975 de
luptă fe., spadă de tip akinakes, 10 vf. săgeţi lucrări de îmbunătăţiri funciare şi cercetări de
brz., zăbală fe., lunulă brz., verigă fe., aplice suprafaţă M. Irimia.
zoomorfe din os. Au fost reperate în teren patru-cinci locuinţe
D: sec. V a.Chr. IAEC. cu temelii din blocuri foarte mari de piatră. De
B: Lăpuşneanu 1979, 18-20; Arnăut 2003, la suprafaţa solului au fost recoltate frg.
245, nr. catalog 352b, fig. 41. ceramice elenistice: fishplate, bol cu firnis
negru, amfore Thasos, Sinope, Cos.
483. PČELNIK (obšt. Dobrič, obl. Dobrič, D: sec. IV-II a.Chr. MINAC.
Bulgaria) – Pl. 206A B: Irimia 1980a, 102 şi fig. 7/12; 8/10.
Necropolă plană inc. u. Săpături de salvare
Catalog 121

486. PELIN (com. Comana, jud. Constanţa, 488. PETRICANI (com. Petricani, jud.
România) Neamţ, România) - Pl. 207A
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare. Piesă izolată, descoperită întâmplător în anul
Un număr de 206 monede arg. Filip II, 1964.
Alexandru cel Mare, Lampsacus, anonime Pumnal akinakes fe. Bara transversală de la
post 311. capătul mânerului este decorată cu motive
D prezumtivă a ascunderii tezaurului: ultimul avimorfe şi zoomorfe stilizate.
deceniu al sec. IV a.Chr. D: a doua jumătate a sec. V – prima jumătate
B: Ocheşeanu 1974; Mitrea 1975, 311, nr. a sec. IV a.Chr. CJMJNPN.
catalog 16. B: Buzdugan 1975, 69-44, fig. 2-3.

487. PERETU (com. Peretu, jud. Teleorman, 489. PETRIŞORU-„Ulmii lui Ţârlea” (com.
România) – Pl. 206B Racoviţeni, jud. Buzău, România) – Pl. 207B
M tumular înh. T (dimensiuni: 1,25 m Aşezare deschisă (cu suprafaţa de 1350 m2)
înălţimea şi 30 m diametru) a fost distrus prin situată pe un promontoriu pe terasa stângă a
nivelare în toamna anului 1970. Săpături de Câlnăului. Cercetări arheologice efectuate în
salvare efectuate imediat de către Emil 1979 de către G. Trohani (şase secţiuni).
Moscalu şi continuate în iunie 1971 de către Complexe: trei sau patru locuinţe
Emil Moscalu şi George Trohani. „semiîngropate”, şi două Gr menajere.
În manta: frg. crater r., frg. amforă grecească Inventar sărac: ceramică frg. m. şi r., frg. de
probabil de Thasos. amfore de import („în special funduri de
Sub T, pe nivelul solului antic, un m. înh. formă tronconică”– neilustrate), obiecte din
decubit dorsal, cadavrul fiind depus pe o zonă piatră (frecător, împungător-„daltă” etc.), şase
cu arsură: vf. lance fe. îndoit, cataramă fe., fusaiole.
cuţit fe., cană m. cu toartă supraînălţată, capul D: sfârşitul sec. IV – începutul sec. III a.Chr.
şi picioarele unui cal. MNIRB.
Gr la 2,5 m de M: resturile unui car (şine, B: Trohani 1981.
bucşe, obezi fe.).
Într-o altă Gr lângă zona cu arsură: cană m., 490. PETROŞANI (fost Chioseler, com.
două străchini m. Deleni, jud. Constanţa, România) – Pl. 207C
În timpul nivelării tumulului, a fost descoperit M înh. izolat. Descoperire întâmplătoare
un tezaur din piese arg. (peste 2,5 kg) şi brz., făcută în 1957 şi săpătură de salvare efectuată
recuperat. Săpătura de salvare din 1970 a dus de N. Harţuche în 1958.
la descoperirea a încă 25 de piese din tezaur. Decubit dorsal cu braţele pe lângă corp,
Tezaurul (61 piese în total) fusese depus într-o orientat S-N.
Gr săpată la 7,5 m N de M: coif arg., sceptru Inventar: 35 vf. săgeţi brz. (recuperate doar
(?) arg., arybalos arg., trei fiale arg., 17) cu trei muchii cu sau fără pinten şi în
strecurătoare, ţeavă, aplică frontală, zăbală fe. formă de frunză şi un vas bitronconic m. cu
placată cu arg., verigi de harnaşament, colier gâtul înalt, buza evazată şi corpul bombat, cu
de mărgele arg., 46 aplice arg., frg. vas brz., patru apucători pe diametrul max., acoperit cu
toate depuse într-un cazan brz. grecesc şi un c. m.
acoperite cu o tavă brz. de asemenea D: începutul sec. V a.Chr. MINAC.
grecească. B: Harţuche 1971, p. 258-260, fig. 1/3; Irimia
În săpătura din 1971, efectuată în jurul 1975, 105.
tumulului, au mai fost descoperite scheletele
unor animale sacrificate (o vacă şi trei câini), 491. PIATRA-„La Vie” (com. Mihail
un cârlig de fier pentru harnaşament, un cui de Kogălniceanu, jud. Constanţa, România) – Pl.
osie şi un cuţit de fier aurit. 207D
D: mijlocul sec. IV a.Chr. MNIRB. Aşezare deschisă. Periegheze efectuate de
B: Moscalu 1986; Moscalu 1989; Teleagă către C. Matei în perioada 1983-1985.
2008, 40, nr. catalog 150. Opaiţ din lut ars, kantharos, toarte de amfore
122 Catalog

Sinope, Thasos şi un centru neidentificat, - Cpl. 59: vatră izolată (neilustrată).


ştampilate. - Cpl. 60: frg. ceramice m. (neilustrate), şase
D: prima jumătate - mijlocul sec. III a.Chr. piese piramidale din lut ars, fără orificii.
MINAC. - Cpl. 77: ceramică întregibilă – borcan m. cu
B: Matei 1986, 263-265, pl. I/6; VI/41-45, 47. brâu alveolat (neilustrat), două lecane r., cană
m., frg. chirpici, oase de animale, boabe de
492. PIATRA FRECĂŢEI (com. Frecăţei, grâu şi mei carbonizate, vf. săgeată brz. cu trei
jud. Tulcea, România) – Pl. 207E aripioare.
M inc. u. izolat. Sondaj arheologic efectuat de - Cpl. 95: amforă Thasos frg., castron m.,
P. Aurelian şi D. Vâlceanu. lecane r. cu patru toarte orizontale torsionate,
Inventar: două castroane m. cu buza răsfrântă oase de animale.
în afară, o cană m. cu toartă supraînălţată, - Cpl. 103: borcan m. (neilustrat), trei greutăţi
două fib. Glasinac brz. cu portagrafa în formă piramidale din lut ars, frg. chirpici.
de scut beotic (una reparată), capăt de ac brz. O serie consistentă de piese din sec. IV-III
în formă de elice. a.Chr. a fost descoperită passim, în afara
D: sec. VI-V a.Chr. ICEMT. complexelor: frg. ceramice (borcane m. cu
B: Simion 1976, 144-145, fig. 1; 2/1-3. brâuri alveolate întrerupte de apucători,
castroane m. cu toarte orizontale sub buză,
493. PIETRENI-„Ferma I. A. S.” (com. străchini cu marginea invazată), fib. tr. frg.,
Deleni, jud. Constanţa, România) – Pl. 212A verigă brz. cu grupe de câte trei nodozităţi
Piesă izolată (M?). Descoperire întâmplătoare sferice, vf. săgeţi brz. cu trei aripioare, perlă
făcută în 1972. sticlă în formă de amforă şi perlă cu faţă
Un lekythos elenistic în stare bună de umană, ştampilă amforică de Sinope.
conservare, provenind, probabil dintr-un M D: a doua jumătate a sec. IV – sec. III a.Chr.
distrus. MJBz.
D: sfârşitul sec. IV - începutul sec. III a.Chr. B: Dupoi / Sîrbu 2001, 38, 40, 42-43, 70, fig.
MINAC. 53/1-5; 56/1; 61/5; 64/15-15; 66/1; 102; Sîrbu
B: Irimia 1991, 112-113 şi fig. 3/5. / Matei / Dupoi 2005, 15-16, 61, 81-82, 85,
89-90, fig. 15/11, 15; 86-88, 100/3.
494. PIETROASA MICĂ-„Gruiu Dării”
(com. Pietroasele, jud. Buzău, România) – Pl. PISCUL CRĂSANI v. CRĂSANII DE JOS
208-209
„Incintă sacră”. Cercetări sistematice efectuate 495. PIVDENNOE (r. Belgorod-
între anii 1973-1989, cu unele întreruperi, de Dnestrovskij, reg. Odesa, Ukraina) – Pl. 210
către V. Dupoi şi Fl. Preda, iar începând cu Aşezare fortificată. Săpături sistematice
2001, de un colectiv coordonat de V. Sîrbu. efectuate în perioada 1960-1962 de către A.
Din săpăturile Dupoi / Preda sunt menţionate G. Sal’nikov.
o serie de materiale arheologice din sec. IV-III În literatură sunt prezentate cinci complexe de
a.Chr. descoperite fie în cadrul unor complexe locuire, dintre care trei se remarcă prin
târzii, din sec. II a.Chr.-I p.Chr., fie passim în asocierile de materiale:
stratul corespunzător acestor complexe: fib. tr. - „Complexul A” = [L 1]: amforă Thasos frg.
frg. brz., brăţară brz. frg. cu grupe de câte cu ştampila fabricantului „”
patru proeminenţe, mărgică din sticlă în formă (începurul sec. III a.Chr.), amforă Heraclea
de amforă, mărgică din pastă sticloasă cu faţă Pontică frg.cu ştampilă „”, kantharos
umană, vf. săgeţi brz. cu trei aripioare, plain rim cu firnis negru, opaiţ, ceramică
monedă arg. Histria (drahmă), amfore frg. getică m.
dintre care unele cu ştampilă, Heraclea - „Complexul B” = [L 2] : amfore frg.
Pontică, Thasos, Sinope. Chersones, Soloha, Sinope, frg. ceramică
Din cele 110 complexe cercetate în campaniile grecească de lux West Slope, ceramică getică
2001-2005, cinci sunt din sec. IV-III a.Chr., şi m. (borcane), fusaiole.
anume patru gropi/alveolări şi o vatră: - „Complexul D” = [L 5]: ştampile amforice
Catalog 123

Thasos, Sinope, opaiţ, ceramică getică m., vf. 497. PLATONEŞTI-”Hagieni” (com. Săveni,
săgeată brz. cu trei aripioare şi tub de jud. Ialomiţa, România)
înmănuşare. Două M înh. izolate. Cercetări sistematice
Mare cantitate de fragmente ceramice de la efectuate în 2003-2004 de către Elena Renţa.
amfore de Thasos, Heraclea Pontică, Sinope, - M 2 (înh.): scheletul unui copil orientat
Chersones etc., precum şi de ceramică NNE-SSV. Inventar: văscior m., capac
grecească de lux cu firnis negru. Este discoidal m., mărgică bitronconică din sticlă
semnalată descoperirea unei monede de Tyras albastră, melc marin perforat şi vf. săgeată cu
în „complexul V”. trei muchii, toate aşezate la cap.
D: a doua jumătate a sec. IV – mijlocul sec. III - M 3 (înh.): scheletul unui adult, chircit pe
a.Chr. MAO. dreapta, fără inventar.
B: Sal’nikov 1966; Arnăut 2003, 245, nr. Cele două M sunt înconjurate de un şanţ
catalog 355, fig. 11/III. circular cu diametrul de 13,5 m, deschis către
SV (T?). În umplutura şanţului: puţine oase de
496. PLATONEŞTI-„Platoul Hagieşti” (com. animale de talie mare şi frg. ceramice de la
Săveni, jud. Ialomiţa, România) – Pl. 212B amfore greceşti.
Mai multe movile (T) răspândite în zona D: sec. IV-III a.Chr. MJIS.
Platoneşti-Hagieni-Vlădeni. Descoperiri B: E. Renţa, CCA 2004 (campania 2003),
întâmplătoare şi cercetări sistematice Gh. 236-237; E. Renţa, S. Munteanu, în CCA
Matei (2002) şi E. Renţa (2005-2006). 2005 (campania 2004), 278-279.
- T 1 (tumulul din punctul „Valea lui
Bursuc”): în anul 1988, în urma erodării părţii 498. PLAVNI (r. Izmail, reg. Odessa,
de N a T a fost descoperită o statuie din piatră Ukraina) – Pl. 210B
(din „calcar dobrogean”, 0,86 m înălţime), Necropolă tumulară scitică. Au fost cercetaţi
căreia, deşi erodată, i s-a putut stabili 33 tumuli.
apartenenţa la grupul statuilor scitice din Dispunem de date mai amănunţite doar pentru
piatră („kamene babîi”). În anul 2002 au loc doi dintre aceştia:
cercetări arheologice la acest tumul. Diametrul - T 27: fragmente de la zece amfore (centre
30 m, înălţimea 2,5 m. Cameră funerară cu neprecizate), ceramică grecească de lux cu
onstrucţie de lemn (bârne de stejar), jefuită în firnis negru (sunt amintite 12 vase de tip
antichitate. Oase umane şi de animal. bolsal).
Inventar: 135 vf. săgeţi brz., din care 51 vf, - T 28: fragmente de la 20 de amfore, dintre
grupate pe podeaua gropii. care două sau trei de Mende, frg. Heraclea
D: sec. VI-V a.Chr. MJIS. Pontică cu ştampila „” (grupa I
B: Matei / Coman 2000; Matei et alii, CCA Brašinskij şi grupa I Vasilenko), vf. suliţă brz.
2003 (campania 2002), 240-241. rectangular în secţiune.
- T2 (tumulul din punctul „Valea Babii”) : D: începutul sec. IV a.Chr. UZ.
distrugeri provocate de lucrările agricole, B: Andruh / Černov 1990, 157-158, fig. 2/1-4;
cercetare sistematică E. Renţa, 2005-2006. Arnăut 2003, 246, nr. catalog 356a; Teleagă
Diametrul aprox. 10 m. Cameră funerară 2008, 40-41, nr. catalog 152.
jefuită, cu construcţie de lemn. Oase umane
împrăştiate. Inventar: mici frg. de la piese de 499. PLEAŞOV-„La Cetate” (com. Lunca.
fier, frg. amforă, unguentarium grecesc, fig. jud. Teleorman, România) – Pl. 211; 212C
arg. Lt B2/C1, vf. săgeată brz. cu trei muchii, Aşezare fortificată cu val de pământ şi şanţ.
perlă bitronconică aur. Suprafaţa de 5400 m2. Cercetări sistematice
D : sec. III a.Chr. MJIS efectuate de C. Preda în perioada 1980-1987.
B: E. Renţa et alii, CCA 2007 (campania Au fost cercetaţi circa 750 m2. Un singur nivel
2006), 272-273; Eadem, comunicare cu de locuire, cu o grosime de 0,3-0,4 m, mai
ilustrarea inventarului, prezentată la sesiunea consistent în zona din spatele valului de
de rapoarte arheologice Tulcea, 2007. apărare, unde atinge grosimea de 1,5-1,6 m.
Ulterior se revine asupra stratigrafiei şi se
124 Catalog

admite existenţa a două niveluri de locuire D: sfârşitul sec. IV a.Chr. MIPl


(Preda 1993, 187, fig. 1). B: Tabakova-Canova 1964, 46-48, fig. 1-3;
Materialul prezentat ca provenind din unicul Teleagă 2008, 41, nr. catalog 153.
nivel de locuire aparţine atât unei etape
preclasice a culturii geto-dace (vase sac m. cu 501. PLOPENI-„Poiana la Cetate” / „Cetatea
butoni şi brâu alveolat, castroane r., imitaţie Fetei” (jud. Prahova, România)
de kantharos elenistic, oale m. cu apucători în Cetate. Cercetări de suprafaţă.
formă de potcoavă, castroane m. cu omphalos Fortificaţie cu val şi şanţ, cu suprafaţa de
la talpă, pithoi r., brăţară brz. cu grupe de aprox. 4 ha.
globule, vf. săgeată fe. cu trei muchii), cât şi D: sec. IV-III a.Chr.
unei etape timpurii a culturii geto-dace clasice B: Babeş 2000c.
(imitaţie de bol megarian, amfore de Rhodos -
unele fragmente de toarte având ştampile rău 502. POARTA ALBĂ-„Km 37+625” (com.
păstrate, datate de Al. Avram în a doua Poarta Albă, jud. Constanţa, România)
jumătate a sec. II a.Chr. (Preda 1993, 194, Aşezare. Sondaj realizată de către Eugen
nota 1) –, cupe r. cu picior, fructiere, căţui, Comşa pe malul de E al Canalului Dunăre -
brăţară din sticlă albastră decorată cu o linie Marea Neagră.
galbenă în val - neilustrată). Aglomerare de pietre şi oase de animal, rare
Complexe: patru L şi şapte Gr. fragmente ceramice. Temeliile unei L.
- L 1: borcan m. cu patru butoni-apucătoare Fragmente de vase lucrate cu mâna, cioburi de
uniţi cu un brâu alveolat în formă de amfore.
ghirlandă. D: sec. V a.Chr. IAB.
- L 2: frg. castroane şi străchini r. cenuşii, frg. B: Comşa 1979.
vase de provizii, cană bitronconică, fructiere
m., căţuie, frg. amfore elenistice, lamă de cuţit 503. PODU TURCULUI-„Dealul Morii”
fe. şi cârlig fe. (com Podu Turcului, jud. Vaslui, România)
- L 3: vas mare m. cu brâu alveolat, două căni M înh. izolat. Descoperire întâmplătoare.
m., borcan m., vas bitronconic r., frg. Inventar recuperat: pandantiv inelar şi aplice
ceramice r. cu apucători în formă de potcoavă, brz. în formă de nasture.
vas mare m. în formă de „pepene”. D: sec. V-IV a.Chr. CMJIAB.
- L 4: două râşniţe de piatră (neilustrate), cupă B: Căpitanu 1982, 151; Arnăut 2003, 247, nr.
r. cu picior, imitaţie de bol megarian cu catalog 364.
ornament în relief, frg. dintr-un chiup r.,
strachină cenuşie r., căţuie, văscior globular r. 504. POIANA (com. Nicoreşti, jud. Galaţi,
etc. România) – Pl. 214-216
- Gr 3: buză de dolium decorată cu palmete, Aşezare getică de tip dava. Sondaj V. Pârvan,
buze de castroane, toartă de amforă. efectuat în 1913. Cercetări sistematice
- Gr 4: buză de dolium decorată cu palmete. începute în 1926 de Gh. Ştefan, apoi din 1927
- Gr 7: imitaţie locală de kantharos elenistic. până în 1940 de către Radu Vulpe şi Ecaterina
D: sec. III-II a.Chr. MJTA, IAB. Vulpe (în 1939-1940 participă şi Anton Niţu),
B: Preda 1986; Preda 1993. continuate apoi în 1949-1951 şi din nou,
începând cu 1968, de către un colectiv
500. PLEVEN-„Fabrica de Ciment” (obl. coordonat de Radu Vulpe. În perioada 1985-
Pleven, Bulgaria) – Pl. 213 1991 săpăturile sistematice au fost continuate
M inc. (u.?). Descoperire întâmplătoare. Piese de o echipă coordonată de Silvia Teodor.
recuperate: borcan m. cu brâuri crestate şi Depunerile arheologice sunt extrem de
torsadate dispuse vertical şi oblic pe corpul consistente, ajungând până la adâncimea de
vasului (u.?), şapte vf. lance fe., două călcâie 4,5 m. Numărul complexelor este
de lance fe., cuţit fe., zăbală fe. cu psaliile în impresionant: 310 locuinţe, atât L cât şi B,
formă de S, frg. coif brz. de tip chalcidic 356 vetre, 649 Gr, aparţinând tuturor etapelor
(neilustrat). aşezării.
Catalog 125

Stratigrafic, au fost delimitate cinci niveluri, fragmente de tablă brz., un pandantiv


începând cu bronzul mijlociu şi finalizându-se semilunar din tablă brz., un „nasture” concav
cu epoca romană imperială. brz., un mic fragment de tub din tablă brz.,
Două sunt nivelurile ce ne interesează aici: două plăci trapezoidale din lemn, bucăţi mici
- Nivelul Poiana III (notat iniţial „Poiana I 3” de piele albă, totul depus într-un „vas primitiv
– cf. R. Vulpe et alii 1951, 180, 184-185), negru, de un tip comun” (R. Vulpe et alii
datat între sec. VII şi începutul sec. IV a.Chr. 1952, 202, fig. 24/d1-2-g; 27).
– strat subţire şi inconsistent, practic fără - Depozitul descoperit în campania din 1986
vestigii in situ şi individualizat doar prin (secţiunea N, -1,9 m adâncime), direct în
ceramică inexpresivă cronologic, fără pământ, într-o alveolare aflată sub un strat de
importuri. pietriş: trei fib. tr. brz., patru brăţări spiralice,
- Nivelul Poiana IV (notat iniţial „Poiana II” – două inele, pandantiv din colţ de mistreţ, patru
cf. R. Vulpe et alii 1950, 48; R. Vulpe et alii vf. lance fe., topor fe., verigi brz., mâner fe.
1951, 180, 185 şi urm.) – gros de peste 1 m, a Din acelaşi nivel cu depozitul şi din
fost subîmpărţit în două: Poiana IV/1 şi apropierea sa: două ştampile amforice Thasos
Poiana IV/2; urme de locuire foarte dense, de la sfârşitul sec. IV-începutul sec. III a.Chr.
extrem de bogat în materiale arheologice. (R. Vulpe / Teodor 2003, passim).
Pentru demersul de faţă reţinem doar nivelul - Tezaur monetar descoperit în campania
Poiana IV/1 (vechiul „strat ´” - R. Vulpe / E. 1985, în „stratul Poiana II” (sec. III-I a.Chr.):
Vulpe 1927-1932, passim – „Poiana II / 1” sau 32 monede brz., emisiuni callatiene. În acelaşi
„stratul cenuşiu inferior” – R. Vulpe et alii strat: „fibule tracice IIa şi Vb Berciu şi traco-
1951, passim ; R. Vulpe et alii 1952, passim), celtice din sec. III-II”. Monedele sunt din
datat în sec. IV-III a.Chr.: amfore de Thasos, grupa III Pick – perioada autonomă, de la
ceramică grecească cu firnis negru sau cu moartea lui Lysimachus – 281 a.Chr., până la
figuri, vf. săgeţi cu trei muchii, fib. tr., fib. Lt, războaiele Romei cu Mithridates VI Eupator
monede Histria arg., Callatis brz. şi de tip (72 a.Chr.).
Huşi-Vovrieşti (Teodor / Nicu / Ţau 1987, D: sec. IV-III a.Chr. MOT, MNIMI, IAB, IAI.
134, n. 10). La baza nivelului, sub podinele B: R. Vulpe, E. Vulpe 1927-1932; R. Vulpe et
locuinţelor au fost descoperite mai multe alii 1950; R. Vulpe et alii 1951; R. Vulpe et
schelete de copii şi de adulţi, ori oase umane alii 1952; R. Vulpe 1957; Teodor / Nicu / Ţau
izolate sau cranii. Tot la baza nivelului IV/1 1987; R. Vulpe / Teodor 2003; Arnăut 2003,
apare pentru prima oară la Poiana ceramica la 247-248, nr. catalog 367a.
roată (vase cenuşii închis sau negre). Reţin
atenţia şi două fib. Lt B2/C1 descoperite la 505. POIENEŞTI-„Măgura” (com. Poieneşti,
baza (?!) acestui nivel (în stratul ´) (R. Vulpe jud. Vaslui, România) – Pl. 217A
/ E. Vulpe 1927-1932, 326, fig. 106/1-2; Necropolă plană inc. Sondaj arheologic
108/15-16), posterioare unei fib. tr. Constantin Cihodaru (1936) şi cercetări
nefinalizată (R. Vulpe / E. Vulpe 1927-1932, sistematice Radu Vulpe (1949) şi Mircea
268, 325, 345, fig. 106/24; 108/4), descoperită Babeş (1979-1999).
în stratul imediat inferior, subţire şi Necropolă getică alcătuită din 43 M inc.: 9
neconsistent, notat ´´´. inc. u., 33 inc. cu depunerea oaselor calcinate
Modalitatea de publicare a materialelor în gr. mari, rectangulare, precum cele ale M
permite de prea puţine ori regruparea înh. şi „un mormânt-cuptor”.
complexelor închise. Cu toate acestea, se Inventar: ceramică m., pumnale akinakes fe.,
remarcă două depozite şi un tezaur monetar vf. săgeţi brz., cuţitaşe fe., brăţări brz., perle.
aparţinând nivelului Poiana IV/1: În săpăturile lui Radu Vulpe din 1949 au fost
- Depozitul descoperit în campania din 1951 descoperite două M:
(secţiunea KF)-„într-un ungher de locuinţă”: - M 307 (distrus, inc. u.?): frg. ceramic m.,
cinci fib. tr. brz., mai multe verigi fe., 14 cenuşiu-roşcat, cu suprafaţa netedă (din u.?),
brăţări simple şi spiralice brz., doi melci cuţit de luptă fe. frg. (Vulpe 1953, 400-401,
marini, opt perle din dinţi de animal, două fig. 306-307).
126 Catalog

- „Mormântul-cuptor”: un cuptor circular 509. POROINA (POROINA MARE) (com.


(diametrul = 2,3 m, înălţimea = 1 m), pe vatra Poroina Mare, jud. Mehedinţi, România) – Pl.
căruia s-a descoperit un schelet uman cu 218
oasele parţial calcinate, în decubit dorsal cu Piesă izolată – rhyton, arg. aurit – descoperită
palmele pe abdomen (în text: „cu braţele în condiţii necunoscute. În anul 1883 intra în
întinse pe lângă şolduri” – R.V.), orientat SE- colecţia Muzeului Naţional de Antichităţi.
NV. Inventar: spadă de tip akinakes fe. la Baza în formă de cap de taur sau de cerb
şoldul stâng, lângă care se aflau 14 vf. săgeţi (lipsesc coarnele, pierdute), iar corpul piesei
brz. cu trei aripioare fără tub de înmănuşare este ornamentat cu scene de libaţie.
(Vulpe 1953, 312-314, fig. 97-99). D: sfârşitul sec. IV-începutul sec. III a.Chr.
Izolat, în cuprinsul necropolei au mai fost MNIRB.
descoperite, provenind probabil din M B: Odobescu 1976, 580, fig. 205; Berciu
distruse, frg. ceramice m. cu ornamente din 1969, 153-160, fig. 153-160; Berciu 1974,
butoni-apucătoare şi brâu alveolat, un borcan 169-178, fig. 72-74.
întreg m. cu cu brâu alveolat sub buză
întrerupt de patru apucători, cinci vf. săgeţi 510. POROSCHIA-„Vii” (com. Poroschia,
brz. cu trei aripioare. jud. Teleorman, România) – Pl. 218B
D: sec. V-IV a.Chr. IAB. Depozit sau inventar funerar. Descoperire
B: R. Vulpe 1953, 277-280, 312-314, 400- întâmplătoare făcută în 1964.
401, fig. 58-61; 97-99; 306-307; Babeş 2000d, Şase vf. lance fe. cu nervură mediană.
337; Arnăut 2003, 248-249, nr. catalog 371c. D: sec. IV-III a.Chr. MJTA.
B: Mirea / Pătraşcu 2006, 21, 43, fig. 46.
506. POIENEŞTI (com. Poieneşti, jud.
Vaslui, România) – Pl. 217B 511. PORŢILE DE FIER (jud. Mehedinţi,
Depozit / Mormânt (?). Descoperire România) – Pl. 218C
întâmplătoare făcută de un localnic în Locaţie presupusă pentru provenienţa unui
perioada interbelică, la aprox. 1,5 km N de eventual tezaur din piese de argint descoperit
staţiunea arheologică din punctul „Măgură”. în condiţii întâmplătoare prin 1913-1914 („în
Într-un vas ceramic (distrus, nerecuperat) s-ar apele Dunării”-!?) şi din care se păstrează un
fi aflat laolaltă „12 nasturi de bronz, două coif, un arybalos şi un pocal cu strânse
brăţări, o fibulă cu acul rupt şi un obiect în analogii în exemplarele din M de la Agighiol
formă de helice cu trei aripi”. şi Peretu. Piesele au făcut parte din colecţia de
Unele dintre aceste piese au fost distruse la antichităţi a baronului Trau din Viena, ulterior
descoperire, celelalte depuse la Muzeul de ajungând în două muzee nord-americane. Deşi
Antichităţi din Iaşi. locaţia descoperirii („Porţile de Fier”) a fost
D: sec. V a.Chr. deseori contestată în literatură, este foarte
B: Cihodariu 1937-1938, 55-56, fig. 54-55/1- probabil ca în această zonă să fi existat un
2, 4; Arnăut 2003, 248-249, nr. catalog 371d. obiectiv getic contemporan celor două piese
de argint, aşa cum lasă să se întrevadă trei fib.
507. POMEŽDIN (obšt. Georgi Damjanovo, tr. brz. cu această provenienţă, descoperite
obl. Montana, Bulgaria) însă, de asemenea, în condiţii necunoscute.
Aşezare fortificată cu zid din blocuri de piatră. D: a doua jumătate a sec. IV a.Chr. IAD
Cercetări de suprafaţă. (coiful şi arybalosul), MMNY (pocalul),
D: sec. IV-III a.Chr. MBT-colecţia Pongrácz.
B: Theodossiev 2000, 133, nr. catalog 180. B: Griessmeier 1936; Goldman 1963; Berciu
1969, 83-93, fig. 62-66; Berciu 1974, 93-103,
508. POPOVO (obl. Tărgovište, Bulgaria) fig. 47-48; Comori, 80-81, nr. catalog 291,
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare 293-294; Moscalu 1986, 68, fig. 6/4.
făcută în 1938.
21 tetradrahme arg. Filip II.
B: Gerasimov 1938b, 455.
Catalog 127

512. POTÂRCA (jud. Orhei, Republica - T 15: castron r., castron tronconic m., capac
Moldova) – Pl. 219A r., lekythoi, trei inele brz. şi fe., fib. tr. I 2 brz.,
Cetate de tip „pinten barat”, cu fortificaţia fib. brz. frg. cu două resorturi (Bogenfibel sau
alcătuită din două valuri paralele şi şanţ. mai probabil Glasinac).
Cercetări efectuate în 1997-1998 deun Di: sec. V-IV a.Chr. MIŠ.
colectiv coordonat de I. Niculiţă. Au fost B: Atanasov 1988; Bujokliev / Domaradzki /
executate trei secţiuni, axate atât pe fortificaţie Atanasov1995, 76, nr. catalog 80-81; Teleagă
cât şi pe spaţiul din interiorul incintei. 2008, 41, pl. 72/2-3; 177/7-8, nr. catalog 154
Din datele publicate reiese că există un singur
strat arheologic, gros de max. 70 cm, în cadrul 515. PREAJBA DE PĂDURE (jud. Dolj,
căruia autorii cercetării disting două faze. România) – Pl. 219C
Materialul arheologic este puţin reprezentativ: Tezaur monetar, descoperit întâmplător în
ceramică getică m. şi r., frg. amforice 1928.
Heraclea Pontică, Soloha şi Cos, seceră cu Recuperate nouă monede brz., uzate, de la
cârlig la mâner, cuţitaş fe., fusaiole din lut. În Filip II. CNAR.
partea de sus a stratului de depuneri B: Isăcescu 1968, 320, fig. 1.
arheologice apare ceramică bastarnică (sub
5% din totalul ceramicii din sit). 516. PRESLAVSKIA BALKAN-„Cervena
D: sec. IV-II a.Chr. USMC. Lokva” (obl. Šumen, Bulgaria) – Pl. 219B
B: Niculiţă / Matveev / Potângă 1999; Arnăut M izolat, distrus de lucrările agricole. Probabil
2003, 250-251, nr. catalog 380a, fig. 20-22. înh. în cistă din dale de piatră.
Din inventar a fost recuperată partea
513. POVELJANOVO (obšt. Beloslav, obl. superioară a unei amfore rhodiene cu ambele
Varna, Bulgaria) toarte întregi, ştampilate: Ροδνοσ şi
Depozit. Descoperire întâmplătoare. Ονασανδροσ (?). MIŠ.
16 amfore Thasos. MIAV. B: Dremsizova 1963, 8, fig. 2/4-6.
B: M. Lazarov 1980a, 179, nr. catalog 37.
517. PRISOVO (obšt. Veliko Tărnovo, obl.
514. PRAVENCI (obšt. Novi Pazar, obl. Veliko Tărnovo, Bulgaria)
Šumen, Bulgaria) – Pl. 218D Aşezare deschisă. Cercetare sistematică
Necropolă. Din cei 15 T câţi numără întreaga efectuată de Bogdan Sulmov în 1962,
necropolă, între 1983-1985 au fost săpaţi opt, obiectivul principal fiind o villa rustica.
toţi cu manta de piatră. Cercetare sistematică, Sub nivelul roman au fost documentate urme
săpăturile efectuate de Gh. Atansaov. de locuire din sec. IV-III a.Chr.: ceramică şi o
Toţi T conţineau M inc. u. şi cu depunerea monedă Alexandru cel Mare.
oaselor calcinate pe solul antic, în cutii B: Sulmov 1964, 51 şi fig. 4-5.
rectangulare din lespezi de piatră, uneori
compartimentate. 518. PROFESOR IŠIRKOVO (obšt. Silistra,
- T 1: spadă akinakes fe. cu antene la mâner, obl. Silistra, Bulgaria) – Pl. 220-227
vf. săgeată brz. cu trei muchii fără tub. Necropolă plană de inc. u. c. Descoperiri
- T 2: vase pântecoase m. cu apucători sub întâmplătoare şi cercetare sistematică. În anii
diametrul maxim, castron m., străchini m. cu 1976 şi 1979 au fost descoperite întâmplător
patru proeminenţe trase vertical din buză. şapte M. Săpăturile sistematice efectuate în
- T 5: fragmente ceramice–neilustrate. anii 1980-1981 de către R. Georguieva şi I.
- T 6: vf. săgeată brz. cu trei muchii, trei inele Bačvarov au dus la descoperirea altor 33 de
din sârmă de brz cu capetele rulate în spirale, M.
aplice fe., fib. Glasinac cu portagrafa Aşadar, necropola numără 40 de M. Ritul este
triunghiulară frg. (neilustrată) inc u. c., de multe ori Gr fiind acoperită cu
- T 12: trei vase m. şi cute. pietre. Şase M (15%) erau distruse, însă foarte
- T 13: castron r. şi castron tronconic m. probabil, erau tot de inc. u. c. Nu sunt
- T 14: castron r. şi vas brz.–neilustrate. semnalate urme de T. Şase M (15%) sunt
128 Catalog

duble, însă oasele calcinate nu au fost - M 10 (M dublu-?): două castroane r. evazate


determinate antropologic, aşa încât nu se şi cu corpul carenat, castron r. cu marginea
poate spune dacă în urnele duble sunt oase de invazată, două vase clopot m. cu patru
la unul sau mai mulţi indivizi sau, eventual, proeminenţe-apucători plasate sub diametrul
oase umane amestecate cu oase de la animale. maxim, cinci cuţitaşe fe., două fusaiole, o
Au fost recuperate 159 recipiente ceramice piesă (?) brz.
(inclusiv urne şi capace), dintre care 132 au - M 11: castron m. tronconic cu patru
fost restaurate până în momentul publicării – proeminenţe-apucători, cană r. bitronconică cu
61 m. (46 %) şi 71 r. (54 %). toarta supraînălţată, strachină m. cu patru
Sărăcimea inventarului funerar – în afara proeminenţe verticale trase din buză, două
ceramicii (în medie, aproximativ patru fusaiole şi un cuţitaş frg. fe.
recipiente pentru fiecare M, inclusiv u.), din - M 12: vas mare m., castron r., două fusaiole
M au mai fost recoltate fusaiole, cuţitaşe fe., şi un cuţit fe.
perle brz. şi fe., rareori butoni şi inele brz., - M 13 (distrus): frg. de la trei vase, între care
arcul unei fib. brz. „monospiralice”, pe care s-au putut recunoaşte un vas clopot şi un
autorii înclină, nejustificat totuşi, să o atribuie castron.
schemei tracice (Georguieva şi Bačvarov - M 14: vas clopot m., castron r., două fusaiole
1994, 27, pl. X/8), precum şi o fib. fe. cu şi un cuţitaş fe.
dublu resort monospiralic şi cu portagrafă - M 15: vas clopot m., strachină r., bol r.,
triunghiulară, neilustrată. Din păcate, în fusaiolă, frg. cuţitaş fe.
aceeaşi situaţie, lipsită de suport grafic, se - M 16 (distrus): frg. din două vase.
găseşte o parte însemnată din inventarul - M 17: vas m. tronconic cu patru apucători,
metalic. castron r., cinci fusaiole.
Lista M necropolei de la Profesor Iširkovo: - M 18: vas m. tronconic cu patru apucători,
- M 1: două străchini r. castron r.
- M 2: lecane r., castron r. şi cuţitaş fe. - M 19 (distrus): frg. ceramice.
- M 3: două castroane r. şi o cană bitronconică - M 20 (distrus): frg. ceramice.
r. cu toarta supraînălţată. - M 21: vas m. cu patru apucători şi cană r.
- M 4: borcan m. cu brâu alveolat şi cu patru bitronconică, cu toarta supraînălţată.
proeminenţe-apucători sub buză, castron m. cu - M 22: vas mare m. cu două brâuri alveolate,
patru proeminenţe verticale trase din buză, paralele, castron r., strachină m. şi bol m.
ceaşcă m. - M 23: strachină r., castron r., bol r., frg.
- M 5: crater r. şi castron r. cuţitaş fe.
- M 6 (M dublu sau triplu): ceramică m. (patru - M 24: strachină m., strachină r., castron m.
vase-clopot cu patru apucători plasate sub cu patru proeminenţe-apucători dispuse sub
diametrul maxim, castron, bol, pahar margine.
tronconic) şi r. (crater, şase castroane, - M 25 (distrus): frg. ceramice.
strachină, bol, două căni bitronconice cu toarta - M 26 (M dublu?): vas amforoidal (amforă?),
supraînălţată), patru cuţitaşe fe., patru bol, frg. de la alte vase – materialul
fusaiole, arcul brz. al unei Bogenfibel, două nerestaurat în momentul publicării şi
aplice discoidale brz., cinci perle brz. neilustrat.
- M 7: două vase m., trei castroane r., castron - M 27: două străchini r., castron cu marginea
m., vas înalt m. bitronconic, cu două toarte evazată şi corpul carenat, strachină m., vas
verticale, cană r. bitronconică cu toartă clopot m. cu patru apucători, castron m. cu
supraînălţată. patru proeminenţe verticale trase din buză,
- M 8 (M dublu): două vas clopot m., două borcan m. cu patru proeminenţe-apucători în
castroane r., strachină r., bol r., cană r., pahar jumătatea superioară, două cuţitaşe fe.
m. - M 28 (M dublu): trei castroane r., lecane m.
- M 9: frg. cană (?) m., vas r., două castroane şi vas clopot m. cu patru proeminenţe-
r., cuţitaş fe. apucători sub diametrul maxim.
Catalog 129

- M 29: borcan m. cu patru proeminenţe- neilustrat), topor de luptă fe. cu două tăişuri.
apucători sub margine unite cu brâu alveolat, - T 2: vas m. (u.), strachină m. (c.), ceaşcă r.
castron r. cu marginea evazată, castron m. cu (neilustrate).
patru proeminenţe verticale trase din buză şi - T 3: castron m. cu apucători în zona mediană
cuţitaş fe. frg. (u.), strachină m. (c.-neilustrată), cană m., frg.
- M 30: două castroane r., vas clopot m. şi din alte două vase m. (neilustrate), cuţitaş fe.,
cuţitaş fe. fusaiolă tronconică fe.
- M 31 (distrus): frg. ceramice. - T 4: vas mare m. cu patru apucători (u.-
- M 32: castron r. cu corpul carenat, vas mare neilustrată), strachină r. (c.- neilustrat), vf.
m. cu patru apucători în jumătatea inferioară şi săgeată fe. printre oasele calcinate din u., frg.
apucători în formă de potcoavă sub margine, vase m. şi r. (neilustrate), trei cuţitaşe fe.
pahar r. şi frg. cuţitaş fe. - T 5: vas m. (u.-neilustrată), cană m. cu toarta
- M 33: vas m., trei castroane r., vas clopot m, supraînălţată, frg. vase m. şi r. (neilustrate).
două cuţitaşe fe. şi scheletul unui câine. - T 6 M 1 (principal, inc. u. c.): vas m. cu
- M 34: crater (nerestaurat, neilustrat), castron patru apucători (u.-neilustrată), strachină m.
r. şi cuţitaş fe. (c.-neilustrat), vas m. frg. (neilustrat), cană r.
- M 35 (M dublu): castron m., două străchini cu toarta supraînălţată, cuţitaş fe., cute gresie,
r., cană r. bitronconică cu toarta supraînălţată, - T 6 M 2 (secundar, inc. u. c.): cană r.,
pahar m., două vase mari m. (unul dintre ele castron r., frg. vase m. şi r. (neilustrate), două
nerestaurat, neilustrat) şi fragmente de la o fusaiole tronconice.
piesă fe. - T 7: vas m. cu patru apucători (u.), strachină
- M 36: castron r., borcan m. cu patru r. (c.), frg. vas m., două căni r. frg. (inventar
apucători şi brâu alveolat sub margine. neilustrat).
- M 37: trei borcane m. cu proeminenţe- - T 8: frg. ceramice (neilustrate).
apucători şi brâu alveolat sub margine. - T 9: vas m. (u.), castron r. (c.) – neilustrate.
- M 38: două vase clopot m. cu patru - T 10: vas m. (u.-neilustrat), frg. din alt vas
proeminenţe-apucători, fib. fe. cu portagrafa (neilustrate), două cuţitaşe fe., vf. săgeată fe.,
triunghiulară (neilustrată), cană r. străpungător fe.
bitronconică, cu toartă supraînălţată, castron D: sec. V-IV a.Chr. MIAV.
r., castron m. şi vas tronconic m. cu patru B: Mircev 1963; Bobceva, 57.
proeminenţe-apucători.
- M 39: strachină r. şi lecane cu picior r. 520. PRUNDU-„La Stână” (com. Prundu, jud.
- M 40: strachină r. (neilustrată), castron m. cu Giurgiu, România)
patru mici proeminenţe verticale trase din Aşezare. Săpături de salvare efectuate de Gh.
buză, două fusaiole (neilustrate) şi două Niculescu în 1987 şi de Em. Alexandrescu în
cuţitaşe fe. 1988-1989.
D: sec. V a.Chr. MISi. Cercetaţi aprox. 512 mp. Din cele 37
B: Georguieva / Bačvarov 1994. complexe din cea de-a doua epocă a fierului,
doar opt se datează în sec. IV-III a.Chr.: un B,
519. PROFESOR ZLATARSKI- o L şi sase Gr, inventarul fiind sărc şi
„Kekerlika” (obšt. Tervel, obl. Dobrič, inexpresiv. Importurile lipsesc. MJG.
Bulgaria) – Pl. 228A B: Sîrbu et alii 1996, 69-78.
Necropolă tumulară alcătuită din 16 T de mici
dimensiuni (diametrul de 3-7 m, înălţimea de 521. PUDRIA-„Kaleto” (obšt. Krivodol, obl.
max. 0,3 m), cu mantaua din piatră şi pământ. Vraca, Bulgaria) – Pl. 228B
Cercetare sistematică efectuată de către M. M inc. plan, izolat (?), distrus în 1946.
Mirčev în 1960, când au fost săpaţi zece T. Inventar: două vf. lance fe. (neilustrate), situlă
Toţi T conţineau M inc. u. în ciste brz. cu toartă dublă şi ataşe antropomorfe,
rectangulare din plăci mari de piatră, cu cană brz., ceramică grecească (neilustrată).
inventar relativ sărac. D: prima jumătate - mijlocul sec. IV a.Chr.
- T 1: vas frg. m. cu patru apucători (u.- MIV.
130 Catalog

B: Nikolov 1965, 172-173 şi fig. 14; Nikolov 523. RAKJOVO (obšt. Krivodol, obl. Vraca,
1984, 73; Theodossiev 2000, 133, nr. catalog Bulgaria) – Pl. 230B
189; Teleagă 2008, 41, pl. 87; 179/1-3, nr. M plan inc., descoperit întâmplător.
catalog 156. Din inventar au fost recuperate următoarele
piese: kantharos de import cu firnis negru,
RADJUVENE v. STOYANOVO cupă tronconică r. cu picior, şapte fib. tr. brz.
(două I 1, una II 1, două II 2 şi două frg.),
522. RADOVANU - „Gorgana a pandantiv brz. în formă de arc, pandantiv din
doua”/„Ghergălău” (com. Radovanu, jud. dinte perforat de animal.
Călăraşi, România) – Pl. 230A D: mijlocul sec. IV a.Chr. MIV.
Aşezare fortificată atât natural (prin B: Nikolov 1972, 61-63, fig. 9-10;
amplasarea pe un martor de eroziune, pe Theodosiev 2000, 135, nr. catalog 193;
terasa înaltă din dreapta Argeşului), cât şi Teleagă 2008, 42, nr. catalog 159.
artificial (printr-un şanţ pe latrura de E,
probabil dublat de un val de pământ). 524. RASA (com. Grădiştea, jud. Călăraşi,
Suprafaţa de circa 4000 m2. Descoperită în România)
1930, în urma unei periegheze, de către Barbu Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare
Ionescu. Săpături sistematice efectuate în anii făcută în 1942.
1971-1973, 1975-1977, 1979 şi 1984 de către Au fost recuperate 69 tetradrahme arg. de tip
Sebastian Morintz şi Done Şerbănescu. Filip II, Alexandru cel Mare, Filip III,
Stratul superior, gros de max. 1 m aparţine Lysimach şi Seleucos.
celei de-a doua epoci a fierului, cuprinzând B: Mitrea / Drob 1981, 351.
trei niveluri de locuire. Nivelul de locuire
inferior avea o grosime medie de 30 cm. 525. RAŠKOVO-„Čukava” (obšt. Botevgrad,
Sunt de semnalat două complexe: obl. Sofia, Bulgaria)
- L 1/1971 în care, lângă vatră, a fost Mic tezaur monetar descoperit întâmplător în
descoperit atelierul unui bijutier: ştanţă de 1939, alcătuit din patru tetradrahme Filip II.
bronz cu imaginea în relief a Athenei B: Gerasimov 1939, 342.
Parthenos, dornuri, dăltiţă, lingură de turnat,
creuzete, tipare pentru bare de metal. Lângă 526. RASOVA - „Coada Bălţii” (jud.
piesele menţionate a fost descoperită şi o Constanţa, România) – Pl. 231A
pastilă monetară arg. rebutată, cu urme slabe Necropolă (plană?) inc. Descoperiri
de ştanţare în care autorul săpăturii vede, ca întâmplătoare făcute în 1969, 1972, 1988.
produs finit, o drahmă Alexandru – Filip III - M 1 (inc. u. c.?, descoperit în anul 1972):
Arideul (Şerbănescu 1985, 22, fig. 3/1-4). krater r. cu toarte „oarbe” (u.?), strachină r.
Deşi nu se face nici o menţiune asupra (c.?).
apartenenţei atelierului la una dintre etapele de - M 2 (inc. u., descoperit în anul 1988): din
locuire getice de la Radovanu, acest complex inventar au fost recuperate un vas-clopot (u.)
pare, totuşi, a se plasa în faza mai nouă; cu şi o cupă cu picior m.
toate acestea, ştanţa este o „antichitate”, fiind Anterior, tot la Rasova, probabil în acelaşi
de datat, mai curând în sec. IV-III. punct, mai fuseseră descoperite o oală-clopot
- [Gr 1] conţinând un vas-„clopot” m. cu patru m. de mari dimensiuni, cu patru apucători sub
apucători sub diametrul max. şi alte patru mici diametrul max., precum şi două amfore de
apucători aplatizate plasate sub margine şi un import, neştampilate, dintre care una este sigur
vas-amforă r. din pastă cenuşie. de Heraclea Pontică.
- alte piese de inventar: două drahme brz. D: sec. IV a.Chr. MINAC.
emise de Callatis, o perlă de sticlă în formă de B: Irimia 1973, p. 13, 15 şi pl. I/1-2; XIII/3-4;
amforă. XVIII/1, 6; Irimia 1991, 113-114, fig. 3/6-7;
D (nivelul inferior): sec. III a.Chr. MCGO. Teleagă 2008, 41, pl. 86/2, nr. catalog 160.
B: Şerbănescu 1985, 21-28.
Catalog 131

527. RASOVA - „Malul Roşu” (jud. - M 5 (inc. u.): borcan tronconic m. cu brâu
Constanţa, România) – Pl. 231B alveolat sub buză întrerupt de patru apucători
Aşezare deschisă. Cercetare sistematică (u.).
efectuată de Mihai Irimia (1970, 1972-1973). - M 6 (inc. u. c. – cinci u. cu c. – în cistă
Complexe: mai multe L, două Gr şi vetre. piatră): trei vase-clopot m. cu patru apucători
Inventarul Gr: amfore elenistice, ceramică aplatizate (toate trei utilizate ca u. – unul
locală m. şi r., cărbuni, cenuşă, oase de neilustrat), vas-clopot m. cu două apucători în
animal. Din strat: ceramică locală (vase- formă de potcoavă (u.), două lecane r. (unul
„clopot”, străchini, castroane, căni m., cratere u., celălalt c.), cinci castroane r. cu buza
frg. r.) două ştampile amfore Thasos (una îndoită spre interior (patru dintre ele folosite
dintre ele „Θαιωυ / Κλειτος”), fragmente de drept c.), castron m. cu marginea îndoită spre
amfore Heraclea Pontică, frg. lagynos, trei frg. interior, patru căni bitronconice r. cu toarta
de râşniţe din rocă dură. Este semnalată şi supraînălţată, strachină m. cu buza invazată şi
descoperirea unei monede Histria de argint, cu patru mici proeminenţe trase din buză, trei
izolată (?) pe teritoriul localităţii. cuţitaşe fe.
D: sec. V-IV a.Chr. MINAC. - M 7 (inc. u. în cistă piatră – două u., una cu
B: Irimia 1974a, 126-129, fig. 26-27; Pippidi / c.): borcan tronconic m. cu două apucători în
Berciu 1965, harta p. 230-231. formă de potcoavă sub margine (u.), castron
tronconic m. cu patru apucători în formă de
528. RAVNA (obšt. Provadja, obl. Varna, potcoavă sub margine (u.), strachină m. cu
Bulgaria) Pl. 232-240A buza invazată (c.), castron tronconic m.,
Necropolă tumulară inc. u. Descoperire lecane r. cu picior reliefat, umăr carenat şi
întâmplătoare făcută în 1953 cu ocazia unor două toarte orizontale, vas m. globular cu gât
lucrări de amenajare a gării Ravna. Săpături cilindric şi două toarte, cuţitaş fe.
sistematice efectuate în 1954-1955 de către - M 8 (inc. u.): vas-clopot m. cu patru
Mirčio Mirčev. apucători aplatizate (u.), fusaiolă bitronconică.
Au fost descoperite 41 M în T de mici - M 9 (inc. u.): vas-clopot m. cu patru
dimensiuni (diametrul în jur de 2 m; înălţimea apucători aplatizate (u. - neilustrat), două ceşti
aprox. 0,7 m) cu structură de piatră şi pământ: m. cu toarta supraînălţată.
20 M inc. u. cu sau fără c. (M 2-5, 8-9, 12, 14, - M 10 (inc. u. în cistă piatră): vas-clopot m.
16, 27-35, 40-41), 21 M inc. u. c. în ciste din cu patru apucători aplatizate (u.), strachină m.
plăci de piatră (M 1, 6-7, 10-11, 13, 15, 17-26, cu buza invazată şi patru proeminenţe
36-39). Un alt M (M 42 – inc. u.) a fost verticale trase din buză, cană r. bitronconică,
descoperit întâmplător, în 1954, la o distanţă cu toarta în bandă supraînălţată, două cuţitaşe
de 500 m V de necropolă. fe., trei fusaiole bitronconice.
- M 1 (inc. u. c. în cistă piatră): vas-clopot m. - M 11 (inc. u. c. în cistă piatră): castron m. cu
cu patru apucători sub diametrul max. şi patru două apucători în formă de potcoavă şi două
butoni circulari în jumătatea superioară (u.), aplatizate dispuse sub buză (u.), strachină r. cu
strachină m. cu buza invazată (c.), ceaşcă m. buza invazată (c.), cană r. bitronconică cu
cu toarta supraînălţată şi buton, pahar m. cu toarta supraînălţată.
brâu alveolat sub buză, cuţitaş fe. - M 12 (inc. u. c.): vas-clopot m. înalt cu patru
- M 2 (inc. u.): vas-clopot m. cu patru apucători aplatizate în zona mediană (u.),
apucători sub diametrul max. şi patru butoni castron m. cu buza invazată şi patru mici
circulari în jumătatea superioară (u.), cuţitaş proeminenţe trase din buză, ceaşcă m.
fe. - M 13 (inc. u. – două u. – în cistă piatră):
- M 3 (inc. u.): vas m. bitronconic cu buza castron tronconic m. cu patru apucători
răsfrântă în afară (u.). aplatizate în jumătatea superioară (u.),
- M 4 (inc. u.): strachină m. cu buza uşor strachină r. (u.), ceaşcă tronconică m. cu toarta
invazată şi cu patru proeminenţe verticale supraînălţată, strachină m. cu buza invazată,
trase din buză (u.), cuţitaş fe. borcan m. cu brâu alveolat sub buză
132 Catalog

(neilustrat), trei cuţitaşe fe., trei fusaiole r. bitronconică cu toartă supraînălţată, cuţitaş
bitronconice. fe.
- M 14 (inc. u. c., specificat ca fiind dublu): - M 22 (inc. u. c. – două u. cu c. – în cistă
- M 14a (inc. u. c.): două castroane cu piatră): două vase-clopot m. cu patru
marginea invazată şi patru proeminenţe trase proeminenţe-apucători în jumătatea inferioară
vertical din buză (u. şi c.), strachină m. frg., (ambele u.), castron tronconic m. cu două
cană r. bitronconică cu toarta supraînălţată. apucători în formă de potcoavă sub buză (c.),
- M 14b (inc. u. c.): castron m. tronconic (u. - castron tronconic cu patru proeminenţe trase
neilustrat), lecane r. cu buza orizontală vertical din buză (c.), castron r. cu buza
decorată cu o linie incizată în zig-zag (c.), fib. invazată, ceaşcă m. cu toarta supraînălţată,
brz. cu dublu resort şi cu portagrafa căniţă r. cu corp globular şi toartă
triunghiulară. supraînălţată, două cuţitaşe fe.
- M 15 (inc. u. c. – două u., una cu c. – în - M 23 (inc. u. c. în cistă piatră): vas-clopot m.
cistă piatră): vas-clopot m. cu patru apucători cu patru apucători aplatizate dispuse sub
aplatizate sub diametrul max. şi patru butoni diametrul max. (u.), castron m. cu buza
rotunzi sub buză (u.), castron m. cu marginea invazată (c.), ceaşcă m. tronconică cu toarta
uşor invazată (c.), două cuţitaşe fe., perlă supraînălţată, aplică discoidală fe. ajurată
tubulară din pastă sticloasă colorată, lecane r. („cataramă” - ?), vf. săgeată fe., două cuţitaşe
(u.), ceaşcă tronconică m. cu toarta fe.
supraînălţată, fusaiolă bitronconică. - M 24 (inc. u. c. în cistă piatră): vas-clopot m.
- M 16 (inc. u.): vas m. frg. (u. - neilustrat), cu patru apucători aplatizate sub diametrul
cuţitaş fe. max. şi patru apucători în formă de potcoavă
- M 17 (inc. u. c. în cistă piatră): strecurătoare în jumătatea superioară (u.), castron r. cu buza
r. (u.), castron tronconic m. cu patru apucători orizontală (c.), cană r. bitronconică cu toarta
aplatizate dispuse în zona mediană (c.), colier supraînălţată, cuţitaş fe.
din melci marini (Cyprea lurida – nouă - M 25 (inc. u. c. în cistă piatră): două lecane
exemplare, Cerithium vulgatum – un r. (u. şi c.), cană r. bitronconică cu toarta
exemplar), trei perle din pastă sticloasă, două supraînălţată, vas globular r. frg., strachină m.
pahare tronconice m. cu o singură apucătoare cu buza invazată, ceaşcă r. bitronconică.
aplatizată sub buză. - M 26 (inc. u. c. în cistă piatră): vas-clopot m.
- M 18 (inc. u. c. în cistă piatră): castron cu patru apucători pe diametrul max. (u.),
tronconic m. cu patru apucători în formă de strachină m. (c. - neilustrată), cană r.
potcoavă sub buză (u.), strachină m. cu buza bitronconică cu toarta supraînălţată.
invazată (c.), cuţitaş fe. - M 27 (inc. u. c.): crater r. (u.), castron r. (c.),
- M 19 (inc. u. c. în cistă piatră): vas înalt r. cu cuţitaş fe.
corp globular, gât cilindric şi buză orizontală - M 28 (inc. u. c.): borcan înalt m. cu două
(u.), strachină m. frg. (c. - neilustrată). brâie alveolate paralele, unul sub buză, celălalt
- M 20 (inc. u. c. în cistă piatră): castron m. în jumătatea inferioară (u.), strachină r. cu
tronconic cu patru proeminenţe-apucători buza invazată, cu urme de reparaţii (c.)
aplatizate dispuse în zona mediană (u.), - M 29 (inc. u.): vas-clopot m. cu patru
castron tronconic m. cu patru proeminenţe proeminenţe apucători aplatizate plasate sub
trase vertical din buză (c.), cană r. diametrul max. (u.), cană r. bitronconică cu
bitronconică cu toarta supraînălţată, cuţitaş fe. toarta supraînălţată, cuţitaş fe.
- M 21 (inc. u. c. – trei u., două cu c. – în - M 30 (inc. u. c.): vas pântecos m. cu gât
cistă piatră): lecane r. (u.), borcan m. cu brâu cilindric înalt şi cu patru apucători sub
alveolat sub buză întrerupt de patru apucători diametrul max. (u.), strachină m. cu o toartă
(u.), două castroane tronconice m. (amândouă mică verticală (c.).
folosite drept c. – unul neilustrat), vas-clopot - M 31 (inc. u. c.): vas pântecos m. cu gât
m., aproape tronconic, cu două apucători în cilindric înalt şi cu patru apucători sub
formă de potcoavă plasate sub buză (u.), cană diametrul max. (u.), strachină m. (c. -
neilustrată).
Catalog 133

- M 32 (inc. u.): vas pântecos m. cu gât 529. RAŽDJAL (obšt. Ruse, obl. Ruse,
cilindric înalt şi cu patru apucători sub Bulgaria)
diametrul max. (u.), ceaşcă m. tronconică, mic Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare
tub fe., fib. fe cu resort plurispiralic şi cu un făcută în 1958.
disc brz. fixat pe arc. Tezaurul era alcătuit din 161 monede Histria
- M 33 (inc. u.): borcan m. tronconic, aproape arg. şi încă una de la Filip II.
cilindric, cu un brâu alveolat sub buză (u.). B: Mitrea 1984b, 120, anexa 3, nr. catalog 38;
- M 34 (inc. u.): strachină m. cu buza invazată Pippidi / Berciu 1965, harta p. 230-231.
decorată cu caneluri, cu patru proeminenţe
verticale trase din buză (u.). 530. RĂCĂTĂU (com. Horgeşti, jud. Bacău,
- M 35 (inc. u.): vas m. frg. (u. - neilustrat). România) – Pl. 240B
- M 36 (inc. u. c. – trei u., două cu c. – în Aşezare de tip dava. Cercetări sistematice
cistă piatră): trei borcane m. cu brâu alveolat efectuate de Viorel Căpitanu începând din
sub buză (toate folosite ca u. - unul neilustrat), anul 1968.
lecane r. (c.), strachină r. (c.), cană Patru niveluri arheologice distincte din cea de-
bitronconică r. cu toarta în bandă a doua epocă a fierului:
supraînălţată, căniţă m., bol r., perlă sticlă „cu - primul nivel dacic nu are un aspect unitar,
ochi”, fusaiolă bitronconică, pandantiv în este gros de max. 0,3 m şi a fost datat de
formă de dăltiţă din piatră şlefuită, cuţitaş fe. autorul săpăturilor în sec. IV-III a.Chr. pe
- M 37 (inc. u. c. în cistă piatră): crater r. (u.), baza materialelor arheologice descoperite (fib.
lecane r. (c.), două cuţitaşe fe., inel fe. cu tr., ceramică locală – vas „clopot”, vas sac,
placă, perlă sticlă frg. (neilustrată), castron m. strachină, cană – şi de import – amforă
cu buza invazată, cană bitronconică r. cu Heraclea Pontică cu ştampilă); în realitate,
toarta supraînălţată, vas bitronconic r., borcan materialele primei faze nu permit o datare mai
tronconic m. cu brâu alveolat sub buză, rhyton veche de mijlocul sec. III a.Chr.
m., spadă fe. de tip akinakes cu antene la - al doilea nivel dacic a fost datat în sec. III-II
mâner. a.Chr. (inventarul arheologic este alcătuit din
- M 38 (inc. u. în cistă piatră): castron ceramică locală, ceramică fină elenistică, o
tronconic m. cu patru apucători dispuse în oenochoe frg., platou cu firnis negru, cupe
zona mediană (u.), ceaşcă tronconică m. cu megariene frg., amfore de Cos dintre care una
toarta supraînălţată, castron r. cu buza purtând ştampilă, fib. Lt); nici în cazul acestei
invazată, topor de luptă fe. a doua etape a locuirii datarea propusă de
- M 39 (inc. u. în cistă piatră): léane r. cu buza coordonatorul cercetărilor nu funcţionează:
orizontală (u.), cană r. cu toarta supraînălţată, nici una dintre piesele descoperite în cadrul
mic bol m. cu o apucătoare pe diametrul max. acestui nivel nu este mai veche de mijlocul
- M 40 (inc. u.): vas tronconic m. cu un brâu sec. II a.Chr.
alveolat în jumătatea inferioară, paralel cu - al treilea nivel dacic: sec. I a.Chr. – I p.Chr.
baza (u.), ceaşcă m. cu toarta supraînălţată, - al patrulea nivel dacic: sec. I-II p.Chr.
cuţitaş fe. D: mijlocul-a doua jumătate a sec. III a.Chr.
- M 41 (inc. u.): vas-clopot m. cu două CMB.
apucători aplatizate şi alte două în formă de B: Căpitanu 1976; Căpitanu 1984, 63-64, fig.
potcoavă pe diametrul max. (u.), ceşcă 1/1-3; Căpitanu / Alexianu 1985, 76, fig. 1/1-
tronconică m., vf. lance fe., cuţitaş fe. 2. ; Arnăut 2003, 252-253, nr. catalog 387a,
- M 42 (inc. u. – descoperit întâmplător în fig. 12/I.
1954, la 500 m V de necropolă): vas pântecos
m. cu gât cilindric înalt şi cu patru apucători 531. RĂDENI-„Lutăria Băloaia” (com.
sub diametrul max. (u.). Dragomireşti, jud. Vaslui, România)
D: sec. VI-V a.Chr. MIAV. M inc. izolat. Descoperire întâmplătoare
B: Mirčev 1962. făcută în 1958.
Inc. gr. Inventar: 15 vf. săgeţi brz cu trei
muchii.
134 Catalog

D: sec. VI-V a.Chr. 536. RECEA (com. Găiceana, jud. Bacău,


B: Căpitanu 1979, 232; Arnăut 2003, 253, nr. România) – Pl. 229B
catalog 389c. M inc. (probabil inc. u. c.) izolat, distrus.
Descoperire întâmplătoare făcută în 1961.
532. RĂDUCĂNENI-„Hămeiosul” (com. Au fost recuperate două vase m.: vas pântecos
Răducăneni, jud. Iasi, România) – Pl. 240C cu proeminenţe-apucători sub diametrul max.
Aşezare. Sondaj efectuat în 1968 de către Dan şi o strachină tronconică cu buza răsfrântă în
Gh. Teodor, având drept obiectiv o aşezare afară şi cu o toartă perforată vertical.
medievală timpurie. D: sfârşitul sec. VI – începutul sec. V a.Chr.
Un nivel din cea de-a doua epocă a fierului - CMB.
fib. Lt brz. frg. B: Buzdugan 1968a; Arnăut 2003, 254, nr.
B: Teodor 1988, 50, fig. 4/21. catalog 399.

533. RĂSCĂIEŢI (jud. Tighina, Republica 537. REDIU (com. Roşieşti, jud. Vaslui,
Moldova) – Pl. 240D România) – Pl. 229C
Piesă izolată descoperită întâmplător în M plan înh. izolat. Descoperire întâmplătoare
apropiere de vatra satului. făcută în anul 1973 şi recunoaştere de teren
Vârf de baldachin brz. în formă de cap de făcută în acelaşi an de către Vasile Palade.
pasăre de pradă puternic stilizat. Orientare S-N. Inventar: spadă fe. tip
D: sec. V a.Chr. MNIMC. akinakes, nouă vf. săgeţi brz.
B: Nudel’man / Rikman 1956, 129, fig. 2; D: sec. VI – începutul sec. V a.Chr. MOB.
Arnăut 2003, 252, nr. catalog 385. B: Palade 1976; Arnăut 2003, 255, nr. catalog
401b.
534. RĂZBOIENI (com. Casimcea, jud.
Tulcea, România) 538. REVĂRSAREA-„Cotul Tichileşti”
Descoperiri întâmplătoare. Sporadic au apărut (mun. Isaccea, jud. Tulcea, România) – Pl.
mai multe amfore, dintre care se remarcă cea 229D
descoperită în 1950 - Heacleea Pontică, cu Aşezare dschisă. Săpătură de salvare realizată
ştampilă englifică pătrată, pe gât. de H. Baumann în 1990.
Tot în localitate au fost descoperite Un prim nivel caracterizat prin mai multe L,
întâmplător patru vf. săgeţi-semne cu inventar alcătuit din ceramică m. de aspect
premonetare. ICEMT (amforele), MINAC (vf. nord-pontic, ceramică cenuşie r., amfore
săgeţi). greceşti orientale (Lesbos, Chios), un
D: începutul sec. V a.Chr. (vf. săgeţi) şi a fragment ceramic pictat corinthian (aryballos
doua jumătate a sec. IV a.Chr. (amfora). globular – etapa târzie) (Mănucu-
B: Canarache 1957, 377; Baumann 1973- Adameşteanu 1996, 40, nr. catalog 4, nota 3,
1975a, 35 şi pl. 9/1-1a.Talmaţchi 2002-2003, fig. 2/2; 3/3).
360, 378, nr. catalog 189-192. Din etapa următoare de locuire se disting
câteva complexe: trei L, două B şi şase Gr
535. RÂCA-„Tudoria” (jud. Argeş, România) menajere. În plus, diverse materiale purtate în
– Pl. 229A nivelurile superioare, de epocă romană.
Cetate fortificată cu şanţ şi palisadă pe latura Dintre cele 11 complexe, se remarcă
dinspre V, singura accesibilă. Sondaj următoarele patru (două L, un B şi o Gr):
arheologic efectuat de D. Măndescu în 2006. - L 2: ceramică locală m. şi frg. lecane
Un nivel de locuire gros de max. 20-25 cm. histrian.
Nu au fost descoperite complexe. - [L 3] (suprapune B 6): frg. tăvi-platouri m.
Inventar: ceramică m. şi r., fusaiolă sferică, imitaţii după prototipuri greceşti şi ştampilă
cuţitaş fe., cui-ţintă fe., vf. suliţă fe. Lipsesc thasiană de la începutul sec. III a.Chr.
importurile. (producătorul Μενεδημοσ)
D: sec. IV a.Chr. MJAP.
B: Măndescu 2007.
Catalog 135

- B 6: se menţionează descoperirea unui frg. D: prima jumătate a sec. IV a.Chr. MITe.


castron tronconic m. imitaţie după prototipuri B: Gerasimov 1955, 594-595 şi fig. 1-5.
greceşti - neilustrat.
- Gr 8: ceramică autohtonă şi frg. amforice 542. RIPICENI-„La Izvor” (com. Ripiceni,
Thasos cu ştampilele producătorilor Ιδναδησ, jud. Botoşani, România) – Pl. 242B
Δεαλκοσ şi Πυθιων (V). Urme sporadice de locuire din a doua epocă a
În nivelul de epocă romană a fost descoperită fierului, între descoperiri numărându-se o fib.
un frg. brăţară brz. cu grupe de câte trei Lt frg. brz. şi ceramică getică m. frg.
proeminenţe. B: Babeş 1993a, 214, nr. catalog 74, pl.
D: sfârşitul sec. VI – sec. V a.Chr. pentru 39/25-34; Păunescu / Chirica / Şadurschi
prima etapă; sfârşitul sec. IV – prima jumătate 1976, 227, fără ilustraţie.
a sec. III a.Chr. pentru a doua etapă. ICEMT.
B: Lungu 1994, 139, n.c. 12, 15, 17; Baumann 543. ROGOAZA (com. Corbasca, jud. Bacău,
1995, 232-235, pl. 5/1-2; 6/1-2; 12-13, 16, 22- România)
23, 25-26/7-9; Mănucu-Adameşteanu 1996, Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare.
40, nr. catalog 4, nota 3, fig. 2/2; 3/3. Recuperate două tetradrahme arg. tip Huşi-
Vovrieşti. MOH şi colecţie privată.
539. REVĂRSAREA (mun. Isaccea, jud. B: Preda 1973, 120; Mihăilescu-Bârliba 1990,
Tulcea, România) 142; Arnăut 2003, 281, nr. catalog Ba17.
Piesă izolată. Descoperire întâmplătoare.
O monedă arg. cu legenda „ΒΑΣΙΛΕΩΣ 544. ROGOZEN (obšt. Hairedin, obl. Vraca,
ΜΟΣΚΩΝΟΣ”. MINAC. Bulgaria) – Pl. 243
B: Preda 1964, 401; Ocheşeanu 1970, 125- Tezaur alcătuit din 165 recipiente arg., unele
126, fig. 3-4. dintre ele aurite: 108 fiale, 54 căni, un
skyphos, un pahar şi un pocal.
540. RHUEC-„Kavatsitea” / „Mogila Un prim lot, numărând 65 de vase, a fost
Maljuk” (fost Yurukler-Eski Djumaia, obšt. descoperit întâmplător, în toamna anului 1985
Tărgovište, obl. Tărgovište, Bulgaria) – Pl. de către tractoristul Ivan Savov.
241 Cercetările arheologice efectuate de o echipă
M tumular izolat, cu cameră funerară din de la MIVaca, coordonată de Bogdan Nikolov,
piatră. Săpătură de salvare efectuată de I. au dus la descoperirea, la 6 ianuarie 1986, a
Velkov în 1925. unui al doilea lot alcătuit din 100 de vase, aflat
M aparţine unui războinic, după piesele de la numai 5 m NV de locul descoperirii
inventar: coif chalcidic şi platoşă brz., spadă primului grup. Ambele grupuri se aflau la o
fe., vf. lance fe., vf. săgeţi fe. şi brz., zăbală adâncime redusă, doar –0,5 m.
fe., hidrie brz., strecurătoare brz., două situle Multe dintre vase sunt ornamentate cu motive
brz., lebes brz., mic aryballos din sticlă, vegetale dar şi cu reprezentări mitologice. Un
mărgele din os, frg. ceramice greceşti cu figuri număr de 16 recipiente – 14 fiale (no. 4, 27-31
roşii. şi 40-47) şi două căni (no. 112 şi 118) – poartă
D: sfârşitul sec. V – începutul sec. IV a.Chr. inscripţii cu caractere greceşti, gravate prin
B: Velkov 1928-1929, 37-50 şi fig. 46-71; poansonare «ΔΙΔΥΚΑΙΜΟ», «ΣΑΤΟΚ»,
Mikov 1933, 130 şi fig. 89-90; Teleagă 2008, «ΚΟΤΥΟΣ ΕΞ ΒΕΟ», «ΚΟΤΥΟΣ ΕΞ
41, pl. 88/1-2; 180-181, nr. catalog 165. ΑΠΡΟ», «ΚΟΤΥΟΣ ΕΓ ΒΕΟ ΔΙΣΛΟΙΑΣ
ΕΠΟΙΗΣΕ» etc.
541. RIBARICA (obšt. Teteven, obl. Loveč, Datare: sec. V-III a.Chr. MIV.
Bulgaria) – Pl. 242A B: Fol / Nikolov 1986 ; Nikolov / Mažov /
Necropolă. Descoperire întâmplătoare. Dintr- Ivanov 1987; Nikolov 1989; Rogozen Katalog
un grup de trei T, unul a fost distrus în 1932. 1989; Marazov 1996.
Recuperate din inventar trei vase brz.: hydria,
lebes cu anse cu figură de silen şi un vas de 545. ROGOZEN-„Turek” (obšt. Hairedin,
dimensiuni mici. obl. Vraca, Bulgaria) – Pl. 242C
136 Catalog

Piesă izolată. Descoperire întâmplătoare sistematice efectuate în perioada 1969-1976


făcută în timpul lucrărilor agricole. de către M. A. Romanovskaja, iar începând cu
Coif brz. de tip calcidic. 1995 de către M. Tcaciuc. Un nivel de locuire
D: sec. IV a.Chr. MIV. getic.
B: Nikolov 1990, 20-21, fig. 7-8; Theodossiev Materialele din vechile săpături au rămas în
2000, 135, nr. catalog 196. cea mai mare parte inedite. Din săpăturile noi,
au fost publicate şase complexe închise,
546. ROSEŢI (com. Roseţi, jud. Călăraşi, considerate „complexe funerare –
România) – Pl. 242C înmormântări colective”, descoperite în
Necropolă (?). Două amfore (dintre care una aşezare. Scheletele descoperite în Gr nu sunt
este de Heraclea Pontică, cu ştampila englifică în conexiune anatomică, ci răvăşite şi
„cω”), descoperite întâmplător, marchează amestecate cu alte materiale, şi aparţin în
probabil o necropolă (?). D: sec. III a.Chr. general unor femei şi copii.
B: I. Barnea 1966, 155, nr. catalog I, fig. 1. Reţin atenţia materialele din patru Gr,
considerate „inventar funerar”:
547. RUDENI-„Islaz”/„La Gorun” (com. - Gr 1: ceramică m,, vf. suliţă fe., brăţară fe.,
Şuici, jud. Argeş, România) – Pl. 244 frg. saltaleone brz., fusaiole lut.
Necropolă tumulară inc. Periegheză (1972) şi - Gr 3: ceramică m., brăţară brz. frg., ac,
săpături arheologice (1982, 1984-1985) fusaiole lut.
efectuate de Eugenia Popescu şi Alexandru - Gr 4: ceramică m., cuţitaş fe., mărgele sticlă
Vulpe. colorată, scoică Kauri, fusaiole lut.
Circa 60 T de mici dimensiuni cu manta de - Gr 5: ceramică m., două brăţări fe. cu
piatră. Cercetaţi 15 T, publicaţi doar primii capetele deschise, pandantiv semisferic brz.
doi săpaţi în 1982: În ansamblul descoperirilor au mai apărut
- T 1 (afectat de un obuz în primul război foarte rar frg. amfore şi numai câteva frg.
mondial): vase pântecoase m., castron m. cu ceramice r., cenuşii.
buza invazată şi patru apucători pe diametrul Din aşezare provine şi o fib. Lt B brz.
max., castron cu marginea evazată şi decorată D: sec. III a.Chr.
cu motive geometrice pe partea superioară, B: Tcaciuc / Zasâpchin 2000; Schukin 1995,
borcane m., căni m., ceaşcă m., jumătatea 204, fig. 10; Arnăut 2003, 256-257, nr. catalog
inferioară a unui vas lucrat la roată, cu fundul 408a.
plat, lecane frg.
- T 2 (inc. u.): frg. de la o strachină m. cu buza 549. RUSE (obl. Ruse, Bulgaria)
lăţită şi cu decor spiralic în interior, strachină Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare în
m. cu buza invazată, ceaşcă m. cu buton împrejurimila oraşului.
discoidal şi cu caneluri spiralice la interior, Au fost recuperate 67 monede arg.: 64 imitaţii
două ceşcuţe, două ceşti pântecoase m. frg., după emisiuni Filip II şi trei drahme Filip III
cană mare m. cu două toarte, cană mare m., Arideul.
borcan m., alte frg. ceramice, topor-ciocan fe., B: Gerasimov 1966, 215.
cuţitaş fe., două teci fe., zăbală fe., fruntar de
harnaşament brz. în formă de faleră, doi 550. RUSE (obl. Ruse, Bulgaria)
butoni fe., buton brz., două verigi fe., frg. Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare.
tablă brz.. Au fost recuperate patru tetradrahme arg.
Datare generală : sfârşitul sec. VI / începutul Alexandru cel Mare.
sec. V a.Chr. MJAP, IAB. B: Gerasimov 1959, 366.
B: Popescu / A. Vulpe 1992.
RUSKA BELA v. BELA
548. RUDI-„La Şanţuri” (jud. Edineţ,
Republica Moldova) – Pl. 245A 551. SABANGIA (com. Sarichioi, jud.
Asezare fortificată pe latura accesibilă cu Tulcea, România)
patru valuri de pământ succesive. Cercetări M tumular izolat. Descoperire întâmplătoare,
Catalog 137

T distrus în 1985 de lucrări edilitare. - L 6: ceramică m. frg, frg. lecane cu firnis


Ştampilă amforică Thasos, 325-320 a.Chr. negru şi figuri roşii (datat 500-480 a.Chr. –
ICEMT. Levinschi 2002, 51, nota 1).
B: Lungu 1994, 139, nr. catalog 8. - L 7: capăt de ac brz. în formă de elice
tripaletată, ac fe. cu capătul îndoit „în formă
552. SADOVETZ (obšt. Dolni Dăbnik, obl. de toiag”.
Pleven, Bulgaria) – Pl. 245B - L 9 (atlier-?): vatră portativă cu diametrul de
M tumular, distrus în 1936. circa 1 m, margine ridicată şi sprijinită pe trei
Recuperat un coif chalcidic brz.. Din in picioare tronconice (neilustrată), creuzet,
inventarul M făcea parte şi un cuţit de luptă. lingou-bară brz.-„desfundător de foale” fe.,
D: sec. IV a.Chr. MIL. amforă fracţionară Heracea Pontică, amforă de
B: Velkov / Danov 1938, 440-441, fig. 232; Chios frg., ambele amfore specifice pentru
Teleagă 2008, 42, pl. 182/1-4, nr. catalog 166. sec. IV a.Chr.
Din stratul de cultură: cermică autohtonă m.
553. SAHARNA-„La Revechin” (jud. Orhei, (în proporţie de 98-99%), sporadic frg. amfore
Republica Moldova) – Pl. 246-249 greceşti între care şi piciorul unei amfore de
Aşezare de mici dimensiuni (circa 2500 m2), Samos şi frg. Heraclea Pontică, frg. vase
fortificată pe latura accesibilă cu val şi şanţ. greceşti de lux cu firnis negru şi câteva frg.
Sondaje restrânse efectuate în 1947 de Gh. D. vase r. cenuşii, fusaiole lut, o piesă fe.
Smirnov şi în 1993 de E. Usataia. Începând cu considerată a fi arcul unei fib. tr. Dintr-o Gr
1998, cercetări sistematice efectuate de A. provine un cleşte fe. În umplutura şanţului a
Levinschi. În perioada 1998-2002 cercetată o fost descoperit frg. dintr-o amforă (gâtul cu
suprafaţă de circa 1250 m2, deci aproape gura şi cu o parte a toartei bifide) de Cos –
jumătate din suprafţa totală a aşezării. tipul timpuriu, datată de autorii săpăturii nu
Un strat de cultură gros de max. 0,6 m, mai târziu de finalul sec. IV a.Chr. (Levinschi
puternic afectat de intervenţiile moderne / Covalenco / Abâzov 2002, 45-46, fig. 2)
(lucrări agricole). D: sec. IV a.Chr. MNIMC.
Complexe relevante pentru cronologie, prin B: Levinschi / Şcipachin / Dulea 1999;
prisma asocierilor şi al prezenţei pieselor mai Levinschi / Şcipachin / Negură 2000;
expresive: Levinschi 2001; Levinschi 2002; Levinschi /
- „Aglomeraţia ceramică nr. 1”: forme Covalenco / Abâzov 2002; Levinschi 2003;
ceramice exclusiv m. (vase clopot, borcane cu Arnăut 2003, 259, nr. catalog 416, fig. 15/1.
apucători şi brâu alveolat sub buză, uneori în
ghirlande strânse, castron cu picior, străchini 554. SAHARNA-„Saharna Mare”şi „Dealul
etc. Mănăstirii” (jud. Orhei, Republica Moldova) –
- L 3: ceramică m. frg., câteva cioburi cenuşii Pl. 250
r. şi de la amfore greceşti, frg. râşniţă gresie, Aşezare cu suprafaţa de 13 ha, alcătuită dintr-
fusaiole lut. o zonă deschisă („Dealul Mănăstirii”) şi o
- L 4 (atelier-?): ceramică m. frg., frg. fortificaţie („Saharna Mare”). Periegheze şi
kantharos grecesc, frg. cană r. de import, frg. sondaje restrânse (381 mp – două casete în E
amforă Heraclea Pontică, ac fib. tr. Brz., trei şi în centrul aşezării fortificate, o secţiune pe
vf. săgeţi brz. cu trei aripioare şi tub de fortificaţie şi o secţiune în sectorul „Dealul
înmănuşare, cuţitaş fe., frg. lupă fe., creuzet, Mănăstirii”) efectuate de Gh. D. Smirnov în
etc. 1946 şi 1947, periegheze efectuate de I.
- L 5: ceramică m. frg., mai multe vf. săgeţi Hâncu în 1980 şi din nou periegheze, dar şi o
brz. cu trei aripioare şi tub de înmănuşare, secţiune de 12 mp în zona de SE a sitului –
amforă frg. aparţinând unui centru autori N. Levinschi şi E. A. Usataja, 1993. Un
mediteranean necunoscut, sub influenţa singur nivel getic ce suprapune un nivel al
Chiosului, kantharos grecesc cu firnis negru „culturii Saharna”.
frg. Inventarul nivelului getic (păstrat parţial) este
relativ modest (nu sunt semnalate complexe):
138 Catalog

ceramică getică m. – majoritară (frg. şi trei B: Arnăut 2003, 258, nr. catalog 414e; Zanoci
vase întregi) – şi r. (frg. şi un vas întreg), / Moldovan 2004.
ceramică de import, grecească (frg. amforice
inclusiv cu ştampile de Thasos, Sinope, 557. SALCIA (com. Piatra Frecăţei, jud.
Heraclea Pontică, o farfurie frg. cu firnis Tulcea, România) – Pl. 251B
negru, provenind, probabil dintr-un centru din Necropolă. Descoperire întâmplătoare. Mai
Asia Mică şi o cană cu gât înalt), trei vf. săgeţi multe M distruse. A putut fi recuperat (de
brz., frg. cuţit fe. cu plăsele din os la mâner. Petre Aurelian) un singur vas bitronconic m.
Dintre piesele ce nu s-au păstrat: mărgele de cu buza evazată şi cu apucători sub diametrul
sticlă, sulă fe., frg. podoabă din os. maxim, probabil o urnă, ce conţinea o monedă
D: sec. IV a.Chr. MNIMC. Histria de la sfârşitul sec. V a.Chr. ICEMT.
B: Arnăut 2000; Kašuba / Haheu / Leviţki B: Simion 1976, 147 şi fig. 2/6.
2000, 76-84, pl. 48-53; Arnăut 2003, 258, nr.
catalog 414a, fig. 14-15/2-4. 558. SARICHIOI-„La Grădină” (com.
Sarichioi, jud. Tulcea, România) – Pl. 253
555. SAHARNA-„Saharna Mică” (jud. Orhei, Aşezare deschisă, situată pe malul lacului
Republica Moldova) – Pl. 251A Rachelu. Descoperiri întâmplătoare şi sondaje
Aşezare fortificată. Suprafaţa: 2 ha. Sondaje realizate de Irina şi Ernest Oberländer-
realizate de către Gh. D. Smirnov în 1946 Târnoveanu în 1976 şi 1978 şi de Vasilica
(608 mp reprezentând 3% din întreaga Lungu în 1988. Un singur nivel de locuire.
suprafaţă a sitului), periegheze I. Hâncu, 1980 Complexe cercetate în 1976: două L, cu vetre.
şi sondaj realizat îm 1993 de către A. N. Inventar: ceramică getică, în întregime lucrată
Levinschi şi E. A. Usataja. Un singur nivel de cu mâna, ceramică grecească, unele fragmente
cultură getic ce suprapune un altul, mult mai cu firnis negru, frg. de amfore de Thasos,
slab reprezentat, atribuit culturii hallstattiene Sinope, Heraclea Pontică, Chersones.
Saharna. Nu sunt semnalate complexe. Din inventarul L 1 au putut fi întregite trei
Inventar: frg. ceramice getice (aproape în vase ceramice locale m., la care se adaugă frg.
totalitate m., doar două frg. r.) şi greceşti (frg. de la aprox. 20 de amfore, între frg. aflându-se
amfore, centrele nefiind stabilite şi un frg. şi o toartă thasiană ştampilată, destul de
dintr-o toartă a unui kylix cu firnis negru – neclară, datată în a doua jumătate a sec. IV
neilustrat), vas miniatural, fib. Lt brz. a.Chr. (I. şi E. Oberländer-Târnoveanu 1980,
D: sec. IV-III a.Chr. MNIMC. 81, pl. 29/1).
B: Kašuba / Haheu / Leviţki 2000, 84-87, pl. În sondajul din 1976 a fost descoperită o
54-56; Arnăut 2003, 258, nr. catalog 414b, fig. singură ştampilă amforică (de Thasos), pe
16-17. podeaua L 1, însă din descoperiri de suprafaţă
provenind nu mai puţin de 44 de ştampile
556. SAHARNA-„La Şanţ” (jud. Orhei, amforice: patru de Heraclea Pontică, 23 de
Republica Moldova) Thasos, cinci de Sinope, şapte de Rhodos, una
Aşezare fortificată cu suprafaţa de 13.600 mp. de Amphipolis, trei de Chersones, două din
Sondaj arheologic în zona nordică a sitului, centre nedetermonate. Datare: 350-260 a.Chr.
realizat în 2003 de A. Zanoci şi V. Moldovan. (Conovici 1986, 134).
A fost practicată o singură secţiune de 28 m x În sondajul din 1988, inventarul s-a dovedit a
2 m (0,4% din întreaga suprafaţă a sitului). fi foarte sărac: frg. ceramice locale m. şi r., cu
Materialul arheologic este extrem de sărac şi brâu alveolat şi frg. amforă Rhodos. La
puţin reprezentativ: frg. ceramice getice m. de suprafaţă fuseseră descoperite anterior două
la vase cu ornamente constând din brâu toarte de amfore de Thasos, ştampilate.
alveolat, proeminenţe-apucători cilindrice sau Complexele au un inventar extrem de sărac
plate, frg. amfore greceşti (fără ca centrele să sau sunt complet lipsite de acesta. Sunt
poată fi stabilite), oase de animale. Este menţionate şase complexe: o L şi cinci Gr:
semnalată şi descoperirea unui cuptor de olar, - L 1 (locuinţă cu vatră): vase autohtone m.,
sub ruinele palisadei. frg. amfore Sinope şi Thasos.
Catalog 139

- Gr 1 şi Gr 2: fără inventar. au fost recuperate două fib. tr. brz. I 2 depuse


- Gr 3 şi Gr 4: fragmente ceramice m. în amforă printre oasele calcinate.
autohtone. D: a doua jumătate a sec. IV a.Chr. MINAC
- Gr 5: frg. ceramice m. autohtone, frg. amfore (fibulele).
Thasos, frg. cană m. şi frg. castron m. cu B: Irimia 1973, p. 9, pl. I/4-5; Teleagă 2008,
butoni sub margine. 43, nr. catalog 168.
În cuprinsul aşezării a fost descoperită
întâmplător o drahmă Histria brz. precum şi 562. SATU NOU (I)-„Suat” (com. Oltina, jud.
mai multe frg. ceramice între care se remarcă Constanţa, România) – Pl. 254B-255A
o imitaţie locală după o oenochoe de lux cu Necropolă plană de inc. Descoperire
caneluri verticale, de tipul West Slope, din a întâmplătoare făcută în anul 1958 şi sondaj de
doua jumătate a sec. IV-prima jumătate a sec. verificare executat în octombrie 1958 de către
III a.Chr. (I. şi E. Oberländer-Târnoveanu Bucur Mitrea, urmat de săpături de salvare
1980, 91, pl. 9/1). efectuate de Bucur Mitrea, Constantin Preda şi
În colecţia şcolii din Sarichioi, pe lângă frg. Niţă Anghelescu în anii 1958 (noiembrie-
ceramice autohtone şi greceşti, se păstrează decembrie) şi 1959 (martie).
mai multe piese de piese de port şi podoabă În total au fost descoperite 44 M inc. u.
brz. (fib. tr., lănţişor frg. din trei verigi, (42=96%) şi inc. gr. (2=4%): două descoperite
brăţară, clopoţei, inel) şi sticlă (mărgele), întâmplător în 1958, unul în sondajul din
descoperite întâmplător în zona aşezării. octombrie 1958, 23 în campania din 1958 şi
D: mijlocul sec. IV – mijlocul sec. III a.Chr. 18 în campania din 1959.
ICEMT, ŞS. U. sunt, de obicei, vase „clopot” cu apucători.
B: I. şi E. Oberländer-Târnoveanu 1980; În cele mai multe cazuri u. sunt acoperite cu c.
Conovici 1986, 134; Lungu / Mănucu (străchini sau plăci de piatră). Din inventarul
Adameşteanu 1995. M sunt amintite cuţiaşe fe., brăţară brz., capăt
de ac brz. în formă de elice tripaletată, fib.
559. SARICHIOI (com. Sarichioi, jud. frg., fusaiole, cute, lamă silex.
Tulcea, România) Din materialele publicate se pot reconstitui,
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare uneori numai parţial, câteva complexe:
făcută în 1958 (?). - M 1 (inc. u., descoperit întâmplător): vas
Tezaur monetar cu emisiuni Histria, din care clopot m. cu buza uşor evazată, cu două
au fost recuperate trei piese. apucători aplatizate situate pe diametrul
B: Mitrea 1984b, 120, anexa 3, nr. catalog 13. maxim şi alte două apucători în formă de
potcoavă plasate în jumătatea superioară (u.),
560. SARINASUF (com. Murighiol, jud. cap de ac brz. în formă de elice tripaletată,
Tulcea, România) perlă din pastă sticloasă colorată şi fusaiolă.
Aşezare deschisă. Sondaj arheologic realizat - M 2 (inc. u., descoperit întâmplător): vas
în 1964 de Petre Alexandrescu. clopot m. cu patru apucători aplatizate sub
Ceramică locală m., ceramică r. cenuşie şi diametrul maxim (u.), cuţit fe., pandantiv (?)
gălbuie (kratere, căniţe, boluri cu buza brz. cu terminaţii globulare (neilustrat).
invazată, străchini), ceramică grecească de - M 3 (inc. u., descoperit în sondajul din
lux, amfore greceşti. 1958): amforă grecească (u.). căniţă m. cu
D: a doua jumătate a sec. VI - sec. V a.Chr. toartă cu buton, resturile unei lame de cuţit fe.
IAB. - M 4 (inc. u.), descoperit în sondajul din
B: Irimia 1975, 102-103, n. 42. octombrie 1958: amforă grecească (u.).
- M 7: kantharos cu firnis negru şi lekythos
561. SATU NOU-„C.A.P.” (com. Oltina, jud. ariballic.
Constanţa, România) – Pl. 254A - M 10: bol r. cu marginea uşor invazată.
M inc. u. izolat. Descoperire întâmplătoare - M 12 (inc. gr.): fără inventar.
făcută în 1969. - M 19: vas m. cu o apucătoare şi cioc de
Amforă grecească (u.) – pierdută. Din inventar scurgere.
140 Catalog

- M 23 (inc. u. c.): vas „clopot” m. (u.), kantharos baggy fragmentar,un alt kantharos
castron r. tip lecane cu două toarte orizontale cu cupă înaltă şi picior cilindric, specific
şi fund inelar (c.). pentru sfârşitul sec. III a.Chr. şi începutul
- M 26: castron tronconic m. cu mici celui următor, un picior de amforă thasiană de
proeminenţe plasate imediat sub buză. tip I Bon (ultimul sfert al sec. IV a.Chr.),
- M 30 (inc. u.): vas sac m. cu patru apucători partea inferioară a unei amfore de Cnidos
(u.) aparţinând grupei Zenon (sfârşitul sec. III-
- M 31 (imc. u.): amforă Heraclea Pontică (u.) începutul sec. II a.Chr.), precum şi câteva
cu ştampilă englifică. ştampile amforice rhodiene din ultimul sfert al
- M 33 (inc. u.): borcan m. cu patru apucători sec. III a.Chr.
sub margine unite cu brâu alveolat şi cu brâie D: ultimele decenii ale sec. III – sec. II a.Chr.
alveolate dispuse pe corp în diagonală. MINAC.
- M 34 (inc. u.): castron tronconic m. cu patru B: Irimia / Conovici / Ganciu 2007, 81-118, în
apucători în formă de potcoavă pe corp (u.). special 93, 99, fig. 9/7, 12 ; 10/2, 4.
- M 38 (inc. u.): castron m. (u.).
- M 44 (inc. gr. cu oasele calcinate acoperite 565. SATU NOU-„Valea lui Voicu” (com.
cu c.): strachină (c.) şi căniţă m. Oltina, jud. Constanţa, România) – Pl. 256-
- M 45 (inc. u. c.): castron m. cu patru toarte 257
sub margine (c.), ulcică m. Aşezare fortificată situată pe un promontoriu
D: sfârşitul sec. V – sec. IV a.Chr. IAB, pe malul sudic al Dunării, la circa 800 m S de
MINAC. aşezarea din punctul „Vadu Vacilor”. Săpături
B: Mitrea 1960; Mitrea / Preda / Anghelescu sistematice efectuate între 1982 şi 2003 de
1961; Mitrea / Preda / Anghelescu 1962; către N. Conovici şi M. Irimia. Cercetările au
Protase 1971, 42. Irimia 1983, 130-140; însumat cel mult 10% din suprafaţa aşezării.
Teleagă 2008, 43, pl. 89; 185/3-7, nr. catalog Fortificaţie cu zid alcătuit din două paramente
168A. din blocuri şi lespezi de gresie (mai rar calcar)
prinse cu lut galben şi emplecton format din
563. SATU NOU (II)-„La Cetate” (com. blocuri şi bolovani de piatră mai mici, lipiţi tot
Oltina, jud. Constanţa, România) cu lut galben şi straturile arse de emplecton
Necropolă. Descoperire întâmplătoare, alternând cu cele arse din două în două asize
semnalată sumar. ale paramentului (Conovici / Irimia 1999).
D: sec. IV a.Chr. Au fost reperate şi documentate zece niveluri
B: Mitrea / Preda / Anghelescu 1961, 283. getice, împărţite în două faze: una mai nouă,
acoperind întreaga durată a sec. I a.Chr.,
564. SATU NOU-„Vadu Vacilor” (com. cuprinde nivelurile 1-3, şi una mai veche
Oltina, jud. Constanţa, România) – Pl. 255 B (nivelurile 4-10), datând din perioada cuprinsă
Aşezare situată pe un promontoriu între prima jumătate a sec. III a.Chr. şi
triunghiular, apărată natural pe două laturi, cea începutul celui următor. Mare cantitate de
de-a treia fiind închisă cu un sistem de importuri elenistice (ceramică de uz curent şi
fortificaţie din val şi şanţ . Sondaje de lux, amfore, teracote, piatră de râşniţă,
arheologice în anii 2003 (N. Conovici, A. monede divizionare brz.), această realitate
Ganciu şi M. Irimia) şi 2006 (M. Irimia, A. sugerându-le autorilor săpăturii posibilitatea
Ganciu şi C. Dobrinescu). existenţei la Satu Nou a unui adevărat
Stratul de depuneri arheologice, cu o grosime emporion (Irimia / Conovici 1999, 94).
variind între 0,25 şi 0,55 m, este alcătuit dintr- Cantitatea timbrelor amforice este
un singur nivel de locuire. considerabilă, până în 1998 însumându-se un
Majoritatea complexelor se datează în sec. II număr de 511: două de Thassos, 90 de
a.Chr., dar sunt şi câteva descoperiri care Heraclea Pontică, 281 de Sinope, 117 de
permit plasarea începuturilor aşezării în ultima Rhodos, două de Cos, trei de Chersonesul
parte a sec. III a.Chr.: un kantharos fragmentar Tauric, nouă din centre neidentificate, unul de
cu caneluri adânci datat în sec. III a.Chr., un Cnidos şi o ştampilă pe un lagynos de Chios
Catalog 141

(Conovici / Irimia 1991; Conovici / Irimia ştampile amforice de Sinope. Se menţionează


1999, 197). Sunt menţionate cel puţin cinci descoperirea unui complex ce poate fi
fib. Lt, brz. şi fe., însă nici o fib. tr. interpretat drept o dependinţă a unui atelier de
Locuirea getică din sec. III a.Chr. (circa 280- fierărie. Trei locuinţe din care două cu cuptor
215 a.Chr.): (Irimia / Conovici 1989, 123)
- nivelul IV: Inventar ceramic şi metalic bine - nivelurile VII-VIII: materialele arheologice
reprezentat: castron r. cu deschidere largă şi sunt bogate (vas borcan m. cu buza verticală
cu proeminenţe perforate trase din buză, cană sub care se află plasate patru proeminenţe
r. opaiţ elenistic, cuţitaş fe., brăţară frg. brz., organice unite între ele cu brâu alveolat,
toartă de casetă fe. Pentru datarea nivelului IV amfore predominant de Sinope şi Heraclea
se dovedesc relevante ştampilele eponimului Pontică la care se adaugă cele de Cos şi de
rhodian Philokrates de la începutul perioadei Cnidos, lekythos, fish-plate, strachină r.,
II Grace, precum şi ale unor astinomi cuţitaşe de fier, vf. lance, vf. săgeată cu trei
sinopeeni din a doua jumătate a sec. III a.Chr. muchii fe., fusaiolă, râşniţă de tip grecesc, fib.
(Irimia / Conovici 1990, 84). Toate Lt, sulă de os, monedă elenistică brz., vase
complexele din nivelul IV poartă urme de miniatrurale, corn de cervideu) (Irimia /
incendiu (Irimia / Conovici 1989, 121). Printre Conovici 1990, 84), însă complexele sunt rare.
dărâmăturile incendiate ale unei „mari Sunt menţionate trei locuinţe din nivelul VII,
construcţii prevăzută cu o platformă-pavaj din cu material reprezentativ:
lespezi de piatră” din acest ultim nivel al fazei a) o L conţinând un askos, un lagynos, o cană
vechi au apărut mai multe frg. de vase getică şi o râşniţă patrulateră elenistică, din
bastarne, unele întregibile. Laolaltă cu acestea piatră (Irimia / Conovici 1990, 81, fig. 3/3;
s-au descoperit mai multe frg. amforice, multe 6/4).
ştampilate (un gât de amforă Heraclea b) un B oval de 5 x 2,5 m păstrat pe
Pontică, cinci ştampile de Sinope aparţinând adâncimea de 0,6 m: oală borcan cu brâu
grupelor V-VI Grakov, datate 260-183 a.Chr., alveolat dispus în ghirlandă, vas getic
trei ştampile de Rhodos aparţinând miniatural, doi kantharoi elenistici, bol attic
perioadelor II-III Grace), toate fiind acoperite semiglobular, unguentarium, toartă amforică
de podeaua intactă a unei locuinţe din nivelul de Rhodos cu ştampila producătorului
superior (nivelul III) ce face parte din a doua Kreontos, circa 260-250 (Conovici şi Irimia
fază a locuirii (Conovici 1992, 7-8). Pe baza 1997, 86).
acestui complex bine documentat din punct de c) o clădire de mari dimensiuni, peste 40 m2,
vedere cronologic, finalul nivelului IV şi compartimentată printr-un perete în două
implicit a primei fazei de locuire a fost plasat încăperi inegale. Încăperea mare avea vatră în
pe la 220-210 a.Chr., în urma unui raid al apropierea căreia s-a găsito lespede de piată şi
bastarnilor la S de Dunăre (Conovici 1992). partea superioară a unei amfore ştampilate de
- nivelul V: Inventarul ceramic este din nou Heraclea Pontică. Din cameră provine un vf.
bine reprezentat, multe castroane r., lekythos săgeată fe. Din camera mică provine un askos
elenistic, predominante sunt fragmentele pictat (Irimia / Conovici 1989, 123, 125 şi fig.
amforice de Sinope şi Rhodos. Într-o Gr din 11).
acest nivel, săpată probabil din niveluri Din nivelul VIII este semnalat un complex
superioare (?) provine un picior ajurat de (locuinţă) în care se asociau ştampile amforice
fructieră (Irimia / Conovici 1990, fig. 6/1). din mai multe centre (Thasos – datată destul
Dintre complexe, sunt amintite o locuinţă cu de îngust, la 265-255 a.Chr. –, Heraclea
cuptor, o locuinţă cu vatră circulară şi o alta Pontică, Sinope, Rhodos, Cnidos), ceramică
cu o Gr cu pereţii lutuiţi (Irimia / Conovici de import (askoi pictaţi, Fishplate roşu),
1989, 122-123), la care se adaugă resturile ceramică autohtonă (borcan, cană), precum şi
unui cuptor (Irimia / Conovici 1990, 84). două fib. brz. şi fe. LtC1 (Vl. V. Zirra, A.
- nivelul VI: zgură de fier, fib. Lt brz., cană m. Ganciu, comunicare la simpozionul organizat
cu un şir orizontal de alveole şi butoni, vf. de muzeul din Buzău, aprilie 2007).
lance fe., askos frg. pictat cu roşu, numeroase
142 Catalog

- nivelul IX: nivel surprins şi documentat în Depunerea arheologică din cea de-a doua
campania 2000; ştampilă amforică de Rhodos epocă a fierului nu este consistentă – marcată
cu eponimul  din grupa I Grace. prin câteva B şi Gr. Ceramică m. şi frg.
- nivelul X: nivel surprins şi documentat în amfore de import. Dintre piesele de inventar
campania 2001 şi considerat cel mai vechi al sunt publicate o brăţară brz., o fib. Lt B brz. şi
locuirii getice (N. Conovici, M. Irimia, în un capac ceramic.
CCA 2002 – campania 2001, 277) D: sec. III a.Chr. MJBz.
În 1989 a fost deschisă S III, la limita estică a B: Nestor / Zaharia 1955, 506, fig. 8.
platoului, perpendiculară pe zidul de incintă.
Au fost reperate doar trei niveluri, toate din 568. SĂRBĂTOAREA (jud. Dolj, România)
sec. III a.Chr.: Tezaur monetar descoperit întâmplător, din
- S III nivelul superior: L, cu vatră. care se cunosc circa nouă piese arg. de tip
- S III nivelul mijlociu: L, cu un cuptor de „Larissa – Apollo Amphipolis”.
pâine. Alt cuptor a fost descoperit în imediata D: sfârşitul sec. III – începutul sec. II a.Chr.
apropiere a zidului de incintă. Între podeaua B: Preda 1979, 137.
locuinţei din nivelul superior şi dărâmăturile
cuptorului din nivelul mijlociu a fost SCĂRIŞOARA v. HOTARELE
descoperit un mic tezaur monetar: 2
tetradrahme şi două drahme arg. Alexandru 569. SCHITU (jud. Constanţa, România) – Pl.
Macedon postume timpurii databile în sec. III 252C
a.Chr., depuse într-o căniţă m. (Irimia / Aşezare deschisă, la SV de Lacul Schitu.
Conovici 1990, 86, fig. 3/6). Periegheze şi sondaj efectuat în 1956 de către
- S III nivelul inferior: multe lespezi de piatră V. Canarache.
şi bolovani, o Gr (Gr 27) cu multă ceramică Ceramică frg. m. şi r., frg.. ceramice pictate
getică şi elenistică, între care şi un askos şi o greceşti, frg. kantharos West Slope, lekythos.
toartă de amforă de Sinope. MINAC. Probabil o aşezare grecească sau greco-
B: Irimia / Conovici 1989; Irimia / Conovici autohtonă durând din sec. IV a.Chr. până în
1990 ; Conovici / Irimia 1991; Conovici / sec. II-I a.Chr.
Irimia 1999; Conovici 1986, 130-131; B: Slobozianu / Ţicu 1966, 685-690, fig. 9-11.
Conovici 1992; N. Conovici, M. Irimia, în
CCA 1997 (campaniile 1983-1992), 84-89; 570. SCHITU-„La Conac” (com. Schitu, jud.
CCA 2001 (campania 2000), 218-221; CCA Giurgiu, România)
2002 (campania 2001), 277-278 şi pl. 99, Aşezare situată pe malul drept al Câlniştei.
CCA 2003 (campania 2002), 269-270; CCA Cercetări arheologice (nouă secţiuni de 2 m x
2004 (campania 2003), 290-291. 10 m) realizate în 1987-1989 de către Cr.
Schuster şi T. Popa.
566. SĂRATA (reg. Odessa, Ukraina) Complexe: două B şi două Gr, fără inventar
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare deosebit (ceramică frg., lipitură arsă, cenuşă,
făcută în 1967. oase de animale), la care se adaugă două vetre.
Opt stateri de aur emişi pentru Alexandru cel D: sec. IV-III a.Chr., dar sunt şi materiale mai
Mare. Colecţie privată – Chişinău. târzii, din sec. II-I a.Chr. MJG.
B: Mihăilescu-Bârliba 1990, 142, nr. catalog B: Sîrbu / Schuster / Popa 1997, 237-238, fig.
II/190. 1, 3/1, 4/1, 5-7.

567. SĂRATA-MONTEORU-„Cetăţuie” 571. SCHITU-„Gaura Despei” (com. Schitu,


(com. Merei, jud. Buzău, România) – Pl. jud. Giurgiu, România)
252A Aşezare situată pe malul drept al Câlniştei.
Aşezare. Cercetări sistematice realizate în Cercetări arheologice de salvare (nouă
perioada 1949-1954 de către I. Nestor şi secţiuni şi opt casete) realizate în 1987-1989
Eugenia Zaharia. de către Cr. Schuster şi T. Popa.
Complexe: două L, patru sau cinci Gr şi o
Catalog 143

platformă, fără inventar deosebit (ceramică făcută în apele Dunării, în 1971.


frg., lipitură arsă, cenuşă, oase de animale). Coif brz. de tip calcidic.
D: sec. II-I a.Chr., dar sunt şi materiale mai D: sec. IV a.Chr. MIRu.
timpurii, din sec. IV-III a.Chr. MJG. B: Donevski 1974; Teleagă 2008, 44, pl. 187,
B: Sîrbu / Schuster / Popa 1997, 238-239, fig. nr. catalog 171.
2, 8-9.
578. SINI VIR-„Novata Mahala” (obšt.
572. SCORŢARU VECHI - „Dinghiliu” Kaolinovo, obl. Šumen, Bulgaria) – Pl. 258C
(com. Tudor Vladimirescu, jud. Brăila, Două M inc. u. Descoperire întâmplătoare –
România) – Pl. 252D distruse în 1958.
M tumular înh. distrus în 1899. Inventar: ceramică m. – două vase pântecoase
Din inventarul funerar s-a păstrat un cazan de cu apucători sub diametrul max. (probabil u.),
bronz. D: sec. V a.Chr. vas sac, două ceşti cu toarta supraînălţată,
B: Pârvan 1926, 9-11, fig. 1-2, pl. I/1-2; pahar tronconic; fusaiolă bitronconică.
Harţuche 1980, 331; Sîrbu 1983, 32-33, fig. 3. D: începutul sec. V a.Chr. MIŠ.
B: Dremsizova 1963, 1-2, fig. 1; Antonova /
573. SFÂNTU GHEORGHE (jud. Tulcea, Dremsizova 1973, 111, nr. catalog 3.
România)
Piesă izolată. Descoperire întâmplătoare. În 579. SINI VIR-„Bolerska Mahala” (obšt.
1967 a fost scoasă din apa Dunării o amforă Kaolinovo, obl. Šumen, Bulgaria)
Chios de mare capacitate. Tezaur monetar alcătuit din piese arg.
D: a doua jumătate a sec. IV a.Chr. ICEMT Alexandru cel Mare. Descoperire
B: Baumann 1973-1975a, 39-40, pl. 5/4. întâmplătoare.
B: Antonova / Dremsizova 1973, 111.
574. SIBIOARA-Lacul Taşaul (com. Mihail
Kogălniceanu, jud. Tulcea, România) – Pl. 580. SINOE-„Zmeica” (fost Casapchioi, com.
258A Mihai Viteazu, jud. Constanţa, România) – Pl.
Piesă izolată. Descoperire întâmplătoare. 259A
Statuie de piatră (kamena baba), descoperită, Aşezare deschisă. Sondaj arheologic realizat
se pare, într-o movilă (M tumular). Redă în iulie-august 1952, sub coordonarea lui E.
silueta unui războinic. Înălţimea = 1,28 m. Condurachi.
D: sec. V a.Chr. MINAC. Sunt menţionate două niveluri de locuire, însă
B: Canarache 1953, 709 şi urm. şi pl. II, IV; materialul este unitar, în special ceramică
A. Alexandrescu 1958, 292. locală m. (cu impresiuni pe gât, cu apucători
conice sub margine, cu brâu alveolat etc.) şi r.,
575. SILISTRA (obl. Silistra, Bulgaria) ceramică de import, sute de fragmente de la
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare amfore (dintre care trei toarte de Thasos şi 17
făcută în 1947. toarte de Rhodos ştampilate), frg. ceramice
Au fost recuperate nouă monede arg.: şase greceşti cu figuri negre pe fond roşu, o amforă
Alexandru cel Mare, câte una Histria, Callatis Thasos timpurie aproape întreagă, monedă
şi Seleucos. brz. Alexandru cel Mare, monedă histriană
B: Mitrea 1984b, 120, anexa 3, nr. catalog 33. brz. cu roata şi «ΙΣΤ».
Complexe: urme de L, edificii cu ziduri şi
576. SILISTRA (obl. Silistra, Bulgaria) acoperite cu ţiglă de tip elenistic, şapte vetre,
Tezaur monetar cu emisiuni de Histria. patru Gr. Materialul nu este prezentat grupat
Descoperire întâmplătoare. pe complexe.
B: Pippidi / Berciu 1965, harta p. 230-231. O descoperire mai recentă, făcută întâmplător:
tezaur monetar (semne premonetare) din care
577. SILISTRA (obl. Silistra, Bulgaria) – Pl. au fost recuperate 79 piese (vf. săgeţi) brz. Tot
258B de aici se pare că provine un vf. săgeată-semn
Piesă izolată. Descoperire întâmplătoare preomnetar brz. cu reprezentarea roţii pe o
144 Catalog

faţă. IAB (materialele descoperite în 1952), Constantin Buzdugan, sub coordonarea lui
MINAC (tezaurul). Sebastian Morintz.
B: Condurachi et alii 1953, 138-152, pl. 26- Au fost descoperite în total 11 M plane, toate
29; Canarache 1957, 47, 65, nr. catalog 23, de inc. u. (cu sau fără c.) sau inc. gr. Ceramica
78; Poenaru Bordea 1996-1998, 434, nr. este la m., cu o singură excepţie – o cană
catalog 12; Mitrea 1984b, 119; Talmaţchi bitronconică r. în M 9.
2004a, 72-75 şi pl. II-III. - M 1 (distrus de lucrările agricole şi
descoperit în periegheza din vara anului
581. SINOE (fost Casapchioi, com. Mihai 1962): două vase „clopot”, vas borcan, cană,
Viteazu, jud. Constanţa, România) două castroane largi cu câte două apucători
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare. plate perforate plasate imediat sub margine,
Monede arg. Histria. KMV (cinci piese). castron cu patru proeminenţe verticale trase
B: Mitrea 1984b, 120, anexa 3, nr. catalog 19. din buză, castron cu buza invazată şi cu două
apucători pe corp.
582. SKRAVENA (obšt. Botevgrad, obl. - M 2 (inc. gr.): vas „clopot”, strachină joasă
Sofia, Bulgaria) – Pl. 259B cu buza uşor invazată, două vf. săgeţi brz. cu
Necropolă tumulară. În 1984-1985, trei T trei muchii (neilustrate), cuţitaş fe. frg.
săpaţi de către Daniela Agre, publicat doar - M 3 (distrus): vas sac şi strachină
unul: (neilustrate).
- T 1 - cel mai mare din întreaga necropolă, - M 4 (inc. gr.): vas sac, strachină cu buza
având diametrul de 35 m şi înălţimea de 6,3 m puternic invazată, cuţitaş fe.
(inc. cu depunerea oaselor calcinate pe solul - M 5 (inc. gr.): vas clopot cu buza răsfrântă în
antic): fib. tr. II 2 arg.; lângă oasele calcinate afară şi patru apucători pe diametrul max.,
ale defunctului, scheletul incomplet al unui castron vu marginea invazată cu două
cal, cu zăbală brz. (pasliile) şi fe. (muştiucul). apucători „în formă de potcoavă” alternând cu
D: sec. IV a.Chr. MIAS. două proeminenţe conice, peste 140 vf. săgeţi
B: Agre 1990, 17-19, fig. 1-2. brz. cu trei muchii, cuţitaş fe.
- M 6 (inc. u.): frg. vas sac cu apucători în
583. SLANA BARA-„Keranite” (obšt. Vidin, jumătatea inferioară (u.), frg. strachină
obl. Vidin, Bulgaria) (neilustrată), brăţară brz., cuţitaş fe.
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare - M 7 (inc. gr.): fără inventar.
făcută în 1940. - M 8 (distrus, inc. u.?): vas sac şi strachină
Câteva sute de monede arg.: tetradrahme (neilustrate).
Atena, Filip II, Alexandru cel Mare, Filip III - M 9 (M dublu – inc. gr. şi inc. u. c.): vas
Arideul, Lysimach, Seleucos I şi Antiochos I, clopot cu apucători sub diametrul max. (u.),
unele piese fiind imitaţii locale, la care se castron cu buza invazată şi cu două apucători
adaugă şi trei exemplare de tip „Larissa – aplatizate şi perforate (c.), borcan cu brâu
Apollo Amhipolis”. alveolat sub buză întrerupt de patru
B: Theodossiev 2000, 136, nr. catalog 208; proeminenţe conice, frg. borcan, căniţă
Preda 1979, 138. bitronconică r., câteva vf. săgeţi brz.
(neilustrate), cuţitaş fe.
584. SLOBOZIA (cartier al oraşului Oneşti, - M 10 (inc. u. c.): borcan cu brâu alveolat sub
com. Bacău, România) – Pl. 260 buză întrerupt de patru proeminenţe conice
Necropolă plană inc. Descoperire (u.), strachină frg. (c.), frg. din alt vas borcan
întâmplătoare făcută în 1962 – două u. cu oase (neilustrat).
calcinate (de fapt un M dublu – M 11), urmată - M 11 (m. dublu, inc. u.): vas clopot cu patru
de o cercetare de suprafaţă efectuată în vara apucători sub diametrul max., cană
aceluiaşi an de către Vasile Căpitanu şi bitronconică cu toarta supraînălţată.
Constantin Buzdugan (încă un M distrus este D: sfârşitul sec. V – începutul sec. IV a.Chr.
reperat, notat drept M 1). Săpături arheologice MOO.
efectuate în vara anului 1963 de către
Catalog 145

B: Buzdugan 1968b; Arnăut 2003, 263, nr. Vasilica Lungu).


catalog 441. Foarte multe amfore greceşti - Thasos,
Heraclea Pontică, Cnidos – atestând, probabil
585. SMYADOVO-„Goljam Jordan” (obšt. un emporion.
Smyadovo, obl. Šumen, Bulgaria) – Pl. 261A D: sec. IV-II a.Chr.
Necropolă tumulară. Descoperiri B: Lungu 1994, 139-140.
întâmplătoare şi cercetare sistematică
efectuată de Gh. Atanasov. 588. SOMOVA (com. Somova, jud. Tulcea,
Peste 150 T dintre care doar 62 cercetaţi. Un T România) – Pl. 261C
(„Djadozlatuvata Mogila”) distrus în 1949 – Piesă izolată. Descoperire întâmplătoare.
din inventar a fost recuperată o căniţă r. O monedă arg. cu legenda „ΒΑΣΙΛΕΩΣ
(Dremsizova 1963, 8, fig. 2/7). ΜΟΣΚΩΝΟΣ”. Colecţie privată. În anul
Dintre T cercetaţi, cel mai spectaculos este M 2006 a fost descoperit pe teritoriul acestei
47, cu două camere de piatră. Intrarea localităţi un tezar monetar în cadrul căruia trei
încadrată de două coloane ionice. Deasupra monede te tip Moskon (două didrahme şi o
intrării inscripţia în limba greacă hemidrahmă) erau asociate cu monede geto-
„ΓΟΝΙΜΑΣΗΙΗ / ΣΕΥΘΟΥ ΓΥΝΗ”. dacice de tip Vîrteju-Bucureşti (24 piese),
D: sec. V-III a.Chr. MIŠ. Inoteşti-Răcoasa (13 piese) şi Măcin (16
B: Dremsizova 1963, 8, fig. 2/7; Atanasov piese).
1997, 269; Atansaov / Yorgov 2007, 41-42, B: Preda 1964, 401, fig. 1 (pentru piesa
fig. 7; Teleagă 2008, 44, pl. 91/2, nr. catalog izolată); Talmaţchi 2008, 476-480 (pentru
172. tezaur).

586. SOLONCENI-„Hlinaja” (jud. Orhei, 589. SPANŢOV (com. Spanţov, jud. Călăraşi,
Republica Moldova) – Pl. 261B România) – Pl. 262A
Aşezare deschisă, pe vârful unui promontoriu Mormânt izolat inc. u. Descoperire
apărat natural de versanţi abrupţi. Periegheze întâmplătoare, 1968.
Tatiana Passek (1947), săpături efectuate de Amforă Heraclea Pontică (u.).
A. I. Meljukova în anii 1952-1953 (o secţiune D: sec. IV a.Chr. MCGO.
şi zece casete în partea centrală şi în cea B: Şerbănescu 2006, 165-166, fig. 1/4;
sudică a promontoriului, însumând o suprafaţă Teleagă 2008, 44, pl. 86/4; 184/3, nr. catalog
totală de 900 mp). Două niveluri de cultură: 175.
cel inferior aparţinând culturii Saharna-
Solonceni, cel superior aparţinând culturii 590. SPIRU HARET-„C. A. P.” (com.
getice. Berteştii de Jos, jud. Brăila, România) – Pl.
Complexele descoperite în nivelul superior nu 262B
sunt numeroase – un B şi opt Gr, iar Aşezare deschisă. Descoperiri întâmplătoare
inventarul este puţin reprezentativ: 1965 şi săpături de salvare efectuate în 1966
- B 1: frg. ceramice getice m., pietre şi „topor- de Nicolae Harţuche.
sapă” fe. Urmele unui B, conţinând ceramică locală m.
Din strat: frg. ceramice getice m., frg. amfore (borcane cu buza uşor răsfrântă în afară,
greceşti (centrele nu au putut fi precizate), capac, cană cu toartă scurtă, supraînălţată şi cu
fusaiole şi un vf. săgeată brz. cu trei aripioare. un brâu alveolat sub buză întrerupt de mici
D: a doua jumătate a sec. V – sec. III a.Chr. proeminenţe) şi amfore de import (două
B: Kašuba / Haheu / Leviţki 2000, 33-41, pl. întregi Soloha I, alte frg. din 6-8 exemplare
14-18. din centre pontice), greutăţi din lut, oase de
animale şi de peşte.
587. SOMOVA-„Dealul Castelu” (jud. La 300 m de aşezare a fost descoperită o
Tulcea, România) monedă arg. Histria.
Aşezare. Cercetări de suprafaţă şi sondaj D: sec. IV-III a.Chr. MBB.
arheologic (Gheorghe Ştefan, ulterior cercetări
146 Catalog

B: Harţuche / Anastasiu 1976, 209-210, nr. tip Lysimach (280-220 a.Chr.). MAO (două
catalog 423-424; Turcu 1979, 67, pl. 12/2-3; monede), colecţie privată (o monedă).
13/2, 5; 17/3, 5; Harţuche 1980, 333 ; Sîrbu B: Bulatovič 1980, 55, 57, fig. 1; Mihăilescu-
1982, 101, 103, fig. 1/4-5; Sîrbu 1983, 34-35, Bârliba 1990, 130; Arnăut 2003, 281, nr.
fig. 6/3; 7/1, 4; 11/1-2. catalog Ba18.

591. STALIJSKA MAHALA-„Bagacina” 596. STAROSELKA-„Gjuzlečešme” (obšt.


(obšt. Lom, obl. Montana, Bulgaria) Vărbica, obl. Šumen, Bulgaria) – Pl. 263B-
Loc de cult. Cercetare sistematică. 264
Câmp de gropi rituale (peste 150). Cea mai T izolat (diametrul = 30 m, înălţimea = 3,15
mare parte sunt din mileniul I a.Chr., cea mai m) adăpostind un M inc. (♀?) cu cameră
activă perioadă fiind cea de-a doua epocă a funerară rectangulară din pietre nefasonate
fierului. legate cu lut, orientată N-S, cu intrarea pe
B: Bonev / Aleksandrov 1986; Tonkova 1997, latura de S. Săpături ale căutătorilor de
595 şi nota 4. comori – 1968, urmate de cercetări de salvare.
Inventar reconstituit probabil din două M: trei
592. STALIISKA MAHALA (obšt. Lom, lekythoi aribalici (numai doi ilustraţi), kylix
obl. Montana, Bulgaria) – Pl. 262C brz., alte vase brz. (neilustrate), fială arg. frg.,
Tezaur. Descoperire în condiţii necunoscute. bol grecesc cu firnis negru, lekythos, cană de
Patru fib. arg. Bukjovtsi şi două brăţări arg. în import globulară cu gât cilindric, lecane adânc
bandă cu capetele subţiate şi desfăcute. cu două toarte orizontale pe umăr, vas
D: sec. IV a.Chr. MILom. globular în formă de aryballos r., trei căni r.,
B: Nikolov 1965, 179, fig. 19/d; A. Dimitrova castron m. tronconic cu patru proeminenţe
1966, 117, 121-122, fig. 4-5, 10-13. trase vertical din buză, castron tronconic m. cu
patru apucători dispuse diametral opus sub
593. STANOVETS (obšt. Hitrino, obl. buză, pahar m., linguriţă arg., două fib. tr. I 1
Šumen, Bulgaria) – Pl. 262D arg., inel arg., şase perle sau mici aplice arg.
Piesă izolată. Descoperire întâmplătoare. în formă de capete umane, amulete din lut ars
Spadă fe. detip machaira, de formă piramidală, vf. lance fe. frg., trecut
D: sec. V-IV a.Chr. MIŠ. prin foc.
B: Bujokliev / Domaradzki / Atanasov 1995, D: prima jumătate a sec. IV a.Chr. MIŠ.
36, nr. catalog 4; Teleagă 2008, 44, pl. 178/8, B: Damianov 1969; Vasileva 1971; Tačeva-
nr. catalog 176. Hitova 1971; Teleagă 2008, 44, pl. 92; 195/1-
2, nr. catalog 177.
594. STARO SELO-„Suhoto Ezero” (obšt.
Meždra, obl. Vraca, Bulgaria) – Pl. 263A 597. STAROSELKA (obšt. Vărbica, obl.
M izolat tumular inc. u. Descoperire Šumen, Bulgaria)
întâmplătoare. Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare.
Inventar: vf. lance fe., zăbală fe., amuletă brz. 100 tetradrahme arg. Apolonia Pontică.
în formă de topor, pandantiv arg. D: sec. V a.Chr. Pierdut în întregime.
D: sec. VI-V a.Chr. MIV. B: Gerasimov 1957, 327.
B: Nikolov 1990, 17-18, fig. 4-6; Theodossiev
2000, 138, nr. catalog 216, fig. 77. 598. STĂNILEŞTI (com. Stănileşti, jud.
Vaslui, România)
595. STAROKAZAČ’E (CAZACII Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare
VECHI) (r. Belgorod-Dnestrovskij, reg. descoperit în 1889.
Odessa, Ukraina) Au fost recuperate 10 tertadrahme de tip Huşi-
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare. Vovrieşti. IAB.
Din cele circa 10 monede cât conţinea B: Mihăilescu-Bârliba 1990, 142, nr. catalog
tezaurul, au fost recuperate trei, emisiuni de II/196.
Catalog 147

599. STÂNCEŞTI-„Deasupra Şanţului” / „La Locuirea din Cetatea I este mai intensă şi mai
Gârla Pădurii” (com. Mihai Eminescu, jud. îndelungată decât cea din Cetatea II. Au fost
Botoşani, România) – Pl. 265-275 surprinse trei etape ale locuirii, toate trei
Complex alcătuit din două cetatăţi poligonale, prezente în cadrul Cetăţii I, numai cea de
alăturate (situate în punctele „Bobeică” - mijloc prezentă în Cetatea II. Cu toate acestea,
Cetatea I, respectiv „Pădurea din Şanţ” - rareori a putut să fie surprins un nivel
Cetatea II), însumând o suprafaţă totală de 50 arheologic consistent, etapele aşezării fiind
ha. Fortificaţia constă din şanţ (10 m lăţime şi documentate prin intermediul complexelor şi
3 m adâncime) şi val de pământ (15 m lăţime mai puţin sau chiar deloc prin intermediul
la bază şi 4-5m înălţime). Cele două incinte au stratigrafiei, în foarte puţine cazuri întâlnindu-
suprafeţe aprox. egale: 22 ha cetatea I şi 23 ha se suprapuneri de complexe. În Cetatea I
cetatea II. Periegheză efectuată în 1954 de A. nivelul de cultură atingea max. 20 cm, iar în
Niţu şi N. Zaharia şi cercetări sistematice Cetatea II grosimea max. era de 25 cm, însă
desfăşurate între 1960 şi 1970, cu întrrupere în numai în zona complexelor, în rest putând
1969, de un colectiv alcătuit din A. C. lipsi cu desăvârşire.
Florescu, S. Raţă şi Marilena Florescu (doar Numărul complexelor de locuire descoperite
aprox. 1% din suprafaţa complexului a fost în ambele cetăţi se ridică la 47 (17 L şi 30 B),
cercetat). împărţite după cum urmează:
Între periegheză şi debutul săpăturii
sistematice este menţionată descoperirea B L
întâmplătoare, în timpul lucrărilor agricole, în Cetatea I Cetatea I Cetatea II
1957, a unei amfore de Chios în cuprinsul Etapa I Etapa III Etapa II
Cetăţii I (Florescu / Raţă 1969, 10). 16 14 8 9
Periegheza din 1954 punea în evidenţă Total 30 Total 17
existenţa în interiorul incintei, aproape de val,
a trei T mici aplatizaţi, un al patrulea T fiind La acestea se adaugă un număr de 32 Gr (27
localizat în afara valului (!) (Niţu / Zaharia în Cetatea I şi cinci în Cetatea II).
1955, 334). Cetatea I:
- B 1 (etapa I): frg. ceramice m. - străchini cu
Etapa Cetatea Cetatea Caracteristici buza orizontală, borcane cu brâu crestat, cană
I II cu toartă în bandă cu buton la bază.
I sfârşit Neate- Frg. Chios tip
- B 2 (etapa I): borcane m. frg. cu
VI-V stată arhaic, B,
a.Chr. fortificarea proeminenţe-apucători, frg. toartă kylix cu
Cetăţii I. urme de firnis negru.
II sec. IV a.Chr. Frg. Thasos, - B 3 (etapa I): ceramică m. frg. - borcane,
apariţia căni cu toartă în bandă.
ceramicii - B 4 (etapa I): ceramică m. frg. - borcane şi
cenuşii r., L, străchini cu buza evazată -, vf. săgeată brz.,
dezafectarea frg. zură fe.
fortificaţiei o - B 5 (etapa I): ceramică m. frg. borcane şi
dată cu sfţrşitul
acestei etape.
vase sac cu brâu crestat sau alveolat şi
III început Neate- Din nou B, apucători dispuse simetric, castroane
III stată fortificaţia tronconice cu buza invazată, căni, tipsii,
a.Chr. dezafectată, frg. precum şi o daltă fe.
ceramice - B 6 (etapa I): borcan m. cu patru butoni
greceşti cilindrici dispuşi simetric pe umăr, alte frg. de
neconcludente, borcane, străchini, căni şi tipsii.
absenţa - B 7 (etapa I): străchini m. cu buza dreaptă,
ceramicii
borcane cu brâu alveolat sau crestat, frecător
bastarne şi a
amforelor din gresie, frg. amforă Chios şi frg. vas
Rhodos.
148 Catalog

grecesc cu pictură (roşu şi negru) la exterior, - B 22 (etapa III): frg. ceramice m. şi r.,
vf. săgeată brz. cu trei muchii. brăţară brz., bucăţi zgură fe., frg. mâner cuţit
- B 8 (etapa I): frg. ceramice m. - borcane cu fe, daltă brz.
brâu alveolat întrerupt de apucători aplatizate - B 23 (etapa III): frg. ceramice m. (borcane,
şi străchini, frg. piese fe. nedeterminabile, străchini) şi r. (cană), frg. cuţit fe., bucăţi
două vf. săgeţi brz. cu trei muchii. zgură fe., frg. cuie fe., mici plăcuţe (aplice?)
- B 9 (etapa I): ceramică m. frg. - borcane, brz., frg. fib. fe., figurină antropomorfă lut.
ceşti, castroane, tipsii -, cuţitaş fe., frg. fib. tr. - B 24 (etapa III): frg. borcan m., frg. amforă.
I 1 brz., trei verigi brz., verigă arg., mică - B 25 (etapa III): frg. străchini m., cu torţi
aplică brz., figurină antropomorfă, frg. amforă tubulare dispuse orizontal, frg. ceramice r., vf.
import. cuţit fe., bucăţi zgură fe., bară subţire fe.,
- B 10 (etapa I): frg. ceramice m. - borcane cu verigi fe., vf. săgeată brz. cu trei muchii.
brâu alveolat şi crestat, castroane cu buza - B 26 (etapa III): borcan m. cu brâu alveolat
dreaptă şi invazată -, frg. amfore, cel puţin întrerupt de butoni cilindrici, frg. ceramice m.,
unul provenind de la o amforă de Chios, mică frg. amforă, bucăţi zgură fe.
herminetă perforată şi transformată în - B 27 (etapa III): frg. cearmice corodate, două
amuletă-pandantiv, trei vf. săgeţi brz. cu trei vf. săgeţi brz. frg., zgură fe.
muchii. - B 28 (etapa III): frg. ceramice m. (borcane şi
- B 11 (etapa I): frg. ceramice m. - boluri, străchini) şi zgură fe.
străchini, tipsii, borcane, - frg. amfore - B 29 (etapa III): frg. borcane cu brâu
probabil Chios. alveolat întrerupt de proeminenţe cilindrice,
- B 12 (etapa I): frg. ceramice m. - căni, frg. amfore.
străchini, vase de provizii -, frg. amfore - B 30 (etapa III): câteva frg. ceramice m. şi r.
probabil Chios. - L 1 (etapa II): frg. ceramice m. dar şi un frg.
- B 13 (etapa I): frg. ceramice m. - străchini, r. din pastă cenuşie, de la un fund cu
cană -, două vf. săgeţi brz. cu trei muchii, frg. Standring, vase întregi, pandantiv tronconic
psalie fe., mică verigă brz., două fusaiole brz. perforat longitudinal, fib. frg. fe. cu acul
bitronconice. brz.
- B 14 (etapa I): frg. ceramice m. - L 2 (etapa II): frg. ceramice m. între care se
- B 15 (etapa I): frg. ceramice m. - borcane, remarcă cele de la vase de provizii şi de la un
strrăchini tronconice, tipsii, boluri -, mici frg. vas tip fructieră, frg. amfore de provenienţă
brz. şi fe. nedeterminabile, bucăţi zgură fe. probabil nord-pontică, brăţară brz. cu capetele
- B 16 (etapa I): mici frg. ceramice m. deschise şi lăţite şi decorate cu incizii dispuse
- B 17 (etapa III): frg. ceramice, vf. săgeată în formă de brăduţ.
brz., frg. cuţit fe., bucăţi zgură fe. - L 3 (etapa II): ceramică frg. provenind de la
- B 18 (etapa III): ac frg. brz., două vf. săgeţi borcane, ceşti, străchini sau fructiere (?), frg.
brz. cu trei muchii, lamă cuţit frg., zgură fe., amforă, cuţitaş fe., seceră fe.
fib. frg. fe. şi mărgică sticlă colorată cu - L 4 (etapa II): frg. ceramice (borcane,
„ochi”. străchini şi castoane), cuţit fe., figurină
- B 19 (etapa III): frg. ceramice - borcane, antropomorfă.
tipsii, boluri, căni, străchini -, bucăţi zgură fe., - L 5 (etapa II): frg. ceramice m. (borcane,
frg. bară brz, vf. săgeată brz. cu trei muchii. străchini, castroane, căni), bucăţi zgură fe., vf.
- B 20 (etapa III): fer. borcane m., frg. cenuşii săgeţi brz. cu trei muchii, mici fragmente de
r., numeroase bucăţi zgură fe., vf. săgeată brz. piese fe. nedeterminabile.
cu trei muchii, cuţitaş fe. - L 6 (etapa II): vas provizii cu brâu alveolat,
- B 21 (etapa III): frg. străchini m., mici frg. frg. ceramice m. şi câteva r. (borcan,
amfore greceşti, trei vf. săgeţi brz. cu trei strachină), zgură fe., două vf. săgeţi brz. cu
muchii, frg. provenind probabil de la un cazan trei muchii, frg. brz. şi fe. provenind probabil
brz., cuie fe. de la acele unor fibule (?), frg. seceră fe., inel
brz. cu capetele petrecute.
Catalog 149

- L 7 (etapa II): frg. ceramice m. (borcane, B: Niţu / Zaharia 1955; A. Florescu 1971,
tipsii, căni, străchini), borcan frg. r., frg. 108-110; A. Florescu / Raţă 1965; A. Florescu
amforă Thasos, trei vf. săgeţi brz. cu trei / Raţă 1969; A. Florescu 1980, 12-16; Arnăut
muchii, corn de cerb în curs de prelucrare, frg. 2003, 264-265, nr. catalog 448a, fig. 2/A; A.
lamă cuţit fe., frg. zăbală, zgură fe. Florescu / M. Florescu 2005.
- L 8 (etapa II): frg. ceramice m. (boluri,
străchini, tipsii, borcane), borcan r. cu corp 600. STELNICA-„Grădiştea Mare” (com.
globular şi gât cilindric, frg. amforă Thasos, Stelnica, jud. Ialomiţa, România) – Pl. 276-
verigă fe., bară subţire fe., vf. cuţit fe., brăţară 282
brz., ac brz., două vf. săgeţi cu trei muchii. Necropolă birituală plană. Cercetare
Cetatea II sistematică efectuată între 1987-2003 de către
- L 1 (etapa II): frg. ceramice m. (borcane, N. Conovici în colaborare cu Gh. Matei. O
străchini, castroane, ceşti), brăţară frg. brz., bună parte a necropolei a fost afectată de
trei vf. săgeţi brz. cu trei muchii. intervenţii moderne. Până în 2006 au fost
- L 2 (etapa II): două vf. săgeţi brz. cu trei cercetate 361 M: 176 înh. (49%), 118 inc. u.
muchii, vf. lance fe., frg. brăţară brz., frg. (unele dintre ele cu c.) (33%) şi 67 inc. fără u.,
piesă fe. nedeterminabilă, zăbală fe. cu oasele calcinate depuse în gr. mari,
- L 2 - T e z a u r u l: descoperit într-o mică Gr rectangulare sau ovale (18%). Sunt prezente
(diametrul de 25 cm) săpată de la nivelul numeroase importuri. Modalalitatea de
podinei, în zona mediană a laturii de N a publicare (Conovici şi Matei 1999) oferă doar
locuinţei, piesele de aur, brz. şi fe. fiind în cazul prea puţinor M posibilitatea
depuse într-un borcan m. cu butoni-apucătoare reconstituirii, măcar parţiale, a asocierilor
cilindici dispuşi simetric. Piesele componente: pieselor de inventar.
frontal harnaşament aur, două aplici foliforme Dispunem de date pentru următoarele M:
aur, două aplici brz., două psalii brz. cu arg. - M 3: brăţară închisă, torsadată.
cu extremităţile în formă de capete de păsări - M 6 (inc. u.): borcan mic m. cu patru
de pradă, zăbală fe. (Goldhelm 1994, 150, fig. proeminenţe pe umăr unite cu un brâu
46; Kull 1997, 258-259, fig. 29, A. Florescu / alveolat, cupă cu picior r., inel, verigi,
M. Florescu 2005, 70-78, fig. 109-116). mărgele, brăţară cu un grup de trei
- L 3 (etapa II): frg. ceramice m. (borcane cu proeminenţe.
brâu şi apucători aplatizate), frg. ceramice r. - M 8: cuţitaş (briceag) fe. frg.
din pastă cenuşie (căni, borcane), două vf. - M 9 (inc. gr.): cană m., lecane r., aplice
săgeţi brz. cu trei muchii, frg. vf. lamă fe., ac metalice, foarfecă din fier.
brz., două fusaiole bitronconice. - M 12 (inc. gr.): crater m., căni şi lecane r.
- L 4 (etapa II): frg. ceramice m. (vas provizii, - M 13: vas bitronconic m. cu două toarte
străchini tronconice), frg. cuţit fe., vf. săgeată verticale.
brz. cu trei muchii. - M 16: opaiţ.
- L 5 (etapa II): frg. ceramice m. (borcane, - M 19 (inc. gr.): crater m., cană r., oală cu
străchini, tipsii, căni), bucăţi zgură fe., verigă două toarte m., sabie din fier frg. cu mâner de
brz. os (lungimea păstrată = 35 cm).
- L 6 (etapa II): frg. ceramice m., mici frg. - M 22: mărgică sticlă „cu ochi”.
piese fe. nedeterminabile, zgură fe. - M 23: fusaiolă.
- L 7 (etapa II): frg. ceramice m. corodate - M 24: vas m. în formă de clopot, cu patru
(borcane şi străchini), mici frg. fe. apucători pe diametrul max. şi proeminenţe
nedeterminabile. ornamentale în formă de virgulă.
- L 8 (etapa II): frg. ceramice m. - M 25 (inc. gr.): oală borcan m., două
- L 9 (etapa II): frg. ceramice m. puternic străchini m. cu buza invazată, una simplă şi
corodate cealaltă cu proemineţe trase organic din buză.
D: sfârşitul sec. VI - începutul sec. III a.Chr. - M 26: fusaiolă.
MJBt, IAI, MNIRB. - M 29 (inc. gr.): castron m., kahtharos attic,
două fib. tr. I 1.
150 Catalog

- M 30: cuţitaş fe. frg. - M 157 (inc. gr.): vas pântecos m., strachină
- M 32: fusaiolă. r. cu o toartă şi brăţară.
- M 38 (inc. gr.): capete de ac în formă de - M 158: fib. tr. I 1.
elice, borcan mic m. cu proeminenţe şi brâu - M 160 (inc. gr.): crater r. şi două fib. tr. I 1şi
alveolat, cupă cu picior m., castron m. cu I 2.
apucători. - M 161: cupă r. cu picior, larg deschisă şi
- M 40: vas m. în formă de clopot, cu patru buza îndoită spre interior.
apucători sub diametrul max. şi patru - M 163: cană m. cu toarta supraînălţată.
proeminenţe circulare sub buză. - M 174: fusaiolă bitronconică.
- M 50: obiect fe. (vf. suliţă?). - M 175: fusaiolă bitronconică.
- M 57: cuţitaş fe. - M 181: lecane r. cu patru toarte, două
- M 60 (inc. u.): oală clopot m. şi lecane m. „oarbe” şi două prinse orizontal imediat sub
- M 61: borcan m. cu patru apucători buză.
aplatizate verticale sub margine, unite cu un - M 182: fib. (?) şi castron m.
şir de impresiuni făcute cu degetul în pasta - M 194: lecane r. cu două toarte prinse
moale. orizontal imediat sub buză.
- M 65: fusaiolă. - M 197: castron m. cu două apucători sub
- M 69: castron r. cu apucători trase din buză margine şi câte o pereche de nervuri în relief
(două) şi sub buză (două). plasate diametral opus pe umăr, cupă-
- M 72: brăţară din bandă fe. frg. kantharos cu buza „în cornişă”, fib. (?).
- M 75 (inc. u.): fusaiolă, frg. vas brz. - M 229 (inc. u.): cană m. cu corp globular, cu
- M 76 (inc.gr.): brăţări şi plăcuţe metalice. umbo, frg. tablă brz. dintr-un coif. Cu
- M 78 ( înh.): mărgele, verigi metalice, obrăzarele mobile (prinse cu balamale),
cochilie de melc marin. cataramă harnaşament brz., zăbală frg. cu
- M 113 (inc. gr.): bol r. şi skyphos r. muştiucul din inele şi psaliile în formă de S,
- M 116 (inc. u.): oală borcan cu apucători m. resturi dintr-un obiest din tablă brz.
şi cană r. cu firnis roşu, de import . - M 236 (inc. u.): cană r. import, cu firnis
- M 119: frg. borcan m. roşul la exterior (u.), aplică discoidală brz. cu
- M 124: fib. tr. brz. I 1. decor rozetă, 13 mărgele sticlă cu „ochi”,
- M 133 (inc gr.): amforă de Peparethos- pieptene os, cochilie Kauri, frg. tub os, frg.
Skopelos, cană m. cu cioc de scurgere, oală m. sârmă brz. (fib.?).
cu două toarte. - M 277 (inc. gr.): opt funduri de amforă
- M 136 (inc. u.): castron tronconic m. cu descriind un cerc cu diametrul de 1,5 m,
apucători verticale, cuţit din fier. osemintele calcinate fiind depuse în interiorul
- M 139: cană r. import. cercului. După forma picioarelor de amfore,
- M 140 (inc. u.): fib. Lt B2/C1, amforă de M poate fi datat în a doua jumătate a sec. IV
Cos. a.Chr. (N. Conovici, în CCA 2003 – campania
- M 144: frg. borcan m. cu patru apucători pe 2002, 301, neilustrat).
diametrul max. - M 287 (inc. u. c.): u. era un vas pântecos
- M 148: vas r. înalt (hidrie) cu două toarte lucrat de mână cu patru apucători, cu gât înalt
orizontale prinse pe umăr. şi puţin evazat, decorat la bază cu un brâu
- M 150 (inc. u.): vas pântecos m., bol r., alveolat; c. era un castron lucrat de mână cu
strachină m. pereţii arcuiţi spre interior; în u. o strachină-
- M 151 (inc. gr.): zăbală fe. şi cataramă fe. bol la roată, cenuşie, cu buza invazată, două
- M 152 (inc.gr.): skyphos m. şi cană r. cu fib. tr. şi o brăţară cilindrică. Datare: prima
firnis roşu, de import . jumătate a sec. III a.Chr. (N. Conovici, în
- M 154 (inc. u.): oală clopot m. şi lecane m. CCA 2003 – campania 2002, 301, neilustrat).
- M 155: borcan m. cu patru apucători sub - M 322 (inc. u. c.): vas clopot cu patru
margine, unite cu un brâu în bandă. apucători (u.), castron m. cu patru toarte (c.),
- M 156 (inc.u.): strachină m. şi carafă m. cu frg. tablă brz., perle sticlă frg., verigă brz. cu
toartă supraînălţată.
Catalog 151

trei grupuri a câte trei proeminenţe, brăţară 602. STOKITE-„Selishte” (obšt. Sevlievo,
brz. cu patru grupe de proeminenţe. obl. Gabrovo, Bulgaria)
- M 337 (inc. u. c.) : vas clopot cu patru Necropolă tumulară. Descoperiri
apucători (u.), fund vas frg. m. (c.), castron, întâmplătoare.
cană, frg. amforă Thasos, frg. brăţară brz., Din aria necropolei, alcătuită din cinci T,
pieptene (?) brz. provin mai multe piese descoperite
- M 339 (înh.): două ace (cercei?) cu calotă întâmplător de către localnici: fib. tr., situlă
hemisferică brz. (unul la humerusul stâng, al brz. etc.
doilea s-a găsit sub tâmpla dreaptă), frg. D: sec. V-IV a.Chr.
mărgică tubulară din chihlimbar la bărbie, B: Milčev / Kovačev 1971, 46-47.
brăţară înspre încheietura stângă, fragmente
brz. pe bazin, lespede în marginea Gr, pe 603. STOLA (obšt. Sevlievo, obl. Gabrovo,
stânga. Bulgaria) – Pl. 284A
Se remarcă faptul că M mai bogate sunt cele Necropolă tumulară alcătuită din aprox. 16 T.
de inc gr., urmate de grupa M inc. u. M de înh. Unul dintre T, săpat accidental în 1932,
sunt cele mai sărace în piese de inventar. conţinea un M inc. gr.
Datarea generală a necropolei: sec. IV a.Chr., Inventar: torques arg., verigi arg., alte
cu începuturi încă de la finalul secolului podoabe brz. deformate, Gesichtsperle, cuţitaş
anterior. MJIS, IAB. fe., cuţit de luptă fe., două fusaiole din lut ars.
B: Conovici / Matei 1999; N. Conovici, A. D: sec. III a.Chr.
Ganciu, Gh. Matei, în CCA 2001 (campania B: Mikov 1938, 394-396, fig. 175.
2000), 232-235; CCA 2002 (campania 2001),
297-301 şi pl. 107; CCA 2003 (campania 604. STOLNICENI-„Cetate” (r. Hânceşti,
2002), 300-302; CCA 2004 (campania 2003), jud. Lăpuşna, Republica Moldova) – Pl. 285-
315-317; CCA 2005, (campania 2004), 359- 286
362 ; Vl. V. Zirra, A. Ganciu, în CCA 2006 „Incintă fortificată”. Suprafaţa: peste 7 ha;
(campania 2005), 337-340; M. Babeş et alii în fortificaţie alcătuită din două valuri de pământ
CCA 2007 (campania 2006), 346-349; Ganciu şi două şanţuri. Multiple sondaje (1929 – I.
2001-2002, 61, 79, nr. catalog 17, fig. 5/4; 10; Adiassevici; 1929 şi 1933 – P.
Teleagă 2008, 45-46, pl. 93-94; 186, nr. Constantinescu-Iaşi şi Şt. Ciobanu; 1946 –
catalog 179. Gh. D. Smirnov; 1949 – Gh. B. Fiodorov;
1990 – diletanţi localnici). Ultimul sondaj,
601. STOINA-„Cetate” (com. Păişani, jud. singurul documentat, a fost realizat în 1993, în
Gorj, România) – Pl. 283 partea de E a sitului, de către V. Sîrbu şi T.
Aşezare fortificată (cetate). Cercetări de Arnăut. Aproape întreg spaţiul interior este
suprafaţă efectuate de Carl Schuchhardt în ocupat de T, identificându-se 20, mulţi fiind
1917 şi săpături de salvare realizate de Petre aplatizaţi.
Gherghe în 1986. A fost săpată o singură - T 1 (cercetat parţial în 1933 de către P.
secţiune de 38 m x 2 m poziţionată pe Constantinescu-Iaşi şi Şt. Ciobanu şi verificări
sistemul de fortificaţie. V. Sîrbu şi T. Arnăut în 1993): ceramică
Materialul arheologic descoperit este extrem getică frg. m., foarte rar r., frg. amfore greceşti
de sărăcăcios: o singură piesă de metal (? – şi oase de animale.
neilustrată, Gherghe 1987, 140), în rest, - T 2 (cercetat de V. Sîrbu şi T. Arnăut, în
exclusiv ceramică m. atestând două faze: 1993): şapte schelete umane (bărbaţi, femei,
Hallatatt mijlociu şi Latène – bol, borcan, copii depuşi fără a se respecta vreo regulă
castron, strachină, căni. unitară), patru aglomerări de vetre frg. şi două
D: sfârşitul sec. V/începutul sec. IV – sec. II Gr aflate către extremitatea T. Inventar:
a.Chr. MOC. ceramică (nici un vas întreg) getică m. frg.,
B: Gherghe 1987. extrem de rar ceramică getică frg. roată, şi
câteva frg. de amfore greceşti (Thasos, poate
Heraclea Pontică sau „Soloha”), unele cu
152 Catalog

dipinti, frg. kantharos, frg. lekythos. Au mai D: sec. IV a.Chr. MJBt.


fost descoperite alte câteva piese, fără a putea B: Şadurschi 1986, 44-45, fig. 5/1-5; Arnăut
fi însă socotite inventar funerar: vf. săgeată 2003, 265-266, nr. catalog 451a.
brz. cu trei aripioare, frg. cuţit fe., frg. corn de
cerb în curs de prelucrare, trei fusaiole patru 608. STRAHOTIN - „Ponoare” (com.
rondele, frg. cute din gresie. Sunt prezente şi Dângeni, jud. Botoşani, România) – Pl. 288-
oasele de animale. 289A
D: a doua jumătate a sec. IV a.Chr., poate Necropolă plană birituală. Cercetări de salvare
numai al treilea sfert al secolului. USMC. efectuate în 1981 şi 1982 de către Paul
B: Sîrbu / Arnăut 1995; Arnăut 2003, 265, nr. Şadurschi.
catalog 450a, fig. 18; Teleagă 2008, 46, nr. Au fost cercetate 19 M: 18 inc. (16 inc. u. şi
catalog 180. două inc. gr.) şi unul înh.
- M 1 (distrus, inc. u. c.?): borcan m. cu brâu
605. STOLNICENI-„La Vâşcă” (r. Hânceşti, alveolat sub buză şi apucători pe diametrul
jud. Lăpuşna, Republica Moldova) – Pl. 284B max. (u.?), frg. dintr-o strachină mare m. cu
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare buza invazată (c.?), 19 vf. săgeţi fe. sudate
făcută în 1996. între ele (de la rug?).
La 300 m E de fortificaţie, într-un vas ceramic - M 2 (distrus, inc. u. c.? – dublu?): borcan m.
(cană bitronconică cu o toartă), un tezaur cu brâu alveolat sub buză întrerupt de butoni
alcătuit din 54 monede arg.: 44 drahme de circulari şi apucători sub diametrul max. (u.?),
Histria şi 10 tetradrahme de tip Huşi- alt borcan m. frg., două străchini m. cu buza
Vovrieşti. Recuperate 16 monede: 12 histriene invazată (c?).
şi patru de tip Huşi-Vovrieşti. - M 3 (inc. u. – c.?): borcan m. cu brâu
La 10 m SE de locul descoperirii, a fost găsită alveolat sub buză întrerupt de apucători mici
o brăţară brz. spiralică. MNIMC. (u.), lespede mică de piatră alături de u. (c.?).
B: Levinschi 1994-1995; Levinschi 1999; - M 4 (inc. u.): strachină m. cu buza invazată
Arnăut 2003, 281, nr. catalog Ba19, fig. 182. (u.).
- M 5 (inc. u. c.): borcan m. cu brâu alveolat
606. STOYANOVO-„Cariera de piatră” (fost sub buză întrerupt de patru apucători (u.),
Radjuvene, obšt. Loveč, obl. Loveč, Bulgaria) strachină m. cu buza invazată (c.), două căni
– Pl. 287A m.
Tezaur de vase arg. Descoperire întâmplătoare - M 6 (colectiv – cvadruplu?, inc. u. – c?):
făcută în 1911. borcan m. (u.), două străchini m. cu buza
Zece fiale (una dintre ele cu invazată având o apucătoare perforată vertical
inscripţia„”), un bol, un (una dintre ele - u.), borcan m. frg. cu brâu
aryballos şi două aplice de harnaşament. crestat sub buză întrerupt de apucători (u.),
D: sec. IV a.Chr. MIAS. frg. dintr-o strachină m. lustruită la exterior
B: Filov 1916-1918, 31-33, fig. 30, 32-34; (c.?), lespede de piatră (c.?), şapte vf. săgeţi
Arta şi cultura 1979, 49-50, nr. catalog 214- brz. cu trei muchii, două cuţitaşe fe.
223. (neilustrate), mărgică brz. „cu coaste”, perle
de sticlă romboidale perforate longitudinal şi
607. STRAHOTIN-„Depozitul de carburanţi” alte două mărgele, din piatră, respectiv os
(com. Dângeni, jud. Botoşani, România) – Pl. (neilustrate).
287B - M 7 (inc. u.): borcan m. cu brâu alveolat şi
Aşezare deschisă. Sondaj arheologic efectuat apucători.
de Paul Şadurschi în anul 1985. Un singur - M 8 (inc. gr.): fără inventar.
nivel de locuire, gros de aprox. 20 cm. - M 9 (inc.): recuperat doar un vf. de săgeată
Ceramică m.: frg. de la vase borcan cu cu trei muchii brz.
proeminenţe şi brâu alveolat, frg. de strachină - M 10 (inc. u. c.): borcan m. cu brâu alveolat
cu buza răsfrântă în afară şi proeminenţă trasă sub buză întrerupt de patru apucători (u.),
din buză. strachină m. cu buza invazată (c.), frg. dintr-o
Catalog 153

altă strachină m., cană m., mai multe vf. săgeţi 611. SURUCENI (jud. Chişinău, Republica
brz. sudate între ele (neilustrate). Moldova) – Pl. 290A
- M 11 (inc. u. c.): borcan m. cu brâu alveolat M plan izolat cercetat în 1954 de către G.
şi apucători (u.), strachină m. (c.) (neilustrate). Sergeev. Înhumaţie, decubit dorsal, orientare
- M 12 (inc. u. c. - distrus): borcan m. cu brâu NV-SE.
alveolat şi apucători (u.), strachină m. (c.) Inventar: pumnal akinakes fe., 17 vf. săgeată
(neilustrate). brz. cu trei aripioare, resturile unui goryt din
- M 13 (inc. u.?): frg. dintr-un vas mic m. lemn, frg. ceramic de la un vas de mari
(u.?). dimensiuni m., cu apucători.
- M 14 (înh., răvăşit, scheletul nu se afla în D: sec. V a.Chr.
conexiune anatomică): fără inventar. B: Sergeev 1961; Lăpuşneanu 1979, 57, 115;
- M 15 (inc. u.): borcan frg. (u. - neilustrat), Niculiţă 1987, 54; Arnăut 2003, 266-267, nr.
strachină m. (u.), frg. de la alte două străchini catalog 455e.
m., două căni m.
- M 16: borcan m. cu brâu alveolat şi 612. SUSENI-„Saca” (com. Băcani, jud.
apucători (u.), strachină m. cu buza invazată şi Vaslui, România) – Pl. 290B
apucătoare perforată vertical dispusă pe Piesă izolată. Descoperire întâmplătoare
jumătatea exterioară a peretelui vasului (c.), făcută în 1969.
frg. de la un alt borcan m. şi de la o altă Pumnal fe. akinakes cu bară orizontală la
strachină m (neilustrate). extremitatea mânerului (L = 25,4 cm).
- M 17 (inc. u. c.): borcan m. cu brâu alveolat D: sfârşitul sec. VI – începutul sec. V a.Chr.
şi apucători (u. - neilustrat), strachină m. (c. - MOB.
neilustrat), frg. din alt borcan m., frg. dintr-o B: Palade / Ciucă 1972, 290-291, fig. 2/5; 3/2.
strachină decorată cu caneluri oblice.
- M 18 (inc. u. c.): borcan m. (u. – neilustrat), 613. SUVOROVO (obl. Varna, Bulgaria)
strachină m. (c.), cană m. cu decor geometric Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare
lustruit pe umăr (neilustrată). făcută în 1942.
- M 19 (inc. gr.): ceaşcă m. Tezaurul era alcătuit din 89 monede Odessos,
Către marginea necropolei au fost descoperite din cupru.
două Gr cu material extrem de sărac: mici frg. D: sec. IV a.Chr. MIAV.
ceramice, frg. de oase calcinate, cenuşă, mici B: Mircev 1969b.
bulgări de chirpic.
D: sec. V-IV a.Chr. MJBt. 614. SVĂLENIK-„Mogilite” (obšt. Ivanovo,
B: Şadurschi 1992; Arnăut 2003, 265-266, nr. obl. Ruse, Bulgaria) – Pl. 290C
catalog 451b. Necropolă tumulară. Cercetare sistematică
efectuată în 1967 de către Dimităr Ivanov. Au
609. STUPINA-„Dealul Vărzăroaia” (com. fost săpaţi cinci T cu M inc. u., dintre care
Crucea, jud. Constanţa, România) – Pl. 289B două cu c.
Piesă izolată. Descoperire întâmplătoare. - T 1 (inc. u.): frg. borcan m. (u.) şi frg. dintr-
Statuie de piatră kamena baba. Calcar gălbui. un vas mai mic m.
0,85 m înălţime. Descoperită la 100 m de două - T 2 (inc. u.): frg. borcan m. (u.).
movile (M?). D: sec. V a.Chr. IAB. - T 3 (inc. u. c.): frg. vas mare m. cu apucători
B: A. Alexandrescu 1958, 291 şi fig. 1. sub diametrul max. (u.), frg. strachină r. (c? -
neilustrată), frg. căniţă r.
610. SULTANA - „Gheţărie” (com. - T 4 (inc. u. c.): frg. borcan m. cu brâu
Mănăstirea, jud. Călăraşi, România) – Pl. alveolat sub buză (u.), strachină r. (c.), cană r.,
289C fib. tr. I 1 fe.
Askos elenistic descoperit întâmplător pe - T 5 (inc. u.): frg. ceramice de la u.
malul lacului Mostiştea. D: sfârşitul sec. V – începutul sec. IV a.Chr.
D: sfârşitul sec. IV a.Chr. MCGO. MIRu.
B: Şerbănescu 1999, p. 232, nota 24, fig. 4/2. B: Ivanov 1970, 3-6 şi fig. 1-4.
154 Catalog

615. SVĂLENIK-„Ankova Poljana” (obšt. de orfevrărie, frg. dintr-o verigă cu semiove


Ivanovo, obl. Ruse, Bulgaria) de tip celtic (Mihaylova 1992, 90-91, fig. 2-3).
Necropolă tumulară alcătuită din zece T Semnalată o Gr datată în al doilea sfert al sec.
dispuşi în line dreaptă pe o distanţă de circa III a.Chr., cu ştampilă amforică de Sinope şi
800 m, pe direcţia E-V. Cercetare sistematică frg. ceramice celtice (Vagalinski 2007, 74, 82,
efectuată în 1967 de către Dimităr Ivanov. nr. ctalog 18-19, fig. 18-19).
Au fost săpaţi patru T, toţi conţinând M inc. u. Inscripţie în greceşte dedicată zeului
- T 1: ceramică r. frg. (neilustrată). Phosphoros („X
- T 2 (inc. în cutie din plăci de piatră): frg.  ”),
ceramice m. şi r., frg. dintr-un vas de import descoperită lângă poarta sudică, datată la
cu figuri roşii (neilustrate). mijlocul sec. III a.Chr.
- T 3: fără inventar. D: a doua jumătate a sec. IV – prima jumătate
- T 4: vas mare r. (neilustrat). a sec. III a.Chr. Unele fragmente ceramice
D: sec. IV a.Chr. MIRu. descoperite în sectorul porţii de S se datează
B: Ivanov 1970, 6-7 şi fig. 2. ceva mai târziu, în sec. II-I a.Chr.
Publicare generală, selectivă, majoritatea
616. SVEŠTARI-„Sboryanovo” (obšt. complexelor şi a materialului - inedit.
Isperih, obl. Razgrad, Bulgaria) – Pl. 291; B: Čičikova / Delev / Bozhkova 1992;
296B Stoyanov / Mihaylova 1996; Mihaylova 1992;
Asezarea fortificată, ocupând o suprafaţă mai Vagalinski 2007, 74, 82, nr. ctalog 18-19, fig.
mare de 8 ha. Cercetări sistematice începute în 18-19.
1986 de un colectiv coordonat de Maria
Cičikova. 617. SVEŠTARI-„Sboryanovo”, necropola de
Zid de incintă din pietre fasonate sau doar E (obšt. Isperih, obl. Razgrad, Bulgaria) – Pl.
parţial fasonate, cu grosimea de 3,5 m - 4,2 m, 292-295A; 296A
cu înălţimea păstrată până la 1,3 m. Cercetarea Necropolă tumulară de înh. Reperaţi 26 T,
a fost orientată asupra a trei zone predilecte: remarcându-se în extremitatea nordică
traseul zidului de incintă, poarta de S şi un „Ginina Mogila”, iar în cea sudică T „Sveštari
areal situat în zona centrală a aşezării. / Omurtag / Mumdjilar”, acesta din urmă fiind
Stratigrafic, au fost evidenţiate două niveluri nu numai cel mai înalt din întreaga necropolă
ce se succed fără nici un hiatus, din a doua (21 m) ci şi din întreaga Bulgarie de NV.
jumătate a sec. IV până la mijlocul sec. III Sondaje realizate în 1930 de Geza Feher,
a.Chr. program de cercetări sistematice coordonat de
Complexe: L, uneori etajate şi cu acoperiş din Maria Čičikova şi Totyo Ivanov, începând cu
ţiglă, ateliere metalurgice, cuptoare, mai multe anul 1982.
Gr. Deşi T cercetaţi nu au fost publicaţi unitar,
Inventar: ceramică locală m. şi r., ceramică sistematic, se pot reconstitui câteva complexe
locală imitată după prototipuri greceşti, funerare:
ceramică attică cu firnis negru, inclusiv - T 1 (3,95 m înălţime) – M inc. (săpat de G.
ceramică decorată în stilul West Slope, amfore Feher în 1930, în vecinătatea T „Sveštari –
de Thasos, Sinope, Heraclea Pontică şi din Mumdžilar – Omurtag”): amforă frg.
alte centre neidentificate. (neilustrată), borcan m. frg. cu apucători
Inventar relevant cronologic: monede (o aplatizate, frg. piese fe. (neilustrate), două
drahmă de tip Alexandru cel Mare, 316 a.Chr., podoabe brz. frg. şi un schelet de câine.
o monedă de argint emisă de Histria şi încă Dintr-un M alăturat şi „mai vechi” [T 1a]
una de bronz emisă de Callatis), vase greceşti provine o fib. tr. arg. (Feher 1934, 107-108,
cu firnis negru, ştampile amforice (peste 60 fig. 88).
exemplare), podoabe, fibule (peste 40 D: prima jumătate a sec. III a.Chr. MIRu.
exemplare) de schemă tracică şi de schemă B: Feher 1934, 106-108, fig. 86-87.
Latène, arme (vf. lance fe., cuţite fe., vf. săgeţi - T 2 (4,2 m înălţime) – M inc. cu incintă de
brz. cu trei aripioare), unelte de metalurgie şi piatră (săpat de Feher în 1930, în vecinătatea
Catalog 155

T „Sveštari – Mumdžilar – Omurtag”): aplică În atecameră: vas amforoidal r., în jurul căruia
brz. (neilustrată), aplică arg. cu reprezentarea au fost găsite oase de câine şi de porc. Frg. din
lui Dyonissos, vatră rectangulară decorată, scheletele a trei cai şi scheletele răvăşite a doi
ceramică m. şi r., amforă, vf. lance fe. indivizi, un bărbat de 30-35 ani şi o femeie de
(neilustrat), şase aplice aur în formă de rozetă, 25-30 ani (Boev / Kavgazova 1992, 164-165).
perle de sticlă colorată, trei fib. brz. (două fib. Printre oasele cailor au fost descoperite mai
tr. – una I 2 şi cealaltă frg., iar a treia pare a fi multe piese de harnaşament: aplică aur, două
Lt B2), verigă brz, altă mică verigă fe. aplici semisferice aur, trei verigi brz., patru
(neilustrată), clopoţel fe., cuţitaş fe., cheie fe., mărgele de sticlă „cu ochi” şi două aplici din
schelet de câine. os. Lanţ aur cu pandantiv alungit bitronconic,
D: prima jumătate a sec. III a.Chr. MIRu. de asemenea din aur, două statuete
B: Feher 1934, 108-114, fig. 89-98; Stancev reprezentând personaje feminine.
2004, 159-161, fig. 7-8; Teleagă 2008, 46, nr. În camera funerară: pe fragmentele aediculei
catalog 181. de piatră prăbuşite, ce iniţial a fost înălţată
- „Ginina Mogila”. Cercetări sistematice lângă patul funerar no. 1, frg. din scheletul
efectuate între 1982 şi 1985 de Maria unui bărbat în vârstă, lângă care se aflau frg.
Cičikova şi Totyo Ivanov. Dimensiuni mari, din discul unei oglinzi brz. şi o aplică
printre cei mai mari T din partea de N a hemisferică din os. Printre pietrele dislocate
necropolei: 11,5 m înălţime, 70 m diam., din patul no. 1: un obiect fe., puternic corodat,
delimitat de un şanţ lat de 12-15 m şi adânc de cu o proeminenţă la un capăt (sceptru-?), un
3 m. M este alcătuit dintr-un dromos si cuţit fe., unguentarium, farfurie cu firnis
trei camere, aporoape pătrate în plan, negru, perle de sticlă şi de os, o fibulă fe cu
construite din blocuri de piatră fasonată: o resort bilateral (Lt-?), opaiţ cu firnis negru,
antecameră, o cameră funerară şi o cameră părţi dintr-un scaun (?) de lemn.
laterală, toate acoperite cu bolţi În expoziţia organizată în interiorul T, sunt
semicilindrice. M se remarcă prin arhitectura prezentate câteva piese de inventar (inedite)
sa şi prin decoraţiile camerei funerare (zece despre care se afirmă ca au fost găsite în M,
cariatide, cinci semi-coloane, patru dorice şi între acestea remarcându-se o săgeată brz. cu
una corintică, pictură cu roşu, violet, grena, trei muchii, o perlă din sticlă colorată cu
albastru, naiskos-ul din faţa patului funerar nr. motivul feţei umane (Gesichtsperle) şi mai
1, reprezentarea grafică printr-o compoziţie ales o mică fibulă de bronz (aprox. 4 cm) de
figurată pe luneta peretelui opus intrării, schemă Latène B2 cu resortul format din 2+2
desupra patului funerar nr. 1, a eroizării spire şi coardă exterioară, arcul decorat cu o
dinastului defunct) şi cele ale arhitravei situată îndoitură în formă de opt dispusă longitudinal
pe faţadă, deasupra intrării (friză în relief cu şi piciorul decorat cu pseudo-resort.
bucranii, ghirlandă şi rozetă). D: prima jumătate a sec. III a.Chr. MIAS,
În manta: ceramică m. şi r., piroane fe., bucăţi MII.
de plumb, vf. săgeţi brz. şi fe. B: Ivanov 1992; Čičikova 1992; Gergova
La baza şanţului înconjurător: frg. din 1996; Teleagă 2008, 46-47, pl. 95; 188/1-7,
scheletul unui cal şi frg. ceramice de import nr. catalog 181.
cu firnis negru. Sub T, pe nivelul antic de - T 12 (în imediata apropiere a T „Ginina”). M
călcare, în jurul M, au fost descoperite 15 este alcătuit din două încăperi, o antecameră
vetre cu diam. de 1-1,5 m. redusă ca dimensiuni şi camera funerară
În faţa inrtării în dromos: piese de propriu-zisă, din blocuri de piatră fasonate.
harnaşament (aplică arg., aplici şi catarame Ceramică locală, kantharos cu caneluri,
brz.), cercei de aur cu extremitatea în formă de lekythos, amfore, brăţară (torques?) brz.,
cap de leu (Gergova 1996, pl. 4/6b-v), torques eshara miniaturală din lut, vf. săgeată cu trei
brz., frg. dintr-o statuetă din piatră. muchii brz., aplică fe. cordiformă (ataşă?), frg.
M de cal (secundar), la 9 m SV de intrarea în armură fe., mortarium, cute.
dromos: zăbală fe, două verigi brz. D: prima jumătate a sec. III a.Chr. IAMS.
În camera laterală: scheletele a doi cai.
156 Catalog

B: Gergova 1996, 26-44, pl. 25-26; Teleagă Probabil tot în zona necropolei a fost
2008, 47, pl. 96/4-10; 188/17, nr. catalog 181. descoperit întâmplător un frontal de
- T 13 (în imediata apropiere a T „Ginina”). harnaşament arg. cu reprezentare zoomorfă şi
Dimensiuni modeste în raport cu situaţia antropomorfă (sec. IV a.Chr.).
generală a necropolei: 6,8 m înălţime, 40 m B: Arta şi cultura 1979, 52-53, nr. catalog
diam. Cercetat în septembrie 1988. M este 236.
alcătuit din două încăperi, antecamera şi
camera funerară propriu-zisă, din blocuri de 618. SVEŠTARI-„Sboryanovo”-„Demir Baba
piatră faţetate, cu boltă semicilindrică, cu Teke” (obšt. Isperih, obl. Razgrad, Bulgaria) –
consistente urme de pictură în interior. Pl. 295B
Inventar relativ sărac: ceramică, câteva Loc de cult. Săpături sistematice efectuate de
podoabe, vf. săgeţi. Anna Balkanska în perioada 1983-1989. Trei
Într-o Gr săpată în faţa intrării în M: oase niveluri de cultură.
decâine şi de găină, bol gri r., pectoral aur, În nivelul median a fost cercetată o clădire
spirală aur, perlă aur. monumentală, cu pereţii din lut, cu
În antecameră: perlă aur, părţi dintr-un schelet dimensiunile de 12 x 5 m, orientată V-E şi
uman, oase câine şi de găină. două vetre rotunde (1 m diam., 10 cm
În camera funerară: rămăşiţele a trei indivizi – înălţime).
craniul unui bărbat de aprox. 50 ani, scheletul În nivelul superior a fost cercetată o clădire cu
unei femei de vârstă mijlocie şi părţi din pereţi de piatră groşi de 1-1,5 m, cu
scheletul unui tânăr de aprox. 18 ani, oasele dimensiunile de 12 x 5 m, orientată, de
acestuia din urmă prezentând urme de taieturi asemenea, V-E.
şi de dinţi de animale. Inventarul staţiunii este relativ bogat: amfore
D: prima jumătate a sec. III a.Chr. IAMS, Thasos, fib. tr., fib. Lt (?-neilustrtată), trei
MII. monede Odessos autonome (sec. II a.Chr.),
B: Gergova 1992b; Gergova 1996, 16-26, pl. două drahhme de Dyrrachium (sec. I a.Chr.).
16; Teleagă 2008, 47, nr. catalog 181. D: nivelurile inferior şi median în a doua
- T 18 (lângă T „Ginina”). M de tip sarcofag, jumătate IV–prima jumătate III a.Chr.; nivelul
din blocuri de piatră foarte bine fasonate, superior în a doua jumătate a sec. III–sfârşitul
asemeni celor folosite la construirea M din sec. II a.Chr./începutul sec. I a.Chr. Publicare
Ginina Mogila. Zidul pictat pe interior cu monografică. IAMS.
roşu. B: Balkanska 1992; Balkanska 1998.
Din inventar a fost publicată o fială arg.
D: prima jumătate a sec. III a.Chr. 619. SVEŠTARI-„Sboryanovo” - „Kamen
Prezentare sumară. IAMS. Rid” (obšt. Isperih, obl. Razgrad, Bulgaria)
B: Ivanov 1992, 137; Gergova 1996, pl. 4/6g. Fortificaţie, poate cu rosturi cultice (loc de
- T 23 (săpat în 1994 de R. Radev). Inc. u. cult fortificat), ocupând o suprafaţă de 4,75
(pithos) c. (lespede piatră). ha. Cercetări sistematice efectuate de Diana
Inventar depus în groapă: ceramică r. Gergova începând din 1982.
autohtonă, dar şi attică (kantharos cu firnis Ringuri de piatră şi mai mult de 50 de vetre
negru, kantharos West Slope, doi askoi, datate general în prima epocă a fierului dar şi
unguentarium, bol cu palmete stampate, în epoca elenistică.
lekythos), opaiţ grecesc, colier din 14 perle B: Gergova 1992a,10, fig. 2-3.
sticlă colorată (una dintre ele de tip
Gesichtsperle), patru fib Lt B2/C1 (una arg., 620. SVETLEN -„Meralăk” (fost Ajazlar,
trei fe.), frg. lanţ fe., set de patru mici piese de okr. Popovo, obl. Tărgovište, Bulgaria) – Pl.
lut, frg. obiect de lemn. 297
D: mijlocul sec. III a.Chr. IAMS. M tumular izolat (4 m înălţimea max., 30 m
B: Radev 2000, 155-156, fig. 1-4; Teleagă diametrul max.) cu cameră funerară din piatră
2008, 47-48, pl. 98/2-5; 99; 189, nr. catalog nefasonată legată cu lut. Cercetări I. Velkov şi
181. V. Mikov.
Catalog 157

Inventar: două vase brz. tip arybalos, lebes 1950-1960, de către colective coordonate
brz., toartă brz. cu extremităţile modelate în succesiv de E. Condurachi, Gh. Ştefan, D. M.
formă de capete de silen, toartă brz. de la un Pippidi, D. Berciu.
vas înalt, probabil de tip oenochoe, spadă fe., Un prim nivel de locuire (în raportul
două vf. lance fe., frg. de tablă brz. cu decor Berciu/Preda 1961, 274-275 este menţionată
zoomorf (capete de grifoni) provenind de la existenţa a două niveluri de locuire în cadrul
un coif sau mai probabil de la o platoşă, „stratului arhaic”, delimitate în campania din
garnitură din tablă brz. de la un scut, frg. din 1958), cu B şi în mai mică măsură cu L, cu
gâtul unui recipient de tip unguentarium (?), material ceramic majoritar grecesc (ceramică
frg. din partea superioară a unei amfore rhodo-ioniană, attică cu figuri negre), dar este
(probabil de Lesbos). prezentă şi ceramica locală m. autohtonă
D: mijlocul şi a doua jumătate a sec. V a.Chr. (castroane, oale cu brâuri alveolate şi cu
B: Velkov 1928-1929, 50-53, fig. 72-73, 75- proeminenţe-apucători) într-o proporţie destul
82; Teleagă 2008, 48, pl. 101/1-2; 190/5-10, de redusă – 15% (Pippidi et alii 1957, 79).
nr. catalog 182. Complexe ale căror inventar poate fi
reconstituit, chiar şi parţial, pe baza
621. ŠUMEN (obl. Šumen, Bulgaria) bibliografiei:
Cetate. Cercetare sistematică. Locuinţe de - B2/S1/1952 (Condurachi et alii 1953, 131,
suprafaţă, uşor adâncite în stâncă, cu pereţi fig. 19-21, 22): frg. amfore greceşti arhaice,
din lipitură de chirpici din lut amestecat cu frg. bol ionian cu motivul royetelor punctate
paie, dar şi bordeie. (stil Fikellura), vas-„clopot” m. cu apucători,
Inventar: ceramică şi câteva fusaiole. borcane frg. cu brâu alveolat, strachină
D: Sec. V – mijlocul sec. IV a.Chr. cenuşie r. cu buza invazată, pasalie de os.
B: Antonova 1973. - B1/S2/1955 (Condurachi et alii 1957, 78-
79): ceramică ioniană frg., frg. ceramice de
622. ŞTOROBĂNEASA-„Cimitir” (com. stil Fikellura, ceramică attică cu figuri negre,
Ştorobăneasa, jud. Teleorman, România) – Pl. ceramică cenuşie r., frg. ceramice m. de la
298 borcane decorate cu brâu crestat, fib. brz.
Aşezare. Descoperiri întâmplătoare, în condiţii Glasinac cu portagrafa triunghiulară, fusaiole
necunoscute. tronconice de lut.
Frg. ceramice locale şi greceşti, ştampile - B 2/sector 2/1956 (Pippidi et alii 1959, 319):
amforice de Sinope, Thasos, Soloha I, frg. fg. ceramice greceşti şi locale, două vf. săgeţi
kantharos cu firnis negru. cu trei muchii, fusaiole de lut ars, râşniţă frg.
D: sec. III-începutul sec. II a.Chr. ŞŞ. Între piesele mărunte de inventar ce provin din
B: Pătraşcu 2005b. nivelul arhaic, sunt amintite vf. săgeţi brz. cu
trei muchii cu sau fără tub de înmănuşare, vf.
623. TABANI (r. Briceni, Republica săgeţi brz.-forme premonetare, două fib. tr.
Moldova). brz. (una dintre ele întreagă – III 1), statuetă
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare lut cu urme de vopsea roşie, perlă de sticlă
făcută în 2005. colorată „cu ochi”, zar de lut ars, opaiţ.
Într-un mic vas de lut au fost descoperite 32 Urmele primei etape a locuirii, datate de
monede arg. de tip Huşi-Vovrieşti, conducătorii săpăturilor predominant în sec.
contramarcate, una dintre ele fiind perforată. VI a.Chr., sunt suprapuse de un strat masiv de
Tezaurul se păstrează la descoperitor. epocă elenistică, cu trei niveluri de locuire,
Inedit-informaţie Mihai Ciocanu, Chişinău, însumând o depunere arheologică de peste 1,5
iulie 2005. m grosime. În stratul elenistic predomină L,
cu temelii din blocuri de piatră. În primele
624. TARIVERDE (com. Cogealac, jud. două niveluri elenistice (elenistic I şi elenistic
Constanţa, România) – Pl. 299-300 II) au fost descoperite frg. amfore Thasos şi
Aşezare deschisă. Suprafaţa de 15-20 ha. Rhodos, fib. brz. de tip hibrid, monedă Histria
Cercetari sistematice efectuate în deceniul brz., pond histrian plumb.
158 Catalog

Se constată absenţa unui nivel grecesc clasic, 628. TÂRZII-„Stana” (com. Olteneşti, jud.
corespunzător sec. V a.Chr. (Condurachi et Vaslui, România)
alii 1957, 82; Pippidi et alii 1959, 323), plasat Cetate fortificată cu val de pământ şi şanţ.
între stratul arhaic grecesc şi cel elenistic, Suprafaţa aprox. 10 ha. Cercetări de suprafaţă
această perioadă fiind totuşi marcată de câteva realizate în 1967-1968 de Adrian C. Florescu
cioburi de vase attice cu figuri roşii (Ştefan et şi Gheorghe Melinte.
alii 1954, 105). D: sec. V-IV a.Chr.?.
D: sec. VI-III a.Chr. IAB. B: A. Florescu / Melinte 1971, 131; Arnăut
B: Condurachi et alii 1953, 90-152, fig. 17-24; 2003, 269, nr. catalog 473.
Ştefan et alii 1954, 100-108, fig. 21-28;
Condurachi et alii 1957; Canarache 1957, nr. 629. TEIUŞU (com. Brebeni, jud. Olt,
catalog 15, 62, 76, 135-138, 497; Pippidi et România)
alii 1959; Berciu/Preda 1961; DIVR, 563. M inc. izolat. Descoperire întâmplătoare.
Dintr-un M inc. au fost recuperate două vf.
625. TARNAK-„Selište” (obšt. Byala Slatina, lance fe. şi un pumnal curb.
obl. Vraca, Bulgaria) D: sec. IV-III a.Chr. MJIAOS.
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare. B: Preda 1986, 116.
Tetradrahme Alexandru cel Mare.
B: Theodossiev 2000, 139, nr. catalog 224. 630. TELEŞTI-„Curături” (com. Teleşti, jud.
Gorj) – DRĂGOIEŞTI-„Livezile Mari” şi
626. TĂRKVITA (obšt. Nikola Kozlevo, obl. „La Fântâni” (com. Crasna, jud. Gorj) – Pl.
Šumen, Bulgaria – Pl. 301A 301C-304
Necropolă. Descoperiri întâmplătoare făcute Necropolă tumulară inc. Cercetări încă de la
în 1961, în timpul unor lucrări edilitare. Trei sfârşitul sec. XIX, în 1894 fiind săpată o
M inc. u. (două dintre ele cu c.). movilă „unde s-a găsit o urnă, lănci, suliţe şi
- M 1 (inc. u. c.): vas clopot m cu patru zăbale de cal”. Alte cercetări sunt efectuate în
aripioare apucători în jumătatea inferioară 1934 de către Dumitru Berciu, 11 T fiind
(u.), castron r. carenat cu marginea evazată săpaţi în acel an. Cercetări sistematice sunt
(c.), borcan m. cu proeminenţe sub margine efectuate între 1979 şi 1990 de către Gheorghe
unite cu brâu alveolat. Calotoiu, care sapă 58 T.
- M 2 (inc. u. c.): castron tronconic r. (u.), Mantaua T este din pământ, în cazul a doi T
castron m. cu marginea evazată (c.). (T 1 şi T 55) constatându-se că mantaua era
- M 3 (inc. u.): frg. vas bitronconic cu realizată din pietre de râu. Majoritatea T
apucători sub diametrul max. conţin M de inc. cu oasele depuse pe solul
D: sec. IV-III a.Chr. MIŠ. antic sau eventual pe un postament de pietre
B: Dremsizova 1963, 5-6, fig. 5. de râu – 48 (83%), trei T (5%) conţin M inc.
u., în doi T (3%) oasele calcinate sunt depuse
627. TĂRNAVA-„Mitkov” (obšt. Bjala atât pe solul antic cât şi în urnă, iar cinci T
Slatina, obl. Vraca, Bulgaria) – Pl. 301B (9%) sunt cenotafuri. Numai cinci T (9%) sunt
Doi T de mici dimensiuni, distruşi de lucrările lipsiţi de inventar funerar.
agricole în 1962. Ceramică m., cu o singură excepţie – o
Din inventarul răvăşit au fost recuperate arme strachină r. în T 43.
fe. (vf. lance, frg. spadă Lt C2-D1), precum şi - T 1 (manta din bolovani, inc. cu depunerea
o fib. arg. de tip macedonean. oaselor calcinate pe sol): strachină şi cupă.
D: fibula este specifică sfârşitului sec. V - T 2 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
a.Chr., însă celelalte descoperiri (armele) sol): vas bitronconic cu două toarte, două
aparţin orizontului Padea – Panagjurski- psalii fe. şi două muştiucuri fe.
Kolonii. MIV. - T 3 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
B: Nikolov 1965, 1978-179, fig. 19/a-g; sol): cupă (ceaşcă largă) cu trei picioruşe şi
Nikolov 1968, 57, nr. catalog 71. toartă supraînălţată (ruptă din vechime),
Catalog 159

strachină cu buza invazată, cuţit fe. cu antene - T 19 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
circulare şi cute de gresie. sol): strachină cu buza invazată şi fund inelar,
- T 4 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe strachină cu buza invazată şi caneluri oblice
sol): strachină cu buza invazată, vas paralele pe arcuirea buzei, borcan cu brâuri
bitronconic cu două toarte şi ceaşcă cu două alveolate dispuse oblic, precum şi cu doi
toarte în bandă, supraînălţate. butoni cilindrici şi două apucători în formă de
- T 5 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe potcoavă dispuşi simetric, alt borcan cu brâuri
sol): strachină tronconică cu buza invazată, alveolate şi apucători dispuse diametral opus,
strachină cu buza invazată şi cană cu toarta în două vase miniaturale, o cupă cu picior, de
bandă, supraînălţată. asemenea miniaturală şi o ceaşcă.
- T 6 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe - T 20 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
sol): sabie fe., castron frg. cu buza invazată şi sol): fără inventar.
strachină cu buza invazată. - T 21 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
- T 7 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe un postament de pietre de râu): frg. dintr-o
sol): vas cu două toarte cu buza evazată şi frg. strachină cu buza invazată.
din trei vase. - T 22 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
- T 8 (cenotaf): fără inventar. sol): vas tip clopot cu patru apucători în formă
- T 9 (cenotaf): fără inventar. de potcoavă în jumătatea superioară şi patru
- T 10 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe apucători aplatizate în jumătatea inferioară şi
sol): sabie fe., vf. lance fe., cuţit fe., cană frg. un castron cu buza invazată, cu uşoare
cu două toarte supraînălţate, strachină cu buza caneluri oblice pe umăr.
invazată, borcan cu buza dreaptă sub care se - T 23 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
află un brâu alveolat întrerupt de patru sol): frg. de la o strachină cu fund inelar.
proeminenţe şi căniţă cu toartă supraînălţată. - T 24 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
- T 11 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe sol): borcan cu patru butoni mici traşi din
sol): frg. ceramice atipice. peretele vasului, ceaşcă cu buza uşor evazată
- T 12 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe şi cu două toarte în bandă, supraînălţate.
sol şi inc. u. c.): strachină tronconică cu buza - T 25 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
invazată şi fund inelar (u.), strachină cu buza sol): strachină cu buza invazată, vas mic
invazată (c.), vas „clopot” cu apucători sub bitronconic, cu caneluri orizontale şi capac
buză, cuţit de luptă fe. cu două tăişuri şi cute rotund cu apucătoare centrală.
de gresie. - T 26 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
- T 13 (cenotaf): frg. ceramice. sol): două străchini cu buza invazată, brăţară
- T 14 (cenotaf): frg. ceramice. brz cu trei grupe de câte trei proeminenţe şi
- T 15 (inc. u.): strachină cu buza invazată pandantiv brz. în formă de clopoţel.
(u.), frg. de la o altă strachină asemănătoare, - T 27 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
vas miniatural, cu talpa profilată, lăţită şi sol): vas miniatural tronconic cu buza dreaptă
prevăzută cu două mici perforaţii laterale, din care sunt trase patru apucători plate
căniţă cu toartă supraînălţată, două vf. lance semicirculare, dispuse în cruce, vertical,
fe. precum şi alte două vase miniaturale.
- T 16 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe - T 28 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
sol): vf. lance fe. şi frg. ceramice atipice. sol): cană bitronconică cu toartă supraînălţată,
- T 17 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe strachină cu buza dreaptă şi fundul inelar, frg.
sol şi inc. u.): patru străchini cu buza invazată dintr-o strachină cu fund plat.
(din care una este u.), două căniţe şi o ceaşcă. - T 29 (cu ring de piatră, inc. cu depunerea
- T 18 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe oaselor calcinate pe sol): tub de înmănuşare de
un postament de pietre de râu): strachină cu la o lance fe., castron cu buza puternic
buza invazată şi cu patru apucători organice îngroşată, toartă cu protomă zoomorfă (?) de
pe diametrul max., cană cu două toarte în la o cană.
bandă, supraînălţate, cană cu toarta - T 30 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
supraînălţată. sol): fără inventar.
160 Catalog

- T 31 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe pleacă spre buză, în diagonală, brâuri


sol): vas bitronconic cu talpa bombată spre alveolate.
interior şi frg. de la două străchini cu fundul - T 45 (inc. u. c.): două străchini cu buza
plat şi buza invazată. invazată (u. şi c.), vas miniatural şi capac cu
- T 32 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe apucătoare centrală.
sol): cuţit de luptă fe., căniţă şi două străchini - T 46 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
frg. cu buza invazată, una având fundul plat sol, în centrul unui ring de bolovani şi inc. u.):
iar cealaltă inelar. cană, ceaşcă, două străchini cu buza invazată
- T 33 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe (una dintre ele u.), frg. de la un borcan cu brâu
sol): cupă cu picior miniaturală, cană alveolat oblic şi cu butoni circulari.
bitronconică cu buza evazată, frg. dintr-o - T 47 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
strachină cu buza invazată şi fundul inelar şi sol): strachină cu buza invazată, căniţă.
vf. lance fe. - T 48 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
- T 34 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe sol): trei străchini cu buza invazată şi vas
sol): ceaşcă cu toartă supraînălţată şi frg. de la bitronconic cu două toarte supraînălţate.
o strachină cu buza invazată. - T 49 (inc. u.): trei străchini cu buza invazată
- T 35 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe (una dintre ele u.), vas frg. (opaiţ?) şi fusaiolă
sol): două căni cu toartă supraînălţată şi o bitronconică.
strachină cu buza invazată şi fund plat. - T 50 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
- T 36 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe sol): ceşcuţă, căniţă, frg. borcan şi cuţit de
sol): frg. de la o toartă şi frg. dintr-un vas luptă cu un singur tăiş.
miniatural. - T 51 (cenotaf): fără inventar.
- T 37 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe - T 52 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
sol): strachină cu buza invazată, vast tronconic sol): căniţă frg. şi cuţitaş fe.
frg. şi cuţitaş fe. frg. - T 53 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
- T 38 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe sol, în centrul unui ring de bolovani): vf. lance
sol): vas cu pereţii uşor arcuiţi şi fundul plat. fe.
- T 39 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe - T 54 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
sol): frg. de la o strachină cu buza invazată şi sol): două străchini cu buza invazată, borcan
fundul drept şi toarta unei căni. cu apucători cilindrice, cuţitaş fe. şi două
- T 40 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe bucăţi de zgură fe.
sol): ceaşcă cu toarta supraînălţată, vas - T 55 (manta de bolovani, inc. cu depunerea
bitronconic miniatural, frg. de la un castron cu oaselor calcinate pe sol): strachină cu buza
buza invazată şi caneluri oblice paralele pe invazată şi fundul inelar.
umăr şi verigă fe. cu buton terminal (?) - T 56 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
- T 41 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe sol): strachină cu buza invazată, cană cu toartă
sol): frg. dintr-o strachină cu buza invazată, supraînălţată şi cuţit de luptă fe. cu un singur
frg. dintr-o toartă şi fundul unui vas. tăiş.
- T 42 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe - T 57 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
un postament din pietre de râu): borcan cu sol): frg. din două străchini cu buza invazată.
apucători sub buză şi frg. dintr-un vas - T 58 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
tronconic. un postament de bolovani): strachină cu buza
- T 43 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe invazată, cană cu două toarte supraînălţate şi
sol): cană cu două toarte supraînălţate, borcan cuţitaş fe.
frg. cu brâuri alveolate şi butoni conici, D: sec. V-IV a.Chr.MJGTJ.
strachină r. cu buza invazată şi fundul inelar şi B: Calotoiu 1986; Calotoiu 2002, 103-173 şi
cuţitaş fe. fig. 1-69.
- T 44 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
un postament din pietre de râu): borcan cu 631. TELIŢA-„Valea Amza” (com. Frecăţei,
butoni cilindrici în zona mediană, din care jud. Tulcea, România) – Pl. 305
T adăpostind mai multe M inc. u. c.
Catalog 161

Descoperire întâmplătoare şi săpătură de clopoţei brz., un „nasture” brz., un inel de


salvare. În 1959 a fost afectat de lucrări tâmplă brz. cu capetele petrecute şi două
agricole, un T mare, cu diametrul de 32 m şi mărgele de lut.
înălţimea de 2, 5 m. Săpătură de salvare - M 7 (M secundar, ulterior ridicării T): vas
efectuată în acelaşi an de către G. Simion şi local m. cu patru apucători unite cu brâu
Gh. Cantacuzino. Movila conţinea şapte M, crestat dispus în ghirlandă (u.), frg. amforă
toate de inc. u. c. Nu este exclus ca M 1-5 să (c.), văscior m. tronconic.
fie anterioare ridicării T, făcând parte dintr-o D: prima jumătate a sec. III a.Chr. ICEMT.
necropolă plană mai întinsă. B: Simion / Cantacuzino 1962; Simion 1977b;
- M 1-2 (M dublu): Mitrea 1976, 372, nr. catalog 16; Protase
- M 1: vas clopot m. cu patru 1971, 51-52; Teleagă 2008, 49, pl. 102-103,
proeminenţe-apucători (u.), fundul unui vas 192, nr. catalog 187A.
local m. (c.), vas borcan m. cu brâu crestat şi
apucători, kantharos elenistic cu firnis negru, 632. TETEVEN-„Babinci” (obl. Loveč,
vf. săgeată brz. cu trei muchii, buton fe., frg. Bulgaria) – Pl. 306A
sârmă cupru, cuţit fe. şi alte frg. fe. deformate M tumular izolat, de mici dimensiuni (2 m
de foc. înălţime şi 16 m diametru), cu structură de
- M 2: amforă elenistică, probabil de piatră. Distrus în 1961. S-a putut stabili că era
Thasos (u.), jumătatea inferioară a unei alte vorba de un M inc.
amfore, văscior tronconic m. local (c.), vas m. Din inventar făceau parte: situlă brz. cu toartă
cu brâu alveolat şi proeminenţe-apucători şi dublă şi cu ataşe figurate, fială arg., aryballos
clopoţel brz. arg., vf. lance fe. (neilustrat), precum şi două
- M 3: vas local m. cu proeminenţe-apucători vase ceramice nerecuperate.
(u.) acoperit cu o placă de piatră (c.), două D: sec. IV – începutul sec. III a.Chr. MIAS.
mici vase tronconice m. de factură locală, B: Gerasimov 1963b.
cană m., brăţară brz. desfăcută cu extremităţile
reprezentând capete stilizate de şerpi, cuţitaş 633. TETEVEN-„Pantalei” (obl. Loveč,
fe. Bulgaria) – Pl. 306B
- M 4: partea superioară a unei amfore de mari M tumular, distrus în 1940.
dimensiuni, două căni m., brăţară brz., inel Recuperate din inventarul funerar cinci aplice
buclă brz. cu un capăt conic, probabil şi un vf. brz. pentru harnaşament (ilustrate patru, trei
săgeată brz. cu trei aripioare. dintre ele zoomorfe).
- M 5: frg. borcan m. cu brâu crestat şi D: sfârşitul sec. V a.Chr. MITe.
proeminenţe-apucători sub margine, cană m., B: Gerasimov 1950, 254-255, fig. 191.
văscior tronconic m., frg. metal topit, doi
„nasturi” mici de formă convexă, unealtă 634. TETEVEN (obl. Loveč, Bulgaria) – Pl.
miniaturală fe., fib. tr. (brz.?). 306C
- M 6 („M principal”, cu construcţie din Două fiale arg. descoperite în condiţii
blocuri de piatră în interiorul căreia erau necunoscute în împrejurimile oraşului.
depuse două urne – deci M dublu): D: a doua jumătate a sec. IV a.Chr.
- [M 6. 1]: vas m. bitronconic cu B: Velkov / Danov 1938, 441, fig. 233.
apucători (u. 1), castron m. cu marginea
invazată (c. 1). În u. 1: dăltiţă fe., cuţitaş fe., 635. TIGVENI-„Babe” (com. Tigveni, jud.
clopoţel, două brăţări deschise cu extremităţile Argeş, România) – Pl. 307-311
în formă de cap de şarpe, un „nasture” brz., Necropolă alcătuită din aproximativ 40 de T,
frg. metal topit. situată pe terasa superioară stângă a râului
- [M 6. 2]: cană mare bitronconică Topolog. Cercetări sistematice realizate în anii
cu gât zvelt (u. 2), fishplate (c. 2), trei amfore 1965-1970, 1977 şi 1980 de către Alexandru
elenistice (probabil Thasos) întregi sau Vulpe, cu colaborarea Eugeniei Popescu
întregibile şi frg. din altele, doi kantharoi (1965, 1968-1970, 1977, 1980), la unele
elenistici, strachină locală m. În u. 2: doi
162 Catalog

campanii participând şi Silvia Baraschi (1967) - T 3 M 16 (secundar, inc. u. – cu c.?, fără


şi Anca Păunescu (1968-1969). oase calcinate): vas pântecos, ceaşcă mică
Au fost cercetaţi 17 T, M fiind în exclusivitate (neilustrate).
de inc. u. (una sau mai multe u.) şi gr. Fazei - T 4 M 1 (principal, inc. u.): vas pântecos, cu
Ferigile III îi aparţin şapte T (T 2, 5, 9, 11, 13, patru proeminenţe pe umăr, obţinute prin
14 şi 15), toţi cu M inc. u., multe cu c., uneori presarea peretelui vasului dinspre interior
u. fiind acoperite cu frg. ceramice cu rol de c. către exterior (u.), ceaşcă, fragmente ceramice
Alţi doi T (T 3 şi 4, cu M inc. u.) aparţin Verbicioara V (în u.).
probabil finalului fazei Ferigile III sau, - T 4 M 2 (secundar, inc. u.): trei vase
eventual, unei etape ulterioare acestei faze. pântecoase (toate u.), strachină frg., borcan cu
- T 2 (inc. u.): ceramică m.–străchini (două brâu alveolat întrerupt de patru proeminenţe-
u.), borcane şi ceşti cu toarta supraînălţată. apucători, ceaşcă cu două toarte.
- T 3 M 1 (principal, inc. u.): vas pântecos - T 5 (inc. u.): ceramică m.–vas pântecos (u.),
(u.), ceaşcă (nu s-a păstrat). oală cu patru apucători plate dispuse vertical
- T 3 M 2 (secundar, inc. u.): vas pântecos cu (u.), castron cu deschidere largă, buza uşor
patru butoni pe umăr (u.), fusaiolă (?) invazată şi patru apucători aplatizate pe umăr,
tronconică. cană cu toarta supraînălţată şi Standring (u.),
- T 3 M 3 (secundar, inc. u.): vas pântecos cu pahar cu pereţii vericali decorat cu un rând de
toartă tubulară (u.), ceşcuţă puternic arsă alveolări întrerupte de patru proeminenţe
secundar, fusaiolă (?) tronconică. circulare (u.), cuţit fe.
- T 3 M 4 (secundar, inc. u.): vas pântecos - T 9 M 5 (secundar, inc. u.): ceramică m.–
(u.). străchini evazate (una dintre ele u.) şi
- T 3 M 5 (secundar, inc. u.): castron (u.). invazate, o cană mare pântecoasă; un frg.
- T 3 M 6 (secundar, inc. u.): castron ceramic r. din talpa cu Standring a unei căni;
bitronconic cu patru proeminenţe mici pe vf. lance, spadă akinakes şi zăbală, toate fe.
umăr (u.). - T 9 M 6 (secundar, inc. u. şi inc. u. c.):
- T 3 M 7 (secundar, inc. u.): vas pântecos ceramică m.– „amforă” cu patru proeminenţe
(u.). pe diametrul maxim (u.), vas-clopot cu două
- T 3 M 8 (secundar, inc. u., u. acoperită cu o rânduri de câte patru proeminenţe-apucători
piatră plată): vas pântecos cu patru apucători aplatizate, unul pe diametrul maxim, celălalt
pe umăr (u.) sub buză (u.), străchini invazate (una dintre
- T 3 M 9 (secundar, inc. u., u. acoperită cu o ele c.), pahar, cană cu toarta supraînălţată.
piatră plată): vas pântecos (u.). - T 9 M 7 (secundar, inc. u. c.): ceramică m.–
- T 3 M 10 (secundar, inc. u.): vas pântecos strachină-căzănel de tip lecane (u.), castron cu
(u.), ceaşcă frg., două vase pântecoase frg. patru proeminenţe sub buză (c.), Bogenfibel
- T 3 M 11 (secundar, inc. u.): vas pântecos cu brz.
patru proeminenţe pe umăr (u.). - T 11 (puternic deranjat de intervenţii
- T 3 M 12 (secundar, inc. u. c.): vas pântecos moderne): ceramică m. frg.–vas mare
(u.), strachină cu buza orizontală (c.). pântecos, lecane, castroane, căni cu toarta
- T 3 M 13 (secundar, inc. u. c., în „cutie” din supraînălţată, ceşti.
pietre mari plate): borcan mic cu două - T 13 (inc. u., u. acoperită cu o piatră plată):
apucători (u.), strachină cu proeminenţe trase ceramică m. frg.–castron (u.), bol cu buza
din buză (c.). invazată, strachină evazată, vas pântecos. La
- T 3 M 14 (secundar, inc. u. – cu c.?, fără marginea T a fost găsit un vf. săgeată
oase calcinate): vas pântecos, strachină (medieval?).
(neilustrată, identică cu cea din M 12). - T 14 (inc. u.): ceramică m.–strachină
- T 3 M 15 (secundar, inc. u. – cu c.?, fără invazată de mari dimensiuni, cu perforaţii de
oase calcinate): vas pântecos, strachină cu la o reparaţie (u.), un capac discoidal şi un
proeminenţe trase din buză (neilustrate). castron mare cu patru apucători.
- T 15 M 1 (m. principal, inc. u.): ceramică
m.–străchini evazate (u.), ceaşcă, lecane;
Catalog 163

cuţitaşe din fier, aplică brz., trei perle frg. de - T 2 M 2 (inc. u.): conţinea numai inventar
sticlă galbenă cu puncte albastre, cuţit de luptă ceramic m.: vas tronconic, strachină invazată
din fier, piese de harnaşament–zăbală cu cu patru butoni-apucătoare, ceaşcă tronconică
muştiucul de fier şi psaliile brz., aplică cu toarta supraînălţată, vas pântecos de
frontală brz. Oasele calcinate proveneau de la dimensiuni medii.
un bărbat, de la o femeie precum şi de la un - T 2 M 3 (inc.): conţinea oasele calcinate ale
cal. unui cal răspândite pe solul antic. Printre
- T 15 M 2 (inc. u. c.): ceramică m.–vas oase, o piesă ajurată de harnaşament brz. Fără
pântecos (u.), străchini invazate (c.), lecane, ceramică.
ceşcuţă tronconică şi un cuţitaş din fier. D: sfârşitul sec. VI-începutul sec. V a.Chr.
Oasele calcinate aparţin unui individ adult şi MJAP.
unui cal. B: Popescu / A. Vulpe 1982, 99-102, fig.
- T 15 M 3 (inc. u. c.): ceramică m.–oală cu 12/C; 21-22.
brâu alveolat (u.), strachină invazată cu patru
proeminenţe-apucători pe umăr (c.) şi un 637. TINOSU (com. Tinosul, jud. Prahova,
pahar pântecos. România) – Pl. 312B
- T 15 M 4 (inc. u. c.): ceramică m.–cană cu Aşezare fortificată cu val de pământ şi şanţ.
toartă supraînălţată (u.), strachină cu patru Săpături consistente efectuate în 1924 de către
proeminenţe verticale sub buză (c.), brăţară Radu Vulpe şi Ecaterina Vulpe. Zona
brz. cu capetele petrecute. cercetată a fost de 731 m2, cu sectoare în
- T 15 M 5 (fără oase calcinate): ceramică m.– centrul aşezării şi pe fortificaţie.
castron înalt cu patru proeminenţe, strachină Întregul nivel de depuneri arheologice atinge
cu caneluri. doar 0,5-0,6 m grosime, în cea mai mare parte
Datare generală : prima jumătate a sec. V aparţinând epocii geto-dace clasice (sec. II
a.Chr. MJAP. a.Chr.-I p.Chr.)
B: A. Vulpe / Popescu 1968 (pentru T 2); A. Câteva apariţii izolate de materiale „Latène
Vulpe / Popescu 1972 (pentru T 2-11); II”, fără a se constata stratigrafic un nivel
Popescu / A. Vulpe 1982, 91-99, fig. 13-20 arheologic suprapus de depunerile din
(pentru T 13-15), A. Vulpe 1979, 112-113 perioada culturii geto-dace clasice: două
(pentru poziţia cronologică a T 3 şi T 4). castroane r. cu suprafaţa lustruită („celtice”),
descoperite în sectorul F (situat în jumătatea
636. TIGVENI-„Pietroasa” (com. Tigveni, nordică a staţiunii), la –0,2 m sub baza
jud. Argeş, România) – Pl. 312A nivelului depunerilor din perioada culturii
Grup de cinci T, situat pe terasa stângă a geto-dace clasice (R. Vulpe / E. Vulpe 1924,
râului Topolog. Cercetări arheologice în anii 193-194, fig. 21), o fib. tr. III 3a brz.
1976 şi 1977, efectuate de Eugenia Popescu şi descoperită în sectorul I (în jumătatea sudică a
Alexandru Vulpe. staţiunii), chiar în nivelul „Latène III”,
S-au săpat doi T, T 2 datând de la sfârşitul împreună cu mai multe piese caracteristice
fazei Ferigile N şi începutul fazei Ferigile III, culturii geto-dace clasice (R. Vulpe / E. Vulpe
în jurul anului 500 a.Chr. Acest T avea 1924, 184, 213-214, fig. 43; 48/2), precum şi
mantaua de piatră deranjată de urmele unei un triobol macedonean brz.
locuinţe moderne din sec. XIX. Conţinea trei Datare generală a materialului getic preclasic:
M inc.: sec. III a.Chr. IAB.
- T 2 M 1, central, deranjat de construcţia B: R. Vulpe / E. Vulpe 1924; R. Vulpe 1966,
modernă (inc. u.): Fragmente ceramice dintr-o 47-51, fig. E, fig. 42, 46; A. Vulpe 1976b,
strachină m. evazată, şi dintr-o strachină m. 573.
tronconică, una dintre acestea servind drept u.,
un fragment din buza unui vas r. cenuşiu 638. TOPALU-„La Biserică” (com. Topalu,
(lecane?) şi încă un ciob r. atipic, frg. brăţară jud. Constanţa, România) – Pl. 312C
brz., frg. cuţitaş din fier, un buton brz. şi o M tumular izolat. Descoperire întâmplătoare şi
piesă diformă din fier. săpătură de salvare realizată în 1977 de către
164 Catalog

Nicolae Cheluţă-Georgescu. Sondaj arheologic realizat de către Emil


T a fost cercetat doar într-o mică măsură (ritul Moscalu şi Corneliu Beda (două secţiuni, cu
neprecizat). Inventar: nouă amfore elenistice dimensiunile de 181,5 m x 1 m, respectiv 90
relativ grupate, descoperite la marginea T (trei m x 1 m).
aparţinând probabil grupei „cu piciorul în Un nivel cu ceramică getică de la începutul
formă de manşon” - Chios? şi şase de Thasos). celei de-a doua epoci a fierului (sec. IV-III
D: a doua jumătate a sec. IV a.Chr. MINAC. a.Chr.), urmele de locuire fiind foarte slabe.
B: Irimia / Georgescu 1982; Teleagă 2008, 50, Nu au fost descoperite complexe închise din
pl. 104/1-5; 105/1-3; 191/17-19, nr. catalog această perioadă, cu excepţia unei Gr.
189. Fortificaţia este atribuită pe considerente
stratigrafice tot perioadei sec. IV-III a.Chr.
639. TOPOLITE (obšt. Varna, obl. Varna, D: sec. IV-III a.Chr. MNIRB.
Bulgaria) – Pl. 313A B: Moscalu / Beda 1979, 361-368.
M tumular izolat înh., cu cameră funerară de
piatră. Săpătură de salvare G. Tončeva. 642. TROJAN (obl. Loveč, Bulgaria)
Sarcofag de lemn cu incrustaţii de os. M. tumular izolat, distrus. Recuperate din
Ceramică elenistică (kantharos, balsamariu, inventar trei fib. tr. brz. (I 1 şi III 1) şi două vf.
cupă şi căni), opaiţ de lut ars. lance fe.
D: sec. III-II a.Chr. D: mijlocul sec. IV a.Chr.
B: Tonceva 1964, 56-69 şi fig. 18-25. B: Mikov 1930-1931b, 174-175 şi fig. 149/8,
14-15; Mikov 1933, 129.
640. TOPRAISAR (jud. Constanţa, România)
– Pl. 313B 643. TRUŞEŞTI-„Cuha” (com. Truşesti, jud.
M tumular izolat (aplatizat, diametrul = 20 m). Botoşani, România) – Pl. 314B
Distrugeri provocate de lucrări edilitare, Piesă izolată. Descoperiri întâmplătoare.
urmate de o săpătură de salvare efectuată în Fib. Lt B brz. frg. (lipsă piciorul, acul şi o
1973 de către Radu Ocheşeanu. parte din resort) în punctul „Cuha”, laolaltă cu
Ritul neprecizat – nu a putut fi stabilit, date fragmente ceramice grafitate, marcând,
fiind distrugerile provocate. Din centrul T s-au probabil, urmele unei locuri.
recuperat câteva oase de cal şi frg. amfore D: mijlocul sec. III a.Chr.
greceşti. B: Petrescu-Dâmboviţa et alii 1954, 27,
T era mărginit de un şanţ circular continuu în fig.20; Babeş 1993a, 53-54, 119, 207, nr.
care au fost depuse ofrande: oase de cal, 21 catalog 92/II, pl. 42/18; Teodor 1999, 180, nr.
amfore Heraclea Pontică ştampilate (Νοσσοσ / catalog 400, fig. 64/1.
Επι Παυσανια şi Νοσσοσ / Επι
precum şi o ştampilă cu o palmetă) 644. TULCEA (Aegyssus)-„Combinatul de
şi una de Thasos neştampilată, un vas grecesc Aluminiu”-„Tulcea Vest” (jud. Tulcea,
fragmentar - skyphos attic cu figuri roşii şi o România) – Pl. 315
oală-borcan de aspect nord-pontic. Necropolă, două morminte distruse în 1969 şi
D: al doilea sfert al sec. IV a.Chr. MINAC. 1971 de lucrări moderne. Materialele
B: Irimia 1976; Teleagă 2008, 50, pl. 106- arheologice au fost parţial recuperate de către
108/1-3; 191/1-16, nr. catalog 190. G. Simion, respectiv Gh. Mănucu-
Adameşteanu.
TOROS v. LAZAR STANEVO - M 1 (distrus în 1969): kantharos attic tip
„squat”, cu graffito „ΠΡΟ”. Din zona acestui
641. TRIVALEA-MOŞTENI - „La Palancă” M provine şi o solniţă attică „incurved rim”,
(com. Trivalea-Moşteni, jud. Teleorman, mai veche însă (mijlocul sec. V a.Chr.).
România) – Pl. 314A - M 2 (înh., distrus în 1971): kantharos West
Cetate fortificată cu val dublu de pământ („val Slope, trei frg. boluri attice „outcurved rim”,
vitrificat”) şi două şanţuri. Suprafaţa este Fish-Plate (neilustrată), fund de vas cu firnis
mică, circa 1 ha. negru, cu talpa inelară, trei amfore frg. de
Catalog 165

Heraclea Pontică, de mici dimensiuni, tipul - [M 2] avea drept u. o amforă, probabil de


„Islam-Geaferca”. Heraclea Pontică, cu ştampilă englifică. Fără
D: mijlocul sec. V – mijlocul sec. III a.Chr. inventar.
ICEMT. - [M 3] avea drept u. o amforă, probabil de
B: Lungu 1993, nr. catalog 15, 28; Lungu Thasos (Mateevici 2004, 294 şi fig. 2/7). Fără
1996, 61-63, pl. X-XII/35-37; Teleagă 2008, inventar.
50, pl. 105/4-6; 190/11-16, nr. catalog 192. Datare generală : sfârşitul sec. IV-începutul
sec. III a.Chr. MJIG.
645. TULCEA (Aegyssus) - „Dealul B: Dragomir 1969; Arnăut 2003, 272, nr.
Monumentului” (jud. Tulcea, România) catalog 488; Teleagă 2008, 50, pl. 108/5-6;
Cetate. Sondaje arheologice efectuate între 191/20-21, nr. catalog 193.
1971-1974. Ceramică autohtonă si grecească.
Materialul amforic databil la sfârşitul sec. IV 649. TUTRAKAN (obl. Silistra, Bulgaria)
şi începutul sec. III a.Chr. ICEMT. Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare în
B: Lungu 1996, 48-53 şi pl. III-IV. împrejurimile oraşului. 20 piese arg.
Alexandru cel Mare. MITu.
646. TULCEA (Aegyssus)-„Tabăra” (jud. B: Gerasimov 1965, 252.
Tulcea, România) – Pl. 314/F
Aşezare deschisă. Sondaj arheologic efectuat 650. TUZLA (r. Tatarbunar, reg. Odessa,
în 1965 de către V. Baumann Ukraina)
Un nivel de locuire din cea de-a doua epocă a Tezaur monetar (?). Descoperire
fierului. întâmplătoare.
Inventar: ceramică getică (borcane cu brâu Sunt semnalate mai multe monede histriene,
alveolat şi apucători, ceşti, căni, străchini dintre care s-au păstrat o didrahmă cu sigla A
tronconice cu buza invazată) şi grecească, sub delfin şi o monedă brz. „cu roata”. IAB.
amfore fragmentare de Thasos şi Rhodos. B: Mihăilescu-Bârliba 1990, 144, nr. catalog
La 800 m SV, a fost distrus un m inc. cu ring II/219; Arnăut 2003, 287, nr. catalog Bb60.
de piatră din care s-a păstrat o amforă de
Thasos. 651. TUZLA MARE (com. Tuzla, jud.
D: sec. IV-III a.Chr. ICEMT. Constanţa, România) – Pl. 317A
B: Baumann 1973-1975b, 219, 222 şi pl. 2/8- Aşezare deschisă. Descoperire întâmplătoare.
16; 3/1; Lungu 1996, 60-61. Temelii de construcţii, câteva Gr cu materiale
ceramice între care şi o toartă de Thasos cu
647. TULCEA (Aegyssus)-„Tabăra” (jud. ştampilă. Sfârşitul sec. IV - începutul sec. III
Tulcea, România) a.Chr.
Descoperire întâmplătoare, în împrejurimile Tot de la Tuzla Mare provin câteva fragmente
oraşului. de ceramică grecească şi autohtonă. Se
Mai multe monede de tipul Moskon – remarcă un kantharos attic West Slope, din
didrahme. sec. IV a.Chr.
D: sec. III-II a.Chr. IAB – Cabinetul B: Boroneanţ 1977, 322, nr. catalog 17 şi fig.
Numismatic. 8; Irimia 1991, 115-117 şi fig. 5/7-8; 6/12.
B: Talmaţchi 2008, 408.
652. TZAREVA LIVADA (Vărbanovo)
648. TULUCEŞTI (jud. Galaţi, România) – (obšt. Drjanovo, obl. Gabrovo, Bulgaria) – Pl.
Pl. 316 317B
Trei M inc. u. descoperite întâmplător în anul M tumular izolat. Distrus la începutul sec.
1964, pe terasa inferioară a lacului Brateş. XX.
- [M 1] avea drept u. un vas local, cu gura Din inventar au fost recuperate: fib. tr. arg. II
acoperită cu fragmente ceramice ce serveau 2, situlă brz., piese ceramice (askos).
drept c. Fără inventar. D: începutul – prima jumătate a sec. III a.Chr.
MIAS.
166 Catalog

B: Mikov 1930-1931b, 176, fig. 149/23; stabili că era vorba de un T cu manta de


Mikov 1933, 130, fig. 79/9; 88; Mikov 1966, piatră, având un diametru de aprox. 5 m, ce
fig. 20/j. conţinea un singur M inc. u. (u. era o
strachină-castron lecane), lângă care erau
653. TZAREVEC (fost Vlaško-Selo, obšt. depuse două vf. săgeţi fe. şi un frg. zăbală fe.
Meždra, obl. Vraca, Bulgaria) – Pl. 314/C-E - [T 2]. Alt M a fost descoperit întâmplător în
Descoperiri întâmplătoare făcute în zona unor curtea şcolii, în primăvara anului 1972, cu
necropole tumulare: patru fib. tr. brz. (II 1şi ocazia săpării unui puţ. În toamna aceluiaşi an
III 2, două frg.) în punctul „Lešaka”, fib. tr. au fost efectuate săpături de salvare de către
brz. II 1 în punctul „Dobrilov Dol”, brăţări E. Popescu. S-a cercetat astfel parţial un T
plurispiralice brz. în punctul „Strămna aflat în cea mai mare parte sub clădirea şcolii.
Strana”. D: sec. IV-III a.Chr. Ritul: inc., cu oasele calcinate depuse într-un
B: Popov 1923-1924, 124-125, 128-129, fig. vas ceramic dar şi răspândite pe solul antic.
56-57, 60; Mikov 1930-1931b, 176 şi fig. Din inventar făceau parte un vf. lance fe. şi
149/24-26; Mikov 1933, 119; Theodossiev ceramică specifică fazei Ferigile III, inclusiv o
2000, 141. imitaţie m. a unei oenochoe.
Datare generală : sec. V a.Chr. MJAP.
654. TZONEVO-„Kodza Kürü” / „Gheorghi B: Popescu / Vulpe 1982, 102, 111, fig. 23-
Kostovo Mešte” (obšt. Dălgopol, obl. Varna, 24; I. Nania 2002, 49-50, fig. 1.
Bulgaria) – Pl. 317C
M tumular (5 m înălţime) distrus de căutătorii 657. UGLEN (obšt. Lukovit, obl. Loveč,
de comori. Bulgaria)
Din inventarul funerar au fost recuperate : un M tumular izolat, distrus de căutătorii de
krater r., borcan m. cu apucători în formă de comori. Inventar recuperat: situlă brz., castron
potcoavă, borcan m. cu brâu alveolat plasat brz., ceramică grecească, vf. lance fe.
sub buză, paralel cu aceasta şi întrerupt de D: a doua jumătate a sec. IV a.Chr.
patru apucători, o fib. tr. fe. I 1. B: Lazarova 1996; Teleagă 2008, 6, nr.
D: sec. IV a.Chr. (probabil prima jumătate). catalog 5.
MIDg.
B: L. Lazarov 2005, 387-392, fig. 1-4. 658. UNIREA-„Canalul de irigaţie” (fost
Osmanu, com. Unirea, jud. Brăila, România) –
655. ŢICLENI - „Piscul Cetăţii” - „La Pl. 318A
Comandă” (jud. Gorj, România) Grup de trei T. Unul dintre ei a fost distrus de
Cetate fortificată cu val de pământ şi şanţ. lucrări edilitare în 1971.
Sondaj arheologic efectuat de Petre Gherghe T distrus conţinea un M înh. în decubit dorsal
în anul 1975. cu braţele pe lângă corp, orientare V-E.
Frg. ceramice m. Piatră de râşniţă, urmele Inventar: 47 vf. săgeţi brz. cu trei muchii, o
unor L cu pereţii din nuiele lipite cu pământ. cute şi o lespede de gresie pe toracele
D: sec. IV-I a.Chr. defunctului, două vase sparte la descoperire şi
B: Gherghe 1986, 111-112. nerecuperate.
D: sec. IV a.Chr. MBB.
656. ŢIŢEŞTI (com. Ţiţeşti, jud. Argeş, B: Harţuche / Anastasiu 1976, 196, nr. catalog
România) – Pl. 317D 396-397; Turcu 1979, 183-184; Harţuche
Grup de M tumulare. Descoperire 1980, 336-337; Sîrbu 1983, 36, fig. 3/3.
întâmplătoare urmată de săpături de salvare.
- [T 1]. În toamna anului 1964, în timpul 659. UNIREA-„Rău” (com. Unirea, jud.
construirii şcolii din sat, a fost distrus parţial Călăraşi, România) – Pl. 318B
un T, recuperându-se, totuşi, două vase Aşezare deschisă. Două campanii de săpături
ceramice aparţinând fazei Ferigile III. În de salvare (1991 şi 1994) realizate de un
primăvara anului 1965 este efectuată o colectiv condus de V. Sîrbu. Aşezarea are un
săpătură de salvare de către I. Nania. S-a putut singur nivel de locuire, cu o grosime variabilă,
Catalog 167

între 0,3 m şi 1,2 m, în unele puncte cu brâu alveolat sub buză întrerupt de patru
distingându-se două niveluri. apucători, fib. tip Glasinac cu portagrafa
Complexe descoperite în 1991: patru B, un triunghiulară, fib. tr. I 1, vf. săgeată brz.
cuptor de uz gospodăresc, un cuptor pentru piramidale cu trei muchii şi fără tub de
ceramică şi 11 Gr. înmănuşare, ac brz. cu capătul în formă de
Inventarul nu este prezentat pe complexe, ci elice tripaletată etc.
general: ceramică m. şi r., amfore greceşti de Recent, în campania 2005, au fost descoperite
Heraclea Pontică, Sinope, Thasos şi Rhodos, frg. amfore Lesbos în Cpl. 10, iar în 2007 o
lagynoi, frg. lecane, lekythos, ancoră de psalie din os cu trei perforaţii, având
piatră, fusaiolă, verigă brz. În 1994 a mai fost extremităţile modelate zoomorf, în formă de
descoperit încă un B, conţinând frg. ceramice, cap de iepure..
inclusiv de la amfore pontice (neilustrate), o D: sec. V-IV a.Chr. MJIAPP.
greutate de cărămidă, cute de piatră, B: Teodorescu et alii 1999, fig. 3-4, fig. 22; D.
împungător os şi rondea perforată. Lichiardopol, A, Frânculeasa, în CCA 2006
D: începutul sec. III – începutul sec. II a.Chr. (campania 2005), 386-388, pl. 74.
MDJC.
B: Sîrbu / Oprea / Pandrea 1995. 663. VALEA TEILOR (fost Meidanichioi,
com. Izvoarele, jud. Tulcea, România)
660. VALEA VĂLENILOR-„Talpa Dos” Aşezare. Descoperiri întâmplătoare.
(com. Zătreni, jud. Vâlcea, România) De pe teritoriul localităţii provin mai multe
Locuire sau „sanctuar”. Descoperire descoperiri întâmplătoare, ce par a marca o
întâmplătoare, 1988, urmată de cercetări de aşezare: stater de aur Lysimach, amforă
suprafaţă efectuate de Gh. Petre-Govora. Thasos, amforă Heraclea Pontică ştampilată, a
Fragmente dintr-o vatră portativă doua jumătate a sec. IV a.Chr. ICEMT.
asemănătoare celei de la Ocnele Mari- B: Mitrea 1981, 383, nr. catalog 43;
„Cărpiniş”, urme de cenuşă, cărbune, pietre, Canarache 1957, 377; Baumann 1973-1975a,
mult chirpici ars. Materialele descoperite nu 36 şi pl. 7/3-3a.
sunt ilustrate.
D: sec. V a.Chr. 664. VARNA (Odessos)-la NE de oraş (obl.
B: Petre-Govora 1995, 68. Varna, Bulgaria)
Necropola oraşului grecesc. Săpate patru M
661. VADU (com. Corbu, jud. Constanţa, înh. (trei plane şi unul tumular).
România) D: sec. III-II a.Chr.
M izolat tumular (?) lângă satul actual. B: Tonceva 1961.
Descoperire întâmplătoare.
Din acest punct provine o drahmă histriană 665. VARNA (Odessos)-„Akčilar” (obl.
arhaică. Varna, Bulgaria)
B: Mitrea 1970, 470, nr. catalog 17. Necropolă. Descoperire întâmplătoare. La
periferia nordică a actualului oraş au fost
662. VADU SĂPAT-„Budureasca 4 – Puţul făcute mai multe descoperiri la sfârşitul sec.
Tătarului” (com. Vadu Săpat, jud. Prahova, XIX, din patru M tumulare înh. cu inventar
România) – Pl. 319 bogat de factură tracică.
Aşezare. Cercetări sistematice efectuate de D: sec. IV-III a.Chr.
Victor Teodorescu, Dan Lichiardopol şi Alin B: D. Ivanov 1960.
Frânculeasa.
Din puţinul material publicat reiese că este 666. VARNA (Odessos)-„Levski” (obl.
vorba de o aşezare (dublată de o necropolă?) Varna, Bulgaria) – Pl. 320A
de sec. V-IV a.Chr. în care se întâlnesc M inc. (?) distrus, descoperit întâmplător în
elemente specifice culturii getice timpurii: anii ’50 ai sec. XX.
ceramică m. reprezentată de vase tradiţionale Inventar: situlă brz. cu toartă dublă şi ataşe în
precum cele pântecoase cu apucători, borcane formă de silen, simpulum brz., opaiţ brz.,
168 Catalog

oglindă brz., fragmente dintr-un coif brz. din diametral-opus, sub buză (u.), strachină m. cu
care se păstrează o bucată de tablă cu buza invazată (c.), urme de oxizi de fier de la
reprezentarea Athenei, skyphos fragmentar. un obiect de inventar neidentificat.
D: a doua jumătate a sec. IV – începutul sec. Tot în acel loc este semnalată şi existenţa unui
III. MIAV. „nivel de locuire din sec. VI-V a.Chr.” în
B: Mincev 1978, 103-109 şi pl. 1-2. cadrul căruia au fost descoperite 20 vf. săgeţi
brz. cu trei aripioare – nu este exclus, însă, ca
667. VARNA (Odessos)-„Sanctuarul lui acestea să provină din unul sau mai multe M
Heros Karabasmos” (obl. Varna, Bulgaria) – distruse, asemănătoare M 7.
Pl. 320B-322A D: sec. VI-V a.Chr. (pentru M înh.) şi sec. IV-
Grup de trei M, două înh. în cutie din plăci III a.Chr. (pentru M inc.). MNIMI.
rectangulare de piatră şi unul inc. u. c. depusă B: Andronic 1981-1982, 121-122, 124-125,
în cistă de piatră. Sondaj arheologic efectuat fig. 4/2-7; 5/1-5, 8; 6/5; 7; Arnăut 2003, 274,
de G. Tončeva în 1962. nr. catalog 507c.
- M 1 (înh.): hydrie ceramică, două lămpi lut
ars, trei lacrimarii, strigil fe., monedă brz. 669. VAZOVO (obšt. Isperih, obl. Razgrad,
ilizibilă. Bulgaria) – Pl. 322C
- M 2 (înh.): frg. ceramice, trei rozete din lut M distrus din inventarul căruia a fost
ars provenind de la diadema funerară. recuperat un rhyton frg. aur cu protomă de cal
- M 3 (inc. u. c .): vas brz. (u.) acoperit cu un înaripat (Pegas).
capac hemisferic brz. D: sfârşitul sec. IV a.Chr. MIRa.
În jurul M a fost descoperită o mare cantitate
de frg. ceramice elenistice, de tip West Slope, 670. VĂBEL (obšt. Nikopol, obl. Pleven,
ceramică de lux cu firnis negru, ştampile Bulgaria) – Pl. 322D
amforice de Thasos, Heraclea Pontică, Sinope, Piesă izolată. Descoperire întâmplătoare în
Rhodos, Cos, Paros, Knidos, frg. de cratere, cadrul unei aşezări cu frg.ceramice specifice
phythoi, cupe, askoi, dar şi de vase m. de epocii fierului.
tradiţie autohtonă (borcane cu brâu alveolat şi Aplică de harnaşament (frontal) brz., ajurată,
apucători, căni cu toarta uşor supraînălţată). cu motiv zoomorf.
D: Sec. III-II a.Chr. MIAV. D: prima jumătate a sec. V a. Chr.
B: Tončeva 1974. B: Vladimirova-Paunova 1995, 64, nr. catalog
4.
668. VASLUI-„Curţile Domneşti” (jud.
Vaslui, România) – Pl. 322B 671. VĂLCITRĂN-„Kamăka” (obšt. Pordim,
Necropolă plană birituală. Săpături de salvare obl. Pleven, Bulgaria) – Pl. 323
efectuate în 1958-1959 şi 1976 de către A. M înh. distrus în 1961 în timpul lucrărilor
Andronic. agricole. Din inventar făceau parte: o situlă
- M 3 (inc. u. c.): borcan m. cu brâu alveolat brz. cu toartă dublă şi ataşe cu reprezentare
sub buză întrerupt de patru apucători conice antropomorfă (cap de menadă), oenochoe brz.
(u.), strachină m., largă, cu marginea verticală cu gura trilobată şi toartă având extremităţile
(c.), fără inventar. modelate antropomorf (la partea superioară
- M 7 (înh. în poziţie chircită pe partea stângă, capul unui satyr, la partea inferioară – Pan),
cu faţa la E, distrus parţial de o construcţie precum şi un platou de brz.
medievală): din preajma M au fost recuperate D: a doua jumătate a sec. IV a.Chr. MIPl.
două vf. de săgeţi brz. cu trei muchii, un B: Genova 1973; Teleagă 2008, 50, pl. 109;
obiect fe. frg. şi un vas bitronconic din pastă 110/1-2; 197/10-13, nr. catalog 195.
neagră, slab ars, ornamentat cu teri brâuri
alveolate paralele, dispuse în zona superioară 672. VĂRBICA (obl. Šumen, Bulgaria) – Pl.
a gâtului, pe diametrul max. şi la bază. 324
- M 8 (inc. u. c.): vas clopot cu patru apucători Necropolă tumulară situată la 3 km N de
sub diametrul max. şi patru butoni dispuşi localitate. Descoperiri întâmplătoare făcute în
Catalog 169

a doua jumătate a sec. XIX şi cercetări B: Bujokliev / Domaradzki / Atanasov 1995,


sistematice recente efectuate de Gheorghi 84, nr. catalog 90.
Atanasov.
- [T 1] (inc. u. în cutie din lespezi de piatră), 675. VELIKO TĂRNOVO-„Carevec” (obl.
săpat accidental în 1885, cercetări ulterioare Veliko Tărnovo, Bulgaria) – Pl. 325C
făcute de fraţii Škopril. Inventar: vas ceramic Aşezare. Cercetare sistematică efectuată în
(u.), aplice arg. aurit reprezentând figuri de anii ‘60-’70 ai sec. XX de cu colectiv condus
satyri, frg. din mai multe plăci arg. aurit cu de Ktastju Mijatev, având ca obiectiv
ornament plastic, provenind probabil de la un monumentul medieval. A fost documentat un
pectoral, cupă adâncă arg., cană arg., bogat nivel de locuire datat în sec. V-III
oenochoe brz., situlă brz. cu toartă dublă, cupă a.Chr., surprins în zona central-vestică a
joasă brz., strecurătoare brz., mâner frg. brz. colinei.
finalizat cu protomă de berbec, coif brz. tip Complexe: sunt amintite trei locuinţe (L?) şi
calcidic, frg. plăci brz. cu decor geometric, vf. trei Gr.
lance fe. (neilustrat), askos, lekythos, cupă Materialul arheologic recoltat din strat şi din
ceramică, două castroane tronconice ceramică complexe (publicat negrupat şi selectiv) este
(numai unul ilustrat), trei piese mărunte din alcătuit din ceramică m. (borcane cu butoni,
ceramică (neilustrate), două plăsele din os apucători aplatizate şi brâu alveolat), ceramică
decorate cu cercuri incizate, perlă sticlă r. (castron tronconic cu buza răsfrântă în afară,
albastră cu alb, două scoici. vase cu două toarte, de tip amforă) şi ceramică
D: sfârşitul sec. IV a.Chr. MIAS. de import - amfore de Thasos (o ştampilă:
- [T 2] (8,8 m înălţime, diametrul de 45 m) Θασσίων Μ.....ν) şi de Rhodos (trei ştampile:
cercetat de Gh. Atanasov. Vestibul şi cameră una cu eponimul Ξενοφάνης şi două cu
funerară din piatră şi lemn. Jefuit. Ritul producătorii Άριστίωνος şi Σωκράτευς). Este
nespecificat. menţionată descoperirea în cadrul sitului a
D: sfârşitul sec. V - începutul sec. IV a.Chr. peste 20 de mănuşi amforice greceşti
B: Filov 1934a, 171-180, fig. 186-201, pl. ştampilate (fără descriere, fără ilustraţie).
11/2; Arta şi cultura 1979, 65, nr. catalog 316- MIVT.
317; Atanasov 1990; Teleagă 2008, 50, pl. B: Mijatev et alii 1973, 264-270, 350 şi fig. 4-
110/3; 111-113/1; 193; nr. catalog 198. 15.

673. VEDEA (com. Vedea, jud. Giurgiu, 676. VELIKO TĂRNOVO (obl. Veliko
România) – Pl. 325A Tărnovo, Bulgaria) – Pl. 325D
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare Piesă izolată, descoperită întâmplător în
făcută în 1965. împrejurimi: fib. hibridă brz.
În jur de 20 tetradrahme (recuperate 18 piese) D: sec. IV a.Chr. MIAV.
depuse într-o cană m. cu toarta uşor B: Mirčeva 2007, 71, fig. 7.
supraînălţată, tipuri Alexandru cel Mare, Filip
III, Lysimach şi Seleucos. 677. VIATOVO (obl. Ruse, Bulgria)
Data finală a tezaurului se situează puţin după M izolat inc. u., descoperit întâmplător în
276/275 a.Chr. 1965. D: sec. V-IV a.Chr.
D: al doilea sfert al sec. III a.Chr. MNIRB. B: D. Ivanov 1978, 7, fig. 6.
B: Gh. Rădulescu / Ionescu 1968; Mitrea
1992. 678. VIILE-„D-aia parte” (fost Beilic, com.
Ion Corvin, jud. Constanţa, România) – Pl.
674. VEKILSKI (obšt. Nikola Kozlevo, obl. 325E
Šumen, Bulgaria) – Pl. 325B Necropolă de incineraţie, distrusă, situată la
Piesă izolată, făcând parte probabil din 1,5 km NV de localitate. Descoperiri
inventarul unui M. Descoperire întâmplătoare. întâmplătoare şi săpătură de salvare efectuată
Coif brz. de tip chalcidic. de Andrei Aricescu.
D: sec. IV a.Chr. MIŠ. A fost salvat doar un singur M inc. u. c. (u. era
170 Catalog

un vas m.), protejat cu două pietre laterale şi 681. VIŞINA (com. Jurilovca, jud. Tulcea,
cu o lespede de piatră drept c., fără inventar. România)
Mai multe u. m. (oale cu proeminenţe late şi Tezaur monetar (semne premonetare).
toarte oarbe) şi r. (cană), inclusiv o amforă Descoperire întâmplătoare făcută în 1979 şi
Thasos au fost recuperate de la agricultori. sondaj de verificare realizat de Mihaela
Ulterior, în 1986, a mai fost descoperit Mănucu-Adameşteanu. Recuperate 698 vf.
întâmplător un M inc. u. c. (u. – vas clopot cu săgeţi brz.- semne premonetare şi un delfinaş
patru apucători pe diametrul max., în partea olbian brz.
superioară având câte o pereche de apucători Sondajul a dus la descoperirea unei locuinţe
în formă de potcoavă şi de butoni circulari; c. cu podeaua puternic incendiată, fără însă a se
– castron m. cu marginea îndoită spre putea stabili o relaţie clară cu tezaurul
interior). descoperit întâmplător. ICEMT.
D: sec. V-IV a.Chr. MINAC. B: Mănucu-Adameşteanu 1984; Mitrea 1976,
B: Aricescu 1961, passim şi fig.2-6; Aricescu 372, nr. catalog 19.
1971, 223; Protase 1971, 16; Irimia 1991,
117-118 şi fig. 3/1-2. 682. VLADINJA (obšt. Loveč, obl. Loveč,
Bulgaria) – Pl. 326
679. VINITSA-Lacul Vinitsa (obl. Varna, Tezaur descoperit în condiţii necunoscute
Bulgaria) înainte de 1964.
Aşezare. Cercetare sistematică efectuată de Ţ. Două fib. arg. tip Bukjovtsi, brăţară arg. în
Dremsizova-Nelcinova. Descoperite 18 bandă cu capetele deschise şi îngustate, fială
locuinţe, toate de suprafaţă, cu pereţi din lut şi arg., 36 perle de aur.
nuiele, cu plan rectangular, dotate cu vetre. D: sec. IV a.Chr. MIAS.
Au mai fost descoperite nouă gropi menajere. B: A. Dimitrova 1966, 115-118, 123-124, fig.
Material extrem de sărac, preponderent 2, 6-7, 15-17; Kitov / Šalganov / Krainov
ceramic. 1980, 29-30.
D: sfârşitul sec. V - sec. IV a.Chr.
B: Dremsizova-Nelcinova 1967. 683. VLASATICA (obšt. Vraca, obl. Vraca,
Bulgaria)
680. VIŞINA (com. Jurilovca, jud. Tulcea, Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare.
România) – Pl. 325F Alcătuit din aproximativ 1000 tetradrahme
Aşezare deschisă situată pe malul Lacului Filip II.
Goloviţa. Săpături de salvare cu caracter B: Theodossiev 2000, 143, nr. catalog 245.
sistematic, efectuate între 1979 şi 1982 de
către Mihaela şi Gheorghe Mănucu- VLAŠKO-SELO v. TZAREVEC
Adameşteanu.
Un nivel de locuire getic. 684. VLĂDICEASCA-„Ghergălăul Mare”
A fost cercetată o locuinţă de tip (com. Valea Argovei, jud. Ilfov, România) –
„semibordei”, din inventarul căreia făcea parte Pl. 327
frg. ceramice m. autohtone, frg. ceramice Aşezare deschisă, cu suprafaţa de circa 4000
cenuşii r. greceşti şi o amforă de Lesbos frg. m2. Săpături de salvare efectuate în 1973 de
(sec. V a.Chr.); mai sunt semnalate 16 Gr către George Trohani. Trei secţiuni, însumând
menajere. o suprafaţă de 432 m2. Un strat arheologic din
Din acelaşi nivel provin amfore frg. de Chios, a doua epocă a fierului (0,5 m grosime), cu
Samos, Mende, Lesbos şi ceramică grecească două sau chiar trei niveluri de locuire.
cenuşie r. (krater, lecane, oenochoe cu gura Complexe: 22 L şi 11 Gr. Reţin atenţia două
trilobată). L:
D: sec. VI-V a.Chr. - L 1: borcane m. cu patru apucători sub
B: M. Mănucu-Adameşteanu / Gh. Mănucu- margine şi brâuri alveolate, borcan m. cu două
Adameşteanu 1992, 205-206, fig. 2-3. apucători sub diametrul max. şi două
apucători „în potcoavă” plasate în jumătatea
Catalog 171

superioară, amforă frg. locală, cui fe. ceramice m. şi r.


- L 4 (tăia L 3): pinten fe., frg. toartă brz., D: sec. IV-I a.Chr.
chiup r. cenuşiu decorat cu rozete imprimate, B: Ciucă 1988-1989, 31-33, fig. 2-3.
imitaţie frg. după bolurile deliene, frg. askos.
Printre materialele descoperite în aşezare sunt 688. VOLOVĂŢ (com. Volovăţ, jud.
menţionate frg. amfore greceşti, dintre care o Suceava, România) – Pl. 328C
toartă este ştampilată cu Πυθ[ιων] (Thasos, Necropolă tumulară inc. Cercetări sistematice
sec. III a.Chr.) şi un vas mic bitronconic cu 1971-1973 efectuate de Mircea Ignat. Un
toartă şi firnis negru. singur T este din „Hallstattul târziu”:
D: sfârşitul sec. III – începutul sec. II a.Chr. - T 7 (inc. cu arderea pe loc): patru vase
MNIRB. ceramice m. (două vase bitronconice, un bol şi
B: Trohani 1975b. o strachină), fusaiolă, perlă lut şi colier de
perle de caolin, două brăţări brz., inel tâmplă
685. VLĂDICENI-„Bâtca” (com. Bârgăoani, brz., aplică spiraliformă brz.
jud. Neamţ, România) – Pl. 328A D: sec. VI-V a.Chr. MBS.
M izolat inc. gr. plan. Cercetări arheologice B: Ignat 1976, 105-106, fig. 3/1, 8, 10; 4/1-3;
efectuate în 1985-1985 de către Marius Ignat 1978, 120-124, fig. 13; Arnăut 2003,
Alexianu, având obiectiv principal o aşezare 277, nr. catalog 528, fig. 40.
carpică.
Inventar: trei vase m. – vas-„clopot” frg. cu 689. VORNICENII MICI (com. Moara, jud.
apucători şi brâu alveolat, vas bitronconic frg. Suceava, România) – Pl. 328D
şi strachină bitronconică cu o apucătoare Necropolă plană de inc. semnalată sumar de
perforată. către M. Ignat în 1976, prin publicarea unui
D: a doua jumătate a sec. V – prima jumătate vas (u.?) cu patru proeminenţe-apucători sub
a sec. IV a.Chr. CMJNPN. buză. Sunt amintite cercetări arheologice de
B: Alexaianu / Dumitroaia 1990, 125-130, fig. mică amploare.
1/1; 3/1, 3, 7, 9-10; 6/1. D: sec. IV a.Chr. MNBS.
B: Ignat 1976, 107-108 şi fig. 3/13; Arnăut
686. VOINEŞTI-„Fundătura” (com. Voineşti, 2003, 277, nr. catalog 529.
jud. Vaslui, România) – Pl. 328B
Aşezare deschisă. Sondaj arheologic realizat 690. VOVRIEŞTI-„În Cier” (com. Băceşti,
în 1976 de Costachi Buzdugan – o singură jud. Vaslui, România)
secţiune de 55,5 m2. Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare
Un nivel de locuire Poieneşti-Lukaševka şi un făcută în 1960, în timpul lucrărilor agricole.
nivel de locuire hallstatian târziu. 125 tetradrahme arg. tip Huşi-Vovrieşti.
Nivelul hallstatian târziu (grosimea max. 50 MNIMI.
cm): o L, doar parţial cercetată, ceramică de B: Preda 1966; Mihăilescu-Bârliba 1990, 146;
tehnică tradiţională: străchini, ceşti, căni. Arnăut 2003, 282, nr. catalog Ba22.
D: sec. V a.Chr. MNIRB.
B: Buzdugan 1979; Arnăut 2003, 277, nr. 691. VRANI KON (obšt. Omurtag, obl.
catalog 526a. Tărgovište, Bulgaria)
M tumular cu cameră funerară din blocuri de
687. VOITA-„Burtoiul” (com. Brabova, jud. piatră şi dromos. Afectat în 1997 de căutătorii
Dolj, România) de comori. Săpături de salvare G. Ginev.
Fortificaţie situată la 200 m de cetatea de la Dromos descoperit, cu intrare dinspre S, şi
Brabova. Cercetări de suprafaţă efectuate de două camere rectangulare din piatră tăiată
V. Ciucă. destul de grosier, cu tavan plan din plăci mari
Val de pământ şi şanţ. Cărămizi de formă de piatră. Complet jefuit, descoperite doar
dreptunghiulară, cu dimensiuni relativ mari fragmente ceramice m. şi r. (neilustrate).
(42 x 2 2 x 6 cm; 50 x 25 x 8 cm) în structura D: sec. IV a.Chr. MITa.
valului. De la suprafaţă au fost recoltate frg. B: Ginev 1999.
172 Catalog

692. VRACA-„Kosmata Mogila” (obl. Vraca, (?), set de piese de magie din lut ars, trei
Bulgaria) astragale, 73 vf. săgeţi brz. cu trei muchii,
M tumular (6 m înălţime şi 38 m diametrul), la aplică zoomorfă brz., două cuţitaşe fe.,
V de oraş. Cercetare sistematică. piroane fe., mică herminetă din piatră,
În 1940 ar fi fost descoperite întâmplător în T ceramică gr. fr. între care doi skyphoi,
şase tetradrahme Alexandru cel Mare. Au scheletul unui cal.
fost descoperite frg. ceramice m. şi r. Oase de D: sec. IV a.Chr. MIV, MNIBS.
animale sacrificate. Vatră rituală pe nivelul B: Nikolov 1968, nr. catalog 46-70;
solului antic. Cercetarea sistematică a Venedikov 1966; Nikolov 1967; Theodossiev
monumentului nu a fost finalizată. 2000, 143 şi urm., nr. catalog 248; Kull
D: sec. IV-III. MIV. 1997b, 248-258, fig. 26-28; Torbov 2007;
B: Theodossiev 2000, 144, nr. catalog 248. Teleagă 2008, 51-52, pl. 114/2; 115-118; 194-
197/1-8; 202/13-18, nr. catalog 200A.
693. VRACA-„Mogilanska Mogila” (obl.
Vraca, Bulgaria) – Pl. 329-332 694. VUTCANI-„Vladnic” (com. Albeşti,
T (7 m înălţime şi 60 m diametrul) ce jud. Vaslui, România)
aparţinea foarte probabil unei necropole, alţi Cetate fortificată cu val de pământ şi şanţ.
şase T din zonă (?) fiind săpaţi în trecut, fără Suprafaţa aprox. 1,5 ha. Cercetări de suprafaţă
alte informaţii. Săpătură de salvare efectuată realizate în 1967-1968 de Adrian C. Florescu
în anul 1965 de către I. Venedikov şi B. şi Gheorghe Melinte.
Nikolov şi continuată în 1966-1967 de către Câteva frg. ceramice indicând sec. IV-III
un colectiv de la MIV coordonat de B. a.Chr.
Nikolov. B: A. Florescu / Melinte 1971, 130-131;
Trei M, toate de înhumaţie. Manta de piatră şi Arnăut 2003, 278, nr. catalog 531a.
camere funerare de piatră (rectangulare în
cazul M 2 şi M 3 şi circulară în cazul M 1). YURUKLER v. RHUEC
- M 1 (jefuit, schelet ♂): ceramică r. (hydrie şi
borcan), kylix, skypos pictat – grupa Fat Boys, 695. ZATOKA (r. Belgorod-Dnestrovskij,
două schelete de câini. reg. Odesa, Ukraina)
- M 2 (M principal, schelet ♂ şi două schelete Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare.
♀): vase arg. (cană, vas în formă de con, patru Recuperate trei piese: un stater aur Lysimach
fiale din care trei cu inscripţia şi două bronzuri emise de Olbia.
„”), vase brz. (cană, lebes, D: al treilea sfert al sec. IV a.Chr.
hydrie, două situle), podoabe (cunună aur, B: Mihăilescu-Bârliba 1990, 146; Arnăut
cercei aur, perle şi aplice aur, perle sticlă, trei 2003, 282, nr. catalog Ba23.
fib. tr. brz. (două frg., una II 1), fib. brz. cu
arcul îngroşat specifică pentru sec. VI a.Chr. 696. ZĂBRICENI (jud. Edineţ, Republica
(Kull 1997b, 255, fig. 27b/9), fib. fe. Moldova)
(pierdută), Gesichtsperle, verigi brz., cnemidă Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare
arg., coif chalcidic brz. frg., spadă fe. frg. făcută în 1968.
(pierdută), 13 vf. lance fe., mai multe zeci de Au fost recuperate doar două tetradrahme arg.
vf. săgeţi brz. cu trei muchii, aplice tip Huşi-Vovrieşti.
harnaşament arg., zăbală fe. placat cu arg., frg. B: Nudel’man 1976, 48; Mihăilescu-Bârliba
din alte zăbale fe., resturi din părţile fe. ale 1990, 146; Arnăut 2003, 282, nr. catalog
unui car cu patru roţi (Torbov 2007) lângă Ba24.
care se aflau scheletele a trei cai, candelabru
fe., două opaiţe din ceramică, kylix grecesc, 697. ZIMNICEA-„Cetate” (jud. Teleorman,
cap uman din ceramică, set de piese de magie România) – Pl. 333-337
din lut, vase m. şi r, două cuţitaşe fe. Aşezare în marginea de V a oraşului actual, la
- M 3 (jefuit, schelet ♂ şi schelet ♀): două limita dintre Câmpia Română şi lunca
căni – una aur, cealaltă arg., perle aur, fib. tr. Dunării. Cunoscută de la mijlocul sec. al XIX-
Catalog 173

lea. Săpături ocazionale C. Bolliac (1845, După materialul amforic descoperit în


1865, 1869, 1871-1873), D. Papazoglu şi D. săpăturile vechi, aşezarea din cea de-a doua
Butculescu (1885), I. Andrieşescu (1924). epocă a fierului a fost datată între 328 şi 88
Săpături sistematice efectuate de colective sub a.Chr.: două ştampile Thasos (‘Άριστοφάν I,
conducerea lui I. Nestor (1948-1949 – sunt cca. 320 a.Chr; cealalată incertă), una de
săpate opt secţiuni, SI-SVII), A. D. Heraclea Pontică gr. III (al doilea şi al treilea
Alexandrescu (1966-1975 – sunt săpate 11 sfert al sec. IV a.Chr.), cinci Sinope, mai
secţiuni, S VIII-XVIII) şi M. Babeş (2000- multe de Rhodos gr. III, V şi VI, una Cos,
2005 – verificarea secţiunii magistrale S două din centre nedeterminate (Conovici
XVIII/1975 şi deschiderea unor noi suprafeţe, 1986, 135; v. şi Spânu 2005a, 158-159, 165-
una în zona centrală a sitului, adiacentă la S 166).
XVIII, alta în zona nordică, cea mai înaltă a O intensă locuire medievală a afectat şi a
sitului). Staţiunea a fost cercetată în proporţie distrus în bună măsură nivelurile superioare de
de aproximativ 15%. locuire din cea de-a doua epocă a fierului.
Două faze de locuire din cea de-a doua epocă D: sec. IV-I a.Chr. MJTA, IAB, MJG.
a fierului: B: Nestor 1949; Nestor 1950; A.
- faza timpurie, din sec. IV-III a.Chr., Alexandrescu 1974, 56-58; Mitrea 1965;
cuprinzând trei niveluri (materiale Tudor 1967, 70-74, fig. 7/135-148, 150;
reprezentative: fib. tr., vf. săgeţi cu trei 8/152-152; Chiţescu 1972; Conovici 1986,
muchii, pithoi ornamentaţi prin ştampilare cu 135; M. Babeş et alii, în CCA 2001 (campania
rozete şi figuri de călăreţi, frg. ceramice de la 2000), 276-277; CCA 2002 (campania 2001),
amfore de import – Thasos, Heraclea Pontică, 344-345; CCA 2003 (campania 2002), 347-
Sinope –, unele ştampilate, kantharos înalt 348; CCA 2004 (campania 2003), 379-381, pl.
apropiat ca formă de tipul West Slope, askoi, 77; CCA 2005 (campania 2004), 416-418;
frg. ceramice pictate de import, brăţară brz., CCA 2006 (campania 2005), 402; Pătraşcu
monede Flip II, Alexandru cel Mare, 2005a; Spânu 2005a; Spânu 2005b; Trohani
Alopeconessos-Chersonesul Tracic); 2005.
- faza târzie, din sec. II-I a.Chr., cuprinzând
unul sau chiar două niveluri (materiale 698. ZIMNICEA-„Câmpul Morţilor” (jud.
reprezentative: fib. Lt C – CCA 2003- Teleorman, România) – Pl. 338-374
campania 2002, 348 –, monede geto-dace, de Necropolă situată la N, E şi SE de aşezarea
Odessos, Thassos şi romane, fragmente din punctul „Cetate”. Săpături ocazionale C.
ceramice de la boluri cu decor în relief, frg. Bolliac (1871-1873), D. Papazoglu şi D.
amfore Rhodos şi Cos). Butculescu (1885). Săpături sistematice
În 1974, Alexandrina D. Alexandrescu efectuate de colective sub conducerea lui I.
distingea cinci niveluri de depuneri Nestor (1948-1949 – sunt săpaţi şapte T,
arheologice din cea de-a doua epocă a fierului, numerotaţi C 1 – C 7, din care doar cinci s-au
primele două ilustrând a doua jumătate a sec. dovedit a fi amenajări funerare) şi A. D.
IV şi primele decenii ale sec. III a.Chr., iar Alexandrescu (1967-1974– se continuă
ultimele trei perioada sec. III-I a.Chr. explorarea zonelor T cercetaţi anterior şi se
Istoricizând evidenţa arheologică, A. sapă noi suprafeţe: C 7, 9-10, 12-20).
Alexandrescu considera că limita dintre cele Începând cu anul 2007, cercetarea sistematică
două mari faze ale aşezării de la Zimnicea este a necropolei este reluată de un colectiv
constituită de distrugerea provocată de prima coordonat de M. Babeş.
campanie a lui Lysimach împortiva lui În timpul săpăturilor Nestor – Alexandrescu,
Dromichete, deci în primii ani ai sec. III au fost cercetate 158 M (A. Alexandrescu
a.Chr. Primei perioade a aşezării getice i-a 1980, 42 dă cifra de 166 M), iar în săpăturile
fost atribuită şi o fortificaţie din val şi şanţ (A. Babeş (2007), au fost descoperite trei M,
Alexandrescu 1974, 56), sistem defensiv a rezultând un total de 161 M:
cărui existenţă nu s-a confirmat prin - 4 (2,5%) de înh. (C 15 M 57, C 18 M 16, C
cercetările recente. 18 M 114, C 17 M 34);
174 Catalog

- 1 (0,6%) „mormânt-cuptor” (C 7 M 6); - C 2 M 3 (inc. u. c.): vas mare m. cu patru


- 12 (7,5%) de inc. gr. sau „cu depunerea apucători sub diametrul maxim, strachină m.
oaselor calcinate pe sol” (C 1 M D, C 2 M 10, şi strachină r.
C 6, C 7 M 4, C 10 M 21, C 10 M 70, C 12 M - C 2 M 4 (inc. u. c.): oală m. cu patru
1, C 15 M 69, C 17 M 32, C 18 M 14, C 18 M apucători sub margine unite cu brâu alveolat,
68, C 19 M 9); strachină r, două căni r. cu toartă supraînălţată,
- 140 (86,9%) de inc. u. (cu c. 115, fără c. 25); vas miniatural m., un set de perle şi
- 4 (2,5%) cenotafuri (C 3 M 21, C 7 M 2, C pandantive din lut, zar din os, figurină
10 M 114, C 17 M 34). antropomorfă din lut
Majoritatea M sunt plane, dar în jumătatea - C 2 M 10 (M principal al T C 2, de inc. cu
nordică sunt şi T (din care cinci au fost depunerea oaselor calcinate în patru
exploraţi), de regulă cu mai multe grămăjoare în gr.): două frg. fib. tr. I 1 (?)
înmormântări secundare. brz., vas triplu r., fială arg. cu omphalos, vatră
Patru M sunt duble (C 7 M 3, C 10 M 95, C decorată, mai multe vf. lance fe. şi vf. săgeţi
10 M 119, C 12 M 1). Arealul cercetat brz. cu trei aripioare şi piramidale, zăbală fe.,
reprezintă maximum 20% din întreaga zonă amforă Chios (? – neilustrată).
estimată a necropolei. - C 2 M 12 (inc. u. c.): vas tip amforă r., frg.
Din M au fost recoltate 680 unităţi de strachină r.
inventar: ceramică m. şi r. – 325 (48%), piese - C 2 M 16 (inc. u. c.): vas tip amforă m.,
de port şi podoabă – 242 (35%), din care strachină r., brăţară brz. cu capetele deschise,
fibule – 89, arme şi piese de harnaşament – 81 opt fib. tr. II 1, II 2, III 3a brz. şi arg., cuţitaş
(12%), ustensile şi piese de toaletă – 21 (3%), fe.
vase de metal – 6 (1%), vetre şi căţei de vatră - C 2 M 22 (inc. u. c.): două vase mari m. cu
– 4 (0,6%), monede – 2 (0,2%). proeminenţe-apucători sub buză şi brâu
Prezenţa şi asocierea unor categorii de alveolat, castron m. cu patru proemineţe
inventar cu o relevanţă cronologică sporită, dispuse vertical pe buză, cană r., cană m.
inclusiv importuri, individualizează o serie de ambele cu toartă supraînălţată, fib. tr. III 3a
M drept potenţiale repere cronologice: C 1 M brz., pandantiv arg. aurit.
D, C 2 M 10, C 2 M 22, C 6, C 19 M 3, C 17 - C 2 M 23 (inc. u. c. deranjat): frg. dintr-un
M 32, C 12, C10 M 97, C 7 M 4, C 10 M 18, borcan m. cu brâu alveolat sub margine şi
C 10 M 55, C 10 M 58, C 10 M 70, C 10 M patru proeminenţe apucători şi dintr-un alt vas
74, precum şi M 2 / 2007. r.
Lista M necropolei getice de la Zimnicea: - C 2 M 24 (inc. u. c. distrus): frg. vas m. cu
- C1 M D (M tumular cu cameră din pietre brâu alveolat şi două cioburi dintr-un vas r.
nefasonate, inc. cu depunerea oaselor - C 3 M 1(inc. u. c.): vas mare m. cu apucători
calcinate în gr. rectangulară): cană r. cu toartă pe diametrul maxim şi alte două apucători în
supraînălţată, trei amfore (de tip thasian după formă de potcoavă situate în jumătatea
A. D. Alexandrescu; de tip Murighiol, după E. superioară, strachină invazată m., cupă cu
Teleagă-inf. personală) şi un fragment din picior r.
alta, opt vf. lance fe. şi alte frg. fe., coif - C 3 M 2 (inc. u. c.): crater r., strachină r,
calcidic brz., fib. tr. III 2 arg., aplică brz. căniţă r. cu toarta supraînălţată, piepten din os,
- C 1 M 2 (inc. u. c.): vas tip amforă r., ceaşcă pandantiv din lut, perlă din sticlă albastră, trei
m., oală m. cu brâu alveolat, cană r. cu toartă verigi arg. cu grupe de proeminenţe, unite
supraînălţată. între ele, formând un mic lanţ.
- C 2 M 2 (inc. u. c.): vas mare m. cu două - C 3 M 5 (inc. u. c.): vas tip amforă m.,
apucători sub buză şi alte două apucători,în strachină m., ceaşcă r. cu toartă supraînălţată,
formă de potcoavă, sub diametrul maxim, vas m. larg, cu patru proeminenţe organice în
strachină m, borcan m. cu patru butoane- interior, căniţă m. cu toartă supraînălţată, vas
apucători sub margine, unite de un brâu miniatural m, trei inele brz., fib. tr. III 1 brz.,
alveolat. sârmă fe.
Catalog 175

- C 3 M 7 (inc. u.): cană m. cu toartă - C 9 M 2 (inc. u. c.): vas de tip amforă m,


supraînălţată. borcan m. cu brâu alveolat în ghirlandă, cană
- C 3 M 8 (inc. u. c.): amforă Heraclea frg. r.
Pontică, ceaşcă m., strachină r. - C 10 M 5 (inc. u.): vas de tip amforă m.,
- C 3 M 15 (inc. u. c.): borcan m. cu patru verigă fe., perlă sticlă albastră.
proeminenţe sub buză şi brâu alveolat, - C 10 M 6 (inc. u. c.): vas de tip amforă r.,
strachină m., cuţit de luptă fe., patru vf. săgeţi castron m. cu apucători sub buză, căniţă r. cu
şi cuţitaş fe. toarta supraînălţată, fund vas m.
- C 3 M 18 (inc. u.?): vas de tip amforă r., - C 10 M 13 (inc. u. c.): borcan m. cu
găsit într-o locuinţă medievală. apucători în formă de potcoavă, strachină r.,
- C 3 M 20 (inc. u. c.): vas pântecos m. cu frg, fib. tr. brz.
patru proeminenţe apucători, frg. strachină m. - C 10 M 16 (inc. u. c.): vas pântecos m. cu
- C 3 M 21 (M principal al T C 3, s-a găsit patru apucători proeminente pe diametrul
doar un frg. dintr-un şir de pietre mari maxim, borcan m. cu brâu alveolat.
nefasonate, fără oseminte-cenotaf?): şase vf. - C 10 M 18 (inc. u. c.): vas mare m. cu
lance fe. apucători pe diametrul maxim, strachină r.,
- C6 (M tumular, de inc. cu oasele calcinate căni r. cu toarta supraînălţată, lekythos
depuse în gr. rectangulară): şapte fib. tr. brz şi elenistic, două fib. tr. III 3a şi III 4b brz.
arg., întregi (I 1) şi frg., pandantiv aur, vf. - C 10 M 19 (inc. u.): borcan m. cu apucători
săgeţi brz cu trei aripioare şi cu trei muchii, sub margine unite cu brâu alveolat în
monedă brz. Alexandru cel Mare (Mitrea ghirlandă.
1965, 252, nr. catalog. 10). - C 10 M 20 (inc. u. c.): cană r. cu toartă
- C 7 M 1 (inc. u. c.): crater r., strachină r., supraînălţată, partea inferioară a unui vas m.
zece inele brz., două perle aur, perlă arg., două - C 10 M 21 (inc. cu depunerea oaselor
fib. tr. brz. frg., frg. brăţară (?) brz., pandantiv calcinate pe sol): fib. Lt D brz., oglindă arg.,
şi perle tubulare brz. frg. coif (?) brz.
- C 7 M 2 (cenotaf): borcan m., bol r., cană r. - C 10 M 22 (inc. u. c.): borcan m. cu patru
cu toarta supraînălţată. apucători sub buză şi brâu alveolat, strachină
- C 7 M 3 (inc. u. c. – M dublu): două cratere m.
r., lecane r., strachină r., bol r., patru căni r. cu - C 10 M 28 (inc. u.): cană r. frg.
toartă supraînălţată, vas mare m. ornamentat - C 10 M 29 (inc. u. c.): castron adânc r. cu
cu brâu alveolat, două fib. tr. III 1 şi III 2 brz. patru toarte orizontale sub buză, borcan m. cu
- C 7 M 4 (M principal al T C 7, inc. cu patru apucători aplatizate sub margine şi cu
depunerea oaselor calcinate în gr. brâu alveolat.
rectangulară): fib tr. brz. frg., patru pandantivi - C 10 M 31 (inc. u.): cană r. cu toartă
aur, trei pandantivi frg. în formă de mască supraînălţată.
arg., oglindă brz. O monedă brz. Filip II la - C 10 M 32 (inc. u.): cană r. frg.
baza T (pe solul antic peste care a fost ridicat - C 10 M 33 (inc. u. c.): vas mare pântecos m.,
T) (Mitrea 1965, 250-251, nr. catalog 4, fig. strachină m., două căni r. cu toartă
1/2). supraînălţată, verigă brz. cu grupuri de
- C 7 M 6 („mormânt-cuptor”): mortul în protuberanţe.
decubit dorsal orientat S-N, cu două vf. lănci - C 10 M 34 (inc. u. c.): cană mare r., căniţă r
fe. şi frg. ceramice de la amfore greceşti şi de frg., nouă fib. tr. I 2, III 2, III 3a brz., multe
la vase locale (nu apare la A. Alexandrescu perle, amulete şi pandantivi din lut, brz. şi
1980, rămânând inedit în detaliile sale: Nestor piatră, inel brz.
1950, 98; P. Alexandrescu 1966, 61, nota 74; - C 10 M 44 (inc. u. c.): vas mare m. cu
Protase 1971, 58-60, 68, fig. 20). apucători proeminente şi în formă de
- C 9 M 1 (inc. u. c.): borcan m. cu brâu potcoavă, castron mare m.
alveolat, fund vas (castron?) m. - C 10 M 53 (inc. u. c.): vas pântecos m., fund
vas m.
176 Catalog

- C 10 M 55* (inc. u. c.): vas mare m., ceaşcă - C 10 M 81 (inc. u. c.): borcan m. cu
m., două fib. Lt B2 (variantă Paukenfibel şi proeminenţe-apucători unite printr-un şir de
tipul cu arcul îndoit în formă de opt) brz., un impresiuni în peretele vasului, strachină r., frg.
melc marin (Kauri), opt perle sticlă albastră. fib. tr. brz.
- C 10 M 58 (inc. u. c.): vas m. cu pereţii - C 10 M 85 (inc. u.): vas tronconic m., cupă
aproape drepţi, cu patru apucători sub cu picior r.
margine, unite cu un brâu alveolat, strachină - C 10 M 88 (inc. u. c. – la A. D.
r., lekythos elenistic. Alexandrescu 1980, 29 este greşit notat C 10
- C 10 M 61 (inc. u. c.): cană m., borcan m. cu M 89): două borcane m., strachină m. şi o
apucători şi brâu alveolat, frg. dintr-o piesă de brăţară brz. cu capetele deschise.
os. - C 10 M 89 (inc. u. c.): borcan cu
- C 10 M 62 (inc. u. c.): borcan m. cu proeminenţe şi brâu alveolat, strachină şi cană,
apucători şi brâu alveolat, strachină r. toate m.
invazată, cu Seelenloch. - C 10 M 90 (inc. u. c.): borcan cu
- C 10 M 64 (inc. u. c.): vas zvelt r., frg. vas proeminenţe şi brâu alveolat m., strachină r.,
m. perlă sticlă albastră, perlă os şi pieptăn os.
- C 10 M 65 (inc. u. c.): două borcane m. cu - C 10 M 91 (inc. u.): vas tip amforă m.
apucători şi brâu alveolat, castron tronconic - C 10 M 92 (inc. u. c.): borcan m. cu
m. cu apucători în formă de potcoavă, ceaşcă proeminenţe-apucători şi brâu alveolat,
r., cuţitaş fe. strachină r., fib. tr. II 1 brz.
- C 10 M 66 (inc. u. c.): borcan m. cu - C 10 M 95 (M dublu inc. u.– doar o singură
apucători şi brâu alveolat, frg. vas m., perlă u. avea c.): vas pântecos m. cu proemineţe
sticlă albastră. apucători pe diametrul maxim, cană r. cu
- C 10 M 67 (inc. u. c.): cană r., vas r. frg. toarta uşor supraînălţată, partea inferioară a
- C 10 M 68* (inc. u. c.): vas r. „celtic”, vas unui vas m.).
tronconic m. - C 10 M 97 (inc. u. c.): amforă Thasos,
- C 10 M 69 (inc. u. c.): borcan m. cu strachină m., două fib. tr. III 2 şi III 3a brz., o
apucători şi brâu alveolat, frg. de la două vase fib. brz. tip hibrid.
m. - C 10 M 98 (inc. u. c.): vas tip amforă r., cană
- C 10 M 70 (inc. cu depunerea oaselor r.
calcinate pe solul antic-în gr.?): cană arg., bol - C 10 M 99 (inc. u. c.): borcan m. cu
brz., oenochoe brz., amforă Heraclea Pontică, apucători plasate vertical sub margine şi brâu
două vf. lance fe., frg. de la două tuburi de alveolat, strachină m. invazată.
înmănuşare fe. - C 10 M 100 (inc. u. c.): vas mare m. cu
- C 10 M 71 (inc. u. c.): borcan m. cu apucători pe diametrul maxim, castron
apucători şi brâu alveolat, castron m. tronconic m. cu apucători.
- C10 M 72 (inc. u. c.): borcan m. cu - C 10 M 106 (inc. u. c.): crater r., lecane r.
proeminenţe-apucători dispuse vertical sub - C 10 M 107 (inc. u. c.): borcan m. cu
buză şi brâu alveolat, castron r., fib. tr. III 2 apucători şi brâu alveolat în ghirlandă,
brz. strachină m.
- C 10 M 73* (inc. u.): vas r. cu umăr profilat, - C 10 M 108* (inc. u. c.): vas pântecos m.,
fib Lt C2 brz., frg. torques (?) fe. strachină r., cană r., ceaşcă r., cană m., ceaşcă
- C 10 M 74 (inc. u.): vas mare r., oglindă m., borcan m., cuţitaş fe., teacă fe., fib. Lt C
brz., pieptăn os frg., patru fib. tr. III 2 şi III 3a fe.
brz., verigă fe., inel arg., mai multe perle şi - C 10 M 109 (inc. u. c.): borcan m. cu
pandantive de lut, piatră şi sticlă colorată, proeminenţe-apucători şi brâu alveolat,
Gesichtsperle, melc marin (Kauri), vas castron m. cu apucători în formă de potcoavă.
miniatural. - C 10 M 111 (inc. u. c.): vas tip amforă r.,
- C 10 M 80 (inc. u. c.): borcan m. cu strachină m., cuţit fe., trei fib tr. I 1 şi III 3a
proeminenţe-apucători şi brâu alveolat, brz. şi arg. şi frg. brz. de la alte piese, zece
strachină tronconică m., frg. de tablă oxidată. perle arg.
Catalog 177

- C 10 M 112 (inc. u. c.): pithos r., strachină r., - C 15 M 49 (inc. u. c.): vas m. cu
strachină m., cană m. proeminenţe apucători, castron m., cană m.,
- C 10 M 113 (inc. u. c.): cană m. cu frg. fib. tr. brz., perlă sticlă albastră.
proeminenţe şi brâu crestat, borcan m. cu - C 15 M 54 (inc. u. c.): două vase m., două
proeminenţe şi brâu alveolat. pandantive din piatră, cinci fib. tr. I 2, II 4, III
- C 10 M 114 (cenotaf?): cană m., fără 3a, III 4a brz., trei inele brz. şi fe.
oseminte. - C 15 M 55 (inc. u.): castron m.
- C 10 M 115* (inc. u. c.): vas mare pântecos - C15 M 56* (inc. u. c.): două căni m., ceaşcă
m., strachină m., fib. Lt C brz. m., fib. Lt C brz.
- C 10 M 116 (inc. u.): borcan m. cu - C 15 M 57 (înh.): fib. tr. III 3a brz.
proeminenţe-apucători şi brâu torsadat. - C 15 M 69 (inc. gr.): două fib. tr. III 2 arg.
- C 10 M 117 (inc. u. c.): lekythos elenistic, - C 15 M 70* (inc. u. c.): vas tip amforă r., frg.
frg. vas m. fib. tr. fe.; c. era o piatră plată.
- C 10 M 118* (inc. u. c.): cană m., frg. - C 15 M 71 (inc. u.): vas mare m. cu
ceramice. proeminenţe-apucători şi brâu alveolat.
- C 10 M 119 (inc. u. c.): borcan m. cu - C 15 M 72 (inc. u.): vas mare m. cu gât înalt
proeminenţe şi brâu alveolat, strachină m., fib. şi patru apucători pe diametrul maxim.
tr. III 3a brz. Oasele calcinate aparţin unui - C 15 M 73 (inc. u. c.): două vase pântecoase
adult şi unui copil. cu apucători pe diametrul maxim, două
- C 10 M 120 (inc. u.): vas bitronconic cu gât castroane r.
înalt m. - C 16 M 1 (inc. u. c.): lecane r., castron m.,
- C 12 M 1 (M cu construcţie din pietre vas mare m. cu apucători sub buză şi brâu
nefasonate, inc. cu depunerea oaselor alveolat.
calcinate pe solul antic): lecane r., kantharos - C 17 M 1 (inc. u. c.): două căni r., borcan m.
cu firnis negru, borcan m., strachină m., trei - C 17 M 2* (inc. u. c.): cană m., frg. vas m.
castroane r., fib. tr. brz. (I 1?), frg. din altă fib. - C 17 M 3 (inc. u. c.): vas tip amforă r., frg.
tr., inel brz., brăţară brz., perlă tubulară din castron m.
foaie de arg. rulată, trei perle sticlă albastră, - C 17 M 6 (inc. u. c.): borcan m. cu
spadă grecească fe., vf. lance, zăbală fe. proeminenţe-apucători şi brâu alveolat,
Oasele calcinate aparţin unui adult şi unui castron r. cu Seelenloch.
copil. - C 17 M 7 (inc. u. c.): două borcane m.
- C 14 M 1* (inc. u. c.): două căni m., ceaşcă - C 17 M 8 (inc. u. c.): crater r.; c. era o piatră.
m., melc marin Murex, două perle sticlă - C 17 M 9 (inc. u. c.): frg. crater r., frg. vas
albastră. m.
- C 14 M 2 (inc. u.): vas tip amforă r., frg. - C 17 M 10 (inc. u.): cană m.
perlă sticlă albastră. - C 17 M 12* (inc. u. c.): vas mare m. cu
- C 14 M 3* (inc. u. c.): vas birtonconic r., apucători pe diametrul maxim, vas r., perlă de
cană m. sticlă galbenă.
- C 15 M 1 (inc. u. c.): strachină m., frg. vas - C 17 M 17 (inc. u. c.): vas mare m. cu
m. apucători şi brâu alveolat, strachină m., ceaşcă
- C 15 M 2 (inc. u. c.): vas tip amforă r., frg. m., cuţit de luptă fe., frg. pumnal fe. cu teacă.
cană r. - C 17 M 18 (inc. u. c.): borcan m., castron m.
- C 15 M 25 (inc. u.): vas m. cu patru - C 17 M 20 (inc. u.): frg. vas mare m. cu
apucători sub margine şi brâu alveolat, ceaşcă apucători pe diametrul maxim.
m. - C 17 M 21 (inc. u. c.): vas m., lecane r.
- C 15 M 26 (inc. u. c.): borcan m., strachină - C 17 M 22 (inc. u. c.): două borcane m., fib.
r., două fib. tr. brz. (una I 1, cealalată frg.), tr. III 2 brz., trei inele brz.
frg. brăţară brz. - C 17 M 25* (inc. u. c. – M distrus de o
- C 15 M 37 (inc. u. c.): vas bitronconic r., vas locuinţă medievală): frg. dintr-o amforă de
frg. m. Rhodos, cupă cu picior r., fib. Lt frg. (C?) fe.
- C 15 M 48 (inc. u.): vas mare m. - C 17 M 27 (inc. u. c.): cană m., ceaşcă m.
178 Catalog

- C 17 M 28 (inc. u. c.): castron r. de import - C 19 M 3 (inc. u. c.): crater r., strachină r.,
(grecesc) cu angobă cărămiziu-orange, ceaşcă două fib. tr. I 1 brz., două cuţitaşe fe., vf.
m., frg. vas mare m. cu brâu alveolat. lance fe., perlă de sticlă în formă de amforă.
- C 17 M 29 (inc. u. c.): borcan m. cu patru - C 19 M 5 (inc. u. c.): pithos r., castron r., frg.
apucători sub buză şi brâu alveolat în vas m., frg. căniţă m., vas mare m., două fib.
ghirlandă, strachină r., frg. fib. tr. frg. brz. tr. (III 3a şi frg.) arg., frg. de perle din sticlă,
- C 17 M 30 (inc. u. c.): frg. vas tip amforă m., cuţit de luptă fe., cuţitaş fe., teacă din tablă fe.
frg. vas m. - C 19 M 9 (inc. gr.): fără inventar.
- C 17 M 31 (inc. u. c.): vas mare r., strachină - C 19 M 10 (inc. u. c.): borcan m. cu
r., cupă r., fib. tr. III 4b brz., frg. brăţară fe., apucători dispuse vertical sub buză, castron m.
ceşti miniaturale din ceramică, perle din cu apucători semilunare aplatizate, două fib.
ceramică, perlă din os. tr. I 1 brz., verigă fe., inel brz., frg. brăţară
- C 17 M 32 (inc. cu oasele depuse într-o gr. brz., frg. perlă din sticlă.
mare rectangulară): frg. vas r. (urcior?), bol - C 19 M 11 (inc. u. c.): vas mare m. cu
brz., patru vf. lance fier, pandantiv aur, fib. tr. apucători aplatizate, castron r., frg. strachină
III 1 brz. m., frg. brăţară brz., pandantiv din piatră, fib.
- C 17 M 34 (cenotaf): cană r., fără oseminte. tr. II 2 brz.
- C 17 M 35 (inc. u. c.): două castroane m. - C 19 M 12 (inc. u. c.): frg. vas m., castron r.
- C 17 M 36 (inc. u. c.): vas tip amforă r., - C 19 M 13 (inc. u.): vas mare m. cu brâu
strachină r. crestat, căniţă r., frg. piepten os, cutiuţă din os,
- C 17 M 37 (inc. u. c.): vas m. cu profil fib. tr. III 3a brz., cuţitaş fe.
aproape drept, cu patru apucători, fundul unui - C 19 M 14 (inc. u. c.): vas mare m. cu
vas m., frg. fib. Lt frg. (D?) brz. apucători aplatizate, frg. castron m., două fib.
- C 17 M 38 (inc. u. c.): borcan m., castron m., tr. I 1 şi III 1 brz., verigă brz., inel brz.
frg. vas m. - C 19 M 17 (inc. u. c.): vas tip amforă m.,
- C 17 M 39 (inc. u. c.): vas mare m. strachină r.
bitronconic cu patru apucători pe diametrul - C 19 M 18 (inc. u. c.?): frg. vas m., frg.
maxim, castron m. cu Seelenloch. strachină m., frg. vas m. cu buton-apucătoare.
- C 17 M 41* (inc. u. c.): vas mare m., două - C 20 M 1 (inc. u. c.): vas m. cu patru
castroane m., fib. Lt C fe. proeminenţe-apucători sub margine, unite cu
- C 18 M 7 (inc. u.): frg. amforă. un brâu alveolat în ghirlandă, castron m., perle
- C 18 M 10 (inc. u. c.): borcan m., frg. vas din lut ars şi din sticlă galbenă, dinte de
m., fib. tr. III 3a brz. animal, figurină zoomorfă (?) din lut ars,
- C 18 M 14 (inc. gr.): ceaşcă m. hallstattiană oglindă brz., frg. fib. (?) brz.
reutilizată (neilustrată). - M 1 / 2007 (inc. u. c.): crater r. (u.), vas
- C 18 M 16 (înh.): castron r., cană r., frg. vas clopot m. (c.)
mare m. - M 2 /2007 (inc. u. c.): cană m. cu
- C 18 M 22 (inc. u.): cană r. „mustăţi” la baza toartei (u.), fund vas m. (c.),
- C 18 M 31 (înh.): două castroane r., cuţitaş cercel aur cu extremitatea modelată în formă
fe. de cap de leu stilizat.
- C 18 M 37 (înh.): cuţitaş fe. - M 3 / 2007 (inc. u. c.): borcan m.
- C 18 M 68 (inc. gr.): vf. lance fe., cuţit de cu butoni cilindrici şi brâu alveolat dispus „în
luptă fe., cuţitaş fe., pereche de căţei de vatră, ghirlandă” (u.), strachină cenuşie r. (c.),
vatră ornamentată, bol brz., ceaşcă r. borcan m. cu brâu alveolar şi butoni-
- C 18 M 73 (inc. u. c.): borcan m., castron m. apucătoare conici, perlă mare sticlă albastră,
- C 19 M 1* (inc. u.): vas tip amforă m., două trecută prin foc şi deformată.
ceşti r., fib. frg. Lt B2 fe., 56 lamele de cuirasă Inventarul gropilor cu schelete de cai din
din fe. şi brz. cuprinsul necropolei (A. Alexandrescu 1983,
- C 19 M 2 (inc. u. c.): borcan m., strachină r., 67 şi urm., fig. 4-8):
patru fib. tr. III 3a brz., frg. brăţară brz. - calul 1 (în C 10): zăbală fe., Gesichtsperle.
- calul 6 (în C 10): cinci verigi brz. înlănţuite.
Catalog 179

- calul 7 (în C 10): fib. Lt frg. fe. săgeată brz. cu trei muchii, fusaiolă.
- calul 12 (în C 17): zăbală frg. fe., vf. lance D: sec. V-IV a.Chr. MIŠ.
fe. B: Velkov 1930-1931; Mikov 1957, 296-297,
- calul 13 (în C 10): zăbală fe., catramă fe, tijă 302 şi fig. 4-5; Teleagă 2008, 54, pl. 121/2;
brz., garnitură semilunară brz. 122-125/1-3; 201/1-9, nr. catalog 204.
- calul 14 (în C 17): vf. săgeată brz. cu trei
aripioare (neilustrat). 700. ZORILE (com. Adamclisi, jud.
Datarea generală a necropolei: sec. IV-I a.Chr. Constanţa, România) – Pl. 376A
MJTA, MJG, IAB, FIB, MMNB, MNIRB. Piresă izolată (M inc. u. izolat?). Descoperire
Notă: După autoarea săpăturii şi a publicării întâmplătoare făcută în 1974, sondaj de
necropolei, numărul M târzii de la Zimnicea, verificare în acelaşi an efectuat de Mihai
din sec. II-I a.Chr. s-ar ridica la peste 30 (A. Irimia.
Alexandrescu 1972, 15-26, pl. 1-5). Cifra este Vas înalt r., de mari dimensiuni (înălţimea =
mult exagerată şi corectată de Mircea Babeş 0,56 m), bitronconic, cu gâtul înalt şi strâmt,
(Babeş 1988, 6 şi notele 15-16), care, evazat în partea superioară (buza lipseşte),
ghidându-se după fibulele de schemă Latène fundul inelar, puţin profilat. Pe diametrul max.
mijlocie şi formele ceramice cu relevanţă patru apucători plate dreptunghiulare, puţin
cronologică, înjumătăţeşte numărul M târzii aplecate în jos. Vasul a fost considerat cel mai
propus de Alexandrescu. Cele 15 M târzii vechi exemplar de u. getică r. (Irimia 1975,
stabilite de Babeş, marcate cu * în lista de mai 109).
sus, la care se adaugă şi recent descoperitul M D: sfârşitul sec. V – începutul sec. IV a.Chr.
2 / 2007 reprezintă 9,93% din totalul de 161 MINAC.
M cercetate la Zimnicea. B: Irimia 1975, 107-109, fig. 6; 7/4.
B: Nestor 1949; Nestor 1950; A.
Alexandrescu 1972; A. Alexandrescu 1974, 701. ZVORÂŞTEA (com. Zvorâştea, jud.
58-63; A. Alexandrescu 1976; A. Suceava, România) – Pl. 376B-377
Alexandrescu 1980; A. Alexandrescu 1984; Câmp de Gr. Cercetare sistematică realizată
Babeş 1988, 6-7 şi notele 15-16; Mitrea 1965, de M. Ignat între 1969-1978, având ca
250-252, nr. catalog 4, 10 şi fig. 1/2; Babeş et obiectiv o necropolă de sec. II-III p.Chr. Din
alii, în CCA 2008 (campania 2007), 331-332; cea de-a doua epocă a fierului au fost cercetate
Teleagă 2008, 52-53, pl. 119-121/1; 198- 13 Gr (pătrate, rectangulare, ovoidale,
200/4-9; nr. catalog 203. rotunjite sau neregulate în plan): Gr 3-4, 12,
18, 22-27, 30, 33, 37. Există şi un subţire nivel
699. ZLOKUČENE (obšt. Šumen, obl. arheologic corespunzător acestor Gr, fără alte
Šumen, Bulgaria) – Pl. 375 complexe, din care au fost recuperate frg.
Necropolă tumulară. Săpături accidentale şi ceramice, o fusaiolă şi o figurină
săpături de salvare. antropomorfă din lut (Ignat 1983, 387, fig.
- [T 1] săpat accidental şi apoi săpătură de 1/5).
salvare în decembrie 1929 realizată de I. - Gr 3: frg. chirpic, lipitură de vatră, oase de
Velkov. Conţinea un M inc., cu oasele animale, fusaiolă, 21 frg. ceramice de la şase
calcinate depuse în cistă de piatră rectangulară vase m.
orientată N-S, de dimensiuni mari (laturile - Gr 4: pietre, chirpic, cărbune, lipitură de
cistei: 1,9 x 0,75 m), cu inventar bogat: două vatră, fusaiolă, 300 frg. ceramice m. şi r.
amfore Thasos, situlă brz., ceramică, doi askoi (inclusiv de la câteva străchini de tip celtic cu
greceşti, două oenochoe, cană brz., fială buza rotunjită şi îngroşată)– un singur vas m.
adâncă arg., cană ceramică cu toarta a fost reconstituit.
supraînălţată şi fragmente dintr-o armă fe., - Gr 12: pietre, oase de animale, cenuşă,
cuţit de luptă sau vf. lance). Un vf. săgeată lipitură, frg. ceramice de la aprox. 15 vase m.,
brz. în exteriorul cistei de piatră. cuţit fe.
- [T 2] (distrus): au fost recuperate şapte fib. - Gr 18: 57 frg. ceramice m. şi r. de la aprox.
tr. I 1 brz., un inel brz., un torques arg., un vf. 20 vase, inclusiv de tip celtic.
180 Catalog

- Gr 22: câteva frg. ceramice m. atipice. - Gr 33: cărbune, frg. ceramice m., o fusaiolă.
- Gr 23: chirpic, o aşchie de silex, cărbune, 20 - Gr 37: puţine frg. ceramice m.
frg. ceramice m.. Ceramica m. este din pastă poroasă, deseori cu
- Gr 24: câteva frg. ceramice m. şi o aşchie de butoni-apucătoare şi brâu alveolat dispus în
silex. ghirlandă; dintre forme s-au putut reconstitui
- Gr 25: pietre arse, bucăţi de lipitură de vatră, borcanul cu buza canelată, castron cu buză
puţine frg. ceramice m. şi r., între care şi un verticală uşor invazată, vase mari cu apucători
frg. de la o strachină celtică. „oarbe”. Dintre frg. ceramice r. se remarcă
- Gr 26: bucăţi mari de chirpic, cărbune, fundul unui vas cu talpa uşor adâncită, autorul
cenuşă, frg. ceramice m. şi r., două frg. de la înclinând să-l considere un import de la
vase celtice. Dunărea de Jos (?) (Ignat 1983, 393, pl. 8/2).
- Gr 27: bucăţi mari de chirpic, lipitură de Ceramica bastarnă lipseşte.
vatră, 170 frg. ceramice m., trei creuzete D: sec. III a.Chr. MBS.
întregi şi neutilizate, o seceră fe., cenuşă, oase B: Ignat 1983; Babeş 1993a, 71, 218, nr.
de animale. catalog 98, pl. 39/35-43; Arnăut 2003, 279, nr.
- Gr 30: cărbune, câteva frg. ceramice m. catalog 540.