Sunteți pe pagina 1din 2

C ultura Zuto Brdo - Gârla Mare se dezvoltă în CONSILIUL JUDEŢEAN MEHEDINŢI MUZEUL

N
REGIUNII PORŢILOR DE FIER DROBETA TURNU-SEVERIN
intervalul 1600-1150 a. Chr. Bazându-ne pe ecropolele culturii Gârla Mare sunt situate, în
analizele realizate asupra resturilor de oase cele mai multe cazuri, pe dune de nisip. CONSILIUL JUDEŢEAN DOLJ • MUZEUL OLTENIEI CRAIOVA
umane incinerate din necropola de la Cârna, putem Fiecare mormânt conţinea un vas mare, urna,
face cunoscute unele date despre această populaţie. în care erau depuse resturile incinerate ale unui
Mortalitatea în prima copilărie (0-7 ani) era de individ. Pe lângă urnă sau chiar în ea, se depuneau
32,35%, sugarilor (0-1 an) revenindu-le un procent
de 44,88%; în cea de a doua copilărie (7-14 ani)
numeroase vase cu lichide sau hrană, necesare
defunctului în această nouă etapă. Cele mai multe S FÂRŞI T U L E P O C I I B R O N Z U L U
mortalitatea era de 4,90%. La adolescenţi (14-20 ani)
se înregistra o mortalitate de 1,97% iar la adulţi
vase, 14 la număr, au fost descoperite în mormântul
nr. 16 din necropola de la Gruia, judeţul Mehedinţi. ÎN S U D - V E S T UÂNL I RE OI M
Există şi situaţii când resturile incinerate erau depuse
procentul era de 21,56%. Bătrânii aveau o rată a
mortalităţii de 0,98%. Altfel spus, durata de viaţă se direct în groapă. Foarte rare sunt mormintele cenotafe C U L T U RÂR
A LGA M A R E
situa în jurul a 50 de ani. Erau rare cazurile când se în care nu se găsesc resturi umane incinerate. Ele se
depăşea această vârstă. Indivizii aveau talie mică, în datorează faptului că în unele situaţii, corpul celor
jur de l ,50 m, fiind destul de paşnici. Această situaţie decedaţi nu putea fi recuperat. Asemenea morminte se
este demonstrată de descoperirile arheologice în care întâlnesc şi în alte perioade ale istoriei vechi. Morţii
nu apar decât foarte rar arme. erau incineraţi în afara necropolelor. Fiecare
mormânt avea la suprafaţă un semn distinctiv, un stâlp
de lemn sau o grămadă de pietre. Cu toate acestea, în
nici o necropolă nu există o anumită aliniere a
mormintelor. Din contră, sunt situaţii când
mormintele noi au deranjat pe cele vechi.

M otivele decorative sunt puţine dar sunt


folosite în numeroase combinaţii. Pasta
din care se confecţionează vasele este cu
atât mai fină cu cât vasele sunt mai mici. Ca tehnică
de decorare au fost utilizate inciziile, canelurile,
împunsăturile succesive şi ştampilarea cu
instrumente speciale. La realizarea decorului s-au
folosit elemente precum triunghiul, rombul, spirala, MUZEUL REGIUNII PORŢILOR DE FIER
cercul şi arcul de cerc. Pentru evidenţierea decorului DROBETA TURNU-SEVERIN
s-a întrebuinţat o substanţă albă de incrustaţie care a Str. Independenţei nr.2 Tel.: +40 4- 1 6 septem brie 2007
252-312.177, Fax: +40 252-320.027
fost aplicată peste zonele decorate. Decorarea
MUZEUL OLTENIEI CRAIOVA MUZEUL BANATULUI TIMI ŞOARA
vaselor se făcea atunci când pasta era crudă. Str. Popa Şapcă nr.8 Tel.: +40
251-411.906, Fax: +40 251-419.435
C ultura Zuto Brdo - Gârla Mare s-a format pe
baza ceramicii încrustate transdanubiene, cu
elemente din cultura Vatina şi cu aportul
elementelor locale din zonele ocupate ulterior de
triburile acestei culturi. Numele culturii provine de la
două localităţi: Zuto Brdo din Serbia şi Gârla Mare
din România, unde au fost făcute primele descoperiri.
Această cultură s-a dezvoltat pe ambele maluri ale
Dunării, pe luncile şi terasele joase ale fluviului. Cele
mai vestice descoperiri provin din zona de la vărsarea
Savei în Dunăre, iar cele mai estice sunt de la vest de
vărsarea Oltului în Dunăre, în amonte de Porţile de R prezentările zoomorfe sunt redate sub orma

P
Fier descoperirile sunt mai puţine pe când în aval unor vase de mărimi diferite, în unele ituaţii ele
numărul lor este foarte, mare. în sectorul Bistreţ- lastica culturii Zuto Brdo - Gârla Mare este sugerează siluete de păsări dar există şi vase
Işalniţa din jud. Dolj, aşezările şi necropolele acestei unică în cadrul epocii bronzului. Statuetele care redau clar păsări de baltă sau bovidee. în
culturi se găsesc la distanţă de Dunăre, pe malul unui antropomorfe, cele mai numeroase, redau afara acestora, în ceramica acestei culturi se
vast sistem de bălţi. Este posibil ca purtătorii acestei aproape exclusiv personaje feminine. Excepţia este întâlnesc protome şi mânere de vase ce au forma
culturi să fi găsit aici un sol de calitate şi un habitat făcută de descoperirile de la Dupljaja unde au fost unor păsări sau animale.
asemănător cu cel pe care îl cunoşteau. descoperite două care votive, fiecare cu câte o
statuetă antropomorfa considerată a fi masculină.
Prezenţa acestor piese a ridicat o serie de ipoteze. S-a
considerat că acestea erau depuse doar în mormintele
de copii, că erau preotese care săvârşeau ritualuri
religioase sau că o reprezentau pe Marea Mamă,
protectoare a morţilor. Prezenţa mai multor statuete
într-un mormânt care nici nu erau de copii, precum şi
prezenţa lor în locuinţe, au dus la abandonarea
acestor teorii, într-o locuinţă de la Ostrovul Mare
-Colonie au fost descoperite 12 statuete. Aproape
toate piesele sunt acoperite cu un decor foarte bogat Rpertoriul formelor ceramice în cadrul cestei
despre care se consideră că reprezintă piese de culturi este foarte mare. Toată olăria cestei
vestimentaţie ale acelei perioade. O descoperire perioade se lucra la mână, fără vreun dispozitiv, în
unică este reprezentată de două personaje pasta din care se lucrau vasele se amesteca pietriş
înlănţuite, descoperire care din păcate este cu bobul mai mic, iar uneori chiar cioburi de vase
fragmentară. pisate. Ca degresant se folosea nisipul care putea
fi mai fin sau mai puţin fin. Un însemnat procent
din numărul total al vaselor este reprezentat de
cele decorate. Nu s-a realizat o ceramică specială
pentru nevoi funerare. Dovada este constituită de
existenţa unor tipuri de vase, gen urne, care se
găsesc şi în locuinţe şi au mărimi diferite, dictate
de necesităţile practice ale gospodăriei. Culoarea
acestor vase este variată: cenuşie, cafenie, neagră, în
funcţie de ardere.