Sunteți pe pagina 1din 269
www.mnir.ro

www.mnir.ro

MUZEUL

NAŢIONAL

DE ISTORIE

VII

•Comitetul de

redacţie*

dr. VALERIU LEAH14 dr. LUCIA MARINESCU dr LUCIAN CHITESCU

Bucureşti 1984

www.mnir.ro

Redactor: COSTACHE FLOREA

Desene şi coperta: DOMNIŢA RAFAILIDIS

Traduceri;

SANDA SOCOLIUC, DANIELA NICULESCU, PAULA GORNESCU

Materialele arheologice publicate Ih prezentul volum au fost restaurate În laboratoarele Muzeului National de Istorie al R.S.România.

www.mnir.ro

INTRODUCERE

Al şaptelea volum din seria "Cercetări arheologice", care acum intră fn circuitul informaţional de specialitate, reflectă preocupările şi principalele rezultate obţinute în activitatea desfăşurată de colectivul de arheologi a i Muzeului Naţional de istorie a l Republicii Socialiste R omâ- nia fn anul 1982. Rapoartele de săpături şi studiile fhseriate aduc măr­ turia principalelor direcţii de investigaţie urmărite - cu precizarea, ce se impune, că obiectivele adoptate şi realizate fn 1982 marchează doar o etapă de lucru situată fn cadrul unui program de cercetare arheologică)

mai larg , mai

1982 apar, de aceea, ca teme de studiu ce au figurat fn atenţia cercetăto­ rilo r noştri şi fn trecut şi care se vor menţine şi de acum înainte : cu ­ noaşterea marilor valori ale civilizaţiei neo-eneolitice, mai ales a ma­ nifestărilor e i de apogeu - culturile Cucuteni şi Gumelniţa ; studiul me ­ reu mai aprofundat al civilizaţiilor traco-geto-dacă şi romană, ca sar­ cină cu caracter permanent, imperios şi obiectiv necesar pentru cerce ­ tarea arheologică românească, datoare să reliefeze fn toată complexi - tatea şi multitudinea semnificaţiilor rădăcinile noastre istorice ş i etno- culturale ; fn fine, studiul arheologic al unor obiective de importanţă din epoca feudală, aducfnd adaosul, atft de util, de informaţie specifică la documentarea furnizată de Izvoarele scrise.

cuprinzător şi mal Îndelungat. Problemele urmărite fn'

Ceea ce aduce flecare dintre săpăturile practicate fn 1 982 sau fiecare dintre studiile fhseriate fn volumul de faţă, ca elemente de nou­ tate, ca parte de contribuţie la cunoaşterea celor trei domenii de inves­ tigaţie menţionate sfntem convinşi că se va impune atenţiei cercurilor de specialitate. In cele ce urmează - aşa cum am procedat şi la volumele! precedente ale seriei "Cercetări arheologice" - semnalăm datele şi faptele esenţiale cuprinse fn fiecare dintre lucrările publicate, relieffnd aportul adus de fiecare dintre cercetătorii noştri. In raportul intitulat "Săpăturile de salvare de la Sultana, corn. Mă­

cunoscute noile cer ­

năstirea, jud . Călăraşi", Constantin

cetări şi descoperiri efectuate fntr-o staţiune bine cunoscută fn litera ­ tura de specialitate, datorită vechilor investigaţii practicate^ncă de pe timpul lu i Vasile Pârvan, şi loan Andrieşescu. Rezultatele recente sfnt promiţătoare, relevfnd dintre acestea, mai ales materialele ceramice de­ finitori i pentru aspectele A-j şi A 2 ale culturi i Gumelniţa şi locuinţa de suprafaţă cu un bogat inventar de utilaj "agricol".

" Şanti­

erul arheologic Poduri - Valea Soşii,

Isăcescu face

Dragomir Popovici şi Bujor Alexe ne comunică fn raportul

Dealul Păltiniş",rezultatele

ex -

5

www.mnir.ro

plorării unei aşezări de ti p Cucuteni B , care , prin conexare cu desco—i peririle de pe binecunoscutul "deal Ghindaru", pot conduce către obser­ vaţii şi concluzii dintre cele mai interesante. Pe baza explorărilor dintr-un alt sector a l şantierului Podurl - Prohozeşti punctul "Silişte", Dragomir Popovlci şi George Trohani se ­

sizează, pe lingă alte materiale de ti p Cucuteni B , vestigii di n epoca|

bronzului, din secolele II-ΙΠ e.n . şi din veacul

a l XV-lea .

In raportul următor, Nicolae Ursulescu şi Dragomir Popovici comu­

nică date noi recoltate fntr-o staţiune halstattiană timpurie cercetată la Preuteştl, jud. Suceava. De interes real ni se par elementele referitoa­ re la sistemul de fortificare a aşezării, deocamdată unicul surprins l a '' est de Carpaţi. Continuînd investigarea arheologică a văii rfului Mostiştea, pe car e

o practică de mai mulţi ani Încoace, George Trohani şl-a cantonat cer ­

cetările di n 1982 la Săruleşti. Raportul asupra săpăturilor aduce l a cunoştinţă descoperiri de materiale neolitice (Gumelniţa) şi di n epoca

bronzului (Tei), dar mai ales inventarul bogat şi variat a unei aşezărlj geto-dace din secolele II-If.e.n . şi resturile satului medieval Săru­

existenţă în sec. a l XVI-lea apare menţionată şi de izvoa ­

scrise. In zona Săruleştilor a fost efectuată şi cercetarea arheologi­

că a unui tumul funerar - cel de la Sănduliţa. In raportul semnat de Au¬

leşti, a cărui

re

' gustln Ulanici,

este semnalată dezvelirea a patru morminte de inhumaţie f|

atestînd o nouă prezenţă fn cfmpia Dunării a păstorilor nord-pontici dini perioada de tranziţie la epoca bronzului, iar apoi a sarmaţilor.

de Istorie a l Republicii Socialiste România

staţiune romană Micia. După cum infor ­

mează raportul semnat de Liviu Petculescu, fn castru s-a putut clarifica I modul de construcţie a vallum-ului, fn paralel cu alte descoperiri semni-l flcative. In cercetarea thermelor - despre care informează raportul sem­ nat de Lucia Marinescu, Anişoara Sion şl Ion Andriţoiu - s-au înregis­ trat cu deosebire următoarele rezultate : s-a precizat că în zona ocupa­ tă de edificiul "palestrei" au existat construcţii mai vechi | fn zona de nord-est a thermelor a apărut o nouă încăpere cu hlpocaustj s-a putut preoiza cronologia relativă a construcţiilor existente fn partea de sud- est a palestrei.

în 1982, Muzeul Naţional

a continuat

explorările fn marea

Pe şantierul arheologic Fierbinţi - şi acesta cu un program de Iu - cru desfăşurat pe mai mulţi ani - campania di n 1982 s-a soldat aşa cum Informează raportul prezentat de Bogdan Filipescu, cu descoperirea unui

semibordel

lea, cu depistarea altor materiale. Un interes particular f i prezintă de ­ sigur vestigiile culturii Ciurel-Ipoteştl-Cfndeşti, din perioada formării poporului român. Un nou raport de săpătură oferă şi şantierul arheologic Cetăţeni , judeţul Argeş. Anca Păunescu şi Splrldon Cristocea semnalează elemen­ te* no i privin d construcţi a biserici i nr. 3 di n complexu l monumentelo r de j cult datate fn sec. a l XIII-lea, precum şi dezvelirea a patru morminte, lipsite fnsă de Inventar şi din această cauză atribuite cu probabilitate!

din sec. VI-VII, a unei locuinţe medievale di n sec. a l XVII -

6

www.mnir.ro

necropolei celei de a doua biserici de la Cetăţeni. In continuarea amplelor explorări de la Piua Petri , jud . Ialomiţa , unde de mai mulţi ani procedăm la dezvelirea vestigiilor aşezării, cu re ­ nume fn epoca feudală, "Oraşul de Floci" , săpăturile practicate fn 1982 au dat noi rezultate interesante. După cum informează raportul semnat de Anca Păunescu, a apărut fncă o necropolă a oraşului, a treia, (studiul acesteia fiind întregit şi de o preliminară expertiză antropologică între­ prinsă şi publicată de Laurenţia Georgescu) alături de care au fost re ­ coltate, în cuprinsul secţiunilor deschise, bogate materiale ceramice , piese metalice etc. O asemenea recoltă, adăugită celor anterioare pune de pe acum problema unei prelucrări monografice a investigaţiilor de la Piua Petri , fiind convinşi că aceasta va completa lacune fncă simţite de arheologia noastră medievală. Continuînd fn 1982 şi cercetările de la Giuleşti, comuna Boroala , judeţul Suceava, unde s-a identificat reşedinţa unuia din marii feudali moldoveni din veacul a l XTV-lea, boierul Giulea, semnatarii raportului asupra campaniei de săpături, Li a Bătrfna, Octav Monoranu şi Adrian Bătrfha semnalează identificarea mai multor cuptoare şi dezvelirea unor morminte, toate de natură să completeze imaginea conturată asupra aces­ tui interesant complex medieval pe baza campaniilor anterioare. Aceiaşi autori, fn raportul intitulat "Cercetările arheologice de la

Ffntfna Mare, comuna Vadu Moldovei, judeţul Suceava,

pre descoperirea unui edificiu de cult aparţinfnd unei alte reşedinţe fe ­ udale, de astă dată, din veacul a l XV-lea, identificată cu proprietatea Blăgeşti, a unui boier Baicu.

Venera Rădulescu, semnatara raportului asupra săpăturilor de la

comunică rezultatele obţinute fn investigarea u¬

Runcu, judeţul Gorj , he

informează des ­

nui impunător aşezămfnt feudal din sec. XVII-XVIII, "construcţie boie­ rească sau poate chiar domnească". Tot ea a cercetat la Ursaţi, jud . Gorj , vestigiile unui lăcaş de cult care a funcţionat pe parcursul veacu­

rilo r ΧΥΠ-ΧΙΧ. Avfnd temelie de piatră dar fiind înălţată fn lemn, con ­ strucţia prezintă astfel un interes particular. Din acest punct de vedere apare pe deplin justificată concluzia autoarei, că "semnalarea unpi nou monument ce se încadrează fn bogata şi originala arhitectură populară a

. aduce o contribuţie la cunoaşterea fenomenului cultural-ar­

tistic românesc". Aşa cum am procedat la alcătuirea volumelor precedente de "Cer­ cetări arheologice" şi în sumarul acestuia am inclus mai multe note şi studii cu convingerea că adăogim temeiuri fn plus interesului specialiş­ tilor faţă de publicaţia noastră. O primă notă, semnată de George Trohani constituie interpretarea tipologică şi istorică a unor analize radiologice făcute pe mal multe pum­ nale halstattiene de tip "akinakes". Aplicarea metodei la studiul catego­ rie i de antichităţi menţionate constituie ea însăşi o noutate. Iar faptul că observaţiile înregistrate confirmă o clasificare anterioară (datorată lu i C.Buzdugan) stabilită pentru evoluţia pumnalelor de fier halstattiene, probează odată în plus utilitatea preocupărilor şi rezultatelor obţinute de

lemnului

7

www.mnir.ro

autorul notei publicate acum. Includerea i n sumarul volumului de faţă a studiului "Tezaurul de la Pietroasele şi contextul istoric contemporan" de dr.Mircea Rusu consti­ tuie pentru noi o reală satisfacţie : Γη primul rînd, pentru că autorul este un reputat specialist, reprezentant de renume al şcolii româneşti contem­ porane de arheologie ; de altă parte, pentru că introducerea unui nou punct de vedere cu privire la încadrarea cronologică şi atribuirea isto ­ rică a celebrului tezaur marchează neîndoielnic o aprofundare şi o am­ plificare totodată a problematicii implicate de cunoaşterea acestor ines - timabile mărturii de civilizaţie antică, şi face, în acelaşi timp, mai pasi­ onantă încă, dezbaterea, ce are loc, de multă vreme, pe marginea teza­ urului.

A.

In studiul "Unele probleme privind cercetările arheologice de la Cfmpulung", Gheorghe I. Cantacuzino valorifică săpăturile conduse de e l

între anii 1975-1982. Datele mai interesante ni se par acelea referitoare la complexul arhitectural fondat de Basarab I şi Nicolae Alexandru, pre­

mii voievozi a i Ţării Româneşti.

Interesant şi valoros va apare apoi specialiştilor studiul "Contribu­

ţii arheologice l a istoricul oraşului

trîna. Datele referitoare la evoluţia bisericii şi comunităţii catolice din oraş , comunicate de autori, au numai aparent răsfrîngere limitată : în

fapt, ele se referă

istorică, cunoscute fiind implicaţiile sale politice şi economice, anume propaganda catolică în Moldova, nu numai pe timpul lu i Alexandru ce l Bun, dar şi la începutul veacului al XVII-lea.

Baia", semnat de Li a şi Adrian Bă-

la un aspect deloc neglijat de

cercetarea noastră

In sfîrşit,

in studiul "Castelul Lăzarea.

Cercetări arheologice şi is­

torice" , de Luminiţa Munteanu, specialiştii vor găsi o minuţioasă trecere în revistă a evoluţiei arhitectonice şi istoriei unui interesant monument

medieval, constituind, după opinia autoarei "o apariţie singulară în şi ­

rul castelelor feudale din Transilvania". Identificarea mai multor etape

de construcţie, argumentarea indicilor de datare, datele referitoare la prezenţa nobililor Lazar în zona Gheorghienilor, toate dau consistenţă şi

valoare documentară sporită lucrării.

Măsura în care specialiştii români şi străini vor recepta contribu­ ţiile prezentate în volumul VII al seriei "Cercetări arheologice" va con­

a l Republicii Socia­

stitui pentru colectivul Muzeului Naţional de Istorie

liste România, pentru autorii lucrărilor acum publicate, prilej de satis­ facţie, de bucurie a datoriei împlinite.

Comitetul de redacţie

www.mnir.ro

INTRODUCTION

Le septième volume de la série intitulée "Cercetări arheologice"

("Recherches archéologiques") qui entre à present dans le circuit in ­ formationnel de spécialité réflète les préoccupations et les principaux résultats obtenus dans l'activité déployée par les archéologues du Musée National d'Histoire de la République Socialiste de Roumanie en

1982. Les rapports des fouilles et les études présentes tracent les di ­

rections principales suivies par les recherches, avec la précision qui s'impose que les objectifs adoptés et réalisés en 1982 marquent seu­

lement une étape comprise

ologiques plus ample et conçu pour une plus longue durée. Aussi les problèmes suivis en 1982 apparaissent-ils en tant que thèmes Tl 'étude des années passées et qui continueront à être dans l'attention de nos archéologues tels que : la connaissance des grandes valeurs de la civilisation néo-énéolithique, et surtout de ses expressions culmi­ nantes les cultures de Cucuteni et Gumelniţa, l'étude toujours plus approfondie des civilisations thraco-géto-dace et romaine, tâche à ca­ ractère permanent, impérieux et objectivement nécessaire pour la recherche archéologique roumaine, qui doit mettre en relief dans toute la complexité et la multitude des sens de nos origines du point de vue historique et ethnographique-culturel, enfin, l'étude archéologique de certains objectifs d'importance de l'époque féodale, ajoutant une qu ­ antité spécifique d'information à la documentation fournie par les sour ­ ces écrites.

Ce qui apporte chacune des fouilles pratiquées en 1982 ou cha ­ cune des études comprises dans le volume ci-présent, en tant qu'élément de nouveauté,en tant que partie de contribution à la connaissance des trois domains d'investigation mentionnés s'imposera sans doute,à l'attention des spécialistes. En ce qui suit nous voulous pas­ ser en revue les données et les faits essentiels compris dans chacun des ouvrages publiés, mettant en relief l'apport de chacun de nos spécialistes. Dans le rapport intitulé "Le s fouilles de sauvetage de Sultana, com de Mănăstirea, dép. de Călăraşi", Constantin Isăcescu parle des nouvealles recherches et découvertes effectuées dans une station bien connue dans la litérature de spécialité, grâce aux anciennes i n - vestigations pratiquées depuis le temps de Vaslle Pârvan, loan Andri- eşescu. Les résultats récents se trouvent sous de bons auspices, et on en peut relever surtout les matériaux céramiques essentiels!

dans un programme de recherches arché ­

9

www.mnir.ro

pour les aspects et ^ de la culture de Gumelniţa et l'habitation) de surface ayant un riché inventaire d'outils "agricois" . Dragomir Popovici et Bujor Alexe réfèrent dans le rapport intitulé "Le chantier archéologique de Poduri-Valea Soşii, Dealul Păltiniş" les résultats de l'exploration d'une habitation du type "Cucuteni" B , qui , par connexion aux découvertes du bien connu "Dealul Ghindaru" (la colline:

de Ghindaru" ) conduisent à des observations et conclusions très in ­ téressantes . Ayant comme point de départ les explorations faites dans un autre secteur du chantier de Poduri-Prohozeşti l e point nommé "Silişte", Dragomir Popovici et George Trohani signalent, divers matériaux de type Cucuteni B et aussi des vestiges de l'âge du bronze datés aux I I e -III e de n.è. et au X V e β. Dans le rapport qui suit, Nicolae Ursulescu et Dragomir Popovici communiquent des données nouvelles recueillie s dans une station halls - tattienne ancienne étudiée à Preuteşti, dép. de Suceava. Très intéressans nous semblent les éléments concernant le sys—j tème de fortification de l'habitation, l'unique de ce type découvert

jusque-là

à

l'es t

des

Carpate s.

Continuant l'investigation archéologique de la vallée de la rivière de

Mostiştea pratiquée depuis plusieurs années, George Trohani a effectué ses recherche s en 1982 à Săruleşti . L e rappor t des fouille s signal e des découvertes de matériaux néolithiques (Gumelniţa) et de l'époque dubron-! ze (Tei), mais surtout l'inventaire riche et varié d'une habitation geto—

dace

des II e —I e r ss. av.n.è . et les traces du village médiéval de Săru­

leşti

dont

l'existence

au XVI e s. apparaût mentionnée dans des sour ­

ces écrites. TV ns la

zone de Săruleşti a été effectuée aussi l a re ­

cherche archéologique d'u n tumulus funéraire - celui de Săndullta j

la décou ­

Dans le rapport signé par Augustin Ulanici est signalée

verte des quatre tombes d'inhumation qu i atteste une nouvelle pré ­

sence dans la plaine du Danube, celle des bergers nord-pontiques de la pé­

riod e de transitio n à l'âg e du bronze et puis

En 1982, le Musée National d'Histoir e de la République Socialiste de Roumanie a continué les explorations dans la station romaine dej Micia. D'après des informations fournies par le rapport signé par Li - vlu Petculescu, dans le camp a pu être expliquée la façon dans la quelle a été construit le vallum et aussi d'autres découvertes sig­ nificatives . Dans l'étude des thermes dont i l est question dans le rapport signé

pa r Luci a Marinescu , Anişoar a

io n Andriţoiu ont ét é enrégistré s

surtout les résultats suivants ι On a précisé que dans la zone occupée

par l'édifice de "la palestre" i l y avait des constructions plus anci ­ ennes, dans la zone de nord-est des thermes a été découverte une

pièce nouvelle munie de hypocauste,

relative des constructions existentes dans la partie de sud-est de l a pa-t lastre. Sur le chantier archéologique de Fierbinţi celui-ci aussi ayant un programme d 1 activité devéloppé sur le parcours de χ plusieurs

des

Sa r mat s .

Sio n

on a pu préciser la chronologie

10

www.mnir.ro

années la campagne de 1982 s'es t soldée conformément au rapport pré­ senté par Bogdan Filipescu, avec la découverte d'une derni-hutte des VI e -VII e ss. d'une habitation médiévale du XVII e s. et avec la dé ­ couverts d'autres matériaux. D'un intérêt particulier s'avèrent les vestiges del à culture de Ciurel-Ipoteşti-Cfndeşti, datant de .la période de formation du peuple' roumain. Un rapport nouveau de fouilles offre aussi le chantier archéolo­ gique de Cetăţeni dép. d'Argeş. Anca Păunescu et Spiridon Cristocea

signalent

des éléments nouveaux concernant la construction de 1 ' église

no. 3 appartenant à l'ensemble des monuments de culte datés au ΧΙΙΓ 8 s. tout comme la découverte de quatre tombes dépourvues d'inventaire et attribuées avec probabilité à la nécropole de la deuxième église de Cetăţeni. Continuant les amples explorations de Piua Petri , dép. de Ialomi­ ţa, où depuis plusieurs années nous procédons à la découverte des ves­ tiges de l'établissement renommé pendant l'époqu e féodale , "Oraşul del Floci" , les fouilles pratiquées en 1982, ont mené à des résultats in ­ téressants. D'après le rapport signé par Anca Păunescu, on a décou­ vert une autre nécropole de l a vill e , la troisième (son étude étant com­ plétée par une expertise préliminaire anthropologique entreprise et pu ­ bliée par Laurenţia Georgescu) près de laquelle out été recueillie, dans les sections ouvertes, des riches matériaux céramiques, desl pièces métalliques etc.

Une tell e récolte , ajouté e à celle s antérieure s me t à présen t l a ques ­ tion de l'étude monographique des investigations de Piua Petri,avec l a

certitude que. de

ressenties dans notre archéologie médiévale. Continuant en 1982 les recherches de Giuleşti,

dép. de Suceava, où a été identifiée la résidence d'u n des grands féo ­

daux moldaves du XIV e s. le bolard Glulea, les auteurs du rapport sur la campagne des fouilles, Li a Bătrfna, Oc ta ν Monoranu et Adrian Bătriha signalent l'identification de plusieurs fours et la découverte, de tombes qui viennent compléter l'image de cet intéressant ensemblel médiéval formée à la suite des campagnes antérieures.

cette manière

seront

complétées les lacunes

com.

de

encore

Boroaia ,

auteurs, dans le rapport intitulé "Le s recherches ar ­

chéologiques de Ffntfha Mare, corn, de Vadu Moldovei, dép. de Sucea­

va, informent sur la découverte d'u n édifice de culte appartenant à une

autre résidence

la propriété de Blăgeşti, de'un certain boïard Baicu.

féodale, cette fois , datée au XV e s. Identifiée avec

Les

mêmes

 

Venera Rădulescu, l'auteur du rapport sur les fouilles

de

Runcu,

dép.

de Gorj ,

nous informe sur les résultat

obtenus dans

l'investiga ­

tion

d'un

imposant établissement féodal des XVII e -XVIII e

ss. construc­

tion

appartenant à

tin bolard

ou

même,

peut

être,à

un prince.

Tou ­

jours Venera Rădulescu a étudié

à Ursaţi, dép. de Gorj ,

les

vestiges;

d'une demeure de culte qui a été

en

fonction

durant

les

XVIF-XIX 6 ss!

Ayant une fondation en pierre , mais étant

11

www.mnir.ro

dréssée

en

bois ,

l a

construction présente ainsi un intérêt particulier. De ce point de vue apparaît entièrement justifiée la conclusion de l 'auteur , que la décou­ verte d'une nouveau monument qui s'inscri t dans notre riche et ori ­ ginale architecture populaire du bois contribue à la connaissance du phénomène culturel-artistique roumain.

Nous avons inclus dans le

sommaire du volume présent tout comme

dans les précédents plusieurs notes et études avec la certitude que, de

la sorte l'intérêt des spécialistes envers notre publication s 'aagmeutera.

première note , signée pa r George Trohani constitue l'inter ­

prétation typologique et historique des analyses radiographique faites sur plusieurs poignards hallstattiens de type "aklnakes".

L ' application même de la méthode à 1 ' étude de la catégorie d ' anti­

quités mentionnées constitue une nouveauté. Et le fait

Une

que les observa ­

tions enrégistrées confirment la classification antérieure (due à C . Buzdugan) établie pour l'évolution des polguards en fer de Hallstatt prouve une fois de plus l'utilité des préoccupations et des résultats ob­ tenus par l'auteur de la note publiée à présent. L'inclusion dans le sommaire du volume ci-présent de l'étude "Le trésor de Pietroasele et le contexte historique contemporain" par dr . Mircea Rusu constitue pour nous une satisfaction réele ι premièrement parce que l'auteu r est un spécialiste renommé, représentant bien connu de l'école rou­ maine contemporaine d'archéologie ; et puis parce que l'introduction d'un nouveau point de vue concernant l'encadrement chronologique et l'attribution historique du célèbre trésor constitue sans doute un appro­

fondissement et une amplification en même temps de laproblemaliqua impliquée parl a connaissance dece s précieux témoignages de la civilisation an ­ tique et faite: , même temps, plus passionnantes encore, les discus ­

sions, qui ont Heu , depuis Dans 1 1 étude "Quelques

chéologlques de Gfmpulung" Gheorghe I . Cantacuzino

longtemps,sur le trésor.

problèmes concernant les recherches a r -

met en valeur les

fouille s qu'i l a entrepri s durant 197 5-1982.Lesdonnées plus intéressantes semblent être celles relatives à l'ensemble architectural fondé pa r Basarab I et Nicolae Alexandru, les premiers volVodes de la Vala- chie.

De grand intérêt s'avérera puis aux spécialistes l'étude intitu­

lée "Contributions archéologiques à l'historique de la ville de Baia "

signée par Li a et Adrian Bătrina. Les données relatives

à l'évolu­

tion de l'église et de l a communauté catholique de la ville communi ­ quées pa r les auteurs,ont seulement en apparence une importance limi ­ tée j. en fait, i l s'agi t d'u n aspect, jamais négligé par nos recherches historiques (étant données ses implications politiques et économiques, à savoir la propagande catholique dans la Moldavie, non seulement pen ­ dant le règne d'Alexandru le Bon, mais aussi au début du XVII e s. Enfin, dans l'étude intitulée "Le château de Lazarea. Recherches archéologiques et historiquea" par Luminiţa Munteanu, les spécialistes rencontreront un minutieux compte rendu de l'évolutionarchitectonique et de l'histoir e de ce monument médiéval, constituant, d'après l'opi -

12

www.mnir.ro

nion de l'auteur "une apparition singulière parmi les chateaux féodaux de la Transilvanie". L'identification de plusieurs étapes de construction, la datation, les données concernant la présence des nobles Làzâr dans la zone de Gheorghieni, ce sout les éléments qui rendent cet ouvrage précieux du point de vue documentaire. L'intérêt suscité parmi les spécialistes roumains et étrangers pan les contributions présentées dans le VII e volume de la série intitulée "Cercetări archeologice" sera pour l'ensemble des spécialistes du Mu­ sée National d'Histoire de la République Socialiste de Roumanie,pour les auteurs des ouvrages publiés à présent un motif d'être satisfaits,heureux pour le devoir accompli.

Comité de rédaction

www.mnir.ro

INTRODUCTION

The 7 t n volume of the series "Cercetări arheologice" (Archaeologi­ cal Researches) now becoming part of the archaeological Informational circuit , brings forth concerns and main outcomes obtained by the ar ­ chaeologists of the National History Museum of the Socialist Republic of Romania i n 1982. The excavation reports and studies bring i n the proof of the main investigation directions, emphasize being laid upon the fact that the adopted and achieved objectives i n 1982 mark but a stage of a more ample, further lasting archaeological research programm. The-i refore , the matters dealt with as study themes I n 1982 have always drawn our reserch workers ' attention. Among these reference should be made to : the knowledge of the great values of the Neo-Eneollthic civili ­ zation, especially towards Its climax manifestation i.e.Cucuteni and Gumelniţa cultures ; to the ever more thorough study of the Thraclan- Geto-Dacian and Roman civilizations, a permanent task, imperatively and objectivel y necessar y fo r the Romanian archaeologica l researc h works which have to bring forth the whole complexity and multitude of the significances of our historica l and eth no-cult ural root s and las t but not least th e archaeologica l study of some Important medieval objec ­ tives which adds useful information to the documentation provided by written sources.

The new elements brought about by excavations performed i n 1 982, by each of the studies of the present volume, thus making a contribu­ tion to the knowlegde of the three mentioned investigation fields, will surely stir the archaeologists'attention. We are to point out - as we did in the preceding volumes of the series "Cercetări arheologice - both| data and facts of utmost importance comprised i n each and every of the inssued papers as wel l as the contribution made by archaeologists.

In his report "Rescue Excavations at Sultana, Mănăstirea Village , Călăraşi County", Constantin Isăcescu gives notice of the latest finds and research works performed i n a well-known complex i n the archaeologi­ cal literature due to the old investigations carrye d out by loan Andri - eşescu, while Vaslle Pârvan was still carrying on his scientific activity. The recent outcomes are promising, mostly relevant being the pottery

characteristics for the A 1 and A 2 aspects

dwelling with a rich inventory consisting of "agricultural tools". In their report on "The archaeological Site of Poduri - Valea Şoşiij Dealul Păltiniş" Dragomir Popovici and Bujor Alexe inform of the results of the survey at a Cucuteni Β type settlement which together with the

of Gumelniţa culture and the

15

www.mnir.ro

finds from the well-known "deal Ghindaru" (Ghindaru hill) led to observa¬ tions and conclusions of utmost importance.

While surveying another area of the "Poduri-site , namely Proho- zeşti-Silişte", Dragomir Popovici and George Trohani found vestiges da­ ting Trom the Bronze Age (2 n d - 3 r d centuries A.D. ) and from the 1 5 t h century together with other Cucuteni Β type finds. Further on, in the next excavation report Nicolae Ursulescu and Dragomir Popovici bring forth recent data refering to the early Hallstatt

settlement at Preuţeşti, Suceava county. tion system stirred a rea l interese as i t

covered in the east of the Carpathians at present.

The elements

seems to

be

of its fortifica ­ the only one dis ­

Going on with the archaeological

survey

begun

many years ago

on

the Mostiştea rive r valley, i n 1982 George Trohani concentrated his researces at Săruleşti. The excavation report points to Neolithic mate­ ria l finds (Gumelniţa) and Bronze Age ones, but mostly to a ric h and diverse inventory from a Geto-Dacian settlement dated in the 2nd-1st centuries B.C . j at the same time, worth mentioning are the vestiges of the medieval village "Săruleşti", whose existence In the 16 t n century is attested by written sources as well.In that very area of Săruleşti,the ne­ cropolis of Sănduliţa was excavated. In his report Augustin Ulanici is signalling the disinterment of 4 inhumation tombs that attest the presence of the North-Pontic shepherds i n the transition period to the Bronze Age and then the Sarmatians i n the Danubian plain. In 1982 the National History Museum of the Socialist Republic of Ro­ mania carried on the researches at the Roman castrum of Micia. As the excavation report signed by Liviu Petculescu points out the way of vallum building was explained alongside other significant discoveries. Lucia Ma- rinescu, Anişoara Sion and Ion Andriţoiu inform of the following as' outcomes of the research works performed at the thermae of Micia;it was emphasized that older buildings existed there within the area of the "palestrae" building ; in the north eastern zone of the thermae a room with hypocaustus was found. The archaeologist could establish the relative chronology of the building i n the south-east of the "palestrae".

As Bogdan Filipescu points out, the 1982 archaeological campaignl at the site of Fierbinţi - begun several years ago - ended with interes ­

ting results such as : the discovery of a half-buried hut of the 6 t n — 7 t n centuries, a medieval dwelling of the 17 t n century and other finds. A special interest aroused the cultural vestiges of Ciurel-Ipoteşti-Cfndeşti dated i n the period of the formation process of the Romanian people. Anca Păunescu and Spirido n Cristocea inform of new elements at the archaeological site of Cetăţeni (Argeş county) concerning church no 3

of the church complex dated i n the 1 3 t h century and the disinterment

of

4 tombs without inventory which might be assigned to the necropolis the second church of Cetăţeni.

of

The ample surveys performed for several years i n order to dig out, remains of the medieval settlement at "Oraşul de Floci " went further

the

on i n 1982 with interesting results . Anca Păunescu found a third necro -

16

www.mnir.ro

polis with rich pottery inventory and metal pieces,etc. ; in addition of this study an anthropological report written by Lauren^ia Georgescu is

to be mentioned. Such a rich inventory together with other finds from

this settlement will be the object of a monography about Piua Petri ,

which will surely fill in the gaps of our medieval achaeology. In 1982 Li a Bătrîna, Octav Monoranu and Adrian Bătrîna continued

the

researc h works at Giuleşti, Boroaia Commune (Suceava county)where

the

medieval residence of one of the greatest boyars living i n the 1 6 t n

century, Giulea by name, was found. The archaeologist identified

several kilns and

survey completing the image about this interesting medieval complex.

de sintered some tombs, the outcomes of their

The

same authors, i n their excavation

report "Archaeological

re ­

searches

at

Fîntiha Mare, Vadu Moldovei Commune

(Suceava

county) "

account

for the

discovery

of

a

cult building belonging

to

a

feudal

residence dated in the 15 t h century, identified with a boyar Baicu' s

estate of

Blăgeşti.

Venera Rădulescu

, who

signs the report

on

the

excavations at

Runcu (Gorj county) sets forth the results of the survey performed at an

imposing princely building "a boyar 1 s or maybe a princely building" dating from the 17^—1 centuries . The archaeologist made also a

study at Ursaţi (Gorj county) at the remains of a church made of wood with a stone foundation dated i n the IŢ 4 0 -^** 1 centuries .Hence, the author' s conclusion : "t o draw someone's attention on a new

make

monument of the rich and original wood architecture

a contribution to the knowledge of the Romanian cultural-artistic phe­ nomenon" is entirely justified.

Is

to

.

Notes and studies were also included as i n

the preceding

volumes

i n

of " Cercetări arheologice" accounting for the

this issue.

specialists' interest

 

A

first note signed by George Trohani is a

typological and

histori ­

cal

interpretation

of

some radiographic analyses on several

Halistatt

"akinakes"

dagger types. The

use

of the method for the

study

of

the

above

mentioned pieces

is

a

novelty i n itself. The

remarks confirm a

former

classification (made by C.Buzdugan)

of

the Halistatt

iron

dag­

gers

The study "Tezaurul de la Pietroasele şl contextul istoric contem­ poran" (The treasure of Pietroasele and the contemporary historical background) by dr.Mirce a Rusu i s a real satisfaction for ns : on the one hand because the author i s a great specialist , a remarkable repre ­ sentative of the Romanian contemporary archaeology school a new point

fact

that

proves

the

use

of

the author' s concerns.

of view regarding the chronological framing and the historical assignment

of the

matter connected with these invaluable proofs of antique civilization, the comments becoming, thus, more interesting.

of the famous treasure. The paper reveals a thorough knowledge

In his study "Unele probleme privind cercetările arheologice de

la Cfmpulung (Several questions regarding the archaeological research

works

at

Cfmpulung), Gheorghe I . Cantacuzino turns

to good

account

1 7

www.mnir.ro

the diggings performed by him between 1975-1982. The most interes ­ ting data seem to be those referring to the architectural complex founded by Basarab I and Nicolae Alexandru, the first princes of Walla- chia.

The study "Contribuţii arheologice la istoricul oraşului Baia(Archa-

elogical contributions to the history of Baia town) by Lia and Adrian Bătrîna is extremely interesting and important. The data on the evolu­

tion of the Catholic

limited sphere ; i n fact, they account for the political and economic im ­ plications of the Catholic propaganda in Moldau during Alexander the Best' s reign and at the beginning of the 17 t n century.

Last but not least mention should be made on "Castelul Lăzarea" (The Lăzarea Castle). Archaeological and historical research works

by Luminiţa Munteanu, a minute presentation of the architectural evo­ lution and history of an interesting medieval monument which i n the

of Transylva­ reasons given

for its dating and the data concerning the Lazar nobles' presence i n

the Gheorghieni area increase the documentary value of this paper.

author 1 s opinion is unique among the medieval castles nia. The identification of several building stages, the

church and

community i n Baia apparently

cover

- a

The way the Romanian and foreign archaeologists

will grasp the con­

tributions dealt with i n the 7 t h volume of "Cercetări arheologice "(Archa­

eological research-works)

staff

nia, their duty being, thus, fully

is going

to be

greatly satisfactory for

of

the

of the National History Museum of the Socialist Republic

accomplished.

Roma­

Editorial Board

18

www.mnir.ro

INTRODUCTION

El séptimo tomo de la serie "Cercetări arheologice" ("Investiga -

ciones

arqueolôgicas")

que presentamos ahora ,

reflej a las preocupa-

ciones

y los principales resultados obtenidos en la actividad desplegada

por el colectivo de arqueôlogos del Museo Nacional de historia de la Re ­ publica Socialista de Rumania en e l ano 1982. Los informes sobre las excavaciones y los estudios aqui présentes indican las principales direc - ciones de esta investigaci6n - pero debemos préciser que los objetivos que nos hemos propuesto y con que hemos logrado cumplir en 1982 no

representan mas que una etapa un programa de investigaciones

gadas. Por eso, los problema s que despertaron nuestro interés en 1982 aparecen como temas de estudio que han Hamado l a atenciôn de nuestros investigadores tambien en e l pasado y que continuarân preocupândolos

igualmente en e l futuro: e l conocimiento de los grandes valores de la ci - vilizaciôn neo-eneolftica, partieularmente de sus mâximas manifestacio- nes - las culturas de Cucuteni y Gumelniţa; e l estudio cada xe ζ mas profundizado de las civilizaciones tracio-geta-dacia y romana, como tarea de carâcter permanente, objetivamente necesaria para la investi- gaciôn arqueolôgica rumana que debe poner de reliev e en toda su com-| plejidad y multitud de sus significados nuestras rafees histôricas y etno- culturales, por fin, el estudio arqueolôgico de algunos objetivos arqueo-

lôgicos muy importantes para e l medio evo que permiten manera muy util , cierta s informaciones especlficas a suministrada por las fuentes escritas .

Estamos seguros que los elementos de novedad que comprenden cada una de las excavaciones hechas en 1982 como tambien cualquie r estudio

conoci­

présente en este mismo tomo, representando la contribuciôn a l

miento de los très dominios de investigaciôn que mencionamos antes,

todos los especialistas.

de esta tarea que se situa en e l marco de arqueolôgicas mas amplias y mas prolon -

anadir, de una l a documentacibn

llamarân la atenciôn de

En lo siguiente - ta l

ι como procedamos en los précédentes tomos de la serie

de

"Investiga­

ciones arqueolôgicas" - senalamos datos y hechos esenciales que se encuentran en cada uno de los trabajos publicados, poniendo de reliev e oneste sentido la aportaciôn de todos nuestros investigadores.

de

Sultana, pueblo de Mănăstirea, dep.de Călăraşi" Constantin Isăcescu nos, présenta las nuevas investigaciones y los descubrimientos hechos en un' punto arqueolôgico cuyo nombre se conoce ya de l peribdo en que actuaba.

En el Informe

cuyo

tftulo

es "Las excavaciones de

salvaciôn

19

www.mnir.ro

Vasil e Pârvan, por haberlo senalado loan Andrieşescu que habfa prac - ticado en aquel lugar unas secciones. Los recientes resultados son

prometedores y entre éstos se destacan especialmente los materiale s ce- râmicos que pueden définir los aspectos A i şi A 2 de la cultura de Gu­

melniţa y la

habitaciôn dotada de un ric o inventario de utiles "agrfcolas'l

Dragomir Popovici y Bujor Alexe nos comunican en su informe "Las obras arqueolôgicas de Poduri-Vale a Şoşii, Dealul Păltiniş" los resultados de la exploraciôn de un establecimiento de tipo Cucuteni Β que corroborados con los descubrimientos hechos en e l conocido punto llamado "Dealul Ghindaru", nos pueden ofrecer observaciones y con- clusiones de las mas interesantes . A base de las exploraciones de otro sector de las obras arqueolô­ gicas de Poduri-Prohozeşti a l punto llamado "Silişte" , Dragomir Popovici y George Trohani descubren, a l lado de unos materiales de

tipo Cucuteni

d. de n.e,, y del siglo XV. En el sigUiente informe, Nicolas Ursulescu

comunican nuevos datos sobre un punto del perfodo hallstattiano antiguo

que estâ ubicado en e l pueblo de Preuţeşti dep.de Suceava. Muy intere­

B,unos vestigios de l a edad

del bronce, de los siglos Π-ΓΠ,

y

Dragomir Popovici

santes

consideramos los elementos concernientes al sistema de fortifi-

caciôn

del establecimiento, por e l momento e l ûnico de este tipo situado

al este de los Cârpatos, Continuando la investigaciôn arqueolôgica del valle del rl o de Mos-

tiştea, que esta practicando desde hace vario s aiios, George Trohani

1982 a Săruleşti. E l informe sobre las

excavaciones nos présenta dos descubrimientos de materiales neolûicos

especialmente e l inven­

tari o muy ric o y variado de un establecimiento geta-dacio de los siglos

Π-Ι a.de n.e . y

existencia en e l siglo XV I esta mencionada también por las fuentes es -

critas. En esta misma zona de Săruleşti se ha efectuado tambien l a in ­ vestigaciôn arqueolôgica de un tûmulo funerario - e l de Sănduliţa.En e l

informe firmado por Augustin Ulanici se nos senala e l descubrimiento de cuatro tumbas de inhumaciôn que atestiguan otra presencia en l a llanu- r a del Danubio de los pastores del norte del Ponto en e l perfodo de tran­

los vestigios de la aldea medieval de Săruleşti, cuya

acantonô sus indagaciones de

(Gumelniţa)

y de l a edad del bronce (Tei), pero

sie iôη hacia l a edad de l bronce y mâs tarde

de

los S armat as .

En 1982

e l Museo Nacional de historia

de

l a Republica Socialista de

Rumania ha continuado las exploraciones en e l gran campamento roma ­

no de Micia. Segûn estamos informados por Liviu del dicho relato, en e l campamento se ha dado a

strucciôn del "vallum" paralelamente con otros descubrimientos signi­

ficatives.

ma el relato firmado por Lucia Marinescu, Anişoara Sion e Ion Andri- ţoiu - se han registrado los siguientes resultados: se ha precisado que en l a zona ocupada por el edificio de la "palestra" existieron construc- ciones aûn mas antiguas, en l a zona de l noreste de las termas apare - ciô otro cuarto dotado de un "hipocausto"y se ha logrado precisar la

Petculescu e l autor luz e l modo de con -

En la investigaciôn de las termas - sobre l a cual nos infor­

20

www.mnir.ro

cronologia relativa de las construcciones existentes en la parte del sureste de la "palestra". En las obras arqueolôgicas de Fierbinţi - donde se practican exca­

vaciones anualmente - la campana de 1982 di6 a

presentado por Bogdan Filipescu, una choza de tipo medio-enterrado de los siglos VI-VII , una residencia medieval del siglo XVII y otros mate-j riales. Un interes particular ra n a deapertar seguramente los vestigios de la cultura de tipo Ciurel-Ipoteşti-Cfndeşti del perfodo delà formaciôn

del pueblo rumano. Otro informe sobre las excavaciones procède de Cetăţeni, dep. de Argeş. Anca Păunescu y Spiridon Cristocea senalan los nuevos ele-

mentos concernientes a la edificaciôn de la iglesia no.3 de este conjunto

datados en e l siglo XIÎI como tambien e l descu-

brimiento de cuatro tumbas que, a l no tener ningfin inventario se atribu-

yen con cierta probabilidad a la necrôpolis de la segunda iglesia de Ce­ tăţeni. Al continuar las amplias exploraciones de Piua Petri, dep. de Ialo­ miţa, donde nuestros arqueôlogos estan excavando desde hace unos

en e l medio evo y cono-

cido bajo el nombre de "Oraşul de Floci" (la Ciudad de Floci),los re ­ sultados obtenidos fueron de los mâs interesantes . Segûn estamos infor - mados por Anca Păunescu, apareciô otra necrôpolis de la ciudad,la ter - cera (el estudio de ésta esta* completado también por un examen antropo- lôgico preliminar hecho y publicado por Laurenţia Georgescu) y al lado de ésta se han encontrado en las secciones practicadas, ricos materia­

ano s los vestigios de l establecimiento notable

de monumentos de culto

luz , segùn e l informe

le s

ceramicos, piezas metalica» etc. Taies resultados, que completan

los

anteriores, plantean e l problema de una presentacién monografica de

las

investigaciones de Piua Petri, pues estamos convencidos que ésta

completarfa una falta de nuestra arqueologfa medieval.

Continuando también en 1982 las investigaciones de Giuleşti, pueblo de Boroaia, dep.de Suceava, donde se ha identificado la residencia de

uno de los grandes feudales moldavos de l sigl o

los que firman e l informe sobre l a campana de excavaciones, Li a Bă -

trfna, Octav Monoranu y Adrian Bătrfna senalan la identificacién de al- '

gunos

pletan la imagen que ya tenemos sobre este interesante conjunto medie­

val a base de las companas anteriores.

Los mismos arqueolôgicas de

ceava" nos presentan e l descubrimiento de un edificio de culto que per - tenece a otra residencia feudal, esta veade l siglo XV , que se ha identi ­ ficado como la propiedad de Blăgeşti que era de l boyardo Baicu. Venera Rădulescu que firma e l informe sobre las excavaciones de Runcu, dep. de Gorj , nos comunica los resultados que obtuvo en la in ­ vestigaciôn de una imponente residencia feudal de los siglos XVII-XVIII, "una construcciôn nobiliaria o quiza principe se a" . Ella mis ma ha in - vestigado a Ursaţi, dep.de Gorj , los vestigios de una iglesia que fun -

XVI , e l boyardo Giulea,

hornos y e l descubrimiento de unas tumbas, que todos juntos com­

autores, en e l informe titulado "Las investigaciones Ffntfna Mare, pueblo de Vadu Moldovei, dep. de Su ­

21

www.mnir.ro

cionô como ta l a lo largo de los siglos XVII-XIX. Por tener cimientos de piedra pero muros de madera, la construcciôn despertô un interés particular. De este punto de vista consideramos plenamente justificada la con- clusiôn d© la autora, que "a l senalar un nuevo monumento que se incor ­

pora en la rica y original arquitectura popular de la madera bufmos a l conocimiento del fenômeno cultural-artistico rumano",

Asi como hemos procedido con los précédentes tomos de la serie de "Investigaciones arqueolôgicas" también en e l sumario de éste hemos

l a conviccién que de

esta forma el interés de los especialistas frente a nuestra publicaciôn va anmentando. La primera nota la debemos a George Trohani y constituye la in - terpretaciôn tipolôgica e histérica de unas anâlisis radiograficas de algunas dagad de tipo hallstattiano llamado "akinakes". L a aplicaciôn del mêtodo a l estudio de la categoria de antigùedades arriba menciona- das constituye en s i misma una novedad. E l hecho de que las observa - ciones registradas con esta ocasiôn confirman la clasificaciôn anterior (debida a C.Buzdugan)establecida para la evoluciôn de las dagas de hi - err o de tipo hallstattiano,demuestra una ve ζ mas l a utilidad de las preocupaciones y los resultados obtenidos por el autor de la nota ahora publicada.

inclufdo un numéro de notas y estudios, por tener

contri-

El haber inclufdo en el sumario del présente tomo e l estudio del

dr.Mircea Rusu "E l tesoro de Pietroasele y su contexto histérico con-

: primero porque e l au ­

temporâneo" nos procuré una real satisfaccién

tor es un especialista muy conocido, uno de los représentantes nota ­

de arqueologfa; segundo, por ­ vista concerniente a l a cro ­

nologia y a la atribucién histérica del célèbre tesoro indica, sin duda

amplificacién de l a problematica implicada

por e l conocimiento de estos inestimables testimonios de la civil i zac i6η

antigua y da un valo r aûn mas pasionante a l debate sobre e l tesoro,que , desde hace tiempo no cesa.

"Cierto s problema s concernientes a las investigacio ­

nes arqueolôgicas de Cfmpulung" Gheorghe I.Cantacuzino esté valore -

ando las excavaciones que allé dirigiô entre los ano s 1975-1982, Los datos mâs intere s ante s se refiere n a l conjunto arqueolôgico fundado po r

Basarab I y Nicolae

Consideramos que para los especialistas résultera interesante y valioso el estudio "Contribueiones arqueolôgicas al historial de la ciu­ dad de Baia" firmado po r Li a y Adria n Bătrfna. Lo s datos concernien ­

tes a la evoluciôn de la iglesia y de la comunidad catôlica de dicha ciu­

dad

aparentemente estân limitados , pues de hecho ellos se refiere n

a un aspecto muy disc utido por nuestra investigaciôn histôrica dadas sus

implicaciones polfticas y econômicas, es decir la propaganda catôlica en Moldavia, no solamente durante e l reino de Alejandro el Bueno s ino tam­ bién a l comienzodel siglo XVII.

bles de la escuela rumana contemporânea que la introducciôn de un nuevo punto de

alguna una profundi zac i6n y

En e l estudio

Alexandru, los primeros vaivodas de Valaquia.

sôlo

22

www.mnir.ro

Por fin, en el estudio "E l Castillo de Lazarea. Investigaciones arqueolôgicas e hi storicas" por Luminiţa Munteanu, los especialistas pueden encontrar datos minuciosos sobre la evoluciôn arquitectônica e histôrica de un interesante monumento medieval que constituye, se gun l a opiniôn de la autora "una apariciôn singular entre los castillos feudales de Transilvania". L a identificaciôn de las diferentes etapas de construc­ ciôn, la argumentaciôn sobre los indices de dataciôn, los datos concer­ nent es a la presencia de los nobles Lazâr en la zona de Gheorghieni, todos éstos aseguran el gran valor documental del trabajos. Consideramos que s i los especialistas rumanos y extranjeros apro - vecharah las contf ibuciones présentes en e l séptimo tomo de la serie "Investigaciones arqueolôgicas", e l colectivo del Museo Nacional de his - toria de la Republica Socialista de Rumania, los autores de los estudios publicados pueden considerarse satisfechos y orgullosos por el trabajo con que han cumplido.

Comité de redacciôn

23

www.mnir.ro

I.

RAPOART E

DE

25

www.mnir.ro

SĂPĂTUR I

SĂPĂTURILE D E SALVARE

D E L A SULTANA

COM. MTNASTIREA,

JUD.

CĂLĂRAŞI

de CONSTANTIN ISÂCESCU

Campania arheologica din anul 1982 Îh aşezarea eneolitică gumel- niţeană de la Sultana s-a desfăşurat fn perioada 19 august- 1 octombrie. Săpăturile au avut caracter de salvare dat fiind procesul accelerat de distrugere, provocat de eroziunea apelor Iezerului Mostiştea, a căror cotă a crescut fn ultimii ani fn urma amenajărilor hidroameliorative. în cursul campaniilor precedente au fost trasate şase secţiuni fh jumătatea de est a tell-ului Înlesnind cercetarea aproape completă a a¬ cestei zone. Pentru mai buna cunoaştere a sistemului de organizare a a¬ şezării, fn anul 1982 ne-am propus extinderea cercetărilor fh zona ves ­ tică prin trasarea a două secţiuni - S VI I şi S VIII - orientate NE-S V (paralele cu secţiunile anterioare, precum şi cu axul longitudinal al a¬

şezării), cu dimensiunile de 3 χ 15 m fiecare, avfnd, ca şi celelalte, li ­

mita nordică şi punct de plecare a l numerotării al secţiunilor cercetate de I.Andrieşescu .

careurilor capătul sudic

A fost relevată, după

cum or a de aşteptat,

o situaţie stratigrafică

fn general cunoscută din cercetările anterioare, faţă de care se pot face unele precizări: - stratul de cultură măsoară doar 2,50-2,60 m faţă de aproximativ 4,00 m fn sectorul de est al aşezării şi prin comparaţie ne apare ca destul de sărac; - lipsesc urmele de locuire Cernavoda Π sur­ prinse, sporadic, fn campaniile precedente la limita inferioară a pămfn- tului vegetal; - materialul de tip Jilava este surprinzător de sărac, dacă

ne referim fh continuare l a situaţia fntflnită fn sectorul de est; faza A2 a

peri ­

l a Sultana ; - materialu l di n faz a A-| a

culturii Gumelniţa continuă să fie oada cele i ma i intens e locuir i de

culturii Gumelniţa, fn general sărac la Sultanat e reduce simţitor, pfnă la a căpăta aspectul unor descoperiri sporadice. Descrierea descoperirilor. Locuinţele. în cursul săpăturilor au

fost relevate şi cercetate

parţial două locuinţe.

corespunzfnd stratigrafie unui nivel Gumelniţa A 2 » au foBt descoperite

resturile unei construcţii

bine documentată şi ne apare

ca

L a adfhcimea de 1,80 m,

(L2/1982), cu suprafaţa drept unghiularS(2,80 χ

1 ,70 m), cu orientarea axei lungi N-S . După cantitatea mare de cenuşă

din zonă şi lipsa chirpicului ars , suprastructura trebuie să f i fost ridi ­ cată numai din lemn. Platforma amenajată din lut prezenta o suprafaţă u¬

şor concavă.

Inventarul se compunea din fragmentele a 5 vase mari de provizii (pl. I / 1-5); 4 castroane bitronconice mici, 7 rfşniţe, frecătoare, 4 săpăligi din os, o greutate de plasă cu un semn distinctiv fn formă de cruce.I n in ­ cintă nu s& afla vatră de foc. Construcţia pare să f i avut o destinaţie.

S-au păstrat urmele a nouă stflpi cu diametrul de 10-12 cm.

27

www.mnir.ro

specială, poate o anexă pentru păstrarea şi măcinarea cerealelor. Tot fn secţiunea VII a fos t cercetat ă parţial (se fntindea dincol o de

limita de nord o secţiune) o locuinţă (Ll/l982)d e o construcţie m a i pu ­ ţin obişnuită aparţinînd, de asemenea, fazei A 2 a culturii Gumelniţa.A¬ vea formă dreptunghiulară, cu latura mică de circ a 3 m, orientată N-S . Podeaua a fost adfncită 0,40 m şi nivelată prin adăugare de lut . Adînci- mea podelei faţă de nivelul actual este de 2,50 m. Pereţii, aflaţi prăbu­

şiţi fn interiorul locuinţei, au fost ridicaţi din lut pfhă la Înălţimea

de

aproximativ 0,70 m, cu grosimea

de circ a 0,20 m (dimensiuni uşor

de

apreciat după fragmentele, unele foarte mari, păstrate).Ca liant au fost folosite plante cu structură lemnoasă. Nu s-au găsit gropi de stflpi. După amprentele păstrate, aceştia erau fixaţi fn pereţii de lut . Partea superioară a construcţiei a fost ridicată după tehnica obişnuită a împle­

titurii de nuiele lipite cu chir pic. Locuinţa era aproape lipsită de inven­ tar. Un mic castron aflat fn stare fragmentară (ρΙ.Π/1) şi o greutate de lut au fost găsite "prinse" fn chirpicul ars . Pe podeaua locuinţei, lfngă

peretele de vest, a fost descoperită tar (pl.V/2).

de locuire, ce aparţine fazei A l a

culturii Gumelniţa, conţine puţin material arheologic: vase ceramice numai în stare fragmentară şi un număr mic de unelte, cele mai multe fragmentare, de silex. Vasele au fost lucrate fn cea mai mare parte din pastă cu cioburi bine pisate şi nisip fi n ca degresant,acoperite cu slip negru lustruit mecanic. Arderea este oxidantă. In mai mică proporţie este prezentă o a doua categorie ceramică cu aceeaşi compoziţie a pas­ tei, dar de culoare galben-cărămizie, la care este vizibil fn spărtură un miez negru-cenuşiu.

o figurină de lut , modelată rudimen­

Ceramica.

Cel mai vechi nivel

Formele ceramice mai frecvent fhtflnite sîht: vasul bitronconic cu umăr bine profilat; castronul cu buza înaltă şi uşor răsfrîntă; vasul cu

corp rotunjit, gftul înalt cilindric şi buza uşor răsfrfhtă; vasul mare, de provizii; strachina cu buza îngroşată sau îndoită spre interior. Orna­ mentarea vaselor este destul de săracă. Predomină ornamentul realizat cu bar botină. Apa r frecven t proeminenţe conice , cilindrice , deseor i combinate cu false caneluri oblice, cu brfuri alveolate or crestate.Ce - ramica fină este adeseori ornamentată prin excizie superficială, asprită prin incizii pentru fixarea pastei-culoare, motivul decorativ propriu-zis

- fn general spirale, cîrlige -

Destul de frecvent apare pictura cu pastă albă, mai ales pe jumăta­ tea superioară a castroane lor bitronconice şi pe suprafaţa interioară a

a străchinilor - fh general benzi din linii dispuse în motive jreometrice.

Pictura cu grafit este ra r fntflnită,la fel şi decorul realizat cu scoica Angoba apare frecvent.

fiind cruţat şi lustruit mecanic.

.

Mai

bin e reprezentat ă est e ceramic a faze i A 2 a culturi i

Gumelniţa .

Formele ceramice predominante slht: castronul bitronconic (pl.Il/2) cu diferite variante ţinfnd de forma buzei, mai Înaltă (ρΙ.Πΐ/1) or i a umă­ rului mai mult sau mai puţin profilat (pl. Π/5) ; castronul tronconic , fh general de mici dimensiuni (pl.Il/4); castronul bitronconic cu prag dea-

28

www.mnir.ro

Pl. I . - Vase de provizi i di n inventarul locuinţei nr. 2 / 1 982 de la S ultana.

29

www.mnir.ro

Pl. II. - Vase ceramice gumelniţene Jilava (3, 6-8) descoperite

aparţinînd fazelor A2 0 »2,4,5) şi la Sultana.

30

www.mnir.ro

supra umărului (pl.Il/l) ; strachina cu buza Îngroşată fn interior şi stra­ china cu buza întoarsă spre interior, fiecare cu numeroase variante mo­ delate în general din ceramică fină, cu angobă pe întreaga suprafaţă; va ­ sul bitronconic cu gîtul scurt şi buza verticală, uneori ornamentat cu proeminenţe, butoni, brîuri alveolate (pl.IIl/3) ; vasul tronconic cu umăr

rotunjit, ornamentat frecvent cu proeminenţe (pl.l/4) ;

vasul tronconic de

provizii (pl. I/1,5) ; vasul cu corp bombat şi gît scurt, obişnuit fiind de

mici dimensiuni, cu pereţi groşi, pastă impură şi modelare neîngrijită (pl.ni/6) ; vasul cu umărul rotunjit, lat şi bine profilat (pl.IIl/2) ; capa­

cul

emisferic fără mfher (pl.IIl/4) , or i cu mîner arcuit.

Dintre formele ceramice mai ra r întîlnite menţionăm; vasul

tronco ­

nic cu urechiuşe

de susţinere

în interior (pl.IIl/7);

vasul

cu

pereţi

în ornamentarea ceramicii sfiit preluate din faza precedentă elemen­ te şi procedee tehnice. Excizia superficială ce cruţă decorul propriu- zis este folosită în continuare, chiar la vasele cu o mai slabă calitate a pastei. Suprafeţele excizate sînt asprite prin incizii mai îngrijit execu­ tate ce capătă adesea şi funcţie ornamentală, pasta albă pe care ar f i

trebuit să o

prafeţe mai mari. Pictura cu grafit este folosită în continuare,dar extrem de rar . In actuala campanie a fost descoperit un singur fragment provenit de la uri

castron bitronconic la care partea superioară, pîhă la linia diametrului

fixeze fiind folosită, acum, ra r pentru acoperirea unor su ­

maxim, a fost ornamentată sate cu grafit. Barbotina

pe ambele suprafeţe cu linii late, oblice, tra ­ continuă să fie folosită, mai ales la vasele

mari de provizii . Frecvent apar proeminenţe aplatizate şi butoni de multe or i grupaţi, asociaţi adesea cu brîuri alveolate, crestate,canelur l false. Pasta ceramică este, în general, mai impură, cu granule mari dë

cu nisip ca degre-

sant. Angoba este mult folosită, dar suprafaţa este lustruită superficial. Olăria fazei Jilava este mai slab documentată. Cu puţine excepţii materialul este fragmentar. Ceramica este brun-cenuşie or i gălbuie, cu miezul negru-cenuşiu. Este lucrată mai neglijent decît fn faza precedent tă, dintr-o pastă mai impură, cu granule mari de cioburi pisate şi pietri­ cele, într-un singur caz fn actuala campanie apar scoici pisate fn com­ poziţia pastei. Angoba este mult folosită dat fiind calitatea pastei. Formele ceramice mai frecvent întîlnite sînt: strachina cu buza în­ altă şi puţin arcuită spre interior (pl.Il/3,6) ; strachina cu buza uşor răsfrîntă (pl.Il/8); strachina tronconică cu pereţi groşi şi marginea ro ­ tunjită; vasul tronconic cu gît înalt, cilindric (pl.IIl/8) ; castronul bi ­ tronconic cu umăr lat , profilat; vasul înalt, bitronconic, cu proeminenţe la nivelul diametrului maxim; paharul scund, cilindric; vasul tronconic cu umăr rotunjit şi buza scurtă, verticală (pl.Il/5) . Dintre puţinele vase întregibile, două prezintă un interss aparte. Au fost descoperite grupate la -0,6 0 m, la baza pămîntului vegetal, ni ­ vel aparţinînd fazei Jilava. Unul din vase are o formă aproximativ tron-

cioburi pisate şi rar , la ceramica fină cărămizie,

31

www.mnir.ro

Pl.III.-Sultana

jilava

1982. Ceramică aparţinînd fazelor A 2 (1-4, 6; 7) şi (5, 8), cultura Gumelniţa.

32

www.mnir.ro

Pl. IV. - Sultana

1982. Piese ceramice aparţinînd culturii

Gumelniţa Α 2 ·

33

www.mnir.ro

conică, fund mic şi drept, umăr rotunjit cu prag scurt, buza scurtă şi verticală, cu marginea rotunjită (pl.Il/7) . Pasta este fină , brun-cără- inizie. înLreaga suprafaţă este acoperită cu angobă. Pe umăr prezintă, la distanţe egale, patru mici proeminenţe-butoni. Este pictat, înainte de ar ­ dere, cu pastă albă - o bandă circulară sub umărul vasului, de la care pornesc patru benzi oblice spre gura vasului, toate realizate din linii subţiri şi aproximativ paralele între ele. Vasul este deformat prin arde­ re secundară. A servit pentru păstrarea pastei albe, aflată acum solidi ­ ficată într-un strat gros pe fundul recipientului. Al doilea vas este o ceaşcă tronconică decorată cu mici proeminenţe (pl.IIl/5) . Sub buză prezintă o proeminenţă prevăzută cu orificiu de

curgere, element ce permitea

un mai bun control asupra dozajului.A folo ­

sit, cu siguranţă, în practici magico-religioase. In acest caz, descoperi­ rea în imediata apropiere a vasului ce păstra o cantitate de culoare albă poate să nu fie întîmplătoare. Este posibil ca pasta albă să f i fost folosită în cadrul aceloraşi practici pentru realizarea unor tatuaje cu semnificaţii magice. Pregătirea acestei cantităţi de culoare albă îh vederea ornamen­ tării unor vase ceramice nu poate f i exclusă ca posibilitate dar este foar ­ te puţin probabilă cunoscînd sărăcia materialului arheologic ţinînd de o slabă locuire, la un nivel unde nimic nu lasă să se presupună existenţa unui cuptor de ars oale.

In cursul săpăturilor din anul 1982 au fost descoperite nu­

meroase unelte, majoritatea din silex şi os. Uneltele de piatră sîht puţi­ ne, observaţie valabilă şi pentru campaniile precedente. De asemenea, rare sînt şi uneltele de cupru - în exclusivitate ace şi străpungători.

Uneltele de silex, cele mai numeroase, se încadrează ca formă şi tehnică în gruoa uneltelor tipice gumelniţene. Unele din acestea pot pro ­

veni din relaţiile de schimb, dar majoritatea au fost, probabil,lucrate pe

aşchii (mai puţin piese neretuşate) şi per ­

cutoare. Toate cele 91 de piese recoltate, majoritatea păstrate în stare frag­ mentară, prezintă, mai mult sau mai puţin, urme de folosire.Numărul pie­

selor diferă mult de la un nivel la altul. Cele mai multe au fost găsite în

m(26 pie­

două nivele situate la - 1 ,80 - 1,90 (42 piese) şi -1,5 0 -1,6 0

se), corespunzînd stratigrafie unor nivele de locuire gumelniţene A2 a, respectiv A 2 b.

Uneltele.

loc dat fiind numărul

mare de

Tipurile

predominante sînt lamele (46) şi răzuitoarele pe

lamă (27),

mai

mă (1). Uneltele di n os sînt de asemenea numeroase, majoritatea provenind

din nivelele cele mai vechi, îndeosebi din nivelul locuinţei nr. 1/1982. Ti ­ purile mai frecvente sînt străpungătoarele, dăltiţele, spat uleie. Străpun­ gătoarele din aşchii de os sînt îngrijit executate, cu suprafeţe bine lus­

truite, cu corpul rotunjit ori lat , păstrînd curbura

Două dăltiţe lucrate din aşchii de os au fost găsite în preajma locuinţei

nr.1 . Au dimensiuni mici (6-7 cm), forma aproximativ trapezoidală, su -

puţin frecvente fiind

răzuitoarele (17) şi străpungătoarele

pe

la ­

la exemplarele mai vechi din nivelul A i şi A 2 a, osului la cele din nivelele superioare (pl.VIl/3).

34

www.mnir.ro

Pl.V.-Sultana

1982. Plastică eneolitică descoperită fn nivelele

Gumelniţa A2 ( 1 -3,5,6 ,8 ) şi Jilava (4,7) .

35

www.mnir.ro

Pl.VI.-Sultana

1982. Piese de plastică eneolitică

şi obiect de cult (2) descoperite fn nivelul Gumelni­ ţa A2.

(1,3-5)

36

www.mnir.ro

Pl. VII.-Sultana 1982. Unelte gumelniţene din os

37

www.mnir.ro

(1 ,3,4) şi cupru (2).

Pl. VIII. - Sultana 1982. Pandantive

(2,6,8)

greutăţi din lut ars (1,5) . Cultura

38

www.mnir.ro

şi unelte din os (3,4); Gumelniţa Α 2 ·

prafeţe bine lustruite

chie de os, cu corpul şi pedunculul rotunjite printr-o şlefuire îngrijită,

a fost descoperit

Uneltele din corn. Au fost descoperite numeroase piese în diferite stadii de prelucrare, precum şi două "depozite" de coarne de cerb . U¬

neltele finite sînt însă rare şi aflate în stare fragmentară. Dintre acestea menţionăm: topor din corn de cerb perforat trasversal pentru fixarea

VIl/4) ;

topor lucrat dintr- o ramificaţie din corn de cerb tăiată chiar de la bază , la celălalt capăt este vizibilă o şlefuire pentru realizarea părţii active, tăiş sau vîrf, ruptă din vechime (pl.VIl/1) .

ra r

o sin­

gură dăltiţă trapezoidală într-un nivel aparţinînd fazei Α2 · Numeroase,

cozii, cu tăişul semicircular, puternic lustruit prin folosire (pl.

(pl.VIIl/3). Un vfrf de săgeată executat dintr-o aş ­

într-un nivel A 2 b.

Uneltele de piatră. Uneltele de piatră şlefuită sînt, în general,

a fost descoperită

întîlnite la Sultana. In timpul actualei campanii

faţă de

campaniile precedente, sînt rîşniţele şi gresiile (pl.IX/3) , majo­

ritatea

fragmentare şi prezentînd

urmele unei îndelungate folosiri .

Uneltele de cupru sînt reprezentate prin două străpungătoare, am­ bele aparţinînd nivelului gumelniţean A2 b . Una din piese este lucrată dintr-o bară de cupru cu secţiune rectangulară cu latura de 5 mm.Se în­ gustează treptat şi este rotunjită spre vîrf. Capătul opus a l străpungă­

torului a fost ascuţit pentru a uşura fixarea minerului. Se afla în foarte

bună stare de conservare.

zintă un plus de interes datorită faptului că şi-a păstrat, caz rar , mine­

rul de os de pasăre ce

Cel de a l doilea exemplar, asemănător, pre ­

i- a

fost fixat (pl.VTl/2).

 

Plastica. Deosebit de bogat şi variat

documentată îh cadrul

aşeză­

ri

i

eneolitice de la Sultana, plastica

gumelniţeană apare

bine

atestată

şi

în

campania de săpături arheologice din 1982,

 

Plastica antropomorfă din os

este prezentă printr-un singur

frag­

ment - capul şi braţele - a l unui idol lucrat dintr- o placă de os (pl.V/5) . Suprafaţa păstrează un lustru puternic. Capul are formă hexagonală. Gura este marcată printr- o linie incizată. Alte detalii ale feţii sînt reda ­

scurte, pre­

zintă, de asemenea, cîte o perforaţie. Aparţine primului nivel A2a . Pie ­

te prin mici alveole şi perforaţii.

Braţele întinse lateral,

sa este proprie arealului gumelniţean şi îşi găseşte analogii în majorita- tatea aşezărilor cercetate.

Plastica antropomorfă din lut ars . Pe podina locuinţei

nr . 1/1982,

lingă peretele de vest , a fost găsită

forma unei mici coloane

Printr-o simplă "ciupire" a pastei s-au sugerat orbitele ochilor şi na ­

sul (pl.V/2).

zie. Dimensiunile sînt: 1=6,4 cm; LA«3,6 cm; G = 2,3 cm.

locuinţe a fost recoltată o figurină aflată în

stare fragmentară - partea inferioară cu şoldurile şi piciorul drept. Este

o reprezentare a unei siluete feminine. Atributele feminităţii, şoldurile

Şi torsul sînt redate fără tendinţă de exagerare. De remarcat este re ­ darea realistă, grija pentru detalii cum ar f i genunchiul şi planta pi ­ ciorului, aşa cum întîlnim şi la alţi idoli descoperiţi în aşezările gumel-

cărămi­

o figurină modelată rudimentar.

puţin

Are

cu secţiune ovală, cu capetele

rotunjite.

Pasta, cu cioburi pisate ca degresant, are culoare

De la acelaşi nivel cu

39

www.mnir.ro

Pl. IX. - Sultana Cultura

1982. Unelte de os (1,2) şi gresie de piatră (2).

Gumelniţa

Α

2

·

40

www.mnir.ro

niţene de la Gumelniţa , Căscioarele , Vlad Ţepeş , Pietrele , ş.a .

Pasta are fn compoziţie nisip grosie r şi pietricele. Arderea este oxi ­ dantă. Suprafaţa este lustruită mecanic.

La -1,60 m, fntr-un nivel a l fazei A 2 a fost descoperită

o

figurină

bustul - din seri a celor "cu braţele fn

fragmentară - s-a păstrat doar

cruce» (pl. V/6). Are aspectul unei coloane lăţită la capătul superior unde detaliile feţei sfnt superficial redate . Braţele sfnt sugerate de două proeminenţe scurte . Pasta, de culoare cenuşiu-gălbuie,este grosolană, cu amestec de cioburi pisate . Tot fntr-un nivel al fazei A 2 a fost descoperit fragmentul unui vas antropomorf - partea superioară cu umerii, braţele şi capul ce se În­ scriu fntr-o formă aproximativ conică (pl.Vl/1) . Capul este redat sche­ matic, convenţional. Braţele, întinse fn poziţie de orantă , sfnt parţial

rupte din vechime .Carpul trebuie să f i fost scund şi aproape globular, asemănător cu a l exemplarelor descoperite l a Tangfru şi Gumelniţa . Plastica zoomorfă din lut ars este prezentă prin trei piese:

- Animal redat fh poziţie culcată, cu picioarele întinse spre stfnga

(pl.V/1). Botul este alungit e i ascuţit. Coada este lungă şi puternică. Pe

spate are o proeminenţă perforată pe direcţie longitudinală. Pasta este cărămizie, fină. Figurina Dare că reprezintă o vulpe, asemănătoare ce­ lei descoperită la Pietrele .

- Patruped cu cap alungit» masiv, descoperit fn ultimul nivel de

locuire aparţinînd fazei Jilava (pl .V/7) . Interesant este modul de reda ­

re a capului - un cilindru subtire de lut ale cărui capete, la această pie­ să rupte din vechime,luau probabil forma coarnelor. Pasta este că ­ rămizie, cu nisip fin ca degrβsânt. - Vas zoomorf păstrat fragmentar,descoperit la limita inferioară a nivelului A 2 b (pl.Vl/5) . Fragmentul păstrează unul din picioarele vasu^ lui-Bcurt, gros, cu genunchiul marcat printr-o proeminenţă. Vasul pre­

cu slip lustruit alter ­

nează cu zone acoperite cu culoare albă , după ce în prealabil au fost as­ prite cu numeroase incizii. Pasta are culoare cărămizie, cu cioburi pi ­ sate şi pietricele c a degresant.

In cursul actualei campanii au fost

frecvent întîlni­

te pihă acum la Sultana c a şi în majoritatea aşezărilor gumelniţene cer ­ cetate. De remarcat este însă faptul că unul di n scăunele, descoperit fn ultimul nivel de locuir e (fasa Jilava), păstrează amprenta unei figurine ce a fost aşezată pe el Înainte de arderea pastei (pl .V/4) . Se confirmă astfel folosire a acestora c a tronur i pentru idoli i din seri a celo r repre ­ zentaţi fn poziţie şezîndă.

Podoabe . L a adîncimea de 1,10 m, la limita superioară a nivelu­

Mobilier miniatural din lut ars. descoperite două scaunele din lut ars

zintă un decor l a care benzi cruţate acoperite

(pl .V/3,4) , piese

lui aparţinînd faaei A 2 au fost descoperite Împreună două discuri din os ce au servit probabil ca obiecte de podoabă. Unul din ele este şlefuit

dintr-un

cap de femur (pl.VIIl/6) . Suprafaţa, îngrijit şlefuită » păstrează

aspectul

poros a l osului. Este străpuns la centru de o perforaţie trans­

versală. In zona acesteia şi fh special In interiorul perforaţiei prezintă

41

www.mnir.ro

urme de oxid de cupru de la un obiect de metal cu care a venit fii contact. Al doilea disc, cu dimensiuni asemănătoare (pl.VIIl/2),este lucrat dintr-un perete de os mare (probabil humerus). Suprafeţele, fn special coa exterioară, au un puternic lustru dat prin şlefuire. In preajma locuinţei nr. 1 se aflau două pandantive aproape identice fn formă de frunză de salcie, lucrate din os bine lustruit pe Întreaga su ­ prafaţă (pl.VIIl/7) . Rezultatele săpăturilor efectuate fn anul 1982 sfnt importante pen­ tru cunoaşterea locuirii gumelniţene de la Sultana. Astfel,imaginea forma­ tă fn urma precedentelor cercetări efectuate fn sectorul de est al aşeză ­ ri i era aceea a unei locuiri intense şi, dat fiind dimensiunile tell-ului de la Sultana, a unei deosebit de puternice comunităţi. Noile cercetări

închipuit.

modifică acest tablou. Locuirea pare mai restrfnsă decft ne-am

Sectorul de est, mai prielnic

pentru ridicarea

adăpostirea animalelor şi ridicarea unor construcţii anexe fn perioada cea mai intensă a locuiri i ce corespunde cert , după cum confirmă cerce ­ tările de pînă acum, fazei A 2 a culturii Gumelniţa. Zona cercetată în 1982 a fost , totuşi, destul de restrînsâ pentru îngădui concluzii definitive. Acestea nu vor putea f i stabilite decft nu ­ mai temeiul unor viitoare cercetări.

locuirii , pare să f i oferit spaţiu suficient

locuinţelor, restul teritoriului putfnd f i folosit pentru

a

1

2

3

4

5

7

8

9

NOT E

I.Andrieşescu, Les fouilles de Sultana A "Dacia", I , 1924,p. 51-107; idem » Sultana (continuare şi sfrrşlt). fn "Buletinul comisiunii monu­

mentelor istorice", fasc.62,

plusul

de greutate pe care-1 căpăta astfel piesa fiind neglijabil.

Vladimir Dumitrescu, Fouilles de Gumelniţa. fh "Dacia",ÎI, '

fig.63/10.

Gh.Stefan, Les fouilles de Căscioarele, fh "Dacia", Iî, 1925,

fig.41/12.

lumina

D.Berciu ,

Contribuţii l a problemele neoliticului fn România

noilor cercetări. Bucureşti.

oct.-dec. 1929, p. 165-171.

Operaţie mai dificilă care cu greu

"

îşi poate găsi o explicaţie,

1

1=

1

'

1925.D.81

'»* , ·°'»

p. 182,

ûx

1961 r p.ifA ,

Hg.iĂâH

D.Berciu, Contribuţii la problemele neoliticului

V.Dumitrescu, op.cit., p.62. fig.31/2.

D.Berciu;

f p.473,fig.246.

Cercetări şl descoperiri arheologice fh regiunea Bucureşti,

8 2 —'

p.542, fig.70.

42

www.mnir.ro

LES

FOUILLES D E SAUVETAGE DE SULTANA,COM.DE MÏNASTIREA, DEP . DE CĂLĂRAŞI

Résumé

Les recherches archéologiques pendant 1982 dans l'établissement énéolithique appartenant à la culture de Gumelniţa trouvé à Sultana, com.de Mfnâstirea, dép.de C&l&raşi ont eu un caractère de sauvetage.

ouest, jusque l a non

Les fouilles ont été effectuées dans le secteur

fouillé, de l'établissement. I l a été relevé une situation stratigraphi - que généralement connue.

Sont représentées mais beaucoup moins documentées en compa­

raison dans le secteur est les phases A1, A2 et Jilava appartenant à la culture de Gumelniţa. Pendant les fouilles ont été étudiées partiellement

elles présentant un très riche Inven­

deux habitations, une d'entre

taire agricole appartenant à la phase A2 . Le s résultats sont importants pour la connaissance de l'habitat pendant l a culture de Gumelniţa à Sultana. Ce s résultats font changer substantiellement l'imagt. que nous

de

faisions à la suite des recherches l'est.

L'habitation ann çaient le s

L e secteu r est , plus propre à l'habitation semble avoi r offert un, espace suffisant aux habitations, le reste du territoire étant employé

pour mettre à l'abri les animaux et aussi pour la construction d'annexés

pendant la période l a plus intense de l'habitation

phase A2 de la culture de Gumelnitza, selon les dernières recherches .

presque

exhaustive du

secteur

nous apparaît

à présent beaucoup plus restreint*qu'

fouilles

archéologiques antérieures.

qui correspond

à

la

LÉGENDE DES FIGURES

Pl.I. - Vases à provisions appartenant a l'inventaire de l'habitation nr .

2/1982

de Sultana.

Pl.II.-Vases céramiques du type "Gumelnitza" appartenant aux phases A3

(1,2,4(3)

et Jilava (3,6-8) découverts

a Sultana.

Pl . ΙΠ.-Sultana 1982. Céramique appartenant aux phaseβ A2 (1-4} 6,7 )

et Jilava

( 5,8) , culture

de

Gumelniţa.

Pl.IV.-Sultana 1982. Pièces céramiques appartenant a la culture de Gu ­ me Initia.

Pl.V.-Sultana 1982. Plastique énéolithique découverte dans le niveau "Gumelnitza A2 " (1-3, 5,6,8) et Jilava (4,7). Pl.VI.-Sultana 1982. Pièces d'art énéolithique (1,3-5) et objet de culte découverts dans le niveau de Gumelnitza A2 . Pl.VU.-Sultana 1982. Outils du type ''Gumelnitza" en os (1,3,4 ) et cuivre (2). Pl.Vm. -Sultana 1982. Pendatifs (2,6-8) et outils (3,4) en os ; poids en

terre cuite

(1,5). L a culture de Gumelnitza A2 .

Pl.IX.-Sultana 1982. Outils en os de Gumelnitza A2 .

(1,2) et grès en pierre. L a culture

43

www.mnir.ro

ŞANTIERUL ARHEOLOGI C PODURI-VALE A ŞOŞII,

"DEALU L

PĂLTINIŞ','JUD. BACĂU

de DRAGOMIR POPOVICI şl BUJOR AL EXE

Teritoriul comunei Poduri, jud . Bacău, esto dominat de interfluvii

sculpturale relativ plane, cu altitudini medii de 400 m dar care ajung

ρΓαα la 500 m. Cea mai mare parte a suprafeţei sale , - satel e Ru

Taz -

lăului Sărat. Reţeaua hidrografică este relativ bogată. Apar numeroase pirae

săeşti şi Prohoze.ştl - ocupă terasele de 20 m şi 25-40 m ale

-

cum sfnt ι Gfzul , Fundăturii, Soşa , Păltiniş , Secătura, Săratul, Cernu, etc. Din bazinele lo r hidrografice apar şi procese de eroziune ade­

sea

sulfuroasă (de ex . pe cursul superior a l pfrfului Păltiniş - afluentul

său numit "Putoarea").

Solul, fn special pe teritoriul satului Valea Sosii este caracte­

foarte

rapide.

Unele

dintr e ele

au apă sărată, cfteva

avfnd

apă

rizat

de

prezenta

argilelor nisipoase şl pietrişurilor ce apar fn are -

alele

de

depuneri sedimentare de aici , de soluri silvestre brun-pcd-

zolite cu reacţie acidă şi aluvionare care sfnt mai restrfhse ca răspfndire. Ca atare vegetaţia est'; caracterizată fn prinolpal de păduri de foioase, a căror suprafaţă este astăzi considerabil restrfhsă fn prinolpal datorită defrişărilor masive. Fauna este caracteristică acestui biotop, presentfnd animale a¬ daptate vieţii de pădure. Dealul Păltiniş pare a-şi datora numele unei păduri de paltin oe fi va fi acoperit oîndva fn trecut, actualmente defrişată. S e află fnl partea de S E a satului, fiind flancat de văile a două pîrae : pf- rîul Păltiniş şi pîrful Valea Soşli. Primul, izvorăşte de sub vfrful Tarait*, primind Imediat un afluent numit "Putoarea" şl se varsă apoi fn rful Cernu.

Tot fh rful Cernu, dar mai fn aval de deveyeerea pfrfului Pălti­

niş se varsă şl pff ful Valea Soşii, lzvorft

Culmea dealului, străbătută fn lungul e l de un drum de tară, prezintă o şea care o împarte fh două zone Inegale c a suprafaţă. Pri ­ ma dintre ele, este numită şi "Dealul Păltiniş" ia r cea de a doua, "Dealul Cremenlş" datorită pietrişului ce apare imediat la suprafa­ ţă făcfndu-1 Impropriu agriculturii.

Cu ocazia perleghezelor întreprinse aici s- a putut observa fn ma­ lul de pe marginea de est a drumului, resturile unor locuinţe cucu-.

din dealul Runcu Mare.

45

www.mnir.ro

teniene şi a ce aparţinînd

Aşezarea ocupă primul segment al dealului care astăzi este îm­

părţit în două, o parte fiind ocupată de loturile unor săteni, cealaltă de păşune. Deşi pe toată această suprafaţă s-a observat prezenţa restu ­

rilo r locuiri i cucuteniene, cercetările nu au cît în suprafaţa ocupată de păşune.

unor gropi din care au fost recoltate fragmente cerami­ fazei Β a culturii.

putut f i întreprinse de-

Săpăturile

efectuate

aici

au

avut

drept

scop

în primul rînd

de ­

terminarea

caracterului locuirii

cucuteniene

de

aici

şi

eventual

co­

relarea sa

cu

locuirea

Cucuteni Β

atestată

în

campaniile precedente

pe "Dealul Ghindaru"

Pentru aceasta, au fost trasate trei secţiuni (S I, S II şl S III),pa­ ralele cu drumul de ţară ce străbătea platoul dealului, prima secţio-

nînd în întregime toată zona ocupată de păşune ( S 1= 67,50 χ 1 m). S II I

de

pe

teritoriul aceleiaşi comune.

(34 ι

V de Srji si la 23 m V de Sj.

1 m)

a

fost trasată

l a

11

m V

de

S

I

,

ia r SJJ ( 34 χ

1 m) ,

l a 11 m

De la bun început trebuie

să remarcăm

că în cursul cercetărilor fn*

treprlnse aici s-a observat faptul că stratul de cultură era foarte subţire, de aproximativ 20-25 cm, începînd de la nivelul actual de călcare. De altfel, fn unele zone, chirpicul de la locuinţele incendi­ ate era observabil la suprafaţă datorită probabil şi procesului de spă­ lare al solului. Tot datorită acestei situaţii, la extremităţile acestui segment al platoului, stratul de cultură era mal gros, fn centru fiind foarte subţire. Spre margini s-au putut observa şi aglomerări de bu­ căţi de chirpic, inconsistente, aflate fn poziţie secundară şi care se datorau fără îndoială aceloraşi procese.

Pe lîng? resturile de locuire - pietre, chirpic, fragmente cerami­ ce, unelte de piatră, aparţinînd culturii Cucuteni, s-au recoltat şi fragmente ceramice aparţinînd epocii bronzului, fără să se poată de ­ termina stratigrafie un nivel sau complexe de locuire. Datorită stratului de cultură foarte subţire şl scurgerilor ineren­ te , în unele cazuri fragmente ceramice aparţinînd acestei ultime peri ­ oade au fost găsite pe resturile unor locuinţe sau fn stratul de cul ­ tură, amestecate cu bucăţi de chirpic şi fragmente ceramice cucute­ niene.

tn ceea

ce

le

priveşte

pe

acestea

din urmă,

doar

cu

cîteva

excepţii, se

prezintă

extrem

de

puternic

corodate astfel încît deco­

rul

pictat

nu mal poate

f i

reconstituit.

Complexele de locuire.

Locuinţa nr. 1 .

Această locuinţa

a

fost surprinsă pe traseul STJ> aglomerări de chirpic, la

între metrii 15,50-2 4 sub forma unei

-0,10-0,1 5 adînolme. Datorită solului foarte acid şi a sistemului de construcţie, bucăţile de chirpic erau puternic mărunţite, fn unele ca­ zuri transformfhdu-se fntr-o masă de lut puternic înroşit. S- a putut observa că fn general fn compoziţia chlrplcului predomina nisipul, pleava apărfnd fn cantitate foarte mică. Unele bucăţi de chirpic mai

păstrau amprentele nulelelor ce au fost folosite la ridicarea pere-

4 6

www.mnir.ro

Poduri - Valea Şoşii 1982 .Dealul Păltiniş 0 plange­ neral al săpăturilor

Pl.I.-Planul general al săpăturilor.

47

www.mnir.ro

1

J

ι

Pl.II. - Planul locuinţei nr. 1 . 4) piatră.

48

su

LEGENDĂ

©

2

3

4

l)chirpic;

2) groapă;

www.mnir.ro

3) vatră;

ţilor, avfnd diamètre cuprinse între 0, 5-2 cm. Pentru a se putea cerceta integral locuinţa, au fost tasate două casete, cfte una de o parte şi de alta a secţiunii, cu dimensiunile de 9 x 2 m (Cas 3 şi Cas 4) . S-a putut astfel observa că locuinţa era uşor înclinată, ea urmînd firesc curbura naturală a solului. Aceasta fiind relativ mică,cei ca­ re au construit-o nu au considerat necesar să orizontallzeze solul înainte de a proceda la construirea sa. Locuinţa nu avea platformă, pereţii nefiind nici e i prea solizi da­ că judecăm după resturile găsite "i n situ" . Pe alocuri am observat cîteva pietre cu dimensiuni ceva mai mari. In interior, la-0,2 0 m a - dînclme, s-a remarcat prezenţa unei vetre, parţial distrusă,la 2, 55 m de limita sudică a Cas 4 şi l a 1 ,70 m de marginea sa estică . Atît cît se păstrase, avea o formă ovală, cu marginile distruse şi cu diame­ trele de 60 χ 65 cm. Lipitura proprlu-zisă era Bubţire, de 2-2,5 cm, sub care apărea un strat de lut amestecat cu nisip, foarte bine bătu» cit şi care suprapunea un "pat" de pietre plate şi fragmente ceramice astfel^ încît ea avea o grosime totală de 8-10 cm.

într-un singur loc s-a putut observa prezenţa unui fragment din gră­ dina sa. Aceasta era realizată din lut, amestecat cu nisip, triunghiulară în secţiune, cu partea superioară rotunjită. Observînd atent resturile

vetrei ca şi cele ale gardinel, credem că vatra avea iniţial

rectangulară, ea fiind probabil supraînălţată faţă de nivelul locuinţei,cu 8-10 cm.

în partea vestică a vetrei, imediat lingă ea, la 12 cm, şi l a 0,30 m adîncime s-a găsit un phalus de lut, îngrijit modelat.

La demontarea locuinţei - mai precis a resturilor pereţilor pră­ buşiţi nu am observat nici o amenajare în interior a podelei.In schimb, aproximativ în centrul locuinţei, chiar sub zona vetrei a fost descope­

rită şi

o

formă

cercetată o groapă numerotată cu nr. 4 (Gr.4) .

în imediata apropiere a marginei sudice a locuinţei, la aproximativ

10

cm

distanţă de

ea

şi

la 0,15

m adîncime,

a

apărut

un topor

plat

de cupru. Locuinţa nr. 2 .

A

fost surprinsă

pe

traseul

S n

în

dreptul

me-i

trilor 0 -6 ,50 , sub forma unei aglomerări de chirpic, aflată mal la

suprafaţă decft resturile L-j, aceasta şi datorită faptului că aici pro­

cesul de corodare

a

solului

a fost mal puternic.

Pentru

a putea f i delimitată

şi

cercetată integral, au fost practi ­

au mai

fost lărgite pentru a se putea surprinde marginile sale (vezi planul general al săpăturilor).

cate două casete, iniţial cu dimensiunile de 7 x 3 m

care

De la bun început trebuie să remarcăm că resturile acestei locu ­

inţe erau mai consistente, părîhd a f i mai bine conservată.Bucăţile de

chirpic provenite de

la pereţii prăbuşiţi aveau

o

culoare roşie-că ­

rămizie, pe alocuri

cu pete gălbui, demonstrfnd

o

ardere ne uniformă,

Au fost observate amprente ale nuielelor folosite la realizarea pere­ ţilor ' fără însă să se poată determina exact orientarea lo r datorită

49

www.mnir.ro

raptului că resturile acestora erau parţial deranjate. In compoziţia

chirpicului provenit de la pereţi s-a remarcat fn principal prezenţa nisipului şi mai puţin pleava.

Platforma observată numai pe

o parte a

suprafeţei locuinţei

er a

masivă, cu grosime de 20-22 cm .

In

compoziţia

lutului

folosit

aic i

am observat numai prezenţa nisipului. Acesta, bine netezit şi ar s l a

roşu-cărămiziu suprapunea iniţial bîrne despicate fn două, cu dia ­ mètre variind fntre 18-23 cm. în colţul de NE al locuinţei au fost observate sporadic cfteva "plăcuţe de vatră", fără să se poată preciza exact amplasarea ve ­ trei, forma şi structura sa. întregul material ceramic găsit fn şi printre resturile acestei locuinţe era complet corodat şi fragmentar. Locuinţa nr .3 . Pe traseul SJJ, fn dreptul metrilor 8,80-12,75, la 0,05-0,07 m adîncime a foet observată o aglomerare de chirpic provenit probabil de la resturile unei locuinţe care nu a putut f i

cercetată integral. Pe form, spart fn bucăţi chirpic s-au observat

traseul secţiunii chirplcul apărea grupat uni ­ mici, cu nisip fn compoziţie. Printre bucăţile de relativ numeroase fragmente ceramice şi cfteva

pietre dintre

s-a observat

care două, aveau dimensiuni mai mari . La demontare

faptul că fn suprafaţa cercetată, locuinţa nu avea plat ­

formă.

 
 

Locuinţa nr.4 . A

fost

surprinsă

pe

traseul Sm , fn dreptul

me ­

trilor 6,10-9,60.

Pentru

a

putea

f i

integral

cercetată,

de

o

parte

şi de

alta

a

secţiunii,

fn

această

zonă,

au

fost

trasate

două

ca­

sete

(Cas 5 şi

Cas 6)

cu

tegral

dimensiunile

de

3,50 χ

2 m.

Dezvelită

locuinţa

cu

dimensiuni

relativ

mici,era

destul

de prost păstrată. Judecfnd după resturil e ce apăreau de l a 0,08 m

a -

dfncime, părea să

nu

f i

fost

o

locuinţă

prea

solidă. Chirplcul de

la

pereţi, spart fn bucăţi mărunte avea nisip fn compoziţie şl foart e

puţină pleavă. Amprentele de la nulele aveau diamètre

fntre 0,5 şi 2 cm. Locuinţa nu avea platformă. Prezenta destul de

ce

variau

mari întreruperi şi de altfel şi inventarul ei

era

foarte

sărac.

Toate aceste elemente ne

fac

credem

avem de-a

face

cu

o

amenajare sezonieră, sau fn orice caz,

cu

o

construcţie

uşoară,

cu atft

mai mult

cu

cît

nu am

 

observat

nici

prezenţa sau

resturil e

vreunei instalaţii de

încălzit.

Groapa 1 .

Groapa

aceasta

a

foet

observată

de

la

bun început

în malul

drumului

ce

străbate

dealul.

Deoarece

fusese

afectată

 

de

către acesta,

a

fost

cercetată

parţial.

In plan

avea

o

formă

proape circulară,

cu

diametrele

maxime de

1,14x0,9 2

m

şi

.

se

adîncea

pînă

la

0,68 m faţă de nivelul

actual

de

călcare.

 

In profil

s-a

observat

a

fost

săpată

din

stratul

de cultură,

adfncindu-se în stratul de lut galben-nisipos, steril din punct

de

vedere arheologic. Avea o

formă

de

sac

cu

fundul

drept

şi colţu­

ril e rotunjite, îngustîndu-se spre gură unde

avea

lăţimea

de 38 cm.

In ea erau aruncate resturi de chirpic provenit de la pereţii unor

50

www.mnir.ro

Pl.ΠΙ.- Planul locuinţelor nr.2 şi 3. l)chirpic;

51

www.mnir.ro

2) piatră.

LEGENDA

m

©

Gr.3

1

2

SUI

Pl.IV.-Planul locuinţei nr. 4 .

2)

groapă.

52

www.mnir.ro

1)chirpic;

P l . V.-Profilul (a) şi planul (b) gropii nr. 1 . 1 ) strat humos; 2) stratul de cultură cucuteniană; 3) strat de lut galben nisipos; 4) bucăţi de chirpic; 5) căr­ bune, cenuşă.

www.mnir.ro

LEGENDA

O 1

0

2

51

Pl.VI.-Planul gropii nr. 2 . l)groapă; 2) chirpic.

Jι tiliLiTnΡΤτιΓΤΤΤΤΓTI fii îl ii i

LEGENDA

iïïïffl 1

 

2

im

3

4

Pl. VII.-Profilul gropii nr. 4 suprapusă de L.1 : l)humus; 2) stratul de cultură cucuteniană; 3) strat de lut galben; 4) chirpic.

54

www.mnir.ro

locuinje cit şi cfteva bucăţi mai mari ce proveneau de la o plat ­

formă, pe lingă care se adăugau resturi de ardere , cenuşă, cărbu­

ne şi fragmente ceramice, multe dintre ele arse ternic. Toată ceramica găsită în această groapă,

cepţii era corodată total. Am putut remarca cîteva fragmente prove­

nind

prezenta fal­

se impresiuni de şnur. Vasul a fost modelat dintr-o pastă omoge­ nă, cu şamotă pisată şi nisip în compoziţie, arsă la roşu-cărămiziu.

babil bitronconic, gîtul evazat şi

secundar foarte pu­ cu cfteva mici ex­

pro ­

de

la

un vas

de

provizii

de

mari dimensiuni cu corpul

lată, dreaptă

ce

buza

 

In

aceeaşi

groapă s-au mal observat fragmente ceramice provenind

de la

vase

de

mal mici dimensiuni, cupe

şl

amforete

din pastă

fină,

arsă

la

roşu-cărămiziu

dar

complet

corodate. De asemeni

mai

erau

prezente şl fragmente ceramice aparţinînd unor vase de provizii a i

căror

Groapa 2 . A fost observată la capătul S\, în zona metrilor 3,20¬ 5,40. A fost surprinsă de la adîncimea de 0,11 m, adîncindu-se pînă la 0,71 m. In plan avea o formă neregulată, fiind datorată probabil unei gropi făcută pentru lutul necesar construirii locuinţelor, în a— ceastă zonă- stratul de lut galben fiind mal gros.

de

unor locuinţe .Umplutu­

ra propriu-zisă

menslunl,

siuni mici şl medii, modelate din pastă fină, a l căror decor pic­ tat era în întregime corodat. Unele dintre ele erau puternic arse secundar, avînd o culoare gri-cenuşle. Pe lîngă acestea au fost gă­ site bucăţi de chirpic şi cfteva pietre de mici dimensiuni, arse şi ele secundar.

chirpic

pereţi

erau

decoraţi

doar

cu

barbotină.

Partea

superioară

a

gropii

de

la

era

acoperită

de

bucăţi

de

vase

mici

mici

cu

provenite probabil

a

sa

provenind

în

dărîmăturlle

consta

cea

din fragmente ceramice

mai

mare parte

de

la

d l

-

dimen­

întregul

aspect

a l

gropii, forma

şi conţinutul

său

ne

fac

credem

avem

aici

de-a

face cu

o

groapă

rezultată

din

săparea

sa pentru

lut şl

apoi

umplută

ou

restur i

ale

unei

sau

unor

locu ­

inţe distruse.

 

Groapa 3.

A fost observată lîngă

latura

sudică

a

locuinţei

cu

numărul 4, partial în suprafaţa casetei nr. 6 (Cas 6) , deschisă pen­ tru a putea f i cercetată această zonă a locuinţei. Avea o formă o¬ vală. cu diametrul maxim de 0,65 m şi se adîncea pînă la 0,42 m fată de nivelul actual de călcare. Conţinutul său era foarte sărac , oonetfnd din cfteva fragmente ceramice şl bucăţi de chirpic de mici dimensiuni, cu nisip fn compoziţie.

de călcare a l lo ­

cuinţei

aparţi­

nînd locuinţei nr . 1 . Groapa era

a -

dîncea pînă l a 1,26 m. In profil groapa avea fundul drept, puţin a 1-

blat

cenuşă, bucăţi de chirpic

Părea

f i fost săpată

sa

fncepînd

de la

nivelul

din imediata

A

o

apropiere, de la 0,10 m

după

adîncime.

Groapa 4 .

avea

fost observată

formă

ovală,

demontarea resturilor

sub

amplasată partial

cu

vatra locuinţei.

se

In plan ea

şi

un diametru de 0,81 m şi

multă

pereţii

înclinaţi.

e i

consta

Conţinutul

din relativ

55

www.mnir.ro

Pl. VIII. - Vase descoperite fn groapa nr. 4 56 www.mnir.ro

Pl. VIII. - Vase descoperite fn groapa nr. 4

56

www.mnir.ro

Pl.IX.-Fragmente ceramice descoperite fn groapa nr.1 .

57

www.mnir.ro

Pl.X.-Fragmente ceramice

(2-5); topor plat de cupru (1 )

(2-5 -

locuinţa

nr.1) .

58

www.mnir.ro

Pl.XI.-Fragmente ceramice cucuteniene (1-2); suport de lut (4); fragment ceramic din epoca bronzului (3).

( 1-2 locuinţa nr. 2 ;

4-locuinţa nr.1 )

59

www.mnir.ro

dintre care unele cu dimensiuni destul de mari ^15-20 cm),cu nisip fn compoziţie şi puţină pleavă. Fragmentele ceramice erau, cele mai

multe dintre ele, puternic corodate. Din fragmentel e recoltat e aic i s-a u putut reconstitu i două pro ­ file de vase care mal conservau şi decorul pictat. Ceramica. Avfnd fn vedere caracteristicile ceramicii descoperite fn aşezarea de pe "Dealul Păltiniş", ea poate f i tratată global, ea aparţinînd unei singure etape a culturii Cucuteni Cu cfteva excepţii, toate fragmentele recoltate aici erau puter­ nic corodate nemaipăstrfnd deloc decoru l pictat .

sau

S-au putut observa fragmente provenind de uz comun modelate dintr- o pastă de

de la vase de provizi i mai proastă calitat e ,

dar

omogenă, arsă la roşu sau roz-gălbui cu cioburi pisate şl ni ­

sip în compoziţie. Cfteva fragmente, aparţinînd unor vase de provizi i bitronconi.ee şi fundul plat prezintă pe linia diametrului maxim a l corpului şi cfte două torţi perforate vertical.

Categoria fină este reprezentată de fragmente ceramice modela­ te dintr-o paetă îngrijit realizată, cu nisip cu granulaţle fină în com­ poziţie, arsă la roşu-cărămiziu. Ca forme sînt prezente îndeosebi cupele, paharele, amforetele şi străchinile.

O cupă cu dimensiuni ceva mai mari conservă o parte din de ­

corul său pictat şi care astfel poate f i reconstituit. întreg corpul vasului este acoperit cu o angobă fină, alb-gălbuie peste care este trasat decorul. Acesta prezintă două registre decorative.Primul a¬ coperă partea superioară a vasului fiind delimitat la partea superi - oară - chiar ;ub buză de o dungă lată de culoare neagră-ciocolatie. Partea sa inferioară este delimitată tot printr- o dungă lată, de a - ceeaşl culoare, trasată sub numărul vasului. Spaţiul acestui regis ­ tru este împărţit fn două metope de cîte o bandă perpendiculară de­ limitată de două lini i groase. Cfmpul benzii astfel conturate este a¬ coperit cu linii subţiri paralele, de aceeaşi culoare. Spaţiul benzii este străbătut de alte două benzi oblice opuse una faţă de alta şi de­ părtate, conturate de cîte două linii mai groase. Spaţiul dintre ele

este acoperit şi e l de linii subţiri, oblice, pe banda iniţială ce de­ limitează cele două metope. Cfmpul metopelor este împărţit în două, de cîte un fascicol ori ­ zontal de două linii subţiri. Registrul superior a l fiecărei metope prezintă cîte un punct

circular umplut cu culoare , de la care pleacă cîte un tuit din trei linii subţiri, negre-ciocolatil.

acoper ă parte a

inferioară a vasului pînă la baza sa prezintă "spirale secţionate",al­

benzi conturate de cîte două linii late a l căror cîmp

cătuite din

este umplut de linii subţiri. Unelte şi arme. Caracteristic este faptul că s-au recoltat relativ puţine unelte de piatră sau silex . Din punctul de vedere a l materiei

fascicol

alcă­

Cel de a l doile a registr u

decorati v a l vasulu i car e

60

www.mnir.ro

Pl . XII.-Fragmente

ceramice cucuteniene (1-4 -Groapa

61

www.mnir.ro

nr. 4) .

prime folosite, putem observa că predomină silexul, din care au fost obţinute de preferinţă unelte lamelare. Au fost găsite puţine unelte întregi sau finite. Majoritatea piese­ lor este asigurată de aşchii lamelare sau unelte deteriorate din ve­ chime. Oricum, se impune constatarea că în general numărul acestora este destul de mic. Din piatră au fost lucrate cîteva topoare trapézoïdale, şlefuite integral, întregi sau fragmentare.

*

Concluzii. Deşi în campania anului 1982, pe "Dealul Păltiniş"

nu a fost cercetată decît o suprafaţă relativ mică din întreaga a¬ şezare, rezultatele pe care le avem la dispoziţie în acest stadiu

sub

al

cercetărilor

ne

permit

cîteva observaţii

pe

care

le

notăm

rezerva

completării

lor

de

cercetările viitoare.

 

1

. Suprafaţa locuibilă

a

platoului

este

relativ

mică ceea ce

ex ­

plică apropierea

prea mare.

dintre

locuinţe,

deşi

numărul

acestora

nu putea f i

 

2.

Locuinţele

sînt

destul de mici

ca

suprafaţă şi nici nu sînt foar­

te

solid

construite,

fapt

ce

trebuie

fie

reţinut

în determinarea

caracterului locuirii.

 

3.

Prezenţa

în cantitate foarte

mică

în compoziţia

chirpic ului

a

resturilor

organice

- paie,

pleavă

etc.

-

ar

putea de

asemeni ca­

racteriza

tipul

de

aşezare

şi

economie

practicată.

 
 

4.

Numărul relativ

mic

de

unelte

de piatră (dacă

nu se

va dove­

di a

f i

o

situaţie

accidentală)

ar

putea f i

şi

el

socotit un element

elocvent.

întregi sau

fragmentare este şi el extrem de mic. Doar 3 fragmente de oase au fost recoltate din aceeaşi suprafaţă, ceea ce iarăşi credem că este important pentru caracterul locuirii din acest punct.

Amintim aici faptul că locuinţa nr. 1 suprapunea o groapă (Gr.4) ca ­

re conţinea cenuşă, fragmente ceramice şi mal ales bucăţi relativ

mari de chirpic ce proveneau în mod sigur de la o altă locuinţă cu- cuteniană.

5. Interesant este şi faptul că numărul oaselor

Acestui - probabil - prin

moment cronologic

a l

locuiri i eneolitice

a

platoului

dealului i s-ar

putea desigur

asocia şl groapa

 

că­

r e i

umplutură

reprezintă

în mod

cer t reeturile

unui

sau

nr. 2 , a unor

corn -

plexe

Elocvent este şl faptul că în umplutura gropilor 1,2,3 şi 4 nu au apărut fragmente ceramice care să aparţină epocii bronzului. Toate aceste observaţii credem că demonstrează convingător ne­ cesitatea efectuării unor cercetări mal intense a unor microzone

geografice pentru a putea cunoaşte

terele aşezărilor umane di n zonă în perioade mai întinse în timp.

de

locuire, căruia i-a r

putea aparţine şl groapa nr. 1 .

şi caracteriza tipurile şi carac­

Rămîne

ca

cercetările

viitoare

să ofere suportul unor concluzi i

sigure

şi

contureze

mai precis

caracterul

locuirii

cucuteniene

 

62

www.mnir.ro

de aici ca

la Rusăeşti, pe teritoriul

şi

raporturile sale

cu aşezarea

aceleiaşi comune.

de

pe

"Dealul Ghindaru" de

LE CHANTIER ARCHÉOLOGIQUE DE PODURI, VALEA ŞOŞII- "DEALUL PĂLTINIŞ"

Résumé

Les auteurs présentent les résultats des recherches entreprises sur le territoire du village de Valea Soşii, com. de Poduri,dans le point nommé "Dealul Păltiniş" ou a été découverte une habitation du type "Cucuteni". A la suite des fouilles effectuées à ce point ont été surprises et étudiées intégrallement ou partiellement quatre habitations du type de Cucuteni et quatre fosses. L'étude concernant les types et les styles des matériaux ar ­ chéologiques que l'o n y a découvert a prouvé qu'il s appartiennent à la culture de Cucuteni B2- Du point de vue stratigraphique ont pu être surprises deux éta ­ pes dans l'existance de l'établissement. Les fosses numéros 1,2 et 4pourraient appartenir à la premiere étape. Les habitations numé­ ros 1,2,3,4, et la fosse no.3 pourraient appartenir è l'étape sui­ vante .

été

de nouveau habité, sans qu'i l pût être découvertjusqu' a présent un niveau on une habitation datant de cette époque. On y a re - cueili seulement des fragments céramiques.

Ultérieurement, pendant l'âge

du

bronze, "Dealul Păltiniş",a

LEGENDE DES PLANCHES

Pl. I .

Le plan général des fouilles.

Ρ1.Π.

Le

plan de l'habitation no. 1 .

Légende 1 = brique en torchis

2= fosse

3= Être

4= pierre

Pl.ΠΙ.- Le plan des habitations numéros 2 et 3. Légende 1 = brique en torchis

Pl.IV. -

2=

pierre

Le plan de l'habitation no.4.

Légende 1» brique en torchis 2 = fosse

Pl .

V. - Le profil

(a) et

le plan (b) de la fosse no.1 .

Légende 1 = couche de humus

63

www.mnir.ro

Pl. VI. -

Le plan de la fosse Légende 1=fosse 2 = torchis

no.2.

Pl. VII. - Le profil de la fosse no.4 superposée par Lj . Legende 1= humus

2- l a couche

de l a culture de Cucuteni

3 = couche de glaise jaune

4 = torchis

P

l . VEI. - Vases découverts dans la fosse

no. 4.

P

l . IX. - Fragments céramiques découverte dans la fosse

no.1 .

P

l .

X. -

F ragments céramiques (2-5) - hache plate

en cuivre (1)

 
 

(2-5-1'habitation no.1).

P

l .

XI. - Fragments céramiques du type de Cucuteni

(1-2)

support

de

glaise

(4) et fragment céramique datant de l'âg e du bronze (3).

(1-2 1' habitation no. 2-4 Pl.XII. - Fragments céramiques

1 1 habitation no. 1 ) .

du type

de

Cucuteni (1-4.La fosse

no.4).

64

www.mnir.ro

,

ARHEOLOGI C

PODURI-PROHOZEŞTI,

"SILIŞTE';

JUD.

BACÂU

de DRAGOMIR POPOVICI şi GEORGE TROHANI

în campania anului 1982, colectivul şantierului Poduri şi-a pro ­

pus lărgirea arie i cercetate cu

a dinamicii