38-carpica-XXXVIII Arheologie Si Istorie (Muzeu Bacau)

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.
ro
CARPICA
XXXVIII
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
FOADA1OR: IULIAA AA1OAESCU
CONSILIUL 1UDETEAN BACU COMPLEXUL
MUZEAL,IULIANANTONESCU BACU
CARPICA
XXXVIII
Editura Magic Print Oneyti
2009
Coperta I - 1ezaurul de la Boyoteni (foto Lcrmioara-Elena Istina)
LUCRARE FINANTAT DE:
CONSILIUL 1UDETEAN BACU
ISSN: 1013-4182
Colectivul redactional
REDACTORSEF: Marius-Alexandru Istina
SECRETARI STIINTIFICI: Silvia Iacobescu
Lcrmioara-Elena Istina
CULEGERE SI TEHNOREDACTARE COMPUTERIZAT:
Lcrmioara-Elena Istina
Marius-Alexandru Istina
TIPARUL EXECUTAT LA MAGIC PRINT,
Bulevardul Republicii, nr. 45B, Oneti
CARPICA
CUPRINS
ARHEOLOGIE SI ISTORIA ROMNILOR
Aicolae Ursulescu, Prima relatare despre Cucuteni
n literatura arheologic german .......................................... 9
Oleg Levijki, Ruxandra Alaiba, Statuete antromorfe descoperite
n statiunea Trinca - La Sanj .................................................. 18
Sergiu Constantin Enea, Noi propuneri de analiz a necropolelor
eneolitice. Studiu de caz: necropola de la Cernica ......................... 28
Jasile Diaconu, Date preliminare despre o nou ayezare
a culturii Costiya din judetul Neamt ...................................... 43
Mircea Petrescu-Dmbovija, Unele consideratii privitoare la problema
etnogenezei tracilor din spatiul carpato-dunreano-pontic .......... 57
Radu Ota, O ncercare de reinterpretare a unui relief
descoperit n castrul roman de la Cyeiu (jud. Cluj) ............ 60
Jasile Mrculej, Conflictul religios moldo-bizantin de la sfryitul
secolului al XIV-lea - disput pentru recunoayterea Mitropoliei
sau pentru controlul investirii mitropolitului? ............................... 65
Ctlin-Jalentin David, Studiu asupra evolutiei propriettii
funciare a preotilor de mir n secolele XV-XVI ................... 74
Laurenjiu Chiriac, Biserica Schitului Prveyti
(judetul Vaslui) ........................................................................ 93
Lcrmioara-Elena Istina, Jiorel M. Butnariu,
Marius-Alexandru Istina, Tezaurul de la Boyoteni
(sec. XVII-XVIII). Note preliminare ..................................... 104
Ioan Ungureanu, Roat - un neam cunoscut n tinuturile
Roman yi Putna ....................................................................... 119
Laurenjiu Stroe, Implicatiile romneyti ale evolutiei problemei
orientale n deceniile 7-9 ale secolului al XVIII (II) ...................... 139
Constantin 1ofan, Evolutia tarifelor yi veniturilor vamale
pe teritoriul Moldovei n prima jumtate
a secolului al XIX-lea .............................................................. 162
Mihai Murariu, Un contract inedit referitor la studierea
limbilor francez yi greac (1833) ......................................... 179
Cheorghe-Florin Stirbj, Perceptia public romneasc
asupra Rusiei yi a politicii sale n vremea
Rzboiului Neatrnrii. Unele consideratii .......................... 183
Cheorghe A. Stirbj, Nicolae Iorga yi Partidul
Nationalist Democrat ............................................................... 204
Mihai Jasiliu, Unirea Basarabiei la Romnia yi integrarea ei
la patrimoniul national (II) .................................................... 228
Iulia Butnariu, Reclama n Roman n prima jumtate
a secolului XX ......................................................................... 239
Irina-Elena Boldur, Dimitrie-Ovidiu Boldur, ,Trupuri de moyii
din comuna Stnita yi vecinttile acesteia
(ntre anii 1929-1942) ............................................................. 246
Oana Mihil, Radu Mihil, Directia General a Presei
yi Tipriturilor - institutia cenzurii (1949-1975) ................. 252
1ean Ciut, Drama tranului romn gospodar n
deceniul 1949-1959. Instituirea chiaburimii -
60 de ani de la eveniment ....................................................... 259
ISTORIE UNIVERSAL
Dragoy Palade, Miycarea de emancipare national a grecilor
(1789-1821). Etape, evolutie, caracteristici (I) ..................... 262
Mircea-Cristian Chenghea, Boxers` Uprising in China (1900)
reflected by the Romanian Press of that time ............................ 288
PAGINI DE ISTORIE BCUAN
Cristina 1anas, Simboluri bcuane n compozitii heraldice
de ansamblu .............................................................................. 297
Ioan Murariu, Testamentele din anii 1852 yi 1855 ale ctitorilor
yi filantropilor bcuani Pavel yi Anica Cristea .................. 306
Cornelia Cucu, Activitatea extraycolar desfyurat de cadrele
didactice bcuane la sfryitul secolului al XIX-lea
yi nceputul secolului al XX-lea .............................................. 325
Anton Coya, In memoriam. Eroi catolici din judetul Bacu ......... 339
Remus Silviu Istrate, nvtmntul bcuan n perioada
interbelic ................................................................................. 347
Alexandra-Irina Imbriyc, Dimitrie-Ovidiu Boldur, Lupttori
anticomuniyti bcuani - cazul studentului
Mircea Gh. Rileanu ............................................................... 352
VARIA
Stefania-Otilia Chijac, Dumitru Harabul, Dimitrie-Ovidiu Boldur, De la
,Hudeytii Mari, la ,Hudeytii Mici yi cei din
contemporaneitate - cteva repere etno-geografice ............. 363
Steliana Bltuj, Piese din colectia etnografic
a Muzeului Botoyani, cu valoare de simbol
n ritualul traditional de nunt ............................................... 373
Jictor Macarie, Adevrul despre enigmatica vest
de culoare asortat cu sacoul,
din prima fotografie a lui Eminescu ....................................... 385
Alina Butnaru, Trei enigme din corespondenta scriitorului
George Ivaycu ........................................................................... 393
INHONOREM
Academicianul Alexandru Zub la 75 de ani (Ioan Mitrea) ............ 400
Profesorul Ion H. Ciubotaru la mplinirea vrstei de 70 de ani
(Anton Coya) ............................................................................ 413
INMEMORIAM
Alexandru Artimon, un cercettor yi arheolog medievist
de o rar vocatie (Ioan Ungureanu) ............................................... 418
Amintiri rzlete cu Sandu Artimon la Suceava (Mircea Ignat) ........... 420
Alexandru Artimon - o viaj dedicat arheologiei
(Laurenjiu Chiriac) .................................................................. 423
RECENZII SI NOTE
Nicolae Ursulescu, Cucuteni. Ecouri n epoc ale monografiei
lui Hubert Schmidt, Iayi, Editura Universittii
,Al.I. Cuza, 2009, 166 p. (Ioan Mitrea) ................................ 425
The Danube Script in the Light of the Turday and Trtria
Discoveries (Marina-Mihaela Brbieru) ..................................... 428
O.L. Sovan, Aecropola de tip Sntana de Murey-Cernjachov
de la Mihlyeni (judejul Botoyani), Trgoviyte, Editura
Cetatea de Scaun, 2005, 354 p. +390 pl.
(Ceorge Dan Hnceanu) .......................................................... 430
Gheorghe Diaconu, 1rgyor - un sit milenar. Studii de istorie
yi arheologie, Ploieyti, 2003, 382 p. (Ceorge Dan Hnceanu) ...... 439
O.L. Sovan, M. Ignat, Ayezarea getic fortificatde la Cotu-Coplu,
jud. Botoyani, Trgoviyte, Editura Cetatea de Scaun,
2005, 113p. (Ceorge Dan Hnceanu) .......................................... 441
Anton Coya, Monografia comunei Cioseni, Iayi, Editura Sapientia,
2009, 364 p. (Manuela Chiurc) ........................................................ 445
Gheorghe Dumitroaia, Muzeul Cetatea Aeamj, 1rgu Aeamj,
Romnia, Bibliotheca Memoriae Antiquitatis, XXI,
Piatra Neamt, Editura ,Constantin Matas, 2009, 120 p.
(Manuela Chiurc) .............................................................................. 448
Abrevieri .......................................................................................................... 450
PRIMA RELATARE DESPRE CUCUTENI
N LITERATURA ARHEOLOGIC GERMAN
Aicolae Ursulescu
n Introducere la monograIia sa despre Cucuteni, Hubert Schmidt
mentiona c statiunea de la Cucuteni Iusese semnalat pentru prima oar n
literatura german de specialitate de Bosshard
1
, trimitnd la revista Antiqua,
vol. VIII din 1890, p. 25 si urm., Ir a indica ns titlul articolului si Ir a Iace
vreo alt reIerire la autor. Aceeasi trimitere, Ir nici un detaliu, Iusese Icut
anterior si n cunoscuta sintez a lui M. Hoernes, unde Bosshard este citat
alturi de primii autori care au scris despre Cucuteni
2
.
n mod curios, aceast prim semnalare a Cucuteniului n literatura
german va trece aproape neobservat n bibliograIia romneasc de
specialitate, desi a Iost citat n suplimentul la primul volum al cunoscutei
bibliograIii a neoliticului, redactat de E. Comsa
3
. Ea lipseste din principalele
lucrri dedicate istoricului cercetrii culturii Cucuteni
4
.
n cutrile noastre legate de evidentierea ecoului culturii Cucuteni n literatura
universal de specialitate am gsit, la Berlin, si respectivul articol
5
. Din pcate, cu
toate strdaniile depuse, nu am reusit s aIlm, pn n prezent, date concrete despre
autor, negsindu-l mentionat n nici una dintre enciclopediile de specialitate
consultate. Singurul indiciu vag provine din revista care l-a publicat, unde, dup nume
si initiala prenumelui (G.), se mentioneaz localitatea de unde a trimis autorul
corespondenta sa: Galat:, Iiind vorba, aproape sigur, de marele port dunrean. ns,
investigatiile noastre la Galati (unde am beneIiciat de sprijinul colegilor de la
Facultatea de Istorie a Universittii, de la Muzeul Judetean si de la Arhive, crora le
multumim si pe aceast cale) nu au dat, pn acum, nici un rezultat pozitiv. Cu titlu de
1
H. Schmidt, Cucuteni in der oberen Moldau, Rumnien, Berlin-Leipzig, 1932, p. 1
si nota 4.
2
M. Hoernes, Urgeschichte der bildenden Kunst in Europa. Von den Anfngen bis
um 500 vor Chr., Wien, 1898, p. 210.
3
E. Comsa, Bibliografia neoliticului de pe teritoriul Romniei, II, Bucuresti, 1977, p.
85, nr. 1224.
4
M. Petrescu-Dmbovita, Cucuteni, Bucuresti, 1966; Vl. Dumitrescu, Arta culturii
Cucuteni, Bucuresti, 1979; D. Monah, St. Cucos, Ayezrile culturii Cucuteni din
Romnia, Iasi, 1985; Cornelia-Magda Mantu, Cultura Cucuteni. Evolutie, cronologie,
legturi, BMA V, Piatra Neamt, 1998; M. Petrescu-Dmbovita, M.-C. Vleanu, Cucuteni-
Cettuie. Monografie arheologic, BMA XIV, Piatra Neamt, 2004 s.a.
5
G. Bosshard, Die prhistorische Station von Cucuteni, n Antiqua, VIII, 1890, 3-4,
p. 25-27 si pl. V.
Nicolae Ursulescu 10
ipotez, presupunem, pe baza indiciilor Iurnizate de articol, c poate Ii vorba de un
personaj de origine german, cu preocupri destul de serioase n domeniul arheologiei
si care nvtase si limba romn, mcar pentru a se putea inIorma prin citit. Nu este
exclus s Ii Iost un proIesor de german, care preda la unul din liceele din oras sau,
poate, vreun Iunctionar diplomatic la consulatul german din Galati
6
. Nu ne pierdem
speranta ca, n viitor, s putem dezlega aceast enigm.
Ct despre revista care a publicat articolul (Antiqua), aceasta se dorea, asa
cum reiese din subtitlul ei, a Ii un organ de dezbatere pentru prietenii
antichittilor (Unterhaltungsblatt fr Freunde der Alterthumskunde), un
periodic special pentru preistorie si domeniile sale (Spe:ial-Zeitschrift fr
Prhistorie und einschlgige Gebiete). Era editat de un consortiu al amatorilor
elvetieni de antichitti, dar avea rspndire n toat lumea german. AstIel, dac
centrul pentru Elvetia era la Zrich, redactia se gsea n Alsacia, la Strassburg,
iar expedierea pentru strintate se Icea de la Dresda (n Saxonia). Revista a
aprut lunar, cu primul volum n 1882-1883, pn la volumul XI (1893)
7
.
Numele ei a Iost preluat, n 1973, de o nou revist Antiqua, ca organ al
Societtii elvetiene de Pre- si Protoistorie, cu sediul la Basel
8
.
Chiar la nceputul articolului su, G. Bosshard precizeaz c despre
descoperirile de la Cucuteni s-a scris Ioarte recent doar n limba romn, ceea ce
ngreuneaz inIormarea cititorilor din strintate. Desi nu mentioneaz nici un nume
de autor romn, din spusele sale se ntelege clar c se reIerea la articolul publicat de
Gr. Butureanu n 1889
9
, de unde preia principalele inIormatii si cinci din cele sase
Iiguri care nsotesc nota autorului german. AIirmatia autorului reIeritoare la scrierile
n limba romn sugereaz Iaptul c el si-a redactat materialul nainte de tiprirea
comunicrii pe care Butureanu, ajutat de Al. Odobescu, o prezentase la cel de al X-lea
Congres de Antropologie si Arheologie Preistoric, desIsurat la Paris n 1889
10
, ca si
nainte de aparitia articolelor despre Cucuteni, prezentate, tot n limba Irancez, de
George Diamandy la Societatea de Antropologie din Paris
11
.
6
V. Docea, Relatii romno-germane timpurii, Cluj-Napoca, Presa Universitar
Clujean, 2000, p. 22, 101-102 si notele 48-49.
7
www.uIg.uni-Ireiburg.de/d/inst/.../ZeitschriItenliste-09.pdI.
8
J. Filip, Manuel encyclopdique de Prhistoire et Protohistoire europennes, III
(Addenda), Praha, 1998, p. 12.
9
Grigore C. Butureanu, Notit asupra spturilor yi cercetrilor fcute la Cucuteni
din comuna Biceni, judetul Iayi, n Archiva Societtii Stiintifice i Literare din Iai, I,
1889, 3, p. 257-271.
10
Idem, Notes sur Coucouteni et plusieurs autres stations de la Moldavie du Nord,
n: Congrs International dÀnthropologie et dÀrchologie Prhistoriques.
Compte-rendu de la dixime session Paris 1889, Paris, 1891, p. 299-307.
11
G. Diamandy, Station prhistorique de Coucouteni (Roumanie), n Bulletin de la
Societe anthropologique de Paris, 3
e
serie, t. 12, 1889, 4
o
Iasc., p. 582-599; idem,
Prima relatare despre Cucuteni n literatura arheologic german 11
De asemenea, din textul articolului se vede c Bosshard nu cunostea articolele
n limba romn despre descoperirile de la Cucuteni, aprute anterior anului 1889,
adic brosura si articolul lui N. Beldiceanu
12
, articolul lui I. Ndejde
13
si relatarea
geologului V. Lates
14
, precum si o serie de notite n diverse ziare
15
. Acest Iapt
ne determin s credem c Bosshard venise recent n Romnia (dup 1886) si
Iusese impresionat de descoperirile de la Cucuteni, dorind s inIormeze si
publicul german despre acestea. Merit s mentionm Iaptul c, n Ielul acesta,
cultura Cucuteni a intrat, n anii 1889-1891, n atentia lumii europene prin
intermediul a dou limbi de larg circulatie: Iranceza (prin Butureanu,
Odobescu si Diamandy)
16
si germana (prin Bosshard).
Bosshard, n articolul su, nu se mrgineste doar la copierea mecanic a
unor date din articolul lui Butureanu, ci adaug propriile sale comentarii si
opinii, ceea ce d un caracter de oarecare originalitate acestei prezentri timpurii
despre Cucuteni.
Este demn de remarcat c unele dintre opiniile sale se vor regsi, mai
trziu, att n sinteza lui M. Hoernes, ct si n lucrrile lui Hubert Schmidt, ceea
ce denot c acestea au atras atentia unor savanti de renume.
n cele ce urmeaz vom prezenta cteva din aceste comentarii ale lui
Bosshard. AstIel, de la nceput, el subliniaz importanta descoperirilor recente
de la Cucuteni, nu numai pentru Romnia, ci si pentru o zon mai larg, n
primul rnd ca material comparativ de studiu
17
, ceea ce dovedeste c autorul
avea cunostinte cuprinztoare despre preistorie. Precizeaz, Ir nici un echivoc,
c era vorba de o statiune preistoric, ncadrnd-o, pe baza celor cteva obiecte
de bronz, a bolurilor pentru turnarea metalului, ca si a idolilor, n perioada trzie
a epocii pietrei, eventual n tranzitia spre epoca bronzului
18
.
Urmele de locuire din preajma dealului Cettuia, care se mai ntindeau
Nouvelles idoles de Coucouteni (Roumanie), n Bulletin de la Societe anthropologique de
Paris, 4
e
serie, t. I, 1890, 2
o
Iasc., p. 406-408.
12
N. Beldiceanu, Antichittile de la Cucuteni. Schit arheologic, Iasi, 1885; idem,
Antichittile de la Cucuteni, n RIAF, III, 1885, V, p. 187-192.
13
I. Ndejde, Antichittile de la Cucuteni, n Contemporanul, IV, 1885, nr. 15, p. 587-
592; nr. 17, p. 671-674.
14
V. Lates, Note din cltoriea geologic a elevilor ycoalei normale superioare din
Iayi, n Contemporanul, V, 1886, 3, p. 247-252 (p. 248-250: pentru Cucuteni).
15
Noua Revist, an II, nr. 2, 26 XI / 8 XII 1884: prima inIormatie despre descoperirile
de la Cucuteni, pe baza pieselor achizitionate de N. Beldiceanu de la Iratii Saraga (apud
I. Ndejde, op.cit., p. 587).
16
N. Ursulescu, M.-C. Vleanu Debutul culturii Cucuteni n arheologia european, n:
Dimensiunea european a civilizatiei eneolitice est-carpatice (coord. N. Ursulescu), Iasi,
2007, p. 21-62.
17
G. Bosshard, op.cit, p. 25.
18
Ibidem, p. 25-26.
aproximativ 500 m, le consider statiuni anex, de unde trage concluzia c
statiunea principal ar Ii Iost doar loc de reIugiu. Argumenteaz rolul de
IortiIicatie a acesteia (cu mult nainte de descoperirea santurilor si valurilor de
aici, de ctre H. Schmidt), prin pozitia nalt, aprat de pante din toate prtile
19
.
Despre petele rosii de pmnt ars din stratul cu descoperiri, presupune c
ar Ii vechi locuri de nmormntare (morminte de incineratie)
20
.
n decorul ceramicii, pe lng inIluentele orientale, consider (n Iunctie
de nivelul cunostintelor din acea vreme) c, prin ornamentele adncite, sunt
unele asemnri si cu tipul Lausitz din Europa central
21
lucru care astzi,
evident, nu se mai poate sustine .
n privinta idolilor, pe care i consider ca Iiind cele mai valoroase
descoperiri de la Cucuteni, n aIar de asemnrile cu piesele gsite de
Schliemann la Mykene si Tyrins (la care se Icuser adesea trimiteri si pn
atunci), aduce n discutie si similitudinile cu unele Iigurine de lut, gsite n
Ungaria sau n constructiile palaIitte din Austria si Elvetia. Totodat, compar
imaginea idolului reprodus la Iig. 3 cu reprezentrile de pe urnele Iaciale din
Germania
22
. De asemenea, remarc Iaptul c bogata ornamentatie adncit,
umplut adeseori prin culoare, ar reprezenta, probabil, podoabe de
mbrcminte
23
.
n ncheiere, autorul subliniaz Iaptul c statiunea Cucuteni este una din
putinele asezri preistorice din Romnia, precis cercetat si care a dat un
material relevant, permitnd astIel ncadrarea descoperirilor de pe teritoriul
Romniei ntr-un vast areal (ce se ntinde din Grecia pn n Europa Central),
cu aceleasi aparitii, ceea ce constituie dovada unei apartenente generale si a unei
creatii comune generalizate
24
.
Prin aceasta, G. Bosshard poate Ii considerat un precursor al conceptului
Old Europe, teoretizat mai trziu de Marija Gimbutas.
n ceea ce priveste ilustratia, plasat n plansa V a volumului, aceasta
contine sase Iiguri, dintre care cinci sunt selectate din articolul lui Gr.
Butureanu din 1889: 1 But., p. 261, Iig. 1; 2 But., p. 271, Iig. I; 3 But., p.
262, Iig. 15; 4 But., p. 262, Iig. 18; 5 But., p. 261, Iig. 8. Ultima Iigur (6)
nu are, ns, nimic de-a Iace cu cultura Cucuteni si nici autorul nu Iace vreo
reIerire la ea n text. Compararea Iigurilor din cele dou articole dovedeste c si
aici Bosshard nu s-a mrginit s copie, ci a redesenat. AstIel, Iig. 1 (schit de
sectiune a dealului Cettuia Iat de zona nvecinat) este simpliIicat, cstignd
19
Ibidem, p. 25.
20
Ibidem, p. 26.
21
Ibidem.
22
Ibidem, p. 27.
23
Ibidem.
24
Ibidem.
n claritate, prin eliminarea diIeritelor axe existente pe desenul lui Butureanu.
Celelalte Iiguri (2-5), reprezentnd un vas pictat, doi idoli antropomorIi si unul
zoomorI, au Iost desenate n stilul speciIic arheologiei germane mai vechi, cu
liniute, care redau mai bine volumele.
Aceste detalii, ca si comentariile din textul lui Bosshard, ne sugereaz
imaginea unui personaj Iamiliarizat cu problemele arheologiei si preocupat de
aspectele noi pe care le aduceau descoperirile de la Cucuteni n peisajul
preistoriei europene, dorind sincer s contribuie la cunoasterea acestora n
cercuri ct mai largi. De aceea, considerm c G. Bosshard va trebui, de acum
nainte, s Iie considerat printre pionierii cercetrii culturii Cucuteni, Iiind
primul strin care ne-a lsat un text stiintiIic despre statiunea eponim a acestei
civilizatii.
1ext
G. Bosshard, Galatz, Die prhistorische Station von Cucuteni, n
Antiqua, VIII, 1890, 3-4, S. 25-27 und TaI. V.
25] Der Zweck meiner Publikation soll ein gedrungener Bericht ber
eine auch Ir weitere Kreise interessante und Ir das vergleichende Studium
beraus wichtige neue Entdeckung in Rumnien sein. Der Fundort, der uns
hier beschItigt, liegt bei Cucuteni und reprsentirt das Terrain einer
prhistorischen Ansiedlung. Die Ausgrabungen wurden bereits 1885 begonnen,
doch dauern sie noch jetzt Iort und haben seither werthvolles Material zur
Urgeschichte Rumniens gelieIert. In jngster Zeit hat man auch eine
VerIIentlichung der Funde begonnen, jedoch ist dieselbe in rumnischer
Sprache abgeIasst und derart leider dem Auslande kaum zugnglich.
Die Station liegt auI einem Hgel, dessen OberIlche ca. 160 m lang und
80 m breit ist. Mglich, dass sie noch grsser ist, den in ca. 500 m EntIernung
sind nach verschiedenen Richtungen abermals Spuren solcher Wohnsttten
geIunden worden. Vielleicht sind diese als Zweigstationen zu deuten, vielleicht
aber sind hier die eigentlichen Wohnorte jener Leute zu suchen, in welchem
Falle unser HauptIundplatz wohl eher als ZuIluchtssttte, als ReIugium, zu
betrachten wre. Zu diesem Zwecke erscheint denn auch die hohe, sichere, von
allen Seiten durch Abhnge geschtzte Lage recht geeignet, ja Ir eine
prhistorische Festungsanlage wie geschaIIen (man vgl. Fig. 1, TaI. V,
Seitenansicht). Im Durchschnitte zeigt sich die Fundschicht berdeckt mit einer
ca. 30 cm hohen Humusschichte; die nun Iolgende sehr starke Fundschicht
selbst besteht aus Lehm, Sand und Steinen und ist mit Kohlen, Asche etc.
durchsetzt. In dieser Schicht beobachtet man 26] wieder inselartig auItretende
rothe Flecken, welche aus verbrannter Erde bestehen und in denen die meisten
Funde zu Tage treten. Vielleicht haben wir in diesen Flecken alte
Bestattungspunkte, ich mchte sagen, Brandgrber, zu suchen. Unter dieser
Fundschicht Iolgt direkt der ursprngliche Fels- resp. Kalkboden.
Die Funde bestehen neben zahlreichen bis jetzt noch nicht nher
bestimmten Knochenresten in GeIssen, Steinbeilen, FeuersteinabIllen,
KnochenpIriemen und Knochenmeisseln, Messern und PIeilspitzen aus
Knochen, kleinen Beinhmmern u. . m. Von den GeIssen sind sowohl Urnen-,
wie Schaalen-, Becher- und NapIIrmige, vertreten und zwar lassen sich sowohl
sehr rohe, von Hand gearbeitete, als auch Ieine, die mit der TpIerscheibe
verIertigt werden sind, beobachten. Manche tragen eingravirte Ornamente, die
dem Lausitzer Typus entsprechen, andere zeigen mehr orientalischer Geprge
und sind vielleicht orientalischer HerkunIt (Fig. 5, V). Von Wichtigkeit sind
Ierner Wandstcke von Htten (Thonverkleidung) und Giessschaalen. Von
Bronzegegenstnden wurden nur einige wenige Nadeln geIunden, so dass also
der Charakter der Ansiedlung im grossen Ganzen dem der sptern Steinzeit
entspricht. Manche TpIerwaaren und eben erwhnte Giessschaalen und
Bronzegegenstnde lassen uns die Station an das Ende der Steinzeit resp. in die
Uebergangsepoche datiren und dem entsprechen auch die ohne ZweiIel
interessantesten Fundstcke von Cucuteni, nmlich die ziemlich zahlreich
geIundenen ,Gtzenbilder oder ,Idole von Menschen und Thieren. Es
entsprechen diese ganz den von Schliemann in Mykenae und in Tyrins
geIundenen Idolen, ebenso aber stimmen sie auch mit den thnernen
ThierIiguren berein, wie man sie in Ungarn, in sterreichischen und
schweizerischen PIahlbauten geIunden hat. Es sind ziemlich roh aus Lehm
geIormte Figuren von vierIssigen Thieren, in denen wohl Ochsen zu erkennen
sind (vgl. Fig. 4). Am werthvollsten sind die MenschenIiguren, die oIt reich mit
eingravirten Ornamenten bedeckt, die Gravirungen selbst oIt mit Farbe
ausgeIllt, sind; mglicherweise soll die Gravirung den Kleiderschmuck
darstellen, wie das interessante Idol Fig. 2, TaI. V vermuthen lsst. Als ein
weiteres Beispiel eines solchen diene Fig. 3, die lebhaIt an die
Schliemann`schen 27] Funde einerseits und die deutschen Gesichtsurnen
anderseits erinnert.
So bildet die Station Cucuteni eine der wenigen prhistorischen
Ansiedlungen Rumniens, die bis dahin einer genauern Untersuchung
unterzogen worden sind, und die ein hervorragendes Material ergeben haben.
Sie ist Ir die allgemeine Prhistorie um so wichtiger, als die Funde von
Cucuteni beweisen, dass in den oben erwhnten Culturepochen auch das Gebiet
Rumniens durchaus in dem Formenkreis sich bewegte, der von Griechenland
durch Ungarn in ganz Mittel-Europa stets dieselben Vorkommnisse in derselben
Form wiederkehren lsst: der Beweis einer allgemeinen Zusammengehrigkeit
und eines allgemeinen ZusammenschaIIens.
G. Bosshard, Galati, Statiunea preistoric de la Cucuteni, n Antiqua,
VIII, 1890, 3-4, p. 25-27 si pl. V.
25] Scopul publicatiei mele va Ii o succint inIormare despre o nou
descoperire din Romnia, interesant si pentru cercuri mai largi si extrem de
important pentru studiul comparativ. Locul descoperirii, de care ne ocupm
aici, se aIl la Cucuteni si reprezint terenul unei asezri preistorice. Spturile
au nceput deja din 1885, dar continu si n prezent si au oIerit, de atunci,
material valoros pentru istoria strveche a Romniei. Foarte recent, a nceput si
o publicare a descoperirilor, dar aceasta este redactat n limba romn si, de
aceea, din pcate, greu accesibil n strintate.
Statiunea se aIl pe o colin, a crei supraIat este de circa 160 m
lungime si 80 m ltime. Posibil c este si mai mare, deoarece la circa 500 m
deprtare s-au gsit, n diverse directii, si alte urme ale unor asemenea locuinte.
Probabil, acestea se pot interpreta ca asezri anexe, dar, probabil, aici trebuie
cutate locuirile propriu-zise ale acelei populatii, caz n care statiunea noastr
principal ar trebui considerat mai degrab ca loc de adpostire, ca reIugiu. n
acest scop, pare a Ii, deci, cu totul propice pozitia nalt, sigur, aprat de pante
din toate prtile, asa cum avem de-a Iace la o IortiIicatie preistoric (v. pl. V,
Iig. 1, vedere lateral). n sectiune, stratul de descoperiri este acoperit de un
strat de humus, gros de circa 30 cm; stratul cu descoperiri, care urmeaz, Ioarte
gros, const din lut, nisip si pietre si este mpnat cu crbuni, cenus etc. n
acest strat se observ, 26] de asemenea, pete rosii, ca niste insule, constnd din
pmnt ars si n care apar cele mai multe descoperiri. n aceste pete ar Ii de
cutat, probabil, vechi locuri de nmormntare, as putea spune morminte de
incineratie. Sub acest strat cu descoperiri urmeaz direct patul stncos, respectiv
calcaros.
Pe lng numeroase resturi de oase, pn acum nedeterminate mai atent,
descoperirile constau din vase, securi de piatr, cioplituri de silex, mpungtoare
de os si dlti de os, cutite si vrIuri de sgeti din oase, mici ciocane de os si
multe altele. n cadrul vaselor se ntlnesc att Iorme de urne, ct si de strchini,
pahare si ulcele, putndu-se observa att grosiere, lucrate cu mna, ct si Iine,
care au Iost prelucrate cu roata olarului. Unele poart ornamente adncite, care
corespund tipului Lausitz, altele arat mai mult amprente orientale si sunt
probabil de origine oriental (pl. V, Iig. 5). Importante sunt apoi buctile de
pereti ale colibelor (acopermntul de lut) si bolurile pentru turnare. Dintre
obiectele de bronz au Iost gsite numai putine ace, astIel c, deci, caracterul
asezrii corespunde, cu totul, celui al perioadei trzii a epocii pietrei. Unele
piese ceramice si, mai ales, amintitele boluri pentru turnare si obiectele de bronz
ne permit s datm statiunea la sIrsitul epocii pietrei, respectiv n perioada de
tranzitie si lor le corespund, de asemenea, descoperirile, desigur cele mai
interesante de la Cucuteni, adic destul de numeroasele ,imagini de divinitti
(sau ,idoli) gsite, de oameni si animale. Acestea corespund ntru totul idolilor
gsiti de Schliemann la Mykenae si Tyrins, dar corespund si cu Iigurinele de
animale din lut, asa cum s-au gsit n Ungaria, n constructiile palaIitte austriece
si elvetiene. Este vorba de Iigurine de animale patrupede, modelate destul de
grosier din lut, n care se pot recunoaste, probabil, bovine (pl. V, Iig. 4). Cele
mai valoroase sunt Iigurinele umane, care adeseori sunt bogat acoperite cu
ornamente adncite, la rndul lor, acestea, de multe ori, umplute prin culoare; e
posibil ca adnciturile s reprezinte podoabe de mbrcminte, asa cum permite s
se presupun interesantul idol din pl. V, Iig. 2. Ca un alt exemplu de acest Iel
serveste Iig. 3, care aminteste elocvent, pe de o parte de 27] descoperirile lui
Schliemann, iar pe de alt parte de urnele Iaciale din Germania.
AstIel, statiunea Cucuteni reprezint una dintre putinele asezri
preistorice din Romnia, supuse pn acum unei cercetri precise si care au dat
un material relevant. Ea este cu att mai important pentru preistoria general,
cu ct descoperirile de la Cucuteni dovedesc c, n epocile culturale mai sus
amintite, si teritoriul Romniei a evoluat permanent n cercul de Iorme care a
permis s se repete mereu, din Grecia, prin Ungaria, n ntreaga Europ
Central, aceleasi aparitii, n aceeasi Iorm: dovada unei apartenente generale si
a unei creatii comune generalizate.
Traducere: A. Ursulescu
STATUETE ANTROMORFE DESCOPERITE N STATIUNEA
TRINCA-LA SAAJ
Oleg Levijki, Ruxandra Alaiba
n literatura arheologic satul Trinca, raionul Edinet, Republica Moldova,
este bine cunoscut prin cercetrile realizate n mai multe statiuni, ncepnd cu
cele paleolitice, coordonate de dr. Ilie Borziac, si continund cu cele
pluristratigraIice, cu deosebire din epoca Iierului, coordonate de dr. Oleg
Levitki. Recent, n ultimul volum din revista de istorie a Complexului Muzeal
,Iulian Antonescu, de la Bacu, Carpica, 2008, s-a publicat ceramica
descoperit n timpul cercetrilor arheologice realizate n anul 1999, la Trinca,
punctul La Sant, datat n una dintre etapele Iazei Iinale Cucuteni B-B
2
, din
cadrul complexului cultural Cucuteni-Tripolie.
Fig. 1. Situri arheologice din preajma satului Trinca: A I:vorul lui Luca, B Drumul
Fetetilor, C Stana lui Ghicu, D - La Sanj, E La vrrie.
Archaeological sites around Trinca village: A I:vorul lui Luca, B Drumul Fetetilor,
C Stana lui Ghicu, D - La Sanj, E La vrrie.
Statuete antropomorIe descoperite n statiunea Trinca-La Sant 19
Fig. 2. Trinca - La Sant. Sectiunea I - 1999.
Trinca - La Sant. Section I 1999.
Oleg Levitchi, Ruxandra Alaiba 20
Statiunea Trinca, punctul La Sant, o IortiIicatie situat la periIeria de sud-
vest a satului Trinca, ocup botul de deal nclinat usor nord-nord-vest al
platoului nalt care domin mprejurimile, mrginit de pante abrupte, la baza
crora curge valea ruletului Draghistea (Iig. 1).
n sectiunea trasat spre sud-vest de intrarea n incinta hallstattian
IortiIicat s-au descoperit mpreun cu ceramica
1
, datat n subIaza Cucuteni B
2
(Iig. 2), si trei statuete antropomorIe, n stadii diIerite de conservare, din prima
nu s-a pstrat bustul, iar din ultimele doar o parte din membrele inIerioare.
1. Prima statuet, desi nu s-a pstrat ntreag i lipsesc extremittile
acesteia, este cel mai bine conservat. Reprezint o Iigurin antropomorI
masculin, cu corpul masiv alungit si usor plat, cu solduri moderate, subtiat n
zona abdomenului si a membrelor inIerioare de Iorma unui picior unic, Iapt
pentru care s-a si rupt n aceste prti (Iig. 3/1). n raport cu statuetele perioadei
avea dimensiuni medii (h
pstrat
5,3 cm). Corpul acesteia s-a modelat masiv, o
singur bucat din past compact, prIoas, n amestec cu nisip Iin, cu
supraIata acoperit cu un nvelis subtire de lut si lustruit ngrjit, datorit unei
arderi oxidante prezint o culoare glbui-crmizie. Desi modelat sumar are
marcate, deasupra taliei pliuri adipoase, sexul n relieI si zona Iesier cu o
incizie vertical, iar prin siruri de mpunsturi esarIa de pe piept si centura din
talie cu marginile usor suprapuse pe stnga, trasat deasupra soldurilor, probabil
neperIorate si cu o mpunstur ombilicul. Din esarIa dispus n diagonal s-a
pstrat doar legtura de la baza acesteia, unde prezint urme de vopsea alb. Tot
pe spate, deasupra centurii s-au realizat nc dou adncituri.
2. Din a doua statuet, probabil Ieminin, s-au pstrat membrele inIerioare
modelate sub Iorma unui picior unic, ale unei statuete Ieminine elongate, cum
indic accentuarea dimensiunilor ei, tot din past compact, prIoas n amestec cu
nisip Iin (Iig. 2/2), cu supraIata exterioar bine netezit, ars oxidant, de culoare
glbuie. Talpa a Iost sugerat prin arcuirea vrIului (h 6,2 cm).
3. Tot de aici mai provine o alt parte dintr-un picior de statuet
antropomorI, probabil tot Ieminin, la Iel modelat din past Iin compact,
prIoas (Iig. 2/3), cu supraIata exterioar lustruit, de culoare cenusie (h 3,5 cm).
1
O. Levitki, R. Alaiba, Ceramica pictat din etapa Cucuteni B
2
, descoperit la
Trinca - La Sant, Raionul Edinet, Republica Moldova, n Carpica, vol. XXXVII,
2008, p. 176-193; o Iorm apropiat s-a prezentat la Bucuresti, La ceramique peinte de
lètape Cucuteni B
2
, decouverte a Trinca-La Sant, departement dÈdinet,
Republique de la Moldavie, International Symposium The 85
th
Birth Anniversary oI
Eugen Comsa, cu tema ,The Neo-Eneolithic Period in Central and South-Eastern
Europe, october 6-12, 2008, Bucharest.
Fig. 3. Trinca-La Sant 1999. 1-3 Plastica antropomorI.
Trinca-La Sant 1999. Anthropomorphic plastic.
Particularittile de modelare ale ultimelelor dou au Iost speciIice statuetelor
Ieminine ale acestei Iaze, cum sugereaz unele exemplare descoperite pn n
prezent
2
. Probabil, Iac parte din tipul n pozitie vertical, speciIic mai ales statuetelor
Ieminine, precum a celor descoperite n statiunea eponim, Cucuteni-Cettuie sau a
celor de pe ]uguieta de la Trusesti, unde din cele cinci locuinte din Iaza Cucuteni B si
din preajma lor s-au descoperit sapte statuete, din care dou Ieminine aproape ntregi.
Ultima mentionat, care reprezint partea superioar a corpului, era modelat dintr-o
past mai putin ngrijit
3
. Statuetele acestei perioade aveau cap discoidal, cu nasul
arcuit de-a lungul Ietei en bec doisseau, pe marginile laterale cu dou-patru
perIorri, pentru a indica ochii sau prezenta anumitor podoabe, gt ngust, trunchi
nalt, zvelt, cu amorsele de brate triunghiulare mai late dect soldurile accentuate,
prevzute uneori cu o perIorare cilindric iar pentru indicarea ombilicului cu o
proeminent. Partea inIerioar era mult alungit n comparatie cu aceea superioar, pe
care cu un triunghi era marcat sexul. Membrele inIerioare de sectiune rotund, pe Iat
si pe spate separate cu sntuiri, se termin cu o talp sau, precum al doilea si al treilea
exemplar de la Trinca, se prelungesc ntr-un vrI. La Cucuteni-Cettuie si n alte
statiuni din Iaza Cucuteni B, se altur cele n pozitie semiseznd
4
.
1ipologii - analogii. Cercetrile arheologice au dus la descoperirea unor
statuete antropomorIe si pentru ultima Iaz, Cucuteni B, din cadrul complexului
cultural Cucuteni-Tripolie, ntre care predominau cele Ieminine, statuetele
masculine erau putine. Plastica antropomorI din Iaza Cucuteni B a Iost clasiIicat
de Meluta Marin, n Iunctie de sex, n statuete masculine modelate n picioare,
ntre ele acum si exemplarul de la Trinca-La Sant, si n statuete Ieminine verticale
si cu genunchii ndoiti drept sau seznde. Ea adaug acestor dou grupe un al
treilea grup, cel de la Sipenit. Meluta Marin a realizat si o diIerentiere a lor dup
Iorma corpului, n statuete cilindrice sau plate, ultimele cu torso-ul plat, dar
terminat tot ntr-un picior unic, masiv, cu vrIul modelat n mai multe variante,
realist sau schematic, cilindric, cu un vrI ascutit, proeminent
5
. Natalia
Berlescu, conIorm pozitiei a deosebit dou variante, una vertical, alta seznd
sau semiseznd, cu mici exceptii iar pentru modelarea Iormei labei picioarelor
sase variante, talpa cu clci, dreapt, ltit sau cu opinc, cu suport circular sau
ascutit, ca un simplu vrI
6
. La Iel si pentru statuetele descoperite n judetul
2
M. Marin, La plastica antropomorfa cucuteniana nella Dacia, n Revista di Scienze
Preistoriche, III, 1-2, 1948, p. 33 si urm.; D.N. Popovici, C. Simiciuc, Figurine de lut din
vechile colectii ale muzeelor din judetul Suceava, II, n Suceava, 6-7, 1979-1980, p. 645.
3
M. Petrescu-Dmbovita, M. Florescu, A. Florescu, Truyeyti. Monografie arheologic,
Bucuresti-Iasi, Editura Academiei Romne, Complexul Muzeal National ,Moldova
Iasi, 1999, p. 351, Iig. 373/1, 5 si 2-4, 6-7.
4
M. Petrescu-Dmbovita, M. Florescu, A. Florescu, op.cit., Iig. 373/1-3, 5-6, sau 373/4 si 373/7.
5
M. Marin, op.cit., p. 36.
6
N. Berlescu, Plastica cucutenian din vechile colectii ale Muzeului de istorie a
Moldovei, n ArhMold, II-III, 1964, p. 71 si urm.; D. Monah, Plastica antropomorf a
culturii Cucuteni-Tripolie, Bibliotheca Memoriae Antiquitatis, Piatra Neamt, 1997, p. 74.
Suceava s-a detasat varianta cu laba piciorului modelat cu unele detalii
anatomice sau cu vrI ascutit
7
.
Pentru plastica antropomorI de la Trinca ne-am raportat la tipologia realizat
de Dan Monah deosebit de ampl, care analizeaz caracteristicile reprezentrilor
antopomorIe, ordonndu-le, si pentru Iaza Cucuteni B, n statuete si Iigurine, pe care
le-a deIinit n Iunctie de trei criterii de baz. ConIorm primului criteriu
considerentele tehnologice, past, modelare, ardere, de care depinde si durata de
utilizare, piesele de la Trinca-La Sant, se nscriu n grupa mare a statuetelor din Iaza
Cucuteni B, modelate din past Iin, categoria B, cu o utilizare ndelungat. ConIorm
celui de-al doilea criteriu statuetele de la Trinca au avut dimensiuni medii , cu
nltimi situate ntre, h 8-25 cm. De asemenea, conIorm criteriului legat de pozitia
si Iorma statuetelor , piesele de la Trinca se includ n grupa celor n pozitie vertical
cu Iorme alungite, dominant n aceast perioad. Ultimele dou reprezentri
antropomorIe probabil Ieminine au caracteristici ale tipului A, varianta A
1a
. Statueta
masculin de la Trinca-La Sant, se poate nscrie n varianta A
2
, dup cum indic
partea conservat, si care se continua probabil spre baz cu un suport cilindric, prin
care piesa se Iixa n pozitie vertical
8
. O pies care avea marcat si sexul masculin dar
si snii, un androgin, s-a descoperit la Koszylowce, la Iel era si statueta pstrat n
muzeul de la Flticeni, publicat de Meluta Marin, care avea marcati si snii si esarIa
incizat n diagonal
9
. Mai realist s-a modelat statueta de la de la Drguseni-Cettuia
(Dealul lui Simeon Rusu), jud. Suceava, si cu o sumar schitare a minilor
10
.
n tipologia dup care ne orientm, semnat de Dan Monah, s-au
mentionat si alte reprezentri masculine sau androgine, dar modelate n pozitie
seznd, incluse n tipul B n care au Iost analizate exemplarele de exceptie de
la Mrgineni-Cettuia, pe bust tot cu o diagonal din puncte adncite de pe
umrul stng spre talie si Mihoveni-Cahla Morii, Ir diagonal sau centur, la
care a adugat si pe cele din aria tripolian, mentionate de V.V. Hvojko
11
. ntre
reprezentrile masculine ale acestei Iaze Dan Monah detaseaz exemplarul de la
Urecheni-Rupturi, jud. Neamt, cu picioarele Ilectate, apropiate de modalitatea de
reprezentare a statuetelor masculine din Iaza Cucuteni A
12
. Desi, n genere
statuetele Iazei Cucuteni B au o alt Iorm n comparatie cu acelea din Iaza
Cucuteni A, ultima sustine continuarea unor traditii, ntre ele am mentiona
statuetele din ansamblul plastic de la Dumesti-Intre paraie, un grup Iormat din 12
7
D. N. Popovici, C. Simiciuc, op.cit., p. 645.
8
D. Monah, op.cit., p. 112-114.
9
Ibidem, p. 115, Iig. 185/1 si 140/1.
10
Vl. Dumitrescu, Une nouvelle station cramique peinte dans le Nord-Ouest de la
Moldavie, n Dacia, 3-4, 1933, p. 115 si urm.; D. Monah, op.cit., p. 165, Iig. 169/3.
11
D. Monah, op.cit., p. 117, Iig. 181/1 si 181/4; N. Ursulescu, V. Batariuc, L'idole
androgyne de Mihoveni (dp. de Suceava, n La civilisation de Cucuteni, 1984, p.
309-310, Iig. 2; V.V. Hvojko, Kamenej vek sredniego Pridneprovija, n Trudv XI,
Arkheologifa se:da v Kieve 1899, 1, Kiev, 1901, p. 749, pl. XXII/2.
12
D. Monah, op.cit., Iig. 187/10.
reprezentri antropomoIe, 6 Ieminine si 6 masculine
13
.
La Cucuteni-Cettuie, n subfaza Cucuteni B
1
, cele 78 de statuete ilustrate
n monograIie au Iost n majoritate Ieminine 73, si doar patru masculine si un
androgin 4 1. Din acest numr 37 s-au datat n Cucuteni B
1a
, ntre ele doar una
era masculin iar o alta s-a distins prin redarea doar a unui sn; din etapa Cucuteni
B
1b
, din cele 16 statute descoperite tot una era masculin; de asemenea, din cele 25
de statuete ncadrate larg n Cucuteni B
1
, s-a precizat un exemplar masculin cu
sexul indicat plastic, un Iragment care avea pe tors, pe umrul stng, un decor
realizat dintr-un sir de mpunsturi oblice reprezentnd probabil o esarI, la care s-
a adaugat unul bisexual androgin, redat cu ambele simboluri, triunghi si plastic
14
.
Pentru subfaza Cucuteni B
2
, s-au ilustrat nou statuete Ieminine, nici una nu era
masculin. n mare, din faza Cucuteni B, din cele 73 de statuete Iragmentare
datate larg n aceast perioad, 63 au Iost Ieminine si 10 masculine. ntre cele
masculine una avea picioarele Ilectate
15
, alt statuet avea pe stnga bustului o
esarI oblic, incizat. Toate statuetele masculine, precum si piesa de la Trinca-
La Sant, aveau corpul modelat mai masiv si tot cu un picior unic. Poate tot
masculin era si statueta care avea pe prtile laterale ale picioarelor cte trei
siruri verticale usor arcuite de mpunsturi
16
. n total pentru Iaza B, au Iost
ilustrate 160 de statuete, dintre care 145 Ieminine, 14 masculine si un androgin.
Mult mai bine conservate erau statuetele din sanctuare sau din locuri de cult,
unde se practicau ritualurile comunittii. AstIel de ansambluri statuare, adpostite
n conditii speciale, probabil n asteptarea desIsurrii unui nou ceremonial, se
aIlau si n interiorul locuintei nr. 33, de la Gheliesti-Dealul Nedeia, unde, n
cadrul celor dou machete rituale erau si statuete masculine. n prima machet, din
cele patru statuete trei erau Ieminine, aceea dinspre sud cu nsemnele gravidittii si
doar una era masculin, situat la est. Cele patru statuete n pozitie vertical din
complexul de cult din Iaza Cucuteni B
1
de la Gheliesti-Nedeia, jud. Bacu,
dispuse crucis ntr-un vas, s-au asociat de ctre descoperitor simbolurilor legate de
cele patru directii ale spatiului sau de cele patru anotimpuri, n genere de un ritual
de consacrare practicat n cadrul comunittilor eneolitice
17
. La Gheliesti-Nedeia,
statueta masculin cu bustul plat si picioare alungite avea, la Iel ca la Trinca-La
Santuri, redat o centur prin dou rnduri de mpunsturi si o esarI, sugerat de
13
R. Alaiba, Complexul cultural Cucuteni-Tripolie. Meyteyugul olritului, Iasi,
Editura Junimea, 2007, p. 110, pl. 44-45.
14
M. Petrescu-Dmbovita, M. Vleanu, Cucuteni-Cettuie. Spturile din anii 1961-
1966. Monografie arheologic, n colaborare cu: R. Alaiba, M. Alexianu, V. Cotiug,
O. Cotoi, M. Cozma, S. Haimovici, C. Iconomu, Al.C. Lctusu, C. Marian, D. Nicola,
S. Teodor, N. Ursulescu, Bibliotheca Memoriae Antiquitatis, XIV, 2004, p. 258, Iig.
211/14 si 214/8, 214/6, 10 sau 214/7.
15
Ibidem, p. 261, Iig. 215/12; 216/10, 13; 218/9, 11, 17-18; 220/2, 5 si p. 262, Iig. 216/4).
16
Ibidem, p. 263, Iig. 220/1, 5.
17
S. Marinescu-Blcu, Cultura Precucuteni pe teritoriul Romniei, n Biblioteca de
arhelogie, XXII, Bucuresti, 1974, p. 167 si urm.; Vl. Dumitrescu, op.cit., 1979, p. 86.
un sir de mpunsturi. n a doua machet, ambele statuete pstrate, din care una de
dimensiuni mici, erau zeitti androgine, avnd redati si snii si atribute de sex
masculin
18
. O statuet masculin exista si n complexul de la Buznea-La Silite, tot
pe latura de est, amnunt pe baza cruia St. Cucos, leag ansamblul de un cult
uranian iar prin Iixarea pe un suport, de un cult htonian. Statueta masculin de la
Buznea-La Silite, ns, Iace parte din categoria celor seznde, cu picioarele ndoite
din genunchi, dar avnd marcat diagonala tot printr-un sir de mpunsturi
19
.
Considerajii. Figurinele prezentate pentru statiunea Trinca-La Sant,
credem c s-au modelat din pasta speciIic ceramicii pictate si cu toat
masivitatea lor au Iost arse complet, probabil n aceleasi cuptoare n care s-a ars
ceramica. Numrul lor mic s-a adugat celor cteva unelte si ceramicii pictate
descoperite aici. Analiza Iormelor si a ornamentatiei ceramicii pictate, au dus la
ncadrarea statiunii n subIaza Cucuteni B
2
, din cadrul complexului cultural
Cucuteni-Tripolie. Asezrile din stnga Prutului din aceast perioad, cu
exceptia asezrii Brnzeni III20, nu au Iost cercetate pn n prezent prin
spturi sistematice ample.
Statuetele antropomorIe din Iaza Cucuteni B, din asezarea de la Trinca-
La Santuri, ca si din alte statiuni ale perioadei, au corpul alungit, Iapt pentru
care de cele mai multe ori sunt Iragmentare. O parte dintre ele, n timpul
procesiunilor religioase, probabil erau sparte, dup cum a mentionat S.N.
Bibikov, precum si V.I. Marchevici
21
, Iapt ce explic starea de conservare a lor.
A.P. Pogozeva a consemnat aceeasi situatie, n sinteza sa asupra plasticii
antropomoorIe, unde mentioneaz ntre cele 2000 de statuete publicate, doar 5
statuete ntregi, prin cele 103 exemplare
22
. Aceleiasi practici rituale au Iost
supuse si statuetele zoomorIe de la Mihoveni-Cahla Morii
23
.
18
St. Cucos, Complexele rituale cucuteniene de la Ghelieyti, jud. Neamt, n SCIJA, 1,
1993, 44, p. 63, Iig. 3 /4 si 3/2-3, 5.1.
19
Ibidem, p. 65; D. Boghian, C. Mihai, Le complexe de culte et le vase dcor
ornitomorphe peint dcouverts a Buznea (dp. de Iasi), n La civilisation de Cucuteni,
Iasi, 1987, p. 313-324; Ibidem, p. 221-222, Iig. 7.
20
V.I. Marchevici, Pozdne-tripolskie plemena Severnoj Moldavii, Kisinev, 1981, p.
33 si urm, Iig. 89.
21
V.I. Marchevici, op.cit., p. 154.
22
A.P. Pogozeva, Antropomorfnaja plastica Tripol'ja, Novosibirsk, 1983, nota 2.
23
P.-V. Batariuc, S. Haimovici, B. Niculic, Plastica zoomorf cucutenian de la
Mihoveni-Cahla Morii, n ArhMold, XXIII-XXIV, 2003 (2000-2001), p. 264-265.
Analiznd inventarul pstrat am stabilit graIic cteva proportii, n raport
cu ceramica Iin descoperit, care nsumeaz circa 1850 Iragmente, din care
buze 272, pereti 1438 si baze 137. Din acestea s-au detasat 16 vase pictate n stil
care predomin usor si 10 n stil , la care s-au adugat prti de la 15 vase
speciIice pentru ceramica de tip Cucuteni C
24
.
n privinta speciIicului n care s-a modelat plastica, dup Vladimir
Dumitrescu, statuetele Ieminine din Iaza Cucuteni B s-au realizat dup un canon
revzut, mai ndeprtat de realitate
25
, dar care nu se ncadreaz n grupul
statuetelor de stil naturalist, printre altele ilustrate prin splendidele exemplare de
la Bilcze Zlote si Koszilowce, considerate ca Iiind deosebite de cele care apartin
stilului schematic primitiv
26
. Cum a precizat arhelogul bucurestean, statuetele
contemporane din cultura Gumelnita au Iost mai putin schematizate, apropiate
de tipurile din estul Mediteranei si din Asia Anterioar, spre deosebire ns de
plastica n os extrem de schematizat a acestei civilizatii, n comparatie cu
modelele egeene, din marmur
27
.
24
O. Levitki, R. Alaiba, op.cit., Iig. 3/1-3; 4; 5 sau Iig. 6-7 si Iig. 8-9.
25
Vl. Dumitrescu, Arta culturii Cucuteni, Bucuresti, 1979, p. 85.
26
K. Majewski, Chronologia i styl plastyki figuralnej zachodnio tripilskiej, n
Archeologifa, Kiev, 2, 1948, p. 1-16, rezumat Irancez, p. 477-483; D. Monah, op.cit.,
p. 129 si urm.
27
Vl. Dumitrescu, La station prhistorique de Traian (dp. de Neamt, Moldavie), n
Dacia, 1945 (1941-1944), IX-X, p. 11-114; idem, op.cit., 1979, p. 6-7.
buze
desenate epsilon
desenate zeta
pereti
baze
Ceramica de tip Cucuteni C
statuete antropomorfe
fragmentare
statueta masculina
0 5 10 15 20
Trinca, ceramica fina - statuete
ceramica fina 1850
buze 272
desenate epsilon 16
desenate zeta 10
pere[i 1438
baze 137
tip Cucuteni C 15
statuete antropomorfe frg.
masculina 1
0 1000 2000
Trinca, ceramica fina + plastica
Row 4
Anthropomorphic Statuettes discovered
in the archaeological Settlement of Trinca-La Sanj
Summary
The Iigurines presented Ior the settlement oI Trinca-La Sant were shaped,
according to us, Irom the paste speciIic to the painted ceramics and with all their
massiveness they were Iully Iired, probably in the same ovens the ceramic ware was
Iired. Their small number was added to the Iew tools and painted ceramic ware
discovered down there. The analysis oI the shapes and ornamentation oI the painted
ceramics led to the inclusion oI the settlement in subphase Cucuteni B
2
, oI the cultural
complex Cucuteni-Trypillia. The settlements on the leIt side oI the Prut dated to this
period, except Ior the settlement Brnzeni III
20
, have not been researched until now by
ample systematic researches.
The anthropomorphic statuettes oI phase Cucuteni B, oI the settlement oI Trinca-
La Santuri, as well as Irom other settlements oI the period, have an elongated body,
reason why they are most oI the times Iragmentary. During the religious ceremonies,
some oI them were probably broken, as speciIied by S.N. Bibikov, as well as by V.I.
Marchevici
21
, which explains their state oI conservation. A.P. Pogozeva pointed out the
same situation, in his synthesis oI the anthropomorphic plastic art, where it is pointed
that out oI the 2000 published statuettes, only 5 are whole statuettes, as represented by
the 103 items
22
. The zoomorphic statuettes oI Mihoveni-Cahla Morii were subjected to
the same ritual practices
23
.
Analyzing the preserved inventory we could establish by means oI graphs
several percentages, in relation with the Iine ceramic ware that was Iound, that sums up
to about 1850 Iragments, out oI which 272 rims, 1438 walls and 137 bases. Out oI these,
16 vessels painted in style were noticed as slightly prevalent, in comparison to the 10
in style , to which there were added parts oI 15 speciIic vessels Ior the ceramic ware oI
the Cucuteni C type
24
.
As Ior the speciIicity oI shaping oI the plastic art, as Vladimir Dumitrescu
showed, the Ieminine statuettes in phase Cucuteni B were made according to a reviewed
canon, rather diIIerent Irom reality
26
, while there exists also a group oI statuettes
represented naturalistically, as indicated among others by the splendid items oI Bilcze
Zlote and Koszilowce, considered as diIIerentiated Iorm the primitive schematic style
26
.
As pointed out by the archaeologist oI Bucharest, the contemporary statuettes oI the
Gumelnita culture were less schematized, similar to the types available to the east oI the
Mediterranean and in Near East, unlike the bone plastics items extremely schematized
oI this civilization, in comparison to the Aegean models, made oI marble
27
.
NOI PROPUNERI DE ANALIZ A NECROPOLELOR ENEOLITICE.
STUDIU DE CAZ: NECROPOLA DE LA CERNICA
Sergiu Constantin Enea
Asa cum o arat si titlul
1
, ncercm prin acest text s propunem o nou
metod de analiz a necropolelor neolitice si eneolitice, iar pentru exempliIicare
am analizat necropola de la Cernica. nc de la nceput considerm c este
nevoie s Iacem o serie de precizri: n primul rnd, analiza noastr vizeaz
posibilittile de identiIicare a structurilor sociale din necropole, aplicabilitatea
analizei Iiind numai pentru neolitic si eneolitic, spatiu temporar pentru care
avem oarecare competente si interes; credem c metoda, cu unele amendri,
poate Ii Iolosit si pentru alte epoci istorice.
Am ales s analizm necropola de la Cernica deoarece aceasta, chiar cu
unele deIiciente, este una din putinele necropole cercetate care se bucur de
publicarea monograIic
2
; de asemenea, pentru o mai bun imagine de ansamblu
asupra necropolei
3
, am avut n vedere si alte articole reIeritoare la aceasta
publicate n timp n literatura de specialitate
4
.
Cteva date despre necropola de la Cernica se pot sintetiza ntr-un tabel.
1
O variant n limba Irancez a acestui articol a Iost publicat n Codrul Cosminului, 15, 2009.
2
E. Comsa, Gh. Cantacuzino, Necropola neolitic de la Cernica, Bucuresti, Editura
Academiei, 2001.
3
n demersul nostru nu vom aborda probleme generale cum ar Ii istoricul cercetrilor, datarea
cronologic, problemele antropologice etc., considernd c acestea sunt cunoscute de ctre
cercettori, insistnd mai ales pe inventarul Iunerar si pe consideratiile ce se pot Iace din
analiza acestuia. Acest studiu Iace parte dintr-un proiect mai mare ce vizeaz analizarea tuturor
necropolelor neolitice si eneolitice din actualul spatiu romnesc; chiar dac nu avem situatii
exceptionale de genul celor de la Varna, Durankulak, Giurgiulesti sau din spatiul Tiszapolgar si
putine necropole cercetate sunt publicate monograIic, considerm c o reevaluare a
materialelor publicate ne poate conduce la concluzii mai consistente, mai ales din punct de
vedere social.
4
Gh. Cantacuzino, Observations concernant les rites funraires nolithiques de la
ncropole de Cernica, n Dacia, N.S., IX, 1965, p. 45-58; idem, Necropola preistoric de la
Cernica yi locul ei n neoliticul romnesc yi european (n lumina ultimilor descoperiri
arheologice), n SCIJ, 18, 1967, 3, p. 379-400; idem, The Prehistoric Necropolis of Cernica
and Its Place in the Neolithic Cultures of Romania and of Europe in the Light of recent
Discoveries, n Dacia, N.S., XIII, 1969, p. 45-59; idem, Morminte cu schelete ayezate pe
torace din necropola neolitic de la Cernica yi semnificatia acestui ritual preistoric, n
Mu:eul National, II, 1975, p. 223-235; R. Koglniceanu, Utilizarea testului X
2
n arheologie.
Studiu de caz - necropola neolitic de la Cernica, n ArhMold, XXVIII, 2005, p. 265-302.
Noi propuneri de analiz a necropolelor eneolitice. Necropola de la Cernica 29
Tabel. 1 Repartitia pe grupe de vrste si sex a indivizilor din acest cimitir se prezint
n Ielul urmtor
5
:
Brbati Femei
Indeterminabili
TOTAL Sexul
Vrsta Nr. Nr. Nr. Nr.
InIans I 0 7 ani - - - - 7 2,32 7 2,32
InIans II 7 14 ani - - 2 0,66 11 3,64 13 4,30
Adolescenti 14 20 ani 8 2,65 6 1,99 3 0,99 17 5,63
Adulti 20 30 ani 19 6,29 44 14,57 4 1,32 67 22,18
Maturi 30 60 ani 104 34,44 66 21,85 5 1,65 175 57,94
Senili Peste 60 ani 11 3,64 4 1,32 - - 15 4,96
Indeterminabili - - - - 8 2,65 8 2,65
TOTAL 142 47,02 122 40,39 38 12,57 302 99,98
n analiza noastr operm mai ales cu inventarele Iunerare si de aceea trebuie
s deIinim notiunea de bogtie, adic de a stabili diIerentele calitative si cantitative
dintre mormintele unei necropole; acest rationament presupune dou etape:
prima (care se situeaz la nivelul descriptiv al inventarului unui mormnt) descrie
o bogtie un mormnt are un inventar mai bogat sau mai srac dect altul;
a doua, care se situeaz la nivelul interpretativ al inventarului Iunerar si traduce o
bogtie social-economic; ea reprezint costul economic si social al inventarului,
inseparabil de statutul deIunctului si priveste n momentul acela pe deIunct n
mormntul su ca membru al unei societti de vietuitori si care a Iost nhumat.
Trecerea de la nivelul descriptiv al bogtiei inventarului la nivelul interpretativ
al eventualei bogtii sociale sau economice a deIunctului implic punerea n aplicare
a unor grile de analiz care trebuie s permit punerea n evident a grupelor sociale
si/sau economice diIerite. Grilele de analiz elementar sunt asocierile dintre tipurile
de obiecte si sexe, clase de vrst sau tip de nmormntare. Prin aceste grile de
analiz, obiectele pot materializa direct, prin asocieri clare, o valoare sexual,
cronologic, a claselor de vrst, dar dac este vorba de valoarea lor social aceste
asociatii Iundamentale nu sunt suIiciente
6
.
Analizele necropolelor ce au urmrit aspecte sociale Iolosindu-se de metoda
,numrului de obiecte din Iiecare mormnt nu au ajuns la nici un rezultat, de aceea
noi am cutat un alt criteriu care permite o evaluare social a obiectelor si care pune n
lumin grupele de morminte distincte, Ir a Iace din Iiecare mormnt o
particularitate. Criteriul este considerat ca pertinent cnd, dup ce au Iost deIinite
5
Olga Necrasov et alii., Cercetri paleoantropologice privitoare la populatiile de pe
teritoriul Romniei, n ArhMold, XIII, 1990, p. 186.
6
Laurence Manolakakis, Le mobilier en silex taille des tombes de Varna I, n Acta
Musei Jarnaensis, VI, 2008, p. 126. Acest articol a constituit punctul de plecare si ne-a
oIerit modelul analitic pe care l-am avut n vedere n studiul de Iat.
Sergiu Constantin Enea 30
diIerite grupe, aceste grupe nsesi pun n evident repetitii.
La nivel descriptiv, n cadrul inventarului din necropola de la Cernica au
Iost atestate 11 materiale diIerite; nu exist asocieri evidente dintre un anumit
material si anumite categorii de morminte, poate numai topoarele si dltile din
roci dure tind a Ii depuse n mormintele de brbati sau podoabele asociate mai
ales mormintelor de Iemei si copii.
Originea materiilor prime din care au Iost conIectionate piesele din inventar
este divers; materiale ca: argila, dintii de cerb si mistret, osul, cornul sunt considerate
ca provenind din surse potentiale apropiate (marcate pe hart cu cercuri concentrice),
atta timp ct nici o analiz nu permite s se demonstreze o surs mai ndeprtat, n
timp ce alte materiale (valve de Spondvlus
7
, silex, roci vulcanice, aram) negsindu-se
n orizontul local au Iost aduse de la mari distante. Din aceste materiale au Iost
conIectionate aproape 30 de tipuri de obiecte: topoare, dltite, vase, mrgele, brtri,
ace, pandantive, unelte etc. n cele 119 morminte cu inventar (31,5 ) de la Cernica
s-au descoperit peste 550 obiecte
8
.
Harta 1. Distribuirea materiilor prime din care au Iost conIectionate piesele din
necropola Cernica
7
Pentru locul de provenient a valvelor de Spondvlus exist preri diverse, care converg spre
dou areale: M. Egee sau M. Neagr, oricare ar Ii ns originea acestora distanta este nsemnat
Iat de necropol. Zsolt Siklosi, Prestige Goods in the Neolithic of the Carpathian Basin.
Material manifestations of social differentiation, n Acta Archaeologica. Academiae
Scientiarum Hungaricae, 2004, Budapesta, p. 1-62; Sergiu Haimovici, Transgresiunea uriay
yi vijelioas a apelor Mrii Negre din neoliticul timpuriu dobrogean, avnd ca urmare
aparitia a dou specii acvatice mediteraneene: Spondylus gaederopus yi Sparus aurata la
litoralul romnesc al acestei mri, n Pontica, 41, 2008, p. 421-441.
8
Cu sigurant numrul pieselor este mai mare dac avem n vedere c pentru unele
morminte descoperitorul doar se multumea s aminteasc ce s-a descoperit, nu si
numrul pieselor (de ex. salb din dinti de mistret, mrgele din scoic, etc.).
Categoriile de obiecte, adic combinatia care asociaz tipul de obiecte cu
materialul de conIectionare, spre exemplu brtar de Spondvlus, topor din
piatr, lam de silex sunt n numr de 26 si nu prezint nici o asociere net cu
un tip de mormnt, asocieri ca mrgele de scoic, aram, brtri de scoic,
topoare de piatr regsindu-se n multe morminte.
Datele cuprinse n monograIie reIeritoare la inventar pot Ii sintetizate n
cteva tabele combinatorii reprezentative.
Tabel 2. Repartitia inventarului n Iunctie se sexul individului
(dup monograIie)
Sex Cu inventar Fr inventar
Brbati 48 84
Femei 41 84
Nu s-a putut determina sexul 9 25
Fr determinare antropologic 20 68
Situatie antropologic neclar 3 4
Tabel 3. Repartitia inventarului n Iunctie de vrsta individului
(dup monograIie)
Vrst Cu inventar Fr inventar
Copii 6 15
Adolescent 7 8
Adult 27 46
Matur 54 111
Senil 4 10
Indivizi crora nu li se poate determina
vrsta
- 6
Morminte Ir studiu antropologic 20 65
Morminte cu situatie antropologic neclar 3 4
Credem c putem trage concluzii din realizarea unor tabele si graIice
combinatorii:
Tabel 4. Tabel combinatoriu ntre sexul, vrsta si categoria de obiect Iolosit n inventar
(dup monograIie)
Categorii obiecte Brbati Femei Copii Necunoscut Total
Topor 9 5 5 19
Dltit 5 2 6 13
Lam silex 9 1 3 13
Rzuitor 1 1 2
Microlite 3 1 4
Aschie 1 1 1 3
Sul 3 2 5
9
5
5
5
2
6
9
1
3
1
1
3
1
1 1 1
3
2
14
24
2
7
5
5
1
2
3
4
1
2
3
2
3
1
2
6
1
3
1
2 2
6
1 1
3
3
9
3
6
0
5
10
15
20
25
N
r
.

o
b
i
e
c
t
e
T
o
p
o
r
L
a
m

s
i
l
e
x
M
i
c
r
o
l
i
t
e
S
u
l
P
a
n
d
a
n
t
i
v
B
r
t
a
r
V
a
s
A
l
t
e
l
e
Categorii obiecte
Raportul dintre sex, vrst yi categoria de obiecte de la Cernica Brbati
Femei
Copii
Necunoscut
Mrgele 14 24 2 7 47
Pandantiv 5 5 1 2 13
Ac 3 4 1 2 10
Brtar 3 2 3 1 9
Inel 2 6 1 3 12
Vas 1 2 2 5
Fragmente 6 1 1 8
Altele 3 3 6
Neprecizat 9 3 6 18
Total 74 62 8 43 187
Observm c n aceast necropol categoria de obiecte care predomin este
aceea a mrgelelor (n 47 de morminte), urmat de aceea a topoarelor (n 19
morminte), dltite, lame si pandantive (n 13 morminte), inele (n 12) si ace (n 10
morminte). Alte observatii pe care le putem Iace: n mormintele de copii se depun
exclusiv podoabe (mrgele, pandantive, inele, brtri, ace), n mormintele de Iemei
predomin de asemenea podoabele, ns n cteva morminte au Iost depuse si unelte,
dup cum, n mormintele de brbati predomin obiectele cu caracter utilitar, aprnd
ns si podoabe. Ca o observatie general, dintre toate categoriile de arteIacte pe care
le-am contabilizat la Cernica predomin categoriile de podoabe, mai ales mrgele si
mai putin obiectele cu caracter utilitar
9
.
9
Sergiu Enea, Necropolele neo-eneolitice din Romnia - mrturii ale simbolismului
N
e
p
r
e
c
i
z
a
t
12
18
4
7
19
17
3
7
2
3
1
15
11
13
5
7
1
7
3 3
11
12
2
7
0
5
10
15
20
N
r
.

m
o
r
m
i
n
t
e
S
c
o
i
c
O
s
,

c
o
r
n
M
e
t
a
l
P
i
a
t
r

s
l
e
I
u
i
t
S
i
l
e
x
M
a
r
m
u
r
A
r
g
i
l
N
e
p
r
e
c
i
z
a
t
Categorii material
Raportul dintre sex, vrst yi categoria de material f olosit la Cernica Brbati
Femei
Copii
Necunoscut
Considerm c este interesant de vzut dac exist vreo corespondent ntre
tipul de material si sexul decedatului; situatia este redat n tabelul urmtor:
Tabel 5. Tabel combinatoriu ntre sexul, vrsta si categoria de material
Iolosit n inventar (dup monograIie)
Tip material Brbati Femei Copii Necunoscut Total
Scoic,
cochilie
12 18 4 7 41
Os, corn 19 17 3 7 46
Metal 2 3 1 6
Piatr sleIuit 15 8 11 34
Silex 13 5 7 25
Marmur 1 1
Argil 7 3 3 13
Neprecizat 11 12 2 7 32
Total 79 67 9 43 198
Repartitia acestor categorii de materii n morminte nu prezint asocieri
Ioarte relevante, dup cum nu exist asocieri clare nici ntre inventar si pozitia
puterii yi ale organizrii sociale, n In medias res praehistorie. Miscellanea in honorem
annos LXV peragentis Professoris Dan Monah oblata (ed. G. Bodi), Iasi, 2009, sub tipar.
scheletului (ntins pe spate sau chircit)
10
. Faptul c n mormintele de copii s-au
depus numai podoabe este ntrit si prin acest graIic, observndu-se c
materialele depuse n respectivele morminte sunt cele din care au Iost
conIectionate podoabele (scoic si os). Observm c, din punctul de vedere al
categoriei de material Iolosit, predomin osul si cornul, materii preluate din
orizontul local al comunittii de la Cernica (n 46 de morminte), scoica (41
morminte), piatra sleIuit (34 morminte). Se observ c uneltele din silex si
piatr sunt depuse mai ales n mormintele de brbati, dar apar si n unele
morminte de Iemei, ntrindu-se astIel observatiile de mai sus, la Iel ca si
predominarea podoabelor n mormintele de Iemei
11
.
Prin analiza eIectuat pn acum categoriile de morminte care s releve
aspecte sociale nc nu s-au putut identiIica. AstIel c, pentru a identiIica
grupele de morminte coerente din necropol propunem urmtorul criteriu:
numrul de categorii de obiecte pe mormnt n necropol
12
. Repartitia
ansamblurilor n Iunctie de numrul categoriilor de obiecte pe mormnt se
supune unei curbe, dar un mic grup se distinge net, cel continnd un mare
numr de categorii de obiecte. Folosind acest criteriu am putut distinge patru
grupe de bogtie.
Grup Categorii Descriere Numr
mormnt
13
Procent
1 Foarte srace Fr inventar 259 68,51
2 Srace 1 categorie de obiecte 66 17,48
3 Mijlocii 2-3 categorii de obiecte 37 9,78
4 Bogate _ 4 categorii de obiecte 13 3,43
Total 375 99,2
10
E. Comsa, Gh. Cantacuzino, op.cit., p.190. Aceleasi categorii de obiecte apar att n
mormintele cu schelete ntinse ct si chircite, evident n acestea din urm mult mai
putine numeric datorit procentului mai mic pe care l-au avut n necropol.
11
Concluzii asemntoare ntlnim si la R. Koglniceanu, Necropola de la Cernica,
reIerat n cadrul doctoratului cu tema Primele necropole din neoliticul yi eneoliticul
din Romnia, coordonator stiintiIic N. Ursulescu, sustinut la Iasi n aprilie 2005, p 26-
27; Eadem, Utilizarea testului, p. 275 si urm.
12
Metoda a Iost dezvoltat pentru prima dat de Daniel Miller; D. Miller, Artefacts as
categories: a study of ceramic variability in central India, Cambridge University
Press, Cambridge, 1985; Idem, Material culture and mass consumption, Blackwell,
OxIord, 1987.
13
Analiza statistic am Icut-o pentru 378 de morminte, iar diIerenta de trei morminte
este dat de neconcordantele n ceea ce privesc publicarea necropolei.
Ar mai exista si o a cincea grup, una latent, aceea a indivizilor care nu
au avut mormintele n necropol.
Aceste patru grupe cuprind toate tipurile de morminte, toate clasele de
vrst si ambele sexe. Tot ceea ce a Iost atestat n mormintele srace si mijlocii
exist, de asemenea, si n mormintele bogate. n necropola de la Cernica,
mormintele bogate nu reprezint dect 3,43 din total, dar concentreaz 65
din cele 26 categorii de obiecte; cteva din aceste categorii (de ex. mrgele de
marmur) nu au Iost depuse dect n aceste morminte bogate. Mormintele
bogate, deIinite pe baza criteriului celui mai mare numr de categorii de obiecte,
posed, de asemenea, si cel mai mare numr de obiecte pe categorie (de ex.: M
43, M 98, M 216, 251).
n aceast diversitate si bogtie, se deseneaz un alt nivel de variabilitate,
cel al provenientei locale, regionale sau supraregionale a materiilor prime
sau a atelierelor. Acest nivel de diversitate relev un cost economic si social al
inventarului; interesant este c dintre obiectele conIectionate din materii care nu
provin din orizontul local (deci cele care au Iost aduse de la mari distante,
probabil pe calea schimbului) cele mai multe au Iost depuse n mormintele
bogate: mai mult de jumtate din numrul mrgelelor de aram a Iost depus n
mormintele bogate (mrgelele sunt cu att mai numeroase cu ct mormntul
este mai bogat), la Iel brtrile din Spondvlus, n timp ce o treime din piesele de
silex au Iost depuse n mormintele bogate. Considerm c ansamblul unui
mormnt simbolizeaz locul pe care l ocup deIunctul n societate: deci, marea
diversitate a inventarului unui mormnt se supunea regulilor sociale si nu era
realizat la ntmplare.
Categorii de morminte n necropoIa de Ia Cernica
259
66
37
13
0 50 100 150 200 250 300
Fr
inventar
1
categorie
de
obiecte
2-3
categorii
de
obiecte
< 4
categorii
de
obiecte
F
o
a
r
t
e
s
r
a
c
e
S
r
a
c
e
M
i
j
l
o
c
i
i
B
o
g
a
t
e
1
2
3
4
C
a
t
e
g
o
r
i
i

m
o
r
m
i
n
t
e
Nr. morminte
Dac cele patru grupe de morminte nu pot Ii cuprinse n termenii claselor de
vrst sau de sex, si aceasta indiIerent de tipul de nhumare, este pentru c statutul
deIunctului se supune unor reguli mult mai complexe dect apartenenta la o clas de
vrst sau sex. Statutul su putea Ii conIerit de rolul su economic si social.
Cele patru grupe trebuie interpretate n termenii bogtiei socio-
economice: clasa de morminte Ir inventar poate corespunde Iie unor deIuncti
Ioarte sraci, Iie unei clase aparte, asa cum este cea de-a cincea, a deIunctilor
care nu au Iost nhumati n necropol.
Statutul social deosebit al deIunctilor nhumati n clasa mormintelor
bogate este dovedit si de timpul de lucru necesar pentru conIectionarea
ansamblurilor respective; Iaptul c unele morminte nu contin dect o singur
mrgic, dintr-un material oarecare, n vreme ce altele contin cteva zeci de
piese, nu este ntmpltor si prin urmare arat un timp de lucru diIerit raportat la
statutul diIerit al deIunctilor.
Realizarea mormntului propriu-zis necesit un timp mai ndelungat,
dup clasa de bogtie: multitudinea observat categoriile de obiecte, numrul
exemplarelor, complexitatea asocierilor, tipurile de nhumri care caracterizeaz
mormintele bogate, indic un timp de realizare-Iabricare a mormntului mult
mai mare dect n cazul altor tipuri de morminte.
Poate c nu este lipsit de interes dac n Iinal completm prin Iaptul c
dintre scheletele din mormintele bogate unul singur apartine unui copil (M
88bis), restul apartinnd unor adulti, att Iemei, ct si brbati. Aproape toate
scheletele din mormintele bogate erau ntinse pe spate, numai unul singur era
chircit dreapta, M 251, un schelet de Iemeie adult, care era nsrcinat n
momentul nhumrii.
Essai dànalyse sociale des ncropoles nolithiques.
tude de cas: la ncropole de Cernica
Rsum
On essaie par ce texte dàdapter une methode dànalyse des necropoles utilisee
dans la litterature etrangere aux realites de làrcheologie roumaine et comme exemple
on là appliquee pour la necropole de Cernica. Des le debut, on considere quìl est
besoin de Iaire une suite de signalisations: premierement, notre analyse vise les
possibilites dìdentiIication des structures sociales des necropoles, la mise en pratique
de lànalyse etant seulement pour le neolithique et lèneolithique, intervalle temporel
pour lequel on pense dàvoir quelques competences et intert; on pense que cette
methode, avec certaines ameliorations, peut tre utilisee aussi pour dàutres periodes
historiques.
Pour lìdentiIication des groupes de tombes coherentes dùne necropole on utilise
le critere suivant: le nombre de catgories dòbjets par tombe dans la ncropole. La
repartition des ensembles en Ionction du nombre des categories dòbjets par tombe est
asservie a une courbe, mais un petit groupe se distingue clairement, celui contenant un
grand nombre de categories dòbjets. En utilisant ce critere on a pu distinguer pour
Cernica quatre groupes de richesse. Il y aurait une cinquieme, une latente, celle des
individus qui nònt pas eu des tombes dans la necropole.
Dans la necropole de Cernica, les tombes riches ne represente que 3,43 du
total, mais elles concentrent 65 de ces 26 categories dòbjets; quelques de ces
categories (par ex. les perles en marbre) nònt pas ete deposees que dans des tombes
riches. Les tombes riches, deIinies dàpres le critere du plus grand nombre de categories
dòbjets, possedent aussi le plus grand nombre dòbjets par categorie (par ex. M 43, M
98, M 216, M 251). On croit quìl est interessant de preciser que la situation est
similaire aussi a Varna ou les tombes riches representent 3,7 du total, les ensembles
tres riches concentraient 75 de diIIerentes categories dòbjets; donc, comme on
observe des dates presentees, on peut apprecier que dans une communaute des le debut
de lèneolithique, les individus avec un statut particulier representaient environ 4 du
total des membres de la communaute.
Anexa 1. Repartizarea inventarului Iunerar n morminte din necropola de la Cernica (conIorm monograIiei 2001)
Podoabe
Utilaj litic
Mrgele
Nr.
Morm.
Vrst
Sex
Ceramic
Dinti Scoic Aram Altele
Ace os Pandantive
Inele
os
Brtri
scoic
Altele
Topor
piatr
Dltit
piatr
Microlite
silex
3 Adolesc. 1
9 Adult, F 1 9
13 Copil *
16 Adult, M 1 3
17 Matur, F *
2 piese corn
19 Adult, F Plac os
22 Adult 6
26 Senil 1
27 Adolesc
Plac mistret
28 Adult, M 3 2 1
29 Adult, F ~ 26 5
32 Adult 1
34 Adoles F * 13
37 Senil 1
38 Adult, M 28
40 Adult 1
41 Adult
Sul, plac os
42 Adult, F 1
43 Adult, F 1 27 17 1 1 7
Valv scoic
45 Matur 1
47 Adult, F * 1 Valv
48 Adolesc * 4 6
54 Senil 1
63 Adoles F 1
68 Adult 1
70 Copil 1
73 Adult, M 1
74 Adult, F 1
75 Copil 16
77 Adoles F 1
79 Adult 1
80 Adult, F *
81 Adult, M
Colt mistret
1
82 Adult 1 2
84 Adult 1
87 bis Adult 2 1
88 Adoles F 1
88 bis Copil 1 1 1 3
90 Adult, M 1
92 Adult 2 * 1
95 Adult, M * * 1 1
96 Matur, F 1
97 Adult 4
98 Adult, M 11 8 1 1
101 Adult, F *
marmur
1 1
102 Adult, M 1
103 Adult, F *
109 Adolesc 1
111 Adult 16 * * 1
112 Adult 3 1
113 Adult 4
115 B Adult 2 *
116 Adult *
117 Adult, F 2 vase 2
120 Adult * 10 1 1
126 Adult 1
127 Adoles M 1 1 Rzuitor 1 5
132 Adult, M Sul os 1
133 bis Adult, F 2
137 Adult 1
141 Adult, F 1
144 Adoles F 2 1 1
156 Adult, M 1
162 Adult, F 5
164 Adult 2
166 A Adult, F 3
Plcute scoic
168 Adolesc *
169 Matur
OIrand carne
171 Matur, F
9 dinti cerb
173 Adult, F Salb dinti
182 Adult *
186 Adult, M 2 1
188 Matur, F 3 3
194 Adult, M 7
196 Adult, F 8 * Sul os
198 Adult, F 6
210 Adult, F 3
211 Adult Unealt os 2
216 Adult
2 plcute os, sul
os,obiect os
11
218 Adult, M Obiect os
225 Adult, F 1
OIrand carne
227 Adult, F 13
236 F * 3
239 Adult, M 1 1
241 A Adult, M 1 1 1
241 B Adult, M
Colt mistret
244 C - 1
250 Adult, F *
Colt mistret
251
Adult, Fcopil
19 5 1 1
253 Adult, F 1
255 Adult, M 1
256 Adult, F * * * * Lustruitor
259 Adult 3 1
265 Adult, F Vas
266 Adult, M
Valv scoic
267 Adult, F * 6 1 1
270 Adult 1
273 Adult, M
Unealt corn
1 5
278 Adult 1
281 Adult 1
282 Adult, F 3
284 Adult, M 1 1
Rzuitor silex
289 Adult, M 1
292 Adult, F
7 plcute scoic
303
Adult, Fcopil
*
314 Adult, M
PaIta scoic
1
329 Adult, M * Os pasre 1 1
330 Adult, M Os mic 1
340 Adult, F * *
341 Adult, F 6
342 Adolesc F 2 3
343 Adult, M Obiect os
346 Adult, M 1
348 Adult, F *
354 Adult, M * * 1 1 3
355 Adult, F * * 1
DATE PRELIMINARE DESPRE O NOU AEZARE
A CULTURII COSTIA DIN JUDEUL NEAM
Vasile Diaconu
Prin investigaiile arheologice din staiunea preistoric de la Costia (jud.
Neam), ncepute n deceniul ase al secolului trecut
1
, la care s-au adugat
ulterior alte descoperiri similare, s-au putut creiona elementele definitorii ale
uneia dintre cele mai importante culturi specific Bronzului mijlociu dintre
Carpaii Rsriteni i Prut cultura Costia.
Fr a insista asupra unora dintre rezultatele cercetrilor de pn acum
2
,
dorim s aducem n discuie unele date obinute ca urmare a recentelor
recunoateri arheologice de suprafa, efectuate n partea de nord-est a judeului
Neam (n Depresiunea Neam), i care au permis identificarea unei noi aezri
a culturii Costia
3
.
Aezarea n discuie se afl n zona limitrof a oraului Trgu Neam, la
1,5 km vest de cartierul Humuletii Noi. Pe un pinten al Dealului Osoi, orientat
spre sud-est, cunoscut sub toponimul n spini, delimitat la nord de prul
Adnc, iar la sud de prul Valea Seac, au fost identificate materiale ceramice
i piese litice, care confirm existena unei aezri a culturii Costia.
Spre deosebire de majoritatea aezrilor acestei culturi, care se afl pe
forme de teren dominante (boturi de deal, terase nalte)
4
, staiunea de la Trgu
Neam este amplasat pe o pant lin, orientat spre est, fr a dispune de reale
posibiliti defensive (fig. 1). Totui, prin poziia pe care o ocup (alt. absolut
458 m; alt. relativ 8 m), aezarea dispune de o bun vizibilitate asupra unui
sector important al Depresiunii Neam.
n lipsa unor cercetri sistematice, este dificil s stabilim intensitatea
locuirii n acest punct sau caracterul economic al comunitii care a ntemeiat
aceast aezare, dar, pe baza materialelor de care dispunem (piese litice i
ceramic), pot fi formulate o serie de observaii cu caracter preliminar.
1
Al. Vulpe, K voprosu o periodizacii bronzovogo veka v Moldave, n Dacia, N.S., V,
1961, p. 105-122; Al. Vulpe, M. Zamoteanu, Spturile de la Costia (r. Buhui,
reg. Bacu), n Materiale, VIII, 1962, p. 309-306.
2
Pentru o privire de ansamblu, vezi V. Cavruc, Gh. Dumitroaia (coord.), Cultura
Costia n contextul epocii bronzului din Romnia, Piatra Neam, 2001.
3
Cercetri de suprafa V. Diaconu, 2008, 2009.
4
Gh. Dumitroaia, Consideraii asupra culturii Costia-Komarov de pe teritoriul
Moldovei, n Cultura Costia, p. 15.
Vasile Diaconu 44
Inventarul litic.
De pe suprafaa aezrii a fost recoltat un bogat material litic, constituit n
principal din deeuri de prelucrare (achii), indiciu clar al confecionrii
uneltelor de piatr n cadrul aezrii. innd cont de faptul c nu au fost
identificate alte urme de locuire preistoric n acest punct, ncadrarea
materialelor litice n inventarul aezrii Costia poate fi astfel justificat.
Fr a emite observaii cu titlu definitiv i avnd n vedere caracterul cercetrii,
considerm c numrul mare de piese litice nu indic existena unor ateliere de
prelucrare a pietrei
5
, ci a fost determinat de necesitile comunitii umane de a obine
unelte i arme de piatr, care s corespund specificului economic al acesteia.
Cea mai facil surs de aprovizionare cu materii prime a constituit-o albia
prului Valea Seac, situat la 300 m spre sud, i n care se gsesc numeroase
gresii i marne brune bituminoase. n mod sigur i albia rului Topolia, situat
la 1,5 km spre sud, a constituit o surs de aprovizionare cu materii prime, mai
ales c izvorte din Munii Stnioarei, care au n structur gresii glauconitice
i orizonturi menilitice
6
.
Pe lng rocile locale, care dein ponderea cea mai crescut (aproximativ
75%), pe suprafaa aezrii au mai fost descoperite i piese confecionate din silex i
din roci vulcanice. Pentru piesele de silex, este de presupus c cele mai facile surse de
aprovizionare cu materii prime le-au constituit zcmintele din terasele Prutului,
cuprinse ntre sectorul Rdui-Prut i Mitoc
7
. Pentru rocile vulcanice, sursele de
aprovizionare trebuie cutate n eruptivul Carpailor Orientali
8
.
Din punct de vedere tipologic, pot fi identificate dou mari categorii de
artefacte litice: deeuri de prelucrare i piese finite, prima categorie fiind cea
mai bine reprezentat (tabel 2).
5
Nu mprtim opinia cercettorului M. Brudiu, care, n urma unor cercetri de suprafa
efectuate n judeul Vrancea, a identificat trei situri specifice culturii Monteoru, de pe suprafaa
crora a recoltat un bogat material litic, fapt ce l-a determinat s considere c n punctele
respective au existat ateliere de prelucrare a pietrei. Descoperirea unui numr redus de piese
finite i a numeroase deeuri de prelucrare nu constituie, n mod obligatoriu, indiciul existenei
unor ateliere de cioplire a pietrei, mai ales c acest fapt nu era dovedit i stratigrafic. n mod
cert, n cele trei situri, specificul economic al comunitilor de acolo a impus o specializare n
prelucrarea pietrei. Autorul afirm c materiile prime i modul de lucru al pieselor litice
recomandau utilizarea acestora n operaiuni de tiere i prelucrare a lemnului; M. Brudiu,
Ateliere de cioplire a pietrei n culturi postpaleolitice descoperite n judeul Vrancea, n
Danubius, II-III, 1969, 65-70.
6
Al. Punescu, Paleoliticul i epipaleoliticul de pe teritoriul Moldovei cuprins ntre
Carpai i Siret, vol. I/1, Bucureti, 1998, p. 57 i nota 103.
7
Idem, Evoluia uneltelor i armelor de piatr cioplit descoperite pe teritoriul
Romniei, Bucureti, 1970, p. 84.
8
O. Cotoi, C. Grasu, Unelte de piatr lefuit din eneoliticul subcarpailor
Moldovei, Iai, 2000, p. 40.
Date preliminarii despre o nou aezare a culturii Costia din jud. Neam 45
Deeurile litice sunt reprezentate de numeroase achii de gresie
glauconitic i silicolit, majoritatea fiind de mrime mijlocie sau macrolitice
(unele au pn la 9 cm lungime). Tehnica de cioplire, aa cum poate fi
reconstituit pe baza pieselor de care dispunem, indic persistena unor maniere
mai vechi de lucru, caracteristice paleoliticului
9
. Din acest punct de vedere pot
fi identificate dou situaii: percuia se fcea pe un plan pregtit anterior sau
direct pe cortexul bulgrelui de piatr. Cioplirea se fcea cu ajutorul
percutoarelor (fig. 2/1-3), confecionate din bulgri de piatr, recoltai tot din
albiile rurilor. Toate percutoarele pstreaz urmele unor cioplituri sumare, dar
i a loviturilor aplicate nucleelor.
Nucleele descoperite pn acum sunt de dimensiuni relativ mici i pstreaz
urmele unor desprinderi lamelare sau achiale, n sensuri deferite (fig. 2/4, 5).
Prezena numeroaselor achii macrolitice este n strns legtur cu structura
rocilor folosite, care nu se pretau foarte bine la clivare i, deci, nu puteau fi obinute
piese lamelare sau de mici dimensiuni care s poat fi folosite.
Unele dintre achii au pe o latur (de obicei opus planului de lovire)
retue marginale, datorate folosirii lor n diferite activiti (fig. 2/10, 11; fig.
3/1-4; fig. 4/2-5, 8, 9). Dimensiunile destul de mari ale unor asemenea achii
(fig. 3/1-6; fig. 4/1-5, 7), permiteau utilizarea lor n diferite operaiuni de tiere
i prelucrare a lemnului. Nu excludem posibilitatea ca acestea s fi fost folosite
i pentru tierea crnii sau a vegetalelor.
Persistena tehnicilor arhaice n prelucrarea utilajului litic din roci locale,
inferioare calitativ, este explicabil prin necesitile economice ale respectivei
comuniti, care punea accentul pe valoarea funcional a uneltei i mai puin pe
aspectul general al acesteia.
Piese similare cu cele amintite pn acum sunt documentate i n aezrile
culturii Costia de la Piatra-oimului (jud. Neam)
10
i Silitea (jud. Neam)
11
.
ntr-o mai mic msur, n cadrul aezrii se prelucra i silexul, fapt
dovedit de achiile descoperite, dar i de piesele finite.
Acestea din urm sunt reprezentate de un vrf de sgeat cu baza concav,
lucrat n tehnica desprinderilor achiale mrunte, de suprafa (fig. 2/7), o lam
retuat (fig. 2/9), i o achie lamelar de silex, utilizat ca inserie pentru
secer, aa cum indic puternicele urme de lustru i retuele de pe marginile
acesteia (fig. 2/8). Prezena unei asemenea piese, destul de rar ntlnit n
inventarul litic al epocii bronzului, alturi de cele cteva fragmente de rnie, la
care se adaug prezena paielor tocate n lipiturile provenite de la pereii
locuinelor, sunt mrturii clare ale cultivrii cerealelor n cadrul aezrii.
9
Al. Punescu, Evoluia uneltelor i armelor, p. 72.
10
Ibidem, p. 72, anexa III/2A-2C, fig. 46/7-10.
11
Mulumim i pe aceast cale lect.univ.dr. N. Bolohan, pentru informaiile oferite n
legtur cu materialul litic inedit din aceast aezare.
Vasile Diaconu 46
Din categoria pieselor finite mai pot fi amintite: dou fragmente de topoare
plate, lucrate din marne brune i un fragment dintr-o dlti de gresie (fig. 2/6).
Aa cum aminteam mai sus, ponderea crescut a pieselor litice, confecionate
n special din roci locale, este strns legat de preocuprile economice ale comunitii
care a ntemeiat aceast aezare. Lund n considerare faptul c aezarea culturii
Costia de care ne ocupm este amplasat n zona submontan, se poate presupune c
membrii comunitii au utilizat uneltele de piatr, n special macrolitele, pentru
prelucrarea lemnului necesar diferitelor construcii (locuine, anexe). Opinia potrivit
creia macrolitele puteau fi utilizate la defriri
12
nu are susinere n acest caz, mai
ales c au fost descoperite cteva topoare fragmentare, care se pretau mult mai bine
unor astfel de operaiuni.
Ceramica.
Pe lng materialul litic, de pe suprafaa aezrii a fost recuperat i un
bogat material ceramic. Datorit aciditii solului, dar i lucrrilor agricole
intense, ceramica este pstrat n stare fragmentar, fapt ce ngreuneaz
stabilirea unui repertoriu tipologic complet.
Din punct de vedere tehnologic sunt documentate dou categorii ceramice,
atestate n toate aezrile culturii Costia
13
. O prim categorie este constituit din vase
lucrate dintr-o past grosier, neomogen, care are n structur nisip, cioburi pisate i
microprundiuri, arderea fiind neuniform. ntr-o proporie sczut este documentat
categoria ceramicii fine, confecionat dintr-o past omogen, cu nisip n compoziie
i destul de bine ars. Vasele din aceast categorie au pereii subiri, acoperii cu
angob, culoarea fiind relativ uniform, brun-crmizie.
Pe baza fragmentelor ceramice de care dispunem, pot fi reconstituite cteva
forme de vase: castroane (fig. 5/4; fig. 6/1-5), amfore (fig. 7/2, 9), amforete (fig. 7/4),
vase bitronconice, de dimensiuni mari (fig. 5/5; fig. 7/2, 5, 9), vase cu pereii drepi
(fig. 5/1-3).
Fragmentele ceramice decorate sunt destul de puine, dar putem semnala
cteva tipuri de ornamente: triunghiuri cu vrful n jos, haurate (fig. 7/4, 5, 9;
fig. 8/9), bruri alveolare dispuse sub buza vaselor (fig. 5/3; fig. 7/1; fig. 8/5),
bruri duble, crestate, dispuse pe gtul vaselor (fig. 7/3; fig. 8/2), segmente de
bruri alveolare, ntlnite n special pe castroane (fig. 6/1-3; fig. 8/1, 3),
mpunsturi simple (fig. 6/5) sau ncadrate de linii incizate (fig. 7/8; fig. 8/8),
butoni conici (fig. 7/2), dar i decor realizat cu mturia (Besenstrich)
14
(fig. 5/1,
2, 5; fig. 6/1; fig. 7/10; fig. 8/4, 6, 7, 10).
Prezena decorului de tip Besenstrich, pe unele fragmente ceramice, care
12
M. Brudiu, op.cit., p. 68.
13
Gh. Dumitroaia, op.cit., p. 19-20.
14
A. Popescu, Ceramica cu decor striat de la Costia i Deleni, n Angustia, 5, 2000,
p. 203-208.
i gsesc analogii apropiate n aezrile de la Costia (jud. Neam)
15
, Lumini-
Deleni (jud. Neam)
16
, Vleni (jud. Neam)
17
, Silitea (jud. Neam)
18
i Poduri
(jud. Bacu)
19
, ne determin s considerm c aezarea de la Trgu Neam - n
spini, se ncadreaz n nucleul clasic al culturii Costia, lipsind corespondenele
tipologice cu descoperirile din Podiul Sucevei sau cu cele din Cmpia
Moldovei, care prezint i elemente Bjay Potok i Komarov
20
.
Concluzii.
Prin intermediul datelor prezentate, chiar dac au caracter preliminar,
considerm c au fost aduse completri referitoare la dinamica locuirilor
specifice Bronzului mijlociu din judeul Neam, mbogind n acelai timp i
repertoriul descoperirilor caracteristice culturii Costia.
Importana acestui sit deriv i din faptul c este singurul, deocamdat,
atestat n Depresiunea Neam, constituind punctul cel mai nordic al
descoperirilor tipice culturii Costia. Dei mai sunt menionate materiale
arheologice specifice Bronzului mijlociu la Sclueti- Dealul Valea Seac
21
i
la Cetatea Neam
22
, lipsa unor elemente concludente ne mpiedic s le
ncadrm n mediul cultural Costia sau n descoperirile de tip Lunca
23
.
Nr.
crt.
Categorie
petrografic
Roc Nr.
piese
%
din total
Silicolit 18 10,65
Gresie glauconitic 93 55,02
Gresie silicioas 23 13,60
Marne brune bituminoase 7 4,14
Menilit 2 1,18
Silex 22 13,01
1
Sedimentare
Microconglomerat 3 1,77
2 Magmatice Diorit 1 0,59
TOTAL 169
Tabel 1- Structura petrografic a materialului litic.
15
Ibidem, p. 203, fig. 1, fig. 2, fig. 3/1-5.
16
Ibidem, p. 203-204, fig. 3/5-10.
17
R. Munteanu, Sat Vleni, com. Boteti, jud. Neam, n Cultura Costia, p. 49-50, pl. 60.
18
N. Bolohan, R. Munteanu, Sat Silitea, com. Romni, jud. Neam, n Cultura
Costia, p. 44-49, pl. 42/2.
19
Gh. Dumitroaia, Sat Poduri, com. Poduri, jud. Bacu, n Cultura Costia, p. 42-
44, pl. 35.
20
Idem, Comuniti preistorice din nord-estul Romniei. De la cultura Cucuteni
pn n bronzul mijlociu, BMA, VII, Piatra-Neam, 2000, p. 149-150.
21
V. Diaconu, Recunoateri arheologice de suprafa n zona oraului Trgu
Neam, n MemAntiq, XXIV, 2007, p. 97, fig. 14/9.
22
N. Constantinescu, Din nou n problema Cetii Neam, n SCIV, 14, 1, 1963, p. 219.
23
Gh. Dumitroaia, Comuniti preistorice, p. 145-146; idem, Sat Lunca, com.
Vntori-Neam, jud. Neam, n Cultura Costia, p. 31-40.
Vasile Diaconu 48
Nr.
crt.
Tip artefact Nr.
piese
%
din total
Microlitice
%
Macrolitice
%
1 Achii 153 90,53 39,1 60,9
2 Percutoare 3 1,77 - -
3 Nuclee 2 1,18 - -
4 Rzuitoare 1 0,59 - -
5 Lame retuate 1 0,59
6 Inserii pentru secer 1 0,59 - -
7 Topoare (frag.) 2 1,18 - -
8 Dltie (frag.) 1 0,59 - -
9 Rnie (frag.) 4 2,36 - -
10 Vrfuri de sgeat 1 0,59 - -
TOTAL 169
Tabel 2- Repartiia tipologic a materialului litic.
Preliminary data about a new Costia Settlement from
Neam Country
Summary
In this paper, the author presents some informations about a new settlement wich
belong to the Middle Bronze Age, Costia culture.
The settlement was discovered in 2008, due to the surface researches. It is
located about 3 km south-west of the Trgu Neam town, on the Osoi Hill (Neam
country).
From the surface researches were discovered a lot of lithic artefacts and ceramic
fragments. Some lithic artefacts were found: numerous stone chips, a grinder mill
rubber, a chisel, two fragmentary axes, flint blades and a flint arrowhad.
From tehnological point of view, Costia pottery could be devided in two
categories: coarse and semi-fine. The pottery shapes are: bowls, amphorae, truncated
cone-shaped vessels, vessels with arched body, vessels with straight body.
As decoration we can mention: incised hatced triangles, horisontally arranged
relief cell girdles, segmentary girdles, stiches, incisions. Some ceramic fragments were
decorated in Besenstrich style.
Analogies for this descoveries we can found in another Costia settlements, as
like: Costia, Borleti, Vleni, Silitea, Piatra oimului, Lumini-Deleni (Neam
country), Poduri (Bacu country).
Fig. 1. Amplasamentul aezrii Costia de la Trgu Neam - n spini.
Location of the Costia settlement from Trgu Neam - n spini (Neam county).
Vasile Diaconu 50
Fig. 2. Trgu Neam - n spini; 1-11, unelte i arme de piatr i silex.
Trgu Neam - n spini; 1-11, stone and flint tools and weapons.
Fig. 3. Trgu Neam - n spini; 1-6, piese litice.
Trgu Neam - n spini; 1-6, lithic artefacts.
Vasile Diaconu 52
Fig. 4. Trgu Neam - n spini; 1-9, piese litice.
Trgu Neam - n spini; 1-9, lithic artefacts.
Fig. 5. Trgu Neam - n spini; 1-5, ceramic.
Trgu Neam - n spini; 1-5, pottery.
Vasile Diaconu 54
Vasile Diaconu 56
UNELE CONSIDERATII PRIVITOARE LA PROBLEMA ETNOGENEZEI
TRACILORDIN SPATIUL CARPATO-DUNREANO-PONTIC
Mircea Petrescu-Dmbovija
Disciplina tracologiei, Iundamentat n mod stiintiIic cu peste un secol n urm
de nvtatul german Wilhelm Tomaschek, prin scoaterea n evident a caracterului
interdisciplinar al cercetrilor n acest domeniu, a cunoscut o dezvoltare deosebit,
cum o atest numeroasele publicatii si maniIestri stiintiIice cu caracter national si
international. n ceea ce priveste acestea din urm, mentionm congresele
internationale de tracologie, editiile sptmnilor philippolitane cu seminarii de istorie
si cultur tracic si simpozioanele internationale de tracologie organizate de Fundatia
European Drgan.
Ca participant cu rapoarte si comunicri la diIerite maniIestri stiintiIice n
domeniul tracologiei am putut constata multitudinea si varietatea problemelor
discutate si la dezbaterea lor, pe ct posibil, interdisciplinar, prin participarea
arheologilor, istoricilor, lingvisticilor, numismatilor, etnologilor si antropologilor. n
aceast privint considerm c si studiile de tracologie din tara noastr, pentru
lmurirea unor probleme majore de etnogenez si dezvoltare istoric si cultural a
traco-geto-dacilor, vor progresa prin intensiIicarea Iolosirii metodei interdisciplinare
n acest domeniu deosebit de important al istoriei noastre.
n cele ce urmeaz ne propunem s scoatem n evident unele consideratii cu
privire la problema etnogenezei tracilor, n legtur cu care s-au exprimat puncte de
vedere deosebite, ndeosebi de arheologi si lingvisti, datorit diIiculttilor de
individualizare cu nume a grupurilor etnice si lingvistice anterioare epocii bronzului.
n aceast privint, dup arheologi este diIicil si chiar imposibil identiIicarea
grupelor etnice de dinaintea epocii bronzului, deoarece pentru a se da nume
purttorilor unor culturi, ceea ce presupune identiIicarea grupurilor etnice si
lingvistice cu aria acestor culturi, trebuie s existe o traditie istoric. Nimeni nu ar
putea vorbi despre traci n secolul al X-lea .Hr. dac nu ar Ii Iost mentionati n
poemele homerice. Aceasta nu nseamn c n anumite conditii, pe baza legturilor
bine stabilite cu cultura material din perioadele anterioare s nu poat Ii cobort
data de nceput cu mai multe secole n urm, cum este cazul Troia n epoca bronzului.
n judecarea acestui proces pentru spatiul carpato-dunreano-pontic trebuie
pornit de la Iondul strvechi anterior neo-eneolitic din mileniile V-III .Hr.,
urmrindu-se att geneza si evolutia culturilor respective, ct si legturile dintre
ele si cu altele din aIara lor. Din simbioza autohtonilor eneolitici cu pstorii
stepelor nord-pontice s-a constituit perioada de tranzitie de la eneolitic la epoca
bronzului (circa 2600-2000 .Hr.), baza etnic indo-europenizat, creia i s-ar putea da
Mircea Petrescu-Dmbovita 58
denumirea de pretracic, ea reprezentnd substratul pe care s-a creat sinteza cultural
si etnic din Bronzul timpuriu si mijlociu. Primei etape din noua sintez,
corespunztoare Bronzului timpuriu si mijlociu (sec. XX-XIV .Hr.) i se potriveste
denumirea prototracic, ntruct corespunde stadiului n curs de tracizare din
perioadele respective ale epocii bronzului. n continuare, n cea de-a doua etap,
corespunztoare sIrsitului epocii bronzului si nceputului primei epoci a Iierului (sec.
XIII-V .Hr.), procesul tracizrii s-a ncheiat, stabilindu-se a doua sintez cultural si
etnic, cea tracic.
n schimb, dup unii lingvisti, s-ar putea vorbi de traci nc din neoliticul
timpuriu, cu ncepere nc din mileniul al VI-lea .Hr., limba vorbit de traci ctre
sIrsitul mileniului al II-lea .Hr. avnd, dup ei, o istorie mult mai veche, de mai
multe milenii, cnd ar Ii nceput procesul de indo-europenizare a Balcanilor. Teza,
sustinut printre altii de Vl. Georgiev, Tendences convergentes dans les langues
anciennes de la Pninsule Balkanique et de lÀsie Mineure du Nord-Ouest, n
Actes du premier Symposium International de Thracologie (Rome, 14-16
novembre 1977), Milan, 1978, p. 21 si C. Poghirc, Considrations linguistiques sur
lèthnogense palobalkanique, n Revue des Etudes Sud-Est Europeennes, XIV,
1976, 2, p. 211.
ConIorm acestor interpretri de paleontologie lingvistic, schimbrile n
cultura material, orict de importante ar Ii Iost, nu au implicat n mod necesar
nlocuirea limbii vechi vorbite, ntruct o limb poate Ii nlocuit chiar n lipsa unor
asemenea schimbri. Din aceste motive, lingvistii respectivi nu consider nasterea
limbilor si popoarelor paleobalcanice ca rezultat al unui proces de migrare pe Iond
autohton, sustinnd c este vorba mai curnd de un proces lent de diIerentiere etnic
si lingvistic cu puseuri de expansiune n zonele vecine.
Ori, din punct de vedere arheologic, nu poate Ii vorba de traci n spatiul
carpato-dunreano-pontic nc din neoliticul timpuriu, cum se sustine pentru Balcani
de unii lingvisti, dup care ar Ii avut loc si o revolutie neolitic n acest spatiu.
Cercetrile interdisciplinare Iiind nc putine n acest domeniu, s-au exprimat
puncte de vedere diIerite, ndeosebi de arheologi si lingvisti, preri expuse partial si
ntr-o Iorm succint si n acest articol, n care autorul, bazndu-se pe datele
investigatiilor arheologice din statiul carpato-balcanic, exprim punctul de vedere al
arheologilor cu privire la problema respectiv, n speranta c, prin tratarea ei
interdisciplinar, se va putea ajunge eventual la un consens, n special ntre arheologi
si lingvisti.
n aceast privint a rezultat c pentru studierea nceputului etnogenezei
tracilor din spatiul carpato-dunpreano-pontic trebuie s se porneasc de la Iondul
arhaic autohton preindoeuropean din eneolitic, a crui mostenire se poate urmri nu
numai din perioada de tranzitie la epoca bronzului, ci si n plin epoc a bronzului, n
cadrul Ienomenului de renastere a acestei mosteniri.
De asemenea, a reiesit c din contactele populatiilor autohtone cu noii
Unele consideratii privitoare la problema etnogenezei tracilor 59
veniti s-au creat noi sinteze culturale, denumite conventional pre-tracic, pentru
perioada de tranzitie si proto-tracic pentru Bronzul timpuriu si mijlociu, dup unii si
trziu, sinteze care n Hallstatt-ul timpuriu, odat cu constiinta apartenentei tribale, au
dus la deIinirea ethnosului tracic din poemele homerice, localizat la nord de zonele
ocupate de greci.
Deci, n urma unui proces ndelungat, de schimbare etno-cultural, suprapuneri
si interIerente, din perioada de tranzitie pn n Bronzul mijlociu inclusiv, s-au
constituit premizele ethnosului tracic, respectiv nord-tracic. n acest proces un rol
important l-au avut att continuitatea si unitatea grupelor etno-culturale, ct si relatiile
reciproce, ntruct au contribuit la pregtirea terenului pentru unitatea cultural si
etnic de la sIrsitul epocii bronzului si Hallstatt-ul timpuriu, corespunztoare, n noile
conditii istorice, unei noi sinteze etno-culturale, sinteza tracic propriu-zis.
Quelques considrations concernant le problme de lèthnogense des
Thraces dans lèspace carpato-danubien-pontique
Rsum
Selon lòpinion des archeoloques il sera diIIicile et mme impossible lìdentiIication
des groupes ethniques et linguistiques anterieurs a l`ge du bronze sans une tradition historique,
qui permetrait dàbaisser avec quelques siecles et non des millenaires, comme il est le cas avec
les Thraces a l`ge du bronze. Par la synthese des autochtons eneolithiques avec les bergers
nord-pontiques a ete constitue dans la periode de transition a l`ge du bronze (environ 2600-
2000 av. J.-Chr.), la base ethnique indoeuropeenne prethrace, respectivement la base sur
laquelle on a cree la synthese culturelle et ethnique du bronze ancien et moyen (XX
eme
-XIV
eme
siecle av. J.-Chr.).
Dans la deuxieme etape, corespondante a la Iin de l`ge du bronze et au debut de l`ge
du Ier (XIII
eme
-V
eme
siecle av. J.-Chr.) il est Iini le processus de thracesation en ce realisant la
synthese culturelle et ethnique thrace.
Selon les linguistes Vl. Georgiev et C. Poghirc les Thraces datent deja de l`neolithique
ancien du VI
eme
millenaire av. J.-Chr. En mme temps avec le debut du processues de
lìndoeuropenisation des Balkans, selon lòpinion des linguistes les changements dans la
culture materielle nònt pas implique la substituion de làncienne langue parle, ne sàgissant pas
dùn processus dùne emigration sur le Iond autochtone mais bientt dùn processus lent de
diIIerenciantion ethnique et linguistique avec poussees dèxpansion dans les zones voisinnes.
Dans cet article on exprime le point de vue des archeoloques, dans lèsperance que par
les recherches interdisciplinaires on arrivera a un consensus entre les archeoloques et les
linguistes. On a preconise de partir de Iond archaque autochtone preindoeuropeen eneolithique
continue dans la periode de transition a l`ge du bronze et puis dans l`ge du bronze.
Par les contacts des autochtones avec les nouveaux venus ont ete crees les nouvelles
syntheses ethno-culturelles pre-thraces de la periode de transition a l`ge du bronze et proto-
thrace de l`ge du bronze ancien et moyen et selon uns aussi tardiI, synthese qui dans le
Hallstatt ancien ont mne a la deIinition de lèthnos thrace dans les poemes homeriques. Donc
un processus de longue duree des changements ethno-culturels, des suppositions et de
interIerences quand de la periode de transition jusquàu Bronze moyen se sont constitue les
premises de lèthnos thrace, respectivement nord-thrace, en ce preparant dans les nouvelles
conditions historiques la synthese thrace proprement dite.
O NCERCARE DE REINTERPRETARE A UNUI RELIEF
DESCOPERIT N CASTRUL ROMAN DE LA CSEIU (1UD. CLU1)

n urm cu mai mult de un deceniu doamna cercettor Adriana Isac
publica un interesant articol despre niste arteIacte descoperite n castrul roman
de la Cseiu (jud. Cluj)
1
. Ne-a atras atentia n special prima pies analizat de
dnsa, si anume un basorelieI din marmur reprezentndu-l pe Iupiter, printele
zeilor n mitologia greco-roman
2
. Descoperit n zona sacr a praetorium-ului
castrului, acesta se pstreaz ntr-o stare Iragmentar (Fig. 1). Zeul este redat n
miscare, are prul buclat si barba bogat. Sculptorul maniIest o oarecare grij
pentru detaliile Ietei, iar degetele sunt bine conturate. Divinitatea este mbrcat
cu o mantie (chlamvs) care-i acoper torsul si umrul stng, Iiind prins de cel
drept cu o Iibul rotund. Piesa este datat n secolul II p.Chr., conIorm
contextului arheologic de descoperire.
Autoarea articolului a interpretat relieIul ca reprezentndu-l pe Iupiter
fulminans, n ipostaza de pstrtor al Iulgerului. De asemenea este de prere c zeul
ar trebui s aib sceptrul n mna stng conIorm schemei iconograIice, iar, n
opinia dnsei, prezenta acvilei pe bratul stng este mai rar ntlnit n reprezentrile
zeului
3
. Analiznd mai atent piesa credem c am putea ncerca s dm o alt
interpretare piesei. Cel putin dorim s emitem o ipotez care ar putea Ii dezbtut,
de ce nu, n continuare de specialisti. Vizualiznd mai atent piesa, ne-a atras atentia
impecabila asemnare ntre acest relieI si un tip de reprezentri nItisndu-l pe
Zeus Zbelsurdos din provinciile sud-dunrene. n Thracia avem mai multe relieIuri
Ioarte asemntoare din punct de vedere iconograIic cu al nostru, si anume la
Kolarovgrad (Fig. 2)
4
, Buzadzilar (Fig. 3)
5
, Hajdar (Fig. 4)
6
si Paskalevec (Fig. 5)
7
.
Asemenea piese le ntlnim n Moesia la Zaraevo, lng Razgrad si n zona
1
Adriana Isac, Monumente votive din castrul roman de la Cyeiu (jud. Cluj), n SIT,
I, 1994, p. 54-58.
2
Ibidem, p. 54, Iig. 1.
3
Ibidem, p. 54.
4
Lidia Ognenova, Quelques aspects de Bendis sur lesmonuments de la Thrace, n
I:vestia, XII, p. 84, Iig. 3.
5
D. Detschew, Une triade familiale dans la religion des Thraces, n I:vestia, XVIII,
1952, p. 9, Iig. 2.
6
7
O ncercare de reinterpretare a unui relieI 61
orasului Nicopolis ad Istrum (Fig. 6)
8
.
RelieIurile de la Hajdar si Buzadzilar l nItiseaz pe zeu n miscare, cu
Iulgerul n mna dreapt si vulturul pe podul palmei stngi, Ir sarpe, dar cu
inscriptii care ne atest c este vorba despre Iupiter Zbelsurdos
9
. Acestea ne
arat c exist si relieIuri care ni-l prezint pe acest Iupiter trac Ir sarpe,
aspect ilustrat si de regretatul proIesor D. Tudor
10
. Este adevrat c sunt rare
aceste ultime tipuri de reprezentri. Muzeul National al Unirii detine un grup
statuar care-l nItiseaz pe Iupiter Zbelsurdos, n miscare, mbrcat ntr-o
mantie prins cu o Iibul rotund la umrul drept, aruncnd Iulgerul din mna
dreapt, tinnd vulturul pe podul palmei minii stngi ntinse (Fig. 7)
11
. Sub
mna stng se aIl sarpele ncolcit pe un copac, probabil un stejar. Problema
este c sculptura din muzeul albaiulian provine din colectiile bibliotecii
Batthyaneum, si nu se stie locul de provenient a acesteia. Analizele Icute pe o
bun parte din obiectele de marmur din provincia Dacia de ctre o echip de
cercettori vienezi ne-au evidentiat Iaptul c grupul sculptural de care am vorbit
mai sus este lucrat din marmur de Bucova, inIirmndu-se astIel suspiciunile
mai vechi cu privire la provenienta sud dunrean a acestuia
12
. n provincia
Dacia, Iupiter Zbelsurdos ne apare pe un relieI Iragmentar cu inscriptie
descoperit de Gr. Tocilescu n castrul de la Drobeta
13
. Nu mai insistm asupra
dezbaterilor care au avut loc cu privire la interpretarea acestuia
14
.
Zbelsurdos, zeu al luminii si Iulgerelor la traci, s-a inspirat iconograIic din
Zeus Keraunos
15
Aetophoros
16
. Ambii sunt redati aruncnd Iulgerul cu mna
8
G.I. Kazarow, Antike Denkmler in Bulgarien, n I:vestia, VI, 1930-1931, p. 120, Iig. 106;
S. Nemeti, Sincretismul religios n Dacia roman, Cluj-Napoca, 2005, p. 255.
9
D. Detschew, art.cit., p. 9-10, Iig. 2-3.
10
D. Tudor, Zeii Sabazios yi Zbelsurdos la Drobeta, n Pontica, X, 1977, p. 121.
11
Al. Popa, Viorica Popa, Un interesant monument reprezentnd pe 1upiter
Zbelsurdos, n Indrumtor pastoral, VI, 1982, p. 108-110.
12
H. Mller, B. SchwaighoIer, M. Benea, I. Piso, A. Diaconescu, Provenance of Marble
Objects from the Roman Province of Dacia, n JOAI LXVI, 1997, p. 431-454, p. 438,
table 3. Autorii cred c este vorba despre Iupiter tonans, dar n realitate este
reprezentarea lui Iupiter Zbelsurdos.
13
I.I. Russu, Tracii n Dacia roman, n ActaMN, IV, 1967, p. 85-106, p. 103; S. Nemeti,
op.cit., p. 256.
14
D. Tudor, Iupiter Zbelsourdos Drobeta, n RIR, XVII, 1947, p. 70-79; idem, Zeii
Sabazios yi Zbelsurdos la Drobeta, p. 117-127; M. Macrea, Pretinsa imagine a lui
Iupiter Zbelsurdos de la Drobeta, n AISC, V, 1944-1948 (1949), p. 338-343;
Gabriela Bordenache, Sculture greche e romane del Museo Nazionale di Antichit di
Bucarest. Statue e rilievi di culto, elementi architettonici e decorativi, vol I,
Bucarest, 1969, p. 81-82, nr. 161, pl. LXIX.
15
n Frigia, Paphlagonia si Galatia exista un zeu indigen numit Zeus Keraunos. Apud J.
Perdrizet, 1upiter, n Ch. Daremberg, E. Saglio (edits), Dictionnaire des antiquit
Radu Ota 62
dreapt si purtnd o acvil pe cea stng. Uneori, asa cum am artat mai sus, apare
sarpele, simbol uranian la traci, Iolosit de zeu pentru a salva vietile oamenilor
17
.
BasorelieIul de la Cseiu (jud. Cluj) se aseamn Ioarte mult din punct de
vedere iconograIic cu operele sculpturale pe care le-am amintit mai sus si este
posibil s avem de-a Iace cu o imagine a zeului trac sincretizat Iupiter
Zbelsurdos. Din pcate nu s-a mai pstrat antebratul stng sub care ar Ii putut Ii
redat sarpele. Aceste tipuri de reprezentri sunt cele mai Irecvente din cele ale
lui Iupiter Zbelsurdos din provinciile sud dunrene
18
.
Sperm ca aceast modest contributie cu privire la cultele sincretice ale
Daciei romane s Iie de bun augur n ceea ce priveste elucidarea si ntelegerea
unor probleme de esent care aproIundeaz cultele sincretice.
An attempt of reinterpretation of a relief discovered in the roman camp
Cyeiu (Cluj county)
Summary:
The author wants to introduce us a relieI discovered in the roman camp Cseiu
(Cluj county) representing the god Iupiter Zbelsurdos, a sincrethic deity who has born
Irom the roman Iupiter and the thracian Zbelsurdos. The author has made another
interpretation oI this sculpture. This arteIact has interpretated by a researcher oI Cluj
Napoca as a relieI representing the Iather oI the gods Iupiter, in the state oI fulminans.
The thracian god, was the deity oI the thunders, lightnings, storms and rain. The
iconography presents the god in moving, with the thunder in the right hand, the eagle on
its leIt and somethimes, a snake under its legs or leIt hand. It is worn with a cloak
covering its leIt shoulder and caught with a rond brooch on its right shoulder. The god
keep the lightning in the right hand and the eagle on the other one. We propose the
existance oI the snake in the part oI relieI which hadn`t preserved.
Our piece oI Cseiu resembles with other relieIs which were Iound in the roman
provinces situated to the south oI Danube, Moesia and Thracia. It is a great resemblance
with some arteIacts discovered in Thracia at Kolarovgrad (Iig. 2)
19
, Buzadzilar (Iig. 3)
20
,
Hajdar (Iig. 4)
21
and Paskalevec (Iig. 5) and also in Moesia, at Zaraevo, near Razgrad,
and in the area oI the roman town Nicopolis ad Istrum (Iig. 6)
22
. There is also a similar
sculptural group at the National Museum oI UniIication Irom Alba Iulia who represents
Iupiter Zbelsurdos.
grecques et romaines, tome III, 1, 1900, p. 699.
16
G. Seure, Les images thraces de Zeus Kraunos, n REG, 26, 1913, 1913, p. 225-
261, apud S. Nemeti, op.cit., p. 255.
17
D. Detschew, art.cit., p. 52.
18
S. Nemeti, op.cit., p. 256.
19
L. Ognenova, art.cit., p. 84, Iig. 3.
20
D. Detschew, art.cit., p. 9, Iig. 2.
21
22
G.I. Kazarow, art.cit., p. 120, Iig. 106; S. Nemeti, op.cit., p. 255.
O ncercare de reinterpretare a unui relieI 63
Fig. 3. Iupiter Zbelsurdos de la Buzadzilar
apud Detschev 1952
Iupiter Zbelsurdos Irom Buzadzilar aIter
Detschev 1952
Fig. 1. Iupiter Zbelsurdos de la Cseiu apud
Isac 1994
Iupiter Zbelsurdos Irom Cseiu aIter Isac 1994
Fig. 2. Iupiter Zbelsurdos de la
Kolarovgrad apud Ognenova 1959
Iupiter Zbelsurdos Irom Kolarovgrad
aIter Ognenova 1959
Fig. 4. Iupiter Zbelsurdos de la Hajdar
apud Detschev 1952
Iupiter Zbelsurdos Irom Hajdar aIter
Detschev 1952
Radu Ota 64
Paskalevec apud Detschev 1952
Iupiter Zbelsurdos Irom Paskalevec
aIter Detschev 1952
Nicopolis ad Istrum apud Kazarow 1932
Iupiter Zbelsurdos Irom Nicopolis ad
Istrum aIter Kazarow 1932
Fig. 7. Iupiter
Zbelsurdos de la
Apulum
Iupiter Zbelsurdos
Irom Apulum
CONFLICTUL RELIGIOS MOLDO-BIZANTIN DE LA SFARSITUL
SECOLULUI ALXIV-LEA- DISPUT PENTRU RECUNOASTEREA
MITROPOLIEI SAU PENTRU CONTROLUL INVESTIRII
MITROPOLITULUI?
Jasile Mrculej
Formarea statului de sine stttor Moldova, la mijlocul secolului al XIV-lea,
a Iost urmat, n deceniile imediat urmtoare, de un proces, cel putin, la Iel de
nsemnat, cel al constituirii institutiilor Iundamentale ale statului medieval. ntre
acestea, organizarea institutiei bisericesti ridicarea Bisericii Moldovei la un
rang superior, n consonant cu noul statut politico-juridic international al
statului si nzestrarea sa cu o ierarhie ecleziastic superioar proprie a ocupat
un loc aparte n actiunea politico-diplomatic a autorittilor moldovene.
Initiativa n acest sens a apartinut ns, n exclusivitate, autorittilor politice de
la Suceava, care s-au adresat succesiv celor dou centre de legitimare crestin:
Roma si Bizantul. n consecint, constata istoricul Serban Papacostea n unul
din studiile sale, ,tendinta Moldovei de a obtine o instant bisericeasc
superioar in legtur fie cu Roma, fie cu Bi:antul cele dou centre de
legitimitate spiritual suprem a cretinttii medievale s-a manifestat clar
inc din primii ani de neatarnare
1
.
Disputa religioas moldo-bizantin. Constituirea Mitropoliei Moldovei
si consacrarea sa canonic rmn dou aspecte de o important decisiv, att
pentru istoria Bisericii Moldovei, ct si pentru elucidarea principalei probleme
abordate de noi. nsemntatea lor este relevat de atentia acordat de
istoriograIie; noi nsine le-am tratat ntr-un studiu recent
2
. Dincolo de
importanta lor, cele dou aspecte continu si n prezent s rmn dou
probleme controversate si viu disputate n istorigraIie, crora specialistii nu le-
au dat nc un rspuns categoric
3
.
1
S. Papacostea, ntemeierea Mitropoliei Moldovei: implicatii central yi est-
europene, n idem, Geneza statului n evul mediu romnesc, Bucuresti, 1999, p. 278.
2
V. Mrculet, Cu privire la nceputurile Mitropoliei Moldovei. Noi consideratii
asupra datei ntemeierii eparhiei moldovene, n Carpica, XXXVII, 2008, p. 232-246.
3
Din bogata literatur de specialitate reIeritoare la acest subiect, pot Ii retinute lucrrile: V.
Laurent, Aux origines de l`glise de Moldavie. Le mtropolite 1rmie et l`vque 1oseph,
n REB, V, 1947, p. 158-170; N. Dobrescu, ntemeierea mitropoliilor yi a primelor
mnstiri din tar, Bucuresti, 1906, p. 71-110; C. Marinescu, nfiintarea mitropoliilor n
Tara Romneasc yi Moldova, n AARMSI, s. III, t. II, 1924, p. 255-268; N. Iorga, Istoria
Vasile Mrrculet 66
n studiul nostru recent consacrat acestei probleme, conchideam c
procesul de costituire a Mitropoliei ortodoxe a Moldovei, declansat la initiativa
autorittilor politice de la Suceava, a domnului Petru II Musat (1375-1391)
4
, pe
Iondul denuntrii suzeranittii maghiare si a catolicismului, a debutat imediat
dup anul 1375 sau cel mai devreme n acest an, care trebuie accepat ca un
terminus post quem al nIiintrii eparhiei. Procesul s-a ncheiat prin anii 1380-
1381, odat cu hirotonisirea de ctre Patriarhia Ecumenic de la Constantinopol
a unul mitropolit grec pentru Biserica Moldovei, act echivalent cu consacrarea
canonic a mitropoliei
5
.
ntruct problemele legate de constituirea si consacrarea canonic a
Mitropoliei Moldovei le-am tratat pe larg n studiul amintit nu vom insista n
continuare asupra lor. Demersul nostru se va axa pe disputa religioas dintre
Suceava si Patriarhia Ecumenic de Constantinopol, care a grevat asupra
relatiilor dintre ele timp de aproximativ dou decenii.
*
n etapa lor de debut, relatiile religioase moldo-bizantine au Iost marcate
negativ de o violent disput religioas ce a opus autorittile politice de la
Suceava autorittilor patriarhale de la Constantinopol. Disputa religioas
moldo-bizantin a Iost generat de reIuzul autorittilor patriarhale de a-l
recunoaste pe IosiI mitropolit al Moldovei si ncptnarea lor de a numi n
Iruntea noii eparhii a unui mitropolit grec, pe de-o parte, si reIuzul autorittilor
de la Suceava de a accepta mitropolitii greci numiti la Constantinopol.
Asa cum se stie, conIlictul religios moldo-bizantin s-a prelungit pn la
Bisericii Romneyti yi a vietii religioase a romnilor, vol. I, Bucuresti, 1928, p. 58-64;
idem, Conditiile de politic general n care s-au ntemeiat bisericile romneyti n
secolele XIX-XV, n idem, Studii asupra evului mediu romnesc, Bucuresti, 1984, p.
109-112; S. Porcescu, Iosif, cel dinti mitropolit cunoscut al Moldovei, n MMS, XL,
3-4, p. 126-139; N. Grigoras, Tara romneasc a Moldovei de la ntemeierea statului
pn la Stefan cel Mare (1359-1457), Iasi, 1978, p. 83-87; St.S. Gorovei, Aux dbut des
rapports moldo-byzantins, n RRH, XXIV, 1985, 3, p. 183-207; idem, ntemeierea
Moldovei. Probleme controversate, Iasi, 1997, p. 174-196; N. Serbnescu, Mitropolia
Moldovei yi Sucevei. Sase sute de ani de la prima mentiune documentar cunoscut a
existentei ei. 1386-1 septembrie-1986, n BOR, CIV, 1986, 9-10, p. 109-127; S. Papacostea,
ntemeierea Mitropoliei Moldovei, p. 278-295; R. Theodorescu, Bizant, Balcani, Occident
la nceputurile culturii medievale romneyti (secolele X-XV), Bucuresti, 1974, p. 213-219;
M. Pcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Romne, vol. I, Bucuresti, 1991, p. 276-284; V.
Mrculet, op.cit., p. 234-254.
4
Pentru considerarea lui Petru Musat ca Petru II vezi, recent: C. Rezachevici,
Cronologia critic a domnilor din Tara Romneasc yi Moldova a. 1324-1881, vol.
I. Secolele XIV-XVI, Bucuresti, 2001, p. 446-455; Dictionar biografic de istorie a
Romniei, Bucuresti, 2008, p. 440.
5
V. Mrculet, op.cit., p. 234-254.
ConIlictul religios moldo-bizantin 67
nceputul secolului al XV-lea, mai exact pn n anul 1401. Timp de circa un
deceniu, ns, pn prin 1393/1394, penuria de inIormatii nu ne permite cunoasterea
evolutiei sale. Foarte probabil, n aceast epoc el nici nu a atins amploarea din
ultimul deceniu al secolului al XIV-lea. A doua etap cuprins ntre 1393/1394 si
1401, perioad n care acesta cunoaste punctul culminat al maniIestrii sale este, n
schimb, si cea mai bine relevat de sursele de care dispunem.
n cuprinsul prezentului studiu nu vom insista ns pe prezentarea
derulrii disputei religioase moldo-bizantine, n general bine cunoscut. Ca
urmare, ne vom axa demersul pe ncercarea de a elucida dou aspecte:
identiIicarea, chiar si numai aproximativ, a momentului de debut al conIlictului
moldo-bizantin si identiIicarea mobilului real al disputei dintre cele dou prti:
recunoasterea mitropoliei sau nvestirea mitropolitului.
*
n ceea ce priveste momentul de debut al conIlictului religios moldo-bizantin,
acesta a Iost Iixat de specialistii care s-au ocupat de aceast problem, Iie la
sIrsitul domniei lui Petru II, Iie n timpul domniei lui Roman I (1392-1394),
respectiv prin anii 1391-1393. Concluzia lor se bazeaz pe cteva inIormatii din
actele patriarhale, care n martie 1393 l mentioneaz pentru prima dat ntre
participantii la sinodul patriarhal pe ,smeritul mitropolit al Maurovlahiei,
Ieremia, care neputndu-si ocupa scaunul arhieresc, prsise Moldova dup ce
anatemizase pe domn, ntregul cler si pe toti credinciosii, si revenise la
Constantinopol unde i se ncredintase spre administrare, pn la rezolvarea
diIerendului cu Suceava, Mitropolia Trnovei
6
.
n ceea ce ne priveste, considerm c aceast datare a debutului disputei
religioase se impune a Ii revizuit, prin prisma analizrii atente a inIormatiilor
de care dispunem. n primul rnd, asa cum se cunoaste, cea mai veche stire cu
privire la existenta Mitropoliei Moldovei este ce cuprins n Ekthsis na, care
nregistreaz momentul consacrrii canonice a acesteia n anii 1380-1381.
6
F. Miklosich, I. Mller, Acta Patriarchatus Constantinopolitani. MCCCXV-MCCCCII,
vol. II, Vindobonae, 1862, 167, 223, doc. CCCCXXXV, CCCCLXXII; Hurmuzaki, XIV/1,
16-17, doc. XXXII, XXXVIII; FHDR, IV, p. 232-235, 238-241, doc. 36, 44. Pentru discutiile
asupra debutului conIlictului religios moldo-bizantin, vezi: V. Laurent, Aux origines de
l`glise de Moldavie, p. 158-170; J, Darrouzes, Les regestes des actes du Patriarchat de
Constantinople, tome I: Les actes des patriarches, Iasc. VI: Les regestes de 1377 1410,
Paris, 1979, notele explicative (n continuare: Regestes, I/VI); N. Dobrescu, op.cit., p. 71-110;
C. Marinescu, op.cit., p. 255-268; N. Iorga, Istoria Bisericii Romneyti, I, p. 58-64; idem,
Conditiile de politic general, p. 109-112; S. Porcescu, op.cit., p. 126-139; N. Grigoras,
op.cit., p. 83-87; St.S. Gorovei, Aux dbut des rapports moldo-byzantins, p. 183-207; idem,
ntemeierea Moldovei, p. 174-196; N. Serbnescu, op.cit., p. 109-127; S. Papacostea,
ntemeierea Mitropoliei Moldovei, p. 278-295; R. Theodorescu, op.cit., p. 213-219;
M. Pcurariu, op.cit., p. 276-284.
Vasile Mrrculet 68
Manualul de diplomatie bizantin ne inIormeaz ns c, cu prilejul consacrrii
mitropoliei, sinodul patriarhal a hirotonisit un alt mitropolit ,in Maurovlahia.
Cu certitudine, acesta nu a Iost ns IosiI, ci, conIorm normelor practicate de
Patriarhia Ecumenic de Constantinopol, el va Ii Iost, cu sigurant, un clugr
sau un episcop grec, Ioarte probabil, acel ,kvr Theodosios, mentionat tardiv n
scrisoarea patriarhal de recunoastere a lui IosiI ca mitropolit al Moldovei, din
iulie 1401
7
, sau un altul al crui nume a rmas necunoscut.
Prin consacrarea acestui mitropolit grec, Iie el Theodosios sau un altul, n
Iruntea Bisericii Moldovei, Patriarhia Ecumenic si exprima clar reIuzul de a-l
accepta pe IosiI ca ntistttor al acesteia. Actul patriarhal si gsea justiIicarea
Iormal ntr-o decizie sinodal din anul 1355 conIorm creia nu mai erau numiti
,in vrednicia de mitropoliti clerici autohtoni, ,re:ervandu-se aceast cinste
numai pentru clerul ridicat i binecuvantat de Dumne:eu din slvita cetate a
Constantinopolului
8
.
Dincolo de deciziile canonice, un Iactor deosebit de important ce a dictat
decizia autorittilor patriarhale l reprezint rolul destinat Bisericii n
promovarea politicii Bizantului n diIerite regiuni, stiut Iiind Iaptul semnalat de
Charles Diehl c n Bizant, ,politica i Biserica erau strans unite
9
. n acest
context, instrumentele principale ale promovrii intereselor politice ale
imperiului n rndul diIeritelor popoare intrate n oikoumene erau, n primul
rnd, arhiereii greci numiti de Patriarhia Ecumenic n Iruntea Bisericilor
nationale, cci ,episcopii la Constantinopol in fruntea Bisericilor popoarelor
convertite la cretinism participau la adunrile i sfaturile principilor,
contribuind adesea la luarea deci:iilor
10
. n consecint, prin numirea unui
arhiereu grec n Iruntea Mitropoliei Moldovei, autorittile partirhale cutau s
pstreze controlul total asupra acestei nsemnate institutii, care s asigure
inIluenta deplin a Bizantului n statul romnesc est-carpatic.
Msura autorittilor patriarhale cu privire la Biserica Moldovei consacra,
n ultim instant, un serios paradox: acestea acceptau si validau cererea
autorittilor moldovene cu privire la ridicarea Bisericii locale la rang superior
prin acordarea consacrrii canonice a Mitropoliei Moldovei, constituit din
initiativa lor, dar reIuzau recunoasterea mitropolitului su, dorit si el de tar.
Scrisoarea patriarhal din iulie 1401, adresat de patriarhul ecumenic
7
Ibidem, p. 531, doc. DCLXVII/II; Ibidem, p. 34-35, doc. LXX; Ibidem, p. 274-275,
doc. 67.
8
Apud Gh.I. Moisescu, St. Lupsa, Al. Filipascu, Istoria Bisericii Romne, vol. I, Bucuresti,
1957, p. 178. Pentru aceeasi problem, vezi si: S. Porcescu, op.cit., p. 130, n. 26; R.
Theodorescu, op.cit., p. 204; M. Pcurariu, op.cit., p. 277; St.S. Gorovei, ntemeierea
Moldovei, p. 183.
9
Ch. Diehl, Bizant. Mrire yi decdere, I.a., p. 76.
10
Diplomatia n Evul Mediu, n vol. Istoria diplomatiei, Bucuresti, 1962, p. 95.
Matheos I domnului Moldovei Alexandru cel Bun, contine o inIormatie
deosebit de important pentru elucidarea problemei abordate de noi. AstIel, din
acest act cunoastem c ,a venit anume kvr Theodosios acela, i din acest cau:
nu s-a oprit deloc, ci a fcut repede calea intoars
11
. Motivul pentru care
mitropolitul Theodosios, investit la Constantinopol nu si-a ocupat scaunul
arhieresc nu credem c este greu de identiIicat: reIuzul autorittilor politice de
la Suceava de pune n aplicare decizia luat de autorittile patriarhale, la care se
adaug, probabil, ostilitatea artat arhiereului grec.
n sIrsit, un ultim element, care dup prerea noastr poate contribui la
elucidarea acestei probleme, l reprezint tratativele de la Lemberg din 26
septembrie 1387 dintre Petru I si Wladislav Jagello, regele Poloniei, prilej cu
care domnul Moldovei accepta suzeranitatea suveranului polon, cruia i presta
omagiu. Documente existente ne certiIic Iaptul c aceste tratative s-au derulat
sub patronajul mitropolitului ortodox al Kievului, Kyprian, ca reprezentant al
patriarhului ecumenic, si c de la ele a lipsit mitropolitul IosiI al Moldovei,
nerecunoscut de Patriarhia Ecumenic
12
. Absenta mitropolitului Moldovei de la
aceste tratative, girate n schimb de omologul su de la Kiev, ar putea constitui
un indiciu n plus c la data respectiv disputa religioas dintre Moldova si
Constantinopol izbucnise si se aIla n desIsurare.
Prin coroborarea inIormatiilor prezentate mai sus cu cele din Ekthsis
na, suntem n msur s aIirmm c evenimentele prezentate s-au consumat,
Iie n intervalul 1380-1381, sau la o dat ulterioar, dar anterioar lunii
septembrie 1386, cnd este redactat manualul bizantin. Pe baza acestor
constatri ne permitem s conchidem deci, c debutul conflictului religios
moldo-bizantin poate fi datat n anii 138-1381, fie la o dat ulterioar,
anterioar ns lunii septembrie a anului 138.
*
ReIeritor la cel de-al doilea aspect supus analizei noastre, respectiv
semniIicatia disputei moldo-bizantine, n literatura de specialitate s-a impus teza c
aceasta s-a cantonat pe problema recunoasterii Mitropoliei Moldovei de ctre
Patriarhia Ecumenic de la Constantinopol. Mai exact, specialistii care au abordat
aceast chestiune sensibil consider c, puse n Iata reIuzului autorittilor de la
Suceava de a accepta mitropolitii greci numiti la Constantinopol, autorittile
patriarhale au reIuzat s acorde recunoasterea Mitropoliei Moldovei.
n ceea ce ne priveste, considerm c si aceast opinie trebuie
reconsiderat radical. Temeiul acestei propuneri l constituie nsesi inIormatiile
continute de actele patriarhale, care ne permit o alt interpretare dect cea
11
F. Miklosich, I. Mller, Acta, II, p. 531, doc. DCLXVII; Hurmuzaki, XIV/1, p. 34,
doc. LXX; FHDR, IV, p. 274-275, doc. 67.
12
Hurmuzaki, 1/2, p. 205-207, doc. CCXXXV-CCXXXVI.
Vasile Mrrculet 70
cunoscut, care s-a impus n literatura de specialitate. Asupra continutului
acestor stiri ne vom opri n continuare.
Analiza actelor patriarhale ne oIer o serie de inIormatii deosebit de interesante
din punctul de vedere supus discutiei noastre. n primul rnd, constatm c
mitropolitul grec Ieremia, hirotonisit la Constantinopol, este mentinut ca titular al
scaunului arhieresc de la Suceava pn la reglementarea deIinitiv a raporturilor cu
Moldova, n 1401
13
. ntre martie 1393 si septembrie 1394, apoi n iulie 1401 el
particip n aceast calitate la lucrrile marelui sinod patriarhal
14
.
Alte inIormatii din actele patriarhale Iac reIeriri la numirea de ctre
patriarhul ecumenic Antonios IV (1389-1390, 1391-1397) a unor exarhi
patriarhali nsrcinati s administreze Mitropolia Moldovei n conditiile n care
mitropolitul nvestit la Constantinopol era n imposibilitatea de a-si ocupa
scaunul arhieresc, iar IosiI nu era recunoscut de Patriarhie. AstIel, n mai 1395,
patriarhul Antonios IV i ncredinteaz protopopului Petru, solul domnului
Moldovei la Constantinopol, numit exarh patriarhal, ,conducerea i
administrarea preasfintei mitropolii a Rusovlahiei (Moldovei, n.n.), care
plecand intr-acolo se cuvine s ia in primire aceast preasfant mitropolie cu
toate drepturile i prerogativele aferente ei, ca persoan indrepttit [la
aceasta] a smereniei noastre i s se ingrifeasc de starea ei
15
. Cu acelasi
prilej, patriarhul ecumenic l inIorma pe domnul Moldovei c ,am binevoit s-l
fac pe protopopul kvr Petru exarh in numele smereniei noastre s indeplineasc
acesta toate cele bisericeti, pe episcopii anatemizati, IosiI si Meletie, c ,am
incredintat aceast biseric a mea protopopului, pentru ca s fac el cele cate
le spun canoanele, iar totalitatea credinciosilor din Moldova c ,i-am
incredintat lui aceast sfant biseric, spre a v sfinti i a o stpani
16
.
n septembrie 1395 este trimis ,in prtile Maurovlahiei, mitropolitul de
Mitylene. Misiunea sa era aceea de a lua msurile pe care le considera de
cuviint, pentru ndreptarea sau rezolvarea situatiei de aici
17
.
13
V. Laurent, Aux origines de l`glise de Moldavie, p. 170; idem, Le trissepiscopat
du patriarche Matthieu I
er
(1397-1410). Un grand procs canonique Byzance au
dbut du XV
e
sicle, n REB, XXX, 1972, p. 166; CI. Macarios de Ancyra, n FHDR,
IV, p. 325-327, doc. 2, 3.
14
F. Miklosich, I. Mller, Acta, II, p. 202, 208, 213, 215, 223, 519, doc. CCCCLIV,
CCCCLXI, CCCCLXV, CCCCLXVIII, CCCCLXXII, DCLX; FHDR, IV, p. 236-241,
268-269, doc. 41, 42, 43, 44, 45, 65.
15
Ibidem, p. 241, doc. CCCCLXXXVIII; Hurmuzaki, XIV/1, p. 19, doc. XLIII;
FHDR, IV, p. 244-245, doc. 48.
16
Ibidem, p. 243-245, doc. CCCCLXXXVIII/II-IV; Ibidem, p. 20-23, doc. XLIV-
XLVI, Ibidem, p. 246-251, doc. 49/II-IV.
17
Ibidem, p. 257, doc. CCCCXCV; Ibidem, p. 23-24, doc. XLVII; Ibidem, p. 250-251,
doc. 50.
Cu o misiune similar, este trimis n ianuarie 1397, ,in prea sfintele dioce:e
a Maurovlahiei i a Galitiei, care ,au mare nevoie de ingrifire i supraveghere
duhovniceasc, Mihail, arhiepiscopul de Bethleem, pentru c ,cea a Maurovlahiei
este lipsit de cativa ani de arhiereul ei legitim din anumite pricini
18
. ConIorm
relatrii Icute de patriarh mitropolitului Kyprian al Kievului, pe care l inIorma c
n ,preasfanta mitropolie a Maurovlahiei nu dorim deloc ca acolo s se produc
unele nereguli sau situatii neconforme canoanelor, si c arhiepiscopul de
Bethleem avea misiunea ,de a vi:ita i inspecta i preasfintele :ise mitropolii
Maurovlahia i Halici , ca exarh i dikaios al nostru, pentru a indrepta cele cate
s-au produs rele in aceste dioce:e, iar pe cele fcute bine s le intreasc inc o
dat prin confirmarea sa
19
.
n categoria stirilor pe care le considerm utile demersului nostru le
retinem si pe acelea reIeritoare la acuzatiile aduse de autorittile patriarhale
episcopilor moldoveni, IosiI si Meletie, anatemizati de autorittile patriarhale
sau de alti nalti ierarhi ai Bisericii Orientale. AstIel, n toat perioada disputei
religioase moldo-bizantine, patriarhul ecumenic i acuz pe episcopii IosiI si
Meletie exclusiv de Iaptul c ,ati furat biserica la care nu aveati nici un drept,
i o stpaniti i l-ati i:gonit pe mitropolitul cel binecuvantat de mine i care
avea dreptul la ea
20
.
Aceeasi idee se regseste si n Tratatul general al mitropolitului Makarios
de Ancyra, care cuprinde acuzatii mpotriva patriarhului Matheos I cu prilejul
procesului de trisepiscopat. n cuprinsul acestei lucrri, episcopii IosiI si Meletie
sunt considerati ,profanatori pe fat ai Bisericii Maurovlahiei, sau ,u:urpatorii de
dinainte ai aceleiai Maurovalhii ca profanatori ai canoanelor
21
.
n sIrsit, n acelasi sens pledeaz Iormulele care desemneaz Mitropolia
Moldovei n actele patriarhale din perioada respectiv. Aceasta este numit, Iie
,preasfanta mitropolie a Maurovlahiei sau ,preasfanta dioce: a Maurovlahiei, Iie
,preasfanta mitropolie a Rusovlahiei
22
.
Acceptnd ipotetic ca veridic teza acelor specialisti care sustin c n
urma reIuzului autorittilor politice moldovene de a reIuza acceptarea
mitropolitilor greci nvestiti la Constantinopol, Patriarhia Ecumenic a reIuzat
s acorde recunoasterea Mitropoliei Moldovei, act echivalent cu negarea a
nssi existentei sale, toate aceste inIormatii conduc invariabil spre o serie de
18
Ibidem, p. 278, doc. DXIV; Ibidem, p. 25-26, doc. LI; Ibidem, p. 252-257, doc. 53.
19
Ibidem, p. 284, doc. DXVI; Ibidem, p. 27-28, doc. LIII; Ibidem, p. 256-259, doc. 55.
20
Ibidem, p. 244, doc. CCCCLXXXVIII/III; Ibidem, p. 21-21, doc. XLV; Ibidem, p.
248-248, doc. 49/III.
21
V. Laurent, Aux origines de l`glise de Moldavie, p. 170; idem, Le trissepiscopat du
patriarche Matthieu I
er
, p. 166; CI. Macarios de Ancyra, n FHDR, IV, p. 325-327, doc. 2, 3.
22
F. Miklosich, I. Mller, Acta, II, p. 241, 245, 278, doc. CCCCLXXXVII/II,
CCCCLXXXVIII/IV, DXIV; FHDR, IV, p. 242-243, 248-249, 252-253, doc. 47/II, 49/IV, 53.
Vasile Mrrculet 72
ntrebri si anume: Cum se explic numirea unui mitropolit si mentinerea lui n
Iunctie timp de circa un deceniu ntr-o eparhie nerecunoscut si deci inexistent
din punct de vedere juridic? Cum se explic numirea a cel putin trei exarhi
patriarhali, numai n intervalul mai 1395-ianuarie 1397, cu misiunea de a
administra o eparhie care neavnd consacrarea canonic era inexistent, cel
putin, din punct de vedere juridic? Cum puteau Ii acuzati episcopii moldoveni
IosiI si Meletie c au Iurat si stpnesc sau c au Iurat si uzurpat o eparhie
inexistent? n sIrsit, cum putea Ii denumit ,preasfant mitropolie sau
,preasfant dioce:, o eparhie nerecunoscut sau neconsacrat canonic?
Rspunsurile la aceste ntrebri se regsesc n acel paradox conservat n pozitia
Patriarhiei Ecumenice cu prilejul consacrrii canonice a Mitropoliei Moldovei, sesizat
mai sus, acela c autorittile patriarhale acceptau si validau cererea autorittilor
moldovene cu privire la acordarea consacrrii canonice a Mitropoliei Moldovei,
constituit din initiativa lor, dar reIuzau recunoasterea mitropolitului romn,
consacrat, de asemenea, la cererea lor, si dorit de tar. InIormatiile Iurnizate de
documentele de care dispunem conduc la constatarea clar c niciun moment, nici
chiar n toiul celei mai intense dispute cu autorittile moldovene, autorittile
patriarhale nu au contestat recunoasterea Mitropoliei Moldovei, ci doar politica
Iactorilor politici de la Suceava Iat de cea a Patriarhiei.
Pe baza constatrilor pe care ni le-au permis documentele prezentate,
conchidem c atitudinea adoptat de autorittile patriarhale n timpul desIsurrii
acestor evenimente ne arat clar c Patriarhia Ecumenic nu a pus n discutie
recunoasterea si canonicitatea Mitropoliei Moldovei. Analiza inIormatiilor transmise
de respectivele documente ne relev categoric Iaptul c ntreaga disput religioas
moldo-bizantin s-a desIsurat exclusiv n jurul persoanei mitropolitului, mai exact
a numirii sale, fiind n ultim instanj o lupt pentru dreptul de nvestire a acestuia
pe care, att autorittile patriarhale de la Constantinopol, ct si cele politice de la
Suceava doreau s l controleze n totalitate.
Consideratii finale. Rezultatele obtinute n urma realizrii prezentului
studiu ne permit Iormularea mai multor concluzii:
1. Mitropolia Moldovei a Iost constituit din initiativa autorittilor
politice de la Suceava la nceputul domniei lui Petru I Musat ca rspuns la
presiunile politice si religioase exercitate asupra statului romnesc est-carpatic
de regele Ungariei, Ludovic I de Anjou, din 1370 si suveran al Poloniei.
Momentul constituirii sale poate Ii datat aproximativ, fie imediat dup anul
1375, fie cel mai devreme chiar in cursul acelui an.
2. Mitropolia Moldovei a fost recunoscut canonic de Patriarhia
Ecumenic de la Constantinopol prin anii 1380-1381, prilej cu care autorittile
patriarhale au ncercat s numeasc n Iruntea sa un arhiereu grec, reIuznd
recunoasterea mitroplitului IosiI, hirotonisit de mitropolitul Antonios de Halici,
la cererea autorittilor politice de la Suceava. Actul autorittilor patriarhale
conserva ns un mare paradox: era recunoscut canonic doar eparhia, nu ns si
ntistttorul su agreat de tar.
3. Insistentele mpinse pn la extrem ale autorittilor patriarhale de a
numi n Iruntea Mitropoliei Moldovei un arhiereu grec, coroborate cu reIuzul la
Iel de Ierm al autorittilor moldovene de a-l accepta, au generat o puternic
disput religioas ntre Constantinopol si Suceava, declansat, fie in anii 1380-
1381, fie la o dat ulterioar, anterioar ins lunii septembrie a anului 1386, si
prelungit pn n anul 1401. ConIlictul religios moldo-bizantin nu a vizat ns
nici un moment recunoasterea Mitropoliei Moldovei, ci el a avut ca subiect
exclusiv dreptul de investire a mitroplitului, arogat, att de autorittile
patriarhale de la Constantinopol, ct si de cele politice de la Suceava.
Le conflit religieux moldo-byzantin de la fin du XIV
e
sicle - dispute pour
la reconnaissance de la Mtropolie de Moldavie ou pour le contrle de la
confirmation du mtropolite?
Rsum
Làrticle presente la lutte pour la conIirmation du metropolite de Moldavie.
Declanchee sous la regne de Pierre II Musat, le Iondateur de diocese, en 1380-1381 ou a
une date ulterieure, mais avant septembre 1386, la lutte pour la conIirmation du
metropolite de Moldavie, dèntre les autorites moldaves et les autorites patriarcales
byzantins, cèst Iini en juillet 1401, sous la regne dÀlexandre le Bon.
STUDIU ASUPRA EVOLUTIEI PROPRIETTII FUNCIARE
A PREOTILOR DE MIR N SECOLELE XV-XVI
Ctlin-Jalentin David
n ultima perioad s-au nmultit cercetrile care au avut n centrul atentiei pe
preotii de mir. Dintre acestea, lucrarea de doctorat a proIesorului Bogdan-Petru
Maleon despre Clerul de mir din Moldova secolelor XIV-XVI este de o
important deosebit. Domnia sa a cercetat o palet Ioarte mare de aspecte ale
statutului preotilor de mir. Totusi, vastitatea acestui subiect de studiu las loc si
altor abordri de cercetare.
Pentru aceast perioad documentele scrise n cancelaria domneasc
reprezint singura surs de inIormatii despre societatea moldoveneasc
1
.
Numrul actelor care au ajuns pn la noi este redus, cauzele pierderii si
distrugerii lor Iiind diverse: trecerea timpului si a satelor de la un proprietar la
altul, rzboaiele, Iurturile, neglijenta, conditiile improprii de pstrare
2
. n plus,
sunt multe documente care se nu au intrat nc n circuitul stiintiIic, gsindu-se
prin diverse biblioteci
3
.
Avnd n vedere c numrul de documente avut la dispozitie spre
cercetare poate creste n viitor, putnd aduce modiIicri valorilor numerice
obtinute n momentul de Iat am optat pentru valori procentuale. Logica ne
ndeamn s considerm c proportiile, procentajele obtinute n urma acestei
cercetri, care s-a bazat pe documentele avute la dispozitie n momentul de Iat,
nu vor suIeri modiIicri nsemnate odat cu aparitia de noi inIormatii n viitor
4
.
Studiul de Iat ncearc s pun n evident evolutia n timp a propriettii
Iunciare a preotilor de mir si a Iamiliilor lor, mai precis variatia numeric a
actiunilor/tranzactiilor ce au avut legtur cu stpnirile lor si a ponderii acestora.
Pentru realizarea acestui demers am optat pentru o abordare bazat pe statistic.
1
Silviu Vcaru, Scriitori de acte din cancelaria domneasc a lui Stefan cel Mare n
Stefan cel Mare la cinci secole de la moartea sa, volum editat de Petronel Zahariuc si
Silviu Vcaru, Iasi, Editura AlIa, 2003, p. 93-94.
2
Ibidem, p. 94.
3
Ne reIerim la bibliotecile mnstirilor de la SIntul Munte Athos, Sinai etc.
4
SteIan Sorin Gorovei si Maria Magdalena Szekely, n lucrarea Princeps omni laude
maior. O istorie a lui Stefan cel Mare, SInta mnstire Putna, 2005, au artat c
raportul de 1 la 4 ntre documentele scrise n cancelaria domneasc a lui SteIan cel Mare
ntre anii 1473-1486 si cele din anii 1486-1504, se pstreaz Iie dac se calculeaz aceast
proportie numai pe baza documentelor publicate n colectia DRH, Iie dac se iau n
considerare si documentele cunoscute direct sau indirect dup anul 1980, p. 250-251.
Studiu asupra evolutiei propriettii Iunciare a preotilor de mir 75
Am ales aceast cale stiind c o asemenea ntreprindere este considerat
improprie, date Iiind inIormatiile putine pe care ni le relev documentele
pstrate din perioada cerecetat de noi
5
. n plus, se stie c metoda statistic
conduce la concluzii probabile, nu absolut sigure
6
. Cu toate acestea considerm
c nu trebuie abandonat din start ncercarea de realizare a unui asemenea
studiu, chiar si pentru secolele XV-XVI.
Pentru cercetarea de Iat cel mai bine se potriveste statistica descriptiv.
Aceasta vizeaz descrierea strii si variabilittii unei colectivitti statistice dup
una sau mai multe caracteristici. Realizarea acestui obiectiv presupune
culegerea datelor statistice, sistematizarea si prelucrarea datelor primare,
prezentarea rezultatelor prelucrrii primare, Iie sub Iorm numeric prin
indicatori statistici, Iie sub Iorm graIic prin diagrame si tabele statistice, n
Iinal avnd loc interpretarea lor
7
.
Msurarea Ienomenelor observate de statistic necesit exprimarea lor
numeric, datorit caracterului lor de mas. Expresia cantitativ a Iaptelor
permite prelucrarea, analiza si sinteza datelor obtinute prin observarea Iaptic a
Ienomenelor de mas. Pentru astIel de Ienomene, prelucrarea datelor este
posibil numai sub Iorm numeric
8
.
Cercetarea de Iat a nceput prin adunarea inIormatiilor despre preotii si
membrii Iamiliilor lor care sunt atestati n calitatea lor de stpni
9
, adic de
boieri
10
, pentru secolele avute n atentie aici. Asa cum am mai precizat, pentru
perioada avut n atentie n cazul de Iat, singura surs de inIormatii despre
diIeritele aspecte ale societtii moldovenesti o constituie documentele scrise n
cancelaria domneasc.
n a doua etap s-a realizat sintetizarea materialui inIormatic brut,
renuntndu-se la inIormatiile duplicate
11
, iar apoi la realizarea unor tabele cu
datele Iinite, care au intrat n prelucrarea statistic. Datele cuprinse n aceste
tabele, constituind Iundamentul studiului de Iat, sunt prezentate la sIrsitul
acestui articol n patru anexe
12
.
5
Bogdan-Petru Maleon, Clerul de mir din Moldova secolelor XIV-XVI, Iasi, Editura
Universittii ,,Alexandru Ioan Cuza, 2007, p. 307.
6
Elisabeta Jaba, Statistica, Editia a II-a, Bucuresti, Editura Economic, 2000, p. 20.
7
Ibidem, p. 19; Alexandru Isaic-Maniu, Constantin Mitrut, Vergil Voineagu, Statistica,
Bucuresti, Editura Universitar, 2003, p. 20.
8
Elisabeta Jaba, op.cit., p. 26.
9
Bogdan-Petru Maleon, op.cit., p. 307-308.
10
Asa cum este deIinit n SteIan S. Gorovei, Clanuri, familii, autoritti, puteri
(Moldova, secolele XV-XVII), n , 1994, nr. 1-2, p. 87.
11
De exemplu, n cazul n care mai multe documente amintesc de aceeasi actiune, s-a luat n
considerare doar documentul care, din punct de vedere cronologic, a Iost redactat primul.
12
Din motive de tehnoredactare datele acestea sunt redate n Iorm textual si nu tabelar.
Ctlin-Valentin David 76
Din cauza numrului mare de ani si a cantittii mici de inIormatii am ales
s realizm anexele cu date Iinite, pentru cte o jumtate de secol, pentru a se
putea realiza mai Iacil prelucrarea statistic si interpretarea rezultatelor obtinute.
Trebuie Icut urmtoarea precizare: n unele cazuri, documentele nu oIer o
datare precis. De aceea, actiunile preotilor si membrilor Iamiliilor lor,
imposibil de datat precis, au Iost incluse n anexa corespunztoare cte unei
jumtti de secol.
Pentru a se evita cresterea artiIicial a numrului de mentionri pentru
Iiecare actiune/tranzactie nu s-a luat n considerare numrul descendentilor, ci
doar cel al antecesorilor (preoti si preotese) care au transmis generatiilor
ulterioare o mostenire Iunciar
13
. Pentru Iiecare dintre aceste patru tabele s-a
realizat cte un graIic. S-a introdus si cte un graIic pentru domniile lui
Alexandru cel Bun, SteIan cel Mare, Bogdan Orbul, SteIan al IVlea (zis si
SteInit), Petru Rares, Alexandru Lpusneanu si Petru Schiopul. Numrul
actiunilor prezentate n aceste graIice sunt nsumarea datelor din tabele cu cele
cuprinse n anexe.
O alt precizare trebuie Icut. n tabele ca si n graIice diaconii sunt
asimilati preotilor, pentru c acestia Iac parte mpreun din preotia
sacramental, Iiind totusi pe trepte diIerite
14
. n ierarhia bisericeasc treapta
preoteasc primeste de la arhiereu puterile de a nvta, de a svrsi cele sIinte si
de a conduce Biserica, ns Ir dreptul de a hirotoni si de a sIinti Mirul si
SIntul Antimis
15
. Treapta diaconeasc primeste de la arhiereu, prin Taina
hirotoniei, puterea de a ajuta pe acesta si pe preot, Ir ns a putea svrsi
singur SIintele Taine si Ierurgii
16
.
Pentru prima jumtate a secolului al XV-lea cea mai mare pondere a
inIormatiilor despre stpnirile Iunciare ale Iamiliilor preotilor de mir sunt cele
care se reIer la obtinerea de crti domnesti de ntrire, att de ctre preoti ct si
de ctre urmasii lor (asa cum se observ si din graIicul 1). O alt concluzie este
aceea c cele mai multe achizitii s-au realizat datorit daniilor primite de
slujitorii altarului si Ioarte putine prin cumprri. Nu sunt atestate, n aceast
perioad, procese si schimburi n care s Iie implicati membrii ai Iamiliilor
preotesti. De altIel, nici despre vnzri eIectuate de preoti nu avem date. De
remarcat c urmasii (laici) ai preotilor au nstrinat ntr-o msur Ioarte mic
din ocinele mostenite de la acestia. Sunt si inIormatii indirecte despre stpniri
preotesti care nu au Iost obiectul unei actiuni/tranzactii. La acestia se reIer
rubrica ,Mentionri de preoti (stpni).
13
AstIel, pentru vnzarea unei ocini de ctre cinci copii ai unui preot nu s-au socotit
cinci vnzri, ci doar una.
14
Credinta Ortodox, Iasi, Editura Trinitas, 2003, p. 155.
15
Ibidem.
16
Ibidem.
Grafic 1
4
22
4
37
26
7
Vnzri eIectuate de copii ai preotilor Danii primite de preoti
Cumprri eIectuate de preoti ntriri date preotilor
ntriri date copiilor preotilor Mentionri de preoti
Pentu domnia lui Alexandru cel Bun, datele despre stpnirile Iamiliilor preotesti
sunt sintetizate n graIicul de mai jos (GraIic 2). Din documentele avute la dispozitie,
reiese c cea mai important actiune a membrilor acestor Iamilii preotesti a constat n
obtinerea de crti domnesti de ntrire pentru ocinele si dedinele avute de ei. n legtur
cu nmultirea stpnirilor Iunciare, se observ c inIormatiile despre daniile primite de
la diversi domni au o pondere mult mai mare dect cele despre cumprri.
Observnd graIicul 3 se constat c pentru a doua jumtate a secolului al
XV-lea documentele ne oIer o palet mai larg de inIormatii despre membrii
Iamiliilor preotilor de mir, n calitatea lor de boieri.
Grafi c 2
7
36
43
14
Cumprri eIectuate de preoti Danii primite de preoti
ntri date preotilor ntriri date copiilor preotilor
Fat de situatia din prima jumtate a secolului al XV-lea, n a doua jumtate
vnzrile au ponderea cea mai mare. Acestea au Iost eIectuate att de preotii si
preotesele din prima generatie, ct si de urmasii acestora din generatiile a doua si a
treia. De altIel, se pare c nepotii preotilor au resimtit cel mai greu vicisitudinile vietii
n Moldova n perioada la care ne reIerim aici. i vedem iesind din indiviziune si
avnd cel mai mare numr de vnzri din totalul acestora.
Vnzrile realizate de preoti sunt mai putine dect cumprrile lor, dar situatia
este invers n cazul tranzactiilor de acest Iel n care sunt implicate preotesele. Se
constat c pentru prima generatie, numrul vnzrilor a Iost cu putin mai mare dect
de cel al achizitiilor. Numrul vnzrilor eIectuate de copiii preotilor este cel mai mic
n comparatie cu celelalte dou generatii.
n concluzie, n a doua jumtate a secolului al XV-lea (a crei mare parte a
Iost acoperit de ,mprtia lui SteIan cel Mare) mai mult de jumtate din
inIormatiile pstrate Iac reIerire la vnzrea unor ocini si prti de ocini de ctre
membrii ai Iamiliilor preotesti, att din prima, ct si din a doua (copiii) si a treia
generatie (nepotii) a Iamiliilor preotesti. De aici se poate ntelege degradarea situatiei
Iinanciar-economice a societtii moldovenesti n aceast perioad de timp marcat de
numeroase conIlicte politico-militare.
Totusi, n acelasi timp unele Iamilii preotesti au cutat si realizat mrirea
stpnirilor prin eIectuarea de cumprri. Acest Iapt, ca si existenta mentiunilor
reIeritoare la primirea de ntriri domnesti de ctre membrii din toate cele trei
generatii ale Iamiliilor preotilor de mir ne arat dorinta de ntrire si mentinere a
statutului lor special, cel preotesc. n aceast prim jumtate a secolului al XVI-lea
12%
4%
30%
8%
14%
4%
4%
8%
4%
4%
8%
Vnzri eIect uat e de preoti
Vnzri eIect uat e de copii ai preotilor
Vnzri eIect uat e de nepoti ai preotilor
Vnzri eIect uat e de preot ese
Cumprri eIect uat e de preoti
Cumprri eIect uat e de preot ese
mprtiri n care sunt implicati nepotii preotilor
nt riri dat e preotilor
nt riri dat e copiilor preotilor
nt riri dat e nepotilor preotilor
Mentionri de preoti
Grafic 3
Grafi c 4
4
4
4
4
7
4 7
7
21
4
11
19
4
Vnzri eIectuate de preoti Vnzri eIectuate de copii de preoti Vnzri eIectuate de nepoti ai preotilor Vnzri eIectuate de preotese
Cumprri eIectuate de preoti Danii primite de preoti ntriri date preotilor ntriri date preoteselor
ntriri date copiilor preotilor ntriri date nepotilor preotilor ntriri date strnepotilor preotilor mprtiri n care sunt implicati copii ai preotilor
mprtiri n care sunt implicati nepoti ai preotilor
Tara Moldovei a Iost implicat ntr-o serie de conIlicte politico-militare cu Polonia
17
,
Tara Romneasc
18
si Imperiul Otoman
19
.
Societatea moldoveneasc a avut de suIerit si de pe urma calamittilor
meteorologice care au inIluentat negativ economia local. AstIel, avem stiri despre
clduri excesive care au Iost n ani 1503-1504, 1520-1525, 1538-1545 si 1549
20
;
secet cu caracter de calamitate ce a Iost n anii 1534 si 1535
21
; ploi excesive din anii
1501, 1515-1517, 1527, 1529, 1531-1532
22
; inundatii care au Iost n anii 1501, 1508-
1509, 1517, 1529, 1533, 1536
23
; grindina ce a czut mai mult n 1546
24
; ierni grele
care au Iost n 1502, 1505-1506, 1512-1513, 1526, 1528
25
. Se pare c din punct de
vedere meteorologic n anii 1507, 1510-1511, 1514, 1518-1520, 1525, 1527, 1530,
1537, 1547-1548 si 1550 s-au ncadrat n limite normale
26
.
O alt calamitate natural au reprezentat-o si invaziile de lcuste ce s-au abtut asupra
Moldovei n anii 1525 si 1549, dar mai ales n intervalul 1538-1545
27
cnd au aIectat
mai multe recolte consecutive. Nu n ultimul rnd, epidemiile au constituit o alt
spaim a societtii medievale. Cea mai mare team o inspira ciuma care revenea din
cnd n cnd, secernd multe vieti omenesti. Asemenea valuri de cium au lovit
populatia Trii Moldovei n anii 1529-1530, 1542
28
.
18
Alexandru V. Boldur, Privire general asupra domniei lui Stefnit, fiul lui
Bogdan, n , XXV, 1988/1, p. 220.
19
SteIan Sorin Gorovei, Petru Rarey, Bucuresti, Editura Militar, 1982, pp. 148-150.
20
Paul Cernovodeanu, Paul Binder, Cavalerii Apocalipsului, Bucuresti, Editura Silex,
1993, p. 47.
21
Ibidem.
22
Ibidem.
23
Ibidem.
24
Ibidem.
25
Ibidem.
26
Ibidem.
27
Ibidem.
28
Ibidem.
n aceste conditii, observnd datele din graIicul 4 se constat o diminuare
a ponderii inIormatiilor despre vnzrile eIectuate de membrii Iamiliilor
preotesti n aceast perioad Iat de jumtatea de veac anterioar. Totalul
vnzrilor reprezint 29 din ntregul numr al actiunilor/tranzactiilor.
ReIerindu-ne la preoti si preotese, numrul de vnzri eIectuate de ei este
egal cu cel al cumprturilor lor. Dac lum n considerare si daniile primite de
acestia, observm c achizitiile au Iost mai numeroase dect nstrinrile.
Potrivit datelor avute la dispozitie, se constat c membrii din generatia a
doua, dar mai ales cei din a treia ai Iamiliilor preotilor de mir nu au avut aceeasi
putint de a-si pstra ocinile si mosiile, precum cei din prima generatie. De
altIel, avem atestate n aceast perioad, iesiri din indiviziune ale unor copii si
nepoti de preoti de mir. Cei din a treia generatie au cele mai multe vnzri, ca si
n a doua jumtate a secolului anterior.
Pentru aceast jumtate de veac se poate Iace sintetizarea datelor avnd ca
repere domniile lui SteIan cel Mare, Bogdan Orbul, SteIan al IVlea (zis si
SteInit) si Petru Rares. Pentru ,mprtia lui SteIan cel Mare, avem cunostint
despre 91 de documente redactate n intervalul 1473-1486 si 363 de documente
pentru anii 1486-1504, ntre actele din cele dou perioade existnd un raport de 1 la
4
29
. Din aceast a doua parte a ,mprtiei lui avem toate inIormatiile cu datare
complet
30
, reIeritoare la stpnirile Iunciare ale Iamiliilor preotilor de mir.
Cum era de asteptat, toate inIormatiile avute la dispozitie reIeritoare la
perioada domniei lui SteIan cel Mare, sintetizate n graIicul 5 coincid n cea mai
mare parte cu cele reIeritoare la a doua jumtate a secolului al XV-lea, dat
Iiind plierea peste aceasta din urm a celei mai mari prti din ,mprtia lui.
Se constat ponderea mare a nstrinrilor Icute prin vnzare din ocinele
29
SteIan Sorin Gorovei, op.cit., 1986, p. 251; SteIan Sorin Gorovei, Maria Magdalena
Szekely, op.cit., 2005, p. 395-397.
30
Mai precis din perioada 14901503 (a se vedea tabele 2 si 3).
Grafic 5
10%
3%
29%
7%
22%
3%
17%
3%
3%
3%
Vnzri efectuate de preo[i Vnzari efectuate de copii ai preo[ilor
Vnzri efectuate de nepo[i ai preo[ilor Vnzri efectuate de preotese
Cumprri efectuate de preo[i Cumprri efectuate de preotese
ntriri date preo[ilor ntriri date copiilor preo[ilor
ntriri date nepo[ilor preo[ilor Men[ionri de preo[i
si mosiile Iamiliilor preotilor de mir. Cei mai nevoiti s Iac acest pas napoi se
pare c au Iost cei din generatia a treia. Este interesant c membrii Iamiliilor de
preoti din a doua generatie Iac cele mai putine vnzri, chiar si Iat de cei din
prima generatie. Numrul achizitiilor reprezint jumtate din cel al
nstrinrilor, dar mpreun cu cel al ntririlor date pentru membrii din cele trei
generatii cunoscute, este cu un pic mai mic dect cel al vnzrilor. Pe baza
acestor remarci se poate spune c, n ciuda ncercrilor de pstrare a stpnirilor
Iunciare, a existat totusi o pant usor descendent.
Pentru domnia lui Bogdan Orbul, mai linistit dect cea a printelui su,
numrul de inIormatii despre stpnirile Iamiliilor preotesti este mai mic. Asa
cum se observ din graIicul 6, vnzrile reprezint 60, iar achizitiile si
ntririle reprezint doar 40 din totalul tranzactiilor/actiunilor. Din nou, se
vede c nepotii au nstrinat cel mai mult, mai precis, de dou ori mai mult
dect cei din prima generatie. Surprinztoare este lipsa oricrei memtiuni
reIeritoare la copiii preotilor.
Domnia lui SteInit nu a Iost mai prielnic Iamiliilor preotilor de mir, ba
dimpotriv. Nu este atestat nici o cumprare si nici o ntrire. n schimb, avem
Grafic 6
20%
40%
20%
20%
Vnzri efectuate de preo[i Vnzri efectuate de nepo[i ai preo[ilor
Cumprri efectuate de preo[i ntriri date preo[ilor
Grafic 7
34%
33%
33%
Vnzri efectuate de preo[i
Vnzri efectuate de nepo[i ai preo[i lor
mpr[i ri n care sunt i mpli ca[i nepo[i ai preo[i lor
stiri doar despre vnzri (eIectuate iarsi doar de cei din prima si a treia
generatie) si mprtiri. SemniIicativ, de acestea din urm ,beneIiciaz numai
nepotii de preoti.
Domnia lui Petru Rares a Iost cea mai asemntoare cu cea a lui SteIan
cel Mare, Iiind destul de Irmntat, dovad si pauzele din activitatea
cancelariei domnesti n timpul lui. Ultimul su an de domnie a Iost si cel mai
proliIic din punct de vedere al redactrii crtilor domnesti
31
. Trebuie precizat c
majoritatea inIormatiilor cu datare complet (an, lun, zi), care privesc perioada
domniei lui Petru Rares, sunt emise n 1546.
n acea perioad nstrinrile de ocine si mosii de ctre membrii din
prima si a treia generatie a Iamiliilor preotesti reprezint 34, achizitiile
datorate daniilor primite si cumprrilor eIectuate nsumeaz 18, ntririle
primite sunt 36, iar iesirile din indiviziune ale celor din a doua generatie sunt
12 din totalul inIormatiilor. Din aceste date rezult c, n aceast perioad
studiat, vnzrile au pierdut din ponderea nsemnat avut anterior.
Achizitiile si ntririle au mpreun cu putin peste jumtate din numrul
total al tranzactiilor/actiunilor Iamiliilor preotilor de mir. Aceast diIerent ntre
nstrinri si ncercrile de ntrire si pstrare a stpnirilor Iunciare este
uimitoare dac ne gndim la ce a nsemnat, pentru populatia Trii Moldovei,
campania lui Suleiman MagniIicul n 1538 si invazia lcustelor survenit
31
Documentele emise de cancelaria domneasc a lui Petru Rares n intervalul 1527-1538 sunt
de 1,5 ori mai numeroase dect cele redactate n ianuarie-august 1546; iar acestea din urm
sunt de zece ori mai multe Iat de cele emise n ntreaga perioad Iebruarie 1541-decembrie
1545. SteIan Sorin Gorovei, op.cit., 1982, p. 186-187.
Grafic 8
11%
17%
6%
12%
6%
12%
6%
6%
6%
6%
12%
Vnzari efectuate de copii ai preo[ilor Vnzri efectuate de nepo[i ai preo[ilor
Vnzri efectuate de preotese Cumprri efectuate de preo[i
Danii acordate preo[ilor ntriri date preo[ilor
ntriri date preoteselor ntriri date copiilor preo[ilor
ntriri date nepo[ilor preo[ilor ntriri date strnepo[ilor preo[ilor
mpr[iri n care sunt implica[i copii ai preo[ilor
imediat dup aceea, cauznd o mare Ioamete
32
.
A doua jumtate a secolului al XVI-lea a Iost si ea marcat de o serie de
evenimente care si-au pus amprenta asupra societtii moldovenesti. n aceast
perioad Tara Moldovei a cunoscut att domniile bine chivernisite ale lui
Alexandru Lpusneanu si Petru Schiopul (care nu au Iost nici ele lipsite de
zngnitul armelor) ct si cele ale lui Bogdan Lpusneau
33
, Iancu Sasul
34
si
Aron Tiranul
35
care nu au lsat n memoria societtii amintiri prea plcute.
Cel mai mare soc, prin amploarea distrugerilor, l-a trit populatia
Moldovei n anul 1574, cnd dup nIrngerea si uciderea lui Ion Vod cel
Viteaz, hoardele ttare au trecut prin Ioc si sabie toat tara
36
. Din punct de
vedere meteorologic, aceast ultim jumtate a secolului al XVI-lea a cunoscut
ierni grele n anii 1551, 1553, 1558-1559, 1561, 1565-1567, 1569, 1577, 1579,
1587-1588, 1591 si 1594
37
; ploi excesive n anii 1552 si 1568
38
; inundatii n anii
1562, 1568, 1571, 1578, 1580, 1590, 1595 si 1597-1599
39
; grindina a cauzat
pagube nsemnate n 1557, 1562, 1564, 1580, 1590 si 1595
40
; cldurile excesive
au aIectat recoltele anilor 1556, 1560, 1564, 1570, 1572-1573, 1575-1576,
1581, 1589, 1592, 1596, 1598 si 1600
41
; iar secete cu eIecte de calamitate au
uscat ogoarele n 1584-1586
42
. Ani ,normali din punct de vedere meteorologic
au Iost 1545-1555, 1574, 1583-1584 si 1593
43
, din cte se vede mult mai putini
dect n prima jumtate a aceluiasi veac.
n aceast jumtate de secol avut n atentie nu sunt atestate invazii ale
lcustelor, n schimb ciuma a cunoscut mai multe valuri de revenire, n anii
1543-1555, 1572, 1574, 1576, 1586 si 1588
44
.
32
Grigore Ureche, Letopisetul Trii Moldovei, Bucuresti, Editura Minerva, 1987, p. 99;
Cronica lui Macarie, p. 102.
33
SteIan Sorin Gorovei, op.cit., 1986, p. 112.
34
Ibidem, p. 125.
35
Ibidem, p. 129.
36
Cronica lui Azarie, n Cronicele slavo-romne din sec. XV-XVI, p. 151;Grigore
Ureche, op.cit.; Dinu C. Giurescu, Ion Vod cel Viteaz, Chisinu, Editura Universitas,
1992, p. 127-128.
37
Paul Cernovodeanu, Paul Binder, op.cit., p. 47.
38
Ibidem.
39
Ibidem.
40
Ibidem.
41
Ibidem.
42
Ibidem.
43
Ibidem.
44
Ibidem.
Din graIicul 9 se observ c pentru a doua jumtate a veacului al XVI-lea
este atestat o nmultire a inIormatiilor despre actiunile/tranzactiile ce au avut
ca obiect stpnirile Iunciare ale membrilor Iamiliilor preotilor de mir. Sunt
artate pentru prima dat pricini n care sunt implicati preoti, mprtiri de ocine
ale celor din prima generatie, schimburi eIectuate de membrii din a doua
generatie si actiuni de creditare/zlogire.
n legtur cu nstrinrile prin vnzare, acestea au o pondere mai mic
(19) si sunt repartizate aproximativ n mod egal ntre cele trei generatii (7;
6; 6). Cele ale preotilor sunt totusi cu un pic mai multe, iar cele ale copiiilor
acestora nu mai Iac not discordant.
Achizitiile prin cumprare reprezint 42, o valoare mare n Iata creia
cu greu ne putem ascunde surprinderea. AstIel, suntem nclinati s credem c
preotii si preotesele au rezistat mai bine vicisitudinilor perioadei de care ne
ocupm si au putut s-si ntreasc statutul social de boieri. O alt constatare
priveste ,explozia de procese (9) n care sunt implicati direct preotii de mir.
Nu lipsesc crtile de ntrire pentru reprezentantii celor trei generatii ale
Iamiliilor preotesti. Cele mai multe au Iost date celor din prima generatie (12),
de dou ori mai mult dect cele primite de urmasii acestora.
n timpul domniilor lui Alexandru Lpusneanu situatia economic a Trii
Moldovei a cunoscut o crestere Iat de perioada de dinaintea lui
45
. Documentele
45
Gh. Pung, Tara Moldovei n vremea lui Alexandru Lpuyneanu, Iasi, Editura
Universittii ,Al.I. Cuza, 1994, p. 58.
Grafic 9
7%
6%
6%
6%
9%
1%
1%
1%
1%
1%
12%
6%
1%
5%
1%
36%
Vnzri efectuate de nepo[i ai preo[ilor Cumprri efectuate de preo[i
Cumprri efectuate de preotese Procese cu preo[i
Schimburi efectuate de copiii preo[ilor mpr[iri efectuate de preo[i
mpr[iri efectuate de preotese Danii acordate preo[ilor
Credit / Zlog ntriri date preo[ilor
ntriri date copiilorr preo[ilor ntriri date nepo[ilor preo[ilor
Men[ionri de preo[i Men[ionri de nepo[i ai preo[ilor
emise de cancelaria sa domneasc nu acoper totii anii de domnie
46
pentru c
sIatul domnesc nu s-a putut reuni din cauza situatiei externe deosebit de
complex, la care s-a adugat existenta unui numr mare de pretendenti care
pndeau la hotarele trii, motiv pentru care domnul a Iost nevoit s stea n stare
de alarm cu toti dregtorii si curtenii pregtiti de lupt
47
.
Revenind la situatia tranzactiilor/actiunilor membrilor Iamiliilor preotilor
de mir, din graIicul 10 se observ o crestere uimitoare a actiunilor celor din
prima generatie menite s le ntreasc statutul social. Cumprrile de ocine si
primirea de crti domnesti de ntrire reprezint peste trei sIerturi din totalul
stirilor despre stpnirile Iunciare preotesti. La acest monopol ,inIormational
se adaug stirile despre procese si mprtiri n care au Iost implicati direct
preoti de mir. Cei artati c nstrineaz stpnirile Iunciare sunt nepotii
preotilor. Despre membri din generatia a doua ai Iamiliilor preotesti avem
atestri privitoare la implicarea lor n schimburi de ocine.
n concluzie, se poate aIirma c domniile lui Alexandru Lpusneanu au
constituit o periaoad propice pentru cresterea, si implicit pentru ntrirea,
stpnirilor Iunciare ale celor din prima generatie a Iamiliilor preotesti.
Cele trei domnii ale lui Petru Schiopul au lsat o puternic impresie
asupra contemporanilor si chiar asupra posterittii acelor vremuri. Elogiul adus
acestui domn de ctre marele boier cronicar Grigore Ureche, n al su
46
Crtile domnesti lipsesc pentru din a doua jumtate a anului 1555 pn n martie
1558, iar din a doua domnie s-au pstrat putine, dintre care nici un document nu are
mentionat sIatul domnesc Ibidem, p. 105.
47
Ibidem, p. 112.
Grafic 10
6%
63%
6%
6%
6%
13%
Vnzri efectuate de nepo[i ai preo[ilor Cumprri efectuate de preo[i
Procese cu preo[i Schimburi efectuate de copiii preo[ilor
mpr[iri efectuate de preo[i ntriri date preo[ilor
letopiset
48
, ne arat prestigiul de care s-a bucurat, n conditiile n care stim c
populatia Trii Moldovei a suIerit mult de pe urma jaIului ttarilor din 1574, din
cauza deselor incursiuni ale cazacilor veniti n Irunte cu cte un pretendent la
tron, de eIectele secetei cumplite din anul 1585
49
si a ciumei din anul 1588 care
a cauzat prsirea n mas a localittilor
50
.
Din datele prezentate n graIicul 11 rezult c, n timpul domniilor lui
Petru Schiopul, Iamiliile preotilor de mir au putut, n mare msur, s se
mentin n starea boieresc. i vedem pe preoti vnznd (14), dar mai ales
cumprnd ocine si prti de ocin (29), primind danii (4) si aprndu-si
drepturile de stpnire n Iata tronului (15). Cei din a doua generatie au
vndut si ei (11) dar au si cutat s-si mentin stpnirile printesti prin
obtinerea de crti domnesti de ntrire (4).
Avem astIel posibilitatea de a evidentia evolutia propriettii Iunciare a
membrilor Iamiliilor preotilor de mir din punctul de vedere al variatiei numerice
a actiunilor/tranzactiilor acestora si a raporturilor dintre ele.
48
,,Domn vrednic, cum s cade, mpodobit cu di toate podoabile, cte trebuiesc unui
domnu de cinste, c boierilor le era printe, pre carii la cinste mare-i tinea si si din sIatul
lor nu iesiia. Tri era aprtoriu, spre sraci milostivu, pre clugri si pre mnstiri
ntriia si-i miluia, cu vecinii de prinprejur vietuia bine, de avea de la toti nume bun si
dragoste, de nu era a zice cum nu ieste harnic de domnie. Judeca cu blndete si Ir
Itriie o Iciia, cI. Grigore Ureche, op.cit., p. 161.
49
Gheorghe David, Petru Schiopul (1574-1577; 1578-1579; 1582-1591), Bucuresti,
Editura Militar, 1984, p. 145.
50
Ibidem, p. 146.
Grafic 11
14%
11%
29%
11%
15%
4%
4%
4%
4%
4%
Cumprri efectuate de preo[i Cumprri efectuate de preotese
Procese cu preo[i Danii acordate preo[ilor
ntriri date preo[ilor ntriri date copiilorr preo[ilor
Men[ionri de preo[i Men[ionri de nepo[i ai preo[ilor
Anexa 1
(prima jumtate a secolului al XV-lea)
Vnzri eIectuate de copii ai preotilor: 1446 (una
51
).
Danii primite de preoti: 1424 (una
52
), 1431 (una
53
) si 1434 (una
54
).
Procese cu copii ai preotilor: 1448 (una
55
).
ntriri date preotilor: 1424 (una
56
), 1427 (dou
57
), 1431 (una
58
), 1434 (dou
59
),
1435 (una
60
), 1436 (una
61
) si 1439 (una
62
).
ntriri date copiilor preotilor: 1427 (una
63
), 1428 (una
64
), 1436 (una
65
), 1439
(una
66
), 1444 (dou
67
) si 1445 (una
68
).
Mentionri de preoti: 1436 (una
69
) si 1444 (una
70
).
Mentiuni ulterioare despre:
- o cumprtur eIectuat de un preot n timpul domniei lui Alexandru cel Bun
71
;
- trei danii primite de trei preoti de la Alexandru cel Bun
72
;
- o ntrire acordat de Alexandru cel Bun unui preot
73
.
51
DRH, A, Moldova, vol. I, editat de Constantin Cihodaru, Ioan Caprosu, Leon
Simanschi, redactat de Andrei Otetea si David Prodan, Bucuresti, Editura Academiei,
1975, p. 375-376, nr. 265.
52
Ibidem, p. 82-83, nr. 56.
53
Ibidem, p.151-152, nr. 102.
54
Ibidem, p.183-184, nr. 130.
55
Ibidem, p. 408-409, nr. 286.
56
Ibidem, p. 82-83, nr. 56.
57
Ibidem, p. 99-100, nr. 68.
58
Ibidem, p.151-152, nr. 102.
59
Ibidem, p.180-181, nr. 102; p.182-183, nr. 102.
60
Ibidem, p. 199-200, nr.144.
61
Ibidem, p. 231-232, nr. 165.
62
Ibidem, p. 276-278, nr. 196.
63
Ibidem, p. 99-100, nr. 68.
64
Ibidem, p. 107-109, nr. 74.
65
Ibidem, p. 231-232, nr. 165.
66
Ibidem, p. 276-278, nr. 196.
67
Ibidem, p. 350-351, nr. 247; p. 351, nr. 248.
68
Ibidem, p. 364-365, nr. 257.
69
Ibidem, p. 211-212, nr. 154.
70
Ibidem, p. 351, nr. 248.
71
Ibidem, p. 350-351, nr. 247.
72
Marius Chelcu, Mentiuni privitoare la acte emise de cancelaria lui Alexandru cel
Bun, n vol. In honorem Ioan Caproyu. Studii de istorie volum ngrijit de Lucian
Leustean, Maria Magdalena Syekely, Mihai-Rzvan Ungureanu si Petronel Zahariuc,
Iasi, Editura Polirom, 2002, p. 117, nr. 151, 153, 155.
73
DRH, I, p. 117, nr. 189.
Anexa 2
(a doua jumtate a secolului al XV-lea)
Vnzri eIectuate de preoti: 1490 (una
74
), 1497 (una
75
) si 1499 (una
76
).
Vnzari eIectuate de copii ai preotilor: 1490 (una
77
).
Vnzri eIectuate de nepoti ai preotilor: 1490 (dou
78
), 1491 (dou
79
) si 1495 (patru
80
).
Vnzri eIectuate de preotese: 1499 (dou
81
).
Cumprri eIectuate de preoti: 1490 (una
82
) si 1497 (trei
83
).
Cumprri eIectuate de preotese: 1491 (una
84
).
mprtiri n care sunt implicati nepotiii preotilor: 1495 (una
85
).
86
) si 1490 (una
87
).
88
).
ntriri date nepotilor preotilor: 1495 (una
89
).
90
) si 1495 (una
91
).
Anexa 3
(prima jumtate a secolului al XVI-lea)
Vnzri eIectuate de preoti sunt atestate: 1507 (una
92
) si 1518 (una
93
).
94
) si 1537 (una
95
).
74
DRH, A, Moldova, vol. III, editat de Constantin Cihodaru, Ioan Caprosu, Nistor
Ciocan, Bucuresti, Editura Academiei R.S.R., 1980, p. 65-166, nr. 83.
75
Ibidem, p. 367-370, nr. 204.
76
Ibidem, p. 433-437, nr. 244.
77
Ibidem, p. 65-166, nr. 83.
78
Ibidem, p. 112-113, nr. 59; p. 130-132, nr. 71.
79
Ibidem, p. 185, nr. 92; , p. 197-198, nr. 98.
80
Ibidem, p. 320-321, nr. 177; p. 322-323, nr. 178.
81
Ibidem, p. 428, nr. 241; p. 429-431, nr. 242.
82
Ibidem, p. 116-118, nr. 62.
83
Ibidem, p. 360-362, nr. 201; p. 365-367, nr. 203; p. 390-391, nr. 220.
84
DRH, A, Moldova, vol. II, editat de Leon Simanschi, Georgeta Ignat, Dumitru
Agache, Bucuresti, Editura Academiei R.S.R., 1976, p. 185, nr. 92.
85
Ibidem, III, p. 351-353, nr. 193.
86
Ibidem, II, p. 81-83, nr. 56.
87
Ibidem, III, p. 120, nr. 64.
88
Ibidem, II, p. 27-28, nr. 23.
89
Ibidem, III, p. 303, nr. 165.
90
Ibidem, II, p. 27-29, nr. 23.
91
Ibidem, p. 241-243, nr. 163.
92
DIR, A. Moldova, veacul, XVI, vol. I, 1953, p. 62-64, nr. 58.
93
Ibidem, p. 115-116, nr. 110.
94
Ibidem, p. 326-328, nr. 294.
95
Ibidem, p. 390-391, nr. 352.
Vnzri eIectuate de nepoti ai preotilor: 1515 (una
96
), 1516 (una
97
), 1518 (una
98
),
1536 (una
99
) si 1546 (dou
100
).
Vnzri eIectuate de preotese: 1546 (una
101
).
Cumprri eIectuate de preoti: 1507 (una
102
) si 1546 (una
103
).
104
), 1508 (una
105
), 1546 (una
106
), 1548 (una
107
).
ntriri date preoteselor: 1528 (una
108
).
109
).
110
).
ntriri date strnepotilor preotilor: 1546 (una
111
).
mprtiri n care sunt implicati copii ai preotilor: 1527 (una
112
) si 1529 (una
113
).
mprtiri n care sunt implicati nepoti ai preotilor: 1521 (una
114
).
- o cumprare eIectuat de un preot n timpul domniei lui SteIan cel Mare
115
;
- trei ntriri primite de trei preoti de la SteIan cel Mare
116
;
- o ntrire primit de o Iiica unui preot de la SteIan cel Mare
117
;
- o cumprare eIectuat de un preot n timpul domniei lui Petru Rares
118
;
- o danie primit de un preot de la Petru Rares
119
;
- o ntrire primit de un preot de la Petru Rares
120
.
96
Ibidem, p. 96-97, nr. 96.
97
Ibidem, p. 105-106, nr. 103.
98
Ibidem, p. 124-125, nr. 118.
99
Ibidem, p. 382-383, nr. 346.
100
Ibidem, p. 437-438, nr. 398; p. 518-519, nr. 466.
101
Ibidem, p. 466-467, nr. 422.
102
Ibidem, p. 65-66, nr. 60.
103
Ibidem, p. 449-450, nr. 409.
104
DIR, A. Moldova, veacul, XVI, vol. III, 1951, p. 510-511, nr. 286.
105
Ibidem, XVI, I, pp. 79-80, nr. 75.
106
Ibidem, p. 414-415, nr. 381.
107
Ibidem, p. 567-568, nr. 507.
108
Ibidem, p. 285, nr. 251.
109
Ibidem, p. 479, nr. 433.
110
Ibidem, p. 339-340, nr. 306.
111
Ibidem, p. 413-414, nr. 380.
112
Ibidem, p. 237-238, nr. 209.
113
Ibidem, p. 312-313, nr. 278.
114
Ibidem, p. 179, nr. 159.
115
Ctlina Chelcu, Marius Chelcu, ntregiri documentare n volumul Stefan cel
Mare la cinci secole de la moartea sa, editat de Petronel Zahariuc si Silviu Vcaru,
Iasi, Editura AlIa, 2003, p. 141, nr. 229.
116
Ibidem, p. 116, nr. 44; p. 141, nr. 229; p. 148, nr. 262.
117
Ibidem, p. 122, nr. 85.
118
DIR, A. Moldova, veacul, XVI, vol. II, 1951, p. 115-116, nr. 106.
119
Ibidem, XVI, I, p. 567-568, nr. 507.
120
Ibidem, XVI, II, p. 124-125, nr. 119.
Anexa 4
(a doua jumtate a secolului al XVI-lea)
Vnzri eIectuate de preoti: 1575 (dou
121
), 1590 (una
122
), 1598 (una
123
) si 1599 (una
124
).
125
); 1591 (una
126
) si 1597 (una
127
).
Vnzri eIectuate de nepoti ai preotilor: 1560 (una
128
) si 1569 (una
129
).
Cumprri eIectuate de preoti: 1555 (dou
130
), 1558 (una
131
), 1566 (una
132
), 1567
(una
133
), 1569 (dou
134
), 1573 (dou
135
), 1584 (una
136
), 1585 (una
137
), 1591 (dou
138
), 1597
(dou
139
), 1598 (dou
140
) si 1600 (una
141
).
Cumprri eIectuate de preotese: 1581 (una
142
), 1584 (una
143
), 1591 (dou
144
) si 1597
(una
145
);
Procese cu preoti: 1565 (unul
146
), 1578 (unul
147
), 1579 (unul
148
), 1582 (unul
149
),
1588 (unul
150
), 1591 (unul
151
) si 1597 (unul
152
).
121
DIR, XVI, III, p. 58, nr. 76.
122
Ibidem, p. 456-457, nr. 554.
123
DIR, A. Moldova, veacul, XVI, vol. IV, 1952, p. 220-223, nr. 273.
124
Ibidem, p. 264-265, nr. 328.
125
Ibidem, XVI, III, p. 238-240, nr. 293.
126
Ibidem, XVI, IV, p. 10, nr. 11.
127
Ibidem, p. 169, nr. 226.
128
Ibidem, XVI, II, p. 124-125, nr. 119.
129
DRH, A, Moldova, vol. VI, editat de Ioan Caprosu, Bucuresti, Editura Academiei Romne,
2008, p. 613-615, nr. 378
130
DIR, XVI, II, p. 67-69, nr. 64.
131
Ibidem, p. 115-116, nr. 106.
132
DRH, VI, p. 332, nr. 569.
133
Ibidem, p.333, nr. 570.
134
DIR, XVI, II, p. 205-206, nr. 216.
135
Ibidem, XVI, III, p. 17-18, nr. 24; p. 24, nr. 30.
136
Ibidem, p. 260, nr. 314.
137
Ibidem, p. 276-277, nr. 334.
138
Ibidem, XVI, IV, p. 18, nr. 22; p. 29-30, nr. 30.
139
Ibidem, p. 177, nr. 235; p. 184-185, nr. 243.
140
Ibidem, p. 238-239, nr. 292.
141
Ibidem, p. 277, nr. 343.
142
143
Ibidem, p. 260, nr. 314.
144
Ibidem, XVI, IV, p. 18, nr. 22; p. 29-30, nr. 30.
145
Ibidem, p. 177, nr. 235.
146
Ibidem, XVI, II, p. 170, nr. 168.
147
Ibidem, XVI, III, p. 97, nr. 123.
148
Ibidem, p. 130, nr. 159.
149
Ibidem, p. 185, nr. 238.
150
Ibidem, p. 396-397, nr. 492.
151
Ibidem, XVI, IV, p. 14, nr. 17.
152
Ibidem, p. 396-397, nr. 492.
Schimburi eIectuate de copiii preotilor: 1558 (unul
153
).
mprtiri eIectuate de preoti: 1555 (una
154
).
mprtiri eIectuate de preotese: 1551 (una
155
).
156
), 1572 (trei
157
), 1580 (una
158
), 1581 (una
159
) si
1590 (una
160
).
ntriri date copiilor preotilor: 1572 (dou
161
), 1580 (dou
162
) si 1590 (una
163
).
164
).
165
), 1585 (una
166
) si 1599 (una
167
).
Mentionri de nepoti ai preotilor: 1588 (una
168
).
- 5 cumprri eIectuate de preoti n timpul domniei lui Alexandru Lpusneanu
169
;
- o ntrire acordat unui preot de ctre Alexandru Lpusneanu
170
;
- o cumprare eIectuat de un preot n timpul domniei lui Bogdan Lpusneanu
171
;
- dou cumprri eIectuate de un preot n timpul domniei lui Ioan Vod cel Cumplit
172
;
- o vnzare eIectuat de un preot n timpul domniei lui Petru Schiopul
173
;
- o vnzare eIectuat de un Iiul unui preot n timpul domniei lui Petru Schiopul
174
;
- dou cumprri eIectuate de un preot n timpul domniei lui Petru Schiopul
175
;
- o cumprare eIectuat de un preot n timpul domniei lui Petru Schiopul
176
;
- o rscumprare eIectuat de un preot n timpul domniei lui Petru Schiopul
177
;
153
154
155
DRH, VI, p. 753-754, nr. I. Editorul volumului consider c inIormatia continut de
acest act Ials poate proveni de la un document autentic care nu a ajuns pn la noi.
156
Ibidem, p. 373-374, nr. 203.
157
DIR, XVI, III, p. 9, nr. 16; p. 10-11, nr. 18.
158
Ibidem, p. 146-147, nr. 189.
159
Ibidem, p. 158, nr. 208.
160
Ibidem, p. 461-462, nr. 565.
161
Ibidem, p. 9, nr. 16; p. 10-11, nr. 18.
162
Ibidem, p. 146-147, nr. 189.
163
Ibidem, p. 461-462, nr. 565.
164
Ibidem, p. 22-23, nr. 29.
165
DRH, VI, p. 145-146, nr. 82.
166
DIR, XVI, III, p. 279-280, nr. 338.
167
Ibidem, XVI, IV, p. 243-244, nr. 299.
168
Ibidem, XVI, III, p. 385, nr. 479.
169
Ibidem, p. 158, nr. 208; Ibidem, XVI, IV, p. 10, nr. 11; DIR, A. Moldova, veacul XVII,
vol. I, 1952, p. 143-144, nr. 207; DIR, A. Moldova, veacul XVII, vol. II, 1953, pp. 3-4, nr. 2.
170
DIR, A. Moldova, veacul XVII, vol. V, 1957, p. 326, nr. 432.
171
172
Ibidem, XVII, II, p. 25-28, nr. 27.
173
DRH, A, Moldova, vol. XXII, p. 121-122, nr. 110.
174
DIR, XVI, III, p. 39, nr. 51.
175
Ibidem, p. 39, nr. 50.
176
177
- o danie primit de un preot de la Petru Schiopul
178
;
- un proces n care este implicat un preot n timpul domniei lui Iancu Sasul
179
;
- o ntrire acordat unui preot de ctre Iancu Sasul
180
;
- o ntrire acordat unui preot de ctre Aron Tiranul
181
;
- o vnzare eIectuat de un Iiica unui preot cndva n secolul al XVI-lea
182
;
- o vnzare eIectuat de nepoata unui preot cndva n intervalul 1 septembrie
1584 - 31 august 1585
183
;
- o vnzare eIectuat de nepotul unui preot cndva n intervalul 1 septembrie
1596 - 31 august 1597
184
;
- o vnzare eIectuat de nepotii unui preot cndva n intervalul 1 septembrie
1599 - 31 august 1600
185
;
- zlogirea unei ocini de ctre un preot pentru 6 boi pe care i-a luat cndva
nainte de 6 martie 1582
186
.
Study on land property development of parish priests
between XV and XVI centuries
Summary
This study aims to investigate the evolution oI land ownership oI Iamily members oI
parish priests Irom Moldova Country, Irom XV and XVI centuries. For this purpose it was
chosen descriptive statistics to indicate the numerical weight oI sales, purchases, donations and
strengthening properties, juridical cases involvement Ior the deIense oI property rights etc.
Through synthesis oI data obtained Irom internal documents it was seen a higher share
oI stock oI Iirst generation members to strengthen their social status through purchases,
donations and received reinIorcements. Subsequent generations have sought to maintain land
legacy by obtaining strengthening property rights documents, but in most cases priests`
children and grandchildren appear in documents by alienated it through sale.
178
Ibidem, XVII, vol. V, p. 55, nr. 65.
179
180
DRH, A, Moldova, vol. XIX, editat de Haralambie Chirc, Bucuresti, Editura
Academiei, 1969, p. 241-248, nr. 186.
181
Ibidem, p. 431-432, nr. 317.
182
DRH, A, Moldova, vol. XXIV, editat de Constantin Cihodaru, Ioan Caprosu, Leon
Simanschi, redactor SteIan Pascu, Bucuresti, Editura Academiei Romne, 1998, p. 410, nr. 432.
183
DIR, XVI, III, p. 262-263, nr. 316.
184
Ibidem, p. 147-148, nr. 197.
185
Ibidem, p. 269-272, nr. 334.
186
Ibidem, p. 185, nr. 238.
BISERICA SCHITULUI PARVESTI (1UDETUL VASLUI)
Laurenjiu Chiriac
AIlat pe valea Albiei, satul Prvesti, com. Costesti este o localitate veche,
datnd din secolul al XV-lea si trgndu-si numele de la un oarecare Prvu. Mai
la sud a existat satul Drsti, localitate atestat documentar la 16 aprilie 1441,
cnd Ilias voievod ntrea lui Cozma Pivniciarul mai multe sate, printre care si
,Drstii, pe Albiia
1
.
Satul Drsti, ncorporat azi n satul Prvesti, apare n acte si n veacul al
XVII-lea, n legtur cu ctitorirea de ctre un boier Crucean Bumbariu, n 1603,
a unei bisericute din lemn, ,Crucea Crucean
2
. Dup desIiintarea satului, se
pare c acest lcas de cult de la Drsti ar Ii Iost mutat la Prvesti. E posibil ca
vechiul sat Drsti s-si Ii schimbat denumirea n Prvesti chiar la trnosirea
noului schit Prvesti (chiar n 1666)
3
.
Sigur este c nainte de 1666, vornicul de poart Apostol Talpes, mpreun
cu nepotii si Ioan si Simion Popescu ,postelnici ot Bilahoi ridicau o biseric
de schit n vlceaua Albiei, la obrsia acesteia, n satul Prvesti (Iost Drsti).
Schitul Prvesti ntlnit si sub denumirea de ,Crucea sau ,Cruceanu a Iost
creat pentru clugrii din zon, grupati n jurul bisericii de lemn ,SI. Nicolae. Din
actul de la 2 august 1666 aIlm c atunci a avut loc ,trnosirea (sIintirea) noului
lcas, n prezenta clugrilor care urmau s-l slujeasc: ,... s-au strans printi
gospodari i meteri iscusiti la toate lucrurile. Teodosie monah, Antonie monah,
Kiril Monah i alti printi. Si aa, cu afutorul lui Dumne:eu, prin silinta ctitorilor i
a printilor, s-au fcut biserica noastr
4
.
Biserica de lemn ,SI. Nicolae a schitului Prvesti a Iost cptusit cu
dulapi de brad, era acoperit cu sindril si avea trei turnuri din lemn. Ea
prezenta tipul clasic al planului triconc, cu pridvor la vest si cu intrarea pe latura
sudic sau vestic, iar clopotnita din lemn era detasat, acoperit tot cu sindril
1
DRH, A. Moldova, vol. I (1384-1448), Bucuresti, Editura Academiei, 1975, ed. C.
Cihodaru, I. Caprosu si L. Simanschi, doc. 299.
2
Iacov Antonovici, Note istorice yi traditionale privitoare la bisericile din judetul
Tutova, vol. I, A-F, Husi, 1901, p. 387 (manuscrisul nr. 128 aIlat la Directia Judetean
a Arhivelor Nationale Iasi). Vezi si Horia Stamatin, Valea Horietii - Istorie yi
onomastic de la origine yi pn n prezent, Brlad, Editura Tiparul, p. 132.
3
Veniamin Pocitan-Ploesteanul, Schitul Prveytii (jud. Tutova), n BOR, LXII, nr. 4-
6, Bucuresti, 1944, p. 121-122.
4
Arhivele Statului Bucuresti, Schitul Crucea, I/1, p. 410-411. Vezi si Iacov Antonovici,
Documente de ale foastelor schituri Orgoeytii, Bogdnita, Prveytii, Crtibayii yi
Mnzatii din judetul Tutova, Husi, TipograIia Corlteanu, 1929, p. 8 si p. 95.
Laurentiu Chiriac 94
si avea trei clopote. Desprtirea dintre naos si pronaos era Icut cu ajutorul a
doi sau patru stlpi. La acest lcas de cult cu abside laterale, Ioaia acoperisului
era unic si se plia peste toat constructia, ca o nvelitoare elastic, neIiind
acoperis separat pentru abside, iar decorul lor original era asigurat de Iorma
cuielor de lemn de tis (cu capetele iesite n aIar)
5
.
Motivele populare ornamentale de la biserica din Prvesti se axau pe
reprezentarea n mai multe ipostaze a pomului vietii: bradul, pomul cu Iructe,
glastra cu Ilori, vita-de-vie cu Irunze si struguri etc. O serie de compozitii
decorative cuprindeau si ornamente simbolice, mai ales mitologice, Iolclorice si
religioase (cum ar Ii crucea n diIerite Iorme). Ele dovedesc c mesterii populari
din zon au cutat si au gsit solutii proprii, speciIice sculpturii n lemn,
ncepnd de la sistemul de nchidere al usilor (cu zvor si manea) sau a usilor cu
doi cilindri de lemn, la Ierestre si acoperisuri (inclusiv bolti), pn la sIesnice,
jertIelnice, strane, jilturi, cruci de mn si chivoturi. Acest lucru dovedea o mare
traditie a prelucrrii lemnului si, n acelasi timp, atesta prezenta n zon a unor
mesteri specializati
6
.
Biserica ,SI. Nicolae a avut n interior si o pictur religioas, n strns
legtur cu arta decorativ. Aceast pictur pe lemn se regsea cu precdere pe
tmplele acestui locas, unde se aIlau de altIel cele mai Irumoase icoane. Acestea
erau dispuse pe tmple, sub Iorm de registre. Spre exemplu, n partea de sud a usii
diaconesti se aIla icoana Sfantului Ioan Bote:torul, iar n partea de nord se aIla
icoana Sfantului Nicolae (icoana patronului bisericii). Sub icoanele mprtesti, la
poalele tmplei, erau zugrvite scene din Vechiul Testament, reprezentndu-i pe
Adam si Eva, apoi cderea lor n pcat si alungarea din Rai etc.
7
.
Mai trziu, printr-un act de la 21 octombrie 1698, Antioh Cantemir
ntrea lui Apostol Talpes (Iost vornic de poart si ctitorul schitului Prvesti)
stpnirea peste prti de mosie din mai multe sate, printre care si Prvestii (pe
valea Albiei), dup mai multe zapisuri ale acestuia de cumprtur si de danie
de la Constantin si Aglaia (copiii lui TriIon, nepotii Ocii Tutoveanul)
8
. Mai
nainte, la 8 ianuarie 1698, acelasi domn poruncise cmrasilor de la ocn s
dea schitului cte 40 de cumpene de sare pentru Iiecare an
9
. Schitul detinea tot
5
Dorinel Ichim, Biserici de lemn din Eparhia Huyilor. 1udetul Vaslui, Husi, Editura
Episcopiei Husi, 2001, p. 149-150.
6
Ibidem, p. 151-152.
7
Ibidem, p. 153-154. Veniamin Pocitan-Ploesteanu, op.cit., p. 123-124.
8
Catalogul documentelor moldoveneyti din Arhiva Istoric Central a Statului
(CDM), vol. II, Directia General a Arhivelor Nationale Bucuresti, 1959, doc. 489;
Veniamin Pocitan-Ploesteanu, op.cit., p. 123; Vasile V. Prclabu, Schitul Prveyti
din judetul Vaslui (tez de licent), Iasi, 1977, manuscris.
9
Iacov Antonovici, Documente brldene, vol. I, Brlad, TipograIia Neculai P. Peiu,
1911, p. VIII; Idem, Documente de ale foastelor schituri., p. 102.
Biserica Schitului Prvesti (judetul Vaslui) 95
acum si o vie din hotarul Ivestilor.
n veacul al XVIII-lea, schitul Prvesti este deseori mentionat, suIerind
multe reparatii si beneIiciind de danii si de scutiri de dri. La 1700, ,preutul
Gavriil ot Prvesti era martor la o cumprare de ctre vornicul Apostol Talpes
a unei mosii din Folesti (tinutul Flciu), druit ulterior schitului
10
, iar la 1704
preotul Apostol Serban i vindea aceluiasi vornic un Triod, pe care acesta l-a
donat ctitoriei sale
11
. Dup aceea, n 1705, la alegerea prtilor lui Apostol
Talpes din mosia Ivesti participa ca martor si ,Silioan clugrul ot Prvesti,
ntruct si acest pmnt urma s Iie donat schitului
12
, La 10 decembrie 1714, n
cartea dat de ctre Nicolae Mavrocordat vornicului Apostol Talpes pentru
silistea Vldestilor (pe Horoiata), se arat c cinci Iunii i se dau Piciorogoaei
care le dona ,mnstirii Prvestilor
13
. Tot o danie ctre acelasi lcas a Icut n
1715 si Sandu Tacu din Ivesti, care druia o vie si pmnt, martor la eveniment
Iiind egumenul Ion de la Prvesti
14
. De asemenea, vornicul Apostol Talpes
cumpr n 1719 un Minei (din 1651) si-l doneaz schitului
15
, iar ntre 1741 si
1742 voievodul Grigore Ghica acorda scutiri de dri schitului, dnd posibilitatea
clugrilor din Prvesti s repare ediIiciul
16
. n Iine, la 1726, vornicul de poart
SteIan Popescu (nrudit cu primii ctitori) a ntocmit primul Pomelnic al
schitului Prvesti, n care apreau toti ctitorii initiali ai lcasului (pomelnicul
Iiind gsit n piciorul de lemn al mesei altarului)
17
.
ReIerindu-ne la denumirea schitului Prveyti, acesta aprea si sub
numele de Crucea sau Cruceanu n diIerite acte din 1717, 1741, 1794, 1809,
1816, 1834, 1863. Desi exist si preri cu privire la existenta a dou schituri
distincte unul Prvesti si cellalt Crucea-Cruceanu n aceeasi zon sau n
zone diIerite ale aceluiasi tinut Tutova
18
, totusi tindem s credem c cele dou
denumiri erau Iolosite doar pentru micuta biseric ,Crucea Crucean din Drsti
(de la 1603, ctitorit de boierul Crucean Bumbariu) si ,mutat apoi la Prvesti
pe amplasamentul bisericii ,SI. Nicolae de aici, odat cu schimbarea denumirii
satului Drsti n Prvesti (la 1666).
10
Idem, Note istorice yi traditionale privitoare la bisericile., vol. I, A-F, p. 16.
11
Idem, Documente de ale foastelor schituri., p. 106.
12
DJAN Iasi, pachetul 389, doc. 2.
13
Ibidem, pachetul 389, doc. 12.
14
Ibidem, pachetul 577, doc. 6.
15
Veniamin Pocitan-Ploesteanu, op. cit., p. 124.
16
CDM, vol. II, doc. 1242.
17
Iacov Antonovici, Documente de ale foastelor schituri., p. 98.
18
Arhivele Statului Bucuresti, Schitul Crucea, I/1, p. 412. Vezi si Constantin Clit,
Documente inedite privind schitul Cruceanu, n Prutul, an IV, nr. 4 (35), aprilie
2004, Husi, p. 1-5, unde se arat c nu trebuie conIundate schitul de la Prvesti cu
schitul Cruceanu (din satul Cruceanu, parohia Docneasa, comuna Vinderei, judetul
Vaslui, Iostul tinut Tutova) ctitorit la 1717 si avnd acelasi hram ,SI. Nicolae.
Fiind Icut din lemn, acest schit care devenise n 1794 metoh al
Episcopiei Romanului n-a mai rezistat n timp, de la el pstrndu-se doar
crucea veche de pe turla bisericii, asezat pe un postament n Iorm de semilun
si simboliznd credinta n biruinta crestinismului Iat de mahomedanism. Cu
toate acestea, la 5 martie 1816, monahul Nicodim Popescu se obliga s
construiasc pe locul primit de la vrul si Iratii si din Prvesti o alt biseric,
cu alte chilii si acareturi
19
. Noua biseric din lemn era ridicat pe acelasi loc si
avea aceleasi caracteristici arhitecturale ca ale primei ctitorii, iar constructia n
sine a Iost Iinalizat n 1820, cnd a Iost si trnosit (an nsemnat si n altar, pe
brna transversal care sprijin catapeteasma). ConIorm traditiei, la lemnria
bisericii ar Ii lucrat si un mester dulgher rus
20
.
ntr-un alt Pomelnic al schitului (Icut de ieromonahul Nicodim Popescu
la 6 decembrie 1830 si gsit n locul unde era si primul pomelnic) se preciza c
att chiliile, ct si celelalte acareturi au Iost Icute ,numai prin osardia
printilor i a dumisale cuconului Ion Nedelcu
21
. La 1856, noul schit a trebuit
deja s Iie reparat si si avea propria sa pecete, iar la 1859 se deschidea aici o
scoal bisericeasc. Din pcate, ntre 1860-1863, schitul a Iost desIiintat, averea
sa a Iost secularizat, iar clugrii de aici au plecat, biserica rmnnd obstii
locale din Prvesti. n prezent, aceast biseric se aIl n centrul satului, n
cimitir, iar turnul-clopotnit este pozitionat la vest de lcas.
L`glise de l'ermitage Prveyti (dp. de Vaslui)
Rsum
Làuteur met en evidence, par son etude, un eglise en bois qui a ete construite
avant lànnee 1666, par le magistrate Apostol Talpes.
Apres, lèglise en bois neuve a ete construite sur le meme lieu et avec les memes
caracteristiques architecturales, pendant lànnee 1820.
19
Arhivele Statului Bucuresti, A.N., Curtea de apel Galati, MCVI/4.
20
Vasile V. Prclabu, op. cit., manuscris, p. 44.
21
Iacov Antonovici, Documente de ale foastelor schituri., p. 195-197.
Scara: 1 : 100
Plansa 1 - Planul bisericii de lemn a schitului Prvesti
Plansa 2 - Biserica de lemn a schitului Prvesti
Vedere general
Plansa 3 - Biserica de lemn a schitului Prvesti
Absida altarului
Plansa 4 - Biserica de lemn a schitului Prvesti 1. Iatada principal; 2. absida
lateral nord; 3. sistem de mbinare a brnelor; 4. decor al cornisei
1 2
4 3
Plansa 5 - Biserica de lemn a schitului Prvesti 1. bolta pronaosului; 2. icoana
SI. Nicolae; 3. usile mprtesti; 4. registre iconograIice
1 2
4 3
Plansa 6 - Biserica de lemn a schitului Prvesti 1. piatr de mormnt; 2. turnul
clopotnitei; 3. scara turnului clopotnitei; 4. bolta turnului clopotnitei
1 2
4 3
Plansa 7 - Biserica de lemn a schitului Prvesti 1. clopot de bronz (1819); 2.
detaliu al usii pronaosului; 3. sistemul de boltire al absidelor laterale
1
3
2
TEZAURUL DE LA BOSOTENI (SEC. XVII-XVIII).
NOTE PRELIMINARE
Lcrmioara-Elena Istina, Jiorel M. Butnariu,
Marius-Alexandru Istina
Cu prilejul lucrrilor la grdin, n perimetru situat n apropierea locuintei
lui Ionel Rusu din localitatea Bosoteni, com. Beresti-Tazlu, jud. Bacu, n vara
anului 2009, a Iost descoperit un vas ceramic spart din vechime, care continea
monede de argint. La nceputul lunii iunie, descoperitorul tezaurului a adus la
muzeu 293 monede mpreun cu Iragmente ceramice. n perioada 19-21 august
2009, muzeul a organizat spturi de evaluare de teren
1
, pe locul descoperirii
2
, n
urma crora au mai Iost descoperite dou monede. S-a trasat o caset de 2x2 m,
prin care s-a cercetat locul descoperirii tezaurului. Au Iost identiIicate
Iragmente ceramice medievale, precum si obiecte metalice din epoca modern
si contemporan.
Vasul, recuperat partial si restaurat, este o can cu o singur toart,
lucrat la roat, din past Iin de culoare crmiziu deschis. n starea actual,
nltimea lui este de 13,2 cm, diametrul Iundului de 6 cm, diametrul gurii de 9,5
cm, diametrul maxim de 10,9 cm. mpreun cu cele 295 monede de argint, se
pstreaz n colectiile Complexului Muzeal ,Iulian Antonescu Bacu
3
.
Compozitia tezaurului oglindeste numerarul aIlat n circulatie la data
ncheierii acumulrii. Acesta provine din Imperiul Otoman (1) si SIntul
Imperiu roman de natiune german (294). Pe nominaluri, cuprinde un beslik (5
parale) btut la Kostantinyie
4
(azi, Istanbul), respectiv, Groschen (3er) cinci
exemplare, piese de 10 Kreuzer - 20 exemplare, XV Kreuzer - un exemplar,
XVII Kreuzer dou exemplare si 20 Kreuzer 266 exemplare. Aceast
varietate de nominaluri provine din atelierele oraselor imperiale FrankIurt am
Main si Nrnberg, episcopatului de Bamberg, principatelor de Bayreuth si
1
Autorizatie de evaluare de teren nr, 54/2009, responsabil stiintiIic Lcrmioara Elena Istina.
2
Coordonatele punctului descoperirii tezaurului sunt 46
o
30` 201`` N, 26
0
41` 344`` E,
altitudine absolut 385 m.
3
Materialul arheologic si numismatic care alctuieste tezaurul a Iost restaurat si
conservat integral de Iulia Voinescu si Petru Voinescu. Tezaurul a Icut obiectul unei
expozitii temporare, intitulat ,Critarii de la Boyoteni. Un tezaur monetar inedit,
care a putut Ii vizitat la sediul Complexului Muzeal ,Iulian Antonescu Bacu, n
perioada octombrie-decembrie 2009.
4
Determinat de Ana Boldureanu (Muzeul National de Arheologie si Istorie a
Moldovei, Chisinu).
Tezaurul de la Bosoteni (sec. XVII-XVIII) 105
Ansbach, ducatului Bavaria, arhiepiscopatului de Salzburg, Sileziei si din unele
domenii ale Casei de Austria. Din totalul monedelor btute n ateliere din
Imperiu, 17 piese (nr. 23, 29, 47, 58, 69, 76, 108, 120, 172, 173, 193, 229, 234,
258, 270, 293, 295) au Iost perIorate n epoc.
Structura depozitului, rezultat din esalonarea cronologic a monedelor,
pentru a stabili limitele ante quem si terminus post quem, oglindeste intervalul
de timp n care a ptruns pe piata local, a Iost acumulat (tezaurizat) si ascuns
acel numerar. Tinnd seama de aceste precizri, cea mai timpurie pies este XV
Kreuzer din 1675 emis de mpratul Leopold I. la Kremnitz, respectiv, dou
emisiuni transilvane de 20 Kreuzer din 1688 ale lui Joseph II. Acest amestec
ciudat de numerar, n care cel mai timpuriu nominal pare s Ii rmas n
circulatie cel putin 113 ani, cuprinde si o pies mrunt de argint de la sultanul
Abdlhamid I.
Pe baza datelor de mai sus, desprinse din analiza, chiar si sumar, a
tezaurului de la Bosoteni, se impun alte observatii legate de reIormele monetare
care i-au inIluentat compozitia, dar si unele evenimente militare decisive pentru
structura lui. Aici trebuie de avut n vedere, cu prioritate, anii 1747 si 1753 cnd
Austria s-a dovedit principalul protagonist si artizan n eIortul de reIormare a
sistemului monetar propriu si n landurile dunrene din sudul Imperiului.
La 1747, dup pierderea Sileziei, Habsburgii austrieci au renuntat la
Leip:iger Mn:fu
5
, sistem monetar adoptat la 1690 n reuniunea de la
Torgau
6
, cnd talerul devenea o moned de cont si era emis la valori de 2/3,
1/3 si 1/6. Trei ani mai trziu, la 1750, Austria a adoptat un nou sistem
monetar, numit ulterior Konventionsfu pe baza ntelegerii ncheiate cu
landurile Bavariei, la 20 septembrie 1753
7
. n 1754, la Conventie a aderat
zona Irancon, orasul liber Nrnberg si ducatul Wrtemberg. Moneda de
baz a noului sistem era reprezentat de piesele de un gulden, de doi
guldeni, precum si cele de 10 si 20 Kreuzer. Aceasta explic de ce aceste
piese din urm au alctuit, uneori n proportii Ioarte mari, compozitia unor
acumulri. De aceea, revenim cu alte observatii asupra tezaurului de la
Bosoteni care, Ir ndoial, oglindeste att msurile monetare adoptate de
Viena, unilateral la 1747, apoi n ntelegere cu Bavaria la 1753, ct si unele
urmri ale acestora, resimtite de contemporanii lor asa cum le gsim reIlectate
n plan monetar.
5
Friedrich v. Schrtter, Wrterbuch der Mnzkunde, Berlin-Leipzig, 1930, s.v.
Leipziger Mnzfuss (n continuare, Schrtter); Hans Fengler, Gerhard Giderow, Willy
Unger, Transpress Lexikon. Numismatik, Berlin, 1976, s.v. Leipziger Fu.
6
Arthur Engel, Raymond Serrure, Trait de numismatique moderne et
contemporaine. Premire partie. Epoque moderne (XVI
e
-XVIII
e
sicles), Paris,
1897, p. 129 (n continuare, Engel, Serrure).
7
Schrtter, s.v. Konventionfuss.
Lcrmioara-Elena Istina, Viorel M. Butnariu, Marius-Alexandru Istina 106
Primul segment cronologic din tezaur cuprinde anii 1675-1747 si ne
Iurnizeaz numai sase emisiuni. Prima, si cea mai timpurie, este o pies de XV
Kreuzer, denumit si Fnf:ehnkreu:er sau Sechstaler, ceea ce, teoretic, echivala
cu 1/6 taler. n realitate, aceste piese erau cu 20 inIerioare valorii lor
nominale. Emise de Austria ncepnd din 1659, pentru solda trupelor si plata
livrrilor ctre armat
8
, ulterior, n perioada 1679-1697, au invadat mai nti
statele germane din sud unde au provocat perturbri grave n comert. Asa cum
s-a artat, ,nceputul tezaurizrii lor trebuie plasat n a doua perioad de
emitere, mai precis dup 1679, dar nu mai devreme de 1686, dat dup care
eliberarea Budei a deschis imperialilor accesul nemijlocit n spatiul
intracarpatic
9
. La comentariile nostre adugm alte cinci piese de argint,
Groschen (3er), emise de Joseph I., Karl VI.
10
si Maria Theresia. Dintre acestea,
dou exemplare au Iost btute la Viena (nr. 29, 30), alte dou la Breslau (nr.
293, 294) si unul la Brieg (nr. 295). Fr ndoial, si n cazul nostru, lipsa
emisiunilor silesiene dup 1740 reIlect politica monetar a Prusiei care, alturi
de Hanovra, regiunile suedezo-pommeraniene si unele principate, a reIuzat
aderarea la sistemul Conventiei
11
.
Urmeaz intervalul datat 1747-1753 - de la renuntarea Vienei la vechiul sistem
monetar pn la ncheierea Conventiei monetare cu Bavaria, pentru care avem numai
dou exemplare de XVII Kreuzer. Asemenea piese reprezint o inovatie la mijlocul
secolului al XVIII-lea cnd au Iost emise numai ntre 1751 si 1777.
Ultima grup cuprinde 187 emisiuni datate n anii 1754-1788. Cu
exceptia celei otomane, acestea se ncadreaz n sistemului Convetiei si, asa
cum artam, apartin unor emitenti care s-au asociat si au sustinut politica
monetar a Vienei. Asupra acestora din urm, se cuvine de Icut unele precizri.
Piesa nr. 2 a Iost emis de orasul imperial FrankIurt am Main care, n
aIara asezrii propriu-zise, avea n subordine cteva asezri urbane situate pe
cele dou maluri ale rului Main. Dreptul de a bate monede de argint, dobndit
n 1428 si conIirmat n 1555, l-a pstrat pn n 1866
12
.
Alte trei piese de 20 Kreuzer, nr. 3-6, apartin episcopului Adam-Friedrich
von Seinsheim care, la 1761, a adoptat Zwan:iger guldenfu. Dup ncetarea
8
Eug. Chiil, N. Gudea, V. Lazr, A. Zrinyi, Tezaurul monetar de la Trgu Murey,
sec. XVI-XVII, n Tezaure yi descoperiri monetare din Muzeul 1udetean Murey,
Trgu Mures, 1980, p. 129 (n continuare, TezMurey).
9
Viorel M. Butnariu, Transilvania n relatiile internationale. Interferente politice yi
monetare (1526-1714), Iasi, 2004, p. 320.
10
Pe larg, Ludwig Herinek, sterreichische Mnzprgungen von 1657-1740, Wien,
1972, s.v. (n continuare, Herinek (1972).
11
Engel, Serrure, p. 131.
12
Engel, Serrure, p. 200-201; William D. Craig, Germanic Coinages (Charlemagne
through Wilhelm II), 1954, p. 79 (n continuare, Craig).
emiterii monedelor la 1800, doi ani mai trziu episcopatul a Iost secularizat,
apoi a Iost anexat la ducatul Bavariei
13
.
Tezaurul contine si emisiuni ale principatelor de Bayreuth (nr. 6-11) si
Ansbach (nr. 12-18), domenii ale Casei de Hohenzollern-Brandenburg n
Franconia.
Orasul imperial Nrnberg este reprezentat prin dou emisiuni ale
mpratului Franz I. Stephen von Lotharingen (nr. 19, 209. Se cunoaste c
asezarea gzduia o monetrie imperial nc de la mijlocul secolului XI, dar a
primit dreptul de a bate moned proprie n 1376, conIirmat n 1422, apoi la
1464 si a rmas n vigoare pn la 1806. La 1754, cu anumite rezerve, orasul s-a
asociat conventiei dintre Austria si Bavaria
14
.
Piesa nr. 21 este o emisiune a lui Hieronymus, conte de Colloredo-
Walsee, ultimul arhiepiscop de Salzburg. Dup secularizarea din 1803, n 1805
terioriile arhiepiscopatului au Iost donate, cea mai mare parte, lui Ferdinand,
arhiducele Austriei si mare duce de Toscana, cu titlul de principate si demnitate
electoral
15
.
Dintre monedele ducatului Bavariei (nr. 22-28), prima din seria de 10
Kreuzer poart pe avers litera A care marcheaz emisiunile dintre 1763 si 1795
ale monetriei de la Amberg
16
.
Alte monede de 10 si 20 Kreuzer au Iost emise la Viena (nr. 31-93), Graz
(nr. 94-97) si Hall (nr. 98-99), dar majoritatea lor provine din unele domenii ale
Casei de Austria. Dintre acestea, piesa nr. 100 a Iost emis la Gnzburg, atelier
pentru Margraviatul de Burgau, creat de Maria Theresia la 1760, care a lucrat pn
la 1805, cnd Suabia austriac a Iost alipit la Bavaria
17
. Urmeaz, numeric,
aceleasi nominaluri emise de suveranii austrieci att n calitate de regi ai Boemiei la
Praga (nr. 101-120) si ai Ungariei la Kremnitz-Bregstadt (nr. 122-136, 147-151,
155-170, 174-188, 194-222) si Nagybanya (nr. 171-173, 189-193, 223-257), ct
si de principi ai Transilvaniei la Karlburg (nr. 258-292).
Din rndul emisiunilor sus-amintite, o atentie special trebuie
acordat celor postume (nr. 97 si 155-173) care poart eIigia lui Franz I.
Stephen von Lotharingen si milesimul 1765. La acea dat, vduva si,
totodat, mprteasa Austriei a dispus s se emit monede postume cu
13
Engel, Serrure, p. 314-315; Craig, p. 38-39.
14
Engel, Serrure, p. 326; Craig, p. 140; H.-J. Kellner, Die Mnzen der Freien
Reichsstadt Nrnberg, Mnchen, 1957, p. 5, 127.
15
Engel, Serrure, p. 327; Craig, p. 163-164.
16
F.W.A. Schlickeysen, R. Pallmann, Erklrung der Abkrzungen auf Mnzen der
Neueren Zeit, der Mittelalters und der Altertums, Berlin, 1896 (reprint, Graz, 1961),
p. 17 (cI. Eug. Chiil, N. Gudea, V. Lazr, A. Zrinyi, Tezaurul monetar de la Brboyi,
sec. XVIII-XIX, n TezMurey, p. 148, nota 34).
17
Engel, Serrure, p. 361-362.
numele si eIigia mpratului, sub care apar literele de la A la P, si anul 1765
dispus n legenda circular de la revers. Pentru a stabili data real a
emisiunilor postume, dup sigla care indic monetria se adaug o liter,
n ordine alIabetic pentru Iiecare an, ncepnd cu 1766. n cazul altor
acumulri, asemenea serii monetare postume sunt complete de la A la P
numai pentru monetriile din Viena si Kremnitz-Bregstadt.
Odat cu extinctia mpratului Franz I. Stephen v. Lotharingen si
ridicarea lui Joseph II. la rangul de coregent, monetriile din domeniile Casei
de Austria si marcheaz emisiunile cu litere: A pentru Viena, B pentru
Kremnitz-Bergstadt (azi, Kremnica), C pentru Praga, D pentru Graz, E
pentru Karlsburg (azi, Alba lulia), F pentru Hall, G pentru Nagybanya
(azi, Baia Mare), H pentru Gnzburg, M pentru Milano care emite pentru
Lombardia si S pentru Schmlnitz
18
.
Dup cum s-a mai spus, tezaurul se compune n majoritate din piese de
argint de 10 si 20 Kreuzer, considerate a Ii emisiuni de baz si, totodat,
reprezentative pentru sistemul monetar al Conventiei din 1753. Acestea contin o
cantitate de argint corespunztoare nominalului indicat, ceea ce le-a asigurat n
timp tezaurizarea si chiar exportul
19
. De aceea, tezaurul mai pstreaz monede
contemporane ale unor orase libere, principate si guvernminte eclesiastice care,
emise dup acelasi sistem, s-au bucurat de o larg circulatie si n domeniile
Casei de Austria.
n acumulrile din Moldova cunoscute nou, piesele de 10 si 20 Kreuzer
lipsesc cu desvrsire, explicabil dac tinem seama de statutul juridic avut n
Imperiul Otoman. Cu sigurant, originea acestora trebuie cutat ntr-un alt
spatiu geopolitic n care, odat lansate n circulatie, aceste nominaluri s-au
bucurat de asigurarea si protectia autorittii emitente. n aceast ordine de idei,
tezaurul de la Bosoteni se aseamn cu acumulrile de la Palos (jud. Brasov)
20
,
NusIalu (jud. Slaj)
21
, posibil - prin prezenta talerilor (probabil si, mai degrab,
guldeni de argint!) -, Barul Mic (jud. Hunedoara)
22
, Cuiesd (jud. Bihor)
23
, dar si
18
Pe larg, Ludwig Herinek, sterreichische Mnzprgungen von 1740-1969, Wien,
1970, Wien, 1972, s. v. (n continuare, Herinek (1970).
19
CI. Eug. Chiil, N. Gudea, V. Lazr, A. Zrinyi, op.cit., p. 148, nota 42.
20
Mariana Marcu, Tezaurul monetar din secolul al XVIII-lea de la Paloy-judetul
Brayov, n Cumidava, XII/1, 1979-1980, p. 479-483; idem, Tezaurul monetar din
secolul al XVIII-lea de la Paloy (jud. Brayov), n BSNR, LXX-LXXVII, p. 395-410;
Francisc Pap, Repertoriu numismatic al Transilvaniei yi Banatului secolele 11-20.
Despre circulatia monetar n Transilvania yi Banat secolele 11-20, Cluj-Napoca,
2002, p. 122 (n continuare, Pap, Repertoriu numismatic (11-20).
21
Pap, Repertoriu numismatic (11-20), p. 113.
22
Ibidem, p. 34.
23
Ibidem, p. 67.
cu cele de la Geoagiu (jud, Hunedoara)
24
, Cmpeni (jud. Alba)
25
si Saes
(jud.Mures)
26
cu terminus post quem nu cu mult peste 1688.
Asadar, se poate crede c acest tezaur s-a constituit cel mai probabil n
Transilvania de unde, odat cu miscrile de trupe n rzboiul ruso-austro-turc, a
putut ajunge n Moldova. Aici, dup extinctia posesorului monedelor, a Iost
gsit de un localnic, Iapt sugerat si de ,contaminarea lotului cu piesa de 5
parale emis de sultanul Abdlhamid I, care se bucura de libera circulatie pe
piata unei provincii de margine otoman cu statut privilegiat. Dar, n acele
mprejurri, noul posesor a ascuns tezaurul ntr-un vas de lut mediat dup 1788.
Le trsor de Boyoteni (XVII
e
-XVIII
e
sicles). Notes preliminaries
Rsum
En ete 2009 a ete trouve un pot en ceramique brisee contenant des pieces
d'argent. Au debut de Juin, le decouvreur du tresor apporte 293 pieces de poteries au
musee. Les 19-21 Aot le musee a organise la gestion des Iouilles de sauvetage sur le
site de la decouverte, ou les deux pieces ont ete trouvees.
La composition du tresor reIlete les monnaies sur l'accumulation. Il vient de
Empire ottoman (1) et Saint-Empire romain d'Allemand nation (294). Sur nominaux
comprend un beslik (5 para) a Irappe a Kostantinyie (aujourd'hui Istanbul),
respectivement Groschen (3er) - 10, 10 Kreuzer 20, XV Kreuzer - 1, XVII Kreuzer - 2
et 20 Kreuzer - 266 pieces delivrees par les villes imperiales de FrancIort et de
Nuremberg, l'evche de Bamberg, les principautes de Bayreuth et dÀnsbach, le duche
de Baviere, archeveche de Salzbourg, les domaines de la maison d'Autriche et la Silesie.
De toutes les monnaie Irappees dans les ateliers de l'Empire, 17 pieces ont ete perIores a
l'epoque.
La structure de dept, etabli par lèchelonnement des pieces pour determiner les
limites chronologiques de l'ante et post quem, reIlete le moment de son entree sur le
marche local, a ete acquise (thesauriser) et cache. Compte tenu de ces dispositions, la
premiere piece est XV Kreuzer en 1675, delivre par l'empereur Leopold I dans
Kremnitz, respectivement, 20 Kreuzer Irappe par lèmpereur Joseph II a 1688. Ce
melange etrange de questions dans lesquelles la premiere semble tre restee en
circulation au moins 113 ans, jouent aussi une piece de monnaie le sultan Abdlhamid I.
Sur la base de ce qui precede, tirees de l'analyse, mme sommaire, de la decouverte
de Bosoteni, sont tenus autres commentaires lies a la reIorme monetaire qui ont inIlue sur la
composition, mais aussi certains evenements militaire decisives de la structure.
24
Rodica Irimescu SoIroni, Tezaurul feudal din secolul XVII-XVIII de la Geoagiu,
n Sargetia, V, 1968, p. 165-179; Pap, Repertoriu numismatic (11-20), p. 83.
25
E. Chiril, Elena Musc, Dou tezaure monetare din Muzeul de Istorie yi Art din
Zalu. 1. Tezaurul de la Cmpeni, sec. XVII-XVIII, n ActaMP, X, 1986, p. 229-232;
26
BOSOTENI, com. Bereyti-Tazlu, jud. Bacu; 2009
295 AR (1675-1788)
CMIABacu, inv. 35.399-35.693
I. Imperiul Otoman
Abdlhamid I (A.H. 1187-1203 / 1774-1789))
Beslik ( 5 parale); Kostantiniye
1. Anul 7 |19.I.1779 7.I.1780|. 2,14 g; 20 mm. Pere, 680. Inv. 35.691.
Sfntul Imperiu roman de natiune german
II. Orasul imperial FRANKFURT AM MAIN
20 Kreuzer AR
2. 1765. 6,50 g; 29 mm. Inv. 35.505.
III. Episcopatul de BAMBERG
Adam-Friedrich von Seinsheim (1757-1779)
20 Kreuzer AR
3. 1764. 6,57 g; 29 mm. Inv. 35.458.
4. 1764. 6,50 g; 29 mm. Inv. 35.457.
5. 1764. 6,42 g; 29 mm. Inv. 35.456.
IV. BRANDENBURG-BAYREUTH II
Friedrich II. (1735-1763)
20 Kreuzer AR
6. 1760. 6,61 g; 28 mm. Inv. 35.418.
7. 1762. 6,42 g; 29 mm. Inv. 35.423.
Friedrich-Christian (1763-1769)
10 Kreuzer AR
8. 1766. 3,81 g; 25 mm. Inv. 35.509. 20 Kreutzer AR
9. 1763. 6,40 g; 29 mm. Inv. 35.420.
10. 1765. 6,60 g; 29 mm. Inv. 35.503.
11. 1765. 6,51 g; 30 mm. Inv. 35.504.
V. BRANDENBURG-ANSBACH II
Christian-Friedrich Karl Alexander (1757-1791)
20 Kreuzer AR; Ansbach
12. 1760. 6,50 g; 28 mm. Inv. 35.417.
13. 1762. 6,57 g; 28 mm. Inv. 35.424.
14. 1763. 6,57 g; 28 mm. Inv. 35.443.
17. 1765. 6,46 g; 28 mm. Inv. 35.502.
20 Kreuzer AR; Schwabach
18. 1763. 6,56 g; 28 mm. Inv. 35.444.
15. 1763. 6,43 g; 28 mm. Inv. 35.445.
16. 1764. 6,50 g; 28 mm. Inv. 35.455.
VI. Orasul imperial NRNBERG
Fran: I.. Stephen von Lotharingen (1745-1765)
20 Kreuzer AR
19. 1762. 6,53 g; 28 mm. Inv. 35.422.
20. 1762. 6,49 g; 28 mm. Inv. 35.421.
VII. Arhiepiscopatul de SALZBURG
Hieronvmus von Colloredo-Walsee (1772-1803)
20 Kreuzer AR
21. 1774. 6,52 g; 28 mm. Inv. 35.558.
VIII. Ducatul BAVARIA
Maximilian III. Josef (1745-1777)
10 Kreuzer AR
22. 1767. 3,73 g; 25 mm. Inv. 35.513.
25. 1767. 3,72 g; 27 mm. Inv. 35.549.
23. 1767. 3,69 g; 25 mm; perIorat. Inv. 35.514.
24. 1768. 3,76 g; 25 mm. Inv. 35.520.
26. 1774. 3,81 g; 26 mm. Inv. 35.550.
27. 1775. 3,69 g; 26 mm. Inv. 35.559.
20 Kreuzer AR
28. 1764. 6,56 g; 29 mm. Inv. 35.459.
IX. AUSTRIA (Austria de Jos)
Karl JI. (1711-1740)
Groschen (3er); Wien
29. 1736. 1,43 g; 21 mm; perIorat. Herinek (1972), 723. Inv. 35.403.
Maria Theresia (1740-1780)
Groschen (3 Kreuzer); Wien
30. 1746. 1,63 g; 23 mm. Herinek (1970), 64. Inv. 35.406.
10 Kreuzer AR; Wien
31. 1757. 3,73 g; 26 mm. Herinek (1970), 1133. Inv. 35.412.
32. 1776. 3,73 g; 25 mm. Herinek (1970), 1146. Inv. 35.543.
20 Kreuzer AR; Wien
33. 1755. 6,51 g; 28 mm. Herinek (1970), 831. Inv. 35.410.
34. 1763. 6,59 g; 29 mm. Herinek (1970), 840. Inv. 35.429.
35. 1763. 6,57 g; 28 mm. Herinek (1970), 840. Inv. 35.426.
36. 1763. 6,56 g; 28 mm. Herinek (1970), 840. Inv. 35.428.
37. 1763. 6,54 g; 28 mm. Herinek (1970), 840. Inv. 35.427.
38. 1763. 6,46 g; 28 mm. Herinek (1970), 840. Inv. 35.425.
39. 1764. 6,59 g; 28 mm. Herinek (1970), 841. Inv. 35.448.
40. 1764. 6,57 g; 28 mm. Herinek (1970), 841. Inv. 35.452.
41. 1764. 6,54 g; 28 mm. Herinek (1970), 841. Inv. 35.450.
42. 1764. 6,53 g; 28 mm. Herinek (1970), 841. Inv. 35.449.
43. 1764. 6,48 g; 28 mm. Herinek (1970), 841. Inv. 35.447.
44. 1764. 6,45 g; 28 mm. Herinek (1970), 841. Inv. 35.451.
45. 1765. 6,62 g; 28 mm. Herinek (1970), 842. Inv. 35.470.
46. 1765. 6,59 g; 28 mm. Herinek (1970), 842. Inv. 35.467.
48. 1765. 6,58 g; 28 mm. Herinek (1970), 842. Inv. 35.475.
49. 1765. 6,54 g; 28 mm. Herinek (1970), 842. Inv. 35.465.
50. 1765. 6,53 g; 28 mm. Herinek (1970), 842. Inv. 35.466.
51. 1765. 6,53 g; 28 mm. Herinek (1970), 842. Inv. 35.472.
52. 1765. 6,52 g; 28 mm. Herinek (1970), 842. Inv. 35.471.
53. 1765. 6,50 g; 28 mm. Herinek (1970), 842. Inv. 35.468.
54. 1767. 6,57 g; 28 mm. Herinek (1970), 846. Inv. 35.510.
55. 1769. 6,55 g; 28 mm. Herinek (1970), 850. Inv. 35.521.
56. 1770. 6,59 g; 28 mm. Herinek (1970), 851. Inv. 35.526.
57. 1770. 6,55 g; 28 mm. Herinek (1970), 851. Inv. 35.529.
59. 1770. 6,52 g; 28 mm. Herinek (1970), 851. Inv. 35.528.
60. 1771. 6,51 g; 28 mm. Herinek (1970), 852. Inv. 35.536.
61. 1773. 6,57 g; 28 mm. Herinek (1970), 854. Inv. 35.540.
62. 1773. 6,52 g; 28 mm. Herinek (1970), 854. Inv. 35.541.
63. 1774. 6,54 g; 28 mm. Herinek (1970), 856. Inv. 35.546.
64. 1775. 6,55 g; 28 mm. Herinek (1970), 857. Inv. 35.551.
65. 1776. 6,52 g; 28 mm. Herinek (1970), 858. Inv. 35.560.
66. 1777. 6,64 g; 28 mm. Herinek (1970), 859. Inv. 35.570.
67. 1777. 6,63 g; 28 mm. Herinek (1970), 859. Inv. 35.569.
68. 1777. 6,58 g; 28 mm. Herinek (1970), 859. Inv. 35.568.
70. 1778. 6,51 g; 28 mm. Herinek (1970), 860. Inv. 35.574.
71. 1778. 6,50 g; 28 mm. Herinek (1970), 860. Inv. 35.575.
72. 1779. 6,59 g; 28 mm. Herinek (1970), 861. Inv. 35.588.
73. 1779. 6,58 g; 28 mm. Herinek (1970), 861. Inv. 35.585.
74. 1779. 6,54 g; 28 mm. Herinek (1970), 861. Inv. 35.587.
76. 1780. 6,39 g; 28 mm. Herinek (1970), 862. Inv. 35.595.
20 Kreuzer AR; Wien
77. 1754. 6,51 g; 29 mm. Herinek (1970), 257. Inv. 35.407.
78. 1763. 6,61 g; 28 mm. Herinek (1970), 266. Inv. 35.432.
79. 1763. 6,57 g; 28 mm. Herinek (1970), 266. Inv. 35.435.
80. 1763. 6,56 g; 28 mm. Herinek (1970), 266. Inv. 35.433.
81. 1763. 6,55 g; 28 mm. Herinek (1970), 266. Inv. 35.434.
82. 1764. 6,48 g; 28 mm. Herinek (1970), 267. Inv. 35.454.
83. 1765. 6,52 g; 28 mm. Herinek (1970), 268. Inv. 35.491.
Maria Theresia. Joseph II. (coregent 1765-1780)
20 Kreuzer AR; Wien
84. 1767. 6,53 g; 28 mm. Herinek (1970), 118. Inv. 35.512.
85. 1767. 6,51 g; 28 mm. Herinek (1970), 118. Inv. 35.511.
86. 1768. 6,54 g; 28 mm. Herinek (1970), 120. Inv. 35.517.
87. 1768. 6,51 g; 28 mm. Herinek (1970), 120. Inv. 35.518.
88. 1769. 6,52 g; 28 mm. Herinek (1970), 121. Inv. 35.523.
Joseph II. (1780-1790)
20 Kreuzer AR; Wien
89. 1780. 6,58 g; 27 mm. Herinek (1970), 213. Inv. 35.602.
90. 1781. 6,58 g; 28 mm. Herinek (1970), 214. Inv. 35.608.
91. 1781. 6,58 g; 28 mm. Herinek (1970), 214. Inv. 35.607.
92. 1782. 6,55 g; 27 mm. Herinek (1970), 215. Inv. 35.614.
93. 1786. 6,62 g; 28 mm. Herinek (1970), 219. Inv. 35.660.
X. AUSTRIA (Ducatul de Stiria)
20 Kreuzer AR; Graz
94. 1768. 6,54 g; 28 mm. Herinek (1970), 875. Inv. 35.515.
95. 1769. 6,59 g; 29 mm. Herinek (1970), 876. Inv. 35.522.
10 Kreuzer AR r; Graz
96. 1764. 3,78 g; 25 mm. Herinek (1970), 462. Inv. 35.463.
Maria Theresia. Fran: I. Stephen von Lotharingen (postum 1765-1780)
20 Kreuzer AR; GR
97. A |1766|. 6,49 g; 29 mm. Herinek (1970), 282. Inv. 35.496.
XI. AUSTRIA (Comitatul princiar de Tirol)
20 Kreuzer AR; Hall
98. 1765. 6,48 g; 29 mm. Herinek (1970), 889. Inv. 35.475.
20 Kreuzer AR; Hall
99. 1754. 6,49 g; 29 mm. Herinek (1970), 284. Inv. 35.408.
XII. AUSTRIA (Margraviatul de Burgau)
10 Kreuzer AR; Gnzburg
100. 1765. 3,71 g; 25 mm. Herinek (1970), 1180. Inv. 35.506.
XIII. AUSTRIA (Regatul Boemiei)
10 Kreuzer AR; Praha
101. 1764. 3,77 g; 25 mm. Herinek (1970), 1190. Inv. 35.460.
102. 1764. 3,73 g; 25 mm. Herinek (1970), 1190. Inv. 35.461.
103. 1764. 3,70 g; 25 mm. Herinek (1970), 1190. Inv. 35.462.
104. 1764. 3,63 g; 25 mm. Herinek (1970), 1190. Inv. 35.525.
105. 1756. 6,52 g; 29 mm. Herinek (1970), 922. Inv. 35.411.
106. 1760. 6,48 g; 28 mm. Herinek (1970), 926. Inv. 35.414.
107. 1760. 6,47 g; 28 mm. Herinek (1970), 926. Inv. 35.415.
109. 1763. 6,57 g; 28 mm. Herinek (1970), 929. Inv. 35.431.
110. 1763. 6,51 g; 29 mm. Herinek (1970), 929. Inv. 35.430.
111. 1765. 6,55 g; 28 mm. Herinek (1970), 931. Inv. 35.474.
112. 1765. 6,54 g; 28 mm. Herinek (1970), 931. Inv. 35.476.
113. 1765. 6,48 g; 28 mm. Herinek (1970), 931. Inv. 35.477.
114. 1774. 6,58 g; 28 mm. Herinek (1970), 938. Inv. 35.544.
115. 1774. 6,57 g; 28 mm. Herinek (1970), 938. Inv. 35.545.
116. 1778. 6,60 g; 28 mm. Herinek (1970), 942. Inv. 35.573.
117. 1778. 6,62 g; 28 mm. Herinek (1970), 943. Inv. 35.583.
118. 1763. 3,75 g; 25 mm. Herinek (1970), 486. Inv. 35.446.
119. 1755. 6,53 g; 28 mm. Herinek (1970), 300. Inv. 35.409.
XIV. AUSTRIA (Regatul Ungariei)
Leopold I.. (1657-1765)
XV Kreuzer AR; Kremnitz-Bregstadt
121. 1675. 6,55 g; 30 mm. Herinek (1972), 1041. Inv. 35.399.
20 Kreuzer AR; Kremnitz-Bregstadt
122. 1764. 6,53 g; 28 mm. Herinek (1970), 970. Inv. 35.453.
123. 1765. 6,60 g; 28 mm. Herinek (1970), 971. Inv. 35.480.
124. 1765. 6,50 g; 28 mm. Herinek (1970), 971. Inv. 35.478.
125. 1765. 6,48 g; 28 mm. Herinek (1970), 971. Inv. 35.479.
126. 1768. 6,48 g; 28 mm. Herinek (1970), 974. Inv. 35.516.
127. 1770. 6,54 g; 28 mm. Herinek (1970), 976. Inv. 35.530.
128. 1770. 6,54 g; 28 mm. Herinek (1970), 976. Inv. 35.531.
129. 1771. 6,44 g; 27 mm. Herinek (1970), 977. Inv. 35.537.
130. 1772. 6,61 g; 28 mm. Herinek (1970), 978. Inv. 35.539.
131. 1775. 6,58 g; 28 mm. Herinek (1970), 982. Inv. 35.552.
132. 1776. 6,58 g; 28 mm. Herinek (1970), 983. Inv. 35.562.
133. 1776. 6,56 g; 28 mm. Herinek (1970), 983. Inv. 35.563.
134. 1777. 6,53 g; 28 mm. Herinek (1970), 984. Inv. 35.571.
135. 1778. 6,55 g; 28 mm. Herinek (1970), 985. Inv. 35.578.
136. 1780. 6,62 g; 28 mm. Herinek (1970), 987. Inv. 35.601.
20 Kreuzer AR; Nagybnya
137. 1773. 6,62 g; 28 mm. Herinek (1970), 1004. Inv. 35.542.
138. 1776. 6,58 g; 28 mm. Herinek (1970), 1011. Inv. 35.561.
139. 1778. 6,65 g; 28 mm. Herinek (1970), 1014. Inv. 35.576.
140. 1778. 6,51 g; 28 mm. Herinek (1970), 1014. Inv. 35.577.
141. 1779. 6,53 g; 28 mm. Herinek (1970), 1015. Inv. 35.589.
142. 1780. 6,60 g; 28 mm. Herinek (1970), 1017. Inv. 35.599.
143. 1780. 6,60 g; 28 mm. Herinek (1970), 1017. Inv. 35.596.
144. 1780. 6,58 g; 28 mm. Herinek (1970), 1017. Inv. 35.600.
145. 1780. 6,55 g; 28 mm. Herinek (1970), 1017. Inv. 35.597.
146. 1780. 6,48 g; 28 mm. Herinek (1970), 1017. Inv. 35.598.
147. 1764. 3,77 g; 25 mm. Herinek (1970), 498. Inv. 35.464.
XVII Kreuzer AR; Kremnitz-Bregstadt
148. 1751. 5,90 g; 29 mm. Herinek (1970), 389. Inv. 35.404.
149. 1752. 5,88 g; 28 mm. Herinek (1970), 390. Inv. 35.405.
150. 1763. 6,64 g; 28 mm. Herinek (1970), 325. Inv. 35.436.
151. 1763. 6,60 g; 28 mm. Herinek (1970), 325. Inv. 35.438.
152. 1758. 6,48 g; 29 mm. Herinek (1970), 320. Inv. 35.413.
153. 1760. 6,58 g; 28 mm. Herinek (1970), 322. Inv. 35.416.
154. 1763. 6,52 g; 28 mm. Herinek (1970), 325. Inv. 35.437.
Maria Theresia. Fran: I. Stephen von Lotharingen (postume 1765-1780)
20 Kreuzer AR; Kremnitz-Bregstadt /EVM-D
155. BA |1766|. 6,64 g; 27 mm. Herinek (1970), 328. Inv. 35.498.
156. BE |1770|. 6,61 g; 27 mm. Herinek (1970), 332. Inv. 35.499.
157. BE |1770|. 6,48 g; 28 mm. Herinek (1970), 333. Inv. 35.500.
158. BG |1772|. 6,54 g; 28 mm. Herinek (1970), 334. Inv. 35.487.
159. BG |1772|. 6,62 g; 27 mm. Herinek (1970), 334. Inv. 35.488.
20 Kreuzer AR; Kremnitz-Bregstadt /SK-PD
160. BI |1774|. 6,55 g; 28 mm. Herinek (1970), 336. Inv. 35.497.
161. BK |1775|. 6,53 g; 28 mm. Herinek (1970), 337. Inv. 35.485.
162. BK |1775|. 6,56 g; 28 mm. Herinek (1970), 337. Inv. 35.486.
163. BM |1777|. 6,54 g; 28 mm. Herinek (1970), 339. Inv. 35.490.
164. BN |1778|. 6,54 g; 28 mm. Herinek (1970), 340. Inv. 35.481.
168. BO |1779|. 6,62 g; 28 mm. Herinek (1970), 341. Inv. 35.493.
169. BO |1779|. 6,61 g; 28 mm. Herinek (1970), 341. Inv. 35.494.
170. BP |1780|. 6,53 g; 28 mm. Herinek (1970), 342. Inv. 35.501.
171. B |1767|. 6,58 g; 28 mm. Herinek (1970), 357. Inv. 35.489.
172. B |1767|. 6,46 g; 28 mm; perIorat. Herinek (1970), 357. Inv. 35.492.
173. D |1769|. 6,54 g; 28 mm; perIorat. Herinek (1970), 359. Inv. 35.495.
174. 1770. 6,59 g; 28 mm. Herinek (1970), 198. Inv. 35.532.
175. 1770. 6,56 g; 28 mm. Herinek (1970), 198. Inv. 35.533.
176. 1771. 6,59 g; 28 mm. Herinek (1970), 199. Inv. 35.538.
177. 1774. 6,60 g; 28 mm. Herinek (1970), 202. Inv. 35.547.
178. 1774. 6,55 g; 28 mm. Herinek (1970), 202. Inv. 35.548.
179. 1775. 6,58 g; 28 mm. Herinek (1970), 204. Inv. 35.553.
180. 1775. 6,50 g; 28 mm. Herinek (1970), 204. Inv. 35.554.
181. 1776. 6,61 g; 28 mm. Herinek (1970), 205. Inv. 35.564.
182. 1776. 6,58 g; 28 mm. Herinek (1970), 205. Inv. 35.565.
183. 1777. 6,57 g; 28 mm. Herinek (1970), 206. Inv. 35.572.
184. 1778. 6,51 g; 28 mm. Herinek (1970), 207. Inv. 35.579.
185. 1779. 6,60 g; 29 mm. Herinek (1970), 208. Inv. 35.592.
186. 1780. 6,59 g; 28 mm. Herinek (1970), 209. Inv. 35.604.
187. 1780. 6,58 g; 28 mm. Herinek (1970), 209. Inv. 35.605.
188. 1780. 6,53 g; 27 mm. Herinek (1970), 209. Inv. 35.603.
189. 1769. 6,54 g; 28 mm. Herinek (1970), 212. Inv. 35.524.
190. 1770. 6,52 g; 28 mm. Herinek (1970), 213. Inv. 35.535.
191. 1775. 6,57 g; 29 mm. Herinek (1970), 221. Inv. 35.557.
192. 1776. 6,59 g; 28 mm. Herinek (1970), 222. Inv. 35.566.
Joseph II. (1780-1790)
10 Kreuzer AR; Krenmitz-Bregstadt
194. 1787. 3,80 g; 25 mm. Herinek (1970), 293. Inv. 35.400.
20 Kreuzer AR; Krenmitz-Bregstadt
195. 1783. 6,63 g; 28 mm. Herinek (1970), 229. Inv. 35.626.
196. 1783. 6,60 g; 28 mm. Herinek (1970), 229. Inv. 35.624.
197. 1783. 6,60 g; 28 mm. Herinek (1970), 229. Inv. 35.625.
198. 1783. 6,58 g; 28 mm. Herinek (1970), 229. Inv. 35.627.
199. 1783. 6,57 g; 28 mm. Herinek (1970), 229. Inv. 35.628.
200. 1783. 6,55 g; 28 mm. Herinek (1970), 229. Inv. 35.623.
201. 1784. 6,62 g; 28 mm. Herinek (1970), 230. Inv. 35.634.
202. 1784. 6,58 g; 28 mm. Herinek (1970), 230. Inv. 35.635.
203. 1784. 6,56 g; 28 mm. Herinek (1970), 230. Inv. 35.636.
204. 1785. 6,63 g; 28 mm. Herinek (1970), 231. Inv. 35.651.
205. 1785. 6,62 g; 28 mm. Herinek (1970), 231. Inv. 35.652.
206. 1785. 6,62 g; 28 mm. Herinek (1970), 231. Inv. 35.649.
207. 1785. 6,62 g; 28 mm. Herinek (1970), 231. Inv. 35.648.
208. 1785. 6,61 g; 28 mm. Herinek (1970), 231. Inv. 35.650.
209. 1785. 6,61 g; 28 mm. Herinek (1970), 231. Inv. 35.645.
210. 1785. 6,59 g; 28 mm. Herinek (1970), 231. Inv. 35.646.
211. 1785. 6,54 g; 28 mm. Herinek (1970), 231. Inv. 35.647.
212. 1786. 6,65 g; 28 mm. Herinek (1970), 232. Inv. 35.663.
213. 1786. 6,61 g; 28 mm. Herinek (1970), 232. Inv. 35.664.
214. 1786. 6,60 g; 28 mm. Herinek (1970), 232. Inv. 35.662.
215. 1786. 6,57 g; 28 mm. Herinek (1970), 232. Inv. 35.661.
216. 1787. 6,67 g; 28 mm. Herinek (1970), 233. Inv. 35.675.
217. 1787. 6,65 g; 28 mm. Herinek (1970), 233. Inv. 35.673.
218. 1787. 6,64 g; 28 mm. Herinek (1970), 233. Inv. 35.676.
219. 1787. 6,64 g; 28 mm. Herinek (1970), 233. Inv. 35.674.
220. 1787. 6,61 g; 28 mm. Herinek (1970), 233. Inv. 35.678.
221. 1787. 6,60 g; 28 mm. Herinek (1970), 233. Inv. 35.679.
222. 1787. 6,53 g; 28 mm. Herinek (1970), 233. Inv. 35.677.
223. 1781. 6,64 g; 29 mm. Herinek (1970), 265. Inv. 35.611.
224. 1781. 6,60 g; 28 mm. Herinek (1970), 265. Inv. 35.610.
225. 1781. 6,60 g; 28 mm. Herinek (1970), 265. Inv. 35.612.
226. 1781. 6,59 g; 28 mm. Herinek (1970), 265. Inv. 35.609.
227. 1781. 6,55 g; 28 mm. Herinek (1970), 265. Inv. 35.613.
228. 1782. 6,63 g; 28 mm. Herinek (1970), 266. Inv. 35.617.
230. 1782. 6,62 g; 28 mm. Herinek (1970), 266. Inv. 35.616.
231. 1782. 6,59 g; 28 mm. Herinek (1970), 266. Inv. 35.619.
232. 1782. 6,58 g; 28 mm. Herinek (1970), 266. Inv. 35.621.
233. 1782. 6,57 g; 28 mm. Herinek (1970), 266. Inv. 35.618.
235. 1783. 6,64 g; 28 mm. Herinek (1970), 267. Inv. 35.440.
236. 1783. 6,61 g; 28 mm. Herinek (1970), 267. Inv. 35.442.
237. 1783. 6,61 g; 28 mm. Herinek (1970), 267. Inv. 35.441.
238. 1783. 6,56 g; 29 mm. Herinek (1970), 267. Inv. 35.633.
239. 1783. 6,53 g; 28 mm. Herinek (1970), 267. Inv. 35.631.
240. 1783. 6,51 g; 28 mm. Herinek (1970), 267. Inv. 35.632.
241. 1784. 6,61 g; 28 mm. Herinek (1970), 268. Inv. 35.644.
242. 1784. 6,60 g; 29 mm. Herinek (1970), 268. Inv. 35.640.
243. 1784. 6,60 g; 28 mm. Herinek (1970), 268. Inv. 35.643.
244. 1784. 6,60 g; 28 mm. Herinek (1970), 268. Inv. 35.642.
245. 1784. 6,59 g; 28 mm. Herinek (1970), 268. Inv. 35.641.
246. 1784. 6,59 g; 28 mm. Herinek (1970), 268. Inv. 35.639.
247. 1785. 6,63 g; 28 mm. Herinek (1970), 269. Inv. 35.655.
248. 1785. 6,62 g; 29 mm. Herinek (1970), 269. Inv. 35.656.
249. 1785. 6,61 g; 28 mm. Herinek (1970), 269. Inv. 35.658.
250. 1785. 6,57 g; 28 mm. Herinek (1970), 269. Inv. 35.657.
251. 1785. 6,57 g; 28 mm. Herinek (1970), 269. Inv. 35.659.
252. 1786. 6,66 g; 28 mm. Herinek (1970), 270. Inv. 35.671.
253. 1786. 6,65 g; 28 mm. Herinek (1970), 270. Inv. 35.670.
254. 1786. 6,62 g; 28 mm. Herinek (1970), 270. Inv. 35.672.
255. 1786. 6,52 g; 28 mm. Herinek (1970), 270. Inv. 35.692.
256. 1787. 6,65 g; 28 mm. Herinek (1970), 271. Inv. 35.687.
257. 1787. 6,64 g; 28 mm. Herinek (1970), 271. Inv. 35.686.
XV. AUSTRIA (Marele Principat al Transilvaniei)
10 Kreuzer AR; Karlsburg
259. 1765. 3,73 g; 25 mm. Herinek (1970), 1199. Inv. 35.507.
260. 1780. 6,61 g; 29 mm. Herinek (1970), 962. Inv. 35.584.
261. 1780. 6,60 g; 28 mm. Herinek (1970), 963. Inv. 35.594.
262. 1768. 6,48 g; 28 mm. Herinek (1970), 181. Inv. 35.519.
263. 1775. 6,65 g; 28 mm. Herinek (1970), 188. Inv. 35.555.
264. 1775. 6,50 g; 28 mm. Herinek (1970), 188. Inv. 35.556.
265. 1778. 6,63 g; 28 mm. Herinek (1970), 192. Inv. 35.582.
266. 1778. 6,61 g; 28 mm. Herinek (1970), 192. Inv. 35.580.
267. 1778. 6,56 g; 29 mm. Herinek (1970), 192. Inv. 35.581.
268. 1779. 6,62 g; 29 mm. Herinek (1970), 193. Inv. 35.591.
269. 1779. 6,57 g; 28 mm. Herinek (1970), 193. Inv. 35.590.
Joseph II. (1780-1790)
271. 1782. 6,62 g; 28 mm. Herinek (1970), 243. Inv. 35.615.
272. 1783. 6,64 g; 28 mm. Herinek (1970), 244. Inv. 35.629.
273. 1783. 6,58 g; 28 mm. Herinek (1970), 244. Inv. 35.439.
274. 1783. 6,58 g; 27 mm. Herinek (1970), 244. Inv. 35.630.
275. 1783. 6,52 g; 28 mm. Herinek (1970), 244. Inv. 35.693.
276. 1784. 6,62 g; 28 mm. Herinek (1970), 245. Inv. 35.637.
277. 1784. 6,61 g; 28 mm. Herinek (1970), 245. Inv. 35.638.
278. 1785. 6,61 g; 28 mm. Herinek (1970), 246. Inv. 35.653.
279. 1785. 6,59 g; 28 mm. Herinek (1970), 246. Inv. 35.654.
280. 1786. 6,63 g; 28 mm. Herinek (1970), 247. Inv. 35.667.
281. 1786. 6,61 g; 28 mm. Herinek (1970), 247. Inv. 35.665.
282. 1786. 6,59 g; 28 mm. Herinek (1970), 247. Inv. 35.668.
283. 1786. 6,59 g; 28 mm. Herinek (1970), 247. Inv. 35.666.
284. 1786. 6,54 g; 28 mm. Herinek (1970), 247. Inv. 35.669.
285. 1787. 6,65 g; 28 mm. Herinek (1970), 248. Inv. 35.682.
286. 1787. 6,63 g; 28 mm. Herinek (1970), 248. Inv. 35.683.
287. 1787. 6,63 g; 28 mm. Herinek (1970), 248. Inv. 35.681.
288. 1787. 6,63 g; 28 mm. Herinek (1970), 248. Inv. 35.680.
289. 1787. 6,62 g; 28 mm. Herinek (1970), 248. Inv. 35.684.
290. 1787. 6,60 g; 28 mm. Herinek (1970), 248. Inv. 35.685.
291. 1788. 6,63 g; 28 mm. Herinek (1970), 249. Inv. 35.690.
292. 1788. 6,58 g; 28 mm. Herinek (1970), 249. Inv. 35.689.
XVI. SILEZIA DE JOS
Joseph I. (1705-1711)
Groschen (3er); Breslau
294. 1707. 1,41 g; 22x20 mm. Herinek (1972), 216. Inv. 35.401.
Karl JI. (1711-1740)
Groschen (3er); Brieg
Vasul n care a Iost descoperit tezaurul
Pagini de istorie local
ROAT - UN NEAM CUNOSCUT N TINUTURILE
ROMAN SI PUTNA
Ioan Ungureanu
Motto: Cnd pisica nu-i acas, soarecii joac pe mas
n anii de demult se aIla n Drgesti, tinutul Roman, o strveche Iamilie
rzeseasc care avea patronimul Roat si a crei spit descindea din Onea
Averescu, unul din cei trei btrni ai Drgestilor de Jos (dup numele cruia
aceast jumtate de sat s-a si numit Avereti), desemnati prin uricul din 18
aprilie 1558 dat de voievodul Alexandru Lpusneanu. Primii purttori ai acestui
patronim erau nepotii lui Onea si care, ca si descendentii lor, mprteau cu unul
Fuste Averescu un btran din cei trei de aici, adic 66 pmnturi din cele 200
de pmnturi ale acestei jumtti de mosie, dar n proportie de 3 la 1: Iamilia
Roat detinea mai mult de 3 prti din btranul Onea Averescu, mai exact peste
49,5 pmnturi, iar Fuste un alt nepot al lui Onea Averescu avea numai o
parte de btrn, respectiv 16 pmnturi, alte 0,5 pmnturi constituind dania ce
o Icuse n 1692 Solomon Mihalcea lui Neculai Iurascu
1
. Prin asociere, membrii
Iamiliei Roat se nrudeau si cu Iamilia Iurascu.
Asa cum este prezentat ntr-o hart din anul 1784, casa Iamiliei Roat se
aIla n tarin, n aIara silistilor, la circa. 500 metri nord-est de actuala Biseric
,SIintii Voievozi si mai la sud de Pdurea Zaroschi, n zona actualei statii de
pompare pentru irigatii
2
. n a doua jumtate a secolului al XVIII-lea, Iamilia
Roat se va aseza si n alte hotare de mosii, vecine cu Drgestii, respectiv n
Tulesti si Galbeni, unde si va construi alte case, pstrnd totusi vechea lor cas
si acareturile unde venea periodic, atunci cnd o cerea administrarea si lucrarea
pmnturilor.
Acesta va Ii si Iactorul ce va conduce la marea dram a succesorilor
Iamiliei, aceea de a Ii Iost uzurpati din proprietatea asupra prtilor de mosie din
Drgesti prin asa-zisa Hotarnic a Burchestilor, realizat n anul 1768 de ctre
slugerii Ilie Sturza si Toader Buhus, vornicul de poart Alexandru Haciu si
jitnicerul Manolache Jora, n urma creia Iratii Gavril si Ursu Burchi se vor Iace
mari stpni, inclusiv pe bastina lor, Iolosindu-se de documente ce Iuseser
sustrase din posesia rzesilor bstinasi de-a lungul a peste trei decenii.
1
Arh.Nat. Neamt, Fond Moyia Drgeyti, d. nr. 69, 110 si 143.
2
Ibidem, d. nr. 80.
Ioan Ungureanu 120
n consecint, vreme de mai mult de o jumtate de secol se vor zbuciuma
membrii acestei Iamilii pentru a-si redobndi drepturile, soldate n cele din urm
cu compromisuri consemnate prin hotrri si crti de judecat n baza crora
Burchestii erau impusi s le plteasc dijma pe productia curent si despgubiri
pentru anii anteriori. Si cum aceste reglementri nu vor Ii nicicum respectate,
vor genera alte jalbe si judecti.
Lsndu-ne ispititi de supozitii, nu excludem posibilitatea ca din acest
mare Iamilie s descind si acel Mos Ion Roat, reprezentantul tranilor pontasi
n Divanul ad-hoc al Moldovei din preajma Unirii Principatelor Romne. ntru
aceasta pledeaz chiar si enuntatul Iapt c purttorii acestui patronim erau
nruditi, prin aliant, cu Iurscestii
3
care aveau ,.pogoane de vie in paragin
la tinutul Putnei
4
si, gratie acestui Iapt, si Iamilia Roat putea ajunge, prin
diverse combinatii succesorale
5
, stpn pe diIerite cmpuri de aici, pe baza
crora s-a Iormat si numele topic al satului Cmpuri de pe plaiurile Vrancei.
Supozitia este sustinut si din cele desprinse dintr-o jalb din 22 iulie 1818, ce
va Ii redat mai ncolo, din care rezult c unele ramuri ale Iamiliei Roat ,.s-au
deprtat de la aceste prti (.), adic de cele din Drgesti, stabilindu-se n alte
tinuturi
6
.
Aceast roire putea Ii si o consecint a despgubirilor ce le aveau de dat
Burchestii pentru mpresurarea ce o Icuser pmnturilor lui Roat dup anul
1768 si ntruct Burchestii dup anul 1793 ncepuser s primeasc pmnturi
Iurscesti ,.din alte hotare, este posibil ca, drept consecint, acestea s Ii Iost
cedate Iamiliei Roat.
Prima atestare documentar a Iamiliei Roat dateaz din 8 ianuarie 1672,
cnd prclabul Iacob Anghelachi d zapisul su la mna lui Grigore Roat si a
altor rzesi, pentru c le-a ,e:it helesteul ce l aveau de la strmosul One
Averescu, Iapt pentru care, n urma plngerii lor, au Iost rnduiti la judecata
marelui logoIt Ciauru, n urma creia Iacob a Iost obligat s-si desece helesteul
su, care inundase pe cel al rzesilor
7
.
Un alt document de reIerint la aceast Iamilie este cel din 3 mai 1673,
prin care Burl din Drgesti, ginerele lui Ion Ciucu, cu Ieciorii si Ursu si
Nastasia, druiesc lui Grigore Roat si Iemeii sale Maria, a lor ,.dereapt
ocin i moie din sat din Drgeti, ce-i la tinutul Romanului, pe care o aveau
de la Ion Ciucu, ,.cu tot vinitul, cu cas i cu cinci pmanturi in tarin i loc
de hleteu, i cu loc de prisac. Dania prevedea si cerinta de a se Iace si
,dresli domneti, dar si cu blestem pentru acele rude care ar ncerca ,.s
3
Ibidem, d. nr. 202 si 215.
4
Ibidem, d. nr. 92. Ilinca, Iiica lui Neculai Iurascu era cstorit cu Radu Roat.
5
6
Ibidem, d. nr. 159.
7
Ibidem, d. nr. 27.
Roat un neam cunoscut n tinuturile Roman si Putna 121
scorneasc alt par
8
. Zapisul este scris de diacul Comsescu si este semnat
sau amprentat alturi de donatori de martori precum sptarul Toader
Hbsescu, prclabul Strat Iurascu din Peletuci, prclabul Iacob din Drgesti,
preotul Mateias din Btrnesti.
n anul urmtor, la 6 iulie 1674, acelasi Burl, cu Iiii si, mrturiseste prin alt
zapis
9
, cum socrul su Ion Ciucu a avut o cumprtur de mosie din partea Pscoaiei,
din care a treia parte provenea din btrnul lui Grigore Roat si care parte apartinuse
mai demult lui Andrei Drug
10
, unchiul lui Grigore Roat. Aceast a treia parte a Iost
rscumprat de Grigore Roat de la Burl si Ieciorii si, primind, odat cu zapisul
acestora, si zapisul de la Andrei Drug. Zapisul nominalizeaz si pmnturile ce s-au
rscumprat: o dumbrav de lng biseric, adic de la Schitul Drgestii de Jos, o
poian din cornetul de la Siret, o parte din zvoiul cel mic si din curturile de aici,
precum si din pmntul de la Fget.
n anii urmtori, Grigore Roat avanseaz n Iunctii dregtoresti,
ajungnd curtean de cmar, adic administrator al cmrilor domnesti. De pe
aceast pozitie va mai cumpra unele pmnturi, de pe care se vor isca si unele
pricini. ntre acestea va Ii si cumprtura din 25 iulie 1687, n al crei zapis se
speciIica ntre altele: ,Adic eu Chelsea, fata lui Grigori Mofil, i cu nepotii
mei Irina i Ioana, ficiorii surori-me Stefania, strnepoata lui Marcu din
Drgeti, din tinutul Romanului, am vandut dumisali lui Grigori Roat opt
pmanturi drept patru galbini buni
11
. Si tot de la Chelsia, ulterior, mai
cumpra alte sase pmnturi pentru care Constantin Duca voievod, la 7 mai
1695, trimite porunc Iostului vornic de poart Pavl Cucoranu si uricarului
Dumitrascu GaIencu s cerceteze si s Iac dreptate n pricina ce s-a iscat ntre
Grigore Roat si Chelsia, Iata lui Grigore Movil. ,Dmu vou tire se arat
n scrisoarea domneasc c s-au parat de fat inaintea Domniei mele i a tot
Sfatul nostru, Gligorie Roat, curteanul de cmar, cu Chelsia, fata lui
Gligorie Mofil de Drgeti, :icand Gligori cum i-au vandut Chelsia ase
pmanturi in tarin la sat la Drgeti, ce iaste pre Siret, pmantul cat cinci
potronici buni (.) i i-au fcut i :apis.
Acmu, Chelsia s tgdueti, de :ici c nu i-au vandut i-i intoarce banii.
Iar Chelsia -au dat sama cum ea nu i-au vandut pmanturile acele, nici au
fostu ea la :apisul acela, ci i-au fcut bine cu 50 galbni i apte potronici de i-au dat
in datorie. Iar Gligori, deci neavand a-i da sama, cum are oameni buni marturi
pe cum i-au vandut, pentru acesta lucru (.) s mrturisasc cu sufletile lor
8
Ibidem, d. nr. 28.
9
Ibidem, d. nr. 31.
10
Andrei Drug avusese pmnturi si n Ctelesti, dup cum rezult din unele documente
de vnzare, precum cele din 7 iulie 1648 (CDM, II, p. 395 si 396) si 14 Iebruarie 1666
(CDM, III, p. 285).
11
Arh. Nat. Neamt, fond cit. d. nr. 124.
Ioan Ungureanu 122
cum adevrat i-au vandut Chelsia acele pmanturi, iar nu i-au dat banii in
datorie. Si mrturisindu intr-acestu chip, s- tie Gligori pmanturile ce-au
cumprat. Iar de nu va ave oameni intr-acestu chip, s giure Chelsia cum nu le-au
vandut, ci i-au dat acei bani in datorie i giurand, s-i dea Chelsia banii i s-
tie moia
12
.
La aceeasi dat, domnitorul Constantin Duca trimite o depes si Iostului
prclab Iacob Anghelachi, poruncindu-i s aleag ocinile lui Grigore Roat din
satele Galbeni, Tulesti si Drgesti, cu urmtoarele precizri: ,Pentru aceea
scriu dumitali, dac vei vedea cartea Domniei meli, s te scoli s mergi la aceli
ocini ce scriu mai sus i s-i alegi prtile lui despre alti r:i i despre fratii
lui i nepotii care ar avea treab inpreun cu dansul, pe partea lui s o alegi
din tustrele satele, s-i tie osbit partea lui.
Si, cum vei alege inpreun cu oamini buni megiai din vatra satului,cu
tarin, cu faneat, cu pdure, cu poeni, cu locuri de prisac, cu vaduri de
moar, curturi in pdure ce ar hi fcute de moii lui sau de printi, cu tot
locul din tot vinitul i, alegand dreptu, s faci i mrturie viind la Domnia mea,
s i s fac i derepturi domneti. Aceasta facem tire dumitale
13
.
Pe de alt parte, n anul urmtor, la 13 Iebruarie 1696, noul domnitor al
Moldovei, Antioh Cantemir, scrie la rndu-i lui Pavel Cucoranu si lui
Dumitrascu GaIencu s execute Hotrrea Divanului de dup judecata ce au
avut-o Grigore Roat si alti rzesi cu prclabul Iacob pentru c le iezise
helesteul si care tine la el si uricul satului
14
.
La 13 iulie 1698, acelasi domnitor trimite o carte gospod medelnicerului
Neculai Basot ca s cerceteze pricina creat n urma cumprrii de ctre Grigore
Roat, de la Andrei Burl, a unei prti de mosie din Drgesti
15
. Iar la 17 iulie 1701,
Constantin Duca voievod, urcat pentru a doua oar pe tronul Moldovei, d o carte
de ntritur la mna lui Grigore Roat, nepotul Pscoaiei, si lui Ion Musteat,
nepotul lui Vicol ,.i altor smintii a lor de Avereti i de Drgeti, s fie volnici
a tine parte(a) di moii cari esti aleas i stalpit dispri orcini i s opreasc i
uricul ce au fcut Jrancenii pe locul lor. Si s- tie Jrancenii numai o prisac ci au
fost pmanturile acelor btrani
16
. Dup alte cteva zile, la 29 iulie 1701, acelasi
domnitor mai d o carte de ntritur lui Grigore Roat ,.nepot Pcoai, strnepot
Onii Averescului, cu alti ai si, ca s fii volnici a tine trii prti din al treile(a)
btran, One Averescu, i Futile, o parti
17
.
La 31 ianuarie 1703, domnitorul Constantin Duca scrie si el Iostului
12
13
Ibidem, d. nr. 46.
14
Ibidem, d. nr. 96.
15
Ibidem, d. nr. 143.
16
Ibidem.
17
Ibidem.
medelnicer Neculai Basot, acum ispravnic de Roman, s cerceteze si s judece
jalba Icut de Vasile Mihalcea mpotriva lui Grigore Roat, prin care se arta
c acesta din urm cumprase o parte de ocin din Drgesti, cu tot cu cas, care
Iuseser ale unuia din Iratii tatlui su, iar el nu a Iost ntrebat. n consecint, i
se poruncea lui Basot s judece respectiva pricin la resedinta tinutului,
urmnd ca Roat s prezinte zapisul de cumprtur si s aIle dac ,.Mihalcea
tiutau de acea moii cand au vandut, au ba, cci incapi smintia a cumpra,
dicat streinul. Si pe cum vei afla cu oamini buni, s faci mrturii la mana cui s-a vini
ca, di s-ar mai tragi la Divan, s avem tire
18
.
Desigur, Vasile Mihalcea, Iiind Iiul lui Mihalcea Ciucu, se strduia s
intre n drepturi de mostenitor al unuia din unchii si, anume al lui Ion Ciucu.
Se deduce aceasta din Iaptul c la 13 Iebruarie 1703, dup judecata lui Basot,
,.s-au ae:at Gligorie Roat cu Burl s dea cumnatii lui 4 lei i s ias
Roat din cas i din acea parte de moie
19
. Ori, acest Burl era ginerele lui
Ion Ciucu, Iiind cstorit cu Ruxanda, Iiica acestuia, iar prin restituirea acelor
bani de ctre cei ce vnduser lui Roat, respectiv de ctre cumnatii lui Burl, s-a pus
capt litigiului, urmnd ca mostenirea de pe Ion Ciucu s se mpart pe Iiii si
nepotii acestuia, ntre ei situndu-se si Vasile Mihalcea.
La nceputul anului 1724 s-a Icut o oarecare ordine att n documentele
rzesilor, ct si n ce priveste gruparea propriettilor, prin Hotarnica lui Tnase
Picioroag si Gheorghit Racles. Atunci s-a dat n stpnirea cpitanului Ursu
Iurascu jumtatea de sus a mosiei, ca si pmnturile ce proveneau din dania lui
Iacob prclabul, aIlate n jumtatea de jos, si care prin schimburile convenite
ntre rzesi au Iost atasate hotarului vestic al mosiei lui Iurascu. Ca urmare, n
Averesti rmseser stpni numai Schitul Drgesti, Ion Musteat, Sandu Roat,
Stahi (Grjdean n.n.) ,.i alti smintii ce vor fi nevanduti
20
.
La 26 august 1727, unul Toader zet (ginerele lui) Spiridon l prste la
domnul Moldovei pe Sandu Roat (unul din cei patru Iii ai lui Grigore Roat) c
acesta i-ar Ii cosit o balt (o mlastin cu rogoz) numit Popiasca. Venind
reclamantul cu carte domneasc de la Mihai Racovit voievod adresat
ispravnicului Gheorghit Racles, acesta va cerceta plngerea mpreun cu
prclabul Tnase Picioroag si cu armasul Arsene. Acestia vor constata c
balta este obste rzeseasc si nu n stpnirea lui Toader, iar Sandu Roat cosise
numai 4 cpite, nu toat balta
21
. Cu aceste constatri, cei trei demnitari vor
stinge pricina prin mrturia ce o vor nainta marelui logoIt.
Acelasi Sandu Roat, ajuns ntre timp cpitan de politie, se va bucura de
o danie Icut de sptroaia SaIta Hbsescu, prin zapisul scris de Vasile
18
Ibidem, d. nr. 65.
19
Ibidem, d. nr. 66.
20
Ibidem, d. nr. 69.
21
Ibidem, d. nr. 76.
Ioan Ungureanu 124
GaIencu la 27 aprilie 1731, la ,.Mnstirea ot Drgeti, inaintea egumenului
i a tot soborul, purtnd pecetea donatoarei si a postelnicesei Anusca Antohi.
ntre semnatari mai erau si egumenul Teodosie Roat, egumenul Antonie, irod-
diaconul Calistru, diaconul Ion Burchi (tatl lui Gavril si Ursu Burchi), alturi
de megiesi din Buciumi si Glodeni, precum: Ion Canbosie cu Iiul su David,
Samson, Mihalachi aprodul si Ion Moglan. Actul de danie se prezenta astIel:
,Adic eu, Safta Hbasca a rpusatului Toader Hbescul sptar, i cu
fiic-me Anuca, scriem i mrturisim cu adevrat :apisul nostru la mana
Sandului Roat cpitan, precum de a noastr bunvoie ci-i dm danie un :apis
de la Gligorie Mofil, un loc de prisac din marginea Brbosului, pe care au
dat Lupul Prfscul crucer 30 de taleri, i noi inc l-am dat Sandului si-i fie
moie lui i copiilor lui, in veci
22
.
O alt pricin se desprinde din cartea domneasc expediat de marele
logoIt Cehan, la 16 martie 1746, Isprvniciei de Roman pentru solutionarea
celor iscate pe mosia Scheia de lng Glodeni, pe care emiteau pretentii Sandu
Roat, Vasile Stegaru si Racles din Drgesti, cum c si ei au drept de stpnire
pe partea de mosie a lui Ionascu Tudor si c rzesii care se Iolosesc de acele
prti ar trebui s le dea dijm. n urma cercetrii s-a dovedit ns c ,.nici un
strop de dovad (.) n-au putut s arati Sandul Roat i Jasali Stegaru i
Racle cu cari s-i poat inprti pe niamul lui Ionacu Tudur, ci pentru alti
rzesi de acolo s-a gsit ,.cu dreptati ace hotrat giudecat (.) ca s fii
moni aceti oameni in Scheia, pe partea lui Ionacu Tudur
23
.
Si, pentru c viata n comunitate presupune relatii sociale diversiIicate,
uneori amiabile, alteori conIlictuale, amintim si c n urma unei jalbe trimis de
cpitanul Ursu Iurascu, voievodul Ioan Mavrocordat poruncea la 5 iulie 1746
Iostului mare ban Vasile Ruset s judece si s hotrasc pagubele produse
jluitorului, care ,.smnand mlai, l-au mancat vitele lui Roat i a lui
Burche, n urma cercetrii s-a consemnat c ,.la ispit, Iptasii ,.n-au
vrut s marg. Rnduitul ban avusese de judecat mpotrivirile ce le Iceau
prtii pentru ca Iurascu s nu-si construiasc o cas n Drgestii de Jos,
precum si pierderea de ctre Sandu Roat a perechii de pistoale ce i le
mprumutase Iurascu
24
.
mpotriva celor din Iamilia Roat vor curge jalbe si din partea comisului
Ion Movil. AstIel, la 4 iulie 1766, voievodul Grigore al III-lea Ghica scria
Iostului mare armas Dumitru Manolachi, ispravnic de Roman, n urmtorii
termeni: ,Afdirea, au mai fluit Ion comisul :acand c avand el tarin tot
acolo pe ace moie, in anul trecut s-ar fi sculat un Neculai Roat i (si) cu frati-su
22
Ibidem, d. nr. 78 si 143
23
Ibidem, d. nr. 78, A
24
Ibidem, d. nr. 80
Radul i-ar fi mancat toat tarina cu vitile lor i acmu, intr-acest an, iar,
nepuindu- pstor, ii mnanc tarina.
Intru care, iat scriem dumitali ca s trimet la toati satili de la Ocolul de
Gios de la acel tinut, s cercete:i. Si, de-or fi tarinile altor sate neingrdite i
de o protiv de departe cu a lui, atunci s inplineti toat paguba de la acei de
au stracat i, pentru toate pricinile ce vor fi avand, s-i a:i ca mai mult
falob s nu ne vie
25
.
Familia Roat ni se prezint si cu preocupri ctitoricesti. n anul 1768
egumenul Calinic ddea o mrturie lui Radu Roat cum c bunicul acestuia,
Grigore Roat, ca si tatl su Sandu, au Icut acte caritabile si ctitoricesti la
SInta Mnstire Drgesti
26
.
Veni ns ca un trznet acea blestemat Hotarnic a Burcheytilor Icut
n anul 1768 de slugerii Ilie Sturza si Toader Buhus, care a adus grave prejudicii
nu numai stpnirilor Iurscesti, ci si celor ale Iamiliei Roat. n mrturia sa
hotarnic ce o ddea n decembrie 1786 logoItul Ionit Ursoiuanu la mna
polcovnicului Dumitrache Grecu, se consemna c Burchestii au procedat n
aceeasi manier acaparatoare si cu pmnturile Iamiliei Roat. n acest sens,
hotarnicul prezint cu mult proIesionalism, dar si cu patetism, modul n care
Burchestii au reusit s-si nsuseasc zapisele Iamiliei Roat cu care reusiser s
i pcleasc, n 1768, pe acei hotarnici. AstIel, dup ce trece n revist si alte
matrapazlcuri comise de cei incriminati, hotarnicul Ionit Ursoianu si prezint
constatrile n maniera-i speciIic: ,.Mai sunt :apise i scrisori la casa lui
Roat care mi le-au artat Ursachi Gafencu, vechilul copiilor celor sraci a
Radului Roat, crora eu nu le-am putut face alegire acmu, pn() cand va lua
sfarit giudecata Burchetilor la Divan cu dumisali polcovnic Dimitrachi i cu
mnstirea, cum i cu vechilul acesta, fiindc i partea lui Roat s afl tot
intru a Burchetilor stpanire (.), desi Roat .era drept i adevrat moan in
Drgeti, precum Burchi l-au mrturisit ctr hatmanul Ruset (.)
27
.
Dar acmu copiii lui Roat sant instrinati de istov din motenirea tatlui
lor i o sam de scrisori sant la copiii lui Roat, iar unele din scrisorile lui
Roat s vd la Burcheti acmu
28
, cum o carte de la Antiohi Constandin
voievod din let 7204, fevruarie 11 (11 Iebruarie 1696 n.n.) scris la un Pavl
Cucoranul, ci-au fost vornic de poart, i la un Dumitracu Gafencu uricariul,
c s-au fluit Grigori Roat cu alti r:i a lui de Drgeti, pe un Iacob
parclabul, precum ei au moie in Drgeti i uricul satului il tinea Iacob.
Aifderea i pentru pricina unui heleteu ce-l e:ise Iacob care, pentru aceast
carte cu ce pricin st la mana Burchetilor, nici o adeverint nu mi-au dat ei
25
Ibidem, d. nr. 87.
26
Ibidem, d. nr. 81.
27
Ibidem, d. nr.110.
28
Ibidem.
Ioan Ungureanu 126
(.) Si, dup() cum cartea, acea :is :is de sus, de la Antiohi vod au fost a lui
Roat i acmu se afl la Burchi, inc i alte scrisori de-a lui Roat dup
artarea lui Ursachi Gafencu mai sant la Burcheti, cunoscut este c i
mrturia aceast tot odat cu acelea au intrat la manule lor, cci de la
van:toriul lor nu se vede a fi luat, cand van:toriul la :apisul su nu arat c
li-au dat vro scrisoare veche, alta decat singur :apisul su.
Aflandu-s la copiii lui Roat i o mrturie in scris, care arat cum c
acel pop Jasile Gafencu, scriitoriul :apisului acestuia a lui Burchi au spart
intr-o vreme o lad intru care ii avea Roat scrisorile, luandu-i multi scrisori
cari nici pn() ast:i nu s-au mai v:ut. Si fiindc acel pop tria mai mult in
casa Burchetilor, tot presupusul lui Roat au fost la Burcheti pentru scrisorile
lui, mai ales c acmu s-au i ivit la Burcheti din scrisorile lui Roat. Osebit c
i un Arseni Cambose de la Muncel au mrturisit acmu precum c murind un
niam al lor ci-au fost prisecariu la Burcheti, la care fiind multe scrisori de
moii, toate, i aceale scrisori li-au luat Burchetii la manule lor
29
.
n toate judectile ce le-au avut, urmasii lui Grigore Roat au prezentat
documente din care rezulta c n Drgesti erau stpni pe 74 de pmnturi, din
care 55,5 n partea de jos si 18,5 n partea de sus a mosiei, Iiind constituite
astIel: cele din partea de jos cumulau bastina de 16,5 pmnturi a lui Grigore
Roat, adic a patra parte dintr-un btran, 6 pmnturi ce le cumprase de la
Chelsia, 5 pmnturi ce proveneau din dania lui Burl si a Ieciorilor si, 4
pmnturi din bastina Ilinci Racles, 21,5 erau din dania Icut lui Iurascu la 3
iulie 1692 de ctre Solomon Mihalcea
30
, iar 2,5 erau cele ntrite de Constantin
Duca voievod la 30 martie 1688 dup judecata Angheniei lui Simion Crciun cu
Neculai Iurascu. Cele din jumtatea de sus erau constituite din 15 pmnturi ce
proveneau din schimbul cu Iurscestii, iar 3,5 din bastina lui Iurascu prin
legturile matrimoniale ale unor naintasi
31
.
n aceste pmnturi erau si prtile din Drgesti cumprate de Dinu Roat
la 11 noiembrie 1804. Atunci, preoteasa Anita, Iata lui Arteni Racles si a SaItei,
nepoat a Ilinci Racles si strnepoat a SaItei Iurascu (sotia jitnicerului Neculai
Iurascu), vnduse lui Dinu Roat toate prtile ei de mosie din ,.patru hotar,
adic in Corneti, in Filipeti i Peletiuci, tinut(ul) Neamtului, i in Drgeti,
tinut(ul) Romanului.
Si eu neavand copii si motiva actul preoteasa i de a mea bunvoe
am vandut de veci toate prtile mele ce s vor alegi dintru aceste patru hotar
ce s arat mai sus, cu tot vinitul, din tot locul, cu tocmal trii sute lei, bani pe
cari i-am luat tot deplin acum, inainte la facirea :apisului. Ins din hotarul
29
Ibidem.
30
Ibidem, d. nr. 52.
31
Ibidem, d. nr. 122.
Drgetii partea me ci s-a alegi di pe strmoaa mea Safta Iurceasa, din
giumtatea de sat partea de gios, di pe Jicol Titici, cum i di pe Neculai Iurac
fcnicer, din ceealalt giumtate de sat, partea de sus. Iar partea mea ce s
va alegi (.) dintru aceste patru hotar (.) i-am vandut o a cincea parte,
partea ttani-meu, care prti de moie sant amestecate in r:ii cu prtile
dumisale
32
.
La 11 martie 1806, Dinu Roat (Iiul lui Radu Roat) aIlndu-se la casa sa
de peste Siret, din hotarele tinutului Neamt, trimite jalb la domnie prin care
solicita ca Isprvnicia tinutului Roman s i Iac o carte de hotrt pentru mosia
sa din Drgesti, motivndu-si cererea astIel: ,.Fiindc nacialnicul de la
Schitul Drgetii de Gios in trecuta vremi au luat cartea Inltimii Tale ctr
Svintia Sa episcopul de Roman i ctr d-lor ispravnicii ca s- deosbasc
prtili ce are Schitul in moia Drgetii (.) m rog Inltimii Tali s mi s de i
mie o luminat carte ctr d-lui is(pravnicul) de Roman s-mi randuiasc
ma:ali de ai tinutului ca s-mi deosbasc i prtali meli ci am intr-ace moie,
in giumtatea de sat partea den gios, fiindc asupra lor am i stpanire, numai
nu sant deosbite
33
.
Pentru solutionarea jalbei, logoItul Trii de Jos trimite ispravnicilor de
Roman cartea domneasc dat de Alexandru Moruzi voievod la 13 martie 1806,
pentru a se conIorma si a alege pmnturile din Drgesti ale petitionarului
34
.
O alt cumprtur o va Iace Dinu Roat la data de 7 august 1807, de la
un alt unchi al su, anume de la Vasile Toma, Iiul SaItei, nepot al lui Gheorghit
Racles si al Ilinci. Acesta i vindea prtile sale de mosie ce le avea de la mama
sa ,.din patru hotar, adic din Drgeti, din Peletiuci, din Corneti i din
Filipeti (.) cu tocmal una sut cinci:ci lei, pe cari bani i-am luat toti deplin
acum la facirea :apisului
35
.
Insistentele lui Dinu Roat evidentiate de numeroasele sale jalbe, cu
deosebire adresate mpotriva Burchestilor, se vor Iinaliza doar cu
nesemniIicativele dijme pe care acestia vor Ii nevoiti s i le dea pentru
beneIiciul obtinut pe pmnturile sale. Relevant n acest sens este o scrisoare
din 19 iulie 1811 pe care medelnicerul Ionit Burchi o expedia din Iasi Iratelui
su Ilie slugerul, cu privire la dijma inului de la Drgesti. AIlnd c din cele 100
de pite pe care trebuia s le ia Ilie, acesta, prin oamenii si, a luat numai 68 de
pe locul ce a Iost arat de ungur, urmnd ca alte 32 s le primeasc de la nepotul
Iordachi medelnicerul, i precizeaz c 12 pite trebuie s le dea lui Dinu Roat
36
.
Preocupat de rotunjirea posesiunilor, ca si naintasii si, Dinu Roat va
32
Ibidem, d. nr. 231.
33
Ibidem, d. nr. 139.
34
Ibidem.
35
Ibidem, d. nr. 231.
36
Ibidem, d. nr. 142.
Ioan Ungureanu 128
mai cumpra de la o alt rud a sa, noi supraIete de pmnt. AstIel, la 30
decembrie 1811, Catrina Iata SaItei Ciocan, nepoat a Catrinei Racles,
strnepoat a Ilinci Racles si prestrnepoat a SaItei ,.pe cari au tinut-o cu
legiuit insotiri Neculai Iuracu de Drgeti
37
mpreun cu sotul, Alexandru
Chiril, vindea vrului ei, Dinu Roat, prtile de mosie aIlate ,.in hotarul
moiilor Corneti, Filipeti, Peletiuci (.) pe apa Sretiului, cum i in Drgeti
(.) care prti de moie sant amestecate in r:ie cu a dumisale (.) ce am i
eu batin de pe maic-mea Safta, prestrnepoata lui Neculai Iuracu (.).
Ins din Drgeti (.) am vandut partea ce s va alegi de pe Neculai Iurac din
giumtatea de sat partea de sus, i din (.) partea de gios iar ci s va alegi
partea maicii mele de pe Safta Iurceasa, din partea lui Jicol Titici
38
. Este de
la sine nteles c Dinu Roat nu putea cumpra de dou ori aceleasi pmnturi la
intervale de timp diIerite, dac avem n vedere cumprtura ce o Icuse de la
preoteasa Anita la 11 noiembrie 1804 de pe aceleasi mosii si din acelasi strbun,
Vicol Titici acestea Iiind totusi prti de mosii ce apartinuser rubedeniilor
apropiate ale acelorasi spite de neam.
n acelasi timp, dup cum rezult din cele ce urmeaz, raporturile cu
Burchestii nu erau nici pe departe reglementate. AstIel, la 27 aprilie 1813,
Isprvnicia tinutului Roman Icea cunoscut, printr-o depes, medelnicerului
Ionit Burchi si nepotului su, Iordachi Burchi, precum si nacialnicului
Schitului Drgestii de Jos si lui Gavril Mihalcea, urmtoarele: ,Jtavul Dinu
Roat, prin faloba ci au dat Mrii Sale lui Jod (Scarlat Callimachi n.n.),
cere ca s aib giudecat cu dumneav(oastr) pentru prtile de moii ce ari a
tragi din hotarele Drgetii i Giurgeni ot Jaslui i, prin luminata carte
g(os)pod ni s porunceti ca s cercetm. Deci, s scrii dumnev(oastr) i
cuviosintii tale ca, inpreun cu toate scrisorile, s viniti aice ca s s fac
cercetare dup poronc
39
.
Isprvnicia va delega n acest scop pe vtavul Constantin Carp,
nstiintndu-l c vtaIul Dinu Roat s-a jluit la Divan c neamul Burchestilor i
stpnesc Ir drept prtile de mosie ce le are n Drgesti, att de pe mama sa ce
provine din neamul Rclisesc, ct si de pe tatl su din neamul Roat si, pentru
c jluitorul a adus ,.poroncitoare carte ca inpreun cu vornicul de poart
Lefter Juverdean s s randuiasc i din partea Isprvniciei oamini cu
intlegire s cercete:e pricinile i scrisorile de la amandou prtile, atat de
numita moie Drgeti, cat i de moia Giurgeni (.), i se cerea s
deosebeasc prtile jluitorului de cele ale rzesilor, stlpindu-le cu pietre de
hotar, dndu-i si mrturie ,.pre largu arttoare
40
.
37
Ibidem, d. nr. 222, care prezint spita de neam a lui Costachi Roat.
38
Ibidem, d. nr. 231.
39
Ibidem, d. nr. 145.
40
Ibidem, d. nr. 267.
La acea cercetare si judecat de la Isprvnicie, Dinu Roat a prezentat 13
zapise ce i atestau bastina pe pmnturile strmosesti din Drgesti, precum si
cumprturile Icute aici de ctre naintasii si
41
. Pentru ocrotirea drepturilor de
stpnitor el a solicitat si carte de blestem din partea Mitropolitului Veniamin, pe
care o va si obtine la 12 iunie 1813
42
.
Anul 1818 este momentul de cotitur n care ncepe lichidarea rzesiei n
Drgesti, prin aceea c Anastasia, sotia medelnicerului Apostoli Iiica polcovnicului
Dumitrache Grecu avnd si acordul acestuia, si va vinde tot pmntul ce l avea de
zestre, adic mai mult de jumtate din mosia rzeseasc a Drgestilor.
AIlnd de aceast intentie, n urma strigrilor Icute si a aIisrii peste tot
a publicatiei, dup dezlegarea obtinut prin cartea domneasc dat de Scarlat
Callimachi la 9 martie 1818
43
de a se aplica procedurile de scoatere la mezat a
mosiei Anastasiei, cu toate c multe pricini erau nc pe rol si nesolutionate,
Ionit si Iordachi Burchi, cpitanul Dumitru Ariton, Gavril Mihalcea si alti
rzesi, crora li se va altura si vduva Ruxanda a lui Dinu Roat vor mai
ncerca o tentativ de a-si salva ceea ce ei considerau c le apartine, si de
amnare a mezatului. De aceea, printr-o jalb ctre domnie din 13 martie 1818,
acestia solicitau urmtoarele:
,Preinltate Doamne,
In trupul moii Drgetii din tinutul Romanului, avem i noi prti de r:ii
cu dumneaei medelnicereasa Anastasaea Apostoli. Si fiindc de candva aci s
trgne: pricini intre noi pentru asuprarea ci ni s fac cu tragirea prtilor
dumneaei in urmarea invoelilor i hotraturii ci s-au fcut in anul 1768 i, pi di
alt parte, fr s e pricina dintri noi un bun sfarit prin driapt giudecata
luminatului Divan a Inltimii Tali, dumneaei au pus in lucrari s svarasc
van:are prin me:at. Pentru cari ne rugm la Inltimea Ta ca s ii opreasc
lucrarea me:atului i s fim inftoati inaintea Inltimii Tali, cci de la cinstitul
Divan au rmas s s fac anafora dup inftoarea ce am avut in postul trecut al
Crciunului (.). A Inltimii Tali plecati slugi
44
. Desi prin rezolutia pus de
domnitor se recomanda marelui logoIt amnarea mezatului pn se ,.va svari
pricina fluitorilor, la 1 aprilie 1818 Divanul domnesc a decis implacabil c,
ntruct Anastasia a prezentat ,.vrednicile dove:i ce s-au v:ut, n consecint
respectiva jalb nu putea strmuta hotrrea de eIectuare a licitatiei
45
.
Si totusi, mostenitorii lui Dinu Roat vor obtine o porunc domneasc n
urma creia Isprvnicia Romanului i scria la 29 aprilie 1818 lui Toader Gorovei
urmtoarele: ,Clironomii Dinului Roat viind la Isprvnicie au artat o carte
41
Ibidem, d. nr. 143.
42
Ibidem, d. nr. 144.
43
Ibidem, d. nr. 160.
44
Ibidem, d. nr. 167.
45
Ibidem.
Ioan Ungureanu 130
gospod ctr du(mnea)ta ca s li hotrti parte ci are in moia Drgetii.
Totodat i preciza c, ntruct la deplasarea ce o Icuse anterior nu si-a putut
ndeplini misiunea din cauz c rzesii nu s-au prezentat la cercetare, prin noua
sa deplasare la Drgesti trebuia s reuseasc s-i adune pe rzesi si pe
mostenitori, n acest scop mputernicindu-l cu urmtorul mazir: ,.Ji s
porunceti r:eilor de pe moia Drgetii ca, indat ci va veni numitul
cercettor, s merget in cercetari cci, nestand i fcandu-ni intiintari c nu
ati stat, cu hotrari s titi c vom scrie la E c s vie supus gospod (domnesc
n.n.) s v scoat la cercetare, crue aveti a i s plti o simtitoari plat
46
.
Mezatul mosiei medelnicerului Apostoli se va desIsura la 8 mai 1818 n
cel mai nalt Iorum institutional din capitala Moldovei, n Divanul
Judectoresc
47
, ntre oIertanti aIlndu-se mari Iete boieresti, cu ranguri si Iunctii
dregtoresti pe msur. Cstigtor va Ii ns Gheorghe Hermeziu, preIeratul
vnztorului, pentru c respectivul cminar (cruia naintea licitatiei
medelnicerul Apostoli i Icuse oIerte ademenitoare) era si proprietar al mosiei
Dmienesti cu care era vecin de hotar. Vnzndu-se mosia cu pricini nc
nesolutionate, noua situatie va crea noi si grele probleme unor rzesi, ntre care
si celor din Iamilia Roat.
n ajutorul mostenitorilor lui Dinu Roat va iesi ieromonahul Alipie de la
Schitul Drgestii de Jos, care la judecata din 9 iulie 1818 va prezenta zapisele ce
i le dduse Ionit Plesca, unul din mostenitorii lui Dinu Roat. ntre cele 10
documente, ce reprezentau crtile de judecat ale Iamiliei Roat dintre anii 1674
si 1818, se aIla si cea recent din 12 iunie 1818 dat de Mitropolitul Moldovei
48
.
Cu o jalb si mai consistent, dar si mai bine motivat, se vor adresa
domnitorului, la 22 iulie 1818, vduva Ruxanda a lui Dinu Roat mpreun cu
cumnata sa, Anita
49
. ,Iari fluim Inltimii Tale scriau semnatarele pentru
mare strambtate ce simtim a ave despre dumnealui med(elni)cer Apostoli, ginerile
svaritului din viat polcovnic Dumitrachi, ce au fost ginere unui comisul Ioan
Movil, :t Ursului Iurac, carii au fost vr primar cu Ilinca, fata lui Neculai
Iurac, ce au tinut-o un Gheorghit Racli, fiii ci acetilor toti neamuri din carii i
noi ne tragim dup spit i r:e in moia Drgetii, in giumtatea de sat in partea
de sus, de la tinutul Romanului, atat cu batin dar i cu cumprturi in urm
fcute, care prti de moie btranii notri, pan la o vreme, -au stpanit
fietecarele partea sa ce au avut, fcandu- cas i a:ri.
Iar apoi, de la o vreme incoace, altii din neamurile noastre sau c s-au
deprtat de la aceste prti, sau c au mai scptat din puterea averii, au rmas
mai in stare i mai cu apropiere a stpani toate prtile a fietecruia, numai
46
Ibidem, d. nr. 157.
47
Ibidem, d. nr. 275.
48
Ibidem, d. nr. 156.
49
Ibidem, d. nr. 159.
creanga din care s trage dumnelui med(elni)cer Apostoli ginere fiind, pan la
o vreme ce-au cerut trebuinta de a s hotri ace moie, ca s scoat prtile
fietecruia dup spit.
Atunci, la acel hotrat, au cerut trebuinta de a s vede scrisorile a
fietecruia, cci i scrisorile crengii dup spita a neamului nostru s-au dat i,
pan ast:i au rmas in mana cui noi nu tim. Decat atata tim i vedem c noi
acum santem istirisite de drepte prtile noastre de moie ce avem intr-acest
hotar Drgeti, supt care chip iconomicos iar nu tim, c acum stpanete
numai numitul med(elni)cer, fcandu- i intritur g(os)pod asupra criia in
strambttare vederat nu putem a o suferi, cu indelungare a o rbda, pentru
care avem i scrisori-dove:i ci ni-au mai rmas nerpite de la acel hotrat i, in
scurt, acum acest giumtate de sat, partea din sus, cu 13 pmanturi din partea
de gios s-au vandut cu soltan-me:at, cumprandu-o dumnealui cminar
Gheorghe Herme:iu.
Pentru carele ne rugm Inltimii Tale s te milosteveti asupra noastr,
s ni s scrie Cartea Mrii Tale ctr cinstita Isprvnicie de tinut(ul)
Romanului, cum i carte de blstm ca s fie silit atat dumnealui med(elni)cer
Apostoli, cum i sotia dumisale Anastasia i toti carii vor fi avand tiint atat de
prtile crengii spitii noastre, cum i de toate scrisorile infiintate ci-au fost din
vechiu cuprin:toare pe fieteacruia parte care cat au avut, s s va: acum
in ce chip i cum au rmas i prtile noastre in stpanirea dumisale i, prin
carte de blstm primind-o, s s descopere adevrul, s nu rmanem istirisite
de drepte prtile noastre.
Din care scrisori, cate se vor dovedi glsuitoare de numile strmoului
nostru, fcnicerului Neculai Iuracu i a ginerelui su Gheorghit Racli, ce sant
din creanga spitii noastre, s dei deoparte cci cerim dovad pentru acele, s ne
arat cu ce chip stpanescu dumnealor i prtile acelor drese, de li-au i vandut in
me:at. Deosbit, iar ne rugm Inltimii Tale ca tot dumnealor boerii dregtori,
in poronca ce s va face, s mai cercete:e i pricina unui schimbu ce l-au fcut
comisul Ioan Movil cu moul nostru Racli, de au dat moul nostru Racli 15
pmanturi din moia Btranetii, comisului Ioan Movil.
n continuare, jluitoarele arat c pentru cele 15 pmnturi din
Btrnesti, comisul Movil urma s dea tot 15 pmnturi din partea de sus a
mosiei Drgesti si, n timp ce urmasii si clironomii din Btrnesti ai comisului
Ioan Movil stpnesc acele pmnturi ,.avand cas i a:are acolo, ele nu
stpnesc pe partea din Drgesti rezultat din acel schimb. De aceea, dnsele cer
,.s s cercete:e i pricina aceasta prin Cartea de blstm, aducand de fat i
pe dumnealui srdar Constandin Bote: carele iaste clironomul svaritului
comisului Ioan Movil, fiind nepot de fat i in mana dumisale trebue s fie i
toate scrisorile din carele s s lumine:e dreptatea noastr.
Am considerat a Ii Ioarte util si explicit redarea in extenso a jalbei celor
Ioan Ungureanu 132
dou cumnate, a sotiei si surorii lui Dinu Roat, documentul Iiind lmuritor n
cel putin dou planuri, respectiv n acela al dezlegrii spitelor de neam si al
ncrengturilor Iamiliale, precum si n cel al tipurilor de relatii agrare ce se
maniIestau la sIrsitul secolului al XVIII-lea si nceputul secolului al XIX-lea.
Pentru solutionarea plngerilor celor dou petitionare, domnitorul Scarlat
Callimachi trimite, la 29 iulie 1818, o scrisoare episcopului de Roman, chir
Gherasim, ct si ispravnicilor tinutului, pentru ca nalta Iat bisericeasc s dea
,.arhieresc blstm asupra cui s va cde i, in ce chip s va dovedi adevrul,
iar cele dou institutii s l consemneze n Cartea de judecat pe care n situatia n
care vreuna din prti se va declara nemultumit o vor nainta la Divan
50
.
Problemele sesizate de Ruxanda si Anita vor trena nc doi ani Ir vreo
solutionare, Iapt pentru care aceleasi cosemnatare vor adresa, la nceputul lunii
septembrie 1820, noului domn al trii, Mihail Sutu, o alt jalb cu continut
identic. Relund si problema acelui schimb Icut de comisul Movil cu mosul
lor, Racles, pmnturi pe care btrnii lor ,.le-au stpanit cu pace i,
intamplandu-s de ne-am instrinat de la acele locuri, cei in urm curgtori din
comisul Movil au apucat a pune stpanire nedreapt i pe toate prtile
noastre de batin i cumprtur i schimbturi, care prti trecand ctr
dumneaei medelnicereasa Apostoloai, dumneaei le-au vandut de veci prin
me:at, dumnealui cminarul Gheorghe Herme:iul.
Amintind de jalba Icut de rzesii drgesteni n martie 1818, pe care au
subscris si dnsele, prin care se solicitase amnarea mezatului de vnzare a
mosiei Anastasiei, iar Divanul aprobnd ca mosia s se vnd cu pricinile nc
nesolutionate, acestea urmnd a se rezolva ulterior prin ntelegeri cu
cumprtorul, jluitoarele arat c noul proprietar, Gheorghe Hermeziu, si
stpneste neclintit mosia, timp n care ele srcesc prin judecti. Ca urmare, la
7 septembrie 1820, domnitorul Mihail Sutu porunceste Vorniciei de Aprozi s
aduc la nItisare n Divanul velitilor boieri pe cele dou nemultumite si pe
cminarul Hermeziu, n vederea cercetrii pricinii
51
.
Cu tot zbuciumul celor nendrepttiti, problemele nu li se vor rezolva nici n
urmtorii sapte ani. ntre timp, cei din Iamilia Roat vor recupera doar cteva zapise
risipite prin care s poat s-si sustin dreptul lor. AstIel, la 3 septembrie 1827,
Ionit Ariton, Iiul cpitanului Dumitru Ariton, d o adeverint lui Costachi Roat
Iiul lui Dinu si Ruxanda Roat c el detine ,.nite hartii a casi (lui Roat
n.n.) din Drgeti i o hotarnic de moie (.) cari hartii din Drgetii esti din
btranul Futel (Averescu n. n.), din cari hartii trii sant la mini, iar celelante sant
la tat-meu, pe cari scrisori m indatoresc a li da dumisali pr in trii :ali, fiind i
tat-meu fat. ntr-adevr, la 7 septembrie, marele vornic Giurgi conIirma c
50
Ibidem.
51
Ibidem, d. nr. 202.
Ionit Ariton a dat lui Roat, prin zapis, acele documente
52
.
Acelasi Costachi Roat se va mai adresa, la 9 Iebruarie 1828,
domnitorului Ionit Sandu Sturza cu rugmintea de a avea judecat la Divan cu
medelnicereasa Anastasia din Trgul Roman, pentru mosia din Drgesti ce o
vnduse lui Gheorghe Hermeziu. n petitia respectiv arta c din bastina si
cumprturile lui Iurasc btrnul, care au apartinut jitnicerului Neculai Iurascu
socrul lui Radu Roat are si el a cincea parte, asa cum arta si hotarnica din 12
mai 1798, iar celelalte prti Iurscesti ,.au trecut cu :stri supt stpanirea
unui comis Ioan Movil, apoi la un polc(ovnic) Dumitru (Dumitrache n. n.) i
in urm la clironomii numitului polcovnic, la dumneaei medelnicereasa
Anastasia Apostoli din Targul Romanului. Si in toat vremea i mutatul din
viat, printele meu, au stpanit acele prt fr de nici o suprari dispre
nimine, cum pre larg arat dove:ile ce am.
Evident, aceste din urm cuvinte nu erau nici pe departe conIorme cu
realitatea, Iiind o Iormulare sablon, stiind ct s-a zbtut Ir succes n respectiva
pricin tatl su Dinu Roat. Jluitorul si continua plngerea astIel: ,Iar dup
svarirea din viat a printelui meu, numita medelnicereas au vandut de veci
intreag ace giumtate de sat dumisale agi Gheorghi Herme:au, in vremea
cria vn:ari, nu putini strigri au fcut maic-mea (Ruxanda n. n.) ca nu
cumva, pe lang prtile dumisale, s nu instrine:i i prtile mele. Si dumneaei
au dat rspuns c vinde numai partea dumisale de moii, i aceea cu pricinile ei.
n continuare, jluitorul se reIer si la acel schimb de 15 pmnturi Icut
de comisul Ioan Movil cu strbunicul su Racles, de care el nu poate beneIicia
desi banul Constantin Botez, vrul medelniceresei Anastasia, stpneste pe cele
din Btrnesti. Pe de alt parte, la nItisarea pe care el a avut-o cu aga
Hermeziu la marele logoIt ,.acesta s-au de:vinovtit cu rspuns c nici o
tiint nu ari de aceste prti a mele i c eu s-mi cautu cu dumneaei
medelnicereasa. Si, pentru c el pierde odat cu prtile printesti din Drgesti
si pe cele 15 pmnturi din mosia Btrnesti, se roag domnului trii s Iie
adus la Divan medelnicereasa Anastasia pentru ca s se judece si s poat intra
n drepturile sale.
n consecint, LogoIetia cea Mare scrie, la 12 martie 1828, Isprvniciei
Roman ca Anastasia Apostol la 10 aprilie 1828 ,.s s afle la Divan cu toate
dove:ile ci va fi avand intru aceast pricin, cci neviind la artata vade, i s va
triimiti :apciu cruia ii va plti i cibote
53
.
ntre timp, la 15 martie 1828, Costache Roat prezenta naltei instante
judectoresti o spit de neam a naintasilor si din Drgesti si Giurgeni, cu
mentiunea: ,Aceast spit cu dou:ci i pte tifri, scris cu slova printelui
52
Ibidem, d. nr. 211.
53
Ibidem, d. nr. 215.
Ioan Ungureanu 134
meu, gsindu-o in scrisori, o am dat dumisale banului Ioan Gheuc, iar cea
adevrat spit (adic cea original n.n.) i incredintat de dumnealui vornic
Dimitrie Beldiman (ce) s afl stolnic i ispravnic la Roman, s afl la casa
mortului clucer Ionit Nour
54
.
La nItisarea de la Divan ce a avut loc la 10 aprilie 1828, medelnicereasa
Anastasia se va eschiva, la Iel ca si Gheorghe Hermeziu mai nainte, aIirmnd c nu
are stiint de ce ar Ii spus cumprtorul la nItisarea ce o avusese cu Costache
Roat si ,.c oricate pricini vor nate, dumnealui (aga Hermeziu n.n.) s aib a
rspunde, cum lmurit s arat prin intiintarea domniilor sale boerilor ispravnici
din 6 a trecutei luni aprilie ce-i trimis intru aceasta la Logofetia ce Mare,
folosindu-s dumnealui aga cu nedreptate din venitul prtilor mele.
Neobtinnd nimic nici de aceast dat, la 8 august 1828 Costache Roat
trimite o alt jalb, de aceast dat adresat administratorului general al
Moldovei, generalului rus Minciaki
55
, instalat aici n urma ocuprii Principatului
de ctre armata tarist la 26 aprilie 1828, ocupatie ce va dura 6 ani. n aceasta,
arta c si n jalba sa din 9 Iebruarie 1828 prezentase c prin vnzarea acelei
jumtti de sat de ctre Anastasia, cumprtorul ,.au pus silnic stpanire si
pe prtile sale de mosie, iar n jumtatea de jos a satului unde mosii si printii
si ,.au avut a:are intemeiat, a cror rmituri i ast:i sant, am o a
treia parte, adic un btran intregu, be: (Ir n.n.) alte cumprturi din
cielanti doi btrani dar (.) un neam de oameni numiti Burcheti, :tori
acolo i stpnesc prtile sale, ntruct acestea sunt nealese, si pentru care i-au
pltit dijma obisnuit numai pn n anul 1816, ,.spre dovad insui a lor
ctr mine scrisoare de trimetirea defmii. Iar de atunce incoace nu au vroit a
mai da, :icandu c moia are cheltuieli.
AIlnd acum ,.c acei Burcheti s-au alctuit cu dumnealui aga a-i
vinde intreag acea giumtate de sat, partea din gios, am dat falob
Preinltatului Domnu Ioan Stur:a (.) cerandu dreptate i oprirea van:rii,
iar la 14 Iebruarie 1828 Luminatul Divan i-a Icut cunoscut c Gheorghe
Hermeziu a rspuns ,.c nu numai c nu este in alctuire, dar nici s
interevriste i nici va cumpra-o, neavandu trebuint.
Ori, asa cum arta mai departe petitionarul, n contradictie cu cele de mai
sus, la 3 iunie 1828 ,.aga au svarit tocmala, luandu i :apis de la acei
Burcheti care au vandut in loc de 4 pmanturi (pe care le stpneau de drept
n.n.) i prtile meli cu a celorlanti r:, Iapt pentru care se ruga ca
,.van:area aceea nelegiuit ce au fcut Burchetii ctr dumnealui aga s s
opreasc cu totul, cum i venitul acelei prti s stei supt secvestru pr candu
cu boeriu hotarnic s vor alege prtile fiiticruia, urmnd ca hotarnicul s-i
54
Ibidem, d. nr. 222, cele dou scheme.
55
Ibidem, d. nr. 216, 221 si 227.
aleag prtile din ambele jumtti de sat si ,.s fac cercetare i de veniul ce
au putut ei pe fietecare an, pentru a i se da dijma cuvenit
56
.
Generalul Minciaki va trimite la 25 august 1828 aceast jalb a lui
Costachi Roat, spre cercetare, Divanului Judectoresc al Cnejiei Moldovei
57
.
Fiind vremuri de restriste, de ocupatie ruseasc, abia la 30 ianuarie 1829
Divanul Judectoresc l va aduce pe aga Hermeziu pentru a da explicatii la cele
sesizate de Costachi Roat, iar dup alte 2 zile, la 2 Iebruarie 1828, nalta
instant i rspundea jluitorului n termeni dezarmanti, cum c ntruct prtul
s-a nItisat cu ,.dove:i i:brnitoari pricinilii, cererea de a i se rndui
hotarnic ,.nu s-au gsit de cuviint
58
(.), cat despre alte prti a altor hotar
de moii, i s va randui hotarnic cercettoriu in urmarea cerirei. Si pentru c,
la 29 octombrie 1828, paharnicul Vasile Hrtescu, stpnul mosiei Glodeni
scrisese la rndu-i generalului Minciaki cum c si mosia sa ,.ptimete
impresurare atat dispre celelante moii megieite, cat i despre moia
Btranetii la captul dispre apus, cu hotaraturi ce-au fcut dumnealui aga
Herme:iu in trecuta lun, precum i cu apa ia:ului ce din nou au fcut
stpanitoriul moii din gios, nnecndu-i o mare bucat de loc de Inat,
Divanul va da si n acest caz verdictul c, gsindu-se pietrele vechi de hotar ce
despart Btrnestii, Blusestii si Glodenii, Iiind ,.statornice i fr pricin,
jluitorului nu i se poate da cstig de cauz, dect numai dac va prezenta
dovezi pentru alte semne mai vechi
59
.
Neobositul lupttor pentru drepturile sale, Costache Roat, se va jlui
iarsi Divanului Judectoresc al Cnejiei Moldovei la 20 martie 1829.
Reamintind c si n jalba sa din 8 august 1828 ,.ctr domnul gheneral
Min:achi a prezentat dovezi de ,.asuprirea i de istov inpresurarea prtilor
(.) din moia Drgetii (.) de ctr dumnealui aga Gheorghi Herme:u,
petitionarul relua aceleasi probleme si solicitri ce le Icuse prin jalbele
anterioare. ns pentru c aga Hermeziu Iusese ntre timp cu ,.slufb afar la
tinuturi, nu ne-am inftoat inaintea cinstitului Divan,(.). Asmine i eu de la
ghenar trecut am fost randuit de ctr cinstitul Divan (.) spre priimirea i
incrcarea :aherelii de la Schela Sculeni (.), acum gsind ,.rspuns in
dosul falobii mele din 2 februarie, dat de ctr cinstitul Divan (.) cari rspuns
esti cu totul inpotriva pravililor i a hotrarilor sobornicescului hrisov cari :ice
c un van:tor de moii inti s- aleag prtile i apoi s le scoat
van:toari
60
. Totodat, mai solicita s i se permit ca, pn se va Iace alegerea
prtilor sale de mosie, s-si ngrdeasc ,.live:ile i a:area printasc, ca
56
Ibidem.
57
Ibidem.
58
Ibidem.
59
Ibidem.
60
Ibidem, d. nr. 221.
Ioan Ungureanu 136
s nu se strici mai mult de vite
61
.
ntruct problemele lui Roat vor rmne n continuare nesolutionate,
acesta va trimite la 2 iulie 1829 o alt jalb Divanului Judectoresc al Moldovei
n care amintea c prin nenumrate jalbe a cerut s aib nItisare cu aga
Hermeziu ,.pentru destul inpresurare ce (.) faci in prtile mele printti
ce am in moia Drgetii, unde au fost i un lcuitor numit Iordachi Burchi,
care prin particulreasc van:are ctr dumisale aga au vandut i prtile mele,
cum pre larg arat acelea falobe
62
. Rezult, asadar, c n urma acelei vnzri
Icute Ir licitatie, printr-o ntelegere ntre prti, Burchestii si-au lichidat
stpnirile din Drgesti, mutndu-se n alte hotare de mosii.
Pe de alt parte, Costache Roat si justiIica lipsa de reactie dintr-o
anumit perioad sustinnd c nu a mai putut urmri solutiile date n problemele
prezentate n jalba sa din 8 august 1828 pentru c asa cum s-a mai artat
Iusese rnduit cu primirea si ncrcarea zaherelii de la Schela Sculeni unde a
zbovit pn la 15 martie 1829, dup care, ntorcndu-se la Iasi, a gsit jalba sa
cu rspunsul Divanului din 2 Iebruarie 1829, redactat pe baza ziselor unuia din
Iiii agi Hermeziu, rspuns care conchidea c cererea sa nu are suport ,.pentru
c hotratura du(mi)sale agi ar fi urmat pe form.
Nemultumindu-se cu o asemenea rezolutie, el va continua s cear
hotarnic care s-i aleag prtile sale de mosie precum si o nItisare cu aga
Hermeziu, dar acesta mereu se va eschiva. Bnuind c aceste eschivri se
sprijin pe vreo ,.tinuit publicarisire (a) acestor cumprturi, jluitorul a
protestat ,.pe masa crtilor Isprv(ni)ciei Romanului, in cuprindere c de este
venit, o asmine publicari s nu- aib lucrare, la care protest dregtorii au
rspuns c ,.publicari pentru van:area lui Burchi i a Mihlcetilor ctr
du(mnea)lui aga Herme:u nu este inc venit. Aceast precizare era Icut de
Iat cu serdarul Iordache Ciornei, polcovnicul Ionit Coptil ,.ca i (cu) alte
obra:e cinstite.
Pentru o mai complet ntelegere a strii de lucruri, redm n continuare
modul cum sunt ele prezentate de ctre cel pgubit. ,.La trecuta lun iunie
(1829 n.n.) viind eu aice la Ia, piste toat cugetarea am gsit in cinstitul
Divan publicarea ace tinuit, venit insotit cu osbit inscris cerire din
partea du(mi)sale agi de a i s intri cumprturile artate, in care publicari
s vedi isclit vor(nici) din satul du(mi)sale, nite podari (din) sat Clineti i
vro doi oamini tot ai du(mi)sale, c au au:it porunca, oamini care n-au avut in
numita moie nici vreun fel de inprtiri, nici pretentii de rscumprri.
Deci, fiindc cu osbit tinuit publicari s-au salit du(mnea)lui aga a
m instrina de dreapt motenirea printasc, eu o fac cunoscut cinstitului
61
Ibidem.
62
Ibidem, d. nr. 232.
Divan i m rog s aibu inftoari cu du(mnea)lui aga i a mi s randui
hotarnic spre alegirea prtilor ce am in numita moii Drgetii, intru
amandou giumttile de sat i a fi despgubit de venitul i de stricciunea ce
mi-au fcut oamenii du(mi)sale cu tere(a) unor live:i ce am acolo. Iar lucru ce
m aduci intru de:ndfduire de a supra atata pe cinstitul Divan, este chipul
publicarisirii i chipul ce au intrebuintat du(mnea)lui aga de a catiga intrituri
pe temeiul aceiei publicri.
Cci re:olutia cinstitului Divan de a s cerceta publicarea este din 27 maiu,
iar intritura ce inc nu s-au isclit inc de ctr boeri, din 20 maiu, poate giudeca
cinst:itul Divan dac aice s-au ispitit du(mnea)lui a faci aa, iar pentru publicari i
alte urmate ce(reri) rmane a giudeca. Iar cand du(mnea)lui aga i acum s-ar feri
i acum de inftoari, eu protestluesc in numile preputernicului monarh asupra
oricui s-ar sli a m asupri la drepttile ce am
63
.
No comment, zicem noi. Si ca aranjamentele unuia n detrimentul
celuilalt s conIirme tinuirile de care se plngea Roat, aceast jalb a sa va
ajunge abia peste o lun la judecata Divanului. Relevant n acest sens rmne
consemnarea Icut pe acea jalb, la 4 august 1829: ,Atunci s-au artat n
Divan jaloba aceasta cu nedumerire(a) Divanului: unde au sttut aceast
jalob pn acum?! Si Divanul s-l chemi pe d-lui aga ntru nfjiyare. Si iat
c veni ziua de 7 august 1829, n care tot zbuciumul lui Costachi Roat va lua
sIrsit prin nvoiala ce o va reliza cu Iordachi Burchi.
n acea nvoial se speciIica astIel: Costachi Roat, Iiul lui Dinu Roat,
nepotul lui Radu Roat, strnepotul cpitanului Sandu Roat si str-strnepotul
lui Grigore Roat, dup multele plngeri avute ,.m-am impcat i m-am invoit
cu dumnealui Iordachi Burchi i mi-au dat pentru pretentiile meli de
imprtari, pentru oricat parti s-ar fi c:ut neamului mieu ca s trag i s
aib impreun cu celanti r:i in aceast moie, 1200 lei (.) numrat pean
in mainile meli (.). Si, mai mult, de ctr mini nici dumnealui aga Ghiorghi
Herme:u, stpanul Drgetilor, nici Burchetii i r:ii van:tori s nu fii
suprat cat de putin i intru nimic. Si falobili meli cari eu le-am pornit in acesti
pricini pentru fetile artate, s rmai ca o hartii alb (.) i nici o pretentii s-ar mai
faci asupra acetii moii de vreo imprtiri mic sau mari din partea me, sau
neamurile meli, s nu fie ascultat nici de o giudecat, pentru c eu fiind cel
adevrat clironom, nu ari nimeni nici o imprtire (.) rmanand stpanirea
Drgetilor intru ceea ci s gsti la dumnealui aga Gheorghi Herme:u intru
o pacinic stpanire i in veci
64
.
nvoiala va Ii adeverit la 14 august 1829 de Mitropolitul Moldovei,
Veniamin, iar dup alte dou zile va Ii ntrit si de Divanul Judectoresc al Cnejiei
63
Ibidem.
64
Ibidem, d. nr. 234.
Ioan Ungureanu 138
Moldovei
65
. Epilogul nvoielii se va produce la 26 august 1829, cnd rezolvarea
deIinitiv a litigiului se va realiza prin predarea tuturor zapiselor de stpnire ale lui
Costache Roat. Acesta si pstra numai zapisele de cumprturi ce le Icuse tatl
su n anii 1804, 1807 si 1811, iar ,.cuconului Ghgeorghi Herme:u, ag (.) i-
a dat copiile acestora. A rmas n suspensie un zapis ce nu a Iost gsit si al crui
obiect era un schimb de pmnturi Icut ntre neamul Iurscesc si alti rzesi, zapis
care ,.oricand s va ivi oriiunde, s s dei dumisale agi Herme:iu ca o hartie
ci-i insotitoari de moia dumisale Drgetii
66
.
Roat - un ascendance bien connue dans les contres de Roman et de Putna
Rsum
Ayant les bases sur les sources archivistiques, lòuvrage ci-present releve une
ascendance bien connue dans les contrees de Roman et de Putna, sous le nom de Roata.
Originaire du village Drgesti, la contree de Roman, sur le cours de la riviere
Siret, cette Iamille est signalee presque trois siecles durant entre 1558 et 1829, periode
pendant laquelle presque huit generations se sont succedees.
Proprietaire de considerables surIaces de terre a Drgesti mais aussi dans les
villages avoisines ou proches, comme Tulesti (de nos jours disparu), Cornesti, Peletuci,
Filipesti, appartenant a cette Iamille se sont remarques des representants des Ionctions
administratives illustres de la contree de Roman.
Etant apparentee par des associations matrimoniales avec la Iamille Iurascu qui
est devenue a la longue proprietaire dùn demi domain de la grande propriete de
Drgesti, mais aussi de grandes surIaces de vigne de la contree de Putna, jài emis
l`hypothese que la Iamille Roat de la contree de Roman pourrait tre apparentee avec
ce ,mos Ion Roat du village de Cmpuri, de la contree de Putna, ancient representant
des paysans de làssemblee deliberante de la Moldavie, Iormee pour lÙnion des
Principautes de lànnee 1859.
Lòuvrage developpe largement lùsurpation des proprietes de Drgesti de la
Iamille Roat par les Burchesti, venus ici apres lèmigration de la zone Moghilev a lèst
de la riviere Nistru dans les annees 1700. Apres avoir soustrait les documents par divers
moyens des autochtones durant cinq decennies, les Ireres Gavril et Ursu Burchi
reussiront en 1768 a obtenir une decision par laquelle on leur attribuera presque trios
quarts de lèntiere propriete de Dragesti.
Ce Iait provoquera de lonques proces des habitants prejudicies y-compris des
membres de la Iamille Roat avec les Burchesti, proces qui se reglera a peine en 1829,
apres que lèntiere propriete de Dragesti a ete achetee par Gheorghe Hermeziu.
65
Ibidem.
66
Ibidem, d. nr. 231.
IMPLICATIILE ROMANESTI ALE EVOLUTIEI PROBLEMEI
ORIEA1ALEN DECENIILE7-9 ALE SECOLULUI ALXVIII (II)
Laurenjiu Stroe
Dup Kciuk-Kainargi, Rusia a devenit o putere garant a independentei
Crimeii si a privilegiilor Principatelor
1
, iar dreptul domnilor de la Bucuresti si
Iasi de a acredita la Istanbul nsrcinati cu aIaceri, beneIiciind de prevederile
dreptului international public, le conIerea aparenta unor printi independenti
2
.
Obligat, pentru moment, s accepte clauzele tratatului, Poarta nu se
mpca cu renuntarea la drepturile ei asupra Principatelor Romne, att de lezate
n stipulatiile amintite. Reinstaurarea sistemului Ianariot, n ciuda opozitiei
boierimii romne, demonstra Iaptul c mentinerea lui era considerat un mijloc
de a conserva dominatia otoman
3
. Curtea de la Petersburg a considerat pacea
ruso-turc din anul 1774 beneIic, deoarece i deschidea calea de a interveni,
oIicial, n politica intern a Portii. Imperiul Otoman era n pericol s devin
,,partea oriental a imperiului Rusiei
4
.
Continutul Tratatului de pace de la Kciuk-Kainargi a provocat o
puternic nemultumire n Imperiul Otoman, Iiind considerat, n special de
ulemale, un semn de ,,ruin
5
. n anul 1775 complicatiile din Crimeea,
provocate de nlturarea de ctre ttari a hanului Sahib Ghirai, partizan al Rusiei
si nlocuirea lui cu Devlet Ghirai, au determinat Rusia s intervin. Ea a acordat
sprijin unui alt competitor, Sahin Ghirai, ceea ce a dus la declansarea unui
,,rzboi civil n Crimeea, care a Iost pe punctul de a degenera ntr-un nou rzboi
ruso-turc, deoarece att Rusia, ct si Turcia urmreau s-si asigure controlul
asupra demnittii de han, n Iapt, asupra Crimeei, punct strategic de important
capital, pentru asigurarea dominatiei, n Marea Neagr
6
.
La 17 iunie 1775, dragomanul Misiunii diplomatice a Suediei, la
Istanbul, Ignatiul Mouradgea dÒhsson a Iost inIormat de marele dragoman al
1
Leonid Boicu, Principatele Romne n raporturile politice internationale (sec. XVIII),
Iasi, Editura Junimea,1986, p. 204.
2
CI., Ibidem, p. 205.
3
Veniamin Ciobanu, Capitolul 1699-1815, p. 41, n vol. Romnia n relatiile
internationale 1699-1939, Iasi, Editura Junimea,1980.
4
Idem, La granita a trei imperii, Iasi, Editura Junimea, 1975, p. 12.
5
Leonid Boicu, op.cit., p. 207.
6
Veniamin Ciobanu, Noi informatii documentare privind evolutia problemei
orientale (sfryitul sec. XVIII), p. 674, nota 2, n AIIAI. Omagiul profesorului Dan
Berindei, XXXIX-XL, Iasi, Editura Academiei Romne, 2002-2003.
Laurentiu Stroe 140
Portii otomane, Constantin Moruzi, despre ,,làrrivee des deputes Tartares,
prenant dela (sic!) occasion de causer sur les aIIaires du tems. Il me dit dàbord
que cette aIIaire de Crimee est aussi singuliere quèpineuse que les tartares
(sic!) avoient dàutant moins raison de se lever de la sorte contre les stipulations
de la paix (Tratatul de la Kciuk-Kainargi n.L.S.), quìls avoient ete les
premiers a demander aux Russes leur independance et a porter des Iacilites sur
la cession de trois places (este vorba despre Kinburn, Kerci, Yenikale n.L.S.)
quìls reclament aujourd`hui; Que ni eux, ni la Porte Ottomanne ne paroissoient
avoir pour le moment, aucun moyen dàpporter du changement dans les aIIaires
presentes; et que sur le moindre mouvement les Russes pouvoient dàbord Iaire
avancer un Corps de 25 a 30000 hommes, que brideroit aussitt la nation tartare
7
.
Demnitarii otomani sperau c ,,de nouvelles negociations entre des mains
amies et habiles pouvoient donner une nouvelle Iace aux aIIaires presentes
8
.
Marele dragoman Constantin Moruzi considera ,,la France et la Suede comme
les meilleurs amis de la Porte
9
, care, n viziunea cercurior conductoare de la
Istanbul ar Ii trebuit ,,s le sprijine eIorturile de revizuire a tratatului de la
Kciuk-Kainargi, ca un prim si decisiv pas n directia repunerii raporturilor
turco-ruse pe alte coordonate, conIorme cu interesele zonale dar si euro-asiatice
ale Portii Otomane
10
.
Rusia s-a grbit s ratiIice tratatul, declarnd c nu era dispus s accepte
nici o modiIicare, Ir un nou conIlict militar, ceea ce ddea pcii ruso-turce
caracterul unui ,,armistitiu armat
11
.
Pn la ratiIicarea tratatului de ctre Poart, o parte a boierimii din
Principate, adversara regimului Ianariot, si-a intensiIicat activitatea, ncercnd
s mpiedice numirea unor noi domni de ctre sultan, desemnnd chiar si un
domn propriu, n Tara Romneasc. Dou delegatii, din Bucuresti si din Iasi, s-au
prezentat la Istanbul
12
, unde au cerut, printre altele, s se respecte autonomia si
s se reinstituie domnia pmntean viager. Poarta a reIuzat nlocuirea
sistemului Ianariot cu domni pmnteni.
Focarul de nemultumire din Principate nu s-a stins, n vara anului 1775.
n Moldova, opozitia crescnd Iat de domnul Grigore al III-lea Ghica l-a
ngrijorat pe printul Repnin, la trecerea prin Iasi, n drum spre Istanbul. Printul a
inIormat de urgent Curtea de la Petersburg despre contestarea domnului
Moldovei, ridicat la aceast demnitate prin protectia si vointa tarinei Ecaterina
7
Ibidem, p. 672-673.
8
Ibidem, p. 673.
9
Ibidem.
10
Ibidiem, p. 669.
11
S.M. Soloviev, Istoria Rossii s drevneiyih vremen, Kniga XV, Moskva, 1963, p. 96-97.
12
Implicatiile romnesti ale evolutiei problemei orientale 141
a II-a
13
. Liderii opozitiei boieresti au nmnat printului un memoriu, n care se
sublinia c Principatul ,,se supusese de bun voie, sub oblduirea Portii care
era obligat s respecte autonomia si integritatea teritorial a Moldovei. Boierii
insistau asupra revenirii la sistemul domniilor pmntene si al alegerii
domnului de ctre boierime
14
.
Deoarece, tocmai primise ,,dreptul de a vorbi n Iavoarea Principatelor,
Rusia s-a strduit s dea impresia unor preocupri active Iat de problemele
acestora. n realitate, ea urmrea nu rezolvarea lor, potrivit aspiratiilor unei prti
a boierimii romnesti, ci ridicarea prestigiului ca putere protectoare, slbirea
inIluentei Turciei asupra cercurilor conductoare Ianariote, ediIicarea unei baze
de sprijin n cercurile locale ale boierimii, clerului si patriciatului
15
, obiective
cuprinse n politica sa oriental. n acest scop, sub patronajul Rusiei Iunctiona
la Istanbul o retea de agenti cu misiunea de a depista, semnala si documenta
cazurile nclcrii de ctre Poart a prevederilor de la Kciuk-Kainargi, pentru a
oIeri sustinerea necesar protestelor Rusiei
16
.
n cazul delegatiilor boieresti care s-au deplasat la Istanbul, n luna noiembrie
1774, trebuie mentionat c Rusia s-a implicat n alctuirea lor, desi era prea trziu
pentru o rsturnare radical de situatie. Poarta, la insistentele presiuni ale
Ianariotilor, desemnase deja domni n Principate
17
. Cu toate acestea, n momentul
cnd marele vizir a reIuzat s recunoasc delegatiile, pretextnd c nu se cuvenea ca
suzeranul s negocieze cu supusii, ministrul plenipotentiar al Rusiei a intervenit n
sprijinul lor, sustinnd c erau aprati de dreptul international
18
.
Evolutia problemei orientale, n general, a politicii Rusiei n Europa
Oriental, n special, erau urmrite cu atentie de ctre Curtea de la Viena.
Dorind s anexeze nordul Moldovei, mai ales dup ce intrase n stpnirea
Galitiei, ea era tot mai interesat de evenimentele politico-diplomatice si
militare din zon. Prin controlarea nordului Moldovei ar Ii realizat o
comunicatie direct ntre Transilvania si teritoriile rpite Poloniei. La aceasta se
aduga exceptionala pozitie strategic, datorit creia putea Iie s secondeze
planurile Rusiei, mpotriva Imperiului Otoman, Iie s le contracareze,
amenintnd din Ilanc, dac nu ar Ii ajuns la o ntelegere convenabil
19
.
13
Ibidem.
14
Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria romnilor, Serie Nou,
Vol. I, Rapoarte consulare ruse (1770-1796). Din Arhiva politic extern a Rusiei,
Bucuresti, Editura Academiei, 1962, p. 100-102.
15
16
G.S. Grosul, Dunaiskie kneajestva vo vneynei politike Rossii 1774-1806, Kisinev,
1975, p. 73.
17
Leonid Boicu, op.cit., p. 213-214.
18
19
Veniamin Ciobanu, Capitolul 1699-1815, p. 45.
Laurentiu Stroe 142
Atitudinea binevoitoare Iat de planurile austriecilor, adoptat de Rusia, n acele
mprejurri, reIlecta, de Iapt, stadiul n care se aIla, la acea dat, politica ei oriental.
Dup cum se stie, datorit rzboiului trnesc condus de Emelian
Pugaciov, Curtea de la Petersburg avea nevoie, mai mult ca oricnd, de sprijinul
Austriei, pentru a constrnge Poarta s accepte ratiIicarea tratatului de la
Kciuk-Kainargi
20
. Agresiunea austriac n Bucovina a Iavorizat considerabil
sarcina lui Peterson, reprezentantul diplomatic al Rusiei la Istanbul. Acesta a
reusit s-i determine pe turci s ratiIice tratatul
21
.
La sIrsitul anului 1776, Alexandr Stakiev, noul ministru al Rusiei la
Istanbul, a impus plata primei transe a reparatiilor de rzboi. Concomitent, el a
ncercat s Iaciliteze accesul n Marea Neagr, din Marea Egee, a patru nave de
rzboi ale Ilotei ruse, camuIlate n vase comerciale. Stratagema a Iost
descoperit si, cu sprijinul puterilor maritime, Poarta a interzis trecerea lor.
Rusia a Iost mpiedicat, deci, s-si desvrseasc libertatea de navigatie n
Marea Neagr, prin blocarea liberei treceri a navelor sale de rzboi prin
Strmtori
22
. n ceea ce priveste partea de nord-vest a Moldovei, anexat de
Curtea de la Viena, Poarta nu era aIectat de problema diminurii tributului,
acesta rmnnd neschimbat
23
. n acelasi timp prezenta austriecilor n zon reprezenta
20
Idem, La granita a trei imperii, p. 26.
21
Andrei Otetea, Contributie la chestiunea oriental, n vol. Scrieri istorice alese,
Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1980, p. 125.
22
Ibidem, p. 121.
23
ReIerindu-se la ratiIicarea, la 6 iunie 1775, a conventiei austro-turce, de cedare a
prtii de nord-vest a Moldovei, ctre austrieci, marele dragoman Constantin Moruzi, n
timpul unei convorbiri particulare cu dragomanul Misiunii diplomatice a Suediei la
Istanbul, Ignatius Mouradgea dÒhsson, la 17 iunie 1775, ,,en parlant de la Cour de
Vienne il (Constantin Moruzi n.L.S.) laissa entrevoir le peu de conIiance de la Porte
en elle, et en mme tems son etonnement de voir dàIIaire de Moldavie terminee dùne
maniere si raisonable; et, entrant dans le detail de ces accommodements, il me conIia
quà la Iaveur de la cession de ces langues de terre qui procure le passage de la
Transilvanie a leurs nouvelles acquisitions, les Allemends se sont desistes de toutes les
autres pretentions et mme de leurs droits sur une partie de la Bosnie et de Krisova avec
la condition expresse de ne jamais elever des Iorteresses sur cette nouvelle Irontiere de
Moldavie (cI., Veniamin Ciobanu, Noi informatii despre evolutia problemei
orientale, p. 673-674). n anexa raportului trimis de Ulrik Celsing cancelarului Suediei,
la 17 noiembrie 1775, Ignatius Mouradgea dÒhsson consemna c la 10 noiembrie
1775, marele dragoman al Portii Otomane, Constantin Moruzi ,,gemit en mme tems sur
la Iatalite des circonstances, qui avoit mis la Porte, aussitt apres la Conclusion de la
paix (pacea ruso-turc de la Kciuk-Kainargi n.L.S.), lors dètat dòbtenir au moins
quelques adoucissement, puisque apres Cinq mois dàttent lèntremise du Roi de Prusse
nàvoit rien eIIectue, et que lòccupation de la haute Moldavie par les troupes
dÀutriche, Iaisant craindre un nouvel orange, on sètoit v Iorce de plier sous la
necessite et de Iaire lèchange des ratiIications (cI., Ibidem, p. 679).
o piedic concret pentru Rusia, n cazul intrrii trupelor sale n Moldova
24
.
n timp ce Poarta ncerca s obtin sprijinul diplomatic al Angliei si al
Prusiei, pentru a eluda unele dintre prevederile Tratatului de pace de la Kciuk-
Kainargi, Rusia urmrea, pe de alt parte, extinderea avantajelor dobndite.
Cercurile conductoare de la Petersburg erau constiente c, Ir colaborarea
Austriei, obiectivele politicii lor orientale nu puteau avea deplin cstig de cauz.
Iat de ce suveranii celor dou imperii au acceptat nceperea unor ample
contacte diplomatice, la nivelul cel mai nalt
25
. Cu toate c cercurile
conductoare din Imperiul Habsburgic ar Ii preIerat un vecin slab, ca Imperiul
Otoman, n locul unuia ca Rusia
26
, teama ca nu cumva ultima s transeze n
Iavoarea ei, exclusiv, problema succesiunii otomane a determinat diplomatia
vienez s trimit la Petersburg pe contele Cobenzl, cu propuneri privind o
eventual partajare a Imperiului Otoman
27
. Principatele Romne, n variantele
propuse de Curtea de la Viena, urmau a Ii adjudecate, total sau partial, de
Habsburgi
28
.
Combinatiile ruso-austriece erau urmrite cu mare atentie de Prusia.
Aceasta continua s ncerce s-si impun dominatia n lumea german, dar nu
neglija aIacerile orientale
29
. Regele Friedrich al II-lea a avut o atitudine
,,moderat n chestiunea Bucovinei, deoarece a considerat-o un prilej pentru a
obtine un echivalent n Polonia, pentru echilibrarea balantei puterii pe
Continent
30
.
Ministrul Irancez al AIacerilor Strine a condamnat ,,insolenta
domnului Moldovei care amenintase c va chema pe rusi n ajutor, pentru a
contracara invazia austriecilor. n opinia diplomatiei Iranceze, Poarta ar Ii
trebuit s reactioneze n Iort, pentru a nltura impresia de slbiciune si a nu Ii
considerat o putere muribund
31
. ncercnd s nu deterioreze echilibrul
balantei politice continentale, Vergennes dorea s realizeze o apropiere
24
CI., Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria romnilor, Supliment I/1,
Bucuresti, 1886, p. 950.
25
Veniamin Ciobanu, Informatii mai putin cunoscute privind istoria Bucovinei, n vol.
O Bukowinie razem czy oddzielnie?, Warszawa, Pilski Domkultury, Instytut Filologii
Slowianskiej Universytetu Warszawskiego, Red. Kazimierz Feleszko, 2000, p. 40.
26
Leonid Boicu, op.cit., p. 218..
27
Hurmuzaki, Documente, Supliment I/1, p. 922.
28
Constantin I. Andreescu, La France et la politique orientale de Catherine II.
1762-1774, n Mlange de l`cole Roumaine en France, Paris, 1927, p. 153.
29
Pentru detalii privind politica oriental a Prusiei, n timpul domniei lui Friedrich al II-lea,
vezi Erwin Peters, Die Orientpolitik Friedrichs des Grossen nach dem Frieden von
Teschen (1779-1786), n Historische Studien. Herausgeben von Richard Fester, IV,
HeIt, Halle, 1914, p. 14-56.
30
Pentru detalii, vezi Leonid Boicu, op.cit., p. 219.
31
Vezi, n acest sens, Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente, Supliment I/1, p. 916.
Laurentiu Stroe 144
diplomatic ntre Franta, Rusia si Austria, nc din anul 1775, cnd a trimis, n
acest scop, la Petersburg emisarii speciali Juigne si Corberon
32
. Linia politic
astIel inaugurat a Iost urmat, poate mai mult dect s-ar Ii dorit la Versailles,
de contele de Saint-Priest, ambasadorul Frantei la Istanbul. O dovad n acest
sens a reprezentat-o medierea ntreprins de diplomatul Irancez, n Iavoarea
Rusiei, cu ocazia ncheierii Conventiei de la Ainal-Kavak. Rezervele
diplomatiei Iranceze, n privinta Rusiei, erau legate de Iaptul c tintele
expansiunii rusesti vizau Polonia si Imperiul Otoman, dou puteri n declin
33
.
Tendinta armonizrii intereselor expansioniste ale Rusiei si ale Austriei
se structura ntr-o conjunctur cnd, la nceputul anului 1780, diplomatia tarist
nu mai acorda nici un Iel de ncredere regelui Prusiei, ale crui manevre
diplomatice
34
au obligat Rusia s abandoneze proiectele privind Principatele.
Alte reprosuri vizau presupusa vin, a aceluiasi rege, de a nu Ii mpiedicat
lovitura de stat organizat de regele Suediei, Gustav al III-lea. ModiIicarea
regimului politic din Suedia , n toiul rzboiului ruso-otoman, Icuse Rusia s
treac ,prin mari primejdii
35
.
A urmat initiativa organizrii unor ntlniri la vrI, ruso-austriece, la
Moghilev si Petersburg. Chiar dac nu s-a realizat nici un Iel de acord scris, s-au
pus bazele unor runde ulterioare de negocieri, n urma crora Ecaterina a II-a si
IosiI al II-lea au ajuns, se pare, n luna mai 1781, la o variant structurat a
proiectului de aliant, deIinitivat oIicial n anul 1782
36
.
Simultan cu negocierile purtate cu Rusia, Curtea de la Viena a Iortat
mna Portii, reactualiznd ,pretentiile asupra unui nou teritoriu din Moldova,
precum si Oltenia
37
. Blocarea tentativei vieneze s-a realizat n urma unei
interventii diplomatice prusiene, conjugat cu mpotrivirea Ecaterinei a II-a
32
T.G. Djuvara, Cent projets de partage de la Turquie (1281-1913), Paris, 1914, p. 306-307.
33
34
Vezi, n acest sens, M.S. Anderson, Europe in the Eighteenth Century 1713-1783.
Second edition, London and New York, Londman, 1979, p. 265-266.
35
Ibidem.
36
Pentru amnunte, vezi L. Boicu, op.cit., p. 241. Cei doi suverani si ,garantau
reciproc statele lor, cu exceptia posesiunilor ruse din Asia si a posesiunilor austriece din
Italia, se angajau s se asiste reciproc, cu 10000 de inIanteristi si 2000 de cavaleristi,
mpotriva oricrui atac, urmnd a se ntelege, n caz de nevoie, asupra acordrii unui
ajutor sporit. ntr-un articol secret, mpratul se obliga s determine Poarta s respecte
Tratatul de la Kciuk-Kainargi si Conventia explicativ de la Ainal-Kavak. n schimb,
Rusia garanta Tratatele de la Passarowitz si Belgrad, ca si Conventia din luna mai 1775,
privind cedarea Bucovinei (cI., Andrei Otetea, Contributie la chestiunea oriental, p. 125);
pentru tratatul austro-rus din anul 1781, vezi, ndeosebi, Isabel de Madariaga, The
Secret Austro-Russian Treaty of 1781, n The Slavonic and East European Review,
Vol. XXXVIII, Number 90, December 1959, p. 114-145.
37
Veniamin Ciobanu, Capitolul 1699-1815, p. 45.
,care nu ntelegea s lase partenerului su posibilitatea de a proIita mai mult
dect dnsa, de pe urma mprtirii Imperiului Otoman
38
.
Tarina, prin scrisoarea din 10 septembrie 1782, si-a dezvluit planul ca,
n eventualitatea izbucnirii unui rzboi ruso-turc, s Iormeze din Principate un
stat ,independent, numit Dacia. Ea avea intentia de a crea si o alt structur
statal, ,Imperiul Grec, condus de nepotul su, Constantin. Se reactualiza
,proiectul grecesc, pus pe tapet de diplomatia rus nc din timpul rzboiului
ruso-turc dintre anii 1768 si 1774
39
. ConIorm propunerilor de partaj Icute,
Rusia ar Ii urmat s ia Principatele si partea oriental a Peninsulei Balcanice
(Rumelia, Bulgaria, Istanbul, Dardanele, Tracia), n timp ce Austria ar Ii
acaparat Serbia, Bosnia, Hertegovina, Albania, Macedonia si Moreea. Opozitia
puterilor europene a Icut ca acest proiect s nu se realizeze. Dac el s-ar Ii
concretizat, Rusia ar Ii avut asigurat controlul asupra Mrii Negre si a
Orientului Mediteranean
40
.
n ceea ce priveste cealalt entitate statal, proiectat de diplomatia rus,
sub numele de ,Dacia, ea ar Ii trebuit s reuneasc Moldova, Tara Romneasc
si ,Basarabia, sub conducerea unui suveran de religie ortodox, care s inspire
egal ncredere Rusiei si Austriei. Cele dou puteri czuser de acord s nu
permit alteia s-si impun dominatia asupra ,Daciei, ceea ce implica un
control strict asupra politicii externe pe care noul stat ,independent urma s o
promoveze. Diplomatia vienez a conditionat realizarea celor dou proiecte de
succese militare, n virtuala conIruntare cu Imperiul Otoman, si de un context
politico-diplomatic Iavorabil
41
.
Punerea n practic a ,proiectului grecesc, n conexiune cu ,proiectul
dacic ar Ii provocat, inevitabil, grave complicatii internationale. Diplomatia de
la Versailles nu prea dispus, n poIida propunerii de adjudecare a Egiptului, s
renunte la traditionala politic de mentinere a Imperiului Otoman. Vergennes
considera c orice partaj ar Ii Iost o arm cu dublu tis, pentru c Rusia si
38
Ibidem, p. 46.
39
CI., Germaine Lebel, La France et les Principauts Danubiennes (Du XVI-e sicle
a la chute de Napoleon I-er), Paris, 1955, p. 55. Detalii n legtur cu acest subiect
oIer, pe baza unei largi baze documentare, Edgar Hsch, n Das sogenante
,griechische Projekt Katharinas II. Ideologie und Wirklichkeit der russischen
Orientpolitik in der zweiten Hlfte des 18. 1ahrhunderts, n Jahrbcher fr
Geschichte Osteuropas, Neue Folge, Bd. 12, 1964, p. 168-206.
40
CI., Germaine Lebel, op.cit., p. 55.
41
IosiI al II-lea considera c: ,Franta putea Ii atras n sustinerea celor dou proiecte, dac i s-
ar Ii oIerit Egiptul, iar Casa de Austria ar Ii dorit s ia Hotinul, Oltenia pn la Olt, cele dou
maluri ale Dunrii, de la Belgrad pn la Nicopole, cu orasele Orsova, Vidin si Belgrad, ca si
spatiul situat la est de o linie de demarcatie, de la Belgrad pn la GolIul Dvina, inclusiv Istria
si Dalmatia venetian, Moreea, Cipru si Candia ar Ii trebuit s Iie despgubirea acordat
Venetiei (cI., Andrei Otetea, Contributie la chestiunea oriental, p. 126 ).
Laurentiu Stroe 146
Austria ar Ii obtinut pozitii strategice care le-ar Ii permis s controleze Europa
42
.
EdiIicat n privinta diIiculttilor, privind cele dou proiecte, Rusia s-a
orientat spre un obiectiv realizabil, concentrndu-si eIorturile n vederea
,rezolvrii problemei, ntotdeauna n suspensie, a ttarilor din Crimeea, nainte
ca ncheierea pcii Iranco-engleze s redea Cabinetului de la Versailles
libertatea de miscare
43
. IosiI al II-lea s-a artat dispus s sprijine, diplomatic si
prin demonstratii militare, proiectul Rusiei n chestiunea Crimeii, n schimbul
unei compensatii pe msur.
Preocupat de alipirea Crimeii, Rusia nu a neglijat, nici n acele
mprejurri, Principatele. Acest Iapt este conIirmat, printre altele, si de
continutul scrisorii la care m-am mai reIerit. mpratul IosiI al II-lea a Iost
inIormat, printre altele, c tarina avea trei motive de nemultumire Iat de Poart,
unul dintre ele Iiind conduita otomanilor Iat de Principate
44
. Portii i se imputau
abuzurile comise Iat de populatia Principatelor si schimbarea de ctre sultan a
domnilor acestora, Ir motive ntemeiate. Diplomatia rus incrimina nclcarea
prevederilor Tratatului de la Kciuk-Kainargi. Bulgakov, ministrul
plenipotentiar al Rusiei la Istanbul, a prezentat Portii, la 4/15 decembrie 1782,
un protest oIicial, n aceast privint. Actiunea lui a Iost sustinut de
internuntiul Herbert von Rathkeal care ncerca s demonstreze ,uniunea
perIect dintre Rusia si Austria
45
. Ultimatumul prezentat de Bulgakov,
asocierea lui von Rathkeal la actiune, pregtirile serioase de rzboi, care aveau
loc n Rusia si Austria, au determinat Poarta s se declare de acord cu cererile
Rusiei, pozitie conIirmat oIicial la 17/28 decembrie 1782
46
.
Rusia s-a Iolosit de situatie, Iinaliznd cu Poarta, la 10/21 iunie 1783,
negocierile pentru ncheierea unui tratat comercial prin care i se asigurau
avantaje similare cu cele obtinute de Franta, n anul 1740. Tratatul a Iost nc un
element prin care Rusia si aIirma ,preponderenta' la Istanbul
47
. n document,
Principatele erau considerate prti componente ale sistemului vamal otoman,
ceea ce ducea la scutirea mrIurilor rusesti de taxele de tranzit
48
.
Presiunile Rusiei au obligat Poarta s promulge un sened, n care Iixa
tributul anual al Principatelor, desIiinta obligatiile acestora privind grnele,
42
CI., Germaine Lebel, op.cit., p. 56; pentru detalii privind politica oriental a Frantei,
n perioada dintre 1780 si 1784, vezi si Robert Salomon, La politique orientale de
Vergennes (1780-1784), Paris, 1935, p. 36 si urm.
43
Andrei Otetea, Contributie la chestiunea oriental, p. 127.
44
L. Boicu, op.cit., p. 222.
45
Ibidem.
46
Ibidem.
47
48
D.A. Sturdza si C. Colescu-Vartic, Acte yi documente relative la istoria renascerei
Romniei, Vol. I, 1391-1841, Bucuresti, 1900, p. 171.
vitele si lemnul, obliga pe negustorii turci s plteasc ,pe loc achizitiile de
mrIuri din Principate. Dac n privinta unor aspecte economice, Poarta a
consimtit s satisIac cerintele Rusiei n privinta Principatelor, n problema
acordrii domniei pe viat a opus o rezistent deosebit
49
.
Problema oriental a nregistrat o nou complicatie, n Crimeea. Sahin
Ghirai, restabilit prin Iorta militar a Rusiei, nu era recunoscut de ctre Poart.
Rusia considera o asemenea atitudine echivalent cu o conspiratie Iat de han.
La 10 aprilie 1783, Rusia a anuntat, printr-un maniIest, necesitatea unei noi
interventii militare n Crimeea. Evenimentele s-au precipitat, datorit abdicrii
lui Sahin Ghirai si ocuprii de ctre trupele rusesti a Crimeii
50
.
Ca urmare, Rusia si instituia controlul asupra ntregului trm nordic al
Mrii Negre. Provinciile sudice ale Rusiei cptau Irontiere naturale, sigure,
Iapt deosebit de important, n perspectiva conIruntrilor ulterioare cu Imperiul
Otoman. Poarta a Iost obligat, de ctre Franta, Anglia, Austria, s recunoasc
trecerea Crimeii sub stpnirea Rusiei, actul de cesiune Iiind semnat la 8
ianuarie 1784. Dup ncorporarea Crimeii, politica oriental a Rusiei s-a
reactivat n ,problema Moldovei si a Valahiei
51
. Ambitiile mpratului IosiI al
II-lea primiser o nou lovitur, singura compensatie a Curtii de la Viena Iiind
ncheierea Tratatului comercial austro-turc, la 24 Iebruarie 1784
52
.
De aceea, promisiunea initial a mpratului IosiI al II-lea de acceptare a
,proiectului grecesc, n vederea crerii unei bariere ntre Austria si Rusia, a
unui echilibru de Iorte n Orientul Europei, a Iost ulterior dat uitrii. mpratul
avea ,ochii deschisi asupra Valahiei si Moldovei, pentru a nu le lsa rusilor
53
.
A existat si proiectul de a se interveni militar n Principate, cu scopul de a Iorta
nota, n vederea obtinerii unor compensatii teritoriale.
Curtea de la Viena a abandonat aceast variant, care ar Ii atras asupra
armatei austriece principala Iort de soc a otomanilor, n timp ce trupele ruse din
Crimeea nu ar Ii avut nici un Iel de probleme. Declansarea unui rzboi, Ir a avea
nici un Iel de pretext, ar Ii expus Casa de Austria blamului ntregii Europe. Armata
austriac, ocupnd Principatele, ar Ii Iost obligat s asedieze si s cucereasc
Iortretele Hotin, Brila, Galati. Strategii imperiali erau obligati s tin cont de
atitudinea ostil a Poloniei, de un posibil atac prusian, n Boemia si Moravia. Pentru
a Iace Iat unor asemenea complicatii, ar Ii trebuit dislocate trupele din Principate.
49
50
Ibidem.
51
CI., G.S. Grosul, op.cit., p. 81-82, 84; pentru detalii privind Iazele anexrii Crimeii de
ctre Rusia, ncepnd cu anul 1771, cnd trupele rusesti au invadat Peninsula, vezi,
ndeosebi, Allan W. Fisher, The Russian Annexation of the Crimea 1772-1783,
Cambridge, At the University Press, 1970, p. 40 si urm.
52
53
I.S. Dostian, Rossiia i balkanskii vopros, Moskva, 1972, p. 43.
Laurentiu Stroe 148
La toate acestea trebuia s se ia n calcul si vecintatea Rusiei
54
.
Diplomatia imperial considera c restabilirea echilibrului de Iorte, dup
ce Rusia anexase Crimeea, era posibil doar prin compensatii teritoriale,
echivalente. Acestea vizau, n luna iunie 1783, Oltenia si regiunea sud-
dunrean, pn la Unna. Curtea de la Viena spera s obtin teritoriile cu
ajutorul Rusiei si medierea Frantei
55
. Puterile Europei erau nelinistite de o
eventual alungare a otomanilor de pe Continent si de aceea nu erau de acord
cu ncercrile Rusiei de a-si impune controlul autoritar asupra Principatelor, sub
Iorma unei aparente ,independente a acestora. n replic, Rusia nu accepta
ocuparea, Iie ea si partial, a Principatelor de ctre Austria.
Diplomatia Irancez, dup cum am mai mentionat, ngrijorat de actiunile
Austriei si Rusiei, a ncercat s reactiveze sistemul su de aliante continentale,
Iormat din Turcia, Polonia si Suedia. Se urmrea stoparea expansiunii Rusiei spre
centrul si vestul Continentului, n timp ce varianta unei cooperri cu Prusia ar Ii
temperat tendintele expansioniste ale Curtii de la Viena
56
.
Diplomatia rus a speculat, la rndul ei, ,,prevederile articolului al XI-lea
al Tratatului de pace de la Kciuk-Kainargi, care i acorda dreptul de a numi
consuli si viceconsuli n toate acele localitti ale Imperiului Otoman, unde ar Ii
considerat c erau necesari aprrii intereselor comerciale ale Rusiei
57
. Pe baza
unui asemenea temei juridic international, Poarta a Iost obligat s accepte
nIiintarea consulatelor rusesti si n Principate. Consulii rusi au constituit o pist
de lansare ctre Istanbul a tuturor nemultumirilor si revendicrilor, Iormulate de
exponentii politici autohtoni, contribuind ntr-o msur important la
diminuarea pozitiei Imperiului Otoman si la ntrirea inIluentei rusesti n
Principate
58
.
nIiintarea consulatelor a constituit o conIirmare a Iaptului c Principatele
aveau o situatie politic deosebit. Ele nu Iceau parte integrant din Imperiul
Otoman. Aparitia consulatelor rusesti pe teritoriul lor s-a Icut prin tratative
punctuale, nu printr-o ,simpl extindere a regimului juridic din Turcia propriu-zis
59
.
De Iapt, dup cum se stie, introducerea legislatiei consulare si avea justiIicarea
54
Vezi, n acest sens, Leonid Boicu, op.cit., p. 225-226.
55
Ibidem, p. 226.
56
Ibidem, p. 230.
57
Veniamin Ciobanu, La granita a trei imperii, p. 56; vezi, n acest sens, si Codrin-
Valentin Chirica, nfiintarea misiunilor consulare britanice n Principatele Romne
yi activitatea lor pn n 1829, n Cercetri Istorice, XVIII-XX, Iasi, 2002, p. 362;
Paul Cernovodeanu, The Setting up of the English Consulate in The Romanian
Principalities (1803) and its Activity until 1807, Revue Roumaine dEtudes
Internationales, V (1971), 1 (11), p. 186.
58
59
Ibidem.
doar n teritoriile otomane locuite de musulmani, unde ,operau legi islamice,
neaplicate crestinilor
60
.
Problema nIiintrii consulatelor rusesti n Principate s-a discutat la
Petersburg, la 25 august 1775. OIicialittile ruse au subliniat importanta
economic si politic a unor asemenea institutii
61
. Trimisi sub pretextul unor
aIaceri comerciale, agentii rusi au avut ca misiuni prioritare cea mai strict
supraveghere a actiunilor domnilor si inIormarea autorittilor rusesti despre tot
ceea ce li se prea suspect
62
. Prevederea expres a nIiintrii unui consulat
general al Rusiei si n Principate a Iost inclus n continutul Conventiei
explicative de la Ainal Kavak (1779). Printr-un ukaz, dat la 7 decembrie 1779,
autorittile ruse l-au desemnat pe S.L. Laskarev ca titular al Iunctiei de consul
general, cu sediul la Bucuresti
63
.
La nceput, Poarta s-a opus din toate puterile nIiintrii unui consulat rus
n Principate, deoarece acolo comertul rus se desIsura n conditii normale. Iat
de ce, n opinia otomanilor, era inutil prezenta unor agenti consulari ai
Rusiei
64
. Alt temere a Portii era alimentat de spiritul turbulent al boierimii din
Principate care ar Ii gsit un prilej de rzvrtire.
Marele dragoman al Portii a declarat contelui de Saint-Priest c
declansarea unor asemenea complicatii ar Ii echivalat, pentru Imperiu, cu
,aprinderea unui Ioc, n propria cas
65
.
Ambasadorul Irancez la Istanbul, speculnd temerile otomanilor, le
sugera s cear Rusiei introducerea regimului consular doar n acele locuri unde
populatia era ,obisnuit cu acesta
66
.
Iritat de manevrele si tergiversrile Portii, care se trguia pentru orice
detaliu, la data de 15 ianuarie 1781 tarina Ecaterina a II-a a cerut sprijinul
mpratului IosiI al II-lea, preocupat si el de instituirea unor agentii consulare
proprii n Principate
67
. Temndu-se de posibilitatea unei noi conIruntri
60
Ibidem.
61
G.S. Grosul, op.cit., p. 76-77.
62
CI., Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente, Serie Nou, Vol. I, p. 116.
63
CI., Constantin Serban, nfiintarea consulatelor ruse n Tara Romneasc yi
Moldova, n Studii i Cercetri de Istorie Medie, I, 1951, p. 61; vezi, n acest sens, si
G.S. Grosul, op.cit., p. 76. n legtur cu problema consulatelor strine, n Principate,
vezi, mai recent, Veniamin Ciobanu, Principatele Romne n cadrul Problemei
Orientale, n Istoria Romnilor, Vol. VI, Romnii ntre Europa clasic yi Europa
Luminilor (1711-18219, Bucuresti, Editura Enciclopedic, 2002, p. 642-654.
64
Poarta se temea si de Iaptul c, dup ce Rusia si-ar Ii nIiintat consulatul n Principate,
Austria, Polonia si alte state ,vor pretinde si ele s aib consuli, (cI., Leonid Boicu,
op.cit., p. 232).
65
Ibidem.
66
Ibidem.
67
Ibidem.
Laurentiu Stroe 150
militare, cu Rusia si Austria, Poarta a acceptat nIiintarea consulatului general al
Rusiei, n Principate, la sIrsitul anului 1781
68
.
A urmat, la data de 16 octombrie 1783, acceptul oIicial al Portii si pentru
nIiintarea consulatului Austriei n Principate
69
.
La 7 decembrie 1784, prusianul Knig anunta pe domnul Moldovei c
Iusese numit n Iunctia de consul de regele Friedrich al II-lea. Poarta si-a dat
acceptul la nceputul anului 1787
70
.
Privind retrospectiv situatia Principatelor si implicatiile evolutiei
problemei orientale asupra acestora, n deceniile 7-9 ale secolului al XVIII-lea,
se constat c, aIlndu-se ntr-o acut criz structural, Imperiul Otoman Iusese
obligat s accepte, conjunctural, situatia generat de continutul Tratatului de
pace de la Kciuk-Kainargi, din anul 1774. Iat de ce nclcarea clauzelor acelui
tratat a devenit o regul de conduit, ceea ce a generat recriminrile Rusiei,
sprijinit de Austria
71
, aliata sa. Suzeran a celor dou Principate, Poarta a Iost
determinat s reconIirme respectarea clauzelor privitoare la acestea, din
Tratatul de la Kciuk-Kainargi, din cuprinsul Conventiei explicative de la
Ainal-Kavak (1779), la care s-a adugat senedul din 1783, urmat de hatiseriIul
din 1784. Ultimul abolea toate ,contributiile, n aIar de tribut, care urma a Ii achitat
la doi ani, dnd domnilor asigurarea c nu vor Ii maziliti dect n caz de rebeliune
72
.
Imperiul Otoman nu a renuntat, totusi, la ideea consolidrii pozitiei sale
n Principate, ajungndu-se n anul 1786 la depunerea domnilor, Ir a se mai
consulta cu Rusia. n caz de rzboi, Poarta intentiona s ia ostateci din Iiecare
68
Cu prilejul eliberrii beratului, sultanul ar Ii aIirmat: ,se vede c vine vremea s
prsesc ambele Principate, (cI., G.S. Grosul, op. cit., p. 80).
69
CI., Leonid Boicu, op. cit., p. 233; vezi, n acest sens, si Steluta Mries, nfiintarea agentiei
consulare austriece n Principatele Romne, n Danubius, VI-VII, Galati, 1972-1973,
p. 69-79; Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria romnilor, Vol. XIX/1,
Corespondent diplomatic yi rapoarte consulare austriece (1782-1797). Publicate, dup
copiile Academiei Romne, de Ion I. Nistor, Membru al Academiei Romne, Bucuresti, 1922,
p. 14-19; idem, Documente privitoare la istoria romnilor, Vol. X, Rapoarte consulare
prusiene din Iayi yi Bucureyti (1763-1844). Adunate, adnotate si publicate de N. Iorga,
Bucuresti, 1897, p. 3; idem, Serie Nou, Vol. I, p. 189-190; Veniamin Ciobanu, Principatele
Romne n cadrul Problemei orientale, p. 642-654.
70
Pentru detalii, vezi L. Boicu, op.cit., p. 233-234. Asa cum am mai mentionat, ,este
nendoielnic c stabilirea de consulate strine n Principate atest rolul lor n arena
international si, implicit, interesul tot mai vizibil pentru ele. Agentii consulari si
consulii vor mentine treaz acest interes n Cabinetele pe care le reprezentau, vor
contribui la diseminarea si adncirea cunostintelor n strintate despre romni si, nu
mai putin, vor ascuti relatiile dintre Puteri aici, oIerind, totodat, valahilor noi ci si
un cmp mai larg de actiune spre si n Europa (cI., Ibidem, p. 234).
71
Ibidem.
72
Iamilie boiereasc, pentru a-si asigura Iidelitatea boierilor din Principate
73
.
Poate Ii vorba si de o anumit deceptie a autorittilor de la Istanbul c nu au
gsit oameni suIicient de docili, pentru a guverna Principatele
74
.
Atitudinea dur, transant, a Portii Iat de domnii Principatelor, n
perioada care Iace obiectul demersului istoriograIic pe care l ntreprind, s-a
maniIestat, pentru nceput, n cazul domnului Moldovei, Grigore Al. Ghica.
Dup cum se stie, acesta ocupase scaunul domnesc cu sprijinul Rusiei, ntr-o
provincie care trebuia s joace un rol important n eIorturile Portii de a
contracara planurile expansiunii Rusiei n Orientul Europei
75
. Domnul,
conIruntndu-se cu opozitia celei mai mari prti a boierimii autohtone, avea o
singur variant pentru consolidarea pozitiei sale interne. n msura
posibilittilor, trebuia s evite rsluirea teritoriului Moldovei
76
. OIicialittile
centrale otomane au constatat c opozitia lui la cedarea ctre austrieci a nordului
Moldovei era motivat mai mult de dorinta sa de a Iace astIel un serviciu
Rusiei, dect de ,necesitatea protejrii intereselor Imperiului Otoman
77
. ntr-un
memoriu ctre Poart, domnul o soma s intervin energic, n calitate de
suzeran a Moldovei, pentru reIacerea unittii teritoriale a acesteia. n caz de
neimplicare, urma s se cear sprijinul unei alte puteri, evident, al Rusiei,
singura care putea si era interesat direct s rspund pozitiv la un eventual apel
de acest gen. Atunci, Poarta a decis s-l elimine. O asemenea hotrre a Iost
motivat si de interventiile lui Thughut, internuntiul Austriei, la Istanbul.
Diplomatul l-a acuzat pe domnul Moldovei c urmrea s creeze noi Iocare de
tensiune, ntre Austria si Imperiul Otoman, ,,ceea ce nu putea Ii dect n
avantajul Rusiei si al su personal'
78
. Convins c Grigore Al. Ghica era un
adversar camuIlat al Portii, sultanul astepta prilejul s anuleze Iocarul de ,intrigi
si conIlicte, dintre Imperiu Otoman si Rusia
79
. A urmat asasinarea domnului
Moldovei, n noaptea de 12/13 octombrie 1777. Crima a provocat stupeIactie n
Moldova si peste hotare, deoarece ,pentru prima dat n istoria poporului romn
un domn era ucis, n chiar capitala sa, din porunca si de ctre un trimis personal
al sultanului
80
.
AstIel, Poarta Otoman si maniIesta, printr-un asasinat politic, decizia de
a nu ceda la presiunile Rusiei care urmrea s-i smulg acordul pentru ,numirea
73
CI., Hurmuzaki, Documente, Serie Nou,Vol. I, p. 316.
74
N. Iorga, Acte yi fragmente cu privire la istoria romnilor, adunate din depozitele
de manuscripte ale Apusului, Vol. II, Bucuresti, 1896, p. 216.
75
Veniamin Ciobanu, La granita a trei imperii, p. 130.
76
Ibidem.
77
Ibidem, p. 131.
78
Ibidem, p. 138.
79
Ibidem, p. 147.
80
Ibidem, p. 148.
Laurentiu Stroe 152
pe viat a domnilor Principatelor
81
. Din partea Rusiei nu exista pericolul unei
reactii violente, mergnd pn la declansarea unui nou conIlict militar, ruso-
otoman. Domnul, asasinat din ordinul sultanului, se dovedise incapabil s-i
mpiedice pe austrieci s mai Iac un pas, ctre gurile Dunrii. De aceea,
singura reactie a Rusiei a constituit-o doar un protest, Iormal, al ministrului
plenipotentiar la Istanbul, Alexandr Stakiev
82
.
Succesorul lui Grigore Al. Ghica, Constantin Moruzi, a organizat, chiar
din primele zile ale domniei, un serviciu de spionaj eIicient. Asa a reusit s
Iurnizeze Portii date despre situatia politico-militar din sudul Poloniei, zon
ocupat de trupele rusesti. Analiza inIormatiilor a determinat oIicialittile
otomane centrale s amne declansarea unui rzboi cu Rusia, n timp ce Moruzi
a intrat n dizgratia marelui vizir, pentru neachitarea obligatiilor bnesti, Iiind
suspectat si pentru demersuri secrete Icute la Viena, pentru a obtine titlul de
principe al Imperiului Habsburgic si drept de azil, n caz de pericol
83
.
La nceputul anului 1782, dup ce mpratul IosiI al II-lea aderase la
planurile tarinei Ecaterina a II-a de a mprti Imperiul Otoman, se proIila si o
apropiere diplomatic otomano-prusian
84
.
Von GaIIron, trimisul diplomatic al Prusiei la Istanbul, a initiat demersuri
pentru mazilirea lui Moruzi. El a Iost secondat de consulul general al Rusiei n
Principate, S.L. Laskarev. Acesta din urm avea si motive personale de
nemultumire, deoarece nu i se acordase atentie suIicient n timpul vizitei de
prezentare, la Iasi. La insistentele lui Laskarev, se pare c, la 9 iunie 1782, un
capugi-bas plecase la Iasi, cu misiunea de a aduce la Istanbul ,capul
domnului
85
. Intrigile urzite la Istanbul de ministrii plenipotentiari ai Rusiei si ai
Prusiei si tensionarea crescnd a situatiei din Orientul Europei, iat motivele
care l-au determinat pe Moruzi s prseasc scaunul domnesc.
n locul lui a Iost numit, la 6 iunie 1782, Alexandru Mavrocordat, zis
Deli-bei
86
. Noul domn s-a dovedit amabil Iat de consulul prusian Knig,
ultimul Iiind Iolosit n relatiile cu agentia consular austriac. Lui Knig i s-a
propus o ,misiune politic n Transilvania, ceea ce, n mod eIectiv, nsemna s
culeag inIormatii, n Iavoarea Portii
87
. Dornic s aIle detalii despre apropierea
81
Ibidem.
82
Pentru amnunte, vezi N. Iorga, Acte yi fragmente, Vol. II, p. 141 si urm.
83
CI., ibidem, p. 150 si urm.
84
CI., A.D. Xenopol, Istoria romnilor din Dacia Traian, Vol. X, Bucuresti, 1930, p. 176.
85
Dar ,stirea era Ials, ca si toate celelalte reIeritoare la Connstantin Moruzi si
transmise de diplomatul prusian si care, n realitate, nu reIlectau dect ceea ce ar Ii dorit
el s se ntmple (cI., Veniamin Ciobanu, La granita a trei imperii, p. 69, nota 18).
86
Idem, Relatiile politice romno-polone ntre 1699 yi 1848, Bucuresti, Editura
Academiei, 1980, p. 144-145.
87
Idem, La granita a trei imperii, p. 71.
tot mai pronuntat care se contura ntre Austria si Prusia, sultanul a ordonat
executarea ,misiunii politice, dar Knig s-a eschivat, motivnd c era n
asteptarea beratului de consul
88
.
Von GaIIron l inIorma pe regele Friedrich al II-a despre evolutia situatiei
politice din capitala Imperiului Otoman, consemnnd, la sIrsitul lunii
octombrie 1782 urmtoarele inIormatii: ,Mourt Le Grand Aumonier du Grand
Seigneur. Et le Lendemain Le Munezim Bachi ou cheI des Astrologues de
mme que Le Lieutenant de LÀga des Jannissaires Iurent exiles a Adrianople.
Ces Evnemens ne meritoient aucune attention ailleurs, si ici ils nìnIlouaient
pas considerablement sur lèsprit du Grand Seigneur et du Ministere, et plus
encore Sur le Sisteme Politique; par la raison que Le cheI des Augures doit
toujours predire Les Evenemens majeurs de lÈmpire; par Exemple Si la Porte
entrera en Guerre ou Si Elle restera en paix. Ces predictions Lui sont
ordinairement dictes par le parti dominant du Ministere; et tel Parti domine
aujourdhui qui demain Se trouve aneanti. De Sorte que Le Munezim a predit La
paix aujourdhui au gres du parti dominant, il peut compter d`tre exile demain
par Les Intrigues des partisans de la guerre. Il est constant que LÈxile avoit
predit la Continuation de la paix avec Les voisins de la Porte
89
.
n Journal pour le Depart du Courier du 9 Novembre 1782, von GaIIron
amintea c, la 28 octombrie 1782, ,le Prince de Moldavie (Alexandru
Mavrocordat Deli-bei n.L.S.) vien dènvoyer a La Porte une Liste des
provisions quìl a prepare pour La Porte. Il lui envoye un tiers de plus quÈlle
nàvoit demande. Aussi est il mieux v a La Porte que le Prince de Vallachie
(Nicolae Caragea n.L.S.) qui pretexte des disete
90
.
La 5 noiembrie 1782, trimisul extraordinar si ministrul plenipotentiar al
Rusiei la Istanbul, Iakov Ivanovici Bulgakov, a avut o ntrevedere cu demnitarii
otomani. n cadrul acesteia ,le public assure quìl reproche aux Turcs dàvoir
Iait glisser tres grand Nombre de Trouppes dans la Crimee, ou pretend mme
quìl est alle jusquà les evaluer a 40.000 Hommes. Mais les Turcs nient la
chose tout Net et disent ignorer ce que peut avoir Iait et Iaire encore de
Nouveau Chan (Shahin Ghirai n.L.S.)
91
. Von GaIIron era, ns, sigur c turcii
,ne les avoit pas Consulte (pe han n.L.S.), et quèn cas quìl les eut consultes,
il ne Lui eussent pas donne le moindre Conseil, envisageant conIormement au
traite de Cainargick, la Nation Tartare comme une Nation parIaitement
88
Ibidem, p. 72.
89
Europe and the Porte: New Documents on the Eastern Question, Volume II,
Swedish Diplomatic Reports, 1798-1799. Edited by Veniamin Ciobanu. Introduction
and Notes by Lucian-Dumitru Drdal, Iasi, OxIord, Portland, The Center Ior Romanian
Studies, 2001, anexa I, p. 188.
90
Loc.cit., p. 189.
91
Loc.cit., p. 190.
Laurentiu Stroe 154
independante et libre dàgir a lègard de Leurs Princes comme ils jugeroient bon
tre pour conservation de Leur independance
92
. La trei zile de la ntrevedere,
,il se repandit dans Le public le bruit que Schahin Guirai etait enIin entre avec
son armee en Crimee et quìl S`y etoit retabli, de sorte quìl n`y avoit plus rien
a espere pour Bahtir Guirai. Mais La Porte nàyant rec aucune Nouvelle
directe, on ne Scait par qui ce bruit avoir tre repand
93
.
Revenind la atitudinea domnului Moldovei Iat de consulii strini, dac s-
a dovedit binevoitor Iat de reprezentantul Prusiei, altIel au decurs lucrurile n
raport cu agentul consular al Austriei, Raicevich. Acesta a Iost surprins, ntr-un
mod neplcut, de dispretul, abia mascat, ca si de Iaptul c Deli-bei a respins,
Ir drept de apel, toate cererile Iormulate n problemele de interes pentru
Curtea de la Viena
94
.
Domnul a prevenit Poarta c agentii consulari rusi si austrieci ademeneau,
prin diverse metode, numerosi locuitori, ,transIormndu-i n supusi rusi si
austrieci
95
. Prin asemenea proceduri erau scosi de sub jurisdictia autorittilor
moldovenesti, se reducea numrul contribuabililor, se diminuau substantial
veniturile visteriei si se aducea ,o grav stirbire a autorittii domnesti
96
. Pentru
a preveni trimiterea unei comisii otomane speciale care s veriIice situatia din
Principate, reprezentantii diplomatici ai Austriei si ai Rusiei la Istanbul au dat
asigurri demnitarilor otomani c vor determina pe reprezentantii lor n
Principate s respecte cu strictete ,litera si spiritul capitulatiilor acordate de
Poart celor dou imperii vecine
97
. Demersurile repetate, Icute la Istanbul, de
diplomatii Curtilor de la Viena si Petersburg, au determinat Poarta s-l
nlocuiasc pe domn cu marele dragoman Alexandru Mavrocordat, zis Firaris
98
.
Internuntiul Herbert-Rathkeal considera, n corespondenta cu Raicevich,
92
Loc.cit. Demnitarii otomani i-au reprosat lui Bulgakov Iaptul c ,ils Sauvoient
seulement quàvec Les richesses quìl devoit avoir amasses en si peu dànnees, dans un
pas deven presque desert, et ou la Porte lorsquìl etoit encore peuple avoit neanmoins
pour subvenir a la Subsistance de Hans depense ci devant des grosses Sommes par an,
il avoit trouve moyen dàmasser 39 a 40 mille hommes de trouppes hors de la Crimee,
et quìl toit Sur le point avec cette armee, d`y entrer: Que dàpres Les Notices que La
Porte en avoit, ces trouppes etoient Russes, de mme que La Foule des batimens qui
entouroient la Crimee; ca urmare, ,les choses tant en cet Etat La Porte ne pouvoit que
Sètonner beaucoup de ce que Le Ministre de Russie (Bulgakov n.L.S.) Se crt en
droit de leur Iaire mme jusquà lòmbre de reproche (cI., loc.cit., p. 190-191).
93
Loc.cit., p. 191.
94
95
Ibidem.
96
Ibidem.
97
Ibidem.
98
Ibidem, p. 74.
la nceputul anului 1785, c noul domn, ,linistit, rezonabil, civilizat
99
, nu
reprezenta un obstacol n calea realizrii politicii orientale a Austriei. Iat de ce,
sub pretextul unei recuperri a unor presupusi dezertori austrieci, Curtea de la
Viena ncerca s provoace o depopulare rapid si masiv a Moldovei. Bulgakov,
ministrul plenipotentiar al Rusiei la Istanbul, l-a autorizat pe consulul general al
Rusiei n Principate s coopereze cu agentii consulari austrieci
100
.
La rndul su, Alexandru Mavrocordat-Firaris s-a strduit s-si asigure
bunvointa reprezentantilor consulari ai Austriei, Prusiei si, mai ales, ai Rusiei.
El nu neglija nici relatiile cu Poarta, ncercnd s apar si ca un domn devotat
intereselor acesteia. La nceputul anului 1786, Poarta a ordonat domnilor din
Principate s trimit, ,pretutindeni, unde ar considera c era util
101
, agenti care
s culeag inIormatii necesare orientrii politicii externe a Imperiului Otoman.
Interesul Portii pentru Polonia l-a determinat pe domnul Moldovei s trimit la
Varsovia pe Nicolae Paharnicul. Acesta urma s primeasc datele necesare de la
rezidentul prusian Bucholtz. Misiunea a esuat, agentul Iiind descoperit si
expulzat n Galitia, dup care a Iost ntemnitat la Lwow. Nu este exclus
posibilitatea ca domnul s Ii ales, premeditat, un emisar incapabil, ,n scopul de
a Iace un nou serviciu Curtilor de la Viena si Petersburg, divulgndu-le, pe o
cale indirect, secretele Portii
102
. n caz de pericol, se putea justiIica, n ochii
Portii, aruncnd ,ntreaga responsabilitate asupra incompetentului su agent
103
.
ndoielile Portii planau asupra domnului, deoarece acesta Icuse, anterior,
n calitate de mare dragoman, un mare serviciu Rusiei. El semnase, n numele
Portii, Iorma Iinal a tratatului de cedare a Crimeii, la 8 ianuarie 1784.
Legturile lui Firaris cu printul Potemkin au Iost descoperite de Durosay,
secretarul domnului pentru corespondent Irancez. Acesta urma s expedieze
dovezile ambasadorului Frantei la Istanbul, iar acesta trebuia s inIormeze
demnitarii otomani
104
.
Prevenit, n acest sens, domnul Moldovei l-a arestat si l-a trimis la Petersburg.
Aceast actiune a avut ecouri la Istanbul, unde circula zvonul c Firaris era pregtit s
,predea tara Rusiei. Evenimentele au luat o turnur neasteptat, pentru c, dup ce
Firaris a obtinut, n schimbul unei mari sume de bani, conIirmarea domniei, a urmat,
n mod surprinztor, mazilirea lui, la 14 decembrie 1786
105
.
Temndu-se c ar putea Ii asasinat din ordinul Portii, Alexandru
99
Ibidem.
100
Ibidem, p. 75.
101
Ibidem, p. 78.
102
Ibidem, p. 78-79.
103
Ibidem, p. 79.
104
Ibidem.
105
Ibidem.
Laurentiu Stroe 156
Mavrocordat-Firaris a cerut si a obtinut permisiunea de a se reIugia n Rusia
106
.
n noaptea de 5/6 Iebruarie 1787 a Iugit din Iasi, n cea mai mare tain, cu
ajutorul viceconsulului rus Ivan Lavrentievici Salonski
107
.
Poarta a ordonat noului domn, Alexandru Ipsilanti, s plece ct mai rapid
la Iasi, pentru a normaliza situatia. Aceast msur se impunea n perspectiva
unui nou rzboi cu Rusia, Iiind doar o chestiune de timp declansarea
ostilittilor
108
. Invocnd articolul al doilea al Tratatului de pace de la Kciuk-
Kainargi, oIicialittile centrale otomane au cerut Rusiei extrdarea lui Firaris.
Poarta a protestat si Iat de ,comportarea necorespunztoare a reprezentantilor
consulari ai Rusiei, din Principate
109
.
Puterea suzeran era tot mai ngrijorat de Iaptul c Principatele Romne
deveniser ,un punct nevralgic n Orientul Europei, iar ,desprinderea de
Imperiul Otoman devenise un crez ctre care nclinau pn si domnitorii
Ianarioti, instrumentele Portii
110
.
Temerile Portii erau ndrepttite, pentru c si n Tara Romneasc
domnul Nicolae Caragea, cu toat strdania de a prea Iidel puterii suzerane, a
ntocmit, n luna aprilie 1783, la cererea consulului rus I.I. Severin, un memoriu
ctre ministrul plenipotentiar al Rusiei la Istanbul, Bulgakov. Documentul
cuprindea date privind nclcarea de ctre otomani a clauzelor din Tratatul de la
Kciuk-Kainargi, reIeritoare la Principate. ntr-o not complementar se solicita si
acordarea domniei ereditare
111
. Cu toate c ,agenda diplomatic ruso-otoman
cuprindea probleme aparent mai ,arztoare dect cele privind Principatele
112
Poarta a nclcat acordurile anterioare, schimbnd un domn n anul 1786, Ir a
se consulta cu Rusia
113
. AstIel, a oIerit Curtii de la Petersburg nc un motiv de
a-si continua provocrile, pentru declansarea unui nou rzboi.
Diplomatia rus nu putea s nu speculeze ncercarea Imperiului Otoman
de a-si exercita drepturile de suzeranitate absolut asupra Principatelor, n
poIida unei evidente slbiciuni militare. La mijlocul deceniului 9 al secolului al
XVIII-lea, Imperiul Otoman era preocupat de extinderea rusilor n Caucaz, de
imixtiunile Rusiei n comertul dintre Imperiu si Persia. Acestora li se adugau
106
CI., Ibidem, p. 80.
107
Ibidem; vezi, n acest sens, si idem, 1urnal ieyean la sfryit de veac, Iasi, Editura
Junimea, 1980, p. 64.
108
Idem, La granita a trei imperii, p. 80-81.
109
Ibidem, p. 81.
110
111
Ibidem.
112
113
Barbara Jelavich, Istoria Balcanilor. Secolele al XVIII-lea yi al XIX-lea, Vol. I,
Iasi, Institutul European, 2000, p. 75.
interventiile Rusiei ,n chestiunile administrative din Balcani'
114
, inclusiv n
Principatele Romne. Tensiunea era din ce n ce mai mare, datorit acuzatiilor si
reprosurilor Iormulate, reciproc, de cele dou imperii
115
. Actiunile Rusiei au
determinat Poarta s ncerce demonstratii de autoritate n Principatele Romne,
un exemplu Iiind, asa cum am mai mentionat, mazilirea domnului Trii
Romnesti, Mihail Sutu, n luna aprilie 1786
116
.
Cu toate c un nou conIlict ruso-otoman devenise doar o problem de timp,
n cursul unei vizite la Iasi, Laskarev l asigurase, cu ipocrizie, pe domnul
Alexandru Ipsilanti, c ,tarina nu voia rzboi cu turcii
117
. Voiajul Ecaterinei a II-a
n Crimeea, inspectarea, cu aceast ocazie, a noii baze navale de la Sevastopol,
aIlat doar la o zi de mers pe mare de Istanbul, au Iost percepute de sultan ,drept o
provocare premeditat
118
. ntlnirea dintre mpratul IosiI al II-lea si tarin, la
Kerson, a reprezentat pentru demnitarii otomani un indiciu indubitabil c se punea
la cale un atac concentrat asupra Imperiului Otoman
119
. Ca urmare, Ir a se lsa
intimidati, cel putin n aparent, otomanii au cerut, n mod expres, extrdarea lui
Alexandru Mavrocordat-Firaris si rechemarea viceconsulului rus de la Iasi,
Salonski. Diplomatii rusi au reIuzat s accepte asemenea cereri, Icnd inutil o
tentativ diplomatic, Irancez, de aplanare a conIlictului
120
.
O parte a cercurilor conductoare de la Petersburg admitea c, prin
Tratatul de la Kciuk-Kainargi, Rusia avea doar dreptul de a proteja domnii din
Principatele Romne, urmnd a protesta Iat de Poart, n cazul nlocuirii lor
Ir motiv
121
. Cu acel prilej, demnitarii rusi au readus n discutie textele
capitulatiilor, considerate acte juridice, intrate n dreptul international. Partea
rus propunea, pentru evitarea oricrei tensiuni cu Imperiul Otoman n
problema Principatelor, ,s se Iixeze, n mod pozitiv, limitele autorittii
sultanilor, asupra domnitorilor, si pe ale acestora asupra locuitorilor, ceea ce nu
114
Andrina Stiles, Rusia, Polonia yi Imperiul Otoman 1725-1800, Bucuresti, Editura
All, 2001, p. 192.
115
,Poarta nu se putea mpca cu preponderenta si achizitiile ruse (protectorat disimulat
si ingerinte nedisimulate n Principate, pierderea Crimeii, inIiltrarea Rusiei n Georgia,
consulatele strine n Principate, libera navigatie pe Marea Neagr etc.), iar Rusia nu
putea accepta nclcarea angajamentelor luate de Poart si nscrise n acte bilaterale
paraIate (cI., Leonid Boicu, op.cit., p. 249).
116
,Reactia Petersburgului, sprijinit pe tratatul de la Kciuc-Kainargi, nu s-a lsat asteptat.
Poarta nu numai c nu a cedat, dar a depus si pe domnul Moldovei, Alexandru Mavrocordat,
care, n calitate de dragoman, isclise renuntarea Turciei la Crimeea (cI., Ibidem).
117
118
Andrina Stiles, op.cit., 192.
119
Ibidem.
120
121
Ibidem, p. 250.
Laurentiu Stroe 158
era posibil, n contextual crizei generale n care se gsea Imperiul Otoman
122
.
Ministrul plenipotentiar al Rusiei la Istanbul, dup ce ignorase un
ultimatum al Portii, a Iost convocat n Iata naltului Devlet, ,unde i s-a prezentat
o cerere oIicial de retrocedare a Crimeii. Trei zile mai trziu., a Iost nchis n
Fortreata celor Sapte Turnuri si se putea spune c rzboiul ncepuse
123
.
Ministrul de externe al Prusiei era inIormat, din Istanbul, c turcii se
hazardaser, declarnd rzboi Rusiei, chiar dac au avut suIiciente motive
124
,
antrennd n conIlictul declarat si Austria. ncepea, astIel, ultima conIruntare
ruso-austro-otoman a secolului al XVIII-lea. Soarta Principatelor Romne a
constituit, n timpul rzboiului, una dintre piesele de rezistent ale combinatiilor
politice din cancelariile puterilor europene
125
, preocupate de ,redimensionarea
echilibrului de Iorte
126
, n Orientul Europei.
*
Dup cum am mentionat, n deceniile 7-9 ale secolului al XVIII-lea
Principatele Romne au devenit obiect de disput ntre Imperiul Otoman si
Rusia, ca si ntre ultima si Austria. Urmrind realizarea programului politicii lor
orientale, cele dou imperii oscilau ntre mprtirea Principatelor sau
transIormarea lor ntr-un ,stat tampon, aparent independent. Accentuarea crizei
din Imperiul Otoman, declinul Poloniei, competitia ruso-austriac au
transIormat Principatele, pentru puterile occidentale, n ultimele bastioane de
rezistent, spre nord si est, ale Imperiului Otoman, a crui securitate era grav
amenintat de imixtiunea Ilagrant a Rusiei n politica intern a Poloniei.
Franta si Austria au proIitat de tensiunea survenit, din aceast cauz, n
relatiile otomano-ruse, pentru a determina pe sultan s declare rzboi Rusiei, la
6 octombrie 1768. Dac ne reIerim la statutul celor dou Principate, n
raporturile lor cu Rusia, cel putin la nceputul rzboiului ruso-turc, dintre anii
1768 si 1774, nu s-a pus transant problema anexrii lor de ctre Imperiul Rusiei,
Iiind deja cunoscut opozitia puterilor europene. Diplomatia rus oscila ntre un
obiectiv minimal, conIorm cruia, n contul indemnizatiilor de rzboi,
Principatele urmau s Iie date Rusiei timp de 25 de ani, si un obiectiv maximal,
reprezentat de o asa-zis independent a Principatelor, situatie care implica
asezarea granitei ruso-turce la Dunre, ca si intrarea Principatelor sub controlul
politico-militar al Rusiei.
Proiectul ,nobilei despgubiri, menit s satisIac ambitiile teritoriale ale
122
Ibidem.
123
Andrina Stiles, op.cit., p. 193.
124
CI., N. Iorga, Acte yi fragmente, Vol. II, p. 225.
125
CI., Veniamin Ciobanu, Capitolul 1699-1815, p. 50.
126
Idem, Polonezii yi romnii n perioada crizei poloneze (a doua jumtate a
secolului XVIII), n vol. Kontakty polsko-rumunskie na przestrzeni wiekow,
Suceava, 2001, p. 52.
Rusiei, Austriei si Prusiei, a integrat Principatele n jocul compensatiilor teritoriale.
Principatele, crora li se recunostea de ctre puterile europene o identitate
proprie, urmau a Ii conduse de domni, autohtoni sau strini, Ieudatari Poloniei,
dup modelul ducatului Curlandei. n perspectiv, Rusia putea s-si extind
granitele la Dunre, prin alipirea Principatelor la Polonia. Realiznd c anexarea
Principatelor Romne trebuia amnat, Rusia a propus sustragerea total a
acestora de sub controlul Portii, existenta lor urmnd s Iie garantat de Curtile
de la Viena si Berlin. Dup un eIort militar, care aproape c o istovise, Rusia
anunta, n luna decembrie 1771, c a renuntat la varianta independentei
Principatelor, ca o conditie pentru ncheierea pcii cu Imperiul Otoman.
Cu ocazia lucrrilor Congreselor de la Focsani si Bucuresti prtile
implicate n negocieri urmreau stabilirea conditiilor retrocedrii Principatelor
ctre Poart, Ir a exclude deIinitiv varianta unui ,stat tampon. S-a maniIestat
si o evident tentativ a Iactorilor politici autohtoni de a nltura, cu ajutorul
puterilor europene, dominatia Portii si de a conserva drepturile si privilegiile
boierimii din Principate.
Prin stipulatiile Tratatului de la Kciuk-Kainargi, Rusia a devenit o
putere garant a independentei Crimeii si a privilegiilor Principatelor. Deoarece
tocmai primise ,dreptul de a vorbi, n Iavoarea Principatelor, Rusia s-a strduit
s dea impresia unor preocupri active Iat de problemele acestora.
n realitate, ea urmrea nu rezolvarea lor, potrivit aspiratiilor unei prti a
boierimii romnesti, ci ridicarea prestigiului ca putere protectoare, slbirea
inIluentei Turciei asupra cercurilor conductoare Ianariote, ediIicarea unei baze
de sprijin n cercurile locale ale boierimii, clerului si patriciatului, obiective
cuprinse n politica sa oriental.
Dup cum se stie, datorit rzboiului trnesc condus de Emilian
Pugaciov, Rusia avea nevoie, mai mult ca oricnd, de sprijinul Austriei, pentru
a constrnge Poarta s accepte ratiIicarea Tratatului de la Kciuk-Kainargi.
Agresiunea austriac n Bucovina a Iavorizat considerabil sarcina lui Peterson,
reprezentantul diplomatic al Rusiei la Istanbul. Acesta a reusit s-i determine
pe demnitarii otomani s ratiIice tratatul.
Ecaterina a II-a, prin scrisoarea din 10 septembrie 1782, adresat
mpratului Austriei, IosiI al II-lea, si-a dezvluit noile planuri de partajare a
Imperiului Otoman. AstIel, n eventualitatea izbucnirii unui rzboi ruso-turc,
vroia s Iormeze din Principate un stat ,independent, numit Dacia.
ConIorm unei alte variante de partaj, ,,proiectul grecesc, Rusia urma s
ia Principatele si partea oriental a Peninsulei Balcanice (Rumelia, Bulgaria,
Istanbul, Dardanele, Tracia), n timp ce Austriei i-ar Ii revenit Serbia, Bosnia,
Hertegovina, Albania, Macedonia si Moreea. Opozitia puterilor europene a
Icut ca acest proiect, prin care Rusia si-ar Ii asigurat controlul asupra Mrii
Negre si a Orientului Mediteranei, s nu se realizeze. Diplomatia vienez a
Laurentiu Stroe 160
conditionat realizarea celor dou proiecte de succese militare, n virtuala
conIruntare cu Imperiul Otoman, si de un context politico-diplomatic Iavorabil.
Asa cum reiese din scrisoarea trimis la 10 septembrie 1782 mpratului IosiI
al II-lea, Ecaterina a II-a avea, printre alte motive de nemultumire Iat de Poart, si
conduita otomanilor Iat de Principate. Cercurile conductoare de la Petersburg
incriminau nclcarea de ctre Poart a prevederilor Tratatului de la Kciuk-
Kainargi. Bulgakov, ministrul plenipotentiar al Rusiei la Istanbul, a prezentat Portii
la 4/15 decembrie 1782 un protest oIicial, n aceast privint. Actiunea lui a Iost
sustinut de internuntiul austriac Herbert von Rathkeal. Ultimatumul prezentat de
Bulgakov, asocierea lui von Rathkeal la actiune, pregtirile serioase de rzboi care
aveau loc n Rusia si Austria au determinat Poarta s se declare de acord cu cererile
Rusiei, pozitie exprimat de reis eIendi la conIerinta din data de 17/28 decembrie
1782. Privilegiile Principatelor au Iost reconIirmate n senedul din anul 1783, ,dup
care a urmat mult dorita anexare a Crimeii
127
.
Diplomatia rus a speculat si prevederile articolului al XI-lea al Tratatului
de pace de la Kciuk-Kainargi, care i acorda dreptul de a numi consuli si
viceconsuli n toate acele localitti ale Imperiului Otoman unde ar Ii considerat
c erau necesari aprrii intereselor comerciale. Consulii rusi au contribuit la
ntrirea inIluentei rusesti n Principate.
Dup cum am mai mentionat, aIlat ntr-o acut criz structural, Imperiul
Otoman a acceptat, conjunctural, situatia generat de continutul Tratatului de
pace de la Kciuk-Kainargi, din anul 1774. Iat de ce nclcarea clauzelor acelui
tratat a devenit o regul de conduit, ceea ce a generat recriminrile Rusiei,
sprijinit de Austria, aliata sa.
Suzeran a celor dou Principate, Poarta a Iost determinat s reconIirme
respectarea clauzelor privitoare la acestea, din Tratatul de la Kciuk-Kainargi,
din cuprinsul Conventiei explicative de la Ainal-Kavak (1779), la care s-a
adugat senedul din 1783, urmat de hatiseriIul din 1784. Ultimul stabilea c
domnii Principatelor vor Ii maziliti de ctre Poart doar n caz de rebeliune,
dup consultri cu Rusia.
Imperiul Otoman nu a renuntat, totusi, la ideea consolidrii pozitiei sale
n Principate, recurgnd n anul 1786 la depunerea domnilor, Ir a se mai
consulta cu Rusia. Diplomatia rus, preocupat de obiectivele politicii sale
orientale, nu putea s nu speculeze ncercarea Imperiului Otoman de a-si
exercita drepturile de suzeranitate absolut asupra Principatelor, n poIida unei
evidente slbiciuni militare. AstIel s-a ajuns la rzboiul ruso-austro-turc dintre
anii 1787 si 1792.
127
Veniamin Ciobanu, Principatele Romne n cadrul Problemei Orientale, p. 620.
Les implications roumaines l`volution de la Question dÒrient dans les
dcennies 7-9 du XVIII
e
sicle (II)
Rsum
Les dernieres decennies du XVIII
e
siecle Iurent caracterisees, en ce qui concerne les
rapports roumano-polonais, par les mmes anciennes tendances de la monarchie et dùne partie
des magnats envers les Principautes Roumaines, en general, et la Moldavie, en particulier.
Situees au carreIour des routes qui menaient soit vers lÈurope Centrale, soit vers les bouches
du Danube et la Mer Noire, les Principautes Roumaines continuaient a constituer lòbjet de
dispute des grands empires, qui convoitaient la suprematie politique de ces zones.
Lìmportance politique des Principautes sèxplique par le Iait quèlles continuaient a beneIicier
non seulement dùne position geographique, mai egalement dùne situation speciale.
Làggravation de la question orientale et, en mme temps, du probleme polonaise, a mis les
grandes puissances europeennes devant certains problemes particulierement compliques, dont
la solution dependait, premierement, du destin des Principautes Roumaines et de la Pologne.
EVOLUTIA TARIFELOR SI VENITURILOR VAMALE PE
TERITORIUL MOLDOVEI N PRIMA 1UMTATE
A SECOLULUI AL XIX-LEA
Constantin 1ofan
O problem Ioarte important pentru vechea organizare vamal a
Moldovei a constituit-o, Ir ndoial, aceea a evolutiei tariIelor si a veniturilor
vamale totale ncasate pe teritoriul acestei tri.
n ntreaga perioad analizat, veniturile vamale obtinute att prin
arendare, ct si prin exploatare proprie, au reprezentat un procent important din
totalul veniturilor Moldovei. Trebuie s avem n vedere si urmtorul aspect: n
conditiile n care vmile au Iost arendate n mai toti anii, pn la aplicarea
Regulamentelor Organice, dispunem n Iapt de inIormatii asupra veniturilor
obtinute prin arendare si nu a veniturilor vamale n ntregime. Un alt aspect pe
care trebuie s-l avem n vedere, si care ne-a mpiedicat n munca noastr, este
si acela c, pn la epoca regulamentar, aceste venituri au apartinut Cmrii
domnesti, avnd un caracter particular si nu public. Din aceast cauz, de multe
ori inIormatiile lipsesc, sau sunt trunchiate, deoarece domnii nu doreau ca
inIormatiile reIeritoare la sumele preluate n Iolos propriu s Iie cunoscute de
mai multe persoane, s devin publice.
n analiza acestui subiect, trebuie s tinem cont de Iaptul c pot Ii
delimitate dou etape principale n organizarea Iiscal a Trilor Romne, n
prima jumtate a secolului al XIX-lea. Acestea au Iost: 1801-1831 cnd vmile,
dar si alte taxe, poslina, mortasipia si cornritul, au Icut parte din ,slujbele
cmrii, adic erau venituri proprii ale conductorului trii si a doua etap,
1831-1850, cnd aceste venituri au revenit Vistieriei, devenind publice.
Evenimentul care a devenit jalon pentru evolutia Moldovei n acest domeniu a
Iost, Ir ndoial, adoptarea si aplicarea Regulamentului Organic, care a impus
o schimbare de conceptie privind distinctia dintre veniturile publice si cele
particulare ale conductorului statului.
n cadrul demersului nostru, trebuie s avem n vedere si Iaptul c, n
prima jumtate a secolului al XIX-lea, Moldova a cunoscut importante evolutii
politice, care au inIluentat evolutia comertului, a sistemului vamal si implicit a
subiectului luat n discutie. AstIel, n prima etap au avut loc importante
evenimente internationale care au inIluentat att evolutia Moldovei din punct de
vedere politico-teritorial, dar si a angajrii acesteia n comertul international.
ntre 1806-1812 a avut loc rzboiul ruso-turc, cnd cele dou tri romne
au cunoscut rigorile rzboiului si ale ocupatiei militare tariste, cu implicatii
Evolutia tariIelor si veniturilor vamale pe teritoriul Moldovei 163
negative asupra comertului acestora.
Mai grave au Iost pentru Moldova consecintele acestui eveniment. n urma
acestui rzboi si a pcii de la Bucuresti din 16/28 mai 1812, Rusia a anexat teritoriul
dintre Prut, Dunre, Marea Neagr si Nistru, cunoscut de la aceast dat sub numele
de Basarabia. njumttirea teritoriului trii a avut consecinte semniIicative asupra
evolutiei sistemului vamal, a Iunctionrii si a veniturilor acestuia.
Alte evenimente care au inIluentat evolutia sistemului vamal au Iost
evenimentele anului 1821, urmate de nlturarea regimului Ianariot, si rzboiul
ruso-turc dintre anii 1828-1829, ncheiat prin pacea de la Adrianopol, care
marcheaz de altIel Iinalul primei etape.
ntre 1 ianuarie si 30 iunie 1804, marele logoIt Constandin Bals
,cumpr, adic arendeaz, veniturile vamale ale Moldovei cu suma de
102.500 lei, la care se adaug alte sume pltite diversilor dregtori si institutii
ale statului, Icnd ca suma real de cumprare s Iie mult mai mare
1
. Odat cu
vama, au Iost arendate si ,slujbele mortasipiei si cornritului.
Contractul de arendare a vmii este alctuit din 62 de ,ponturi, adic de
articole. A Iost stabilit un tariI de 3 ad valorem, conIorm Iacturii
cumprtorului, att pentru marIa importat, ct si pentru cea exportat, n aIar
de vama vitelor, a zaharelei si a altor mrIuri. MrIurile autohtone erau scutite
de taxe vamale, cu exceptia srii, a pcurii, a tutunului, anasonului si rachiului,
care trebuiau s Iie vmuite.
Pentru o serie ntreag de mrIuri, n special animalele, dar si altele, au Iost
stabilite tariIe vamale speciIice. AstIel, pentru cabalinele cumprate direct de la
herghelii se pltea o vam de 1 leu si 60 de bani, iar pentru cele cumprate de la
trguri se pltea 44 de parale, adic 132 de bani (1 leu si 12 bani). Pentru ovinele si
caprinele exportate a Iost stabilit o tax vamal de 6 bani, cu exceptia oilor strnse
de gelepi pentru aprovizionarea Imperiului Otoman. n cazul n care gelepii aveau
mai multe oi strnse dect numrul stabilit, pentru cele n plus era achitat taxa
respectiv. Pentru porcii cumprati din Moldova, dar si cei adusi din Tara
Romneasc pentru psunat, cuantumul taxei vamale era de 22 bani.
Pentru boii care erau comercializati n Polonia, era pltit o vam de 1 leu
si 12 bani, la care se aduga cornritul de 1 leu si 23 bani Au Iost luate msuri
de combatere a sustragerii de la plata cornritului, pentru c aceast ultim tax
era pltit de cei care comercializau un numr mai mare de 10 capete. Pentru cei
care ncercau s se sustrag de la achitarea acestei taxe, sanctiunea dictat era
conIiscarea animalelor pentru contraband
2
.
n comparatie cu boii cumprati pentru negot, pentru boii de munc
1
Ioan Murariu, Un document inedit referitor la vnzarea ,Slujbei vmii n
Moldova pe perioada 1 ianuarie-30 iunie 1804, n Carpica, XXIX, 2000, p. 215-221.
2
Ibidem, p. 216.
Constantin ToIan 164
cumprati de la trguri era pltit o tax de 96 de bani, iar pentru cei cumprati
pentru ,zalhana (abator) vama era de 66 de bani. Vacile cumprate pentru
tiere aveau Iixat o tax de 44 de bani. Ialovitele (vaci ngrsate) care erau
comercializate n Polonia, erau impuse la o tax de 1 leu. Negustorii care
cumprau ialovite erau obligati s cumpere n plus cte trei ialovite pentru
zalhana la 10 pentru negot, iar seul si cervisul rezultat s Iie transportat n portul
Galati si s Iie livrat negustorilor capanlii (turci). Negustorii ,ungureni,
transilvneni, nu aveau aceast obligatie suplimentar de a cumpra ialovite
pentru a Ii tiate, iar produsele rezultate s Iie transportate la Galati. Boii si
vacile cumprate pentru ,cspiile trii nu erau vmuite. Mortasipia era
stabilit la 24 de bani noi pentru toate animalele mari, bani pltiti numai de
vnztori, nu si de cumprtori, si era strns de cel ce a cumprat ,slujba
vmii, cu exceptia celor donate cu hrisoave domnesti
3
.
Erau scutite de vam la export seul, cervisul si pieile provenite de la
animalele tiate n zalhanale, deoarece a mai Iost pltit vama pentru ele. Dac
aceste produse erau cumprate de negustori de la casapi, erau vmuite deoarece
nu se pltise vam pentru ele.
Pentru alimentele destinate aprovizionrii Imperiului otoman erau
achitate urmtoarele taxe vamale: pentru un cntar de cervis, seu si unt cte 44
de bani, pentru un poloboc de miere de 10 cntare era ncasat o vam de 1 leu
si 12 bani, din 10 oca de pastram era dat o oca. La un car de cascaval era
pltit o vam de 5 lei si 60 bani Pentru Iiecare stup exportat era pltit o tax
de trei parale, iar pentru cear, vama era de 3 din valoarea acesteia.
Pentru sarea vndut n interiorul trii, destinat consumului locuitorilor, nu era
ncasat nici o tax vamal, cea care era destinat exportului n Imperiul Otoman era
taxat cu 1 para de drob, iar pentru cea destinat altor tri trebuia s se plteasc 20 de
parale. Pentru tutun, citrice, anason, vinul strin, votca si untdelemnul de msline,
rachiu, indiIerent de provenienta acestuia, cear, pcura exportat, tabacul, anasonul,
rachiul autohton, dar si importat, cheresteaua, votca, untdelemnul de msline, inclusiv
n sticle, era Iixat o vam de 3. Pentru pcura provenit din tinutul Bacului, se
pltea n interior o vam de o para de vadr.
Erau scutite de taxe vamale ,Iructele de mare, castanele, prunele uscate
n cutii, grul, orzul si Iina importate, crtile de lectur aduse din exterior
4
.
Pentru negustorii ,suditi rusi si austrieci, care importau sau exportau
mrIuri pe teritoriul Moldovei era stabilit o vam de 3, iar pentru tranzit nu
plteau nimic. Negustorii turci plteau tot 3, n aIar de vite si zahare
(produse alimentare).
A Iost Iixat cuantumul vmii de tranzit, n Iunctie de provenient, de
3
Ibidem, p. 217.
4
Ibidem, p. 218-219.
destinatie, dar si de valoarea produselor tranzitate
5
.
Pe lng suma de 102.500 de lei (205 pungi), Constantin Bals a mai
pltit si alte sume care s-au ridicat la 27.380 lei, Icnd ca suma total pltit
pentru arendarea vmilor Moldovei pe o jumtate de an s se ridice n realitate
la 129.880 de lei
6
.
TariIele vamale, care au Iost stabilite prin acest contract de arendare, au
cunoscut anumite modiIicri, n sensul extinderii tariIului de 3 si la alte
categorii de mrIuri. Aceast msur a Iost luat din dorinta evitrii litigiilor
dintre vamesi si negustori
7
. Aceste reglementri vamale au Iost valabile n
primele trei decenii ale secolului al XIX-lea.
Dispunem si de alte inIormatii reIeritoare la veniturile vamale totale ale
anului 1804. AstIel, conIorm unor inIormatii mai trzii, din perioada ocupatiei
militare tariste dintre anii 1806-1812, veniturile vamale s-au ridicat n anul
respectiv la 231.000 de lei, la care se adaug vama horilcii de 80.000 de lei,
dintr-un total de 1.044.633 de lei si 60 de bani. Acestor inIormatii trebuie s le
acordm maximum de credibilitate, deoarece au Iost oIerite de Iordache Roset
Roznovan, vistiernicul Moldovei din perioada respectiv, la ordinul autorittilor
de ocupatie. Veniturile vamale ar reprezenta circa 30 din totalul ncasrilor
Vistieriei pe anul 1804
8
.
Din anul 1805 dispunem de noi inIormatii reIeritoare la veniturile
vamale. AstIel, Alexandru Moruzi Iixeaz unei scoli grecesti de la Curu Cesme
de pe BosIor, o subventie de 750 de lei, din care 400 de lei proveneau din Vama
domneasc, iar 350 de lei de la ocne
9
.
Pentru anul 1806, dispunem doar de inIormatii partiale si trunchiate.
AstIel, din Condica de socoteli pe anul respectiv a lui Scarlat Callimachi,
dintr-un total de 177.242 lei si 24 bani, luati n octombrie, vama este trecut cu
doar 2.422 lei si 24 bani, sum Ioarte mic n comparatie cu cele provenite din
alte surse: vdrritul cu 119.266 lei si 80 de bani, 15.341 lei din banii primului
sIert la 4 octombrie etc
10
. Aceste ncasri Ioarte mici provenite din vmi se
explic prin durata Ioarte scurt a domniei lui Scarlat Callimachi.
La sIrsitul anului 1806 a nceput rzboiul ruso-turc. La Iel ca si n alte
5
Ibidem, p. 219.
6
Ibidem, p. 221.
7
Idem, Date noi privind organizarea vamal n Moldova la nceputul secolului al
XIX-lea, n Carpica, XXX, 2001, p. 113-115.
8
T.G. Bulat, Veniturile Moldovei yi Valahiei pe anul 1808, n Arhivele Basarabiei,
Chisinu, 1930, Anul II, nr. 1, ian.- martie, p. 77.
9
Istoria nvtmntului din Romnia, Bucuresti, Editura Didactic si Pedagogic,
1971, p. 103.
10
Nicolae Iorga, Documente privitoare la familia Callimachi, vol. II, Bucuresti,
Institutul de arte graIice si editur ,Minerva, 1903, p. 134.
situatii asemntoare, Moldova a cunoscut rigorile ocupatiei militare tariste.
Rzboiul a inIluentat direct comertul si implicit evolutia veniturilor vamale
ncasate, prin restrngerea sau chiar anularea comertului cu regiunile de la sud
de Dunre si cu Imperiul habsburgic.
n anul 1807, veniturile vamale ale Moldovei au Iost de 162.000 de lei. Si
n cazul de Iat, considerm c aceast sum a Iost obtinut din ,vnzarea
vmilor, nereprezentnd eIectiv contravaloarea tuturor taxelor vamale ncasate
pe circulatia mrIurilor pe teritoriul Moldovei
11
.
Aceast aIirmatie este demonstrat de Iaptul c, ntre 1 ianuarie 1807 si 1
iulie 1808, hatmanul Sandu Sturdza a cumprat ,slujba vmii, inclusiv
mortasipia si cornritul, pentru 185.000 de lei (370 de pungi). La aceast sum,
s-au mai adugat alte sume, obisnuitele havaeturi (sume n bani pltite diversilor
dregtori sau chiar institutii), care au ridicat substantial suma cu care a Iost
eIectuat aceast tranzactie la 224.450 lei, aproape 225.000 lei. Dup cum se
poate observa, sumele suplimentare, pe care trebuiau s le plteasc cei care
cumprau ,slujba vmii, erau substantiale.
Contractul de arendare dintre hatmanul Sandu Sturdza si Domnie a Iost
ncheiat la o dat neprecizat, probabil nc din 1806, conIorm titlului acestui
document ,Ponturile slujbii vmilor cu care s-au vndut pe acest urmtoriu
an 1807, posibil nc nainte de declansarea rzboiului ruso-turc. Contractul
care are 64 de ,ponturi, este aproape identic cu cel din 1804, Iiind important nu
numai pentru inIormatiile reIeritoare la veniturile vamale, dar si pentru
cuantumul tariIelor vamale, pentru diIeritele categorii de mrIuri comercializate
pe teritoriul Moldovei, pentru modalittile concrete de vmuire
12
.
n 1808 veniturile obtinute numai din vama horelcii sunt de 95.000 lei (7, 52).
Acest venit ,se vinde n Iicare an si se achit n 4 rate, sau sIerturi
13
. O alt
inIormatie arat c dintr-un total venituri ale Moldovei de 1.262.943 lei si 36 de
bani, veniturile vmii erau de 242.110 lei (19,7) si veniturile horelcii de
182.730 lei
14
, n timp ce rapoartele unor diplomati austrieci artau c Vistieria a
ncasat 220.100 de piastri n urma arendrii acestor venituri n anul respectiv
15
.
Exist o anumit contradictie ntre inIormatiile care se reIer la vama
horelcii n anul 1808. Probabil a doua ciIr include, din start, att vama, ct si
diIeritele taxe comerciale de tipul mortasipiei si prclbiei ncasate la vnzarea
buturilor n trguri si orase.
11
T.G. Bulat, op.cit., p. 73.
12
Idem, Contributiuni la istoricul vmilor din Trile romneyti, n Arhivele
Basarabiei, Anul II, nr. 2, aprilie-iunie 1930, p. 133-144.
13
T.G. Bulat, Veniturile yi cheltuielile Moldovei yi Valahiei pe 1808, p. 72.
14
Ibidem, p. 77-78.
15
Ovid Sachelarie si Nicolae Stoicescu, Institutii feudale n Trile Romne.
Dictionar, Bucuresti, Editura Academiei, sub voce, p. 490-491.
ntr-un perilipsis de socoteal a veniturilor Vistieriei Moldovei pe trei
luni, se arat c n aceast perioad s-au ncasat din vam 505.27 lei si 60 de
bani, pe decembrie, ianuarie si Iebruarie 1808-1809. Din venitul horilcii pe luna
decembrie s-au ncasat 5.368 si 20 bani, iar din vnzarea, arendarea acestui
venit de la nti ianuarie pe 6 luni prin contract, s-au ncasat de la cei care au
cumprat slujba pe 6 luni prin contract 75.000 de lei
16
.
Din anul 1810, dispunem de alte inIormatii reIeritoare la cuantumul
tariIelor si veniturilor vamale. AstIel, Aron Rvil, care aduce de peste Nistru
9.000 vedre de horilc, trebuia s plteasc arendasilor veniturilor Basarabiei
16.200 de lei vam si cvit (cvit, prescurtarea de la cvitantie, adic chitant,
adeverint pentru plata si ncasarea taxelor vamale). Pe baza acestei inIormatii
se poate considera c tariIul vamal pentru o vadr de horilc era de 1 lei si 80 de
bani. Din aceast sum a pltit la nceput 666 de lei, dup aceea reIuznd s mai
plteasc alte sume celor care arendaser veniturile Basarabiei (eIectiv partea de
sud a teritoriului dintre Nistru si Prut, n sensul primar, initial, restrns al
termenului). Dup mai multe interventii, negustorul respectiv a mai achitat dou
rate n valoare de 5.539 lei si 108 bani, rmnnd o restant de 103.16 lei, care
nu a mai Iost achitat nici dup doi ani, practic niciodat
17
.
n 1811 arendarea vmilor a Iost obtinut prin achitarea sumei de 305.000
piastri, conIorm rapoartelor diplomatilor austrieci
18
.
Veniturile vamale ncasate de arendasii veniturilor Basarabiei au Iost
mult diminuate de msurile luate de autorittile militare de ocupatie, de
privilegiile si scutirile acordate colonistilor si imigrantilor, care au nceput s se
aseze n aceast zon.
Arendasii veniturilor Basarabiei, Pavel Cantemir cminar si Petrache
Cantemir paharnic, au artat c au avut mai multe pagube, datorit privilegiilor
si abuzurilor comise de colonistii strini, adusi de autorittile tariste. Printre
aceste pagube erau si cele din veniturile vamale, deoarece colonistii reIuzau s
plteasc vam pentru lucrurile aduse cu ei de peste hotare. Acestea, mpreun
cu zeciuiala pestelui prins n bltile din aceast zon, se ridicau la importanta
sum de 10.000 de lei.
Autorittile de ocupatie au instaurat, n cettile din aceast zon, puncte
de vam cu tariIe mari si Ioarte mari, ,vam mare pe toate mrIurile care vin de
peste Nistru n Basarabie si trec din Basarabie peste Nistru, cu aceast pricin,
s-au oprit trecere mrIurilor Iiind siliti negustorii a-si ndrepta drumul lor pe
aiore, si de la o vreme ce s-au asezat aceast vam prin cetti, scznd vama la o
sum Ioarte mic, s socotesti paguba acestei scderi n sum de 14.000 de lei
16
T.G. Bulat, Veniturile yi cheltuielile Moldovei yi Valahiei pe 1808, p. 81.
17
Idem, Divanul Moldovei yi bulgarii din Basarabia (1810-1812), n Arhivele
Basarabiei, 1929, anul I, nr. 2, aprilie-iunie, p. 21.
18
Ovid Sachelarie si Nicolae Stoicescu, op. cit., loc. cit.
1811. Pentru ,paguba din vam, cu pricina vmilor care s-au asezat prin cetti
14.000 de lei. n anul 1812, pretentiile Iinanciare ale celor care au cumprat
veniturile Basarabiei, deci inclusiv taxele vamale se ridic la aceleasi sume.
Pe 24 mai 1812, cumprtorii veniturilor Basarabiei cer ca srbii bejenari
s plteasc vam pentru lucrurile aduse de peste hotare
19
.
n perioada rzboiului ruso-turc si a ocupatiei militare tariste dintre anii
1806-1812, veniturile vamale au Iost ncasate de Vistieria trii, deoarece att n
Tara Romneasc, ct si n Moldova, neexistnd domni, institutia Cmrii
Domnesti a lipsit. Din aceast cauz, aceste venituri au Iost administrate de
Vistieria trii, sub controlul militar tarist.
n urma anexrii Basarabiei prin semnarea tratatului de pace de la 16/28
mai 1812, Moldova a pierdut importante venituri provenite din taxele vamale
percepute din aceast zon. AstIel, n urma cedrii teritoriului dintre Prut si
Nistru, veniturile vamale ale Moldovei s-au micsorat cu ,110.000 de lei vam,
60.000 lei vama pentru exportul de sare peste Nistru si 40.000 lei vam pentru
holerc
20
.
n urma cedrii Basarabiei a avut loc o reorganizare a sistemului vamal
moldovenesc, cu stabilirea unor noi puncte vamale, de data aceasta pe noua linie
de Irontier cu Imperiul tarist.
n 1813, Teodor Mustat pltea, pentru marIa importat sau exportat din
Austria, 3 dup valoarea mrIurilor ,dup Iactura ce va arat de cumprtur
21
.
n 1813, conIorm Condicii de socoteli a lui Scarlat Callimachi, vama a Iost
vndut pentru 190.000 de lei lui Panaiti Cazimir si Enacachi Pruncu cminari. Suma
a Iost deIalcat pe cele 12 luni, pltindu-se n Iiecare lun cte 15.333 lei si 40 de
bani. Pe ultimele 3 luni, octombrie, noiembrie si decembrie s-au achitat 47.500 de lei.
n 1814 vmile au Iost ,vndute lui Constantin Bals, vel logoIt cu
175.000 de lei, cu 145.83 lei si 40 de bani pe Iiecare lun. ntre 1 ianuarie si
sIrsitul lunii mai 1814, Constantin Bals a pltit 72.916 lei.
n cele 8 luni de la 1 octombrie 1813, pn la sIrsitul lui mai 1814,
veniturile totale ale Moldovei s-au ridicat la 1.163.020 lei, din care 1.204.16 lei
proveneau din arendarea taxelor vamale. Veniturile obtinute prin arendarea
vmilor reprezenta, pentru perioada luat, n discutie 10,35
22
.
n anii 1814 si 1815, Moldova a avut venituri de cte 1.445.368 lei, dar
din pcate nu dispunem de inIormatii reIeritoare la veniturile vamale dect
19
T.G. Bulat, Divanul Moldovei yi bulgarii din sudul Basarabiei ntre anii 1810-1812, n
Arhivele Basarabiei, anul I, 1929, nr. 2, aprilie-iunie, p. 22, 26.
20
Ion Nistor, Istoria Basarabiei, ed. de Stelian Neagoe, Bucuresti, Editura Humanitas,
1991, p. 174.
21
Nicolae Iorga, Istoria comertului romnesc, n Opere economice, ed. de Georgeta
Penelea, Bucuresti, Editura StiintiIic si Enciclopedic, 1982, p. 692.
22
Nicolae Iorga, op.cit., p. 136.
pentru ultimul an. Aceast situatie a Iost determinat de Iaptul c veniturile
vamale au Icut parte din ,slujbele Cmrii si apartineau Domnului
23
.
Dispunem de o inIormatie reIeritoare la anul 1815, cnd slujba vmii a
Iost adjudecat cu 265.000 de piastri
24
.
ntre 13 mai si 14 august 1815, vornicul Vasile Rost (Roset) a cumprat
mrIuri n valoare de 1.091 lei, pltite din ,banii carvasaralei, adic a vmii. Aceast
sum trebuia consemnat n acte de grmaticul Neagu si sczut din veniturile vmii
la sIrsit, la veriIicarea Iinal. Toate aceste inIormatii, ne determin s considerm c,
n 1815, arendasul vmilor Moldovei a Iost vornicul Vasile Roset
25
.
La nceputul secolului al XIX-lea mai erau percepute taxe vamale importante
pentru mrIurile care intrau sau ieseau din trguri. AstIel, la intrarea sau iesirea din
trgul Focsani erau percepute 2,50 parale pentru Iiecare kil de gru
26
.
n 1816, Iordache Roset-Roznovanul a ncasat ,525 de lei de la vama
cornritului pentru 500 de boi, 50 de parale dup hrisov sau 1leu si 30 de bani.
Aceast inIormatie ne determin s considerm c Iordache Roset a arendat
veniturile vmii Moldovei (cornritul era arendat mpreun cu vama)
27
. Tot n
1816, Iordache Roset a pltit 29 de lei podarilor pentru trecerea convoiului
boieresc cu ,podul umbltor peste Siret
28
.
ntre iulie 1822-30 iunie 1823, dintr-un total de 1.783.855 si 16 bani,
veniturile vmii n Moldova sunt de 94.779 lei si 86 de bani, extrem de putin, n
comparatie att cu anii de dinainte de 1820, dar si dup aceea
29
. Faptul c, n
aceast perioad, veniturile vamale au Iost att de mici se explic prin dezastrul
rmas n urma evenimentelor din anii 1821-1822.
ntre 1821-1828, veniturile totale ale Moldovei au Iost de 35.687.390 de
lei, n medie cte 4.910.924 lei anual. Dintre acestea, veniturile vamale s-au
ridicat n cei 8 ani la 1.634.568 lei, media anual a acestei categorii de venituri
Iiind de 208.321 de lei
30
.
23
Ibidem, p. 146.
24
Ovid Sachelarie si Nicolae Stoicescu, op.cit., loc. cit.
25
Ioan Murariu, Documente privind preturile unor mrfuri n Moldova la sfryitul
secolului al XVIII-lea yi n primele decenii ale secolului al XIX-lea, n Carpica,
XXIV, 1993, p. 113-114.
26
Gh. Untaru, Relatiile dintre stpnii de pmnt yi trani la nceputul secolului al
XIX-lea n tinutul Putna, aya cum rezult din documentele de arhiv local, n SAI,
I, 1956, p. 153.
27
Gheorghe Ungureanu, Veniturile yi cheltuielile unei mari casa boiereyti din Iayi, n
anul 1816. Casa Roset-Roznovanu, n SAI, I, 1956, p. 127.
28
Ibidem, p.132.
29
M.Gh. Dobrovici si V.I. Feraru, Finantele Statului, n Enciclopedia Romniei,
1943, vol. IV, capitolul IX, p. 737.
30
Hurmuzaki, IX, Rapoarte consulare prusiene (1763-1844), Bucuresti, 1897, nr.
CCXCIII, p. 408.
Este interesant comparatia dintre veniturile vamale ale Moldovei cu cele
ale Trii Romnesti, n msura n care acest lucru a Iost posibil. AstIel, aceleasi surse
diplomatice, adic rapoartele consulilor prusieni pentru perioada 1821-1828,
mentioneaz niste venituri vamale mai mari pentru Tara Romneasc. AstIel
ntre 1 septembrie 1820-31 decembrie 1821, s-au ncasat din vmi 80.000 de
piastri, n 1822 suma de 416.000 de piastri, iar n 1823 de 765.000 de piastri
31
.
Se poate observa o diIerent important n Iavoarea veniturilor vamale din Tara
Romneasc, Iat de cele din Moldova. Situatia este explicabil prin teritoriul
mult mai mare al Trii Romnesti, cel putin dublu Iat de cel al Moldovei n
acel moment, prin resursele mai mari pentru tara de la sud de Carpatii
meridionali, Iat de cea de la rsrit de Carpati.
Venituri vamale importante s-au obtinut si din exportul unor mari
cantitti de sare. ntre 1823 si 1825 o ,campanie, o tovrsie Iormat din mai
multe persoane, au arendat comertul cu sare. Asociatii, pe lng sumele
cheltuite cu arendarea eIectiv, au trebuit s plteasc sume importante si pentru
taxele de diIerite Ieluri. Din Iebruarie pn n septembrie ,au Iost pltiti 25.404
lei, tocmitorilor de care si brudinile apilor, bez 621 lei si 72 bani, adic 24.779
lei si 48 de bani. AstIel n a doua parte a anului 1823 s-au exportat 81.413 drobi
de sare, pltindu-se o vam de 4 parale de drob, sau 12 bani. n 1823 s-au
ncasat n Iiecare lun din iunie pn n decembrie cte 1.163 lei si 5 bani, n
total 8.141 lei si 35 de bani
32
. Tot pentru aceast perioad, dispunem de
inIormatii reIeritoare la brudina Prutului, cuantumul acesteia ajungnd la
valoarea de 7.956 lei si 60 de bani, din iulie pn n noiembrie acelasi an, cte
1.591 lei si 36 bani lunar
33
. Cum Prutul era un curs de ap mare, o ,ap
domneasc, iar exportul de sare aducea venituri importante pentru tar,
veniturile de la brudina podului Prutului, consemnate n documentul analizat,
erau ncasate de oamenii Domniei, sau cel putin de arendasii care cumprau
aceste venituri. Pe lng acestea s-au mai pltit 977 lei, cte 4 parale de carul cu
sare, cpitanului de la Prut
34
.
n Iebruarie 1825, la vama de la Focsani s-au ncasat venituri totale de 1.612 lei
si 17 parale. Cstigul vmii este de 1.502 lei si 17 parale, dup ce au Iost sczute
sumele cuvenite vamesilor n valoare de 110 lei, restul a Iost trimis la Iasi
35
.
Tot n aceeasi lun, Iebruarie 1825, veniturile vamale ale vmii din Trgu
Nou sunt n valoare de 503 lei si 8 parale. Dup scderea cheltuielilor de
Iunctionare, au Iost trimisi la Iasi 418 lei si 8 parale, din cele totale de 498 lei si
31
Ibidem, nr. CCCLXVIII, p. 289.
32
Dumitru Z. Furnic, Documente privitoare la comertul romnesc (1473-1868),
Bucuresti, 1931, nr. 216, p. 290, 291.
33
Ibidem, p.292.
34
Ibidem, nr. 216, p. 290.
35
Ibidem, nr. 220, p. 299-302.
8 parale, iar pentru salarizarea vamesilor au Iost retinuti 80 de lei
36
.
InIormatii reIeritoare la veniturile vamale ncasate n diIerite luni ale
anului 1825, dispunem si pentru alte vmi. AstIel ntre 1 si 31 mai 1825, la
vama Burdujeni au Iost ncasati doar 247 lei
37
, n timp ce la vama Galati n luna
august au Iost ncasate venituri de 827 lei, din care salariile personalului sunt de
180 de lei, iar peschesul este de 60 de lei, se trimit la Iasi 587 lei
38
.
Comparativ cu aceste venituri vamale, obtinute n diIerite locatii,
veniturile de la Carvanserai (sediul vmii centrale), apar ca modeste la o prim
vedere, de numai 373 lei pe primele 7 zile ale lunii august, dar acestea
reprezint numai o mic parte din veniturile vamale obtinute n Iasi, deoarece
existau mai multe locuri autorizate n care negustorii erau obligati s-si
depoziteze mrIurile si erau desIsurate operatiuni de vmuire
39
.
ntre 3 si 28 septembrie 1825, veniturile vamale n trgul Herta, ajung la
329 lei si 20 de parale, din care ,leIile celor doi vamesi sunt de 60 de lei, suma
trimis la Iasi Iiind de 269 lei si 25 de parale
40
.
InIormatii directe, dar la Iel de incomplete ca si n celelalte cazuri
enumerate pn acum reIeritoare la nivelul ncasrilor vamale, avem si pentru
orasul Brlad. AstIel, n martie 1825, de la 11 negustori au Iost ncasate taxe
vamale n valoare de 483 lei si 8 bani, la care se adaug 4 lei si 5 bani pentru
ntocmirea ,crtuliilor(chitantelor) adic un total de 487 lei si 13 bani. Din
aceast sum au Iost retinuti 60 de lei ,leIile vamesilor si chilargiilor (a
slujitorilor) si 114 lei pentru Casa Rsurilor.
n acelasi timp un numr de 14 negustori au pltit doar 5 lei si 4 parale
pentru ,14 crtulii ordenali, deoarece marIa era destinat comercializrii n alte
localitti sau exportului. n aceste cazuri, negustorii plteau taxele vamale Iie n
localitatea de destinatie, Iie la Irontier.
n luna august a anului 1825, vamesii Hristea si Gheorghiu de la vama
Brladului au ncasat 402 lei si 19 parale, la care s-au adugat sumele pentru
,crtulii. n total s-au ncasat, n aceast lun, la vama Brladului 410 lei si 14 parale,
din care s-au sczut 60 de lei salariile vamesilor. n Ielul acesta au rmas venituri
vamale nete de 350 de lei si 14 parale, conIorm ,tablei ntocmit si semnat de
vamesii Hristea si Gheorghiu, venituri care au Iost trimise la Iasi. La aceast sum,
pot Ii adugate taxele achitate de negustorii aIlati n tranzit n alte locatii de vam.
Putem remarca veniturile relativ mari si constante, ncasate la vama Brladului,
n jur de 400 de lei lunar, ceea ce ne determin s apreciem c n aceast localitate
erau ncasate taxe vamale importante n ntreaga perioad a anului.
36
Ibidem, nr.221, p. 302-303.
37
Ibidem, nr. 222.
38
Ibidem, nr. 223, p. 306-317
39
Ibidem, nr.224, p. 318-319.
40
Ibidem, nr.225, p. 320-321.
Pe baza inIormatiilor prezentate poate Ii realizat o ierarhizare, ipotetic
Iireste, deoarece inIormatiile sunt departe de a Ii complete, a importantei
Iinanciare a vmilor analizate n anul 1825.
Pe primul loc ar Ii vama de la Focsani cu venituri n luna Iebruarie de
1.612 lei si 17 parale, urmat n ordine de cea de la Galati cu 827 lei, cea de la
Trgu Nou cu 498 lei si 8 parale ntre 2 si 27 Iebruarie, a Brladului cu mai mult
de 400 de lei ncasati att n lunile martie ct si n august, cea de la
Carvanserai cu 373 lei n primele 7 zile ale lunii august, vama de la Herta cu
329 lei n septembrie si la Burdujeni cu 247 lei si 20 parale.
n 1826, Ionit Sandu Sturdza decide, printre altele, ca ,breasla jidovilor
din Piatra Neamt ,...ce numai vama domneasc pentru marIa ce vor aduce din
alte tri, sau o vor scoate de aice den tar si o vor duce peste hotar s plteasc
dup ponturile vmii cu hotrire de obsti, cte 3 lei la sut de lei, ca si altii
41
.
Este un lucru cert c are loc generalizarea tariIului vamal de 3 din valoarea
Iacturat a mrIurilor comercializate att la import ct si la export.
n 1827, Ionit Sandu Sturdza a stabilit ca rachiul produs pe mosia
Nmoloasa de ctre vornicul Costache Conachi s plteasc numai ,vama
legiuit, Iiind scutit de celelalte taxe
42
.
ncepnd cu anul 1828, evolutia veniturilor vamale a Iost inIluentat de
desIsurarea rzboiului ruso-turc si de ocupatia tarist a Moldovei. Aceste
evenimente au pregtit aparitia unei noi etape n organizarea si Iunctionarea
sistemului vamal, pe noi principii. Aceste principii au nsemnat n primul rnd
transIormarea veniturilor vamale din venituri particulare ale domnului n
venituri publice ale statului, sau din venituri ale Cmrii domnesti n venituri
ale Vistieriei.
Aceast nou etap n organizarea si Iunctionarea sistemului vamal al
Trii Moldovei a nceput odat cu semnarea tratatului de pace de la Adrianopol
din 2/14 septembrie 1829 si a dispozitiilor nscrise n Regulamentele Organice
adoptate si aplicate, ncepnd cu anii 1831 si 1832.
Un rol important n dezvoltarea economic a Trilor romne, si n
particular a Moldovei, l-a avut prevederea reIeritoarea la libertatea comertului
pe Dunre si Marea Neagr, libertate urmat de abolirea treptat a controlului
turcesc asupra produselor Moldovei si Trii Romnesti. Desi autonomia
administrativ intern a Trilor Romne, s-a consolidat, mai ales n raport cu
Imperiul otoman, totusi nu au putut Ii depsite limitele dependentei Iat de
puterea suzeran si de ingerintele tot mai accentuate ale puterii protectoare,
Rusia tarist. n aceste conditii, dezideratul promovrii unei politici comerciale
41
Ladislau Gyemant si Lya Beniamin, Izvoare yi mrturii referitoare la evreii din
Romnia, vol. III/1, Bucuresti, Editura HaseIer, 1999, p. 538, nr. 124
42
Documente privitoare la istoria economic a Romniei. Oraye yi trguri,
Moldova, seria A, vol. II, Bucuresti, 1960, p. 129.
proprii si implicit a unei politici vamale, care s apere interesele economice ale
Moldovei, au Iost departe de a se mplini. Trile romne au speculat interesele
contradictorii ale marilor puteri europene, reusind s-si apere autonomia
vamal, s obtin aplicarea unor tariIe vamale proprii la hotarele lor si s
gestioneze autonom, mcar n anumite limite, politica vamal proprie, reusind
n anumite conditii s impun respectarea propriilor interese
43
.
Au Iost desIiintate vmile interne, de origine medieval, pregtind n
Ielul acesta uniIicarea vamal, celor dou tri extracarpatice, care va avea loc la
Iinalul perioadei analizate.
ncepnd cu anul 1829, taxa la exportul de vite n Austria a Iost majorat
de la 3 lei si 12 parale la o jumtate de galben pe cap de vit, ceea ce a declansat
protestul din 27 Iebruarie 1833 al consulului austriac. Rspunsul prompt al
guvernului Moldovei se ntemeia pe dreptul de a stabili taxe la exportul
produselor indigene, drept care nu a Iost supus nici unei restrictii prin tratatele
ncheiate de Poart cu puterile europene
44
.
Pe 6 iunie 1831, Gheorghe Ruca, vames de Grozesti, arat c Nicolache
Barbu a pltit vam pentru ,24 de colete de brasovenie, un clopot si dou lzi cu
borviz pe care le duce de la Brasov la Brlad, iar pe 30 august negustorul
respectiv noteaz c a dat la vama Moldovei 120 lei, ceea ce reprezint taxele
vamale pentru mrIuri n valoare de 4.000 de lei
45
.
La 22 octombrie 1830, Chaim Sain din Flticeni i scrie lui Israel
Focsneanu s veriIice dac ,mi-ati trecut 196 lei vama pentru 6 teancuri cu 320
piei de iepure si nu mi s-a sczut suma din cont
46
.
Pe 4 septembrie 1831, negustorul Varta (pr. Vartan) Saracan din Moldova
a pltit poslina pentru 100 de boi, care vor trece n Austria pe la Prisicani
(Prisecani). Cum poslina a Iost pltit probabil la locul de cumprare, la granit,
,la margine trebuia pltit numai birul rsurii
47
, iar pe 24 octombrie acelasi
43
Pentru problematica raporturilor vamale ale Moldovei cu celelalte state, n perioada
regulamentar, poate Ii utilizat studiul lui Adrian Macovei, Unificarea vamal ntre
Moldova yi Tara Romneasc, n AIIAI, VIII, 1971, p. 201.
44
Ibidem, p. 204. ReIeritor la nivelul taxei vamale pentru vitele exportate, adic a poslinei,
exist si alte inIormatii. AstIel, autorii articolului Finantele Statului din Enciclopedia
Romniei, vol. IV, 1943, p. 738, consider c nivelul era de 21 de lei vechi, sau de 7 lei si 77
bani noi. Chiar dac, inIormatiile care ne-au Iost accesibile ne oIer ciIre divergente reIeritoare
la nivelul taxei vamale pentru vitele exportate, aceasta a cunoscut majorri semniIicative ntre
perioada de la nceputul secolului si nceputul epocii regulamentare.
45
Constantin A. Stoide si Ioan Caprosu, Relatiile economice ale Brayovului cu Moldova. De
la nceputul secolului al XVIII-lea pn la nceputul secolului al XIX-lea, Chisinu, Editura
Universitas, 1992, p. 261.
46
I. Kara, Din istoria comertului moldovenesc ntre anii 1829-1831. O
corespondent comercial inedit, n AIIAI, IX, 1972, p. 493, nr. 20.
47
Dumitru Z. Furnic, op.cit., nr. 239, p. 366.
an au Iost scutiti de taxe vamale 240 de cai care apartineau lui Von Zoller adusi
pentru pscut la Avrmeni din Austria
48
.
n 1832, prin vama Grozesti, au trecut un mare numr de oi venite pentru
iernatic din Transilvania, care s-au rentors de unde au venit. Pentru acestea (n
numr de 6.347 oi), au Iost perceputi 1.002 lei si 10 parale, gostin si poslin pe
dou luni, iunie si iulie. Cum nivelul gostinei a Iost de 3 parale de oaie, rezult
c aceasta s-a ridicat la 533 lei, 16 parale si 2 bani. Restul de aproape 469 lei au
reprezentat sumele ncasate ca poslin de ctre vamesii din Grozesti
49
.
Asa cum am artat, dup adoptarea si aplicarea Regulamentelor Organice,
veniturile vamale au devenit publice, Iiind administrate de Vistierie. Din aceast
cauz, inIormatiile reIeritoare la aceast categorii de venituri se regsesc n
actele acestei institutii. n acelasi timp a continuat, o anumit perioad de timp,
practica arendrii acestor venituri.
n anul 1832, vmile Moldovei au Iost arendate pentru suma de 463.034
lei vechi (171.045 lei noi), dintr-un total venituri ale Visteriei de 7.0523.65 lei
vechi (2.611.987 lei noi)
50
, care reprezint 6,56 din totalul ncasrilor.
Veniturile vamale ale Moldovei au Iost diminuate si n aceast perioad,
ca si n altele, de Ienomenul evaziunii vamale. AstIel n 1832, Crvsria
(Vama Central) a Icut plngere contra Iratilor Strul si Smil Focsneanu
mpreun cu alti tovarsi ai lor din Flticeni ,care au caciordisit (dosit, ascuns)
7 colituri de marI. Postelnicia este rugat s cear Consulatului ca numitii s
Iie trimisi la Iasi n aceast pricin.
Otcupcicul vmilor (arendasul, administratorul vmii) se plnge de
asemenea de paguba care i s-a adus. La 1 iulie 1832, Tribunalul de comert
decide ca numitii s plteasc vmii suma de 33.600 de lei
51
.
Pe 16 august 1833, negustorul Heres Vala, care a exportat 100 de boi,
prin vmile de la Mrgineni, Rduti (pe Prut), Mamornita, Teseuti si Priscani
primeste o adeverint eliberat de Poslienia trecerii vitelor peste hotar. n
situatia respectiv, negustorul a pltit circa 1.300-1.700 lei poslina (vam)
pentru exportul de animale
52
, ceea ce reprezenta o sum important.
n 1834, veniturile vamale au Iost de 486.990 lei, dintr-un total de 7.119.728
lei, ceea ce reprezenta 6,84 din totalul veniturilor trii. Veniturile vamale erau a
treia surs de venit dup impozitul de 30 de lei, pentru cele 125.020 de Iamilii (n total
3.763.341 si 60 de bani) si cel al ocnelor cu 5.799.810 lei
53
.
n 1835 au existat mai multe discutii divergente ntre domnul Mihail
48
Ibidem, nr. 240.
49
Ibidem, nr. 243, p. 370-371.
50
M.Gh. Dobrovici si V.I. Feraru, op.cit., p.742.
51
I. Kara, op.cit., p. 943, nr. 20.
52
Colectia dr. C.I. Istrati (1429-1945), Inventar arhivistic, 13, Bucuresti, 1988, p. 162.
53
Hurmuzaki, vol. V (1822-1838), Bucuresti, 1994, nr. XIV, p. 48
Sturdza, Adunarea Obsteasc si generalul Pavel KiseleII pe tema bugetului
Moldovei pe anul respectiv.
ntr-o prim Iorm, probabil varianta Adunrii Obstesti, totalul
veniturilor trii au Iost stabilite la 6.611.468 lei, din care Capitatia (impozitul pe
cap de Iamilie) a Iost Iixat la 4.454.261 si 60 bani, patentarii din orase 579.810,
ocnele de sare 500.000, iar vmile 486.990
54
.
n acelasi timp, domnul a propus un buget deIicitar, cu venituri de
6.770.727 lei, dar cu cheltuieli mult mai mari, de 8.595.006, stabilindu-se un
deIicit de 1.824.279 lei. Cu certitudine, cheltuielile trii au Iost exagerate de
ctre Mihail Sturdza.
Ambele bugete ntocmite de autorittile locale au Iost comparate de
consulul Rusiei tariste la Iasi, Timkowsky, cu cel ntocmit de generalul Pavel
KiseleII, Icndu-se si anumite observatii lui Mihail Sturza. Acesta a stabilit
veniturile Moldovei la 7.257.242 lei, iar cheltuielile la 7.102.556, realizndu-se un
excedent bugetar de 136.686 lei.
Interesant este Iaptul c indiIerent de cine a Iost ntocmit bugetul,
veniturile vamale se ridic n toate variantele la 486.990 lei, iar vama la
exportul de animale (poslina vitelor) la 322.717 lei, iar cea de la exportul de
cereale (poslina zaharelelor) la 150.000 de lei. n total, veniturile vamale,
indiIerent de provenienta lor, se ridic la 959.707 lei
55
.
InIormatiile Iinale si corecte reIeritoare la bugetul Moldovei pe acest an le
gsim n Sama Visteriei de pe anul n curs, 1835. Din cele 7.128.861 lei venituri
propuse, au Iost realizate 6.602.985 lei, din care venituri vamale propuse si realizate
au Iost de 486.990 lei, poslina vitelor a Iost de 322.717 lei, iar cea a seului de 7.000
lei. Nu au Iost nregistrate inIormatii reIeritoare la poslina cerealelor. n total au Iost
ncasati din taxele vamale de diverse tipuri 816.707, care reprezint 12,37 din
totalul veniturilor realizate pe teritoriul Moldovei
56
.
Pe baza inIormatiilor prezentate Iacem mai multe observatii asupra
veniturilor bugetare ale Moldovei din anul respectiv. n primul rnd, la capitolul
venituri, varianta cea mai realist a Iost aceea ntocmit de domnitorul Mihail
Sturdza, n timp ce varianta ntocmit de generalul Pavel KiseleII a Iost mult
prea optimist si departe de posibilittile reale ale trii.
n ceea ce priveste veniturile vamale propriu-zise acestea au Iost realizate
n ntregime, diIerente n minus, ntre sumele propuse si cele realizate, existnd
la poslina vitelor si a zaharelei, adic la taxele vamale percepute pentru exportul
de vite si cereale ntre sumele prognozate si cele intrate eIectiv.
Si n anul 1836 au existat aceleasi discutii divergente asupra veniturilor
bugetare propuse si implicit asupra celor aduse de vmi.
54
Ibidem, nr. XXXIX, p. 80.
55
Ibidem, nr. LV, p. 108-110.
56
Ibidem, p. 198.
n urma discutiilor s-au stabilit urmtoarele venituri totale de 8.195.634
lei, din care veniturile vamale erau de 537.075 lei, poslina vitelor 382.725 lei,
poslina seului 173.25 lei, iar cea a zaharelei 40.000 lei. n total veniturile
obtinute prin ncasarea diIeritelor taxe vamale n anul 1836 au Iost de 977.125
lei care reprezentau 11,92 din ncasrile bugetare ale Moldovei.
n anul 1837, din totalul de 8.198.712 lei venituri ale Moldovei, ncasrile
vamale au adus 537.075 lei, poslina vitelor 382.725 lei, cea a seului 17.735 lei, iar a
zaharelelor 50.000 lei. Totalul ncasrilor din diIeritele tipuri de taxe vamale, au
ajuns la 987.125 lei, sau 12,044 din veniturile Moldovei, pe acest an
57
.
Exist si alte inIormatii reIeritoare la veniturile vamale ale Moldovei din
acest an, dar acestea sunt departe de adevr. AstIel n cartea printului rus
Alexandru Demidov, Voyage dans la Russie mridionale et la Crime par la
Hongrie, la Valachie et la Moldavie, publicat la Paris n 1840, se
mentioneaz niste venituri ale Moldovei mult subevaluate, cele vamale Iiind
apreciate la 207.950 lei. InIormatiile prezentate de cltorul rus sunt eronate,
Iiind mult diminuate toate veniturile Moldovei, inclusiv cele vamale
58
, si nu pot
Ii luate ca baz de discutie.
De altIel, din acest an, am reusit identiIicarea unor inIormatii reIeritoare la
taxele vamale, ncasate n diIerite locuri de pe teritoriul trii. AstIel au Iost ncasate la
exportul spre Austria, pe baza Iacturii de la vama Flticeni si a tariIului de 3, n iulie
1837, urmtoarele sume de bani la punctul de trecere a granitei de la Nemirceni:
1.130 lei si 26 parale, iar prin Horodniceni 80 de lei si 12 parale.
Pentru aceeasi perioad a anului, la importul din Austria prin Nemirceni au
Iost ncasati 1.437 lei si 22 parale, iar prin Cornu Luncii 1.036 lei si 3 parale
59
.
n anul 1838, din veniturile totale de 7.147.082 lei, vama reprezint
537.075 lei, poslina vitelor 382.725 lei, poslina seului 17.325 lei, iar cea a
zaharelelor 50.000 lei. Totalul taxelor vamale pe anul respectiv se ridic la
987.125 lei, care reprezint 13,81 din veniturile trii
60
.
Pe lng inIormatiile cu caracter general la nivelul ntregii tri, dispunem si de
inIormatii particulare, locale, din acest an. AstIel n luna august 1838, prin portul
Galati au Iost exportate 6.791 de oca seu si 200 dramuri, pentru care s-a pltit o
poslin de 3.048 lei si 30 de parale, la care s-au adugat o vac, un mnzat, 17 cai si
17 oi, pentru care poslina pltit a Iost 300 de lei si 12 parale
61
.
Tot din luna august, dar din anul 1839, dispunem de inIormatii reIeritoare
la poslina perceput la punctul de trecere a granitei de la Teseuti (Tisuti), cu
Austria. AstIel, ntre 1 si 27 august, prin acest punct de trecere, ,schela
57
Ibidem, nr. CCLXXIII, p. 588.
58
Nicolaee Iorga, Istoria romnilor prin cltori, Bucuresti,1981, p. 532.
59
Dumitru Z. Furnic, op.cit., nr. 251, p. 383-397.
60
Hurmuzaki, vol V, (1822-1838), Bucuresti, 1894, nr. CCCI; p. 636.
61
Dumitru Z. Furnic, op.cit., nr. 253, 254, p. 399-402, 402.
Teseuti, au Iost exportate n Austria 56 de boi, cinci vaci, o iap si 67 de oi,
pentru care poslina a Iost n valoare de 1.011 lei si 11 parale, n timp ce pentru
1.608 boi si 338 vaci nu au Iost ncasate taxe, Iiind probabil vite strine aduse
pentru psunat n Moldova
62
.
Pe 9 si 10 ianuarie 1840, negustorul Meer Beersoiu a exportat n
Basarabia, prin punctul Rduti pe Prut, 595 drobi de sare, care cntreau
18.348 oca de sare. Desi n raportul vamesului Costache Victor nu sunt trecute
sumele ncasate, acestea se pot calcula, dac vom considera c nivelul tariIului
vamal pentru sare nu s-a schimbat din 1823, cnd era de 4 parale pentru drobul
de sare. n aceste conditii s-ar Ii ncasat taxe vamale n valoare de 2.380 de
parale, sau de 59 lei si 20 parale pentru cantitatea de sare exportata
63
.
Ultimele inIormatii reIeritoare la veniturile vamale ale Moldovei, pn la
unirea din 1859 cu Tara Romneasc, le avem din anii 1853-1854. AstIel n
anul 1853, dintr-un total de venituri ale Moldovei de 12.579.962 si 75 bani,
vama reprezint 1.785.210 lei, iar poslina vitelor 337.302 lei. Nu mai sunt
evidentiate sumele obtinute din poslina seului si a zaharelelor (cerealelor), Iiind
incluse ori n suma vmii, ori n cea a vitelor. n total taxele vamale ajungeau la
suma de 2.122.512 lei, devenind al doilea contribuitor la Iormarea veniturilor
Moldovei dup impozitele pe persoan (capitatie) si depsind veniturile ocnelor
de sare, n valoare de 1.750.000 de lei
64
.
n anul urmtor, 1854, au Iost obtinute aceleasi venituri, din vam
1.785.210 lei si mult mai mici 337.301 lei din poslina vitelor, dintr-un total de
12.153.962 lei
65
.
Perioada primei jumtti a secolului al XIX-lea se caracterizeaz si prin
schimbarea conceptiei generale reIeritoare la natura veniturilor vamale. AstIel,
ncepnd cu adoptarea si aplicarea Regulamentelor Organice, veniturile vamale s-au
transIormat din venituri particulare ale Cmrii Domnesti, n venituri ale Vistieriei,
adic n venituri publice. O anumit perioad de timp veniturile vamale au Iost
arendate prin licitatie public, n Iata Adunrii Obstesti
66
, si dup anul 1832.
Veniturile vamale care au Iost ncasate n prima jumtate a secolului al
XIX-lea au Iost inIluentate n continuare de anumite Ienomene negative cum ar
Ii: contrabanda, evaziunea vamal, abuzurile vamesilor etc.
mpotriva evaziunii vamale au Iost adoptate diIerite msuri cum ar Ii:
plata taxelor vamale n Iunctie de Iactura de cumprare a mrIurilor, eliberarea
62
Ibidem, nr. 258, p. 406-407.
63
Ibidem, nr. 260, 278, p. 408-413, 413-414.
64
Gheorghe Ghibnescu, Documente, B (Lucruri). Paralel ntre bugetul Moldovei
pe anii 1821- 1853-1854, n Ioan Neculce, Buletinul Muzeului Municipal Iasi, Iasc. 7,
1928, nr. LXX, p. 146.
65
Ibidem, nr. LXVIII, p. 144.
66
M.Gh. Dobrovici si V.I. Feraru, op.cit., p. 738.
de chitante vamale pentru negustorii ce treceau prin punctul respectiv,
nsprirea controlului etc.
Se poate concluziona c, si n prima jumtate a secolului al XIX-lea,
veniturile vamale au avut o pondere important n totalul veniturilor Moldovei,
Iiind pe locul al treilea sau uneori chiar pe locul al doilea n ordinea importantei
Iinanciare n realizarea ncasrilor publice.
L`volution des tarifs et des revenus douaniers sur le territoire de la
Moldavie pendant la premire moiti du XIX
e
sicle
Rsum
Dans cette etude, làuteur analyse lèvolution des tariIs et des revenus douaniers
sur le territoire de la Moldavie pendant la premiere moitie du XIX
e
siecle.
On a delimite deux etapes evolutives dans lòrganisation douaniere de la Moldavie
jusquàu moment de lÙnion de 1859, lùne entre 1800 et 1831, làutre entre 1832 et 1859.
Si pendant la premiere etape les revenus douaniers appartenaient a la ,Maison
Princiere (cètaient des revenus personnels du Prince), pendant la deuxieme etape ces
revenus appartenaient deja au Tresor public.
On a surpris lèvolution des tariIs et de revenus de ce genre pendant toute la
periode envisagee.
UN CONTRACT INEDIT REFERITOR LA STUDIEREA LIMBILOR
FRANCEZ SI GREAC (1833)
Mihai Murariu
La Directia Judetean a Arhivelor Nationale Bacu se pstreaz un
contract inedit ncheiat n 1833
1
. Semnatarii acestuia sunt vistierniceasa
moldoveanc Ecaterina Bals si un preceptor, probabil grec. Dasclul se obliga
s-i nvete pe copiii acesteia limbile Irancez si greac, n schimbul cazrii,
hranei si al unei sume anuale de 150 galbeni, achitati anticipat n trei rate.
nainte de a oIeri cititorului xerocopia documentului (scris cu caractere
chirilice) si transcrierea n alIabet latin a contractului (nsotit de un mic glosar),
vom trece pe scurt n revist motivatia pe care Iamilii bogate o aveau pentru
nsusirea celor dou limbi.
nc din timpul regimului Ianariot (1711-1821), copiii Iamiliilor nstrite
nvtau greaca pentru a accede la o anume pozitie social. Iat ce aIlm n
aceast privint din volumul lui Ion Ghica, Scrisori ctre Vasile Alecsandri:
,Cu domniile fanariotilor se introdusese in tar o multime de dascaleci
(loghiotati), ca institutori prin casele boiereti. Ei invtau pe coconai s
vorbeasc limba Fanarului cu Jod i cu marele postelnic, cand s-or face
mari
2
.
Contractul la care ne reIerim (1833) ne Iace s constatm c practica
studierii ,limbii eleneti nu a ncetat n Moldova odat cu abolirea regimului
Ianariot (1821).
Ct despre limba Irancez, nc din timpul regimului amintit, interesul unor
boieri moldoveni de a o Iolosi era Ioarte viu. Un detaliu semniIicativ o ilustreaz. La
sIrsitul acestui regim, vistiernicul Iordache Roset Roznovanu si redacta petitiile
adresate unor diplomati strini n limba Irancez, urmrind Iie o reglementare mai
bun a obligatiilor Moldovei Iat de Imperiul Otoman
3
, Iie dezvoltarea unei industrii
nationale moldovenesti, Iie unele reIorme necesare acestei tri
4
.
Revenind la continutul contractului, vom ncerca s apreciem valoarea
sumei achitate dasclului de vistierniceasa beneIiciar a serviciilor acestuia.
1
DJAN Bacu, Colectia documente, Pachet VII, document 23.
2
Ion Ghica, Dascli greci yi dascli romni, n vol. Scrisori ctre Vasile Alecsandri,
Editura pentru Literatur, 1967, p. 151.
3
Ioan Murariu, Raporturile economice dintre Moldova yi Imperiul Otoman ntre
anii 1774 yi 1829, n Carpica, VIII, 1976, p. 290.
4
Alexandru Gonta, nceputul industriei alcoolului n Moldova feudal, n AIIAI,
1971, tomul VIII, p. 145-158.
Mihai Murariu
180
Pentru anul 1833 nu cunoastem cu exactitate raportul de valoare dintre
galben si leu. Stim ns c putin timp mai nainte, n 1829, un galben olandez
valora n Moldova 31 lei si 20 parale, iar un galben Irantuzesc, 31 lei si 10
parale
5
. Deci, 150 de galbeni valorau atunci circa 4.700 lei. Sum cu care se
puteau cumpra n Moldova cca. 62 de boi n 1827 si 57 tone de gru n 1828
6
.
ncercnd s explicitm plata dasclului, ea ar Ii echivalat, n 1827, fr a lua in
calcul ca:area i masa, cu pretul a. cinci boi lunar. Desigur, n 1833, n urma
unei oarecare devalorizri a leului n raport cu galbenul, remunerarea dasclului
nu avea exact aceleasi valori, Ir ns a Ii de natur s-l demotiveze.
AstIel de echivalri subliniaz viul interes al unor boieri de a-si nvta
,coconasii cele dou limbi, prestatia preceptorului semnatar Iiind mult apreciat,
avnd n vedere drepturile bnesti si n servicii cu care era recompensat.
*
Anexele prezentului articol oIer cititorului mai nti xerocopia nssi a
documentului, redactat n alIabet chirilic, si apoi transcrierea n alIabet latin a
contractului, care poart pecetea particularittilor moldovenesti ale limbii romne.
G L O S A R
ALCTUI (a se) a se nvoi; a se ntelege.
ALCTUIRE obligatie; nsrcinare.
CONDRACT contract.
ELENEASC (limba) limba greac.
GALBEN moned de aur de diIerite proveniente.
VADELE termene de plat; rate.
VISTIERNICEAS sotie de vistiernic (boier moldovean de rang nalt, membru al
SIatului Domnesc).
Un contrat indit conclu concernant l'tude
des langues franais et grec (1833)
Rsum
Un contrat inedit (1833) conserve a la Direction Departementale des Archives
Nationales de Bacu porte sur l'intert des Iamilles aisees de Iaire apprendre a leurs enIants le
langue Iranais et la langue grec.
Les conditions du contrat revelent le Iait que le prestation du precepteur sollicite est
tres bien appreciee, vu la recompense importante dont il beneIicie: elle equivant au prix de
quelques bouIs par mois, nourriture et hbergement non compris.
5
Ioan Murariu, Preturile cu care se vindeau unele mrfuri n Moldova la sfryitul
secolului al XVIII-lea yi nceputul secolului al XIX-lea, n Carpica, VII, 1975, Anexa
nr. 2, p. 147.
6
Ibidem, p. 128 si 135.
Un contract inedit privitor la studierea limbilor Irancez si greac
181
Anexa nr. 1
D.J.A.N. Bacu, Colectia Documente, P. VII, doc nr. 23
Mihai Murariu
182
Anexa nr. 2
7
,Prin acest al mieu condract facu tiut c m-am alctuit cu
dumnea~ei vistierniceasa~ Ecaterina Bal dascl la copiii dumneaei~ s-
i invt limb frantu:asc i eleneasc, insrcinandu-m a intrebuinta cea~
mai cuviincioas slint, petrecand purure cu copchiii i indemnandu-i cu toat
slinta la celi di cuviint cu insufletri la faptile buni. Iar dumnea~ei s
indatoreti a-mi da celi trebuincioas pentru odihn i hrana me, cum i
....
*
una sut cin:ci galbini pi anu, cari ari a mi s numra in trei vadeli,
i tot inainti. Si spre a s p:i intocmai di ctr mini aceast alctuire am
isclit, priimind i de la dumnea~ei asmine condract.
1833, aprilie~ 23.
(Semntur indesciIrabil).
7
Completrile dintre parantezele unghiulare apartin autorului, M. M.
*
cuvnt ilizibil.
PERCEPTIA PUBLIC ROMANEASC ASUPRA RUSIEI
SI A POLITICII SALE N VREMEA RZBOIULUI NEATARNRII.
UNELE CONSIDERATII
Cheorghe-Florin Stirbj
Fr a absolutiza rolul preponderent al Iactorilor externi care, ntr-o
anumit acceptiune
1
, ar Ii grevat asupra transIormrilor politice interne ale
Romniei n a doua jumtate a secolului al XIX-lea, nu le putem omite, totusi,
un anumit rol n inIluentarea optiunilor opiniei publice si ale oamenilor politici
romni n epoca Rzboiului Neatrnrii.
n cadrul relatiilor externe ale Romniei, aIerente perioadei mentionate,
raporturile cu Rusia ocup un loc important. Interesele geostrategice ale
puternicului vecin de la Rsrit impuneau diplomatilor de la Petersburg promovarea
unei politici externe care a avut drept coordonate deIinitorii zona Balcanilor si
Strmtorile. Era inevitabil astIel ca politica extern a Rusiei s nregistreze
rezonante puternice n mediul politic si public romnesc. Ele vor contribui la
conturarea, n contextul complicat al raporturilor romno-ruse de la 1877-1878, a
unei perceptii colective asupra Rusiei si a scopurilor urmrite de ea
2
.
n Iunctie de interesele urmrite de cei doi parteneri si de intensitatea cu care
Rusia si-a promovat imperativele de politic extern, relatiile romno-ruse au
cunoscut o evolutie oscilant, de la o relativ apropiere nceput dup 1866 ctre o
conIruntare deschis n perioada paroxistic a crizei orientale de la 1877-1878
3
.
1
Pentru o detaliat expunere a punctului de vedere conIorm cruia transIormrile
politice interne ale unui stat sunt dictate de ,nruririle elementelor externe, a se vedea,
A.D. Xenopol, Rzboiele dintre ruyi yi turci yi nrurirea lor asupra Trilor
Romne, 2 vol., Iasi, 1880.
2
Acest aspect al relatiilor romno-ruse n epoca Rzboiului de Independent constituie
tematica unei cercetri personale mai ample, de perspectiv. n sensul prezentului
demers, ne vom mrgini la a schita doar anumite aspecte generale care privesc maniera
n care Iactorii politici romni precum si opinia public s-au raportat la actiunile politicii
rusesti n intervalul 1877-1878.
3
Dac imediat dup lovitura de stat care a condus la nlturarea domnitorului Alexandru Ioan
Cuza, Rusia a pus n discutie pe cale diplomatic ratiunea mentinerii Unirii Principatelor,
alegerea noului domn, Carol de Hohenzollern, la care marea mprtie slav a consimtit n
virtutea relatiilor ei amicale cu Prusia, a Icut ca relatiile romno-ruse s nregistreze n
proximitatea izbucnirii crizei orientale din 1875, ,un stadiu pozitiv de dezvoltare; a se vedea,
n acest sens, Dan Berindei, Diplomatia romneasc modern de la nceputuri la
proclamarea independentei de stat (1821-1877), Bucuresti, Editura Albatros, 1995, p. 162.
Gheorghe-Florin Stirbt 184
Atitudinea urmat de Rusia dup nIrngerea n Rzboiul Crimeeii din
1853-1856 a Iost una de temporar reculegere, dup expresia cancelarului rus
Gorceakov, pentru ca ulterior s-si reia acelasi plan de impunere hegemonic n
sud-estul european
4
. Energia necesar continurii programului politic de
inspiratie petrovian era Iurnizat de suportul ideologic al panslavismului
5
unor
intelectuali rusi precum Aleksei Homeakov, Iratii Constantin si Ivan Aksakov,
Ivan Kireevski, bazat pe ideea mesianic rus, conIorm creia poporului rus, ca
popor ales, s continue traditia grandorii romane si bizantine sub Iorma celei de-a
Treia Rome, i revenea misiunea istoric de a-i elibera de sub dominatia Portii si
de a-i coagula ntr-un model statal-national pe toti slavii si crestinii
pravoslavnici din Rsrit
6
. n acest scop, diplomatia de la Sankt Petersburg a
desIsurat o vie activitate menit a scoate Rusia din izolarea n care se aIla dup
insuccesul n Iata coalitiei Puterilor din 1853-1856 si pentru a-i recstiga pozitia
n concertul Marilor Puteri. ntr-o prim etap, oIicialii rusi, pentru a pulveriza
unitatea blocului statelor nvingtoare n 1856 si a obtine anularea clauzelor
deIavorabile lor din Tratatul de la Paris, s-au Iolosit de apropierea de Franta,
racordndu-si politica la cea promovat de Napoleon al III-lea, mimnd un
acord asupra programului politic al mpratului Irancez bazat pe principiul
nationalittilor si consimtind n acest sens la constituirea unui stat national
romnesc n vecintatea sa. Ulterior, atitudinea de neutralitate binevoitoare a
Rusiei n rzboiul care a opus Prusia, Frantei si politica sa de apropiere Iat de
prima, determinat de interesele lor comune
7
, a dat satisIactie imperiului tarilor
prin Iaptul c, prin mijlocirea cancelarului Bismarck, la ConIerinta Strmtorilor
din martie 1871, Rusia obtinea anularea anumitor clauze ale Tratatului de Pace
de la Paris care i permitea s detin o Ilot n Marea Neagr si s-si reIac
4
Dimitrie A. Sturdza, Europa, Rusia yi Romnia, ed. Emil Trcomnicu, Lucian David,
Bucuresti, Editura Etnologic, 2005, p. 34.
5
Criza politic din Balcani (1876-1878) a determinat o activizare a panslavismului
rusesc, pn atunci ,un sentiment vag, cu exceptia ctorva mici cercuri de intelectuali.
Comitetele panslaviste au trimis n sprijinul populatiilor din Balcani circa 5000 de
voluntari rusi si aproximativ 800 de Iosti oIiteri. CI. Nicholas V. Riasanovski, O istorie
a Rusiei, trad. de Areta Voroniuc, ed. ngrijit, note si postIat de Mihai Cojocariu, Iasi,
Institutul European, 2001, p. 401.
6
Bogdan Silion, Rusia yi ispita mesianic: religie yi ideologie, Bucuresti, Editura
Vremea XXI, 2004, p. 64.
7
Pentru izolarea Frantei, si apropierea de Rusia, abila diplomatie a cancelarului
Bismarck a urmrit s supradimensioneze pericolul revolutionar de inspiratie Irancez
pentru Puterile ,traditionale si suveranii legitimi, sugernd o aliant a Germaniei,
Rusiei si Austro-Ungariei; a se vedea, n acest sens, Serge Berstein, Pierre Milza,
Istoria Europei, trad. de Monica Timu, editie ngrijit, note si comentarii de Ovidiu
Pecican, vol. IV, Iasi, Institutul European, 1998, p. 182.
Perceptia public romneasc asupra Rusiei 185
arsenalele si IortiIicatiile pontice
8
.
Un pas nainte n materializarea scopurilor sale anexioniste n sud-estul
european, de natur a-i reIace prestigiului su anterior, l-a constituit cooptarea
Rusiei n ,Alianta celor Trei mprati, alturi de Germania si Austro-Ungaria,
structur politico-militar creat n 1873 si menit a impune preeminenta celor
trei Imperii n Europa
9
. Din acest moment, curtile nordice mpreun cu Dubla
Monarhie vor ncerca s-si precizeze pozitiile privind directiile lor de interes
politico-strategic. Din acest punct de vedere, ntelegerile germano-ruse, ntr-o
prim Iaz, ulterior si cele austro-ruse, si vor pune amprenta asupra evolutiei
evenimentelor si a conIiguratiei balcanice. n acest registru se nscriu tatonrile
de tipul ,misiunii Radowitz de la Sankt Petersburg din Iebruarie-martie 1875
10
sau sugestia de sprijinire a unei eventuale interventii unilaterale rusesti n
Balcani de ctre Germania, n schimbul disponibilittii tarului de a garanta
drepturile mpratului german asupra Alsaciei si Lorenei
11
.
Rscoala din Hertegovina si Bosnia din 1875, cauzat, alturi de excesiva
Iiscalitate otoman si de conditionri politice interne si externe, a mbrcat
treptat aspectul unei revolte nationale a popoarelor balcanice ndreptat
mpotriva Turciei, prin implicarea n cursul anului 1876 a revolutionarilor
bulgari coordonati de Comitetul de la Bucuresti, a Serbiei si a Muntenegrului
12
.
Noul episod al chestiunii orientale, n cadrul cruia Rusia a interpretat un rol
determinant prin instigarea si ntretinerea strii de revolt antiotoman a
populatiilor balcanice si prin coordonarea actiunilor voluntarilor rusi, aspecte
intuite de altIel si n mediile politice romnesti
13
, a oIerit ,Aliantei celor Trei
8
Teodor Pavel, ntre Berlin yi Sankt Petersburg. Romnii n relatiile germano-ruse
n secolul al XIX-lea, vol. I, Cluj-Napoca, Presa Universitar Clujean, 2000, p. 150.
9
Ibidem.
10
Scopul misiunii germane n Rusia pare s Ii constat n avansarea unei propuneri ctre
oIicialii rusi privind colaborarea celor dou imperii la o mprtire a sud-estului
european. Sugestii pe aceast tem oIerea si prestigiosul Augsburger Allgemeine
Zeitung din 13 Iebruarie 1874 care avansa chiar ipoteza unei mprtiri a Austro-Ungariei
ntre cele dou Puteri nordice; Ibidem, p. 155.
11
F.G. DreyIus, A. Jourcin, P. Thibault, P. Milza, Istoria universal. Evolutia lumii
contemporane, vol. III, trad. de Maria Cazanacli si George Anania, Bucuresti, Editura
Univers Enciclopedic, 2006, p. 210.
12
Stevan K. Pavlowitch, Istoria Balcanilor: 1804-1945, trad. de Andreea Doica,
preIat de Lucian Leustean, Iasi, Editura Polirom, 2002, pp. 108-109.
13
Actiunile Rusiei de incitare si ntretinere a revoltei antiotomane au Iost coordonate
din consulatele ei din Dalmatia; a se vedea, Memoriile Regelui Carol I al Romniei -
de un martor ocular, editie si indice de Stelian Neagoe, vol. III, Bucuresti, Editura
Machiavelli, 1995, p. 17. n discursul rostit n sedinta din 11/23 decembrie 1876 a
ConIerintei de la Constantinopol, ministrul de Externe otoman SaIvet Pasa interpreta
evenimentele care au marcat redeschiderea chestiunii orientale la 1875 drept expresii ale
mprati speta care le-a determinat priorittile si modelat conduitele politice. n
direct legtur cu evenimentele din Balcani, tratativele ruso-austriece,
ncurajate si de diplomatia arbitral a cancelarului Bismarck, s-au Iinalizat prin
ncheierea acordului de la Reichstadt, care propunea un algoritm conIorm
cruia, n eventualitatea nIrngerii Portii, Austro-Ungaria ar Ii primit Bosnia si
Hertegovina, iar Rusia, sud-vestul Basarabiei, unele teritorii din Asia Mic si
portul Batum
14
.
Combinatiile diplomatice astIel realizate, precum si ncercrile esuate ale
Marilor Puteri de a impune ncetarea ostilittilor pe Irontul balcanic si de a
ndupleca Poarta s adopte reIorme vor crea pentru Rusia posibilitatea unei
interventii militare unilaterale ,n Iavoarea crestinilor ortodocsi din Imperiul
Otoman. AstIel, erau ncununati cei douzeci de ani de preocupri Iebrile ale
diplomatiei tariste pe parcursul crora a urmrit s provoace ,deIectiunea
Iinal a puterilor garante care renuntau la 1877 la principiile ,diplomatiei
concertate, lsnd mn liber Rusiei n dezlegarea chestiunilor Orientului
15
.
Raporturile politico-diplomatice si militare ale Romniei cu Rusia au Iost
dictate, n noile conditii generate de evolutia crizei orientale, de stringenta
problem care, n optica guvernantilor romni, era determinat de necesitatea
obtinerii recunoasterii neutralittii teritoriului romn de ctre Marile Puteri,
deziderat contrar intereselor interventioniste ale Rusiei mpotriva Imperiului
Otoman.
Pe Iondul agravrii situatiei militare de la sud de Dunre, opinia public
romneasc resimtea presiunea sporit a Rusiei, trupele tarului concentrndu-se
la Irontiera Basarabiei si Icnd demonstratii provocatoare
16
. ManiIestnd un
interes exceptional relativ la solutionarea n interes propriu a noii etape a
chestiunii orientale, care s extind inIluenta politic a Rusiei n Balcani,
tendint cunoscut de altIel de cercurile politice romnesti
17
, rusii inIormau, n
unei ,vaste conspiratiuni, orchestrat din exterior, sugernd astIel implicarea Rusiei.
ConIorm scenariului, actiunile insurectionale ncepute n Hertegovina, sprijinite
Iinanciar si uman dinspre Serbia si Muntenegru, Iceau parte dintr-un plan mai vast prin
care, sub pretextul ,unei lupte de rase si religiune, se urmrea extinderea valului de
revolte asupra Bulgariei si asupra celorlalte popoare balcanice supuse Portii. A se
vedea, Curierul, an V, nr. 7/27 ianuarie 1877, p. 1-2.
14
Romnia n relatiile internationale 1699-1939, coord. L. Boicu, V. Cristian, Gh. Platon,
Iasi, Editura Junimea, 1980, p. 260-261.
15
Gheorghe Cliveti, Romnia yi Puterile Garante 1856-1878, Iasi, Universitatea
,Alexandru Ioan Cuza, 1988, p. 210.
16
Titu Maiorescu, Discursuri parlamentare cu priviri asupra desvoltrii politice a
Romniei sub domnia lui Carol I, vol. II, 1876-1881, Bucuresti, Editura Librriei
Socec et Co., 1897, p. 20-21.
17
Se pare c ministrul de Externe al Romniei, M. Koglniceanu, detinuse anumite
inIormatii incomplete n legtur cu hotrrile acordului ruso-austriac de la Reichstadt
decembrie 1875, prin vocea reprezentantului diplomatic la Constantinopol,
generalul Ignatiev, pe agentul romn din capitala Imperiului Otoman, Gheorghe
Filipescu, c Rusia, n eventualitatea unui conIlict cu Poarta, va ocupa Romnia,
drept garantie
18
. Vestea a creat o puternic impresie la Bucuresti, diplomatia
rus sondnd astIel intentiile si reactiile guvernului romn privind atitudinea
acestuia Iat de un eventual conIlict ruso-turc, cunoscndu-se neutralitatea pe
care o promova executivul conservator
19
.
Dezavantajat n materializarea planurile sale, Rusia s-a strduit s
determine guvernul prezidat de Lascr Catargiu s prseasc neutralitatea Iat
conIlictul din Balcani
20
, n acest scop ncadrndu-se, la nceputul anului 1876,
misiunea unor emisari precum corespondentul unui ziar englez, Mac Cagan si a
unui american, Schyler, la Bucuresti
21
. Politica promovat de cabinetul
conservator, una extrem de rigid din perspectiv ruseasc, nemultumea
cercurile diplomatice petersburgheze, n Iata crora evenimentele din Balcani le
deschideau perspective avantajoase de actiune.
22
n aceast atmosIer de apstoare incertitudini privind perspectivele
evolutiei crizei orientale si a raporturilor bilaterale cu Rusia, Romnia,
consecvent tacticii de a ncheia conventii comerciale cu ct mai multe state, de
preIerint Mari Puteri limitroIe, ca expresie a strii de facto a independentei, a
intensiIicat, n acest sens, negocierile cu partea rus. Intuind mobilurile politice
ale demersului romnesc, negociatorii rusi au reIuzat ntr-o prim Iaz, pentru a
menaja susceptibilittile Portii, s semneze proiectul de conventie, solicitnd ca
el s Iie naintat spre dezbatere Parlamentului romn si contrasemnat de
ministrul de Finante
23
. OIicialii romni au interpretat gestul ca o nerecunoastere
din 1876, intuind scopurile anexioniste ale Rusiei asupra Basarabiei. A se vedea, n
acest sens, Mihail Polihroniade, Alexandru-Christian Tell, Domnia lui Carol I, vol. I,
1866-1877, Bucuresti, Editura Vremea, 1937, p. 340.
18
Titu Maiorescu, op.cit., p. 20-21.
19
Chestionnd pe marginea politicii externe a guvernului Lascr Catagiu, consulul
general al Rusiei, Zinoviev, i-a ntrebat pe oIicialii romni: ,Ce atitudine va avea
Romania in viitoarea cri: oriental? CI. Ibidem.
20
n contextul generat de concentrarea de trupe otomane la Vidin si de iminenta unei
ocupatii militare, Iie rusesti, Iie otomane, primul-ministru Lascr Catargiu a elaborat la 4/16
ianuarie 1876 o not circular adresat agentilor diplomatici romni acreditati pe lng
Marile Puteri prin care erau autorizati s le inIormeze cu privire la dorinta guvernului romn
de a a-si pstra neutralitatea si de a o apra cu armele n situatia unei invazii strine. Pe larg,
a se vedea, N. Corivan, Lupta diplomatic pentru cucerirea independentei Romniei,
Bucuresti, Editura StiintiIic si Enciclopedic, 1977, p. 29-31.
21
A.D. Xenopol, op.cit., p. 331.
22
N. Corivan, op.cit., p. 30.
23
Keith Hitchins, Romnia 1866-1947, trad. de G. Potra si Delia Rzdolescu,
Bucuresti, Editura Humanitas, 1996, p. 54.
a capacittii trii lor de a ncheia astIel de acte juridice cu diIeriti subiecti de
drept international si au ripostat, solicitnd, drept conditie de valabilitate a
actului, semnarea lui de ctre ministrul de Externe, Gorceakov, cu depline
mputerniciri din partea tarului Alexandru al II-lea
24
. Acest moment a Iost
depsit prin semnarea de ctre ambele prti a conventiei comerciale la 27 martie
1876
25
, precumpnind n logica diplomatiei petersburgheze argumentul strategic
al utilizrii cilor de comunicatie romnesti n scopul ajutorrii srbilor si a
muntenegrenilor mpotriva Turciei
26
.
nlocuirea conservatorilor si impunerea la guvernare a cabinetului
coalitiei liberale de la Mazar Pasa n Irunte cu Manolache Costache Epureanu la
27 aprilie 1876 nu a adus, la nivel declarativ, modiIicri n ceea ce priveste
conduita Romniei privind criza din Balcani, neutralitatea rmnnd cuvntul
de ordine. Se remarc, n schimb, o mai vie actiune diplomatic menit a o
asigura printr-un exercitiu politic bine Iormulat si aplicat
27
.
Venirea n Iunctia de premier a lui Ion C. Brtianu la 24 iulie 1876 va
coincide cu o mai just percepere a scopurilor anexioniste ale Rusiei, mai ales n
urma vizitelor pe care premierul romn le-a eIectuat n Transilvania si Rusia.
Acestea au constituit oportunitti de inIormare prin care liderul liberal a dedus,
din chiar ntrevederea cu mpratul Francisc Joseph, c dubla monarhie, n
virtutea acordului de la Reichstadt, intentiona s acorde Rusiei preemtiunea n
rezolvarea crizei orientale, ceea ce echivala cu o interventie unilateral a
armatei tarului mpotriva Portii
28
.
24
Ibidem.
25
Ion Blceanu, ministrul de Externe al Romniei n momentul ncheierii conventiei
comerciale cu Rusia, oIer, n ale sale memorii, inIormatii legate de culisele ncheierii
documentului mentionat. El relateaz c negocierile cu agentul Rusiei, Zinoviev, s-au
desIsurat n cele mai bune conditii, proiectul de conventie Iiind deIinitivat usor.
Nentelegerile au aprut n momentul n care Blceanu l-a ntrebat pe omologul su cnd
credea c va primi patenta imperial de mputernicire pentru a putea semna documentul. La
rspunsul acestuia c patenta nu urma a Ii semnat de Tar, ci de cancelarul Gorceakov,
Blceanu l-a inIormat c n situatia respectiv, conventia nu putea Ii ncheiat ntruct
scrisorile sale de mputernicire erau semnate de domnitorul Carol I. Mai mult, ministrul de
Externe l-a rugat pe reprezentantul romn la Petersburg, Gheorghe Filipescu s-l inIormeze
pe cancelarul Gorceakov c lipsa Iormei oIiciale reprezenta si o nclcare a demnittii
suveranului romn. Desi n Iinal actul a Iost semnat cu respectarea Iormelor cerute,
Blceanu atribuie tergiversarea momentului vinei agentului Filipescu care n-ar Ii comunicat
lui Gorceakov mesajul superiorului su de la Externe. A se vedea, pe larg, Ion Blceanu,
Amintiri politice yi diplomatice 1848-1903, trad. din limba Irancez, note si comentarii de
Georgeta Filitti, Bucuresti, Editura Cavallioti, 2002, p. 182.
26
Keith Hitchins, op.cit., p. 54.
27
Gheorghe Cliveti, op.cit., p. 217.
28
Dan Berindei, op.cit., p. 172.
Anticipnd deci mutarea decisiv a Rusiei, care urma s-i conduc
armatele spre inima Balcanilor, Brtianu, n colaborare cu Domnitorul Carol I, a
initiat un plan menit a-i aduce apropierea de ea, sub Iorma ncheierii unei
conventii de tranzit a trupelor acesteia pe teritoriul romnesc, urmat ulterior
chiar de o colaborare militar mpotriva Portii. Cu aceste scopuri ntreprindea
primul-ministru vizita din 29 septembrie 1876 de la Livadia, n Crimeea.
mpratul Alexandru al II-lea l inIorm asupra hotrrii Rusiei de a declara
rzboi Turciei
29
. Prilejul ntrevederii de la resedinta de var a tarului a Iost
Iolosit de premierul romn pentru a-i inIorma pe oIicialii rusi asupra necesittii
semnrii unei conventii de tranzit a armatelor rusesti spre teatrul de operatiuni
militare din Balcani, initiativ la aIlarea creia Rusia si dezvluia tendintele
agresive.
30
El asigura pe omologii rusi de sentimentele de solidaritate ale
romnilor cu soarta crestinilor balcanici, ns se lovi de intransigenta
cancelarului Gorceakov la dorinta prtii romne de a ncheia un tratat politic,
acesta limitndu-se doar la ncheierea unei conventii militare
31
. Chestiunea
Basarabiei a Iost, de asemenea, ridicat de premierul liberal, ns nu a Iost
dezbtut n amnunt
32
, datorit atitudinii lui Gorceakov care nu a dorit s
detalieze subiectul, nedorind ca, prin dezvluirea pretentiilor rusesti, s
acutizeze si mai mult polemica, ntr-un moment n care Rusia avea nevoie de
concursul Romniei
33
. Brtianu i-a expus oIicialului rus dorintele Romniei n
sensul ncheierii unui tratat de la stat la stat, o conventie de trecere a trupelor
rusesti si garantarea teritoriului Romniei, ns acesta nu s-a angajat cu nimic,
mrginindu-se a Iace promisiuni de ordin general c tara nu va regreta nimic din
colaborarea cu Rusia
34
. AstIel, discutiile de la Livadia sugerau Iactorilor politici
romni anumite intentii suspecte ale Rusiei n privinta Basarabiei, dar si dorinta
29
30
Xenopol Iace reIerire la celebrul dialog dintre primul-ministru Ion C. Brtianu si
ministrul de Externe rus, Gorceakov, n care, la amenintarea naltului demnitar imperial
proIerat la auzul intentiei Romniei de a riposta armat ncercrii de parcurgere a
teritoriului su, n absenta unei conventii speciale ,Jeti fi striviti', Brtianu i-a
replicat ,Striviti, dar stimati. Respectivele declaratii conIirm raporturile tensionate
dintre cei doi parteneri de negocieri, cu putin timp nainte de declansarea rzboiului
ruso-turc; Ibidem.
31
Mihail Polihroniade, Alexandru-Christian Tell, op.cit., p. 372.
32
n memoriile sale, I. Blceanu pretindea c Brtianu i destinuise Iaptul c la
Livadia cancelarul Gorceakov a pretins Basarabia, a crei important pentru Rusia era
mai mult de ordin principial si mai putin teritorial, ntruct, pentru prima dat n istoria
sa, aceasta Iusese silit la 1856 s cedeze o parte a teritoriului su, recuperarea ei
constituind pentru tarul Alexandru al II-lea ,o datorie pioas ctre tatl su, Nicolae I.
CI. Ion Blceanu, op.cit., p. 201-201.
33
34
acesteia de a ajunge la un aranjament cu Romnia
35
.
Necesitatea ncheierii unei conventii privind tranzitarea teritoriului romn
de ctre trupele rusesti era resimtit stringent la Bucuresti. Temerea unei prti a
clasei politice romnesti era legat de posibilitatea pierderii garantiilor de
neutralitate conIerite Romniei n virtutea Tratatului de Pace de la Paris din
1856, care ar Ii deschis calea Rusiei ctre anexarea sudului Basarabiei.
Semnalele care veneau din exterior, n special de la cancelarul Bismarck,
ndemnau pe domnitorul Carol I la o politic de echilibru ntre cei doi virtuali
combatanti, Rusia si Turcia. ,NeIavoriznd pe rusi, domnitorul era sItuit s
,se raporteze la datoriile sale Iat de Poart ca la niste datorii de bun cuviint
si s se pzeasc de a se ciocni cu Iorta, ns s realizeze o ntelegere cu Rusia
n Iorma ncheierii unei conventii ,dect s se dea prad ei
36
.
ReIeritor la atitudinea pe care trebuia s o adopte Romnia Iat de un
eventual rzboi ruso-turc, majoritatea oamenilor politici romni, Iie
conservatori, precum Lascr Catargiu, P.P. Carp, Iie ,centristi precum Dimitrie
Ghica si Vasile Boerescu, Iie liberali, inclusiv Ion C. Brtianu si Mihail
Koglniceanu, ntr-o prim etap, Ion Ghica si Dimitrie A. Sturdza, se
pronuntau pentru neutralitate, insistnd pentru mentinerea garantiei colective a
Marilor Puteri
37
. Argumentele uzitate de oamenii politici romni, n sprijinul
respectivei politici, luau n calcul imposibilitatea material si militar a
Romniei de a rezista nici unuia dintre beligeranti, Iie Rusia sau Turcia,
dezinteresul Romniei pentru rzboi, interesul imediat impunnd respectarea
dispozitiilor Tratatului de la Paris si sprijinul Puterilor Garante. Consiliul de
Coroan convocat la 1 aprilie 1877 a impus pe ordinea de zi tocmai stabilirea
atitudinii trii Iat de un eventual rzboi ruso-turc si oportunitatea ncheierii
unei conventii de tranzit a trupelor rusesti prin Romnia. O parte dintre oamenii
politici prezenti precum C. Bosianu, Dimitrie Ghica, Mihail Koglniceanu,
Manolache Costache Epureanu, C.A. Rosetti, I.C. Brtianu, cu anumite nuante,
au optat pentru ncheierea unui acord cu Rusia care s nu implice si colaborarea
militar a Romniei. Dimpotriv, Ion Ghica si Alexandru Golescu s-au
pronuntat pentru o neutralitate absolut, Ir ncheierea vreunei conventii cu
Rusia, considerat a Ii contra tratatelor si de natur ,a desIiinta baza noastr
politic, Tratatul de la Paris
38
. Aceeasi politic era aIirmat si de Dumitru
Brtianu n articolele sale publicate n oIiciosul liberal, Romanul. Constatnd
,starea mizer mai cu seam a Iinantelor nostre si cu mica noastr armat asa de
putin pregtit a intra n campanie, omul politic liberal recomanda ,s ne tinem
35
Ibidem.
36
CI. Gheorghe Cliveti, op.cit., p. 222.
37
C. Gane, P.P. Carp yi locul su n istoria politic a trii, vol. I, Bucuresti, Editura
Ziarului ,Universul, 1936.
38
n cercul unei stricte neutralitti care caracteriza conduita Romniei de la
declansarea conIlictului din Balcani
39
. Mai mult, n brosura U datorie de
conytiint ctre tara mea, D. Brtianu solicita ca armata romn s se retrag
n munti si s nu oIere nici un ajutor rusilor
40
. O abordare deosebit de pertinent
a chestiunii oIerea Mihail Koglniceanu. El aIirma transant c, n cazul unei
victorii rusesti mpotriva turcilor, diplomatia tarului va solicita Basarabia. n
principiu, era mpotriva unei cooperri militare cu Rusia, ns o eventual
invazie otoman care ar transIorma teritoriul romnesc n teatru de rzboi, ne-ar
Ii adus Iortat colaborarea cu Rusia
41
.
Factorul mobilizator n sensul acesta a Iost domnitorul Carol I care, n
virtutea traditiei si onoarei dinastice reIractar oricrei subordonri Iat de
Imperiul Otoman si a calcului politic pragmatic, a reusit s coaguleze n jurul
proiectului su privind colaborarea cu Rusia n vederea obtinerii
independentei
42
, gruparea politic n Irunte cu liderul liberal I. C. Brtianu
43
.
Discutiile romno-ruse pentru ncheierea conventiei de trecere a trupelor
tariste au debutat nc din cursul anului 1876. La 15 noiembrie 1876, consilierul
de ambasad de la Constantinopol, Aleksandr Ivanovici Nelidov, nsotit de
Mihai Cantacuzino, soseau clandestin n Bucuresti, sub numele de
,Alexandrescu, un presupus proprietar din Basarabia si ,Corschi, venind de la
Odessa prin Ungheni si cazndu-se la un hotel
44
. Nelidov urma s-i nmneze
primului-ministru Brtianu o scrisoare din partea lui Ignatiev. Discutiile purtate
la Ministerul de Finante au pus n lumin dorinta premierului romn de a
ncheia cu Rusia un tratat de la stat la stat, ns, n lipsa plenipotentei
diplomatice a consilierului rus, pe care Brtianu o revendica ca o conditie
indispensabil nceperii tratativelor, s-a multumit doar cu anumite discutii de
principiu. Intentia liderului liberal consta n a sonda adevratele intentii ale
Rusiei n privinta Basarabiei. Omologul rus, la ntrebarea premierului romn
dac i-ar putea garanta c dup rzboi Rusia nu va pretinde Basarabia,
39
Romanul, an XXI, vineri 8 aprilie 1877, p. 312.
40
Constantin Bacalbasa, Bucureytii de alt dat, vol. I, 1871-1884, editia a II-a,
Bucuresti, Editura Ziarului ,Universul, 1935, p. 199.
41
42
Decizia colaborrii cu Rusia n vederea obtinerii independentei Iusese luat de ctre
Carol I cu mult naintea semnrii conventiei romno-ruse. n ianuarie 1877, ntr-o
scrisoare adrest tatlui su, domnitorul scria: ,Brbatii politici de aici sunt mult mai
ingrifati decat mine asupra urmrilor unui r:boi ruso-turc i asupra viitorului
Romaniei pe care eu mi l-am schitat de la inceput. a incheia o conventie militar cu
Rusia i, de va fi nevoie, a ne bate cu ruii contra turcilor. CI. Ibidem, p. 349.
43
Ibidem, p. 199.
44
N. Iorga, Rzboiul pentru independenta Romniei. Actiuni diplomatice yi stri de
spirit, Bucuresti, Cultura National, 1927, p. 61-62.
rspundea: ,Rusia va ndeprta de la Romnia toate pericolele si atacurile ce s-ar
putea ndrepta asupra ei de pe urma ncheierii acestei conventii si c ea
garanteaz siguranta si individualitatea politic a statului romn n marginile lui
actuale dac ar putea Ii amenintat de pe urma trecerii trupelor rusesti
45
. Dup
cum va recunoaste ulterior n memoriile sale
46
, Rusia oIerea Romniei numai o
garantie Iat de agresiunile Imperiului Otoman
47
.
Discutiile pe marginea proiectului de conventie propus de Rusia, prin
intermediul secretarului ei diplomatic, sugerau Iactorilor de decizie romni
anumite indicii asupra intentiilor partenerilor rusi, paragraIul conIorm cruia
Rusia se angaja ,a mentine si a apra integritatea actual a Romniei pentru tot
timpul ct va tinea rzboiul, lsnd s se ntrevad posibilitatea ca Rusia,
invingtoare contra Turciei, s se considere eliberat de aceast obligatie si de a
anexa o parte a teritoriului romnesc. n cele din urm, hotrrea premierului
Ion C. Brtianu de a nu se nItisa Camerelor cu un astIel de proiect, l-a
determinat pe Nelidov s renunte la respectivul paragraI, mimnd dezinteresul
pentru chestiunile care tin de redactare
48
. Mai mult, negociatorul rus a utilizat un
ntreg sistem de tactici de manipulare mpotriva prtii romne n scopul de a-i
nltura orice suspiciune privind adevratele scopuri ale Rusiei, recurgnd chiar
la unele gesturi putin obisnuite pentru a-si disimula adevratele intentii
anexioniste
49
. Finalitatea discutiilor nu s-a concretizat n paraIarea unei
conventii, att datorit lipsei plenipotentei diplomatului rus, ct si ca urmare a
unei atitudini nc prudente a seIului executivului romn, interesat mai curnd a
observa evolutia evenimentelor internationale. Totusi, n principiu, se realizase
o oarecare ntelegere cu Rusia.
Tatonrile ruso-romne au continuat si n perioada urmtoare. n
decembrie 1876, colonelul rus de Stat Major, Bobrikov, a descins de la cartierul
general al Marelui Duce Nicolae din Chisinu la Bucuresti, pentru a trata cu
domnitorul Carol modalittile practice de tranzit al trupelor rusesti. Nici de
aceast dat Iactorii politici romni nu s-u angajat n mod oIicial, Carol Iiind
decis s astepte, n prealabil, Iinalizarea ConIerintei de la Constantinopol.
50
45
Ibidem.
46
Souvenirs dàvant et dàprs de guerre de 1877-1878, n Revue des Deux Mondes,
LXXXV/1915, tome 28, 15 iulie.
47
Ibidem.
48
A.D. Xenopol, op. cit., p. 34.
49
Relatndu-i lui Blceanu anumite aspecte ale negocierilor romno-ruse pentru
ncheierea conventiei de tranzit, Brtianu evoca scena n care, determinat de lipsa de
ncredere pe care premierul romn o maniIesta Iat de promisiunile paciIiste ale Rusiei,
Nelidov a izbucnit pur si simplu n plns mimnd dezolarea provocat de nencrederea
prtii romne. A se vedea, Ion Blceanu, op.cit., p. 193.
50
Paralel cu desIsurarea tratativelor secrete romno-ruse, opinia public
romneasc era atras tot mai mult de curentul neutralist, reticent la orice
tranzactie n Iavoarea unuia sau altuia dintre cei doi beligeranti care se
preIigurau, Rusia sau Turcia. n special presa de opozitie si exprima speranta
c, la Livadia, I.C. Brtianu nu contractase nici un angajament Iat de Rusia,
aceast prerogativ Iiind de competenta Corpurilor Legiuitoare. Participarea la
rzboi de partea uneia dintre Iorte nu Icea altceva dect ,s rupem singuri
tractatul din Paris si Europa nu mai are nici un angajament ctre noi
51
. ns, n
eventualitatea n care Romnia ar Ii optat pentru o aliant care ar Ii iesit
victorioas din rzboi, atunci singura pretentie legitim a Romniei ar Ii Iost
recunoasterea independentei de ctre toate Marile Puteri, conditie anevoios de
ndeplinit si nu vreo ,augmentare de teritoriu. Rmnea de preIerat obtinerea
independentei pe cale diplomatic
52
.
Conventiunea special relativ la trecerea trupelor ruse prin Romnia a
Iost semnat la 4/16 aprilie 1877, de ctre ministrul de Externe romn, Mihail
Koglniceanu si de baronul Dmitri Stuart
53
, consilier de stat, agent diplomatic si
consul general al Rusiei n Romnia.
Desi conIorm Constitutiei, respectiva conventie urma s supus ratiIicrii
Corpurilor Legiuitoare convocate pentru data de 14 aprilie 1877,
comandamentul rusesc stabilit la Chisinu, invocnd anumite necesitti
strategice, a ordonat trupelor sale s treac Prutul n Romnia n noaptea de
11/12 aprilie 1877
54
. Zvonurile privind ptrunderea primelor unitti militare
rusesti n tar au nelinistit opinia public romneasc
55
. Guvernul romn, pus
ntr-o situatie extrem de delicat, a inIormat guvernul imperial, la 12 aprilie
1877, prin intermediul generalului Iancu Ghica, trimis la Chisinu pentru a
adresa salutri tarului Alexandru al II-lea, c va protesta la adresa trecerii
intempestive a trupelor acestuia n Romnia. De asemenea, preocuparea
executivului a constat n inIormarea publicului asupra situatiei n care se gsea
tara, exprimndu-si astIel indignarea asupra actiunii militare a Rusiei. El si
Icuse datoria ,n marginile posibilului, rspunznd oIertelor Rusiei privind
ncheierea conventiei ,prin tratative pregtitoare, ncercnd astIel s cstige
timp pn la convocarea Corpurilor Legiuitoare.
56
De asemenea, declaratiile
51
Pressa, an X, nr. 62/duminic, 10 aprilie 1877, p. 1.
52
Ibidem.
53
Consulul general al Rusiei, Dmitri Stuart, si exprima Iat de omul politic
conservator, M.C. Epureanu, bucuria nedisimulat, cum c ncheierea conventiei de
ctre Romnia, ,demonstra c Europa v abandoneaz, c tratatul de la Paris nu mai are
valoare. Nu puteti conta dect pe noi; CI. Gheorghe Cliveti, op. cit., p. 222.
54
N. Corivan, op.cit., p. 80.
55
A se vedea Romanul, editiunea de sear, an XXI, luni-marti, 11-12 aprilie 1877, p. 323.
56
Romanul, miercuri, 13 aprilie 1877, p. 327.
Rusiei c venea n calitate de putere amic, Iuseser luate ca atare de ctre guvernul
romn, spernd totusi c rusii vor Ii asteptnd hotrrile Corpurilor Legiuitoare,
ns, ,din neIericire, unittile rusesti trecuser pe la Iasi, Bolgrad si Cahul
57
.
Regretnd ,Ioarte viu precipitarea armatei rusesti, ziarul guvernamental
recomanda o observare pertinent a situatiei nainte de a se pronunta ,dac
mprejurri necunoscute nou au silit pe guvernul rusesc s ordone trecerea att de
grabnic sau din nenorocire, procedarea lui ar Ii consecinta traditiunilor
trecutului
58
. Totusi, tonul vehement al oIiciosului liberal va lsa treptat locul
diplomatiei, cettenii Iiind ntrebati dac se cuvenea ca rusii s Iie priviti ca
dusmani din moment ce ei doar treceau prin Romnia, iar Marile Puteri nu
protestaser n nici Iel Iat de interventia militar a acestora
59
. Era vorba,
indiscutabil, despre o ncercare a ministerului de a pregti opinia public
romneasc n sensul acceptrii conventiei cu Rusia si a ideii unei colaborri
militare n perspectiv. n acest sens, era avansat ntrebarea dac nu era oportun
ncheierea unei conventii prin care ,existenta natiunii s Iie ct mai bine garantat,
astIel nct ,natiunea si productorii s aib a suIeri ct mai putin
60
.
Expresii ale strii de neliniste ce caracteriza spiritul public romnesc ca
urmare a ptrunderii armatei rusesti n tar, anumite zvonuri ncep s se
rspndeasc rapid. Ele vorbeau despre conIlictele care ar Ii avut loc ntre
trupele rusesti si autorittile romnesti supuse pericolului arestrii, n conditiile
n care ocupantii nu ar Ii recunoscut autoritatea guvernului romn
61
. Cercurile
guvernamentale ncercau s tempereze nelinistile populatiei, inIormnd c, n
realitate, oIiterii rusi se scuzau n legtur cu trecerea neasteptat n Romnia,
motivat totusi de ratiuni strategice
62
. InIormatiile erau veridice ntruct n
aceast prim etap a campaniei ei militare, politica Rusiei a urmrit s-si
creeze un curent Iavorabil n mediul public romnesc, decizional mai cu seam.
Corespondentele din teritoriu ale ziarelor epocii
63
, precum si memorialistica
57
Ibidem.
58
Ibidem.
59
Ibidem.
60
Ibidem.
61
Romanul, joi, 14 aprilie 1877, p. 331.
62
Ibidem.
63
Ziarele oIereau de regul inIormatii n legtur cu atitudinea disciplinat a soldatilor
rusi. Corespondenta Pressei din 15 aprilie 1877 inIorma c, n drumul lor spre Barbosi,
locul de stationare, trupele rusesti, ajunse la Galati la 12 aprilie 1877, nici nu treceau
prin oras, ocolindu-l, Iapt ce atrgea satisIactia locuitorilor si a autorittilor romnesti.
Aceeasi linie de conduit a unittilor rusesti era conIirmat de corespondenta din 15
aprilie 1877 de la Brila, acolo unde, ocupnd gara, au aIisat maniIestul Marelui Duce
Nicolae adresat locuitorilor Romniei prin care le era promis respectarea persoanelor si
a averilor. A se vedea, Pressa, nr. 70, marti, 19 aprilie 1877, p. 1.
perioadei conIirm disciplina trupelor rusesti si buna colaborare dintre ele si
autorittile locale romnesti.
64
Conventia a Iost amplu dezbtut n Parlamentul Romniei, devenit
spatiul conIruntrii argumentelor pro sau contra Rusiei si a politicii de urmat n
raport cu ea.
Camera a Iost convocat pentru ratiIicarea conventiei la 15/27 aprilie 1877 si
a cunoscut aprige luri de pozitie mpotriva politicii guvernului de a nlesni, prin
semnarea conventiei, accesul liber n tar a armatelor rusesti si a curentului
rzboinic. n expunerea de motive comunicat Camerei de ctre cabinet cu privire
la ncheierea conventiei cu Rusia, se speciIica c ea era rezultatul necesittii ntruct
toate ncercrile executivului pe lng Marile Puteri ,de a pune sub scutul Europei
neutralitatea teritoriului romn esuaser
65
. Necesitatea ratiIicrii ei era reclamat
de ,interesul nostru de conservare, din nevoia de ,a se mentine drepturile si
institutiile noastre politice, a se pstra si garanta integritatea hotarelor Romniei
precum si de ,aprarea pe ct n putint a populatiunilor noastre de sarcinile ce
atrage dup sine trecerea chiar pasnic a unei armate numeroase
66
. Mai mult,
pentru a menaja susceptibilittile celor mai multi oameni politici romni si ale
opiniei publice reIeritoare la o eventual participare militar a Romniei alturi de
Rusia, I.C. Brtianu tinea n Iata Camerei, la 15 aprilie 1877, un discurs n care
preciza directia de politic extern a guvernului liberal si a partidului pe care l
conducea
67
. Primul-ministru romn preciza c motivul pentru care partidul liberal
intrase la guvernare, n ciuda situatiei economice-Iinanciare deosebit de diIicile, a
imposibilittii obtinerii creditrii datorit evenimentelor din Orient, a constat n
necesitatea mentinerii neutralittii Romniei, n contextul n care opinia public
maniIesta o proIund ngrijorare Iat de idea unei interventii n sudul Dunrii. O
dovad n plus a dorintei guvernului de a demonstra Europei c Romnia respecta
neutralitatea a constituit-o atitudinea ei rezervat, n ciuda nclcrii unor principii
de constiint, Iat de miscarea de eliberare a crestinilor din Balcani
68
.
Discursul premierului Brtianu nu a avut darul de a linisti spiritele extrem de
surescitate ale deputatilor. Autorul brosurii U cugetare politic 1877, n care si
Iormula explicit punctul de vedere reIeritor la necesitatea mentinerii neutralittii
Romniei si a evitrii oricror combinatii cu Rusia, Ion Ghica, anticipnd c
urmtoarea mutare a guvernului ar consta n implicare militar a Romniei n conIlict,
atrgea atentia asupra nedoritei subordonri a armatei noastre celei rusesti
69
. n aIara
64
T.C. Vcrescu, Luptele romnilor n resbelul din 1877-1878, Bucuresti, Editura F. Gbl
si Fiii, 1887, p. 29-30.
65
Romanul, duminic, 17 aprilie 1877, p. 343.
66
Ibidem.
67
Curierul, nr. 31, duminic, 24 aprilie 1877, p. 3.
68
Ibidem.
69
C. Gane, op. cit., p. 202-203.
lui Ion Ghica, luri de pozitie ostile conventiei cu Rusia s-au nregistrat la
Gheorghe Danielopol sau la Nicolae Blaremberg. Ultimul a Iost att de
vehement nct, la aIlarea rezultatului votului n urma cruia conventiunea era
admis cu 79 de bile albe contra 25, si-a prezentat, indignat, demisia
70
.
Conventia i se prea nici mai mult, nici mai putin dect o ,sinucidere a trii
71
.
Primul-ministru Brtianu, n discursul su din Camer de la 15 aprilie 1877,
demonta acuzatiile opozitiei la adresa ncheierii conventiei de ctre guvern. Ea
era prezentat ca o ,politic de necesitate care nu aducea ntru nimic atingere
Tratatului de la Paris si implicit neutralittii Romniei, inserarea cuvntului
,tratat n textul conventiei
72
dovedind intentiile guvernului de a se asigura si mai
bine n conditiile n care ,Rusia iese din tratat prin resbelul pe care l ntreprinde.
73
n dezbaterile din 17 aprilie 1877 din Senat, printre adversarii politicii de
apropiere Iat de Rusia s-au numrat Manolache Costache Epureanu, Dimitrie A.
Sturdza, Vasile Boerescu, P.P. Carp. Lund cuvntul dup D.A. Sturdza, Carp s-a
pronuntat deschis mpotriva ratiunii de a ncheia respectiva conventie cu Rusia,
contestnd chiar valabilitatea ei n conditiile n care a Iost supus dezbaterii
Parlamentului dup ptrunderea trupelor rusesti n tar si ca atare sub imperiul
presiunii armate
74
. ReIerindu-se la motivatia ncheierii conventiei cu Rusia cuprins
n mesajul regal, conIorm creia initiativa Romniei a Iost expresia dezinteresului
Puterilor garante la adresa ei, apropierea de tar aprnd, n contextul respectiv, ca
singura alternativ, P.P. Carp o respingea cu trie si se ntreba: ,De ce s cerem
Rusiei s nlocuiasc ea singur garantia ce ne-o ddeau pn azi sapte puteri? Cine
ne garanteaz n contra Rusiei? Nu nteleg ce sperant poate cineva ntemeia pe
aceast conventiune cnd disproportia de puteri este att de mare, nct, oricte s-ar
zice, niciodat nu am Ii pe picior de egalitate. Positiunea care se Iace Romniei prin
aceast conventiune este tocmai positiunea pe care o Iceau romanii popoarelor pe
jumtate cucerite
75
. Carp si ncheia discursul din Senat respingnd orice ncercare
de aliant cu Rusia, vzut ca ,o nclcare a tratatului de la Paris, paza de pn
acum a existentei statului romn
76
. Perceput de el ca un real pericol pentru
70
Ibidem, p. 214.
71
Curierul, duminic, 24 aprilie 1877, p. 4.
72
,Guvernul Maiesttii Sale Imperatorul tuturor Rusiilor se oblig a mentine si a Iace a
se respecta drepturile politice ale statului romn, astIel cum rezult din legile interioare
si tratatele existente. CI. Ibidem.
Ibidem
74
,Atunci cnd 300.000 de baionete se aIl pe teritoriul nostru si oricare ar Ii
rspunderea material ce va rezulta din votul nostru, eu resping rspunderea moral a
unui act Icut n asemenea conditiuni. CI. C. Gane, op.cit., p. 204-205.
75
Ibidem.
76
Ion C. Brtianu. Viata yi faptele sale (1821-1891), Bucuresti, Imprimeriile
Independenta, I.a., p. 49.
nssi existenta statului romn, Iapt conIirmat de traditia actiunilor
antiromnesti concretizate n precedentele ocupatii militare si amputri
teritoriale, omul politic conservator sesiza intentia diriguitorilor politicii externe
romnesti de a se Iolosi de conIlictul ruso-turc pentru a interveni si a obtine
independenta. n consecint, Carp i ndemna la o mai proIund reIlectie asupra
consecintelor pe care victoriile militare ale Rusiei le-ar putea avea asupra
integrittii noastre teritoriale, nermnndu-i dect s spere c ,Puterile, la
ncheierea pcii s zic c mentin aici la noi statu quo
77
.
Treptat, o mare parte a mediului politic romnesc s-a pliat pe strategia
guvernamental, mbrtisnd ideea colaborrii cu Rusia si teza interventionist.
Au rmas totusi, n aIara acestui cadru, personalitti politice situate pe pozitii
net antirusesti. Vasile Boerescu, de pild, taxa ca ,aventuroas politica
guvernului Brtianu, considernd c rezervele romnesti la adresa Rusiei si a
politicii sale proveneau dintr-un ,instinct natural de conservatiune al
nationalittii noastre
78
. El vedea, n lipsa unei garantii speciale din partea
Europei pentru Romnia, o lacun a Tratatului de la Paris si si exprima speranta
c noul context geopolitic creat de evenimentele din Balcani va determina
puterile europene s-si reconsidere pozitia si s acorde trii noastre un statut
similar celui al Belgiei neutre
79
. Asadar, Boerescu recomanda o ,politic de
echilibru si interes, iar nu politic de sentiment si entuziasm
80
.
Un cunoscut antiinterventionist al epocii si un adversar nversunat al
cooperrii politice cu Rusia a Iost si liberalul D.A. Sturdza. Conceptia sa, Icut
public Iie prin interventiile de la tribuna Parlamentului, Iie prin activitatea
publicistic
81
, mereu documentat cu cele mai reprezentative achizitii ale
gndirii politice rusesti si occidentale, este circumscris tezei romnismului ca
bastion al civilizatiei occidentale n Rsrit, calitate n care romnilor le
revenea, dup aprecierile lui Napoleon al III-ea, statutul de ,bulevard al Europei
Occidentale contra colosului de la Nord, ,poarta de otel care nchide rusilor
calea spre Constantinopol
82
. Periculozitatea Rusiei pentru destinele romnesti
provenea, n optica lui Sturdza, din nssi ideea panslavismului care constituia
paravanul ambitiilor Rusiei de dominatie european .
Dezbaterea public asupra oportunittii ncheierii conventiei romno-ruse
77
C. Gane, op.cit., p. 204-205.
78
B. Boerescu, Discursuri politice 1859-1883, vol. II 1874-1883, Bucuresti, Atelierele
GraIice Socec et Co., 1910, p. 664.
79
Ibidem.
Ibidem, p. 671
81
Dimitrie A. Sturdza si-a prezentat conceptia sa asupra politicii rusesti n lucrarea
Europa, Rusia yi Romnia, aprut n Iorma unor articole publicate n Revista Nou,
an III, nr. 14-15 din 1890.
82
Dimitrie. A. Sturdza, op.cit., p. 35.
si a consecintelor ei nu a ocolit contributiile intelectualilor romni ai perioadei.
Personalitate de prim rang a istoriograIiei romnesti din a doua jumtate a
veacului al XIX-lea, A.D. Xenopol, analiznd conditiile care au impus
executivului romn luarea unei asemenea decizii, conchidea, la doi ani dup
semnarea Tratatului de la Berlin c, n conditiile unei izolri diplomatice,
conventia din aprilie 1877 ,era expresiunea necesittii si orict ar Ii Iost de rea,
ea este ndrepttit cci era Iatal, neaprat
83
. La baza ncheierii ei, istoricul
romn aseza rusoIilia ministrilor I.C. Brtianu si Mihail Koglniceanu. AstIel,
ministrul de Externe romn era bnuit de simpatii rusesti, Xenopol invocnd o
scriere de tinerete a acestuia, Histoire de la Valachie et de la Moldavie et des
Vlaques transdaubiens (1837), prin care ,ngerul tutelar al Nordului, ,muma
noastr, ,inspirat de iubirea crestineasc pentru popoarele nenorocite, Rusia
era privit ca un constant sprijin al Romniei dup 1711
84
. Apropierea
sentimental a lui Brtianu de rusi era desprins dintr-un discurs tinut n sala
Sltineanu n 1868, n care omul politic liberal si maniIesta simpatiile pentru
popoarele ortodoxe din Balcani ntr-un moment n care strategia revolutionar a
liberalilor de obtinere a independentei lua n calcul o cooperare cu popoarele de
la sudul Dunrii
85
.
Vestea declarrii rzboiului de ctre Rusia mpotriva Turciei la 12/24 aprilie
1877, a Iost primit cu cel mai mare interes de ctre opinia public romneasc.
Autorittile romne s-au strduit s organizeze o primire demn pentru naltii
demnitari imperiali care treceau Irontiera Romniei, n Irunte cu nsusi tarul
Alexandru al II-lea, cu marele duce Nicolae si cu cancelarul Gorceakov. La 11
aprilie 1877, mitropolitul IosiI Naniescu l ntmpina pe tar la Ungheni
86
, iar la Iasi
se Iceau pregtiri intense pentru primirea naltilor oaspeti care nsoteau armatele
rusesti n Bulgaria. Instructiunile din 15 mai 1877 transmise de preIectul judetului
Iasi consilierului comunal Dimitrie Rosetti insistau s Iie luate ,msurile cuvenite
pentru ca Maiestatea sa s Iie primit de acest oras precum se cuvine s Iie primit
un mare suveran, iar pentru ntreaga activitate de organizare ce reclama s Iie
executat ,cu toat graba, cu cel mai ales gust si cu toat economia posibil, era
alocat provizoriu suma de 6000 de lei
87
. Peste cteva zile, o telegram expediat
pe adresa Primriei Iasiului, de ctre nsusi ministrul de Externe, Mihail
83
A. D. Xenopol, op.cit., p. 339.
84
Ibidem, p. 342.
85
,Ca romni suntem ortodocsi si ca ortodocsi avem simpatii pentru popoarele
ortodoxe. Pretutindeni unde va Ii o chestiune ortodox, pretutindeni unde va Ii o
primejdie pentru acei ce se roag n aceeasi biseric cu noi, exist o chestiune romn.
CI. Ibidem, p. 343.
86
Claudiu Constantin Cotan, Ortodoxia yi miycrile de emancipare national din
sud-estul Europei n secolul al XIX-lea, Bucuresti, Editura Bizantin, 2004, p. 260.
87
DJAN Iasi, Fond Primria Municipiului Iayi, dosar nr.115/1877, I. 1.
Koglniceanu, prin care inIorma autorittile locale asupra necesittii arborrii
drapelelor n culorile Romniei si n cele imperiale rusesti
88
, sugereaz
preocuparea cercurilor guvernamentale romnesti de a cstiga bunvointa
naltilor oaspeti n viitoarele raporturi pe care desIsurarea rzboiului le-ar Ii
creat ntre cele dou state. n aceeasi linie de conduit, se ncadreaz discursul
proasptului primar al Capitalei, C.A. Rosetti, la primirea tarului n gara
Trgoviste din Bucuresti, la 24 mai 1877, n care mpratul tuturor Rusiilor era
gratulat cu apelativele de ,mare monarh, ,liberatorul popoarelor din Orient si
asigurat de recunostinta ,unui stat pe deplin independent pentru ,ajutorul
tutelar ce Rusia ne-a acordat cu generozitate n timp de neIericire
89
. Ulterior,
acuzati de servilism, guvernamentalii au replicat c respectivele cuvinte
urmreau doar s Iac impresie asupra tarului, spre a-l determina s nu mai
pretind cele trei judete din sudul Basarabiei
90
.
La cu totul alti parametri s-a situat perceptia si atitudinea publicului larg
Iat de prezenta ruseasc. Contemporanii evenimentelor relev contrastul dintre
primirea pe care societatea romneasc a Icut-o rusilor la 1877 si precedentele
descinderi ale vecinilor din Rsrit: ,Natiunea romn, cordial si prietenoas
Ir ndoial, n primirea ce Icea si de data aceasta rusilor, pstra ns acum o
vdit nuant de rezerv si de cumpnire indicnd grijea de a-si deosebi
individualitatea proprie, tinta si aspiratiunile sale distincte pe care ntelegea a nu
le mpreuna cu cele rusesti pe trmul politic si national tot asa precum le
desprtise si pe trmul militar
91
.
Izbucnirea rzboiului ruso-turc a adus si noi complicatii n raporturile
romno-ruse. Declaratia de rzboi la adresa Imperiului Otoman din 30 aprilie/2
mai 1877 si proclamarea independentei de stat a Romniei la 9/12 mai 1877 a
Iost primit cu rezerve de diplomatia tarului, iar oIertele de colaborare militar,
cu pstrarea individualittii de comand, Icute de autorittile romne oIicialilor
rusi, s-au lovit de un reIuz categoric, exprimat n termeni duri la 17/29 mai 1877
prin nota cancelarului Gorceakov, Rusia bravnd cu superioritatea sa militar
care Icea de prisos orice asistent
92
. Telegrama trimis de marele duce Nicolae
domnitorului Carol I, la 8/20 iulie 1877, solicitndu-i ajutorul armat pentru a
iesi din diIiculttile pe care i le ridicase rezistenta otoman si sistemul de
IortiIicatii din Iata Plevnei, a marcat nceputul colaborrii militare romno-ruse
la sudul Dunrii. Statutul de aliati, n absenta unui acord de cooperare militar,
nu a avut darul de a normaliza relatiile bilaterale sau de a elimina nelinistile
88
Ibidem, I. 6.
89
Constantin Bacalbasa, op.cit., p. 222.
90
Ibidem.
91
T.C. Vcrescu, op. cit., p. 83-84.
92
Gheorghe Platon, Istoria modern a Romniei, Bucuresti, Editura Didactic si
Pedagogic, 1985, p. 242.
opiniei publice relative la pretentiile rusesti asupra Basarabiei.
ncepnd cu luna ianuarie a anului 1878, temerile privind o iminent
anexare a Basarabiei de ctre Rusia nregistrau cote nemaintlnite, degenernd
ntr-o Iebril agitatie mediatic. FilosoIul Vasile Conta, de pild, ntr-un articol
publicat la 23 ianuarie 1878, n Steaua Romaniei, si exprima vdita ngrijorare
privind zvonurile despre o iminent ocupatie a Basarabiei, att ca o reparatie
pentru dauna pe care Rusia o suIerise dup Rzboiul Crimeii, ct si ca un gest
de reparatie moral datorat tarului Alexandru al II-lea care nu dorea s
transmit succesorilor si un imperiu ciuntit
93
. n acest sens, Conta propunea
guvernantilor de la Bucuresti o variant menit a da satisIactie Rusiei si a
permite Romniei s recupereze si partea ruseasc a Basarabiei prin cedarea
ctre puternicul vecin din Rsrit, a unei provincii de pe coasta meridional a
Mrii Negre, pe care Romnia o va primi de la Imperiul Otoman, n contul
despgubirilor de rzboi. Conta rationa astIel c, n urma acestei tranzactii,
Rusia va obtine o provincie mult mai important dect Basarabia, Romnia si
va rentregi Basarabia, iar relatiile bilaterale vor Ii avut numai de cstigat
94
. Tot
ntr-un articol axat pe acelasi subiect, izvort din teama opiniei publice pentru
soarta celor trei judete din sudul Basarabiei si publicat la 25 ianuarie 1878, n
oIiciosul conservator Timpul, Mihai Eminescu, sustinnd cu argumente istorice
dreptul Romniei asupra acestui teritoriu, prezentnd mprejurrile n care beiul
Moruzi a nstrinat n mod abuziv provincia n 1812, si exprima reIuzul pentru
o eventual cesiune si recomanda romnilor urmtoarea atitudine: ,De bun
voie niciodat, cu sila si mai putin
95
. Acelasi reputat gazetar, ntr-un articol
publicat n Timpul la 14 Iebruarie 1878, realiza un drept la replic relativ la o
serie de argumente pe care o gazet petersburghez le considera ca suIicient de
solide ca s justiIice o proiectat anexiune basarabean. Chestiunii de onoare
reclamat de Ioaia imperial, Eminescu i opunea chestiunea existentei
nationale, ntruct, din perspectiv geostrategic si economic, stpnirea
romneasc asupra Basarabiei ntretinea viu interesul economic al Marilor Puteri
pentru zona dunrean si pontic
96
. Pentru gazetarul de la Timpul, argumentul
numeric Iavorabil prtii ruse nu-i justiIic acesteia pretentiile teritoriale, egalitatea
juridic dintre state trebuind s constituie baza relatiilor dintre ele
97
.
93
B. Conta, Discursuri parlamentare. Proiect de lege, articole de ziare (1878-1881),
preI. de B.C. Livianu, Iasi, TipograIia ,Dacia, 1899, p. 40 .
94
Ibidem.
95
Mihai Eminescu, Publicistic. Referiri istorice yi istoriografice, Chisinu, Cartea
moldoveneasc, 1990, p. 91.
96
Idem, Natiunea romn. Progres yi moralitate, ed. Constantin SchiIirnet, Bucuresti,
Editura Albatros, 1999, p. 131.
97
,Nu ntelegem de unde ziarul rusesc ia ciudata teorie c un popor de 4-5 milioane trebuie s
aib mai putin amor propriu dect unul de 80 de milioane? Statele, ca personalitti politice sunt
Cu ct trupele tarului naintau ctre inima Balcanilor si Strmtori, cu att
mai mult sporea ngrijorarea anumitor prti ale clasei politice romnesti Iat de
proportiile succesului rusesc, alimentat de zvonistica alarmant n chestiunea
basarabean. Discursul lui P.P. Carp din sedinta Senatului din 13 Iebruarie 1878
constituie, din acest punct de vedere, un semnal de alarm, dar si proba unei
interpretri n proIunzime a politicii Rusiei n dimensiunea sa sud-est
european, vdind spiritul analitic si o bun cunoastere din partea autorului a
problemelor relatiilor internationale
98
. Plecnd de la constatarea c, prin pozitia
sa geostrategic, de mijlocitoare ntre Europa si Asia, Rusia avea supremul
interes n a controla cile de comunicatie care legau aceste dou spatii, blocnd
Dunrea si deschiznd Dardanelele, omul politic conservator remarca
antagonismul romno-rus, determinat de situarea trii noastre n calea planurilor
tarului. Ca atare, orice gest politic de natur a nlesni materializarea scopurilor
traditionale ale Rusiei, era interpretat de Carp ca antinational. Din acest punct
de vedere, i apreau absolut inutile Irmntrile guvernamentale Iat de
semnalele privind o iminent anexarea a sudului Basarabiei. Hotrnd intrarea
Romniei n rzboi, Iactorii decizionali romni nu au nteles incompatibilitatea
de interese care excudea din start orice colaborare romno-rus: ,Rusia nu ne
cere Basarabia dect Iiindc este n interesul ei s ne-o cear si nu ne-o cere de
astzi, ci de mult. Ea Iace politic ruseasc; Dvs. ns nu Iaceti politic
romneasc
99
.
Intentiile reale ale Rusiei pentru ncorporarea judetelor basarabene au Iost
dezvluite n cuprinsul Tratatului preliminar de pace de la San SteIano ncheiat,
Ir vreo participare romneasc, ntre rusi si turci la 19 Iebruarie/3 martie
1878. Dispozitia articolului XIX, care prevedea c Rusia si rezerva dreptul de a
preschimba sangeacul Tulcei, dobndit de la turci pentru partea din Basarabia
alipit Moldovei prin Tratatul de la Paris din 1856, precum si cea a articolului
VIII, conIorm cruia trupele de ocupatie rusesti stationate n Bulgaria vor Iolosi,
n scopul asigurrii comunicatiei cu Rusia, att teritoriul romnesc ct si
porturile Mrii Negre
100
, au generat un proIund sentiment de dezamgire n
rndul publicului romnesc.
La nivelul dezbaterilor politice, Irustrarea s-a canalizat mpotriva
persoanei primului-ministru, I.C. Brtianu si a politicii guvernului liberal.
SeIului executivului i se reprosa n principal, de ctre opozitia conservatoare,
egale de jure si deosebirea de Iacto st numai n puterea pe care o dezvolt ntr-o stare
nejuridic si anormal de lucruri adic n rzboi si prin nrurirea pe care o exercit prin Irica ce
inspir cu amenintarea puterii Iizice. CI. Ibidem.
98
C. Gane, op.cit., p. 217.
99
Ibidem.
100
colaborarea cu Rusia
101
n rzboiul din Balcani si, pe cale de consecint, lipsa
de prevedere si de msuri pentru pstrarea Basarabiei, dovedit prin omisiunea
inserrii n textul conventiei cu Rusia a unor dispozitii Iavorabile
102
. ncercnd
s exploateze criza politic n interes propriu, conservatorii
103
explicau
atitudinea ostil a Rusiei Iat de aliatul ei prin antipatia pe care aceasta o nutrea
Iat de guvernul radical si Iat de liderul su, iar dac Romnia era pe cale s
piard ntreaga Basarabie, acest Iapt se datora Iaptului c era condus de un
guvern rou, suspect Rusiei monarhice
104
.
Pierderea Basarabiei n Iavoarea Rusiei prin Tratatul de la San SteIano a
generat proIunde sentimente antirusesti. Memorialistica epocii evoc acest
tablou al nemultumirii generale, preciznd ,rceala, chiar ,dusmnia care i-a
cuprins pe romni n urma ingratitudinii rusesti cu care Iuseser nclcate
dispozitiile Conventiei din 4 aprilie 1877 si avansa sentinta care va marca
relatiile ruso-romne ncepnd cu deceniul opt al secolului XIX: ,Cauza Rusiei
n Romnia este piedut pentru totdeauna
105
. Apreciind atitudinea provocatoare
a Rusiei si intentia ei de a-si realiza un teritoriu care s excead necesittilor
privind asigurarea comunicatiilor cu trupele ei de la sudul Dunrii, domnitorul
Carol I a ajuns s Iie determinat s ordone chiar ocuparea de ctre armata
romn a unor pozitii deIensive pe linia Slatina-Pitesti-Trgoviste
106
.
Considerat drept ,cel mai mare triumI al Rusiei pe trmul
diplomatiei
107
, Congresul de Pace de la Berlin, prin hotrrile sale, a
101
Unul dintre cei mai vehementi contestatari ai politicii guvernamentale a liberalilor, n
vremea Rzboiului de Independent si nu numai, P.P. Carp, ntr-un discurs tinut n
sedinta Senatului din 13 noiembrie 1878, sugera c eIectele neIaste ale colaborrii
romno-ruse constituiau conIirmarea unei politici gresit directionate nceput n 1866
prin ajutorul oIerit bandelor bulgare de ctre autorittile romnesti si continuat n 1870
cu politica probalcanic a lui I.C. Brtianu n numele comuniunii de credint ortodox
cu popoarele de la sud de Dunre. CI. P.P. Carp, Discursuri, vol. I, 1868-1888,
Bucuresti, Editura Librriei Socec et Co., 1907, p. 166-167.
102
C. Gane, op.cit., p. 215-216.
103
N. Iorga atribuia si opozitiei, ,putin patriotice ce nu sustinuse material rzboiul,
responsabilitatea pentru starea de indignare general generat de pierderea Basarabiei.
A se vedea, N. Iorga, Locul romnilor n istoria universal, ed. ngrijit de Radu
Constantinescu, Bucuresti, Editura StiintiIic si Enciclopedic, 1985, p. 424.
104
105
Ibidem, p. 246.
106
T.C. Vcrescu, op.cit., p. 573.
107
A. D. Xenopol, op.cit., p. 346. Nu este exclus ca aprecierea Icut de marele istoric
romn asupra avantajelor teritoriale contabilizate de Rusia prin Tratatul de Pace de la
Berlin s Ii Iost inIluentat si de regretul pierderii de ctre Romnia si a sudului
Basarabiei n Iavoarea Rusiei. O cu totul alt perceptie oIerea opinia public ruseasc
momentului Berlin 1878. n jurnalul su, ministrul de Rzboi al Rusiei, Miliutin nota la
reconIirmat, pe lng obtinerea independentei conditionate a Romniei, si
pierderea celor trei judete din sudul Basarabiei. Opinia public romneasc si
ntrea convingerile antirusesti n peisajul jalnic creat de retragerea armatei
tarului care nu omitea s incendieze depozitele de provizii si de ruble
108
, iar
oamenii politici romni, din rndul opozitiei, n mod special, si consumau
energia acuznd guvernarea liberal de lips de prevedere si pricepere n
gestionarea relatiilor cu Rusia, ncercnd s exploateze electoral nemultumirile
opiniei publice. Treptat, pe Iondul deteriorrii raporturilor romno-ruse, dar si
ca o consecint a raportului de Iorte pe plan european, dominat de Germania,
Romnia va proceda la o apropiere de Puterile Centrale, cu care va semna un
tratat n 1883.
The Romanian public perception about Russia and its policy during the
Independence War. Some concerns
Summary
Romania's relations with Russia were Iollowed with a real interest by the
Romanian public opinion during the war oI independence.
The loss oI Bessarabia by the Treaty oI Berlin has caused public anti-Russian
Ieelings.
Consequently, policy makers decided an approach with Central Powers, with
whom Romania would conclude the Treaty oI 1883.
22 iulie 1878: ,Opinia public din Rusia are o atitudine foarte ostil fat de guvern,
indeosebi la Moscova. Tratatul de la Berlin starnete o insatisfactie aproape general.
Poate c principala explicatie este de:amgirea. Ruii s-au ateptat la ceva colosal i,
cand au v:ut c sperantele idealitilor nu au fost implinite, iar realitatea s-a inftiat
aa cum era de fapt, multi au protestat sonor impotriva diplomatiei noastre. CI.
Russell Sherman, Rusia 1815-1881, trad. de Radu Paraschivescu, Bucuresti, Editura
BIC ALL, 2001, p. 159.
108
NICOLAE IORGA SI PARTIDUL NATIONALIST DEMOCRAT
Cheorghe A. Stirbj
Participarea activ la viata politic a trii sale constituia pentru Nicolae
Iorga o ndatorire civic elementar.
Societatea romneasc, care obtinuse la sIrsitul secolului al XIX-lea si
nceputul secolului al XX-lea succese notabile, se mai conIrunta si cu o serie de
nempliniri, Iapt ce determin o intens disput de idei pentru gsirea solutiilor
oportune rezolvrii lor. Aceast Iebril activitate de cutare nu-l putea lsa pe
marele istoric ,un savant izolat n turnul lui de Iildes
1
. Omul de stiint ,simte
nevoia druirii
2
, rupe ,izolarea vietii de ascet
3
si coboar n mijlocul
realittilor romnesti.
Savantul, care se considera obligat de nssi proIesiunea sa de istoric s
participe la viata politic, nu considera aceasta ca o activitate complementar
celei stintiIice deoarece ,istoricul este un btrn prin experienta natiei sale.
Dac nu-l ntreab nimeni, el e dator s vorbeasc
4
.
Unul din instrumentele prin care a putut s-si Iac auzit vocea n marea
miscare pe trmul ideilor privind drumul de urmat al Romniei a Iost Partidul
Nationalist Democrat.
n demersul nostru ne propunem o analiz a ideologiei a Partidului
Nationalist Democrat prin intermediul creia s surprindem valentele politice
ale lui Nicolae Iorga. O tem ca aceasta implic o abordare ntr-un cadru mai
larg. ncercm aici s-i schitm doar conturul, limitndu-ne n parte la
generalitti, sondnd unele aspecte care s o sugereze ntructva. Considerm
ns c ambele modalitti se cuvin a Ii avute n vedere ntr-un demers preliminar
menit s conIigureze locul si rolul lui Nicolae Iorga n viata politic
romneasc. Demersul se arat necesar si din alte motive. Mai nti, Iiindc
subzist prejudecata c o structur de artist cu un temperament pasional,
vulcanic, cum a Iost Nicolae Iorga este incompatibil cu disciplina de partid.
Apoi, curba activittii sale politice n perioada interbelic de la presedinte al
Camerei Deputatilor o recunoastere a activittii Iructuoase pe trmul luptei
nationale, la esecul total al guvernrii sale din 1931-1932 au pus sub semnul
ntrebrii capacitatea de om politic al marelui istoric.
1
Dan ZamIirescu, Etape ctre o monografie, Bucuresti, 1981, p. 114.
2
Barbu Theodorescu, Nicolae Iorga, Bucuresti, Editura Tineretului, 1968, p. 137.
3
Ibidem.
4
Nicolae Iorga, Dou conceptii istorice, n Discursuri de receptie la Academia
Romn, Bucuresti, Editura Albatros, 1980, p. 78.
Nicolae Iorga si Partidul Nationalist Democrat 205
Marele savant a avut de la nceput o atitudine rezervat Iat de aderarea
sa la vreun partid politic, considern c ,legati liberi prin convingeri (...) suntem
ncredintati c vom aduce servicii mari acestei tri
5
.
Considera partidele existente la noi ca pe niste grupri politice bazate pe
disciplin ,care nu are nimic roman, n ntelesul de roman de apus ci mai
,degrab ceva, n ntelesul unei romanitti orientale care se zice de obicei
bizantin
6
. Disciplina bizantin, continua Nicolae Iorga, const n aceea c
,dac Iuge unul Iug toti, dac unul a prsit situatia lui Iat de idei, nimeni nu
mai cuteaz s o mai pstreze
7
.
Cel care nc de la primele sale maniIestri n viata public lupta ,contra unei
clase politice de uzurpatie, mprtit de Iorm n partide, n care se poate primbla n
voie orice ambitie si orice interes
8
, aducea n societate o conceptie nou de
abordare a problemelor n care prima imperativul moral. Tocmai aceast manier de
a concepe partidul politic l determina pe Iorga s se Iereasc atunci de ceea ce el
denumea ,paralizia progresiv a spiritului de gasc
9
.
Formatiunea de istoric i permitea s analizeze cu rigoare stiintiIic
realitatea din societate si s trag concluzii pertinente. ,Mult vreme m-am Ierit
de a m atinge n orice chip de activitatea politic
10
, dar cobornd n mijlocul
realittilor, tumultosul crturar, a vzut urmrile ei, ,de ce Iel era politica, ce s-a
Icut la noi pn acum: ruina Iinanciar si putreziciunea moral de a stpni
pentru plcerea stpnirii sau pentru Ioloase bnesti nelegiuite ce decurg din
dominatie
11
. ,Ambitia vulgar de a stpni pentru plcerea stpnirii oIereau
privitorului ,o priveliste mai dureroas, primejduirea vietii statului nostru la
temeliile creia spase aceia care pretindeau c-l servesc (...) o hait de
politicieni lacomi si orbi
12
.
Experienta acumulat n viata public ncepnd cu anul 1906, intrarea ca
deputat independent n Parlamentul trii, ,i-au zguduit prerea
13
, l determin
pe Iorga s se gndeasc tot mai serios la ntemeierea unui partid politic: ,Am
simtit nevoia de a da multelor adeziuni, dintre care unele trebuiau s Iie asa de
trectoare ntr-o societate unde nu este o alt scar a meritelor, un program care
5
Neamul Romanesc, an II, nr. 29 din 12 august 1907, p. 450-451.
6
Nicolae Iorga, Discursuri parlamentare 1907-1917, Bucuresti, Editura Politic,
1981, p. 85.
7
Ibidem.
8
Idem, O viat de om aya cum a fost, vol. III, Bucuresti, Editura Minerva, 1981, p. 117.
9
Idem, Discursuri parlamentare 1907-1917, p. 97.
10
CI. I. Constantinescu, Introducere la N. Iorga, Discursuri parlamentare..., p. 16.
11
Ibidem.
12
Ibidem.
13
CI. Petre Turlea, Nicolae Iorga n viata politic a Romniei, Bucuresti, Editura
Enciclopedic, 1991, p. 53.
Gheorghe A. Stirbt 206
s uneasc un titlu care s Iigureze pe steag
14
.
Odat cu aparitia Partidului Conservator Democrat la nceputul anului
1908, el hotrste nIiintarea propriei sale Iormatiuni politice, care s se
realizeze ,cu cei buni, cu suIlete curate si Iireste ce nu primesc jugul partidelor,
cu cei Ir de avere, cu exploatatii de oligarhie si care doreau nIptuirea unei
democratii reale
15
.
n conceptia marelui istoric democratia real, care ,nseamn tinerea n
seam a nevoilor adnci aIltoare n marile multimi muncitoare, trebuie s Iie
,crezul moral al convingerii c nainte de toate, n mersul general al omenirii,
trebuie ca Iiecare natie, elementul organic constitutiv, s se cunoasc, s se
deIineasc si s se serveasc pe sine
16
.
Dup data de 30 ianuarie 1908, N. Iorga va publica n mai multe numere ale
ziarului su, Neamul Romanesc, Declaratia de principii nationalist-
democratic
17
, declaratie pe care o va semna mpreun cu proIesorul A.C. Cuza.
Documentul punea n discutia opiniei publice obiectivele care stteau la baza
activittii viitorului partid politic.
Publicarea Declaratiei Nationalist-Democrate a dat semnalul opiniei
publice romnesti c istoricul ,va da grupului su de presiune
18
Iorma unui
partid ,pentru a nu lsa s mai triasc singuratice attea suIlete care se nteleg
si se simpatizeaz
19
.
Congresul de constituire al Partidului Nationalist-Democrat are loc n
14
Nicolae Iorga, O viat de om..., vol. III, p. 64.
15
Neamul Romanesc, nr. 14 si 15 din 1 si 3 Iebruarie 1908, p. 209-210, 224-225.
16
Nicolae Iorga, O viat de om..., vol.III, p. 64.
17
Continutul scoate n evident viziunea lui Iorga privind revigorarea de ansamblu a
societtii romnesti.
Readuce n centrul atentiei chestiunea agrar insistnd ,pe revizuirea operei de
mproprietrire din 1864, ,nlturarea mproprietririlor nedrepte, ,colonizarea
mosiilor statului, ,hrnirea casei rurale cu excedentul bugetar. Declaratia avea n
vedere dezvoltarea nvtmntului preuniversitar, mbunttirea situatiei materiale a
corpului didactic, ,apropierea Universittii de nevoile neamului, cresterea capacittii de
aprare a trii, perIectionarea administratiei prin nIiintarea de scoli pentru pregtirea
Iunctionarilor, inamovibilitatea adminstrativ, impozitul pe venit si votul universal,
crearea unui credit industrial si comercial, crearea de scoli practice de industrie si
comert. Chestiunile economice din Declaratie reIlect n bun msur conceptele
proIesorului A.C. Cuza si explic totodat atitudinea antisemit si xenoIob a acesteia
ct si reIerirea la scoaterea strinilor de la sate, nlturarea strinilor de la Iurnituri,
scoaterea evreilor din armat (Neamul Romanesc, 17 Iebruarie 1908, p. 321-323).
18
Nicolae Iorga, Supt trei regi. Istoria luptei pentru un ideal moral yi national,
Bucuresti, 1932, p. 65-74.
19
CI. Petre Turlea, op.cit., p. 64.
zilele de 23-24 aprilie 1910 n sala Oppler (Mura) din Bucuresti
20
.
ReIerindu-se la importanta crerii propriului su partid, Iorga sublinia:
,Acum semn n stnga si dreapta Ir s m uit unde cade smnta, iar cnd
vin la secerat unul mi spune: pardon, dar este ogorul meu, cellalt iarsi
pardon, aici este al meu, si asa mai departe. Pn cnd acum cu partid ce semn,
cnd e s culeg, culeg eu de pe ogorul meu mult putin!, Dar culeg de pe ogorul
meu
21
.
Marele savant sublinia c doctrina care st la baza partidului su o
,renvie pe cea a lui Koglniceanu care a Iixat principiile nationalismului
democrat n ntregime
22
.
,Am Iost bucuros, sublinia conductorul partidului, ,cnd am gsit baza
doctrinei noastre n literatura epocii lui Koglniceanu, care este Ir ndoial cea
mai mare minte pe care a produs-o natia romneasc si buntatea lui Dumnezeu,
a Icut ca cea mai mare minte s Iie unit cu cea mai cald inim. O inim cald
Ir o mare minte poate bga n bucluc o natie, iar o minte mare Ir o inim
cald tine pe loc o natie
23
.
Considernd ideile lui Koglniceanu ca ,mntuitoare, Iorga le-a
reanalizat si adaptat la noile cerinte ale societtii: ,Am nviat si am acomodat,
am organizat si aprat prerile acelora care n Iiecare epoc de romantism
sntos si nvietor au stiut s pun la bazele doctrinei pe care noi am pornit-o si
o tinem la curent cu nevoile actuale si cerintele societtii noastre
24
.
Pentru ca ideile nationalist-democrate s aib Iort material n societate
le-a pus la baza unui partid, Partidul Nationalist-Democrat deoarece
,Koglniceanu nu a organizat ceva n jurul doctrinei lui, n asa Iel nct la un
moment dat a plecat steagul democratiei nationale moldovenesti n Iata unei
doctrine care avea acelasi nationalism dar de Iatad nu n smburele nsusi al
alctuirii, si astIel nationalismul democrat moldovenesc de la 1840 a lui
Koglniceanu a devenit un satelit al liberalismului bucurestean pe la 1870
25
.
DeIinindu-i locul n peisajul politic romnesc, savantul arta c
Iormatiunea sa politic si ntemeiaz doctrina pe realittile romnesti, si nu pe
idei importate, Ir nici o legtur cu speciIicul nostru national: ,Ea nu vine din
postulate metaIizice si nici nu analizeaz un Ienomen de ordin national si nici
nu cere preciziunea unui decalog care s cuprind ntr-o serie de nedesIcut
propozitii pe care s le prevad asa de grbit si de capricios si s le Ii declarat
20
Neamul Romanesc, an IV, nr. 49 din 19 aprilie 1910.
21
CI. Andrei Pippidi, Introducere la Nicolae Iorga, Generalitti cu privire la studiile
istorice, Editura Polirom, 1999, p. XXXV.
22
Nicolae Iorga, Doctrina Nationalist, Bucuresti, Cultura national, p. 7.
23
Ibidem.
24
Ibidem.
25
Ibidem.
incontestabile
26
.
N. Iorga recunostea c la baza partidului su nu sttea o doctrin nou.
Ideile nationaliste erau vehiculate n societatea romneasc ncepnd cu
jumtatea secolului al XIX-lea de mari crturari si unii politicieni. Considera c
,nu e prea bine ca nouttile din cale-aIar de noi s apar n aIar de nevoile
traditionale, de dezvoltarea traditional a poporului
27
. Nu si-a propus s se
scormoneasc ,nu stiu ce teorii apusene si s schimbe obiceiurile de cugetare
ale natiei noastre
28
.
Pornind de la traditie, care nu nseamn ,ntoarcerea la trecut, ci tinerea
n seam a ceea ce din transmiterea secolelor e nc viu n suIletul omenesc
29
,
marele savant si-a propus s nceap ,cu studierea obiceiurilor de cugetare a
neamului nostru si ,dup ce vom sti toate aceste lucruri pe urm s ne gndim
la elaborarea unei doctrine pe care s-o punem la ndemna poporului
30
.
n conceptia seIului Partidului Nationalist Democrat, traditia ca ,idee
veriIicat asupra realittii
31
, ,sustine si ,garanteaz
32
, realizeaz acea legtur
organic ntre ,Iorme si tendinte, ,conIundndu-se ca vegetatia unei pduri
33
.
Ignorarea traditiei ar crea acea dezarmonie ,ntre oameni si lucruri
34
,
Ienomen constatat n Romnia de N. Iorga la nceputul secolului al XX-lea, si
care a dus la ,o societate cu comandamente necontenit repetate
35
, care se
guverneaz printr-o nesIrsire de Iunctionari, czut asupra ei, si printr-un val
de hrtie birocratic si prin agitatia nentrerupt a teleIoanelor oIiciale mnnd
dantul satanic
36
. ,Contra datoriei de sute de ani, ntrea savantul, ,nu se poate
Iace nimic prin legile de Iiecare zi care trec la cimitirul Monitorului OIicial
37
.
Scopul Partidului Nationalist Democrat era, prin urmare, acela de
puriIicare a vietii politice romnesti, de nlturare a unor vechi practici
politicianiste: ,Nu am pretentia de a crea realitti umane ci numai aceea de a
recunoaste realitti umane si de a le ajuta n dezvoltarea hotrt, nu de legile si
regulamentele mele, ci de motive adnci din viata lor proprie
38
.
26
Idem, O viat de om aya cum a fost, Bucuresti, 1934, p. 127.
27
Idem, Doctrina nationalist, p. 1.
28
Ibidem, p. 2.
29
Idem, Idei asupra problemelor actuale, Editura Cugetarea, p. 13.
30
31
Idem, Idei asupra problemelor actuale, p. 15.
32
Ibidem, p. 14.
33
Ibidem, p. 15.
34
Ibidem, p. 16.
35
Ibidem.
36
Ibidem.
37
Ibidem, p. 14.
38
Idem, Credinta mea, Bucuresti, Imprimeria National, 1931, p. 82.
,Partidul Nationalist Democrat, insista N. Iorga, ,iesise de la sine ca
organ de regenerare Ir grij de clientel, Ir dispozitii de tranzactii si Ir
aptitudini de putere, precum si Ir obisnuitele liste de aderare, asigurati orice ar
Iace partidul. Baza acestei doctrine era dezvoltarea liber a poporului romnesc,
complet n toate clasele lui, dintre care cea mijlocie i lipsea asa de mult
39
.
n conceptia Iondatorului su, Partidul Nationalist Democrat nu
reprezenta idealurile unei singure clase sociale, ci intentiona s rspund
,nevoii organice a ntregii natiuni. Bazndu-se pe un ,nationalism instructiv si
Ioarte democratic, partidul lui Iorga se dorea a Ii ,acea democratie care nu se
poate desprti niciodat de constiinta poporului romnesc
40
. Marele istoric
considera natiunea o realitate organic Iundamental centrat pe solidaritatea
tuturor elementelor sociale. ,n conceptia noastr, toate clasele, toate elementele
natiunii noastre, le concepem ca pe un singur corp avnd o singur viat din
care porneste viata tuturor organelor
41
.
,Solidaritatea national e mai presus de orice, ntrea Iorga, e baza cea
mai solid si garantia cea mai deplin unei tovrsii omenesti
42
. Ea se
realizeaz n cadrul unei democratii prin armonizarea intereselor sociale ale
claselor Iundamentale si ale elementelor deIavorizate prin actiunea Iactorilor de
decizie, dovedind astIel c a ajuns la ntelegerea propriilor nevoi, dar si a
nevoilor generale ale societtii. n acest sens savantul sustinea necesitatea
politicii de protectie social a categoriilor deIavorizate, ale muncitorilor ce
trebuie ,mbrtisat si sustinut de sus pentru a nu permite ,agitatorilor s
Iac din aceasta un mijloc de propagand n scopuri electorale. ,Socialismul
trebuie nlocuit la noi printr-o politic de dreptate, de cint, de bun Irtie
43
.
Acest mod de a concepe rezolvarea problemelor sociale, n consens cu
traditia, ca o emanatie a claselor ,de sus, dar si a celor ,de jos, nltur
aspectul Iormal de drept al democratiei
44
.
Natiunea este o realitate organic cu o individualitate social-politic
45
:
,Poporul romnesc nu-l ntelegem ca pe o entitate metaIizic, o plsmuire a
mintii abstracte, ci-l ntelegem ca acea urias Iiint trecut prin multe lupte,
ncercri si suIerinte, care au smuls tuturor o vam de Irumusete sau de amintiri
39
Idem, Supt trei regi...,p. 320.
40
41
Ibidem, p. 10.
42
Idem, Sfaturi pe ntuneric, vol. 1, Bucuresti, Fundatia pentru literatur si art
,Regele Carol al II-lea, 1940, p. 6.
43
Idem, O lupt literar, Bucuresti, Editura Minerva, 1979, p. 9.
44
Nicolae Iorga considera c aspectul Iormal al democratiei era simpla nscriere de
drepturi si libertti cettenesti ntr-un cod de legi.
45
Damian Hurezeanu, Viziunea organic a lui Nicolae Iorga, Bucuresti, Editura
Academiei Romne, 1992, p. 55.
ntritoare si care astzi e la stpnirea unei mosteniri, a unui patrimoniu de
traditie si de datin, de istorie trit, care Iace originalitatea lui, deci dreptul lui
la viat si ndreptarul lui de neclintit
46
.
ConIorm conceptiei lui Nicolae Iorga, solidaritatea reprezint interIerenta
dintre solidaritatea social, de clas, de grup, de colectivitate si solidaritatea si
coeziunea national ca sintez si Iactor integrator al intereselor solidare de
grup
47
. Democratia este reIlectarea modului de exercitare a Iaculttilor creatoare
ale componentelor natiunii, a grupurilor, asociatiilor, comunittilor. Libertatea
si democratia decurgeau organic si se realizau n cursul actiunii creatiilor lor
spre deosebire de democratia acordat prin normele de drept
48
.
,A Ii nationalist nu nseamn a iubi patria, ci a lua natia n sensul ei
organic, ca un izvor al oricrei inspiratii politice
49
. Considernd natiunea ca o
,Iiint organic, tot ce se gseste ntrnsa nu se deslipeste de dnsa, ci
colaborez la viata ei
50
, Iorga concepea dezvoltarea ei printr-o evolutie
normal, n raport cu traditia. ,Nationalistii adevrati, declara el n 1908, sunt
un numr de oameni cu ntelegere si constiint, cu trinicie si caracter care si
dau seama c un neam este o Iiint organic, un Iapt viu al lumii care poate s
Iie, s se iveasc sau s moar, dar nu se poate preIace n alt Iptur organic.
Puterea lui nu este si nu poate Ii ceva care s decurg dintr-o teorie metaIizic,
politic, ci potrivit cu simpla, dar puternica Iizic politic, ea vine de la numrul
si nsemntatea rdcinilor mplntate n acel sol national, n acea brazd a
neamului care singur poate da energie trebuitoare
51
.
Istoricul era mpotriva transIormtilor bruste, revolutionare, ,care drm
nainte de a sti ce creeaz
52
pentru c revolutia nseamn ,o dureroas ruptur a
solidarittii
53
natiunii.
Savantul credea n evolutia nceat, cultural, a natiunii romne care i
mentine vigoarea si autenticitatea.
Pornind de la aceste considerente, marele proIesor, concepea reIormarea
societtii pornind de la speciIicul dezvoltrii noastre istorice deoarece ,noi
Iiecare suntem un manual de istorie a Romniei, numai c noi nu ne dm seama
c zace n noi istoria Romniei, c toate generatiile care s-au succedat triesc n
noi, le putem destepta prin cuvinte magice n constiinta noastr
54
.
46
CI. Ibidem.
47
Ibidem, p. 54.
48
Ibidem.
49
Neamul Romanesc, an V, nr. 68 din 11 iunie 1910.
50
Nicolae Iorga, Doctrina nationalist, p. 15.
51
CI. Damian Hurezeanu, op.cit., p. 55.
52
N. Iorga, Doctrina nationalist, p. 11.
53
Ibidem, p.10
54
Ibidem.
Prin modul originar de abordare a problemelor din societatea romneasc,
Iorga ddea expresie unei conceptii noi pe care el nsusi a deIinit-o cu termenul
de ,realism organic
55
.
Apelul permanent al istoricului la educatia membrilor societtii ,de jos
pn sus, rspundea unei necesitti imperioase impuse de speciIicul evolutiei
noastre pe calea modern. Natiunea romn s-a constituit n secolul al XVIII-lea
n conditiile dominatiei strine asupra trilor noastre. ntr-un secol de dominatie
Ianariot pe lng acumulri Iiresti cel putin pe plan cultural, si Iac aparitia o
serie de obiceiuri si mentalitti strine
56
, este distrus spiritul de opinie att de
necesar n viata oricrei colectivitti umane moderne.
Educatia trebuie s constientizeze tocmai ,clasele de jos, trnimea,
determinnd-o astIel s nteleag si nevoile sale imediate si de perspectiv.
n acest spirit, Iorga insista s se lucreze pe plan cultural n vederea
Iormrii unei constiinte populare, constiint care pn atunci ,n-a Iost creat
dect n legtur cu anumite interese si ntr-o parte din populatia orseneasc
57
.
Cultura trebuia s ,cucereasc nstrinata clas de jos si s-o aduc napoi la
viata suIleteasc a neamului, la solidaritate cu toti cei de acelasi grai si acelasi
snge
58
.
Pentru crearea acelei ,constiinte populare, n conIormitate cu doctrina
nationalist democrat, se impunea constituirea comitetelor de propagand n
Iiecare organizatie care s se ntruneasc periodic la sediile locale ale partidului:
,n acele case de adunare ale nationalistilor democrati. Fiecare sediu al
Partidului Nationalist Democrat trebuia dotat cu o ,bibliotec popular care s
contin ,culegeri de legi, crti sIinte si nationale, prin care s se Iac ,o
adevrat educatie cetteneasc care s Iormeze cetteni
59
.
Ridicarea constiintei civice prin cultur permite Iormarea de ,oameni
adevrati, oameni care vd, lmuresc, nteleg
60
.
Aceasta ar conduce la dezvoltarea spiritului public care, n conceptia sa,
nsemna nu numai o civilizatie dezvoltat organic, o civilizatie adevrat ,n
tara noastr cu Ialsa si superIiciala sa civilizatie
61
si ,un public cultural apt s
55
Dan ZamIirescu, Etape ctre o demografie, Bucuresti, Editura Eminescu, 1981, p. 117.
56
Pe larg n Pompiliu Eliade, Influenta francez asupra spiritului public n
Romnia. Originile, Bucuresti, Humanitas, 2000, p. 112-118.
57
58
Idem, Datoria noastr fat de cultura national, n Neamul Romanesc, an V, nr.
42, 2 aprilie 1910.
59
Neamul Romanesc, an V, nr. 68 din 11 iunie 1910.
60
Ibidem, an V, nr. 42, 2 aprilie 1910
61
CI. Constantin SchiIirnet, Conceptia organicist a lui Nicolae Iorga, n Biblioteca,
an II, nr. 1-2-3, 1990, p. 37.
nteleag cerintele unei evolutii moderne n cadrele ei nationale.
62
Spiritul public autentic conduce la realizarea unei solidaritti sociale. n
societatea noastr, constata Nicolae Iorga, este o mare discrepant ntre
burghezia romneasc ce ,actioneaz de o manier consecvent pentru a atinge
scopurile sale care nu sunt din pcate si ale noastre
63
si tranul romn ,ce uit
de civilizatie strin de acum nainte de tot ce se petrece n tara sa transIormat
ntr-un sens pe care el nu l ntelege
64
.
Adept al reIormelor pe toate planurile vietii noastre nationale, Iorga le
dorea n consens cu traditia, ca o emanatie ,a claselor de jos, dovedind astIel
c au ajuns la ntelegerea propriilor nevoi, dar si a nevoilor generale ale
societtii. Populatia satelor ,vrea orbeste pmnt de la oricine, oricum, si ea nu
stie nc a-l apra, nici a-l lucra
65
.
Nivelul sczut de cultur din lumea satelor l Iace pe tranul romn tot
mai vulnerabil n Iata institutiilor statului, ct si Iat de presiunile tot mai
accentuate ale pietei. Pe bun dreptate, sublinia omul politic Iorga, tranul
romn a pierdut pmntul ,nici c i l-a luat turcii sau boierii, ci ,l-a pierdut
nestiinta dreptului, necunoasterea cilor de dreptate, a mijloacelor de bun
gospodrire
66
.
Pornind de la complexitatea chestiunii agrare si n lumina conceptiei sale
politice care excludea solutiile bruste n rezolvarea problemelor societtii,
Nicolae Iorga a sustinut de la nceput rezolvarea chestiunii trnesti n mod
gradual. ,Gospodria secular legnd inextricabil pe proprietar de tran, nu se
poate desIace dintr-o dat, si un om prevztor trebuie s procedeze n etape,
tinnd o bucat de vreme laolalt pe cei doi Iactori ai productiei agricole, destul
pentru a nu se risipi o ntreag nzestrare cu vite si cldiri reprezint ,ceea ce e
adnc conservator si organic n suIletul meu, n ciuda metodelor revolutionare
care de attea ori mi s-au impus
67
, aIirma liderul nationalist democrat. Acest
crez l-a determinat pe marele proIesor s insiste pentru o educatie proIund,
prin cultur, a trnimii, odat cu rezolvarea gradual a problemelor acesteia
ajustat mai nti pe nevoile sale imediate, si apoi s se pronunte pentru o
reIorm agrar radical n Iavoarea truditorilor pmntului. ,Eu nu cred n
reIorme, aIirma savantul, eu cred n educatia poporului care ea poate da valoare
oricrei Iorme legale. Eu nu cred n constitutii vrjitoare chiar dac au Iost
scrise pe hrtie alb, eu cred n acea constiint care d articole de constitutie
68
.
62
Ibidem.
63
Ibidem.
64
Ibidem.
65
Neamul Romanesc, an V, nr. 42 din 2 aprilie 1910.
66
Ibidem.
67
Nicolae Iorga, O viat de om..., vol. III, p. 105-106.
68
Constientizarea prin cultur a trnimii va accelera acea ,voint de jos
asa de puternic nct s aduc ctre textele de legi voite sus
69
.
Chestiunea trneasc n calitate de problem Iundamental a societtii
romnesti a preocupat nc de la nIiintarea sa Partidul National Democrat. Un
capitol important n programul acestei Iormatiuni politice era cel care se reIerea
la revizuirea legii de mpropietrire din 1864, n sensul nlturrii punerilor n
posesie pe nedrept, colonizarea mosiilor statului, a asezmintelor de bineIacere,
o nou lege a nvoielilor agricole, consolidarea Casei Rurale, desIiintarea
prestatiei, ncurajarea industriei casnice trnesti, nvtmnt practic agricol,
dezvoltarea constiintei rurale
70
.
ProIesiunea de istoric i permitea s nteleag modul de aparitie al
propriettii dar si a rolului acesteia n societate. Cobornd n trecutul istoric,
Iorga aIirma c n rezolvarea problemei trnesti ,trebuie s se plece de la
singurul principiu pe care cercetrile istorice l stabilesc, acela al dreptului
ancestral al tranului asupra pmntului, drept pe care nu l-a abandonat
niciodat din constiinta lui
71
.
n preajma si mai ales n timpul rzboiului de rentregire national,
conductorul partidului s-a situat n Parlament pe pozitia acelora care sustineau
revizuirea constitutiei pentru ca ea s nlesneasc nIptuirea unei reIorme agrare
radicale, ce nu trebuia utilizat ca element propagandistic n interesul vreunui partid.
n virtutea acestui adevr istoric el va cere dup 1917 expropierea marii
proprietti, aIirmnd c aceasta ,nu-mi provoac nici simpatia, nici respectul
72
.
Dup adoptarea reIormei agrare, prin legislatia din 1918-1921, Nicolae Iorga se
va disocia oarecum de radicalitatea ei.
Analiznd evolutiv conceptia lui N. Iorga Iat de chestiunea trneasc
pn la primul rzboi mondial, constatm c se situa pe o pozitie avansat Iat
de cea conservatoare si junimist. El era adeptul mproprietririi tranilor, chiar
dac nu dintr-o dat, ci printr-o mproprietrire ajustat la nceput pe primele
nevoi care va duce la ridicarea general a satului romnesc.
Modul de abordare si rezolvare a chestiunii trnesti de ctre liderul
nationalist democrat a provocat de-a lungul timpului numeroase discutii privind
deIinirea conceptiei Partidului Nationalist Democrat Iat de problema pus mai
sus n discutie. Aceast manier de a privi si a ntelege problema rural i-au
adus numeroase critici n societate chiar din partea admiratorilor care ulterior s-
au delimitat de el. Unul dintre acestia, Ion Mihalache, Iondatorul Partidului
Trnesc, scria n 1913 despre Partidul Nationalist Democrat: ,Nu-i de ajuns ca
69
Ibidem.
70
Neamul romanesc, an V, nr. 49, 10 aprilie 1910.
71
Nicolae Iorga, Idei asupra problemelor actuale, p. 10.
72
Ibidem.
el s reprezinte cel mai bine aspiratiile nationale si interesul superior de stat, ci
trebuie s ia o pozitie hotrt si Iat de conIlictele sociale din luntru, conIlicte
care conditioneaz interesul superior de stat. Politica are de-a Iace cu interese si
pasiuni, a te pune n aIara lor nseamn s Iaci scoal, educatie, apostolat, orice,
nu ns politic practic
73
.
n 1931, n plin criz economic, marele savant, n calitate de prim
ministru, propune un program de guvernare ,de sorginte organic: o cuminte
rezolvare de la loc la loc, de la om la om, de la caz la caz a problemei datoriilor
trnesti, ajuns la mna demagogilor de jos si de sus, acomodarea statului
la nevoile societtii, o restabilire a simtului de autoritate si mai presus de toate,
reIorma moral, rensuIletirea unui organism national cu totul descurajat
74
.
Plecnd de la modul si consecventa cu care marele istoric a sustinut
drepturile trnimii, unii cercettori ai problemei sociale din tara noastr au Iost
determinati s-l considere un doctrinar al trnismului, iar Partidul Nationalist
Democrat s Iie deIinit ca un partid trnesc
75
.
Atentia enorm acordat de marele savant ridicrii prin cultur si educatie
a trnimii, precum si solutiile avansate de acesta pn la primul rzboi de
rezolvare a chestiunii trnesti, l-au deIinit si ca ,un continuator al
conservatorismului junimist de alt nuant
76
. S-a ncercat chiar o apropiere de
ideile lui Vasile Koglniceanu
77
.
Atentia special acordat de Nicolae Iorga lumii satelor nu trebuie s
conduc la etichetarea conceptiei lui ca simplist traditionalist, ruralist,
semntorist
78
. Istoricul, pornind de la realittile evolutiei istorice, a acordat
locul cuvenit civilizatiei rurale ,argumentnd preeminenta ruralismului n
dezvoltarea culturii si civilizatiei romnesti Ir a nega existenta unui raport
adecvat ntre sat si oras
79
.
ntr-o conIerint rostit la Ploiesti, n 1909, Nicolae Iorga aIirma: ,Ni
trebuie o Romnie a satelor care s Iie n stare a hrni necontenit si a preIace
sngele prospt al Romniei oraselor. mprejurrile vechi nu se mai puteau
ntoarce la stadiul dinainte, la Iormele primitive. Dar este o datorie de a se
73
Damian Hurezeanu, op.cit., p. 56-57.
74
Petre Turlea, Nicolae Iorga n viata politic a Romniei, Bucuresti, Editura
Enciclopedic, 1991, p. 261-262.
75
Dumitru Micu, Literatura romn la nceputul secolului al XX-lea, Bucuresti,
Editura pentru literatur, 1965, p. 87.
76
Anastasie Iordache, Viata politic n Romnia 1910-1914, Bucuresti, Editura
stintiIic, 1972, p. 39.
77
Damian Hurezeanu, Cu privire la conceptiile social-ideologice ale lui N. Iorga la
nceputul secolului al XX-lea, n Revista de filo:ofie, tom 2, nr. 44, 1965, p. 498.
78
Constantin SchiIirnet, op.cit., p. 37.
79
Ibidem.
nlocui Iormele din vremurile care nu se mai pot ntoarce prin alte Iorme
potrivite n vremea noastr si a nu lsa o Iorm Ials strin s nlocuiasc
vechile Iorme primitive
80
.
nc de la primele sale maniIestri n viata public, N. Iorga a maniIestat
un interes special Iat de trnime. Interesul maniIestat de istoric Iat de
populatia satelor nu era unul singular. Majoritatea intelectualittii, numerosi
oameni politici, sustineau revendicrile trnesti.
Consacrndu-si ,toat viata
81
luptei pentru desvrsirea unittii politice,
Iorga sustinea satisIacerea intereselor generale ale trnimii deoarece reprezenta
,adevratul temei, cea mai credincioas oglindire si cea mai sigur garantie a
natiunii
82
.
Trnimea, clasa cea mai numeroas a societtii romnesti la nceputul
secolului al XX-lea si care se conIrunta cu serioase probleme sociale,
reprezenta, n conceptia, liderului Partidului Nationalist Democrat, acea
Romnie proIund cu o moral nealterat si pur, pe postamentul creia s se
aseze viitoarea Romnie ntregit, n hotarele sale etnice Iiresti.
Atent la Iaptele, evenimentele sau conditiile care puteau s apropie sau s
ntrzie ziua unirii tuturor romnilor, Iorga a stabilit o strns legtur ntre
problema national si problema trneasc
83
.
n conceptia liderului Partidului Nationalist Democrat, desvrsirea
unittii politice este o cauz si oper a ntregii natiuni si nu atributul unei clase
politice: ,De la nceput am nteles c o clas mai ales nu poate sprijini, Ir ca
pentru aceia s nlturm cu ur acele elemente din alte clase
84
.
Partidul Nationalist Democrat era un sustintor al dreptului trnimii din
considerente nationale si ,nu a ntrebuinta puterile trii spre a nlocui pe cei de
sus cu cei de jos, pentru o tiranie de clas
85
.
Dorind s Iac din trnime ,o clas stpnitoare la poporul nostru de
trani... n proportie cu numrul si munca ei, nationalistii democrati nu-i
reIuzau ,nici una din dreptele ei revendicri cu o singur rezerv mare: nu
ntelegem a nlocui silnic, prin ea singur natiunea ntreag
86
.
Cele prezentate mai sus conIirm, Ir putint de tgad, c, prin
activitatea si programul su, att nainte ct si dup Marea Unire, Partidul
Nationalist Democrat nu era avangarda unei anumite clase pentru c opinia n
80
CI. Ibidem.
81
Nicolae Iorga, Memorii, vol. I, Bucuresti, Editura National Ciornei, p. 7.
82
Idem, Nu suntem un partid trnesc, n Neamul Romanesc, an VIII, nr. 52-53 din
13 iunie 1913
83
Ghorghe Buzatu, Nicolae Iorga yi rscoalele din 1907, n AIIAI, nr. 2, 1967, p. 6.
84
Nicolae Iorga, Nu suntem un partid trnesc.
85
Ibidem.
86
Ibidem.
repetate rnduri Iorga ,...ceea ce n interesul unei clase este dincolo de
interesele solidarittii natiunii
87
.
Pornind de la conceptia marelui istoric potrivit creia ,nici o natie nu
poate tri dect prin solidaritatea tuturor claselor, si nici o clas nu trebuie
ridicat asa de sus nct s nu vad interesul comun
88
, programul Partidului
Nationalist Democrat si propunea s apere interesele generale ale societtii n
domeniile economic, politic, social si cultural. ,Si un stat e cu att mai sigur de
sine, cu ct Iiecare clas ntelege mai bine rosturile ei si are mai multe legturi
cu clasele celelalte. Din acest punct de vedere, o politic de clas este o
nenorocire, atunci cnd nu ntelege c pe ct trebuie s se deIineasc mai bine n
anumite lucruri, pe att trebuie s caute peste aceste lucruri legturi cu trupul
national nsusi
89
.
Partidul Nationalist Democrat acorda o atentie special dezvoltrii
legislatiei ,pornindu-se de la dreptul viu, ,de la vechiul drept romnesc
90
care
,a creat acea ordine trneasc... legat de traditie, de un traditionalism elastic,
adaptabil la orice, cci ai nostri sunt oameni care vd nainte
91
.
N. Iorga, n lumina acestui ,traditionalism elastic si ,adaptabil la orice,
nu excludea mprumutul unor institutii ale dreptului occidental, dar trebuia s se
tin cont de speciIicul romnesc. El critica legile mprumutate din ,dreptul
abstract universal: ,eu nu cred n abstractia care nu va ajunge niciodat s Iie
element concret, dar cred n puterea elementului concret, capabil de a elabora
cele mai superioare elemente de abstractie
92
.
Vechiul drept romnesc, sublinia marele istoric, a generat ,un Iel de
armonie constitutional a noastr, mai bun dect orice constitutie Ir
armonie
93
, pentru c ,mai presus de lege e ns conceptia de dreptate
94
. El a
creat n societatea romneasc ,o constiint a legii si iubirea de dnsa
95
.
Aceast ,constiint a legii i conIer ,cuvntului lege mostenire romn
un sens mai proIund
96
. Legea devine ,o religie si mai presus dect religia
87
88
Ibidem.
89
Idem, Schimbarea de directie yi de caracter a comertului romnesc n secolul
XIX, Bucuresti, 1921, p. 20.
90
Idem, Partidele politice n fata trii (Discursul d-lui Iorga, deputat de Dolj tinut
n yedinta Camerei Deputatilor la 16 decembrie 1922), Imprimeria National, p. 151.
91
Idem, Hotare yi spatii nationale. Afirmarea vitalittii romneyti, Galati, Editura
Porto-Franco, 1996, p. 251.
92
93
Ibidem, p. 4; idem, Partidele politice n fata trii, p. 41.
94
Idem, Stri sufleteyti yi rzboaie, Bucuresti, Editura Militar, 1994, p. 189.
95
Ibidem, p. 161.
96
Ibidem.
nssi
97
care dezvolta ,o legalitate primordial care numeste crima si toate
grozviile ei cu scurta Iormul de condamnare, Irdelege
98
.
Apelul marelui savant la traditie si n materie juridic se baza pe
realittile dintr-o serie de state europene. Tri avansate pe calea progresului,
precum Marea Britanie, nu au renuntat la vechiul drept, aceasta conIerindu-le o
mare stabilitate pe plan legislativ, Iavoriznd dezvoltarea unei superioare
constiinte a ordinii si drepttii.
N. Iorga era pentru adaptarea vechilor institutii ale dreptului romnesc,
acolo unde desigur era posibil, la realitatile timpurilor moderne. Atrgea atentia
Iuritorilor de legi s Iie ,oameni cu constiinta realittilor morale si Iortelor
organice ale acestor natiuni'
99
, s evite ,contraIacerea, care ,e nssi
excluderea sincerittii, a constiintei si bunei credinte
100
.
Adept al democratiei parlamentare, Partidul Nationalist Democrat a
nscris n programul su dreptul de vot universal, ,marea dreptate dar si marea
nenorocire a epocii noastre
101
, reprezentarea minorittilor, dreptul nvttorilor
si al preotilor de a Ii alesi n Parlament
102
.
Acordarea votului universal, dar mai ales exercitarea acestui drept n
conditiile unei societti precum cea romneasc, care dispunea de o numeroas
clas trneasc neinstruit si cu o situatie material precar, ridica serioase
probleme. Populatia de la sate, care constituia majoritatea electoratului romn,
putea Ii usor manipulat prin tot Ielul de metode politicianiste, transIormnd
acest drept Iundamental al unei societti democratice ntr-o ,mare nenorocire a
epocii noastre
103
.
Din aceast cauz, Iorga s-a situat pe aceeasi pozitie ca si Iat de
chestiunea agrar, acordarea acestui drept ,n etape pn cnd intensa
activitate de acumulare pe plan educativ si material s impun acordarea votului
universal: ,n ce priveste lrgirea dreptului de vot, ea s se Iac pe categorii
sociale, dnd Iiecruia numrul de suIragii care corespunde cu aportul su la
viata national o revizuire din cnd n cnd permitnd rectiIicarea proportiei
104
.
n preajma primului rzboi mondial liderul nationalist democrat a sustinut
cu tenacitate modiIicarea Constitutiei care s permit nIptuirea unei reIorme
agrare radicale, dar si acordarea votului universal att pentru Iemei, ct si pentru
brbati, care lrgea cadrul democratic al vietii noastre politice mrea accesul
97
Ibidem.
98
Ibidem.
99
Idem, Partidele politice n fata trii.
100
Adevr yi controverse, n Neamul Romanesc, an V, nr. 40, 3 decembrie 1910.
101
Nicolae Iorga, O viat de om aya cum a fost, Bucuresti, Editura Minerva, 1970, p. 590.
102
Neamul Romanesc, an VI, nr. 8, 27 iunie 1911.
103
Ibidem.
104
Nicolae Iorga, O viat de om, vol III, editia 1981, p. 106.
reprezentantului tranimii n Parlament, accelera programul national de reIorme.
Problemele economice au ocupat un loc important n preocuprile
nationalistilor democrati. Politica, sublinia seIul Partidului Nationalist
Democrat trebuie s ,ncununeze rezultatele vietii economice si culturale si nu
s se substituie acestei vieti distrugnd-o
105
.
Fidel conceptiei sale traditionaliste, istoricul milita pentru o politic
economic care s tin cont de ,lunga experient milenar a acestei tri s
descopere acele Iorte luntrice care se zbat n suIletele noastre ale tuturora
106
.
Atrgea atentia celor responsabili c n stabilirea Iactorilor economici
trebuie s si porneasc de la speciIicul dezvoltrii Romniei pentru c ,o
societate nu este un amestec de oameni si averi pe care-l poti turna n Iorme
care-ti convine ci o societate, este un organism care-si are nevoile sale de viat,
si Ioarte modest, Ioarte umil trebuie s te apropii de aceste nevoi de viat pentru
a le studia si a legiIera potrivit cu aceste nevoi de viat
107
.
N. Iorga si partidul su sustineau dezvoltarea economic prin Iorte proprii
a Romniei, conceptie apropiat de cea liberal. Era ns mpotriva absolutizrii
acestei doctrine care ne-ar Ii putut condamna s Iabricm toate produsele de
care am Ii avut nevoie si multe din ele de slab calitate, s Ii neglijat ,ceea ce
suntem chemati s Iacem n rndul nti, adic productiunea secular a
pmntului nostru, care este agricultura si cresterea vitelor si Iabrici n legtur
cu aceasta
108
.
n vederea accelerrii dezvoltrii economice a trii, Partidul Nationalist
Democrat propunea crearea de Academii Comerciale n porturile Brila si
Galati pentru Iormarea unei nalte culturi comerciale si comerciale, construirea
de scoli practice de industrie si comert, nIiintarea creditului industrial si
comercial pentru ajutorarea industriilor si comerciantilor romni; scutirea de
,patent a micilor ntreprinderi, nationalizarea industriei care se bucura de
Iavoarea legilor protectioniste
109
.
Prin nationalizare, Partidul Nationalist Democrat ntelegea trecerea tuturor
activittilor industriale si comerciale, nlturarea tariIelor privilegiate ale C.F.R.-ului
pentru societtile strine, monopolul statului n domeniul asigurrilor
110
.
Partidul marelui istoric avea conceptie modern n domeniul asigurrilor
sociale pentru muncitorii romni n cazul accidentelor de munc, asigurrilor de
105
Idem, Politic yi viat economic, Bucuresti, Cartea Romneasc, 1929, p. 16.
106
Ibidem, p. 117.
107
Ibidem.
108
Nicolae Iorga atrgea atentia c se putea cumpra hrtie bun din Suedia, cuiele cele
mai strasnice din Anglia si n acelasi timp ,s dezvoltati mijloacele d-tale de
productiune, n Ibidem.
109
Neamul romanesc, an V, nr. 49, 10 aprilie 1910.
110
Ibidem.
btrnete, protejarea Iemeilor si copiilor, precum si adaptarea unei legislatii
privind regulamentarea conIlictelor de munc
111
.
ntreaga oper reIormatoare a societtii trebuie circumscris ideii de a
crea ,un stat de cultur romneasc, stat de solidaritate romneasc, stat de ideal
romnesc
112
. Aceasta se putea realiza, n conceptia marelui savant, prin
ridicarea la acelasi nivel de cultur a tuturor Iiilor trii.
Iorga a militat pentru un nvtmnt modern care s rspund nevoilor
stringente prezente si viitoare ale societtii. El considera nvtmntul romnesc
de la nceputul secolului al XX-lea ,un nvtmnt ru organizat si ndreptat
numai spre Iunctionarisme dup urma unei ntregi pregtiri intelectuale si
culturale gresite care ne mpiedic de a Ii creatori
113
.
n ideea restructurrii nvtmntului sustine reIormarea n sens ,practic a
scolilor de comert si meserii, nationalizarea nvtmntului si a educatiei,
,apropierea Universittilor de nevoile practice ale neamului, ,nbunttirea
situatiei materiale a corpului didactic, crearea de Academii Comerciale la
Brila si Galati. Milita de asemenea pentru ncurajarea miscrii artistice
nationale, nIiintarea de biblioteci
114
. Liderul nationalistilor democrati a
combtut cu vehement introducerea politicianismului n scoal, care ducea la
,distrugerea moravurilor scolii prin moravuri politice
115
.
Discutiile purtate pe marginea introducerii Legii reorganizrii Ministerului
Instructiunii Publice din Parlament scot n evident conceptia lui N. Iorga care
insista pentru numirea directorilor de scoli si a inspectorilor ,numai dintre brbatii
consacrati exclusiv scolii pe care n mare numr i are n mijlocul su si.... care nu
particip ntr-un nimic la politica partidelor noastre de interese
116
.
Consacrndu-si ntreaga activitate luptei pentru nIptuirea idealului
nostru national ,N. Iorga era constient c provinciile romnesti aIlate sub
dominatie strin doreau ca pret al sacriIiciului lor o tar curat si puternic. n
aceast perspectiv Partidul National Democrat dorea s creeze o ,administratie
modern, eIicient, ,inamovibilitatea administrativ si ,dezvoltarea armatei
pna la o putere mcar ndoit Iata de aceea a oricrui stat balcanic
117
.
Inamovibilitatea Iunctionarilor statului Iereste administratia de interventia
puterii politice, mrind astIel eIicienta acesteia n aprarea intereselor
111
Ibidem.
112
Idem, an VI, nr.8 din 27 ianuarie 1911.
113
Nicolae Iorga, Politic yi viat economic, p. 16.
114
Neamul Romanesc, an V , nr. 49 din 19 aprilie; idem, nr. 65, 4 iulie 1910; idem, an.
VI, nr. 8 din 27 ianuarie 1911.
115
Discursul domnului Nicolae Iorga din 6 martie 1910 la Legea reorganizrii
Ministerului Instructiunii Publice, n Neamul Romanesc, an V, nr. 32 din 12 martie 1910.
116
Ibidem.
117
Neamul Romanesc, an V, nr. 49 din 19 aprilie 1910, p. 770-771.
cetteanului
118
.
Armata, n conceptia liderului Partidului Nationalist Democrat, pe lng
ndatorirea suprem de aprare a integrittii teritoriale a statului romn, ,era si
unul din instrumentele de cpetenie pentru ndrumarea la lucru, pentru naltarea
moral a ntregii societti
119
.
Politica extern trebuie s raspund intereselor de moment, dar si de
perspectiv, ale statului romn. Subliniind legtura organic ntre politica intern si
cea extern, savantul insist ca n stabilirea acestuia din urm s se porneasc de la
,constiinta unittii neamului si a intereselor lui solidare n toate privintele
120
.
Romnia, care avea ca obiectiv Iundamental al politicii sale desvrsirea
unittii sale statale, trebuia s imbine aliantele cu Marile Puteri cu cele
regionale, cu vecinii cu care a mprtit de-a lungul timpului aceleasi primejdii:
,s se ntrebuinteze cu ntelepciune toate mprejurrile potrivite care se oIer,
Ir a se angaja n costisitoare si primejdioase alinte cu Puterile mari si s caute
n acelasi timp si apropierea de vecinii din Peninsula Balcanic, dobndind n
aceast unire locul hotrtor de drept si dup traditia istotic a Romniei
121
.
Dup nIptuirea Marii Uniri, Iorga si partidul su au militat pentru
aceeasi politic extern echilibrat care mbina legturile cu aliatii si
traditionali Franta si Anglia, cu statele vecine, inclusiv cu U.R.S.S.
122
.
n programul Partidului National Democrat sunt nscrise articole
reIeritoare la scoaterea strinilor de la sate, nlturarea lor de la Iurnituri si
lucrri, limitarea circulatiei evreilor, scoaterea lor din armat, ceea ce cu bun
msur reIlecta conceptia xenoIob si antisemit a lui A.C. Cuza
123
.
Aceast politic restrictiv promovat de proIesorul iesean de economie a
Iost evidentiat de marele istoric cnd se reIerea la programul votat cu care ,D.l
Cuza a adus restrictii cu caracter negativ si exclusivist, relative la participarea n
viata economic si public a unei singure categorii de straini de ras
124
.
118
n ideologia Partidul Nationalist Democrat se subliniaz c inamovibilitatea Iunctionarilor
nltur posibilitatea schimbrilor dup bunul plac al politicienilor ,lum politicienilor cel mai
puternic si mai nenorocit contragent, n idem, an V, nr. 65 din 4 iunie 1910.
119
Idem, an V, nr. 49, 19 aprilie 1910.
120
Idem, an VI, nr. 8, 27 ianuarie 1911.
121
Ibidem.
122
Vezi n acest sens Valeriu Florin Dobrinescu, Probleme ale politicii externe a
Romniei interbelice reflectat n memoriile lui N. Iorga, n Gh. Buzatu, C.Gh.
Marinescu, Iorga. Omul yi opera, Bacu, Editura Plumb, 1994 p. 126-132.
123
Neamul Romanesc, 17 Iebruarie 1908 p. 321-322. Regretatul proIesor Zigu Ornea,
desi a aIirmat c de Iapt cuvntul democratie era ,o lipitur de circumstant menit a
mbrca programul unui partid aIlat pe pozitii reactionare, este nevoit totusi s aIirme
c nota exclusiv xenoIob si antisemit era conIerit de proI. A.C. Cuza (Zigu Ornea,
Semntorismul, Bucuresti, Editura Minerva 1971, p. 216).
124
Nicolae Iorga, O viat de om, vol III, editia 1981, p. 64.
Accentele de xenoIobie si antisemitism care au aIectat att imaginea partidului
ct si a lui Iorga vor tensiona relatiile n interiorul acestei grupri politice, Iapt ce va
marca divortului inevitabil de A.C. Cuza si grupul acestuia de simpatizanti
125
.
Marele istoric aIirma c la baza partidului su sttea ,un Ioarte vechi
nationalism si acest nationalism Iormeaz Iondul democratic nsusi care este
esenta dezvoltrii politice si sociale a acestui popor
126
. ,A Ii nationalist, n
conceptia marelui savant, nu nsemna a iubi natia, ci a o lua n sensul ei organic
ca izvor al oricrei inspiratii politice. Punnd natiunea ca izvor al ,oricrei
inspiratii politice, Iorga aprecia c ,statul nu creeaz, ci ntrebuinteaz,
coordoneaz, conduce. Pentru aceasta el trebuie ,s aib puteri n aIar de
dnsul care se gsesc ,n societatea nssi
127
. Fondul care ,e zestrea, e dorul, e
nenorocirea ,unui om tot ce a suIerit ce a cstigat din tot ce primeste din
mediul ei, din tot ce a agonisit societatea
128
. Pentru acest Iond ,se astern strile
de spirit trectoare
129
.
Pornind de la aceast conceptie marele istoric aprecie c ,noi nationalistii
nu avem nimic de conservat dect n marginile celui mai strict interes national si
nimic de cucerit n sens liberal, dincolo de aceste margini
130
.
Democratia, ca dimensiune a doctrinei nationalist-democratic era ,numai
mijlocul de aIirmare si mai puternic a caracterului national al politicii romnesti
131
.
ntre nationalism si democratie era deci o strns legtur care pornea din
trecutul nostru istoric.
Iorga sublinia c poporul romn, trind de la nceput n ,autonomii
locale, cu oameni buni si btrni, alctuia o comunitate agricol n care toti
vietuiau ntr-o egalitate deplin. Aici ei nu aveau legi scrise, ci ,un Iel de
omenie constitutional care s-a transmis din generatie n generatie si care e mai
bun dect orice constitutie Ir omenie
132
.
Menirea democratiei era s creeze o solidaritate national n care munca
trebuie s se gseasc pe primul plan, munc inchinat nu unor scopuri
personale ci comunittii din care Iace parte individul. De aici pornea legtura
ntre individ si stat. Statul era conceput a Ii nu ,gardul tras n jurul cettii ce
acel element de conservare a natiei
133
.
Sentimentul solidarittii nationale trebuia s domine ntreaga societate si
125
Keith Hitchins, Romnia 1866-1947, vol II, Bucuresti, Editura Humanitas, 1996, p. 424.
126
127
Idem, Conferinte, Bucuresti, Editura Minerva, 1987, p. 339.
128
Idem, Sfaturi pe ntuneric, p. 107.
129
Ibidem.
130
Adunarea noastr, n Neamul Romanesc, an V, nr. 50, 23 aprilie 1910.
131
Ibidem.
132
133
Ibidem, p.11.
s dizolve interesele de clas, ntruct ,ceea ce n interesul unei clase este
dincolo de interesul natiunii
134
. Lupta politic intern trebuie s Iie dominat,
indiIerent de deosebirile doctrinare, de dorinta de ,a realiza un stat romnesc,
un stat de ideal romnesc... cci noi nu vedem mai presus de natiune nimic, nici
chiar dreptatea social
135
. ,Nationalistii adevrati, scria istoricul n 1908, sunt
un numr de oameni cu ntelegere si constiint, cu trinicie si caracter, care si
dau seama c un neam este o Iiint organic, un Iapt viu al lumii, care poate s
Iie, s se iveasc sau s moar, dar nu se poate preIace n alt Iptur organic.
Puterea lui nu este si nu poate Ii ceva care s decurg dintr-o teorie metaIizic,
politic, ci potrivit cu simpla dar puternica Iizic politic, ea vine din numrul si
nsemntatea rdcinilor mplntate n acel sol national, n acea brazd a
neamului care singur poate da energia trebuitoare
136
.
Ideea mentinerii si aprrii solidarittii nationale, constant a gndirii
politice a lui Nicolae Iorga, nu a Iost abandonat n nici un moment al vietii si al
activittii sale. n timpul Primului Rzboi Mondial, el hotrste ncetarea
activittii partidului su, deoarece Romnia nu avea nevoie de lupta dintre
partide, ci de ntelegerea dintre acestea pe platIorma comun a intereselui
national. Criza economic din 1929-1933, care a agravat problemele economice,
politice si sociale, acutiznd si criza moral a societtii, reclama o nou
coagulare a Iortelor natiunii pentru depsirea momentului. Iorga a Iost printre
putinii oameni politici care n acel timp credeau eIectiv n eIicacitatea unei
coalitii nationale, n aIara intereselor de partid, pentru redresarea situatiei din
tar
137
. Coalitia de partide, n conceptia marelui istoric va cimenta Iortele
natiunii oIerind organismului social liantul de care avea atta nevoie.
Analiznd programul partidului, observm c Iondatorii si si, n special, N.
Iorga, aveau n vedere nu chestiunile imediate, ci pe cele de perspectiv
desvrsirea unittii politice romnesti. Dup realizarea acestui mret ideal national,
spera marele proIesor, noua societate romneasc va avea de ,mentinut o moral
national pentru noi (...) si ,o constiint a solidarittii politice pentru nationalittile
care se gsesc alturi de noi
138
. n aceast viziune, el cheam la cultur pe cei de
jos, s zguduie pn n Iundul constiintei pe cei de sus, ndeamn elementele
neromnesti prin snge s-si dea seama c ,aici nu este un pmnt oarecare ci
mosia unui neam, si aici nu este colaborationism cu cine stie cine, ci colaboratia cu
stpnii nditruiti ai acestui pmnt
139
.
134
Neamul Romanesc, an VI, nr. 52-53 din 31 ianuarie 1911.
135
Ibidem, cI. Zigu Ornea, Semntorismul, p. 200.
136
Nicolae Iorga, Ce este nationalismul, n Neamul Romanesc, an III, nr. 61-63, 1908,
p. 952-953; Damian Hurezeanu, op.cit., p. 55.
137
Ibidem, p. 58.
138
Nicolae Iorga, Doctrina nationalist,p. 16.
139
Ibidem, p.16
XenoIobia si antisemitismul promovate de Partidul Nationalist Democrat
sunt de natur economic si cultural, Ir accentele de violent din perioada
interbelic, ca ale legionarilor.
Aparitia unor astIel de resentimente constituie rezultatul crizei proIunde care
a produs la nivelul societtii serioase nemultumiri. Faptul ca evreii deveniser
obiectul acestor atacuri era determinat de modul de viat total diIerit de al
romnilor, de motive religioase, dar si existenta lor ca o comunitate n diaspor
140
.
Antisemitismul romnesc poate Ii analizat si din perspectiva suspiciunii
trnesti Iat de strini, dar si prin teama claselor de mijloc aIlate n ascensiune
sau declin ,Iat de statutul lor social
141
. Era n acelasi timp si o Iorm de
maniIestare a rezervelor exprimate de propietarii Iunciari traditionali, Iat de
dezvoltarea burghez industrial, amestecat cu teama burgheziei autohtone de
a nu-si pierde pozitiile economice
142
.
Conceptia nationalist a lui Iorga a Iost nIluentat si de speciIicul
mediului moldav al copilriei si al adolescentei sale, precum si aderarea la unele
idei junimiste preluate n special de la Mihai Eminescu
143
.
Pregtirea sa de istoric, admiratia Iat de generatia de la 1848, ai crei
lideri Koglniceanu, Cuza, Blcescu i vor deveni modele n activitatea sa
politic
144
, l-au nclinat spre conceptia nationalist. ,Noi suntem nationalisti pe
urm democrati, pe urm trnisti, cci noi nu vedem mai presus de natiune
nimic, nici chiar dreptatea social
145
.
Marele istoric care a militat pentru progresul continuu a societtii
romnesti a criticat dur repercursiunile trasIormrilor moderne de import n
Romnia
146
. Critica sa pornea de la ideea c n occidentul european natiunea s-a
dezvoltat ,organic, sistemul politic de acolo era ,expresia claselor de mijloc
oneste, pe cnd n Romnia nu au existat aceste conditii de dezvoltare
147
.
Antisemitismul ,a Iost o maladie european, cu speciIic romnesc
148
.
Faptul c n Romnia a existat o nclinatie antisemit se explic prin apartenenta
140
Armin Heinen, Legiunea ,Arhanghelului Mihail. Miycare social yi organizatie
politic, Bucuresti, Editura Humanitas, 1998, p. 85.
141
Ibidem.
142
Ibidem.
143
Mihai Opritescu, Nicolae Iorga yef de partid, n Dosarele istoriei, an IV, nr.6 (58),
2001, p. 24.
144
Ibidem.
145
CI. Zigu Ornea, Semntorismul, p. 200.
146
CI. Aurel C. Popovici, Nationalism sau democratie, Bucuresti, 1910, p. 79
147
Aurel C. Popovici considera democratia un ru Iunciar al lumii moderne. Vedea
orasul Iorma elocvent a civilizatiei moderne, n Ibidem, p. 308
148
CI. Lucian Boia, Romnia, tar de frontier a Europei, Bucuresti, Editura
Humanitas, 2002, p. 192.
romnilor la civilizatia crestin european, care a imprimat n imaginarul
colectiv tratarea evreului ca strin
149
. Evreul a Iost Iigura ,cea mai pronuntat a
alterittii, ,a celuilalt n spatiul european
150
.
n Romnia pot Ii identiIicate unele trasturi puternice de maniIestare att
pentru perioada antebelic, dar si pentru perioada dintre cele dou rzboaie mondiale.
ManiIestrile antisemite din Romnia antebelic erau ns Iormale constnd
din articole de pres, cuvntri n Parlament, Ir a mbrca Iormele, violente din
perioada interbelic. Toate aceste luri de pozitie erau ndreptate mpotriva
tendintelor agresive n plan economic si nu mpotriva evreilor ca persoane. ,Nu
contra strinilor ne-am ridicat ci contra modurilor de exploatare (...) s rmn ntre
noi acei strini care vor s munceasc cu cuget curat, n Iolosul lor, dar nu si n
paguba noastr
151
.
Aspectele de ordin economic au Iost incluse n programul Partidului
National Democrat de A.C. Cuza, el nsusi de Iormatie economist, ceea ce si
explic n bun parte nuanta antisemit si xenoIob
152
. Acuzat de antisemitism,
N. Iorga rspundea criticilor si: ,n-aveam nimic cu evreii ca natiune, am dorit
s-i vd Iericiti ntr-o tar a lor
153
.
Omul politic N. Iorga, de Iormatie istoric, a inteles ca nimeni altul
raporturile sociale si interetnice din societatea romneasc. A aIirmat ori de cte
ori a avut prilejul c Romnia a Iost ,o mam bun pentru reprezentantii
popoarelor din Balcani si de pretutindeni persecutati pentru convingerile lor
politice sau religioase.
Romnii au trit n armonie deplin, aIirm marele savant, cu toate
minorittile care s-au asezat de-alungul timpului n tara lor respectndu-i si
cernd la rndul lor s Iie respectati.
,Pe strinul care ne ajut Iie cu nvttura lui, Iie cu munca lui cinstit,
Iie cu sIatul lui ntelept l primim cu bucurie. Este o mare deosebire ntre un
astIel de strin si unul care ne exploateaz, ntre unul care ne civilizeaz si unul
care ne demoralizeaz
154
.
Cel care la nceput, sub imperiul argumentelor proIesorului A.C. Cuza,
era tentat s cread c evreii sunt o minoritate agresiv din punct de vedere
economic, sprijinit din exterior, ,evreii au mai multe tri, noi nu avem dect
una si pe aceea vrem s o aprm
155
, avea s recunoasc n scurt timp limitele
dezvoltrii societtii romnesti, o societate n curs de dezvoltare pe calea
149
Ibidem.
150
Ibidem.
151
CI. Neamul Romanesc, an I, nr. 82 din Iebruarie 1907, p. 469.
152
Mihai Opritescu, op.cit., p. 26.
153
CI. Neamul Romanesc, an V, nr. 9 din 31 ianuarie 1911.
154
Ibidem, anVI, nr. 8 din 31 ianuarie 1911.
155
Nicolae Iorga, Lupta pentru limba romneasc, 1906, p. 19.
modern care permitea maniIestri strine de etica muncii.
Aceast rapid ancorare la realitate l-a determinat s aIirme: ,Toate
reIlectiile asupra urciunei, ruttii, egoismului jidanului sunt o metaIor
zadarnic (...). Nu exist popoare blestemate si Israel n-a adunat n sine toate
viciile omenesti. A ur pe evrei pentru c au avut norocul e si copilresc si
barbar (...). De urt, nu-i urste nimeni pentru neamul su si pentru legea sa. Ura
de ras contra evreului nu exist la noi
156
.
Nationalismul lui Nicoale Iorga era unul democratic bazat pe ntelegerea
aspiratiilor de libertate si dreptate ale tuturor cettenilor indiIerent de
nationalitate n cadrul statului national romn. El milita pentru o colaborare
direct si onest cu stpnii ndrepttiti ai pmntului romnesc, cu tranii care
constituiau majoritatea locuitorilor Romniei.
N. Iorga concepea nationalismul democrat pe ntelegerea aspiratiilor de
dreptate si libertate a tuturor cettenilor indiIerent de nationalitate n cadrul
statului national romn.
n spiritul acestei idei, n sedinta din 12 Iebruarie 1915 a Camerei
Deputatilor, N. Iorga a rostit un discurs n care se observa opozitia clar Iat de
A.C. Cuza n chestiune antisemit: ,n ceea ce ne priveste rostul meu ca om
politic tin s se stie c n chestiunea ce s-a adus n discutie, ideea mea este
aceasta. Toat dreptatea, toat mila toat iubirea pentru orice Iiint omeneasc
n marginile stricte desi nu crude ale interesului national
157
.
Nationalismul democratic al marelui proIesor urmrea realizarea unui
parteneriat egal ntre romni si minorittile nationale prin ridicarea national si
cultural a natiunii romne
158
. Era un nationalism de natur social
159
.
Prin modul de analiz al problematicii societtii romnesti din primele decenii
ale secolului al XX-lea, N. Iorga si partidul su nationalist democrat aduceu o manier
nou de abordare, care pornea de la ideea c ea se conIrunt inainte de orice cu o criz
moral. Vedea iesirea din aceast criz prin respectarea traditiei, prin educarea
poporului prin cultur, care s aduc la constituirea unui stat de cultur romneasc,
stat de solidaritate romneasc, stat de ideal romnesc
160
. n orice societate valoarea
unui partid este demonstrat prin msura n care izbuteste s contribuie prin
activittile pe care le desIsoar la realizarea scopurilor acestei vieti
161
.
Concepnd partidele ca ,instrumente diIerite pentru nevoi care se vor
156
Idem, Cuvinte adevrate, 1903, p. 195-201.
157
De:baterile Adunrii Deputatilor , nr. 32 din 8 Iebruarie 1918, p. 303.
158
Pe larg n Gheorghe A. Stirbt, Din activitatea politic a lui Nicolae Iorga.
nceputurile, n Carpica, nr. 32, p. 167-170.
159
n acest sens, a se vedea Ion Agrigoroaiei, Emilian Bold, Partidele politice
burgheze din Romnia 1918-1938 (curs multigraIiat), Iasi, 1977, p. 134.
160
Neamul Romanesc, an VI, nr. 8 din 27 ianuarie 1911.
161
P.P. Negulescu, Partidele politice, Bucuresti, Editura Gramand, 1993, p. 77..
succeda
162
, N. Iorga credea c Iiecare ,yi are momentul (s.n.) de actiune n
dezvoltarea unei societti
163
.
n conIormitate cu acest crez consider ca Partidul Nationalist Democrat,
pe care-l deIinea ,o stng burghez radical, nationalist, dinastic, religioas
si moral
164
poate avea un cuvnt de spus n viata noastr politic cnd
,electoratul va nlocui vechile practici de guvernare a partidelor politice cu
modelele propuse de partidul su, si va veni o epoc de actiune moral care va
aduce cu elemente adnci Iundamentale ale poporului si atunci va trebui s Iie
un alt partid cu mai putini bani chiar avnd n snul su mai multi oameni de
cultur
165
.
Analiza programului Partidului Nationalist Democrat, a activittii marelui
istoric pe trmul vietii politice duce la concluzia c acesta nu ntotdeauna ,a
beneIiciat de simtul practic, n acest domeniu, dar a conIerit acesteia ,rosturi
nalte de educatie, de Iormare civic si moral. A crezut n puterea
transIormatoare a culturii: ,cultura singur, lucrnd si asupra aceluia care nu
trebuie sa Iie un explorator si asupra aceluia care adesea |.| se crede un
exploatat |.| e capabil s creeze lucrul cel mai pretios si de care omenirea are
azi mai mult nevoie: comunitatea acelei vieti morale pe care alte timpuri o
gseau n religie
166
.
162
163
Ibidem.
164
CI. Mircea Musat, I. Ardeleanu, Viata politic n Romnia 1918-1921, Bucuresti,
Editura Politic, 1976, p. 301.
165
N. Iorga, Doctrina nationalist, p. 16.
166
CI. Damian Hurezeanu, op.cit., p. 58.
Nicolae Iorga et le Parti National Dmocrate
Rsum
Lèxperience accumulee dans la vie publique a partir de lànnee 1906, son entree
comme depute dans le parlement du pays (1907) determinent N. Iorga de Iormer sa
propre Iormation politique ,avec ceux qui sont bons, aux mes propres et qui
nàcceptent pas le joug des partis , avec ceux depourvus de Iortune et avec les exploites
des oligarchies qui desiraient la Iondation dùne democratie reelle.
Dans la conception de son Iondateur, le Parti National Democrate ne representait
pas les ideaux dùne seule classe sociale mais il voulait repondre ,au besoin organique
de toute une nation. En sàppuyant sur un ,nationalisme instructiI et tres democratique,
le Parti National Democrate voulait tre ,la democratie qui ne peut jamais se separer de
la conscience du peuple roumain.
,tre nationaliste ne signiIie pas aimer sa patrie, mais prendre la notion dans son
sens organique, comme une source de toute inspiration politique.
En considerant la nation comme un tre organique, tout ce qui s`y trouve ne sèn
separe de lui mais collabore a sa vie, Iorga concevait son developpement par une
evolution normale, en rapport avec la tradition.
La tradition, dans la conception du grand historien etait ,une idee veriIiee sur la
realite elle la ,soutient et la ,garantit elle realise la ,liason organique entre ,les
Iormes et les tendences, ,en se conIondant comme la vegetation dùne Iret.
UNIREA BASARABIEI LA ROMANIA SI INTEGRAREA EI
LA PATRIMONIUL NATIONAL (II)
Mihai Jasiliu
Prima parte a studiului nostru a aprut n revista Centrului Interdisciplinar
de Studiu al Formelor Discursive Contemporane
1
, n care am punctat momente
importante care au dus la Unirea Basarabiei cu Vechiul Regat, insistnd si
asupra integrrii acestei provincii la patrimoniul national, urmnd ca n aceast
interventie s ilustrez procesul de integrare a provinciei dup 27 martie 1918.
Literatura istoric care abordeaz aceast tematic este destul de srac
si, n acest sens, este explicabil atta timp ct un astIel de subiect a Iost
considerat ,tabu pentru perioada comunist
2
. Dup 1989 au aprut o serie de
lucrri privind istoria Basarabiei, multe dintre ele Iiind reditri ale unor lucrri
aprute n perioada interbelic
3
, serioase si Ioarte documentate, dar care tratau
tangential problemele legate de acest subiect. Singura lucrare
4
care Iace o
anumit analiz, general si de multe ori prtinitoare, nu mai corespunde astzi
n totalitate la tema pus n discutie.
Se apreciaz, si pe bun dreptate, c ,Europa interbelic s-a cldit pe o
nou baz juridic international, stabilit prin tratatele de pace si, mai ales, prin
Statutul Societtii Natiunilor
5
, ca urmare a unui rzboi (1914-1918) ,total,
considerat de multi ,ultimele zile ale omenirii. Si totusi, omenirea a
supravietuit, iar mretul ediIiciu al civilizatiei secolului nousprezece s-a
prbusit n Ilcrile rzboiului mondial. Din pcate, sistemul de tratate de la
Versailles-Washington, realizat de marile puteri victorioase si ,care ar Ii Icut
imposibil un alt rzboi ca cel care tocmai devastase lumea si ale crui eIecte si
consecinte puteau Ii vzute peste tot
6
, nu putea Ii o garantie pentru o pace
1
Interstudia, Bacu, Editura ,Alma Mater, nr. 5/2009.
2
Vlad Georgescu, Politic yi istorie. Cazul comuniytilor romni 1944-1977,
Bucuresti, Humanitas, I.a., p. 33-36.
3
Vezi: SteIan Ciobanu, Unirea Basarabiei, Chisinu, Editura ,Universitas, 1993; A. Boldur,
Istoria Basarabiei, Bucuresti, 1992; Gheorghe I. Brtianu, Basarabia. Drepturi
nationale yi istorice, Bucuresti, Tritonic, 2004.
4
Ioan Scurtu, Dumitru Almas, Armand Gosu, Ion Pavelescu, Gheorghe I. Ionit, Istoria
Basarabiei. De la nceputuri pn n 1994 (coordonator Ioan Scurtu), Bucuresti,
Editura Tempus, 1994.
5
Structuri politice n Europa Central yi de Sud-Est (1918-2001), vol. I
(coordonator Ioan Scurtu), Bucuresti, Editura Fundatiei Culturale Romne, 2003, p. 7.
6
Eric Hobsbawn, O istorie a secolului XX. Era extremelor 1914-1991, Cartier istorie,
1999, p. 42.
Unirea Basarabiei la Romnia si integrarea ei la patrimoniul national 229
stabil. ReIuzul Statelor Unite de a se altura Ligii Natiunilor, lipsind-o de orice
putere real, intransigenta Marii Britanii si Frantei si a statelor aliate de a-i
reintegra n marea politic pe nvinsi au torpilat sansele pcii si stabilittii n
Europa si n sistemul de tratate.
Rzboiul a consacrat deIinitiv principiul nationalittilor ca Iactor
Iundamental n statuarea unei ordini politice si teritoriale, prin disparitia marilor
imperii multinationale. ConIerinta de pace, prin tratate, a dat investitura juridic
international statului national unitar independent romn, ca si celorlalte state
constituite sau desvrsite n 1918, n centrul si sud-estul Europei, ordine n
raport cu stadiul de dezvoltare istoric, cu interesele vitale ale natiunilor
7
.
Procesul complex de Iormare si de desvrsire a constructiei statale, cu
toate elementele componente, structuri economice, social-politice si culturale a
Iost de durata, ritmul si intensitatea diIerit, Iiind n Iunctie de traditiile istorice,
mentalul colectiv, politicile aplicate pe Iundalul creat de Marele Rzboi
8
. Pentru
statele din zon (Europa Rsritean si de Sud-Est n.n.), problema
minorittilor a complicat si mai mult peisajul politic ,Iiind abordat n mod
diIerit, n Iunctie de natura regimurilor existente
9
si de predispozitia unor
natiuni, mai ales din zona de sud-est, unde ,Spiritul Balcanilor este spiritul
vrajbei eterne
10
.
Dup opinia noastr, integrarea Basarabiei la patrimoniul national s-a
Icut ntr-o perioad cuprins ntre 27 martie 1918-27 martie 1926, cnd ia
sIrsit ,era de organizare si de temeinic consolidare a Romniei ntregit
11
.
Toate initiativele, msurile si legile votate dup aceast dat (1926 n.n.)
veneau s corijeze, s mbuntteasc, n Iinal s perIectioneze mecanismul
institutional deja creat. n cazul Basarabiei, aceast perioad se submparte n
dou etape:
a) Perioada autonomiei administrative (27 martie 1918-27 noiembrie 1918);
b) Perioada integrrii eIective (27 noiembrie 1918-27 martie 1926).
O astIel de periodizare, propus de noi, permite cunoasterea real a
eIorturilor realizate de elita politic din Basarabia si Regat, de greselile comise,
dar si de Iactorii care au perturbat aceast actiune national.
a) Perioada autonomiei administrative (27 martie 1918-27 noiembrie 1918)
n prima perioad, cnd timp de sase luni (cea mai lung n.n.) guvernul
7
C. Botoran, I. CalaIeteanu, E. Campus, V. Moisuc, Romnia yi Conferinta de Pace
de la Paris (1918-1920). Triumful principiului nationalittilor (coordonator Viorica
Moisuc), Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1983, p. 6.
8
G. Ibrileanu, Dup rzboi, Iasi, Editura ,Viata Romneasc, 1921, p. 9.
9
Structuri politice n Europa., p. 8.
10
Hermann Keyserling, Analiza spectral a Europei, Iasi, Institutul European, 1993, p. 275.
11
Ion I.C. Brtianu, Activitatea Corpurilor Legiuitoare yi a guvernului. De la
ianuarie 1922 pn la 27 martie 1926, Bucuresti, Cartea Romneasc, 1926, p. 396.
Mihai Vasiliu 230
s-a aIlat sub conducerea lui Alexandru Marghiloman, greuttile erau att de mari
nct nu permiteau, indiIerent de culoarea politic a executivului, o plaj larg de
actiune. La acestea mai adugm, nc, practicile politicianiste de care nu ne putem
debarasa, indiIerent de situatie, cnd s-a propus judecarea guvernului Brtianu.
Acuzatiile proIesate erau n mare parte adevrate, dar ele erau rupte de contextul
concret-istoric n care Iaptele respective s-au produs si nici momentul ales (august
1918 n.n.) nu era prielnic pentru a oIeri o judecat obiectiv
12
. Descriind
atmosIera de la Iasi, din perioada lui Marghiloman, N. Iorga nota cu tristete, dar si
cu rutate: ,ncolo, tot timpul n-au Iost dect recriminri nveninate si cereri de
rstignire a criminalilor rzboiului
13
. La multele probleme pe care le avea Romnia
s-a adugat si cea creat de principele mostenitor, care tradus n limbajul justitiei
militare nsemna dezertare, pasibil cu pedeapsa capital, si nclcarea Statutului
Casei Regale
14
. La sIatul oamenilor politici, inclusiv al lui Al. Marghiloman,
principele a acceptat s vie la Iasi, iar Ferdinand I l-a pedepsit pe Carol cu 75 de zile
de arest la mnstirea Horaita (judetul Neamt)
15
. Situatia guvernului Marghiloman
devenise mai diIicil, iar seIul guvernului, aIlat ntr-o postur ingrat, ntre ocupant
si rege, desi si-a asumat ntreaga responsabilitate a pcii, cuta s amelioreze
raporturile cu ocupantii insistnd asupra revizuirii tratatului ale crui clauze nu s-
au putut aplica Al. Marghiloman ndemnndu-l pe rege s nu semneze actul
16
.
Fat de aceast realitate din Vechiul Regat, nici n Basarabia situatia nu se
limpezise dup ce regele promulgase actul Unirii Basarabiei si numise Consiliul
Directorilor ca organ executiv. ntr-un articol publicat n Romania nou, autorul I.
Mateiu nota: ,Actul istoric de la 27 martie a schimbat orientarea politic a
Basarabiei aseznd ca dogm de stat conceptia vietii romnesti Ir nici o
restrictiune. Aceast schimbare Iundamental ,a provocat Iireste o zguduire n
beatitudinea politic a Rusilor, care nu ntelegeau nicidecum s renunte la
prerogativele lor si s primeasc hegemonia moldovenilor. Concluzia la care
ajunge autorul este categoric: ,A nceput prin urmare reactiunea, mai nti sIioas,
apoi lund treptat caracterul unei agitatii tot mai ndrznete, ca s-o vedem pe urm
n atmosIera tolerantei noastre exagerate, maniIestndu-se n acte de provocatie
public
17
.
12
Ion Mamina, Ioan Scurtu, Guverne yi guvernanti (1916-1938), Bucuresti, Silex,
1996, p. 23-24.
13
N. Iorga, Supt trei regi. Istorie a unei lupte pentru un ideal moral yi national (Editie
ngrijit, note si comentarii de Valeriu Rpeanu si Sanda Rpeanu), Editura PRO, p. 242.
14
Ion Mamina, Ioan Scurtu, op.cit., p. 24.
15
Ioan Scurtu, Monarhia n Romnia 1866-1947, Bucuresti, Editura Danubius, 1991, p. 68-69.
16
Istoria Romnilor, Vol. VII, Tom II (Coordonator Acad. Gheorghe Platon),
Bucuresti, Editura Enciclopedic, 2003, p. 451.
17
Unirea Basarabiei yi a Bucovinei cu Romnia 1917-1918. Documente (Antologie de Ion
CalaIeteanu si Viorica-Pompilia Moisuc), Chisinu, Editura Hyperion, 1995, p. 252-254.
O prim problem pe care a ncercat s-o rezolve, att guvernul Marghiloman,
ct si SIatul Trii, a Iost problema minorittilor. InIormatiile statistice pe care le avem
privind structura populatiei din Provincie ne dau date diIerite n Iunctie de interesele
urmrite de autori si de prelucrarea pe care au realizat-o pe datele oIerite de
autorittile ruse
18
. Dac acceptm, n anumite limite, datele Iurnizate de
recensmntul populatiei din 1930, situatia din Basarabia se prezint astIel: 56,2
romni, 12,3 rusi, 11 ruteni si ucraineni, 7,2 evrei, 5,7 bulgari, 2,4 gguzi,
2,8 germani, 0,5 tigani, 0,3 polonezi
19
. Credem c, n linii generale, structura
populatiei pe criterii etnograIice s-a pstrat, cu o marj de eroare de 2-3. n aceste
conditii ntelegem de ce SIatul Trii a insistat, nc de la constituire: ,S chezsuiasc
pe deplin drepturi deopotriv pentru toate noroadele ce triesc pe pmntul Republicii
Moldovenesti, dndu-le autonomia cultural national-personal
20
. n momentul n
care, la cererea SIatului Trii si a Consiliului Directorilor, a unor oIicialitti civile si
militare strine interesate n mentinerea ordinii, armata romn ptrunde n Basarabia,
generalul Prezan lansa un Manifest ctre locuitorii Basarabiei, prin care arta: ,V
declar sus si tare c oastea romn nu doreste altceva dect c, prin rnduiala si
linistea ce aduce, s v dea putinta s v statorniciti si s v desvrsiti autonomia si
slobozeniile voastre, precum veti hotr voi singuri. Oastea romn nu va obijdui pe
nici un locuitor din Republica Moldoveneasc, oricare ar Ii neamul si credinta lui
21
.
Iar n sedinta istoric din 27 martie 1918, Al. Marghiloman, primul ministru al
Romniei, declara c: ,Unirea Basarabiei cu Romnia trebuie s se Iac cu
conditiunea pstrrii particularittilor locale ale acestei tri, pentru ca n Iinal s se
speciIice: ,Drepturile cstigate de ctre minorittile din Basarabia se vor pstra
22
.
Chiar dac n aceast sedint desIsurat n SIatul Trii reprezentantii minorittilor, cu
exceptia celei poloneze, care s-a declarat de acord cu Unirea Basarabiei si conditiile
impuse, celelalte minoritti (germanii, bulgaro-gguzii, ucrainenii, rusii n.n.) s-au
mpotrivit, pretextnd c nu au ,mputernicirea pentru acest scop
23
. ntelegnd
adevratul substrat al acestei atitudini n Declaratia oficial a SIatului Trii, din 27
martie 1918, la punctul 6 se aIirm clar: ,Respectarea drepturilor minorittilor din
Basarabia
24
. Sanctionnd, prin Decretul Regal nr. 842, din 9 aprilie 1918,
Declaratia de Unire, Ferdinand I valida, prin promulgare, recunoasterea
drepturilor minorittilor din Basarabia. De Iapt, mai trziu, la 14/27 aprilie
18
Vezi: SteIan Ciobanu, Basarabia. Populatia, istoria, cultura (editie ngrijit de
Cornel ScaIes), Bucuresti, Editura Clio, 1992, p. 40-46.
19
Sabin Manuil, Mitu Georgescu, Populatia Romniei, n Enciclopedia Romniei,
vol. I, Bucuresti, 1938, p. 133-154.
20
Unirea Basarabiei yi a., p. 119.
21
Ibidem, p. 138.
22
Ibidem, p. 201.
23
Ibidem, p. 207-208.
24
Ibidem, p. 216.
Mihai Vasiliu 232
1918, Consiliul Directorilor din Basarabia, ntr-o declaratie public, Iixa
obiectivele ce trebuiau urmrite n perioada de dup unire: ,Scopul nostru
principal n mprejurrile de Iat este pe de o parte de a apra si ntri pentru
Basarabia o larg autonomie local, care s garanteze tuturor cettenilor nostri,
Ir deosebire de nationalitate, deplintatea drepturilor civile si politice de viat
liber si cetteneasc
25
.
Insistenta n declaratii si atitudini n Provincie este determinat de Iaptul
c nici n Regat problema minorittilor (evreiasc si musulman n.n.) nu era
pe deplin rezolvat. ProIitnd de tratatul de pace de la Bucuresti s-au Icut din
nou presiuni din partea asociatiilor evreiesti internationale pentru ca articolul 7
din Constitutie s Iie modiIicat corespunztor si s se aplice. Desi erau convinsi
c un astIel de tratat (pacea de la Bucuresti n.n.) nu va rezista, ,totusi ei au
tinut cu tot dinadinsul ca la Bucuresti s ni se impuie recunoasterea drepturilor
lor pentru ca n Iata opiniei publice a lumii civilizate s Iie bine stabilit c n
urma acestui rzboi nici o pace, oricare ar Ii ea, nu poate s mai nesocoteasc
drepturile evreimii si c, de partea oricui va Ii izbnda Iinal, un singur lucru
este de pe acum indiscutabil: triumIul cauzei evreiesti
26
. Atitudinea de
deschidere Iat de minoritti apare si ntr-o circular trimis la 2 iulie 1918 de
ctre ministrul de externe, C.C. Arion, legatiilor Romniei n diIerite tri, n
care conductorul diplomatiei romnesti comunic cu Iermitate c: ,Interesele
si drepturile diIeritelor populatii aIlate n minoritate n Basarabia vor Ii
ntotdeauna pzite de institutiile si legile romne, concepute ntr-un spirit att de
larg de libertate si egalitate
27
. Dup cderea guvernului Marghiloman si
venirea guvernului C. Coand pentru o lun, acesta a avut de ndeplinit alte
obiective, urmnd ca celelalte guverne s desvrseasc aceast problem.
Un alt obiectiv important care a stat n atentia guvernului romn si
autorittilor din Basarabia a Iost consacrarea limbii romne ca limb oIicial n
provincie. Se poate considera astzi c Rusia, n politica de deznationalizare, a
Iolosit si obligativitatea limbii ruse n scoal, justitie, institutii administrative,
cultur si viata public. Dac Iat de germani s-a maniIestat o anumit
ntelegere n Iolosirea limbii, n schimb Iat de romni, majoritari n Provincie,
obligativitatea limbii oIiciale era de necontestat
28
. Cu ocazia Congresului
national al Corpului didactic din Basarabia din 25-28 mai 1917 si n rezolutia
aprobat cu aceast ocazie Iigurau ca cerinte obligativitatea limbii romne n
scolile moldovenesti, limba rus Iiind nvtat ,ca obiect de nvtmnt
ndatoritor si ,n scoala moldoveneasc se introduce alIabetul latinesc care va
25
Ibidem, p. 223.
26
I.G. Duca, Memorii, vol. IV, Partea II (1917-1918), (editie si indice de Stelian
Neagoe), Bucuresti, Editura Machiavelli, 1994, p. 113.
27
28
SteIan Ciobanu, Basarabia. Populatia..., p. 74.
Ii ntrebuintat att n crtile didactice ct si n scris, pentru ca n Iinal s se
cear ca ,n viitor toat conducerea si supravegherea scolilor moldovenesti s se
Iac de ctre Moldoveni si n limba moldoveneasc
29
. De Iapt, ntr-un articol
intitulat Zece porunci ale neamului moldovenesc, una dintre porunci cerea:
,Nu uita c trebuie s vorbesti cu Iratii ti numai moldoveneste
30
. Desi
invocatiile par puerile astzi, trebuie s ne gndim c ntr-un recensmnt al
populatiei care urmrea pe stiutorii de carte din Basarabia n intervalul cuprins
ntre anii 1907-1918 pe natiuni, moldovenii ocupau penultimul loc, naintea
tiganilor, cu un procent de 10,5 la brbati si 1,7 la Iemei. ,Dac tinem
seama de Iaptul c rusii considerau c stiind s citeasc pe acela care stia s
semneze, se poate spune c scoala ruseasc din Basarabia n-a jucat nici un rol n
viata populatiei locale si c autohtonii provinciei erau complet analIabeti
31
.
Treptat, limba romneasc s-a impus, dar putem vorbi n continuare de un
bilingvism acceptat si de autoritti, dac ne gndim la Iaptul c, n SIatul Trii,
C. Stere a trebuit, pentru a-i convinge pe deputati s voteze n Iavoarea Unirii,
s tin un discurs si n limba rus
32
. De aceea, Consiliul Directorilor, n 14
aprilie 1918, Iixndu-si obiectivele ce le avea n vedere, hotra s schimbe
,scoala n asa Iel ca ea s rspund nevoilor zilnice, suIletului si trecutului
neamurilor din Basarabia, nainte de toate, trebuie s Iie dezrusiIicat, adic este
nevoie s Iacem scoal national
33
. Acest lucru s-a concretizat prin cresterea
numrului de scoli si de copii din Basarabia. Dac n 1917 nu existau n
Basarabia dect 1383 scoli, acest numr a sporit cu 493 n primii ani ce au
urmat Unirii
34
.
Impunerea limbii romne si n biseric trebuia s se realizeze prin
,introducerea unirii canonice a Eparhiei Basarabiei cu Biserica autoceIal
romn, legnd si mai mult ortodoxia de Iiinta romneasc
35
.
Impunerea limbii romne n administratie ca limb oIicial s-a lovit de
rezistenta Iunctionarilor rusi care au si reIuzat jurmntul de credint Iat de
Romnia, preIernd s prseasc slujba
36
. Mai mult, ei au reIuzat s predea
documentatia si birourile pentru a perturba activitatea institutiei. Folosindu-se
de Iaptul c guvernul romn promisese s nu se amestece n politica intern si
nu vor nlocui institutiile locale, o parte din ele se vor transIorma n centre de
rezistent antiromneasc. O asemenea situatie o ntlnim la zemstva gubernial
29
30
Cuvantul Moldovenesc, nr. 56 din 13 iulie 1917.
31
32
33
Ibidem, p. 324.
34
35
Ibidem, p. 84.
36
Romania nou din 7 iulie 1918.
Mihai Vasiliu 234
din Chisinu, Iormat din cadre de origine rus sau orientare prosovietic si care
treptat se transIormase n locul de adunare a celor nemultumiti de schimbrile
ce aveau loc n Basarabia. O asemenea institutie devenise o povar si pentru
statul romn, care trebuia s subventioneze cu Ionduri speciale, ntruct deIicitul
ntre venituri si cheltuieli ajunsese n 1918 la 44 milioane lei
37
. Mai mult,
Iondurile date de stat erau deturnate n alte scopuri, opuse Iat de cele pentru
care Iuseser alocate. Prin decretul regal din 4 octombrie 1918, zemstva
gubernial a Iost desIiintat, diversele ei atributii Iiind preluate de ctre
Directorate
38
. Acelasi lucru s-a ntmplat si cu Duma orasului Chisinu, unde la
alegerea Iunctionarilor participaser soldatii armatei ruse n retragere. Noile
alegeri au Iost amnate, mai ales c primarul s-a maniIestat Itis mpotriva
procesului de nationalizare a institutiilor, unde limba rus era limb oIicial.
Prin decretul regal din 4 septembrie 1918, Duma si Uprava orasului Chisinu au
Iost desIiintate, conducerea orasului Iiind ncredintat unei comisii interimare
compus din 6 membri (2 romni, 2 rusi, 2 evrei n.n.)
39
. Comentnd aceast
schimbare, un ziar din Basarabia nota: ,Ne bucurm c s-a nceput Iacerea
rnduielii si aici
40
, pentru locuitorii din Chisinu si, mai mult, pentru lichidarea
unei rezistente mpotriva intereselor romnesti.
O situatie similar exista n justitie, unde ntreaga legislatie era n limba
rus, iar documentele eliberate erau n aceeasi limb. Si aici s-a trecut la
procesul de nationalizare, prin legea de organizare judectoreasc din
Basarabia, promulgat la 9 octombrie 1918. n urma recomandrilor Icute de
Consiliul Superior al Magistraturii, s-au numit si primii magistrati romni n
locurile vacante din provincie. Aceste locuri s-au creat prin nIiintarea unor noi
institutii, ct si prin opozitia magistratilor si avocatilor rusi de a depune
jurmntul. A Iost o rezistent greu de nIrnt ct timp aproape ntreaga
legislatie era n limba rus, iar numrul Iunctionarilor moldoveni era limitat.
ReIerindu-se la acel moment, ziarul Romania nou scria c ,prin acest act se
ncepe introducerea justitiei romne ntre Prut si Nistru
41
.
Era un nceput, cci prin instalarea magistraturii, a instantelor
judectoresti si a limbii romne a Iost nationalizat ns numai o parte a justitiei
basarabene, pe care Vespasian Erbiceanu, prim-presedinte al Curtii de Apel din
Chisinu, o aprecia ca partea ,pur Iormal si exterioar, adic mijloacele si
organele oIiciale de mprtire a drepttii
42
. Pentru rezolvarea problemelor de
37
Cuvantul Moldovenesc din 30 august/12 septembrie 1918.
38
Ioan Scurtu, D. Almas, A. Grosu, Ion Pavelescu, Gh. Ionit, op.cit., p. 132.
39
Monitorul Oficial, nr. 133 din 5/18 octombrie 1918.
40
Cuvant Moldovenesc din 9/22 septembrie 1918.
41
Romania nou din 23 octombrie 1918.
42
Vespasian Erbiceanu, Nationalizarea justitiei yi unificarea legislativ n
Basarabia, Bucuresti, 1934, p. 106.
Iond din domeniul justitiei s-a nIiintat la Chisinu, la 1 decembrie 1918, Cercul
de studii juridice si sociale, care-si propunea s traduc codurile si legile rusesti
si s rspndeasc cunostintele juridice populatiei. La cererea autorittilor
basarabene s-a nIiintat o Comisie Juridic consultativ pe lng Directoratul de
Justitie, cu scopul de a oIeri asistent autorittilor locale
43
. Comisia de traduceri,
condus de Ion Ndejde, a reusit, ntr-un timp scurt, s traduc n limba romn
cele mai uzuale coduri de legi rusesti, ceea ce a permis instantelor judectoresti
s rezolve, pn la 1 septembrie 1919, 1600 de dosare din cele 9349 de dosare
rmase nencheiate de la Justitia rus
44
. Din pcate, timpul Ioarte scurt si
complexitatea problemelor din Justitie nu a permis s se treac la problema
uniIicrii legislative depline, care a Iost amnat pn la terminarea lucrrilor de
uniIicare general
45
. Limba romn rzbise, cu greu, si n justitie.
O alt problem urmrit de autorittile de pe cele dou maluri ale Prutului a
Iost problema organizrii politico-institutionale. n Declaratia Consiliului Directorilor
din Basarabia din 14 aprilie 1918 se arta: ,n dou cuvinte, Basarabia romneasc
trebuie s devin tar n adevr liber si luminat. Dup adnca noastr convingere,
ajungerea acestui scop nu este cu putint dect n deplin unire cu patria noastr
comun Romnia
46
. Programul propunea o serie de msuri pe care SIatul Trii
trebuia s le urmreasc si s decid asupra ,principiilor constitutionale care se vor
judeca de Adunarea Constituant romneasc cu ajutorul deputatilor din Basarabia
47
.
Se vedea clar c toate msurile care se vor lua n aceast perioad de tranzitie
urmreau s Iaciliteze apropierea institutional dintre cele dou state, pentru
Iavorizarea unirii depline. Analiza acestui document relev Iaptul c se urmrea n
primul rnd asigurarea unui climat de liniste si ordine n Basarabia, ntrindu-se n
acelasi timp caracterul romnesc al acestui teritoriu prin nationalizarea unor
institutii
48
.
Pe aceast linie a Iost luat o msur prealabil prin care membrii din SIatul
Directorilor s nu mai ndeplineasc Iunctia de ministri, ci de directori generali,
ministrii rmnnd numai cei doi din guvernul central (Ion Inculet si Daniel
Ciugureanu n.n.)
49
. Acest organism politic, n viziunea lui Al. Marghiloman,
,trebuia s serveasc de legtur ntre organele de stat ale trii cu Basarabia si ,s Iie
consultat n toate chestiunile care cer s Iie rezolvate pe cale de decrete
50
. Au
disprut Directoratele de rzboi si de externe si s-a nIiintat un directorat al
43
44
Vespasian Erbiceanu, op.cit., p. 115.
45
Ibidem, p. 120.
46
47
Ibidem, p. 225.
48
49
Cuvant Moldovenesc din 12 aprilie 1918.
50
Monitorul Oficial, nr. 8 din 10/23 aprilie 1918.
Mihai Vasiliu 236
minorittilor. Aceste schimbri au Iost validate de SIatul Trii. Pentru operativitatea
deciziilor Consiliului Directorilor a delegat, pe lng ministerele romne, comisari
care s inIormeze autorittile de la Chisinu. Printre cei nominalizati au Iost: T.G.
Toncu, P. Erhan, V.G. Cristi si Brescu.
ConIruntat cu o serie de greutti Iinanciare, economice, dar mai ales cele
legate de activitatea subversiv
51
, Al. Marghiloman a propus nchiderea SIatului
Trii, actiune ce s-a derulat la 28 mai 1918. Chiar dac a Iolosit un pretext n
expunerea de motive prezentat de Al. Marghiloman regelui Ferdinand asupra
rezolvrii problemei agrare, credem c incidentele de la Nistru erau mai
ngrijortoare, pentru c n organizarea lor erau sustinute de Ucraina si Rusia
Sovietic
52
. Cum Romnia Icea eIorturi pe plan diplomatic s normalizeze
relatiile cu Ucraina, o mentionare a incidentelor de la Nistru nu ar Ii avantajat
Romnia
53
. Mai mult, numirea, la 13 iunie 1918, a generalului Artur Vitoianu,
drept comisar general pentru Basarabia, determinat de evolutia ,evenimentelor
din ultimul timp si pentru normalizarea raporturilor dintre autorittile civile si
militare din Provincie
54
, arat clar, chiar sub o Iorm voalat, ngrijorarea
autorittilor din Romnia Iat de miscarea subversiv. Numirea unui comisar
general (la nceput sub denumirea de guvernator n.n.) a trezit reactii de
adversitate, C. Stere, Pan Halippa, SteIan Ciobanu, V. Chiorescu deplasndu-se
la Iasi pentru a protesta n Iata unei astIel de decizii. Pentru a lmuri populatia,
A. Vitoianu a adresat o proclamatie n care preciza: ,ndatorirea mea cea mai
nsemnat este de a Iace ca silintele tuturor cettenilor cu grija binelui, precum
si ca toate dispozitiile autorittilor civile si militare, ngrdite n marginile
legilor si regulamentelor, s mearg mn n mn pentru binele public
55
. Mai
trziu, autorittile basarabene au nteles de ce era necesar o astIel de
organizare, apreciind activitatea desIsurat de comisarul general, printre altele
,blocnd posibilitatea strinilor de a actiona contra cauzei romnesti
56
.
n privinta administratiei, situatia era diIicil n Basarabia, care pstra
organizarea, limba si legislatia de tip rusesc. Cea mai mare parte a Iunctiilor publice
erau detinute de Iunctionari rusi. O reIorm administrativ n aceste conditii nu era
posibil, prin lipsa de posibilitti Iinanciare si prin lipsa de specialisti de limb
romn n domeniu. Sabotati de cinovnicii rusi, care blocau msurile de la centru la
autorittile locale, desIsurnd un program de lucru Ioarte redus, n detrimentul
cettenilor, Ioloseau abuziv limba rus att n birouri, ct si n elaborarea actelor
51
Ludmila Rothari, Miycarea subversiv din Basarabia n anii 1918-1924, Bucuresti,
Editura Enciclopedic, 2004, p. 60.
52
Ibidem.
53
Ibidem, p. 61.
54
Monitorul Oficial, nr. 60 din 15/28 iunie 1918.
55
Romania Nou din 23 iunie 1918.
56
Romania Nou din 21 iunie 1918.
oIiciale. Msurile care au Iost luate, Ioarte putine la numr, nu au putut s rezolve
grava criz a administratiei din Provincie.
Asupra acestor probleme de ordin politico-institutional si cultural, situatia
economic inIluenta negativ prin dimensiunea ei agrar. Problema agrar era o
problem Iundamental pentru locuitori atta timp ct ramura principal era
agricultura, iar repartitia propriettii lovea n interesele romnesti. Dup o situatie
statistic din 1905 rezult c n Basarabia existau 5507 mari proprietari Iunciari ce
stpneau 43,2 din supraIata arabil; statul, orasele si biserica 8,2 din supraIat,
iar tranii, 48,6 din supraIat
57
. Cei mai multi dintre proprietari erau rusi, urmati
de greci, georgieni, olandezi, germani din trile baltice si unii romni rusiIicati
58
. A
existat n acest sens un consens politic n privinta rezolvrii problemei agrare, SIatul
Trii ,s pregteasc principiile reIormei agrare. Pn la reIorm, Consiliul
Directorilor ,lua toate msurile pentru a semna toate locurile de semntur, s se
apere Inetele si pdurile si s se mbuntteasc raporturile dintre trani si
proprietarii de pmnt
59
. Au existat si incidente ntre proprietari si trani
60
, iar o
delegatie ,a preotilor din Basarabia, s-a adresat chiar lui Al. Marghiloman, la 22
aprilie 1918, pentru a-si apra propriettile
61
.
Un moment important pentru punerea n practic a programului a Iost
nIiintarea de ctre SIatul Trii, la 4 mai 1918, a unei Comisii Agrare constituit din
27 deputati, din care 18 trebuiau s reprezinte trnimea romneasc, iar 5 din
partea minorittilor, la care se adugau 4 reprezentnd interesele proprietarilor
62
.
Un aspect care trebuie pus n evident este legat de dezvoltarea
inIrastructurii n Basarabia si orientarea ei spre Romnia, modiIicnd
ecartamentul la linia Ierat si ,construind multe poduri de beton armat si de
lemn pentru a lega Basarabia de Moldova
63
.
n conditiile n care victoriile obtinute de armatele Antantei, n vara si toamna
anului 1918, deveneau concludente, raportul de Iorte modiIicndu-se n Iavoarea
Iostilor aliati, la sugestia lui Ion I.C. Brtianu si nu a ministrilor Antantei, regele
Ferdinand i-a cerut lui Al. Marghiloman demisia
64
. Tot Ion I.C. Brtianu i-a sugerat
lui Ferdinand Iormarea unui guvern C. Coand, un guvern de tranzitie care trebuia s
pregteasc venirea unui guvern liberal sub conducerea aceluiasi I.I.C. Brtianu.
57
Nicolae Ciachir, Basarabia sub stpnire tarist (1872-1917), Bucuresti, Editura
Didactic si Pedagogic, R.A., 1992, p. 133.
58
Ibidem, p. 80.
59
60
SteIan Ciobanu, Unirea Basarabiei., p. 218.
61
Al. Marghiloman, Note politice, vol. III, (Editie si introducere de Stelian Neagoe),
Bucuresti, Editura Machiavelli, 1995, p. 133.
62
Cuvant Moldovenesc din 10 mai 1918.
63
Al. Boldur, Istoria Basarabiei, Bucuresti, 1992, p. 510-511.
64
Al. Marghiloman, op.cit., p. 227.
Mihai Vasiliu 238
Guvernul Coand urma s realizeze dou obiective importante, mobilizarea armatei si
intrarea, la 28 octombrie 1918, n rzboi cu Puterile Centrale
65
. Prevederile stabilite de
Pacea de la Bucuresti Iiind anulate, era anulat si ntreaga legislatie adoptat n timpul
guvernrii lui Al. Marghiloman, iar Parlamentul dizolvat
66
. Prin al doilea obiectiv pe
care guvernul Coand trebuia s-l ndeplineasc, I.I.C. Brtianu evita situatia ingrat
de a anula anchetarea si judecarea guvernului Brtianu. ,Lovitur de stat n toat
brutalitatea ei, dar lovitur de stat avnd numai un singur eIect, acela de a anula darea
n judecat a guvernului Brtianu
67
, nota n memoriile sale Al. Marghiloman.
IndiIerent de interpretrile date de liderii liberali acestui act
68
, mai trziu legile votate
n perioada guvernului conservator vor Ii repuse treptat n Iunctiune.
n Basarabia, jocurile politice de la Iasi au produs stupoare, C. Stere
demisionnd din demnitatea de presedinte al SIatului ca eIect al anulrii si a
Decretului regal nr. 842 de promulgare a actului Unirii Basarabiei cu Romnia. n
provincie nu s-a anulat nici un decret regal si nici msurile luate de guvernul
Marghiloman. La initiativa lui Pan Halippa, ales presedinte al SIatului Trii, s-a
propus s se renunte la conditiile de unire puse la 27 martie 1918 pentru a Ii ,si noi
uniti cu Romnia ntru toate ca si Bucovina si Transilvania
69
. SIatul Trii
ndeplinindu-si misiunea pentru care Iusese creat, n ultima sedint din 27 noiembrie
1918 s-a autodizolvat, de acum toate atributiile de guvernare Iiind transmise
guvernului de la Bucuresti
70
.
Perioada pe care am prezentat-o, perioada autonomiei administrative, a
Iost o perioad plin de realizri si de mpliniri dac ne raportm la conditiile
existente n Basarabia si Vechiul Regat. Realizrile au permis ca de la Actul de
la 27 martie 1918 s se creeze premisele pentru ca n a doua etap s se ajung
la integrarea Basarabiei la patrimoniul national. Pe bun dreptate, Al. Boldur
nota n acest sens: ,Unirea duce nationalitatea romn spre renastere si spre
organizarea unui stat nou al tuturor romnilor, visat de cei mai buni
reprezentanti ai gndirii politice romnesti
71
.
Lùnion de la Bessarabie Roumanie
et son integration en patrimoine nationale
Rsum
Le present article trate de la periode de làutonomie administrative de l`histoire
de la Bessarabie, mettant en evidence les realisations mais aussi les echecs du processus
dìntegration de la province dans la Roumanie.
65
Istoria Romnilor, vol. VII, Tom II, p. 452.
66
Ibidem.
67
Al. Marghiloman, op.cit., p. 227.
68
Ibidem, p. 228.
69
Cuvant Moldovenesc din 29 noiembrie/12 decembrie 1918
70
Ioan Scurtu, D. Almas, Armand Gosu, Ion Pavelescu, Gh. I. Ionit, op.cit., p. 137.
71
Al. Boldur, op.cit., p. 507.
RECLAMA N ROMAN N PRIMA 1UMTATE A SECOLULUI XX
Iulia Butnariu
Aprecierea schimbrilor semniIicative parcurse de societatea romneasc n
prima jumtate a secolului XX se raporteaz deopotriv la structuri Iundamentale
de ordin economic, social-politic, institutional, cultural, ori de mental colectiv, dar
si la Iorme particulare ale acestora, care ntregesc imaginea de ansamblu. n prima
jumtate a secolului XX, marcat de participarea la primul rzboi mondial,
schimbrile s-au petrecut ntr-o dinamic inegal, att n eIorturile de a reduce
decalajul Iat de Occident, ct si prin modelarea intern dup exemplul oIerit de
capital. Viata urban este aceea care concentreaz transIormrile cele mai vizibile,
datorit ritmului accelerat n care acestea s-au petrecut.
ntr-un oras de provincie precum Romanul, populat de un mozaic uman
diversitatea Iiind dat de vietuirea n spatiul urban de mai multe generatii, n
paralel cu asezarea unor noi membri n comunitatea urban local, de
coexistenta mai multor etnii (armeni, evrei, greci, tigani, rusi-lipoveni)
modalittile si ritmul de adaptare la economia concurential pot Ii studiate si
prin intermediul reclamelor.
ConIorm deIinitiei, reclama este acea activitate (comercial) prin care se
urmreste, pe calea publicittii cstigarea interesului public asupra anumitor
mrIuri, a unor crti, a unui spectacol, a Iolosirii unor servicii, etc.
1
. Mai mult
dect o reglare a raporturilor dintre cel care oIer si cel care cumpr, reclama
poate Ii considerat un mod de comunicare, ce mbrca Iorme diverse si poate
conditiona mentalul individual si colectiv, viata urban cotidian.
Cea mai simpl si direct Iorm de reclam reclama transmis prin
comunicarea direct ntre indivizi a Iost si cea mai putin rezistent n timp.
Alturi de aceasta, reclama asigurat prin aIisarea unor materiale de promovare,
n vitrinele Iirmelor sau direct n strad, a avut tot o existent limitat. Uneori
chiar numele Iirmei era subsumat promovrii oIertei speciIice, deci tot o Iorm
de reclam (La voaleta, Jinul, Elita, Lumea Elegant, La cel mai expeditiv, La
Paradisul copiilor, s.a.) Sursele prin care se pot recupera aceste Iorme de
reclam sunt circumstantiale. Forma cea mai explicit, rezistent n timp si
accesibil, din perspectiva interpretrilor noastre, rmne reclama scris,
transmis prin intermediul presei. Dintre ziarele locale au Iost consultate
colectiile ziarelor Actualitatea, Ecoul Romanului, Indreptarea, Curentul
Romanului, Cuvantul Romanului, Ecoul, Arena Romanului si Ritmul Jremii.
1
DEX, Bucuresti, Editura Univers Enciclopedic, 1996, editia a II-a, p. 901.
Iulia Butnariu 240
n presa romascan au aprut, la nceputul secolului XX, mai nti
sporadic, apoi constant si destul de numeroase, anunturi special concepute
pentru promovarea unor oIerte, preponderent locale. Interesul pentru
promovarea, cu ajutorul acestor reclame, a produselor realizate ori
comercializate n Roman, a unor servicii diverse si a oIertei de natur recreativ,
aceasta din urm mbinnd aIacerea propriu-zis cu latura adresat intelectului,
demonstreaz preocuparea de adaptare la cerintele vremii, la nivelul economic
local si la un anumit orizont mental. n Roman exista o viat mestesugreasc si
comercial cu traditie, o mic industrie cu perspective, un potential uman, n
crestere numeric, si un climat concurential n dezvoltare. Prezenta armenilor, a
grecilor si mai ales a evreilor, ca si n cazul altor orase din Moldova, a
impulsionat acest regim al concurentei, n privinta activittii economice si
comerciale propriu-zise, dup cum a Iavorizat si o atmosIer speciIic, a
orasului de provincie.
n privinta interesului pentru promovarea mrIurilor si serviciilor cu
ajutorul reclamelor, poate Ii cu usurint observat evolutia cantitativ: la
nceputul sec. XX apreau doar cteva n paginile unui ziar - 2 sau 3 ntr-un
numr, n deceniile 2 si 3 numrul loc creste progresiv, ajungnd apoi la peste
20, ocupnd uneori o pagin ntreag de ziar. La Iel poate Ii urmrit evolutia
calitativ a acestor reclame, prin modalitatea de concepere a textului, aranjarea
n pagin, nsotirea de anumite accesorii graIice, ce vin s sustin si s
sublinieze oIerta.
Textul reclamelor din presa local cuprindea, de regul, inIormatii
absolut necesare identiIicrii oIertei si oIertantului aici intr denumirea Iirmei
respective, adresa, numele proprietarului si tipul de produse oIerit. Acest tip de
reclam era la ndemna celor mai multi oIertanti. Interesul lor de promovare a
Iirmei si oIertei nu era neaprat limitat de posibilittile Iinanciare, deoarece
costurile acestor reclame erau Iixate uneori prin tariI Iix, dar si ,prin nvoial
2
.
Erau destul de Irecvent Iolosite si reclamele cu un text mai elaborat, ce
cuprindea detalii asupra oIertei, eventual cu sublinierea celei de sezon ori care
privea anuntarea unor reduceri de preturi la anumite produse.
Categoriile de oIertanti ntlniti n Roman sunt diverse: de la Iirmele mari
(ntreprinderile Rohrlich, bnci, societti de asigurri sau Iiliale locale ale acestora,
diverse Iabrici
3
, hoteluri sau restaurante cu pretentii) pn la micii proprietari de
prvlii si prestatori de servicii (medici
4
, contabili, ingineri de cadastru, proIesori).
2
Actualitatea, nr. 1 din 8 noiembrie 1912, p. 1.
3
Curentul Romanului, nr. 61 din 26 aprilie 1931, p. 3, reclama Iabricii de mezeluri a lui
Ioan Andries.
4
Ecoul, nr 48 din 15 iulie 1937, p. 2, o reclam comun pentru Iamilia de medici
Dulbergher, care si oIereau serviciile att n spital ct si n aIara acestuia, la cabinetul
din Strada Mare, nr. 188.
Reclama n Roman n prima jumtate a secolului XX 241
Predomin cei din sectorul comercial, de mrime medie sau peste.
OIertantii cu putere economic, care erau deja cunoscuti pe piat, cu
produse cutate si recunoscute pentru calitatea, lor Ioloseau reclame cu un
mesaj strict, concis, cu o Iorm de prezentare sobr
5
. Reclama scris era Iolosit
pentru a rmne n atentia publicului.
Categoria oIertantilor de mic anvergur, ori care intraser de putin timp
n aIaceri, Iolosea reclame cu un text diIerit, prin care detaliaz oIerta sau
mcar o parte din produsele considerate a Ii cutate de consumatori, subliniaz
pretul avantajos, mai bun dect al concurentei si apeleaz la modalitti de
exprimare care se doresc apropiate si convingtoare clientului potential. Sunt
ntlnite mcar Iormule de tipul ,vizitati spre convingere, ,mai ieItin ca
oriunde
6
sau ,preturi ce desIid orice concurent
7
. Prvliile, mai ales cele
care oIer articole de vestimentatie sau cosmetice, subliniaz att calitatea, ct
si permanenta nnoire a produselor, prestrile de servicii n acelasi sector Icnd
trimitere la moda occidental
8
. Si n privinta oIertei localurilor, restaurantelor
9
,
hotelurilor se observ preIerinta de orientare dup modelul capitalei, ca un
garant al ancorrii n actualitate, al prelurii ultimelor tendinte venite din
occident
10
. Preocuparea n aceast directie presupune o clientel cu anumite
standarde, cunosctoare si interesat de oIerta de calitate. Sub inIluenta
lecturilor si a contactelor directe, prilejuite de aIaceri sau cltoriile de plcere
n trile din vest, se Iorma gustul publicului si acesta devenea tot mai selectiv.
Produsele de utilitate cotidian, oIerite de magazinele de coloniale, de
mbrcminte si ncltminte, de manuIactur, de sticlrie si portelanuri,
ceasornicrii, dar si croitorii, Irizerii, curttorii abund n paginile ziarelor
romascane, prin reclame care revin n numere succesive, n aceeasi Iorm de
prezentare sau mbogtite cu noi oIerte. ntrecerea acestora n prezentarea prin
reclame n presa local reIlect concurenta, o viat economic activ, un
5
Exemplul reclamei aprute pe prima pagin a ziarului Cuvantul Romanului, nr. 1 din
29 noiembrie 1924: ,Cumprati numai undelemnul Fabricei C.F. Rohrlich, constatat de
specialisti ca cel mai bun.
6
Actualitatea, nr. 7 din 24 decembrie 1912, p. 3, reclama tipograIiei BERAM.
7
Cuvantul Romanului, nr. 11 din 26 septembrie 1925, p. 2, reclama croitoriei Marcu
Locar si reclama magazinului ,La bunul student.
8
Ibidem, reclama Iirmei ,Croitoria Tinerimei a lui M.S. Schwartz: ,Aduce la
cunostinta Onor. Public romascan ct Onor. clientelei sale c execut ori-ce comand
dup ultima mod....
9
Cuvantul Romanului, nr. 19 din 14 Iebruarie 1926, p. 2, reclama la Restaurantul
Modern: ,local amenajat dup sistemul marilor baruri din strintate.
10
Actualitatea, nr. 1 din 8 noiembrie 1912, p. 4, reclama la ,Restaurantul Elitei,
proprietar I. Nicotescu: ,posed o buctrie romn si Irancez unde Onor.
Consumatori pot gsi la ori-ce or mncruri gustoase, precum si vinuri indigene si
strine de calitti superioare, provenienta celor mai renumite podgorii....
Iulia Butnariu 242
comert nIloritor, concentrat n strada SteIan cel Mare si disipat, treptat, n
zonele limitroIe.
Multe Iirme si Iceau reclam si prin intermediul anunturilor urri de
srbtori. Interesant pentru bunele relatii ntre proprietarii de Iirme si publicul
consumator este Iaptul c n preajma Crciunului, evreii comercianti din Roman
adresau urrile cuvenite clientelei preponderent crestine. Nu era pierdut prilejul
si era prezentat, discret, si oIerta Iirmei respective.
Reclam si Iceau si ziarele locale, n paginile proprii. La Iel tipograIiile
si librriile, aunci cnd erau ale aceluiasi proprietar. Este cazul ziarului
Actualitatea, care si avea redactia si administratia la tipograIia Beram si
gzduia, n paginile sale, periodic, reclame pentru aceasta din urm.
11
OIertele nu se limitau doar la produse si servicii de interes pentru
populatia urban. Zona rural, care avea acces la presa romascan, reprezenta
un segment de absorbtie a unor produse speciIice. Cultivatorii din zona rural
puteau Ii interesati de reclamele unor Iirme ce distribuie tot Ielul de seminte
12
sau utilaje
13
. Acestea Ioloseau reclame-text ct mai cuprinztoare, prin
inIormatiile oIerite potentialului client interesat. La Iel, unii proprietari de
magazine sau Iirme diverse din Roman aveau interese n zona rural cazul lui
Alexandru Iasilkoski, care avea un depozit de cherestea n Roman, pe strada
Sucedava, la nr. 36, dar si o moar cu motor n comuna Porcesti, judetul Roman
si promova ambele aIaceri printr-o singur reclam
14
.
Reclamele pentru Iirme din aIara orasului sunt si ele ntlnite n presa
local. AstIel de oIerte, de regul cunoscute la nivel de tar, prezentau un
anumit tip de produs si insistau asupra pstrrii calittii originalului
15
.
Unele din cele mai interesante din perspectiva modului de prezentare sunt
reclamele privitoare la petrecerea timpului liber: restaurantul, teatrul,
cinematograIul sunt intrate mai trziu n oIerta local, dar suscit interesul
crescnd al publicului consumator de distractii. Sunt numeroase reclame n
presa local, pentru ,marele local Modern, ce cuprindea o oIert multipl:
hotel, berrie, restaurant, coIetrie, teatru si cinematograI
16
. Pentru cei cu dare
de mn, oIerta era bogat dac ne raportm la potentialul Romanului: berria si
11
Actualitatea, nr. 7, din 24 decembrie 1912, p. 3.
12
Actualitatea, nr. 1 din 8 noiembrie 1912, p. 4, reclama Icut la ,Seminteria
Germania AdolI Herzberg, Roman.
13
Ibidem, reclama Iirmei W.L. Schwartz&Fiii, care comercializa ,pluguri de otel...
masini de semnat n rnduri si prin imprstiere, grape de otel, rotative, cultivatoare,
toate originale RUD SACK....
14
Ibidem.
15
Ecoul, nr. 40 din 27 mai 1937, p. 2, reclama la berea Bragadiru si cuprinde n text ,FITI
ATENTI! Sticla s aibe capsula Bragadiru... altIel beti o bere inIerioar cu acelas cost.
16
Ecoul Romanului, din 14 decembrie 1914.
restaurantul de pe lng hotelul Central
17
, despre care publicul era inIormat
asupra dotrilor, era detaliat oIerta bogat, cu precizri asupra modalitattii de
a Iace rezervri pentru ocazii deosebite sau pentru srbtori (,Pentru SI.-tele
Srbtori numere speciale/ cu ocazia revelionului rugm a se retine mese din
timp; se pot comanda si dineuri speciale)
18
. Reclam n presa local si Iceau
si localurile mai modeste, iar acestea insistau asupra preturilor reduse si pstrrii
n bune conditii a alimentelor si a igienei
19
.
Nu lipsesc reclamele pentru petrecerea timpului liber n aIara orasului. Este
cazul ,parcului englezesc de la Dulcesti, unde romascanii se puteau distra,
beneIiciind de comoditti aproape urbane n ambient natural
20
. Restaurantul de pe
proprietatea lui Vasiliu-Bolnavu, n apropiere de oras, ntr-un cadru natural
deosebit, era promovat prin reclame cuprinztoare sub aspectul detaliilor: clientul
era inIormat nu numai asupra meniului disponibil, a preturilor practicate, dar si
asupra posibilittilor de transport asigurate pentru conIortul su.
Frecventa reclamelor pentru oIerta teatrelor si cinematograIelor
romascane este un indicator pentru interesul artat de publicul consumator.
Forma de prezentare a oIertei de acest gen se dorea ct mai incitant. AstIel de
reclame cuprindeau inIormatii despre data, locul, titlul spectacolului, compania
de teatru care poposea n oras, distributia sau mcar numele cele mai cunoscute,
iar modalitatea de prezentare graIic apela la chenare si caractere speciale
pentru a sublinia aspectele importante ale mesajului din text
21
. Un exemplu n
acest sens se regseste n oIerta teatrului Cobzaru ce anunta prezenta Companiei
Vasiliu Birlic, n mai 1940 si care aduga mesajului inIormatii si aprecieri n
msur s strneasc interesul publicului
22
. CinematograIele Ioloseau Iormule
17
Vezi reclama: ,Bererie Restaurant Varieteu/ Serviciu promt si curat, n ziarul
Indreptarea, 5 august 1918, p. 3.
18
Cuvantul Romanului, nr. 15 din 28 decembrie 1925, p. 4 si Curentul Romanului, nr.
10, din 8 iunie 1930, p. 3.
19
Ecoul, nr. 40 din 27 mai 1937, p. 2, reclama pentru ,bodega Iamiliar Isac Zeiligman
n care se preciza c Ioloseste ,un grtar special ntretinut conIorm higienei, dup cum
,toate alimentele (crnurile) si aperitivele sunt pstrate n IrigoriIer bine construit.
20
Curentul Romanului, nr. 17, din 6 iulie 1930, de unde aIlm: ,Administratia mosiei
Dulcesti, proprietatea C.N. Vasiliu-Bolnavu, jud. Roman anunt deschiderea parcului
englezesc si a unui restaurant de primul rang cu mncrurile cele mai alese. 20 lei un pui, 40
lei krg de cel mai bun vin pivnitile Vasiliu Bolnavu.// Romascani! Amuzati-v n parcul
Dulcesti. Numai 10 minute deprtare de Roman// O camionet cu 14 locuri conIortabile st
la dispozitia publicului romascan. Pretul unei curse este 40 lei de persoan dus si ntors.
Plecarea si sosirea din Iata magazinului Aronovici. Cursele Iunctioneaz din dou n dou
ore. Cei care nu pleac la bi si au nevoie de aer gsesc un reIugiu....
21
Ecoul Romanului din 2 noiembrie 1914, p. 2, reclama la spectacolul ,Rpirea
Sabinelor de la Teatrul Modern si la ,Betasul Tatei pies adus la Roman de
Compania Victor Antonescu la acelasi Teatru Modern.
22
Ritmul Jremii, nr. 93 din 29 aprilie 1940, p. 2, Compania Vasiliu Birlic venea la Roman si
prezenta comedia ,Moritz al 2-lea comentat n reclam drept ,cel mai mare succes teatral.
Iulia Butnariu 244
care puneau accent pe latura aIectiv
23
, avnd drept scop impresionarea
publicului, mai ales a celui tnr sau Ieminin
24
.
n privinta acestor teatre si cinematograIe exist si o reclam indirect
prin articole de ziar, n care se comentau ultimele noutti, modul n care
reactiona publicul romascan la astIel de oIerte si sunt un ajutor important pentru
ntelegerea mentalittii provincialilor. Aceste oIerte (teatru cinematograI)
erau, de multe ori, asociate. Prin Iolosirea aceluiasi spatiu se putea prezenta si
drept local de ntruniri pentru conIerinte, concerte. n decembrie 1912, un
interviu luat proIesorului Neculai Apostol si publicat n articolul cu titlul
Romanul de eri yi de ast-zi Iace trimitere la oIertele de acest gen aprute la
Roman, apreciind c se Iceau ,mari progrese: ,Dac anul acesta ne lipseste,
peste cte-va luni ns, multumit initiativei d-lui Cobzaru, vom avea o sal de
teatru, cazino, cinematograI, care, cred, c vor Ii punctul cel mai de atractie n
viata distractiv a Romanului.
25
.
Pe parcursul a trei decenii, oIerta romascan s-a diversiIicat rapid.
CinematograIul Brand, Modern sau Cobzaru s-au ntrecut n promovarea oIertei
speciIice, prin anunturi n ziarele locale
26
. Pentru a sublinia mesajul ctre
publicul potential si a Iace ct mai atractiv oIerta se Icea adesea trimitere la
viata bucurestean: la Cinema Cobzariu ,ruleaz cele mai reputate Iilme cari au
Icut succesul Capitalei
27
.
Tot o reclam indirect se realiza prin participarea la actiuni caritabile a
proprietarului de Iirm, organizarea de maniIestri n spatiul public sau sprijinirea
Iinanciar acordat unor asemenea evenimente (n parcul orasului se tineau serbri
organizate de Primria Romanului, cu sprijinul unor proprietari de regul cei cu
potential economic ridicat si Ioarte cunoscuti n oras, gen Rohrlich, care a sustinut
material numeroase actiuni caritabile, in Iolosul sracilor din oras)
28
.
De la anunturile simple pn la reclama elaborat, toate aceste mijloace
de promovare a oIertei pstreaz legtura cu potentialul economic si atmosIera
local. Discrete sau mai ,agresive Iat de publicul consumator, pstreaz
savoarea timpului, diversitatea si actualizarea periodic a reclamelor Iiind
conditionate de ritmul de dezvoltare a orasului, de mentalittile provincialilor.
23
Actualitatea, nr. 1 din 8 noiembrie 1912, p. 4, reclama cinematograIului Brand
sublinia: ,Pentru satisIacerea publicului romascan CINEMA BRAND nu crut nici un
sacriIiciu spre a-i procura vederile cele mai instructive.
24
Cuvantul Romanului, nr. 1 din 29 noiembrie 1924, p. 3, reclama promovat de
CinematograIul Brand pentru Iilmul ,Roata Vietii cu Severin Mars, apreciaz ca Iiind
,subiect misctor uneori pn la lacrimi.
25
Actualitatea, nr. 4, din 2 decembrie 1912.
26
Ecoul Romanului, 29 noiembrie 1915.
27
Cuvantul Romanului, nr. 11, din 26 septembrie 1925, p. 2.
28
Ecoul Romanului, din 1 iulie 1916, p. 3, articolul Serbrile Primriei.
La rclame dans la ville de Roman pendant
la premire moiti du XX-me sicle
Rsum
Dans la dynamique de la societe roumaine de la premiere moitie du XX-eme siecle,
la ville de province a son propre rythme de developpement et des voies de modelage apres le
modele des centres urbaines plus evolues. La capitale, en particulier, representait un modele
a suivre et un garant du succes presque dans toute entreprise, soit elle de nature strictement
economique, soit dans dàutres domaines de la vie quotidienne. L'etude des reclames de cette
periode peut tre un instrument dans lèvaluation des modalites et des voies d' adaptation a
lèconomie concurrentielle. Lòrizon mental des provinciaux peut tre aussi deIini a làide
des reclames.
Les types des reclames utilises a Roman etaient diIIerents : la transmission des
inIormations par voie orale, làIIichage dans la rue ou en vitrine, les annonces dans la
presse et mme la reclame masquee dans dàutres types de materiaux (par exemple les
cartes postales illustrees) et activites. Les plus resistentes en temps ont ete les reclames
dans la presse locale et elles constituent une source importante dans l' etude de ce sujet.
En consultant huit collections de journaux de Roman, on a pu apprecier
lèvolution quantitative et qualitative des reclames ecrites. Au debut du XX
eme
siecle, en
premier lieu dùne maniere incidente et puis dùne maniere constante et plus
nombreuses dans le troisieme et le quatrieme decennie, ont paru des annonces
specialement conus pour la promotion des oIIres, surtout locales : les petites boutiques,
la petite industrie, les banques, les restaurants, les thetres, les cinematographes etc.
Lèvolution qualitative de ces reclames resulte du degre de complexite du texte ou de
l'accompagnent avec des images suggestives de lòIIre promue.
A Roman il y a une vie artisanale et commerciale avec tradition, une petite
industrie avec perspectives, un potentiel humain, en augmentation numerique et un
climat concurrentiel en developpement. La presence des armeniens, des grecs, et, en
particulier, des juiIs, comme dans dàutres villes de Moldavie, a stimule ce regime de la
concurrence, relativement aux activites economiques et commerciales a proprement
parler, en Iavorisant aussi une atmosphere speciIique de la ville de province.
L' intert pour la promotion, a làide des reclames, des produits realises ou
commercialises a Roman, des diIIerents services et de lòIIre de nature recreative, la
derniere en alliant l'aIIaire avec l' aspect adresse a l' intellect, demontre la preoccupation
pour l' adaptation aux exigences du temps.
,TRUPURI DE MOSII DIN COMUNA STNITA SI VECINTTILE
ACESTEIA (NTRE ANII 1929-1942)
Irina-Elena Boldur, Dimitrie-Ovidiu Boldur
Situate n Iostul tinut si apoi judet Roman, n prezent apartinnd de
judetul Neamt, satele si teritoriul comunei Stnita
1
au suIerit, n ultimul secol si
jumtate, unele nglobri, dezlipiri, cedri, schimburi, parcelri sau, chiar,
exproprieri si disparitii de denumiri.
n rndurile care urmeaz prezentm, n mod sintetic, cteva dintre
planurile cadastrale ale unor proprietari sau ,trupuri de mosii, din perioada
cuprins ntre anii 1929-1942, toate realizate cu o deosebit acuratete de
specialistii ingineri topograIi, din Iostul judet Roman.
1. ,Planul loturilor cedate locuitorilor din comuna Stnija de pe moyia
Boghicea fost proprietatea D-lui Ch. Cristodorescu, judejul Roman, plasa
Scheia, comuna Boghicea
2
:
Emitent Ministerul Agriculturii si Domeniilor. Directia Cadastrului
Datare 1929
Compozitia yi caracteristicile documentului calc pnzat; 0,93/0,97 m; gri
Scara 1:5.000
Mentiuni n cuprinsul documentului ,Conform copiei Heliografice
venit cu Adr. No. 160/23 ianuarie 1932. Nichifor (partea dreapt, jos)
Rezumatul documentului planul cuprinde, pe de o parte, delimitarea
loturilor si a islazului locuitorilor din comuna Boghicea, iar, pe de alt parte,
pozitionarea mosiei Boghicea-Cuseni (proprietatea Cristodorescu). Alte toponime
utilizate n document: (pdurea) Bresti
3
, (pdurea) Goesti
4
, (loturi) Bra, (islaz)
Curatu
5
, (rzesii din) Poienile Oancei, (mosia) Todireni.
1
nIiintat la 1864, avnd ca sate componente Stnita, Chicer(e)a si Piscul Rusului n prezent
sat n comuna Dagta, judetul Iasi (Tablou de toate comunele rurale din tar (extras din
Monitorul Oficial), Bucuresti, 1864, p. 35; Tezaurul toponimic al Romniei. Moldova.
Repertoriul istoric al unittilor administrativ-teritoriale (1772-1988) (coord. Dragos
Moldovanu), vol. I, partea a II-a, Bucuresti, 1991, p. 1614; Irina-Elena (Coroban) Boldur,
D.-O. Boldur, Despre atestarea documentar a unui sat de rzeyi: Poienile Oancei
(comuna Stnita, judetul Neamt), n Carpica, XXXVII, 2008, p. 249).
2
D.J.A.N. Bacu, Colectia Planuri, judetul Roman, doc. 57.
3
Parte din comuna cu acelasi nume din judetul Iasi.
4
Parte din satul cu acelasi nume, comuna Lungani, judetul Iasi.
5
Toponim local, utilizat si sub denumirea ,Dup Deal islazul este situat ntre satele
,Trupuri de mosii din comuna Stnita 247
2. ,Planul loturilor cedate locuitorilor din comuna Stnija de pe moyia
Dagja, fost proprietatea A. Schuller, judejul Roman, plasa Scheia, comuna
Dagja
6
:
Emitent Ministerul Agriculturii si Domeniilor. Casa central a cooperatiei
si mproprietririi stenilor. Directia cadastrului si a lucrrilor technice
Datare 1929
Scara 1:5.000
Mentiuni n cuprinsul documentului ,Elena Georgescu (semntur
olograI, partea stng, jos)
Rezumatul documentului sunt evidentiate att loturile cedate ct si
cele primite. Alte toponime Iolosite n document: (loturi sat) Mnstirea
7
, (loturi
sat) Ursari
8
.
3. ,Planul moyiei Chicera, proprietatea Aglaia Jarduca azi Maria
Jarduca, judejul Roman, comuna Stnija
9
:
Emitent
Datare 1931
Scara 1:5.000, executat cu nr. 17/7/931
Mentiuni n cuprinsul documentului ,def. conf. p.-v. |IndesciIrabil
s. n.|, ,vi:at Georgescu C-ta (partea stng, jos); ,27.III.1943/|IndesciIrabil
s. n.| (partea stng, jos); ,nr. 5.101/23.JII.1931 (prtile stng si dreapta, jos).
Rezumatul documentului documentul prezint planul mosiei
Varduca
10
si contine o ,Legend cu detalierea punctelor importante din
cuprinsul supraIetei de teren respective. Alte antroponime uzitate n document:
(,Propr. Most.) Buicliu
11
, (,Propr. D-lui) V. Litcanu
12
.
Cuseni si Slobozia (din comuna Boghicea) si satul Ghidion (din comuna Stnita).
6
7
Parte din satul cu acelasi nume din comuna Dagta, judetul Iasi.
8
Toponimul reprezint denumirea actualului sat Zece Prjini, din comuna Dagta, judetul Iasi.
9
10
,Jardunca n pronuntia locuitorilor din zon (inIormatii de la Bulai C. Ion, sat Fundul
Poienii/Todireni-Stnita, 89 de ani, 4 clase, pensionar, agricultor; Pricopi D. Vasile, sat
Vldnicele-Stnita, 87 de ani, 7 clase, pensionar, Iost brigadier agricol si Pricopi V. Elena,
sat Vldnicele-Stnita, 84 de ani, 4 clase, pensionar, agricultoare nregistrri audio-video
realizate la 22 august 2009) detinea peste 100 ha de teren (inI. de la Bulai C. Ion, vezi
supra). Documentul adus de noi n atentie mai sus, atest Iaptul c mosia Chicerea, a crei
proprietar era Iamilia Varduca, se ntindea, n 1931, la peste 154 ha de teren.
11
Pstrat n memoria colectiv sub numele de ,Buricliu (probabil datorit Iaptului c,
pentru cei din jurul su, reprezenta un adevrat ,buric al pmntului, de unde si
expresia memorat de cei mai vrstnici: ,Ce, te cre:i Buricliu?), Florea Buicliu a Iost
Irina-Elena Boldur, Dimitrie-Ovidiu Boldur 248
4. ,Parte din planul moyiei Boghicea, comuna Stnija, judejul Roman`
13
:
Emitent
Datare ?
Scara
Mentiuni n cuprinsul documentului ,Sau Fcut modificri conf.
Adr. Bir. Cad. 160/23.I.1932. Nichifor (partea dreapt, jos)
Rezumatul documentului este reprezentat supraIata respectiv. Alte
toponime regsite n document: (vatra de sat) Cuseni
14
, (loturile locuitorilor
din) Stnita, (rzesii din) Poienile Oancei.
5. ,Planul Loturilor cedate locuitorilor din comuna Stnija de pe Moyia
Clugrija Fost propr. Ch. Buzdugan, 1ud. Roman, Com. I.Ch. Duca
15
:
Emitent Ministerul Agriculturii si Domeniilor. Directia Cadastru
Datare 1935
Compozitia yi caracteristicile documentului hrtie pnzat; 0,50/0,21 m
Scara 1:5.000
Mentiuni n cuprinsul documentului ,Lotul coalei Stnita de 3
Ha.000 este trecut pe planul com. Clugrita
16
(partea central, jos)
Rezumatul documentului este reprezentat supraIata celor dou
islazuri. Documentul contine si o ,Legend de dimensiuni reduse, care prezint
supraIata celor 13 loturi, a lotului zootehnic si a islazului.
6. ,Planul terenului din moyia Spiridoneyti, jud. Roman, Com.
Spiridoneyti
17
oferit D-nelor Adela Simionescu yi Alice Srbu n schimbul
aceleayi suprafeje din moyia Chetrele, jud. Roman, Com. Stnija
18
:
unul dintre cei mai mari proprietari Iunciari din zon. Dup opiniile unora dintre cei pe
care i-am intervievat (inI. de la Pricopi D. Vasile, vezi supra, nota 10) detinea o
supraIat de peste 1.200 ha, ncepnd de la locul denumit ,Ia:ul Boierul spre partea de
sud-est a comunei Stnita, la limita cu toponimul pstrat n memoria locuitorilor sub
numele de ,La Cetate (vezi supra, nota 7), incluznd aici si pdurea din zona
Vldnicele-Piscul Rusului (inI. de la Bulai C. Ion, vezi supra, nota 10). A detinut si mai
multe proprietti imobiliare, una dintre acestea Iiind conacul din satul Todireni (unde, n
perioada comunist, a Iunctionat sediul dispensarului uman, cldirea cptnd apoi
destinatia de scoal, pentru ca, dup anii `90, s Iie lsat n prsire).
12
A detinut proprietti n zona satului Chicerea (comuna Stnita).
13
14
Vezi supra, nota 5.
15
16
A se vedea Irina-Elena (Coroban) Boldur, D.-O. Boldur, loc.cit., p. 249.
17
Astzi sat n comuna Icusesti, judetul Neamt.
18
Datare 1938
Scara 1:5.000
Mentiuni n cuprinsul documentului ,Supraf. 68 Ha0555 m.p. (partea
stng, sub denumirea planului); ,Schimb aprobat prin D.M.N. nr. 32.570/1937
pus pe referatul Dir. Ref. Agrare Dos. No. 197/1937 (partea central, jos)
Rezumatul documentului este pozitionat islazul care a Icut obiectul
schimbului, Iiind speciIicate distantele pn la localittile din jur. Toponime
utilizate n document: (la) Roman (25 km), (la) Rocna
19
(1 km), (la)
Dmienesti
20
(7 km).
7. ,Planul 1erenului din moyia Chetrele, jud. Roman, Com. Stnija
oferit de D-nele Adela Simionescu yi Alice Srbu n schimbul aceleiayi
suprafeje din moyia Spiridoneyti, jud. Roman, com. Spiridoneyti
21
:
Datare 1938
Scara 1:5.000
Mentiuni n cuprinsul documentului ,Supraf. 68 Ha0555 m.p. (partea
stng, sub denumirea planului); ,Schimb aprobat prin D.M. No. 32.570/1937, pus
pe referatul Dir. Ref. Agrare Dos. No. 197/1937 (partea central, jos)
Rezumatul documentului sunt reprezentate supraIetele de pdure si islaz,
cu indicarea sensului ctre localittile Dagta si Stnita. Alte toponime si antroponime
uzitate n document: (Propr. locuitorilor din) Vldnicele si (Propr. Iratilor) Bordea.
8. ,Planul moyiei 1odireni, proprietatea moyt. defunct. Florea Buicliu,
comuna Stnija, jud. Roman (executat de A. Cratochvil)
22
:
Emitent
Datare 1942
Scara 1:5.000
Mentiuni n cuprinsul documentului ,nr. 4859/27X1942 (stnga si
19
Astzi sat n comuna Icusesti, judetul Neamt.
20
Sat si comun din judetul Bacu.
21
D.J.A.N. Bacu, Colectia Planuri, judetul Roman, doc. 501. Un alt document, pe
care nu dorim s-l prezentm detaliat n rndurile de mai sus, este cel cu nr. 502, datat n
acelasi an, pe hrtie milimetric pnzat, de 0,24/0,35 m, de culoare maro. Acesta
prezint aceeasi situatie topograIic ca si documentul 501, doar c poart si mentiunea
,Ridicat in plan de Ing. Gh. Roca in anul 1938.
22
Ibidem, doc. 499.
Irina-Elena Boldur, Dimitrie-Ovidiu Boldur 250
dreapta); ,v:ut C-ta Georgescu, 7/I/ 942.
Rezumatul documentului contine planul mosiei Todireni cu cele sase
,trupuri: Veja (partea stng a documentului); Piscul Lat
23
, Todireni,
Urechioaia
24
(partea central a documentului); Chicerea Mic si Chicerea Mare
(partea dreapt a documentului).
Antroponime mentionate n document: (Pdurea propr. D-lui) Gh.
Christodorescu, (Pdurea propr. M-tor) Buicliu, (Propr. D-lui) Carp; (Propr. D-lui
M-r) Pericle Varduca, (Pdurea propr. D-lui) Cost. Litcanu, (Propr.) Grigore
Bogz. Alte toponime Iolosite n document: (clcasii din sat) Veja, (Rzesii
com.) Stnita; (Rzesiile locuitorilor din) Poienile Oancei, (Rzesiile
locuitorilor din comuna) Stnita si (Clcasii din com.) Stnita.
n partea stng, jos, documentul are si o ,Legend detaliat a punctelor
importante din cuprinsul celor sase ,trupuri de mosii. Totalul supraIetei
expropriate Iamiliei Buicliu, se ridica, n anul 1942, la peste 72 ha
25
.
Am prezentat cteva dintre planurile cadastrale ale unor proprietari care
detineau supraIete importante de teren n ntreaga zon. De asemenea, am
ncercat s analizm componenta ,trupurilor de mosie din comuna Stnita si
comunele nvecinate (judetele Neamt si Iasi) toate actele Iiind emise n
perioada deceniilor trei-cinci din secolul trecut. Documentele supuse atentiei
noastre au dat la iveal inIormatii importante despre toponimia zonei si pot
constitui surse de inIormare asupra evolutiei propriettilor Iunciare, nainte ca
acestea s Iie expropriate de ctre regimul comunist, instaurat n Romnia, dup
ncheierea celui de-al doilea rzboi mondial.
23
Toponim local, utilizat si sub denumirea ,Chisculat, pozitionat n aceeasi zon ca si
islazul ,Curatu (vezi supra, nota 5).
24
Toponim local, zon situat ntre satul Todireni si prelungirea acestuia, Fundul Poienii.
25
Trebuie evidentiat Iaptul c Iamilia Buicliu nu suIerea prima expropriere din existenta
sa. La D.J.A.N. Bacu, Fond Inspectoratul Cadastral Iayi, Dosar nr. 85/1929, I. 1-54
regsim documente privind parcelarea mosiilor Todireni si Veja, aIlate att n
proprietatea mostenitorilor Buicliu, ct si a statului. Ridicarea topograIic a Iost
executat de ing. SteIan Rdulescu, care ,pred primarului G. Bote:atu lucrrile de
msurtoare ale moiei Todireni (propr. Mot. Buicliu) (Ibidem, I. 25), dar si
,Memoriul descriptiv nr. 4859/3.5.929 (Ibidem, I. 27 r.), n care, din punct de vedere
stiintiIic, regsim (pe lng toponimele utilizate n cercetarea noastr: Veja, Chicerea
Mare, Chicerea Mic, Urechioaia, Todireni, Piscul Lat, Chicerea Varduca) si pe cel de
,7 Flci (trup de mosie situat ntre Todireni-Fundul Poienii si Vldnicele). Mai mult,
,primirea in stpanire, pe loturile parcelate cadastral, |de ctre s. n.| improprietriti,
pe sus-numitele moii, a Iost o operatiune realizat de Alex. Grigoras agronom
regional si de Vasile Teodorescu primarul comunei Stnita (Ibidem, I. 52). Dac n
1942 mostenitorii decedatului Florea Buicliu erau expropriati cu peste 72 ha, n 1929,
aceeasi mostenitori erau expropriati cu peste 85 ha teren.
,Parts of domains from Stnita commune and its neighbouring area
(between 1929-1942)
Summary
With Poienile Oancei included in its boundaries, a village which has been
attested since SteIan cel Mare`s tomes, the boundaries oI Stnita commune in Neamt
county, have met with successive changes during the years.
The presentation and analysis oI some cadastral plans Irom the inter-war times,
bring to light important inIormation about some oI the properties owned by some
Iamilies in the area.
DIRECTIA GENERAL A PRESEI SI TIPRITURILOR -
INSTITUTIA CENZURII (1949 - 1975)
Oana Mihil, Radu Mihil
n mai 1949, autorittile comuniste decideau constituirea Directiei
Generale a Presei si Tipriturilor (D.G.P.T). Ulterior, prin decretul Consiliului
de Stat nr. 53, din 30 mai 1975, structura indicat anterior devenea Comitetul
pentru Pres si Tiprituri, avnd ,sarcina de a contribui prin ntreaga sa
activitate la nIptuirea politicii partidului si statului n domeniile presei,
emisiunilor radioului si televiziunii, lucrrilor editoriale, spectacolelor, Iilmelor
si a altor Iorme de imprimare sau nregistrare graIic, Ionic sau vizual,
destinate si Iolosite ca mijloace de inIormare public...
1
.
Din neIericire, peisajul cultural bcuan a Iost martorul unei Iebrile
activitti derulate de institutia n cauz, aceasta exercitnd o cenzur strict
asupra productiilor locale. Nimic din ceea ce putea leza ,aureola regimului nu
trebuia s scape vigilentei angajatilor. Evident, regulamentul de Iunctionare al
Directiei, devenit un auxiliar ,pretios, stipula obligatia reprezentantilor
Comitetului de a exercita ,controlul de stat asupra materialelor ce intr n
competenta D.G.P.T., n scopul de a prentmpina diIuzarea n public a acelor
materiale care contravin politicii guvernului RSR stabilite pe baza directivelor
PCR, precum si a oricror date, ciIre si inIormatii care constituie secrete de stat
sau care nu pot Ii diIuzate n public din alte considerente
2
.
n acest cadru, buletinele inIormativ-operative ,Iluidizau traIicul
inIormational sub diIeritele sale Iatete. Centralismul excesiv si Icea simtit
amprenta chiar si la nivelul calendarului. n mod oIicial erau stabilite zilele ce
trebuiau serbate, intervalul de timp la care erau aniversate diverse evenimente.
De asemenea, lund n calcul rigorile impuse de sistemul planiIicrii,
oIicialittile anuntau datele oIiciale ce urmau a Ii celebrate n urmtorii ani. Din
aceast perspectiv, anul 1974 se dovedea un interval temporal Iecund.
Srbtorirea unirii Principatelor preIata sarabanda momentelor de reIerint
pentru miscarea comunist intern si international: luptele revolutionare ale
muncitorilor petrolisti si ceIeristi din Romnia, instaurarea primului guvern
,democratic n tara noastr (6 martie 1945), crearea partidului politic al clasei
muncitoare din Romnia (31 martie 1893), ziua solidarittii internationale a
1
Arhivele Nationale ale Romniei, Directia Judetean Bacu, fond Comitetul pentru
pres yi tiprituri Bacu, dosar 1/1966, I. 1
2
Ibidem.
Directia General a Presei si Tipriturilor 253
celor ce muncesc (1 mai), ziua tineretului (2 mai), crearea Partidului Comunist
Romn (8 mai 1921), ziua victoriei mpotriva Iascismului (9 mai 1945),
eliberarea Romniei de sub jugul Iascist, ,srbtoarea national a poporului
romn (23august 1944), ziua Fortelor Armate ale RSR (25 octombrie), unirea
Transilvaniei (1 decembrie 1918), abolirea monarhiei si proclamarea RPR (30
decembrie 1947)
3
.
Aceleasi buletine inIormativ-operative enuntau criteriile n baza crora
erau punctate varii evenimente ,din istoria patriei si a partidului nostru:
,1. Zilele de 1 mai, 9 mai, 23 august, 30 decembrie se srbtoresc anual
pe baza unor planuri de actiuni speciale;
2. Urmtoarele evenimente: 24 ianuarie, 6 martie, 8 mai, 11 iunie
(nationalizarea), 1 decembrie se srbtoresc astIel:
a. la mplinirea unor ciIre rotunde de ani din 10 n 10 ani si din sIert n
sIert de secol srbtorirea se Iace pe baza unor planuri de actiuni speciale;
b. n ceilalti ani, cu aceste prilejuri se organizeaz conIerinte,
simpozioane, maniIestri cultural-artistice, iar presa, radioul si televiziunea
consemneaz evenimentele;
3. Pentru aniversarea clasicilor marxism-leninismului V.I. Lenin, Karl
Marx, Friedrich Engels se ntocmesc anual programe adecvate; asemenea
programe se ntocmesc si pentru a se marca, n conditii de reciprocitate, zilele
nationale ale trilor socialiste, ale altor tri, ca si pentru evocarea unor momente
importante din istoria miscrii comuniste si muncitoresti.
4
,Ingeniozitatea comunist, exersat cu abilitate de ctre D.G.P.T, se
Icea simtit prin intermediul a zeci si zeci de lozinci. Din aceast perspectiv,
data de 23 august devenea un moment ce trebuia marcat corespunztor:
,Triasc 23 august ziua insurectiei nationale antiIasciste armate!
Triasc Partidul Comunist Romn, conductorul ncercat al poporului,
inspiratorul si organizatorul victoriilor noastre!
Triasc si s-si ndeplineasc tot mai bine rolul de Iort politic
conductoare a societtii Partidul Comunist Romn!
Triasc Partidul Comunist Romn n Irunte cu secretarul su general
tovarsul Nicolae Ceausescu!
Triasc Partidul Comunist Romn, continuatorul celor mai naintate
traditii revolutionare ale clasei muncitoare, ale poporului romn!
P.C.R. Ceausescu!
Triasc scumpa nostr patrie Republica Socialist Romnia!
Triasc unitatea muncitorilor, tranilor, intelectualilor, a ntregului
popor n jurul Partidul Comunist Romn!
Ibidem, dosar 9/1973, I. 20, 21.

4
Ibidem, I. 17, 18.
Oana Mihil, Radu Mihil 254
Tineri si tinere, participati activ la opera de dezvoltare economic si
cultural a patriei!
Triasc unitatea n lupta pentru socialism n ntreaga lume!
Triasc comunismul viitorul luminos al ntregii omeniri!
Triasc cooperarea ntre popoare si pacea n lume!
5
De asemenea, buletinele inIormativ-operative indicau ,Iormulrile ce
urmau a Ii Iolosite n articolele sau reportajele transmise:
,Formularea care va Ii n mod obligatoriu Iolosit n legtur cu actul de
la 23 august 1944 este urmtoarea: insurectia national antifascist armat
6
.
,S-a hotrt ca denumirea oIicial a statului vest german s Iie tradus n
limba romn prin Republica Federal Germania n loc de Republica Federal
a Germaniei
7
.
,S nu se mai Ioloseasc termenele plan minimal, plan maximal. n toate
cazurile va Ii Iolosit numai tremenul plan
8
.
,Cnd se Iac reIeriri la palestinieni, acestia vor Ii numiti poporul
palestinian (n toate cazurile se va nlocui termenul populatie prin acela de
popor)
9
.
Propaganda comunist trebuia s cosmetizeze chiar si politica economic
promovat de regimul Ceausescu. Raportrile record privind productia
industrial sau agrar contineau date exagerate. Evident, se dorea inducerea
ideii unei economii comuniste perIormante. Productile reale erau ascunse
publicului larg; singurele inIormatii proveneau din materiale oIiciale elaborate
de aparatul de stat.
n acest sens erau transmise n teritoriu instructiuni clare:
,Nu se public date privind productia agricol a anului 1973 (obtinut sau
estimat) la nivel judetean si national, exprimat n ciIre globale si medii la
hectar pn la anuntarea lor oIicial. Se precizeaz c se pot publica ciIre cu
privire la productia realizat la nivelul unittilor agricole, avndu-se ns grij
ca din modul de relatare, Irecventa datelor si din aIirmatii s nu se poat trage
concluzia c s-a obtinut o productie mare pe plan judetean sau national
10
.
Ulterior, n buletinul inIormativ-operativ nr. 40, din data de 23 octombrie
1973, se precizeaz c ,date n legtur cu productia agricol total si productia
medie la hectar, realizat la nivelul judetului n acest an agricol pot Ii publicate
dac au Iost aprobate la Comitetul judetean de partid. Date privind productia
agricol centralizat pe economie pot Ii publicate numai n msura n care au
5
Ibidem, I. 77 79.
6
Ibidem, I. 86.
7
Ibidem, I. 94.
8
Ibidem.
9
Ibidem, I. 13.
10
Ibidem.
aprut n materiale oIiciale.
11
Fr nici un dubiu, inIormatiile reIeritoare la obiectivele economice
majore (Iabrici, Canalul Dunre-Marea Neagr) erau supuse unei cenzuri stricte,
probabil, pentru a ascunde publicului eventualele disIunctionalitti survenite n
expolatarea lor. AstIel, buletinul inIormativ-operativ nr. 11, din 18 mai 1973,
precizeaz c ,se poate scrie despre constructia Uzinei de cauciuc poliizoprenic
din cadrul Combinatului petrochimic Borzesti Ir a se trata despre tehnologii
(procese tehnologice si cercetare proprie) si Ir s se Iac legtura ntre acest
obiectiv si uzina de cauciuc steriospeciIic, prevzut a se construi n urm cu
mai multi ani.
12
Stirile reIeritoare la Canalul Dunre-Marea Neagr, unul dintre
obiectivele prioritare ale regimului, ,copilul" de suIlet al tovarsului Ceausescu,
erau lansate n atentia mass-media dup o Iiltrare minutioas: ,se pot Iace
reIeriri la Canalul Dunre-Marea Neagr numai n limita si n sensul celor
mentionate n cuvntarea tovarsului Nicolae Ceausescu la ntlnirea cu activul
de partid al armatei. Orice alte inIormatii, propuneri ori comentarii se opresc de
la publicare. Extras din cuvntarea tovarsului Nicolae Ceausescu: probabil va
trebui s relum constructia Canalului i s-l terminm in cativa ani, ca s
legm Dunrea, pe un drum mai scurt, cu marea, spre Constanta
13
.
Chiar si evenimentele sportive au Icut obiectul unei cenzuri stricte, nici
o inIormatie neputndu-se strecura prin sita deas a D.G.P.T-ului. Sportul
trebuia s reprezinte, n conceptia oIicial, o miscare de mas si nu o ocazie de a
lansa pe Iirmament vedete: ,se reaminteste indicatia ca materialele despre sport
s promoveze educatia sportiv si nu vedetismul; n acest sens vor Ii semnalate
ierarhic nainte de a se acorda B.T., toate materialele care n aprecierea
meritelor unor sportivi Iolosesc un limbaj apologetic precum si apelative
nepotrivite (Printul din Trivale |Nicolae Dobrin|, Mopsul |Florea Dumitrache|,
Tamango |Ric Raducanu| etc.)
14
.
Sportivii romni nu puteau spera s se angajeze n strintate, iar cei care,
totusi, reuseau aceast perIormant erau ,uitati de articolele publicate n tar:
,nu se public nici un Iel de inIormatie n legtur cu intentii sau demersuri de
angajare n strintate a unor sportivi sau antrenori din tara noastr si nici
despre cei care proIeseaz ca angajati n strintate. n cazul n care, pentru
materialele cu acest continut, redactia comunic c are aprobarea organelor
competente, se cere acesteia s indice persoana care a aprobat si se inIormeaz
imediat conducerea D.G.P.T., care stabileste dac se acord sau nu B.T.
15
.
11
Ibidem, I. 27.
12
Ibidem, I. 90.
13
Ibidem, I. 82. Buletinul nr. 17, din 2 iunie 1973.
14
Ibidem, I. 96.
15
Ibidem, I. 50.
Evenimentele sportive majore organizate de ,inamicii occidentali
ajungeau, de regul, n casele romnilor prin intermediul nregistrrilor sau al
buletinelor inIormative. De exemplu, decizia de a nu transmite n direct
partidele de la Campionatul mondial de Iotbal din 1974 poate Ii motivat prin
necaliIicarea Romniei la acest eveniment sportiv: ,pn se va adopta o
hotrre, despre care v vom inIorma operativ, s nu se publice nici o
inIormatie inclusiv propuneri, aprecieri despre posibila transmitere n direct
de ctre posturile noastre de radio si televiziune a meciurilor de Iotbal ce vor
avea loc n cadrul Campionatului mondial de Iotbal, editia 1974. Indicatia se
transmite redactiilor
16
.
Atentia autorittilor a Iost Iocusat si asupra evenimentelor de politic
extern. Nicio inIormatie reIeritoare la situatia international nu trecea de
cenzura oIicial. Inevitabil, vizitele eIectuate de romni n strintate erau atent
prezentate: ,despre plecarea unor delegatii romne n strintate (indiIerent de
nivelul, proIilul si componenta delegatiilor) se pot publica numai stiri din surs
oIicial si Ir a se mentiona obiectivele concrete ale vizitelor. Cazurile de
nencadrare n aceste norme se semnaleaz, obligatoriu, conducerii D.G.P.T.
nainte de angajarea unor discutii cu redactiile
17
.
Ct despre evenimentele internationale ,la zi, nici nu se punea problema
s Iie Icute publice. n data de 6 martie 1973, n buletinul inIormativ-operativ
nr. 5, se precizeaz c: ,Presa, radio, televiziunea nu pot publica sau transmite
comentarii proprii dect cu aviz privind ConIerinta de pace de la Paris n
legtur cu Vietnamul si incidentul de la Khartum (ocuparea cldirii ambasadei
Arabiei Saudite n Sudan si rpirea unor diplomati de ctre un grup de comando
palestinian). Cu privire la aceste evenimente se public numai materiale
Agerpres
18
.
La rndul lor, reprezentatiile teatrale intrau sub lupa autorittilor. n
Iiecare an conducerea Teatrului dramatic ,Bacovia trebuia s obtin aprobare
de la D.G.P.T. pentru piesele ce urmau a Ii puse n scen n stagiunea
respectiv. De exemplu, n 1971-1972 au Iost respinse 2 piese dintr-un total de
12 (,Dosarul preafrumoasei Anabella de Velimir Lukici si E frig yi e noapte,
seniori de Augustin Buzura
19
). La rndul ei, stagiunea 1975-1976 priva
publicul bcuan de spectacole precum: ,Bomba zilei de Ben Hecht si Charles
Arthur, Rata slbatic de H. Ibsen, Sptmna patimilor de Paul Anghel,
Paharul cu ap de Eugen Scribe si Umbra citadelei de Em. Robes
20
.
n anul 1973, este nIiintat, pentru prima dat n cadrul D.G.P.T., un
16
Ibidem, dosar 10/1974, I. 35.
17
Ibidem, dosar 9/1973, I. 22.
18
Ibidem, I. 96.
19
Ibidem, dosar 5/1971-1976, I. 101.
20
Ibidem, I. 12.
consiliu de conducere, alctuit att din membrii marcanti ai institutiei Ion
Cumpnasu, directorul D.G.P.T., Antonie Sndescu, Horia Panaitescu,
Gheorghe Ionescu s.a. ct si din ,oameni de rspundere din diIerite domenii
care au legtur direct cu obiectul activittii D.G.P.T.: Nicolae Dragos
membru al colegiului redactiei ziarului Scanteia, George Ivascu redactor seI al
revistei Romania literar, Valeriu Rpeanu directorul Editurii ,Mihai
Eminescu, Marin Preda directorul editurii ,Cartea Romneasc, Vasile
Nicolescu directorul Directiei literaturii, publicatiilor literare si scenariilor de
Iilm din Consiliul Culturii si Educatiei Socialiste, Ion Zahiu director adjunct
al Editurii politice s.a.
Acest consiliu, Iormat n locul Iostului ,Colegiu al D.G.P.T., va preIata
momentul disparitiei institutiei, act consumat la 24 decembrie 1977. Decizia
desIiintrii nu trebuie disociat de schimbrile economice si politice din tar.
Hotrrea reIeritoare la cresterea rolului si rspunderii organizatiilor de partid si
de stat, de mas si obstesti, a uniunilor de creatie, a conducerilor colective ale
redactiilor, radioteleviziunii, editurilor, caselor de Iilme, institutiilor de
spectacole n activitatea de inIormare si educare a oamenilor muncii nsemna,
de Iapt, desIiintarea Iormal a cenzurii n maniera practicat pn atunci. n
locul cenzurii oIiciale (D.G.P.T.) a Iunctionat un sistem de control mult mai
elaborat, ierarhizat: al editurii prin redactorul de carte si reIerenti (ca si pn
atunci); al Consiliului Culturii si Educatiei Socialiste, inclusiv n alctuirea
planurilor editoriale (o lucrare privit negativ de oIicialitti nu era trecut n
Planul editorial sau era amnat de la un an la altul); al Comitetului Central,
unde Iunctiona o comisie special, ndeosebi pentru lucrrile de istorie,
sociologie etc.; n plus, tipograIiile aveau ordin s nu culeag nici un text dac
nu avea o stampil special (bun de cules BC) si semntur din partea editurii
(institutiei) care trimitea lucrarea. Cenzura devenise dup 1975 si, ndeosebi n
anii `80, mult mai restrictiv
21
.
DesIiintarea D.G.P.T.-ului, eveniment intens mediatizat de propagand,
ascundea o alt Iat a cenzurii. n schemele de personal ale judetenelor de partid
au aprut imediat posturi noi ocupate de Iunctionari care cenzurau crti si
publicatii. Fiecare editur beneIicia, n organigram, de serviciile unui cenzor;
Iiecare redactor-seI se strduia s Iie ct mai atent pentru a nu intra n
colimatorul celebrului Consiliu al Culturii si Educatiei Socialiste, ori, si mai ru,
al Sectiei de Pres a Comitetului Central. nssi Securitatea veghea asupra
modului n care erau concepute si diIuzate ,lucrrile necorespunztoare, avnd
sub urmrire direct un numr impresionant de scriitori, editori si ziaristi. n
nenumrate ocazii, respingerea unui manuscris echivala cu intrarea autorului n
vizorul organelor de securitate. Omniprezenta cenzurii si modul excesiv n care
21
Istoria Romniei n date, Bucuresti, Editura Enciclopedic, 2007, p. 660.
aceasta a Iost aplicat au viciat creatia artistic. Pe de o parte, a aprut tentatia
autocenzurrii, Ienomen care a Icut ca artistii nzestrati cu talent s renunte
(pentru a se vedea publicati) la sinceritatea absolut. Pe de alt parte, s-a activat
dorinta scriitorilor de a Iace din cititor un complice si de a-i da acestuia
satisIactii morale prin Iraze, expresii, constructii parabolice care trimiteau la
mizeria din jur
22
.
n anii Iinali ai comunismului, cei mai duri, e important de mentionat c
cenzura de partid nu se mai ocupa doar cu ,tiatul textelor ci si cu ,adugatul
acestora
23
.
La Direction Gnrale de la Presse et des Ouvrages imprims -
lìnstitution de la censure
Rsum
Dans cet article, les auteurs tratent aspects sur làctivite de La Direction Generale
de la Presse et des Ouvrages imprimes, institution Iondee en mai 1949 par des autorite
communiste. Cette institution a exercite la censure de la presse ecrite et par parlee, des
spectacles, des Iilms, des ouvrages editorials etc., suivant, practiquement, la contrle
dètat et de parti sur touts domains de la creation.
22
Comisia Prezidential Consultativ pentru Analiza Dictaturii Comuniste din
Romnia, Raportul ,Tismneanu pe www.presidency.ro, p. 506.
23
Liviu Antonesei, Cenzura noastr cea de toate zilele, n Viata cotidian n
comunism, coord. Adrian Neculau, Iasi, Editura Polirom, 2004, p.141.
DRAMA TRANULUI ROMAN GOSPODAR N DECENIUL1949-1959.
INSTITUIREA CHIABURIMII -60 DE ANI DE LA EVENIMENT
1ean Ciut
Perioada celor peste patru decenii 1944-1984 si pn n 1989 este
cunoscut n istoria contemporan a Romniei ca Iiind o etap de pretins dezvoltare
social-economic si cultural, de construire a societtii socialiste, cnd, ntr-adevr, nu
pot Ii contestate unele progrese, dar n contextul acelor transIormri, poporul romn a
avut de suportat si multiple suIerinte. Una din marile suIerinte a suportat-o tranul
romn-gospodar n deceniul 1949-1959 prin aplicarea principiului nesbuit al
luptei de clas, care a manipulat trnimea romn sub lozinca sovietic extrapolat
n Romnia: ,Sprijin-te pe trnimea srac, neutralizeaz trnimea mijlocas si
lupt nversunat mpotriva chiaburimii, care nu erau nimeni altii dect gospodarii
satelor romnesti.
Se mplinesc n vara aceasta 60 de ani de la adevrata dram suportat de
gospodarul romn.
Dup data de 11 iunie 1948, cnd Marea Adunare National a votat Legea
privind nationalizarea principalelor ntreprinderi industriale, miniere, bancare, de
asigurri si transporturi, lichidnd puterea economic a burgheziei si crearea
sectorului socialist de stat, sub lozincile: ,Stalin si poporul rus libertate ne-au adus
sau ,Ana Pauker Gheorghiu-Dej au bgat spaima-n burghezi, a venit rndul
agriculturii.
Falsa reIorm agrar din martie 1945, nIptuit pentru a Ii atrase voturile
trnimii la alegerile din 19 noiembrie 1946 n Iavoarea Blocului Partidelor
Democrate (BPD) n Irunte cu dr. Petru Groza, a Iost un Iiasco de inducere n eroare a
trnimii. Sub inIluenta deviationistilor de dreapta pretinsi comunisti (Ana Pauker
ministru de externe, Vasile Luca la Finante si Teohari Georgescu la Interne toti
de etnie evrei) se aplic n agricultur principiul ntovrsirilor agricole de tip ,TOZ,
dup model sovietic, si crearea premiselor de colectivizare transIormarea socialist
a agriculturii.
Sub inIluenta celor mai sus-amintiti, n :ilele de 3-5 martie 1949 n urm cu
60 de ani a avut loc Plenara C.C. al P.C.R., care a adoptat rezolutia privind
transformarea socialist a agriculturii, prin exproprierea resturilor propriettilor
mosieresti de cte 50 de ha (lsate prin legea de reIorm agrar din 1945).
Mosierimea era astIel si ea desIiintat proprietarii au Iost domiciliati Iortat n mine
si gulag-uri unde si-au gsit obstescul sIrsit.
n calea procesului de colectivizare Iortat rmseser chiaburii gospodarii
satelor mpotriva crora trebuia dus nemijlocit lupta de clas. Acestia chiaburii
Drama tranului romn gospodar n deceniul 1949-1959 259
au Iost obligati s suporte impozite si taxe excedentare, cote obligatorii ctre stat, din
toate produsele vegetale si animale, Ir nici o despgubire. Neputinta achitrii
acestora era drastic sanctionat cu penalizri, rechizitii Iortate, judecarea si pedepsirea
nemiloas a chiaburilor. Pe lng sanctiunile materiale si privarea de libertate,
urmrile punitive se rsIrngeau si asupra Iamiliilor chiaburilor, prin neprimirea sau
exmatricularea copiilor la scolile liceale si Iacultti.
Un episod asemntor l-am simtit pe propria-mi piele, Iiind victima personal
a dramei chiaburesti. Eram Iiul gospodarului nchiaburit peste noapte cu o proprietate
de sapte hectare teren arabil si o cas veche trneasc, Iamilia compunndu-se din
cinci persoane (doi printi si trei copii). Comunistii adoptaser msura sub pretextul
nIptuirii aliantei clasei muncitoare cu trnimea muncitoare si trimiseser la sate
organe ale administratiei locale din rndul muncitorilor.
n comuna natal Bahna, judetul Neamt (n 1950 comuna apartinea de
raionul Buhusi regiunea Bacu), veniser doi petrolisti de la Moinesti (Ioan Ichim
presedinte de SIat Popular si Gh. Comnaru secretar). Printii mei aveau n ocrotire
un bietel orIan Negrut Nicolae dat la scoala din sat, iar n timpul liber pzea
cteva oite. Subsemnatul, trecut cu chiu cu vai prin Iurcile caudine chiaburesti
ajunsesem student n anul II, la Facultatea de Istorie-Filologie a Universittii ,Al.I.
Cuza Iasi, cu rezultate multumitoare la nvttur. Cnd, n toamna anului 1952, m-
am prezentat la renscriere mpreun cu alti 3-4 colegi (Iiice de preoti, ori de origine
chiabureasc) am Iost reIuzati, spunndu-ni-se c suntem exmatriculati, datorit
originii sociale.
Vznd rezultatele la nvttur, decanul Iaculttii, proI.univ.dr.docent
Dumitru Tudor (autorul crtii Oltenia roman) m-a chemat s m consoleze si s m
ntrebe: ,ct era de mare gradul de chiaburie al printilor?. n discutia avut, eu am
artat c este vorba despre un copil dat la scoal, care supravegheaz si cteva oite n
timpul liber. ntre timp, venise o adres de la comun semnat de trimisii ,aliantei
muncitoresti-trnesti, prin care se indica Iolosirea de ctre printii mei a muncii
exploatate prin prezenta acelui copil ,servitor n ograd. Din discutia purtat cu
decanul Iaculttii a rezultat si Iaptul c mai aveam acas un Irate, care era secretarul
organizatiei P.C.R. din sat. Decanul m-a ndrumat s Iac un memoriu, pe care s-l
trimit la raionul de partid Buhusi, inIormndu-l, n acelasi timp, si pe Iratele de acas
despre situatie.
Fratele, indignat de starea creat, s-a prezentat la raionul P.C.R. Buhusi (prim-
secretar Bejenariu), spunnd c el depune carnetul de partid dac Iratele va Ii
exmatriculat. Dat Iiind necesitatea prezentei Iratelui n procesul colectivizrii,
Comitetul raional Buhusi a constituit o comisie care s-a deplasat n teren, si, n urma
constatrilor, a propus scoaterea printilor din categoria chiaburilor si ncadrarea n
categoria tranilor mijlocasi. Primind actul cu pricina, m-am prezentat la decanat,
unde decanul m-a srutat pe Irunte (o spun Ir Ials modestie), bucurndu-se c m
poate renscrie pentru urmarea Iaculttii, pe care am terminat-o cu rezultate notabile n
Jean Ciut 260
anul 1955. Treptat, politica nchiaburirii a nceput s se tempereze, mai ales dup
nlturarea grupului deviationist (Pauker-Luca-Georgescu) si ndeosebi dup moartea
lui I.V. Stalin din martie 1953 si a retragerii armatelor sovietice de ocupatie, din anul
1958.
n noile mprejurri, trebuia intensiIicat procesul de colectivizare a agriculturii,
nct, chiar si unii din Iostii chiaburi ncepuser s Iie primiti n gospodriile agricole,
unde experienta si priceperea gospodarilor stimulau adncirea transIormrii socialiste
a agriculturii.
La 30 martie 1959, Marea Adunare National adopt Decretul nr. 115 privind
lichidarea rmsitelor oricror Iorme de exploatare a muncii omului de ctre om n
agricultur, n scopul pretins al ridicrii continue a nivelului de trai material si cultural
al trnimii muncitoare si al dezvoltrii constructiei socialiste.
Recoltele ncepuser s cresc, munca tranului producea, ntr-adevr, bunuri
alimentare destinate consumului intern si exportului. Rmnea disproportia ntre
munca depus cu eIorturi sustinute si sistemul inegal al repartitiei bunurilor. Decalajul
acesta va Ii mentinut si dup 1962, cnd a avut loc ncheierea procesului de
cooperativizare a agriculturii. Contractele obligatorii ctre stat se ampliIicau, cresterea
diIerentiat a preturilor produselor alimentare Iat de cele industriale se accentua.
Mentalitatea tranului se degrada, spiritul de cointeresare se diminua, nct viata
satelor cunostea doar o brum de mbunttire exprimat ndeosebi prin rotunjirea
strii materiale a vrIurilor conductoare din C.A.P., n timp ce marea mas a
trnimii suporta cu greu vitregiile sistemului instituit.
Asa se explic si maniIestrile nu ntotdeauna oneste ale Iostilor C.A.P.-isti
devaliznd, dup decembrie 1989, Ir noim, bazele materiale de ei nsisi Iurite.
Baza material Iunciar, animalier, horticol, pomicol a Iost lsat de izbeliste,
nsusite bunuri care puteau Ii Iolosite n continuare, schimbndu-se doar sistemul de
management al acestora.
Asadar, deceniul 1949-1959, denumit si deceniul chiaburimii, rmne ca un
simbol al politicii comuniste n agricultura romneasc, care a descurajat si chiar
estompat initiativa creatoare a tranului romn gospodar, etalon pentru ntreaga
noastr trnime, care nici n prezent nu si-a gsit nc echilibrul dezvoltrii normale.
Conditiile impuse de ctre Bruxelles nu ncurajeaz elanul creator al tranului
romn pentru a putea iesi din stadiul gospodriei de subzistent si trece, treptat, spre o
agricultur perIormant.
La drame du paysan roumain fermier pendant le dcenie 1949-1959.
Lìnstitution du paysan cossu - 60 dàns de l`vniment
Rsum
Dans cet article, làuteur se rememore un episode dramatique: làpplication des mesures
de transIormation de làgriculture apres le modele sovietique et làbolissement des pazsans
cossus.
MISCAREA DE EMANCIPARE NATIONAL A GRECILOR
(1789-1821). ETAPE, EVOLUTIE, CARACTERISTICI (I)
Dragoy Palade
Evolutia istoric a grecilor, precum si progresele nregistrate n planul
dezvoltrii constiintei nationale, au Iost indisolubil legate de realittile din
spatiul central si sud-est european, n general, si de conditiile existente n cadrul
Imperiului Otoman, n special. DiIiculttile de ordin politic, Iinanciar,
administrativ, social
1
etc., dar mai ales presiunea Marilor Puteri, acutizat n
secolele XVIII si XIX, au Iost Iactorii rspunztori de decderea statului
sultanilor. Aceast situatie diIicil s-a repercutat asupra speciIicului populatiei
n cauz
2
, aIlat nc de la cucerirea otoman ntr-un proces de conservare a
traditiilor si a culturii sale. Participarea la exercitiul puterii putea Ii o garantie a
succesului acestei dominante a lumii grecesti. Totodat, educatia si cultura
aleas, precum si cunoasterea limbilor strine, extrem de necesare n derularea
activittilor economice, i-au recomandat Divanului n utilizarea lor ca interpreti
3
1
Limitarea veniturilor ca urmare a reducerii nsemnate a teritoriilor din care se strngea
kharac-ul (impozit ridicat de la nemusulmani), presiunea economic extern (importul de
mrIuri occidentale), tendintele de autonomie din provinciile arabe, tulburrile sociale, toate
acestea au concurat la reculul puterii otomane (Wayne S. Vucinich, The Nature of the
Balkan Society under Ottoman Rule, n Slavic Review, II, 1962, p. 600). n plus, Imperiul
Otoman era deIinit de trei elemente care actionau mpreun: sultanul, religia si armata. Statul
depindea de caracterul, tria si abilitatea conductorului su. Divizarea populatiei dup
criteriul musulman si nemusulman a condus la tensiune si opresiune, dispretuirea culturii
crestine europene si a mpiedicat orice sperant de integrare a popoarelor cucerite n lumea
musulman. De asemenea, expansiunea teritorial a Iost sustinut de impozitare, de sistemul
Iunciar, de spahii si de victoriile din campaniile militare. Aparitia unor arme si tactici noi,
lipsa succeselor militare, pierderea veniturilor unei prti a nobilimii militare otomane au
determinat descentralizarea conducerii armatei si au alimentat tulburrile de la granite
(Thomas NaII, The Central Administration, the Provinces and External Relations, n
vol. Studies in Eighteenth Century Islamic History, edited by Thomas NaII and Roger
Owen, London, 1971, p. 3 si urm; Jean Chagniot, Làrme turque vue par les crivains
militaires franais au dix-huitime sicle, n RRH, XXXIII, 3-4, 1994, p. 391 si urm).
2
Nu doar Iactorii politici externi precum, Imperiul Habsburgic si Rusia au proIitat de pe urma
subrezirii capabilittilor puterii otomane, ci si unele structuri sociale interne. Cea mai
important dintre acestea, Ianariotii au dobndit putere si bogtie prin comert si Iinante sau n
parteneriat cu guvernul otoman (Barbara Jelavich, Istoria Balcanilor, vol. I, Iasi, 2000, p. 61).
3
Sara (legea coranic) interzicea cu desvrsire nvtarea ,limbii necredinciosilor (Ioan
Miscarea de emancipare national a grecilor 263
n raporturile politico-diplomatice ale Imperiului Otoman cu diIerite state.
Cucerirea otoman a determinat scderea numrului populatiei grecesti
4
si,
totodat, dispersia sa pe tot cuprinsul Imperiului. Cele mai ntinse si compacte
comunitti s-au nregistrat n sase mari provincii: Moreea (Pelopones), Negropont
(Eubeea), Epir (sudul Albaniei si vestul Greciei continentale), Selanik (Salonic si cea
mai mare parte a Macedoniei), Creta si insulele din Arhipelagul Mrii Egee. Fiecare
pas numea reprezentanti n districtele, care compuneau, din punct de vedere
administrativ, Iiecare pasalc. Sistemul era menit a mentine un control eIicient asupra
populatiei, de a colecta impozitele si de a realiza actul de justitie att pentru
musulmani ct si pentru ne-musulmani
5
.
Unele regiuni, datorit pozitiei geograIice (situate departe de marile orase
si de principalele linii de comunicatie) si al accesibilittii (aIlate n zone
muntoase) nu s-au aIlat sub un control strict al autorittilor otomane
6
. n
schimbul pltii regulate a impozitelor insulelor Hydra, Spezia, Mikonos, Poros,
Thira, Arhipelagul Dodekanez si prti din insula Creta (Himara si SIakia) li s-a
permis un grad ridicat de autonomie
7
. De asemenea, regiunile Zagorochoria si
KeIalochoria (n vestul Greciei continentale), Suli (n Epir), Mani (n sudul
Peloponesului) erau aproape independente
8
. Cea mai mare parte a acestor
regiuni erau conduse de Iruntasi locali, primatii, care reglementau toate
aspectele vietii sociale, repartizau impozitele si exercitau puterea
C. Filitti, Rle diplomatique des phanariotes de 1700 1821, Paris, 1901, p. 12).
Motivatiile acceptrii unui rol diplomatic Iunctional n slujba ,cuceritorilor erau dintre
cele mai diverse: bogtia unora era surs de abuzuri, iar participarea la beneIiciile
puterii putea Ii o garantie a securittii personale a Iamiliilor si a bunurilor lor; de la
ambitia personal, constientizarea superiorittii civilizatiei lor Iat de cea otoman, pn
la ideea utopic de substituire a guvernrii sultanului (Ibidem, p. 13). Primul mare
dragoman al Imperiului a Iost Panaghiotis Nikousios (1669). Pentru mai multe
inIormatii despre acest subiect vezi lucrarea lui Epaminonda I. Stamatiade, Biografiile
marilor dragomani (interpreti) greci din Imperiul Otoman, Bucuresti, 1897.
4
Emigrarea lor n diIerite zone ale Europei a provocat schimbri semniIicative n
etnograIia Greciei. Coastele Greciei au Iost depopulate de Irecventele expeditii
maritime ale Marilor Puteri. Msurile punitive ale autorittilor otomane contra celor
care au colaborat cu inamicii crestini, precum si sistemul timariot au cauzat plecarea
masiv a elenilor nspre tinuturi ,mai prietenoase. De asemenea, sub presiunea
reprezentantilor Portii, populatia rural a abandonat mari districte albanezilor, care au
colonizat Beotia, Attica si Megaris (cI., Wayne S. Vucinich, op.cit., p. 612).
5
Douglas Dakin, The Unification of Greece (1770-1923), London, 1972, p. 13.
6
Barbara Jelavich, op.cit., p. 77.
7
Douglas Dakin, op.cit., p. 13.
8
Ibidem.
Dragos Palade 264
judectoreasc, dup diIerite cutume
9
. n restul provinciilor locuite, n
majoritate, de etnicii greci a Iost instituit un sistem de autoguvernare local.
Revolutia stiintiIic din secolele XVII si XVIII a introdus n societtile
europene Iorte care au perturbat stabilitatea elementelor traditionale
10
. Ideile
stiintiIice si IilosoIice iluministe au produs mutatii n beneIiciul grupurilor
sociale care le promovau. Acest succes a Iost asigurat de justiIicarea ideologic
adus nevoii de modernizare n sud-estul Europei
11
. Aici nationalismul a nceput
a prinde contur de prin deceniul opt al secolului al XVIII-lea, avnd la baz o
serie de Iactori (conditiile geograIice, istorice, politice, sociale, religie, traditie,
cultur, limbaj comun etc). Acestia au jucat un rol important n accelerarea sau
ncetinirea procesului de Iormare a constiintei nationale a grecilor
12
, precum si
n deIinirea identittii nationalismului neo-elen. Produs al unei dezvoltri
istorice de Iactur voluntarist, rational, planiIicat
13
, nationalismul grec s-a
dovedit a Ii extrem de complex.
Traditia, dezvoltarea economic, urbanizarea si concurenta pentru
suprematie n lumea greac au evidentiat particularittile Iactorului social.
Sentimentul dependentei sociale si al apartenentei individului la un anumit grup
proIesional si la ,ritualurile sale colective s-au conciliat, aparent si temporar,
Iiind determinati de nevoia de coeziune si de solidaritate, n vederea atingerii
obiectivului suprem: obtinerea independentei
14
. Unele dintre aceste categorii de
populatie si-au asumat, pe rnd, diIerite roluri, au promovat diverse valori, au
urmrit impunerea unor norme civice si au actionat pentru materializarea
aspiratiilor politice. Caracterul eterogen si puternic al vrIurilor ierarhiei
sociale, aIlate n competitie pentru conservarea, respectiv transIormarea mai
mult sau mai putin radical a realittilor existente n cadrul Imperiului Otoman,
au reprezentat aspecte semniIicative ale miscrii de emancipare a grecilor.
Asadar, caracterul, mijloacele, resursele, orientarea si modul de actiune al
liderilor natiunii neo-elene n perioada propus au depins n Ioarte mare msur
9
Veselin Traikov, Curente ideologice yi programe din miycrile de eliberare national din
Balcani pn n anul 1878, Bucuresti, 1986, p. 30. n aceste tinuturi, unde traditia juca un rol
Ioarte important, hotrrile Patriarhiei, precum si cele ale guvernului otoman, ntmpinau
serioase diIicultti de punere n executie (Douglas Dakin, op.cit., p. 14).
10
Peter F. Sugar, External and Domestic Roots of Eastern European Nationalism, n
vol. Nationalism in Eastern Europe, Seattle, London, 1994, p. 7.
11
Nationalismului din vestul Europei i corespundeau transIormrile realittilor sociale,
economice si politice din centrul si sud-estul Europei (Ibidem, p. 9).
12
Varban Todorov, State, Nation, Nationalism on the Balkans (Some aspects of
theory and practice), n Etudes balkanniques, 25, 3, 1994, p. 108.
13
Anthony D. Smith, Nationalism yi Modernism. Un studiu critic al teoriilor recente
cu privire la natiune yi nationalism, Chisinu, 2002, p. 32.
14
Ibidem, p. 28 si urm.
de structura social a poporului grec. Comparativ cu alte popoare
15
aIlate sub
dominatie otoman, societatea greac era puternic stratiIicat. Acest
caracteristic se datoreaz dispunerii periIerice a teritoriului lor Iat de
Constantinopol
16
. Lipsa resurselor, conIormatia geograIic a teritoriului, ce a
mpiedicat rspndirea sistemului ciftlik-urilor
17
, masiva dispunere a populatiei
n insule, dar mai ales n marile orase, au determinat conturarea unor noi
categorii sociale pe lng cele deja existente. Asadar, dac unele dintre acestea
au urmrit conservarea propriilor lor pozitii, sau au proIitat de pe urma
raporturilor cu ,stpnul otoman, altele au luat nastere, n mod Iiresc, din
derapajele sistemului administrativ otoman din secolul al XVIII-lea.
VrIurile societtii au Iost reprezentate de ctre Ianarioti, Patriarhia din
Constantinopol si clerul nalt, ntruct s-au aIlat n strnse legturi politice cu
guvernul central. O pozitie important a Iost detinut de ctre primati, care
reprezentau elementul de legtur ntre popor si autorittile otomane din
teritoriu. Prin averea obtinut din comert, contactele cu ideile noi vehiculate n
Occident, negustorii au constituit burghezia greac. Baza societtii era Iormat,
ns, din trani, mestesugari, marinari, preoti, clugri. Abuzurile
reprezentantilor conducerii de stat, exploatarea Iiscal, lipsa mijloacelor de
subzistent au alimentat brigandajul kleftilor. Pentru stvilirea acestui Ienomen
social, autorittile au permis constituirea unor detasamente de armatoli.
Tinnd cont de conditiile speciale din Balcani, Biserica greac a jucat un
rol de seam n cadrul statului otoman, unde dreptul religios era determinant n
viata politic intern a populatiei crestine supuse. Patriarhatul ecumenic
18
,
15
Majoritatea istoricilor consider c grecii si romnii au cunoscut un nivel de dezvoltare
superior celorlalte popoare din Balcani (cI., M. Botzaris, Visions balkaniques dans la
prparation de la Revolution grecque (1789-1821), Geneve, Paris, 1962, p. 7 ; Richard
Clogg, Aspects of the Mouvement for Greek Independence, n vol. The Struggle for
Greek Independence. Essays to mark the 150
th
anniversary oI the Grek War oI Independence,
London, 1973, p. 20).
16
Varban Todorov, op.cit., p. 116.
17
Deena R. Sadat, Rumeli Ayanlari; the Eighteenth Century, n The Journal of
Modern Historv, 44, 3, 1972, p. 358.
18
Cu toate c cele patru Patriarhii orientale (de la Constantinopol, Alexandria, Antiohia si
Ierusalim) erau practic egale, Patriarhia din Constantinopol a dobndit, treptat, o pozitie
superioar, erijndu-se n purttoarea de cuvnt a ntregii ortodoxii. AstIel c, n secolul al
XVIII-lea, celelalte biserici au ajuns s depind de aceasta. nc din 1765, ultimul patriarh srb,
Vasilie Brkic a Iost nlocuit de ctre sultan, ca ,inIidel, cu grecul Kalinik, pentru ca la 11
septembrie 1766, printr-un Iirman special, Patriarhia de la Pec s Iie lichidat. Aceeasi soart a
avut si Arhiepiscopia autoceIal de Ohrida n anul urmtor, iar diocezele lor au Iost
subordonate Patriarhiei din capitala sultanilor. Asadar, Patriarhul a grec a devenit conductorul
spiritual a 13 milioane de crestini (Nicolae Ciachir, Istoria popoarelor din sud-estul Europei
Dragos Palade 266
uznd de privilegiile care i-au Iost conIirmate
19
, si de prerogativele sporite n
relatia cu populatiile crestin-ortodoxe din cadrul Imperiului, a jucat un rol
important, nu doar n plan spiritual, ci si n plan politic, administrativ si
legislativ
20
. Patriarhul era millet bashi (conductorul milletului) si ethnarch (seI
laic). El a ,mostenit titlul mpratilor si odat cu acesta si stema lor (vulturul
biceIal). Avea sarcina de a strnge impozitele, de a mentine ordinea public,
Iiind garantul supunerii si loialittii populatiei Iat de stpnirea otoman
21
.
Aceast urias rspundere a Iost completat cu atributii de ordin
judectoresc. Biserica decidea n chestiuni legate de Iamilie, cstorie si litigiile
comerciale dintre crestini
22
. InIractiunile de Iurt si omucidere care nu implicau
musulmani desi erau, n teorie, de competenta kadi-ilor (judectori otomani), n
practic, erau judecate tot de ctre tribunalele ortodoxe
23
. Apelul la aceste
instante de judecat se datora tratamentului echitabil Iat de prtile implicate,
precum si datorit acceptrii neconditionate a mrturiilor ca probe n procese
24
.
Biserica a asigurat o anumit continuitate ntr-o perioad cnd nu erau posibile
alte Iorme de aIirmare. n plus, a luptat contra statului otoman pentru a limita, cel
putin, trecerea Iortat la islamism ntreprins n Creta, n Peloponez si n anumite
regiuni din Grecia continental, mpiedicnd, astIel, consolidarea stpnirii sultanului
n aceste zone. Asadar, mentinerea unittii religioase a constituit o premis important
n epoca modern (1789-1923), Bucuresti, 1987, p. 60 ; Douglas Dakin, op.cit., p. 11 si urm).
19
Vasilios N. Makrides, Science and Orthodox Church in 18
th
and early 19
th
Century Greece: Sociological Considerations, n Balkan Studies, 29, 1, 1988, p. 268.
Patriarhii au Iost puternici nc de la nceputul cuceririi otomane, Iiind considerati
,comme chefs nominaux de la nation grecque. Sultanul Mehmet al II-lea nu s-a atins
de privilegiile detinute n perioada bizantin (scutirea de impozite a clerului nalt), de
prerogativele jurisdictionale (preotii erau judecati de propriile tribunale) si de
administratia civil a populatiei mai sus mentionate. Situatia s-a mentinut pn n anul
1821 (cI., Gaston Isambert, op.cit., p. 18).
20
Mihaila Stanova, Des relations entre le Patriarcat oecumnique et la Sublime-Porte au
commencement du XVIIIe sicle, n Balkan Studies, 25, 2, 1984, p. 449. Clericii au Iost
Iolositi n treburile administrative nc din timpul marilor cuceriri otomane n Europa. Prin
urmare, aceast tendint a Iost permanentizat dup cucerirea posesiunilor bizantine.
21
Nendeplinirea acestor atributii au condus, n anul 1821, la executia public a
patriarhului Grigore al V-lea.
22
23
Ibidem. n actul de justitie au Iost utilizate codurile bizantine (n special Hexabilis al
lui Constantin Armenopoulos din anul 1345), cutumele locale, legea canonic
(Nomocanon din anul 1561), scrierile si traditiile bisericesti. n consecint, sentintele
ecleziastice (interdictia mprtsaniei, anatemizarea) se mbinau cu cele administrative
si penale (amenda, exilarea, nchisoarea) (cI., Douglas Dakin, op.cit., p. 11 si urm).
24
Ibidem.
pentru asigurarea succesului n lupta de eliberare a grecilor
25
.
Desi la aceste Iunctii ndeplinite de Patriarhie s-au adugat pstrarea
traditiilor spirituale si culturale ale populatiilor crestine din cadrul Imperiului
Otoman, n general, rolul su n cadrul milletului ortodox a Iost perceput, n
epoc, drept unul negativ
26
. Cum Biserica era legat indisolubil de sultan a Iost
aIectat de aceleasi racile de care suIerea si statul otoman, precum venalitatea
Iunctiilor, coruptia clerului, incompetenta n administrarea eIicient a propriilor
resurse. Din aceste motive datoria Patriarhiei se ridica n 1820 la 1,5 milioane
de piastri turcesti
27
, cea mai mare parte a acesteia urmnd a Ii lichidat printr-o
supra-impozitare. n plus, prin cooperarea realizat cu guvernul otoman, se
recunostea implicit stpnirea acestuia asupra populatiei grecesti.
Dac elitele religioase au Iost primele elemente grecesti care s-au adaptat
la noul regim, al cuceritorului, mai mult din ratiuni de autoconservare, elitele
laice au gsit conditii de aIirmare abia n perioada stabilizrii Imperiului.
Bogtia obtinut din comert, educatia realizat n strintate, contaminarea cu
idei, cu motive IilosoIice si politice au reprezentat Iactori de promovare a
Ianariotilor n cadrul sistemului birocratic otoman
28
. Asadar, elita Ianariot s-a
dezvoltat dintr-o simbioz particular, ce mbina cultura si civilizatia
Occidentului cu Iondul traditional bizantin
29
.
Fanariotii au reprezentat n istoriograIie un subiect de vii controverse, sub diIerite
25
Un contra-exemplu n acest sens a Iost dezbinarea religioas din rndul albanezilor, Iapt ce a
mpiedicat nchegarea unei miscri unitare de eliberare national. De asemenea, prozelitismul
strin, trecerea Iortat la islamism, precum si separarea conIesiunilor au reprezentat un
impediment n calea unittii srbilor din Bosnia (Veselin Traikov, op.cit., p. 24).
26
Mihaila Stanova, op.cit., p. 449.
27
28
Incapabil s dezvolte structuri interne eIiciente si stabile, care s depseasc preceptele
coranice, n vederea constituirii unei simbioze musulmano-crestine, Imperiul Otoman a
,nchiriat, prin statutul social pe care-l oIerea, o serie de crestini pentru diverse activitti n
serviciul diplomatic al Divanului (Cristian Ploscaru, Unele consideratii privind
fanariotismul yi regimul dominatiei otomane la nceputul secolului al XVIII-lea, n ASUI,
S.N.-Istorie, XLII-XLIII, 1996-1997, p. 47; Gregoire Cassimatis, Esquisse dùne sociologie
du phanariotisme, n Symposium. Lèpoque phanariote 21-25 octobre 1970. A la memoire
de Cleobule Tsourkas, Thessaloniki, 1974, p. 160). Elita Ianariot si-a extins treptat, n Iunctie
de necesitti, oIiciile ocupate n cadrul sistemului otoman, de la dragomanatul Marinei, marele
dragomanat, interpret al ministerelor Portii, tronurile din Moldova si Tara Romneasc,
posturile de capuchehaie ale domnilor din Principate, apropiati ai Patriarhiei, pn la Iunctiile
administrative detinute n trile romne. Chiar dac, initial, au Iost legati de cartierul Fanar din
Constantinopol, nu putem limita acest grup social doar la persoanele care au rezidat n acest
parte a capitalei otomane.
29
Cristian Ploscaru, op.cit., p. 49.
Dragos Palade 268
aspecte
30
. De la generalizarea unui tip comportamental
31
pn la reabilitarea
32
,
victimizarea, absolvirea de orice vin si nItisarea lor drept rezultatul constrngerii
Portii
33
. Denunturi, vnzri, calomnii, intrigi, venalitate, duplicitate, exploatarea si
persecutarea coreligionarilor, slugrnicia artat turcilor, lipsa de principii si de
scrupule, nimic nu lipsea din arsenalul de mijloace al Ianariotului n demersurile sale de
parvenire
34
. Cum n aceast societate viata nu avea pret, depinznd ntotdeauna de
capriciile si vointa stpnului otoman, iar asasinatul era justiIicat, n mod senin, de
ambitie, Ianariotul dovedea o predispozitie Ir seamn de a sacriIica totul, inclusiv
propria viat, pentru obtinerea demnittilor rezervate de ctre sultan grecilor din Fanar
35
.
Dincolo de acest decupaj de ,trsturi morale, Ianariotul era prin
excelent un diplomat
36
. Practicile sale erau o arm deIensiv ce actiona n
primul rnd n interesul Imperiului Otoman. Endogamia si nepotismul, cultivate
prin traIic de inIluent si de Iunctii, legturi de interese, politic matrimonial,
30
Pentru mai multe inIormatii despre acest subiect vezi si Andrei Pippidi, Phanar,
Phanariote, Phanariotisme, n vol. Hommes et ides du sud-est europen làube de l`ge
moderne, Paris, Bucuresti, 1980, 341-350; Pann J. Zepos, La politique sociale des princes
phanariotes, n Balkan Studies, 11, 1, 1970, p. 81-90. Mihai Chioveanu, Acuza de
fanariotism: atitudini post-politice yi alteritti fictive n structurarea identittii nationale
yi a culturii politice la romni, n Xenopoliana, VIII, 1-4, 2000, p. 61-71.
31
Vezi Marc Philippe Zallony, Despre fanarioti, Bucuresti, 1897, p. 20; A.D. Xenopol,
Societatea yi moravurile n timpul fanariotilor, n Arhiva. Organul Societtii
stiintiIice si Literare din Iasi, 1889, p. 32 si urm; Idem, Istoria romnilor din Dacia
Traian, vol. IX (1711-1749), Bucuresti, 1925, p. 6.
32
Nicolae Iorga, Cultura romn n epoca fanariotilor, Bucuresti, 1892; Idem, Roumains
et Grecs au cours des sicles, Bucharest, 1921; idem, ncercri de a da n Moldova un
caracter oficial limbii greceyti, n Revista istoric, 2, 1915, p. 33-35; Idem, Au fost
Moldova yi Tara Romneasc supuse fanariotilor?, n AARMSI, sectiunea III-a XVIII,
1936-1937, p. 163-181.
33
A. Daskalakis, Les phanariotes et la revolution greque, n vol. Symposium.
Lèpoque phanariote 21-25 octobre 1970. A la memoire de Cleobule Tsourkas,
Thessaloniki, 1974, p. 167-193.
34
Marc Philippe Zallony, op.cit., p. 20; C. Th. Dimaras, Istoria literaturii neogreceyti,
Bucuresti, 1968, p. 113.
35
36
Promovat pe tronurile de la Iasi si Bucuresti, drept rsplat pentru serviciile aduse
statului otoman, nu a dovedit excelente capacitti administrative, ba din contra. Dar chiar
si aici Iunctiile sale sunt tot de natur diplomatic att prin legturile si inIormatiile
schimbate cu propriile capuchehaie de la Constantinopol, ct mai ales reteaua de
inIormatori si spioni ntretinuti n diverse capitale europene (Andrei Pippidi, De ce
orientalizare? Din activitatea diplomatic a domnilor fanarioti, n vol. Istorie yi
societate n spatiul est-carpatic (s. XIII-XX). Omagiu proIesorului Alexandru Zub, Iasi,
2004 p. 141 si urm.).
venalitate, coruptie erau Irecvente si n vestul Europei
37
.
Fanariotii au racordat politica otoman la realittile internationale,
Iacilitnd dialogul politic cu Europa si sporind Iactorii de rezistent ai Portii n
Iata tendintelor expansioniste ale Marilor Puteri. Dispensnd puterea otoman
de grijile diplomatiei ei au devenit o component vital a vietii de stat
otomane
38
. AstIel, au realizat c politica extern a Imperiului a cstigat enorm
de pe urma serviciilor lor, n conditiile n care abilitatea lor era pus n slujba
unui stat de care, prin origine, religie si cultura sa, se simteau strini
39
.
Asa se explic mentalitatea lor, mult diIerit de a unui rava (supus
crestin) si constiinta apartenentei la o ,ras care a dat ,luminile lumii,
revendicnd trecutul ce preceda si succeda Bizantul
40
. n acelasi timp, au stiut s
accepte noile realitti politice si s nteleag evolutia de la antichitatea greac la
Imperiul Otoman, de unde si certitudinea c puterea sultanilor era n declin si c
un nou imperiu urma a-i lua locul. De aici si convingerea Ierm c aveau
capacitatea politic de a modela noul stat n Iunctie de viziunea lor asupra
trecutului, ns, raportat la necesittile prezentului
41
.
Fanariotii erau occidentali n gndire, dar orientali n atitudine. AstIel,
sustineau principiile societtii ierarhizate care ddeau preponderent clasei
conductoare de Iactur birocratic si accentuau diIerentierea stratiIicrii sociale
al crei rezultat era ndeprtarea poporului de la putere. n cadrul acestei elite s-au
Iormulat dou curente de atitudine, legate de pactul de Iidelitate: imobilismul si
contestarea
42
. Cea mai mare parte a Ianariotilor sustineau climatul existent n
cadrul Imperiului Otoman. Ei credeau n perenitatea puterii lor, lucru dovedit de
cerbicia cu care si aprau propriile pozitii. Fr a Ii o doctrin, gndirea
Ianariot legitima rolul asumat n cadrul statului otoman si motiva atasamentul
si creditul conIerite Imperiului
43
. Unii dintre ei nu ignorau apelurile la evolutie,
la modernizare, dar nici nu aspirau la reIorme proIunde care s asocieze poporul
la putere. Tendintele inovatoare ale Ianariotilor se limitau la consolidarea unui
imperiu care credeau ei va Ii n curnd al lor
44
. n aceast logic de idei, se
37
Ibidem, p. 142.
38
39
Andrei Pippidi, op.cit., p. 149.
40
Gregoire Cassimatis, op.cit., p. 164.
41
Ibidem, p. 165.
42
Ibidem.
43
Vlad Georgescu, Istoria ideilor politice romneyti (1369-1878), Munchen, 1987, p. 62.
44
Spre sIrsitul secolului al XVIII-lea a existat o competitie, mai mult sau mai putin discret,
ntre Patriarhie si Ianarioti, pentru suprematie asupra lumii grecesti, competitie adjudecat de
ctre acestia din urm (A. de Juchereau de Saint Denys, Revolutions de Constantinople, en
1807 et 1808, precedes dòbservations generals sur l`tat actuel de lÈmpire Ottoman,
vol. I, Paris, 1819, p. 154). Datorit numeroaselor sale prghii si mijloace politice, aristocratia a
Dragos Palade 270
considerau continuatorii puterii sultanului, legitimitate conIerit de puternica lor
legtur cu Imperiul Bizantin, dar si cu antichitatea clasic. nssi atitudinea lor
din Principatele Romne se datora acestei duble preocupri
45
.
Guvernul central preIera s colaboreze cu reprezentantii populatiei locale dect
cu persoane individuale. De aceea, a tolerat o organizare relativ democratic, ce a
Iunctionat paralel, si n acelasi timp, n legtur cu administratia otoman
46
. Ctiva
greci scpnd de vexatiunile constante ale pasilor locali au ajuns s serveasc drept
intermediari ntre proprii compatrioti si ,cuceritori, contribuind semniIicativ la
mentinerea ordinii n districtul aIlat sub administrarea lor
47
.
Vrstnicii Iiecrui sat alctuiau un consiliu (gerousia)
48
, care alegea
reprezentantii din consiliul vilaetului (pasalc). Acest organism stabilea delegatii
(moravans) care urmau s se ntruneasc alturi de reprezentantii altor vilaieturi n
senatul Peloponesului, unde se stabileau impozitele si se discutau diIerite probleme
administrative de interes general
49
. Doi dintre membrii acestei structuri, mpreun cu
doi musulmani constituiau consiliul permanent al pasei Moreea, ce avea sediul la
Tripolitza. Totodat, senatul beneIicia de privilegiul de a trimite doi reprezentanti
(vekili) la Constantinopol pentru a se plnge direct Divanului de actele arbitrare ale
autorittilor precum si de situatia din regiune
50
. Organele comunale grecesti au Iost
ncurajate s mentin un separatism local, contribuind la diminuarea rezistentei Iat de
dominatia otoman si sporirea gradului de aprare Iat de tendintele de asimilare a
cetteanului grec de ctre o comunitate mai mare.
Primatii
51
, numiti khodfa bai de ctre turci si draki de ctre greci, erau
alesi dintre cettenii de Irunte ai comunittii
52
. Aceast structur de conducere a
atins cel mai nalt nivel de dezvoltare, n Pelopones, dup anul 1715. Erau mari
proprietari Iunciari
53
, detineau magazine, depozite, Ierme si un important
ajuns s inIluenteze semniIicativ viata politic, spiritual si economic a grecilor. Din aceste
ratiuni, spre sIrsitul perioadei prerevolutionare, reprezentantii burgheziei au ncercat s-i
determine a-si pune serviciile n slujba miscrii nationale de eliberare.
45
Ibidem, p. 166.
46
47
Gaston Isambert, op.cit., p. 15.
48
Douglas Dakin, op.cit., p. 14.
49
50
Notis Botzaris, op.cit., p. 12.
51
Erau numiti arhonti n mediul rural si proestes n mediul urban (cI., Constantin
Vacalopoulos, La structure sociale de la nation grecque avant la Rvolution de 1821
(dàprs les informations de deux essais indits de Geoges Lassanis, membre de Philiki
Htairie), n Balkan Studies, 16, 1975, p. 177 si urm.).
52
Veselin Traikov, op.cit., p. 29.
53
Detineau aproximativ 350.000 de acri dintr-un total de un milion (Douglas Dakin,
op.cit., p. 14).
capital. Totodat, au primit si monopolul stngerii de impozite
54
, Iapt ce le-a
permis s controleze toate aspectele vietii economice din teritoriu
55
. Aveau
proprii secretari, preoti, medici, iar politia (kapoi) se gsea n solda lor.
Notabilii erau criticati ca grup social pentru implicarea n exploatarea populatiei
si atitudinea conservatoare Iat de permanentizarea acestui sistem
administrativ
56
. Cu toate acestea, populatia le solicita, adeseori, ajutorul pentru
judecarea pricinilor civile
57
. Ca ptur social erau divizati n Iactiuni Iamiliale
care luptau pentru sporirea avantajelor economice si politice
58
.
Indignarea poporului Iat de exploatarea Iiscal, de actele de violent, de
abuzurile si de uzurprile de proprietate svrsite de ctre primati s-a maniIestat
prin necontenite rzmerite. Amploarea si dimensiunea nemultumirilor populare au
cptat un caracter aparte odat cu aparitia kleftilor (haiduci)
59
. Acest segment al
societtii grecesti a luat nastere datorit pierderii ncrederii n norme si valori,
letargiei clasei dominante
60
si tendintelor volitionale de a provoca modiIicarea
situatiei existente. Importanta
61
lor ca grup social rezid n mentinerea unei traditii
de ostilitate Iat de dominatia otoman si de ,clientela sa.
Pentru a li se opune eIicient autorittile otomane au permis mprtirea
Rumeliei, n 14-18 armatolikuri sau kapitanate
62
. Detasamentele lor de lupt
54
n schimbul acestor servicii beneIiciau de privilegii speciale (scutire la plata
haraciului) (cI., Barbara Jelavich, op.cit., p. 65).
55
Coruptia sistemului le permitea s obtin proIituri uriase n dauna marii mase a
populatiei aIlate n subordinea lor.
56
Unii autori consider c sistemul otoman a Iunctionat datorit acestei ,complicitti
ntre musulmani si anumite categorii privilegiate de crestini, printre care s-au aIlat si
primatii (Ibidem, p. 65; Wayne S. Vucinich, op.cit., p. 609).
57
Izvoarele de drept utilizate erau codul Hexabilis al lui Constantin Armenopoulos
(1345), legile pmntului si cutumele locale (cI., Barbara Jelavich, op.cit., p. 77).
58
Ibidem, p. 78.
59
Richard Clogg, op.cit., p. 8. O premis important a nasterii acestei clase sociale a Iost
suprimarea, n anul 1685, a sistemului devshirme (ridicarea Iortat a tinerilor greci si nrolarea
lor n corpul de ieniceri al armatei otomane) (Gaston Isambert, op.cit., p. 20). KleItii erau
organizati n detasamente de 40-50 de indivizi, specializati n lupta de gheril (cI. Barbara
Jelavich, op.cit., p. 79).
60
Traian Stoianovich, The Social Foundations of Balkan Politics, 1750-1941, n vol.
The Balkans in Transition. Essays on the Developement oI Balkan LiIe and Politics
since the Eighteenth Century, Los Angeles, 1961, p. 303.
61
Existenta unei categorii de populatie narmat a redus, n a doua jumtate a secolului
al XVIII-lea, uzurprile albanezilor din Rumelia (cI., Douglas Dakin, op.cit., p. 18).
62
Cpitanul, care era ales dintre vrstnicii satului sau era ereditar dintr-o Iamilie
nsemnat, avea n subordine un anumit numr de palikari (Richard Clogg, op.cit., p. 8;
Gaston Isambert, op.cit., p. 20).
Dragos Palade 272
(armatoloi) aveau sub jurisdictie un numr de sate, rspunznd de strngerea
taxelor, mentinerea ordinii si paza trectorilor. n Iapt, acestea asigurau
mentinerea puterii khodja basi-lor. Deseori, ns, armatolii treceau de partea
poporului si intrau n rndurile kleItilor, sau cel putin colaborau cu acestia
63
,
astIel c, Iunctionalitatea lor era, n general, nul.
Odat cu decderea politic si militar nregistrat de ctre Imperiul Otoman la
sIrsitul secolului al XVII-lea si nceputul secolului al XVIII-lea, cnd centrul su
comercial se deplaseaz dinspre Asia Mic nspre posesiunile sale europene, Rumelia
capt o nsemntate economic deosebit. Renasc vechile porturi si se aIirm altele
noi (Salonic, Ianina, Arta, Valona) n Moreea, Creta, insulele din Marea Egee,
Macedonia si Epir. Principalii beneIiciari ai acestei noi situatii au Iost negustorii
greci
64
, care au creat companii comerciale si au ajuns s controleze traIicul comercial
dintre Imperiul Otoman si Europa Central
65
.
Expansiunea economic a Imperiului tarist de la sIrsitul secolului al
XVIII-lea si nceputul secolului al XIX-lea a permis grecilor s ocupe un
important segment din piata economic a Rusiei, ce se concentra prin porturile
sale de la Marea Neagr
66
. De asemenea, au proIitat de criza comercial
Irancez provocat de revolutie si de Imperiul napoleonian
67
pentru a conIisca
retelele de aIaceri dintre Istanbul si vestul Europei
68
. n urma acestor
circumstante internationale au ajuns s domine, att comertul din Marea Neagr,
ct si pe cel din Marea Mediteran.
Noua conjunctur international creat de disparitia blocadei continentale
63
n rzboiul de independent cele dou Iormatiuni paramilitare au colaborat deschis
devenind nucleul armatei insurectionare (cI., Veselin Traikov, op.cit., p. 29).
64
Ruxandra Moasa-Nazare, Negustorii greci n cadrul politicii comerciale a
Imperiului Habsburgic (secolele XVIII-XIX), n AIIAI, XLI, 2004, p. 229.
65
Ibidem, p. 228.
66
Prin Conventia explicativ a tratatului de la Kuciuk Kainargi, semnat la Ainal
Kavak n data 10 martie 1779, (art. VI) Rusia a obtinut ,un libre passage de la mer
Noire dans la Blanche, et de la mer Blanche dans la Noire aux vaisseaux marchands
russes (cI., Ch. de Martens et Ferd. de Cussy, Recueil manuel et pratique de traits,
conventions et autres actes diplomatiques, sur lesquels sont tablis les relations et les
rapports existant aujourd`hui entre les divers tats souverains du globe, depuis
lànne 1760 jusquà lèpoque actuelle, Tome premier, Leipzig, p. 165). Numerosi
armatori greci au proIitat de posibilitatea arborrii pavilionului rus pentru a-si proteja
vasele lor comerciale de vexatiunile autorittilor otomane (Notis Botzaris, op.cit., p. 13).
67
Marii proprietari de vase au obtinut mari venituri din spargerea blocadelor. Insulele Hydra,
Psara si Spezia au construit mari Ilote comerciale. De exemplu, n anul 1806 Hydra detinea 73
de vase mari si 26 de vase mici ce nsumau 15.000 de tone, pentru ca n ajunul rzboiului de
independent numrul lor s se dubleze, la Iel si tonajul lor (cI., Richard Clogg, op.cit., p. 12).
68
Fernand Braudel, Timpul lumii, vol. II, Bucuresti, 1989, p. 143.
si redeschiderea Europei n Iata mrIurilor engleze a determinat o repliere a
activittilor comerciale ale negustorilor greci nspre estul si sud-estul Europei
69
,
astIel c veniturile nregistrate dup acest moment n-au mai avut ponderea celor
realizate n perioada anterioar. Pierderea unor nsemnate avantaje materiale au
sporit nemultumirile Iat de realittile existente n cadrul Imperiului Otoman
70
si au
contribuit semniIicativ la sustinerea miscrii de emancipare national. n acelasi
timp, au reprezentat grupul social cel mai receptiv la nnoire, la modernizare
datorit contactului direct cu Occidentul, al asimilrii principiilor liberalismului
economic
71
aprute si dezvoltate n epoca luminilor si a revolutiei Iranceze.
Dezvoltarea pietei habsburgice interne si msurile protectioniste luate de
ctre Cabinetul de la Viena i-au silit pe comerciantii greci s renunte la statutul
de supusi otomani si s adopte cettenia austriac
72
. n aceast manier au luat
nastere comunittile grecesti din diaspora (Viena, Trieste, Venetia, Livorno,
Neapole, 17 orase din Ungaria
73
, Breslau, Ancona
74
alturi de cele de la
Marsilia, Odesa si din sudul Rusiei
75
). Negustorii rmasi n cadrul Imperiului
Otoman au reprezentat elementul de legtur ntre cele dou Grecii: diaspora
(Grecia temporar) si patria care era n asteptarea renasterii nationale.
Tot de pe urma contextului economic Iavorabil de la nceputul secolului
al XVIII-lea au proIitat si mestesugarii. Organizati n bresle specializate,
activitatea lor era strict monitorizat de ctre starosti. n lipsa unei concurente
loiale, trebuia s existe o uniIormizare a preturilor, a calittii produselor si a
surselor de materii prime. Din ratiuni pecuniare, breslele aveau, adesea, tendinta
de a restrnge activitatea membrilor lor
76
.
Una dintre premisele participrii lor active la miscarea de emancipare
national a constituit-o contactul cu antreprenorii greci si, odat cu aceasta,
iradierea indirect cu ideile vehiculate n vestul Europei. Asadar, aceste
categorii proIesionale (mestesugari, proprietari de manuIacturi, negustori) au
cutat, din ratiuni practice, o cale de a produce schimbarea.
Pentru a se ajunge n situatia de a se pune deschis problema neatrnrii
grecilor, cea mai radical Iorm de percepere a schimbrii, era necesar
69
Ruxandra Moasa-Nazare, op.cit., p. 242.
70
Nesiguranta si coruptia aparatului de stat, precum si lipsa elementelor care s
garanteze o dezvoltare Iireasc a economiei i-au transIormat n adversari declarati ai
conditiilor existente n Imperiul otoman (cI., Veselin Traikov, op.cit., p. 32).
71
Ibidem.
72
Ibidem, p. 244.
73
Richard Clogg, op.cit., p. 13.
74
Apostolos E. Vakalopoulos, Istoria Greciei moderne (1204-1985), Bucuresti, 2004, p. 113.
75
Gaston Isambert, op.cit., p. 22.
76
Dragos Palade 274
ridicarea nivelului cultural al categoriilor sociale cele mai expuse: tranii
77
,
marinarii
78
si clerul de jos
79
. Starea de srcie si de ignorant n care se gseau
aceste grupuri sociale a atras atentia burgheziei, interesat de posibilitatea
utilizrii lor drept mas de manevr n eventualitatea angajrii conIlictului
propriu-zis cu Iortele sultanului.
Miscarea de emancipare a grecilor a cunoscut Iorme variate de evolutie si
de maniIestare. Parcursul su, n continu cutare a identittii si a maximizrii
nregimentrii sociale a Iost neunitar, Iiind presrat, pe alocuri, cu tensiuni de
grup si de structur. Totodat, ea pare o dezvoltare paralel, pe orizontal, cu
rare conexiuni, a diverselor clase sociale ajunse la un anumit stadiu de
maturitate a constiintei.
Cadrul su de maniIestare a Iost, initial, n teritoriile grecesti aIlate sub
dominatie otoman, unde apruser germenii capitalismului, precum si anumite
transIormri socio-economice
80
. Aici, tendinta de dezvoltare cultural nu a cuprins
si larga mas popular
81
. Dar ceea ce a aprut initial sub semnul curiozittii
82
s-a
transIormat cu timpul ntr-o actiune mai mult sau mai putin constient de
culturalizare, al crui reIlex era, de Iapt, lupta pentru cstigarea independentei
83
.
Sentimentul apartenentei la o comunitate teritorial-etnic, responsabilitatea Iat
de propria patrie, trezirea respectului Iat de realizrile naintasilor au Iost induse
printr-un nvtmnt de Iactur laic, suplinit de o literatur angajant si de demersuri
77
Nesiguranta politic, lipsa supraIetelor arabile, banditismul l-au redus, mai mult, la conditia
unui Iermier. Tranul care Icea parte din sistemul chiftlikuri-lor (proprietate Iunciar a statului
si care era considerat drept proprietatea privat a detintorului su) era supus unor obligatii
mult mpovrtoare, spre deosebire de cel de pe pmntul vakif (proprietate Iunciar partinnd
Iundatiilor religioase - Barbara Jelavich, op.cit., p. 65 si urm).
78
Marinarii proveneau din micile insule ale Arhipelagului Mrii Egee, care se gseau
sub conducerea lui Kapudan paa (marele amiral al marinei). Conditia pentru
mentinerea autonomiei insulelor era perpetuarea sistemului devshirme. n Iiecare an
erau recrutati mateloti pentru Ilota sultanului. Umilintele, disciplina la care erau supusi
de ctre autorittile otomane, dar mai ales gndul c aduceau servicii inamicului de
moarte al Greciei i determinau, pe multi dintre ei, s se nscrie n rndurile piratilor
(Gaston Isambert, op.cit., p. 21).
79
Tria doar din donatiile enoriasilor, nu era scutit de impozite, iar cea mai mare parte a
lor era analIabet (A. de Juchereau de Saint Denys, op.cit., p. 149).
80
Vlad Georgescu, Ideile politice yi iluminismul n Principatele Romne 1750-1831,
Bucuresti, 1972, p. 18; Paul Cornea, Originile romantismului romnesc. Spiritul
public, miycarea ideilor yi literatura ntre 1780-1840, Bucuresti, 1972, p. 35.
81
Vasilios N. Makrides, Science and the Ortodox Church in 18
th
and early 19
th
Century Greece: Sociological Considerations, n Balkan Studies, 28, 1, 1988, p. 280.
82
C. Th. Dimaras, op.cit., p. 180.
83
Veselin Traikov, op.cit., p. 27; Cornelia Papacostea-Danielopolu, op.cit., p. 13 .
de creare a unei limbi nationale. Educatia de Iactur enciclopedist, ce avea la baz
ratiunea si spiritul critic, a angajat o lupt sustinut contra ignorantei,
obscurantismului, prejudectilor si a superstitiilor ntretinute, n mod tacit, de ctre
Patriarhie. Prin apelul la traduceri
84
, dup operele autorilor occidentali, se urmrea
accelerarea procesului realizrii unei literaturi nationale cu un proIund continut
ideologic
85
. Renasterea cultural a Iost completat si prin apelul selectiv
86
la tezaurul
cultural al Antichittii grecesti
87
. Plasarea n Hellespont a idealului de viat national
nu avea cum s imprime nationalismului neo-elen un caracter bizantin si prin urmare
era exclus originea medieval a acestuia
88
. Cel mult putea Ii vorba de supravietuirea
n mentalitatea unor crturari a unor Irnturi nenchegate de constiint crestin
89
.
Aceste reIlexe erau consecinta unor maniIestri mai agresive ale miscrii de
emancipare a grecilor ce tindeau s se considere cea mai cult populatie din cadrul
Imperiului Otoman
90
.
DiIuzarea ideilor de libertate, progres, drept natural, ratiune, umanism
etc. au creat o alternativ ideal, psihologic, la realitatea existent
91
.
Mobilizarea spiritual n vederea materializrii proiectiei mentale, n sens
universalist, l-au transIormat pe ,educator ntr-un adevrat conductor al
natiunii
92
ntruct ridicarea poporului prin educatie si cultur era perceput ca
preconditie a constructiei unei Grecii independente
93
.
84
Anna Tabaki, Les lumiers nohellniques. Un essai de dfinition et de
priodisation, n RESEE, XXXVI, 1-4, 1998, p. 150.
85
Andre Mirabel, Les aspects rvolutionnaires des lettres no-grecques aux XIXe et
XXe sicle, n RESEE, VI, 4, 1968, p. 558.
86
Alexandru Dutu, Iluminismul sud-est european. Reconsiderarea unei probleme de
istorie cultural, n Studii, 28, 7, 1975, p. 1047.
87
,Epoca de aur era privit ca o culme dar si ca un punct de reper (cI., Ibidem; D. Popovici,
Literatura romn n epoca ,,luminilor, n Studii literare, vol. I, Cluj, 1972, p. 13).
88
Stephen G. Xydis vorbeste de un protonationalism n Iorma unui etnocentrism legat
de emergenta statului secular (Stephen G. Xydis, Medieval Origins of Modern Greek
Nationalism, n Balkan Studies, 9, 1968, p. 19).
89
Ap. Vacalopoulos, Byzantinism and Hellenism. Remarks on the Racial Origin and
the Intellectual Continuity of the Greek Nation, n Balkan Studies, 9, 1968, p. 126.
90
SteIan Brsnescu, Academia domneasc din Iayi 1774-1821, Bucuresti, 1962, p. 11.
91
Anna Tabaki, Traduction et interactions culturelles: l`re des lumires dans le sud-est
de lÈurope, n volumul Interferente romno-elene (secolele XV-XX), Iasi, 2003, p. 103.
92
Cornelia Papacostea-Danielopolu, Literatura n limba greac din Principatele
Romne (1774-1830), Bucuresti, 1982, p. 13.
93
Iluminismul din sud-estul Europei era legat de problema national deoarece crearea natiunii
moderne presupunea si existenta unui nivel cultural ca educator al spiritului public si, implicit,
un Iactor dinamic al Iormrii constiintei nationale (Valentin Al. Georgescu, La philosophie
des Lumires et la formation de la conscience nationale dans le Sud-Est de LÈurope, n
Dragos Palade 276
Dar circulatia conceptelor si principiilor noi, realizarea unor importante
traduceri
94
, din ratiuni pedagogice si culturale, s-a Icut pe Iondul sporirii
numrului de scoli, precum si al numrului de proIesori cu studii la
universittile din Paris, Padova, Pisa, Leipzig etc
95
. Toate acestea au contribuit
la reciclarea mentalittilor de tip Ieudal
96
si la crearea omului nou, ,iluminat,
capabil s-si asume un rol n crearea statului national.
Pn spre 1770 se dezvoltase o gndire social-politic n strns legtur cu
Biserica
97
ntruct, nc de la la cucerirea otoman, Patriarhia din Constantinopol se
erijase n protectoarea nvtmntului
98
, sustinnd n mod constant cerintele
culturale ale diIeritelor grupuri sociale. Nivelul de educatie al preotilor,
negustorilor, Iunctionarilor le-a permis un anumit grad de ntelegere, att a
conditiilor social-politice existente n Imperiul Otoman, ct si a ideilor noi aprute
n Europa. Asadar, renasterea cultural greac realizat prin valoriIicarea mostenirii
culturale a Antichittii clasice grecesti a Iost completat de scrierile lui Becaria,
Marmontel, Fontenelle, Fenelon, Condillac, Mably etc
99
.
Contactul cu operele iluministilor occidentali a alimentat un conIlict cu
Biserica ortodox, extrem de hotrt n conservarea propriilor pozitii n lumea
greac
100
, mai ales dup contestarea lor de ctre Ianarioti. Atasamentul Iat de
traditie devenise pentru Sinodul ecumenic garantia supravietuirii inIluentei sale,
precum si a Iundamentelor ortodoxiei
101
. De aici si reactia puternic a
Patriarhiei
102
Iat de traducerile lui Methodios Anthrakitis
103
, Evghenios
vol. Les Lumires et la formation de la conscience nationale chez les peuples du sud-est
europenne, Bucarest, 1970, p. 23-42; Andre Mirabel, La littrature et la langue, vecteurs
de la conscience nationale chez les peuples du sud-est europen, n loc.cit., p. 19).
94
Actiunea evidentia att nivelul de dezvoltare ce se dorea a Ii atins de ctre cultura
greac, precum si locul ocupat de ctre aceasta n raport cu civilizatia si cultura
occidental (Paul Cornea, op.cit., p. 96).
95
Ibidem, p. 179; Ariadna Camariano-Cioran, Academiile domneyti din Bucureyti yi
Iayi, Bucuresti, 1971, p. 18.
96
Cornelia Papacostea-Danielopolu, op.cit., p. 17.
97
Ibidem, p. 41.
98
Apostolos Vakalopoulos, op.cit., p. 91.
99
Cornelia Papacostea-Danielopolu, op.cit., p. 19. DiversiIicarea si laicizarea gusturilor n
materie de literatur, nvtarea limbilor strine, precum si interesul pentru stiinte au Iost
Iacilitate de iluminism, n general, si de cel Irancez, n special. Voltaire, Rousseau, RetiI de la
Bretonne, enciclopedistii (d`Holbach, Helvetius, dÀlembert, Diderot) au ajuns s aib un
impact deosebit asupra grecilor, mai ales prin caracterul radical al operelor lor (Ibidem, p. 43).
100
Ibidem, p. 40. Se pare c Patriarhia din Constantinopol a nteles eIectele regenerrii
culturale, cu mijloace occidentale, asupra stpnirii otomane, si ndeobste si asupra sa.
101
Vasilios N. Makrides, op.cit., p. 269.
102
Acesti crturari, cu toate c erau legati de mediul ecleziastic (Iiind clugri, preoti si
Voulgaris
104
, Nikephoros Theotokis
105
etc. Atitudinea a devenit mai virulent,
mai ales dup anul 1790, cnd, att sultanul Selim al III-lea, ct si Patriarhul au
Iost martorii contemporani ai consecintelor aplicrii principiului suveranittii n
Franta
106
. Un alt aspect al renasterii culturale combtut de ctre Biseric a Iost
introducerea disciplinelor stiintiIice n programa educational a scolilor.
Considerate a Ii rspunztoare de pierderea credintei, de contestarea practicilor
ortodoxe
107
, de periclitarea mntuirii, de instabilitatea moral sau de distrugerea
sistemului de valori a societtii, stiintele ajung s pun n discutie, printre altele,
chiar epicopi), avnd, n consecint, puternice sentimente religioase, au Iost declarati
atei. Neo-aristotelismul lui Corydaleu putea coexista n sistemul lor IilosoIic cu
principiile si conceptele iluministe occidentale, nu ns si n viziunea exclusivist a
Bisericii (Ibidem, p. 280).
103
Ibidem. Spiritul critic si inIluenta heterodox a doctrinei lui Malebranche au Iost
resimtite n lucrarea sa Teoria creytin, ce au determinat, initial supravegherea
educatiei Iurnizat de Anthrakitis, urmat mai apoi de condamnare. Recunoasterea
vinovtiei si renegarea propriei nvtturi s-au datorat lipsei unor conditii sociale care s
articuleze o opozitie puternic n jurul creia s se IortiIice renasterea cultural greac
(C.Th. Dimaras, op.cit., p. 146).
104
Cornelia Papacostea-Danielopolu, op.cit., p. 40. Fiind un spirit enciclopedic, Evghenios
Voulgaris a avut preocupri de istorie, etnologie, muzic, a tradus numeroase tratate
stiintiIice si a scris numeroase lucrri de IilosoIie si teologie. Marea majoritate a acestora au
Iost tiprite n strintate (unde a si activat n cea mai mare parte a vietii sale) din cauza
mrginirilor si compromisurilor pe care le impunea Patriarhia din Constantinopol. Asa se
explic si lipsa prejudectilor de natur spiritual, precum si racordarea sa la curentele epocii
n lucrrile Bosforomahia, Eseu asupra tolerantei, precum si n traducerile dup operele
lui Voltaire, Memnon si Essai historique et critique sur les dissensions des glises de
Pologne (cI., C.Th. Dimaras, op.cit., p. 183 si urm.).
105
Climatul intelectual din Constantinopol l-au silit s se reIugieze la Leipzig, unde si-a
editat cea mai mare parte a lucrrilor sale de Iizic, matematic, geograIie si teologie.
Dorinta de a gsi mplinirea spiritual, dar si de a Ii util natiunii sale l-au determinat s
activeze la Academia greac de la Iasi, unde a predat Iizica. Se pare c inIluenta
Patriarhiei era puternic si aici. Acuznd persecutiile mediilor conservatoare din
Moldova, Nikephoros Theotokis s-a retras n Rusia, ca si predecesorul su, Evghenios
Voulgaris (Ibidem, p. 187 si urm.).
106
Ariadna Camariano, Spiritul filosofic yi revolutionar francez combtut de
Patriarhia Ecumenic yi Sublima Poart, n Cercetri literare, IV, 1941, p. 116;
StranIord J. Shaw, Between Old and New. The Ottoman Empire under Sultan Selim
III 1789-1807, Harvard, 1971, p. 265; Bernard Lewis, The Impact of the French
Revolution on Turkey. Some notes on the Transmission of Ideas, n Cahiers
dHistoire Mondiale, I, 1, 1953, p. 110.
107
Vasilios N. Makrides, op.cit., p. 273.
Dragos Palade 278
inclusiv conceptia teologic despre lume
108
.
Datorit dominatiei otomane actiunile iluministilor n-au putut cuprinde
un cadru mai general de maniIestare, Iiind auto-cenzurate sau restrictionate
109
.
Biserica, n baza relatiilor sale de colaborare cu autorittile otomane, dar si prin
intermediul prghiilor proprii
110
, a ngrdit posibilittile de expresie ale
crturarilor si, n consecint, a temporizat dezvoltarea cultural a grecilor.
n aceste conditii, miscarea de eliberare national a Iost preluat de ctre
diaspora
111
, care i-a imprimat un caracter mult mai organizat, precum si scopuri
mai precise. Cel mai de seam exponent al acesteia
112
a Iost Rigas Velestinlis
113
.
Experienta acumulat n diIeritele medii
114
n care a activat i-a Iolosit drept
108
Cornelia Papacostea-Danielopolu, op.cit., p. 18.
109
C. Th. Dimaras op.cit., p. 188 si urm.
110
Monopolul asupra nvtmntului crestin-ortodox din cadrul Imperiului Otoman
(Ariadna Camariano Spiritul filosofic yi revolutionar francez combtut de Patriarhia
Ecumenic yi Sublima Poart, p. 130), precum si asupra produselor tipograIice (Elena
Siupiur, Quelques documents militaires autrichiens relatifs la fondation de la
typographie grecque de Iassy (1812), n RESEE, XV, 3, 1977, p. 509).
111
Aceste comunitti erau mici democratii n exil n care se conservau sentimentele
patriotice, traditiile grecesti si se ntretineau legturi, destul de puternice, cu Iamiliile rmase
n teritoriile supuse dominatiei otomane. Totodat era ncurajat Iilelenismul si interesul
opiniei publice pentru situatia grecilor din cadrul statului ,adoptiv (I.S. Dostian, Làttitude
de la socit russe face au mouvement de libration national grec, n vol. Les relations
grco-russes pendant la domination turque et la guerre dìndpendance grecque.
Premier colloque organise par lÌnstitut dÈtudes Balkaniques et lÌnstitut dÈtudes Slaves et
Balkaniques de lÀcademie des Sciences de lÙRSS, Thessaloniki, 1983, p. 63 ; Deno J.
Geanakoplos, The Diaspora Greeks: The Genesis of Modern Greek National
Consciousness, n vol. Hellenism and the first Greek War of Liberation (1821-1830):
Continuity and Change, Thessaloniki, 1976, p. 76 si urm.
112
Chiar dac n aceast etap a miscrii de emancipare a grecilor vom evidentia, cu
precdere, activitatea lui Rigas, nu trebuie, ns, nteles c acesta a actionat singur. Din
contra, partea a treia din Trepiedul moral a Iost tradus n greaca popular de ctre
Antonios Koronios, Noul Anaharsis de ctre Georgios Sakelarios, n timp ce tiprirea
propriu-zis a Iost realizat de ctre Iratii Georgios si Pulios Puliu (L. Vranoussis,
Rhigas un patriot grec n Principate, Bucuresti, 1980, p. 150).
113
Nikolaos J. Pantazopoulos, Human Liberties in the pre-revolutionary Greek
Community System, n Balkan Studies, 30, 1, 1989, p. 15.
114
A Iost pe rnd secretar al domnilor Nicolae Caragea (1782-1783), Mihail Sutu (1783-1786),
Nicolae Mavrogheni (1786-1790), secretar al banului Nicolae Brncoveanu si al baronului de
LangelIeld (Iostul serdar Hristodulos Kirlianos) (L. Vranoussis, op.cit., p. 28 si urm.). Pentru
mai multe inIormatii despre activitatea lui Rigas vezi studiile dn Fves, The Philike
Hetairia of Rhigas and the Greeks of Pest, n Balkan Studies, 12, 1, 1971, p. 117-122; C.M.
Woodhouse, The Macedonian Contribution to the Struggle of Rhigas n Balkan Studies,
exemplu pentru Iormularea obiectivelor, directiilor si mijloacelor unui program
concret de regenerare cultural. Sub inIluenta ideologiei revolutionare
Iranceze
115
, transIormarea spiritului neoelen s-a realizat printr-o actiune
editorial sustinut.
Faptul c programul su a debutat cu lucrarea Culegere de fizic pentru
grecii inteligenti yi iubitori de nvttur (1790)
116
, ce avea la baz principii
pedagogice moderne (printre care si critica), evidentiaz tendinta nlocuirii, de
ctre ratiune, a superstitiilor si a obscurantismului. Constituirea omului nou,
,luminat nu putea Ii desvrsit dect printr-o reIormare a eticii societare, dup
model occidental
117
. Tiprirea Scolii amantilor delicati (1790)
118
, dup opera
lui RestiI de la Bretonne, Contemporaines mles
119
, se nscrie n aceste
coordonate de transIormare a omului si a mediului n care trieste. Viziunea lui
Rigas era legat de Iraternitatea si egalitatea dintre greci dezbrate de ipocrizie,
diIerente de ,cast si conveniente societare. EIuziunea sentimental a
protagonistilor si era menit a sugera, pe lng un nou sistem de relatii sociale,
un alt registru emotional, si anume patriotismul.
ReIeririle mai mult sau mai putin voalate la libertate s-au ntetit n a doua
Iaz a programului lui Rigas (1796-1797), cnd a tiprit la Viena Trepiedul
moral
120
. Acum drama personajelor sale se consum n Grecia, n timp ce
30, 1, 1989, p. 33-42; Ioannis A. Papadrianos, The Supporters of Rhigas Velestinlis in the
Serbian Town of Zemun, n Balkan Studies, 33, 1, 1992, p. 51-55. IstoriograIia romn nu a
lsat necercetat activitatea acestui personaj, care a avut legturi semniIicative cu Moldova, dar
mai ales cu Tara Romneasc. A se vedea n acest sens lucrrile: Nicolae Iorga, O scrisoare a
lui Rigas, n RI, I, 2, Iebruarie, 1915, p. 35 ; Nestor Camariano, Contributions la
bibliographie des oeuvres de Rhigas Velestinlis, n Balcania, I, 1938, p. 211-229; idem,
Rhigas Velestinlis compltements et corrections concernant sa vie et son activit, (I) n
RESEE, XVIII, 4, 1980, p. 687-719 ; idem, Rhigas Velestinlis compltements et corrections
concernant sa vie et son activit, (II), n loc.cit., XIX, 1, 1981, p. 41-69; idem, Quelques
prcisions au sujet de la traduction du drame LOlympiade de Metastasio, faite par
Rhigas Velestinlis, n RESEE, III, 1-2, 1965, p. 291-296; Cornelia Papacostea-Danielopolu,
Rhigas Velestinlis et les recherches conteporaines, n RESEE, XI, 3, 1973, p. 553-567; Lia
Brad-ChisacoI, Rigas comme traducteur-rflexes dans les Principauts Roumaines, n
RESEE, XXXIX, 1-4, 2001, p. 97-103.
115
Pashalis M. Kitromilides, Iluminismul neoelen. Ideile politice yi sociale, Bucuresti,
2005, p. 250.
116
Lia Brad-ChisacoI, op.cit., p. 97.
117
Pashalis M. Kitromilides, op.cit., p. 252.
118
Lia Brad-ChisacoI, op.cit., p. 97.
119
Ibidem, p. 253.
120
Este o culegere de poezie dramatic, compus din trei prti, dup traducerile din
LÒlimpiade de Pietro Metastasio, povestirea La bergre des Alpes a lui Jean Francois
Dragos Palade 280
conIlictul protagonistilor era menit a sugera spiritul de sacriIiciu si solidaritatea
uman, puse n slujba patriei
121
. Dar patria lui Rigas nu se reducea doar la
teritoriile locuite n majoritate de ctre greci. Unii autori, precum Pashalis M.
Kitromilides
122
, au ignorat aspectul pur politic al tipririi hrtilor Trii
Romnesti
123
, Moldovei
124
si a Greciei
125
, considernd c se ncadreaz ntr-o
continuare Iireasc a lucrrii lui Daniil Philippidis si Grigorios Konstantas
126
, n
vederea revelrii mediului n care locuiesc grecii. Chiar dac operele
cartograIice privind Principatele Romne pot Ii puse pe seama legturii
crturarului grec cu mediile politice de la Iasi si Bucuresti, iar Harta Greciei pe
seama desteptrii nationale, precuprile ulterioare evidentiaz limitrile viziunii
sale ,nationaliste. Prosopografia lui Alexandru cel Mare
127
, Noul
Anaharsis
128
, Manifestul revolutionar
129
si Enkolpion
130
relieIeaz optiunea
Marmontel si idila poetului german Salomon Gessner, Der erst Schiffer (Ibidem, p. 254).
121
L. Vranoussis, op.cit., p. 141.
122
Pashalis M. Kitromilides, op.cit., p. 257.
123
Intitulat Noua Hart a Valahiei yi unei prti a Transilvaniei de Rigas Velestinlis
Tesalianul, editat pentru Eleni yi filoeleni, 1797, lucrarea continea si portretul
domnului Alexandru Ipsilanti (cI., L. Vranoussis, op.cit., p. 131).
124
Harta general a Moldovei yi a unei prti din provinciile nvecinate, de Rigas
Velestinlis Tesalianul, editat pentru Eleni yi filoeleni, 1797, continea portretul domnului
Alexandru Callimachi si se ntindea din Transilvania pn la Nipru (Ibidem, p. 132).
125
Este sugestiv Iaptul c Harta Eladei, n care sunt cuprinse insulele ei yi o parte
din numeroasele ei colonii din Europa yi din Asia Mic cu denumirile vechi yi noi
acum dinti editat de Rigas Velestinlis Tesalianul, pentru Eleni yi filoeleni, 1797
delimita un spatiu cuprins ntre Dunre, Creta, Marea Adriatic, Marea Ionic, Marea
Neagr si Asia Mic. ntruct tiprirea s-a realizat Iragmentat, pe prima coal era
ncadrat Planigrafia Constantinopolului, a golfului yi a strmtorii lui; cu
priveliytea sa de la Stavrodromi, cu vecinttile yi cu Saraghiul; cu denumirile
vechi yi noi, de Rigas Velestinlis Tesalianul, 1796 (Ibidem, p. 132 si urm).
126
Geografia, publicat la Viena n anul 1791 (cI., Cornelia Papacostea-Danielopolu,
op.cit., p. 109 si urm.).
127
Portretul lui Alexandru cel Mare era ncadrat de Iigurile celor patru generali ai si,
precum si de patru scene din victoriile repurtate n Iata persilor (Ibidem, p. 139).
128
Lucrarea este o traducere colectiv a cercului de crturari din jurul lui Rigas
(Gheorghios Sakelarios, Vendotis, Nicolidis) dup opera Voyage du jeune Anaharsis
en Grce, apartinnd lui J. Barthelemy (Ibidem, p. 152).
129
Acesta cuprinde Proclamatia revolutionar, Drepturile omului, Constitutia,
Thurios si reprezint ncununarea programului editorial al patriotului din satul
Velestinlis. Textul tiprit de ctre Rigas n anul 1797 nu s-a pstrat, ci doar copii
manuscrise dup acesta (Ibidem, p. 297).
130
Manualul de art militar a Iost conIiscat de ctre politia austriac nainte de a Ii
diIuzat (cI., Dr. Dimitrios Karamberopoulos, n Prefata la lucrarea Rigas Velestinlis,
politic a lui Rigas pentru o republic balcanic
131
, n care elementul neo-elen
urma s detin o pozitie preponderent.
Compromiterea acestei etape
132
a miscrii de eliberare national a
determinat o repliere a strategiilor, a organizrii, ct si o revizuire a sperantelor
investite n potentialul ajutor al Frantei revolutionare
133
. Totodat, a devenit
imperios necesar gsirea unor medii, care s asigure securitatea pentru
derularea normal a activittilor miscrii de regenerare national neo-elen. n
acest mod s-a ajuns la concluzia c doar Rusia sau teritoriul su corespundeau
din punct de vedere al cerintelor de protectie si al atmosIerei prielnice pentru
pregtirea insurectionrii Greciei
134
.
Scrieri revolutionare. Proclamatia revolutionar, Drepturile omului, Constitutia,
Thurios, Bucuresti, 1999, p. 15).
131
Henrick Batowski, Le mouvement panbalkanique et les diffrents aspects des
relations enter-balkaniques dans le pass n Balkan Studies, I, 1, 1935, p. 331; D.
Popovici, op.cit., p. 72; Apostolos E. Vacalopoulos, op.cit., p. 178; Veselin Traikov,
op.cit., p. 56; N. Botzaris, op.cit., p. 26; I.C. Filitti, Frmntrile politice yi sociale n
Principatele Romne de la 1821 la 1828, Bucuresti, 1932, p. 115 si urm. Primul articol
din Constitutia redactat de ctre Rigas mentiona c ,Republica Elen este una, dei
cuprinde in sanul su diferite neamuri i religii, nu privete cu dumnie diferentele de
culte, este indivi:ibil, dei rauri i mri despart provinciile sale, care toate alctuiesc
un corp legat i indisolubil (s.ns.) (cI., Rigas Velestinlis, op.cit., p. 57).
132
Pregtindu-si plecarea spre Grecia, si cutnd s nu se expun, a trimis lzile cu maniIestele
sale revolutionare, nsotite de dou scrisori, unui negustor grec din Trieste. Acestea au czut,
ns, n minile unui conational, Demetrius Oeconomou, ce dezaproba proiectele lui Rigas.
AIacerea a Iost denuntat contelui Brigido care a decis arestarea sa si a celor 17 complici.
Autorittile habsburgice au Iost mediat alertate si s-a dispus msura transIerrii ntregului grup
la Viena, n vederea unei mai ample cercetri. Chiar dac rezultatele cercetrilor indicau Iaptul
c respectivul complot viza anumite teritorii ale Imperiului Otoman, consecintele puteau aIecta
si provinciile ereditare ale Casei de Austria. n consecint, s-a dispus trimiterea lui Rigas si a
altor sapte conspiratori autorittilor otomane de la Belgrad, care au procedat la lichidarea lor n
noaptea de 24/25 iunie 1798 (cI., N. Botzaris, op.cit., p. 24).
133
InIluenta Irancez n-a Iost niciodat att de proIund, n Grecia, precum a Iost cea
rus (Gaston Isambert, op.cit., p. 26).
134
n general, grecii n-au abandonat total sperantele n Rusia, ci doar le-au trecut ntr-un
plan secundar, n Iunctie de circumstantele internationale, precum si de orientarea lor
politic. De asemenea, nu trebuie pierdut din vedere aspectul religios care lega cele
dou natiuni, precum si propaganda Curtii de la Petersburg directionat n acest sens
(Constantin Papoulidis, Le Patriarche Oecumnique Serapheim II et les russes, n
Balkan Studies, 17, 1976, p. 59; A.-E.N. Tachios, The National Regeneration of
Greeks as seen by the Russian Intelligentsia, n Balkan Studies, 30, 1, 1989, p. 293).
Pentru alte aspecte ale imixtiunii religioase a Rusiei n Balcani a se vedea articolul
aceluiasi autor, Porte Oecumnique du renouveau monastique au XVIII
e
sicle
Dragos Palade 282
O prim experient n acest sens a constituit-o Societatea literar greco-
dacic, ce a gravitat n jurul Academiei domnesti de la Bucuresti n perioada 1810-
1812
135
. Acest institutie reprezenta prima Iorm de organizare a miscrii de
eliberare a grecilor. Structura de conducere, statutul si regulamentul de ordine
interioar au creat un cadru de maniIestare propice dezvoltrii culturale
136
.
Nationalismul neo-elen a avut si un pronuntat caracter lingvistic.
Tensiunile din cadrul societtii grecesti
137
s-au rsIrnt si asupra intelighentiei,
care n-a ajuns la un consens n adoptarea unei limbi unitare
138
. Cele mai vii
dispute, n acest sens, s-au produs n a doua sedint a Societtii literare
139
, unde
au Iost continuate polemicile virulente care se purtau ntre intelectuali, prin
intermediul corespondentei, brosurilor si a crtilor
140
. n timp ce arhaizantii, n
Irunte cu NeoIit Ducas, SteIan Comitas si Codrikas cutau s pun ntr-o lumin
ct mai puternic legturile cu vechii greci, Moesiodax, Catargi, Christopoulos
si cea mai mare parte a crturarilor de la Bucuresti, avnd convingerea c numai
o limb accesibil poporului poate nlesni procesul Iormrii natiunii, au militat
pentru greaca vorbit
141
. Din dorinta de a mpca spiritele, dar si dintr-un
orgoliu intelectual, Corais, Vogoridis, Vardalahos recomandau o limb
artiIicial, puriIicat de elemente strine
142
. Aceste contradictii au complicat
orientarea general a eIorturilor de emancipare si au ntrziat nchegarea unei
constiinte nationale neoelene. n ciuda acestor dezbateri, membrii Societtii, n
Irunte cu Ignatie de Arta, au impus utilizarea limbii vorbite n toate
dans l`glise Orthodoxe, n Balkan Studies, 10, 1968, p. 105-112.
135
Nestor Camariano, Sur làctivit de la ,Societ littraire grco-dacique de
Bucarest (1810-1812) n RESEE, VI, 1, 1968, p. 39.
136
A Iost tradus Istoria universal a lui Anquetil, n timp ce Vardalahos si-a publicat
un manual de Iizic (1811) si unul de Iizic experimental (1812) (Ibidem; A.
Camariano-Cioran, Academiile domneyti din Bucureyti yi Iayi, p. 236). De asemenea,
Nicolae Sava Piccolos a tradus opera lui Rousseau, Emil sau despre educatie (1811),
iar Dimitrie Darvaris a publicat la Viena Culegere de ntelepciune (1811) si
ndreptarul vietii (1812) (Ibidem, p. 206; Roxane D. Argyropoulos, Nicolas Piccolos
et la Philosophie nohellnique n Balkan Studies, 6, 1, 1966, p. 236).
137
Nikolaos J. Pantazopoulos, Human Liberties in the pre-revolutionary Greek
Community System, n Balkan Studies, 30, 1, 1989, p. 10.
138
Nicolae Isar, Principatele Romne n epoca luminilor (1770-1830). Cultura,
spiritul critic, geneza ideii nationale, Bucuresti, 1999, p. 102.
139
Cea din 15 octombrie, 1810 (cI., Nestor Camariano, op.cit., p. 44).
140
Idem, Athanasios Christopoulos, Sa vie, son oeuvre littraire et ses rapports
avec la culture roumaine, Thessaloniki, 1981, p. 88.
141
A. Camariano-Cioran, Academiile domneyti din Bucureyti yi Iayi, p. 208; C.Th.
Dimaras, op.cit., p. 199 si urm.
142
D. Popovici, op.cit., p. 16.
maniIestrile institutiei literare, motivnd ,c luminile erau restrnse la Ioarte
putine persoane, la cele care ntelegeau latina sau greaca veche, n timp ce restul
natiunii era n obscuritatea ignorantei. Nu este necesar ca cel care cunostea
limbile mentionate s cunoasc mai putin istoria natiunii sale, geograIia patriei
sale?
143
. Aceast convingere puternic nu a Iost suIicient pentru a se impune
ntregii intelectalitti asumarea acestor argumente, poate si datorit acuzei lui
Corais, c nu avea nici o competent ,de a Iace lege o limb si nici ,adevrati
legislatori comparabili cu autorii si poetii clasici
144
.
Succesul nregistrat de ctre organismul cultural, chiar si ntr-o perioad att de
scurt de timp, a contribuit la transIormarea sa ntr-un model de organizare, urmat
ntocmai de ctre comunittile grecesti din Rusia. n acest context, a luat nastere
Philiki Etairia. Larga sa aderent se explic nu att prin Iondarea sa pe pmnt
rusesc
145
, ct prin acreditarea sustinerii sale de ctre Cabinetul rus
146
. Aceast Ials
sperant indus de Xanthos, ScouIas, TzakaloI a reprezentat primul element
consistent care a atras ca un magnet un anumit numr de patrioti greci
147
.
Trebuie precizat c o parte a istoricilor Iil-eleni tind s supraliciteze
aceast etap a miscrii de emancipare neo-greac, precum si evenimentele
colaterale acesteia. I. Filimon
148
, C.A. Vacalopoulos
149
, Glynn R. Barratt
150
, Andrei
143
Nestor Camariano, Sur làctivit de la ,Socit littraire grco-dacique de
Bucarest (1810-1812), p. 45.
144
Ibidem.
145
ndreptarea spre teritoriul Rusiei se explic att prin asteptrile Iat de politica oriental a
tarului Alexandru I, ct si prin evitarea oricrei interactiuni cu politica lui Metternich de
prezervare a status-quo-lui n Balcani. De asemenea, aveau convingerea c legturile spirituale,
economice si ideologice cu Imperiul tarilor pot alimenta un Iil-elenism de natur a exercita o
presiune semniIicativ asupra mediilor politice de la Petersburg (Nestor Camariano, Despre
organizarea yi activitatea Eteriei n Rusia nainte de rscoala din 1821, n SMIM, IV, 2,
1960, p. 82). Acest convingere era alimentat si de existenta, n diIerite structuri ale
administratiei rusesti, a unui Ioarte mare numr de greci. Pentru mai multe detalii a se vedea
articolul lui Constantin Papoulidis, Les grecs de Russie au 19
e
sicle et au dbut du 20
e
, n
Balkan Studies, 32, 2, 1991, p. 235-263; I.S. Dostian, op.cit., p. 63. Nu trebuie pierdut din
vedere usurinta cu care era obtinut ,supusenia rus, ceea ce nlesnea o anumit libertate de
actiune pentru eteristii care activau n diverse zone ale Europei (cI., Eudoxiu de Hurmuzaki,
Documente privitoare la istoria Romniei, (n continuare, Hurmuzaki, Documente), Vol. X,
Documente adunate, adnotate si publicate de Neculai Iorga, Bucuresti, 1897 p. 416) (doc. 500).
146
Theophilus C. Prousis, The Greeks of Russia and the Greek Awakening 1774-1821, n
Balkan Studies, 28, 2, 1987, p. 275; Glynn R. Barratt, Notice sur lìnsurection des grecs
contre lÈmpire Ottoman: A Russian view of the Greek War of Independence, n Balkan
Studies, 14, 1973, p. 68.
147
Theophilus C. Prousis, op.cit., p. 274.
148
I. Filimon, Aoktov tcxotkv nc xq dttkq Extc, Nauplie, 1834, p. 77
si urm.; apud, Constantin Papoulidis, op.cit., p. 240.
149
C.A. Vacalopoulos, Probleme in bezug auf das Leben und den Tod von
Alexander Ypsilantis, n Balkan Studies, 15, 1974, p. 62.
150
Glynn R. Barratt, op.cit., p 51.
Dragos Palade 284
Otetea
151
si altii consider, de exemplu, c Societatea prietenilor a avut sustinerea
tarului Alexandru I si chiar a existat o anumit complicitate ntre greci si Cabinetul de
la Petersburg. Aceasta poate si datorit Iaptului c era prima asociatie a grecilor ce
ntruchipa si un scop politic. Faptul c a luat nastere abia n 1814 poate Ii pus pe
seama gradului de maturitate a constiintei de sine la care a ajuns societatea greac n
al doilea deceniu al secolului al XIX-lea. De asemenea, plasarea sa, att de trziu, pe
linia progresului miscrii de emancipare a grecilor se datoreaz att situatiei interne a
Imperiului Otoman, ct si a conditiilor politice din Europa. Atentia si vigilenta
Marilor Puteri, dup anul 1815, prudenta maniIestat de liderii eteristi n evitarea
expunerii si a deconspirrii planurilor lor, distanta Iat de teritoriile care Iceau
obiectul activittilor lor au reprezentat alti Iactori care au ngreunat semniIicativ
procesul redesteptrii nationale.
IstoriograIia a insistat cu precdere asupra aspectului politic si conspirativ al
Eteriei, ignornd aproape complet componenta sa cultural. Preocuprile membrilor
organizatiei nu s-au restrns doar la actiuni conspirative, ci au continuat ,opera de
regenerare cultural a natiunii, att n comunittile grecesti din sudul Rusiei
152
, ct si
n cele din ntreaga Europ
153
. De exemplu, s-au dat reprezentatii la teatrul rusesc din
Odessa
154
, a Iost nIiintat, n anul 1817, un Gimnaziu Comercial, o tipograIie n care
s-au tiprit traduceri si sinteze dup autori occidentali, precum si lucrri ale lui C.
Vardalachos, Gheorghios Ghennadios
155
, N. Piccolos
156
, Veniamin din Lesbos
157
,
Gheorghios Lassanis
158
etc.
Activitatea din Rusia a predispus, ns, la o serie de limitri. Acestea s-au
tradus prin esecul nchegrii unei solidaritti nationale la nivelul tuturor
151
Andrei Otetea, Tudor Vladimirescu yi miycarea eterist n Trile Romneyti.
1821-1822, Bucuresti, 1945, p. 123.
152
Aceste comunitti erau Ioarte bine organizate. S-au nIiintat scoli, librrii, spitale,
institutii Iinanciare pentru nevoile etnicilor greci si au Iost acordate tinerilor burse de
studiu (Nestor Camariano, Despre organizarea yi activitatea Eteriei n Rusia nainte
de rscoala din 1821, p. 95).
153
Theophilus C. Prousis, op.cit., p. 271.
154
Au Iost citite poeziile lui Rigas, Lassanis, Dracoulis si OrIanos au pus n scen piesele lui
Voltaire, Mahomed si Moartea lui Cezar etc. (cI., Nestor Camariano, Despre organizarea
yi activitatea Eteriei n Rusia nainte de rscoala din 1821, p. 99).
155
C.Th. Dimaras, op.cit., p. 220.
156
Moartea lui Demostene, jucat la Odessa n anul 1818 (Roxane D. Argyropoulos,
Nicolas Piccolos et la Philosophie nohellnique n Balkan Studies, 7, 1966, p. 235).
157
mpreun cu Gheorghios Ghennadios a redactat Enciclopedia elementar n sase
volume (Ariadna Camariano Cioran, Academiile domneyti din Bucureyti yi Iayi, p. 234).
158
n anul 1819 a editat drama patriotic, Grecia yi strintatea, tragedia Hermodius
yi Aristogiton, precum si unele traduceri dup unii autori strini (Metastasio, AlIieri,
Voltaire) (C.Th. Dimaras, op.cit., p. 220).
comunittilor grecesti din Europa
159
. De asemenea, aura de mister care
nconjura conducerea Eteriei a mpiedicat Iormularea unei pozitii concrete a
societtii, asta si datorit restrictiilor impuse de caracterul subteran al
organizatiei. Lipsa unei propagande particularizate pentru Iiecare grup
proIesional a redus Ioarte mult gradul de adeziune al grecilor la Philiki
Etairia
160
. Chiar continutul jurmntului depus de ctre ,Iratii de cruce indica
o tendint de atragere a tuturor categoriilor sociale
161
, inclusiv a celor aIlate n
relatie de colaborare cu statul otoman (Ianarioti, Patriarhie, notabili, armatoloi).
n plus, Eteria se revendica drept singura societate legitim care ntruchipa
idealul national neoelen, de vreme ce era interzis apartenenta membrilor si la
alte organizatii de proIil
162
. Dar ceea ce trebuia s Iie o insurectie national, care
s izbucneasc n teritoriile etnic grecesti, s-a transIormat ntr-o ncercare
disperat a unor persoane, nc puternic atasate de unele idei medievale.
Adncile clivaje din societatea greac au mpiedicat realizarea unei
coagulri nationale, care s reIlecte unitatea de vederi si de actiune a grecilor.
Nu doar Societatea Prietenilor, ci ntreaga miscare de emancipare neogreac a
159
George D. Frangos, The Philiki Etairia: A Premature National Coalition, n
volumul The Struggle for Greek Independence. Essays to mark the 150th anniversary
oI the Grek War oI Independence, London, 1973, p. 94.
160
ntruct o mare parte a grecilor n-au participat la nici o Iaz a miscrii putem
conchide c Societatea Prietenilor nu a reusit s constituie un partid de unitate national
care s organizeze lupta national contra otomanilor (Ibidem, p. 100).
161
Noul initiat trebuia s rosteasc de trei ori un jurmnt scurt: ,Jur n numele adevrului si
al drepttii, n Iata Iiintei supreme, s pstrez (chiar cu sacriIiciul vietii mele si suportnd
chinurile cele mai cumplite) secret ntru totul si n purtarea liberttii, taina care urmeaz s
mi se explice si s spun adevrul la orice voi Ii ntrebat. Urma apoi s mrturiseasc c
,cele ce a spus ,sunt si vor Ii adevrate si pentru promisiunile mele jur pe sInta
Evanghelie si s rspund la zece ntrebri privind statutul si situatia sa social. A doua zi,
ntr-o atmosIer masonic (ntr-un loc secret si ntunecos, n Iata unei mese si a unei icoane,
pe care era asezat o lumnare ,convertitul trebuia s rosteasc c ,aceast lumnare este
singurul martor pe care nenorocita noastr patrie l ia cnd Iiii si depun jurmntul
liberttii) era depus ,jurmntul cel mare(cI., Nestor Camariano, op.cit., p. 85).
162
,Jur n Iata lui Dumnezeu celui adevrat de bun voie, c voi Ii credincios Eteriei
ntru totul si pentru toate. Nu voi divulga nimic din semnele sau cuvintele ei, nici nu voi
da s nteleag vreodat c stiu ceva de acestea, nici rudelor, nici duhovnicului meu,
nici prietenilor mei. Jur c nu voi intra n vreo alt societate, oricare ar Ii ea, nici n
vreun legmnt obligatoriu, ci chiar orice legmnt as avea pe lume, chiar si cel mai
nsemnat Iat de Eterie, am s-l socot ca inexistent (Ibidem, p. 86). Ne punem
ntrebarea de ce nu s-a sesizat, n epoc, incompatibilitatea dintre prezumptiva Iunctie
de seI al Societtii Prietenilor detinut de ctre Capodistria si aceea de Iondator al
Societtii Iilomuzelor (al crei presedinte de onoare continua s Iie).
Dragos Palade 286
esuat n transpunerea n practic a unui mesaj coerent care s diminueze
antagonismul dintre categoriile aIlate la baza si la vrIul piramidei sociale, si
care s-a transIormat n timpul rzboiului de independent ntr-un conIlict
civil
163
.
Activitatea societtii, nc de la nIiintare, a Iost orientat pe dou directii
de actiune: sporirea numrului membrilor si si gsirea unor parteneri care prin
resurse, mijloace si comuniunea de interese s asigure un important sprijin n
vederea materializrii obiectivelor grecesti. Cum dintre popoarele balcanice
srbii au dovedit, n perioada 1804-1813, reale aptitudini militare si o puternic
aversiune Iat de stpnul otoman, acestea au constituit motive suIiciente pentru
ca liderii eteristi s urmreasc atragerea lor. Iordache Olimpiotul a Iost
mandatat pentru a intra n legtur cu Karagheorghe si a obtine participarea
acestuia la miscarea eterist
164
. Uciderea revolutionarului srb, la data de 16
iunie 1817
165
, nu a descurajat actiunile conspirative. n anul 1820 si la nceputul
anului urmtor, Alexandru Ipsilanti cuta noi mijloace prin care s-l determine
pe Milos Obrenovici s angajeze natiunea srb n slujba Eteriei
166
.
Progresele Societtii Prietenilor au Iost minime n primii ani de activitate
(unii autori vorbesc de ,nregimentarea a aproximativ 30 de persoane). Aceasta
poate si din cauza Iaptului c se aIla ntr-o etap n care se urmrea creionarea
unei identitti, deIinirea unor obiective clare, dar si ntr-o permanent cutare a
mijloacelor de promovare si de atragere a aderentilor. Asta explic pe de o parte
si problemele interne ale organizatiei. ManiIestarea orgoliilor si ambitiilor
personale erau pedepsite exemplar, potrivit dispozitiilor statutare ale
organizatiei
167
.
Mecanismele de supravietuire ale asociatiei au Iunctionat si n Iata unor
amenintri provenite din partea unora dintre membrii si. ,nseltoria Iiind n
pericol de a Ii descoperit prin trimiterea unor emisari la Capodistria care s
163
Apostolos Dascalakis, op.cit., p. 18 si urm.
164
Nestor Camariano, Làctivit de Georges Olympios dans les Principauts
Roumaines avant la rvolution de 1821, n RESEE, II, 3-4, 1964, p. 439; G.-G.
Gervinus, Insurection et rgnration de la Grce, Tome premier, Paris, 1863, p. 149.
165
Ibidem, p. 150.
166
CI. Documente privind istoria Romniei. Rscoala din 1821, vol. IV (Eteria n
Principatele Romne), Bucuresti, 1960, p. 58 si urm. (doc. 15); p. 65 si urm. (doc. 25).
Nu se punea problema unei lupte n sens national, ci de o subordonare a miscrii de
emancipare a srbilor planurilor bizantine ale lui Alexandru Ipsilanti. Acest Iapt
dovedeste, ntr-un sens mai general, c unii greci nu se multumeau doar cu ediIicarea
statului national, ci urmreau chiar prezervarea si extinderea suprematiei lor n Balcani.
167
De exemplu, bnuit de tendinte de uzurpare, n nume propriu, a conducerii Eteriei,
ceea ce reprezenta o atingere deosebit de grav adus intereselor natiunii, Nicolae
Galatis a Iost executat (G.-G. Gervinus, op.cit., p. 152).
veriIice inIormatiile eteristilor, acestia au ncercat, pe ct posibil, s salveze
aparentele
168
. Cnd n-au reusit atragerea lor
169
, prin utilizarea unor mecanisme
de persuasiune si manipulare si coruptie, au recurs la asasinat
170
.
The Greek Movement for National Emancipation (1789-1821).
Stages, Evolution, Characteristics (I)
Summary
The historical evolution oI the Greeks is linked to the state oI aIIairs within the
Ottoman Empire. As the Greek intellectuals` undertakings to stir the national conscience
were tethered by the watchIul Ottoman authorities and the Constantinople Patriarchy,
the national Ireedom movement moved and weighed more heavily outside Greek
borders. The most important initiatives were carried through within the Romanian
Principalities, the Habsburg Empire and Russia. The Illuminist inIluence oI such
environments lead to the unanimous decision that the cultural awakening oI the
Neohellenic nation should precede the Iight Ior the liberation oI Greece proper.
168
Nencreztor n inIormatiile Iurnizate de Anthimos Gazis, Petros Mavromichalis (liderul
mainotilor) l-a trimis la Petersburg pe Kyriakos Kamarinos, cu misiunea expres de a obtine
de la presupusul conductor al Eteriei, Capodistrias, inIormatii ,suplimentare privind
Iunctionarea, scopurile si mijloacele societtii (Ibidem, p. 150).
169
O parte a eteristilor din Moreea, adunati la Tripolitza (cu prilejul dezbaterilor privind
problemele Peloponesului), au luat decizia de a-l trimite la Petersburg pe dragomanul
consulatului rus de la Patras, Paparrigopoulos. Chiar dac calitatea sa oIicial nu putea crea
suspiciuni n privinta misiunii sale n capitala Imperiului, aceasta n-a rmas secret prea mult
timp, iar Paparrigopoulos a sIrsit prin a Ii cooptat n structurile de conducere ale Eteriei (G.D.
Iscru, Revolutia romn din 1821 condus de Tudor Vladimirescu, editia a II-a revzut si
adugit, Bucuresti, 1996, p. 40).
170
Pentru a mpiedica rspndirea adevrului despre neimplicarea ministrului de externe al
tarului, si n consecint, si a Rusiei, Kamarinos a Iost asasinat de ctre Xanthos (cI. G.-G.
Gervinus, op.cit., p. 156; Nestor Camariano, Despre organizarea yi activitatea Eteriei n
Rusia nainte de rscoala din 1821, p. 78 ; I. Capodistria, Projet de rponse Petro-Bey,
chef des Spartiates, n Sbornik russkogo istoriceskogo obcestva, vol. III, 1868, p. 297-303;
apud, Mircea T. Radu, 1821. Tudor Vladimirescu yi revolutia din Tara Romneasc,
Craiova, 1978, p. 167 si urm; Documente privind istoria Romniei. Rscoala din 1821, vol.
IV, p. 95 si urm; idem, vol. V, (Izvoare narative), Bucuresti, 1962, p. 282, nota 3).
BOXERS` UPRISING IN CHINA (1900) REFLECTED BY THE
ROMANIAN PRESS OF THAT TIME
Mircea-Cristian Chenghea
At the end oI the 19
th
century and the beginning oI the 20
th
the attention
oI the European public opinion has been drawn by new moments and tensioned
aspects Irom the Far East on the background oI the expansion and deIining
more clearly divergent political and economic interests oI European powers,
United States oI America and Japan, regarding South-East Asia. One oI these
moments oI broad impact in the public consciousness is represented by the
boxers` uprising in China which reached its climax in 1900.
The Events in China at the turn oI the nineteenth-twentieth centuries have
their well deIined explanations in the universal historiography. It has been
shown, Iully justiIied, that these events Iall within the broad landscape oI the
period 1860-1911, a period marked by reIorm movements, deep internal
problems, and oIten brutal interIerence oI great powers in the aIIairs oI the
Chinese Empire
1
, interIerence that brought about numerous conIlicts oI smaller
or larger scale like the second war oI the opium.
Noteworthy is that all attempts oI reIorm in that period Iailed, largely
because oI the same reasons: conservative opposition in China, less willing to
tolerate innovation in the Chinese society, lack oI domestic capital, corruption
and, last but not least, the continuously increasing popularity oI diIIerent
revolutionary movements on the background oI the growing discontent oI the
people regarding the increasingly aggressive Ioreign penetration in all spheres
oI social and economic liIe
2
. SpeciIic to the boxers` movement was the obvious
anti-Christian aspect maniIested throughout the turmoil oI 1899-1901, but
already visible aIter the mid-nineteenth century
3
. Moreover, it must not be
ignored any virulent reaction oI the traditional cults in China such as
ConIucianism.
All these causes are presented and commented at length in the European
1
The Cambridge History of China, vol. II Late Chìng, 1800-1911, Part 2, edited
by John K. Fairbank and Kwang Ching Liu, Cambridge-London-New York-New
Rochelle-Melbourne-Sydney, Cambridge University Press, 1980, p. 115-116; The New
Cambridge Modern History, volume XII The Shifting Balance of World Forces
1898-1945. A second edition oI Volume XII The Era of Violence. Edited by C. L.
Mowat, Cambridge at the University Press, 1968, p. 113-114.
2
The Cambridge History of China, p. 117.
3
Ibidem, p. 116.
Boxers` uprising in China reIlected by the Romanian Press 289
press oI the time, the Romanian press not being an exception. The major
Romanian periodicals allocated appropriate space Ior presenting and analyzing
the events in China. The abundance oI inIormation increased, oI course, as the
events were Ioreshadowing a conIlict oI scale, whose protagonists were the
great powers oI that moment, the European powers, the United States oI
America and Japan.
Regarding the causes oI the disorders provoked by the boxers` uprising, it
may be noticed a certain resemblance to the way they were judged and
appreciated. There are two oI them which are more important, with all the
consequences they imply: the Ioreign economic domination oI China and,
especially, the Catholic proselytizing violently accused, in some articles, oI the
great resurgence oI the events
4
. There are also pointed out the interests and the
misunderstandings among the European Great Powers, the United States oI
America and Japan
5
.
4
Gravele evenimente din China/The Serious Events in China, in Adevrul,
Bucharest, XIII, no. 3892, May 29
th
1900, p. 1; Incendiile yi masacrele din China/The
Fires and the Massacres in China, in no. 3935, July 11
th
1900, p. 1; Cauzele rscoalei
chineze/The Causes of the Chinese Uprising, in no. 3935, July 11
th
1900, p. 1.
5
ncurcturile din China/The Entanglements in China, in Conservatorul, Bucharest,
I, no. 91, April 11
th
1901, p. 1; Adevrul, Bucharest, XIII, no. 3794, February 19
th
1900,
p. 3; Interesele puterilor n China/The Interests of the Powers in China, in no. 3898,
June 4
th
1900, p.1; Jointa national, Bucharest, XVII, no. 4585, 3
rd
edition, May 25
th
(June 7
th
) 1900, p. 1-2; no. 4593, 3
rd
edition, June 4
th
(17
th
) 1900, p. 2; Timpul,
Bucharest, XXII, no. 216, September 29
th
/October 12
th
1900, p. 1; see also no. 224,
October 8
th
/21
st
1900, p.1; Afacerea Chinei n parlamentul Germaniei/The China`s
Business in the Parliament of Germany, in Resboiul, Bucharest, XXIV, no. 7668,
November 10
th
1900, p. 3; no. 7704, December 24
th
1900, p. 3; nteleapta politic a
Angliei n China/The Wise Politics of England in China, in the column Chestii
zilnice/Daily Things, in Universul, Bucharest, XVIII, no. 207, July 30
th
1900, p. 1;
Rusia yi China/Russia and China, in Ga:eta Transilvaniei, Brasov, LXIII, no 78,
April 6
th
(18
th
) 1900, p. 3; Evenimentele din China/The Events in China, in no. 136,
June 18
th
(July 1
st
) 1900, p. 3; Fortele Rusiei n Asia/Russia`s Forces in Asia, in no.
149, July 6
th
(19
th
) 1900, p. 3; Democratul, Ploiesti, XXIV, no. 1638, June 11
th
1900, p.
3; no. 1639, June 15
th
1900, p. 2; Un discurs imperial/An Imperial Discourse, in no.
1649, July 23
rd
1900, p. 1; Rusia n Asia-Oriental/Russia in Oriental Asia, in
Drapelul, Bucharest, III, no. 827, March 17
th
1900, p. 1; Evenimentele din China/The
Events in China, in no. 877, May 21
st
1900, p. 1; Situatiunea n China/The Situation
in China, III, no. 882, May 27
th
1900, p. 1; Foreign, Deschiderea pietelor chineze/The
Opening of the Chinese Markets, in Epoca, Bucharest, VI, no. 1269-75, March 19
th
1900, evening edition, p. 1; Trad., Actiunea comercial a 1aponezilor n China/The
1apanese` Commercial Action in China, in no. 152-128, May 13
th
1900, evening
edition, p. 2; Foreign, Politica Rusiei fat de China/Russia`s Politics Towards China,
in no. 1479-288, October 20
th
1900, evening edition, p. 1; De Retz, Chestiunea
Mircea-Cristian Ghenghea 290
AIter it became clear that a large scale conIlict was taking shape in Far
East, a conIlict which could have serious repercussions on the international
situation
6
, the Romanian press, in its whole, gave an important place to
telegrams and inIormation received Irom their correspondents or by telegraph,
as well as the articles and the comments made by the Ioreign press (Irom
England, France, Germany, the United States oI America etc.).
The development oI the events, regarding both the military operations
and the political and diplomatic events, was promptly brought into the
Romanian public opinion by means oI the above mentioned media within some
specialized columns
7
, numerous articles and larger or shorter notes.
Noteworthy is the Iact that, in the overall accounts that can be Iound in
the Romanian press oI the time, diIIerent issues reIerring to the evolution oI the
conIlict present not only the state oI the European continent, but also the
situation oI the Romanian state oI the time, some oI which might be regarded as
quite interesting. ThereIore, the tensions in China entailed a certain analysis
regarding the Romanian export opportunities in the remote Asian territory,
starting Irom the example provided by other European states. It was also
proposed an appropriate diplomatic representation in the region in India,
China and Japan
8
. Moreover, Iollowing the example oI the Ioreign press, the
Romanian press published interesting articles by means oI which it underlined
the extraordinary demographic and economic potential in the Far East
9
and the
danger, mainly economic, represented Ior the old continent
10
. This kind oI
Manciuriei/The Manchurian Question, in VII, no. 1624-75, March 18
th
1901, evening
edition, p. 1; idem, Presa englez yi afacerile chineze/The English Press and the
Chinese Affaires, in no. 1692-142, May 28
th
1901, evening edition, p. 1.
6
Resboi n China/War in China, in Ga:eta Transilvaniei, Brasov, LXIII, no. 128,
June 9
th
(22
nd
) 1900, p. 2; Jointa national, Bucharest, XVII, no. 4583, 3
rd
edition, May
23
rd
(June 5
th
) 1900, p. 2.
7
The periodical called Constitutionalul had the permanent column Buletin
extern/External Bulletin; Adevrul had the columns Depeyile ,Adevrului/The
Dispatches of ,Adevrul and Politica n streintate/The Policy Abroad; Jointa
national had the column Revolta din China/The Revolt in China, while in Resboiul
we encounter the column called Evenimentele din China/The Events in China.
8
Evenimentele din China yi criza/The Events in China and the Crisis, in Drapelul,
Bucharest, III, no. 885, June 1
st
1900, p. 1; Comertul Romniei cu extremul
orient/The Commerce of Romania with the Far East, in Adevrul, Bucharest, XIII,
no. 4093, December 16
th
1900, p. 1-2.
9
I. Simionescu, De-ale industriei, in Adevrul, Bucharest, XIII, no. 3814, March 10
th
1900, p. 1; Universul, Bucharest, XVIII, no. 202, July 25
th
1900, p. 1; Comerciul
Chinei/China`s Commerce, in Jointa national, Bucharest, XVII, no. 4595, 3
rd
edition, June 7
th
(20
th
) 1900, p. 2.
10
Europa yi China/Europe and China, in Ga:eta Transilvaniei, Brasov, LXIII, no.
analysis can be Iound in Adevrul newspaper Irom June 15
th
1900: ,In the worst
case more likely when China adopts, as Japan did, the European civilization,
Europe prepares itselI an incalculable disaster. Adding steam and electricity to
the labor Iorce, material intelligence and the Chinese` great abilities Ior
commerce and industry, China will become, shortly, the most important Iactor
in production and international exchange and Europe will be ruined Ior ever.
The wisest thing Ior Europe would be that it Iound the means to withdraw
itselI Irom China in an honorable way, reserving only the Ireedom oI commerce
on the coast line. By this a bloody war against the Chinese would be avoided, a
Irightening war between the great peoples and also the economic ruin oI the
whites
11
.
Among the accounts which have as a reIerence point the tense situation in
the Far East an important place is allotted to the so called articles oI
popularization, more and more numerous as the conIlict was growing, a Iact
underlined by the Romanian journalists: ,The boxers` uprising and the
European intervention in China bring about interest regarding everything that
reIers to the Chinese
12
. In this kind oI articles one can trace the press` interest
as well as the public opinion`s interest in our country regarding a zone
considered somehow exotic Ior Europeans, although subjects oI this kind were
Iound in the Romanian press in the late halI oI the nineteenth century the
second war oI opium, the Sino-Japanese conIlict, the Anglo-Bur conIlict (in
progress at the moment the conIlict in China started). DiIIerent aspects oI liIe,
culture and society speciIic to the Chinese area are dealt with and presented to
the public Ior a better report and understanding oI the events in progress and
also to create a true picture about the opponents oI the moment: 'Although
130, June 11
th
(24
th
) 1900, p. 2; Pericolul galben/The Yellow Danger, in
Conservatorul, Bucharest, I, no. 99, April 20
th
1901, p. 1.
11
Adevrul, Bucharest, XIII, no. 3909, June 15
th
1900, p. 1. There is no shortage oI
sensational and commercial accents. The same periodical, taking and summing up an
article Irom an English newspaper, mentions the opinions oI an English man, Sir Robert
Hart, who had lived in China Ior twenty years and Ioresaw the boxers` victory, China`s
raise at all levels and, Iinally, a Iight between the white and yellow races see the
article called Primejdia galben/The Yellow Danger, in Adevrul, Bucharest, XIII,
no. 4037, October 21
st
1900, p. 1. About the same Robert Hart, in Timpul, Bucharest,
XXII, no. 243, November 2
nd
/15
th
1900, p. 3, it is said: ,Sir Robert Hart was tasked by
the Chinese government to negotiate with the Ioreign ministers the allowance Iigure
required by the Powers strength and the way the payments had to be maid, and in no.
276, December 14
th
/27
th
1900, p. 2, it is shown that Robert Hart was chieI executive oI
Customs in China. Regarding the same character see also Resboiul, Bucharest, XXIV,
no. 7572, July 9
th
1900, p. 2 and no. 7695, December 14
th
1900, p. 3.
12
Din moravurile chineze/Of Chinese Customs, in Adevrul, Bucharest, XIII, no.
3897, June 3
rd
1900, p. 1.
today`s newspapers are Iull oI telegrams Irom China and oI articles reIerring to
this country and its inhabitants it is still very interesting to see how little do we,
Europeans, know about the people that deIies us today with all our culture and
civilization
13
. ThereIore one can read articles about the Chinese` customs and
their way oI liIe
14
, about the Chinese art and literature
15
, the religious situation
oI the moment
16
, the press in China
17
, the capital oI the Chinese Empire
18
and,
last but not least, presentations oI the secrete societies in China, including the
boxers`
19
. We also deal with articles which give inIormation about the aspects
oI immediate interest, such as Chinese` military organization
20
, the existing
13
B. Brnisteanu, Cultura chinezeasc/The Chinese Culture, in Adevrul, Bucharest,
XIII, no. 3933, July 1
st
1900, p. 1.
14
Din moravurile chineze/Of Chinese Customs, in loc.cit., p. 1; Moravuri
chinezeyti/Chinese Customs, in Constitutionalul, Bucharest, XI, no. 3222, August 9
th
(22
nd
) 1900, p. 1-2; Viata femeilor n China/The Life of Women in China, within the
column Cronici feminine/Feminine Chronicles, in Universul, Bucharest, XVIII, no.
292, October 23
th
1900, p. 1 and no. 293, October 24
th
1900, p. 1; Cum se boteaz n
China/How They Baptize in China, in Ga:eta Transilvaniei, Brasov, LXIII, no. 206,
September 3
rd
(16
th
) 1900, p. 7.
15
B. Brnisteanu, op.cit., p. 1; Literatura chinezeasc contimporan/Contemporary
Chinese Literature, in Constitutionalul, Bucharest, XI, no. 3109, March 19
th
(April 1
st
)
1900, p. 1-2; F. Emilian, Din viata chinezilor/Of the Chinese` Life, in Adevrul,
Bucharest, XIII, no. 3991, September 5
th
1900, p. 1.
16
Creytinismul yi confucianismul/Christianity and Confucianism, in Conservatorul,
Bucharest, I, no. 21, January 14
th
1901, p. 1-2; B. Brnisteanu, Misionarii creytini n
China/Christian Missionaries in China, in Adevrul, Bucharest, XIII, no. 3919, June
25
th
1900, p. 1).
17
F. Emilian, Presa chinez/The Chinese Press, in Adevrul, Bucharest, XIII, no.
3998, September 12
th
1900, p. 1; Presa chinez/The Chinese Press, in Conservatorul,
Bucharest, I, no. 34, January 30
th
1901, p. 1-2 and no. 35, February 1
st
, 1901, p. 1-2.
18
Pekingul - note de cltorie - (1895)/The Peking - Travel Notes - (1895), in
Constitutionalul, Bucharest, XI, no. 3236, August 26
th
(September 8
th
) 1900, p. 1-2 and
no. 3237, August 27
th
(September 9
th
) 1900, p. 1-2.
19
Societtile secrete n China/Secret Societies in China, in Adevrul, Bucharest, XIII,
no. 3911, June 17
th
1900, p. 1-2; Constitutionalul, Bucharest, XI, no. 3177, June 14
th
(27
th
) 1900, p. 3 and Din misterele boxerilor/Of Boxers` Mistery, in no. 3232, August
22
nd
(September 4
th
), p. 1-2; Trad., Rscoala boxerilor/Boxers` Uprising, in Epoca,
Bucharest, VI, no. 1329-137, May 22
nd
, evening edition, p. 2; Evenimentele din
China/The Events in China, in Ga:eta Transilvaniei, Brasov, LXIII, no. 114, May 23
rd
(June 5
th
) 1900, p. 3.
20
In the article Armata chinez/The Chinese Army Irom Adevrul, Bucharest, XIII,
no. 3902, June 8
th
1900, p. 1, we can Iind an overview oI the Chinese army and oI the
mentality among the soldiers. There are underlined deIiciencies in the Chinese military
system and the disorder ruling within this area. See also Chinezul ca soldat/The
situation in the imperial Iamily in 1900
21
and its history
22
, as well as some
Chinese dignitaries` and Iights protagonists` opinions
23
. There also some Iunny
aspects and pungencies
24
like recommendations and short presentations oI some
papers on the history oI China
25
. There are still some easy to depict prejudices
and mental automatisms posed by that time.
There can also be Iound ironic accents and somehow derogatory towards
some exaggerations regarding a possible conIlagration that overcomes the entire
planet. In an article Irom Adevrul it is showed that, iI it was to judge things by
the telegraphic news received Irom London, Vienna, Petersburg and Irom India,
not less than nine conIlicts at international scale should start and take place, in
which all the great powers oI the moment are involved as well as other several
states: ,I think that Ior a single year so many grim wars that will reach the
interests oI all the great and small powers and will interest all the continents will
be too many.
And when you think well it will be peaceIul everywhere but in AIrica
Chinese as Soldier, in Resboiul, Bucharest, XXIV, no. 7550, June 11
th
1900, p. 2-3 and
Chinezii n resboi/Chinese at War, in no. 7560, June 23
rd
1900, p. 3.
21
Misterele curtei chineze/The Mysteries of the Chinese Court, in Adevrul,
Bucharest, XIII, no. 3899, June 5
th
1900, p. 1.
22
See Mormntul foytilor suverani ai Chinei/The Grave of the Ex-Sovereigns of
China, in Universul, Bucharest, XVIII, no. 241, September 2
nd
1900, p. 1 and Marele
consiliu al imperiului chinez/The Great Council of the Chinese Empire, in no. 277,
October 8
th
1900, p. 1.
23
Afacerile chineze/The Chinese Business, in Constitutionalul, Bucharest, XI, no.
3181, June 18
th
(July 1
st
) 1900, pp. 1-2; Principele Tuan/Prince Tuan, in Adevrul,
Bucharest, XIII, no. 3939, July 15
th
1900, p. 1; Timpul, Bucharest, XXII, no. 199,
September 7
th
/20
th
1900, p. 1 and no. 200, September 8
th
/21
st
1900, p. 1; O comunicare
a unui consul chinez/A Chinese Consul`s Speech, in Resboiul, Bucharest, XXIV, no.
7565, July 1
st
1900, p. 3; Protectorii rasei albe/The Protectors of the White Race, in
Universul, Bucharest, XVIII, no. 180, July 3
rd
1900, p. 1; Democratul, Ploiesti, XXIV,
no. 1649, July 23
rd
1900, p. 3; O prere despre Boxeri/An Opinion About Boxers, in
Orientul, Galati, II, no. 25 (314), June 11
th
1900, p. 1-2; Conferinta unui ambasador
Chines/The Conference of a Chinese Ambassador, in Ecoul Moldovei, Iasi, X, no. 6,
August 17
th
1900, p. 3.
24
Thus in Universul, Bucharest, XVIII, no. 265, September 26
th
1900, p. 1, within the
column Cronici feminine/Feminine chronicles, granted by SoIia Ndejde, appeared
the article called The Russian and Chinese Artists, which mentioned that an editor
Irom the Russian newspaper Petersburskifa Ga:eta had the naughty idea to make a
survey among the women artists in the capital oI Russia to Iind out whether they like the
Chinese.
25
In Resboiul, Bucharest, XXIV, no. 7568, July 5
th
1900, p. 3, in the column called
Bibliografie/Bibliography they report the publication oI a brochure reIerring to the
history oI China, called Cele patru Chine/The Four Chinas.
because this is what the interests oI the French Exhibition calls Ior |The
Universal Exhibition in Paris in 1900 our annotation, M.-C. G.|
26
.
The diIIiculties brought about on the international scene are pointed out
very suggestively in diIIerent articles, such as the one in Conservatorul, on
December 15
th
1900: ,When it comes to a game hard to understand, the French
call it casse tte chinois |underlined in the text our annotation, M.-C. G.|. OI
course, this phrase had been invented beIore the Chinese issue and its
combinations appeared; nevertheless it embodies perIectly the entanglements
now created by the conIlict between China and The European Powers
27
. Not
without interest is the analysis that Iollow, on shorter or longer terms, the
political and economic consequences oI the conIlict in China, underlining the
mutations which might occur in the hierarchy oI the continental powers
28
.
A commendable Iact Ior the Romanian press, regardless the political
orientation oI the periodicals oI the time, was the relatively equidistant
presentation oI the development oI the events without too many identiIiable
accents oI special bias Ior any oI the parties Iighting
29
. OI course, the atrocities
26
C.C.B., Conflictele zilei/The Conflicts of the Day, in Adevrul, Bucharest, XIII, no.
3843, April 8
th
1900, p. 1.
27
Cestiunea chinez/The Chinese Issue, in Conservatorul, Bucharest, I, no. 1,
December 15
th
1900, p. 1.
28
Situatia n Extremul Orient/The Situation in the Far East, in Adevrul, Bucharest,
XIII, no. 3900, p. 1; Anul 1900 (n afar)/The Year 1900 (Abroad), in Conservatorul,
Bucharest, I, no. 12, December 31
st
1900, p. 1. In the latter article mentioned the Anglo-
Boer conIlict and the one in China are emphasized, underlining Germany`s ascent in the
international arena, Iact reIlected, in the opinion oI the article`s author, by conIiding the
command oI the ally troops to a German marshal.
29
One oI the exceptions oI this aspect is represented by the newspaper Evenimentul in
Iasi see Evenimentul, Iasi, 2
nd
series, VII, no. 114, June 14
th
1900, p. 1: ,Europe is
deIinitely going to conquer China. The reason would be that the inhabitants oI the
Chinese Empire will not allow the Arians on our territory to settle in ConIucius`
country: We do not want your civilization; we have ours so many times secular. We
are happy: do not upset our happiness. But not with these words can they stop the
civilized continent` humanitarianism. It is willing to share its lights to the placid
sons oI Asia. So, the canons, the enormous ships, thousands oI sailors, countless
pedestrians are ready to conquer the yellow land. The newspapers, which were shedding
enormous tears, gazettes which had the most eloquent articles against the invasive
England today it is thunder and lightening against the soldiers in the black pavilions.
The English were monsters when they were trying to kill the Boers, to rip oII their gold
mines; but now, the Europeans who bring death on their ironclad ships are the agents oI
culture and civilization. Civilization! A word that covers all the murders, all the crimes.
The civilization was the one pretended to be brought by the English in Transvaal; the
Ioreign devils break in China in the name oI civilization. Civilization is the word that
is screamed out loud in order to be able to whisper the words about sharing and
committed by the boxers against the Christians, in particular, and the Ioreigners,
in general, were blamed
30
and the excesses made by the ally troops during the
Chinese campaign were also presented to the public
31
.
Taking into consideration the presented Iacts it can be concluded that, by
means oI press, the Romanian public opinion was permanently connected to the
tension oI the events in China, it could learn about de reactions existing at the
European and worldwide levels. But, besides all these, the turn oI the nineteenth
and the twentieth centuries showed, Ior the Romanians, the existence oI a press
which proved not only the capacity oI collecting and disseminating inIormation
Irom abroad but also critical and polemical spirit in analyzing hot topics oI the
moment. In the context oI the events oI the period it could be noticed that the
Romanian press was connected to the issues required by a modern press
knowing the necessity oI prompt and dependable news to inIorm its readers
adequately and to eliminate uncertainties.
commerce behind the noise created. |.| What a lesson Ior our humanitarian Europe!
But this will not detain it to send thousands oI people and canons to civilize the Chinese
barbarians. Is there anyone brave enough to stop this new conquest oI the. European
civilization?
30
Boxerii/The Boxers, in Adevrul, Bucharest, XIII, no. 3886, May 23
rd
1900, p. 1;
Incendiile yi masacrele din China/The Fires and the Massacres in China, in no.
3895, June 1
st
1900, pp. 1-2; Constitutionalul, Bucharest, XI, no. 3165, May 31
st
(June
13
th
) 1900, p. 1; Resboiul, Bucharest, XXIV, no. 7562, June 27
th
1900, p. 3; Mcelurile
din China/The Massacres in China, in no. 7568, July 5
th
1900; Mcelul din
Peking/The Massacre in Peking, in no. 7572, July 9
th
1900, p. 2-3; Democratul,
Ploiesti, XXIV, no. 1638, June 11
th
1900, p. 3; Foreign, Negocierile pentru pace. -
Atrocittile europenilor/The Peace Negociations. - Europeans` Atrocities, in Epoca,
Bucharest, VI, no. 1506-315, November 16
th
1900, evening edition, p. 1; Mcelul din
Peking yi Europa/The Massacre in Peking and Europe, in Ga:eta Transilvaniei,
Brasov, LXIII, no. 149, July 6
th
(19
th
) 1900, p. 1.
31
Creytinii n China/The Christians in China, in Conservatorul, Bucharest, I, no. 8,
December 23
th
1900, p. 1 and no. 43, February 11
th
1901, p. 2; Timpul, Bucharest, XXII,
no. 253, November 15
th
/28
th
1900, p. 2; in the article Europeni n China/Europeans in
China, in the Ecouri/Echos column, in Evenimentul, Iasi, 2
nd
series, VII, no. 245,
December 8
th
1900, p. 1, it is shown that the allies destroyed no less than 12000 old
Chinese writings; Asupra masacrrilor din China/About the Massacres in China, in
Democratul, Ploiesti, XXIV, no. 1679, November 12
th
1900, pp. 1-2 and Asupra
cruzimilor din China/About the Cruelties in China, in no. 1688, December 17
th
1900, p. 1.
Rscoala boxerilor din China (1900)
reflectat n presa romneasc a vremii
Rezumat
Unul dintre evenimentele care au retinut atentia opiniei publice internationale la
sIrsitul veacului al XIX-lea si la nceputul celui urmtor a Iost rscoala boxerilor din
China, al crei punct culminant a Iost nregistrat n a doua jumtate a anului 1900.
Alturi de alte moment tensionate ale vremii, respectivul eveniment a relieIat interesele
divergente ale Marilor Puteri n Extremul Orient.
Prin intermediul relatrilor si analizelor sale, presa romneasc a oIerit o
perspectiv speciIic asupra rscoalei boxerilor. Preluarea inIormatiilor din presa strin
se mbin n mod Iiresc cu analizele si interpretrile proprii, rezultnd o imagine mai
apropiat de realittile din China. Avem a Iace, astIel, cu numeroase articole n care
sunt abordate nu doar aspecte de interes militar si economic, ci si chestiuni reIeritoare la
modul de viat al chinezilor, cultura si civilizatia chinezeasc, istoricul Iamiliei
imperiale, literatura si arta din Imperiul celest etc.
SIMBOLURI BCUANE
N COMPOZITII HERALDICE DE ANSAMBLU
Cristina 1anas
Situat n partea central-vestic a Moldovei, judetul Bacu, Iiind o zon
deluroas, cuprinde Subcarpatii si depresiunea Tazlu-Casin, dar si o parte din
lunca Siretului si a podisului Brladului. Carpatii de pe raza judetului sunt Iormati
din muntii Tarcului, Oituzului, Gosmanului si Berzuntului. n perioada dezvoltrii
Ieudalismului aceste zone Iceau parte din tinuturile Bacu si Trotus. Asezrile
existente n partea stng a Siretului si cele din regiunea de unde izvorsc Tutova,
Berheciul si Zeletinul, apartineau tinuturilor Roman, Tecuci si Putna
1
.
Materialele documentare ce s-au pstrat, nu au permis stabilirea unei date
exacte a mprtirii Moldovei n tinuturi. n unele documente din prima jumtate
a secolului al XV-lea sunt mentionate cele dou unitti administrative cu
aspectul ,de la Bacu si ,de la Trotus
2
. Cronicele si actele amintesc si unele
evenimente istorice petrecute pe acest teritoriu de-a lungul vremii, acestea Iiind:
Iaptul c n 1467 prin pasul Oituzului a trecut, n toiul iernii, Matei Corvinul,
regele Ungariei, ndreptndu-se spre Baia n Iruntea armatelor sale. Regele
ungar a ars Trotusul si Bacul. Lng localitatea Soci, SteIan cel Mare a nIrnt
n 1471 oastea lui Radu cel Frumos
3
.
Cel mai vechi izvor cunoscut pn n prezent care cuprinde nsemnele
districtuale este sigiliul ,Divanului Cnejiei Moldovei Iolosit n perioada 1806-1812.
Matricea sigilar este din Iier si are diametrul 56 mm. Prima dat s-a pstrat la
cabinetul numismatic al Academiei Romne, n colectia de sigilii la nr. 247, ca
apoi s Iie n Muzeul National de Istorie a Romniei. Amprenta sigiliului apare
pe mai multe documente inclusiv pe pergamentul din 6 aprilie 1816 aplicat n
negru de Ium.
Acest sigiliul a Iost publicat de V.A. Urechia
4
, apoi desciIrat de I.C.
Filitti
5
, C. Moisil
6
si interpretat de Maria Dogaru
7
, Dan Cernovodeanu, J.
1
Bacu, MonograIie, seria ,Judetele Patriei, Bucuresti, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1978.
2
Istoria Romniei n date (coord. C.C. Giurscu), Bucuresti, Editura Enciclopedic
Romn, Bucuresti, 1978, p. 85.
3
Enciclopedia Romniei, vol. III, Bucuresti, 1938, p. 19-20.
4
V.A. Urechia, Schite de sigiliografie romneasc, Bucuresti, 1891, p. 15.
5
I.C. Filitti, Despre primele steme ale principatelor romne, n Cercetri yi
documente privitoare la istoria principatelor romne, Bucuresti, 1935, p. 1-2.
6
C. Moisil, Studii de sigiliografie romneasc, n , II, 1927, nr. 4-5, p. 141-142.
7
Maria Dogaru, Conservarea stemelor judetene n sigilii domneyti, n , L,
Cristina Tanas 298
Mnescu
8
. Compozitia nItiseaz un scut ncrcat cu un cap de bour cu o stea
cu sase raze ntre coarne pe cmp de aur, cu bordur tintat de argint, timbrat de
o coroan princiar nchis. Scutul este asezat pe o panoplie de troIee (4
steaguri, un arc, o tolb cu trei sgeti, dou tevi de tun, o tob si un timpan).
Dedesubt n semicerc legenda, care este scris cu alIabet chirilic ,HBAHVA
KHEXHEH MOAABEH (Divanul Cnejeiei Moldovei). Compozitia este
nconjurat de 21 de medalioane cu stemele tinuturilor moldovene n
urmtoarele ordine: tinutul Suceava (cu reprezentarea unui arbore cu coroan
bogat), Iasi (un cal), Crligtura (un patruped stnd), Hrlu (trei tuIani),
Botosani (un cosas cosind), Dorohoi (un rac), Herta (un brat drept tinnd o
balant), Flciu (o bovin), Vaslui (un stup nconjurat de un roi de albine),
Tutova (trei pesti), Covurlui (o corabie cu catarg), Tecuci (un ciorchine de
strugure), Putna (Bachus pe un butoi), Bacu (un munte de sare), Roman (o
plant cu Irunze), Neamt (un cerb), plasate dup criterii istoriograIice
9
.
Dup cum am vzut tinutul Bacu ocup locul al 13-lea n cadrul acestei
compozitii sigilare. Imaginea ne nItiseaz un grup de stnci iesind dintr-o
teras, nendoielnic simboliznd un munte de sare. Desigur instituirea unui
astIel de simbol pentru Bacu a Iost determinat de rolul pe care l avea
extractia de sare de la Tg. Ocna, n ansamblul exportului si consumului
Principatului Moldovei.
Evolutia tinutului Bacu n izvoare heraldice generale alctuite n
secolul XIX-XX.
Traditia realizrii unor compozitii heraldice care s cuprind n centru herbul
trii (capul de bour cu stea ntre coarne) se continu n tot secolul al XIX-lea. Prima
compozitie de acest Iel, cunoscut dup sigiliul ,Divanului Cnejeiei Moldovei,
este portretul domnitorului Scarlat Calimachi (1812-1819)
10
.
n partea inIerioar a tabloului, identiIicm un medalion rotund care are
n centrul stema trii plasat ntr-un scut asezat sub un pavilion prins ntr-o
coroan, plasat la rndu-i pe o panoplie de steaguri si arme. La marginea
medalionului sunt dispuse stemele tinuturilor moldave ntr-o ordine invers
dect n sigiliul Divanului Moldovei. Ceea ce este caracteristic acestui izvor este
Iaptul c Iiecare imagine este nsotit de denumirea tinutului respectiv scris cu
caractere grecesti: ,Tukoi.
Judetul Bacu, n compozitia la care ne reIerim, dac numrm
emblemele de la dreapta spre stnga, este cel de-al 13-lea. Deslusim n
1973, nr. 2, p. 295-302.
8
D. Cernovodeanu, I.N. Mnescu, Noile steme ale judetelor yi municipiilor din
Republica Socialist Romnia, n , XXXIV, nr. 1-2, 1974, Bucuresti, p. 218.
9
Ibidem, p. 15.
10
D. Cernovodeanu, I.N. Mnescu, op.cit, p. 15-16.
Simboluri bcuane n compozitii heraldice de ansamblu 299
medalionul rezervat acestui district un relieI muntos alctuit din stnci de sare,
pe care ns se zresc ierburi. Portretul, nsotit de compozitia heraldic descris
mai sus, a Iost tiprit pe Irontispiciul editiei grecesti a Codului Civil aprut la
Iasi n 1817
11
.
InIormatiile privind simbolurile districtuale se lrgesc prin sigiliul mare
al domnitorului Mihail Sutu din 1819
12
. Sigiliul rotund, cu diametrul 68 mm, are
n cmp un scut nou Irancez, capul de bour cu coarnele curbate n interior cu o
stea cu sase raze ntre ele.
Scutul timbrat de un glob cruciIer, avnd crucea n cimitir, este asezat pe
o panoplie de arme, Iormat din patru steaguri desIsurate, un arc ntins, o tolb
cu trei sgeti, dou tevi de tun cu cte trei ghiulele, Iiecare, dou darabane si o
tolb cu un bt. Totul este asezat sub un pavilion cptusit cu hermin si sustinut
de o coroan deschis cu cinci Ileuroane, Ilancat la dextra si senestra de
iatagane si buzdugane.
De jur mprejur sunt 16 medalioane rotunde cu stemele tinuturilor si cu
numele Iiecruia, scrise cu caractere grecesti, n ordinea: Iasi (reprezentat de un
cal), Crligtura (un mnz alergnd spre dreapta), Hrlu (o alee cu stejar),
Botosani (o casa nIipt ntr-un lan), Dorohoi (un rac spre dreapta), Herta (o
mn tinnd cumpna drepttii), Flciu (un bou spre dreapta), Vaslui (un stup
de albine), Tutova (trei pesti suprapusi spre stnga), Covurlui (o corabie),
Tecuci (o ramur de vit cu un ciorchin), Putna (Bachus pe un butoi), Bacu (un
deal de sare), Roman (o tulpin de trandaIir cu dou Ilori), Neamt (o capr
neagr spre stnga), Suceava (trei brazi unul lng altul).
Pe marginea sigiliului se aIl inscriptia circular: ,1819 HeAN`
MHXAHA IPHIOPHE CVHVA B.B. KV MHAA AVH VMHE3EV
OMH A TOATT HAPA MOAOBHH, scris cu caractere chirilice.
Medalionul cu reprezentarea tinutului Bacu ocup tot locul 13 si cuprinde: un
relieI muntos alctuit din bolovani de sare, deasupra crora se zresc ierburi si
Ilori. De aceast dat constatm o mare abundent a elementului vegetal.
Numele tinutului Bacu apare scris pe stem cu caractere grecesti: ,Fuko.
ModiIicrile intervenite n organizarea institutional introdus prin
Regulamentul Organic (mai 1831 n Tara Romneasc si ianuarie 1832 n
Moldova), se vor rsIrnge si n ceea ce priveste stemele districtuale.
Crearea institutiilor de administrare public cu atributii precise si
nvestite cu dreptul de a emana acte valabile sub sigiliul propriu, a determinat o
mai mare grij a autorittilor si a societtii Iat de gravarea, pstrarea si
Iolosirea tiparelor sigilare.
ConIorm prevederilor acestui Regulament, stemele districtuale sunt
11
Biblioteca Academiei Romne, cabinet Stampe, C.S.I./HoIel B-4, nr. inventar 19566.
12
Maria Dogaru, op.cit. p. 297-301.
Cristina Tanas 300
atestate oIicial. Ca urmare, institutiile si vor grava tipare sigilare, avnd n
cmp simboluri proprii, paralel cu acestea ns se va continua si practica
alctuirii de reprezentri heraldice ce reunesc herbul trii si stemele districtuale.
Un nou izvor de acest Iel a Iost creat n 1837, n timpul domniei lui
Mihail Sturdza
13
. Este un tipar sigilar de cristal care cuprinde n partea
superioar o compozitie mixt: scut despicat, albastru, ncrcat n prima parte cu
un cap de bour cu stea ntre coarne, iar n cea de-a doua cu blazonul Iamiliei
domnitoare mentionate: un leu rampant ncoronat tinnd n laba dreapt
superioar o sabie ncolcit de o ieder. Scutul timbrat de o coroan nchis
este sprijinit de doi delIini aIrontati.
n continuare, n spatiul sigilar sunt dispuse pe mai multe rnduri,
respectiv patru, cele 13 steme districtuale moldave si anume: 4.4.3.2. Pe locul
prim este scutul ce contine simbolul orasul Iasi, capitala trii, urmat de
emblemele districtelor n ordinea: Dorohoi, Rmnicu-Srat, Vaslui, Tutova,
Covurlui, Tecuci, Putna, Bacu, Roman, Suceava. Fiecare scut este nsotit n
partea superioar de o slov rednd prin Iolosirea siglei ca Iorm de prescurtare
denumirea judetului, de aceast dat Iolosindu-se scrierea chirilic.
Plasat, cum am vzut, pe locul 10, scutul tinutului Bacu este, pentru
prima dat, reprezentat cu semnele conventionale pentru cunoasterea cromaticii
cmpului si a Iigurilor respective: pe Iond rosu o stnc de argint ce iese dintr-o
teras de azur.
Ceea ce merit relevat n legtur cu aceast reprezentare este Iaptul c
muntele de sare este conturat, n mod original, prin suprapunerea a 10 stnci de
sare n Iorm de piramid (1.2.3.4.).
Urmtoarele reprezentri heraldice de ansamblu sunt legate de
evenimentul istoric nIptuit la 24 ianuarie 1859, Unirea Principatelor Romne.
Heraldica nregistreaz n izvoare entuziasmul cu care masele populare au
participat la mplinirea visului secular de unitate.
nsumate preocuprilor generale ale societtii romnesti de a da glas
aspiratiilor spre unitate, izvoarele heraldice, prin coduri diversiIicate vor ilustra
modul n care societatea romneasc a nteles s concretizeze acest ideal.
Retine atentia, printre acestea, Litografia din 1859 a lui Alexandru
Asachi
14
, realizat n atelierul lui Antohi Partenie, n care pentru prima dat
simbolurile districtelor moldovene nsotesc stema unit. Stema era menit a
atesta n coduri heraldice noul statut juridic al Trilor Romne. Medalioanele
plasate circular n jurul stemei oIiciale, se deosebesc de cele anterioare prin
prezenta nsemnelor desemnnd judetele din sudul Basarabiei, revenite la
13
D. Cernovodeanu, I.N. Mnescu, op.cit., p. 18.
14
Biblioteca Academiei Romne, cabinet Stampe, G.R.I. (Asachi A.), Partenie, A. 43,
nr. inventar 23815.
Principatul Moldovei n urma rzboiului Crimeii. n cadrul noii alctuiri n
ansamblul celor 15 districte, Bacul ocup locul 10. Deslusim n imagine
relieIul muntos mai pregnant relieIat si nsotit de denumirea tinutului scris cu
caractere latine n ntregime: ,BACU.
Ca dovad a preocuprilor de a se exprima n chip simbolic adeziunea
Iat de Unitate, n 1860
15
, Antohi Partenie a eIectuat o Litografie n cadrul
creia stema unit este plast sub un pavilion cptusit cu hermin, asezat pe o
panoplie de steaguri si arme si nsotit de o deviz semniIicativ pentru
mentalitatea societtii acestei epoci: ,Iubire, Pace si Unire. Sentimentul
national si gseste expresia n compozitia la care ne reIerim si prin Iaptul c
simbolul Iiecrui district este plasat ntr-un cerc avnd drept Iundal tricolorul
(rosu, aur si albastru), smalturi marcate prin semnele conventionale, uzuale n
arta blazonului.
Cele 32 de districte ale trii (Iiecare cuprinznd denumirea judetului si a
capitalei de judet) sunt plasate n medalioane rotunde grupate cte patru, alctuind
astIel opt asemenea grupuri de steme. n grupul superior central sunt cuprinse:
stema districtului IlIov (cu resedinta la Bucuresti), suprapus de cea a districtului
Dmbovita (cu resedinta la Trgoviste) si Ilancate de cele ale districtelor Vlasca (cu
resedinta la Giurgiu) si Ialomita (cu resedinta la Clrasi).
n sensul acelor de ceasornic urmrind celelalte steme judetene, acestea sunt
grupate dup pozitia geograIic a respectivelor unitti teritorial-administrative.
Medalionul desemnnd districtul Bacu ocup locul 9 n aceast
reprezentare si este grupat cu districtele: Putna (resedinta Focsani), Roman
(resedinta Roman), Iasi (resedinta Iasi); nItiseaz o aglomerare de stnci
Ilancat de ambele prti de pduri de brazi si vegetatie. n jurul medalionului
(dealtIel ca si la toate celelalte) este trecut: ,DISTR. BACU. R. BACU
(districtul si resedinta lui).
Simbolul bcuan se reuneste cu celelalte embleme judetene si pe
suportul ,Procesului verbal din 21 mai/ 21 iunie 1864, ncheiat de Comisia de
constatare a voturilor asupra plebiscitului prin care populatia trii si-a exprimat
acordul Iat de politica domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
Dorind s releve si prin mijlocirea limbajului heraldic semniIicatia
acestui document, suportul su a Iost bogat ornamentat. Chenarul care
nconjoar laturile suportului cuprind pe de o parte dispuneri de cavaleri n
armur, panoplii de arme si steaguri, devize, printre care sunt plasate scuturi
ncrcate cu simboluri speciIice districtelor din Romnia. Scutul cu simbolul
Bacului este plasat alturi de ecusoanele judetelor Buzu si Rmnic.
O alt lucrare n care sunt reunite stemele districtelor romnesti l are ca
autor pe maiorul Dimitrie Pappasoglu. Realiznd Atlasul geografic al
15
Ibidem, G.R.I./Partenie, A. 362, nr. inventar. 552.
Cristina Tanas 302
Romniei
16
, dedicat lui Ioan E. Florescu (ministru secretar de stat la
Departamentul de Interne, Agricultur si Lucrri Publice), n 1865 noiembrie
10, Bucuresti. Autorul mentionat a cuprins, alturi de date geograIice si
statistice, si stema Iiecrui district (cuprinde 32 de districte). Modul de
reproducere a acestor steme este diIerit de compozitiile anterioare prin Iaptul c
autorul Ioloseste un scut cu margine neregulat, timbrat de o coroan nchis,
avnd la baz dou ramuri de mslin legate n centru printr-o Iund.
Fiecare district cuprinde cte o dedicatie si anume: Districtul Bacu
contine dedicatia ,Printului Wittgenstein, scris ntr-o esarI n partea
superioar, ce Iace parte din chenarul ce ncadreaz harta judetului. Harta cu nr.
10, trasat la scara 1/420.000, desemneaz judetul Bacu si nItiseaz: un
adevrat peisaj montan dominat de un grup de stnci ce au la baz munti partial
mpduriti.
Preocuparea de a se exprima prin limbajul heraldic sentimentele nationale
se constat si n Cromolitografia din 1874
17
, care se individualizeaz prin
Iaptul c n centrul compozitiei se aIl stema Romniei din 1872, cu stemele
districtelor, care sunt dispuse pe o cunun Iormat din Irunze de laur, Iiecare
simbol judetean avnd drept Iundal cele trei culori nationale: rosu, galben si
albastru.
Stema Bacului ocup locul 11, n sensul invers acelor de ceasornic,
(locul 10 Iiind ocupat de districtul Vlcea, iar locul 12 de districtul Ialomita), si
nItiseaz o aglomerare de stnci de sare, ce predomin, Ilancate de vegetatie.
O alt stem, desemnnd judetul Bacu, apare n Charta portativ a lui
A. Gorjan
18
, ntitulat ROMANIA cu Terile vecine ce a Iost aprobat pentru
,scoalele primare si I clas gimnasial din 1882, litograIie realizat de M.B.
Baer. Aceast hart a Romniei cuprinde pe o bordur 34 de steme si anume:
Muscel, Vlcea, Bucuresti, Prahova, Ialomita, Tecuci, Bacu, Brila, Tutova,
Covurlui, Rmnic, Putna, Dorohoi, Suceava, Buzu, Tulcea, Neamt, Dolj, Iasi,
urba Iasi, Mehedinti, Flciu, Arges, Vaslui, Romanati, Dmbovita, Vlasca,
Teleorman, IlIov si Gorj.
Printre steme sunt cuprinse diIerite imagini, avnd alturi reprezentarea
codiIicat ce apare pe hart, desemnnd acea imagine (ex. Iig. 1 o insul, Iig.
13 un vulcan) nsemnnd de Iapt legenda hrtii. n partea superioar, n
dreapta hrtii, sunt dou medalioane cu portretele reginei Elisabeta si a regelui
Carol I, dedesubtul medalioanelor Iiind Drapelul National Romn. n partea
inIerioar a hrtii, tot n dreapta este stema Romniei din 1872.
O alt compozitie heraldic desemnnd judetul Bacu gsim si n
16
Idem, Cabinet CartograIie, H.V., nr. invetar. 415.
17
Idem, Cabinet Stampe, G.R. 19 III, nr. inventar 42917.
18
Idem, Cabinet CartograIie, D.XIV/69, nr. inventar 628.
Litografia realizat n 1878 de G. Venrich
19
, cu ocazia cuceririi independentei
la 10 mai 1877. n imagine este nItisat, n prim plan, un personaj Ieminin ce
semniIic ,ROMNIA, ce tine n mn o ramur de mslin, iar cu cealalt
mn tine un jug rupt (aluzie la ,jugul otoman), semniIicnd ,Libertatea.
Stemele judetelor, n numr de 32, sunt dispuse de o parte si de alta a
tabloului, si anume: n partea dreapt heraldic sunt stemele judetelor
Moldovene. Acestea sunt dispuse cte dou n lungime. n partea superioar a
reprezentrii se aIl o acvil ncoronat ce tine n cioc o cruce si care are ca
suport un medalion n care este scris: ,INDEPENDENTA ROMNII. Mai 10
anul 1877. n partea inIerioar a compozitiei este scris dedicatia ctre
,naltele corpuri legiuitoare ale Romnii, ctre ,bravii ostasi ce au luptat la
Plevna condusi de Carol I si de generalii: A. Cernat, G. Manu, A. Cercherz, A.
Anghelescu si N. Haralambie. Reprezentarea ce desemneaz judetul Bacu
ocup locul 24 ntre cele 32 de steme judetene si nItiseaz o aglomerare de
munti; n partea superioar Iiind trecut numele judetului: ,BACU.
O alt compozitie heraldic n care stemele districtuale care nsotesc
herbul trii a Iost realizat de heraldistul SteIan Grecianu n 1890
20
, acestea
continnd de Iapt proiectele de steme ale celor 32 de judete ale Romniei.
Originalitatea acestei reprezentri const n urmtoarele:
1. Stema trii este redat doar prin scutul cu simbolurile provinciilor
istorice, n centru este plasat scutul sIertuit cuprinznd simbolurile
provinciilor istorice reprezentate n armele oIiciale respectiv: acvila
cruciat (desemnnd Tara Romneasc), capul de bour (desemnnd
Moldova), un leu iesind dintr-o coroan bneasc (desemnnd Oltenia) si
doi delIini aIrontati (desemnnd regiunea maritim a trii).
2. Scuturile cu emblemele districtuale alctuiesc un cerc, legate Iiecare cu
centrul reprezentrii unde este stema trii.
3. Denumirea Iiecrui district este caligraIiat n aIara medalionului,
mergnd de la un scut spre centrul compozitiei, sugernd o rozet n care
Iactorii sunt reuniti.
Stemele judetelor sunt aranjate n ordinea alIabetic, n sensul acelor de
ceasornic. Scutul desemnnd judetul Bacu ocup locul 2 n aceast rozet de
steme si identiIicm urmtoarea nItisare: o piramid alctuit din stnci,
asemntoare cu nsemnul de pe sigiliul domnitorului Mihail Sturza din 1837
(pe o teras 10 stnci de sare suprapuse n piramid n Iorma 1.2.3.4.).
Tot A. Gorjan, n 1892
21
, elaboreaz o alt hart a Romniei, n care
19
Idem, Cabinet Stampe, G.Venrich.
20
SteIan D. Grecianu, Eraldica Romniei, acte privitoare la stabilirea armerielor
oficiale n planye yi vocabular, Bucuresti, 1900, p.1.
21
Biblioteca Academiei Romne, cabinet CartograIie, D.XIV/70, nr. inventar 692,
litograIie realizat de M.B. Baer, Bucuresti,.
Cristina Tanas 304
stemele sunt identice cu cele nItisate n harta realizat n 1882 si diIer doar
prin adugarea medalionului cu portretul mostenitorului tronului, Ferdinand,
sub cele dou medalioane ale reginei Elisabeta si a regelui Carol I. O modiIicare
n nItisarea simbolului heraldic bcuan se va constata la nceputul secolului
XX, n Atlasul realizat n 1903
22
. Editat de Ministrul de Interne sub titlul
Hartele judetelor cu plyile, comunele, satele yi ctunele viitoare, aceast
lucrare nItiseaz si scuturile ncrcate cu simbolurile Iiecrui district.
Scutul cu margini neregulate si dotat cu o bordur ngust, realizat alb-negru,
Ir a se indica cromatica prin semnele conventionale speciIice stiintei si artei
heraldice, aduce, totusi, unele modiIicri n privinta simbolurilor districtuale.
Judetul Bacu va Ii individualizat printr-un scut cu stema Bacului n
cadrul compozitiei heraldico-vexilologice, intitulat Cultul drapelului.
Contributii la educarea patriotic tiprit n 1913.
Distingem n imagine o stnc cu dou piscuri nalte avnd la poale trei
brazi, n prim-plan Iiind ierburi. Compozitia heraldic de pe verso copertei
Caietelor de ycoal din Romnia, ce dateaz din primul deceniu al secolului
XX, reprezint stemele celor 32 de judete ale trii n ordine alIabetic.
Scutul ce desemneaz judetul Bacu ocup locul doi n aceast
compozitie si nItiseaz o aglomerare de stnci (de sare, probabil), putin
asemntoare celei din Litografia lui Antohi Partenie, dar Ir s cuprind si
vegetatie.
Reprezentrile heraldice desemnnd judetul Bacu, prezentate mai sus, ne
arat ntr-un Iel, baza economiei judetului, ct si ocupatia principal a
locuitorilor, alteori Iiind reprezentat un peisaj montan: munti mai nalti sau mai
scunzi, Ilancati de vegetatie, aluzie la Ilora si Iauna speciIic judetului.
Stemele reconstituie ntr-un Iel mentalittile societtilor generatiilor
trecute si prezente. Aceste simboluri heraldice ne ajut la identiIicarea
posesorului comunittii respective ct si la cunoasterea personalittii lui, sau a
mentalittii comunittii.
GLOSAR
acvil pasre heraldic de prim rang, simbolizeaz curaj, hotrre, zbor spre nltimi.
afrontate - dou personaje, animale sau obiecte plasate Iat n Iat.
broynd - pozitie de suprapunere a unor piese sau Iiguri heraldice.
bru pies onorabil a scutului, reprezent o Isie care desparte pe orizontal cmpul
acesteia. Poate Ii drept sau ondulat.
cmp supraIata scutului care poate Ii liber sau ncadrat cu piese si Iiguri heraldice.
flancat termen ce indic pozitia paralel a unor mobile cu laturile scutului.
fleuron - element component al coroanei deschise, care este Iixat pe un cerc Irontal, de obicei
22
Ibidem.
mpodobit cu pietre pretioase. Coroanele pot cuprinde 3, 5, 7, sau 9 Ileuroane.
legend textul scris pe cmpul sigilar, nsotit de emblema, rednd numele si titlul
posesorului.
panoplie termen indicnd arme, steaguri sau instrumente muzicale, aranjate simetric sub scut
(peste care se aseaz scutul).
smalturi termen generic care deIineste metalele, culorile si blnurile utilizate n alctuirea
stemelor. Cuprind dou metale (aur si argint), sase culori (rosu, verde, albastru sau azur,
negru, purpuriu, portocaliu) si dou blnuri (hermin si singeapuri).
timbrat termen care indic pozitia unei mobile Iat de scut.
The heraldic represents of the district Bacu
Summary
The autors oI the article presents inIormation on the evolution oI district Bacu
in to Heraldics source. This material presents an image oI some aspects which represent
the society between the XV
th
- XX
th
century.
150 de ani de la nfiintarea primului spital din Bacu
TESTAMENTELE DIN ANII 1852 SI 1855 ALE CTITORILOR SI
FILANTROPILOR BCUANI PAVEL SI ANICA CRISTEA
1
Ioan Murariu
ntre personalittile bcuane importante din prima jumtate a secolului
al XIX-lea s-a numrat si sptarul Pavel Cristea. Este regretabil c n
Monografiile mai vechi sau mai noi ale orasului sau judetului Bacu, precum si
n cele dou editii, din 2007 si 2008, ale Enciclopediei judetului Bacu, nu a
Iost prezentat si bogata biograIie a acestui bcuan, cunoscut n epoca lui nu ca
mare om politic, ci ca mare ctitor yi filantrop.
Viata si activitatea sptarului Pavel Cristea ne sunt cunoscute din
1estamentele lui, pn acum inedite, pstrate la Directia Judetean a Arhivelor
Nationale Bacu. Avnd, probabil, o sntate subred, sptarul si sotia lui si-au
scris, nc de tineri, primul testament n anul 1839, completat cu un codicil
n 1846. Acestuia i-au urmat alte trei, dintre care dou redactate n anul 1852,
iar unul n 1855. n arhivele bcuane se pstreaz numai cele dou testamente
din 1852
2
, precum si cel din 1855
3
, la care ne vom reIeri n continuare.
*
1. Primul testament a Iost ntocmit n ziua de 12 mai 1852 de Anica
Cristea, care era ,picat in boale grele. Prin acest testament a hotrt ca, dup
deces, partea ei de avere s Iie mostenit si administrat de sot, adic de sptarul
Pavalache Cristea. L-a mai rugat pe sot s-i Iac pomenile cuvenite dup
moarte, s aib grij de Iiica lor adoptiv, Catinca, si s lase n urm
,monumenturi de faceri de bine a omenirei, pentru vecinica pomenire a
sufletelor noasre amandurora, aa precum aseminea hotrari avemu de mult
vreme intre noi.
Testamentul acesta a Iost legalizat de Judectoria tinutului Bacu n ziua
de 18 septembrie 1852.
*
2. n 1estamentul din 20 august 1852, scris pe patru pagini, tot cu alIabet
chirilic, Pavel Cristea si-a schitat, la nceput, autobiografia. AIlm c s-a nscut n
1
n testamente, sptreasa a Iost mentionat de 13 ori cu numele de Anica, o singur
dat cu numele de Anita, si niciodat cu numele de Ana.
2
DJAN Bacu, Iond Colectia de documente, P. IX / 89, 114.
3
Idem, P. IX / 141.
Testamentele ctitorilor 307
ziua de 29 iunie 1793 n orasul Corita din Albania. Localitatea se aIl n sud-estul
Albaniei, aproape de Muntii Pindului, lng actuala granit cu Grecia. Din testament
nu rezult de ce nationalitate era. Presupunem c era Iie aromn, Iie, mai curnd, grec.
S-a nscut ntr-o Iamilie de crestini. Tatl lui se numea Hriste, era din Iamilia
Comnen, iar mama, Marta, din Iamilia Bambula.
Pavel Cristea a rmas orIan de mam la vrsta de numai patru luni, iar de tat,
la 5 ani. Avea un Irate si o sor: Naum, care s-a dus la SIntul Munte Athos ,dup
invttur, unde, probabil, s-a clugrit, si Ecaterina, cstorit cu un Anastasie.
n anul 1800, copilul Pavel, n vrst de 7 ani, a Iost luat de Iratele su, Naum,
la SIntul Munte Athos. n perioada 1800-1802 a nvtat ,din schoal in schoal la
SInta Gora (Muntele Athos), Patmos, Chidonis si Tarigrad, unde, dup cum ne
inIormeaz, a nvtat ,buchile in limba natiei mele. n anul 1802, nu se stie cum,
copilul Pavel Cristea, n vrst de 9 ani, a ajuns n Moldova si a devenit elev la
,Shoala Domneasc din Ei pn n 1809 cnd, din cauza lipsurilor materiale, la
vrsta de 16 ani s-a angajat ca mic slujbas (Iunctionar) n Galati, unde a deprins
,condeiul Patriei acetie. Apoi, urcnd ,din treapt in treapt s-a stabilit la Iasi.
Acolo, n anul 1820, domnul Mihail Sutu i-a acordat cinul de serdar.
n vremea Eteriei (1821), spre deosebire de altii, a rmas n Moldova, iar
n anul 1822 domnul Ioan Sandu Sturdza l-a ,inaintat la rangul de cminar.
Mai trziu i s-a acordat un rang boieresc mai nalt cel de sptar si si-a
stabilit domiciliul n orasul Bacu, unde a rmas pn la sIrsitul vietii.
Tnrul Pavel Cristea s-a cstorit n anul 1824 cu Anica, ce provenea,
dup tat, din Iamilia Candiano, iar dup mam, din Iamilia Coroiu. Sotii Pavel
si Anica Cristea nu au avut copii. Ei si-au dedicat ntreaga viat pentru realizri
crestinesti si Iilantropice. Au ctitorit o biseric n satul Chetris de lng Bacu,
si alta n Izvoarele. mpreun cu protoiereul Enachi Petroviciu au ctitorit n anul
1848 Irumoasa biseric Sf. Nicolae din Bacu. Cu putin mai nainte (1847)
nIiaser o Ietit abia nscut care Iusese abandonat la poarta lor de o mam
necunoscut si au botezat-o cu numele de Catinca.
n partea a doua a acestui testament din 1852 Pavel Cristea hotra ca, dup
moartea lui, sotia Anica s se ocupe att de administrarea averii, ct si de educarea
Catinci, pe care s o nzestreze la cstorie cu o parte important din avere. De
asemenea, Anica Cristea urma s se ocupe de pregtirea conditiilor pentru nIiintarea
Institutelor filantropice ,ce avem amndoi hotrare a se infiinta, dup svarirea
noastr amandurora. Din testament rezult c hotrrea lor Ierm de a nIiinta
aceste Ayezminte n orasul Bacu Iusese luat nc din anul 1839.
Anica Cristea a murit naintea sotului su. Decesul ei s-a ntmplat cndva
ntre 20 august 1852 si 26 Iebruarie 1855, nu stim exact cnd
4
. Din aceast cauz, la
4
n Mitricele pentru decedatii din Bacu din vremea aceea, care sunt incomplete, nu am
gsit nregistrate decesele sotilor Pavel si Anica Cristea.
Ioan Murariu 308
sIrsitul testamentului din 1852 Pavel Cristea a scris un codicil n ziua de 2 aprilie
1855, hotrnd ca acel testament s rmn ,rsuflat i in nelucrare.
*
3. Al treilea 1estament pstrat n arhiv (si ultimul), redactat de
sptarul Pavel Cristea n graIie latin, poart data de 26 februarie 1855 si
cuprinde 12 prevederi. Mai importante sunt cele cu nr. 1, 2, 3 si 12, prin care
sptarul si exprima dorinta ca, dup moartea lui, s se nIiinteze n orasul
Bacu urmtoarele dou Ayezminte:
a. Un spital n casele lui din Bacu, care s aib cel putin 20 de paturi,
medici chirurgi, alt personal, precum si medicamente bune. Acestui spital i-a
lsat prin testament satul Chetris de pe mosia Joseni, 2/3 din mosia Tamasi,
precum si o parte din mosia Buhoci. Spitalul, condus de epitropi bcuani, urma
s Iie subordonat ,Generalnicului spital din Iasi, dar Ir ca acesta s poat
beneIicia de veniturile mosiilor amintite mai sus. Spitalul din Bacu a Iost
nIiintat n anul 1859 si mult vreme s-a numit ,Spitalul Pavel i Ana Cristea.
b. Un azil de btrni cu o capacitate de 3-4 camere, pe care epitropii
desemnati de Pavel Cristea urmau s-l construiasc n incinta spitalului. Acele
camere trebuiau s Iie ,primitoare de streini sermani, nevolnici, in care se vor
adposti toti nevolnicii btrani, sermani, fr inchipuire de adpost, crora li
se va da i mancarea trebuincioas. Acolo, ns, nu trebuiau primiti si
cersetorii ,inverunati in betii. n testament, sptarul Pavel Cristea a mai
precizat c btrnii nevolnici adpostiti, s Iie tratati ntocmai ca si bolnavii din
spital, dar azilul s Iie separat de spital.
*
Testamentul mai prevedea numele celor ce trebuiau s aib grij de
Catinca, n vremea minoratului ei. Averea mostenit de aceast Ietit adoptat
trebuia s cuprind o parte din mosia Rusii, numit Izvoarele, ,cu mori pe
Bistrita, un ratos ,in drumul mare, ceirul de dincolo de prul Trebis, nc
dou prti din alte mosii, tiganii robi
5
, bijuteriile, mobila, animalele si trsurile.
Toate aceste proprietti urmau a trece n stpnirea spitalului din Bacu, n
cazul n care Catinca ar muri necstorit, sau nu va avea copii care s-i
mosteneasc averea.
O Iat orIan, crescut n casa sptarului, trebuia s primeasc la
cstorie bani, haine si animale. Unor slugi de la Curte urma ca, dup moartea
lui Pavel Cristea, s li se dea, de poman, bani si haine. Catinca era obligat,
prin testament, s Iac pentru suIletul sptarului pomeniri la biseric timp de 7
ani dup deces.
5
Dorinta testamentar a sotilor Cristea era ca, dup decesul lor, robii tigani s fie
eliberati. Pentru munca prestat, Iostii robi urmau a Ii pltiti ,cu hac de Catinca.
*
Cele trei testamente prevedeau si alte amnunte interesante, pe care
cititorul le poate citi n Anexele de la sIrsit. n testamente exist si cteva
cuvinte despre care nu sunt sigur c le-am citit corect. De aceea, am pus dup
ele semnul ntrebrii, ntre paranteze. Mai sunt si unele cuvinte pe care nu le-am
putut citi, lsnd n text spatiu gol. Am introdus, ntre paranteze ascutite, cteva
cuvinte sau litere omise de sptar, pentru ca propozitiile sau Irazele respective
s aib nteles.
*
Amintim nc o Iapt Irumoas si vrednic de laud a sotilor Cristea. n
anul 1835 ei au donat o cas n care urma s se nfiinteze prima ycoal din
orayul Bacu. Acea Scoal Domneasc a Iost sIintit si deschis n prezenta
marelui romn hertean Gheorghe Asachi n ziua de Duminic, 24 septembrie
1939, avndu-l ca prim nvttor pe Constantin Platon
6
.
*
Dac sotilor PAJEL SI AAICA CRIS1EA li se datoreaz nfiinjarea
primului spital, a primului azil de btrni, precum yi a primei ycoli publice
din Bacu, s-ar cuveni cu prisosint, dup prerea noastr, ca o strad si trei
institutii bcuane s le poarte numele:
1. Spitalul Municipal din Bacu (aIlat acum n constructie).
2. Cminul pentru persoane vrstnice (situat pe Aleea Ghioceilor nr. 2).
3. Un gimnaziu din municipiu.
Anexa nr. 1
TESTAMENTU
Totu omul venitu in lume, de au v:utu lumina :ilei, fiind supus i
intunerecului, adic putregiunei mormantului chiar dupre Preasfanta :icere a
Printelui Cerescu unde hottatoriu :ice. c din pmantu ei i iari in
pmant te vei intoarce. Nu mai putin i Mantuitoriul nostru Iisus Hristos prin
multe pilde in Sfanta Sa Evanghelie ne poruncete de a fi gata in toat vremea
ctr cltoria ace de optie.
Aadar eu, gios isclita sptreas Annica Criste, nscut Candiano,
v:andu-m acum picat in boale grele, am socotit a legiui i a hotri pentru
averea me ce amu pe fata pmantului, adec in prti de moie, i acelea
mictoare. Si aa, fiind intru toat intregimea mintei i dorind ca s nu se
prilefeasc galcevire dup trecirea me din aceast vremelnic viat, :icu i
6
Cornelia Cucu, nvtmntul primar bcuan pn la Legea Instructiunii Publice
(1864), n Carpica, Bacu, nr. XXXVII, 2008, p. 83.
Ioan Murariu 310
hotrscu c aa precumu legiuitu clironomu nu ne-au druit Dumne:eu in cursul
a dou:eci i opt ani ce amu petrecutu legiuitu cu prea iubitul sotul meu, Dum-lui
spatariul Pavalache, i neputand tgdui facerile sale de bine i a petrecerii
noastre in cea mai dulce i fragid viat i cu toat multemirea, nu mai putin i a
grelelor cheltueli ale sale i struinti prin giudecti inc de cand ne-am insotitu, cu
care au sporitu i au indoit toate prtile de moie. De aceea i eu, spre rspltirea
ostinelilor sale i mangaerea pe viitorime, cat ii va drui Dumne:eu viat, il fac i il
lasu dreptu clironomul mieu pe toate prtile mele de moie, i anume. satul
Chetriul cu o giumtate din trupul moiei Miflocenii (?), prtile din moia
Tamaii, parte din moia Bohociul, dup documenturi, parte din moia Ruii,
numit I:voarle, din hotarul Fundului de Bacu, i alte mici prtii. Acestea
toate le va clironomisi sotul meu ca o dreapt a sa motenire i vecinic
proprietate~, despo:arisindu-o precum va voi. Ins indatorescu pe prea iubit
sotul meu ca dup trecerea me din aceast viat, s-i fie mil ca un printe pentru
copila Catinca, pe care Prea Sfanta Pronie ne-au trimis-o cu apte ani in urm,
prunc mic, lepdat la poarta noastr, cand atuncea i cretinandu-o dup lege,
am luat-o in a noastr printeasc cretere. Pentru aceasta :icu i indatorescu pe
iubitul mieu sotu a-i da cretere bun, cretineasc, a o invta, i la vreme a o i
cstori, in:estrandu-o cu ceea ce va socoti i va gsi de cuviint, dupre purtrile i
meritele ei, ca pre una ce am luat-o a o crete de sufletu, pentru pomenirea noastr,
cu toate c i singur sotul meu o are in mai mult a sa dragoste, ca un printe. Iar
dup aceasta il rogu s-i fie mil de sufletul mieu cu inprtirea de sarindare i
pomene, precumu il va lumina Duhul Sfantu, i a legiui yi a lsa monumenturi de
faceri de bine a omenirei, pentru vecinica pomenire a sufletelor noastre
amndurora, aya precum aseminea hotrri avemu de mult vreme ntre noi. Nu
mai putin indatorescu pe sotul meu de a da din averea me i suma de trii mii lei
legatumu la toate neamurile mele cate s pot agiuta de pravil a reclema asupra
testamentului mieu acestuea ca s-i inpart analoghicos prin Giudectorie, dac
vor ave dritu de reclamatie, ca s nu le mai rmae cuvantu de crtire. Rmind
linitit i nesuprat de niminea iubitul mieu sotu i clironomu a despo:arisi precum
va voi i a lsa dup sine bune i plcute re:ultaturi atat pentru pomenirea noastr,
precumu i cu creterea i punerea in bun orandueal a copilei Catinca, precumu
amu mai :isu. Si pentru c aceasta este acea de pe urm voint i hotrare a me,
amu isclitu cu insui mana me i am pus pecetea, rugand i pe alte cinstite fete de
au adeveritu de marturi.
1852, Mai 12 :ile.
Anica Criste spata~reas~ adevere: i am isclit.
(Urmeaz pecetea cu cear rosie si semnturile a 5 martori).
Dupre poftirea ce me-au fcutu Dum-ei c. c. isclit mai sus, am scris
acestu testamentu. Ierei J. Stefanescul, catihetul.
Ciudectoria jnutului Bacu
Pe temeiul cererii Dumneaei c.c.i testatoare Anica Cristea sptreas i
a incredintrii dumnealui asesorul comandarist despre intrebarea ce i-am
fcut c este supt adivarata dum. isclitur i bun voint in totul a cuprinslor
dispo:itii prin testament s-au incredintat de Giudectorie in privirea ceririi ce
i prin asbit falb au fcut dumneaei testatoarea sptreas.
(Urmeaz cteva semnturi si stampila pus cu tus negru).
Nr. 207.
1853, septemvrie 18 :ile.
*
Anexa nr. 2
TESTAMENTU
Fie numele Tu, Dumne:eule, binecuvantat i pre proslvit de acum i
pan in veci pentru nenumratele Tale faceri de bine ce pururea rveri asupra
fpturii Tale, dintre carii fiind i eu unul, nevrednicul i pctosul sptar Pavl
Criste, viu prin aceasta a m mrturisi i a hotri pentru ale mele cum s s
urme:i dup svarire me din aceast vremelnic viiat, eu fiind nscut la anul
1793, iunie 29, in oraul Gheorgia (sau Corita, din gheografie) din Albanie, din
printi drepti hristiani, i anume Hriste, san hagi Pavl Comnenu, i maica me
Marta, nscut Bambula, adic din familiile locului aceluia acele mai ales.
Dup patru luni s-au svarit maic-e, lsandu-m pruncu micu in fa. Si,
dup cinci ani i tatl mieu s-au svarit din viiat, rmanand mic orfanu i
srimanu di bratul acel pre dulce al printilor, numai cu un frate mai mare,
Naum, i o sor, Ecaterina, carii i acetie prsindu-m in casa printasc, m-
am hrnit numai cu bunavointa acelui Prea Inalt, fiindc sor-me au trecut
ctr insotire, i fratele meu s-au deprtat la Sfantul Munte, dup invttur.
Din aceast putin descriere poate giudeca fietecare suflare cat sant de mari
i minunate minunile lui Dumne:u, c dup doi ani i mai bine au fost silit
fratele mieu i nevrandu a triimite pi ascunsu a m fura din casa me ace plin
de felanii, sau mai bune a :ice de pustietate, i a m aduce i pre mine la Sfanta
Gura la anul 1800, unde, incepand buchile in limba natiei mele, am petrecut
pr la anul 1802. Ne-am pornit din shoala in shoala, adic Patmos, Chidonis,
]arigrad, in sfarit am venit in Moldova cand au venit domnu Moru: voevod, i
iari ne-am a:at in Shoala Domneasc din Ei, unde, urmand invtturile
vremii aceia pr la anul 1809, m-am tras din Shoala fiindc lipse chipul
vietuirii, a imbrcmintei i a hranei, i m-am a:at in cantalerie Galatului a-
mi deprinde condeiul Patriei acetie, i de acole, din treapt in treapt,
luptandu-m cu slufbele Patriei in Ei, la anul 1820 au binevoit Pre Induratul
Ioan Murariu 312
Dumne:u a m cinsti cu cinul de srdar in vreme domnului Mihail Sutul. Dup
aceea, eind Eterie grecilor, i apoi otirile turceti cu enicerii, eu, ca
credincios Patriei, n-am fugit precum altii au fost peste hotar in befenie, ci,
slufind otirilor, dup doi ani, adic la 1822, s-au oranduit domnu trii fostul
Ioan Stur:a voievod, carele, tiind necrutatele mele slufbe, m-au inaintat la
rangul de cminar. Si la anul 1824 m-am cstorit cu prea iubita me sotie
Annica, dup tat Candiano, iar dupre mam Coroiu, cu carele trind ace mai
dulci i plcut viiat pr acum, rod din pcatele noastre nu ne-au druit
Dumne:u, pentru care, in toat scunta nu santem vrednici a multmi
Ziditoriului a toate i Printelui Cerescu c, in locul de moteni ai notri
muritori, ni-au luminat Tatl Ceresc a rdica un Sfnt lcay n satul nostru
Chetriyul, cu hramul Aayterii Prea Curatei Fecioare, asemine yi la satul
Izvoarele, tot moyie a noastr, alt Sfnt locay, cu hramul Sfinjilor Joevozi
7
.
Nu mai putn am contribuit, ca epitrop ce m aflu de 20 ani mai bine, yi la
bisrica cu hramul Sf. Erarh Aicolae de aice din Bacu, a creia zidire de la
ace ntiu piiatr de temelie au fost de mine yi sojia me, avnd mpreun
conlucrtoriu la aceast zidire mare yi pre Sfinjia Sa printele iconom Enachi
Petroviciu, protoiereul jnutului acestuiia, precum chiar inscriptie ci este pi
clopotul mare a bisricii ne mrturiste, fiind fcut tot prin silinja noastr,
care i sfintindu-s bisrica la anul 1848, pr acum, de cand sant trecuti cinci
ani fie numele Domnului bine cuvantat ne mngem atat aici, au:ndu
numile acel pre dulce i prea dorit al ctitorilor pomenindu-s, precum i la
acelelante doai Sfinte lcauri pomenite mai sus. Aadar, ca cel fr moteni
legiuiti, dei am fost o vreme mahnit, dar m-am mnget atat cu acele lucrate
mai sus dup vointa Prea Sfintei Pronii, precum i cu dulce i neprihnit
viiat ce am avut cu prea iubita me sotie Annica. Ins, pe lang toate aceste,
iar nu voiu tce a mrturisi .............
8
lui Dumne:u c cu opt ani in urm
Prea Inaltul Printe Ceresc ni-au trimis o prunc mic a fi lepdat la poarta
noastr, pe care, bote:andu-o cu numele de Catinca, am luat-o in a noastr
cretere i printeasc dragoste. Dup ce ni-am i incredintat c este din
familia noastr, am dat-o i la invttur pensional, i ca una ci pr acum,
dup firetile sale talenturi, au catigat a noastr dragoste i printeasc
ingrifire, nu voiu tgdui nenumratele faceri de bine a acelui Prea Inalt, c cu
aceste ni-au dat la vreme btrnetilor, adic eu piste as:ci ani, i sotie me
aproape de cinci:eci ani, a ave o mngere de fiu. Pentru aceste dar, nevoind a
s ivi galcevi de dup svarire me din aceast viiat, :cu i hotrscu prin
7
Toate sublinierile din aceste trei Anexe mi apartin mie, I. M., si le-am Icut acolo
unde este vorba de ctitoriile sotilor Cristea, de nIiintarea primului spital si a primului
azil de btrni din Bacu
8
Cuvnt ilizibil.
acest al mieu testament c lasu clironoam i deplin stpan pe tot avutul
mieu, adic in sporirile ce am fcut in prtile de moie a sotiei mele, prin acela
mai grele cheltueli i imbunttrile cu :dire, i a ceice am fcut i cu :dirile
i locurile ce am in targu Bacului, pe prea iubita me sotie Annica, carele va
dispo:a precum va voi, ca o dreapt clironoam i stpan ce o lasu,
indatorindu-o mai intaiu a fi in grif de sufletul mieu cu pomenirile cuvenite i,
al doile, a-i fi mil ca o maic de copila Catinca, pe care s o criasc, s o
invet a fi cretin bun i a rspunde la dorintele noastre, i a o in:estra cu
ceea ce va gsi de cuviint, dup purtrile i meritele ei, cu prti din moiile
noastre, i cu bani ce va socoti, i cu toat poffie casnic, afar de straile
purtate, care toate s vor inprti de poman, i mai cu osbire la slugile
casnice acele mai vechi. Iar cand, fereasc Dumne:u, copila noastr, Catinca
nu va fi cu purtrile bune i s va abate la necuviint, sau va fi biruit de vreo
patim vtmtoare viitoriului, atunce nu va fi volnic a instrina sau a
emanetarisi parte de moie ce i se va da de noi, decat supuindu-s unei
curaterii prin giudectorie local, ins va da in stpanire numai venitul anual a
acei prti de moie, ca s aib pentru traiul ei in vreme slbiciunilor, i folosul
va rmane a s clironomisi i de urmaii ei. Si, cand nici un urma nu va ave,
atunci toate s vor intoarce la casa noastr, i va urma precum iubita me sotie
va legiui. Pe lang toate, mai indatorescu pi clironoama me sotie c, dac
vreodat s vor ivi niscaiva nepoti ai mei, adic fiii surorii mele, Ecaterina, cu
vrednice dove:i c-mi sant drepti nepoti, cci alte rudenii nici cred s mai fie, i
chiar i nepotii, fiind trecuti piste 53 ani de cand nici eu de danii nu~ tiu,
nici ei de mine, cu toate aceste eu hotrscu s li s dei din avere me legatum
de dou sute galbeni, fiindc ei au stare lor (pre cat imi aduc aminte) i, al
doile, din ale printilor notri eu nu m-am imprtit nici cu unu banu, rmaind
toate acolo. Iar cu acealant avere, pr la un cap de at va fi stpan i in
veci despo:ant iubita me sotie Anica, fr s o supere cineva, fiind prea sigur
c iubita me sotie nu va lsa in prsire a nu pune in lucrare Instituturile
filantropice ce avem amndoi hotrte a s nfiinja dup svryire noastr
amndurora, precum este fcut de noi cu nume de codichil nc de la anul
184, luna ghenar, la sfryitul testamentului fcut de noi la anul 1839, isclit,
pecetluit i in:estrat de marturii legiuiti, care testament fiind fcut de multi ani
i modificat, va rmane rsuflat i fr lucrare, iar prinjipiile numai a
codichilului ce este tot in ..............
9
acestui testament adus n ndeplinire fr
fgnire, sc:andu-s numai din toat avere noastr parte di moiile ce s va da
copilei Catinca, adic sau parte din I:voar, din trupul moiei Ruii, sau di
Buhociu, precum i pofafae, argintriile i iconostasul, i, mai in scurt, ceea ce-
i va da sotie me dup meritele i purtrile ei ca ctr o maic, iar casle goale
9
Cuvnt ilizibil.
Ioan Murariu 314
yi acelelante prji de moyie vor rmne n folosul spitalului yi a celorlanti
faceri de bine, dup codichelul pomenit. ]ganii robi, ce vor fi ai notri drepti,
dup svrire noastr amandurora vor fi ertati i slobo:i, slufand pe copila
Catinca ca nite slugi cu hacu.
Aceasta fiind vointa i hotrare me ace de pe urm, am scris cu insui
mana me i am isclit in doi feluri, ca s nu s fac confu:ie, fiindc pr la
anul 1848 am isclit dup stilul vechiu, iar de la~ acel anu incoace am
prefcut isclitura in rand dup stilul rosenescu, puind i pecete me, ca s s
crea:. 1852, august 20.
(Semntur indescifrabil). .................................
10
adevere: in Bacu.
Adic una mie optu sute cinci:eci i doi.
*
Acest testament, fiind fcut din vreme i privitoriu in drepttale
rposatei meli sotii Annica, acum, dup inpregiurri, rmane rsuflat i in
nelucrare. Eu, ins, nu l-am ruptu, ci l-am lsat intreg, fiind in el toat
biografie mea, pre care il va pstra fiica mea Catinca in bun regul ca, dup
svrire me din aceast viiat, i ivindu-s niscaiva niamuri minciunoas supt
nume c ar fi din nepotii mei de sor, s s poat apra de ei, iar fiind cu
vrednice dove:i c sant din acei adivrati fii ai surorii mele, Ecaterina, , i
sotul ei, Anastasie, atunci s li s dei la toti suma de trii sute, de 300 galbeni,
iar nu dou~ sute numai, precum aice au fost hotrat din toat avere care va
fi legatum la toate niamurile mele de nepoti, cci altii nu sant, ca s-i impart
analoghicon, fiindc acum sant 55 ani de cand nu i-am v:ut, i nici pot ti ce
fel de nepoti sau strnepoti mai pot fi din ace sor ce am avut. Si, spre tiint,
am adeverit eu insu cu slova me i isclitur.
1855, aprilie 2, in Bacu.
Pavl Criste, sptar.
*
Anexa nr. 3
TESTAMENTULU
Totu omul venit in lumea aceasta deart, fiind supus ceasului mortei i a
putrefunei, precum Prea Induratul Dumne:eu ne hotrte pentru pacatul
strmoilor i :ice c din pmant eti i eari in pmant te vei intoarce, iproci,
acestia, i alte nenumrate pilde avand in vedere, eu, pctosul i netrebnicul
din toat omenirea spatar Pavel Cristea, tiind a chib:ui i a fudeca pan inc
sunt bine i toate simtirile, fiind i cu varsta peste 63 ani, am socotit a lasa i a
lefui se se urme:e cu avutul meu dup trecerea mea din aceast viat
vremelnic, fiindc rposata mea sotie, Anica, prin formalnicul seu testament
10
Cuvnt ilizibil.
m las clironom i disposant pe tot avutul ei. Si eu, netgduind vechea
legtur i hotrare intre noi, :ic i hotresc acum aceasta, anume.
I. Jumtate din moia mea Josenii, pe care am sat intreg Chetriul, cu
aa:are, cu biseric de piatr, i cu ia: mare pe paraul Racovei, toate fcute de
mine, precum i cu 2 prti din moia Tamaii, dup lucrarea Judectoriei de
Bacu in urmarea luminatului hrisovu ce am, i a invoelilor intre mine cu
moul meu, D-lui banu Manolachi Coroi, pe care le stpanesc posesie de sume
de ani, i date in posesie cu formale contracturi, nu mai putin i partea mea ce
am in hotarul moiei Buhociului, dup documenturi, aceste proprietji, toate n
jinutul Bacului, le afierosesc a fi pentru totdeauna yi n veci venitul a
ospitalului ce hotresc a se nfiinja n orayul Bacului, spre care sfryit dau yi
lejuesc un asemenea spital <s> se fac n casele mele ce le am n Bacu
lng Scoala Public, fiind locul cel mai ndemnatic, toate ndestulrile
unui spital.
II. Jenitul proprietjilor de mai sus, fiindu de ajuns pentru a se
nfiinja macar douzeci crivaturi, vor binevoi D-lor epitropii pe care i vom
numi mai jos acum de odat, iar dupe vreme pe care Printele Ceresc va alege
a se sili a se nfiinja acest spital cu toat buna chibzuinj, n muljumirea
bolnavilor, cu doctorii bume, experi yi hirurgi, precum yi femei pentru
ptimaye de sexul femeiesc.
III. Deyi ospitalul de aice are a se ocrmui de epitropii localnici, totuyi,
pentru mai bun privighere cu jinerea lor n bun stare, a-l supune sub
jinerea Ceneralnicului din Iayi, ca pe tot anul se se viziteze spitalul de aice cu
doctori yi delegatul Ceneralnicului spital din Eyi, fr ns a se atinge de
venitul ospitalului de aice nici Ocrmuirea, nici Ceneralnicul spital. Cci,
oricnd se vor ispiti la asemenea urmare, atuncia va fi rupt yi desbrnat
spitalul de aice de acel Ceneralnic, yi se va ocrmui numai de localnicii
epitropi yi din neamurile mele care vor fi mai de aproape dintre localnici. Rog
a primi aceast sfant insercinare D.D. boerii aga Dimitrie Strat, spatariu
Iancu Jasiliu, i protoereul tinutului, Ssf. sa iconomul Enache Petrovici, iar
cand Induratul Dumne:eu va binevoi a se mrita i fiica mea, Catinca, cu vre
un bun barbat, cu purtri bune, moraliceti i cinstite purtri, atuncia va fi i
acel ginere unul dintre epitropi, ca un fiu i barbat ocarmuitor avutului ce dau
fiicei mele, in bun ndefde, fiind cu toat durerea, va fi la toate (durerile)
interesele mele, adic a ospitalului meu, acesta.
4. Copila mea, Catinca (pe care am infiet-o prin deosebit act), dac
nenorocirile vor fi de a m sfari eu mai inainte de a veni in vrast i a o mrita
dup vointa mea cu persoan de moral plcut mie i sistematic, i nu dup
timpul de ast:i, la o asemenea intamplare voi :ice. Fie, Domne, mila Ta spre
noi, precum am ndfduit i noi intru Tine, i atunci copila va fi sub
privigherea i crescerea Domis ale~ c.c. Anastasia Mihuc, ca una ce de ese
Ioan Murariu 316
ani acuma se afl in casa me, au crescut-o, au invtat putinte .................
11
,
incat tot ce are pan acum bun este de la Dumneaei sdit, fiindc reposata
sotia mea, Anita, in timp pan s-au svarit, in timp de trei ani i fumtate ce au
fost de ctare pan s-au svarit din viat n-au mai putut cuta de ale casei sau
creterea copilei. De aceea, i eu indatoresc pe copila Catinca a p:i cel mai
sfant respect ca la intocmai maic asupra D-sale c.c. Anastasia. Si cand nu va
urma aa precum ii hotrescu, atunci se nu aib blagoslovenia mea acea
printeasc. La intamplare, ins, cand D-neei Mihuc nu va voi a primi
aseminea sarcin i se va retrage din casa mea, sau sfaritul vietii se va
intampla, atuncea, ca se nu rmae copila fr cresctoare, chem i rog pe
cumnata mea Marghiola Stoenescu, nscut Aba:ia, a vini i a primi
ocarmuirea i ingrifirea fiicei mele, precum mai sus art, p:and
conptabilitatea prin domnii D. Boieri epitropi artati mai sus.
5. Fiicei mele, Catinca, dau :estre venitul prtii mele din moia Ruii,
numit Isvorle, cu ae:are, cu biseric de piatr, i cu mori pe Bistrita de cinci
petre, toa~te fcute din nou, i rate pe moie fcut in drumul mare, precum i
parte de moie ce am in hotarul Comanului, i partea ce am in fundul de Bacu.
Acestea i le legiuesc ca o :estre i clironomie, ins numai la vinit va fi stpan
i dispodant, fr a fi volnic a vinde sau a amanetarisi fondusul sub nici un
cuvant, pentru c, dup cursul i desfranarea ce este ast:i, in grab poa~te
pierde totul, i la btranete a rmane peritore de fome, iar cu chipul ce legiuesc
socot a fi prea de afuns a vetui cu un venit peste patru sute galbeni dup pretul
de acum ......................
12
anual. Petrecand, ins, la moie, fiind aprope de targ,
i Prea Induratul D-:eu va binevoi a afunge in legiuit vrast i se va cstori
cu legiuit brbat i va face copii, atunci copiii lor vor rmane in venic
proprietate i fondurile prtilor de moie ce art mai sus c-i dau. La
intamplare, ins, ori sfaritul vetii ei se va intampla, sau copii legiuiti fcuti de
Catinca nu vor fi, atunci yi fondusurile de mai sus ce i-am lsat ei vor rmne
toate ospitalului, nefiind nimeni altul a se folosi, afar de ospitalul meu,
acesta in privire c neamuri mai de aproape i adevrate nu sunt. Pe lang
aceste, dau dreptate (?) fiicei mele ca in ograda ospitalului s-i fac, deoparte,
trii sau patru odi, sau din sus, sau din fosul caselor, ca la vremea venirii in
targ s aib unde trage, fiindc intre epitropii ce am numiti are a fi i ginerele
meu, pe care va orandui D-:eu a p:i buna oranduial i nefignirea drepttilor
mele, ca o rudenie mai de departe ce-l lasu, fiind ins de bun moral.
. Toat pofigia casii, pan la cel mai mic lucru, adic iconostasul,
arginterii i fuvaeruri, dup osebit i:vodu ce este scris cu slova mea, mobilele
caselor, vite, trsuri, precum i tigani robi ce ii am cumprati, toate le va
11
Cuvnt ilizibil.
12
Cuvnt ilizibil.
clironomisi fiica mea, Catinca, afar de straele mele purttoare, care toate se
vor imprti de poman pentru sufletul meu ........................
13
i casele, i totul,
pn la nfiinjarea ospitalului meu.
7. Cierul numit ce-l am peste paraul Trebi, in dreptul caselor mele, dupe
ingreditur, stpanit de somi de ani, ce-l am dup actul de druire ce am de la
obtea targului, i pe acesta il las in mocenirea fiicei mele, ca se-l stpaneasc
i se-l aib pentru copiii~ ei, fiindc, dup vreme, asemenea loc are a fi de
mare pret i indemanare casnic, la orice intamplare.
8. Dup moartea mea se va da una mie lei lui Chiriacul chelarul, ca la o
slug veche ce-l am, indatorindu-l ca de lang casa mea i copila mea se nu se
indeprte:e dac ins vor purta grife de el, dandu-i i din straele mele cele mai
de pret, ca s m pomeneasc.
9. Banii ce am a lua dupe sineturi, i anume peste epte sute galbeni i
capite (?) i doband de la D-lui Alexi, vornicul Stur:a Barldeanul, peste dou
mii lei la fidovul Avram Leibu ce l-am pltit la negutitoriul italian Luca Anton
dup porunca Departamentului din Nuntru, precum alta din Isprvnicie, i
dove:ile ce am in ....................
14
meu dovedesc, nu mai putin i alte datorii ce
am dupe sineturi. Aceste scotindu-se, vor fi in pstrarea fiicei mele de a se face
grifile mele, i imprtirea de serindare, i alte pomene pentru sufletul meu i
rposatei sotiei mele Anica, urmand tote prin tirea i a d-lor epitropi.
1. Indatoresc pe fiica mea, Catinca, ca in curs de 7 ani dup moartea
mea se fac in tot anul, simbetele, cate o coliv la biseric, cu o fclioar de
ciar, care se va aprinde deasupra colivei indat dup inceperea Sfintei
Liturghii, dup care, apoi, se va face icteniile cuvenite la morti la mormantul
sotiei mele, sau pote i al meu, precum va orandui D-:eu pentru mine, iar a
Anici fiind nestrmutat, se va p:i aceste necurmat cu coliva i fclii, precum
am :is.
11. Pe copila Marghiola, ce-i de asemene serac i orfan, i crece in
casa mea, fiind nscut de o slufnic ce o aveam la Isvore, i pe aceasta o dau
sub crescerea i ingrifirea D. c. c. Anastasia, creia la mritiul ei i se va da
:estre una sut galbeni, doi boi buni i dou vaci ftate, precum i din case
strae, ca la o slufnic crescut de prunc mic in casa mea, dac ins i
purtrile vor fi bune i cinstite. Iar la dinpotriv alte (?) urmri, o va in:estra
cu cat va merita, cu cat va gsi de cuviint c. c. Anastasia i fiica mea,
Catinca..
12. Intamplandu-se sfaritul mai timpuriu, fiind c tote ale mele pn la
nfiinjarea ospitalului, pentru care cu lacrimi rog pe epitropi a se srgui cu
nfiinjarea lui, are a se ocarmui in numile fiicei mele Catinca, i ca una ce o
13
Cuvnt ilizibil.
14
Cuvnt ilizibil.
Ioan Murariu 318
las supt ingrifirea i crecerea a D. c. c. Anastasia, sau, nefiind, cumnata mea
Marghiola Stoenescu, precum am :is mai sus. Apoi i tote grifile sufletului i a
reposatei sotiei mele Anica le las sub privegherea i indeplinirea c. c.
Anastasiei, ca pe una ce o cunosc de ase ani i mai bine dedat ctre fapt de
moral cretinescu. Pentru aceasta, iari repetand, indatorescu pe fiica mea,
Catinca, ca din povtuirile i poruncile d-sale s nu se abat cat de putin.
Acestea aa i intocmai hotrescu s se urme:e de ctre urmaii mei,
neputandu-se nimine altul folosi de avutul meu, fiind legiuit pentru binefacerea
omenirii, care am avut hotrre cu reposata mea sojie, Anica, nc de la anul
1839, dup testamentul yi codichelul ce am fcut scris de atuncea cu slova
reposatului spatar Antohi Sion, pe care nu l-am rupt, nici tinuit, numai i
numai ca s se vad acuma in urm hotrare noastr amandurora c-au fost i
este .....................
15
i menitu avutul nostru tot pentru acest bun i cretinescu
sfarit, cci pre cunoscut este c nu am trit in lucsuri i desfranri, ci pre
cumptat, ca s putem lasa dup mortea nostr aceste faceri de bine.
Pe lang aceasta, apoi, fiindc dup singura tiint ce am, n grab
acest spital are s se sporiasc n venituri, i localitatea este indestul de mare.
De aceea, de ctre d-lor epitropii se vor face trei sau chiar yi patru odi de o
parte, bune, clduroase, intitulate (?) de primitore de streini sermani,
nevolnici, n care se vor adposti toji nevolnicii btrni sermani fr
nchipuire de adpost, crora li se va da yi mncarea trebuincioas, bine
njelegndu-se c nu yi aceia ce au meseria cerutului, care se poart pe la
biserici yi uliji, nveryunji de bejii. Aiyte asemenea nevolnici btrni se vor
trata cu toate aceste trebuincioase, ntocmai ca yi pe bolnavi, fr ns a avea
vreun amestic cu ospitalul, fiind cu totul osebit un Institut de altul.
Drept aceea, spre adeverirea i intrirea acelor mai sus cuprinse in
acest testament, i vointa mea cea dupe urm, am scris cu insui slova mea i
isclitura, rugand cu lacrimi pe toat suflarea cui voi fi greit se m erte,
precum yi Ocrmuirea local a sprijini yi a proteja acest al meu Ayezmnt,
cci oricare s-ar ispiti macar, s fie neertat de mine i dttoru de sam
Infricoatului Judector din Ceruri i a Preacuratei Maicei Sale.
Amin' Amin' Amin'
Semnat Pavel Cristea spatar .......................
16
1855, februar 26, in Bacu.
Pentru conformitate,
Gheorghe Lupacu.
15
Cuvnt ilizibil.
16
Cuvnt ilizibil.
GLOSAR
17
AFIEROSI (a) 1. A drui ceva; 2. A Iace o donatie.
AGA 1. Vechi comandant de Politie; 2. Rang boieresc mijlociu (de clasa a II-a) n prima
jumtate a secolului al XIX-lea.
ANALOGHISI (A) a mprti ceva, proportional.
AMIN! Asa s Iie!
ASEZMANT institutie de bineIacere sau de cultur.
BAN rang mijlociu (de clasa a II-a) acordat unor boieri moldoveni n prima jumtate a
secolului al XIX-lea.
CANTALARIE (sau CANTELARIE) cancelarie.
CMINAR rang boieresc mijlociu (boier de clasa a II-a) n prima jumtate a
secolului al XIX-lea.
CTARE (sau CUTARE) ngrijirea unui om bolnav.
c.c. prescurtarea cuvntului ,cocon sau ,cocoan (,cucoan).
CHELAR persoan care pstra cheile de la cmara cu provizii si de la pivnita unei Iamilii
boieresti.
CIER (sau CEIR) imas.
CIN rang boieresc.
CLIRONOM mostenitor.
CLIRONOMISI (A) a mosteni.
CODICHIL (sau CODICIL) act prin care un testament este modiIicat sau completat.
CRIVAT (sau CREVAT, CRIVIT) pat de dormit.
CURATOR epitrop care apr interesele unui minor.
DEPARTAMENT DIN NUNTRU (sau LUNTRU) veche denumire a Ministerului de
Interne.
DESBARNAT 1. Desprins; 2. Desprtit.
DISPOSANT (sau DESPOSANT) stpn pe anumite lucruri.
DOCTORIE medicament.
EMANETARISI sau AMANETARISI (a) a pune ceva ca amanet (cas, pmnt etc.).
EPITROP 1. Tutore; 2. Persoan mputernicit s aib grij de alt persoan, sau s
administreze averea unei persoane sau a unei biserici.
FONDUS bunuri lsate mostenire prin testamentul sptarului Pavel Cristea.
HAC 1. LeaI; 2. Salar.
HRISOV document solemn, emis de Cancelaria domneasc.
HIRURG medic chirurg.
HRISTIAN crestin.
i si.
ICONOM (sau ECONOM) cleric ortodox care administreaz veniturile unei biserici sau
mnstiri.
ICTENIE (sau ECTENIE) rugciune cntat de preotii ortodocsi n timpul SIintei Liturghii
si ncheiat cu Iormula Domnului s ne rugm!
17
Apud proI.dr. Ioan Murariu, 8500 de termeni istorici yi arhaisme, Bacu, Editura
EduSoIt, 2008.
Ioan Murariu 320
IENICER ostas pedestru de elit din oastea Imperiului Otoman.
IPROCI 1. Si asa mai departe (s. a. m. d.); 2. Si altele.
ISPRVNICIE institutie (un Iel de PreIectur) de unde ispravnicii conduceau un tinut
moldovenesc n secolele XVIII-XIX.
IZVOD 1. List; 2. Tabel.
NSOTIRE cstorie.
LEGATUM mostenire prin testament.
LEGIUIT 1. Legitim; 2. Legal.
MOSTENI 1. Mostenitori; 2. Urmasi.
NEVOLNIC om neputincios (btrn, bolnav, sau inIirm).
OCARMUI (a) 1. A conduce; 2. A administra.
OCARMUIRE 1. Guvernare; 2. Conducere; 3. Administrare.
PATIM 1. Boal; 2. SuIerint.
PTIMAS om bolnav.
PO11IE (sau PO1I1IE) totalitatea bunurilor aIlate ntr-o gospodrie.
PRAVIL lege.
PRONIE 1. Dumnezeu; 2. Provident.
PROTOIEREU protopop.
RANG BOIERESC 1. Titlu de boierie care n prima jumtate a secolului al XIX-lea se
cumpra cu bani de la domn; 2. Grad n ierarhia boiereasc obtinut pentru anumite merite sau
servicii Icute trii.
RATES (sau RATOS) han din secolele XVIII-XIX construit la marginea unui drum
comercial.
RSUFLAT termen Iolosit n secolele XVIII-XIX, cnd era vorba de un document Ir
valoare juridic.
ROBI tigani care pn n secolul al XIX-lea apartineau statului, boierilor sau mnstirilor si
erau lipsiti de drepturi. Robii statului si ai mnstirilor moldovenesti au Iost eliberati n anul
1844, iar robii de pe mosiile boierilor moldoveni, n luna decembrie 1855.
SRINDAR (sau SERINDAR) rugciune Icut de preotul ortodox timp de 40 de zile dup
decesul unei persoane.
SVARSI (a se) a muri.
SAN (sau SIN) Iiu.
SERDAR 1. Dregtor moldovean cu importante atributii militare, atestat documentar pentru
prima oar n anul 1653; 2. Boier de rang mic (de clasa a III-a) n prima jumtate a secolului al
XIX-lea.
SINET 1. Dovad; 2. Chitant.
SLU1B 1. Dregtorie; 2. Functie.
SFANTAGURA (sau SFETAGORA, SFANTAGORA) SIntul Munte, adic Muntele
Athos din Grecia.
SPTAR 1. Mare dregtor moldovean din Evul Mediu, atestat pentru prima oar n anul
1434; 2. Boier de rang mijlociu (de clasa a II-a) n prima jumtate a secolului al XIX-lea.
STRAIE haine.
SCOALA DOMNEASC DIN IASI (numit si ACADEMIA VASILIAN) cea dinti
scoal moldoveneasc de nvtmnt superior. A Iost organizat la Iasi, n incinta Bisericii Trei
Ierarhi, pe la anul 1640, de domnul Vasile Lupu (1634-1653).
TESTATOR persoan care a ntocmit un testament.
TREAPT rang social n secolul al XIX-lea.
TARIGRAD Constantinopol (azi Istanbul).
VOLNIC om liber.
VORNIC DE TARG dregtor moldovean care strngea taxele de la vnztorii de mrIuri
din piata orasului.
Les testaments des annes 1852 et 1855 des fondateurs d`glises et
philanthropes de la ville de Bacu, Pavel et Anica Cristea
Rsum
Pavel Cristea est ne en 1793 dans une Iamille chretienne du Sud-Est de lÀlbanie.
Apres avoir appris dans quelques ecoles grecques, il sèst etabli en Moldavie, tout en
continuant ses etudes a Iassy. Apres quoi il a accompli diIIerentes Ionctions publiques , il a
obtenu quelques titres nobiliaires sèst etabli dans la ville de Bacu. En 1824 il a epouse Anica
et il est devenu un grand proprietaire Ioncier.
Nayant pas dènIants, les epoux Pavel et Anica Cristea ont adopte une Iillette. Ils ont
Iait construire une eglise orthodoxe dans la ville de Bacu et dans deux villages, a savoir
Chetris et Izvoarele.
A part cette qualite des Iondateurs dèglises orthodoxes, les epoux Pavel et Anica
Cristea ont ete aussi de grands philanthropes. Ainsi, dans quelques testaments
rediges entre 1839-1855, on peut voir leur decision de Iaire amenager apres leur mort, dans
les maisons nobiliaires quìls detenaient a Bacu, un hpital avec 20 lits au minimum et une
maison pour les retraites. Pour le Iutur hpital, ils ont Iait don (par testament) dùne grande
superIicie de terrain quìls avaient pres de Bacu. L`hpital tant desire a ete Ionde Iinalement
en 1859 et longtemps apres il a porte le nom de ses Iondateurs.
Làuteur de cet article propose que l`Hpital Municipal de Bacu (qui est en
construction maintenant) ou lÀbri pour les Sans-Abris (qui est aussi en etat de construction)
ou au moins La Maison pour les Retraites (rue Aleea Ghioceilor) portent le nom de Pavel et
Anica Cristea.
(Traduit par prof. Mihai MURARIU)
Ioan Murariu 322
Anexa nr. 1. Testament din 12 mai 1852, p. 1 - 2.
Anexa nr. 2. Testament din 20 august 1852, p. 1. A Iost completat la 2 aprilie 1855.
Ioan Murariu 324
Anexa nr. 3. Testament din 26 Iebruarie 1855, p. 1.
ACTIVITATEA EXTRASCOLAR DESFSURAT DE CADRELE
DIDACTICE BCUANE LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA
SI NCEPUTUL SECOLULUI AL XX-LEA
Cornelia Cucu
Venit la conducerea nvtmntului n 1897, Spiru Haret, considernd
insuIiciente msurile luate pn atunci n directia lichidrii strii de napoiere
cultural a maselor si preocupat de a gsi noi ci de eradicare a acestei situatii,
lrgeste atributiile scolii si concepe un ntreg sistem institutionalizat, sistemul
extraycolar haretist, pus n slujba ridicrii nivelului cultural al poporului prin
educatie.
DeIinitia haretian a scopului nvtmntului include ntr-o singur
unitate att instructia, ct si educatia. ,Scopul nvtmntului ns nu este numai
instructiunea, ci si educatia tinerimii, si aceasta a doua parte este mai important
si mai greu de realizat dect cea dinti
1
. Din aceast deIinitie se desprind dou
idei pedagogice: instructia si educatia ca dou laturi inseparabile ale unui tot, pe
de o parte, si precumpnirea nsemnttii si diIiculttii activittii de educatie
Iat de cea de instructie pe de alt parte. Notiunea de educatie avea n vederile
lui Haret un continut complex, care cuprindea stimularea disciplinei, cultivarea
modestiei, a respectului, a onestittii, a curajului, a simtului de dreptate etc. Dar
elementul central al notiunii de educatie l constituie la Spiru Haret cultivarea
dragostei Iat de patrie, ,cea dinti datorie a scolii, care tine naintea oricrei
alteia, este de a Iorma buni cetteni si cea dinti conditie pentru a Ii cineva bun
cettean este de a-si iubi tara Ir rezerv si de a avea o ncredere nemrginit
ntrnsa si n viitorul ei
2
.
n acest sens, Spiru Haret preconiza o intens activitate extrascolar
desIsurat de cadrele didactice att n scoal, ct si n aIara scolii, propunnd
urmtoarele activitti: case de economie n scoli, biblioteca scolar, excursii,
expozitii cu lucru de mn, serbri scolare la diIerite srbtori nationale, scoli
de adulti, activitate n cadrul societtilor culturale, pres, Iormatii artistice ale
ateneelor culturale.
1. Casele de economie ycolar:
Ideea privind necesitatea ca nvtmntul s corespund sarcinilor pe care
le pune natiunea respectiv nu-si are valabilitate numai pentru perioada studiat,
1
Emil Bldescu, Spiru Haret n ytiint, filosofie, politic, pedagogie, nvtmnt,
Bucuresti, Editura Didactic si Pedagogic, 1972, p. 222.
2
Ibidem, p. 223.
Cornelia Cucu 326
ea are un caracter de permanent.mbunttirea situatiei poporului prin
instructie si educatie, narmarea tineretului nu numai cu cunostinte ci si cu
deprinderi practice a constituit o preocupare permanent pentru Spiru Haret. De
aici, si eIorturile lui si ale scolii romnesti din aceast perioad n vederea
Iormrii unei gndiri economice la tnra generatie, prin nIiintarea caselor de
economii n scoli.
Respectnd Regulamentul de Iunctionare a acestora, scolile bcuane si-au
constituit case de economie ncepnd cu 1881, activitatea lor intensiIicndu-se n jurul
anului 1890. Asa cum rezult dintr-un raport adresat la 10 mai 1904 Ministerului
Instructiunii Publice si Cultelor de ctre Scoala de Fete Nr. 2, casa de economie de la
aceast scoal Iunctiona de la 1881 cu o ntrerupere n perioada 1896-1899. Grija cu
care conducerea scolii tinea evidenta banilor depusi de eleve este conIirmat de cele 7
dosare ale casei de economie existente n arhiva scolii
3
.
Seriozitatea cu care Olimpia Grigoriu, directoarea Scolii de Fete Nr. 2,
privea activitatea casei de economii, rezult si din adresa trimis Feliciei Radu,
directoarea Scolii de Fete Nr. 1 (Iost directoare a Scolii de Fete Nr. 2) si n care
se mentioneaz: ,Controlnd registrele casei de economie de pe timpul cnd ati
Iost directoare la aceast scoal. am constatat c urmtoarele eleve se gsesc
cu resturi nejustiIicate ca vrsate sau primite de la eleve
4
. Datorit eIorturilor
institutoarelor de la aceast scoal, sumele depuse vor creste an de an ca si
numrul elevelor depuntoare. AstIel, n anul scolar 1902-1903 ntlnim 56 de
depuntoare si 458,75 lei suma ncasat, n anul scolar 1903-1904 numrul
depuntoarelor era de 96, iar suma ncasat de 835,95 lei , n anul scolar 1904-1905,
74 de depuntoare si 1249,5 lei, suma ncasat
5
.
Centraliznd activitatea casei de economie de la Scoala de Fete Nr. 2, de
la nIiintare si pn la declansarea Primului Rzboi Mondial, adic perioada
1881-1914, gsim suma de 17.582,15 lei, deci elevele aveau ,un Irumos capital,
necesar meseriei lor si nu vor Ii nevoite s se mprumute asa cum arta
Olimpia Grigoriu, directoarea scolii respective nca din 1905, n rspunsurile
date la un chestionar trimis de minister si care solicita realizarea de monograIii
pentru casele de economie din scoli
6
.
Activitatea caselor de economie scolar era urmrit permanent si de
Revizoratul Scolar Bacu. AstIel, procesul-verbal ncheiat la Scoala de Bieti
Nr. 1 n 12 decembrie 1911 de inspectorul scolar pentru activitatea extrascolar
P. Volnescu-Buzu mentioneaz: ,Am inspectat si casa de economie si anume
am luat toate registrele existente ncepnd de la 1883-1884. inclusiv n ceea ce
priveste Iractiunile nerestituite depuntorilor. trebuie s se dea o ct mai mare
3
DJAN Bacu, fond Scoala General Nr.2, dosar 1/1903-1904, I. 118.
4
Ibidem, I. 111.
5
Ibidem, dosar 1/1904-1905, I. 168.
6
Ibidem, dosar 1/1913-1914, I. 108.
Activitatea extrascolar desIsurat de cadrele didactice bcuane 327
dezvoltare operatiunilor casei de economie importanta ei Iiind netgduit
7
.
Acelasi inspector consemna la 14 aprilie 1915, la aceeasi scoal: ,Casa de
economie merge cam slab. Aceasta se datoreste si Iaptului c scoala este asezat
ntr-un cartier Ioarte srac. Totusi, rog pe toti d-nii institutori s depun
struint ca spiritul de economie s prinz mai cu Iolos si la aceast scoal
8
.
Existenta casei de economii scolare este atestat si la Scoala de Bieti Nr. 2.
AstIel, la 13 aprilie 1915 procesul-verbal ncheiat n urma controlului eIectuat
de Revizoratul Scolar Bacu consemna: ,S-a controlat casa de economie scolar
care Iunctioneaz din 1881, nceput cu 509,25 lei, iar n prezent are suma de lei
1984. Se pare c este cea mai puternic casa de economie scolar din oras
9
.
Ceva mai slab Iunctiona casa de economie de la Scoala de Fete Nr. 1,
conIorm procesului-verbal de inspectie din 23 octombrie 1914 care preciza:
,Casa de economie din 1884 si pn n 1902 are depusi 202 lei. Alte
documente consemneaz ca dat a aparitiei ,casei de economie la aceast scoal
anul 1899-1900 cu suma de lei 37. n 1902 sunt depuneri 43 lei
10
.
2. Bibliotecile ycolare:
Scolile au nceput s-si Iac cte o mic bibliotec la putin timp dup
nIiintarea lor. Dar ca institutii, n-au Iost generalizate si n-au beneIiciat de o
organizare proprie pn la Spiru Haret, care, ntrevznd n bibliotec un mijloc
eIicient de propsire cultural a romnilor prin mijlocirea scolii a hotrt
nIiintarea lor prin lege. n Iorma lui deIinitiv, acest prim regulament de
Iunctionare a acestor asezminte culturale a Iost aprobat de Consiliul de
Ministri n august 1898 si prevedea nIiintarea treptat de biblioteci pe lng
scolile primare, secundare si superioare, indicnd totodat cile de constituire a
Iondului de carte (crti procurate de stat, judet sau comun, donatii particulare,
crtile care constituiau proprietatea scolii n momentul nIiintrii ei) si
documentele de evident ale acestuia, Iormele de activitate a bibliotecii,
conducerea si controlul acestei institutii deosebit de utile.
Un rol important n Iormarea bibliotecilor scolare l-a avut Casa Scoalelor
nIiintat n 1890. Prin Casa Scoalelor se tipreau o serie de crti din care se
trimetea cte un exemplar si scolilor primare. Casa Scoalelor va crea n 1910
Muzeul si Biblioteca Pedagogic, punnd n sarcina acestora controlul
bibliotecilor scolare.
nIiintarea si activitatea bibliotecilor ycolare n orasul Bacu a constituit
o preocupare permanent att a conducerilor de scoli ct si a Revizoratului
7
Idem, fond Scoala General Nr. 1, dosar 1/1884, Registru procese-verbale de
inspectie, I. 60.
8
Ibidem.
9
Idem, fond Scoala General Nr. 19, dosar 4/1914-1915, I. 32.
10
Idem, fond Scoala General Nr. 5, Registru inspectii scolare 1914, I. 15; Registru
inspectii scolare 1902-1948, I. 7.
Cornelia Cucu 328
Scolar. AstIel, documentele precizeaz c Scoala de Bieti Nr. 2 (astzi Scoala
,Al.I. Cuza), n 1891 avea o bibliotec de 47 de crti, iar directorul Sava
Ariton era poate ,unul dintre cei mai culti institutori
11
. Procesul-verbal ncheiat
de revizorul scolar D. Scurei la 4 martie 1894, cu ocazia inspectiei eIecutate la
Scoala de Fete Nr. 1, mentioneaz c: ,scoala are un nceput de bibliotec din
initiativa doamnelor institutoare
12
. Treptat, prin donatiile Icute de Casa
Scoalelor, Iondul de carte al bibliotecilor scolare va creste, lucru conIirmat de
adresa nr. 557 din 16 noiembrie 1899 prin care Revizoratul Scolar Bacu
anunta conducerile scolilor ,de numrul si titlul crtilor trimise de minister
pentru biblioteca scolii respective
13
.
nzestrarea bibliotecilor din diIerite surse a avut si un mare neajuns,
permitnd ptrunderea si rspndirea n inventarul lor a unor crti
necorespunztoare, inaccesibile sau chiar ,vtmtoare. n anul 1904,
directoarea Olimpia Grigoriu mentiona c n biblioteca Scolii de Fete Nr. 2
(astzi Scoala ,Constantin Platon) sunt 17 volume stiintiIice, 23 literare, 55
didactice, 19 volume care nu pot Ii clasate. Pe drept cuvnt remarca, n
chestionarul trimis pentru ntocmirea monograIiei scolii, c ,biblioteca aproape
nu exist, n sensul utilittii acesteia n procesul de nvtmnt, si c se
compune ,din buletine oIiciale, situatii cu tezaurul public, etc
14
. Datorit
strdaniei institutoarelor, n anul scolar 1916-1917 numrul volumelor la Scoala
de Fete Nr. 2 era de 156, numrul cititoarelor 55, volume citite 41. O crestere
destul de rapid a numrului de volume, avnd n vedere Iaptul c situatia
statistic din anul scolar 1914-1915 mentiona 54 de volume si 39 cititoare
15
. Se
conIirm astIel mentiunea din documentele scolii respective c ,n aceast
perioad gustul de lectur al scolritelor era dezvoltat prin citirea crtilor
existente n bibliotec
16
.
Deasemenea, o bibliotec cu un numr mare de volume trebuie s Ii avut
si Scoala de Bieti Nr. 1, prima scoal bcuan, avnd n vedere c primul ei
director, Constantin Platon, era absolvent al Academiei Mihilene, iar ct Iusese
student tradusese din diIerite limbi apusene lucrri literare si crti pentru
necesittile scolare. Rmas membru al Societtii Literare a Academiei, avea si
obligatia de a sprijini dotarea scolilor cu crti precum si realizarea de manuale
scolare care lipseau la vremea respectiv. Asa apare Manualul de gramatic
romneasc Iolosit n toate scolile din Moldova. De aici putem deduce, Ir a
gresi, c, probabil, Scoala de Bieti Nr. 1 si-a Iormat o bibliotec nc din
11
12
Idem, fond Scoala General Nr. 5, Procese verbale de inspectie 1890-1902, I. 7.
13
14
Ibidem, dosar 1/1904-1905, I. 164.
15
Ibidem, dosar 2/1915-1916, I. 72; dosar 1/1915-1916, I. 3.
16
Ibidem, dosar 1/1905, I. 98-102.
vremea lui Constantin Platon. Distrugerea ntregului Iond arhivistic al scolii pentru
aceast perioad nu ne d posibilitatea s cunoastem mai multe date asupra acestei
probleme. Ceea ce conIirm existenta unei biblioteci mari la aceast scoal este si
procesul-verbal din 8 iunie 1918 n care se mentioneaz: ,mobilierul este distrus cu
desvrsire, arhiva, materialul didactic si biblioteca prdate
17
.
Despre necesitatea organizrii unei biblioteci a Gimnaziului de Bieti
erau convinsi directorul si cei doi proIesori (SteIan Constandache, Nicolae
Corivan si Ioan Chiru) chiar din ziua deschiderii cursurilor. Nicolae Corivan
arta c scoala trebuie s Iie aprovizionat ,cu crti pentru Iormarea unei
biblioteci.
18
. n 1869 ncepuse s se adune deja unele crti puse la dispozitia
elevilor pentru studierea limbilor latin si Irancez, precum si a algebrei. ntre
acestea se aIlau operele scrise de Cornelius Nepos, La Fontaine, Voltaire. Cu
sprijinul Revizoratului Scolar Bacu si a cadrelor didactice de la aceast unitate
scolar, numrul volumelor a crescut semniIicativ concomitent cu trecerea
anilor. Nevoia de spatiu de la nceputul secolului al XX-lea a determinat
restrngerea activittii n aceast privint, ngrmdirea bunurilor culturale n
dulapuri, renuntarea la sala de lectur. n 1906, directorul scolii, rspunznd la
un ordin ministerial, raporta c existau 560 volume provenite de la Ministerul
Instructiunii Publice, donatii particulare, de la Academia Romna si printul
Ferdinand, care cu prilejul srbtoririi a 25 de ani de la nIiintarea gimnaziului a
donat scolii 48 de crti pentru bibliotec. Din totalul crtilor, o treime erau
scrise n limba romn, iar restul n cele de circulatie european. ntre acestea se
aIla si editia princeps din opera lui Voltaire. Societatea elevilor Liceului
,Principele Ferdinand (astzi Colegiul National ,Ferdinand I) avea si ea o
bibliotec de 170 de volume. Directorul remarca c la primria orasului se aIla
,pretioasa bibliotec beizadea C. Sturdza solicitnd transIerarea acesteia la
Liceul de Bieti. n ncheierea raportului, Lascr Veniamin, directorul liceului,
propunea nscrierea la buget a banilor necesari procurrii de crti si construirii
unui pavilion special pentru bibliotec n curtea institutiei cu un program de
Iunctionare care s vin n sprijinul elevilor
19
.
Folosind cartea drept ,arm de lupt mpotriva nestiintei, bibliotecile
scolare au desIsurat, n rndul elevilor, dar si a populatiei adulte din Bacu, o
activitate educativ prin care a Iost stimulat gustul de citit, sentimentul
curiozittii, al setei de cunoastere, s-au Iormat convingeri etice, s-au corectat
comportamente, a Iost impulsionat puterea moral, IortiIicarea trsturilor
pozitive de voint si caracter, tririle patriotice, deschizndu-se perspective noi
luptei pentru o viat mai bun si mai demn.
17
Idem, fond Scoala Generala Nr. 1, dosar 1/1894, procese- verbale de inspectie 1894-
1938, I. 66.
18
Idem, fond Liceul ,George Bacovia, dosar 1/1869, I. 7.
19
Ibidem, dosar corespondent 1891-1892, I. 33; dosar 5/1905, I. 141.
Cornelia Cucu 330
3. Excursii, concursuri ycolare, serbri, expozitii:
Desi putine, documentele arhivelor scolare bcuane conIirm preocuparea
Revizoratului Scolar, a directiunilor de scoli si a cadrelor didactice de a transIorma
activitjile educative extraycolare (excursia, vizita, concursul, serbarea, expozitia)
ntr-un mijloc eIicient de educatie civic. AstIel, o adres din anul 1912 trimis de
Revizoratul Scolar ctre scolile orasului Bacu mentiona: ,v rog a avea n vedere ca
excursiunile ce urmeaz a se Iace smbta dup amiaz, dac vor Ii Icute n raionul
orasului pe la Iabrici, muzee, monumente istorice etc., se va urma conIorm programei.
Dac ns aceste excursiuni vor Ii Icute n aIar de oras necesitnd timp mai
ndelungat, atunci ele vor Ii Icute dimineata, cursurile n acea zi Iiind cu desvrsire
suspendate
20
.
n anul scolar 1915-1916, Scoala de Fete Nr. 2 a organizat excursii la:
Grdina Public, Scoala de Fete Nr. 1, podul de Iier de pe Bistrita, Fabrica de
Hrtie ,Letea, stupria Teodorescu, Serbnesti, Mrgineni. Rostul acestor
excursii era de cunoastere a orasului si a mprejurimilor, de educare patriotic,
de dezvoltare a gndirii elevilor pentru c ,tot ce se explic si se ntreste n
mijlocul naturii, se pricepe mai usor si Ir oboseal, memoria retine mai bine,
iar copiii sunt dispusi, multumiti si rmn cu amintiri plcute
21
.
O Iorm de stimulare a creativittii elevilor, de educare patriotic,
cetteneasc prin spiritul lor competitiv erau concursurile, mai ales atunci cnd
acestea erau nsotite de excursii cu vizitarea unor obiective istorice, culturale,
economice. Elevii bcuani au rspuns la solicitrile Societtii StiintiIice
Literare ,Tinerimea Romn, care organiza anual concursuri ntre elevii
scolilor primare si secundare din tar, decernnd ,premii la cei mai distinsi
22
.
Concursuri se desIsurau si pe plan local, asa cum erau concursurile de istorie,
organizate anual de ,Liga pentru Unitatea Cultural a Tuturor Romnilor,
sectia Bacu. Un astIel de concurs, prilejuit de comemorarea a 400 de ani de la
moartea lui SteIan cel Mare s-a desIsurat n anul 1904 la Scoala de Bieti Nr.
2, cu participarea elevilor din toate scolile bcuane
23
.
n acelasi scop, la indicatia si sub ndrumarea lui Spiru Haret, au Iost
organizate numeroase serbri ycolare, avnd ca scop aniversarea unor
evenimente importante din istoria neamului, a unor personalitti sau a unor
evenimente din viata scolii respective. AstIel, la 24 Ianuarie 1903 la Scoala de
Fete Nr. 1 s-a tinut o ,cuvntare artnd importanta zilei de 24 Ianuarie. n urm
a urmat recitarea de poezii si intonarea mai multor cntece nationale
24
. Ziua de
24 Ianuarie 1906 a Iost srbtorit la Scoala de Fete Nr. 2 n mod Iestiv, avnd
20
Idem, fond Scoala General Nr .2 , dosar 2/1912-1913, I. 76.
21
Ibidem, dosar 1/1915-1916, I. 3.
22
Ibidem, dosar 3/1899-1900, I. 307.
23
Ibidem, dosar 1/1902-1903, I. 186.
24
Ibidem, I. 110.
loc ,o productie scolar cuprinznd cntece, poezii, pies de teatru. La aceast
productie au Iost invitati si printii elevelor
25
. O atentie deosebit s-a acordat
Iestivittilor din 24 Ianuarie 1909, cnd se mplinea o jumtate de secol de la
constituirea statului national modern romn, prin dubla alegere a lui Alexandru
Ioan Cuza. Aceast ,ocaziune nu a Iost lsat s treac Ir ca tinerimea scolar
s Iie desteptat asupra nsemnttii ei si s Iie Icut s nteleag rostul actual
al lucrurilor, n care alegerea de la 24 Ianuarie 1859 a Iost un moment hotrtor.
La serbrile organizate au participat si printii pentru ca s trag Ioloase din ele.
Vorbirile au Iost substantiale si s-au ntemeiat mult pe Iapte; cci Iaptele
petrecute n anii aceia si oamenii ce au luat parte la ele constituie sigur obiectul
uneia din cele mai nlttoare lectii ce se pot da, nu numai tinerimii, dar si unui
popor ntreg
26
.
Srbtorirea unor personalitti constituia prilejul organizrii unor mari
serbri, asa cum a Iost n iulie 1904 cnd s-au mplinit 400 de ani de la moartea
lui SteIan cel Mare. Cu acest prilej la ,Borzesti, comuna Onesti, acest judet, n
ziua de 4 iulie a.c. toti Institutorii, Institutoarele, nvttorii si nvttoarele
din judetul Bacu. au Iost prezenti n acea zi, ora 8 dimineata la Borzesti,
mbrcati n costum national curat, care e cerut de rigoare. Domnii Diriginti au
Iost nsotiti de cte un absolvent a acelei scoale mbrcat curat national si cu
plrie de paie, cu panglic tricolor national. La acea serbare a asistat si Dl.
Ministru al Instructiunei Spiru Haret
27
. Cu acest prilej batalionul micilor
dorobanti, creat pentru prima oar n tar, n anul 1903, la Scoala de Bieti Nr. 2
din Bacu, prin strdania directorului Sava Ariton, ,a nlocuit armata plecat
n manevre deIilnd n Iata ministrului Spiru Haret, n aplauzele miilor de
oameni ce participau la acele serbri comemorative
28
.
Serbri se organizau si pentru strngere de Ionduri n vederea ajutorrii
copiilor sraci, activitti care prin continutul si Iinalitatea lor contribuiau la
educarea civic, la dezvoltarea spiritului de solidaritate cu cei aIlati n
diIicultate. La 16 decembrie 1899 directoarea Scolii de Fete Nr. 1 anunta
Revizoratul Scolar Bacu c ,n ntelegere cu institutoarele acestei scoli am
organizat o serbare scolar. cu scopul de a veni n ajutorul copilelor srace si a
le mbrca
29
. Acelasi obiectiv l-a avut si serbarea desIsurat la Scoala de
Bieti Nr. 2, n ziua de 14 martie 1904
30
. Cu sprijinul Revizoratului Scolar si al
Primriei Bacu, Scoala InIerioar de Meserii a organizat o serbare similar
pe data de 14 iunie 1914, n grdina public. avndu-se n vedere c o parte
25
Ibidem, dosar 1/1905-1906, I. 105.
26
Ibidem, dosar 1/1908-1909, I. 14.
27
Ibidem, dosar 1/1903-1904, I. 22.
28
Grigore Grigorovici, Bacul din trecut yi de azi, Bacu, 1933, p. 61.
29
DJAN Bacu, fond Scoala General Nr. 5, dosar 2/1898-1899, I. 188.
30
Cornelia Cucu 332
din elevii acestei scoale sunt cu desvrsire lipsiti de mijloace si pusi n
imposibilitatea de a Irecventa cursurile goi si desculti, considernd c scoala n-
are drapel cu care s poata iesi elevii la serbri nationale si cu ocazia altor
evenimente la care trebuieste a lua parte
31
.
Tot pentru sprijinirea elevilor lipsiti de posibilitti materiale, dar si pentru
educatia moral-cetteneasc a elevilor, Revizoratul Scolar Bacu, cu aprobarea
ministerului, a acceptat ,s se dea reprezentatiuni teatrale cu subiecte
instructive, morale si patriotice n localurile scoalelor primare, cu conditia ca
pregtirea reprezentatiilor pieselor s nu mpiedice tinerea cursurilor. Din
venitul net a Iiecrei reprezentatii. 10 va Ii pentru Iondul copiilor sraci, de
la scoalele unde se reprezint piesa.
32
.
Un mijloc de stimulare la elevi a creativittii si a spiritului competitional
l-a constituit participarea la expozijiile de la sIrsitul anului scolar, organizate
att la nivel local ct si la nivel national. Un exemplu ediIicator este expozitia
de la sIrsitul anului scolar 1912-1913 organizat de Scoala ProIesional de
Fete ,Principesa Maria cu sprijinul Revizoratului Scolar si al Primriei Bacu
si care s-a bucurat de un real succes n oras. Elevii Scolii InIerioare de Meserii
din Bacu s-au remarcat si pe plan national, prin participarea la o serie de
expozitii, unde au obtinut medalii de aur si argint pentru obiectele realizate,
multe dintre ele Icute cu ocazia absolvirii scolii. AstIel, ,absolventul Eugen
Comnescu au Icut pentru examen un cazan mic La Chupol, ce au Iost dusu la
expozitia agrar Bucuresti si obtinnd medalia de aur n 1904
33
. n acelasi an,
1904, ,cu lucru executat de seria acestor elevi n examene si cu alte pregtite
mai dinainte s-a expusu la expozitia de stiinte obtinnd medalia de argint ca
expozanti si colaboratori
34
. Alti 6 elevi ,au absolvit n anul 1906 cu bun
succes. prin ajutorul acestor elevi s-a dat concurs la lucrrile Expozitiei
Nationale din 1906 si care lucrri au obtinut medalia de aur si plachete de
colaboratori
35
.
4. Scolile de adulti:
Primele ncercri de organizare a ycolilor de adulji n tara noastr apar n
,Legea asupra nvtmntului primar si normal primar din 1896 (P. Poni),
continutul activittii acestora reprezentndu-l materiile cursului primar. n anul
1904, Spiru Haret a dat acestor institutii o organizare unitar si a statornicit,
pentru prima oar, normele dup care ele trebuiau s Iunctioneze, acestea Iiind
incluse ntr-un document special numit ,Regulamentul pentru ycolile de
31
Idem, fond Liceul Industrial de Bieti, dosar 6/1910-1936, I. 19-20.
32
33
Idem, fond Liceul Industrial de Bieti, dosar 1/1899-1912, Registrul matricol, I. 9.
34
Ibidem, I. 5.
35
Ibidem, I. 13.
adulti, stabilindu-se trei tipuri de asemenea scoli
36
:
a) Scoli de adulti de curs primar cu dou sectii: sectia analfabetilor n
care se preda scris-cititul si aritmetica si sectia tiutorilor de carte n care se
predau cele mai importante probleme din programa nvtmntului primar;
b) Cursuri libere destinate completrii culturii generale ;
c) Scoli de adulti destinate completrii instructiunii ucenicilor din fabrici,
ateliere i prvlii si care urmau s Iunctioneze pe lng scolile de meserii si
comerciale urbane.
O preocupare a Revizoratului Scolar si a conducerii unittilor de nvtmnt
bcuane a constituit-o organizarea si coordonarea activittii scolilor de adulti ca o
conditie pentru nlturarea analIabetismului si punerea n aplicare a principiului
nvtmntului primar (printii stiutori de carte erau interesati ca si copiii lor s
nvete).
Cursurile de adulti au nceput s Iunctioneze, n mod organizat, att la Scoala
de Bieti Nr. 1, ct si la Scoala de Bieti Nr. 2, n preajma anului 1900, cnd s-a
nIiintat cte un centru de pregtire a tineretului, cu mai multe sectii, n orele de dup
amiaz. AstIel, n raportul trimis Ministerului Instructiunii Publice si Cultelor, la 31
octombrie 1908, directorul Scolii de Bieti Nr. 2, Sava Ariton, mentioneaz c n
cadrul acesteia se Iac ,cursuri de pregtire cu analIabetii, cursuri cu cei care nu au
terminat scoala primar si cursuri proIesionale-sectia comercial. Documentul
mentioneaz si numrul celor care Irecventau aceste cursuri: 18 la cursul de
analIabeti, 18 la cursul primar neterminat si 33 la sectia comercial
37
. Director la
toate sectiile, ncepnd cu anul 1904, a Iost proIesorul de istorie D.D. Ptrscanu de
la Liceul de Bieti ,Principele Ferdinand. Existenta ,scolii de adulti este mentionat
si la Scoala de Bieti Nr. 1, desi documentele pstrate sunt Ioarte putine. ntr-un
proces-verbal din 14 aprilie1915, revizorul scolar P. Volnescu-Buzu mentioneaz:
,D-l N. Bibiri este institutor la Scoala de Adulti si depune mult zel pentru succesul ei.
Asemeni si ceilalti institutori, crora le aduc la toti cele mai clduroase multumiri si
distinse laude. La aceast scoal am gsit pe D-nii D. Gheorghiu, Crj si Scutrescu,
care au proIesat si n nvtmntul rural, si cari au lsat dungi de strlucitoare lumin
n ptura trneasc. Dnsii au la activul d-lor Iapte de nalt pret, cari nu vor peri si
cari le d dreptul la o etern recunostint din partea tranilor czuti n mini de
apostoli, ca acestor nvttori. i rog s Iac s nIloreasc de Iericire si orsenii
bcoani dup cum au nIlorit si triesc n Iericire tranii de la Ogrzi, PuIesti, Buhusi,
Beresti
38
. Si n alte documente gsim aprecieri similare care atest participarea
cadrelor didactice de la Scoala de Bieti Nr. 1 la activitatea Scolii de Adulti. Cea mai
nalt apreciere vine din partea Ministerului Instructiunii Publice, asa cum rezult din
procesul-verbal ncheiat cu ocazia inspectiei eIectuate la aceast scoal n ziua de 14
36
DJAN Bacu, fond Primria Bacu, dosar 51/1860, I. 79.
37
Idem, fond Scoala General Nr. 19, dosar 1/1900-1901, I. 38; dosar 4/1908-1909, I. 112.
38
Idem, fond Scoala General Nr. 1, dosar Procese-verbale de inspectie 1894-1938, I. 60.
Cornelia Cucu 334
iunie 1916: ,Se aduce multumire din partea Onor Minister D-lor N. Bibiri, D.
Gheorghiu si N. Constantin, institutori la aceast scoal pentru c au predat cursuri la
scoala din localitate n cadrul scolii de adulti si numai datorit dragostei ce poart
educatiunei poporului au Icut acest plus de munc
39
.
Din necesitatea obiectiv de a rspndi stiinta de carte n rndul
populatiei de sex Ieminin, care nregistra un procent mai ridicat de nestiutori de
carte, comparativ cu numrul brbatilor analIabeti, au aprut ,scolile de adulte,
care au Iunctionat dup modelul ,scolilor de adulti, pe lng cele dou scoli
primare de Iete existente la Bacu: Scoala de Fete nr. 1 si Scoala de Fete Nr. 2.
Revizorul scolar P. Eugen Stoica, cu ocazia inspectiei din 18 noiembrie 1902,
eIectuat la Scoala de Fete Nr. 1, mentioneaz c ,ntregul corp didactic
lucreaz cu tragere de inim pentru progresul scoalei. Doamnele institutoare de
la aceast scoal, iau o parte nsemnat n predarea cursurilor la scoala de
adulte, sectia complementar, pentru care le aduc multumiri si laud
40
. La
Scoala de Fete Nr. 2, ,scoala de adulte a Iunctionat n anul scolar 1902-1903
cu ,sectia analIabetelor crora li s-au predat cunostinte elementare de scris-citit,
aritmetic, religie si lucru de mn
41
.
O conIirmare a implicrii Revizoratului Scolar n organizarea si coordonarea
scolilor de adulti din Bacu o constituie urmtorul document din 23 octombrie 1912
semnat de Alexandru Turculet si adresat Revizoratului Scolar: ,Subsemnatul
Turculet Alexandru, domiciliat n Urba Bacu, cu proIund respect v rog s bine
voiti a-mi iscli Dumneavoastr un CertiIicat de absolvire cu Nr. 72, al Comisiunei
examinatoare al Scoalei de Adulti, Icndu-mi necesitate spre a-l nainta la Directia
Cilor Ferate Romne, si care nu e valabil Ir semnarea D-voastr
42
.
5. Societti culturale, pres:
Bacul de odinioar rmne n amintirea noastr doar ca un oras
monoton, cu ploi si deziluzii apocaliptice, cu un ,splendid bulevard al grii,
inundat de praI si de noroi toamna si primvara, cu straniul cntec al IanIarei
din grdina public si catedrala cenusie, czut n paragina uitrii.
Dincolo de imensa tristete bacovian, a pulsat ns, n oras, o viat
spiritual intens si agitat, cu alese nIptuiri si gnduri Irumoase.
Trebuie subliniat Iaptul c n perioada analizat, scolile bcuane, si n
special Liceul ,Principele Ferdinand, au avut ca proIesori pe ctiva oameni de
cultur de mare prestigiu national: Garabet Ibrileanu, Grigore Haralambie
Grandea, Mihai Carp, Gheorghe Dima, D.D. Ptrscanu. Marele istoric Vasile
Prvan a Iost numit, n 1905, proIesor de limba latin la aceast scoal, dar nu a
Iunctionat ntruct i s-a acordat un concediu de 2 ani pentru perIectionarea
39
Ibidem, I.63
40
Idem, fond Scoala ,Alexandru cel Bun, dosar 2/1902-1903, I. 15.
41
Idem, fond Scoala General Nr. 2, dosar 1/1902-1903, Corespondent, I. 202.
42
Idem, fond Inspectoratul Scolar Bacu, dosar 1/1911-1912, I. 320.
studiilor n strintate
43
. Merit s Iie amintit si proIesorul de stiintele naturii
Lascr Veniamin, Iost elev al lui Grigore Coblcescu.
Posednd o cultur vast si avnd vederi largi asupra timpului n care
triau, aceste cadre didactice, la care se adaug si altele, au desIsurat o intens
activitate cultural n orasul Bacu, n a doua jumtate a secolului al XIX-lea si
n prima jumtate a secolul al XX-lea.
Prima societate cultural s-a nIiintat n anul 1867 cu denumirea
Societatea pentru nvjarea poporului romn, societate la a crei activitate si-
au adus contributia Gh. Movileanu, C. Platon, St. Constandache etc.
44
.
n anul 1884 s-a nIiintat Societatea oamenilor care ytiu a ceti, care
scotea si o revist intitulat Mica revist (1886), si din care au aprut numai
dou numere. n statut se precizau urmtoarele obiective:
,A strui pentru ca poporul romn s nvete carte.
A ncuraja cu ajutoriu pe copiii ce se disting n scoli.
A tine cursuri pentru instruirea adultilor.
A organiza conIerinte.
A nIiinta o bibliotec pentru uzul general al publicului.
45
.
Cu aceast publicatie se poate vorbi de nceputul revistelor si ziarelor cu
preocupri culturale la Bacu. Printre membrii Iondatori se numra si proIesorul
Ioan Chiru. Mica revist rezuma n primul numr conIerintele publice gratuite:
- Ioan Chiru, proIesor de gimnaziu, despre ,familie i contabilitate;
- Constantin Platon, proIesor, despre ,binefacerile culturii;
- SteIan Constandache, proIesor de gimnaziu, despre ,instructiune i
educatie;
- Panait Topliceanu, proIesor de gimnaziu, despre ,exploratiuni i fenomene
polare;
- Emil Manoliu, institutor, despre ,limb in genere
46
.
Din initiativa proIesorilor de limba romn s-a organizat, n 1901,
Societatea de lectur cu scopul de a dezvolta la elevi pasiunea pentru munca
intelectual si a-i convinge s-si druiasc ntreaga putere de munc si toate
cunostintele dobndite luminrii poporului
47
.
O inIluent deosebit a exercitat-o si societatea Ateneul care si propunea
s ridice nivelul cultural al bcuanilor. Ea avea ca presedinte pe Nicolae
Corivan, Iost director al gimnaziului mai bine de 27 de ani
48
.
43
Idem, fond Liceul ,George Bacovia, dosar Corespondent, 1905-1906, I. 2.
44
Grigore Grigorovici, op.cit., p. 87.
45
Marin Cosmescu, Preocuparea pentru nfiintarea unor biblioteci publice n
Bacu, n Almanahul ,Jeteranul de R:boi`- Bacu 590.
46
Gheorghe Ptrar, Publicatiile periodice bcuane 1867-1967. Bibliografie
monografic, Biblioteca Municipal Bacu, 1969, p. 208-209.
47
DJAN Bacu, fond Liceul ,George Bacovia, dosar Corespondent 1906-1907, I. 57.
48
Cornelia Cucu 336
n anul 1909 s-a nIiintat Societatea pentru studiul pedagogic yi
psihologic al copiilor, care a scos mai multi ani Buletinul pedagogic.
Activitatea acestei societti era coordonat de Grigore Tbcaru. Mai trziu
societatea a Iunctionat sub numele de Societatea pentru studiul yi protecjia
copiilor. Tinea conIerinte si publica revista Pedagogia experimental
49
.
n anul 1912, proIesorul Eugen Revent de la Liceul ,Principele
Ferdindand a nIiintat Casa de sfat yi cetire ,Costache Aegri", care dispunea
si de o bibliotec, editnd si revista Chemarea
50
.
Ca urmare a nIiintrii n 1891 a societtii Liga pentru Unitatea
Cultural a 1uturor Romnilor, cu sediul la Bucuresti, un numr mare de
Iruntasi ai vietii publice din Bacu s-au ntrunit pe data de 21 iunie 1891, n
localul gimnaziului local, punnd bazele Secjiunii Ligii Culturale n orayul
Bacu. Primul comitet al sectiei era Iormat din D. Rosetti-Tescanu, ca
presedinte, iar ca membri Ioan Chiru, N. Corivan, D. Scurei, C. Platon, I.
Brosteanu, Toma Tbus, N. Bibire, Gh. Jovianu, proIesori si institutori la scolile
din Bacu. Scopul societtii era de a ntretine relatii culturale cu romnii din
teritoriile romnesti aIlate sub dominatie strin
51
. Sectia Bacu a Ligii
Culturale este una dintre primele sectii ale Ligii nIiintate n 1891, cnd s-a
constituit si sectiunea central din Bucuresti, Iiind recunoscut ,persoan
moral prin legea publicat n Monitorul Oficial din 1907. Sectia local a Ligii
Culturale a scos n anul 1910 revista intitulat Liga Cultural, condus de
membrii comitetului sectiei, revist la care au activat numerosi proIesori si
institutori, Iruntasi ai vietii publice din Bacu
52
.
n aIar de activitatea publicistic depus n ziarele si revistele
societtilor mentionate, cadrele didactice bcuane din acest perioad sunt
prezente si n alte publicatii. AstIel, l ntlnim pe institutorul Gheorghe
Movileanu ca ,garant rspun:tor la ziarul Zorile (1867-1868) iar pe
proIesorul SteIan Constandache n comitetul de redactie al acestui ziar, ,ziar
nou, cu idei si dorinte noi, si care milita pentru libertatea presei, mpotriva
tendintelor retrograde si aIirmarea ideilor noi democratice
53
.
n perioada 1870-1880 apare, la Bacu, Ga:etta de Bacu, a crui prim
director a Iost proIesorul Constantin Platon, ziar la care colaborau si alte cadre
didactice, precum Gheorghe Movileanu, D. Andreescu etc.
54
. n anul 1876, un grup
de intelectuali bcuani, printre care si proIesorii Constantin Platon, SteIan
Constandache, institutorii G. Dumbrav, D. Andreescu, au pus bazele unui ziar
49
Ibidem.
50
Gheorghe Ptrar, op.cit., p. 127.
51
Grigore Grigorovici, op.cit., p.91-92.
52
Gheorghe Ptrar, op.cit., p. 118.
53
Ibidem, p. 12.
54
Ibidem, p. 16.
intitulat Bacul, care ,avea n program principiul c numai suveranitatea poporului
liber si sincer consultat, s dirijeze toate aIacerile statului
55
. ntre anii 1883-1884,
este editat gazeta Jocea democratic, director Iiind Constantin Platon, publicatie ce
si propunea propagarea ideilor democratice
56
. n perioada 1884-1886, apare ziarul
Ecoul Bacului, director Iiind C.V. Ficsinescu, institutor si revizor scolar. Se ocupa de
probleme economice si scolare
57
. ntre anii 1887-1888, Bacul beneIiciaz de
Renacerea Bacului, din al crui comitet Icea parte si proIesorul Constantin Platon
si care, n primul numr, proclama ,suveranitatea natiunii n conducerea statului
58
. n
paginile acestor publicatii se remarc activitatea proIesorului Constantin Platon,
,ctitorul nvtmntului bcuan, care este prezent cu articole de atitudine Iat de cei
care nesocoteau pregtirea scolar sau pentru viat, ncurajnd orice initiativ menit
s apere dreptul la educatie.
n anul 1903, Emil Rey editeaz publicatia Crainicul, n care a debutat ca
scriitor proIesorul de istorie de la Liceul de Bieti ,Principele Ferdinand, D.D.
Ptrscanu, dup cum mentioneaz M. Sevestos ntr-un articol publicat n Ateneul
cultural, nr. 13 din 1926
59
. ntre anii 1913 si 1914, apare ziarul Jestea la care
colaborau numeroase cadre didactice si care, n aIar de problemele sociale, politice,
administrative, acorda un spatiu larg si lucrrilor beletristice, precum si problemelor
scolare
60
. Numeroase cadre didactice au colaborat si la ziarul Curierul Bacului,
aprut n timpul Rzboiului Rentregirii Neamului (1914-1918), care n primul numr
chema bcuanii s Iie pregtiti s-si Iac datoria Iat de tar
61
.
n aIar de colaborarea la revistele societtilor culturale, cadrele didactice
bcuane au colaborat si la alte reviste, cum ar Ii revista Femeia (1868-1873),
care a avut un larg ecou n rndul cititoarelor din Bacu: ,multe Iemei au nvtat
abecedarul din aceast revist, unde se puteau gsi sIaturi practice de
comportare n societate, inIormatii culturale
62
.
O revist cu un larg ecou n rndul cadrelor didactice din Bacu a Iost Revista
economic i cultural (1909-1910), al crei director a Iost institutorul C. Ndejde.
Revista se ocupa de probleme pedagogice, istorice, culturale, economice
63
.
n perioada studiat, cadrele didactice din Bacu au scos o serie de
anuare, prin care cutau s Iac cunoscut, s popularizeze activitatea scolii
respective. Merit mentionate Anuarul Gvmnasiului din Bacu (1867-1868) si
Anuarul Liceului ,Principele Ferdinand` din 1902-1903, 1908-1909, 1910-
55
Ibidem, p. 26.
56
Ibidem.
57
Ibidem, p. 27.
58
Ibidem, p. 30.
59
Ibidem, p. 40.
60
Ibidem, p. 50.
61
Ibidem, p. 51.
62
Ibidem, p. 110.
63
Ibidem, p. 124-126.
Cornelia Cucu 338
1911, 1911-1912, 1913-1914
64
.
Pe lng preocuparea de a trezi la elevi dorinta si pasiunea de munc
intelectual, unele cadre didactice au cutat s stimuleze interesul elevilor
pentru practicarea sportului. ProIesorii Liceului de Bieti ,Principele
Ferdinand au initiat si sustinut ncepnd cu anul 1904, Societatea de
gimnastic. Desi Iunctiona pe lng scoal, n rndurile ei activau, alturi de
elevi si proIesori, oIiteri sau alte categorii de locuitori ai Bacului
65
. Elevii
liceului, membri ai acestei societti, care au Icut parte din echipa de oin, au
cstigat n 1908, locul I la concursul organizat pe tar
66
.
Provincia, deci ,tara, ne apare ca o carte deschis pentru cunoasterea si
ntelegerea n proIunzime a actului cultural traditional. Functia de absorbtie a
valorilor bcuane s-a datorat, n primul rnd, aparitiei (uneori eIemere) de
reviste, ziare, societti culturale n jurul crora s-a Iormat un climat care a
ntretinut o anumit eIervescent spiritual si la care cadrele didactice ale vremii
si-au adus o contributie semniIicativ.
Studiul prezentat reIlect o activitate uman deosebit de important
desIsurat la sIrsitul secolului al XIX-lea si nceputul secolului al XX-lea. El
relieIeaz activitatea cadrului didactic ndrgostit de meseria lui nvttor,
institutor, proIesor, director, revizor scolar si care nu s-a limitat numai la
munca desIsurat n interiorul clasei, cu elevii lui, ci a simtit nevoia s se
implice si n activitatea extrascolar, n viata social, convins Iiind c scoala
reprezint principalul Iactor de propsire a neamului romnesc.
Làctivit extrascolaire deroule par les cadres didactiques de Bacu
la fin du XIX-me sicle et au dbut du XX-me sicle
Rsum
Dans cet article, làuteur presente certaines aspects de làctivite extrascolaires deroulee
par les cadres didactiques de Bacau, a la Iin du XIX-eme siecle et au debut du XX-eme siecle.
Lètude presente làctivite du cadre didactique epris par son metier instituteur,
proIesseur, directeur, reviseur scolaire qui ne sèst pas limite seulement au travail
deroulee en classe avec ses eleves, mais il sèst implique aussi dans làctivite
extrascolaire, dans la vie sociale, etant convaincu que lècole represente le principal
element de progres du people roumain.
Voici les principales modalites par lesquelles les ecoles primaires, le gymnase et
le lycee de la ville de Bacau out essayees de mettre en application le systeme
extrascolaire preconise par Spiru Haret: les bibliotheques scolaires, les maisons
dèconomie scolaire, les excursions, les concours, les Ites, les expositions, les ecoles
pour les adults , les societes culturelles, la presse.
64
Ibidem, p. 199-200.
65
DJAN Bacu, fond Liceul ,George Bacovia, dosar Corespondent pe 1906-1907, I. 85.
66
Petre Popescu, Ion Grigoriu, Dumitru Zaharia, Monografia Liceului ,George
Bacovia, Bacau, 1967, p. 37.
IN MEMORIAM. EROI CATOLICI DIN 1UDETUL BACU

n amintirea strbunicului meu, Cosa Antal, unul
dintre eroii Primului Rzboi Mondial, czut pe 26
septembrie 1916 n Campania din Transilvania
Acest articol si are nceputurile n descoperirea n bisericuta de lemn din
cimitirul Buchila din satul Valea Seac (actuala comun Nicolae Blcescu) a
dou table comemorative cu eroii czuti n Primul Rzboi Mondial.
Surprinztoare pentru noi a Iost de la bun nceput constatarea c numele
celor notati pe aceste dou table comemorative (intitulate ,Mortii pentru Patrie
1916-1918 din Parohia Catolic Jalea Seac) nu se regseau pe nici un alt
monument de Ior public din sat ori din comun, desi ar Ii Iost normal s Iie asa.
Am ncercat, evident, s gsim mcar o explicatie a unei asemenea stri
de Iapt ct se poate de neIiresti. Rezultatul demersului nostru a dus invariabil la
constatarea c, n timp, din motive destul de neclare nc, dar pe care le putem
intui cu suIicient convingere (avnd n vedere contextul istoric, ulterior anului
1948), asupra memoriei celor 140 de eroi a Iost asternut un nemeritat ,vl al
uitrii. Mai mult, ntre acesti eroi si cei care, n mod Iiresc, ar Ii Iost obligati s
le perpetueze amintirea si s le onoreze jertIa s-au ridicat, de ctre autorittile
comuniste grele obstacole.
Cu toate aceste nedreptti, numele acestor eroi vor dinui pn astzi,
ntr-un spatiu eclesiastic binecuvntat, desi izolat (dar poate tocmai de aceea
salvator) ntr-un cimitir catolic, memoria lor continund a Ii cinstit cum se
cuvine de ctre cei pe care jertIa lor i-a lsat urmasi (copii, sotii, nepoti,
strnepoti etc.) pe pmntul de unde plecaser odinioar s si apere Tara.
Din Iericire, un numr de 16 dintre cei 140 de eroi din Primul Rzboi
Mondial (originari din Galbeni) se gsesc pe un alt monument ridicat n anul
1921 n memoria lor n curtea Bisericii catolice din satul Galbeni (aIlat astzi n
componenta comunei Nicolae Blcescu).
Dar si destinul acestui monument a Iost unul cel putin ciudat, Iiind mutat
n cursul anului 1984, din motive tinnd de autorittile comuniste de atunci, n
cimitirul satului. Numele ncrustate pe monument sunt: Pantiru Ioji, Ghiurca
Giurgi, Dogaru Petre, Srtanu Ianos, Dogaru Antal, Biur Andras, Dogaru
Andras, Vacaru SteIan, Budu Giurgi, Pista Ioji, Duma Martin, Cosa Antal,
Sabu Ioji, Dogaru Ianos, Dogaru Mihai si Isvanca Ianos.
Fiecare monument dedicat eroilor are menirea de a aminti urmasilor jetIa
celor care, n vremuri de restriste, si-au sacriIicat viata pentru aprarea Trii, n
Anton Cosa 340
speranta unui viitor linistit pentru copii, nepoti si strnepoti. n timpul Primului
Rzboi Mondial, catolicii din judetul Bacu au dat dovada dragostei Iat de
pmntul pe care triau, jertIindu-se pentru aprarea acestuia, cu speranta ca
urmasii lor s aib o viat mai bun.
Urmasii eroilor la care Iacem reIerire n rndurile de Iat au Iost la rndu-le
constienti de semniIicatia gestului lor, de a le dedica aceste dou table si de a le
pstra astIel vie memoria. Ei au Iost sprijiniti ndeaproape de parohul de atunci,
pr. Petru Neumann, cel care pstorea satele din Parohia romano-catolic Valea
Seac si care a nteles c misiunea de preot implic, alturi de slujirea crestin,
si pstrarea memoriei eroilor localnici.
Din pcate, n anii puterii totalitare comuniste, numele acestor eroi vor
rmne n continuare ncrustate doar pe cele dou table, ntr-o veche bisericut
de lemn unde, din cnd n cnd, urmasii lor vor veni s-i pomeneasc, desi
normal ar Ii Iost ca numele si memoria lor s Iie cinstite si pe un alt monument
de Ior public.
Prin intermediul rndurilor de Iat ne maniIestm speranta c, ntr-un
timp relativ scurt, numele acestor 140 de Eroi s se regseasc pe un monument
de Ior public dedicat eroilor din satele componente ale comunei Nicolae
Blcescu, judetul Bacu.
Summary
This article was written in memory oI the Heroes oI villages Galbeni and Valea
Seac, who sacriIiced in the 1
st
World War.
Eroi catolici din judetul Bacu 341
EROII DIN PRIMUL RZBOI MONDIAL
(,Mortii pentru Patrie 1916-1918 din Parohia Catolic Valea Seac)
Giurgi Dogar Petre
Gherg. Salahor Petre
Ianos Kalapacs Ian.
Mart. Salahor Ant.
Petre Benedek Mart.
Mart. Petre Ianos
Ioje Bara Petre
Iacob Crciunu
Giurgi Crciunu
Giurgi Antal Petre
Giurgi Kicsi Tiganas
Mihai Antal Ianos
Ianos Tulbur Petre
Ianos Crciunu Imre
Ianos Petre Petre
Gherg. Petras Lung.
Petre Duma
Gherg. Petre Iacob
Petre Petre Gros
Petre Antal Ianos
Mihai Arva Mart.
Ianos Tarkas Giurgi
Ianos Petre Berjontan
Mihai Petras Ianos
Ioje Petras. Lung.
Petre Petras Lung.
Mihai Petras Balan
SteIan Petras Ianos
Mihai Duma Ant.
Mihai Petras Lung.
Andries Petras Mih.
Miklos Petras Mih.
Petre Dogar Petre
Petre Laszlo Andr.
Mihai Gyur
Petre Morar Mart.
Ianos Crciunu
Ferencz Miclos
Mih. Salahor Ian.
Petre Petras Mih. Lung.
Mih. Petre Mih.Gros.
Giurgi Tulbur Dombi
Mihai Petre Giurgi
Ianos Bara Petre
Ioje Salahor Ant.
Gherg. Petras Mihai
Ianos Gyur Ant.
Antal Petras Lung.
Ianos Andor Gherg.
SteIan Mate Petr.
Giurgi Bodo Fer.
Ianos Timar Mart.
Ianos Morar Ianos
Antal Iacob Ian.
Ianos Dogar Antal
Ianos Salahor Mart.
Antal Jitar Giurgi
Mihai Petras Ioje
Ianos Bodo Mart.
Giurgi Bodo Mart. Ros.
Ianos Bodo Ioje
Martin Bodo Ant.
Mihai Bodo Martin
Ianos Erdei Antal
Iacob Bodo Petre
Ianos Gabor Mih.
Ianos Fekete Giurgi
Antal Erdei Petre
Andries Erdei Antal
Petre Cojan Petre nepot
Anton Cosa 342
Ianos Petre Padurar
Ianos Bodo Mih. Iacob
Antal Dogar Giurgi
Ianos David Mart.
Giurgi Bodo Antal
Ianos Bodo Mihai
Martin Petras Ioje
Giurgi Petras Ioje
Fer. Ciobotar Mih.
Mart. Bodo Ianos
Fer. Cojan Giurgi
Giurgi Zod Martin
Giurgi Ghiur Fer.
SteIan Bodo Mih.
Andries Dobos Antal
Mihai Deak Ianos
Giurgi Bodo Mihai
Antal Bodo Mihai
Mihai Bodo SteIan
Ferenti Bulai Giurgi
Giurgi Bulai Mihai
Antal Tanko Peter
Ianos Marian Antal
Martin Deak Giurgi
Mihai Bodo Martin
Giurgi Marti SteI.
Ianos Bodo Antal
Giurgi Petre Ianos
SteIan Benedek Giurgi
Ioje Pantir Ianos
Giurgi Gyurca
Petre Dogar
Ianos Kosa Seretan
Antal Dogar
Andries Bur Andr.
Ianos Bulai Andr.
Ianos Dogar Antal
Antal Dogar Antal
Antal Timar Mih.
Antal Tanko Mih.
Petre Cojan Petre
Ianos Cojan Antal
Ianos Cojan Ianos
Gherg. Ciurar Mihai
Petre Cojan Giurgi
Antal Neacsul
Ianos Tancau Mihai
Martin Katrin
Martin Cojan Mih.
Antal Bur Gherg.
Ianos Ciurar Antal
Martin Bejan Ianos
Andries Dogar Ianos
Mihai Dogar Petre
Martin Dogar Bradu
Mihai Petras Mart.
Antal Tanko Mart.
SteIan Bodo Mihai
Mihai Benedek Andr.
Antal Bodo Antal
Andries Dogar
SteIan Vakar
Giurgi Bodo
Ioje Pista
Martin Deak
Antal Kosa
Ioje Szabo SteI.
Ianos Dogar
Mihai Dogar
Ianos Istvanka
Tabla cu Eroii
Anton Cosa 344
Tabla cu Eroii
Bisericuta de lemn din cimitirul Buchila
Interior Bisericuta de lemn din cimitirul Buchila
Anton Cosa 346
Soldati romni din Primul Rzboi Mondial, Campania din Transilvania (august-
septembrie 1916). Rndul nti, primul din stnga: Cosa Antal
Monumentul Eroilor din Primul Rzboi Mondial, originari din satul Galbeni
NVTMANTUL BCUAN N PERIOADA INTERBELIC
Remus Silviu Istrate
Dup ncheierea primului rzboi mondial (1918), au loc transIormri
importante n ceea ce priveste nvtmntul romnesc. n cadrul nvtmntului
bcuan, remarcm, n aceast perioad, Liceul de bieti ,Ferdinand I. Acesta,
n 1925, primeste de la Ministerul Instructiunii Publice suma de 2.000.000 lei,
cu care s-a construit un etaj pe ambele aripi ale cldirii, mrindu-se localul cu
nc 8 sli de clas. Liceul are si internat, nIiintat n 1920, instalat n local
propriu din str Cuza Vod. EIectivul elevilor liceului era n anii `20 de 550
elevi. Liceul are o admirabil IanIar Iormat din elevi, nIiintat n anul 1931,
prin struinta proIesorului Gh Botezatu, Iost director al liceului, care este
condus de locotenentul V. Turcanu, seIul muzicii Regimentului 27 dorobanti.
Directorii liceului, ntre 1919-1933 au Iost: Al. Densuseanu (1.09.1919-
1.11.1920), I. Monaru (1.11.1920-10.03.1922), C.S. Codreanu (10.03.1922-
15.03.1925), Gh. Gavrilescu (15.03.1925-1.08.1927), Haralambie Ionescu
(1.08.1927-31.12 1929), Nicolae Musc (1.01 1930-15.09.1930), Gh. Botezatu
(15.09.1930-decembrie 1931).
Directorul liceului n 1933 era proI. Gh. Gavrilescu, Iost inspector scolar
al regiunii a XV-a Bacu. Functioneaz pentru a patra oar ca director al acestui
liceu. n decembrie 1931, a Iost reales n aceast calitate
1
.
Liceul, n 1938, avea 11 clase cu 503 elevi si 22 cadre didactice. Avea 12
sli de clas, un laborator general (chimie, Iizic, stiinte naturale), bibliotec,
sal de gimnastic si atelier de legtorie, cmin pentru 60-70 de elevi, si cantin.
Liceul trecea, pe atunci, drept cea mai bine dotat unitate scolar din oras
2
.
La Scoala ProIesional de Iete ,Principesa Maria, n Iebruarie 1926 s-a
nIiintat internatul scolii, care adposteste eleve din judetul Bacu si alte
localitti, n str. General Averescu, unde se aIl si un atelier practic de croitorie
nIiintat n 1931, si unde absolventele gradului I si II Iac practic. Scoala avea si
o cantin pentru eleve.
Pe lng subventia Ministerului Instructiunii Publice, pentru plata chiriei
si a personalului, scoala este ntretinut si de Comitetul Scolar. EIectivul era de
230 de eleve. n aIara primei directoare a scolii, doamna Ortensia Mortun, sunt
de amintit doamnele proIesoare Caliopia Ivascu, Iost directoare, Natalia
1
DJAN Bacu, Fond II/2594, Ioan Ichim (coordonator), Municipiul Bacu, schit
monografic, ntreprinderea poligraIic Bacu, 1971, p. 192.
2
DJAN Bacu, Fond II/907, Grigore Grigorovici, Bacul din trecut yi de azi, 1933,
TipograIia Primriei Municipiului Bacu, p. 72.
Remus Silviu Istrate 348
Pavelescu, Maria Climescu
3
.
Dezvoltarea economic n continu crestere a judetului si municipiului
Bacu a Icut s se simt din ce n ce mai mare nevoia unui nvtmnt
comercial, pentru pregtirea tineretului n aceast directie.
Dup rzboiul din 1916-1918, Camera de Comert si Industrie, condus de
Gh. Florescu, a nIiintat Scoala Comercial Elementar la 1 septembrie 1921
sustinut din Iondurile Camerei de Comert. La nceput, scoala a Iunctionat ntr-
un local particular sub conducerea proI. Leonida Dumitrescu, local compus
dintr-o camer, absolut nencptoare, de aceea n al doilea an scoala a
Iunctionat n localul Liceului ,Ferdinand I pn la 1 septembrie 1924 cnd se
mut n sediu nou construit de ctre Camera de Comert, special pentru scolile
comerciale
4
.
La 1 septembrie 1925, scoala trece n bugetul Ministerului de Instructie,
dar numai n ce priveste plata corpului didactic, rmnnd ca toate celelalte
cheltuieli necesare s se Iac din Iondurile comitetului scolar si din subventiile
acordate de Camera de Comert si de Primrie. Tot n 1925, Camera de Comert,
condus, n calitate de presedinte, de Criste Cristoveanu, vicepresedinte Iiind
Marin Malhosovici, nIiinteaz Scoala Superioar de Comert, de care se simtea
nevoia, pentru a desvrsi cultura, ct si pentru a da posibilitatea unei prti
dintre absolventii gimnaziului s se ndrepte spre activittile comerciale. Prima
serie de absolventi a Iost dat n iunie 1929. Ei au ptruns n comert, unii s-au
nscris la Academia de nalte Studii Comerciale, altii au mbrtisat cariera
militar (administratie sau guarzi de geniu), altii au concurat s ocupe posturi n
Iinante
5
.
EIectivul scolii comerciale elementare n anii `20 era de 140-160 elevi,
iar a celei superioare de 130-150 elevi. n 1933, directorul scolii comerciale era
proIesorul Gh.C. Manolescu, iar directorul Scolii Superioare de Comert era
proIesorul Toma Mihilescu. Presedinte al Comitetului Scolar era proIesorul
Leonida Dumitrescu
6
.
n 1936 devine liceu comercial, care n 1938 Iunctiona cu 9 clase, 287 de
elevi, 8 cadre didactice n 5 sli de clas
7
.
Liceul de Fete a Iost nIiintat n 1921 pe baza legii comitetelor scolare, cu
4 clase extrabugetare. A nceput cu un numr de 253 de eleve. n anul 1922 se
adaug si cursul superior. n 1921-1922 s-au nIiintat clasele I si a II-a paralele,
iar n anul 1922-1923 clasele a III-a si a IV-a paralele. n luna aprilie 1923,
cursul inIerior a trecut la stat. n cursul anului 1922-1923, liceul a avut un
3
4
Ibidem p. 74.
5
Ibidem p. 75.
6
Ioan Ichim, op.cit., p. 192.
7
DJAN Bacu, Fond II/907, Grigore, Grigorovici, op.cit., p. 76.
nvtmntul bcuan n perioada interbelic 349
eIectiv de 328 de eleve. Cea dinti directoare a liceului a Iost doamna
proIesoar Maria Fulgeanu, urmat de doamnele proIesoare Luca, Panaitescu si
Cristian.
n primul an al nIiintrii liceului, 1921-1922, au absolvit clasa a IV-a 50 de
eleve. n cursul anului scolar 1922-1923, au Iost absolvente a 4 clase extrabugetare si
4 clase cu examen, date la liceul de bieti, n total 8 clase, si n anul 1923-1924 a Iost
prima serie de eleve cu 8 clase. Liceul, pn la data de 15 iulie 1932, a Iunctionat ntr-
un pavilion al Regimentului 67 InIanterie din strada Buna Vestire, iar dup aceea n
strada SI. Nicolae, proprietatea Primriei Bacu
8
.
Liceul are local propriu din anul 1935, iar n anul 1938 nvtau aici 434
de eleve, grupate n 14 clase, sub conducerea a 14 cadre didactice
9
.
Scoala Normal de nvttoare ,Domnita Ileana a Iost nIiintat n 1919
si instalat n Iostul local al Batalionului III din Regimentul 27 InIanterie
Bacu.
Munca neobosit, zelul, moralitatea ce domnesc n aceast scoal, a
Icut-o s se impun si s atrag toat solicitudinea, astIel c prezenta ei n
capitala judetului Bacu, i-a consolidat tot mai mult utilitatea. Elevele sunt
pregtite serios si n atelierele de testorie, cu aplicatiuni n toate ramurile unei
gospodrii model
10
.
Scoala Normal de nvttori ,SteIan cel Mare si-a deschis cursurile la
22 noiembrie 1919, clasele Iunctionnd dup amiaza, n patru sli de clas de la
Liceul de Bieti. Tot n acest an, domnul proIesor Haralambie Ionescu a Iost
numit director al acestei scoli.
Scoala a avut de luptat cu mari greutti din cauza insuIicientei localului,
lipsa de personal pregtit si mai ales nencrederea tuturor ntr-o scoal nou
nIiintat.
n al doilea an de Iunctionare 1920-1921, conditiile scolii au Iost aceleasi.
n anul 1922-1923, nIiintndu-se clasa a VI-a si scoala de aplicatie, acestea s-
au instalat n slile de clas de la Scoala primar de Iete Nr. 1, iar cteva
pavilioane ale Regimentului 67 InIanterie, din strada Buna Vestire, au Iost
transIormate n dormitoare pentru elevi
11
.
n anul 1923, Al. Constantinescu, Iost ministru de domenii, a dat n tarina
orasului, din dosul spitalului comunal, un teren de cteva hectare, directorul
scolii a adunat un Iond de 3.000.000 lei si a Icut 2.000.000 de crmizi, iar
Ministerul Instructiunii Publice, a dat suma de 9.000.000 lei cu care s-a pltit
mna de lucru.
n ziua de 8 noiembrie 1923, s-a pus piatra Iundamental si n 1930 s-a
8
DJAN Bacu, Fond II/2594, Ioan Ichim, op.cit., p. 189.
9
DJAN Bacu, Fond II/907, Grigore Grigorovici, op.cit., p. 77.
10
11
Ibidem, p. 80.
Remus Silviu Istrate 350
terminat localul scolii. ntre anii 1932-1933, scoala a avut 7 clase, Iunctionnd
si o scoal de aplicatie. EIectivul scolii era de 109 elevi
12
.
n 1938, ambele scoli normale aveau mpreun 16 sli de clas, internat,
cantin, 2 laboratoare, sal pentru lucrul manual, bibliotec, terenuri agricole
experimentale. Aici nvtau aproximativ 600 de elevi, cu 21 cadre didactice
13
.
n 1938, Scoala de Arte si Meserii, nIiintat n 1899, devine liceu
industrial
14
.
n anul 1926, pe lng OrIelinatul ,Clotilda Maresal Averescu, situat n
localul din strada Pavel si Ana Cristea, donat de Primria Municipiului Bacu
Societtii ,Tinerelor Fete din Bucuresti, pentru orIelinat si scoal de menaj,
Ministerul Instructiunii Publice a nIiintat o scoal elementar de menaj si
intendente, care a Iost organizat de doamna proIesoar Maria Crlnescu,
prima directoare. Scoala a Iost completat, treptat, cu ateliere de buctrie,
splat-clcat, tesut si lucru. Scoala, la nceput, a Iunctionat cu un curs pentru
intendente si s-a completat cu cele 4 clase din 1928. La nIiintarea scolii s-au
avut n vedere elevele orIelinatului. La clasa I-a se primesc eleve absolvente a 4
clase primare
15
.
Scoala ProIesional de hrtie si celuloz se nIiinteaz n 1942 ntr-un
local cu 4 sli de clas, un cmin pentru 50 de elevi si cantin. n 1948 numrul
elevilor era de 99
16
.
Alte scoli nIiintate la Bacu n perioada interbelic au Iost: Scoala
primar de bieti Nr. 4, n anul 1918
17
, pe lng aceast scoal Iunctiona Cercul
Cultural ,Gh. Donici. Acesta se compune din scolile primare de bieti Nr. 1, 4
si 5; 4 si 5 de Iete; 7 si 8 mixte si grdinitele de copii Nr. 4 si 5. Pe lng Scoala
primar de bieti Nr. 3, Iunctioneaz Cercul Cultural ,N. Iorga. Acesta se
compune din scolile primare de bieti Nr. 2 si 3; 2 si 3 de Iete; 6 mixt si
grdinitele de copii Nr. 3 si 6
18
. n 1920 a Iost nIiintat Scoala primar de bieti
Nr. 5, iar n 1925 Scoala primar mixt Nr 6.
n 1920 a Iost nIiintat Scoala primar mixt Nr. 7 din cartierul
Gheriesti, alipit de Bacu, n 1919 Scoala primar mixt Nr. 8 din cartierul
Podul de Fier alipit la Bacu, iar n 1929 Scoala primar mixt Nr. 9 din
cartierul Serbnesti alipit la Bacu.
Scoala primar de Iete Nr. 4 a Iost nIiintat n 1920, iar Scoala primar
de Iete Nr. 5 a Iost nIiintat n 1921. n 1920 sunt nIiintate Scoala industrial
12
13
DJAN Bacu, Fond II/907, Grigore,Grigorovici, op.cit, p. 81.
14
15
16
DJAN Bacu, Fond II/907, Grigore Grigorovici, op.cit., p. 81.
17
18
Ibidem, p. 82.
nvtmntul bcuan n perioada interbelic 351
de ucenici (cursuri serale si obligatorii)
19
, precum si Scoala proIesional de
ucenice (cursuri serale).
n 1928 sunt recunoscute ca scoli publice primare: Scoala Primar
Israelito-Romn de bieti ,Feiwis Klein, precum si Scoala Primar Israelito-
Romn de Iete ,Cultura (scoal particular)
20
.
ntre anii 1927-1929 sunt nIiintate grdinitele cu Nr. 5 si 6, astIel c n
1938 n grdinitele bcuane se aIlau circa 200 de copii. Tot n 1938, n Bacu
se aIlau 16 scoli primare cu 42 de clase Irecventate de 2936 de elevi
21
.
Pn dup 1948 nu se mai nIiinteaz nici o unitate nou. n 1938, 60
din populatia scolar a orasului era cuprins n nvtmntul de 4 ani (4 din 10
locuitori ai orasului rmnnd analIabeti)
22
.
nvtmntul liceal si proIesional cuprindea, n perioada interbelic, dou
licee teoretice, dou licee industriale, dou scoli normale, dou scoli poIesionale
de ucenici, un liceu comercial si o scoal de menaj. Bietii si Ietele erau
grupati n scoli diIerite. Populatia scolar se ridica la 1924 de elevi si eleve iar
numrul cadrelor didactice la 49, baza material Iiind constituit din 57 sli de
clas, 4 laboratoare, 7 ateliere de instruire practic, 80 de locuri n internate, 63
de locuri la cantin, 6 biblioteci cu 28.760 de volume, o sal de gimnastic
23
.
Liceele si gimnaziile pregteau ndeosebi Iunctionari. Din rndul
bacalaureatilor plecau n Iiecare an, spre centrele universitare din Bucuresti si
Iasi, 10-12 elevi la o promotie.
Scolile normale pregteau nvttori, aproximativ 60 absolventi anual.
Liceele industriale instruiau meseriasii: tmplari, rotari, tinichigii, Iierari,
lctusi din rndul bietilor, si croitorese, lenjerese, modiste din rndul Ietelor.
La scolile proIesionale de ucenici, care aveau cursuri serale (ntre orele
16 sau 17 si 22), nvtau tehnologia meseriei si desenul adolescentii ntre 14-17
ani care lucrau pn la orele 16 sau 17 n Ibricutele sau atelierele particulare
din oras
24
.
Lènseignement de la ville de Bacu pendant la priode interblique
Rsum
Làuteur presente, dans cet article, lèvolution de lènseignement de la
ville de Bacu pendant lànnees dentre celles deux guerres mondiales. On
sìnstite sur lèvolution numeriques des ecoles, mais aussi sur ses dotation.
19
Ibidem, p. 83.
20
Fond II/2594, Ioan Ichim, op.cit., p 182.
21
Ibidem, p. 186.
22
Ibidem, p. 188.
23
Ibidem, p. 189.
24
Eugen Budu, Bacul literar, Iasi, Universitas XXI, 2004, p. 120.
LUPTTORI ANTICOMUNISTI BCUANI -
CAZUL STUDENTULUI MIRCEA GH. RILEANU
Alexandra-Irina Imbriyc, Dimitrie-Ovidiu Boldur
Motto:
,Toti suntem n vizit n
acest moment si loc. Suntem doar n
trecere. Am venit s observm, s
nvtm, s crestem, s iubim si s ne
ntoarcem acas.
(Vorb de duh australian)
Exist n vechea urbe a Bacului numeroase locuri care prezint interes
istoric, cultural, turistico-economic, politic sau de alt natur. Dou dintre
acestea atrag suIletul, inima si ochii multora dintre noi. Unul este Parcul
Cancicov, care, n apropierea portii de la intrarea principal, are o troit ridicat
de Asociatia Fostilor Detinuti Politici Iiliala Bacu, ,n memoria lupttorilor
anticomunisti ucisi n nchisori
1
. Pe troit sunt enumerate 41 de nume, Iiecare
cu proIesia/ocupatia avut, n perioada premergtoare arestrii de ctre
reprezentantii regimului comunist. Printre ele se regseste si cel de Mircea
Rileanu student.
Un alt loc deosebit este zona situat la nord de catedrala ortodox care se
ridic n prezent, anume portiunea cuprins ntre blocul de locuinte
,Ptrscanu si strada Neagoe Vod (,potcoava Iormat de strada Ecaterina
Varga Iost Octavian Goga si strada Traian Iost Tbcari) un adevrat
,colt de rai, strbtut zilnic de numerosi localnici, care regsesc pe traseul
,potcoavei o adevrat oaz de liniste. Aici, la actualul numr 34 (Iostul numr
22) de pe strada Traian se mai gseste, nc, o cas veche de vreo 80 de ani:
casa Gheorghe Rileanu (FOTO 1).
Provenit dintr-o veche Iamilie de vechi ,clcasi (cum singur i plcea s
precizeze) de la Bogdana, Iost mecanic la Iabrica Letea pn anul 1962,
Gheorghe Rileanu (FOTO 2) s-a cstorit cu Ana Zarzu (FOTO 3) si a avut trei
copii: doi bieti (Neculai si Mircea) (FOTO 4) si o Iat (Georgeta cstorit
Benta) care locuieste si n prezent n casa lsat ca mostenire de tatl ei.
1
Construit n strada Mrsesti, nr.14 (lng poarta veche a Spitatului judetean) pe ,un
teren situat n intravilanul municipiului Bacu, proprietate de stat, aIlat n patrimoniul
privat al Consiliului Local al Municipiului Bacu, avnd autorizatia de constructie nr.
629/1997 si certiIicatul de urbanism nr. 1706/3.08.1998. Multumim, pentru inIormatiile
de mai sus, domnului Pvlut I. Mihai presedinte AFDPR Iiliala Bacu.
Lupttori anticomunisti bcuani cazul studentului Mircea Gh. Rileanu 353
Unul dintre bieti, Mircea Gh. Rileanu, s-a nscut de ziua Americii, la 4
iulie 1927
2
, a urmat Scoala Primar de Bieti nr. 2, iar, din 1938, ncepe cursurile
Liceului ,Ferdinand I Bacu
3
. Printre proIesorii pe care i-a avut la catedr amintim
pe Ioan Gh. Popescu la limba si literatura romn, Dumitru Alistar si Gh. Ionescu
la limba si literatura Irancez, Ioan Alecu la istorie, Gh. Bote:atu la stiinte
naturale, si, nu n ultimul rnd, Emil Tudor la drept, IilosoIie, sociologie
4
,
discipline la care, elevul, pe atunci, Mircea Rileanu a excelat.
Conditiile diIicile din perioada interbelic, cu taxele percepute de
institutiile de nvtmnt, au determinat Iamilia Rileanu s primeasc n gazd
elevi de la mai multe licee din oras, Ir a le percepe ns sume mari de bani
pentru cazare. Fiecare aducea produse alimentare pentru a-si asigura masa
zilnic Ana Rileanu Iiind cea care pregtea hrana pentru toti cei primiti sub
acoperisul casei
5
. O conIirmare a acestui Iapt este prezenta preotului A.
Vatamaniuc (conIesorul Liceului ,Ferdinand I), care, n aprilie 1941, viziteaz
gazdele diIeritor elevi, printre care si locuinta lui Gheorghe si a Anei Rileanu,
care aveau n grij sub acoperisul propriu, la acel moment, pe Dragos Burghelea
din clasa a III-a si pe Marcu Tudor din clasa a VII-a, constatnd c ,att
alimentatia, ct si mediul n care locuiau elevii erau bune
6
.
Am dori s mentionm numele unuia dintre colegii de clas ai lui Mircea
Rileanu e vorba de Nit Corneliu, ambii Iiind prieteni Ioarte buni
7
(FOTO 5),
precum si dou episoade din perioada liceal a lui Mircea Gh. Rileanu,
2
D.J.A.N. Bacu, Fond Liceul ,George Bacovia Bacu (1869-1951), Dosar nr.
14/1938-1939, I. 38 r.
3
Ibidem.
4
Ibidem, Dosar nr. 10/1943, Iila 3; P. Popescu, D. Zaharia, I. Grigoriu, Monografia
Liceului George Bacovia. 100 de ani de la nfiintare (1867-1967), Bacu, 1967, p. 46.
5
InIormatii de la Cornit A. Ion, 78 de ani, Universitatea din Bucuresti, pensionar, Iost
proIesor de istorie-geograIie, nregistrare audio-video realizat la 11 septembrie 2009 si
Georgeta Gh. (Rileanu) Benta, 75 de ani, Scoala Medie Tehnic de Comert Bacu,
pensionar, Iost inspector-credite la Banca National a Romniei Iiliala Bacu,
nregistrri audio-video realizate la 18 si 20 septembrie 2009.
6
23/1940-1942, I. 27 v. si 38-39.
7
Corneliu Nit, a Iost unul dintre cei mai strluciti elevi ai liceului, n ntreaga perioad
ct a Irecventat aceast prestigioas institutie de nvtmnt (D.J.A.N. Bacu, Fond
Liceul ,George Bacovia Bacu (1869-1951), Dosar nr. 18/1945-1946, I. 655-687 r.).
Student la Facultatea de Drept din Iasi, Nit a Iost printre primii studenti ucisi n
Penitenciarul de la Pitesti, n cadrul asa-numitului ,experiment Pitesti, experiment care
a debutat n 6 decembrie 1949. A se vedea si I. Ciupea, Stncuta Todea, Represiune,
sistem yi regim penitenciar n Romnia (1945-1964) n vol. Comunism yi represiune
n Romnia. Istoria tematic a unui fratricid national (coord. de Ruxandra
Cereseanu), Iasi, 2006, p. 46.
Alexandra-Irina Imbrisc, Dimitrie-Ovidiu Boldur 354
episoade care atrag atentia prin implicatiile lor deosebite: primul ar Ii
maniIestatia spontan a 27 de elevi ai claselor a VIII-a. Pe data de 10 mai 1946
acestia au plecat de la cursuri n oras (inclusiv Nit, dar Ir Rileanu)
8
scandnd n Iavoarea regimului monarhic, cu toate ,ndemnurile domnului
director |Dumitru Alistar s. n.| si a pedagogilor
9
, care au cerut elevilor s
intre n sala de Iestivitti a scolii. Cei 27 au maniIestat ,o indisciplin vdit
Iat de scoal si nu au luat n considerare sIaturile si ndemnurile D-lui
Director
10
, Iiind pedepsiti prin ,aducerea la scoal timp de dou sptmni,
ntre orele 16-18
11
si ,prelucrati cu ,privire la interzicerea oricrei
meniIestatii politice de partid sau antidemocratic, att nluntrul, ct si n aIar
de scoal
12
.
De asemenea, ncepnd cu data de 1 mai 1946, n actele scolare care-l
priveau direct pe liceanul Mircea Gh. Rileanu, acesta apare ca Iiind ,n
concediu medical
13
.
n desciIrarea evolutiei scolare a unui tnr care se apropia de momentul
Iinalizrii studiilor liceale, mentiunea de mai sus ne-a ridicat unele semne de
ntrebare. Desi documentul scolar preciza sec: ,n concediu medical, am
ntrebat la rndul nostru pe singurul descendent n viat al Iamiliei Rileanu:
,Ce s-a ntmplat atunci? SuIerea Iratele dumneavoastr de vreo boal?
Georgeta (Rileanu) Benta ni s-a destinuit, cu un sentiment de Iric, resimtit
din plin n interviul pe care l-am nregistrat
14
, c, n primvara anului 1946, Mircea
Rileanu, alturi de prietenul Nit (si de un altul, Gheorghe Parizianu) au plecat de
acas la Brasov, unde au cumprat un revolver, pe care intentionau s-l duc la
,lupttorii din munti. Sunt prinsi si li se intenteaz un proces penal
15
.
Mircea Rileanu nu Irecventeaz dect sporadic orele de scoal
16
, iar la
17 iulie 1946 solicit de la conducerea scolii un certiIicat de bun purtare
17
, cu
sigurant pentru a-l Iolosi la recursul ridicat de tatl su, Gheorghe Rileanu, la
sentinta de condamnare la nchisoare a propriului Iiu. Cu toate acestea, o
8
Proces-verbal al ConIerintei scolare din 14 mai 1946 cI. D.J.A.N. Bacu, Fond
Liceul ,George Bacovia Bacu (1869-1951), Dosar nr. 39/1944-1947, I. 72.
9
Ibidem.
10
Ibidem.
11
Ibidem, Dosar nr. 7/1946, I. 1.
12
Ibidem, Dosar nr. 39/1944-1947, I. 72.
13
Ibidem, Dosar nr. 38/1945-1946, I. 4 v. si 5 r.
14
Am resimtit, n constiinta persoanei cu care am dialogat, Irica endemic Iat de
posibila revenire a vechiului regim de teroare si Iat de ,tovarsii din Iosta securitate.
15
InIormatie de la Georgeta Gh. (Rileanu) Benta, vezi supra, nota 5.
16
18/1945-1946, I. 402-435.
17
Ibidem, Dosar nr. 45/1946, I. 162.
cunostint apropiat Iamiliei Rileanu, Iunctionar n nalta Curte de Justitie si
Casatie, reuseste s-i salveze pe cei trei elevi de la condamnare
18
.
Rileanu si va amna examenele pentru clasa a VIII-a si bacalaureat,
pentru lunile Iebruarie
19
, respectiv iunie 1947
20
. Colegul Nit, cu toate
,antecedentele avute, se nscrisese la Facultatea de Drept din Iasi, n toamna
anului 1946. Dup sustinerea bacalaureatului, n iunie 1947
21
, Mircea Rileanu
cere de la conducerea liceului un alt certiIicat de bun purtare
22
si se nscrie, la
rndul su, la Iacultatea de drept iesean.
n cercetarea ntreprins, sursele documentare nu ne-au ajutat s
identiIicm ndeajuns activitatea ,subversiv a celor doi studenti la Iasi
23
. Fapt
este c Rileanu se retrage n scurt timp (toamna-iarna anului 1947) de la Iasi la
Centrul Studentesc Roman
24
, unde se nscrie la scoala de subingineri, sectia
agronomie (DOC. 1, Iat-verso). Aceast ndeprtare de ,Iasul dulcilor
melancolii determin pe unul dintre angajatii trupelor de securitate din Bacu,
Dumitru Chircu, vecin cu Iamilia Rileanu, s caute ,tlharul' prin toat casa
25
.
Finalul este cel asteptat n zilele de 14-15 mai 1948
26
, Rileanu este
arestat de ctre angajatii Directiei Generale a Securittii Statului din orasul
Roman
27
si parcurge urmtorul traseu ,corectional: beciurile Securittii
Roman, Iiind apoi ncarcerat de Organele Securittii Poporului ca ,prevenit
politic si ,uneltitor contra Ordinii Sociale la Penitenciarul Suceava (vara
anului 1948), apoi la Penitenciarul Vcresti (noiembrie-decembrie 1949) si
Penitenciarul-Sanatoriu Trgu Ocna (decembrie 1949-mai 1950)
28
.
18
Numele persoanei care reuseste s-i scape pe cei trei minori de la nchisoare este
Ciuchi (inIormatie de la Georgeta Gh. (Rileanu) Benta, vezi supra, nota 5).
19
15/1946-1947, I. 219 si Dosar nr. 46/1946-1948, I. 113 v.
20
Ibidem, Dosar nr. 46/1946-1948, I. 162 v.
21
,Eliberarea diplomei nr. 148934 din data de 6.X.1947 mentiune pe matricola
personal (D.J.A.N. Bacu, Fond Liceul ,George Bacovia Bacu (1869-1951), Dosar
nr. 44/1945-1946, I. 145) si cerere de eliberare a diplomei, datat la 2 octombrie 1947
(Ibidem, Dosar nr. 46/1946-1948, I. 184 v.).
22
Ibidem, I. 185 v. Trebuie remarcat c n anii 1946-1947, elevul Mircea Gh. Rileanu,
cu toate problemele create de regimul comunist, care ncepea s-si dezvluie adevrata
Iat, a primit un sprijin neconditionat din partea directorului Dumitru Alistar, proIesor
de o probitate proIesional remarcabil (inIormatie de la Georgeta Gh. (Rileanu)
Benta, vezi supra, nota 5).
23
Situat la TriIesti, n apropiere de municipiul Roman, judetul Neamt.
24
InIormatie de la Georgeta Gh. (Rileanu) Benta, vezi supra, nota 5.
25
Eadem.
26
I. Ciupea, Stncuta Todea, loc.cit., p. 39, nota 2.
27
InIormatie de la Cornit A. Ion, vezi supra, nota 5.
28
D.J.A.N. Bacu, Fond Penitenciarul Trgu Ocna, Dosar nr. 7/1950, I. 119 r.
n decembrie 1948 i se depisteaz TBC pulmonar cu hidropneumotorax
stnga (o acumulare de aer ntre plmn si peretele toracic)
29
, urmare a
,bunelor tratamente aplicate de ,tovarsii
30
din Directia a V-a de anchete
penale, iar n martie 1949 ,i sà instituit Pneumotorax stg. la Spitalul de Stat
Suceava, n urma cruia a Icut lichid. La 21 noiembrie 1949 este trimis la
spitalul central Vcresti, care la 14 decembrie 1949 l-a internat n sanatoriul
Trgu Ocna
31
.
Detentia studentului Mircea Rileanu, ca prevenit politic
32
, a suscitat aceeasi
atentie din partea noastr. Nu dorim s scoatem n evident trsturile caracteristice
ale vietii din penitenciarele acelei perioade, n schimb, trebuie subliniat c
,prevenitul Rileanu nu a avut parte de un proces si o sentint de condamnare
(asemntor altor mii de detinuti, ncarcerati Ir un motiv anume)
33
.
Mai mult, n ultimele zile de viat, cu starea snttii agravat, Rileanu
29
Precizri din ,Foaia de observatie clinic - Mircea Rileanu (Ibidem, Dosar
13/1950-1951, I. 106-107).
30
Regimul ,tovrsesc este reIlectat si prin impunerea utilizrii termenilor speciIici,
inclusiv n cadrul Serviciului Cadre a Directiei Generale a Penitenciarelor. AstIel, la 17
noiembrie 1949, serviciul respectiv Iace cunoscut c ,n viitor s v prezentati att
verbal ct si n scris cu cuvntul Tovare, astIel eliminnd cuvntul Domnule.
Cuvntul de Tovare, s Iie ntrebuintat att Iat de superiori, ct si Iat de inIeriori.
Fat de detinuti ns, nu veti ntrebuinta cuvntul de Tovars, asa cum se arat n
regulamentul interior (Ibidem, Dosar nr. 6/1948-1949, I. 161).
31
Ibidem, Dosar nr. 13/1950-1951, I. 106 r. A se vedea si ,Registru tratamente medicale
al bolnavilor detinuti la Penitenciarul Trgu Ocna (Dosar 18/1949, 194 r., 195 r., 196
v., 198 v. si 200 v. din acelasi Iond al Arhivelor bcuane), unde se mentioneaz c, n
tratarea TBC-ului pulmonar, s-a utilizat doar ,vat, infectii cu vitamina C i praf contra
tusei, n ntreaga perioad ct detinutul Rileanu a Iost internat aici.
32
A se vedea si Codul de procedur penal al Republicii Populare Romne, titlul V,
cartea I, capitolul II, articolul 64, n Monitorul Oficial, anul CXVI, nr. 36, partea I A,
din 13 Iebruarie 1948, p. 203. ,Prevenit: este detinutul, depus n penitenciar, n baza
unui mandat sau ordin de arestare, emis de organele justitiei, n scopul de a Ii cercetat,
instruit sau judecat |...| Prevenitii prsesc penitenciarul deIinitiv prin liberare din
ordinul organelor administrative sau judectoresti, transIerri n executri de pedepse la
alte penitenciare, amnistii, decese si trecere la condamnati |s. n.| Instructiuni
asupra ntocmirei lucrrilor de nmatriculare a detinutilor din penitenciare/1950
(D.J.A.N. Bacu, Fond Penitenciarul Trgu Ocna, Dosar nr. 2/ 1949, I. 2, de Iapt, p.
14-16). De asemenea, merit evidentiat Iaptul c, ,...la penitenciarul sanatoriu Trgu
Ocna |cei ncarcerati s. n.| n tot timpul ct se vor detine, vor fi considerati trectori.
Dup nsntosire, acesti detinuti vor Ii transIerati la penitenciarele lor de origin.
(Ibidem, Dosar nr. 2/1948, I. 139), dar, cum vom vedea mai jos, nu a mai Iost cazul...
33
Am cercetat, n acest sens, Iondurile arhivistice bcuane ale Parchetului
Tribunalului Bacu/1948-1950 si ale Tribunalului 1udetean Bacu/1948-1949.
declar greva Ioamei pe 20 aprilie 1950
34
(DOC. 2, Iat-verso), Iiind torturat si
btut n nenumrate rnduri de seIul Securittii din Trgu Ocna ,locotenent
major de securitate L. Livezeanu si de ,plutonierul major seI N.
Ct(?)nea
35
. Este, astIel, constrns s renunte la aceast maniIestare, dup
doar patru zile
36
.
Mircea Rileanu decedeaz la 3 mai 1950
37
(DOC. 3), Iiind ngropat la
Cimitirul Penitenciarului, Ir a aIla vreodat de ce a Iost nvinuit de semenii
din jurul lui. A lsat n urm o Iamilie care n-a stiut, oIicial, de decesul su
dect dup data de 9 iunie 1950
38
.
ntre adierea plpnd a Ilorilor din grdinita proprie si tnguirea suav a
clapelor de pian, pe care, din cnd n cnd, le mai mngie, cea care a trit acele
vremuri, Georgeta (Rileanu) Benta, are adunate nc Irnturi de viat de la
mijlocul secolului al XX-lea. Iar tnrul student Mircea Gh. Rileanu a Iost n
vizit n acel moment si n locuri diIerite. A Iost doar n trecere. A venit s
observe, s nvete, a crescut, poate a iubit si s-a ntors nempcat acas.
Anti-communist fighters from Bacu - student Mircea Gh. Rileanu`s case
Summary
The communist regime, Iounded aIter the end oI the second World War, has
limited the Romanian citizens` rights to Iree speech.
The period between 1945-1950 has been a very diIIicult one Ior expressing this
universally valid right. The repercussions suIIered by most anti-communist Iighters
Irom Romania have usually had tragic consequences as was the case oI student Mircea
Gh. Rileanu, Irom Bacu.
34
D.J.A.N. Bacu, Fond Penitenciarul Trgu Ocna, Dosar nr. 13/1946-1951, I. 94 si
Dosar nr. 20/1949-1950, I. 79 r.
35
De Iapt, cei doi vor cere Penitenciarului Trgu Ocna s nstiinteze Iamilia Rileanu de
disparitia Iiului lor (Ibidem, Dosar nr. 3/1950, I. 72). Nu cunoastem, nc, dac
antroponimele de mai sus sunt reale sau Iictive (Iamilia Rileanu stia c seIul Securittii
Trgu Ocna si mai spunea si ,Liveson), ns inIormatiile privind torturile si btile
aplicate sunt veridice, prin mrturiile transmise pe cale oral de o rud a Iamiliei
bcuane Alexandrina Bogdan , rud care locuia n apropierea penitenciarului si al
crei sot a Iost o perioad ndelungat gardian la institutia mentionat (inIormatie de la
Georgeta Gh. (Rileanu) Benta, vezi supra, nota 5).
36
D.J.A.N. Bacu, Fond Penitenciarul Trgu Ocna, Dosar nr. 20/1949-1950, I. 79 r.
37
Ibidem, Dosar nr. 13/1946-1951, I. 95 r.
38
Cum se precizeaz n adresa Biroului Securittii din Trgu Ocna, ctre Militia
Judetean Bacu (Ibidem, Dosar nr. 28/1950, I. 34 r.).
FOTO 1
FOTO 2
FOTO 3
FOTO 4 (n dreapta,
Mircea Gh. Rileanu)
FOTO 5 (de la dreapta la stnga:
Mircea Gh. Rileanu, Corneliu Nit
si un coleg Nelu Bogdan)
DOC. 1 (Iat)
DOC. 1 (verso)
DOC. 2 (Iat)
DOC. 2 (verso)
DOC. 3
DE LA ,HUDESTII MARI, LA ,HUDESTII MICI SI CEI DIN
CONTEMPORANEITATE - CATEVA REPERE ETNO-GEOGRAFICE
Stefania-Otilia Chijac, Dumitru Harabul,
Dimitrie-Ovidiu Boldur
Situat n partea de nord a judetului Botosani, Iiind strbtut de actualul
drum national 29A satul si, apoi, comuna care astzi poart numele de
,Hudesti au cunoscut, de-a lungul timpului, mai multe denumiri
1
. Evolutia
acestora a Iost una liniar, astIel nct, la 27 aprilie 1635 este mentionat, pentru
prima dat, ,Hudestii Mari
2
. Mult mai trziu, documentele vremii mentioneaz
1
Nu dorim, n articolul de Iat, s ne aplecm privirea asupra atestrii documentare a
satului Hudesti sau a satelor componente comunei cu acelasi nume. Acest subiect de
discutie constituie tema altui studiu, asupra cruia vom reIlecta cu Ioarte mare atentie.
Denumirea de ,Hudinet, apoi cea de ,Hudinti, si, n sIrsit, cea de ,Hudesti este
mentionat, cu sigurant, n documentele de cancelarie ale secolelor XV-XVI, dar nu
am reusit s identiIicm, pn n momentul de Iat, o prim atestare veridic a
localittii. Subliniem acest Iapt deoarece documentele de cancelarie din 13 decembrie
1421 (cI. DRH, A. Moldova, vol. I (1384-1448), doc. 48, p. 69-72), cel din 14 aprilie
1435 (cI. DRH, A. Moldova, vol. I (1384-1448), doc. 139, p. 193-194) sau cel din 19
septembrie 1436 (cI. DRH, A. Moldova, vol. I (1384-1448), doc. 163, p. 227-229) se
reIer, pe de o parte, doar la prezenta boierului Druja Hudici ntre membrii sIatului
domnesc a lui Alexandru cel Bun, apoi, pe de alt parte, mentioneaz dania primit de
vornicul Petru Hudici de la SteIan Vod (Iiul lui Alexandru cel Bun) sau atest prezenta
acestui descendent a lui Druja Hudici n sIatul domnesc din 1436. n nici unul dintre
aceste acte domnesti nu sunt mentionate toponimele ,Hudinet sau ,Hudinti. Rmne
ca, prin cercetarea mai aproIundat a colectiilor de documente din a doua jumtate a
secolului al XV-lea si a celor din secolul al XVI-lea, s regsim mentiuni asupra
atestrii propriu-zise de mai sus.
2
Ptrasco Ciogolea, prclab de Hotin, primeste ntrire pentru ,dreptele lui ocini i danie,
din ispisocul de danie i miluire de la Moiseiu Moghila voievod, un sat, anume Hudeytii
Mari |s. n.|, care este in tinutul Dorohoiului, pe Baeu, cu vaduri de moar i cu loc de ia:
in Baeu, care, acest sat, a fost de motenire lui Moise voievod, i l-a miluit cu acest sat, din
privilegiul de intrire pe care l-a avut bunicul lui, Dumitru Movil, fiul lui Jscan Moghilita
fost parclab, nepotul lui Iatco Hudici, strnepotul lui Ptru Hudici, de la Ilia voievod cel
Btran i de la Stefan voievod cel Btran (cI. DRH, A. Moldova, vol. XXIII (1635-1636),
doc. 78, p. 99-103; C. Burac, Ayezrile Trii Moldovei din epoca lui Stefan cel Mare
(1457-1504), Bucuresti, 2004, p. 96-97). Din textul documentului alturat reiese Iaptul c
sub denumirea de ,Hudestii Mari este posibil s Iie nglobate, din daniile si mostenirile
succesive ale reprezentantilor Iamiliei Hudici si apoi ai celor din Iamilia Movil, un
SteIania-Otilia Chitac, Dumitru Harabul, Dimitrie-Ovidiu Boldur 364
la 1774 si ,Hudestii Mici
3
.
Pozitionarea geograIic, la ntretierea paralelei de 48
10`25 latitudine
nordic, cu meridianul 26
30`15 longitudine estic

4
plaseaz teritoriul de peste
10.400 ha, al actualei comune, n apropierea extremittii nordice a Romniei
(satul Horodistea, comuna Pltinis, judetul Botosani). RelieIul comunei este cel
de podis, ca parte component a Cmpiei Moldovei (Jijiei) din Podisul
Moldovei. Solul, speciIic zonei de step si silvostep, este alctuit, n mare
parte, din cernoziomuri mediu levigate
5
(utile n practicarea agriculturii), soluri
cenusii si brune de pdure (speciIic pdurilor de Ioioase)
6
sau soluri aluvionare
(n lunca Baseului si a aIluentilor si). n interiorul scoartei terestre au Iost
identiIicate Iormatiuni compacte de piatr de carier; de asemenea, s-au extras,
si se mai extrag si astzi, cantitti considerabile de nisip cuartos
7
necesar n
prelucrarea sticlei si a portelanurilor.
Asezarea geograIic determin un climat continental cu nuante excesive
(datorit inIluentei crivtului geros pe perioada iernii si uscat pe cea a verii),
temperaturi medii anuale de peste 7
C si temperaturi extreme care se ncadreaz

acestui tip de climat
8
. AstIel, temperatura maxim nregistrat a Iost de 39
C n
anul 1968, iar cea minim de -32
C n anul 1971. Media temperaturilor anuale a

determinat precipitatii variate de la anotimp la anotimp (lapovit, ninsoare, ploaie,
grindin, rou, brum, chiciur), cu o intensitate mare si, de regul, de scurt durat.
n memoria comunittii locale au rmas inundatiile din anii 1955, 1965, 1969 si
numr cu mult mai mare de sate, de o parte si de alta a cursului superior si mijlociu al
prului Baseu.
3
De Iapt Miorcani, sat din actuala comuna Rduti-Prut, judetul Botosani a se vedea
Perepis naselniea Moldavii 1772-1773 goda, n Moldova n epoca feudalismului
(colectie de documente a Institutului de Istorie a Academiei de Stiinte a R.S.S.
Moldovenesti), Chisinu, VII, 1975, p. 78 si Tezaurul toponimic al Romniei.
Moldova. Repertoriul istoric al unittilor administrativ-teritoriale (1772-1988)
(coord. Dragos Moldovanu), vol. I, partea I, Bucuresti, 1991, p. 722.
4
D. Harabul, Raport privind cercetarea toponimic yi realizarea fiyelor de
toponimie din satul Hudeyti, comuna Hudeyti, judetul Botoyani (manuscris).
Cercetrile privind asezarea geograIic pe Glob a teritoriului comunei Hudesti au Iost
realizate att prin utilizarea gnomon-ului, a ,indicatorului Stelei Polare si a busolei.
Mentionm c, n determinarea stiintiIic a acestor date, nu am beneIiciat de ajutorul
instrumentelor moderne care au aprut n ultima perioad.
5
Al. Punescu, P. Sadurschi, V. Chirica, Repertoriul arheologic al judetului
Botoyani, vol. I, Bucuresti, 1976, p. 24.
6
Ibidem, p. 25.
7
D. Harabul, loc.cit. Zonele predilecte pentru extragerea nisipului cuartos au Iost cele din
locul numit de localnici ,Ses Bordeanu (ntre satele Alba si Baseu), iar, n prezent din punctul
,Ses Bompa (n zona podului de pe DN 29A, dintre satele Hudesti si Baseu).
8
Ibidem.
De la ,Hudestii Mari, la ,Hudestii Mici si cei din contemporaneitate 365
1970, dar si secetele prelungite din anii 1904, 1907, 1945, 1946, 1964 si 1968
9
.
Situarea satului Hudesti de-a lungul unui important aIluent al rului
Prut
10
, a creat posibilitatea prentmpinrii Ienomenelor de secet, prin
construirea lacurilor antropice, a iazurilor ,Axinte si ,Baseu (Velnit),
precum si a complexului hidrograIic ,Cal Alb
11
. Asadar, nu numai bogtia n
peste (crap, caras, zvrlug, tipar, s.a.) a prului Baseu, completat cu alte
exemplare Iaunistice acvatice din iazurile deja enumerate (somn, ciprinide
asiatice, salu, sturion, etc.)
12
, ci si cantitatea de ap din albia minor a prului
si a apei adunate din aIluentii acestuia (,Prul Alba, ,Carier si ,Prul
Ciolac) au constituit surse de existent pentru locuitorii comunei.
Nu lipsit de semniIicatie este vegetatia speciIic zonei, cea de step si
silvostep, cu psuni si Inete naturale, sau papur, rogoz, plcuri de stuIris
(de-a lungul praielor si iazurilor), dar si a supraIetelor ntinse de pdure (cu
arbori precum: carpen, stejar, paltin, ulm, giugastru, plop, salcie, Iag, s.a.).
Vegetatia existent a Icut posibil aparitia unei Iaune diversiIicate: mistreti,
cpriori, cprioare, psri de prad, vulpi, veverite, iepuri si alte roztoare
(popndi, hrciogi, s.a.)
13
.
n stadiul su incipient, cercetarea etnograIic poate desprinde din
peisajul geograIic elemente precum: tipurile de asezri omenesti, locuinta si
gospodria sau ocupatiile si mestesugurile
14
. AstIel, putem considera c satele
componente actualei comune Hudesti, se pliaz tipului de asezare adunat,
speciIic zonei de podis, cu case si anexe gospodresti, nconjurate de grdini sau
portiuni de vit-de-vie si livezi de pomi IructiIeri. Accesul n interiorul acestui
tip de asezare se realizeaz usor, de la drumurile principale prin cele secundare.
Dac ne reIerim la locuinte, predominau casele ridicate din Iurci de stejar,
mbinate cu brie de ulm si ngrdite pe vertical cu nuiele de aceeasi esent, Iiind
lipite cu lut (argil si paie). De asemenea, de la mijlocul secolului al XX-lea ncep s
9
Ibidem.
10
Si a actualei comune Hudesti, de-a lungul cursului superior si mijlociu al prului Baseu.
11
,La iaz la Axinte situat n partea de est a satului Hudesti, n albia major a prului
Baseu; construit prin stvilirea rului Baseu n primul sIert al secolului XX, cu o
supraIat de aproximativ 20 ha. ,La iaz la Baseu (Velnit) situat la poalele Dealului
Baseu, n albia major a prului Baseu; apa prului Baseu a Iost stvilit pe la
mijlocul secolului XIX, dar ,iztura (asa cum o denumesc localnicii) a cedat n timp,
iar actualul iaz s-a realizat prin munc voluntar n anii 1961-1962, avnd o supraIat de
aproximativ 23 ha. Si, nu n ultimul rnd, ,La iaz la Cal Alb situat n partea de est a
comunei Hudesti; construit n anul 1973, cu o supraIat de aproximativ 155 ha (D. Harabul,
loc.cit. A se vedea si site-ul www.pirania-srl.com/piscicultura.html).
12
Ibidem.
13
Ibidem.
14
I. Ghinoiu, Elemente geografice n cercetarea etnografic, n REF, T. 15, 1970, 1, p. 29.
Iie ridicate si casele din chirpici
15
. Acoperisul n dou ape, indiIerent de structura de
rezistent a caselor, era ridicat din grinzi, cpriori si leaturi (asa-numita asterial),
peste care se asezau straturi alternative de paie si pmnt
16
, stuIul sau (mai trziu)
sindrila din lemn de brad
17
. n prtile laterale casele aveau paravane de protectie
18
.
Accesul n interior se realiza printr-un cerdac
19
sau o verand
20
(FOTO 1).
De aici se intra n tind, care, de regul, era lipsit de plaIon
21
, neIiind podit, cu
toate c tinda avea si scopul pstrrii unora dintre obiectele gospodresti
22
. Pe
dreapta si pe stnga erau dispuse cele dou camere/odi
23
: ,cas cea(i) mare
24
(destinat primirii oaspetilor) si ,casa mic (Iolosit ca buctrie si odaie de locuit,
unde se gseau att cuptorul cu vatr si horn n spate, ct si soba)
25
.
Ca anex la locuint am regsit ,parlipca
26
(o prelungire care se putea
15
InIormatii de la Prisacaru I. Toader, sat Mlenuti-Hudesti, 91 de ani, 7 clase,
pensionar, agricultor; Pintilei I. Mihai, sat Mlenuti-Hudesti, 82 de ani, 5 clase,
pensionar, agricultor si Pintilei T. Olga, sat Mlenuti-Hudesti, 76 de ani, 4 clase,
pensionar, agricultoare nregistrri audio-video realizate la 14.08.2008.
16
InIormatii de la Glbu C. Constantin, sat Alba-Hudesti, 87 de ani, 5 clase, pensionar,
agricultor si Glbu C. Floarea, sat Alba-Hudesti, 82 de ani, 4 clase, pensionar,
agricultoare nregistrri audio-video realizate la 17.08.2008. A se vedea si P. Petrescu,
Georgeta Stoica, Arta popular romneasc, Bucuresti, 1981, p. 20.
17
InIormatie de la Macoviciuc Ch. Maria, sat Alba-Hudesti, 82 de ani, 4 clase, casnic
nregistrare audio-video realizat la 17.08.2008.
18
Eadem; Georgeta Stoica, Arhitectura interiorului locuintei trneyti, Bucuresti,
1974, p. 92.
19
InIormatie de la Pintilei I. Veroncea, sat Mlenuti-Hudesti, 86 de ani, 4 clase,
pensionar, agricultoare nregistrare audio-video realizat la 14.08.2008.
20
InIormatie de la Prisacaru I. Toader, vezi supra, nota 15. ,Cerdacul si ,veranda aveau la
baz prispa din pmnt btut, n care erau nIipti stlpi pentru sustinerea acoperisului.
21
Georgeta Stoica, op.cit., p. 94; P. Petrescu, Georgeta Stoica, op.cit., p. 31-32.
22
Ibidem.
23
InIormatii de la Buruian I. Valeria Saveta, sat Hudesti, 91 de ani, 4 clase, pensionar,
agricultoare; Chiril Ch. Chirica, sat Hudesti, 93 de ani, 4 clase, pensionar, agricultor
nregistrri audio-video realizate la 13.08.2008 si Lupusoru Ch. Ion, sat Alba-Hudesti, 95 de
ani, 7 clase, pensionar, agricultor nregistrare audio-video realizat la 05.09.2009.
24
InIormatie de la Mihalcu M. Olga, sat Baseu-Hudesti, 78 de ani, 4 clase, pensionar,
agricultoare nregistrare audio-video realizat la 15.08.2008; Angela Paveliuc, Arta
popular din zona Botoyanilor. Scoarte yi licere, Bacu, 1976, p. 10.
25
Georgeta Stoica, op. cit., p. 94-95. Trebuie evidentiat c att n ,casa mic ct si n
,cas` cea mare podeaua/,Iata casei (cum o numesc localnicii) era alctuit din pmnt
btut, uns cu lut (argil si baleg provenit de la bovine). Treptat este introdus si
podeaua din scndur de brad, apoi din stejar.
26
InIormatii de la Chiril Ch. Chirica, vezi supra, nota 23 si de la Basaliga Gh. Maria,
sat Baseu-Hudesti, 80 de ani, 4 clase, pensionar, agricultoare nregistrare audio-video
realizat la 13.08.2008.
ntinde pe ntreaga lungime a spatelui casei sau doar pe partea lateral si spatele
,casei mici). De regul, la o distant de 8-10 m, era ridicat grafdul/ura
27
(pentru adpostul animalelor pe perioada anotimpului rece FOTO 2). Ultima
constructie putea Ii compartimentat si ea n dou prti, astIel nct o parte era
Iolosit ca ,buctrie de var, iar cealalt ca loc de odihn a animalelor; n
podul surii era depozitat o parte din hrana animalelor.
Printre ocupatiile traditionale ale locuitorilor din zon putem evidentia
predominanta cultivrii pmntului (inclusiv a plantrii vitei-de-vie si a livezilor
de pomi IructiIeri) si a cresterii animalelor, iar, ca ocupatii conexe albinritul
si pescuitul. Situarea teritoriului n zona de podis si conditiile climaterice diIicile
permit, totusi, cultivarea cerealelor (porumb, gru, orz, orzoaic, ovz s.a.), a
plantelor tehnice (Iloarea-soarelui, cnep si sIecl de zahr), si a legumelor (a
cartoIului, n special).
Cultivarea porumbului a Iost reIlectat si prin strigturile de la nuntile de
odinioar:
,Ciucalu, mi ciucalu
Ia-n ascult mi flcu
Huiuiu...
28
.
Cnepa a Iost cultivat, pn spre a doua jumtate a secolului al XX-lea,
pe supraIete extinse, stenii utiliznd-o pentru prelucrarea si obtinerea propriilor
podoabe. Procedeele erau cele clasice, cu topirea produsului vegetal
(introducerea lui n ap pentru o perioad de sapte zile, urmat de procesul de
uscare), trecerea lui prin melitoi, apoi prin melit si ragil
29
, obtinndu-se
Iuiorul de cnep, din care se extrgeau firul de tort (cu care se tesea pnza ,tort
in tort Iolosit pentru obtinerea cmsilor, a izmenelor si a stergarelor), apoi,
din restul care rmnea de la Iirul de tort, se scoteau caltii (din care se
conIectionau asternuturile pentru pat) si bucii (ca testur pentru saci). Alturi
de gru si prune Iierte, gospodina casei era cea care trebuia ,s ias cu un mic
Iuior de cnep naintea preotului, n ajunul Bobotezei
30
.
Coloritul deosebit al podoabelor si al ncltmintei se realiza, printre
altele, cu ajutorul coajei de la gladis (care, ca element de vegetatie, se prezint
27
InIormatie de la Amalinei I. Maria, sat Baseu-Hudesti, 83 de ani, 4 clase, pensionar,
agricultoare nregistrare audio-video realizat la 13.08.2008. Localnicii Iolosesc si
denumirea de ,haf (inIormatii de la Buruian I. Valeria Saveta, vezi supra, nota 23 si
Glbu C. Constantin, vezi supra, nota 16), speciIic mai ales unei mari prti din
Bucovina. Intrarea n ncperea destinat animalelor se realiza prin partea lateral.
28
InIormatie de la Zar Gh. Ion, sat Alba-Hudesti, 82 de ani, pensionar, agricultor
nregistrare audio-video realizat la 17.08.2008.
29
InIormatie de la Amalinei I. Maria, vezi supra, nota 27.
30
InIormatii de la Mihalcu M. Olga, vezi supra, nota 24 si Amalinei I. Maria, vezi
supra, nota 27.
sub Iorma unui tuIis) de la care se obtinea culoarea albastru sau se Iolosea
coaja de stejar cruala din care se obtinea culoarea maro
31
, cu care erau
vopsite opincile din piele de bovin.
Oprindu-ne privirea asupra bogtiei n lemn a pdurilor, n aIar de crusia
care se practica, consemnm si un alt aspect al inIluentei acestora n evenimentele
importante ale comunittii locale, anume n strigturile de la nunta traditional:
,Saraca soacr mari
]-ai adus cheptanatoari,
S ti cheptini pi cap,
C-o bucat di lemn di fag |s. n.|
Da i eu nu m-oi lasa,
Si cu-cociorva eu i-oi da.
S-api rachit smant rea
Nu tiu un te-a samana,
Si ti saman la loc bun,
Si te beu mergand pi drum?...
32
.
Mai mult, Inul, care era obtinut prin cositul psunilor si a Inetelor
(inclusiv paiele obtinute dup recoltarea cerealelor), nu puteau s scape atentiei
celor care petreceau:
,Saraca buctrit,
Cum doarmi ca o cchij |s. n.|
S-nvleti cu oghialu
33
Si stucheti cu motanu
34
.
Animalele domestice (bovine, porcine, ovine, cabaline, s.a.) si psrile
asigurau att hrana, mbrcmintea si ncltmintea, ct si tractarea mijloacelor
de locomotie pentru transportul diIeritor mrIuri agricole sau a lemnului din
pdurile din zon. Desi la sIrsitul secolului al XIX-lea era semnalat prezenta
,unui bogat inventar de stupi
35
la Hudesti Iiind atestati nu mai putin de 412
albinritul nu se mai practic astzi dect sporadic.
Mesterii din satele componente comunei au practicat o diversitate de meserii,
Iiind recunoscuti, datorit valorii si calittii mestesugului lor, n ntreaga zon
31
InIormatie de la Zar Gh. Ion, vezi supra, nota 28. Opincile din piele de bovin
puteau Ii ,cruste si n piatr vnt (inIormatie de la Mihalcu M. Olga, vezi supra,
nota 24); probabil c se tineau n respectiva compozitie o perioad scurt de timp,
deoarece piatra vnt duna calittii ncltmintei.
32
InIormatie de la Amalinei I. Maria, vezi supra, nota 27.
33
Regionalism utilizat pentru a denumi ,plapuma.
34
InIormatie de la Mihalcu M. Olga, vezi supra, nota 24.
35
G. Lahovary, Marele Dictionar geografic al Romniei, Bucuresti, 1900, apud
Viorica Rusu, Albinritul - ocupatie strveche a locuitorilor din nordul Moldovei,
n Hierasus, VII-VIII, 1989, p. 427.
cuprins ntre Iostele trguri Dorohoi si Darabani. AstIel, n perioad interbelic, ct si
n a doua jumtate a secolului al XX-lea, aici si-au practicat meseria tmplari vestiti
precum Azzoaie Toadre Gheorghe din satul Alba, Iierari (Iamilia Drescanu, cu
ramiIicatii n satele Hudesti, Alba si Mlenuti), mesteri constructori de case si poduri
ca Pintilie Gheorghe zis ,Ghit a Adelei din Hudesti sau Hututui Ion zis ,Apariei
din satul Alba, dar si croitori precum Fasol Vasile din satul Vatra (stabilit ulterior n
satul Hudesti) si Chitac Costic din Hudesti.
Nu n ultimul rnd, mestesugul olritului a Iost practicat din cele mai
vechi timpuri pentru perioada interbelic si postbelic, numele a doi mesteri
Iiind de retinut: Farcas Mihai si Cramariuc V. Grigore. Dac, pentru cel de-al
doilea, activitatea si realizrile acestuia sunt mai bine cunoscute
36
, trebuie
remarcat Iaptul c, de aceeasi popularitate si prestigiu s-a bucurat, pn la
sIrsitul anilor 70 ai secolului trecut, si Mihai Farcas
37
. Acesta crea vase de
diIerite dimensiuni si Iorme
38
(FOTO 3-6), pe care le comercializa la trgurile
de la Sveni (n zilele de duminic) si Dorohoi (n zilele de marti)
39
.
n cercetarea pe care am ntreprins-o, n mare parte din satele comunei,
nu puteam neglija inIluentele pe care toate caracteristicile geograIice enumerate
mai sus, le-au exercitat asupra componentelor etnograIice ale zonei supuse
atentiei noastre. Oameni ,cu capul pe umeri, cum singuri le place s-si spun,
locuitorii comunei Hudesti au modelat, de-a lungul timpului, mediul geograIic
al zonei n care s-au nscut, au copilrit, s-au maturizat (ntemeindu-si propriile
Iamilii), au lsat urmasi si au trecut n lumea umbrelor.
n opinia noastr, ntemeierea unei noi Iamilii implica, si implic si n
prezent, aIectiune si responsabilitate uman, cu toate c, urmtoarea vorb din
36
Angela Paveliuc-Olaru, Arta popular din zona Botoyanilor. Ceramica popular,
Bacu, 1981, p. 16-23.
37
Spiridon Vasilovschi, unchiul su, este cel care l-a nvtat meserie. Apoi, dup ncheierea
celui de-al doilea rzboi mondial, Mihai Farcas a avut un atelier propriu, unde, prin Irmntarea
,hlei-ul pe bancul de lucru, obtinea lutul, iar prin ntrebuintarea ,rsnitei de rsnit :malt-ul, a
rotii olarului si a cuptorului de ars oale, realiza vase de culoare neagr si crmizie/rosie
(inIormatie de la Farcas N. Emilia, sat Hudesti, 64 de ani, Institutul Pedagogic de 2 ani
Botosani, pensionar, Iost educatoare la Sc. cu cls. I-VIII Hudesti nregistrare audio-video
realizat la 04.09.2009).
38
Printre acestea remarcm: vasele destinate preparrii sarmalelor si borsului, locan-urile
(Iorme speciale pentru coacerea cozonacilor), dirileac-urile (vase smltuite, cu diametrul de
25-30 cm si guri de 1/2 cm, uniIorme pe toate supraIata echivalent al strecurtorilor de
astzi) si chiup-urile (pentru umplerea borsului, avnd o greutate de 6-7 kg). Desi, pe de o
parte, tipologia acestor vase este cu mult mai mare Iat de enumerarea de mai sus (FOTO 7),
iar, pe de alt parte, merit evidentiat c vasele erau produse n cantitti mari (zeci de ani
acestea Iiind regsite n casele din ntreaga zon), ele au nceput, treptat, s dispar prin uzura
prelungit (inIormatie de la Farcas N. Emilia, vezi supra, nota 37).
39
Eadem.
popor, s-a pstrat pn astzi:
,De cand lumea i pmantu
Nu te ie cini ta-i gandu,
Da ti ie cini ta-i partea,
Sa-ti mananc sanatatea`
40
.
Iar, n ritualul unei nunti traditionale, mndria printilor si a miresei vizavi de
odor/propria persoan, nu las loc de ndoial n ncheierea unei cstorii beneIice:
,Huiuiu ci ghini-mi di
Can nimini nu m vedi,
Da i cand m-o mai vide
Si mai ghine mi-o ade
41
.
Asa dup cum, si desprtirea de cel drag, implica un grad sporit de aIectiune:
,Mi barbate ie i ti scoal pi chicioare
Si ti plimb prin ograd
Sfantu Soare si ti vad...
Si roag-ti la Sfantu Soare
Si cie :aua mai mare,
Ci a: nu-i :i de chiuit,
Ci-i :i di flit i [di] pitrecut
42
,
sau nu:
,Eee' Acolo ta-i locu tu
Nu cu mana-n capu neu
43
.
Cercetarea incipient, realizat cu ajutorul locuitorilor din comuna Hudesti,
deschide perspectiva analizrii problemelor majore ale cercetrii etnograIice
44
reIeritoare la interIerentele etnoculturale, continuitatea si discontinuitatea Ienomenelor
etnograIice sau zonarea etnograIic, raportate, la rndul lor, la coordonatele spatiului
geograIic.
From ,Hudeytii Mari, to ,Hudeytii Mici and the contemporary ones -
some ethno-geographic landmarks
Summary
The ethno-geographic research, combines among its other analysis elements, types oI
settlements, the structure oI the houses and establishments or the economic eIIect on the local
community caused by the practiced occupations and trades.
For Hudesti commune, in Botosani county, an area situated along the upper and middle
course oI Baseu spring, the ethno-geographic landmarks are just one incipient starting point Ior
the analysis oI major ethno-geographical issues oI that community.
40
InIormatie de la Basaliga Gh. Maria, vezi supra, nota 26.
41
InIormatie de la Mihalcu M. Olga, vezi supra, nota 24.
42
Eadem.
43
InIormatie de la Zar Gh. Ion, vezi supra, nota 28.
44
I. Ghinoiu, loc.cit., p. 29.
FOTO 3-4 (Ceramic apartinnd mesterului Farcas Mihai, sat Hudesti, comuna Hudesti,
judetul Botosani)
FOTO 2 ,Hj de la nceputul secolului
al XX-lea (proprietar Buruian I. Valeria
Saveta, sat Hudesti, comuna Hudesti,
judetul Botosani)
FOTO 1 Parte dintr-o locuint de la
mijlocul secolului al XX-lea (proprietar
Basaliga Gh. Maria, sat Baseu, comuna
Hudesti, judetul Botosani)
FOTO 5-6
(Ceramic apartinnd mesterului Farcas Mihai, sat Hudesti, comuna Hudesti, judetul Botosani)
FOTO 7 Mesterul olar Farcas Mihai n mijlocul creatiilor sale (1976)
PIESE DIN COLECTIA ETNOGRAFICAMUZEULUI BOTOSANI,
CU VALOARE DE SIMBOL N RITUALUL TRADITIONAL DE NUNT
Steliana Bltuj
n traditia romnilor, ca si n traditia altor popoare, viata comunittilor
este conturat de o mpletire a maniIestrilor materiale si a celor spirituale.
Latura spiritual, nc din perioadele arhaice ale istoriei, si-a pus
amprenta pe o mare parte a laturii materiale. Multe dintre obiectele Iolosite de
civilizatiile umane, pe lng ideea de utilitate, purtau si mai poart nc si
componenta spiritual.
Nu numai piese n diIerite contexte poart o anume simbolistic, dar si
structuri arhitectonice cu un plan special proiectat, n care individul sau o
colectivitate se aIl n comunicare cu energiile puternice, dttoare de viat
nevzute, cu divinitatea.
n urma unor observatii asupra a tot ceea ce nconjoar umanitatea,
asupra mediului n care trieste ea, grupuri umane si-au stabilit anumite cutume
care au continuat s Iie practicate din generatie n generatie, si chiar completate,
mbogtite n timp, n Iunctie de moment, de loc, de necesitate.
Asa s-au nrdcinat o serie de obiceiuri care au Iost aplicate de Iiecare
Iamilie n propria locuint, gospodrie si de ntreaga asezare.
Dac ne reIerim la ocupatii, la mestesuguri, constatm bogtia,
diversitatea si Irumusetea practicilor ritualice de peste an legate de acestea.
Aceeasi observatie o putem Iace asupra ritualurilor magice din viata de
Iamilie, la nastere, nunt si nmormntare.
Fiind la mijloc ntre momentul nasterii si momentul de trecere ctre o
,alt existent, nunta are o anumit ncrctur de simboluri, Icnd legtura
ntre celelalte momente deja amintite, ale vietii pmntesti.
Chiar din momentul cnd cei doi tineri se cunosteau si urmau s ntemeieze o
csnicie, erau responsabili s devin printi. De aceea, la intrarea n biseric pentru
cununie si n unele locuri la iesirea din biseric dup cununie, mireasa punea un
numr de degete ca o pecete pe usa de la intrare, exprimndu-si astIel dorinta
reIeritoare la numrul de copii pe care s-i aib, anticipnd astIel nasterea.
Costumele de mire mireas erau croite si lucrate astIel nct ele s Iie
potrivite si s Ioloseasc si pentru nmormntare. Fiecare din cele trei momente ale
vietii de Iamilie are originalitate, ncrctur artistic, prin textele literare Iolosite, prin
piesele cu ncrctur decorativ, cromatic si cu valoare de simbol.
Ritualul de nunt parcurge o serie de etape. De la petit la croit, atunci
cnd Iamiliile s-au nteles si Iata trebuie s croiasc pnza pentru cmsile de
Steliana Bltut 374
soacr, socru, costumul de mire cu nIrama de pus n bru.
ReIeriri la valoarea simbolic a pieselor din ritualul de nunt apar si n
oratii, culese de la cei implicati n desIsurarea nuntii.
Soacra mare este chemat s-si primeasc darul cu versurile:
,Soacr mare vin-ncoa
S vezi ce-ti aduce nor-ta,
O cmay cu altij
Cusut cu mrgelut,
Pe pnz n dou it.
Cules de Steliana Bltut de la Atnsoaie Anica
80 de ani, in 2007 sat N. Blcescu Botoani
Mirele este poItit s primeasc ,nIrama.
,Cinstite mire,
Iat, s-arat
Cinstit mireas,
A dumneavoastr aleas,
C-o batist Irumoas,
Di matas cari v-o d n dar.
Cules de I.H.C. in 1968 de la Jasile S. Moroanu,
Saru-Dornei, Suceava (din cercetarea monograIic
Silvia Ciubotaru, Nunta n Moldova, Iasi, Editura
Universittii ,Al.I. Cuza, Iasi, 2000)
Odat cu pregtirea costumelor de nunt, ,drustele (domnisoare de
onoare ale miresei) brodau batistele pentru vornicei, ca semn distinctiv al
,chemtorilor la nunt).
Batistele cusute de ,druste si purtate de vornicei, erau brodate numai
ntr-un colt si semnate cu numele ntreg al Ietei si cu initialele vornicelului ales,
cusut pe unele anul cnd s-a desIsurat nunta.
Alte piese simbol pentru nunt sunt ytergarele, puse de ctre mireas la
gtul nasilor, brodate cu decor Iloral (trandaIiri), IitomorI (pomul vietii, vita de
vie) si mai rara avimorI (cocosi).
Si n strigturile din timpul nuntii apar stergarele nunilor.
,S triasc nuna mare,
C Irumos stergar mai are
,Tare bine i se sede
Codrului cu Irunza verde
Si poienii cu stejari
Si nasilor cu STERGARI
Cules de Steliana Bltut de la Michiu G. Paraschiva
89 ani in 24 martie 1988.
Covorul si perna ca piese cu valoare de simbol, trebuie s Iie pregtite
Piese din colectia etnograIic a Muzeului Botosani 375
special ca tinerii miri nainte de a merge la cununia religioas, s stea n
genunchi, cu capetele plecate si s cear Iertciunea printilor pentru cte le-au
gresit si apoi s primeasc binecuvntarea printeasc, moment rostit si de ctre
vornic n oratia de nunt.
Vornicul avea ca semn distinctiv pe tot parcursul nuntii, toiagul cu ytergar
sau nframa puse de mireas, practic recunoscut n unele sate ale zonei Botosani.
De priceperea vornicului, depindea reusita nuntii, ca si de cea a nasilor.
Simbolul toiagului si nIramei apare si n versuri rostite la nunt de vornic.
,Aista toiegel de brad,
Se cere ast sear mbrcat!
Multumesc jupneas mireas,
De-aista toiegel mbrcat.
.............
Multumesc jupneas mireas
De ast nfram Irumoas
Cusut cu Iir,
Umplut cu ibrisin.
Cules de Prof. Gabriela Anisie de la Cretu Anghel,
80 ani, Ivancuti Pltini Botoani
Pentru binecuvntarea religioas, mireasa trebuia s aib tesut de mna
ei, covorul de cununie, pe care stteau mirii, nasii, printii si preotul care oIicia
ritualul. La iesirea din biseric, mirii purtau n mini lumnrile aprinse, pentru
o cale cu lumin si noroc.
La plecare din casa printilor la trecerea prin poart, mireasa rupea
deasupra capului colacul, si aruncnd buctile n cele patru zri, pentru belsug
si bunstare n viitoarea cas.
Un alt simbol al nuntii traditionale l constituia lada cu zestre, pe care
vorniceii chiuind o scoteau din casa printilor miresei si o puneau n carul cu
care mergeau ctre casa mirelui si socrilor ei.
Lada era piesa de mobilier, pe care orice tnr trebuia s o aib la cstorie.
ntre testurile de pe lad, nu trebuia s lipseasc jolul (o testur n patru ite
din cnep, pe care se treiera grul, dup seceris).
Lipsa jolului din zestre, aducea ironiile si strigturile la scoaterea zestrei din
cas:
,U, iu, iu, pe dealu` gol
C mireasa n-are jol
Si i-o Iace mirele
Cnd o tunde cnele
Cules de Prof. Gabriela Anisie de la
Lupacu Cristian, 16 ani, Miorcani Botoani
Urcat n carul cu zestre, mireasa primea de la mama ei, icoana cu
Steliana Bltut 376
ytergar, ca semn de binecuvntare pentru noua ei cas, si oglinda la care a Iost
gtit si pe care mirele i-a pus cercei, mrgele sau bani.
Cnd ajungea carul n curtea socrilor, vornicul striga:
,Ia iesi soacr n ograd
Si-i vide Iiciorul tu,
Ti-aduce nor cu lad
Cu lad yi zestre mare
S-o tii numai la icoane
Cules de Steliana Bltut in 1985
de la meter olar Grigore Cramariuc, 64 ani, Hudeti - Botoani
Joalul si coronija miresei erau semne ale purittii si cinstei, mireasa era
comparat cu o mprteas, n Iolclor aromn, tnra spunea:
,A sosit vremea s m mrit,
Hai, hai, ia-m tinere,
Ia-m n bratele tale,
Si du-m la tine acas
Joalul pe cap eu mi-am pus,
Frumos tnr mi-am luat.
(din Nicolae Gh. Caraiani, Nicolae Saramandu,
Folclor aromn grmostean, Bucureti, Editura Minerva, 1982)
Aframa croit si brodat de mireas si pus n cingtoarea mirelui,
semniIica statornicia, asumarea rspunderii de a Ii cap de Iamilie si iesirea din
rndul Ieciorilor.
Drustele coseau mai multe nIrame care acopereau si colacii sau erau
puse cum am precizat la toiagul vornicului, la coIita cu ap.
Dup nunt, nIramele erau Iolosite ca Iete de coltuce (perne mici) erau
puse pe perete pentru a decora interiorul, erau Iolosite la obiceiurile de An Nou.
Cofija pregtit pentru nunt cu ap si vrsat n calea mirilor aducea
bogtie n Iamilie, asa cum se spunea c dac ti plou la nunt, vei avea
bunstare si vei Ii bogat toat viata.
Ne-am reIerit la cteva piese Iolosite n ritualul de nunt cu ncrctur
de simboluri, care devin sacre n comunitatea uman.
Remarcm Iaptul c nc de la nceputul omenirii, viata e plin de semne
cu semniIicatii bine stabilite, la toate civilizatiile existente si care dau un sens
lumii n care trim.
Cmas de soacr
Cmas de socru
Costum de nas
Costum de nas cu stergar
primit de la mireas
Steliana Bltut 378
Stergare de nasi
Stergarul si toiagul de vornic
Costum de vornic
Costum de vornicel cu batist
Plosca cu nIram pentru
vornicel (,chemtor la nunt)
Lzi pentru zestre
Steliana Bltut 380
Perna si covorul pentru Iertciune
Voalul de mireas
Coronita
Covorul pentru Cununie
Icoana semn de binecuvntare
Oglinda lumin si noroc
Steliana Bltut 382
Colacul miresei
Batist pentru ,dezhobotat
CoIita cu ap
pentru belsug n calea mirilor
,Tapcan (Tucitoare)
cu vin pentru masa nuntii
NIrama mirelui:
semn de statornicie
NIrame pentru mire
Steliana Bltut 384
Batiste de vornicei
ADEVRUL DESPRE ENIGMATICA VEST DE CULOARE ASORTAT
CU SACOUL, DIN PRIMA FOTOGRAFIE A LUI EMINESCU
Jictor Macarie
Este, ndeobste, cunoscut Iaptul c, n prima sa IotograIie, acel portret
luciferian, Eminescu poart un sacou de culoare gri-deschis si vest alb cu carouri
mari, discrete, abia sesizabile (Ioto. 1). La un moment dat, n circuitul editorial,
alturi de aceast IotograIie, executat de Jan Tomas din Praga, n septembrie 1869,
a mai aprut o variant, n care vesta poetului este de aceeasi culoare cu sacoul. La
rndul ei, aceast nou variant, apare sub dou Iorme: una dreptunghiular, n care
portretul poetului ocup ntreaga supraIat a hrtiei IotograIice, ceea ce n mod
obisnuit se numeste ,IotograIie-bust, si o alta n care portretul acestuia este
ncadrat ntr-un medalion de Iorm oval, n pozitie vertical.
Primul cercettor care a semnalat existenta variantei cu vesta ,asortat a
Iost Serban Cioculescu, care, n 1968, mentioneaz c din acest portret
eminescian ,se pstreaz dou variante, una cu vest de culoare nchis, asortat
cu haina, cealalt de culoare mai deschis, cum va Ii Iost n realitate (dar asta nu
are nici o important)
1
. De altIel, Serban Cioculescu nici nu si-a pus ntrebarea:
cnd si cum a aprut aceast nou variant.
La rndul su, si Victor Crciun, care s-a ocupat n mod deosebit de acest
portret, este intrigat de aparitia noii variante. Acesta este de prere c portretul ,a
Iost realizat cu vest de culoare deschis, dar nu pare si convins, cnd scrie c nu
crede ,s se Ii Icut dou versiuni IotograIice, cu dou veste, din cauza pretului
ridicat al IotograIiei, un galben. Cu alte cuvinte, eminescologul este gata s cread
c poetul s-ar Ii ridicat din Iata obiectivului IotograIic, ar Ii schimbat vesta, s-ar Ii
reasezat exact n aceeasi pozitie si IotograIul ,l-a mai tras o dat n poz! Victor
Crciun ncearc si o alt explicatie a aparitiei acestei variante: ,Prin deteriorare
zice el , una din copii a Iost retusat si apoi copiat, pstrndu-se astIel de Iapt o
singur versiune, diIerind doar vesta.
2
Fr s-si Iac prea multe probleme, de tehnic sau de pret, Gratian Jucan
acrediteaz ideea potrivit creia din acest portret eminescian exist sase
IotograIii, din care ,3 ovale si 3 dreptunghiulare
3
, Ir s aminteasc nimic
1
Un portret inedit al lui Eminescu?, 28 noiembrie 1968, Serban Cioculescu,
Eminesciana, Bucuresti, Editura ,Minerva, 1985, p. 49.
2
Victor Crciun, Eminescu, prima fotografie, n Flacra, anul XXXVII, nr. 46(1743),
18 nov. 1988, p. 15.
3
Gratian Jucan, Fotografiile lui M. Eminescu, n Romania literar, anul XXXV, nr.
47, 27 nov.-3 dec. 2002, p. 21.
Victor Macarie 386
despre deosebirea de culoare a vestei, desi toate IotograIiile n care portretul este
ncadrat n medalionul oval sunt numai cu vesta de culoare nchis, asortat cu haina.
De aici decurg unele ntrebri, cum ar Ii: cnd si cum au aprut aceste
variante, cine le-a creat si n ce scop, de ce a trebuit s apar imaginea poetului
cu vesta asortat cu haina si ncadrat ntr-un medalion? ntrebri la care vom
ncerca s dm rspunsul adecvat.
Pentru aceasta, mai nti, trebuie s amintim initiativa studentilor
universitari de a ridica, n anul 1890, un bust poetului, la Botosani. Pentru
adunarea Iondurilor necesare acestui demers, studentii ieseni, pe lng
organizarea unor maniIestri cultural-artistice (concerte si spectacole de teatru,
baluri si conIerinte, tombole si chete publice), s strng un ban n plus, au
recurs si la multiplicarea si diIuzarea unor Iotocopii cu chipul poetului, asa cum
rezult dintr-o not, aprut n sptmnalul iesean Era nou, pe care o
reproducem n ntregime: ,Cu ocazia Concertului Eminescu, comitetul
studentesc a pus n circulatie o ntreit edijiune fotografic |s.n.-V.M.| a unui
portret al regretatului poet, de pe cnd era n vrst de 19 ani. Studentii au gsit
la sora
4
lui Eminescu un asemenea exemplar, de pe care pictorul Brand a
desemnat Iigura n mrime natural si apoi de pe acest portret s-au scos copiile
IotograIice.
Desi lucrarea d-lui Brand este Ioarte exact, totusi reproducerea artistic
nu poate Ii niciodat cu totul deopotriv cu aceea mecanic a IotograIului. Din
aceast cauz IotograIiile puse n vnzare reprezint Iigura lui Eminescu
corectat de micile imperIectiuni pe care le au trsturile Ietei. Brand ne d un
Eminescu idealizat
5
. Deci, din aceast not trebuie s ntelegem c Iotocopia
cu vest de culoare nchis este un portret ,idealizat, desi nici un specialist nu
poate sesiza deosebirea dintre cele dou portrete, IotograIia original de Tomas
si desenul executat de Brand.
Aceast inIormatie ne-a dus cu gndul la o carte postal ilustrat, de tip
,cabinet (11 x 16 cm), din colectia noastr, ce-l reprezint pe poet n medalion oval
si care pe spate poart inscriptia: ,Bernhard Brand Pictor si Photographe in Iassy
(Ioto. 2). Din primul moment, ne-am dat seama c avem n Iat un exemplar din acea
,ntreit editiune IotograIic despre care se vorbeste n amintita not. Dar ceea ce ne-
a trezit un si mai mare interes a Iost Iaptul c aici poetul apare cu vesta asortat cu
haina. AstIel, corobornd datele din articolul citat cu unele elemente care se regsesc
n ilustrat, am constatat c acum putem avansa ipoteza genezei acestei IotograIii n
4
Henrietta Eminovici (Eminescu) decedase la 14 oct. 1889, dar IotograIia de care este vorba
aici era donat, de aceasta, Corneliei Emilian mama, nc de la 10/ 22 noi. 1888, cI. Henriette
si Mihail Eminescu, Scrisori ctre Cornelia Emilian yi fiica sa Cornelia, Iasi, Editura
Librriei Fratii Saraga, 1893, p. 104. Iar studentii au intrat in posesia ei prin Cornelia Emilian
Iiica, care era unul din cei mai activi membri ai Societtii studentilor universitari din Iasi.
5
Vezi: Era nou (Iasi), anul II, nr. 24, 18 iun. 1890, p. 3.
Adevrul despre enigmatica vest asortat cu sacoul, din IotograIia lui Eminescu 387
care poetul apare cu vesta asortat cu haina.
Pentru a Ii si convingtori, ne-am canalizat cercetrile n directia
identiIicrii si a celorlalte dou ,editiuni IotograIice, si rezultatele nu s-au lsat
prea mult asteptate, ba, dimpotriv, au Iost chiar surprinztoare. AstIel, n
Iondurile Muzeului National al Literaturii Romne din Bucuresti, cu sprijinul
doamnei Elena Puscasu, director interimar la acea dat, am avut marea sans s
identiIicm o IotograIie a poetului ce poart tot emblema IotograIului Bernhard
Brand (Ioto 3a-b)
6
. Comparnd aceast IotograIie sau Iotocopie, mai bine zis, cu
cea original, executat de Jan Tomas, existent n acelasi Iond muzeal
7
,
constatm att asemnri pn la identiIicare, dac ne reIerim la chipul poetului,
ct si unele deosebiri, determinate, credem noi, mai mult de aspectul comercial
al Iotocopiilor executate de Brand. AstIel, IotograIia de tip ,carte-de visite
realizat de Tomas are dimensiunile de 6 x 9 cm, iar cea semnat de Brand, este
ceva mai mare, de 6,5 x 10,5 cm. FotograIul praghez a lucrat n sepia, o culoare
stears, Ir contrast, n timp ce IotograIul iesean a lucrat n alb-negru, pstrnd
ntocmai proportiile si Iizionomia poetului, dar schimbnd culoarea vestei,
pentru a obtine un contrast mai mare. Aici albul imaculat al cmsii este ca un
blitz, n centrul imaginii, peste care se rsIat papionul, asortat si el cu haina.
La Tomas, portretul ocup aproape ntreaga supraIat de hrtie IotograIic, la
Brand, portretul este mai mic lsnd loc la baza lui pentru inscriptia: ,M. Eminescu
de 19 ani. Umbra, la Tomas este discret, din spatele capului spre extremittile
IotograIiei, iar la Brand, umbra este mai accentuat, apare ca o aureol n jurul
capului. La Tomas, bustul se termin ntr-un degrade, pn la baza hrtiei IotograIice,
umrul stng este abia perceptibil, iar la vest se distinge numai nasturele de sus, n
timp ce la Brand, portretul se termin ntr-un semicerc usor pierdut n jos, cu umrul
stng bine conturat, iar la vest se vd Ioarte bine doi nasturi. Si, n sIrsit, la
IotograIia original, n dreapta, discret, este inscriptionat numele artistului ,J.
TOMAS, iar la Iotocopie, alturi de numele ntreg, IotograIul adaug si localitatea
,BERNHARD BRAND JASSY.
n ceea ce priveste cea de a treia ,editiune IotograIic realizat de
Bernhard Brand, poate Ii considerat portretul de autor din Iruntea romanului
Geniu pustiu, 1904, volum editat de Ion Scurtu si reeditat n anul 1907 si,
respectiv, 1909 (Ioto. 4). Portretul este ncadrat ntr-un medalion oval, dar spre
6
Muzeul National al Literaturii Romne, Fond F I/ 17, inventar nr. 5131; pe spate, aceast
IotograIie poart o stamplil de Iorm oval, orizontal, aplicat cu tus violet nchis, Ioarte greu
lizibil, de pe care totusi am desciIrat: ,ASOCIATIUNEA GENERAL/ A/ STUDENTILOR
UNIVERSITARI/ ROMNI/ SECTIUNEA BUCURESCI, iar n mijlocul stampilei, scris de
mn, cu cerneal violet, pretul IotograIiei: ,2 Lei. ReIeritor la pret, ni se pare cam ridicat, 2
lei o IotograIie, pentru comparatie, amintim c volumul Poesii de Mihail Eminescu, ngrijit de
Titu Maiorescu, costa 5 lei.
7
Inventar nr. 5429.
Victor Macarie 388
deosebire de amintita cartea postal ilustrat (Ioto. 2), aici se pstreaz si
inscriptia ,M. Eminescu de 19 ani ca la Ioto. 3a. ns, spre deosebire de
aceast ultim imagine, pe care o reproduce identic, aici, n volum, portretul
este ncadrat ntr-un medalion, iar de la nasturele de sus al vestei, iarsi aceast
buclucas vest, coboar o linie alb, ce poate Ii lantul de la ceasul de buzunar
al poetului, amnunt ce lipseste n celelalte dou ,editiuni.
De observat c Ion Scurtu, ngrijitorul romanului Geniu pustiu, atrage
atentia c, n brosura Portretele lui Eminescu, din 1903
8
, Iace istoricul acestei
IotograIii, dar pe care nu a putut-o reproduce n acel volum, pentru c nu
cunostea adresa Corneliei Emilian |mama|, posesoarea originalului acelei
IotograIii, iar ,un cliseu bun dup copia Icut prin editorii Saraga Iiind cu
neputint. Deci, Ion Scurtu cunostea IotograIia original (cu vest alb) prin
intermediul volumului Scrisori ctre Cornelia Emilian yi fiica sa Cornelia
editat de Fratii Saraga din Iasi, unde Iusese publicat (pentru prima dat), alturi
de unica IotograIie a surorii sale, Henriette (Ioto. 5), dar acesta nu comenteaz
nici ncadrarea portretului n medalionul oval si nici culoarea vestei, asortat cu
haina, de la IotograIia pe care o reproduce n Iruntea volumului Geniu pustiu.
Revenind, amintim c Iotocopiile executate de Bernhard Brand s-au
rspndit pe mai multe ci. Dincolo de acel concert, pentru care au Iost realizate
initial, si poate si la alte maniIestri organizate de studentii ieseni, acestea au
Iost distribuite si de ctre studentii bucuresteni, dup cum rezult din prezenta
stampilei asociatiei lor de pe verso-ul Iotocopiei din colectia Muzeului National
al Literaturii Romne (Ioto. 3b)
9
, precum si cu ocazia dezvelirii bustului
poetului de la Botosani, eveniment ce a avut loc la 11 septembrie 1890. Cu acest
prilej s-a vndut si acel desen original, ,Iigura n mrime natural, executat de
Bernhard Brandt
10
.
AstIel, datorit, n primul rnd, distribuirii lor ntr-un numr mai mare de
exemplare sau poate si contrastului accentuat, aspect ce place ochiului,
Iotocopiile executate de Brand au Iost tot mai des preluate de editori si gazetari,
intrnd astIel n circuitul editorial n paralel cu IotograIia original executat de
Jan Tomas
11
. Ne surprinde scparea deosebirii celor dou portrete chiar si celui
mai autorizat critic, George Clinescu care, desi s-a ocupat n mod deosebit de
IotograIiile poetului, totusi nu a comentat n vre-un Iel paralelismul dintre ele,
publicnd numai Iotocopia lui Brand. AstIel, n Istoria literaturii romne,
8
Ion Scurtu, Portretele lui Eminescu, notite biograIice, Bucuresti, Tip. ,Minerva,
1903, p. 11-12.
9
Vezi nota 6.
10
Vezi: Drapelul (Iasi), anul II, nr. 51(107), 9 sep. 1890, p. 2.
11
FotograIia, realizat de Jan Tomas a Iost reprodus pentru prima dat n volumul
Henriette si Mihail Eminescu, Scrisori.; n exemplarul pe care l-am Iolosit, portretul
este caroiat, pentru a Ii mrit la scar.
Clinescu insereaz varianta dreptunghiular, cu mentiunea: ,M. Eminescu,
student. Dup o IotograIie inedit, neretusat (Ioto. 6)
12
. Iar n Viata lui Mihai
Eminescu, Bucuresti, Editura pentru literatur, 1966, reia varianta cu portretul
ncadrat n medalionul oval, dup cartea postal ilustrat, dar niciodat nu a
reprodus imaginea original realizat de Jan Tomas.
Dup aceast demonstratie, i-as zice eu, sau incursiune n iconograIia
eminescian, putem considera c ntrebrile puse mai sus si-au primit rspunsul
asteptat, si, n concluzie, enigma ,IotograIiei n care poetul apare mbrcat cu
vesta de aceeasi culoare cu sacoul, sub cele dou Iorme, dreptunghiular sau cu
portretul ncadrat n medalion, este pe deplin dezlegat. nct, arunci cnd
ntlnim imaginea luciferian, n care poetul poart vesta asortat cu haina,
trebuie s ne gndim la anonimul Bernhard Brand, IotograI din Iasi, a crui
nume se mai gseste, doar, pe cteva vechi imagini IotograIice
13
.
12
G. Clinescu, Istoria literaturii romne, de la origini pn n prezent, Editia a II-a,
revzut si adugit, editie si preIat de Al. Piru, Editura Minerva, Bucuresti, 1982, p. 455.
13
ncercnd s Iacem un succint portret al IotograIului si pictorului Bernhard Brand, cel
care a ncercat s ne dea ,un nou Eminescu, mentionm c el este cunoscut si ca autor
al celor dou tablouri ale Societtii Junimea din Iasi, 1873 si 1881, precum si a zeci de
imagini ale protipendadei iesene de la sIrsitul secolului al XIX-lea si nceputul
secolului al XX-lea. Atelierul su se aIla pe locul unde astzi este Biblioteca Central
Universitar ,Mihai Eminescu din Iasi. RudolI Sutu, n volumul Iayii de odinioar,
Iasi, Editura ,Viata Romneasc, vol. II, 1928, p. 185, arat c: ,n acest loc mare
viran, era si csuta IotograIului vechi din Iasi Brand, care n orele lui de odihn iesea si
se plimba n tot orasul pe o biciclet cu dou roti, cea dinainte de o nltime
extraordinar iar cea dindrt att de mic nct abia se zrea. Iar Ion Mitican, n cartea
Urcnd Copoul cu gndul la Podul Verde, Iasi, Editura Tehnopres, 2006, p. 117-118,
adaug: ,ntr-o margine a maidanului se aciuase ntr-un timp si baraca Iaimosului
IotograI B. Brand, ce si-a asigurat nemurirea lsnd posterittii chipul diaconului Ion
Creang si insistente anunturi n Curierul de Iassi, de prin 1874: B.B. Brand,
fotograf. Strada Pcurari, in coltu stradei Carol aduce la cunotint public c
atelierul su este deschis in fiecare :i. Toate soiurile de comn:i fotografice se vor
esecuta in cea mai mare perfectiune cu preturi moderate.. Si n sIrsit, ZamIira
Pung, n articolul nceputurile fotografiei la Iayi, aprut n Buletinul Mu:eului Stiintei
i Tehnicii ,Stefan Procopiu` Iai, anul II, nr. 2, 2007, p. 52 mentioneaz:
,.excentricul Bernard Brand, cunoscut iesenilor ca pasionat si de velociped, dar si ca
mare si talentat IotograI, si Icuse studiile artistice la Academia de Arte Frumoase din
Paris.
Victor Macarie 390
1. FotograIie realizat de Jan Tomas, Praga, septembrie 1869 (Iat si verso)
2. Carte postal ilustrat (variant), dup desenul realizat de Bernhard Brand n
iunie 1890 (Iat si verso)
3. Fotocopie (a doua variant), dup acelasi desen de Brand
4. Portret de autor (a treia variant), dup desenul lui Brand, dup M. Eminescu, Geniu pustiu,
roman inedit, cu o introducere critic si note de Ion Scurtu, Bucuresti, Editura Institutului
Victor Macarie 392
GraIic ,Minerva, 1904 (portretul si pagina de titlu)
5. Harieta si Mihai Eminescu (prima aparitie editorial a IotograIiei poetului realizat de Jan
Tomas), dup Henriette si Mihail Eminescu, Scrisori ctre Cornelia Emilian yi fiica sa
Cornelia, Iasi Editura Librriei ,Fratii Saraga, 1893 (Ioto si pagina de titlu)
M. Eminescu, student, dup
G. Clinescu, Istoria
literaturii romne
TREI ENIGME DIN CORESPONDENTA
SCRIITORULUI GEORGE IVASCU
Alina Butnaru
Doctor n stiinte Iilologice, activitatea lui George Ivascu
1
a stat sub
semnul jurnalisticii si al demersului critic. Dou sunt lucrrile care evidentiaz
aceste nclinatii spre jurnalismul literar si istoria ideilor literare: Reflector peste
timp (Din istoria reportajului romnesc), Din istoria teoriei yi criticii
literare romneyti si Istoria literaturii romne.
Poate c astzi nu am Ii avut posibilitatea s ne oprim atentia asupra celor
cuprinse de colectia George Ivascu, dac pasii doamnei Voichita Tessa Ivascu
(Iiica scriitorului) nu ar Ii Iost ndreptati spre Brlad de scriitorul Ion Hobana,
pentru a dona un numr impresionant de crti din secolele XIX si XX, mobilier,
obiecte de art decorativ, tablouri, corespondent si IotograIii ce au apartinut
scriitorului.
Despre cel care a Iost bibliotecar, proIesor, jurnalist, scriitor si istoric
literar, am mai scris si atunci cnd, n dou articole cuprinztoare, am prezentat
manuscrisele, respectiv cartea de secol XIX.
Corespondenta lui George Ivascu, mai ales din perioada ct a Iost
redactor seI la revistele Contemporanul (1955-1971) si Lumea (1963-1966) si
director al revistei Romania literar (1971-1988), cuprinde scrisori 66 la
numr 51 dintre ele Iiind semnate de personalitti ale lumii literare romnesti,
iar restul expediate din strintate cu nsemnele unor institutii (,Asociatia
international a criticilor literari, ,The University oI North Carolina,
,Rencontres internationales de Geneve, ,LÀcademie Royale de Langue et de
Litterature Franaise). Multe din cele 50 de scrisori ce poart semntura unor
nume sonore (Tudor Arghezi, Geo Bogza, Nichita Stnescu, Ana Blandiana,
Miron Radu Paraschivescu, Tudor Teodorescu Braniste, Iorgu Iordan, Serban
Cioculescu, Ion Alexandru, Alexandru Rosetti), au un continut conventional: de
obicei sunt rnduri nsotite de rugmintea publicrii ori modiIicrii unor texte
sau urri de sntate. n aceast categorie se nscriu si cteva scrisori al cror
expeditor era scriitorul brldean G.G. Ursu. ntr-una din ele ns, cea din 26
aprilie 1978, spiritul sensibil al lui G.G. Ursu transpare din cele cteva Iraze din
1
Nscut la 22 iulie 1911, la Certesti, judetul Galati. Studiile liceale (1922-1929) le-a
urmat la Liceul ,Codreanu din Brlad. n 1933 a Iost absolvent al Faculttii de Litere si
FilozoIie din cadrul Universittii ,Al.I. Cuza, Iasi. A trecut n neIiint la 21 iunie 1988,
la Bucuresti.
Alina Butnaru 394
Iinalul scrisorii, desprinzndu-se de conventionalism: ,In martie a fost un
frumos simpo:ion Emil Garleanu Elena Farago, la Barlad, la care am luat
parte cu o comunicare. Erau :ilele aparitiei branduelor pe dealul grdinii
publice, le-am cules cu fiorul de altdat.[.] Mi-ar prea foarte bine dac
ne-am putea plimba pe crrile copilriei i adolescentei noastre, din ce in ce
mai indeprtate.
De la sensibilitatea lui G.G. Ursu trecem la polemica elevat a lui
Constantin Noica, exprimat ntr-O precizare (datat 21 iunie 1980) trimis lui
G. Ivascu, rugndu-l s Iie publicat n Romania literar ca rspuns la un articol
al lui George Arion. Dorinta i-a Iost respectat, ntruct am gsit-o n nr. 27 al
Romaniei literare din 3 iulie 1980, An XIII, p. 2, George Arion, cruia i se
adresase de prima dat, nepublicnd ,precizarea lui Noica. Eminentul IilozoI
spune c G. Arion publicase n Flacra, din 5 iunie 1980 (nr. 23, An XXIX),
,cateva relatri despre o convorbire cu mine care nu avea de fel caracter de
interviu, adugnd: ,mrturisesc a nu m recunoate in maforitatea
formulrilor i nici in cateva din prerile pe care mi le atribuiti. Am cutat si
am gsit acel numr al revistei. Toate acestea, pentru a descoperi ce l-a deranjat
att de mult pe C. Noica nct a Iost determinat s cear dreptul la replic.
Articolul, aprut sub titlul n epoca actual se trieyte mai mult. Omenirea ar
trebui s profite de asta, se prezint sub Iorma unor ntrebri si rspunsuri.
Dup ncercri repetate de a-i lua un interviu, G. Arion reuseste, n sIrsit, s
descind n camera lui C. Noica, la Pltinis, unde IilozoIul si crease oaza lui de
meditatie: o singur ncpere dintr-o vil, n care se aIla doar strictul necesar (un
pat ngust, un scaun, o msut cu cteva crti si manuscrise, o sob, un lavoar si
un lighean), tocmai pentru a nltura tot ceea ce ar Ii putut provoca vreo
tulburare a gndului.
Din capul locului, C. Noica a reIuzat s Iie intervievat preIernd o
discutie liber, Ir consemnarea vreunui cuvnt. I-a spus lui G. Arion c l
autorizeaz s reconstituie convorbirea si chiar s o publice, Ir s o vad
nainte, n cazul n care consider c discutia lor ,merit s fie trecut pe
hartie.
Parcurgnd dialogul dintre cei doi, mi-a Iost Ioarte greu s cred c G.
Arion a retinut ntocmai rspunsurile pline de ncrctur IilozoIic ale lui C.
Noica. Iat doar un exemplu, n acest sens: ,Omul e o fiint prospectiv. Nu
poate s triasc fr s se gandeasc la viitorul su. Si pentru care ii
propune diferite solutii de viat. Occidentul a oferit nu demult o astfel de
solutie. micarea hippv. Dar cit de eficient a fost ea? Pe citi a putut interesa?
Cind tinerii hippv s-au adunat la Katmandu, in Nepal, nepale:ii rideau de ei.
Nu prin negarea istoriei se poate rmine in istorie i se poate afunge la istorie.
Niciodat nu-mi voi da asentimentul la negarea valorilor civili:atiei i
umanismului. Nu cred c se poate renunta atit de uor la ceea ce au furit
Trei enigme din corespondenta scriitorului George Ivascu 395
generatii intregi inainte. Cultura d o mare senintate i o mare ans de
implinire sufleteasc. A respecta firescul vietii ar trebui s devin o devi: a
omului. n acest stil este construit ntreaga discutie. Urmrind rspunsurile la
cele 13 ntrebri, legate n mare msur de activitatea IilozoIului si de probleme
de viat, nu am reusit s deslusesc ce anume a constituit motivul indignrii lui
C. Noica. Dac nu s-a recunoscut n ,maforitatea formulrilor si nici n
prerile pe care i le atribuise autorul articolului, atunci de ce atta suprare
pentru ceea ce a consimtit s Iie trecut pe hrtie si publicat, Ir revederea
materialului nainte de tiprire?... G. Arion mrturiseste n ncheiere c a avut
ezitri n privinta ncredintrii tiparului a acestui ,interviu sui-generis. Dar tot
el adaug ca o consolare: ,In definitiv, nu era vorba decit de o relatare fcut
din memorie. De-abia dup mai multe :ile de indoieli mi-am dat seama c
ganditorul nu glumise cind imi ingduise s povestesc cu vorbele mele ceea ce
imi spusese. Am inteles c de fapt singura modalitate de a consemna o
convorbire cu autorul ROSTIRII FILOZOFICE este tocmai aceasta. Fiindc il
interesea: s vad nu rigoarea din copierea mecanic a cuvintelor sale ci s
priceap in ce msur spusele lui starnesc un ecou in mintea i sufletul celui cu
care vorbete. ,.relatare fcut din memorie. Dac a Iost vorba de un
dialog imaginar pus apoi pe hrtie? Dar atunci cum rmne cu rspunsurile lui
C. Noica, Ioarte elaborate, trecute prin experienta gndirii IilozoIice? O serie de
ntrebri care nu si-au gsit rspunsul, nc.
Revenind la suprarea marelui IilosoI, putem Iace doar supozitii: poate nu
a Iost multumit de Ielul redrii din memorie a discutiei (reactia Iiind aceea a
nerecunoasterii majorittii ideilor emise) sau de existenta acelui ,ceva care nu
trebuia s apar n text, dar autorul articolului a reprodus discutia asa cum s-a
derulat ea, din dorinta unei expuneri ct mai Iidele.
Este evident c, att G. Arion ct si C. Noica, nu vin cu explicatii
concrete pentru a lmuri misterul. M asteptam s gsesc n Interviuri, vol. II
(Editura Albatros, 1982), carte aprut sub semntura lui G. Arion, o not prin
care autorul s explice reactia marelui IilozoI. A preIerat, ns, s reproduc la
pagina 172 acea precizare apartinnd lui C. Noica, Ir a mai Iace alt
mentiune.
n cele trei pagini ale unei alte scrisori, datat 21 august 1981, Bucuresti,
George Macovescu evoc momentele de sincer prietenie dintre el si George
Ivascu. mplinirea a 70 de ani de ctre cel care era directorul revistei Romania
literar n acea perioad, l determin pe Macovescu s sublinieze c prietenia
dintre ei nu se compara cu prietenia transIormat n ,institutie, cu director, cu
serviciul planificrii, al contabilittii i mai ales cu bilant avand rubricile profit
i pierderi, asa cum era ,la mod.
Exist un Iragment, n care Macovescu spune ,.viata nu ti-a fost
uoar. Din contra. Ai trecut prin :guduiri inspimanttoare. De ce a fost
Alina Butnaru 396
nevoe? Tu nu ai vrut altceva decat ca lumea s fie mai bun, mai frumoas
pentru ca omul s fie om, nu fiar. Dar, poate, tocmai de aceea te-au murdrit
i te-au lovit cei ce au cre:ut c noua lume este tot o afacere rentabil pentru
ei, iar noul om tot un samsar, c visul acela al nostru este o oca:ie pentru ei de
a se folosi de putere pentru a-i :drobi pe cei pe care nu ii puteau depi pe ci
normale, omeneti, civili:ate. Oprindu-m la acest pasaj, atentia mi-a Iost
atras de aIirmatia ,Ai trecut prin :guduiri inspimanttoare. M-am ntrebat ce
a vrut s spun G. Macovescu? Cutrile mele n gsirea rspunsului au dat
rezultate. Iat despre ce este vorba. n Dictionarul general al literaturii
romne
2
este mentionat Iaptul c n anul 1948, George Ivascu a Iost implicat n
procesul grupului Lucretiu Ptrscanu si condamnat mai nti la moarte, apoi la
temnit grea, pentru ca n 1954 s Iie declarat nevinovat si eliberat. Asta pe de o
parte. Pe de alt parte, Alex. SteInescu spune c ,in 1951, George Ivacu a fost
arestat i, dup aproape doi ani, condamnat la 5 ani temnit grea, 10 ani
degradare civic i confiscarea averii pentru crim contra pcii (publicase sub
pseudonim cateva articole favorabile participrii Romaniei in r:boi)
3
. Era n
perioada 1944-1964, cnd dup ocuparea Romniei de ctre sovietici, n 1944,
si instaurarea comunismului, Ioarte multi scriitori romni au Iost arestati din
motive politice. Acelasi Alex. SteInescu, precizeaz n Istoria literaturii
romne contemporane (Editura Masina de scris, 2005) la pagina 338, c
George Ivascu Iusese mobilizat n anul 1941, pentru o perioad de 45 de zile la
Marele Stat Major, la sectia propagand, semnnd cu numele su n ziarul
Soldatul si n revista Sentinela, articole de sustinere a rzboiului antisovietic. De
Iapt, asa cum Alex. SteInescu indic, a luat aceste inIormatii din capitolul
,Incandescentul din cartea Istoria clipei (Editura Adevrul, 1998) apatinnd
lui Cristian Popisteanu. Totul a nceput n 20 septembrie 1951, cu rechizitoriul
de urmrire nr. 507 al Parchetului Curtii Bucuresti, Cabinetul Crime de Rzboi.
n urma acestui rechizitoriu, G. Ivascu (care avea 40 de ani) si Constantin
Salcie, au Iost trimisi n judecat pentru crime contra pcii. Capetele de acuzare
le cunoastem deja. n mod Iavorabil, s-au adugat declaratiile martorilor
Ghimbseanu Matei, Velcescu Ioan si Nicolaescu Gheorghe care au inIluentat
ntructva activitatea celor doi acuzati, atunci cnd au Iost concentrati la Sectia
de Propagand a Marelui Stat Major. La Iel de importante au Iost depozitiile
martorilor Gh. Clinescu, Gh. Vldescu Rcoasa, Jean HeIter din care reiesea c
n timpul regimului antonescian, George Ivascu era n legtur cu cercurile
progresiste si gruprile de rezistent, si c a conlucrat n colectivul de redactie al
ziarului Romania liber n ilegalitate. De altIel, relatia dintre George Ivascu si
2
Dictionarul general al literaturii romne, Bucuresti, Editura Univers Enciclopedic,
2005, p. 710.
3
Scriitori arestati (1944-1964) n Romania literar, nr. 23 din 2005. Pseudonimul
Iolosit de G. Ivascu era Paul SteIan cnd si semna articolele din revista Jremea.
George Clinescu era una strns, nc din 1939, cnd George Ivascu era
secretar de redactie la Jurnalul literar. ,O diagram a acestei activitti
constituind-o amnuntitele relatri redactionale din scrisorile ctre director (n.a.
G. Clinescu) publicate n volumul al II-lea din ConIruntri literare
4
. Se mai
arat c G. Ivascu, pe vremea cnd era asistent la Facultatea de Litere din Iasi, a
avut o activitate progresist, lucru care reiese din depozitia martorului Iorgu
Iordan si din publicatiile aprute n revista Manifest. AstIel, dup ce avusese loc
sedinta public din 21 martie 1953, Tribunalul Suprem al R.P.R l condamn pe
,Ivascu Gheorghe de 43 de ani, domiciliat n Bucuresti, str. Lt. Victor Manu Nr.
6, nscut n comuna Certesti, Iostul judet Tutova, de proIesie Iunctionar, Ir
avere, la 5 ani temnit grea, 10 ani degradare civic si conIiscarea averii.
Foarte stranie Iormularea ,conIiscarea averii. De la cine? De la un
,Iunctionar. Ir avere? E ca n Caragiale: exist, dar lipseste cu desvrsire!
Un an mai trziu, la 24 august, Tribunalul Suprem si Colegiul Penal au
introdus o cerere pentru ndreptarea sentintei penale dat de Tribunalul
Capitalei, Colegiul I penal, n baza creia G. Ivascu rmsese condamnat la cei
5 ani de temnit. Motivul a Iost examinarea superIicial a articolelor aprute n
pres, sub semntura lui G. Ivascu sau sub pseudonim, dovedindu-se c s-a
procedat gresit n stabilirea strii de Iapt si aprecierea probelor. De asemenea, s-
a precizat c ,aceast activitate desminte intentia acuzatului de a contribui, prin
scris, la sustinerea si continuarea rzboiului de agresiune si, prin consecint, nu
se poate sustine cu temei c Gheorghe Ivascu ar Ii svrsit inIractiunea pentru
care a Iost condamnat prin hotrrea citat mai sus. Cu alte cuvinte, G. Ivascu
a Iost absolvit de ,vin si reabilitat, pentru c n 1955 l gsim redactor seI la
revista Contemporanul.
O alt scrisoare care a intrat sub lupa cercetrii mele este cea semnat Ion
Vitner
5
, abordnd dou subiecte incendiare, dup prerea mea. Primul este legat
de Tudor Vianu si momentul eliminrii sale din Universitate, iar cel de-al doilea
de marea plenar a Uniunii Scriitorilor, din aprilie 1953. nc de la nceputul
scrisorii, dactilograIiat si nedatat, reiese clar c Vitner dorea ca textul trimis
lui George Ivascu s Iie publicat n Romania literar, pentru c era ,singura
revist care putea fi citit cu interes la acea or. Acest text era trimis pentru a
doua oar, multe lucruri Iiind eliminate la sugestia lui George Ivascu, cu toate
c, spune el, ,unele probleme ar merita s fie cunoscute de cititorii de a:i, cum
este cea a avatarurilor universitare ale lui Tudor Jianu.
Autorul acestei scrisori, Iiind implicat n evenimentele descrise n text,
dup cum nsusi o spune, se pronunt vehement: ,Nu cre:i c a sosit ora
adevrului? (unde eti tu Quevedo?') probabil cu reIerire la Francisco de
4
Dictionarul General al Literaturi Romne, 2005, p. 710.
5
(1914-1991), critic literar, reprezentant al realismului socialist.
Alina Butnaru 398
Quevedo
6
. Revenind la subiectul Tudor Vianu, ne aIlm n 1957, dup cinci
ani de la eliminarea sa din Universitate, cnd a avut loc o plenar universitar,
n cadrul creia, potrivit aIirmatiilor lui Vitner, ar Ii trebuit ca el s Iie
,procurorul lui Vianu, prezentnd un reIerat cuprinztor asupra ,idealismului
su nociv i a maiorescianismului inepui:abil i persistent. Lng el trebuind
s se aIle Macovescu si IosiIescu
7
. ,Premiul era obtinerea postului de
ambasador al Romniei la Paris. Evenimentul (procesul lui Vianu) s-a derulat,
dar nu cu personajele mentionate. Apruse la orizont un amator de post
diplomatic: ,Nicut
8
, care redactase un reIerat ,la modul sub-intelectual,
nIierndu-l pe Tudor Vianu. Dup o lun de la asa-zisul proces, a plecat la
Paris pentru a-si ocupa mult rvnitul post.
Al doilea moment descris pe scurt de Vitner, sub titlul Plenara cu
tipicul, ne trimite n anul 1953 cnd avusese loc marea plenar a Uniunii
Scriitorilor, ,in problema tipicului, avand drept finalitate glorificarea lui
Malenkov
9
. Vitner vine cu precizarea: ,intr-o edint intim, la C.C., unde
am fost convocat in calitate de membru al biroului Uniunii i responsabil cu
critica literar, am atras atentia cu tot tactul de rigoare c este glorificat
cea mai mare tampenie care a putut fi vreodat formulat in problematica
esteticului, adic reducerea ntregii arte la tipicitate, ceea ce inseamn
excluderea din art a mu:icii, baletului, etc. i excluderea din istoria artei a
impresionismului, artelor de avangard, a romanului modern i a intregului
lirism. Acest punct de vedere exprimat cu atta apsare, ar Ii strnit ,valuri,
iar plenara nu ar mai Iost cu ,tipicul, ci cu Vitner, dup cum nsusi o spune n
scrisoare. Cum s dm crezare lui Vitner, care era adeptul realismului socialist,
doctrin proclamat oIicial n 1932 de C.C. al Partidului Comunist al Uniunii
Sovietice, privind stilul si continutul obligatoriu al creatiilor din domeniul
literaturii, artelor plastice si muzicii?
Iat trei scrisori enigmatice, Iiecare n Ielul ei: prima, cea semnat de
Constantin Noica, nscriindu-se n arealul Ienomenelor paradoxale, a doua cea
a lui George Macovescu care scoate la iveal momentele de crunt suIerint
ale lui George Ivascu cercetarea lor ducnd la descoperirea unor
neconcordante a motivatiilor, iar cea a lui Vitner, care ne Iace s ne ntrebm
dac cele relatate de el se bazeaz ntrutotul pe chestiuni reale.
6
Scriitor (1580-1645) apartinnd ,secolului de aur al literaturiii spaniole.
7
Silvian IosiIescu (1917-2006) critic literar, pedagog si traductor romn.
8
ProIesorul Constantin Nicut, rector al Universittii Bucuresti, numit ambasador al
Romniei la Paris.
9
Gheorghi Malenkov (1902-1988) politician sovietic, lider al Partidului Comunist al
Uniunii Sovietice, presedinte al Consiliului de ministri.
Three enigmas in the correspondence of the writer George Ivaycu
Summary
The present work, entitled Three enigmas in the correspondence of the
writer George Ivaycu, bring to the center oI attention the collection oI the writer,
which was a donation oI his daughter Voichita Tessa Ivascu.
I have written beIore about the man who was a librarian, teacher, journalist,
writer and literature historian - George Ivascu - and published my writings in two
comprehensive articles in which I have also presented the manuscripts and the XIX
th
century books.
The study about the correspondence oI the writer revealed three interesting
letters signed by the philosopher Constantin Noica and writers George Macovescu and
Ion Vitner. Three enigmatic letters, each in its own way: the Iirst letter, signed by
Constantin Noica, registered in the area oI paradoxical phenomenas. According to
George Arion, the letter is a conversation/interview, which was published in Flacra
magazine, on the 5
th
oI June, 1980 (no.23). Constantin Noica reveals in an article in the
Literarv Romania magazine (July the 3rd, 1980, no.2) that the philosopher did not
recognize himselI in most oI the Iormulations nor in some opinions which 'You assign
to me. I Iollowed the thread oI this story, hoping to Iind the reasons Ior which
Constantin Noica was so angry. UnIortunately, both oI them Constantin Noica and
George Arion did not give concrete explanations in order to elucidate the mystery.
The second letter signed by George Macovescu reveals George Ivascu`s
moments oI hardship. The research led to the discovery oI some insequences in his
motivations.
The third letter signed by Ion Vitner makes us wonder iI his relatations are
based on real Iacts.
In Honorem
ACADEMICIANUL ALEXANDRU ZUB LA 75 DE ANI
n breasla istoricilor romni din ultima jumtate de secol dac am cuta
un exemplu reprezentativ, devenit n timp un model, care s-a druit total, cu o
tenacitate impresionant, pe o linie consecvent si mereu ascendent, imun la
derapaje si nedispus la compromisuri politice, ideologice sau proIesionale,
acesta este, Ir ndoial, academicianul Alexandru Zub. n ,republica
istoricilor din tara noastr, Al. Zub este astzi un mare senior, un reper de
comportament moral si proIesional.
Alexandru Zub s-a nscut la 12 octombrie 1934 n satul Maghera din
comuna VrIul Cmpului, jud. Botosani, ntr-o Iamilie cu rdcini adnci n
lumea rural romneasc, venind, dup mam, din Maramures, iar dup tat din
Bucovina. O Iamilie de oameni gospodari, Ir prea mult pmnt, dar harnici,
cu multi copii, n care s-a muncit din greu pentru a se asigura cele necesare
vietii de zi cu zi si cresterii urmasilor ntr-un climat sntos, caracterizat prin
curtenie suIleteasc si demnitate.
Dup clasele primare, urmate la scoala din localitatea natal a urmat
cursurile Scolii Normale din Sendriceni, cu gndul de a deveni nvttor.
Copil Iiind, att n satul natal, ct si la Sendriceni, a Iost martor al
actiunilor samavolnice prin care s-a instaurat comunismul n zon. A vzut
asaltul asupra conacului boieresc din satul natal si a asistat, cu durere, la
,vandalizarea bibliotecii Scolii Normale din Sendriceni, salvnd n aceste
mprejurri cteva crti din Iocul din curtea scolii, dar si din podul scolii,
ncropindu-si astIel prima bibliotec personal.
La Scoala Normal a Iost un elev deosebit de srguincios, cu un
comportament ireprosabil, a avut ctiva proIesori remarcabili, ntre care nu uit
a aminti, ori de cte ori are ocazia, pe Gheorghe Romndasu, proIesorul de
istorie, despre care a scris, n timp, mai multe rnduri. nvta cu plcere la toate
obiectele, si-a lrgit orizontul din bogate lecturi care l-au orientat hotrt spre
istorie. n copilrie la clasica ntrebare a adultilor ,Ce vrei s te Iaci cnd vei Ii
mare?, Al. Zub rspundea Ir ezitare: ,Istoric. Dac n Iamilie, de mic, s-a
nvtat cu munca, la Scoala Normal, cu un program bogat si riguros, a nvtat
ce nseamn ,scoala muncii.
La terminarea Scolii Normale, n 1953, Al. Zub, absolvent cu diplom de
merit, se putea nscrie la orice Iacultate Ir examen. n toamna anului
mentionat, dup un stagiu de cteva sptmni de ,student la Chimie,
,optiune aproape impus de proIesorul su de geograIie Ion Srcu de la Scoala
din Sendriceni, unde acesta Iusese ,exilat ctiva ani, dar revenit acum la
Academicianul Alexandru Zub la 75 de ani 401
Universitatea din Iasi, a trecut la Facultatea de Istorie din cadrul Universittii
,Al. I. Cuza din Iasi, Iacultate pe care a terminat-o, cu rezultate excelente, n
vara anului 1957. Ca student s-a remarcat, printr-o tenace aplecare spre studii
aproIundate, Icute cu seriozitate si metod. Activ la cercurile si sesiunile
stiintiIice studentesti, primind si bursa de merit ,Blcescu, pentru rezultate la
nvttur, a devenit treptat un student remarcabil, apreciat de colegi si multi
proIesori. Din studentie a devenit un Iervent cercettor al Iondurilor
documentare, de la Biblioteca Central Universitar, avnd o ntelegere aparte
din partea directorului Grigore Botez, dar si a unor proIesori, precum D.
Berlescu, care i ddeau recomandri pentru accesul la unele crti si Ionduri cu
regim special.
Ajuns n anul Iinal de Iacultate, totul l recomanda pentru a ocupa un post
n nvtmntul superior. Exact n acest moment s-au produs o serie de
evenimente care l-au Icut ca la intrarea n maturitate s triasc o experient ce
l-a marcat pentru tot restul vietii. Este vorba de experienta unei recluziuni
silnice de natur politic. mpreun cu alti colegi, nc din toamna anului 1956,
au nceput pregtirile pentru organizarea srbtoririi, n primvara anului 1957,
a 500 de ani de la urcarea pe tronul Moldovei a lui SteIan cel Mare. Autorittile,
inclusiv conducerea Universittii din Iasi, s-au alertat, urmrind orice miscare a
organizatorilor maniIestrilor ce urmau a se tine la Iasi si Putna. n conceptia
studentilor organizatori, maniIestrile de la Iasi si Putna, din aprilie 1957, avnd
ca model maniIestrile din 1871, de la Putna, organizate de M. Eminescu, I.
Slavici, A.D. Xenopol s.a., sau maniIestrile din 1904, care au avut punctul
culminant la Borzesti-Bacu, erau concepute ca o tentativ de a construi un
discurs de resurectie, un discurs regenerativ, opus celui oIicial, Iiind, n Iapt, n
mod vizibil maniIestri de trezire.
La Putna, n aprilie 1957, Al. Zub a rostit cuvntarea Iestiv, asa cum
Icuse tnrul istoric A.D. Xenopol n 1871, n care a evidentiat, n primul rnd,
ce a simbolizat SteIan cel Mare de-a lungul timpului. Textul su, desi sobru si
retinut, a Iost ulterior cu totul rstlmcit si tendentios interpretat, asa cum a
Iost denaturat ntreaga maniIestare. Cert este c dup maniIestrile de la Iasi si
Putna, din aprilie 1957, la care au participat numerosi studenti din Iasi, dar si
din Bucuresti si Cluj, a urmat o anchet dur, cu arestri, Al. Zub Iiind retinut si
ncarcerat n noaptea de 6 martie 1958, cu nscenarea unui proces desIsurat la
Tribunalul Militar din Iasi, n iulie 1958, principala acuzatie Iormulat initial a
Iost, Ioarte grav, de ,tentativ de rebeliune, diminuat n Iinal prin Iormula
,agitatie mpotriva regimului.
Procesul s-a dorit a Ii un avertisment pentru lumea academic si
studentimea din Iasi n primul rnd, un exemplu care s Irng din capul locului
alte asemenea ncercri. S nu uitm c maniIestrile de la Iasi si Putna din
1957 veneau la mai putin de un an de la evenimentele dramatice din Ungaria
Ioan Mitrea 402
anului 1956. Pedepsele au Iost exemplare, cu ani multi de temnit aruncati
asupra unor tineri care aveau n jur de 25 ani. Al. Zub a Iost condamnat la 10
ani de detentie politic. ntre 6 martie 1958 si 16 aprilie 1964 Al. Zub a
cunoscut rigorile nchisorilor comuniste, trecnd prin temutele temnite din Iasi,
Jilava (n trei rnduri), Gherla si lagrele de munc Iortat din Balta Brilei de
unde a Iost eliberat, n baza unui decret de gratiere a detinutilor politici, a doua
zi dup poetul Mihai Ursachi. Dup anii de recluziune a Iost acceptat cu greu s
se reintegreze n societate. Poposind un scurt timp la Bacu, n cadrul Muzeului
de istorie, nconjurat Iiind de cldura si sprijinul colegilor de Iacultate V.
Cpitanu si V. Ursachi, dar si a inimosului si curajosului Iulian Antonescu,
director atunci al Muzeului Regional Bacu, deschiztor de drumuri n
muzeograIia si arheologia bcuan, din toamna anului 1964 a lucrat la
Biblioteca Central Universitar din Iasi si abia din toamna anului 1968 a reusit,
prin concurs, s revin la Institutul de Istorie si Arheologie, al Academiei, unde
Iusese ncadrat la terminarea Iaculttii n 1958, tot prin concurs. Numit
responsabil al colectivului de Istoria culturii, acum ncepea cu adevrat o nou
etap a vietii sale, dedicndu-se n mod exemplar, cercetrii istorice, devenind
pe deplin un ,om al crtii si al ,scrisului.
n ultimii 45 ani, din 1964 pn azi, Al. Zub ne-a oIerit o lectie despre ce
nseamn munca de cercetare stiintiIic desIsurat cu tenacitate, cu o
exemplar pasiune, pricepere si datorie Iat de proIesia aleas. O viat de om
druit muzei Clio dominat de ceea ce numim cu simplitate cultul muncii de o
intensitate pe care, ndrznim s spunem c am mai ntlnit-o doar la V. Prvan.
Am auzit despre Al. Zub n 1958, student Iiind n anul I la Iasi, dar l-am
ntlnit prima dat la Bacu n toamna anului 1964. De atunci i-am urmrit
munca, drumul su spre stiint. Am citit mult din ceea ce a scris si publicat. n
toamna anului 1984, cnd revista de cultur Ateneu i-a acordat Premiul ,V. Prvan
pentru activitate n domeniul istoriei patriei yi valorificrii moytenirii
culturale, eveniment ce a coincis, mbucurtor, cu mplinirea unei jumtti de
secol de viat de ctre Al. Zub, am scris cteva rnduri despre distinsul istoric
(cI. Ateneu, anul 21, nr.12 (181), dec. 1984, p.7), pe care dac astzi le-as relua
nu am avea nimic de corectat sau tiat, dect doar de adugat.
Acum, la un nou ceas aniversar, aIlat la apogeul puterii sale de creatie
stiintiIic, Al. Zub degaj imaginea unui om de stiint reprezentativ pentru
istoriograIia si cultura romneasc. Un om de mare noblete, elegant n
comportament, n vorb si n scris; un om loial si statornic; un om modest si de
o exemplar verticalitate si corectitudine n relatiile cu semenii, cu institutiile
statului, asa cum a Iost si n vremea comunismului, cnd nu a primit onoruri si
nu a Iost pus n situatia de a plti contravaloarea acestora. Al. Zub este un om cu
vocatia prieteniei, de o mare stpnire de sine, sustinnd si promovnd pe cei
merituosi si iertnd pe nevolnici; un om cu o minte perIect echilibrat posednd
nsusiri deosebite care au rodit prin tot ceea ce a Icut si nc Iace pentru
istoriograIia si cultura romneasc. Al. Zub este azi un cercettor exemplar, un
istoric deplin, un eminent teoretician al istoriei, un orator excelent si un
proIesionist de exceptie al scrisului. Discursul su este coerent si elegant,
consistent n idei si deschiztor de drumuri. Al. Zub este azi, n Iapt, un savant,
un autentic reper al domeniului, un model demn de urmat dar Ioarte greu de
ajuns si mai ales de egalat sau depsit.
Activitatea stiintiIic a lui Al. Zub, de pn la acest ceas aniversar, este
impresionant, concretizndu-se n peste 1500 de articole, studii, eseuri, preIete,
introduceri etc., peste 40 de volume de autor, peste 25 de volume tematice
coordonate sau editate etc. O bibliograIie la zi a lucrrilor lui Al. Zub
cuprinznd volumele de autor, editiile ngrijite, volumele coordonate, studiile,
eseurile etc., cu unele omisiuni privind articolele publicate n reviste de
specialitate, ntocmit de Lucian Nstas si Adrian-Bogdan Ceobanu, poate Ii
consultat n volumul recent Historia sub specie eternitatis. In honorem
magistri Alexandru Zub, editerunt Victor Spinei et Gheorghe Cliveti,
Bucuresti-Brila, Editura Academiei Romne si Muzeul Brilei-Editura Istros,
2009, p. 11-63.
EIortul de cercetare al istoricului Al. Zub a Iost ndreptat, cu prioritate,
spre cunoasterea Ienomenului cultural romnesc si european, rennodnd astIel
o traditie ilustrat de marii naintasi M. Koglniceanu, A.D. Xenopol, B.P.
Hasdeu, N. Iorga, V. Prvan, Gh.I. Brtianu s.a. Dar ceea ce domin creatia
stiintiIic a lui Al. Zub este preocuparea sa de ,a examina, n latura lui pozitiv,
dar si n limitrile-i inerente, istorismul romnesc, cum declara distinsul istoric
ntr-un volum de studii si eseuri publicat n 1983. De la nceputurile activittii
sale stiintiIice, de cnd a optat pentru ,meseria de istoric, Al. Zub a mers, mai
ales, pe urmele lui A.D. Xenopol si V. Prvan, cu sigurant dou din modelele
sale intelectuale care l-au Iascinat. Crezul su stiintiIic este ilustrat si de citarea
selectiv a unor volume realizate n ultimele patru decenii: Mihail
Koglniceanu, 1817-1891. Biobibliografie (1971), A.D. Xenopol, 1847-1920.
Biobibliografie (1973), V. Prvan. Efigia crturaruluui (1973 cu o nou
editie n 2005), Mihail Koglniceanu istoric (1974), V. Prvan, 1882-1927.
Biobibliografie (1975), A scrie yi a face istorie. Istoriografia romn
postpayoptist (1981), Biruit-au gndul. Note despre istorismul romnesc
(1983), Pe urmele lui V. Prvan (1983 cu editia a doua n 2001),
L`Historiographie roumaine l`ge de la synthse: A.D. Xenopol (1983),
De la istoria critic la criticism. Istoriografia romn la finele secolului
XIX yi nceputul secolului XX (1985), Les dilemmes dùn historien: Vasile
Prvan (1985), Cunoaytere de sine yi integrare (1986), Istorie yi istorici n
Romnia interbelic (1989), Istorie yi finalitate (1991), La sfryit de ciclu.
Despre impactul Revolutiei franceze (1994), n orizontul istoriei (1994),
Ioan Mitrea 404
Impasul rentregii (1995 cu editii revzute si rentregite n 2004 si 2009),
Chemarea istoriei. Un an de rspntie n Romnia postcomunist (1997),
Discurs istoric yi tranzitie (1998), n cutarea unei paradigme (1998),
Orizont nchis. Istoriografia romn sub dictatur (2000), Istoriografia
romn la vrsta sintezei: A.D. Xenopol (2004), M. Koglniceanu - un
arhitect al Romniei moderne (editia a III n 2005, cu dou editii anterioare n
limba Irancez n 1978 si 1984), Clio sub semnul interogatiei. Idei, sugestii,
figuri (2006), Romanogermanica. Secvente istoriografice (2006) etc. Cum se
observ titlurile lucrrilor citate sunt sugestive pentru a ilustra paleta larg a
preocuprilor stiintiIice ale lui Al. Zub n slujba cunoasterii evolutiei
istorismului romnesc, n epoca modern si recent.
Teza sa de doctorat, Mihail Koglniceanu istoric, sustinut la
Universitatea ,Al.I. Cuza Iasi n 1973 si tiprit la Bacu, n conditii graIice
remarcabile pentru acei ani, n 1974 de Editura Junimea din Iasi, lucrare
monumental, premiat de Academia Romn, rmne un model si un punct de
reIerint n domeniu. Pentru a ilustra eIortul creator, de tip benedictin,
mentionm c lucrarea citat, adic teza de doctorat, nsumeaz 852 de pagini si
are 5173 note de subsol. n anii ce au urmat a muncit, s-a documentat si a scris
Ioarte mult, devenind un nume de reIerint al istoriograIiei romnesti.
Doctor n istorie din 1973, cu o serioas list de lucrri realizate ntre
1964 si 1989, dup revolutia din decembrie istoricul Al. Zub si-a extins aria
preocuprilor si responsabilittilor asumate, puse doar n slujba istoriograIiei si
culturii romnesti, reIuznd, cu elegant orice alte oIerte. Si acestea nu au Iost
putine. n dialogul cu Sorin Antohi (cI. volumul Oglinzi retrovizoare. Istorie,
memorie yi moral n Romnia, Iasi, Editura Polirom, 2002), vorbind despre
oIertele propuse, Al. Zub spune: ,Am Iost solicitat n mai multe directii,
crezndu-se c eu as Ii nimerit pentru asumarea unui rol sau a altuia, dar
personal eram reticent. Si pentru Iaptul c aveam o anumit vrst, pentru c nu
aveam nici o experient pe acest trm si nu eram omul care s improvizeze sau
care s Iac salturi mortale spre a se racorda la cei din jur, ei neIiind obligati s
stie de unde vii si care sunt, n Iond, determinatiile tale. A trebuit s decid
negativ, reIuznd pe rnd oIerte locale sau centrale, asa nct am Iost lsat la o
parte treptat, deoarece s-a vzut c eu nu pot Ii util, c nu sunt omul
manipulabil, care s rspund la prima chemare, s intre n jocul Icut de altii si
controlat n culise. Asemeni marelui su naintas V. Prvan, care s-a bucurat de
numeroase propuneri de implicare n viata social si politic a vremii sale, Al.
Zub nu a acceptat dect acele Iunctii care s-l ajute n realizarea proiectelor sale
proIesionale, viznd, pe un plan mai larg, interesele breslei din care Iace parte,
n Iapt slujind istoriograIia romneasc.
Director al Institutului de Istorie ,A.D. Xenopol din Iasi al Academiei
Romne, din ianuarie 1990, proIesor universitar la Facultatea de Istorie din
cadrul Universittii ,Al.I. Cuza din Iasi, ntre 1990-2001, conductor de
doctorat, membru activ al Academiei Romne (corespondent din 1991 si titular
din 2004), presedinte al Sectiei de Istorie si Arheologie a Academiei Romne,
din 2005 etc. Al. Zub este astzi un savant aIlat n avangarda istoriograIiei
romnesti. Contactele directe cu istoricii si istoriograIia occidental, ncepute
beneIic n 1973 si accentuate n anii 1977-1978, cnd a Iost beneIiciarul unei
burse ,Humboldt, timp n care si-a mbogtit orizontul proIesiei cu Istoria
conceptual din R.F.G., Noua Istorie din spatiul Irancez si Directia
antropologic de peste Ocean, s-au intensiIicat n ultimii ani, Iiind la zi cu
realizrile istoriograIiei europene si mondiale, asa cum rezult si din
bibliograIia citat n lucrrile sale.
Al. Zub a Iost si este un promotor al nnoirii istoriograIiei romnesti, al
integrrii istoriograIiei si istoriei romnesti n istoriograIia si istoria european,
continund n acest sens demersurile lui N. Iorga si Gheorghe I. Brtianu.. A
pus n circulatie la noi conceptul de ego-istorie, convins Iiind c istoria azi nu
mai este posibil Ir ego-istorie. Un exemplu concret de Iolosire a conceptului
de ego-istorie avem n volumul amintit deja si intitulat Oglinzi retrovizoare...,
dar si n Irumosul Discurs de receptie rostit sub cupola Academiei Romne n
ziua de 27 ianuarie 2006, cu titlul Discurs istoric yi ego-istorie (textul integral
Iiind publicat n Zargidava, V, 2006, p. 5-23).
Adept al lucrului temeinic Icut, al consecventei si muncii Ir preget n
slujba proIesiei alese, istoricul Al. Zub n tot ceea ce a scris a rmas Iidel tezei
sale c ,istoria reclam msur, bun simt si echilibru.
Astzi, Al. Zub este o personalitate a culturii romnesti, un istoric de
mare autoritate pe plan national si european, Iiind o voce ascultat si respectat.
Dovad a prestigiului de care se bucur sunt numeroasele distinctii si
recunoasteri proIesionale, pe lng cele amintite mai sus, acordate n tar si
strintate, cum ar Ii titlul de Doctor Honoris Causa al universittilor din Alba
Iulia, Galati, Suceava, si Constanta; membru al unor prestigioase institutii de
proIil din Germania, Portugalia, S.U.A. etc., este detintor al Ordinului National
,Steaua Romniei n grad de Mare OIiter, Director de Onoare al revistei Dacia
Literar, ProIesor Emeritus al Universittii ,Al.I. Cuza, Cettean de Onoare al
ortasului Iasi etc.
Istoricul Al. Zub a Iost si este un apropiat al bcuanilor. Cum am mai
spus, la sIrsitul anilor de recluziune politic prietenii din Bacu i-au ntins o
mn Irteasc. A colaborat la revista Muzeului de istorie Carpica de la primul
numr, adic din 1968 si la revista de cultur Ateneu, ncepnd din 1967, revist
care i-a acordat n anul 1984 Premiul ,V. Prvan. A participat deseori la
sesiuni stiintiIice si simpozioane. A sustinut conIerinte, pe teme de istoria
culturii care au rmas memorabile. n ultimii ani colaboreaz Irecvent la revista
de istorie Zargidava, precum si la revista de cultur Jitraliu. Si textul de Iat
Ioan Mitrea 406
este o dovad a permanentelor legturi dintre istoricul Al. Zub si oamenii din
orasul lui Bacovia. Evident c la toate acestea se adaug Iaptul important c n
ziua de 14 noiembrie 2009, Centrul Cultural International ,George Apostu i-a
acordat domnului academician Alexandru Zub Diploma de Excelent si
Premiul Centrului Cultural ,George Apostu, ,pentru demnitatea si
tenacitatea Omului si Crturarului, pentru limpezimea semantic a conceptelor,
reIlexivitatea ntr-u cercetarea istorismului romnesc si promovarea acestuia n
universalitate.
Acum, la ceas aniversar, la mplinirea a 75 de ani de viat, academicianul
Al. Zub este un intelectual de elit, o Iigur distinct si distins n comunitatea
intelectual de azi, tenace n tot ceea ce ntreprinde, cu o putere de munc
intelectual proverbial, de o energie mobilizatoare. A devenit n timp un reper
de comportament, de moralitate si proIesionalism, care si pstreaz curajul si
entuziasmul maniIestate vizibil nc cu peste jumtate de secol n urm. Este n
genere un optimist, care si maniIest mereu speranta n mai bine, n progresul
istoriograIiei si culturii romnesti. n peisajul istoriograIiei romnesti de azi, si
al Ienomenului cultural romnesc n genere, Al. Zub este un eminent teoretician
al istoriei si un analist de marc, n primul rnd, al istorismului romnesc.
Omul de stiint Al. Zub a devenit o institutie reprezentativ a lumii
academice si a culturii romnesti, un reper pe drumul deschis si marcat de
ilustrii si naintasi: M. Koglniceanu, A.D. Xenopol si V. Prvan.
Lui Al. Zub i se potriveste Ioarte bine spusa lui V. Prvan si anume c
,scopul suprem al luptei noastre e spiritualizarea marelui organism social-
politic si cultural creator care e natiunea. Precum autorul Memorialelor, Al.
Zub gndeste mereu disciplina istoriei nu numai ca Iorm de cunoastere a
trecutului, dar si ca un mijloc de regenerare si spiritualizare a natiei sale.
Discursul acad. Al. Zub este coerent si elegant, bogat n idei si aleas
expresivitate, semn c istoricul se aIl la apogeul carierei sale si merge hotrt
pe linia naintasilor si
.
Ioan Mitrea
Textul de Iat, ntr-o Iorm putin restrns, a Iost publicat, sub titlul Istoricul Al. Zub
- un reper moral yi profesional, n revista Jitraliu. Periodic al Centrului Cultural
International ,George Apostu Bacu, Anul XVII, nr. 3-4 (33), noiembrie 2009, p. 27.
Anex
ACAD. AL. ZUB A DIALOC CU IOAA MI1REA
Al. Zub: ,Lecturile din Prvan mi-au influentat nu doar gndirea, ci

yi un anume fel de a m raporta la alteritate.
Cum s nu consider ntlnirea cu Prvan ca fiind una de destin?
I.M.: Stimate domnule acad. Alexandru Zub, v multumesc, in primul
rand, pentru c ati acceptat acest dialog, intr-un moment important al cursului
vietii dvs. Contrar obiceiului nu am s insist aici asupra anilor de copilrie i
pregtire preuniversitar. Cei interesati pot afla multe date semnificative din
consistentul dialog pe care l-ati avut cu Sorin Antohi, publicat in 2002, intr-o
carte cu titlul Oglinzi retrovizoare. Istorie, memorie yi moral n Romnia.
J rog ins, pentru cititorii revistei de cultur Ateneu, la care colaborati de
peste patru decenii, s :bovim asupra unei etape cruciale din viata dvs.,
marcat de evenimente petrecute intre anii 1957 i 1964. Cum priviti acum,
dup fumtate de secol, evenimentele pe care le-ati trit in 1957 cand ati fost
unul dintre principalii organi:atori ai manifestrii de la Putna legat de
srbtorirea lui Stefan cel Mare, din 1958 cand ati fost implicat in procesul de
la Tribunalul militar din Iai, intentat lotului ,Stefan cel Mare`, cand dvs. i
alti colegi de generatie ati fost acu:ati ,de tentativ de rebeliune i complot
impotriva ordinii de stat` i condamnati in final la ani multi de temnit, din
anul 1964 cand s-a incheiat trista experient carceral, fiind pus in libertate,
ati inceput, in fapt, o nou viat?
A.Z.: Ati deIinit corect traseul meu biograIic pn n 1964, mai precis la
16 aprilie, cnd, pe baza unui decret de gratiere, am Iost pus n libertate. M
aIlam la Jilava, dup ce navigasem sinuos prin lagrele de munc din Balta
Brilei (ultima dat la Giurgeni), suportnd si regimul de celul de la Gherla,
destul de lung. n momentul eliberrii situatia era conIuz, incert, penibil. Nu
se putea sti ce se ntmpl cu cei care vin sau pleac. Unii erau tinuti n anchete,
sub presiune, altii erau dusi n directii necunoscute. Totul se ntmpla n deplin
izolare, lips de inIormatii si de orizont. O miscare mai vie de oameni se putea
comenta n Iel si chip. Nimeni nu avea certitudinea c au loc evenimente de
seam. Fiecare era atent la propria situatie. De lng mine s-a eliberat un tnr
blond, nalt, costeliv (toti eram asa), Mihai Ursachi, student la IilosoIie, viitor
mare poet si eseist. Cnd mi-a venit mie rndul, cu bilet de eliberare si Ioaie de
drum, stiam numai c m pot ntoarce la Iasi, c am dreptul s Iiu reintegrat n
**
Interviu publicat n revista de cultur Ateneu, Anul 46 (s.n.), nr. 10 (482), octombrie
2009, p 12-13.
Ioan Mitrea 408
cmpul muncii, conIorm competentei proIesionale si c trebuia ,s-mi bag
mintile n cap, Iormul curent n relatia dintre paznicii de la nchisoare si cei
supravegheati. De Iapt, supravegherea avea s continue si aIar, chiar dac n
Iorme mai putin vizibile. Dup un popas de cteva ore n capital, am luat deci
trenul spre Iasi, noaptea, ca s ajung ,acas la un ceas potrivit. ncepea, pentru
mine, o nou etap, asupra creia nu pot insista aici. Luni de zile mi s-a reIuzat
orice loc de munc. Am nteles (mi s-a si spus de Iapt) c trebuie s-mi caut
rostul n alt parte, la ,munca de jos. Asa am si Icut, plecnd la Bacu, apoi la
Roman, unde colegii mei, Viorel Cpitanu si Vasile Ursachi, m-au angajat ca
zilier pe santierele de spturi din subordine. Am Iost apoi ncadrat de Iulian
Antonescu muzeograI la institutia pe care o Iondase, asa c s-a creat un
precedent ,administrativ de care urma s m Iolosesc. Am deschis aceast
parantez, poate prea lung, numai pentru a sublinia ct de important este
pentru mine relatia cu Bacul. Am plecat de acolo, ca salariat al muzeului,
pentru a deveni, la Iasi, bibliograI, timp de patru ani, ns am revenit cu diverse
ocazii, gratie persoanelor deja amintite, apoi Iiindc istorici mai tineri, ca
proIesorul I. Mitrea, sau critici, precum C. Clin, au tinut s iau parte la unele
activitti de interes comun, cele mai multe n conexiune cu personalitatea lui
Prvan. Un premiu cu acest nume mi-a si Iost atribuit de ctre revista Ateneu, al
crei colaborator eram, n 1984, cnd mplineam o vrst rotund. A trecut de
atunci un sIert de secol, timp n care s-au schimbat cteva echipe la conducerea
Muzeului, s-a stins din viat ingeniosul Iulian Antonescu, iar viata academic
local a cunoscut Iorme noi, demne de stim. Revista Carpica a Iost dublat de
o alt publicatie, Zargidava, care mi-a gzduit, generoas, unele contributii
istorico-culturale. Am apreciat ntotdeauna orizontul de idei n care si-au nscris
programele. O Iac si acum, cnd revista Ateneu mi d ocazia s rspund la
cteva ntrebri colegiale.
I.M.: Din anii copilriei ati cunoscut ce inseamn munca alturi de
printi, apoi din anii de scoal normal ati inteles ce presupune ,coala
muncii`, pentru ca mai tar:iu, treptat, s dovediti un autentic ,cult al muncii`
in sens parvanian. De unde vine ins pasiunea dvs. pentru istorie? Dac ati fi
din nou la varsta optiunilor profesionale, ati opta tot pentru istorie?
A.Z.: Am mai spus-o, nu Iac dect s rezum un rspuns care se ntemeia
pe o anumit mostenire genetic, dar si pe achizitiile din anii scolarittii, ani
tulburi pentru tar si pentru cultur n ansamblu, ns productivi pentru
adolescentul sau tnrul care dorea s nvete. Primul nucleu de bibliotec
personal atunci s-a nchegat, din crtile primite ca premii, dar si din cele
ascunse de cineva n podul scolii, poate ca s le apere de Ioc sau de topire. S-a
ntmplat ca un proIesor de istorie, G. Romndasu, s aib o inIluent destul de
mare pentru a-mi usura (eram premiant, apt s mbrtiseze si alte discipline)
decizia de a studia acelasi domeniu. Era n 1953, an Iatidic, n care moartea
tiranului Stalin a Icut s se nasc unele sperante n ,lagrul sovietic. Am
proIitat de aceast deschidere, ntrit apoi de reuniunea la nivel nalt de la
Geneva, pentru a-mi asigura anumite nlesniri Iormative.
I.M: Ca student ati participat la lucrrile de pe unele antiere
arheologice. Dup anii de reclu:iune ati revenit, pentru foarte scurt timp, pe un
antier arheologic. Nu ati fost tentat s optati pentru arheologie?
A.Z.: Prima experient de tip arheologic am avut-o, Ir s-mi dau seama,
Icnd o periegez pe colinele Sendricenilor, cu proIesorul amintit. A doua, de
ast dat ca student, la Iinele primului an, cnd proIesorul M. Petrescu-
Dmbovita m-a selectat pentru echipa ce Icea spturi la Trusesti, pe dealul
Tuguieta. O lun de zile, cu activitti obisnuite de santier si memorabile seri de
analiz a rezultatelor, cnd proIesorul ne tinea la curent cu alte isprvi
arheologice, unele de caracter personal, cci lucrase cu I. Andriesescu, I.
Nestor, Radu Vulpe si alti maestri ai domeniului. Toamna ns, la nceput de
nou an, m-am mbolnvit de plmni, Iiind internat la spital si pus n
imposibilitatea de a mai lucra n domeniul arheologiei. As Ii putut deveni, ca
attia colegi, un arheolog respectabil. N-a Iost s Iie. Elabornd monograIia
Truyeyti, proIesorul a tinut totusi s-mi aseze numele printre cei care, n 1954,
au lucrat cu el la cunoscuta asezare neolitic.
I.M.: De timpuriu v-ati angafat, cu un devotament devenit exemplar, in a
examina istorismul romanesc. Sunt cunoscute preocuprile i re:ultatele muncii dvs.
tiintifice indeosebi privind opera lui M. Koglniceanu, apoi A.D. Xenopol, N. Iorga
i J. Parvan. Una din marile dvs. pasiuni a fost i inc mai este viata i opera lui J.
Parvan. In ce msur exemplul marelui savant v-a clu:it in viat?
A.Z.: Prvan m-a Iascinat din momentul cnd i-am auzit prima dat
numele (cu rezonant exotic), n timpul scolii. Era amintit alturi de G.
Tocilescu si R. Vulpe, asadar de un arheolog din generatia anterioar si de unul
care i-a Iost elev, discipol, emul. La Facultate nu se Icea prea mult caz de
Prvan. Fusese criticat la Academie de C. Daicoviciu si se pstra n jurul su o
anume rezerv. Abia dup studiul si biobibliograIia publicate de E. Condurachi
si dup reeditarea volumului despre Dacia, de ctre R. Vulpe, s-a deschis un
orizont prvanian de care am putut proIita. Anii de nchisoare mi-au dat apoi
ocazia de a ntlni un preot, G. Chiriac, teolog erudit, cu nclinatii poetico-
IilosoIice, care cunostea bine eseistica lui Prvan. Am decis pe loc s m
apropii de acea oper de ndat ce voi putea. A Iost ntia mea lectur
semniIicativ, la Muzeul de Antichitti de la Palat, n putinele ceasuri libere de
care am dispus dup eliberare. Pstrez si acum Iisele, cu pasaje ample din Idei
yi forme istorice, din Memoriale, crti pe care am reusit apoi s mi le procur,
Ioan Mitrea 410
nainte chiar de a Ii repuse n circulatie pe seama programului de ,valoriIicare a
mostenirii culturale. Sunt lecturi ce mi-au inIluentat nu doar gndirea, ci si un
anume Iel de a m raporta la alteritate. Le-am dedicat apoi, ca si biograIiei
respective, ani lungi de cutri, restitutii Iragmentare, studii monograIice. Cum
s nu consider ntlnirea cu Prvan ca Iiind una de destin?
Din pcate, noile circumstante n-au ncurajat yi travaliul documentaristic
I.M.: Intr-un interviu din 1983 fceati afirmatia, pe deplin indrepttit,
c ,istoriografia roman nu e prea bine cunoscut in lume` i speranta dvs.
era la tineri, cei ,de la care trebuie s ateptm renovarea domeniului`. A
venit 1989, au trecut iat dou decenii. S-au produs marile schimbri ateptate
in ceea ce privete evolutia istoriografiei romaneti?
A.Z.: ntr-o anumit msur, da, Iiindc multi tineri si-au putut continua
studiile n strintate, nvtnd limbi strine si asimilnd metodele de lucru. Din
pcate, noile circumstante n-au ncurajat si travaliul documentaristic, n sensul
instrumentelor necesare, asa nct prea putini din noile esaloane s-au devotat
structurilor si substructurilor acestui imens ediIiciu care este istoriograIia. Au
ales ce era mai usor, s Iac texte din texte, crti din crti. Arhivele s-au
deschis, dar nu prea exist studiosi caliIicati pentru ele. S sperm ns c vor
proIita de exemplele ntlnite n lume, dac nu si n proximitatea local.
I.M.: Cum vi se pare nivelul pregtirii studentilor de a:i din faculttile de
istorie? Programul Bologna, cu reducerea duratei studiilor pentru licent, il
considerati benefic? Este asigurat viitorul istoriografiei romaneti?
A.Z.: Nu mai predau de aproape un deceniu la Universitate, asa c nu pot
avea o prere autorizat. Ct priveste ,programul Bologna, eu sesizez mai
curnd carentele dect beneIiciile. Nu cred c istoriograIia are motiv de
satisIactie.
I.M.: Ati fost conductor de doctorat, membru in multe comisii de
doctorat din diverse centre academice ale trii. Cunoateti nivelul tiintific al
te:elor de doctorat. Firete c ati intalnit lucrri de foarte bun calitate. Totui
sunt i multe ca:uri de lucrri modeste, ca s nu spun slabe. Sunt cam multi
care fac ,te:ele` din alte ,te:e` i nu prea aduc nimic nou. Nu considerati c a
venit timpul unei necesare reevaluri a sistemului de doctorat din tara noastr?
A.Z.: Nu mai conduc doctorate, iar prezenta mea n comisii de acest Iel e
sporadic si accidental. Nu am dreptul s emit judecti de ansamblu.
... e nevoie de oameni devotati, de profesioniyti veritabili
I.M.: Cum bine titi, cu peste un secol in urm, intr-o conferint, pe tema
Unirii, J. Parvan invoca ,blstmul de:unirii` care a apsat ,veac dup veac
asupra neamului nostru`. Mai dinuie i a:i ,umbra acestui blstm`?
A.Z.: Nu stiu dac e bine s vorbim n acesti termeni despre o comunitate
n continu schimbare. Prvan i Iolosea ca stimulent pe linia unei solidaritti
mai ample, mai coerente, contnd pe valoarea pedagogic a ideii respective. S-a
btut, cred, prea mult moned pe tema dezbinrilor de la noi, uitndu-se c
dezbinarea i-a Icut pe polonezi s-si piard n cteva rnduri chiar statul. S nu
absolutizm, socotind c relevarea carentelor ar putea s aib un eIect
miraculos, de redresare a spiritului national. Se pot invoca la Iel de bine si
nsusirile pozitive, cele care ne-au asigurat continuitatea n timp si ne-au permis
a Iolosi bunele ocazii pentru a dobndi un statut international mai bun.
I.M.: ,De:unirea`, lipsa de solidaritate, a fost pre:ent mereu i la
nivelul comunittii istoricilor romani. Intr-un document important formulat
imediat dup ,revolutia` din 1989, intitulat Apel ctre istoricii romni, se
vorbea de nevoia de a se afunge la formule de solidaritate in lumea istoricilor.
Cum se vede a:i aceast solidaritate dup dou decenii de la acest ,Apel`?
A.Z.: Cazul istoricilor nu diIer prea mult de situatia descris mai sus. n
1989, la schimbarea de regim, breasla noastr a simtit nevoia s Iormuleze
cteva exigente, un Iel de program, n care se sugera si trebuinta unor Iorme noi
de solidaritate proIesional, dat Iiind c mai nainte asemenea Iorme nu prea
existau. Asociatia istoricilor era o Iorm goal, o pseudomorIoz, chiar dac
scotea din cnd n cnd cte un volum de Studii i articole. Apelul invocat era
desigur oportun, ns nu a produs pare-se aproape nici un eIect practic.
I.M.: Pentru a merge mai departe, la nivelul tendintelor europene, care
considerati c sunt directiile i priorittile istoriografiei romaneti pe termen
mediu i lung?
A.Z.: Ar Ii s dezvolt un amplu program si nu e posibil, nici nu e cazul
aici. Exist institute de resort, o sectie de specialitate la Academie, care n mod
Iiresc elaboreaz tot Ielul de planuri. Din pcate, aproape nicieri nu s-au
produs nnoiri semniIicative. Stim bine, ca istorici, c nnoirile nici nu se pot
proba att de lesne. Si ele au nevoie de timp, de mijloace, de continuitate a
eIorturilor. Directiile nu pot Ii dect cele care se degaj din traditiile
istoriograIiei noastre, complinite cu eventuale sugestii aduse din aIar. Dar e
nevoie de oameni devotati, de proIesionisti veritabili, nu de simpli speculanti ai
mprejurrilor.
I.M.: In discursul de receptie pe care l-ati rostit la Academia Roman, in
27 ian. 2006, intitulat Discurs istoric yi ego-istorie, ati pus in circulatie la noi
termenul de ego-istorie. Este un termen, in fapt un concept, pe care unul dintre
promotori, istoricul france: Pierre Nora, il vedea ca un semn de ,ceas bun al
Ioan Mitrea 412
istoriografiei`. Care este stadiul implementrii acestui concept in istoriografia
romaneasc?
A.Z.: N-a Iost n gndul meu s implementez, cum spuneti, un nou
concept, ci s m Iolosesc de ego-istoria deIinit de Nora pentru a obtine o mai
bun ntlnire ntre biograIia cercettorului si domeniul n care proIeseaz. Era
o tint mai modest, nu stiu dac si cu eIectul dorit.
I.M.: Stiu c nu v place s fiti scos in fat, c v aflati la acea varst a
deplinei maturitti spirituale i a unei experiente de viat la care laudele nu v
mai pot tulbura, dar eu trebuie s spun totui c prin opera dvs. ati imbogtit
substantial istoriografia romaneasc cu lucrri de referint i puncte de vedere
devenite repere in domeniu. Cunoscandu-v, in mare msur, puterea de munc
tiintific, pasiunea i druirea de a lucra, evidentiind un exemplar cult al
muncii, care ne amintete mereu de J. Parvan, ateptm din partea dvs. noi
lucrri. Aa incat v intreb direct, ce proiecte aveti pe masa de lucru?
A.Z.: N-ar Ii tocmai ntelept s vorbesc acum de planuri. Ce pot spune e
c din multimea de proiecte pe care le-am initiat si care se aIl n diverse stadii
de mplinire, n-am dus la capt dect o inIim parte. E o concluzie melancolic,
asupra creia nu se cade a insista.
I.M.: Stimate domnule Acad, Al. Zub v multumesc in numele redactiei i
cititorilor iar la acest ceas aniversar v doresc mult sntate, ani multi i noi
reali:ri pe ogorul istoriografiei romaneti.
A consemnat
Ioan Mitrea
In Honorem
PROFESORUL ION H. CIUBOTARU
LA MPLINIREA VARSTEI DE 70 DE ANI
ProIesorul Ion H. Ciubotaru aniverseaz la
nceputul anului 2010 sapte decenii de viat. Fr
ndoial, acest moment va Ii unul marcat de emotie att
pentru dumnealui, ct si pentru cei a cror viat s-a
ntreptruns, mai ndeaproape, ori doar tangential cu a
domniei sale.
S-a nscut la 28 ianuarie 1940 n satul Arborea
din judetul Botosani. Era al doilea din cei cinci copii ai
printilor Elena si Haralamb Ciubotaru. Scoala primar
o urmeaz n satul natal, gimnaziul la Scoala Normal
din Sendriceni, iar liceul la Dorohoi.
ntre anii 1962-1966 urmeaz cursurile Faculttii
de Filologie din cadrul Universittii ,Alexandru Ioan Cuza din Iasi. Aici s-a
dovedit a Ii pasionat de investigarea spatiului rural, asumndu-si n modul cel
mai serios misiunea de cercettor. Prin urmare, nu ntmpltor, la Iinalizarea
studiilor universitare a redactat o tez de licent despre jocurile dramatice cu
msti din Moldova si a nceput cercetrile de teren n comuna Vntorii, din
judetul Iasi, materializate ntr-o monograIie Iolcloric publicat n anul 1971.
Dup absolvirea cursurilor universitare, activeaz pentru o scurt
perioad de timp (1966-1967) ca muzeograI la Muzeul etnograIic al Moldovei
din Iasi. Din luna aprilie a anului 1968 ocup prin concurs postul de cercettor
la Centrul de Lingvistic, Istorie Literar si Folclor (actualul Institut de
Filologie Romn ,Alexandru Philippide') al Filialei din Iasi a Academiei
Romne. Aici, Ion H. Ciubotaru coordoneaz un colectiv de cercetare care,
printre altele va redacta Dictionarul literaturii romne de la origini pn la
1900, lucrare publicat n anul 1979 si premiat de Academia Romn. De
asemenea, n planul de cercetare stiintiIic a Iost inclus si un ambitios proiect
viznd Arhiva de Folclor a Moldovei yi Bucovinei (coordonat de Ion H.
Ciubotaru), sub ngrijirea domniei sale Iiind publicate ntre anii 1979-1991, un
numr de 10 Caiete ale Arhivei de Folclor, adevrate volume stiintiIice
semnate att de cercettori, ct si de colaboratori, colectia Iiind primit
Iavorabil de specialisti. Aparitia colectiei se datoreaz, de altIel, mai ales
eIorturilor domniei sale. Dintre volumele aprute, cel de al III-lea: Petru
Caraman, Literatur popular (1982), a Iost ngrijit si preIatat de Ion H.
Anton Cosa 414
Ciubotaru, volumul al VII-lea, Folclorul obiceiurilor familiale din Moldova.
(Marea Trecere) (1986) si volumul al X-lea (n dou prti), din anul 1991,
Valea Somuzului Mare. Monografie folcloric, sunt semnate de Ion H.
Ciubotaru, iar volumul al VIII-lea, Ornamente populare traditionale din
Moldova (Custuri, testuri) (1988), este realizat mpreun cu Silvia
Ciubotaru, dup ce, n 1982, publicaser, la Botosani, tot mpreun, volumul
Ornamente populare traditionale din zona Botoyanilor (Custuri).
n anul 1970, Ion H. Ciubotaru public un consistent Chestionar
folcloric yi etnografic general, ca principal instrument de lucru al ambitiosului
proiect Arhiva de Folclor a Moldovei yi Bucovinei, care va ajunge s
tezaurizeze peste 150.000 de documente.
n anul 1978, sustine, cu succes, teza de doctorat Cntecul funerar yi
contextul su etnografic pe Valea Somuzului Mare, sub conducerea
proIesorului Dumitru Pop, la Universitatea ,Babes-Bolyai din Cluj.
Dup evenimentele anului 1989, Ion H. Ciubotaru desIsoar si o intens
activitate didactic, prednd, n calitate de proIesor asociat, cursuri de etnologie
romnesc si de metodologie a cercetrii culturii populare la Facultatea de
Istorie a Universittii ,Al.I. Cuza' din Iasi (din octombrie 1991) iar, din anul
1995, ca proIesor titular la Catedra de literatur romn ,G. Ibrileanu' a
Faculttii de Litere de la aceeasi universitate.
ntre anii 19912004, a ocupat si Iunctia de director al Centrului Judetean
al Creatiei Populare din Iasi, calitate n care a initiat colaborarea cu institutii
similare din Republica Moldova, orientnd activitatea acestei institutii n
directia promovrii valorilor autentice. Numeroasele Iestivaluri si trguri de art
popular organizate n aceast perioad au prilejuit si aparitia unor publicatii
initiate de Ion H. Ciubotaru: Rapsozii (martie, 1992), Datini (decembrie, 1992
si 1993), Olarii (iunie, 1992 si 1993), Strunga (1993).
n lucrrile publicate n rstimpul prodigioasei sale cariere stiintiIice de
ctre domnul ProIesor Ion H. Ciubotaru, acesta abordeaz subiectele cercetate
din perspectiv monograIic. Constatarea transpare att din lucrrile care
vizeaz cercetarea unei localitti, ct si a unui gen ori chiar a unei zone
etnograIice n ansamblu.
n Folclorul obiceiurilor familiale din Moldova (Marea trecere), de
exemplu (publicat n volumul al VII-lea din seria ,Caietele Arhivei de
Folclor', 1986), Ion H. Ciubotaru Iace o cercetare monograIic, pe baza
culegerilor proprii, a cntecului Iunerar n contextul su etnograIic (tem
dezvoltat ulterior n volumul Marea trecere. Repere etnologice n
ceremonialul funebru din Moldova, publicat la editura ,Grai si SuIlet
Cultura National n anul 1999), dup cum, n Valea Somuzului Mare.
Monografie folcloric (publicat n volumul al X-lea din seria ,Caietele
Arhivei de Folclor, 1991) trateaz monograIic, deopotriv, coordonatele
ProIesorul Ion H. Ciubotaru la mplinirea vrstei de 70 ani 415
etnograIice si spiritualitatea spatiului cercetat.
Perspectiva monograIic este vdit si n importanta trilogie Catolicii din
Moldova. Universul culturii populare, de departe cea mai complex cercetare
de acest tip vizndu-i pe locuitorii de credint catolic din actuala Diecez de
Iasi. Lucrarea a primit, n anul 2007, cea mai nalt distinctie ce se acord
studiilor n domeniu la nivel european: Premiul International de Studii
Demoetnoantropologice ,Giuseppe Pitre-Salvatore S. Marino din Palermo.
Prestigiosul premiu a Iost acordat de un juriu prezidat de Francesco Sicilia din
Roma, ceremonia de nmnare avnd loc n Sala Teatrului ,Sybaris, din
Castrovillari (Calabria). Lucrarea premiat si activitatea stiintiIic a laureatului
au Iost prezentate ntr-un ,Laudatio rostit de proIesorul Aurelio Rigoli,
directorul Centrului International de Studii Etnoistorice din Palermo. De
asemenea, n acelasi an, lucrarea a primit si Premiul ,Simion Florea Marian al
Academiei Romne, distinctie ce se acord operelor marcante din domeniul
etnograIiei si Iolclorului.
ProIesorul Ion H. Ciubotaru s-a bucurat si de pretuirea lui Petru Caraman,
n apropierea cruia a stat nu mai putin de 18 ani, Iiind mandatat cu
valoriIicarea mostenirii stiintiIice a ilustrului crturar. A recuperat prin
publicare o important parte a operei acestuia, mentionnd aici: Petru Caraman,
Literatur popular (n ,Caietele Arhivei de Folclor, III, 1982); Petru
Caraman, Descolindatul n sud-estul Europei, Studiu de foclor comparat,
editie ngrijit si postIat de Ion H. Ciubotaru, Iasi, 1997; Petru Caraman,
Studii de etnografie yi folclor, editie ngrijit de Ovidiu Brlea si Ion H.
Ciubotaru, postIat, note, indice si bibliograIie de Ion H. Ciubotaru, Iasi, 1997;
Petru Caraman, Vechiul cntec popular ucrainean despre Stefan Voievod,
editie ngrijit de Ion H. Ciubotaru, Iasi 2005 si Petru Caraman, Kochanowski-
Dosoftei, Psaltirea n versuri, editie ngrijit de Ion H. Ciubotaru, Iasi, 2005,
De asemenea, n anul 2008, proIesorul Ion H. Ciubotaru publica la Editura
Universittii ,Alexandru Ioan Cuza Iasi o lucrare-document intitulat Petru
Caraman. Destinul crturarului.
Dintre lucrrile stiintiIice publicate de distinsul ProIesor Ion H. Ciubotaru
de-a lungul prestigioasei sale cariere stiintiIice mentionm:
Volume: Chestionar folcloric yi etnografic general, Iasi, Editura
Academiei Romne, 1970, 256 p.; Folclor poetic. Cntece yi strigturi din
judetul Botoyani, Botosani, CJCP, 1980, 142 p.; Folclorul obiceiurilor
familiale din Moldova (Marea trecere), n seria ,Caietele Arhivei de
Folclor, VII, Iasi, 1986, 523 p.; Valea Somuzului Mare. Monografie
folcloric, vol. III, n seria ,Caietele Arhivei de Folclor, X (12), Iasi, 1991,
673 p.; Catolicii din Moldova. Universul culturii populare, vol. I, Iasi,
Editura Presa Bun, 1998, 282 p.; vol. II, Iasi, Editura Presa Bun, 2002, 520 p.;
vol. III, Poezia obiceiurilor traditionale, Literatura popular, Folclorul
Anton Cosa 416
muzical, Iasi, Editura Presa Bun, 2005, 624 p; Marea trecere. Repere
etnologice n ceremonialul funebru din Moldova, Bucuresti, Editura ,Grai si
suIlet. Cultura National, 1999, 324 p; Petru Caraman. Destinul
crturarului, Iasi, Editura Universittii ,Al.I. Cuza, 2008, 658 p.
Volume (n colaborare): Teatru folcloric din judetul Iayi, Iasi, CJCP,
1968, 312 p.; Folclor din tinutul Rdutilor, Suceava, CJCP, 1969, 398 p.;
Vntorii. Monografie folcloric, Iasi, CJCP, 1971, 464 p.; Dictionarul
literaturii romne de la origini pn la 1900, Bucuresti, Editura Academiei
Romne, 1979; Rzboieni-Valea Alb yi mprejurimile. Monografia istoric,
economic yi social-cultural, Piatra Neamt, CJCP, 1979; Ornamente
populare traditionale din zona Botoyanilor. Custuri, testuri, Botosani,
CJCP, 1982, 142 p.; Ornamente populare traditionale din Moldova.
Custuri, testuri, n seria ,Caietele Arhivei de Folclor, VIII, Iasi, 1988,
420 p.; capitolul Dinuiri etno-folclorice, n volumul Ghereyti, un sat din
tinutul Romanului, Iasi, Editura Presa Bun, 2003, p. 267-393.
Editii critice: Petru Caraman, Literatur popular. Antologie,
introducere, note, indici si glosar de Ion H. Ciubotaru, n seria ,Caietele
Arhivei de Folclor, III, Iasi, 1982, 491 p.; Petru Caraman, Descolindatul n
orientul yi sud-estul Europei. Studiu de folclor comparat, editie ngrijit si
postIat de Ion H. Ciubotaru, Iasi, Editura Universittii ,Al.I. Cuza, 1997, 557
p.; Petru Caraman, Studii de etnografie yi folclor, editie ngrijit de Ovidiu
Brlea si Ion H Ciubotaru, postIat, note, indice si bibliograIie Ion H.
Ciubotaru, Iasi, Editura Junimea, 1997, 468 p; Petru Caraman, Vechiul cntec
popular ucrainean despre Stefan Voievod yi problemele lingvistico-
etnografice aferente, editie ngrijit si cuvnt nainte de Ion H. Ciubotaru, Iasi,
Editura Universittii ,Al.I. Cuza, 2005, 268 p; Petru Caraman, Kochanowski-
Dosoftei. Psaltirea n versuri. Influenta lui Kochanowski asupra lui
Dosoftei yi consideratii critico-axiologice, editie ngrijit si tabel cronologic de
Ion H. Ciubotaru, preIat de Al. Andriescu, Iasi, Editura Trinitas, 2005, 268 p.
Studii, articole, recenzii (selectiv): Cadrul etnografic al cntecului funerar
pe valea Somuzului Mare, n Anuarul Mu:eului Etnografic al Transilvaniei, X,
1973, Cluj-Napoca, p. 371-390; Moytenirea ytiintific a profesorului Petru
Caraman, n Anuar de lingvistic i istorie literar, tom. XXVII, 1979-1980, p.
257-283; Arhiva de folclor a Moldovei yi Bucovinei (AFMB), n Anuarul de
Folclor, I, Cluj-Napoca, 1980, p. 191205; Cultura popular n preocuprile lui
G.T. Kirileanu, n volumul G.T. Kirileanu sau viata ca o carte, Mrturii
inedite, editie ngrijit si cuvnt nainte de Constantin Bostan, Bucuresti, Editura
Eminescu, 1985, p. 129-145; Un strvechi rit european, avnd ca substrat
bagheta propitiatoare, n volumul Identitatea limbii yi literaturii romne n
perspectiva globalizrii, Iasi, Editura Trinitas, 2002, p. 279-288; Consideratii
asupra arhitecturii populare n satul Ghereyti, judetul Neamt, n Anuarul
ProIesorul Ion H. Ciubotaru la mplinirea vrstei de 70 ani 417
Mu:eului Etnografic al Moldovei, III, Iasi, Casa Editorial ,Demiurg, 2003; Un
studiu inedit asupra blestemului (Petru Caraman, Blestemul ca expresie
folcloric a unui complex afect negativ), n Anuarul Mu:eului Etnografic al
Moldovei, III, Iasi, Casa Editorial ,Demiurg, 2003; Restituiri Petru Caraman,
n volumul Stefan cel Mare la cinci secole de la moartea sa, Iasi, Editura AlIa si
Academia Romn, 2003; nsemntatea revistei ,Ion Creang, studiu
introductiv la editia anastatic a revistei Ion Creang, vol. I (1908-1909), Vaslui,
2004, p. V-XXIII; Recenzie la: Dumitru Pop, Coordonate ale culturii populare
romneyti n perspectiv etnologic, Cluj-Napoca, Editura Casa Crtii de Stiint,
2002, n Anuarul Mu:eului Etnografic al Moldovei, IV, Iasi, 2004, p. 335-337;
Recenzie la: Florica Ichim, Dorinel Ichim, Catolicii moldoveni (Studii de
etnologie), Bacu, Editura Diagonal, 2002, n Anuarul Mu:eului Etnografic al
Moldovei, IV, Iasi, 2004, p. 341-344; Recenzie la: Maria Cuceu, Ritualul agrar al
cununii la seceriy. Studiu etnologic, Cluj-Napoca, Editura Presa Universitar
Clujean, 2003, n Anuarul Mu:eului Etnografic al Moldovei, IV, Iasi, 2004, p.
346348; Un strlucit reprezentant al ycolii sociologice romneyti: Paul H.
Stahl, n Revista roman, 2005, octombrie, nr. 3, p. 4; O remarcabil cercetare
etnologic: Cununia fratilor yi nunta soarelui, n Revista roman, 2005, nr. 4,
decembrie 2005, p. 8.
Personalitate marcant a culturii romnesti contemporane, etnograI,
etnolog si Iolclorist deopotriv, domnul ProIesor Ion H. Ciubotaru reprezint,
iat, de cteva decenii, un reper de necontestat ntre specialistii si cercettorii
creatiei si culturii populare romnesti.
Din cele inserate mai sus reiese cu claritate Iaptul c distinsul crturar
iesean este un adevrat exeget al creatiei populare si, n egal msur, un creator
de scoal. n calitatea noastr de Iost student si (ndrznim s spunem, cu
Iireasc modestie) colaborator deopotriv (n studierea universului culturii
populare a catolicilor din Moldova), initiat de ctre domnia sa nc din primii
ani de studentie n Iascinantul domeniu al etnograIiei, avndu-l de atunci ca
model, i multumim pentru druirea de care a dat dovad ca proIesor, pentru
prelegerile de la catedr, pentru rigoarea, proIesionalismul si metodele de
cercetare stiintiIic transmise, dorindu-i n acelasi timp, ca n anii ce vor s vin,
s lase alte si alte urme durabile pe trmul stiintei si cercetrii etnograIice, al
culturii romnesti n general.
LA MULTI ANI, DOMNULE PROFESOR!!!...
Anton Coya
ALEXANDRU ARTIMON,
UN CERCETTOR SI ARHEOLOG MEDIEVIST DE O RAR VOCATIE
...Asa avea s i se ndeplineasc, nedrept si necruttor, sorocul... Seara
trziu, ctre miezul noptii n care crestinii ntmpinau Srbtoarea Nasterii
Maicii Domnului, terminase de ,sleIuit monograIia asezrii medievale Tg.
Trotus, pregtit pentru tipar n vederea aniversrii, mpreun cu Bacul, a sase
secole de la prima atestare documentar. Fusese puternic ptruns de marea
ndatorire de a-si valoriIica pe deplin munca de cercetare eIectuat n aceast
zon timp de zece ani, dar si Iat de propria-i constiint, ntruct era, din anul
2003, Cettean de Onoare al comunei Tg. Trotus. Prin aceasta i se recunoscuse
truda sirului de ani n care, cu perseverenta arheologului pasionat si meticulos, a
scos la lumina zilei urmele materiale a ceea ce Iusese cndva o nIloritoare
asezare urban medieval, bine plasat geograIic si comercial, ca si Bacul, de
vreme ce voievodul Alexandru cel Bun dduse, la 6 octombrie 1408, acel
privilegiu comercial de care negustorii lioveni aveau s beneIicieze n cele dou
orase.
Finalizase aceast ultim lucrare cu constiinta datoriei mplinite, dar si cu
emotia srbtorilor ce l asteptau: aniversarea, peste numai opt zile, la 14
septembrie, mplinirii vrstei de 70 de ani, dar si maniIestrile planiIicate la Tg.
Trotus pentru zilele de 6-7 octombrie, unde trebuia s-si lanseze si cartea. Dar
n-a Iost s Iie asa... Ultimele sale clipe de viat l-au gsit lucrnd, asa cum
Icuse ntreaga-i viat, Iiind un spirit creativ, mereu preocupat de cutri,
urmrind cu tenacitate Iinalizarea lucrrilor ncepute.
Urgisit soart! Abia se ntorsese de pe santierul de la Mnstirea Casin,
unde continuase, timp de o lun, mai vechile sale cercetri de aici, pentru a se
ocupa si de alte lucrri. Asa nvtase de la mentorul su, inegalabilul cercettor
si Iondator de muzee Iulian Antonescu, sub ndrumarea cruia slujise mai nti
ca director al Muzeului de Istorie din Tg. Neamt ntre 1963 si 1967, iar, dup
1969, ca seI de sectie n cadrul Muzeului Judetean de Istorie si Art Bacu.
A eIectuat cercetri arheologie privind civilizatia medieval, mai nti la
Cetatea Neamtului, apoi la Suceava, Voronet, Mnstirile Putna si Slatina
acestea Icndu-le ntre 1967 si 1969, cnd Iunctiona ca seI de sectie n cadrul
Muzeului de Istorie a Bucovinei din Suceava; apoi, dup 1969, n orasul Bacu
si n Tg. Trotus, n comunele SteIan cel Mare, Oncesti, Mnstirea Casin,
Faraoani, Ttrsti, Rchitoasa, Cleja, Hemeiusi, precum si la Adjudul Vechi
din judetul Vrancea.
Functiile detinute n respectivele muzee (din Tg. Neamt, Suceava si
Bacu) muzeograI principal, seI de sectie sau director adjunct, consilier si
expert nu le-a privit ca pe un scop n sine, de stat la un loc cldut sau mai bine
Alexandru Artimon, un cercettor si arheolog medievist de o rar vocatie 419
retribuit; ar Ii Iost mpotriva Iirii sale, predestinat s Iie mereu pe linia nti de
scoatere la lumin a relicvelor materiale, dovezi ale creativittii si iscusintei
generatiilor trecute.
mplinirea proIesional i-a Iost ncununat si de doctoratul sustinut n
anul 1999, cu o tez prin care si-a valoriIicat mai ales propriile-i cercetri si
concluzii, contribuind, astIel, la mbogtirea considerabil a cunostintelor
despre ntemeierea, evolutia sau involutia unor asezri medievale de tip urban
din zona Moldovei.
Dincolo de zecile de studii si articole publicate n periodice de specialitate,
opera sa se distinge prin titluri de crti precum Curtea Domneasc yi Biserica
Precista din Bacu (colaborare cu proI.dr. I. Mitrea), Bacu - reyedint
voievodal (colaborare cu proI.dr. I. Mitrea), Civilizatia medieval urban n
secolele XIV-XVII (Bacu-Tg. Trotuy-Adjud), Orayul medieval Trotuy n
secolele XIV-XVII, dar si prin capitolele distincte din lucrrile 1udetul Bacu -
monografie (1996) si Enciclopedia judetului Bacu (2007 si 2008).
Recunoasterea meritelor sale pe trm stiintiIic se remarc si prin aceea
c a Iost distins cu medalii si ordine, diplome si premii, ntre care ,Diploma de
merit" acordat de Ministerul Culturii si Cultelor (2003) si Ordinul ,Meritul
Cultural n grad de Cavaler (2004).
Altruist din Iire, predispus oricnd la bineIacere, a trecut prea repede
dincolo, linistit si Ir a da de veste, cu singurul regret c mai avea nc multe
proiecte de mplinit...
Ioan Ungureanu
AMINTIRI RZLETE CU SANDU ARTIMON LA SUCEAVA
Revenit la Suceava din stagiu militar, am ntlnit, n vara anului 1967, n
biroul muzeograIilor, un om tnr, vioi, comunicativ. Nu a trebuit s treac mult
timp pentru a lega o apropiere amiabil cu noul coleg despre care am aIlat c
Iusese director al Muzeului din Tg. Neamt. Ne-am apropiat nu numai prin Ielul
de a Ii, ci si prin preocuprile comune: cele ale cercetrilor arheologice.
Vremurile erau n schimbare, se proIila la orizontul asteptrilor noastre o alt
lumin. Muzeului de istorie i se preconiza un alt rol. Foarte curnd am vzut c
entuziasmul nostru era nselat.
Sandu (cci asa-i spuneam cu totii), seIul sectiei de istorie, avea de dus la
ndeplinire cele mai ingrate misiuni venite ,de sus. Nu s-a descurajat si, n cei
trei ani, ct a stat la Suceava, a dus o tenace munc pe dou Ironturi: unul al
sarcinilor muzeograIice si cellalt al cercetrii, Icute mai mult n timpul liber,
ocolind pe ct se putea autorittile tutelare, de cele mai multe ori ostile.
Au urmat ani de eIorturi. Muzeului i s-a impus ca, n cel mai scurt timp,
s se mute din vechea ,Cas National la un nou sediu, cel actual. Colectii
dobndite n decurs de peste jumtate de veac trebuiau ambalate, transportate si
depozitate n sigurant n noile ncperi. Era un eIort care ne depsea de multe
ori puterile Iizice. Organizarea acestei diIicile actiuni a czut n sarcina seIului
sectiei de istorie, care era Sandu. Nu si-a pierdut cumptul si a reusit s ne
conduc la Iinalizarea acestei anevoioase misiuni, avnd tactul de a ne uni n
acest eIort. Au Iost zile ntregi cnd, cu exceptia unei Irugale gustri de prnz,
toti, ca si ,seIul, am struit ntr-o munc continu, sincer animati de ideea c
am obtinut pentru muzeu un spatiu mai generos, mai adecvat.
N-a ncetat bine zarva mutrii, c a venit ca o avalans porunca
categoric ca n noul spatiu dobndit s organizm, din nou, ct mai repede
posibil, expozitia de baz a muzeului. Nu s-a permis nici o amenajare, nici
mcar o vruire a peretilor. Mobilierul era vechi si insuIicient, unele suporturi
datau de peste 50 de ani, iar spatiul destinat expozitiei era bizar. Din Iiecare
ncpere se iesea pe hol, de unde se intra n urmtoarea sal a expozitiei
(cldirea Iusese destinat birourilor). Multe sptmni au Iost destinate
cutrilor de solutii, chiar si unele banale, cum ar Ii cea de a acoperi cu ceva un
perete stropit cu cerneal. Experienta muzeotehnic a regretatului Grigore Foit,
pe atunci directorul muzeului si a lui Sandu a determinat s realizm expozitia.
Dup inaugurare, printr-o munc continu am mai crpit mereu cte ceva.
Desigur, cu totii nu eram multumiti si am dorit s gsim o Iormul nou,
modern. Trebuia realizat o tematic a expozitiei permanente. Sandu, ca seI,
trebuia s o prezinte organelor superioare. Cnd se ntorcea de la astIel de
,dezbateri era mai rosu ca de obicei. Intentiile noastre se loveau de gndirea
Amintiri rzlete cu Sandu Artimon la Suceava 421
dogmatic a unora sau de tendintele national-comuniste ale altora. Lucrarea s-a
amnat si a depsit un deceniu.
Nu putine au Iost zilele cnd am zbovit n lungi discutii cu Sandu,
privind visatele proiecte de cercetare arheologic. N-a Iost dat s se
mplineasc. Dar, n cei trei ani ct a zbovit Sandu la Suceava, s-au conturat
dou santiere de arheologie medieval cu rezultate semniIicative.
mi aduc aminte cum ntr-o zi rcoroas de primvar, Sandu a aprut
nIrigurat n birou, mrturisind contrariat c prin sondajul de rutin, necesar
restaurrii Turnului lui Lpusneanu, a gsit un zid cu mult mai vechi care
suscita numeroase ntrebri. Entuziasmul su molipsitor m-a determinat s vd
descoperirea. Evident, se contura posibilitatea existentei unor monumente
anterioare secolului al XVI-lea. ntmplarea n cercetare este beneIic dar
numai celui care stie s proIite de ea. Nu s-a oprit aici. Tenacitatea sa de a
continua investigatiile au dus la dezvelirea n curtea bisericii SI. Dumitru din
Suceava a ruinelor altor dou biserici anterioare celei actuale ca si a cimitirelor
aIerente lor. Descoperirea a dat noi dimensiuni n istoria medieval a Sucevei.
Vestigiile au intrat rapid n circuitul stiintiIic prin mai multe articole pe care le-a
semnat de unul singur sau n colaborare cu alti distinsi medievisti.
O alt realizare notabil a lui Sandu, n arheologia medieval din zona
Sucevei, este cea de la Volovt. Intrigati de stiri mai vechi am pornit mpreun
spre Volovt, eu ctre un sit arheologic care s-a dovedit ulterior hallstattian,
Sandu spre vatra medieval a satului, plasndu-si cercetrile lng actuala
biseric, ctitorie a lui SteIan cel Mare. Spturile lui, desIsurate cu migal, au
relevat un alt locas de cult anterior celui al marelui voievod. Monumentul acesta
si are rolul su bine precizat n istoria arhitecturii ecleziastice timpurii din
Moldova si aceast Iil de istorie poart cu deplin temei semntura sa.
Mi-a Iost dat s vd de numeroase ori spturile eIectuate de Sandu. Erau
realizate cu acuratete, cu migal si cu atentie, expresii nu numai a unei bune
pregtiri proIesionale, dar si a unei pasiuni depuse n munca de teren. Stpn al
tehnicii eIecturii spturilor arheologice nu pregeta s nIrunte diIiculttile
care, n acele vremuri, erau multe si incredibile. Cu toate acestea a reusit s le
biruie. Foarte important este Iaptul c rezultatele cercetrilor sale din timpul ct
a stat n Suceava au Iost integral valoriIicate stiintiIic, lucru ce nu este ntlnit
prea des n lumea noastr, a arheologilor.
A urmat, din varii motive, mutarea la Bacu, dar Sandu a revenit deseori
la Suceava cu diverse prilejuri si pot spune c rentlnirile cu Suceava i
provocau o anumit melancolie. Bacul, este drept, i-a oIerit un cmp mai vast
de cercetare si totdeauna cu entuziasm releva rezultatele obtinute prin
cercetrile sale care au Iost si sunt recunoscute. Pstrez acum numeroasele
extrase cu articolele sale stiintiIice sau crtile semnate de el si recunosc c
atunci cnd le primeam, Sandu si exprima gndurile despre ceea ce urmeaz s
Mircea Ignat 422
scrie mai departe si nu automultumirea pentru un demers desvrsit. Mereu a
dorit s Iac mai mult.
A Iost o viat de munc tenace n sIera att de diIicil a muzeograIiei,
unde a avut rezultate notabile, ct si n domeniul arheologiei medievale,
ndeosebi cel al vietii urbane, n care a dat contributii ce nu pot Ii ignorate de
nimeni.
Soarta a pus ns capt eIortului su numai cu cteva zile nainte de a
mplini 70 de ani. Nu putem uita opera sa stiintiIic, dar nici omul care este nc
viu n amintirea noastr.
Sit tibi terra levis!
Mircea Ignat
ALEXANDRU ARTIMON - O JIAJ DEDICA1 ARHEOLOCIEI
Cine nc nu l-a cunoscut pe arheologul ALEXANDRU ARTIMON de
la Bacu are posibilitatea s o Iac att prin intermediul zecilor de crti
publicate, dar mai ales rsIoind toate articolele si studiile de arheologie
reIeritoare la judetul Bacu si nu numai. Atunci o s observati c acest iubitor
de ,hum istoric a scos din uitare vestigii arheologice inestimabile care Iac
din aceast parte de tar, una extrem de cunoscut si de bogat n valori ale
trecutului. Asadar, avem de-a Iace cu un pasionat om de cultur care si-a
dedicat viata domeniului arheologiei!
Fiecare dintre noi am urmat drumuri diIerite n viat, dar oriunde a
mers arheologul ALEXANDRU ARTIMON a luat cu el cte ceva, de la
Iiecare, neuitnd s-si iubeasc semenii. El a stiut s adulmece Irumusetea
vietii, deslusindu-i cele mai adnci taine. De aceea, si-a cstigat libertatea de a o
cunoaste, de a avea bucurii, responsabilitti, esecuri poate, nvtnd ns s se
descurce cu ele. Din toate acestea, a rmas prizonierul propriei pasiuni, dar n
timp a devenit ceea ce gndeste! Peregrin prin strvechea istorie a JILOR
1RO1USULUI si BIS1RIJEI, proIesorul a adus la lumin cele mai valoroase
antichitti, continund traditia cercetrilor arheologice Icute de eminentii si
naintasi. De la acesti prieteni a nvtat meserie si a nteles c ei sunt modul prin
care Dumnezeu l are n grij. I-a pretuit si i-a cinstit deopotriv, la rndu-i Iiind
onorat de cinstea si chibzuinta lor. S-a apropiat de ei pentru c a simtit c ceea
ce Iceau era pentru el o dulce desctusare a inimii. Asta l-a Icut s vad si
altIel viata, ntelegnd c ceea ce cuta acolo era chiar n interiorul su.
Cu o bogat experient n domeniul arheologiei medievale acumulat
din colaborarea cu renumiti cercettori, precum Ioan Nestor, Dan Gh. Teodor,
Victor Spinei, Viorel Cpitanu, Ioan Mitrea, Mircea D. Matei, Dan Monah,
Costic Asvoaie si multi altii ALEXANDRU ARTIMON si-a umplut
desaga sperantei si a luat la pas ntreg judetul Bacu, nscocind prin cele mai
ascunse si mai ntortocheate vi. Asa a descoperit Irumusetea trecutului acestor
miriIice plaiuri, iubind proIund si intens arheologia cea care l-a ajutat s
scoat din ,huma uitrii o ntreag civilizatie a vechilor locuitori din aceast
zon de sud-vest a Trii Moldovei, intens si permanent locuit.
Desi botosnean prin nastere, proIesorul ALEXANDRU ARTIMON a
cutat si a gsit de mai bine de 50 de ani identitatea istoric a Vii Trotuyului,
Iixnd-o prin imensa sa contribujie arheologic n cadrele reIerentiale ale
cunoasterii trecutului prtii de sud-vest a Moldovei. Rodul muncii sale si a celor
cu care a lucrat a Iost bogatul material arheologic lsat la Muzeul de Istorie din
Bacu, dar si sumedenia de studii si articole publicate n reviste de specialitate
reIeritoare la arheologia medieval din Moldova, la Biserica ,Precista si
Curtea Domneasc din Bacu, dar mai ales n volumele legate de Bacu-
reyedinj voievodal, 1g. 1rotuy si Adjud.
Cu prul albit de dorinta cunoasterii a tot ceea ce este simplu, natural si
de demult n zona de sud-vest a Moldovei, arheologul ALEXANDRU
ARTIMON si-a desvrsit cunoasterea prin descoperirea a noi ayezri,
necropole si puncte arheologice, asa nct putem spune c munca sa nu a Iost
n zadar si cu sigurant a mbogtit descoperirile arheologice de pe teritoriul
judetului Bacu. AstIel, numeroasele vestigii arheologice pe care le-a descoperit
si le-a Icut cunoscute stau drept mrturie a ndelungatului drum pe care istoria
si l-a croit n aceste tinuturi bcuane, marcndu-i existenta cu importantele sale
evenimente. Particularitatea acestor plaiuri denot o mare emulatie de valori
materiale, spirituale si cultural-artistice, care probeaz capacitatea creatoare a
oamenilor din acest spatiu si speciIicitatea cu care el s-a remarcat n cultura
romneasc si universal.
Deosebite sunt si obiectele reprezentative pentru epoca medieval
(ceramic, unelte, arme, obiecte agricole si mestesugresti, obiecte de podoab,
tezaure monetare, piese crestine si elemente de art decorativ) - gsite de
ALEXANDRU ARTIMON la Bacu-,Curtea Domneasc (secolele XIV-
XVI), Onesti (veacurile XI-XVIII), Valea Trotusului, Valea Bistritei, Valea
Oituzului, Biserica Precista din Bacu, precum si n alte asezri din sud-vestul
judetului Bacu (secolele XV-XIX), dar chiar si la Volovt (judetul Suceava)
Dac la toate aceste merite ale proIesorului ALEXANDRU ARTIMON
adugm si Iaptul c a contribuit decisiv la repertorierea patrimoniului
arheologic din judetul Bacu, n cadrul Directiei pentru Cultur, Culte si
Patrimoniul Cultural National a judetului Bacu, putem avea imaginea complet
a unui destin mplinit pe trmul arheologiei.
n Iine, despre arheologul ALEXANDRU ARTIMON se poate vorbi
Ioarte mult, dar ceea ce conteaz cu adevrat este Iaptul c ne-a lsat un pretios
tezaur al trecutului, iar oamenii ar trebui s-l aprecieze pentru curajul de a nu
lsa aceste vestigii la marginea lumii, renviindu-le si recuperndu-le pe
vesnicie! De aceea, putem s-i admirm pasiunea si vioiciunea sa cultural,
simtindu-ne mereu mndri de valoarea acestui autentic crturar. n orice caz,
pentru noi rmne un stimabil cuttor al istoriei !
NU TE VOM UITA, BDIT SANDU !
Laurenjiu Chiriac
NICOLAE URSULESCU, CUCU1EAI. ECOURI A EPOC ALE
MOAOCRAFIEI LUI HUBER1 SCHMID1, IASI,
EDITURA UNIVERSITTII ,AL.I. CUZA, 2009, 166 P.
n acest an s-a mplinit un secol de la nceputul cercetrilor eIectuate de
arheologul german Hubert Schmidt (1864-1933), n cunoscuta asezare
eneolitic de la Cucuteni, sit care a dat numele uneia din cele mai spectaculoase
culturi din preistoria european.
n septembrie 1909, reputatul arheolog german H. Schmidt, specialist cu
o mare experient n domeniu, ntruct participase la o serie de cercetri pe mari
santiere arheologice celebre precum la Troia sau cteva centre din Asia
Central, a nIipt spaclul, unealt speciIic muncii n teren a oricrui arheolog,
n straturile apartinnd culturii preistorice de tip Cucuteni.
Dup un prim raport consistent asupra rezultatelor cercetrilor eIectuate,
n dou campanii de spturi sistematice, abia n 1932, dup dou decenii de
studiu si analiz minutioas a materialelor descoperite, savantul german a
publicat monograIia, mult asteptat n primul rnd de specialisti, asupra
cercetrilor de la Cucuteni, o carte rmas de reIerint n literatura de
specialitate.
Dac avem n vedere c de curnd, respectiv n 2007, s-au mplinit 75 de ani de
la aparitia monograIiei lui H. Schmidt, Cucuteni in der oberen Moldau, Rumnien.
Die befestigte Siedlung mit bemalter Keramik von der Steinkupferzeit bis in die
vollentwiekelte Bronzezeit, Berlin und Leipzig, Verlag Walter de Gruyter, 1932
(Cucuteni, n Moldova de Sus, Romnia. Ayezarea fortificat cu ceramic
pictat din eneolitic pn n perioada evoluat a bronzului, VII, 131 p., 21 Iig. n
text, 40 pl., dintre care una color si patru anexe, Berlin-Leipzig, Editura Walter de
Gruyter, 1932, ), iar n 2008 s-au mplinit 75 de ani de la trecerea n lumea umbrelor a
autorului monograIiei mentionate, cele trei evenimente, n mod Iiresc, nu puteau trece
Ir a retine atentia.
Si-a asumat rspunderea unui demers stiintiIic onorabil si necesar universitarul
Nicolae Ursulescu, reputat specialist n studierea culturilor neolitice si eneolitice,
ndeosebi din aria est-carpatic. Din capul locului mentionm c N. Ursulescu este un
bun cunosctor al vietii si operei lui H. Schmidt.
Chiar n acest an proIesorul N. Ursulescu s-a mai oprit asupra implicrii
savantului german H. Schmidt n cercetrile arheologice din Romnia, ntr-un
consistent studiu publicat ntr-o revist de specialitate (cI. N. Ursulescu, Hubert
Schmidt - profilul unui savant implicat n cercetrile arheologice din
Romnia, n revista de istorie Zargidava, VIII, 2009, p. 204-216).
Lucrarea proIesorului N. Ursulescu dedicat savantului german si
Recenzie 426
monograIiei sale se intituleaz simplu: Cucuteni. Ecouri n epoc ale
monografiei lui Hubert Schmidt, si surprinde prin ineditul demersului, n
sensul c rareori poate Ii ntlnit n literatura stiintiIic reunirea, ntr-un volum,
a ecourilor pe care le-a avut opera unui autor n momentul aparitiei sale.
Volumul realizat de N. Ursulescu cuprinde dou prti principale si
anume: I. Perceptia personalittii lui Hubert Schmidt yi a descoperirilor lui
de la Cucuteni n arheologia timpului su, si II. Materiale publicate n anii
`30 despre monografia Cucuteni yi autorul ei cu dou subcapitole: A. Ecouri
n Romnia si B. Ecouri n alte tri.
Lucrarea se ncheie cu un rezumat, n limba Irancez (poate ar Ii Iost
necesar si o variant a rezumatului n limba german), o bibliograIie, lista de
abrevieri si un indice onomatistic si toponimic.
Revenind la prima parte a lucrrii, este de remarcat bogata inIormatie
oIerit de N. Ursulescu auspra ,percetiei personalittii lui Hubert Schmidt si a
descoperirilor de la Cucuteni n arheologia timpului su, rspunznd astIel nu
doar interesului specialistilor, dar adresndu-se si marelui public interesat de
acest gen de lucrri.
Evidentiind importanta lucrrii lui H. Schmidt, care este n Iapt ,prima
monograIie dedicat unui sit preistoric de pe teritoriul Romniei, N. Ursulescu
nu uit s evidentieze legturile dintre lumea german si lumea romneasc, n
domeniul arheologiei. Pe de o parte, este vorba de Iaptul c si alti reputati
arheologi germani au eIectuat cercetri n situri de pe teritoriul Romniei, ntre
care Carl Schhuchardt, Gerhard Bersu, Paul Trger, Hermann Schroller, dup
cum multi tineri arheologi romni au studiat si s-au perIectionat n lumea
academic german, ntre acestia numrndu-se savanti, creatori de scoal
arheologic la noi, precum V. Prvan, Ion Andriesescu, Teohari Antonescu si
Ion Nestor.
Recenziile reunite n partea a doua a acestui volum, evidentiind bogatul si
largul ecou al monograIiei lui H. Schmidt, sunt reproduse dup tipriturile
originale, dar si cu traducerea textelor n limba romn (a celor din limbi
strine).
Mai trebuie semnalat Iaptul c recenziile, reunite n volum, sunt nsotite
de numeroase si bogate note explicative, completri, dar chiar si puneri la punct,
n unele probleme, la nivelul actual al cercetrilor stiintiIice.
ntre ecourile n lumea arheologilor romni a monograIiei lui H. Schmidt,
semnalm mai nti consistenta recenzie a lui Ion Nestor, publicat, n limba
german, n prestigioasa revist de specialitate Prhistorische Zeitschrift (nr.
23, din 1932), n care se remarc, ntre altele, Iaptul c ,autorul oIer prin
analizele sale exemplare si ordonarea strict a materialului prezentat, mai ales o
clasiIicare Iundamentat a vestigiilor cucuteniene. Aceast subliniere si-a
pstrat pn azi valabilitatea. n recenzia sa, Ion Nestor a Icut si numeroase
Recenzie 427
observatii asupra unor aprecieri Iormulate de H. Schmidt n monograIia sa, din
care cele mai multe au rezistat n timp.
Mai mentionm c, n limba romn, respectiv n Romnia, au aprut
dou texte reIeritoare la monograIia lui H. Schimdt. Este vorba de o notit
bibliograIic semnat de Vladimir Dumitrescu, aprut n Revista istoric
roman (III, 1933) si recenzia, n Iapt o prezentare mai larg a lui Paul
Nicorescu publicat n Cercetri istorice (I, 1933).
Cu mult mai numeroase si relevante sunt recenziile si prezentrile
monograIiei lui H. Schmidt datorate unor specialisti din alte tri, ntre care se
numr n primul rnd cei din lumea german, dar si din spatiul anglo-saxon.
Mentionm aici, mai nti, pe savantul Paul Reinecke (1875-1958), marele
preistorician vienez Oswald Mengin (1888-1973), proIesorul din Kln, Herbert
Khn (1895-1980), dar si marele arheolog si istoric englez V. Gordon Childe
(1892-1957), cunoscut publicului romnesc prin cele dou lucrri ale sale
traduse n limba romn, Furirea civilizatiei (Bucuresti, 1966) si De la
preistorie la istorie (Bucuresti, 1967), care Iormuleaz o concluzie demn de
retinut, privind monograIia savantului german: ,Descrierea si prezentarea
materialului este admirabil si Iace cartea indispensabil pentru o studiere
adecvat a Europei de sud-est si a spatiului egeean.
ReIeriri la monograIia lui H. Schmidt, pe care N. Ursulescu le
semnaleaz, s-au Icut si n necrologurile prilejuite de trecerea marelui savant
german n lumea celor drepti.
S mai semnalm si Iaptul c pentru cunoasterea operei lui H. Schmidt n
tara noastr s-au Icut si alte demersuri. Mentionm c pentru istoricul
cercetrilor lui H. Schmidt de la Cucuteni poate Ii consultat cu Iolos lucrarea
lui Mircea Petrescu-Dmbovita, M.-C. Vleanu, Cucuteni-Cettuie.
Monografie arheologic (BMA, XIV, Piatra Neamt, 2004, p. 21-24, 31-32).
n 2006, la Iasi, a aprut o editie a monograIiei lui H. Schmidt, care
reproduce textul original din 1932. n 2007, tot la Iasi, a aprut o traducere a
monograIie a savantului german, din pcate cu ,grave si numeroase erori de
traducere si interpretare, cum observ proIesorul N. Ursulescu.
Cum savantul german H. Schmidt ocup un loc important n istoria
cercetrilor arheologice din Romnia, lucrarea prezentat Cucuteni. Ecouri n
epoc ale monografiei lui Hubert Schmidt, este cu att mai necesar si
interesant nu numai pentru specialisti, dar si pentru un cerc mai larg de cititori.
Ioan Mitrea
THE DANUBE SCRIPT IN THE LIGHT OF THE TURDAS AND
TRTRIA DISCOVERIES - EXHIBITION CATALOGUE
(SCRIEREA DUNREAN N LUMINA DESCOPERIRILOR DE
LA TURDAS SI TRTRIA - Catalog expozitional (Ed. Zoia
Maxim, Joan Marler, Viorica Crisan), Cluj-Napoca, Editura MEGA,
2009, 167 p.27 ilustratii.)
La sIrsitul secolului al XIX-lea au Iost descoperite, n Transilvania, n
siturile Turdas si Valea Nandrului, numeroase obiecte ceramice pictate si
incizate. Primul cercettor care a interpretat aceste semne ca apartinnd unui
sistem de scriere a Iost baroneasa ZsoIia Torma. n acelasi timp, Torma asocia
aceast scriere timpurie cu Asia Mic si Mesopotamia.
n a doua jumtate a secolului al XX-lea, Nicolae Vlassa, director al
Departamentului de Preistorie n cadrul muzeului clujean, descoper tblitele de
la Trtria, ale cror inscriptii duc la ipoteza c acestea ar Ii de origine
mesopotamian. Odat cu datarea cu carbon radioactiv a tblitelor de la
Trtria, ncepe s Iie vehiculat ipoteza c acest material european predateaz
scrierile orientale. AstIel, arteIactele de la Turdas si tblitele de la Trtria au
nceput s strneasc controverse n jurul subiectului celei mai timpurii scrieri
din Europa, principalele ntrebri care graviteaz n jurul lor Iiind ,a aprut oare
un sistem original de scriere n Europa neolitic Ir inIluente externe?
Folosirea scrierii a disprut pur si simplu, sau a inIluentat dezvoltarea
alIabetizrii din epoca bronzului?.
InIormatiile din aceste rnduri au Iost extrase din Cuvantul inainte (Joan
Marler) al Catalogului expozitional The Danube script in the light of the
Turdas and Trtria discoveries (Scrierea dunrean n lumina
descoperirilor de la Turday yi Trtria) realizat pentru expozitia cu acelasi
nume. Elaborarea acestuia a Iost Icut n urma unei colaborri dintre Muzeul
National de Istorie a Transilvaniei, care detine cea mai mare colectie
permanent de arteIacte de la Turdas si Trtria din lume, si Institutul de
Arheomitologie Sebastopol din CaliIornia, SUA. Respectivul catalog este
structurat n dou parti: Investigations of the Danube Scrip (Investigatii cu
privire la scrierea dunrean) si Images from the Exhibition and the
Catalogue of Signs (Catalogul semnelor yi imagini din expozitie). De
asemenea, inIormatiile din cuprins sunt oIerite bilingv (englez, romn),
paralel pe aceeasi pagin.
Premergtor acestui catalog, n anul 2008, n urma unei colaborri ntre
acelasi Institut de Arheomitologie Sebastopol si Muzeul National Brukenthal, a
Recenzie 429
aprut catalogul expozitional The Danube Script. Neo-Eneolithic writing in
Southeastern Europe (Scrierea dunrean. Scrierea neo-eneolitic n
Europa de sud-est).
Prima parte a catalogului cuprinde studii reIeritoare la primele descoperiri
ale scrierii dunrene, la originalitatea si dezvoltarea acestei scrieri, precum si la
scopul ntrebuintrii ei. AstIel, Gheorghe Lazarovici si Cornelia-Magda
Lazarovici prezint activitatea cercettorului Nicolae Vlassa si Cronologia yi
spatiul cultural ale culturilor Vinca yi Turday n contextul Civilizatiei
europene, Marco Merlini Scrierea dunrean yi Turday. Semnele
asemntoare unei scrieri descoperite de baroneasa Zsfia von Torma si
Scrierea dunrean ca unealt a ideologiei ancestrale ntr-o societate
bazat pe legturile de familie, Harald Haarmann Tehnologia scrisului n
contextul civilizatiei dunrene si Originalitatea yi continuitatea. Probleme
cruciale n studiul scrierii dunrene.
Zoia Maxim, Gheorghe Lazarovici, Cornelia-Magda Lazarovici si Marco
Merlini alctuiesc n cea de-a doua parte Catalogul semnelor n care se
ncearc a se oIeri semnelor si simbolurilor de pe arteIacte interpretri ,menite
s sugereze posibilittile si nu s Iie admise ca certe(p. 132).
Ilustratiile din partea Iinal a catalogului prezint piesele centrale ale
expozitiei Scrierea dunrean n lumina descoperirilor de la Turday yi
Trtria.
Realizarea expozitiei, precum si elaborarea catalogului expozitional,
oIer specialistilor, dar si publicului larg, posibilitatea de a cunoaste arteIacte de
o important covrsitoare pentru istoria umanittii, mai ales dac n viitor se va
putea aIirma cu sigurant c aceast scriere precede scrierea sumerian creia n
prezent i se acord, n unanimitate, caracterul de cea mai veche scriere
cunoscut.
Marina-Mihaela Brbieru
O.L. SOVAN, AECROPOLA DE 1IPSA1AAA DEMURES-
CERA1ACHOJDE LAMIHLSEAI (1UDEJULBO1OSAAI),
TARGOVISTE, EDITURACETATEA DESCAUN, 2005, 354P. +390 PL.
Impresionantele piese ale necropolei de la Mihlseni, observate cu prilejul
diIeritelor expozitii itinerante, au strnit un interes aparte arheologilor, semnalndu-le
de timpuriu deosebita lor important. Dup 17 ani de la Iinalizarea cercetrii integrale
a necropolei de tip Sntana a Iost publicat o monograIie ampl, nsotit de o ilustratie
pe msur. De la prima vedere, tentatia specialistilor este de a o compara cu o alt
mare necropol, din perioada roman trzie, descoperit la Brlad-Jalea Seac
(judetul Vaslui), datorit proportiilor, tematicii, modului riguros de realizare. Dar ntre
cele dou cimitire, descoperite n zona Moldovei, exist alturi de puncte comune si
diIerente (privind ritul si ritualul Iunerar, numrul de morminte, tipologia obiectelor),
care n Iinal determin o completare reciproc.
De dimensiuni apreciabile (354 pagini inIormationale si 390 de planse),
volumul este rezultatul prelucrrii unui material arheologic bogat cantitativ si mai ales
calitativ, obtinut n urma desIsurrii a sase campanii de spturi sistematice (1983-
1988). Dup numrul mormintelor descoperite (520), necropola de la Mihlseni (jud.
Botosani) se situeaz a doua n ierarhia obiectivelor de acest gen, din tara noastr,
dup cea da la Brlad-Jalea Seac (547). ns, ambele Iurnizeaz inIormatii pretioase
despre o perioad de timp, Irmntat de aparitia populatiilor migratoare n spatiul
dacic, de dup retragerea aurelian (275 d.Hr.) si pn spre Iinalul secolelor IV-V,
cnd se produc mari schimbri n raportul de Iorte al zonei, prin invazia hunic din
375 d.Hr si disparitia unor triburi de pe scena politic.
MonograIia necropolei de la Mihlseni Iace parte dintr-o serie nou, de trei
volume, (celelalte dou sunt dedicate asezrilor de la Cotu-Coplu si Stncesti
judetul Botosani, semnate de nume prestigioase din arheologia romneasc, precum
M. Ignat, L. Sovan, pentru primul sit si A. Florescu, M. Florescu pentru al doilea),
initiat de muzeul botosenean, sub numele de Bibliotheca Archaeologica ,Hierasus`.
Monographica.
Din start, mentionm strecurarea unei greseli redactionale, n titlul crtii, de pe
coperta principal (s-a omis litera h, din termenul Cernjachov, dar care apare n
celelalte situatii), Iapt care nu trebuie s aIecteze modul excelent de realizare al acestei
crti.
Structura voluminoasei lucrri, semnat L. Sovan, este compus din opt
capitole, o preIat (semnat de cercettorul dr. I. Ionit, de la Institutul de Arheologie
Iasi), un rezumat consistent, n limba Irancez (de 104 p), o list de prescurtri,
bibliograIia (cu lucrri n limbi strine), indicele general al numelor si plansele, Ioarte
numeroase (390 n total si un plan general al cimitirului de la Mihlseni, de proportii
Recenzie 431
mari), exceptional realizate (mprtite pe planuri generale la scar mic, desene cu
inventarul Iiecrui mormnt n parte si ,reconstituiri ale portului Ieminin).
Asemenea celuilalt volum, cu descrierea necropolei de la Brlad-Jalea Seac
si acesta are preIata semnat de I. Ionit, unul dintre cei mai importanti cunosctori ai
Ienomenului cultural Sntana de Mures-Cerneahov. Cu aprecieri Iavorabile, demne
de laud, aceast lucrare este recomandat ca un bun si valoros instrument de lucru,
un reper de seam pentru toate cercetrile ulterioare.
Primul capitol este rezervat Introducerii, care semnaleaz conditiile propice
de trai (soluri bogate si retele de ap), din Cmpia Moldovei, care au permis pe lng
autohtoni si asezarea n mas a populatiilor migratoare, aspect demonstrat de
multitudinea descoperirilor din secolele IV-V d.Hr, printre care si situl de la
Mihlseni, limitat geograIic de Podisul Central Moldovenesc (la sud), de Podisul
Sucevei (la vest) si de rul Prut (la nord si est).
Potrivit autorului, necropola a Iost identiIicat ntmpltor, cu prilejul unor
lucrri administrative (drenarea unui ses), n 1982, cnd s-au depistat trei morminte de
nhumatie (cinci vase Iiind recuperate din inventarul lor). Metoda de lucru s-a bazat
pe sectiuni paralele (56 n total), care au cercetat o supraIat de 8700m
2
, din care au
rezultat 520 de morminte (incluzndu-le si pe cele din 1982). Datorit conditiilor
diIicile ale terenului (nivelul ridicat al pnzei Ireatice, scurgeri de pmnt aluvionat),
metoda de sptura s-a adaptat zonei.
SpeciIic acestei perioade, cimitirul de la Mihlseni apartine unui amalgam de
populatii, a cror inIluent si proportie etnic se poate observa n inventarul
mormintelor (cunoscut Iiind Iaptul c purttorii culturii Sntana erau dacii, romanii,
gotii, sarmatii, taiIalii, vandalii etc.). La doar 50 m de marginea estic a necropolei au
locuit cei nmormntati acolo, ntr-o asezare care nsumeaz cca. 30 ha (conIorm
spuselor autorului). Finalul primului capitol este rezervat multumirilor aduse
specialistilor din tar si din strintate (Germania), pentru sprijinul acordat la
terminarea monograIiei. Trebuie apreciat colaborarea romno-german, care a
permis mbunttirea calittii acestei lucrri.
Corpusul descoperirilor este tratat n capitolul II, mprtit n cinci
subcapitole: morminte, gropi, lcas de cult, platIorme de incinerare si obiecte din strat.
Dup ce sunt mentionate cteva precizri, reIeritoare la scrile Iolosite pentru
desenarea obiectelor, termenii de specialitate utilizati n text (cei desemnati pentru
stabilirea intensittii procesului de incinerare si n cazul tipologiei pieselor), se trece la
descrierea celor 520 de morminte (429 de nhumatie si 91 de incineratie) si a gropilor
(din 27 gsite, doar 22 sunt contemporane necropolei, restul apartinnd altor epoci) cu
continut variat (Iragmente ceramice, oase de animale, crbuni). n partea sud-vestic a
cimitirului s-a identiIicat un lcas de cult, cu temelia din piatr, amenajat din lespezi
de gresie. De Iorm dreptunghiular, acesta era orientat NE-SV. Dimensiunile sale:
6,8x8 m. Pe latura nord-vestic a constructiei de cult (cu adncimea temeliei de 0,50-
0,60 m) s-a gsit M50. Nu prezenta urme de incendiere. n privinta platIormelor de
Recenzie 432
incineratie, aIlate n zona estic a necropolei, Iorma lor era dreptunghiular, Icute din
lespezi, orientate VNV-ESE. Puternic ars, prima platIorm prezint urme de lipitur,
ca urmare a reparatiilor succesive, datorate intensei utilizri. De asemenea, sub ea s-a
descoperit M166. ntruct, la cercetarea ambelor platIorme nu s-au gsit dect resturi
sporadice de crbuni, de la rugul Iunerar, autorul a tras concluzia c utilizatorii le
curtau cu grij, dup Iolosire.
n aIara obiectelor descoperite n inventar, n timpul spturilor s-au gsit
sporadic (n stratul sectiunilor si n gropi) 130 de piese diverse, din perioade de timp
diIerite (neolitic, bronz si secolul IV): vase (cni, oale, castroane, pahare, cupe),
obiecte de port (Iibule, catarame, pandantive, mrgele), obiecte de toalet (piepteni),
obiecte casnice (cutite, Iusaiole), arme (vrIuri de sgeti si o sabie), toate speciIice
culturii Sntana, n vreme ce categoria uneltelor mestesugresti (cutite din silex, o
dalt de marn, un Iierstru si o secer din bronz), se ncadreaz epocilor neolitic si
bronz.
Capitolul III cuprinde Tipologia inventarului funerar, al celor 520 de
morminte de la Mihlseni. Continutul lor se ridic la 3522 de obiecte, ce au Iost
grupate n nou categorii: a) accesorii vestimentare; b) obiecte de toalet; c) obiecte
de podoab; d) pandantive, amulete, clopotel; e) obiecte de uz casnic; I) obiecte
diverse; g) recipiente de sticl; h) recipiente de lut; i) oIrande alimentare.
Prima categorie (accesorii vestimentare) contine Iibule si catarame. Totalul
Iibulelor (155) Iiind mprtit de autor pe materiale de Iabricatie, astIel c: 117 sunt de
bronz, 27 de argint si 11 de Iier. Toate au Iost incluse n opt tipuri, din care unele cu
variante: Iibule cu piciorul nIsurat, cu semidisc, cu portagraIa Iix, cu buton etc. Din
cele 69 de catarame: 31 sunt de bronz, 7 de argint si 31 de Iier. Ele au Iost ncadrate n
sase tipuri, cu variante: catarame cu veriga circular, cu veriga oval, cu veriga
rectangular s.a.
Din a doua categorie (obiecte de toalet) Iac parte pieptenii, cutitasele de
toalet si o penset. Cei 91 de piepteni au Iost executati din coarne de cerb si ncadrati
n cinci tipuri cu variante: piepteni cu mner semicircular, cu mner trapezoidal,
bilaterali etc. Cutitasele (7 exemplare) sunt rspndite doar n prima Iaz a necropolei
de la Mihlseni, Iiind din bronz, cu vrIul si tisul ascutite. S-a gsit doar o penset,
din tabl de bronz (de regul sunt rare).
Cea de-a treia categorie (obiecte de podoab) include mrgele, medalioane,
verigi de tmpl si inele. Cele 1604 mrgele au Iost realizate din sticl, carneol,
chihlimbar, calcar, piatr, os, lut, coral, etc. Dintre ele, cele mai multe erau mrgelele
din sticl (1165) de Iorm sIeroidal, discoidal, inelar, cilindric, bitronconic,
spiralat; mrgelele de coral (319) de Iorm cilindric; mrgelele de carneol (80) si
mrgelele de chihlimbar (14) de Iorm discoidal, sIeroidal. Deosebite si putine sunt
medalioanele (5 exemplare), din sticl (3) si metal (2). Destul de rar ntlnite n
aceast cultur sunt inelele (3), ovale, din plumb (probabil de origine roman, potrivit
autorului) si verigile de tmpl (4), care au Iost lucrate din srm subtire, de argint si
Recenzie 433
bronz.
A patra categorie (pandantive, amulete, clopotel) ne dezvluie din titlu
continutul ei, prezenta a 76 de pandantive si amulete, din scoici, colti de animale
(mistret), coarne de cerb si cele de tip cldrus (27), din Iier si bronz. Chiar dac nu
au Iost incluse printre obiectele desemnate acestei categorii, autorul trateaz si
existenta a 15 tuburi de os, conIectionate din Iemure de pasre. Clopotelul din bronz
era decorat cu trei grupe de cercuri concentrice. Potrivit lui L. Sovan, acesta este de
Iactur roman, dar cu o larg rspndire n teritoriile locuite de dacii liberi si de
sarmati.
Categoria a cincea (obiecte de uz casnic) este destinat acelor de cusut,
Iusaiolelor, amnarelor si cutitelor din Iier. Cele trei ace erau din bronz, Iiind dotate
Iiecare cu cte o urechius. n inventarul mormintelor de la Mihlseni s-au gsit 84
de Iusaiole, din lut, de Iorme bitronconice, sIeroidale, cilindrice etc. Amnarele sunt
prezente sporadice pentru cultura Sntana, din cele 9, doar unul Iiind de tip clasic
(dup model roman). Cele 47 de cutite completeaz lista obiectelor de uz casnic.
Continutul categoriei a sasea (obiecte diverse) este Ioarte variat (107 piese):
verigi (bronz si Iier), aplici din bronz, cuie Iier, un mpungtor os, trei pumnale din
Iier.
Categoria a saptea (recipiente de sticl) cuprinde 20 de exemplare de sticl, din
care doar jumtate au Iost clasiIicate tipologic (pahare conice si cilindrice), restul
gsindu-se n stare de pulbere sau sub Iorma unor Iragmente minuscule.
Penultima categorie (recipiente de lut) este cea mai voluminoas, ntruct
contine 1219 vase ntregi si Iragmente, speciIice acestei perioade, dar si multe alte
Iragmente atipice. Ceramica descoperit n aceast necropol a Iost mprtit de autor,
dup cum urmeaz: 1. vase din past grosier lucrate cu mna (24 de exemplare, cu
variante: oale, cni, pahare); 2. vase lucrate cu mna, din past Iin cenusie (dou
vase: un opait si un vas miniatural); 3. vase lucrate cu mna, din past zgrunturoas
(15 exemplare, cu variante: oale si cni); 4. vase din past Iin, lucrate la roat (708
recipiente, din past Iin, cenusie, uneori cu angob neagr, mprtite n tipuri si
variante: cupe cu picior, oale, cni, ulcioare, amIorete, pahare, cupe, castroane si
supiere); 5. vase lucrate la roat, din past zgrunturoas (436 de exemplare, mprtite
pe tipuri si variante: amIorete, castroane, oale) si 6. vase de import romane (34 de
vase, clasiIicate pe tipuri si variante: cni, amIorete, amIore, castroane).
Ultima categorie (oIrande alimentare) red preIerintele comunittii respective
pentru oIrandele Iunerare, care includeau oase de animale (de la ovicaprine, taurine,
porcine, gini domestice, pesti), coji de ou (de la gini domestice), descoperite n
interiorul a 136 de morminte (122 de nhumatie si 14 de incineratie); statistic usor de
observat din tabelul 1, care nsoteste aIirmatiile autorului.
Interesant de remarcat c, pentru prima oar ntr-o necropol de tip
Sntana de Mures-Cerneahov, este identiIicat obiceiul depunerii boabelor de soc
(specia Sambucus Nigra), n inventarul Iunerar a dou morminte de nhumatie
Recenzie 434
(M130 si M137).
Cronologia relativ i absolut a necropolei este subiectul capitolului IV.
Pentru stabilirea cronologiei interne, a necropolei de la Mihlseni, L. Sovan a
ntocmit o diagram a incidentelor dintre seriile tipologice de obiecte, descoperite n
cteva morminte. Diagrama a inclus 93 de serii tipologice (alese din 134 de
morminte), printre care: nou tipuri de Iibule, opt tipuri de catarame, dou pentru
pandantivele prismatice, mai multe tipuri pentru Iiecare categorie ceramic etc.
Plecnd de la succesiunea incidentelor seriilor tipologice de obiecte, din diagrama
aleas de autor, s-a determinat desIsurarea n timp a pieselor, chiar de la primele serii
Iolosite de populatia nmormntat n aceast necropol. n Iunctie de durata utilizrii
acestor serii/tipuri de obiecte, autorul a deosebit trei Iaze distincte, n cronologia
necropolei: Iaza I, caracterizat prin prezenta exclusiv a anumitor tipuri de obiecte,
din 19 morminte; Iaza a II-a, contine doar obiecte singulare din 52 de morminte, iar
Iaza a III-a, include doar serii exclusive de obiecte, din 63 de morminte. Cele 134 de
morminte erau orientate V-E, iar lipsa aproape total a inventarului din cca. 100 de
morminte, din aIara celor selectate initial, pare s indice si existenta unei a IV-a Iaze,
posibil contemporan Iazei III si chiar partial Iazei II.
n urma analizei meticuloase a diagramei, L. Sovan a stabilit limita cronologic
inIerioar a acestui cimitir la sIrsitul secolului III/nceput de IV, un rol important n
luarea acestei decizii avndu-l un grup redus de populatie vandalic, care a ntemeiat
o mic asezare n zon (Iiind cei nmormntati n prima Iaz a necropolei), iar
contactele cu autohtonii si lumea roman, par s indice originea etnic a celor
ngropati n celelalte Iaze ale cimitirului de la Mihlseni. n privinta limitei
cronologice superioare, acelasi arheolog a situat cimitirul amintit n ultimul sIert al
secolului IV/ nceput V.
Dup numrul de morminte, autorul a precizat c Iaza I a Iost cea mai scurt ca
durat (explicatie datorat numrului mic al grupului germanic), urmat de
Iazele a II-a si a III-a (ultima Iiind caracterizat printr-un numr mai mare de
morminte, dect Iaza mijlocie).
Problema Riturilor funerare este abordat n capitolul V, care speciIic, din
debutul su, raportul dintre cele dou rituri practicate la Mihlseni, astIel c din totalul
celor 520 de morminte, 429 sunt de nhumatie (82,5) si 91 de incineratie (17,5).
n cadrul celor dou rituri (nhumatia si incineratia) s-au Iolosit mai multe
variante care, potrivit autorului, se regsesc Irecvent n aria culturii Sntana de Mures-
Cerneahov. n cazul incineratiei se ntlnesc trei categorii de morminte: n urn (27),
n urn cu capac (44) si n groap cu capac (20). Potrivit pozitionrii celor 91 de
morminte de incineratie, ntr-o zon izolat (NV necropolei), L. Sovan le consider
(pe seama diagramei amintite) c apartin Iazei de nceput a cimitirului (adic
populatiei germanice). Adncimea lor variaz ntre 0,25-0,80 m. Din cele 71 de urne,
62 erau oale, lucrate la roat, din past zgrunturoas. Majoritatea urnelor erau depuse
cu gura n sus, dar s-a constatat si obiceiul asezrii lor cu gura n jos (M10, M15,
Recenzie 435
M67, M174 si M273). Capacele urnelor erau din Iragmente de vase (posibil
provenind din spargerea lor, n urma unor ospete cu caracter ritualic), avnd rolul de a
proteja resturile cinerate.
n Iunctie de gradul de incineratie aplicat (slab, mediu sau puternic), se poate
vorbi de la morminte cu oseminte putine, pn la cele cu continut osteologic
impresionant (1000 de Iragmente n M256). Pe lng oase, n mormintele de incineratie
se depuneau crbuni, cenus, Iragmente ceramice sau bucti de pmnt ars.
Studiul antropologic a stabilit prezenta copiilor, inclusiv de vrste mici, a
brbatilor si Iemeilor adulte n mormintele de incineratie de la Mihlseni.
Mormintele de nhumatie (429) erau orientate, majoritatea lor, pe directiile N-S
si V-E, cu unele deviatii (151 de morminte orientate N-S; 27 NE-SV; 87 NNE-SSV;
20 NNV-SSE; 47 VNV-ESE; 20 NV-SE; 36 V-E; dar si altele cu orientri ce se
detaseaz clar de cele mentionate). n planul necropolei se observ c, majoritatea
mormintelor orientate V-E, VNV-ESE si NV-SE (de regul Ir inventar), se aIl
situate n zona nord-vestic a cimitirului si dateaz din ultimele Iaze, motiv pentru
care autorul le consider crestine. n aceeasi zon a ,crestinilor s-au gsit ns si
morminte cu orientare pgn (N-S, NE-SV etc.), Iapt ce indic, conIorm aceluiasi
autor, o coabitare crestino-pgn. Orientrile N-S si V-E sunt cele mai ntlnite n
arealul cultural de tip Sntana de Mures-Cerneahov.
Adncimea mormintelor de nhumatie variaz ntre 0,25-2,40 m. Gropile
mormintelor erau rectangulare, ovale, trapezoidale. Interesante de semnalat sunt
pragurile din pmnt crutat (cu nltimi ntre 0,10-0,40 m), lsate pentru depunerea
vaselor si oIrandelor alimentare, n zona craniului, n stnga sau n dreapta
deIunctului. Autorul atrage atentia asupra unui posibil caz singular de nmormntare,
din cadrul necropolelor de acest tip, Iiind vorba de M369, care se deosebeste prin
amenajrile speciale (cu praguri pe Iiecare latur, peste care s-au depus lespezi de
piatr Iasonate), care aduc cu ale unui mormnt de tip ,cist, din lumea romano-
bizantin de la sud de Dunre.
Majoritatea scheletelor erau asezate pe spate si cu minile pe lng corp, ns
exist si mici exceptii de la aceast regul. Din cele 429 de morminte, s-au descoperit
trei cu nmormntri duble (M20-brbat matur si copil; M131-o adolescent si un
brbat adult si M431- brbat adult si un nou nscut, acest mormnt Iiind si singurul,
din cele trei, nederanjat). Trebuie speciIicat c cimitirul de la Mihlseni include si
cinci morminte cenotaI.
Capitolul VI ne oIer amnunte despre Ritualurile funerare, ce indic o
varietate interesant de practici Iunerare. AstIel, pornindu-se de la credinta comun
majorittii religiilor, c exist o viat ulterioar mortii, decedatului i se asezau o serie
de obiecte Iolosite n viat, cu scopul necesittii lor n ,lumea de dincolo. n cazul
mormintelor de incineratie, pe lng accesoriile vestimentare si podoabe, s-au
descoperit si alte obiecte, speciIice ritualului epocii: cutitase de toalet, Iusaiole,
piepteni trecuti prin Ioc, cutite, Iragmente de la pahare de sticl s.a. Un alt aspect al
Recenzie 436
practicilor Iunerare l constituie depunerea de oIrande alimentare, ale cror resturi
osoase (de la ovicaprine, taurine, gini domestice) au Iost gsite n dou Ieluri: trecute
prin rugul Iunerar (situatie ntlnit n patru morminte) sau depuse direct, pe/ori lng
Iragmentele cinerare din morminte (Iapt regsit n 6 morminte). Din cele analizate de
autor, se desprinde ideea c locuitorii respectivi nu aveau preIerint pentru o oIrand
anume si nici pentru un tip special de morminte (n Iunctie de vrst sau sex).
Asemenea mormintelor de incineratie, si cele de nhumatie sunt caracterizate
prin prezenta obiectelor, depuse lng cel decedat. AstIel, alturi de accesoriile
vestimentare si de podoabe s-au mai gsit diIerite vase de lut, piepteni, pahare de
sticl, cutite de Iier, Iusaiole, ace de cusut, arme etc. Rolul recipientelor din lut si
sticl, n cadrul acestui ritual, era de a asigura deIunctilor alimentele si buturile
necesare. Pieptenii s-au depus att la Iemei, ct si la brbati. n categoria armelor intr
cele trei pumnale din Iier, care se numr printre putinele obiecte cu caracter
rzboinic (alturi de cutitele purtate la bru), din inventarul Iunerar al necropolei de la
Mihlseni. Ruperea sau ndoirea acestor arme pare s indice un ritual germanic (al
vandalilor), Iapt oarecum conIirmat de analiza antropologic a unuia dintre decedati
(care are trsturi nordice).
OIrandele alimentare ocup un loc aparte si n inventarul mormintelor de
nhumatie, preIerndu-se carnea, pestele si oule, iar mai nou boabele de soc (unicat
pentru necropolele de acest tip). Au Iost descoperite oIrande n 123 de morminte, din
cele 429, iar ca specii dominante se disting ovinele si caprinele (n 73 de morminte),
gina domestic (n 31 de morminte), bourul (n 29 de morminte), mistretul (n 18
morminte), calul (n sase morminte) etc. OIrandele erau depuse n vase sau pe Iundul
gropii.
La un singur mormnt (M271) s-a observat n totalitate un alt ritual, nespeciIic
acestei culturi, rvsirea scheletelor, prin deshumarea partial sau total a deIunctilor.
Exist situatii usor neclare n aceast necropol, unde unele schelete erau nhumate
Ir anumite prti ale corpului sau la copii nu s-au mai gsit unele oase (poate datorit
acidittii solului sau a roztoarelor). De multe ori, oasele deshumate nu mai erau
renhumate. Aceast ultim practic este Ioarte veche, Iiind cunoscut si n mediul
germanic, dar nu numai, perpetundu-se pn trziu, n epoca modern.
O mare parte din cele 27 de gropi, descoperite n cimitirul de la
Mihlseni, s-au Iolosit n scopuri ritualice, Iragmentele ceramice si oasele de
animale arse, din interiorul lor, par s indice (potrivit autorului) unele semniIicatii
puriIicatoare. Descoperirea mai multor gropi, n preajma mormintelor, sugereaz
legtura lor ritualic.
n capitolul VII sunt incluse Obiceiurile de port, rezultate n urma prezentei
numeroaselor accesorii vestimentare, a obiectelor de podoab, a pandantivelor si
amuletelor din inventarul necropolei. Dac ne raportm la cele dou rituri, binenteles
c, n mormintele de incineratie se observ o pondere redus a acestor obiecte (din
motive clare), n timp ce n mormintele de nhumatie proportia lor este covrsitoare.
Recenzie 437
Din analiza complet a deIunctilor si a obiectelor de port ale acestora, autorul a
constatat, printre altele, c Iibulele au Iost purtate ndeosebi de Iemei, cu vrste de
peste 18 ani. De asemenea, portul Iibulelor duble (de-o parte si de alta a toracelui) este
o caracteristic exclusiv Ieminin. n prima Iaz a necropolei numrul Iibulelor este
redus (atestat doar n 10 morminte), comparativ cu Iazele urmtoare.
Cataramele, spre deosebire de Iibule, n-au Iost gsite deloc n prima Iaz a
acestui cimitir. Dac Iibulele erau purtate de regul de Iemei, n cazul cataramelor
proportia este egal (brbati-Iemei). Rspndirea ambelor tipuri de piese, n inventarul
Iunerar, este pe larg redat n tabelele ce nsotesc textul.
Obiectele de podoab, pandantivele si amuletele prezint o diversitate mai
mare, inclusiv n cazul mormintelor de incineratie (unde mrgelele ocup locul
dominant). n cele de nhumatie se disting, pe lng mrgele, inelele, verigile de
tmpl, medalioanele de sticl, pandantivele sub Iorm de cldrus si pandantivele
prismatice de os (cele dou tipuri de pandantive Iiind purtate la bru). Majoritatea
acestor obiecte au Iost purtate de persoane cu vrsta de peste 18 ani, n general Iemei
(colierele de mrgele Iiind apanajul persoanelor mai vrstnice). Potrivit lui L. Sovan,
destinatia tuburilor din Iemure de pasre nu era cea obisnuit (pentru ace de cusut), ci
pentru pstrarea unor substante. Si n cazul acestor tipuri de piese, n tabelele
nsotitoare sunt oIerite multe detalii.
Ultimul capitol, VIII, concentreaz inIormatia ntregii monograIii, n 15 pagini
de Concluzii, completate si de dou tabele cu structura antropologic a scheletelor.
Dup o integrare a necropolei de la Mihlseni, printre altele, din arealul
culturii Sntana de Mures-Cerneahov, autorul Iace o trecere sumar a numrului de
obiecte descoperite n inventarul celor 520 de morminte si explic pe scurt procedeele
Iolosite n privinta stabilirii cronologiei relative si absolute a acestui cimitir, datat n
limitele sIrsitului de secol III/nceput de IV-sIrsitul secolului IV/nceput de V.
Principala noutate a concluziilor o constituie datele legate de apartenenta etnic
a locuitorilor, nmormntati n aceast necropol. Unele materiale ceramice (supiere
cu umrul ridicat, cupe cu picior), alturi de elemente de port (cheia de bronz,
pandantivele prismatice de os, cutitasele de toalet, pieptenii cu mner trapezoidal) si
arme (sbii si pumnale), indic prezenta unor triburi germanice (vandali si goti), ai
cror reprezentanti au Iost ngropati n prima Iaz a necropolei.
Dac n multe cimitire de acest tip latura etnic dominant este cea local
(dacic), atestat prin ceramica lucrat la mn, cu Iorme traditionale, si la roat, din
past Iin, cenusie, la Mihlseni situatia este alta, ntruct lipsesc aceste Iorme
ceramice traditionale, Icute la mn si la roat, Iapt explicat de autor, prin numrul
mic al dacilor liberi din acea zon. Elementele sarmatice din inventarul necropolei
sunt putine (vasul aIumtoare din M146, unele obiecte de port), Iapt care limiteaz
prezenta acestei populatii n zon, n ciuda numrului mare al acestora, n partea
nordic a Moldovei.
La toate aceste aspecte, autorul recunostea c nu se pot trage concluzii doar din
Recenzie 438
analizarea inventarului Iunerar, mai ales dac pornim de la ideea strict a practicrii
ritului incinerrii de ctre daci si populatiile germanice, iar a nhumrii de sarmati si o
parte din goti. Dacii liberi au Iolosit nhumatia doar la copii, chiar dac dinspre lumea
roman erau inIluente de generalizare a ritului de nhumare.
Dac pentru prima Iaz a nmormntrilor de la Mihlseni tipul antropologic
dominant este cel nordic, pentru Iazele urmtoare majoritatea caracteristicilor indic
tipul mediteranoid, care ns nu permite distingerea clar a etniilor, Iapt probabil
datorat si procesului de aculturatie. La toate acestea se adaug si strnsele legturi cu
lumea roman.
L. Sovan a ncercat n diverse moduri, bazndu-se pe analizele antropologice
ale scheletelor de la Mihlseni, prin analogii variate, cu necropolele din tar si
strintate, s ,lumineze rmurisul etnic al celor ce-au Iost nmormntati n acest
cimitir, a crui treime este acoperit de indivizi, din trei grupe de vrst: 0-7 ani, 8-14
ani si 15-18 ani. De remarcat c, cel mai important aspect este legat de prezenta att a
obiceiului pgn, ct si a celui crestin, n cadrul aceleiasi necropole. Ritualul crestin,
pare s Iie sustinut si de lcasul de cult, ce aminteste de locul ocupat de cultul mortilor
n ideologia crestin. Probabil, aceast ntreptrundere etnic si spiritual, observat
nu doar cu acest prilej si reIlectat prin intermediul ritului si ritualului Iunerar,
mentine acel miraj al cercetrii vestigiilor, ce poart amprenta culturii Sntana de
Mures-Cerneahov.
La Iinal, credem c avem de-a Iace cu o lucrare de exceptie (Ioarte bine
structurat, documentat si cu observatii complete asupra tipologiei inventarului),
semnat de unul dintre cei mai prestigiosi arheologi, a crui dorint, putere de munc
si rigurozitate, au Icut posibil aparitia acestui volum, o ,cluz pentru viitoarele
cercetri arheologice.
Ceorge Dan Hnceanu
GHEORGHE DIACONU, 1RCSOR - UA SI1 MILEAAR.
S1UDII DE IS1ORIE SI ARHEOLOCIE, PLOIESTI, 2003, 382 P.
Situl arheologic de la Trgsor (jud. Prahova) se remarc printr-o complexitate
aparte, datorat vestigiilor diverse, datate din preistorie si pn n secolul al XVI-lea,
care i conIer un statut unic, inclusiv prin continuitatea istoric. n cei peste 40 de ani
de cercetri, s-a ajuns ca numele de Gh. Diaconu s se identifice cu cel al statiunii n
care si-a petrecut cea mai mare parte a vietii proIesionale. EIorturile sale au Iost
rspltite pe deplin, prin descoperirea unui complex arheologic, remarcabil prin
dovezile sale: preistorice (culturi din epoca bronzului), romane (un castru roman),
dacice (o asezare a dacilor liberi), de tip Sntana (o mare necropol biritual),
preIeudale (locuinte din secolele VI-VII), ev mediu timpuriu (locuinte din secolele
IX-X), Iinalizate prin identiIicarea orasului medieval Trgsor. Din totalul acestei liste
impresionante, arheologul Gh. Diaconu s-a aplecat ndeosebi asupra descoperirilor
Iunerare, de tip Sntana de Mures, care au Iost valoriIicate n cuprinsul mai multor
articole, dar si sub Iorma unei monograIii, Trgyor - necropola din secolele III-IV
(Bucuresti, 1965).
La aproape 50 de ani de la initierea spturilor de la Trgsor (1956-2006),
colectivul Muzeului Judetean de Istorie Prahova, cu sprijinul unor specialisti si
colaboratori de seam (M. Babes, R. Harhoiu, Al. Niculescu), au strns ntr-un volum
omagial cteva studii si articole reIeritoare la descoperirile din situl milenar Trgsor
(cu accent pe cele dedicate culturii Sntana), aprute de-a lungul timpului n reviste de
specialitate si semnate de regretatul arheolog. Lucrarea poart un titlu sugestiv,
Trgyor - un sit milenar. Studii de istorie yi arheologie, Iiind un bun instrument de
lucru, nu doar pentru specialisti.
Structurat sub Iorma unei reviste de specialitate, volumul include 22 de
articole, dispuse n ordinea aparitiei lor, doar c au ,suIerit unele modiIicri, datorate
noilor norme ortograIice, Iiind precedate de alte dou studii, semnate de D.
Lichiardopol si R. Harhoiu, avnd ca subiect rolul de mentor n arheologia
romneasc al specialistului Gh. Diaconu si aniversarea acestuia la 75 de ani. Din
totalul articolelor (24), 14 sunt publicate n limba romn, iar 10 sunt bilingve
(german/romn). Majoritatea articolelor contin rezultatele spturilor din necropola
de la Trgsor (secolele III-IV) si trateaz probleme de rit si ritual, inventar Iunerar,
cronologie, dar si tipologii de obiecte (amnare, pandantive os, Iibule, piepteni din Iier
si os).
Analiza articolelor dedicate culturii Sntana de Mures si selectate pentru acest
volum indic o directie evolutiv a acestora, ncepnd cu primele consideratii legate
de necropola de la Trgsor (amplasarea sitului, statistica mormintelor, componenta
inventarului), problemele ridicate de acest cimitir n comparatie cu altele din tar si
strintate, contributia lui (prin intermediul pieselor) la mbogtirea patrimoniului
Recenzie 440
national (stabilirea anumitor tipologii de obiecte) si terminnd cu inIluentele etnice ale
culturii amintite, practic un amalgam de populatii (daci, romani, sarmati, goti, taiIali),
ale cror elemente materiale s-au completat reciproc, Iavoriznd aparitia ei.
Continutul aceleiasi culegeri de texte denot preocuprile lui Gh. Diaconu
pentru etapele de inIluent ale roxolanilor, alanilor, carpilor si avarilor asupra
teritoriului carpato-danubiano-pontic. Prin consultarea listei bibliograIice, inclus n
studiul semnat de R. Harhoiu, se observ domeniul de cercetare al reputatului
arheolog, care avea ca preIerinte antichitatea si evul mediu.
Cele 24 de articole sunt nsotite de o not explicativ, despre structura
volumului, rectiIicrile aduse datorit ortograIiei timpului si multumirile colectivului
prahovean pentru sprijinul stiintiIic acordat la desvrsirea acestui proiect.
Utilitatea acestei lucrri const n reducerea cantittii de munc, privind
strngerea si selectarea unui material inIormational considerabil, ndeosebi cel legat
de problemele culturii Sntana de Mures. Volumul este un colaj de texte, revizuite din
punct de vedere ortograIic si ordonate pe ani (publicate ntre 1960-1986), n Iunctie de
aparitia lor n diverse reviste de specialitate (SCIJ, SCIJA si Dacia) si structurate pe o
problematic strict (cultura Sntana). Acest volum omagial, dedicat carierei
proIesionale, l regsim si n cazul altor arheologi, aIlati nc n activitate (spre
exemplu, cel dedicat proI.univ.dr. Dan Gh. Teodor, publicat la Buzu, n 2003 sau
pentru academicianul Mircea Petrescu-Dmbovita, aprut la Iasi, n 2005), care se
dovedesc a Ii bune instrumente de lucru n domeniul istoriei si al arheologiei
romnesti.
Prin intermediul articolelor si a monograIiei, dedicate necropolei de la Trgsor
(286 de morminte birituale), arheologul Gh. Diaconu s-a nscris n pleiada
specialistilor ce-au cercetat cu acribie obiectivele de tip Santana, Iiind un exemplu de
urmat, reusind s intuiasc si s-i acorde sitului respectiv importanta cuvenit si
recunoscut ulterior.
Ceorge Dan Hnceanu
O.L. SOVAN, M. IGNAT, ASEZAREA CE1IC FOR1IFICA1
DE LA CO1U-COPLU, 1UD. BO1OSAAI, TARGOVISTE,
EDITURA CETATEA DE SCAUN, 2005, 113P.
Colaborarea dintre O.L. Sovan si M. Ignat s-a concretizat prin aparitia
acestei monograIii, despre una din putinele asezri IortiIicate getice din zona
Moldovei. ntr-un interval de 30 de ani (1973-2003/2004), prin intermediul a
cinci campanii, cei doi au reusit prin spturi sistematice, acolo unde terenul le-
a permis (acoperit n mare parte de pdure), s ne dezvluie prezenta asezrii
IortiIicate de la Cotu-Coplu, din perioada secolelor IV-III .Hr.
Din motive obiective, s-a cercetat doar 2,85 din toat aria incintei
IortiIicate, motiv pentru care autorii cred c ,viitorul poate completa aceast
lucrare, structurat pe sapte capitole: I. Note preliminarii (cu dou subcapitole
reIeritoare la cadrul geograIic si istoricul cercetrilor); II. Descrierea
spturilor (include sase subcapitole, printre care semnalm metoda de
cercetare si complexele de locuire ale asezrii); III. Sistemul defensiv al
fortificatiei getice; IV. Inventarul ayezrii (contine patru subcapitole,
mprtite pe categorii si semniIicatii: ceramic, obiecte metalice, obiecte diverse
si piese cu semniIicatii cultice); V. Cronologia descoperirilor; VI. ncheieri
istorice si VII. Studiul arheozoologic al resturilor faunistice de la Cotu-
Coplu (eIectuat de proI.univ.dr. S. Haimovici). Cele sapte capitole sunt
precedate de o Prefat (semnat de dr. M. Mlaimare) si o Introducere (n care
sunt amintite obstacolele ntlnite n desIsurarea acestei cercetri, dar si
ajutorul acordat pentru cunoasterea acestui sit arheologic), iar Iinalul cuprinde
Lista prescurtrilor, Bibliografia, Planyele si explicatia lor.
nc din debutul lucrrii (capitolul I) este stabilit pozitia geograIic a
localittii Cotu, comuna Coplu, aIlat pe valea prului Miletin, din Cmpia
Jijiei Superioare, ultima Iiind parte component a Cmpiei Moldovei. Asadar,
beneIiciind de conditii prielnice de trai, comunitatea getic s-a asezat pe un
promontoriu, de Iorm triunghiular, n zona de contact dintre Podisul Sucevei
si Cmpia Moldovei, n punctul numit astzi de localnici ,Poiana Costchel,
dup numele proprietarului unui conac, construit chiar pe teritoriul incintei. n
aIara limitelor IortiIicatiei, mai spre sud, n locul cunoscut ca Iiind ,Dealul
Jorovlea, s-au gsit si urme de la satul Jorovlea, disprut la nceputul secolului
al XIX-lea.
Pe teren, asezarea getic a Iost identiIicat prin intermediul perieghezelor
din 1973. Potrivit autorilor, supraIata initial a IortiIicatiei getice avea 7 ha
(teren arabil), ns din 1960 o mare parte a Iost mpdurit, Iapt care a permis o
cercetare limitat a supraIetei, ntr-o poian aIlat n zona sud-vestic a statiunii
Recenzie 442
(unde s-au gsit 14 locuinte si dou gropi).
Metoda de lucru (capitolul II) s-a adaptat terenului, Iiind Iolosite sectiuni si
casete adiacente. Din punct de vedere stratigraIic, n aIara nivelului getic (consistent
n zona locuintelor si mai subtire n aIara lor), arheologii au mai gsit locuinte
cucuteniene (n total patru) si dovezi izolate din secolele XVIII-XIX.
Prin cele cinci campanii arheologice (1985, 1988, 1990, 2003 si 2004) s-au
dezvelit 19 locuinte (15 getice si patru cucuteniene), majoritatea Iiind deranjate
de lucrrile agricole, motiv pentru care nu se ntlnesc prea multe detalii n
privinta modului de constructie. Din descrierea lor, rezult c tipul majoritar
este ocupat de locuinta de supraIat (doar dou Iiind partial ngropate), n
general de Iorm rectangular (doar L9 avea Iorm rotund, rar ntlnit pentru
aceast perioad, ea Iiind mai cunoscut din perioada clasic), cu podeaua
neamenajat si Ir a se sti latura de acces. ntruct nu s-au surprins gropi de
pari, autorii merg pe ideea utilizrii sistemului de tlpici, iar n privinta lipsei
amenajrilor pentru Ioc n interiorul si exteriorul adposturilor (doar n sapte
locuinte gsindu-se vetre) cred c una dintre cauze ar Ii deranjamentele
ulterioare, explicatie care nu rmne valabil si pentru numrul mic de gropi
(doar trei), dintre care doar primei gropi Iiindu-i atribuit o semniIicatie
magico-religioas (prezenta oticului Iiind interpretat ca o invocare a
Iertilittii). Celelalte dou gropi probabil au servit n scopuri menajere.
Pe baza complexelor de locuire si a ceramicii, cei doi specialisti au
stabilit c densitatea stratului getic s-a concentrat n zona de sud-vest a asezrii
(unde se aIl locuintele si gropile), ntr-o supraIat oval, de aproximativ 12.000
m
2
, din care s-au spat doar 2000 m
2
. Rspndirea ceramicii ar indica un numr
de 30 de locuinte getice, n aceiasi zon a statiunii, n loc de 15, iar spre latura
nord-estic au identiIicat o locuint si o groap.
n capitolul III, reIeritor la IortiIicatii, se precizeaz c asezarea de la
Cotu-Coplu se aIla pe un promontoriu (nalt de 130 m), ce-i asigura o pozitie
dominant asupra Cmpiei Moldovei. Strategic, statiunea era Iavorizat si de
Iorma triunghiular a platoului, nvecinat n dreapta (est) si n stnga (vest) sa
de pante abrupte, care probabil au Iost IortiIicate doar cu o simpl palisad de
lemn (ale crei urme nu s-au gsit) sau cu un val, similar celui de la cetatea
getic din Cotnari. n privinta cilor de acces spre platoul ,Poiana Costchel,
pe care se aIl si asezarea, s-au identiIicat dou variante, una pe latura nordic
(cunoscut sub numele de Creasta sau Piciorul Cocoului), iar cealalt dinspre
sud (pe la ,Dealul Jorovlea), ultima avnd valul de ntrire ntrerupt, pentru a
permite att accesul locuitorilor, ct si al animalelor.
Principala dovad a IortiIicrii acestei asezri se aIl pe latura estic,
unde pe o distant de o sut de metri valul si santul de aprare s-au conservat,
aproape n ntregime. n cadrul sistemului de ntrire al asezrii, autorii au
ntrezrit dou Iaze de constructie, probabil a doua etap ca urmare a
Recenzie 443
deteriorrii celei dinti sau datorit unui incendiu. Interesant de remarcat c, cel
de-al doilea val de IortiIicatii a respectat traseul initial, ns ntre cele dou Iaze
specialistii au observat o diIerent n materialul continut de palisad, astIel dac
la nceput s-a Iolosit doar argila (bine tasat), mai trziu apar si alte elemente de
ntrire. n urma celor semnalate (ndeosebi din punct de vedere geograIic si
strategic), autorii ncadreaz aceast asezare n seria celor de tip ,pinten barat
sau ,promontoriu barat.
Inventarul statiunii de la Cotu-Coplu (capitolul IV) este bazat pe ceramic,
similar altor situri din Romnia. ns, numrul mare al Iragmentelor nu a determinat
si o actiune de ntregire pe msura lor. De traditie autohton si de import (de Iactur
greceasc), ceramica a Iost lucrat la roat si la mn, ultima dominnd clar
inventarul statiunii (98), Iiind modelat dintr-o past cu compozitii variate
(cioburi pisate, pietricele, nisip). AstIel, pe baza degresantilor din past, cei doi
arheologi au deosebit urmtoarele recipiente: a) vase din past poroas, cu cioburi
pisate si ardere inegal; b) vase din past Iin, cu ardere omogen, iar uneori
acoperite de un strat de angob si lustruite. Formele de vase, descoperite n cele 15
complexe de locuire, sunt cele speciIice perioadei secolelor IV-III .Hr: vase de
provizii cu apuctori, tipsii, vase borcan cu butoni si bruri alveolate, castroane,
strchini, cni (majoritatea lucrate la mn, de culoare neagr sau glbui-crmizie).
Pe lng acestea s-au gsit si imitatii dup Iorme grecesti (lekane). Celelalte dou
categorii ceramice, autohton (la roat) este redus cantitativ (0,86), Iiind
reprezentat prin Iragmente de cni si castroane (culoare cenusie), iar cea de import,
se remarc prin Iragmente de amIore (de la Thasos, Sinope, Chios, Rhodos) si de la
un kantharos, cu Iirnis negru.
Restul obiectelor din inventarul acestui sit sunt putine, chiar dac
descoperirea unor ,lupe, creuzete si urme de zgur ar indica prelucrarea local
a Iierului: unelte din Iier (cutite, sule, un otic si un cosor), arme (vrIuri de
sgeti, din bronz, de tip scitic), podoabe (o brtar din Iier si o pies ajurat din
bronz). Alte obiecte completeaz lista: creuzete, lustruitoare, Iusaiole, cute,
mrgele de lut, dar si zornitoare, vase miniatur si Iigurine antropomorIe,
ultimele cu cert semniIicatie cultic.
n privinta cronologiei (capitolul V), majoritatea obiectelor mentionate au
indicat autorilor datarea asezrii n secolele IV-III .Hr, chiar dac exist Iorme
cunoscute si din veacul al V-lea .Hr.
Locul concluziilor a Iost luat de ncheierile istorice (capitolul VI), care
sintetizeaz ideile monograIiei, cu scopul accenturii punctelor cheie ale acestei
asezri: plasamentul strategic, sistemul de IortiIicatii, inventarul ceramic,
cronologia. De asemenea, exist unele ncercri, mai mult sau mai putin reusite, de
a gsi o cauz plauzibil, care s Ii determinat sIrsitul acestei statiuni (la Iinalul
secolului III .Hr.): transIormrile din cadrul societtii getice sau atacul scitilor.
Din studiul arheozoologic al resturilor Iaunistice (capitolul VII), rezult c
Recenzie 444
aceast zon a beneIiciat de existenta a cel putin zece specii de animale (cele
domestice Iiind majoritare), cunoscut Iiind Iaptul c una dintre ocupatiile
autohtonilor era cresterea animalelor. Taurinele, porcinele si ovinele detin ponderea
cea mai mare. Calul si cinele ocup locurile cele mai importante din anturajul
locuitorilor de la Cotu-Coplu. Dintre animalele slbatice sunt amintite: mistretul,
lupul si ursul.
La Iinal, volumul este nsotit de 26 de planse (primele patru IotograIii, iar
restul desene, Ioarte bine realizate).
Dac privim n ansamblu, n ciuda lipsei unei cercetri integrale a
supraIetei statiunii de la Cotu-Coplu, trebuie apreciat eIortul si dorinta celor
doi arheologi de a salva si comunica, n limitele posibile, mesajul unei
comunitti getice, din intervalul secolelor IV-III .Hr.
Ceorge Dan Hnceanu
ANTONCOSA, MOAOCRAFIA COMUAEI CIOSEAI, IASI,
EDITURASAPIENTIA, 2009, 364P.
Monografia comunei Gioseni reprezint, alturi de celelalte publicatii
dedicate comunittilor catolice, un pas nainte n stabilirea originii si devenirii
populatiei catolice din satele Moldovei, aspecte intens cercetate de autor.
Lucrarea debuteaz cu cteva gnduri exprimate de cei care au intrat n contact
cu aceast comunitate, de cei care triesc n aceast comunitate sau de cei care sunt
interesati de istoria comunittii Gioseni. Printre semnatari se numr Episcopul de
Iasi, Petru Gherghel, Spre respectuoas aducere aminte (I), Pr.Decan Vasile Rediu,
Amintiri din viat (III), Pr. Paroh Mihai Simon, Binecuvntare yi pretuire (V-VI),
Primar Anton Jitaru, Vreme trece, vreme vine... (VII-VIII), ProI.Dr. Simona Farcas,
Cuvnt nainte (IX-X).
n urmtoarele pagini ale lucrrii, autorul, prin intermediul unei Introduceri
(p. 1-3), motiveaz scopul demersului Icut si anume: ,,Fiecare rnd, Iiecare pagin
din aceast lucrare este o pledoarie pentru salvarea identittii, a valorilor promovate
odinioar de printii, bunicii si strbunicii nostri (si pe care ni le-au lsat mostenire),
pentru neacceptarea topirii propriilor noastre valori ntr-un arid creuzed planetar.
Datoria noastr, a celor de azi, este aceea de a le perpetua memoria si credinta
deopotriv (Anton Cosa p. 3). Tot n aceast parte a lucrrii autorul le multumeste
tuturor celor care au sustinut eIorturile ntreprinse pentru aparitia monograIiei.
Lucrarea continu cu un capitol intitulat Geografia (p. 5-10), unde sunt
descrise aspecte legate de ae:area geografic, geologie, relief, soluri, clim, ape,
vegetatie, flor i faun. Comuna Gioseni este prezentat ca Iiind situat n partea
estic a Romniei, n zona central a Moldovei, pe malul stng a rului Siret, la
aproximativ 20 km distant de municipiul Bacu, Iiind compus dintr-un singur sat cu
acelasi nume. Finalul capitolului ilustraz o hart a judetului Bacu, pe care poate Ii
identiIicat comuna monograIiat (p. 10).
n capitolul Istoria (p. 11-28) sunt amintite principalele aspecte reIeritoare la
continuitatea locuirii n aceast zon nc din cele mai vechi timpuri. Pe teritoriul
localittii Gioseni, asa cum mentioneaz autorul, a Iost identiIicat o asezare
cucutenian si s-au Icut unele descoperiri din epoca bronzului, de asemenea,
localitatea se aIl ntr-o zon de inIluent geto-dacic, Iiind vecin cu Rctu,
identiIicat arheologic cu antica Tamasidava. n ceea ce priveste prima atestare
documentar cert aIlm c acesta este la 9 aprilie 1762 ntr-un Raport asupra
Misiunii Apostolice a Moldovei, ntocmit de ctre Prefectul G.H. De Giovanni
ctre Congregatia De Propaganda Fide n care este speciIicat si satul Gioseni cu 24
de case si 112 de suIlete. Cu privire la etimologia denumirii satului, s-a constatat o
alternant ntre varianta Geoseni si cea de Gioseni, aceste denumiri Iiind, de Iapt,
rezultatul ,,unei evolutii toponimice care a suIerit de-a lungul timpului mutatii doar de
Renzie 446
Iorm, pstrndu-si ns ntelesul original, acela al satului de jos-Josenii (p. 16). n
continuarea capitolului sunt enumerate o serie de documente n care este atestat satul
Gioseni. Despre identitatea locuitorilor din comuna Gioseni, catolici si ortodocsi, se
aIirm c aceasta este romneasc. Locuitorii din Gioseni au participat, se pare,
conIorm inIormatiilor Iurnizate, la toate evenimentele ,,care au jalonat devenirea
istoric a Romniei (p. 23), Unirea Moldovei cu Tara Romneasc (1859), Rzboiul
de Independent (1877-1878), Primul Rzboi Mondial (1916-1919) si al Doilea
Rzboi Mondial (1941-1945), Iiind mentionati o parte din eroii care au participat la
aceste evenimente. Capitolul se ncheie cu amintirea personalittilor marcante ,pe
care le-a druit satul(p. 27).
Demografia (p. 29-37) localittii este urmtorul capitol al lucrrii, capitol
care dezvluie inIormatii statistice de ,,natur ecleziastic, militar si civil (p. 29)
despre evolutia n timp a populatiei locale. Finalizarea capitolului se Iace prin
intermediul unei prezentri a evolutiei demograIice cu ajutorul unui tabel, pentru
perioada 1762-2009 (p. 36-37).
Urmeaz un capitol denumit Etnografie (p. 39-67) n care autorul Iace ,,o
incursiune n universul culturii populare (p. 39). Sunt analizate arhitectura popular
traditional, portul popular, ndeletnicirile, obiceiurile calendaristice si cele Iamiliale.
Sunt expuse aspectele reIeritoare la structura locuintei din punct de vedere al
arhitecturii si se deduce Iaptul c ,,nu se diIerentiaz de casele traditionale de pe
ntreg cuprinsul Moldovei (p. 39). Portul popular este descris amnuntit, att cel
Iemeiesc ct si cel brbtesc, iar ocupatiile de baz ale locuitorilor sunt agricultura si
cresterea animalelor. Obiceiurile calendaristice ,,povestite sunt cele din preajma
Crciunului, ,,Lsatul Secului, Floriilor, Pastelor, Rusaliilor. Sunt amintite, de
asemenea, obiceiurile vietii de Iamilie legate de nastere, cstorie si nmormntare.
Capitolul Biserica (p. 69-83) creioneaz aspecte legate de viata spiritual
a comunittii. Este mentionat existenta a dou conIesiuni: romano-catolic
(63) si ortodox (31,5), Iiecare avnd lcasuri de cult si preoti proprii. AIlm
c prima atestare documentr despre credinciosii romano-catolici dateaz din 9
aprilie 1762, dar descoperirile arheologice atest o mai veche prezent a
locuitorilor romano-catolici n aceast zon. n decursul timpului, conIorm
inIormatiilor detinute, se certiIic Iaptul c ,,au existat mai multe biserici de rit roman-
catolic, iar credinciosii au apartinut de mai multe parohii din punct de vedere
ecleziastic(p. 71). n ceea ce priveste lcasele de cult, se pare c au existat mai
multe, astIel sunt amintite: o biseric ,,lng pdure; o capel ,,n centrul satului,
ambele avnd cimitire n jurul lor; o alt biseric, de lemn este pomenit de localnici
n locul numit La Lilieci; n anul 1860 a Iost construit o biseric ,,de zid, care a avut
de suIerit n urma cutremurelor din 1940 si 1977, iar la actuala biseric, cu hramul SI.
Ioan Boteztorul, au nceput lucrrile n anul 1977 si s-au terminat n anul 1983, dar
sIintirea bisericii s-a Icut abia n anul 1991, cnd a Iost nIiintat si parohia din
aceast localitate. n aceeasi localitate exist si Mnstirea Carol Boromeu, situat pe
Recenzie 447
locul vechii vetre a satului, unde au Iost descoperite ruinele unei biserici si ale unui
cimitir din secolul al XV-lea si are ca principal misiune ajutorul oIerit semenilor. De
asemenea, sunt indicate si alte institutii ecleziastice si asociatiile religioase din
parohie. Cu privire la comunitatea ortodox din satul Gioseni, autorul vorbeste de
existenta unei parohii si de bisericile din localitate. O prim biseric a Iost mentionat
n anul 1811, Iiind reparat n anii 1850 si 1913, ncadrat n categoria monumetelor
istorice, iar n anul 1990 lng biserica veche a Iost ridicat una nou, de crmid, cu
hramul SIintii Arhangheli Mihail si Gavril. Alturi de credinciosii catolici si ortodocsi
exist si persoane care apartin cultului penticostal (2). Finalul capitolului cuprinde o
statistic a credinciosilor din localitate.
Urmtoarele pagini ale lucrrii sunt dedicate colilor (p. 85-92) si aspectelor
culturale din localitate (p. 93-95). Autorul Iace o enumerare a tuturor scolilor care au
existat n comun ncepnd cu anul 1866 pn n 2009, precum si a cadrelor didactice
care au activat n aceste scoli. De asemenea, sunt conturate principalele tipuri de
activitti culturale si locurile de desIsurare a acestora.
Urmnd Iirul lucrrii, ajungem la capitolele Antroponimia (p. 97-108) si
Toponimia (109-111) satului Gioseni. Sunt amintite numele de persoane provenite
din recensminte, conscriptii sau din diverse documente interne si externe, iar
toponimele existente se pare c sunt legate de Iorma, aspectul sau proprietarul locului,
vegetatia sau Iauna din zon, precum si anumite evenimente. Ambele capitole sunt
Iinalizate cu dictionare exempliIicative.
Mai aIlm inIormatii despre Economie (p. 113-122), care nc din cele mai
vechi timpuri a Iost bazat pe cultivarea plantelor, cresterea animalelor, dezvoltarea
mestesugurilor si a activittilor comerciale si despre Organizarea teritorial-
administativ (p. 123-134).
ntr-un amplu capitol sunt expuse Documente. Recensminte. Statistici
(p. 133-300) reprezentative pentru comun.
Dac la nceputul lucrrii autorul a motivat prin intermediul Introducerii
scopul demersului, la sIrsit a adaugat o ncheiere (p. 301-303) din continutul creia
se poate extrage esenta monograIiei care ,,relev (...) momente din viata unei
comunitti rurale (...) (p. 301).
Autorul a atasat la sIrsitul lucrrii o Bibliografie (p. 305-315), un Indice de
nume (p. 317) si un Glosar (p. 319-326).
Volumul se ncheie cu o serie de IotograIii (p.327-362), care surprind
momente din viata de astzi sau de odinioar a locuitorilor din comuna Gioseni.
,,Am strns roadele eIorturilor noastre n paginile acestei crti ca un omagiu
adus locuitorilor din comuna Gioseni, de odinioar si de azi, care au pstrat si
conservat n memoria naintasilor attea valori spre amintirea urmasilor (p. 3).
Monografia comunei Gioseni oIer inIormatii interesante att pentru
cercettori, ct si pentru publicul larg, prin ilustrarea concret a comunittii umane din
acest spatiu mpreun cu traditiile speciIice ei.
Manuela Chiurc
GHEORGHE DUMITROAIA, MUZEUL CE1A1EA AEAMJ, 1RCU
AEAMJ, ROMAIA, BIBLIOTHECA MEMORIAE ANTIQUITATIS,
XXI, PIATRA NEAMT, EDITURA ,CONSTANTIN MATAS,
2009, 120 P.
,,Neamtul, cetate asezat pe rul cu acelasi nume, care este zidit pe un
munte Ioarte nalt si este att de ntrit din Iire, nct pare s nIrunte orice atac
vjmas. A Iost de multe ori atacat, dar n-a Iost cucerit dect de dou ori (...),
(p. 31). Cuvintele lui Dimitrie Cantemir reusesc s surprind cel mai bine
imaginea mreat a Cettii Neamtului.
Lucrarea debuteaz cu un Cuvnt nainte (p. 5) din care se poate aIla c
anul 1866 este anul n care Cetatea Neamt a Iost declarat monument istoric, iar n
anul 2004 a dobndit ,,un nou statut cel de muzeu (...), prin organizarea expozitiei
permanente (p. 5). Aceast parte a lucrrii se ncheie cu multumiri adresate celor
care au contribuit ,,la realizarea noului Muzeu al Cettii Neamt (p. 5).
Cadrul natural (p. 6) descrie amplasamentul din punct de vedere geograIic al
Cettii: ,,Situat n nord-estul judetului Neamt, ntr-o micro-zon delimitat de apa
Moldovei, Subcarpati, masivul piemontan Corni, praiele Vad si Valea Alb, avnd
,,conditii Ioarte bune de aprare din punct de vedere natural (p. 6). De asemenea, este
precizat c aceast cetate a constituit pentru secolele XIV-XVII centru unei diviziuni
administrativ teritoriale, care cuprindea orasul din apropiere, numeroase sate, mosii,
munti, pduri, cursuri de ap etc.
InIormatii despre vechimea locuirii n zona se gsesc n Preliminariile
lucrrii (p. 7). AstIel, sunt atestate n zon urme de locuire nc din epoca neo-
eneolitic, care au continuat si n mileniile I-II d.Hr, V-VIII d.Hr., dar si n secolele
urmtoare avnd Iorme speciIice de organizare socio-economic si politico-
militar. Dup mijlocul veacului al XIV-lea, dup cum ni se relateaz, vechile
asezri au cunoscut ,,o revigorare economic, activittile productive si schimburile
comerciale permitnd transIormri esentiale n statutul localitatilor (p.7).
n ceea ce priveste numele cettii, n capitolul Rolul yi denumirea cettii
(p. 9) este indicat Iaptul c acesta provine probabil de la hidronimul ,,pe
care l poart rul ce curge pe sub poala muntelui (p. 9), care, se pare c ar Ii
de origine slav.
Cettile Moldovei medievale (p. 11-17) este capitolul n care sunt
prezentate cettile din Moldova. Acestea erau centrul unor unitti administativ-
teritoriale care aveau atributii cu caracter administativ, de exercitare a autorittii
dregtorilor domnesti, ct si Iunctii economice, religioase, de depozitare etc. De
asemenea, este mentionat Iaptul c nu exist inIormatii reIeritoare la nceputurile
constructiei Cettii Neamt, dar conIorm cercetrilor eIectuate, nc din anul 1939,
Recenzie 449
se pare c ar Ii Iost construit n a doua parte a domniei lui Petru I Musat.
Urmeaz capitolele Prima restaurare (p. 18-23) care aminteste
principalele lucrri de restaurare eIectuate n perioada anilor 1968-1972 si
Avatarurile ultimului proiect (p. 24-31) unde sunt precizate etapele
proiectului de restaurare din perioada anilor 2002-2006.
Capitolul Planul general (p. 32-35) al cettii ilustreaz un plan amnuntit
al IortiIicatiei.
Redeschiderea (p. 36-39) din 2009 si Momente artistice (p. 40-44) sunt
prti ale publicatiei care surprind momentele din data de 4 iulie 2009 cnd
cetatea a Iost renscris n circuitul turistic.
Asa cum reiese din Istoricul muzeului (p. 45-48), din analizarea
documentelor existente se pare c muzeul Cettii Neamt a Iost nIiintat n
toamna anului 1940, dar conIruntrile militare din anul 1944 au avut inIluente
negative asupra muzeului. Acest muzeu a Iost renIiintat, n acte, n anul 1957,
dar ulterior a Iost nchis pn n anul 2009.
n capitolul Plan de vizitare (p. 49-107) este adugat un plan amnuntit
care include toate slile muzeului, dar si anumite inIormatii legate de domni sau
persoane de seam cu atributii de conducere, precum si evenimentele vremii.
Spre sIrsitul volumului sunt adresate Multumiri (p. 110-113) tuturor
celor care au contribuit la realizarea muzeului, ncheierea Icndu-se cu
Rezumate ( p. 116-119) n limbile Irancez si englez si cu o Bibliografie
selectiv (p. 120).
Parcurgnd paginile acestei lucrri cltorim n trecut, att prin
intermediul inIormatiilor din continut, dar si cu ajutorul imaginilor
reprezentative pentru Muzeul Cettii Neamtului, cetate care a inspirat de-a
lungul timpului scriitori numerosi.
Manuela Chiurc
ABREVIERI
AARMSI/ ARMSI Analele Academiei Romane. Memoriile Sectiunii Istorice,
Bucuresti.
ActaMN Acta Musei Napocensis, Cluj-Napoca.
AIIAI Anuarul Istitutului de Istorie i Arheologie ,A.D. Xenopol`, Iasi.
AISC Anuarul Institutului de Studii Clasice, Cluj-Napoca.
Antiqua Antiqua. Unterhaltungsblatt fr Freunde der Alterthumskunde. Special-
Zeitschrift fr Prhistorie und einschlgige Gebiete, Strassburg-Zrich.
Arh.Nat/D1AN Arhivele Nationale/ Directia Judetean a Arhivelor Nationale.
ArhMold Arheologia Moldovei, Institutul de Arheologie Iasi.
ASUI Analele Stiintifice Ale Universitti ,Al.I. Iai`.
BMA Bibliotheca Memoriae Antiquitatis, Piatra Neamt.
BOR Biserica Ortodox Roman, Bucuresti.
Cronica/ CCA Cronica Cercetrilor Arheologice.
Carpica Carpica, Complexul Muzeal ,Iulian Antonescu Bacu
DA Ch. Daremberg, E. Saglio (edits), Dictionnaire des antiquites grecques et
Dacia N.S. Dacia. Revue dArcheologie et dHistoire Ancienne, Nouvelle Serie,
Bucuresti
DRH Documenta Romaniae Istorica.
FHDR, IV Fontes Historiae Daco-Romanae (I:voarele istoriei Romaniei), vol. IV,
Bucuresti, 1982.
Hurmuzaki, I/2, XIV/1 Documente privitoare la istoria romanilor culese de
Eudoxiu de Hurmuzaki, vol. I, partea 2: 1346-1450, vol. XIV: Documente
greceti, partea 1: 1320-1717, Bucuresti, 1890-1915.
Izvestia Bulletin de lInstitut Archeologique Bulgare, SoIia.
1AI Iahreshefte des Osterreichischen Archaeologischen Instituts, Wien.
MMS Mitropolia Moldovei i Sucevei.
Pontica Constanta.
REB Revue des Etudes Bv:antine.
RG Revue des Etudes Grecques, Paris.
RSEE Revue dEtudes Sud-est Europennes, Bucuresti
RI Revista Iistoric, Bucuresti
RIAF Revista pentru istorie, arheologie i filologie, Bucuresti.
RIR Revista Istoric Roman, Bucuresti.
RRH Revue Roumaine dHistoire, Bucuresti
SCIV(A) Studii i cercetri de istorie veche (i arheologie),Bucuresti.
SIT Studii de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
SAI Studii i articole de istorie, Bucuresti.
n atentia colaboratorilor:
Carpica accept spre publicare studii, articole, recen:ii i note
bibliogafice (maxim 30 de pagini, format A5). In ca:ul studiilor ce depesc
30 p., autorii sunt rugati s procede la imprtirea textului astfel incat s poat
fi publicat in numere consecutive ale revistei.
Toate materialele vor fi pre:entate pe suport electronic, in Times New
Roman, 11, notele la subsol, in Time New Roman, 9, introduse automat.
Eventualele ilustratii vor fi trimise in format fpg/fpeg fr a fi intercalate in
text. Textele vor fi insotite de un re:umat intr-o limb de larg circulatie i vor
respecta normele de publicare ale Academiei Romane.
Redactia ii re:erv dreptul de a accepta publicarea materialului i de
a planifica aparitia acestuia. Materialele nepublicate nu vor fi returnate
autorului. Termenul limit de predare a materialelor este 1 august, pentru a
putea fi publicate in volumul respectiv.
Redactia nu rspunde pentru opiniile exprimate de autorii studiilor sau
articolelor, intreaga responsabilitate revenind acestora.
CARPICA
Publicajie a Complexului Muzeal ,Iulian Antonescu" Bacu
CARPICA
Revue de Complexul Mu:eal ,Iulian` Antonescu` Bacu
Ori ce corespondent se va adresa Complexului Muzeal ,Iulian Antonescu Bacu, str. 9 Mai, nr. 7,
Bacu, judetul Bacu, cod 600037: muzeuistoriebacauyahoo.com
Toute corespondance sera envoe a làdresse: Complexul
Muzeal ,Iulian Antonescu Bacu, str. 9 Mai, nr. 7, Bacu, judetul Bacu, cod 600037:
muzeuistoriebacauyahoo.com
Please send any mail to the Iollowing address: Complexul
Ricten Sie bitte jedwelche Korrespondez an die Adresse: Complexul

38-carpica-XXXVIII Arheologie Si Istorie (Muzeu Bacau)

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

38-carpica-XXXVIII Arheologie Si Istorie (Muzeu Bacau)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.

Ibidem, dosar 9/1973, I. 20, 21.

30`15 longitudine estic

C si temperaturi extreme care se ncadreaz

C n anul 1971. Media temperaturilor anuale a

Al. Zub: ,Lecturile din Prvan mi-au influentat nu doar gndirea, ci

S-ar putea să vă placă și