Sunteți pe pagina 1din 21

________ _________________________ _ m_-c,_'"" ,'

Mi,ciirile in masii. ale triburilor sarmatice in zonele


nord-pontice se manifesta la star,itul secolului II a. Chr.
la inceputul erei noastre ocupand, practic, toate stepele
dintre Don, Nipru Bugul de Sud, piitrunzand masiv ,i in
spatiul pruto-nistrean, la Duniirea de Jos in Dobrogea.
fncepiind cu sec. I p. Chr., triburile sarmatice pre
domina in aceasta zona geograficli se fllspandese mai
departe spre vest. paoli la granita cu Impedul Roman,
gnmit:ii care trccea pc Dunare. Cercetlirile arheologice din
ullimele decenii au dat posibilitatea ca in circuitul
tilic sa apara 110 de lucrJri de popularizare consacrate
atiU aparitiei cat raspandirii popoarelor sarrnatice in
spll\.iul nord-pontic. in accsle lucrari s-au dezbalut aml
probleme de cronologie dit :ri de etnica a
accslor popoare, venit.e in acesl geografic in caleva
valuri de migratiel.
Lucrarea de fata reia discutia asupra problemei
r:ispandirii apartenentei efnice a triburilor sarmatice la
vest de Nistru, in sec. I p. Chr., bazandu-se pe materialele
depistate in complexul tumular de langa satul Cazaclia,
raionnl Ciad8r-Lunga
2
, cercetat de S. Agulnicov in anul
1985. Acesl tumul se incadra in necropola tumulara,
compusii. dit:I 33 de tumuli, din care au fost studiate 30 de
movile. Necropola tumulara de langa satul Cazaclia se
situa pe un platou intre raurile Ialpug Lunguta, la 3 km
V 5 km SV"de sat. Din 30 de tumuli 10 tumuli
au tost eulturii sarrnatiee ,i in 3 au fost depistate
4 morminte sarmatice auxiliare
3
(fig. lIa, b). Ne yom
clcri, in continuarc, doar la tumlllul 10 situat la 3,5 km
SV dc extrema sudiea a satului.
Materialele din acest complex funerar au fost
partial pubricate de V. I. Grosu, in care accentul a fost
pus pc pieselc de import, neluandu-se in consideratie
unele obiecte de provenienta pur sarmatidi (obiecte de
porl, piese de de asemenea credem ca
autorul nu a dal atentia cuvenita ritului funerar al acestui
cmuplcx
4

TUMUL SARMATIC DIN SEC. I P. CHR.
DE LANGA SATUL CAZACLIA
SERGEI AGULNICOV, V ALERIU BUBULICI
TUMULUL 10 - 0,1 m de la nivelul .
antic de calcare, diametrul 32 m. In tumul a fost des
copedt un morrnant central (nr. 1), de care este legat
circular (diametrol26 m, ad8cimea 0,5 m latimea
0,6 m) plasat sub mantaua tumulului (fig. 2/a).
Mormintul nr. 1 (inhumatie) - a fost depistat la
4,5 m N-E de eentrul conventional al tumulului, la
ad8ncimea de 0,8 m. Camera funerara era in forma de
catacomba orientata NE-SV. Putul de mtrare era situat in
partea de NE a catacombei, avand forma dreptunghiulara
cu unghiurile rotunjite. Dimensiunile 1,4 x 0,95 m
adancimea 0,15 m. Din put, catre camera funerara
duccau dOlJii treptc cu dimensiunile de 1,3 x 0,6 m 1,5 x
0,44 m, iniiHimea fiind de 0,32 III rcspectiv 0,5 m. A
doua treapta trecca in podeaua camerei funerare de forma
rectangularli cu rotunjite tavanul in forma de
bolta. Dimensiunile camerei 2,6 x 2,1 m, aclancimea de la
nivelul de fIXare a de intrare 1,2 m. Catacomba era
mai jos de nivelul vechi de calcare, din 1ut sterH de
culoare galbena, iar peretii erau acoperiti cu caolm. De
mentionat ca groapa funerara nu se afla in centrol tumu
lului, ci era plasata la est. Defunctul era intins pe spate cu
craniul spre NE, putin intors spre stanga, intinse
de-alungul scheletelui, piciorul stang intins, iar eel drept
indoit din genunchi. Sub schelet s-au pastrat partial
resturile a patru scanduri de la acoperamantul funerar
sicriu), lungimea 1,9 m , lafimea 0,15-0,1 m.
Sub craniul defunetului s-au gasit unei "pcme",
de 0,4 em grosime, probabil de provenienta vegetala, de
culoare cenu,ie, sub care era un stral subtirc de creta.
Groapa era aeoperitli cu un slIat vegetal de euloate cafe
niu-inchisa eu stropi de cretli (fig. 21b).
Inventar:
1. La 0,38 em de trepata a doua a puMui de intrare
a fost gasit un obiect din fier in forma de inel ell capctele
indoite in afara (seoaba?). Diametrul inelului 2,1 x 4,5 em.
Prin analogic, prcsupuncm cii acest obicct sc utiliza en
THRACO-DACICA, tomul XX, nr. 1-2, 1999, p. 281-301
288 Sergei Agulnicov, Valeriu Bubulici
seoabil de fIXare a tolbei de eurea. Obieetul nu s-a gasit in
situ, proOObil ca a fost adus de rozatoare in aeeasta parte a
gropii (fig. 21b I; 3/13).
2. La 0,20 m in partea stanga a defunetului s-a
gasit 0 amfora eu eorpul conic fi suprafata erestata, gatul
inall rclativ ingust., Ufor umflat la mijloe, buza indoita
spre exterior, sub forma unui valt, toartele masive, in sec
tiune din partea interioara ovoidale, din partea exterioara
profilate longitudinal (0 toarta a fost rupta in antichitate).
Piciorul este format ca 0 eontinuare a liniei eorpului
amforei, fundul cilindrie cu prag, avand la exterior fi 0
central a emisferica. Pasta de culoare cara
miziu-deschisa, este densa, continand multa mica fi
fragmente minerale. In partea de sus a gatului este 0
inscriptie "N" (probabil din limba greaeii), fiieuta eu
vopsea dc euloare aproape bruna. Inaltimea
amforei - 77,7 em, a gatului - 30 em, a pieiorului - 6 cm, a
toartelor - 23 em; diametrul galului - 4,2-6 em, al buzei
6,6 em, .11 eorpului - 18 cm, .11 piciorului - 3,4 em, al
toartei - 3 em (fig. 21b2; 5/6 ).
3. Castron de bronz luerat prin batere, de forma
slcriei'i, CII limdul concav buza cvazata
av.lnd pc ea urme de eiodinire (fig. 514 ). La exteriorul
vasului, in tehniea "au rcpouss6" a fost incizata 0 in
seriptie - nedescifratii inca (fig.5/3, 4), iar pe fundul
vasuIui, in interior, se afla un semn poansonat gen
"tamga"in forma de trei petale (fig. 511, 5). Dupa un timp
de utilizare, sub buza vasului au fost meute trei orifieii, Ia
() dislanpl aproximativ egaIii, pentru fixarea a trei manere
din licr, care sc plasa\l in inleriorul vasului. Manerelc nu
s-au paSlrat, ei doar amprentele oxizilor de fier de forma
dreptunghiulara (fig. 5/4).
4-5. Sub eastronul de bronz se aflau doua falere de
harna{Oament din fier de forma diseoidalii, plate; apliee
decorate eu foaie de aur, care se prindeau de suprafata
diseurilor prin eiodinire. Aeeasta operatiune se fiieea,
probabil, pe metalul fierbinte; aproape pe toam suprafata
marginii dccorului s-au pastrat urme de batere. Orna
mentul prezinta in centrul pieselor un cere incadrat intr-un
romb, ineol1iurat de patru volute duble. lntre aeeste volute
duble sunt orificii care repeta forma spiralata. In
eompozitie centrala, intre volute, sunt plasate
patrH triunghiuri. Marginea falerelor este decorata eu trei
cereuri coneentricc - primul al treilea simple, iar a1
doilca sub forma unei stori rasucite De men
tionat ca aeeste doua faJere au fost confectionate in ma
niera imaginii in oglinda. Luand in consideratie faptul ca
aeeste doua obieete se utilizau la de cal
unul in partea stanga eelalalt in partea dreaptii, respectiv
la falerul stang volutele sunt intoarse spre stanga la
celalalt spre dreapta- eredem ea aeeste obieete, decorate
eu motive spiraliee, au semnificatia de simboluri solare.
Dimensiunile: falerul stang 12,8 ern (fig. 3/1), falerul
drept 13,2 ern (fig. 3/2), grosimea 0,6-0,8 em.
Sub falere {Oi partial in partea dreaptii a castronului
de bronz s-au gasit fragmentele pieselor de hamafament
foartc prost eonservate; am tOfUfi sa reeonstitUim
unele obieete.
6. Catarama de harnafament din fier cu veriga
rotunda spinul putin areuit (probabil de la eureaua de
piept)j diametrul verigii 4,2 em (fig. 3/4).
7. Catarama de harnafament din fier cu veriga
dreptunghiulara spinul drept (reeonstituire prin ana
logii). Catararna folosea ia ehinga Diametrul verigii
4,4 cm (fig. 3/5).
8. Picsa de - apliea fruntar din fier de
forma rotunda (disc) putin eoneav cu marginea rotunjitil.. tn
partea interioara a marginii se aflau dorn orifieii pein care
sc tragea cureaua capi\strului; diamelntl- 5,2 ern (fig. 313).
9. Una din peincipalele categorii de obieete specificc
ham8f8mentului este zabala. Din piieate, in eazu) nostru,
ziibalele s-au pastrat foarte prost. A mmas doar un fragment
de zaooni eu veriga de fieri diametrul3,7 em (fig. 3/12).
10. Fragment de psalie meum dintr-o bara de fier
cu eapatul inelar fi eu 0 veriga in el pentru. eureaua ha
turilor. Bara arc in mijloe un orifieiu rectangular in plan.
A doua parte din psalic nll s-a pastrat. Lungimea frag
mentului pastrat 8 em, Illtimea-l,4 em, diametrul ori
fieiului 2 mm (fig. 3111).
11-13. Pandantive de au fast gasite in
loe in care s-au gasit piesele de harnafament. Din
toate fragmentele de fier oxidat au fost reconstituite trei
pandantive care, presupunem, erau atamate Ia eureaua de la
pieptul ealului. Toate trei aveau aeeca.,cri forma - de pladi eu
eapiitul de jos rotunjit fi eu 0 liirgire in a doua treimc a cor
pului. Pe aceastii liirgire, rotunda in plan, era apJieam 0 foaie
de aur fixatii prin eiociinire. Partea de sus de jos a fost Of
namentam eu sarma de argint prin batere sub forma de linti
plasate in Ciiteva randuri pe orizontalii diagonala, in fie
care caz eu mici devicri. De asemcnea, in partea de sus pan
dantivul era prins intre 0 placa exterioara una interioara,
ambele dreptunghiulare, ee incastrau eureaua sc fixau
printr-un nit. Dimensiunile: lungimea - 7,8; N8,8j J),2 ern,
latimea - 1,9 em (fig. 3/8-10).
Tuuml sarmalic de salul C;lZaclia

289
miei butonierc, ale caror fragl11cntc s-all piJs!ra! in interior.
Dimensiuni: 1,4 x 0,8 cm (fig, 4/3, 2).
tn aecla{'i set al eenturii dingonale (centiron) mai era
un ftxator de brau, drcptunghilliar in plan, care strangea
eapalul eentironulul. Dimensiuni: 1,4 x 0,9 cm (fig. 4/4,2).
20. Chiar pe femurul drept al defunctului s-a gasit
o spada ctt lama lata cu doua garda de maner in
forma unei bare transversale. Manerul este prevazut la
capat eu un inel. Lama este cu doua aproape
paralele, in apropierea ganii se ingusteazli spre varf, flIpt
in vechime. Manerul este prevuzut cu doua gamituri de
lemn prost pastrate, aplicate eu foaie de aUf. Lungimea
eompleta 36 cm, Iungimea lamei - 24 em, lungimea
manerului 8 em, liitimea Imnei - 4,5 cm, dimnclrul il1e\lIllIi
- 3,5 em (fig. 4/2).
21. In regiunea oaselor tibiale au fost gasite margele
de sHcW de euloare alb-giilbuie cu diametrul 0,2-0,3 em
(fig. 4110).
Dupa descrierea amiil1unlita a 111. I din tumulul 10
de langa satul Cazaclia, inccrcam 0 analiza mai apro
fllndala 11 accstui complex.
Conslmclia funerara, cum a fost dqja ment.ionat, era
eomPllsa din 1'111111 de inlrarc ClI dou;'i Ireple, silll<ll pc 0 axil
Cll camera Ihneranl. Dc rcmarcal cil defunctul cra oricntal
cn craniul spre putul de intrare. Asemcnea constructii
funcrare nu sunt tipice pcnin! sarma!ii scc. I p. Chr. din
nordul nord-veslul Miirii Negre. Dc 111 Nipru p;lnii la
Dunare asemenea tip de constructii practic nu sunl
eunoscutc. Analogii pcntrn aces! tip de cataeombii sunt
cllnoscute in regiunea Kuban in nccropola "Zolotoe
Kladbisce". Pentru ineepu1.ul sec. I p, Chr. cel mai
raspandit tip de catacombe aiei erau catacombelc la care
camera funerara era prelungirea putului de intrare, situate
pe aceea.:;i axil. Sunt cunoscute 60 de asemcnea conslructii
in toate dcfunclul esle cnlcnl. cu cnmiul spre inlrare
5

tn limpul cercetiirilor nccropolclor IUll1ulare din
Cril11eea de Est, E. B. Jakovenko, din 60 de l110rminte
sludiate, 1\ evidcnj.ial 19 cavouri (calncol11bc), la care
camcm lilllcmriJ em de Illflnil reclangularii cra situatii pc
o axa cu pulul de intmre
6
In aceste ealllcombc scheletele
erau depllse de ascmenea ell craniul spre intrare sunt
dalate de alltori ClI sec. I - m p. Chr. Complexe asemii
niHoare all lost gilsite 'in Crimeca de Vest; de
exemplu, in nccropola Usl'-Al'menskii complexcle au fost
atribuite tipului II de ca!acombe (dupa B. H. Grakov)7.
14- j 5. Obiccte din ficr corodate. Inilial pre
cii aceste piese erau de forma rotunjia ell
marginea ovala cu 1m orificiu in eentru avand diamctrul
de 0,6 CI11. Suprafata obiectelor era ornamentata eu apli
c<llil din sarma de arginL
fn orificiu s-au gasit reslmi de piele putreda, ce ne
permit sa preStlplmem ca obieclele se utilizau ea piese de
harna-\,ament sau capete de crava-\,iL Diametrul- 3 em,
grosimea - 1,5 cm (fig. 3/6,7).
16. La 0,3-0,4 cm de oasde tibiale ale pieiorului
stang, in partca stingil, s-au past rat tolbei, fa
clllil din piclc (forma 1111 s-a putut reconstitui). tn interi
ornl ei S-Htl giisit circa 12-15 vilrflIri de siigeti de tipul "in
Irei lI111chii CII PCdIIl1CllI" din fier. Dimensiunilc: 2-4 em
(fig. 3114 -16).
17. Uingii f'emurul stang a fost gasit un cutit din
licr Cll drcpl \,i capatul rllpl in antichitatc. Pc pedun
ClIllIl 1.:tqil11llli s-all piistrat llrl1lC de lemn de la milncr.
Dimcnsillni: Ilingimca lamei (reconstilllitiJ) - 7 cm, liJli
mca - 1,3 cm (fig. 4/6).
IX. Mai SlIS de oaselc bHzinllllli au fost gasilc
rragl1lcnlc\c unci ccnluri, care constau din doua de
piclc rdativ lngusle, Ilnile intre de cu garnituri din argint,
bronz, ficr. de picle all fosl unile (cllsllle) intre cle
ell lin ,'ir de bron'!. (rig, 4/5,7). CapelcJe eenturii crall unile
Cll dOli;) plile i de bronz in parlea exterioaril cu dOllil
,,1[lei de (ier in partea interioariJ, eHfe I'e uneau lntre cJe Cll
nill1ri din hronz (Iig. 4/5). Din p;lrlile latcrale cen din
spalc cclc douil ale eenlurii de asemenea se uneau
il1lre ele ell cel pUlin garnituri de bronz din parlea
eXlerioara \,aple din parlea interioariJ, care se unellu
inlre elc ell niluri. Garnilllrile din eXlerior difera de ccJe
din inlerior, Ele sunl. lacute in relief aveau fum:pa de
dccor tlig. 4/5,7). In parlea din fala H eenturii ca din eea
slangil \'i clreapta a lost aplicat un ornament geometric
dinlr-o m"ie inglll't;l din bronz (fig. 4/5). Marginilc de sus
de .ios ale eenlurii all fost dccomle CII 0 ingusta din
ilrginL Lalimea cenlurii circa 3 C111 (fig. 4/8, 9). Calma
mcle ccnillrii 11\1 s-all piislrat, probabil cilIa eapclcle u.:;or
rolllnjile se lIneall In llnullll1 ci\r1ig iar In ccliilnlf {} verigii,
Itlflwlnd siSl\;11l1lJ dt; inchiderc (cenlum reeons!i! uilii - v,
fig. 4/1).
19. Ulnga {cmllml drepl se anall Irei garnituri de
brol1z acopcrile Cll loaie de aur. Placile de baziJ, de fonna
drep!lInghiulariJ, concav-pirHlllidale . Acesle garni!uri
crall aplicafe pc ecnlma dingonaJa (centiron)-dall.eus, de
care se alama spada. Garniturile se fix au pe centura cu

,
Sergei Agulnicov, Valeriu Bubulici 290
Autorii considera ca 0 larga raspiindire a ritului funerar in
cataeombele din Crimeea ineepe odata eu patrunderea
Iriburilor sarmatice in acest teritnrilL
Menfionam, inca odam, ea forma cataeombei din
Cazaclia nu este tipidi nu are analogii directe in spatiul
nord-vestic al Marii Negre. Cataeombele mormintele cu
cotlon se raspandesc in accasf.a regiune incepiind cu sec.
II-III p. Chr.; la ole predomina orientarea meridionaJa,
pUful de intrare in aceste morminte se afla de regula in par
tea sudica a camerei funerare, ce este caraeteristic pentru
tipul II de catacombe sarmatice (dupii K. F. Smirnov)8.
In acest context e necesar sa mentionam plirerea lui
A.V. Simonenko, care considera ca mormintele sarmatice
(bogate) in catacombe pentru spafiul nord-pontic, datate
cu sec. I p. Chr. sunt indicatorul statutului social inalt pe
care I-a avut individul inmormantat
9
Insa, tacand 0 core
latie a mormintelor bogate din spafiul nord-vestic al Marii
Negre pentru sec. I p. Chr., vedem ea cel mai rlispiindit tip
de gropi. este cel rectangular, de dimensiuni mari (circa
IS morminto). StInt cunoscllte doua gropi cu cotlon
(Capacvka, Bol's<lja Ccrnomorka), trei gropi cu treapti\
(Mihajlovka, I3clolcs'c, Turlaki) doua catacombe
(Porogi, Cazaclia).
Din cele de mai sus rezultii cii mormintele in ca
tacombe ocupa unul din ultimele locuri intre mormintele
(bogate) dafate cu secolul I p. Chr. Luand in considerafie
acest fapt nc asumam riscul a presupune ca aparitia
acestui nou tip de construcfii timerare In aceasta zona nu
osto legafii de statutul social al dcfunctului (ceea ce nu
este cxclus eomplet), ci de aparitia unui conglomerat etnic
nou, venit din sud-cst (Kaukaz, Asia Centrala), care a
adus <Ices! tip de constmctie funerara, raspandit anume in
acestc zone pentru perioada data
lO
. nu este exclus
ea mormintele in cat.acombc din nordul Marii Negre
<lparl.in tribllrilor <llanc pcnlm c<lre catacombele constitnie
o Irasiilura clnieii prcdominanlA.
Destul de rare pentru secolul I p. Chr. in aceastii
zona sunt construcfiile funerare din lemn in forma de sicriu,
cavou cioplit dintr-un trunchi de lemn. ele
slmt cunoscute in lumea sam13ticii (Volga de Jos, Crimeea,
Niprul Mijlociu); in spatiul pruto-nistrean la Dunarea de
.los slInt ellnoscute cavourile cioplite IniT-un trunchi de lemn
care <Ill fosl deseopcril.e la Bcljaevka (m. 4a), Mihajlovka
(I. 3, m. 3) sicriele de la Glubokoe Cazaclia
ll
. Un
cavou facu! din biime provine din descoperuea de la Porogi.
Probabil ca construcfiile funerare de lemn erau unul din
elementele care stalutul social al defunctului.
Orientarea mormantului 1, tumulul 10 de langa
satul Cazaclia este nord-estica, ceea ce este destul de ca
racteristic pentro mormintele sarrnatice din aceastii pe
rioada in zona cereetata. Credem di nu e eazul sa prezen
tam toate analogiile dcoarece orientarea nordica en abateri
spre vest est era predominanta pentru secolul I p. Chr.
lasarmati.
Din cele de mai sus rezultA ca ritul funerar 1'1 mor
mantului de la Cazaclia este destul de tipic pentru lumea
sarmaticii
l2

Inventarul gasit In mormantul de langa satul
Cazaclia nu este foarte bogat, dar destul de expresiv se
imparte in cateva categorii: armament obiecte de port
(spada, cutit, varfuri de sageti, centurii); vase (amfora,
castron), piese de (falere, catarame etc.). Din
punctul nostru de vederc, inventarul funerar este rational
sa-I examiniim dupa aceste categorii.
Armamentul obiectcle de port: spada din mOf
mantul de langii satul Cazaclia prezinta 0 arma clasicii
pentru perioada sarmatica mijlocio fi se atlibuie In unul
din cele mai raspandite tipuri de spade eu lama relativ
lata, Cll doua manerul prevaZlll eu inella capat
lungimea de 36 cm. Acest tip de arme se raspandesc odata
cu aparilia culturii Suslovskaja. tn acest timp popoarele
sarmatice se pe toata zona de stepa a Europei
Orientale in Caucazul de Nord in Bosfor IJ.
incepand cu sec. II a. Chr., odata cu pa
trunderea triburilor sarmatice inspre vest in spatiul nord
pontic, apare aceasta categorie de obiecte care este
rlispiindita aid pana in sec. III p. Chr.14
Dupa observatiile lui A. M. Hazanov, incepand cu
sec. I a. Chr. acest tip de spade scurte, care nu
lungimea de 40 cm, predomina, fata de spadele sarmatice
lungi raspiindite in perioada prohorov
lS

pentru sec. I p. Chr., In nordul Mlirii
Negro au fost glisite spade sarmatice lungi considerate de
multi autori mai tirnpurii. In legiiturii cu aceasta este inte
resanta opinia lui A.V. Sirnoncnko, potrivit direia in mOf
mintele din sec. I p. Chr. se giisese majoritatea spadelor
scurte, se prin unele sehimbiiri ale ritualului fu
nerar, dar nu cu predominarca spadelor scurte, cu manerul
prevazut cu inel in sistemul de annament sarmatic. Spada
scurta putea avea, in afarli de functiile sale directe, rolul
de indicator al statutului social militar al individului,
anume din aceste considerente se puneau in mormant
16

Dupa rezultatele studiilor tacute de A. M. Hazanov
pentm anu! 1971 astfel de arme cu lungirnea de 30-40 cm
Tumul sarmatic de IAnp satul eazaclia 291
emu cunoscute in circa 33 de unitiJi17; in unna cen::e
lfu'ilor arheologice din ultimele trei decenii cifra aceasta
&-3 marit considerabil. de aceea nu vedem nec:e.sitatea
prezent8rii tuturor analogiilor existente.
Cu toate acestea, spada din Ca2aclia are unele cleo
sebiri comparativ c:u marea majoritate a obiedeb de acest
tip. Cum a mai fost remarcal in descrierea mat.crialului
funerar. minerul spadei a fost decoral c:u 0 aplic::i &cuti
din foaie de aur. caz foartc rar in lumea sarmatica. din
piicale aplica s-a p8stral doar fragmentar; aceasta De
di posibilitalea sa concluzionim ca defunctul avea un
social deslul de inftl
t
, ceca co pmlte confimut
presupunerea lui A.V. Simonenk:o. Teaca spadei era t8cuti
din lernn fi probabil pe deasupra avea un toe din piele de
care se uneau centuri diagonale de care se atimau spada fi
curelele pentru fixaJea ei de (fig. 412; 614. S. 8}IB. Cea
mai apropiati analogie pentru spada din Cazaclia se
gasqte in m. 1. L 2 de lioga Porogi. complex: datal de
auton Ia mijloc:ul sec. I p. Chr.l9
Cum a fost deja menlionat. Iilnp femurul sting 8
I(nil gasit un cupt din licr cu pedunculul fi tiifu) drept.
Asemenea obiecte sunt foarte apropiale morfologic
din licr din pcrioada scito-sarmatici. Asemenea
sunt cat"dCteristice fi penbu Europa vestiei. Luand
in considerafie vecinatatea teritoriala cu lumea geto
dacica este firesc ca astfel de obiecte au patruns fi in
sarmatic.
DlIpB cum se vede, dalarea raspfuldirea acestlli
tip de obiecte este foarte larga fi de aceea disculia asupra
dalarii provenienfei aeestei categorii de obiecte 0 consi
deram inutilii.
Ambele obiecte examinate mai sus (spada ,i cu
se atamau de centura, de aceea am inclus centura ,i
aplicelc de pc centum diagonaUi (centiron) in acecBfi cate
goric CII armele.
Fragmentele centurii din piele ,i piesele ei comJX>
nente din bronz, argint tier au dat posibilitatea sa
reconstituim gratic acest element de port (lig. 4/1), care,
f()(trle rar, se pBstrcazii in siturile arhoologice. Din neferi
cire, catarama cataramele nU s-au pastrat, probabil cli
all rosl slricale picnlulc inca <lin vechimc. 1n plIrleli
dcscriplivil nni propuncm vllrianlll polrivil ciirein un capat
al curelei avea 0 veriga, iar celalalt un ciirlig din lier, pc
fragmenlclc de piele din fata pOstrandu-se urmele oxizilor
dc licr. Dar sunt posibilc Iii alt.e varianle.
Analogii ale acestei centuri nu sunt multe, dar cele
existente sunt foarte expresive. Schema decorului este
practic identici-gamituri din aur, argint, bronz sau fier,
plasate vertical pe cureaua din piele ca la Porogi,
Pervomajskoe. Kiljakov1ca
20
,T1ja-Tepc21, sau pc dona
t'ifi.i de piele unite intre ele cu aceleafi gamituri, cum este
cazul descrierii de la Cazaclia sau "Zolotoe KladbiiCe"
lingi localitatea Kazanslcaja, regiunea KubanU. Garni
turile fi fragmentele de centur8 de la "Zolotoe KladlmCe"
sunt identice celor din Cazaclia. Gamituri identice dupii
formi. dar din aur. s-au gisil in tumuIul 10 din necropola
Kobjakovskij de tanga o.Rostov pe Don
23
.
Majoritatea aceslor catarame fi gamituri de centuri
!iuol c;oofeq.iomte din BUr CiU din pietro preJiol1K ,i
scmiprepoase. in stl1 zoomorf. tiind considerate de V.I.
Sarianidi fi A.V. Simonenko centuri de gaUl ce provin din
cenlrele Baktriej24.Toate analogiile enumerate se dateazii
de autori in sec. I fi inceputul sec. II p. Chr.
Linga femurul drept se aftau trei gamituri dreptun
gbiuIare de bronz acoperite c:u foaie de aur care serveau
drept ornament at centurii diagonale (centiron). Uniea
analogie a acestui tip de curea provine din monnAntul de
18 Porogi2.S.
In aceeap categorie de obiecte se inc Iud ,i var
furile de sagep (circa 12-15) care se aflau intr-o tolba de
piele, ale ci.rei urme au fost gasite langa oasele tibiale ale
piciorului stang. Fonna tolbei nu se reconstituie. Capetele
de sageti sunt din fier, in trei muchii, cu peduncul un
ghiuI drept de alac. Sagetile au fost sup use unei corodari
puternice fi din aceasta cauza nu putem reconstitui
numirul lor exact. Acest tip de sageti se considera unul
din cele mai raspandite in lurnea sannatica. EI apare la
sec. V-IVa. Chr. in zona Uralului de Sud catre
sec. I a. Chr. inloeuiesc praetic toate celelalte tipuri
cunoscute pam atunei
26
. tn sec. I a. Chr.-I p.Chr. capetele
de sagefi in lrei muchii cu peduncul apar in mormintele
din necropolele bosforice2
7
, in Asia Centralil
Kazahstan
28
. De asemenea, uncle piese de acest tip se
intiilnesc unood in vestul Europei, unde patrund sub in
fluenfa sannatilor a popoarelor iraniene. Aceastii. cate
gorie de arme este-tara dubii-de provenienla asiatica cir
culand in stepcle asiatice pana la inceputul sec. V p. Chr.
Mrgclelc in mormi'inlul dc In CnzlIclia so
aflau Ii.ingii mtsele libialc \Ii reprczentall acccsorii vcs
timentare, de aceea au ,i fost incluse in categoria
obiectelor de port. Luand in consideratie larga lor ras
pandire in lumca sarmaticli 0 da/are larga, credem di nu
este caml sil analiziim detaliat aceastii categorie de in
ventar.
I

,
i
III
Sergei Agulnicov, Valeriu Bubulici 292
Vasele din mormantul de liinga Cazaclia sunt
reprezentate pein castronul de bronz 0 amfora, ambele
tiind descrise mai sus. Castronul de bronz a fost atribuit
de V. Grosu, in lucrarea publicata in 1990, tipului 99 al
fazei B2, datate cu anU 50-ISO p. Chr. - dupa tipologia lui
Eggers -, iar dupa tipologia lui R. Vologievic - fazei BIb,
datate cu anii 40-70 p. Chr.29 tn lucrarea din 1995
aulnr pJaseaza castronul in tipul 99-100 din etapa B 1 (40
70 p. Chr.) a sistemului cronologic european
30
. Dupa cele
expuse mai sus este necesar sa amintim ca tipului 99-100 i
se Htribuie castroanele cu suport inelar cu dom iar
cHslronul de la Cazaclia are fundul concav nu are toqi.
Rezultii deci cii vasul respectiv nu poate fi atribuit tipului
susmentionat. Dupa parerea noastra el poate fi atribuit
tipului 70-71 dupa tipologia lui Eggers respectiv datat
cu faza B2, anii 50-150 p. Chr,31
Din plicate, inscriptia de pc acest vas deocamdatii
nu este descifratii, ceea ce ar fi putut sa clarifice macar
partial provenienta acestui vas. Avand in vedere di vasul
are un aspect morfologic putin neglijent, incercam sa
presupunem ca el a fost confectionat in centrele de pro
duct-ie ale antice din zona nord-pontica.
Amforele reprezintii 0 categorie de obiecte care se
intiilnesc destul de frecvent in monumentele sarmatice din
7.on8 nordica 8 Marii Negre. Amfora de la Cazaclia este un
lip dcstul de mr inlalnit in accaslii 7..ona. La riisiirit dc Nistm
a lost descopcril numai un singur exemplar analog - mor
mantul 120 din veciniitatea necropolei Neapolului Scitic
din Crimeea32. Unica deosebire este cii amfora din mor
mantuJ 120 este mai mica, cu iniilfimea de O. 68 m, iar am
fora de la Cazaclia are iniilfimea de 0,77 m (fig. 713; 5/6).
AWl amfora, cat celelalte categorii de materiale din
mormantul 120, sc dateaza la sec. I - inceputul
sec. II p. Chr.
33
Cele mai apropiate analogii vestice ale am
forei din complexul de la Cazaclia sunt localizate intre Siret
cursul inferior al Prutului. Ele au fost gasite in cetatile
dacice de la Poiana (iud. Galati)34. Conform
datclor numismalice sc consider.1 cit cxistentei
acestor doua dacice revine anilor 68-71 p. Chr., adicii
Hnl.erior riizboaielor din anii 85-89 p. Chr.3
s
Tipologic apm
piaHi Ilmforei de Ia Cazaclia este amfora descoperitii intr
un mie depozit de amfore de la (jud. Vaslui),
care, de asemenea este atribuitii sec. I a.Chr . I p.Chr.3
6
Dupa parerea lui V. Canarache aeeste tipuri de amfore
provin din Cnidos se raspandesc incepiind din secolul
II a. Chr., poate ehiar in cuprinsul secolului I p.Chr)'
I. B. Zeest arati ca amfore din Cnidos se intiilnesc foarte
rar pe teritoriul Bosforului din nord-pontic. El
considera cli astfel de vase se utilizau in centrele de
a vinurilor uleiurilor din Asia Mica
mediteraneene, unde au fost gasite in cantitiifi mario Acest
tip a fost atribuit de autori secolelelor IlIa. Chr.- I p. Chr}8
Este necesar de amintit ca pc gatul amforei de la Cazaelia
se afla 0 inscriptie din doua litere, probabil
Ultima categorie de obiecte descoperite in com
plexul de la Cazaclia 0 formeazii piesele de
Avand in vedere modul de viatii nomad al popoarelor'sar
matice, folosirea calului, nu numai ca unul din prin
cipalele mijloace de transport (inclusiv cavaleria U{loarli
cavaleria grea "catafractarii" - ea principala parte de"
armatii, posibil chiar unica), dar ca hranii, eonsideriim
ca acestei categorii de obiecte i se clades 0 atentie deose
bitii. Piesele de nu s-au gasit in nici un caz in
mormintele populafiei de rand. Numai in unele cazuri se
intalnesc doar piese care intrau in componenta capastrului
(ziibale, psalii, fruntare, mele de unire a curelelor \'. a.).
De mentionat cli in mormantul de la Cazaclia erau
prezente piese de de la toatii gamitura de la
elipastru \,i Am mentionat deja ca piesele din compo
nenta clipastrului au fost reconstituite doar paqial, dar
consideram cli cea mai apropiatii analogie, in orice eaz
dupa stilul tehnica de efectuare a ornamentului, sunt
descopcririle din mormantul 120 din nceropola de la
Neapolul Scitic
39
(fig. 611-3). Dupa cum se vcde, zabalele
psaliile din acest mormant nu au fost restaur ate, dar
dupa desenul publicat de autori presupunem ca partea ex
terioarii a acestor obiecte a fost deeoratii cu aplicli din fir
de argint ca cele trei pandantive de
(fig. 3/810) \,i eele doua obieete (fig. 3/6-7). Motivul
omamentului in forma de simboluri sol are de pc psaliile
discoidale din mormantul 120 corespunde eu motivul de
pe falerele din mormantul de la Cazaclia
40
. Analogii
directe ale aeestor falere nu am gasit, dar motivuI
decorului tn mai multe interpretari se pe
oglinzile sarmatice pe uncle piese care probabil ca erau
tot de (fig. 6/6-7). DiscutB asupra motivelor
de decor, tehnicii de efectuare \,i a centrelor de producfie a
falerelor existii in literatura de specialitate mai veche. Una
din ultimele lucrari de popularizare este teza de doctorat a
lui V. J. Mordvmceva. Ea a analizat 106 falere din 45 de
complexe datate cu sec. III a. Ch. - II p. Chr., marea ma
joritate a acestora provenind din stepcle Europei de Est,
o mica parte din zona stepelor euroasiatice, inclusiv
Uralul de Sud Siberia de Vest.
- ....
Tumul sarmatic de Iingi satul Cazaclia 293
acestei categorii de obiecte in stepele
Europei de Est in sec.III a. Chr. a fost legata de M. I.
Rostoveev de aparipa unei noi etnii de provenientA ira
niana. identiflC8ta de autor ca sarmat1d. Mares
majoritate Ii acestor falere au forma concava, aproape
sferic8. cu ornament atit roomorfcat vegetal, iar in uncle
cazuri se intiUnesc figuri antropomorfe geometrice
41
In
majoritatea cazurilor falerele sunt lacute din argint, poleite
cu aur sau din aur cu aplice din pietre prepoase semi
pretioase, iar in mele cazuri din bronz. F\JIlClionai. ele se
impart in trei tipuri. cele care se f1XaU pc umeri pc
pieptul pc capul calului. In cazul de la Cazaclia, falerele
sunt de tipul ace lora care se f1XaU pc umerii calului, insi
din punct de vedere al formei materialului din care au
fost confec!ionate sunt deo..'lebite. Dupii cum a fast men
tionat in introducere, ele sunt de foIlll3. discoidala, plate.
mcute din fier ornamentate cu foaie de aur.
V. I. Mordvinceva ha.rnapmentul de cal ca
tiind de trei tipuri. tn componenta de tip I
intra doua falere de pc umeri ciipastrul care era or
namentat de asemenea cu falere de dimensiuni mai mici,
care in unele cazuri ajung ca numar pana la opt-noua
42

de Ia Cazaelia corespunde tip, care
apare pcntru prima datii in zonele de stepa de la est de
Volga, in sec. III-II 8. Chr. La sec. II-I a. Chr. el
apare in zona raului Volga regiunea Kuban, in sec.
I p.Chr. acest tip de era deja riispiindit in :rona
clIrslllui inferior 1\\ renlui Don in stepclc dintre Don
Volga. V. I. Mordvinccvll cxplieii aeest fapt prin pcnclmrca
Iriburilor alane in accste zone pc la sud de Marea Caspicii
din Asia CentraUi
43
Imagini grafice ale acestui tip de
1111 fi)sllltcslllic in Siria, num Europos (fig. HI!)
IIndc slInl illlllginlli i cnllliractnri, inr pc IIlllcrii enilor slInt
rcdatc titlere eu motjve solare
44
In Baktria, in palatul de la
HalCajan, au fost gasite ciiteva panouri eu basoreliefuri $i
scl1lpturi pc care sunt reprezentatc figuri de cilarep al caror
cste identic tipului 1 dupli V.l. Mordvinceva.
Pe unul din aceste panouri sunt imaginati patru ciilareti-un
catafractar $i trei - care au un identic.
E'Ile ncccsar sa mentionam ea ornamentul de pc falercle
mentionat arc motive spiralicc, eercuri,
svastici cruei care sunt considerate simboluri solare
(fig. 911). Complexul palatuJui de Ja Haleajan, pc baza da
tclor numismaticc, so dateaza de autorii cercet8rilor de
tit-or eu sec. I a. Chr.- I p. Chr. G. Pugacenkova con
sidera ea aparitia tendinta spre noi forme sculpturale in
aeeasta zona se datoreaza aparitiei unui nou mediu etnic4
6

Sa ne amintim cii la mijlocul sec. I p. Chr. situaJia
politicii din stepele nord-pontice de asemenea s-a schiro
bat considerabil. Dupa infrangerea , in anul49 p. Chr., a
siracilor fi a lui Mitridatis de catre unite ale
rornanilor fi pe seena politica apare 0 noua fortA
politico-militara, venitii din Asia Centrala prin sudul
Marti Caspice, care piitrunde in Caucazul de Nord in
stepcle nord-pontiee. Acestea erau uniunile de triburi
aorso-alanice. Folosindu-se de situatia tulbure din aceastii
zona aceste incep sa se deplaseze in zonele de nord
fi nord-vest ale Miirii Negre aproximativ ciitre anul 60
p. Chr. apar fi la Dunarea de Jos. Una din primele
0 avem de la Seneca, care serle in "Tieste 630":
"... sau IstroJ. care dii pu6npl de ruga s8lbaticilor aJani... "
Aceastii informa!ie nu poale fi datatii mai tarziu de anul
65 p. O:!r. (anul moqii lui Seneca). In timp a fost
scrisa fi "IstoriB Naturala" a lui Pliniu eel Batran [IV, 12
(25). 80}, in care el plaseazii pe alani rocsolani In
regiunile apropiate de fArm $i delta Dunirii. De asemenea
o despre alanii din aceastii zona 0 gasim la
MarJial (Epigramc, VIII, 30, 1-2) care in anii 60-70 p.
Chr. era deja matur avea toate sa primeasca
aceastii informatie toemai atunci.
Cu toate acestea unii cercetiitori pun in discutie
aeeste marturii ale autorilor antici, considerandu-le
imprecise
47
In legiiturli cu aceasta dorim sa amintim un
fapt istoric care a avut loe in anul 62 p. Chr. pc malurile
Dunani unde Tib. Plautius Silvanus Aelianus a 0
a sarmatilor a adus regi, pana atunei
pcntru ca ei sa se inchine in fata drapelelor romane
48
Din
infonnatiile autorilor antici cunoscute piini atund so cli
tribllrile iazagilor, roel'lolnniJor emil bine
clinollClitc rmullnilor, ea IInien I()rli\ inca IlCCII110Scllt/\
erau triburile alane venite in spatiul nord-pontic din Asia
Caucazul de Nord. Dar ludnd in consideratie numiirul mic
de vestigii gasite in accasta zona de provenienta alanicii
presupunem ca aceasta so poate explica nu printr-un mare
val de migratie, ci prin piitrunderea unor comunitati mid,
care puteau sa plitrundii acolo in cali tate de ajutor militar
(mercenari) dat triburilor rocsolane aorse, care erau
tOartc bine cunoscutc in aceastii zona.
in concluzie, se poote formula: Mormantul
1 din tumulul lOde la Cazaclia a fost lacut in anii 60-70
p. Chr. in care a fost inmormantat un calaret alan cu un
statut social-politic destul de inalt. Prin urmare, acest
complex este eel mai timpuriu monnant in catacombii din
spatiu1 pruto-nistrean.
"",
294 Sergei Agulnicov, Valeriu Bubulici
NOTE
I. G.8. Fjodorov, K voprosu 0 sarmatskoj klll'ture v
MoldRvii, Izvestija Moldavskogo Filial, Akademii Nauk SSSR,
4, 1960; idem, Nllselenie Pruto-Dnestrovskogo mddl1/'eCJa v I
tysjaeeletii n.e., MIA SSSR, 89, 1960; E.A. Rikman. Pozdnie
sarmaty Dne,ftrovsko-DIlJ1ajskogo meidllreifJa, SEt I. 1966;
idem, Et1Jlceskaja iS10rijll JJasclenija PodnestrovJa iprilcZascego
v pervyh veka/J nllle} cry, Moskva. 1975; A.V.
Gudgova, M. M. Fokeev, Zemledelcy i koeevniki v nizovJa./J
DlJ/Jaja I-IV vv. n.e., Kiev, 1984; V. I. Grosu, Hronolog(ia
s;mnlltskoj klJl'llIry DIle.ffrovsko-Prufskogo
lI1cidl1ree)iI, Kisinev, 1990; idem, SlUTlJa/ii in spa/iul geto-dacic
riiSlirifellI1, ArhMold, XVIII, 1995; AV. Simonenko, B. I. Lobaj,
Sarmaly Severo-ZapadlJOgo Prieernomor'ja v I v. n. e.
(Pogrebenijaznatills. Porogi), Kiev, 1991; Gh. Bichir, Datenoi
ell privire /a plitnmderea sannalilor geta-dllci, (I), SCIV A, 44, 2,
1993, p. 135-169.
2. V. S. Bejlekci, S. M. Agul'nikov, A Ju. Cirkov, Oteet
o rabote Budiakskoj 110vostroeenoj ehpedicii v 1985 godll,
Arhiva MA IAIV RM, 235,1985.
3. E. N. Sav/I, S. M. Agul'nikov. lV. ManzunI, Oteet 0
poi<-vyh i.fSlcdovllll(iail BlIdiakskoj arclleologiceskoJ
l1omstrocCllqi ckfpcdicii v /984 godu, Arhiva MA IAIV
217, 1985.; V. S. S. M. AgII\'nikov, A.Ju. Cirkov, op. cit.
4. V. I. Grosu, HrollOlogija ... , p. 10, fig. 151B.
5. M. P. Abramova, Katakombnye i sklepovye
S()Oruiclli}/l jllg,1 Vostoc/Joj Evropy, in Arheologiceskie
isslcdovanijll 1111 jugc Vostocnoj Evropy, Moskva, 1982, p.15,
fig. 2. 11.
6. Ibidem, p. 12, fig. 5, 1.
7. nne/em, p. 13, fig. 6,3-4.
8. K. F. Smirnov, Sarmatskie katakomby JllillOgO
Prillral)'a-Povoli),a i 111 k katakombam Sevemogo
Kavkaza, SA, 1,1972, p. 77.
9. A.V. Simoncnko, B. I. Lobaj, op. cit., p. 37.
10. M. P. Abramova, Sannatskaja kuftura I v.do /J.e.
11y. 11.e., SA, I, 1959, p. 55.
II. L. V. Subbotin, A. N. Dzigovskij, Sarmlltskie
drevllosti Dllestrovsko-DlIl1ajskogo metdlJI'eifJa, tom II, Kiev
1990, fig. 16.
12. A. V. Simonenko, B. l. Lobaj, op. cit., p. 6-7, fig. 2, 3.
13. A. M. Hazanov, Oeerki VOeJ1Jlogo dela sarmatov,
Moskva. 1971. p. 10.
14. Ibidem, p. II.
15. Ibidcm, p. 44.
16. AV. Simonenko, B. l. Lobaj, op. cit., p. 42
17. A M. Hazanov, op. cit., p. 5.
18. Ihidem, fig. XXXIV/I-2; V. D. Kubarev, Kintal)
gomogoAlfJlJiI, Novosibirsk, 1981. p. 51, fig. 9,10; AV. Simo
nenko, B. I. Lobaj, op. cit., fig. 26.
19. AV. Simonenko, B. I. Lobaj, op. cil., p. 39-41.
20. Ihidem, p. 49, fig. 26-27.
21. V. I. Sarianidi, Baktrisches Gold, Leningrad, 1985,
p. 155, Taf. 88.
22. I. I. GUcina, I. P. Zaseckaja, Zolotoe Kladbilce,
Sankt-Peterburg, 1994, p. 42, tab!. 1,5/1-513; tabl. 2, 27.
23. T. A. Prohorova, V. K. Guguev, Bogatoc sarmatskot;
pogrebenie v kurgane 10 Kohjakovskogo mogil'nika, SA, I,
1997, p. 154, fig. 8, 1-2.
24. V. I. Sarianidi, Baktriiskij cenlr zololodeliia, SA, I,
1987, p. 81; AV. Simonenko, B. I. Lobaj, op. cit., p. 50.
25. A.V. Simonenko, B. I. Lobaj, op. cit., p. 51.
26. A. M. Hazanov, op. cit., p. 36-37.
27. Ihidem, p. 39.
28. A. S. Skripkin. Azilllskaj,1 samlatl/a, Saratov, 1990,
fig. 23,71-74, fig. 24, 1-14.
29. V. I. Grosu, HroIJologHa... , p. 48, fig. 15A,5.
30. Idem, Sannalii ilH>pBlil1l.., p. 181, fig. 8,4.
31. H. 1. Eggers, Der romisciJe Import im freien
Gennanien, Hamburg, 1951, p. 166, fig. 8,70-71; I. L. Hansen.
RomisciJer Import im Norden, K0benhavn, 1987, fig. 10-11.
32. A E. Pllzdrovskij, I. P. Zajcev, I. I. Novikov, Sar
malskoc pogrebeJJie iz okresllJostt;i Neapolja Skifskogo, in Pro
blemy arheologii Severnogo Pricernomorja, Herson, 1991, p.
118, fig. 1.
33.1hidelJJ, p.121.
34. S. Sanie, Civiliza/ia rOll1aJ}JI /a est de Carpali ,'ii
romanitalea pc tenloriu/ Moldovei (sec. 111. e. n.-III e. n.),
1981, fig. 32,4; 33,6; 33, 2.
35. Ibidem, p. 16-17.
36. Ibidem, p. 50, fig. 28, 1.
37. V. Canarache, Imporflll amforelor slampilale la
Islrlil, 1957, p. 285.
38. I. B. Zeest, KeramiceskaJ'a lara Bospora, MIA SSSR,
83, 1960, p. 101-102.
39. A E. Puzdrovskij, I. P. Zajcev, I. I. Novikov, op. cit.,
fig. 311-8.
40. L. S. I1'jukov, M.V. Vlaskin, Sarmaly mcidllrec.'!iI
Sa/II i Mallyeja, Rostov na Dony, 1992, fig. 32,31.
41. V. I. Mordvinceva, Falary konskoJ uprJaii na
tcrn'torii stepl10j Evrazii v III v.do n.e.-pervojpolovine D v. n.e.,
Tumul sarmatic de Iingii saM Cazaclia 295
Avtoreferat na soiskanii ucennoj stepeni kandidata istoriceskih
111111k, Sank1Pelerburg, 1996, p. 2-3.
42. Ibidem, p. 19-20.
43. ibil/ell1, p. 22.
44. M. I. Roslovccv, SllnlJllty, Pclcrburgskij Arhcolo
gieeskij Vestnik, 5, Sankt-Peterburg, 1993, p. 93.
45. G. A. Pugacenkova, /skusstvo Baktrii epolJi KuSan,
Moskva, 1979, fig. 103, 112.
46. Ibidem, p.99.
47. A.V. Simonenko, B. I. Lobaj, op. cit., p. 72.
48. V. I. Grosu, SllmJIl/ii iJJSptI/ill1.., p. 182.
TUMULUS SARMATE pREs DU VILLAGE CAZACLIA (ler S. APR. J.-C.)
Resume
Le but des auteurs de cet article c'est la reprise des
discussions sur Ie de la diffusion et de
I'appartenance ethnique des tribus sarmates a}'ouest du
Dniestr au cours du Ier siecle avant .T.-C.
A la base de la presente these se trouvent les
malcriaux dccouverls dans Ie complcxe tumulaire etudie
par S. Agulnicov en 1985 aupees du village Cazaclia, Ie
district Ciadir-Lunga. Ce tumulus s'incadrait dans la
nccropole tllmulaire, eomposCc de 33 tumulus dont 30 ont
deja ete etudies. La necropole tumulaire pres du village
Cazaclia etait situee sur un plateau entre les rivieres
lalpug et Dix tumulus de 30 ont ete attribues a la
culture sarmatique et. a I'intcrieur de 3 tumulus on a
decouvert 4 tombeaux sarmatiques auxiliers (fig. I/a, b).
Dans ce travail on a public entierement seulement les
materiaux decollvcrts dans Ie dixicme tumllhls situe a 3,5
km au sud-ouest de l'extreme sudique de l'EtaL Les
materiaux de ce complexe funeraire ont ete partiellement
publies par V. 1. Grosu, qui, pour sa part, a mis l'accent
sur les pieces imporrees, sans tenir compte de certains
objets d'origine purement sarmatique (objets a porter,
pieces de harnachement). Nous sommes d'avis que
I'auteur n'a pas fait assez attention au rite funeraire de ce
complexe. Vanalyse des materiaux du premier tombeau
du dixieme tumulus de Cazaclia prouve que Ie complexe
peut titre date des annees 60-70 avant J.-C. Du point de
vue elhnique et culturel les materiaux indiquent Ie fait
que ce tom beau appartient eventuellement a un cavalier
allan ayant un statut politique assez haut. Par consequant,
ce complexe constitue Ie tombeaux Ie plus ancien de la
catacombe de l'espace entre Ie Prout et Ie Dniestr.
EXPLICATION DES FIGURES
Fig. I : a) Lc plan de la situation de la neeropole
tumulaire de Cazaclia; b) la position geographique de la
necropole de Cazaclia. Signes conventionaux: 1 tumulus
des tom beaux principaux sarmatiques; 2 tumulus de
I'cpoque de bronze des tombeaux seeondaires
sarmatiques; 3 11Ilnuius de l'cpoque de bronze.
Fig. 2. Le plan du tumulus et du tombeau de
Cazaclia: a) Ie plan et Ie profile du tumulus; b) Ie plan et
Ie profile du tombeau I.
Fig. 3. L'inventHire funeraire du dixieme tumulus
de Cazaclia: I-Ie "faller" n I; 2-le "faller" nO 2; 3-la piece
ronde de harnachement; 4-la boucle ronde en fer; 5-la
boucle rectangulaire en fer; 6-7-pieces de harnachement
en fer; 8-10- des pendentifs de harnachement en fer,
placat en or el d'lIrgenl; II- branche de mors en fer; 12
lun morceau des boulons qui viennenl aux coins de la
bouche du cheval; l3-un objet en fer; 14-16- pointes des
neches.
Fig. 4 Vinventaire funeraire du dixieme tumulus
de Cazaclia: I-ceinture (Ia restauration appartient aux
auteurs); 2- epee en fer; 3- garnitures en bronze couverts
d'or; 4- elements de garniture (flXateur de bronze); 5, 7-9
des morceaux de ceinture; 6- couteau de fer; } 0- perles en
verre.
Fig. 5 L'inventaire funcraire du dixieme tumulus
de Cazaclia: I- signe de type "tamga" du fond de la
casserole; 2-inscription sur Ie cou de l'amphorc; 3
inscription sur Ie mur de la casserole; 4-5-casserole en
bronze; 6-amphore.
Fig. 6 Les analogues de l'inventaire [uneraire du
dixieme lumulus de Cazaclia: 1-3- pieces de hamachement
du tombeau 120 de la necropole de Neapole Scythique
""",
I
l
Sergei Agulnicov, Valeriu Bubulici 296
(d'apres A. Puzdrovski, Iu. Zajcev, I. Novikov); 4-5
variantes de reconstitution du port des armes sannates
(d'apres A. M. Hazanov); 6-7-pieces d' harnachement
ornees du tombeau 5, tumwus 65, non loin de 18 station
Novyj sur la riviere Don (d'apres L. S. Julikov et M. V.
Vlaskin); 8- variantes de reconstitutions du port des
ceintures avec des armes du tombeau I, tumulus 2 de
Porogi (d'apres A. V. Simonenko et B. I. Lobaj).
Fig. 7. Des analogues des amphores de la zone
nord-pontique: 1- 2-Poiana (representation
graphique d'apres les photos); 3- Neapole Scythique, Ie
tombeau 120; 4- Poiana; 5- (1-2, d'apres S. Sanie;
3, d'apres A. Puzdrovskij, I. P. Zajcev, I. Novikov).
Fig. 8. Representations graphiques de Dura
Europos.
Fig. 9. - Representation de bas-relief du palais
Halcajan (d'apres A. G. Pugacenkova) 1; representation
d'un cavalier sarmate (d'apres A. M. Hazanov) 2.
Fig. 10. La reconstitution du cavalier de Cazaclia.
Fig. II. Les analogues des pieces du tumulus lOde
Cazaclia dans l'espace euro-asiatique: 1- Cazaclia; 2
3- Poiana; 4- 5- Porogi; 6- Neapole
Scythique; 7- Novyi; 8- station Kazanskaja; 9- DW'a
Europos; to- Hateajan.
Tumul sarmatic de ldngii satul Cazaclia 297
i
Fig. I. Plan de situatic: CI) plClnul de situatic ClI nceropolci tumularc de la Cazaclia; b) pozitia geografiea a neeropolei de
la CazacliCl. Semne eonventionCllc: )-tllmuli eu morminte principale sarmatice; 2- tumuli din epoea bronzului eu
morminle sceundarc sarmaticc; 3-tumuli din epoca bronzului.
.",
Sergei Agulnicov, Valeriu Bubulici
298
x
280
A
B
--..
I \
I \
I ...- __________~
/-; * *" "
I 9 - " , ~
I 44= =#= \
I \
f'* \
f '
I =#= I
I I
I 19 * :
: if 3 * I
, )
\ * J
\ /1
""""
1ij--16 ...... .."
.............. --------."",...
23
Fig. 2. Planul tumulului ~ i al mormantului de la Cazaclia: a) planul ~ i promul tumulului;
b) planul ~ i promul mormantului 1.
I
2 I

I
Tumul sannatic de langa satul Cazaclia
299
I
...J __


"
'\
I
I
/
/
"
_,
1-
3
I I

I I
: J
I I
, I
, I
-- 4
I
r
:


j' ,,e,\
t
"
:;
....
... I :-1
It
.:
i

.
.1
\
' ".J I I
1
IiiiO1 I I \ I
I
I
" \
I
" " i' I I \
I II I) \ II t I
I
I
Jj - \! 1 , "
1
I
I f! : !
I I I I I
I
I
I , I r
I I I I I
I I " I I
I I I
I
I
I
,
I I I I
I :: I : I
.J
II I I ! I
9
8
... "',
Il
\\
'.,.y
10
y- :
, I
I I 1. 16
I I
I I
........ __.... I I I

" ..

13
12
11i
Fig. 3. lnventarul funerar din tunmlullO de la Cazaclia: I-falerulor. 1; 2-falerul or. 2; 3-piesa rotunda de la
4-calaramii rotunda din fier; 5-catamma dreptunghiulara din tIer; 6-1-piese de din fier; 8-10
pandantive de la din fier, aplicate cu aur argint; Il-psalii din fier; 12-1ragment de zabaHi din fier; 13
obiect din fier; 14-16-varfuri de sageti din fier.
300
\'-.1
"I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
,
I
I
I
)
(,"1
",
' ~ ~
I
I
\
\
I
\
\
I
\
I
, I
I I
S
I I
I I
: :
I I
~
Wi/i
I I
I ,
, I
I I
I I
M
I I
I ,
t1
I I,
J : : : ~ J '
I
I 2
I
I
Sergei Agulnicov, Valeriu Bubulici
3
- I ~
I
I
I
I
I
I
I
,
I
I
I
,
I
l
,,';\
'I,"
, ~
t
I
<&
, ,1
;..
l'
7
,
,
I
I
I
I
,
I
8
9
-
\ I
\ " -
'/
6
10
Fig. 4. Invcnlantl iitncrar din tumuluI 10 de la Cazaclia: l-eenturii (reconstituirea autorilor); 2-spadii de fieri 3-garnitur
de bronz acoperite eu aur; 4-elemenle de garnitura (fixator de bronz); 5, 7-9-fragmente de centurii; 6-cutit de fieri 10
margeie din sticlii.
Tumul sarmatic de lfinga satul Cazaclia
301
5
o :5
-
6
D 3.5
----.....
~
1
-.... ..: ':. ~ ...:. f'."; 1. ..
. '\ " ..: . : . -'. .. j
3
~ ~
2
.
.
,
: :
. '.
...... .....
"----'
Fig. 5. 1nventaml funerar din tumulul lOde 1a Cazaclia: 1- senm de tip "tamga" de pc fundul castronu1ui; 2-inscriptia
de pe giHul amlorei; 3-inscriptia de pe perelele castronului; 4-5-caslronul de bronz; 6-amfora.
"
I
~
-
-


w
.
.

I
S
"
9
J
1
'
I


,

I


'
i
. ,
-
.

f

.
f

I

f
I

I
,

, I

,
I
I
I

I

I

t

I


t
I ,

I

\

f
,

.
#


,

4

.
.

f

:
,

.


.
.

\
.

e
n
\
"
...
\,.
"
'.
.
.
.
.
....
.
.
.
.
.
.
.
.
;

.
.
.

.
.

-;;
.. ..
\
\

t


,

l
-
I
t


l
i
'
"
'
J
U

i
:
!
.
:
:
:
1

t
t
l

:
:
:


1
1
1

-


I

u
.

,

-
,
.
.
,

.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

..... _
/
1

.

.
f


:

t

..


.
.
,
.
;
,
;
1

;
.
.,

2


/
f

\
\
:

..
'
,

:

J
,
'

.
.
.
.
.

,
"
'

1

I
t
;


F
i
g
.

6
.

A
n
a
l
o
g
i
i

a
l
e

i
n
v
e
n
t
a
r
u
l
u
i

f
u
n
e
r
a
r

d
i
n

t
u
m
u
l
u
l

1
0

d
e

l
a

C
a
z
a
c
l
i
a
:

l
-
3
-
p
i
e
s
e

d
e

d
i
n

m
o
n
n
a
n
t
u
l
l
2
0

d
i
n

n
e
c
r
o
p
o
l
a

N
e
a
p
o
l
u
l
u
i

S
c
i
t
i
c

(
d
u
p
a

A
.

p
u
z
d
r
o
v
s
k
i
.

l
u
.

Z
a
j
c
e
v
,

I
.

N
o
v
i
k
o
v
)
;

4
-
5
-
v
a
r
i
a
n
t
e

d
e

r
e
c
o
n
s
t
i
t
u
i
r
e

a

p
o
r
t
u
l
u
i

a
r
m
a
m
e
n
t
u
l
u
i

s
a
r
m
a
t
i
c

(
d
u
p
a

A
.

M
.

H
a
z
a
n
o
v
)
;

6
-
7
-
p
i
e
s
e

d
e

o
m
a
m
e
n
t
a
t
e

d
i
n

m
o
r
m
a
n
t
u
l

5

a
l

t
u
m
u
l
u
l
u
i

6
5

d
e

l
a
n
g
a

s
t
a
t
i
a

N
o
v
y
j

d
e

p
e

D
o
n

(
d
u
p
a

L
.

S
.

J
u
l
i
k
o
v

s
i

M
.
V
.

V
l
a
s
k
i
n
)
:

8
.
v
a
r
i
a
n
t
e
l
e

r
e
c
o
n
s
t
i
t
l
l
i
r
i
l
o
r

n
o
r
t
l
l
l
1
1
i

i
l
e

c
e
n
h
l
r
i

C
1
1

a
r
m
a
m
e
n
t

i
l
i
n

m
0
r
T
r
1
:
'
1
n
h
,
1

1

.
.
I
"
.
.
:
I
.
"

n

/
I

10
,
-
;
\
.
.
.

\
3


1

2

3

4

5

-
l

E
i

e
.


c
t
.

'
"

(
"
)

I
S

"
'
,
J
:
J
"
'
,
'
"

[

(
)


(
"
)

c
t
:

'
"

F
i
g
.

7
.

A
n
a
l
o
g
i
i

d
e

a
m
f
o
r
e

d
i
n

z
o
n
a

n
o
r
d
-
p
o
n
t
i
c
a
:


2
-
P
o
i
a
n
a

(
r
e
p
r
e
z
e
n
t
a
r
e

g
r
a
f
i
d
i

d
u
p
a

f
o
t
o
g
r
a
f
i
e
)
;

3
-
N
e
a
p
o
l

S
c
i
t
i
c
,

m
o
r
m
a
n
t
u
l

t
.
.
.
l

o
1
2
0
;

4
-
P
o
i
a
n
a
;

5
-


(
1
-
2

d
u
p
a

S
.

S
a
m
e
;

3
-
d
u
p
i
i

A
.

P
u
z
d
r
o
v
s
k
i
j
,

I
.

P
.

Z
a
j
c
e
v
,

1
.

N
o
v
i
k
o
v
)
.

t
.
.
.
l

Sergei Agulnicov, Valenu Bubulici 304
2
Fig. 8. Reprezentiiri grafice de la Dura Europos.
Tumul sarmatic de langii satul Cazaclia 305
' t
1
, ~ ~ ~ ~ , -
.................... ............ "
2
Fig. 9. Reprczentarea basorelieflilui din palatu\ Halcajetn (dupa A. G. Pugacenkova) 1; reprezentarea lInui calaret
sarma tic (dupa A. M. Hazanov) 2.
"",
[
;
.
..
,
306 Sergei Agulnicov, Valeriu Bubulici
Fig. 10. Reconstituirea caUiretului de Ia Cazaclia.
_
.
-
"
,
,
-
,
-
"
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-


F
i
g
.

1
1
.
C
o
r
e
s
p
o
n
d
e
n
f
e
l
e

p
i
e
s
e
l
o
r

d
i
n

t
u
m
u
l
u
l
l
O

d
e

l
a

C
a
z
a
c
l
i
a

i
n

s
p
a
f
i
u
l

e
u
r
o
-
a
s
i
a
t
i
c
:

1
-
C
a
z
a
c
l
i
a
;


3
-
P
o
i
a
n
a
;


5
-
P
o
r
o
g
i
;

6
-
N
e
a
p
o
l
u
l

S
c
i
t
i
c
;

7
-
N
o
v
y
j
;

8
-
s
t
a
f
i
a

K
a
z
a
n
s
k
a
j
a
;

9
-
D
w
a

E
u
r
o
p
o
s
;

1
0
-
H
a
l
c
a
j
a
n
.

i

i
.


O
<
l
1

'

i


!
i
F

S

w