..

CONVORBIRI LITERARE.

ANUL XI.
1 ApriIie 1877 1 Martie 1878.

Redactor : Tacob "s(egrwiTi.

i, 1878.
T1POGIIA.FLA. NATIONAL)! STRADA S. ILIE.

Ow,

www.dacoromanica.ro
 Anul XLNo. 2. 1 Maiu 1877.

CONYORBIRI LITERARE,

Apare la 1 a fie card. lutd.

Orz i ovn 14.661.891.
$tllthi asura stgrii 111llISUO actuglo. Sacara 5.540.837.
Rapita i sam6nt4 de napi 7.441.076.
STAREA NOASTRA ECONOMICA. Fainit 1.280.946.
(Urmare). Lemne 9i Doage 1.752.822.
IT.
Sare 1.717. 072.
Tara noastra este insa tocmai in aceasta Petrol Drat 0.992.343.
stare, curat agricola. Aceasta deii nu mai curatit 1.164.573.
este nevoe de ar6tat, totu9 o vom face pentru Din aceastit lista se poate vale. dad Ora
ci avem sit atingem in treac6t mai multe in- noastra poseda vre-o industrie mai insemnata
trebari care infatipaza cel mai mare interes. afara, de uncle cu totul primitive, precum este
Ca Ora noastra este curat agricola ne-o do- pregatirea Mind, a branzei 9i a petrolulni
vede9te compararea intro lucrurile importate curaIit. Dintre obiectele fabricate in tail,
§i exportate: mai toate obiectele exportat3 de exportul se urea numai la suma neinsemnata
la noi din tarit sunt obiecte brute provenite de 154015 lei noi.
din agricultural sau cre9terea vitelor. Astfel Dad dincontra privim la import vom yea
pentru anul 1872 biuroul central de statis- ca mai toate obiectele necesare pentrn tre-
tick ne d urmatoarele cifre pentra obiectele buintele noastre le importam din strainatate.
principale ale exportului nostra : d. e. pentru anul 1872 am importat urmit-
Boi 6.554.816. toarele catimi din obiectele principale ale con-
01 1.710.078. sumatiei noastre;
Porci 9.240.702. Luminari de stearina 1.771.283.
Piei crude 4.045.035. Incaltaminte 3.577.735.
Lana bruta 5.817.711. Imbracaminto 3.183.564.
Situ i gritsime 1.280.925. Bumbac 3.032.032.
Britnzeturi 1.269.545. Franghii §1 MO, 0.763.478.
Gru 5.7.166.617. Postavuri 3.036.276.
Papu9oiu 89.296.329. Per, Spijit, Otel 4.135.465.
6
www.dacoromanica.ro
42 SPAREA NOASTRA ECONOMICA.

Bumbac in .fir 1.679.206. 'sale o vedem mArginitA la obiectele cele de

Ma§ini cu vapor 1.727.017. neaparatA trebuinta dupA cum earl§ ne va
Hartle 1.164.468. dovedl tabloul urmAtor :
Piei lucrate 4.437.190. fabricatie in Ith noi No. lucrittorilor.
Obiecte de fer 4.265.717. 6771 mori 56.456.650. 9170.
Zahar 4.145.547. 621 olirii 112.873. 880.
Tatnn §i igri 10.756.727. 417 pive 855.160. 481.
Teseturi de bumbac 7.219.244. 608 ferestrle 851.294. 884.
Teseturi de ltinit )
1687 velniti 9 070.406. 5500.
5 609.160.
alte decAl postavuri 378 pitArii 8.655.802. 1700.
Teseturi de cAnepg §i in 7.207.179. 58 obArii 773.391. 214.
Teseturi de matasA, 2.035.963. 233 dubAlArii 923.402. 522.
Alte producte 26.360.270. 463 cuptioare de var 139.910. 608.
§i a se noteze a valorile aceste sunt in- 145 fabr. de lam. §1 sopon2.817.708. 414.
ate toate dupl declaratiile vamale, care sant 226 fabr. de cArtimizi 625.203. 1716.
totaeauna false, pentra a economisl comerci- 220 brAnzArii 396.462. 1100.
antilor o parte din plata taxei de import, 23 pietrarii 67.750. 207.
prin urmare ele trebuese toate evaluate la cel 1 fabrid de postav 100.
putin indoit suma ce o vedem aice. 18) 24 tipografii 717.308. 146
Aceste done tablouri ne spun foarte lAmu- 72 berArii 790.870. 302.
nit cl Romlnia importeazit toate obiectele ne- 282 cofetArii 733.270. 600.
cesare trebuintelor sale §i nu are pentru a 100 fabr. de brala 190.230. 322.
exporta cleat producte brute ale agricaltu- 70 salhanale 2.862.700. 1800.
Alto industrii prPcum fa-
rel. 18) 53 brici de palarii, crohmalit,12.453. 308. 800.
praf etc.
Dad cercetlm inteadevër starea industrie, Dad adAogim la aceste industrii ca totul
IS) (bédénare, la Roumanie éeonomique p. 243 primitive §i croitorii, ciubotarii, tinichigii,
19) Pentru a ave o idee pAna la ce grad au ajnns nevoea alamarii, strugarii, sticlarii, ferarii, stolerii,
de a ne procure toate lacrurila din strainatate, a-
mintim cb. in 1861 s'an incercat a se hnporta din lAcItu§ii §i alte ate va meserii din cele mai
Paris ,peteci pentru scamd. Eati referatul minstra-
lui de externe de atunci eitrit consiinl de ministri:
neaparate existentei omului dar care mai ales
Dintr'o comunicatiune a onor. mintru de resbel re. in partile de dincoace de Milcov aunt in m1,-
cult/ cá d-nul Inspector general al serviciului sanitar
a fost insracinat a face la Paris o comandit de o ca- nile strainilor (mai cu samA evrei) vom aye,
tAtime de citrpe vechi destinate a se transforma aici intreg tabloul indastriei indigene. 20)
in §arpie pentru trebninta spitalelor militare ale terei;
acum Ind dintr'o depe§ii, se aft c. eutoritatile du- 10) Prin sate se lucreazi keit de femeile remane lucru-
aniere ale Frantiei au oprit exportul acelei n.rfl pe rile necesare pentru imbric5mintea taranulni mai a-
temeiul chiar al leginiril fraaceze care prohibi amid& lea teseturile de panztt pentru cameli qi bernevici, qi
exportatinne, pentru care subsemnatel a qi intervenit de litná pentru sumane, de mule se vede c disposi-
pe lug& onor. agentie a Franciei a obtine e§irea es- til indnstriale sant in lark la noi dar ett remin ne-
ceptional de va fi en putintit a comandei in chestione intrebnintste. Ioan Ioneecu agric. jud Patna p. 589.
tit imbarcarea ei pentru tara romäneasci ete.0 Ana. Acuma lose qi aceastli, Industrie a inceput a dispere
lthe economice 1881 p. 100. failt c concurenta streine.

www.dacoromanica.ro
 STAREA NOASTRA. ECONOMICA.
SI studiem acuma putin agricultura noastrg
si sg vedem in ce stare se atIA principalul,
ba putem zice unicul ism de inavutire.
Agricultura desi existtt in tara noastrg ab
antique, nu a inceput a lua proportii mai in-
semnate decgt de la anul 1834, data intrgrii
in lucrare a regulamentului organic 21) qi mai
cu osebire de la 1862 and se suprimg taxa
de export push asupra productelor agricole,
care impiedeca in total comerciul lor.22)
Piing la 1824 mai toatg suprafga Roma-
niei era acoperitg cu pgduri, care parundeau
piing lAngg. ora§e i, nefiind aceste exploatate,
se poate zice cg mai tot plmIntul romInese
era %sat in sëlbItIcire. Se §tie de la oameni
nu prea in vgrstg cft d. e. pe mo§ia Para-
nii se cultivau de proprietar numai pentru
trebuintele sale vre-o 60 gei de pinAnt, pe
&ad astAzi se cultivg mai multe mii ; prin
urmare avIntul cel mai insemnat al agricul-
turei noastre dateazit de la 1834. Din aceastg
data siestul de noug a intinderii agricalturei
noastre se esplicg cum se face ea holdele noas-
tre dgi cultivate in modal cel mai barbar,
nefiind ingrglate altfel decgt prin naturg, nu
au secat pang acuma.
Modal de culturg intrebuintat pIng acuma
la noi nu se poate pgstra pentru totdeauna,
cgci el este aplicabil numai la propriet--
tile mari, unde este plmInt indestul pentru
a schimba sImIngtura dintr'un an in altul §1
a Lisa o parte de pAna6nt ca sg odihneascg
in anal al treile ca parloaga sau ca bItAturg.
(v. nota 7.) Pentru cultura micg precum este
aceea ce o face taranul nostru pe facile de
pgm6nt ce i s'a dat ca proprietate in anul
21) Respunsurile comisiilor agricole.
") Analele economice 1762, p. 95.
www.dacoromanica.ro
43
1864, tin astfel de sistem este cu total dlu-
ngtor, cAci taranul este nevoit sg cultive tot
pImIntul in fie care an §i. nu-I poate lgsa sA
se odihneasel niciodatg. De aici va result&
mai curInd sau mai tgrziu pentru taran nu-
mai decgt necesitatea, sau de aji ingrgla pg-
mgntul, sada de a renunta la recoltg ; did in-
grg§area ce o face acuma, lgsgnd pe cgmp
strujenii de 11 popuri, este cu totul nein-
destulgtoare. Taraniii nostri recunosand acest
adevAr, an inceput chiar in uncle pgrti a in-
gra§a pAmIntul dupg cum ne-o spune demnul
Ioan Ionescu, anume: eg in regiunea de munte
r#i in cultura midi din judetul Patna ingrg-
Orile sant cunoscute, pretuite i intrebuin-
tate. In regiunea de camp §i mai ales in
cultura mare ingrg§grile nu sant intrebuin-
tate." 23)
Am argtat apoi cum clima terei stricIn-
du-se prin tgerea pgdurilor, secetele au in-
ceput a bAntul tara de cgti-va ani ; aceste
trebue inlgturate printr'o udare mgestritg a
cgmpiilor adicg prin irigatiuni §i astfel tre-
bue restabilit equilibrul acel favorabil recol-
telor sdrancinat prin neghibAcia noastrA. Prin
urmare7gtmoerea i irigatiunile sunt imbung-
tItirile pe care agricultura noastrg le reclamg
in modal cel mai imperios.")
Agricultura este apoi in cca mai strinsg
leggturg eu cre§terea vitelor. Aceste a-
jun, pe lucrgtor la muncile grele ale cam-
p-dui ; ii imbogg4e9te prin vgnzarea produc-
telor lor si-i procurg in sfir§it cgtimea cea
23) Agricultura Jud Putna p. 228.
21) Ambele acute moduri de a imbunitAti agricultura
erau cunoseute Romanilor dapA cum se poate vede
aceasta din (3eorgkele lai Virgil. Noi shim in aceastä
privire en mult inapoea strAbunilor noatri care an
trAit en 2000 de ani mai inainte!
44 STAREA. NOASTRA ECONOMICA.
mai mare §1 mai bung de gunoiu. Deaceea
agricultura aceea va, fi mai infloritoare care va
dispune de mai multe vite; 29) Ca toate aceste
in agricultura noastrg se observa o imputinare
insemnata in num6ru1 vitelor, ceea ce dove-
deste o hog de ingrijire a lor precum i o
imputinare a pasunelor resultata din sporirea
ogoarelor arate. 26)
Acest resultat este din cele mai intrista-
toare clei el este cea mai vie dovada despre
darea inapoi a procluctiunii terei. As6m6nand
num6ru1 vitelor din 1860 en acel din 1873
gasim urmatoarele eifre :
1860 1873
Cai 506104. 426859.
Magari §i Catari 7635. 6734.
Boi, Vaci, Bivoli 2.751161. 1.886990.
Oi 4.819.900. 4.786317.
Porci 1.088 737. 836944,
Capre 423.177. 194 188.27)
As6m6nand Romania cu alte teri agricole
gasim o disproportie insemnata in defavoarea
ei ; asa in Belgia sunt la 100 de hectare
10 cai; in Anglia 6; in Romania numai 3.
Boi suut in Francia 1 la 5 hectare; in An-
glia 1 la 4 ; in Belgia 1 la 2 1/2 hectare ; in
Romania 1 la 81/4 29)
5) ,Eu gdndral plus tin pays nourrit de bestiaux miens
la ierre est cultivde et plus elle prodnit. Ontre l'a-
vantage incalculable de l'abondanee des nourritures
animales si nécessaires pour fortifier les muscles des
travailleurs astreints au dar labour qu'imposent les
conquetes do la civilisation moderne c'est surtont par
Pengrais qui vient de l'étable qu'on pent entretenir
et augmenter la fertilité du sol." _Emile de Laveleye
in Revue des deux blondes 1862 Mart 1 p 67.
23) In Svitera nude mai teat& agritultura consa in cul-
tura vittlor, cämpiile stint ingriisate.Les pres sent
irrigués avec twin des qu'on pent se procurer de l'eau
et ils regoiveut tout l'engrais quo produit le bétail pen-
dant l'hiver. Revue des deux Mondes 15 A.vril 1368
p. 289.
27) Obédénare, p. c. p. 172.
22.)
Revue des deux mondes 1 Mart 1862 p. 67.
www.dacoromanica.ro
Dar aceste vita multe putine cate sunt se
deosebese ele cel putin prin rasa lor ? Nici
aceasta nu este. In loc de caii cei buni mol-
dovenesti care erau odata gat de destoinici
la resboiu incat Domnii nostri cei vechi im-
piedecan exportul lor 29), avem astazi o rash
cu totul degenerata buna cel mult pentru co-
tiugari. Vitele cornute sunt de asemene de o
rasa proasta, care nu da, niei came nici lapte
eu imbelsugare si care este en totul inferioara
rasei vitelor din Svitera, Olanda si Anglia.
Oile noastre sunt apoi eel() mai multe bar-
sane si numai putine sunt igi, cu toate cft
nici productul acestor din tirma nu este din
cele mai bune §i sta do sigur en mult
in urma Merinosulni, care s'ar putè foarte
user aclimata la noi, precum s'a consta-
tat din putinele incercari acute. In pri-
virea imbunatatirii raselor §1 guvernul si
partieularii stall la noi intr'o nelucrare din
cele mai daunatoare. Guvernul ar putè O. in-
fiinteze herghelii-model in care sa, aiba har-
masari pentru imbungtatirea rani cailor ; de
asemene ar putè sa-si procure tanri de rasa
si berbeci, cu care corcindn-se vitele §1 oile
noastre, sa se prefaca rasele cele proaste §i
de rand ; dar guvernul ca in toate lacru-
rile cele inteadev6rat necesare terei nu face
nimic si putinele incereari ce s'au facut de
particulari sunt atat de rare, incat nici nu me-
rita a fi pomenite.
In. alte teri sunt asezaminte numeroase, care
nu au alt scop cleat propasirea agriculturei.
Asa d. e. in Prusia aunt pe langa 4 academii
de agricultura i cursurile superioare de la
Universitatile de Berlin §i Halle, 19 scoli
29) Documental lui Alexandra cel Ban citat mai jos.
Nota 36.
 STAREA NOASTRA ECONOMICA.
speciale de agriculturl menite de a forma
cultivatori inzestrati cu cuno§tincele necesare;
pe lAngA aceste mai este o scoall de fores-
terie 0 114 9coli de pomiculturit ; insfirsit
mai sant i profesori ambulatqi (Wanderin-
structoren), care merg prin sate $i esplicA
sltenilor imbunAtqirile ce se pot introduce
in aceastA pretioastt ramurA de inavutire. 30)
In Belgia sant in cele 106 districte in care
se imparte Ora ate o comisiune agricoll
compusl din proprietari san arenda0 ai dis-
trictnlui sub prepdinta nnui delegat al gn-
vernulni ; aceastA comisiune se ocupI en in-
trebitrile agricole, organizeazI espositinni, Ca-
nth de imbunAtAIirea rasei animalelor etc. In
fiecare din cele 9 provincii in care se imparte
Belgia, este cAte an comitet agricol, care se
ocupit cn acelea0 intrebAri dintr'un punct de
vedere mai general.. In sfirgit in Bruxela este
un consilin superior de agriculturl, care In-
creag pe lAngl ministerin de acela$ name
si cautI de interesele cele mari ale agricul-
turei. Pe Wig aceste mezInainte mai malt
oficiale mai sant i multe societAti private,
care toate au in vedere interesele agricole.")
In Anglia existA lIngA St. Albans un labo-
rator de chimie agricoll unic in toatA lumea
in privirea mArimii sale 0 a resultatelor in-
semnate ce a dat pentru agriculturA, mai ales
asupra diverselor feluri de ingrascri ce sant
potrivite diverselor pArOnturi. Profesori no-
mazi pIatii prin subscrigiuni aratI pkg. in
cea do urmA colibA progresele agriculturei §i
termenii tehnici au devenit cu total cunos-
cuti populgiunilor rurale care verbose de a-
3°) Revue des deux Mondes.
31) Revue des dctx mondes 1 Mart 1862 p. 76.
www.dacoromanica.ro
45
moniac $i de fosfaturi ca ni§te chimi$ti de
profesiune. 82)
Vedem prin urmare c pretutinclene agri-
cultura este obiectul iegrijirii celei mai se-
rioase din partea guvernului, pe cAnd la noi
guvernul st in nepAsarea cea mai deplinl si
nu-0 cheltue0e activitatea sa cleat in lupte
sterpe de partidA 0 in chestiuni de purl po-
liticl in loc de a o intrebuinta la desvolta-
rea puterilor productive ale Orel Dar pe
lAngI acest mare Mu al nepAsArii guvernului,
mai este si an altul ce nu at6rnA de la Mu-
sal si care este totus din cele mai grave,
anume lipsa de capitaluri intrebniqate la pro-
ducerea agricolA. AceastA lips1 provine din
mai multe cause : mai intAi din acea a lipsei
de numerar in tarA, care urcA foarte sus pre-
uI intrebuintArli liii, hien preductivitatea
agricoll nu ajunge pentra a plAtl interesele ;
de aice provine cA cea mai mare parte din ipo-
tecele puse asnpra imobilelor se sfir§ese prin
vnzarea acestora pentrn plata datoriei. Acest
ru l'am cereetat in partea intli a acestui
'stadia, uncle s'a vëzut cA el nu poate dispAr6
decAt prind introducerea industriei. A dona
causit este lipsa de apziminte de credit, care
sit puna in circulatie macar mica cAtime de
monedA, ce existA in tarA. S'a infiintat cre-
ditul fonciar; dar acest arzAm6nt aduce fo -
loase puin insemnate agricalturei de vreme
ce- el procurA, agricultorulni nnmai an cre-
dit mai sigur, dar in realitate, tot atAt de
scamp ca si dacI ar lua bani cu dobAndA ;
cAci hArtille creditalui fonciar se v6nd cu
mare scAdere 33) incAt dobinda ce se plate0e
pentru sumele capatate, intrece 10%; ear
32) Revue de deux Mendes 15 Octobre 1858 p 248.
33) 74 in Mc de 100 nominal, astlizi ci mai jos.
46 &UREA NOASTRA EOONOMICA.
agricultural socotindu-se anii buni eu cei
rei nu produce mai mult de 100/a. A treia
caul in sfirOt este di la noi mai toti pro-
prietarii nu cultivA ei singuri imobilele lor,
ei le dan in arena De aid provin ilia done
rele foarte marl, care coma amundone a
lipsl proprietgile de imbunttatirile necesare
pentru propA§irea agriculturei. Anume aren-
da§ul, mai ales la noi undo contractul se face
ccl malt pe 5 ani, nu are nici un interes de
a imbuntittp agricultura, ci cautt numai st
lucreze mo§ia pe cat se poate mai malt,
pentru a scoate un venit cat se poate mai
mare.
Proprietarul care ar aye acest interes dad
ar cultiva el singur proprietatea sa de ase-
mene nu o face, de vreme ce nu o cultivA,
ci cheltue§te tot venitul lui in lux §i petre-
ceri in ora§ele erei sau in strAinAtate. Astfel
agricultura este la noi nesuginutt tocmai de
acei ce ar aye cel mai mare interes la propt§irea
ei. Deaceea remAne pe "fie care an in dtrApt,
pe eAnd popoarele din jnrul nostra propl§ese
pe zi co merge ; productele noastre sltbese §i,
devin tot mai putin cAntate, ear concurenta
strAint apropiindn-se de singurul nostru isvor
de inavutire, o sArAcire a terei intregi este
perspectiva intristAtoare dar sigurt a unor
asemene imprejurtri.
In privirea industriei propriu zise s'a fAcut
ci la noi in tart mai multe incereAri de a
introduce uncle ramuri de producere, dar cele
mai multe din ele n'au propI§it mai ales din
causa nepheirii guvernului. SA luAm in cer-
cetare istoria cAtorva industrii de la noi in-
ceOnd en cultura meitasei.
AceastA culturt este veche in lara noastrA,
dar pAnt in timpurile din urrot ea se mAr-
www.dacoromanica.ro
ginea la crelterea vermilor indigeni a carer
matast indestul de proasta, slujea Etrancelor
noastre pentru pregAtirea burangicului. In
1852 introdnse guvernul de atunci sem6ntt
milanezt care este eu malt superioart si
se aclimata la noi la noi en cea mai mare
u§nrintd ; astfel et in pntini ani dete resul-
tate destul de favorable. In 1857 d. George
Coemzopulo duse la fabricele de matast din
Francia probe din burangicul nostru §i cApAtt
incurajArile cele mai mari. La 1858 acest
domn comerciant in unire en domnii G. Can-
tacuzin, V. Nicolici, V. Obedeanu §i N. An-
dronesen formar6 o societate pentrn cultura
mAtAsei (compania sericolt), aduse din.Francia
o m40, de tors §i patru lncrAtoare pentru
ca O. illy* pe femeile romance cum se toarce
matasa §i infiinta o fabrica pe mo§ia Dtma-
roaea, in care eran ocupate la 60 de femei
cu torsul gugo§ilor de matast.") Dar aceste
inceputuri fart nimicite prin faptul ea ivin-
du-se o bull in vermii de matast a Fran-
ciei, negustorii de matast de acolo venir6 la
noi pentrn a cAuta sem6ntit §i provocar6 astfel
o sporire prea mare in producerea semintei,
care esclude pe acea a rattAsei §i astfel lip-
sindu-i gugoa§ele pentrn tors, fabrica trebni
inchisA. 35) Tot-4 industria indigent la cel .
31) Eati ce spune societatea in introducere la statutele
sale: Aducind o maaini de vapor cu 160 de roate,
dupi metoada perfect'onati. din Lyon in Frannie, 4
femei torcitoare modele Iii un ma§inist, am operat
in vara trecnti cu multi inlesnire manipulatia a 10
mii ocale de gogoqi cump'erate numai in piata Bum-
re§ti ai am estras 40.) Oeale matasi de cea mai finit
calitate aprobati de fabricantii din Lyon made s'a
trimis spre vinzare ... formiud cu multi in'esnire
ca la 90 fete romine a toarce dupä rnetoda periec-
tionati." Analele economice a. 1860 trim. II. p. 49
35) Vermele de matasi ese din gugoa§a sa sub forma de
flnture spirend-o pe aceasta prin mijlocirea und a-
crimi ce di din el. Ace§ti fluturi prodac ouele de
s6mènti, ear gugolele sparte hind Sreqte rupte pa
 STAREA NOASTRA ECONOMICA.
putin in producerea de sem64A, un av6nt
foarte puternic prin concurenta industria§ilor
franceji §1 a celor italieni. Exportul gugo-
§ilor §i a skaintei de la anul 1858-1863
spore§te inteun mod minunat. .A.a in anii
1858 se exporteazA pentru suma de 2592 1. v.
1859 34526
§i s6m641 in valoare de 300300
1860 100443
§i s6m6ntA 904243
In 1861 epoca cAnd venise pe la noi ne-
gustori franceji exportul se urcA la cifra de
202.482 1. v.
pentru gugo§i §i pentru sitm. la 3.482.781
In 1862 exportul total se urd la cifra de
4.285.528 1. v.
§i. in 18631a maximul s6a 11.300 178
De la 1863 incoace vedem o rApede de-
Were in v6nzarea gugo§ilor i a sAmintei
provenia mai ales din done cause : mai inai
din faptal cA disp1r6nd boala din Francia, a-
.
ceasta nu mai avea nevoe de Amilntl, apoi
din causa descurajarii productorilor no§tri
prin in§elAciunile la care fur6 expu0 din
partea evreilor, care indatA ce simtir6 cA
pretul s6mintei se va urea cutrierarA toate
satele §i in§elard pe productori pentru preturi
de nimicl impiedicAnd cu total atingerea lor
en comerciantii strAini, care ofereau preturi
atAt de avantajoase ci de care se folosise
numai evreii. Guvernul ca totdeauna re-
mase nepAsittor la celo ce se petreceau. Ii
Zoo de a opri exportarea amintei i de a
incuraja producerea gugogetor, care ar fi a-
mai sunt bone de tors. Deaceea spre a dobändl
gugoafie pentru matast trebuese uciqi vermii inainte
de eiiirea lor din gugoaqi ceea co se face inciLlzindu-
se gugoafiele la 600 eildurit, eta atunci gugomele
reman intregi. Deaceea este en neputinta de a do.
bindl l sib:116n P. mu1t i matasi multt.
www.dacoromanica.ro
47
limentat fabrica de care s'a vorbit, indepli-
nind totdeodat4 qi nevoea de matasci a strci-
intit4ii qi deschiand poporului nostru un, bogat
ram de inavutire, gavernul nostru condo de
maxima cea minunatA laissez fake, laissez
passer" puse mAnile in buzunar i romase ca
simplu spectator la ruina nnei ramuri insem-
nate de avutie nationalA. 36) A§a in 1866
gAsim cA suma exportatI se coboarA la
751.449 1. v.
in 1867 la 1 341.856 11
in 1868 ,/ 388.718
in 1071 C 522.175
in 1872 la suma ridicula de 68,350
duptt ce ne nrcasem la 11.000.00! EatA cum
se ruineazA o tarA prin indiferentismul sau
incapacitatea guvernantilor s6i in chestiuni de
cea mai mare insemnktate pentru viitorul ei.
Dar sA observam prodactia cerei, din care
vom trage lectiuni tot atAt de folositoare.
Ceara era uuul din obiectele principale ale
productiei vechi. Intenn document remas de
la Alexandra eel Bun, in aca numitul aye-
zlim6nt doganier 37) ceara era opritA a se ex-
porta; care oprire dovede§te CA productia era
indestUlAtoare pentru tarA i cA exista chiar
tendinta de a o vinde in afarl. AstAzi insA
aceastA productie, care trebue sA fi fost foarte
insemnatA pentru a multAmi necesittitile unej
teri in un timp attit de evlavios, este in com-
3t1)
Aceasta oprire a exportului sninei s'a send de
compania serieolit dar i 8'a refusat de minister, In.
Indn-se dispospini de a nu se mai importa asmsnta
statiná pentrn a no se amesteca, cn acea indigent,
retsurt justificatt prin boala co domnea in toate te-
rile sericicole ale Europei° ca i cftnd incnviintarea
ar fl corespuns cererei I Analele economies 1860 tr.
ILI si IV p. 105. In genere asupra culturei mittasei
vezi Obédaare 1. e. p 167 fi Malian in Anabele
economics 1861 p. 66. l 1862 p. 186.
17)
Hascleu. Arkisa istorial I p, 180.
48 STAREA. NOASTRA ECONOM1CA.

plecta dee/Were, inekt acuma catimile ce se
exporti stint foarte mici in raport cu valoa-
rea celor ce se importi. Dam aici tabloul
comparativ al cerei importate §i exportate de
Un §ir de ani.
Export. Import.
1860. 11.301 1. v. 1.605.931 1. v.
1861. 187.455 11 17
4.545 611
1862. 2.753.918
1863. 213.043 4 260.944 17
1864. 17.400 )7 2)
3.522.120 7) /7
1865. 11.065 1.559.487 7/ /3
1866. 23 553 .2)
1.500.274 n n
1867. 46.453 7, F054.740 n
8
Vedem prin urmare a acuma mai toati
ceara eonsumata se aduce din afara. Eati ce
spnne Martian despre producerea cerei : Nn
tare mult este dednd ceara produsa in Ro-
mania, trecind peste trebuinOle consumulai,
se exporta. In deceniul trecut and proclue-
thnea indigena era indestula pentru a aco-
pen trebuintele. In anul 1860 s'a importat
in ambele teri ceara de o valoare 1.605,531
1. v. In anul 1861 suma importului acestei
materii se urea la 4.545611. Ar crede cine-va
cA asti ceramica s'a latit in sail §i ea ire-
porta acea materie bruta pentru a o exporta
prelucrata. Dar exportul neinsemnatei noastre
ceramii, este foarte mk (ceva peste 3000 lei
vechi), in anul 1861. Invederat este dar cA pe
IR)
Obédénare 1. c. p. 167 si Analele eoonomice pe anii
reepectivi. D. Ioan lonesca spune in lectiuni de a-
griculturd Bucuresti 1870 p. 867: Nu stim cum an
pntut sit lase RomAnil din mitua lor cresterea albi-
nelor si sA, ajungi a cumpAra cearit din stritinAtate.
De la ridicarea Turcilor din Ora s'au stricat si
rAriile i deatunci n'au mai esit negutitori care sit
stringa mi(re i sit sthnuleze pe cultivatori a o pro-
duce si a cguta de tinereta albinelor.4
Francesul Peyssonnel care an v sitat terile noastre
pe la 1780 spune urmitoarele despre productia ccrei:
,La cire est le plus considerable article du commerce
de sortie de Walaquie, elle est de tres-belle qualite
et la qnantité en est immense, Sur le Commerce de
la Mer noir Paris 1787 vol. 11 p. 185,
cand economia de stupi (stuparitul, prisacaria)
la noi merge spre a se stinge cu. toate CA
clima i vegetatiunea noastrA este una din
cele mai favorable in Europa, in acel timp
consumul de ceara cre§te §i ne supune la un
tribut mai mare decAt ce-1 plAtim Snblimei
noastre Snzerane."") AceastA scidere in pro-
ductia cerei este datoritA tot neingrijirii gu-
vernului nostril cAci pe and celelalte teri
precum Austria introdusese in cultura albi-
nelor prin ingrijirea guvernnlui metoda cea
admirabila a lui Dzierson, prin care produc-
tia cerei §i a mierei este intreitA, la noi in
Ora se pasta tot sistemul vechin care coma
in uciderea albinelor de acaror miere §i cearit
voesc a se folosl. Din aceastA eausa, straina-
tatea produeind en iteelea§i mijloace milt mai
multi miere §i ceara se intelege ea putA sA
o v6ndl mai eftin, din care causA aceste ar-
ticole incepuse a fi importate in Ora noastrA
§i prin concurenta ce-o fAcur6 industriei in-
digene, ajunsese mai a o ucide.
SA trecem acuma la cercetarea industriei
estragerii petrolului. Mai inainte se esploata
din materiile biluminoase numai pacura, in
partile de dincoace de Milcov mai ales in
judetul BacAu. De la 1860 ineepuri oamenii
no§tri a vedea ea din exploatarea bogatiilor
minerale pot sA decurgA avert insemnate §1
incepurII a deschide pucuri pentru estragerea
petrolulni. CAtimile estrase de la 1852-1873
sant urmAtoarele:
1862 37720 hectolitri 1868 98016.
1863 45170 1869 101.775.
1864 53330 1870 132.500.
1865 62730 1871 156.575.
1866 67255 1872 158.725.
1867 88465 0 1873 174.400.
ID) Analele etatietice 1862 p. 26.

www.dacoromanica.ro
 STAREA NOASTRA EC0X0MiCA.
Prin urmare vedem si aici un spor necon-
tenit §i. o cre§tere a productiunii indigene,
care poate da sperantele cele mai frumoase.
In anal 1867 valoarea petrolnlui brut ex-
portat se urea la 1.067.810 I. n. ear a celai
curAtit la 2.398.128 1. n. Cu toate aceste
si aici suntem amenintati de concurenta str-
in1 i anunae de cea americanit, care pro-
duce petrol rafinat de o calitate cn mult su-
perioarA §i cu un pret, milt mai jos decAt
al nostrn, astfel a in 1868 cade exportul
nostru de petrol brut la 690.690 lei n. §i
acel rafinat la 1.362.875 1. n. ear in 1871
la 1.197.078 1. n. pentru eel brut §i nnmai
669.260 lei noi pentru cel rafinat, o do -
vadA a §i meastA industrie incepe a decAde
dad nu se vor lua mesuri pentru infiintarea
de rafintirii, care sA poatA concura in prodn-
cerea lor cu cele americane.4°)
SA vedem acuma ce s'a fled eu industria
postavulni : aceastl insemnatI industrie-a fost
de mai multe ori incereatit la noi, dar pAnA
in timpurile din urnal fárA nici o umbrk de
succes. Astfel d-nul Baleanu in Bucure§ti §i
d-nul Coganiceann la Neamt, au intreprins
infiintarea de 'fabrici de postav, dar n'an avut
a1t1 isbAndA decAt ruinarea intreprinzetorilor
§i inchiderea fabricelor dupti ce functionase
putin timp. Aceasta se intImpla din causI cA
gnvernul nu vol sA sprijine nici Wenn mod
aceste fabrici, nici prin cumpArAturi pentru
armatit, nici prin scutiri de await a obiecte-
lor necesare fabricei, precum masini, bode,
linA §i altele de aceste. Dincontra guvernul
se aprovisiona din strAinAtate plAtind tot asa
scamp stofe malt mai rele &cute cu bumbac
40) supra produceril petrolalai vezi Obedinare, 1 e.
202
www.dacoromanica.ro
49
in loc ca sA fie lAnA in lAnA, precum eran
stofele indigene. Astfel pe lAngl ruinarea fa-
bricelor se exporta pe fie care an sum in-
semnate din tarA, dlunAndu-se pe aceasta in-
tr'un chip indoit. De cat-va timp d-nul Alcaz
a luat asupra si fabrica d nulni Cogbaniceann
§i punend in ea capitalari insemnate a rein-
fiintat- o din non, bleat ea a inceput earls a
functiona. Snb conducerea atIt ghibace cAt §i
inteligentA a d-lni Alcaz ar put6 foarte usor
prospera dug numai guvernul ar sprijinl-u
cat de putin, dar aceea§i nepasare din par-
tea lui se vede §i acam. D-nul Alcaz tre-
bue s plAteascA grele dAri asupra obiectelor
importate pentru fabrica d- sale precum : lInuri
fine, masini, bode etc si in magaziile d-sale
stan 15.000 metri de postav pentru oaste pe
care guvernul nostru refasit a-1 cumpera. Cu
toate aceste fabrica se prosperA mai ales prin
sprijinta ce-1 gAse§te in public, atras pri trAi-
nicia mArfei sale. Numeral lucrAtorilor este
in acea fabricA de 105 din care 90 aunt ro-
maul si este intr'adever minunat de vezut,
cum bAeti §i fete in versa de 15 ani se pri-
cep de bine la lucrArile indestul de grele ale
fabricei. D-nul .A.Icaz a flcut ing din fabrica
sa i o institutiune morall, el este pArinte
lucrAtorilor sei ; din banii ce cl§tigA fetele,
le cumperA cAte o juncit pentrn a le face
zestre i betia care bantne atAt de cumplit
populatiile rurale este mai en total necunos-
cut& in stabilimentul sea. D. Alcaz a realizat
in anul intdi in cAjtig netto de 3600 galb.
care se intelege a fost pus mai tot in imbn-
nAtAtiri pentru fabricl. Acuma a comendat
in strAiniitate 12 ma§ini de tent cu ajntorul
cArora va pate produce mai mult §i mai eftin.
Din faptul insA cA fabrics e nevoitA a adace
7
50 STAhEA. NOASTRA ECON01110.1.
lank fink din strainatate pentru a o preface
in postav se poate ved6 starea agriculturei
cultura vitelor noastre. Din o Ora, a careia
bogatii sta mai ales in vite este de nevoe a
comenda 1ana cruda in strainatate ! Aceasta
sa ne fie deajuns pentrn a caracteriza gat
starea agriculturei noastre en gi greutatile
cu care are a se lupta la noi infiintarea de
industrii.
0 alta incercare nenoroeita a fost acea a
a unei fabrici de 1uminari de stearink in-
fiintati in Galati gi inchisit acum nu de
mult timp. D-nul Obedenar ne da o descrie-
re incantatoare a acestei fabrici spunend ca
ea fabrica pe an 600.000 kilogr. luminari ;
ca poate fabrica papa la 2 milioane kilogr.
de sopon ; a numeral lucratorilor ei se sue
la 60 gi ea capitalul este de 1 milion avend
a fi urcat in curend la 2 milioane. 1) In lee
de a se realiza aceste frumoase preziceri fa-
brica s'a inchis, pentru ce ? pentruca fabri-
cantii din Austria vezend concurenta cea se-
Hoag ce le fkeea fabrica romana au lksat
cu 10 bani mai jos chilogramul de luminari
de cum se putea vinde in genere, adica a
andut cot-va timp cu paguldi de 10 bani
la chilogram nunzai ca sa ucidd industria
rorndnii. Dupa ce au reugit la aceasta, acuma
a urcat earl§ pretul ea mai inainte. Eats
nepriceperea noastral Ne bucuram la producte
straine eftine OWL cand ele ucid un ram de
industrie nationall gi apoi le cumperam tot
a§a de scump ca gi mai inainte. 0 incercare
de a infiinta o fabrica de laminkri de stea-
rina fusese facuta inca de mai inainte pa la
1861 de_ d. Baleanu. §i aceasta incercare a
fost nimicita in acela§ mod ca §i cea din Ga-
41) Obidenare p. 194.
www.dacoromanica.ro
=I
lati. Eatl ce ne spune Martian asupra acestei
imprejurari : o intkmplare neprecugetata me
incredinta c. luminarile de stearina aus-
triace se vend in Austria in locul confectio-
narii lor (liar mai scump decat in Romania
Vra sa zica : imperiul vecin ii impune nn
sacrificiu pentra a putè omorl o fabricatiune
a unui particular din Romania! Asemene a-
sasinate economice pe care limba diplomatiei
le numegte politica comerciala, a 'ads §i vor
incerca a mai ucide multe intreprinderi in-
dustriale la noi. Fericiti cei saraci cu duhnl,
care fata cu asemene atitudine a vecinilor
proclami de pe inaltimea tribunei rota/We ab-
soluta lihertate de comerciu. 42)
Dad, vom observa acuma in alte priviri
mi§carea industrialg, §i comerciala co se face
la noi, vom yea pretutindene lipsa de ocu-
patiuni inteadever productive de§i in unele
casuri tot s'ar pgrea ca se manifesteaza o
umbra de progres. A§a d. e. cu societatile de
asigarare. Cu 15 ani inainte toate societatile
de asigurare din tank erau straine. De pe la
anul 1861 incepuse mai intain in Braila a
se infiinta vre-o cgte-va societati de asigurare
pentru navigatiunea pe Dungre de la Turnu-
Severin pang, la Galati, una Unirea," inte-
meiata in 1 Julie 1861, cealaltg Braila"
infiintata in 1 Ianuarie 1862, o a treia Le-
alitatea" din 8 August 1863.43) In anul 1872
se infiintit Dacia" societate do asigurare pen-
tra foc, grinding, mai apoi ci pentra viata §i
inzestrarea copiilor. In anal 1874 urral Ro-
mania" o alta societato intemeiata in acelea§i
conditiuni §1 in sfir§it in timpurile din urmit
41) Aualele economice 1862 p. 12.
") Analele economice 1861 p 99. 1892 p. 167 pi 1863
p. 191.
 STAREA NOXSTRA ECONOMICA..
se infiinIA societatea Unirea" bazatl pe prin-
cipiul asociatiunii intre asigurati gi de care
se zice clIi are un mai mare viitor fiindd
cl§tigul impartindu-se intro acei ce se asi-
glut, pretul asigurArii scade foarte mult,
indt aceastii forma pare mai avantajoad.
Dar toate aceste societAti. ce dovedese ? crt
activitatea noastet industriall ia calea cea
mai pupa sIntitoasA pentru a pro/AO; el in-
cope pe uncle alte popoare au sfirsit el se &IA
la speculatiuni care au mai mult caracteral
de loterii, in care cu nn cuvënt nn numai
stiinta, capacitatea, talentul si munca sunt ele-
mentele din care result1 cAtignl, ci mai ales
gi intamplarea. Deaceea nu ne sfiim a numl
aceste inceputuri anormale, de§i trebue BA fim
multtimiti di le avem macar pe aceste si ca
cel putin astfel se impieded esirea din Orli
a unui numerar insemnat, ce se ducea inainte
la societatAtile strAine. Dar noi suntem odail
osinditi de a merge in toati desvoltarea noas-
trA intr'an mod anormal anume de sus in jos ;
deaceea §i avem UniversitAti inainte de a aye
scoli primare bane ; scoli de poduri si §osele
inainte de a aye soli reale ; drumuri de fer
inainte de a ave §osele si a§a mai departe ;
deaceea avem si societati de asignrare inainte
de a aye celelalte industrii care in ori ce tuft
din lume an mers inaintea infiintarii lor.
In timpurile din urnal am constrnit o linie
de drum de fer ; dar sA, vedem en ce pret si
cu cc scop am flcut noi aceasta. Pretul pen-
tru care am facut noi aceste linii este exor-
bitant. AnuitAtile ce le platim se ure..1 la
25,000,000 §i venitul ce-1 tragem dm a-
ceste linii la 3,000000, indt fiecare cetAtean
romAn contribue cu ceva din punga sa and
unuia din noi ei vine gnstul de a merge din
www.dacoromanica.ro
61.
Iasi la Bucuresti. In boa ca drumurile de
fer sl dee nn venit terei dupl cum eram in
drept sA ne a§teptAm am fAcut o pagubl a-
cesteia, i nici macar comerciul nu l'am sporit
din cause ce se vor vede mai la vale si care
ingreuie foarte malt exportul cerealelor noas-
tre en drumul de fer.
Am inzestrat Ora cu o institutiune ce nu
era pentru nevoile §i nici dupit puterile noas-
tre ; am flcut un lucru foarte profitabil cc-
lor ce voese sA dletoreasel mai u§or la
Paris, dar pentru Oran care nu merge mai
niciodatI in drum de fer, acest mijloc de
de comunicatie este un izyor de vecinid sA-
rAcie si nu stim dupti care drept silim pe
700.000 de oameni se contribue din punga
lor pentrn primblarea mai comodA a 50,000.
Dar ajatA oare acest drum de fur la
ncurarea exportului granelor noastre ? De
loc: Enda taxa drnmulai de fer peatru gran
este prea mare ca ele sA poltA fi tr.tus?
portate cu folos. Am fi u§arat acest export
dacA am fi Mut acest dram de fer pAnA
la Marea-NeagrA §1 acolo un port pentru in-
cArcarea prodactelor noastre. Prin aceastA
linie ar fi dobAndit toate prodactele terei I
cale u§oarl si sigurA de comunicatie in ori
ce timp vara §i earna pe dud DanArea dupA
cAt stim este navigabill numai vara, presn-
pungnd cA acel drum de fer ar fi fest ajutat
printr'un sistem intins de sorle respludit
in toati tara. Liniile noastre astfel cum sunt
construite slujese curat numai cAt interesul
importulai prin urmare intcrese triiinft. Po
porul romAn asudA i plAte§te pentru ea si-i
vie mai eftin AncA marfa din strAinatate, pen-
tru ca visul unei industrii nationale sA fie
aruncat intr'un viitor si mai indepArtat.
(Va urnal).
A. D. Xenyol.
a2
POESII.
CURCUBEUL.
CAnci cel a tot puternie in dreapta sa manic)
A vrut sA pedepseascA a omului trufle
51'a coperit pamentul cu-a mArilor talazuri,
Iuduiosat de ruga a mu i mii de glasuri
El inalia pe ceriuri un mandru Curcubcu
Zicend lumei uimite: Acesta-i semnul meu!"
Atunci nori si talazuri s'au risipit ca visul
7
Po bolta 'ntunecata, a renAseut surisul,
5i lumca desteptatA din groznicul chaos
Intrevezii ertarea in cercul luminos.
Deatunci sburat'au seculi cum sbor de iute ciasuri,
5i'n lume and restristea ii primbP a sale pasuri,
5tiut e dinainte ca, manic nu e reul,
CA dupe grea furtunA s'aratA curcubeul.
De cum copilul fraged deschicle ochi' in soare,
51.,'nva0, cu durerea ursita-i viitoare;
El versa riu de laerimi cand pierde-o jucarie
Sau ventul öi dAramA palatul de 'Artie;
El vai! nu irqelege cA lumea'n care vine
Ca si zidirea-i slaba; ass, de slab se line,
Ca tot ce-i scris de soartA sA aibA inceput
In pulberea reintrA din care s'a nascut.
Abie pe pragul viqei, el tremura, priveste.
Cu spaimA omenirea ce 'n brtqe ii prim9te,
Dar cat':un ochiu de mama pe densul se coboatA
Si varsA mAngAere in inima-i fecioara;
Ca soarele prin ploae prin lacrimi el zimbeste,
5i'n ochiul drag de mana Un curcubeu zAreste.
Apoi cAnd de la leagan el trece 'n lumea mare,
Vertej do patimi role, pustiu fArA hotare,
siaguratic ede pe verdele cover,
5'ascultA pasArica 9i glasul de isvor;
Cand mii de ganduri triste in sufletu-i viazA,
Atunci din nou resare un curcubcu de raze
Din toate cel mai mAndru pe-a ceriului campie:
www.dacoromanica.ro
POEM.
E tainica iubire a lumii temelie!
0! ce simVri nespuse, suvoiu do nouA viqa
In sinul seu strecoarA a dragostei dulceat,A,
5i cAte corzi ascunse ea tainie le trezeste,
Si cat amar de chinuri intr'un moment topeste ! . .
De-ar sta mai mult pe ceriuri frumosul curcubeu
In fericirea-i omul s'ar credo Dumnezeu!..
Baran apoi ajunge i greu duce 'n spinare
Pe povirnisul vieiei a anilor povoare.
El inderapt se uitA la calea ce-a &cut,
5'adane se intristeazA vezend cum a trecut
Ca fulgerul o viaA, un 9ir de au/ intregi,
Din care amintirea e totul cc culegi.
BrazclatA-i este &la i perul inelbit;
Strain remas in lume, cu suflet indsprit
El cere, mereu cere durerea-i sA se curme,
CAci tot ce-a fost sA facA. el a &cut in lume.
5i eat' un cias soseste s'atunci i se deschide
A veciniciei poartA de undo ei suride
Un curcubeu!... E moarteal..." E semnul de
ertare
A chinurilor grele eternA alinare !...
VISUL.
one pase 1iuitite pe 'nverzitele cAmpii
ResAritul c in raze, sus se 'nganA ciocarlii,
Ear ciobanul fArA grijo cAntA n fluer si gAndeste
La Ileana cea balae care via0-i induh;9te.
5i Ileana cea balite 6i suride dintr'un nor ;
CAtrA chipu-i de lumina se inala al seu dor,
$i ciobanul cAntA, cAntA pan' ce capu i ostenit
Pe un strat de flori adoarme dus de gAndu-i mult
iubit.
5i el doarme fArd grijA, dar deodata se trezeTte,
Ars el sare in picioare si la turma hd privesto
 POESIIClICOANA NASTAFI HODORONO.
Insa vai !... nenorocire , . De lupi oile-s mAncate
Nurnai mite i ciolane stau pe amp imprA9tiate.
Catra, riul care curge inspumat din stinca'n stinca
El aleargA 'n desperare i in holbura adancA
StA sermanul sa s'arunce ; remas bun zice la lume,
Eata-1, eata-1 eft se pleaca spre morm6ntul eel de
spume,
CAnd atunci un glas de Anger se aude langa el,
E Ileana cea balae care -i zice 'neetinel :
II De ce amp faci samA ?... Vin iubite, vin
la mine,
Daca turma ta perit-au, n'am remas eu pentru
tine ?"
§i eel glas care suspina dalee inima-i imbata ;
El se 'ntoarce cu uimire spre minunea cea de fatii,
Se apropie de d6nsa, vrea s'o stringa cald in brae,
Uita turma, uita moartea and privelte'n a ei fap,
Dar ... din ochii.lui deodata fata piere ca un vie,
Sus in nourul ei sboara si-i trimite al ei suris ;
Ear ciobanul se desteaptd... Turma paste pe cAmpii
7
Resdritul c in raze, in ceriu clinta ciocdrlii.
.Y. Gane.
www.dacoromanica.ro
63
Cucoana Nastasia Hodoronc.*)
Comedie iii trei (tete, et dintece.
PERSOANELE.
Cueoana Nastatia Ho dorouo.
qlolm Flufthnler.
Tricia Turturiel.
Mihai Lueln.
Filip Crimson.
Gugutit- Trostea, nepotul encoanel FrIsinei.
Fräsina, sotia lui Tachi Turturid.
Elena Vultur, sora lui Filip Crinescu.
Margaretn, fiica lui Tachi Turturid.
Ghoorghe,
roam', idem.
Un Oran.
Primar de sat, Terani, Terance.
.ACTUL I.
Be petrece In mogia lui Turturicit Mg& Imi.
SCENA I.
Margareta, Ioana.
(\argareta lucreaz6., Ioana in picioare en mitura in mnii.)
Margareta (ride).
Ha! ha! ha! Apoi cum insera, incepeam säfa-
cefn alte nebunii si mai mari... Guvernanta noas-
tra D-soara Margareta Turtescu, noi èi ziceatu
Turtita pentru a era sluta grozav, dua ce cre-
dea ca noi ne-am culcat, se punea la fereastra
fiinded, in toate serile trecea un domn cu nasu'n
sus de colo valid colo pe sub ferestrele pansio-
nului si-si fdiceau semne prin intunerec; de la o
7
vreme se culca, ear noi ne puncam pe rand la
fereastra in locul ei, ineat ii fdceam pc cela de
nu dormea toed, noaptea, i rideam, rideam ca
niste nebune
loana.
Doamne duducutd cAnd ar fi stint cuconita ca
7
faci astfel de drAcii la pansionul celal... Cat ëi
de amarnicd, facca o istorie de se ducea vesteal...
Margareta.
Sa nu cum-va s'auza, Ioano, e'apoi alta data
nuli mai spun nimic !. .
.) Toate drelturile reservate.
51 CIICOANA NASTABIA ITODORONC.
i===
L ana. Margareta (jucandu-se cu can,rul)
Vai de mine, cum sg fac eu una ea astal. , Mqule!.. Tula!, . Tuiu!.. Strengarule . Tu
esti puiurrul meu!. . , CAntAm, aide cAntArn fru-
Margarela.
musel .
Inteo sarg, cu cAte-va zile inainte, de a pleca
din pansion, dloara Margareta i-a svgrlit o hgrtie No. 1. Cuplete.
pe fereastrA; a doua zi o fatA ii vede viind
puind o scrisoare sub o piatrA lAngft poartA, d-ra
se da, rgpede jos o ia, o citeste, apoi o ascunde in Dulce, pAsAricA,
cutia de la mescioara ei. Dupg ce a adormit, am in- Micg mititicA,
cercat toate cheile noastre pgng, cAnd s'a potrivit DacA mi-i cAnta
una, am luat-o si am cetit-o; gi scrim cA moare dupg Frumusel si bine;
dgnsa si cg indatA ce va esi din pansion, are sA Zahar si smochine
se ducA s'o cearg de sotie I Se ischlise
7

stAi... Eu iie dal..

7

cum di zicea?... A!... Mihai Lucin!. .. Ha!

ha! ha! ce-am mai ris!.. Al.. zeu, tare bine pe- Paiu! . Pain!. Pain!.
treceam acolo, pe cAnd aici...
Tui u!. Tuiu! . Tuiu!.
.loana. Vino, vino dragg puiu,
Ti se ureste ? Puiu!. Paiu!. Paiu!.
Tamal. Taiu!. Tuiu!.
,Margareta. La sin vino sA te puiu!
Nu, pentrucg m j0C to atA zioa cu Mqu meu!. . .
dar nu mai sunt veselg, trebue sA stau tot supd-
ratAI flu vezi cA de dimineaV, i pAiA sara mama II
sA ceartit cu bietul tata! (ta cugca cu canarul qi-1 PAseric' aleasg
stirnelte). Dacg tu voioasA
SA-mi cAnti vei vrol
L ana.
CA bine zici duducg; te miri din ce i toatA A ta colivie
ziulica Ai toacA in cap 1. ba nici noaptea nu-1 lasA Cu cordele-o mie
sA doarmA... Voiu impodobl!

Margareta.
Ia, uitl-te, ce frumos este ? (il stirneqtc.) Puiu!. Pain!. Puiu!. etc.
Ioana.
Frumos, duducg, frumos, dar mo duel cA ear
m'apucA cuconi0, la rAfuealg!... CAntg, dragg, cAntA,
Lumea 'ntreagA 'ncAntA
Friieina, (a fara). CAei de vei cAnta
Ioang!... Lana !... MAndrA cAnAritA
Ca sAli dea gurqg,
loana.
And cueonit A.?
Eu ie ft-oiu dal..
7

ina Puiu!. Paiu!. Pulal. etc.

Apoi dacg auzi cioarA, vino incoace !

L aaa. Al Imi vine sit te mAnAnc !.. Nu ti-a pus apd?...

Nal. ce-p spuneam eu?... (ese riipecle). stAi7 stAi . sA-ti dau proaspAtA . (dcschide cu§ca

www.dacoromanica.ro
 CUCOANA NeSTASIA I1ODORONC. 55

ettnarul sboatit pe fereastrii). A! .. . A !... mi-a fugit Gaguta.

Nu... mi-a fugit Mitu!... A! mor, mor Mitu- Vezi bine, sd-rni pierd cu vönAtoarea pentru o
!... loan& !.. Lanal. . A! a sburat! Nu! . . vrabie !...
s'a pus colo pe copac !. Cum sA fae?.. IoanA!. Ioana (Nlargaretei).
boanal.. A!. clacA n'ar veni vr'o InAVA sa-1 ma- D-ta stai aici sa nu-1 perzi din ochi... Hai cu.
nAnce ... boanh!.. Papa! .. A! mö omor de voiu coane !. . (ese)
perde pe Mitu... Ioana! Papal... sariti!.. Gheorghe.
SCENA If.
Cuconasule stii una ?. . Hai s'om merge colo
Margareta, Tachi, Gugutii, Ioana, Gheorghe. 1t iazul eel mare, prin papurA, sa vezi ce de rAte
o BA impusti!. . .
Tofi, (intrAncl ritpede, Ougu ld. e imbriicat de vhAtoare)
Ce este 2. . Cc s'a intamplat?.. Gagutit.
Ibi! si drochii, am v6zut eri pe balta patru
Margareta.
drochii ! . . .
A fugit Mital. . (plAnge)
Margareta (18. fereastro.
Dana.
Vai de mine, ne omoara, cucoanal. .
A! A! dacA n'ar sbural. .
Gugutii
Tachi. Ha! ha! ha! tare esti proastA, Haide Ghcor-
Saracul de mine, car in capul meu are sA se ghe, strigA copoii! (ese).
spargal... Margareta.
Marganta. 0 ! ce fried mi-e !.. Uite!.. Uite cum sare de
Mitu meu!. . CAnarasul meu! pe creangA pe creangh !. . CAntA !.. A !.. dac'a?
Gagutei.
incercal... (dna Vinci eu§ea in mini).
Hal. . hal.. hal.. ce bine-mi pare 1. .

Tachi. I.
Dar unde frAtioare ? Cum ? Saracul de mine?. Dulce pAsAricA
MicA mititicA
Margareta.
Vino, vino 'ncoa
A sburat colo pe copac !...
Cdci de te vei duce
Top.. Desmerdare dulce
Unde? (so uitl.) A! eata-1!. . Cine 1i-a mai da 1...
Gagurti.
StAi sA, trag cu pusca 'ntr'önsul!.. (pane la (Ali) Pain!. Pulal. Pahl!. etc.
Margareta (oprinda-1).
0 I nut nu vein! nu voiul.. IL
Vino) vino draga,
2'acht.
Vin' la mine 'n grabAl
Efti nobun ?.. Ne omoara FrAsinaL.
CAci de nu-i ven1
Gugutd MAndrA cAnAritA
Ia lasit motule sit vezi cAt de bine impur en!. . Ca sA41 dea guritd
Gheorgh'e. Na vei mai gAsi I..
LasA-1 cuconafule, mai bine-i impuqca o drochie.
Ioana Puiu . Puiu Puiu I. etc.
Haidem cu. to0i sA-1 incunjurAm ca sA-1 prin-
dem!...
Tachi. De-i sbura te-i perde
Da) dal haidefi cA n'aro undo fugl I.. CAci in codrul verde

www.dacoromanica.ro
66 CUCOANA N. STASiA IIQDORONC.

Soimii te-or pApa Margareta.

Pe and intors ears No, Cl-nule, insA
A ta surioarA
Mthai.
Ti-a da tot cc-i vrea Nu ye temqi, niminea nu latinueste; am Lost
Puiu!. Pahl!. Puiu!. etc. chiemat de tatit d-tale pentru afaceri, el thci nu
stic cA venind aici sburam la visul meu!

(Canarul revine in curl, Margareta tu moment nu stie Margareta, (in parte).

ce face.). Oare cc Fpune ?. .
Te- ai intors!?. Ai venit?.. Oare nu visez !..
0! Mitusorule, dulcele meu!.. tare mi-era fricA Mthai.
7

sA nu te perd !.. A!. ce bine-mi pare!... (sare Na sunt in stare sa yC arAt cAtA multAmire 7

pin mit) Tra! la! la! la! la! simt in suflet ca, ve -WI am atAtea lucruri sA ye
spun...
SCENA III.
Margareta, Mihai. Margareta (in parte).
Mi e fricA... cum se uitA la mine !..
Mihai (intrAnd).
Me rog... Mihai.
Dar oare ai fast sinced ?...
Margarela (aerez'endu-1).
A venal a venit singur!, Margarda (din ce in cc mai surprinsA)
D-uule, nu inieleg?
Miha:.
Mthai
Cum ziceti?
7
Cum pot BA ye fac asemenea intrebfiri? Nu ye
Margarda (vezendu-I se opreqte incremenica). superaii, dar mi-c teamA sA nu fie un vis frumos,
A!.. pe care ar trebul sA-1 pierd!..
Mihai. Margareta.
FrumoasA d-soarA me earth' c'am intrat a sa r e
7
7 7
Domnule, sA spui lui papa?.
vestit... N'am gasit pe nimeni... care...
Mthai.
Margareta (ametitii.) Negresit, drarA...
Eu?.. Imi sburase canarul si a venit singur
Margarcia.
inapoi... deaceea
Me due. Me rog, cum vA numiii?..
Mihai
Mthai.
Atm?. . Imi pare bine!. Nu ye super4 dloarA
Cum, ai uitat ?... Mihai Lucin 1.
v'aduceti arninte de mine ?...
Margareta. Margareta.
Eu? Mihai Luein?, . Cel ou serisoarea do la pen-
sion?...
Mthai
Ertai.nC c ve amintesc, dar nu me pot stlipAth Mihai
acea scrisoare o port la pieptul meu... Da, da, sunt en 1. . . Nu m'a4i recunoscut? avcii
dreptate nu ne-am vezut nielodatA de aproape...
Margarda (in parte).
Co spune ?.. Nu inteleg!.. Margareta (in parte).
Mihai. I-la . hal. hal. po semne cA o cam smintit !.
Ve pare reu eh am venit ? (tare). Me due 1...

www.dacoromanica.ro
 CUCOANA NASATSIA HODORONC. 67

Abhai Tache.
Cum?... Slave Domnului !... DA faga Ioana de vezi 9i
Margareta. se nu cum-va se spunqi FrAsinei ceva...
Me duo se spun lui papa eh' ai venit si, ce do- Dana.
resti
;
se-i vorbesti
;
(ese.) Fereasee. bfantul!. .. (csc).

Mihai Tachi.
Dar... (singuo. li4eleg!... s'a temut se mai Bine cit a dat Dumnezeu!
remee singurA cu mine !. . Oare me iub9te?.. Mihai.
E mult mai frumoase clecAt imi perea cAnd o Dupe cum v'am fegAduit, ve aduc toate hiir-
vedeam la fereastre, dar me tern cA e cam ne- tiile gata 9i interite.
bunatice, ! . . . Aceasta scrisoare se fie destule Tachi.
dovade despre iubirea ei?... (citeste). ,,Dace Care hArtii ?
aunt adeverate cele ce-mi scrii doved9te o, de Miliai.
vacai4e me due aease, vino, care-me, te iubesc ! Ce fel care? Acele prin care d-nul Iordachi
..Margareta Tur ..." (vorbind) qi cAte-va puncte ... Trostea cumnatul d-voastrit face danie 5000 de
0, nu! Nu e destulA dovade 11 n'a§ vol ca galbeni copilei a-tale!. ..
intr'o zi... trebue se me incredirqez bine, s'o =- Tachi.
nose mai de-aproape inainte de a o care in ca.- A !. Al.. dal.. uitasem... vrea sa zicA, s'a fit-
sAtoric. cut treaba?
Nihai
SCENA IV.
Nu remene decet se gesiV o sofie lui d-nu Gu.-
Tachi. Ioana. Mthai.
gup, care se, place, betrenului 9i zestrea dloarei
Tachi (intrind).
e asigurata
Nu e si
;
pace! . Vai de mine li de mine! ..
Tachi.
loana.
Ei... ei 1 ... am li gesit-o, adicA nu eu... Frd-
Dar stApAne§te-te cucoane, ce doar elti barbat!.
sinita
I7
nevasta mea... en... eu nu m'amestec .. .
Tachi.
Me due se chem pe Fresini0 !
Ia sA vezi acuma ce are se-mi face! . .
Mihai.
Mihai.
Me carte mu am vreme, am venit numai se ye
Buna zioa, d-le Turturice I . Ce s'a intemplat?. aduc hertiile, trebue se me intorc indate la Iali
Tachi. am chiar azi un proces la mute poftim actele...
Me eartA, nu te vedeam, bine-ai venit !. Ce sA poate voiu veni mAne sa stau toate zioa la d-
se intAmple frAfioare, ia dracul eel de fate a see- voastre.
pat cAnAraral, and va auzi nevasta...
Tachi.
Mrhai. Cum nu?.. cum nu? poftim I.. adice... eu...
Canarul?, . Nu to supAra degeaba, a venit siu- en nu m5 runcstec,... trobue sit intreb pe FrA-
gur inapoi 1.. sinipt... titil, poate cA... o auzeam cit reline o
Tachi. sA se dueit la IRO ti....
Ce spui?.. Mihai.
Mihai La IaTi? ...
Acuma a e9it domniloara de aici cu c9ca in Tache.
mAnA li eu eanarul intr'ënsa I. Da, ea sit se vazA Gugull cu mireasal.
Tachi. Mihai.
Ackirèrat, d-le advocat?.. eine e mireasa ?
Mihai. Tachi.
Cum v5 spunk. Nu 9tiu... am intrebat pe FrAsiniia, dar n'a
8

www.dacoromanica.ro
58 CUCOANA NASTAIHA HODORONC.

vrut sA-mi spue... zice cA nu e treaba mea sit Tachi.

me amestec , Unit . Mi-a venit rAndul ! . . Dar n'a vrut s'al-
Mihai tepte, spunea cA are infatiTare la curte!..
0 sit luati i pe d-loara Margareta la Iali? Margareta.
Tachi. Apoi, papa, spune mamei, eu te crez
Nu stiu... eu nu me amestec. Frasina (Writ ripede).
Mihai (ultgodu-se la org). De cc ai lAsat sA plece pe advocat, fart sit-mi
Zece si jumCtateL.. abia o so, pot ajunge... dai de veste?.. Ila?.. De ce?:.
sA ne vedem sAnatosi... (ese) Tachi.
Tachi. Apoi sA vezi... spunea...
Cu plecAciune!.. (singur) Pe acesta nu-1 o- Frdsina.
prelte nimeni ea.' se arnestece uude-i place, nu Ce spunea?. Ce spunea, ametitule ?.. Nu Ttii
ea pe mine... 0 ! dar am sA me amestec 9i ca aveam treaba cu densul?
eu odatA i cAnd m'oiu. amesteca! . . Ia EA Tachi.
vedem hArtiile astea panA a venI FrAsina, Am vorbit eu... .

c'apoi ear zice cA m'amestee... (doschide citelto pu- Frdsina.

tin mormoind apoi mai tare). Daeg, mi-a plAcea Cine ti-a dat voe sA te amesteci? Uf! nu-
27
mie mireasa si s'a face cununia cuinvoirea mea
7
mai e de suferit!.. Imi vine sA iau eAmpii!.. Ce
dau zestre nepoatei Margareta cinci mii de gal- pecate am facut... sA-mimAntinc viaa cu Ufl ne-
beni, ear clack' nu, nu-i dau nici o para. Ior- trebnic ca acesta... care s'amestecit!.
dacha Trostea.6 (vorbelte). Ce mai om e 0 cum- Tachi.
natal, vrea sA insoare vrute nevrute pe Guguta, I-am spus FrAsinito... n'a vrut sA raze....
prostul eel de Bu-seu, pe care nu vrea sA-1 ia zicea ei are...
nici o femee, i numai 9a inzestreaza pe Mar- Friisina.
gareta meal... CAnd ar da Dumnezeu una ea Trebuea sit trimiti sa me cheme...
aceasta, sA isbutim a-i glis1 vre-o proastA sit-1 in- Tachi.
surAm... Tare mi-e teamA!.. Cinci nunti s'a stri- Am vrut . dar. . .

cat... i tot in capul meu are sA se spargi... Frdsina

FrAsina are sit tipe ca eu sunt de vinA cA din Dar!.. eti un om de nimie!.. Ai tin bostan
pricinA cit m'am amestecat eu... i pe mine nu sec in loc de capatinA
me lasit sA me amestec niciodatA, dar am EA me Tache.
amestec i eu intr'o zi i cAnd m'oiu amestecal., FrAsinito dragii, pecatele mele, ce aunt eu vi-
novat cA n'a vrut sit laza? ce V-am facut eu
SCENA V. sorioare, de me ocAre&ti 9a?
Tachi, Margareta, (apoi) .Frdsina.
Frasina.
Margareta (nirtt ritpede).
Ce mi-ai fAcut?.. Dar co poftefti ed-mi faci
Tatl, s'a supArat mama foo o'ai lAsat sit piece
mai mult?.. Sit-mi dal cii paru 'a cap, mie?
d-nul cola fitrit sl-i dai do veste 1
Nu to-i invrednici, auzitu-mai? Eu nu sunt in-
Ta chi.
'Matti cu bittaea
via de minel...
Tachi.
Margareta
Dar eine ...
A bittut pe Gheorghi, pe Mona, pa viziteu, Po
Friisina
bucittar...
Auzi, d-ta bittae I .. Sit m8 baii pe mine ?
Tachi.
Numai eu am remas!. Atunci s'ajungi tu burdufule I ..
Freisina (afarit) Margareta
TicAloOlor 1, Nemernicilor . . MamA!..

www.dacoromanica.ro
 CUCOANA RASURA HODORONC. 69

Friisana. M6 gone9ti ea pe o slugA? .. A ! .. Al.. Al..

Lash Margareto, nenorocita de tine! .. pAnA (lesintt).
azi i-a foot! numai trAesc un cias cu el, te iau. Tachi.
cu mine? A9a mi se ade, eine m'a pus sA-1 Nal alta acu! .. Dar nu te dau afarA draga.
iau de bArbat! M cerea VintilA, om de 50,000 Tu ziceai cA vrei sA te duel, sAracul de mine,
de galbeni, Stefan Brandea care acum e ministru, Doamne! FrAsino... FrAsingo! Margareto ! ..
MihaitA Zloteanu cu zece most. 9i ay. nu me ! AleargA la moa9A, ba nu ... la
Nu! .. n'am vrut s'ascult nici de tata, nici de mama doctor ... Frasino ! odicolon ! . opt de trandafir ! .
9i ram kat pe d-lui ca BA-mi mAnAnce zilele la SAnio me prApadesc, fie-ii mill de tineretiele nide!.
bucAtArie ... Margareta (aduce o sticlutlin parte).
Tachi. Ba zeu, eu as lAsa-o sA vedem ce are sA facA ! .
Dar bine, FrAsinio drags, n'ai zece slugi in (se uitA pe fereastrA). Se vede o trasurg, poate cA
ogradA, nu dau eu singur de bucate ? vine la noi !
Frdsina. Tachi.
Nu cumva ai poft1 gAtesc eu bucatele, cA Vai de mine ! .. mai mare rusinea 1.. MC fac
doarA n'am inebunit! Neatn de neamul meu de ris ! .
n'a foot bucatAreasit! . Ala .sA 9tii d-ta! Frdsina (sArind in sus).
Tachti Rusine ! Te fac de ris ? eu ?
FrAsiniio, FrAsiniio, eartA-me puic+, eartA-me Tache.
cA nu m'oiu mai amesteca! Credeam ca ft, reu SAnito i . 9fii .

Frassna. Frtisina.
A! .. A! . nenorocita de mine ! Nu curnva crezi cA m'arn prefAcut ? . .

Tache. Tadre.
&Mit) draga! Cum, doamne eartA-me, sa crez eu una ca
Fra'sina. asta ?
Piei! fugi din ochii mei, nesuferitA fiinIA! Frdsen a.
Numai trAesc, numai trAesc un cias ea fine!.. Undei bietul tata sa-mi plAngA de milA ! .
Margareta. (in parte). Tache.
Bietul tata! Mai bine me gAtuea mama inainte de a me face !
Frdsina.
Frasina.
Nu mai stau o clipft! .. Hai Margareto, hai sA
mergem la mo9u-teu.! . sA nu-1 mai vez in ochi, DacA femeea, cAnd zioa vine
cA mor ! Sit se marite, sarac' ar 9fi
Tache (alergAnd).
CAte-o sA patA, zeu, mult mai bine,
Sanqo ! . .
In patu-i noaptea s'ar gala! ..
Frdsina. Tachi.
Piei, ca me bagi in pecate ! . . De-ar sti:barbatul, cAnd pofta-i vine
7 .3

Tachi, (apticAnd pe Margareta de cealaliA miturt). SA-si ia nevastA) cc va pSti 7

Asa
)
e vorba? Du-te dacA-ti place, dar la- De gAt c'o peatrA zeu, mult mai bine
sa-mi fata in pace cA fata e a men-- Intr'o bulboanA s'ar asvCrli 1
Frasina, (NA pe Margareta si se ripede la el).
Margareta.
Cum ai zis! .
Tache, (fricos) Nu pot pricepe ce tot ei vine
Eu n'am . . . Mamei pe tata a neap
FrItsina. Zeit, mie-mi pare cA tare bine
bis.
Imi iei fata i m dai afarA din casa mea ? Cu barbbielul eu a9 tral !
www.dacoromanica.ro
60 CUCOANA NASTASIA. EIODORONO.

Fretsina Margareta (intriind).

A! .. A . in ce stare am ajuns I ..
I Cucoana Nastasia, mamit . .
Margareta, (in parte). Frasina
Liniltelte-te, mama, a intrat trAsura pe poartA I .. Al .. bravo! a venit cucoana Nastasia, de-ar veni
Friistna. -si jidanul acum L .
Las' BA vie, sA vazA toatA lumea ce traiu amar
imi face! SCENA VI.
Tachi. Aceiafi, Nastasta.
Dar bine FrAsinio I
Nastasia.
FrNsina.
Bine-am gAsit sAnAto§ei, drAgulA cucoanA FrA-
Taci a acus! ..
Tachi.
sinitA!
7
. .

Eaca tac 1.. tac ! (in parte). Tocali-ar popa Freisina.

la cap ! Bine-ai venit cucoanA Nastasie, te asteptam cu
Fräsina. mare nerAbdare.
Asa vezi bine, bosumflA-te acum, sA creazA lu- Nastasia (incet Frisinei)
mea cA eu sunt de vinA, nu tu 1 Am sburat ca ventul cu vargonul, and am pri-
Tachi. mit ravalul d-tale (tare). Ce mai faci, coane TA-
Apoi dacA vorbese e reu, dacA tax, ear rem; child ?
cc trebuc sA fac ? . . Tachi.
Frasina. Cu plecAciune 1 .
S. me 19i, stli caud femee de nasul ten care Fräsina.
sA-ii poatA suferl firea cea pornitA i ciudoasA. Ia poftim colon; ce mai faci, ce mai zici ?
Ia vezi, Margareto, eine a venit ; pofteste inAuntru.
Nastasia.
(Margareta ese.) Ce sA fac sorioarA ia o duc §i eu and cu
TachC
nasu'n vent, cAnd cu ventu'n nas I Dar d-voastre,
Dar b'ne, FrAsinico, nu te gAndelti cA avem
ve ploui la vreme ?
fatA mare ? . .
Frasina.
Fralina.
Vorba d-tale cAnd brAnza mai proaspetA,
DestulA procopsealA ! Abia am deschis ochii
n'ai smAntAnA.
in lame i cu Lath de mAritat in spinare I ..
Nastasia (Margaretei).
Tachi.
D'apoi . Eatti hArtiile pe care le-a adus advo- Dar d-ta pui9oru1 mAsei, cAnd ai vena de la
catul.
pansion?
Margareta.
Freisina (ritpede).
Lc-a lAsat aici? De vr'o zece zile, cAnd a fost mama la Ia0.
Tachi. Nastcsia.
Da !
Doamne cucoanA FrAsinitA, bucAticA ruptA din
tatu-seu ! Pau! sA nu:i fie de deochi ! (Tachi
Frdsina (le ia).
se ingamfeaza).
Ado-le incoace ; de cc nu spui mai curend? . .

Magi. Frdsina.
DacA nu-mi dai pace sA vorbesc ! . . Vai de mine, cueoanA Nastasie, vrei s glumeTti,
Frasina. ce-are a face? E chipul men in picioare.
Cum adicA eu sunt nebunA? Nastasia.
Tachi. FrumusicA
;
fatA, cArnisoarA, buzA(LcA, cam rot-
Fercasfla Dumnezeu SAnito, dar cAnd te su- catA la per, cum ei lade mai bine : par'cA-i scoasA
r eri ! din cutie L .
www.dacoromanica.ro
 CUCOANA NASTASIA. BODORONC. 61

Tachs. SCENA VII.

Apoi (16, cuooanA, cum a fAcut-o mAsa; nuli fie Nastasics, Frasina.
cu sup6rare. Frhiva.
Frdsina. Cum 6i, cucoanA Nastasie, ai vorbit cu Vul-
Ba d-ta, cA d-tale iti seamitnit, eu nu Bunt cu turoaea?
pörul ro1 nici cArnit 1. . 10,8tagia.
Notaiia. Treaba a sfirgitA! Soseso astA-sarA de la
Ce v6rstA sit aibit ?.. tarA in Ia,i gi trag in gazdA la d-voastrA, dupA
Freisina. cum ne-a fost vorba, numai trebue sA batem ferul
Paisprezece la Msatul secului de brAnzit I .. cAt e cold; sA nu-gi ia sama drAcoaica... Pe ta-
Margareta. tAl lui GugutA l'ai mái v6zat ? . .
Co paisprezece, mamA? DttpA registrul gcoalei Frasina.
am implinit 17 gi merg pe 18 ... A fost eri pe la noi; i-am spus gi se invoegte,
Nastasia. 6i place Vulturoaea i lui. Acum numai de i-ar
Ptiu, batA-te norocul sit te batit cu fatale... plAcea ei, GugutA; tot m6 tern cA nu s'a face nici
astea, nu e chip sa le mai ascunzA cineva duel, cu asta ...
lase anigori! ..
Aria No. 8. Nastessia.
Frasina (Margaretei).
Eitti o proasta .. Nu gtie ce vorbegte, cucoanA Unde-mi vir eu nasul, nu mi-1 vir degeaba
Nastasie, vai ! de mine, n'am sA9tiu eu, cAnd am N'am decAt la vreme sl-mi bag mAna'n sac
fAcut-o ! Spue-ti Tachi, nou6 luni fArA o zi, dupA Din sA prinzi de veste e'neAlcitA treaba
ce mi-a cAntat Isaia clAntnegte." La toatA tingirea, eu gAsese capac !..
Tachi.
Aga, ne-am cununat in Duminica brAnzei la 58
gi acum avem 77. I.
Nastasia, surioarA
Frasina. E vestitA 'n lung gi 'n lat
Face tocmai 14 ani. FArA mine nuntA 'n tarit
Nu e chip de injghebat.
Nastasia (ia parte).
Gogemite mAgAritit; o gtiu numai eu de vre-o
gese ani (tare). Aga-i sorioarit, e un copil; n'o fltiu Pe cAnd gchioape, proaste, chioare
eu!.. Ori frumoase, de paten?
DupA chip teasem6nare
Frdsina (lui Tachi i Margaretei).
Ei ia lAsati-ne singuri, avem o leacA de vorbA
Sot la toate eu gAsese.
cu cucoana Nastasia (lui Tachi). Du-te de vezi Unde-mi vir eu nasul (etc).
sA gAteascA masa mai de vremo azi!
Tachi. II-
Par'cA ziceai sA nu m6 mai ame4tec ? VAduvite tinerele
Fritsina. Ba i chiar de cinci bArbati
La bucAtArie iti dau voe. §i voi fete b6trAne1e
De vreti sA v6 mAritati,
Margarcta (lai Tachi iucet).
LasA, cA m6 due eu, papa.
Tacht (asemene). Alergati grabnio la mine
Ba nu, cA ear se supArA, mA-ta. (es vorbled). Si de nu voiu muliAm1
www.dacoromanica.ro
62 CIICOANA NASTABIA HODORONC.

SA remAe de rusine FrIgina.

Nastasia cAt a fil
Unde-mi yir eu nasul (etc).
IlL
Prin descAnteo i prin posturi,
Stiu ursita s'o'nvörtese ;
Fac si fel de fel de rosturi
Calor care se iubesc.
Cu nAvalnic, earbA mare
c'o talpA de papuc
Pe prAjinA de-a cAlare
Ori pe cinch vrea, aduc.
Unde-rai vir eu nasul (etc.)
Fremina.
Ha 1 .. ha ! .. ha ! .. mare haz mai ai ! . . Dar
ia sA vorbim!
Nastasia.
De Vulturoaea? Stie ea Nastasia ce face !
I-am furat caltaveta i i-am fAcut pe ursitA, apoi
am dat la sfAnta 40 de fiturghii cu 40 de lumi-
nAn i Vineri sara i-am legat de dragoste, am
cheltuit trei galbeni i jumAtate, dar V.-am bui-
.mAcit-o de-i lucru mare ! ..
Frcisina.
Bine ai fAcut! .. Ii dau eu acum paralele ! .
Nastasia.
Ia Iasi surioarA, nu-i nici o grabA ; mi le-i da
cAnd oiu pleca. La urmA m'am dus la dönsa si
si-am invèrtit-o din condee, incAt deabia asteapta.
sA-i elute popa: cununA-se roaba lui Dumnezeu."
Frcisina.
Cu toate acestea mA tern. Cinci nunti s'a stri-
Cea d'intAi i-a opus in fatA cA nu-1 ia odatA cu
capul; a doua s'a ascuns in fundul pivnitei cAnd
ne-am dus acolo ; pe a treia a apucat-o boala co-
pfilor, a patra ca sA scape de el a fugit cu un
ofiter, ear cea din urmit Wa asvArlit cu capul in
fAntAnA !
Nastastia.
Ala el asa el drAgutA cucoanA FrAsinit: uncle nu
m'amestec, eu degeaba, nu se face nuntA. Las' pe
mine, eu sunt pop& I . . Hei !.. Hei I.. pe diti am
mest9ugit eu!.. SlavA Domnului, pAnA acum nu
mi-a incAput nici unul pe mAnA sA nu iastt prima
procopsit. Dar fratele matale cuconu Iordachi tot
se tine de vorbA sA inzestreze pe Margareta,
dacAli insura pe GugutA? . .
If-retsina.
EatA toate hArtfile aunt fAcute i intArite, dA
5000 de galbeni fetei, dacA vom isbutl aft insu-
rAm pe fiu-söu, cu vre-o fatA de neam .
Nastasia.
C'apoi mai de neam decAt Vulturoaea, nici cA
se mai poate, e yip, de domn...
Freisina.
Tocmai deaceea s'a invoit i frate-meu numai
decAt. FA ce-i face, cA mx si-a fi osteneala de-
geaba.
Nastasia.
Ba cA chiar! .. Nu cum-va crezi cA de interes
pentru bath ? Vai !. de mine, cucoanA FrAsinito,
cAnd a ti una ca aceasta m'as face foe si parA I.
Frdsina.
titx eu cucoanA Nastasie... dar nevoile sunt
pentru oameni... viata e grea...
.Nastasia.
Asa e, dar
Freisina (mai incet).
FA treaba si ai o sutA de galb. de la noi !
Nastasia.
Bine, rnAiculitA, bine, ala cred si eu cA-ti ii
multAmid! (in parte). 0 sutA de galbeni ?! . Da, i-o
7 7

cat pAnA acum, . cum dedea ochii mireasa cu trAntese in spinare BA Itiu bine cA m'oiu duce la
GugutA, par' cA intra dracul intr'ënsa ! toate vrAjitoarele i cArturAresele din TicAu.
Nastasia. Friisina.
Ia sA fi fost eu la mijloc ! Mai am un plan: d-ta lucreaztt pe de-o parte,
www.dacoromanica.ro
 CIICOANA NASTASIA HODORONC. es

ear pe de alta, am trimis sa-mi cheme aici peju- Tog.

panul loim; mo§ia Vulturoaei, E,;tii Bolboacele, e Ce om?.. Unde?..
pusä amanet la densul; termenul de platA a tre- Guguyd.
cut ,,i am vorbit cu jidanul sa-1 sileasca sA-i dea Am tras cu pura intr'o drochie care era pe
bani, amenintandu-1 cA-i scoate mofia in venzare, iaz si/ deodati aud tipAnd si/ ved un jidan fugind
astfel cA vezendu-se stri9i cu 9a 0. 9tiind cA cati-va pali IA apoi cAzend mort!..
GugutA aro avere mare, sA se hotAreascA a-I lua
de barbat ca sa scape. Tog.
AL .
Nastasia.
Brava, minunat gaud ai mai avut... (Be aude Tachi, Fricsina, Margareta.
gAlAgie mare afarA, intri, Tachi, Margareta, Iona speriati, Suntem perdutil
toti se grAmAde c la fereastrA.)
Guguld, Nastasia, Ioana.
A! A!. / aunt
)
SCGNA WM per dut 1
Aceiaf i, Tachi, Margareta apoi boana, in unni Ougulei, e j
pe urmil, Gheorghe. Tog.
Tachi.
Ce e de fAcut?..
Ce el ce e fratioare? Bunt (bis.)
Frdsina, Nastasia. A! Al. i e
1 pierdut
Vai de mine, ce s'a intAmplat?..
Gugufd.
Margareta.
Unde sA m'aseund?..
Guptit intrA pe poarti in fuga marel..
Frdsina. Tachi.
Cu capul goI?.. PArul mi se ridicA I. .
Tachi, (in parte). Gugutd.
Ear o fi imp9cat raiele vi gArile oamenilor de A !. nu me lAsati ca ram) mor de fricA!..
pe eaz 1. .
Frdsina.
boom (vine foga). SA-I ascundem iute, bine,
CuconitA, cuconitA, nu Tau ce-a pAtit cucona9u1 In ceva sau uncleva
ca vine tot fuga Ili c'o multime dupA ell bis toti.
Ca sA nu-1 gAseascA nime
Tog. De cumva l'or cAuta.
Dar ce e, ce s'a intAmplat 1..
Gugufd (intrit cu done gii§te dupit gAt; abia poste resufla). Tachi.
Ascundeti-me, ascundeti-mo 1.. Dar wade?.
Tog. Margareta.
Ce este !. Ce ti s'a intAmplat L . In camarA .. .
Gugtifd. lirastaaia.
Afaundeti-mö, asoundeti-mt . . . Am flint moarte Ba colea 'n dulap.
de om I
hanct.
Tog,. Mai bine sub scant.
A1. .
Tachi.
Tachi. .
Moarte de cm? . . Vai de mine 1. . C'un tol in cap !
Ceilalti.
Frasina.
Dar cum?. . Ce fel?. . Nu, nu, nu e bine.
Gugutd (tip A). Gupta%
Aseundeti-mb, ascundeti-md.. . cA mi-e fricA 1 . i Da fie, unde-a fi.

www.dacoromanica.ro
64 CUCOANA NASTARIA HODORONO.

Frdsina. SA 1 vörim in puscArie

Si in lanturi sA-1 bAgAm!..
In cos aici nime
ter toti.
Nu-1 poate gAsi! 7
Gheorghe..
Stati cA nu sunt'vinovat
(pe dad se repeat aceste versuri il vira in paner pun
citmerii peste el i 11§aZi capacul.)
CuconitA e p'ecat,
CA6 vor crede, zeu asa
Gheorghe (intrAnd fuga). S'a fi vai, de pelea meal..
ConiO !..
(In timpul pe dud se ante; ii leagl cu o frAnghie).
Frdsina.
Ce-i cioarA?.. Impreunlf.
Gheorghe.
ds. Nast. Tu esti, tu esti vinovat
Cucoane I.
Tu jidanu:ai impurat
Toti. LasA cioarA cA-i vedea
Ce vrei? Ce-ai sA pati I . Vai, poles ta
Gheorghe.

Conasu la moarA Gheorghe. Stati cA nu sunt vinovat

A ucis un ovreiu!. Cuconitit e pAcat,
CA6 vor crede, au asa
Fraina. si-a fi vai de pelea meal..
Con9u?.. Lipseste
Obraznie tigan!
Tachi, Marg, Dana. Bietul om nu-i vinovat
Gheorghe. CAci GugutA l'a 'mpuscat
(FrAsina 'n
Tot satul tAr9te §1 Mama in locu-i vrea
Aici pe jidanl (cncoana'n
Pe tigan de gAt sA dea.
Frdsina.
Conasul
;
e anul
7
Gheorghe (legat).
DecAnd e'n Paris !.. Stati, oameni buni, nu l'am omorit eu, nici mA-
bis top
Tu cioarA jidanul car nu am lust pura in mAnA, cA mi-e fricA de
La moar' ai ucis 1.. dAnsa ea de ueigA-1 toaca!
Frdsina.
Toti.
Mint! cioarA Tineii-1 bine, inei.l bine!. .
Tu gasperA pAgAnA To-am vözut eu oehii mei, and ai tras intr'Ansul 1
bis
Tu l'ai uois tu 1
Topi.
L'ai vbzut?.. AI apoi dacA l'a vözut... el l'a
Gtheorglio.
omorit 1
Eu?.. Gheorghe.
SA pui pe p9cA mAna?. . Stati, bAtAiosilor, nu intrati in pAcatele dracu-
FereaseA Dumnezeu I.. lui, sArAcut de maicA meal.. Cueoessului nu i-ar
face nimic, cA boerii nu se pedepsese in tam
Tort. noastrA, dar de le-a infra pe mAnA un figanl vai
SA-1 tArim la PrimArie, de duhu lui, se duce pe gtira ocnei ea o einzeapA
SA-1 legAm, sA-1 ferecAm, pe gAt ..

www.dacoromanica.ro
 CUCOANA NASTASIA HODORONC. 66

Nastasia. qloim.
Norco sA dea Dumnezeu! Esti
;
mort ?.. 01 ! .. Oi !.. Oi !.. Ohiter got !..
Gugufd (scotëad calm!). Ghiter got !..
Acum sit es ea deaici? (sgomot afari.) Teranul.
Frdsina. Ce ligan ?. . a vezut tot satul pe oucon9 citad
Nu, ascunde-te cA yin! a tras cu pura 1
Gugu fd. Guguld (din cog).
Apoi nu l'a omorit liganul? Nu-i adeverat, nu-i adeverat, ligatral a trasi
Frdsina. Toll:.
Ba da, dar ascunde-te... ogolaot mare). Ascunde- A !.. (FrAsina sare gi se pine pe cog).
te !.. (il inchide gi se Fine pa cog). Teranii.
Gheorghe. A I ..
Pali ascuns ?. . La PrhnArie copii, s'adu-
Asa vi5 e pomana? Ei lasii, oiu arilta rli eu cern pe primal., Porn invqa noi minte!...
satului unde Pali ascuns. Frdsina.
Fr dsina (coborind). Ce primar ?.. Ce primitrie ?. . E0 afarit o-
SA nu faci una ea asta cioarA cA te jupoiu de braznicilor !
viu.
qloim.
Gheorghe. Oi !.. Oi I.. Oi !.. Nu mi lAsali, chi dei suflet
Vorbi-i, mi-e milA de densul de me prApAdesc pi ghit ! .. Oi !.. (MI..
dar dupA mine mi se rupe inima!
reran a.
Nal moare saracul!
SCENA IX.
Aceiqi, §loirn, Terani. lcastasia.
Auzi Ierani obraznici ! Ire place me rog ce all
qio im.
filcut cu libertaoa li galitaoa ceea in lam romit-
Oi I... Oi !.. Oi 1.. Oi !.. Oi I... Nu mi lasali,
neascit ?..
chi iu esti mort!.. Oi !.. Oi !.. Oi !.. Oi !..
Frdsina. . Frdsina (lui Tachi).
L'aduc aid I.. (iutfit loirn, Terani). Ce stai acolo ea gura cAseatit ?. . DA-i afarA I.
Tofi. Of! cu barbatul acesta, intr'o bunit zi are sit me
$loim! (Teranil il adac gi-1 pun in mijlocul scenei) batA leranii in cad!
qloim. Tachi.
Iu, iu elti chicone TirtiricA I. Oi veil voi, m'ai N'ali alma pe cucoanii, sA e§ili afarit !..
omorit I
Tofi.
No. 6. Toli.
N'ai murit ?
Voim. Afar ovili afarit
Itt fti?. . Iu raPi fti l .. (nrmeasit a se viiita). Obrasnici bAditraul ;
Teranui Aloes nu a moarAl
Eaca procopseala cucoane ! Nu-i ajungea cuco- Nici tiatra de ligani.
n9ului cit nu ne-a litsat nici puiu de gAinit prin
bAtitturit, acuma s'a apueat sit imp9te camera !. . reranii.
Frasin a.
Ce cuconas; ?. Ce C11001:18.1) ?. Tiganu Pa omo Aqa ve este vorba ? i
bin
rit 1. Uite Pam legat ! Ei lasit cal! vedea 1 1

www.dacoromanica.ro
69 CUCOARA NASTABIA 110DbitOiC.

Frcisina.
Par' chi ht stii?
Esiti cAci cu cociorbal
VC "Pat peillegea:rnea.
bts Toll.
Undo te doare ?.. Pe uncle a intrat glontele ?
q/am.
reranii. Glontele ?.. Ha?.. Glontele, ai intrat pi spati
0. dai pe bootie si ai.. ai.. 9it. . pi.. pi.. pi glut, chit un vus-
Dar toate-au un hotar turoiu de sale marl !..
Hai mO, la primArie Tachi.
his. Curge sfinge ?
S'aducem pe primar!
,Fohn.

Sloim.
SAngi? Nu-i t, n'ai vizut; dar mi s'a fAcut
inimi siblir ea un frunze di pi ciapit
Malhisi di rechie Gagufei, 0mM:0u-se in coo
0i, oil oil ce-ai yitit Uf!.. nu mai pot I .. MO 'nadus, scoateti-mO
Vei mir daft ducturie. afarl!
Chi iu esti ai murit!
Frasina.
Nu te misca!
Imprennif.

FrIsina, Nastasia. Tachi, Marg. loam Chicone puschi cu glontile ai fost incArcat pe
Ghighiti!..
Asa ticAlosie, Lumea toatA stie
Asa lucru cumplit Pe GutA'n cos pitit. Gheorghe.
Asa obrAznicie;
7
Se due la primArie MAi jidane, poate cA nu esti lova nicAirea?
Nici cAnd s'a auzit! Zeu nu-i de suguit
Margareta.
Ti s'o fi pArut ?
Tread. Gheorghe.
§loim.
Haidem la primArie Zoriti la PrhnArie Nu esti in purhi?
Hai mO, nu-i de glumit; Toti stiti unde-i pitit Nastasia.
Primara-aici sA vie, Primaru-aici sA vie Poate de fricA...
SA-i ia la rOsucit !.. Altfel sunt prApAdit!

Di frichil ha ?.. Nu-i nu-i, chind ai flout troac,

q/csist. iu ai ficut plose ai china intr'un .baltA groat!,
Malhisi di rochie I.. etc. groal si... 01 1.. Oil, . Oi 1..
(Tennit es en sgomot mare) Frilaina
fine, uncle to-a lova, eu nu vAd sAnge nicA-
Vat,: iron...
Oi 1 01 !. . 01 !. . Mi rog, mi rog, dati-mi tan §lohn.
ducturie sA nu-i merit.. Nici iu nut i vdd.., dar aims chi esti ud ! .

Nastasia. Nustasia.
Ia dati nista
;
apA el-1 doftorese eu acus!...
Uncle esti lovit? (foana ese.)

www.dacoromanica.ro
 CUCOANA NASTABIA HODORONC.
Freisina.
Vai de mine cucoanA Nastasie de s'a intAmpla
una ea aceasta perdem tot...
Nastasia (ineet.)
Nu te teme ; s. vezi cum mi-1 inviiu eu acum !
Ioana (intra cu un palm in nuSua).
Pofthn apA cucoanA!..
Nastasia (holboroselte qi sufli peste polar).
Asa.
7 Unde erai and a tras?
Calugäre,
BulgAre,
Ia-si desagi'n umere ;
$i te du in sat,
CAnii de-a lAtrat,
Sau din plea dat,
$1ohn s'a speriat.
Crape,
Si rescrape,
§i din tepte ape,
$loim at se adape.
$i din speriat,
FA-mi-1 vindecat,
CAt eu am suflat!..
Na $loim, bea de trei ori ti stupettete in sin!..
loirn (tuiud).
Chicone Nastasie, dar d-ta etti cuter?
Nastasia.
Cuter eu?.. Fereasel-me sfAntul, eu sunt cret-
tinA inchinatA pe la toti sfintii... Dar bea, bea
mai eurend cA ti-a trece.
Mi rog pi d-voastrA sá nu-i spuneti di pi. mini
la vr'un habotnic chi mi trage patru zeci i done
di malches di pi schinare.
Gheorghe.
Deslegati-me cuconitl, nu vedeti c
dracu... tArtanului..
Fraina.
Oare nu i-e nirnic $1ohn?..
Ooink
1u I. , zic 1 zo chi nu otii . Eu?.. Dar nici n'arn deschis gun* mean..
67
Ioana.
Ce nu ttii? Nu vezi a nu te- doare nimic?..
Stai Gheorghe, stAi sA te desleg eu.
Tachi.
MAI, cum ne-ai speriat fricosule!..
laioo
Iu, ha?. Iu nu etti frigurosule, clar dachi faci
ploschi cu putchi di pi mini...
Nattasia.
$oine.
Uncle erai? La muritchi; azi dimineatA chind
ai primit serisorile ca si vii iu pi chicona FrAsina
ai.purnit pi tren odatA chi d-ta, ai schibirit pi
Chichiteni ti ai-plicat pi jos pi linghl Inch, chind
ai ajuns pi moarA, ai pus 'sit.... BA: odihn9ti
odati and trose!. . Oi vei, iu ai ficut plosc
ti ai chizut mort!
Gheorghe.
-Nici nu te-a atins, jidanc!
qloion.
Dar atunci de se-ai fieut plosc?
MO.
De fricA!
qloint (se scoaM).
Di frica?.. Ha?.. Di frica?.. Ghini chi etti
di frichi!.. Pi chind cram mort, taH mi temeam
c'ai murit!
Frahm (scotend pe Guguti).
Ia fit-to incoace logofete, .gA Vorbim i amundoi
o vorbA. Dar bine ce sunt adestea?.. Pituft cAnd
ai sft faci tot la drAcii? Ia ascultA, bagit-ti inintile
in cap, cl zeu, cAt etti de mAgAdAu... pe legea
inea, mö scoti din. sArite i.
'Gugurei,
Ala, ni ocAresti?.. Me due la tata, mi mai
voiu sit stau aici...
nu-i e nici
Feheina
Vai de mine, Gugutule eine te ocAreste?..
(lui Tachi). Tu esti de ving., de ce te amesteci §i
nu la§i bletul in pace?
Tachi.
www.dacoromanica.ro
69 CUCOANA NA8TA8IA HODORONC,
3-C

Nastasia. SCENA X.
Nu pricepeli luorul; asta e furia insurAtoarei, Nastasia, Frelsina, Fain.
i s'a fAcut omului de 'nsurat, nal.. Dar lase, Gu-
Freisina (Ini §loim).
gule maicA; am se-ti dau o nevestuicA, de te-i
Ei ce-ai fAcut?
linge pe degeteL.
qtoins.
Gugutd.
Ai crizut chi egti mort, dar pi semni chi nu-i
Dar cAnd, cAnd?.. m'am sAturat asteptend... nimio!
M'ati dus la oinoi pane acum gi tot de insurat am
remas... eapoi eu volt% se iau pe duduca Zam- Frelsina.
&ill', a lui cuconu Derzea cea create. Nu, la Iagi, gtii vorba noastze, despre Filip
Yrcisina.
Hai, du-te cu Tachi se-ti stringe luerurile cA Vorba nostru?.. Vaister ah vus ?.. N'am fieut
mine mergem la Iagi, sA vezi ce mirease si-am nimic inchi, i-am trimis numai o sumalie di pi d-1
gAsit malt mai frumoase decAt Zamfirita (mai Taal.) porterei... Dar sA vezi chiconA duduchi, iu nu
Vezi se nu-i uii ceva, pune tot ce-i trebue in gea- prea pricep ghine ghigeft aista...
mandanul cel mare, ai inleles? Nastasia.
Tachi.
Ce inoape multA pricepere, jupAne loim, n'ai
Bine, FrAsinito, bine. sA fad altA nimicA decAt st-i ceri banii... (Fri.
Bind facet). Pesemne cA n'ai uns pe jidan ?..
Nastasia (in parte).
ti place fata lui DArzea ? AL . bine cA gtiu, Fr &ilia.
cum oiu ajunge in I9i, me due la ei. N'a fi cu Nu, insA...
una a fi cu cealaltA... Nastasia.
Frdsina (theinind). Unge-1 soro, carul neuns nu sitii cA nu merge ?
Gheorghe !.. Ioano L . ,Foint.
Gkeorghe, leaflet. SA-mi dei banile?.. Nu-i ese gltini di-
Poruncift ? pi sichiteala aista, daca mi-plAtegti, iu perd, cAci
dace nu mi pletegti, punem capitili pi dobende,
Fretaina.
pane cAnd lit ei pi mugia d sale tocmai pi toemai.
GAtqi-ve i voi ; o sA plecati acum la Iasi cu
cucoana Nastasia sA deschideti easels gi sit in- Fraina.
grijiti de boerii care vor trage acolo... auzit-ati? tii una? Dace vrei sA me ajup ii dau 50
de galbeni ?
Gheorghe, lbana.
Bine cuconital
Cincizeci de galbeni, ha?.. (in parte). A ggeft,
Gugufeg.
a Raft!. . (tare). Ce se fac cu 50, chind iu perd
Haide, haide bAdite, de-mi stringe hainele! Auzi
100... a zoi var vi ih lob !
eit-i mai frumoase decAt duduca Zamfirita cea
create.. Nastasia (incet mi §loim.)
).
Ce-mi dai dace voiu face-o se-ti dea o Bute?
Margareta.
qloim.
Tu nu poti sA ti le stringi ?
Ha?. . Iti dai un galben!
Fraina. Nastasia.
Dar tu sfranp.tzito ea te amesteci unde nu-0 Nu ti-e rugine?.. Dace-mi dai cinci...
ferbe oala?. Eii afarA (es).
Nastasia (in parte). Cinci?. . zio zeu chi nu-i face... Ip dau doi
Sunt buni de pus 'pa ftiatru, zeu s'aI oi o duzine de coltuni fain, ha?..
www.dacoromanica.ro
 CUCOANA NASTASIA HODORONC. 69

Nastasia. Frdsina.
o rochie de litnL.. bine, hine. Acum, numai dacA vom isbuti.
qtoim
Nu-i, nu-i... SA le isbuti ?.. Ha ?.. LasA di pi mini, dachi
Frdsina.
n'a vrul sa si insori di pi chiconi
Ei te 'nvoeiiti? scot =lie pi vinzare i ii calicesc I
.Nastaain.
17toim.
Brava loim ! (mould mare).
At Ma ghini sA am iu, chit nu mi dei muna!
Tofi.
Nastasia (facet).
Ce-i asta ?
DA-i sorioarli s'o sutA cA nu-i marea cu sarea
Frdsina. Oi vei I..
Apoi dacA mi-i face treaba bunA, iti dau i o
sutA .
SCENA XI.
Ooim.
denial Tachi, Margareta, Gugufd, Ioana, Gheorghe (intri
In perd 150 gi 20 de lei pi legea mea ! din toate p.rile, &poi leranii cu Primarul lor In esp.)
Faisina.
Gheorghe, Ioana.
Atunci sAnAtate, mai malt nu dau!
Con4Al.
51oim (Nastasii).
Tacht.
Ii mai dei lese batiste, di lele chi bitAlie di FrAsino I.
pi ele!
Margareta.
Nastasia (incet).
Mamarl
o pereche de ciobotele... bine ... (tare). Apoi
de cucoanA FrAsinilii, are dreptate, bietul Sloim; Gugufd.
s'ar cuvenl sA-i mai dai ceva. Vai de mine !
Frdsina. Tofi.
Vai de mine, cucoanA Nastasie, 100 de galbeni, Primarul i satul tot fuga 'n coa vine.
aunt bani, nu jucAriel Nastasia, Frdsina, qloim.
Primarul i satul ?
Nastasia (meat),
DA-i soro, nu-1 scApa din mAnA... altfel nu Siam.
!flu zeu... Nu-i lucri chirat...
Frcisina. Gghcorghe, Ioana.
Eaca iti mai dau zece ! Ei cred cA cucona§ul pe Sloim a 'mpuecat !. .
Nastasia.
Zece, ha?.. Noroc sit dei Dumnezo, mai de 251 tii una, sA ridem, sA vie. bis.

Frdsina. Tachi.
Nici o para, dacA nu, cAlMorie bunA ! Nu voiu!
Nastasia Margareta.
.Nastasia, (hoot mi Wim).
Ba zeu, lasi-i.
Ia banii sA nu-Ti intoarcA vorba !
Frdsina. bis.
pen. Dar I..
Ha ?.. Noma sA dei Dumnezo (in parte). A ghi- Toti.
ter tug !.. a ghiter tug I.. Ce are sit .fie?..

www.dacoromanica.ro
70 CUCOANA NASTASIA HODORONC.

Terenii (afarA). Teranii.

Alergati toti au grabire Noi vrem jidanul sa ni-I daft

Ucigatul s 'nhAVEin, §i pe cucon9ul
bis.
Si de-a faee'mprotivire / Care-i ucigatul!
bis.
SA-i legam, sA-i ferecAm I 1

Frasina Nasiaaia,.
Frdsana. Ce tot spuneti 'mot pe grog ?
A ! Stati, de-i vorba ata
Teranii
Vino 1ohn, intrA colea. (arati pauerul).
Puneti mAna toti pe cot. (ter).
Top, (Mac paneral in fata scenei i.1 deschid).

Da! Da! Da! Da I Da! Da! A ..

Da intrA §loim colea!
$loitn (me in sus).
Ce poftiti mi rog ?.. am fel di fel di marfi di
vinzari aici.
Far vus ?. far vus, far vus,
bis.
Pi loim in c9 di pus ?.. I

Impreunii.

Toti. Pereonajul. Teranii.

SA ridem de vor vra Ha ! ha ! ha ! minunat .Ptiu lucrul nu-i eurat

. bis. . bis.
In cot a cAuta. Cum s'a mai speriat Jidanul a 'nviat
Ha! ha! ha! ha! ha! ha! Era intins coins
Ha! ha! ha! ha! ha! ha 1 ,i sufletu-ti dadea !
?Wu.

Dar n'ai si mor io, ha ? Teranii.

In cot di mi-li biga ?.. Cum n'ai murit ?
§7oitn.

Toti. In n'ai murit bis.

Tori.
Nu, nu, nu, nu, nu, nu, (ini Goguta.). Nu n'a murit
Ascunde-te i tu! Nici n'a gAndit.
(In acest timp vira pe Sleim in paner i GugutA s'ascunde
dapi canapea )
Teranii

Teranii (ntrand). Dar atunci te prefaceai

Mai jidanc ca mureai?..
Alergati toti cu grAbirc (etc).
Fasina.
Voim.
Ce vreti?..
Toe pereonag:ul. Iu zoi chi n'ai prificut
Aicea ce ?.. Dar di frichi ai chigut

www.dacoromanica.ro
 CUCOANA NASTASM. HODORONCPOESI. 71

Chind ai ficut trosc

Iu ai ficut plosc ter toti. POESI I.
Ieraina. PENTRU SARACI.
( Victor Hugo ; Les Feuilles (1'Automne).
Deacum 9iti
§'aldatA sA sty.
SA nu 'ndrAzniti Ciao d saracului
Imprumutit lui Dumnezeu.
SA mai venit't V. H.
CA zeu apoi
bis toci.
E vai de voi I In a voastre serbAri earna, bogati, fericiti in lame,
Pe cAnd balul cel frenetic ye inundA'n focuri sume,
Improunti.
CAnd in jur sub pafii votni cu mAndrie admirati
Cum ard §i hicesc cristale, oglinzi, aur i dantele,
Nastaeia, qtoilea. Gheorghe, Iuana. Candelabre luminoase, policandre'n mu de stele,
Dantul, yeselia'n f9a unei lumi de 'nvitati I
Noi sA grAbim Noi sA grAbim
SA ne pornim SA ne pornim
Si-i invertim SA pregAtim CAnd ye sunA timbrul de-aur in palate de splendoare
SA-i resucim Ca sA primim PrefAcend in cAntec vesel glasul orelor amare,
Pe ceilay doi Pe ceilay doi 0 gAndit-ati voi vr'odatA cA de foame prApAdit
Cum vom ti noi Ce trag la noi. Poate vr'un Berman s'opr9te colo 'a strade 'ntu-
necoase
Frtis. (Nast. i liii §loim) Tachi, Gug. Marg. (teranilor).
Privind lung prin gealnuri dantul a mii umbre lu-
minoase
Da da grAbiti De acum esiti Din salonul aurit?
De ye porniti *'aldatA tity
si-i resuciti SA nu 'n drAzniti
Frumos cum stiti SA mai veniti 0! GAndit-ap voi cA geme colo'n vicol, sub zapadtl,
CAci amundoi CA zeu apoi Un pArinte fArA muncA, lfisat foametei in pradA,
Sunteti de soiu! E vai do voi! zice'n sine: Doamne! cAte bunuripentru ei!
La festinn-i cAti prieteni se desfat in veselie !
f)

E ferice, cAci copii lui surid en bucurie ;

Teranii. In pAp9cle lor numai cAtA pAne peutru-ai mei
Hai sA efimt
$'aldatA sit Itim Si in sufletu-i comparl cu subarea voastrA mare
SA au 'ndrisnim Casa-i uncle nieiodatd, nu aprinde-o luminaro,
SA mai venial Pe copii, pe a lor mamA in miserie gemiind,
C'apoi, apoi pe patul eel de pae muti, nemifcatA, vetle
vai de mil Po bunica-i oae de erne e destul do rece, credo,
(Sfirlitul actului Poutru veanicul mormAnt!

G. Ben gescu.
CAd destinelor umane Dumnezeu e, pus o scarA,
Unii merg plecati cu total sub a grijilor povoarA,
La banchetul fericirii prea putini aunt cei poftiti;

www.dacoromanica.ro
72 POESIT.

Pretutindeni nu-i ori-cine a§ezat egal, ferice ;
Este-o lege rea, nedreaptA jos pe lame, care zice:
Bucurafi-v6!" la unii, earA altora: Ravniti"!
7 7
Aga lege e amarit, este plinA de durere,
Datil cAci vine, vine zioa cAnd acest pAmAnt ne
lasA.
Ale voastre mill vor face sus averea mai frumoasit;
Dati ! ca astfel al se zicA : nEl de noi a fost miles !
Dati 1 ca bietul serman care, inghetat de frig,
7 7

ninsoare,
Miserabilul in suflet o pAstreazi sub tAcere. Ca saracul ce suspinA lAngA mAndra-v6 serbare,
Bogati, fericiti ai zilei aril, chinuri si nevoi
7
7 2
SA arunce spre palate ochiul mai putin gelos !
SA nu fie el acela ce din mAnA ye rApecite
Prisoselnicile bunuri unde oehiu-i se opre9te...
Ci, dati mila de la voi! Dati ! sA fiti iubiti de Domnul restignit pentru o
lume,
Pentru ca si) cel r6u haul BA slivease' al v stru
Indurarea cea ferbinte ce saracul o slavelte,
nume;
Mama celor cAror soarta ca o vitrigit zimbelte,
Pentru ca loc9ul vostru sA stea vecinic liniftit;
Ce sustine pe toti care in picioare voi calcati;
Datil ca'n ora cea din urmit mult 'duios sA poatii
Ce se va jertfi intreagA cAnd va trebul odata
spune
Ca si Dumnezeu-martirul urmAnd calea lui lasatfil
7
Contra miilor p6cate, pentru voi vr'o rugAciune
Ea va zice: pasta-i carnea l'al meu sAnge, beti,
Un sarac de cer lubit!
mancati!

Indurarea dar, sa fie, ea, bogatilor, aft fie

Care perle, diamante fli safire, avutie,
Prefioase vecinic false, vecinic vane pe pAment
7 7
Pentru hrana sArAcimii li ertarea de pecate
De la voi, de la ai voltri, sit v6 smulga din mini
toate
Prin al milei simtiment!
Datil bogatilor I cAci mila e a rugAciunii sorA.
Cana l'al vostru prag de peatra vr' un betritn o
lungi orA
In genunchi zadarnic plAnge, slab, de erne gArbovit;
CAnd copii filmitnzi cu mAne, reci de frigul vijeliei,
Culegönd sub pasii vostri fArmAturilo orgiei,
Cohiul Domnului, eu urA vi senchide ingrozit I..
Datil ea corul ce'nzestreazii pe familii numeroasel
SA v6 dea copii puternici si eopile gratioase;
Ca al vostru rod s'aducii vecTnie fructul indulciti
Ca un grail mai eopt sA umple ale voastre marl
hambare;
Ca sA fiti mai buni; ea noaptca sA vedeli cum v6
spare
Angeri prin tan via habit!
DER.VISUL.
(Victor Hugo. Les Orientales XIII.)
Ali trecea calare §i capetele toate
Erau, pAn la piciorul oTtirii lui plecate ;
Norodul tot in drumui: Allah ! mereu striga;
Dar ma dervif deodati betrAn si &boy vine,
In lAturi di multimea, cle fr6n calul seu tine
§i cacti cum atuncea el lui Ali vorbea :
Ali tu esti suprema luminA 'din lumine
Ce in divan domneste mai sus &Wit ori-oine
Ai egrui nume mare tot oreste nesfirsit,
Vizir pe multi resboiniei si pe ostire multi
Tu care esti eh'ar umbra de Padisah, ascu'tl:
Nu esti docAt un dine, decAt un urgisit 1
Viata ta de-a mortii fAclie este arsA.
4i ca un vas plin, lira, turban:3a ta se varsA
Peste intreg poporul ce tremurit plecat ;
Luceirti in a lid frunte cum coasa pe cAmpie
)7

www.dacoromanica.ro
 POES11.
Si zidesti palatul pe-a mortii temelie
Din oasele lui fránte in sAngele vArsat.
Dar zioa ta soser;te. Jauina-i scris eh' piere
Sub pa0i töi, vedc-va morm'entuli de durere !
Allah tie-ti pAstreazA amarul eel etern
Sub arborul de seggin cu duhuri necurate
CAnd pe-a sale ramuri murmur, stau indesate
In noaptea 'ngrozitoare de-al soptelea infern!
7
Gol sufletuli sbura-va! si'n cartea ta de crime
7
D5i va cetl un demon tot mune do victime ;
Si vei vedea in juruli acele spectre mii
Spoite crud cii sAnge, venind mai numeroase
Mai dese clecAt insul cuvinteleli fricoase
Ce vei loptl in sinul cumplitci vecinicii!
Vei merge! a ta flotA s'a ta cetate mare
Nu-ti vor mai da, acolo, la chinuri usurare
Nici v6sle i nici tunuri nu te vor mai scapa;
Ca jidovul cel märsav Ali-Pasa odath
7)
Pentru-a'nlela demonul din lumen ceealalth
MuiMd vei vra acolo alt nume a 9i lua!
Ali purta hangerul sub blana sa bogath,
Avea, ca i craterul o arma incareatA,
Trei lungi si maH pistoale, pumnalul ascutit:
7
Au ascultat pe preot, lasAndu 1 BA vorbeaseA,
Apoi, plecAnduli fruntea, incepe sA zhnbeascA
$i blana-i de pe umeri atunci i-a &mit
BLA STEM.
(V. Hugo les Urientcdes XXV),
SA meargA far' odilma, de tdne'r oft se pearda
17
Prin maH l'adAnci nasipuri pe care-i dat sa ardA
))Lumina soarelui I
www.dacoromanica.ro
78
Ca ucig9ul aprig, cand fuge, el in noapte
)) De merge, sA gandeasca c'aude 'n urma soapte7
S'ufl pas in urma lui.
Astfel, g1iet9uri lucii sub ochiu-i sa se'ntindA
SA lunece prin ele, sA cada, sA se prinda
Acolo intepat!
Asemanat c'un altul i sughitand pe roata,
SA zica: eu sunt jertfa! ieapoi pe crucea lath
SA stee ridicat.
SA spAuzure de pe'ru.-1 cu buza'nvino4ita
Si moartea la el =mail schelet, sa stea ranjith
f)SA-i ridA crud; hidos !
SA sufere cadavru-i dar sA triteascA Ana
SA simtA bine moartea cA-I roade i manAncl
C'un dinte nesAtios. 7
Nici viatA oh' nu aibA, nici suflet oft nu parA!
,Pe trupu i gol oft cadA din soare raze, parA,
Ai in torente ploi!
In fie care noapte sA se deftepte'n groazal
Cu pAseni rApitoare sA lupte si sA vaza
7
Din el rupönd apoi!
P. V. Grigoriu.
SI URA...
-§i ura i iubirea acuma de la tine
FAr' de insemnatate vietii mele-ar fi.
Iubirea ti-am plAtit-o cu laerimi vi suspine,
ura-ti nempAcath cii co-au mai resplAti
Dar dacA vrei ca'n urmA-ti eu tot sA mai plAng AncA
§i vecInic sfarAmatA sA vezi inima mea
10
74 POESII-0 EPISTOLA.

De-un chin fArA de margini, de o durere adAncA: Un abonat al nostru ne trimite urmItoarea
Cu glas fir' de mAnie sit-mi spui cit me'i uita! epistola, interesantit pentru epoca noastrit, in
care se discutA dad boeria db. totodatti §i im-
Veronica Miele. pitnAntenirea :

Domnule Redactor,

Permitqi-mi de a vi comunica o paging din

0 BRANDUSA.
0 brAnd9A scoate capul
Din cu1c9u1 ei de earnA
§i privesite cum se 'ntoarce
Primavara mAndrA 'n ;emit,
istoria cAimAcAraiei prinlului Vogoridi; ea este
scoasA din condica boeriilor ce se aflA in depar-
taraentul afacerilor strAine. Numerul de ranguri
date de cAtrA reposatul caimacam se sue la 2242!
cifrA colosalA care nu mai are nevoe de co-
mentariu; insit adunAtura celor boerili raeritA de
a fi presentatA lumii amatoare de studii istorice
si de tablouri cornice. In gloata acea de 2242
)
pithc4i figureaza ca boeri romeini 9i persoanele
urmAtoare:

Postelnici.
Ear un flutur gingal, sprinten
X. Niderhofhaim A. Ambelicopulo
Ca o stea din ceriu citzutA
T. Ludvig Nulandt Dr. Baragnon
Cum o vede spre ea sboarA,
Gustav Gerbolini
Pe ochi dulce o sitrutA.

A g i.
D. Roidis M. Lefler, dentist
Baba Dochia de-o parte Ignat Diaconovici, staroste austriao
SUL la pAndA 0 zimbefte. D. Anastasopulo T. Tulceanof
Cure o vede, de-a ei fricA, F. iler N. Medi
Fluturul incremenqte. L. Gh4kovsld Louis Jordan
Domenic Berezniski Novaki Fanciotti.
A. Petrocochino
S. Bodndrescu.
Spatari.
ptrighel Aloes Andries) Almanzof
P. Efitratidis I. Despotopulos
A. Tulceanof Carabet hadgi Marcarov
G. *opof V. Papazoglu
I. Camburoglu Franz Kaiser
Gherasim Vergoth Iosef Maisker
Aristidi Keladino, G. Themistoolis
G. Maar

www.dacoromanica.ro
 0 EPISTOLA. 75

Bani. Ovanes Hudic Anton Cuvaropulos

Simion Timircan A. Fiorenti
M. Kolognomo M. Bogof de Bolo Rizo Cariadis Leonida Potomiano
G. Minkof Alibi Labasan A. Mimi Tudori Ghenghi
P. Greculof N. Giropulos I. Caraghiozoglu Iancu si Iorgu Deoghenidis
P. Scordali Tanen Mil liordu G. Caraghiozoglu
7

Anton Podhaici
I. Keseli M. Rusovici Polihraki Tilibidaki Efsasie Bogomolof
K. Gaetan Sava §ahanovici Odisefs Melu? D. Istinovici
Sidert Keladino Scull Felics Baronovici Ziso Kefala
Grimaldi Ovanes Carabet Mihail Chfos Toma Dopolono
Telemah Anghelidis Dionisie Cambetti Anastasi Papariza Dionisie Copano
Alan Agem Ranghi A. Sandolof Hristodor Morcorof
Arutin Manuc Cram leu Anton Luludis A. Zahariadis Ion Hediu Nedoglu
Me lidon Melidonovici Gheorghi Bune-cale C. Asterof Dobre Goliu Nedoglu
Aristidis Fochiano CrAciun GAinA
Cammnari.
N. Gadidof Hristea Buzatul.
Lambra Sideri
Valerian Goilof A. Abonapli
Anton Go liav M. Calerghi
Aleksi Caniopulos Istrati Calimera
Stolnici.
Magärdici Bar once Iancu Calimera Gavril Zet-Boiu N. Grranovski.
Sava Bolfosu MitgArdici Coronol Iorgu Livinzki
V4enti Capuscinski Anton Breslauer
Heinrich Raiten Iosef Fiurst
Sava Nasliev Than Levandovski Illedelniceri.
D. Rorf C. Vranioti
Bratoi Stoicovici MArgArit Kesim
A. Ugunof
A. Moilinski D. Tiranovici
I. Rorovici Mihalachi Pivniceriu
Paharn;cI I. Muhalea

I. Sclavoni Aftanasi Sapuni

Carl Ain Enacaki Harapul Clucer;.
Stefan Ceactir
Gavril Slovinschi Grigoral Ursul
Hadgi Iosif Aon Ionic& TarA-lungA
Serdari. Simeon Bahrim Luca Neaga
C. Clodius C. Cap-mare.
Leonti Visozki Themistoeli Keladino
Branzolfos de Togia
Ion Grelman Steman Simof
I. Livizki Hadgi Vangheli Papadopulos
I. Zarniski I. Girapulos SIngeri.
Carabet Avramov A. Feodorof
M. Turcanovici G. Gaga Teodor Giura-mie V. Pompiliac
Kiriak Tomovici Hristofor Daulza M. Uraoiu Panaite Calinuc
Vartires Popovici Simion Trofimovici N. Makedon Iordachi Musteati
G. Gazel Tanasi Marcoviel Vangheli Marafeti Ion FurculiO
Iosef Bilovski, staroste austriac Alecsi Radovici- Ignal herasim Procopie

www.dacoromanica.ro
76 0 EPISTOLLBIdLIOGRAFIE.

Dimitrie li Timofti Gheorghi §oaric din Iag, 1877. D. Burla, care deja a inzestrat
Alecu/ Costachi / Enachi si; Tanasachi Stamboala! scoalele noastre secundare cu o gramatied gre-
7

ceasa, lucratA dupi metoada lui G. Curtius, i

a careia merit este incleollte recunoscut, a dat
Pitari. acum decurUnd la lumina un prospect asupra dia-
D. Idviniclis Ion FUntinU lectului lui Homer g al lui Herodot, de care aveau
7

NiVi Poclit Petrachi Flutur mare nevoe liceele noastre. Lucrat &TA cele mai
Petrea Soare D. SprinceanA. bune studii si editiuni ce s'au publicat in Ger-.
7 7

Gavril Gatimoiu mania, scurtul tratat de care vorbitn va fi de mare

folos ,colarilor n9tri. Cu deosebire, dialectal lui
Homer este studiat cu multi ingrijire, ca fiind §i
$atrari. cel mai important, 5.i. mai complicat. Recomandam
cu stäruintA cartea d-lui Burla profesorilor g sco-
Dimitri Ciumalu , 7 7

larilor din liceele noastre.

Stefan, Hristachi, Ioan Ili Neculai Mimi.
Curs de literaturd generald. Partea I, Uvragele
Bk. Dist. in prosA pentru usul coalelor secondare de ambe
sexe, de N. Drocu-Barciand. 1 vol. in 8°. tli 82
Gheorghe Dambravi I. BuzA pag. Bucurelti 1877.
C. NeghinA I. Punga.
C. Arngut I. Curare
Etat économique et financier de la Roumanie
D. si/ Vasile Toporal C. Cucu
d'apres les documents officiels, par le lieutenant-
I. Pefin M. Rap.
colonel Alecsandri, o brol. in 8°. li 60 pag. Bu-
I. Ciupercl S. Papuc
carest 1877.
I. Deditet N. Butuc
I. Bostan D. Stupu
I. Ciirlan C+. TascA Universitalea de .1a,?i q; fandato; e1e s( a de Mil-
/
I. Peste I. Saintei tiade Tzony, 1 bros. in 8°. de 98 pag. Iai 1877.
7

I. Manta A. Vicol.
.Roportul general asapra igienei fi salubritaiii
oraqului Iafi pe antd 1876 de Dr. G. Flaigen,
NB. Aceste disantate
/
boerii s'au fAcut in mare medic primar li vice-president cons. de igienA
parte cu cat-va timp inainte de alegerile de- etc. 0 bros. in 8°. de 40 pag. Taqi 1877.
putaiilor care aveau a proceda la numirea
Domnului. Ele represina influenfa morald
de pe atunce. Hamlet, tragedie in cinci acts de Shakspeare,
X ... traducere in versuri de Adolph Stern. 1 vol. in
8°. Bucurelti 1877.

Revue mddieate roumaine, reviatit mensuala sub

ilIbIllografie.
Prospect gramatical asvpra dialectului lui Ho-
mer .gi al lui Herodot de Vasile M. Burla, prof.
de limba si
/
literatura greceasca la liceul central
direeiiunea Dr. C. A. Poliehronie, a inceput a
aparea in anul cur. 1877 in Bucuresti. Abon. pe
an 16 lei noi.
IMea Savia.Despot Yodel, doue drame in ver-
suri de d. N. Scurtescu. 1 vol. Bucuresti 1877.
_

Redactor, Iaceb Negrazi. Tipografia National A

www.dacoromanica.ro