iANUARIE-MARTIE 19-14.

fl'l'iTh'TLt � PHfl«tU
"! �) . (_)-"'R .,

BULETINUL.

C O� IvTI.SIU NII 6 (J.

.!Q!J....
--

. ,.
. _- _
.

MONUMENTELOR ·ISTORICE
•

PUBLICAŢIUNE T.RIMEST:Ri.:\ r..?J._

Li1

B UCUREŞTI
TIP GRAFiA .,GUTENBERG" JOSEPH G(ll;f, .:.-"•·ti.
.

2:!. - STR.'\011. DOJL\tNEI. - :;o

J9H
�
inp.org.ro
 COMITETUL DE REDACŢIE
Preşedinte
Dr. C. 1. 1 STRAT 1
Membri
D 1 1\'11 T R E O N C 1 U L, G EO R G E MU R N U şi G E O R G E B AL Ş
Secret ar
ALEX. LĂPEDATU

CUPRINSUL

TEXT Pagina

Scl)itul Sărăcineşti (mainte de restaurare), de ION D. TRJ\}1\NESCU . . . . .. . . 1

Cetatea de pământ dela Bârlad, de PREOTUL 1. 1\NTONOVICI . . . . . . . • . 13
Sfeşnice româneşti şi candelabre italiene (origini şi caratere), de 1\L. M.. Zl\GORITZ 16
1\nticl)ităţi din Balcic, de CONST. M.OISIL .. . . . . . . . . . . . . ..
. .. . . . . . . .• . 27
. : .
Comunicări : 1. Inscripţia bisericii Sf. Gl)eorgl)e din Galaţi, de N. VELICHI. - II.Manastirea M.il)al-
•

Vodă palat domnesc, de H. SŢl\HL. - III. Un fragment de cărămidă legion�ră g ăsită

_
la lgliţa, de N. VELICHI. - IV. Cărămizi romane dela Drobetae, de 1\L. BARCl\ClLl\. -
V. Inscripţii de la Bisericile şi mănăstirile Işalniţa, M.oflenii, Dintr'un lemn, de V. D. 33
t Ion Kalinderu, de E. R. PRNGRRTI . .. . . .
. . . . .
. . . 41
lndreptâri şi adaose la articolul Cetăţuia, fasc. 24, an. 1913, de V. D. 48

ILUSTRAŢII
Pagina Pagina

Scl!itul Sărăcineşti : 4. Mânere de tigăi de bronz, cu capete de berbec şi

1. Vedere generală, spre intrare . de lup 29

2. Vedere generală . 2 5. Sticlărie . 30

3 Planul de ansamblu al scl)itului . 3 6. Ceramică. 30
4. Vedere in biserică. spre altar 4 7. 1\rl)itravă de piatră 31
5. Biserica. Vedere laterală . 5
Comunicări:
33
6. Vedere in curtea interioară 6
1. Biserica Sf. Gl)eorgl)e din Galaţi
7. Biserica . 6
2 Inscripţia bisericii Sf Gl)eorgl)e din Galaţi 3!1
8. Clopotnita şi ruina vecl)ilor cl)ilii 7
9. Clopotniţa şi biserica . 8
1. J\rl)ivele Statului (Mănăstirea Mil)ai-Vodă după
10. Ruinile vecl)ilor cl)ilii • 9
restaurare) Vedere luată de pe podul Dămboviţei
35
11. Casele mănăstireşti. Vedere din curte 10
1910 .
12. Planul cl)iliilor de la etaj . 10
2.«Palat Domnesc». Reducerea stampei din albumul
Il
13. Casele mănăstireşti
J\inslie . 35
14. Pridvorul cu scara caselor mănăstireşti . 12
3 Noua clopotniţă de pe noua intrare in curtea mă-
Cetatea de pământ de la Bârlad : năstirei, pe strada J\rl)ivelor 1910 . 36
1. Vedere a laturei despre miazăzi 13 IJ. Vecl)ca clopotniţă, deasupra vecl)ei intrări în mă-

2. Scl)iţă de plan lucrată de N. 1. J\ntonovici 111 năstire . 36

3. Vedere a colţului despre răsărit-miazăzi. 1:, 5. Vecl)ea poartă de intrare in mănăstire, la răsărit
subvecl)ea clopotniţă . 36
Sfeşnice româneşti şi candelabre italiene :
6. Vecl)ea clopotniţă şi vecl)ea intrare în mănăstire,
1. Sfeşnic de lemn : Biserica din Netoţi, Prai)ova 16
spre răsărit. prin ulicioara ce dă în str. Sf. 1\pos-
36
2 Candelabru de bronz : Sf. 1\ntonio, Padua . 17
toli.
3. Bază de candelabru antic : Palatul ducal, Veneţia 17
7. Intrarea de sub veci)ea clopotniţă. (faţadă spre
4. Candelabru! Barberini 1: J\'\uzeul Vaticanului, Roma
36
18 Mil)ai-Vodă, ascunsă astăzi de case).
5. Candelabru! Barberini Il tantic) : Muzeul Vatica-
8. Faţa din spre str. Mil)ai-Vodă, cu totul ascunsă
ului, Roma. 18 trecătorilor, din pricina caselor zidite pe mucl)ea
dealului .
6. Candelabru de bronz : Muzeul naţional, Florenţa.
37
19
7. Sfeşnicele împărăteşti : Bis. Nisipoasa, Ptal)ova. . 20
9. J\ceiaşi faţadă din spre str. Mil)ai Vodă, după
8. Sfeşnic de lemn : Biserica din Cepfur11, Pral)ova. 21 ierea salcâmilor, in 1912 . 37
9. Candelabru de bronz : Muzeul naţional, Ravenna . 21 10. Colţul str. J\rl)ivelor şi str. Mil)ai Vodă. !Se vede

37
1 0 . Sfeşnic împărătesc: Biserica mănăstirii jitianul. clopotniţa vecl)e, turla bisericii din mijlocul curţii)
11 Candelabru de lemn : S-ta Croce, Florenţa . 22 11 Faţada din străduţa 1\rl)ivelor, in timpul dărâ-
12. Sfeşnic de la Moceşti, Pral)ova. 23 mării !1912! . 37
13. Sfeşnic împărătesc: lr\ăn. Vărbila, Pral)ova .
38
24 12. Mănăstirea Mll)ai-Vodă, interiorul, la 1910
1 4 Candelabru de lemn : .Muzeul naţional, Florenţa . 24
15. Sfeşnic de lemn : Măn. Vărbila, Pral)ova Câteva amintiri din escursiile Comisiunii sub preşe­
25
16. Picior de iconostas: lr\ănăstirea V ărbila, Pral)ova. 26 dinjia lui l. Kalindem :
1. La Cernăuti !cu ocazia vizitării monumcntelor din
Antichităji din Balcic: Bucovina), 9 Octomvrie 1908
27
46
1. Manetă de bronz din D ionysopolis !Sept. Sever) . �. La fjurezi, 12 Iulie 1912
Cană de bronz !Vedere laterală şi din spate) .
1.6
2. 28 3. La Brâncoveni, J3 Iulie 1912 47
3. Tigae de bronz 29 4. La· Căldăroşani, 8 Decemvrie >912 47

inp.org.ro
 SCHITUL SĂRĂCINESTI
-- 0--
INAINTE DE RESTJ\URJ\RE
Cam pe la ju mătatea dru mu lu i ce
duce de l a R. -Vâ lcea spre băil e Olă­
n eşti, pe u n tapşan , umbrit de pru n i
1. Vedere generală, spre intrare.
şi meri, ce se ridică în stâ n ga şose­
lei, stă retras, ca u n pu stn ic gărbovit
de an i, scl)itu l Sărăcin eşti. De departe
abia i se zăreşte, prin l umin işul crăn ­
gilor, clopotn iţa sa scu rtă şi groasă,
ca un bl oc de piatră prăvălit din mu nţ i,
cum şi tu rl a albă a bisericii, cu aco­
perişul în formă de cl opot.
A.bia după ce ai lăsat şoseau a şi ai
apu cat la stâ n ga pe bogaşu l ce du ce
la scbit, se văd şi casele mâ n ăstireşti,
cu ferestrel e tupil ate su b streaşin ă
C. 9910 Buletinul (omisiunii Monumentelor Istorice
inp.org.ro
'
ca n işte ocbi sfioşi şi cu acoperişul
l or de şin drilă în egrită de vremu ri.
Nu mai câ n d ai in trat în cu rtea scbi-
tul u i pe su b poarta de lemn scobită
în zidul de cetate ce în cin ge curtea
şi ai făcut roată bisericii, care stă în
mijloc ca u n stâ lp n eclin tit de veacu ri,
poţ i înţ el ege al cătu irea şi rostul ace­
stui bătrâ. n aşezămâ n t, care n e-a păs­
trat cu atâ ta fidelitate al taru l credin ­
ţ ei străbun e şi datin a meşteşu guril or
din vremu ri în depărtate.
L a prima ocbire s'ar părea că n e
aflăm în vreu n cimitir părăsit, în care
buru en ele şi spinii au crescu t în bu n ă
4. Vedere in biserică, spre altar.

inp.org.ro
 CHlTUL Sf\RĂCINEŞTl
an i , în ai n te a H ure zi l or, în tr-o e pocă
de pl i n ă de svol tare a artei bi se ri ce şti
bizan tin e pe pămân tul n ostru.
ln trân d în bi se ri că ve de m, pe pe ­
re tel e di n spre uşă, în stân ga, zugră­
vi t pe Epi scopul Şte fan al Râmn i cului ,
i ar în dre apta pe Damascbi n , Epi scop
5. Biserica. Vedere laterală.
al Râmn icul ui , ţi n ân d amân doi bise ­
ri ca în mâi n i ca cti tori .
Expl i caţi a fi inţ ărei ace stor doi e pi­
scopi ca ctitori ne -o dă i n scri pţi a zu­
grăvelei di n an ul 17 18 , cân d a păs­
tori t Epi scopul Damascbi n , adi că cân d
30 an i după fon dare , ace sta a pus de
s' a zugrăvit bise ri ca, de săvârşi n d ast­
fel cti tori a Epi scopul ui Şte fan .
inp.org.ro
5
lată cupri n sul ace stei pi san i i zugră­
vi te :
«1\.ce astă sfân tă bise ri că s'au zugră­
vi t cu în de mn are a şi cbel tui al a de l a
sfi nţ ia sa pări n tele k i r Damascbin E­
piscopul şi de l a ce şti pări nţi ce s'au
în cbi pui t, vel e at 7 226 (17 18 ), de ace şti
zugravi : Te odosi e , G be orgbe , Pre da,
le at 7 226 (17 18 )=-=-.
Pe cei l alţi 2 pe reţi ai pron aosul ui
găsi m zugrăviţi , în dre apta, pe boe ri i
Atan asie ve i Comi s Sărăcin e scu cu ju­
pâniţa l ui Il i n a şi pe 1\.tan asie ve i
Cl uce r Păuşe scu ase me n e a cu jupâ­
n iţ a l ui 1\.spra.
1\.ce şti a au fost de si gu r boe ri i băşti ­
n aşi ai Sărăci ne ştil or, cari împreun ă
 BULET:U'\!UL C O :\lTSI II i\IONUi\IENTELOR ISTORICE

6. Vederi' in curtea interioară.

cu Epi scopul Ştefan , s'au învredn i ci t

să ri di ce sfân tul l ocaş, du pă cu m se
pomen eşte şi în pisan ia de pi atră.
Pe peretel e di n stân ga pron ao­
sului , faţ ă 'n faţ ă cu boeri i mai su s
pomen iţi , sun t zugrăviţi "ceşti pări nţ i
ce s'au în cl)i pui t", despre cari ami n­
teşte pi san ia, anume: .. Dosoftei u Er­
mon al)", "Pai si e Ermon al)", "Ioan 1\.r­
l)i man dri t al H urezil or", avân d în tre
ei cl)i pul Maicei Domn u l ui , cuurmă­
toarea rugăci un e:
- O prea curată, pri meşte acest dar
de la robii tăi şi n·e fi i fol osi toare în
ziua judecăţii .
Restul bi seri ci i , în pronaos şi al tar,
e împodobi t cu zugrăveli de sfi nţi şi
împl eti tu ri bi zan ti n e, cari , deşi în egri te
de fum, l asă să se vadă totuşi că şi 7. Biserica.

zugrăvi rea, ca şi zi dăria şi ci opl i rea bu n a tradiţi e a meşteşu gu ri l or de pe

în l emn şi piatră, se bucurau în că de acea vreme.

inp.org.ro
 SCHITUL SARĂCINEŞTI
Re paraţiun i poste ri oare l a arcul
de spărţi tor în tre pron aos şi n aos au
adus pre face ri în ve cbea al cătui re ,
de sfiinţâ n du- se zi dul de spărţ itor, după
cum se ve de l a mul te bise ri ci , spre a
mai mări l ocul , iar zugrăveala făcută
pe zidul spart şi te n cui t din n ou e
cu mul t in fe rioară ve cbe i zugrăvel i.
Tâ mpla e ve cbe (fi g. 4) şi e l u­
crată cu bogate şi frumoase ci opl i­
turi, re pre se n tâ n d arcade cu colţuri,
8. Clopotniţa şi ruinele vecJ:>ilor�ci:>ilii.
stâ l pişori, frun ze , fl ori , roze te , iar dea­
supra e i se în alţ ă măreţ crucea şi
ce le două i con iţe al ăturate . E roasă de
cari, cru cea e ple cată, par' că stă să
cadă, iar minunatele uşi împărăte şti
abia se mai ţ in în ţâţâ nele l or.
Stranele de ase me n ea sun t ve cbi ,
iar pol ican drul cum şi· cel e al te po­
doabe ale bi se rici i sun t mai n oui şi
pre făcute în urmă de vre mel n i cii o­
câ rmuitori sauîn cbin ători ai scbi tul ui .
Pri n în gustele fe re stre pătrun de în ă-
inp.org.ro
7
un tru o l umi n ă sl abă, învălui n d cu­
pri n sul în tr'un obscur miste rios, iar
ton urile zugrăvelii se tope sc în tr'un
ame ste c de o armon ie n e spusă; ca o
rază ve n i tă de sus, l umi n a se stre ­
coară pri n cel e opt fe re strui ci ale tur­
lei , iar pe povâ rn işul l or privi rea se
ridică în ce t spre bol ta Pan tocratoru­
l ui, care di n în ălţ ime pare că stăpâ ­
ne şte totul , revărsâ n d pe sub arcuri
şi bolţ i un ae r de o profun dă pi e tate
şi împăcare .
Pe din afară bise rica e croită în
proporţ ii svel te -(fig. 2) şi potrivi te
cu mărimea e i, iar acope ri şul , care l a
în ce put tre bue să fi fost de şin dril ă
ca şi cl opotn iţa, e pre făcut cu tabl ă
de fe r, ceace îi stri că în făţi şarea e i
bătrâ nească.
De ase me n ea privdorul , pe stâ l pi
de piatră, care l a în ce put a fost de s­
cbis, acum e astupat cu zi dărie di n
care abia se mai ive sc ci ubucăriile
8 BULETT:\UL CO�IJ IUNTI i\ION MENTELOR I TORJCE

de pi atră al e capi telelor şi bazel or de ce du ce afară, la şoseaua mare.\

l a stâl pi . Cben arel e de pi atră al e fe­
restrel or su n t şi el e ascu n se su b ten­
cui ală, i ar zi dăria soc! u l u i e desvel i tă,
l ăsâ n d să se vadă zi dăria bru tă de
bolovan i şi cărămi dă.
In pleti tu ri l e de arcade de de-asu­
· se vede azi .
pra brâ u lu i (fi g. 5- 7) cu m şi cele dela
turlă împodobesc cu pl ăcu tă di sti n c­
ţiu n e tru pul bi seri ci i .
.A şa cu m e aşezată, clopotn iţa n e
l ămu reşte că dru mu l vecbiu al mâ­
n ăsti ri i mergea în prel u n gi rea axulu i
cl opotn iţ ei ; în să, cu ti mpu l, scbi mbâ n ­
du -se stăpâ n i torii pămâ n tu lu i di mpre­
ju r, s'a scbi mbat şi dru mu l, du pă cu m
In faţada di n spre i n trare- ca mai
l a toate cl opotn iţ ele- se vede o fi -

9. Clopotniţa şi biserica.

Cl opotn i ta de o proporţi e joasă, ro­
bustă (fi g. 8 -9 ), se prezi n tă cu zi dări a
bru tă de cărămi dă şi bol ovan i , de pe
care ten cu i ala cu ti mpu l s'a despri n s
în favoarea aspectu lu i său cu mult
mai pi toresc şi mai i n teresan t, accen ­
tuâ n d mai bi n e caracteru l vecbi u
al zi dări ei .
In stâ n ga e o uşe şi o scară ce du ce
l a cl opote, i ar pe dedesubt o boltă
i l i n dri că pe sub ca re trece drumu l
rîdă deasu pra arcu lu i mare, în care se
a�ă zu grăvi tă i coan a de bram, i ar în
dreapta şi stâ n ga (fi g. 8 ) câ te doi sfin ţi
zugrăviţi pe u n petec de ten cu i ală
aşezat fără gu st în an sambl u l "faţadei :
In faţa i n trări i l a bi seri că se văd
ru i n ele vecbi lor cbi li i (fig. 10) cu m şi
urmele zi du lu i ce su sţi n ea pri spa. U­
mezeala a i n trat adâ n c în grosi mea
zi du ri l or l ăsate vreme în del u n gată fără
adăpost, în câ t s'a u dărâma t în parte, J

inp.org.ro

i ar la cele ce au mai rămas în pi ­
ci oare li se poate vedea stru ctu ra lor
cu m şi fi ri dele cele scobi te în grosi­
mea zi du lu i , du pă cu m era obi cei u l
pe atu n ci .
Margi n ea di n spre mi ază- n oapte a
cu rţ ei e în cl)i să de casele mâ n ăsti ­
reşti , avâ n d la râ n du l de jos o pivn iţă
mare (fig. 11 şi 13) bolti tă, cu m şi mai
mu lte în căperi servi n d ca depen di nţ e.
L a râ n du l de su s (fi g. 12) su n t în şi­
rate cl)i lii le pe u n cerdac lu n g de
1 0.
lemn , avâ n d ca în fru mu seţ are la ca­
pete câ te u n foi şor mai eşi t, di n tre
cari cel dela stâ n ga cu o scară de co­
borît în cu rte.
Du pă alcătui rea în căperi lor, cele
di n stâ n ga par a fi servi t de arl)on ­
dări e, căci se poate vedea o sală mai
mare, cu u n fru mos tavan de lemn ,
tu nat cu ci opli tu ri şi cu peretele di n
spre nord lu crat cu stâ lpi de zi dări e
şi arcade, pri n lu mi n a cărora privi -
Bulelinul omisiuni Molllunentelor lslorice.
CI-TITUL SĂRf\.CINEŞTI 9
rea se desfătează în depărtare spre
mu nţii Olăn eşti lor.
Această în căpere pare a fi servi t
de trapeză, avâ n d în apropi ere o bu ­
cătări e şi camere pen tru locu i nţ a mai ­
cei arl)on dărese.
In căperi le di n dreapta au servi t în
parte pen tru stăreţi e, i ar celelalte câ ­
teva ca cl)i li i pen tru călu găriţ e di n
preu n ă cu cl)i li i le di n cu rte, azi în
rui n ă.
Restu l cu rţ ei e în con ju rat cu u n zi d
RuineleLvecl)ilor cl)ilii._
gros şi în alt, în parte căzu t, i ar pe
margi n ea di n spre mi ază-zi se văd
u rmele u n or case dărâ mate, acoperi te
de deşi şu l bu rui en i lor şi mărăci ni lor
crescuţi pâ n ă la în ălţi mea omu lui .
G rele porţi dărăpăn ate stau deacu r­
mezi şu l i n trărei pe su b clopotn iţă, o
portiţ ă şu bredă în cl)i de i n trarea cu
pi ci oru l în cu rte, pri mpreju r totu l e
într'o completă părăsi re şi u i tare.
Cu toate acestea, bi seri ca în că mai
adu n ă Du mi n eci le câţiva în cl)i n ători ,
2
inp.org.ro
 10

� �����
!'-'

;::!
::..
(")

�
�
a. <
"' "'
a.
5J �
ro
"'
a.
� :i" 1 .

(")
=

inp.org.ro
 SCHITUL SĂHĂGINEŞTI
cân d pre otul din Cl)e ia mai face să
răsune pe sub bol ţ i sfin te le cân tări, iar
ae rul să se înviore ze de mirosul de
tămâe şi de aprin sul lumân ăril or.
G lasul clopotului mai răsun ă din
cân d în cân d, an unţ ân d că în scl)it
în că mai e ste o licărire de viaţ ă, în
juru l altarului şi a ne clin tite ! or da­
tine strămoşe şti!
13. Ca:::-e le mănăstireşti.
Pân ă în anul 18 73 scl)itul a ;slujit
ca cl)in ovie de maici, cân d, de sfiin­
ţ ân du-se , a rămas în părăsire şi ui­
tare pân ă în zil e l e n oastre, cân d
case le stăreţ ie i s'au mai re parat şi au
se rvit de locuinţ ă pre otului, apoi ca
şcoală de sat, cum şi pe n tru un ate­
l ie r de l ăptărie .
Privin d poarta ce în cl)ide pivn iţ a,
lucrată cu ramă de ste jar cioplit şi
inp.org.ro
11
cu porţ i în zăbre le în crucişate , por­
tiţ a de la in trare în curte , lucrată cu
uşori şi cosoroabă cre state în colţ i,
grin zile şi tavanul trape zii, l ucrate
la fe l, cu cre stături şi cioplituri mi­
n un ate , stâlpii ce rdacului, cape te le
grin zîlor de la straşin ă, cum se
ve de mai pe ste tot l ocul lucratul le m­
n ărie i şi zidărie i,-- ave m în cre din ţ are a
că tot lucrul ace stor case a e şit din
mâin e le dibace ale me şte rilor_ ţ ăran i,
ale căror lucrări ase măn ătoare se văd
mai pe ste tot locul pe la case le lor
de primpre jur, în sat.
De ci, acum, cân d a ve n it vre me a
ca şi ace st scl)it să se re staure ze , cu
cale ar fi ca tot ace stor me şte ri ne­
ştiuţ i de n ime n i să li se în cre dinţe ze
lucrul , iar n ume le lor să se sape a-
 BULETINUL COi\IlSI NTI l\lON
Tătarilor (1241) pri n locurile aceste, adică
cel puţin din veacul al X I I. Nişte săpături
sau cercetări in scop ştiinţific nu cunosc să
se fi făcut vre-odată; nu şti u dacă şi Can­
temir va fi intreprins o astfel de lucrare, sau
va fi l uat cunoştinţă şi el din observarea
pe deasupra ori din auzite.
Planul Cetăţii, de cum se află în fiinţă,
este cel ce se dă mai jos:
Laturea despre nord are 430 metri, despre
sud 428 metri, despre răsărit 100 metri,
şi despr� apus 95 metri.:Suprafaţa aproxi­
mativ 4 bectare.
n TII
-
... __
--- ---
[H�LT
C:�.A---- \�
CET/tTE/1of PH/'1/ÎHT
OE L!iNGfi O.Ril.JUL BR.Ii'LRO
luc�RrflAE NJijNTQIJ/OV/Co/
1i 'f.J
�2. Cetatea de pământ de la Bărlad.
- Scl)iţă de plan. lucrată de N. 1. J\ntonovici -
A.ceastă Cetate trebue să fi servit, în
curgerea vremei, l a mai m ulte ciocniri răz­
boinice, ce au fost pe aici sau se aşteptau
să fie, din care pricini se observă în parte
oarecari răscoliri sau prefaceri. N u mai pu­
ţin ea va fi suferit întru câtva şi din pricina
revărsărilor râul u i B ârlad.
In vecinătatea Cetăţii, şi a nume la Trestiana,
a fost în anul 1624 o ciocnire între Tătari şi
Moldoveni, comandaţi fiind aceşti din urmă
de N icoară, care se afla acum ca vornic al
Ţării-de-sus, dar avea moşie cu curţi, livezi
şi iaz la Bicani (Gbicanii de astăzi) pe Simila.
1 ) Documente Bârlădene,voi. ill (sub presă), anul
din Condica «Adunare de Scrisori,. a d-lui 1.
1 630,
Em. Paladi. in partea unde-i vorba de «Părţile de
inp.org.ro
ME:--JTELOR ISTORICE
I n acest războiu au perit atunci: ·Ieremia
Potlogeanul, Stoica Armaşul şi Mafteiu Că­
pitanul1).
Dupăcum se spune din bătrâni , în partea
despre răsărit a Cetăţii au fost înmormân­
taţi, in timpul unei ciume, mai m ulţi Bârlă­
deni , pe la mormintele cărora au fost şi pietre,
din care una mare cu data 1801, având multe
n ume pe ea şi care n u se mai puteau ceti,
am văzut-o şi eu în anul 1906 2) . Piatra
există ea şi astăzi, însă sfărâmată Şi c u
multă părere de rău trebue s ă spun c ă în
această Cetate şi anume tocmai în partea
aceasta despre răsărit, Primăria oraşulu i Bâr-
---
51!!-
l \s.
Iad a regulat, de vre-o 30 ani, ca să se
arunce acolo toate m urdăriile din oraş. Lucrul
acesta observând u-1, in Iunie 1906, prin
petiţia din 12 Iulie, acelaş an 3), am adus
cazul la cunoştinţa d-lui Primar, care, prin
adresa N o. 6843, din 4 August, mi-a răspuns
că am dreptate şi că a luat deja cuvenitele
măsuri ; dar acele măsuri nu s'au respectat,
de oarece în toamna trecută, când m'am dus
pe acolo pentru ridicarea planului Cetăţii ,
am constatat aceiaşi necuviinţă, dupăcum
se vede din u rmătoarea fotografie, ce în­
făţişează vederea colţului Cetăţii de pă-
moşie din Greci, de pe Bogdana».
2) Vocea Tutovei, No. 21, 30 Iulie 1 906, pag. 2.
3) Ibidem.
 CETATEA DE PĂi\lĂNT DELA BĂH.LAD 15

mânt, in partea despre răsărit-mează-zi. de Interne luarea de măsuri pentru îngră­

1\poi, în u rma unei astfel de dureroase
constatări, adresându-mă d-lui Preşedinte al
Comisiunii Monumentelor Istorice, d-sa, prin
adresa No. 38876, din 25 Nov 1913, a binevoit
a-mi răspunde că a mijlocit la Onor. Minister
direa şi păstrarea in cea mai b ună cuviinţă
a acestei Cetăţi. Să nădăjduim deci că mo­
numentul acesta va fi ingrijit de acum înainte
după cum se cuvine, spre cinstirea trecutului
şi pilduirea viitorului.
PREOTUL 1. 1\NTONOVICI
J\\embru coresp. al C. M. J. pentru jud. Tutova

3. cetatea de pământ de la Bârlad.

- 'Vedere a colţului despre răsărit-miazăzi -

RESUME

Il est difficile de dire de q uelle epoque
date cette elevation de terrain, qui se trouve
pres de la viile de Berlad et qui est connue
generalement sous le nom de «Cetatea de
pământ» (La forteresse de terre).
Dans le Letopisetz Kievien (Cbronique de
Kief) nous trouvons que Ia viile de Berlad
etait forte et tres peuplee vers 1145; nous
pourrions donc affirmer que cette elevation
de terre existait deja a cette epoque.
Plusieurs actes locaux de propriete, qui da ­
tent du�,XVII-eme siecle, nous parlent egale­
ment. d'une maniere directe ou 'ndirecte, de
la «Cetatea{ de pământ». De metre Cantemir
en parle aussi dans sa Description de la Moi -
davie. Cette elevation de terre est aussi mar ­
quee, au sud de la viile de Berlad, sur la
carte de la Moldavie, imprimee a Vienne en
1797, par Rigas Velestinli. Elle s'etend sur
une superficie totale de 4 bectares. Dans le
cours des temps, on y a fait des fouilles, et
maintes modifications.
Comme on ne lui accordait aucune impor­
tance bistorique. la mairie de la viile de
Berlad a trouve bon, il y a une trentaine
d'annees, de la transformer en depot d'or­
dures. 1\ujourd'bui, grâce a l'intervention de
la Comission des monuments bistoriques, on
a mis fin a cet etat de c!)oses deplorable.

inp.org.ro
 SFE SNI C E ROMÂNE STI
' '
CANDELABRE ITAL lENE
1. Sfeşnic oe Jemn : Biserica din
Netoţi - Prai)ova.
O parte di n frumuseţe a ve cbei ar­
bi te cturi rom ân e şti stă în vi a strălu­
ci re di n lăun trul bi se ri ci lor sale . In ­
gri ji rea de ose bi tă pe ntru împodo­
bi re a i n te ri orului ve n e a pri n moşte ­
n i re a tradiţi i lor bi zan ti ne . Ori cât
de mi ci şi de si n gurati ce sun t une le
di n bi se ri ci le n oastre , toate câte s'au
păstrat în tre gi pân ă astăzi au pă­
reţii îmbrăcaţi în fine şi mi găloase pi c­
turi , i ar tâmpla, sfe şni ce le , stran e le ,
tronurile sun t în flori te în săpăt uri .
inp.org.ro
ŞI
-- 0--
- ORJG!Nl ŞI CARACTERE -
In lăun trul lor, pe jumătate în tun e cos,
se de sluşe sc cu în ce tul pe zi duri
i coane mărun te şi trupuri firave de
sfi nţi în ve ştmi n te preţi oase ; i ar lu­
mi n a ce scapătă de afară pri n fe re ­
stre le în guste îşi frân ge raze le pe au­
ri tura care îmbracă mobi lie rul în tre g.
Era păstrat pri n dati n ă ace st pă­
trun zător con trast în tre forme le si mple
ce se în alţ ă în lumi na vie de afară
şi mi găle ala bogăţiei de pi ctură şi
sculptură, în cbi se în umbra di n lăun ­
tru -şi dacă, pri n forme le lor, ace ste
bi se ri ci sun t o în dre ptăţi tă mân dri e
a arbi te cturii n oastre , mobi li e rul lor
poartă se mn e le unui sti l ce îşi cre ­
i ază forme le şi îşi rân due şte podoa­
be le după n orme le ne cli n ti te ale artei .
In de ose bi di ntre obi e cte le cultului ,
sfe şn i ce le di n vre muri le ce le bune
ale artei n oastre sunt mode le pe cari
le pute m pun e , fără te amă, alături de
can de labre le ve sti te în lume .
*
Ce le mai frumoase can de labre sun t
 SFE)NICE ROM.1-\NEŞTl ŞI CANDELABRE l'f.\LIENE 17

cele i tali en eşti di n vremea ren aşteri i .

In gen eral arta aceasta, cu deose­
bi re decorativă, îşi alege mi jloacel e,
cu o largă fan tezi e, di n tr fi gu ri l e de
ani male - real e ori în cl)i pui te - ca
şi di n tre plan te, pe cari l e în lănţu e
în tr'o slobodă voe, ţi n â n du -le totu şi
în tr'u n con tu r si gu r. Se formează ast­
fel di n ele u n tru n cl)i u în n alt, destul
de pl i n jos şi di n ce în ce mai u şor
spre vâ rf, u n de su n t în fi pte făcl i i l e.
Sfeşni ci l e n oastre cel e mai bogate,
pri n al cătui rea l or ca şi pri n felu l orna­
men taţiu n ei , se apropi e mu lt de aceste
can delabre, cari îşi trag ori gi n ea lor
di n în săşi an ti cl)i tatea clasi că.

2. Candelabru de bronz 3 ... Bază

de candelabru antic
Sf. 1\ntonio - Padua. Palatul ducal - Veneţia.
Buletinul Comisiunii M.onumentelor Istorice. 3

inp.org.ro
18 l3ULJ.::'l'INUL CU�IISI
4. Candelabru! Barberini l :
Muzeul Vaticanului - Roma.
In anticl )itatea greacă şi romană
candelabrele, mari şi simple, erau lu­
crate mai ades în marmură, termi­
nându- se în partea de sus printr'un
vas, în care ardeau cu flacără uleiuri
aromate, împrăştiind miros şi lu-
mină.
Din vremea romană s'au păstrat
candelabre în formă de acante mari,
cu rânduri de foi resfrânte în cerc
şi care ţin deasupra lor vasul cu mi­
resme (Fig. 4 şi 5).
Când renaşterea Italiei află, în rui­
nele din care îşi luă fiinţă, aceste
gingaşe încl)ipuiri de marmură, so­
coti forma lor încă trebuitoare pentru
sine.
inp.org.ro
Nll �IONUli!Et'\TELUlt ISTUHICI.::
-. Candelabru ! Barberin i Il (antic) :
Muzeul Vaticanului- Roma.
Acum însă nu se mai ardeau m i­
resme în pieţe şi înaintea templelor,
ci credinţa aprindea făclii înăuntrul
bisericilor, la icoane. Prin potrivirea
vecl)ilor forme l a noua necesitate fură
create candelabrele renaşterii italiene.
Intre unele şi altele stau însă vre­
muri şi firi deosebite. Cel e vecl)i erau
ca nişte stâl pi de piatră aşezaţi în
pieţe ; cele noui sunt purtătoare de
lumini uşoare la altare. Unele fură
ale unor părinţ i uriaşi şi severi, cele­
lalte ale unor copii încântaţ i de forme
şi de frumuseţea podoabel or.
Aceasta este şi originea şi origi­
nalitatea candel abrelor italiene.
Printre ele unele sunt o înlănţuire
 SI'E� llCE RO!\l.�NE.,Tl �1 CA 'lJELAB.HE I'I'AI.IE:>:l 1\:)

nestăpânită de ci )ipuri, de flori, de

frunze.
N icăeri în arta italienească nu se
vede mai bine că sculptorii şi ari)i­
tecţii renaşterii îşi începeau cariera
lor în ateliere de giuvaergii.
Vestite între altele, prin mărimea
şi bogăţia lor, sunt candelabrele din
biserica Sfântului Antoniu din Pa­
dova (fig. 2).
Cele mai multe însă dintre cande­
labrele Italiei se ţin în anumite mar­
gini ca mă1 ime şi împodobire şi nu
arareori formele lor sunt simple,
aproape fără ci )ipuri, cum e cel dela
M uzeul naţional din Florenţa (fig. 6).

Iubirea aceasta de forme şi de or­

namente era potrivită pentru gustul
nostru de latini şi orientali şi veni
o vreme când sculptura italienească
o aduse - odată cu alte înrâuriri -
şi o altoi din plin pe tâmple, pe am­
vonuri, pe strane şi pe sf-eşnice ro­
mâneşti.
Asemănarea între candelabrele ita­
liene şi sfeşnicile noastre nu e greu
de văzut, ci )iar necunoscând de a­
proape pe unele şi pe celelalte -
asemănare ce vine, în parte, din în­
râurirea pe care sculptura italienească
o avu într'o vreme asupra artei ro­
mâneşti.
Insă înrâurirea aceasta nu a trecut
peste formele organice nici nu a
sci )imbat normele de împodobire a
lor ; ci sculptorul-- săpătorul, cum i se
zicea odată - care cunoştea frumo­
sul meşteşug italienesc, îl aplica pe
forme veci )i pământene.
Astfel, credem, s'a altoit înrâurirea
italienească şi pe sfeşnicile noastre
împărăteşti.
*

6.Candelabru de bronz :
Forma de tulpină dreaptă, bul­
Muzeul naţional - florenţa. bucată din loc în loc şi gătită cu

inp.org.ro
20 BULETI 1UL COl\liSlUNll MONUMENTELOR ISTORICE

frunze ori crestături ,

este forma populară a
sfeşni celor în Ţara Ro­
mânească, şi ea e aşa
de strâns legată de ar­
l)i tectura interioruri lor
noastre, încât nu un
gust strei n, venit acum
două sute de ani , a pu­
tut-o naşte şi împrăşti a
pretuti ndeni .
Cercetând sfeşnicul
românesc, el este ori
unde acelaş: un picior
de lemn într'o piuă grea,
care îl ţi ne în equi....­
li bru, iar deasupra lui
poartă o ti psie unde
sunt aşezate făclii le şi
pe care cad feştile arse.
In bi seri ca dinStăneşti 1 )
sunt sfeşnice de cea mai
simplă formă.
Când meşterul avea
di băci e şi ti mp, împodo­
bea aceste tulpi ni înalte
cu crestături şi , uneori ,
cu frunze, perle ori îm­
pleti turi. Aşa sunt sfeş­
ni cele .di n N isipoasa -
Pral )ova (Fig. 7 ).
Sfeşni celeîmpărăteşti
ale bi seri cii lui B ucur
sunt ceva mai bogate ca
ornament, dar forma e
încă simplă şi bulbu­
căturile aproape de a­
ceiaş măsură.
T ot în acest B uletin
s'au mai publi cat: sfeş­
ni cul biseri ci i din Doi -
1 ) 1\.cest Buletin, an' IV, fasc.
No. 13.
1·

inp.org.ro
 SFEŞNICE ROMANEŞTI ŞI CANDELABRE ITALIENE 21

8. Sfeşnic de lemn :
Biserica din Ceptura - Pral)ova.

ceşti 1 ) cu bulbucături de mărimi şi

forme felurite, şi cel dela Vieroş
(azi la Muzeul naţional de anticl)i­
tăţi) 2) , care, în afară de piuă, este
identic cu cel din Doiceşti, dar cu cio­
plitura mai uscată şi neacoperită în
poleitură, - amândouă exemplare ale
unui tip foarte răspândit.
1 ) 1\nul V, pag. 1 24.
9. Candelabru de bronz :
Muzeul naţional - Ravena.
Inrâurirea italienească, care se
simte în aceste din urmă două mo­
dele, îşi făcuse începutul, dar nu ne
venea, cum se socoteşte, dela can­
delabrele de bronz, ci dela modele de
candelabre lucrate în lemn.
2) 1\nul V, pag 1 24.

inp.org.ro
 . -
1 0. Sfeşmc -lm părătesc : 1 1. Ca ndelabru de lemn:
Biserica măn. )itianul - DorJ· S-ta Crocc Florenta.

inp.org.ro
 SFEŞNICE ROMĂNEŞTI ŞI CANDELABRE ITALIENE

E adevărat, cele mai multe şi cu­ curând; se fac însă în lemn orna­
noscute candelabre din Italia sunt de mente regulate, simetrice şi lipite de
bronz. Materialul acesta, deopotrivă formele mari. Astfel se naşte o natu­
de tare şi preţios prin fineţea lui, rală deosebire de ornamentare între
îndemnă dibăcia lucrătorului spre candelabrele de bronz şi cele de lemn,
forme delicate, fără ca trăinicia lor deosebire care se poate vedea din
să fie osândită. compararea celor două candelabre
Dar în Italia sunt şi candelabre de aflate înMuzeul naţional din Florenţa.
lemn. Făcute în împrejurări de sărăcie (fig. 6 şi fig. 14).
şi lipsă, multe s'au prăpădit 1 ) . Deosebirea între sfeşnicul Jitianului
A.m aflat cu toate astea două can­ şi candelabrele de lemn florentine
delabre de lemn în Florenţa. Unul în stă numai în caracterul ce îl au pe
bis . S-ta Croce (fig. 11), altul în Mu­ fiecare din ele aceleaşi forme şi or­
zeul naţional (fig� 14), şi ele sunt namente. Ornamentele italiene au o
îndestulătoare să ne desvelească în­ adusătură mai vioae şi formele de
treg drugml înrâurirei sculpturei ita­ sub ele par uşoare; ornamentul ro­
liene asupra sfeşnicelor româneşti. mânesc e mai strâns pe forme, care
E deajuns pentru aceasta a pune par pline şi tari. Şi unul şi celalt
desenul celor două candelabre flo­ sculptor au deopotrivă dragostea de
rentine alături cu desenul sfeşnicului podoabe, dar se vede că italianul
împărătesc dela biserica fostei mă­ îşi supune cu greu lemnului brut
năstiri a Jitianului de lângă Craiova, meşteşugul său, pe când meşterul
(fig. 10), care este unul dintre cele mai român e mai deprins să îl asculte.
frumoase modele din câte se cunosc.
Dacă piua de jos se deosebeşte
dela un exemplar la altul, nu atât ca
formă cât ca ornamentare, apoi tul­
pinele lor sunt aproape la fel.
Este neîndoios ca meşterii care au
făcut sfeşnicele noastre nu au imitat
candelabre de bronz- nu o puteau
face cl)iar de le-ar fi cunoscut - ci
au luat de modele candelabre mai
vecl)i de lemn.
Intre candelabrele italiene de bronz
şi cele de lemn este o vădită deo­
sebire şi ea vine din însăşi na­
tura materialului întrebuinţat. In lemn
nu se pot lucra, ca în bronz, cl)ipuri
şi forme subţiri desprinse de truncl)iu,
fără ca ele să fie osândite să se strice
11 Cele cari mai există sunt aşa de nesocotite.
încât vestiţii fotografi: .Albinari, Brogi şi .Anderson,
cari au în colecţiile lor de zeci de mii de fotografii
toate lucrurile frumoase din Italia, nu au socotit
nici unul demne de colecţiile lor aceste candelabre
de lemn. Le dau dar in desen luat după natură. 12. Sfeşnic de la Moceşti - Pral)ova.

inp.org.ro
24

13. Sfeşnic impăr"ătesc: 14. Candelabru de lemn:

Măn. Vărbila - Prabova Muzeul naţional ·-Florenţa.

inp.org.ro
 SFEŞNICE ROMĂNEŞTI ŞI CA. tOELABRE ITALlE:-\r::

Sfeşnicul dela mănăstirea Jitianului prin care e reprezentat acest picior

este dintr'o epocă strălucită a arl)itec­ cu fig. 4 şi 5, se vede cum, după
turii româneşti - după care, mai a­
proape de noi, vin alte forme în mo­
bilierul nostru bisericesc. Fără a se
s�l)imba formele generale şi fără a fi
părăsit sistemul de decoraţiune, orna­
mentele capată alt stil sau mai drept
îl perd, tinzând spre moliciunea imi­
tării naturei. Dreapta măsură de altă­
dată e perdută.
In judeţul Pral)ova sunt pretutin­
deni sfeşnice din această epocă şi care
nu au o vecl)ime ·mai mare de o
sută de ani: fig. 8, 13, 15.
Scl)imbările aduse se pot urmări
din dese ul unora din ele :
Piua în trei mucl)ii nu mai este un
bloc plin,. ci îi iau aproape locul trei
picioare scurte, înfipte pieziş în tul­
pină, al cărei capăt de jos se vede
acum. J\şa sunt cele două sfeşnice
împărăteşti din Vărbila (fig. 13).

Picioarele sfeşnicului din Ceptura

(fig. 8 ) sunt trei delfini; iar tipul cu
totul rustic din Moceşti (fig. 12) este
el însuşi în întregime un delfin căruia
trei lei mici, diform ciopliţi, îi compun
picioruL
Tulpina sfeşnicului devine aproape
dreaptă, cu bulbucăturile slăbite, iar
dealungul ei sunt săpate·- ca şi cum ar
fi fost prinse ca agrafe or brăţări -
bucl)ete de flori.
Cele două sfeşnice mici date în
fig. 8 şi 15 au aproape forma unei
15. Sfeşnic de lemn : Măn. Vărbila Pral)ova.
făclii, pe care, din loc în loc, au fost
-

legate mănuncl)iuri de flori.

Din această vreme, în care mono­
tonia formelor e răsplătită uneori
prin gingăşia sculpturilor, este şi pi­
ciorul de iconostas din Vărbila, al
cărui trup în partea de jos este în­
vălit în foile, grase şi mari, ale unei
plante (fig. 16). Comparând desenul
un atât de lung drum şi timp între
amândouă, un candelabru roman de
marmură şi un sfeşnic românesc
de lemn se aseamănă atât de mult
între ele.
*
lj

inp.org.ro
26 BULETINUL COMISIU ru MONUMENTELOR ISTORICE
In toate aceste din urmă modele se
vede o stângăcie în crearea formelor
16. Picior de iconostas :
Mănăstirea Vărbila - Pral)ova.
generale ca şi in alăturarea, fără
multă alegere, a unor forme ce nu
merg împreună; se vede în toate o
înclinare spre decadenţa ce avea să
sosească şi să scbimbe întregul mo­
bilier bisericesc într'o amestecătură
de forme baroce. Decăderea aceasta
nu mai avea să amintească vecbiul
mobilier, decât prin via pornire de a
acoperi toate formele cu ornamente
Dar este o nemăsurată deosebire între
inp.org.ro
a pune ornamente pe forme organice,
cari îşi au preţul lor în afară de aceste
podoabe, şi înşirarea fără noimă a
sculpturilor, fatal legată de orice de­
cadenţă.
AL. M. ZAGORITZ.
RESUME
Dans la splendeur - byzantine de
caractere et d'origine- abritee dans
les interieurs des eglises roumaines,
on remarque des candelabres, parmi
lesquels il y a des modeles compara­
bles aux plus beaux candelabres de
la renaissance italienne.
En notant cette ressemblance, ge­
neralement connue, on a etabli la
forme originelle et populaire des can­
delabres roumains et l'influence qu'ont
eue sur elle les candelabres italiens.
Cette influence n'est pas venue, ­
comme on l'a cru- des candelabres
de bronze, mais des modeles plus sim­
ples, en bois, rares en Italie.
Comme exemples de comparaison,
on a pris d'une part les candelabres
roumains des monasteres: Jitianul
(fig. 10) et Vărbila (fig. 13) , et d'autre
part deux candelabres en bois, de
Florence (fig. 11 et 14) .
On fait ressortir la ressemblance
des formes generales et du style de
l'ornementation, ainsi que les diffe­
rences des details et de la facture de
l'ornement.
On etudie sommairement, par des
exemples prises des eglises du district
de Prabova, les derniers modeles ar­
tistiques de candelabres roumains­
datant d'avant 1800- dans lesquels
se fait sentir, toujours sous l'influen­
ce italienne, l'affaiblissement et la
mollesse du style, qu'a suivis la
complete decadence de nos jours.
 1. Monetă de bronz din Dion!Jsopolis (Sept. Sever).
ANTICHITĂTI DIN BALCIC
--
P rin recenta incorporare a Dobrogei sudice
Ia regatul României, întreg teritoriul vecl)ii
provincii romane Scytl)ia minor a intrat în
stăpânirea noastră. In acelaş timp un însemnat
număr de aşezări şi monumente antice s'au
adăogat la cele ce posedăm, lărgind şi mai
mult câmpul de studiu al acelora ce se ocupă
la noi cu cercetările arl)eologice. Intre aceste
aşezări se distinge atât prin vecl)imea înain­
tată, cât şi prin valoarea culturală a anti­
cl)ităţilor ce conţine, complexul de ruine ce
se întinde peste întreg cuprinsul frumosului
port la mare, Balcicul.
A.stăzi nu mai există nici o îndoială, că
ruinele acesteR sunt ale vecl)iului oraş grecesc
Dionysopolis. Itinerariile şi periplurile vecl)i ,
în de comun acord c u scriitorii antici, fixează
aci interesanta colonie de G reci «amestecaţi'
care la început s'a cl)emat Krunoi, şi apoi
a imprumutat numele zeului Dionysos, consi­
derat mai târziu cl)iar ca fundatorul (xTlon1�)
oraşul u i l ) . Câteva inscripţii ce s'au găsit
între ruinele din Balcic şi cari cuprind de­
crete de ale « senatului şi poporului din
D ionysopolis » , confirmă această identificare 2);
iar numeroasele monumente şi obiecte antice
ce s'au descoperit aci - de şi nu s'au făcut
săpături sistematice- arată că avem a face
cu o aşezare grecească, unde s'a desvoltat
o viaţă culturală mai înaltă 3).
Intre anticl)ităţile vecl)iului Dionysopolis
ocul principal îl ocupă monetele . Ca şi alte
inp.org.ro
'
0--
oraşe greceşti dela Marea-Neagră, Dionyso­
polis a posedat un atelier monetar, care a
funcţionat timp de mai multe veacuri, dând
la iveală numeroase serii de manete, cari în
vecl)ime indestulau nevoile comerciale ale
locuitorilor, iar astăzi constitue documente
de cea mai mare importanţă pentru istoria
oraşului 4 ) .
Căci şi cu privire la această localitate
scriitorii antici nu ne dau de cât informaţiuni
cu totul sumare, aşa că pentru cuno:::şterea
trecutului ei suntem nevoiţi să apelăm într'o
măsură foarte mare la constatările ce se pot
face din cercetarea şi studierea monumen­
telor arl)eologice şi în special a celor numi�­
matice.
Din studiul monetelor bătute în acest oraş
rezulW că, în anticl)itate, Dionysopolis n'a
avut o importanţă deosebită şi ci'i abia după
cucerirea romană a luat un avânt mai mare.
Insă nici atunci n'a ajuns la importanţa ve­
cinelor sale dela nord şi sud: Kallatis (Man­
galia) şi Odessos (Varna). In adevăr, în
vreme ce oraşele acestea au avut înainte de
cucerirea romană o l ungă perioadă monetară
autonomă, caracterizată prin numeroase emi­
siuni de manete de argint şi b ronz, mone­
tăria autonomă din Dionysopolis este foarte
restrânsă şi l ipsită cu desăvârşire de monete
de argint.
Constatarea aceasta şi faptul că Dionyso­
polis nu este amintit de scriitorii antici de
28 BULETINUL COMI S IUN I I i\lONUiVlE TELOR I STOR ICE

cât abia în veacul al III�lea - Sk!:Jmnos îl
aminteşte cel dintâi - dovedesc recenta origină
a oraşului. De altfel locuitorii lui nu veniseră
din nici una dintre metropolele cari au trimis
colonişti la Marea�Neagră - Miletul sau
Heraclea - şi nici n u erau măcar de aceeaş
origine, ci << Greci amestecaţi >> , cum spune
Sk!:Jmnos.
Situaţia geografică a oraşului nu permitea
nici ea o desvoltare economică prea mare,
căci golful este mic, iar valea ce�! leagă cu
cent rul Dobrogei deserveşte u n teritoriu
puţin întins.
monele de aur, cari reprezintau pe faţă capul
lui Mitl)ridate sau al vre unui fiu al său,
iar pe revers pe A.tl)ena Nikepl)oros şi ini�
ţialele oraşului respectiv . N ici o monetă de
aceasta n u s'a găsit până acum cu iniţialele
oraşului Dion!:Jsopolis.
După cucerirea romană şi în special în
timpul imperiulu i, oraşul nostru pare a fi
luat un avânt mai mare, căci vedem că a
bătut monete sub cei mai m ulţi împăraţi ,
dela Antonin Piui până l a Gordian TII. Cu
toate acestea dacă comparăm monetăria lui
din acest timp c u cea a oraşelor vecine, ne

2 . Cană de bronz găsită in Balcic (Vedere laterală şi din spate).

Astfel Dion!:Jsopolis a fost în primele tim�
puri ale existenţei sale o simplă scl)elă
emporium - a oraşului învecinat Odessos şi
cl)iar după ce s'a emancipat (pe la 200 în.
d. Cr.), a rămas un oraş de a doua mână 5) .
O dovadă despre această lipsă de importanţă
a oraşului este şi faptul, că atunci când
oraşele greceşti dela Marea�Neagră s'au
văzut ameninţate de cucerirea romană şi s'au
unit c u Mitl)ridate pentru a rezista perico�
!ului, Dion!:Jsopolis n'a făcut parte din ligă
sau n'a avut de cât un rol secun dar. Toate
oraşele din ligă au bătut cu această ocazie
convingem uşor că atât în privinţa numă�
- rului de emisiuni, cât şi a varietăţii de tipuri
monetare şi cl)iar ca artă, este m ult inferioară.
Se înţelege că toate acestea nu exclud
existenţa unei vieţi culturale mai înalte în
Dion!:Jsopolis, atât înainte cât şi după cuce�
rirea romană, mai ales că monumente de
altă natură, găsite în localitate, dovedesc, cel
puţin pentru perioada romană, o stare eul�
turală tot atât de înaintată ca şi în marile
oraşe vecine.
C u toată lipsa de săpături mai întinse s'au
găsit în Balcic, pe lângă monete, un număr

inp.org.ro
 Al\TICI-L ITĂTI D� BALCIC 20

de lucrări de artă plastică şi industrială foarte Foarte interesante lucrări de artă indu�
remarcabile. Ele provin, ca şi alte obiecte strială s'au descoperit in anul 1907, într'u n
antice de valoare mai mormânt boltit din fa�
mică, din descoperirile ţa fostulu i gimnaziu 7).
intâmplătoare făcute pe Ele se compu n din�
ridicăturile ce formează tr'un număr de vase
a doua terasă, mijlocie, de bronz, de sticlă şi
a terenului, acolo unde de lut, din obiect'� mai
se intin de oraşul ac� mici de bronz şi fier,
tual ; pe terasa a treia, din două i nele şi un
cea mai înaltă, se află număr mare de instru­
numai resturile ziduri­ mente cl)irurgicale.
lor acropolei . In fruntea obiecte�
Dintre l ucrările de lor de bronz stă un fru­
sculptură ce s'au des� . mos crater, pe care
coperit până acum, m�­ sunt reprezintate, cu
rită a fi menţionată in o execuţiune admirabi�
primul rând o statu� lă şi cu o neobişnuită
etă a zetrlui Pan, re� bogăţie de motive, sce�
prezintat şezând pe o ne din mitul lui Oreste.
stâncă şi cântând din D upă cum spun cei ce
naiu (syrinx). De şi ca­ I-au văzut - căci n u
pul l ipseşte, esactitu� se află reprodus n i ­
dinea şi fineţa cu care căiri, nici n u i s'a făcut
este executată dove- 3. Tigae de bronz găsită în Salcie. o descriere mai amă�
dese, că avem a face n unţită - craterul a­
cu o lucrare din epoca bună a artei gre� cesta ar fi unul dintre cele mai frumoase pro­
ceşti. Acelaş l ucru se poate spune şi despre duse ale artei greceşti. I n rândul al doilea vin
«Horele dansând» sculptate pe o �placă de mai m ulte căni, ale căror capace şi toarte

4. Mânere de tigăj de bronz, cu capete de berbec şi de lup.

marmoră. 1\mândouă sculpturile se păstrează sunt împodobite cu monştri manm şt c u ca­

în m uzeul din Sofia 6 ) . pete de meduză, precum şi câteva tigăi ro�

inp.org.ro
 1 3 U L ET I N U L C:Oi\I I S I U N U 1\lON Ui\IENTELOH ISTOR ICE

tunde, cu mânere drepte, frumos canelate şi lmpodobită c u u n cap de meduză şi poartă

terminate In capete de lei sau de lupi ; In o inscripţie grecească, cu ajutorul căreia îi
sfârşit o mască de b ronz, lucrată şi ea cu putem fixa data în timpul împăratului Ela­
m ultă artă. gabai 9) .•

Cât priveşte obiectele de sticlă, ele sunt D intre inscripţii, pe lângă cele amintite
mai ales fiole pentru parfumuri , de forme mai sus şi cari conţin decrete de ale Sena-

5. Sticlărie găsită in Balcic.

foarte elegante, iar ceramica, reprezintată tului şi poporului, are pentru noi importanţă
prin felu rite vase şi mai m ulte candele, arată deosebită , o mare inscripţie onorifică; care
o îndemânare tecnică destul de mare. lă mureşte întru câtva situaţia acestui oraş în
O importanţă v remea marelu i
deosebită prezin­ rege dac Bure­
tă, în sfârşit, nu­ bista 10). Un ce­
meroasele instru­ tăţean din Diony­
mente cl)irurgi­ sopolis numit 1\­
cale, cari dove­ kornion este lău­
desc că mormân­ dat in această
tul era al unei inscripţie pentru
persoane cu în­ meritele ce şi-a
deletniciri dofto­ câştigat în trei
riceşti. misiuni ce i - a u
Ceea ce impre­ fost încredinţate.
sionează privind Una din aceste
obiectele găsite misiuni a avut-o
în acest mormânt la regele B urebi­
este marea lor a­ sta, iar alta i-a
semănare cu o­ fost încredinţată
biectele de ace­ de însuşi B u re­
laş fel găsite în 6. Ceramică. bista la Cn. Pom -
mormintele din peius. De amân­
Tomis'; asemănarea este une ori atât de pro­ două 1\kornion s'a acl)itat bine, susţinând cu
n unţată, încât u nele par a fi cl)iar din a­ succes interesele oraşului.
ceeaşi fabrică ). Evenimentul s'a întâmplat, după cum re­
O arl)itravă găsită n u departe de mormânt z ultă cl)iar din inscripţie, în timpul când în
constitue restul arl)itectonic cel mai de seamă oraşul nostru îşi stabilise cartierul de iarnă ,
din clădirile vecl)iului Dionysopolis. Ea este guvernatorul Macedoniei Caius 1\ ntonius Hy-

inp.org.ro
 A :t' T l f.H l TĂ Ţ I D I N BAL C I C
brida, celebru pentru purtarea sa aspră faţă
de provinciali.
Impotriva lui s'a răsculat populaţiunea din
Dobrogea şi 1-a bătut cu ajutorul Bastarni­
lor de pe malul stâng, lângă Istros, pe la anul
50 în d. Cr. .Această înfrângere a Romani­
o r i-a inlesnit lui B u rebista să-şi întin dă do­
minaţia şi in această parte, supunând şi ora­
şele greceşti. Unele din acestea, cum a fost
Istros, s'au impotrivit regelui dac, altele ca
Dionysopolis, s'au supus de bunăvoie. Nu­
mai într'un astfel de caz patrioţi ca .Akornion
puteau primi dela regele dac însărcinări pe
7 . 1\rl)itravă de piatră găsită in Salcie.
1) Dintre itinerarii in special Itinerarium 1\ntonini
228 şi Tabula Peutingeriana ; dintre peripluri Skym­
nus 751 ; 1\nonymus 77. In tradiţia noastră istorică
Dionysopolis este identificat cu Varna. Un cronicar
anonim din veacul XVII spune cu privire Ia expe­
diţia din 1444 contra Turcilor : clar Vladislavu cu
oaste multă au venit Ia Varna, ce se cl)iamă Dio·
nisupolis». (Iorga, Studii şi Docum. IX, 1 94).
2) 1\rcl)iiol.-epigr. .Mitteilungen aus Oesterreicb X,
1 83 urm.; XVII, 210.
3) Cf. Kalinka. 1\ntike Denkmăler in Bulgarien
(Scl)riften der Balkan Comission), Wien 1 906 şi K.
S korpil, lal)resl)efte des oesterr. arcl)iiol. Institutes
XV. 1 . col. 101 urm. ; Cf. K . şt H. S korpil, Bule­
tinul Societăţii arl)eologice din Vama, 1912, p. 47.
4) Pick, Die antike .Munzen von Dacien u. Ml2-
sien , !, 1 , p. 1 25, urm . Cf. Brunsmidt, Num ._Zeitscl)rift,
XXXV şi XXXVIII.
5) Istoricul oraşului l a Pick, o. c . , Brandis in Paully ·
inp.org.ro
31
lângă generalii romani, servind in acelaş timp
şi interesele patriei lor n).
După c um se poate constata din această
scurtă ocbire asupra anticbităţilor găsite până
acum in Balcic, localitatea aceasta cupri n de
interesante u rme de cultură antică şi dacă
se vor întreprinde săpături mai întinse şi
mai sistematice, ne putem aştepta la desco­
periri cari să contribuie nu numai la c unoaş­
terea mai deplină a istoriei şi culturii anti­
cului Dionysopolis, dar şi la Jămurirea unor
probleme în legătură cu istoria generală a
anticbităţii.
CONST . .MOISIL.
Wissowa, Realencyklopiidie, şi Dr. !. Weiss, Die Do·
brudscba im 1\ltertum, p . 76 urm.
6) Descrise şi reproduse de Kalinka, o . c ., col. 1 69
şi 1 70.
7) Descrierea amănunţită, însoţită de numeroase
reproduceri o dă S korpil, 1. c. şi Buletinul societăţii
arl)eologice din Varna 1912. Din acest buletin sunt
reproduse şi figurile noastre, cu autorizaţia Societăţii .
8) ln colecţiunea d-lui .M . C . Sutzu s e ană căteva
căni şi tigăi de bronz, găsite la Constanţa, cu totul
identice cu acestea.
9) Descrisă şi reprodusă de S korpil, 1. c.
1 0) Dittenberger, Silloge, 542 ; Kalinka, o. c., col.
86 urm .
1 t ) Brandis in Paully-Wissowa, 1. c . ; Weiss, 1. c . ;
Cf. Seure, Revue 1\rcl)eologique, 19 1 1 , p. 431 , unde
fixează data cea mai probabilă a expediţiunii lui
Burebista, "în apropierea anului 50" .
:J2 U LETlN U L COni J S l
R E SU M E
Les auteurs antiques, d'accord avec les in­
scriptions trouvees a Balcic, prouvent que
dans cet endroit etait situee jadis l'ancienne
vilie de Krunol ou Dionysopolis. D'autres
objets antiques decouverts ici demontrent que
la viile, quoique n'ayant pas eu une im­
portance commerciale aussi grande que ses
v01smes Kallatis (Mangalia) et Odessos
(Varna), etait tout de meme un centre de ci­
vilisation grecque.
Parmi les antiquites de cette viile citons
en premier lieu les monnaies. Le monnayage
autonome est tres restreint a Dionysopolis
et les monnaies d'argent manquent absolu­
ment, mais sous l'empire romain on frappa
des monnaies en bronze, en commen<;:ant
par 1\ ntonin et jusq u'a Gordien lii.
inp.org.ro
l\l l J\ I O N U J\ I EN TELOH ! S TO H I CE
L'art plastique est represente - notons
que des fouilles systematiques n'on ţ pas ete
encore entreprises a Balcic - par deux pie­
ces : une statuette du dieu Pan et une pla­
que de marbre representant la danse des
Heures. E l les se trouvent au musee de Sofia.
Une foule de produits de ! 'industrie an­
tique ont ete decouve rts en 1 907 dans un
grand tombeau. Ce sont des vases en bronze,
des fioles en verre, des produ its de l'art ce­
ramique et des instruments de cl)irurgie.
Tous ces objets ressemblent aux pieces
trouvees a Constanţa (l'ancienne Tomis).
Q uelques vases en bronze surtout, decou­
verts dans cette viile, et appartenant a la
collection de M. Micl)el C. Sutzo, (B ucarest},
prouvent la meme fabrication
 C O MU N I C Ă R I
- -o --

1.
70 centimetri. Se compune din două părţi
Inscriptia b i seri cii Sf. Gheorghe diri
deosebite şi anume : dintr'o piatră de râu
Galati.
moale, sfărâmicioasă, în lungime de 90 cen­
Din cele trei bisericj înălţate în secolul timetri, pe care e săpată inscripţia ce ocupă

J
" '\ - �

- o i
li

1 . Biserica Sf. Gi)eorgi)e din Galaţi .

al XVII-lea în Galaţi, anume Maica Precista, vre-o 60 de centimetri, şi dintr'un ornament

Sf. Dimitrie şi Sf. G i)eorgl)e, n umai aceasta
din u rmă îşi păstrează inscripţia.
.Aşezată deasupra uşei de intrare in bise­
rică, ea a rămas în acelaş loc unde a fost
pusă de la început, cu toate transformările
ce a suferit clăclirea, mai ales în partea su­
perioară a ei.
E a are o l ungime de 1 .30 m. şi lăţimea de
)3uletinul Comisiunii .Mouumentelor Istorice.
lucrat în teracotă, în l ungime de 40 centi­
metri, aşezat deasupra .
Textul inscripţiei, scris greceşte, este ne­
ingrijit şi lipsit în mare parte de semnele
ortografice necesare. Literele, din cauza pietrei
puţin rezistente, pe unele locuri s'au stricat,
îngreuind m ult citirea.
4

inp.org.ro
34 BULETI 'UL CO 1 I S I UN I I MONUi\lENTELOR I STOR ICE

Textul : Traducerea :
�
fhi H repfh iK K<lflpNI co 11€1-JO"iKII<I ?I C K(.l i ) GF"ioc O TOC S'A RÂDICAT D I N TENI E L I E ACEST ·I Ă R EŢ ŞI D U M 1E­

H<IOC Ti:< dno�· 111 !1"<11\0•II<IPT\'PO C l ' e o p r i S ZEESC LĂCAŞ AL SFÂNT U LU I MARE MUCENIC G H EOR­

n.lp.l C I I OVA H TS K O i pi or {� HX<IIIii K ii x,,_ G H E, CA METOH AL SFÂNTUL I M O R M ÂNT, PRIN 0-

1'31·1 ei c ,1\fTOXiO �I TS 'fl rior TMţo�· �·I H il <l>ni­ SÂRDIA D U M N EA L U I H AG I M I H ALAC H I , PENTRU MÂN­

K H C K (.l i) •II H �I •Ih � O I H O\' .n(TS T! K(,l i ) TWH ro­ T U I REA SU FLETULUI ŞI E R TAREA PĂCATELOR L U I ŞI

l l fW H ,\ijWrOC 6 cTp<ITÎ O\' ÂMI I I Î3<1 & NK ( O j), A PĂRINŢI LOR LUI, Î N T I M PU L L I ISTRATE DABIJA

Cl·l !TfÎ : 1 664 : 7 1 72. 'flflll ÎIIÎ d, VOEVOD, iN A1 U L 1664-7172, APRI LI E 1

,.

2. Inscripţia bisericii Sf. Gl)eorgl)e din Galaţi.

<Desemn după o fotografie, de N. Veiicl)il

Transcrierea : Relativ la persoana ctitorului nu am putut

,Av 11YEQ{hj EX Bciflgwv o JtE(l LX}cw'y ,; xa l {)Et:oc; ou-wc;
vaoc; 'tOV ay[o'\J �LEyu}cO � Lct(lT'\J(lO<; rEWQYlO'\J,
rraga <mo'\Jb'fi "tov X'\JQLO'\J Th'hxaJccix11 Xa-
,ţ-� , de; �LE"toxwv -wv cAyi n'\J Tcicpo'U, 1mEQ '\jJ'\J;{t­
x ii c; xal �L II 1HLO<nÎVO'\J a{rwv TE xal 'tWV yo­
VEWV acpE'tO<; (?) EU<Jl:(lU'tLOU �a�Lrr[ţa BoEB
� v ETE L 1 6(>4- 7 1 7:!, 'Arr�.Hw 1,
culege nici o ştire din puţinele documente
ale bisericii, rămase şi păstrate la Arcl)iva
Statul ui, partida mănăstirei Sf. Sava din Iaşi,
toate din sec. X IX-lea ; şi nici datele culese
de prin d iferite părţi nu spun mai m ult.
Clădirea, pri n arl)itectura ei originală, ca
[ 6]8, şi prin soliditatea construcţiei ei, merită o
deosebită atenţiune.
N . VELICHI.

inp.org.ro
 CO M I CĂR I 35

II. astăzi Arsenalul, deci destul de departe de

Mănăstirea Mihai Vodă p a l a t
dom nesc.
In fascicula 18-a a Buletinului Monumen­
telor Istorice, D-1 O. Lugoşianu n>produce
sub titlul « Palatul domnesc din Bucu reşti
la 1801 » o vedere care se află şi la p. 302
din Istoria Bucureştilor a lui Ionnescu Gion,
dar unde se arată a fi " Curtea Arsă" .
apa Dâmboviţei A.şa fiind, aş crede mai de­
g rabă că vederea de mai sus reprezintă
mănăstirea Mihai- Vodă, cu morile ei vestite».
Părerea că sus citata vedere este mănăstirea
Mil)ai-Vodă, mi se întăreşte in urma citării,
de către d-1 Lugoşianu, a legendei însoţin d
vecl)ea stampă i n albumul l u i A.inslie :
• Principii sau Voevozii, în deobşte, ţin

1 . A.rl)i ve le Statului
(Mănăstirea Mil)ai- Vodă după restaurare)
Vedere luată de pe podul Dămboviţei 1 910.

2. " Palat Domnesc " . Reducerea stampei din albumul lui Ainslie
(acest Buletin, fasc. 1 8) şi care ar fi după lonnescu-Gion
" Curtea Arsă" (Arsenalul), iar după mine Mănăstirea Mil)ai-Vodă,
inainte de 1 80 1 .

A.m pus la îndoială afirmaţia lui Gion in
cartea mea « Bucureştii ce se duc >) , unde,
reproducând aceeaşi vedere, spun :
« Curtea a rsă> zice lonnescu G ion. Curtea
arsă, in care au stat Domnii ţării, de la
.Alexandru Ipsilant (1774-1782), ziditorul ei,
şi până la 1812, când a fost 'distrusă de un
incendiu, era 'innălţată pe locul unde se află
o curte pompoasă in acest oraş, dar palatul
(care e descris de Cl)isl)ull ca o frumoasă
şi plăcută clădire de piatră) arzând, princi­
pele actual a fost nevoit să şi stabilească
reşedinţa într'o mănăstire» ...
«Vederea alăturată înfăţişază reşedinţa actu­
ală a Voevo9-ului. Clădirea, vastă şi nere­
g ulată, este aşezată pe o innălţime in apro"'

inp.org.ro
 36 BULETI UL COMI S IUNII I\1 IONUMENTELOR I STORICE

3. Noua clopotniţă de pe noua intrare in curtea

mănăstirei, pe strada 1\rl)ivelor, 1910.

6 . Vecl)ea clopotniţă ş i Vec)Jea intrare i n

mănăstire, spre răsărit, prin ulicioara c e dă i n str.
Sf-ţii 1\postuli , 1 91 1 .

�" � �·;�·;;;;::��,...,._;..-
,�...�- ....::;. � :- . � ""'.::-�
� - •--. . ...
4 d

4. Vecl)ea clopotniţă,
deasupra vecl)ei intrări in mănăstire. (Faţada din
str . .Mil)ai Vodă, ascunsă de casele clădite pe
mucl)ea dealului), 1910.

5. Vec)Jea poartă de intrare i n mănăstire, la 7. Intrarea d e sub vec)Jea clopotniţă (Faţada

răsărit, sub vec)Jea clopotniţă. In fund turla bisericii spre .Mi)Jai Vodă, ascunsă astăzi de case).
din mijlocul curţii. La dreapta o parte din noua Vedere luată din vârful unui salcâm, 1 91 1 .
zidire imprejmuitoare (1\rl)ivele) : 1 91 1 .

inp.org.ro
 C O M U
pierea râului ş i domină a ş a de bine şesul
din ap ropiere».
8. Faţa din spre str. Mil)ai Vodă, cu totul
ascunsă trecătorilor, din pricina caselor zidite pe
muchea dmJlului (vedere luată de pe acoperişul
unei case), 191 1 .
Curtea Arsă, zidită la 1774 de 1\1. lpsi­
lante, e distrusă de un irronrtiu la 1814, în
zilele lui Ion Caragea (Jstorw fondărei ora-
9. Aceiaşi fatadă din spre str. Mil)ai Vodă,
după tăierea salcâmilor, în 1 912.
şului Bucureş ti de Lt. colonel D. Papazo­
glu). 1\lbumul l u i 1\inslie, după care s'a re­
produs vederea, apare la 1 80 1 , aşa că Cl)is­
l)ull (1670 - 1 733), citat de 1\inslie, nu putea
inp.org.ro
I C Ă R I 37
vorbi de palatul din Deal ul Spirei, care se
va zidi doar la 1774, ci ·de Vechea Curte
1 0. Colţul str. Arl) ivelor şi str. Mil)ai-Vodă.
(Se vede clopotnita vecl)e, turla bisericii din
mijlocul curţi
Domnească, care se afla unde e astăzi Piaţa
de flori şi biserica Curtea V e.cl)e, palat care
a fost şi el distrus de un incendiu.
Pe de altă parte Grigore Gl)ica, l a 1823
12. Faţada din străduţa Arl)ivelor, în timpul
dărâmării ( 1 91 2).
şi-a avut palatul la mănăstirea Mil)ai Vodă,
ne-o spune Lt. Colonel Papazogl u ; e deci
foarte plauzibil ca şi înainte mănăstirea Mil)ai�
Vodă să fi slujit vremelnic de palat domnesc.
 38 BULETI JUL C0:'11 T SI 1I I M O N UMENTELOR I STORICE

Apropierea de apa Dâmboviţei LŞi mai
ales morile ce se văd pe gravură, confirmă
cred pe deplin părerea mea.
Prin pioasa, stăruitoarea îngrijire a d-lui
profesor D. Onciul, veci)ea mănăstire a lui
şul, s'ar fac e , cred, un act de pietate şi o
reală înfrumuseţare a oraşului.
Reproducând mai jos câteva vederi l uate
înainte de reinoirea mănăstirei, să-mi fie
îngădu i t a expune şi în acest Buletin, cu

b' -
n
5l
Ol �

� i3
Ol
..., n
J :=:
;::·
� �
.(/)

o -
...,
o.
Ol '
� t:
o -·
� n
� -2.
V Qj
;:;. ::s
;:} z
;;o ·
"' c::
o n·
(; �(
t; ..

-� -g
o-
o. :=:
"' "
Ol
<Il �
() -·
o ::s
"' . .
QJ c;;
;s: Ş
-- ....: .
=: n
Qj �
.,;,

Mii)ai Vodă Viteazul reînvie parcă prin res ­
lJurare. De s'ar putea dărâma oribilele case
ce înconjoară mănăstirea, urcând dealul, în­
năbuşind şi profanând veci)ea mănăstire ,
ca să rămâie singură în vârful dealului,
înconjurată de grădini şi dominând tot ora-
rugămintea de a fi luat în seamă, un dezi­
derat exprimat în prefaţa cărţei mele ci­
tate :
" Nu ar trebui să se dă râme casă, să se
alinieze stradă, fără obligativitatea fotogra­
fierei înainte şi după prefacere, ca să se

inp.org.ro
 C O M U
poată u rmări, an cu an şi zi, cu zi înfrumu­
seţarea oraşului ori vinovata distrugere a
urmelor neajunse încă la ceasul fatalei pieiri .
Pisaniile bisericilor, inscripţiile, traduse ori
transcrise cu litere latine, ar trebui să se poată
ceti la i ntrarea fiecărui monument, pentru ca
trecătorul, citindu-le, să poată căpăta imbold
să înveţe istoria ţărei ce se cunoaşte atât
de puţin , să prindă iubire pentru oraşul in
care s'a născut, in care trăeşte ,. .
HENRIC STAHL
III
Un fragment de cără m idă leg ionară
găsită la I g J i t a .
·Textul :
LEG. V. J\IAC.
adică : L.EG [ I O ] V. M AC [ E DON I CA]
Mărimea fragmentului, socotită după dimensiunile
cele mai mari : 1 4!20 cm. Grosimea : 2 ' 1, c m .
.Această bucată de cărămidă cu stampila
egiunei a V Macedonica ne atestă staţio­
narea acestei legi u n i la Troesmis, aproape
de Igliţa de azi . .Acest fapt e bine cunoscut
pentru'îtimpul dela Domiţian până la Marcu
.A.ureliu.
Deşi sunt cunoscute şi publicate m ulte
cărămizi cu stampila acestei legiuni, totuşi
fru m useţea literelor, ce aminteşte epoca de
desvoltare n .A.ntoninilor, face rar acest
exemplar.
N. VELICHJ.
IV.
Cără m i z i rom a n e dela Drobetae.
La m uzeul regional din Turnu-Severin a u
i ntrat : 4 sectoare egale de teracotă, formând
inp.org.ro
ICĂRI
împreună u n cerc cu raza de Qm.27, gro­
simea cărămizilor fiind de Qm.075 .
Fiecare sector poartă stampila in relief :
LEG. V I I C. P. F.
( L EG I O V I I C LA U D IA PIA F ELIX)
E prima oară când se întâlnesc în D ro­
betae cărămizi cu stampila acestei legiuni.
S'au întâlnit până acum la : Mojgrad, Me­
l)adia , Palanca vecl)ie, insula Sapaia din faţa
Palancii noui şi la Szerb-Poszeszna. (Vezi
Tocilescu , Mon u mente epigrafice şi sculp­
turale, pag. 342) .
.Ace-te cărămizi s'au găsit cu prilej u l lu­
crărilor de canalizare a oraşului Turnu-
Severin.
AL. B A RC A CIL A .
V.
Inscriptii de la Bisericile
şi Mănăstirile : Işainita. Moflenli, Din­
tr'un lemn.
1. Işalniţa-Dolj
t ACAST! ĂJ SFÂNTĂ ŞI D U M N EZE IASCĂ B I SEARIC!ĂJ.
C E INTRĂNSA SE C I N STEAŞTE ŞI SÂ PREAZNUţOŞTE A­
DORM I R EA PRF.A S F I N T E I ŞI DE D U MNEZEU ĂSCĂTOA­
REI ŞI P U RlJ REA FECORE1 M A R I E I , CARE B ISEARICĂ
ţ:STE OI TEMELiţ: EI Z I D ITĂ ŞI ŞI FĂCUTĂ, C U M U LTĂ
OSÂ R D I E SUFLETţ:SCĂ , D E J U PAN PĂTRU DIN O B EAD I N I ,
MARELE ARMAŞ, I N Z I L E L E PREA L U M I NATUL 1 DOM 0
IOAN CONSTAN T I N O BĂSĂRABO VOEVOD, I N T R POME­
N I R E ŞI I E RTAREA PĂCATELOR PÂ1 Ă IN VEC I , ŞI S-AU
Z I DIT CÂN D - ERA LEAT L 1Sf;,\I !7214 = 1706!. IS­
PRAVNIC F I I N D PREDA LOGOFĂT.
CTITOR/ : J U PAN PĂTRU, J U PAN EASA DESPA, M I I-tA
apoi G H EO RG H E VEL CĂPI TAN D E N O B E D E :-< 1 , J U PA­
I T A EGO VI LAf. ap o i CONSTA TIN B RANCOVEA N U .
N
2. Mojlenii-Dolj
Grafite : a) l l • T �H .-T l:i E !l HIJ E . tS".-\ ( = Petre
din B ereşti, 7074 - 1566).
b) Rafailu ermonah leat 7252 ( = 1744).
c) La 1 784 au venit patriarhul A vraam E­
rusalimului.
d) n ,,,I\6Hi rii llilli TK•'6i t!H,\. ( = Pomeneşte
Doamne pe rob u l tău .Ana) .
e) il\ H ;(<ll-1.1 G ,L\I ,' I I •IX 1\\ r l N ' '' I'I)'IWHI H K . /3cSK.
( Mil)ail ero monal) păcătosul, 7262 =1754).
-=
!) Inscripţie nouă interioară : A ceastă sf.
şi d. biserică ce să prăznueşte hramul sf.
Niculae, s-au făcut de zid, din temelie de D.
jupan Barbu şi Pârvu Cluceru şi s-au zidit
la anul 1 1 70... (sic !) iar acum s-au prenoit..
1 873.
40 BULETINUL C O i\ l i S IUNI I M ONUi\IENTELOR ISTO R I C E

Ctitori : Jupan Ştefan Barbu, Jupan Pârvu 3. Mănăstirea dintr'un Lemn

Cluceru.
De fapt biserica, un admirabil exemplar al arl)i­ Pe o cruce
tecturii veacului al XVI-lea, e întemeiată de Stepan
marele Ban (ginerele lui Alexandru-Vodă, cam . a ACASTĂ SFÂNTĂ ŞI DUMNEZEIASCĂ ŞI FĂCĂTOARE D E

d-lui St. Nicolaescu), înmormântat la 1574, luna VIAŢĂ CRUCE S-AU R1\DICAT D E J U PAN B A R B U L OTE­

Dec. 1 1 , în Mănăstirea Bucovăţul nou, şi de fiul TELIŞANUL B IV VEL VOR. ŞI DE J U PANEASA L U I MARIA,

său Pârvul Clucerul. Petre din Bereşti nu poate fi I NTRU POM E[NI REA] RĂST IGNI R J I MÂNTUITORU L U I NO ·

decât un nume de meşter. Biserica s-a ridicat deci STR IS. HS. ŞI INTRU SLAVA PREA SFI T I I STĂPÂNEI
prin 1566. (Asupra lui Stepan şi Pârvul, ctitori şi la NOASTRE DE DUM .!'ZĂU NĂSCĂTOAR E I MAR I I , U N D E
Bucovăţul nou, vezi . Pomelnicul mănăstirii din Bu­ S-AU NĂSCUT F J I UL L O R B A R B U L , 1 TRU R OĂCIUNEA
covăţul nou " , Ari) iva Statului ; Iorga, lnscripfii ; LOR, LA ANUL DE LA H . 1740 SEP . .
Stoica Nicolaescu, Documente.

inp.org.ro
 t
IO N K A L
I N D ERU
-- 0--

Comisiu ne a monu me nte lor istorice mul tă stăru inţă şi activitate neîntre­
a su fe rit, la sfârşitu l anu l u i tre cu t, o cu tă.
pie rde re ire parabil ă. Ion Kalinderu, In Comisiu ne a monu me ntel or isto­
pre şe dinte le e i rice Ion K alin­
l)arnic, price pu t, · de ru a introdu s
iu bitşi re spe ctat, u n obice iu du ios.
a înce tat din via­ De câte ori pie r­
ţă, apfO ape pe de am pe vre­
ne aşte ptate , la11 u nu l dintre ce i
De ce mbre 19 13. cari - mari sau
Cu 9 zile înainte mici - au contri­
e l lu ase încă par­ bu it I a propăşi­
te la lu crările Ca­ re a lu crărilor
misiu nii şi pro­ noastre , re spe c­
ie ctase vizitare a tatu l nostru fost
bise ricii Stavro­ pre şe dinte nu a
pole os pe ntru lipsit niciodată
ziu a de 6 De­ să-i adu că u n o­
ce mbre şi o e s­ mag iu come mo­
cu rsiu ne pe ntru rativ într'u na din
ce rce tare a ce tăţii prime le şe dinţe
romane de la T . ­ ale ( omisiu nii,
Seve rin, e scu r­ I a care lu a parte
siu ne fix ată cl )iar şi Ministru l no­
pe ntru ziu a când stru .
a înce tat din via- Următoare a-
ţă. 1\ stfe l activi- ce stu i obice iu
tate a lu i Ion K alinde ru s' a manife stat pios, Comisiu ne a, ex primându- şi du ­
I a Comisiu ne a noastră, pu te m zice , re re a pe ntru pie rde re a fostu lu i· său
până în u ltime le mome nte ale ex is­ pre şe dinte , în şe dinţa de la 16
te nţe i sale . De ce mbre 19 13, a l)otărît să se
Pie rde re a ne aşte ptată a l u i K alin­ come more ze me moria lu i Ion K a­
de ru a îndu re rat pe toţi prie te nii l u i linde ru , printr'o cuvântare 1), care să
nu me roşi, pe toţi colaboratorii lu i,
cari pre ţu iau într' ânsu l u n bărbat afa­ 1 ) Din împrejurări diferite, d. Ministru ne putănd
lua parte la lucrările Comisiunii, în cursul lunii Ia­
bil, binevoitor, cu înaltă cu ltu ră, cu nuarie, această cuvăntare nu a putut fi rostită în
mare price pe re de adminis trator, cu prezenţa d-sale, cum se l)otarîse dela inceput.

inp.org.ro
42 BULETINUL C O M I SJUN T I
se publi ce apoi şi în B uletinul nostru,
împreună cu portretul re gretatului di s­
părut. Comi si unea a expri mat to� o­
dată dori nţa ca bustul lui Ion K ali n­
de r u să fie executat d e unul di n sculp­
tori i noştri de seamă şi să fie aşezat
în localul ( omisiunii .
Cole gii mei mi-au făcut cinstea să
mă însărci ne ze cu îndeplinir ea pioasei
datorii de a reaminti meritele înse m­
nate ale lui K ali nderu pentru c omi­
siune a mon umentelor istoric e. .A ceastă
îndator ir e o înde pli nesc cu emoţ iune,
vorbi nd ai ci despre un prie ten şi co­
leg respe ct at, c u car e am colabor at
de aproape în ulti mi i ani şi ale cărui
meri te pe ntru ar ta noastră naţi onală
am avut astfe l pr ilejul să le apr ecie z
cu adevărat.
*
I on Kalinderu şi-a înci )i nat ac tivi ­
ta1 e a sJ rod nică multor opere cultu­
ral e şi ec o(] omi ce Cei cari I -au văzut
1 � munc8 , pot preţ ui neasemă nata în­
râ u r ire ce a avut dâ nsul, la p ;· opă­
şirea tutulor acelor ope re . L a 1\. dmi­
ni str aţi a Dome ni ilor Cor oa nei , ca
e ducator al ţ ărănimii şi c a organi ­
zl:l t or al de svoltăr ii ei economice;­
la soci etăţ i le ..Ste aua" şi . 1\. lbi na" ,
ca r ăspâ ndi tor a1 ci titului folosit or
în pături le de jos ; la A cade m i a
r omâ nă ; la Soc ie tatea ge ografică, la
la Soc ie tate a silvică, la Socie tatea
Crucea r oşi e , în atâ tea dir ecţi i dife­
ri te de activ itate ştii nţifică , practicti
sau umani tară , K alinder u a muncit
pâ nă în ulti mele sale zile, c u toat8
râvna şi cu mare pri ce pere de or ga­
ni zator şi de admi ni strator. A ctivi ­
tate a ce a de svoltat este imensă.
Pentru toate găsia timp. N ici o pre­
ocupare nu-l di străgea de la celelalte
îndatoriri ce-şi impusese.
Ci )i ar în ultimele luni ale vi eţii sale, -
când starea de război u şi epi demi a
inp.org.ro
10NUME 1TELOR I STOR ICE
gravă ce a bântui t apoi ţara, îl pre­
ocupau zilni c şi îl făceau mereu să
călătorească pentru i nspectarea di fe­
ri telor spitale or gani zate de Crucea
roşi e, - ci )i ar în această epocă de
frămâ ntare şi de obose ală mare , Ion
K alinderu nu uita ni ci un m om ent
di feri te le sale preocupări cultur ale şi
economi ce. O ulti mă br• > şură, a XLVII,
a ap ărut în B iblioteca Domeniilor
Cor oanei. T ot în acest ti mp se oc u pa
stator ni c de i nstalar ea Socie tăţii geo­
gr afice în noul său local di n Palatul
A teneului; i ar pentr u mai buna orga­
ni zare a Crucii roşii în campani e,
Ion Kali nderu a găsi t ti mp să facă
şi o călători e la Viena, unde a stu­
diat de aproape or ganizarea Crucii
roşi i austriace.
Ş i toate aceste ocupaţi uni , atât de
diverse şi de obosi toare, nu I -au
stânjeni t de la munca sa de predi lec­
ţie, c e înci )i na ( omisi unii noas tre.
A găsit vreme să între ţină cor es­
pondenţă cu autorităţi le mi litare de
ocupaţie di n Cuadri late r asupra ră­
măşi ţelor romane di n acea regi une;
a adunat i nfor maţi uni intere sante şi
a pregăti t ci )iar o notă, care a a­
păr ut ca lucrare postumă în ulti m ul
nostru B uleti n.
In diversi tatea luc răr ilor sale, Ion
K alinderu acor da o deosebi tă pre fe­
rinţ ă luc rărilor ( omi siunii monum en­
telor istori ce . M are iubi tor de artă
încă din ti ne r eţea sa şi ex cel� nt cu­
noscător mai cu seamă în a rta pic ­
tur ii -} , pli n de respect şi de i ubire
pe ntru monumentele trecutului nos­
tru, -- Ion K alinderu considera ocu-
2) "Sunt 53 de ani de când adun această comoară •
-im i spunea Kalinderu cu vre-o două săptămâni ina­
inte de moarte, vorbindu-mi despre Muzeul său ; -
. d r art J pot zice că am iubit-o de mic copil. In
camera noastră erau câteva stampe bune, pe pă­
reţi. Ore intregi le priveam cu adevărată fericire
sufletească" .
 lON I<� L INDERU
paţiunile ( omisiunii noastre ca una
din puţinele plăceri ce- şi acorda în
viaţa lui plină de muncă.
E ra nel ipsit dela lucrările ( omi­
siunii, ale cărei şedinţe făcea să se
ţină foarte regulat. T oate lucrările,
toată corespondenţa îi trecea prin
mână ; c erceta toate studiile trimise
pentru B uletin; lua parte la orice
excursiune devizitare a lucrărilor ; în­
demna pe toţ i colaboratorii noştri la
muncă ; întreţinea corespondenţă per­
sonală c u autorităţile, cu spec ialiştii,
cu arl)itecţii, c u pictorii şi cl)iar cu
bursieri i noştri în străinătate. De c âte
ori apărea vre' o operă interesând
arta noasf ră, Ion K alinderu găsia timp
să o cerceteze îndată şi să aducă Ca ­
misiunii o notiţă bibliografică plină
de miez. Intreaga noastră activitate
era însufleţită de K alinderu. Mai drept
este să spun că toate ramurile de
activita te ale ( omisiunii monumente­
a r ist orice au fost create de dânsul.
Comisiunea însăşi a devenit o reali­
tate numai în ult imii 12 ani, de când
K alinderu îi conducea luc rările. Inainte
vreme, c urgere de aproape 30 de ani,
Comisiunea monumentelor istorice a
f ost numai o f icţiune legală, fără nici
o act ivit at e ş i j ăr ă n i ci un t ol os � )
*
Prima regulamentar e asupra con­
servării şi restaurării monumentelor
noastre istoric e a fost fă cut ă de mi­
nistrul 8. B oerescu, în anul 1 87 4.
Puţine zile în urmă, venind minis­
tru al Instrucţiunii publice şi al C ul­
telor d. T itu Maiorescu, s' a constituit
o ( omisiune pentru cercetarea c l)es­
tiunii restaurării mănăstirii C urtea de
Argeş şi, după recomandarea lui Viol­
let- le-Duc, făcută prin intermediul
3) 1\ se veoea interesantul studiu al d-lui 1\lex
Lapedatu, " Scurtă privire asupra cestiunii conser_
vării şi restaurării monumentelor istorice", în volu ­
m u l omagia! .Lui S p . C. Haret" .
inp.org.ro
43
lui 1\ lex . Odobescu, încă din anul ur­
mător 187 5 a fost însărcinat d. J\. L e­
comte (de N oii y) cu acea restaurare.
Dar serviciul d- lui L ecomte a rămas
în afară de organizarea servic iilor
noastre publice, cu o autonomie spe­
cială compl etă, care dăinueşte de 40
de ani până astăzi, fără nici un con­
trol tecl)nic şi mărginit numai la cele
4- 5 monumente c e i s' au încredin­
ţat spre restaurare, aş putea � ice
·�
mai exact spre reclădire 4 ). L a atât
s' a mărginit cl)estiunea restaurărilor,
în primii 18 ani după Regulamentul
din 187 4. Cât despre conservarea
celorlalte nenumărate monumente is­
torice şi artistice ale ţării, i n această
perioadă nu s'a făcui nimic.
*
A doua perioadă se descl)ide în
1892, ministru fiind d. T ak e Ionescu.
După stăruinţele DirectoruluiMuzeu­
lui de anticl)ităţi, G r. T ocilescu, s' a
votat atunci prima Lege a monumen­
telor istorice (2 4 N oembre 1892 ), care
reproduce multe dintre dispoziţiunile
regulamentului B oerescu dela 187 4,
dar reprezintă fireşte un însemnat
progres formal pentru conservarea
şi restaurarea monumentelor noastre.
L egea nouă instituie o Comisie per­
manentă a monumentelor istorice,
compusă din cinci mem bri � ) .
4) Mănăstirea Curtea de Aryeş a l e carei lucrări au
î nceput la u r . 5, biserica Trei Ierarhi la 1 882 şi
Sf. Nicolae Domnesc din laşi la 1 884, Mitropolia
din Ta.rgovişte in acelaş an Hi84 şi biserica S/. Du­
mitru din Craiova in J &i5. Primele trei lucrări sunt
astăzi terminate, deşi l a Trei-le. arhi se mai lu­
crează încă la redădirea Sălii Gotice. Cele două
lucrări din urmă (Mi t i or; olia din 1 â1 govişte şi :-:.f
Dumitru din Craiova) , deşi începute acum 30 ani, sunt
încă în curs de lucrare, căci ca şi la Sf. Nicolae Dom­
nesc , ca şi la Sala Gotică dela Trei-lerarl)i, nu s'a
făcut restaurare, ci reclădire din temelie !
5) Prim i i numiţi au fost : V. 1\. Ureci)ia , Gr. Toci­
lescu ş i d-nii Titu Maiorescu, Const. C. 1\rion si
G . Sterian, ca ari)itect. Dar d. Maiorescu se retrage
şi în locu-i este numit B. P. Hasdeu. La 1 898 se
retrage şi d. Sterian, venind în locu-i d. arl)itect N.
Giabrilescu. In sfârşit la 1 900, d. Const. 1\rion, fiind
 44 BULETINUL COMI SIUN I I MONUMENTELO R I STORICE
Z ece ani trecuse dela votarea legii
de organizare, dar Comisiunea mo­
numentelor istorice nu căpătase încă
nici o importanţă reală. Rolul său se
m ărginea doar la câteva consultări
ce i se cereau din când în când de
ministru, pentru cl )estiuni curente;
iar avizele sale, de cele mai multe
ori rămâneau la dosar, fără nici o
urmare practică. Comisiunea nu avea
nici un serviciu tel)nic, nici un ser­
viciu de secretariat, nici o arl)ivă şi
nici măcar o sală de şedinţe sau o
simplă masă a sa, în j urul căreia să se
întru nească în mod regulat.
G r. T ociles cu începuse o inventa­
riere a monumentelor naţionale, care
mergea foarte greu. Din celelalte ce­
rinţe ale legii din 189 2 nici una nu
căpătase cel puţin un început de fiinţă :
Rapoarte anuale, bibliotecă, arl)ivă
documentară, publicaţiuni, - nimic
nu se făcuse. " Existenţa Comisiei se
dovedeşte a fi numai de formă" , în ­
cl)ee d. Alex. L apedatu tabloul trist
ce ne face în documentatul său studiu,
- " legea căzuse aproape în desue­
tudine" .
Puţinele lucrări de restaurare ce
s'au început în ac ea vreme, erau exe­
cutate de arl)itecţi numiţi deMinister
care scăpau cu totul de sub contro­
lul ( omisiunii. Un ele din acele res­
taurări sunt şi azi neisprăvite (ca
biserica G olia din Iaşi); altele au fost
executate în cl )ip puţin fericit (ca
mănăstirea Cetăţuia de lângă Iaşi)
*
L a sfârşitul anului 1 9 01, prin înce­
tarea din viaţă a lui V. .A. U recl)ia,
Ion K alinderu intră în Comisiunea
monumentelor istorice. Atunci începe
a treia perioadă pentru Comisiunea
numit ministru, i n locu-i vine d. ari)itect Gr. Cerkez.
Comisiunea are astfel, dela această dată, doi tei)­
niciani in sânul său.
inp.org.ro
noastră, perioadă de existenţă reală:
organizare, regulă, lucrare sistema­
tică şi rodnică.
Ion K alinderu, - " ca cel mai bă­
trân dintre membri" , cum îi plăcea
să ne spună adesea, ia conducerea
lucrărilor. Şedinţele ( omisiunii încep
să se ţină regulat, la început lunar,
apoi mai des, în timpii din urmă cl)iar
săptămânal. Cl)estiunile, studiate din
vreme de K alinderu, se desbat serios
în ( omisiune şi l)otărîrile luate se
execută. L ucrările sunt supravegl)iate
şi controlate.
E drept să menţionăm aici că stră­
duinţele lui K alinderu au găsit un
sprijin puternic şi multă încurajare
în ministrul Sp. C. H aret şi în cola­
boratorul său, d. Petre G arboviceanu,
administratorul Casei B isericii.
H aret nu era un om de artă; nu
ambiţiona nici cl)i ar calificativul uşor
accesibil de iubitor de artă. Activitatea
sa fusese prinsă la început de ştiinţă,
în care a lăsat urme trainice; apoi,
de organizarea învăţ ămâ ntului nostru
secundar şi superior, căror le- a dat
cea mai bună şi cea mai conştiincim.
studiată lege, din câte s'au făcut la
noi. In ultimii ani ai vastei sale a c­
tivităţi, îşi întorsese toată atenţiunea
spre clasa ţărănească. Ridicării sale
economice şi culturale i-a consacrat
H aret o m uncă uriaşă, ale cărei roade
nu mai sunt azi tăgăduite de nimeni
şi pentru care i se cuvine recunoş­
ştinţa noastră.
Dar H aret era un sincer iubitor al
ţării şi al trecutului ei. Monumentele
noastre strămoşeşti îi erau scumpe,
ca şi istoria neamului, ca şi arta
noastră românească. H aret are merite
despre cari s'a vorbit prea puţin, în
toate aceste direcţiuni. El a organizat
Comisia monumentelor istorice, i- a
dat fi inţa reală şi putinţa de a lucra
 ION KAL INDERU
sprijinind străduinţele lui K alinderu.
T ot H aret a înfiinţat şi Şcoala noastră
de Arlj itectură, care exista numai ca
desiderat legal încă dela 186 4. T ot
el a reorganizat Şcoalele de Arte
frumoase; a creat Comisia istorică;
a încurajat formarea de însemnate
colecţiuni de Artă bisericească şi
naţională pe lângă Casa B isericii şi
pe lângă Casa Şcoalelor. Iată atâtea
feţe ale activităţii ministeriale a lui
H aret prin care el a binemeritat dela
istoria şi dela arta românească.
In aceste condiţîuni Ion K alinderu
a găsit, dela început, în H aret un
ministru ca re l-a înţeles şi i- a spri­
jinit cu dragos te munca sa dela Co­
misia monumentelor istorice. K alin­
deru, prin cunoştinţele sale artistice,
prin spiritul său de organizator, prin
munca sa stăruitoare şi prin sprijinul
găsit la ministrul H aret, a făcut în
scurt timp ca legea dela 189 2, căzută
în desuetudine, fără a fi fost aplicată,
- să devină o realitate rodnică.
Crearea secretariatului ( omisiunii
şi statornicirea unui local propriu
pentru lucrările sale, s' au realizat la
19 04, curând după înfi inţarea Casei
B isericii. S' a început tot atunci for­
marea B ibliotecii şi l\ rl)ivei ( omi­
siunii. L a 19 06 un arl )itect competent
a fost pus în capul serviciului său
tel)nic, care devine un serviciu defi­
nitiv organizat dela 19 07 şi comple­
tat, treptat, cu arl )itecţi tineri, aleşi
printre cei mai buni absolvenţi ai
Şc oalei noastre de Arl )itectură, - cres­
cuţi în dragostea şi în priceperea
stilului naţional. Colecţiunile ( omi­
siunii se îmbogăţesc pe fiecare zi;
un specialist inimos este însărcinat
inp.org.ro
45
cu conservarea lor. Catalogul acestor
colecţiuni, redactat cu mare îngrijire,
apare la 19 12. In acelaş timp - un
muzeu de mulage după principalele
sculpturi ale monumentelor naţionale
este organizat în Palatul Artelor de
la Filaret, tot prin îngrijirea ( omi­
siunii monumentelor istorice. B urse
speciale pentru studiul pic turii în
st răinătate sunt create şi tinerilor tri­
meşi li se fixează un program de
lucru în spiritul şi în sensul artei
noastre picturale bisericeşti.
Restaurările ş i lucrările de între­
ţinere încep în toate părţile ţării; ele
sunt precedate de studii sistematice
şi executate cu îngrijirea şi cu res­
pectul datorit artei şi monumentelor
trecutului nostru. L a biserica Stavro­
poleos, la mănăstirea H orezu, la
Mamu, la B râncoveni, la B aia, la
Cetăţuia dela Iaşi, . . . lucrările sunt
în bun mers.
Rapoarte anuale regulate şi foarte
complete sunt prezentateMinisterului
şi publicate în B uletinul ( omisiunii,
care a ajuns astăzi la sfârşitul volu­
mului al 6 -lea, formând o colecţiune
bogat documentată asupra trecutului
nostru artistic şi istoric. I n acest B u­
letin, în acele rapoarte anuale se
vede limpede activitatea mare şi fe­
ricită desfăşurată de Ion K alinderu
în cei 12 ani cât a condus dânsul Ca ­
misiunea monumentelor istorice. N oua
lege de organizare (votată în 19 13)
este tot opera lui K alinderu.
Să- i păstrăm în sufletele noastre
statornică recunoştinţă şi să căutăm
a păşi înainte pe calea ce ne- a des­
c l)is, în serviciul artei şi al istoriei
naţionale .
E .A. Pl\NGRJ\TI
.
Directorul Şcoalei superioare de .Ari)itectură
Membru al Comisiei monumentelor istorice.
C Â TEVA AM1NTIRI DIN ESCURSIILE COMISiUNll SUB PREŞIDENŢlA
LUl I. KALINDERU

1 . La Cernăuţi (cu ocazia vizitării monumentelor din Bucovina), 9 Cc1cmvr:e 1 S08.

2. La Hurezi, 12 Iulie 191 2.

inp.org.ro
 3. La Brâncoveni, 13 Iulie 1 9 1 2.

l!. La Căldăruşani , 8 Decemvrie 1 91 2.

inp.org.ro
 INDREPTAR I ŞI ADAOSE LA ARTICOLUL : CETĂŢUIA
Fasc. 24, an. 1913

-- 0--

Se va îndrepta la p. 1 47 , col. II, rând 1 3 : 1 679
în 1 670 ; (Cf. note 1 16) ; la pagina 150, în prima in­
scripţie grecească : 1 7 în 13 (cf. fotografia şi nota
No 27) ; la pagina 165 col. Il, rând 1 4 : 60 m in
100 m ; la pagina 1 70 col. 1, rând 1 5 : peretele ora­
şului , în peretele palatului ; la pagina 1 72, col. Il.
rând 2 : XVIII in XVII La Nota 1 1 se va adăogâ :
vezi N. Iorga, Inscripţii !, 13 pentru clop::>tul din
La nota 13 se va îndrepta Mai 1 0, în Iunie 1 0, (cf.
textul slavon) ; la nota 27 : Iorga , Inscriptii : " Sept.
16" în «Septembrie 1 7». De altfel această greşală
'
e cu atât m ai regretabi1ă cu cât citaţia era făcută
pentru a învedera controversa asupra citirii datei
de zi din inscripţia mormântală a domniţei M�ia,
cifra putând fi citită ca 1 3, lati n , (lectura noastră) .
sau ca 1 7 cirilic ( lectura D-lui Iorga). Vezi iL No 6.
..

Dantzig.
V. D.

inp.org.ro
 APRILIE•IUHIE 1914

l:fi"î�t oc r..,�illE
,.1 �-: •:._; F-. "
B il:l. : OTsLA
P.
H.
i
lnv.
BULETINUL
-- ···�-

Co�i ------t

COJY\ ISIU NII

M.ONUM.ENTELOR ISTORICE
· PU BLI CATIUNE TRIMESTRIALĂ

BUCUREŞTI
lnst. de Arte Grafic e CAROL G OBL S•r 1. St. R asldescu
16, .STRADA f'A.RI.S, 16

inp.org.ro
 COMITETUL DE REDACŢIE
P r eş e d i n t e

Dr. C. I. 1 S T R A T 1
M e m b r i
D1M1 TRE ONC1 U L, G EO RGE M URNU şi G EO RG E BA LŞ

S e c r e t a r
A L E X. LĂPEDATU

CUPRINSUL

T E X T Pagina

Iconografia i mnalai acatist, de O. TI\ FRl\LI . 49

Cetatea Saracii (notitti
,
istorică�descripti\?ă), de 1\LEX. LĂ.PEDl\TU 83

I L U S T R I\ Ţ I I
Pagină Pagina

Iconografia imnului acalisl : 1 1 , Scena a IV-a a 1\catistului. 1\pologia Sfintei-Fe•

1 . Scena I·a a 1\catistului. Scena I-a a Buneivestiri cioare (l'l.iniatură a manuscrisului grec 1 1 3
(fliniatură a manuscrisului grec 1 1 3 al Bii>lio• al Bibliotecii 1\cademiei Române) . 71
tecii 1\cademiei Române) • • • • 58 1 2 . 1\pologia Siintei•Fecioare şi Naşterea Domnului
2. Bunauestire (Frescă din catacomba S. Priscilla) • 59 (Frescă din Trapezăria Lavrei) . • • . • • 71
3. Banavestire (l"liniatură a manas�risulai c pt 1 3 1 3. Scena a IV-a a 1\catistului . Naşterea Domna:lui
al Bibliotecii Naţionale din Paris, Veaca:l al (1'\iniatură a manuscrisului grec 1 1 3 al Biblio•
XII•lea (desemn de O. Tafrali) . • • • 59 tedi 1\cademiei Române) • • • . • . • • 72
4. Bunauestirea (Frescă din biserica mănăstirii sâr• 1 4. Scena a VIII-a a 1\catistulai, Călătoria J'lagilor
beşti J'lakovei. XIV s.) • • • • • • 60 (l'l.iuiatură a manuscrisului grec 1 1 3 al Bi·
'
• • •

s. Scena a ll•a a 1\catistnlui. Scena a II-a a Bunei· biiotecii 1\cademiei Române) • • • . • 78

\lestiri (fliniatură a manuscrisului grec 1 1 3 al 1 �. Călătoria şi Inchinarea flagilor (Frescă din Tra•
Bibliotecii 1\cademiei Române) • • • • •. •
pezăria Lavrei) • , • • • • • . • • 79
6, Scena a m-a a 1\catistului. Scena a m-a a Bd· 1 6 . Scena a IX·a a 1\catistulai. In chinarea J'lagilor
nei\lestiri ( fliniatură a manuscrisului grec 1 1 3 (1'\iniatură a manuscrisului grec 1 1 3 al Ei•
al Bibliotecii 1\cademiei Române) 64 bliotedi 1\cademiei Române) • • • • . • 80
•

1. Scena a IV•a a 1\catistalui. Scena a IV•a a Bu• 17. Inchinarea l'l.agilor {l'liniatură a manuscrisului
neivestiri (fliniatură a manuscrisului grec 1 13 copt t3 al Bibliotedi Naţionale din Paris,
al Bibliotecii /\cade miei Române) • • . • . 66 XII s,, desemn de O. Tafrali) 82
8. Scena a V-a a 1\catistului. Vizitatiunea (J'Unia­ 1 8 . Inchinarea flagilor (frescă din biserica măn�s ..
tură a manuscrisului grec 1 1 3 al Bibliotecii tirii sârbeşti tlateişa) 83
1\cademiei Române) • • • • • • • • . • 67
9. Cele patru scene ale B aneiuestiri şi Vizitatinnea. Cetatea Saracii :
(1\catistulai Trapezăriel mănăstirii Lat>ra din 1 . Vedere generală •
87

1\tos) • • • • • • • • • • 69 2. exterioară 89

1 o. Vizitatianea (flozaic din Parenzo) 70 3. interioară 91

inp.org.ro
 I C O N O G R A FI A I M N ULU I A C A T I S T
J . .MANUSCRISUL GREC 1 1 3 A L ACA....
DE.M IEI ROt\ 1\NE.
F\cademia Română posedă un m anuscris gre­
cesc interesant prin miniatorile ce-l i lustrează. El
poartă nam �ral 1 1 3 şi conţine, între altele, anul din
imnurile cele mai canoscote şi mai g1orioase ale bi­
sericii ortod e : Imnul Acatist, popolar Acafist 1 ).
Pe legătura de piele din 11eacol al XVIII-'ea
( 1 4 c.m. l:iţ. , 1 9 c.m. Jung.), se citeşte inscrip­
ţia în litere de aor : 'l-I &x.o),ou�[x -co:J &x. a 9{<n:ou
UftVOU, adicli, « Slujba imnolui 1\catist,>.
Tomo! coprinde următoarele părţi :
.
1. Imnol F\catist, 2) în manuscris, (rol. 1 - 2 1
şi 2 7 ''- 3 0') ;
II. O rugăciune, în manuscris, clitt·e Domnul
nostru Iisus Christos, alclitaitli de patriarhul Con­
stantinopolalai George Scholarios, zis şi Ghena·
dios (1 453 - 1 4 5 9), (rol. 2 1 ''-2 4•) 3' ;
III. O altă rogliciune, în manuscris, d'itre l'1aica_
Domnului, datorită lui Germanos, p atriarhul Con­
stantinopolalai (din -oeacul al XIII), (rol. 2 4'' -2 7'')4);
IV. O carte tipărită la Nic. Glyki, la Veneţia,
in 1 7 43, cuprinzând « Slujba sfintei mahrame» 5) ;
1) El a fost tradus în toate limbile creştinilor
şi chiar în alte limbi occidentale. Achatiste
H. Lecl erq,
în Cabrol, Dictionnaire d'arc/t eologie chretimne et
de li/urgie , t. !1 Paris, 1 9 0 7 . I n l•eacal al XVII-lea a
fost tradus şi in latine�te de către cretanul Eustachias
telaro. Karl Krumbacher, Gesc!Jichte der byzantinischen
Litteratur, 2 ed. p. 6 7 3 .
2) '.A ;w),oufJ{a €t; �OY â.'l.a(Jt -otOY up.vov �·� � brr2p€u­
),op]p.iv·fj� o sc rro(v·'lc; ·�p.wv 82o�ov.�u ""'� & s t rr a pfii: v o u
Ma{Jta�. lnc. : Boo) -1-jv 1tpi'Ju.t0lvtov &itOY.a)... Orr-rwv vot r.. O p·f] .
...
l'ao p t·�). 2 <f- €c�·'l'·s, etc.
3) rw.>pr iou �oi\ :E xo),apt oo1 �oii p.sta �·�·; tJJ.w ::;!v
XP'tJ flG<�tO'J.v�o� lta�p!apx.ou K w vowvn·;ourr6),swc;. toii 'l.G<t
revv a�( o u f12�ovop.u.::; O€v�b�, Ebx.-1] d� �/;y K opwv + fl W Y
'1-tjooiiv Xp!ot6v. I.nc. : Ai cltotu. K opts 'I·tjcoii Xp, ::;-:i, 0d
&l,.·'lfltvt, Baotl,so u<jltots, 'T,.sp2rts, etc.
o� ) �Ux:� €TZpa, .d� 1:-f)v l.Htsp'L1 tfl.v f h o : 6 Y.O'J, l'spp.a­
voO ăpX,tZ7tt cx6rrou {{wvv'tr.l.YTtYOUit0/�zw:;. Inc nr.cvf.tyafh : I n �. : 1\. 0ptz b 0 ; 6 :; p.ou, O p.2ju� r.al q.. o�zph<;, Y.a.l �v8o­
"1-'J.t sUorr) a.X'JS � � oitotv'J., 'th -rWv xptot�avtOv rrr�.pap.O­
..
fJtr.,v, etc..
s) Axo),ou�[u. �ou &·r:oo !J.U.YG'fj),:ou.
Buletinul Comisiunii tlonumentelor Istorice .
0 -- -
V. O ,-uglici une, în manuscris, că.tre Iisus
ChristJs de S. Ioan Chrisostomul 1) (opt îoi dela
stâr�itul tomolui).
La început (îol. 1 - 5 ) , întâlnim o sedere
'"
cursi111i oblicli, ca11e diterli de cea urmlltoare.
Textul F\catistului este intreropt la tol. 2 1 •-2 7 T
ş i se contina!i dela 2 1 •-3o•. Dela lol. 6 -2 1
obser�Jiim o scriere mai îngrijitli şi na oblicli,
care aparţine, cred, 11eacalui al XVII�Iea. Ea se
c ntinuli până la lol. 2 1•. De aci pâni'l. la îol.
3 0'. -parte care, după cam am spos mai sus , e
continuarea F\catistaloi - scrierea e la rei ca cea
dela începutul manuscrisului. La îol . 3 1 -4 1 v e
,
loc alb.
Patern presupune, după aceste obser11aţiani , c<i
primul scriitor lăsase 5 îoi albe la inceput şi
şi-a întrerupt m unca la rol. 2 1 v. Un alt scriitor
sau poate chia1· acelaşi, ce11a mai târziu, a 11enit
să adaoge cele două rogliciani ale Joi Scholarios
şi Germanos, după care a completat şi F\catistol
dela rol. 2 7 v - 30v, precum şi cele 5 roi dela
început.
Scriitorul acestui manuscri s, care probabil e
şi autorul miniatorilor, trebue sli îi rost călog!iJ·.
La rol . 1 8 , în jurul literii majuscule decorati11e
ortodoxi
T, pe o bandeletli, citim : Tn:ep!7.y[a 8sot6x.e,
oo�O "f/ CJO'I "CO'I oou),6v [crou]. adi eli : (C Prea�sîântă­
Niisclitoare�de-Dumnezeu, miloeşte pe robul tii o » .
Pa· Execc1ţia manuscrisolai s'a f!icut probabil l a
l'1untele F\tos. Volumul legat a rost î n posesionea
unoi căluglir dela monăstirea atonita Vatoped,
numit Nicodem, dupli cam se 11ede din notiţa dela
p . 5 a clirţii tipădte : Ex. -cwv tou Ntx.oo�ftOU
-cou Ba:-orca:totvou, adicli «din cărţile lui Nicodem
Vatopeditall> ; apoi a trecut în mâna a noi alt că-
1 ) ToU �v &&(l'>t<; rrrJ.tpOc; ·�!J-G.w 'Iwci.vvo'J b.pxt2itt:1x6-
rrou 1\.wvor�vnvo'Jitâi... z:w; -co ·i Xpoao:;-răp.ou, slJx·� itpb:;
-rbv l{O p w v ��p.Wv l ·r p o i) v X p tJLbv -rtâ•o�u xa-rrJ.VU'l.'tt'l.·� .
'
;o�. O 1tcl O"f)� optup.ÎY·f)� 'l.'/. � Y O O Ufl Z Y :� a·fjfllOUp ( o;: etc. ;
" ..
Des. : 1: W v ERoopu.v[wv zal vozpWv 8ovap.zwv, Y.CI.� rrav-rwv
till v i'm' aiwvo� c;oi zi'w.p<o�·IJ ca'l"twY, &p. ·�v.
inp.org.ro 7
50 BULETINUL COl"\ISIUNII 1"\0NUl"\ENTELOR ISTORICE
lagăr dela Sfântul�1'1ormânt, numit tot Nicodem,
după. cum ne arată. o a doua notiţă., scrisă de o
altă mână, alături de cea dintâ:a : vuv OE Of-LOVtf.L(ou)
(V..1X)xCcrtou oou),ou &yCou t<X(cpou), adică, «iar
acum a prea neînsemnatului rob o monima l (lui
Nicodem) dela Sfântul 1'1ormânt>l .
Cele 2 4 miniaturi cari i l ustrează imnul 1\ca..
tist sunt de o execuţie interesantă şi merită să.
fie studiate mai ales pentru unele probleme de
istoria artei, ce le saggerează.
Dar înainte de a examina aceste i lustraţiuni,
să arătăm ce este imnul I\catist si , ce discutiuni
, tairea unei cetăţi de "reMo calamitate.
s'au produs în jurul chestiunii autorului şi a e­
pocei, în care a fost alcătuit.
II. 11'1NUL fiCJHIST.
Imnul I\catist (6 &x.&Stcrto� uf-LVo�) se cântă., în
zilele noastre, la "ecernie {XIX'ta 'tOV op9pov) în
sâmbăta săptămânii a cincia a postului mare. ln
timpul slujbei toţi trebue să stee în picioare, de
nici şi numele de &x.iStO"'tO� 1) El se compune
din 320 "ersari. In ele se preaslă."eşte mai ales
1'1aica�Domnalui. Expresia, care re"ine mereu,
este bucură-te (X1Xtpş), din care pricină imnul
mai e cunoscut în biserica greacă şi prin de"
numirea de X1XtpE'ttO"f-Lot (salataţiani) 2).
Imnul I\catist se alcătueşte din ceeace bizan�
tinii numi au an «condac» ('l.OV'tcXX.WV), repetat de mai
multe ori, şi din 24 «icoase'' (ofxot) 3).
1 ) ln unelemanuscrise ziua aceasta se numeşte chiar
Sâmbăta acatistului (:EăllllacoY "·�c; 'Axa�lcr'too, ms.
din "eacul al X a Bibl. Şcoalei teologice din insula Chalki,
Ma.'tOo.<oc; lla p a v [ x a. c; , I hpt 'too 'AY.a6to'tot> f>p.vot>. 'E),.),.
'f' Lko),o'J'LY.oc; Iono'fo<; Kwv cr'tavnvoolto),swc;, t. xxv ( 1 8 93•
9 4) p. 1 40 • 1 4 1 ). Se pare însă că nu in toate timpurile co­
memorarea 1\catistului a a"ut loc la această epocă şi zi. In
aOe'!Jăr, într 'an manuscris grecesc dela inceputul \'eacula_l al
XIV-lea, păstrat la Bibl. Naţională din Paris (Coislin 2 2 S) ,
găsim următoarea notiţă : « Comemorarea Ia duminera Paşte­
lai a 1\catistalui, care este sărbătoarea de mulţumire către
Prea Sf. Născătoare-de-Dumnezeu, care a mântuit oraşul de
barbari» ('H iv "<f> Y.opl<p llăcrw xopLa.x-1] p.v·� p. -� "'ii<;
&itt:.t6fo-roo, �rr�; tbx_r.tpt �rr�� p t6 � Z o't�Y � o pr·� rr-1]:;; 07t sp a.:r t a. c;
8zo'toY.ot> -r'Y]<; crwcăcr·�,; 't"JY lto),�v h 'twv 2fJvwv). H. De­
lehaye, Synaxarium ecclesiae Constantinopolitanae,
1 90 2 , p. 5 2 8 .
') tl. Paranike.s, op. cit. p. 1 3 6 , 1 4 2 , 1 44.
3) Termenul oho,; se intâlne�te de timpuriu in poezia
f\'Ului media pentru a desemnă anume grupări de \lersari.
Vezi in această pri,•inţă K. Krambacher, Geschichte der
byzantinischen Litteratur, 2 ed. , p. 6 6 8 ; !cosul este
un cântec bisericesc, în care se laudă actele şi \'llrtuţile unui
sfânt. E numit icos ( o1xoc;, casă) pentrucă reprezintă oare..,
corn templul gloriei şi al \>irtuţilor sfântului. Contacu/ este
an cântec de acelaş gen, dar mai scurt. Vezi Goar. E b x o­
),.6'flOY Ed. 2. Ven. 1 1 ;; o , p. 4 1 ; Ducange, Glossarium
inf. graec. la cuuântal oho�.
inp.org.ro
Din punctul de "edere poetic « condacuh' şi
<dcoasele» aparţin genului liric. Ele sant expre"
siunea sentimentului pios al poetului pentru 1"\aica
Domnului, care e numită « strateg neîn"ins>l , pre�
cum şi pentru 1"\ântuitoral însuşi.
După conţmut, după \Jei·sificaţie ş; după expre�
siile sale de slă."ire, i mnul I\catist aparţine ge�
nalai "echilor peani. Pean (7t1XtcXV), cam se ştie,
era un imn mă.estos, cântat în cot· în cinstea mai
ales a lui 1\polon, căruia îi se aduceau astfel
mulţumiri , fie pentru o �Jictorie, Fie pentru mân�
Autorul i mnului I\catist era an cunoscător al
literatarei clasice. El a fost influenţat fie direct,
lie prin alţi poeţi medie"ali, predecesorii lai, de im�
nografia păgână. O do"adă o a"em în repeţirea
expresianii bucură-te, întrebuinţată atât la imnul
1\catist, cât şi la alţi poeţi bizantini 1). I n imna�
riie păgâne ea se întâlneşte adesea ori 2).
In pri"inţa conţinutului imnului 1\catist, după
an « condac» exastih , urmează cele 24 «icoase» ,
numerotate î n acrostih c u literele alfabetalui gre"
cesc. Ele preaslă."esc Bună."estirea, Naşterea Dom�
nalai, In"ăţătara cea nouă a 1"\ântuitoralai, preM
cam şi pe 1'1aica�Domnalai.
« Icoasele» se împart în patru părţi saa « stase>'
(cr'ticrEt�). alcătuind două mari grupari deosebite :
l (I\ - Z) conţine Bana"estirea ; II ( H - !"\) Naş�
terea Domnului ; III (N - Y) Noua în"ăţătură a
Domnului ; IV (T - Q) Imnuri în cinstea 1'1aicei�
Domnului şi a 1'1ântuitoralui 3).
Iată în rezumat conţinutul acestor părţi :
a. PI\RTEI\ I STORICĂ .
1. A. Ingerul Gabriel, trimis din cer, salată.
') De p ildă I a Efrem Sirul (Vezi \>ersurile citate din
acest autor Ia P. F. Krypiakiewicz, De hymni Acathisti
auctore, Byzantinischtt Zeitschnft xvm ( 1 90 9), p.
36 8 şi nrm . ) ; la loan Damascen întâlnim, între altele :
II apflh s x·.trp• osp.v·� 'tOO '.ABăp. (8so't:OY.ap�av p. 1 5 ) ;
la Teodor Staditul : Xarps 'A6p&.p. -� &văx),·�cnc; xal El>a.<;
·� 1-Utptu c � c; . ( !bid. p. 5 0 ) , etc.
2) Exemple : la un imn in cinstea lui 1\polon, adresându­
se Latonei, poetul zice : Xr.tips , p.ăxa.tp' J, A·�ror, �ltSt
'ths<; b.'f),w/. �hva (Homeri Carmina ed. Didot,, p.
5 2 9, \'lers 1 4), Ia un altul către Hermes : Xa�p�, cru·�y
� p 6�crc;u., x opol'to;re, ou.L�oc; i: w [p·� ( fbid. p. 5 4 0 , �ers
;; 1 ) ; către Venus : Xai p s , �eă , K o ltpow sii·l.�(p.Sv·�c; p.eo€ot>OC<
(lbid. p. 5 5 6 , \>ers 2 93) ; c�trc i\tena : Xrt.Lps, flsă.
00� o'ăp.p.� 'tOX"�Y, siJOC<LfJ.OYt"�'l 't S (/bid. p. 5 6 8 ) ; către
Demetra, protectoarea unui oraş : Xatp=:, 6::&, r.al 't-f}YO�
căw 'itQJ,LY. ăpxs o'&o(o'Y]<; (lbid. p. 5 6 8) ; eătre Selena :
Xa<pe, ăvacrcra, 6sa ),wxo>),svs, ora � z ),·�v·� , ( lbid. p.
5 7 5 , vers. 1 7 ) , etc.
3) tl. Paranikas, op. cit. p. 1 4 1 .
 ICONOGRA.fll\ IflNULUI A. CA. TIST
pe fecioara 1'\aria, \Jestind�o că \?a de\Jeni înăl�
ţarea o mului, reîn\Jierea l ai A.dam, mântairea
laerimilor E\Jei.
B. Sfânta fecioară, ştii nda�se curată, se în�
doeşte de spusele îngerului.
r. Voind să pătrundă misterul, ea întreabă pe
înger.
Ll. A.tanei puterea damnezeaseă ambrind�o, con�
eepţia are loc.
E. S fânta fecioară tJizitează pe rada ei Eli�
satJeta, al cărei prunc se mişcă de bucurie în pân�
teeele ei , salatând astfel pe 1'\aica�l'lântuitoralai.
z. Concepţia miraculoasă a logodnicei sale
turbură pe Iosif, care însă, aflând dela Duhul
Sfânt cele întâmplate, slătJeşte şi el pe Domnul.
II. H. La naşterea Domnului păstorii din îm­
prejurimi \?in de se închină l ui şi mamei sale
în peştere.
8. 1'1agi1 din Persia, Craii dela Răsărit, eălă�
torese ea steaua, care le arată drama! spre
Betleem. Ei sosesc şi se închină ea bucurie Dom M
nu lui.
l. Ii aduc daruri ea unui împărat şi preaslă�
\Jese pe 1'\aieaMDomnalai.
K . Ei se întorc apoi la Babilon, împlinind
scripturile, dupăce au proclamat pe Iisus rege
şi aa ocolit pe Erod.
A. fuga familiei sfinte în Egipt şi prăbuşirea
idolilor.
M. Iisus, dos la templu, e primit în braţe de
Simeon, care îl aştepta de mult, şi care îl reM
cunoaşte ca pe Dumnezeul ade\Jărat.
A.id se sfârşeşte partea istorică a imnului, reM
feritoare la Bană\Jestire şi la NaştereaMDomnalui.
b. PA.RTEA. 1'\ISTICA .
III. N. Poetul glorHieă apoi întJăţătara lai Iisus,
care apare ca an creator, arătânda�ne noua
ereaţiane.
8. De aceea să ne întoarcem spiritul spre cer,
pentrucă Dumnezeul cel de sas s'a arătat pe păM
mânt ea om smerit, ea să ne ridice la înălţime.
O. El e ea total celor de jos, nelipsind însă
celor de sas.
ll. Intreaga fire îngereaseă se minunează de
marea operă a îneărnării .
P . « Pe ritorii cei mult \?Orbitori î i \?edem,
NăseătoareMde�Damnezeu , a fi despre tine ea
nişte peşti fără de glas, că nu se pricep să spue
în ee chip şi fecioară ai rămas şi ai putut naşte»
� - Dumnezeu s'a coborît pe pământ ea l'lântaitor,
\?Oind să mântaiaseă lumea.
inp.org.ro
51
IV. In cele din armă şease «ieoase » poeta!
slătJeşte alternati\J pe 1'\ântuitor şi pe 1'\aieaM
Domnului.
T. SfântaMfeeioară e zid al feeioarelor şi al
tuturor celor ce alearga l a ea.
l". Iisus Christos tt·ebue preaslătJit, dar nici
an imn nu e atât de demn faţă de binefacerile
lai către mulţime.
«P. l'laiea Domnul este luminarea ee apa1·e
celor ee se află în întuneric.
X. l'lântuitoral \?Din d să libereze \Jeehiul păcat,
iartă greşelile \Jeehi şi rupe cartea păcatelor.
IV. In eânteeul armă tor poetul numeşte pe
SfântaMfeeioară bis�rieă \?le, în care a locuit
Cel ee are în m ână firea întreagă.
n. De aceea se adresează ei, rugândMo să
primească aef'st imn drept prinos şi să m ânM
taiaseă pe toţi de toat(' r elele şi de iadal- deM
apoi.
Imnul A.eatist n'a purtat întotdeauna denumi M
rea lai de astăzi 1).
In unele manuscrise \leehi se numeşte « Sâm�
băta A.eatistalai >> . Tot acest titlu îl poartă şi în
T1riodz"on-ul, tipărit în 1 8 2 0 la Veneţia.
In Tip iconul bisericii constantinopolitane, ti M
părit în 1 8 3 8, se întălneşte pentru primaMoară
denumirea de Im.nul Acatz"st, ('0' AxcWtcr"tO\; U f.LM
VO\;). Dela această dată ea predomină în ediţiile
greceşti de Triodiz" şi Ceasloave. A.eeastă deM
numire a fost probabil luată din Sin axar ul pre­
scurtat ( 'E1t['to!LO\; :Luvo:�o:ptcr"t��) 2).
Dar ehia1· şi slujba A.eatistului a suferit în
scurgerea \Jremei unele modificări. In eodexul
\Jeaeulai al x�lea al şcoalei teologice din i nsula
Halki, slujba e mai simplă, decât cea care a preM
dominat mai târziu , ceeace arată că s'au petreeut
unele schimbări în decursul timpurilor. ParaM
nikas face o ipoteză i nteresantă în prl\Jinţa aceasta.
El eonjeeturează, că au putut exista două tipi�
eoane ale acestui imn : anal, m ai scurt, pentru
bisericile din oraşe, altul , mai deztJoltat, pentru
monăstiri. A.eest din urmă a reuşit eu timpul să
se impună şi bisericilor din oraşe S).
1) N 'am patat urmări şi cerceta ediţiile româneşti ale
1\.catistalai, cari lipsesc din bibliotecile Iaşilor. Totuşi în edi·
ţ ia românească din 1 8 4 0 , scoasă sub episcopul RSmnicului
Neofit, găsim următorul titl u : « Slujba 1\.catistalai».
• ) '•01e p.·�v Ozo <f ll.·�� -r:'ij � Kwv�W.'tlvwtto).zwc; ),ah�
't"Q Eleop.-fjtopt -r·�y x.aptY &<pbc:to op.o:vo;, b/.ovolt'tlOY 'tOY
Op.vov "/.al 6:Y.li0toToY a.b�-n �p.s)\tjl8·flocc; , cJ; c; 6it2p a.O-rwv
<'q·po'itY"tjvcic:·ţ} "MJ.t {>1tz p 'f o zi ilovcip.sl ilw.ttpu.�a.p.b·ţ} 'tO
Y.a.-ra 'l:WY �x6pwv -rporcawv. Paranikas, op. citat., p. 1 40 .
3 ) Op. cit. p . 1 40- 1 4 1 . - 1\.catistul a fost reprodus ş i
in ediţii populare ş i i n ediţii ştiinţifice. Dintre aceste din
52 BULETINUL COl'\ISIUNII l'\ONUl'lENTELOR I S TOR i CE
III. CH EST IUNEA. A. CA.TISTULUI.
1\UTORUL ŞI DF\TI\ COl'lPUNERII ll'\NULUI
1\CF\TIS T.
Imnul 1\catist, după cam s'a arătat mai sas,
s'a alcătuit ca să se aducă laude l'laicei�Dom�
nului, care, după tradiţie, cu prilejul unui asediu al
Constantinopolului de către barbari şi în urma nnei
rngăciuni solemne a cetăţenilor în biserica Sîin�
tei Sol'ii, u inter\lenit şi a mântait cetatea. După
plecarea barbarilor s'a compus acest imn şi s'a
hotărît să se comemoreze minunea l'laicei�Dom�
nalul într'o sărbătoare specială.
La ce epocă s'a petJ·ecut acest e\leniment ?
Cine e autorul imnului ?
Iată două întrebări, la cari în\lăţaţii s'au în�
cercat să răspnndă. Ele aa dat n aştere nnor
lungi discaţiani, cari n'an adus încă o soluţiar.e
satisfăcătoare şi definiti\ld. 1\stăzi se poate dar
\lOrbi de o chestz'une a Acatistului, ce rămâne
deschisă I) .
urmă două sant mai însemnate : a lui lv. Christ şi r\. Pa·
ranikas, Anthologia graeca carmi111mt christianonem,
Lipsiae 1 8 7 1 , p. 1 4 0 - 1 4 7 , şi a cardinal"lai J. B . Pitra,
Analecta sacra Paris 1 8 7 6 , t. r, p. 2 5 0 - 2 6 2 . Edi tiile a•
cest<a dapă observa ţia lui Papadopoulos-Kerameus, sunt in·
suficiente, Se găsesc diferite copii ale i\catistulai, cari diferă
intre ele fie prin prescurtări, fie prin schimbări , ceeace pro ..
bează că textul a fost adesea remaniat. S ' au mai găsit apo i
încă cinci manuscrise, necunoscute de Pitra, Ia monă3tirea
Laura, la şcoala teologică din Halki, la Patmos, cari tre•
buesc utilizate la facerea unei edi ţii critice. (/\. Papadopoulos·
Kerameas, ro &x&�!O'tO<; Bp.·;o�p. 6 - 7 ) . I n \>remea din urmă
avem şi edi ţia lui Pl. de rleester. 0./fizio dell l n110 Aca­
tisto in onore delta santissima li!Iadre di Dio, Ro·
ma, 1 9 0 3 .
fu fi de asemenea interesant s ă s e facă un studiu com­
parativ intre diferitele texte greceşti ale i\catistului şi texte l e
româneşti. In textul i\catistului rom ânesc publicat sub auspi·
ciile episcopalai Râmnicului Neofit pe la 1 8 3 0 , se întâlneşte
o introducere, care lipseşte din edi ţia ceaslouului grecesc
modern, tipărit la Constantinopol în 1 9 0 0 . In schimb lipsesc
unele părţi ale slujbei i\catistulai în edi ţia românească.
'1 Vezi bibliografia acestei chestiuni în K. Krumbacher,
Geschiclzie der byzantinisc!ten Litteratur, 2 ed., p.
6 7 2 - 6 7 3 . La ea se mai adaogă studiile următoare, dintre
cari cele mai multe au apărat dapă 1 8 9 7 , data publicării
eăr ţii de mai sus : 1. r,r.tr.. z:)J... twv, 1tz:pl -cWv ry�, o'ir�wv 't��c:
8wro'l.oo, :Ew�·�p, 1 8 9 1 , p. 8 9 - 9 3 ; Ebanz),o<; Koqn­
"�,;,.,.1]<; , 'O &;o;cifJLO�'J<; &p.vo<;, i\tena 1 9 0 1 ; /\. Papadopou•
los-Kerameus, 'O &,.6.8�G!O<; op.·,o<;, B d)),. [apuo).. ·� , 1 9 0 3 ;
D, Piacido de r\eester, OfJieio dell'inno acatisto in
onore delta sm1fissima Madre di Dio e sempre
Ver<.; ina Maria. Roma, 1 9 0 3 (critică de Clagnet în Echos
d'Orient, VIII ( 1 9 0 3 ) , şi în Oriens Christianus, TII
( 1 9 0 4 ) p. 5 5 5 - 5 5 7 . ) D. Placido de r\eester, L'itmo aca•
tisto in Bessarione voi. VI-VII, Roma, 1 9 0 4 ; Thearvic,
inp.org.ro
Despre imnnl 1\catist, Bizantinii ne�aa transmis
diferite ştiri 1).
Cea mai \leche ar Yi ceeace se atribue chro�
nografulai \leacalai al lX�Iea George l'\onahul,
supranumit şi 1\martolos. După această ştire 1\ca�
tistnl şi « contacul» « Celei ce fu un strateg apă�
r;>itor» au fost compuse pe la anal 6 7 7, când
Constantinopolul, prin inter\lenţia l'luicei .Do mnului,
a sc;>ipat de incursiunile şi asedinl 1\rabilor 2).
Dar părerea aceasta nn decm·ge din însuşi chro­
nograful George l'lonahul, a cărui operă origi­
nala n'o a\lem, c· dela scriitorul, malt mai recen t ,
care a modificat-o şi u augmentat�o.
O altti ştire, deasemenea \lechie, arată d al�
cătairea i mnului a fost făcută sub împăratul Era�
elia, după primul a >edia al 1\\larilor şi al Per�
şilor. 1\cest e\leniment s'a întâmplat pe la anul
6 2 6 , sub ptistoria patl'iarhnlai Sergia, care a jucat
nn rol însemnat în timpa! asediulni.
Ştirea aceasta apat·e pentru prima�oară în pro�
totipul sinaxaralai acatistului şi, mai precis, în
\leacnl al XIIJ.Jea, în �uvo�t� Xpowx.rj, al cărei
autor nu se cunoaşte. 1\cesta la sfârşitul po\les�
tîrii sale despre asediu! Constantinopolului de
către 1\\lari scrie :
« De atanci în amintirea minunei s'a hottirît s1i
se cânte slujba de noapte a acatistului în fiecare
an, Sergiu fiind cel ce a alcătuit stiharile, pe
cari le numim icoase, i mnuri către în\lingătoarea
şi protectoarea noastră (l'laica�Domnalni)» 3).
Photius et l'Acathiste în Echos d'Orient, VII, No. 4 8
) p 2 9 3 - 3 0 0 ; Thearui�. Autour de l'Acat '. iste,
( 1 90 + ,
în Echos d'Orient VIII, No. 5 2 ( 1 9 0 5 ) , mai, p. 1 6 3 -
1 66 ; Pythag. P. N· Themeles : '0 &,.&.6L:J"to<; op.vo;. N � r.<
:E�wv, an III, (Jerusalim, 1 9 0 6 ) , 1 2 fasc. voi . III, 4 4 - 5 8
ş i an. I V ( 1 9 0 7 ) p . 826 - 8 3 5 . Idem ' Epp.·l]v�t'X Toi\ 'A;o;a·
filo-roo Up.vou, N � a. ��U1Y, X, p. 2 0 5 - 2 2 7 , 3 9 3 - 4- t t ,
5 6 6 - 5 8 0 ; XI, p. 3 6 - 5 l ; Vizantiiski Vremennik
t. XV ( 1 9 0 8 ) , fasc. 2 - 3 , p. 3 5 7 şi urm. ; ·� co·l]p.<pLv·�
�z o�; "1:0� 'A'l.'J.8io-.:Otl op. 'iOtl C·l]t·�p.ett!J<; ; i\. Papadopoulos­
Kerumeus, [1-�·(at r.al OâvzLa 1:00 itOt+, �rJ.. Y To; 'r);y 1A.r.6.­
fao-.:o'i &p.vov. Btl(r.tv"tc<;, I ( t 9 0 9 ) , p. 5 1 7 - 5 4 0 ; P. F.
Krypiakiewicz, De hynmi Acat '1 isti auctore in Byzan­
tinisc!ze Zeitsc!tnjt, 1 9 0 9 , p. 3 5 7 - 3 8 2 , unde se dă de
asemenea o bună bibliografie, deşi necomplectă.
') Istoricrrl acestei chestiuni e tratat foarte bine in cartea
lui Papadopulos-Kerameus " , A 'l. ti�LOHO<; op. YO<;. Vom face
aici un rezumat, modificând pe ici pe ...:olo unele lucruri.
' ) George rlonabul, Cilronicon S. Petersburg 1 8 5 9 , ed.
rluralt, p. 6 1 2 .
3) K . :!:&fJr.<, M<cwwvt;o;·� BL3),wB·�;o;·l], t. VII, p. 1 0 9 . Papa•
dopoulos·Kerameus co mbate această ştire. El crede ci autorul
a confundat serbarea instituită de Sergiu pentru asediu! din
6 2 6 , când na s 'a patat scrie i\.catistaJ ; căci până in \'eacol
al Xlll•lea nici o Copie a acestui imn nu poartll numele lui
Sergiu. (Papadopoulos-Kerameus, '0 \-\;o;afJLo-ro<; op.vo<;, p. 9 ) .
 ICONOGRl\Fil\ 11'1NULUI 1\Cl\ TIST
Ştirile acestea contradictorii încarcaa pe înşişi
bizantinii. Do�Jadă este o notiţll, gisită de P. Pa"
pageorgia într'un manascl"is din \Jeacal al XIII"lea,
care zice m·mlltoarele : « 1\ceste <c icoase >l dam�
nezeeşti na sant, cam pretind anii, ale lai SerM
gia, cat·e cinsti& atunci scaunul Constantinopolalai,
ci ale di\Jinalai Romanos, care se mai numiil şi
/'1elodos» 1 ) .
Şi ca toate acestea p�rerea, că imnul a fost
alcătuit în \Jremea lai Eracli a de Sergiu, a con"
tinnat si se răspândeasc� în l umea bizantină,
după cum se \Jede din Sinaxarul Prescurtat,
care a fost compus de Nicefor Ca'ist Xantopol
în \Jeacul al XIVMlea 2). Ea eri! admisă ca un tel
de tradiţie în \Jeacarile următoare, după cam ne
spune /'1eletie Kallonas, · in secol al al XVIII-lea 3).
Dar tot în acest \Jeac ia naştere o noaă păret·e,
datorită eraditalui patrial"l1 al Ierus:tlimalui, DoM
-'
sitei. Dapă et slujba de noapte şi i mnul 1\catis"
talai s'au alcătuit în 1'remea împllratului Leon
Is:�m·ianal şi a patriarhului Germanos 1 4). Pll·
rerea aceasta, care nu se razămă pe nimic se­
rios, are drept ol"igine ştirea ce ne-o dă pt·oto­
tipal sinaxarnlai despre o minune a /'1aicei-DomM
nalai la asediu! Constantinopolului în 1'remea ·lai
Leon Is:�arianal 0).
In \1eacnl al X VIII.,Jea, losef /'1aria Qnercins
atribne imnul 1\catist lai George Pisidis 6), şi a­
ceasta numai pentrucă în 1\catist /'1aica"Domnn­
lni se n umeşte strateg, ca şi în poema acestui
scriitor pri�Jitoare la asediu! Constantinopolului
de către barbari i). In această poemll insi na se
întâlneşte nici o aluzie la alcătuirea 1\catistnlai
şi a slujbei de noapte S).
Chestiunea 1\catistuloi a di1'izat în diferite taM
bere pe sa1'anţii moderni.
Astfel Constantin Jconomos, şi dn�ă el Ioan
1) Byz. Zeitsclirijt, t. xm, p. 406 .
2) tligne, Patrolog ia. graeca, t. 9 2 , col. 1 3 4 8 - 1 3 5 3.
3) 1\cest scriitor ne transmite şi o legendă de felul cum
s 'a păstrat 1\catistul. Cărţ ile lui Sergiu, din pricina ereziei
sale au fost, Ia un moment dat, aruncate în foc. Pe când
ele ardeau o singură sedere sări3 din foc oridecâteori eră
aruncată ca să piară cu celelalte. Lam ea dându·şi seamă că
aceasta eră. o minune, s 'a examinat cartea şi s 'a văzat că
ea con ţine un imn în dnstea l'\aicei .. Domnului. 1\stfel s ' a
păstra! 1\catistul lui Sergiu. Papadopoulos•Kerameus , op. cit. ,
p. 1 0 - 1 1 .
') uoo�fJfoo, n � pt 'tWY ZY 'hpooo),op.otc; 7tG<'tpw.pxoo-
vO.v-rwv, p. 623,
') Papadopoulos•Kerameus, op. cit. p. 9 - 1 0 .
6) tligne, Patr g r. t. 9 2 col. 1 3 5 4 .
' ) G. Pisidae, Expeditio persica, Bonn, 1 83 6 p. 4 7 - 6 8 .
8 ) Părerea lai Quercius însă a fost admisă d e mul ţ i, după
cum obsen•ă Papadopoalos-Kerameus.
inp.org.ro
53
Sakellion, atrlbae, fărll probe de altfel, compu�
nerea « icoaselor /'1aiciiMDomnalni » lai 1\pollinarin
din 1\lexandria din seco lul al IV -lea 1) . 1'\anuel
Gedeon a susţinut teza, că imnul 1\catist a fost
scris nu mult dap� ma artea împllratalai Iulian
1\postatal (an. 363) 2) .
Părerea însă., care a predominat şi la Bizan�
tini, eli patriarhul Sergiu este autorul imnului ,
a fost îmbrllţişată de mulţi sa1'anţi moderni.
Cel dintâiu, care o sasţine, este rasol lnocen�
ţiu în 1 8 3 6 3). Dar părerea sa ar fi rămas fără.
ecou, dacă în1'ăţatol Pitra n'ar fi reluat tradiţia
dela Bizantini 4). Christ "), BOU'-'Y 6), Paranikas 7) ,
Semitelos ) şi Dieterich 9) o admit la rândnl lor.
După dânşii 1\catistnl a fost compus sub Era�
elin după primul asediu al Perşilor şi al bat·M
barilor, cari locaiaa dincolo de Dunăre. /'\sediul
a a1.'nt loc pe la 626 d . Chr., în anul al 1 6�lea al
domniei lui Eracliu. Paranikas de pildă, exami­
nând textul imnului, g1îseşte multe aluzii : la reM
l i gianea Perşilor, clireia i se opane Sfânta Tre�
i me ; la religiunea pă.gâni a l\1'arilor, a Hnnilor,
a Gepizilor şi a Sla1'ilor, cari asediarll Con­
stantinopolul ; la zdrobirea tiraniei sub împllratal
Focas, etc. 10) .
Totuşi opininnea aceasta n'a satisfllcat pe toţi .
1\rhimandrital rus 1\mfilocbie l l ) şi 1\lexandra
Enmorfopalos 12) atribne poetului Romanos com­
punerea 1\catistalni. Vatiras a dopt1i pllrerea aaM
torului, care ne�a dat cronica lui George 1'1o�
nahnl, după care 1\catistal a fost compus sub
împăratul Constantin Pogonatnl (668 -685) 1 3).
') K. Ohov6p.oc;, llspl -.:·�:; I'"IJGtc.<c; npocropă.c;. S. Pe•
tersb. 1 8 3 0 , p. 6 6 7 ; 1. :Eraz).l,�wv, Ihpl tUiv y)j' ohwv
-.:·i'jc; 0sot6Y.oo, :Ew-.:·�p, 1 8 9 1 1 p. 8 9 - 93 .
2 ) M . re �swv, Uu"tpWp'X_tY.Ot ;t[YG<Y.sc;, Constantinopol
1 8 8 5 - 1 8 8 7 , p. 2 4 0 - 2 4 1 . cf. K. Krumbacher, Gesch. der
byz. Litterafter, 2 ed. p. 6 7 2.
3) Inocenţb. Privire istorică asupra cărţilor litur­
gice ale bisericiig1·eco-ruse (în ruseşte) Kie�. 1 8 3 6 , p. 5 9.
4) Pitra, Ana!ecta, t. r, p. XXXI şi 2 5 0.
5) IV. Christ şi Pl. Paranikas, Anthologia graeca car•
mimem christianorum, p. XXXV.
6) Ch. Bou�Y, PoiJtes et rmflodes, Nîmes 1 8 8 6 , p. 2 0 6
ş i urm.
7) ll upav[Y.a<;, ll zpl uw.fJ1otoo up.voo, 'EU. <p t),o),tij �Y.oc;
� o)J,oroc; Kfnohwc;, t. 2 5 , p. 1 3 6 - 1 5 o .
8) A . X . :Esp.�taoc;, 'E'-hJ'ItY.·r1 p.stptY.-1]. 1\tena 1 8 9 4 ,
p. 131.
O ) K. Dieterich, Gesc/zichte der byzantinischen ttnd
neugriechischen L ittel'atur, Leipzig , 1 90 2 , p. 3 6 .
IO) llupuv[Y.uc;, op. cit. p . 1 3 9.
1 1) . 1\rh . 1\mfilochie, Kov'WY.apwv rlosco\•a, 1 8 7 9, p. 1 6
,
12) Papadopou:os-Kerameus, op. cit., p.1 2 .
13) Str.�oiipoc; Bootopă.c;, NzoMroo t61Jop.uotu�u 'mBsw­
p·IJo'c;, 1 8 9 3 , t. 2 p. 4 1 1 - 4 1 3 , 4 3 1 -4 3 4 , 5 1 1 -5 1 5 .
54 BULETINUL COtîi SIUNII tîONUJ'\ENTELOR ISTORICE
Vatiras obser\?ă, că din contextul I\catistalai na
patern scoate nici an argm:nent pentru a atribui
patriarhului Sergiu paternitatea acestui imn. Din
potri\?ă. întâlnim în el pasagii� cari combat în
chip în\?ederat erezia monotelită, susţinută d e
Sergiu 1).
Papadopoulos�Kerameas \?ede în aceasta an
argument în fa\?oarea tezei sale, pe care o \?Om
·
rezuma mai la \1ale, şi declară că. imn al I\catist
e posterior lui Sergiu.
'
Totuşi cine ne poate asigura, că. aceste pasaM
gii n'au fost intercalate mai târziu cu prilejul
celei dealdoilea şi al treilea comemoră.ri a acestui
imn ?
Cât pri\?eşte al doilea punct al tezei lai VoM
tiras, cam că. I\catistul a fost compus în \?remea
lai Constantin Pogonatal, nefiind susţinut ca probe
suficiente, n'a putut con\?inge pe nimeni 2).
Nesigaranţa aceasta în pri\?inţa autorului şi a
epocei, în care a fost scris i mnul I\catist, a făcut
pe anii erudiţi să ne mai circumspecţi. I\şa. Karl
Krambacher declara, în 1 8 9 7 , că. chestiunea
I\catistalai nu se poate socotl ca deslegată 3).
tîai în urmă E\?anghelos Kofiniotis, într'un stuM
dia special, recunoaşte, că atât autorul Imnului
I\catist, cât şi epoca în care s'a scris, nu se pot
hotărî 4).
Distinsul sa\?ant Papadopoalos�Kerameus nu s'a
împăcat însă ca ideea aceasta. E l a că.atat o
nouă solaţiane, care, oriMcât de ingenioasă ar îi, n'a
a\?at norocul să fie acceptată de lumea ştiinţifică .
PapadopoalosMKerameus combate atât părerea,
care atribae 1 i Sergiu imnul, părere care s'ar
datora anei confaziani a lai Nicefor Ca!ist XanM
topol, cât şi pe cele ce fixează epoca scrierii
I\catistalai sab Constantin Pogonatal ( 6 6 8 - 6 8 5)
şi Leon lsaurianal ( 7 1 7 - 7 4 1 °).
Scopul i mnului, urmează dânsal, este îndoi t :
să aducă mai întâiu mulţumiri tîaiceiMDomnala1
pentru binefi'lceri trecute şi apoi s'o îndaioşeze
din noa pentru a ocroti oraşul în primejdie.
Vechile binefaceri ar Yi, după acest în\?ăţat, cele
din \?remea 6) asediilor sab Eraciia, Const. Po�
gonatal şi Leon Isaarianal.
' ) Acatist, ''ers. 1 7 2 - 1 7 6 şi 2 1 1 - 2 2 3 ; cf. Papado·
p oulos -Kerameus, op. cit., p, 1 2 - 1 3 ,
') K. Krumbachet·, Gesc!zic!tte der byz. Litte1·atur,
2 ed., p, 6 7 2 , şi 1\, Papadopoulos•Kerameus, op. cit., p, 1 3,
•> Op. cit., p. 6 1 2.
•) E. Ko<f- C'Itwn..; , b 'A;o.6.6co�o� OfiVO�, i\tena 1 9 1 1 , p.
1 3 şi 1 6 .
S) Papadopoulos•Kerameus, op. cit. p, 1 9 - 2 1 .
, 4) lbid. p. 4 6 - 4 8 .
6) lbid., p , 2 3 .
inp.org.ro
Rugăciunea e o îndaplecare care se face în mijM
local poporului co\?ârşit de unele e\?enimente triste.
Prin urmare ar fi \?Orba de an al patrulea asediu
al Constantinopolului. Din examinarea unor alte
pasagii se constată, că locuitorii acestui oraş,
asediaţi de barbari, se aflau şi în plin războiu
ci\?il 1). I\ceste e\?enimente n'au loc, zice autorul,
nici în \?eacul al VIIMiea, nici în al VIIIMlea. Care
este dar acest al patrulea asedia ? Papadopoalos­
Kerameas nu \?ede altul, decât pe cel din anal
860, întreprins de Ruşi ( Pw�) sab domnia împăM
ratai b izantin tîihail al IIl-lea şi sab patriarhal
Fotios.
In sprijinul teoriei sale el utilizează o ştire
confirmată şi de PseadoMSimeon tîagistrul, di'ltă
de o cronică prescartată, descoperit1i la Bruxelă.
I\ceastă ştire ne arată, că Ruşii au fost respinşi
de creştini prin protecţianea 1'1aiceiMDomnalai 2).
Papadopoalos-Kerameas mai constată, că pa­
triarhal Fotios a jucat an rol însemnat în aceste
e\?enimente, ţinând şi două cauîntări In S!ânta ..
Sofia, în cari se găsesc aluzii la o slujbă de
noapte 3).
O dată stabilite acestea, se întreabă dânsal,
cine putea să compue în această epocă an imn
demn de 1'1aica..Domnulai. Patra persoane erau
în stare s'o facă. : imnograful Iosif, mitropolitul
Smirnei , tîitrofane, patriahal Fotios şi ele\?al său,
chartofilaxal George. Cei doi dintâia trebaesc înM
lăturaţi, căci la 8 6 0 ei se aY!aa exilaţi la CherM
son. Rămân ceili'llţi doi, Jintrecari PapadopoalosM
Kerameas preferă. pe Fotios 4).
Pornind dela această idee, dânsal caută să
descopere asemănării între scrierile acestui paM
triarh şi i mnul I\catist, pe cari le şi găseşte şi
le enameră îndelung 0).
Oricât de mare este autoritatea lai Papado�
poalos�Kerameas, argumentele, ce aduce în spriM
jinal teoriei sale, sant slabe.
1'1ai întâia, în potri\?a tnidiţiei celei mai răsM
pândite, care atribae lai Sergiu paternitatea imM
nulai, dânsul nu aduce nici an argument decisi\?.
Ea se datoreşte, zice el, anei confaziani a lui
Nicel'or Callist Xantopol. Prin ce însă probează
dânsal !l.Ceastă. confuzie ? Prin nimic. Niceror Ci'liM
list Xantopol era an erudit de seamă din \?eacal
1) lbid. p. 2 4 - 2 5 .
') Teofane continuat, Bonn, p . 6 7 4 - 6 1 s şi 1 Cu•
mont, Anecdota Bruxellensia, I, Gand 1894, p. 3 3 , ci•
tap de Papadopoalos-Kerameus op, cit. p. 2 8 - 2 9 .
a > Ibid. p . ;; o �i 3 6 .
0 ) lbid. p, 4 8 - 4 9 .
 ICONOGRAFIF\ ltiNULUI ACA TIST
a l XIV-lea ş i aPei:! probabil l a îndemână izPoare
cari aa dispărut în armă. E totuşi posibil ca
tradiţia, pă.strată de dânsal, să fie greşită ; dar
pentru a o înlătura trebaesc doPezi.
Papadopoalos-Kerameas găseşte m ulte asemă­
nări de Persari şi expresiani între operile lai
Fotios şi Acatist. Dar tot el descopere nişte ast­
fel de asemă.nări între acest imn şi poeţii Pea­
calai al VIII-lea, Ioan Damascen, Andrei din Creta
etc. 1). De ce atunci să admitem numai decât, că
unele expresiani şi IJersari ale Acatistalai aa rost
împrumutate dela aceşti i mnografi saa create de
însuşi Fotios, şi să na admitem iniJersa ? Pa­
triarhal Sergiu era an crodit şi an om de talent,
care putea prea bine îi an creator de seama, pe
care să-I i mite posteritfl.tea.
Papadopoalos-Kerameas mai obseriJă, că. în
imn se aduc laude pentru binefacerile anterioare
ale tiaicei::J)omnalai, pe cari le pune în legătură
ca asediile Constantinopolalai sab Eraclia, Con­
stantin Pogonatal şi Leon Isaarianal.
In priiJinţa aceasta se pot face două conjec­
tari : I) Pasagiile în chestiune pot fi din textul
primitiiJ despre care na ştim sigur cam a fost ;
Il) ele pot fi posterioare primei compoziţiani.
In prima! caz aluziile la binefacerile trecute
ale tiaicei-Domnalai na pot mira pe nimeni. Cal­
tai ei e foarte IJechi a la Bizantini. Sfânta Fe­
cioară. a fost în tot eiJal media socotită ca pro­
tectoarea Constantinopolaiai, chiar înainte de anal
6 2 6 . Aluziile dar la binefacerile ei din trecut
se pot referi la unele minuni, cari i -aa întărit
şi mai m ul t caltal �), ca, la an moment dat, în
626 de pildă., toate priiJirile locuitorilor să se
îndrepte spre dânsa.
In al doilea caz, adică admiţând că pasagiile
în chestiune sant adăogiri . posterioare, nimic mai
firesc, decât să se facă aluzii la bi neiacerile
tiaicei-Domnalai din IJremea asediilor anterioare.
Şi în adePă.r, după. asediu! Arabilor sob Con­
stantin Pogonatol, i mnul s'a cântat din noa şi
1) Jbid., p. 5 0 şi urm. 1\supra chestiunii iZ\'Oarelor şi a
împrumuturilor autorulu i imnului 1\catist, Papadopoulos-Ke­
rameas a mai re\,enit in revista Bo�et.VL[:; I ( 1 90 9 ) p. 5 1 7 -
5 -1-0 : ll·IJ1at xal IJavzca toii r.:oc·��avto; TOV 'A,.&8cctov
Op.vov. l'\. Thean1ic, în articolele citate rnai sus, a combătut
ca multă dreptate extraordinara ipoteză a lai Papadopoulos
Kerameus.
2) Se ştie că impotrh,a acestui cult s 'a pornit o mişcare,
sus ţinută de Teodor din t\opsueste şi mai ales de ele,,ul său
Nestorlu. l\tacurile şi erezia Nestodenilor îrnpotrh,a Sfintei ..
Fecioare a fost condamnate in sinodul ţ inut în 4 3 1 Ia Efes.
J. 1\. t\oehler, Histoire de t'Egiise. Paris, 1 8 6 8 , !, p .
1}5 3 ş i arm.
inp.org.ro
55
s'a «tipărit» (E'tu7tW 9'1)), adică. s'a ordonat să fie
cântat în fie-care an în chip canonic, după cam
spune scriitorul Amartolos. Ordonanţa aceasta 11
rost reînoită şi după 7 1 8 sub Leon Isaarianal,
când Constantinopolul a scăpat de an nou asedia
al Arabilor 1).
Remanieri şi intercalări erau deci posibile, m ai
ales că adesea ori împăraţii ţineau si cinstea scă.
pe l'laica Domnului, fie companând IJersari, fie
adresându-i o caiJântare de laudă. Impăratul Teodor
Daca Lascaris, de pildă, a scris o caiJântare, care
trebuia si se cetească. la sărbătoarea Acatistulai 2) .
După Papadopoalos-Kerameus, Krypiakiewicz
s'a încercat, la rândal sia, si descopere pe au­
torul i mnului Acatist 3).
E l ajunge în stadiul săa la următoarele con­
cluziuni :
1 . Imnul Acatist a fost compus, ca să se aducă
laude misterialui incarnaţianii, precum şi Sfintei�
Fecioare, prin care s'a mijlocit acest mister ;
2 . Ideile teologice ale Acatistului fac parte din
cicla! celor din IJeacal al IV -lea împotriPa Apo �
Jinariştilor ;
3. Sunt m ari şi multe aseminări între Acatist
şi opera Sr�tulai Eîrem Sirul, (mort la 3 7 3) ;
4. Totuşi nu acesta este autorul lui. Limba şi
arta i mnului trădează ca făuritor pe m arele poet
Romanos, zis tielodos, pe care Krypiakiewicz îl
socoteşte ca trăind sub Anastasie I . ( 49 1 -5 1 8) 4.)
5. Imnul are adăogit «contacal» 'tfj 6m;p !l-XX<Jl,
al cărui autor poate H patriarhul Sergiu (VII s,)
sau Fotios (IX s. ) 5).
6. Acatistal a fost compus de Romanos în Siria
înainte de 11enirea acestuia la Constantinopol 6).
Pentru demonstrarea tezei sale, Krypiakiewicz
face abstracţie de tradiţie. El se adresează di ­
rect imnului ş i compară i deile ş i IJersurile Joi c u
ideile ş i IJersorile altor epoci.
El constată in adeiJăr, că aceste i dei fac parte
din cicla! celor din IJeacol al IV-lea ; că între
Errem Sira] şi Romanos sant înrudiri şi împru�
maturi multe, precum şi între opera acestuia şi
Acatistul. Aceste împrumuturi şi înradiri le ena ..
meră îndelung. Krypiakiewicz găseşte mai ales
expresianea bucură-te (X�Xrpe) foarte des între-
1) M. Ilapa.Vt'l.a.�. op. cit. p, 1 40 ; cf, Paparigopoulos,
'la�o p [a -rou 'Ei./,·�v�xoii Z'fJvooc;, lll, p. 3 1 0 şi 3 5 2 .
2) Abto'l. p atopo� 8 t o o w poo, l.61oc; €Î<; t-fjv iir.:€pa)'ta.v
�� o 7to t•J u.v 8eo-rth�.ov,
btf-::D�wv &vu.j �YliH JY.::o6at �Y tt·ţj Eo p't·fl
ti]� 'A,.a.U[owo. tw't·�p, 1 6 ( 1 8 94), p . 1 8 6 - 1 9 2.
3) P. F. KrYpiakiewicz, De hymni Acat!tisti auctorP,
Byzantinische Zeitschrift, XVIII ( 1 9 0 9), p. 3 5 7 -3 8 2 .
<) Jbid, p . 3 7 1 , S) Jbid. p . 3 6 1 , 6) Jbid. p, 3 8 0 .
 6 BULETINUL COI'\TSJUNJI 1'\0HU/'\EHTELOR I STORICE
boinţată la Ffrem Sirul. Ea putea însl H imitan
de ori ce aotor bizantin, cunoscător al lite1·atorei
antice, unde, după cum am \1ăzal, se întâ. neşte
adesea în imnuri.
.1'\.etocla Joi Krypiakiewicz no clife1·ă, după cum
t1eclem , ele cea a J oi Papaclopoolos-Kel·ameos. Ea
se întemeiază. pe comparaţii, cari în imbroglio
poeziei mecliet1ale no pot coJstitol o bazl sigură ;
ea e mai puţin solicl1 chiar, decât cea a Joi Pa­
paclopoalos-Kerameus, care a căutat cel puţin
sii explice şi să n�spingă. m"1ele tradiţii bizantine
despre F\catist.
No e de ajuns ele altfel sl explici origina sau
si descoperi pe autorul ico:�selor, ca chestiunea
F\catis'oloi să fie H\morită. Ceeace inte1·esează în
primul 1·âncl e de a se ştl, când şi ca ce prilej
s'a ţ inut prima slojbl a F\catistolui, care pe lângă.
icoase mai conţine şi alte părţi. Aceasta îmă nu
s'a llimurit încă. de nimeni.
De aceea chestiunea F\catistolui ră.mâne deschisă..
IV. ICO OGRl\Fil\ 11'1NULUI 1\Cl\TIST.
Nesigoranţa aceasta însl nu sti!lghereşte întru
nimic on studia despre picturile şi minintari le
i mnului F\catist.
I lostraţionea acestuia e ca mult posterioară.
compozi ţi unii lui 1). Ea începe să. se manifesteze
mai întâia prin miniaturi, apoi prin ţesături sa�
cre �) şi icoane, iar mai târziu trece la decora�
tionea pictm-ală a bisericilor 3).
Cum însă în interiorul acestora fiecare por�
�ane a zidolai erb. destinată. să. primească, prin
tradiţie, anumite scene şi figuri sfinte, Imnului
F\c atist, venit mai târziu, nu i s'a patat face Joc,
decât în nartex,aleitori de alte reprezentaţia"ni sacrei).
Imnul F\catist e ilustrat ca 24 scene, cores�
panzân d celor 24 "icoase" .
') Dapă Kondako\l ea incepe deabia prin \>eacal al XII-lea.
N. P. KondakO\>, Histoire de rar! byzantin considere
pri11cipalement dans les miniatures (tr. fr. ), Paris
1 8 8 6 - 1 8 9 1 , 1, p. 6 1 ; cf. l. 5:t.-zygowski, Der A!.•at/; is­
tos Hymnos de1• Synodalbibliothe!J în Denksc!mf­
leu der Kaiserlichen Alwdemie der [1Vissenscha(tm,
phil.-hist. Klasse, lvien, Lll ( 1 9 0 6 ) , p. 1 2 9.
2 ) Scriitorul l"lanoel \aJaxos ne spune, că 1\ndronicJ fial
Împăratolu i bizantin f'\anael, Ce] care, �a QO\,ernator al Sa ..
lonicului, a \1ândut acest ora� Vene ţ ienilor, în 1 4 2 3 , retră ..
- g ându-se la Sfântul•tlunte, a dăruit monăstit·ei Vatoped două
t\lere (G·IJ ),6eopa), dintt·e cari unul era brodat cu cele 2 4
icoase ale i\catistului. tlanael tlalaxos, Ms. g r. Bibl Val. . • fondate de Ştefan Duşan in \leacul al XIV-lea, scenele Im·
din Paris, No. 1 7 90, foi. ·80 4 .
s) Cele mai \lechi exemple d e pictm·ă morală sunt din
\leacul al XVI-lea, ca, de pi dă, cele ale monăstirei La\,ra
dela 1\tos.
4) Vezi in pd\lin ţa aceasta Jl1.anualul de Pictură a
t\ ·ntelui i\tos : � w·;o:;[ou �oii zx <l>oupvă., ' Epfl·IJ""'"- �'ij�
inp.org.ro
Nu cunoaştem când anume s'a fixat iconog1·afia
lor ; constat:im · numai, că aceste scene se repetă.
dela monument la monument, relativ ca paţin::t
variante. Unei� din ele sant învederat împruma�
tate dela i conografia anterioară - oridecâte ori
subiectul se preta ; altele însl a a fost create a�
nume, ca sj. ilustrez� Imnul F\catist.
lată în rezumat reprezentaţionile ace3tea :
A. Pa1'fea istorică.
Buna vestz"rea, patru scene : 1 , Il, III (F\. B.
C.) : F\1·hanghelul Gat1ri!l se coboară. la sfânta�
feciootră., ca să-i vesteasc:i voinţa Celui-de�Sos.
IV. (D.) Puterea divin:i umbreşte pe Sfânta ­
fecioară.
Vz.zitaţiunea : V. Intă.lnirea 1'\aicei�Domnului
ca t1ar a ei Elisaveta.
Bănudile Sfântului fost/: VI. Srantol lo3if
b:inoeşte, Sfânta-fecioară. se ap::iră..
1\faşterea Domnu/uz·, patru scene :
VII. (F\.) Păstorii şi îngedi se închin:i lui Isus,
nlscat întt-'o peştere.
VIII. ( B.) tlagii călătoresc, călăuziţi de o stea.
IX. (C.) Inchinarea 1'\agilor.
X. (D.) Intoarcerea .1'\.agilor la Babilon.
Xl. Fuga în Egip t : Sfânta familie călăto ­
reşte în Egipt.
XII. Intâmpinarea Dornnulu i : Bă.trânul Si�
meon primeşte pe Christos în templu.
B. Partea Mistică.
Din cele 1 2 scene următoare, 6 sant închi�
nate .1'\.ântuitoruloi şi 6 .1'\.aicei�Domnului .
,W.(P'J.l.f- tr.·�� -r�x·rfjc;, ediţia l\ . Papadopoulos-Kerameus, S .
Petersbi.. rg, 1 90 9 , p. 2 2 0-2 2 1 ). Intre aceste reprezenta ţ iuni,
după Mmut'll, afară de Imnul 1\catist, sunt : Scena numită
A �·IJ :;�<; (Chdstos pe tron, a" · nd la stânga şi la dreapta lui
pe Sfântul Ioan Botezătorul şi pe tlaica-Domnului) ; cele
şeapte sinoade ecumenice ; parabolele ; diferi ţ i sfin ţi părin ţ i
şi melozi, etc. Lipseşte însă 1\pocalipsul. Un cunoscător al
bisericilor Sfântulai-tlunte, Gedeon, arată că în nartex fi­
gurează scenele l\pocalipsului şi, numai da;:ă spa ţ iul ingădue,
se pictează cele 2 4 icoase ale i\catistului (ti. 1. rzi:hwv,
'O " .-l&w�, 1 8 8 5 , p. 3 9) . Bisericile noastre urmează de o­
b iceiu prescripţiunile Jl!lannalului de Ptctură : Imnul 1\­
catist, se întâlnqte în nartex, ca, de pildă, la Stavropo·
leos, la Colţea etc. Excepţii însă dela recomandaţiunea
lanualuJui sunt multe. l\şâ, chiar Ia 1\tos, 1a monăstirea Laura,
Imnul i\catist este reprezentat printre picturile Trapezăriei.
La monăstidle serbeşti, el figurează in interiorul bisericii.
De pildă, la Mateişa şi :a Makovei-JI!lonastir din Uskub,
nului 1\catist fac înconjurul sanctuarului sau chiar şi al bisericii.
La biserica Golia din Iaşi, ale cărai picturi datează din anal
1 66 0, i mnul i\catist figurează pe pere ţ ii nord şi sud ai di­
oiziunii care precede imediat corul. La Cetă ţ aia ( aproape de
Iaşi' cele 24 icoase acoperă arcul dublu , care sus ţ ine cupola
in spre altar,
 T CONOGRAF!l\
XIH. Christos ta 1Vfântutior : Dum nezeu cel
Prea-Inalt s'a ară.tat pe pământ ca om smerit·
XIV. Maz'ca Domnului adorată : 1'\aica-
Domnului adornt� de lume.
XV. Christos care e în cer şz' pe pământ.
XVI. Christos şz· cetele îngereşti : Chl"istos
inconjurat şi adorat de cetele îngereşti.
XVll. Maica-Dom11ului şi 11 Retorz'i" : 1'\aica.
Domnului punând în nedumerire pe rctori.
XVIll. Christos ca Mâ1ztuitor : Christos atra ­
gân(i l,crmea Epre ade1J1lr.
_ XIX. Maica-Domnului ocrotitoare : ."'laica­
Domnului ca zid apărd.tar al fecioarei or şi al
celor ce aleargă la dansa.
XX. Christos StăjJâJ�itoruf ( Pa11f:Jcrntor) :
Christos pe tronul de mărire, adorat de lume.
XXI. Maica-Domnului Lumz'nătoare : 1'\aica
Domnului lu inând pe cei ce se află în întunel"ic.
XXII. Christos Deslegătoml de păcate : Chris�
tos rupând cartea p:icatelor.
XXIU. Maica-Domnului adorată ca o bi­
serică vie.
XXIV. lnchi11are către Născătoarea-de-Du m �
11ezeu,
Să examinăm în pa1·te iiecare din reprezen­
taţiunile manuscrisului Academiei Române, făcând
totodată un studiu al ilmtraţiunilor I mnulu\ Acatist.
BUNI\ VESTIRE A
In afară de manuscrisul 1 2 08 al Bibliotecii
Naţionale din Paris, din \Jeacul al Xll-lea, c are
conţine omiliile călugărului Iacob, numai în 1\­
catist buna\Jestirea e 1·eprezentată în nni multe
scene. Pretutindeni aitwea na întâlnim decât una
singură.
Se pune însă întrebarea : Pentruce patrd
scene la 1\catist ? E grea de răspuns. Poate că
aceasta c01·espunde unei concepţii teologice, care
căuta să explice turburarea Sfintei-fecioare şi
silinţa îngerului de a o linişti cu încetul. Pentru
teologi îngerul s'a coborât pe pământ în ain te de
a pătrnnde la Sfânta-Fecio:'ldi . "El s'a silit, zice
călugărul Iacob, să facă o intrare analoag� celei
a oamenilor, pentru a nu- i pricinui o turburare
IJiolentă 1 )" .
, îns:i n'au tinut
Artistii , întotdeauna seamă d e
aceste idei teologice, do\,adă scenele, în cari în­
gerul IJine sburând, e\")eniment care ar fi putut
pricinui cea mai adâncă turburare în sufletul unei
fecioare.
1) G. tlillet, Quelques represmtahons de la salu­
ta/ion angelique în Bu!Letin de correspondance hel­
llf1tique, xvm, p. 4 1 1 .
Buletinul Comisiunii flonumentelor Istorice.
inp.org.ro
11'\NULGI ACATIST 57
I. SCENA A.
Ea ilustreaz'i icosul :
• A yycl,o� 1tpWtOO'tCh1j; oopxv68cv ETE�trp'11j
El1tEl'l t'{j @EOtGXql 1:0 xc�JpE 1} xai Gt
.J'I 't'{j cX­
GWflCb:<p rpwv'{i , crw�tatOUj-tEV6v crE Scwpiiiv, KuptE,
eţ[Gl:a·w. xo.:l tCJ'to.:to xpo.:uytXSWV 7tpo� o.:Ot�V 'tO�-
au'tO.:. >>
"Ingerul cel mai întâia stătătoriu din cer al
fost trimis, si zică N1scă.toarei-de-Dumnezeu, bu­
cură-te ; şi împreună ca glasul cel n e trupesc IJă­
zându-te pre tine, Doamne, intrupat, s'au spăi­
mântat şi au stătut strigând către dânn unele
ca acestea 2)" .
Descripţia scenei I-a manascrisu'ui grec 1 1 3
al Academiei Române (foi. 6 v , în susul pagi nei ;
dimensiunile miniaturii : cm . 9,4 8 X 6,6 7 ) :
tlaica-Domnulai stă în picioare, în interiorul
anei clădiri, pre\Jd.zată cu o deschizătură in arc
surbaisse. Eu e l uminată de razele Sfântalai­
Dub, cari cad oblic dela stânga la dreapta, şi
ţine mâna stânga în jos, iar ca dreapta, ridicată.
b înălţimea peptulai, face semnal închinăciunii.
E in\Jestmântată în costum antic, cu mantie ro­
şie şi ca rochie taleră albastră. Poartă sandale
ro�ii. l ndărătul ei se află o la\J:ţă de coloare
castanie deschiSă, ca partea superioară \Jerde,
peste ca1·e e pusă o perină lungă, de coloare
\Jermillon. In fond se \Jede o uşă. Podeala încăperii
e în \Jermillon. 1\rhanghelal Ga\Jriil 3) IJine din stân­
ga, zbarând pe un noar ; m::J.ntia-i fâl!âe în IJânt. El se
îndreaptă spre Sfânta-Fecioară, către care întinde
mâna dreaptă, ascunzându-�i stâng�, sub mantia-i
carmin liliachie. Hitonul său e l'ermillon. Cerul :
sus olbastra- închis ; jos \Jermillon-portocalia. Pă·
mântui : \Jerde-închis. (fig. 1).
Scena Bunei\Jestiri e pO\Jestită în E\Janghelia
apostolului Loca (!, 2 6 -38), în Proto -e\Janghelia
_
lui Iacob (cap. XI) şi în e\Janghelia lai Pseudo-
1'\atei ( cap. IX) .
In e\Jal mediu aceste poPestiri aa fost adesea
1 ) Până aU figurează ca ins�rip ţie alături de prima scenă a
1\catistalui trapezăriei Lat,rei .
'> Akathistariu, Bucureşti, 1 s ;;o, p. 7 4 . .
3) Teologii greci an căutat să explice pentru ce s 'a tri·
mis Sfintei-Fecioare arhanghelul Ga�riil. 1\.rhanghelul t\ih a!l
a fost., zic ei, întrebuin ţ at în min�ni şi în faptele neamului
C\,reesc ; arhanghelul Rafail, după biblie, d·easemenea a a1-.ut
însărcinări în min!lni . Când însă a fo3t 1'0rba să se să\lâr..
şească un mister, nu s 'a însărcinat decât arhanghelul Ga\'riil,
ca de pildă : in ''isai l ui Daniil ; la naşterea Sfântului Ioan Bo.
tez.ă tornl ; la naşte.·ea lui Christos. dC<f1C<vY.'IJVOii OIToat-x'l:ovO"u
'l.al �'tooacwu, 8"loaop6c;, Vene F a, 1 1 9 9 , Btm a_ vestirea .
�
8
58 BULETINUL COI'\ ! S IU f i 1'\0r
reprodase şi comentate 1), mai ales în predici 2).
După acestea scena a a11at loc in casa Sfintei­
Fecioare. Ingerul pătrunsese la ea, după Luca ;
Sfânta-Fecioară se lntorsesese de cunl.nd acasă,
după proto-e11anghelie.
Predicatorii au armat tradi ţia. Andrei din Creta
spune, că îngerul sosi în 11estibcrl, apoi înaintând
î n interiorul casei, se apropiă de poadă, pătrunse
în încăperea, unde se afla Sfânta�Fecioară, că�
reia îi zise : bucură-te 3).
Buna11estirea, socotită ca serbătoare cat·e a�
minteşte mântuirea omenirei de iad 4), a fost re�
prezentată încă din timpurile primii i\'e ale creş-�
tinismului. O găsim în catacombe 5), iat· mai târ�
Fi g. 1. S cena J�a a F\catistului.
Scena I�a a Bcrnei\,estiri
- 1"\iniatură a manascrisului gre� 1 1 3 al Bibliotecii Academiei Române. -
'l Pokrouski, EBrurre.l je B1> JJU\lllT I III J{iL>,;'t.. JIKOHurpatJlill
BJJ3aHTil"rclmX1> u pyccr;ux-:b, 1 8 9 2 , p. 4 - 6 . /\ici s 'au re­
unit pasagiile sfinţilor părinţi interesând iconogt·afia Bunei­
�estiri.
') Intre predicatori se pot cita i\ndrei din Creta (t\igne,
Patrologia greaca, t. 9 7 , col . 8 8 2 ) , care a asistat la
sioodul din 6 8 0 ; Germanos ( ldet1•l , t , 9 8 , col. 3 2 0 ) ; pa•
triarhc.l Constantinopolului dela începutul veacului al X-lea ;
Iacob Kokkino,,a!os, care d trăit probabil pe la sfârşitul se·
colului al XI-Xli.
3) 1'1igne, op. cit., t 9 7 , col. 8 9 3 B ; d. G, t\il let,
Quelques representations de la salutation angelir;ue,
n Bulletin decorrespondance hellenique, t. xvm, p. 4 6 6
4) L1ap.amt'1)YOii, op. cit . , p. 1 1 .
•) Vezi 1. Liell, Die Darstellungen der allerseligsten
lung[rau und Gottesgebaerin Mariae au(dem Kunst­
denkmăllern der Kqtakomben, Freibur�, 1 B S 8 �i F.
inp.org.ro
Ui'\ ENTELOR ISTORICE
zia pe sarcofage, în mozaicuri , în manuscrise, pe
i11orii şi în picturile bisericilor.
Se pot deosebi două mari categodi, dintre cari
a doua conţine mai multe tipuri :
J , Bunavestirea clas1:că.
Il Bl,tJtavesfirea orz'entală.
Prima se întâlneşte în arta catacombelor. Ea
se caracterizează prin simplicitatea scenei, prin
uesemnal antic al figurelor, prin îmbt·ăcămintea
romană a personagii lot· şi mai ales prin lipsa
aripilor la inger, detaliu , pe care îl socotesc di
e datorit Orientului.
Ca exemplu se poate da cea mai 11eche re�
prezentare a Bonei11estirii, o frescă din primele
11eacuri ale creştinismului, din catacomba Sfintei
Prisci lla. Ingerul , îmbrăcat în costum roman, e
fără al'ipi. El intinde mâna dreaptă spre 1'\aica­
Domnulai din faţa lui , pe când cu stânga ţine
· capătul mantiei sale, petrecută sub braţul drept.
Srântci.-Fecioară stă pe un jeţ, îmbrăcată de a�
semenea în hillne romane, cu tunică şi cu pallium.
Ea face cu mâna stânga un gest de surprindere.
Pe cap poa1·tă o mahramă subţire aruncată pe
spate 1 ) . (fig . 2).
i\. "· Lehncr, Die Marimverehnmg in dett ersten
jahrlnmderten, Stuttgart, 1 8 8 6 .
1) Lehner, ojJ. cit., p. 2 9 0 - 2 9 1 ş i pl. I, 4 ; cf. t\arti�
gny , Dicţiomtaire des antiquittfs, i\nnonciaton,
 I CONOGRI\fll\
Intr'o altă scenă curioasă din aceaşi catacombă,
tlaica�Domnaloi stă pe scaun al?ând pe Christos
în braţ e. Un personagia stă înaintea lor, la stânga,
ţ inând în mâna stânga an rulou, iar ca dreapta
Fig. 2. Bonal?estirea
- frescă din catacomba S. Priscilla. -
făcând gestul alocaţi anii. ,Sos străluceşte steaua 1).
1\cest pe1·sonagio a fost socotit ca fiind profetol
Isaia 2). Totuşi îl putem considera şi ca repre�
zentând pe anghelol Gal?riil. In acest caz a\?em
combinarea Banei\,estiri ca a Naşterii .
Categoria a doua cuprinde toate Banele\?estiri ,
în cari îngerul are aripi.
In ea deosebim următoarele tipari :
l�iol Tip. Sfânta:Fecioară stă la stânga 3)
pe o lavtjă şi toarce sau ţine J�dorul în mână.
Ingerul stă în faţa d, făcând un gest de
a!ocuţiune) uneorz· de binecuvântare. Mâna
stângă şi�o are învăluită în tw:ră, în mo­
mtmente!e cele mai vechi 4L sau ţine un
toiag înflord.
Ca exemple se pot da : an sarcofag din \?eacal
al V -lea dela Ral?enna ") ; an mozaic dela S ·
tlaria tlaggiore 6) ; an il?orio' din Hano\?ra 7); o
1 ) 1\ceastă !resei' datează din veacul al doilea. Lehner, op.
cit .• p. 2 8 7 şi pl. 1, 1 .
') N. P. Kondakov, li�>oHorpa(piH Boro�JaTeprr, S. Petersburg,
1 9 1 4-, t. I, p. 2 0 , fig, 1 - 2 n 'a recunoscut în ea Buna\'lestirea.
Ingerul il ia drept prooroc ca şi 1\ndre Pe rate, Les contmence­
ments de l'art chretien en Occident in Histoire de
l'art par 1\ndre l'lichel, t. I, p. 34.
3) In mozaicul din Parenzo, Sfânta-Fecioară stă la dreapta
inaintea unui portic, iar îngerul la stânga. Kondakov, op .
cit fig. 1 o o .
.•
4) Ca pe sarcolagul dela RMenna din t>eacul al V-lea
1Kondakov, op. cit p. 2 6 -2 7, fig. 6 ; Li eli, op. cit., p.
.•
2 1 5 , fig. 9 ; Lehner, op. cit pl. VII, 6 9, p. 3 2 2 - 3 2 3 ; cf ;
.•
Pokrot•ski, op. cit., p. 8, n ta) şi un mozaic din S. rlaria
tlaggiore (Kondakot•, ibid, p. 1 1 5 , fig. 80 ; d. Rohault de Fleary
L'Evangile, I, p. 1 1 , pl. II ; Pokrovski, op. cit., p. 8, fig. 2 1 ,
5) Vezi nota precedentă : Sfânta-Fecioară stă l a stânga,
În costum antic şi cu sandale. Ea toarce lână, care cade din
f uior într 'un coş, aşezat înaintea ei. Ingerul stă la dreapta, îm•
brăcat în costum antic , cf. Venturi, Storia dell'arte ita­
I iane, "oi. I, p. 3 1 4, fig. 2 9 6 .
6 ) Rohault de FlenrY, L'Evang"ile, I, P . 1 1 , pl. II ; Po•
krovksi, op. cit p. a, fig. 2 1 .
.•
7 R. d e Fleury, L a Sa in le Vier:;·e, l, p. 7 8
inp.org.ro
ltlNULUI 1\C/\T I ST 59
scenă a manoscrisaloi grec 5 1 O al Bibliotecii
Naţionale din Paris, conţinând scrieri ale sYân­
toloi Grigorie din Nazianza (a. 8 8 1 ) 1 ) ; o scenă.
a manuscrisului grec 1 2 08 al Bibliotecii Naţio­
nale din Paris (XI s.) 2) ; an mozaic dela Dafni 3) ;
Banal?estirea 1\catistoloi manuscrisului grec 4 2 9
al Bibliotecii Sinodale din tlosco\?a (XII s.) 4 ) ; o
miniatură a manuscrisului copt 1 3 al Bibliotecii
Naţionale din Paris (XII s.) (Fig . 3) 5) ; un mozaic din
Sfânta Sofia din Kiev ; psaltirea din 1\tena ; e­
\?anghelia de la S. 1'1arc ; el?anghelia armenească
din Ierusalim ; manuscrisul grec 54 al Bibliotecii
Naţ ionale din Paris 6) ; Bona\?estirea nartexolai
Vatopedoloi. In sfârşit descripţ ionea Manualului
de Pictură al 1'1ontelai 1\tos face parte din acest
grup . Iată-o :
"Clădiri şi SfântaMFecioară, stând înaintea anei
l al?iţ e, are capul puţin înclinat. Ca o mână ţine
mătasa înl?ârtită. în fus, iar dreapta o are întinsă
spre înger. 1\rhanghelol Gal?riil, înaintea ei , biM
Fig . 3. Bana\?estirea
l'liniatură a manuscrisului copt 13 al Bibliotecii Nationale din
Paris. Veacul al XII-lea ( desemn de O. Talr�li ) .
neca\?intează ca dreapta, iar ca stânga ţine o
ance. Deasupra clădirii, cer, şi din el Sfântul�
Dah se coboetr!i, trimi ţând o rază pe capul Sfintei­
Fecioare" 7).
1) H . Omont, Fac·similes des miniatures des Plus
anciens mam1scrits grecs de la Bibliat.'1eque Na ·
tionale du VI-e au, Xl·e siecle. Paris, 1 90 2 .
2 ) Foi. 1 5 7 Y ş i 1 5 9 Y , ''ezi Bordier, Description des
peintures et autres mom1ments con/enus da>zs les
mss. g·recs de la Bibl. Nationale.
3) G . tlillet, Le !V/onastere deDaphni, Paris, 1 8 9 9pl. XII .
4) Copies photographitfes des miniatures des ma­
nuscrits grecs conserves a la Bibliotheque synodale
autrefois patriarcale de Moscou. l'loscou, Katkolf, 1 8 6 2 ,
1 - 2 fasc., scena I.
0) Foi. 1 36 .
6 ) G . l'lillet, Quelques representations de la salu·
tation angelique. B. c. H . XVIII, p. 47 2.
') Op. cit. p. 8 5 . Să se noteze că descripţiunea tlanua•
.
!alai pril.'itoare Ia Buna"estirea specială a 1\catistalai se deo•
sebe�te de aceasta (vezi ibid., p. 1 4 7 - 1 48).
6o BULETINUL C01'11SIUNII 1'10NU1'1ENTELOR ISTORICE
II. Tip. Ingerul vine zburând.
Ca exemple a\,em : mozaicul marelui arc de
la S. 1'1aria 1'1aggiore, unde îngerul înaripat e
reprezentat de doaii ori , odati'i zbarând, apoi în
faţa Sfintei�Fecioare 1) ; manuscrisul grec 1 2 08
al Bib1iotecii Naţionale din Pads (XI s.) 2) ; ma�
nascrisal grec 7 5 din aceaşi Bibliotecă şi ps11l�
tirea Pantocratorulai dela 1\.tos 3) ; psaltirea ser�
bească, publicatii de Strzygo1\Jski 4) ; manuscrisul
1\.cademiei Române 1 1 3 şi descripţiunea Bunei�
\Jestiri�l\.catist a Manualului de Pictură, pe
care o diim mai la \Jale :
"Ciiidiri şi Sfânta�Fecioară, stând pe scaun,
toarce mtitasă roşie. Sus, cer, şi din el se co"
boară îngerul ca nouri. Ca dreapta el bineca­
IJinteazii, cu stânga ţiPe o ramurii înfloritii" 5).
- F1·escă din biserica monă tirii sârbeşti t\akO\>ei.
lll. Tz'j;. Bunăvestirea cu fântână 6). Tipa!
acesta a fost inspirat de e\Jangh eliile apocrife.
Scena se petrece în faţa u nei fântâni . Ca exemplu
pot seri?! Bunele vestiri dela bisericile San-1'1arc
din Ven eţia, Kahrie�Djami din Constantinopol ')
1) Ciampini, Vet. 1'/101lzt11�. t. 1, pl. II,
tigny, Dictiomzaire des antiquites, 1\nnonciation.
') Foi . 1 5 7 V şi 1 5 gv ' \>ezi Bordier, op. cit.
3) G. tlillet, art. cit., p, 4 7 1 .
4)Strzygowski, Die Miniature1t des serbisch m Psal­
ters, ·pl. Lrr, fig . 1 2 4.
5) Op. cit.. p. 1 4 1 - 1 H.
6) Llsta scenelor bunelon�estiri cu fântână se găse-şte in
Pokrouski, Evanghelia în 111011U11lentefe bizantin2 şi
ruseşti ( titlul citat mai sas în rase�te� , p. 22 şi arm.
7 ) G. tlinet, Quelques representations de la salu­
ta/ion angelique, B. c. H. xvm, p, 45 > .
şi e\Janghelia siriacă din anal 3 8 6 a Bibliotecii
Laarenţiane din Florenţa, cunoscută sub numele de
el?anghelia dela Rabala 1 ).
IV. Tip. lngentl îmbrăcat in hai11,e îm�
părăteşti. 1\.cest tip se întâlneşte la 1'1artorana ;
în e\Janghelia Vatopedulai ; în bisericile serbeşti
1"\ateişa, Liabotin, şi 1'1ako\Jei 1"\·mastir (Fi g. 4) 2).
In scena a I I I�a a Baneil?estiri a 1\.catistalai Tra ·
pezăriei La\Jrei îngeml poartă costumul antic şi
lorosul imperial 3).
V. Ttp . Sfânta�Fecioară are pe lângă
ea o servz'toare, ocupată de regulă., caşi dânsa,
să toarcă.. Ca exemple se pot da : manuscrisul
grec 1 2 0 8 al Bibliotecii Naţionale din Paris
lXI s.) 4) ; Banelel?estiri din bisericile din Trape�
fig. 4. Bana\Jestirea.
XIV s. -
( Fotografie O. �lilletL
zunda şi Sfântul-1"\ante (Kutlamusi, Dionisiu , DoM
chiariu ă), T1·apezaria La\Jrei 6).
VI. Tipul occidental : lngentl în genunchi
înai11tea Sfintei-Fecioare.
') Gar.-acci, Storia dell' arte cristiana, p. 1 s J, fig.
1 0 0 . La aceasta din urmă se poate n:1şte îndoială, dacă
p, 2 0 0 şi J'l«r- ceeace se \'ede la stânga Sfintei�Fecioare este in ade\,ăr o
f ântână, sau coşale ţ ul cu lână. E posibil de altfel că artiştii,
imitând modelele anterioare, să fi confundat acest coş sau
coşule ţ ca gara unui pa ţ , d ând astfel naştere tipului Bunei­
vestiri cu fântână.
' ) G. tlillet, art. cit. p. 4 7 0 .
3 ) G . \illet, La col!ection c/i.rtftienne et byzantine
des Haute;-Etudes , c. 2 0 0 .
-4) Foi. 1 5 i V .
5 ) G. f\iUet, Quelques represwtations de la salu­
ta/ion angelique , p. 47 2 .
" J G. t\iiiet, La collection etc. des Hautes Ett1des, c. 2 0 0 .
inp.org.ro
 lCO OClRl\Fll\ Il'tN(JLUI 1\Cl\ TIST
Ca exemple, între altele, a"em : Bună vestirea.
pe care o posedă biserica S an-J"\arc din Veneţia,
opera lai Ca"allini, ele" al lai Giotto ; o pictură
din J"\ilano, datorită lui Gio"anni Sanzio, tatăl
Joi Rafael 1 ) ; etc.
In lăuntrul acestor tipari sant \>ariante, cari
constao în mişcat·ea şi gesturile per.:;onagiilor,
în îelal î mbrăcăminte lor, precum şi în decOI·a­
ţianea fondaloi.
Gabriel1'1illet are an studia minuţios şi erodit despre
Bana"estire, din care rezumăm m :ti la "ale cele
mai însemnate din rezultatele aduse completândo-le .
După acest sa"ant, artiştii aa reprezentat Bu­
na"estirea după doaă iz"oare : dup:i e"angheli"
Joi Loca şi după e"angheliile :tpocrife. Dup3. prima,
scena e cea ordinară : Sfânta-Fecioară şi înget·ol
stau faţii în îaţă. l\şa o "edem la Daîni � ) ; la
Vatoped, în psaltirea Bibliotecii Naţionale din 1\­
tena No. 7 3}1; psaltirea monăstirei Pantocrator
dela l\tos No. 49 4) ; într'o e\,anghelia a monas­
tirei I"iron No. 5 5) ; în biserica Pantanassa din
/'1istra G) ;.
In "eacorile al VI-VII-lea apare o noaă dispo­
ziţiune. Sfânta-Fecioară ocupă dreapta, în picioare,
sau şezând, fiind ca îaţa întoarsă spre spectator.
Ingerul este la stânga, întors spre ea ; câteodată
însă el stă şi la dreapta i), ca de pi ldă într'o
frescă. din Santa J"\aria l\ntiqua S). J"\ai târzia
ingerul ocnpă dreapta ca în psaltirile de tipnl
ChloadoU 9), şi în câte"a alte mot�amente din "ea­
curile al IX-lea şi al X-lea 10).
' ) Laforge, La Vierge. Lyon, 1 8 6 4 , p. 1 2 3 . Da�ă ci­
tăm acest tip e că în secolele al XVIU şi al XLX el a influ­
enţat pe unii dintre arti�ti orientali. Pe unele g ra\,uri din ueacul
al XIX-lea "edem chiar apărând un al VIII tip : S. Fecioad\
e ingenunchi, i8r îngerul \line zburând pe un nour, cum e
de pildă o gra"ură a monahalui Gber"asie din Acathistariul
t ipărit în Bucureşti, în 1 8 3 0 , fig. p. 5 8 .
2) G. ruuet, Le MonastiJre de Dap!mi, pl. xrv.
!l ) Foi. 2 5 zv .
<) Foi. 8ov .
' ) Foi. 2 2 2 .
6) G. flillet, Quelques representations de la saf.
ang. p. 45 3 ; d. du meme anteur, Monununts byza/1-
tins de JY!istra, Paris, 1 9 1 o , pl. 1 3 9 .
' ) G. l'lillet, Quelques rep1·. de la sai. ang. p. 4 6 0 ;
cf. Pokro"ski, Evanghelia p. 9 - 1 0 , fig. 2 2 ; Strzygo\\!ski.
Das Etsc/nniadzin-Evangeliar, pl. VII. tlillet socoteşte,
însă această dispoziţiune drept o excepţie.
B) Kondako", op. cit. p. 2 8 0 , fig., 1 8 5 .
9) KondakO\•, Mi11iaturile unei psaltiri greceşti din
veacul al lX-lea din colecţia Chloudotf ( în ruse�te)•
pl. !, 3.
1 0) G. tlillet, art. cit p, 4 6 0 ; cf. Kondako"• Emaux,
.•
byza ntins, fig. 4 3 . tlillet a dresat un tabl o u al monumen­
telor conţinând Buna\lestirea, începând cu \'eacul Xl- XIli··.Jea,
at·t. cit., p. 46 1 şi urm.
inp.org.ro
61
l\desea Bnna"estirea are ca îond clădiri mai
mult saa mai puţin fantastice.
Decora! acesta arhitecturale, Ia -început, simplu.
I n "eacal al XI-lea întâlnim îns'i o arhitectură
mai complicată, ca de pildă în miniatarile ma�
nascrisalai Bibliotecii Naţionale din Paris, No. 7 5 ,
nnde s e "ede o casti , care l a stânga are a n pgr ..
tic scand ; deasemenea a"em an portic în psal­
tirea din 1\tena, No. 7. La alte m J namente acest
portic e înlocuit ca an zid cu ferestre, ca, de
pildli, l a psaltirea Pantocratoralni, la e"angheliile
Sîcî.ntnlai Pantelimon şi San -J"\arc.
In "eacarile al XII-lea-XIII ..lea apar noni m J­
ti"e. !o e"i' nghelia Vatopedului, dincolo de zidul
scund , sun· două. clădil"i, întt·e cari atârn11. o
pjnză. l\cesta e un moti" decorati" întrebuinţat
des la reprezentaţiunile Banei"estiri 1).
/'1ozaicm·ile 'insă n'aa aC'est fund arhitectural
decoratii). J"\ozaiştii căataa să simplifice. l\şa
Bunele"estiri dela Daîni , dela Vafoped, dela S.
SJHa din Kief, din bisericile Siciliei, sant Jip3ite
de acest element decoratii). Personagiile se de�
taşează pe an lund simpla de aur, întrerupt nu­
m ai ia bazli , care e "erde la Vatoped, cenuşie
la Kieî.
Scena at·e adeseet loc fie sab nn porti c cu ar�
cadele deschise, ca la întâia şi a doua scenă a
manuscrisului gt·ec al 1\::adeniiei Române 1 1 3 , fie
în interiorul anei încă.peri, ca la a treia- scenă a
aceloiaşi manuscris 2),
Sfânta�Fecioară stă de obiceia pe o la"iţă, dar
aproape întotdeauna, când e în picioare, îndără­
tul ei apare această la"iţă.
In Banele"estiri ale catacombei S-tei Priscilla
Sfânta-Fecioară stii pe un fotoliu cu spate ; tot
aşa în unele rev rezentaţiani ale "eacolai al VI..Jea.
/'lai târziu însă apare la\Jiţa bizantină ca patra
picioare, pe care o întâlnim la Evanghelia din
Etschmiaclzir 3), la manuscrisnl grec 5 1 O al Bi­
bliotecii Naţionale din Paris (IX s.) ; la manns­
crisol grec 42 9 al Bibliotecii si nodale din J"\os..
CO\Ja ; Ia Vat ped ; Ia manuscrisul grec al 1\ca­
demiei Române 1 1 3 ; etc.
La"iţa li pseşte la S.-Soîia din Kief şi la psa] ..
tirea Pantocratorului.
') G. tiillet, art. cit. p. 4 6 7 . La bisericile noastre se
întrebuinţează acest fund arhitectural decorati", de pildă Ia
Colţea, etc.
•) i\rtiştii occidentali reprezintă câteodată o cameră de
culcare în stil gotic, get·man, etc. Laforge, La Vierge,
p. 1 2 7 - 1 2 8 .
3) Strzygowski, Das Etsch.miadzin-Evangeliar , \vien,
1 8 9 1 , pl. IV.
62 BULETINUL COJ'1ISIUNII 1'10NU1'1ENTELOR ISTORICE
In a doua jumătate a 11eacalai al XIM!ea forma
scaanalai s'a schimbat, aproape în acelaşi timp
ca forma clădirilor din fond. In 11eac arile al
Xlfl"lea şi al XIVMlea spatele fotoliului reapare,
ca la manuscrisul grec 54 al Bibliotecii NaţioM
nale din Paris, la s.MNicolae dela 1\tos 1).
In manascrisal grec al 1\cademiei Române 1 1 3 ,
în primele două scene a11em la11iţa, în a treia
fotoliul.
La11iţa are pe ea o penna lungă, adesea bro­
dată ca la manuscrisul grec 5 1 o al Bibliotecii
Naţionale din Paris, 2), la Daîni 3), la Pantocra­
tor, etc.
SfântaMFecioară îşi reazămă picioarele pe an
scăanel dreptanghialar (subsellium 4), care apare
pe monumentele cele mai 11echi : ca în e11angheM
lia dela Raba la (VI s.) ; în manascrisal grec 5 1 O
al Bibliotecii Naţionale din Paris (IX s.), l a s.M
Sofia din Kief (XI s,) ; în manuscrisul grec 42 9
al Bibliotecii sinodale din 1'1osco11a (XII s.) ") .
In unele reprezentaţiani Sfânta! Duh se c_oboară
pe o rază în chipul unui porumbel 6) : ca în narM
texal Vatopedulai, în e11anghelia bisericii S. 1'1arc,
la Trapezanda, în biserica Pantanassa din 1'1istra 7).
La manuscrisul grec al l\cademiei Române 1 1 3 ,
în primele doaă scene, prezenţa Sfântului Dah
e indicată prin trei făşii de raze aarii îndreptate
spre Sfânta-Fecioară.
Cele două personagii ale scenei poartă de re·
gală costamal antic. Ingerul are tunică, togă ,
sandale ; câteodată o bandeletă îi susţine păr al 8) .
In manuscrisul grec 5 1 0 al Bibliotecii Naţio­
nale din Paris (XI s.), mânecile tanicii sant largi
şi scurte, iar braţul dela cot e gol. In 11eacal al
1 ) G. l'lillet, art. cit. p, 4 6 8 ,
•) H. Omont, Fac-similes.
3) G, l'lillet, La Monastere de Daplmi, pl. XII.
4 ) Pe S�tbsellimn îşi rezemau, în antichitate, picioarele
numai persoanele de vază, Invenţiunea lui, după S, Clement
din 1\Jexandria, se datoreşte Perşilor (Strom. I, 1 6). Sc ă­
unelul acesta se mai numia adesea şi scabellum sau sub·
positorium, în greceşte 0ltOlto3tov. 1'\artigny, Diction.
naire des antiquites, p, 6 2 2 La cele trei scene ale
manuscrisului i\cademiei 1 1 3, scăunelul acesta e un fel de
perinuţă rotundă, vopsită în J>erde.
5) l'1illet, Quelques representations de la salutation
angilique, p, 4 6 9,
6) Prezenţa Sfântului-Spirit se explică printr 'un pasagiu al
Sfântului Grigorie din Neocesarea : �la -r'ij� &xo'ij� do'ij).. fJtv
-ro IIniip.a -ro "A-( WY �t� -rbv &p.lav-roY vabv -r'q� IIap8hoo
(l'1 igne ; Patrologia gr. x, col. t 1 6 4, citat de 1'\illet, art.
cit p, 46 9 ).
.•
7) G . l'1illet, Monuments byzantins de Mistra, pl.
1 39, 1.
8) G . l'lillet, Quelques representations de la salu­
tation angilique, p. 4 7 0 - 4 7 2,
inp.org.ro
XI-lea, mânecile sant lungi şi dublate, ca la Dafni,
la S.-Sofia din Kieî, la psaltirea din 1\tena. I n
11eacal a l Xll"lea mânecile s e lungesc. Secolele
următoare le menţin lungi, ca la Pantanassa din
1'1istra 1 ) .
Până în 11eacul al XI�Iea tunica îngerului e
albă ca şi toga ; apoi de11ine albastră. I n manuscri­
sul l\cademiei Române ea e t·oşie. l\ici patern
bănui că e o influenţă a tipului Bonei11estiri, în
care îngerul e în costum împărătesc, care e ro­
şiu, ca de pildă în e11anghelia dela Vatoped.
Ingerul poartă aripi, începând ca 11eacal al
V -lea, şi an toiag înflorit.
l\ripele sant l ungi şi strâmte în 11eacul al
VI-lea; largi în al XI-lea ; scurte în al XII-lea.
Pe picturile 11eacurilor al XIV -lea şi dl XV-lea
ele au proporţii mijlocii .
Sfânta-Fecioară poartă tunică şi palla femeelor
romane şi sandale roşii. l\desea ea ţine fuioral
ca lână de purpură. ln manuscrisul copt 1 3 al
Bibliotecii Naţionale (XII s.) coloarea lânei e al­
bastră.
Bana11estirea sarcoîagalai dela Ra11enna reM
prezintă pe Sfânta-Fecioară torcând, iar lâna
căzând într'un coş 2).
In 11eacal al VI"Iea ea ţine an croşet şi o
margine a ghemalai, aşezat într'un coşuleţ. l\­
ceasta se mai întâlneşte şi pe reprezentaţianile
11eacalai al IX-lea. Coşaleţal dispare cam prin
11eacal al XIM!ea, iar croşetal ceDa mai târziu 3).
Sl'ânta-Fecioară are adesea mâna rezămată pe
pept, ca pe o ampală dela 1'1onza 4), Ia Dafni, în
manuscrisul grec 1 1 3 al 1\cademiei Române (scena
I) ; saa aproape de garii, ca la mozaica! de pe maM
rea absidă a bisericei din Parenzo 5) şi în minia­
tara siriană a eDangheliaralai din Etschmiadzin 6).
Câteodată o îndreaptă spre înger într'un gest de
binecuDântare, ca în e\?anghelia dela Rabala 7) ;
în manuscrisul grec 5 1 o al Bibliotecii Naţionale
din Paris, etc. l\poi acest gest se transformă.
1'1âna se întoarce ca să prezinte palma, ca la
Vatoped, (biserică şi nartex B) ; la poarta S-loi Pa-
' ) G. 1'\illet, Monuments byzantins de Mistra, pl.
6 5 , 1 1 6, 1 3 9, 1 5 2,
2) Lehner, op. cit,, p, 3 2 2 1 pl. VII, 6 9,
3) G. tlillet, Quelques representations, et c., P.
470- 472.
4) Garrucci, op. cit. 433 , 8 ; Kondako''• op. cit. fig., 2 0 7 .
'") G. tlillet, Collection ... des !-lautes-Etudes, c. 6 1 0 .
6) I. Strzygowski, op. cit. �i Kondako''• op. cit., p , 1 93 ,
fi g. 1 0 8,
7J Kondako�, ibid., fig. 1 0 2 ,
8) G, tlillet, Collection ... Hautes-Etudes, c. 2 4 7 ş i
C. 1 7 0 , G, Schlumberger, L'Epopee byzantine,II partie1p. 141.
 ICONOGRAFIA Tt\NULUI ACATIST 63

\Jel ; l a psaltirea No. 49 a Pantocratorului 1 ) ; la tlanuscrisul grec 1 1 3 a1 1\cademiei Române

e\Janghelia dela I\Jiron 2) ; la biserica Peribleptos (rol. 7 , în josul pag. : dimens. 8,48 X 6, 7 7):
din tlistra S) : la scena a doua şi a treia a ma� Sub a n portic 1 ), în Fundul căruia se \Jede o
nuscrisului grec 1 1 3 al Academiei Române, etc . aşă în plin�cintro pe an pet·ete castaniu"gălbuiu,
Cât pri\Jeşte atitudinea îngerului aceasta arati\ Sîânta�Fecioar·ă, îmbrăcati ca în scena de mai
în general mişcllt·e 4 ). sa , ca roca\Jiţe însă la mâini, aşteaptă \Jenirea
îngerului. Indărătol ei se ană o la\Jiţă castanie
SCENA a l l�a B. cu o perină t·oşie . Sîânta�Fedoară stă pe o pe"
rinată, rotundă \Jerde si , e întoarsă trei sfet·tnri
Ea i lustrează icosul : cu spatele spre înger. t\işcarea capului, întors
«BAbtoucro: � 'Ay[o: �o:u't�V EV &yvo[cr-, cp7Jcr1 spre înger, gestul mânei drepte , întoarsă ca palma
't<ji ro:opt�), So:pcro;),sw�. ") 'tO 1to:paoo�6v O'OU înainte, precum şi mişcarea mânei stângi, pe care
•'fi� cpwv1j� oucrTio:p&oei(:t6v p.ou •·?) �ux'ii cpcdve­ o ţ i n e în jos, depărtată de corp, arată tarbo"
't O:l " &cr1t6pou yecp cruU��ew� 't�V xu7Jcrtv Tiiii ;; rarea Srintei�Fecioare şi indoiala ce i "au prici ­
).�ye l� ; xp&�wv· &U1]),o�i:o:. >> n uit co\Jintete îngerului. Trei făşii de raze aarite

..

Fig. 5. Scena 11 J I �a a 1\catistuloi .

Scena a II�a a Bonei\Jestiri
J'Hniatudi a manuscdsului g1·ec 1 13 «1 Bibliotecii 1\cademiei Române, -

l"Văzându�se pt·e sine Stanta întnJ curăţie, au
zis Joi Ga\Jrlil ca îndrăznire : prea slă\Jit glasul
tău să arată a fi ca ane\1oe primit safletulai men ,
că naştere cu zămislit-e întra curăţie cam îmi
spni ? strigând : alliluia ) . 11 G)
') G, !'li.td, La collection etc. C. 1 1 :;,
") G. r\illet, Quelques repn!sentations, etc. , 41 s .
3) G. r\illet, Jl!lonuments byzantins d e Jll{istra,
pătrund printre cele cloud coloane ale porticului
şi !nminează Yaţ a SYintei"Fecioare. Arhanghelul
Ga\1riil se coboară în mijlocul unui noar gros,
într'o poziţiane aproape \1erticală. El îndreaptă
mâna stânna în sus arătând cerul, iar în mâna
dreaptă ţine o ramură. El e îmbrăcat namai cn
an hiton carmi n �liliachia, căptuşit pe dinăantra
cu o ştoYă ele coloare galbenă, care se \1ede pe
pl.

1 1 6, fig, :;, la extremităţi. 1\ripele sunt galbene ca umbre

4) In prh,inţa aceasta vezi detalii î n articolul citat al tui castanii. Cerul la Yel cu cel precedent. Pe jos,
r\illet, Quelques representations, etc. dit·ămizia (Fig. 5).
5) Până aici figurează ca lnscripţie la scena a H-a a l\catis..
ta lai Trapezariei La,,rei. r\illet, Cullection.. . 1-!autes,E­ ' 1 PO!-Licul acesta nu e decât o infloentă occidentală, In
tudes , c. 2 0 0 . Bunavestil'ea lai Gio�anni Sanzio, de pildă, Sfânta-FeciOară se
6) Akathistaritt, Bucureşti, 1 8 3 0 , p, 7 5. află sub u n astfel d e portic. Laforge , La Vierge , p, 1 2 3.

inp.org.ro
64 BULETINUL C01'1ISIUN!I !'10NUI'1ENTELOR ISTORICE

In scena a I I-a a F\catistolai manuscrisului grec hârtie , care zice : "Bucură-te cea plină c a ha­
429 al Bibliotecii sinodale din 1'1oscova, Sfânta­ rari , Domnul e cu tine i}" .
Fecioară stă pe on scaun, întoars:i spre înger.
Ea ridică mâna dreaptă în sas. Ingerul e în profil i). SCENA III. C .
In scena cot·espanzătoat·e a F\catistuloi Tra­ Ilustrează icosn l :
pezariei Lavrei , Sfânta-Fecioat·ă întinde amân­ « fviii cr tv &yvwcr-ov yvwvxt -� llo:pfJ€.vo; �YJ·
doua mâinile spre în ger şi stă înaintea laviţei, -roOcro: 2 ) , s661)uE it pC.;; -cC.v ),Enoupyouno:· ce ' Ex

înd:irătol căt·eia se ddică un baldachin. Ingentl, ), o:yo'IW'' &.yvwv uiov 7tw;; €cr-t cEX�'i1vo:t ouvo:­
acoperit de aripa sa dreaptă, înainteazil. spre -c6v ; ),Eţov IJ.O: . » l l po;; 'i)v hcivo:;; rirp1)crEv sv
Sîânta-Fecioară, avânda-�i mâna stângă îm, :ila­ rr66tp, p;/,-�·, xp o::.>y&-wv oi.h:w » .
itl co mantia, iat· cu cea dreaptă f<icând gestul (.,lnţeleget·ea cea neînţeleasă căutând Fecioara
al ocoţianii. Fundul e ocopat de două rânduri de să o înţeleag:i, au strigat cătră cel ce slujia :
clădiri, din cari prima! e scund. "Din pântece curat, cu m iaste cu putinţă s:i se

r rid t"'vro��u � �xF � � r. rrw · rr

) 1
�fOV O"V ">�Îl ltl 4 t � c � ."J
, 1

fig . 6. Scer.3 a l l f -J. a Acatistn1ci.

Scena LI I J J ,.. a a Bctnei\:estiri.
- t\iniatară a manuscrisului gr·ec 1 13 al Bibliotecii i\caden iei Ro:nâne. -

Nici una d;n aceste reprezentaţiani na cores­
punde cu descripţionea Manualulut· de Ptdură ,
care cere ca cele doa::l. personagii sil. ţinii filac­
tere co inscripţii, ceeace nu intra în gostnl pic­
tarilor bizantini antet·iori , cel pa ţin în ceeace
priveşte Banavestirea.
Iatii descripţianea a�easta :
"Clădiri şi Sfânta-Fecioară în picioare mirân­
da-se şi ţinând o hârtie, cat·e zice : "După ce
voia cnnoaşte acea3ta, de oat·ece nu canosc băt·­
bat ?" Şi arhanghelnl Gavriil, stând înaintea ei ,
cu dreapta o binecuvintează, iar cn stanga ţine
nască îiu, spu n e-m; ? Către carea el a a zis cu
îrică, îns:i stri gând aşa"} 3).
1'1annscrisnl grec 1 13 al F\cademiei Române
( 7 " , la mijlocul pag. : dimens. : 8 ,4 8 X 5,50} :
Scena se petrece în interiorul unei înciiperi 4},
care la stânga are o ctş:i cu douil. trepte . In
îand se vede an perete castania-gil.lbuia, pre"ăzut
1 ..'. c ovoaioo -ro•j ÎY. cl_loopvu, ' r.:pp.·�vzir� t·�� (ru·rp'<·
'f � ·c �� tzz:v-�;. ed. Papadopo:•los-Kerameus, p. 1 4.
2 ) Până aicl iigu 1·ează ca inscripţie pe scena a J ll-a a
i\cati tutui Trapezariei Laurei. t\illet, Collection . . . Hrwtes ·
Etudes, c. 2 0 0 .
3 ) Akathistariu, p . 7 s.

') Copies pliolographiee , scena II-a. 4) Ea e conformă prin urmare cu euanghelia lai Luca 1, 2 8 .

inp.org.ro
 ICOHOGRI\FII\ 1!1.HULUI I\CI\ TIST 65

c a an brâa simpla la o înălţime oarecare, p e dreaptă pe piept şi ca stânga ţine hârtie, care
care se reazămă două ferestre .ca două canaturi, zice : "Iată roaba Domnului, facă�se l?oia sa" 1).
al?ând fiecare trei ochiuri. In peretele acesta
se deschide o uşă, înaintea căreia se ridică an SCENA. IV. D .
mare baldachin în formă de portic, susţinut de
E a ilustreazii icosal :
patra coloane ca capitelarile şi bazele în acant.
<< .6.uvaf1t� -rou 'Y �lcrtou btecrx[acre -.6-re n:po�
Coloanele ' ca si, zidul în care se află poarta ca
crU AAYJ�tv •'?i &n:etpi'Jy&.f1cp �). xa1 -r�v dixa:pn:ov
trepte, sant în culoare roză. Baldachinul are sas
ta:Ut"f}� V YJ OUV w,; &ypov 6n:ioetţev 'ÎJOU 1 &n:a:crt
an fel de friză, dil?izată în pătrate, reprezentând
'tOL� eD.oucrt ecpl�EtY O"WtYJpla.v, EY 'tcfl �CÎ.AA EtY
pilaştri saa coloane 1). Sub acest baldachin, a
o(hw( &).).-�).ouia:. »
carui podeală e de culoare roşie, stă Stânta�Fe�
"Puterea Celui-de-Sas aa umbdt atan<•ea spre
cioară pe an tron aurit ca spatele în \1ermillon.
zămislire ceeace nu ştia de nuntă, şi pântecele
Ea îşi reazămă picioarele pe o perinaţă \?erde
ei cel cu bună t·oadă ca o ţarină dulce l �aa a�
O\?ală si face ca mâna dreaptă an gest măreţ de
accept�re. Costumul e la . tel ca cele două pre�
rătat tuturor celora ce \?reaa să seacere m ân�
tai re, când I?Or cânta aşa : allilaia 3)":
cedente. Ingerul stă pe a doua treaptă a aşei .
1'1anascrisul grec 1 1 3 al F\cademiei Române
Ca mâna dreaptă face an gest de alocuţie saa
(toL av , în susul pag. ; dimens. : 9,48 X 6,50) :
poate chiar .şi de binecul?ântare, ca cea stângă
Un portic, alcătuit din trei arcade, din care
tine o ramură l?erde înflorită. Aripele sant albe
�u umbre castanii . El poartă încălţăminte de par�
cea dela mijloc mai mare, despărţite de doi pi­
l aştt·i , I?Opsiţi în alb, ca capitelari şi baze simple,
pară, un hiton taler l?ermillon�închis, peste care
alcătuind scotii şi tori. Sfânta-Fecioară, în atîta..
are o altă haină ca şireturi aarii, încinsă la
dine de orantă, stă în mijlocul arcadei celei mari
mijloc şi care îi cade până la genunchi (fig. 6).
şi e imbrăcată ca în scenele precedente. Indărătal
In scena a treia a F\catistulai Bibliotecii si..
ei, arhanghelul Gavriil întinde o draperie roşie ca
nodale din 1'1osco\?a (XII s.), Sfânta-Fecioară stă
ornamente auri te. Raze de aur cad pe capul Sfintei­
pe scaun, ridicând amân doaă mâinile în sas, ca
Fecioare 4). Podeala în \Jermillon închis. (Fig. 7).
în scena a doua a A.catistalai Lal?rei. Ingerul
Reprezentarea i deei de concepţie era grea de
face an semn ca mâna dreaptă.
reuşit. F\rtişti aa încercat-o în două feluri :
In scena corespunzătoare a Lal?rei , Sfânta�Fe�
1. Fără draperie, ca la manuscrisul grec
cioară are o atitudine i dentică ca cea din scena
4 2 9 al Bibliotecii sinodale din 1'1osco\Ja. F\ici
a doua a F\catistal �i manuscrisului I\cademiei
Sfânta ... fecioară stă pe an scaun pătrat, a\Jând
Române, adică e întoarsă trei sferturi ca spa�
în dosul ei clădiri. Ea e întoarsă trei sferturi
tele spre înger, către care întoarce numai capul,
spre stânga şi îşi are mâinile ridicate ca orantă,
ridicând mâna în semn de îndoială.. Ingerul e
până în dreptul sânqrilor. Deasupra, o stea tri­
îmbrăcat în costum antic, dar e încins ca Iora�
mite spre ea raze 5).
su/ îm părătesc. El bineca\Jinteazii ca mâna dreaptă.
II. Cu o draperie, s usţin ută îndă1�ătul
Jndărătal Sfintei-Fecioare, care stă pe an scăa­
Sjz'ntei-Feâoare de către îngen·. saa chiar
nel dreptunghiular, se l?ede la\Jiţa. Fundal tablou­
de către fecioare (ceeace se depărtează de ideea
lai îl alcătaesc clădiri, între cari se întisde o
primitil?ă a concepţiei acestei scene) .
pânză.
A.ici a\?em mai multe tipuri :
Scenele acestea sant iarăşi în dezacord cn
a. Sjânta"'Fecioa1 ·ă stă pe un tron, în­
descripţianea Manualului de Pt"ctură. care de
dărătul ez' îngeriz' î ntz'nd drajJe1'ia, ca în
altfel e posterior lor. Iatii ce zice acesta :
psaltit·ea servească publicată de Strzygowski 6).
" Clăd.iri si
'
arhanghelul, stând ca ei?Jal?ie, arată
în sas ca dreapta, iar ca stânga ţine o hârtie, ' ) Op. cit., p. 1 4 8.
'J Până aici figm·ează ca i nsc.ripţie pe scena a IV-a a il -
care zice : " Daha! ... Sfânt se \Ja coborî asupra ta
catistului Trapezadei Laurei.
şi puterea Celui-Prea-Inalt te va umbri". Iar ") Akathistarht. p. 7 6 ,
. ..
Sfânta-Fecioară, de dinaintea lai, îşi are mâna •) 1\ceastă draperie simbolizează momentul concepţtunn.
5) Copies photographirfes, scena IV ; cf. 1. . st �zygows • �
.

') 1\rtistul a lucrat aici sub influenţa artei italiane, care
adesea a întrebuinţat această friză la baldachinuri sau la
portice. Vezi intre altele tabloul Moartea seniorului din
Ce/ano ( 1 30 0 - 1 304 ?) al lui Giotto din Basilica din 1\s­
sise. C, Bayet, Giotto, pl. dela pag, 5 6,
Buletinul Comisiunii /'\onumentelor lstodce .
Der Akathistos Hymnos der Synodalbtblzothel? "'
Den!tschriften der !?aiserlichen Akademie der Wis­
sensclzajten, 5 2 , \Vien, 1 90 6 , p. 1 2 9 - 1 30.
6) I. Strzygowski, Die Afiniaturen des serbiscl1e1�
Psalters, pl. LI!, fig. 1 2 5 .
9

inp.org.ro
66 BULETINUL COI'USIUNII MONUl'lENTELOR I STORICE.

l\ceasta e conformă descripţian ii Man ualului
de Pz'ctură : "Sfânta�Fecioadi stă pc tron. Din
amândoaă părţile doi înged ţin · o mat·e batistă
de s as până în jos ; iar deasupra ei Dabal�Sfânt
se coboară ca m ultă strălucire �i cu nouri mulţi 1 )".
b. Sfânta- Fecioară ca ora11tii. D1'ajJeria
e întinsă îndărătul ei de un sing�w îuge1·,
ca în manascdsal grec al l\cademiei Române
1 1 3. l\ici miniataristal, făt·ă a se depăda prea
mult de tradiţie, a să\Jârşit o operă ori ginală .
In ea se \Jede o inspiraţie înaltă şi mult gust
artistic .
c . Sfânta-Fecioară stă pe tron, ţz'nând
în mâuă o ba#stă îndărăhtl ei draperia e
Când a fost creat acest tip al Siintei - Fecioare
orante cu o draperie îndăt·ăt înfăţişând concep­
ţianea di\Jină, nu putem şti .
Pe un bazorelief creştin primiti\?, descoperit în
1 7 1 3 în cimitirul S. 1\gnes, se \Jede o orantă,
1igaratii de doa1i ori, îndărătul căreia se întinde
o dt·aperie 1). Bineînţeles, nu putem trage de aici
nici o concluzie. Semnalăm însă apropierea, care
e corioasă.
Elementele, din cari se alcătue�te scena l\ca�
tistalui, existau în orice caz, înaintea creerii ei .
In ceeace prh•e�te pe Sfânta-Fecioară orantă,
reprezentaţianea aceasta e foarte \Jechie 2), Ea se
întâlne�te în arta cataco mbelor 3). Cledat a des-

Fig. 7. Scena a IV -a a 1\catistulcti .

S cena a IV�a a Bunei\Jestiri .
/'liniatur·ă a manuscrisului grec 1 1 .3 al Bibliotecii l\cademiei Ro mâne. -

întz'nsă 11u de îngeri. ci de patru fecioare .

Sus :se vede o stea, iar Duhul-Sfânt, în 1) R. P. G<:u-rucci, Storia delta arte cristim1a, rv,
p l . 3 8 5 , No. 3 .
ch1Pul u nui porumbel, se coboară pe o rază.
Dictionnaire des antiquites chretiennes,
In fund, decor arhitectural. Ca exemplu ') J'lartigny,
P. 6 6 0 .
a\Jem scena l\catistalai Trapezariei La\Jrei 2). 3) Liell, Die Darstell. d. ]ungfrau Maria auf d.
Zagra\Jul nat·texulai bisericii Colţea din Bucu­ Denkmdllern der Katakomben, p. 1 1 5 - 1 9 7 ; K1·aus,
reşti a combinat tipurile de mai sas : Sfânta-Fe­ Real-EncycLop., 1 8 8 2 - 6 , Orans / Lehner, Die Ma·
cioară e reprezentată ca orantă, stă însă pe tt·on, 1'ienverehrunJ( iu den ersten jall.rlumderten, p. ;; 2 1
ş i urm., pl. VIII, No. 1 7 - 8 0 ; Kondakou, Icon og-ra(tja
ca la l\catistul manuscrisului din l'losco\Ja ; în­ Bogo n I. ateri , 1 9 1 + , t, l, p. 6 0 . Câteodată Sfânta-Fecioa,·ă
•

dărătul ei două personagii, probabil două fecioare, apare ca orantă cu Christos pe piept, ca în câte\>a fresce

întind o draperie 3). d in \>eacudle al IV-lea- V-lea ale catacombei S, 1\.gnes. rlai
târziu întâlnim acest tip pe sigilii şi monezi (G. Schlumber•
' ) Op . cit ,. p. 1 4 8. ger, Sig·illographie de l'empire byzantin, p. 1 6 2 ) şi
2) Collection... des Hautes-Etudes, c . 2 0 1 .
rlillet, în miniatori, ca în e\,angeliarol Etschmiadzin, V I I -V I I I s.
3) 11.. Battazar, Frescurile de la Colţea in Buletimtl (1. Strzygo>Uski, Byzantinische Denkmaler I . Das Et­
Comisiunii Monumente/ar Istor ice , I, ;; p, 1 2 6 . schmiadzin-Avan geliar, 1 s 9 1 , v. 55 -· 6 , 6 4 - 5 , pl. IV}.

inp.org.ro
 ICONOGRF\.FII\. lt\NULUI A. CA. TIST 67

coperit în săpătarile sale dela Baoai't în Egipt
câtel?a fresce ale bisericilor copte, rep1·ezentând
pe SfântaMFecioară ca Orantă, înconjnrată de
sfinţi 1).
Tipul orantei îl găsim mai târziu în arta bi­
zantină si, în rami!icatiile
, e'.
La biserica t\ântaitoralui din Nereditzi, în aM
propierea Nol?gorodului (XII s.), SfântaMFecioa1·ă
e reprezentată 2) ca orantă, cu faţa spre spectatod,
între doi îngeri. 1"\ai târzia, tipul pe1·petuânduMse,
î l întâlnim şi la Sfântu!Mt\ante 3). La monăstirea,
de pildă, llionisiu, SfântaMFecioară Yigarează ca
orantă între doi înţ:Jed 4). La ll?iron are aceaşi
atitudine ca la l\.catistul l\.cademiei Române 5). O-
înţeles simbolic, al dirui l?echime se pierde în
trecutul antic. In adel?ăr pe multe din bazore­
liefurile elenistice se l?ede o pânză întinsă în­
dărătul anui altar sau anei m ese 1 ). Desi gur că
prezenţa ei al?ea o însemnătate ritaală.
VIZITA.ŢIUNEI\. 2). (0 0.uTW.G!J.6�).
SCENA. V.
Ea ilustrează icosul :
<<''Exoucro:: 6e:o06xov � IIap6ivor;; 't�V f.L'�'tpav 3),
&viopaf1e: 7tpor;; ··�v 'E/,(crci.oe:•· 'to oz opi:po ; &xdv7Jr;;.
e:o6ur;; emyvouv 'tOV 't!XIh7J<;; &u7t!Xuf.LOV , EX!X(pe; ·
xal cl./,flau(V wr;; quf.LO::u (V eo6a 7tpor;; 't'�V Ele:o'tOXOV. »

Fig. 8. Scena a V -a a l\.catistului.

Vi zi taţiunea
- f\iniatară a manuscrisului grec 1 1 3 al Bibliotecii 1\cademiei Române. -

ranta se mai întâlneşte şi pe sigilii, monezi , lu­ "A.I?ând Fecioa1·a în pântece pre Damnez_ea
crători în argint B), etc. priimit, au alergat la Elisa\Jet, ia1· pruncul aceiia
Draperia, sasţinută de î ngeri sau de fecioare îndatăşi cunoscând închinarea Eii, s'aa bucurat,
îndărătal SfinteiMFecioare şi care traduce cmJin­ şi ca saltădle ca cu nişte cântări au strigat către
tele "Puterea Celui-de-S us a ambrit-o", are an Născătoare-deMDumnezea 4)".
t\anuscrisul grec 1 1 3 al l\.cademiei Române
1 ) CI<dat, Le monastere et la necropole de Baou'il, (foi . 9, în susul pag. ; di mens. : 9 , s o X 6 , 5 0) :
1 9 0 0 - 6 , pl. XL.
•) U:lliHTBHiin ;:I;peBI1epycm;aro rrCI{YCCTBa (tlonuments
)
de 1 'art ancien russe , 1 9 0 8 , ed. i\caderniei i mperiale de bele 'l Th. Schreiber,Die heltenistischeu Reliefbitder,
arte din S. Petersburg, 1, fasc., pl. 1 şi p. 2. Leipzig, 1 8 9 + , pl. XXXIX, LXX şi \v. Zahn,
Die sch6nsten
3) H. Brockhaus, Die Kunst in den Athos-Ktoester, Ornamente und merkwiirdigsten Gemalde atts Pom­
Leipzig, 1 8 9 1 , p. 1 7 6 nota. peji, Berlin, 1 8 5 2 , pl. ill, 3 1 .
•) Cottection ... des Hautes-Etudes, c. 2 9 s·
t\illet, La :! ) Luca, I , 3 9 - 5 5 .

5)Jb id., C . 2 3 7 . 3) Până aici figurează ca inscrip ţie la Laura pe scena a

6) Kondako1•, op. cit., p . 9 5 - 1 0 0 . c f . G . Schlumberger, V-a a 1\catistului Trapezariei.

op. cit., p. 1 3 2 , 1 6 2 , etc. 4) Akathistariu, p. 1 6.

inp.org.ro
 68 BULETINUL C Ot\tSIUNI! 1'10NCiliENîELOR fSîORfCf.
Inaintea anei case ea o aşfi în plin�cintru şi
trei trepte albe şi \?erzi, ap1irat1i de o streşinfi,
Sfânta-Feeioarfi şi Sfânta Elisa\?eta se strâng în
braţe sfiratându-se. Sfânta�Feeioară (figura din
stânga spectatorului) e îmbrăcată, ea în figurile
precedente, ea m antie de parpară. Sfânta Eli�
sa\?eta are hiton taler \?ermillon şi o mantie \?erde.
Cerul, sas albastra, la orizont roşia. Terenul
siena�galben. In fond, dealuri in\?et·zite. (Fi g. 8).
In istoria llieţii Sfintei�Feeioare \?izitat·ea \?erei
sale are o m are însemnătate. Ea e prima ma­
nifestare a \?enirei lai 1"\.esia pe pământ. Sfânta­
Fecioară, plecând din .Nazat·et, merse într'un oraş
din Iudea, ande locuia Zaharia şi soţia lai Eli­
salleta .
Intâlnirea s'a făeat, dapă e\Janghelia l ui Luca,
în interiorul casei. A.rtiştii însă, a\?ând pt·obabil
în \?edere că prima întâlnire a onor persoane,
cari na s'aa . \?ăzat de m ult, se face la intrare ,
aa reprezentat scena înaintea pragului locuinţei
lai Zaharia . (Fig. 9).
Vizitaţianea saa sărutarea Sfintei�Fecioare eu
Elisa\?eta (6 a.cr1to:crf16�) 1) e ana din scenele , pe
cari arta ereştinfi le-a creat din timpurile cele
mai \?eehi. Deosebim şi aici m ai m ulte tipari :
I . Tzp�tl antic. Cea mai \?eehe reprezentare
a \?izitaţianii pare a fi o piatră gra\?ată, pe care
o posedă cabinetul de 1"\.edalii din Paris (No . 1 552).
E a dateazfi probabil din \?eaeal al IV-lea. Cele
două jernei stau faţă în faţă şi-şi afz'11g
.
bărbz"ile cu mâinile într'o salufm'e antz că
mângăetoare 2).
II. Tzp. Sfânta-Fecz'oară şi Sfâ n ta Etz"·
sa veta se îm.brăţişează înaintea u nei case.
A.eeasta e reprezentarea cea m ai obieinaitfi .
Cea m ai \?eehe e, poate, cea din \?eaeal al VII�lea,
găsită în cimitirul S�talai Valentin pe \?ia Fla­
m inia la Roma. Scena aceasta face parte din
.Naşterea lai Christos . Cele dcaă femei se îm�
br1iţişeaz1i, l a stânga. Sas şi la mijloc se \?ede
Christos în faşe fără 1"\.aiea�Domnalai, iar la
dreapta, două femei s e oeapă e u seăldarea lai 3 ) .
Din acest tip fac parte, între altele : \?izita�
ţianea manuscrisului grec 5 1 O al Bibliotecii Na­
ţionale din Pads (a . 8 8 1 , fol . 5). A.iei Sfânta
Elisa\?eta şi Sfânta�Fecioară se îmbrăţişează îna�
' 1 ! o munuscrisul grec 1 2 0 8 al Bibliotecii Naliooale din
Paris (XII s,), care conţine omiliile călugăralui Iacob, se
citeşte, la folio 2 0 3 V : b 1tp0� 't"� Y 'E),e�acH iz't [ aom:xop.o�
'ti) � llap%voo]. In e''anghelia la.i Luca se întâlneşte de
douli ori cu11ântul acma.ap.6� pri�itor la aceastli scenli. Luca
1, 4 1 , 4 4.
') Lehner, op. cit., p. 3 2 0 , pl. VII, No. 8 4 .
3) Garracci, Storia delta arte cristia11a, P . 92, pl. 84.
inp.org.ro
intea anei dădiri fără ferestre, care are o uşă
înaltă pânfi în streşină. Reprezentarea aceasta se
apropie �oarte malt de cea a manuscrisului A.ea­
demiei Române 1 1 5 ; miniatura manaserisalai
grec 74 al Bibliotecii .Naţionale din Paris, ande
cele doaă femei se îmbrăţişează între doaă elii­
diri 1) ; scena V a A.eatistolai manaserisalai grec
4 2 9 al Bibliotecii sinodale elin t\oseo11a, în care
Sfânta-Fecioară şi Sfânta Elisa11eta se îmbrăţi­
şează în faţa anei clădiri 2) ; minia tara manus�
erisalai A.eaclemiei Române 1 1 5 , cleserisi'i mai
sas ; scena V-a a A.eatistalai bisericii Colţea elin
Baeareşti 3 ) ; etc.
III. Ttp . Sfânta-Feâoară şi Sfâ nta E­
hsaveta se îm.brăţişează. Sfântul Ioszf a­
sistă, P1'ecurn şi mai m.ulţi servzlori. Ca
exemplu se poate ela manaserisal grec 1 2 0 8 al
Bibliotecii 'aţionale din Paris (XI s.). La folial
203 al acestui manuscris cele doaă sfinte se să�
t·otă în faţa anei clădiri. La dreapta lor se \?J.cl
trei fete ; la mijloc, spre stânga, an copil, în
dosul căruia sta o femee în picioat·e . La stânga,
Sfânta! Iosif şeade pe an scaun, într'o atitudine
ele meditaţiane, ea bărbia rezămată de mână.
A.eest tip e posterior celui clintâiu. A.rtiştii oe�
eiclentali J�au adoptat adesea 4) . Pe tablourile lor
reprezentând \?izitaţianea aa pas mai multe per�
soane ă). A.eeasta, clapă cam obser\?ă Laforge, e
contrar e\?angheliei şi primelor opere, cari nu
dau niciodată Sfintei-Fecioare pe S. Iosif ea to­
\?ârăş în e1il1itoria ei la Sfânta Elisa\?eta 6).
De tipul precedent se apropie, fiind eu malt
posterior , tip al următor.
IV. Tzp, dat de Manualul de Pictură ,
care în pn·vinţa lo::uluz·, urm.ează e vangh elia
lui Luca , presc?'iz"nd că scena trebue să se
petreacă în z"nterior :
"Clădiri şi înăantra Sfânta-Fecioară şi Eli�
' ' Il. Omont. Evangiles avec peintures byzantines
du XI-e siecle de la Bibliotlzeque Nationale de Paris,
t. II, pl. 94.
1)
Copies p!wtographiees, scena V-a ; cf. J . Strzy gowski
op. cit., p. 1 s o . Strzygowski se miră eli lipsesc persona•
giile oc ce se întâlnesc la alte scene • . Totuşi aici tre&ue sli ob·
sen,lim, că artistul a urmat tradiţia obicinuitli, 1·eproducând
un tip deja cunoscut.
3) 1\, Baltazar, art. cit., Buleti11ul Comis1:unii Momt·
mentelor Istorice, I, 3, p. 1 2 6 .
<) t\alte din icoanele, ce se glisesc in occident, sant opere
ale onor pictori bizantini. Intre aceştia se canoaşte un oa­
recare Angelus Bizamanus graecus, care a pictat în
veacul XIII·XIV o ''izitaţiuoe şi a semnat in latineşte nu·
mele lui. �. N. Kalou1:(·1J�· Ila.vawpa, VI, p. 3 7 7 -3 7 9
5) Laforge, L a Vierge , p . 1 3 9.
"l Ibid., t 4 7 .
 ICONOGRI\FI1\ ll"\NGLGI 1\Cl\ T1ST 69

sa�Jeta se înbdlţişează ş i paţin mai încolo Iosif �Jitoare asistă 1) scena a v�a a 1\catistalai Tra�
•

şi Zaharia staa de \JOt'bă. lndărătal lor e an
copilaş ca haine scurte a�Jâod pe amăr a n toiag
şi pe toiag atârnă an coş. In partea de jos a
clădirii iesle şi an catâr mânâncă în iesle 1 ) " .
V . Tip anten'or precedentuluz' : Sfânta-
pezariei La�Jrei, o nde cele doaă snote se îmbră�
ţişează înaintea onor clădiri, dela cari porneşte
o pânză legată, la stânga, de o coloană izolată.
La stânga lor se �Jede un copilaş ca haine scurte
purtând un coşuleţ, atârnat de toiagul săa, reM

<O
<lJ
c
.·�
2
"N .;
> ;;:
o

·u;.. c:

:0
·c: o:;
"' !>
.._,

<lJ
!:> o:;
'dj
c
o
ce
""
00

<lJ c:
o
<O E
<lJ
c :�
CJ ,;o
CJ "
"' "'
"'
"
o
'- ţ.
-:o o
0..

v
<lJ

u
]"
«:
<J

ci-
O>
u:

Fecioară şi Sfâ nta Ehsaveta se îmbri'iţi­ zămat pe umăr, şi de care \'Orbeşte Mauualul
şează. Un servz'tor asz'stă. Ca exemple a\Jem : de Pzdură.
Psaltirea:: serbească, unde cele doaă femei se VI. Tipul vizitaţiunii din Parenzo : Cele
îmbrăţişează între doi chiparoşi , pe când o ser� doaă femei stau faţă în faţă, a�Jânda�şi amandouă
1) 1 . Strzygowski, Die Jl1iniaturen des serbişchen
�. 1 ) Op. cit., p. SŞ -86 �i 1 4Ş, Psalters, pl. un, fi9. 1 � a .

inp.org.ro
70 BULETINUL COI'\ISIUNil 1'\0NUI'\ENTELOR I STORICE

mâinile î n jos într' un gest de salutare. l ndăditul au cunoscut că i aste zămislirea ta d e l a Duhul�
Sfintei Elisa\1eta se \1ede o locuinţă. La i ntrare, Sfânt, au zis: 1\llil uia o]. »
Inchisi�. printr'o perdea, stă o mică ser\1itoare. 1'\anuscrisul grec 1 1 3 al 1\cademiei Române
Ea face cu mâna dreaptă, pe care o duce îna� (rol. 9 v, în josul pag. ; dimens. 9, 5 2 X 7 ,48) :
i ntea bărbi ei, un gest de admiraţie (Fig. 1 o 1 ) . U n portic cu două arcade. Pilaştrii, albastru�
cer şi alb, în adânci mi, au bazele simple, cu tori
SCENI\ VI. şi scotii , şi capiteluri alcătuite din - două abacuri
suprapuse. In fund se \1ăd cl1idiri în castani u�în�
Bl\NUELILE SFÂ NTULUI IOSIF ŞI DESVINOVI\�
chis şi terre-de-Sienne . In mijlocul fiecăreia din
ŢIREI\ SFINTEI�FECIOI\RE ('H &7to),oy[o; 'ii �
cele donă arcade în arc-surbaissi stau, la stânga,
Jio:p 6Evou 2).
Sfânta-Fecioară, la dreapta Sfântul Iosif. Sfânta�
Ea ilustrează. icosul : Fecioa1·ă poartă costumul obicinuit, i dentic cu cel
« ZrfJ.,"fjV evoo6av din scenele prece�
EXWV ),oytvf!WV 3) dente. 1'\âna dreap�
&f!cpto6),wv' o crw­ că o are în jos, pe
cppwv 'J cDcr ·
� cp E'T:a­ când cu cea stângă,
p&xe"f'J, np�� "C�V pe care o ţine pe
&yo:[L6V cra 6awpwv, pept, face un gest
x o; 1 x),at.J![yo:[.Lo'l de des\1ino\1ăţire, a�
fmovowv, &[tEf!7t"CE' plecându�şi totoda�
f! 0:6 wv CiE crou '�" tă capul. In faţa ei,
:JuU"f'Jt.fitv ex Ilvau ­ Sfânt a! Iosif, cu pă�
f!CXLO� 'Ay[ou, E<fl'IJ rul alb, cu picioa­
'A U"f'J/,ou-(o; 4) ". rele goale, poartă
l « Vi for de gân� costum antic : hiton
dad necredincioase albastru şi mantie
a\1ând înlăuntru în� măslinie, care lasă.
ţeleptul Iosif, s'au amăra!, braţul şi
turburat aitându�se mâna stânga libere.
spre tine cea nea� 1\titudinea lai arată
mestecată. cu nuntă, pe omul turmentat
şi gândind că eşti de bănaeli. Işi ţine
furată de nuntă, mâna dreaptă ori�
ceea ce eşti fără Fig. 1 o. Vizitaţiunea zontal înaintea pep�
prihană ; i ar deacă - flozalc din Parenzo. -
tului, răzămându-şii
pe ea capul înclinat, i ar ca mâna stângă face an
') f\illet, La collection ... des Hattles- Etudes, n, 4- + :
Kondako,,, Iconograjija BogDmateri, 1, p. 9 2 , fig. 7 0 .
gest \1ag. 1\ceastă atitudine curioasă se explică prin
2 ) I n manuscrisnl grec 1 20 8 al Bibl. Naţ. din Paris (XI s.) , aceea că modelaJ, pe care 1-a a\1ut în \1edere ar�
a fol. 2 2 8 , unde se găseşte această scenă, se citeşte inscripţia : tistal, rept·ezintă pe Sfântul Iosif rezămându�se
U.r.o),oriu �-�� r.up6zvoo. aşa cum se \1ede pe alte reprezentaţiuni similat·e­
3) Până aici figurează ca inscripţie pe scena a vr .. a a i\�a..
pe un toiag, ţinut ca amândouă m ânile. In figura
tistului trapezariei La\'rei.
4) !cosul acesta are drept bază e\•anghelia lui t\atei, 1, 1 8 -
noastră gestul a fost păstrat, toiagul însă n'a mai
25 : S. Iosif \)ăzându-şi logodnica insăr·cinată, hotărî s 'o pă­ fost figurat. (Fig. 1 1 ) .
răsească pe ascuns, dar un inger i s 'a înfăţişat in somn şi I n scena a VI�a deosebim două tipuri, d i n cari
i ... a spus să na se teamă să .. şi iea soţia, căci pruncul, pe care
primul prezintă m a i multe \Jariante :
il poartă, e opera Sfântului-Duh. i\cest prunc, ca1·e trebue să
1 Tip : Scena se compune numai dz·n
poarte numele de !sos, îşi <a mântui poporul. S. Iosif, deş­
teptându-se, îndeplini poruncile îngerului. După o legendă însă două personagii : Sfânta-Feâoară şi Sfân�
el merse de se aruncă la picioarele Sfintei-Fecioare, cerându-i tul loszj.
ertare.
1\.ceste două momente, apariţia în somn a îngerului şi er..
tarea Sfântului Iosif n 'au fost decât rar reprezentate în artă, sericii Nob·e-Dame din Paris (Laforge, op. cit., p. 1 4- 5 --- 1 4 6 ) .
şi aceasta numai în Occident. Luini a ilustrat 11isul lui Iosif şi i\rta bizantină n 'a ilustrat decât bănuelile l u i Iosif � i des�i­
epa:·iţia îngerului. Ertarea lui Iosif a fost reprezentată In DOllăţirea Sfintei ..Fecioare intr 'o singură scenă.
sculpturile strane)or catedralei din i\miens şi pe porţile bi· 5) Akathistariu, p. 7 7 .

inp.org.ro
 ICONOGR.AFII'\ Il"\.NULUI ACA TIST 71

Il Tip : Pe lâng·ă Sjânta-Fedoară ş i lo­ pieptului . La dreapta, Sfântul Iosif rezămânda�se

godm"cul ei, asistă şz· alte personagii.
I. Primul tip are următoarele \Jariante :
a. Sfânta�Fecioară îşi ridică mâinile în dreptul
peptaloi într'un gest de des'Jinovăţire . Sfântul Io�
sif cu braţele deschise pare în prada anei mari sa-
cu stânga pe un toiag, întinde mâna dreaptă spre
logodnica lui, privind�o cu asprime. In fund clă�
el iri. (Acatistal Trapezariei Lavrei, XVI s.). (Fig. 1 2 ).
Aceasta este conformă prescripţianii Manvtalului
de Pt"ctură :

-�..s-cv o11"XJ e(. • x�"�� �ltw�

> C. ,·

Fig. 1 1 . Scena a IV�a a Acatistalui.

Apologia Sfi ntei�Fecioare.
- l'\iniatură a manuscdsului greC 1 1 3 al Bibliotecii Academiei Române . -

rescitări. (Scena Vl�a a Acatistaloi manuscrisului « Clădiri şi înăuntru Sfânta�Fecioară însărcinată

grec 4 2 9 al Bibliotecii si nodale din t1oscova (XII s .)I). stă în extaz, i ar Iosif în faţa ei, rezămându�se pe
b . Stânta�Fecioară stă la dt·eapta şi face un toiagul său, îşi întinde dreapta spre SYânta�Fe�
gest de desvinovăţire ca amândoaă m ânile, în� cioară, privind�o cu ochii răi 1 ) . »
toarse ca palmele în atadi �i ridicate în dt·eptal c . Scena a Vl�a a Acatistulai manuscrisului grec

Fig. 1 2 . Apologia SYintei�Fecioare şi Naşterea Domnului.

- Frescă din Trapezaria La\,reL -

1 1 3 al Academiei R.omâne, descrisă m a i sos.

1) Copies plzotograplziees, scena VI-a ; cf. 1. Strzygo"'"
Il. Tip. Maz· multe pe?'sonagii, cam se Păd
ski, Der Akatlzistos Hyr;mos der Synodalbibliothe!J,
op. cit. , p. 1 3 0 . Pe o scenă similat·ă dela Kahrie-Djami din
în manuscrisul grec 1 2 08 (foi. 2 2 8) al Bibliotecii
Constantinopol, se citeşte inscrip ţ i a : M a p[a, 'l:[ 'i:O r.:pti"( p.l). Naţionale din Paris. (XI s.) : Sfântul Iosif stă pe
'i:O'i'i:o ; ISB'BCTIH institatului ras din Constantinopol, VIU,
p. 1 26 . 1 ) op. cit., p. 1 18.

inp.org.ro
72 BULETINUL C0/'1ISIUNJI r\ONOr\ENTELOR ISTORICE

an scaan, ţinânda-şi mâna dreaptă la bărbie, şi faşe, e aşezat pe pae pe an fel de podeală, alcă ­
rezămânda�şi stânga pe genunchi. I n dosol săo tuită din trei rânduri de petre în isodom. /'1aica­
se Păd patra personagii, doi bărbaţi, o femeie şi Domnalai, îmbrăcată în acelaş costam ca în sce­
an copil, cari fac gesturi de mirare şi de îndoială. nele precedente, stă la dreapta în genunchi înaintea
Sfânta-Fecioară, priPită co asprime de Sîântal Io­ îialai ei, spre care întinde mâinile într'un gest de
sif, stă la stânga înaintea 1JDOr clădiri şi se apără. i ubire şi de protecţiane. La stânga, îndărătul lai
Christos, apar cele două animale simbolice, boal
NAŞTEREA. D01'1NOLUI . şi asinal, cari însoţesc scena naştedi. /'1ai la stânga,
întorcând spatele la scena din dreaptn, Sfântul IosH,
SCENA. VII.
în hiton albastra şi mantie măslinie, stă pe o piatră
i\. Ni\ŞTER EI\ DO INULGI.
răzămânda-şi capal de mâna dreaptă. In faţa lai,
Ea ilustrează icosal : doi păstori Pin să se închine /'1ântaitoralai şi 1'1a­
cyi-Ixoucrav o: TOlflEV€\; 'tWV &yyD wv O[LVO UV­
, mei sale. Cel d'intâia e an bătrân ca barba şi pă­
'tWV 1) 't.�V E:v cr apxov X ptcr'tOU 7tapoucrta:v. xa1 opa­ rul alb, lăsat pe spate. El poartă pălărie largă,
!J.OV-€\; W\; 7tpG\; 7tOt!J.Eva, Scwpoucrt 'toll'tov W\; neagră, la fel co cea a păstorilor noştri. El mai

Fig, 13. Scena a IV-a. n A.catistalai .

Naşterea Domnului .
tliniatură a manusc.risului grec 113 al Bibliotecii 1\cademiei Române. -

d[LVOV cX!J.W!J.OV EV 't"ft yao-cp1 :MaptCI.\; � OOXYj9Ev-tiX.
TJ'I Of! VOUV't€\; €t7t0V . ,.
[c A. azi t-au păstot-ii pe îngeri Jăadând penirea
Joi Hristos în trap, şi alergând ca cătră an păs­
toria, 1-aa Păzat pe acesta ca pre an miel fără
prihană în braţele 2) /'1ariei păscândo-se, pre ca­
rea lăadând-o, aa zis 3). » J
/'1anoscrisal grec 1 1 3 al Academiei Române
(foi. 1 0, la mijlocul pag. ; dimens. : 9,62X 6.02) :
Doaă dealari înPerzite. In mijlocal celai ma i
mare din faţă, o peştere. La i ntrarea ei !sas, în
') Până aici figureaza ca inscripţie la Scena VII-a a /\ca•
tistalai Trapezariei La\,rei.
2) Akathisţan:u, p. 1 ş ,
poartă pantaloni cenuşii şi o manta scartă, an tel
de pae uulă cenuşie. F\.1 doilea păstor e tânăr, îm­
brăcat ca pantaloni liliachii strâmţi şi ca o tanică
roşie scartă, încins la mijloc. Ca amândoaă mâi­
nile ţine an miel, încolăcit pe dapă gât, ca în re­
prezentaţianile lai Hermes crioîoral. Poartă o pă­
lărie ca cea a bhtrânaloi, ca o proeminenţă l a
mijloc. A.mândoi sunt încălţaţi c a cisme. Pe dapă
manţi apar cetele în get"ilor. Pământal e gălbia­
Perde. (Rg. 1 3).
Naşterea Domnalai e po!>estită pe-scart şi sim­
pla î n ePangbelia lai Loca 1) ; tradiţiile însă pri-.
1) Luca TI, 1 -�Q.

inp.org.ro
 ICONOGRl\Fll\ Il'lNOLUI 1\Cl\ TIST 73

miti\Je creştine înconjoară acest e\Jeni ment d e cir� numele de Pseado .../'1atei : <1 Prea fericita l'laria . . .
camstanţe, cari îi dau o mare însemnătate şi an întră î n staul, unde puse î n iesle copilul ei ; iar
interes deosebit. De ele s'au i nspit·at a1·tiştii. boul şi asinal îl adorară 1) .»
Laforge afirmă, după an iz\Jor în�ă pe care na 1\cest text însă n'ar patea 1·ezoi\Ji chestiunea
ni�! dă, că în împrejurimile ieslelor, u nde d upă figurării acestor două animale la Naştere. Ve�
Loca a fost aşezat lsas dapi.i naştere, era o casă chimea e\J<J.ngheliei lai Pseado�l'latei na se ridică,
în ruine, locuită odinioară de Jeffe, tatăl lai D a\Jid, decât până în \Jeacol al V�lea :). Boal şi asinul
precum şi multe turme de oi 1 ). însă, după cam am \Jăzut, apar pe bazorelieîa�
1\rtiştii, între care şi miniataristal 1\catistalai riie sarcofagelor, anterioare acestui secol. S'a pro�
1\cad �miei Române �), au înfăţişat adesea aceste pas atunci o altă explicare : tradiţia orală , pe care
ruine la scen a Naşterii . Biserica a admis-o uneori : Textele sfinţilor pă�
Naşterea este ana din cele mai \Jechi reprezen� rinţi, unde se menţioneaxă boul şi asino l ca cele
taţiani ale artei creştine. Ea se întâlneşte în ca­ ale lui Origen, S. Grigorie din Nazianza, S. Gri ...
tacombe. In ci mitirul Slântalai Valentin pe \Jia Fla� gorie din Nyssa , S . 1\mbrosie, S . Ciril din !era�
minia ea e redusă la cea mai simplă expresie, re� salim, par a a\?ea ori ginea în Isaia 3). 1\nimalele
prezentată în două scene : a. Isus în faşe, fără acestea n'au însă acolo decât o \Jaloa1·e mistică
l'lai ca�Domnulai ; b. Isus scăldat de doaă femei, şi simbolică. S. Grigorie din Nysa scrie : « Boul
di ntre care ana e Salomea, după cam arată in� este E\Jreal înlănţuit de lege ; asinal, partăto�
scripţia pusă ..{mari 3). rol de sarcini grele, e cel ce încarcă greutatea
O frescă a catacombei S�tei Priscilla (Il s.) re� idolatriei 4) . 1\ceste comentarii re\Jeniaa mereu în
p1·ezintă deasemenea Naşterea lai Christos în chip gând oridecâteori se cita \Jersetnl e\Jangbelistalai
simpla, unită însă cu Buna\Jestirea. l'laica�Dom� Loca despre Naştere. 1\şa că în epoca Sfântului
nului cu Christos în braţe, stă pe un scaun. Ina � leronim apropierea se Yăcea dela sine. « Sosită la
intea ei e îngerul, iar sus steaua !). Betleem, scrie acesta, Paala întră în peştera l'l.ân­
l'lai târziu Naşterea apare în bazorelieîarile taitoralui ; ea \Jăza aceste locuri sacre, unde Fe�
sarcofagelor, apoi în mozaicuri, în fresce, în pic­ cioara s'a odihnit ; acest staul, unde boul recu ...
turi, etc. no cit pe stăpânul său şi asinul z"eslele stă...
Ca accesorii în reprezentaţianile Naşterii sunt pânului f>)» . Sfântul Grigorie din Nazianza Yace
boul şi asinul, păstorii şi îngerii. chiar apropierea întt-e textul e\?angheliei lai Loca
Deja pe cele mai \Jechi sarcofage din \Jeacul şi profeţia lai Isaia 6).
al IV�lea 5), apar boul şi asinal 6), cari prin tra� După cele arătate mai sas, boul şi asinul na
·
diţie din secol în secol, \JOr .figura pe reprezen� eraa în \Jeacal al IV�lea decât nişte simbole. Boul
taţianile Naşterii 7). reprezenta. umanitatea e\Jreiască, asinal umani­
Totuşi aceste animale na sant menţionale în tatea păgână 7). Puţin câte puţin însă aceste sim ­
textele e\Jangelice canonice. Boul şi asinal sunt bole s'aa uitat ş i atunci l u ă naştere legenda, care
amintite în e\Janghelia apocriră, care conţine mai dă animalelor an sens istoric. 1\rtiştii o împra�
m ulte fapte pri\Jitoa1·e la Naştere, cunoscută sub matară ca acest din armă înţeles S) . E\Janghelia
lai Pseado .../'1atei consacră deîiniti\J aceasta.
1) Laforge, La Vier,ge, p. 1 5 7 .
2) Vezi scena următoare, VHI.
"} P. R. Garacci, op. cit .• 1, pl. 84 şi p. 9 2 . 1) Pseudo•flatei, X I V .
4) 1\ . ''· Lehner, op. cit., p l . ! , 1 şi p. 2 8 6 - 2 8 7 . Kon� 2) Variot, Les Evangiles apocryplles, Paris, 1 8 7 8 , p.
dakO\l nu recunoaşte in fresca aceasta Bunavestirea. El ia 5 1 şi urm. şi Grousset, op. cit,, p . 3 3 6 .
ingerul drept un prooroc. K o ndako\l, lconograjija Baga• 3) Isaia, !, 3 : �Eyvw �oii� -chv 'l.'t'ljvtip.;:vov, <.al llvo�
1nateri, 1 9 1 4 , t. I, p. 2 2 , fig . 1. -c·�v <fa'tY"IJV 1:oii Y.opcoo o.b-roii.= Cogno\lit bos possessorern
5) Unul din aceste sarcofage, aparţinâad eate dralei din P.n­ suum e t asinus praesepe Domini sai. {cunoscil boul pe cel ce
cona este, după cum dot,edeşte inscripţia, dela sfârşitul \leacului îl stăpâneşte şi asinul ieslele stăpânului său).
al IV-lea. Lehner, op. cit., pl. VI , 5 5 , . 3 1 7 ; De Rossi dă un 4) Boii<; o rh:o (wyp.bo� -ciji v6p.l)l, ovo� 1:0 &.x_6o<f6pov
fragment al anei sculptud reprezentând Naşterea din anul .3 4 3 , C<f>o v , 'to 1:j} b.p.ap'ttlf -c'iJ <; dBw),a-cp;:(ac; ltZ'f'Opncp.hov.
unde aceste animale s u n t figurate. D e Rossi, lnscr. c!trist· ed. fligne, t. III, col. 1 1 4 2 . cf. S. 1\mbrosiu in Luc. 2,
Rot-n. I, p. a 1 . V , 7 : (cagnouit ergo asino species scilic.et e t forma gentiliam,
6) Lchner, op. cit. pl. VI-VII, 5 1 -5 +, 5 7 -6 1 , p. praesepe domini sui • , citate de Grousset, art. cit., p. 3 3 9.
3 15- 321. 5) Hieronymus, Ep. 2 1 .
7) Rene Groasset, 1 e boeuj el l'âne a la nativite du 6) Predica 3 8 la Teojanii XVII.
Christ in jJ.felanges d'archeologie el d'hisloire IV, 7) Grousset, a1'l. cit., p . 3 3 9.

p. 1 3 4 . S) Ibid., P. 3 4 2 .

Buletinul Comisiunii f'lonumentelor Istorice. 10

inp.org.ro
74 BULETINUL CO.I'iiSIUNII l'iONU./'iENTELOR ISTORICE
După Groasset această legendă are o origine
latină, figurată mai întâiu pe sa1·cofagele occi�
dentale ; ea trece apoi în Orient 1 ) .
Cel mai IJechia monument din Orient, unde în·
tâlnim boul şi asi nal pare a fi an sarcofa!J, găsit
în insula Naxos din l'eacul al VI-VII-lea 2).
In secolul al X J ,Jea aceste animale se �Jăd pe
multe monrrmente, care reprezintă Naşterea : in l'ie�
nologial Vaticanalai 3) ; înh·'nn mozaic al mănă�
stirei Sf. Luca din Grecia 4) ; etc.
In IJeacarile următoare boul şi asinul figurează
pretutindeni în scena Naşterii.
Păstorii oferă câteodată !oi Christos an miel .
ca în scena F\catistalui F\cademiei Române, câte­
odată porumbei şi alte obiecte 5).
Uneori se mai adaogă şi detalii pitoreşti : anul
din păstori cânta din fluer, iar toiJarăşii săi
pdiJesc în sus. Ca exemple se pot da un mozaic
al lai Ca!Ja!lini în S . ./'iaria din TransteiJere la
Roma (a 1 2 90) 6) ; o icoană greco-italiană din
IJeacul al XIV �lea 7) ; fresca bisericei Peribleptos
din ./'iistra (XIV s.) 8) ; f1·escele bisericilor mană­
stirilor SJântalui-.l'iante Dochiaria (a. 1 568) 9), Dio�
nisiu (a. 1 5 4 7) 10), Sta\Jronikita (a. 1 7 8 9) 1 1 ) ; p1· e·
cum şi descripţiunea Manual ului de Pictură 1 2).
Scena Naşterii a e!Joluat în decursul l'eacariloL
In primele secole, în catacombe şi pe sarco�
!age, ea e foade simplă, unită mai întotdeauna
ca I nchinarea .1'\agilor 13) şi 1·ar ca BanaiJeSti•
rea 1 4). Pe lângă Isus, ./'iaica Domnului şi anima�
lele simbolice, mai apar, câteodată, şi două moaşe,
1) Grousset, art. cit. p. 3 4 2 .
2) Const. Damiralis, ' AYciŢ),ucpoY pYY -Ij a s w � 'l:Oii Xp�atoii
'Ecv� t.J.€pl� 'A pxawl.o·ro<-' . t. VIII ( 1 8 9 0 ) , p. 2 1 - 2 2 , p l . 3 .
3) Cod. Vat. gr. I6Ij. Stephan Beissel, Vaticanisc!te.
illb:niaturen, Freiburg in Breisgau, 1 8 9 3 , pl. XV I .
4) C h . Diehl, Sait�t Luc , p. 6 4 .
5) Laforge, op . cit., p. 1 6 1 .
6) N. P. Kondako", IIRoaorp�Hpmr BorO)Ia-repu
'Jeelwrr Il pycrwrr B1WHOII;ft;l[ C'h Irra.l. bllHCIW.IO ;,J{IIIJOUIJCbiO
pa1mrrro IJOapoa;.ucliÎH. s. Pet. 1 9 1 1 , p . n . fig.
') N, P. Lichace''• JI3TepiaJJbi ;u.m p ycci;aro
eauin, 1 9 0 6 , p l . LXXX, 1 4- 1 , şi Kondakou, op . cit., p . 1 31
fig. 7 .
S) G. \illet, Jv!onu ments byzan!ins de Jlllistra,
1 1 8, 1 .
0) G. f\illet, Lct Collection . . . des Haules · Eiudes, C .
2 6 9.
IU ) }bid. C. 2 8 0 .
1 1 ) K ondakou, op . cit., p. 1 5 , fig . 8 .
" ) Dionisie din Farna, op. cit., p . 8 6 .
" ) Lehner, op . cit., pl. Il, lll, IV, V ş i Ii. Kehrer, Die
Heiligen drei Kăn i.ge in Litle1'alttr und Ktmst, Lei p·
zig, 1 9 0 9 , t. II, fig. 1 , 1 0 , 1 3 , etc.
14) Lehner, op . cit., p l . 1.
numite, după Pseudo�l'\atei, Salomea şi Zelonia I ) ,
cari scaldă pe noul nescat, cum se \Jede, de pildă,
pe fresca cimitirului Sfântului Valenti n �).
In IJeacul al V I-led, în eiJanghelia dela Rabala
suntem jncă aproape de simplicitatea primitiiJă.
./'iaica�Domnului şeade jos pe lângă Isus, culcat
în iesle, iat· îndărăt stă Iosif 3). Pe ampulele dela
.1'\onza scena, deşi mai puţin simplă, are încă
ceiJa din sobrietatea i'lrhaică. Iosif, cu capul reză�
mat de mână, pri�Jeşte pe .l'iai ca-Domnalai . Intre
ei se ridică o poartă ca do uă canaturi ; deasupra
se IJede u n nom· şi Isus este calcat între bou�
şi asinnl ; pe cer străluceşte steaua.
./'iai târziu aceste teme se t1·ansformă şi scena
se complică prin adăogarea altor persoane şi
motiiJe. ./'iaica�Domnc!lui stă culcaU\ lângă iesle ;
losi! asistă. Pe cer apar de data aceasta îngeri,
iar jos se văd cele două moaşe, cari dealtfel, după
cum am IJăzut, 1igurează şi pe alte monumente
mai IJechi.
In IJeacul al X�lea acest tip se întâlneşte în·
tr'un manuscris din Berlin ±). Totuşi aici n'a!Jem
decât u n singur înger, iar scena dă încă o im�
presie de simplicitate. In l'ienologial împăt·atalui
Basile II, precum şi în alte manuscrise din \Jea·
eul al XI�Iea, apar mai multe persoane, cari a�
sistă la scena Naşterii. Doi ingeri adot·ă pe Christos,
un altul anunţă pe păstori �).
La mănăstirile din Grecia, la Dafni, de pildă
(XI-XII s.), îngerii sunt mai n umeroşi şi se a•
pleacă spre iesle într'o atitudine de adoraţiune.
In veacul al Xll�lea tema i conogralică a Na·
şterii e Hxată în liniile ei generale.
1\.T!TUDINE/\ t\1\ICEI-DOi'\NULUI.
Pe monumentele IJechi, pe sarcofage, ./'i<:�ica�
Domnului stă pe sci'lan alături de ]sas, aşezat în
iesle. F\ceastă atitudine e i nspimtă de scena In�
CIJH:m rpc­ chinării .l'iagilor. Ca exemplu putem da, între al•
tele, sarco!agul din anal 3 5 4 , păstrat în muzeul
4,
lliWJJonu­
Lateran din Roma 6) ; u n alt sa1·cofag dela sfâr·
şitul IJeacului al IV- l ea, aparţi nâ!ld catedralei din
pl.
1 ) Grousset, art. cit., p. 3 -1- 2 ,
') P. R. Garrucci, op. cit., p, 9 2 , pl . 3 4 .
J) t\. Schmidt, Die Darstel/zmg der Geburt C!tristi
ill de r bildenden Kunst, Stuttgart, 1 8 9 0 , p. 13, 89;
Rohault de Fleor)', L' Evangile, t. !, p. 4 4 , pl. XI, 2 ;
Ebersol t , Les 1Jtiniatttres byzantines de Berlin in la
Revt-te Arcf.eologique, n ( 1 9 0 5 ), p, 60.
< ) Ebersolt, art. cit,, p . 6 4 , fig. 4.
5) lbid., p. 60.
6) Kehrer, op . cit., p . 2 1 , fig. 1 3 .
inp.org.ro
 ICONOGRAFIFi 11"\NGLUI 1\CF\.TIST
Ancona 1) ; u n a l treilea găsit lângă biserica Sfân M
tu lui Sebastian pe Pia Appia 2) ; etc.
Aceeaşi atitudine se întâlneşte pe un iPoriu
din Peacul al VI-VTII�lea al catedralei din 1'1i�
!ano 3) ; pe o pixidă din aceeaşi epocă a 1'1uzeulai
South�Kensington din Londra 4). Pe an iPodu din
colecţia StroganoP din Roma (circa a 1 2 00),
1"\aica�Domnulai ţine pe Christos în bt·aţe ; ieslele
şi cele două animale simbolice figarează alături ,
împreună cu închinarea 1'1agilor 0).
1'1ai târziu însă atitudinea S!intei�Fecioare se
schimbă ca totul.
1"\nica�Domnului, sau stă pe o s altea înaintea
îialui ei în îaşe, sau e culcată pe aceeaşi saltea,
sau, în sfârşit, stă în genunchi înaintea lui Isus.
'
Această din urmă atitudine e datorită influenţelor
occidentale.
A. Maica�Domnului stă pe o saltea. Ea se
reazămă pe m'âna dreaptă, făcând ca stânga, pe
care o ţine înaintea pieptului, un gest de malţu�
mire pentru darul ce�i oferă un personagia, cum
se Pede pe « Catedt·a Joi 1'1axi mian » dela RaPenna G) .
La Dafni stă cu faţa întoarsă spre spectator 7) ·
La 1"\artorana, (XII s.) S) la capela Palatina din
Palermo n) ea ţine mâinele pe Hol ei , înfăşat ; în
mozaicul baptisteriolai din Florenţa. astăzi în ma"
zeul S . 1'1aria de! Fiore (sfât·şitul s. XI�lea) 1o), se
razămă pe mâna dreaptă. Aceeaşi atitudine o are
într'un mozaic al lai CaPallini din S. 1'1ada din
TrastePere din Roma (a. 1 2 90) 1 1 ) . 1'1aica�Domnulai
stă pe saltea şi întinde amândouă mâinile spre
fini ei în semn de adoraţiane, atitudine ce se
\Jede pe o steatită din Peacul al XIV�lea, repre�
zentând cele « douăsprezece sărbători » , aparţinând
mănăstirei Vatoped 1 2), şi pe an ePangeliar al Bi�
bliotecii Vaticanalni (Orb. graec 2) 1 3). Câteodată
1 ) Lehne.-, op. cit ., p. 3 1 7 , pl. VI, 5 5 .
'l lbid., p. 3 1 6 , pl. vr, 5 2.
3) Garrucci, op. cit., p·. 4 5 4 ; Kondako•, op. cit., p. 1 9 4 ,
fig. 1 1 o .
4) Garrucci, op. ci/.1 pl. 4 3 8 , 1 ; Kondako''• ibid. , p . 1 9 4 ,
fig. 1 1 1 .
5) H. Grae,•en, Friihchristlichm und m ittelalterliclte
Eljenbeinwe1·ke in p hotographisch.er Nachbildung.
A�ts Sammlungen in lta lien . Rom. 1 9 00, No. 1 5 , p. 4 1 .
6) Kondako•, Iconograjija Bogomateri, 1 9 1 4, t. r, p.
1 9 8' fig. 1 1 7.
7) G. 1'\.iJiet, L e Monastere de Daphni, p l . xn.
B) Ch. Dieh!, Manuel d'art byzantin, fig. 2 5 3 .
"l Kondako''• lconograjija Bogo m ateri, 1 9 1 1 . p. 1 0 ,
fig. 3 .
10 ) Kehrer, op. cit . , fig. 7 2 .
1 1) Kondako�. lconografija Bo go m ateri, 1 9 1 1 , p . 1 1 ,
fig. 4.
12 ) rli!let, Collection. .. des Hautes-Elttdes, c. 1 9 2.
1 3 ) Kehrer, op. cit., p. 8 9 , fig. 7 8 .
inp.org.ro
75
stă pe saltea şi Mşi razămă capul ca mâna stângă,
pe când ca dreapta mângâe capul îialai ei , ca în
epangeliarele 6 1 o al Vatopedalai (XII s.) 1 ) şi 7 4
al Bibliotecii Naţionale din Paris 2).
Alteod îşi ţine mâinile pe genunchi, ca în scena
Naştedi Acatistalai Trapezariei LaPrei3). (Fig.1 2). Pe
o frescă din mănăstirea Dionisia (a. 1 54 7) 1"\aicaM
Domnului arată ca dt·eapta pe Isus, i ar ca stânga
ţine o margine a huinei 4). Pe o altă frescă a
mănăstirei Sî. PaPel din Atos (a. 1 42 3) îşi are
mâinile încrucişate 0) ; etc.
B. Mat"ca �Domnuluz· e culcată pe o
saltea! Aceasta este . o atitudine deriPată din
cea precedentă. Ea se întâlneşte pe monumen�
tele tât·zii ca în frescele bisericilor din 1"\istra
din Peacol al XIV-XV-lea : la Peribleptos 6),
Brontochion '), Pantanassa B). La toate ace3�
tea 1"\aica �Domnului pare a se repaaza cul­
cată, răzămânda�şi capul de mâna stângă saa
dreaptă, întoarsă cu faţa sau ca dosul spre fiul
ei. Tipul acesta îl mai găsim pe o icoană din
Peacul al XVI�Iea, apat·ţinând bisericii BaneiPeM
stiri din 1'1oscoPa n) ; pe o frescă din Peacul al
XVI-lea (?) a monăstirei Vatoped LO) ; etc.
C. Maica-Domnului stă în genunchi îna­
.z ntea ieslelor, în cari se află Isus.
Această atitudine se întâlneşte mai ales în
unele Naşteri posterioare şi e datorită unor in�
flaenţe occidentale. Ea e prescrisă chiar de Ma�
nualul de Pictu ? ă al 1'1antelui Athos, care în
'
priPinţa aceasta sufere aceleaşi influenţe. lată în
adePăr ce recomadă el : « Peştere şi în i nterior,
în spre partea dreaptă, 1'1aica�Domnalai în ge�
nunchz·, aşezând pe Christos, ca prunc înfăşat, în
iesle ; iar la stânga Iosif îu genunchi, aPându-şi
mâinile încrucişate înaintea pieptului. Indărătul
ieslelot· un bou şi an cal 11) priPind la Christos ;
în dosul lui Iosiî şi al 1"\aicei�Domnalui, păstori
ţinând toiege şi aitânda ...se ca admiraţie la Chri�
stos. J\fară din peşteră oi şi păstori ; anul cân ...
tând din fluer şi ceilalţi priPind în sus ca frică ;
1 ) ruuet, Colection . . . des Hautes-Etudes, c. 1 3 0.
2) H. Omont, Evangiles avec peintures byzanti1us
du XJ-e siecle, pl. 6 şi 9 6 .
3 ) lillet, Collection ... des Hautes-Etudes, c. 2 0 1 .
4) Ibid., c. 2 8 o.
5) lbid., c. 3 1 1 .
6) tlillet, Momements byzantins de Mistra, pl . 1 1 8 , 1 .
' ) lbid., pl . 9 5 , 8 .
R) fbid., pl. 1 3 9.
") Kondako''• lconografija Bogo m ater i, 1 9 1 1 , pl . 1 8 ,
fig. 1 0 .
10) tlillet, Collection ... des Hautes-Etudes, c. 2 4 8.
" ) Se confundă aici as inul cu calul.
76 BULETINUL COl'liSIUNII t10NUt1ENTELOR I STORICE
iar deasupra lor an înger, care îi binec{mintează.
Din partea cealaltă magii ca haine împărăteşti,
stând pe cai şi arătânda�şi anal altuia steaua.
Deasupra peşterii o mul ţime de îngeri ca noari,
ţinând hât·tie ca aceste rânduri : « Slavă Domnu�
lai întra cei de sas şi pe pământ pace ; oame•
nilor fericire» . Şi deasupra, în mijlocul lor, steaua,
din care coboară o rază m are până pe capul lai
Christos 1 ) • .
A.cest tip se întâlneşte : la monăstirea S fântului
Luca din Grecia 2) ; la o i coană greco-italiană
din veacul al XV �lea 3) ; la o frescă a bisericii mă­
năstirii Dochiaria din 1\thos (a. 1 5 68) 4) ; la mi ..
niatara 1\catistalai manuscrisului 1\cademiei Ro·
m âne, descrisă mai sas ; la o frescă a biserici
monăstirii Stavronikita din 1\tos (a. 1 7 8 9) ă) ; etc .
1\TITUDINE/\ SFANTULUI IOSIF.
Pe unele sarcol'age vechi, la scena Naşterii unită
ca Inchinarea t1agilor, apare an personagia bătrân,
care asistă pe t1aica-Domnalui, stând în picioare
îndărătul saa alături de ea. Dacă pe sarcofagul
b isericii S. Trophimas din 1\rles 6) acest perso.
nagia poate fi socotit ca S. Iosif, pentt·a alte sat·.
cofagii însă s'ar putea naşte discuţie, dacă el re..
prezintă în adevăr pe logodnica) t1ariei saa pe
un păstor ; căci în mână ţine an toia g încovoiat,
care e atributul păstorilor, cam se vede de pildă :
pe an sarcofag al muzeului Lateran 7) ; pe an altul
găsit lângă biserica S . Sebastian pe via 1\ppia 8) ;
pe an al treilea din catedrala din 1\ncona (IV s.9); etc.
Oricum ar fi , mai târziu personagial acesta
devine S. Iosif. 1\şii. îl întâlnim în manuscrisul
grec 5 1 O al Bibliotecii Naţionale din Paris (a.
8 8 1 ) , stând îndărătul t1aicei ... Domnalai în scena
Inchinării t1agilor 1 o). 1\ici el are aceeaşi poziţiane
şi aproximativ aceeaşi atitudine ca personagial
sarcofagulai bisericii S. Trophimas.
t1ai târziu însă S. Iosif are o altă atitudi ne,
a cărei origine nu o putem determina. El şeade
gânditor pe pământ saa pe o rididltară, de obi·
cei a l a stânga scenei , destul de departe de t1aica...
Domnului, răzămânda...şi capul ca ana din mâini.
') Op. cit., p. 86.
•) Ch. Diehl , Saint·Luc, p . 6 4.
3) N. P. Lichaceu, Ma-repuaiiJI pl. LXXX, 1 4 1 şi Kondako\•,
II Koaorpaqnm Bormrarepn, 1 9 1 1 , p. n , fig. 1.
4 ) flillet, Collection ... Hautes-Etudes, c. 2 6 9.
5) Kondakou, op. cit . , p. 1 5 , fig. 8 .
6) Lehner, op. cit. , p . 3 1 4 - 3 1 5 , pl. V I , 5 0 .
7)fbid., p. 3 15 - 3 1 6 , p l . V I , 5 1,
8) Jb id. , pl. VI, 5 2 .
9 ) Jbid., pl. VT, 5 5 .
10) H . Omont, Fac·similes, pl. XXXII, p . 2 0 .
inp.org.ro
In general el întoarce spatele scenei. Prin acea­
sta artiştii au voit, poate, să arate, că satleteşte,
nefiind părintele lai Isus, scena nu-l interesează.
Probabil tot pentru acelaş motiv Sfântul Iosif o•
capă adesea pe monumente posterioare partea
inferioat·ă a tabloului.
TIPURILE DE NI\ŞTERE,
Să încercăm acum a întocmi o clasificare în·
tre dil?ersele scene ale Naşterii. Putem deosebi
mai multe tipari.
I. Tipul primitiv fără peştere, ce se în·
tâlneşte în catacombe şi pe sarcofagele vechi.
Propriu zis, Naşterea nu e figurată uici. Scena
reprezintă an alt moment al Naşterii : Inchinarea
t1agilor 1 ) . 1\ici întâlnim două grupari :
a. JV!aica-Dmnmtlui stă pe un tron, având
pe Christos in braţe. Jll[agii se închină.
b. Maica�Don'lnului stă pe un tron alături
de Christos înfăşat în iesle. S. Iosif sau un
păstor asistă. Magii vin să se iJtchine 2).
In spiritul epocei scena închiniirii magilor re­
prezintă şi Naşterea. Pentru aceasta avem ca
dovadă : Intâiu sarcol'agal S. Trophimas din 1\rles
(IV s.), unde t1aica�Domnalui, ţinând pe Christos în
braţe, primeşte închinarea magilor, ceeace se vede şi
în alte reprezentaţiuni similare din catacombe şi sar•
cofage. A. ici însă artistul a voit să arate că e vorba
de naştere, de oarece a făcut, pe deoparte să a­
siste S. Iosif, iar pe de alta, a figurat cele două
animale simbolice, cari însoţesc Naşterea. I\1 doi•
lea, scena Naşterii ca Christos în iesle, e înso ţită
adesea ori, pe alte sarcol'age, de închinarea ma­
gilor 3). 1\ceasta invederează că în mintea con�
timporanilor cele două scene se confandaa.
II. Tip. Naşterea cu peşteră. A.ici se deo•
sebesc mai multe variante :
1\. NI\ŞTEREI\ CONFORrl EVI\NGHELIE! LUI LUCI\,
t1aicaMDomnalui şi Christos se află la intrarea
peştere!. Păstorii, înştiinţaţi de un înger, se }n-
') Lehner, op. cit. , p l . I l , IV, V , VI, 5 0 .
•) Pe unele basoreliefari scena e încadrată de arbori. Ca
exemplu auem : un sarcofag al muzeului Lateran din R o ma
(a. 3 5 4 ) (Kehrer, op. cit. , p. 2 1 , fig. 1 3 ) ; un altul apar•
ţinând catedralei din 1\ncona (sfârşitul ueac. al IV-lea) (Leh•
ner, op. cit., p . 3 1 7 - 3 1 8 , pl. V I, 5 5) ; un bazorelief găsit
in insula Naxos, din ueacul al VI- Vll-lea (Const. Damiralis,
'Awir}.o:p ov pvv·� o zw � -rou Xp1otoii, 'E<p·fjp.zpk 'Apxa�­
ol,oj iY.-fj, t. VIII ( 1 8 9 0 ) , p . 2 1 - 2 2 , pl. 3.
3) Lehner, op. cit., pl. VI, 5 1 -6 0 ; pl. VII, 6 1 ; Kehrer,
op. cit., p . 2 1 - 2 2 , fig . 1 3 , In afară de aceste bazorelie•
f uri ale sarcofagelor, scena aceasta combinată mai figarează
şi pe o pixidă siriană în fildq (clrl!a a. 5 5 0 ) din colecţia e1>alai
media din Viena ( Kehrer, op. cit., f!· 54- - Ş 5 1 fiq. 3 8 -4 ! ,
 ICONOGRI\FII\ If'lNULUI /\CI\ TIST
chină lor ; o ceată d e îngeri slăveşte pe noul
născut. S. !osii asistă. Ca exemplu tipic avem mo�
zaicul dela Dafni (XI-XII s.) 1). 1"\ai târziu acest
tip se simplifică sau se complică. 1\stfel în m a­
nuscrisul grec al l\cademiei Române 1 1 3 (XVH s.)
înştiinţarea păstorilor de către înger lipseşte. In
schimb în Naşterea 1\catistului Trapezăriei Lavre
ceatil îngerilor care exista în acest ms. nu figarează�)
In Naşte1-ea însă a monăstirii Dionisia dela
Sfântul-f'lunte (a. 1 5 4 7) din potrivă se adaogă
elemente noui pitoreşti : o turmă de oi păscând
şi un cioban zi când din fluer, precum şi scena
călătoriei magilor 3) , scenă, care de altfel figu:'
rează şi pe unele monumente anterioare, cum e
manuscrisul grec 7 4 al Bibliotecii Naţionale din
Paris (X!Me s.) 4).
Naşterea, �u peşterea, cu închinarea păstorilor
cu slăvi rea înger" lor şi cu călătoria magi lot·, e
de origină sinacă şi corespunde · cunoscutului
condac, care se cântă la Crăciun şi care e da ...
torit melodului Romanos :
«'H llapiHvo� cr�ţ.t.spovjtov fmspoucrtov t{xts�.J
xiX1 � y'fj to cr::�AIXtoVj tij'> &npocr{t<p:npcicrcXys. J
yA yys),o� !-'-Sta 7tO�!lEVWV Joo�o),oyoucr� ·j f!cXYO� o�
!-'-Sta &crtltpo�j 6oomopoucr�·J o�' �f!IX� y&p &ysv
v�e'YJ nato{ov veov 6 npo aZwvwv Els6�. 5) »
[<<fecioara astăzi pre Cel mai presus de fiinţă
naşte, şi pământal peştera celui neapropiat aduce
îngerii cu păstorii slăvesc, şi magii cu steaua că...
lătoresc ; că pentru noi s'a născut prunc tânăr
Dumnezeu cel mai nainte de veaci] 6).»
1\rtiştii monumentelor menţionate s'au inspirat
desigur dela acest condac. La Vatoped însă, în loc
de călătoria f'lagilor, avem închinarea lor 7).
B. NI\Ş T EREI\ CONFORt\ EV!\NGHELilLOR 1\POCRIFE.
Pe lângă celelalte elemente cunoscute, se mai
adaogă aici şi scăldarea lui Isas de către SalaM
m ea şi Zelonia S).
'l G. tlillet, Le Monastere de Daphni, pl. xn.
•> G. tlillet, Collection ... des Hau/es-Etudes, c. 201.
3) lbid, c . 280.
• > H. Omoot, Evangiles avec peintures byzantines
de la Bibliotlzeque Nationale, pl. 6 .
S ) Dr. l\nton Baumstark, Spătbyza11tiuisches zmd friih­
c/u-istliches TIVei !machtsbild, în Oriens Christianus
1 Heft (1 9 1 3) p. 1 24 ş i arm. cf. To ,afya wQoJ.oywv,
Constantinopol, 1 90 0 , p. 2 4 5 •6 .
6) Akathistaritl, Bucureşti, 1 8 3 0 , p. 1 6 4.
7) tlillet, Col/ection... Hautes-Etudes, c. 2 4 8 , (XV! s. ?).
B) O analogie curioasă se poate face cu unele monumente,
cari reprezintă scăldarea unui zeu sau e1·ou antic, ca de pildă
u
a lai Dionisos. 1\ceastă scenă figorează pe n sarcofag al mu•
zeului Capitoliu din Roma (I-iu \>eac). Kehrer, op. cit., P·
8 6 • 8 7 şi nota 1, fig. 70.
inp.org.ro
77
Cea mai veche reprezentare ca scăldătoarea
pare a fi fresca cimitirului Sfântului Valentin,
unde totuşi scena e simplificată 1).
In nrmă însă scena aceasta nu se mai întâi ...
neşte, pe cât putem şti, decât tocmai târziu.
In veacul al XJ ...Jea avem : e\Jangeliarul grec 7 4
al Bibliotecii Naţionale din Paris 2) ; an ivoriu si�
rian 'al muzeului din Ravenna 3).
In veacul al XIIMiea : un mozaic dela f'larto�
rana (Palermo) �) ; evangeliaJ·ul grec 7 5 (anc. fond)
al Bibliotecii Naţionale din Pal"is 5) ; evangeliarnl
grec 61 o al monăstil·ei Vatoped 6) ; Fisiologul, maM
nuscris grec al şcoalei e\Janghelice din Smirna 7).
In veacul al XJII ...Jea : evangeliarnl siriac al Biblia�
tecii Naţionale din Paris (cod. syr. 5 5 0) din an . t 2 6 2 sJ.
In veacurile al XIV...)ea şi al XVMiea : evange ...
Harul grec 5 4 3 (îol. 1 1 6 ') al Bibliotecii Naţia ...
nale din Paris (circa a. 1 3 5 0) 9) ; fresca capelei
Sfântului Gheorghe a monăstirei Sf. Pavel din 1\tos (a.
1 42 3) 1 0); frescele bisericilor din f'listra: Periblep�
tos 1 1) Pantanassa 12), Brontochior. 1 3) ; o icoană
de artă greco italiană 14) ; o altă icoană în altarul
bisericii Buneivestiri din f'l.osco\Ja (XV s .) 15); Psaltirea
serbească, publicată de Strzygowski (XIV s.); 1 6) etc.
III. np. Combinarea timpului întâiu cu
al doilea, adică f'laica...Domnalui ţinând pe ChriM
stos în braţe înaintea unei peşteri. Ca exemplu
avem scena Naşterii a 1\catistului manuscrisului
grec 4 2 9 al Bibliotecii sinodale din f'loscova :
I'\.aica�Domnului ţine în braţe pe Christos. Iosif
stă la stânga cu capul răzămat de mâna dreaptă,
sprijinită pe genunchiu. La dreapta f'l.aicii ...Dom�
nului, care stă l a intrarea peşterii, se vede un
păstor, care pare a arca dealul. Deasupra peşterii
stau, de o parte şi de alta a ei , patru îngel"i 1 ').
' ) Garrucci, op. cit., p. 9 2 , pl. 8 4 .
• ) H . Omont, Evangiles avec peintures byz. du Xl· e
siecle, pl. 6 şi 9 6 .
3) Kehrer, op. cit., p , B 9 , fig. 7 3 .
• ) K ondakou, Histoire de !'art byza1-1tin, I I , 2 1 ş i
lconografija Bogomateri, 1 9 1 1 , p . 1 0 , fig. 3 ; C h
Diehl, L'art d'ltalie Meridio1tale, p. 2 20.
5) Kehrer, op. cit. , p. 90, fig. 7 7 .
•) tlinet, Colleclt"on ... des Hautes·Etudes, C. · 1 3 0 .
'l Kehrer, op. cit., p . 1 9 2 , fig. 8 2.
8) lbid., p. 9 3 , fig. 83. 9) lbid., p. 9 5 , fig. 8 8.
1o) G. t\illet, Collection... des Hautes·Etudes, c . 3 1 1 .
" l G. tlillet, Jlt!onuments byzantins de Mistra, pl.
1 1 8 şi 1 2 4. l2) lbid., pl. 1 39.
"
••> tlillet, lVfonuments byzantins de Mistra , p l . 95 .
14) N. P. Lichaceu, Materialy, pl. LXIII, 1 0 3 şi N. P.
Kondakou, lconografija Bogomateri, 1 9 1 1 , p. 1 8 , fig. 9 ·
"> Kondakov, op. cit., p. 1 8 , fig. 1 0.
' ") 1. Strzygowski, Serb. Psalt. , pl. LIII, fig, 1 3 0 .
''l Copies_'photograpl.iees, scena VII ; cf. Strzy g o wski,
Der Akathistos Hymnos, etc., p. 1 3 0 .
78 BULETINUL COtuSIUNII 1'\0NU/'\ENTELOR ISTORICE
De remarcat e di /'\aica�Domnalai e ca mult mai
mare decât celelalte personagii, ceeace s'ar pa�
tea explica prin aceea că artist ul a copiat�o după
an alt model de dimensiuni mai ma1·i decât cel
din ca1·e a luat celelalte elemente.
SCENF\ VIII-a,
B. Ci\LÎ\TOR!i\ fli\GJLOR CU STEiiUi\
Ea ilastează icosul :
« 8coop6!J.ov &o-te pa. 0Ewpf;aa.v'tE� !J.6.yot 1) ,.?i
't01hou ij'XOAvU07)uO:V a.ry ),·{ f xo:l W� ),uxvov xpa.­
'tOOV'tE� a.O'tOV ot' o:O-coO �pEuvwv xpa.'ta.tbv b:va.x'to:·
xo:.l c:p06.aa.v-cE� 'tOV ăcp8o:a'tOV EXcXP7JuO:.V a.O-c<j>
ooiilV'tc�· 'AU7JA.ou"io:.».
fig. 1 4 . Scena a VIII- a F\catistului .
Că.Jătoria /'\agiloL
f\iniatură a manuscrisului grec
[« Steaoa cea ca dumnezeească mergere vă.�
zandu�o în ţelep ţii, au mers pre urma l aminei eii,
şi ţiinda"o ca o făclie cu dânsa căuta pre tm-ele
împărat, şi ajangând p1·e Cel neajuns, s'au bu"
curat. strigânda-i : F\lliluia 2)» ].
/'\anuscrisal grec 1 1 3 al l\ cadem iei Române
(foi. 1 1 , sas ; dimens. : 9 , 5 0 X 7 . 4 8) :
Un peisagia : la stânga în depădare un deal
1Jerde ; la dreapta un alt deal, pe pol'ârnişal că�
raia se l'ede un oraş ca pla11"taţii de chiparoşi.
La mijloc un al treilea deal izolat ca arbori şi
tufe, pe care îl ocoleşte drumul ce J urmează ...
1 J P5oă oici figurează ca inscr·ipţie pe scena Vrn .. a a l\ca..
tistului Trapezariei La\,rei.
•) Akathistaritt, p. 7 8 -7 9.
inp.org.ro
magii. De o parte şi de alta a acestui drum sant
brazi. Cerul, în partea de sus, e albastra, o stea
de aur strălucind pe el în sp1·e stânga : la ori�
zont, e roşia. Cei trei magi înaintează călări. Ei
a1·ată steaua ca m âna dreaptă. Pri mul e bătrân,
eălărind un cal roib. E îmbrăcat într'o tunică
roşie şi o mantie albastră. Pe cap poartă o co�
roană ca raze, care are aspectul unui fes roşiu
cu cealma albă. F\1 doilea, la mijloc, e de vrâstă.
mijlocie ca barbă brună. Calul său alb poartă. o
şea lungă, ol"ientală, în albastm�închis. Călăreţ ul
e îmbrăcat ca un cal'aler din el'ul media : pan"
taloni roşi lipiţi de corp, o tunică 11erde, încinsă
la mijloc, o mantie scurtă. roşie fâlfâitoare. Pe
1 1 .:; al Bibliotecii 1\cademiei Române -
cap poartă o coroană, care are la bază o bandă
neagdi, ca un fel de b lană, apoi raze aul"ite.
Fundal ei e roşia, carmin�închis. l\.1 treil ea, dela
coadă, e tânăr, fără barbă, călare pe an cal ne"
gra, înşăoat cu o şea neagră, brodată cu fir de
argint. E l e îmbrăcat tot in cal'aler din el'al
media : tunică albastră, peste o altă haină al�
bastră ; o m antie roşie, scurtă, fâlfâitoare. Pe
cap poa1·tă deasemenea o coroană neagră, la bază
bicornă, ca raze aurii, cu fundal roşia. (Fig. 1 4).
In această scenă influenţa occidentală e l'ădită.
Ea se trădează. atât din costamal occidental, pe
care îl poartă magii, cât şi din gustul artistului
pentJ·a peisagii.
Scena călătoriei magilor se prezintă. şi ca scenă
 ICONOGRF\Ftl\ lMNULUl F\CF\iiST
de sine stătătoar·e ş i c a scenă anitii c a Naş ..
terea.
Cele mai \lechi monumente reprezintă pe magi
în scena aceasta, călătodnd pe jos. F\şa îi în�
tâlnim pe unele sarcoFagii : ca de pildă. pe cel
al muzeului lapidar din F\rles 1).
Mai târziu însă, în epoca bizantină., magii apar
mergând călări .
Cea mai \leche reprezentare a că.Jător·iei ma�
gilor· că.lăl'i, ca scenă de sine stătătoare, după
ştiinţa noastră., e din \leacul al XH�lea : scena a
VIII�a a Imncrlai F\catist al manascdsulai g1·ec
429 al Bibliotecii sinodale din J'iosco\la. Unul din
magi e biitrân, altul de \lrâstă mijlocie, al treilea
tânăr. Cei eloi cl'intă.i , tână.r,al şi bă.tt·ânul, arată.
cu mâna steaua. Cel tânăr· se întoarce îndărăt
spre cel bătrân. F\cesta pare orbit de lumină, de
care se apără... u an gest al mânei stângi. Hai �
nele lor Fâ!Fâe în \lânt ca în scena co1·espanză�
toare a F\catistu lui F\cademiei Române 2).
Fig. 1 5 . Călătoria şi Inchinarea Magilor.
Frescă din Trapezaria La\'rei -
In secolul al XIV�lea a\,em an mozaic elin Kahrie�
Djami din Constantinopol repr·ezentând călătoria
magilor călări, căli'iaziţi de stea, precum şi înFă...
ţişarea lor la Erod 3). In Psaltirea se1cbească,
din \leacal al xrv�lea publicată de StrzygO\\JSki,
magii l'in călări, conduşi de un înger, care le
arată pe Maica ..Domnalui şi pe Christos J).
1) Kehre.·, op. cit., p. 2i fig. 15.
2 ) Copies photograp hiees, scena vm-a ; cf. 1. Strzy•
gowski, Der Akathistos Hymnos, etc. , p. 1 3 0. In arta
occidentală întâlnim deasemenea această scenă îu veacul al
XII-lea, ca în Psaltirea Albani, aparţinând tesaaralai din
Godehards·Kirclie în Hildeshaim (circa a. 1 1 1 4) (Ke­
hrer, op. cz."t., p, 1 2 6 , fig . 135 şi 1 3 9 �. Şi aici magii sunt
călări. Tot din "eacul al Xll-lea face parte un relief în bronz
dela catedrala din tlonreale, datorit lui Bonanus (a. 1 1 8 6 ). 1'\agii
aici sant călări şi poartă bărbi lungi (Kehrer, op. cit., Îig. 25 ' ·
3) Kehrer, op. cit., p. 9 8 , fig. 97.
') 1, Strzygowski, Serb. Psalt. pl. L ! V , fig. 1 3 1 .
inp.org.ro
79
In \leacal al XVI..Jea în scena a VII!�a a F\ka ..
tistalai Trapezariei La\lrei, cei trei magi sunt
deasemenea călări. Ei poartă coroane mici şi
haine, care fâ!Yâe în \lânt. O stea mare trimite
Făşii de raze spre pământ. Cei trei călători şi�o
arată. cu mâna. Ei înaintează în mijlocul unui
peisagiu muntos. Uncrl din ei a ocolit dejil man�
tele, ceilalţi îl ar mează 1 ) . (Fi g. 1 5).
Scena aceasta e conFo1·mă. descripţi unii !vfa­
nualului de Pictură : «Cer şi din el se cobocu·ă
o stea strălucitoare în mijlocul unei raze ; iar
dedesubt, munţi şi magii călări şi-o arată. anul
altuia 2) » .
Călătoria magilor e adesea unHă ca Naş­
terea.
Ca exemplu a\lem : e\langeliaral grec 74 al Bi ..
bliotecii Naţionale din Paris (XI s.) 3), unde cei
trei magi, purtând coroane mici pe cap, sosesc
călări în Fuga cailo1·, cu mantiile Fâ!Fâind în \lânt ;
Naşterea dela capela Palatină din Palermo J) ;
fresca dela Dionisiu (a. 1 5 4 7) 0) ; fresca din ca...
pela Sî. Gheorghe a monăstirei Sf. Pa\Jel din
F\tos (a. 1 42 3) G) ; Fresca monastirei Dochiaria
din F\tos (a. 1 5 68) ') ; o i coană greco�italiană din
\Jeacul al XV�Iea ; o altă icoană. aparţi nând bi ...
sericii Buna\Jestire din l'losco\Ja, din l'eacul al
XVI�Iea S) ; etc.
') t\illet, Collection ... des Hautes-Etudes. C. 2 0 8 . U n
alt exemplu i l "''em l a Colţea. 1\. Baltazar, Frescurile dela
Colfea în Buletinul Comis . Mon . Jstorice , 1 , 3 ( 1 9 0 8 )
p. 1 2 3 .
'> Op. Ci:t., P• 1 4 8.
'· ) li.
Omont, Evangiles avec peinittres byzantines
du XJ-e s i�cte, p. 6.
') Ch. Diehl, Manuel d'm-t byzantin, fig. 2 5 3 ,
5 ) !'lillet, Collection . . . des Hautes-Etudes, C . 2 8 0.
6) lbid., c. 3 1 1 .
7) Jbid. , c. 2 6 9.
B) Kondako,•, lconografija Bogmnaten', p. 1 8 , fig. 9 - 10.
80 BULETINUL COI'\JSIUNII l"\.ONUl"l ENTELOR ISTORICE
SCENA. IX.
C. INCH!NI\REI\ t\1\GILOR 1).
Ea i lustrează icosal :
«Yioov 7tatoE� XaA.âodwv E.v XEpcrl 't* llap­
f1Evou 2) 'tOV 7tA6.cravta XEtpl 'toii� &v9pw7tou�. xal
OEcm6"C·r; v VOOU'J'tE� c:dnov, d xcâ oo6),ou ID-cx�E
f!Opc:p�V, ecr7tEUCiCZV "COl� owpot� 9Epa7tEUO"CZt xal
�o'i'jcrat •ti EuA.oy7)f.lEV\). »
[« Văzat�aa pruncii Haldeilor în m âinile Fe�
cioarei pre Cela ce aa zidit pre oameni ca mâna,
şi canoscânda�J pre El a îi stăpân, măcar de aa
şi luat chip de rob, s'au ne\Joit ca daruri a-i
slajl lai, şi a striga Ceii blagoslo\Jite 3)» ].
Fig. 1 6 . Scena a JX�a a 1\catistalai .
Inchinarea l"lagilor.
- fliniatură a manuscrisului grec
l"lanascrisal grec 1 1 3 al 1\cademiei Române
(foi. 1 1 \J., sas ; dimens. : 9,5 6 X 7,50) :
Pe o podea roză se înalţă, în prima! plan, an
zid în isodom, de culoare albastră�\Jerzae. La
stânga, pe an soclu pătrat în isodom, \Jăpsit alb ,
se ridică o frântară. de coloană. canelată \Jerzae.
lndă.ră.tal zi dului e an fel de şopron, acoperit ca
pae, susţinut de patra stâlpi, din cari na se \Jă.d
decât două. ln faţa acestui zid, l"laica�Domnalai
în costumul ei obicinuit, ţine în braţe pe !sas.
1\cesta, îmbrăcat într'un hiton taler măsHnia, bine�
' ) tlatei, II, 1 0 - 1 2.
2) Până aici figurează ca inscripţie pe scena a IX-a a 1\­
catistului Trap ezariei La�rei.
3) Akathistariu, p. 7 9.
inp.org.ro
ca\Jintează pe magi, cari îi se închină, oferinda�i ,
după e\Janghelia Jaj l"latel l), aur, tămâe şi smirnă
xpu cr6v , xal ),(ocxvov xal uf.16pvav). îndă.ră.tal zi�
dcrlai , S. Iosif în haină. măslinie, întot-când spatele la
scenă, îşi are braţele încrucişate şi se razămă pe zid.
La stânga, sant cei trei magi. Bătrânal se prezintă.
întâia.El a îngenunchiat înaintea lai Christos şi a 1'1a�
mei sale, după ce şi�a aşezat coroana pe podea.
Ca mâna stângă. se rază.mă. de pă.mânt, ca cea
dreaptă prezintă an fel de tă.mâelniţă. ca capa�
cal ridicat. Bătrânal poartă. barbă. şi plete pe
spate. E îmbrăcat într'o haină roşie, brodată ca
aur, peste cat·e are o mantie \Jerde, brodată de
asemenea ca a ar . Coroana sa e pre\Jă.zată ca
11;; al Bibliotecii 1\cademiei Române -
raze de aur ; fundal ei e roşia, carmi n ; în \Jârf
se sfârşeşte ca o cruce de aur. Indă.ră.tal lai îna�
intează. magal cel tânăr, ţinând în mână o tă.�
mâelniţă de aur. Peste h aina-i roşie, din care
na se \Jede decât partea dela antebt·aţ, are o
altă. haină lungă., albastră, brodată. ca aur, pre�
\Jăzată cu mâneci largi. Peste ea mai poartă o
mantie roşie, brodată. cu aur, ca multe eate largi ,
prinsă. înaintea pântecelui. Pe cap are o coroană
de aur cu raze, iar la picioare sandale roşii. In�
dă..d ital lai stă.. al treilea mag, care ţine dease�
menea în mâna dreaptă. o tămâelniţă.. saa an potir
de aur. E îmbrăcat ca o haină. lungă, încinsă la
t, f'\atci, I l , 1 1.
 ICONOGRAFIA I1'1NULUI ACATIST
mijloc, verde, cu broderii de aur, peste care
poartă o mantie, prinsă ca o agrafă pe umărul
drept. Pe cap are o coroană. occidental1 : la bază,
b lană albă şi raze de aur1). (Fig. 1 6). Cerul e albastru­
închis, pe care străluceşte o stea de aur ; la ori­
zont, e purpuri u. Pământol e vct·de ; la [und se vede
an şir de movile castanii. Artistul a ştiut să execute
draperi ile magilor cu multă fantezie, cu eate
largi turmentate, care denotă un gust occidental.
Teologii s'au întrebat în ce Joc au g 1sit ma­
gii pe Cristos. In operele de artă pdmiti\'e in­
chinarea m agilor e un ită, după cum am v1zat,
ca Naşterea ; deci în mintea artiştilor din epoca
aceea scena se petrecea la Betleem, lâng1 i esle.
Aceeaşi idee şi-o făceau şi teologii veacului al
I V-lea. Sf. Ioan Chrisostomul zice, di 1'1agi i au
găsit pe Christos în peştere.
Acest mare autor bisericesc este o autoritate ,
de care toţi redicat)rii de mai târziu au ţinut
seamă. şi I -au urmat. Opinianea lor tiind curentă,
adiştii s'au i nspirat dela ea. Totuşi S. Isidor Pi­
Jusiotal a susţinut, că 1'1agii au giisit pe 1'1ântaitor
nu la Betleem, ci în Egipt. Pa1·erea lui n'a pu­
tut convinge pe mulţi. Ea a fost combătută chiar
de teologi greci posteriori 2). In artă predomin1
piirerea Sfântului Ioan Chrisostomol.
Puţine sant scenele sacre, cari au a\Jat o mai
mare răspândire ca închinarea 1'1agilor. Cele mai
vechi reprezentaţiuni ale acestei scene le găsim
în cataco mbe. Ele se perpetul'i atât în Occident
cât şi în Orient din timpurile primiti\Je ale cre­
ştinismului până în zilele nvastre.
Hugo Kehrer a tratat acest subiect foarte bine
în două volume excelente 3). N'avem dar i nten­
ţiunea de a reface saa rezuma ml'icar acest stu­
dia. A mintim numai că acest sa\Jant deosebeşte
mai m ulte tipuri :
1. Tipul elenishc, care se caracterizează
prin simplicitatea scenei şi dese mnul antic. Cea
mai veche reprezentaţiane este o frescă a cata­
combei S-ţilor Petra şi 1'1arcelin din Roma, din
veacul al III-lea 4) : La mijloc st:i 1'1aica...Domnului
' ) Cei trei magi poartă in unele documente din �eacol al
X·lea următoarele nume : Bathisarse, flelchior, Ghathaspa,
(Bc&c;ap"f, 1\I zl,xuup, ra&aootii.). Kehrer, op. cit., t. I,
p. 6 9. 1\iurea ei poartă numele de Baltazar, flelchior, Gaspar,
lbid., t. Il, p. 6 9 .
2) â.ap.ac;x·�You, 0'f)oaop6�, p . 3 1 .
3) H. Kehrcr, Die Heilig-en drei Konige in Litteratur
ttnd Kunst,Leipzig, 1 9 0 8 - 9, t. I - Il.
4) H. Kehrer, op.
cit., ; cf , J. \vilpert
Il, p. 1 , fig . 1
Ein Cyklus christologischer Gemălde atJS der Ka­
takombe der Heiligen Petrus u11d Maree/linus. Frei·
burg i. Br. 1 8 9 1 , p. 2 1 , pl. V.
Buletinul Comisiunii flonumentelor Istorice.
inp.org.ro
81
pe tron ca Christos în braţe. La dreClpta şi la stânga
ei câte an mag i mberb aduce an disc ca daruri.
Grija de simetrie a făcut pe artist să soprime
pe al tt·ei lea mag, precum a fl'icot pe cel al fre ...
seei similare din catacomba Domitillei (circa a.
300) să reprezinte patra magi , doi de o parte şi
doi de cealaltă 1 ) .
l'1agii sunt reprezentaţi densemenea pe sarco ...
fagele primitive. Pe frescele catacombelot· închi·
narea l'1agilot· apare independentă 2). Pe sareo .
rage insii e şi independentă 3), dar şi adesea ani tii
cu Naşterea 4).
II Tt"pul sud-galz'c sau primul sz'ro-e/e­
nistic, din care fac parte o samii de m ::mmnente :
un sarcofag al muzeului lapidar din Arles 5) ; un
diptih al catedralei din l'1ilano 6) ; an i\Joriu al
muzeului Soath-Kensin gton din Londt·a 7) ; dublul
amvon din Salonic (circa a. 5 0 0) S) ; CCldexul Eg­
_
berti (circa a. 9 8 0) al bibliotecii din Trier 9) ; etc.
lll. Tzpul am,Pulelor dela Monza sau al
doz'lea tip siro-e!enistic. Din acest tip, pe lâng'i
ampulele dela l'1:>nza, mai avem, între altele, an
mozaic al bisericei S . 1\pollinare din Ra\Jenna
(circa a. 5 5 5) ; etc. t o).
IV. Ttpul 01'tenfal, a c1rui caractel"isticii
e steaua saa îngerul aducător 11 ) . Ingerul con­
ducător apnre pe m ulte monu mente, ca la
Baptisteriol AdaniJor în S. l'1aria în Co>­
medin din Rof!la 1 2) ; în manuscrisul grec 5 1 o
al Bibliotecii Naţionale (a. 8 8 1) IS) ; în mi­
niatura m anuscrisului grec 1 6 1 3 al Bibliotecii Va­
ticana'ai (a. 9 7 6) 1 4) ; la mozaicul monăstirii Dafni
(XI--XII s.) I5) ; în e\Jangeliaral 7 8 A. 5 al cabine�
') Kehrer, op. cit. , Il, p. 1 0 -11, fig. 1 0.
2) Lehner, op. cit., pl. 11, 6 - 1 1 , ca, de pildă, frescele
catacombelor Domitillei ; Sfinţ ilor r\arcellinus şi Pet.·us ; tai
Thraso şi Saturoinns ; S·tului Soter ; etc.
3) Lehner, op. cit., pl. IV- V, 2 5 -47.
4) Lehner, op. cit., pl. VI, 5 0 - 6 0 , VII, 6 1 . I n ace�stă
categorie Kehrer face sabdi,,iziuni, op. cit., p. 2 1 şi arm.
>) Kehrer, op. cit., II, p. 2 8 - z 9 , fig . 1 5 .
6) Jbid., p . 2 9 . 7) lbid., p . 3 0 . fig. 1 6 .
B ) Jb id. , p. 3 1 -3 2 , fig. 1 7 - 1 8,
9) lbid., p, 3 2 , fig. 2 0 .
10) lbid., p. 45 - 5 8 .
1 1) lbid., p. 5 8 . Pib·erea e li steaua e u n inger s e admitea
de teologii orientali. Hipodiaconul Damascen în Tesaurl/.l
său, la a opta intr·ebare pe care şi ..o putie cu pri\,ire Ia Na ..
şterea lui Christos, rllspande că steaua nu era decât un înger
(0·� c; aop6�, p. 3 2\ .
") Kehrer, op. cit., Il, p. 6 5 , fig. 4 7.
1 3) lbid., fig. 48 cf. H. Omont, Fac-si111iles, pl. xxxrr,
p. 20, foi. 1 3 7 .
1 4) Kehrer, op. cit., II, fig. 4 9.
••) Ibid., fig. 5 1 şi lillet, Le Jl{onastere de Dap!mi,
pl, 1 6 1 , pl. XIII.
11
82 BULETINUL CO.M.ISIUNH .M.ONU.M.ENTELOR JSTORICE
talui de estampe din Berlin 1) ; pe an bazorelie!
de lemn de la poarta C<'ltedraJe; din Spalata (Da!­
m<'lţiil) �) ; pe timpanul pot·ţii nordice a Baptiste�
riului din Parma (a. 1 1 96) 3) şi pe alte multe
opere occidentale italiene şi germane.
Diuiziunile pt·ecedente ale lui Kehrer au ca
punct de plecat·e ol"i gina. Se poate însă face o altă
clasificare după dispoziţiune a personagiilor în tablou.
!. Tipul pn·mitiv. .M.aic<'l-Do;nnului st:i ca
Christos în bt·aţe pe tt·on şi primeşle închinarea
.M.agilor, cad au o atitudine de mişcare. In fresca
catacombei S�ţilor Petra şi .M.arcellin nu sunt decât
doi .M.agi, câte anal de fiecare parte a .M.ai cei�
Domnului 4) ; în fresca catacombei Domitil'ei din
Roma (circa a . 3 00) a\Jem patru magi, câte doi
de fiecare parte 5). Aceste sant de altfel neregu�
larităţi, datorite, după cum <'lm at·ătat, dorinţei ar�
tistalai de a a\Jea o simetrie în <'lr<'lnjat·ea perso�
.
nagiilor . Pt·etutindeni aiurea auem trei magi, atât
în cat<'lcombe, cât şi pe sarcofagele primitiue ,
. Fig. 1 7. Inchinarea .M.agilor.
fliniatură a manuscrisului copt 1 3 al Bibliotecii Naţ ionale din Poris
(Desemn de O. Tafrali) .
precum şi pe o amaletă-medalie de bronz din
\Jeacal al V -lea 6). Ei IJin din dreapta saa din
stânga purtând bonet frif.)ian, nădragi strâmţi , o
haină scurtă, încinsă l a mijloc şi câteodată o
mantie scurtă 7). A.desea n'au bonet S). Pe unele
sarcofage magii mână cu dânşii trei cămile, ca
' ) Kehrer, op . cit., II, fig. 5 2.
2) lbid., p, 7 1 , fig. 53 şi E. Bertaux, L'art dans
!'Italie Meridio11ale, Paris, 1 90 4 , I, p. 4 3 3 , pl. XIX.
3) Cât pri�eşte monumentele tipului al V-lea, pe care Ke­
hrer îl nameşte siro.. bizantin, ele fac parte, dapă mine, în ge ..
neral din călătoria J'lagilor. l\ceasta se invedereazll de altfel
prin atitudinea tlaicei-Domnului, care întoarce spatele tlagilor,
ca de pildă pe mozaicul Baptisteriulai din Florenţa, evange•
liarele Bibliotecii Naţionale din Paris 7 5 şi al Bibl iotecii Va­
ticanului 2, etc. (Vezi în Kehrer, op. cit., fi, fig. 7 2 , 7 7 , 7 8 \ .
4) lbid., fig. 1 .
S) Kehrer, op. cit., II, fig, 1 o .
6 ) lbid. , fig. 1 2.
') Lehner, op. cit., pl. Il, IV, V.
!) Jbid., pl. IV, 30, 3 2 , pl. V, 4 1 , 46.
inp.org.ro
ele pildă, pe un s:�rco1ag elin catacomba S. A.gnes
(actualmente în m uzeul Lateran), pe un mic sar­
cofag elin sacristia din S . .M.<'lrcello din Roma 1), etc.
Acest tip continuă s'l existe in secolele urm\1. ­
toare. I l g'î-;;i m : pe un bazot·elief de lemn d ela
Porta-Sabina din Roma (cit·ca a. 430) ') ; pe un
sarcofilg elin S. Ioan Botezătorul din Ra\Jerma3 );
pe sat·cofagul lui Jsaak al VIII�lea din muzeul din
Ra\Jenna (a . 643) 4); pe un mozaic din S. A. pol "
Jinare din Rauenna (circa a . 5 5 5) ; în acest din
urmă însă .M.aica-Domnului e încoPjarată de în­
geri 5). .M.aica-Domnalul mai apare asistatii de în­
geri şi pri mind închinarea .M.agi!Ot" ; pe un iiJoriu
din British .M.useum 6) ; pe dublul am";on găsit b
Salonic, astăii în m uzeul elin Constantinopol ') ;
pe un iuol"iu sirian al m uzeului South-Kensington
elin Londra B) ; pe ms. copt No. 1 3 al Bib. Na­
ţionale din Paris (Fi g. 1 7), etc.
II. Tip. fncltinarea 111agilor um'tă cu Na­
şterea. Şi aici deosebim două gntpuri :
(Xll S.). -
A.. Naşte1'ea jă?'ă peştere, la care adesea a­
sisti'i S. Iosif saa an păstot". Ca exemple a\Jem :
un sarcoVag al bisericii S. Trophimus din A.rles 9) ;
un altul găsit în basilica Vaticanului 1 0) ; un al trei ­
lea descoperit în bisel"ica S . Sebastian pe \Jia
A.ppia ll) ; o pixidă siriană de fi ldeş din colecţia
e1,alui media din Viena (circa a. 5 5 0) ; 1 2) e\,ange�
1) lbid., pl. V, 3 + - 4 1 .
2J Kehre1·, op. cit . . Il, fig. 30.
31 lbid., fig. 2 8.
4) lbid., fig. 2 9 .
• ) Kehrer, op . cit., Il, fig. 3 .J..
6) lbid., fig. 3 7 .
7 ) lbid., f ig . 44-45.
B J fbid., f ig. 1 6 .
9) Lehner, op . cit., p . 3 1 4, pl. VI, 5 0 .
10) Jbid., p. 3 1 5 , pl. V I , 5 1 .
") Jbid. , p. 3 1 6 , pl. VI, 5 2 .
12) Kehrer, op. cit., ll, fig. 3 8 - 4 1 .
 ICONOGRAFil\ 11'1NULUI ACA TIST 83

liaral siriac din 1'eacaJ al X�lea a l Bibliotecii du� Acatistului Trapezariei La11rei (XVI s . ) 1 ) şi a ma..
cale din W'ol!enbuttel 1); etc. nuscrisalui 1\cadcmiei Române 1 1 3 , descrisă mai
B. Naşterea cu peştere, tip creat într'o e· sus. (Fig. 1 5 ).
pocă byzantină destul de târzie. t1aica�Domnului C. Magii se î11cltz'11ă ja1'ă asistenfa înge ·
stă în faţa peşterii ţinând pe Christos în braţe. rzt!ui. Pe cer străluceşte steaua. JV!aica-Dom­
1'1agii 11in, fiplecându.se mult, conduşi de un în � nuluz' finând j;e Christos pe ge11unchi stă
ger, cum se 11ede într'o miniatură a manuscri" î11az'ntea peşte7'ei. Ca exemple a11em scena a JX.. a
Hllui grec 1 6 1 3 al Bibliotecii Vaticanului (circa a 1\catistalui manuscrisului grec 4 2 9 al Biblio"
a . 9 7 6) , lucrnt pentru împăratul Vasile al II·Iea 2).
tecii sinodale din 1'1osco11a 2).
In alte mol'amente scena se complică prin fap· l V. Tipul Manualului de Pictură 3) : « Ciă�
tai că apar toate celelalte elemente ale Naşterii , dire şi /'1aica-Domnalni st3 pe scaun, ţinând pe
ingeri , păstori, S . l osiY, etc. Ca exemple - unde Christos prunc. care bi neca11inteazii. Cei trei /'1agi
nu poate fi 110rba de dilătoria magilor, ci de în· înaintea ei ţin daruri în cutii de aur. Unul din ei
chinarea lo1· - se pot da : un i 11odu sirian al e b�trân cu barbă l ungă, ca capul gol. El stă în
muzeului din Ra11enna S) ; _Fisiologul, manuscl'is, al genunchi pri11ind pe Christos. Ca o mână ţ ine
şcoalei e11angelice din Smirna 4) ; etc.
III. Tz}. Maica-D01nnului stă pe tron cu
Chrz"stos în braţe. 5. Ioszj ast:stă. Ma<[[z'i se
închi11ă.
Aici deosebim b·ei grupud ;
A. Magiz" sunt călăuziţi de în_ger. Ca tip
putem lua manuscrisul grec 5 1 O al Bibliotecii
Naţionale din Paris (a. 8 8 1 ) : /'1aica"Domnului stă
la stânga pe un tron şi prezintă 1'1agilo1· pe Chri·
stos. Aceştia se închină, asistaţi de înger. lndă�
ră•ul t1aicei·Domnului stă S. losiY ").
'
Din acest grup mai fac parte e11angeliarul ca·
binetului de estampe din Berlin 7 8. 1\. 5 G) ; fresca
Naşterii a bisedcii Brontochion din 1'1istra (XIV s.) i).
Tot aici trebue pas şi mozaicul 11eaculai al X I­
XII·Iea dela Dafni , deşi S. Iosif lipseşte S).
B. Magit: se înck i11ă fă1'ă asistenta în­
geruluz·. Pe cer însii st;ăluceşte steaz:a. Ca Fig . 1 8. Inchinarea /'1agilor.
exemple a11em : Codicele Egberti din Biblioteca Frescă din biserica monăstirii sârbeşti rlateişa

oraşului Trier (ci1·ca a. 9 80) 9) ; an mozaic al lui {Fotografie G. rlilletl .

Bertoldos di Pietro (?) din S . /'1aria Traste11ere

din Roma 10) (a. 1 3 00) ; psalti1·ea cabinetului de daru l , ca cealaltă coroara. Celalt are barbă po�
estampe din Berlin 7 8. 1\. 9 1 1 ) ; scena a IX�a a tri11ită ; i ar al treilea e imberb. Ei se pri11esc
şi�şi aratii pe Christos. Indărătul 1'1aicei·Dom ..
oului stă losiY şi admiră. 1\tară din casă un tâ..
n�r ţine de îrâu trei cai, şi m ai departe pe
'i lbid., fig. 98. munţi, iar�şi cei trei /'1agi staa pe caii lor şi se
2) Vaticanisch e Minia!ure11,
S. Beissel, Freiburg i .
întorc în ţara lor. Un înger le arată calea 4) » .
Br., 1 8 9 3 , p . 2 7 , pl. XVI, 2 .
3 ) Kehrer, op. cit., n, fig. 7 3.
Acelaşi Manual îns1î. dă. l a Inchinarea .M.a�
4) lbid., fig. 8 2 . gilor din ciclul 1\catistului o descripţie, ca1·e se
5) H. Omont, Fac-sin·tiles, pl . XXXII, p. 2 0 .
Gl Keh rer� op. cit., 1 1 , fig. s 2 . 1 ) 1'\illet, Collection... des Hautes-Etudes,c. 2 o a .
7) tlil let, Monummts byzanlins de Jl!Iistra, pl . 95 . 2) Copies photographiees, scena IX, c f ., Strzygowscki,
/\rtistul aici_-a intercalat scena Inchinării tlagilor în câmpul Der Akathistos Hymnos, p. 1 3 0 .
tabloului său t·eprezentând Naşterea. 3 ) Ed. Papadopoulos-Kerameus, p. 8 6 · 8 7 .
8) tlillet, Le Mo1wstere de Daphm:, pl. xur . 4) /\ici autorul Manualului greşeşte. Pictorul tabloului,
9) Kehrer, op. cit., JJ, fig. 1 9 . pe care n are dânsul în 1�edere, n 'a reprezentat întoarcerea
'0) Ibid., fig. 9 3 . flagllor, ci sosirea lor ; căci nicăiri na se arată, că aceştia
1 1) Keh re•·, op. cit., 1 1, fig. 96. au fost rcconduşi în ţara lo1· de înger.

inp.org.ro
84 BULETINUL COl'USIUNli I10NU/'1ENTELOR ISTORICE
deosebeşte de cea de sas : « Clădiri şi /'1aica�
Domnului stă pe t ron a\1ând în bra ţ e pe Christos
prunc ; iar /'1agii în genunchi înaintea ei ţin da�
rari. Iosif stă îndă.rătal ei, iar steaua se coboară.
de sus. lUară din casă., an tână.r ţ ine caii 1'1a�
gilor de frâu» 1).
Tipa! acesta _n u se întâlneşte l a I\catistal Tra�
pezariei La\1rei, unde tânăral cu caii magilor lip�
seşte. La manastirea serbească. însă 1'1ateişa, In�
chinarea /'1agilor se apropie de ultima descripţi e
a Manualului. Rîei serl1itoral c u caii magilor
există, lipsesc însă S. Iosit şi steaaa. (Fi g. 1 8).
I n pril1inţ a l1ârstei /'1agilor deosebi m :
1. Tipul imberu, care e datorit artei romane şi
Il. Tipul oriental, unde cei trei /'1agi rept·e�
zintă cele trei l1ârste.
Tipul imberb se găseşte pe frescele catacom�
belor şi pe sarcofagele pri mitil1e din Occident.
Tipul /'1agilor revrezentând cele trei l1ârste,
îl găsim deja pe an mozaic din S. I\pollinare
din Ral1enna (circa a. 5 5 5 ) 2); pe ampula III�a
dela 1'1onza 3) ; într'o miniatură a e\1angeli aru'ai
din Etschmiadzin (circa a. 5 5 0) 4) ; în manuscrisul
grec 5 1 O al Bibliotecii Na ţionale din Paris (n.
8 8 1 ) ; în codexal Egberti (X s.) 5) ; precum şi
pe toate monumentele secolelor următoare atât
din Occident 6) cât şi din Orient.
Costumul /'1agilor pe frescele catacombelor şi
pe sarcofagele primitil1e e cel antic oriertal : pan�
taloni strâm ţi, tunică scurtă, paenula scurtă. Pe
cap poartă boneta! fdgian .
I\cest bonet se transformă încetul ca încetul în
coroană, la început mică, apoi din ce în ce mai
m are.
Le resume jranf:at:s suzvra a_ la fin de cette itude.
1) Op . cit., p. 1 4 8 .
•, Kehrer, op. cit., Il, fig. 3 4 . 3) lbid., fig. 3 3 .
3 ) Strzygowski, Das Etschmiadzin-Evangeliar in
Byzanti11ische Denkmiiller. lvien 1 8 9 1 , 1, pt. vr.
') H. Omoot, Fac·similes, pl. XXXI!, p . 2 0 .
> ) Kehrer, op. cit., II, fig. 1 9 .
6) !\rtiştii occidentali din Renaştere au reprezentat adesea
pe unul din magi ca negru . EL an dat magilor figura unor
persoane ilustre din timpuFile lor. !\şa, o pictor� atribuită
lui Sandro Botticelli reprezintă pe Cosma tledicis. Leonardo
inp.org.ro
In codicele Egberti (X s.) 1) şi în manuscrisul
grec 1 6 1 3 al Bibliotecii Vaticanalai (a. 9 7 3) 2),
/'1agii poartă deja coroană.
RePenind la manuscrisul I\cademiei Române
1 1 3, constatăm m ulte influen ţe occidentale.
/'1ai întăiu îmbracămintea /'1agilor somptuoasă,
cu mâneci largi, întoarse Ia cot, e cea a senio�
rilor apuseni . Execuţia draperiilor şi a catelor
tarmentate denotă d easemenea o i niiaenţ ă occi ­
dentală. Coroanele, dintre care ana blănită la
bază, sunt apusene, deşi le găsim şi pe unele mi�
niaturi armeneşti din \1eacul al XVll"lea 3). In�
fluen ţa apuseană se mai constat1i şi în decorul
scenei. fndărătul /'1aicei�D:>mna:ai se l1ede un
grajd , care niciodată nu figurează pe monumen�
tele bizantine, dar care există pe sarcofage şi pe
tablourile italiene, ca de pildă pe o Naşter·e a
lui Fra Filippo Lippi (a. 1 1 4 1 ?- 1 469) 4).
Ruinele trădează iarilşi gusta! artei italiene, că�
reia îi place an astfel de decor.
Ca exemple, între multe altele, se pot da : a.
Inchinarea Magilor a Joi· Francesco Raibolini
zis Francia ( 1 4 5 0 - 1 5 1 8) ce· se află astăzi la
DrezJa. In acest tabloa /'1aica"Domnului stă pe
scările unui templu în ruine. · b. Triptihul lai
Gio\1anni /'1assone (a doua jum!î.tate a \1eacalai
al XV�lea, şcoala din Pie mont) 5). c. lnchz"narea
lVlagilor diri « Hortalus I\nimal » al pictorului
ol andez Sebastian Brandts (circa a. 1 5 1 O), păs­
trat astăzi în Biblioteca curţii imperiale din Viena 6).
In acest tablou fragmentul de coloană apare 'în
acelaşi loc ca în miniatura I\catistulai I\cademiei
Române.
O. TAFRALI.
da Vinei a pictat o închinare a i'lagilor, în care se recu-­
nosc cei trei tledicis : Cosma, Lorenzo şi Giuliano. Laforgc,
La Vierf{e, p. 1 6 6 .
1) Kehrer, op. cit., I l , fig. 1 9 .
' ) Beisset, op. cit., pl. XVI.
3) Fr. tlacler, JVfi11 iatures aY111enie1mes, Paris, 1 9 1 3
pl. XLI.
4) No. 1 3 4 3 sala Vll Luuru, şcoala Florentină.
5) No. 1 3 8 4 Sala VI, Lm•ru.
6) Kehrer, op. cit., II, fig. 2 8 3 .
 C ET A T E F\ S O R O C I I
NOTIŢ J\ ISTO RIC A DESCRIPTIV;\
--�0 ---
Cetatea dela Soroca a fost înălţată de
Ştefan cel .Mare . O spune tradiţia locală,
care-i expl ică numele prin faptul că Dom­
nul a pus soroc (termen) de clădire 1), şi o
confirmă documentele contimporane, cari
scot la ive::tlă, tocmai în acest timp - la
I 499 - pe 1,rimul pârcăl ab al cetăţii 2).
Ca şi Orhei 1, clădit 20-30 de ani mai
înainte 3), ea a fost înălţată î mpotriva ce­
telor tătare de pradă, cari, ocol ind vadurile
Nistrului păzite de străj ile noului pârcălab
orheian, îşi făcuseră se vede cale spre păr­
ţile de Sl.,!S ?le Moldovei, mult mai la nord,
prin vadurile Nistrului dela Soroca 4), de
under pri n Bălţi ş i Scule n i , se putea aj unge
la laşi, iar prin Ştefăneşti ş i Botoşani la
Suceava.
Clădirea cetăţii dela Soroca nu fu deci
pentru Ştefan cel Mare o necesitate stra-
') Z. Arbure, Basarabia în secolul XIX, B:.Jcu­
reşti 1 899, 293·
2) I. B::>g :lan, Documentele lui Ştefan cel Mare,
1 9 1 3, Il, 425 şi 444 · - Costea mai e menţionat, cu
fratii săi, într'un alt document (o danie pe seama
lor ) dela Stefan cel Mare, transmis însă numai
prin o tra :Îucere din secolul X VIII, cu data gre­
şită (7140 = 1530) : . I orga, Studii şi Documente,
V, 2 I I · 2.
") Cel dintâiu pârcălab de Orheiu, Radu! Gan­
gur, apare în documentele lui Ştefan la 1470
t Maiu 7 : Bogdan, op. cit., I , 148). El pă3trează
această demnitate până la sfârşitul anului 1 480
( August 29 : Bogdan, I , 243), urmându-i la 1481
(Fevruarie 1 : Bogda n, I , 249), V laicul, unchiul de
pe mumă al Dommilui, cu fiul său Duma, care
ajută pe tatăl său Ia îndeplinirea funcţi unii, fără
a fi însă pârcălab. Vlaicul e menţionat în docu­
mente ca pârcălab de Orheiu până la r 484 (Maiu
29 : Bogdan, I , 2S6). In locu-i , la 1486 (Septemvrie
1 4 : B Jgdan, I, 230), apare G:·ozea Micotici ( de
notat că dela 1484 Iunie până la q86 Septem\ rie
nu se cunosc documente dela Ş :efan), care p::>artă
pârcălăbia până la q9r (Aprilie 20 : Bogdan, I ,
464). Acestuia-i urmează Gangur, a doua oară,
inp.org.ro
tegică de primul ordin, pentru siguranţa
generală a ţerii, ci numai o necesitate stra·
tegică secundară, pentru si gur.anţa u nora
din regiunile ţerii mai expuse incursii lor şi
jafurilor tătare. De aceea Soroca n'a fost o
cetate mare, cu două rânduri de z iduri, ca
bunăoară Cetatea Albă, Suceava, Hotinul,
chiar Neamţul 5), ci o fortăreaţă mică, un
simplu castel pe ntru adăpostul u nei străji de
pază împotriva Tătarilor. Aceasta ne-o �rată
însuşi Bogdan V odă, fiul lui Ştefan cel Mare,
într'o scrisoare din 1 5 1 2 către regele Po­
loniei, în care spune că noua cetate sluj eşte
împotriva păgânilor (Tătarilor) : castrum So­
rocianum contra pag9-nos tutelam habet 6).
Două secole în urmă, tot un Domn, Dimi­
trie Cantemir, spune acelaş lucru aproap e :
căci, acolo, la Soroca, scrie el, stau călă-
dela 1492 (Octomvrie r o : Bogdan, I, 504) p â nă la
1 493 (Noemvrie 4 : Bogdan, I I, 3 1). D� aci înainte
documentele nu mai dau n:.�mele pârcălabulqi sau
pârc:ălabilor de Orheiu până la 1499, când a par
doi deodată : Alexa ş i I vanco (Bogdan, II, 425 şi
444) - ultimii pârcălabi de Orheiu ce se mai cu­
nosc snb Ştefan cel Mare.
4) Banul Constantin Caragea arată în efemeridele
sale, la 1778 ( Hu;:-muzaki-Papadopulos Kerameus,
D;:,cumente, X I I I, 102), că Nistru!, pela ţinutul
Sorocii, avea unsprezece vaduri, prin cari se
putea trece vara călare.
•) A se vejea planul Cetăţii Albe în acest Bu­
letin, VI, 59, al cetăţii Suceava, la Romstorfer, Ce­
tatea Sucevii, Bucureşti 1 9 1 3, pl. I l şi al cetăţii
Neamţul, la Acelaş, Schlo3s Neamţu, Cernăuţi 1899,
fig. 8.-Hotinul nu are încă un plan ; din i lustra· ·
tiile date de d. dr. C. I. Istrati î n Analele Aca­
d emiei Române, mem. st., tom XXXIV, se vede
însă că şi ace�stă cetatea avea al doilea rând de
ziduri, cari nu sunt ridicate de. Turci la 1 7 13. ci
numai repara le şi lărgite atuncj. Cf. D. Cantemir,
Descrierea Moldovei, ed. Aca d. Rom., Bucureşti r 875,
r6, şi Isţoria I mperiului Otoman, ed. Acad .. Rom.,
Bucureşti 1876, 362, n. 3,
6) Hurmuzaki-Densusianu, Documente, I I -3,
699-700.
86 BULETINUL C01'1JSJUHII 1'10HU1'1EHTELOR J STOR ICE
raşi, să nu intre varvarii (Tătarii şi Cazacii)
i n Moldova 1).
Că cetatea dela Soroca a fost clădită dela
început ca o simplă fortăreaţă, face dovadă
ŞI faptul că Ştefan cel Mare îşi are aci, ca
şi la Orheiu, un singur pârcălab, nu doi,
ca în cetă�le cele mari ale sale şi că în
urmă i mportanţa pârcălabului de Soroca
scade într'atât, cât el nu mai figurează în
rândul boierilor de sfat ai D omnului. Aşa
se exp lică de ce până l a sfârşitul secolului
XVI, documentele nu dau la iveală, în lista
boierilor de sfat, numele urmaşilor lui Costea
pârcălabul de Soroca al lui Ştefan cel Mare,
cu toate cu funcţiunea există, cum se con­
stată din tratatul încheiat la 1 5 r o între Bog­
dan cel Orb şi Sigismund al Polon iei, în
care pârcălabul ele Soroca (capitaneus Soro­
c�nsis) e pus pe aceeaş treaptă, ca atribu­
ţiuni jurisdicţionale, cu pârcălabul de Hotin 2),
şi din misiva lui Ştefăniţă-V o dă dela 1 523
către Regele Poloniei pentru ajutor împo­
triva Turcilor, în care de asemenea e men­
ţionat capitaneus Sorocensis 3) . Cele câteva
nume de pârcălabi de Soroca ce cunoaştem
din secolul XVI apar numai i ncidental în
doCW11enre. Aşa Neagu l a I 550-5I �) , N i­
colae ·la · 1 554 5) şi Pârvltl l a 1 587 6) .
..
Cu acest rol mai modest, fireşte că ce­
tat�a - dela Saraca nu putea stăvili · invazi ile
m·a ri tătare ; în schimb însă, dindărătul zi­
. amintirea lor să se fi păstrat până pe
citirilor sa�e, puşcaşii' moldoveni vor fi oprit
şi întors din cale desh_Ile cete tătare de
pradă, pe cari cronicele şi documentele nu
le-au înregistrat decât foarte rar. Astfel, în
prima jumătate a secolului XVI nu cu-
1) Hronicul vechimei a Romano-Moldo- Vlahilor,
ed. Acad. Rom., Bucureşti r9or, 224.
2) Hurmuzaki-Densusianu, Documtnte, I f-2, 629
şi aceiaş colecţie, sup. I I - r , 9.
3 ) Ibidem, I I-3, 719.
4 ) Niegum, p refectus Sorocensis : N. Iorga, Studii
şi Documente, XXIII, 56.
5 ) Mentionat, ca delegat al lui Alexandru Lă­
puşneanu, în tratatul acestui a dela 1554 cu Sigis­
mund August al Poloniei : Metilineu, Colecţiune
de tratatele şi convenţiunile României, Bucureşti
1 879, 58.
6) Gr. Ureche, la Kogălniceanu, Letopiseţe 2, I,
237 şi u n doc. dela Petru Şchiopul din 1587 Maiu
inp.org.ro
noaştem decât o singură menţiw1e despre
ameninţarea Sorocii de către Tătari : acea
din Octomvrie 1 539, când Domnul de
atunci - Ştefan- Vodă Lăcustă - trimise îm­
potriva năvălitorilor pe un curtean al său
de frunte, un anume Selha {?) 7).
Petru Rareş, care, ca şi Ştefan cel Mare,
restaură vechile cetăţi ale Moldovei 8), re­
fădl din nou, din piatră, Soroca. Intr'adevăr,
la 23 Aprilie 1 543, el chemă la sine, pentru
lucru la cetatea Saracii, pe un Bistriţean
elin Ardeal, fost mai înainte în serviciul
său u). E vorba, de sigur, ca şi în cazul lui
Ion Zidarul , constructorul ele biserici al lui
Rareş 1 0), nu de _ un simplu meşter z idar,
căci de aceştia erau şi în Moldova, ci de
un arhitect, care să conducă lucrările puse
la cale sau începute la Soroca. Aceste lu­
crări erau, cred, l ucrări mari, de refacere a
cetăţii în pi atră. Părerea mi-o razim pe
ştirea lui Miron Costin din Cronica po­
lonă u), că " Soroca a fost zidită d e Domnul
Petru după a doua descălecare" , ştire pe
care cronicarul o dă cel puţin pe baza
unei tradiţii ce atribuia, încă pe vremea
sa, z idirea Sorocii unui Petru Vodă. Ori
acest Peh·u Vodă, întru cât e dovedit
că cetatea îşi i a fi inţă numai sub Ştefan
cel Mare, - nu poate fi, cum- s'ar - presu­
pune, Petru Muşat, ci Petru-Vodă Rareş,
care, înh·'adevăr, cum văzurăm, întreprinse
lucrări la Saraca. A ceste lucrări trebue
să fi fost destul de însemnate, pentru ca
vremea lui Miron Costin. Nu credem deci
că greşi m , admiţând că Ştefan cel Mare
făcuse cetatea din lemn şi pământ, cum Ro­
man Vodă clădise odinioară Cetatea Nouă
8, publicat de d. N. Iorga în Convorbiri literare,
X XXIV, 6 r 8- r 9 .
7) N. Iorga, Studii şi Documente, XXIII, +4·
S) Pentru Neamţu : Hurmuzaki- Iorga, Documente,
XV ·I, 317 ; pent ru Hotin şi Suceava : N. Iorga Is­
toria armatei, Vălenii de Munte I9IO, I, 7 1 şi 306.
9) Hurmuzaki · Iorga, Docu mente, XV-r, 432.
' o) A. LăpMatu, acest Buletin, V, 83 şi urrn.
") La 1. Bogdan , C ronice inedite, Bucureşti
r895, r83.- Ştirea a fost introdusă de unul din fiii săi
- Nicolae negreşit - în aşa zisa până acum Carte
pentru descălecatul dintâiu al Moldovei. Cf. Miron
Costin, De neamul Moldovenilor din ce ţară au
eşit strămoşii lor, ed. C. Giurescu, Bucure�ti I9I+·
pp. XXV-XXVIII şi 44·
 CETATEA SOROCII
dela Roman 1), şi că Petru Rareş a refăcut
Soroca din piatră la 1 543, cum tatăl său
refăcuse din p iatră Cetatea Nouă dela Ro­
man la 1 483 2).
După refacerea Soroci i sub Petru Rareş
-refacere explicată de d. N. Iorga, ca având
de scop întărirea graniţei dinspre Bugeacul
de curând ocupat, prin Tătari, de Turci 3)
- cetatea noastră avu, în a doua j umătate
a secolulu i XVI, în epoca năvălirilor că­
zăceşti, u n rol ceva mai deosebit. - Căci
pe aci, pela Soroca, intrară şi eşiră din
ţară, fireşte ocupând cetatea, pretendenţii
domneşti, cari , cu spnJ m dela Cazaci, tur-
./ .
Fig. t. Cetatea Sorocii. Vedere generală.
burară, în acest răstimp, domnia Moldovei-
') Arsă de Mateiu Corvi n împreună cu târgui
la 29 Noemvrie 1467. Cf. I . Bogdan, C ronice ine­
di te, 52.
') ldem, ibidem. 58.
3) N. Iorga, Geschichte des rumănischen Volke3,
Gotha · 1905, l, 38+.
4) Gr. Urechie, la Kngălniceanu, Letopiseţe 0, I ,
231 ·2.
5) Pentru toate aceste năvăliri căzăceşti : Hurmu­
zaki-lorga, Documente, XI, prefaţă, XXXII şi urm.
6) G r. Urechie, ed. cit., 1, 237,
') Acelaş, l. c. - Petru Schiopul răsplăti această
biruinţă, dăruind pârcălabului său de Soroca satul
Burueneşti, pe Siret, la ţinutul Ro:nanului. Căci, zice
inp.org.ro
87
Jicoară Pribeagul (1577), zis, în scurta-i
domnie, Ion-Vodă (Potcoavă) 4), cum şi cei
ce mai veniră pe urmele lui 5) . Conduşi de
astfe l de aventurieri, Cazacii se nărăviseră
în Moldova, "ca nişte lupi învăţaţi deapu­
rurea la pradă " , z ice cronicarul 6) . Pârvul
pârcălabul de Soroca răsplăti însă des re­
petatele lor prăzi în 1 587, când, scrie acelaş
cronicar, "cu hănsari şi cu alţi câţi au vrut
de bună voie" , s'au ridicat asupra Cazacilor,
fugărindu-i dincolo de istru până la Pe­
riaslavl, unde " tare războiu s'au făcut...
şi, bătându-se, i-au biruit şi pre toţi 1-au
tăiat" 7).
Sub I eremie Movilă, Soroca fu pusă sub
Domnul in hrisovul său de danie dela rs87 Maiu
8, «au venit n işte Căzaş tâlhari, foarte oameni rai,
aice in pământul nostru şi au prădat şi câteva
sate la margine, pe Nistru, în pământul domniei
mele ; deci sluga noastră Pârvul părcălabul, el,
lovindu-se cu dânşii, s'au bătut şi aşa Dumnezăul
milostiv fiind ajutor şi biruind pe acei tălhari,
i-au dat sub sabie domniei mele şi toţi s'au bi­
ruit cu moarte, iar pre unii dintre dânşii înşişi
vii i-au prins, iar unora dintr'înşii numai cape­
tele lor s'au adus de faţa inaintea noastr·ă şi a tot
Sfatul nostru. Pe urmă şi sluga noastră Pârvul
părcălabul viind, s'au aflat pre însuşi trupul l ui
având câteva răni• : Conv. literare, X X X V, 6:>8.
88 BULETINUL COtuSIUHII 1'10NU1'1EHTELOR I STORICE
comanda a doi pârcălabi - Mănăilă şi Al­
hotă, ' pe care-i întâlnim în 1 598 1} . Un
an în urmă în fruntea cetăţii e numai Al­
hotă �), care, la sfârşitul lui r 6oo, trebui,
probabil, să cedeze locul unui polon. Căci
Ieremie Movilă, ca şi frate-său Simeon,
când acest din urmă fu aşezat în domnia
Ţerii Româneşti, primi, între condiţiunile
de supunere faţă de regele polon şi can­
celarul său, ca cetăţile ţerii să fie puse sub
comandanţi poloni, iar garnizoanele lor să
presteze j urământ de credinţă regelui su·
zeran 3). Schimbarea aceasta nu fu însă de
bun augur : încă înainte de încheierea anului
r 6oo, Cazacii Zaporoj en i năvăliră 111 târgui
şi ţinutul Sorocii, s:ivârşind o groaznică
pradă. Au prădat tot, scria Ieremie Can­
celarului polon, că n'a mai rămas nimic,
masacrând nu numai pe bărbaţi , ci ş i pe
femei ş i copii, aşa că nu mai sunt în 3o­
roca decât câteva sute de lăcuitori, c<ţri,
promite Domnul, vor fi totuşi pedepsiţi, de
se vor dovedi că au cauzat rele servito­
rilor şi supuşilor poloni ai Regelui •) . Din
acest angajament se vede că Polonii din
cetate, căci de dânşii, _credem, e vorba, au
pătimit şi ei pe urma acestei prădăciuni,
nu numat dela Cazaci, c1 ŞI dela Mol·
doveni.
Mai tarzîu, la r6q, Soroca vazu fru­
moasa ·oaste pe care Gavrii l Bethlen o adu­
sese ajutor Turcilor porniţi împotriva Polo­
n ilor-5), cu care prilej Principele Ardealului
încheie acolo, sub zidurile cetăţii, la 26
Septemvrie, cu Radul, Domnul Moldovei,
un tratat de reciprocă credinţă ş i ali­
anţă 6) . Doi ani în urmă, l� r6r9, Soroca
') Uricar, XIV, 94 şi Gh. Ghibănescu, Ispisoace
si Zapise, I - 1 , 2q (222 ).
• 2 ) Gh. Ghibănescu, ibidem, l-1, 222 - 3 -5·
3) Humuzaki-Bogdan, Documente, sup. I I-I, 467.
4) Ibidem, I I -2, 4 ·
5) • Iorga, Studii şi Documente, I V CXXX-I
, toriile Patriarhului Macarie al A ntiohiei, ed. E.
şi Acelaş, Acte şi Fragmente, I, 56.
6) P ublicat în Tiiriik-Magyarkori Allam-Okmă­
nytăr, I, 193-4 : ap. N, Iorga, Studii şi Docum., IV,
C XXXI.
7 ) Hurmuzaki-Bogdan, Documente, sup. I I - 2, 469.
B) .Iar Tătarii sunt la Soroca, două mii, de ţin
straje d e către Leş i " , scria, între alte veşti de
pregătire ale războiului, Petre Diacul cătră Bistri­
- ţeni : Hurmuzaki-Iorga, Documente, X V-2, 895 ·
9) Miron Costin , la Kogăln i ceanu. Letopiseţe 2,
inp.org.ro
fu luată, se pare, penh· u scurtă vreme, ele
Cazaci 7) , apoi, la r62 r , în timpul războ­
iului turco-polon din acest an, ea fu ocu­
pată de Tătari 8) , înainte încă de intrarea
Turcilor şi Leşilor în Moldova (August).
Printre aceşti Tătari îşi făcuseră cale, în
August, Cazacii - 2o.ooo - veni ţi în aju­
torul Polonilor la Hotin 9) . Pe lângă Tă­
tari ş i Cazaci, ţinutul apărat de cetatea
dela Soroca avea, se vede, de suferit chiar
şi dela vecinii Poloni, cari făceau uneori
prădăciuni destul de serioase dincoace ele
Nistru, - cum bunăoară fu acea a lui Paul
Reksczewski, împotriva cărui a se plânge
lui Stanislau Zamoyski, starostele de Sza­
rogrod, la 23 Decemvrie r 62o, Totoi (To­
elor ?) pârcălabul Sorocii 10) , şi cum fu acea
făcută nouăsprezece ani mai târziu, la r 639,
cu voia vice·starostelui de Raşcov, de
locuitorii acestui târg, cari merseră cu în­
drăzneala până acolo, cât prinseră şi ares­
tară chiar pe p ârcălabul Sorocii 11 ) .
La r 649 Nogaii (Tătarii din Bugeac)
prădară Soroca 1 2) , iar un an în urmă, la
r 65o, Crâmlenii (Tătarii elin Crimea) apă­
rură, în număr neobişnuit de mare, în faţa
vadurilor ei. Cetatea, fireşte, nu le putu
opri intrarea în ţară, unde, se ştie, să­
vârşiră una din cele mai groaznice prădă­
ciuni 13) . Trei ani după aceea, la r 653, Au­
gust r r 1 4) , se strecurară, fără stânjenire, p e
sub zidurile Sorocii; Cazacii aduşi d e Ti­
muş Chmelnicki să despresure Suceava 1 5).
La r 657, în fine, Tătarii se găsiau din nou
la Soroca, aşezaţi fiind, cum scrie un con­
timporan, pe amândouă malurile Nistrulu i
până l a Cameniţa 1 n) .
Intre pârcălab i i cetăţii din acest timp cu·
I, 277 = trad. lat., ed. E . Ba:·winski, Chronicon
terrae Molda vicae, Bucureşti 1912. 49-
1 0) Hurmuzaki-Bogdan, Documente, s�rp. I I-2, 489.
1 1 ) Ibidem, sup. II-2, 6 1 9.
1 2) Ibidem, sup. I I-3, 28. - Paul de Alep, în Călă­
Cioran, Bucureşti 19oo, 103, arată că g3sl, în
acest timp, tot l ocul între Soroca )ii gra n iţ a Bu­
geacului ars şi prădat de Tătari.
13) Miron Cost in, ed. cit., I, 319-20 trad. lat.,
=
ed. Bar w i nski , r 2 i -2.
1 41 Data după Paul de Alep, op. c i t , 6.
1 51 Miron Costin, ed. cit., I, 329 = B a r w i n ski , 155- ­
Pentru decursul asediului, A. L ă p M a tu , la K.
Romstorfer, Cetatea Sucevii, Bucureşti 1913, 45-50.
161 Hurmuzaki-Iorga, Documente, X V-2, 126S.
 CET!\TEA. SOROCII 89

noaştem pe Ştefan Pârcălabul la r6sr 1),
pe Ioniţă Hăbăşescul la r 656 2) şi pe Dumi·
traşcu Pârcălabul la r 66o 3) . . trele lor 8). In anul următor, r674, o parte
In vremea luptelor turco-polone dela
r6p-6, Soroca îşi avu rolul ei. Aşâ, în
Aprilie r 6p, se vesteâ la Varşovia că ce­
tatea a fost ocupată de Polo n i 4) şi că în
preajma ei se găseşte o oaste turcească de
vre-o cincisprezece m i i oameni •). Oastea
aceasta nu făcu însă nimic pentru l iberarea
cetăţii, căci, în Iulie, Soroca erâ tot în mâi­
nile Leşilor 6) , fapt ce înlesni, în Iunie
1 6 7 3 , mai înainte de ce oastea cea mare
turcească pornită împotriva Polonilor să fi
locuitorii băj enăriţi de frica Cazacilor, nu
mai cutezară a se întoarce pe la ve­
din oastea turcească ce invadase din nou
Moldova trectl Nistru, în August, în Ucraina,
tot p e la Soroca, pe u n pod construit, sub
paza cetăţi i, împotriva pălăncilor ce Cazacii
făcură de cea parte a fluv iului u). Acum,
fireşte, nu mai putea fi vorba de Leşi la
Soroca. Ei însă reveniră la r686, când
Ioan Sobieski înh·eprinse prima sa expe­
diţie în Moldova, după ce, între timp, Ca­
zaci i mai năvăliră odată în ţară pe la So ­
roca la r 68o 1 0) .

fi g. 2 . Cetatea Soroc.ii. Vedere exterioară..

intrat în Moldova, invazia în ţară, prin va·
durile Sorocii, a Cazacilor supuşi Poloniei,
sub căpetenia lor Sârcu, rivalul lui Doro­
şenco, rămas credincios Turcilor 7), cari
prădară atât de rău ţinutul cetăţii , cât
multă vreme după aceea, spune Cantemi r,
1 ) Miron C ostin, ed. cit., I, 32 S =
Barwinski,
132·3. - Ştefan Pârcălabul fu ucis de oamenii lui
Vasi le- Vodă Lupul pentru viclenie. Dela el, ca
pârcălab de Soroca, avem o scrisoare către Gr.
Ureche, cronicarul : Gh. Ghibănescu, Ispisoace ş i
Zapise, Ill-1, 49
2) Gh. Ghibănescu, Surete şi Izvoade, I V,
84·s.-In acelaş timp cu loni�ă Hăbăşescul e men ·
ţionat un V lasie căpitan de Soroca : U ricar, XII,
286, i ar, la 1668, u n Povrib căpitan de Soroca :
Buletinul Comisiunii tlonamentelor Istorice.
lntr'adevăr, într'un raport dat din H uşi
la r 686 August 23, despre înaintarea Po­
lonilor în Moldova, se spune că Sobieski a
luat în stăpânire, prin Cazaci, "un castel
foarte puternic, pe Nistru, numit Soroca,
Gh. Ghibănescu, Surete şi Izvoa je, l ll-2, 63.
3) G h. Ghibănescu, ibidem, I V, 220- r .
') H urmuzaki-Hodoş, Document e, XVI. 14.
s) Ibidem, X V I, 15.
6) Ibidem, XVI, 22.
7) N. Iorga, Stud i i şi Documente, I X , 154.
B) Cronicul vechi mei a Romano Moldo-Vlahilor,
ed. cit., 224.
9) N :c. Cost in, b Kogăln:cean:J, Letopise�e ', H,
1 3. - Cf. N. Iorga, Stud i i şi Do 2 u mente, IX, 1 64 · 5 .
10) Nic. Co3tin, d . c i t , I l , 27.
12

inp.org.ro
90 BULETINUL COl"liSIUNII l"lO NUl"lENTELOR I STORICE
unde aşeză o numeroasă garnizoană11 1).
In Noemvrie, Polonii, adecă Cazacii lor,
erau tot aci 2). A semenea în Iulie anul ur­
mător 3). Probabi l însă că după înfrângerea
şi alungarea stăpânului lor din Moldova 4),
au trebuit s1 părăsească şi ei cetatea. D ar
numai penb·u câţiva ani, căci la r 69r , când
Sobieski î ntreprinde a doua sa expediţie î n
Moldova, Soroca căzl.t d i n n o u î n stăpâ·
n irea Cazacilor. I n tre aceste două ocupa·
ţiuni ea fu prădată ele Tătari l a r 688 5).
L a r 69 r , cetatea, cum am zis, ajunse
din nou î n mâinile Polonilor. Sobieski în­
suşi, într'o scrisoare din 20 Octomvrie, aclre·
sată lui Carol Radziwi ll, sub -cancelarul
marelui ducat al Litvaniei, spune : La Nisb·u
am luat cu trupele Cazaci lor şi cu o parte
elin cele ale noastre, sub comanda Caste·
!anului de Chelm, cetatea Sorocii, de unde
nu numai că avem cale deschisă .spre Ti·
gh ina turcească, ci încă - " velut et equo
tro1anou - putem infesta intreg Bugeacul 6 ).
Cet_atea, lipsită de garnizoană şi plină de
prov isiuni 7), fu ocupată, pe la sfarşitul lui
Septemvrie, căci la 5 Octomvrie coman­
dantul polon din · C. · Lungul moldovenesc
scria Bistriţien ilor î n Ardeal că " măria sa era·
iul . a_ .Jyat o cetate la Nistru, ce se chiamă
Sorocau 8). Ea fu îndată fortificată 9) şi bine
garnizonată, pr:imind, în Aprilie r 69z, re·
gimentul colonelului Rap 10), care fu, se
pare, atacat. în Iunie, de Tătarii elin Bu·
!!eac 1 1).
- tane obişnuite, apoi, după două trei zile ele
Aşezarea Cazacilor la Soroca aduse atâta
pa�ubă -î n partea locului, cât. Constantin-
9) Hurmuzaki- Hodoş, D.Jcumente, X VI, 127.
") Ibidem, X VI, 1 40.
") Hurmuzaki-Iorga, Documente, XV-2, 1410.
•. I . Neculce, la Kogălniceanu, Letopisete 2 , II, 232-3
.,i Hurmuzaki-Hodoş, Documente, X VI, 1 49 şi 1 52
51 Hurmuzaki-Bogdan, Documente, sup. I I-2,
I J5- Cf. N. Iorga, S tudii şi Documente, X I, 175 ·
"l Hurmuzaki-Bogdan, Documente, sup. II-3,
23r. - Pentru ocuparea cetătii prin trupele C aste ·
!anului de Chelm, cf. şi Hurmuzaki, V-2, 23.5,
pentru luarea cetăţii de Caza:i, cf. şi Hurmuzaki·
I- Iodoş, XVI, 272, iar, i n genere, pentru o cuparea
Sorocii , izvoarele moldovene : Nic. Costin, ed.
cit., I I , 3'l, I. cculce, ed. cit., I I , 23'l şi Damiaa­
Dub3u, la . Iorga, Studii şi Documente, III, 1 9·20.
7) Cantemir, Istoria I mperiului Otoman, ed.
cit., 1 876, 628.
8) Hurrnuzaki-Iorga, Docun:ente, X V-2, 1 445 .
9; Hurmuza ki- Hodoş, Documente, XVI, 272.
") . Iorga, Acte şi F 1·agmente, I , 96. - Cf. şi Hur·
inp.org.ro
Vodă Cantemir se văzu nevoit să caute a se
mântui cât mai repede de aceşti prădători
î ncuibaţi în cetate 1 2). In acest scop el cerl.t
ajutorul Turcilor, cari trimiseră pe Dal­
t:J.ban Mustafa Paşa cu poruncă ca îm ·
preună cu Domnul Moldovei să scoată pe
Cazaci din Soroca 1 3). Astfel, p e la sfârşitul
lui Iulie, Daltaban trecu Dunărea cu oastea
sa de expecli�e - patru mii pedestraşi cu
patru tunuri şi douăzeci de mii Tătari
sub Ghirai Sultanul. D ela Dunăre, el apucă
drept spre Orheiu, unele urma să se î ntâl­
nească cu Constantin Cantemir. Pe drum
î nsă, Paşa fu apucat de o clisenterie
acută, ce-l ţinu pe loc mai multă vreme.
Dimitrie Cantemir, care a luat parte la
această expediţie, clescriinclu·ne·o destul de
amănunţit in Istoria Im periului Otoman H)
şi î n Vita Constantini Cantemyrii 1 5), ne
spune că zăbava aceasta a fost spre binele
Polonilor, căci le·a elat timp să-şi facă noi
fortificaţii î n jurul cetăţii (şanţuri) şi să·şi
ad ucă noi trupe de CaL. aci p entru apărare.
I nsănătoşinclu-se 16), Mustafa Paşa veni la
Orheiu, unele se împreună cu Constantin
Cantemir, care avea cu sine o mie cinci
sute de pedestraşi şi trei tunuri ş i cu Ca·
zacii lui Steţ_ Hatmanul 17), cari, fugiţi dela
Poloni, se aşezaseră, cu învoirea Turcilor,
în raiaua Benclerului. Aci, la O rheiu, D al­
taban îmbrăcă pe Domn şi pe fiul său cu
b lăni ele zibeli nă, iar p e boieri i lor cu caf.
zăbavă, plecă, pe la sfârşitul lui Septem­
vrie' 1 ), spre Soroca, u nele, pe dată ce aj unse,
muzaki-Hodoş. Documente, XVI, zSS.
") N. Iorga, ibidem, I, 97·
") Mustea, la Kogălniceanu, Letopiseţe 0, Jll, 25
şi Amiras, i bidem, III, no .
. ' " l Aceeaşi, Il. ce. - O lungă şi i nteresantă bio·
grafie a lui Daltaban Mu3tafa Paşa dă Cantemir
in Istoria Imperiului Oto:nan, 7 1 6 şi urm. (nota) .
"; E d . citată, 6s3·+·
' "1 Ed. Academiei Române, Bucureşti 1083, 72-3.
Cum to3.te datele pe basa cărora s'a reconstituit
asediu) Sorocii dela 1692, sunt luate după aceste
două scrieri ale lui Dim. Cantemir, nu s'a citat
deosebit de cât ceeace s'a luat din alte izvoare.
'Gl Cantemir, V ita Constantin i Cantemyrii, 7 1-2,
povesteşte, în chip anecdotic, modul cum dascălul
său Ieremie Cacavela a vi ndecat pe Daltaban cu
pulbere de cretă (prin sugestie) şi c u invocarea
Sf. Trei mi.
") Cf. şi 1 . Neculce, ed. cit., Il, z ţo.
18 ) N. Iorga, Acte şi Fragmente, I, 97 ·
 CETJ\ TEl\ SOROCJ I
constată că asediu] devenise mult mai greu
prin noile fortificatiuni ce se făcuseră în
jurul cetătii şi prin noile trupe ce fuseseră
aduse pentru întărirea garnizoanei. Totuşi ,
spre a nu se întoarce fără folos, Mustafa
Paşa ordonă imediat ca cetatea să fie in·
conjurată - de către nord cu trupele moldo­
vene ale lui Cante mir, de către sud cu tru­
pele cazace ale lui Steţ şi de c3.tre apus
cu trupele turceşti ale sale (de către răsărit
era apa Ni strulu i ) . Asedi atii, 200 D ragoni
şi 400 Cazaci, sub comanda colonelului
Rap, militar foarte cercat 1), - la început,
elat fund marele număr al protivnicilor,
Fig. 3. Cetatea Sorocii. Vedere interioară.
se intimidară ; curând însă, constatând că
cele şapte tunuri ale lor nu au nici un
efect asupra puternicelor zidu ri ale cetatii ,
prinseră curagtu şi nu numai că se apă­
rară cu v1goare din lăuntru 2), dar încă
') Cf. mai sus, pag. 90, nota ro. - In Polo­
nia se exagera mult i mportanţa cetăţii şi a gar­
nizoanei sale, care se credea a fi de 3.ooo oa­
meni, pe lângă cari Castelanul de C helm mai du­
cea în ajutor 4.ooo Cazaci : Hurmuzaki-Hodo l, Do·
cumente, X V I , 285. Cf. şi Theiner, V itera monu­
menta Poloniae et Lithuaniae, I I I { Roma r863), 737·
2) Hurmuzaki-Hodoş, Documente, XVI, 286.
3) I. Neculce, 1. c. - Un izvor palon arată că s'ar
fi respins trei asalturi ale ascdiatorilor asupra ce-
inp.org.ro
91
făcură, in mai mul te rânduri, noaptea m ai
ales, n ăvăliri in afară,· în adăposturile Tur­
cilor, ucigând şi prinzând mulţime d i n­
tr'inşii.
Asediatorii, văzând că. nu pot face n i ci o
ispravă cu armele lor de foc, cercară s 3
spargă z idurile subminân du-le, dar fără re·
zultat, pe deoparte fiindu-le foarte greu să
se apropie de ele, căci , cum zice cronicarul
nostru, cei din cetate n imeriau drept în om,
pe când cei din afară nu puteau s'1 le strice
nimica 3), pe de altă parte fiind clădite
deadreptul pe stâncă. Astfel, apropi i ndu-se
iarna şi pierzând vre-o trei mii de oameni,
după trei săptămâni de zăbavă \n jurul ce­
tăti i, asediu!, cel mai i mportant în trecutul
cetăţi i dela Soroca, fu ridi cat 4), Paşa \n­
dreptandu-se spre Dun ăre, iar Domnul c.u
a i săi spre I aşi 5).
tăţi i : Hurmuzaki-Hodoş, DJcu mente, XVI, 288
•) La 19 Octomvrie, se vestea, la Constantinopol,
că asediu! a fost ridicat : N. Iorga, Studii şi Docu­
mente, XX, 13r-2 vol. XI, r8r, n. r. In ac-elaş ti:np
=
a proape (22 Octomvrie\, se ştia în Polonia acelaş
lucru : Hurmuzaki-Hodoş, Documente, X V I , 287.
5) Asediu! e povestit la fel, pe scurt însă, şi în
cronicele no::�stre : Neculce, Muste, Ami ras, Il. c e .
Asemenea în Letopiseţul Moldovei ed. de d. C.
Giurescu, 13ucureşti 1 9 1 4, 84.
92 BULETINUL C01'1ISIUNI! 1'10NU1'1ENTELOR I STORICE
Soroca rămase aşa dar tot în mâinile
Poloni lor, adecă ale Cazacilor lor. Şi aceasta
p entru mai multă vreme. Căci ştirea dată
de Mustea, cum că " la anul ( 1 693) au eşit
de bună voia lor din cetate Cazacii dra­
goni, de au rămas numai oamenii cei de
loc" 1) , nu n umai că n u se confirmă, ci se
desminte prin mai m ulte alte ştiri ce avem,
timp de câ�va ani, despre stăpânirea mai
departe a Cazacilor în Soroca : la 1 694 Ia­
nuarie 2) şi Noemvrie, când Cazacii, în
frunte cu coman lantul lor Samuel, pradă
pe Tătarii Bugeceni 3) , la r695 Noemvrie,
când ei atacă şi ucid pe r ivalul l or S teţ
din raiaua Tighinei 4) , la 1696 Martie ") şi
Maiu, când pradă din nou pe Bugecen.i 6).
D eparte deci de a fi părăsit Soroca, Po­
lonii îşi mtemeiară acol o o stăpânire de
fapt destul de statornică, stăpânire pe care
ei căutau să şi-o câş t ige şi de dn�pt dela
Turci, prin t ratative la Constantinopol i).
Tratativele acestea nu duseră insă la re­
zultatul dorit de Poloni, căci, după pacea
dela Carlowitz (1699) 8), ei trebuiră, în schim­
bul Cameniţei retrocedate de Turci, să pă­
răsească cetăţile ce ocupaseră în Moldova,
înh·e cari şi Soroca 9) . De n otat că în tim­
pul acestei din urmă stăpâniri polone la
Soroca, apare în docu_mente un fost pâr­
călab al cetăţii - Ştefan Soroceanul 1 o) .
In sec. XVII, în timpul războaelor ruso­
turce, Soroca, ca şi celelalte cetăţi de pe
Nistru (Hotinul, Benderul şi Cetatea Albă)
îşi avu un rol mai deosebit. Astfel, în anul
memorabil al primului războiu purtat pe
pământul nostru, l a 17 I I , Soroca fu pră­
dată mai întâiu în miez de iarn 3. (Fe­
vruarie) de Tătari şi Poloni 11), apoi, înainte
ca oştile Ţarului să fi ajuns la Nistru, soo
Turci şi Poloni, trimişi n egreşit de Paşa
dela Bender, apărură, la 25 Maiu, sub
'' La Kogălniceanu, Letopiseţe 2, I I, 87.=Magaz i­
nul istoric, III, s'3.
. Iorga, Studii ş i Documente, XX, 139.
3\ Hurmuzaki- Hodoş, Documente, X V J, 3 19.
4. I bidem, X VI, 32�·30.
5 Ibidem, X VI, 333·
6) Ibidem, X VI, 335·
71 Ibidem, X VI, 295 şi aceiaş colecţi e, s:.1p. I- r ,
3 1 9 �i 32 ! .
8J Tratatul ş i î n Hurmuzaki-Bogdan, sup. II-3,
235-6. Cf. aceiaş colecţie, X VI, 374·
9) Ni c . Costin, ed. cit., II, 44·
inp.org.ro
ziduril e ei, ca dela adăpostul lor sa Im­
piedece intrarea şi pe aci a Muscalilor î n
Moldova. Ei însă n u putură pătrunde î n
Soroca, căci pârcălabul cetăţii le rezistară
cu succes până la 30 Maiu, când u n corp
din oastea rusească comandată de F eld­
mareşalul Boris Scheremetew trecu istrul
şi,sub povaţa generalului Wiedemann . , ocupă
cetatea 1�), pe care Muscalii o ţinură în stă­
pânire până la sfârşitul lui August 13} . I n
acest timp fu adus ş i închis la Soroca Ior­
dache Ruset V ornicul, arestat la I aşi din
porunca rivalului şi Domnului său Dumi­
traşcu-Vodă Cantemir 14} .
După pacea ce urmă, Turcii, cari luară
în stăpânire efectivă Hotinul, umblară să
ia şi Soroca. Anume, "un Alai-beiu, scrie
Axinte Uricarul, şi cu câţiva Căminăceni
au mers la Ţarigrad şi au cerşit dela Im­
părăţie să le dea cetatea Sorocii cu o parte
de loc, s1 stăpânească şi să dea orice venit
I mpărăţiei. Şi dusese acolo isvodit şi locul,
cum vin locurile marginei, arătând soco­
tele că ar fi mai de folos să fie Turci la
acea cetate, de cât Moldoven i . . . . Şi fiind
atunci vremile turburate - continuă Axinte
Uricarul - venise acest lucru la cumpănă,
pe voia lui să fie, de n'ar _ fi pus mare ne­
voinţă Nicolai-Vodă, scriind l a stăpâni cele
ce se cădeau şi la capichihai să cheltuească
şi să dea ce ar put�a, numai să nu se facă
acest lucru. Şi aşa - încheie cronicarul lui
Nicolae Mavrocordat, după ce arată pe
rând toate motivele i nvocate de acesta faţă
de Turci pentru n eînstreinarea Soroci i ­
aceste şi altele scriind icolai-Vodă, chel­
tuind şi câţiva bani şi nefiind n ici voia lui
Dumnezeu să se i a acea cetate, au isprăvit
de nu s'au luat atunci Soroca . . . " H).
Scăpată de stăpânire turcească, cetatea
aj unse din nou în posesiunea pârc�labilor
Domnilor Moldovei, între cari pârcălabi
1 0) Uricar, X I V, 208 şi X VI, 42 .
1 1 ) ic. Co3tin, ed. cit., II, 9':!.
"J N. brga, Acte ş i Fragmente, I, 3 1 4·5, iar
pentru generalul VVie::lemann, HCirmuzaki- Hodo1,
D.Jc.un nte, X VI, 379·3So, apoi cronicele noastre :
Nic. Co3tin, ed. cit., Il, 9S-9 şi r os şi I . Neculce,
ed. cit., I I , 30 9, 3 : 2 , 3 1 4 .
'3) Hurmuzaki, Documente, V I 9� ş i urm.
,
1 -1) Nic. Costin, ed. cit, II, 103-4 şi I . Neculce,
ed. cit., II, 317·
t5) La Kogalniceanu, Letopiseţe 2 , II, 138.
 CETI\TEI\ SOROCII
cunoaştem : l a 1 724 p e Miron Do n ic i 1),
la 1 730 pe Apostol Donici 2) şi la 1 738 pe
un Petre D uca, care fu mijlocitor în tratati­
vele de pace pe cari Grigore-V odă Ghika le
deschise în acest an, la cererea Turcilor, între
aceştia şi Ruşi 3). Că aceşti pârcălabi nu
purtau uumai titlul, ci fun cţionau de fapt,
face dovadă o carte din 1 730 a nunu­
tului Domnitor, prin care h otărăşte pri­
cina pârcălabi lor de Soroca cu sărdarii de
acolo, cari, se vede, încălcau atribuţiunile
celor di ntâiu 4) . Aceste atribuţiuni, de ordin
militar şi administrativ, ei şi le îndeplineau
cu ajutorul garnizoan ei, compusă din Slu­
j i tori de ţară sub comanda unui vel Că­
pitan 5) şi din Cazaci năimiţi sub comanda
unui Sotnic 6) , pe lângă cari mai erau, sub
un Văt�v a l/ lor, �şa zişii "îmblători de
_ _
Soroca 1 , can, ca şt tovarăşu lor dela Ho­
tin, scrie Dimitrie Caritemir, ştiau toţi limba
polonă şi rusă, trim işi fiind în Polonia şi
Rusia, ca curieri, ori de câte ori făcea tre­
buinţă 7) . Sarcina garnizoanei dela Soroca
era, fireşte, mai întâiu, apărarea cetăţii şi
a ţinutului de prădători 8) , apoi paza v"ir.o­
vaţilor închişi în cetate 9) . De notat, în fine,
că pârcălab i i de Soroca dedeau, în a doua
j umătate a sec. XVI I I, o parte din veni­
turile cuvenite lor mânăstirii Sf. Spiridon
din Iaşi u).
Revenind la rolul Soroci i în timpul răz­
boaelor dintre Ruşi şi Turci din sec.
XVIII, e de observat că în al doilea răz­
boiu (terminat cu pacea dela Belb oTad '
1 739), cetatea noastră n'a avut nici un rol,
cu toate că o luptă mai mare s'd dat în
apropiere, la Raşcov 1 1) . Inainte însă, la 1 7 37,
ea fu destinată de Turci ca loc de întâi-
') N. Iorga, Studii şi Documente, XVI, 395-96.
2) I dem, ibidem, 396.
3) Hurmuzaki, Documente, V I , 531 si aceias co-
• •
lecţie, sup. l- 1 ,:)27 -32 ·
•) 1. Bianu, Catalogul mss. româneşti (din Bi­
blioteca Academiei Române), I, 5 12 .
5 ) N . I orga, Studii şi D0cumente , XXII, r5,
r8, 40.
"1N. Iorga, op. cit., XXII, 1 8 şi XVI, 397·
7 )
Descrierea Moldovei, ed. cit., 95. - Ct: si N.
•
Iorga, Studii şi Documente, XVI, 228.
8) La 1753 garnizoana dela Soroca res;:inge o
năvălire a Nogailor răzvrătiţi împotriva Turcilor,
năvălire de pe urma c"îreia avură a suferi multe
din târguril e Moldovei : N. I orga, Documentele
Cal limachi, I l, 627.
a) N. Iorga, ibidem, II, r2S
inp.org.ro
93
nire al delegaţilor pentru pacea pusă la
cale cu Ruşii. Cum însă aceştia destinară
m acelaş scop Chievul, ambele părţi se
hotărîră pentru Nemirov, unde pacea se
şi î ncheie 1 2) .
I n al doilea războiu ruso-turc (termi�
nat cu pacea dela Chiuciuc-cainargi, 1 774),
Soroca, ca şi Hotinul 1 3), fu azilul unui
grup de vre-o 2 -300 de confederaţi po­
loni, refugiaţi în Moldova 1 4), ce fură ata­
caţi , în Fevruarie 1 769, de o trupă de vre-o
6oo Cazaci, parte din Rusia, parte din
Ucraina, cari, h·ecând Nistrul pe ghiaţă,
prădară târgui, luând cu ei pe pârcălabul
cetăţii cu câţiva şefi ai confederaţilor H).
I n urmă Soroca fu ocupată de Ruşi 1 6), cari
o ţinură în stăpânire până la 1 7 74, când
ei îşi retraseră oştile peste N istru 1 1].
La q85 Turcii aveau intenţiunea să facă
întăriri l a Soroca 18) . Aceasta de sigur
·
pentru mai buna apărare a liniei Nistrului
împotriva Ruşilor, cari atât în al patrulea
al lor războiu cu Turc ii (terminat cu pacea
dela Iaşi, 1 792), cât şi în al cincelea (ter­
minat cu p acea dela Bucureşti, 1 8 1 2), acu­
pară dela început, imediat ce oştile lor
trecură Nistru!, împreună cu Hotinul, Ben­
clerul şi Akkermanul, negreşit şi Soroca.
Prima ocupare se făctt la 1 789 1 9) , a doua
la 1 8o6 2 0) . Cu aceasta din urmă Rusii i n­
trară defi nitiv în stăpânirea cetătii dela
Soroca, care, sub ei, îşi pierde �u desă­
•
vârşire importanţa, ne mai având acum
pentru noii stăpânitori nici măcar puţinul
rost strategic ce-l avusese mai înainte. De
atunci, de sigur, începe şi ruina ei..... -
Cetatea Sorocii e situată drept în m alul
Nistrului, pe îngustul şes ce se întinde din
1 0 ) Uricar, XXI, 353 şi N. Iorga, Studii şi Docu­
mente, XXII, 12.
1 2 ) N. Iorga, Acte şi Fragmente, I, 34 1 şi 349, iar
") Hurmuzaki, Documente, sup. l- 1 , 525.
pentru pace, Acelaş, Geschichte des osm-a nischen
Reiches, IV, 426 sq.
43) Hurmuzaki, Documente, sup. I - r , 764.
'4) N. Iorga, Documentele Callimachi, II, 58::>.
15) Hurmuzaki, Document.�, sup. I-r, 776.
16) Hurmuzaki, Documente, V li, 66 . Cf. şi N.
-·
Iorga, Acte şi F ragmente, II, 12.
17) Hurmuzaki, Documente, sup. I - r , 898.
'8J Hurmuzaki-Iorga, Documente, X, r o.
' 9) Când fură luate Benderul şi Akkermanul :
Hurmuzaki, Documente, sup. I-3, 87.
20 ) Ibidem. sup. I-3 1 I I -r2.
94 BULETINUL C0!'11SIUNII l'10NU/"1ENTELOR ISTORICE
cursul apel până sub dealuri l e ce se ridică
i n i mediată apropiere, dealuri pe ale căror
coaste se desfăşură, în pitorească prive­
lişte, oraşul dela care cetatea şi-a luat nu­
mele (fig. r ) 1). efii nd situată p e drum
mare de negoţ (intern aţional), ca bw1ăoară
Hotinul, Soroca n'a putut opri asupră-i, ca
acesta din urmă, a:en ţiunea călătorilor stre­
i n i , aşa că nu posedăm cu privire la ea
alte descrieri, decât acea cunoscută a lui
Dimitrie Cantemir, care ne spune . că "ce­
tatea, situată lângă Nistru, sub deal, pe un
şes, e m i că, dar, după timpul in care a fost
z idită, foarte tare. Are un mur î n patru
unghiuri, foarte tare şi apărat de turnuri
foarte înalte, zidit cu b icasie, de cari dealu­
r i le de pri n prejur sunt p l ine" 2). Asemenea
nu posedăm vederi vechi ale cetăţ i i , afară
de l i tografia i talianului Bassoti dela r 832,
aflătoare în muzeul Societăţi i i storice ş i ar­
heologice din Odesa 3), de pe care sperăm
să ne putem p rocura o copi e , spre a o
reproduce, cu altă ocazie, ş i în această
pub l icaţie.
In starea de azi, cetatea a fost descrisă
de d. I _ Iorga la 1905- "Uimitor de lim­
pede, scr i e d-sa, răsar ca din pământ zidu­
rile ei negre, rotunde, stăpânit<:: la colţuri
de patru turnuri . . . Se văd încă sus, u nde
n'a căzut creasta turnurilor, ferestrele în­
guste, dese, din cari se p rivia p ân ă departe
pe coasta d i n sus şi pe cea d i n jos până
adânc in văi l e podolene, p e unde obişnuiau
să vie călătorii stepelor pustii . . . . Turc i i n'au
luat-o, fi indcă n 'avea msemnătate m i l i tară . . .
Ruşi i a u luat-o totdeauna fără luptă ... De
aceea, cruţate de bătăile tunuri lor, au rămas
întregi toate feţele cetăţii şi ar fi rămas şi
podoabele ei, dacă ar fi fost podoabe .. . O
Soroca fiind o cetate mică nu putea adăpostl,
ln vreme de primejdie, pe refugiaţi între zidurile
sale. De aceia, aceştia căutau scăpare, sub s::;utul
cetăţii, în aşa zisa stâncă a Sorocii din apropiere,
' ) Z. A rbure, Dicţionarul geografic a l Basara­
biei, Bucureşti 1 904, 19ţ şi Acelaş, Basarabia î n
sec. XIX, 293.
2) Descrierea Moldovei, ed. cit., 1 6.
3 ) Cf. Revista pentru istorie, arheologie şi filo­
logie, VII, 239··
4) Neamul românesc în B3.sarabia, Bucureşti
1 905, 75·6.
5) Nu am putut avea la îndemână Almanahul Ba-
inp.org.ro
poartă de lemn lăcătuită stă în locul ve­
chilor porţi de stejar ferecate. Printre scân­
duri se văd încăperi de apărare dărăpănate
şi tapşane de iarbă sălbatecă deasupra mal­
dărului înalt a l pietrelor căzute" 4).
Din această descriere, cum şi d i n vede ­
rile n o i ce am dat mai sus 5), vederi dato ­
rite amab i lităţii d- lui N. Dunăreanu, pro­
fesor şi publicist din Tulcea, putem înţelege
destul de bine întocmirea cetăţii dela Sa­
roca- un castel s implu, de formă dreptun­
ghiulară, cu zidur i de p iatră nalte şi pu­
tern ice pe delături şi cu turnuri mai n alte ş i
mai puternice la colţw-i, turnuri d i n cari
trei rotunde, i ar al patrulea, prin care se
făcea i ntrarea în cetate, patrat (fig. 2). Pe
creasta z idurilor şi a turnurilor se văd î ncă,
în parte, urmele crenelurilor pentru îm­
puşcat, i ar p e faţa d i n lăuntru a z idurilor
(fig. 3) găw-ile in cari erau împlântate gri n­
zile ce susţineau podul de circulat (che­
min de ronde) în jurul castelului. Acesta,
negreşit, ca şi cel dela Cetatea Albă 6),
dela Suceava, dela Neamţ 7), avea în lăun­
trul său oarecari clădi ri pentru adăpost � i
apărare, cari clădiri, azi dărâmate, la Sa­
roca, trebue să fi fost mult mai reduse şi
mai modeste, decât bunăoară la Suceava
şi la Neamţu, unde se găsia, î ntre ele ,
chiar frumoase ş i destul de în căpătoare
reşedinţe domneşti ...... Afară de aceasta,
castelul dela Soroca era i zolat, cum fusese,
înain te de Ştefan cel Mare, acel dela Su­
ceava 8) , adecă fără un al doilea rând de
ziduri de înconj ur, ceeace făcea, cum am
zis la început, ca Soroca si fie numai o
ce�ate de al doilea rând, o fortăreaţă, u n
simplu castel.
A l e x . L ăped a t u
despre care n e vorbeşte nu numai tra diţi a, c i
şi documentele. Astfel într'un d ocument din 1747,
u n anume Todiraşco Pahomie face o mărturie
de pe vremea când erau Turci i la Cameniţa,
sarabiei al lui C ruşevan (1 904), spre a vedea ce
reprezentări se dau acolo cu privi re la Soroca.
6) A se vedea i lustraţia dată în acest Buletin,
VI, 6r.
'J A se vedea planurile indicate mai sus, pag.
85, nota 5·
8) A. Lăpedatn, la K. Romstorfer, Cetatea Su­
cevi i, XX V � V L
 CETATEA. SOROCII
de • trăia î n stânca Sorocii, dim preună cu alţi
oameni, de frica oştilor» : Uricar, III, 281 .
C u privire l a această stâncă, Th. Codrescu ne
dă, la 1 853, următoarea preţioasă noti ţă ( mai po­
z i tivă şi mai corespunzătoare reali tăţi i istorice,
docât acea dată de d. Z. Arbure in Basarabia î n
sec. X I X , 292-3) : o Această stâncă s e află aproape
de l\' istru, la răsări t-miazăzi, acoperită de o mul­
ţime de vii, pe o i nt indere destul de însemnată....
I ntrarea ei este atât de î ngustă, î ncât abia u n om
târindu-se poate intra, şi numai la oare::: a re de­
părtare de ea începe a se lărgl, încât ar putea
R E S U 1'1 E
---
.,1
La forteresse de �oroca (sur le Dniester,
en Bessarabie) fut bâtie par Etienne le
Grand, prince de Moldavie ( I 4S 7 - 1 504), vers
la fin de son regne. De m eme que la for­
teresse d'Orheiu (au Sud de Soroca, ega­
lement en Bessarabie), bâtie 20-30 ans
plus tot, elle a ete elevee contre les Ta­
tars. Soroca n'etait pas une grande cita­
delle, a deux rangs de murai lles, comme
par exemple Cetatea Albă (Akkerman),
Suceava, Hotinul, Neamţul m eme, mais
un simp l e château, pour Ia surveillance
d'une des regions du pays les plus expo­
sees aLL"X i ncursions tatares. Pour cette
raison, E tienne le Grand n'eut ici, ainsi
qu'a Orheiu, qu'un seul commandant (pâr­
călab), et non deux, comme dans ses
grandes citadelles. Apres l'epoque d'Eti­
enne le Grand, l'importance de ce com­
mandant diminua a tel point, qu'il ne figure
que tres rarement dans la liste des con­
seillers du prince. C'est pourquo\ on ne
peut pas etablir facilement et d'une ma­
niere complete la liste des commandants
de Soroca, au cours des trois siecles de
la domination moldave sur la forteresse.
Vu son role modeste, il est explicable
que la forteresse de Soroca ne puisse avoir
qu'une i mportance secondaire dans l 'hisM
toire de la Moldavie. Dans la premiere
m oitie du XVI-eme siecle, elle resista
aux attaques des Tatars qui traversaient,
pour p ilier, le Dniester et, apres l 'etablis­
sement des oga"is dans le Boudschaq (la
partie meridionale de la Bessarabie), elle
inp.org.ro
95
J ocul mai multe famili i . După aceea i arăşi se în­
gustează ş i pe urmă se lărgeşte, încât cu chipul
acesta, l ocuitorii ce se adăposteau în acea stâncă
dacă erau alungaţi din î ntâia bolti t ură, se trăgeau
în a doua, în a treia şi aşa mai departe, apărân­
du·se cu armele, până la resuflătoarea ei de m i a­
zăzi, care da în satul numit Zăstâncă. I nti nde:·ea
acestei grote pe deasupra poate fi de 20 mi nute,
însă pe din lăuntru nu se ştie, căci nimeni nu
cutează a face o asemenea cercare, tcmându-se
de primejdii ori de frica superstiţiilor ce se fac
asupra acestei stânci ».
A . L.
0 ---
servit egalement comme ouvrage de defense
contre ces incommodes voisins. Dans la se­
conde moitie du XVI-eme siecle, apres sa
reconstruction en 1 543 par le prince Pierre
Rareş (1 527·38 et 1 542-46), la forteresse de
Soroca fut un point d'appui pour les pre­
tendants au tr6ne, lesquels, avec le secours
des Cosaques, troublerent le regne des prin­
ces de Moldavie a cette epoque. Un des com- ,
mandants de la forteresse Pârvul; se vengea
des pillages des Cosaques, les battant
completem.ent en 1 587. Mais les Cosaques
rev inrent et pillerent plusieurs fo is Soroca.
Sous le regne de Jeremie Movilă (1595- .
1 6o6), la forteresse semble avoir eu, pour
peu de temps, un commandant .polonais.
Nous deduisons ce fait de ce que parmi
les conditions de sa soumission aux Po,­
lonais figure l'obligation de n ommer des
commandants de cette nation dans les for­
teresses du pays.
Au XVII -eme siecle, Soroca a ete oc­
cupee et parfois p il lee par les Cosaques,
les Tatars, l es Polonais et les Turcs, et
notamment : en 1 619 par les Cosaques, en
1 620 par les Polonais, en 1 62 1 par les
Tatars, en 1 639 par les Polonais, en
1 649 par les Tatars du Boudschaq, en 1 65o
par . les Tatars de Crimee, en 1 653 par les
Cosaques, en 1 67 2 par les Polonais, en 1673
par les Cosaques, en 1 674 par les Turcs, en
1 68o par les Cosaques, en 1 686 par les Polo­
nais, en 1 688 par les Tatars et, en 1 69 1 , pour
la derniere fois, par les Polonais, qui, ne
pouvant etre expulses par l'armee turque
96 BULETINUL COt\ISIGNII t\ONGt\ENTELOR ISTORICE
et moldave qm assiegea Soroca eu sep­
tembre- octobre 1 692, resterent maitres de
la forteresse jusqu'en 1 699, quand ils l 'e­
vacuerent conformement aux dispositions
du traite de Carlovvitz (1699).
Au X V I I I-eme siecle, Soroca fut oc­
cupee par les Russes en I 7 I I , 1 769, 1 789 et,
finalement, au commencement du XIX-eme
siecle, en 18o6, lorsqu' elle fut definitive�
ment perdue, ayant passe, avec la Bessa­
rabi e entiere, sous la domination russe.
La forteresse de Soroca est sise sur les
b ords du Dniester, sur la p laine etroite qui
s'etend, en partant du fleuve, j u�qu'aux col­
lines voisines. En ce qui concerne son an­
cienne conformation, nous n'avons d'autres
renseignements que c eux du prince De­
meh·e Cantemi r ( ! 7 1 0- I I ) dans sa "Des�
criptio Moldavice". De m eme nous n 'avons
pas d'autres anciennes reproductions gra-
inp.org.ro
phiques que la lithographie de Bassoti (1 832),
qui se trouve dans le musee de la So­
ciete h istorique et archeologique d'Od­
essa, lithographie inedite encore. La for­
teresse a ete decrite par M. N. Iorga en
1905. O n p eut se rendre compte assez
exactement de sa constitution actuelle d'a­
pres ce reci t et les vues ci-jointes. C'est
un simple château de forme rectangul aire,
ayant des murailles et des tours (trois
rondes et une carree) en pierre. On voit
au· dessus les restes des cren eaux et a
l'interieur l'emplacement ou etaient fixees,
les poutres du chemin de ronde. On voi t
aussi les ruines des constructions interieures.
Le château etait beaucoup plus modeste
que celui de Suceava et meme de N eamţu.
Une seconde rangee de murailles n 'existai t
pas, et ceci fait de Soroca une forteresse
de second ordre.
 R E D A C Ţ I A :

SECRETARIATUL COMISIUNII M O N U M ENTELOR ISTORICE

Administratia Casei Bisericii, Bucureşti, str. Lueger, 26.

Buletinul se găseşte de vânzare la principalele

LIBRĂRii DiN BUCUREŞTI
prin cari se fac abonamente şi ·se pot procura colecţii complecte din
anii prececlenfi (afară de anii 1 908-9).

ABONAMENTUL IN ŢARĂ ŞI STRĂINĂTATE :

P R E Ţ U L A P A T R U F A S CI C O L E P L U S P O R T U L

inp.org.ro
PREŢ U L ; L E I 2,50

inp.org.ro
 ANUL VII. PASC. 27. IULIE•SePTEM VRiE 1914.

BULETINU L Cs� .. ·-------t

C O JY\ISIU N II

MON UMEN TE LOR ISTOR ICE

1
J

PUBLICATIUNE T R lMESTRIALĂ

-· -

1 1

BUCUR EŞTI
lnst. de A rte Grafic e CAROL GOBL s�r J. St. Rasldescu
16, STRADA P'AJUS, f6
inp.org.ro
1CJ14 38.791
 COMITETUL DE REDACŢIE
P r eş e d i n t e

Dr. C. 1. 1 S T R A T 1
M e m b r i
D1M 1 T R E O N C 1 U L, G E O R G E: M URNU şi GE ORGE BALŞ

S e c r e t a· r
A L E X. L Ă P E D ATU

CUPRINSUL

T E X T Pagina

"1\t·gintarile" lai Constantin Brâncot>eanu, de N. IORGI\ . 97

l1ormâotal lai Constantin Brânot>eann Basarab Voet>od, de ViRG. DR Ă GHICEI\NU 111
Iconografia imnalai acatist, de O . TI\FRI\LI . 1 27
Comuni cări : VI. Câtel?a t>ederi nouă dela Cetatea 1\lbiî, de 1\lex. Ulpedatu. -- V II. tlărturii do�
camentare despre mănăstirea 1\rgeşalai , de I\1. T. Dumitrescu. - VJIT. Pisania mânăstitii
Plăt>iceni-Oit, - Pisania bisericii l1ăgareni�Prahol?a, de Virg. Dri:\ghiceana 141
Bibliografie, d e Virg. Drăghiceana. 1 44

I L U S T R J\ Ţ I I
Pagina Pagina
"Arginlttrile" hti Constantin Brâw:ovemw : 4. Candela mormântului lai Brânco,•eana 1V�dere de
1 . C1·ace dela /'lânăstirea Harezi, azi la /'lasea) National 9 7 detaliu co inscripţia amintltoare J 1 20 �

2. Cruce dela l'lânăstirea dintr 'un Lemn, azi 1 � t\u· 3 . Candela mormâatalui lai Brânco"eana (Vede1·e de
seul Naponal . . . . . . . 98
, . . . • •
detaliu ca inscripţia in continuare\ 121
3. Cruce dela t\ânăstired Hurezi, azi Ja tlaseul Ha· 6. Candel:l mormântulai lai Brâncot�canu [Vederea
ţional ( 1 694) • • • , 98
• . •
rezen,oralui) . • • . 1 23
• . . • . • • • •

4. Sfeşnic dela' /'lânăstirea dintr 'an Lemn ( 1 7 1 1 ),

Iconografia imnuhti acatist :
azi la /'laseul National , . 99 •

5 . Sfeşnic dela flânăsti�ea dintr'un Lemn ( 1 7 1 1 ), 1 9. Scena a X·a· . a 1\catistalui. Intoarcerea magilor
azi la fluseul National 99
• . •
la Babilon (rliniatură a manuscrisului grec 1 1 3
'
6. Pateră ( 1 6 95) dela flânăstirea d;ntr 'un Lemn, al Bibliotecii 1\eademiei Româae\ , 1 27 • • • •

azi la fluseal Naţional 1 oo• , • • . • 20 . lnb·area magilor la Babilon �i fuga in Egipt ,

1 . Potir ( 1 6 96 - 7 ) dela biserica bolniţei /'lânăstidi tf,·escă din Trapezăria Laurei, Coilection des
Harezi, azi la flaseul Naţionel 1o1 • • • • • •
Haate.s·Etudcs Paris) . . • •1 28 • • •

8 . Potir ( 1 7 0 5 ) dela flâaăstirea dintr 'un- Lemn, azi 2 1 . In toarcerea magilor şi fuga in Egipt ,frescă din
la Biserica diot 'o zi din Capitală , . 1o1 • , • •
biserica m!'năstirii sârbeşti flatei�a, Collection
9. 1\naforoiţă ( 1 6 9 1 -2) dela flânăstirea Hm·ezi, azi des Hautes·Etudes Paris) 1 29 • •

la flaseul Naţional . • 1o2 • • • • • • • • •

2 2 . Scena a Xl-a a 1\catistolui. fuga in Egipt (flinia"
1 o. 1\naforniţă ( 1 6 9 1 -2) dela t\ână2tirea Hurezi, azi tură a manuscrisului grec 1 1 3 al 1\cademiei
la !'\aseal Naţional 1 o2 Române\. • • . • . •
1 30
2 3 . Căderea Mmonoloi lfliniatură a manascri �ul �i
. . • • •
• • • . . . • . •

1 1 , 1\naforniţă ( 1 6 9 3 ) dela /'lânăstirea dintr 'un Lemn,

azi la flaseal Naţional . . 1 03 • . • . • • • copt 1 3 al Bibliotecii Naţionale din Paris, XII s.' 1 3 2
1 2. 1\.naforniţă ( 1 6 94 - 5 ) dela biserica Cartea Veche 2 4. Scena a XII·a a 1\catistalui. Intâ mpinarea Dom•
din CaFitală • • . : . 1 O3 • • . . . • • •
nului {rliniatură a manas�dsnlui grec 1 1 3 al
1 3. Ripidă ( 1 7 o 8- 9) dela biserica Sf. Gheorghe Nou Bibliotecii /\cadem iei Ro"' <nel . , 1 33 • • • • •

din Capitală, faţa ca Sf. Gheorghe 104 25. Intâmpinarea Domnului şi Christos ado1·at ca
1 4. Ripida dela No. 1 3, fata 1 05 Creator (Frescă din T.-apezăria Laure;, Coliec·
' ca Pantocratorul
1 5 . Chiuot dela 1'\ânăstirea Harezi, azi la 1'\aseal Na· tion des Haates•Etades Paris) 1 3+ • •

ţional .
• • • . • • 106 • • • ., • . • • •
2 6 . Scena a XIII·a a 1\catistalai. Christos adorat ca
16. Legătură de ellanghelie ( 1 692) dela /'lânăstirea Creator. (tliniatară a manuscrisului grec 1 1 3
Harezi, azi la flaseal Naponal . 1 o7 • • • al Bibliotecii 1\cademiei Române, Colle�tion
1 1 . Legătură de ellanghelie ( 1 6 9 1- 2) de provenienţă des Hautes•Etudcs Paris) 135 . . • . . •

necunoscută, azi Ia /'laseul National , 1 o1 • • • 2 7 . Scena a XJV• Ci a 1\catistulai, 1'\aica-Domnrrlui ado·

1 8. Legătură de euanghelie ( 1 6 98) d ela f\ânăstirea rată (l'Hoiatară a manuscrisului grec 1 1 s al
Hurezi, azi la l'luseul National . 1 o8 • . •
Bibilotecii 1\cademiei Române 1 1 37 . • . • • •

2 8. f\aica-Domnului
•

1 9. Legătură de euanghelie ( 1 7 �7 ) dela biserica Sf. adorată şi Christos "carele e

Gheorghe Noa din Capitală, aii la tluseul Na• în Cer şi pe pământ'' 1 frescă din Trapezăria
ţional • . , • . • 108 . • • . • La\•rei, Coilection des Hautes•Etudes Pal'is 138 •

2 9 . Scena a XV·a a 1\catistulai . Christos "carele e

.

20. Coperta dindărăt a cllangheliei din 1 6 9 8 , făcută

de Brâncolleana pentru t\ânăstirea Hurezi . i09 în Cer•şi•pC•pământ" {fliniatară a manascri•
suiai grec 1 1 3 al Bibliotecii /\cade miei ..Ro·
I N SUPLil'lEN'l' : mâne) .• .. • . • • . 1 ;;9 . • • • • • •

ltformânfttl lui Constantin Brâncoveamt

Basarab Voevod : Comunicări :
1 ' Candela mormântulai lui Brâncoveanu (\'edere în 1 , Vedere în interiorul curtii celei mari (jumătatea
intregime) 1 12 despre ''est) a CetăţiÎ 1\lbe 141
2 . Insula Halki tPianal cu dispoziţia mânăstirilor 2 . Turnul c e leagă laturea de nord•llest ca acea de
dapă Vyzantios) • 1 16 sud•uest a Cetălii 1\lbe 1 42 •
'
3 , tlormântul Brâncoueanulai (Piatra m ormântală ). 1 1 7 3, Un colţ di n interiorul Cetăţii l\lbe. 1 43

inp.org.ro
 " A R G I N T U R I L E" L U I C O N ST A N T I N B R A N C O V E A N U
--- 0 ---

Dela Constantin-Vodă Brânco\)eana, al le nu m ia, c:n an termin generic: : m· ·

cărui îndoit centenaria dela moartea ca ginturi.

m ucenic a fost comemorat ca pompă în
l\agast al acestui an, nn ni-au rămas n u...
mai m ulte biserici d e o armonie arh itec ...
turală saperiba ră , palate împodobite cam
nu se o bişnuia până atunci, sculpturi în
piatră de o \)arietate a tipuri lor şi de o
fi neţă de execuţie incomparabile, cata­
pitezme de bogăţia în amănunte a celei
dela Sf. Gheorghe Noa, marea biserică
bucureşteană a Domniei sale ; apoi picturi
mă iestre pe caracteristica! fond de al-.
bastra tare, ca acelea dela Colţea, cărţi
tipărite, manuscrise si documente ca fron­
tispi c ii, i lustraţii în tregi şi litere ornate
care ar merita reprodase ana câte ana,
cusături în cele mai bune trad iţii ; Ca
toate prădă cianile repetate, ca toată stră­
mntarta la locuri le sfinte, ca toată pati ma
sta�, din z ilele noastre, de a topi Ja...
cru-r-n� \)ec:hi pentru a face străl u citoare
qpcrre m od erne, ca t 6t jaful, c:a toată i m­
p i�tatea şi neglijenţa, care au risipit c:ea
mai mare parte d in odoarele bisericilor
noastre, a\)em încă ici şi colo, la 1'1asea,
unde s'au aşezat cele mai multe d i n pre­
ţ ioasele Harezalai, în acea mânăstire d e
căpetenie c hiar, î n alte fundaţii oltene şi,
ici s i colo, în felurite alte lăcasari --
, ,

precum sant la Bucureşti Cotrocenii, poate

Rada-Vodă şi Ca rtea Veche - o parte
d i n acele lucrări în m etal pe care cti­
Fi g . t. Cruce dela l'\ân:1stirea Hurezi, azi la
torul, în scrisori le lai către Braso\)eni 1 ) , , .
l'\aseal Naţional.
1) Publi�ate in " Bra�ovul şi Româuii"" din ale mele
«Studii şi Documente», voi X. Dăm aici, contribuind astfel la între...
Buletinul Com!siunii tlooumentelor Istorice. 13

inp.org.ro
98 BOLETI UL COn.ISIU II 1'10 Ul'1ENTELOR ISTORICE

girea fisionomiei arti tice de o înnaltă
d istincţie, a acestei epoce mari, c&te\?B d i n
e l e , si aname, dapă categorii si în ord inea
' '
cronologică , întrucât ea e poate fixă :
I. Cruci. 1 . edatată, dela Harezi (afJă ...
II. Sfeşnice. 1 . l'\&nă tirea dintr'un
Lemn. Răzi mat pe lei, dapă datină. De ...
\?Oltarea este şi ea trad iţională 1) . Foile
de acant ant în ă apa ene.
2 . Tot asa., ca foarte mici d eo ebiri de
'

toare azi, ca şi c:elelalte ande na se no ... amănunte în des\?oltare .

tează altfel, la !'\asea). I n \?ec:hial t i i III. Potire şi patere. 1 . Pateră, f'\â....
simpla.

Fig. 2 . C1·oce dela l'îâ.năstirea dintr'on Lemn, f i g. 3 . Croce dela l'îâ.ncistirea Hurezi, azi la
azi la t1oseol aţional . 1'1oseol aţional ( 1 694).

2. Nedatată , dela l'\&năstirea d intr'un năstirea dintr' an Lemn. Inscripţia pe bază,

Lemn. 1\c:elasi tii. c:ă 'a dat de « Con tantin Brâ.nc:o\?eana l
'

3 . Din 1 6 9 4 . Influenţă apaseană în fe ... l'\â.năstirei d intr'un Lem n » l a 1 6 9 5 , e, în

lai cam se desfăsară ramuril e si în sac...
'
litere d e dac:t latin c:a formă, ca flori în
c:esianea i coanelor, ana câte ana, în lang 1) V. stadiul d-lui Zagori ţ, in fasc. precedent şi al d-lui
şi în lat. Cegăneanu 1 in anul Jll.

inp.org.ro
 « F\RGINTURILE» LUI CONSTI\NTIN BRÎ\ NCOVEF\NU 99

săpătură, ca !acra al toartelor, ca pro.... 3 . Poti r, dela "lânăstirea d intr'an Lem n,

fane capete de femei , an lucru străin.
2 . Potir, d ela bolniţa d i n Harezi. 1\re
însemnarea : « potir şi datu la Harezi,
I t . 7 2 0 5 » ( 1 6 9 6 -- 7) . E mult mai impla
de tot simpla. Data, în c ifre, 1 70 3 .
IV. Anafomiţe. 1 . Dela Hurezi. In ..
cripţie în onoarea Sfântul u i Constantin
si Elenei ; data 7 200 ( 1 6 9 1 -2). Poli ...
'

decât adm irabilul potir cu figuri dela gonal. I n m ijloc Sfinţii I m păraţi. Pe mar...

fi g . 4. Sfeşnic d e l a 1'1ânastirea dintr'an Lemn f i g . 5 . Sfeşnic deia 1'1ânlistit·ea dintr'an Lemn

( 1 7 1 1 ) azi la 1'1oseal Naţional.
, ( 1 7 1 1 ) , azi la 1'1aseal Naţional.

l'lărgineni, care cuprinde, în afară. de gine m edal ioane de finti. Intre ei, foarte
'

originalitatea formei sale, ca capac, atâtea frumoase ornamente, între care şi flori
chipari de sfinţi extrem de fin lucrate, învoalte răsărind din frunze, nota de­
în medalioane. N'are d ec ât foi de acant corativă a stilului brâncovenesc.
ca podoabă. 2 . Dela Hurezi. In cripţie : « Ban .... cre ...

inp.org.ro
1 00 BULETINUL CO/'liSia
d incosu robul lai Dumnezău Io Costan ...
"
d i n Basarabu Voe-o o d u cu Doamna sa
tî.aria şi acest 'Vas de anafară la a lor
mănăstire Sfintilor In părat Costantin i
' '
Elena au dat...-o , 7200>> ( 1 6 9 1 - 2). Ace�
laşi model fn lini ile generale. Florile şi
mai caracteristice.
3 . D�la tî..flnăstirea dintr'un Lem n , 1 6 9 3 .
In m ijloc tî.alca Domnului, cu Isus în
braţe : stilisare absolut catol ică. Pe mar ...
gine medal ioanele de sfinţi tradiţionale în ...
tocmai ca la no. - 2 . Florile caracteristice.
4. Cartea Veche din Bucur esti. , Inscrip-
ţie (-o. Iorga, 1nscripţii, I , p. 2 6 2 , no.
1.
fi g . 6. Pater:i ( 1 6 95)
6.03) d i n 7203 ( 1 6 9 4 - 5) . Un exemplar
asemenea se făcu e, spune această i n�
scripţie, şi pentru ceala ltă « biserică dom ...
nească » , d i n Târgo-oişte. La mij loc 1'1a ica
Domnului în cel mai par t i ! bizanti n.
S fi nţii d in medalioane mult mai reliefaţi.
Florile caracteristice.
V. Ripide. 1 . La Sfânta Gheorghe .d in
B ucureşti (nestră mutate). Datate (Iorga,
I n s c r ip ţi i, p. 304, no. 7 6 2) 7 2 1 7
( 1 708-9). Sfântu l Gheorghe în mijloc
.
între heru\/imi. Ingeri la d re apta si la
stânga. In colţurile d e su şi j os ale stelei ,
<:'Vangheliştii. Deasupra : ln\?ierea. Dede.-.
Il MONU!'\E îELOR l STORTCE
supt : familia dom nească . Pe cotor : florile
caracteristice.
2. Tot acolo. Aceiaşi dată. In ,mîjle.c ,
_
Pantocratorql. Dedesupt, Sfi nţii Impăraţi.
Deasupra, îngeri , altfel ca sas. Cu ace­
leaşi flori.
VI. Chivot. Dela Harezi. 1mita ţie a
bisericii dela Argeş, până ş i la -"p ăsiî.r:J le
de pe coperi�.
Vî i . E vanghelii. 1 . De la H arezi. Data
de 1 6 92 ca cifre. Pe o parte In\/ieren
între medalioane cu sfinţi. Pe alta sfinţii
I m păraţi , iar pe margine garn itara de
flori caracteristice.
d e l a l'lânăstirea d i n t r ' un L e m n , azi la /'luseal ·a ţional.
2 . De pro'Venienţă necunoscută . I nscrip ...
ţie : lw H.cCTilHNtN Bomo,&, 11 rcn,&,i!>d fro
ill d p id g 1\To ,3c ( 1 6 9 1 - 2). Numai icoa ...
nele din m ijloc (In-o:erea, Sfinţii Impăraţi)
şi d ela colţuri (E'Vangheliştii). Inchizătorile
Q c i ·flor-ile cara.cterisiice.
3. Dela HurezL Data : 1 o-9 8 . Ca urmă­
toarea, cele mai strălucite {Jpere de sca[p ...
tură din moştenirea artisfică :a Brânco ...
veanului. Cele dou!i icoane ·centrale, ace­
leaşi ca la nr. precedent, dar Sfinţii Impă ....
'
rati, mărgenit i de alti d o i sfinti, de aceiasi
' ' ' '
ad mirabilă execuţie, au de jar împrejur
icoane de o m i nuţiositate neînchipu ită, cu
inp.org.ro
 « 1\RGINTURILE » LUI CONSTl\NTfN B RA COVEI\NU 101

scene din \?iaţa \ântaitoralui ş i a Sf. Con � putem mândri cu imţa l no tra de fra�
tanti n si Elena. Florile caractnistice apar
'
ma e ţe si talentul ce trebue pentru a o
deasupra capu lui celor doi sfinţi . Dosul e
d in zale ca în wemea lui Ştefan�cel�l"lare.
4 . La Sf. G heorghe ou din Bucureşti .
Data 1 707. Identică pe faţa întâia CCI cea
de supt no. 3 ; faţa a dona are un sa...
perb Sf. Gheorghe ş i cene d in \Jiata lu i.
Dosnl e o ad m i rabilă ţe ătară d e flori
caracteristice.
II.
E o întrebare : cine a fă cut ace te o�
pere de o cinstită ş i m igăloasă artă, căreia
astăzi na... i pute m opune nimic ? Răspan�
sul hotăr�ste dacă ne putem lăuda numai
'

Fig . 8 . Potir ( 1 7 03) dela t1ânll.stirea dintr'un

Lemn, azi la Biserica di ntr'o zi din Capitalll..

înfăptui, ca consec\Jenţa neîntreruptă a

anei origi nal ităţi arti ti ce e"idente ?
Scrisorile Brânco\Jeanalai ne arată te ..
gătarile ce le...a a"at c a argintari din B ra...
so\? - si, d e sigar, s i din Sibiia, desi
' ' ' '

în această pri\Ji nţă nu mai a\Jem iz\Joa-.

rele - si ni dau ch iar numele furn isorilor
'

de că peten ie ai Curţii mu ntene : Gheorg he

!"lai si Henric « Lam bra » 1 ) . Lor l i în ...
cre d inţa Vodă argintari, fără ă şti m , în
cele m ai multe cazuri, care era natura
fig. 7. Potir ( 1 696-7) dela biserica bolni ţei t1â� lor. A.flăm uneori că e "orba de câte o
nll.stirii Harezi , azi la t1aseal Naţional.
pecete d e inel, dar nu l ipseşte nici men-.
ca bogăţia care poate să .. şi aducă arta ') N. Iorga , Braşovul ş i Românii, Bucur�şti 1 90 5 . Pentru
cotă o \?rea şi de unde o vrea, sau ne l'lai , şi studiul d·lai Sp. Cegăneana , /. c.

inp.org.ro
1 02 BULET11 UL COtllSlUNll tlONUt-\E TELOR ISTORICE

ti unea « lucrarilor biseri ....

,

cesti » 1). La 1 7 0 9 Domnul

, .

mun tean primia o E\/an-;

ghelie, o cădeln iţă., re-ca...
noscând că. l'lai « lucra
frumos au . făcut, numai
cu ză. ba\/ă. multă. » . l\.dmi-;
ţând ce- i spusese judele
braso\/ean că. « lucrul bun
'

tot cu ză.ba\/ă. să. face » , el

îsi cere, protestân d împo....
,

tri\/a amână.rilor cu lunile,

s i alte comand e : « niste
' '

candele şi o tipsie de na-

fură.» 2) . « Lam bru » era
clopotar, si clopotele brân ....
'

co\/enesti \/ i n în mare
'

parte dela dânsul ; el lucra

ş i « Suli nare pentru puţ » .
I n acelaş i timp însă. se as....
teptau dela d ânsul şi sfeş .... Fig. 9 . 1\.naforniţă ( 1 6 9 1 -2) dela tlânăstirea Hurezi," azi l a
tluseul Naţional.
n i ce d e b iseri că 8) .
l'laterialul se tri­
m i tea dela noi , chiar
şi « ciuoaie » pentru
sfeşnicele pomenite.
Dar de s igur nu n u....
mai atât.
Uneori nu i se ce...
rea mesterului să. ar ...
'

meze după anumite

d ati n i , s i atunc i i esiaa
'
'

lucrări fără caracter

şi fără. \/aloa re pentr u
arta n oastr ă., cam e
potiru l gol d in 1 7 0 3
sau pater a ca capet e
de fe mei pe toarte .
De cele mai multe
ori însă Brânc o\/ean u,
care se u ita foarte
de aproape şi p utea
îi satisfăc ut numai ca
grea, stabil ia · exact
fig. 1 O. A.naforniţă ( 1 69 1 -2 ) deJa 1'1 ânăstirea Hurezi, azi la forma ce t rebuia u să
tluseal Naţional.
' i Braşo v u l ş i R.t;Jmânii, p . 1 0 3 1 no. 10. - 01 Ibidem, p . 1 0 2 - 3, no. 1 0 . - • ) Ibidem, p . -os.

inp.org.ro
 « 1\RGI HTURJLE « LUI CO STI1.HTIH BRÂ. COVE/1. U 1 03

aibă od oarele dor ite d e

dansul. Că se dedea chiar
desemnul e de netăgăduit.
Altfel, Sasal, care era m a i
m u l t an _ tehnician expe...
rient, ar fi pas pretatin ...
deni frunze de acant, ca...
pete ca obrajii plini si '

sfinţi ca capul şi trupul

pătrat ca i coanele din Si ...

criul de aur tipărit pe

acest timp în l\rdeal ; e l
a r f i d a t 1'1aicei Domnului
d . ex. aspectul d e 1'1a�
d o nă P:f care J presintă
...

ana din anaforniţe. Doar

pentru săracele biseri c i
ardelene ale R o 11 ân ilor
iobagi nu se lucrau zilnic
odoare care ar fi patul fa...
Fig. 1 1 . 1\naforniţă ( 1 6 93) dela /'1ână>tirea dintr' un Lemn, azi
miliariza pe a rtişti cu ce­ la /'1useul National.
'

rinţele Bisericii răsăritene !

Dar, odată ce m odelul era românesc, aceste opere, ieşite de supt mâni străine ­
afară d e cruci - sant
de sigur �le noastre.
Putem spune însă
mai mult : c ine a fost
autorul acestor mo ...
deie, dela cine în spe·
eia! a plecat concep­
ţia, nouă, a florilor
largi deschise, a zam­
bilelor în\?oalte, d i n
care această epocă
face o aşa de largă
şi de potri\?ită între...
bainţare.
Când s'a rein ceput
ca tiparul la noi ,
ilustraţia ş i în deo ....
sebi ornamentele ei,
frontispicii, culs�de­
lampe, cadre au fost
împrumutate, p r i n
Fi g . 1 2 . 1\naforniţă ( 1 6 9 4 - 5) dela biserica Curtea Veche Qin Capitală.
l\rdeal ori prin Po·

inp.org.ro
1 04 BULETINUL CO!'USIUNTI l'10NOtU:NTELOR ISTORICE
Ionia, dela l\puseni ; singure figurile sfin ....
ţilor reproduceau un tipic nesc himbat.
O notă nouă apare doar prin activi....
tatea unor zugrav i ce iscălesc. l\stfel Da�
maschin cnre�şi zice « Gherbest» (an
Herbst trecut Ia ortod ox ie înRasia) , dela
care avem prea frum oase chipuri, de o m i ...
naţie deosebită, în Evanghelia ş i l\posto�
Fig. 1 3 . Ririda ( 1 7 0 8 - 9) dela biserica St. Gheorghe Nou din Capitală, faţa cu St. Gheorghe.
lai l a i Serban�Vodă. Dela el s'au învătat
' '
poate zugravi m ai noi : Ursul, care lucrează
la Buzău, episcop fii n d 1'\itrofan 1'1ol do ....
\?eanal, Joanichie; Dimitrie Grecul, d i n
1 6 98, si altii, cari toţi îsi p u n iscălitu ....
, ' ,
riie. l\u trăsătura sigură ş i afecţionează
fonduri puternice negre. Ca ornamente
inp.org.ro
însă ei nu inovează, ci dau tot adaptări
� -···
- -
ale frunzelor d e ac:ant obisnu ite în !\pus .
. '· -
Tot ce s'a tipărit I a Bnzău are ac:e-ste
insusiri comune. Nu mai vorbim de 1'1oJ
,
....
d ova In care ilustraţia, stângace supt Do ....
softeia, e apoi o adevărată caricatură.
In Tara Românească însă mesterul care
' '
a fost l\ntim Ivireanul d ă dela început,
d in Evangheliile dela 1 6 93 ş i 1 6 9 7 - pe
când 1'1ărgăritarele, Pra\'loslavnica 1'1ăr....
tarisire d i n 1 6 9 1 sunt împodobite tot ca
în trecu t - un alt caracter ornamen tări i
t ipăriturilor. 1'1eşter al d esem nurilor sab ....
ţiri, în pen iţă , el nu dă figuri de \'laloarea
acelora ale lai « Gherbest» , dar în podoa ....
 « f\RGIHTURILE »
bele d e flori n imeni nu-l ajunge. Şi a­
-ceste podoabe, care se Întâmpină şi în
miniaturile documentelor, sunt tot trium­
-
fătoare/e zam bile, largile foi de apă îm­
pleticite, liniile rotunde şerpuîtoare din
« arginturile» brâncoveneşti. Peî n cetu l nu­
mai ele \10r răsbate în t iparniţa dela Bazău,
fig. 1 4. Ripida dela Ho. 1 3 , taţ:�. cu Pantocratorul .
unde le aflăm d oar d e l a 1 7 0 0 în nai nte.
l\ntim \1enise· ·din Iberia Caacasulai.
!\colo erau însă \?echi trad itii de artă '
armeneşti ş i georg iene, asupra cărora
_
exercitase, secole întreg i, o ad âncă in­
fluenţă arta aşa z isă arabă , în forma pe
care o are în Persia. Florile, si anume
Buletinul Comiisiunii flonumeQtelor Istori ce.
LUI COKSTl\HTIH BRÂNCOV El\HU 1 05
aceste flori, le ştim acuma de unde \1in. Nu
d in Veneţia cum\1a, prin negusto ri ş i căr �u­
rari , ci din Persia, prin călugărul i\1irean.
El ni-a lăsat si o lucrare artistică
'
iscălită, acele multe chipuri de sfinţi d i n
manascriptul dela Chin\ descoperit d e d .
Şt. B erechet. lncă odată exprim d orinţa,
pe care am exprimat-o acum d o i ani la
1\cadern ie , dar fără să fi a\?ut armări,
ca acest manascr ipt să fie copiat în co ....
!ori , fără zăba\?ă, spre a se a\?ea la în-.
demână un m ijloc de căpeteni� pentru
sta d iu l şi apreciarea \1echii noastre arte.
' N. IoRGA.
14
inp.org.ro
1 06 BULETINUL C0/'11 JUNII /'\0 Ut1ENTELOR I STORICE

..- .. ,-

Fig. 1 5 . ChiiJOt �dela /'1ânnstirea Harezi, azi la l'laseal Na ţional.

inp.org.ro
 « ARGI NTURII:E>>_:. L u r CO STI:U� Tl - -BR. CO V E 1\ a 1 07

1î.n�3tirea Harez�ain a 1'1aseul Naţional.

- - -

fig. 1 6. Le-ga:mf1-de e\?an gnelie (T6 9-2rde a

' � ... - oJ - -- - ... --- -

fig. 1 7 . Legăturii de el?anghelie ( 1 69 1 -2) de pro\?enienţll neconoscată, azi la. 1'1aseal a ţional.

inp.org.ro
 1 08 BULETINUL COl'\ISIUNII l'\0 Ul'\ENTELOR ISTORICE

fig. 1 8 . Legătură de e�:anghelie ( 1 6 98) dela l'\ânăstit·ea Hurezi, azi la l'\useul Naţional.
-
i

fig. 1 9, Legătură de e-vaAghelie ( 1 7 0 7) dela biserica Sf. Gheorghe Nou din Capitală, azi la l'\useul Na tional,

inp.org.ro
 « MG I NTURILE » LUI CONSTA TI BRÂ 'COV EA.NU 1 09 "

fi�. 20. Coperta dindărăt a e\?angheliei din 1 69 8 , făcut11. de Brânco\?eanu pentru !'\-rea Hurezi.
- Requsă în fig. 1 8 . -

inp.org.ro
1 10 BULETINUL C01'\ISTUHII - 1'\0NHI'\ENTFLOR- ISTORIGE: ,
- . - - .
R E S U L"\ E
- o -
Le prin ce d e Valachie Constanti n Brân-.
CO\?eana, execate a Constantinople le 1 5/2 5
aoât 1 7 1 4, a donne a son pays ane e clo ....
sion artistiqae extraord inaire, q u i ne se
man i feste pas seulement par ses bâtisses
religieuses et profanes, pB.r de bellcs pein ....
tures d 'eglise, par les m i n iatures et aatres
ornements des manuscrits et des l iwes
imprimes, par des ou\?rages de sculpture
en pierre et en bo is, par des broderies,
mais aussi par d es objets en metal pre�
c ieax destines aux memes fond ations de
son regne.
Les lettres da prin ce ad ressees a la lll(l�
n icipalite de Kronstadt en Transsyl\?anie
m ontrent que l 'execution de ces tra\?aux
d 'art etait con fiee a des art istes saxons
de cette \?ilie, entre autres an Georges ./'la i,
un Henri Lambert (?). l'lais les types et
sartout les ornements de fleurs, de talipes,
de larges fea i lles entrelacees, n'appartien'"
nent pas a l'art de !'Occ ident.
inp.org.ro
. ..... - -
Brân co\?eanu ne donnant pas seulement
les materiaux, i l fournissait aassi les mo....
deles qai de\)aient etre scrapu leusement
sa i\?is.
On peut sa\/oir en poursui\?ant l'illus....
tration des l i\?res roumains, qai etait l'au�
teur meme de ces dessins. J\ lors qae
jusqu'en 1 69 1 , et dans ! ' i mprimerie de
Buzău jasque \?ers 1 70 0 , on cont i naait
la trad ition des ornements a feui lles d 'a-.
canthe, d'origine occidentale, le mo ine
iberien l\nth ime, qui de\? int e\?eque de
Rârnnic et J'î.etropo lite el a pays, i ntro....
d a it l ' i nno\Jation cl 'une ornementation
toate noa\Jel le. Inspire par le \Jiei! art
armen ien et georgien, i l apportai t des
elem ents e mpruntes a la Perse m asa[ ....
mane. I ls lai sen1irent a creer le nou...
vean type q u i donne une \Jalear d'ori ....
gi nal ite aax argenteries d ' eglise de cette
epoqae de Brânco\?eana .
 l'l O R l'l Â. N T U L
LUI

C O N S T A N T I N B RA N C O V E A N U B A S A R A B V O E V O D

1) Ultimii ani din domnia Domnului, 1712 - 1714. - 2) Chestionarea, moarttia

şi înmormântarea. - 3) 1storicul Monastirei Halki. - 4) Soarta familiei
brlincoveneşti, reconstituirea Casei Brâncovenilor şi aducerea oa-
selor Voevodului în Ţară.

La 1 2 Ianie a. c., călăuzit de inscrip ...
ţ iea de pe o candelă, pasă la 1 2 Iunie
1 7 2 0 , d e Doamna 1"\ariea d'asapra scam...
petor rămăşiţe ale soţalai său, aduceam
la canoştiinţă 1) publică d escoperirea mor.-.
mântalai lai B rân co\?eana ce o făcasem.
Se lămaria, astfel, tocmai în ajunul
sărbătorirei bicentenarala i m orţii mar.-.
tiralai, m isterul ce plana. de 200 de ani
asapra candelei şi mormântalai , aîlate
în \?ăzal tatarora, în b iseri ca Sî. Gheorghe...
noa d in Bacaresti.
' '
el eera ş i obţinu dela Impăratul Iosif 1 ,
reînoirea scrisorilor din 1 706 ale Jm ...
păratalai răposat Leopold, pentra protecţie
şi asi! în ţările I mpărata lai. Se ştia sigur
în Transil\?ania că Brânco\?eana « nea...
pămt » se \?a retrage acolo, pentru care
scop D i n dar, secretara! lai, trata ca ge ...
neralal imperial Stain\?ille, ca, în a cest
caz, să se dea lai Brânco\?eana « toată
c instea c a\?enită » 3) , cam şi \?O ia de a ...ş i
apro\?izionfl curţile de acolo ca grâne.
De asemenea s i ca Rusii B rânco\?eEina

încheiase asemenea acte 4). '

Să ne reamintim, pe scurt, ultimele
momente ale lai Brânco\?eana, martiriul
ş i înmormântarea sa, silinţele depuse de
îndarerata sa soţie, Doamna 1'1ariea, de a
aduna. în pământal patriei membrii fa...
m iliei sale rătăcite ş i scu mpele rămăşiţe
ale acelor sacrificaţi pentru lege şi neam .
1 ) Ultimii ani din domnia Brâncoveanului.­
Situaţia externă a Ţării ,· situaţia internd.­
Titlul de Principe Imperial al Domnului des·
coperit de Turci ; protec(ionalele obţinute dela
Imperiali de Domn.-Maşinaţiunile Vizirului
Ali Paşa.-Mazi/ia.-Drumul spre Constan-
tinopol.-lnclziderea la 7 Turnuri.
Noua problemă pol itică, sasciiată de
apariţia anai noa factor creştin în !apta
ca Turcii : Rusii lui Petre cel 1'1are,
'
strică l inistea lai Brânco\?eana îh care
trăifi dela ' încheierea păcei din Carlowitz
şi grăbi căderea sa �.
Greutatea s ituaţii na scăpă l a i Brâ.nco.-.
\?eMa, căci, chiar înainte ca Ruşii să
intre în Ţară, în pri mă\?ara anului 1 7 1 1 ,
Dar : sitUEiţiea externă se complică ca
ana i nternă : trădarea lai Toma CEinta...
c az ino, care, părăsind expectati\?a păs­
trată de Brânco\?eana, stri că toate pJa ...
narile sale şi.-.! puse rău ca toată casa
Cantacazinilor, mai ales când Damitraşca
Raco\? iţă, d in 1'1oldo\?a , ginerile lai 1'1 i ha i
Cantacuzino, prins d e B rânco\?eEina că
trimete& ştiri Ţaralai Petre d in partea
CEintacazinilor, era. pe punctul de a fi
omorît, scăpând numai ca fuga la B raşo\?.
De ad, el nu încetă de a tri mite noutăţi
contra Brânco\?eanalai, mazilitalai săa
frate, 1'1ihai Raco\?iţă, închis la Edicale,
care, la rând a... i, le comunic& Viziralai, în
speranţă că \?El obţine e l domniea Ţăr i i
Rom-âfle�i 5). L a cartea lai Brânco\?eatia,
na se mai petree:di i1imJc, dea cam înainte,
fără a nu îi des\?eli t la Poartă d e stol ...
n ical Cantacuzino. Chiar din timpul răz...
boialai se \?Orbifi, la Constantinopol, de
hainia lai Brânco\?eana, d i n care cauză
i se ridică tot pro\?iantal bănuit fi in d

inp.org.ro
1 12 BULETTNOL C0/'1ISIUNI1 /'10 UliE TELOR I STORICE
că-1 preg�ti e pentra Rus i. Se cunostea
' '
bine Ia. Poartă , acum, toa.te tra.ta.ti\lele
Brân coreanalai ca I m peria.li i şi chiar ti­
tlul ăn de Principe a.l Sa.cralai Imperiu
- Vodă, a.dresă o scrisoa.re Viziralui spre
Candela mormântului l a i Brânco\1eana.
Vedere în întreg:me.
Roma.n pe ca.re îl posed a d i n 1 6 95,­
ca care Brânco\lea.na, nu ma.i fio , se
intitula pe unele acte :
Constantinus Bassa-Raba de Branco­
van D. O. S. R. !. et Valachiae Transal­
pianae Princeps 6), d in ca.re ca.ază pri m ia.
inp.org.ro
o a pră d ojană din pa.rtea. Porţi i : « prin
« ba.ni a.i de\len i t Principe al a.şO. zisalai
« I m periu ro ma.n . . . de sigur că ig norezi
« Că i m perial roman e i m perial otoman ...
«(ca d rept) dela Constantin cel 1"\a.re.
« Impăratul germa.nilor dacă îndră neşte
. . •
<< Să-şi atri bae a. fi împăra.t roman e fa.lş ,
« căci ma.i 1-ia, Ca.rol , a.şa z isul ma.re ... ne­
« legii im a. fost promalga.t i rn pera.tor ro­
« m a.n . . . prin 'Viclenia. a.mbiţii pa.pei. . ..
« pent ruca. să poseadă Roma.» 7).
P(]blic se \JOrbia în 1 7 1 2, la Cons­
tanlinopole că Tu rcii ar fi \/Oit de trei
ori a-1 detrona ).
ici "Br&nco\lea.na na-si fă�..: e a nici o
'
iluzie, căci în 2 7 1"\a.rtie 1 7 1 2 , o bţinu
on noo protecfional dela. Ca.rol a.l VI-lea. 9)
iar în 1 7 1 3 , 2 3 1"\a.i, obţinuse indige­
nalul în Tra.n il\lania., ceeace îi d a dreptul
de a. compăra i mo bile. Ch ia.r şi a.gentul
său de a.colo, 1"\a.nu Apostol , primia scut
nobilia.r şi era primit în rândal nobi l imei
Tra.n i l\la.n iei 1 0) . Zid irea. frumosului pa.la.t
d i n Sâmbăta., a.semenea 1"\ogoşoa.ei , d e­
pozita.rea. banilor în Venet ia. s i Viena. 1 1 )
' '
în cepuse din a.cel timp.
O imprudenţă a. Brânco\lea.nalai, a.bil
uliliza.tă d e nebuna! 1\li .... Pa.sa., \Jiziral
nou, ca.re 'Voia a. regenera i mperial oto­
ma.n prin răz boa.e -Ş i sângele demnita...
rilor, (dopă el îm bogăţiţi în pa.guba. J m ...
perialui) 1 2; , înşelă \l igilenţa lai B rânco­
\lea.na. - - Vroind a cinsti la. 1 5 f\ugast
1 7 1 4, ărbătorirea a. 2 5 a.ni de domnie
si 6 0 de a.ni d e \"l:a.tă ai ă i , si cu o
� antă (proiecta.tă de 4 � ni) 13 ) a. fi � lai său
de-,a.l III-lea. Ra.da, ca o fa.tă a. lui f\ntioh
a.... t cerceta « temându-se că a.cel pla.n
« ma.tri monia.l a.r a.duce we-o bănuia.lă »
împărăţiei turceşti, d in ca.uză că fa.ta
a.ceastf\ era nepoata hai nalui Do11 n Da­
m it ra Ca.ntem ir. D iferite daruri însoţi&
crisoa.rea.
foa.rle ş iret , Viz irul tri mise con i mţi­
mântal său, in\"lilându .... l a. tri mite pe
cine\/& să ia. l ogodnica. d in Consta.ntinopole
ca pompa. cu\"lenită 1 4) , « ma.i ales că Im�
pără(ia era în pa.ce ca toţi » . I n a.cela.ş
timp, se puse la. cale cu nesăţia.tul d e
bogăţ ii f\hmet Sulta.ncrl, p ierderea. Brân..
co\leanulai, Principele aurului , Altyn-Bey,
ma.i a.le că se a.ştepta că ca acest prilej
 h.OR1'1ANTUL Lai CONSTI\NTrN B RANCOVEI\NU BI\51\Rl\B VOEVOD
Brânco'Jtana îşi \?CI aduce toate g ia\?ae­
ricalele ş i bogăţiile.
Un grec, d octora l Corea, chiar scrise
lai Br&nco'Jeanu pentru a�l pre'Jenl d e
cele pregătite, fără a fi crezut, întrucât
Capac hehaile d omneşti, d i n Constanti­
nopole, complice, no-i scrisese nimic ;
în zadar c h iar Doam na îl consimt, aco m ,
a s e mat& la T&rgo'J i şle, Brânco'Jeanu
era ca si adorm it, ne spune De! Chiaro,
'
d in caaza acelei « Si , rete scrisori a Vizi-
« rala i , în felul unui puterni c soporific » 1 5) .
La 4 4 1"\artie, 1"\arţi, se trim isţ" pentru
prinderea Brâncq'Jeanulai Capig ial, ad ică
camerieral saltanolai, 1"\ostafa-Aga, amic
intim al Voe"odalai, ·care trebui& să pre­
ceadă pe cel c� a"e& toată plenitadi nea
de a Iaer& : t\arele Im brohor (le grand
ecayer) t\yordan (Bujor) care sosi a doua
zi, 25 1"\artie.
Pretextul 'Jenitei lai, fa trecerea spre
Cetatea Hotina laj, pentru care cere& 1 2
care ca_ prodacte, 4 pungi de argin:t,
1 . 200 lucrători c,ari să cureţe "Prata l j în­
tâmplator, se exprimă că, a doua zi, ar '-'Oi
să \?Orbiască şi ca Domnu"! cân d trebui&
să se ţie şi u n d i\?an la carte 1 6) ,
Brân co\?eana oricât îşi păstră calmul,
chiar în acea z i d e 2 4 1"\artie, d esigur,
isi tri metea toate a ctele sale,
'
- docamen ...
tele de proprietate ş i l ucra rile d e preţ
în Transil'Jania, prin omul său !"\ana
l\postol 1 7). Se '-'Or i n'Jentari & din ele
mai -târziu : 1 6 pungi ban i ; 4 8 . 000 da­
caţi aur, diplo mele inperiale, documentele
bunurilor, 1 2 săbii turceşti , 1 2 şabrace
cu perle şi smaragde, frâu de argint aurit,
nerghelele de porţelan cu argint şi coral,
\)ase d e porcelan ca argint, li nguri aurite,
sfeşnice, un 'Jas mare d e argint în formă
d e călăreţ, 1 2 ceşci cn Iocrătură de
Aagsborg, li ngerie bătută cu aor, stofe
persianc, perne roşi i de mătase ca anr,
i coane, co\?oare persiane, ceas de perete
d e argint, oglinzi "eneţiane, marele cort
dăruit de saltan, e'Jalaat la 2 4 . 000 mărci,
colane ca rabi nari , şi chiar coroanele
d om neşti ca d iamante şi rabi nari , d i n care
ana era lncrată depe moda ungară, erau
trimise Ia Braşo'J. Un alt agent duce&
30;000 dacaţi ş i 5 . 900 de pungi la
locuinţa Patriarhu lui Ierasali malai din
l\d rianop0le- si, la agentul .Engliterei. de
Ruletinul Comisiunii l'\onumentelor I storice.
inp.org.ro
1 13
acolo 1 8), după cam 'JOm 'Jede& şi mai
departe.
In bună lin işte, Brânco\?eana tri m ise,
a doua zi capigialai calul, pentru a se
prezent& I a curte. l\cesta plecă însoţit
de 3 0 de c iohod ari , înarmaţi pe sub haine,
din cari lăsând o pârte jos, la -scări , el
i ntră numai ca câţl\?&, înd reptâ.n da-se
spre sala a I II-a a palatului and,e îl aşte.pt&
Domnul; Brânco'Jeana îl in\?Hă a se aşez&. ,
1 se răspunse de l\gă că na e timpul d e
, ce\?a, si
as& , că e pas î n neplăcata plă-
cere a.... I j m1it& a se lăs& în \JOia l a i Dam ...
nezea s' i a poruncii Saltanalai . După
aceasta, scoţând un petec negru d e mă ...
tase- f... l · puse pe amărî, declarânda-1 m azil,
aceasta ·fi ind porunca Sultannlni care a
' ,
hotărît ca « Cu toată fam i l ia �a s i fii tăi si
gineri i Ufh să fii adus la Constantino ....
pole » . · Intr'o altă cameră, se cetl d i'Ja-.
nalai firmanul de către D ivan Eftendi.
Se eera apoi d ela: boieri; ca printr'un act
întărit ca sigi li ile lor, să se declare ga....
ranţi ca \? iaţa . lor pentru fuga Princ:.i­
pela i ; .corpal . negoţătorilor, la rândul lor,
se făc u garanta! boierilor. .
Br&nco\?eana , riguros păzit, refuză sfa ....
tol lai Ştefan. fiul, de a . fugi la ·Târgo\? işte ,
păsurile toate fiind îmbâcsite d e streji l �).
La · 25 · t\artie sosi şi i mbrohora l 20)
care ceU decretul că Sultanul \?a întări
ca Domn· pe cel ce-l 'Ja alege Ţara. Ale­
gerea noului Domn se fă cu după masă.
- Cantacazinii se prefăcară că n a \?Or . a
primi 2 1,) domniea ; e i poate că chiar ·ar
fi preferat a fi ales mai sas numitul 1'1i­
hai Raco'Jiţă, până la numirea căru i ar
fi girat afacerile Tării, namai pro'JiZDrin
'
Ştefan Cantacuzino Spătaral 2 2) . I ntri gile,
însă, ale parti dei t\a'Jrocordaţi lor cari
lucrează; acu m , pentrn propria lor so'co­
teală , zadărnicl acest plan 2 3) .
Vineri, d in să ptă m&na sfântă, înainte
de amiază, la 27 t\artie 1 7 1 4, Brânco.-.
'Jeana fa ridi cat din Bucuresti , cu 40 de
care în care se aflau bagajele, ca 8-1 o
care, sigi late ca bogăţi i 24), ca soţiea, 4 fii ,
soţiea primogenitalai c a a n m i c copi laş, ş i
poate şi c a fetiţa celui de a l doilea copil, şi
cu 4 g ineri . Rămaseră acasă numai fetele2").
Con\?oial fa pas sab ordi nele Im broho....
rala i , fii fi ind tri mişi înnai ritea tatălui
care 'Ja zăbo\?l pe d ram. La 2 7 Brân�
Jj
1 14 BULETINUL COl'iiStUNii l'10Htll'1EHTELOR iSTORiCE
co\?eana e la Giurgiu, unde rămâne în
ziua de 28 26) , iar la 29 1"\artie, în
ziOG de Paşte, sosi în Rasciac. 2 Î) După an
d ram m a i lung de 3 săptămâni, la 9
1\pri l ie sosi la Constantinopoie. Tot ca
pe timpul drumului. din 1 70 3 , tot asa ' si
acu m , B rânco\?eana î'ntârzia, sperân d �a
prin inter\?enire şi bani să�şi îndalciască
situaţia 2 8) .
Zadarnice toate inter\?entii le sale si
' '
chiar ale prietenului său re cunoscător, sti ..
pend iatal său de odinioară la Paris, Hri ...
sant, Patriarhal Ierusal imului 2 9) core in ...
ter\?eni către dragomanu 1 1'\o\?ro cordat.
1\cesta nu dete decât asigurări d u bioase
lacrând acum pentru fratele său ; zadar ...
n ice rămaseră toate planurile lai Brân ...
co\?eana, cân d se \?ăzu transportat nu la
Sara ial din Constantinopole ci în camera
cea mai de sub păn'lânt a închisoarei 7
Turnuri, unde nu putea n ic i o lum ină
arde 30) ; numai femeile fură înc hise d'a�
supra.
C!Lestionarea, moartea şi înmormântarea.­
lnvestigaţii pentru descoperirea averilor şi
inventarierea lor.-Chestionarea Brâncovea­
nului perfidia Vizirului. -Mărturisirea ave­
,·
rilor aflate la Patriarhul Ierusalimului, Ve­
neţia, Transilvania. - Vinderea mobilelor.­
Chestionarea imbrohorului. - Martiriul Voe-
vodului.
Ca aceasta începe partea rr... a trage...
d iei lai Brânco\?eana : chestionarea, tor..
tararea lai Brânco\?eanu pentru a ...ş i măr...
tarisl a\?erile, cam ş i i n\?estigaţiile pentru
aflarea lor, a căror sumă era socotita afară
de mosii la 2 0 . 0 0 0 pungi , a 500 lei ana 3 1).
'
I n acelaş timp când la Bucureşti se
petrecea cele ce s'a \?Orbit, în Constan ...
t i nopole se aresta Domniţa Bălaşa, tri ...
m isă la Constantinopol pentru a aduce
pe logo dnica lai Răducana; ea fa des..
poiată în ziua Pascelor, pe când se intor ...
cea dela biserica Patriarhală, de toate
sculele, de 1 oo pungi , de 2 0 . 0 0 0 taleri
32) si fu închisă la Ciaas... Emini 3 3) , închi...
' '
soarea femeilor 34).
In ţară se făceau cercetări serioase,
fii n d arestaţi Jenache Văcăresca Vistieral
şi 1"\anolache Lam brino 35), g inerele, soţul
domniţe i Salaşi trim isă la Constantinopole,
cari fii n d i nterogaţi asupra tezaarelor, răs...
punseră că se află în Veneţiea, Olanda ş i
inp.org.ro
Englitera, căci în casa publică nu se
găsise decât 4 0 5 0 , taleri; iar în cea
parti culară numai 1 2 dacaţi (ughii), dar
\?osele de argint, hainele înblănite, or...
namentele cai lor erau o întreagă o\?ere 36).
l\tâ.t Jenache Văcăresca cât ş i Lam brino
fură trimisi' la Constanti nopole si inchisi' '
Ja · saşchicali, închisoarea marelui percep ...
tor al datornici lor i mperiului. 3 i).
Se d ecretă pedeapasa ca moartea contra
celor ce ar şti ce\?a de aceste bogăţii, şi
nn Je .... ar d i\?alga; se i n\?entarie tot o\?utal :
moşi ile, g ia\?aricfdele, 'Vinurile, \?itele,
prodactele chiar ş i fasolea « sm<; 'l'.at -el:!.
r.Da.o6J... w. » scria Stefan Cantacuzino Pa-
' '
triarhalai 38).
Şapte care ca bogăţii, ad use din ţară ,
erau depozitate în tezaurul i mperial din
Constantinopol.
La prima chestionare dela 1 1 / 2 2 1"\ai,
· Brânco\?eanu mărturisi numai cei 3 0 . 0 0 0 0
de galbeni depozitaţi în Veneţia, cari însă
nu se puteau ridica fi ind danie « \\1acu f»
b is. SL Gheorghe noa, căreia î i da un
\?en it de 90 0 galbeni anual 3 9).
In zadar Viziral stărui pe lângă amba...
satoral Veneţiei a se ceda Porţe i cele 8 0 0 0
de pungi ce se bănuiau a fi în depozitele
publice \?eneţiene, cari făceau an capital
de 4 0 0 . 0 0 0 lei. 4 0).
La 4/ 1 5 Iunie Brânco\?eana fu supus
la tortura întinderei pe roată de cap şi
mâini, a arderei p ieptului « Ş i ca m ulte
alte groză\?il �> <:>hinu it, la Bostangi .... paşa,
(i ntendental palatelor Sultanului care a\?ea
şi j uridicţia întregului l itoral al 1"\ăr i i
Negre) u n d e e r a închisoarea (fornetta).
Se prepară a cest barbar tratament ş i
fi ilor săi 41) cari trebuiau a fi ş i ei
chestionaţi.
O rază d e bucurie zadarnică lael lai
Srânco\?eana, tot d in abiia per\?ersitate a
Viziralai care crezu că \?a smulge ca binele
ceeace na putuse smulge ca răul.
După o şedere de mai mult de 2 luni ,
la 7 turnuri, Brân co\?eana fusese eliberat ,
prin apropierea zilei d e 2 5 Iunie, perm i ...
ţânda�i-se a sta cu toată fam i l iea în sa...
raiul Ţărei, d i n Galata 4 2). Fusese chiar
dăruit ca caftan ş i o\?ân du ....se în \?edere
d iscord ia d in tre Stefan Cantacuzino si
' ' un ...
chiui său 1"\ihail Cantacuzino, 4 3) , i se da
a spera c hiar Domnia Ţărei, dacă nu pentru
 !10Rl'\ Â NTU L LUI CONS l'I\NTIN BRÂNCOVEI\HU B I\SI\RI\B VOEVQ D
el însaş , cel puţin pentru anal d in fi i săi
4 4) . Fericit, acum, Brâneo\?eanal intrase
chiar în corespondenţă. ca generaral Si ...
b ialai , ragânda ... l a ... i ţine în taină. gia\?a ....
r iealele aflate acolo, iar omului său, tlana
1\postol, îi seria că. în curând \1a re\?enl
în Ţară. "' 5) .
Vreuna din aceste scrisori, i nterceptată.
de Poartă. şi c hiar intrigile din ţară., că.
m1erile lai Brâneo\?eana, ar fi ca mult mai
mari ea cele mărturisite, făcu ea Brân�
eoX>eana să. fie iar aruncat la cele 7 tur...
nuri 4 6) la 2 8 Iunie. Până. la 1 1 Iulie el fa
torturat de 3 ori 4 7) la Fornetta, unde
fură. condusi s i sotia, ,fii s i ginerii, fiind
' ' ' ' '
toţi torturaţi , a fară. d e femei in\?itate d e
a pri\?1 această. groză.\?ie 4 8) . S e mărturisi
atunci 2 4 - - 0 . 0 00 daeaţi , 5000 pungi şi
se luă. principesei an i nel ee nu se mai
\?ă.zase până. atunci la Poartă. 49) . 1\eeşti
bani se a flau în mâin ile unui agent al Brân ....
eo\?eanulai ee fugise din ţară. în 1\dria...
nopole, unde îi ascunsese în apartamentul
Patriarhului de Jerasalim, poate c hiar
în ajunul sosirei lai tlastafa 1\ga în
Bucureşti 5 0). O parte din aceşti bani
fiind depozitaţi la dragomanul Englite·
rei, se dete o cumplită. pedeapsă. , acelui
agent 5 1 ).
Se cereetă. chiar casele Patriarhalalui de
1\lexandriea. Patriarhal d e Jerasalim, gra\?
comprom is din cauza legăturilor eu Brân­
co\?eanu sedea
,
mai m ult la Iasi. ,
!\supra depozitelor d in Veneţia nu se
patu afla mai mult d ecât d e existenţa a 300
pungi pe lângă. cele mărturisite ( = 1 5 0 . 0 0 0
reali, probabil că. cei depasi la a n ne�
gustor la dobândă.), ea toate � ă. Vizirul ee­
rea ea asupra acestu i punct să. se stă.ru ...
iască. mai mult, întra cât se credea că.
sant acolo depuş i 1 5 .000 pungi. Se ştiea
că. o parte d in ei erau consacraţi Sf.
Gheorghe din Valahia, iar depe alţii a
acelui din Veneţia 52) .
1\tanc i mărturisi si, cele 200 de pungi
d i n Transil\?ania 5 3) . Se s\?onise pela 1 1
Iulie, în Constantinopole, că. a\?erile măr­
turisite de Brânco\?eanu se urcă. până. la
1 , 1 1/2 m i lion 54 ) .
Un eiaus, fa trimis a se întreba bai·
lui Veneţiei , dacă. ban i i depozitaţi în ade­
\?ă.r erau acolo la Veneţia, se începu ş i
\?ânzarea obiectelor lai Brâneo\?eanu pe
inp.org.ro
j 15
piaţa publică., în almeidanul Costantino­
polei 5 5) .
Se \?ândase atunci o mică. cutioară. ea
g iu\?arieale ale Doamnei ea preţ 1 /2 m i·
·
! io n lei.
Nici ehinairea la 6 1\agast a imbroho­
rulai ee adusese pe Brâneo\?eanu, (acuzat
d e a fi dosit din bagajele şi banii, ee
erfi însărcinat C\ le aduce în Constanti ....
nopole) 56), nu mai aduse nici o larnină.
c u pri\?ire la a\?erile lui Brâneo\?eanu.
Se reeurse, de aceia, iar la d iabolica!
m i jloc al speranţel or frumoase ee se flu....
tarau înaintea Brânco\?eanului. Bostangi
Paşa îi făgăduise iertarea şi restabi lirea,
iar în ajunul execuţie i îi punea ea con...
d iţie esenţială. a înplinirei acestui \?is, eli...
berarea, în 5 ore, iarăşi a acelor fai
m oase 20 . 000 de pungi (= 1 0 .000 . 000 lei,
pe cari Turc ii, în imaginaţia lor, îi sa ...
·poza că. Brâneo\?eanu îi are în depozi ...
tele Veneţiei.
Nai\? itatea eu care Turcii pun mâna, mai
târziu, pe casele am basadei franceze din
San.... Stefano, foste ale Brâneo\?eanalui,
pentru a eă.utfi, eu 2 0 0 de soldaţi a\?erile
Brânco\?eanulu i, ne arată. ee fantastice ştiri
a\?eau Turcii asupra acestor a\?eri.
Pli n de indignare, Brâneo\?eana pronunţă.
eu\?inte tari contra marelui Vizir ş i Sul ...
tanului 5 7).
1\eeasta grăbi sfârşitul martiriului său .
La 1 5 1\ugust, când împlinia 60 d e
a n i de \?iaţă. , la an ceas înainte d e am iază. ,
Brânco\?eanu, ea cei 4 fii, şi g iner i, ş i
boerul Vă.că.rescu, fa d u s p e jos, în că. ...
maşe, spre marele Serai, de lângă. mare,
unde a\?ea să. se facă execuţia .
Cotregiul ireeu pe d inaintea caselor
Grecilor şi Ruşilor din Fanar 5 8) .
Li se propuse la toţi iertarea dacă. \?Or
îmbrăţişa rel igiea mahomedană., ceeace
ei refazară 59) , afară. de unul d in fii 60),
care se pare a fi Stefan ,
61), a cărui per...
fidie supără. m ult pe Brâneo\?eanu, d e
oarece abjură. religia paternă. fără. însă a
obţine graţiea.
In marea groază. a asistenţilor la o
asemenea mă.eelă.rire « d e care nu se re ...
galase weodată. istoria» 6 2), se începu
execuţia ca Jenaehe Vă.că.reseu. Dela mi ...
eul fiu tlatei, dela Radu , Stefan, Constan�
tin, cuţitul treeu, apoi, a�apra nă.trânulai
1 16 BULETINUL COI'\ISlUNII 1'\0NOI'\ENTELOR iSTORlCE
tată, chinuit, capul rămâind atârnat d e
corp 6 3) . Tragedia terminată, capetele fură
purtate pe suliţe, prin oraş, -iar corpurile
aruncate în faţa subl im\"i Porţi, la \?ede­
rea anei mari mulţi m i , d e a cărei re\?ol­
tare, temându-se, Viiirnl ordonă arun ca­
rea corpu rilor în mare . De aci, « pe ascuns
laate d e u n i i din creştin i » ( cred că d e
agenţii Patri arhiei) fură îngropate în f'\â....
năsti rea c hemată Hal ki , nu d eparte d e
Constantinopo le 6 4) .
Istoricul Monastirei Halki.-Monastirile din
Halki. Monasttrea Maicii Domnului sau a
-
Sf. Ion, zidită de lo:z Paleologul.-Renovarea
ei de Panaiotachi Nicosios. - Relaţiile M-rei
cu Ţara Rămănească şi Brdnc011eana. - Re­
nOI'area et de Alex. lpsilanfe. - Mormârdal
Brâncoveanulai.
- d i n S � zopo le, risipită d .e i n\?az ia Caza­
Să întrerupem puţin şinii expu nerei să
\?edem ce este ca această 1'\ânăstire Hal ki.
Insula Halki.
Planul cu dispozi ţia manăstirilor după Vyzantios.
Halki este a na d i n insulele situate spre
nord ...estal - mărei' de 1'\a rmara, la 1 2 mile
spre sud d e Constant inople. Zace în faţa
acropolei B izanţului, între insulele Pri n c i p
s i Antigona.
Se numeşte Halcki (în \?e chime XoXx.['t��
' .
d i n cauza m i neraiului de aramă c:e-1 ca ....
prinde 6 5) . N i c i ana d in cele 3 mânăstiri
a flate azi acolo, nu mai poartă acest
nume de 1'\on ast irea H a l k i . Căci pe l ângă
inp.org.ro
un mic: orăşe l , se află î n insu lă aceste
monastiri : a na zid it� pe \?ârfu l nor d i c
a l i nsulei, închinată Sf. Troiţe, e fon da.tă
de Fotie, fai mosul Patriarh 111 Constan...
tinopol a l a i , iar �ă tre fi nele \?eacu l a i a l
XVI-lea, renoită d e i''\ itrofa n , Patriarhal.
Azi ea e transform ată în ş coală teologică.
A doua t\onastire ded i cată Sf. Gheor­
g he, e nouă, d in 1 7 6 0 .
A treia 1'\onastire e cea mai i ntere ...
santă , fi i n d împă rătească. E z i d i tă în faţa
unui go l f, în m ijlocul insulei, de I m pă ratul
Ion Paleologal al II-lea, î n ci nstea S f.
Ioan Botezătoru l , în \? eacal al XV-lea.
Se mai numeste această t\onastire a Sf.
'
Ion d i Fi H a l k i ş i a t\ai c:ii Domnului, d e
pe h r a m a l uneia d i n paraclisele sale.
l\celasi împărat zid ise, în c i n-stea aceluiasi
'
hram s i i''\o nastirea d e · pe i nsnla d i n faţă ,
c ilo� în 1 6 2 6 , când toată \.'l iaţa ei mo­
nastică se con centră aci la H a l ki.
Rui nâ n d u-se ea fu re no\.'lată d e stră­
lucitul în\?ăţat şi dragoman al Porţi i, Pa­
naghiotachis N icosios, . cel ce r i d i case şi
la noi , în B mwresti , B iserica Sf. Gheorg he
'
Nou, ş i care era în legătură de pri eteni e
ş i d e corespondenţă ca toţi oamenii culţi
ai \Jeaco l a i XVII-lea , chiar şi dela noi d i n
ţara noastră. El murU'l la Saxan sau
·
Sactan, lângă Dunăre, ( desigur că Isacea),
în t i m pul e x ped iţiei otomane contra Po­
l o n i lor în 1 6 7 3 , 2 2 Septemwie, de
u n d e corpu ....i lnbălsămat fu transportat în
manastirea aceasta 6 6 ) , ctitorie a sa, a
SL Ion d i n Halki. ·
A ceasta e m anasti rea în care fu în...
mor .n ântat · B rân co\.'leanu, întru cât legă ...
tarile e i cu \?Oe\?ozii Tării Românesti se
pot u rmări chiar 'd i n � eacu l a l xvi lea. ....
D i n înse mnări aflate aco lo, d i n 1 5 9 4 ,
s e cu noaste că t\.ihai Vodă, sculând a-se
'
con tra puterei otomane, cucerise toate
m etoacele acelei 1'\onastiri ..d i n Tara noa ....
stră 6 7).
'
Rad a 1'\ i hnea al t\oldoue i , înc h i n â n d ,
în 1 6 2 5, -tlonastirea l\ r o n Vo d ă d i n Iaşi
tl-rei d in Sozopole, ea trecuse sub tutela
acestei t\-r i Sf. Ion din Halki, d u pă ce se
r isipise · cum am \?ăzut de p ustii rea Ca­
zaci lor 6 8) .
B rân co\.'leanu c h iar înse mna, pentru u n i i
a n i , m i la c e o făcea acestei monastiri
l'\ORJ\Â.HTUL LUI COHSTI\HT!N BRÂNCOVEI\ '{] Bl\ Jllt'\B ' OEVOD 1 17

l'\ormântal BrâncO\Jeannloi.
Piatra mormântal�.

inp.org.ro
 1 18 BULETINUL COI'\ISIUNJI 1'\0NUi'\ENTELOR ISTORICE
« Ha l c: ki d i n ostro\?al 1'1ă r i i l\lbe c:are
« i aste lângă Ţarigrad » s u ) . X
l\ lexandra 1'1awoc:ordat, Ion Cămă ...
raşal l a i N ic:alae 1'1awoc:ordat, renot>aa
c:isternele ac:estei 1'1ănastiri , mai târziu 7 0) .
In fine, l\lexandru I p s i la nte, soc:otind
ac:eastă c:lă d i re c:a o moştenire strămo ....
şeasc:ă , d in c: auza înru d irii net>estei sale
E c:aterina, c:u Panaghiotac: h is N i c:os ios 7 1),
promise Patriarhului Constantinopol ei, So ...
fronie al II- lea, renot>area 1'1ănăstirei ş i
dotarea ei.
I n 1 7 9 2 , o reînol ş i îi d ete c:a metoc: mo ...
năstirea 1'1ărc:uţa d i n Buc:ureşti , c:u toate
moşiile c:t fnseseră dăruite de Grigore ./'1 i ...
tro polital l u i Ipsilant 7 2).
Tot el făc:u ac:l ş i a n E)J:fJVOt.tr:.o....
a�tr:.v, o ş c:oali'\, poate c: h iar pe rai nile
c:elei ri di c:ate d e Brânc:ot>eana, c:am se
păstrează în trad iţia 1'1onastirei Sf. 1'1ante.
Nu mai înc:ape nic:i o îndoială c:ă ac:easta
e m anastirea în c:are fa îngropat B rân ...
c:ot>ean a , f i i n d c:el· mai sigur loc: de refugia
în m ijloc:al anei i nsale c:a popul aţia c:arat
grec:easc:ă c:hiar azi 7 3). fnc:hi derea Bosfo ...
ra lai n e.... a împedec:at d e a o t>izita, c:hiar
atanc:i c:ând fă c:eam p regătire d e p lec:are,
d eşi c:redem c:ă n u se \'la gasi n i m t c:
relati\'l l a B rân c:o\'leana, pentru ac:elaşi
moti\'l pentru c:are, ş i mai târziu, în
l'lonastirea Sf. Gheorghe noa din Bac:a...
reşti , mormântu l fa tăinuit.
Soarta familiei Brâncoveneşti ; reconstituirea
Casei Brâncovenilor şi aducerea oaselor Voe­
vodului în Ţară.-lnchiderea pe viaţă a Brân­
covenilor la Bostangi Paşa. - Exilul lor la
Kutais, mai apoi.-Oreutatea pentru Poartă
a situaţiei Ţărei după luptele din Peterwar­
dein ; eliberarea Brâncovenilor pentru a
face un reviriment în Ţară în favoarea noului
Domn.-Restatilirea gospodăriei.-Reluarea
a verilor din Zecca.-Tratativele cu lmperialii
pentru a verile din Braşov. - Aducerea oaselor
lui Brâncoveanu la Sf. Gheorghe nou. - Dis-
cuţia autenticităţii mormântului.
Reîntorc:&n du ... ne la c:ei rămaşi pe urma
Brânc:o\'leanului, ştim c:ă D oamna l'lariea,
soţia, c:u nepoţi i (Constantin fiul băiatu l u i
c:el m are şi 1'1aria, fic:a bă iatu l u i deal ii.... lea,
Stefan)
'
si
'
c:a ginerii, nu se stia'
c:e soartă
au a\?at d u pă decapitarea Brânc:o\'leanalai.
Se Z\'lon ise c:hiar d e strangularea lor, la
2 z i le, după trage d i ea din 1 6 1\agast 74).
inp.org.ro
l'lai târzi u se l ă m a r ia c:ă nepoţi i ac:esteia,
fură d e c:laraţi sc:la\'li, c:a născ:aţi d i n
părinţi rebe l i , prin sentinţă a m a ftialai
ş i c:ă fuseseră i nternaţi c:a atari în ser­
raiul Sulta n u l u i. Fuseseră s c:ă paţi , astfe l
dela moarte nu d in c:aaza compăti m irei,
c:i pentru c:a, - esc:amotând d rep turi le l o r
de moştenire , - Poartă să poata smu lge şi
c:e mai rămăsese d in a\'lerea Brânc:o\'leana�
lai 7 5).
Sigur e c:ă, mai târzi u , se hotă rî c:a
c: a toţi să fie c:onda mnaţi la înc:hisoare
per petaă , l a Bostangi .... Paşa 7 6) . Prin 1 7 1 5 ,
28 lan. nenoroc: ita \'lăda\'lă, adac:ea a l ti ...
mele boc:c:ele c:a g iat>aric:ale d i n ţară s pre
a mai înblânzl ferocitatea c:ălăi lor săi 7 7).
I n Fe\'lraarie, ea făgădu ise 1 0 0 pungi
c:a să fie eliberată, şi propunea 2 garanţi
c:ari să stăruiască în ac:est sens, dar ac:eştia
fură arestaţi de Poartă c:a tă inaitori a i
a\'lerilor lai Br&n c:o\'leana 7 8).
D e abia la 2 7 l'lartie 1 7 1 5 , reuşi D o a...
mna l'lariea, c:a în s c:himbal a 1 0 0 . 0 0 0
fiori n i , c: a c:heltael i şi dobânz i de alţi
1 0 0 . 0 0 0 fiorini, să fie eli berată d e
închisoare ş i exilată toc:mai l a Kutais p e
ţărmul e s t i c: al l'îăre i negre, sub munţii
Cauc:azu lai. Sumele fuseseră împrumutate
c:a greu, c:a 3 0 °/0 7 9 ) pentru a fi date mi...
riei tarc:eş ti.
O împrejurare fe ric:ită \?enl să asigure
eli berarea \'l ă d a\?ei .
I n ţară , part i d a naţională a boierilor,
c:ondasă d e Bajoreana, Popesc:a, Golesc:a,
născ:ată pe mormi n tele Brânc:o\'len ilor ş i
Cantac:azinilor, ş i la instigaţiile I m peria...
l ilor, fac: c:a ţara să fie a proape perdută
pentru Tarc: i , mai ales, dapă c:e N i c: a lae
l'îawoc:ordat Domnu l , fa dus prins în l\.r...
rdeal 3 0) . Victoriile I m perialilor la Peter...
waradein, d i n 1 7 1 6 , c:are a duse c:ăderea
ulti mei c:etăţi tarc:eşti în Ungaria : Te ...
mest>ar, c:ând mari şi c:radal\?izir l\.J i.... paşa ;
pierd erea O l teniei prin pac:ea d i n Pas ...
sarow i tz, d eterminară Poarta a înc:erc:a
an re\1iriment în o p i n ia pabl ic:ă a ţăr i i ,
prin c: h iar mijlocirea \?ăda\?ei l a i Brânc:o ....
\?eana c:are fU eli berată d i n exilul său.
Se d ă d a , astfel , o satisfacţie Ţărei, c:e o
înconjura de o « afec:taasă \?eneraţi e » 8 1 )
ş i c:are ştia c:ă toatenenoroc:irile ţărei pro...
\?eniaa d i n c: auza morţei m arelui Voe\?od .
Printr'un dec:ret de amnistie « c:ătre toţi
 l'\ORI'\ÂJ'ITUL LUI CONSTl\NTIN BRÂ.NCOVEl\NU Bl\Sl\Rl\B VOEVOD
cei ... ce mănâncă pâi nea Sultanu lui » , se în�
cepa dom nia noului Voe\'lod Ion tla\'lro ....
cor dat, care sosi ii în tară ca insasi Doa....
mna tlariea. Se in\'l ltaa ca toţi s ă se în...
to arcă în ţară , se hotării iertarea tri iJ a ....
tal a i şi b iruri le pe an an 8 2).
Nu puţin contribu ise la eliberare ş i pa ...
triar h a l Hr_isant căruia Doamna îi mal ...
ţa meşte pentru « iubirea, zelul ş i grija
« ce o arăta pentru noi prea bunul Domn,
« care eliberânda-ne d i n acel îngrozitor
« e xil ne... a soco tit d e m n i de a noastră
« patrie mult dori tă de noi » 8 3) .
I nsăşi Doamna, ea m a r e bucu rie d e
a re\'led eii patria, s e oferi a fi ajatătoarea
noulu i D o m n ea care se aî!ii în legătură
de eascrenie, când pe pragul de a re intra
în Tară , la Razgra d , aflat între Varna s i
Ra� ciac, î n' 1 7 1 6 , 1 7 O c : o m\'lrie, ser ia.
lai 1'\i trofan, fostul d u ho-vnic al Brânco ....
\'leana lai, acum de\'lenit tlitropolit, ş i ta ...
taior boier ilor « că D u m nezeu ne\'lo i n d
« S ă p i ar d ă ca total ţara . . . a a les p r i n
« pronia sa pe Princ ipele Ion » . Ea îndemna
pe toţi a se întoarce fără frică de -v re... o
în�elătorie d i n partea lai tla\'lrocord at în
T<lră ; îi ind toti ' ertati 84) pentru cele în ...
tâ m pl ate s u b N i eal �e 1'\a\'lrocordat.
Jlcl în Razgra d , se întâln ise, deci, ea
noul D om n Ion tlm)rocordat, după ce
debarcase l a Varna, d i n langol d r u m u l
c e îl făcuse pe 1'\area neagră -venind
d in locul exilului său, Katais.
Sosită î n Ţară prin No-vemwie, ea şi
se gândi la aducerea rămăşiţelor iubite,
a flate în H a l ki , d eşi m ijloaJ:ele d e trai,
îi eraa foarte precare, iar cheltael-ile ce
ar f i necesitat asemenea întrepri nMre
foarte mari. De sigur că d es p re acest mor...
mânt e \'>Orba în scrisoarea u n u i călugăr
către Hrisant Patri arhal : « Cele ce scrii
« despre Constantin nu poate să ffe . . .
« la .mare anangh ie se găsesc rudele . . .
« d eabia s'a găsit ce-va pentru mormân ....
« tul l u i » 8 5).
Ea căută mai întâi să ...ş i as igure gos­
podăria, ad anân d a .... şi a\'leri le ră\'lăşite prin
mâini streine. D e aceea, l a 1 7 1'\ai 1 7 1 7 ,
obţi n u p r intr'un act formal, d i n partea lui
Nectarie, d e Ie rusalim, tutela pentru ne...
poţelal Constantin, s ingur în d rept de pe
legile Ţă rei , a moşteni a\'lerea mobiliară 8 6) .
Lo 1 7 1 7 I u n ie, făceo an act de partaj
inp.org.ro
1 19
ca g inerele său Iordache Cretulesca s i ' '
ca cei alţi g ineri : acum când « de la mari
« Şi cumplite pedepse ş i patime a m \'lenit
« ca toţ i g ineri i noştri i . . . la p ământal
« nostru . . . ş i -văzân d pe D umnealor c ă
« M rămas la mare l i psă ş i sără cie ca o
« mamă îi inda .... mi m i l ă d e D umnealor » d e
aceea îm parte pe d in două a\'lerile rămase
d e la Brânco-veana şi Domniţa Stanca, şi
ban i i d i n Ungaria şi Veneţia. D upă ce
se \'lor plăti datoriile către miria tur ...
eească, (ce i... a eli berat), o jumătate d i n
a\'lere s i ... o rezer\'lă Doamna ca cei 2 n e...
'
poţe i, iar cealaltă ju mătate o luau ginerii 8 7).
1\.po i , prin George Trapuzantziul se ...
cretarul său, inter\'leni pentru \'lirarea p e
numele nepotului Constantin, a capitalel o r
d epuse d e Brânco\'leana Vo dă, prin i nterme ...
d iul agentului său N . Carag iani, în d e pozi ...
tele publice d i n Zecea Veneţiei: Sala şi se ...
earia, în sumă 2 0 0 . 0 0 0 de d aeaţi, ( 5 0 . 0 0 0
la Becaria si d o u ă d e câte 8 0 . 0 0 0 I a
'
Sala 8 8) . I ntreagă această cestiane se re...
zo 1-vă cu bine în Decemwie 1 7 1 7 . 1\.fară
de aceşti bani se m a i S\'loniii a fi 1 3 0 . 0 0 0
d u caţi l a an neguţător d i n Venetia 8 0) .
I n aeelaş timp, \'lăda\'la î ş i anunţă . . s o....
si rea în ţară ş i I m păratalai Carol al VHea,
căru ia a m int inda... i nenorocirile ei, ce rea
a se pune ea toată fa m i ! ia ei sub scutul
prote cţiei sale 9 0) , - i nte r-venţie ca Cltât
mai necesară, ca cât, acum, erii suspec ...
tată, ca întreaga fam ilie ca partizan i ai
poli ti cei turceşti .
Ea făcuse, în acelaş timp, d emersuri
pentru a i se înapoi a bani i Brânco\'lea...
nalai.
Se adunase acolo, d upă moartea lui
B rânco\'leanal, pe l ângă banii a d uş i d e
tlano 1\.postol, ce i ...am \'lăzat, încă 1 2 . 0 0 0
d acaţi, neşti uţi d e n i meni , şi pe care îi
luase generalul T ige, se s-voniii c h iar că
ar fi fost 1 oo.ooo da caţi cari s'au dosit
de 1\.postol 1'\ano, care fusese cum părat
d e ga\'lerna l i mperial ca prin m i jloc irea
lai să poată pune mâna pe toate depo ....
z itele Brâneo\'leanului întru cât el ca ...
noştea titlurile depozitelor 0 1). Alţi 6 . 0 00
d acati se mai găsiră în Tară.
'
D i� primul d e pozit al tai llpostol erau
5 3 . 9 93 d a cati cari fac 2 2 9 . 4 7 0 florini,
'
apoi 7 . 5 3 8 bani în argint 92), mobilele fa...
seseră esti m ate la 3. 1 7 0 lc:;i . Totalul so ...
1 20 BULETIHOL C0t1ISIUHII t10HUt1EHTELOR ISTORICE

m e lor era 2 -t 0 . 1 39 lei, cari fa e :eră ec­
festrate d e I m păratu l Carol VI-lea pentru
fort i fi carea cetăţi lor din Ungari a ş i Tr.=:m�
i l \?ania 9 3) . Si J·a detal Braso\)alai mai d a...
' ' '
tora o samă ce o reclama Doamna care
nu are pace de datorn i c i şi <� a 11 ă râ.tă
tarea precară în care e află, ameninţa1ă
d e «a cădea d i n nou în mâinele bar­
b a re » 95), căci i ntrigile partizani lor lai Can­
tacuz ino erau mai puter n i ce de cât dre pta­
tea e i , chiar în aceste momente. Pri ntr'o
seri oar e ad resată perso n a l l m păratala i,

Candela mormântulai lai Brâ:nco\?eana.

Vedere de de tai ia ca inscripţia amintitoare.

\) i aţă trecea» cia m însă ş i � exprimă 94).
Cât d espre alţi ban i d i n d epozitele Viene i ,
t\o co\?ei nu e m a i ş t i e n i m ic.
I n zadar \)ăda\)a reclamă prin Gheorghe
Trapezun tz i a l către Carol al VI- lea cele 1 6
pangi argint şi 4 8 . 000 e c h i n i , pe cari ea
îi ştifi că ... i d ase lai tlano 1\.po tol, plân ...
gea efectele \?ândate pe n i m ic, şi a m i ntea
\?.ă d a\? a răn ită în tot ce a\?ea m a i scamp):
m e moria fostului e i oţ, îşi apără cu ac ....
cente de u n patetism ş i îndrăsnea l ă indes ...
<:ript i b i lă <:aaza e i . A.s\?&rl ia cu d ispreţ
\? i n i l e ce se aruncau soţului ăa, că ar fi
laat 1 3 0 . 000 ducaţi d in a\)erea lui Ş er...
ban Cantacuzino, usarpând tronul ca\?en i t
a c e t e i fam i l i i , şi documenta argume ntareo

inp.org.ro
 !'10RMNTUL LUI CONSTANTIN BRI\HCOVEI\NU B1\S1\R1\B 1 21

chiar pri n d ocumentele Portei otomane. « fa m i l ie ce n u e rebel ă . . . nu se poate

!\ rată cum Veneţia m işcată d e m i lă H.t « crede a se \Jedea., ca dapă a t&tea ne­
făcat dreptate ; Turc i i chiar i-au redat « noroc i r i , ea care a \Jăzut acrificat soţul

Candela mormântalai lui Brâoco\,eana.

Vedere d e detaliu �u inscrip!i<� ln O::Qnttlluare.

moşi i le ce le ede tra e, cum se poate « Ş i ..1, copi i , pentru bu nele ser\Jidi ad ase
ca tocmai o putere cre, tină, pe care « Casei (i m peri<;tle) ă ră mână m izera b i l
B rânco\Jeana o er\Ji e « Să spol ieze o « pă răsită 9 6) » .
Baleliuul Comisiuoii tlonamenlel or Istorice. 16

inp.org.ro
1 22 BULETI U L COl'1!SiaNII l'10NUl'1ENTELOR ISTORICE
Scr isoarea na putea ea să n u a i bă re­
sunet prin paternieele sale acce nte în
inima Im părata l a i ; care după ce dete an
mic aeom pto d e 2 0 . 0 0 0 florini ca an fe l
de clemenţă , hotăra deocam dată ca în
principiu să se rest itae et\Jerile ea oare­
care cond iţii cari de acum nu ne mai pri ...
\)esc aci.
l\eum când şi d ru m u rile erau li bere,
în arma înche ierii păce i din Pa saro\J itz,
se putea nenoroc ita gândi si '
la oasele ee
ză ceau încă pe pământu l străin.
I n I u n ie 1 7 2 0 , e le fură aduse în sa ...
cu reşt i, sub dom nia lai Nieu lae 1"\awo ....
cordat, frate le Domnului precedent, m o rt
c a a n an înainte, în 1 7 1 9 . Cu înea\J i i n ...
ţarea aeest o ia , ele fo ră înmormântate lângă
oasele aceluia ce fosese e l iberatoral ei
d i n groaz n ica! exil, Ion l"\et\Jrocordat Vo dă,
în biserica . Sf. G heorghe Noa d i n Bucuresti ,
'
începută de ace laş i P�naghiotachi ca ş i
biserica d i n Hetlki, term i nată de S rân ....
eo\Jea na, ş i aflată sub scotal Patriarhiei
de I e rusal i m , care, desigur, că îngr ijise d e
transportul oaselor.
O p iatră, eu moti\Je deeorati\Je îm pru ...
m utate aproape e xact de pe cea alătu ...
rată a l u i 1"\awocordat, ( deco rată cu un
e .hcriar d e rinceauri, ca stema Ţării, în
capătu l d e sus, ş i s i m bol u l moarţi i e u
coasa în mână, l a capă tul i n ferior), a c o...
peria rămăşiţele ad use, fără ca n i c i o
in cri pţie să fie săpată pe mormântu l
aceluia care fusese con d am nat d e I m p ă ...
răţia tu rcească să nu aibă parte de n i c i
a n mormânt.
t 1 <dliii\,ersal o dela 1 2 tunle �i «Neamul Românescn No. 3 9 ,
5 Oct. 1 9 1 4 , şi numerile următoare.
') Pentru intreaga sa 1•iaţă e de consultat frumoasa la.
crare N. Iorga : Constantiu Brâncoveamt, Viafa şi ·
domuia lui/ Văleni -de munt e 1 9 1 4 . Cum şi 1\dministraţi a
Casei Bisericii V, Drăghiceanu : In /\ minti rea lui Constantin Brân·
cooea nu. Lăcaşurile Voevodului, Bucureşti, 1 9 1 4 .
3) Cererea lai Brânco\•eanu în Giuresca şi Dobrescu, Do·
CIJmenle .i reg·estre privitoare la Constantin- Vodă
.
Brâncoveanu, Bac. 1 9 0 7 , 1 9 7 , 2 0 4 (ştirea lai Staim•ille) ;
2 0 7 -91(discu ţ ia propoziţiilor lui Dindar de Consiliul de răsboi)
4, V. inveotarul hârtiilor lul Brân.co\'teanu in Giuresca1 DJ ..
brcseu, o. c, 2 9 5 .
" ) Dr�ghiceanu, ibid.
6) Clopotul t\•rei Gura tlotrului are această inscriptie.
;; Copie din 1 7 1 2 de pe epistora marel �i cancelar a; aulei
otomanice către Brâncoueanu. Hurmazaki, DoCH111en/e s. r,
J, 425.
inp.org.ro
O s i ngură candelă, frumos lucrată în
st i l brânco\Jenese (ornamentată ca floa....
rea soarelui), spânzarată sas d e an sa ....
port păstrat şi azi, l a m i na odată , d ' a....
apra morm ântu l a i , i nd i c ân d tai na s i
n u m e l e cel u i ee o d i hn i a dedesupt. 1"\ � ....
tată , prin \?itreg ia ti m purilor, în altă parte
a biseri c i i , am reco nstitoit local d'asa pra
căreia ea lumina, co n d us fii n d d e armă ...
toarea i nscripţie ce se găsia sc risă pe ea,
printr'acelaş i proced eu al repoussee-alai
e a care e lu crat întreaga candelă.
Acatsă candelă ce s'au dat la sti.
Gheorghe ceL nou, luminează unde o­
dihnescu oasele fericitului Domnu Con­
standini1 Brâncoveanul Basarab Voevod,
şi iaste făcută de Doamna Mării Sale,
Maria, carea şi Măria Sa nădăjduiaşte
în Domnul, iarăşi aici să i se odih­
nească oasele, 1ulie în 12 zile, Leat
7228 = 1 72097).
Intr'ac-e laşi loc fură î n m o r mârţtaţi, mai
apoi, 1"\anolache Lam brino, gineri l e Srân ....
co\Jeetnalai. Probabil şi Doamna 1"\ariea,
ca fata sa Să laşa, îşi găsiră od ihna, mai
întă i , tot intr ' aeest mormânt în care zăcea,
de altfel şi Domn iţa I l inea 9 s) .
Pe acest mormânt eresea si se des...
'
\Joltă primele începuturi d e conşti inţă
naţ ional ă : eliberarea de sub jugul păgâ ....
nului, i d e i e condusă de parti d e le naţia�
nale până la 1 8 7 7 , cân d fa realizată de
Regele Carol, pe eâ.m p i i l e Ple\/nei.
VIRG. DRĂGHICEANU.
B) rlemo.-iu francez H , ibid, S.I, 1 1 4 2 .f. . P e d e altă parte
şi Dimitrie Cantemir fusese numit de Poartă In r\oldoua cu
insărcinarea de a prinde pe BrâUCO\leanu, \'ezi D. Cantemir,
G esc/;ichte des osmanisclzen Reich, Hamburg , 1 7 4 5 , 7 6 5 -
9) Giurescu, Dobrescu, op. citat 2 2 1 - 2 2 2 .
IOJ In 1 7 1 ;, 2 4 1\p, V, lbid, 2 3 9 , 2 4 2 -3 ( p . nobilitarea
lai lanu 1\postol). Del Chiaro, Is tor ia delia moderne Ri·
voht.zzioni, delta Valahie. Veneţia 1 1 1 8, 1 6 7. Domnul
cugeta : « a trooarsi un luogo de sieuro asilo do"e potesse
decorosamente \lÎ\lere con la saa numeros famylia».
1 1 1 Del Chiaro, ibid, 1 6 7 .
12) /\supra lui /\li. N , Iorga, Gesc!.-ichte des osma­
nischen Reiches Gotha, 1 9 1 1 , IV, 3 2 2 ,
13) · Raportul lui Fleischmann, in Giurcscu, Dobrescu, ibid.
261 .
14) De! Chiaro1 o. c, 1 6 7 , 1 70. Fleischmann, In Ginres�u
şi Dobrescu, ibid. 2 6 1 ,
'" ) Del Chiaro, ibid. "17 8 .
t\OR/'1ÂNTUL LUI COI:'lSTl\l:'lTIH BRÂI:'lCOVEl\HU Bl\Sl\Rl\B VOEVOD 1 2 :3

Candela morrnântulai l u i Brânco\Jeana,

- Vederea rezer�orul<ti -

inp.org.ro
1 24 BULETINUL COl'liSIUNll .1'\0NUl'lENTELOR ISTORICE

1 6) Scrisoarea lui Ştefan Cantacuzino către Hrisant Patri­ 57) Rap. bailalui tlemmo, li IX, I , 5 3 7 .
arhul în E . Legrand, Epistolaire grec , Paris 1 8 8 8 , 1 1 o ; 58) Iorga, O. C. 1 4 + .
N. Iorga, Dac . relative la Brâncoveantt. (Scrisoare a 5 9 ) D e s i\lleur., către Rege. H. S. I . I, 430.
unui spion 6 7. Din hârtiile legaţiei din Viena) 5 2 . (Pentru 60) lbid.
lucrători) H IX, ibid., p. 1, 5 3 3 . Iorga, Dac. 6 1 . 6 1 ) Rap. baiialui1 li IX, 1, 537.
' ; 1 Dominus l'lanno autem optiman fortmam habuit, quod 6' ) Iorga, o . c . 7 9 .
adhuc 4. i\p. Bucoresti affugento se sal"a"ierit. (Din hârtiile 63) lbid 1 4 4 - 6 .
legaţiei din Viena) Iorga, Docum. relative la Brânco­ 6 •) Del Chiaro, o . c . 1 9 4 . H. SI, I 4 3 0 . Rap. Dessalleur
veanu , 5 6 . în Giurescu-Dobrescu 2 7 0 . Iorga, O. c. 5 9.
t8) Raporta! lui Steim•ille către consiliul d e răsboi H . V, 651 t\ulţămită amabilităţei d-lui D. Russo care ne-a pus
1, 1 3 5 şi următoarele cuprinde in\,entariul 3\lerilor. Pentru la dispoziţie această carte din excelenta sa bibliotecă : T G O-
bunii din l\drianopole \l, nota 5 0 . MNHMA I �TOl' l K O � ll EPI T H � KATA THN
' ") Dcl Chiaro, ! pentru detaliile maziliei . loc ritat ; 1 8 2 - + . XAAK H N MO.\ R � TH� 8 EOTOKOT ll A P A B A P-
Iorga , ibid, 5 6,. H IX, p. 1 . 5 3 3 . Iorga, ibid 1 6 1 , ş i H . 80.W M A IOT KOTTAOTMO Tl:lA l\ O T. Constantinopole
IX, p. 1 . 5 3 3 [pentru pasuri'. 1 8 6 + . llustraţia aci anexată e luată din Vyzantios, aflat tot
O O' H IX, p. I. 5 3 3 . in biblioteca sa.
' ') lbid. 66) Jbid, 3 1 . Vezi şi D. Cantemir, o. c. 3 9 4 , 4 0 1 .
2 2) Rapo1·tul bailului din Viena către Doge, H IX, p. 1 6 7) lbid, 6 3 .
531 din 1 7 1 4, 2 1 lip. 6 8) lbid, 1 6 ·> - 9 .
' ") Giurescu şi Dobrescu op. citat, 265 (Fieischmann, 69) Condica l u i Const. BrâncO\>eanu. V . Iorga. Studii şi
ştiri din 28 i\p. 1 7 1 4 ) . Documeute, v, 3 6 3 .
"') Iorga, op . cit. 6 9 . H I X , 5 3 3. Del Chiaro, o . c. 1 8 8 . iv ) Vezi CotlornuzianuJ, o . C . 3 5 .
25) Del Chiaro, lbid. ; ' ) Panaghiotache a"ea 2 fiice. U n a s e mărită c a i\damache

26) H IX, p. I. 5 3 3 . i'\uruz, negustor din Trapezunt, a\,ând d� copii pe Dimitrie.

>7\ Del Chiaro, o . c . 1 8 8 .
28) Fleischmann� scrisoare d i n 1 7 1 4 , 2 8 1\.ug· st, in Giuresc3
şi Dobrescu, op. âtat, 2 6 5 , 2 6 6 .
••1 Legrand o . c . 1 1 5 .
�O) Fleischmann, in Giurescu-Dobrescu, o . C. 2 6 6 . Iorga,
O. c. 5 1 , 1 3 3 , 1 5 3 , Del Chiaro, O. c. 1 8 9.
" ' ) li IX, p. 1, 5 3 . l Rap. lui Z.ane către Doge din 23 i\p.
11 1 4 . 2 1 i\p.). Iorga, Documellte 1 3 3 . Del Chiara spune
tot a�a, 1 0 .0 0 0. . 0 0 0 talere.
� 2 ) Giurescu şi Dobrescu,a. c. 2 6 1 ; \Fleichmann, 1 7 i\p. 1 7 1 4'.
"3) lbid 2 6 1 , Del Chiaro o. c. 1 8 9 .
31) li I X , I , 5 3 5 : ( Rap. l u i Ferrati medicul lui Brilnco\•eanu).
' 5 ) lbid. şi Del Chiaro, o. c. 1 8 9, 1 9 0 .
"6) lb id.
37 ) lb id.
38) Legrand, o. C. 1 2 4 . ( Scrisoarea lui St. Cantacuzino din
17 1 + 2 0 Ju!ie1•
39', Giurescu-Dobrcscu, o.c. 26 7 .(Fleischmann, 2 2 M.aiu 1 7 1 , 4).
,�O) Iorga, O. C. 1 3 6 . � Ştiri din Smirna . 2 1 Iunie 1 7 1 -1-).
41) Iorga, o . C. 7 1. lŞtiri din Viena'.
• 2 ) Giurescu-Dobrescu o. c. 2 6 8 .
i\cest Dimitrie se căsători cu Sultana, fata lui l'la"rocordal
şi născit pe Constantin r\uruzi şi Ecaterina so ţ ia lui Ipsilant,
ib id, p 5 0 .
72; lbid, 5 0 .
7> ) lbid, 1 6 7 .
H) li. S. I, 1 4 3 0 .
75) H IX, 1, 5 3 7 .
-;6) Iorga o . c. 1 4 7 - 8 1 2 7 0 , 5 9 ,
" 77) Iorga, Ş tiri despre veacul a l X VIII-lea, llnalele
i\cademiei Române, ll, XXX!l.
78) GiGrescu1 Dobrescu1 o. c., 2 8 ;; - 4- . , Fteischmanni.
lO lbid. 2 8 5 ? 3 0 6 . Datoriile ei erau
de z o o . o o o fllo­
rini. Vezi suplica lui G. Trapezuntziul către Carol al VI. i\lţîi
spun 1 0 0 pungi = 5 0. 0 0 0 taleri. Giurescu Dobrescu, o. c:,
2 8 7. Del Chiaro spune 3 0 . 0 0 0 reali, 1 9 5 , ceeace trebue so­
cotit ca prim acompto.
SJ) Vezi asupra acestei chestiuni, Virg. Drăghiceanu. Cl-t r­
! ile boiereşti, Ooleşh, în Con"orbiri literare, an. 1 9 1 3 . 7 3 1 .
1) Del Chiaro o c , 2 3 1 , Giurescu, Oltenia sub Austriaci
1 2 8 : «durch brancovanische Familie die in einer besondere ..
Consideration ist . . . sich cine Parthie zamachen '> .

·1 3 ) Iorga, ibid 1 6 1 . 8o) Del Chiaro, o. c. 2 3 2 .

44) lb id. 7 1. sai Legrand, o . c . Epistolaire, 1 6 0 .
H ) fbid. 1 7 4 - 5 . 841 Giurescu, Oltenia sub Austriaci, Bucureşti 1 90 9 1 1 0 4.
H) fbid, 7 2 . 851 Legrand, o . c . 1 5 8 .
•7) lbid. 7 7 . 8 6) li, X, II, 5 4 6 . Rap. pro"editorilor dela Z.ecca c�tre Doge.
48) lbid. 7 1 .
87) Iorga, Studii şi Documente, XIV.
49) Jbid 7 2 . H , I X 1 , 5 3 6 . !Ştirile bailulai !\ .
t\emmo din 88 1 llctul proveditoriior H IX, 1. 5 + 6 ; ibid, 5 4 5 , 5 4 4, 5 4 7 ,
171� 15 Iulie Giurescu-Dobrescu, o. c. 269 (Fleischmana). 89) wurescu•Dobrescu, o. c. 2 7 9 , 2 7 4.
Iorga, O. C. 7 6. 9>) lbid. , o. c. 3 0 5 .
50) lbid �i Iorga 7 7 . 9!) lbid., 2 7 3 , 2 8 1 , 2 2 .
51) Rap. bailalui tlemmo, li IX, 1 5 3 0 . (Pentru patriarhul 92) lbid., 2 93, 3 0 1 .
lllexandriei) ''· Iorga. o. c. 1 3 7 şi H SI1• 4 3 0 pentru !iri• 9;J) lbid., 2 8 7 , 2 9 3 .
sant, retras în rloldo\>a. 94) Iorga, Studii ş i Documente X, 262. H XV, II, 1 5 63.
52) Iorga, o. c. 95J Giurescu ..Dobrescu, o. c. 3 0 6 .
53) lbid. 96) lbid. 3 1 1 , 3 1 3.
5-l} Giures..:u-Dobrescu, o . c. . 2 6 9 ; Iorga. o. c , 75, 9 7) Drăghiceanu, Locaşurile lui Brâncoveamt n : .
55) Iorga, o . c . 7 7 . 98 1 O parte din inscripţii publicate în rell. Drum Drept,
56 ) Giurescu-Dobrescu o. c . 2 7 0 ; D e l Chiaro1 19 >, i\ngust-Sept. 1 9 1 4.

inp.org.ro
 1'\0RJ'\AHTUL LUI COHStl\HTIH BRAHCOVEl\HU BASARAB VOEVOb
P. S. Dar cont�ingeren ce o a\.,em asupra mormântulni lui
Brânco�eanu, rezultată din logica faptelor şi do,•ezi:or expuse,
ar putea fi pusă la îndoială de cei ce nu recunosc de ade­
�ăruri istorice decât cele eşite pe calea mărturisirilor docu­
m entare. S 'ar putea pa ne, astfel, la îndoială autenticitatea
rnormântalai lui Brâncot'eanu. Dacă autenticitatea candelei e
imposibil a se tăgădui, totuşi printr 'o interpretare silită a i n•
script iei aşa de clare, s 'ar putea deduce sau că inscripţia
se referă numai la o intenţie a Doamnei de a aduce oasele
lui Brânco\,eanu in Bucureşti, sau, dacă ea le-a adus, atunc i
ele sunt îngropate intr 'altă parte a bisericii, iar nu sub
piatra de care \'Orbim, care nu are nici o inscripţie, fiind
pregătită pentru altcinet'a, - deci candela na s 'ar referi l a
piatra .care, după noi , e mormântul Brânco\,eanului.
Răspundem la prima obiecţie, că nu s 'ar putea concepe
pentru ce Doamna f\aria cu fetele llinca, Bălaşa, şi ginerile
lambrino Banul s 'au înmormântat la Sf. Gheorghe Nou, dacă
oasele Brâncot'eanului nu ar fi zăcat acolo, cu atât mai
mult cu cât f\onastirea Văcăreşti, zidită prin ingrijirea la i
lambrino Banul , ar fi fost cel mai nimerit loc de odihnă al
lor. 1\poi se poate admite ca Doamna f\aria să nu-şi fi rea­
lizat pioasa do 'nţă de a transporta oasele soţului in Bucu­
reşti ?
La a doua obiecţie, răspundem. Personalităţi aşa de mar­
cante, ca Doamna Maria, llinca, Lambrino Banul. nu se poate
R E S U t\ E
LE TOl'\BEl\U DE COHSTl\HTIH BRl\HCOV.I\H Bl\SS.I\Rl\B VOEVOI.l
La \?e ille de l'ann i\?ersaire du bicen­
tenaire de la mort de Constantin Bran�
c·o\?an, noas a\?ons d ecoa\?ert son to .nbeau
dans l'eglise « Sf. Gheorghe nou » de Ba ...
ca rest.
Nous rappel lerons brie\?ement les der ...
n iers moments de la \?ie de Branco\?an ,
son martyre, son enterrement, et les ef ...
· Bran co\?an ne se fit plus aacune i l lasion ;
forts faits par sa \?eu\?e Doamna 1'\aria
poar rassembler dans lear patrie les
mem bres de sa fam i lle et les restes d e
ceax goi etaient m orts poar leo r pays
et leur fo i.
L' inter\?ention d' an noo\?eaa factear
dans la guerre contre les Tun�s : les Rasses
de Pierre le grand, en compligaant la
sitaation exterieare du pays, troubla In
trangaillite dans laq aelle \1i\?ait le \?Oe\?ode
apres la paix de Carl owitz-et hâta sa
c hate.
Des querelles interieares, pro\?oqa6:s
par la rapture entre le prince et les
paissants boyards Cantacazene, aggra­
\?erent la sitaation.
inp.org.ro
1 2 .5
admite ca să fi fost îngropate la Sf. Gheorghe fără a li se
fnce şi morminte. Onde sunt ele azi ? căci faptul ingropărei
lor la Sf. Gheorghe e amintit numai de candele, cu aproape ace·
laş text ca a BrânCO\,eanuJui. Dacă ei nu au morminte, aceasta
se datoreşte faptului că au fost îngropaţi sub aceiaşi piatră
sub care zăceau oasele BI-âne.O\leanului. }\ceastă piatră nu
.
poate fi decât a 'eia a cărei fotografie o dam , decorată ca
stemă domnească.
Piatt·a e luct·ată pentru un domn, ea nu putea să acopere
numai simplii descendenţi sau rude de Domn, cari niciodată
nu .. şi pot impodobi mormintele cu stema dom 1ească. Exem­
ple : tlormintele Zmarandei şi }\ncuţei, fetele BrâncO\.li!anului.
(Hurez) ; al norei BrânCO\leanulai, Bălaşa. Cantacuzino (l'\itro ..
polia Târgo�işte) ; al nepoatei BrâncO\•eanului (fata lai Con­
stnntin) ()>iseriea S-ta Vineri TârgO\>işte) ; al pădn ţilor şi mo•
şului Brânco�eanului (Brânco"eni) ; ai tatălui - lui 1"\atei Ba­
sarab ·( nrnota).
Dncă piatra nu are inscripţie ca atât mai m!.llt tre bule să
înţelegem din ce cauză ; oare în Franţa re:t,oluţionară, dacă
s 'ar fi găsit oasele decapitatului LudO\lÎC al XVJ..Jea, ar fi
putut cfnh1a a le exhiba cu ostentaţie într 'un templu francez ?
- Chiar faptul că tradiţia il atribuie lui Grigorie Brânco­
ueanul, e concludent ; acest ultim Brânco\,eanu, fiind şi ut ..
timul îngrijitor al mormântului ce ascunde cenuşa strămo ...
şului său.
Il n'y eu plus rien de cache, dore­
na\?ant, a la coar de BranC0\1an ; meme
son titre d e prince de l'Empire romain
fat connu de la Porte, qui lui en fi t
ane se\?ere reprimande.
Connaissant les bruits gai couraient
au sujet de son prochain Mtronemen t,
i l obti nt le protectorJt de l'empereur
Charles VI et l'ind igenat pour la Trcm­
syl\?anie, ou il se fit bâ.tir un magn ifiqae
palais comme ! ieu de refuge.
Une im prudence de Branco\?an.: l e
projet qo'il a\?a it fait de marier s o n fils
Radoacan a une n iece da prince rebelle
de 1'\olda\?ie D. Kantimir, - i mpradence
habile ment atil isee par le reformatear ma-­
n iaque de la Tnrquie, le \? izir 1\li-Pacha,
m it en Mfaat la perspicacite de B ra n ...
co\?an.
Le 2 4 mars (\?.s.) 1 7 1 4, arri\?ait a Buca­
rest, a !'insa de toat le monde, le camerier
i mperial, et le lendemain, l e grand ecuyer,
soas le pretexte de passer a Hotin. -
 1 .2 6 BULETINUL CO.I'\ISIUNII .1'\0NU.I'\ENTELOR ISTORICt
Le 24 !'\ars ils detronerent le Prinee,
et l'emmenerent, le 27, de Baearest, avee
ses biens, ses fils, ses gend res, sa fem me,
et ses ne<Jeax, a Constantinople, ou i ls
ttrri<Jerent le 9 awil.
La fam ilie prineiere fat jettee a la
prison des « 7 Toars» , la forta n e fat i n ...
ventoriee et le prinee mis a. la q aestion.
Les tortares qa'il subit l e 1 1 m a.i
et le 4 jain (qaand ou l e soum i t a.u
snppl i\'e de l a roae) ne pa.r<Jinrent a lai
arra.eher le moindre a.<Jea en ee qai con�
eerna.it ses riehesses.
On eu alors reeoars a la ruse. Le
25 jain, on perm it a.a prinee, aaqael
on fit pr esent d'an cajta n, de se loger
ao pa.la.is du pa.ys a Galata, afin d'in ....
tereepter les lettres qu'il adressera.it a
ses agents, et ou il serait question de
ses biens.
Le 28 jain l e prinee fat de nou'Veau
jete aax «7 Tours » et subit a 3 reprises
la torture. - Il a'Voua les 3 0 . 0 0 0 dueats et
l es 5 . 0 0 0 boarses qui se trou'Vaient dans
l a maison du Patriarehe de Jerusalem
et dans eelle d'un agent de 1 ' l\ngleterre
a l\ndrinople ; les 3 0 0 . 00 0 d uea.ts de ...
poses fl. l a Zecea de Venise; les 2 4 0 ,
1 3 9 florins, qui se trou<Jaient en Tran.-.
syi'Vanie. On 'Vendit alo r s ses objets d e
valeur, des habits de prix, des bijoax,
etc. a 1' l\tmeidan.
!\pres ees torta·res, le 1 5 aout, joar
a.nni\1ersaire d e ses 6 0 ans de \?ie et
de 2 6 a.ns de regne, BraneO\?an et ses
fils furent Meapites en presen ee du Sul ...
ta.n . - Lears tetes farent promenees au
boat des la.nees, a tra'Vers la \?ilie, et
leurs eorps jetes de\?ant la sublime Porte,
d'ol\ ils de'Vaient etre jete fl. la mer ;
ils furent n eanmoins transportes farti....
vement, pCir les agents d e la Patriar....
inp.org.ro
ehie, au monastere d e la. Theotoeos,
de l ' île de Ha.l ki, qui entretenait d es
relations a\1ee Ies pays rouma.ins des le
XVI-me sieele.
La \1eu\1e, Doamna. 1"\a.ria, ses gend res et
ses petits ....enfa.nts furent eo11dam nes fl. ane
prison perpetuelle, eommuee en an exil a
Koata is. Ce n'est qu'a l'automne d e !'an
1 7 1 6 , qa' ils furent m is en liberte, en
eeha.nge de la som me de 1 oo.ooo flo ...
rins. On ea reeoars par ea.leal poli ­
tique a ee moyen, poar prodaire a n re ....
virement dans l'opin ion d n pays qai,
-- apres l e pa.ix de Passarowitz - etait
presqae perd a poar les Ottomans, et q u i
entoarait la prineesse d 'ane a.ffeetaease
venerat ion,
De retoar dans sa. patrie, Ia prineesse
reeonstitaa, d 'abord , la. ma.ison des Eran ...
eo'Van, et ses biens d isperses, apres quoi
elle pat enfin songer a ramener de Hal ki
les ossements d e eeax dont elle cte ...
fendait la. memoire . au pres de l'em pereur
C harles VI, cmec ane fierte et une har...
diesse d'aatant plns rema.rquable, qu'elle
etait a present soap<;onnee de fa<Joriser
la pol itiqae tarque ! !
-
Le 2 0 jail let 1 7 2 0 , les osse ments
etaient deposes, en caehette, soas ane
dalie de marbre, decoree des a.rmes da
pa.ys, dans l'eglise de St . Georges, pres
do tom beaa de Jean 1"\awoeorda.t, l'an ...
e ien d ragoma.n de ta Porte, devenu Voe ...
'Vode de Vala.ehie,-fl. la bienfa isante i n ...
ter<Jention daquel la prin eesse a<Jait du
son retour d ' exil.
l\ueane i nseription ne fut gra.vee su r
la tombe d a condamne, m ais, au d essas,
ane l a.mpe ma.gnifi q ae fut plaeee poar
ra.ppeler le nom da « bienheareax prin ee»
et l'eela.irer a tra.vers les tenebres d e
deax sieeles.
 I C O N O G RA F I A ! M N U L O I A C I\ T I S T *)
--
-0

SCENl\ X. D. La dreapta, pe o colină \Jerde�deschis, o cetate

INTOI\RCEREI\ t\1\G!LOR Li\ BI\BILON.
Ea ilustrează icosal :
« K�puxE� 9Eorp6pot ycyovo'tE� ot p.riyo( 1) {mi­
<HpF-tfi(Xv EC� 't�V BaouAiiiv o:, &wtdicro:ni� crou
'tOV XP1Jcrp.ov M.i Y.. 1J PU�(XV'tE� crE 'tOV Xptcr'tov
&rca:crtv, cicpi'i'tE� 'tOV 'H p wo·�v w :; ).1Jp WOY), p.�
EÎOo't(X tfiriHm, > AU1JA.ou'ta. »
[ <C/'\!irturisjlori purtători de Dum nezeu fiind îi�
losofii, s'au ' Întot·s în Va\Jilon, să\JârŞind prOt"ociia
cu turnuri creneiate, t·otnnde saa pătrate, de di�
ferite înă1ţi m i . La extrema dreaptă, o pJarn în
plin�cintru, ce se deschide într'un zid de un a�
parat modern , regulat, cu creneluri. Prin des�
chizătura ei , se \J .id în intedor edi!ici i . 1'\agii se
pregătesc s:i intre în cetate. Cel dintâiu, bătrânul,
călăreşte un cal alb, angajat pe jumătate pe
poartă. El c lmbrăcat ca un ca\Jaler occidental :
jambiet·e şi cisme li liachii , omate cu aur ; pan�

Fig. 1 9 . S cena a X�a a 1\catistului

Intoarcerea magilor la Babilon.
- /'\iniatură « manuscrisului grec 1 1 3 al Bibliotecii l\cademiei Române. -

ta , şi mărturisinda�te pre tine, Hristoase, tuturor,
au lăsat pe Irod ca pre un mincinos, că nu ştia
să cânte, 1\lliluia 2) >> ].
1'\anascrisul grec 1 1 3 al 1\cademiei :Române,
(Yol. 1 2 ; jos ; dimens. : 9 , 5 0 X 7 ,48) :
*) 1\ se \'edea fasc. precedent .
1) Până aici figurează ca inscripţie pe scena a X·a a 1\ca·
tistului Trapezariei Lavrei.
') 1\kathistaria, p. 8 0 .
taloni roşii, o mantie \Jerde scurtă de Ca\Jaler
Pe cap poartă o coroan!i de aur radiată. Indă�
rătal lui înaintează magal cel tân!ir pe un cal
roib, înşeuat cu o şea \Jerde. El poartă plete pe
spate, e îmbrăcat ca pantaloni şi cisme t·oşii , ca
o haină albastră închisă, peste care e aruncată
o mantie scurtă, roşie, care lasă liber braţul
dt·ept. Pe cap are o coroană radiată. 1'\agul de
\Jâ.rstă mijlocie \Jine cel din urmii, călărind un

inp.org.ro
1 28 BULETI UL CO/'\JSIUHII l'\OHUI'1EHTELOR I STORICE

cal negru. Din imbt·ă.ci'imintea lui nu se \Jede de�
cât mantia-i scurtă. liliachie. Pe cap poartă. o
coroană. radiată., ca fundal închis, cu baza de
blană.. La stânga scenei terenul e aceidentat,
\?Opsit în \Jerde închis. Cerul e ultraman n �închis ;
la orizont, roşin. {Rg. 1 9).
Intoarcerea magilor a Yost "i:Jestal ae rar re�
prezentată. în artă.
Cele mai \Jechi reprezentă.t·i� dupl'i ştiinţa noa­
stră., sant din \Jeacctl al X-lea. Pe on i\Jol"ia ca�
rolingian din Palatul 1\rtelor din Lyon din anol
900 aproximati\J 1}, a\Jem : Inchinarea 1'\agilor, \Jisul
lor cu porunca de a se întoarce pe alt drum la Ba�
bilon şi întoarcerea lor în acest oraş. Scena aceasta
din ormă. are mnltl'i asemă.nare ca miniatura 1\ca�
tis.talui 1\cad�miei Române. U�al _din magi, _cari
înaintează dilări, ţ defa angajat-. pe' . jcmiâtate în
. -· -�. (
poarţa cetăţ[i. Ceilalţi do\ îl urmează. 1\ceasta
_
do�Jedeşte că compozitia scenei e \'eche şi că ar�
tistnl 1\catistaloi Academiei Române, ca şi cel al
In \Jeacul al Xll-lea a\Jcm întJarcerea magilor
în scena a X�a a 1\catistnlui Bibliotecii i nodale
din l'\osco\Ja. 1\ici se \Jede o cetate ca multe le­
re trc. Pe poarta ei p:itrunde cel dintâiu magul
de �Jârstil. mijlocie, urmat de bătrân şi de
tânăr. Hainele lor sunt scm·te, încălţă.mintele
antice 1).
In Tt·apezăria La\Jrei cei "trei magi , înşiraţi la
t·ând, înaintează. spre cetate, la poada căreia un
personagiu , care după Manual e pJrtarul, îi
aşteaptă. In Ionel e un decor de munţi stilizaţi �).
(fig . 2 0) .
1\ceastă din urmă scenă. se apropie de descrip�
ţi unea Manualului de Pictură :
«Cetate şi înaintea pot·ţii ei pot·tat·ul, pe partea
extedoară.; _şi în afară de cetate, mnnti , iar magii
\?in ' călări, condaşz' de un înger 3)». 1\cest âin
urmă element lipseşte dela toate monumentele
menţionate.
La l'\ateişa cei trei magi se întot·c călltri. La

fig. 2 0. Jntrarea magilor la Babilon ,i fuga în Egipt;

- Frescă din Trapezăria La,•rei. -
(Collection des Hautes-Etades Paris).

Colţei, care se aseamă-nă ca pt·ecedentol 2), a a\Jot aşa cetl'iţii o sumi:i de demnitari îi întâmpină, iar
în vedet·e un model, a că.n1i liliaţiune s'ar putea pe zidurile crE>nelate ale ceţăţii câte\Ja persoane
m·mi:irl într'o zi. pri\Jesc defilarea magilot· (Fig. 2 1 ) .
Pe o frescă de Bonizo din S. Urbana din
SCEHl\ XL
Roma (a. 1 O 1 1 ) cei trei magi se întorc pe jos
FUGi\ l:-1 EGIPT 4).
în Babilon, a cl'irai poartă e ligurată la dt·eapta 3).
ln \Jeacal al XI-lea a\Jem an ms. continând
'
home-
.
Ea ilustrează. icosul :
liile despre Naştere ale lai ioan Damascen , conser­ « Aaf.LtjiO:<; & � 't'{j Alyumcp Cf1W'ttuf.LOV aJ.1)6e[o:"; 0}
\Jat la let·asalim. Cea dln ormi:i din cele trei fignri & otw�o:<; 'tOO (j)E U OOU<; 'tO crx6-.o"; · 'ta yap etow),o:
relati\Je la închinarea magilor, puse pe aceeaşi pa­ 'tO:U 't1)<;, �w-.� p , 11� &veyxo:v-.a crou 't�V _lcrxuv,
gină, înlă.ţişe�ză întoarcerea magilor călări la 7tE7t'twxev· ot -.ou-.wv oE pucr6iv-.e"; &66w'l 7tpo�
Babilon şi întâmpinarea iar de portar inaintea -.·�v 0eo-.6xov » .
cetăţii 4). 1) Copies photograp!tiee , scena X . cf. trzy go"'ski,
Der Akathisto_s Hymnos, p. 1so.
') Kehrer, op. cit., li, p. 1 0 7 ·9, fig. 1 06. 2) ruuet, Collection . . . des Hautes- Etude , c . 2 0 9.
21 1\. Baltazar, Frescurile dela Colfea, in Bul. Ca­ 3) Op. cit., p. 1 + 9.
misiunii JY!onmnentelor Istorice, I, :; (1908) , p. 1 2 s . 4) Nlateiu, 11, 1 3 - 1 s.

3) Kehrer, op. cit . , I T , p . 3 4- , fig. 2 4. 0) Până aici îigurează ca inscripţi e pe scena a Xl-a a 1\•
4) G. Schlumberger, Epopee byza.ntine, Ill, p, 3 7 . catistului Trapezariei La,,rei,

inp.org.ro
 ICOHOGRI\Fif\ II'1HULUI 1\CI\ TIST 1 29

[ « Strălucind ta în Egipet ! lamina ade11ăniiai ,
ai gonit întunerecul minciunii ; că i dolii lai, 1'1ân­
taitoriule, ne1·ăbdând tăriia ta, au căzut ; ia1· cei
ce s'au izbăvit de dânşii strigau cătră Născă�
toa1·ea-de-Domnezeu 1 ) » J-
.M.anoscrisul grec 1 1 3 al l\ cademiei Române
(îoL 1 2 " ; jos ; dimens. : 9 ,48 X 7 ,50) :
La d1·eapta, o cetate co tumori 1·otonde şi pă•
trate c1·enelate, vopsite în· alb. La extrema d1·eapt�
un torn rotund ca o poartă mare în plin�cintra.
De pe aceste edificii se prăbuşesc trei figo1·i ,
dintre cari doo:i act îr.îăţişa1·ea unor animale.
Ele reprezint?i « prăbuşi1·ea i dolilor» , de care
vorbeşte icosol. In spre cetate călătoreşte Sfântn
Familie . .M.aica�Domnoloi , îmbrăcată în costumul
lui l osiî sii plece în Egipt împreună co .M.aica...
Domnului şi fiul ei, căci Erod caută să omoare
pe Christos. Iosiî îndepl!neşte întocmai porunca 1),
Evanghelia apocrifă însă amplifică e11enimentul.
In ciiliitoria în Egipt ia parte şi Iacob, fiul lai Io3if.
1\rFştii s'au i nspirat din amândoaă aceste
texte, urmând mai ales pe al doilea.
In Fuga în Egipt deosebi m mai multe ti ..
pari :
I. Tzpul rom a ntic dela Ravenna. .M.aica..
Domnoloi stă pe catâr şi ţine în mână on peşte
(Christos) . .M.âna dreaptă o are petrecută după
gâtol lai Iosif, care merge aliitori de ea. Catârol
e condus de hăţori de un înger, care merge pe
j s şi ţi ne în stânga an toiag 2).

Fig. 2 1 . Intoarcerea
·
magilor şi fuga în Egipt.
1
- Frescă din bisedca mănăstirii sârbeşti rlateişa -
(Collection des Hautes•Etu d es Pari ) .

ei obicinuit, având în braţe pe Chdstos în haină
m ăslinie, ţine mâinile încrucişate înaintea poalelor
şi căl 'ireşte un catâr. Jndărătul lor ormeazii Sfân­
tul Iosiî, co picioarele goale, îmbrăcat într'un
hiton lung, încins la mijloc. El ţine mantia sa
măslinie atâmată de toiagul săa reziimat pe o�
miirul stâng. Indărătol Joi e an teren ondulat.
Pământol e verde-închis ; ce1·ol albastru-închis.
(Fig. 2 2) .
Fuga în Egipt a fost reprezentată în artă saa
dnpă e11anghelia Joi 1'1ateio sau după evanghelia
apocrifă.
Ingerul apare şi pe unele opere italiene ale
Renaşterii. Un tablou In adevăr al Joi Gaodenzio
ferrari ( 1 484 - 1 5 46), ele11 al Joi Leonardo da
Vinei, t·ept·ezintă pe .M.aica�Domnoloi stând co
eleganţă pe catâr şi având pe genunchi pe Chris..
tos, care pare a i ndica calea. Un înger con duce.
lndărăt urmează S. Iosif co haina pe an toiag 3).
III. S. loszj conduce catârul, Iacob pur­
tând-u-şi mantia pe toz·ag 1'ăzămat pe umeri,
urm ează dttpă catâr, pe care stă Maica-
') Mateiu, Il, 1 3 - 1 5.

Prima arată, că îngerul Domnctlni a poruncit •) Venturi, S!01'ia dell' Arte Italiana, I, p. 3 1 4 , fig,
298 (Ra•enna. Sagrestia d e l l Daomo. Par·ticolare delia cattc•
dra dctta dcl �csco\•o l'lassi miano).
' ) A!.•athistariu, p. 80. a ) Larorge, La Vierg·e, p. 1 8 2 - 1 83.

Buletinul omisiunii \onomen!clor lslodce. 17

inp.org.ro
1 30 BC.ILETINUL C01'1ISTUNJI M.ONU1'1ENTELOR I STORÎCt
Dom11uluz' şz· Chn.stos. Inaintea lor se \Jede o
cetate şi o femee în genunchi se închină Sfintei
Familii. (1'1anoscrisol grec 74 al Bibliotecii Na�
ţionale din Paris (s. XI) 1).
. Din acest tip mai fac parte miniatura menolo �
giuloi lai Vasile a l II-lea (ms. grec 1 6 1 3) din Biblio­
teca Vaticanalai2 ). F\ici familia sfântă e întâm­
pinată la poarta cetăţii de un personagiu înco­
ronat ; fresca 1'1itropoliei din 1'1istra (XI V s.), unde
Iosif conduce; iar Iacob urmează, ţinând pe umărul
stâng un toiag şi cu mâna dreaptă o căldă­
ruşe 3) ; fresca din biserica sârbească din Gradatz
(XIII s.), etc.
IV. Iacob ro11duce, z·m- S. loszj urmează.
Ca exemple se pot <.la : Psaltirea Cloadoff 4) ; o
Fig. 22. Scena a Xl-a a F\catistoloi.
Fuga în Egipt.
J'liniatură a manuscrisului grec
altă miniatură a manoscrisoloi grec 74 al Bi­
bliotecii Naţionale din Paris (XI s.), unde Sfânta
Familie călătoreşte între două cetăţi. Iacob con­
duce, Iosiî urmează. E de obser\Jat că aici minia­
tarista] a uitat să figureze pe Christos în braţele
1'1aicii�Domnoloi 5) ; o placă bizantină de îildeş
din \?eacal al XI-lea, care e o l oct·are italiană
meddională, păstrată în Museo civica din Bo­
lonia: F\ici , pe lângă celelalte tigari de mai sos,
' > H. Omont, Evangiles avec p einfttres byzantines
du XJ.e siecle, pl. 1 .
'> 1'\illet, Collection . . . des Haules- Etudes, c. 46+.
3) G. t\illet, /J1onu 111ents byza11tins de Mistra, p l.
6 6. i\ici mai e figurat şi uisul S-tului Iosif.
' ) Foi. 1 2 3.
b) H. Omont, op. cit., pl. 9 6 .
inp.org.ro
apare şi an personagio, care se apleacă, întin­
zând o pânză 1) ; scena XI-a a F\catistolui Trapeză­
riei La\Jrei (XVI s.) (Fi�. 2 0). F\ici, în fond se \Jede
un decor de m unţi. La dreapta o cetate cu crene­
luri, o poartă, un interiot·, clădiri. De pe crene­
lnd cad i dolii în chip de demo ni. 1'1aica-Domnuloi,
cu Christos în poale, �ea de pe un catâr, condus
de un tânăr, Iacob, îmbrăcat într'o tunică scurtă
cu paenola deasupra şi indilţat ca cisme bizan­
tine. El se întoarce pri\Jind spre 1'1aica-Domnoloi.
Indărăt înaintează S. Iosif, imbrăcat într'o hainli
lungă, cu o mantie deasupra. El ţine în mâna
stângă an toiag, de care atârnă pe spate un coş,
iat· pe cea dreapUI o întinde spre 1'\aica-Domna­
loi, întoarsă spre el 2 ) .
113 al 1\cademici Române.
F\ceastă frescă e, ca îoarte mici deosebiri ,
conformă descripţianii JV!anualului de Pz'ctură:
«1'1onţi şi 1'1aica-Domnolui stă pe un catâr ca
prancal ei. Ea pri\Jeşte îndărăt spre Iosif, care
îşi poartă haina pe toiagul său, răzăma( de umăr
Un tînăr tJ·age catârul spt·e 1'1aica-Domnolai. Ina­
intea lor, o cetate, din ale cărei zidari se pră­
buşesc idolii 3) » .
Din acest tip face parte şi scena F\catistuloi
manuscrisului F\cademiei Române, descrisă mai
sos ; numai că aici miniaturistol a suprimat pe
') Graeuen , Il, 5 şi 9 . Schlumberger, L'epopee byzan·
tine a la fin du X-c siecle, m-e partie, 1 9 0 5 , p. 1 ;; .
' ) t\illet, Collecliou. . . des Haules-Etudes, c. 209.
3) Ed. Papadopoulos-Kerameus , op. cit., p . 8 1 .
 lCONOGRAFH\ il'lNULUl ACATIST
Iacob. S nprimarea aceasta o întâlnim de alt!el
şi aic�rea, ca, de pildă, la poadL\ dela 1'1on­
reale.
V. Maica- Domnu/11/ stă si71!].1tră pe catâr.
!oszj ţine pe u m eri pe Chritos, deschz"zând
sau îuchizând calea cortegiului.
Aici a'Jem două 'Variante :
a) los1j finând pe u111eri pe Clzri tos,
precedează corteg·iul, ca în manascrisol grec
74 al Bibliotecii aţionale din Paris (XI s.) De
o parte şi de alta a Sfintei Familii sunt doaă
cetăţi. La poarta celei din stân ga, spre care se
îndreaptă alaiul, an pe,-sonagia se prosternează.
In vârful celei din dreapta, an înger goneşte a n
personagia, care î n modelul pri miti'J trebue să
fi reprezentat an i dol. l'liniat01·istu l , nepricepâ11d
scen a , a făcat dintr'însul un sfânt cu aareolă 1) .
De acelaş tip mai e şi scena capelei Pala�
tine �) şi a Psaltirei serbeşti, unde S. Iosif
merge în frunte cu Christos pe umeri . l'laica�
Domnului stă pe catâr, având langă ea pe Iacob.
Demonii cad de pe vârful cetăţii 3).
b) Tipul serbo-t izantin : S. Iosif, ţinând
pe umeri pe C/rwistos urmează cortegz"ul,
Iacob conduce. Câţiv·o. spectatori asistă. Un
servitor însoţeşte S. Familie.
La l'lateişa scena reprezintă : I n fun d , la
dreapta, o cetate, din vârîal căreia i dolii se pră�
buşesc. La stânga, trei pe,-soane asistă de pe ziduri
la defilarea alai ului. tlaica-Domnalui stă singură pe
catâr, condus de Iacob. Indărătul ei vine S. Iosif
ţinând pe u meri pe Christos. El e insoţit de an
tânăr, care ţine două toiege. La dreapta, se
vede poarta cett\ţii , unde e adunată o mulţime
de oameni, precedată de un împ:irat, în costum de
ceremonie şi cu coroană pe cap. (Fi g. 2 1 ). l'lalţimea
aceasta este ampliîicarea unui model pri miti'J,
unde era - cu m se vede, de pildt\, p e manos�
crisal grec 74 al Bibliotecii NaVonale din Paris ­
o sin gură persoană ce se prosterneazl'i înaintea
Sfintei Familii.
V I . Tz'pul dela Kalm'e-Dja11li (XIV s.).
Aici l'laica�Domnului nu mai sUi pe catar, ci
merge alături.
Cât pri'Veşte scena corespunzi'itoare a Acatis�
talui manuscrisului grec 4 2 9 al Bibliotecii sino ...
1) H. Omont, op. cit., pl. 8.
2) t1illet, Coltection . . . des I-la�ttes·Etitdes c. 7 5 1 .
3 ) J . Strzygowski, Serb. P:;alt. , L I V, fig. 1 H.
inp.org.ro
1 31
dale d i n l'losco'Va, ea e îantezistt\, căci Christos
şi S. Iosi f lipsesc : O cetate, inaintea cărei a
două personagii se apleacl'i spre l'laica �Domnului
ca m âinile rugătoare. I n faţa lor l'laica ... Domnulai
fără copiJ 1 ).
Din cele arătate m ai sas 'Jedem că fuga în
Egipt nu se întâlneşte în catacombe şi pe sarco �
fagele prim itive. Lipsindu-ne dar monumente
11ech i , cari să ne facă sti întrezărim mă cur o
Hliaţiane, nu putem susţine, cam a îăcat�o So ...
lomon Reinach - deşi asemănarea e frapantă ­
că artistul creştin, în creaţiunea tipului Fugei în
Egipt, s'a influenţat de reprezentaţianile anei
zeiţe, care dupli unii este Epona Koupo'tp6 cpo<;,
i ar după alţii !sis şi în care ea apare cu un
copil în braţe stând pe un catâr 2).
Cât pri'Veşte căderea idolilor se pot race ur ...
m ă.toarele obsenJaţiuni :
Intr'un man uscris copt al Bibliotecii Naţionale
din Napoli 3) ni s'a păstrat pOIJestirea unui m i ...
racol al 1'1aicii ... Domnalui. Idolii adoraţi într'un
oraş, că.1·uia n u i se spune n umele, aa fost răs�
turnaţi îr.tr' an abis. In urma acestui eveniment,
morţii aa i eşit din mormintele lor, îngerii au
apărut, i ar l'laica-Domnufui a făptuit numeroase
IJindecă.ri şi alte minuni 4 ) .
E posibil că icosul Acatistului să. facă aluzie
la această legendă, care probabil că în timpul
compunerii lai era răspândită în l umea creştină
-
din Egipt. Autorul i mnului a avut-o în vedere în
laudele ce adresează. l'laicii �Domnului menţionând
călătoria ei în această ţară.
Căderea demonului se mai \Jede : pe o mi ...
ni atură a celebruloi Me11ologz"u al lui Vasz'le
il din Biblioteca Vnticanului 5) şi într'o minia...
tură a manuscrisului copt 1 3 al Bibliotecii Na ...
ţionale din Paris (XII s.). (Fig. 2 3).
1) Copies photog·raphiees, scena XI. cî. I, Strzygowsk.
Der Alwthistos Hymnos, p. 1 30 - 1 5 1 .
2) unele din aceste rep1·ezentaţiani, foarte numeroase de
altfel, se întâlnesc chia ;- in frescele de la Pompei. Zei ţ a
este de regulă a1ezată l a d•·eapta pe un catâr, care merge
spre dreapta. Ea ţine în braţul stâng un copil. In dreapta
şi in stânga nişei, unde se află ea, se \'ede un zeu ţinând o
pate1�ă şi un corn al abundenţii. De desabt e un scla\1 con ..
ducând doi catâri. S. Reinach, Revt,te A1•cheologique,
1 8 9 5 , p. 1 8 8 - 1 8 9.
") No. 1 1 9 , Zoega, Catalog.
4) 1\.lexis flallon S. J. Revue de l'01·imt c/wetien,
X, p. 2 5 6 .
5 ) O . Schlumberger, Epopee, I l ( 1 9 0 0 ) , p . 1 2 3,
1 32 BULETINUL C01'1ISIUNII 1'10liUI'1ENTELOR ISTORICE
SCENI\ XII.
INTiillP!Ni\REil DOtlNULUT.
(Yncman�) 1).
Ea ilustrează icosal :
« Mi&/J.ovto� �uf.L�Givo� · tou napono� alw'io� 2)
tJ.E9[crtCI.cr9 o:l 'tOU &71:1Z'tC:WVO�, btc:o61:J'l)� 4J� opE<:,OO�
o:utqi, &./.J,' Eyvwcre'l)� �o{mp Y.e�.1 8c:b� tV,c:w�,
Ol071:Ep Eţc:n),an crou 't�V &pp'l)'tO'I OO<:,OtO:'I xpcl.­
�wv· 'AU'l)),ouio:>>.
f «V rând Simeon să se mute dintru acest \?enc
de acum înşelătoria, te�ai dat lai ca an prunc,
dar te�ai cunoscut lai şi Damnezea desă.\?ârşit,
pentru aceia s'au mirat de înţelepciunea ta cea
nespusă, strigând : 1\llilaia 3) » � -
1'1anascrisal grec 1 1 3 al 1\cademiei Rom âne
(!ol. 1 3 v ; sas ; dimem. : 9 , 52 X 6, 5 6 ) :
Interiorul onai templu 4). In fand, on zid alb
cu ornamente florate, sos ferestre. La stânga o
Fig. 2 3. Că.derea demonul ai.
tliiniatură a manuscrisulai copt 1 3 al Bibliotecii Na ţionale din . Paris (XII s.)
(Desemn de O. Tafrali)
aşă în plin�cintra, prin care se \?ede în exterior
cerul şi an arbore. Deasupra ei an panou, pă�
trat, în relief ca ornamente. La mijlocul încăperii,
două coloane în roz, pe piedestale cilindrice, cu
capitelari rotunde sasţinclnd arcade în plin- cintra .
Pe jos, aşternut ca piatră, ca ape în \?ermillon .
La extrema dreaptă, altarul, reprezentat prin�
tr'o uşă mare, încadrată de două coloane albe,
înaintea căreia sant două. trepte albe, ca se�
paraţianea \?erticală. în albastra. Inaintea acestei
aşi, în dreapta căreia se t1ede o mare perdea
1) Luca, Il, 2 2 - 3 8 .
•) Până aici !igurează ca inscrip ţ ie pe scena a Xll-a a
/\catistului Trapezariei La\>rei.
S) Akathistariu, p. 8 1 .
4) Probabil că in spiritul artistului acesta· >·eprezintă in"
terioral marelui templu din Ierusalim, căci, după e\,anghew
Hstul Luca întâmpinarea Domnului a 8\'Ut loc în acest oraş.
Luca 11, 2 2 - 2 5 ,
inp.org.ro
.
roşie înnodată, bă.trânol Simeon, co barba şi
pletele lungi , primeşte în braţe pe !sos, care
bineco\?intează. ca mâna dreaptă şi e îmbrăcat în
alb. Deasupra capului săa e scris ca litere roşii
H� X·e (Isus Christos). Simeon îşi ţine mâinile
înt1ălaite într'o parte a mantiei sale roze, ceeace
e gestul împlinirii anei slujbe sacre, pe care ser�
t1itoral trebue s'o facă. in carătenie, de saYiet si
.
corp şi plin de respect. Simeon po:u·t:l. sab mantie
o haină lungă. în \?ermil!on. El e ca picioarele
goale. In faţa lai l'1aica�Domnaloi, în costumul ei
obicinuit, întinde braţele spre Si.meon, ca pentru
a primi pe Hal ei. Deasop1·a ei e scris în \?er�
m ilion iR P 81" (i'II�'t'l) p 8c:ou = 1'1aica�Domnalui).
Indără.tal ei st:i S. Iosif î n costum antic, cu
haină taleră albastră, manti e măslinie, care lasă
s'i \?e \?adă. am�ral şi braţul stâng. I n mâini, în�
\?ălaite tot în chip sacramental ca o parte din
mantie, el ţine doi porumbei saa două turturele,
cari se oferiaa, după cam cerea legea mozaică, la
4 0 de zile ca an sacrificiu pentru naşterea anai
copil de sex bărbătesc 1). Intre 1'1aica�Domnalai
şi S. Iosif e reprezentat11. bătrâna profeteasa
1\na, fiica lai Fanoil, din tribal lai 1\ser �). Im�
brăcată. de asemenea fn costum antic, ca haină.
lungă în \?ermillon şi ca mantie t1erde, ea în�
toarce capul spre S. Iosif arătând ca mâna
dreaptă pe Christos, iar ca stânga ţinând un
raloa desfăşurat, an Yilacter, pe care se aîlă o
i nscripţie greacă, din care se distinge ca\?ântul
OpE<:,OO\; (pruncul) 3). (Fig . 24).
1) Luca, li, 2 2 -25 .
2) Jbid. TI, 3 6 - 3 8 .
S) i\cest cm•ânt face parte din inscripţia, pe care ne-o d�
Jllfanualul şi care figurează şi pe filacterul ce-l poartă
profeteasa i\na in f.-escele dela Dochiaria, Dionisia dela
iltos şi Pantanassa din t\istra ( t1illet, Mon. byz. de
Mistra pl. 14. 0 , t ) : 'tOOto 'tO 6p�'fo; oopa.vov 'l.CI.l •( ijY
 ICONOGRI\FJA. If1NGLUI 1\Cl\ TIST
1\t·ta bizantină a dat o mare însemnătate în�
tâmpinării Domnului în templu de către Simeon.
Ea de sigor a avut în vedere şi textul lai Loca,
dar mai ale3 o legendă foarte răspândită în
lumea creştin). Simeon, mare învăţat şi adânc
cunoscător în ştiinţa biblică, f u onol din cei 7 0
d e învăţaţi tdmeşi J oi Ptolemeo pentru a tra�
doce sfintele di.rţi din evreeşte în greceşte. El
!o însărcinat să tt·adocă pe pro�etal Is:tia.
Ajuns, spone aceasri legendă, la pasagial care
zice : « Şi iată că o fecioară va concepe şi va
naşte on îio » . Simeon nu vol s::i cread1i. De aceea
el tradose cuvântul alma, Yecioat·ă, prin c:a�
vântctl grec, cat·e însemna tânără femee ; dar
deabia isprăvi scrierea acestui covânt, că. o
Fig. 2 4 . Scena a XII�a a 1\catistuloi.
Intâmpinarea Domnului.
- t\iniatură a manuscrisului grec 1 13
mână nevăzută îl şterse şi�! înlocui cu cuvântul
fecioară. Simeon îl îndreptă de mai multe ori
şi tot deatâteaori mâna mistedoasă şterse cu­
vântul spre a pune «fecioară». Foarte mirat
de aceasta, se puse a medita, când o lumină
dumnezei ască îl pătrunse şi�i arătă, că mina�
nea no numai că e posibilă, dar că. o va vedea
cu propriii săi ochi 1 ). Se mai adăoga la aceasta
o altă legendă, care no�i decât o i m itaţione
a anei legende antice : Cei 70 de învăţaţi că�
i:cnz p z w o z (Manual, p. 2 7 4 , la descrip ţ ia Intâmpinării
Domnului dela p. 87 găsim s a ·ra.t.�oop r�crs, care nu se în·
tâlneşte pe monumente ) .
1) Lafo•·ge, La Vierg e, p. 1 1 4.
inp.org.ro
1 33
lătorind spt·e Ptolomeo, trecară on râo. Si�
meon, nevoind sa cread:l că o fecioară poate
n aşte, scoase inelul său şi�l aruncă. în apă,
zicând : «dacii pro!eţia lai Isaia e adev:lrată,
să reg::isesc acest inel » . Dar i ată că mi nunea
se împlineşte. Nişte pescari găsesc i nelul înM
tr'on v eşte şi - ! aduce lai Simeon. De atonci
acesta stătea în templu şi aştepta să vadii pe
Christos şi s:l�l primească. în braţe 1 ). Voinţa i
se îndepli neşte şi Si meon întâmpină pe f1ân�
toitor şi binecm,ântândo�l, rosteşte covintele ca�
noscote : «A.cctm slobozeşte, Doamne pe robul
tău, etc.».
La Iutâmpin:.rrea Dom.nuluz· deosebim mai
molte tipari :
al Bibliotecii 1\ cademiei R o m âne. -
I . Ttpul sz"metrz"c. In jurul unuz· balda�
chiu, aşezat la mijloc, cele patru personaje
·
Sltnt aşezate sz"m,etric : la dreapta, S. sz �
111-eon şi projeteasa Ana; la stânga, Maica­
Domnu/uz· şi 5. Iosif.
Cea mai veche reprezentare e o mi niatură a
manuscrisului grec 74 al Bibliotecii Naţionale din
Paris din veacul al XI�lea. t1Jica�Domnnlui pre�
zintă pe Christos lai Simeon, care întinde mâinele,
învelite în mantie, ca să�! primească. S. Iosif ţine
în c:ata hainei sale cei doi porumbei. Pt·ofeteasa
1) Âap.avi'."fJV05 u � o 0 t.r J.i'. 6YOO xu.l �'tOO�t'too, B1iO'CtVQbq,
p. 5 9.
1 34 BULETINUL COI'liSIUNII l'lONUI'lENTELOR ISTORICE
l\na, îndădi.tul lui Simeon, întoarce capul spre
scenă, făcând an gest cu mâna dreaptă, întoarsă
cu palma spre spectator 1 ) .
Din acest tip mai fac parte : o miniatură a
/'lenologiului l ui Vasile al I I�Iea 2), o miniatură a
e�Jangheliei din ll'iron (XI s.) 3) ; un bazorelief
pe o piatră litogra!ică, pe care d. Sch lumberger
o socoteşte din l'eacul al X-XI�lea, dar cat·e
în realitate e posterioară, consen>ată în eate�
drala din Toledo. Pe această operă se repre�
zintă cele 1 2 sărbători ale mântuitontlm, între
cari şi întâmpinarea 4) ; o steatită din l'eacul al
XIV"Jea dela Vatoped ") ; Psalft"rea serbească
(XIV s . ) 6) ; frescele din Peribleptos şi l'litropolia
din /'listra (XIV-XV s.) 7). La acestea însă din
armă Simeon şi nu l'laica"Domnuloi ţine pe Chri"
stos. Baldachinal de asemenea n u e figurat.
II. Tipul asim,etric al Jl;funteluz· Atos :
Sz'meon , la dreapta sz. ngur, ţine pe Christos
î n braţe ; la stânga, celelalte trez' personag-z"i.
fig. 2 5 . Intâmpinarea Domnului şi Christos adorat ca creator.
- Frescă din Trapezăria La\'rei -
(Collection des Hautes-Etudes, Paris ).
Manualul de pictură ne dă descripţiunea
acestui tip: «Un templu şi an cu�Jacliu, dedesuptul
căruia e o masă şi pe ea o tămăelniţă de aur.
Sfânta! Simeon, cel primitor de Dumnezeu, ţine
pe Christos prunc în braţe, iar acesta îl bine�
cul'intează. l'laica�Domnului de cealaltă parte a
mesei întinde mâinile către dilnsul. lndărătul ei
Iosif ţine în h aina sa două porumbiţe. Lângă el
profeteasa l\na arată pe Christos şi ţine o hârtie
') H. Omont, op. cit., pl. 9 7 .
2 ) G . Schlumberger, Epopee, I I , p . 1 1 7 şi tlillet, Collec­
tion . . . des Hantes Etudl!s, c. 466.
3) tlillet, Collection . . . Hautrs-Etudes, B. 6 2 . cf. Ch.
Dichl, Nlameel d'art byzantine, Paris 1 9 1 o, fig. 2 2 4 .
4 J G . Schlumberger, Epopee, r , p , 4 6 5 .
5) i'lillat, Collectio11 . . . des Hautes Etudes , c. 1 9 2.
Cf. G. Schluq,berger, Epopee, l . p . 1 o s .
6 ) r. Strzygowski, Serb. Psalter. p l . LV, f i g . 1 � 5 .
7) J'\itlet, iVIonuments byzantins de Mistra, pl. 1 1 1 ,
şi 6 6 .
inp.org.ro
cu i nscdpţia : (( Totho -.b opE<:f!O\; oupo:vbv zo:1 '(�V
ZOY)f!toupncre:» 1 ) (l\cest prunc a creat cerul şi
pământul). Ca exemple a�Jem : frescele dela ca�
pela S. Gheot·ghe a monăstirii S. Pal'el din l\�
t'ls (a. 1 42 3), 2) dela Dioni sio (a. 1 5 47) 3) �i Do�
chiariu (a. 1 5 68) 4), dela Pantanassa din /'listra
(XIV -XV s.) 0) ; două miniaturi ale onor mana�
scrise armeneşti, No. 1 8 al Biblioteci i Naţionale
din Paris (XV s.) şi No. 3 . 2 9 0 al Unil'ersităţii
din Bolonia (XVI -XVI s.) 6) ; scena l\catistolui ma�
noscrisului grec 1 1 3 al l\cademiei Române <XVH s.),
descrisă mai sus ; fresca trapezăriei La11rei . (fig.
2 5). fresca dela Colţea "), etc.
111. 1 ijml simplificat: scena se compune din
l'laica"Domnuloi, Christos şi S. Simeon. Ca exem�
plo al'em scena XII�a a l\catistului m anuscrisului
grec · 42 9 al Bibliotecii si nodale din 1'1oscolla
{XII s.). l\ici se \>ede un altar cu un cu�Jucliu,
susţinut de patru coloane, a11ând la mijloc o per"
dea ce atârnă în jos. Pe o mas:i între S. Simeon
-
şi l'laica�Domnului o carte. S . Simeon ţine pe
Christos în braţe, iar l'laica�Domn aloi întinde
spre el mâinile S).
A.cest tip se mai întâlneşte în l'eacol al XVI�lea
1) Op . cit., p . 8 7 ; pe frescele dela s. Pa\lel, Dochiariu,
Dionisiu, Pantanassa a\lem bro p 2 w n (l'lillet, Collection . . .
des I-!aules- Etudes , C. � 1 2 , 2 7 0, 2 8 1 ) , ceeace găsim ş i
i n A !anual la D, p. 2 7 4.
2) J'\illet, ibid. C. 3 1 2.
3) Ibid., c. 2 s 1 .
4) lbid., c. 2 7 o .
5) 1\ici decorul a1·hitectural se aseamănă cu cel dela mâ ..
năstireu S. Pavel din i\tos. Pr:ofetea a i\na nu se intoa.-{'e
sp•·e Iosif. J'lillet, Jliomwtento by ::a11tillS de Mistra,
pl. 1 -1- 0 , 1 .
6) F\>. tlader, ,1/illialttres annelliennes, Paris, 1 9 1 -1- ,
pl. XV I ş i LI I l .
') i\, Battaza•·· Frescttrile dela Colfea în Buletinul
Comisiunii Jlllonumentelor Istorice, r, � ( 1 908) p_ 1 2 3,
B) Copies p!IOiograpl !.iees , scena XJI ; cf. l. Strzygow•
ski, Der Akathistos Hymnos, op. cit., p, 1 � 1 ,
 ICONOGRAFIA. Jl'1NULUI A.CA.TIST 1 35

pe tribuna dela Vest a Vatopedului : de o parte edificiului. Pe peretele, 110psit în alb-cenuşiu, la

şi de alta, pe cei doi pilaştri ce susţin arcul , se stâ.nga, an panou în relid cu an motitl flora!
atlă , la stânga S. Simeon ca Christos în braţe ; decorati11 la mijloc, care trădează. o i nfluenţă.
la dreapta, 1'1aica-Domnalui singură, ţinând cu occidentală. La mijloc se aYiă. reprezentat, pe
mâna stângă o ma1·gine a hainei sale, iar pe nouri şi într'o aureolă de raze aarii, bustul lai
dreapta aducând-o în':lintea gâtalui l ) . Christos, care binecu11intează. ca amâ.ndoui'i mâi...
nile. El poarti'i hiton roşiu, o mantie albastră,
SCENA. XIII. aruncată. pe umă.ral şi braţul stâng, lăsâ.nd în·
CHRISTOS 1\DORI\.T CI\. CREi\TOR tregul pept şi braţul drept liber.
Ea ilustrează icosul : Tipul fi gurii sale e cel obicinuit : smeadă. ca
«N sa.v eostl;s /.."{; t<JtV E fL cp a.viaw;; 6 Kt[Crl) � -� fL�'i � ) barba bi!arcată.. .A.ureola capului, în câmpal că­
to:� u rc' CGOtoD ye'iOI..lE'iOt�, t i; &u7i:Op01) o),aat·� mx� reia, sus, se distinge litera w , e cruci.geră. I n
yaa--cpo� xal cpu),cf.ţo:� ;;cdJTY}'I, wan:sp -�v, ăcpOo­ primul plan s e ridică. două coloane în roşia, sas•
p ov· tvo:: 'tO Oo:: i:> fLa. o),sn:ovte� UIW�u(!l�leV a.o-r:·�v ţi!lâ.nd arcuri în plin-cintru. Un grup de sfinţi p:i­
oowvts�. >l rinţi ocupă toatî. scena dela an cap:it la altul.

Fig. 26. Scena a XIII-a a .A.catistalui.

Christos adorat ca Creator.
i'liniatură a ma.noscrisu.lui grec 1 1 .3 al Bibliotecii 1\ ..:ademiei Române. -
(Collection des Hautes-Etudes, Paris).

[ ccA.rătat-aa făptură noăo arătându-se Făcăto­
riul noăo celora ce sântem făcuţi de dânsul, ră­
si'irind din pântecele cel fără de să.mâ.nţă, şi pă­
zindu-1 întreg, precum au fost ; ca 11ăzând minunea,
să o lăudăm pe dâ.nsa strigând >> 3)).
1'1anascrisal grec 1 13 al .Academiei Române
(foi . 1 4 ; sus ; dimens. : 9 ,5 0 X 6 ,48) :
Interiorul unui templu . Prin aşa, arccrită în
plin-cintru, se zăresc ce1·crl şi arborii dinaintea
') lillet, Co llection . . des Hautes-Etudes, c.
.
In primcrl rând s e distinge crn e11anghelist ca
e11anghelia în mâini, îmbrăcat ca haină de epi·
scop, cu !oras şi epigonation. In dreapta şi în
stânga lui, alţi etJanghelişti şi apostoli, cari . se
recunosc după costumul antic şi picioarele lor
goale. Printre ei se 11ede, la extrema dreaptă,
S. Petra ţinând cheile raiului atârnate de braţul
stâng . LJ. stâ.nga, un călugăr cu toiag în mâ.nă
ca capuşon, pare a fi S . .A.tanasie. Intreaga scenă
e alcătuită. cu mcrltă. ştiintă în dispunerea per­
soaneloi· pe tablou şi in tlariaţicrnea culorilor,
2 5 8,
printre cari predomină roşi al, albastra! şi tler•

2) Până aici figurează ca insc•·ipţie pe scena XJII a 1\.ca•

tistnlui Trapezariei La�rei.
dele. Podeala e in 11ermillon, ca lespezi pătrate
3) Akathistariu, !' · a 1 . �e piatră. ca 11ine multe. (Fig. 2 6).

inp.org.ro
1 36 BULETINUL C0/'1lSIU I l l'\O NU/'1.1::'. TELOR !STORJCE
· Ca termen de comparaţie n'al?!!m decât cele
două scene corespunzătoare ale 1\catistnlui ma­
nuscrisului dela /'1oscova, 1\catistul Tl·apez)\dei
Lal?rei şi descripţiunea Mmiualuhii de Pzdură .
Dintre acestea numai cel din urmă se asea�
mănă prin concepţie cu descripţia de mai sus,
deşi prezintă. - oarecari deosebiri.
Manu alul spune următoarele («Christos pe un
nour binecul?ântând cq amândouă m âinile, ·şi pe
cele patru pă1·ţi ale 1 nourului cei patru e\Jan­
ghelişti cu patru feţe !). De desupt, de o parte
-
şi de alta, apostolii, + artirii , i erad1ii şi celelalte
cete ale tuturor sfinti l or �)».
, '
/'1anuscrisul 1\cademiei Române a urmat această
1
prescripţie în totul, af11-ră. numai de reprezentarea
celor patru e\?anghelişti în nour.
1\catistul Trapezăriei La\?rei de asemenea a
om.is aceasta. Christos e reprezentat aici în bust,
în mijlocul unei am·eole, binecul?ântând cu amân�
două mâinile. La dreapta, a\?em apostoHi, în mis· ,
'
care spre stânga ; în faţa lor, � fi n ţii episcopi în
pol)'Stavrion, i mnografi , monahi, şl alţi sfinţi
părinţi (fi g. 2 5 ) 3): 1
Toate aceste m onumente însă sunt posteri·
oare : manuscrisul 1\cademiei Române din \?eacul
al XV!l-lea, fresca La\?rei din al XVI�Jea , Ma­
uualul cam din aceeaşi epocă. Renrezentaţiunea
aceasta aminteşte pe cea a Inălţării Domnului .
în epoca bizantină. însă. se concepea. altfel re­
prezentarea acestei scene, dol?adă. manuscrisul
grec 42 9 al bibliotecii si nodale din 1'1osco\?a din
l?eacul al XII-lea. 1\ici n'al?em pe Christos bj ne�
cul?ântând în mijlocul nourilor, ci pe 1'1aica•
Domnului stând pc tron la Stânga, şi a\?ând pe
Christos copi l pe genunchi. Ea îi arată cu mâna
dreaptă câte\?a personagii în costum antic.
--
SCENF\ XIV.
11\JCI\-DOtlNU LUl 1\DORi\T!\.
Ea i lustreaza icosul :
« Etvov t 6xov l06vte<;, �evwOGif.LEV wu x6cr�wu,*)
t o v vouv c�<; vupavov ��naObtE<;" ota to fl to yap
6 6cj;"t)),o<; 0co<; btl y?)<; f.cptl.v"t) tarmo.; &vOpw­
no<;, OOUA Of.LcVO<; thucret.t npo<; "tO ucj;o<; "tOU<; XU"tij}
oowv-a<;· ,AH"tJ),ouia:. »
1) Manualul zice 't2-tp&p.opcr.o� = cu
pat.·u fe \ e. Se
ponte însă ca aceasta să însemneze cele patru simbo:e apo­
caliptice, ce însoţesc de regulă pe e\•anghelişti.
2) Ed. Papadopoulos-Kerameus, op. cit., p. 1 4 9.
3) Copies photographiees, scena XIII ; cf. !. Strzy­
gowski, Der Akathislos Hymnos, op. cit,, p. 1 3 1 .
4) Până aici figurează ca inscripţ ie pe scena a XIV-a a
1\catistalui Trapezariei La\•rei.
inp.org.ro
(«Văzând naştere streină. să ne înslrainăm din
lume, mutându�ne mintea la ceriu ; că. pentru
aceasta Dumnezeu cel prea înalt, p re p imânt s'au
arătat om plecat, \?rând să. trag} la în:ilţime
pre ceiace îi stri g:i lui : 1\llilui:J. 1)» ] ,
/'1anuscrisul grec 1 1 3 a l 1\cademiei Române
(foi. 1 4'. ; sus ; dimens. : 9, 53 X 7, 5 0) :
1n fund un decor de arbori \?e1·de-m:isliniu.
La mijloc, /'1aica-Domnuloi, în costumul ei obi·
cinuit, ţine pe genunchiol stâng p e Christos, î m "
brăcat c u an hiton \?ermillon ş i c u o mantie por�
tocalie. Tron ul, \?ermillon cu dun�i de aur, e
mă.estos, al)ând înaintea lui o estrad:î. po!igo·
nalft. Spatele lui e încadrat de două. coloane în
spirală dela can:' pornesc în sus, în cerc, de­
coraţiuni în formă. de ramuri de acant. Pe jos
terenul e \?erde-închis ca pietre pe ici pe colo.
De o parte şi de alta a /'1aicii�Domnului , e câte
un grup de apostoli şî de sfi nţi. La stânga spec­
tatorului se disting, în primul plan; apostolul
Petru, ca chei le raialui atârnate de braţ, Pal)el
şi probabil loan . f i p oa1·tă. costum actic : pri mul,
hiton albastru, mantie \)erde ; al doilea , hiton
tilb, mantie roşie-carmin ; al trei lea, hiton lJerde,
mantie portocalie. Toţi sunt cu picioarele goal!:'. ln
grupul din dreapta, s� distinge, la mijloc, un
sfânt ca desă\)ârşire gol. Barb a lui cea lung:î. îi
· acoperă corpul, acoperit de peri , până la p1·
mânt. E l ţine mâinile îndoite înaintea pieptului
cu palmele întoarse în afară. Fără indoială că
suntem în faţa sfântului Onufri e E gipteanul 2).
La dreapta şi la stânga lui se află alţi sfinti
prelaţi cu barbă lungă albă, făcând gestul ado­
raţiei. Sus, la mijloc, o aureolă dublă : în centru
albastra-închis cei stele de aur, înconjurat de
on cerc tJermi llon. Cerul cu nou1·i, cu nuanţe de
I"OZ si' liliachiu, e foarte reusit ' . Pământul mă-
·
slinio. (fig. 2 7).
�n icosal şi scena aceasta se adoră 1'1aica­
Domnului.
Coltul Sfintei-fec.ioare e foarte l)echiCI. El se
ridică până în primele \?eacuri ale Creştinismolui S).
La un mo ment dat t·ăspândirea şi puterea sa a fost
atât de mare, încât s'a produs o reacţiCine. Ata.
1) Akathistariu, p. s 2.
2) S. Onaf.-ie se serbează la 1 2 Iunie. Delehaye, Sy­
H.
naxarium Co nstantinopo!itan u m , 1 9 0 2 , p.
7 4 6 . Pre·
zen ţ a acestui sfânt aici, 1·eprezentat în iconografie gol, se
explică prin textul uersalui ce urmează : z u.tp2 <noi.·� -rUi·;
jOfJ-Y<ÎiY. (Bucură-te, ta care eşti imbrăcămintea celor goi).
3) Laforge, La Vierge, p. 3 2 1 ; Lehne•·, Die Ma-
1'ienverehnmg in den ersten }alzr!:u/lderten, 2 1\ufl. ,
Stuttgart, 1 8 8 6 , p. 2 8 3 şi urm.
 ICONOGRI\f!A. ltlNULUI 1\Cl\TIST 1 37

curile în potri11a tlaicii�Domnului fm·ă începute tora, s'au pus siglele M P �9 r tlaica-D::�mnului
=

de Teodor de tlo;Jsueste, n �scut în 1\ntiochia
(IV-V secol), care a fost profe3orul lui Nes­
toriu. El susţinea că în lsus�Christos existau doa'1
persoane : a fiului lui Dumnezeu şi a fiului
omului. Intr'una din predicile sale, el nrat:i că
tlaria nu era mama lui Dumnezeu. Pop::�rul,
deasupra O?ului im 1ginei acesteia, ca s'i arate
bine ortod::�xismul 1). Biserica din Egipt mai ales
n'a uitat rolul însem"1at juc:�t de e:'l prin p :�tri·
arhul Ciril, şi a r:lm1s credincioxs 'i cultului
tlaicei-D Jmnulni 2). b 11eacal al XI-lea, de pild'i,
existau în Egipt mai mult de 60 de biserici C :J :l •

crezând că nega di11initatea l u i Christ )s, ft1 foarte
întristat. Totuşi Teodor nn merse până a susţine
aceasta. El înţelegea numai cJ. Du.n nezeu nefiind
născut, Sfânta .feci ar:i nu putea 1i ma:1n lui
Dumnezeu 1).
Ele11ul s'iu, estoriu, duse mai departe îm,J.�
ţătura primită şi fa c::�mbătut ca energie de S.
Cidl din l\lexa1dria. FHacurile sale împotri111
sacrate tlaicii·DJmnului 3).
In restul imperiului îns1 se producea din câ.n :l
in când câte o nJu:i nnnifestat·e a .Nestori :tnis·
malui , pe care oficialitate:� o prot:>ja câteo:!:lt.i.
1\stfcl sub Constantin al V .]ea Copronimul-K1�
balin)s (a. 7 4 1 - 7 7 5 ) cultul tlaicii-Domnalui a
fost persecutat, oprindu�se ca S. Fecioară s'i fie
numită J"laica lai Dumnezeu 4). Dar nceste încer�

/ • •

_j. '
11
� -j

fig. 2 7 . Scena a XIV �a a 1\catistalui .

t\aica Domnului adorată.
liniatură a manuscrisului grec 1 1 ;; al Bibliotecii 1\cademiei Române. -

coltului tlaicii-Domnului pr0\1ocarii sinodul din cări de a·i des!iinţa cu ltul au rămas zădarnice.
Efes, care se ţinu la 4 3 1 şi se sfârşi ca con� Lumea creştină a continuat a cinsti mai departe
damnarea nestorian;sm· Joi 2). De atunci cultul pe .Născătoarea�de-Dumnezea.
t\aicii-Domnc1lui fu recunoscut o!icial. Imaginile, Totuşi, dacă biserica 11eaculai al V �lea, în urma
cari o reprezentau ca mama tlântuitoralai se sinodului dela Efez a adoptat tipul tlaicii-Dom�
maltiplicară. Ş i precum crucea era simbolul, nalui stând pe tron ca Christos în brdţe, ea nu
care distingea pe Creştini de Piigâni , de ase� 1-a creat ; căci cea mai "eche reprezentare a sa
menea tlaica- Domnulai ca Christos în brate ' de-
\1enl simbolul distincti11 între Ortodoxi şi Nesto� 1 ) flartignY, Dictionnaire des antiquites cltretiennes,
riani 3). Ca o protestare împotri11a teoriei aces - p. 6 5 9 1\.
') illexis flallon s. J. Revue de !'O r ien t chretim.
1 ) J. 1\. floehler, Histoire de l'Eglise, Paris, 1868, X, p. 186.
t. I , p . 4 5 3. 3 ) E\•etts and Butler, CJm rc h es and monasteries in
2) J. 1\. floehler, op. cit. , p. 4 5 + şi urm. Egypt by Abou · Saleh, Oxford, 1 8 95.

3) La!orge, La Vierge, p. 3 2 1 - 3 2 2. 4) Cedrenus, �Ovorf�c; io'toptWYJ I C , p . 1 2 - 1 .:; ,

Buletinul Comisiunii flonumentelor Istorice.

inp.org.ro
1 38 BULETINUL COt\ISIUr Il /'lONU/'lENTELOR ISTORICE
o găsim în catacomba S . Priscilla, datând dela
jumătatea veacu'ui al ll�lea 1) ; apoi vin cele dela
catacombele S. Cctllist, Domitilla, etc. 2).
Peste tot aici /'laica�Domnuiui e reprezentată
în scena Inchinării l'lagilor, mai rar ca Buna�
vestirea. l'lartigny admite că dela veacul al V �lea
încoace s'au multiplicat reprezentaţiunile /'laicii�
Domnului izolate, adică fără Inchinarea /'lagilor 3).
I n ade�Jăr, ea apare astfel, între altele, pe un
mozaic din veacul al V �lea, în biserica Slântului
Dumitru din Salonic 4). De atunci tipul acesta s'a
perpetuat, răspândindu�se pretutindeni.
Artiştii dar, cal"i au i lustrat Akatistal, n'au
făcut decât să�! adapteze ne�Joei lor .
La început însă, în compunerea acestei scene,
s'a adoptat Naşterea adorată de mulţime, cam
se vede la Acatistal manuscrisului din l'loscova,
Fig. 2 8. !'laica-Domnului adorată şi Chri stos " carele e în ccr"şi-pe-pământ" .
- Frescă din Trapezăria La\,rei. -
(Colle tion des Hautes-Etudes, Paris).
ceeace a�Jând în vedere conţinutul icosu lui, care
aminteşte de «naştere miraculoasă» pare mai
l ogic : La intrar-ea unei peşteri !'laica-Domnului ,
stând pe an lei de leagăn, priveşte l a Hul ei,
aşezat pe un leagăn pătrat, la stânga, a�Jând în­
dărătul său boul şi asinul. Deasupra se vede o
aureolă, care reprezintă probabil steaua. Inain tea
/'laicii�Domnului şi a lui Christos se află o mul­
ţime cu mâinile ridicate în semn de rugăci une 5).
!'lai târziu, sub influenţa, poate, a iconogra-
') Lehner, op. cit., p. 2 8 5 - 2 8 7 , pl. 1 , l .
' ) lehner, ibid., pl . 1 � i orm . , p . 2 8 7 ş i orm . ; Kehrer,
Die Heihg·en drei Kihz ig e . II, p. 1 - 2 1 , fig. 1 , 1 0 ,
1 1 ' etc. ; Kondakov, Jconograjij'2 Bog o materi, s.-Pe­
tersb. , 1 9 1 4 , t. 1, fig. 1 , +, 5, 1 0 , 1 1 , 1 2, 1 -1- , 1 6 , etc.
•) 1'\artigny , op. cit., p. 6 5 9 1\,
"> o . Tafrali, Topograţl1 1'e de Thessalo11ique, Paris,
1 9 1 ;;, p. 1 1 2 , pl. XXVI, 1 ; Kondakov, op. c it. , t. 1, p,
345 şi arm.
5 ) Copies-photographiees, scena X I V ; d . r. Strzy­
gowski, Der Akathistos Hymn os, op. cit., p, 1 3 1 ,
inp.org.ro
fie i egiptene care reprezintă - ca picturile
dela Baonit - adoraţianea de către m ulţime
şi de către s!inţi, a l'laicii �Domnalai cu Chris•
tos în bn1ţe 1), s'a i ntrodus acest tip, care
se întâlneşte atât în manuscrisul Academiei
Române, cât şi în Acatistul Trapezăriei dela
Lavra. Aici /'laica�Domnalui ca Ch ristos în braţe
stă pe un tron. De o parte şi de alta, an
grup de oameni îi adoră. Indărătal tronului, an
baldachin pătrat. In fund, un decor de m unţi
stilizaţi, pe care, la stânga, stă un monah,
care pri�Jeşte în sus şi face ca mâna an semn
de adoraţiune �). (Fi g. 2 8).
Manualul de pictură prescrie acelaş tip ca
oarecari deosebiri : «Cer, pe care stă pe tron
/'laica�Domnalai cu pruncul, iar dedesupt o mul�
ţime de oameni priveşte în sas spre cer» 3).
SCE A XV.
CHRISTOS, Ci\RELE E ÎN CER ŞI PE PJ\. 1'\ i\NT.
Ea i lustrează icosul :
«"OJ,o� ·� v EV 'tO�� xch w, xa.1 'tWV iJ.vw ou06-
),w� O:'Tt'f}V o
, - , • ,
arcsptyp anw�· A oyo� '
,
·4) : au yx cn a -
o aat� yap 9c'tx·0 , OU fl.E't6.oacrt� OS 'tOTCt'X.'� y€.yo'i€
x.a1 c6xo;; E.x IIap9€.vou 9co),·0nou &xououcr'f}�
caDea. »
[,, Cu totul au fost întru cei de jos, şi de cei
de sus nicicum nu s'au depărtat. Cnl)ântul cel
nescris împrejm·, că Dumnezeiască pogorîre au
fost, iară n u m utare din loc şi naştere din
Fecioară prii mitoare de Dumnezeu, carea aode
acestea 5) " .
' ) Kondakov, op. cit . , p . 2 4 8 , g . 1 5 5 şi p . 2 5 6 , fig. 1 6 0.
2 ) G. l'lillet, Collection . . . des Hautes· Etudes, c. 2 1 1 .
3) Ed. Papadopoulos-Kcrameus, op. cit., p. 1 4 9,
4) Până aid figarează ca inscripţie pe seena eorespunz�­
toare a ,'\. catistulai Trapezăriei La\•rei.
•) Akat/i.istariu, p. a � .
 JCONOGRAFIF\ It\NULUl 1\Cl\.TIST
1'1anascrisal grec 1 1 3 al F\cademiei Române
(foi . 1 5 ; jos ; di rnens. : 9 , 5 0 X 8,02).
Un admirabil peisagia : în fund se \Jede marea
albăstrie, care se pierde în depărtare con1un�
danda-se cu eera] de o naanţă roz-albarie, pe
care se înalţă noari l'ioleţi-albari i . In mijlocul
mării, spt-e stânga se \Jede o i nsală în brrnă
de munte. La stânga spectatorului, doi chiparoşi
şi înaintea lor un arbore, din care se \J1l.d părţi
din trar.chia în mijlocul frunzişalai rar. Tt-un­
chial e de culoare castanie-roşcată, frunzele
\Jerzi-albăstrii ca naanţe gălbui, pe ici pe colo.
La dreapta, e un decor format dintr'un şit' de
arbori coni �i, probobil chiparo�i, de coloare al -
Fi g. 29 Scena a XV•a a A.catistalui.
. •
Christos « carele e în cer-şi-pe-pământ» .
- J'liniutară u manascrisulai g1·ec 1 13
b astră-albarie. Dela mare înspre spectatot- se
întinde o 1ăşie de pământ colorată în caneliu,
cu umbre castanii şi roşii închise. Ea se con­
tinuă printr'o alta răşie de un \Jerde-închis mă­
slinia, pe care stau personagiile scenei. La mijloc,
pe un piedestal oblong, roz stă Christos, cu pi­
cioat-ele goale, lmbrăcat cu un hiton carmin şi o
mantie albastră închisii, care lasă libere umărul
şi braţul drept. El face cu mâna dreaptă gestu l
bineca\Jantării, i ar ca stâng!! ţine el.langhelia, co­
lorată în pot-tocalia. Aureola lai e portocalie,
înconjO!-ată de un cerc âClriu . La stânga, în
inp.org.ro
1 39
prima! plan. stă F\postolul Petru, ca cheile ra�
i alai atârnate de m ână. El întinde spre Christos
amândoaă mâinile şi e îmbrăcat cu hiton al•
bastra şi mantie \Jet-de-închis. 1\lătari de el e
1\postolul Pa\Jel cu hiton roşiu şi m antie \Jerde­
inchis. El întinde mâna dreaptă spre Christos,
întorcând capul spre S. Petru. lndărătul lor sunt
doi apostoli tineri. In grupul din dreapta se dis­
ting doi e l?anghelişti : pr ima!, cu bat-ba albă, e
probabil tlateiu ; <tl doilea, mai tânăr, e Luca.
F\m ândoi ţin evangheliile lor în mână, colorate
în \Jerrnillon. l'lateiu, îmbrăcat în hiton albastru
şi mantie roşie-ca.rmin, ridică mâna dreaptă în
sus ; Luca, în hiton ro�ia şi mantie albastră,
al Bibliotecii l\cademiei Române
apleacă capul şi ţi ne e\Janghelia la piept. A lături
de el e an apostol tânăr, în haină roză. El ri­
dică mâna stangă în sus, întorcând capul spre
S. Luca. Indărăt se mai l.lede capul unui bătrân
apostol. Sus , la mij loc, e t'eprezentat bastul lai
Christos în aceeaşi atitudine ca în partea i n1eri�
oară. El c înconjurat de roze aurii şi de o au­
reolă O\,ală portocalie. (Fig. 2 9).
Sceea aceasta a manuscrisului Academiei arată
că artistul cunoştea tipul atonit al scenei, pe
care însă nu l'a armat în totul . Peisagiul cu o
perspectil.lă adâncă, cu a n cer l uminos, ca nori
1 40 BU LETINu L COI'l.JSIUNII l'l.ONUI'l.ENTELOR I STORICE

proprii artei occidentale, I'aa i n!laenţat, ca şi pe
alţi artişti miniatm·işti orientali 1).
Manualut de Pictură prescrie armlitoarele :
« Cer şi sus Christos. I n jarul lui lumină
foarte mult!\ şi cete îngereeyti ; iar jos i arăşi
Christos binecavântând cu amâ ndoaă. mâinile, şi
de o parte şi de alta, stau apostolii şi alt norod » �).
l'l.iniaturistal scenei A.catistului f\cademiei Ro�
mâne a m·mat această prescripţie, a omis îns:i
pe îngeri , cum a procedat, de altte l , şi pictorul
frescelor Trapezariei Lavrei. (Fig. 2 8). A.ici avem
în Fund an decor arhitectuml, cu ziduri crenelate:
La mijloc, Chl"istos ţinând evanghe·ia cu stânga şi
bi necuvântând cu dreapta, e înconjurat de o
dublă aureolă ovală. La dreapta şi la stânga
e câte un grup de trei apostoli, cari fac gesturi
de adoraţiune. Sus e bustul lui Christos, încon�
jurat de o aareolă. oval ă., dela care pornesc făşii
de raze.
Oricum ar fi , aceste trei monumente, cu toate
deosebirile ce le caracterizeaz1, sant înrudite.
Toate în>ă. sunt de o epocă posterioară. Schiln­
barea la faţă a avut multă. influenţă în crearea
tipului ce-l reprezintă..
In manuscrisul grec 4 2 9 al Bibliotecii sino­
dale din l'l.oscova, întâlni m o altă concepţie, an
alt tip . A.ici Christos, în costum antic, stă pe
un tron cu perină.. In mâna stâng:i, pe care o
ţine în jos, are un rulou ; cu dreapta binecuvin ­
tează.. Ind:irătul lui se vede un decor arhitec­
tural, o clădire cu turnuri B) .
O. T A F R A LI .

Le resume jra11ţaz·s Sttt vra a la fin de cette itude.

1) Vezi , de pi.ldă, în prh,in ţ a acestor influen ţe occidentale ') Op. cit., p. 1 4 9 .

asupra artiştilor orientali, E. Blochet, Peinlttres de tna- 3) Copies p:wtog·raph iees, scena XV ; cf. !. Strzy­
1ll/SCn'ts arabes, persans et turcs de la Bibliotheqzee gowski, Der Akathistos Hymnos, p. 131.

Nationale, pl. 59.

inp.org.ro
 C ·o 1'1 C1 N I C
---
VL
CATEV.'\ VEDERI NOUĂ DELA. CETA.TEA l\.LBĂ
I n îascicolul 1 8 al ncestui Buletin, sub titlul
«Gra11crri şi 11ederi dela Cetatea A.lbă>> , nm pa�
blicat un articol, în care, după câte11a consi de�
raţiuni istorico"arheologice asupra \Jechilor ce"
tăţi moldo\Jeneşti, am dat o serie de gra\Jari şi
Rg. 1 . Vedere în i nterioral curţii celei mari (jamătatea despre 11est) a Cetăţii A.lbe.
\Jederi dela Cetatea A.lbă, pe care le-am des­
cris rapodânda-le la planul acestei cetăţi, ridicat
de inginerul ras E. \?On Stein şi reprodus în
publicaţia d-lai I. Bogda n : Inscripţiile dela Ce�
tatea A.lbă.
Dândcr-mi-se acum posibilitatea să întregesc
seria acelor \Jederi ca câte11a fotografii noaă, de
detalia, ale bătrânei cetăţi dela limanul 1'-lis­
trcrlai - pe cari le datoresc tot d-lai 1'!. Dană­
reana, profesor şi publicist în Tulcea - mă gră-
inp.org.ro
A R I
0 ---
besc a reprodcce aceste îotogra!ii aci, dând asa­
pra lor, ca şi de rândal trecut, câte11a exp:idiri ,
pe baza planalai mai sas menţionat al cetăţii (a
se \?edea fasc. 1 8 a acestui Buletin, pag. 5 9 ) .
A.11em mai întâiu (!ig_ 1 ) o \?edere în interiorul
_
_
curţii celei mari a cetăţii - în jamătatea ei de
\Jest,)e care o caprinde apt·oape în întregime. In
îund se \Jede marele torn patrat, care, dapJ.
plan, uneşte latura de nord-\Jest a cetăţii ca acea
de sad-11est. Legat de turn, la dreapta, e al
doilea zid, cel i ntern, al primei lature, care
merge până la îmbinarea lui cu zidul de mijloc,
ce desparte incinta citadelei de curtea cea mare
a cetaţii. Zidul ace3ta, care în plan se arată
a a\Jea direcţia dela \?est la e3t, se \Jede, în
partea dreaptă a !otografiei, până aproape de
mijlocul său, unde se deschide poarta de trecet·e
din incinta citadelei în curtea cea mare. Por-
 1 42 BULETINUL CO.I'\ISIUHfi .1'\0NUMEHTELOR ISTORICE.
nind dela turn se \Jede, în stânga FotograFiei, o
parte din zidul de pe laturea de sad�\Jest a ce�
tăţii, ca cele două aripi de zidărie ce Flanchează
întâia eşire din cetate în această. par-te .
A. doua \Jedere (fig. 2) r-eprezintă acelaş turn,
tot în legătura lai ca zidurile de car; \)Orbirăm,
dar \JBZat de ciitrii liman.
I n sfârşit, a treia \Jedere (fig. 3), e şi ea un
col ţ din interiorul cetăţii , pe care însă, din lipsă
de elemente mai detaliate, mi�a Fost i mposibil
să�l determin pe planul lai \JOn Stein.
ALEX. LĂPEDATU.
fig. 2. Turnul ce leagă laturea de nord�vest cu
acea de sad�\Jest a Cetăţii Albe.
VII.
1''\}\R TURII DOCU.I'\ENTA.RE D ESPRE
1"\A.NĂ STIREA ARGEŞULUI.
In timpul din armă cercetând, ca autorizaţia
d�lai Director general D. Oncial, hrisoa\Jele ca
ornamente din A.rhi\Jele S tatului, pri\Jirea mi s'a
oprit ce\Ja mai îndelungat la actele .1'\ână.stirii
Argeşului , pe care sFânt lăcaş îl 1'ă.zasem ca o
zi mai înainte, pe sub pleoape udate, la înmor�
mântat-ea regelui Carol I.
Din aceste hrisoalle, am cules următoarele
inp.org.ro
mărtnrii documentar-e, cari 1'in să completeze pe
cele cunoscute din publicaţia mult regretatului
meu proFesor Gr. G. Tocilesca, 11 Biserica epis�
copală a 1'1ânăstidi Curtea�de�A.rgeş" , tipăl"ită la
1 8 86.
Iată�le :
Întâia o miirturie din 2 3 August 1 6 82 , în care
Şerban Cantacuzino dă. mânăstirii cel mai po�
trillit epitet de 11prea înFr-umusiţată" , ceeace in�
seamnă neîntrecută în frumuseţă, fără pereche :
1 68 2 ( 7 1 90) A.ogast 2 3. Bucureşti. Iw . Şărban
Voi1'od, nepotul răposatului Iw. Şărban Basarab
Voe1'od.
«./'\ai 1'â.rtos cătră această sfântă şi dumneze�
iască mânăstire, ce se chiamă A.rgeşul, care i aste
zidită. şi înălţatii şi pr-ea înfrumusiţată de început
den temelie de r-ăposatul stremoşul domnii mele
Iw. N eagoe Voe1'od B asarab ... , ca să.�i fie tot
llinăricial din dealul A.lămăneştilor, ot sud A.rgeşu,
după Topolog .. . ll
.
(A.r-hi\J. Stat., Episcop. Argeş, Pach. 43, No. 1 ).
După două zile dela data acestui document,
acelaş Domn al ţerii arată că. temelia şi scara
bisericii i�au fost drese, înttirindu�se pietrele cu
fier, sub pri\Jigherea boiarinului său Dona Pepano :
1 6 8 2 ( 7 1 90) August 2 5 . Iw. Şerban Canta�
cazino Basarab Voe\JOd.
.« . . Drept aceia şi fer-icita! acela Neagoe Voe�
1'0d Bă.sărab, cel despre mamă stră.moşul domnii
mele, ... şi mănăstit-e den temelie au ră.dicat mare
şi laminatii aici în oraşul acesta A.rgeşu], întra
sla1'a lai Dumnezeu şi întru cinstea s\Jintei slă'Jite
m aicii sale, împreunii ca alte ale mâniistirii îm"
prejur zidir-i...
« Şi după aceia, 1'reame multii trecând, au
den greşala meşterilor, au den umezeala wea­
milor, începat�au a se strica temelia şi scara
şi a se m uta pietrele dela locul lor ... Deci . . . am
trimis ispra\Jnic pe boiarinal nostru Dona Pepano
împreunii ca meşterii de au dres toatii stricii�
ciunea, întărind pietrile în tot chipul cu Fier, ca
sii poatii sta ca tiir-i e » . (HrisO\J reprodus de Gr.
G. Tocilesca, Biserica episcopală a .1'\ânăstirii
C artea�de�A.rgeş. Bucureşti 1 88 6 , p. 5 2).
După micile reparaţiani de mai nainte, Iosiî
I, Episcopul de Argeş ( 1 793-1 8 1 9), poate f i
socotit intâiul restaurator a l acestui monument.
La 2 5 Octonwrie 1 8 04, s'a sfârşit prenoirea
picturii, precum se arată intr'o inscripţie : « .. .zu�
gră\Jeala acestei sfinte biserici, pe unde căzuse
din străbaterea ploi!OI- prin zid, de când au Fost
acoperişul stricat, s'au preFăcut de iznoa\Jă, iar
pre unde era numai Frecată, s'au spăl11t, preno...
 COl'1UNICĂ.RI
îndu�se cu v1ipsele preste tot, pl"in osârdia sme�
ritului chyr Iosif J-iul Episcop Ar·geş, întru ale
căruia zile şi alte lucruri s'au făcut, fUnd
l'1itropolit Ungrovlahiei prea sfinţia sa chyr Do­
sitheiu şi Domn Ioan Constantin lpsilant Voe\Jod.
Ostenitodu fiind la J ucr·uri chyr l'1eletie lconomul,
la anul 1 8 04, Juna Octom\Jrie 2 5 >> . (Tocilescu,
op. cit., p. 5 5).
Despre acele « şi alte lucmri» de pre noit·e, fă�
eate de Iosit I Episcopul de Argeş, ne vorbeşte
pe larg următorul hriso\J inedit, care cll·uncă o
lumină mar·e, interesant1i şi din alte puncte de
\Jedere istorice :
1 8 06 Iunie 2 7, Bucureşti. Iw. Costandin Alexan�
dnr Ipsilant Voevod, etc.
Fig. 3. Un colţ din interiorul Cetăţii Albe.
« Drept aceia dar şi sfânta Episcopie a A.rge­
şalai, unde să cinsteşte şi să prăznueşte hramul
prea cinstită Adormirea a pr·ea sfintei de Dum­
n ezeu născătoarei şi parm·ea fecioarei l'1adei,-­
fiind din vechime zidită mânăstire de răposatul
bine credincios Domna Neagoe Voevod Basarab,
în locul unde mai nainte au fost l'1itropolia
ţă.rii, pă \Jreame când Scaunul Domniei era în
oraşul Argeşului, care podoabă dă zidărie a
aceştii bisearici Hind ca aşa alcătuire frumoasă.,
în cât este neasemănată ca nici unile din toate
zidirile \Jechi şi noaoă câte să află intru aceste
două ţări, însă şi cu câte să aWi în Evropa cea
inp.org.ro
1 43
de supt stăpă.nirea prea puternicii noastre Imp1i�
răţii,-din pricina trecutelor răzmidţe şi a răz­
baterii ploi lor, fost-au ajunsa la dilt-ăpănare bi­
searica aceasta, atât temelia ei, i zugdi\Jeala,
cam şi casile şi zidurile �semenea. Pentru care
arătând domnii mele iabitorul de Dumnezeu stin­
ţiia sa părintele Episcopul Argeşului chir Iosit,
că după ce s-au cinstit sfânta mănăstire aciasta
a fi scaun de episcopie, mergând stinţiia sa şi
\Jăzându-o la această dărăpănare şi pr·oastă stare,
n �au prelungit vreame ca să nu ajungă la m ai
multă str·icăciune, ci puind osârdie toate le-au
adus la bună stare : mai întâia dregerea sfintei
bisearici, temeliia, zugră.\Jeala, tâmpla şi altele
ce au fost de lipsă ; apoi zidurile înălţfindu�le,
şi casile unile din temelie prefăcându-Je, altele
m eremetisindu-Je ; făcând şi un par·aclis cu toate
ceale trebuincioase, ca să fie pentru să\Jârşirea
sfintelor slujbe, în \Jreamia ernii ; şi la Piteşti
făcând case din temelie, pentru ca să fie dă Jă­
cuinţa Episcopilor, unde se află şi scaunul is­
pra\Joicatalui judelai. Precum pentru acestea
toate ne-am acle\Jerit domnia mea nu n umai dă la
malte obraze dii cinste ce s-au întâmplat a merge
sau a petrece pe acolo, ci şi mai vârtos dă l a
prea sfinţiia s a părintele nostru 1'1itropolitul
ţării chir Dosithie, carele îosuş au \Jăzat acestea
toate, cfin d au mersu acolo, arătând domniei
1 44 BULETINUL COl'\lSIUNII 1'\0'!Ul'\ENTELOR ISTORICE

mele că şi bonă onî.oduială ţine sfinţiia sa Ctitot·i zugră\liţi : DragJmir, JupJ.nean VIata,
Episcopul înnăuntru, cu adunare de părinţi că� Stăncuţa, A PXONTA Dragomir Vornic, AP­
lugări şi ca alţi treboincioşi oamt>ni ce să cu\lin ... » . X O N T A THI ArTor Elena, Peretele nordic ,
(1\rhi\l. Stat., Episcop. 1\t·geş, Pach. 4 3 , Dac. Stanciul Log., 1'\athei, !ana Jop:m iţa Sim:'l, Radu!
No. 2 3). Vel Cluceat·, Dobromir Velichi Ban, il(�fif1 1Hll,11 GG
In legătură ca această mărturie de>pre acti­ Vilae Băneasa,
"itatea Episcopului Iosif I al 1\rgeşolui, cred po­ Peretele sudic : O Călugăriţj., Jupan Stan (?)
tri\1it să semnalez că an bun portret al acestui 1\râ\ldu (?) pah., LogJfet Dumitru, Jup. !'\aria.
distins prelat se păstrează în colecţia d�lui Em. Sunt o ramură a boierilor Creţuleşti ;
Kretzulescn, Preşedintele Societiiţii Istorice Ro­ O poartă, două splendide tetrepoade jeţ, sfeş­
mâne. n:ce din wemea lui !'\atei B:tsarab, z:tc as\lârlite
AL T. D U M I TRESCU. în aceast:l. bi>ericii ce ser\l:i de adăpost arga­
ţilor moşiei şi de unde s'ar putea pierde spre
VIII. cea mai mare pagub:i a artei aşa de sărac t-e­
prezentati în epoca lui !'\atei Bilsarab.
Pl SJ\Nil\ l'î.l\Nl\STIREI PL P..VICENI -·OLT.

Cu v R E.'\ R Ei\ · Lu · D u t\N EE U , R II.DICi\T·i\0 ŞI i\U PIS J\Nll\ BIS . l'î.i\GURENI · PRJ\HOVJ\
ZIDIT i\CST}\. SFYNTi\. ŞI DOOt\NEZEŞSCĂ fli\.NĂSTI R E DEN
.,. S( FA)NTi\ ŞI DUt\NHEQSCi\ 1\Ci\STĂ BESEi\RIC!I, RI\.­
TEflELIE DE Pli\TRI\., LÎINGI\. i\Pi\ 0LTULUI, Li\ LOCU CE S E
DIC,'\ T·I\ U D E ÎN TEf\ELIE. ÎNTRU Li\U D,'\ SINTEI ŞI DE
CH!i\fli\. 1\ UINIŞI, PRE HRi\f\UL STI i\RHi\NG HEL l'\IHi\IL1
VH\Ţil. FRC!I.TOi\RE ŞI NEOESPRRŢITEI TR O IŢE , i\DEVĂ·
ÎN ZILELE BONULOI ŞI PREi\ LUtliNi\TU LUI DOt\N lw.
Ri\TEI CINEI D u t\ N E?.E I RI , P!\.uNi\ Sr,l\.T!I.REi\Si\ i\ RII.­
1'\i\THEI Bl\.s(I\.)Ri\B VO(E)VOD, C U TRUDi\ ŞI CU OSTE•
POSi\TuLm D R II.Gt!ICI Ci\NTi\C O �INO B Y V ·VL Sri\T. ŞI
NEi\Li\ Sf\ERITULOI ŞI PLECi\TULOI ROBUL LU DUt\·
F ECO RII EI : P!I.RvuL, C osntNDIN, Ş II.R B,'\N, GRIGo­
NEZEU1 JOPi\N DRi\GOtiiR V EL V O RNIC 1 JUPi\NIŢi\
Rnşco Ci\NTi\CUZINEŞn, D01'\NINDU C R EŞTINUL Iw. 1\NTO·
E LENi\1 Ci\ si\. FIE P01'\Ei\N!\. ÎN VE,'\C DutiNEil.LOR ŞI
N I E VOEVOD. !'\se.'\ 1\ vG AS T 20, LEi\T 7 1 7 9 (= 1 6 7 1 ).
PI\.RINŢILOR DU IN E,'\ LOR t\I LI\. , n i-JGI] 1\!\G ll, 1\t\ 11 1 l:
1\flH, F:t\1>T13PH fi H G <D I I G 1 H I L OG ( O) ·
VJ R G . D R Ă G H I C E A l'i U.
(= 1 642),
F ( I\.)T U .

BIBLIOGRAFIE

T. Pamfile şi V . G. Nico"au : lnsemniiri cu pri­ caturi. !'\alt interes are încadramentul uşii, mă,·­
vire la moşia, satul şi biserţr a dela Strâmba, gi�it de o torsadă şi infrumuseţat cu crestă­
comuna Pueşti- Tutova, Bârlad 1 9 1 4. turi , foarte mult in!Iuenţate de arta arabă ; ace­
Pe lâng"i frumoasa biserică de bârne a 1'\i ­ leiaşi in!lcenţe se dat01·eşte şi nrcada, Eiiată în
.
t t·opolitului Ştefan al lui !'\atei B ::�sarab·, p e care formă de potcoa\Jă a aşii, împodobită ca nişte lobi
am studiat-o în ace·a stă pnblica\ie, ni se sem­ atârnaţi, amintitori ai ornamentului reciproc. -
nalează de autorii acestei br<�şure o nouă bise� Patriarhalitatea sistemului de închidere al porţii
rică de bârne în Tuto\la, fo>tl în curs de \Jeacuri, şi obloane lor, prin mijloacele numai ale l emnului ;
Ia wemi de primejdii, depozitara odoarelor 1'\o­ întreg modul de încheiere al bârne)or, fără ajuto­
nas!irei Neamţul, al cărei metac era. Nu e însă rul cuelor de fier, fac din această biserică un
cea \lechie, în forma de- azi , in care se păs­ interesant monu ment atât pentru ist-o rica! artei
treaz:i biserica ; ci -din · 1 6 70, când s'a lucrat populare, cât şi pentru etnograf.
şi frnmoasa tâmplă cu foarte caracteristice ştu- V I RG . D R Ă G H I CE A N V .

inp.org.ro
 R E D A CŢ I A:

SECRETAR lATUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTO�ICE

Admin istratia Casei Bisericii, Bucureşti, str. Lueger, 26.

Buletinul se găseşte de vânzare l a principalele

LIBRĂRII DIN BUCUREŞTI
prin cari se fac abonamente şi se pot procura colectii complecte din
anii precedenfi (afară de anii 1 908-9).

ABONAMENTUL IN ŢARĂ ŞI STRĂINĂTAT E :

P R E Ţ U L A P A T R U F A S CI C O L E P L U S P O R T U L

inp.org.ro
PREŢ U L ; LEI 2,50

inp.org.ro
ANUL VII. FASC. 28. O c T O M V RIE · D ec E M V R I E 1 9 14.

�i'Tii'Tll 00 fRf�'WE
�1 S � -' r . O R"
.B lBLl OTECA

In v. _'!_ţ_f'..
BULETIN UL Ceta. ___
·-···

--t

COJY\ISIU N I I

M.ON UMENTE LOR ISTORICE

PU B�I CAfiUNE "fRI.MESTRIA�Ă

BU CUREŞTI
Inst. d e Arte Grafi c e C A RO L G O B L S�r 1 . St. R asidescu

16, S T R A D A PARIS (F OSTĂ DOAJI\NEI)1 16

1914 81�

inp.org.ro
 COMITETUL DE REDACŢIE
Preşe d i n t e

Dr. C. l. I S T R A T I
M em b r i
D1M1 TRc O N C I U L.. G EO RGE MU RNU şi G EO RGE BALŞ

S e c r e t a r
A L E X. L Ă P f: D A T U

CUPRINSUL
T E X T Pagina

t Regele Carol I-iu Intemeietorul, de D. ONCIOL • 1 13

rtâniistirea din Nicopoli, de G. B1\LŞ . 148
Iconografia Imnului 1\catist, de O. T1\FR1\LI • 1 33
Palatul lai Bibescu dela B1ineasa, de VIRG. DRAGHICE1\NCl . 171
rtonumente inedite din Torni, de D. n. TEODORESCCl . 1 80
Comunicări : IX. Cel dintâia zogra\J moldo\Jean, de N. Iorga. - X. Noai documente cu pri\Jire
la forma acoperemintelor 1)echilor biserici moldotlene, de 1\lex. Uipedatu.-XI. In..
scripţii referitoare la cetatea Craio\Ji i , Segarcea, Sf. Dimitrie Bârza, Gura rtotrului,
boierii B!Uăceni, Titirecia, Cornet, de Virg. Driighiceanu 1 93 - 1 94

l L U S T R /\ Ţ l
Pagina Pagina

Mdnăstirea din Nicopo!t : 3. Latnrea sadicll. Partea dllr3mată • • • 176

4, Vedere dinspre sud. Detaliu din intorioral dll·
1 . t\ânăstlrea din liicopoli
17i
• 1 ·> 8
râmat.
2.
• •
1'\ânllstirea din lilcopoli .
5, Latura nordică.
• 1 4- 9
178
.
3. 1'\ânllstirea din Nicopoli • . 1 5o
s1
Paraclisul
4- .
6. • 17 9
Planul mânllstirii din Nicopoli. 1
s. Planal biserieii din Vratarniţa, dapll Kanitz • 15 1
6. 1'\ânbtirea din Nicopol i : Secţiune longitudinală • 152 Motmmente inedite din Torni :

Jconog1·a[ia Irmwlui Acatist : 1 . Fragment dintr 'o inscripţie votiull pentru Cara-

30.
calla, Geta şi !alia Domna • • • • . • • • 1 80
Scena a XVI-a a 1\catlstalai : Christos şi cetele
Fragment dintr'o inscripţie onorară greacll 181
.
2 -3,
lngereşti.
4 5.
• • • • • • • • • • • • 1 11 3
-· Fragment dintr'o i nscripţie greacă In cin•
3. 1 , Christos şi cetele hgere�ti. - flaica·Domnului şi
stea patronului unei asociaţii isiace din Torni • 18 1
Retorii. (Frescll din Trapezllria Laucefl • • 1 5 .J.
32. Scena a XVII-a a 1\catistulai : 1'\aica•Domnulai şi
6 Fragment arhitectonic, ca inscripţie greacll dela

.
an monument ridicat de Tomitani In cinstea
Retorii . 1 33
anai lmpllrat
. • • . . •
• • • • • • 1 83
3 3 . Scena a XVITI·a a 1\catistulai : Christos ca 1'\Sn•
.
7. Fragment de inscripţie greacă 1 83
Ici
tuitor . . 1 �6
1 B>
• . . • • . . • • • • • •
1\ltar închinat Jupiter
3�.
8. • •
Christos 1'\iintaitoral ş i tlaica-Domnulai Ocroti·
1 8 4-
toarea. (Frescll din TrapezăJ·ia Laurei \ .
9. Inscripţia altaralui d e mai sus
• t5 1
1 0 -1 1 . Fragment de inscripJie latină 184
:; ; . Scena a XIX-a a 1\ catistalai : 1'\aica•Domnulai Ocro•
. • . •
1 2 -15. Fragmente de inscripţii greceşti. 185
titoarea.. • . • . • 158
Fragment dintr ' o inscripţie monumentală la-
15�
1 6.
tinli, .
35. Scena a XX•u a 1\cat!stulai : Christos Pantocratorul.
ca listă de soldaţi.
3 7.
• • • • • . 1 83
.
Christos Pantocratoral şi 1'\aica-Domnalai Lnmină•
1 7. Piatrll de mormânt cu inscripţie latină . 1 8o
toarea. (Frescll din Trapezllria La11rei) • _ • 1 60
a
Fragmente de monumente funerare cu
Scena a XXI•a
1 8 - 1 9.
38. 1\catistalui : 1'\aica•Domnnlai Ln•
.
inscripţii greceşti 1 86
.
• • • • . • • •
minlltoarea .
19
• • . • • • • • . • • 161
20. Inscripţia monamentulai din fig. • • • • 187
39. Scena a XXII-a a 1\�atistula i : Christos Desleg li·
lector
torul de pllcate • • • • • • • • • . • . 1 62
2 1 - 2 2.
o
Piatra de mormânt a
biserică creştinll din Torni
anai
• • . • • .
dela
• 1 87
l o. Christos Deslegătoral de păcate �i 1'\aica•Do m •
23, Bucată din piatra de mormânt a unui ne•
nalui adorată .ca .,bisericll "ie". (Frescll din
La"rei) .
gastor de uinari din 1\lexandria, mort la Torni 1 88
.
Trapedria
2 t. . Inscriptia monumentalai
• • • • • • . • • • 1 63
de mal sas • • • 1 89
-1- 1 . Scena a XXlii•a a 1\catistalai ; tlaica-Domnulai
23. Piatra de mormânt a lui Terent!as, soldat
adoratll ca .,bisericl!i vie" • • • 1 6'
in Cohorta sllgetaşilor ittniores
4�
. . 189
Scena a XXIX•a a 1\catistalui : Intoarcerea ma•
26 -27. Piatrll de mormânt creştină. a anui
gUor Ia icoana 1'\aicii·Domnulai . 1 66

la neofit • , . • • 191
�3. Inchinarea clltre 1'\aica-Domnalai şi Icoana ei,
1 Fresdl din Trapezllria Lavrei) . . • . • 167

Comunicări :
Palatul lui Bibescu dela Bămasa :
1 . Vedere genera!ll. Raina palatalai, ca paraclisal 174 1 . Biserica m•ril Neamţu pela 1 8 1 6 - 1 7 . • • • 1 93

2. Pal atai. Faţada princ;paJă dela est . . • • . 1 75 2, Clopotniţa �i stllreţia m•rii Neamţu pela 1816 - 11. 1 94

inp.org.ro
 REGELE CAROL J
iu
INTEMEIETORUL
La 2 7 Septemvrie 1 9 14, în castelul Peleş, Intemeietorul dinastiei Ro­
mâniei şi al Regatului român, după o binecuvântată domnie de 4 8 ani, 4
luni şi 1 7 zile, cea mai lungă şi mai glorioasă în analele României, în al
7 6-lea an al vieţii sale de strălucitoare pildă şi de activitate binefăcătoare
pentru ţară şi popor, a trecut din viaţa cea vremelnică la viaţa celor ne­
muritori în istorie.
Năprasnic, în vremi de mare cumpănă, moartea ne-a răpit pe Pă­
rintele Patriei, care a îndeplinit aspiraţiunile naţionale ale generaţiunilor
precedente, în a cărui domnie România s' a înălţat la puterea şi însemnă­
tatea Statului celui dintâiu în Sud-estul Europei, în a cărui înţele pciune şi
autoritate ţara şi neamul pusese toată credinţa şi nădejdea pentru marele
ceas istoric ce evenimentele neaşteptate 1-au adus să hotărască soarta Sta­
tului român şi a neamului românesc în viitor.
" Cu multă jale şi plângere a tuturor lăcuitorilor ţerii, că cunoştea toţi
că s'au scăpat de mult bine şi apărare (( , - cum zicea cronicarul Moldovei
la moartea lui Ştefan cel Mare, pe care, până la Carol Intemeietorul, "ni­
mene din domni nu 1-au ajuns " , - primul Rege al României a fost dus
la locul de vecinică odihnă ce el şi-a ales la Curtea-de-Argeş , primul
Scaun de domnie al Ţerii-Româneşti, în strălucita catedrală reînălţată din
ruine prin domneasca sa solicitudine. Alegând acest sfânt locaş - cel mai
de frunte monument istoric al ţerii, de care sunt legate atâtea amintiri
scumpe ale trecutului nostru - pentru mormântul său, lângă mormintele
Basarabilor, locaş " care poate deveni morm ântul dinastiei române ", cum
zice în părintescul testament ce ne-a lăsat, defunctul Rege a voit, precum
în viaţă, aşa şi după moarte, să dea mărturie de dragostea sa pentru mo­
numentele naţionale, adăugând o nouă legătură, consacrată prin unire cu
trecutul ţerii, între dinastie şi naţiune.
Intre faptele cele mai binecuvântate ale glorioasei sale domnii, era ş i
solicitudinea pentru restaurarea monumentelor istorice şi religioase , " cari
sunt glasul unui trecut de care cu drept ne putem făli ", cum le apreţuia
ca mărturii ale istoriei şi artei naţionale.
" Reedificarea monumente/ar vecbi" - zicea Regele C arol - "a fost
una din lucrările cari totdeauna au atras deosebita mea îngrijire { (. Iar la
sfinţirea bisericii episcopale dela Curtea-de-Argeş, Regescul Reedificator al

-�
.
.
. ,
� . �

Baletinul Comisiuaii J'\onamentelor islorice 10

inp.org.ro
1 46 BGLETIHUL COtUSJ(!HJI !101'1(!['\El'ITELOR ISTORICE

ei zicea : " Popoarele cart mgrijesc monumentele lor se ridică pe ele În ­

şile, căci pretutindenea m o numentele sunt povestirea vie a istoriei,
oglinda trecutului, semnele vederate pentru generaţiile viitoare 11 •
Chiar î n primul său an d e domnie, noul Domnitor, vizitând ţara, s'a
interesat de aproape de starea monumentelor, asupra cărora găsim ob­
servări interesante şi instructive în memoriile sale, scrise zi cu zi. Găsind
biserica episcopală dela Curtea-de-Argeş, măreţul monument de arhitectură
religioasă· al lui Neagoe Basarab, în stare ruinată, şi apreţuindu-i însem­
nătatea, a dispus să se ia măsuri pentru restaurarea ei. Dar nemulţumit
de modul cum se executau lucrările începute din iniţiativa sa, pe cari l e
controlă. personal î n repetate viz itări, şi văzând c ă restaurarea n u s e putea
face cu arhitecţii din ţară, Domnitorul indică pe renumitul arhitect Viollet
le Duc spre a i se cere avizul. După recomandarea acestuia, fu însărcinat
arhitectul specialist A. Lecomte du Noliy cu lucrările de restaurare a acestei
biserici, cum şi a altor monumente ale ţerii. A stfel s'a reînălţat în ve­
chea-i splendoare măreaţa biserică a lui Neagoe Basarab, o podoabă a
crestinătătii ortodoxe, a cărei nouă sfintire s'a săvârsit la 1 2 Octomvre
. . , "

1886 şi pe care Reedificatorul ei, alegând-o pentru vecinica sa odihnă, a

făcut-o panteon al dinastiei române.
In viul său interes pentru monumentele istorice ale ţerii, Regele Carol
a dispus şi urmărit de aproape şi restaurarea altor biserici de această ca­
tegorie. Tot la începutul domniei, a dispus să se facă restauraţiuni la mă ­
năstirea Neamţu, care devenise prada unui incendiu. Spre a se duce la
bun sfârşit această lucrare, care se făcea în mod neîndestulător, Domni­
torul, in scrisoarea adresată dela I a şi, la 1 0 Aprilie 1869, ministrului Cul­
telor şi Instrucţiunii, ordonă "a se rândui o comisiune ad bac(( sub pre ­
şedinţa sa. " Voind a urma de aproape lucrările de restauraţiune" -zicea
in această scrisoare - " şi a le da o personală impulsiune, Eu Imi rezerv
preşedinţa acestei comisiuni".
Prin asemenea îndemn şi pildă, grija pentru conservarea şi restau­
rarea monumentelor istorice a urmat a se impune luării aminte a or­
ganelor competente. In acest scop s'a instituit in 1874 Comisiunea monu­
mentelor publice, organizată mai întâiu prin un regulament, după care
a urmat in 1 8 9 2 legea pentru conservarea şi restaurarea monumentelor
publice (modificată în 1 9 1 3 prin legea pentru conservarea şi restaurarea
monumentelor istorice).
Parte prin îngrij irea acestei comisiuni, parte prin serviciul de restau­
rări de sub direcţia arhitectului Lecomte (independent de Comisiune), mai
multe monumente religioase, cari sunt fala vechii arhitecturi româneşti,
s'au reînălţat ori reinnoit în strălucirea lor de odinioară (5 sub direcţia ar­
hitectului Lecomte, 15 prin îngrijirea Comisiunii monumentelor sau a ser­
viciului tehnic al Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii, din cari unele încă

inp.org.ro
 REGELE Cl\ROL I JliTEl"iEIETORUL 1 47

în curs de executare, pe lângă alte lucrări mai mărunte), ca pioase măr­

turii ale unui trecut vrednic de veneraţie �i a le unei binecuvântate domnii
de reînăltare natională.
, .

Astfel iniţiativa Regelui Carol, în solicitudinea sa pentru monumentele

străbune ale ţerii, a făcut ca aceste podoabe ale trecutului nostru să fie
mântuite de pierzare sau reedificate în vechea lor splendoare �i redate me­
nirii lor sfinte.
Dar nu numai prin inalta .sa iniţiativă �i pildă, ci �i prin sprij inul său
real, defunctul Rege a ţinut să dea impulsiune în această privinţă şi să
asigure bunul mers al lucrărilor în exe cutare.
Când, la începutul domniei, dispunea să se facă restaurările necesare,
Domnitorul, în scrisoarea mai su 3 citată către ministrul Cultelor şi In­
strucţiunii, ordonând a se pune la dispoziţie sumele prevăzute pentru acest
scop, zicea : " L a neajuns, voiu avea ca o sufletească mângăiere a con­
tribui şi Eu " . De as�menea când, în urma crizei economice din 1900- 1 9 0 1 ,
guvernul a fost nevoit să echilibreze budgetul prin reduceri şi supri­
mări însemnate, cari atingeau �i restaurarea monumentelor, Regele dis­
puse " ca to ate reducerile ce se vor aplica acelora ce slujesc Statului
să fie aplic ate şi listei civile " , iar suma rezultată din această reducere
(20 °(0 din lista civilă), până în anul budgetar 1906/7, o destină pentru
continuarea lucrărilor de restaurare a căror alocaţiune budgetară fusese
suprima tă.
Solicitudinea ce Regele Carol avea pentru monu mentele străbune este
numai una din nenumăratele mărturii ale preocupaţiunilor sale continue pentru
viaţa intelectuală �i morală a poporului său, pentru propăşirea şi înălţarea
ţerii, cărora, ca un adevărat Părinte al Patriei, le-a închinat tot interesul
şi toată dragostea sa, dela începutul domniei sale şi până în ceasul cel
din urmă al vieţii sale consacrate binelui şi datoriei.
Impărtăşind j alea şi plângerea ţerii şi a neamului întreg, Comisiunea
monumentelor i storice depune pe mormântul Regelui Carol omagiile sale
de adâncă recunostintă si veneratiune ce datorim Părintelui Patriei care
, ' ' '

ne-a lăsat moştenire bogatele roade ale domniei sale binecuvântate şi ale
unei vieţi desăvârşite de Suveran, înţeleptului Domn şi Rege care a pre­
zidat la cele mai mari acte ale istoriei noastre si a ridicat - cum însus
. .

zice în testamentul său " un Stat înzestrat cu o bună armată şi cu toate

-

mijloacele spre a putea menţine frum oasa sa p oziţie şi realiza odată

înaltele sale aspiraţiuni", marelui Rege Intemeietor a cărui pomenire, din
generaţie în generaţie şi din secol în secol, slăvită va fi cât timp se va
scrie istoria română.
D. ONCIUL

inp.org.ro
 MANASTIREA DIN N I C O POLI
Ex istă Ia Ni copoli o mică b iseri caţă
bizant ină, acum ru inată, care a fost \?i�
zitată si d escrisă de Kan i tz în 1 8 7 1 . 1 )
'
Stu d ierea \?echilor clăd iri bizantine ce
se găsesc peste hotarele noastre, dar în
aprop ierea lor, poate fi, cre d , el e folos
pentru c lari fi carea d i feritelor pu ncte încă
Fig. 1 .
neclesluşite ce se re feră Ia orig ina şi Ia
e\?o laţia stil arilor noastre pământene. Se
putea, în acest caz, nădăjdui să găsim
an punct d e comparaţ ie pentru stu d ia i
Biseri cei Domneşti d in Cartea�de... J\rgeş.
1J Kanitz, La Bulgarie danubienne.
--- 0---
In realitate, această presupunere nu s'a
acle\?erit. Nu mai puţin însă, cred, că
poate fi ele an oarecare i nteres o scurtă
descriere a aeestai monument.
Biserica se numeste " 1"\ânăstirea" , s i
' '
d i mensiunile e i foarte red use ade\?eresc
această num ire trad iţională, căci nu este
1'1â.nă.stirea dir. r!icopoli.
de admis ca o biserică mi reană să se
fi făcut aşa de mică, într'un oraş d e
oarecare i m portanţă ca N icopoli.
Pă tratu l naosalai n'are mai mult de
trei metri ca latură. Sch iţa aproximati\?ă
ce o alătarez arată alcătuirea planului
şi secţiunea Iongitacl inală aduce amin te o
inp.org.ro
 1'1ÂNP.. S TJREI\ DIN NICOPOLI 1 49

capelă a \le:chiei mânăstiri Sf. Pantelimon
dela Sf. 1"\ante (citată el e Choisy) 2 ) .
Patra arcuri susţin, prin pandanH
ti\?e, turla Pantocratorala i ; este o sin�
gară absi dă, aceea d ela Răsărit ; sănari
laterale nu sant ; proscom i d ia ş i cl iaco ....
caturi, cel ele jos, în sem i .... c i l inclra (ber....
ceau), iar cel el e sas împărţit în trei
prin două arcuri dublouri ; d upă cum
arată Kanitz, deasu pra lor se ri di cau
două turnuleţe, cari au ex istat până la
1 877.

niconal l i psesc. Actualmente biserica e parţial îngeo ...

Fi g. 2 . l'lânl:lstirea din icopoli .

In peretele de Apus o uşă joasă, in .... pată în pământ ; o stra d ă ce trece pe la

cadrată d e an chenar d e piatră cioplită
simplu, fă ră c iubace şi fără împodobiri,
duce într'un pronaos) acum dispărut, dar
ale cărui bolţi se mai gh icesc. Erau d ouă
2) Choisy, L ' art de bi\tir chez l e s Byzantins.
picioral d ealulu i ce se ridică îa Răsărit,
ajonge la n i\?elal ferestrei absi dei, iar
pen tru a pătronde prin partea cealaltă,
la Apos, trebuie să te cobori ca we... o
doi metri.

inp.org.ro
1 50 BULETINUL C01'1ISIUNII 1'10NU1'1E TELOR ISTORJCE

l\bsi du, dărâma.tă, u fost reconstru i tă
în uşa fe-l încât nu se m a i cunosc for�
mele ei exterioa.re .
l\rcurile muri ce susţin taria. sant
uşor frânte la. chee (ogi\?ule), iur un
a.! doilea. rând de a.rcuri, a.şezut mui
sas şi moi spre i nterior, ure uceea.şi
însă sant nedeslaş ite, piutru fiind foa.rte
mâ.ncută .
Zi dăria. este de p iutră cioplită (mo.­
loune), amestecută. ca pia.tră brută în i n�
terioral musi\?elor ; purumentele însă ,
sunt a.lcătuite de rânduri de p ia.tră b ine
potri\?ită. şi de cără. midf\. l\rcarile şi z i ·

fig. 3 . /"\âni'istirea din Nicopoli.

frâ.ntară, dur mui pronanţută. l\ceustă dăriu turnului sunt luerute tot iu fel si ,

purticala.r ita.te este de însem nut, căci eu destulă îngrij ire. Rosturile de martur,

ui că.taeşte o excepţie rnră. în d o me.-. ca de obieeia, sunt grouse.

niul a.rh itectarei b i za.ntine. l\ceste fir ... Timpfll1 e ie celor opt urcude ule turiei
cari se reuză.mă pe nişte m i c i con­ (precum şi ule ferestrelor l atera.le) sunt
sale ele p iutră. ciopl ită, a.le căror forme u m plute cu cărăm izi uşezute p ieziş în ...

inp.org.ro

l_ - - - - - - - - - - -- - - -- - - - - - - - - - - - - - - -
Fig. 4. Planul /'1ânăstirii din Nicopoli.
tr' un scop deeorati'V sau formând nişte
triunghiari miei ea goluri .
Zidurile sant împodobite e u nişe, ale
căror arcuri - ea şi celelalte areatari ­
sunt alcătuite d i n e la\Jouri alternate de
p iatră s i de cără m i d ă , a'Vân d si an rând
' '
de cărămidă pe lat la extra.dos. 1\re(,\"'
tarile turnului au si cunoscute le rând uri '
aşezate în dinţi de krestreu.
Interiorul, de asemenea, e lucrat ea
îngrijire, ea rânduri alternate de p iatră
şi cărămidă, a.'Oând d i n când în când şi
cărămizi asezate \Jertieal.
'
1\eeste cărăm izi sant de an format
foarte mare si par a fi de origină ro ...
'
mană. 1\lte cără m izi de aeelaş fel sant
aşezate jos ea pard oseală. Piatra e an
cal car alb şi m oale, probabil extras din
dealurile \Jeeine.
O cornişă de piatră de an profil ea...
raeteristi e bizantin, înconjoară tot inte...
riorul biseri cei la înăltimea. na.sterei bot ...
ţilor şi trece în pronaos. O altă cornişă
!'1Â.NĂ.STIRE1\ DIN NICOPOLI 1 51
se \Jede la baza tarlei deasupra. pandan ...
t i'Ve lor.
Se \Jăd în i nterior si oale de rezo...
'
ncmţă (ea la :\1essembria, ea în Serbia,
ea la noi), s i atât în interior cât si în
' '
exterior erau răspândite ornamente de
teraeotă, ale căror cozi se mai \Jăd prinse
în zid ; ele a\Jeau foarte probabil forma
unor guri de trompetă sau de erueiul iţe,
cum se \?ede la. Tetrno\Jo (Sf. Dumi tru,
4 0 de m uceni ci), la biserici le din 1"\es ...
sem bria, în Serbia, la 1"\istra.
Urm e de picturi nu se mai găsesc.
l\eeastă biseri eaţă n'are nici o ase...
m ănare J nici ea plan, n ici ea ele\?aţie,
nici ea detal ii de constructie sau de or"'
,
namentaţie ea Biserica Domnească din
Cartea... cte... J\rgeş, afară, bine înţeles, de
'
1
trăsăturile generale, comune tuturor sti­
- - - - - - - - ... --- -- ...J luri b izantine din aceste wemari.
Ea face parte dintr'o altă ramură a
acestei arte. Intr'ade'Văr, comparaţia aees ...
tai mie monument ea cele din 1"\essem ...
bria şi Târno\?o arată eă aparţine la
aceeasi fami lie si, în eonseeintă, putem
' ' ,
să fixăm epoca. zidirei lai - eu m ulte
Probabil ităti de a nu ne înselb-ln \Jeaea...
' '
riie XIII saa XIV.
· Pentru a ne desluşi mai ea s iguranţă
în această pri'Vinţă n'am găsit n ici o pi ...
sanie si n'am patat afla nici an doeu....
'
ment care să 'Vorbească despre această
mânăstire .
Poporul îi zice .acuma-după cam m i
' ' Fig. 5 . Planul bisericii din Vmtarniţa,
după Kanitz .
inp.org.ro
1 52 BULETINUL COt\ISIUNII 1"\0NUt\ENTELOR ISTORICE

s'a spas - "biserica ră mleană", con ....
firmând astfel saa dând naştere pă­
rerei ce am auzit a fi fost a lui To­
cilescu, că biserica ar fi zid ită pe ur....
mele unui templu roman, de unde ar
provenl cărămizile întrebui nţate în con ....
structia
'
ei.
Kanitz notează că singura b iserică ce
a \)ăzut.... o în ţările balcanice, care să se
asemene ca aceea dela Nicopoli, este bi ....
serica din Vratarniţa, în valea Timocalai.
Capola ei centrală acoperă an spaţiu de
3 m . pe 3 , 8 0 m . namai 1 ); zidăria e de
piatră bru tă ş i cărămidă, printre cari
sant şi fragmente de cărămizi romane.
Kan itz crede această clăd ire mai recentă
decât veacul a l XIV-lea.
G. Bl\LŞ

. '
, . - - - � '

�- ( > '<}
_. .

,- -, - -4
' 1 ' '
1

1
1 '

.
• 1

- ---,

--- 1
1

1
·- - - ..l

1
1

Fig. 6. t\ânăstirea diA Nicopoli.

- Secţiune longitudinală -

R E s u Il E.
-- 0--

Il existe a Nicopo l i ane petite eglise
byzantine, dont a dej a parle Kanitz. Le
carre da naos n'a pas plas de trois
metres de câte. La toar du Pantocrator
existe seule aajoard ' hui, les deax petites
toars qai sarmontaient jasqa'en 1 8 7 7
le nartex ayant dispara. Les parements
sont en p ierre blanche et briqae et des
briqaes forment aax toars qaelq aes sim....
ples ornements ; i l y a encore q aelq aes
restes d'ornements en terre caite.
Cette eglise paraît etre apparentee a
celles d e Tirnovo et d e .l'î.essem b ria, de
meme qa'a celle de Vratarn itza (Serbie) ;
on pcat fixer la date d e sa constrac tion
aa XIII- e oa au XIV... e siecle.

' ) F. Kanitz, Das Konigrcich Serbien.

inp.org.ro
 I C O N O G R A FIA ll1 N CJ LOI A CA T IST *>
-- - 0 ---

SCENI\ XVI. 1'1anascdsnl grec · 1 1 3 al I\cademiei Române

CHRISTOS ŞI CETELE ÎNGEREŞTI.
Ea ilustrează icosal :
« IT acra cp ucr � � 'A yyO,wv xatE7t),6.Y1) 1) -.b ftEyo:
'ti)� crij� svav0pw7t�CiEW� epyov· 'tO &;:p6crttOV
yap fu� 0eoV s6cwpe� 7tacrt 7tpocrt'tO'i &v6pW7tOV,
�ftlV f.LEIJ cruvot6.yona, &xouovta OE 7to:pa 7t6.nwv
o[hw� · ' A)J:YJ),oui:o:. n
(îol. 1 6 ; sas; di mens. : 9,45 X 7 ,60) :
La mijloc pe Christos, ca aureolă cracigeră.
El ţine mâinile încntcişate pe piept şi tace cu
dreapta semnul bineca\Jântă.rii . Barba sa e bitur­
cat ă. ; poartă păral pe spate ; e ca picioarele goale .
E îmbt·ăcat ca o mantie albastr:l., ca an hiton
carmin. In jarul său sant orândaite cetele înge­
t·eşti, înconjurate de noari albi cu umbre roz şi

- !!
i
t,
1
1·

��
i;
.

Fig. 3 0. Scena a XVI-a a I\catistalui .

Christos şi cetele îngereşti.
- l'\iniatară a manuscrisul ai grec 1 1 3 al Bibliotecii l\cademiei Române. -

[ « Toată îirea îngerească s'au minunat de lu"
ct-ul cel mare al întrupării tale ; că pre Cel
neapropiat ca an Dumnezeu, l"am \Jilzut om
apropiat tuturor, petrecând impreunii cu noi şi
auzind dela toţi aşa : I\llilaia 2)ll ].
*) 1\ s e \,edeA fasc. precedent.
1) Până aici figurează ca inscdpţie pe scena corespun..
zătoare a 1\catistalui Trapezădei Lavrei.
2) Akathistariu, p. 8 4.
Buletinul Comisianfi 1'\onumentelor Istorice.
canelii. In apropierea imediată a lui Christos sunt
hem\Jimi cu aripi albe-roz şi cu umbre castanii.
I\poi \Jin îngerii, dintre cari primul, din dreapta,
ţine un glob albastru, iar cel din stânga riolică
mana dreaptă în sas. I\mândoi staa în genunchi
pe noari. Cel din stânga are hiton tlermillon şi
hai nil albastră ; următorul în liliachiu, celalt în
tlermillon. Prim al înger, din dreapta, are hiton
\lerde, mantie tJermillon. Cel de deasupra sa, care
20

inp.org.ro
1 54 BULETINUL C0!'1I SIUNJI 1'10NU1'1ENTtLOR I STORICE
ţine de asemenea an glob albastr-u, are haini'i
albastri'i. Cel ormi'itor are haină l.lermillon, celalt
Jiliachio, armi'itoral l.le1·de. Deasupra capalai Joi
Christos mai sant doi îngeri, ca mâir.ile încruci­
şate pe piept, în l.lestminte Jiliachii. Podeala e
aşternati'i ca lespezi de piatri'i ca ape. (Fig. 30).
Icosal XVI este inspirat de unele texte l.lechi.
In \Jizianea lai Isaia este l.lOrba de Damneuo în­
conjurat de Serafimi 1). In Deutoronomion gi'isim
de asemenea an text despre închinarea înge­
rilor 2). Neemi a zice : «Şi oştirile cereşti se
\JOr închina ţie 3)». In teoria mistică a lai Pseudo­
Dionisie, a1·eopagital din secolul al V-lea, e
chestiune de asemenea de puterile cereşti 4).
I\ceste puteri ce1·eşti aa fost adesea J-epre­
zentate în artă.
La începot ideea era că îngerii adar serl.licii
lai Christos 5). In această slajbă asistă ei în artă
îndi'irătal Joi Ch!"istos, precum ne arată an ba­
zoJ-eJief al unui diptih dela Rambona 6). Un mo-
Fig. 3 1 . Christos şi cetele îngereşti.-1'1aica-Domnnlai şi Retorii.
- Frescă din Trapezăria La\n·ei. -
(Collection de 1 'Ecole des Hantes Etudes).
zaic din anal 400, decorând absida din S. I\gahta
1'1ajoră din Ral.1enna, reprezinti'i pe l'1ântaitor
pe an tron elegant, asistat de doi îngeri înari­
paţi şi nimbaţi. 1'1ozaicarile dela S. 1'1ihail, S .
Vital 7) ş i S . Apollinare Nao\JO B) d i n acelaş oraş,
oferi'i alte exemple din l.1eacal al VI-lea. Din
1) Isaia, cap. VI, 1 - 2.
') D pocY.ov·�"t<esw.v aih<ji 'itav;:z� i.Î.jp),ot 0 z oii.
ronomion, cap. XXXII, 4 3 .
3) J{at ool ·irpOC:: ii�.OY00GlV a.! o<tpana.t 'tWY
Neemia, IX, 6.
4j S. Dio11iSitt-Areopagitul, p. 3 5 .
5 ) S . 1\ugustin. in psalm. L V1 : Om nes angeli creatm·a
ser�iens Christo.
6) tlartigoy, Dictiomwire des antiquites, anges, p.
7) lb1:d p . 3 4 ş i Ch. Diehl, Mameel d'art byzantiu ,
.•
fig. 10l.
8) Christos separând oile asistat d e doi îngeri. Ch. Diehl.
lbid., fig. 98.
\Jeacal al VII al.lem o miniatori'i a manascrisolai
lai Cosmas Indicopleastes, reprezentând pe 1'1ân­
taitor ca Pantocrator stând pe tron şi asistat
de doi seraîimi 1 ) .
O altă idee despre îngeri este şi armi'itoarea:
Ei sant socotiţi ca puteri , cari trebaesc solicitate
pentru a inter\Jeni pe lângi'i cel de sas în fa\Joa­
rea oamenilor.
Ei asisti'i şi oficiazi'i la sacrificial litargiei 2) şi
arta i-a reprezentat ca luând parte la ea 3).
Ingerii mai asisti'i la judecata de apoi , în scena
� ob)crto;; , îndărătul lai Christos, precum se l.lede
din m anascrisal grec 7 4 al Bibliotecii Naţionale
din Paris, din l.leacal al XI-lefl 4).
Aşa dar artiştii . cari \JOiaa să ilustreze scena
F\ catistalai n'aa creat acest tip, ci J'aa adaptat.
In Jvlanualul de Pictură găsim această des­
cripţie : ce Christos stă pe tron şi binecal.1inteazi'i .
Deasupra sa cernl şi toate cetele îngerilor admiri'i,
sain da-se şi coborânda-se pe el ll 5).
In scena corespanzi'itoare a F\catistaloi Trape­
zariei Lal.1rei , Christos e reprezentat în Emanoil ,
î n costum anti c. El stă p e tron, înconjurat de o
dublă aoreolă Ol.1ali'i, ţinând în mâna stângă an
rulou, iu ca dreapta bineca\Jântând. lmprejarol
său îngerii, îmbri'icaţi în costum imperial, cu lo­
I"OS brodat, fac gestul adoraţianii 6).
In manuscrisul grec 42 9 al Bibliotecii si nodale
Deute­ din 1'1oscol.la (Xll s.) al.1em de asemenea pe Chri-
bb p a.YWY, ') Ch. Diehl, op. cit. , fig. 1 1 0 , p. 2 2 4 .
') Î n Occident, după doctrina lui S . 1\mbrosiu, S . Grigorie ..
S. Bernard, fnocen ţ iu al III-lea, ; în Orient, dup� cea a S•
Ioan Chrisostomul. t1artigny , op. cit., p. 35.
Momements byzantins de Mis/1-a, fres•
3) Vezi tlillet,
33. cele dela Peribleptos, pl. 1 1 4. (H·tes Etudes B. 9 • 1 0).
' > H. Omont, Evangiles avec pein!twes byzantines
du Xl-e siecle, pl. 4 1 .
5 ) Op. cit., p. 1 49.
B) G. tlillet, Collection .... des Hautes · Etudes, c. 2 0 2 .
inp.org.ro
 ICONOGRJ\FIA. If1NULUI F\ CF\ TIST 1 55

stos, înconjurat de o aoreolă. Cu stâAga ţine un Iară noi de taină ca aceasta minanânda�ne, co
obiect, p1·obabil un ralou ; ca dreapta bi necnvin� credinţă strigăm J)>>.
tează. De o pa1·te şi de alta, un grup de câte f1anoscrisal g1·ec 1 1 3 al F\cademiei Române
trei îngeri şi un seraii m, tăcând, ca la Lav1·a, foi. 1 61>. ; sos ; dimens. : 9 ,48 X 7 , 7 5 ) :
gestul adoraţianii 1). (fig. 3 1 ). ln fund an decor arhitectaral roz�cărămizia.
Din cele de mai sos se vede că putem deosebl la La n�ijloc, pe o laviţă lată şi l ungă de coloare
această scenă a F\catistalui două tipari : galbenă, cu 01·namente florate, sasţinată de patru
J . Chdstos stânci pe t1·on ; picioare, sta, pe o perină verde, f1aica�Domnuloi.
I l . Chl"istos în pi cioa1·e. Cu braţul stâng ţine pe Christos, ca mâna dreaptă
o ramură de crini albi. Ea îşi reazemă picioa�
SCENA. XVII.
1·ele, cu încălţăminte de parporă, pe an scăane·J
t\i\.ICi\ DOJ'INULU I Şi RETORJJ.
oblong cărămizia. Poartă hiton albastra şi man�
Ea i lustrează icosal : tie roşie-carmin, căptaşită C<J t>erde. Ch1·istos are
« 'P�1:opo:� r.o).ucp96yyou� d)� 1xSu 7.� &<pw'Jou� �) o haină \Jermillon. F\oreolele lor sunt înconjurate
6pWp.av Enl crol, 0ao--c6xE· &nopoUcrt yd!p AEye:tv ca un· ·cerc alb.' La stânga şi la dreapta f1aicii�

Fig. 32. Scena a XVII�a a F\catistuloi.

f1aica�Domnalai şi Retorii.
t\iniiltură a manuscrisaloi grec 1 13 aJ Bibliotecii Academiei Române.

1:0 r.w<;; xo:l r.o:pSevo� f.LEVEt� xo:1 'tExEiv ro xucr a. <;; . Domnului e an grap de retori , partând pe cap
�f.LEL<;; OE 1:0 p. u cr1:� p w v So:uf1cl.�oV'tE� 'lttcr'tw� un bonet ciogaiat ca bordară de blană la bază.
OOW[LEV' ll F\ceste bonete sant albastre, galbene saa roşii­
[ « Pre ritorii cei mult vo1·bit01"i îi vedem Năs­ carmin ca picăţele de aar. f'e jos, lespezi de
cătoare�de�Damnezea a fi despre tine ca nişte piat1·ă canelii.
peşti îără de glas, că na să. pricep să spaie în << Retodi>> sunt reprezentaţi aici în costum de
ce chip, şi fecioară ai rămas, ,i ai patat naşte. cântă.1·eţi 2) . f1arii melozi, Cosmas şi Ioan Da-

1) Akathistariu , p. 84.
') Copies photog·rap!ziees, scena XV I ; cf. 1. Strzy. 2 ) Se ş t i e că ei a lc ătai a u un corp aparte, instituit pe la
gowski, Der Al<athistos Hymnos/p. 1 3 1 . inceputul \>eacului al IV-lea. Biserica din Constantinopol nu•
2 ) Până aici figurează ca inscrip ie ţ pe scena corespunză· măra in v1·emea lui Justinian 2 6 cântăre i şi ţ 1 1o cititori (Jus­
toare a !\catistului Trapezariei la\,rei . tinian, .Vovella ITI, C. 1 ). t\artigny, op. cit., p, 1 4 3 - 1 4- 5 .

inp.org.ro
1 56 BULETINUL COl'\I SJU 'II l'\ONUi'iE TELOR ISTORICE

mascen 1 ) sunt fig uraţi câteodaUi în fruntea unai
gntp de cântiireţi , şi poartă un bonet ţugoiat, ca
de pildii pe o pictară dela bisedca sârbeascii
RG.vaniţa.
Banetul bianit la bază se întâlneşte şi în figara
cot·espanzătoare a Acatistalai mar.. a scrisalai dela
l'ioscova.
La scena acea ta a Acatistului deosebim doaii
tipuri :
1 . Maica· Don1mtlui fără C/wistos .
2 . lVla ica-Domnului cu C/wistos în brafe.
Pl"imul ni-l oferă manoscrisal gt·ec 429 al
Bibliotecii sinodale din l'ioscova din \leacal al
XII-lea. Aici a\lem pe l'laica-Domnalui singcwii
co pruncul ei. In dreapta şi în stâng11 ei oameni
ti neri şi biitrâni purtând pe c11pul lot· unii bonete,
alţii batiste înîăşarate. Ei admirii. La picioarele
lor, pe jos, cărţi deschise şi închise» 1).
ici m anuscrisul Academiei Române, nici scena
Acatistalai Lavrei na se potriveşte întocmai , cât
pri\leşte detaliile, ca descripţianea de mai sas.
Tipul insii e acelaşi.
La La\lră avem pe l'iaica-Domnolai stând pe
an tron purtând pe Christos pe genunchi. La
dreapta ei se văd «retorii » ţinând ciirţi deschise
sau închise in: mânii. Pe cap ei poartă un fel
de işlic boieresc rotund. La stânga un grup de
oameni în costum antic, cu picioarele goale.

Fig. 33. Scena a XVIII-a a Acatistului.

Christos ca l'lântaitor.
- i'\iolatară a manuscrisului grec 1 1 3 al Bibliotecii rtcademiei R omâne. -

stând pe o la\liţă. La dreapta ei este un grup SCENA. XVIII.

de «retari » cu rulouri de h ârtie scrisă în mână. CHRISTOS Cl\ 1'11\NT(JJ T OR.
La stânga, e reprezentat, probabil, S. Iosif
nimbat 2). Ea ilustrează icosal :
Al doilea tip îl întâlnim la J'iantele Atos, în « :E<îicra:t SD.wv tov Y.6crf.LOV 8 twv oĂwv xocr­
Jl!lanualul de Pictură , în AcatistcJI Tt·apezariei �L�twp 2) 7tpo<; tou-.ov a:?mmzyyEJ,to<; fJJ,Sc· xa:1
La\lrei (fi g . 3 1 ) , în manuscrisul grec 1 1 3 al Aca­ ' c r
1:\ ' \;1 Ot
7t0tf.L'l)V U7tO:PXWV W<; �.:�E0 � ) ."<)-../ f.LCX<;
e
- E' O:VYJ
' C
P
Y.. ()I;IJ
Cf!
demiei Române, scen11 descdsii mai sas. �f.Lâ<; ăv9pw7to<;· Of.LOt<p yecp tov Of.Lotov xcxJ..ecra:<;,
Manualul zice : « :'laica-Domnului stii pe tt·on w.; Elco<; &xovEt' ' AH'l)J,oura:. >>

1) Vezi Alfm·kos Eugenikos, ed. Kaiser ; Lichacev, pl.

CCLVJU. ') Op. c it . , p. 1 4 9 .
2) scena XVl! ; ci. r. Strzl'­
Copies p!totog·rap!tiees, 2 ) Până aici figm·ează ca inscripţie la scena corespunză­
gowski, Der Akathistos Hymnos, l. c., p. 1 3 1 . toare a 1\catistutui Trapezariei Laurei.

inp.org.ro
 ICONOGRAFIFI. ItiNULUI A CATI ST
[ «Vrând să mântaiască lu mea îm podobitoricJI
tataror la dânsa însuşi de sine făgăduit aa llenit,
şi păstoria fiind ca an Dumnezeu, pentru noi s'au
arătat o m ca noi ; că cu asemănarea chemând pre
cel asemenea, ca an Dumnezeu aude : Alliluiall 1). ]
/'1anuscrisul grec 1 1 3 al Academiei Române
(foi. 1 7 ; jos ; dimens. : 9 , 2 5 X 8) :
Christos î n picioare pe -un fel de stâncă colo�
rată ca nuanţe albastru-roz-caneliu�llerde, îmbră�
cat în h iton carmin, mantie albastră, a\lând o
frumoasă figură şi înconjurat ele o aureolă de
1·aze de aur, întinde mâna· dreaptă spre o moi�
ţime de bă1·baţi şi ele femei, ca1·e se află în in­
teriorul unei peşteri şi îl imploră să-i mântuiască.
Primul personagiu, un bătrân, poartă o haină gal ­
benă; alătud de el, o femee în costum antic car�
min. Singuri ei au aureolă ; totuşi nu sunt sfinţi,
ci strămoşii omenirii : Adam şi Ella. (fig. 33).
Această scenă se înJ·ucleşte, fiind de acelaşi
fig. 34. Christos l'1ântuitoral şi l'1aica-Domnului Ocrotitoarea.
- Frescă din Trapezăria La\lt·ci -
(Colleetion de 1 'Ecole des Hautes Etudes).
tip, cu cea corespunzatoare di n� T1·apezaria La­
\lrei. (Rg. 34).
Aici lledem , în ade\?ăr, pe Christos înconjurat
de aareolă O\?ală şi radiată, a\lând îndărătul s'iu
îngeri, înt;nzând mâna dreaptă spre un gn1p de pe1·�
soane nimbate, inbrăcate în costum antic, cari se allă
la intrarea anei peşteri şi-i i mploră. mântuirea 2) ·
De asemenea în manuscrisul grec 4 2 9 al Bi­
bliotecii sinodale din l"losco\?a, deşl scena aceasta
e detedorată, se distin ge totuşi Christos, la stânga
spectatoralai, an grap de oameni la dreapta şi
a n decor arhitectural 3).
1) Akathistariu, p. 85.
2) G, t\illet, Collectoni . . . des Hautes-Etude:;,
" ) Copies scena XVIII ; ef. 1.
p!wtograjl1 1ies ,
go,uski, Der AkatJ,istos Hy1111tOS, l. c., p. 1 3 1 .
1 57
Nu tot aşa concepe scena A1anun/nl de
Pictură. El prescrie în adellăl· acestea : « Cer
ca soare, ca lană şi cu stele. Doi ingeri ies din
el. Dedesubt, munţi acopedţi şi împodobiţi cu
arbori, ca 11ori şi cu case pe ele. Christos se
plimbă şi apostolii îndărătul său admiră, comJOJ'­
bind între eilll) .
SCENA XIX .
t'\i\ICi\-DO H{(JL(Jl O C R OTIT O.'\ R E i\ .
Ea ilustrează icosal :
' Tc:rx o; c:[ -cw'l 11:�p8svwv 2), 0co-6xc: 11:o:p·
Bsvc: 3 ) , xo:i 11:&nwv -cwv c:i\; GE 7i:pocr-c p sxov'twv.
'O yCt.p -ou oopo:vo'> ito:1 c'lj -;; y'i)-;; XO:cEGXct'J Q GE
GE T<: O t 1) c·f6 ,, c'J.Y.p o:vcc:, oix11a7.-;; EV -c'lj 1-1�-cpq. GO'J
itO:t mz'I - Ci.';; GOt TpOG :j)WVE[ OtOcf.� o:p,
[Zid eşti fecioa1·elor, Născătoare�de - Dumnezeei
fecioară, şi tuturor celo1· ce aleargă la tine; că
făcătodal ce1·uloi şi al pământului te-au gătit
p1·e tine, curată., sălăşloindu-să în pântecele tău,
şi înllăţând p1·e toţi s::l stJ·ige ţiell 4)1 .
l'1anuscrisal g1·ec 1 1 3 al Academiei Române
(foi. 1 7 -\1 ; jos ; dimens. : 9 , 5 0 X 8,48) :
Frc1moasă scenă clecoratillă, din care se llede
că miniatoristol acestui manuscris posedă m ult
gust artistic. /'\ai ca�Domnuloi, care ocupă mijlo�
') Op. cit., p. 1 4 9 .
:! ) Expresia u zid eşti al fecioarelor •J , poate f i o aluzie la
minunea flaicii-Domnului, care a apărat fecioarele de ataca ..
riie împăratului Fooas. Poetul Era clia dei, "orbind de acesta,
zi< e : u OUz e:D\::c; a.btOv, W:; b Il:.:p:;ta.c; 'j'C).. & voc;l b.).i.' b.'ITL­
-:6:.;u� 't"ţ} Cfr)opq.. tWV i!'"J.pfJ�VtuY -tb tp p � 'l.."CbY s10oc; -r-�.;
t'qpanr,u D a. pfJ2voo. 'HeaxJ.tuiq f!, uers 5 - 1 6 . Vezi M.
IT"-P"·"!za.�, 'EU . cf>tJ-. L:vV.oyor;, XXV ( 1 8 9 3 ) , p. 1 3 9 .
c. 2 0 3 . 3) Până aici figurează ca inscrip ţie la 3Cena corespunză­
trzy- toat·e a l\catistuloi Tt·apezăriei Lm1rei.
'l 1/wthistariu, p, H 5 .
inp.org.ro
1 58 BULETINUL COt1ISIUl'HI 1'\0l'!UMEl'!TELOR ISTORICE

cal scenei separând două grapud, alcătuite din
sFinte fecioare, sfinţi şi norod, are o mişcat·e a
corpului şi on gest plin de graţie, cat·e nu s'ar
explica, dacă n'am avea alte reprezentaţiuni si ­
milare. Gestul acesta a fost copiat dape un mo­
del, unde Maica-Domnului întindea o panglică
între mâini 1). Maica- Domnului are îmbr1icămintea
obicinuită : mantie de purpură căptaşită ca o stoYă
11erde ; haină de desubt albastră şi sandale roşii .
Personagiile din dreapta ş i din stânga întind mâna
spre ea într' un gest de adoraţiane. La stânga
pri11itorulai avem, în primul plan, o sfântă in
costum antic, ca vestmântal de desabt vermillon
şi cu mantia l)erde ; în armă vine o tânără sfântă
rate pe aceaşi linie, t0ate în costum antic, prima
poartB. an hiton verde şi mantie galbenă-porto­
calie; a doua are hiton t·oşiu şi mantie liliachie ;
a tt·eia mantie galbenă. lndărătal primei persoane
e află un btitrân, îmbrăcat ca preot, ca haină
măslinie, ca mantie albastră. Toate aceste per­
sonagii aa aareolă şi p,oartă sandale de culoare
inchisă. lndărătul lor se ·văd capetele unei mul­
ţimi. Decot·al din fund îl alcătuesc două grupari
de clădiri castan i i , separate de un spaţiu liber,
prin cat·e se întreztireşte cerul . Pe edificiul din
stânga se vede partea superioară a anei părţi în
plin-cintra. Pe jos e aşternut cc1 · pietre castan ii
cu ope. (Fig. 3 5).

Fig. 35. Scena a XIX�a a A.catistalai.

Maica- Domnului Ocrotitoarea .
- fliniatară a manascrisalai grec 1 1 S al Bibliotecii /\cade miei Române. -

care peste o rochie rnăslinie, poartă o haină
albastră încinsă la mijloc, peste care are o man�
tie carrnin, ţinută înaintea peptalai printr'o agrafă .
A.l treilea personagia e an bătrân ca haina măs­
linie de desabt, şi cu mantie albastră. A.poi 11ine
an tânăr ca haina roşie. Indără!al pri mei sfinte
se vede an tânăr de asemenea cct haină roşie .
In grupa! d in dreapta distingem trei sfinte inşi-
1 ) In adevăr, într'un Podlinnik rosesc din ''eacal al
XVI- XVII-lea, publicat de Stroganoff, Sfânta-Fecioară, într·e
două grupuri de personagii, are aceeaşi atitudine şi gest, in•
tinde însă o panglică. fliniataristol manascrisalai 1\cademiei
Române a copiat mi�carea mâinilor şi a corpului, a neglijat
însă să rcproducă şi panglica.
In scena aceasta deosebim două tipuri, fiecat·e
ca două variante :
!. Maica-Domnului fără Chrz'stos ,·
II. JV!aica- Dom nului cu Christos în braţe.
Din prima! tip avem :
a. Varianta mai vechie : miniatm·a manascri­
suloi grec 429 al BibHotecii sinodale din Mos­
cova (XII s). A.ici Maica-Domnului-ca siglele l\I P.
®I -stă pe o la viţă fără Cht·istos ; e îmbrăcatlS
în costum antic şi ţine înainte mâinile. Deoparte
şi de alta, tinere fecioare. In fund decor arhi­
tectural 1 ).
't Copies p!wtot{raphiies, scena XIX ; cf. 1. Strzy-

inp.org.ro
 ICONOGRAFIA. 11'1NULUI ACATIST 1 59

b. Varianta podli nm'kului rusesc �i a ma­ sfinţi părinţi ni mbaţi , îmbrăcaţi în j;olystnvrion,
nuscrisului Academiei Române (scen a descrisă întind ragători mâinile spre ea. La dreapta sunt
mai sus) . fecioare în costum antic, afară de ema, care poartă
Al doilea tip : haine împărăte�ti. In fund decor arhitectual 1).
a. Varia11ta serbo-bz'zautiuă : Ma ica-Dom­
nulu i stând pe o iavz'ţă, care se întâlneşte la SCENA XX .
Psaltirea serbească din \1eacul al XIV- lea . Aici CH R ISTOS Pi\NTOCRIHORUL.
1'1aica Domnului stă pe o lm>iţă cu Christos în
braţe. La stâng11 ei sânt trei fecioare a\1ând co­ Ea ilustrează icosal :
roane pe cap �i purtând haine împărăteşti - de­ «'T [!VO(; &ro:(; �;;t!Zto:t, cruvc:x.;;c:[vc:cr9o:t crnc:u ­

taliu scump a1·tei serba-bizantine. La dreapta, alte owv 2) tcjl n),·� fJEt tG.lv no),).wv oix.;;t p f.LG.lV crou·
două fecioare în costum antic. In fund decor al·hi­ � cr o:pt6!J.OU� yap -fi �&[![! tp 0M � <iv n p o cr;pe p w ­

tectural 1). f! EV crm, B o:crtĂc:D &ytc:, oooev tc:),oD[!EV ă�tov wv

b . Varianta Muntelui Atos: Maica- Dom.­ Mowx.o:(; ·1 1.1tv tot(;:oowmv· , AUYJ),ouro: . »
nuluz· în pidam'e cu Chrz'stos în braţe. [«Impărate sfinte, de ţi-am aduce cântări şi

./

Rg. 36. Scena a XX-a a Acatistulni.

Christos PantocratOJ-ul.
t\iniatudi a manuscrisului grec 1 1 3 al Bibliotecii 1\cademiei Române. _

Manualul de pz'ctură recomandă : «clădiri psalmi la numă1· tocma c a năsipul, nimica nu

�i 1'1aica-Domnului la mijloc stă în picioare pur­
tând în braţe pe Domnul ca prunc. In jarul ei
m ulţime de fecioare 2))).
La scena corespunzătoare a Acatistalui Trapeza­
riei Lawei a\1em pe 1'1aica-Do mnulai stânci în pi­
cioare cu Christos în braţe. (Fig. 3 4) . La stânga ei,
plinim cum să cade, că să biruiaşte toată cân-
tarea, care va să se tinză cătră m ulţimea mile­
lor tale celor multe, carea ai dat celor ce-ţi
strigă ţie : Alliluia 3) )) .]
1'1anuscdsul grec 1 1 3 al Academiei Române
(foi. 1 8 v ; sas : dimens. : 9,50X 7 , 7 5) :

gowski1 Der Akathistos Hy111110S, l. c . , p, 1 3 1 . După 1) tlillet. La Collection . .. des Hatt!es-Etudes, c. z o 3 .

acest sal'ant tlaica-Domnulai se întâlneşte la Vatoped ca 2 ) Până aici figurează c a inscrip ţie p e scena a x x a a Ira...
..

orantă a\>ând pe Christos ca medalion. pezăriei La\1rei.

' ) 1. Strzygowski, Serb. Psalter, pl. LVI!, fig . 1 4 2 . 3) Akathistan:u, p. 8 6 . Tradu.cerea aceasta lasă de dorit
' ) Op. cit., p 1 4 9 . deşi păstrează sensul general.

inp.org.ro
1 60 BULETINUL C0:'1JS!UNII l'10l'!Ul'1E .TELOR I STORICE
Fundul ve1·wi , rep1·ezentând cerul, care la Ol"i­
zont devine r·oz. Pe jos ve1·de - măslinia. La mij­
loc Christos, în costumul său obicinuit, stă pe
o perină lungă pe o Javiţă înaltă de flar, sas­
ţin ută de patru picioare. El î�i razămă picioarele
pe o estradă alcătuită din trei trepte roz-cără­
mizii . Cu mâna dreaptă bi necuvintează, ca cea
stângă ţine e\Janghelia. lndărătul său cinci îngeri ,
îmbrăcaţi în 1·oz susţin aareola O\Jală roză, ce-l
înconjoară. La dreapta sa e an g1·up de sfinţi,
în !rante ca apostoli i , în costum antic.
Primul, băt1·ân cu barba scurtă , îmbrăcat in
hiton albastru şi mantie !Jalbenă pare a Ii SL
Petru. Tovarăşul său de alături are hiton ve,-­
millon şi mantie carmin. El întoaJ·ce capnl spre
cel dintâi. F igura sa e îoarte exp1·esivă şi fin
executată. După el \Jine an alt apostol. cu capul
aplecat spre dreapta, a\Jându-şi haina fâlfâetoare
Fig. 3 7. Ch1·istos Pantocratorul şi tlaica-Domnalai Lam in1ltoarea.
- Frescă d in T rapezăria Lavrei_ -
(Collection de 1 'Ecole des Haules Et u cl es }.
albastră. Figura lai deasemenea e fin lncrată .
U!·mătorul are h iton mă.slinia şi mantie \Jerdr.
Toţi sunt cu picioarele goale. Primul întinde
mâinile spre Christos, ca şi cel din urmă. La
stânga tlântuitoru!ai e an alt grup de sfinţi pă­
rinţi, îmb1·ăcaţi ca arh ierei. Primul, cu barbă
lungă, poadă o haină albastJ·ă cu cruci pe ea
de aur, an îel de polystawion, iar de desubt
ana \Jermillon. Tovar1lşul s1lu de a11ltari, cu barba
scurtă., are o mantie ca1·min cu caJ·ecir·i de arw,
iar dedesubt o haină albastră. A l tJ·eilea e un
bătrân cu haina verde, împodobită ca flori de
aur, purtând pe dedesupt un alt \Jestmânt car­
min. Al patrulea are haină galbenă şi mantie
albastră. Ultimul poartă mantie \>e!'(le cu floq
de :; aur şi o haină \Jermillon . Toţi au patrafinwi
albe cu cruci mari I'Oşii sau car.elii . (Fig. 36).
Şi la această scenă deo::ebim doua tipnri :
l. TipuL verii iu <JI manuscri.s ulni grec 42 9
inp.org.ro
al Bibliotecii SiP odale din tlo;cova (XII s.). Aici
Chrz'stos stă în picioare pe an tabarel pătrat,
ţinând cu mâna stangă o e\Janghelie, iar ca dreapta,
sub cuta hainei, un obiect. Indărătal lui e un
cuvaclia cn capiteluri trapezoidale ; în lunci de�
cor arhitectural. La dreapta tlântaitoralai se
află un grup de ierarhi în polystavrion ; la stânga,
cântăreţi l),
Il. Tz}uL Muntelui Atos : Christos stă pe
tron.
Manualul de p ictu ră recomand� :
« Ce1· şi pe el Chl'istos t� pe tron şi binecu­
\1inteaz1l. Imprejurcii lui e a11ă mulţime de în­
geri, iar dedesubt ie1·arhi şi sfinţi părinţi ţi nând
cărti de5chise» )2.
S cena corespanz1ltoare a Acatistalui Tl·apeza-
riei Lav1·ei se ap1·opie de această descripţie, lăsând
la o parte unele detalii. (Fig. 3 7). Aici Christos stă
pe an tron întors puţin spre stânga. Inconj01·at
de o dab11l aareolă, susţinută de îngeri îmbră­
caţi în costum împăr1ltesc, el binecm1intează an
grup de iera1·hi în polystavrion . In !and deco1·
arhitectural s).
Scena, desc1·isă mai sas, a manuscl'isului Aca­
demiei f<omâne, aparţine, după. com vedem, aces­
tui tip.
SCE A XXI.
1'\i\!Ci\-DOf\NULUI LUJ'HNÎ\TOi\REi\.
Ea i lustrează i cosal :
" <l>wtooo xov ),af.t:rc&oo:, tor� b crx6tet 'flO:VEi­
crrxv ") , OpWf.LEV t'�V b..y [av lla p �EIJOV' to yap (}.jj),ov
1) Copies pllotog raphiee s, scena XX ; cf. 1. Strzy-
go,uski, Der Akathistos �Hy111nos, !. c., p 1 :5 1 .
' ) Op. cit., P . 1 + 9 - 15o .
•• G. J'\illet, /, c. C . 2 0 4 .
4) Până aici figurează ca insct·ip ţ ie p e ccnu cot·cspnnză­
toare a i\catistul:�i Trapezal"ici Lil\lrei.
 J CONOGRF\FII\ 1/'\NULUJ 1\Cl\TJST 161

&7t't0Uu0: �w�. OOY)yer 1tfi0� yvwcrtv
'tO:�, aoy-{i tov vouv 'flW'tU�oucra, xpauy·{j
J-LEVY) 'tO:U'ta. "
[«făclie priimitoare de lumină arătată celor c:e
sant întra întanearec:, vedem pe Prea sfânta l )
Fecioară : c:ă aprinzând ( i n sine) foc:al c: e l ne�
trupesc:, în dreptează spre cunoştinţa c:ea Dumne­
zeiască pre toţi, c:area luminează mintea c:u t·aza
şi c:u c:hiemarea sa c:insteaşte c:u ac:eastea »�).
1'\anasc:risul rJrec: 1 1 3 al 1\c:ademiei Române
(tol. 1 9 ; sas ; dimens . : 9,60 X 7 , 2 5) :
1'\aic:a�Domnului, îmbrăcată în:c:ostamol ei obi�
c:inait, ţinând pe Christos in braţe, stă pe o înăl�
ţime la intrarea unei peşteri. Ea e înconjurată
ec:rx�v a1tO:V­ Cea mai veche reprezentare ne�o dă manos�
oe 'ttJlW­ c:risal grec: 429 al Bibliotecii si nodale din !'\os�
c:ova (XII s.), 1\ic:i vedem pe Sfânta�Fec:ioară in
picioare, fără Christos în braţe, înconjurată de
o aareolă. radiaU! , î n faţa căreia ins� se mai
a11ă. o fă.c:lie mare într'un sfeşnic: scund. Inaintea
ei se vede mulţimea rugătoare 1).
1\rtistul a înfăţişat in mod naiv expresiunea
ic:osalcJi « fă.c:Jie pri mitoare de lumină. >> .
11 . Maica-Domnului c u copilul î n braţe ş i cu
făclie, tip, pe care ni�l dă 1\c:atistul Tt·apezariei
Lavrei (Fig. 3 7 } : 1'\aic:a-Domnaloi c:u Christos i n
braţe stă în faţa gurii anei pe�teri , unde se află.
îngră.mă.dită o mulţime rugătoare. Făclia aprinsă

Fig. 3 8 . Scena a XXI�a a 1\c:atistalui.

1'\aic:a-Domnalui Lumină.toarea.
1"'\ iniatoră a manoscrisulai grec 1 1 3 al Biblioter:ii 1\cademiei Române. -

de o aareolă. de raze aurii . In faţa ei, la intra­ a tipolai precedent apare a ici între munţii , care
rea unei peşteri stă. o mulţime de oameni in alc:ătaesc: decorul scenei 2).
genunchi. Prima! în hiton albastru şi mantie c:ar­ III. Tipul Ma n u alului de Pictură : Maica­
min, îşi ascunde mâinile sab hC'Iină., făcând ges­ Dowznului purtând pe Christos în braţe şi
tul sacramental al respec:talai. 1\1 doilea, în hi­ fără făclie. I ată c:e recomandă Manualul :
ton vermillon şi mantie albastră, încrucişează cMaic:a-Domn aloi într' an noor, poartă în braţe
mâinile pe pept, etc:. Pământul e gălbaiu c:a umbre pe Domnul c:a prunc:, iar în jurul ei mu ltă lu­
c:anelii. (Fig. 38). mină şi t·aze, cari se coboară până jos. In partea
1\c:eastă scenă a avat o evoluţie interesantă. inferioară o peşteră întunecoasă. şi in ea oameni
Deosebim trei tipari : în genanc:hi privind la 1'\aic:a-Domnaloi » a).
1.- Cel mai vechiu : JV!aica- Domnuluz· fă1'ă
, 1 Copies photographiees , scena X XI ; cf. l. Strzygwoski,
Chrz'stos, având o făclz'e înaintea ez.
Der Akathistos Hitnnos, p. 131.
' ) Textul grec zice numai upre sfânta ll , 2) l'l.illet, Cotlection . . . des Hautes- Etudes, c. z o 4.
') Akathistariu, p . 8 7 . 3) op. cit., p. 150.
Baletinal Comisianii l'ionamentelor Istorice, 21

inp.org.ro
1 62 B ULETINUL C O.M.ISIUNII l'lONUl'lENTELOR I STORICE

l\rtistal, care a concepat acest tip, saprimând
făclia, a tradas în chip mai i nteli gent gândal
poetalai, reprezentând printr'o aareolă de raze
expresia « cpW'to06zot; ),o;f.L7trXt; » . De acest tip, dapă.
cam se \Jede, face parte şi scena, descrisă mai sas,
a l\catistalai manascrisolai l\cademiei Române.
Tota�i artiştii aa conti naat până târzia a re�
prezenta tipal ca făclia. La Colţea (Bacareşti),
de pildă, făclia aceasta o ţine în mână însăşi
l'laica�D omnalai, i ar gropal de adoratori e re�
dos la o singură persoană 1).
IV. Tipul 1'0mânesc. l'laica�Domnalai, ca
Christos în braţe, apare în Flacăra însăşi a anei
enorme lamânări. Exemple : l\catistele bisericilor
Golia (XVII s.) şi Galata din Iaşi .
xo:1 crxicro:t; 'tO XEtp6yptJ.cpov, &xoUEl 7to:p&. 7trX'i'tWV
o[hwt;· ' A),A.1)),ou·c o:. >•
[ << Vrând să dea bar datoriilor celor de demult
deslegătorial tatoror datoriilor omeneşti , \Jenit-aa
singur la ceiace să depărtase dela harul lai ;
şi spărgând 1) zapisal, aude dela toţi aşa : l\lli�
Joia 2)».]
l'lanoscdsa 1 grec 1 13 al l\cademiei Române
(foi. 2 0v ; jos ; dimens. : 9, s o X 8 , 9 8 ) :
Chdstos î n picioare, într'o atitudine m1il-eaţă,
îmbrăcat în costamal Joi obicinuit. l'lantia, aco�
perinda�i omăral şi braţul stâng, lasă peptal şi
mâna dreaptă liberă şi fălfăe la stânga. l'lântaito�
rol pri\Jeşte în sas şi rupe an roloa, pe care
sant scrise păcatele oamenilor. figura Joi e exe�

Rg. 39. Scena a XXII-a a.-,1\catistalai.

Christos Deslegătorol de păcate.
tliniatară a manascrisalai grec 1 1 3 al Bibliotecii 1\cademiei Române. -

SCENI\ XXII. cotată ca măestrie şi fineţă. La dreapta şi la

CHRISTOS DESLEG!\.T OROL DE Pl\. Cl\TE.
Ea i lastrează icosal :
« Xapw oouvat 9E),�cro:t; ocpA'l)f.LrX'tWV &pxcz1wv2)
6 7tliV'tWV XPEWAU't'l)t; &vapomwv, e7t€0�f.L1)u€ ot
'
EO:U'tOU 7tpbt; 'tOUt; cboO�f.LOUt; 'trjt; O:O'tOU xapt'tOt;'
') Baltazar, FresCt4rile dela Colţea, in Buletinul
Comisiunii Momm�mtelor Istorice, 1 :; (190 B), p. 1 2 1 .
stânga sant câte doi oameni prosternaţi, în cos�
tam antic. l'lişcarea corpului lor lasă de dorit
şi aminteşte an model b izantin. (Rg. 39).
Scena aceasta e fără îndoială inspirată dapă
Schim.barea la Faţă .
In grupa! din stânga, primal per.sonagia, a n
bătrân, poartă hiton galben ş i mantie roşi e ; a l
doilea, a n bărbat d e \Jârstă mijlocie, are hiton

2 ) Până aici figurează ca inscripţie p e scena corespunză.. ' ) Rupând.

t\Jdre a 1\catistalai Trapezariei La�rei, 'l Akatliistariu, p, B a .

inp.org.ro
 ICONOGRAFIA. ItlNOLUI ACAT!ST
roşia şi mantie gălbae. Primul din grupa! din
dreapta, de asemenea bătrân, în hiton albastru
şi mantie galbenă, îşi ţine mâinile înlJelite în
cuta hainei ; to\Jarăşul său de alături , an bătrân,
poartă hiton roşiu şi manti e albastră.
Stâncile, între cari stă tlântuitorul, imită pe
cele bizantine, fiin d râpoase, rupte. Totuşi minia­
tarista! nostru a scăpat de rigiditatea bizanti nă.
El n'a căutat să stilizeze, ci ne�a dat ce\Ja
mai natural, mai artistic în senscll occidental.
Cerul său admirabil, mai ales, ne arată ta�
lentul său.
In această scenă se întâlnesc de asemenea
două tipuri.
1 . Cel \Jechia, al manuscrisului grec 429 al
Bibliotecii sinodale din tl.osco\Ja (XII s.) . Aici
Christos înaintează spre o uşă mare, în dosul
căreia se află o mulţime de oameni , cari înti n d
t·agători mâinile spre el i).
Fig. 40. Christos Deslegătorul de păcate şi tl.aica�Domnulcti adorată ca "bisericii vie" .
- Frescă din Tr·apezăria La\'r·ei -
( Collection de 1 'Ecole des Hautes Etudes)
11. Tipa! posteriot·, inspirat dctpil Schimbarea
la Faţă . tlântaitorul rupe zapisul păcatelor.
De o parte şi de alta, personagii prosternate. Ca
exemple patern da : Psaltirea serbească din
\Jeacul al XIV�lea, unde, în faţa unei clădit·i, tl.ân�
taitoral, a\Jând de o parte şi de alta sa perso�
nagii rugătoare, rupe zapisul 2) ; scena corespun �
zătoat·e a Acatistalai Trapezariei La\Jrei , î n care
Christos, între doi munţi cari alcătaesc şi fondul
tabloului, rupe hârtia. (Fig. 4 0). De o parte şi
de alta câte a n grup de oameni în genunchi 3) ;
scena, descrisă m di sas a manuscrisului Aca­
demiei Române ; fresca dela Colţea (Bucureşti),
1) Copies p!IOtographiees, scena XXI! ; cf. 1. Strzy­
gowski, Der Akathistos Hymnos, 1. c., p. 1 31.
2) 1. Strzygowski, Serb. Ps a lter, pl. LVUT, fig. 1 +5 .
"> G . run e t , Collection . . . des Hautes Etudes, c. z o 5 .
inp.org.ro
1 63
unde mulţimea şi munţii na sant reprezen­
taţi 1 ) ; etc.
Acest tip e conform prescriptiunii Manualu·
lui de Pictură, afară de unele mici detalii :
<eC!ădiri şi în ele stiind Christos , rupe cu mâi�
nile sale hârtia, scrisă ca litere e\Jt·eeşti ; iar la
sfât·şitul ei sunt scrise acestea : «manuscrisul lui
Adam >> . Şi din amândouă părţile oameni în ge�
nanchi, tineri şi bătrâni 2 >>.
SCENA XXIII.
t\lllC/1-DOI'\NU LUl 1\DOR/\TÎ\. CII BISERICA VIE.
Ea ilustrează icosal :
1f aUov-.:t;; crou -.:ov -.:6-xov, &VUftVOU!J.EV cr3
«
1tclV1:E;; 3), w;; EfttJ!uxov va6v, E>Eo-.:6xE· EV •'{) cr'{)
yap olx�crcr..� yacr-.:pl 'O cruvtxwv Ti av -.:a -.:'{) X.Etp1
Kupto;;, �y[acrEV, e06ţacrEV, to[ocr..�E ooq.v crot
Tcl'l"l:CY.. ;; . »
[ <e Cântând naşterea ta, t e lăudăm toţi ca pre
o biserică insufleţită, Născătoare�de�Dumnezeu ;
că lăcuind în pântece le tău Domnul care le ţine
toate ca mâna, aa sfinţit, au mărit şi au înlJă...
ţat pre toţi să strige cătră tine 4)>>.]
tlanoscrisul grec 1 1 3 al Academiei Române
(foi. 2 0 ; jos ; dimens : 9,48 X 8) :
U n fund decorativ arhitectural cărămiziu. La
dreapta şi la stânga nn portic. La mijloc o poartă
mare în plin�cintru, prin care se zăresc cerul
şi silueta unor arbori . Pe jos, cărămizia�piltat.
La mijloc, tlaica�Domnului stă pe o lalJiţă înaltă
1) i\. Ba1tazar, Frescurile dela Colţea în Bttletinui
Comisizmii Mollumentelor Is to r iL·e , I, 3 (19o s), p. 1 2 1 .
2) op. sit., p. 1 3 0 .
a ) Până aici figurează p e scena corespunzătoare a 1\catis­
tului Trapezariei La\,rei,
4) Akathistariu, p. s s.
1 64 BULETINUL C01'1ISIUNII 1'10N01'1ENTELOR ISTORICE

l un gă, de culoare măslinie, susţinută de patra pi�
cioare scalptate, a\?ând ornamente canelii şi aarii
pe ea. Faţa superioară a acestei la\?iţe, pe care
e aşezată o perină lungă, e \?erde. 1'1aica· Dom�
nalai , îmbrăcată în costumul ei obicinuit , îşi ra­
zămă picioarele p� an scaun înalt ca multe pi -
l
ci oare, a\?ând aspectul anei mese 1), şi ţine ca
braţul drept pe Christos, îmbrăcat într'o haină
are an fel ele sacos roşa�\?ermillon şi an hiton
\?erde�închis. Dapă el \?ine an personagia tânăr
ca sacos verde şi haină taleră măslinie. Pe spate
are at·ancată o mantie \?ermillon, încheiată ca
o agt·afll în faţa gâtalai. In grllpal din dreapta,
prima] personagia e an tânăr ca o haină carmi n,
încinsă la mijloc. P e spate are o mantie \?ermil�
Ion, agra!ată înain tea gâtalai. l\ 1 doilea perso�

'

Rg . 4 1 . Scena a XXIII�a a Flcatistalai.

1'1aica�Domnalai adorată ca "biserică vie" .
- O pagină întreagă a manascrisalai grec 113 aJ Bibliotecii Rcademiei Române. -

galbenă, rezemânda�J pe genunchi. 1'1ântaitoral
strânge în mâna dreaptă lin rulou. La dreapta
şi la stânga se ami câte an gmp de oameni . In
cel din stâuga primul personagiu e an pt·eot bă�
trân în biton verde şi sacos carmin. Patrafirul
său e alb ca două cruci. Alături e an bărbat
de vârstă mijlocie, purtând o mantie albastră,
aruncată pe umărul �i bra ţul stâng. Dedesubt
nagia e de \?ârstă mijlocie şi are mantie albas�
tră şi haină măslinie. Dapă el vine an bătrân
ca mantie vermillon şi haină \?erde-închis. I n
sfârşit, un al patrulea personagia poadă o mao�
1) La Colţea zugra�ul, neinţelegându-şi modelul, dupa care
lucra, a diformat acest scăanel, pe ca1·e a pas icoana 1"\aicei..
Pomnalui in bust.

inp.org.ro
 ICOHOGRI\Fil\ Il'\ HOLUl ACA TIST
tie roşie�carmin şi haină albastt·ă. Detaliu curios,
toţi au sandale roşii, ca şi l'\aica�Domnului. Sti
îie oare o greşală a adistolui, ori ei rept·ezintă
pe membrii anei familii do mnitoare ? (Fi g. 4 1 ).
Această scenă lipseşte din manoscrisul Biblia�
tecii sinodale din l'\osco\?a 1).
Manualul de Pictură ne dă descripţiunea
aceasta : « Clădiri şi l'\aica�Domnului pe tron
poartă în braţele ei pe Domnul ca prunc. !nain�
tea ei sunt arhierei, unul ţinând et,angheli a, altul
cădelniţa. Indărătal lor cântăreţi (unii CCI işlicuri,
alţii CCI scGfii lungi şi albe) cântă. Iar diaconii
în mijlocGI lot· canonarhicesc CCI hârtii descbise>>2).
Din acest tip fac parte : scena, descl"isă mai
sas, a AcatistG!ai Academiei Române, care se
deosebeşte totoşi întrocât\?a de prescripţionea
lV!anualului,· şi, mai ales, scena corespunză�
toat·e a AcatistGICii Tt·apezariei La\?rei, care se
apropie foade mult de ea 3). (Fig. 40) .
SCENA XXIV.
ÎNCHIN!IRE!\ U\ NJ\SC/\.TOi\REi\-DE·DCit\NElEU.
Ea ilustrează icosu l :
« �Q 7tO:VU!J.V 1) "tE l\!r
j"tcp, � "tEXoiJcro: 4) "tWV 7tcCV­
"tWV &y[wv &ytorto:tov A6yov, oE�O:!J.EV1) ,-�v vuv
7tpocr�:pop6.v, &1to 7t6.crYjc; �ucrat cru!J.�:popac; a7to:v­
L:ac; xo:l '* !J.E).J,oucr·l)c; ),utpwcro:t xoMcrcwc; touc;
cru!J.oowvtac;· 'A),).1)),ou"la. »
[« O maică prea lăudată, cat·ea ai născot pre
Ca\?ântol Cel ce iaste mai sfânt de cât toţi sfinţii
primind acest dar de acum, izbă\?eaşte de toată
ispita şi scoate din munca ceia ce \?a să fie pre
toţi cei ce� ţi cântă ţie : 1'\Jiilaia. 5)
l'\anascrisal grec 1 1 3 al Academiei Române
(Yol. 2 1 ; sus ; dimens. : 9,46 X 7 ,90) : Interiorol
unei biserici. In fund catapetasma cu două caturi,
colorat1'i galben ca umbre canelii, cu părţi aurite.
In centro se detaşează o parte încadrată cu câte
dooă coloane împărechiate şi canelate de fiecare
parte, ca capiteluri rotunde, deasGpra d'irora se
ridică alte doGă coloane mai mici şi mai subţiri ,
în spirală., cu bazele şi capitelari pătt·ate. In
mijloc e o u ş i'\ roză cu decoraţiuni de aur, î n
plin�cintra, înaintea căreia se afl â o estradă de
o singoră treaptă. O dl?eră, brodată cu o cruce,
o închide. Deasupm ei, într'un cadru, e bustu l
l'\aicii�Domnolai în P!atytera, ca mâinile întinse
1) 1. Strzyg,uski, Der A!?atliistos HJ•mnos, l. c., p. 131.
'l op. cit., p . 1 5 0 ,
•) G. tlillet, Collection . . . des Hautes- Etudes, C. z o s .
•) Până aici fignrează pe scena corespunzătoare a 1\catis-
talai Trapezariei La\lrti.
5) Akathistariu, p. 8 9 .
inp.org.ro
1 65
î n orantă, at1ând înaintea peptCIIui pe Christos
în aceeaşi atitudine, binecu\?ântând însă cu amân­
doGă mâinile. Costumul obicinuit. In amândouă
caturile ale altarCilai sunt zugră\?iţi sfinţi în în�
tregime, încadraţi. In mijlocul bisericii, cu faţa
la altar, an diacon ridică pentru rGgăciane mâi�
oile în sas spre icoana l'\aicii�Domnului. El poartă
haină albastră şi sacos \?ermillon cu o bordură
galbenă. La stânga şi la dreapta lai sant două
grupari de preoţi. In cel din stânga, primul, un
bătrân ca barba scm·t11., are haina albastră şi
mantie roză ; cel de alături e in haină \?erde ;
al treilea, un preot în floarea \?ârstei, are haină
albastră, sacos t'ermillon, epitrafirul alb cu cruci
de aur . Alături de el e un bătrân cu haina \?erde
închis1'i. In grupul din dreapta, primul, un bă�
trân, poart1'i \?estmântul Jung de preot, albastru,
şi Cln patraîir alb cu cruci ; al doilea, de ase­
menea b1'itrân, are un \?estmânt \?ermillon pe
dedesGpt, şi unul albastru pe deasupra. Al treilea
e în haină roză pe dedesupt, şi \Jerde pe deasu­
pra. Lângă el stă an bătrân Ctl \Jestmântul roz,
iat· alături an personagia, în floarea l1ârstei, cu
hain1'i roză pe dedesupt şi \Jermillon pe deasupra
( fig . 42).
In scena aceasta, după cam \Jedem, e figurată
adoraţz'unea Maz"cz·i- Domnului.
Tipul acesta apare deja în secolul al XII-lea
în Acatistal manuscrisului grec 4 2 9 al Bibliotecii
sinodale din l'\osco\Ja. Aici a\Jem o icoană pă�
trat1'i a l'\aicii-Domnalui. Odighetria, ţinând la
stânga pe Christos. Dedesuptul ei e un altar sau
o perdea cu ţucari. De o parte şi de alta, staa
cânt1'ireţi co bonete înalte cu bot·dm·ă la bază
saa ţugGiate 1).
Acest tip s'a perpetuat, transformându-se întru
câtlJa. Pe multe monumente icoana l'\aicii-Dom­
naloi e purtată de două personagii. Aceasta e
o e\Joluţie, la care s'a ajuns apropiindu - se prea
mult de icoană cele două grupCiri de adoratori
(cum se \Jede la Acatistul La\Jrei, de pildă). Ges·
tu! lor de adoraţie a fost interpretat de copiştii
postedori, ca un gest de susţinerea icoanei. Aşa
îl întâlnim în \JeacCII al XIV-lea în Psaltz'rea
serbeascti 2) şi la biserica serbească, din aceaşi
epocă, l'\ateişa.
In Acatistul Trapezariei La\Jrei icosul al XXIV �lea
a fos reprezentat de două ori, aşa că a\Jem peste tot
25 de scene. (Fig. 43). Prima din cele două din urmă,
') Copies photograpkiees, scena XXJV ; cf. !. Strz y­
gowski, D e r Akatistos Hymnos, p. 1 3 1 .
•) 1. Strzygowski1 Serb. Psalte1', pl. LXVIII, fig . 1 + 7 .
1 66 BULETINUL COl'USIUNII 1'10NU1'1ENTELOR ISTORICE

purtând ca inscripţie începutul icosului al XXIV-lea OBSERVI\ ŢI UNI FINI\LE.

reprezintă pe l'laica-Domnului în picioare cu Chris­
tos pe pept. La dreapta ei, un grup de preoţi
în polystavrion şi la stânga un alt grup de
împăraţi şi împărătese, o adoră. In fund, decor
arhitectural . l\ doua scenă e cea cunoscută :
adorarea icoanei l'laicii-Domnului , pasii pe un
altar şi acoperit ca o pânzli, de un grup de
preoţi şi de călugări. De acest din armă tip fac
parte o scenă a l\catistalui bisericilor serbeşti
din Uskab, l'lakovei-l'lonastir şi l'lateişa, precum
şi scena descrisă mai sus a l\catistalui !\cade­
miei Române. Numai că la aceasta din armă
m iniaturista-1 , preocupat mereu de o esteticli nouă,
l\fară de aceste 24 miniaturi, cari ilustrează
l\catistal manascrisalui l\cademiei, la foi. 6, mai
avem , în fruntea paginei, an medalion în centru
cu l'laica-Domnulai , în atitudine de Platytenl..
Ea poadă pe pept un mic medalion cu Christos
Emanuel. Jurîmprejur sant ornamente în spirală.
Deoparte şi de alta două personagii suîlă într'un
fel de corn răsucit, pe care il ţin cu mâna stângă.
l\cest medalion, lucrat cu peniţa, e cu mult
inferior miniatarilor , din punctul de vedere al
execuţi unii.
Fiecare (< ÎC'OS>l începe ca o literă majascală

Fi g . 42. Scena a XXIV -a a l\catistalai.

I nchinarea la icoana l'laicii-Domnulai.
i'liniaturli a manuscrisului grec 1 1 3 al Bibliotecii i\cademiei Române -

a aşezat icoana l'laicii-Domnului în catapeteasma lucrată cu chinoros. Ea trece adesea în câmpal

unui altar. In sfârşit, la biserica Colţea din Bucm·eşti
scena e foarte simplificată : o icoană a l'laicii­
Domnului şi înaintea ei o singură adoratoare 1 ).
Cât priveşte 111anualul de Pz'ctură, descrip­
ţiunea lui ne dă un alt tip : «l'laica-Domnului
stă pe un tron înalt şi dedesubtul picioarelor
sale e an subsellium cer trei trepte, înaintea
căruia se află împăraţi, preoţi, arhierei, călu­
gări rugându-se unii în genunchi , olţii stând în
picioare. Ei ţin ralouri şi zic : l\lliluia>l 2).
') /\. Baltazar, Fnscurile dela Colţea în Buletinul
Comisiunii l'v/onum mtelor Istorice, 1, 3 ( 1 9o s) , p. 1 2 1 .
' ) Op. cit., p. 1 s o .
miniatarilor.
Tehnz'ca . l'liniaturile sant lucrate în gouache,
peste care, pentru fixagiu, s'a pus un strat sab­
ţit·e de o materie lipicioasă, preparată, probabil ,
c a albaş d e ouă. l\rtistal Iaera mai întâi ca creio­
na!, apoi dădea cu pensala. După ce termina, re­
venia pe an ele locuri ca lumini de vopsea albă ,
apoi aarea vestmintele şi aureolele .
Influenţe . l\t·tistal a reuşit să ne dee nişte mi­
niatari , cari în fond sunt bizantine, dar cari tră­
dează la fiecare pas o in!laenţă occidentală.
Insemnătatea manascrisalai 1\cademiei Române
constă în aceea, că el alcătaeşte o pante de tre-

inp.org.ro
 ICONOGRl\FIA. I1'1NULUI i\Cl\TIST
cere între arta bizantină. şi arta occidentală.
Primitivii italieni na sant decât nişte elevi ai
Bizantinilor. Iată. însă dt vedem pe bizantini de�
\lenind la rândal lor ele\li ai. occidentalilor.
In adev:it·, miniatadstal nostra are gastal pei­
sagialai aşa cam îl practică maeştrii 1\pasalai,
Italienii mai ales. Il vedem, dar, suprimând ade­
sea decora! arhitectural stilizat al Bizantinilor,
spre a-1 înlocaî ca o admirabil1i \ledere a natadi.
El se sileşte să dee figarilor sale mai multă
mişcare, mai maltă mlădie1·e, mai maltă n atura�
leţă, decât în operile Bizantinilor. Ş i chiar în
aranjarea personagiilor în tablou, la ca1·e exce­
laa de altfel şi artiştii bizantini din ultima pe­
rioadă, el reuşeşte să găsească �ormule noc1i . In
reprezentarea ideilor abst,·acte, el respinge ade­
sea nai\lităţiie modelului bizantin, ca să creeze
ce\la noa , mai natural, mai logic, mai artistic.
Nu dispreţueşte îns'i tradiţia, ci o modi1ic1i nu�
Rg. 43. Inchinarea către 1'1aica�Domnalai şi la icoana ei.
- Frescă din Trape zăria Lauref, -
(Collection de l'Ecole des Hautes Etudes)
mai, corijind-o in sensul gustului artei occi­
dentale.
In unele din miniatm·ile ce ne-a dat, întâlnim
influenţe vădite ale artei apasene. Se pot chiar
face apropieri carioase, iără a merge până a
pretinde că miniaturistul nostru a canoscut ttl­
blourile cu cari operile lui au afinitliţi. 1\şa, de
pi ldă, la scena întâiu, poarta şi ferestrele se re­
găsesc pe unele tablouri aparţinând şcoalei flo­
rentine a l ai Giotto, cum e Naşterea Sjâutu­
lui Ioan Botezătorul 1).
La scena 1 5 , minanatul peisagiu cu mare şi
insulă, reaminteşte peisagial tabloului Nunta
lui Pele u şi a Tetidet' de Piedro di Lorenzo,
zis şi Piedro di Cosino ( 1 4 62 - 1 5 2 1 , şcoală
Ylorentină) �).
11 � o . 1 3 1 7 , sala VII, Lu\,ra.
21 No. 1 4 1 6 1\, Lu\,ra.
inp.org.ro
1 61
Podeala, aşternută cu pietre pătr.ate, din sce�
nele 1 3 , 1 6 , 1 7 , 1 9 şi 24 se regăseşte pe ta�
blourile lui Nicolo 1\lanno da Foligno ( Ş coala
ombriană din veacul al XV -lea) reprezentând sce­
nele Pasianii lui Christos 1).
Perspecti\lele, ce se întrezăresc prin aşă sau
fereastră, ca cele din scenele 1 2 , 1 3 şi 2 2 , au
iost des întrebuinţate de pictorii italieni. De pildli,
în Cina din refectoarul S. 1'1arii a Graţiilor
din 1'1ilan de Leonardo de Vinei.
Orizontal roşia şi eera! ca nouri, ca în figu­
rile 1 , 2, 5 şi 9, îi întâlnim adesea la pictorii
italieni, ca, de pildă, pe tabloal S. Fecioară cu
epurele de Tizian ( 1 4 7 7 - 1 5 7 6 , şcoala \lene­
ţiană) 2).
Dar m ai ales portical, sab care stă Sfânta­
Fecioară în scenele 2 şi 3 ale Buneivestiri,
se apropie mult de cel întrebuinţat de Giotto în
unele din tablourile sale, între altele, în lnge·
rul apă1'ând Sfintei Ane ş; în Gesu Owisto
scherndo da·i Giudei, cari se a[]ă. în capella
degli Scrovegnz· alt Arena la Pado\la 3),
Tot artei italiene se datoreşte gastul m inia­
taristulai nostru pentru coloane ca ape colorate
şi pentru panoarile decorati\le pe pereţi, ca cele
din scenele 1 2 şi 1 3. Ca comparaţie pot ser\ll
diferite scene din Capella degli Scroveg1�i
altArena 4). De asemenea întrebuinţarea decoru­
lai cu frânturi de coloane şi raine, ca în scena
IX, e \?ădit o i n!laenţă occidentală ").
Căror împrejurări se datoresc aceste inYluenţe ?
1'1anascrisal Academiei Române, după cum am
arătat la începat, a fost executat, după toate pro-
1} No. 1 1 2 0 , sala VIJ Lm.wa.
2 1 No. 1 5 7 8 1 sala VI, La\.'lr-u.
3) Fotografiile 1\llinari, No, 1 9.3 1 0 �i 1 9 . 3 5 5 .
41 Fotografiile 1\llinari, No. 1 9. 3 2 3 �i 1 9. 3 2 5 .
•) Vezi cele zise, la studiul scenei a IX•a.
1 68 BULETINUL COJ'USIUNII /'10NU/'1ENTELOR I STORICE

babilităţile la /'1untele E\tos. Se ştie ea acesta a
intrat de timpuriu în legături eu Occidentul.
Lăsând l a o parte relaţianile mai \Jechi, în
timpa! cruciatei a JV �a din 1 2 04, Amamtanii,
cari obţinuseră dela împăraţii Constantinopolului
teritorii în i mperiu pentru stabilimentele lor co­
merciale, fundează la Atos o mănăstire cunoscută
- prin conrapţia ca\Jântalui - sub numele de
'tWV M o/.. q nvwv, care de a!Uel n'a durat mult.
U n chrisobal atestă existenţa sa. Un alt docu­
ment ne arată că bunurile acestei mănăstiri aa
trecnt la La\Jra. In timpul dominaţiunii L atinilor
craciatei a IV �a călugării, ca să se apere lmp o �
tri\Ja anui senior apusan, care îşi construise an
castel pe însuşi S . /'1ante şi să\Jfit·şia mari era�
zimi împotri\Ja lor, i mploră protecţianea papei
lnocenţiu al III�lea. Acesta i nter\Jine în fa\Joarea
lor, fără succes însă 1 ).
Cele de mai sas ne arată în destul că 1'\untele
Atos, de \JOe de ne\Joe, întreţinea t·elaţiuni cu
Occidentul, unde trimitea soli , cari, la întoarcere,
fireşte, po\Jestiaa cele �Jăzute.
Călugării dela S. /'1ante mai că111toriau la Sa�
lonic şi la Constantinopol, fie pentru afaceri re"
ligioase, fie pentru \Jânzarea productelor lor şi
campărat·ea altora, de cari a\Jeaa ne\Joe. In
aceste două oraşe a\Jeaa prilejul să se întâi�
nească cu mulţi italieni.
De altFel mulţi Bizantini se Hxară în ţarile
apasane, mai cu seamă în Italia, atât înainte de
căderea imperiului sub Turci, cât, mai ales, în
armă. Se ştie ce rol a a jucat artiştii bizantini
în Occident. Unii aa ajuns la un renume fără
egal, cam e celebrul cretan Theotocopoalos, zis
Il Greco. Alţii, mai modeşti , au lucrat m ulte
opere, cari alcătaesc o colecţiane de artă, namit1i
de anii greco�italiană 1). Unii din ei fireşte se
întorceau în ţările greceşti, câţi\Ja de\Jeniaa că"
lug1iri la /'1untele Atos, transportând ca ei gas�
tai şi concepţianile anei arte noai . C a să fie to�
lerate operile lor la Sfântul /'1ante, ei trebuiau
să respecte tradiţia. Numai astfel patern explica
pt·omiscaitatea aceasta de elemente bizantine şi
elemente occidentale, pe care o constatăm la
miniatarile manascrisulai Academiei Române.

R E S U f\. E
-- 0 -­

ICONOGRJ\PHIE DE L'HY/'1NE ACA THISTE

1 . Le manuscrzl grec IIJ de la bt"blio�
theque de l'Acadim z·e Roumaine.
Ce manascrit, contenant entre aatres ecrits la
gloriease hymne de l'eglise orthodoxe, appelee
Acatftt"ste, est tres i nteressant par ses minia�
tares.
Il pro\Jient probablement du 1'\ontl\thos, comme
semble noas l'apprendre a ne note de la page 5 ,
oii l'on \JOit qae son possessear etait an certain
Nicodeme, moine da monastere de Vatopedi. En�
suite, le manascrit est passe entre les mains d'an
aatre, moine da Saint"Tombeaa da Christ, appele
aassl Nicodeme.
L'ecritare paraît etre da XVII�e siecle :
II. L'Hymne Acathz:ste.
On chante I'Hymne Acathiste aax 11epres da
samedi de l a cinqaieme semaine du grand careme.
L'Hymne Acathiste se compose de 3 2 0 \Jers,
' ) V. Langlois , Le Monl Atf.os, p. 8-9.
qai ne contiennent qae des loaanges a l'adresse
de la Vierge et da Christ.
On y distingae, au commemencent, an kon"
dakz"on, repete par la suite, plasiears fois, ainsi
qae 24 strophes appelees olxot.
Celles�ci se partagent en deax groapes : l'an
concerne les e\Jenements de la \)ie da Christ.
Nous l'appellerons le groupe hz"storique,· l' aatre
contient des loaanges et des idees theologiqaes :
c'est le groupe mystique .
Dans le premier on a les cycles de l'AnnoH�
ciation et de la Nativiti du Christ,· dans le
second on dis"ingae les loaanges concernant l 'en�
seignement da Christ, et les loaanges adressees al�
ternati\Jement ă la Vierge et au Redemptear.
III. L'aute-vw et la date de la composift"on
de l' Hymne Acathiste.
1) �. N. Ka),oo't("fj<; a reunit câte11a nume de pictori bi•
zantini , cari au lucrat mai ales in Italia. ITav8wpa, VI, p.
3 7 7 � 3 7 9.

inp.org.ro
 ICONOGRI\FII\ Il'lNULGl F\CF\ TIST
On a beaacoap discute sar la date de la corn�
position et sar l 'aatear de l'F\cathiste.
Les Byzantins eax�memes n'etaient gaere lixes
sar cette qaestion.
D'apres certaines sonrces, les 24 olx.ot, ainsi qae
le kondakz'on, ont ete composes en 6 7 7 lorsque
Constantinople, grâ.ce a l 'inter"ention de la Vierge,
a ete SaUI)ee d'an siege des F\l)ars . /"lais d'aa�
tres soarces noas apprennent qae l'hymne a ete
ecrite apres le premier siege des 1\.l)ars et des
Ferses, de l 'an 6 2 6 , sous le patriarcat de Serge,
qai a"ait joue, a cette occasion, an t·ole important.
Ce seraft ce meme prelat q ui !ât l'autear de
J'hymne .
Cette derniere sapposition, tres repandue dans
le monde byzantin, a ete reprise par un gt·and
nombt·e de savants modernes, tels qae Pitra,
Christ, Boa"Y· Faranikas, Dieterich, etc ; tan�
disqae d'aatres attribaaient aa poete Romanos
la paternite de l 'hymne.
Voatiras admet J'opinion de l 'aateur byzantin,
q ui noas a donne la chronique de Georges le
./"loine, d'apres laqaelle J' F\cathiste a ete composee
sous l 'emperear Constantin Fogonate (66 8�685).
Voutiras remarqae qa'on ne peut tirer da texte
meme de l'hymne aacan argument pour l 'attri�
baer au patriarche Serge. Bien au contraire, on
y troave des passages, qai combattent d'ane fa�on
evidente l'heresie monothelite, defendue par Serge.
Cette remarqae plaît a Fapadopoalos-Kera�
meas, qai y voit an argument en fa"ear de sa
these.
Ce sa"ant n'admet pas Serge comme auteur
de l 'hymne. C'est grâ.ce a une confasion, dit-il,
de J'ecri"ain bien conna dn XJV�e siecle, Nice�
phore Calliste Xanthopoalos que les Byzantins aient
era a cette paternite.
Le but de l 'hymne, ajoate Papadopoalos�Kera�
m eus, est doable : adresser des remerciements,
il la Vierge poar des bienfaits anciens et essayer
a l 'appitoyer pour de!endre de noaveau la "il le
en danger. Les andens bienfaits seraient ceux
qai ont ea liea soas Heraclius, Constantin Po�
gonate et Leon l 'Isaurien. La priere a ete dite
au miliea da peaple, attriste par les gra"es
el)eoements «presents» : rei)Oiation et siege des
barbares. Quels sont ces barbares ? Fapadopoa�
los�Kerameas admet, sans hesitatfon, qae ce
sont - les Rasses, qai en 8 6 0 ont assiege Cons�
tantinopole soas le regne de ./"lichel IIl et le
patriarcat de Photios.
Cette these, soatenae a grand renfort d'ar�
gaments philologiqaes, n'a convainca persoane.
Baletioul Comisianii l'lonomentelor Istorice.
inp.org.ro
1 69
F\a contraire, elle a ete repoassee par les ar�
gaments solide3 de Thear"ic.
F\pres Fapadopoalos�Kera meas Krypiakie\\)icz
a essaye a t·esoudre la qaestion de l 'aatear et
de la date de la composition de l'Hymne 1\.ca�
thiste. Il soatient : 1) qae cette hyrnne a ete com ­
posee poar adresser des loaanges a u my5tere de
l'incarnation et a la Vierge ; 2 ) qae les idees
theologiqaes de l' F\cathiste font partie da cycle
des idees dn IV �e siecle contre les F\pollinaristes;
3) qa'll y a de grandes et nombreases ressem�
blances entre I'F\cat histe et l'oeuvre de Saint
Ephraim le Syrien ; 4) q ue cependant c� n'est
pas cet ecril)ajn q ui fut l'aatear de l 'hymne, et
qae ce serait le poete Romanos le ./"lelode ; 5)
qae le patriarche Serge ou Fhotios poaq·ajt etre
1' aatear du Kondakion, ajoute posterie urement ;
6) et enîin, qae I'F\cathiste a ete composee par
Romanos e n Syrie avant que celui-ci ne "înt
a Constantinopole.
Dans la demonstration de sa these, Krypia�
kie\\)icz fait abstraction de la tradition. Il s'adresse
directement a l'hymne, compare les i dees et les
"ers a"ec d' aatres cea"res anterieares, et arri"e
aax six conclasions q u'on vient de citer.
Cette methode ne diîfere pas de celle de Fa­
padopoulos�Kerameus. Les comparaisons ne poar�
raient constitaer une base certaine dans l'imbro­
glio de la poesie medie"ale. F\a moins Fapadopoa�
los�Kerameus a essaye a expliquer la tradition,
qa'on ne doit pas mepriser ou rejetter a la le�
gere.
Da reste, il ne suHit pas d'expliqaer l 'origine
de l'bymne et d'en decoa\Jrir I'aateur pour qae
la qaestion de 1' F\cathiste soit resolae.
Ce qui nous interesse sartoat, c'est de sa"oir,
qaand et en qaelle occasion on a chante poar la
premiere fois I 'F\cathiste. Cette q aestion n'etant
pas eclaircie, il serait plus sage de dire, comme
Krambacher l'a deja !ait en 1 8 9 7 , qae la q ues�
tion de l'F\catbiste reste oaverte et obscure.
IV. Iconograph ie de l'Hymne Acathz'ste.
Neanmoins, cela n'empeche point de faire ane
etude sut· J'iconographie de 1 ' F\cathiste. Cette ico�
nographie cornmence - d'apres Kondakoff - a
peine au Xll�e siecle.
Elle nous donne une serie de 24 scenes, qui
correspondent aux 2 4 obr.ot. Les "oici :
I . G1'oupe historique.
F\. Le cycle de F\nnonciation comprend six
scenes :
1 -3. L'F\nnonciation.
4 . La Conception.
22
1 70 BULETINUL COf'liSIUNII f'lONUf'lENTELOR I STORICE
5. La visitation.
6. Les Doates de S. Joseph.
B. Le cycle de la Nativite comprend les six
autres scenes qui saivent :
7 . La Nativite.
8. Le Voyage des f'lages.
9. L'F\ doration des f'lages.
1 o. Le Retoar des f'lag�s a Babylon.
1 1 . La Faite en Egypte.
1 2 . La Presentation du Christ aa Temple
II. Groupe m.yst-ique.
Six scenes concernent la Vierge, six autres le
Christ :
1 3 . Le Christ Createur .
1 4. La Vierge adoree.
1 5. Le Christ qai est aax cieux et sar la
terre.
1 6 . Le Christ et les paissances celestes.
1 7. La Vierge et les Rheteurs.
1 8 . Christ le Redempteur.
1 9. La Vierge protectrice.
2 0 . Christ le Pantocrator.
2 1 . La Vierge qai eclaire comme ane vz·aie�
lumi ere.
2 2 . Le Christ pardonnant les peches.
2 3 . La Vierge adoree comme une « eglise
vivante. ll
24. L'adoration de l'icone de la f'lere de
Dieu.
I"ere scene de l'Annoncz'atz'on.
Description de la miniatare du manuscrit de
l 'F\cademie Roumaine.
L'F\nnonciation a ete narree dans l'e\Jangile de
St. Lac, dans l e proto�evangile de Jacqaes et dans
1' e\J ungile de Pseado�f'latthieu.
F\a moyen�âge ces textes etaient commentes
sartout dans les sermons.
L' F\nnonciation a ete soa1Jent represente� des
les premiers siecles de l 'ere chretienne. On la
rencontre dans les catacombes, sur les sarcopha�
ges primitifs, sur les i1Joires et, plus tard, dans
les lresqaes et peintares des eglises.
On distingue deax grands types d'F\nnonciation :
I. Le type classique.
II. Le type oriental.
C'est l 'art des catacombes qai noas donne le
premier. I l est caracterise par la simplicite de la
scene, par le dessin antiqae des ligares et sur�
toat par le manqae d'ailes de l'ange.
Le deaxieme type comprend les F\nnonciations,
qui noas presentent l'ange aile.
Ce type a eu une longue evolation . En prenant
comme point de depart Pattitade de la Vierge
inp.org.ro
et de l 'an ge on arrive a distingaer plusiem·s
aatz·es types.
!. La Vierge est assise a gauche et lile. L'ange
est deboat devant elle et iait le geste de l 'allo�
cation ou de la benediction.
II. L'ange arri1Je 1JOlant, type de l'F\cathiste de
l'A.cademie Roamaine.
IIT. L'F\nnonciation au paits.
IV. L'ange \Jetu d'habits imperiaax.
V. La Vierge est assistee d'une petite ser�
1Jante.
VI. Type occidental : l 'ange agenoaille de\Jant
la Vierge.
Historiqae et e\Jolation de ces di\Jers types.
Classilication de dilferentes oeuvres d'art de
diverses epoques.
II�e scene de l'Annunciation.
Description de la miniature du manascrit de
l'F\ cademie Roamaine et comparaison a\Jec les
scenes correspondantes de I'F\catbiste de manus­
crit de f'loscoa, da Refectoire de Lavra et du
Manuel de Peinture du f'lont F\thos.
IH�e scene de 1' Am10nciation.
Description de la miniatare du manuscz-it de
!'Academie Roamaine. Comparaison avec les scenes
similaires des monaments cites plas haat.
IV . La conceptz"on .
L'idee de la conception presentait d'assez gran�
des difficaltes pour etre exprimee en oeu\J re
d'art. L'artiste byzantin s'est acqaitte de sa tâche
de deax manieres. Tantot il represente la puis�
sance di\Jine, « qai a en1Jeloppe>l la Vierge, p<�r
une draperie, tantât il a sapprime ce symbole.
L'artiste da plus ancien F\cathiste, qui est celui
da manascrit de f'loscoa, suit cette derniere \Joie.
Le type de la Vierge avec draperie presente
trois \Jariantes :
F\. La Vierge est assise sar an siege. Derriere
elle des anges deploient une draperie.
B. La Vierge a l'attitade d"orante. La dra­
perie est soatenae par un seul ange, comme dans
le manuscrit de 1' Academie Roamaine.
C. La Vierge, assise sar an siege, tient a la
main an moachoir. Qoatre vierges deploient la
draperie.
V. La vz'sz'tation.
Historiqae et e1Jolation de la scene. On dis�
tingae plasieurs types :
I . Le type antiqae. Le plas ancien monument
conna est une medaille da IV- e siecle, q ae pos�
sede le Cabinet des f'ledailles de Paris. Les deax
femmes se salaent en se touchant le menton avec
la main.
 ICONOGRl\FJA. Il'1NULUI 1\Cl\ TI ST
II. Les deux Yemmes s'embrassent devant une
maison.
III. Les deux femmes s'embrassent. S. loseph
et plusieurs serviteurs assistent.
IV. Le type du !Vlanuel de Pez"nfure .
Les deux temmes s'embrassent. S. loseph et
Zacharie causent. Un serviteur assiste. Un m ulet
mange dans une creche.
V. Les deox temmes s'embrassent.
Un seul serl)iteur assiste.
VI. Le type de Parenzo. Les deux temmes se
SZlluent devant une m aison. Une set·vante se tient
debout sur le seoil de la porte.
VI. Les doutes de S. }oseph .
Cette scene presente deux types :
1. S cene simple : la Viet·ge et S. Joseph cau�
sent.
II. Scene .amplifiee, ou, a câte de deux tiances,
apparaissent d'autres personnages.
VII. La Naiz"vite du Christ.
Historique et evolution de la scene. Les pios
anciennes representations se rencontrent dans les
catacombes.
Le boeuf et l'âne, qui Yigurent dans la scene
de la nativite, apparaissent deja sur les sarco�
phages du IV �e siecle. Origine symbolique de ces
animaux. 1\u IV �e siecle le boeu[ representait
l 'humanite juive, l'âne l'homanite pai"enne. Ce
n'est que plus tard qo'on a cree une legende
qoi l eor donnât un sens historique, que pseudo�
/'"\atthieu a consacre detinitivement.
L'attitode de la Vierge dans la scene de la
Nativite nous permet de distinguer plusiem·s types:
A. La Vierge assise sur un rnatelas.
B. La Vierge couchee sur un matelas.
C. La Vierge agenouillee devant le Christ
dans la creche.
Cependant on peot taire une aotre classiiica�
tion de la Nativite en prenant comme point de
depart d'aotres elements.
On remarqoe trois grands groupes :
I�er groope primitif sans grotte, q ui presente
deox variantes : a) La Vierge, assise sur un
siege, tient Jesus dans les bras. Les mages les
adoren t ; b) La Vierge est assise sur un siege a
câte de son Enfant. Les mages arrivent poor
les adorer.
II groupe � La Nativite avec grotte. La Vierge
a câte de son Enfant.
III groupe : La Vierge, avec Jesus dans les bras,
se ti ent de\?ant l'entree d'une grotte.
Le deoxieme groope renferme divers types,
qoi se resument en deux grandes categories.
inp.org.ro
171
A. La Natil)ite selon S. Lac.
B. La Nati\?ite selon les e\?angiles apocryphes.
Historique et evolotion de ces types. Classi�
fication des ceu\?res d'art.
VIII. Le voyage des m·ages.
Description de la miniature do ms. grec 1 1 3
de 1'1\cademie Roumaine. Comparaison il\?ec f'l\.
cathiste de /'"\oscou, la mosai"qoe de Kahrie Djami
de Constantinople, le Psautier serbe, publie par
Strzygowski, 1'1\cathiste de La\?ra, etc.
IX. L'adoratz"on des mages.
La classitication d'apres l'oa\?rage de Kehrer
sui\?ant !'origine. Essai d'one autre classiH�
cation d'apres la disposition des personnages dans
le tableau.
1. Type p rimim. La Vierge, ill)ec Jesos dans
les bras, re<;oit l'adoration des mages.
II. La Nati\?ite anie a l'adoration des m ages.
Ici on distingue deax \?ariantes :
A. La Nati\?ite sans grotte.
B. La Nati\?ite a\?ec grotte.
III. La Vierge assise sur un siege a\?ec Jesus
dans les bras. S. Joseph assiste. Les mages a�
dorent.
Ce type a aossi trois \?ariantes :
A. Les mages sont condoits par an ange.
B . Les mages sont condaits par une etoile.
C. Les mages adorent sans l'assistance de
l'ange. Sur l e tirmament brille l'etoile. La Vierge
a l'entree de la grotte tient le Christ sar ses
genoox.
III. Le type da Manuel de Peinture.
La Vierge est assise sar un siege tenant Jesos
dans les bras. Les trois mages adorent. S. Jo�
seph assiste. Un ser\?iteor tient par la bride les
chevaux des mages. 1\o fond, un decor de
montagnes. On \?Oit dans le lointain les trois
mages, conduits par un ange, rentrant dans
leor pays.
X. Le Retour des mages a Babylon.
Le retour des mages a ete assez rarement
figure dans l 'art. Les plus ancienncs representa�
tion datent du X�e et do XI�e siecle, telles q u' on
ii)Oire de Lyon, la tresqae de Bonizo de S . Ur�
bain a Rome, etc.
Comparaison des scenes de 1'1\cathiste de
/'"\oscou, de Lal)ra, da Manuel de Peinture et
du manoscrit de 1'1\cademie Roumaine.
XI. La (uite en Egypte.
On distingae plosieurs types :
1 . Le type romantique de Rapenne.
II. S. Joseph condoit le cortege. Jacques suit.
III. Jacques condait. S. Joseph suit.
1 72 BULETINUL COt\ISICIN!l l'\ONU!'\ENTELOR ISTORICE
IV. La Vierge est assise seule sur l'âne. S.
Joseph tient Jesas sur ses epaales.
Ce type presente deux l?ariantes :
a) S . Joseph, tenant Jesus sar ses epaules,
precede le cortege.
b) Jacques conduit. S. Joseph, al?ec Jesus sur
les epaales, suit . Un ser'Viteur marche a câte
d' eux. Plusiears spectateurs reg ardent le de!ile.
Cette scene est celle de l'\ateischa, c'est pour�
quoi nous appelons ce type serbo-byzantin.
V. Le type de Kahrie�Djami. La Vit>rge m ar-
che a câte de l'âne.
XII. La prisentation au tem,ple .
Noas distingP.ons trois types :
I. Le type symetriq ae, Les perwnnages sont
disposes aatour d'an baldaquin deux pa1· deux :
a gauche, la Vierge et S. Joseph ; a droite, S .
Symeon e t la pro!etesse A.nne.
Il. Le type asymetrique du l'\ont A.thos. S.
Symeon est a droite seul, tenant l e Christ dans
les bras ; a ţ:Jaache, se tiennent debocJt les tJ·ois
aatres personnages
Ill. Le type simplifie : on ne 'VOit que la Vierge,
le Christ et S. Symeon. Exemples : les A.cathistes
de l'\oscoa et de Vatopedi.
XIII. Le Christ adore.
Comparaison des A.cathistes da Manuel de
Pez"nture, de La\?ra, et du manuscrit de l 'A.ca�
demie Roumaine. L'A.cathiste de l'\oscoa est d'un
nutre type.
XIV. La Vierge adoree.
L'importance et l 'e'Volation da culte de la
Vierge. Les premieres representations. Le type
de la Vierge, al?ec Jesas dans les bras, degage
des autres personnages q ai l'entouraient sar les
monuments primitil's. Comparaison de l'A.cathiste
de l 'A.cademie Roamaine a\leC d'aatres scenes
similaires.
XV. Le Chn"st qui est aux czeux et sur
ta terre .
Description de la miniature de l'A.cathiste de
1' A.cademie Rou maine. L'artiste a subi des in!lu­
ences occidentales bien marquees.
Differences entre cette scene et l es autres
similaires de La'Vra et da Manuel.
XVI. Les Christ et les puzssances cilestes.
Des puissances celestes par lent la 'Vision d'Isai"e ,
Heemie et le Pseudo-Denys l' A.reopagite du V-e
siecle. El?olution de l'idee qoe se faisait la chre­
tiennete des ces paissances celectes. L'art les
a soa'Vent representees. Une mosai"qae de S. A.­
gathe l'\ajeare a Ra'Venne represente le Christ
escorte de deux anges. Une aatre de S. Vital,
inp.org.ro
de la meme 'Ville, nous o!tre an second speci­
men da meme siecle. Plus tard les paissances
celestes ont ete sou'Vent rep1·esentees. Elles ap­
paraissent aassi dans cette scene de l 'A.cathiste.
Comparaison de l 'A.cathiste de La'Vra a'Vec la
description du Manuel et l 'A.cathiste de l'\oscon.
Hoas distinguons deax types :
I. Le Christ assis sur un siege.
Il. Le Christ deboot.
XVII . La Vz·erge et les R!teteurs.
La Vierge entouree des rheteurs est repre-
sentee de deux m dnieres :
1 . La Vierge sans le Christ.
I l . La Vierge tenant Jesas dans les bras.
L'A.cathiste de l'\oscou est da premier type. On
1·encontre le second a l'A.thos, auqael se rattache
la descl"iption da Manlte! et I'A.cathiste de I'A.­
cademie Roomaine.
XVIII. Christ le Redempteur.
Comparaison de 1' A.cathiste de l' A.cademie Roa­
maine, des scenes similaires de La'Vra et da
manoscrit de l'\oscou. .Le Munuel decrit un
aatre type.
.
XIX. La Vt erge protectrice.
. On distingoe deox types :
1 . La Vierge sans le Christ.
II. La Vierge a\?ec Jesus dans les bras.
L' A.cathiste de l'\oscoa appartient a a premier
type. La scene correspondante des Podlirmiks
russes et da manuscrit de l 'A.cademie Roamaine
n'est qu'ane 'Variante.
Il. Le type serbo�byzantin : La Vierge est
assise sur an siege al?ec Jesas dans les bras.
Comme exemple sert le Psaatier serbe da XIV-e
siecle. L'art du l'\ont A.thos o!fre d'autres \larian�
tes : La Vierge se tient deboat al?ec le Christ
dans les bras. Le Manuel se rattache a ce
dernier type.
XX. Christ le Pantocrator.
Il y a deux types :
1 . Le type de l 'A.cathiste de l'\oscou. Le Christ
deboat, l'e\?angile a la main, est entoure des
prelats et des chantres.
Il. Le type da l'\ont A.thos, aaq ael se rattache
aussi le Manuel : Le Christ assis sar an trâne.
Les A.cathistes de Ld\?ra et de l'A.cademie Roa­
maine appartiennent a ce type.
XXI. La Vz'erge qui eclaire COI11 111C une
vra·ie lumiere.
Cette scene est representee de q uatre manieres :
l. La Vierge, sans le Christ, est deboat. D e ­
'VMt elle, est pose a n cierge allame. Exemple :
L'A.cathiste de l'\oscoa.
 ICONOGRAFIA I/'1NULUI A. CA. TIST
IL La Vierge a\Jec Jesas dans ·Ies bras. De\Jant elle,
le cierge allame. Exemple : L'A.cathiste de Lawa.
fii. Le type da Manuel. La Vierge a\Jec Jesus
dans les bras, sans cierge.
IV. Le type roamain. La Vierge, a\Jec Jesas
dans les bras, apparaît debout dans la tlamme
meme d'an enorme cierge. Exemples : les A.ca�
thistes des eg!ises Golia et Galata a Jassy.
XXII. Le Christ pardonnant les pic!tes .
Il y a deax types :
1. Le type da manascrit de /'1oscoa : Le Christ
a\Jance \Jers ane porte, derriere laqaelle se
presse ane foaie .
Il. Le type posteriear, inspire de la Transfi�
garation. Le Christ dechire le « manascrit» des
peches. Exemples : les A.cathistes de La\Jra, da
manascrit de l'A.cademie Roamaine et la descrip�
tion da Manuel.
XXIII. La Vz'erge adoree C011llne une eglise
vz·va11te .
La Vierge, assise sar an trâne, tient dans les
bras Jesas. Elle est entonree d'ane foaie d'e\Je�
qaes et de chantres, qai l 'adorent.
Cette scene manqae dans l' A.cathiste de t1oscoa.
XXIV. L'adoratz·an de l'z'cone de la Mere
de Dieu.
Une foaie adore l'icone de la Vierge a l'in­
teriear d'ane eglise. Translormation de ce type
depais l 'A.cathiste de t1oscoa jasqa'aa Manuet.
Remarques finales.
Le miniatariste da manuscrit de 1'!\cademie
Roamaine a sabi des intlaences occidentales.
NOII\. Să se şteargă rândul din urmă dela legenda fig. 26, pag.
inp.org.ro
1 73
Il a le goat da paysage a la maniere des oc�
cidentaax, des ltaliens sartoat. Ses Yigares ont
plus de moa\Jement, plus de soupplesse ; elles sont
plus realistes que celles des Byzantins de basse
epoqae. t1eme dans la disposition des person�
nages sar le tableacr, ou les Byzantins excellaient,
il trocr\Je de nocr\Jelles formales .
En representant des idees abstractes, il ecarte
certaines nai\Jetes du modele byzantin.
Il cree, par conseqcrent, des scenes plus rea�
listes, plus logiqaes, d'une conception plus artis�
tiqae.
In ne meprise cependant pas la tradition. Il la
modifie par endroits, la corrige dans le sens du
goât occidental.
A. ce sajet, l 'on pourrait faire des rapproche�
ments interessants.
Le paysage, par exemple, de la scene XV
rappelle celui da tableaa de Piedro di Lorenzo,
la Noce de Pelee. Le parqaet qaadrille des
scenes XIII, XVI, XVII, XIX, XXIV, est celui des
tableacrx de Nicolo A.lanno da foligno. Le por�
tiqae, soas lequel se tient la Vierge, de la II�e
et de la Ili-e scene, est celui qae Giotto a soa�
"ent employe dans ses oecr\Jres, entre au tres,
dans l'Ange apparaissant a Sai11fe Anne,
dans le Gesu Chrz.sto schernito daz. Gz.udei
de la capella degli Scrovegnz· alt'Arena a
Padoae, etc.
Ces influences sont daes aax relations assez
sai\Jies, qai existaient entre !'Occident et le
t1ont A.thos.
135, fasc. precedent.
 PA L A T U L L U I B I B E SCU D E L A B A N E A S A
-- o---

Palata l lui B ibesea�Vodă d in capătu l d ieati ile unui in\'lentar în ea re se men ....
'

soselei Kissel ew se dărâmă sub ochii

'
tionează : iataeul doamnei, salonal ad-
,

indiferenţi a i Baeareşteni lor. jatanţilor, cab inetul ea po ta\'> \'lerde ,

Din p itoreasca ruină ee�si scaldă \'lârful
'
salonul e u damasc ha\'lai, odaia roşie,
zidarilor sale în oglinda apelor heleş.... odaia \'lerde etc .
tealai, ee bat în pic ioarele platoalai pe 1\eeias soartă asteaptă , deci, monu�
' '

care e zid ită, s'a dărâmat, în earsu l a mentele mai noai, ea ş i pe acele mai
doi ani, întreaga jumătate sadică, ea� \'lechi. Să l e sal\'lăm ee! paţin am inti rea.
prinzând sala de intrare si marea sală
'

d e recepţie a palatalai. Palatul acesta fa darul de nuntă pe

Rg. 1 . Băneasa : Vedere generală.

Ruina palatului, cu paraclisul.

In earând, poate, na \'la mai ,�rămâne care princ ipele Bibesea se gătib a J face
....

n i m i c din ruina ee contribuie asa de '

plăeat la estetica şoselei, d apă cam d in
celalt palat al Bibesealai ş i al fratel u i
s ă a Ştirbey dela Bistr iţa, ee s e păstra
în întregime, ea apartamentele şi mobi ....
lele sale, ş i dapă războia! d in 1 8 77,
când fa transformat într'un spital tar....
cese, nu aa mai rămas decât urme de
mobile la eâreiamarii satu lui saa in ....
soţiei sale de a doaa, frumoasa 1"\ariţa
Văeăresea (aceea care uim ise mai târziu
saraia l Constantinopolei), care fusese eă ....
sătorită întâia ea spătaral C. Ghiea şi
ea care princi pele se logodise din 1 8 45.
Il ridică pe moşiia părintească (num ită
când 1"\ahalaaa, când Băneasa ; na ştim
pentru ea re eausă) a noaă i sale soţi i, pe
care moşie se aflau \'leehile case ale

inp.org.ro
 PI\U\ TUL LUI BIBESCU DELI\ B I\NEI\SI\
Fig. 2 . Băneasa :�Palatal.
Faţ ada principală dela est.
Vacăreştilor, despre cari trebuie să \'lor ...
bim mai întâia, înainte de a trece la
constructia lai Bibesca.
'
Cel d' intâia început de gospodărie îl
proiectase aci Ştefan Văcăresca, fial de ...
capitatalui \'J istier al Brânco\)eana lai, re ...
nache Văcăresca, fără însă a... [ d ace la
ban sfârs it, d in caasa persecatianilor ce
' '
l e îndarară atât e l câ.t ş i fratele săa Barba,
sab Constantin Cehan Raco\'Jiţă, când
fură exilaţi la Cipra.-Dapă moartea lui
Ştefan, în 1 76 1 , soţia sa Ecaterina, fata
lai Donea \'Jistieral, căută cel puţin a
termin& b iserica proiectată ca paraclis
al curţii . Războia! rcrso....turc din 1 7 6 8 ,
intrarea Stapaizilor ca Karamz in în Baca ....
reşti, prinderea d omnalai Grigore Ghica
şi fuga. boierilor la Braşo\) opriră, însă,
înaintarea lucrări lor acestei curţi , care,
de acam înainte, rămase pe seama fialai
lor Ienăchiţă Văcărescal, poeta!.
Ienăchiţă Văcăresca n ic i el nu pata
conduce deocamd ată lucrările neispră ...
\)itei curţi, d in causa politice i sale
contra Ruşilor şi a n eînţelegerilor l u i
ca fi[o .... rasal Pâr\)a Cantacuzino, p e tot
timpa! ocupaţiei ruseşti, până în 1 7 7 4.
Contribaise, în bană parte, la această po ....
litică a sa anti rasească ş i soţia cea din...
inp.org.ro
1 75
tâi u a sa, fica d ragomanalai
Portii, Iaco\)ac he R izo.
'
Deabea prin 1 7 8 4 , A.agast
1 2 , putea, în fine, să se gân....
dească la lucrări, când făca
contract cu sasal tlaarer Po....
lier Iohann Ratner : " pentru
" casele ce le face dumnealui
" boer Vistier Văcăresca, la
"Băneasa, să lucreze m ia de
" cărămizi de roşu ca taleri 2
"şi jumătate, până se \)Or is ...
" pră\'Ji casele, însă el dimpreună
"ca 1 2 meşteri nemţi. Şan....
" ţurile să l e facă el, gătital
" parilor, gratii, ostreţe, hâ.rdae,
" funii, lopeţi , salahori la tot Iaera ş i
" apa s ă fie iar dela e l ; şi s ă înceapă
" or i când \)a fi dumnealui Vistieral gata
"şi \'la \)rea" 1 ).
Dar noa! războia austro ... turc, d iscor....
d ia dintre boieri ş i domnul 1'\a\)rogheni,
pe care Văcăresca-socotinda .... [ " prost la
fire şi la gândire" , - îl pârîse marelui
\'J izir, îi atrase un noa sarghian la J:'H ....
copole în 1 7 8 1 , ceeace îl împedecă de
a reia& Iaera! caselor până după în ...
cetarea ocupaţiei aastriace, în 1 7 9 1 ,
când, desfgar, tot prin Sasal Ratner, în ...
cepa în sfârsit zid irea cartii . Toate
' '
aceste . îm prejurări prin care a · trecut
zid irea curţii ne sant arătate · pe scurt
în următoarea inscripţie, ce am găsit....o
pe o carte, ande a fost transcrisă d e pe
pisania paraclisalai astăz i d istrusă :
Această sfântă biserică, întru care
să prăznueşte hramul sfântului ierarh
Nicolae dela Miralichia, făcătorul de
minuni, şi a sfinţilor ierarhi şi ai
lumii mari dascăli, Vasilie cel mare,
Origorie Bogoslov şi Ioan Zlatoust,
s'au zidit din temelie de dumneaei
jupăneasa Ecaterina Văcărescu, fiica
dumnealui Donie Văcărescu (sic ! =
Vistierul). Şi rămâind nesăvârşită din
1 76 BULETINUL C0/'1ISIUNII 1'10NU/'1ENTELOR ISTORICE
pncma a multora răsmiriţe ce au răs­
vrătit în multe rânduri ţara aceasta,
apoi, în anul 1792, s'au săvârşit de
dumnealui Enache Văcărescu şi de
luminata sa soţie Ecaterina) fiica
(lui Voivod) Caragea) în zilele prea lu­
minatului Dom n Mihai Suta / după
ce cu toate cele necesare înfrumuse­
ţând-o ...
Laxa! pe care Ienăch iţă Văcărescu)
îl c: anosc:ase pe timpul peregrinaţiunilor
sale în l\ustria, ande era primit c:a
un seigneur în assembee .... urile Vienei,
în balurile c:arţii lai Iosif al l l�lea, ale
c:anc:el aralai Kaanitz, ale am basadorul u i
' ande · i se.
francez Dubreteail,. etc: . , - - si
admira fineţa spiritului săa) bogăţia b lă-
narilor şi şalurilor sale, - ac:est .lux.
îl adusese s' i în carti' le sal e c!ela Bă .... .
neasa s' i din Uli ta' Fran ceză (ac:taala c:asa
Prager ce ....ş i a\?.ea şi an paraclis c:a hra....
m u l Streteniei), de care na ştia c:um să
se mai m ire, an fost Episcop de Râm�"
nic: pentru c:asa d in Bucureşti , iar Salzer
pentru cea dela Băneasa.
l\c:eiaşi viaţă luxoasă, în special la
B ăneasa, o d use şi fiut: săa _ruec:u, unde,
pe la înc:epatal \?eacalai al XIX.... lea, an
Lagarde sau an Vilkin ....
son ad m irau, pe lângă
mesele c:a reputaţie fa..
raon ic:ă c:e se dedeaa în
c:urtea Văc:ăresc:ulai, ş i
frumuseţea parc:alai î n..
treţinat c:a sume e ....
norme :
"In m ijlocul hele ....
" ştealai se găseşte o
" păd are înc:ântătoare,
"numită Băneasa, unde
,) se d uc:e o parte din
" societate. l\parţine u ....
n nai boier, numit Vă"'
" c:ăresc:u, şi formează
inp.org.ro
" u n fel de parc: pentru c:asa sa de
"ţară, ce este aşezată înapoi. Na nu ...
"mai că Văcăresc:a o ţine d eschisă
" pablic:ulai, dar fac:e c:a c:heltaiala sa
" toate înframaseţările c:a putinţă, pentru
"a o reda mai agreabilă ac:elor c:e \?Or
,, să .... J \) iziteze. El c:u soţia sa fac:, p rie....
"tenilor l or, In felul c:el mai curtenitor,
, onorurile c:asei . In toate seri le ei p leac:ă
"de ac:olo, în ac:elaş timp, pentru a se
,, întoarce în oras' : . s' ira! c:alesc:ilor
, ne..
" sfârşit, rid ic:ă nori de praf spre marea
" pagubă a toaletelor doamnelor" 2) .
l\c:eeaş \?iaţă o d ase, mai apoi, şi
fiica lai l\lec:a Vă c:ăresc:u, 1"\.aria, \? i i...
toarea logod nică a lai Bibesc:a, c:are
însă, pe wemea· c:onsalulai Neigebaaer,
era înc:ă măritată c:: u spătaral G h i ka.
l\c:eastă c:arte dură în toată patr iar ....
hal itatea ei pâhă în 1 8 4 5 , anul logod nei
lui Bi l:?esc:u . Vodă c:u 1"\aria Văc:ăresc:u.
In. ac:est an , Domnitorul întreprinse numai
reparaţianea î?.echi i c:urţi , d upă c:um re ...
zaltă de pe însemnarea d i ntr'o carte
a b·iserici i, c:e pomeneşte de întăr irea
z idurilor exterioare, ş indrilirea b isericii
ş i legar:ea ei : c:u fier.
Dar · încă din 4/ 1 6 Sept. 1 8 47 Prin ...
Fig. 3. B !i n easa : Latara sudică..
Partea dărâmată.
 Pl\Ll\TOL Lat BIBESCO DELA B Î'l NEA SA 1 77

c ipele 'O iz ită lucrările actualulni palat, ce
fusese ridicat de sigur din pri mă\Jară,
chiar în faţa patriarhalei case străbune,
din care se păstrează încă frumoasa
p i'On iţă, iar odată ş i colonadele logi ilor
şi foişoarelor sale azi d istrase . . .
Ziarul Bukurester-Zeitunoo· d intr'acel
an annnţa pe acea zi publ iculu i că :
" că c i noi le grădini se \)Or ani c a acelea
" ale lai Kisse l e\\> " .
Clădi rea în cepută î n spirit feudal, d e
p e planurile romantismnlu i epoci i , in.-.
trocluse în arhi tectura noastră de " ar....
h itectonul monasti resc " Schlater (acela
sub a cărui d i recţie se facuseră nereu-

Fig. 4. Băneasa. Vedere dinspre sad.

Detalia din interiot·al dărâmat.

" Inălţimile lor au bine'Joit să cerce·
" teze, la · Băneasa, clăcl irea palatului pe
" care princi pesa îl execută pe această
" moşie şi care - prin proectatu l parc
" m ăreţ şi promenacle, la care chiar se
" lu crează - \/a fi una elin cele mai fru�
" m oase podoabe ale Capitalei noastre,
Buletinul Comisiunii flonumentelot· Istorice .
şitele, dar scuzabilele pentnr timpa! în
care se făceau, restaarări ale mona­
mentelor istorice sub B ibesca), nu se
pata termina. Re'Jo laţia d in 1 8 4 8 , a�
firmată. prin proclamaţia Constituţiei
l i beratoare d ela Izlaz, fuga B ibescolu i,
lăsau palatu l, ca toate schelele d e jur îm-
23

inp.org.ro
 1 78 BULETINUL COtll S IUNII /'10NU1'1E TELOR ISTORICE
prejur spre a fi term inat pentru wemuri
mai bune.
Viîntal ele pustiire suflă însă el e atunci
şi astăzi r prin putregaiur i le cap_etelor
el e schele din palatul ce erB d estinat
F i g . 5 . Băneasa. Latura nordică.
' l N. lot·ga, Studii şi Documente III, 7 9.
'l I.J .
lvilkinson, Tableau !tistorique el polilique
de la Moldavie et de la Va!acllie, Paris 1 8 z 1 , 1 2 6 ·
cr. şi La,.r; arde. Voyage dP jlfoscou a Vienne,
Paris 1 8 2 + , .3 4-0.
P.s. Casele l ui Văcăresou, în Bucureşti, ocupau tot locul
pe care se află azl casele "Prqger" şi "r\agasin� U nh,erseJl' .
Silueta lor cu paraclisul şi poate şi cu Biserica Sf. Ion
grecesc, zidită de Brâncoreanu, se ,,edc in fotogr·ufia BucCI ...
reştilor din 1 8 5 6 , publicată în acest Buletin şi explicată de
regretatul Spi1·u Haret. - Cu prilejJI săpăturilor, făcute
pentru zidirea actualului "l"lagasin U niuersel" s 'a dat de
foarte frumoase capitele corintiene, de sigur rămăşi ţ e din
\'!Cehia casă a Văcăre�tilor. De a emenea o mar·e subterană
pe zid, de dată mai recentă, s 'a găsit întinzându- e dinspre
Ca:ea Victoriei, probabil spre \lechiul castel al apelor (azi
Vama) . Nu se ştie nimic ce s 'au făcut ,-ăm�şiţ ele găsite
acolo. Exprimăm dorin ţa, deci ,ca cu p1�iJeja! ot"icăror silpă ..
inp.org.ro
să continue străluci rea, ele odinioară a
acelui ce cântase :
Urmasilor mei Văcăreşti, las \loaă
moştenire : creşterea l i m bei româneşti
ş i�a patriei c instire.
\' I R G - D R A G H I G E A N U -
tari de canalizat·e sau faced de temelii, în cad s 'ar de coperi
urme de ale vechiului Bucureşti, Prim�da să încunoştiin ţeze
Comisia f'\on. Istorice , care ar puteâ salva, astfel, multe
nmintiri ale trecutului, cari nu se mai pot g�si pe altt"t cale,
Referitor la paraclisul acestei curţi a Văd'i.J�escului, am
găsit, tot pe o carte, următoarele două însemnări :
1 ) Această sfântă şi dunmezeiască evang helie ce
s'au Împodobit w fringliie şi Cit argint s'au afit'­
rosit de mine ctitorul lwac/ie Văcărescu la sfânta
bi erică dela casa mea din Bumreşti, unde se prăz­
nueşte l. ramul Străteniei, la leat I 7 9J Febr. I.
2 ) Acest 111inei s'a afierosit de d-lui }11Pan Je­
nac/ie Văcărescu vel vi t. şi mare :dichiofilax al
Patrim·/iiei Ţarigraduliâ la ctitoriceasca d-lui bi­
sericr� a fui Hs. dela casele d-lui din Bucttreşli,
unde · se cinste�te hramul Strii.lmiei. Avg. 20 I 7 78.
1\supra casei Vădîreştilor din DâmbO\li ţa, \lCZÎ Drăghiceanu,
Călăuza 111onull/ente!or Istorice dill judeţul Dâ m ­
bovifa, r- ;; o _
 Pl\U\TUL LUI BIBESCU DELA BANE.l\ Sl\ 1 79

R E S U I"\ E
-- 0-

Le palais dii prince Bibesco d Băneasa

Sar les borcls cl er ptttoresqcre etang
ele Băneasa se trocr\Jent les rui nes cl'an
palais qcre le Prin ce G. Bi besco a'Jait
projete el'ele\Jer, en 1 8 47, scrr la pro....
priete ele sa nou'Jelle epoase t\.arie Va­
caresco.
maison des ai"ecrx el e t\.arie Vacoresco
(maison a câte ele qcrelle s'ele\Ja le non­
\Jeacr palais ele Bi besco).
Cette autre \J iei lle ci emetJre, dont i l
reste encore crne ca\Je, - a\Jait ete ter­
m inee en 1 7 92 par l 'ai"eal de t\.arie

Fig. 6. Bă.neasa : Pa,·aclisal.

Constrctit par le premier arc hite cte de
E
l ' tat, le Saxo n Schlater, dans le sty le
romantiqae de l'epoqae, c'est crn des plus
anciens palais edifies chez nocrs d'apres
les regles de l 'architectcrre occidentale.
Les e'Jenements ele 1 84 8 et la fn ite
de Bibesco amenerent !'abandon de
tra\Jaax , qui ne fcrrent jamais repris.
L'abandon regne des lors scrr cet em­
placement, oct a la fi n du XVIII-me
siecle et au commencement clu XIX-me,
la haute soc iete bacarestoise passai t
ses heures de loisir dans la patriarcale
Vacaresco, le fameax poete Ienache
Vacaresco, qoi a\Jait ache\Je les bâtisses
com mencees par son pere E tienne Vaca­
resco et interrompoes a canse d es e\Je­
nements polit iques.
L'eglise qui existe encore, pres d u
palais el e Bi besco, est n n antre reste
de cette ancienne installatio n des boi"ars
Vacaresco : elle d e\Jait - dans le plan
de Bibesco - ser\J i r ele chapelle a son
nOG\JeaG palais, comme elle a\Jait cte
celle de la \?iei l e maison des Va caresco.

inp.org.ro
 t'\ O N U J"\ENTE I N E DI T E D I N TOJ"\l
--- 0>---
t1 onunîerttele mai jos descrise, alcă ­
t oesc, lm preună cu o frumoasă colecţie
de \lase de lut şi de sticlă, cu câte\Ja
frag mente architectonice şi cu an număr
de m onede, Sectiunea Constanţa a J'î.u...
zeul a i Naţ ional de l\ntichităţi ' ). Ele au
fost găsite, afară de prea puţine excepţii,
c h iar in oraşul Constanţa şi Im preju­
rimi, mai ale în săpăturile Portului, ş i
s e publică acuma pentru întâia oar ă ,
afară de câte\la fragmente e pigraîice pu­
b l icete mai d inainte de Gr. G. Tocilesca
în Archaeologisch-epigraphische Mit­
theilu ngen aus Oesterr.- Ungarn XI. Din
causă însă că aici nu s'a pu blicat decât
transcrierea inscripţiilor, fără descriere
şi conî entarii, am crezut necesar să re\Jin
asupra lor, şi aceasta ca atât mai mult
ca cât prezenta lucrare este menită a
ser\li drept catalog al Secţianei.
1 fragment d intr' nn monu ment ele m ar....
•
moră el e cl imensioni le o , 1 4- X o , 1 3 X 0 , 0 2 .
� 1<
. 1\ I O Y
1 1 1 ! 1 1 1 1 1 1 1 11 1 1 1
' "' C T H
Fig. t.
I n r. 1 se mai cunoaşte l i n ia d e jos
a unui C saa E .
In r. 2 . . ·'l),[vo li . . . . e sigur.
. .
In r. 3 razu ră.
In r. 4 se mai \lecle arcu l de sus al
u nu i B sacr P, de sigur B, ele oarece ca�
\lâ.ntcrl rămas nc1 poate fi altce\la decât
�s ] � u.a-·11 [ � -
•.
1 ) i\sapra întemeierei acestei Sec ţ iuni vezi alte amănunte
in comunicarea f�cut� i\cademiei Române asupra Zidului Ce­
t�ţii Toml, în şedin ţ a delu 23 Iam1arie 1 9 1 4 de d. V. Pân,an.
inp.org.ro
De oarece în r. 2 se completează cn
signranţă [ A·) p J ·tjHt:�rJ ' A [v-:wvs[vt:�u] . în r.
3 razura a a\lut el e ş ters ele sigur
tot un nume, condamn at, iar în r. 4
a\lem i n cl i catia unui personaj i m per :al
fetT.enin, trebuie să ne gâ.ncl im la o to­
\)ărăsie a doi împărat i, d in cari anal purta
, ,
numele de l\ntonin, iar cellall a suferit
dam natio memorine clcr p ă moarte, ş i cari
împreună să fie în legă tură co o îm pără­
teasă. Din cercetarea inscripţii lor gre­
ceşti strâ.nse de Cagnat 1), reza!Lă că
tre buie să ne gâ.nd im numai la domnia
comună a lai Caracalla cu Geta, îm­
preună cu m ama lor Iulia Domna 2 ) . Şi
atun ci fără prea m o i Lă aprox imaţie ţi­
nând sea :n ă de faptu l că numele îm­
părătesc fiind în geneti\l, trebuie să
a\lem d e-aface cu an ex veto oitsp -c·r1 �
au\t·f)p[.7.�, etc. ar fi d e completat ins­
eri pţia în ehi pa 1 următor :
1 \-\ yu.8··?J
-c0zT/ 07'"sp -:fj � -:00
\ o'wt.p&::t:�po� 1 K[ u.[ au..p r.. �
�1 . Aup ] ·I) H t:� o ' A l v-:wvs[vt:�o
'X.a�t A ,J -c. n ·. �s'1'C-:tp.t0o l_,S�rJ.
m.� "C* �s ] p u.:J"C"iJ I � ' l t:�'J),[u.. -;
..l6p.v u. � tn1-:p0� K a.:J:pow,
1 ) lnscriptio11es grnecne nd 1·es romnnas f>erti­
ncntes. l. !ndices.
:!) Dintre împăraţ ii cari au purtat numele de 1\ureHus
f\ntoninas, Comrnodus pm�ta cognumele de Comm. intre cel de
i\urelius şi i\.ntoninos, aşâ că nu poate fi \lOrba de el în r. 2 , ci
numai în r. 3 , a\1ând numele şters după moarte. f\r fi atunci
tie în ţ eles in r. 2 numele lui 1'\. l\urelius filosoful, iar în al
.:; .. Jea numele lui Commodus. Nu cunosc însă nici o inscrip ţ ie
in care alături de aceşti doi să se pomenească o împără­
teasă ; de altfel singura femeie care putea figură aici, Faus ..
tina, so ţ ia lui 1'\. 1\urel, eră moartă de aproape 5 ani, când
Commodus a fost asociat de - tatăl să:1. Elagabal (1'\.
l\.ur. i\ntoninus) n 'a fost asociat nimănui l a domnie ; dimpo ..
trh1 l lui j a fost asociat Se\1erus i\lexander (V. Cagnat, 1 nr.
..
1 z 7 o). Nu rămâne de ti decât Caraealla cu fratele său Geta,
căruia după ce l-a omorit i-a condamnat memoria, şi cu
mama lor Iulia Domnu.
 1'10NUI'1ENTE I N E DITE DIN T0/'1! 1 8 J

G<O'C"fjpta; 'X.O.� ;;(J·['J (, 'X.'J..t care însă se întrebuintează '

mai mult în
, , � , '
v�x·fj� xru o.tmYt'Jo ow.p.�J- legătură cu d i 'Jin itatea .
- � e , _
'Y'fj�, ·r1 'J':JOI,'fJ "I.W 0 0"'J tJ.0; In r. 4 el in pricina l i psei iai � adscris
.., ' , 1"

:i) ; p.·fJ :p 0�6),sc.o; T6p.sco; . . - 1 lui H , l ucra el e al tfel -d estul d e obicinuit

Inscripţia ar fi fost deci pasă înt re în epigrafie, resti tu irea c·fi 1:] 6i.st \ e în­
4 Febr. 2 1 1 şi 26 febr. 2 1 2 p. C .
doieln ică.
Pcu-e a fi 'Jorba ele o inscripţie ono...
2. frag ment de marmoră d intr'un mo .... rară pentru 'Jre-un mag istrat a l oraşu loi
nument prel ucrat în formă d e fabula an­ Tom i .
3 . fragment d intr'o inscripţie d e
sata. D i mensiunile : 0 , 2 6 X 0 , 4 2 X O , 1 5 1 ) .
m armoră, înal t d e 0 , 2 3 , l a t d e 0 , 2 0 .

fig. 4,

fig. 2.
Literile au un duct frumos şi sunt
să pate cu îngri ji re. Lap iciclul a făcut
Se păstrează numai puţin d i n partea
însă uz ele o sumă ele ligaturi cur ioase,
stângă a inscri pţiei, fără părţi le de sus
astfel : O cu T , T ca Q şi cu N, O cu
şi de jos :
�' N cc1 T . Lipsesc : i nceputul, sfârşitul
şi o bună parte el in laturea d reaptă a
inscripţiei. Din laturea stângă, pare a
l i psi prea puţin, cam cât lăţi mea unei
· l i tere.

·\J I ; \

') /-\ T 0( ..
' \ i:J 0 Cl) 0 P V J<

1A
fig. 3. '/ � �/\ ! K A L L
PO N /\YTP. J .A �
Din inscri pţie l i pseşte atât d e mult,
că na .... i chip d e încercat \)re.... o restitu ire l< T/\1\1 ; � i W'\
cât d e aproximati'l>ă a textu lui.
I n r. 1 prima litera n u poate f i în D (L_ TP\TOI' N <.'L(,
��:
n ici un caz B spre a citi B O YA H , aşa
că na ne putem gând i d ecât la un
nume '!06/,u)�, ' l w ho.v6;.
In r. 2 restituirea cu'l>ântului T6p. s[ (J)' : I fig. 5 .
e sigură.
In r. 3 sfârşitu l de cu\)ânt . . . p.Y<o� ne p i n r. 1 ş i 2 au mai rămas l iterile
face să ne gândim la ad\)erbal o s p.Y<o;, <l>u, . . .
.
şt_ . . .·t. pu.:0�. v:, ele sigur resturile
unui nume grecesc cu patronimical în
' l Publicat in Arch.-epi;;r. Mit! . . X I, 5 2 , 7 3 . gendi'J : '� J. sys ]xpcl.--c0 �(, <T: t),0 ]xpc/.�:0U(,.

inp.org.ro
 1 82 BULETINUL COtuSIUNII
In r. 3 restu l de cu\?ânt ... �,l.�to'f'6pw'),
nu poate pri ml allă întregire decât no.G-:0 -
cp6pw'), termen destul de cunoscut d in
inscripţii în legătură mai ales ca cultul
zeiţei Isis 1) ; o asociaţie de caracter re ...
ligios 2) , d e sigur ca scopuri practice
funerare ca atâtea altele în antichitate 3).
Geneti\?ul '1':1J.J:0�6pm') nepatân da-se
lega direct de numele persoanei pome..
nite, trebuie să căutăm un substanti\'
căruia să-i fie atri but si, care să arate
gradul respecti\?ului pri ntre pastofori .
Pentru ca să i se ridice un monument
onorar, de sigur trebuie să fi a\?ut cel
mai înalt grad, în care cal i tate a b ine...
meritat dela consacrani săi. Cum se
numia acest demnitar însă noi nu ştim.
Nu e i m posibil să se fi numit, ca ş i cel
al coleg iul ui dendrofori lor, tot de aici
din Tomi , na.t·�p (r. p:�:·r1p) 4), şi să a\?em
atunci de completat în acest sens.
In r. 4 citim fără nici o d ificultate :
yo')a.I'l.a. oz a.[t.>t0o ] . 1\cest acuzati\? al
numelui femeii, atrage în mod firesc
acuzati\,ul numelui bărbatului, dela în­
ceput, ca regime ale u nui \'erb sau ex ....
presie onorară care cere acest caz :
a.')SGH) JSV, t�p.i']; 'f.6.p�v (co mai obici ....
nuite în monumentele de acest fel). 1\m
a\?ea atunci de citit până aici :
. . . � t),ov [Nisvs ]-x.pr./.t0�<; i ra.tspa. n] a.Gt0-
�6pwv 1 GOV . . . . . j ă) jO')O.['UJ. os o.o-:00 .
1 ) Cagnat /. li"· r . 1'. p . 1 1 8 7 ( C J G 6 2 0 2 ) : . . . ' AI-s·
= inscripţii nu găsesc un exemplu analog.
ţ&va p:u. ,.6p-� 1tpoo:ol.oc; Llwv6cou [rc]u.o�o <;- 6 p o ; �s �;:&.<;
N ;::),w·d8oc; E(c,bo; . . . (Inscripţie găsită I a Roma). i\pu•
Ieius A-!etam. XI, 1 7 coetu pastoplwrum. Purtau ima­
,_,
ginile �i obiectele de cult ale zeiţei în timpul procesionilor
religioase, cam rezultă şi din pasagiul citat din /\puleius·
Cf. şi CIG. III, p. 3 0 5 .
2 ) Intru cât cultul Isidei l a Torni n e e cunoscut prin i n ­
scripţii, monede � i monumente sculpturale (Inscripţii : Arciz. ·
epigr. Mitt. VI, 2 3 , 4 6 . ; fbid, XI, + 1 , 5 4 ; /bid. XIX•
97, 4 4 : . • •11. u.t �apli;uâ � r.al E��te� 'i'J.tl ['AvoO)OtO�
;w.� OsoTc; ;;:ac:v ; J'lonede : Pick-Regling, Die Antike JJ!liin­
zen v. Dacie11 1 1 . Moesien, p. 6 2 8 ; tlonumente sculp­
turale : Tocilescu, Fouitles, p. 1 35 ) , intru cât ceremoniile
religioase aJe ei se găsesc şi lu Torni, precum se \la arăta
mal jos, na mai poate fi îndoială că trebuie să fi existat şi
o societate de genul ncesta, cum există pentru alta df\,i..
nităţi, de pildă Cybele ('' · mai jos nr. 40) .
3) Cf. Pâruan : Cetatea Ulmetum, 111, comentariile Ia
nr. 1 5 şi 2 2 .
4) V. inscripţia din Arch.-epigr. JV!itt. XI, 46, 1 6 .
!) Particula ad\lersati\lă az după CU\lilntu1 "( OYCI.IY.IZ încurcă
mult lucrarile aici. Ea nu poate admite legătura celor două
inp.org.ro
l'\ONUl'lENTELOR I S TORICE
In r. .s
nu putem citi altfel decât
lt]sp0vo.o-cw . 1\cesta e un cu\?ânt, pe care
nu ... l mai găsim n icăiri, după cunoştinţa
mea, dar el e perfect grec şi cu totul
la locul l ui în culta! Isidei, unde mai
găsim cu\?&nto l G�V')C/.'3-cw în înţelesul d e
Govp.6 �&?..� 1).
l\m a\?ea atunci de înţeles prin isp0-
V'1.5ta.� pe acei membrii ai asociaţiei ,
cari cu ocazia ceremoniilor religioase
în onoarea zeiţei, fie cea de care \?or ...
beşte 1\puleius 2) , fie cea de care \?Or...
beşte Foacart 3), erau însărcinaţi cu pro ...
cesiunea nautică a Isidei.
Cultul Iside i la Tom i ne e docamentat .t).
O inscripţie ne d ă ştire despre existenţa
aici a ceremoniilor numite Xa.pp.6vova. 5).
Cea de fată , ne ... ar documenta existenta ,
cere moniilor z ise navigium lsidis 6).
După isp0va.utw urmează începutul
unui cu\?ânt cu A. �, apoi în r. 6 se c i ...
teşte c lar E-x. -:to') �âtw'), rămânând loc
în am bele rânduri pentru încă câte un
cu\?ânt. Intrucât a\?em de ...aface cu un
monument onorar, întregirea r. 5 prin
ă.v[ 0pta.m] , iar a r. 6 prin �i:t!J:fj OU.'), m i_
se pare cu totul naturală.
I n r. 7 np0Gta.toovtG.;, e, fără îndo ială.
îm preună cu un nume propriu, u n ge ...
neti\? absolut, alcătuind datarea inscrip...
ţiei, cu numele preşed intelu i respecti\?
nume prin ·;.al, Nu râmâne dccat l egătura cu oUv, ad\'Crbul
care merge perfect cu o i ; Cf. Dicţionarul lui Bailly S. V. In
' ) Cagnat, l. c. , !, 8 1 7 , inscripţie dela Gallipoli, în care
sunt înşirate diferitele demnităţi dintr 'o asociaţie isiadi (după
interpretarea Joi Foocart), şi anume : Ş eful colegiului, &p z. w ·
Y tU·; ; cinci şefi pentru mane\lra plăşilor, 8 LY.toa.pxoU•.;tc:<; ;
doi scrutători, OY.Oittă�,._,Y'tzc; ; doi piloţf Y.uOc:pvW•J't�<; ; cel
care pune plasa în apă, Cf-EiJ�or.ai.O'.�'tWY ; un om de \'eghe,
Z 'f''t]flSflSOUJY ; cinci patroni de şalupe, ),;:flliapz.o�Y't�; ; un
controlor, &v'i.t�(P''-tpO��vo�.
•) Metam. XI, 7 - 9 9 .
') /\pod Cagnat, l . c .. nr. B 1 7 , n . 1 , Vezi mai jos pag.
4- n. 3.
4) V . mai sus col. I, n. 2 .
5 ) Arc/1. epig r. Mit!, VI, 2 3 , 4 6 . Inscripţie din care se
păstrează numai partea dela sfârşit , prin care se hotărăşte
publicarea prin \'iu graiu şi prin scris (pe marmoră) în
templul lui Serapis, a recompensei (o coroană) dată unui
cetăţean cu o cazia Harmosinelor Isidei.
6) După toate aparenţele, ambele serbări erau îndeplinite
de una şi aceeaş asociaţie, precum r·ezultă din inscripţia nr.
66 din Foucar· t : L es associatiOIIS rlfli,gieuses en Grece,
in care acciuş persoană ţine cheltuielile ambelor ser·bări.
(Vezi mai jos p. 1 8 3, col. 1, n. 3 .
 /'10NU/'1ENTE INEDITE DIN TOi'\! 1 83

al colegiului , ş i atunci sub autoritatea şi ca toată acea i erarchle pe care ne... o

altor documente analoage putem întregi d ă i nscri pţia d ela Gal lipol i.
şi aceste două râ.nduri astfel : 'it(J0J-cu.....
-roovto<; ["'<J�O'J<; \ pto\tu.pz0o 'J . . . . . 1 ) .
' 4 . fragment architectonic de marmoră
Prin urmare întreaga i nscripţ ie ar fi înalt de 0 . 1 8 , lung de 0 . 6 2 , gros de
de citit : 0.28 m.
... rpt),[0v . . . M svs]'l .p u;r0�� \ 1tr;.:�pa. 1t \ a.­
ot0'f 6pmv i oov . . . . . ] ruvr;.[x'J. os afn0r.J ,
q sp0YU.OtW u.v\ optu.cn ?] s·t. 'C<OY tottoY t s�[­
[.l."f) GO.v], 1tp0u'tu.t0')Y:t;; ; \"' ot>h ; 'Apt-J]tu.p­
'1.00 T ....
l\şa înţeleasă inscri pţia noastră, face
un ade-vărat pendant celei citate la pag.
1 8 2 , n. 5 col Il, cu care se aseamănă şi ca Fig. 6 .
duct si ca mărime de l i tere. In aceasta e
'

-vorbn de ceremonia -vesel ă a zeiţei Is is,

ca prilejul căreia s.t atuia ei era plimbată E un monument \iOti\i pus de sigur
ca multă pompă şi găzdaită împreună sub protecţia obicinuitei 'Ara.B·'r1 ':O'f.YJ
cu tot cortegiul de către anul d in mem .... în cinstea unui împărat, jadecâ.nd după
brii 2), i ar în cea d e faţă de ceremonia forma Jiterilor, d in sec. III p. c .
gra\iă , de initiare, asa cam este descrisă
' '
Inscripţia 1):
de l\pu leias s i cum e e xpl icată de fou ....
cart, ca rep ; ezentâ.nd pe Isis căutâ.nd, I EPE ! l\IEr l r.TQ ll HM A P
pe barca sa de papyrus, să adune d i n TOMELn�N
Nil oasele lui Osiris aruncate acolo de
Typhon 3) . ar fi deci d e com pletat :
Cu aceasta m1em acum documentată l ' .A j'X0iJ '-O A.ii ; A o-r0xp&.-r0p� K a.[aa.pl
pentru Tomi â.climatizarea cultu lui egip... (numele împăratului ca aclamaţii!e lai
tean al Isidei sub toate formel e lui, triumfale) u.p'f.]lsps[ p.sr[cmp !3-fJt.J.a.pi'zt'l.-71 �
a-vâ.nd un templu (în to-vărăşie ca Serapis 4) 2�0o o[u.� t0 . . . o1to.np t 0 . . . 'itO.""p� 'ito.tp[-
si o rganizată serbarea cea m are a ei în 00�, ·f) �0o)3) xc.â 6 o·1jp.0:] "C0p.sm.ov.
� o d regulat, ca colegi ile respecti-ve de
pastofori şi de [spov o.th a.t, de bună seamă 5. fragment de marmoră de d i mens.
0 . 4 8 X 0. 1 3 X 0 . 3 5
(gros), cu inscri pţia :
l) Cagnat, o. c., l, n. 1 1 7 2 şi 1 1 7 3 . n(J.pfJ�V!.Uf," flu·,�p.zw�
npo v'trZ't'lj � YIGtBo� din anal 3 2 p. c. şi 1 1 6 8, 1 1 1 1 şi 1 1 7 7 :
Zod lla·;fvr.oo ll 'to1.),�0o'i 1tpovt&'tou ""lot0oc; din anii 1 4-8-
1 49. Toate din Egipt.
") Foacart : Les associalions ele. ni'. 66 şi comentat·ial
Fig. 7 .
dela pag. 1 1 8 .
3 ) C!. comentaral inscripţiei din Gallipoli la Cagnat, O . C.
1, nr. 81 7. Se naşte însă intrebarea dacă ne găsim in faţa
a două să1·bători deosebite, sau dacă ou cam\la a\lem de ...aface 6 . l\ltar de calcar înalt de 0 . 6 8 , lat
cu una şi aceiaş serbare, compusă din mai multe ceremonii la basă de 0 . 4 5 ; înăltimea tota lă a pro....
'
deosebite, cam rezultă de altfel şi din descrierea dată de
fi lu lai 0 . 2 2 , din cari 0 . 1 2 numai plinta.
, scrise : 0.34 lătimea
1\puleius, unde găsim într 'una şi a�eiaşi serbar·e cele două
ceremonii, a na\,igaţiei şi a procesiunei statuei şi obiectelor
Dimensiunile fetei '

de cult cum şi găzduirea la unul din membrii asodaţiei, şi pe 0 . 2 6 înălţimea.

atunci, respingând teoria lui Foucart cu două sărbători deo­ De remarcat în r. 2 prescurtarea cog ....
sebite ( Asociations nJlt:g ieuses en Grece, p, 1 1 8 ), să ad­ numelui M(a)rci(a)n(us) . I n r . 3 d upă
mitem una singură1 compusă din o serie de solemnităţi, fiecare cu
SE urmează o spărtură în piatră , prea
nume deosebit, iar intreaga asociaţie isiadi împărţită in sub­
îngustă ca să încapă cu\iin tele ET SVIS
..
împărţiri de acestea mai mici, numite după natura rolului pe
cart; a\,eau să J indepHnească in decursul serbărilo 1· ; 1tUO't6-
...
q;opo�, 1spo· u.U-ccH ( GD'I'J'I.0Lu. t etc. ,
•) v. p. 1 8 2 , n. 5 col. ll. ' ) Arclr.-epigr. Miii. XI, 5 2 , 1 �.

inp.org.ro
1 84 BULETINUL C01'1I SIUNII 1'10NU1'1E NTELOR ISTORICE

cum ne.-.am astepta, spre completore a 7 . fragment d intr'o inscripţie latină

formulei obici � aite pro se et suis. Tre .... de calcar.

Fig . 1 o.

Se păstrează numai colţul de sus d in

d reapta, d in care se \?ede că monu�
mental a\?ea un fel ele front ispiciu, dea...
supra chenarrrlui d e sas al inscripţie i,
Impodobit probabil în mijloc ca o ro ...
zetă. Cele d ouă colţari d e sas sunt se ...
parate ele restul câmpala i prin câte un
sfert ele cerc scos în re 1 ief. Pe partea
păstrată a . frontispi c ialai se citeşte i n i...
Fig . 8.
tiala
' l'î..
Dimensiun i le : înălţimea 0,28, lăţi mea
0 , 30, grosimea 0 . 1 5 1).
b er e s ă admitem că l api cidal a scris nu....
mai pro se cl apă care, e\?itâncl ruptura
pietrii, a continuat ca possuit (ca eloi s).

1 O M
M Q�N p (( o
5 E (____)0 5 5 v'
c oL yNY f. A M
y L S
Fig . 9.
Fig. Il.

Lectura : I(ovi) O(ptimo) M(aximo) Poate : f!(ovi) O(ptimo)j M(aximo)

M(a)rci(a)n(us) pro se possuit colum­ [et Dianjae Aug(ustae) ....
neam. V(otum) l(ibens) s(olvit). In r. 3 unele se cunosc câte\?a arme
Columneaf!l pentru aram ori cippum de l i tere, nu mă pot gâncll la weHun sens.
e cu totul neobicinuit' si '
mai ele grabă ar 8. Fragment ele marmoră elin partea
fi d e înteles aici, că resp�cti\?ul a în chi ...
nat cl i\? l nitătii o columnă căreia monu�
mental de f� tă '
îi ser\?ea drept bază . 1 ) Anh. epigr. Mit!. XI, sz, 11.

inp.org.ro
 1'10NU1'1ENTE INEDITE DIN T01'11 1 85

de jos a unei inscripţii greceşti de di .... 1 1 . Co loană d e marmoră, prelucrată

mensi unile 0 . 2 1 X 0 . 2 0 X 0 . 0 1 6 1 ). în partea superioară în formă de ca-.
p itel d i n care n'a mai rămas decât bas-.
tonasal.
'

E spartă în două, asa ' fel că l ipseste

'
jumătate din i nscripţia ce era scrisă ve
suprafaţa coloanei în rânduri m:egale.
Inălţimea 0 . 4 2 1 ) .

Fig. 1 2 .

R. 1 <p(),o.. v[ & p m-rr:[ u.] ?

" 2 l (zp Ju.. a 6.tJ."f)Y '?
" 3 [-rr:� njr; /i xp6v] w j ?

9. fragment de calcar de d imensiunile

0.1 5 Xo . 1 8 X 0 . 1 2 2) .

Fig. 1 3 .

EB�Ol\I�xona ?
6.fONYaw\;
D in r&ndul superior se mai 'Jăd câ�
te\'>b. semne, care na daa însă posi bili...
tatea restaurării we�unei l itere.
1 o. fragment de marmoră de d i men�
sianile : 0 . 2 3 X 0.35 X 0 . 1 o 3).
Fig. 1 5.
De sigur e o colnmnă funerară.
1 2 . B ucată întreagă. ele calcar d intr'o
i nscripţie monumentală, compusă el i n mai
m ul te asemenea bucăţi . Tnălţi mea 0 . 7 2 ,
lăţimea 0 . 8 8 , grosimea 0 . 4 0 .

Fig . 1 4 .

Inscripţia pare a fi fost b i l inguă, aşa

că am a\'>ea sfârsital textu lui grec si în..,
' '

ceputul celui latin, reprezentat pe frag....

m ental nostru printr'o jumătate d e C .
1 } Arch.-epig1•. Mitt. XI, 5 2 , 7 5 . Fig. 16.

2 ) Arch.-epig1·. jVJitt. XI, 3 2 , 7 4.

"> Arc/:. -epigr. Mitt. XI, 5 5 , 9 4 . 1 ) Arch.-epigr. Mitt . XJ, 3 3 , 93.

inp.org.ro
1 86 BULETINUL COl'li SJU N I I 1'10NUI'1 ENTELOR I STORICE

. . . .j no (centurio) leg(ionis) . . . . . . 1 4 . Fragment de calcar compact d e

ens {centurio) leg(ionis) . . . . . incom�
p(arabili virtute ? . . . . ) .
Literi le (r. 1 înalte de 0 . 2 0 5 , r. 2
de 0 . 2 0 0 si r. 3 de 0 . 1 0 5 ) se înscria
'
d i mens iunile 0 . 3o)< 0 . 4 6 X 0 . 2 0 . S e mai
cunoaşte în stânga urmele unui chenar
profi lat. I nscripţia 1 ) a fost destu l el e

într' an patrat perfect ş i ca duct se a�

mănă a fi d i n epoca bună a 1\ntoninilor,
dacă nu chiar d in a lai T raian, ca ale
căru i i nscr ipţi i monume ntale dela 1\dam­
clissi are multă ase mănare, deşi acolo
raportul între grosi mea, adâncimea şi
înălţi mea l iterilor e mai mic ca aici.
Poate să fie \JOrba şi aici d e \J re�an
maasolţa ridicat de marel e îm părat sol ...
daţilor ce \JOr fi căzut în 1 apte le ce au
a\Jat loc prin părţile acestea în cursu l
războaielor dacice. Găsită lCl Palazu.
Fig. 1 8.

1 3.Stelă de calcar de d imensiunile :

bogată în ligatari, cari de altfel nu
0.97 X 0.50 X 0.30. De jar împrejur a
prezintă n im i ca deosebit : H cer K, H
a\Jat an chenar, Clcama rupt în t:ea mai
cu [, N cu T.
mare pC1rte, împodobit cu \J reji de \J iţă.
Fragmentul Cl fă cut parte d i ntr'un mo­
FaţCl ca inscripţie se păstreClză în întreH
nument funerar.
gime, însă ClŞB de mati!Cltă, în cât cea
In r. 2 credem a putea citi ca\'lântal
mai mare parte a textul u i s'a pierdut
�·irt:riv = sarcofClg, dar fragmentul în n ici
ca total .
un caz n u a făcut parte d intr'un ClSe ....
menea monument întru cât marginea lai
el in stânga n u e ruptă_. ci şlefuită regulat
ca la toate stelele funerare. Se poate
însă ca cu\'lântul f}l/'t:fj să fie luat aici
în sens de mormânt, lucru · destul el e obi�
c inuit în iz\Joarele i iterare (\'lezi c itatele
în Dicţionarul lai Bailly s. \'l.) dar ne­
cu noscut în ep igrafie.
In r. 2 de citit sct.On!) xs o l l<.f) a.. o -r0o . . . (?)
tEJ.c'J ldJ GU.V"Ct 0v\ ·fjb"C<.o� . . . ) ,.i'j CJU.V"Ct l Et'f) . . .

1 5. Frag·m ent d i ntr'un monument d e

mClrmoră. Inscripţie greacă înscrisă în-

Fig. 17.

I n r . 1 , l a început, lectura e sigură,

afară de ultima literă CClre poClte fi c m
E, ş i am a\Jeb atunci numele lulian(a)e.
Urmează apoi .. . quijvixit afnnisj X ... .
Ceeace a urmat e ca desă\Jârşire şters.
Fig. 1 9.
D i n u ltimele două rânduri se mai cu­
nosc . . . mo . . . orna(nzentis ?) . ' ) Arc/1. ep·igr. Miii. XI, 60, ' 1 9.

inp.org.ro
 f10 NU1'1HITE I N ED I T E DIH TOJ'1l 1 87

tr'an cerc format d i ntr'un profil în re�
l ief. In stânga alte profile mă rginesc un
câmp, pe care era reprezentat an obiect
din care na se mai \)ede decât partea
formula cunoscută : « d acă ci ne\Ja ar cu�
teza să strice saa să înstreineze acest
monument, să dea oraşului . atâta sum ă » :
o<o :JE� -rr j 6/,s� ?}f) Wl.pto. . . . . ]
.

superioară în forma unui gât de \)as.

I nscr i pţia : 1 6 . Stelă de marmoră (găsită în să ...
A1
păturile d ela spital) înaltă d e 1 . 0 0 , lată
1\
f f\'( Ţ( ''
de 0 . 4 4 , groasă de c. 0 . 1 o m. Faţa
împărţită în două registre : 1 ) Un fron ...
2YN 81 tispicia tratat cu foarte multă aproximaţie
în chip de fronton cu acroteri i. Centrul
M I-rEN 1 . acestui frontispiciu e ocupat de o cruce
t1l. H ) [�J K în relief de formă byzantină, foarte ase...
A C\I E r rl mănătoare crucii d e pe unele monede
a le lai Iustin ian 1) , ceeace ar i n dica ca
Fig. 20. dată a monamentului secolal VI p. C.
2) Faţa scrisă, de d imensiunile 0 . 3 2
S' i aiCI e \)Orba tot ele u n monument X 0.25.
funerar ridicat de an cetăţean, pentru Aceasta, împreună cu frontispiciul, n u
ocupă nici jumătatea monumentalai. Res ...
tai e destul de sumar netezit, iar m a...
chiile nici atâta (fig. 2 1 ) .

~
t E l� G A 6 E l< A
TA 1( 1 TA 1 H PA 1( 1\ i
6 H C AN A I N W C.
T H C T r\ C ��- 1 f>.. C
. l<A I ICZ\8 o 1\tj( \i C E K
1< A. H ( 1 AC '6}..
Fig 2 2.

'EvBo.os 'l'.a.. : "a.Y.�-c"l.t 'HpaY.),tj8·1Jc;: â.va..­

pcb ol-c"'J� -c·ljc;: a:y[o.� 'I.W Y.a.. B o),tY.'fJ (, E't. I-
.
Y.ki) Ota.. c;: .
'Ava..r woorl) c;: lector, face parte din
=

·
ordinile inferioare ale bisericii 2) .
.
Tot d i n ordinele ac estea i n ferioare
mai a\Jem la Tomi an -rrpa..')' fJ."l.-cso-r·�c;: �IJo
O.r too 'Im[6.vv1J]o, 3) iar d i n ordi nele mai
înalte a n presbyter 4 ) , ambele i nscripţi i,
11 Sabatier, JJ!fonnaies byza11tines, planşa XVU, nr. 3 1 sqq.
'l Sophocles : Greek Lexicon s. "·• unde e indicată li·
teratura CU"Uântului.
Fig. 21.
3) Arc h.-epigr. Mitt. XIX, p. 1 0 3 , nr. 5 1 . Cf. V, Pâr·

s ine si sotia s a (r. 2 si 3 : saot<o' j ·z. o. t j . . . ]

uan, Contribuţii epigrajice la istoria creştinismltltti

oov�iLp [;irc.OJ şi � are pare a sfârşi ca

. .
daco-·roman, p, 6 4.
4) CIL. III. 7 5 0 3,

inp.org.ro
1 88 B ULETI N U L COl'li SiaNJI
fiind cam d in aceiaşi epocă cu a noa...
stră. ').
'A V IJ.j' V(O G""'l � t"fJ� rJ.j[O.� % 'J.t "'.o. 00J, l%YJ �
sxxt,"f) G[IJ.:; = al sfintei ş i obşteştei biserici,
trebue înteles ca o simplă emfază a
respecth?a l ui, care în cazul de faţii \?a
fi fost un biet slujitor al unei b iserici
oarecare. Incă d in timpa! lai Theodosia 1
a\?em canost , intă despre existenta biseri�
ci lor ·( = cl ădiJ: i) la Tomi 2) . P� \?re mea
monamentalai nostru ele trebue să fi fost
o sumedenie, d a că ţ inem mai ales seama
de fapta!, că într'un· orăşel de im ...
portanţă secun dară ca Tropaeum, săpă ...
tarile de pană acum aa dat la i\?eală
patru basilici şi an baptisteri a 3) .
De altkl titlal acesta de "'.o.{}o), �"'.-�
care se ca\?ine bisericei creştine în to�
talitatea ei, ertl aneori întrebuinţat în
chip emfatic şi de u nele organizaţi i bi­
sericesti lcicale, cum d: p. lâ Salona
( Dalm �ţia), ande pe o piatră mormân....
tală. citim amen intarea , că., dacă. c ine\?5
ar \?Ol să. paie în acel mormânt alt corp,
să. dea ca amendă b isericei catol ice Sa�
lonitane feclisie catolice Sal( onitanae) /
trei litre de aur (CIL. III, 1 3 1 2 4 ) .
D in inscripţia noastră însă na patem
deduce că titlul de catolica1 ar pri\?l şi
la Tomi întreaga organizaţie b iseri cească,
ca .1'\etropolia respecli\?ă, ci mai de grabă.
cam arătarăm, că. m ical sluj i tor al unei
biserici se · m ângâie de sitnaţia sa. infe�
rioară eu gândal că. face şi el parte
d i n marea organizaţie a. sfintei b iserici
ani\?ersale.
1 7. Fragment de 'i nscripţie greacă pe
o placă. de p iatră. nisi poasă., care, măr...
ginită d e an c henar, \?a fi a\?at înainte
de săparea. textulaL actual altă. întrebain ....
tare. Numai d upă. ce placa a. fost spartă.
În sensul l a.ngimei , a fost întreboinţată.
(spă.rtara· d i n stânga) fără. a se mai fi ...
•) Cf. pentru cea ca presbyterul obsen>aţia lui Hirschfeld
in A.•e. !11. Vlll, p. 1 6 , nr. 4 7 , că inscrip ţ ia pare a fi din
sec. V - VI.
2) Z.osimus I II. +O. Vorbind de un atac al Go ţilor, stabili ţ i
de Teodosiu lângă Torni, asupra OJ·aşului, atac reSpins de
Tomitani sub conducerea lui Gerontius şi descriind fuga bar­
barilor, continuă : "COf>� a� iacoapâ:v-ca� ZOi;ze-ro rrctpfl XPLV­
'rLCi.YWY .ortp.Wp.zvov oh.o06p.·'}p.r.t1 v op.��Op.svo� CÎ.Go),ov.
"> V. Pân•an, Cetatea T1•opaeum, p. 90 sqq.
inp.org.ro
f\ONUf\E NTELOR I STORICE
griji respecti\?al să.pă.tor să�i înd repteze
marginea ca spărtura.
Lipseste partea dela început a. inscrip�
ţie i ş i p � rtea de jos. Fragmentul m ăsoară
în înălti, me 0 . 2 5 si , 0 . 3 5 m . , în lă.time
,
c. 0 , 2 4 şi î n grosime 0 . 0 3 m .
Fig. 23.
Rândal din armă. e com pletat cu o
ramură., care i m i tează în mod destul de
rudi mentar frunza de pal m ier, şi ţine de
sigar, în intenţia lâpicidului, locul obici ....
naitei frunze de ed eră..
Dedesupt un sem n , ·ce pare a. pro\?eni
din suprapunerea a. d oaă. trianghiari, te
duce cu gândal la cunoscatal semn
e\?feesc - d eşi completân d u.... l (p iatra e
spartă. tocmai a.d) na reiese semnal
exact. - De altă. parte ş i frunza de pal...
m ier e crn simbol care se găseşte des,
mai ales în numismatica hebroică., şi care
pentru unele d i n monedele i m periale bă. ....
tate de e\?rei , cu legenda greacă., sant
singurile i n d icii ale originei lor iadai ce 1 ) .
1\cea.sta însă. na este d e ajuns pentru a
crede în origina iudaică. a celui pentru
care s'a făcut monu mental, întrucât a.­
ceias frunză. de palmier o găsim si ' în
sim b olistica. creştină 2), ş i chiar pe mo�
namente epigrafi ce, ca în cazul de faţă. 3) .
' > Ch. Lenormant : Mem o i1' e sur les 11'10Jinaies de
Simon Machabee, p. 1 3 - 1 4.
' ) c. t\. Kaufman n : Handb. der Christlichen Ar­
chiiologie, Padeborn, 1 9 0 5 , p. 2 0 7 , pe un sarcofag creştin
din Syracuza. Cf. şi p. 2 5 4 pe o graffită din Catacomba Sf.
CaHist, nnde se găsesc şi semne ce ar atJeâ oarecare analo ..
gie cu cel•lalt sem n de pe inscrip ţia noastră.
3) C!G. 9 7 0 4 . Frunza de palmier desemnată pe epitaful
unei neojite ( R oma).
'> v. Pâr•an : Die Nationalităt der Kau(tlete p.
Y9, n. 1.
 1'\0NUJ'\ENTE IN EDITE DIN TOl'\! 1 89

Dacă pe de altă parte a\)em în \)edere tărît. Aparenţa meschin� a monamen�

caracterul târziu al l iterilor (sfârşitul sec.
IV, p. C.), cum şi faptul că E\?reii la
Alexand ria se ocupau mai mult cu in ...
d ustria 4 ) suntem înclinaţi a crede că
monumentul e creştin ş i că indi\)idul e
un grec din Alexandria.
Textul, destul de clar în partea finală,
e greu de restabilit în pri mele două rân...
duri , d istruse în parte de spărtura pietrii.
talu i, care precum arăta i, e o simplă
bucată di ntr'un monument anterior, ar
fi an cu\)ânt să ne hotă rîm pentru ca...
l itatea respecti\Jalai de reprezentant sămc
al we ... unai negustor a lexan drin .
Fără îndoială · că anal d i n articolele
principale de export ale grecilor în păr�
ţile acestea, în care ci\)i lizaţia greco ...
romană a tră it langi secole l a ola'ltă şi
în m ai bună san mai rea înţelegere ca

ln r. 1 , dacă �ele două bare \)erticale

dela început formează litera 'ii:, am a\)ea
finalul unui CU\)â.nt . . ... 7i: l t0�. In r. 2 pri ...
mele două semne nu pot fi întreg iLe alt ...
fel decilt în CE, iar cele patru bare ar�
mătoare în 7CT.. Am a\)ea atunc i cm?â.n ...
tol �sr7t'JY0� ( = 2:s7t<r<OV'J�), geneti\)ul unui
name propriu 2:S7i:7C<OY 1 ) si deci lectur.::�
inscripţiei :
" '
. . . 1r]c-;� �s-rcr.l)vlj� �J(Ysp.7C0plj� 'Al.s�u..v-
r;pvx� .
. Legătu rile comerciale ale oraşului
nost ru ca Alexandria Egiptului sunt
destul de cunoscute din a lte monun·.ente,
pentru a mai insista asupra lor 2) , până
acnm însă n'a\)ea m prin n imic docu ...
mentată această ram ură de negoţ aici
la Tom i.
In ce sens trebuie să înţelegem noi
această cal itate de o(vsp.7t0p0� ' A ),sţu..v...
;jp[w� : Ca negustor de \)Înuri d i n Alexan ...
dria, \)enit la Tom i după afaceri s' i sur�
prins aici de m oarte, saa ca reprezen ... Fig. 25.

tant la Tom i a l we... a·nei case de \) inari

d in metropola Egiptului, e grea d e ho....
�) Pe care e drept că na•l mai cunoaştem din alte iZ\'Oare
şi care poate fi pus la îndoială. Il men � in în lipsă de alt-
ce\,a mai bun.
') Cf. V. Pân,an, Die Nationalitât d. Kaujl. p. 1 0 0 .
barbaria băştinaşe ori nă\)ălitoare, era
şi \)inul atât de abundent şi atât de pre ...
ţa it d i n părţile greceşti . El era adus
mai ales în amfore mari de lut, d i n
cari unele purtau ştampilă c u data fa ...

inp.org.ro
1 90 BULETINUL COt\ISIUNir 1'\0NUt\ENTELOR ISTORICE
bricării 3), altele incl icarea capacităţii 4 "}
si' se debita, fie în amforase '
m i c i , fie
fn oale cu capace de lut, pe care sta
scris o urare 3) ori un îndem n *). Cele
mai m ulte 'Oase însă de sigur nu purtau
indicaţiile necesare decât pe a mbalaj saa
pe dos şi ele bună ....seamă că frumoasele
exemplare de lut ce stau asa de fru mos
în Sectia
'
Constanta
'
a 1"\use b lui National,
'
această destinatie'
trebuie să fi a'Vut.... o !
Fig. 2 5 . Stelă de m armoră îna ltă de
1 8.
· 1 7 5, lată de 0 . 3 4 , groasă d e 0 . 1 8 m. Ju­
mătatea SGperioară este împărţită în două
reg istre. Cel de sas e an dreptanghia
cu partea de de-asupra fn forma obi ci�
n a ită a contmalai de fronton cu acro­
teri i . 1"\ijlocul drepta nghi a ! G i e ocupat
de crGcea bizant ină din al cărui picior
pleacă spre dreapta şi spre stânga câte
on \!rej , ce se termină fiecare în cele
două pseado-acroterii prin câte o frunză
de ederă . De desaptnl acestei cruci , în­
scris înt1:'Gn cerc (eliam. 0 . 2 7 m .), mo­
nogramal lai Hristos In registrGl de
jos, d espărţit de cel lalt printr'un chenar
simplu, lat de 0 . 0 2 , se află să pată i ns�
cripţia (faţa scrisă măsoară 0 . 3 1 X 0 . 3 1 ) .
Partea inferioară a monumentGiai e
spartă, l ipsinda-i o bucată din stânga,
şi se pare că spărtura exista încă mai
d i nainte de a se fi făcGt monu mentul,
de oarece chenarul i nscripţiei în partea
de jos e'Oită spărtura ocolind .... o. Urme
d e litere ce se \!ăd pe chenar 5 ) ş i cari
n'au n i m i c de.... aface co textul inscripţiei
arată că piatra a portat îna inte altă
i nscripţie, care a fost ştearsă pentru a
se d a monamentalui înfă ţişarea actuală 6) .
Inscripţ ia prezi ntă o sumă d e curio ....
z i tăţi foarte interesante. 1"\ai întâia, ca
forme de litere a\!em E, forma gre ...
' ) i\mfora din Rhodos, găsită Ia Spantzo''· Tocilescu
Mon. epig"l'. şi sculpt. p. 1 3 2 sq. i\mfora dela Poiana .'
V. Pân•an, ;C astru! dela Po iana p. 1 o 1 sq.
' ) Gâtui de amforă dela Ulmetnn, Pân•an, Cetatea U l-
1neilm , 1, p. 5 7 0 .
3) lbid. Tl, p. 3 5 2 : �o+ fh '-Opta 1
4) lbid. If2 p. 3 5 .3 : n � z , r;1vo� "/J.J.iJJ � !
5) In r. 2 pe chenanll din stânga un L, pe cel din
dreapta un 1 ; în r. 3 in stânga T ; în r. 4- tot in stânga
o bară oblică, probabil dintr'un N.
6) i\ fost publicat întâia oară de l'lons. Ray m. Netzham­
mer in Revista Catolică, 1 9 1 +.
inp.org.ro
cească, foarte rară în inscripţiile !ati ...
neşti . [ pentru S, iarăş i l iteră grecească,
L redat prin semnul L , Q prin 1I formă
aprop iată d e l.J al altabetulai ciri l ic.
Ligaturile I\E şi MI , cam şi inconse....
\jOenta,
'
în forma unor l itere A si' A ,
n'au nim ica neobic inu it, nici aşezarea
silabe i REC deie; sfârs it pe c henar. Neo ....
bi cina ită este însă pre � curtarea Sagittars
pentru Sagittarios.
Lectura de altîel e asoară'
:
In huc tumulum est positus Teren-
tius filius Oaione, annor(um) viginti
cinque, militans inter sagittar{io)s iu­
niores.
Caracteristice penlra _e poca târzie a
inscripţiei sant multele barbarism e ce
conţine :
huc = ha n e
est positu s = positus ·est
filius Oaione = Oaionis filius,
C am ş i înlreaga construcţie a frazei ;
apoi prepoziţia in cu acasali\!al în locul
ablati'Oolai.
In pri\!inţa conţ inata!Hr a\lern de re­
m arcat :
Cognamele Gaio(n is), se mai găseşte
şi fn alte inscripţii (CIL, III, 1 0 7 9 5 1 ) şi
1 1 5 92 �).
Forma namel(]i Terentius filius Oa­
ione ca patronimical în geneti\!, deşi
ca atri but al su bstant i'Oalui filius, e
forma greacă, destul d e obi cinuită, mai
ales în wemuri le acestea târzi i ale ro�
manism alai, pentru a m a i insista asa�
pra ei.
Interesant e corpul d e trupă din care
a făcut parte acest Terentias : Sagittarii
iuniores.
In N atitia dignitatum, găsim printre
trupele de sub dispositione viri illustris
magistri militum (Il) praesentalis, pr intre
cele şaptesprezece auxilia palatina, pe
Sagittarii seniores orientales şi pe Sa­
aittarii iuniores orientales 3) iar sub co ....
t>
manda celuilalt magister militum (I), i a...
răşi printre auxilia palatina, pe Sagit...
tarii seniores Oallicani ş i pe Sagittarii
iuniores Oallicani .1 ) .
') Găsită Ia Teriişce ( Pannonia superioară).
' ) G�sită pe muntele S. Elena (Noric).
" ) Ed. Seeck,VJ, 13 ( = 5 4) şi 1 4 ( = 5 5 ).
)
4 fbid. V, 1 3 ( = 5 +\ şi 1 4 ( = 5 5 ).
 l'tOHUl"\.EHTE INEDITE DIN TOJ'\t
Toate aceste trupe nu se găseau în
Scythia minor, de unde Cl\Jem momr ....
mentul, iar ti nereţea cea mare a l u i
Terentius ( 2 5 de a n i ) ind icând a .... n e c ă
f,g. 2 6 ,
el era încă în acti'Vitate de ser\J iciu când
l'a surprins moartea ; pe de altă parte
fiind greu de adm is ca corpul l a i să fi
fost adus la Tomi tocmai dela Constan ....
tinopol, trebuie să adm item aici şi pre ....
zenţa cohortei sau a unei părţi d in ea,
adusă ca we .... o ocazie, aşa cum lanciarii
iuniores de sub coman da aceluiaş ma ....
gister m ilitum sunt aduşi în wemea l u i
Justinian la Ulmefum, pe care .... J reclă ....
dese 1 ) . Forma l iteril or, care cam ftcl uce
cu a celor dela Ulmetum, apoi hrismul
şi cruceft întocmai ca pe monedele lui
Iustinian 2) , ne îndreptăţesc a cred e că
ş i monumentul nostru e tot d in wemea
acestu i împărat şi că precum lanciarii
iuniores erau d etaşaţi la Ul metum pentru
restaurare si pază, tot asa Sabaittarii iu.-.
' '
' ) V. Pân•an, Cetatea Ul111el/lllt II2, p. 3 8 0 sq . , unde se
discută şi chestia acestor d islocăl"i de trupe.
3) Sabatier : M01waies by zm1ti11es pl. XVII nr. 2, 8 ,
3 0 , 3 1 , etc.
inp.org.ro
191
niores au fost trimeşi la T o m i în acelaş
scop 1 ) , şi în we ....o luptă sau din altă
cauză tânărcrl săgetaş ş i.... a găsîl moartea,
aproape de ai să i, cari au a\?at astfel
mângâierea să .... şi facă a ltimile datorii
faţă de e l 2). Şi aceasla cu atât mai mult
cu cât cazul nu e i zo lat. Tot la Tomi
s'a găs it un monu ment, tot d i n aceeaş
weme (în frontispiciu crucea cu baza
o rnamentată), al unui Atala fier ! lui
Ţzefuc ce rX'7t0 GO.jlH1:Lpt0V ( GO.jl'C "C' J
ptcov) 3) , ceeace ne face să credem că
= . ....
acest corp de trupă, cel puţi n în epoca
lai Iustinian, a stat în pă rţile acestea
Fig. 27.
weme mai îndelungată , a\?ând timpul
ne cesar a .... şi com pleta efecti\?ele cu Jo....
calni c i , dacă nu cam\la cercul obicinuit
de re cru tare al acestui corp de trupă
1 ) Printre castelele restaurate de Iustinian flgurează şi
Torni ( Procopius, de Aed1j. IV. 1 1 ' ·
2) Ridkându j un monument, care deşi de ocazie, ca să
..
zicem «şâ (\lCZi mai sus), a trebuit s5. coste o sumă bună
de bani pentru lu�rătura destul de îngrijită, ca să admitem
cum\.,a că a fost pus de camarazii defunctului - ei înşişi oa ..
menii săraci. El nu se poate datori decât pietăţii părinteşti.
3) V. Pân•an. Contrib. Epigr. la isi. Creşt. daca·
rO/IZ. p. 6 3.
1 92 BULETINUL COl'\ISIUHII l'\OHUl'\ENTELOR I STORICE
erb chiar în regiunea noastră, şi atunci
d intre cele două feluri d e lanciarii iu ·
niores, Oallicani şi Orientales din No ....
titia dignitatum am a\)efl. a J considera. ....
pe acest Terentius printre cei din urmă .
1 9 . Aşchie informă d e marmoră, ruptă
din m uchea unui capac d e sarcofag. Se
\)ăd pe dos urme din brâ.nele ce încing
de o biceiu acest soia d e monumente 1 ).
I nscripţia a fost săpată de .... adreptul pe
pl anul spărturii fără o ş lefuire preala­
bilă .
1"\.ăsoară în înălţime 0 . 6 4 m., în lă ....
ţime 0 . 3 1 , grosimea. i n\)aria.bilă.
Intre bratel
' e crucii se citeste' deslusit
'
6 <ov. In r. 5 a treia l i teră , este un �\
ş i nu A cum s'ar părea. după bara o ....
blică d i n mijloc, d e oarece deosebi rea
între A şi _\ este desluşit însemnată în
această inscripţie, nu numai prin barele
interioare ale lai A, ci şi prin felul con ...
' ) V. i\semenea capace de sarcofage găsite tot la Constanţa,
l a tloisil, Buletin1tl Comisinnii Monmn entelo1· Is­
torice , 1 9 1 o p. 83 sq.
2) Citesc aşa exempli gratia : tot la Torni s 'a găsit
un capao de lut cu inscrip ţ i a ;:Cl,s6<; fLO� o flso<; ! (i\rch.
Epigr. Mit!. XVH, p. 9 9 nr. 3 8 ) , deşi semnul dela începutul
inp.org.ro
sec\)ent cum se împreună sas cele două
brate ale literilor, la A împreunându ....se
'
exact, iar la A braţul din dreapta. tre-
când d incolo de puncta! de împre unare.
In r. 6 Ll făcut aproape cursi\) d.
In r. 7 l1 făcut cu bara orizontală d e
de ... asapra m ult prelungită spre dreapta.
Sem nal dela sfâ.rsit e o cruce.
'
Primele două rânduri scrise mai m ă ...
runt par a nu a\)efl. nici o legătură cu
restul i nscripţiei şi sunt foarte greu d e
înţeles :
G'.JVU.
Restul se citeşte fără nici o greutate :
' EvBa.j as y,a.-cj[a.'l.�-c]s 'A ), < f. >sţ(a.)vjap fj �
vs6j1tccfjc;.
vs67tttl)c; (pentru
vs6�o:fjc;), cel care a
prim i t de curând credinţa, termen objci ...
nait în biserica. creştină primiti\?ă 3).
D. M. TEO DORESCU
CU\1ântului la prima \ledere ar păreâ mai de grabă un 1\.
Celui de-al doilea cu�ânt nu·i pot da nici o explicare.
3) CIG. 9 7 0 4 : v�6<fo·w.. Cf. Sophocles : Greek Lexicon
s. u. cu literatura CU\lântulni. In epigrafia Iocalui, cuuântul
ne întâmpină pentru prima oară acuma. i\vem în schimb
VSO<fwncm � : Pân>an, . Contrib. epigr. la lst. Creşt.
Daca - Roman, p. 6 2 , la Torni şi Arch. epigr. Mitt.,
lX, 1 9 , 30, la Vraganizza (Dalmaţ ia).
 C O J"\ U N I C A R I
--- o ---

IX. do\Ja--dap:l o zogrti.\Jeală \Jeche ce se găseşte

in gangul clopotniţei de'a mănăstirea Neamţul şi
CEL DINTAIU ZUGRI\ V tlOLDOVEI\N
din care se lJ:ldeşte că şi biserica acestei m-ri ,
E cunoscată. în istoria tloldo\Jei fi gora ma­ reziditJ., cum se ştie, de Ştefan-cel-tlare, a a\Jnt
t·eloi boier şi negastor tlihail LogoLital. In 1 44 3 , când\Ja acoperemânttil caracteristic \Jecbilor bi­
sobt fiii l a i F\lexandru-cel-Bun , el era înca n<tmai serici moldo\Jene. - După d-1 Romstorfer nu s'a
pisar şi , în to\,:irăşie cu alt pisar, Tudor Gră­ mai dat la lumin:i decât nn singnr document de
măticu/, el primia o silişte pe i'1iletin, « unde acest fel : un chi\Jot de lemn dela o \Jeche­
a fost Oană al lui Berlea şi unde a fost Iremia, biserică moldo\Jenească, publicat de d. dr. C. 1 .
şi moara ve tliletin, unde a fost Stefan. Zu­ lstt·ati - în a cărui colecţie de antichifiţi se gă­
graful» <1-IJE;j;""" 381'pllij;<�). seşte el astă.zi-î:l scrierea : Câte\Ja cu\Jinte rela­
I\cesta fusese deci proprietar acolo. tlorile le-a ti\Je la cele ce am \JOit sil. fac saa am făcut
fă.cat pe un loc dat de Domnie. lat· pentru ce pentru muzeele noastre, Bucureşti 1 9 0 8 , pp. 56-7.
i �a dat Domnia acest loc, arată numele săa.
El fusese, la tloldo\Jiţa, la Bis'riţa, zagra\Jul
lui I\lexandru-cel-Bun, meştenil pictudlor ce au
dispăntt.
E cea dintâiu pomenire a unui zugra\J mol­
do\Jean. El nu mai rrăia, de mult po:�te, la
1 443 1).
N. : O RG A

X.
NOUI DOCUtlENTE C U PRIVIRE LI\ FORtll\
I\COPEREtl lNTELOR VECHILOR BISERICI
tlOLDOVENE

E îndestul de cunoscută forma de acopere­

mânt datii de I\rh. K. F\ . Romstorfer la bise­
ricile restaurate de dânsnl în BCICO\Jina (tlirăuţi,
Sf. Gheorghc-Sacea\Ja, Putna), formil. t·econsti­
toită pe bază de docnmente : t·eprezentă.ri, mai
ales picturale, ale \Jechilor biserici moldo\Jeneşti.
In studiul Typus des Kloster Kit-chen in der Bu­
ko\Jina (tlittheilangen der k. k. Central-Comm is­
sion, Neue Folge, XVI - 1 8 90, p. 4 7 sq.) şi în
scrierea Die tloldaaisch-byzantinische Baukanst
(Wien 1 9 06, pp. 1 4-5), d. Romsterfer a publicat şi
explicat din panct de \Jedere tehnic aceste docu­
mente, i ar mai târziu , în scdet·ea Schloss Neamţu
(Cernăuţi 1 899, îig. 8), d-sa a dat la i \>eală un nou
document de acest S'Ji a - de astă dntă din tlol-
1) .� ctul in Hurmuzaki , 1 1 2, p. 8 8 0 , No. ncLxxxrx
Buletinul Comisiunii f\onumentelor Istorice
fig. 1 . Biserica m-rii Ncamţu pela 1 8 1 6- 1 7 .
I n timpnl d i n armă îns1, r . P. S. Pimen, tli­
tropolito 1 tloldo\Jei şi S nce\Jei, a bine\Joit să
pCină la dispoziţia Comisiunii noastre câte\la nooi
şi i nteresante docamente de natnra celor ce ne
interesează. aci. tlai întâia 1 . P. S. S., prin o
scrisoare adresată fostului preşedinte al Comi-·
sicmii , Ion Kalinderu, la 1 2 I unie 1 9 1 3 , a sem­
nalat zugră\Jeala din gangul clopotniţei dela
Neamţn, de care fa \JDri.:a mai sus, trimiţându-ne
şi o copier fidelă a acestei zugră\Jeli, p e care.
25

inp.org.ro
1 94 BULETINUL COJ'\ISIUNII 1'\0NUtlENTELOR ISTORICE
deşi întra cât\Ja deosebită de felul cum a fost
redată de J . Romstorfer, nu o mai reproducem
aci, întru cât în esenţă e acelaş lucru. Odată
ca această copie, I. P. S. Sa a înaintat Comisiunii
un desemn reprezentând o formă mai târzie a
acoperişului bisericii dela Neamţu, desemn luat
· cultare... şi Viaţa ca\Jiosului părintelui nostnt
dintr'un ornament ce se g3.seşte în tlinei u l
tipărit în această. m�re l a anul 1 83 1 . D i n
acest desemn s e \Jede c1 acoperişul bisericii
fusese între timp t·efăcut, în felul comun de azi,
ca trei turle în loc de una, cu cupole, după
moda t·usească, în form:i de cepe. - Preîacet·ea
se datoreşte, negreşit, călugărilor malora�i !li
lui Pasisie Velicico\Jschi, cari stăpâneau atunci
m-tirea, ea fiind efectuată numai după 1 8 1 6 - 1 7 ,
c um s e do\Jecleşte dintJ·'un document comunicat
tot pdn bună\Joinţa l. P. S. Pimen.
.fig. 2 . Clopotniţa şi stăreţia m -rii Neamţu pe
la 1 8 1 6-1 7 .
XI.
INSCRIPŢII REFERITOARE LA CE TI\ TEl\ CRF\IOVII, SEGARCEA , SF. DitliTRRIE
GURA tlOTRULUI, B ERII B Ă.LĂ.CE I , TITIRECIU , CORNET.
lnsemnar·e pe un octoih în bis. SJ. Nicolae
Brândaşa :
1 8 1 O Oct. t 5. lntr'acest an s'au început
el e s'au făcut �anţul pă marginea oraşului
inp.org.ro
Acest document, foarte interesant, e o gra­
\Jură ce se găseşte între ornamentele foaiei de
titlu a Octoihalui tipărit la Neamţa în 1 8 1 6
(se dă şi în titlu cărţi ti părite tot acolo în anul
următor : Ad unare a cu\Jintelor celor pentru as­
Paisie). Ea ne reprezintă (fig. 1 ) biserica cea
mare a m-rii ca \Jechia formă de acoperemânt
a bisericilor moldo\Jeneşti, ceeace însemnează d
aceastiî. formă de acoperemânt s'a .păstrat cel
puţin până la 1 8 1 6� 1 7 şi cii numai după aceia
a fost preriî.cută în felul în care ne-o prezintiî.
desemna! dela 1 834, care şi ea u fost pre"
fiicută, mai târziu, pt·obabil de arhitectul neamţ
dela care a rămas frontonul gotic adaos în fa­
ţada dela apus a bisericii (\J. acest Buletin, fasc.
1 1 , p. 98). arhitect, care, după cum îmi comu­
nică 1 . P. S . Pimen, a\Jând ştirea dela unul din
cei mai bătrâni călugări ai m�rii, părintele Da­
niil, ar fi cunoscutul Freiwald, care a lucrat şi
în Ţat·a�Româneasciî..
De notat că în ornamentul copertei Octoihulni
dela 1 8 1 6 şi Vieţii lai Pas;sie dela 1 8 1 7 se re­
prezintă, ca pendant bisericii, clopot ni ţa m �rii
Neamţul, pe sub cat·e se \Jede intrarea, apoi l a
dreapta, î n legiitură, casele egumeneşti, c 1 scara
ce duce la ele, iar la stânga o clădire inde­
pendentă, de care n u�mi pot da seamă ce anume
poate înfăţişa (fig. 2).
lncheiu această notiţ1 comunicând că d. Ci .
Balş, membru al Comisiunii , a a\Jut bnnă\Joinţa
a-mi semnala şi d-.sa două documente de cate­
goria celor de cari ne-am ocupat : imaginea bi­
seriii SL Nicolae Domnesc din Iaşi, în tabloul
ctitoricesc scos dela această biserică înainte de
refacerea ei (azi la biserica SL GheorQhe din
curtea tlitropoliei din Iaşi) şi imaginea bisericii
dela m�rea Suce\Jiţa, în tabloul ctitoricesc al
aecstei bisel"ici,-acesta din urm1 cunoscută de
altfel si d-loi RomstrofeL
·'
Alex. Lăpedatu.
B ARZA,
Craio\Jei , în Joc dă. cetate.... din pot·onca exce­
lenţii sale Kaminschi, fiind aici, în oraş, întâio,
la leat 1 8 06, când au sosit Ruşii aici, Ghinărar
lsaiea, care au murit la leat 1 81 O , i alt Ka­
minschi, care iarăşi au mcll"it ; după aceia au
\Jenit Zat (?) Ghinăr·ar aci ...
 COl'lGNICĂ.RT
2 . Mâ 1tăstz"rea Segarcea , Dolj.
a) Pe o carte :
Să să ştie când s'au găsit leatu sfintei bise­
rici : 1 54 7 ani dela H-s. Şi am scri s eu robul
lui Dumnezeu, dascălul Pătru sin l'litică. , cn
mâna de ţ1kână.
bl Pe un clopot :
A<l> l E P Q M A E l :E TO M A N A�TJ PION :E EI'. A P T­
Z .I\: E n A P A T O I" i.\L 0 B B A I !lOS 1 80 � . M ET A h: ( l­
l\ OI :E A N IIAP.A TOI" .-I.. PX . K P . POMA N O T 1 826.
3. Bz"s. Sj. Dh1tt ·lr/e, Bâ rza, Doh.
Pisanie :
/\castă sf(ân)tii dam nizEţsd biseridi ies te zi­
dită dinu temelie şi înfr n m useţată, dupe cum se
\?ede, cu toată osteneala i cheltniala dumnealui
Dumitru Sandulachi \?el Clacer, Stana soţiea
dumneal(Ji, DumitJ·n , Preada, ajntor i. . . . Oct.
3 zile . . .
Ctitori :
Clncerul Dnmitra Săndulescn, cocon{]! dum­
neal ui !anca Săndulescu. - Nepoţii Clncernlai :
Post. Dima, Log. Preda.-Cucoana Stăncuţa Clu­
<:ereasa, cucoana Dumitr·ana Săndukscu , dum­
n ealni Sandulachi,-cncoana 1\ncnţa, nepoata dum­
neaei Clncereasa.
4. Jl1â năstirea Gura Motruluz)Vlehedz"nţz'.
a) Pe o cădelniţă :
/\castă sf(â)ntă cădealniţă iaste îăcntă de Ioan
Costandin B. B. Voe\?od şi de Doamna lui l'lal'iE(
şi atier·osită sfintei mânăstiri dela Gura l'lotrului ,
l a JW 7 2 2 1 ( = 1 7 1 3).
. b) Pe o anaforniţă :
l'larca : D. G. Cifrele : 1. K. B. V.
c) Pe un clopot :
Constantinus Bassa-Raba de BrancOl'an, D. G.
S . R. 1 . et Valachiae Transâlpinae Princeps 1 7 1 2 ;
me recit l'loritz Lwg, Hermanstadt.
d) Pe poartă :
/\castă poartă s'au ferecaW cu toată chel-
1ut:la cu\?iosului chir· Steîanu , nasta\?nic ain acestii
sî(i)năte mănăstiri, lctl. 1 5 dni, leat 7 2 2 1 (= 1 7 1 2).
e) Pisania :
/\castă sfântă şi dumnezăiască m ănăstir·e dela
1'1otra, a căriE( hramul să prăznuit:şte jwepo­
dobna Paraschie\1i , din temelie ei t:ste zidită de
jupan Preda Brânco\?eanul \1el Vornic, la anul
dela zidirea lumii 7 1 6 1 ( = 1 6 5 3), care dela
acea \?reme până acnm stătu nezagrn\?ită, i ară
dupre aceEţ lami natal şt înălţatal Io Constantin
Br· ânco\1eanul Basarab Voe\?Od, nepotul lui de
fecor, într'al şaptesprăz<"acelea anu al domniei
inp.org.ro
1 95
sale o au zugră\1it şi o aa înfnrmuseţat-o, comă
să \)eade, lo leata 7 2 1 3 ( = 1 7 05), să\?â.rşindu-o
în bună pomenire şi sla\1ă \?eacnică, mesca Sep­
tem\,rie vă 30 dni.
f) La i ntrar·e :
1\eastă repan1ţie a wgra\?elii, după sti lal ori ·
ginal, s'au făcut cu bunl\?Oinţa înălţimii sale
Barbu D . Ştirbei , Prinţul stăpânitor a to ată Ţara­
Românească, zlobozind cheltuiala din casa Vis­
terii, şi prin osil rdia cu\1ioşii sale 1\rhiman­
drit E!rosin Poteca, egnmenul acelei sfinte mo­
năstiri dela Gura-l'lotrctlui, la aner] 1 8 5 2 , de"
zugra\1 Niţă S toenescu.
5 . lnscrip ţz"z. 1'"eferz"toare 1a Bă lăcenz .
a) Pisania bis. Balaci- Teleorman :
/\castă s(fân)tă şi d(u)mneziască biserică s'â
zidită dintt temelie de răposatnl \?el 1\gă Costandinu
Bălăceanul, !iiul r·ăposatului \1el D\?ornic Badi Bă­
lăceanal , în zilele pr·ea fericitului Domnu !o
Şer·ban Cantacuzino V -\?d , ţiind întru căsă.tode
pă prea iubita fiica m(ă)rii sale, Domniţa 1'\arift,
din leat 7 1 9 2 . l\\1. 5. (= 1 684). Care bi serică, de
atunci şi până acum, fiind netencuită, lipsindu-i pi­
sani�. am bine _cugetat de am tencuit-o, am zu­
gră\?it-o, am pus şi pisani� eu Costandin Băla­
ceanu \)el Ban, âimpr·eună cu . tii mei : dum­
nealor bi\1-\1el Hatman Ştefan Bălăceana, i d(n)m­
nealui bi\?. \?el 1\gă C0nstantin Bălăceannl, i d(n)m ­
nialni \1el Comis Tancn Blîlăceanul, şi d(9)mneC"lui
Grigor·ie Bălăceannl, spre · \1eşnică po_menit·e, în
zilele prea fericitului Domn Gri � or·ie DimitrCJ
Ghica Voe\)odă, la leatu 1 82 5 , Dechem\1rie 1 .
·
b) Pe o piatră :
t Supt acast ă piatră ?dicneşte [oasele] ro­
·
_
bnlni Joi [-D umnezeu] lonn cu soţiea Joi Haida
şi cn tot neamcrl lor, 1 8 2 6 .
c) Sc11itul Gălmei!e- Olt :
Pe o piatr·ă. :
Suptă acastă piţtră odihnescu-sJ. osăle ră­
posatnlui robului Dumnezeu jopan 1'\ate iu Bă­
lk
. ear.ul Văt. dă aprozi, care s'an pristă\1it în
zilele Domnulai nostro Ion Necolae Voi\10d, în
domnia d'intâio, la lan a J u l'lartie în 2 1 , leat
7 2 2 0 ( 1 7 1 2 ), şi jupăneasa dumnealui ca din­
=
tâi u . , . . cară s'au prestă\1it în zilele Dom­
nului nostru Ion Costandină Voe\1od . leat . . .
Şi s'a(] făcut a castă pi�tră cu osteneala dum­
nealui Post. Neculai Pătraşcu Bălăceanu l şi cu
dumnealui postelnicul Hrizea B1ilăc�anul.
b) Bis. Tătărăştii de sus, Teleorman.
Pe o piatră :
1\ ica să odihneşte ro bol lui D( u)mnezeu 1\n-
1 96 BULETINUL COl'\ISJUJ:•m l'lONUl'lENTELOR ISTOR!Ct
ghelache A miras dela Enos/1, şi acastă piatră
s'au adus de soţi� dumnealui Zoiţa Bălăceanca,
1 7 9 8 , Sept. 1 9 .
6 . Bz'sert'ca Tihreâ� Vâlcea .
Pisanie :
Ace(a)5tă sf(â)nt1i şi damneziiiască bisearică ce
să numeaşte Titireaciul, unde să prăznuiaşte hram al
pe numele ma1·e!ui a1·hie1·eu şi dascăl sl(â)ntul
Ioan Zlatoust, iaste zidită din temelie, cu toate
cele den prejur.... de dumnealui japan l'lihai
Cantacuzino vei Spat., ca isprăvnici� dumnealui
jupanului Panaioti Cămăraşul, tiind indemnitoria
şi ostenitol"ia dumnealui Lo!)(o)f1it Kera dela \lei
Ocnă. Iară acum prin nevoinţa părintelui cathe�
gumenolui chir Ioan Ursachie s'au acoperit de
iznoavă şi s'au pardosit, ferestrele s'au înoit,
şi s'au scris şi pisani� acasta, în zilele prea
luminatului Jmpă1·at Carol al şaselea, anul dela
Hs. 1 7 2 9 , iar dela Adam 7 2 3 8 , mea De­
chembre 1 .
b) Inscripţie zugrăvită :
Acastă sf(ân)t:1 bisearidi ce să chiamă. Titi­
reaciu, unde se prăznuiaşte h ramul sf(â)ntului
Ioan/1 Zlatoast, den temelia ei iaste zidit(ă) de
dumnealui răposatul jup. l'lihai Cantacuzino, \lei
Spă.tar, înzestJ-ând-o cu_ moşii şi ca acte ce se
află. într'âns ). Şi trecând mc!ltli vreame la mijloc
nu s'au patut zugrăvi, iar când am rost acum,
la leat 7255 ( 1 74 7 ), s'au îndemnat părintele
= az
egamen Damaschin, monah, Cernă.vodeanul, de
o a înfrumuseţa cu zngrăveală pe denlă.untru,
p1·ecum să llede, în zilile l nmi natului Domn !o
Costandin Nicolae Voivod l'la\>rocordat, fiind
episcop Râmnicului chil- Climent, şi s'au săvâ1·şit
de zugrăvit la Iona lu Oct., fiind wgravi Popa
lndreptări la art. o/lon11ântul lui Brâncoveanu (Fasc. Iulie- Sept. T 9I 1.J·
E de îndreptat Iulie in loc
in loc de almeidan l a p. 1 1 5 ; Kjutahia
şi 4-1 pentru 4. 1 , +2, 43, la p . 1 4-t. ; Hurmuzachi VI,
pentru 1 6 , in nota 1 9.
Gheorghe i b1·at ego 1\ndrei, ucenic Dumitraşco,
l'lihai ; leat 7 2 5 5 (= 1 7 4 7).
Ctitol"i : jupan 1'1.ihai Cantacuzino vei Spătar, ju­
p �neasa l'la1·ga, sin ego Mihail vei Vornic. - Da­
maşchin, Statie eg. ; Calea sora eg. - Peretele
nordic : Iorga Cemăl.lodeanul, jup. Nica Log., jup,
i'lihalache sin Ion Cernă.vodeanui.-Pe1·etele sudic :
Constantin 1 "icolae l'lavroC'ordat, Climent ep. Râm ­
nicnlui, jc1p. Dumitraşcu Racolliţ'i vei Clucer.
Pe an pomelnic :
În zilele prea înălţatului lmpă.rat al Romei,
Carol, carele au pus desp1·e Tnrci hotar Oltu l .
c) Pe o piatră :
Di1·ept această fereast1·1i s'i odi hnesc robii lui
.Dumnezeu, ea tic1ilosul monah Ştefan Anghel :
Neacşa, erei, 7 2 3 0 ( 1 7 2 1 /� ).
d) Pe alta :
Dirept această fereastră. se odihneşte m!n!l lui
D. : erei Ilie, iereiţa Păuna, 7 2 3 5 ( 1 7 2 7). febr. 7 .
7. Sc!zz'tul Cornet, Vâlcea.
a) Pisania :
Cu \>reare tatălui şi ca ajutoriul fiului, cu să­
vârşital şfântulcli d(u)h/1, urzitu�se�au acastă
sf(â)nt1i mânăstire den temeli� ei, int1·u tă�rea
cinstitulai cap al sf(â)ntului Ioan Preadtece,
dentru osteneala I"Obalui lui Dumnezeu l'lcll·eş Ba­
jescal vei Dvomic, supruz7u·ca ego l'lari�, în
zilele luminatnlui Domnt'i Io Radai Leon Voevod,
rnsca 1\ugast 29 dui, văleat 1 1 7 4 ( 1 66 6). Pis
pop Stan mnog gresnik ot Bă!Jeşft".
b) Pe alta :
Acest/1 si(ân)ti1 şi dumnezeesc/1 altar s'au
întramaseţat ca zugră\>itu, precum :> 'i vede, c n
toată cheltuiala dumnealui jupan Alexe Ct::'itan
za Lovişte, în zilele Domnului nostJ-u Io Co­
stantin Nicolae Voevod.
V J RG. D R Ă G H I G E A N U
de Iunie in unele locm·i, pentru aducerea oaselor lai Brânco\., eanu i n ţ ară ; aiJJt eidan
în i\natolia pentru Kutais la p. 1 1 B ; Sai in l o c de Sala la p. 1 1 9 ; nota -/2, 43
pentni V, r in O)ta 1 8, l a p. 1 2 4 ; H., JJI pentru 5 3 3 ; Iorga,6 1
V. D.
inp.org.ro
 R E DA C Ţ I A:

SECRETARIATUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

Administratia Casei Bisericii, Bucureşti, str. Lueger, 26.

Buletinul se g�seşte de vânzare la principalele

LIBRĂR II DIN BUCUREŞTI
prin cari se fac abonamente şi se pot procura colectii complecte din
anii precedenfi (afară de anii 1 908-9).

ABONAMENTUL IN ŢARĂ ŞI STRĂINĂTATE :

P R E Ţ U L A P A T R U F A S C I C O L E P L U S P O R T U L

inp.org.ro
. .

P R E T U L ; LEI 2,50
.

inp.org.ro