Diecezana Arad

INTRODUCERE
Lucrarea de față este o prezentare a Tipografiei și Librăriei Diecezane din Arad.
Preocuparea pentru elaborarea lucrării de față, mi-a fost inspirată de P.C. Părinte dr. P. Vera,
care de altfel m-a sprijinit și m-a susținut pe întreaga perioadă a elaborării lucrării.
Un alt principiu care m-a determinat să realizez această lucrare a fost înclinația mea
spre istorie, în deosebi spre istoria bisericii.
N. Bălcescu afirma despre istoria națională că este ,, cartea de căpătâi a unei nații”, dar
carte nu poate existe fără tipografie care contribuie la multiplicarea lucrărilor. În consecință
am considerat de cuviință să purced la elaborarea unei lucrări care are și obiectiv
multiplicarea cunoștințelor. Această multiplicare se poate realiza în cadrul tipografiilor, iar
Tipografia Diecezane din Arad a avut un rol important în multiplicarea cunoștințelor.
Structura generală a lucrării se derulează după următorul cuprins: prezentarea
tipografiei, organizarea tipografiei, producția de periodice și de carte, iar în final este
prezentată Librăria Diecezană. Precizez faptul că periodicele sunt consemnate în ordinea
aparițiilor lor, iar cărțile sunt menționate în ordinea alfabetică a autorului. Finalul lucrării este
complectat cu câteva anexe care vin să argumenteze anumite afirmații.
Nu în ultimul rând aș vrea să precizez faptul că mi-am propus, prin intermediul acestei
lucrări să arat rolul important pe care l-a avut Biserica Ortodoxă în menținerea identității
naționale și contribuției adusă de ia la dezvoltarea culturii și învățământului românesc.

Câteva considerații privind tipografiile arădene în secolul al XIX–lea

Meritul inventării hârtiei și al cernelii tipografice aparține chinezilor și tot lor le
datorăm primele încercări în domeniul tiparului.
„Arta artelor coborâtă din cer” și „ mama tuturor științelor” cum, pe bună dreptate, a
fost numit, tiparul datorează foarte mult lui Johann Gutenberg, care a introdus, primul tehnic
turnării caracterelor de plumb în matrițe de metal, tipărind celebre biblii de 42 de rânduri, în
anul 1455. După acest an de referință numărul tipografiilor a cunoscut o creștere
considerabilă, iar noua tehnică s-a răspândit cu repeziciune în toate țările occidentale.
Această minunată și totodată importantă invenție a Evului Mediu a pătruns în Țările
Române în primele decenii ale secolului al XIV-lea în tipografiile de la Târgoviște
(Mănăstirea Dealu).
Mănăstirea Sfântul Ioan Botezătorul de lângă București ( Plumbuite de astăzi) Govra
Snagov Râmnic, Iași, Alba Iulia ș.a. s-au tipărit în limbile slavonă și română, lucrările
teologice de mare valoare și ediții integrale ale Noului Testament ( Bălgrad 1648) și ale
Bibliei (București 1688) care s-au răspândit în toate teritoriile locuite de români contribuind
din plin la formarea limbii române literale.
Sfârșitul secolului XVIII și începutul secolului XIX a reprezentat pentru Transilvania,
inclusiv și pentru Arad desăvârșirile iluminismului. Aradul a reprezentat, pentru Țările
Române poarta de intrare a civilizație occidentale. Aici și-au desfășurat activitățile importante

1
personalități ale culturii românești. Este destul să menționăm pe Moise Nicoară, Dimitrie
Țichindeal, Elena GhibaBirta, Constantin Diaconovici, Iorga și Ioan Slavici pentru a ne face o
imagine despre activitatea culturală desfășurată din această parte de țară.
Multiplicarea operelor acestor cărturari ar fi fost mult îngreunată dacă în Arad nu ar fi
existat preocuparea tipografiei.
Astfel în anul 1812 Dimitrie Țichindeal a preluat munca de „luminare” a cărturarului
Moise Nicoară1 în iunie 1814. Dimitrie Țichindeal împreună cu Samuil Vulcan au întocmit
un memoriu pe care l-au trimis Mitropoliei din Karlovița în care se solicită numirea unui
ierarh român în scaunul episcopesc de la Arad. Rezultatul a fost constituirea unei comisii care
l-a destituit pe cărturar din funcția pe care o deținea.
Un rol important în dezvoltarea tipăriturilor arădene l-a avut înființarea unor societăți
culturale. În anul 1867 s-a pus bazele „Societății de lectură” a cărui inițiativă a avut-o Mircea
Roman 2. Această societate a hotărât înființarea la Arad a unei reviste teologice. Redacțiunea
era constituită din elevi Constantin Gurban, Ioan Bocșanu, IustinionulCerveția și Gheorghe
Mironiu3. Inițiativa aceasta a fost pusă în practică abia în anul 1869 când a ieșit de sub tipar
primul număr al revistei „Speranța” la 1 februarie.
Tot la inițiativa unor tineri teologi, a aparut la Arad, Almanahul “Muguri” în anul
1859. Redacția publicației era formată din tineri teologi, dar și din elevi din clasele superioare
ale Gimnaziului de Stat din Arad. Din păcate, această inițiativă a fost nereușită, dar din rândul
redactorilor au fost recrutați viitorii ziariști ai revistei “Speranța”.
In ceea ce privește tipografiile de la Arad, care și-au desfășurat activitatea în secolul
al XIX-lea și sunt menționate de revista “Biserica și Școala”, sunt consemnate două
tipografii,cea a lui Rethy și cea a lui Gyulai Ștefan.
In cadrul acestor tipografii,erau tipărite primele încerări ale presei bisericești din
Arad. Dintre aceste două tipografii, cea mai solicitată de către presa bisericească, a fost
Tipografia condusă de Stefan Gyulai. În cadrul acestei tipografii, s-au tipărit primele numere
ale celei mai importante reviste bisericești arădene “Biserica si Școala”.
Facilitățile pe care le oferă această tipografie le voi mentiona în cadrul anexei 1.
Tipografia lui Stefan Gyulai a fost folosită de publicațiile bisericești arădene pâna
in anul 1879, când I.P.S. Ioan Metianu, a inaugurat prima Tipografie Diecezană din Arad, a
cărei evoluție și activitate este tematica acestei lucrari.

2
 Capitolul II
Tipografia Diecezană din Arad
Începuturi

Tipografia Diecezană din Arad, a fost înființată în anul 1879, cu un capital de 24.000
de coroane.Această înființare a anunțat-o I.P.S. Ioan Metianu, în cuvântul de deschidere a
Sinodului eparhial din anul 1879, în care o donează Diecezei cu rezervarea dreptului de a o
conduce. Sinodul primește oferta și decide a inventa tipografia și a-i folosi veniturile pentru
completarea ei.
Întemeietorul închină venitul acestei fundații numita “Ioan Mețianu”, pentru ajutorarea
bisericilor sărace.
Tipografia avea o piață sigură de desfacere, cea oficială, care avea tendința de a se
extinde și asupra pieței neoficiale. În anul 1899, când și-a mutat sediul în Sibiu, I.P.S. Ioan
Mețianu a predat o avere de 89.559,4 coroane,bani lichizi,iar 12.000 coroane in casă.
În anul 1908 s-a deschis și o librărie bine dotată, iar capitalul Tipografiei și al
Librăriei Diecezane , la 1 Ianuarie 1909, era de 72.000 coroane
Ramurile de ocupațiune ale Tipografiei Diecezane, sunt urmatoarele: tipărirea de cărti
bisericești, școlare și literare, precum și a formularelor oficioase, extrase de botez, matricole,
inventare, cu un cuvânt toate cele de trebuință Diecezanei.
Librăria desfăcea cărțile tipărite în Tipografie, precum și cele primite în concesiune,
dar și rechizite bisericești și școlare, etc.
Numărul persoanelor care lucrau la Tipografie era de șaisprezece iar al celor care
lucrau la Librărie era de șase.
Acesta este tabloul despre starea materială a Tipografiei și a Librariei, o stare
îmbucurătoare, vrednică de nobilele intenții ale întemeietorului și de munca cinstită a
chivernisitorului acestor instituții.
În același discurs se mai făcea următorul apel: “nu cerem de la nimeni jertfă, decât
atâta interes față de biserica mamă, ca să-și procure toate trebuințele din tipografia si librăria
diecezană, ca din dobânzile realizate să putem acoperi lipsurile bisericilor sărace, devenite tot
mai multe”.
Aceste instituții erau considerate “băi de aur” pentru biserica noastră, iar dacă vor fi
sprijinite, banii acestor “băi de aur” vor contribui la ridicarea de biserici și binecuvântat va fi
tot banul dat în folosință bisericilor, precum binecuvântat a fost dinarul văduvei.
Același discurs mai menționează faptul că “cele doua instituții, Tipografia și Librăria,
sunt organizate după cerințele moderne și nu este trebuintă pe care să nu o poată prevedea în
cadrul Tipografiei și al desfacerii de cărti,n-are dar loc nici o scuză, afară de fatalul
indiferenței ce ne caracterizează. Închipuiți-vă numai 20% din sumele enorme câte se
cheltuiesc din casele bisericești și private în tipografiile si librăriile străine și vă veti speria de
bogăția ce o sustrageți de la mama voastră, biserica, atunci când vi-e prea greu a face un pas,
doi, maimult pâna la Tipografia Diecezană, ori vi-e prea greu a scrie comanda de un șir,
două.”
După cum se poate observa, din acest citat, cele două instituții, Tipografia și Librăria
Diecezană reprezentau pentru Episcopia Ortodoxă din Arad, o sursă de venituri, care puteau
contribui la consolidarea și dezvoltarea ortodoxiei în această parte, precum și la susținerea

3
instituții culturale, care reprezentau la sfârșitul secolului XIX si începutul secolului XX
singurele arme pentru păstrarea identității naționale.
În sprijinul acestor afirmații, P.S.V.J.M argumentează cu următorul discurs ,, atât ne
plângem că din pricina sărăciei nu ne putem susține bisericile și instituțiile culturale și nu dăm
seama câtă risipă facem. Săraci suntem în sentimente și aceasta este sărăcia ce ne împiedică
în dezvoltare. Dacă ar fi în noi sentimentul iubirii de biserică și neam prin sprijinul instituților
cu mențiune bisericească și culturală, atunci am avea jitnițe line și n-am avea înfățișarea unui
neam de cerșători cel puțin intelectualii ar trebui să aibă aceste sentimente pentru că ei
formează piața tipografiilor și a librăriilor’’, și încheie cu următoarea frază ,, nu resursele ne
lipsesc ci oamenii de inimă.’’
Tipografia Diecezană a contribuit în mod evident la afirmarea națiunii române, nu
întâmplător Tipografia a fost înfințată la 50 de ani de la numirea primului episcop român în
scaunul episcopal de la Arad, înpersoanalui Nestor Ioanovici, propus în decembrie 1828 și
mitroepiscopal al Aradului la 27 ianuarie 1829. A fostinstalat ca șiepiscopîn data de 22
octombrie 1829.
Tipografia Diecezană își are însă începutul în timpul P.S Ioan Mețianu, și prin
străduințele acestui Ierarh, care în 1879 a pus temelia acestei instituții, în Dumineca Tomii.
La începutul Tipografia avea un singur teasc, așezat în Caro Eparhiei din strada care
azi îi poartă numele, Ioan Mețianu. În 1880 Tipografia s-a mutat în casa proprie din fața
Leminorului situat pe strada Academia Teologică număru 9 și care astăzi găzduiește și
Facultatea de Teologie Ortodoxă din Arad. Aici și-a desfășurat activitatea până în anul 1903,
când a fost mutată în casa fericitului episcop Iosif Goldiș, dovedindu-se astfel pentu încă
odată sprijinul Ierarhiei arădene pentru această instituție.
În casa ierarhului, Tipografia Diecezană a poposit doar până în 1905 când a fos din
nou mutată în casa Diecezei, care era situată pe strada Revox nr. 10, aici aflându-se și localul
Consiliului Eparhial. Aici, Tipografia Diecezană a ,,domiciliat’’ cel mai scurt timp, ea
mutându-se în strada Batyamyim 2. Acest eveniment este menționat în
revista ,,BisericașiȘcoala’’ din 18 ianuarie/5 februarie 1906 în nr 6 unde se precizează ,, în
noul local spațios și mult mai corespunzător, s-a instalat mașina cu motor și tot felul de
aparate moderne, pentru a se putea face lucrări artistice din domeniul arte tipografice.
Nu mai puțin s-a îngrijit pentru asamblarea sistematică a depozitului și serviriilui
publicului nostru. Articolul este semnat de administrația Tipografică Diecezane.
În anul 1912, terminându-se zidirea proprie din strada Mihai Eminescu, Tipografia
Diecezană se mută aici. Tot în aceste dificiu se instalase și Librăria Diecezară care a fost
înființată în 1909 iar în 1913 se completează cu o compactorie și o croitorie.
La începutul Tipografiei Diecezană a fost condusă de cititorul ei episcopul Ioan
Mețianu, care a înțeles rolul aceste Tipografi, care reprezenta, în acel contex istoric, cea mai
puternică armă a poporului român din Transilvania, care era îndemnat spre culmile civilizației
acelei vremuri.
Din timpul acestui ierarh noi menționăm următoarele realizări: foaia
săptămânală ,,BisericașiȘcoala’’, noua clădire a Institutului Teologic , terminată în 1885,
Școala civilă de fete terminată în 1895, precum și teasc așezat. Fondului de ajutoare preotesc
din 1898 P.S. Ioan Mețeanu a fost numit Mitropolit al Ardealului. La urmat apoi ca și
administrator proferorul Lazăr Tescula, profesorul Teodor Clontea, Ioan Simu, fost episcop al

4
parohiei Arad, Carmen Popescu,IoanNicolescu, iar din 1903 a fost numit ca și administrator
Pr. Cornel Lazăr.
Mersul normal al afacerilor împreunate cu susținerea și conducerea acestor
întreprinderi este asigurat prin angajarea unui personal pentru toate lucrările de specialitate,
atât pentru Tipografie, cât și pentru Librărie. Un rol important l-a avut directorul comercial,
domnul Andrei Garoiu, contabilul instituției era domnul Gheorghe Popa. Primul conducător
tehnic al Tipografiei a fost Ioan Frufa, urmat apoi de Ioan Hereș, timp de douăzeci de ani.
În anul 1930, conducătorul tehnic era Atanosie Bogățian. Librăria era condusă de
Petru Miloș, compactoria de Alexandru Mihailovici, iar croitoria de A. Bonca.
În privința progresului Tipografic, în decursul anilor este destul să menționăm faptul
că primitivul țeaseose/tot în anul 1879 în subteranul unui local, a fost schimbat la scură vreme
cu o mașină numită ,,Renanio’’ care lucra până în 1913. În 1930 Tipografia Diecezană era
înzestrată cu cele mai moderne mașini și amume o mașină plono No 5 și una americană
comandate de la firma Wörner I. Budapesta, una plană No 13 tot de la aceeași firmă , o
stereotipic toate în 1912, iar la un an după aceasta, mașinile compactării la care s-au adăugat
în 1930 o mașină americană care avea mai multe întrebuințări în codul Tipografiei Diecezane.
Alături de Tipografia Diecezană a progresat librăria Diecezană, care în 1920 și-a
deschis o filială pe Bulevardul Regina Momo. Librăria desfăcea mai la produsă în Tipografia
Diecezană Arad precum și alte cărți, reviste, obiecte de cult, veșminte, necesare bisericilor
ortodoxe din Eparhia Arad. Ambele instituții au contribuit efectiv la prosperarea atât a
intereselor materiale cât și culturale ale Eparhiei noastre.
Ca dovadă este destul să amintim faptul că în Tipografia Diecezană s-au tipărit
organul epostiei "Biserică și Școală", calendarul Diecezan și protocoalele desăvârșirea
Eporhiale, apoi manuale pentru școlile de toate categoriile, cărți literare, predici etc. Din 1916
a tipărit în codul Tipografiei Diecezane colecția "Biblioteca Semănătorului" care a editat
aproximativ 180 de numere. De la 1925 a tipărit în codul Tipografiei Diecezane și colecția
"Biblioteca Creștinismului Ortodox" care a editat aproximativ 65 de numere. Aceste colecții
de cărți erau tipărite în sute de mii de exemplare. Tot în codul tipografiei erau tipărite lucrările
literare ale D.S. Grigore Comse. Toate acestea și alte produse grafice erau desfăcute apoi în
librăriile noastre Diecezane.
Nepieritoare merite are, în dezvoltarea tipografiei și a librăriei Diecezane și răposatul
Consilier Eparhial Gherosim Serle, care și-a pus întreg sufletul său nobil în slujba intereselor
vitale ale ambelor instituții. Activitatea acestor intituții a fost încurajată și susținută de toți
ierarhii Episcopiei Ortodoxe din Arad. Pe lângă susținerea logistică a acesor instituții,
ierarhii Episcopiei Ortodoxe din Arad "alimentau" necontenit mașinile tipografiei cei slave
nesecate de semnate învățături.
Alături de aceste îndemnuri ierarhii locului, îndeosebi P.S. Grigore Comșa îndeamnă
și pe preoții săi la o muncă rodnică, care să ducă la promovarea și sinoadelor în altei solii a
Bisericii.
În intervalul 1918-1943 au apărut subteascurile Tipografiei Diecezane din Arad în
număr de 189610 publicații zilnice, săptămânale și lunare și mai cărți didactice, literare și
religioase, în 2611845 exemplare. Tipografia a mai acordat ajutoare parohiilor sărace,
văduvelor de preoți și orfanilor.

5
 În toamna anului 1943 s-a făcut ultima inzestrare a Tipografiei Diecezane din Arad.
Atunci episcopul Aradului P.S. Amdrei Nagienua înzestrat Tipografia Diecezană cu o mașină
rotativă care scoate într-o ora zece mii de exemplare de ziare scrise pe 8 pagini și cu 4 mașini
de cules (linotypuri).
Totodată tipografia Diecezană din Arad a fost mutată într-un nou sediu care fusese
cumpărat cu 4200000 lei. Această locație aparținuse ziarului Aradi Kozlonyuai pe urmă a
fost cumpărat de către societatea anonimă "Tribuna Română" pentru scoaterea ziarului cu
același nume. Cum actiunea pentru tipărirea ziarului a ajuns după câtva timp la strâmtoare,
patrimoniul tipografiei a fost cumpărat de episcop și trecut în inventarul tipografiei
Diecezane. În anul 1944 se tipăreau în tipografie următoarele ziare și reviste: ziarul "Tribuna
Română" din 1 noiembrie 1943 foaie pentru popor "Calea Mântuirii" din ianuarie 1944 și
revista "Biserică și Școală" , aceste ziaresi reviste adăugându-li-se și alte publicații.
Noul sediu a fost sfințit marți 8 februarie 1944 la ora 8:00 dimineață când P.S. Andrei
Magieru a oficiat sfințirea apei, a stropit noile ateliere și apoi a rostit următoarele cuvinte pe
care le menționăm în anexă 2. În încheiere P.S. Părintele Episcop a îndemnat pe muncitori să-
și împlinească munca lor cu plăcere și atunci vor găsi în ea mângâierea pe care ți-o dă
rugăciunea. Apoi a dispus ca direcțiunea tipografiei să pună în fiecare atelier icoana
Mântuitorului și crucea care să întărească sufletele muncitorilor.
După discursul P.S. Andrei Magiene a vorbit Preotul Emil Căpitan, directorul
Tipografiei Diecezane. În acel moment, Diecezana care avea următoarele secții: tipografie,
librărie și compactorie, îndeplinea toate condițiile proposirii, fiind înălțimea cerințelor acelor
vremi.

6
 Cap 3
Organizarea și chivernisirea tipografiei Diecezane din Arad

Organizarea și chivernisirea tipografiei diecezane din Arad întemeiată în anul 1878 ,

Tipografia diecezană din Arad s-a bucurat de organizarea și chivernisirea ierarhilor locali care
au susținut-o din punct de vedere logistic.
Nu trebuie uitat faptul că din capitalul de 2400 de coroane , care a reprezentat fondul
întemeierii tipografiei, 2000 dintre acestea au fost donate de episcopul Ioan Mețianu.
Pentru chivernisirea și destinația averilor financiare au fost constituite mai multe
fonduri din care menționam: fondul general administrativ, fondul școlar, fondul bisericesc
cultural, fondul instructiv episcopesc, fondul preoțesc de ajutoare a văduvelor și orfanilor
preoților, fondul eparhial special, fondul de depozit s. a. Principalul fond era „Ioan Mețianu”,
care avea menirea ajutării bisericilor sărace.
Tipografia diecezană a avut mai multe sedii în orașul Arad, până în anul 1912 când s-a
mutat în casa proprie din str. M. Eminescu.
Aceasta evoluție ascendentă s-a datorat organizării financiare progresive.
Tipografia a apărut ca și o necesitate a bisericii ortodoxe, fiind considerată de către
ierarhi ca și o armă pentru pastrarea fiintei nationale române.
Încă de la începuturile ei, Tipografia Diecezană se recomandă a executa tot felul de
lucrări tipografice „ce se țin de o certa bronsa și anume”- opuri și broșuri, invitații, bilete de
logodnă, după dorința și în culori, bilanțuri, anunțuri funerare, statute, libere, circulare,
afișe , bilete de cununie, după dorința, bilete de intrare, cărți de vizită diferite formate plicuri
cu firmă, obligațiuni, diferite tipărituri pentru bănci, note muzicale pentru cor, care se
efectueaza promt, în cel mai scurt timp și la prețuri cuvenite.
Alături de aceste tipărituri, Tipografia Diecezna mai tiparea cărți, reviste, ziare, a
diferitelor reviste de cărți precum și a editurii diecezane. Principalele colecții de cărți care isi
tipareau lucrarile erau: „Biblioteca Semănătorului” din 1916, „Biblioteca Creștinismului
Ortodox” din 1925 „Indemnuri duhovnicesti”. Biblioteca satului ortodox „Îndemnuri morale”,
gânduri crestinesti. „Biblioteca Îngerașului”, ”Biblioteca Ateneului Popular” și „Biblioteca
Calea Mântuirii”. Toate aceste colecții au tipărit un numar impresionant de cărți și în tiraje
impresionante.
Tipografia Diecezană din Arad s-a remarcat, în special prin tipărirea de broșuri.
Începând cu anul 1883, Tipografia Diecezană vă tipări cu ortografia Academiei
Române, lucru ce-l vă aduce pe redactorul Mangra la divergențe cu episcopul Metianu, care
împreună cu membrii consistoriulul eparhial s-a opus. Într-o scrisoare din 25 decenbrie 1916
pe care Mangra o adresează din Oradea lui Roman Ciorogariu la Arad, menționează că
„episcopului și consistoriului nu-i trebuiau ortografia Academiei căci lozinca era dată la
profesorul așa trebuie să scrie cum îi poruncește acela care-l plătește. S-a zis chiar în examen ,
în prezenta lui Babeș, membru al Academiei Romane”.
Referitor la scrierea cu ortografia Academiei, în articolul Steaua noastră conducatoare,
publicat în nr.58 din 1883 al revistei biserica și Scoală Vasile Mangra afirmă că „atât în
privință limbii cât și a modului de scriere, noi ne-am conformat pe cât ne-a stat în putință
curentului binefăcători de peste Carpați”

7
 În cele din urmă s-a ajuns la un compromis, partea oficială s-a tipărit cu ortografia
etimologica, iar cea literară cu ortografia Academiei.
La început Tipografia Diecezană a fost condusă de întemeietorul ei, P.S Ioan
Mețianu și a beneficiat de doisprezece persoane, iar completarea personalului se recruta prin
intermediul revistei „Biserica și Școala” în care se faceau anunțuri referitoate la recruțarea
personalului. Astfel în nr.22 al revistei „Biserica și Scoală” din 30 mai / 12 iunie 1910 în
XXXIV pagina 5 este publicat urmatorul anunț „Tipografia Diecezana din Arad angajează un
culegător si un mașinist”. Condițiile erau următoarele „ambii să fie neorganizați și muncitori.
Mașinist ca leafa lunară 160 de coroane, iar culegătorul 120 coroane. Codintiile sunt sigure
întrucât cei aplicați vor corespunde. Anticipațiunii sau spese de călătorie nu dăm.
Ofertele cu eventualele documente sunt primite la adresa Tipografiei Diecezană din
Arad”, iar în aceeași revistă dar din data de 10/23 iulie 1918 an XLII pagina 4 este prezentat
urmatorul anunt:
„Pentru tipografia noastră se caută un învățăcel. Conditiunile de primire. Băiatul să
aibe două clare medii sau cel putin cele elemantare și să fie trecut de paiseprezece ani.
Aceeași revista, „Biserica și Scoală” din 7 martie 1943 an LXVII Nr. 10 pagina 80
face urmatorul anunț „Tipografia Diecezană” din Arad caută spre angajare un ucenic la
reacția de mașini a tipografiei. Condiții de angajare: curs primar complet și vârstă de
paisprezece ani împliniți.
În privința dotării Tipografice Diecezane facem urmatoarele precizari, ca la început
existase un teasc, apoi o mașină numită „Renania” care a funcționat până în 1913, când
Tipografia Diecezana a fost dotată cu mașini de la firma „Warvner I” la care s-au adăugat
mașini de compactat. Din anul 1943, Tipografia Diecezană a intrat în posesia unei mașini
rotative.
Publicatiile tipărite la Tipografia Diecezană erau distribuite prin intermediul parohiilor
din cadrul episcopiei Arad. Numeroasele apeluri și anunțuri pe care le făcea ierarhul locului,
precum și administrația Tipografiei confirmă această idee. Astfel într-un articol din revista
„Biserica și Școala” din 20 februarie/ 5 martie 1905 an XXIX Nr 8, episcopul Ioan I. Popp
precizează împortanța procurării cărților, revistelor, precum și a materialelor necesare
bisericilor direct de la Tipografie, încălcarea acestui principiu fiind considerat „un delict al
desconsiderațiunii instituției bisericești”. Articolul complet îl redau în anexa 3.
După înființarea Librăriei Diecezane în anul 1909, tipăriturile Tipografiei Diecezane
erau desfăcute în cadrul acestei librării, care la rândul ei și-a format mai multe filiale în cadrul
Episcopiei din Arad.
Tot pentru a satisface necesitățiile clerului, a fost înființat un stabiliment de croitorie
pentru hainele preoțești, precum și pentru armate, recvizitele bisericești, epitofe (mormântul
Domnului), epitrofile, măsor pentru tetrapod, stichare,perdele la ușile împărătești etc. Prețurile
erau dintre cele mai convenabile. Deschiderea acestui stabiliment este anunțată în revista
„Biserica și Școala” din 14/27 aprilie 1913 Nr. 15, pe care o redau în anexa.
Personalul pentru acest stabiliment era recrutat tot prin intermediul revistei „Biserica
și Școala”. În sprijinul acestei afirmații, menționez articolul apărut în revista respectivă din 29
septembrie/12 octombrie 1913 an XXXVII Nr. 39 pagina 333, care cuprinde uimitoarele
„Librăria Diecezană din Arad caută pentru stabilimentul de croitorie un sodal care știe și e
versat în croiul civil, iar pentru stabilimentul de compactorie un conducător linterimal sodal/

8
și un ucenic, precum și un ucenic pentru Tipografie.De la acesta din urmă se cere să aibe
minimum paisprăzece ani, având cel puțin două clase medii”. Articolul este seminat de
administratorii Tipografiei și Librăriei Diecezane Arad.
Alături de aceste instituții au mai fost constituite unele organizații. Astfel la instituțiile
P.S. Andrei Măgienu și prin acțiunea părinteluib Em. Căpitan directorul Diecezanei a
început Organizarea unui serviciu de distribuire a icoanelor religioase, pentru casele
credincioșilor. Această acțiune a apărut din dorința de a oferi creștinilor obiecte creștine.
Părintele Toma Florea din Tomești a făcut această acțiune încă din toamna anului 1942 el
fiind membru al Asociației clerului Andrei Șaguna secția Arad, care își propunea înființarea
în fiecare casă a unui „colț religios”, a unui Mic Altar.
În ceea ce privește tirajul tipăriturilor, executate de Tipografiea Diecezană, amintește
faptul că în cazul epuizării tipăririlor erau retipărite respectivele lucrări: cărții,reviste, birouri,
calendare, foi volonte, invitări la cununie şi logodnă, biletele de vizită,extrase de botez,
registrele, note muzicale etc. În sprijinul acestor afirmații voi reproduce anunțul apărut în
revista „Biserica și Școala” din 11/24 decembrie 1916 an XC Nr. 50 pagina 365, în care se
menționează următoarele „Cu tot respectul aducem la cunoștință onoratului public că, când
ediția I care cuprindea 130.000 de exemplare din calendarul nostru diecezan pe anul 1917, an
scos de sub tipar a doua ediție în 10.000 de exemplare. Această nouă ediție este întregită și
conține tarife nouă postală și acompetințelorde timbru, care în ediția I nu s-a putut lua.
Prețul unui exemplar este de 60 fileri plus 15 fileri pentru porto de comanda pentru cel
puțin 30 de exemplare, oferind 25% rabat, primindu-se și francafura.
Articolul este semnat de către reprezentanții Tipografiei și o Librărie Diecezane din
Arad.
După cum se poate observa din acest articol, se poate concluziona faptul că tipăriturile
care se epuizau erau retipărite, pentru a satisface cererile publicului doritor de carte.
Cărțile și broșurile tipărite în Tipografia Diecezană și care se epuizau erau retipărite în
mai multe ediții, ajungându-se la retipărirea acestora în patru sau chiar in cinci ediții. În
sprijinul acestor afirmații menționăm următoarele lucrări care s-au tipărit la Tipografia
Diecezona și care s-au epuizat , fiind necesară editarea de noi cărți și anume „Carte de citire”
scrisă de Iuliu Vuica și destinată elevilor de clasa a II-a. Care a fost retipărită cel puțin în cinci
ediții sau lucrarea intitulată „Carte de rugăciune și cântări bisericești” scrisă de Trifon
Lugojan și care a fost retipărită în patru ediții în cadrul Tipografiei Diecezane din Arad.
Edițiile de carte care erau retipărite ulterior erau completate cu noi informații sau erau
corectate anumite greșeli, dacă era cazul, apărute în edițiile precedente fiind înbunătățite
d.p.d.v este cazul lucrării intitulate „Cartea de rugăciuni” care a fost tipărită cu
binecuvântarea episcopului Andrei Mogoiu a cărei ediții prime era una populară fiind
vândută cu 50 de lei. A doua ediție a fost tipărită pe hârtie semi velină în doua culori, fiind
legată în pânză care era vândută cu 100 de lei. În fine, a treia ediție era tipărită pe hârtie de
lux în două culori fiind legată în întregime în pânză și care costa 200 de lei.
Alte lucrări erau completate cu noile informații apărute între timp. Este cazul lucrărilor
intitulate „Duhul Adevărului” care cuprindea 88 de Schițe și predici pentru toate duminicile și
sărbătorile de paste an, a cărui a doua ediție a fost adăugită, precum și a lucrării „Convonele
Bisericii Ortodoxe” scrisă de Dr. Nicodim Miloș și tradusă de Unaș Kovinici și fondurile
tipografiei Diecezane și ulterior și a celorlalte Instituții, si respectiv librărie și atelierul de

9
croitorie, care depindeau în mod direct de Episcopia din Arad, rău votate anual. Astfel,
bugetul Consistoriului roman greco-ortodox din Arad pe anul 1908 arâta în felul amator.
Tipărituri pentru Consistoriu pe anul 1907 are de 2000 de tipărituri iar in 1908 are de
3000 de tiparituri, iar regizate de scris, mobile si ———de 1000 tiparituri in 1907. Iar in 1908
de 1600 de tiparituri.

Protecția tipografică
In trecutul nostru istoric, nevoia de slavă, tipărită, a fost permanent resimțită sub
cupola adevărului că tiparul o facilitat, acumulareaconștiinței naționale colective. Această
nevoie a cunoscut pe măruă ce poporul nostru și-o intensificat lupta deemancipare națională,
bine știind ca viața bisericeasca a evoluat paralel cu cea socială ,culturală și poetică. Evident,
pe coordonatele acestei idei se situează și întemeierea tiparului românesc diecezan din Arad.
De altfel, în istoria a românilor din această parte de țară, au existat mai multe încercări de
întemeiere a unor tipografii proprii dar, nici una din păcate către timpurile moderne, nu s-a
putut cerceteze, condițiile istorice cunoscute împotrivindu-se unor astfel de tentative. Iar
tipografiile instalate în acest areal până la un anumit moment nu erauromânești ,„nu erau ale
bisericii noastre , nici la dispoziția ei”. Această situație nu a împiedicat biserica ortodoxa, de
pe aceste meleaguri, să fie străină de binefacerile pe care le oferea “Arta lui Guntemberg
deoarece factorii responsabili ai acestei Diecezane au apelat la serviciile altor tipografii mai
apropiate și mai îndepărtate, românești ori neromânești titulate ori nu de Biserica
strămoșească.
Producția Tipografiei Duecezane din Arad poate fi structurată după-amiaza urmează:
• Producția de periodice
• Producția de carte
Producția de periodice
Din rândul acestora menționări revistele ,calendarele diecezane, protocoalele
sinuadelor Eparhiale statuale fondului eparhiei ortodoxe române a modului și actele
dezbaterilor fondului preoțesc din Eparhia modului, neclare.
În ceea ce privește importanța periodicele facem următoarele mențiuni.
Micile publicații au mare rost în viața noastră culturală pentru că, întâi de toate cultura
ne este bine sa fie monopolizată de o singură editarănou ziar. Cultura nu pornește de la un
singur centru, iar pentru a se putea răspândi, cultura nu trebuie sa fie legată de un singur loc.
Nu trebuie să locuiești într-un singur oraș că să lupți împotriva egoismului, ca sa inveti pe
cineva a-și înfrâna a fi cumpănit în judecata sa ,a fi bun cetățean , a-și cunoaște bine trecutul
țării a cunoaște cele mai bune metode de lucrare a pământului ,pentru acestea nu este nevoie
sa te legi Numai de un oras central. Pentru a înțelege cat mai bine importanța periodicele
locale ,facemurmătoarea comparație ,întrepresalocală și cea centrală ,pe deoparte și între
rândurile mici și cele mari pe de altă parte .
Este adevărat că doar râurile mari pot purta corăbii dar și pârâiașele de munte
fecundează pământurile și luncile pe unde trec, în consecință nu doar râurile mari sunt de
folos. În același mod se întâmplă și cu gazetele de provincie, care aduc mari foloase, căci
conțin informații locale despre fapte și oameni cu amănuntul, care nu se trec în publicațiile
mari. O foaie provincială cunoaște mai bine pe oamenii și împrejurimile și dacă ea nu are în

10
vedere câștig material, va fi de mare folos pentru apărarea spiritului național și moralitatea
publica.
A face „apostolat cultural “înseamnă a exercita față de aproape prim cultură ,a-l face
pe el părtaș bunurilor culturale, ori contactul zilnic cu cei mai apropriați, cum cunoașterea lor
te îndreptățește să le dai o haina sufletească. Și mai este ceva ori cât de mult s-ar difuza
cultura prin ziare, cotidienele, revistele din centrul țării, ori câtă putere de muncă au
conducători din centrele culturale, forțele lor nu dispentează de la activarea altor forțe. Un
ziar local poate fi un element prețios de transmisiune și infuzie în cunoștința poporului a
idealurilor morale și intelectuale. Un ziar local poate fi o tribuna a nevoilor ratelor, în care se
poate arâta neajunsurile stările sanitare administrative, culturale și morale ale fiecărui sat,
arătând căile de îndreptare.
P.S Grigorie Comșa considera că un ziar de provincie, trebuie să fie o miniatură a unui
ziar din capitală cu tot felul de știri din toată țara și mai ales politice, pentru ca să fim drepți
numărul de voturi ale unui sau altui partid polotic nu prea influențează cultura satelor. Eu cred
“afirma aulari ierarh, că cea mai mare misiune are un ziar local, dacă se ocupă de sufletul
neamului, ca el sa fie în continua tradiție”.
În lumea satelor, erau citite, mai ales partea agricolă a unui ziar local. Unele ziare
aveau si o rubrică religioasă. Dar cu toate acestea , in cercurile culturale munceau doar o parte
din clasele sociale , este vorba despre învațatorii si preoții , acestia având absolută nevoie de
o ordonare in munca culturală.
Fiecare sat trebuia culturalizat printr-o acțiune sisteamtica bine definita. Nu ajungea o
data pe an sa vina învațatorii “o dată “Artro” într-un sat ca sa culturalizeze. Aici trebuia o
acțiune mai complexa , mai vasta pentru fiecare sat, cursuri pentru adulti , cursuri igienice
pentru mame , cursuri agricole pentru plugari si alte mijloace pot fi aducătoare de mult folos”.
În lumea satelor , revistele trebuiau sa învete pe țaran sa prețuiască valoarea muncii de
orice fel , iar nu numai sa caute a face pe jiue, adica slujbaș , sau medic, inginer etc.
Țaranului trebuia să i se spună toate sub aspectul concepției creștine , el trebuia
bunăoara să știe că si trântuitorul putea sa fie profesor învațat , plugar , om bogat, om puternic
dar a ales meșteșugul de tâmplar pentru că pe acea vreme munca de meșteșsugar, munca
manuala era disprețuită.
Biserica ortodoxa s-a implicat în această muncă de culturalizare a poporului , deoarece
era convinsă ca doar prin culturalizare se poate progresa , iar locuitorii doar prin cunoaștere
vor putea practica acele mijloace care vor duce la îmbunătațirea stării materiale. Această
muncă de culturalizare va putea fi ușurata de colaborarea preoților și a dascalilor.
În cadrul Tipografie din Arad, cea mai importantă revistă care s-a tiparit a fost
“Biserica și Școala” care a avut ca si predecesoare revistele “Speranța” și “Lumina”.
“Speranța” era un organ al Societații de lectura a teologilor români din Arad, fiind
tiparita la Tipografia lui Stefan Gyurai din Arad.
Primul număr al ziarului a apărut la 1/13 februarie 1869. Colegiul de redacție fiind
format din Constantin Gurbon, Ion Berșeanu, Iustinean Cornețiu si Georgiu Morariu.
Ineu si Buteni, remarcandu-se in lupta pentru drepturile națiunii romane.
Revista era unica si prima foaie bisericească a romanilor ortodoxi din Ungaria si
Ardeal.
La sfarsitul anului 1869, revista nu mai apărea, din lipsa de abonați.

11
 În urma donației de la Banca de asigurări “Transilvania” care oferise 10 ocții revista
“Speranța” reapare la 10/22 ianuarie 1871 sub conducerea lui Gherasim Serbu, care gireaza
primele trei numere, iar din februarie 1871 revista este girată de Mihail Stunze, care
îndeplinește acteastă funcție până în octombrie 1871 cand este înlocuit cu Vasile Mangre.
Comitetul de redactie se schimba la fiecare început de an universitar, dar au existat cazuri
cand au avut loc schimbări și în timpul anului academic.
Revista a fost elogiată de Andrei Șaguna, Gheorghe Boritiu si D. Onciu, iar dintr-o
scrisoare(26 februarie 1871) Ioan Slavici iși manifestă satisfacția pentru faptul ca Mihai
Eminescu afirmase des pe “Speranța” că “e mai mult decat am crezut”.
În paginile acestei reviste au publicat personalitați de seamă ale epocii Ioan Slavici,
Ion Rusu, Iosif Goldiș, Ilarion Pușcariu, Miron Romanul si alții.
La mijlocul anului 1872, revista iși înceteaza apariția din Arad luând hotărârea editării
unei reviste bisericești, școlistică literară si economică, purtând numele de “Lumina”.
Revista și-a inaugurat aparitiția la 1/13 august 1872 sub redacția lui Georgiu Popa care
ramâne redactor responsabil pana la 3/13 mai 1873 cand se retrage , fiind înlocuit cu Iosif
Goldiș care ramâne în această funcție până în anul 1874 cand este înlocuit cu Vicențiu
Mangro, iar în primul număr sub conducerea sa apare la 21 februarie/ 5 martie 1874 având
numărul 11.
Din motive materiale, P.S Ioan Metianu oprește revista la data de 29 iunie/11 iulie
1875, cand apare ultimul număr.
Revista avea două parți: o parte agricolă si o parte neoficială cuprinzand rubrici
consacrate științei si culturii. În mare parte științific erau publicate disertațiuni din diferite
ramuri ale științelor, cu vanatori ocazionale, discursuri de valoare din sfera literaturii
bisericești, precum si principii ale organizarii administrației bisericești si a școlarilor.
Aceste doua publicații au oferit cadrul apariției revistei intitulate “Bisterica și Școala”
care era o revista săptămânala, uneori apărea in cadrul acele ori saptamani mai mult numere:
Aceasta datorându-se lipsei de spațiu precum si a unor evenimente care împiedicau apariția cu
regularitate a acestei publicații.
“Biserica și Școala” era o foaie bisericeasă, școlastică, literară si economică ce aparea
duminica, fiind cea mai logevivă publicație aradeană cu o apariție de peste sapte decenii.
Publicația mai apare si astăzi, dar sub un alt format.
Primul număr al acestei publicații a apărut la 30 ianuarie/ 11 februarie 1877 fiind
tipărit, ca de altfel si celelalte doua publicații precedente in tipografia lui Stefan Gyulai din
Arad.
Din 1 ianuarie 1879 revista “Biserica și Școala" apare in editura Tipografiei Diacezane
din Arad girata de Aron Hamzea, care primise numele de calugăr Augustin.
Motivul apariției acestei publicații este menționat la 3/15 februarie 1877 de episcopul
Ioan Mețianu prin intermediul unei curculare, in care argumenteaza faptul că revista este
destinată pentru luminarea clerului si învațătorilor(...) dar si pentru publicațiunile oficioase ale
revistei “Am făcut această si din acel îndemn ca pre cum alții au mai în tot orasul câte una-
doua foi, 60 chiar frații noștrii din Tronul vonia acolo mai multe foi periodice: pâna atunce
noi cești din pârțile ungarice și bonatice, cari nu suntem nici mai puțin, nici mai răsace (...) să
nu rămânem chiar fără nici o foaie". Circulara era însoțita și de mai multe exemplare ale
revistei pe care cerea protopopilor să le distribuie preoților pentru a sprijini editarea ei.

12
 Publicația a primit aprobarea oficiala pentru editarea revistei la 24 ianuarie 1877, iar
Vasile Mangra a fost desemnat redactor-șef al acestei publicități a cărui supunere a fost pus de
respectiva personalitate, menționată mai sus.
În articolul de fond "Către naratul public român! al primului numar" Vasile Mangra in
calitate de redactor scrie "Am fi dorit și ne-am bucura din inimă dacă inițiativa în această
direcțiune ar fi luat-o alții cu mai multă experiență și mai multă deprindere pe terenul social-
bisericesc și școlar; daca n-au făcut-o datoria noastră este să o facem, după ale noastre peteri,
Biserica și Școala În hoc signo vinces! iată deviza ce ne conduce Crucea și Evnaghelia,
credința și doctrina, Biserica și Școala, nimic mai salutar si necesar pentru noi. Într-o era atât
de molipsită decât a restabili și înălța prestigiul acestor elemente și instrucțiuni de cultură și
de viață".
Din anul 1883, revista "Biserica și Școala" va aparea scrisa in ortografia Academiei
Române, dar o părasește curând, din ordinul consistorial care avea ortografia etimologică a lui
Cipariu, aceasta ducând la înlocuirea lui Vasile Mangra cu Augustin Hamzea.
Deviza revistei era "Totul pentru națiune" iar redactorii care scriau la publicația
"Biserica și Școala" erau plătiți cu 800 de coroane pe an, iar colaboratorii de peste Carpați
scriau la respectiva revistă, fără renumerație.
În paginile acestei foi oficiale au apărut mii și mii de articole cu caracter istoric,
literar, pedagogic, teologic, științific, economic, apoi predici, recenzii, note, știri privind viața
culturală și școlara din Transilvania și vechia României, la care se adaugă, cum era firesc
"partea oficială", care era structurată pe concursuri pentru posturi de preoți și pe dispoziții ale
centrului eparhial. Un rol important ocupa în paginile revistei, publicarea unor cataloage care
cuprindeau cărțile desfăcute în cadrul librăriei Diecezane din Arad și reclamele la diferitele
firme s-au produse menționate mai sus. Prima reclamă din revista "Biserica și Școala" este
consemnată in numărul 44 din 29 octombrie/10 noiembrie 1878 din cadrul revistei
rerspective.
Apariția Tipografiei Diecezane din Arad, în peisajul publicisticii, a fost considerată de
bun augur. Tipografia Diecezană a fost înființată în 1879 cu banii episcopului de atunci Ioan
Mețianu, care dăruiește Episcopiei Ortodoxe din Arad? Aici se va împrima de acum înainte
"Biserica și Școala", dar și alte foi arădene , manuale pentru șolile poporale și "Preparandiei",
lucrări literare sau de alt gen, până pe la mijlocul secolului XX.
Dintre redactorii revistei "Biserica și Școala" menționăm pe Vasile Mangra, care a
condus revista in trei rânduri : 1877-1878, 1883-1884 și 1899-1900. Acesta s-a remarcat încă
de pe băncile institutului teologic (1869-1872), dând dovadă de frumoase aptitudini științifice
și publicistice. Colaboreaza la revista Speranța (1869,1871-1872) a cărei redactor devine la
inceputul anului școlar 1871-1872. Va redacta doar 14 numere pentru că din cauze materiale
revista își va inceta apariția. După nu mai un an apre revista "Lumina" (1/13 august, 1872) la
care pentru început a fost numai laborator iar din 21 februarie/15 martie 1874 redactor.
Cu experiența de redactor al celor două reviste arădene, Mangra a inceput redactarea
revistei "Biserica și Școala" de la care se retrage în 1878. La conducerea revistei revine
incepând cu numărul 6 din anul 1883, dar este nevoit să se retragă din nou in anul 1884,
datorită conflictului cu episcopul Ioan Mețianu.
La sfârșitul anului 1898, episcopul Ioan Mețianu numit mitropolit la Sibiu iar noul
episcop al Aradului Iosif Ioan Goldiș îi încredințează din nou la începutul anului 1899

13
conducerea revistei, pe care o conduce pâna în anul 1900 când este numit vicor al
consistoriului eparhial de la Oradea. Deși se mută de la Arad la Oradea, el nu încetează
colaborarea cu revista.
Al doilea redactor o fost Aron Augustin Hamzea, care a condus publicația in două
rânduri: 1879-1882 și 1884-1899. A absolvit Institutul teologic din Sibiu și facultatea de
Drept din cadrul universității din Budapesta. A colaborator al revistei Albina. Vine la Arad în
anul 1875 și funcționează ca și profesor la Institutul teologic din Arad, până în 1881 când este
asesor referent ordinar în senatul bisericesc al consistoriului eparhial. În această funcție
rămâne până în anul 1887, an în care este ales director al Institutului teologic-pedagogic din
Arad, pe care o conduce până în 1901 când se retrage la mânăstirea Hodoș-Bodrog.
În timpul celor 26 de ani de profesorat a predat toate disciplinele teologice, și a
publicat cursuri de istorie bisericeasca românească și universală, precum și cursuri de liturgică
și pastorală.
Al treilea redactor a fost Roman Ciorogariu 1900-1917. A fost profesor și director al
Institutului teologic-pedagogic din Arad, iar ca redactor a atacat și rezolvat cele mai dificile
probleme de ordin bisericesc și național prin intermediul articolelor publicate in cadrul
revistei, în care românii erau indemnați să susțina școlile confesionale, inclusiv prin mărirea
salarilor învațătorilor.
Roman Ciorogariu și-a desfașurat activitățile într-un moment în care autoritățile
maghiare încercau introducerea limbii maghiare în toate școlile confesionale și au adoptat
unele legi cu caracter discriminatoriu. Este vorba despre proiectul Berzevici, din anul 1904,
care prevedea predarea numai în limba maghiară în școlile în care elevii maghiari dețineau
20% din totalul celor care frecventau o școală. Proiectul nu a fost aplicat, dar a stat la baza
legilor Appony din 1907, care printr-o serie de măsuri cum sunt: salarizarea dascălilor, a
clădirilor se urmărea transformarea școlilor confesionale în școli de stat și generalizarea limbii
maghiare în învățământ.
În anul 1917 a fost ales vicar al Consistoriului ortodox român din Oradea, părăsind
revista „Biserica și școala.”
Al patrulea redactor, în ordinea cronologică este Teodor Bortiș 1917-1921 (28), care
își anunță preluarea revistei printr-un anunț în revista „Biserica și școala” de la 24
septembrie/7 octombrie 1917 în numărul 39 pagina 311 și care era formulat astfel, „conform
dispozițiunii P.S. Sole Domnul episcop Ioan I, Popp, cu numărul present redactarea acestui
ziar am luat-o asupra mea”, iar la sfârșitul articolului se semnează. Noul redactor al
publicației a fost și el profesor la Institutul teologic-pedagogic din Arad.
Al cincilea redactor responsabil la revista „Biserica și școala” a fost preotul Simion
Stana 1922-1936 (29). A fost unul dintre cei mai longevivi redactori responsabili ai revistei.
În anul 1936, la începutul lunii decembrie, Simion Stana solicita Episcopului Andrei Magieru
să-i aprobe demisia, motivându-și gestul în ultimul număr al revistei (număr 51-52, pagina 18)
din 1936.......?????............în niște cuvinte simple, dar pline de recunoștință „deoarece forțele
mele intelectuale și sufletești sunt mult angajate în cadrul altor ocupații îndeplinite de mine
(...) când mă despart de „Biserica și școala” pe care am redactat-o vreme cincisprezece ani și
în coloanele căreia mi-am pus toată căldura sufletului, mulțumesc din inimă iubiților
colaboratori ai acestei reviste, cari m-au ajutat în mod așa de efectiv să-mi îndeplinesc
îndatorirea de redactor.”

14
 Al șaselea redactor responsabil a fost Gheorghe Ciuhandu 1936-1939 (30). Acesta s-a
remarcat încă din 1909, când a făcut o statistică în rândul învățătorilor cititori de gazetă.
Această statistică o vedem în anexa 5.
Responsabilitatea editării revistei „Biserica și școala” i-a fost încredințată de episcopul
Andrei Magieru, care cu acest prilej, trasa câteva linii generale pe care trebuia să le urmeze
revista. În primul rând trebuia să fie o „cronică fidelă a vieții religioase-morale din eparhie,
precum și a evenimentelor religioase de interes oștesc pentru Biserica noastră”, dar și „loc de
întâlnire spirituală pentru toți cari vor să comunice sau să ceară informații de procedură
pastorală, unde experiența se va îmbina în mod armonios cu știința teologică, o școală de
gândire ortodoxă, vatră caldă duhovnicească în jurul căreia să se adune talentele din clerul
nostru înzestrate cu darul gândirii luminoase și al scrisului lămurit.”(31)
Tot la inaugurarea noii conduceri Dr. Gheorghe Ciuhandu definea programul revistei
„doctrină....????.... a sfintei Biserici ortodoxe și interesele de existență și de prosperitate a
Bisericii și poporului românesc”. (32) El a promovat o serie de tineri teologi, în paginile
revistei: Caius Turcu, Florea Codreanu, Simion Șiclovan, Tudor Demian, Gheorghe Perva și
Gheorghe Lupșa. Noul redactor responsabil nu a căutat să promoveze doar „intelectualitatea
clericală”, ci și „preoți de la sate chiar, cari au școală și carte suficientă, dar le lipsește
îndeletnicirea scrisului (...) pe care sunt datori să încerce a și-o forma și desăvârși, pentru ca și
prin condeiala lor să intre în ...????...... împreună slujire curată și statornică ce o datorăm
neamului nu numai prin lucrările laice și administrative, ci și prin condeiul și cuvântul
tipărit.” (33)
Prin întreaga activitate desfășurată la redacția revistei „Biserica și școala”, dar și prin
experiența sa Gheorghe Ciuhandu a căutat să-i imprime revistei un conținut cât mai variat, iar
ca o primă măsură a fost reducerea extensivă a articolelor și introducerea de noi articole și
rubrici, care urmăreau cultivarea clerului și a credincioșilor.
Al șaptelea redactor al revistei „Biserica și școala” a fost Ilarion Felea.
Acesta a fost profesor la Institutul teologic și s-a remarcat prin publicarea unor
valoroase cărți și broșuri teologice. În perioada comunistă a fost întemnițat, cunoscând astfel
închisorile comuniste.
Al optulea redactor responsabil a fost Tudor Demian, care a condus revista până în
1946, cunoscând și el încarcerarea comunistă.
Ultimul redactor responsabil al revistei „Biserica și școala” a fost Petru Deheleanu,
cunoscut și el prin numeroasele cărți pe care le-a publicat.
Astfel, la 27 iunie 1948, revista „Biserica și școala” își întrerupe apariția, după o
perioadă de 71 de ani. Ea va reapărea în februarie 1992, dar într-o serie nouă, prin grija unui
comitet de redacție prezidat de P.S. Episcop Dr. Timotei Seviciu și care avea un format mic,
fiind formată din patru pagini.
Dintre autorii care au publicat în revista „Biserica și școala” de-a lungul istoriei
menționăm pe: Iosif Goldiș, Augustin Hamsea, Constantin Gurban, Atanasie Tuducescu,
Teodor Ceontea, Dr. Ioan Petranu, Lazăr Petrovici, Dr. Traian Puticiu, Dr. Petru Pipoș, Vasile
Mangra, Roman Ciorogariu, Augustin Bunea, Dr. Gheorghe Ciuhandu, Teodor Botiș, Dr.
Lazăr Iacob, David Voniga, Ioan Nicorescu, Mihai Păcățianu, Traian Vățian, Septimiu Sever
Secula, Ilarion Felea, Vicențiu Babeș, Ioan Mețianu, Ion Domșa, Ion Rusu, Traian Magieru,
Moise Popovici, Iosif Ioan Ardelean, Victor Stanciu, Vintilă....???

15
 Revista „Biserica și Școala” avea un supliment incepând cu anul 1933.Anunțul
apariției acestui supliment este făcut în numărul 1 al revistei din 1 ianuarie 1933 an
LVII.Suplimentul purta numele de „Duminica Tineretului” iar redactor responsabil a fost P.C.
Turicu.
Acest supliment se adresa,cum era firesc,tineretului,cuprinzând informații
culturale,din domeniul școlar,precum și recomandări de cărți.
În cea ce privește prețul revistei și a abonamentului,acestea variau in funcție de
zonă,sau perioadă.Astfel,în anul 1877 5 februarie în 1908 un abonament costa 10 coroane pe
an sau 5 coroane pe jumătate de an,pentru românii din Austria-Ungaria,în vreme ce pentru
românii din Vechiul Regat un aboanament era de 14 franci pe an și 7 franci pe jumătate de
an.Abonamentele se puteau reînoi înainte de expirare.Existau și cazuri în care revista era
distribuită și după ce expirase abonamentul,iar plata se făceau ulterior.Anunțurile referitoare
la abonamente sau la datoriile parahiilor față de revistă se făceau la începutul anului,dar si pe
parcursul anului în paginile publicației „Biserica și Școala” alături de aceste publicații au mai
apărut și alte reviste în raza Episcopi ai Aradului.
Una dintre aceste publicații purta denumirea de „Gura Satului”.Începutul revistei este
făcut la Budapesta,dar în continuare existența la Arad între anii 1871-1879.Apoi continuă
existența la Gherla,ca ulterior să revină din nou la Arad.Această revistă avea un caracter
umoristic.Printre redactorii revistei îl menționăm pe Ioan Russu Șirianu.
O altă publicație înființată la Arad purta numele de „Tribuna Poporului” avândul în
frunte pe Ioan Russu Șirianu.Publicația a fost înființată in anul 1897 ca ulterior,în anul
1904,să-și ia denumirea de „Tribuna”.Tot în anul 1904 a apărut la Arad publicația
„Românul”.
În anul 1903,Ioan Roman Înființează la Șeitin publicația „Lumină și Adevărul”,care își
continuă viețuirea la Arad,începând cu anul 1904.
Un alt ziar apărut la Arad a fost „Reuniunea Învățatorilor” sub redacția lui Iosif
Moldovan.Acesta a fost învațător,iar ulterior a devenit un inspector școlar.Publicația apare
începând cu anul 1904.În domeniul literaturii și amintim revista „Pagini Literare” de Victor
Stanciu.
În anul 1912,s-a făcut o statistică, care prevedea numărul și numele unor
publicații.Această statistică poartă numele de „Publicațiunile periodice românești” fiind
întocmita de N. Hodor și Al. S. Ionescu,pe care o redau in anexa 6.
În anul 1880 și-au început apariția tot din inițiativa episcopului Ioan Matianu
„Calendarele diecezane”,în care erau publicate articole cu caracter literar și ironic,ele aveau
un rol însemnat în cultivarea marilor de credincioși din parohia Arad și la întărirea conștiinței
de unitate națională.
Prețul unui „Calendar diecezan” a ajuns în anul 1907 la 40 de fileri,sau 20 de
coroane,extinzându-se pe 15 coale.
„Calendarele diecezane” erau confecționate la sfârșitul anului,ele fiind destinate
pentru anul următor.Anunțul apariției se făcea,de obicei în revista „Biserica și Școala”.În
cazul în care epuiza prima ediție a „Calendarului diecezan” se tipărea o nouă ediție.
Au existat și calendare de buzunar pentru trebuința preoților de Iosif
Moldovan,director școlar în Arad.Prețul unui calendar era o coroană,în ciuda instaurării
regimului Comunist.

16
 În România „Calendarele diecezane” au continuat să apară și după anul 1948.Astfel
„Calendarul diecezan” pe anul 1951 era executat în atelierele Întreprinderilor Eparhiole
Ortodoxe Române,Dieceza Arad.Editarea era deținută de Episcopia Aradului,iar tiparul era
executat atât timp cât timp a existat,în cadrul Tipografiei Diecezane.
Formatul „Calendarului diecezan” din anul 1951 era de 20,5x15cm,fiind structurat în
doua părți.
Prima parte cuprinde un îndrumător tipiconal foarte bine documentat și foarte bine
apreciat de preoții și studenții,iar partea doua era la rândul ei,împărțită pe lună fiecare lună
având după grupe,înșirate pe două coloane.Prima coloană cuprindea explicații,iar a doua
grupă cuprindea sfaturi practice.
Începând cu anul 1956, „Calendarele diecezane” aparțin și unele predici la duminicile
de peste an.
Din timpul regimului,Nicolae Ceaușescu, „Calendarele diecezane” purtau denumirea
de „Îndrumător biserecesc misionar și patriotic” având un cuprins în care îl preaslăvea pe
conducător.De astfel,portretul dictatorului la inceputul acestui îndrumător.
Un alt gen de tipărituri care se executau în Tipografia Diecezană din Arad erau
„protocoalele eparhiole” care se ținea anual.
Acest gen de tipărituri era considerat ca făcând parte din publicistica minoră,dar în
realitate sinoadele eparhiole concentrau,prin votul electoratului,cele mai reprezentative
personalități (preoți și mineri) ale societății românești din cuprinsul diecezei.Președintele
acestor întruniri sinodale era,în general,episcopul,care era sprijinul de un notar.
Misiunea protocoalelor era de a analiza și delibera asupra celor mai importante
deziderale în buna funcționarea a organismului bisericesc eparhial cu instituțiilr aparținătoare.
Forma protocoalelor era întocmirea unor procese verbale vizând componența adunării,
participările la dezbateri, propunerile, întocmirea și adoptarea deciziilor, regulamentelor
statutelor, înstrucțiunilor și a altor acte cu caracter juridic.
Protocoalele erau structurate pe ședințe, în care erau discutate și raportate veniturile
instituțiilor care depindeau de Episcopia Arad.
Consemnările ședințelor Sinoadelor eparhialeerau tipărite atât în revista ,,Biserica și
Școala”cât și mici broșuri care aveau un format 21,5×14,5 cm.
Tot sub forma de protocol se desfășurau și adunările generale a reuniunii învățătorilor
români de la școlile poporale și confesionale. Aceste reuniuni se făceau anual fiind structurate
pe protopopiate. Deciziile luate la reuniuni erau publicate în mici broșuri de forma 21,5×14,5
cm.,având un număr de peste 100 de pagini.
Cuprinsul era format din raporturile școlilor confesionale pe anii precedenți.
Un alt fel de tipărituri ,executate în Tipografie Diecezană din Arad sunt ,,Actele și
dezbaterile fondului preoțesc”. Aceste tipărituri aveau forma unor broșuri de forma 20×14 cm.
fiind tipărite anual. Cuprindeau fondurile preoțești pe anii precedenți.
Ultima tipăritură periodică pe care o voi menționa în lucrarea de față
este: ,,Anuarșcolar”. Această publicație cuprindea frecvența cu registrul școlarilor și
programul acestei frecventațiuni, evenimentele anuale, inspecțiile anuale, școlare, evidența
ordinațiunilor, consemnarea manualelor folosite, rapoartele lunare pentru 10 luni, raportul de
absențe pentru 20 de cazuri, date statistice sumare etc. Prețul unui ,,Anuar școlar” era de 4
coroane în anul 1906.

17
 Apariția ,,Anuarului școlar” era menționată în revista ,,Biserica și Școala”, care
găzduia și o mică prezentare a respectivului ,,Anuar școlar” din anul 1909 și publicat în
revista ,,Biserica și Școala” o menționăm în anexa 7.
Sub aceeași firmă de publicație, era tipărit și ,,Anuarul institutului pedagogic-teologic
ortodox român din Arad”, a cărui redactor era Roman R. Cioroganu . Publicația era tipărită în
Tipografia Diecezană iar în anul 1917,avea 2 pagini ce cuprindeau activitatea institutului
pedagogic, precum și contribuția adusă institutului de către Avram Sădean.
În concluzia acestei părți aș vrea să menționez faptul că ziaristica este unul dintre cei
mai importanți factori ai educației culturale, politice și sociale e o școală puternică și extinsă,
în care toți cei chemați pot și trebuie să dea învățăturile, pe care le-a primit, spre cititori.
Ca orice instituție socială, ziaristica se naște și ea din anumite trebuințe și este mai
complicată ori mai primitivă după cum treapta de cultură a statului sau a poporului în slujba
căruia se află. Pornind din modeste începuturi și menite a satisface mai multe clase sociale,
ziarele s-au dezvoltat cam anevoios, luptând cu apăsarea cenzurii și cu diferite alte obstacole.
Mai târziu au început a îmbrățișa din ce în ce mai multe ramuri ale muncii și a culturii
omenești,până când au ajuns a fi organisme indispensabile și factori de o importanță
hotărâtoare în viața popoarelor.
b) Producția de carte
Producția de carte tipărită în ,,Tipografia Diecezană” din Arad cuprinde o varietate de
domenii, desigur inegal reprezentată cantitativ și valoric care reflectă anumite opțiuni,
priorități, necesități și obiective.
Activitatea de tipărire a cărților, în cadrul ,,Tipografiei Diecezane” din Arad poate fi
structurată pe autori dar și pe discipline. În rândul disciplinelor, un rol important a revenit
tipăririi de manuale destinate învățământului religios, aceasta datorându-se faptului că la Arad
funcționa o școală teologică remarcată în întreg Ardealul care la rândul ei beneficia de un corp
profesional bine pregătit, a cărui activitate se împletea între munca de la catedră cu cea de
autorde cărți.
Producția de carte poate fi grupată în două grupe: - tipăriri de broșuri
- tipăriri de cărți
Datorită situației geografice a Aradului și a faptului că Aradul reprezintă centrul ce cel
mai mare procentaj de confesiuni din cadrul Bisericii Ortodoxe Române, este de ajuns să
amintim faptul că în Arad a apărut prima comunitate respectiv școală a comunității baptiste
iar Autorul lucrării "Sectologia" P.Dehelean care și-a desfășurat activitatea în Arad , un rol
important l-a avut tipărirea unor cărți și a unor broșuri, careaveau menirea să indemne, dar și
să protejeze crestiniiortodoxi. În continuare voi prezenta cartile tiparite în cadrul”Tipografiei
Diecezane” din Arad în intervalul de ani 1879-1948.
1.Abrudam .M “ Ecleziastul în vremuri” 1937:48 pagini, 12 lei. Cuprinde: Cartea
Ecleziastul pusă în versuri pentru a putea fi mai ușor citită de credincioși.
2. Agârbiceanu.I “Visurti” 1925:124 pagini:10 lei. Cuprinde: culegere de povestiri.
3. Aroma “Două discursuri la solemnitatea patronului,10 coroane sau 25 bani.
Cuprinde: două discursuri ținute la 30 ianuarie 1878,respectib 1879 cu prilejul
serbariipatrinulorinsitutiei de către autor.
4. Ardelean I.I “Buchetul meu” 1902; 217 pagini. Cuprinde un volum de poezii.

18
 5. Augstin G.H “ Discursul pronunțat la descrolirea monumentului profesorului
Teodor Ceontea: discursul ținut la 2 octombrie 1912.
6. Babescu V. “Filmul didactic” 1927, 14 pagini. Cuprinde “ învățături adresate
elevilor”.
7. Barbu P. “Catechism” 1905 , ediția V. 72 pagini Cuprinde : o carte de religie pentru
scoalele paporale.
8. Barbu P. “Istorioare Biblice” 1921 ediția XVII 64 pagini: 5 lei. Cuprinde : cărți ale
Vechiului și Noului Testament , însoțite de comentarii.
9. Bettex F. “ Ce ți se pare de Hristos?” :102 pagini. Cuprinde : învățături despre
persoana a doua a lui Dumnezeu, Iisus Hristos.
10. Bilinsaky L. “Istoria universală” volumul I, tradus de Aurel B Gojia; 204 pagini
3.50 coroane. Cuprinde : este adresată elevilor de la tătuțul pedagogic. Încadrează istoria
rurală începând cu antichitatea și până la perioada medievală. Cuprinde :istoria universală
începând cu evul mediu și până în preajma razboaiului , adică până în prezentul autorului. 12.
Birtolon A. “ Zootehnizarea celor preocupați de zootehnie.
13. Boclea C. “Moise Nicoară” 1943, 456 pagini. Cuprinde “ este structurată în doua
părți în care sunt descrise viață și activitatea patriotică a lui M. Nicoară.
14. Botiș T. și Sadean A. “Institutul pedagogic greco-ortodox român din Arad. “ Cei
dintâi ani din trecutul și viață preparandiei (Școli normale) 1912 , 194 pagini. Cuprinde “ a
fost scrisă cu prilejul împlinirii centenariului, fiind descrisă activitatea institutului.
15. Bolosin t. “Nu vă jucați cu Credință” 1928 ;26 pagini.6lei. Cuprinde : îndemnuri
morale adresate credincioșilor ortodoxi.
16. Barosi D. “Principiile caracterelor tarii”1933 55p. Cuprinde :o sinteză și o
clasificare a caracterelor.
17. BoscaI.B”Florile inimii 1884 –192 pagini.Cuprinde un volum de poezie.
18. Botto I.R “ Alfabetul muzical “ 1945: 64 pagini. Cuprinde un manual adresat
elevilor autorului cu noțiunile de baza ale tehnicii muzicale.
19. Broseu “ Casa de la Ierihan” 1917, 269 pagini. Cuprinde o scurta descriere a
Ierihanului precum și activitatea creștinilor din acest loc.
20. Blaga L. “ Ferestre colorate “ 1926 128 pagini 10 lei. Cuprinde “ referiri ale unor
filosofi despre invataturacrestina.
21. CapitonEm. “ Cinstirea Preacuratei Fecioarei Maria , precum și modalități de
cinstire.
22. Ceontea T. “ Geografie universală “ 1895 280 pagini : 3 coroane. Cuprinde un
manual color.
23. Ceontea T. “ Aritmetica generală și specială” 1899, 408 pagini. Cuprinde :
problemele de aritmetică și rezultatele la aceste probleme.
24. Cioata R.I “ Structura morfologică și geologică o Anticlimatului”. 1938,67 pagini.
Cuprinde un studiu realizat în Ana Tg. Jiu dedicat geologiei românești.
25. Cioara I. “conferința ce s-a ținut cu preoții și învățătorii din protopopiotul Arad
1885”, 1886 24 pagini. Cuprinde consemnariletinute la această conferință.
26. Ciobanu M. “Scrisori către eleve 1901 ediția II 114 pagini. Cuprinde o culegere de
texte adresate elevilor de catrescoala.

19
 27. Ciroionu S. “ Dor de lumină “ 1917 180 pagini ,4 coroane. Cuprinde “ expuneri ale
profesorului Ciroionu despre anumite principii morale ale comportamentului în societate.
28.Ciroionu S. “Merinde pentru suflete Credincioase”1917, 130 pagini. Cuprinde “
învățături adresate credinciosilorortodoxi.
29. Cioroionu S. “ Brazde în ogorul lui Hristos” 1918: 131 pagini , 6 coroane.
Cuprinde îndemnuri pentru pastrearea și raspandireacredintei ortodoxe.
30. Cioroionu S. “cinstitiascultati și iubiți Biserica voastrastramoseasca “1926: 15
pagini 30 lei.
31. Cioroionu S.” Preotul nostru ortodox creștin 1926, 18 pagini, 3 lei. Cuprinde o
carte dedicată pastoratiei preotesti.
năravurile bune” 1926, 15 pagini, 3 lei cuprinde: o brorura de morală adorată
creștinilor.
33. Cioroianu S ,, Despre rugăciunile ’’ 1927, 21 pagini, 3 lei Cuprinde :informații
referitoare la imporata și rolul rugăciunilor în viață creștinilor.
34. Cioroianu S ,,Nu plânge’’ 1930, 222 100 de lei.
Cuprinde: cuvântări funebre.
35. Codreanu F ,, Fă și tu asemenea’’ 1948 340 pagini.
Cuprinde predici la sărbători și duminicile de peste om.
36. Codreanu F ,, Sămânța de lângă cale ’’ 1929, 18 pagini, 3 lei.
Cuprinde :învățături adresate creștinilor ortodox
37. Codreanu B ,,Legea de pensiune invatatoreasca cu explicații’’ 1893, 149 pagini.
Cuprinde :reglementările pensionarii.
38. Codreanu F ,, Haine de nuntă’’ 1929, 32 de pagini 15 lei
Cuprinde : o culegere de predici
39. Codreanu V ,, Legea de pensiune invatatoreasca’’ 1893, 151 pagini.
Cuprinde :reglementările pensionarii.
40. Ciuhandu G ,, Școală noastră populară și darea culturală’’ 1918 cuprinde un raport
al scoalei al anului 1917.
41. Ciuhandu G ,, împreunarea bisericilor ortodoxe Române de pe teritoriul României-
mari într-o singură biserica și raportul acestei biserici față de statul’’ 1919, 32 pagini 1,50
coroane.
Cuprinde: a fost scrisă la cererea fraților în Hristos, inițiatori ai congresului Preoțesc
convocat la Sibiu pe 6/19 februarie și 6/9 martie anul 1919
42. Ciuhandu G. “Reorganizarea Mitropoliei Transilvaniei” 1920,56 de pagini + o
anexă, 14 coroane
Cuprinde: un proiect de reorganizare a Bisericii
43. Ciuhandu G. “Urgia unionista din județul Arad și reacțiunea ortodoxă în anii1834-
1835; 1924,56 pagini
Cuprinde: consecințele aviației în secolul al-XIX-lea, pentru județul Arad și
influențele Episcopiei Greco-Catolice din Oradea
44. Ciuhandu G. “Chestiunea cultelor din România” 1924, 16 pagini
Cuprinde: Moțiunea votată de congresul al X-lea al Preotimei ortodoxedi Mitropoliei
ardealului. Un apel la echilibru dintre culte
45. Ciuhandu G. “Înapoi la apostolie” 1924, 42 pagini

20
 Cuprinde: părerea autorului care susține că viață bisericească suferă de unele efecte de
organizare și chiar de unele greșeli de concepție care trebuiesc înlăturate.
46. Ciuhandu G. “Preoțimea ortodoxă din Ardeal și chestiunea cultelor” 1924 16
pagini
Cuprinde: Problemele cu care se confruntă preoțimea Ardeleană în lupta contra
celorlalte culte.
47. Ciuhandu G. “ Unirea și întoarcerea Golseila ortodoxie” 1924 , 35 pagini
Cuprinde: Referiri la credincioșii din ținutul Golsei, care erau unii dintre înainte de
unirea din 1918, iar după unire au rvenit la ortodoxie
48. Ciuhandu G. “ Cum mi-au răpit unitii și ungurii sufletele de la nodaj 1925 ,23
pagini
Cuprinde: mijloce prin care unitii au revenit să convingă o parte din credincioșii
ortodoxi să treacă la aviație.
49 Ciuhandu G. “ un neam și un suflet” 1925, 24 pagini, 3 lei
Cuprinde: un apel al autorului penru iubirea frățească atât în rândul elevului cât și în
rândul mirenilor
50. Ciuhandu G. “Cei ce strică sufletul poporului Românesc” 1926, 34 pagini
Cuprinde: Critici aduse bisericii Greco-catolice au desbinat neamul românesc.
51 Ciuhandu G. “Propagandă catolică și maghiară de la Macau 1926, 62 pagini, 16 lei.
Cuprinde: procedeele folosite de catolici, maghiari pentru a câștigă noi credinsiosi
52. Ciuhandu G. “Dezbinarea religioasă a Românilor Ardeleni” 1927, 64 pagini
Cuprinde: consecințele acestei dezbinări precum și apel la înțelegerea creștinilor
români.
53. Ciuhandu G. ,, luptele conoclastice din veacurile VIII-IX și un erou al ortodoxiei
românești din veacul al XVIII-lea’’ 1928 28 pagini.
Cuprinde: două conferințe religioase ținute în cadrul Scocietatii Ortodoxe naționale a
femeilor române.
54. Ciuhandu G. ,, Patronatul eclesiastic ungarin raport cu drepturile statului român’’
1928, 220 pagini 100 lei.
Cuprinde rezultatul procuparilor de studiu în legătură cu unele chestiuni ce avea să le
refereze autorul la consiliul eparhial
55. Ciuhandu G ,, Balgradule românesc te chem mărturie” 1929, 29 pagini
Cuprinde:Comemorarea octului de la Albă-Iulia
56. Ciuhandu G. ,,uniatia și analfabetismul în eparhia Gherlei” 1929, 23 pagini
Cuprinde: referiri la situația românilor din Gherla.
57. Ciuhandu G. ,, Doi Ioanovici pe tronul episcopesc ortodox de la Arad” 1929, 60
pagini, 25 lei
Cuprinde: disertația comemorativă despre P.S. Nestor Ioanovici și viață P.S. Victentie
Ioanivici.
58. Ciuhandu G. ,,Din viață lui Nestor Ioanovici” 1929, 60 pagini, 40 lei
Cuprinde: o scurtă schița a vieții P.S. N. Ioanovici
59. Ciuhandu G. ,, Câteva momente din trecutul Episcopiei Aradului” 1929, 32 pagini,
10 lei

21
 Cuprinde: conferință ținută la Siria în martie 1924, în care de cultură. Este introcmita
în urmă cercetările de documente
60. Ciuhandu G. ,, Sfânta Mântuire și Sfânta Cuminecătura “1930, 38 pagini, 6 lei
Cuprinde: învățăturile sfintei biserici, tropare și rugăciuni
61. Ciuhandu G. ,, Brosoveanul, cetateaOrtodoxiei românești” 1930, 32 pagini, 8 lei
Cuprinde: este scrisă cu ocazia Preotimei ortodoxe arădene ținut la Brașov s-au tratat:
Statutul și Biserica Neamului, Bugetul Ministerului de culte și Instrucțiune publică (Referent
Preot E. Stoica, Sighisioara): Modificarea articolului 6 din Legea pentru regimul
Cultelor(Referent Pr, Pavel Borzea, Viștea de Jos)
Reforma agraara și biserica ortodoxă (referent P.R.J. Crăciun Spiring)
61 Reforma învățământului teologic, Referent professor N. Olar rector Academia
teologică din Sibiu.
Misiunea culturală a preotimii (Referent I. Duma, Petrosan, AurelMistor, Sfântul
Gheorghe, preot I. Sudu, Prejmor).
62 Ciuhandu, 6 Doctor GeorgiuPopa, un om de școală și cultură 1841-1897”; 1934,
144: 100 de lei.
Cuprinde: viață și activitatea lui Georigiu Popa.
63 Ciuhandu, 6 ”Gânduri de reorganizare profesională” 1942, 99 de pagini. Cuprinde:
intradumari adresate preoților.
64 Ciuhandu, 0 ”O dreapta cerere către veneratul consistor român Greco-ortodox din
Arad și către veneratul sinoddiecezan din anul 1914” 1914, 64 pagini. Cuprinde cererile și
răspunsurile primite de autor în chestiunea de dreptsi de benficiu la catedră școlii de fete
diecezană.
65 Ciura A. “Frații” 1916, 78 depagini 3 coroane. Cuprinde un apel adresat tuturor
creștinilor.
66 Clopoțel I. “Antologia” 1917, 148 de pagini 1,20coroane. Cuprinde: viață și
activitatea unor scriitori.
67 Clopoțel I. “Antologia” 1924, 166 depagini. Cuprinde: viață și activitatea unor
scriitori de după 1921. 18 lei
68 Clopoțel I. “Antologia” 1927, 297 de pagini 15 lei.
Cuprinde: viață și activitatea unor scriitori români.
69 Clain S. “Propovedanii la ingropaciunea oamenilor morți” 1907, 160 de pagini 2
coroane.
Cuprinde 15 predici la înmormântare.
70 Agarbicianu I. “Din viață preoțească” 1916: 88 de pagini 40 fileri
Cuprinde: îndatoririle pe care le are un credincios. Sunt descries anumite obicte ale
cultului creștin precum și anumite taine.
71 Ciuhandu G. “Episcopii Samuil Vulcan și Gherasin Raț, 1935: 740 de pagini.
Cuprinde: istoria românilor din părțile Crișanei în decursul anilor 1830-1840.
Înfățișează epoca de aprigei frământări din viață eparhiei Aradului.
72 Codreanu F. “Despre căsătorie” 1926: 32 pagini 3 lei. Cuprinde: învățături adresate
poporului.
73 Comșa G. “Predicile, sărbătorile bisericești” 1925: 111 de pagini, 25 lei. Cuprinde
predici pentru sărbătorile bisericești.

22
 74 Comșa G. “Lupta baptistilor împotriva preotimi române” 1925; 16 de pagini 2 lei.
Cuprinde prinicpalele mijloace pe care le foloseau baptiști pentru a denigra preotima
ortodoxă
75 Comșa G. “Pastorulsiturma” 1925: 68 de pagini. Cuprinde: îndemnuri adresate
preoților .
76 Comșa G. “Credință și botezul” 1926: 16 de pagini 3 lei. Cuprinde: argumentul
botezului de la naștere.
77 Comșa G. “Misiuni pentru popor” 1926: 24 de pagini 3 lei. Cuprinde: îndatoririle
creștinilor.
78 Comșa G. “Combaterea catehismului baptistilor” 1926: 62 de pagini 5 lei.
Cuprinde: argumente ale combateri baptistilor.
79 Comșa G. “Veniți la Christos” 1926: 288 de pagini 100 lei. Cuprinde: o culegere de
predici.
80 Comșa G. “De la leagăn până la moarte” 1927: 226 de pagini 80 lei. Cuprinde:
predici la diferite sărbători.
81 Comșa G. “Nouă călăuză pentru cunoașterea și combaterea sectelor” 1927: 172 de
pagini 40 lei .
Cuprinde: învățături de apărare și combatere a sectelor.
82 Comșa G. siIustinSuciu “Trei sute cincizeci de pilde pentru predici și alte
cuvântări” 1928: 388 de pagini 100 lei.
Cuprinde: o colecție de pilde pentru predici. Sunt scrise la îndemnul preoților care
argumentau că aceste pilde au un rol important asupra creștinilor.
83 Comșa G. “Memoriul conferinței mixte” 1929: 44 de pagini 10 lei.
Cuprinde memorial conferinței mixte întrunit la 29 martie 1929 în Timișoara sub
prezidiul P.S. Aradului și constituită din reprezentanți ai biserici, administrație politice,
școlare, culurale și sanitare din cuprinsul Eparhiei Arad.
84 Comșa G. “Credință, morală și neamul” 1929: 88 de pagini 60 lei.
Cuprinde: apelul P.S. catreclerul ortodox de a depune o muncă a și da pentru triumful
credinței ortodoxe.
85 Comșa G. “Primejdia sectelor relogioase pentru sate” 1929: 29 de pagini 10 lei.
Cuprinde: îngrijorarea episcopiei arădene pentru satele aflate în pericolulul invadării
sectelor.
86 Comșa G. “Instrucțiuni cu privire la administrarea tainei sfintei mărturisiri” 1929:
20 de pagini 8 lei.
Cuprinde: informații despre rolul și importantă tainei mărturisirii.
87 Comșa G. “Pastoratia individuală și colectivă” 1929, 15 lei.
Cuprinde modalități de pastorație.
88 Comșa G. “Pedepsirea păcătoșilor și sectelor din adunările baptiste” 1929: 15
pagini 5 lei.
Cuprinde învățături despre dreapta judecată.
89 Comșa G. “O mie de pilde pentru viața creștină” 1929: 415 de pagini 150 lei.
Cuprinde: învățături creștine.
90 Comșa G. “Cheile sectelor religioase” 1930: 198 de pagini 25 lei.
Cuprinde: o parte din mijloacele folosite de sectari pentru a dezamăgi credincioși.

23
 91 Comșa G. “Credința care lucrează: chemări către laici si fețe bisericești” 1931: 100
de pagini 30 lei.
Cuprinde: îndeamnă fețele bisericești și pe laici la muncă sarguitoare pentru afirmarea
ortodoxiei active. Sunt tipărite și câteva predici.
92 Comșa G. “Cenușa de pe capul baptistilor” 1931: 24 de pagini 3 lei.
Cuprinde: sunt descrise o parte din suferințele pe care le vor avea de suferit baptiști la
Judecată de Apoi.
93 Comșa G. “Acțiunea catolică și ortodoxia active” 1931, 15 lei.
Cuprinde: mijloacele de pastorație a cello rdoua biserici.
94 Comșa G. “Ura baptistilor împotriva noastră” 1932: 33 de pagini 3 lei.
Cuprinde: mijloacele folosite de baptiști pentru a denigra ortodoxia.
95 Comșa G. “Modificarea legii de organizare a Biserici noastre” 1932: 60 de pagini
10 lei.
Cuprinde: probleme ivite între cele două biserici românești și chestiunea salarizări
preoților.
96 Comșa G. “Brazde în ogorul ortodoxiei” 1932: 220 de pagini. 40 de lei
Cuprinde: cuvântări și articole susținute sau scrise ocazional de P.S.
97. Comșa G. „Preotul și societatea de azi” 1932, 48 pagini, 10 lei.
Cuprinde: o reproducere apărută în „Biserica și Școala”. Studiul acesta emană din
necesitatea imperioasă de a apăra prestigiul clerului, dar cuprinde și îndemnuri ca biserica
noastră să aibe preoți corespunzători.
98. Comșa G. ,,Ființa și necesitatea misionarismului” 1932, 32 pagini, 10 lei.
Cuprinde: două lecții ținute la cursul misionar din Arad din zilele 22-25 februarie
1932.
99. Comșa G. „În slujba Evangheliei și neamului” 1932, 24 pagini.
Cuprinde: Discursul P.S. la Adunarea eparhială cu prilejul aniversării ai celor 70 de
ani de viață a lui V.Goldiș.
100. Comșa G. „Tineretul României” 1933, 342 pagini, 75 lei.
Cuprinde: sfaturi adresate tineretului. A fost premiată de Academia Română.
101. Comșa G. „Dimitrie Țichindeal, preot și dascălul român” 1933, 22 pagini, 21 lei.
Cuprinde: un omagiu adus lui D.Țichindeal, precum și activitatea cărturarului.
102. Comșa G. „Spre zările veșniciei” 1933, 204 pagini.
Cuprinde: predici și cuvântări ocazional.
103. Comșa G. „Ortodoxia și românismul nostru în trecut” 1933, 227 pagini.
Cuprinde: contribuția bisericii ortodoxe la afirmarea națiunii române.
104. Comșa G. „Interesele și drepturile eparhiale ale eparhiei Aradului” 1934, 8
pagini.
Cuprinde: prerogativele și propunerile Episcopiei din Arad.
105. Comșa G. „Aprindeți darul lui Dumnezeu” 1934, 92 pagini.
Cuprinde: un îndemn la meditație adresat preoților.
106. Comșa G. „Darurile Duhului Sfânt” 1934, 59 pagini.
Cuprinde: învățătura despre Duhul Sfânt.
107. Comșa G. „Icoana familiei creștine” 1934, 37 pagini.
Cuprinde: îndemnuri adresate unei familii creștine.

24
 108. Comșa G. „Cercetarea bisericii și intelectualii” 1934, 37 pagini.
Cuprinde: un îndemn adresat intelectualilor bisericii creștine. Rolul bisericii și
intelectualilor.
109. Comșa G. „Păcatul lipsei de prunci” 1934, 32 pagini, 2 lei.
Cuprinde: elemente ale moralei creștine.
110. Comșa G. „Lupta împotriva indiferentismului religios” 1934, 40 pagini, 5 lei.
Cuprinde: o comparație între indiferentism și ateism, dintre care pe primul îl consideră
mai periculos.
111. Comșa G. „Scrisori către învățători” 1934, 52 pagini.
Cuprinde: scrisori adresate învățătorilor în care îndeamnă la conlucrarea celor două
instituții.
112. Comșa G. „Dreptate către biserică și cler” 1934, 16 pagini, 5 lei.
Cuprinde: memoriul prezentat de P.S. în conferința ministerială ținută în august 1934
la Timișoara, în prezența prim-ministrului. Gh. Tătărescu.
113. Comșa G. „Problema religioasă în România de azi” 1935, 32 pagini, 10 lei.
Cuprinde: este prezentată și comentată viața religioasă și raportul dintre cultură,
biserică și stat.
114. Comșa G. „Tuturor Toate Mi-am Făcut” 1935, 40 pagini, 10 lei.
Cuprinde: expunerea sumară a ostenelilor ce le-a depus pentru ameliorarea situației
parohiilor din Episcopia Arad.
115. Comșa G. „Mântuirea prin Biserică și osânda desbinărilor” 1935, 36 pagini, 3 lei.
Cuprinde: acuze adrese preotului Iosif Trifa, întemeietorul „Oastei Domnului”.
116. Comșa G. „Cultura satelor noastre” 1935, 182 pagini.
Cuprinde: referiri la mirenii din lumea rurală.
117. Comșa Gh. „Haina de nuntă” 1935, 112 pagini.
Cuprinde: îndemnuri pentru o viață morală exemplară.
118. Cazimirovici R.N. „Situația actuală de drept bisericesc a Bisericii Ortodoxe
Răsăritene” 1927, 115 pagini.
Cuprinde: noțiuni și teme de drept bisericesc.
119. Maria Botiș-Ciobanu „Țara moților, Legende și credințe” 1928, 72 pagini, 60 lei.
Cuprinde: legende, credințe și obiceiuri din Țara Moților. Este dedicată populației din
munții Apuseni.
120. Crișanu I. „Repertoriu de aforisme pedagogico-științifice” 1926, 62 pagini.
Cuprinde: învățături din domeniul pedagogiei.
121. Catârlă I. „Sfânta Cruce, Sfintele Icoane, Lumânările și Tămâia” 1929, 24 pagini,
3 lei.
Cuprinde: importanța acestor obiecte în viața creștinului.
122. Cristescu Gr. „Perspective sociale și culturale în lumina evangheliei” 1925, 197
pagini, 15 lei.
Cuprinde: modalități de comportare in societate, conform moralei ortodoxe.
123. Crișmariu N. „Prelegeri istorice din istorioare biblice” 1908, 311 pagini, 30 lei.
Cuprinde: comentarii istorice la cărțile Sfintei Scripturi.
124. Crișmariu N. „Istorioare biblice pentru elevii școalelor primare ortodoxe române”
Ediția X 1931, 114 pagini, 22 lei.

25
 Cuprinde: se adresează elevilor din școlile primare; iar Vechiul și Noul Testament sunt
povestite.
125. Crișmariu N. „Istorioare bisericești pentru elevii de clasa a V-a și a VI-a, 1913,
68 pagini, 40 fileri.
Cuprinde: Istoria Bisericii Ortodoxe Române și Istoria Bisericii Universale.
126. Dârvărescu I.N. „Feriți-vă de adventiști și de toți rătăciții” 1930, 40 pagini, 3 lei.
Cuprinde: o sinteză a greșelilor pe care le fac denominațiunile precum și mijloacele de
apărare împotriva acestora.
127. Deheleanu P. „Dogma haristologică a Bisericii ortodoxe orientale” 1938, 208
pagini, 150 lei.
Cuprinde: este structurată în două părți, prima cuprinde învățătura despre harul divin
în general, iar a doua tratează aspectele și deosebirile dintre haruri.
128 Deheleanu P. “Frumusețile literare in Sfânta Scriptura” 1946, 82pagini, 6000 lei
Cuprinde: Este prezentata structura Sfintei Scripturi. Sunt menționate caracteristicile
literare ale Scripturii.
129 Deheleanu P “Sectologia “ 1948, 574 pagini,
Cuprinde: prezentarea tuturor sectelor apărute in Romania. A apărut din necesitatea de
a restabili adevărul de credința in fata deformărilor sectare.
130 Demian T. „Jertfa laudei” 1945, 338 pagini, 600lei.
Cuprinde: momentele Sfintei liturghii, originea cultului creștin, elementele Sfintei
Biserici, importanta icoanelor, cărțilorbisericești si cele șapte laude bisericești.
131 Dragomir G. „Manual de Teologie Morala, 1915, 180 pagini, 4 lei. Ediția II.
Cuprinde: manual de Teologie Morala pentru institutele teologice ortodoxe,
întocmitdupă cei mai buni moraliști moderni ca, Simon Linsenmonn, Pruner , Voiutschii,
Niculescu.
132 Cioroganiu R.R. „Anionul Institutului Pedagogic=Teologic ortodox roman din
Arad 1917, 82 pagini.
Cuprinde: activitatea institutului pedagogic, contribuția adusa institutului de către Dr.
Șădeon A.
133 Folea K.L.V “Simboluri liturgice”1924, 76 pagini, 25lei.
Cuprinde : descrierea importantei simbolurilor in practica liturgica. Menționează
principalele simboluri.
134 Felea I.L.V. „Beția din punct de vedere religios, științific si social” 1931, 24
pagini, 3 lei
Cuprinde: învățătura religioasa despre beție, precum si păcatul pe care
îlsăvârșeștebeția.
135 Felea L.V. „Icoane alese prin viată ortodoxiei” 1933, 120 pagini, 8lei.
Cuprinde: pledoaria pentru ortodoxie. Însușirile si înșiruirile domnitorilor care au
luptat pentru credința ortodoxa.
136 Felea I.V „Drumul Crucii” 1937, 64 pagini, 5lei.
Cuprinde: predici la cele poisprazece popasuri ale drumului crucii.
137 Felea I.V. „Teologie si preoție” 1939, 52 pagini.
Cuprinde: cuprinde raportul dintre știința teologiei si taina preoției. O privire
sistematica a tainei preoției.

26
 138 Felea I.V. „Cotenism creștin ortodox”. 1940, 112 pagini. 15lei.
Cuprinde: Învățături ortodoxe adresate elevilor dar si credincioșilor. Ne dezvăluie cum
trebuie sa trăiască un creștin.
139 Felea I.V. „Religia Iubirii” 1946,578 pagini.
Cuprinde: încercarea de a cuprinde in cincizeci de meditații si conferințe religioase
învățătura ortodoxa despre esența si permanenta creștinismului.
140 Felea I.V „Mântuirea”, 1947, 64 pagini.
Cuprinde: răspunsuri la problema mântuirii si mijloacele prin care se poate ajunge la
mântuire.
141 Filimon P., Protestantismul si romanic din Ardeal. Combaterea unei teorii
uniate.1938,66 pagini,40 lei.
Cuprinde: referiri la perioada secolelor XVI-XVII. Sunt făcute referiri doar in teorie.
142 Firu N. „Date si documente cu privire la istoricul Bisericii greco-orientate
romane” 1969, 76 pagini.
Cuprinde: importante informații referitoare la Biserica ortodoxa. Lucrarea este foarte
bine documentata.
143 Firu N. „Date si documente cu privire la istoricul scoalelor” 1910, 146 pagini.
Cuprinde: informații referitoare la scoliile ardelene. Lucrarea este bine documentata.
144 Firu N. „Date si documente cu privire la istoricul scoalelor romane din Bihor”
1914, 148 pagini.
Cuprinde: situațiașcolilor din Bihor.
145 Galaction G. „ meditare la rugăciunea domneasca, adică la Tatăl Nostru” 1927, 54
pagini, 6lei.
Cuprinde: rugăciune in care fiecare verset este însoțit de comentariu.
146 Gon. V. „cerile pocăinței” , 1935, 144 pagini, 35 lei.
Cuprinde: 15 predici din perioada triodului.
147 Gon. V. „Spre noul Ierusalim” 1927, 179 pagini, 45lei.
148 Găvănescu I. “Ioan Popovici-Desseanu.Viata si activitatea sa” 1932, 38 pagini, 25
lei.
Cuprinde: Conferințamenținuta de autor in amintirea lui I. P. Desseanu cu ocazia
împlinirii in 1931 a 100 de ani de la naștere.
149 Găvănescu I. “Mărturii romanești din eporhia Aradului in veacul al XVIII-lea”
1940, 180 pagini, 100lei.
Cuprinde: o serie de scrisori romaneștigăsite in arhiva epohiriiArad. Publicarea acestor
acte oferă viitorilor o serie de informații.
150 Gheorghiu V. “Despre botezul cu Spirit Sfânt si cu foc si darurile harismatice”
1929, 40 pagini, 5 lei.
Cuprinde: informații referitoare la Sfântul Botez si la felurile botezului.
Suntmenționatevirtuțilecreștinismului, credința, nădejdea si dragostea.
151 Gheorghiu V. “Problema mântuirii noastre” 1929, 47 pagini, 6 lei.
Cuprinde: Învățături despre mântuire.
152 Ghibu O. “In jurul catolicismului si a unirii bisericilor” 1925, 64 pagini, 5 lei.

27
 Cuprinde: conținutul acestei cârti a fost publicat in forbanulSfântuluiSinol. “Biserica
ortodoxa romana”. Este tratata problema religioasa si cea confesionara din acele zile. Prin
problem aveau o importanta latura culturala si politica.
153 Ghiulea N. “Scoala poporului” 1926, 64 pagini, 5 lei.
Cuprinde: dezbate noțiuneademocrației in contextul învățământului romanesc.
154 Goldiș V. “Concordatul” 1927, 42 pagini, 30 lei.
Cuprinde: reproduce memoriul despre tratativele autorului, pentru încheierea
concordatului susținut la Roma.
155 Grofsoreanu I. „scrieri pentru popor” 15 pagini, volumul II.
Cuprinde: învățături adresate poporului.
156 Grofsoreanu I. „Scrieri pentru popor” 1906, 16 pagini, volumul II.
157 Grofsoreanu I. „Scrieri pentru popor” 1906, 16 pagini, volumul III.
158 Grofsoreanu I. „Scrieri pentru popor” 1906, 16 pagini, volumul IV.
Cuprinde: Învățături adresate poporului.
159 Grofsoreanu I. „Scrieri pentru popor”, 15 pagini, volumul V.
Cuprinde: învățături adresate poporului.
160 Grofsoreanu I. „Scrieri pentru popor” 1906, 16 pagini, volumul VI.
Cuprinde: invăţături adevărate poporului;
161. Grofsoreanu I “Scrieri pentru popor”; 1906, 15 pagini,volumul VII.
Cuprinde: invăţături adevărate poporului
162. Hamsea A “Prelegeri din istoria bisericească universală” 1895,148 pagini.
Cuprinde: un manual de istorie bisericească universală
163. Hamsea A “Discursul prezentat la dezvelirea monumentului” 1882, 16 pagini.
Cuprinde: cuvântul de invăţătură rostit la dezvelirea de monumente.
164. Herbeiu T “Pentru strajenia credinţei” 32 pagini.
Cuprinde:poezii religioase si patriotice 165. Iorga A.S “de chestiunea industrei
noastre”1916, 80 pagini,40 fileri.
Cuprinde:articole strânse din diferite ziare referitoare la “chestiunea industriei”. Face
apel la infiinţarea unei scoli.
166. Kazimirovici N Rodovan D “Situaţia actuala de drept bisericesc a Bisericilor
ortodoxe răsăritene” tradusă de Kovincici Popovici H, 1927,116 pagini,45 lei.
Cuprinde: suplimentul la Dreptul Bisericesc Oriental. In supliment se expun in capitol
separate transformările din timpul recent precum şi situaţia actuala de drept bisericesc acelor
22 de Biserici ortodoxe existente incepând cu cele autocefale.
167. Iacob I” Biserica dominantă si egală indreptăţire a cultelor” 1936, 50 pagini.
Cuprinde:conferinţa ţinută in Arad la 7 iunie 1936 in cadrul serbărilor organizate de
Fraţia ortodoxă Română ,secţia Arad.
168. Lazar Iacob“Căsătoria a doua a preoţilor” 1911, 40 pagini , 1 coroană .
Cuprinde :chestiuni de drept canonic referitoare la a doua casatorie a preoţilor .
Motivele folosite in favoarea căsătoriei a doua a preoţilor.
169. Lecca, IR” Hazoil” 16 pagini.
Cuprinde: piesa de teatru in douăacte.
170. Lipovan A “Cântări bisericeşti pentru toate sărbătorile de peste an” 1946, 254
pagini, volumul I.

28
 Cuprinde: cântările bisericeşti la vicernie,utrenie şi Liturghie.
171.Lipovan A “Cântări bisericești pentru toate sărbătorile de peste an” 1946,246
pagini, volumul II.
Cuprinde: cantarile bisericesti la vicernie,utreniesi Liturghhie
172 Litiu 6 “Episcopia Aradului” 1950, 56 pagini.
Cuprinde: o schita istorica a Episcopiei. Înșiruirea episcopilor
173. Litiu 6 “ Episcopia eparhiei Aradului in vremea celor 70 de ani” 1947, 13 pagini.
Cuprinde: o bibliografie a Episcopiei Arad.
174. Litiu “Meditatii la psalmul cincizeci “, 1954,54 pagini
Cuprinde: 12 meditaţii. Au fost rostite in Catedrala din Arad in postul Învierii
Domnului.
175. Lugojan T “Cântări bisericeşti” 1927,128 pagini, volumulII,ediţia II.
Cuprinde: cântări bisericeşti pe note .
176, Lugojan T “Acatistul Domnului nostru Iisus Hristos si Paraclisul Sfintei
Născătoare de Dumnezeu pe note” 194, 63 pagini.
Curprinde: Acatistul Domnului si Paraclisul Sfintei Fecioare pe note muzicale.
177. Lugojan T “Răspunsuri liturgice la Liturghia Sfântului Ioan Gura de Aur” 194, 51
pagini, 60 lei.
Cuprinde: răspunsuri liturgice pe note muzicale.
178. Lungu S “Posturile si insemnătatea lor” 1926, 22 pagini, 3 lei.
Cuprinde:invăţături despre post.179 Lupoş I “Luptători pentru lumina” 1916, 83
pagini, 2,5 coroane.
Cuprinde:momente din istoria romanilor ardeleni. Articolele au fost publicate in ziare.
180. Lupaş I “Căzut-o cununa capului nostru” 1918, 223 pagini.
Cuprinde: referiri la mişcarea naţională românească.
181. Lupaş I “Din trecutul ziaristicei româneşti”1916, 80 pagini, 40 fileri.
Cuprinde: o scurtă prezentare a presei ardelene.
182 Lugojan T “Parastaşul cum se sărbătoreşte în Eparhia Aradului” 1941, 18 pagini,
25 lei.
Cuprinde: cântările parastaşului şi rânduiala parastaşului.
183. Lugojan T “ Ecteniile cu răspunsuri de la Liturghie” 1927, 32 pagini, 20 lei.
Cuprinde: răspunsurile pe note la Sfanta Liturghie
184. Lugojan T “ 24 colinde” 1940,34 pagini.
Cuprinde: 24 de colinzi cântate de 2-3 voci.
185. Logojan T “ carte de rugăciuni şi cântari bisericeşti” 1931, 304 pagini, 30 lei,
editia IV.
Cuprinde rânduiala Liturghiei : ??? in zilele de peste sărbătoare. Sunt menţionate
şi anumite rugăciuni.
186. Lugojan T”Cântari religioase“ 1942, 144 pagini, 150 lei
Cuprinde: cântari religioase pe note liniare aşa cum se cânta in Episcopia Arad.
187. Magier A “Viaţa si libertatea” 1936, 14 pagini
Cuprinde: referiri la legăturile dintre viaţa si libertate
188 Mager C “ De ce cinstim noi icoanele şi Sfânta cruce?” 1925, 24 pagini, 3 lei
Cuprinde: argumente ale cinstirii icoanelor şi a Sfintei Cruci.

29
 189. Mager T “Aspecte din munţii Apuseni”. Târgul de fete de la Găina, Gretorul de la
Scărişoara 1925, 128 pagini, 10 lei.
Cuprinde:obiectul carţii este popularitatea şi
răspândirea ideii turismului in aceasta zonă.
190. Mager T”Ţinutul Hălmagiului” volumul I, 1937, 178 pagini, 80 lei.
Cuprinde: descrierea regiunii Hălmagiu de la intemeiere pâna la finele secolului
XVIII.
191. Mager T. ”Ţinutul Hălmagiului” volumul II, 1937, 184 pagini, 80 lei.
Cuprinde: descrierea rugăciunii Halmagiu de la finele secolului XVIII pâna la
jumatatea secolului XIX. Prezintă istoricul rugăciunii pe localitaţi, tratând pe rând cele 33 de
comune.
192. Mager T. “Ţinutul Hălmagiului” volumul III 1937, 230 pagini, 80 lei
Cuprinde: descrierea regiunii Hălmagiu din a doua jumătate a secolului XIX pâna la
primul razboi mondial.
193 Mager T. “Aspecte din munţii Apuseni”. Ţinutul Hălmagiului 1958,184 pagini
plus o fotocopie după un document,80 lei.
Cuprinde: întemeierea localitații până la revoluția lui Horia,Cloșca și Crișean.
194. Moior G.“Mănăstirea Argeșului” 1926;64 pagini;5 lei.
Cuprinde: piesă de teatru în 5 octe.
195. Mariș T. ”un pedagog organizator Dr.Georgiu Popa” 1934 ;72
pagini.Cuprinde:viața și activitatea profesorului G.Popa.
196. Morriu I “de motmântul Domnului 1928; 43 pagini ; 6 lei.
Cuprinde: o reproducere a Mormântul Domnului.
197. Moior G.”Peste Golgota”1925; 83 pagini,volumul 1; 35 lei.
Cuprinde: predici
198. Moior G. ”Peste Golgota” volumul 2,192;141 pagini ;20 lei.
Cuprinde: predici
199. Momgro V.”Mitropolitul Sava 2 Broncovici 1650-1680" 1906 ;181 pagini
cuprinde :activitatea mitropolitului ,fiindu-i descrisă și viața
200. Moriescu I.”Noe Fălcosu”1933,14 pagini ,15 lei.
Cuprinde: un dialog comic si instructiv.
201. Mateiu I. “Școală si educatie”1916,112 pagini,40 fileri.
Cuprinde: referiri la educația copiilor din orfelinate si educația fetelor.
202. Munteanu M. ”Preotul și sfatul de înpăciuire” ;48 pagini .
Cuprinde: un așezământ juridic prin excelență creștin.Se oglindește cea mai pură
concepție evanghelică despre “sfânta dreptate”.
203. Meteș S. “Istoria bisericii și a vieții religioase a românilor din Ardeal și Ungariei
” 1918; 424 pagini ,10 coroane.
Cupride: este dedicată fostului său profesor Nicolae Dobrescu.Este descrisă viața
Bisericii din această parte de țară.
204. Miloș N.”Canoanele Bisericii ortodoxe”.Însoțitie de comentarii;volumul 1
1930,328 pagini ,160 lei tradusă de Uroș Covincici si N.Popovici.
Cuprinde: este structurată pe 3 părți.
despre izvoare

30
 Despre colecțiunea canonică fundamentală a Bisericii ecumene
Cum s-a alcătuit ediția colecțiunii prezente atât de p.d.v. exterior cât și al conținutului
205. Miloș N. ”Canoanele Bisericii ortodoxe ” însoțite de comentarii volumul 2
1936,297 pagini .
Cuprinde: raporturile din cadrul Bisericii precum si administrarea sfintelor taine.
206. Morușcă P. ”Misiunile religioase pentru popor” 1929,143 pagini,30 lei.
Cuprinde: minunile religioase primite de frații preoți în congresul misionar al
“Asociației clerului Andrei Saguna”ținut în anul 1929 la Alba Iulia.
207. Morușcă P. “Cuvântul lui Dumnezeu și sufletul omului” 1926 ;48 pagini;20 lei.
Cuprinde: învățături adresate credincioșilor .
208. Morușcă P. “Sfânta Scriptură și Tradiția sfântă ” 1926;32 pagini ;3 lei.
Cuprinde: raportul dintre cele două izvoare ale crestinismului.
209. Morușcă P. ”Căsnicia creștină .Învățătura către miri” 1927 ;52 pagini;6 lei.
Cuprinde: învățături adresate căsătoriților .
210. Morușcă P. ”Mănăstirea Bodrog” 1927 ;48 pagini ;8 lei .
Cuprinde: o scurtă monografie a Mănăstirii Hodoș-Bodrog.
211. Morușcă P. ”Omenirea în fața Crucii” 1929; 48 pagini ;6 lei.
Cuprinde: o meditație la Patimile Domnului în Săptămâna Mare.
212. Morușcă P. ”Ce trebuie să scrie mirii” 1927; 96 pagini ;10 lei.
Cuprinde: principii morale referitoare la familia creștină.
213. Moldovan I. ”Raport despre o activitate școlară poporale din Arad” din anul
1915/1916;1916 ,19 pagini;
Cuprinde: referiri la activitatea scolară pe anul școlar 1915/1916.
214. Moldovan I. ”Raport despre activitatea școalelor poporale din Arad pe 1917-1918
“ 1918 ,16 pagini .
Cuprinde: referiri la activitatea școlară pe anul școlar 1917/1918.
215. Moldovan I. “Îndrumări metodice la ABC” anul 1917. 42 pagini
Cuprinde: informații pentru folosirea ABC-ului.
216. Moldovan I. ”Din viața școlilor românești ” 1932 . 15 pagini
Cuprinde: o scurtă schiță istorică a școlilor românești .
217. Moldovan I.”Legea românească în oglinda sufletească a unui învățător bătrân ”
1936. 35 pagini .
Cuprinde: îndrumări adresate de un învățător bătrân referitoare la societatea
românească
218. Moldovan I.”Studii de drept procesual civil” 1935, 157 pagini.
Cuprinde: comentarii la deptul civil.
219. Mureșan C. ”Carte de religie pentru elevii creștini ortodocsi” clasa 2 primară
ediția 2 , 1941. 80 paginii ,10 lei.
Cuprinde: lecțiile din programa școlară .
220. Olariu Iosif “Amorul” institutului pedagogic-teologic ortodox român din Arad pe
anul 1917/1918. 1918, 56 pagini
Cuprinde: situația învățământului din institut pe anul scolar 1917/1918
221. Papp I.I ”Vorbirile ținute de P.S. al Aradului Ioan I.Papp la înmormântarea și
parastasul fericitului întru pomenire arhiepiscop și metropolit Ioan Mețianu” 1916 .16 pagini

31
 Cuprinde: discursul ținut la înmormântarea din 26 ianuarie –18 februarie 1916 în
Catedrala mitropolitană și la parastasul din 7/20 februarie 1916.
222. Pascu A. “Irena ” 1926 , 190 pagini ,15 lei.
Cuprinde: o comedie dramatică în 3 acte .Piesa de teatru a fost premiată de Teatrul
Național din Iași.
223. Păcățion M. ”Predici ” conlucrarea omului cu Dumnezeu 1916 ,112 pagini .
Cuprinde:o colecție de predici a mai multor preoți.Predicile sunt rezultatul chipzuinței
practice și a dragostei față de credincioși.
224. Perva G. “Cercetând Scripturile ” 1936 ,74 pagini.
Cuprinde: meditații la cărțile Sfintei Scripturi
225. Perva G. "Femeia în lumina creștinismului" 1940 ,48 pagini ,25 lei
Cuprinde: o povățuire a autorului adresată femeii și mamei creștine
226. Petreuța “Rudenia spirituală” 1941,44 pagini,20 lei.
Cuprinde: Prezentarea gradelor de rudenie si tipurile de rudenie.
227. Pervo.6 “Cazanii pentru azi” 1941, 171 pagini 227
228. Petrila I “Elevii din tinerete” 1943.157 pagini 228
229. Petrovici L “Compendiu de pedagogie” 1880.229
230. Pipor P “Metodica si colii poporale” 1889, 161 pagini.230
231. Pipor P “Istoria pedagogiei” 1892,502 pagini 231
232. Pipor P “Didactic pentru elevii institutiilor pedagogice” Scolilor normale “
1905, 148 pagini 2 coroane 232
233. Pipor P “Dr W Reciu si activitatea sa pedagogica” 1911, 32 pagini 233
Cuprinde: Viata si activitatea lui W REiu
234. Popa 6 “Fundatiunile din diecezana Arad” 1895, 24 pagini 234
Cuprinde: Informatii despre asociatile culturale din Episcopia Arad
235. Popa 6 “Cuvantari la sfantul Botez, Cununii si inmormantari” 1913, 111 pagini
236. Popa 6 “Fete de marit” 1937, 23 pagini 236. Cuprinde: Sfaturi adresate fetelor
237. Pop S “Framantari romanesti in jurul scaunului episcopesc ortodox de la Arad”
1929, 104 pagini 237
Cuprinde: Scuira cu prilejiul centenarului motionalizami scaunului episcopesc de la
Arad incepand cu Martor Ironoviciu
238. Popescu T.M “Cum falsifica baptistii istoria vestinismului” 1931, 72 pagini, 4
plus 238
239. Popescu N “Sfaturi despre agricultori pe intelesul tuturor” 1936, 336 pagini,
100 lei 239
Cuprinde: Este dedicata fratilor rai Cornel si Adrian. Sunt imitate sfaturi pentru
agricultura, cuprinzand mai multe ramuri . Se bazeaza pe studiile Academiei.
Cuprinde și ilustrații
240. Popovici D “Raport despre activitatea scoalelor poporalelor din Arad pe anul
1918-1919" 1919, 24 pagini 240
Cuprinde: Situatia din Arad pe anul color 2918/1919. Sunt consemnate disciplinele
procentajul de absente si promovabilitatea
241. Popoviciu L “Taina vietii lungi” 112 pagini, 80 lei 241
Cuprinde: Taina multumirii , pacii, si fericirii , mijloc preventiv pentru cei care inca

32
 n-au cazut sub urmarea liveala a imbuibarii lor, si mijloc curativ pentru cei bolnavi
si slabi.
242. Popovici M “Manual de drept bisericesc ortodox orientat cu privire speciala la
dreptul particular al Bisericii ortodoxe si mare” 1926, 320 pagini , 90 lei 242
Cuprinde: Un manual de drept bisericesc care se adreseaza elevilor institutiilor
teologice.
243. Popovici N “Legea ortodoxa in trecutul nostru” 1925 21 pagini 3 lei 243
Cuprinde: O ninteza a unei teme de drept bisericesc.
244. Popp I I “Vorbiirile tinute la Adunarea nationala de la Alba-Iulia" 1919, 12
pagini
Cuprinde: Din cursul tinut de P S Popp I cu prilejul unirii Ardealului de Romania
245. Popp I I “Discursul la deschiderea Sinodiului Eparhial din 4 Mai 1913”
1913, 22 pagini 245
Cuprinde: Cuvantarea tinuta de P S la deschiderea Sinodiului.
246. Poscu P “Poiuri” 1944, 62 de pagini 246
Cuprinde: O culegere de poeme.
247. Radavon H “Situatia actuala de drept bisericesc a Sirurilor ortodoxe rararitene”
1927 115 pagini 247
Cuprinde: Informatii referitoare la dispozitiile dreptului bisericesc.
248. Radulescu N “Ratacitii” 1925 29 pagini 248
Cuprinde: O piesa de teatru intr-un singur oct.
249. Roniu I “Sa se faca lumina” 1917, 64 pagini, 2 coroane 249
Cuprinde: O pledoaie pentru sustinea culturii nationale romanesti in Codul
Monarhiei Dualiste
250. Sadoveanu I M “Drama si teatru” 1926 256 pagini 20 lei 250
Cuprinde: Clipe instrumentale din viata teatrelor bucurestene, mult incercate dupa
oprirea razboiului
251. Samuel V “contemporanii” 1920, 176 pagini, 12 lei 251
Cuprinde: Operele a 15 scriitori
252. Sadean A “Apostotul primilor profesori ai preparandiei noastre” 1912, 32
pagini 60 lei 252
Cuprinde: Activitatea primilor Carturari care si-au desfasurat activitatea la
preparandi. Dr I Irgovici, M Nicoara, D Tichindeal, I Mihut, C Dioconovici Logo, P
Irgovici.
253. Sovonorolo G “Meditatiile Lui Sovonorolo in temnita la Psalmul “Milueste-ma”
48 pagini 253
Cuprinde: un comentariu la Psalmul 50. A fost scris in inchisoare cu mana dreapta
“care I-a fost crutata, restul corpului fiindu-I torturat”
254. Siclovon S “La lupta pentru legea strabuna” 1940, 72 pagini 254
Cuprinde: Indemnuri pentru pastrarea fintei nationale.
255. Sara M “Carnetul unui preot de la sat” 1925, 62 pagini 5 lei 255
Cuprinde: Activitatea desfasurata de un preot ortodox intr-un sat romanesc.
256. Stefu N “Colindele craciunului” 1908 16 pagini 256
Cuprinde: O colectie de colinde pentru seara de craciun.

33
 257. Tichindeal D “Fabula” 1885 213 pagini 257
Cuprinde: O colectie de povesti.
258. Tolstoi L “Povestiri pentru popor” 1927, 122 pagini 258
Cuprinde: O colectie de povestiri
259. Tolstoi L “Razboi si pace” tradus de Adrian C Corbul, volumul I 280 pagini 3
coroane 259
260. Tolstoi L “Razboi si pace” tradus de Adrian C Corbul, volumul II 256 pagini 4
coroane 260
Cuprinde: Este un roman istoric
261. Tolstoi L “Razboi si pace” tradus de Adrian C Corbul, Volumul III 169 pagini, 6
coroane 261.
Cuprinde: este un roman istoric
262. Tolstoi L. ,,Război și pace”. Tradus de Adrian C. Corbul, volumul III, 160 pagini,
8 coroane.
Cuprinde: un roman istoric.
263. Trifa I. ,,Spre Canaan” 1920, 79 pagini.
Cuprinde: o carte de predici.
264. Turicu C. ,,Predica cateheză” 1925, 92 pagini.
Cuprinde: o culegere de predici.
265. Turicu C. ,,Din omiletica practică” 1925, 92 pagini.
Cuprinde: predici și cateheze.
266. Turicu C. ,,Primiți taina Sfintei Cuminecături” 1925, 23 pagini, 2 lei.
Cuprinde: învățături despre Sfânta Cuminecătură.
267. Tripa I. ,,Poezii” 1882, 182 pagini.
Cuprinde: un volum de poezii.
268. Sadean A. ,,Date noi despre Gheorghe Lazăr” 1914, 38 pagini.
Cuprinde: o bibliografie a lui Gheorghe Lazăr.
269. Stanciu V. ,,Serbarea arborilor și a păsărilor” 1913, 22 pagini.
Cuprinde: un eseu despre arbori și păsări.
270. Stejarel H. ,,Pentru țărani” 1906, 146 pagini.
Cuprinde: un omagiu adus țăranului.
271. Suciu I.I. ,,Să ne mărturisim preotului” 1925, 31 pagini, 3 lei.
Cuprinde: un îndreptar de spovedanie.
272. Variciu P. ,,Istoria naturală pentru școalele elementare” 1882, 214 pagini.
Cuprinde: informații despre animale.
273. Variga D. ,,Activitatea Pastorală a preotului în parohie” 1926, 116 pagini.
Cuprinde: valori la viața publică și intimă a păstorilor de suflete.
274. Vuia I. ,,Instrucțiunea metodei vii ale lui I. Gabel” 1908, 16 pagini.
Cuprinde: instrucțiuni ale educării elevilor.
275. Vuia I. ,,Carte de cetire” pentru clasa II. ediția V 1925, 160 pagini.
Cuprinde: lecții din programa școlară.
Este făcută în colaborare cu Sabin Evuțian și Romue Frateș.
276. Wieder M. ,,Convertirea Sfântului Apostol Pavel” 112 pagini, 50 lei.

34
 Cuprinde: un omagiu în semn de recunoștință P.S. Dr Andrei Magieru. Broșura este un
prim pas a unui convertit cu gândul, cu voința și cu hotărârea de a continua Calea Domnului.
277. Vonigo D. ,,Expunerea spiritismului” 1898, 175 pagini.
Cuprinde: metode ale spiritismului folosite în practică.
278. Blăgăiră I. ,,Gândirea copilului” 1935, 41 pagini.
Cuprinde: o carte de pedagogie pentru educarea copilului.

35
 Cap V Librăria Diecezana din Arad

Librăria Diecezana din Arad a fost înființată în anul 1909, în prima lună a anului.
Anunțul deschiderii noii Instituții este menționat în revista ,,Biserica și Școala” din
2/15 noiembrie 1908 an XXXII Nr. 44., pe care îi voi prezenta complet în anexa 8
Deschiderea unei ,,Librării Diecezane” era absolut necesară în cadrul Episcopiei
Aradului, deoarece obiectele sfinte, precum și cărțile sfinte erau comercializate îndeosebi de
către evrei, care erau cunoscuți pentru această îndeletnicire. Aceștia, dar și alții invadau sate
românești, mai ales după ce locuitorii satelor strângeau rodurile câmpului, știind faptul că
atunci locuitorii aveau de unde cumpăra obiecte sfinte. Uneori aceste obiecte nu erau de cea
mai bună calitate.
Cunoaște faptul că poporul nostru, știa să sărute bănuțul când îl dă Bisericii și-l sărută
pentru iertarea păcatelor, deci se poate decide, cu multă ușurință cât de repede își dezleagă
românul colțul cârpii când vede întinzându-i-se un obiect creștin. Pentru a argumenta această
realitate voi menționa un articol din revista ,,Biserica și Școala” din 10/23 noi 1909 an XXXII
Nr. 19 pagină 1, semnat de parohul Petru Popa în data de 1 noi 1909, în care face precizarea
că într-o singură zi, un agent străin a vândut într-un singur sat următoarele obiecte creștine: ,,5
rânduri de ornate, 3 epitrahile singuratice, 2 cruci și 3 icoane”. Multe dintre aceste obiecte
erau dăruite bisericilor, deoarece cel care dăruiește bisericii un ornat, aleargă mai cu dar la
sfânta slujbă, ,,să vadă tămâia pe preot îmbrăcat în odajdiile cumpărate din vidoarea proprie”.
Existau numeroase sate în care la anumite praznice se slujea în odajdiile dăruite de badea
cutare, căci el așa dorea și așa se simțea mângâiat.
Am înșirat aceste argumente pentru a demonstra importanța și necesitatea deschiderii
unei Librării Diecezane pentru a nu mai fi nevoiți creștinii să procure anumite produse de la
străini, cu prețuri îndoite.
Până la deschiderea ,,Librăriei Diecezane” odăjdiile, comercializate de străini erau
confecționate din diferite stofe și de coloraturi indignătoare, care atrăgeau învinuiri din partea
țiilor ortodoxi din ținuturiile adevarat orientale, care îi acuzau că "își bat joc de ritul bisericesc
drept măritor".
Deschiderea "Librăriei Diecezane" era considerata ca o "scăpare din ghearele
hapareților agenți, care alterau obiceiul, ritul și cultul nostru".
Mai trebuia sa fie bucuria deschiderii respectivei "Librării Diecezane", pe ai cărei
steag era scris "scoaterea bisericii din valva speculațiilor" deoarece de acum inainte de la
lingurița pentru altar și pană la odăjdiile aurite cu preț" de un mie de coroane" și toate puteau
fi cumparate de la Librarie, care își deschisese ulterior și un atelier de croitorie.
"Librăria Diecezană” este susținuta de “tipografia Diecezană" ceea ce inseamna că o
parte din veniturile acestor instituții erau acordate bisericiilor sărace de la sate.
Istoria poporului romăn pastrează o tradiție care spune că la Roma a avut loc un
cutremur în urma căreia s-a produs o prăpastie, a cărui astupare, de catre locuitorii romei nu s-
a putut realiza în nici un chip. În acest caz, locutitorii s-au indreptat spre oracol ca să le spuna
ce săfacă, iar acesta le-a răspuns că trebuie să aduca cea mai scumpăcomoară pe care o au. Tot
așa se va întampla și în cazul nostru, doar creșinecumpărarea produselor creștine din
"LibrăriaDiecezană" va duce la constituirea fondurilor pentru ajutorarea bisericiilor.

36
 Preotul avea o mare îndatorire in ceea ce privește lămurirea credincioșiilor de a-și
procura obiecte creștine numai de la "Librăria Diecezană". Așadupă cum orașul Pompei, când
a fost incendiat, tot poporul s-a indepărtat de oraș, în afară de ostașul rânduit în post pentru
păzirea cetății, a fost găsit sub cenușaîn poarta cetății, el refuzând săpărăseasca locul deși se
vedea amenințat de incendiu, așa se impune și preotului ca din oștas a lui Hristos să fie
crediincios cetății, bisericiilor sărace "Librăriei Diecezane" de la ziduriile căreia nimic să nu
se departeze.
Scopul acestei "Librării Diecezane" era de a pune la dispoziția cetățeniilor obiecte
creștine la un preț cat mai avantajos, iar pentru Diecezana scopul era de a obține anumite
fonduri care sa fie folosite pentru ajutorarea bisericiilor sărace, spre intărirea caracterului
ortodox și folosul neamului.
În "Libraria Diecezană" erau comercializate atât tipăturiile realizate în "Tipografia
Diecezană" din Arad și în alte tipografi. Tot odată erau desfăcute obiecte pe care le voi
menționa în anexa nr. 9.
Tot in sprijinul cetățeniilor "Librăria Diecezană" a reușit să ia legatura cu o frabică de
lumănări ce ard farăsăfacă fum sau sa picure. Anunțul este făcut in revista "Biserica și Școala"
din 10 aprilie 1932 an LVI nr. 15 pagina 8, în care sunt menționate următoare.
Lumănări de ceara garantată: kg, 320 lei
Lumănări cu compoziția de 50% cearăalbităgarantată: kg, 250 lei
Lumănări din ceară naturală de albină ne albită: kg, 250 lei
Lumănări din cearămineralăalbită: kg, 150 lei
Lumănări din cearăminerală ne albită: kg, 100 lei
Lumănări din compoziție din cearăminerală alb cu 50% parafină: kg, 70 lei
Ulterior "LibrăriaDiecezană" și-a deschis un depozit de cărți literare și școlare în care
se comercializau și rechizite bisericești. Depozitul avea sediul pe strada Mihai Eminescu nr.
18.
Obiectele care se comercializau din aceste depozite le voi prezenta in anexa 10.
Ulterior "Libraria Diecezana" s-a extins constiindu-și o noua filială în Blv. Regina
Maria în anul 1920. Și în această filială erau comercializate produse realizate de "Tipografia
Diecezană" din Arad, cât și de la alte tipografii.
Dintre aceste două librarii, astăzi mai funcționează doar prima care este situată pe
aceeași strada dar care poartă numele de Mihai Eminescu. Librăriile se conduceau după
dictonul "Deie Domnul casăgrăiesc cele ce se cuvin mie de grai și ție ce asculți rău vorbele Sf.
Evanghelist Ioan" Iată stau la ușa și bat, de va auzi cineva glasul meu și va deschide ușa, voi
intra la el și voi cina la el și el cu mine" (Apocalipsa III, 20).

37
 Anexa 1

Cuprinde anunțul făcut in revista “Biserica si Școala” din 23 octombrie/4 noiembrie

1877 an I Nr 40 pagina 323.
Anunciu!
Subsemnatului ???? omu care o aduce la cunostința o venerabilului elev că langa
Stabilimentul meu de Tipografia din “strode ale bisericii” vis-à-vis de casa postală, om
orangiat unu osastiment complete in hârtie,obiecte necesare la scrisu și desemnu,precum și
totu felului de tipărituti trebuințioase oficelor bisericești ce se puteau căpata cu preturi foarte
modeste.
Rugându-se să-mi ocordați bine voitoarea D.voastra atențiune cu destinsa stima.
Aradu.18 octombrie 1877

Stefan Gjulai
Proprietarul tipografului.

Anexa 2:

Discursul susținut de PS Andrei M. cu prilejul inaugurării sediului Tipografiei din

Arad(1944 8 martie)
“Au trecut 65 de ani de când sa infințat Tipografia”.In 1912 și-a stabilit în locul ei
propriu.Acum urmează faza înzestrarii cu rotativa si linotypuri.Se modernizează și acum s-au
sfințit.
Dece se sfintesc mașinile?Pentru ca sufletul mașinii este muncitorul și munca lui care
se binecuvantează deodata cu mașinile.
Scrisul izvoraște din sufletul autorului,trece ca o solba de margele prin mâinile
tipografiei,apoi in formă de carte sau ziar,e dat marelui public,ca o făclie.Tipograful nu este
numai un receptor mort al scrisului,ci și sufletul lui vibrează atunci când culege,pune și el
atunci o parte din ființa lui în scris.Așa ca și el e un colaborator al autorului.
Din rândurile tipografului s-au ridicat oameni care au dus mari sevicii publicului ca
editori,proprietarii si scriitori de gazete cum au fost cazul lui Aurel Birantau înainte de unirea
cea mare din 1918.
Strămoșii ziceau: roagă-te și lucreaza .Mașinaria rotativă la care tipograful,care
muncește cu placere și dă ceva din sufletul său,face un fel de rugăciune.
Tipografia noastră a fost totdeauna in slujba ideilor religioase si morale si niciodata nu
a fost mijloc de ațâtare la ură.Ea are patron pe Iisus Hristos ,Care si El in tinerețe a fost un
muncitor.
Scrisul religios ar trebuii sa fie tipărit cu litere aurite,pentru ca ochiul cititorului sa
desprindă din ele raze de lumină ce luminează sufletul.
Muncitorii Tipografiei și în trecut au fost cei mai apreciați,pentru că au considerat
munca lor in slujba binelui si nu ca a unor naimiți…

38
 Anexa 3
Cuprinzând articolul P.S Ioan I. Papp referitor la procurarea cărților și revistelor direct
de la tipografia Diecezană și publicat în revista ”Biserica și Școala” la data de 20 februarie/5
martie 1905 anul XXIX, Nr. 8 pagina 1.
“În vederea ca deși tipăriturile recerute pentru trebuințele parohiale se prevăd din casa
bisericii și a cultului, dar constatându-se că unele parohii procură tipărituri de la alte tipografii
se pune în dorința fiecărui conducător al oficiului parohial ca toate tipăriturile de lipsă să le
procure numai de la Tipografia Diecezană, a cărui venit este menit spre ajutorarea separării și
edificării bisericilor din comunele sărace, și astfel procurarea acestor tipărituri de la alte
tipografii va forma pentru respectivul conducător al oficiului parohial delictul desconsiderării
investituțiunilor bisericești.
Eventuala scuză că tipăriturile le-a procurat epitropul nu se poate considera, ci
răspunzător esteși rămâne însuși conducătorul oficiului parohial”
Articolul este semnat la 8/21 februarie 1905 de PS Ioan Papp Episcopul tuturor
oficiilor protopresbiterale și parohiale din districtul Consistoriului Arad.

Anexa 4
Anunțul privind deschiderea unui stabiliment de croitorie în cadrul Eparhieie Arad
publicat în revista “ Biserica în Școală “ din 14/27 aprilie 1913 Nr. 15 pagina 118.
Prin prezență avizăm onoratul public că la stăruința mai multor preoți am înființat un
stabiliment de croitorie pentru haine preotești, ornateși recvizite bisericești. Ca să mulțumim
pe deplin onoratului public ne-am prevăzut cu materii de cea mai bună calitate, atât pentru
reverenzi cât și pentruornate și recvizite bisericești, asigurând efectuarea acelora prompt și pe
lângă prețurile cele mai convenabile. Mustre de stofe espedăm la cerere cu plăcere.
Rugând sprijinul onoratului public, semnăm cu stimă
Tipografia și librăria biecezană

Anexa 5
Cuprinzând statistica din anul 1900 privitoare la învățători cititori de gazete, realizată
de Dr. Gheorghe Ciuhandu publică în revista “ Biserica și Școala “ din 1/14 ianuarie 1917 an
XLI Nr. 1,2,3,4,5 pagina 1.
“În 1909 din 392învățați, 19,6% n-au bibliotecă de fel, 32,4% au cărți, dar n-au scrieri
pedagogice, 34,4% au cărți eventual și pedagogice , dar n-au reviste pedagogice. “
Tot în acest an, învățătorii citesc următoarele reviste pedagogice:
- “ Cultura … 1 cetitor “
- “ Foaia școlastică “ 1
- “ Pedagogia experimentală “ 4
- “ Organul Reuniunei învățătorești “ 189
- “ Revista generală a învățătorului “
- “ Vatra Școlară “ 91
De tot 289 din 392 de învățători

39
 Anexa 6
“ Publicațiunile periodice românești “ de N. Hodoș și Al. S. Ionescu, publicat în TOM
I pagina VI. Statistica din 1912.
Menționează pentru România de atunci598 de periodice , iar în Ungaria și Ardeal 40
de periodice românești de tot felul, dintre care 15 politice, 11 bisericești-didactice și 14 de alt
caracter. Dintre cele 26 de periodice ardelene, Aradul de atunci avea singur 4 periodice
“Biserica și Școala“ , “Tribuna“ , “Românul“ și “Reuniunea învățătorilor“.
În celelalte provincii periodicele bisericești și politice au avut o existență efemeră,
problema bisericească fiind tratată în mod incidental și suplimentar. “ Dacia Română “ 1866 ;
“ Legalitatea “ 1866 – la București, “ Moldova “ 1866-1868, “ Originea “ 1867 la Iași , care a
apărut un singur an “ Vestitorul bisericesc “ la Buzău 1839. “ Ecoul ecleziastic “ București 2
ani , “ Predicatorul “ București 1857.
În 1874 se ivea “ Biserica ortodoxă Română “ care a avut o eclipsă de 2 ani: 1878-
1880.
“ Preotul “ de la Iași 1861-1862, “ Predicatorul moralului evanghelic “ de la Iași 1864-
1865, biserica românilor “ Iași – 2 luni 1867, “ Pacea oficială a metropoliei “ Iași 1868.
În Ardeal “ Telegraful Român “ Sibiu 1853.
În Basarabia “ Ziarul bisericesc “ Chișinău 1869.
Prere greco-catolică “ Sionul Românesc “ a lui Șilași Grigorie 1865-1867 – la Viena.
“ Amvonul “ a lui Popfiu 1878 la Pesto, cuprinzând aproape numai predici “ Foaia
Administrativă “ Blaj – 1868.

Anexa 7
Cuprinzând prezentarea “ Anuarului școlar “ din anul 1909, făcut în revista “ Biserica
și Școala “ din 23 august / 5 septembrie 1909 an XXXII, 1434 pagina “ Anuarul școlar “
tiparit conform ordinului ministerial, acomodat și școalelor ajutatoare din partea statului
conținând tipăriturile: Ziuaș de primire, Ziuaș de frecventațiuneși progres, Ziuașul
materialului propus,, Ziuașul vizitațiunilor si evenimentelor, consemnarea manualelor
intrebuințate, date statistice despre școlari, învățători și școală se află de vânzare la librăria
Diecezană din Arad.
Preț pentru 80 elevi 4 coroane, de la 80-120 elevi 5 coroane, de la 120-160 elevi 6
coroane.
Anexa 8
Cuprinde enunțul deschiderii librăriei Diecezane din Arad, făcut în ziarul ”Bisericași
Școala” din 12/15 noiembrie 1908 an XXXII Nr.44.
”Avem onoarea de a vă aviza că in luna ianuarie 1909, deschidem în Arad, strada
Deák Ferencz Nr.33 o librărie românească care va purta numirea ”Librăria Diecezană”.
Întrând în legătură cu cele mai renumite firme din țară și străinătate librăria noastră va
fi asortată cu tot felul de cărți: bisericești, școlare, pedagogice și literare; instrumente
muzicale și tot felul de note; rechizite de scris: hârtie, cerneală, cu un cuvânt cu toate de
aparțin unei librării bine asortate.
Aducându-vă aceasta la cunoștință ne rugăm de sprijinul D-Voastră binevoitor.
Cu stimă
Tipografia Diecezană

40
 Anexa 9
Cuprinde obiectele comercializate în ”Librăria Diecezană” din Arad, menționate în
revista ”Biserica și Școala” din 1/14 ianuarie 1914 an XL, Nr- 1,2,3,4,5 pagina 20.
Potire de argint China cu paharul aurit 35-37 și 48 coroane din bronz aurit. 23 1/2cm
înalt 50,55 și 64 coroane din bronz paharul de origini curat si aurit de la 250-1000 coroane.
Linguriță la sfânta cuminecătură din argint de China 12 coroane.
Disc din bronz aurit 14 coroane.
Copie cu ascuțiș de oțel 12 coroane.
Cuțitaș de argint pentru mir 4 coroane.
Candelă de argint de China sau Alpaca cu 10-14-16-18-24-28-30-34-36-38-44-50-52-
60-70-75-80-90 si 150 coroane.
Cădelniță după ritul ortodox din argint de China sau Alpaca 38-40-44-60-85,90
coroane.
Cruci pe altar sau portative din lemn frumos lucrat 5 coroane din argint de China cu
Domnul Hristos gravat în cruce și cu decoruri a 18 și 25 coroane din argint de China cu
Domnul Hristos în email și cu decoruri 30,50-40-45-50-80 și 100 coroane bucata.
Crucea pentru Molotvelic de argint de China cu 16-12-50 coroane iar din zink cu 7-5
coroane.
Steluțe din bronz aurit 12 coroane.
Cană pentru încălzit apa din zink 4 coroane.
Vase pentru apă și vin cu tavă din zink cu 5-6-10 și 12 coroane. Cu tavă de sticlă
cristal cu 13 și 14 coroane.
Vase pentru miruit cu 20 și 30 coroane.
Ornate (odăjdii) bisericești în toate execuțiile de la 150 până la 1000 coroane. La
cerere servim cu modele.
Stihare pentru preoți din giolgi de la 35 coroane in sus.
Prapori în toate mărimile și toate culorile dorite cu rude sau fără rude 80-100, 110
până la 300 coroane bucata. Acoperitoare pentru analogion (Tetrapod) din brocat, plus mătase
de la 50 coroane în sus.
Port copii din catifea 9 coroane.
Brâie preoțești în toate culorile 12-15 coroane metrul.
Prăznicare, execuție foarte frumoasă pictate pe lemn de tei, 13 coroane sau pe tinichie
cu ramă 15 coroane bucata.
Clopotele pentru altar de la 4 coroane în sus.
Icoane sfințite picate în ulei pe pânză în orice mărime: 10-20-30-50 până la 100
coroane.
Mormântul Domnului pe pânză frumos pictat si montat de la 70 la 300 coroane.
Stihare pentru ministranți din giolgi de la 25 coroane în sus iar din brocat de la 45
coroane în sus.
Molitvelnic cu litere chirile legătură simplă 6-7 coroane.
Octoihul mare legat în piele 32 de coroane.
Octoihul mic legat simplu 2 coroane.
Ceaslov legat simplu 3 coroane.

41
 Liturgier legat 12 coroane.
Apostolul cu litere latine legat în pânză 15 coroane.
Evanghelia cu litere latine legat în pânză 30 de coroane iar în piele 55 coroane.
Tipicul chemării Duhului Sfânt 30 de file cu lucrarea omului cu Dumnezeu (predici)
de ??? Hrihvei Piacătior??? și alți preoți din presbiteratul corinteiului-3 coroane.
Ilustrate cu motive românești 20 fileri bucata.
La comandă mai mare 25% rabat.

Anexa 10
Cuprinde obiectele comercializate din depozitul de pe strada M. Eminescu nr.10
menționate în ,,Biserica și școala” din 12 martie 1933 an LVII nr.11. Catalog nr.40.
Ornate odăjdii, veșminte bisericești cu toate aparținătoarele, anume: felonsvită (fără
stihar) epitrahil, brâu, mânecări și 2 aere, din brocat, mătase, catifea in orice culoare, de la
5.000 lei in sus. La cerere îți trimitem mostre și materii.
Efectuăm și reparăm.
Prapori din damast cu icoană dublă pictată pe pânză în ulei, cu găitane și 3 ciucuri, în
mărime de 80/120 cm cu prețul de la 2.800 lei în sus. La cerere trimitem mostre de materii.
Prețurile de sus ne înțeleg fără garnitura de metal și fără ruda praporelui. Garnitura de metal si
lustruit (cruce, două globuri, balanța și cuiul 1 costă 1.000 iar ruda în vederea spre speselor de
transport să le facă acasă sau între un orășel mai apropiat.
Tavă pentru anaforă din metal argintat 300 lei , iar din argint de China gravate ,,Cina
cea de taină”, ,,Mântuitorul” 600 lei.
Lighian (spălător cu cană) din argint de China 2.000 lei.
Calendarul pentru 36 lumini, poleit verde de bronz 15.000 lei, pentru 16 lumini de
bronz aurit frumos, 20.000 lei, pentru 24 lumini cu prisme și mărgele de cristal 30.000 lei,
pentru 16 lumini decorat cu prisme și clopoței de sticlă 20.000 lei, pentru lumini din aramă cu
prisme și mărgele 12.000 lei, pentru 6 lumini 5.000 lei.
Cap (vârf de steag, lance) din aramă cizelată de la 400 de lei în sus.
Brâne pentru preoti din mătase în toate culorile: roșu-vișiniu și lila pentru arhierei si
cinul călugăresc cu superior roșu pentru protoerei și preoți distins; albastru pentru preoți și
negru pentru călugări în lățime de 5 cm/200 lei metru, in lățime de 12 cm/400 lei metru.
Litiei (psiholembniță) din metal argintat 3.000 lei.
Linguriță pentru Sfânta Cuminicătură din metal argintat 150 lei, iar din bronz aurit 400
lei.
Copie din metal lustruit, ori argintat 150 lei, iar din bronz aurit 400 lei.
Cădelniță din metal argintat 1.000 lei, din argint de China 1.200-3.000 lei.
Cană pentru încălzit zink sau aramă 100 lei.
Căldăruță pentru aghiasmă din aramă 400 lei, tot aceeași cu icoana Botezului
Domnului pictat,800 lei iar cu Botezul Domnului, Învierea, Nașterea și Înălțarea Domnului
pictate frumos și decorate cu invitații de pietre scrum pe 2.000 lei, tot același din argint de
China cu icoana Mântuitorului și cu Botezul Domnului gravat 1.800 lei.
Potir din metal argintat cu paharul aurit 1.000 lei, din bronz aurit 3.000 lei, din argint
China 1.500-2.500 lei iar din argint aurit 5.000 lei.
Ripizi, cruce pentru ripizi aurite frumos si ruda colorată de la 800 lei în sus.

42
 Feșnic pentru ministranți din lemn colorat frumos 180 lei.
Feșnic înaintea altarului, din lemn trainic pentru 1 lumină de la 1.000 lei in sus, pentru
3 lumini aurite de la 2.000 lei in sus iar de metal argintat pentru Sfânta Masă. 1 lumină 400
lei, pentru 2 lumini 600 lei, pentru 3 lumini 800 lei.
Vase pentru apă și vin din sticlă cu tavă de la 120 lei iar din argint China 2.000 lei.
Epitaf (Plesceniță sau Mormântul Domnului) cu icoană pictată pe pânză în ulei și
încadrată cu catifea, cu gallon și 4 ciucuri aur lion de la 3.500 lei în sus.
Cruce 24 cm 400 lei iar din argint de China 30 cm 1.500-2.000-2.500 lei, în mărime de
40 cm cu lemn sculptat 4.000-4.500 lei iar din lemn 25 cm, 120 lei.
Miruitor cu cuțitaș din metal argintat 500 lei.
Cuțitaș pentru miruit reparat 150 lei.
Cutie pentru Cuminicătura bolnavilor din metal argintat, prevăzut cu 2 cutioare,
linguriță, potiraș și o cană pentru apă și vin de la 1.000 lei în sus.
Candele de argint din China de la 200 lei în sus.
Cutie pentru Sfântul Botez din metal argintat prevăzut cu 2 cutii pentru mir și Sfântul
oleiu, 1 cutie pentru burete și foarfeci de la 1.200 lei în sus.
Cununi pentru miri din metal lustruit, perechea de la 700 lei în sus.
Căptușite cu catifea de la 1.000 lei in sus.
Chivot din lemn trainic, aurit frumos în mărime de 85/120 cm de la 5.000 lei în sus, iar
format mai mic 3.200 lei.
Analagion (tetrapoce) masă pentru prăznicare, pentru litier, lucrate artistic de la 800
lei în sus.
Acoperitoare pentru analagion, stihare pentru preoti, pentru ministranți perdele în
diferite mărimi si execuții.
Disc și steluță din metal lustruit, 450 lei, din bronz aurit 1.000 lei.
Steluță și disc cu picior din metal lustruit 600 lei.
Cruce pentru Altar din lemn 25 cm, 120 lei, din metal argintat 23 cm, 400 lei.
Cruce pentru molitfelnic din metal argintat 200 lei.
Clopoțel din metal nichelat cu un clopoțel 100 lei, cu 3 clopoței 350 lei, cu 4 clopoței
600 lei.
Prăznicare pictate pe lemn în mărime 32/24 cm de la 300 lei.
Cadru pentru prăznicare cu sticlă, de la 200 lei în sus, precum și icoane pictate pe
pânză cu o față sau 2 cu fețe pictate artistic în diferite mărimi de la 500 lei în sus.
Icoane argintate și înrămate de la 300 lei.
Pristolnic (sigil pentru sfintele prescuri) din lemn de tei 40 lei bucuta.
Baldachiu ( cesine) din califea roșie decorat cu beobillon cu 4 ruzi vopsite și 4 tălpi
(picioare) pentru ruzi vopsite frumos, 12000 lei.
Cărți rituale cu litere latine.
Apostolul legat în pânză 600 lei sau piele 800 lei.
Octoihul mare legat în pânză 600 lei.
Evanghelia legată în pânză 600 lei, piele 800 lei, catifea 2500-4000 lei.
Evhologiu (molitfelnic) legat în pânză 500 lei.
Liturghier legat în pânză 300-450 lei.
Triod legat în pânză 800 lei.

43
Mineele în 12 volume pe 12 luni, legat în pânză, 6000 lei, separat fiecare lună 600 lei.
Octoihul mic legat în 100 lei.
Ceaslav mic legat 160 lei.
Acatist legat 100 lei.
Carte de Te-Deum, legat în pânză 100 lei.
Prohodul Domnului; ce se cântă în sfânta și marea vineri seara la privighere 10-15 lei.
Proscomidiar tablou 20 lei.
Noul Testament broșat 100 lei.

44
 Capitolul 1

Note
1. "Biserica și Școala" 9 ianuarie 1927 an 2 I Nr. 1-2 pagina 1,2,3 "Adevărata
aniversare creștină "
2. Idem.
3. Idem.
4. Idem
5. "Biserica și Școala" 3 octombrie/12 noiembrie 1893 an XVII nr. 44 pagina 350 art .
Capitolul 2
Note:
1. "Biserica și Școala" 27 aprilie/10 mai 1908 on XXX" Nr. 17, pagina 12 , ort
"Sinoadele " de R Cirogoniu
2. Idem.
3. Idem.
4. Idem
5. Idem.
6. Idem.
7. Idem
8. Idem.
9. Idem.
10. Idem
11. M. Păcurariu Istoria Biserici Ortodoxe Române" Vol II Buc 1992.
12. "Biserica și Școala" 19 mai 1923 on III Nr. 21-22 pagina 11. at "Tip Diecezană
din Arad. ”
-Cincizeci de ani de viață" de Simion Stona
13. Idem
14. "Biserica și Școala" 27 octombrie 1929 an LIII Nr 44 pagina 19-20 "La Semi-
Cente Morul Tis Diec" de Cornel Lozdi. Direct tip.
15. Idem
16. Idem
17. Idem
18. "Biserica și Școala" 13 februarie 1944 an L X VIII Nr.7 pagina 49-50 -
Sărbătoarea Diecezanei" de Pr. Ion Felea
19. Idem

Capitolul 3

Note
1. Protocolul adunării generale eparhiale din Dieceza Arad pe omul 1879
2. "Biserica și Școala" 24 februarie 18 martie 1908 on xxx ii Nr. 8 pagina 8 .
"Prezentarea ofertei" de
3. R. Cirogoniu "Din trecutul revistelor și ziarelor de la noi Speronte 1869 Lumina
1872 "Biserica și Școala 1877. Tribuna 1884-1912", Arad 1934 pagina 15.

45
 4. "Biserica și Școala" 13 februarie 1944 an 2XVIII Nr. 7 pagina 49-50, Felea
Sadrătorie 1943
5. "Biserica și Școala" 14 februarie an LXVII pagina 55. Nr 7 “Informațiuni" de
Redacția.
6. Idem.
7. Bugetul consistorului român greco-ortodox din Arad pe revista "Biserica și Școala"
din 1/14 iunie 1908 an XXXII 22 pagina 7

Capitolul 4
Partea A

Note.
1. Marshall Mc. Luhan “ Galaxia Gutenberg Omul si era tiparului”. Traducere de
de L. si P. Navodaru, Bucuresti 1975 pagina 323.
2. N. Corneanu Mitropolit “Quo Vadis”. Editura mitropoliei Banatului,
Timisoara 1990 pagina 70.
3. Idem.
4. P.S.G Comsa articol “Ziarele pentru popor si cultura satelor” in “Evanghelia si
neamul” pagina 162.
5. Idem.
6. Idem.
7. Idem.
8. “Biserica si Scoala” 9 ianuarie 1927.an 1 nr. 1-2 pagina 1-2-3
9. Idem
10. “Biserica si Scoala” 3 ianuarie 1937.an 2 Pagina 1 nr. 1.
11. “Biserica si Scoala” 9 ianuarie 1927 an 2 nr 1-2 pagina 1.
12. T. Botis “Istoria Scoalei normale(Preparandiei) si a Institutului teologic
ortodox roman din Arad”. Arad 1922 pagina 615-619
13. Eugen Gliick, Gelu Neomte, Dimitrie Vatomaniuc “Studii de documente
privind activitate lui Ioan Slavici” 1-2 Arad 1976,pagina 30-31.\
14. Gh, Perna, Carti si publicatii vechi. Primele exemplare din “Junimea” in
mitropolia Banatului , an 12 (1962) nr 9-10 pagina 554
15. “Biserica si Scoala” 9 ianuarie 1927 pagina 1-2.
16. “Marturii romanesti, doc nr. 133 pagina 195-196.
17. Eugen Gliick, Nicolae Rosut “Aradul si miscarea memorandista”. Volumul 1,
Arad 1974 pagina 211.
18. “Biserica si Scoala” 1877 pagina 1.
19. “Biserica si Scoala” , 9 ianuarie 1927 art 1,nr. 1,2 pagina 1,2,3.
20. Idem.
21. R. Ciorogariu “Speranta 1869,Lumina 1877” , “Biserica si Scoala” 1877,
tribuna 1884-1912 Cluj 1934 pagina 3-15.
22. Gh. Litiu “Episcopia Aradului”. Arad 1950
23. Idem.

46
 24. Pr.Dr.P Vesa “contexul politic, bisericesc si cultural al aparitiei revistei
Biserica si Scoala si evolutia ei” in revista “Teologia” nr. 3-4 iulie-decembrie 1997 an 1,
pagina 33.
25. Gh. Litiu “Episcopia Aradului”. Arad 1950
26. Pr.Dr.P.Vesa”Contextul politic,bisericesc si cultural al aparitiei revisteiBiserica
si Scoala si evolutia ei” in revista “Teologia” nr. 3-4 iulie-decembrie 1997. An1 pagina 33
27. Gh. Litiu “Episcopia Aradului” Arad 1950
28. Idem.
29. Idem.
30. Pr.Dr.P Vesa “Contextul politic,bisericesc si cultural al aparitiei revistei
Biserica si Scoala si evolutia ei” in revista “Teologia” nr. 3-4 iulie-decembrie 1997, an 1
pagina 33.
31. “Biserica si Scoala” 3 ianuarie 1937 an 2 nr 1-2 pagina 2
32. Idem.
33. Idem.
34. “Biserica si Scoala” 30 mai 1937 an 2 nr 22 pagina 192-194
35. Idem.
36. Idem.
37. Idem.
38. Idem.
39. Idem.
40. Idem.
41. “Biserica si Scoala” 4/17 iunie 1906 an xxx nr 23 pag 9

Capitolul 4
Partea 6
Note:
1. 878 -B.M.H-B*
2. 9415 -B.E.O.A**
3. 4511 -BM.H.B
4. 3251 -B.E.O.A
5. 1357 -B.M.H.B
6. 802 -B.E.O.A
7. 605- B.E.O.A
8. 809- B.M.H.B
9. 4281-B.E.O.A
10. 3549-B.M.H.B
11. 3584-B.M.H.P
12. 3222-B.E.O.A
13. 1091-B.M.H.B
14. 836-B.M.H.B
15. 4137-B.E.O.A
16. 5955-B.E.O.A
17. 5964-B.E.O.A

47
18. 4907-B.M.H.B
19. 4305-B.E.O.A
20. 3570-B.M.H.B
21. 4071-B.E.O.A
22. 843-B.M.H.B
23. 408-B.M.H.B
24. 474-B.E.O.A
25. 1463-B.E.O.A
26. 1216-B.E.O.A
27. 1208-B.M.H.B
28. 1472-B.E.O.A
29. 4220-B.E.O.A
30. 4069-B.E.O.A
31. 2120-B.E.O.A
32. .
33. 3169-B.E.O.A
34. 1471-B.E.O.A
35. 2527-B.M.H.B
36. 951-B.E.O.A
37. 3783-B.E.O.A
38. 7621-B.E.O.A
39. 111-B.E.O.A
40. 1167-B.E.O.A
41. 1202-B.M.H.B
42. 1199-B.M.H.B
43. 2071-B.M.H.B
44. 1211-B.M.H.B
45. 1218-B.M.H.B
46. 1344-B.E.O.A
47. 6220-B.E.O.A
48. 1162-B.E.O.A
49. 1264-B.M.H.B
50. 914-B.M.H.B
51. 4086-B.E.O.A
52. 1508-B.E.O.A
53. 1201-B.M.H.B
54. 3490-B.M.H.B
55. 1476-B.E.O.A
56. 1391-B.E.O.A
57. 3534-B.M.H.B
58. 899-B.M.H.B
59. 1210-B.M.H.B
60. 989-B.M.H.B
61. 1204-B.M.H.B

48
62. 1274-B.M.H.B
63. 3483-B.E.O.A
64. 1289-B.M.H.B
65.
66 1152 B.M.H-B
67 84-B.E.O.A
68 97 B.E.O.A
69 1194 BMX-B
70 3437 B.M.H-B
71 1098B.M.H-B
72 340 B.M.H-B
73 408-B.E.O.A
74 4191 B.E.O.A
75 4077.B.E.O.A.

76 4077.B.E.O.A.
77 4130 B.E.O.A
78 4131 B.E.O.A
79 1640-B.E.O.A
80 3155 B.M.H-B
81 4143 B.E.O.A
82 32 42 B.M.H-B
83 1187 B.M.H-B
84 1181 B.M.H-B
85 6708 B.E.O.A
86 1613 B.E.O.A
87 1615 B.E.O.A
88 83 B.E.O.A
89 3523 B.E.O.A
90 3457 B.E.O.A
91 1189 B.M.H-B
92 181 B.E.O.A
931616 B.E.O.A
94 103 B.E.O.A
95 1182 B.M.H-B
96 1080 B.M.H-B
97 3515 B.M.H-B
98 1189 –B.M.H-B
99 1188 B.M.H-B
100 2852 B.E.O.A

49
101 90B.E.O.A
102 9751B.E.O.A
103 1356B.E.O.A
104 5953B.E.O.A
105 5255B.E.O.A
106 6741B.E.O.A
107 328B.E.O.A
108 99B.E.O.A
109 1190B.M.H-B
110 1155B.M.H-B
111 1185B.M.H-B
112 1190B.M.H-B
113 1186B.M.H-B
114 1183B.M.H-B
115 1154B.M.H-B
116 3051B.E.O.A
117 6954B.E.O.A
118 3520B.E.O.A
119 3021B.M.H-B
120 87B.E.O.A
121 5275B.E.O.A
122 1590B.E.O.A
123 5275B.E.O.A
124 1590B.E.O.A
125 5225B.E.O.A
126 1232B.M.H-B
127 1233B.M.H-B
128 3037B.E.O.A
129 3524B.M.H-B
130 1243B.M.H-B

50
131 4428B.M.H-B
132 2026B.M.H-B
133 3904B.M.H-B
134 1128B.M.H-B
135 2258B.E.O.A
136 114B.E.O.A
137 5821B.M.H-B
138 5910B.M.H-B
139 6915B.M.H-B
140 4521B.M.H-B
141 2524B.M.H-B

142
143
144
145
146
147
148
149
150
151
152
153
154
155
156
157
158
159
160
161
162
163
164
165
166
167

51
168
169
170
171
172
173
174
175
176
177
178
179
180
181
182
183
184
185
186
187
188
189
190
191
192
193
194
195
196
197
198
199
200
201
202
203
204
205
206
207
208
209
210
211

52
212
213
214
215
216 3486B.M.H-B
2221B.E.O.A
2248B.E.O.A
1319B.M.H-B
2518B.M.H-B
4698B.M.H-B
3049B.E.O.A
894B.M.H-B
7014B.M.H-B
2526B.M.H-B
92B.E.O.A
3279B.M.H-B
1279B.M.H-B
5522B.M.H-B
1870B.E.O.A
1871B.E.O.A
4136B.E.O.A
4152B.E.O.A
1874B.E.O.A
1873B.E.O.A
1875B.E.O.A
1993B.E.O.A
1877B.E.O.A
1366B.M.H-B
3458-NMHB
1406B.M.H-B
3651B.M.H-B
1334B.M.H-B
6618B.E.O.A
6596B.E.O.A
4356B.M.H-B
430B.E.O.A
5395B.E.O.A
1584B.M.H-B
1106B.E.O.A
4310B.E.O.A
115B.E.O.A
2300B.E.O.A
4128B.E.O.A
3484B.M.H-B

53
5864 B.M.H-B
5992C B.M.H-B
5995 B.M.H-B
4506 B.M.H-B
1095 B.M.H-B
7579B.E.O.A
1574B.E.O.A
3689 B.M.H-B
6789 B.M.H-B
1801 B.M.H-B
1778 B.M.H-B
7458B.E.O.A
2354B.E.O.A
4648 B.M.H-B
2789 B.M.H-B
2564 B.M.H-B
1485 B.M.H-B
1522 B.M.H-B
1491 B.M.H-B
2032 B.M.H-B
3964 B.M.H-B
4980B.E.O.A
2259 B.E.O.A
6468 B.E.O.A
4070 B.E.O.A
3459 B.E.O.A
100 B.E.O.A
3307 B.E.O.A
1517 B.M.H-B
3676 B.E.O.A
3675 B.E.O.A
4804 B.E.O.A
6584 B.E.O.A
3843 B.E.O.A
3258 B.E.O.A

218
219
220
221
222

54
223
224
225
226
227
228
229
230
231
232
233
234
235
236
237
238
239
240
241
242
243
244
245
246
247
248
249
250
251
252
253
254
255
256
257
258
259
260
261
262
263
264
265
266

55
267
268
269
270
271
272
273
274
275
276
277
278 3258 B.E.O.A
3752 B.M.H-B
1725 B.M.H-B
1503 B.M.H-B
1702 B.M.H-B
6282 B.M.H-B
6397 B.E.O.A
3315 B.M.H-B
3314 B.M.H-B
293 B.E.O.A
5523 B.E.O.A
512 B.E.O.A
4987 B.E.O.A
4894 B.E.O.A
1722 B.M.H-B
5200 B.E.O.A
3019 B.E.O.A
3351 B.E.O.A
172 B.E.O.A
1496 B.M.H-B
1559 B.M.H-B
1575 B.M.H-B
3674 B.E.O.A
4557 B.M.H-B
6993 B.M.H-B
4187 B.E.O.A
6052 B.E.O.A
1264 B.E.O.A
5495 B.E.O.A
1468 B.E.O.A
4067 B.E.O.A
1710 B.M.H-B
1690 B.M.H-B

56
1597 B.M.H-B
1601 B.M.H-B
5624 B.M.H-B
7470 B.E.O.A
4074 B.E.O.A
3771 B.E.O.A
4717 B.E.O.A
9451 B.E.O.A
1665 B.M.H-B
1666 B.M.H-B
1665 B.M.H-B
1651 B.M.H-B
3402 B.E.O.A
2980 B.E.O.A
2264 B.E.O.A
1475 B.E.O.A
2885 B.E.O.A
5851 B.E.O.A
5192 B.E.O.A
3233 B.E.O.A
179 B.E.O.A
1845 B.M.H-B
1819 B.M.H-B
1142 B.E.O.A
4545 B.M.H-B
3339 B.M.H-B
2141 B.E.O.A
1263 B.E.O.A

CAPITOLUL 5
NOTE
1.”Biserica şi ŞcoalaŢ 10/23 mai 1909 an XXIII
Pagina 2-3.Articolul semnat de Petru Popa articolul Librărie Diecezană.
2.Idem
3.Idem
4.Idem
5.Idem

57
 Bibliografie selectivă

1. Botiş Toader ,Istoria Şcoalei Normale (Preparandiei) şi a Institutului teologic ortodox

român din Arad, Arad 1922.Eul Diec.
2. Ciorogariu Roman Din trecutul revistelor și ziarelor de la noi”. Speranța 1869, Lumina
1872, Biserica și Școala 1877.Tribune 1884-1912. Arad 1934. Eul Diec
3. Ibidem “Speranța 1869 , Lumina 1872 , Biserica și Școala 1877, Tribuna 1884-1912 “
Cluj 1934.
4. Gnesa Grigorie “Evanghelia și neamul” Arad 1935.
5. Corneanu Nicolae “ Que va dis ?” Timișoara 1990
6. Gluck Eugen , Roșut Nicolae “Aradul și mișcarea memorandistă” Arad 1974.
7. Gluck Eugen ,Neamțu Gelu , Votamaniuc Dimitrie “Studii de documente privind
activitatea lii Ioan Slavici” Arad 1976.
8. Lițiu, Gheorghe “ Episcopia Aradului”, Arad 1950.
9. Mc. Luhan,Marshall “Galaxia Gutenberg omul și era tiparului “ București 1975.
10. Păcurariu ,Mircea “Istoria Bisericii Ortodoxe Române “ București 1992.
11. Perva , Gheorghe “ Cărți și publicații vechi . Primele exemplare din Lumina , articol
apărut în Mitropolia Banatului 1962.

58