Sunteți pe pagina 1din 21

a toc6i -

iA.

TOVARA$IILE DE CRACIUN
ALE F'trCIORILOR ROMANI
firmierd. DIN ARDEAL')
In intreg cuprinsul Ardealului abia se gesegteun sat romanesc, in care
i din postul tineretul s[ nu se organizeze intr'o tovirdsie chemat[ sI preg[teasc[ petre-
risatului de
cerile obignuite la s[rbltorile Crlciunului, ale Anului nou 9i Bobotezei.
Dup[ l[sata secului de Cr[ciun, jocul obignuit in Dumineci 9i sirbi-
tori, inceteazi,; odati cu venirea iernii, inceteazd"9i lucrul cAmpului. ln
direct. monotonia serilor lungi tineretul isi caut[ distraclii in gez[tori sau < habe >.
Aici, pe lAng[ picilelile gi glumele obisnuite, lin sfat, cum s[ se intovi-
riseasc[ si ce pregitiri si fac[ pentru petrecerile rimase din generatie
zionetd.
in senera{ie, la marile slrb[tori cle iarni.
Numiri do tovririr;ii. Insogirile acesteaale tineretului au diferite numiri,
dupi regiuni. Astfel, pe Jara Oltului intdlnim mai des numirea <ceat[u 2)
< ceata ficiorilor I 3).
O alt[ numire este aceea de <juni I a), < se bagi cu junii I 5).
Pe valea celor dou[ Tirnave gi pe Secag, regiuni vestite de podgo-
rii, afl[m mai des numirea < bute I 6), <ra intra la bute u ?).
In satele de pe Cdmpia Ardealului, regiune bogat[ in cereale, orga-
nizzgia fcciorilor sc numeste < lidoiu l e), <rla bigat in lidoiu I e) 9i < ci-
Iat.
mari 110), rnai rar ((joc de Crlciun u r1).
1) Spicuiri dintr'c-r lucrarc in manuscris, cuprinziincl dcscrierea obiceiurilor dela
Crbciun, Anul nou Ei Boboteazl, adunato in nrare partc cu concursul invlgltorilor din
peste cinci sute de sate din Ardeal, in anii rg32-rg33.
2 ) C o r b i , S d . r a t a ,B i r c u t , e t c . , j u d . F d g i r a g ; A v r i g , V u r p i t r , e t c . , j u d . S i b i u .
]CHTNA st 3) S5scior, Berivoiu-Fdgdrag.
a) Orlat-Sibiu.
t) Mog, Tiligca-Sibiu.
't) IJuia, S[lciu-TArnava Mare; Blaj, Sdncel, Biia, Lodroman, Cerg6u, Cenade-
Tdrnava Micl.
7) Zlagna-TArnava Mare.
8) T619or, Viginelu-Cluj.
e) Ercea, Bdla-Mureg; Ormenig-Cluj.
10) Rlzoare-Cluj.
rry DAmb_Clui.
56 TRAIAN GI]RMAN

Pe Valea Somegului remarc[m faptul intcrcsant cI in unele sate cen- murl,


trul petrecerilor e in sirbltorile Crilc:iunulrri, in altele la Anul nou. parte
Potrivit acestei deosebiri 9i tovlrzigia tinr:rctrrlrriare numiri deosebite. pe cAr
Astfel in satele uncle miezul petrcccrilor c lu Creiciun, aflim mai des o miri
numirea < bere r>1), iar in satele,uncle pctrcc:r:rca sc firce la Anul Nou, de girsim
obiceiu aflim numirea <ivergcl ri 2). Crlciu
Intr'unele sate gisim si numiri pe carc nu lc intAlrrirn in altc sate din format
regiunea respectiv[ decAt foarte rar. Astfcl sunt r-rurnirilc <rolcghinziu t) li pusi d
< oldhin[ > a) 9i apoi < cergal[i u 5) 9i ( a se inblni > 6). sa poa
In judepl f{unedoara intAlnim si numirea < dobri u ?) gi < dubagi 8) r, Du
dela toba traditionali, cu care se umbli la colindat, apoi numirea rrcllu- torilor
seri ,>'), pentrucir in seara ajunului de Criciun tinerii in loc si colinde, colnun
joaci jocul cirluscrilor.
mai m
Alcgtrrtit cotttlrrr.illorikn'. Oclatirintclegi ci vor tinea si in anul respectiv Ale
olr ic t' i rrlrn o s tc n i ttl i rr b i rtri rri , I' c c iori il roti rri rsc o zi i t' t care si sc i ntruncasci r acestu
s 1' r r t ,:t-si irl t' g t' t' o rrtl rrc i to rito i v i rrri si t:iuu' , o l rr ri rrtl rrl l or si r fuci r toatc 1-rre- Arde a
g i t i r i l c , i t s i lc i r 1 r r ' l r c t ' t ' r ' i l t 'rst i' ir t ; c r t s t t' r' iit r n r t ib i r r cs i s i t r t r p i ( c a s c l ri u s i n c .
'f ' f ' l l rt Un
l' r ' a r:r l l i i rs rt:i" ' ) l i Ol tr rl rri" ), upoi i rr pi ' l rti l eS i bi ul tri r2), exi sti
pe Ta
o tlatri I'ixir la crlr(: so intnrnesc feciorii : e ziu'a.clc Sl'. Nicolae. c6nd desi
TArna
c 1lo s t,i n m rrl tc s a tc c o b i c c i u l si se j oace.
lrr altc pirrti, feciorii se intrunesc chiar Ia lisata secului tt), ori in cea
Lr
< zdor i
rlintiii clrrminecirclin post to), mai rar in dumineca dinainte de Crlciun tu).
tinerii
f )c obiccirr, in {ticcirresat se face o singurl ceatI. ln satele mai mari,
dela <
c r r t it t t' rt:tn r:ri rrru n c ro s ,s c o rg a n i zci tzinrai t trrrl te cete.
ajutor
l r r A v r i g l i n t ' r c t r r ls c c o n : ; t i t u t 'f,: i r i r n i c i o t l i s c : t r t i ci n , n o t t i rc e t e , f i e -
( ' l r c l ) l l r t c t l t ' s l r t c t r c c : l t ' rsr l ; i l ' i c c l r t :t : c i t t l ci r r t r r t t r t i r e si l i l ( t l r r p I n u m e l e marea
e ridic
p i r r t i i r c s p t : c t i v tl' s r l t t t l t r i :< ( i r r r i c n iu , < V c s t c t n c n u i , ctc.).
insem
lr r c i rtc v l rs rrtcrl r:1 l c ' f' :traO l trr l rri ,c:r tl c,cxernpl ui n S corei , gdsi m doui
alcs.
cctc. fi lir:rrte t:ar:rc:tcristiccritcriul clupi care se formeazl, ele. Pe vre-
rI.,2l
r) Mintiul (Jhcrlei, StrAmbu, Ciceu-Someg. si Cop
:) Cu1>9eni, llorcut-Srmeg.
3) Arpa.,sul de sus-Figirars.
condu
a) (-lohalm-TArnava Mare. Ac
r'; Pogaga dc jos-Turda. grindi
lt) l,)rnca-Tf,rnava Mici. P de cel
?) Vcic'I.
s) M irrtiit-I ltrnccloara. in
") G ull{i-l-Iunerdoara,
de Cr
r0) l)irstc, I{i;nov, l'oiana Mirului-Ilra5sov. t or ii,
1t) Ileclcan, I)cjani, Oorbi, N;toi, Vaida-I{ecca, ctc.,-liiigirag' aleagI
rz; Tiligca, Slligte, Poplaca, Nocrich, etc., Sibiu.
13) Bogata-Olt (j.'I'lirnava-Marc).
e (be
ra) Blljel, Soro;tin-Tfirnava Mici,
gradu
15) Odverem-Alba; Copalnic, Trestia-Satu NIare. catd $
rovAnA$nLE DE cnAcruN ALE FEcroRrLoR novrANr DrN ARDEAL 59

sate cen- muri, satul acesta de grlniceri avea o organizatie militarl. Cei care ficeau
lnul nou. parte din aceasta, erau socotigi boieri, cu anumite drepturi si privilegii,
sebite. pe cAnd ceilalli erau socotili iobagi. Aceastl pecete a unor vremi apuse
r mai des o mai intdlnim si astlzi, chiar in raporturile zilnice dintre locuitori 9i o
Nou, de glsim gi in obiceiurile satului. Astfel 9i pentru petrecerile din sirbitorile
Criciunului tinerii se grupeazd,in doui cete : in ( ceata grdniqerilor >,
: sate din formatS. din descendenlii vechilor gr[niceri 9i in < ceata iobagilor D, com-
i n i r 3) s i pus[ din descendenliivechilor iobagi. $i nici vorb[ nu poate fi ca un iobag
si poat[ intra in < ceata gr[nilerilor r.
ubasi 8) r,
Dup[ ce s'au inteles asupra datei cAnd si se facl alegereaconduci-
?a < c[lu-
torilor, fic ci data aceirstacste fixat[ prin traclitie, fie prin intelegerea
i colinde,
cornuni"ra tincrctrrltri si clupir cc in satelc mai mari gruparea s'a ficut in
rnai multe cete, tinerctul se intruneste s[-si aleagdconducitorii.
respectiv
Alegerea in cele mai multe locuri se face cu anumite forme, care dau
tru n cas c l
acestuiaci o solemnitatedeosebit6.Eaimbraci, mai ales in sateledin Sudul
oate pre-
Ardealului, o formi sirbltoreasc5.
:i rtrs ine.
' 2 ) ,c x i s t [ Un ritual specific e < ridicatul feciorilor r, obiceiu practicat in special
pe lara Oltului si in jurul Sibiului, cel pulin pe vremuri, apoi pe Valea
:dnd degi
TArnavelor 9i pe Valea Somegului.

ori in cea ln Netot (j"d. Fdgiras), e obiceiul ca in ziua de Sf. Nicolae, dupi
'iciun 15). < z5oritul Niculailo felicitareatuturor celor care poarti numele sfintului,
nai mari, tinerii se intrunesc seara la unul dintre ei, ca s[-si petreaci din cAgtigul
dela < zdorit >. Cu acestprilej ei aleg gi pe conducltorii cetei: cAteun < vitav,
:ctc, f ic - ajutor de vitav, primar, stegar, collcar, crdjmar > 9i doi < samegi>. Confir-
ir ntrrnclc marea alegerii o fac prin ridicare. Cel ales s[ poarte o slujbl in comitet
e ridicat de citre ceilalli de trei ori, in striglte de < sI trliasci ! u. Aceasta
sim doui insctnneazi investirea lui cu drepturile 9i datoriile funcliei in care a fost
Pe vre- alt:s.
rJ,it t'cl sc Pnrcticri cot'rfirmareain Vaida-Recea, Dejani, Ucea
-{e Jot
gi Copiiccl, iar irr Vi;tr:a clc Jos, dupi fiecare ridicare toli joaci cAteos6rbi,
condusi de cel ales.
Aceast[ ridicare in Tilmlcel (j"d. Sibiu), se numeste ( cu capul in
grindi r, deoarece cel ales trebue s[ ajungi, la ridicare, cu capul grinda,
? de cele mai multe ori s5.o loveasci chiar.
In Nepos (j"d. Nislud), ridicatul feciorilor se face astfel. In ziua intdi
dc Crlciun se strdngetot tineretul (gi fetele!) la < bere r. Aici aleg conduc5-
torii, in frunte cu < primarul l. De remarcat cd, acesta are dreptul s[-9i
aleagiro < primlrili r, care la toate slrbltorile st[ la masd al[turea de el, -
e < bereanca)) lui. Alegerea se confirmi tot prin ridicare, pe rnnd, dupl
gradul slujbci. l\{ai intAi e ridicat primarul si, indatl dupi aceasta,e ridi-
c a td $ i < bereanca,rl ui .
TRAIAN GERMAN

Ridicatul feciorilor il mai aflim in Bogata-Olt, Giacig-Tirnava Micd, 1n


jegte d
apoi in Ardan gi Bistrila Bdrg[ului, jud. NisIud, in Homorodul de mijloc,
Cula 9i alte sate din jud. Satu-Mare. glici, r
Rispindirea acestui obiceiu dela o marginc a Ardealului la cealaltd' steagu
ne indeamn[ s[ presupunem, cu toate cl obiceiul nu apare pretutindeni, T'o1
c[ pe vremuri el a fost practicat in toate satele romlnegti din Ardeal, fiind <rfelder
.desord
pdrlsit cu timpul 9i pistrindu-se astdzi abia in cflteva sate 9i in amintirile
bltrAnilor. plac, fi
ln ce privegte numirul conducfltorilor alegi 9i al numelor lor, acestea Pe
aleg, d
vafiaz\. nu numai dupd regiuni, ci aproape dela sat la sat. Mai sistematic
voirea
si cu un numlr mai mare de < funclionari )),cu atribulii speciale, se organi-
zeaz6,feciorii de pe lara Oltului gi din jurul Sibiului. Pe cAnd in unele tori, c6
Un
sate de pe Jara Oltului se aleg ro-rz conduc[tori, in regiunea apuseanl
rilor u,
a Ardcaltrlui ntrmiirul lor scadeadeseorila doi-trei.
f ,a rlcgc,rcu contlucirtorilor surnt rlc lir1irnurnai fcci<lrii; fctcle aPar cu edeob
mai de
a n u r n i t c t l r c p t r r r ii n p r c u l l r r { i n cl o c r r r i .
l"iecurc tovirrirgicarc ur) concltrcirtor,rrn gcl', ctro sc clriarnl < virtaf I al tine
-ele
s r lu( (jr rc l t:l , < p ri rn :u ' t, < b i ri u > .C c l al csi rr uccl sti i l uncti unccstci ntotdcauna
fccionrl ccl mai curnintc, mai potolit gi scrios in judecat[ gi de obiceiu 9i legeri,
ccl mai prezcntabil ca inf[tigare. Se line seamaapoi, pe lingl calitllile per- 9i solir
Gtl
sonale, sir fie si din familie bunX, cu vazd.,si cu trecut nepltat.
v[taful
Vltaful rcprezintS autoritatea nediscutatd. Toli tinerii trebue s[ asculte
rlc orclinclc lui. Pe cei ce se opun are dreptul sd-i pedepseasc[,la nevoie !in[ pr
Nu
sii lc aplicc clriar pcclcl'rsccorporale, firr[ clrcptul de-a protesta. Vitaful
trebue
c onc lu c cto v ri ri rs i i ti r ttc ri l o r, a j rrta t dc cci l :rl ti al cgi; cl < l i rorcl i ne,se i ngri -
jcrstcsir lrl'le o < gaztlitr), irt cusirciirciir sir sc intrrrncuscitcc:ttu si si sc lini sI vad
trivit 1
pc t r c cc ri l c ; to t c l a rc g ri j i r c l c n rrrzi cantitl , c bi rutrrr[,dc l cmne, etc. V i taful
casaol
nrai rcprczintir tincrcttrl in fata autorititilor civile gi bisericegti, atunci
luiei
clnd e nevoie.
parte I
In schimb, el se bucurl de cinstea cea mai mare, atAt in fala tineretului,
arfiv
cAt gi a sitenilor in general. El intrl cel dintii in casa unde se colind[, el
familia
st[ in fruntea mesei la toate intrunirile, el joaci in fruntea jocului 9i tot erl
cetei ir
igi alege fata cu care vrea sl joace, sau pe care vrea si o aibl lingir cl la
multe
mas[.
P lui.
Pe lAngd < ajutorul de vitaf r, care line locul virtafului, dc cite ori lip-
Da
segte acesta, mai afllm pe < butoier l, numit .,si< crijmar )) sau < cheier l,
invoia
care, dupi cum arati, si numirea, ia in primirc si pirstreazd.blutura; el
mai fa
o imparte la mese, ca s[ nu se fac[ nimdnui nedreptate, primind mai pulin;
roase
dar tot el are si rispunderea s[ nu abuzeze nimeni de bluturl.
la sec
Un alt slujbag cu rol important e ( cfun5ragulI sau < colcerul )), care
gunoir
poarti grlja de mAnc[rile aduse de fete la <<gazdl,l gi de colacii si carnea
seari ,
cipitate la colindat (in unele sate gi de bluturi). *
tovAnA$trr-E DE cRActuN ALE FEcIoRILoR nouANt DIN ARDEAL 6r

va Mic[, In multe sate de pe lara Oltului se alege un ( stegar D, care se ingri-


jegte de steagul f[cut de fetele satului din nlfrimi gi e impodobit cu pan-
le mijloc,
glici, mlrgele gi nifrlmufe; acest funcfionar al tovirlgiei are grijd 9i ca
cealaltd, steagul s[ nu fie furat de cineva.
utindeni, Tot pe lara Oltului se mai alege un ( pristav D sau < fetelar )) sau
eal, fiind <rfelderas )), care se ingrijegte ca in timpul jocului si nu se intAmple nicio
rmintirile desordine, ca toate fetele sd joace 9i ca feciorii s[ nu ia fetele la joc dup[
plac, fir[ si joace fiecare pe rind cu fata pe care le-o dau ei.
', acestea Pe Valea TArnavelor, a Muregului gi Somegului gi pe CAmpie se mai
istematic aleg, de obiceiu, doi < chemS.torir), care cum vom vedea, au si cear6 in'
e organi- voirea pirinlilor si-gi lase fata la petrecerile gi la masa comuni din s[rb[-
in unele tori, cAnd fata ducc ,si <rcinstc I (de ale minclrii gi chiar b[uturi).
apusean[ IJn personaj foarte important in organrzatia tineretului e < tata fecio-
rilor r, pe care il afllm mai mult pe Valea Tirnavelor (Peligor). Acesta
) a Pa r c u e de obiceiu un berbat mai tAn[r, insurat de curind 9i bucuros si linI gi pe
mai departe contactul cu tineretul. Rolul lui e acela al unui fel de patron
< virtaf > al tinerimii. De obiceiu in casa lui se intrunesc tinerii pentru petreceri,
- el e <<gazda ficiorilor )),- el ii pov[luiegte cu sfaturi
otclcaruna 9i in caz de neinle-
biceiu gi legeri, v[taful cu sfatul lui le aplaneaz6,.ln Peligor-Tnrnava Mare, chiar
ilile per- gi solia lui are rol in organiza\ia tineretului, ea fiind ( mama ficiorilor r.
Gnzda.Dupir cc tincrcttrl ,si-:ralcs conclucirtorii,grija de clpetenie a
i asculte vltaftlui si a ortacilor sli c sir girseasciio < gazcll ri, in casa cireia s[-9i
a ncvoie !in[ petrecerile din s[rbitori.
Virtalirl Nu e usor s5. gisegti o gazdd potriviti, pentruci se cer multe. Casa
:;t: ingri- trebue si fie cit mai larg[, s[ cuprindi tot tineretul gi pe cei care vin
ir sc linii si vadl petrecerea; pe cAt se poate, s[ fie mai in mijlocul satului, loc po-
. Vitaful trivit pentru to!i. Greutatea cea mai mare sti in faptul cI nu poli alege
atunci casa oricui. ()azda trebue si fie un om cinstit 9i cu vazd, pentruc[ alegerea
lui c irr accla;i tirnp ,si un certificat de stima de care se bucurl,. Gazda ia
.eretuluin partc la consl'lttririle tinerilor ;i sfatul lui trage in cump[ni, mai ales cdnd
ar fi vorba s[ netezeasciisi micile neintelegeri ce se ivesc. Atat el, cdt
lind[, el 9i
gi tot cl familialui, iaparte la mesele comune ale tineretului. Gazda e in fruntea
rgir cl la cetei in zilele de slrbltoare, cAnd se merge la bisericil.Iar Ia colindat, in
multe locuri, existr o colindl speciali, << a gazdeiD,care i-,se] cAnti numai
, ori lip-
o lui.
cheier l, Dar pe ldng[ aceste recompense de ordin moral, plata gazdei, dupr
invoiali, e o suml de bani, care se acopere din cotizaliile tineretului; i se
rtura; el
mai face parte apoi 9i din colacii si carnea dela colindat. ln regiunile pidu-
il pulin;
roase i se di o cantitate de lemne, iar pe CAmpie i se face o zi de claci
la secere. In Nepos-NisXud, fiecare fecior ii dn o sanie de lemne sau de
rl D, care
gunoiu, iar fetele cite z-3 a litre I de grdu sau mllaiu si__maitorc intr'o
ri carnea
seari cAte un fuior de cAnepl pentru solia lui.
TRAIAN GERMAN

Este interesant felul in care feciorii clin Jina-Sibiu i;i cauti gazdd. Cu
Chibzuind de mai inainte cam cine ar fi potrivit s[ le fie {:azda, se fixeazi podgo
asupra mai multor familii potrivite. I.r ziua clc Sf. Nicolae pleaca apoi in In
clutare. Merg in ceatl cAntAndde-a-lungtrl satului si se opresc la poarta Aici nr
unuia din cei socotili cd le-ar putea fi gazdd. Ia care
Aici strig[ cu tolii : < Vivat ! vivat ! vivat ! SI tririasci gazda noastri ! un sfa
Vivat ! vivat ! vivat ! ,1.ln felul acesta,ei vestesccir tincrctul il vrca ca < gazdil t- Latea al
Dac[ gospodarul nu vrea s5. primeasci aceasti cinste, nu iese clin casl fiecare
s[ le rispund[ si ceata i9i incearcl norocul in alti parte. Daci ii convine pe car(
s[-i < gizduiasci r, gospodarul iese la poarti 9i poftegte tineretul sL intre dAndu
in casi, unde apoi, in prezenga gazdei, se face alegerea conducdtorilor. umbldr
Adusul vinului. O alt[ grijn a conducitorilor e s[ aibi din bunl \/reme pentru
bziutura pentru petrecerile din s[rbltori, pentruc[ petrecere deplin[ fdr[ (M
briutrrrir nu sc poatc.' trebue
ln c e l c rn a i tttttl tc s a tc b i n rtu ra obi snui ti r e < vi narsul > (rachi ul ). i n lipsI, <
t ir t r pu l c l i rtrrrrrri i rts i is c p o u tcc :o n strrtichi
r, ar ;i i rr rcgi rrni l cl i psi tc cl c pocl - de car
g< lr ii ,c l l to t l tt:ti ttrtrl t s c o l l i rs trtt cstc
si t st: pctrcl rci il l si rl r:l tori crr vi 1. in sdrl
lnt r' o c o n s l ' i ttrti rca i n trc g rrl u i ti rrcrct, sc i nl cl cg cl c cl i ti i l ri tutur[ ar Ar
avca lips)i. C:rntitatca accasta apoi rl rcpartizczrzl pc rnembrii tovlrisiei. (sarma
ln satele cu podgorii, fiecare fecior contribue cu cantitatea repartiz::atd,, Var
iar in satele flr[ vii, se pl[tegte in bani. arniaz
In rcgiunile de podgorii de multe ori contribue fiecare cu must incl ceiul c
la culesul viilor, in altc sate numai dupi ce s'a constituit, in postul Cr[- variattr
ciunulr.ri,toviirisia. Adusul vinului din alt sat 9i chiar in acelagisat, se face Ma
cll lnrlrc alaiu. Astfcl pc Valca 'l'irnirvci Mari, in Slngirtin, Ungurein cunosc
$or o; ti n , a p o i i n S l i n c c l l fl n g l l ]l aj , i rr A pokhrl dc Jos (j ucl . S i bi tr) si i n Sibiu).
altc pirrti I'cciorii clin ccatirvin rlc dirnincalirIa gazclil,imbrircati toli in haine In.
de slrb:itoare;prind Ia un car patru sau chiar opt boi si pun butea in car. atflt fec
Atet boii, cit si carul gi chiar butea o impodobesc cum stiu mai frumos f ie jucr
cu nSfrimi, cu panglici, cu flori si clopolei. Pleacd apoi dela gazdd,dupl ei, c5.<
vin. In frunte merge vitaful, constient de importanla momentului; ur- supund
rneazd.carul cu boi, mAnali de cltre doi feciori, al1ii inconjuri carul, ori varzi s
se urc[ cu tolii in el (Apoldul de Jos). < Crigmarul ficiorilor )) c in cirr lf;ng:i Dt
bute, cu un ciubdr nou-nou{, cu care misurd vinul. T'oati ccatamcrge cArrtAnd, cinei, {
- in SAng[tin colind[ - de-a-lungul satului. Alaiul sc oprcstc la ficcare cas5. I dupl ft
unde esteun fecior in ceati 9i din fiecare poartl iesc fcciorul sau stipdnul casei Da<
cu o ( ferie I 1) sau doui de vin; < crismarul >il mlsoarl si il golegtein bute. pirgari
Dupi ce au cutreerat intreg satul, se intorc la gazdd,,dau jos butea din <<verzel
car gi o aseazd" in pivnili. Vitaful incuie uga 9i d[ cheia < crismarului > sau Pdn
< colceriului r, care de acum incolo e rispunzitor pentru vin. sd sose
pentru
r) Mdsuri de ro litri.

+ verze (
'rovAnA$rrr.E DE cnAcruN ALE FECToRTLoR
RoMANTDrN ARDEAL 6s

td gazd6. Cu acelagi alaiu se aduce gi vinul din alt sat, atunci cAnd satul n'are
;e f.ixeazd. podgorii proprii (de exemplu in Galali, jud. Feg[rag).
I apoi in In Dopca-T6rnava Mare, aprovizionarea cu vin se face intr'alt fel.
[a poarta Aici nu tineretul contribue cu bani sau cu biutur5, ci fiecare gospodar
la care a fost ceata la colindat. Tinerii lin cu cdteva zile inainte de Crdciun
noastri ! un sfat, la care hotdrlsc cam de cfltl bduturi ar avea lipsn ceata. Canti-
<<gazd\. t>^ tatea aceastaapoi o repartizeazS, pe toate familiile din sat, avind s5.contribue
din casi fiecare cu o anumit[ coti. Nimeni nu se sustrage dela aceastl contribufie,
L convine pe care o dau cu dragi inimi, pentru cinstea ce le-au flcut-o tinerii colin-
s[ intre dAndu-i in ajunul Cr[ciunului. Vinul il adunh,in ziua intdia de Crlciun,
rrilor. umblAnd prin sat cu un car, pe care pun butea pentru vin gi un butoiu
n[ t'reme pentru rachiu.
,1inI flrX <<Mf;n:rtul verzolor>. Daci fcciorii s'au ingrijit din bunl vreme de blutur5,
trebue si aib[ 9i dup[ ce s'o bea. De altfei, de rdndul mAncirii nu vor duce
hiul). ln lipsI, deoarecela colindat vor primi dela fiecare cas[ un colac 9i o bucat[
cle pod- de carne, din care apoi gizdoaia sau bucltarul poate giti. Mai vin apoi,
r vin. in slrb[tori, fetele 9i aduc < cinste r gi asa vor avea m1ncare din belgug.
uturl ar Ar putea fi insl Criciunul Crdciun fdrd,varz6,cu carne gi fdrl < gllugte >
rvlrisiei. (sarmale)? Acestea nu pot lipsi nici de pe masa tineretului.
f
nrtizatl, Yarza acrl de obiceitr o aduc fctele, in ziua intii dc Criciun dupi
I

anizrzit,la gazdirsi aici sc girtcstcrninc:urca. [iorma in c-arese practici obi-


rust incl ceiul dc a aciuccv^rz acrir .,sia ctintril-ruisi cu rnunca la girtitul ei, e foarte
;tul Cri- variatd,, dupi regiuni.
t, se facc Mai interesante obiceiuri g[sim in jtirul Sibiului gi pe Valea TArnavelor,
Ungttrci, cunoscute sub numirea < m0natul verzelor> (Marpod, Ilimbav - j"d.
,i u ) ,s i in Sibiu).
in haine ln Marpod, in ziua intii de Crlciun, dup[ vecernie, se strAng la gazdl"
:a in car. atdt feciorii, cAt 9i fetele si joacl numai trei jocuri. Daci o fati s'a invoit si
i frumos fic jucatir ?n cclc trci jocuri, accastase socotegteca o declaralie din partea
rd[ dupi ei, cir dorcgtc sir ia partc la toatc pctrcccrilc din slrbitori si cI vrea sI se
rlui; ur- supun[ unor rnici obliga(ii, cllrn c, in accst caz concret, cle a contribui cu
:arul, ori. varz\.9i cu carne pentru masa feciorilor.
car lingir Dupl cele trei jocuri, toli feciorii gi fetelc se duc acasl. Pe vremea
cAn tA nd, cinei, feciorii vin din nou la gazdil 9i vitaful trimite pe cei doi < pArgari >
carc casd. ? dupi fetele care au fost la joc, si vie acum aJ varz : e < minatul verzelor il.
inul casei f)acI vreun fecior se are bine cu fata, de obiceiu merge 9i el cu cei doi
bute. pirgari pini la casa ei; el rlmine apoi aici 9i insolegte fata cAnd aduce
rutea din < vcrzclc >.
rlui I sau Pin[ sunt dusi < pirgarii r>,toli ceilal1i feciori stau la gazdd,si asteaptb
s[ soseasclfctelc. Fiecare din ele aduce cAteo farfurie de varzd,traiatd, acasd,
pentru gntit 9i o bucatl de sllnind. < Juzii > iau in primire trtalerile D cu

+ verze (Planga I, z) gi drept mulpmiti din partea cetei oferi fetelor cAte
64 TRAIAN GERMAN
T

un pahar de vin. Dac[ au sosit toate fetele, incepe jocul, care line pAn[
colindito
pe la miezul nopfii.
Figiras,
Aproape la fel se practic[ < mAnatul verzelor l si in Nocrich 9i in
ln lli
Ilimbav, unde fetele duc curechiul g[tit si nu numai verze pentru fiert,
r 9oo sii i
iar seara tinerii cineazd,din aceast5.mAncare of'eritl gi gltitn acas[ de fete.
colindat u
ln Gusu-Sibiu e obiceiul ca in ziua intni cleCrlcitrn <judele u si <juratul I
ln In,
cetei sI cheme fetele la < t[iatul verzelor I (Plansa II, :). Il'iind satul mare, se
in ajun I
intAmpli ca uneori s[ se fac[ mai multe cete. F-atapoate alege cleci la care
pleacl ap
din ele s[ se duci. Fiecare ceatd.cheami toate fetele gi e o vrednicie pentru
obisnuite
ceata care are c6t mai multe fete la joc. Seara, dupd cini, fata pleacl, la
Ia casa pr
ceata care ii convine gi duce si c6teva cipilini de varzd. acrd,.Cdnd s'au
casi, le fa
strAns destule fete, incep si taie verze, altele sd <toace )) carnea, si umple
ricI, tot <
sarmalele. Cum 9i feciorii sunt de fa!i, se mai face din cAnd in cind qi
nlrile pe
c lt c un j o c .
In sat
Col i n rl l l rrl . l n ti mp u l c l i t ti n c rctrrl tace prcgl ti ri l e ami nti te mai sus, - cetera, ct
aproitpc scarit tlc st:itrirsc atlurrir lir guztlii, cu sir invc{c colirrclclcpc care
fie un <,f
au s it l c c i i n tc i n ttrx tp tc atl i rr l j rrn trl (l ri rci trntrl LriC. ol i ncl cl cl c i n.vl l i l sau
de gtire d
dela un u l d i n trc c i , s a u c l c l a u rr orn rrrai bi tri i n, rrrgi rj atanurnc i n i rccst
Astfel
scop. lnvirlatul colindelor nll t: lucru usor, pentrucl nu pot pleca numai joacl si c
cu una ori dou[; intr'adev5r, alta e colinda preotului, alta a primarului,
r r r r u lt l i r
alta a fetei, sau a feciorului; apoi (pe Jara Oltului), la cas5.de < boier u
nu poli si colinzi colinda iobagului, ci fieclruia colinda ce i se potriveste.
I)e alti parte, cu cAt e colinda mai lungi, cu atdta e 9i cinstea mai mare
pc nt r u c o l i n d i rto ri .
Ntt vont insista asupra felului colinclatului, cam acelagiin toate satele
dirr Ardcal. Vonr arninti nurnai citcva clbiccitrripc carc nu le glsim in toate
O r i, c
r egit r n i l c , c i n rrrn i rii n a n u mi tc s a tc.
Astf'el, intr'unclc satc din pirlile Sibiului colindltorii mai primesc
9i o lumflnare de cear[. In Cacova, cdnd starostele mulfumegte pentru
darurile primite, referindu-se la lumAnarea primiti spune:
Iar cla
o $'o lumini de stupini,
Ca Dumnezeu sI-i !in[ r.

In cAteva sate de pe lara Oltului, e obiceiul ca feciorii s[ umble la


colindat cu o icoani infiligdnd nasterea Minttritorului. l.t timpul cnt
colind[ in casI, vltaful pune icoana pe masl (Sclcu;-'l'drnava Mare), ori
+
I
Dacl

o line in mnni ($om[rtin-Olt), iar ai casei vin pe rdnd si slruti icoana.


Un alt obiceiu interesant e colindatul in turnul bisericii. Tinerii, in in Gn
seara Ajunului, inainte de-a incepe colindatul pe la familii, iar in alte sate
la o casi
pe la miezul noplii, se urc[ in turnul bisericii 9i colindi patru colinde in un <fluier
cele patru pIrli ale vdzduhului, vestind astfel lumii intregi nagterea cea si vadl c
minunatl 9i ddnd de stire in acelag timp 9i sitenilor, ci de-acum le vin dupdamia
Y
5 Anuaru
rovAnA$uLE DE cnAcruN ALE FEcroRrLoR RovANr DrN ARDEAL 6s

line pAnI colinditori. Obiceiul de-a colinda searain turnul bisericii il glsim in Cirta-
Flglrag, Chirplr-Sibiu, etc.
rich gi in ln Biertan gi Bratei (jud. Tdrnava-Mare) era obiceiul pAnI prin anul
ntru fiert, rgoo s[ inceap[ s[ colinde de cu seara, iar pe vremea cinii si intrerupl
si de fete. colindatul pela familii, sd urce in turnul bisericii si s[ cAnte patru colinde.
<juratul I in Inoc, aproape de Ocnele Muresului, e obiceiul ca tineretul s[ rneargl
I mare, se in ajun la vecernie. Seara, pe vremea cinei, se adun[ la gazdd, de unde
eci la care pleac[ apoi la bisericl, unde fac cerc in jurul vltafului gi zic rug[ciunile
cie pentru obisnuite, iar preotul d[ fieciruia cAteo lumdnare. Cu ele aprinse merg
pleac[ la Ia casa preotului gi ii cinti la fereastri trei colinde. Preotul ii poftegte in
CAnd s'au casi, le face cinste cu bani, vin 9i col:rc.Dela preot merg din nou la bise-
s[ umple ricii, tot cu lunrinirrilc aprinse si mai cdntl o colind[. Acum lasi lumi-
in cAnd gi nirile pe seama bisericii gi incep colindatul la familiile din sat.
ln satele din jurul Hunedoarei, e obiceiul ca in loc de muzicanlii cu
mai sus, cetera, care insotesc de regul5 aproape in toate satele pe colinditori, s[
le pe care fie un < fluierag rt ori un < dobas )), care mergAnd cu ceata pe drum sd dea
inva!'i sau de gtire din fluier sau tob[ c[ sosesccolinditorii.
e in acest Astfel in Almagul de mijloc colinditorii, mergdnd pe drum, cAnti,
:ca numai joaci qi chiuie, iar fluieraEul zice din fluier. inainte de a intra in casi,
rimarului, rrn u l d i i c l c E ti rc cu vorbcl c:
e <rboier I
< Lu usi l i r rni rrdri i rncl c
potrivegte.
I{Isirrit'or douir stclu^ ;
mai mare
Dou[ stele luminoase,
Ca 9i mAndra de frumoase D.
ratc satelc
m in toate Ori, daci e ploaie 9i lapovil[, strig[:
< Slobozi-ne lele 'n casi,
i primesc
C'afarl, ploau[ de varsi!>
it€ pentru
Iar dacl s'ar intAmpla s[ soseascl tdrziu noaptea:
< Descuie lelili usa,
C[ risare gXinuga! I

umblc la
impul cdt
Vlare), ori
II DacI colindltorii sunt obosili, o spun si aceastacu cuvintele:
< Iegi afar6..r, .olu.rl,
C[ pe noi ne doare capu ! rt
t[ icoana.
iinerii, in In Cjiunoasa,tot in jud. Hunedoara, e obiceiul ca in ajun si se strnngl
r alte sate la o cas[ atdt feciorii, cAt gi clsdtorigii mai tineri 9i s[ fac[ sfat, sd angajeze
colinde in un <fluierasD,un < dobag,) gi un < cimpoier >.Fac apoi cu acegtiao < probd >r
gterea cea sI vad[ cam ce fel de sgomot pot sI produc[ instrumentele lor. Apoi, in
rm le vin dupiamiaza ztlei cle Crlciun ies la o margine de sat feciori, fete, bbrbaqii
Y
5 Anuarul Arhi"*ei. de l?olhlor V.
66 TRAIAN GERMAN

cu soliile;i toat[ ceataaceasta,c[reia i se mai alitur[ si alti lume, inso1it5. Che


de cimpoier, fluieras si dobag,pleaci de-a-lungul satului chiuind gi jucdnd. importr
Intri in fiecare curte si joaci, firl niciun rost. Acest joc inlocuieste colin- < chemi
datul propriu zis, pentru care gazdale di1 <rcinstcaI traditionali; colin- sd mea
datul obignuit lipsegte. si om e
In Lucdcegtii de lAng5 Baia-Mare intf,lnim obiccitrl numit < a rispunde l.n z
colacul r>. Se colindd.numai la caselercu fctc mari. I)rrpii c:c au colindat chemit,
la fereastr5, feciorii intrl in casir si se aseazi in jrrnrl mc.sci, pe care e rele ser
asezat un colac mare si o < iagd u (stici[) cu biruturl. Virtafirl scoate artificia
culitul dela brdu, ia colacul in mini 9i < rdspunder, adeci multumeste niframi
pentru colac: plosci c
'Iata dobiti <
< CAncl eram rirai mititel a zis s[ imping de cArceie, Intrr
llram harnic pltreirrel. Io am tras de heteie.
' l ' i rt pentru
N I' a m d u s c tr t:rta l a p l rru am i rnpi ns si zrm tras
tinerii r
Pe baltir.; $i iati ctr ce am riunas! ri Che
S ' o a ra t r:i u .
Muresu
lnr
$i arati o bucat[ tdiatd din colac. (lrircitrn
Dupd ce a tdrat colacul felii, ia sticla si, intorcAndu-se cdtre fatd., ii
r t't'srt
I t'i
inc hi n i a s tfe l :
< Ieri ir
<,Si trliesti N4irie, Tri gi patru-i dobindi; S'o n5s
I)umnezeu tc tie ! I)e mi-i sti inchina,
' l ' ri I
Oameni
I)c mi-i stii rnullrimi, si p:ttru-i c:i pi t:rr. De ves
$i noi
( 1 , v < l t ' l r ar l c p u h i r r e c r r l r : i t r t r r r r i ) .
Acunr fata ia plhanrl dclzrlccior si ii rlspunde astfel:
Ami
< Io frumos !i-ag multlmi, inclr inir
De pe marginea riului
I)a md tem ci nu ti-oi sti; lnS
$i spicu sic5rii
I{ullimeascS-li spicu grdului A doua
De pe marginea mirii ! r
doi pr i
Intr
Apoi, gust[ din b[uturl gi dupl ea, toti colindltorii pe rincl.
tatil fe'
Chematul fetelor. Dupi ce tineretul s'a ingrijit dc toatc ccle clelipsX
pentru petrecerile din slrbltori: de casi potrivitir, clc rnuzicanti, b5.utur5.
+
si mAncdri gi in multe sate de lemne si chiar si clc y1azulpentru luminat, -
vine rAndul petrecerii in ingelesul adcvirrat al cuvAntului, cu joc, mese
si voie bund, care in unele sate line zile intrcgi aproape fdrd intrerupere.
Fetele, desi au gi ele partea lor dc contribulie la pregltirile ce s'au ficut
pAnI acum, 9i toate acesteacu invoirea plrinfilor, totugi nu pot si meargl
asa, numai de capul lor. Se cuvine ca feciorii sd ceari invoirea plrinlilor $.d
si sI le < cheme r>la acestepetreceri.
t numai <
5x
rovAnAgrrt-E DE cnAcruN ALE FECToRTLoR
nouANr DrN ARDEAL 6l

re, insoliti Chematul fetelor nu e un lucru de toate zilele, de aceea i se gi d[ o


importanli deosebitd.ln cele mai multe sate se aleg doi feciori, numiti
9i jucAnd.
iegte colin- < chemi.tori u, care au rolul de-a cere invoirea p[rinlilor ca si-si lase fetele
rl d ; colin- sd meargl la petrecerea tineretului. Cei alegi trebue sd fie feciori de cinste
9i omenie, din familii mai bune.
a rispunde in ziua gtiuti: intdia sau a doua zi de Cr1ciun, dup[ obiceiul satului,
ru colindat chemltorii se imbracl in hainele cele mai frumoase; ei poarti urmitoa-
pe care e rele semne'distinctive: p[liria ori cdciula impodobitd cu muscatd si flori
rful scoate artificiale; peste umirul stAng, trecuti pe subsuoara dreapti, au cAte o
nullumeste niframi, sau chiar doul; unul dintre ei, ori chiar amdndoi, poarti. cAteo
ploscirctr bzirrtrrr::r f i in mAnir ficcare lirrc ciiteo <rbAtiru cle chemltori, impo-
tl o b i t:i c rr l ' cl cl c l cl rl c panql i ci ;i l ' krri arti fi ci al e
cArceie, lntrlind in casir isi spun gnndul cu care au venit, inchini din ploscl
pentru stlpdnul casei, care primeste inchinatul in semn de invoire, apoi
) tinerii sunt poftili la masi.
Chematul fetelor e cunoscut mai ales pe Valea Tdrnavelor, pe \talea
Muresului, pe < CAmpier 9i pe Valea Somegului.
ln Valea Sasului (j"d. TArnava-Mici), chematul se face a doua zi de
; Criciun dimineala. IntrAnd chemltorii in casI, se adreseazl,cu urmitoarele
tre fatb, ii v c r s r r r i p i r r i r r t i l o rf e t c i :

< Ic ri t l i lst vrcl r)cl lcc-o trccut, I)c vcscl i c nc-am apucat.
S'o n5scut Domrru sf'lnt pc pImAnt; I,'accti bine si icrtafi,
Oamenii s'or bucurat, Fdtula sd ne-o lIsa1i
De veselie s'or apucat, PAn' la noi s[ s'ostineasci
$i noi de dimineaJ[ ne-am sculat, $i cu noi s[ se veseleasci>.

Arniincloi p:irinlii rlspund: < Mulpm ! u, apoi unul dintre chemdtori


i rrc l ri n i rt: rr pl oscl sprc tatri l fetei .
T n S i i r nl rol cni , pc: (l i i rrrpi c, c obi cci trl si se al eag[ patru che m it or i.
A d o u a z i tl c (l ni ci rrrt,tl oi ' rncrt pc:l ;r l ' ctt:l cr
care l ocrri esci n ci tun ur i, iar
doi prin sat.
IntrAnd in casI, are loc trrmi-rtorulrlialog intrc rrnul din chemitori li
ncl.
tat5l fetei:
:l c cl elips X t -- < Cu pace sunteli ?
,!i, biuturl i
luminat, - i - Cu pace. Da, Dumneavoastrl ?
I
-
jo., mese $i noi cu pace!
ntrerupere. - Noa, g[deli la noi !
e s'au ficut -- Mulpmim, cd mult n'om zlbovi u !
t sI meargl
a plrinlilor $ed apoi arnir-rtloi chemi,torii pe lavi1[, insl nu la mas[. $ederea e

t
I
numai de form[, ca ( sI gad[ pelitorii i>ce i-ar veni fetei < in dulce >; apoi
5*
68 TRAIAN GEI1MAN

chemitorii se scoali de pe lavigd, se posteaz[ unul lAngd altul in linuti colin


militar[, iar unul dintre ei grdiegte tatilui f'etei in felul urmltor: lctclc
< Este cuvAntu lui Dumnezo La rnai multl voie bund. mnnc
$'a feciorii satului dimpreun5: C I noi rru trml > l i m a he s' a mdnca, M
Un beielll mAndru si frunros, CI noi urnllliirn fctc-fecioarea chema l,'ctclt
carc (
Ce vi l-o rdnduit Ristos $i clacftli-ti lirszr,
Si faceli bine, si-l lisali N oi bi ne l -om ospi rta; prim
.r D
Cu feciorii satului, $i daci li-1i ingidui,
La un scaun de hodinS, Noi bine l-om omeni. pdni
La un plhar de beuturl, -. < Mulgam. S[ figi sdnitogi ! r noplii
fetele
rispunde stlpAnul casei.
le-au
Se a;eazi apoi toti la mas[, care e incircati cu mAnclri gi biuturi incl dela I
dinaintc tle-a fi sosit chelniitorii. Acestia nu pot refuza cinstea, ce li se comul
d[ gi, clc forntit, gusti"rdirr toatc rnincirrile, upoi plcircir m:ri dcparte. Dt
ln Diviciorii Mici de pc Sornc;, ilvcll) trrrnirtoirrculirrrnulir pcntru giinr
c hem a t: D
< Noi doi ficiori I)e cinste t nr ci
Ne numim chemitori. I
$i de omenie, A
Dimineata ne-am sculat Ca Dumnezo si vi-l 1iie. I
( 't 'ir t '
I
$i p. obraz ne-am spilat, N'ave1i fAn de adunat, :ttiit 1
Lui Dumnezo ne-am rugat; Nici ovis de slcerat, acrir
I)ouI m[cau5 t) o* imbr[cat Firi bine si-l girtali cini
$i la clumneavoastiam plccat, $i l a hori i sri -l l i rsal i . 9i cu
Ci g ti m b i n c Nrr-l c(:rcnr lir scirll:i gi rusinc, A
$i mai binc, Iiirrir la joc ;i voic buni, rilor
Ci aveli si clurnncavoastl Cu rnai multi tineri dimpreunl r. vilr s
Un b i i e fi l , I I
Obiceiul acesta de-a chema fetele, lntr'o formd de o atAt de incAn- jitur:
I
tltoare naivitate, il g[sim 9i in cele mai multe sate de pe Valea Ldpu- rilor
I

sului, pe la Baia-Mare gi Satu-Mare, cu unele variante locale. j intri


Masa comun[,. Dupd ce chemltorii gi-au f[cut dzrtoria indcrnnind rIm;
fetele la joc si la mas[ comuni, la fiecare casdincep preeltirilc, pentrucd. reze
t blto
fata nu poate merge cu mAna goal[. Pentru cinstea cc li s'a ficut de-a fi
fost chemate La joc gi la masd, fetele < duc cinste u pcntru feciori diferite cine
mAnclri 9i chiar gi biutur[. l
I
lncs
De altfel, pentru aceasti mas[ s'au ingrijit din bund vreme feciorii, r ilor
I
strdngAnd varzd 9i carne; in alte pn4i duc 9i g[ini, iar mamele au dus I
I

fdind gi oud pentru tdielei. Din acestea,precum 9i din carnea ctrpiltatl,la i "--
tara
I

i
1) B6te. I
r> de
rovAnA$trlE DE cRActuN ALE FEcIoRTLoR RovANr DrN ARDEAL 69

I in linut[ colindat, se g[tesc mAnclri in casa gazdei feciorilor. Cu toate acestea 9i


fetele duc din partea lor diferite < coptituri > (pllcinte, scoverzi) gi chiar
mffnciri gitite anume, apoi clteun colac impletit, cAt mai mare.
r minca, Mdncirile 9i colacul sunt puse in cele mai frumoase < merindiri r.
: a chema Fetele de obiceiu predau < cinstea r v[tafului, iar acesta o d[ clmiragului,
care o pune intr'o cimari, subt lac[t gi e rispunzdtor pentru tot ce a
primit.
DupI ce au venit toate fetele cu < cinstea >, incepe jocul, care line
pinl seara t\rziu, ori, dup[ obiceiul satului respectiv, pAnd la miezul
i!r noplii. Atunci jocul inceteazl, feciorii aduc mese gi lavile in casi,
fetele astern masa, bucltarul sau bucitdresele aduc mdncS.rile pe care
le-au gltit, butoierul aduce blutura din pivnilI, iar cim[ragul < cinstea u
:tur[ inci dela fete ; pune fiecare < cinste r> in dreptul fetei care a adus-o si masa
r, ce li se comuni incepe.
rartc. De obiceiu ea se face a doua zi de Criciun, pe Valea Somesului insi
l n p cnt r u 9i in mai multe sate din Nordul Ardealului, la Anul nou.
Descrierea de mai sus a obiceiului corespundenumai in linii mari, pen-
tnrci aproape fiecare sat isi are particularit[tile sale.
I A s rr i n [tcl i sor (.i rrd.' l ' i rn:rva-Marc),f' cci ori i se strA ng i ncd i n ziua de
1 (' ri i t' i tttt l rt o t' i tti i r:orrrrrrtiIit.c' tr:l t:nu i i trr l )1l rtc,i n schi nrb c chcnra tla cinI
I
i rtl i t p rt' otrrl ,t' i l t;i i rrr,:11r\torrrl Mi.i nr:art:ucol tsti "cl r c ol ti cci u cl i ntr'o zam d.
a c rl c u c arnc si cl e l ' i ccarc l )crsoarr:-l o j ul nl tate ki l ogram de vi n . Dupi
I cini feciorii rlmln mai departc la ( tata ficiorilor I gi igi petrec cu cAntece
I si cu glume. Joc nu se face.
ilnc, A doua zi, dup[ liturghie, feciorii au altd masi comun[ la <<tata ficio-
ril<rr r, de asti datl, f5,r6,participarea preotului gi invititorului. Pe Ia amiazi
:uni >. v i rr ;i fc tcl c i n ul i l i E i j oaci cu tol i i pA ni seara.
I)ue:ils':t is15;sr:tt, l-iccarcfatli pune intr'o merindare < henclegeu (pr[-
de incnn- .j i ttrri ) l i ,r sti c' l i c'
r tt vi tt ;i sc stri i ttg toate l a o casi i ,aproapede < tat a f icio-
ea Lipu- ri l o r rr.[)AIri si t t vi c l ctcl c, fl i rci ri i:ru i rrti ns rncscl cl a < tata fi ci ori l or L CAnd
intrl f'etele,'f'ecioriisc ascazirla rncsclc < clin jos u, cclc clin fruntea casei
rdcrnnAnd rdmf,nAndneocupate.Fetele pun ( hencleseleI si blutura pe mesele goale,
rezervale anume pe seama lor; < mama ficiorilor u, ajutati de doui < fier-
pcntrucl
ut de-a fi
+ lriit<rareu, aduce mdnclrile pe care le-a gltit : zeamd si varzi cu carne si
ri diferite cincaz.iiimpreuni, fetele deosebit, la mesele <rdin sus )), iar feciorii la
tttt'st'lt:<,rlin jos u. Dupi ce au mAncatdin mAncirile gdtite de ( mama ficio-
e feciorii, rilor''r, lt:tt:lt: irnl-riefeciorii cu < henclegeleI aduse qi cu bluturi.
Le au dus A tn:iir zi scaraiare o cini comuni, la care iau parte insd numai feciorii,
lpltati la firl lctc.
ln Orosia(jud. 'f'urda), fetele merg cu < cinstea u, un cclac si carne
de porc, a doua zi de Crlciun pe la amiazi. Un <rchizes u, care e si

.,.---
TRAIAN GERMAN

staroste, cAnd primegte cinstea, o ridicl in vlzul tuturor si o ,irstarostegter> a9a mai
as t f el: si se as
si < cinr
< Uitali, ficiori, cu ce ne cinstesteCutare ! Da nu-i porcu 'ntreg,
t t r n'i. N
C'un colac rnare, frumos, Dc-ar fi un pri','cintree,
lnI
Ca pelita lui Ristos Cu naslr v'rlr rirn:r,
irr r riir zi
$i cu o pecie mare de porc. Cu coacla.la tlrrrctr v'ar da,
(plircir
NouI ni se pare ci-i porcu 'ntreg, Nurnai pc rninc si pc gazda- l>a! I
llr rnie
Dupi ce au venit toate fetele, se aseazXla masir. Marnele feciorilor au ttrcsr:is
pregdtit incd inainte cu o zi totul pentru acest prdnz comun. Au frinrdntat t lcla l'c
pituri de aluat pentru tiiefei, au tdiat varza si au pus sarmalele la foc, ('lrr
au jumulit geinile. A doua zi in zori vin din nou la gazdd si glteasc[ <,('rrt;
m.l"ncirrilc. 'l't'upr
CAltcl au vcnit loatc fctclc ctr <cinsteit)), se prrn h rnasli, insl numai ( linc: cl
lt c t c lc ,i a r trta i rtc l el ' e c i o ri l o rl c s c r vcsczci rnri rtl r: ti i r:!ci cl l crrrnecl c ui ri ni ,
c u r c c l r i t rc r r g a l t r s t cs i c l l r n o t l c p o r c , i l r < c : l r i z c sIi i r r c l t r cv i n . Star
O fh ta ma i i s tc a ti ti n c h i n i t { c ' c ;iori l or urt pal rardc vi n i l r nruncl c l -etcl or: <rPldcin
'fo!i
( U i t[, v e rre ,c e - !i i nchi n: cr
Un pihar frumos de vin I $i ni;t
'Ce-i Si nc
din mir de plltinn ( ?),
Unde-i pasirea vrljit[. Lcgatc
SI trliegti, vere, drigup ! > Sir tlt

f-,u arccitstiiinchittarc fcciorii risprtncl toti rlcoclirtl"r,


cu paharclc plinc Du
in rnlrr ir : gicur
fete de
< SI tri ri q i , fc tc c l ri rgul c! >
totugi
Fctclc lnl"ttrittcitsi nu prea, pcntrucaTsc simt stAnjenites'apoi nici nu ast f cl:
le este at|ta de rrrAncare, cAt mai rnult de joc, care tine pdni seara. <l 1 i i r
Pe cum vedem, in Orosia e obiceiul ca tinerii s[ dea o masd in cinstea C'un
fetelor, iar ei nr:mai asisti gi chiar mamele lor le servesc pe fete. Dintr'
in Mintiul Gherlei de asemeneaaduc fetele ((cinsteau a clouazi tle Cr[- Paltin
ciun, anume un colac mare si < pancoveI (gogogi). fiiccarc flt:i c insotiti Dela <
de un frate, v[r, o rudi mai apropiati sau un vccin. Accstl aclrrcecolacul De'nc
;
;i <rcir.rstca
l, nu fata.
I,ir poartit se posteaz| de-a dreapta si clc-astinga, cci doi < comarnici I I Dr
(virtaful si ajutorul siu), cu cAte-o sticll cle biruturir. Cdnd sosestefata cu I care t
irr.sotitorrrl,<rc<irn:rrniciiu inchinl acestuiadc bun sosit qi iau colacul, iar 1n
< cinstce '> o rlucr: fhta in casX. < fetel
I)rrpir cc ( au venit toti colacii ,r, se gltegte masa. Toli colacii se pun dupi
pe masl, in ll-trntca mesei asez.ndu-se colacul cel mai frumos; de-a toli s
dreapta 9i de-a stAnga alti doi colaci, care sunt socotigi mai frumosi gi petre<
rovAnAgrrlE DE cRAcrult ALE FEcIoRTLoR RotrAxl DIN ARDEAL 7r

arostegteD a9a mai departe se ageazi toli colacii. Acum fiecare fati i9i cunoaste colacul
si se ageazdla mas[ la locul unde i-a venit colacul. Fetele pun pe colac
si < cinstear adusl si se ageazd,lamas[ cu feciorii, care s'au ingrijit de biu-
turI. MAncarea e < cinstea > dela fete.
r
), ln Remetea din Chioar incepe < vergelul I a doua zi de CrIciun. Dupl
amiazd,fetele merg la vergel, fiecare ducAnd un colac mare, apoi < copt[turi >
d ",
(pllcinte) 9i < horincl > (rachiu). Toate se pdstreazil intr'o clmar[ pAnd
La-ba!r
la miezul noplii. Atunci jocul inceteazl,,toli se aseaz[ la mese, in fruntea
:iorilor au mesei stAnd un staroste.Un fecior aduce din cImar5, pe rAnd, < cinstea>
frlnrAntat dela fete gi o d[ starostelui, care le starosteste.
:le la foc, C An d i a col acul i n ml n[, el spune astfel :
I glteasci <rCrrtarc:l lrdrrsun colacclcgrAufrumos, S[ aiv' a se bucttra.
'l'rupul
lui l)ornnu l{istos. S[ strigim toti :
rsL numai Cine din el a gusta, S[ aivi fata noroc ! I
d c g iini,
Starostegteapoi plicintele si b[utura :
lc fctelor : 'ntorc inapoi,
< Plicintele gi scoverzrle, $i iarn m[
Togi cu minile prin ele. S[ ne hie pAni Joi;
$i nigte gl[ji cu beuturS, Iar din glaja vin6ti;
Si ne facem voie buni; S[ bem pAni SAmbXti;
'I'iite-s
Legate cu fir dc ccrcuri, astupatecu stupusuri de hArtie,
S[ tet bem de Marli pnnt Nlliercuri; Ca s[-mi {ung5 gi mie r.

rcl c p linc Dupi ce au fost starostite toate < cinsturile >, incepe masa, cu glume
9i cu voie buni. Acum vine rAnduL si se umple paharele si datoria unei
fete de-a inchina in cinstea starostelui din fruntea mesei. Degi mai anevoie,
totugi se gdsegteo fati mai indrdzneatd,,care cu paharul in min[ inchin[
01 nlc1 nu astfel :
eara. < I1i inchin, staroste, Plharu nu !i l-oiu da,
in cinstea C'un pihar galbin, PAn'ce nu mi-i siruta,
e. Dintr'un virf de paltin, Nici'mneata nu li-i primi,
zi clc Crl- 'nvdrti;
Paltin din ml[dit5, PAn' ce nu mi-i 9i
e insogiti Dela dalba coconild. Aga s[ mi'nvArtesti de tare,
rce colacul De'nchinat li-oiu inchina, C[ bumbii de pe piept sI-mi saieu.

omarnici u l)rrpir inchinatul fetei, toli inchin[ cu paharele, apoi incepe jocul.
9te fata cu t'itrt: {i111: pflni dimineala
olacul, iar l rr l l trc i trrn(pe V al ea Ll pugul ui ), l a < ci nsteau adusi de fete i se zice:
< I'ctefc r':Is;rrrnilr. Masa comuni e Ia miezul nopgii, a doua zi de Cr[ciun,
:ii se pun clupricurr'.irxrt'r*r trrr < staier I (un fel de vals). Dimineala jocul se sfirgeqte,
n o s; de- a toli sc irnprirstit: ;i rirrnAn numai < chizegiiu cu ciliva prieteni, care igi
.rumosi si petrec cu cc a miri riirnasclelacini.
t
I

a ) TRAIAN GERMAN
I
E foarte interesant obiceiul din SnliqteaSibiului, cunoscut sub numirea
9i ft
de < intdlnirea jocurilor I din alte trei sate vecine. Degi astdzi obiceiul e rrrm
influentat in amlnunte de multe practicc moclerne, totusi, in fond are ceva I dc fi
specific, neintAlnit in alte sate; l-am putea asemlna cu obiceiul de-a ( merge rlc tt
lStureni I in satul vecin, practicat in mrrlte prirli in duminecile de peste c'itsil
an. Descrierea obiceiului in am[nunte nu poatc intra in cadrul acestor
;i bi
spicuiri, ca 9i alte multe obiceiuri interesante din alte pXr1i. pcltt
Dusul veilrei, ilusul joeului. ln multe sate, mai ales clc pe Jara Oltului dcla
9i Valea TArnavelor, e obiceiul ca feciorii care conduc ceata < s[-gi aleagi t
cAteo fati i>.Pentru < fetele alese)) e o cinste aceasta,deoarecein sdrbltori tlc (l
ele joacl in fruntea jocului. lns[ o cinste gi mai mare li se di din partea ('u f
intregului tineret, cdnd in sirbltori feciorii < duc vadra D sau < duc jocul > <rlrrr{
la caseleacestorfete. T
Aga in Rircutul de pe fara Oltului, e obiceiul ca feciorii s[ colinde in cul'lo
ziua intiia dc Crlciun pinir seara. Atunci cineazi imprcrrni la < gazdi >>, Del
iar d u p [ c i n i j o a c l c u fc tc l e adunatc di rr l l trni r vrcl nc, pi ni r l a mi czul ^
noptii. c"g
La miezul noplii inceteazl jocul, pentrucri acurlr <rjudclc D sau virtaful insi
feciorilor < duce vadra u. Acesta s'a inteles din bunl vreme cu o fatl, cd, Pent
in sirbltori ea. va fi aleasa lui. Fata, in scirimb pentru aceastl cinste, cu i
invoirea plriirqilor, e datoare sd dea o cin[ pentru toatl, <rceatau in ziua satul
intii de Criciun. blut
CAnd a incetat jocul, < ceataI pleaci cu judele in frunte la casa alesei t
s a l e . J u d e l e d u c e o v a c l ri d e vi n ca ci nste pcntrtr p:i ri nqi i fctci . (l )e ai ci cu fr
v in e ;i n u tn i re a c l e < c l u s u l v e rl reil ). La nr:rsi rl i sc scrvcstc,rl c ol l i cci u, noaI
o ciorltii cu carne clc ;rorc si 1-rlzicintc, iar ca ltzitrturirvinul dus dc jude. <<zdc
I)rrlrir cc ilu cinat, sc intorc la gazdi si sc conLinuiijocul pAn[ dimi-
nc a ta .
A cloua zi de Crlciun seara,e rdndul < crdgmaruluiI s[ ducl vadra
la < aleasau lui, iar a treia zi, rAndul < bucitarului r.
I)usul vedrei il glsim si in Pojorta, pe lara Oltului, insi in alti
formI. Anume, intr'una din zilele dintre Cr[ciun qi Anul nou un fruntas cu
fatd.mare, cheaml ( ceata cu vadra u la o cin5, iar fata isi irrvitii prictcnckr.
StipAnul caseidd de-ale mAncirii, iar feciorii claublutura. Dupir cc cincazi, 'I
?
se continu[ veselia cu joc. (
Acelasi obiceiu, numit < dusul jocului >, il aflirrn in Vurplr pe Tirnava-
"I
Mare. I)reptul de a duce jocui il au cei trei conclucltori alegi ai feciorilor : case
judele, pristavul 9i c2rciurnarul. Se deosebcstc de < dusul vedrei r din satu
BIrcut prin faptul c[ la cinl ia parte intreg tineretul, fete ,si feciori, adecd lele.
tot jocul trece la casa respectivi. tatel
Cu totul deosebit se prezinti ( dusul jocului >>in Zlagna (jud. Tirnava-
\'Iare). A doua zi de Crdciun feciorii se adunr la gazdd, unde au venit
{D

t
rovAnA$rrt.E DE cRActuN ALE FEcIoRILoR RonrANl DIN ARDEAL 73

b numirea gi fetele. Feciorii le impart in trei grupuri si acum in cele trei seri
obiceiul e urmitoare merg cu jocul la fiecare fati, dupi ce s'a spus fieclrui grup
nd are ceva de fete in ce seari vor trece cu jocul pe la casa lor. Aceasta o fac in semn
3-a ( merge de mulpmire pentru ci i-au primit la colindat. Feciorii joaci la fiecare
le de peste casl cu fetele care sunt acolo, iar stipinul casei ii omeneste cu mAncare
rul acestor 9i bdutur[. S'ar putea intAmpla ca la vreo casl si ziboveasc[ mai mult;
pentru ca s[ nu se fac[ niciun abuz si si ias[ cu obrazul curat, se fixeazi.
rra Oltului dela inceput citi vreme au de stat la fiecare cas[.
;i-gi aleagi ln Ghijasa e obiceiul si se constitue tinerii in trei <rbuqi l. A treia zi
n slrbitori de Criciun cele trei < buli I merg pe la fiecare fatd gi joac[ un joc sau doul
din partea cu fhta. Pcntru accst joc, fatt cli cetci un l<ilogram de vin. Cele trei
duc jocul > < l rrr(irl s c i nti l ncsc apoi i n rni j l ocrrlsattrl tri;i fi rc trn j oc comun.
'Loritul.'['ot pe 'l'ara Oltului gi pe Valea 'I'Arnavei-Mari afl[m obiceiul
colinde in cunoscut sub numele de << zorit Dgi ( zdurit l, practicat mai ales la Anul nou.
r <<gazdra>, De fapt, acest obiceiu e un fel de urare de Anul nou.
la miezul Astfel in Pojorta tinerii umbl5 la zdurit in ajunul Anului nou seara.
Ca gi la colindatul dela Cr6ciun, merg la fiecare casi gi colind[ la fereastr5,
;au vitaful insl numai un fragment de colindl, apoi joac[ <fecioresteu 1)-un joc.
r o fati cl I)cntru acest zlurit primesc ca cinste bani 9i cAteva scoverzi.
cinste, cu lrr z.irracle Anul nou fac hor5, la care, ca de obiceiu, vine aproapetot
a l i n z iua s:rttrl. ('tr barrii cipitali la zdurit, feciorii au cumpirat inci de dimineala
biruturir; ci cirrstcscpc toli cei de faln crr cAteun pahar si cu cite o scovar::I.
casa alesei In Netot < zloritul r se face in zorii zilei de Anul no:r gi numai la casele
i. (l)c aici cu fete mari ori cu feciori. Gospodarii lasd anume deschise po4ile peste
lc obiceiu, noapte, ca si poate intra feciorii la zdorrt. Ei se grupeazd,la fereastr[ Ei
s dc judc. < zloresc > astfel, acompania{i de ceterasi:
rAn I dim i- <,Ziori, ziori, Ci murgu l-am cump[rat,
Dragi ziori, Dela tArgu din BInat
luci vadra Nu gribiti cu rcvirsat, $i banii i-am num[rat
CX ne-apucraz,iua'n sat Pc spinarea murgului,
sl in altd
$i ni-i murgu de furat. ln rnijlocul tirgului u.
fruntas cu
Noi murgu nu l-am furat,
prictcnclt:.
cc cineazia, La sfArgit, strig5 toli : < Vivat ! Si trliasc[ la mulli ani ! r. Apoi joac[.
?
Gazda iese afard, le mullumeste gi ii cinsteste cu bani gi cu scoverzi.
: Tirnava- lrr Bunesti-TArnavaMare, tinerii au obiceiul si < zoreascl I numai la
feciorilor : c:rst'lccrr fcte mari, in felul urm[tor: Pleac[ cu totii in grup, de-a-lungul
:drei u din s:rtrrltri;cirrcl ojrrg in dreptul casei unei fete mari, slobod cu tolii pistoa-
iori, adecl lclc. l,u auzrrl irnpugclturilor, fata iese gi poftegte feciorii in casi. Aici,
tatll f'ctci ii irnbic ctr bluturi. iar mama cu scoverzi.
. TArnava-
e au venit ti
1; Numai fccioti.

ae3
74 TRAIAN GERMAN

Un fel de zorit afl[m gi in Budacul de Sus, lAng[ Bistrila, degi nu i I Jr r


se dI nttmele acesta. in ajunul Anului nou scilra e obiceiul ca feciorii sd clnrntt
se colinde unii pe al1ii, prieteni pe prieteni, ncamuri pe neamuri 9i feciorii , l'r
'r
pe fete, 9i in tot locul si fie cinstiqi cu mf,ncare si biutur[. citt'ori
0biceiuri la Anul nou. Seara din ajunul Arrrrlui nou e Lrn aclevdrat lispf lr r ti
caleidoscop de obiceiuri si credinle. ln pragul anului ce vine, in special tlitt sirt
tineretul incearci si pitrundl tainele viitorului prin o rnultime de practice lnr
interesante. se suie
Nu voiu aminti variatele forme ale <rvrijitului )),care tindc sii descoperc selor si
cine va fi viitorul so! gi ce'calitlti va avea el, obiceiu practicat in fiecare sat Alba) .
din Ardeal, subt numele < de-a ulcelele > (Avrig), < virgelat u (Vidras5u-
Un
Mures), ( a se invdsui u (Tiur-TArnava-MicI), < a se nlslvii > (pe Valea
( pune I
Muresului), etc., nici obiceiul fetelor de-a ghici din groh[itul pcrcului
Se pun
ori clin l[tratul cAnilor, din care parte le va veni norocul gi peste cili ani
nidejdt
se vor mlrita, obicciuri cur.rosctrte mai alcs pc Valca Murcsului qi CAmpia
lnr
A r de a l u l u i . D c a s c l n c n c a n i c i o b i c ci ul cl c-:rafl a cl aci rvi i torul so{ va fi bogat
rele un
ori slrac, de pe << florile cle ghiatr'1 D cc sc agcazl pt: un spin impldntat in
t aini il
tirmurele unui pirdu, obiceiu cunoscut pe \/zrleaAriesului.
irr Lur
Voiu aminti totusi cAteva obiceiuri, care degi rdspAndite, sunt prea
il lit (:l)l ll
pulin cunoscute.
in noaptea din ajunul Anului nou si chiar in ziua de Anul nou, feciorii
T r rr
pt'rrIt'
all o libertate aproape nestSviliti. Multe lucruri care sunt interzise in mod
irtccltr
firesc, le sunt'ingiduite in ziua aceea gi oricit de nepldcute ar fi pentm
pirta, (
cineva, nimeni n'are dreptul s[ se supere.
in zdr<
LIn astfel de obiceiu, pc crrc il girsirn in intrcg Ardcalul, dcla Dejani
il pun
( l' ara O l tu l u i ) p A n i rl a L i p i ru (l l ngX S atrr-N l arc),c < ftrratul porl i l or l .
sir nu-'
lrr n o a p tc a An u l u i u o u ti n c ri i au voi c si r i ntre, bi ne i nl el es pe furi s,
v: r r li c
in gospocliriir <-rricuisi daci nu sunt observali, si. fure porlile dela ogradl
ori diferite unelte cum e carul, plugul, grapa, etc., - pe care apoi le
l"
l:t citsl
ascund, fie in curlile altor gospodari, fie prin poduri ori prin vii. In ziua
lrrlt tt;
de Anul nou dimineala e mare forfoteald in intreg satul; toli isi cautl
uneltele furate, pe care adeseori le gdsescabia dup[ umblat de dou[ trei Pc

zile. pun di
(Chize
In Dejani e obiceiul s[ se fure porlile numai clcla cci ccrtirti intre ei.
Ele sunt schimbate, ca astfel cei certali sir l'ie ncvoiti in ziua de Anul nou sp
sI meargl unul la altul sI-9i ia poarta,- prilej cle iniplcare. inr:ctca
in FtropArta(jud. Alba), e obiceiul ca din porlile furate s[ se facb,o patra
strungi (ocol de oi) in mijlocul satului, ca cci pircllili a doua zi < s[ meargi oliiccit
la strungi I in vrazul satului intreg. In
Pe Valea Ariesului si a Somesului,sc schimbl po4ile dela caselecu fete fir€r$ t
de mdritat 9i cu feciori de insurat, ficindu-se cunoscute in felul acesta cite u
unele legituri mai intime dintre anurniti tineri. casei i
?
rovAnA$rrI-E DE cRAcIUN ALE FECToRTLoR RoMANT DrN ARDEAL IJ

, desi nu i Un alt obiceiu, tot atat de generalizat ca si furatul porgilor, e < legatul
feciorii sI drumului u.
'i si feciorii
In noaptea de Anul nou tinerii au obiceiul si fac[ funii din paie rd.su-
cite ori din rogoz 9i cu acesteainchid drumurile dela intr5rile in sat ori
n aclevl,rat rlspAntiile din mijlocul satului. Dimineala, cine vrea sI intre ori si iasi
, in special din sat, e nevoit s[ rupi mai intii aceste funii.
de practice
l.t multe sate legatul drumurilor e numai simbolic, intru cAt tinerii,
se suie noaptea,bine inteles pe furig, pe arbori inalli, ori pe acoperisul ca-
I descopcre
selor gi le leagi peste drum cu astfel de funii (Mur69-Uioara 9i Turdag-
Lfiecare sat Alba).
(VidrasIu-
LIn alt obiceiu din noaptea clc Anul nou e cel cunoscut subt numele
(pe Valea
( l)ur"rctnosi la fctc r. Il intilnim nrai des pe Valea Muregului 9i a Somegului.
rl pcrcului
Sc ptrrt < rnosi ri rnai irles la fetele mai inaintate in vArst[, care nu mai au
ste cili ani
nldejde de miritat.
9i CAmpia ln noaptea de Anul nou tinerii se intrunesc la o casl. Aici, din haine
va fi bogat
rele umplute cu paie, fac o figuri de om, numiti ( mog )), pe care in mare
n;rllntat in
tain[ il pun la poarta fetelor bitrAne, - ( care au intors >, cum se zice
in Lucicesti-Satu-Mar€, - simbolizAnd pelitorul pe care il mai pot
sunt prea
ilstoPtil.

)u, feciorii Itt ttt,t l l t sl tc i tt.sisc i l )rul ( rnosiu Ia casel efetel or,fi rl ca sI fi e suplr ar e
;ise in mod 1 tt:ttl t' tt:tct:rtstirllc' , o:trcr:r' l tusc facc ni ci o dcoscbi rc i ntre fete, ci f ecior ii
r fi pentrtr itrccarcirsir ptrrrirpcntnr ficcarc {atir cdtc un astfel de pelitor. Aga in I{o-
pirta, < rnosii Dsullt numili << petitori r si sc fac din tuleu de cucuruz. lmbracl
l cl a I) c jani in zdrente, imitAnd figura unui om, un tuleu cam de 30 cm lungime si
tilor l. il pun intr'un loc mai dosit, in gard, ori in strasina casei in asa fel, ca fata
s pe furis, sir nrr-l vaclzicu usurinti din curte, in schimb trecitorii de pe drum sl-l
lela ogradi v r r t l r ic i t r n u i b i n c .
re apoi le l rt l " i l crr tl c .fos-' l ' trrcl a,( mosl .l Il poart[ numi rea < cdrl < i cusu 9i e pus. :
,I.i. Ln ziua L t t' rts :rl i ' l t' l or' , < l rtt' i .sc l )()i rtci rrtr' rrn porn cA t mai i nal t, ca se nu poat i f i
Itntt ttsor'.
!i i9i cautl
: dotrii trci P c \" a lcztS orttcstrl rri
rri ci l i ' tcl c r)u sc l asz"rrrai
r l l c.j os si cl aci l ecior ii le
pun din batjocurl < mosi I pc casir,gi clc pun ( babc u in poarta feciorilor.
!i intre ei. { C h i z c n i ).
: An u l nou a
S;rrrrtul butii. Organizalia tineretului in < ceatl >, rrlidoiu )) sau < bute I
ittt't'tcitzi cle obiceiu la Bobofeazd,in multe sate la Anul nou ori chiar a
. se fac[ o 't,i
lrutt'rt rlc Orlciun. Atunci se ( sparge butea >, prilej pentru diferite
ts[ m.ear gi ol,iccirrri.
lrt Sonit-liiulra;, a doua zi d,e Boboteazi feciorii, insoliqi de ceteragi
,ele cu fete merg ciintirrcl rlc-rr-lungul satului, oprindu-se la fiecare poarti si jucind
'elul
acesta cate un joc. I)rin accasta dau de gtire cI se < desface ceatal. StipAnul
casei ii cinstestc cu bani si cu cdte un pahar de b[uturi.
76 TRAIAN GERMAN

ln Ucea de Sus-F5glr4g, <rceata inceteazl u a doua zi de Boboteazi. pdnl


Seara se strAng la <<gazdd,u feciori gi fetc si cineazi, impreun[, e cina de <rvivat
desplrlire. A treia zi de Boboteazl feciorii sc urci in s[nii si cutreieri In
toate uliqele cnntAnd .;i chiuind, vestind cir a < incetat ceataD. ln ziu
in Tiur (lAngi Blaj), organizatia inceteazl a patra z,i d,eCr[ciun ; atunci reprez
< ingroapl Crdciunul r. Se ia o scarl gi pe ca sc intinclc un fecior, care se tinerii
face mort. IJn alt fecior e mascatca preot, altul ca cliac ;i al trcilea crAsnic, cdrula
iar ceilalli impreuni cu muzicanlii, bocesc mortul: Crirciunul. Dupi feciori
aceea patru feciori prind de scari 9i cutreierd cu mortul intrcg satul, - tori g
duc Cr[ciunul mort si-l ingroape. ot
in cele mai multe sate de pe YaIeaT0.rnavelor si chiar pe Valea Oltului, de Bu
spartul bulii se face intr'o formi hazlie. CAliva tineri se mascheazl,ca femei, se urn
ca ligani sau jidani si insolili de un convoiu intreg, in sunete de oale sparte, tahdli
clopote de oi si alte instrumente cutreier[, cAntAnd si jucind toate ulilele
satului, vestind prin :rccasta< spartul bulii u. Tc
In Apoldul de Jos (.iud. Sibiu) accst obiceiu se practiczia trcia zi tle Ardea
Crlciun. In ziua aceasta toli tincrii sc irnbracl in haine clc sirrbirtoarc qi numa
umbl[ in grupuri prin mijlocul drumului, cintind insoligi de ceterasi. clm c
Vdtaful si crAsmarul,cu cAte-o plosc[ in mAnI, merg pe ldngd sirul de case it colo
si inchini fieclrui om care iese la poart[. $i iese toati lumea, pentruc5
cu ei e gi ( buha )), un fecior imbrlcat in haine rele, infoiate cu paie, ca
si apard cAt mai diform, cinit pe fa![ cu funingine, purtAnd pe cap o cipi-
lini de berbece, la picioare avAnd legate clopote de cioaie, iar in mAnI
lin An d u n b i c i u d e c u re l e . c u care al ung[ mul l i mea cl c copi i care se i urr
du p [ e l .
lnibiatul cu plosca sc face in scrnn clc rnulturnitir pcntnr toatc gazd.ele
carc au sprijinit ( ccata> crr dartrrile clela (.lrirciun.
Dup[ aceasta feciorii se mai intrunesc in fiecare zi de diminealI la
cdntatul cocosilor. Crismarul d[ fieciruia cdte doui plhirele de rachiu
gi o felie de colac. Apoi din nou cutreieri satul, unii imbrdcali in haine
de mireas[, allii ca miri; allii igi pun cAteo cdrpl femeiasci pe dup[ cap
fac <,stolnicese>. Acum insl se opresc numai la caselepirinqilor lor
9i ale fetelor, jucAnd cdte un joc; la sfArqitul jocului, pe comanclir,sar in
sus toli deodatl, apoi pleactrla alti casi. Jocul 2rccstac in cinstca plrin-
a
t ilo r. a
Un obiceiu aseminXtor g6sim gi in SAngltin (jud. Sibiu). Aici feciorii
urnbli mascati timp de trei zile, incepAnclcu ziua a treia de Cr5ciun. ln
ziua aceastase mascheazS.ca femei, iar in celelalte dou[ zile ca hornari
si ligani corturari. In ziua prim[ si a treia cutreieri satul intreg pe uli1i,
pe cdnd in ziuz a doua intrl gi in curlile gospodarilor fruntasi, care ii cin-
stesc cu bani. A cincea zi de Cr[ciun seara se strdng cu tolii < la vivat r.
q StrAnsul de vivat D e o cin[ comuni de despirtire, care line de multe ori
rovAnA$rrI-E DE cRAcruN ALE FECToRTLoR
Rotr,tANrDrN ARDEAL 77

Boboteazi. pAni c[tri ziud. Atunci, Ia un semn dat de vItaf, toli strigl deodatl
i, e cina de < vivat D-_ semn c5. << s'a spart butea l.
si cutreier5. ln Ernea (j"d. Tirnava Mic[), ( sparg butea t>a patra zi de Crlciun.
ln ziua aceastase organizeazh o adevirat[ parodie de conduct etnografic,
:i u n; at unc i reprezentdnd o nunti cu mire, mireasi, nasi, preot, terfari, etc., toli dintre
:ior, care se tinerii dela < bute >. Iau apoi o ciruli rea, prind la ea o mArtoag[ si incarci
ilea crAsnic, c[rula cu zdrenle: zestrea miresei. Acest cortegiu cutreieri tot satul,
rn u l. Dupi feciorii luAndu-gi r6mas bun in felul acesta dela cei care le-au fost mar-
'eg satul, -
tori 9i sprijinitori ai petrecerii lor din sdrb[torile Crlciunului.
Obiceiul acesta nu-l afl[m in partea de Vest a Ardealului, afari doar
rlea Oltului, de Budacul de Sus (lAngi Bistriga), unde in noaptea de Anul nou, cdnd
zd,ca femei, se umbli cu plugugorul, feciorii sunt insoqigi9i de < momAiele D sau < mI-
oale sparte, tehtli r, inchipuind un preot, un tigan, un jidan, un drac, etc.
loate ulitele
Tovlr[giile de Criciun ale feciorilor romdni pe care le afl[m in intreg
treia zi clc Ardealul, dela o vreme au inceput sd dispari. ln multe sate le mai g6sim
;"trbirtoarcsi numai in amintirile bdtrnnilor. Am crezut c[ e de datoria noastri si incer-
de cetcr:rsi. clm o descrierea lor acolo unde mai sunt in fiinfi, sau o reconstituire --
irul de case acol<lrrndc acesteobiceiuri interesante aparlin trecutului.
a, pentrucd TRAIAN GERMAN
cu paie, ca
cap o cipS-
ar in mini
carc sc iarr

rrrtc gazdcle

imineall la
: de rachiu
rli in haine
e dupi cap
irintilor lor
ncli, sar in
rstc a pir in-

\ici feciorii
Crdciun. ln
ca hornari
'eg pe uli1i,
care ii cin-
<rla vivat u.
le multe ori