738

A L B I N A

Ş T IR I din toată TARA

Gânduri alese pentru I Detemurie
(Urmare din paginata)
S u n t e m d e a c u m a la o la lt ă p e n tr u t o t d e a u n a .
Ş i c u a c e s t p r ile j t r e b u e s ă n e g â n d im t e ­
m e in ic ş i s ă s ă l ă ş l u i m în in im ile n o a s t r e
c h ip u r ile ş i a m in t ir e a c e lo r c a r i — p r in je r tfe
s u f le t e ş t i, m a t e r ia le , p r in je r tfe d e s â n g e — în
c u r s u l v e a c u r ilo r , a u fă c u t cu p u tin ţă p r e g ă t ir e a
a c e s t e i U n ir i. A lta r d e în c h in a t s ă fie în fie c a r e
s u f le t lo c ş o r u l c e t r e b u e s ă - l p ă s t r ă m — a tâ t
n o i, c â t ş i u r m a ş i i n o ş t r i — D o m n it o r ilo r , c a r i
a u d e s c h is d r u m u r ile is t o r ie i s p r e a c e a s t ă
U n ir e în c e p â n d c u M ih a i V ite a z u l, A l. lo a n
C u z a , C a r o l I, F e r d in a n d I.
D a r U n ir e a d e là 1 D e c e m v r ie 1918 n u e s t e
d e c â t о p a r te a U n ir ii în t r e g i r o m â n e ş t i ş i s e
c u v in e c a , o d a t ă c u a c e a s t a , s ă n e g â n d im ş i la
U n ir e a B u c o v in e i ş i a B a s a r a b ie i.
1 D e c e m v r ie d in f ie c a r e a n t r e b u e s ă ni-1
f a c e m p r ile j c a s ă c i n s t i m c r e ş t in e ş t e ş i n e ­
i s t o v it a m in t ir e a lu p t ă t o r ilo r p e n tr u U n ir e .
A c e a s t a n e v a în t ă r i s u f le t e ş t e p e n tr u c a s ă
p u t e m c u m a i m a r e a v â n t a ju ta s t r ă d a n iile
r e g a le în t r u r id ic a r e a ţ ă r ii ş i N e a m u lu i în
t o a te la t u r ile v ie ţ ii n o a s t r e r o m â n e ş t i.
M a je s ta te a S a R e g e le ş i M a r e le V o e v o d
la v â n ă to a r e
Joi, 25 Noemvrie, Majestatea Sa Regele şi cu Măria
Sa Mihai au plecat la vânătoare în Banat, pentru două
zile. E prima vânătoare în Ţară a Majestăţii Sale
Regelui, după cea făcută nu de mult îrt Cehoslovacia,
la invitaţia d-lui Eduard Beneş, preşedintele repu­
blicai vecine.
S ă r b ă t o a r e a z ile i d e 1 D e c e m v r ie
Ziua de 1 Decemvrie întruchipează Unirea tuturor
Românilor şi în toţi anii ea va fi sărbătoare de că­
petenie a naţiei româneşti cuprinsă în străvechile
hotare ale României-Mari şi în veci unită.
In această zi sfântă se prea măresc jertfele de
sânge ale tuturor morţilor cari au căzut de-a-lungul
vremilor pentru împlinirea unităţii naţionale şi se
prăznuesc virtuţile eroilor cari au pus temelia şi au
zidit cetatea românismului de azi.
50 d e a n i d e là m o a r t e a p o v e s t it o r u lu i
P e t r e I s p ir e s c u
S’au împlinit 50 de ani de când a murit Petre
Ispirescu, tipograful care a cules din gura poporului
şi a scris în limba neaoşe multe din frumoasele
basme ale noastre.
Pe lângă cele două cărţi de basme, Ispirescu a
mai scris o sumedenie de alte poveşti adunate în
cartea Poveştile unchiaşului sfătos, unde explică pe
înţeles legende din istoria greacă, şi istoria lui
Mihai Viteazul şi Ştefan cel Mare.
Cu prilejul împlinirii a o jumătate de veac delà
moartea sa, prietenii şi îndrăgostiţii de scrierile lui,
i-au făcut o cinstire, pomenind în cuvântări alese
meritele tipografului Petre Ispirescu, care prin munca
şi priceperea sa ne-a lăsat aceste lucrări de mare
însemnătate.
C a r e -i ţ a r a cu cei m a i m u lţ i
„ c e n t e n a r i“ ?
S’a făcut socoteala pe ţări să se vadă unde trăiesc
cei mai mulţi oameni ajunşi la vârsta de 100 de ani.
Şi ştiţi care-i ţara din frunte? E vecina noastră
din spre miazăzi — Bulgaria. Aşa că — dacă ar fi
ca sănătatea unui popor să se judece după numărul
moşnegilor ajunşi la suta de ani, atunci trebue să
credem că bulgarii sunt naţia cea mai sănătoasă din
Europa şi chiar din toată lumea civilizată. In adevăr,
în Bulgaria avem 426 de centenari (aşa se chiamă
cel care ajunge la o sută de ani: centenar) la mi­
lionul de suflete. Şi mulţi din aceştia trec cu mult
dincolo de sută. Vine în rândul al doilea Columbia
din America de Sud cu 311 centenari la un milion
de locuitori, apoi Brazilia din aceeaşi Americă de
Sud cu 140 centenari, apoi Suedia din Europa cu
65, Belgia cu 25, Germania cu 2 şi Elveţia cu 1.
Credem, însă, că ţările cele cu numărul de centenari
mai scăzut nu sunt trecute toate în socoteala de
mai sus, fiindcă altfel trebue să fie trecută şi ţara
noastră măcar cu un număr de 10— 20 centenari
la milionul de suflete.
La O lte n iţa (I lfo v ) s e v a r id ic a
o b is e r ic ă a e r o ilo r
In oraşul Olteniţa din judeţul Ilfov, oraş aşezat pe
malul Dunării, se ridică o frumoasă biserică în amin­
tirea eroilor căzuţi în timpul războiului. Această
biserică este cu atât mai trebuitoare, cu cât în Olteniţa
până acum nu era nicio biserică ridicată de români.
Singura biserică în care se adunau credincioşii până
acum, este biserica ridicată de ruşi în anul 1853 în
amintirea celor 3000 morţi căzuţi în acest an în
războiul pe care ruşii îl duceau cu turcii.
Zilele trecute s’a pus piatra de temelie a acestui nou
locaş de credinţă creştină. In faţa a foarte multă
lume şi a multor delegaţii din Cadrilater şi Bucureşti,
precum şi în prezenţa şefilor autorităţilor civile şi
militare din localitate, s’a săvârşit o slujbă religioasă
de un sobor de' preoţi.
Biserica se înalţă cu banii strânşi delà locuitorii
oraşului şi celorlalţi creştini voitori de bine.
D is p e n s e d e v â r s t ă p e n tr u c ă s ă t o r ii
în A r d e a l
In urma mai multor cereri făcute la Ministerul
Sănătăţii de către unele eparhii din Ardeal, Ministerul
de justiţie a făcut cunoscut notariatelor din Ardeal,
că aprobă dispense de vârstă ca să se poată căsători
fetele delà 15—16 ani şi băieţii delà 17 la 18 ani.
O m a r e a d u n a r e c io b ă n e a s c ă
Săptămâna trecută s’a ţinut în oraşul Câmpulung,
din judeţul Muşcel, Congresul oierilor din întreaga
ţară unde s’a vorbit despre înfătuirile şi nevoile
acestei însemnate producţii româneşti.
Ciobanii, în frumoasele lor costume naţionale, au
sărbătorit în această zi curăţenia şi mândria sufle­
tului românesc păstrat de veacuri în dumbrăvile
munţilor cu umbră de cetini şi izvoare limpezi ca
lacrima.
In timpul adunării gândul lor s’a îndreptat către
M: S. Regele şi Măria Sa Marele Voievod Mihai de
Alba Iulia, trimiţând o telegramă de proslăvire şi
adevărată dragoste faţă de stâlpii gândului şi sufle­
tului românesc.
C u ltu r a in u lu i, c â n e p e i ş i b u m b a c u lu i
Pentru primăvara viitoare Oficiul Naţional al Tex­
tilelor, a hotărît prin Camerele de Agricultură terenuri
pentru culturi demonstrative de in, cânepă şi bumbac,
iar cele cari nu au terenuri vor arenda 1— 2 hectare
pe cari le vor cultiva în tovărăşie cu sătenii.
Camerele de Agricultură vor căuta ca terenurile
arendate să fie în apropierea satelor, în văzul săte­
nilor, spre a se convinge că aceste culturi îngrijite,
merg bine şi le vor aduce foloase.
A r c a ş ii B u c o v in e i s ă r b ă t o r e s c
u n ir e a cu P a t r ia M u m ă
In ziua de Duminică 18 Noemvrie, s’au împlinit
20 de ani delà Unirea Bucovinei cu ţara mamă.
Pentru această măreaţă sărbătoare au coborât din
munţii lui Ştefan cel Mare, mândrele cete de arcaşi,
cari au ţinut să împărtăşească în capitala Ţării dra­
gostea nemărginită ce poartă acestei mari înfăptuiri
de jertfe.
Sărbătorirea a avut loc la Teatrul Naţional unde
au luat parte pe lângă arcaşii bucovineni adunaţi în
« Straja Ţării » şi lume din toate părţile României.
U n b ă trâ n de 102 ani
A încetat din vieaţă Petre Aron, moşneag de o
sută şi doi ani. Se vede că moşneagul a apucat alte
vremuri — de linişte şi tihnă nu numai trupească,
ci şi sufletească — fiindcă altfel n ’ar mai fi apucat
el o bătrâneţe aşa de prelungită. Azi trăim mai
repede şi mai scurt — puţini suntem sau vom fi
aceea (foarte puţini) cari din întâmplare ne vom
apropia de suta de ani.
M ă r ir e a le f u r ilo r
începând cu luna Decemvrie, se spune, lefurile
tuturor slujbaşilor ţării au fost mărite cam cu 10 %
(zece la sută) toate. E o faptă bună şi de dreptate,
când ne gândim că vieaţa s’a scumpit mult în vremea
din urmă.
C u m m e r g e a g r ic u lt u r a
In cursul lunei trecute au căzut ploi aproape în
întreaga ţară, afară de câteva judeţe.
In partea de sus a ţării s’a isprăvit cu culesul
porumbului şi scoaterea cartofilor şi a sfeclei.

DOUA DO CUM ENTE DIN ISTORIA
UNIRII CELEI MARI
P R O C L A M A Ţ IA D E R Ä Z B 0 I U A
R E G E L U I F E R D IN A N D
Când la 14 August 1916 România a intrat
în războiu, Regele Ferdinand a dat urmă­
toarea proclamaţie:
Români,
Războiul care de doi ani a încins tot mai
mult hotarele noastre, a sdruncinat adânc
vechiul aşezământ al Europei şi a invederat
că pentru viitor numai pe temeiul naţional
se poate asigura vieaţa paşnică a popoarelor.
Pentru neamul nostru el a adus ziua
aşteptată de veacuri de conştiinţa naţională,
ziua unirii lui.
După vremuri îndelungate de nenorociri
şi de grele încercări, înaintaşii noştri au
reuşit să întemeieze Statul Român prin
unirea Principatelor, prin războiul Indepen­
denţei, prin munca lor neobosită pentru
renaşterea naţională.
Astăzi ne este dat nouă să întregim opera
lor, închegând pentru totdeauna ceea ce
Mihai Viteazul a înfăptuit numai pentru o
clipă: unirea Românüor de pe cele două
părţi ale Carpaţilor.
De noi atârnă astăzi să scăpăm de sub
stăpânirea străină pe fraţii noştri de peste
munţi şi din plaiurile Bucovinei unde
Ştefan-cel-Mare doarme somnul de veci.
In noi, în virtuţile, în vitejia noastră stă
putinţa de a le reda dreptul ca înr’o Ro­
mânie întregită şi liberă, delà Tisa până la
Mare, să propăşească în pace potrivit dati-
nelor şi aspiraţiunilor gintei noastre.
Români,
însufleţiţi de datoria sfântă, hotărîţi să
înfruntăm cu bărbăţie toate jertfele legate
de un crâncen războiu, pornim la luptă cu
avântul puternic al unui popor, cari are
credinţa neclintită în menirea lui.
Ne vor răsplăti roadele glorioase ale
izbândei !
Cu Dumnezeu înainte !
FERDINAND
A CT U L U N I R I I T R A N S I L V A N I E I ŞI
A B A N A T U L U I CU R O M Â N IA LA 18
’ N O E M V R I E (1 D E C E M V R I E 1918)
I. Adunarea naţională a tuturor Româ­
nilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungu­
rească, adunaţi prin reprezentanţii lor în­
dreptăţiţi la Alba-Iulia, în ziua de 18 Noem­
vrie (1 Decemvrie) 1918, decretează Unirea
acelor Români şi a tuturor teritoriilor locuite
de dânşii, cu România. Adunarea naţională
proclamă în deosebi dreptul inalienabil al
naţiunii române la întreg Banatul cuprins
între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre.
II. Adunarea naţională rezervă teritoriilor
sus indicate autonomie provizorie până la
întrunirea Constituantei aleasă pe baza vo­
tului universal.
III. In legătură cu aceasta, ca principii
fundamentale la alcătuirea noului Stat
Român, Adunarea Naţibnală proclamă ur­
mătoarele:
1. Deplină libertate naţională pentru toate
popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va
instrui, administra şi judeca în limba sa
proprie, prin indivizi din sânul său şi fiecare
popor va primi drept de reprezentare în
Corpurile legiuitoare şi Ia guvernarea ţării în
proporţie cu numărul indivizilor, ce-1 alcă-
tuesc.
2. Egală îndreptăţire şi deplină libertate
autonomă confesională pentru toate confe­
siunile de Stat.
3. înfăptuirea desăvârşită a unui regim
curat democratic pe toate terenurile vieţii
publice votul obştesc, direct, egal, secret,
pe comune în mod proporţional, pentru
ambele sexe în vârsta de 21 de ani, la repre­
zentarea în comune, judeţe ori parlament.
4. Desăvârşită libertate de presă, asociare
şi întrunire, libera propagandă a tuturor
gândirilor omeneşti.
5. Reforma agrară radicală. Se va face
conscrierea tuturor proprietăţilor, în special
a proprietăţilor mari. In baza acestei con-
scrieri, desfiinţând fideicomisele şi în temeiul
dreptului de a micşora după trebuinţă lati­
fundiile i se va face posibil ţăranului, să-şi
creieze o proprietate (arător, păşune, pădure)
cel puţin atât cât s’o poată munci el şi fa­
milia lui. Principiul conducător al acestei
politici agrare e pe de o parte promovarea
nivelării sociale, pe de altă parte potenţarea
producţiunii.
6. Muncitorimii industriale i se asigură
aceleaşi drepturi şi avantagii, cari sunt legi­
ferate în cele mai avansate State industriale
din Apus.
IV. Adunarea Naţională dă” expresiune
dorinţei sale, ca congresul de pace să înfăp-
tuească comuniunea naţiunilor libere în aşa
chip, ca dreptatea şi libertatea să fie asi­
gurate pentru toate naţiunile mari şi mici
deopotrivă, iar în viitor să se elimineze răz­
boiul ca miljocul pentru regularea raporturi­
lor internaţionale.
V. Românii adunaţi în această Adunare
Naţională salută pe fraţii lor din Bucovina,
scăpaţi din jugul monarhiei austro-ungare
şi uniţi cu ţara mumă, România.
VI. Adunarea Naţională salută cu iubire
şi entusiasm liberarea naţiunilor subjugate
până azi în monarhia austro-ungară, anume
naţiunile: ceho-slovacă, austro-germană, ju-
goslavă, polonă şi ruteană şi hotărăşte ca
acest salut al său să se aducă la cunoştinţa
tuturor acestor naţiuni.-
VII. Adunarea Naţională cu smerenie se
înclină înaintea memoriei acelor bravi Ro­
mâni, cari în acest războiu şi-au vărsat sân­
gele pentru înfăptuirea idealului nostru,
murind pentru libertatea şi unitatea naţiunii
române.
VIII. Adunarea Naţională dă expresiune
mulţumitei şi admiraţiunii sale tuturor Pu­
terilor aliate, cari prin strălucitele lupte
purtate cu cerbicie împotriva unui duşman
pregătit de multe decenii pentru războiu au
scăpat civilizaţiunea din ghiarele barbariei.
IX. Pentru conducerea mai departe a
afacerilor naţiunii române din Transilvania,
Banat şi Ţara Ungurească, Adunarea Naţio­
nală hotărăşte instituirea unui mare Sfat
Naţional Român, care va avea toată îndrep­
tăţirea să reprezinte naţiunea română ori
când şi pretutindeni faţă de toate naţiunile
lumii şi să ia toate dispoziţiunile pe cari le
va afla necesare în interesul naţiunii.
(Din cartea «Isvoarele Istoriei Române >
de 1. LUPA#)