Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
tipar
De Horia pe 16 martie 2010
Johannes Gutenberg
Johannes Gensfleisch, cunoscut sub numele de Gutenberg, după o mică
proprietate la ţară a familiei sale, s-a născut la Mainz, într-o familie înstărită, care
juca un rol de seamă în micul oraş de pe Rin. După o copilărie despre care nu ştim
mare lucru, dar despre care putem presupune că a fost relativ lipsită de griji, odată
ajuns la vârsta adolescenţei, Gutenberg a trebuit să asiste la confruntările civile din
oraşul său natal între vechile familii patriciene şi breslele meşteşugăreşti în
ascensiune. Tatăl său, Friele Gensfleisch, a trebuit să plece în exil între anii 1411-
1413. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu tânărul Johannes Gutenberg în anul 1428,
când a trebuit să se refugieze la Strasbourg. Aici, Gutenberg, a cărui familie fusese
implicată la Mainz în emisiunile monetare locale, a intrat în rândurile breslei
meşterilor care prelucrau metalele. Câţiva ani mai târziu, probabil prin 1444, în
urma morţii fratelui său, Gutenberg s-a întors la Mainz, unde îşi continuă
experimentele tehnice, pe care le orientează ferm în direcţia tipăririi unor texte
scrise.
De fapt, care erau dificultăţile pe care trebuia să le surmonteze cel care dorea să
tipărească scrieri de mai mari dimensiuni? Metodele de imprimare utilizate până la
Gutenberg foloseau o matriţă compactă pentru fiecare imprimare; cel mult se
ştanţau unele casete distincte pentru textele care însoţeau ilustraţiile gravate. În
felul acesta însă, îndreptarea erorilor presupunea refacerea întregii matriţe, iar
posibilităţile de adaptare şi refolosire a materialelor erau nule. De aceea Gutenberg
a avut ideea de a folosi caractere mobile, reprezentând fiecare câte o literă sau un
semn grafic. Culesul textelor nu era dificil în sine, cu atât mai mult cu cât
Gutenberg a introdus casetele de litere, fiecare literă având câte un compartiment
propriu. Problemele cele mari apăreau la alinierea literelor pe rânduri şi la
calcularea lungimii rândurilor, astfel încât acestea să fie aliniate frumos atât la
dreapta, cât si la stânga.