Sunteți pe pagina 1din 34

PROIECT REALIZAT DE

Zait Simona si Zait Simona

funcie de posibilitile de comunicare pe care le aveau oamenii la un moment dat. Noiunile de spaiu i timp sunt noiuni cheie n analiza istoriei, modului de transmitere al informaiilor. La nceput, nainte de apariia tiparului, informaia circula pe cale oral. Reprezentanii puterii politice i administrative transmiteau hotrrile, ntiinrile pe cale oral, prin viu grai; oamenii erau chemai n mijlocul cetii, n pieele publice pentru a li se comunica diverse lucruri: hotrri legislative (taxe, biruri pe care le aveau de pltit etc.), proclamarea unor titluri nobiliare, ntiinri privind victoria sau dimpotriv nfrngerea n rzboi etc. Informaia circula n comuniti

Presa s-a manifestat n decursul timpului n

al XV-lea, comunicarea ntre oameni ncepe s se extind. Exist ncepnd cu acest moment posibilitatea de a stoca informaia, de a o multiplica i de a o rspndi. n rile romne, tiparul apare prima dat abia n secolul al XVIII-lea, datorit eforturilor depuse de Mitropolitul Antim Ivireanul n Muntenia. La nceput noua invenie, tiparul, este folosit doar pentru a tipri i rspndi cri din diverse domenii. Problema periodicitii apariiei unui material informativ (revist, ziar) apare mult mai trziu dup 1600.

Odat cu apariia tiparului, la mijlocul secolului

15000 i.e.n - 100 e.n. Sapaturile arheologice din nordul Frantei si sudul Spaniei au scos la iveala picturi rupestre executate in jurul anilor 15000 i.e.n. acestea sunt primele descoperiri referitoare la "tipar". Cele mai vechi scrieri sunrt cele descoperite pe fostul teritoriu al Babilonului si dateaza de acum aproximativ 7000 de ani. Tehnicile tiparului in relief au fost pentru prima data utilizate de catre egipteni pentru a tipari pe materiale textile.

105 e.n. Prima mentiune referitoare la hartie, asa cum exista ea astazi, a fost facuta in anul 105 e.n. in China. In vremea aceea se scria pe bucati de matase foarte scumpe care necesitau un timp foarte lung de producere. Imparateasa Chinei din acea perioada dorea ceva ieftin si mai usor de folosit, asa ca i-a cerut unui dintre servitorii sai, si anume Ts'ai Lun, sa vina cu o alternativa. El a lucrat mai mult de 9 ani experimentand diferite materiale pentru ca in final sa prezinte o pasta obtinuta prin strivirea cojilor de copac, canepei, a zdrentelor si a plaselor pentru pesti si amestecarea lor cu apa. Apoi a stors aceasta pasta si a lasat "coala de hartie" formata sa se usuce. 650 e.n. Calugarii budisti chinezi au experimentat pentru prima data multiplicarea imaginilor prin frecare si sabloane. Aceasta metoda a fost precursoarea tiparului in bloc care a luat fiinta in secolul IX. 868 e.n. Apare Diamond Sutra, prima "carte" tiparita. Aceasta era de fapt o rola cu lungimea de 16 picioare care a devenit formatul standard al tipariturilor in China pentru o perioada lunga.

1041 e.n. Pi Sheng, un inventator chinez, a dezvoltat conceptul tiparirii utilizand caracterele mobile. Inventia insa a fost abandonata din cauza numarului mare de caractere al limbii chineze. Caracterele mobile din lut, au fost inventate separat de catre coreeni n secolul XIV.

1298 e.n. Marco Polo a urmat ruta vechiului Drum al Matasii. Intreaga sa calatorie a avut ca rezultat reconstruirea rutelor dintre China si Europa si cunoasterea teritoriilor de pe acea ruta, inca insuficient explorate, ca de exemplu: Uzbekistan, Turkmenistan, Kazahstan etc. Aceste momente sunt considerate a fi inceputurile istorice ale acestor state. In cursul calatoriei sale in China, Marco Polo a fost martorul tiparirii banilor de hartie. A expus aceasta experienta in opera sa, Descrierea lumii.

1450 e.n. Schimbarile culturale din Europa acestei perioade au atras dupa sine nevoia din ce in ce mai mare de producere a documentelor scrise cat mai ieftin si mai rapid. Johann Gutenberg, un om de afaceri din orasul Mainz din sudul Germaniei, a imprumutat bani pentru a dezvolta o tehnologie care sa rezolve aceasta problema economica serioasa. In 1453 el inventeaza presa de tiparit. Cel mai important este faptul ca, dupa o perioada experimentala in care nu erau cunoscute foarte multe lucruri, curand s-a ajuns la un stadiu tehnic care nu a fost depasit din punct de vedere material pana la inceputul secolului XIX.

1455 e.n. Tot lui Gutenberg i se atribuie publicarea in Mainz a primei carti importante, Biblia.

1501 e.n. Aldus Manutius tipareste faimoasa sa serie de clasici greci, The Greek Psalter, ce includea operele lui Aristotel, Aristofan, Sofocle, Herodot, Xenofon, Euripide si Demostene. Acum s-a folosit pentru prima oara litera italica. In aceasta perioada tiparul a fost principalul canal de dezvoltare a publicitatii, anunturile tiparite incepand sa ii inlocuiasca pe strigatori. 1655 e.n. Este publicat in Anglia cel mai vechi ziar existent, ziarul oficial al Coroanei. Primele 23 de exemplare au fost editate sub numele de The Oxford Gazette. Odata cu mutarea familiei regale de la Oxford la Londra, a fost de asemenea mutat si ziarul, iar numele lui a devenit The London Gazette. 50 de ani mai tarziu, a luat fiinta in Anglia primul cotidian, numit Daily Courant, care insa nu se mai tipareste din 1735 1731 e.n. Edward Cave a editat primul periodic de mare succes, numit The Gentleman's Magazine. A fost prima publicatie pentru care s-a folosit termenul de "revista". Benjamin Franklin fondeaza prima biblioteca din America, pentru ca oamenii sa poata citi carti, chiar daca nu isi permiteau sa le cumpere.

1794-1798 e.n. Aloys Senefelder din Praga a investigat proprietatile unei pietre cu baza de carbonat de calciu si suprafata omogena si poroasa. O imagine creata pe o astfel de suprafata cu cerneala continand substante grase, udata si apoi impregnata cu cerneala obisnuita, retine cerneala doar pe suprafata impregnata cu substante grase. Imaginea putea fi reprodusa pe o coala de hartie prin presare pe piatra. Senefelder a stabilit de asemenea ca o imagine astfel desenata pe piatra si tiparita pe hartie, poate fi reprodusa pe o alta astfel de piatra, in oricate copii identice. Procedeul, numit "tipar chimic" de catre inventatorul sau, a devenit foarte curand popular deoarece a permis artistilor sa produca multiple copii ale desenelor realizate manual. Astfel, a fost realizat un pas important in istoria tiparului, inventarea litografiei.
1824 e.n. Primele carti legate in coperti, sunt publicate de catre William Pinkering, un vanzator de carti si editor din Londra. Seria se numea Diamond Classics si continea lucrarile lui Dante, Virgil si Shakespeare. Pana in acel moment, o carte cumparata de la tipografie, se prezenta sub forma colilor impachetate in hartie. Acestea erau apoi duse la legatorie.

inventii ale lumii occidentale, tiparul lui Johann Gutenberg, nu are o data precisa de nastere. Pentru unii autori, tiparul a aparut in 1434, pentru altii, in 1438, in vreme ce ultimii dateaza inventia in 1439. Si locul aparitiei este notat de unii la Mainz si de altii la Strasbourg. Gutenberg nici nu-si imagina macar ca inventia sa va triumfa in fata concurentei pe care i-o faceau lucrarile scrise manual, manuscrisele. "Odata cu Gutenberg, Europa intra in faza tehnologica a progresului, faza in care schimbarea insasi devine norma arhetipala a vietii sociale.

Una dintre cele mai fascinante

Tiparul nu este numai o tehnologie, ci el insusi este un izvor de materie prima sau o materie prima, ca bumbacul, lemnul sau radioul; ca orice materie prima, el structureaza nu numai raporturile intersenzoriale ale individului, ci si modelele interdependentei colective."(McLuhan) Inceputul secolului urmator descoperirii lui Gutenberg a fost marcat de febra aparitiei cartilor in toate limbile europene, care, firesc, puteau fi citite numai de aceia care stiau carte. Gutenberg este creditat cu inventarea unui nou tip de pres tipografic ce folosea, pentru prima dat n Europa, litere mobile, cu crearea aliajului folosit pentru acest tip de matrie i cu realizarea unei ntregi serii de cerneluri pe baz de uleiuri.

Originea exact a primelor prese ale lui Gutenberg

este aparent necunoscut, mai muli autori considernd presele sale iniiale adaptri ale preselor mai vechi deja existente. Conform impactului avut, inventarea de ctre Gutenberg a presei cu litere mobile n Europa reprezenta o substanial mbuntire a presei fixe, care era deja utilizat. Combinnd aceste elemente ntr-un sistem de producie, invenia sa a permis tiprirea rapid a materialelor scrise i o explozie a informaiei n Europa renascentist. Cteva aspecte despre capodopera tipografic a lui Gutenberg, Biblia cu 42 de rnduri. Cu un tiraj de circa 200 de exemplare, aceast ediie a fost tiprit pe pergament i hrtie.

S-au folosit 290 de diferite semne grafice. Numrul este mare ntruct pe atunci alfabetul coninea numai 25 de litere. Biblia a fost redactat n limba latin. Literele lui Gutenberg erau reproduse exact dup scrisul de mn. Copistul putea lrgi sau ngusta cuvintele i literele dup cum ncepea el pagina, zearul ns, lucrnd cu litere de metal separate, trebuia s in seama de lrgimea bloculeelor de litere cnd voia s scoat marginea unei coloane n linie dreapt. Gutenberg i alctuia rndurile ntr-o reea ajustat omogen i folosea cu mult finee artistic semne de abreviaie, spaiu i litere reunite. Iniialele capitolelor erau pictate de mn, chiar i unele pagini erau mpodobite, avnd mpletituri cu motive florale, ntreaga nfiare a paginii aducnd mult cu un manuscris.

evolutiei tehnologiei in secolele precedente, dar aparitia presei reclama si o evolutie politica pe masura, care sa permita si sa incurajeze exprimarea libertatii si chiar a slobozeniei verbale. Intaia periodicitate a fost anuala si s-a datorat piblicarii de almanahuri cate insemnau "anul viitor". Primul calendar s-a tiparit la Mainz, i 1448, dar almanahurile si calendarele nu sunt considerate decat, la fel, precursori ai presei periodice. Secolul al XVII-lea este acela in care se poate considera ca a aparut presa periodica propriuzisa. Primul saptamanal se tipareste la Strasbourg in august 1609, cu titlul Aviso-Relation oder Zeitung.

Aparitia tiparului a fost posibila datorita

In Franta, in 1611, a fost tiparit Mercure Francais, cu o "periodicitate" anuala. In Anglia, tiparul afost cunoscut inca de la sfarsitul secolului al XV-lea, dar abia in 1621 apar primele publicatii, care se numeau corantos si contineau chiar si informatii externe. In Italia, Florenta, primul saptamanal se tipareste in 1636, la Roma in 1640. In Spania, la Madrid in 1661. In Rusia la Sankt Petersburg tarul Petru I isi tipareste un ziar al sau. Imediat dupa primii pasi, presa isi multiplica aria de preocupari, ajungand, intr-o perioada de timp limitata, la o diversitate de teme: economice, militare, politice, culturale etc., specializarea afirmandu-se inca din zorii jurnalismului.

audien. Acestea au aprut n secolul al XVII-lea, iar n secolul al XIX-lea cele mai respectate, precum The Times n Marea Britanie, exercitau o influen puternic asupra clasei mijlocii educate care forma "opinia public". Mai trziu, datorit unui sistem de nvmnt mbuntit i datorit progresului economic, s-au creat condiiile unei audiene a presei scrise. Ziarele care s satisfac cerinele publicului cititor au aprut n SUA n anii 1870 i 20 de ani mai trziu n Marea Britanie. secolul al XIX-lea. n secolul al XX-lea, odat cu apariia radioului i a televiziunii, presa intr ntr-o nou etap de dezvoltare datorit acestor posibiliti de comunicare.

Ziarele au fost primul mijloc de informare de mare

n rile romne primele reviste i ziare apar n

jumatatea secolului al XIX-lea, gigantul media tiparite reusind sa-si pastreze acesta pozitie si la inceputul mileniului al III-lea.

Cotidianul (ziarul) a devenit, cam de pe la

1) dupa ora de aparitie(de difuzare): ziare de dimineata - majoritatea cotidienelor, peste tot in lume, apar dimineata, noaptea dovedindu-se cel mai bun aliat pentru tiparire; ziare de pranz - in Romania, in 1993, ziarul Evenimenrul zilei a incercat sa impuna si o editie de pranz, pe culoare albastra, editia matinala folosind culoare rosie; ziare de seara - apar si se mentin in marile orase, completand informatia oferita de cotidienele de dimineata(cu informatii bursiere in general).

2) dupa aria de difuzare(circulatie): ziare nationale ziare regionale ziare locale 3) dupa continut: ziare cu caracter general (sau de informatii politice si generale) ziare specializate (cele mai cunoscute fiind cele sportive si cele religioase) Exista de asemenea, ziare pe teme exclusiv medicale, este adevarat, nu cu tiraje enorme, dar care se mentin onorabil pe piata. 4) dupa format: ziare de format mare (A2) ziare de format tabloid (A3)

6) dupa calitatea demersului jurnalistic si a prezentarii grafice: ziare populare (Le petit Journal este primul model), in general de forma tabloid (mic), ilustrate in exces, Boulevardpresse, in Germania si Anglia. ziare de calitate, serioase sau elitiste. Istoria a retinut ca primul catodian a aparut in Germania, in marele burg comercial si mestesugaresc Leipzig, in 1660, intitulat Leipziger Zeitung. In Anglia, la Londra, primul cotidian este tiparit in 1702 si poarta numele de Daily Courant care va aparea timp de 33 de ani. Primul cotidian francez apare in 1777 si poarta titlul Journal de Paris.Imediat dupa acest eveniment, sub auspiciile Revolutiei, in Paris vor aparea nu mai putin de 350 de

publicatii, numar ce va scadea la 13 odata cu aparitia lui Napoleon pe scena politica, in peroada Consulatului, si la doar 4, odata cu proclamarea Imperiului. Primul cotidian american se naste in 1784, numinde-se Pennsylvania Pocket. Un an mai tarziu este fondat la Londra, precursorul cunoscutului ziar Times, care purta numele Daily Universal Register. Dupa trei ani, in 1788, Daily Universal Register va fi rebotezat Times, devenit, in timp, unul dintre titanii necontestati ai presei mondiale. In Italia in 1791 este publicat primul periodic feminin, purtand chiar numele Giornale delle dame. Vor urma, apoi, alte doua reviste feminine, cu titluri superbe si parfumate: La donna galante ed erudita di Venezia si

Giornale delle nuove mode e d'Inghilterra.

transmitere a informatiei, de educatie, de formare, influentare si de manipulare a opiniei publice, de educatie, de divertisment. Functia de educatie: continutul informatiei si modul de prezentare contribuie la educarea publicului. Functia de educatie se realizeaza prin: actiuni de popularizare a stiintei si culturii (de exemplu majoritatea emisiunilor transmise de Radio Romania Cultural, Radio Romania Muzical, diverse emisiuni de pe diverse posturi TV - de exemplu Teleenciclopedia, Atlas, Drumuri europene, Din viata animalelor la TVR1

Functiile presei sunt urmatoarele: de

si TVR2, Infomania - emisiune cu noutati din domeniul informaticii, emisiunile transmise de canalele internationale Discovery - reportaje stiintifice, istorice-, National Geographic, Animal Planet informatii despre viata animalelor). De asemenea si presa scrisa contine informatii din diverse domenii care contribuie la educarea populatiei (de exemplu revistele culturale ca "Romania literara", "Secolul XX", "Magazin istoric"), revistele cu caracter stiintific "Arborele lumii", "Terra"), reviste si ziare cu informatii economice ("Revista economica", "Ziarul financiar" etc.) Functia de relaxare, divertisment: Aparitia in presa scrisa a unor publicatii care au un astfel de continut (Revista Rebus, diverse ziare si reviste pe teme

sportive, reviste si ziare de divertisment, emisiuni de divertisment la Radio sau TV - de exemplu "Surprize, surprize" la TVR1, "Unda vesela" la Radio Romania actualitati etc.). Functia de formare, influentare si manipulare a opiniei publice: continutul informational relativ la un anume subiect de interes general, de exemplu din domeniul politic, economic sau social transmis in mod asemanator sau identic prin mai multe mijloace de comunicatie (ziar, radio, TV, Internet) poate forma si/sau influenta opinia celor care receptioneaza acea informatie. Daca acea informatie este eronata sau deformata, atunci se poate vorbi de manipularea opiniei publice. De exemplu sa luam o informatie din domeniul economic: pretul gazelor naturale va creste

ca urmare a pierderilor inregistrate in transportul si furnizarea acestora in lunile in care temperatura a fost foarte scazuta. Aceasta stire nu poate fi verificata de catre cetateni deoarece ei nu cunosc problema respectiva si nu li se furnizeaza toate datele care au dus la o astfel de decizie de crestere a pretului gazelor naturale. Insa oamenii pot face legatura cu alte informatii pe care le-au primit sau cu experiente traite direct si pot avea in aceasta problema anumite indoieli; in conditiile in care tara noastra are o rezerva de gaze, in conditiile in care numarul consumatorilor industriali a scazut la mai mult de jumatate fata de anul 1990, iar in alte tari fara resurse, pretul gazelor si in general pretul energiei este mai mic, concluzia logica ar fi aceea ca

si in Romania pretul energiei si al combustibililor ar trebui sa scada. Datorita nefurnizarii, tainuirii, unor informatii importante relativ la acest subiect, putem vorbi de o "manipulare a opiniei publice" in scopul prevenirii unor manifestatii si actiuni de protest fata de aceste masuri economice.

Datorita rolurilor sale de formare, influentare si/sau manipulare a opiniei publice este clar ca presa reprezinta o putere in stat. De multe ori anumite decizii politice sau juridice au fost influentate de aparitia unor informatii in presa. Aceasta nu este o situatie foarte confortabila pentru presa, deoarece trebuie sa faca fata unui numar crescut de conditionari de natura politica, economica si sociala care, prin insumare, ii pot anula eficienta actiunii. Pentru a fi eficienta in actiunile ei, presa trebuie sa fie independenta; acest lucru este relativ atat pe plan national dar si international. Nu putem vorbi de o

o obiectivitate absoluta deoarece si presa este reprezentata de oameni, care pot fi mai mult sau mai putin obiectivi, in functie de subiectul tratat, situatie, implicarea sau neimplicarea in situatia prezentata in presa, si nu in ultimul rand in functie de apartenenta sau simpatia pentru un anumit segment politic, in functie de gradul de cultura si de experienta profesionala a ziaristilor. Pe de alta parte independenta editoriala a presei si profitabilitatea ei nu pot fi pastrate intr-o economie de piata. Ziarele, revistele, emisiunile sunt urmarite in functie de diversi factori: cultura, educatie, situatie sociala. Nu putem pretinde unui somer sau unui om care are dimpotriva o situatie materiala profitabila dar este lipsit de o educatie de nivel mediu sa cumpere reviste

sau sa urmareasca emisiuni cu caracter cultural educativ. Acesta va fi interesat cel mult de latura relaxanta, de divertisment a presei care de multe ori are un caracter informational precar chiar degradant in ceea ce priveste caracterul formativ. In acest fel, o presa de calitate din punct de vedere educational, formativ nu poate fi accesat nici de cei interesati - din lipsa de bani - dar nici de cei care ar avea nevoie de ea pentru a-si ridica nivelul educational, si care au situatii materiale bune, datorita lipsei de instructie a persoanelor respective.

Presa a aparut si s-a dezvoltat in timp din ce in ce mai repede, pe masura dezvotarii societatii omenesti, ca urmare a nevoii oamenilor de a comunica si a se informa. a.Presa are in primul rand un rol de formator de opinie. b.Presa are rol educativ, de instruire a celor care o urmaresc. c Presa are rolul de manipulare a opiniei publice atunci cand este folosita cu rea intentie d.Pentru a-si indeplini rolurile de mai sus este foarte important ca presa sa fie libera.