1. Cum este organizat i cum funcioneaz o instituie de pres.

Repere: Structura redaciei: departamente/sectoare/secii/servicii Funcii de conducere; funcii jurnalistice de baz (reporteri, redactori, editori); funcii tehnice; funcii administrative. Ierarhii i relaii redacionale.

- Asemnri/deosebiri ntre organigramele de pres scris, radio-tv Componentele de baza ale mass media presa scrisa , radioul, tv, se constituie simultan, intr-un sector al comunicarii sociale,ipostaza echivalenta cu ceea ce poate fi o institutie.Termenul,institutie este definit ca structuri durabile, regulatorii, ale oricarei societati, care constrang si controleaza indivizii si individualitatea. Redactia este o institutie publica/privata, structurata organizatoric potrivit specificului activitatii pe care o desfasoara personalul de specialitate jurnalistii in vederea relizarii/aparitiei unor publicatii, ziar , revista, cu periociditatea stabilita.Redactia se structureaza pe departamente: 1:Departament al managementului (conducerii) 2 Departament jurnalistic format din mai multe sectii, clasificate fie pe domenii( economic, politic,social,cultural, sportive), fie pe genuri (anchete, stiri, reportaje) fie pe zone geografice(local, national, international)fie , cel mai adesea pe amestecul acestor criterii.Aceasta redactie reprezinta centrul vital al institutiei de presa si este legata prin numeroase fire de toate celelalte instante de furnizare a informatiei : agentii de presa , agentii guvernamentale , public, colaboratori. 3. Departamentul tehnic ( secretariatul de redactie, sectiile foto, grafica, paginare/editare electronica) 4. Departamentul economic( costuri =, salarii, productivitate, profit, difuzare/retur, prospectii de marketing)- este de obicei orientat catre serviciile de publicitate, de difuzare si de marketing(analiza pietei si a reactiilor publicului, mentinerea si amplificarea imaginii institutiei, crearea de noi abonamente , promovarea unor initiative speciale ale institutiei) Aceste departamente nu sunt aceleasi pretutindeni, nu sunt singurele posibile, nu sunt imuabile Funcii de conducere; funcii jurnalistice de baz (reporteri, redactori, editori); funcii tehnice; funcii administrative Organigrama redactionala.Modele straine: Primul exemplu este reprezentat de un model francez,ce se individualizeaza prin 4 compartimente, fiecare incorporand elemente specifice. 1 In compartimentul conducerii , in ordine descrescatoare: presedinte- director general/director al publicatiei: consiliu de administratie/comitet de intrepridere: secretariat general 2 Redactia propriu zisa ocupa locul central de sub compartimentul de conducere, fiind flancatra, la stanga, de serviciile administrative si in dreapta, de serviciile tehnice.Redactia este condusa de un redactor sef, in subordonare imediata se afla secretariatul de redactie . sub aripa protectoare a acestora convietuiesc alte 3 sectoare si campurile de activitate din perimetrul lor . politica interna cu :economie, miscari sociale, informatii generale cu sport, locale politica exterioara cu corespondenti in strainatate 3 Serviciile administrative , servicii interne, conduse de un administrator general, cuprind urmatoarele profile:casierie, serviciul personal/social, vanzari/expeditii, publicitate, propaganda, transporturi. 4 Serviciile tehnice: conduse de un director tehnic, sunt legate de redactie si cuprind 2 prifile care se autodefinesc prin titlurile lor: a) serviciul artistic/retus b) imprimeria cu rotativele,

compozitia / punerea in pagina, fotogravura.Astfel spus orice organigrama redactionala se construieste/adapteaza/modifica, in functie de mai multi factori de ordin organizational,managerial,tehnologic, corp redactional, profilul publicatiei, aria de cuprindere, tirajul, editiile si periodicitatea. Este putin probabil ca doua ziare sa aiba structuri identice.La ziarele mici, o singura persoana detine adesea mai multe functii care, la ziarele mari sunt distribuite mai multor persoane. De asemenea,pe masura ce un ziar isi mareste dimensiunile, el adauga anumite functii de care un ziar mic nu are nevoie sau pe care nu si le poate permite.In plus, functii similare sunt adesea indeplinite,la diferite ziare, de persoane incadrate pe posture diferite. In modelul American pe primul loc se situeaza 1 editorul editorul este seful executivului, care raspunde de toate activitatile ziarului.Lui I se subordoneaza directorul general si redactorul sef .Directorului general ii sunt in subordine mai multi membrii ai executivului : revizorul,directorul sectiei de marketing, directorul commercial, directorul sectiei de prelucrare a datelor, directorul productiei. 2- Redactorul sef- Raspunde de continutul tuturor paginilor de stiri si al paginii editoriale .dupa aceste urmeaza secretarul general de redactie , redactorul sef Are la dispozitie doi editorialisti , adesea el insusi scrie editoriale. 3 Secretarul general de redactie.Conduce zi de zi redactia de actualitati, coordonand culegerea si prelucrarea informatiilor, cu ajutorul sefillor de departamente, incadrati ca redactori 4- Alte pozitii cheie secretar de redactie adjunct , redactor metropolitan, 5- Noi functii impuse de esitarea electronica- redactorul de system(crearea codurilor si formatelor electronice) 6- Reteaua directoriala # directorul general- se ocupa de toate problemele ziarului care se ivesc zilnic, cu exceptia activitatii de redactare. #directorul commercial-contabilitatea, aprovizionarea , salarizarea, serviciul personal. # directorul sectiei de marketing conceptual de marketing necesita o colaborare stransa intre toate sectiile care au legatura cu vanzarile si veniturile.Continutul ziarului influenteaza difuzarea astfel ca directorul sectiei de marketing lucreaza in stransa colaborare cu redactorul sef si secretarul general de redactie, desi ei se subordoneaza editorului. #directorul sectiei de relatii dezvoltare, colaboreaza cu redactia, in special cu sectiile de publicitate si de difuzare, in scopul sporirii tirajelor, adunand informatii despre piata vanzarii/profitabila , avntajoasa in functie de factorii demografici,scoali, economici si de sondarea opiniei publice cu privire la continutul informational al ziarului. # directorul sectiei de prelucrare a datelor, se face raspunzator pentru buna instalare si functionare a computerelor din redactie si din alte sectii conexe. Ierarhii i relaii redacionale Relatiile dintre jurnalisti se regasesc in interiorul organizatiei de presa.O gestionare rational legala a puterii ar trebui sa creeze ierarhii clare, functionale si usor de acceptat, iar elementele de conflict ar trebui sa fie strict limitate. Ceea ce nu se intampla in cazul redactiilor.Intr-o redactie coexista mai multe tipuri de ierarhii care se intersecteaza si uneori , se anuleaza reciproc. 1 ierahii oficiale: acestea sunt instituite de organigrama redactiei, de structura functiilor oficiale- director, redactor-sef, director sef adjunct, secretar de redactie, sef de redactie etc 2 ierarhii de competenta: nu intotdeauna cel care ocupa o functie de conducere poseda cel mai inalt grad de competenta profesionala; de aceea, un journalist cu mai multa experienta este consultat de colegi,ori de cate ori redactia se confrunta cu o situatie dificila. Acest

comportament surtcircuiteaza ierarhia oficiala si creeaza un system parallel de ierarhii de competenta. 3 ierarhii affective: relatiile de amicitie din redactie sunt o alta sursa de structure de autoritate; cercetarile si intelepciunea breslei arata ca cei apropiati de conducere pot sa-si impuna materialele inaintea jurnalistilor obisnuiti sis a beneficieze de anumite privilegii, in baza prieteniei care ii leaga de liderii organizatiei respective. 4 ierarhii paralele apar acolo unde asociatiile profesionale sau sindicatele sunt deosebit de puternice; liderii acestora, desi ocupa pozitii de mijloc in ierarhia oficiala a redactiei, pot obtine un surplus de putere si drepturi,datorita pozitiei lor superioare in organizatiile ce reprezinta breasla. 5 ierarhii extra- profesionale produc rasturnari de autoritate atunci cand unul dintre membrii redactiei este implicat in structuri politice sau economice.Invocand aceste relatii si profitand de interesele sa slabiciunile liderilor redactiei,respectivii jurnalisti obtin anumite avantaje de ordin profesional sau material In jurnalism competenta deriva din controlarea relatiilor cu mediul. Datorita contactelor dobandite pe teren, jurnalistii poseda resurse in dobandirea informatiilor greu de acoperit sau de inlocuit de editor sau de un nou venit. Intr-o redactie diviziunea muncii intre reporteri si editori ar trebui sa acopere, in esenta, separarea sarcinilor de executie de cele de conceptie. Asemnri/deosebiri ntre organigramele de pres scris, radio-tv Organigrama este o redare schematica in toate detaliile a organizarii, subordonarii si a legaturilor dintre compartimente, din cadrul unei intreprinderi sau al unei institutii. Orice organigrama redactionala se construieste/modifica, in functie de mai multi factori de ordin organizational, managerial, tehnologic, corp redactional, profilul publicatiei, aria de cuprindere, tirajul, editiile si periodicitatea. Principala asemanare intre organigramele celor 3 sisteme mass-media o constituie existenta ordinii ierarhice, prezenta redactorilor, corectorilor, secretarilor generali de redactie si reporterilor, desi acestia din urma folosesc mijloace tehnice diferite pentru colectarea si difuzarea informatiei. Daca reporterul de presa scrisa si radio foloseste reportofonul (rareori, reporterul de presa scrisa se foloseste de notite), in televiziune, jurnalistul foloseste microfonul si trebuie insotit in permanenta de un cameraman. Trebuie precizat faptul ca modalitatea de redare a informatiilor este asemanatoare in radio si televiziune, insa nu si in presa scrisa. Organigrama presei scrise se diferentiaza de celelalte doua mijloace media prin existenta paginatorului, a DTP-istilor si a fotoreporterilor. Departajarea televiziunii de presa scrisa si de radio se face prin departamentul tehnic specific doar acestui canal mediatic. Cameramanii, regizori de transmisie, decoratori, scenografi, asistent de platou, operatori, secretariatul general de emisie alcatuiesc compartimentul poate cel mai important al teleciziunii. Prezentatorii, regizorii, moderatorii si monteorii se regasesc atat in radio cat si in televiziune(avand sarcini diferite), insa nu isi au locul in organigrama unei publicatii. Vechile structuri ziaristice aveau si ele ierarhii care se numeau reporteri si redactori, secretari de redactie generali si adjuncti, redactori-sefi si adjuncti, administratori, tipografi si difuzori. Asemenea titulaturi se pastreaza in prezent, cu mentiunea ca atributiile si responsabilitatile pot fi modificate, iar sistemul de inter-relatii imbogatit/reorientat.