Rolul i locul ageniilor de pres

Mass-media are o responsabilitate uria fa de societate. Nivelul de influen pe care l are

presa, i cu att mai mult ageniile de pres care disemineaz tiri la nivel internaional, trebuie
avut ntotdeauna n vedere, att la nivel de management de pres, ct i la nivelul publicului.

Presa modeleaz societatea i trebuie s fim contieni c i copiii notri vor tri n societatea
modelat de noi

Funciile pe care sistemul mass-media le ofer la nivel social consolideaz, deci, stabilitatea sa
i, atta vreme ct societatea le reclam drept necesare, cuoricte shimbri tehnologice ale
unor mijloace, cu oricte modificri impuse de noi realiti tiinificededicate
comunicrii, sistemul mediatic va supravieui.Semnificaia, locul i funciile mass-media n
societate sunt studiate cu minuie, fiind proiectatenoi teorii ale comunicrii, seductoare i pline
de reflecii inteligente. Specialitii noului teritoriu au partede un statut privilegiat: celor ce
se consacr profesional comunicrii mediatice, celor ce se situeazconstant att de
aproape de izvoarele actualitii, mass-media le confer un soi de aur sau de autoritate
Inventarea ageniilor de tiri a fost un act de cea mai mare importan n dezvoltarea industriei
presei din anii 1880, la fel de semnificativ ca i presa rotativ, consider Anthony Smith.
Primele agenii, HAVAS, REUTERS i WOLFF i-au mprit lumea n sfere de activitate n
mod similar cu diviziunea operat de marile imperii multinaionale n timpul celui de-al doilea
rzboi mondial la nivelul teritoriilor. Ageniile de pres au aprut din nevoia de a raionaliza i
concentra informaiile. Ele sunt ntreprinderile de pres ale cror scopuri fundamentale sunt
colectarea informaiilor, redactarea i distribuirea complet i imparial a documentelor de
actualitate. Pentru a avea statut de agenie mondial, aceasta trebuie s dispun de o reea de
colectare a informaiei n ntreaga lume, precum i de o reea de abonai din lumea ntreag. Pe
de alta parte, chiar i cele patru agenii mondiale sunt n primul rnd, agenii naionale:
colecteaz informaia din propria ar i o distribuie n ar, i colecteaz informaiile din lume
pentru mass-media naionale. Ele devin agenii mondiale prin transmiterea informaiei din rile
lor n lumea ntreag; i prin culegerea informaiilor din lume, pentru abonaii lor din ntreaga
lume.

O trasatura de baza a publicisticii de agentie este concretetea, caracterul factual al textelor

elaborate, ceea ce inseamna reflectarea obiectiva a realitatii (fara speculatii, presupuneri,
probabilitati). Valoarea informativ-cognitiva a stirilor ar fi egala cu zero daca nu se intretine o
legatura serioasa cu realitatea, daca nu ar fi redate fapte concrete, evenimente care au avut loc cu
putin timp inainte de difuzarea relatarilor referitoare la acestea. Informatiile trebuie sa fie nu
numai factuale, concrete ci si autentice, consemnand locul unde se petrece evenimentul, data la
care a fost transmis si ce agentie a efectuat transmisia.

Agentia de presa asigura si informeaza informatii pe tot parcursul zilei, transmite stiri despre
fiecare eveniment cu maximum de operativitate. De aceea, nu e de mirare ca sunt situatii in care,
pentru a-si lua toate masurile de siguranta, agentia trebuie sa scrie astazi informatii despre
evenimentele cae se vor petrece maine. De cele mai multe ori, ziaristii de agentie scriu
informatiile lor in regim de contra-cronometru. Si aceasta pentru ca printre principalii beneficiari
ai agentiei se numara radioteleviziunea care are ore fixe de transmitere a informatiilor (orele la
care sunt programate radio si telejurnalele). Agentia de presa difuzeaza in raport de aceste ore
fixe informatiile de la evenimentele importante.

Metodele cele mai des folosite sunt flash-ul si acoperirea seriala a evenimentului cu ajutorul
stirilor scurte. Flash-ul (stirea de cateva randuri) nu asteapta epuizarea evenimentului, ci este
transmis operativ, avand rolul de prim anunt, de semnal. Lucrarile unei consfatuiri sau ale unui
congres, desfasurarea unei vizite sunt prezentate serial, relatandu-se momentele mai importante
sau la sfarsitul zilei, ziaristul de agentie pregateste o stire globala pentru presa de a doua zi, de
fapt este o sinteza a tuturor flash-urilor transmise. Alaturi de rapiditate, si la fel de imperios, i se
cere unei agentii obiectivitatea cea mai mare cu putinta. Si aici este vorba despre o calitate
generala care i se pretinde presei, dar la un nivel si mai ridicat. La ziare, prezenta personala a
ziaristului se face inevitabil simtita de-a lungul explicatiilor pe care trebuie sa le adauge relatarii
seci a evenimentului.

Agentia in schimb, furnizeaza elementele brute ale informatiei. Un ziar are mereu o
anume orientare cunoscuta si acceptata de cititorii sai. Telegrama unei agentii de presa trebuie sa
poata fi reprodusa atat de un ziar monarhist, cat si de unul comunist, daca amandoua fac parte
dintre abonati. Aceasta inseamna ca redactorii sefi ai ziarelor sunt cenzori vesnici in alerta ai
obiectivitatii agentiilor.

In cele din urma, serviciul unei agentii trebuie sa fie complet. Nici un ziar nu poate
reproduce totalitatea informatiilor unei agentii mondiale care ar umple un text mai mult de o suta
de pagini de cotidian, fara titluri, fara ilustratii si fara publicitate. De altfel, acest lucru ar fi
neinteresant, caci ar insemna neglijarea selectiei prin raportare la public. La fiecare ziar se
arunca zilnic un mare numar de telegrame si majoritatea sunt scurtate. Dar difera de la un ziar la
altul ceea ce se arunca sau se scurteaza. Daca o telegrama nu a fost preluata de nici un abonat al
agentiei imseamna ca aceasta a gresit transmitand-o, dar situatia este rara. O agentie trebuie sa
difuzeze tot ceea ce poate interesa fie si o mica minoritate dintre clientii sai.

Finalitatea tuturor acestor trasaturi ale ziaristicii de agentie (concretete, concizie,

exactitate, claritate, obiectivitate, autenticitate, sobrietate, operativitate) este obtinerea unei
maxime eficiente a intregii activitati.

Sistemul comunicatiilor de masa, atat pe plan national, cat si international, este astazi de
neconceput fara o institutie specializata in obtinerea, redactarea si raspandirea stirilor: agentia de
presa. In reteaua surselor de informare a presei scrise sau audio-vizuale ea detine un loc
central, justificat prin faptul ca, an de an, dezvoltandu-si neincetat activitatea, a ajuns sa
furnizeze cea mai mare parte din volumul zilnic de stiri si informatii tiparite, radiodifuzate si
televizate.

Traim intr-o era a comunicarii generalizate, multilaterale, scrise si orale, care solicita
slujitorilor presei un efort constant pentru a asigura o circulatie optima a informatiei conditie
sine qua non a dezvoltarii vietii sociale.

Rapiditatea si chiar instantaneitatea comunicarii si difuzarii sunt preocupari de maxima

importanta pentru fiecare ziar, post de radio sau de televiziune in lupta pentru castigarea primului
loc in transmisia evenimentului, a noutatii. In acest cadru, agentia de presa detine un rol cheie in
colectarea, prelucrarea si transmiterea stirilor, fiind cel mai important producator de informatii,
precum si principalul intermediar intre piata informatiei si presa. Ce a determinat aparitia si
dezvoltarea acestui mijloc specializat al comunicarii de masa? Desigur, un mijloc tehnic nou
raspunde unei nevoi colective noi de comunicare. Cerinta mereu crescanda pentru cresterea
vitezei de furnizare a unor stiri importante impune in mod automat necesitatea concentrarii si
specializarii in domeniul difuzarii stirilor de actualitate. De asemenea, mondializarea informatiei,
datorita dezvoltarii echipamentelor tehnice, a tehnologiilor perfectionate de difuzare, au facut
necesara impartirea rolurilor intre mijloacele de comunicare, agentia de presa primind sarcina de
a fi prima sursa de informare pentru toate celelalte media. Niciodata un ziar, un post de radio sau
de televiziune nu va putea sa-si asigure cu un aparat tehnic si redactional propriu o informatie
rapida, continua, abundenta, universala.

O agentie de presa este un important pool al ziaristilor, aflata la dispozitia unui mare
numar de media. Acestea din urma participa la finantarea ei, fie sub forma aderarii la o
cooperativa, fie varsand o redeventa sub forma unui abonament.
 Spre deosebire de situatia ziarlor, aceste abonamente nu sunt la pret fix, ci, in general, in
functie de tirajul ziarelor si de audienta canalelor de radio sau de televiziune. Trebuie realizate de
serviciile publice si de intreprinderile industriale sau comerciale constituie, pentru agentiile de
presa, un supliment de finantare, cel mai adesea indispensabil.

Asadar, un ziar asteapta de la o agentie sa-i aduca imediat la cunostinta tot ceea ce ii
poate interesa pe cititorii sai din evenimentele care se petrec in zona acoperita de respectiva
agentie. Principalele agentii au pus la punct mecanisme atat de bine adaptate incat isi indeplinesc
perfect aceasta sarcina, cel putin in emisfera nordica. Si, chiar daca in atributiile reporterilor si
ale corespondentilor angajati ai unui ziar intra obligatia de a incerca sa depaseasca in viteza
agentiile anuntand o stire inaintea lor, rareori ajung in aceasta situatie, in ciuda eforturilor lor.

Agentiile participa activ la schimbul mondial de informatii, fiecare insa in raport de amploare si
capacitate tehnica si financiara a sistemului sau de colectare, prelucrare si transmitere a stirilor la
scara mondiala. Pentru ca, in timp ce agentiile nationale isi circumscriu activitatea in limitele
frontierelor tarilor lor, transmitand pentru strainatate numai informatii nationale, o serie de
agentii desfasoara o activitate avand caracter international: culeg informatii de pe intreg globul si
le raspandesc in toate tarile care sunt dispuse sa le primeasca si cu care au fost incheiate acorduri
in acest sens.

Aproape toate agentiile nationale sunt abonate sau au aranjamente de schimb de

informatii cu una sau un mai multe agentii internationale, pentru a primi stiri din strainatate si a
furniza stiri interne. La fel se procedeaza si intre agentiile nationale, care practica schimbul de
informatii pe baza de acorduri bilaterale.

O tedinta ce devine tot mai evidenta este cresterea cooperarii regionale intre agentiile
din tarile mici sau in curs de dezvoltare, determinata de intensificarea preocuparilor tuturor
statelor pentru, precum si de necesitatea contracararii procesului de concentrare a informatiei in
mainile unor mari agentii, ceea ce provoaca disfunctionalitati si dezechilibru in fluxul
informatiei.

Intre agentiile de presa existente pe glob exista mari deosebiri in ceea ce priveste
structura. Unele sunt organizate, se consemneaza intr-un document UNESCO, potrivit regulilor
dupa care se conduc intreprinderile obisnuite comerciale si dupa practica intreprinderilor
obisnuite comerciale si dupa practica intreprinderilor nationale sau transnationale; altele sunt
organizate pe baza de cooperare, fara a urmari profit si sunt controlate si finantate de ziare si de
societati de radioteleviziune; in multe tari, agentiile de presa sunt controlate sau conduse de stat;
ele sunt corporatii publice create de stat sau proprietate particulara.

Evolutii tehnice spectaculoase au avut loc in ceea ce priveste metodele de culegere, de editare si
transmitere din ce in ce mai rapida a unor importante cantitati de stiri. In prezent, este posibil,
utilizand o aparatura perfectionata sa scrii, sa corectezi si sa transmiti imediat stiri.

Au fost sporite capacitatea, aria de actiune, rapiditatea, calitatea transmiterii de stiri si

fotografii. Exista sisteme imbunatatite si extinse de cablu, telefon si telex, ca si circuite de radio
in cadrul unei tari si intre tari si continente si, in unele situatii, s-a ajuns sa fie inlocuite circuitele
clasice prin sateliti. Pe plan tehnic, stiri si reportaje pot fi transmise la randul lor, pot difuza
mesajele in mod instantaneu prin sisteme speciale catre agentii.