10 principii pentru un jurnalism de calitate

Calitatea presei din Romania s-a degradat considerabil in ultimii ani, in acelasi
ritm cu societatea. Am gasit un articol foarte interesant, care prezinta puncte
de vedere pertinente. Daca-l lecturati, o sa redescoperiti bazele jurnalismului
...
Revizitand bazele jurnalismului In era comunicarii instantanee, a stirilor
rapide si a unui flux coplesitor de informatie, s-au schimbat regulile de baza a
ceea ce inseamna un bun reportaj? Difera el in functie de platformele media?
Profesorul Emeritus George Kennedy compara noul rol al jurnalistului cu
misiunea educationala a curatorilor de muzeu. Se refera la a aduna materiale,
a pregati expozitii, a oferi educatie si explicatii pentru a prezenta o imagine de
ansamblu remarcabila pe care publicul sa o inteleaga si in care sa aiba
incredere. Este ceea ce numeste „pastrarea unei portite cu accentul pe
modern.”
Principiile de baza ale jurnalismului de calitate sunt pastrate indiferent de
media, noteaza Jaqui Banaszynski, jurnalist detinator al premiului Pulitzer si
care are functia de sef de catedra in editare in cadrul Facultatii de Jurnalism
Missouri.
In acest articol, membrii Facultatii de Jurnalism Missouri isi prezinta opiniile
legate de perspectivele din domeniile digitalului, printului, publicatiilor,
radioului si televiziunii si ne impartasesc opiniile lor asupra ceea ce inseamna
un bun reportaj in noul mediu al numeroaselor platforme din ziua de astazi.
1. Fii corect. Primul principiu citat de profesori este acuratetea, sau siguranta
ca informatia din stire este corecta. Prin acuratete se intelege nu doar a obtine
datele in mod clar, cat „a oferi contextul in care se gasesc”, spune
Banaszynski, iar Kennedy considera contextul important pentru ca ii permite
cititorului sa inteleaga si sa faca judecati rationale asupra lui.
Membrii facultatii avertizeaza ca oricum tendinta catre viteza si comunicare
instantanee pot reduce acuratetea. „Graba este dusmanul atentiei”, spune
Kennedy. „Cand un jurnalist este fortat sa repete pur si simplu ceea ce aude
fara a fi capabil de a verifica informatia, atunci acuratetea devine victima
vitezei.” Jennifer Reeves, profesor asociat in domeniul jurnalismului in radio si
televiziune spune ca provocarea este aceea de a fi capabil sa verifici informatia
si in acelasi timp sa fii cu un pas inaintea media sociale.
Acuratetea este cruciala pe masura ce stirile sunt transmise mai rapid. In
acest caz, Kennedy spune ca ghidul jurnalistilor este ceea ce teoriticianul
comunicarii James Carey a numit „curriculum complet al jurnalismului.” Acest
lucru inseamna ca in timp ce jurnalistii de la fata locului raporteaza ce se
intampla, beneficiind de mai mult timp, ei pot verifica datele si pot oferi
perspective aditionale, spune el. „Doar cand cititorul are acces la acest intreg
curriculum jurnalisti, se poate gandi ca intelege intreaga poveste,” spune
Kennedy.
2. Evita sa fii partinitor. Un jurnalist trebuie sa se axeze pe oferirea de
informatie publicului fara a o prezenta intr-o anumita lumina, spune
Banaszynski: „Trebuie sa transmiti informatia oamenilor astfel incat ei sa ia o
decizie, dar nu sa ii impingi spre a lua o anumita decizie”. Kennedy considera
ca obiectivismul este ceva de dorit, dar si posibil de obtinut in jurnalismul
mainstream.
Cotidienele standard, stirile de la ora 6, NPR, stirile de reteta – acestea sunt
canale care au obligatia de a transmite o stire care este factuala, clara si
adevarata, spune el. Mai mult, ar trebui sa fie clar fata de public cand un
reporter foloseste un anumit punct de vedere si de ce. „Pentru multe persoane,
linia dintre obiectivism si propaganda devine neclara, iar acest lucru duce la
confuzie si neintelegeri, diminuand credibilitatea jurnalistilor,” spune Kennedy.
„Jurnalistul nu poate incerca sa fie ambele lucruri”, spune el. David Herzog,
membru al facultatii de stiri in format print si digital, spune ca desi toata
lumea vine cu o stire partinitoare, este important sa fii constient ca si jurnalist
care sunt aceste preconceptii. Sfatul sau este acela de a trata fiecare sarcina
cu o minte deschisa si creativitate, dar ramanand sceptic.
3. Prezinta mai multe puncte de vedere sau perspective. O modalitate de a
evita sa fii partinitor este sa pui la indoiala si sa testezi fiecare presupunere
folosind cat mai multe surse cu putinta, spune Herzog. „Daca discuti cu mai
multe persoane si te uiti peste o gramada de documente, extinzi informatia
deschizandu-ti orizonturile, ceea ce te ajuta sa contracarezi orice idei
preconcepute ai avea,” spune Herzog.
„Numarul surselor pot ajunge la sute, in special in stirile de investigatie.”
Amanda Hinnant, asistent de profesor al jurnalismului de revista, spune ca
este important sa oferi o varietate de perspective. Revista Vox de exemplu cere
ca reporterii sa foloseasca cel putin 3-4 surse pentru o stire de baza si 2-3
surse pentru o stire secundara. Reporterii ar trebui sa discute cu mai multe
persoane despre o anumita chestiune pentru ca cititorul nu are timp, spune
Hinnant. „Le spun studentilor mei ca daca vorbesti cu cat mai multe persoane,
cu atat adaugi mai multa valoare pentru cititor si ii vei oferi o imagine mai
buna, mai completa a realitatii,” spune Hinnant. „A merge la un site si a face
un reportaj din ce se gaseste acolo nu imbunatateste calitatea vietii cititorilor.
Trebuie sa faci munca de teren.” Banaszynski spune ca reporterii buni ar
trebui sa evalueze profunzimea articolelor lor intrebandu-se: „Discut cu
persoanele care trebuie? Multi oameni vor obtine o imagine completa asupra
situatiei?”
4. Cauta adevarul. Un bun reporter depune efort pentru a raporta pe larg si
pentru a urma cat mai de aproape „cea mai buna versiune a adevarului pe care
o poate obtine,” spune Kennedy, citand-ul pe reporterul de investigatie Carl
Bernstein. Chiar daca un jurnalist poate nu va reusi sa obtina adevarul
absolut, el sau ea ar trebui sa incerce sa gaseasca cat mai multa informatie cu
putinta. „In jurnalism, nu avem luxul timpului de care beneficiaza istoricul si
puterea de care se bucura un om al legii,” spune Kennedy. „In mod frecvent,
un jurnalist poate reusi doar sa obtina o parte a adevarului cu A mare.” El
spune ca adevarul nu inseamna ca fiecare latura a unei chestiuni este
reprezentata de un numar egal de declaratii – nu fiecare problema are laturi
egale. Janet Saidi, asistent de profesor si director de stiri la KBIA-FM, crede ca
exista anumite probleme unde jurnalistii pot lua pozitie, cum ar fi drepturile
omului, justitie si coruptie de exemplu.
5. Foloseste informatii factuale, dar dezvolta calitatile umane. Investigatia
care are la baza date clare reprezinta un element important al unei stiri bune,
spune Herzog, care este consilier academic pentru Institutul National de
Reportaj Asistat de Calculator. Exista programe care gasesc informatia
ascunsa in arhive, documente guvernamentale si foi de calcul. In acest mod,
cum ar spune Herzog „jurnalismul aduce in prim plan abilitatea de a descifra
supraincarcarea de informatie si sa o prezinte oamenilor.” Saidi subliniaza si
importanta abilitatii de a aduna informatii, dar spune ca a sti sa relationezi cu
oamenii este la fel de important pentru o obtine o stire de calitate. „In final,
jurnalistii nu trebuie sa stie totul sau sa se prezinte ca experti, dar trebuie sa
stie cum sa invete despre anumite chestiuni de la altii,” spune ea. „Trebuie sa
fie intr-un stadiu de hiper-curiozitate.” Saidi sfatuieste ca fiecare chestiune sa
fie abordata ca un exercitiu de invatare, pentru ca jurnalistii sunt cei care
concteaza publicul cu expertiza si informatia.”
6. Mentine legaturi comunitare si „uneste punctele.” Reeves spune ca cele
mai bune stiri sunt obtinute atunci cand vorbesti cu oamenii la coada intr-un
magazin alimentar, la sala, la o plimbare, sau oriunde reporterul este obligat
sa stea departe de calculatorul personal. Ea spune ca un articol bun nu este
ceva obtinut dintr-un comunicat de presa, dar este obtinut afland cu ce se
preocupa comunitatea. Astfel, pentru un jurnalist, provocarea este sa iasa pe
teren si sa gaseasca persoane care sunt afectate de o anumita chestiune.
Reeves lauda si retelele de comunicare sociala ca instrumente jurnalistice, din
moment ce ele ofera ocazia de a fi angajat intr-un dialog cu cititorii, de a forma
comunitati de interes si a distribui informatie importanta in timp instantaneu.
„Este fabulos” spune ea. „Am dorit mereu sa avem un impact si o comunicare
instantanee fata de consumator si acum suntem in totalitate parte din
comunitate.” A fi conectat la comunitate este o calitate importanta, in special
pentru media locale si regionale, spune Saidi.
Pe langa acestea, Saidi spune ca reportajul trebuie sa fie original si sa faca
legatura intre puncte cheie pentru cititori. Ar trebui sa ajute publicul sa
inteleaga ceva ce nu intelegea despre societate.
7. Fii deschis si transparent. Transparenta sau deschiderea catre modul in
care informatia a fost culeasa pentru o stire este un alt principiu des intalnit al
unui reportaj de calitate. Hinnant spune ca transparenta ar trebui sa fie
folosita pentru a evita crearea de confuzii pentru cititor. „Intr-o stire, trebuie sa
identificam modul de comunicare,” spune ea. „Altfel cititorul presupune ca am
discutat cu intervievatul in persoana si nu vrem sa inselam cititorul in niciun
fel”, spune ea. Kennedy considera ca transparenta ofera cititorilor sau
telespectatorilor ocazia de a fi implicati in procesul decizional al jurnalistilor.
La urma urmei, noii consumatori pot verifica acuratetea informatiilor relatate
online, spune Kennedy, acest lucru reprezentand o contributie signifianta in
cresterea transparentei si a unor practici jurnalistice de calitate. Herzog
sprijina ideea lui Kennedy spunand ca jurnalismul a devenit mai vizibil si mai
verificabil pe masura ce web-ul a devenit mai important in oferirea de
informatie. Fiecare jurnalist este acum privit sub un microscop si la un nivel
international, spune el.
8. Evoca emotii. O stire buna, oricare ar fi mediul prin care este prezentata,
evoca emotii, spun membrii facultatii. Brian Kratzer, asistent profesor de
fotojurnalism isi aminteste de un eseu-foto castigator al premiului Fotografiile
Anului, numit „Drumul tabacului.” Fotografiile urmareau efectele tabacului,
incepand cu indivizii saraci care il culeg pana la cancerul de plaman al
fumatorului. Kratzer a fost impresionat de poveste si de modul in care
fotografiile aratau mai multe moduri in care tabacul se infiltreaza in societate.
„Fie ca este vorba de o imagine sau de mai multe intr-un eseu fotografic, ea
poate aduce lumina asupra atator rele care sunt pe lume sau asupra atator
povestioare care se gasesc intr-o cumunitate mica, doar printr-un cadru,”
spune Kratzer. „Sansa de o spune o poveste este grozava.” El remarca faptul ca
a evoca o emotie este cu atat mai esential in fotojurnalism: oameni diferiti simt
diverse emotii in ceea ce priveste o imagine, astfel incat fiecare obtine mesaje
diferite dupa ce „citeste” fotografia. „Fotografiile ne permit sa experimentam
bucurii si tristeti pe care nu le-am fi trait cu programul nostru de munca de la
9 dimineata la 5 dupa-masa,” spune el.
9. Gandeste vizual; trebuie sa ai o viziune. Banaszynski spune ca a scrie o
stire buna pentru print si platforme digitale cere „un tip de relatare vizuala.”
Un jurnalist trebuie sa poata realiza o stire in mod vizual si sa descrie o
imagine in cuvinte, chiar daca exista fotografii care insotesc articolul. Ea
subliniaza ca in textul pentru print, declaratiile folosite trebuie sa fie mai bune
pentru ca publicul nu poate auzi emotia din voce. „Un reporter ar trebui sa
poata determina o persoana sa spuna ceva mai bogat si mai precis decat ar fi
necesar in cazul in care sunetul ar insoti stirea,” spune ea. In fotojurnalism,
spune Kratzer, a avea o anumita viziune este o premisa a succesului. „Uneori,
credem ca stirea at trebui sa mearga intr-un anumit sens, iar apoi, dupa ceva
timp petrecut cu subiectul, stirea ia o cu totul alta directie,” spune el.
10. Integreaza noi elemente si tehnologii. Dezvoltarile tehnologice si aparitia
de media sociale creeaza noi standarde pentru ce inseamna un reportaj de
calitate, spun membrii facultatii. „Nu trebuie doar sa cream o poveste acum,
trebuie sa fim capabili sa cream tot ce este inclus in ea – de la fotografii la
distribuirea stirii in retelele sociale – chiar si la radio,” spune Saidi. Kennedy
spune ca odata cu dezvoltarea media online, publicul descopera stiri oriunde
se gasesc, ceea ce deschide o noua dimensiune in domeniul jurnalistic. Un
articol nu trebuie sa fie doar exact, complet, corect si echilibrat, dar trebuie sa
ii includa si pe consumatori in stirile care ii intereseaza, spune el. „De la
problemele in Iran si Siria la recenta miscare de ocupare Wall Street, vedem ca
ce pot face oamenii in ziua de astazi nu ar fi putut realiza in niciun caz inainte
– a comunica intre ei fara a se baza pe jurnalistii de mainstream si media
traditionale,” spune Kennedy. „Jurnalismul din ziua de astazi a devenit in mod
real un dialog si o conversatie, si aceasta conversatie este cea care se adauga
cunoasterii umane.”