Alexandru-Bradut Ulmanu Jurnalismul online n Romnia 1.

Introducere Jurnalismul online, sau, ca sa fim mai exacti, jurnalismul Internet presupune producerea articolelor special pentru Web. Cu toate acestea, simplul act al publicarii pe Internet nu poate fi numit jurnalism online. Aproape toate ziarele, agentiile de presa, televiziunile si radiourile din Romnia au versiuni online. Dar acest lucru nu transforma automat continutul lor n ceea ce numim jurnalism online si nici nu le confera semnatarilor statutul de jurnalisti online. Jurnalismul online nseamna, de asemenea, un mod diferit de tratare a informatiei si un mod diferit de organizare a continutului. Structura nonlineara, link-urile, elementele care stimuleaza interactivitatea sunt cteva dintre atributele principale care disting media online de alte tipuri de jurnalism. De aceea, ntrebarea principala pe care trebuie sa ne-o punem n legatura cu modul de expresie prin noile tehnologii, n Romnia, este: produc jurnalistii romni n special pentru Web? Raspunsul la ntrebare pare a fi: Nu nca. n 2002, prea putin din ceea ce apare pe site-urile romnesti de Web poate fi categorisit drept jurnalism online. Majoritatea continutului acestor site-uri este, nca, la nivelul a ceea ce specialistii numesc shovelware (shovel nseamna lopata n limba engleza). Articolele care apar ntr-un format traditional sunt pur si simplu copiate n versiunea online, cu alte cuvinte continutul unui ziar, spre exemplu, este ncarcat cu lopata n pagina de Web. Cu toate acestea, lucrurile se schimba. Internetul devine rapid un mediu principal de transmitere a informatiei, iar site-urile romnesti de stiri au nceput sa ia aminte la avantajele oferite de acest vehicul realmente interactiv de difuzare a stirilor. Jurnalismul online ca profesie si ca mod de difuzare a informatiilor se dezvolta rapid, dar sigur n Romnia. Pe masura ce popularitatea Internetului, la care acum are acces doar cinci sau sase la suta din populatie, va creste, n anii urmatori, utilizatorii nu vor fi doar mai numerosi, dar si mai pretentiosi vizavi de site-urile romnesti de Web. n acelasi timp, nu numai ca va creste numarul jurnalistilor online, dar acestia vor fi nvatat sa foloseasca la adevaratul potential resursele Netului pentru a oferi informatie de calitate si elemente care sa adauge valoare acestei informatii, astfel nct sa i diferentieze de concurenta.

Acest capitol evalueaza stadiul jurnalismului online n Romnia si perspectivele de dezvoltare ale noilor tehnologii media ntr-o tara n care presa scrisa, televiziunea si radioul au cunoscut o dezvoltare rapida, macar n privinta numarului institutiilor mass media, daca nu a calitatii, de la caderea comunismului, n 1989. 2. Internetul n Romnia La o populatie de peste 22 de milioane de locuitori, se estimeaza ca n Romnia aproape doua milioane de utilizatori ai Internetului. Dintre acestia, jumatate sunt asanumitii utilizatori de categorie grea (heavy users), ceea ce nseamna ca acestia acceseaza Internetul cel putin o data pe saptamna. Numai aproximativ zece la suta fac acest lucru de acasa. Majoritatea se conecteaza de la birou, de la scoala sau din centre Internet cum ar fi Net caf-urile. Accesul prin banda larga (broadband), cablu si DSL (un sistem care asigura o conectare la viteza mare prin linia telefonica) este de obicei prea scump pentru romnul obisnuit, ceea ce limiteaza asemenea optiuni la nivelul companiilor mari si al organizatiilor neguvernamentale. ANISP Asociatia Romna a Furnizorilor de Servicii Internet, care numara 25 de membri, adica aproximativ 90 la suta din piata ISP-urilor, a reusit sa determine operatorul national de telefonie Romtelecom sa reduca preturile de transfer de date pe timpul zilei, mai nti cu 50 la suta, apoi cu 75 de procente, ceea ce nseamna, automat, costuri diminuate de conectare pentru cei ce se conecteaza prin telefon (dial-up). O cautare pe motorul Google pentru pagini de Web n romneste, cu sufixul .ro, a gasit 624.000 de pagini, de la site-uri cu bancuri, la pagini de licitatie online si site-uri de stiri. Majoritatea institutiilor media sunt prezente pe Internet. Cu toate acestea, multe site-uri de Web sunt slab proiectate si ntretinute si nu fac uz de posibilitatile Internetului pentru a oferi un continut interactiv si aduceri la zi frecvente. Majoritatea continutului site-urilor de stiri este de tip shovelware, articolele din varianta traditionala a publicatiei fiind pur si simplu copiate n pagina de Web. Lucrurile evolueaza spre bine, nsa, asa cum se va vedea mai trziu n acest capitol. Cele mai mari si mai vizitate portaluri sunt Kappa.ro, Romania Online (o divizie a furnizorului de servicii Internet PCNet), Apropo (relansat recent ca un portal de interes general, dupa ce functionase o vreme ca o baza de date pe Internet a agentiei de stiri Mediafax), Home.ro si Portal.ro. Firmele, asociatiile neguvernamentale si autoritatile sunt constiente de importanta prezentei pe Internet. Site-ul de Web al guvernului, Gov.ro, ofera informatii cuprinzatoare despre executiv, ca si link-uri catre alte institutii de stat precum

presedintia, parlamentul, diferitele ministere si departamente guvernamentale si administratia locala. Guvernul si organizatiile politice privesc, cu siguranta, spre Web ca spre un foarte util mijloc de promovare. Ministerul Turismului, spre exemplu, a nfiintat o pagina dedicata controversatului proiect Dracula Park, pentru a promova ideea nfiintarii, lnga Sighisoara, a unui parc de distractii avnd ca tema legenda vampirului din Carpati. Iar n timpul campaniei electorale din 2000, cele mai importante partide si reprezentantii lor s-au folosit si de pagini de Internet pentru a-si promova mesajul politic si pentru a-si ataca rivalii (vezi Alex Ulmanu, Romanian Election Enters Net Battleground. The Internet in Romania, articol publicat la 16 noiembrie 2000 n Online Journalism Review, http://www.ojr.org/ojr/technology/1017962590.php).

3. Ce este jurnalismul online? Acest articol critica site-urile romnesti de Web pentru faptul ca nu aplica asa cum ar trebui principiile jurnalismului online. Este necesar, asadar, sa stabilim ce ntelegem prin jurnalism online. Acest nou tip de jurnalism este att de nou, nct teoreticienii media si jurnalistii i cauta nca definitiile si regulile. Exista, totusi, o serie de trasaturi ale jurnalismului online asupra carora toata lumea a cazut, mai mult sau mai putin, de acord. Este unanim acceptat faptul ca jurnalismul online este acel tip de jurnalism care foloseste asa numitele noi media (new media), adica suporturile oferite de tehnologiile moderne de informatii si comunicatii, pentru a disemina informatia. Desi acest capitol se refera cu precadere la Internet, noile media nu sunt constituite doar de Net. Telefonia mobila, spre exemplu devine rapid un mediu de diseminare a informatiei pe scara larga, odata cu cresterea n popularitate a unor servicii precum mesageria scrisa si multimedia. Cteva dintre trasaturile care disting jurnalismul online de cel traditional au fost subliniate de Mike Ward n cartea sa Journalism Online (Focal Press, 2002). Majoritatea celorlalte lucrari de specialitate par sa fie de acord cu lista lui Ward. Dupa Ward, printre caracteristicile jurnalismului online se numara caracterul sau imediat, posibilitatile multiple de punere n pagina, folosirea elementelor multimedia, platformele flexibile de distributie, arhivarea, constructia si receptarea nonlineara a continutului, interactivitatea si existenta link-urilor (Ward, 2002, p. 21-26).

Internetul a smuls radioului titlul de mediu cu cea mai rapida reactie. Dupa cum scrie Ward, Pe Web, exista potentialul pentru a aduce la zi informatiile, stirile din showbiz si orice alta pagina simultan si repetat, minut cu minut, pentru a oferi att cele mai noi stiri, ct si brfele despre pop staruri. Un singur site de stiri poate publica zeci de variante aduse la zi, pentru fiecare articol, la fiecare cteva minute (Ward, p. 21). Cum un site de Web este compus dintr-o multitudine de pagini, Internetul are un avantaj urias n comparatie cu alte medii: spatiu virtual nelimitat. n presa scrisa, jurnalistii se confrunta cu limitele impuse de numarul limitat de pagini si de spatiul alocat fiecarui domeniu si articol. n radio si televiziune, timpul este factorul limitator. Paginile de Web sunt legate ntre ele, dar pot fi citite si independent, ceea ce, potrivit lui Ward, mareste cantitatea si largeste aria continutului informativ, precum si potentiala audienta (idem, p. 22). Folosirea elementelor multimedia este nu alt factor care separa jurnalismul online de rest. Site-urile de Web pot oferi o ntreaga varietate de elemente: text, componente audio si video, elemente grafice si mici programe care pot fi folosite pe Internet, cum ar fi formularele sau chiar jocurile online, ce pot adauga valoare articolelor. Carole Rich da un exemplu graitor pentru modul n care astfel de elemente pot completa un articol jurnalistic: Sa presupunem ca scrieti un articol despre sistemul de impozitare n comunitatea dumneavoastra. Un calculator sau formular interactiv care le permite cititorilor sa vada cum i afecteaza sistemul de impozitare ar putea constitui o componenta foarte utila a articolului (Carole Rich, Creating Online Media, McGrawHill, 1999, p. 281). Folosirea elementelor multimedia in site-urile de Web este n fapt primul pas catre convergenta media, adica topirea granitelor dintre diferitele medii de informare. Internetul este mai mult dect alternativa la presa scrisa, radio si TV; el permite ca textul, elementele audio si video sa fie combinate ntr-un mediu unic, iar site-uri de Web precum CNN.com sau BBC.co.uk sunt exemple care ilustreaza modul n care textul, sunetul si imaginile filmate pot fi integrate n articolele online. Spre exemplu, scrie Ward, poti auzi relatarea martorului la un eveniment n timp ce citesti stirea jurnalistului (Ward, 2002, p. 22). Internetul permite, de asemenea, difuzarea informatiei n diferite moduri. Articolele pot fi publicate n pagina Web, trimise prin e-mail, n cadrul unui newsletter electronic, expediate catre un telefon mobil sau incluse ntr-o baza de date n care pot fi cautate dupa cuvinte cheie. Arhivele care permit cautarea si accesarea imediata a articolelor sunt unul dintre elementele care fac diferenta pentru jurnalismul online. Spre deosebire de modul n care decurg lucrurile ntr-un mediu traditional, utilizatorii site-urilor de stiri pot consulta

articolele publicate anterior, care sunt disponibile la doar cteva clic-uri de mouse distanta, iar articolele la zi pot contine link-uri catre materialele relevante care exista deja n arhiva. Oricine a pierdut timp pretios ntr-o biblioteca sau arhiva conventionala n cautarea unei informatii va aprecia aceasta trasatura unica a Internetului. Nonlinearitatea Internetului este, fara ndoiala, una dintre cele mai de pret trasaturi ale sale. Atunci cnd citesc un articol ntr-un ziar, cnd urmaresc un reportaj TV sau cnd asculta o emisiune radio, consumatorii de stiri trebuie sa recepteze continutul asa cum a fost acesta conceput si ambalat de jurnalisti. Receptorii nu au de ales, trebuie sa parcurga stirile asa cum au fost acestea formulate. Singurul mod n care se pot implica activ n receptare este sa renunte la citit, sa opreasca aparatul sau sa schimbe postul. Internetul, pe de alta parte, da jurnalistilor posibilitatea de a formula informatiile ntr-un mod care sa permita utilizatorilor sa selecteze ceea ce este relevant pentru ei si sa consume informatia n orice ordine doresc. Potrivit lui J.D. Lasica, utilizatorilor le place sa deschida articolele sau sa navigheze catre subiectele tangentiale, n propria lor marja de timp (J.D. Lasica, A Scorecard for Net News Ethics, articol publicat pe 2 aprilie 2002 n Online Journalism Review, http://www.ojr.org/lasica/1017775272.php). Asa cum nici un alt mediu nu permite, Internetul ofera consumatorilor posibilitatea de a recepta informatia n mod activ. Suntem martorii unei revolutii a comunicarii: tranzitia de la difuzarea informatiilor preambalate pentru o audienta pasiva, la o audienta care ia, ea nsasi, deciziile privind ce, cum si ct primeste din ceea ce ofera jurnalistii. Feedback-ul (adica exprimarea unei reactii fata de continutul jurnalistic), limitat la minimum n cadrul mediilor traditionale de difuzare n masa a informatiei, a devenit o trasatura importanta si extrem de utila pentru presa online, folosita de majoritatea site-urilor profesioniste de stiri. Asa dupa cum explica Mike Ward, Net-ul permite consumatorului sa interactioneze cu furnizorul informatiei (spre exemplu prin e-mailuri trimise jurnalistilor, n care cititorii ofera propria lor perspectiva asupra articolelor, sau chiar insereaza noi informatii). Consumatorii au, de asemenea, posibilitatea de a comunica ntre ei, prin pagini de mesaje de la cititori sau forumuri virtuale, unde pot discuta pe marginea stirilor si reactiona la ceea ce scriu jurnalistii. Totodata, consumatorii au ocazia de a se transforma n furnizori de informatie, multumita site-urilor de Web care ncurajeaza utilizatorii sa-si publice propria viziune asupra actualitatii si sa impuna subiecte pe care le considera relevante (Ward, 2002, p. 24-25). Nu n cele din urma, Internetul permite jurnalistilor sa conecteze, prin link-uri, propriile articole de alte site-uri de Web. Existenta link-urilor este considerata de unii drept un aspect mai degraba descurajant pentru jurnalisti, al caror rol este pus sub semnul intrebarii de faptul ca utilizatorul poate verifica, chiar el, faptele, accesnd, pur

si simplu, alte informatii legate de subiect. Altii, carora ma alatur, considera existenta link-urilor drept un avantaj: link-urile pot oferi, n fapt, mai multa credibilitate reporterilor. n mediile traditionale de informare, receptorii informatiilor trebuie sa l creada pe jurnalist pe cuvnt. Daca reporterul spune ca a vorbit cu cutare sau cutare sursa si ca a aflat cutare si cutare lucru, cititorul, ascultatorul sau telespectatorul nu are ncotro trebuie sa digere informatia ca atare si sa o considere adevarata. Internetul, pe de alta parte, ofera reporterilor posibilitatea de a trimite cititorul direct la sursa, fie ca aceasta este un comunicat de presa sau un alt document arhivat pe Web, o nregistrare audio sau stenograma unui interviu nregistrat, ori un raport financiar dintr-un site al unei companii comerciale. Mike Ward, dimpreuna cu alti autori, considera documentarea online ca fiind o alta trasatura a jurnalismului online. Totusi, utilizarea Internetului pentru documentare n legatura cu subiectele jurnalistice nu este, desigur, o posibilitate exclusiva a jurnalismului online. Este adevarat ca jurnalistii online sunt conditionati de nsasi natura mediului de expresie sa utilizeze cercetarea asistata de computer. Dar documentarea online este folosita pe scara larga, astazi, de majoritatea jurnalistilor, fie ca lucreaza pentru presa scrisa, TV, radio, agentii de presa sau media online, pentru ca Internetul se dovedeste a fi o valoroasa unealta de cercetare fara deosebire de mediul de publicare. n acelasi timp, jurnalistii online nu ar trebui sa se limiteze la documentarea pe Internet. Aceleasi reguli si principii profesionale valabile pentru jurnalismul traditional se aplica si n mediul online. n unele cazuri, nimic nu poate nlocui iesitul pe teren si colectarea informatiei de la surse n carne si oase, n spatiul real. Un jurnalist si profesor de jurnalism american care a lucrat pentru o vreme ntr-o redactie online din New York mi povestea ce mult l deranja atunci cnd observa ca unii dintre colegii lui pierdeau timp pretios cautnd numere de telefon n directoare Internet, n vreme ce demodata carte de telefon le era la ndemna, pe masa din fata lor. 4. Jurnalistii si Internetul Dupa cum scria J.D. Lasica n Online Journalism Review, jurnalistii din presa scrisa, n mare, si-au transferat cu succes cele mai de pret atribute traditionalele valori si standarde privind acuratetea, echilibrul, credibilitatea, corectitudinea si ncrederea mediului online (J.D. Lasica, A Scorecard for Net News Ethics, articol publicat pe 2 aprilie 2002 n Online Journalism Review, (http://www.ojr.org/ojr/lasica/1017775272.php). n acelasi timp, scrie Lasica, jurnalistii online profita de avantajele unora dintre calitatile-cheie ale Web-ului: structura sa nonlineara [], instantaneitatea si convenienta (stirile majore se afla la doar un click distanta); valoarea sa de autentificare (reporterii pot

ndruma utilizatorii direct catre sursa, n loc sa spuna cititorilor ca trebuie pur si simplu sa ne creada pe cuvnt); si interactivitatea sa (desi aceasta este nca mult prea putin folosita) (ibidem). Este acest lucru valabil si pentru jurnalistii romni? n timp ce activam ca cercetator Fulbright la Annenberg School for Communication din cadrul University of Southern California, Los Angeles, n 2000/2001, am ncercat sa studiez modul n care Internetul este perceput de jurnalistii romni care l folosesc. Studiul a fost mai degraba limitat ca scop si amploare. Am trimis un mic chestionar, prin e-mail, membrilor FreeEx, un grup de discutii prin e-mail dedicat n principal libertatii de expresie n Romnia. Chestionarul a fost trimis prin e-mail si catre alti ctiva jurnalisti care nu erau membri ai grupului FreeEx. Doar o cincime dintre cei peste 200 de membri ai grupului de discutii prin e-mail FreeEx a raspuns scurtului chestionar, aproximativ aceiasi oameni care trimiteau, n fapt, e-mail-uri catre grup. Desi numai doi sau trei dintre jurnalistii chestionati erau jurnalisti online, majoritatea a raspuns ca Internetul era vital sau foarte important n activitatea jurnalistica a fiecaruia. Aceasta perceptie este, probabil, falsa. Daca Internetul este vital pentru un jurnalist, nseamna ca acea persoana nu poate lucra fara Internet. Evident, pentru majoritatea respondentilor nu era cazul, pentru ca doar un numar nesemnificativ dintre cei chestionati lucrau pentru site-uri de stiri pe Web. Raspunsurile indica faptul ca jurnalistii romni care au acces la Internet dau acestui mediu o importanta chiar mai mare dect are n acest moment. O alta concluzie, lund n considerare faptul ca Internetul nu prea este folosit ca mediu independent de diseminare a informatiei catre public, este ca multi dintre cei care au acces la e-mail si World Wide Web folosesc aceste aplicatii pentru colectarea stirilor. Este acest lucru pozitiv sau negativ? Daca avem n vedere abundenta informatiilor neatribuite care apar n presa n anii din urma, nclinam sa credem ca strngerea stirilor prin Internet este facuta fara prea mare respect pentru regulile profesionale si etice care ndeamna la verificarea si citarea surselor. Prea multi dintre jurnalistii romni privesc Internetul ca pe o sursa gratuita de informatii interesante ce pot fi preluate fara nici o preocupare fata de ncalcarea drepturilor de autor si plagiat si servite fara scrupule catre public.

Rezultatele studiului, ca si alte informatii, colectate empiric, arata, de asemenea, ca jurnalistii romni folosesc din plin Internetul pentru a inter-relationa. Grupurile de discutii precum FreeEx si altele ofera jurnalistilor posibilitatea de a interactiona ntre ei, n cadrul unor retele, de a schimba pareri si informatii privitoare la munca lor. FreeEx a fost adesea folosit de membrii sai pentru a mpartasi detalii legate de legi si proiecte legislative privind media si accesul la informatii. Jurnalistii folosesc lista de discutii pentru a dialoga ntre ei si cu membri ai organizatiilor guvernamentale, experti parlamentari si oficiali din mediul de afaceri pe marginea problemelor de comunicare prin media si pentru a semnala abuzuri mpotriva gazetarilor. Acest lucru are o mare valoare daca ne gndim la faptul ca jurnalistii romni nu au, nca, un sindicat puternic si reprezentativ care sa lupte pentru drepturile lor si sa impuna un cod de conduita jurnalistica universal acceptat. Din anumite puncte de vedere, jurnalistii din Romnia sunt ca sclavii de pe o plantatie: sunt n ntregime la mna patronilor de presa. Mult prea adesea, li se cere sa ncalce regulile de conduita etica si profesionala, impunndu-li-se realizarea unor materiale care sa avantajeze sau prejudicieze cu orice pret o anumita persoana sau grup. Daca nu se conformeaza, risca sa fie concediati, neavnd nici o posibilitate de a lupta pentru drepturile lor. Internetul, asadar, ofera jurnalistilor din Romnia posibilitatea de a semnala abuzurile care se exercita asupra lor dinafara, dar si din interiorul institutiilor media pentru care lucreaza. Desi asemenea retele Internet ale jurnalistilor nu au produs rezultate immediate, ele au ajutat, totusi, la conturarea, fie si n stadiu incipient, a unei constiinte eticoprofesionale si au dat nastere unor proiecte de formare a unor noi asociatii de breasla. Una dintre aceste organizatii, de altfel, a fost rezultatul discutiilor pe Internet prin intermediul listei FreeEx. Unii dintre jurnalistii abonati la lista au raspuns unei initiative a Agentiei de Monitorizare a Presei, un ONG care monitorizeaza continutul mass media din Romnia si au format APPLE, adica Asociatia pentru Protectia si Promovarea Libertatii de Expresie. 5. Site-urile de stiri Romnia sta foarte bine la numarul de site-uri de stiri. Numarul publicatiilor online pare sa contrazica afirmatia facuta mai devreme si anume ca jurnalismul online se afla doar ntr-o faza incipienta n Romnia. Aproape fiecare publicatie, post de radio sau televiziune are o versiune online. Ziare.com, un portal Web care ofera link-uri catre publicatiile romnesti pe Internet, numara n baza sa de date 543 de titluri de la site-uri independente de stiri, la versiuni electronice ale marilor cotidiene si site-uri de Web ale posturilor de radio si televiziune.

Trafic.ro, un serviciu de monitorizare a Web-ului romnesc, este ceva mai exclusivist: listeaza doar 279 de site-uri de stiri, dar managerii de site trebuie sa si nregistreze ei nsisi publicatiile n baza de date, pentru ca acestea sa fie luate n considerare. De aici si diferenta fata de cifrele publicate de Ziare.com. Pe prima pagina, Ziare.com publica, de asemenea, un Top 10, cu link-uri catre cele mai cautate publicatii online. Toate titlurile din top sunt versiuni electronice ale unor publicatii tiparite pe suport traditional: noua cotidiene (cinci ziare nationale, doua financiare, unul regional si unul de sport) si un saptamnal. Trafic.ro clasifica site-urile dupa un sistem mai riguros, lund n considerare numarul vizitatorilor, numarul de impresii (de cte ori a fost vizitata o pagina) si procentul de utilizatori atrasi de fiecare site n ultimele sapte zile. Potrivit cifrelor publicate de serciciul de monitorizare Web, la sfrsitul lui August 2002 cel mai popular site romnesc de stiri era cel al cotidianului Evenimentul Zilei, urmat de directorul Ziare.com, cotidianul sportiv ProSport, Adevarul (ziarul cu cel mai mare tiraj din Romnia, circa 150.000 de exemplare), cotidianul Ziua, tabloidul Libertatea, site-ul televiziunii publice, versiunea romna a revistei Playboy (daca aceasta poate fi considerata un site de stiri), ziarul Cotidianul si Gazeta Sporturilor Online, site-ul de Web al celui de-al doilea ziar national de sport. Cu exceptia lui Ziare.com, care este un director Web si nu are continut original, nici unul dintre aceste site-uri nu este o ntreprindere exclusiv online. Cele mai vizitate cinci portaluri de Web din Romnia la sfrsitul lui august 2002 potrivit cifrelor Trafic.ro sunt Kappa.ro, Romania Online, Home.ro, Bumerang si Apropo. Dintre acestea, doar Bumerang, Romania Online si Apropo au un continut jurnalistic semnificativ, dar numai primul dintre ele are articole jurnalistice originale. Urmatorul portal de stiri din clasament, OnLineMedia.ro, este pe locul 10. Chiar daca existe numeroase site-uri de stiri romnesti, realitatea este ca putine dintre site-urile ziarelor, posturilor de radio si televiziune practica ntr-adevar jurnalismul online. Cele mai multe dintre versiunile de Web ale ziarelor doar prezinta n format electronic materialele din varianta tiparita rezultatul este ndeobste numit shovelware. Ct priveste site-urile posturilor de radio si televiziune, majoritatea se limiteaza sa publice programele si detalii despre starurile emisiunilor, nednd sau dnd prea putina atentie stirilor. Cu alte cuvinte, sunt mai degraba site-uri de firma si nu de actualitate. Si totusi, jurnalistii romni ncep sa descopere ca Internetul poate schimba modul n care se practica jurnalismul. Imediat dupa atacurile teroriste asupra World Trade Center din New York si Pentagonului din Washington, D.C., n septembrie 2001, versiunea online a Evenimentului zilei a trecut dincolo de rutina simplei copieri a materialelor din varianta tiparita a ziarului. Site-ul a creat o pagina speciala de Web n care romnii din Statele Unite, din Romnia sau de aiurea si puteau publica mesajele trimise prin e-mail: de la

ncercam sa aflam daca familia X este n viata, pna la opinii n legatura cu evenimentele. Mesajele erau publicate pe site-ul de Web, precum si n versiunea tiparita a ziarului. Aceeasi publicatie a descoperit ce putere imensa poate avea Internetul cnd un editorial al directorului ziarului, Cornel Nistorescu, a devenit cunoscut n ntreaga lume. Articolul, intitulat Oda Americii, lauda modul n care americanii au strns rndurile n fata tragediei provocate de atacurile teroriste. Multumita World Wide Web-ului si e-mailului, versiunea n limba engleza a editorialului a circulat de-a lungul si de-a latul globului si a ajuns chiar sa fie citita soldatilor americani pentru mbarbatare. Ca semn ca Internetul se bucura de o atentie din ce n ce mai mare, calitatea site-urilor romnesti de stiri creste constant, cel putin sub aspect grafic, daca nu si de continut. Cteva ziare romnesti si-au mbunatatit site-urile de Web la sfrsitul lui 2001 si nceputul lui 2002. Dintre acestea, Adevarul Online s-a prezentat sub o nfatisare noua, profesionista si a oferit utilizatorilor posibilitatea de a se abona la un newsletter transmis zilnic prin e-mail, continnd titlurile catre toate articolele din editia tiparita si link-urile catre versiunea electronica a acestora. Evenimentul zilei Online si-a mbunatatit, de asemenea, nfatisarea pe Web si continua sa ofere o varianta n limba engleza pentru cele mai importante articole. Cele doua ziare nationale de sport, ProSport si Gazeta Sporturilor, au dezvaluit si ele, de curnd, versiuni online schimbate, mai bine realizate din punctul de vedere al graficii si navigabilitatii si ofera ocazional comentarii n timp real pentru meciuri de fotbal. Majoritatea stie-urilor romnesti de stiri ofera acces liber la numarul curent si la arhiva. Utilizatorii de Internet din Romnia nu sunt, nca, att de numerosi nct sa justifice introducerea unui sistem de abonare contra cost, asa cum au nceput sa procedeze multe publicatii online din strainatate. Exista, totusi, o exceptie notabila: Academica Catavencu, saptamnal satiric care se poate lauda cu o larga audienta nu numai n Romnia, dar si n afara granitelor, a decis, anul trecut, ca a sosit timpul sa perceapa o taxa pentru accesarea site-ului. Din punctul de vedere al continutului, site-urile romnesti de stiri reproduc, doar, versiunile tiparite ale publicatiilor. Link-urile n interiorul articolelor si pe marginea sau la sfrsitul acestora, catre alte articole sau site-uri relevante pentru subiect, sunt aproape inexistente, iar elementele multimedia sau alte elemente care sa adauge valoare articolelor sunt, de asemenea, cvasi-absente. Totusi, marile site-uri de stiri ofera acces catre arhive n care articolele pot fi cautate dupa cuvinte-cheie si ncearca sa stimuleze implicarea cititorilor dndu-le posibilitatea de a publica reactii la subiectele abordate si sa interactioneze ntre ei prin intermediul forumurilor online. 6. Jurnalistii online

Nivelul jurnalismului online ntr-o anumita tara poate fi masurat si prin numarul celor care lucreaza cu adevarat ca jurnalisti online. n Romnia, acesti jurnalisti sunt rara avis. Practic nici unul dintre site-urile cotidienelor nu angajeaza jurnalisti special pentru editiile online. Mai degraba, versiunile online sunt alcatuite de asa numitii Webmasteri si operatori de PC, al caror rol este sa transfere, pur si simplu, pe Internet continutul editiilor tiparite. Desigur, fac exceptie publicatiile exclusiv online. Dar acestea sunt de obicei produse de unul sau ctiva entuziasti si prea putine se pot masura cu popularitatea site-urilor de Web ale ziarelor traditionale. Doar marile portaluri de Web au potentialul de a concura cu versiunile online ale publicatiilor tiparite. Cu toate acestea, unul singur dintre marile portaluri, Bumerang.ro, dispune de o echipa de jurnalisti care lucreaza exclusiv pentru site. Apropo.ro are o echipa de editori al caror rol este sa compileze si sa publice informatii preluate de la alte ntreprinderi jurnalistice ale companiei-mama MediaPro: agentia de stiri Mediafax, cotidianul Ziarul Financiar si ziarul sportiv ProSport se numara printre acestea. Alte portaluri, cum ar fi Romania Online, prefera sa cumpere continutul jurnalistic de la furnizori de stiri precum Mediafax si sa ofere site-uri specializate cu informatii financiare, politice sau de alta natura. Avnd peste 200 de stiri pe zi, pe care le luam de la agentia de stiri Mediafax, nu simtim nevoia de a angaja proprii jurnalisti care sa colecteze stirile, spunea directorul executiv al Romania Online, Alina Nemes. Portalul angajeaza, totusi, ctiva jurnalisti, a caror sarcina este primirea si editarea stirilor Mediafax pentru a fi introduse pe site. 7. Concluzii Web-ul romnesc nu poate dect sa creasca. Publicatiile exclusiv online, precum portalurile de stiri Bumerang sau Apropo, dintre care ultimul este o expresie a convergentei media, de vreme ce utilizeaza resursele unor tiparituri si institutii audiovizuale apartinnd grupului MediaPro, sunt exemple pozitive, care arata ca ntreprinderile online pot avea o voce distincta n peisajul jurnalismului romnesc. Desigur, se poate spune ca accesul populatiei la Internet face diferenta. n Statele Unite si alte tari dezvoltate, tehnologia este disponibila pe scara larga. Peste 50 la suta dintre americani au acces la Internet, n vreme ce pentru unele tari scandinave procentul se ridica la 80 sau 90 la suta. n Romnia, pe de alta parte, la o populatie de peste 22 de milioane, numarul utilizatorilor Internet era estimat, n toamna lui 2001, undeva ntre 600.000 si 1.200.000, iar pna n toamna lui 2002 cifra a crescut pna spre 2.000.000.

Numarul utilizatorilor Net-ului creste rapid, iar liberalizarea industriei telecomunicatiilor va duce probabil la o adevarata explozie n privinta accesului la Internet. Monopolul Romtelecom, compania nationala de telefonie, asupra telefoniei fixe va lua sfrsit n 2003, iar marile companii de cablu si furnizorii de servicii Internet se pregatesc sa intre pe piata. Cu o populatie Internet n continua crestere, este normal ca si asteptarile utilizatorilor Net-ului sa creasca. Atunci cnd un portal de Web precum Romania Online va fi accesat de milioane si nu de doua sute de mii de utilizatori, se prea poate ca simpla preluare a stirilor transmise de agentiile de presa sa nu mai fie suficienta pentru ca surferii sa continue sa se ntoarca la respectivul site. n viitor, utilizatorii vor sti mai multe despre caracteristicile unice ale Internetului si vor fi mai pretentiosi vizavi de site-urile de stiri. Productia de tip shovelware nu va mai fi suficienta pentru a atrage acesti utilizatori, iar cei care se ocupa de publicatiile online va trebui sa se foloseasca mai bine de specificitatea Internetului. Probabil, la acea vreme vom gasi mai multe articole online organizate ntr-o structura nonlineara, iar site-urile vor exploata posibilitatea introducerii de link-uri utile si elemente multimedia.

Bibliografie Lapointe, Pascal, 1999, Le journalisme a lheure du Net: guide pratique, Les Presses de lUniversite Laval Lasica, J.D., A Scorecard for Net News Ethics, in Online Journalism Review (http://www.ojr.org) , April 2, 2002 Pavlic, John V., 2001, Journalism and new media, Columbia University Press, New York Rich, Carole, 1999, Creating Online Media: a guide to research, writing and design on the Internet, McGraw-Hill, London Ulmanu, Alex, Romanian Election Enters Net Battleground. The Internet in Romania, in Online Journalism Review (http://www.ojr.org), November 16, 2000 Ulmanu, Alex, Jurnalismul online: Internetul, mijloc de colectare si difuzare a informatiilor (Online journalism: the Internet as an information research and publishing tool), in Coman, Mihai (coord.), Manual de jurnalism, second edition, vol. II, 2001, Polirom, Iasi Vitanza, Victor J., 1998, Writing for the World Wide Web, Allyn and Bacon, London Ward, Mike, 2002, Journalism Online, Focal Press