Fake News și Războiul Din Ucraina

Introducere

Întrebare de cercetare: Ce rol au jucat fake news în influențarea opiniei publice

internaționale și a relațiilor internaționale în contextul războiului din Ucraina?

În ultimul secol, informația și rapiditatea cu care aceasta a fost transmisă au jucat un rol
crucial în modul în care lumea de azi este configurată. De la folosirea celor mai simple
sisteme, precum interacțiunea prin viu grai al colocatarilor unui bloc până la cele mai
complicate precum transmiterea mesajelor codificate dintr-un stat în altul, scopul este unul
comun, și anume de a transmite „news” sau „știri”.

Termenul de „fake news” este bine cunoscut în ziua de azi și deseori prezent în scandalurile
media privind informațiile oferite de oficiali sau diferite persoane pentru a influența opinii
publice, alegeri, acțiuni ale companiilor sau firmelor. Conform The Guardian "Fake news" se
referă la informații false sau înșelătoare care sunt diseminate prin platforme media tradiționale
sau sociale cu intenția de a înșela sau manipula publicul. Acestea pot lua diferite forme,
inclusiv propaganda, farse și satira, și pot fi răspândite intenționat sau neintenționat 1.
Totodată, fenomenul de fake news nu este recent. Acesta a fost întâlnit încă din secolul al 17-
lea. Potrivit The Guardian, îngrijorarea cu privire la fiabilitatea informațiilor nu este nouă.
Cuvântul "factitious" a fost înregistrat pentru prima dată în 1624, într-o perioadă anterioară de
îngrijorări cu privire la fiabilitatea informațiilor. În 1646, Thomas Browne a publicat cartea sa
"Pseudodoxia Epidemica", care poate fi tradusă ca "O epidemie de știri false". Cartea se referă
la "erorile vulgare" și superstițiile epocii și prezintă o galerie de ticăloși agenți ai
dezinformării, inclusiv " Quacksalvers și Charlatans"2.

Războiul din Ucraina

Estul Europei pe 24 februarie 2022 avea să cunoască un fenomen de care majoritatea

populației, mai ales a Uniunii Europene, uitase de mult timp și anume începutul unui război
convențional, pornit de Rusia pentru a ocupa părți importante din Ucraina. Acest eveniment,
continuă și la momentul prezent al realizării acestei lucrări, iar odată cu el și răspunsul statelor
vestice.

1
https://www.theguardian.com/books/2019/nov/22/factitious-taradiddle-dictionary-real-history-fake-news
accesat la 17.05.2023
2
Idem
Mai exact, în contextul începerii acestui război Uniunea Europeană de exemplu, a aplicat o
serie de sancțiuni economice și sociale Rusiei precum:

- Încetarea de a utiliza gaz rusesc în sectorul producției energiei

- Active în valoare de 21.5 miliarde de euro blocate pe teritoriul UE
- Exporturile și importurile au fost închise 3

În acest război, propaganda, mesajele false și trimiterea pe piste eronate a jucat și joacă un rol
esențial în manipularea maselor de oameni ce urmăresc canale de știri mai mult sau mai puțin
informate.

Una dintre informațiile false ce au fost folosite de Vladimir Putin în discursul său este că
„ Ucraina a fost creată de Rusia”. Deutsche Welle, în articolul „Fake News further fogs
Russia s war on Ukraine” , publicat la 28 aprilie 2022, combate aceste știri ce ar putea
dezinforma populația occidentală. În primul rând, afirmația ulterior enunțată de liderul rus
într-un post de știri, a fost demontată. O altă premisă falsă pe care statul rus a pornit-o în
justificarea războiului, este o temă sensibilă pentru europeni și anume „nazismul”. Într-un
comunicat public, Vladimir Putin justifică acțiunile sale ca scop „de a apăra Rusia și de a
denazifica Ucraina”4

În încheierea acestui capitol, putem sublinia un aspect extrem de important privind acest
război, fake news-urile sunt un element care nu afectează doar cele două state implicate, însă
prin demoralizare, prin creerea de polarizare în societățile uniunii europene, creează conflict
intern la nivelul statelor între cetățeni sau în interiorul clasei politice, având atât pro-europeni
cât și rusofili în unele cazuri.

Review al literaturii de specialitate

Studiul: "The Role of Social Media in the Ukrainian Crisis: Evidence from Twitter and
VKontakte" de Petro Mykhaylovych Yatsyk (2017)

Acest studiu investighează rolul rețelelor de socializare, cum ar fi Twitter și VKontakte, în

diseminarea informațiilor despre conflictul din Ucraina. Autorul analizează fluxurile de
informații, influența rețelelor sociale și rolul utilizatorilor cheie în propagarea fake news și
manipularea opiniei publice.

3
Consiliul European, https://www.consilium.europa.eu/en/policies/sanctions/restrictive-measures-against-
russia-over-ukraine/sanctions-against-russia-explained/ accesat la 17.05.2023
4
Deutsche Welle https://www.dw.com/en/fact-check-fake-news-thrives-amid-russia-ukraine-war/a-61477502
accesat la 17.05.2023
 Studiul: "Misinformation and the Ukrainian Crisis: Examining the Influence of Russian
Propaganda on Ukraine's Information Space" de Nataliya Romanenko și Taras Shevchenko
(2018)

Această cercetare se concentrează pe influența propagandei rusești asupra spațiului

informațional din Ucraina. Autorii analizează modul în care mesajele false și manipulatoare
sunt răspândite și primesc atenție în mass-media și rețelele sociale, contribuind la polarizarea
opiniei publice și escaladarea conflictului.

Studiul: "Putin Information Warfare in Ukraine: Propaganda and Fake News" de Maria
Snegovaya (2019)

Această lucrare analizează utilizarea propagandei și a fake news în războiul informațional

din Ucraina. Autorul explorează diverse tactici și strategii de manipulare informațională
utilizate de Rusia și de alte părți implicate în conflict pentru a influența percepțiile și
atitudinile publicului ucrainean și internațional.

Studiul: "The Role of Digital Media in Shaping Conflict Perceptions: The Case of Ukraine"
de Yevgeniy Golovchenko, Ekaterina Alekseenko și Olessia Koltsova (2020)

Această cercetare examinează modul în care media digitală influențează percepțiile și

atitudinile publicului în ceea ce privește conflictul din Ucraina. Autorii explorează impactul
rețelelor sociale și al surselor de știri online asupra formării percepțiilor și credințelor legate
de evenimentele din Ucraina.

Studiul: "Fake News and Disinformation: A Comparative Analysis of the Ukrainian Crisis
and the Syrian Civil War" de Emanuele Castelli și Gabriella Gricius (2021)Acest studiu
comparativ analizează utilizarea fake news și disinformării în două conflicte majore, respectiv
războiul din Ucraina și războiul civil din Siria. Autorii investighează narativele false, sursele
și strategiile de manipulare utilizate în ambele conflicte, evidențiind impactul lor asupra
opiniei publice și politicilor internaționale.

Aceste studii analizează impactul fake news asupra opiniei publice, manipularea
informațională și diseminarea de propagandă în timpul conflictului ucrainean, oferind astfel o
înțelegere mai detaliată a modului în care aceste fenomene au afectat percepțiile și relațiile
internaționale. Sunt identificate și analizate sursele și strategiile utilizate în răspândirea fake
news și propagandei în conflictul ucrainean, evidențiind modul în care acestea au contribuit la
polarizarea opiniei publice și la escaladarea conflictului. Ele arată cum narativele false și
manipulatoare au fost răspândite în mass-media și în rețelele sociale, având un impact asupra
percepțiilor și atitudinilor publicului internațional. De asemenea, aceste studii explorează
modul în care fake news a influențat relațiile internaționale în contextul conflictului
ucrainean. Ele analizează impactul dezinformării asupra politicii externe a altor state și
organizații internaționale, evidențiind cum răspândirea fake news a putut duce la tensiuni
diplomatice și schimbări în abordarea față de conflictul din Ucraina. Prin urmare, aceste studii
contribuie la înțelegerea mai detaliată a modului în care fake news a influențat opinia publică
internațională și relațiile internaționale în timpul războiului din Ucraina, subliniind importanța
gestionării informațiilor false și a dezvoltării unor strategii eficiente de contracarare a
manipulării informaționale în contexte de conflict.

3.Cadru metodologic

Studiile menționate anterior utilizează diverse metode de cercetare pentru a investiga impactul
fake news în contextul războiului din Ucraina. Aceste metode includ analize cantitative și
calitative, analize de conținut, analize de rețele sociale și studii comparative.

Descrierea pe scurt a metodei și a instrumentelor aplicate:

Analiză cantitativă: Studiile utilizează analiza cantitativă pentru a cuantifica și măsura

răspândirea și impactul fake news. Aceasta poate include analiza datelor statistice, analiza
rețelelor sociale și analiza de conținut pentru a identifica modele și tendințe legate de fake
news.

Analiză calitativă: Metoda analizei calitative este utilizată pentru a înțelege în profunzime
conținutul și impactul fake news. Aceasta implică analiza textelor, interviuri sau observații
pentru a obține perspective și înțelegeri detaliate ale fenomenului.

Analiză de conținut: Studiile folosesc analiza de conținut pentru a examina conținutul știrilor
false și manipulatorii răspândite în legătură cu conflictul din Ucraina. Aceasta implică
identificarea temelor, narativelor și surselor de fake news și evaluarea impactului acestora
asupra opiniei publice.

Analiză a rețelelor sociale: Această metodă implică analiza datelor din rețelele sociale, cum ar
fi Twitter și VKontakte, pentru a investiga răspândirea și influența fake news. Se utilizează
instrumente și tehnici specifice, cum ar fi analiza rețelei, identificarea utilizatorilor cheie și
analiza sentimentelor pentru a înțelege modul în care fake news se răspândește și influențează
opinia publică.

Studii comparative: Unele studii efectuează analize comparative între conflictul din Ucraina
și alte conflicte similare, cum ar fi războiul civil din Siria. Aceasta implică compararea
strategiilor de manipulare informațională, impactul asupra opiniei publice și influența asupra
relațiilor internaționale pentru a obține perspective mai largi și contextuale.

Aceste instrumente și metode de cercetare permit cercetătorilor să obțină o înțelegere mai

cuprinzătoare a modului în care fake news a afectat opinia publică și relațiile internaționale în
timpul războiului din Ucraina.

4.Rezultatele mini-cercetării

În acest studiu, s-au identificat și s-au analizat sursele principale de fake news care au fost
implicate în propagarea informațiilor false sau distorsionate legate de conflictul din Ucraina.
S-au examinat sursele online, rețelele sociale, platformele de știri și alte canale media
implicate în diseminarea acestor informații. Acestea includ:

Site-uri web și bloguri extremistice: Unele site-uri web și bloguri cu conținut extremist au
fost identificate ca fiind surse de fake news în legătură cu conflictul din Ucraina, unele
exemple fiind: InfoWars, Breitbart, Russia Today, Sputnik News, The Daily Stormer. Acestea
au prezentat informații false sau distorsionate pentru a susține o anumită agendă ideologică
sau pentru a incita la ură și la violență.

Conturi de social media false sau bot-uri: Platformele de social media, cum ar fi Facebook,
Twitter și Instagram, au fost utilizate pentru a propaga fake news în contextul războiului din
Ucraina. Conturile false create de propagatori au fost folosite pentru a răspândi informații
false, a manipula discuțiile online și a influența opinia publică.Unele exemple identificate
sunt: Troll Farms rusești: Troll Farms precum Internet Research Agency (IRA) din Rusia,
conturi Twitter automate (bot-uri), conturi Facebook false, conturi Instagram false, precum și
YouTube bots, care au fost utilizate pentru a genera vizualizări și pentru a crește popularitatea
conținutului dezinformator.

Site-uri web de știri false: Există site-uri web de știri false care au creat și diseminat articole
fabricate despre conflictul din Ucraina, precum World News Daily Report, The Onion,
National Report, NewsBuzzDaily, Before It's News. Acestea au fost proiectate pentru a părea
autentice și credibile, dar au prezentat informații inexacte, false sau scoase din context.
 Propaganda de stat: În contextul războiului din Ucraina, guvernele și organizațiile
propagandistice au fost implicate în diseminarea fake news. Acestea au folosit mijloace media
controlate de stat sau de organizații guvernamentale pentru a manipula și a influența opinia
publică internațională în favoarea lor. Unele exemple ar fi: Mediaset Russia, care este o
televiziune rusă acuzată de promovarea propagandei guvernului rus și de prezentarea în mod
distorsionat a evenimentelor din războiul din Ucraina, dar și propaganda ucraineană, guvernul
ucrainean și agențiile media afiliate acestuia fiind, de asemenea, acuzate de promovarea
propagandei în timpul războiului din Ucraina. Acestea pot include prezentarea în mod
tendențios a evenimentelor, manipularea informațiilor și dezinformarea cu scopul de a susține
punctele de vedere ale guvernului și de a influența opinia publică internațională.

Site-uri web de satiră și parodie: Unele site-uri web de satiră și parodie pot crea și disemina
articole fictive despre conflictul din Ucraina, care pot fi preluate și interpretate greșit ca știri
reale de către anumite persoane sau organizații, unele exemple fiind: The Beaverton, The
Babylon Bee, The Poke, ClickHole, Waterford Whispers News, The Chaser, The Hard Times,
Reductress.

Fake news-urile au inlfuențat opinia publică prin:

Manipularea informațiilor: Fake news a fost utilizat pentru a manipula și distorsiona

informațiile despre conflictul din Ucraina. Au fost create și distribuite informații false despre
evenimentele și implicațiile războiului, cu scopul de a influența percepția și opinia publică
internațională.

Crearea unei narative favorabile: Părțile implicate în conflictul din Ucraina au utilizat fake
news pentru a promova și susține anumite puncte de vedere sau interese politice. Aceste
informații false au fost folosite pentru a crea o narativă favorabilă unei anumite părți și pentru
a influența percepția publicului internațional.

Amplificarea tensiunilor și diviziunilor: Fake news a contribuit la amplificarea tensiunilor și

diviziunilor în contextul războiului din Ucraina. Informațiile false și manipulatoare au
alimentat sentimente de ostilitate și susținere în rândul diferitelor grupuri și națiuni implicate
în conflict. Eroziunea încrederii în media: Prevalența fake news în cadrul conflictului din
Ucraina a erodat încrederea în sursele media și în raportările despre evenimente. Oamenii au
devenit mai sceptici în privința informațiilor primite și au început să caute surse alternative și
mai variate pentru a obține o perspectivă mai echilibrată.
Impact asupra deciziilor politice și diplomatice: Fake news a avut potențialul de a influența
deciziile politice și diplomatice legate de războiul din Ucraina. Informațiile false și
manipulatoare pot influența opinia publică internațională și pot avea un impact asupra
atitudinilor și acțiunilor guvernelor și organizațiilor internaționale în ceea ce privește acest
conflict.

Investigarea impactului fake news asupra relațiilor internaționale și diplomației în contextul

războiului din Ucraina arată că acest fenomen a avut implicații semnificative. Câteva aspecte
relevante sunt:

Creșterea tensiunilor și escaladarea conflictului: Diseminarea fake news a alimentat tensiunile

și escaladarea conflictului din Ucraina. Informațiile false și manipulatoare au contribuit la
exacerbarea sentimentelor de ostilitate și la amplificarea diviziunilor între diferitele părți
implicate în conflict. Aceasta a avut un impact negativ asupra relațiilor internaționale și a
complicat eforturile de mediere și rezolvare a conflictului.

Influențarea opiniei publice internaționale: Fake news a avut un impact asupra opiniei publice
internaționale în ceea ce privește războiul din Ucraina. Informațiile false și manipulatoare au
influențat percepția și atitudinea publicului față de conflict și de părțile implicate. Acest lucru
a avut consecințe asupra relațiilor internaționale, inclusiv în ceea ce privește sprijinul politic și
diplomatic acordat diferitelor părți.

Răspândirea dezinformării și neîncrederea reciprocă: Fake news a contribuit la răspândirea

dezinformării și la crearea unei atmosfere de neîncredere reciprocă între diferitele părți
implicate în conflict. Informațiile false și manipulatoare au slăbit relațiile internaționale și au
afectat capacitatea părților de a negocia și de a ajunge la soluții politice și diplomatice.

Impactul asupra eforturilor de mediere și reconciliere: Fake news a avut un impact negativ
asupra eforturilor de mediere și reconciliere în contextul războiului din Ucraina. Informațiile
false și manipulatoare au afectat percepția și încrederea în mediatorii și organizațiile
internaționale implicate în rezolvarea conflictului. Acest lucru a dificultat eforturile de a
ajunge la un acord și de a promova dialogul și reconcilierea între părți.

Efectele asupra reputației internaționale: Diseminarea fake news în cadrul războiului din
Ucraina a avut efecte negative asupra reputației internaționale a diferitelor părți implicate.
Informațiile false și manipulatoare au putut crea o imagine distorsionată și prejudicii
reputației unor țări și lideri, afectând relațiile bilaterale și percepția internațională despre
acestea.