UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI COMUNICARE

SPECIALIZARE: COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE

Fake news

Student: Buzăianu Oana Ștefania

Grupa: 16LF371
Prof. Coordonator: Prof. univ. dr. Claudiu Coman

Brașov
2019
 1. Ce înseamnă fake news?
Fenomenul fake news este legat de apariţia tiparniţei şi posibilitatea diseminării în masă
a informaţiei. Un caz cunoscut de fake news are loc în oraşul Trent din Italia în anul 1475.
Spre sfârşitul seculului al XIX-lea apărea în Statele Unite ale Americii jurnalismul
galben. Jurnalismul galben a apărut în New York din războiul pentru tiraj dintre New York
World, publicaţia lui Joseph Pulitzer, şi New York Journal, ziarul lui William Randolph
Hearst. Cele două publicaţii au fost acuzate de critici de distorsionarea sau exagerarea
intenţionată a ştirilor, cu scopul de a crea senzaţie şi a creşte numărul cititorilor. În ciuda
faptului că cele două publicaţii întocmeau şi materiale serioase, documentare corespunzător şi
cu impact social benefic, Pulitzer şi Hearts au continuat să utilizeze senzaţionalul mult timp.
Jurnalismul galben este o specie a jurnalismului caracterizată prin ştiri slab
documentate sau, complet inventate, cu titluri care crează emoţie, care folosesc imagini ce
induc în eroare publicul şi promovează personaje banale drept vedete, cu crime transformate
în subiecte alambicate, materiale despre adulter, nuditate şi scandaluri exagerate.
Un material editorial care poate contribui la inducerea în eroare a publicului este
reprezentat de articolele advertoriale. Termenul de advertorial este cunoscut încă din 1917, şi
este definit ca un mix între reclamă şi editorial. Advertorialele sunt o formă de reclamă care au
forma unui articol sau material informativ asemănător ca formă celorlalte disponibile în
respectiva publicaţie sau platformă. Și n-ar fi nicio problema existența unor astfel de materiale
dacă ar exista precizarea caracterului publicitar al respectivului material, dar asta nu se
întotdeauna în mediul online.

Presiunea exercitată de fake news asupra presei tradiţionale şi dificultăţile în

combaterea fenomenului fără afectarea libertăţii de exprimare

Este adevărat că acest asalt informaţional a curpins şi presa mai serioasă presată de
propriile nevoi de natură economică. Există studii care arată în mod clar faptul că ştirile false
se răspândesc mai repede decât cele adevărate. Interesant este de ştiut faptul că ştirile false de
natură politică sunt mai virale decât orice alt fel de ştire.
Există oameni care condamnă doar sursele acestor materiale, boţii pe care îi utilizează
şi spun că că ar fi nevoie de surse corecte, informative, non-propagandistice; problema este că
deşi boţii au o contribuţie în răspândirea ştirilor false, oamenii sunt cei care le fac cu adevărat
virale.
 Un element pe care trebuie să îl înţelegem când vorbim despre fenomenul fake-news
este că nu toţi cei care propagă astfel de materiale sunt conştienţi de acest lucru chiar dacă
vorbim despre oameni care administrează site-uri sau blog-uri.
Într-un articol realizat de cei de la Vice în care au intervievat persoane care deţin sau
administrează diverse site-uri aflate pe unele liste de fake-news vedem că aceştia neagă că ar
distribui fake-news şi ridică, pe bună dreptate, problema legitimităţii celor care fac liste cu site-
uri acuzate că distribuie fake-news. Site-urile sau aplicaţiile care vor să combată fenomenul
fake-news ar trebui să prezinte în mod detaliat informaţii cu privire la motivaţia pentru care
apreciază diverse site-uri sau articole drept promotoare de fake-news, precum şi să prezinte
dovezi concrete. Trebuie înţeles de toţi cei care vor să combată fenomenul fake-news că simpla
creare a unor liste, aplicaţii sau pluginuri care oferă doar avertizări detalii şi dovezi este riscantă
şi poate duce la forme de cenzură.
Libera exprimare este fundamentală pentru apărarea libertăţii, semnalarea abuzurilor şi
informarea populaţiei. În societatea modernă asistăm graţie internetului la dezvoltarea unor
forme alternative de media şi la noi forme de jurnalism: cyber jurnalism sau jurnalism digital,
jurnalism comunitar, jurnalism civic, jurnalism cetăţenesc sau participativ. Mediile online şi
noile surse de comunicare au adus în atenţia publicului informaţii despre cazuri de corupţie,
abuzuri alte teme sociale, şi au mobilizat un număr însemnat de oameni pentru diferite cauze.
Faptul că în 2017, la nivel global, 46 de jurnalişti au fost ucişi este un semnal că că
informarea publicului aduce adesea riscuri dintre cele mai grave. Acesta este unul din motivele
pentru care protejarea identităţii este în anumite cazuri o necesitate.

Sursa: https://checkmedia.ro/de-la-jurnalismul-galben-si-advertoriale-la-fenomenul-fake-
news/
 2. Despre Tudor Chirilă

Tudor Chirilă (n. 28 mai 1974, București) este un actor, muzician, compozitor și
producător român. A fost solistul formatiei Vama Veche, apoi a fondat formația Vama. Ca
actor, a jucat în numeroase filme de scurt și lung-metraj și a interpretat roluri de referință în
spectacolele de teatru ale unora dintre cei mai importanți regizori români.
În 2012, a publicat prima sa carte, “Exerciții de echilibru”, care a reunit o selectie a
celor mai bune texte de pe blogul personal: www.tudorchirila.blogspot.com.
În 2014, a devenit antrenor la Vocea României, alături de Loredana
Groza, Smiley și Marius Moga. De-a lungul timpului, Tudor Chirilă s-a implicat în numeroase
campanii sociale. În 2005, a fost inițiatorul campaniei “Live pentru viață”, prin care s-au strâns
donații pentru sinistrați.
A susținut campania de strângere de fonduri pentru copiii bolnavi de cancer "Nu mă
ignora", inițiată de Asociația Salvează Vieți. Alături de "Agenția de Vise", compania sa de
management și booking artistic, a derulat foarte multe proiecte cu impact social și cultural,
printre care “Chirilă în licee” - turneu de mentorship în liceele din București, “Cruciada
Culturii”, “Premiile Ioan Chirilă” etc.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Chiril%C4%83
 3. Știri false și reacții

PSD vs. Tudor Chirilă și Soroș

Pe 20 ianuarie 2018, o pagină de știri de pe Facebook, intitulată ShockNews.ro a

publicat o știre conform căreia artistul este un „instigator al mişcării anarhiste #rezist care îşi
propune destabilizarea României“. Întrucât postul de televiziune ProTV îl promovează pe
Chirilă, gruparea „jurnaliștilor independenți de investigații ajunge să se întrebe dacă „CME
(deci implicit ProTV) sunt intrumente de manipulare și instigare folosite de George Soroș în
scenariul său diabolic”. În plus, pagini de Facebook ale PSD au distribuit această știre și au
promovat-o ca fiind adevărată.

Sursa:
https://www.facebook.com/577269462461065/photos/pcb.770431583144851/770431543144
855/?type=3&theater
 Cântărețul a răspuns acestor acuzații cu nonșalanță a doua zi și le-a numit chiar el „fake
news”; ba chiar i-a luat în derâdere pe autorii textului, comparându-le declarațiile cu postările
unui cunoscut site de pamflet (Times New Roman).

Sursa: https://www.facebook.com/TudorChirilaOfficial/posts/1680210072043324

Primarul cântăreț

Tot în 2018 s-a vehiculat în online că Tudor Chirilă ar fi unul dintre oamenii propuși de PNL
pentru candida la primăria capitalei. Știrea a fost publicată de site-ul Realitatea.net.

„Potrivit unor surse din conducerea PNL, liberalii au purtat discuții cu oameni
din afara partidului pentru funcția de edil al Bucureștiului. Un alt posibil candidat avut
în vedere de PNL este Nicușor Dan, fostul președinte USR.”
Sursa: https://www.realitatea.net/tudor-chirila-la-primaria-capitalei-pnl_2148417.html
 Cristian Bușoi, europarlamentar și membru PNL, a declarat contrariul, spunând că nu s-a
discutat această variantă în cadrul partidului.
„Informaţiile despre candidatura lui Tudor Chirilă sunt fake news. Am toată aprecierea
pentru Tudor Chirilă, pentru activitatea sa ca artist şi pentru implicarea sa civică, dar, ca
preşedinte al PNL Bucureşti, nu am purtat şi nu am cunoştinţă ca PNL să fi purtat discuţii despre
alegerea unor candidaţi. Desemnarea candidaţilor va fi un proces de selecţie în interiorul PNL”.
Sursa: https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/tudor-chirila-candidatul-pnl-la-primaria-
capitalei-ce-spune-cristian-busoi-932565

Ludovic Orban, lider PNL, a negat și el știrea și a menționat că nu s-au purtat discuții
pe marginea acestui subiect.
''E un fake news. Nu a fost nicio discuţie pe tema asta, e o invenţie, nu are nicio
legătură. Procedura de desemnare a candidatului la Primăria Capitalei şi la celelalte
primării de reşedintă de judeţ va fi demarată după Biroul Politic din iunie, în care vom
adopta procedurile, criteriile, calendarul, toate printr-o hotărâre a Biroului Politic
Naţional''.
Sursa: https://www.mediafax.ro/politic/orban-ii-raspunde-lui-catarama-stirea-despre-
candidatura-lui-tudor-chirila-la-primaria-capitalei-fake-news-17222898

Și Chirilă a infirmat aceste informații, adăugând că nu ia în considerare o colaborare cu

partidele aflate la putere în România.
"Nu au existat și nu vor exista discuții cu PNL pe care îl consider un partid la fel
de toxic la PSD și ALDE, pentru nicio funcție publică sau candidatură. Nu sunt interesat
de nicio formă de colaborare cu mafia politică din România reprezentată de aceste trei
mari partide și micii lor sateliți.
Sursa: https://www.realitatea.net/tudor-chirila-la-primaria-capitalei-pnl_2148417.html

4. Concluzii

Știrile false reprezintă un tip de jurnalism al cărui scop este acela de a induce publicul
în eroare; acestea sunt rezultatul unei intenții rele sau doar al dorinței de a crea conținut
senzațional pentru a atrage atenția, dar și pentru recompensa financiară. Atât timp cât vor
exista conflicte publice care să impartă oamenii în tabere și persoane cunoscute ale căror vieți
sunt urmărite îndeaproape, fenomenul fake news nu își va cunoaște sfârșitul.