Creșterea constantă a canalelor de informare a generat, printre alte consecințe și fenomenul știrilor false, știri parțial false sau complet nefundamentate, care se răspândesc rapid și au efecte (de ordin afectiv, cognitiv și comportamental) imediate. Fake news-ul pornește nemijlocit de la dezinformare, și aceasta este, de fapt, o poveste veche, revitalizată de noile tehnologii. În Roma Antică, de exemplu, atunci când Marc Antoniu a întâlnit-o pe Cleopatra, adversarul său politic Octavian a lansat o campanie de denigrare împotriva lui cu „sloganuri scurte, penetrante, scrise pe bani în stilul unor mesaje antice de pe Twitter. Astfel, atacatorul a devenit primul împărat roman, iar „știrile false i-au permis lui Octavian să pirateze sistemul republican o dată pentru totdeauna” În prezent, cercetătorii definesc termenul de fake news ca un tip de propagandă care, constă în răspândirea de informaţii false atât prin massmedia tradiţională, cât și prin intermediul noilor media. Aceste ştiri, cu caracter neîntrerupt şi atotcuprinzător, care prezintă un adevăr distorsionat, au, de obicei, ca scop influenţarea maselor. Secolul XXI, însă, a adus folosirea informațiilor drept arme la un nivel fără precedent. Noile tehnologii, au făcut ca manipularea și fabricarea de conținut să fie simplă, iar rețelele de socializare amplifică dramatic falsurile lansate de națiuni, politicieni și corporații, deoarece sunt redifuzate mai departe de un public lipsit de simț critic Informarea din surse sigure este esențială pentru funcționarea unei societăți democratice și pentru luarea deciziilor informate la nivel individual și colectiv. Există mai multe motive pentru care este important să te informezi din surse sigure: 1. Acuratețea informațiilor: Sursele sigure, cum ar fi instituțiile de presă respectabile și organizațiile de cercetare, se străduiesc să furnizeze informații precise și verificate. Aceste surse obișnuiesc să-și verifice informațiile înainte de a le publica, reducând astfel riscul de a răspândi informații false sau inexacte. 2. Înțelegerea corectă a problemelor: Accesul la informații precise și echilibrate este crucial pentru înțelegerea corectă a problemelor complexe și a evenimentelor curente. Informațiile incorecte sau părtinitoare pot distorsiona percepțiile și pot influența deciziile greșite. 3. Protecția democrației: O societate informată este o societate mai puternică și mai rezistentă. Cetățenii informați sunt mai susceptibili să participe la procesul democratic, să-și exercite drepturile și să-și asume responsabilitatea în luarea deciziilor politice. 4. Contracararea dezinformării și propagandei: Sursele sigure oferă un contra- punct puternic împotriva dezinformării și propagandei. Prin furnizarea de informații verificate și echilibrate, aceste surse ajută la contracararea încercărilor de manipulare și influențare a opiniei publice. În contrast, stirile false din mass-media reprezintă un pericol pentru societate din mai multe motive: 1. Răspândirea de informații inexacte sau manipulative: Știrile false pot distorsiona realitatea și pot influența opinia publică în mod negativ. Ele pot fi utilizate în scopuri de manipulare politică sau pentru a promova interesele unor grupuri sau indivizi. 2. Subminarea încrederii în mass-media și instituțiile democratice: Atunci când publicul este expus în mod repetat la știri false, încrederea în mass-media și în instituțiile democratice poate fi erodată. Acest lucru poate afecta grav funcționarea unei societăți democratice, deoarece încrederea este esențială pentru legitimitatea acestor instituții. 3. Impactul asupra procesului democratic: Știrile false pot distorsiona procesul democratic, influențând alegerile și deciziile politice în mod nefavorabil. Ele pot crea confuzie și divisionism în societate, împiedicând dialogul rațional și construirea unui consens bazat pe informații veridice. 4. Risc pentru securitatea publică și individuală: În unele cazuri, știrile false pot reprezenta un pericol real pentru securitatea publică sau individuală. Ele pot conduce la panică, pot promova teorii ale conspirației periculoase sau pot încuraja comportamente dăunătoare sau chiar violente. Fenomenul știrilor false poate fi diminuat cu suportul și prin efortul comun al instituțiilor statului, al mediului științific, al celui mediatic și al societății civile. În acest sens, facem referire și la o serie de recomandări: 1. Elaborarea de sisteme informatice de securitate bazate pe algoritmi, care să fie eficienți la nivel național și internațional și care ar stopa acest fenomen. 2. Standardele profesionale pentru jurnalismul etic și responsabil sunt o apărare importantă împotriva dezinformării cu scop strategic și a informării greșite. Așadar, instituțiile media, în goana după audiență, trebuie să fie mai atente la sursele de informare, la imagini, care adesea sunt trucate. 3. Esențial pentru consumatori este să aibă o informare încrucișată, din mai multe instituții de presă credibile și, totodată, să evalueze critic orice informație. În concluzie, este esențial să ne informăm din surse sigure și să fim conștienți de pericolele știrilor false din mass-media pentru a proteja integritatea informațională, procesul democratic și stabilitatea societății.