Sunteți pe pagina 1din 7

Mass media ar trebui sa se autocenzureze -ProMa numesc Gorea Iulia Cezara si fac parte sin exhipa guvernului alaturi

de colegii mei Nutu Andrei si Ratoi Ingrid, iar eu voi argumenta aceasta tema In principal din punct de vedere social. In primul rand as dori sa definesc termenii importanti, ai acestei teme

mass-media = totalitatea mijloacelor de comunicare in masa (tiparituri, radio, televiziune) prin intermediul carora diverse informatia ajunge la un numar cat mai mare de indivizi. . Mass media este considerate si a 4a putere in stat. Termenul mass-media, uneori formulat ca media, este o expresie englez la plural, care a fost preluat i n romn, avnd traducerea i semnificaia medii (decomunicare) de mase. Mijloacele de comuniacre n mas pot fi clasificate dup urmtoarele criterii: modul de vehiculare a informaiei, de ex. mijloace scrise (ziarele, revistele), mijloacele audio-vizuale (radioul, televiziunea) .a; gradul de noutate i de complexitate, de ex. mijloace tradiionale (ziarele, radioul), mijloace moderne (televiziunea, Internetul, complexe multimedia)

cenzura = exercitarea - in general de catre stat - a unui control prealabil asupra continutului informatiilor furnizate de publicatii, posturi radio si TV autocenzura = act ce presupune cenzurarea propriilor opere si produse informationale, din ratiuni de natura juridica, economica sau morala, fara a avea insa o interdictie legala in acest sens

-Influenta mass-media asupra dezvoltarii psihice a copilului tau -Presa si televiziunea sunt sursele primare de educatie informala. Rolul educativ este o prelungire fireasca a fluxului turbat de informatie care, chipurile, il "tine la curent" pe cetatean. -Jurnalistii uita ca nu scriu (doar) pentru adulti, iar textele lor cad, inevitabil, si sub ochii unor copii aflati inca pe drumul formarii, al gasirii reperelor, al descoperirii atitudinilor morale.

-Televiziunile sufera de sindromul "Breaking News". Termenul a fost alterat


astfel incat si o gestica poate deveni "stire senzationala". Am ajuns sa traim sub taisul "senzationalului".

Primul argument al guvernului din punct de vedere social : Protejarea sensibilitatilor anumitor indivizi poate fi respectata fara a fi afectata libertatea de expresie Modificarea unor informatii la nivel de forma pentru a se supune uzantelor sociale si internationale cu privire la denumiri de popoare sau minoritati, cata vreme un act de autocenzura din partea presei, nu dauneaza continutului informatiei. In acelasi timp, aceste actiuni evita declansarea unor tensiuni sociale sau chiar politice ce pot degenera in situatii conflictuale. Remarci

nechibzuite in media, cum sunt cele de tip rasist sau sexist, pot afecta atat minoritatile in cauza cat si institutia media. Un exemplu in acest sens il constituie cazul lui Don Imus, ale carui remarci au atras dupa sine puternice critici din partea societatii precum si concedierea prezentatorului de la televiziunea la care lucra. Capacitatea de a ofensa nu aduce nimic in plus libertatii de expresie, ci este mai degraba un contraargument impotriva acesteia din urma. Un exemplu celebru in care mai multa moderatie si atentie fata de sensibilitatea celor din jur ar fi evitat numeroase neplaceri il constituie cazul caricaturilor publicate in 2005 intr-o serie de ziare daneze. Nepublicarea acestora sau publicarea unor versiuni mai putin ofensatoare fata de populatia islamica ar fi produs mai putine tensiuni culturale si pagube economice si sociale.

2.
Buna ziua , ma numesc Nutu Andrei si fac parte sin echipa guvernului, iar eu voi adduce argumente in principal din punct de vedere social. Primul argument al guvernului din punct de vedere social ar fi ca autocenzura este o dovada de responsabilitate din partea massmedia Prin autocenzura mass-media poate demonstra buna-credinta fata de reglementarile statului si isi poate impune singura anumite criterii de continut al informatiei. Prin stabilirea unui set suplimentar de reguli de transmitere a informatiei, ziare sau posturi de radio si TV se pot proteja de urmari neplacute cum ar fi procese pentru insulta si calomnie sau cele pentru incalcarea dreptului la intimitate. Autocenzura poate fi vazuta in acest sens nu ca ceva cu o conotatie automat negativa, cat mai ales ca un instrument, care poate fi utilizat si in sens pozitiv. Astfel, in momentul in care un trust de presa publica un articol/reportaj doar in masura in care el este considerat a fi de interes public, respectivul trust realizeaza un act de autocenzura. El nu permite aparitia unor informatii potential daunatoare, sau pur si simplu inutile. In acest fel este protejata credibilitatea ziarului sau a postului de radio/TV si mentinuta increderea pentru institutia presei.

Copilul contemporan nu-si poate imagina casa lipsita de televizor, calculator, telefon, primind inca de mic puternica influenta mass media care ii contureaza de multe ori o imagine eronata asupra lumii. Conform unui studiu recent, s-a stabilit ca anual, copilul petrece, in medie, 900 de ore la scoala si aproape 1.023 de ore in fata televizorului. De aici incep multe probleme, incepand cu violenta programelor tv si ajungand la izolarea de

societate cauzata de multele ore petrecute in fata televizorului si/sau a calculatorului. Cu siguranta ca exista multe canale si emisiuni educative la care ne putem uita alaturi de copiii nostri. In ceea ce priveste televiziunea si copilul, trebuie sa facem o selectie a programelor vizionate si, poate ceea ce este mai important, trebuie sa avem grija ca cel mic sa inteleaga mesajul transmis, sa comunicam cu el si sa-i insuflam interesul catre ceea ce este frumos, educativ, interesant. S-a observat faptul ca multi copii lasati de parinti nesupravegheati au devenit obezi si au fost influentati de violenta programelor tv. Trebuie sa tinem cont de faptul ca prea multe ore petrecute in fata televizorului, chiar daca este vorba de emisiuni educative, pot afecta dezvoltarea fizica si psihica a copilului. Este de preferat ca cel mic sa fie implicat in activitati specifice varstei, alaturi de alti copii, timp in care isi dezvolta capacitatile de interrelationare, i se stimuleaza imaginatia si isi consuma energia fizica.

Un al doilea argument din punct de vedere social ESTE CA Mass media ar trebui sa aiba responsabilitati educationale pentru ca are o atat de mare influenta
Tocmai pentru ca mass-media are atata influenta asupra unui auditoriu neavizat si credul, trebuie sa preia si responsabilitatea acestei influente. Pentru ca media are un rol atat de mare in formare opiniilor si sustinerea ferma a deciziilor privitoare la viata socio-politica, este important sa ne asiguram ca libertatea presei nu duce la promovarea unor concepte false sau opinii daunatoare, lucru care se intampla. Mass media trebuie sa ofere instrumente pentru formarea unor opinii corecte si informate, trebuie sa arate publicului ce e bine sa faca si ce nu, tocmai pentru ca auditoriul rareori stie sa priveasca analitic si realist. Singurul mod de a determina mass-media sa isi indeplineasca rolul este de a o oblige sa difuzeze programe educative si de interes, in care sa se foloseasca un limbaj denotativ si cenzurat in loc de programe comerciale, politizate sau senzationaliste

3.
Buna ziua ma numesc Ratoi Ingrid si fac parte din echipa guver.Eu voi aduce in principal argumente din punct de vedere politic . Un prim argument al guvernului din punct de vedere politic ar fi ca : Drepturile comunicrii, in general, se bazeaz pe crearea concret a unor condiii necesare unui ciclu pozitiv de comunicare. Acest ciclu presupune cutarea, primirea sau difuzarea, ascultarea sau procesul de a fi ascultat, inelegerea, crearea sau reproducerea de informaie. Al doilea argument al guvernului din punct de vedere politic este ca : Privitor la mijloacele media, toate categoriile de nocivitate supuse atentiei se regasesc pe canalele TV. Un procent nsemnat de subiecti (26%) ai unui studiu efectuat de Institutul de Stiinte ale Educatiei desemneaza si continutul site-ului Internet ca fiind bogat n erotism sexual. Presa scrisa este apreciata cel mai bine din perspectiva unui continut redus de nocivitate a mesajului. Al treilea argument al guvernului din punct de vedere politic: Libertatea presei i ameninrile la adresa statului Amplificat de ctre mass-media, spectacolul violenei asigur un ecou considerabil actelor teroriste, i, pe de alt parte, aduce presei tocmai ceea ce are nevoie pentru a se vinde , potrivit cartii Elemente de securitate naional. In concluzie , libertatea de expresie in mass media poate fi ingrdit prin aciuni

directe in baza unor prevederi legale. Aceste ingrdiri privesc respectul drepturilor i reputaiei, salvgardarea siguranei naionale, a moralitii i ordinii publice.

S-ar putea să vă placă și