Diego Velsquez

(1599-1660)

Generalitati Spania
Spania una dintre cele mai puternice entitati politice si economice la
inceputul seclului XVII, avand la conducere teritorii ca Portugalia, Sicilia,
Napoli, Milan, Nordul si Sudul Olandei, zone din America de Nord (Florida) si
America de Sud Chile si Argentina) , FIlipine, Insulele Canare, si anumite
regiuni din Africa.

Spania a oferit, numarati scriitori si sfinti (Ignatius de Loyola, cel care a

intemeiat ordinul Iezut, Francis Xavier etc)

La curtea spaniola, aveau intrare si erau preferati artisti straini, din afara
Spaniei, in detrimentul celor locali.

Influente artistice au venit in special din zona italiana dar si olandeza, ( Jan
van Eyck a vizitat Spania, Tizian a lucrat pentru Charles V al Spaniei )

Rubens de cel putin doua ori

ARTA si POLITICA au o legtur comun de loialitate fa de Biserica

Catolic care a conectat Italia i Spania, n secolul al XVII-lea. Spania, inca in
perioada inchizitiilor, (a medieval institution that was established separately
in Spain in 1478 to enforce religious orthodoxy and revived in Italy in 1542)
dadea o atmosfera constransa de conservatorism. Regele lor era numit Cea
Mai Catolica Majestate

Contra-Reforma Catolica, inceputa in Roma, ce se manifesta peperioada

curentului Baroc, care isi propunea sa convinga privitorul de dinamica si
puterea Bisericii Catolice,

Arta Barocul Spaniol a fost influentata major de stilul si problematicile lui

Caravaggio,(direct prin Napoli), venind cu o noua iluminare a subiectelor.

Diego Velasquez
La inceutul carierei, in Sevillia picta in maniera lui Caravaggio. Interesul lui
atunci se axa pe scene cu oameni care manaca si care beau, in detrimentul
celor religioase.

ex: The Water Carrier of Seville - a pictat-ola 20 de ani,

sub probabila influenta a lui Ribera, a carui geniu deja era apreciat. Puternica
individualizare a personajelor, intelegerea si demnitatea prezentate, ofera un
spirit ritualic lucrarii. Scena face referire la A da celor saraci sa bea- unul
dintre cele 7 actele de milostenie - o tema populara in randul pictorilor in
maniera lui Caravagiio, ale zilelor acelea. Lumina este una directionata, care
accentueaza contrastul, umbra, si texturile impecabil redate.

La sfrsitul anilor 1620, Velasqez este numit pictorul regal la curtea

regelui Filip al IV-lea, perioada sa de guvernare intre anii 1621 si 1665 fiind
considerata de mare importanta in evolutia picturii Spaniole. Un mare merit
in acest sens i se datoreaza ducelui de Olivares, care a redomandit la scara
mare averea Spaniei, si care a sustinut un ambitios program artistic pentru a
proclama maretia monarhiei.

Acesta prefera sa ramana la Madrid in loc sa mearga in italia, devenidn un

om de incredere pentru rege. Acesta isi vva petrece mare parte din viata la
Madrid, facand portretele familiei regale . Cele din prima perioada inca mai
prezinta diferenta abrupta intre lumna si umbra, acestea capatand cu timpul
o fluidizare si o pretiozitate a liniei si suprafetelor.

ex: Surrender at Breda - In timpul vizitei in Spania a

diplomatului Flamand Peter Paul Rubens din anul 1628, acesta il va ajuta pe
Velasquez sa descopere frumusetea lucrarilor lui Tizian care se aflau in
colectia regelui. Se vede aceasta influenta intr-un timp scurt, in lucrarea
Surrender at Breda, in care culorile terne, capata viata, asemeni celor din
operele lu Rubens.Subiectul este o interpretare a evenimentului din timpul
razboiului dintre Provinciile Unite ( Olanda de Nord) si Spania, din 1625, cu
cativa inainte ca pictura sa fie realizata. Cu toate ca imprejurimile,peisajul,
transpun in spatiu evenimentul, dar eleganta vestimentara a personajelor
intra in contradictie cu autenticitatea momentului.In tablou, generalul
olandez Justin of Nassau, din partea stanga, face o plecaciune si ii ofera
cheile generalului spaniol, Ambrogo de Spinola, Care tocmai a coborat de pe
cal pentru asi intampina adversarl olandez, exprimand statutul e
superioritate prin gestica mainii drepte de pe umarul gneralului
olandez.Fumul din partea stanga, de deasupra soldatlor olandezi,
semnaleaza infrangerea Bredei.De partea dreapta a lucrarii, unde prin
pozitionarea soldatilor spanioli impreuna cu sulitele ridicate, induce o stare
pe putere, de dominare. Prin tranficuratea fictiva a evnimentului, Velasquez
transpforma o drama militara intr-una umana. Inspiratia artistului poate veni
dintr-o piesa de teatru contemporana, in care Spinola afirma: Iustin, accept
cheile, in plina constienta de vitejia t;, vitejia infransului confera faima
invingatorului

ex: Portretul lui Juan de Pareja - La curte, Velasquez era recunoscut

pentru portretele sale. Atunci cand regele Filip al IV-lea l-a trimis la Roma
pentru a achizitiona picturi sculturi antice,in 1649, acesta i-a dat permisia sa
il picteze pe Papa Inocentiu al X-lea.Dar se pare ca reputatia lui Velasquez nu
se ajunsese pe la Roma, asa caa fost pus sa astepe pentru un interviu cu
papa.In aceata perioada de asteptare Velasquz a pictat ortretul asistentului
sau din Sevillia, Juan de Pereja, care a l-a insoti in calatoria sa, fiind si el,
totodata, artist.Portretul, izbitor de natural,a fost aclamat cand a
fostprezentat la expozitia anuala in Pantheonul de la Roma, in martie 1650.
S-a afirmat ca dintre toate portretele prezente in cadrul expozitiei, acesta era
cel adevarat.Juan de Pereja este reprezentat intr-un portret cu maini,
semiprofil, dar cu privirea catre noi.( o formula triunghiulara dezolvata in
Renastere de catre Tizian si Raphael - Mona Lisa ). Gulerul din dantele cu
pene, briliant pictat, contureaza subiectul, portretul reprezentat, Succesul
acestui portret i-a adus lui Velzquezs faima brusc de la Roma. Acest
fapt poate fi determinat atitudinea papei s se aeze pentru el, portret pe
care l-a fcut, la scurt timp dup.

es: Las Meninas - Reprezinta stilul sau de maturitate.

Poate constitui o dualitate tematica - Scena de gen/artist in atelier, In
centru, printesa Margarita, care tocmai pozeaza pentru el,impreuna cu
servitoarele si mutantii de langa. Portretele parintilor ei,regele Filip al
IV-lea si regina Maria Anna, apar in oglinda/tabloul din fundal.Vederile sutn
diferite - artistul a vrut sa introduca privitorul in tablou, privitorii, sunt
de fapt regele si regina, pe ei ii picteaza. Antonio Palomino, unul dintre
primii care a analizat aceasta opera, afirma the name of Velzquez will live
from century to century, as long as that of the most excellent and beautiful
Margarita, in whose shadow his image is immortalized. Datorita lui, stim
identitatea fiecarui personaj din tablou.Se prezinta si aspiratia lui Velasqez
de a domand Ordinul de Santiago,- un ardin militar papal, pe care l-a dobandit
3 ani dupa ce a realizat tablou, integrand ulterior, pe haina sa crucea
rosie.Statulnobiliar pe care l-a luat greu, deoarece Working with his hands
conveyed on Velzquez the very antithesis of noble status. Aici este prezent
un joc de spatialitate, si de planuri, -pictura in pictura, Se obseva
influentalui Tizian, dar pensulatia este una mult mai libera.

Velasquez a explorat calitatile optice ale culorii, mai mult decat orice alt
pictor contemporan cu el.El tindea sa reprezinte miscarea luminii insasi si a
nenumarateor sale efecte pe suprafete si culori diverse.Pentru Velasquez,
asemeni cu Vermeer, lumina creaza lumea vizibila.