http://www.scritub.com/jurnalism/Massmedia-ca-factor-de-influen22963.

php
http://adinarabei.blogspot.ro/2012/03/rolul-mass-mediei-asupra-adolescentilor.html
http://influentamass-media.blogspot.ro/2011/12/influenta-mass-media-asupra-tinerilor.html
https://floridemandarin.wordpress.com/2011/11/17/efectele-mass-media-in-viata-noastra/

MASS-MDIA s. f. Termen care desemneaz ansamblul mijloacelor i modalitilor tehnice

moderne de informare i influenare a opiniei publice, cuprinznd radioul, televiziunea, presa,
internetul etc.; mijloace de comunicare n mas.

INFLUENTA MASS-MEDIA ASUPRA TINERILOR

Mass-media este o denumire generala a tuturor mijloacelor de informare in masa. Aceste mijloace
sunt variate: presa sau mijloacele electronice de informare (televizor, radio, retele de calculatoare).
Dezvoltarea acestora a dus la o raspandire pe scara larga a informatiei. Aceasta dezvoltare este
rezultatul dorintei oamenilor de a fi informati.

Cele mai raspandite mijloace de informare sunt presa scrisa, televiziunea si radioul. Acestea
ocupa primele locuri ca popularitate, deoarece informatia este transmisa usor individului. Din
pacate, acestea sunt si principalele mijloace de dezinformare, pentru ca informatia gresita poate sa
ajunga rapid la indivizi.

De exemplu, prin intermediul mass-mediei, doua persoane sau

institutii publice aflate in conflict isi pot face publice opiniile, atragand simpatizanti de o parte sau
de alta. Daca acest conflict are la baza o problema publica si daca individul este interesat de
aceasta, el va prelua orice informatie primita din mass-media. Mediatizarea opiniilor poate
degenera in alte conflicte.

De aici rezulta ca mass-media este cea mai buna cale de manipulare a indivizilor, prin
prezentarea repetata a unor idei, principii, opinii etc.

O alta caracteristica a mass-mediei este ca aceasta poate forma forma caracterul unui individ,
adeseori eronat. In acest caz este vorba de televiziune. Datorita faptului ca individul se uita
exagerat de mult la televizor, acestuia ii pot fi intiparite idei sau opinii transmise de programul
vizionat.

1
 De exemplu, s-a studiat impactul vizionarii programelor violente. Rezultatele studiului difera in
functie de cantitatea vizionata si de varsta individului. Cel mai interesant rezultat este acela in care
o cantitate mare de programe cu continut ridicat de violenta este vizionata de un individ cu o varsta
frageda: acesta incearca sa copieze ce vede si ceea ce i se pare interesant. De obicei, prin faptul
ca filmele de actiune contin scene violente, implicit spectaculoase, aceste productii atrag audienta
tanara. Rezultatul consta in formarea unui individ cu un caracter violent, eventual o persoana cu o
cultura joasa (timpul alocat vizionarii de filme, programe etc. este mult mai mare decat cel alocat
citirii unei carti etc.).

De aceea este importanta, in primul rand, educatia primita de la parinti despre valorile culturale
ale vietii. Pe langa aceasta, individul, al carui caracter este in formare, trebuie controlat si privat de
anumite programe ce nu sunt potrivite formarii lui.

Datorita rolului important pe care il au mijloacele mass-media in informarea populatiei, este

absolut necesara o institutie care sa monitorizeze informatia expusa publicului. Aceste institutii
creaza un regulament, ce impun anumite restrictii, limite, cenzuri. Rolul acestui gen de institutie
este sa controleze tipul de informatie transmis publicului larg si sa impuna o anumita decenta in
domeniul mass-media.

Mijloacele electronice de informare sunt intr-o continua dezvltare. Se cauta rapiditatea transmiterii
informatiei catre individ si o mobilitate cat mai mare a aparatelor, pentru ca individul sa nu fie
niciodata privat de accesul la informatie. Aceste mijloace prezinta un dezavantaj major: costul
acestora nu permite achizitionarea lor decat de catre anumiti indivizi, din anumite clase sociale. Si
cum intotdeauna au existat diferente intre paturile sociale, probabil ca aceste mijloace nu vor
ajunge la fel de raspandite ca presa scrisa sau televiziunea. O metoda raspandita de a fi informat
este accesarea unei retele (ex: Internet) prin intermediul unui terminal (ex: computer, telefon mobil
etc.). Principalul avantaj al acestei metode este ca poti obtine doar informatiile dorite la momentul
dorit. Eficienta acestei metode a dus la folosirea ei ca una din sursele de informare pentru presa
scrisa si televiziune.

Pe scurt, mass-media poate avea un impact pozitiv sau negativ asupra individului, acest lucru
depinzand de alegerea lui. Cu cat un individ detine mai mult control asupra informatiei primita de
el, cu atat impactul mass-mediei asupra acestuia este mai putin negativ.

2
ROLUL MASS - MEDIEI ASUPRA ADOLESCENTILOR.
Dupa parerea mea, mass - media are un rol infromativ si important in viata adolescentilor,
deoarece acestia sunt dornici de cunoastere si invatare, iar prin intermediul mass - mediei care
este prezenta in societate prin internet, televiziune, radio, ziare, ei isi pot satisface dorinta de
cunoastere.
Pentru unii adolescenti, influenta mass - mediei este foarte importanta, pentru ca tinerii isi pot
forma stilul de viata dupa anumite exemple negative sau pozitive din mass - media. Ei incearca sa
isi fromeze un profil de om matur dupa exemplul celor din mass - media, si de aceea ei trec foarte
repede peste perioada copilariei fara sa se bucure de ea.
Mass - media are un rol informativ insa calitatea informatiilor pe care le trasnmite aceasta, nu
este intotdeauna la un nivel inalt, intru cat se promoveaza mai mult nonvalorile si se pune accentul
mai mult pe fapt divers si mondenitati decat pe evenimente culturale, economice.
In concluzie adolescentii din ziua de azi sunt usor de manipulat, preiau modelele pe care le
prezinta mass - media asa cum sunt ele fara sa reflecteze la ceea ce reprezinta acele modele pe
care si le-au ales, si fara sa se intrebe de ce au ales acel model, sau ce calitati au acele persoane
pe care ei doresc sa le dobandeasca.

MASS-MEDIA CA FACTOR DE INFLUENTA ASUPRA INDIVIDULUI

Mass-media ne afecteaza profund, deoarece ea constituie o prezenta constanta in viata noastra.
Alte institutii pot avea un impact mai puternic, dar nu unul atat de persistent si adanc.
Afilierea familiala si prieteniile se schimba pe masura ce individul se maturizeaza si trece prin
diferitele etape ale vietii. Scoala ocupa numai o perioada limitata din existenta noastra. Doar o
parte din populatie frecventeaza, in mod regulat, biserica. In antiteza, mass-media face parte din
viata noastra zilnica si ne insoteste din copilarie pana la moarte. In plus, mass-media are o
universalitate pe care nu o are nici o alta institutie: presa ofera un bagaj comun de idei si imagini,
care depaseste barierele sociale si geografice.
Din aceasta cauza, analiza modului in care mass-media influenteaza societatea (in mod voit, in
urma unei strategii dinainte puse la cale, sau intamplator) a constituit una din pre 929g64j
ocuparile majore ale cercetatorilor din domeniu. Influentarea publicului se produce in urma si prin
intermediul expunerii la actiunea mass-media: acelasi mesaj va fi receptat diferit si va exercita
efecte diferite, in functie de tipul si de caracteristicile specifice canalului de informare.
Studiile privind efectele mass-media au urmarit atent interactiunea receptorilor cu mesajele primite,
modul in care, in grup sau individual, acestia filtreaza si interpreteaza continuturile difuzate de
presa. continuturile difuzate de presa. Aceasta evolutie marcheaza trecerea de la preocuparile
privind ceea ce mass-media face cu publicul la cele privind ceea ce publicul face cu mass-media.
Efectele mass-media se pot resimti in zone diferite ale societatii. Mass-media poate actiona
asupra: a) indivizilor, b) grupurilor, c) institutiilor, d) intregii societati; totodata, ea poate afecta
personalitatea umana in: dimensiunea cognitiva (schimbarea imaginii despre lume), dimensiunea
afectiva (crearea sau modificarea unor atitudini si sentimente) sau dimensiunea comportamentala
(schimbari ale modului de actiune al indivizilor si fenomene de mobilizare sociala). Dintr-o alta
perspectiva, influenta mass-media se poate produce intr-un interval scurt de timp sau poate avea
nevoie, pana devine operationala, de un interval mai amplu. De asemenea, efectele mass-mediei
pot crea schimbari dorite sau schimbari nedorite: ele pot fi rezultatul unui proces controlat
(campaniile de presa) sau al unor ocurente mai mult sau mai putin neasteptate.
Ce inseamna, influenta mass-media pentru tineri? Poate fi pentru unii un mijloc foarte bun de
informare asupra unor subiecte cum ar fi spatiul cosmic, evenimentele mondene, muzica, politica,
arta, educatie. Pentru altii ar putea consta in rezolvarea anumitor probleme individuale sau
colective, economice, comerciale, de sanatate sau sentimentale. Chiar daca nu constientizam,
mass-media ocupa un loc esential in toti pasii facuti de adolescenti in viata. In functie de aceste
influente ei pot alege chiar directia de parcurs in viata.
Adolescenta este intervalul de viata cel mai receptiv la schimbarile din societate, o etapa in care
are loc structurarea identitatii in jurul unui sistem personal de valori si al unei treptate constientizari
a propriei individualitati. In aceasta etapa de formare a personalitatii se contureaza un amestec de
adeziune neconditionata la idealuri, radicalism moral si acceptarea unor pseudovalori.
Nonconformismul este insotit de apropierea de "valori" care satisfac egocentrismul, narcisismul,
3
individualismul in randul adolescentilor. Din perspectiva identitatii vocationale, se constata aparitia
de interese, aspiratii diverse, preluate, prin imitatie si identificare, de la persoane admirate de
adolescent si care se constituie pentru el in modele. Adolescentii se pot replia pe pozitii culturale
paralele sau chiar opuse celor ale adultilor. Rezultatul este(sub)cultura tinerilor, care isi elaboreaza
propriile simboluri, modele, atitudini si comportamente.
In perioada scolara elevul trebuie sa faca fata valului de violenta si extravaganta sexuala,
drogurilor si modalitatilor de sfidare a legii, oferite permanent de filmele si emisiunile diferitelor
televiziuni, ce se intrec in a le prezenta, facandu-l insensibil la suferinta si exploatarea umana,
astfel incat si cele mai oribile evenimente pot fi acceptate ca parte a "distractiei" zilnice din fata
micului ecran. Conduita morala reprezinta, in fond, exteriorizarea si obiectivarea constiintei morale
in fapte si actiuni cu valoare de raspunsuri pentru situatia concreta in care este pusa persoana
umana. Astazi, nici presa, nici televiziunea, nici radioul, nici cinematograful nu mai garanteaza, prin
ceea ce emit, formarea convingerilor si judecatilor morale care sa determine o conduita umana
sanatoasa si ordinea in viata personala, familiala si sociala. Concretizand cum actioneaza mass-
media ca factor excitant in determinarea comportamentului tinerilor, evidentiem doua tendinte:
1. Formarea unei constiinte ce sufera de vedetism si autosuficienta prin elaborarea unei mitologii
proprii. Devierile de conduita se pot manifesta prin: asocieri la activitati de banda, limbaj trivial,
apelul la alcool si droguri, consumul de literatura si casete video cu continut pornografic, comiterea
unor delicte de ordin social, ultraj la adresa autoritatilor publice, subminarea autoritatii parintilor etc.
2. Formarea unei constiinte duplicitare.
Larga mediatizare a schimbarilor extremiste, demagogiile si fanatismele politice, actele
oportuniste, fortele politice, care, pentru a castiga aderenti, ignora criteriile selective bazate pe
normele morale, mai mult sau mai putin religioase, influenteaza constiinta tinerilor care, formandu-
se in aceasta atmosfera, pot fi cuceriti de modele cu caractere inferioare, marcati de raul duplicitatii
si al extremismului.
Provocarile complexe cu care se confrunta astazi educatia sunt adesea legate de influenta
penetranta a media in lumea noastra. Ca un aspect al fenomenului globalizarii, si facilitata de
progresul rapid al tehnologiei, media modeleaza in mod profund mediul cultural.
Perspectivele din care poate fi analizata relatia dintre tineri, media si educatie ar fi:
a) formarea tinerilor de catre media;
b) formarea tinerilor pentru a raspunde in mod potrivit la mijloacele de comunicare sociala.
Rezulta un fel de reciprocitate care indica responsabilitatile pe care le are media ca industrie si
nevoia unei participari active si critice a cititorilor, spectatorilor si ascultatorilor. In acest cadru,
pregatirea pentru o folosire corecta a mijloacelor de comunicare este esentiala pentru dezvoltarea
culturala, morala si spirituala a tinerilor.
Educarea tinerilor pentru a fi selectivi in folosirea media este o responsabilitate a parintilor, a
Bisericii, dar mai ales a scolii. Rolul parintilor este de prima importanta. Ei au dreptul si datoria de a
garanta folosirea prudenta a mass-media prin formarea constiintei copiilor lor pentru a exprima
judecati sanatoase si obiective. Biserica are si ea rolul ei important in aceasta directie. Scolii insa ii
revine dificila misiune de a promova adevaratele valori, in situatia in care media aduce mereu in
prim plan, pe de o parte, diverse forme de manifestare a lipsei de minima educatie estetica si
morala, iar pe de alta parte ceea ce este negativ, inadecvat sau chiar imoral in institutia scolara,
neglijand de multe ori ceea ce este pozitiv si eficient in educatie.
Noile tehnologii (Internet, retele electronice, multimedia) permit mult viitorului, dar in acelasi timp,
pot apare noi si grave probleme ale caror importanta incepem sa le percepem. Impactul
Internetului asupra societatii va depinde de capacitatea acestuia de a gestiona cat mai bine
efectele benefice si malefice ale noului instrument.
Internetul a devenit rapid un fenomen socio-tehnic mult mediatizat la sfarsit de secol (si de
mileniu). Internetul si orice forma de folosire a retelelor electronice deschise au si vor avea un
impact determinant asupra societatii si al viitorului sau.
Un prim efect important al Internetului consta in simplificarea si usurarea activitatilor zilnice privind
administratia sau gestiunea. Cercetatorul, utilizatorul lucreaza direct pe calculatorul personal
transmitand date si texte colegilor, clientilor sau factorilor decizionali. Documentele sunt astfel mai
usor arhivate, reutilizate in orice moment si de catre oricine. Mesageria electronica permite o
comunicare si un mod de lucru de mare eficacitate, scurtand pauzele datorate unor intermediari
ineficienti. Lucru direct, imediat, care poate fi memorat, reutilizabil, transferabil; lucrul cu Internetul

4
si retelele electronice ne modifica in profunzime obiceiurile. Se pune problema necesitatii de a
mentine anumite posturi in institutii (dactilografa, secretara) sau anumite pozitii ierarhice inutile.
Un alt aspect spectaculos oferit de catre Internet: reducerea costurilor, in mod special al costurilor
privind comunicarea si cele legate de manipularea informatiei si a datelor.
Crearea retelelor de calculatoare si deci existenta persoanelor care sa le foloseasca, ne conduce
catre un fenomen nou si anume dezvoltarea unei noi creativitati collective.
Trebuie precizat imensul dispozitiv informational constituit de catre panza si milioane de situri Web,
multiple forumuri si liste de difuzare electronica, numeroase situri de fisiere informatizate, noi
biblioteci virtuale, noi muzee on-line. Niciodata nu am beneficiat de o bogatie de informatii, chiar cu
o supraabundenta de date si de documente. Cel mai important este sa faci trierea informatiei,
alegand-o pe cea mai pertinenta.

EFECTELE MASS-MEDIA N VIAA NOASTR

Mass-media face referire la toate mijloacele de propagare a informaiei: televizor, pres, radio i
internet. Toate aceste categorii au modalitatea proprie n a influena opinia public. De exemplu
televizorul se folosete de imagie video, sunet i culoare prin care oamenii pot vizualiza
informaiile. Se spune c o imagine face ct o mie de cuvinte, iar televizorul confirm lucrul acesta.
Radioul este mai limitat n acest sens, acesta rezumndu-se la propagarea informaiei doar prin
sunet i tonalitatea vocii sau a muzicii. Presa scris se rezum doar la pagini scrise i eventual
nsoite de imagini care confirm cele scrise. Internetul ns este una dintre inovaiile societii
ultimilor 10 ani, i acesta se folosete de toate posibilitile imaginabile de a propaga o informaie.
Dac nu suntem mulumii cu tirea pe care am citit-o sau auzit-o, ne putem informa de pe internet
i vom afla detalii scrise pe zeci, sute sau chiar mii de pagini web. i totuieste acest lucru
benefic pentru societatea noastr? Cum influeneaz mass-media viaa noastr, tinerii notii i
societatea noastr?

Pe lng avantajele pe care le ofer mass-media de a cunoate i a venea lucruri, de a ajuta

oamenii s neleag diverse lucruri sau de a i informa cu tirile de ultim or, aceasta are i
dezavantaje. S privim puin la aceste dezavantaje:
Mass-media poate fi utilizat i i ca mijloc de influen n mas a opiniei publice
(ex.campaniile electorale, campanii privind aplicarea diferitelor programe de sntate, de
ntrajutorare etc.)
Induce n eroare i panic populaia prin tiri negative asociate cu muzic potrivit, crend
un fundal potrivit pentru sensibilizarea opiniei publice (ex.emisiunea Surprize Surprize, o tire
despre o inundaie prezentat pe fundalul unei melodii de jale etc.)
Desensibilizeaz populaia prin combinarea rapid a tirilor tragice cu reclame sau alte tiri
de divertisment (de exemplu se prezint o tire despre cte victime au fost ntr-un cutremur din
China sub fundalul unei melodii tragice, iar n urmtoarele secunde se face reclam la past de
dini, sau altele). Trecerea de la un subiect la altul att de rapid, neoferind omului posibilitatea de a
gndi n profunzime la tiri, duce la o desensibilizare a oamenilor n mas, acetia ajungnd la un
moment dat s cread c este normal tot ceea ce se ntmpl.
Expunerea populaiei la imagini din ce n ce mai imorale sau violente (dei toate emisiunile
sunt categorizate i nsemnate prin cercuri, ptrare etc., asta nu schimb coninutul lor. Dac pn
n urm cu 10-15 ani nu existau emisiuni n care s apar imagini obscene, astzi pn i vremea
5
este prezentat de domnioare mbrcate sumar (politicos spus), sau filme n care crimele sunt la
ordinea zilei, iar segvenele de groaz sunt ceva obinuit. i acest lucru ajut la desensibilzarea
opiniei publice, i la acceptarea lucrurilor imorale din ce n ce mai uor.
Pornografia este o alt gaur neagr mass-media. Chiar dac este ziua i copiii se uit la
desene animate inocente, o pauz de reclam n care se redau imagini indecente expune un copil
suficient de mult pentru ai influena gndirea nc de mic. S nu mai vorbim de desenele animate
parc tot mai violente care sunt difuzate la orice or.
Educarea subtil a populaiei privind adevrul relativ i viaa n care orice este posibil i
permis (adevrul relativ duce la conceptul cum c nu exist nimic perfect, iar Biblia nu este un
adevr absolut, ci unul relativ. Acest lucru face ca populaia s fie educat fr limite morale, i
astfel oamenii ajung s cread c toate lucrurile sunt permis, dup proria contiin, fr urmarea
altor valori morale).
Evadarea din realitate expunerea excesiv n faa mijloacelor mass-media pentru a uita
de realitatea vieii cotidiene. S-a constatat c numrul sinuciderilor n rndul consumatorilor de
telenovele crete dup ce personajul preferat din telenovel se sinucide.

Exist nc multe efecte negative, pe lng cele pozitive care influeneaz n mod semnificativ
societatea n care trim. Ce legtur au toate acestea cu tinerii? Tinerii sunt energia societii de
azi, i maturii societii de mine. Dac noi ca i tineri suntem crescui, educai i expui la idei
morale care ne dicteaz c nu avem limite n deciziile noastre, c Dumnezeu ne este propriul eu,
c pornografia subtil sau pe fa este ceva normal i multe alte idei, ce fel de societate vom avea
mine? Tinerii par a fi mai lipsii de respect, mai lipsii de Dumnezeu i de principii morale tocmai
pentru c mass-media a permis lucrul acesta. Dac peste 10 ani copiii nu vor tii c de Crciun se
srbtorete naterea Domnului Iisus, i vor tii doar c vine Moul, este vina societii i a mass-
media c a indus n eroare i a influenat negativ societatea prin programele sale. Ca i tineri noi
trebuie s alegem la ce vrem s ne expunem mintea i sufletul, pentru a ne forma directive corecte
n via. Iar acest discernmnt de a alege nu poate fi direcionat dect de Dumnezeu, de la care
trebuie s cerem nelepciune.