Cultură Media

Turdean Alexandru Daniel

Management media, anul I, linia română

Cultura media și societatea

Trăim într-o perioadă în care nu am putea finaliza o zi din viața noastră fără tehnologie.
Acest lucru nu este unul în totalitate negativ, dacă știm să ne organizăm timpul în favoarea
noastră. Atât copiii noștri cât și noi petrecem mai mult sau mai puțin timp pe social media, sau
dacă nu pe o platformă de socializare, pe telefonul inteligent pe care-l purtăm după noi peste tot.
Avem nevoie de o rețetă, de un sfat, de un lucru pe care nu-l cunoaștem și ne dorim să-l aflăm?
Putem scoate în orice moment telefonul din buzunar și răspunsul este la un search distanță. Pe
lângă informații pe care le accesăm din pură plăcere apar și știrile care sunt inevitabile deoarece
jurnalismul a migrat tot mai mult în mediul on-line :

Trebuie să menționăm faptul că internetul a obligat multe publicații să abandoneze

edițiile tipărite ale ziarelor, acest lucru se datorează faptului că de la chioșc un consumator de
presă trebuie să plătească, iar pe internet nu trebuie să facă asta pentru a citi ultimele noutăți.

„În România sectorul presei scrise se confruntă de la începutul crizei economice cu

dificultăți majore. În februarie 2012 s-au suspendat trei ziare: Cotidianul, Ziua și Gardianul după
ce tirajele lor au scăzut semnificativ, râmând accesibile doar online”.1

Multe publicații au apelat la varianta digitală, adică cea online pentru a mai putea
supraviețui. Astfel, în ultimul deceniu tot mai multe publicații au renunțat la varianta tipărită.
Acest lucru este din cauza internetului pentru că atunci când presa tipărită are ca rival un

1
Ioana-Narcisa CREŢU, SITUAŢIA PRESEI DIN ROMÂNIA - MOGULI MEDIA, REVISTA ŞTIINŢIFICĂ, Nr.2/2014
calculator sau un telefon care este conectat la internet și acolo se poate accesa milioane de lucruri
noi, nu mai ai cum să faci față numai dacă actualizezi procedurile de transmitere a informației.

Fiecare publicație s-a confruntat cu această problemă, unele au renunțat definitiv la

varianta tipărită, iar altele sunt prezente atât online cât și fizic, însă pentru cât timp vor mai avea
ambele ediții rămâne de văzut.

Acestea fiind relatate ne puteam da seama că lumea este într-o continuă evoluție, după
cum bine știm cu toții. Atunci când ne gândim la cultură apelăm instantaneu la o carte. Gândul
nostru ne trimite inevitabil la niște pagini în care se află niște infamații despre artă, gastronomie,
tehnologie, literatură și aș putea continuă cu această enumerare aproape la nesfârșit pentru că
însuși cuvântul cultură transmite ideea de cunoaștere de comunicare, iar aceste cuvinte sunt
foarte vaste. Ceva s-a schimbat din punct de vedere al culturii. De la paginile cărților am migrat,
sau migrăm din ce în ce mai mult spre un telefon, de acolo ne luăm informația de cele mai multe
ori în ziua de astăzi.

Mass media ar trebui să fie în prima linie atunci când vine vorba de a transmite ceva. Fie
că este sub formă de știre, relatare, opinie, anchetă sau reportaj. Aceste genuri jurnalistice sunt
„autovehiculul”- care ne plimbă, de cele mai multe, ori prin cultură sau spre cultură. Să ne
imaginăm că trebuie să ajungem din Cluj-Napoca în Turda, nu sunt mulți km, dar avem nevoie
de ceva care să ne transporte. La fel si cu realitatea, pentru a ști unde ne aflăm, cum să mergem
înspre un lucru avem nevoie de cultură, de cunoaștere.

Societatea actuală, adică cea contemporană, trece printr-un amplu proces de schimbare a
paradigmei culturale sub influența evoluțiilor din știință, a noilor forme de manifestare a artei şi
de propagare a culturii prin mass-media și comunicare. Cultura postmodernă este asociată, prin
toate structurile și articulațiile sale interioare, cu ideea de globalizare2

„Democrația asigură, din punct de vedere politic, spațiul de manifestare autonom

al jurnalismului ca garant al accesului la informație și la distribuirea echitabilă a informațiilor
publice în societate. Jurnalismul se află într-o poziție fragilă în momentul de față, dar este încă
singura profesie ce are ca misiune legitimă vegherea puterii într-o democrație și informarea
opiniei publice”.

2
Săgeată Radu. Globalizare culturală și cultură globală. Bucureşti: Editura Universitară, 2009.
 Mass-media se prezintă a fi un concurent serios al școlii. Cultura media influențează, în
paralel cu școala, formarea atitudini față de parentalitate la tânăra generație cu riscul ca
produsele mediatice să devină un factor determinant în alegerea orientărilor axiologice ce țin de
instituția familiei și parentalității. Această nouă realitate socială vorbește despre invazia mass-
media în formarea personalității viitorului părinte și ne cere să analizăm tipul de relație care se
creează între familie, școală și mass-media, percepuți ca parteneri în formarea tinerilor de azi
pentru o maternitate și o paternitate responsabilă. Aceștia sunt obligați să formeze personalitatea
viitorilor părinți și să ajute fiecare tânăr în parte să se orienteze în viitor spre parentalitatea
responsabilă, fără a compromite libertatea individuală.3

Cultura media în calitate de fenomen istoric s-a dezvoltat în decurs de secole,

impunându-se drept o componentă indispensabilă a structurii sociale, fără de care societatea
contemporană nu ar putea supraviețui. Deloc întâmplător faptul că prin extinderea sa la nivel
global mass-media a avut rolul de a comprima spațiul și timpul prin răspândirea în timp real a
informației, contribuind la informarea și educarea oamenilor, consolidând democrația și culturile
naționale, aspect subliniat la vremea sa și de M. McLuhan în celebrul său studiu despre rolul și
funcțiile mijloacelor de comunicare în masă și a culturii în structura civilizației umane, Galaxia
Gutenberg: „S-ar putea ca tiparul și naționalismul să fie coaxiale, sau coordonate, chiar și pentru
simplul motiv că, datorită tiparului, un popor se vede pentru prima dată pe sine. Limba națională,
apărând ca o imagine de o mare precizie, permite să se întrevadă pentru un moment o unitate
națională definită de frontierele lumii. Și mai mulți oameni au cunoscut această unitate vizuală a
lumii lor materne prin mijlocirea ziarelor”4

Nu putem elimina mass-media din viața tinerilor sau din viața noastră, dar o putem
controla. Relația „Cultură-Societate”- trebuie respectată mai ales de mass-media, iar buna
practică jurnalistică este extrem de importantă, deoarece media nu doar că poate ci chiar
influențează populația. Un exemplu negativ de cultură din mass-media românească sunt anumite
episoade din Acces Direct (cu toții știm emisiunea care este difuzată pe Antena 1), mai exact în
cele care cazurile sociale sunt prezentate pentru a atrage rating, nu pentru a fi rezolvate. Acest
lucru este cât se poate de nociv atât pentru adulți cât și pentru copii care sunt lăsați să vizioneze

3
Cruise J.K. O introducere în studiul comunicării: Presă, film, radio, televiziune, rețele multimedia. Lisabona:
Universitatea Tehnică din Lisabona, 2012.
4
MacLuhan. Marshall. Galaxia Gutenberg. București: Editura Politică, 1975, pag. 532
astfel de comportamente la TV. Faptul că apar persoane care provin din medii „defavorizate” sau
la momentul apariției acestea sunt într-o stare în care nu judecă lucid ceea ce fac, nu este vina
acestora ci a jurnaliștilor, a mass-mediei care promovează acest lucru. Dacă o persoană din
mediul rural care nu a avut acces la educație (și are 8 clase) vine într-un platou de televiziune,
inconștientă de imaginea care i se va oferi după ce este întrebată anumite lucruri din viața
personală nu este vina acesteia, ci a celor care sunt conștienți, din experiență, ceea ce transmit la
TV. Pentru că am oferit detalii asupra unor cazuri care s-au întâmplat, am să las și sursa pentru
câteva dintre acestea: Viorel rupe tăcerea, după ce Veronica a ajuns de urgență la spital 5, Petruţa,
sfâșiată de durere! După trei luni de dragoste, iubitul a dispărut fără motiv! 6, casa capcană
mortală pentru trei frățiori! Mama este acuzată că și-ar crește copii în mizerie 7. Acestea sunt doar
câteva dintre cazurile negative pe care mass-media le promovează la TV. Deși nimeni nu și-ar
dori din păcate există oameni care se află în situațiile menționate mai sus, însă presa nu trebuie sa
intre în viața privată a omului și să expună pe un ecran fiecare detaliu. Din punct de vedere al
culturii aceste exemple ar trebui să dispară mai ales pentru că sunt influențe negative celor mici
în special. Una este să arăți ca instituție media societatea în care trăim și alta să faci intruziune în
viața privată a persoanelor. Trecând peste aceste exemple care fac parte din mass-media
românească și care transmit și promovează un tip de cultură care înjosește persoanele în cauză, aș
dori să ne axăm pe legătura dintre cultură și societate și pe aspectele care pot evita aceste
exemple negative.

Este imposibil să verificăm fiecare știre care apare pentru că zilnic apar mii sau chiar
milioane de știri, unele verificate și de calitate, iar altele mai puțin calitative, printre acestea se
filtrează inevitabil si fake news. Pe lângă faptul că utilizatorii pot accesa informația oricând și de
oriunde, fie corectă sau eronată, internetul a adus introdus încă o metodă prin care presa poate fi
afectată sau ajutată depinde de caz, iar aceasta este posibilitatea oricărui utilizator de a posta o
noutate sau de a transmite o informație pe rețelele personale pe care le au în social media. Acest
fapt poate face rău presei, dar în același timp ajută jurnaliștii din ziua de astăzi care nu mai își

5
Viorel rupe tăcerea, după ce Veronica a ajuns de urgenţă la spital, YouTube, https://www.youtube.com/watch?
v=MvJlfXL9pAI (06.02.2023)
6
După trei luni de dragoste, iubitul a dispărut fără motiv! https://www.youtube.com/watch?v=ixlkyXt2zMg
(05.02.2023)
7
casa capcană mortală pentru trei frățiori! Mama este acuzată că și-ar crește copii în mizerie
https://www.youtube.com/watch?v=gu_DkmubA2A (05.02.2023)
realizează documentarea pe teren „internetul prezintă avantajul că oricine poate să fi e un
jurnalist. Dezavantajul este, desigur, că oricine poate fi un jurnalist”8.

Despre problema credibilității presei a început să se vorbească de multă vreme, însă odată
cu apariția internetului această tema a fost tot mai des întâlnită deoarece accesul la informație
este altul față de cel pe care îl aveau oamenii cu 2 sau 3 decenii în urmă. Acest dezavantaj se
poate diminua, dar niciodată înlătura în totalitate mai ales într-o societate democratică dezvoltată
în care populația are acces la internet și dreptul la libera exprimare. 9

Dar cum stau lucrurile cu adevărat în problema impactului mass-media asupra formării
tinerilor pentru parentalitatea responsabilă? În primul rând, este naiv să credem că mass-media îi
afectează doar pe unii, în timp ce alții sunt în siguranță. În al doilea rând, justifică relativismul
axiologic, care încearcă să răspândească ideea că nu există criterii obiective pentru evaluarea
produselor și programelor media, altele decât criteriul gustului. Adevărul constă în existența unui
sistem universal de valori umane, vorbim despre viață, libertate, sănătate, dragoste, procreare.
Familia și școala ar trebui să-i educe pe tineri prin și pentru aceste valori; să-i facă să le urmeze;
să dezvolte capacitatea de a evalua corect și de a alege ca puncte de referință care sunt cu
adevărat benefice pentru a-și trăi viața în armonie și satisfacție. Prin urmare, familia și școala,
asumându-și responsabilitatea pentru formarea generației tinere pe dimensiunea parentalității
responsabile, trebuie să formeze o alfabetizare critică și imunitate împotriva efectului nociv al
mass-media. Astfel, familia și școala își vor putea concentra eforturile pentru a neutraliza
impactul negativ al mass-media asupra parentalității firești și responsabile.10

Cultura media și societatea sunt două lucruri care evoluează împreună, iar jurnaliștii
trebuie să respecte și să fie conștienți de puterea lor. În ceea ce privește respectarea, aici mă refer
la codul unic deontologic pe care orice jurnalist ar trebui să-l aibă în evidență. Mă leg de acest
aspect pentru că este unul extrem de important pentru buna practică.

Profesiunea de jurnalist este liberă și independentă, în concordanță cu principiile

dreptului la libera exprimare și ale dreptului la informație enunțate de Declarația Universală a
Drepturilor Omului, de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, de Constituția României,
8
Nicu Urs, Internetul și schimbările în presa scrisă, Editura Accent, Cluj-Napoca 2013, pp. 55-56
9
Nicu Urs, Internetul și schimbările în presa scrisă, Editura Accent, Cluj-Napoca 2013, pp. 77-78
10
Ovcerenco N. Educația tinerilor pentru parentalitate în contextul globalizării. Studiu monografic. Chișinău:
Tipogr. UPSC, 2016, p. 321.
precum și de Codul Deontologic al Jurnalistului, ce face parte integrantă din prezentul contract
colectiv de muncă. Jurnalistul este acea persoană a cărei principală sursă de venituri este obținută
din realizarea de produse jurnalistice - fie ca angajat, fie independent - indiferent de domeniul
mass-media în care lucrează (presă scrisă, audiovizual, online etc.)11

Viața privată, discriminarea, defăimarea și alte lucruri care se abat de la buna practică
jurnalistică aduc rezultate negative asupra culturii pe care mass-media o promovează, iar dacă
cultura media este prezentată și înțeleasă negativ, categoric nu în toate cazurile ci în cele pe care
le-am menționat, instantaneu consumatorii media vor „absoarbe ca un burete” ceea ce media
oferă. În concluzie, viitoarele generații au informația la un simplu click, iar acest lucru poate
aduce atât avantaje cât și dezavantaje. Avantajele sunt cunoașterea, atât a culturii, cât și ale
celorlalte evenimente, mult mai rapid, iar dezavantajele pot fi dezinformarea, accesul la
informație care poate afecta intelectul sau comportamentul (în cazul copiilor). În orice domeniu
există avantaje și dezavantaje, însă faptul că acest val de informații și de cultură abundentă vine
peste noi nu e un lucru bun în totalitate. Cultura media poate promova și poate aduce la
cunoștință multe aspecte ale societății pe care oamenii nu le știau și sunt de interes. Cultura
unește oamenii, iar faptul că media are puterea de a transmite ceva bun este formidabil din punct
de vedere al unei societăți.

Să nu uităm că media este a patra putere în stat, iar dacă ne gândim într-una la acest
aspect ca unul pozitiv am putea ajunge la o societate culturală mult mai bună, atât din punct de
vedere al mass-mediei cât și din alte puncte de vedere.

11
CODUL DEONTOLOGIC AL JURNALISTULUI | Contract 993/2006
https://lege5.ro/gratuit/ha2tsmrw/codul-deontologic-al-jurnalistului-contract-993-2006?dp=gi4tanbrgyzta
(05.02.2023)