Universitatea Valahia, Târgoviște

Master: Multilingvism și interculturalitate în context european

Mass-media și fenomenul mondializării

Zanfira Elena-Simona
Anul 1
 Etimologic, termenul ​„mass-media​” prvine din limba latină. „​mass”​, în limba
latină, însemna ceva depreciativ, plebeic, amestecătură de rase umane, iar „media”> lat.
medium, însemna ​„miez”, așadar ​„mijloc”, înțelesul acestui termen fiind ​„mijloc de
comunicare​”. Precizăm că substantivul „media” este deja un plural, așadar „​mijloace
mass-media”​ reprezintă o tautologie.
Mass-media este denumirea generală a tuturor mijloacelor de informare în masă.
Aceste mijloace fiind variate: presa sau mijloace electronice de informare ( televizor,
radio, rețele de calculatoare). Dezvoltarea acestora a dus la o răspândire pe scară largă a
informației. Acționând după proverbul latin ​„Verba volant, scripta manent”, oamenii au
inventat presa scrisă, alături de televiziune și radio, în zilele noastre fiind unele dintre
cele mai răspândite mijloace de informare. Din nefericire, mass-media reprezintă și un
mijloc de dezinformare pentru indivizi. Luăm ca exemplu două persoane sau instituții
aflate în conflict, care își pot face publice opiniile, atrăgând simpatizanți de o parte și de
alta. Mediatizarea opiniilor poate degenera în alte conflicte. De aici deducem că
mass-media este cea mai eficientă cale de manipulare a masei prin persuasiune.
Mijloacele electronice de informare sunt într-o continuă dezvoltare, se caută
rapiditatea transmiterii informației către individ și o mobilitate cât mai mare a aparatului
pentru ca individul să aibă întotdeauna acces la informație.
Televizorul se folosește de imaginea video, sunet și culoare, prin care oamenii pot
vizualiza informațiile, confirmând zicala „o imagine face cât o mie de cuvinte”.
Radio-ul este mai limitat în acest sens, acesta rezumându-se la propagarea
informației doar prin sunet, tonalitatea vocii sau a muzicii. Așa cum presa scrisă se
rezumă doar la pagini scrise și, eventual, însoțite de imagini care confirmă cele scrise.
Însă, internetul este una dintre inovațiile societății a ultimilor zece ani, care se folosește
de toate posibilitățile imaginabile de a propaga o informație. Și, totuși, acest lucre este
oare benefic pentru societatea noastră?

Pe lângă avantajele pe care le oferă mass-media, de a cunoaște și de a vedea lucruri, de a

informa oamenii cu știrile de ultimă oră, aceasta are și dezavantaje.
Ne vom ocupa puțin de prezentarea dezavantajelor: mass-media induce în eroare
populația prin știri negative asociate cu muzică potrivită, creând un fundal potrivit pentru
sensibilizarea opiniei publice; desensibilizează populația prin: combinarea rapidă a
știrilor tragice cu reclame sau alte știri de divertisment; trecerea de la un subiect la altul,
atât de rapid, neoferind omului posibilitatea de a gândi în profunzime la știrea respectivă;
expunerea populației la imagini din ce în ce mai imorale sau violente, pornografia fiind o
altă gaură neagră a mass-media.
Dar nu putem ignora meritele și faptul că mass-media reprezintă, fără doar și
poate, poziția cea mai avansată în ceea ce privește evoluția spre nou a structurilor care
compun societatea românească. Ajutându-ne pe noi, ca nație, să ne apropiem rapid spre
valorile lumii și civilizației occidentale, de realizarea cărora depinde viitorul țării noastre.
O nouă tehnologie se instalează prin renunțarea rapidă a modalităților tradiționale
de aconverti comunicarea orală în comunicarea scrisă, tehnologie care aduce, pe lângă
numeroase avantaje, și un nou mediu și tip de cultură, aflat în conflict nedecalrat cu
vechile modalități de comunicare tradițională.
Comunicarea este un sistem vast și complex adaptabil contextelor în schimbare,
profund expansiv în ultimele decenii. Este la rându-i generator de noi contexte, parte a
unui determinan, circumscris unor norme, funcționând pe baza unor coduri și sisteme de
coduri, manifestând o anumită procesualitate. Este vorba de spațiul social ce comportă o
structură și un proces. Procesele de comunicare au suferit de-a lungul istoriei modificări
și adaptări, în funcție de structurile sociale la care s-au raportat, dar și funcție de nivelul
de „inteligentă” pe care o dobândește o societate la un moment dat. Comunicarea este
influențată indubitabil, la un moment dat, de acești factori. Cei mai mulți autori din
domeniu recunosc în acest spațiu trei factori importamți: mass-media, structurile politice
și opinia publică.

Internetul este, de asemenea, foarte utilizat în zilele noastre și putem afirma că

este segmentul cel mai important din multimedia. Internetul reprezintă un sistem mondial
de rețele de calculatoare interconectate care înlesneșteserviciile de comuncare a datelor,
cum ar fi deschiderea unei sesiuni de lucru la distanță, transferul de fișiere, e-mail.
Prin intermediul internetului putem conversa pe viu cu participanți din toată lumea ,
comprimând timpul.
Din ce în ce mai multă lume își procură informațiile de pe internet, motivul
principal fiind reprezentat de faptul că este comod și rapid. Însă, internetul nu ar putea fi
folosit fără computer ( intițial fiind o mașina de calculat, apoi devenind un adevărat creier
artificial). Comercializarea sa are loc începând cu anul 1975, iar la doar 10 ani distanță,
apare laptopul, un computer de mici dimesiuni, dar cu o putere tot mai mare. Principala
calitate a computerului este enorma capacitate de stocare a informației.
Globalizarea este termenul întrebuințat pentru a descrie un proces multicauzal
care are drept rezultat faptul că evenimentele care au loc într-o parte a globului au
repercursiuni din ce în ce mai ample asupra societăților din alte părți ale globului.
În țara noastră, mondializarea este privită într-un mod diferit de către mediile
economice, politice și culturale, având drept implicație faptul că problemele devin mai
mult globale decât naționale, cerând, la rândul lor, o soluționare globală.
În era globalizării se poate comunica liber de orice constrângeri oriunde de oriunde. Nu
există limită in această direcție pentru țările racordate la sistemul globalizării. Această
democratizare a tehnologiei a deschis cu adevăratcalea unei circulații libere a informației
pe toate planurile, proces soldat cu consecințe fantastice, sub toate aspectele.
Globalizarea are și latura ei negativă. În țările mai puțin dezvoltate, mulți au
suferit din cauza globalizării, fără a primi un sprijin în ceea ce privește sistemul de
securitate socială. Globalizarea conduce la o dereglare demografică, accentuarea
fenomenului de sărăcie la nivel global, instabilitate economică, amplificarea și
degenerarea conflictelor.

În era globalizării, unele țări caută să-și întărească identitatea în detrimentul

dizolvării identității altor țări.
În concluzie, mondializarea, ca toate fenomenele umane a fost determinată de
numeroși factori printre care se enumeră și mass-media, televizorul, radio-ul și internetul,
devenind un proces obiectiv, implacabil ce se desfășoară cu o viteză amețitoare și greu de
urmărit.