PRESA CA A PATRA PUTERE

Elena – Alexandra DOROBANȚU

2023

Presa reprezintă totalitatea modalităților de comunicare care pot ajunge la un număr foarte
mare de oameni. Presa este o formă de exprimare a libertății de gândire care contribuie la
formarea opiniei publice. Ea contribuie totodată la schimbul de idei și exprimarea diversității de
opinii și perspective în cadrul societății. ( Daniela Elena. 2014, pg.1)
Presa reprezintă o platformă complexă și diversificată, inclusiv ziare, reviste, televiziune,
radio și platforme online. Aceasta acoperă o gamă largă de subiecte, de la știri de actualitate și
reportaje la analize, comentarii și divertisment. Esențială într-o societate democratică, presa
funcționează ca un filtru al informațiilor și ca un mediator între evenimente și publicul larg.
Presa, ca a patra putere, își asumă o funcție crucială în furnizarea de informații corecte și
echilibrate. Având capacitatea de a aduce la lumină abuzuri, corupție și injustiții, presa devine
ochiul vigilent al societății. De asemenea, joacă un rol esențial în educarea cetățenilor și în
facilitarea dezbaterii publice, contribuind la formarea unei opinii publice informate și angajate.
( Daniela Elena. 2014, pg.1)
Cu această putere vine și o mare responsabilitate. Presa trebuie să acționeze în
conformitate cu principiile etice și să evite capcanele sau manipulările informațiilor. Jurnaliștii
trebuie să fie gardieni ai adevărului, să se angajeze în jurnalism de calitate și să ofere o
perspectivă echilibrată asupra evenimentelor. ( Daniela Elena. 2014, pg. 2 )
Interacțiunea presei cu celelalte puteri ale statului este complexă. Deși trebuie să rămână
independentă, presa are rolul de a exercita presiune asupra celorlalte puteri, de a le monitoriza și
a aduce în atenție acțiunile care pot afecta buna funcționare a societății. Prin investigații
jurnalistice și dezvăluiri, presa devine un element de control și contrapondere. ( Daniela Elena.
2014, pg. 3)
Teoreticieni precum Walter Lippmann și Noam Chomsky au adus contribuții semnificative
la înțelegerea relației dintre presă și putere. Conceptul de "manufacturare a consensului"
evidențiază modul în care presa poate influența și modela opinia publică, punând sub semnul
întrebării ideea unei informații pure și imparțiale. În lumina contribuțiilor teoretice semnificative,
este esențial să explorăm operele unor gânditori precum Walter Lippmann și Noam Chomsky.
Lippmann, în lucrarea sa "Opinia Publică", subliniază importanța mediului informațional și a
modului în care acesta modelează percepțiile publicului. El argumentează că cetățenii obțin
informațiile lor în principal din intermediul presei, iar calitatea acestor informații influențează
decisiv modul în care sunt formați și își exprimă opiniile. (Lippmann, W. 2009, pg. 23)
De asemenea, teoria "manufacturării consensului" a lui Noam Chomsky și Edward S.
Herman, expusă în lucrarea "Manufacturing Consent: The Political Economy of the Mass
Media", aduce în discuție conceptul că presa este o instituție puternic influențată de interesele
corporatiste și politice. Acești autori susțin că, în ciuda diversității aparente, presa își îndeplinește
funcția de a crea un consens asupra anumitor probleme în rândul publicului. (Chomsky, N., &
Herman, E. S. 1998, pg. 55)
Pentru a ilustra impactul real Bob Woodward și Carl Bernstein, au examinat câteva studii
de caz și exemple practice relevante. Un exemplu notabil este rolul presei în investigarea și
dezvăluirea scandalului Watergate în Statele Unite în anii '70. Jurnaliștii de la Washington Post,
în special cei numiți în prim plan, au jucat un rol esențial în aducerea la lumină a abuzurilor de
putere și a conspirației la nivel înalt. (G.G. 2017, pg 2)
Un alt exemplu este implicarea presei în mobilizarea publicului în cazuri de injustiție
socială sau abuzuri. Campaniile media care au evidențiat probleme precum discriminarea rasială,
drepturile civile și mediu au avut un impact semnificativ în conștientizarea publicului și
stimularea schimbărilor sociale.
Cu avansul tehnologic, presa a suferit transformări semnificative, de la apariția presei
scrise, aceasta s-a extins la radio, televiziune și, în era digitală, la platforme online. Internetul a
adus cu sine o revoluție în distribuirea și accesul la știri, dar a și ridicat provocări legate de
veridicitate și manipulare a informației.
Pe lângă rolul său în menținerea echilibrului puterii, presa poartă și o responsabilitate
socială. Aceasta trebuie să abordeze subiecte importante și să sensibilizeze publicul asupra
problemelor sociale, contribuind astfel la schimbarea în bine a societății. Însă asta nu o face să se
confrunte cu propagarea știrilor false sau manipularea informațiilor. Fenomenul de fake news
reprezintă o amenințare la adresa credibilității presei și a încrederii publicului. Jurnaliștii și
organizațiile de presă trebuie să dezvolte mecanisme eficiente de verificare a faptelor și să
promoveze informații corecte și echilibrate. ( Patterson, P., & Wilkins, L. 2021, pg. 15)
 Libertatea presei și a exprimării sunt fundamentale pentru funcționarea unei societăți
democratice. În unele regiuni ale lumii, presa se confruntă cu cenzura și restricții, iar jurnaliștii
pot fi supuși presiunilor politice. Promovarea și apărarea acestor libertăți rămân o luptă esențială
pentru presa independentă. Totodată, Jurnalismul de investigație reprezintă un pilon important al
presei. Dezvăluirile și investigațiile adânci asupra unor subiecte sensibile pot aduce la lumină
abuzuri, corupție și încălcări ale drepturilor, având un impact semnificativ asupra societății.
Jurnaliștii se confruntă cu dileme etice constante în procesul de colectare și prezentare a știrilor.
Păstrarea integrității, respectarea drepturilor individuale și evitarea discriminării sunt aspecte
esențiale ale responsabilității etice în presă. ( Patterson, P., & Wilkins, L. 2021, pg. 20)
O altă dimensiune importantă a presei este globalizarea. În era actuală, știrile pot traversa
granițele naționale în timp real, aducând o perspectivă globală asupra evenimentelor. Această
schimbare poate contribui la o înțelegere mai amplă a problemelor mondiale, dar poate genera și
provocări legate de interpretarea culturală și subiectivitatea informației. ( Patterson, P., &
Wilkins, L. 2021, pg. 34)
Finanțarea presei a devenit o problemă crucială, mai ales în mediul digital, unde modelele
tradiționale de afaceri sunt contestate. Publicitatea online, abonamentele și alte surse de finanțare
au devenit subiecte de dezbateri privind sustenabilitatea presei și a jurnalismului de calitate. Cu
schimbările rapide în modul în care oamenii consumă știri, de la platformele tradiționale la cele
digitale, se conturează noi modele de comportament în rândul publicului. Înțelegerea acestor
schimbări poate fi esențială pentru adaptarea presei la nevoile și așteptările audienței.Mai mult de
atât, în multe situații, presa se confruntă cu presiuni din partea guvernelor sau a altor instituții de
putere. Tensiunile dintre presă și putere pot crea conflicte privind libertatea de exprimare și
accesul la informații, evidențiind nevoia de a apăra independența presei. ( Patterson, P., &
Wilkins, L. 2021, pg. 39)
În concluzie, presa, recunoscută ca a patra putere în stat, reprezintă o forță vitală și
complexă în societatea contemporană. De la rădăcinile sale în comunicarea scrisă până la
evoluțiile tehnologice și diversificarea platformelor, presa a devenit un actor cheie în formarea
opiniei publice și în menținerea echilibrului puterii. Prin contribuția sa la pluralismul de idei,
promovarea democrației, investigația jurnalistică și responsabilitatea socială, presa exercită o
influență semnificativă asupra societății.
 Cu toate acestea, provocările precum propagarea știrilor false, presiunile politice,
finanțarea incertă și evoluția tehnologică pun presiune asupra presei să își mențină integritatea și
să rămână un factor de încredere pentru public. În ciuda acestor provocări, presa rămâne
esențială pentru funcționarea unei societăți democratice, asigurând transparență, responsabilitate
și informare corectă. Astfel, prețuirea și protejarea independenței presei rămân fundamentale
pentru menținerea unui echilibru democratic și pentru promovarea unei societăți informate și
participative.

Bibliografie
1. Lippmann, W. (2009). Opinia Publică. București: Editura Comunicare.
2. Chomsky, N., & Herman, E. S. (1998). Manufacturing Consent: The Political Economy of the
Mass Media. America: Editura Vintage.
3. Patterson, P., & Wilkins, L. (2021). Media Ethics: Issues and Cases in Mass Communication.
Lanham: Rowman & Littlefield Publishers.
4. G.G. (2017). Fost oficial: Scandalul Watergate parește în comparație cu Trump-Rusia. Digi24.
https://www.digi24.ro/stiri/externe/sua/fost-oficial-scandalul-watergate-paleste-in-comparatie-
cu-trump-rusia-738937
5. Daniela Elena. (2014). Presa: A Patra Putere în Stat. Scribd.
https://ro.scribd.com/document/220042081/Presa-A-Patra-Putere-in-Stat