TINERETUL SI MASS MEDIA

o CE ESTE MASS MEDIA?

Mass-media reprezintă totalitatea mijloacelor tehnice de transmitere a informaţiilor în

rândul maselor. Care au luat o dezvoltare deosebită în epoca contemporană. Având
receptivitate şi influenţe educaţionale şi mobilizatoare asupra publicului. Trăim într-o
epocă dominată de mass-media, omul contemporan este condiţionat de mass-media. Este
supus unei presiuni continue din partea ideologiei propagate de mass-media.

o ROLUL MASS-MEDIA:

Prin intermediul mass-media sunt transmise atât pe plan intern, cât şi pe plan
internaţional şi chiar mondial variate mesaje informaţionale cu caracter recreativ-
distractiv şi anume: ştiinţifice, tehnice, culturale, artistice, politice, economice, etice,
juridice, sportive, religioase. Dezvoltarea mijloacelor de informare în masă a dus la o
răspândire pe scară largă a informaţiei, aceasta fiind rezultatul dorinţei indivizilor de a fi
informaţi. Receptarea mesajelor transmise prin mijloacele prezentate mai sus se face pe
trei căi principale, care pot fi combinate sau separate, şi anume: audio-ca ascultător,
video-ca vizualizator şi scris ca cititor.

o FUNCTIILE MASS- MEDIA:

a) Funcţia de informare (informaţională), ce satisface o incontestabilă trebuinţă umană.

Varietatea informaţiilor generale şi speciale distribuite prin intermediul mass-media vin
să satisfacă dorinţa de emancipare personală într-un consum sporit de informaţie.
Metodele multimedia au desfiinţat practic distanţele, lărgind posibilităţile oamenilor de a
comunica instantaneu între ei. Aplicaţiile multimedia au un caracter diversificator al
surselor de cunoaştere.

b) Funcţia instructiv-culturalizatoare, care se referă atât la furnizarea explicită de

cunoştinţe cultural-ştiinţifice, ca în cazul unor filme documentare sau pagini de
popularizare a ştiinţei din publicaţiile periodice, cât şi la promovarea, într-o „formă mai
puţin evidentă, dar cu atât mai persuasivă, a valorilor, normelor, modelelor de
comportament ce ţin de paradigma culturală a societăţii, la a cărei stabilitate contribuie
astfel, într-o măsură deloc neglijabilă.” Prin dezvoltarea şi răspândirea lor, noile medii de
comunicare au schimbat în mod radical condiţiile sociologice de expansiune culturală.
Datorită facilităţilor pe care le aduce, multimedia a accentuat în proporţii considerabile
“consumul de cultură” jucând un rol însemnat în grăbirea procesului de universalizare a
culturii spirituale.
 c) Funcţia de transmitere culturală constă în transmiterea valorilor şi normelor sociale de
la grupurile sociale către indivizi, de la o generaţie la alta, ceea ce are drept consecinţă
creşterea coeziunii sociale, întărirea integrării sociale a indivizilor, reducerea armoniei,
standardizarea normelor culturale.

d) Funcţia de interpretare, ce se manifestă atât de explicit prin producţiile jurnalistice de

genul editorialului sau al comentariului. Primul exprimă punctul de vedere oficial al
organului de presă, pe când cel de-al doilea face cunoscute publicului numai opiniile
personale ale autorului său. Sunt cuprinse aici şi selectarea informaţiei transmise şi
stabilirea unor priorităţi percepute de receptori drept adevărate ierarhii de importanţă.

e) Funcţia de divertisment constă în producerea destinderii şi a amuzamentului.

o IMPORTANTA ACORDATA DE TINERI MASS- MEDIEI:

Locul ocupat de mass-media în viaţa tinerilor, influenţa pe care o are mass-media asupra
dezvoltării tinerilor, opinia mass-mediei cu privire la diferenţa dintre generaţia actuală şi
generaţiile precedente, dar şi despre avantajele şi respectiv dezavantajele ce pot apărea
pentru tinerii din ziua de azi, la intrarea în Uniunea Europeană, sunt subiecte ale mass-
mediei.

Pe parcursul anilor, o serie de articole din mass-media, a subliniat latura negativă şi

pozitivă a tinerilor
din România. Astfel tinerii sunt observaţi în timpul activităţii lor politice benefice pentru
societate în articole precum: "Tinerii din politica îşi dau mâna", "Tinerii îşi spun
cuvântul" sau "O lege pentru tineri". Din punct de vedere educaţional, mass-media îi
înfăţişează pe tineri într-o lumină, negative datorită situaţiilor şcolilor, dar şi datorită
metodelor educative şi a violenţei în şcoli: "Educaţie în şantier", "Universitatea de vară"
sau "Trimişi în judecată în urma unei afaceri cu un paşaport".

În primul rând orice tânăr trebuie să fie conştient că mass-media, deşi ar trebui să
promoveze binele omului, este din ce în ce mai mult un instrument de condiţionare.
Multe dintre filme, emisiuni şi videoclipuri deformează realitatea, răspândesc false
modele de viaţă şi îi constrâng, mai ales pe cei tineri, să se conformeze pentru a fi "în
rând cu lumea". Însă lumea mass-media, în care totul este "frumos şi plăcut", este o lume
fabricată, ireală, care nu umple viaţa, ci, dimpotrivă, o goleşte de ceea ce este cel mai
adevărat şi uman.

În al doilea rând, un tânăr care analizează puţin situaţia nu poate să nu îşi dea seama că
mass-media alimentează din ce în ce mai mult o cultură a satisfacţiei şi a plăcerii.
Căutarea binelui şi a fericirii este legitimă pentru fiecare om, însă o mare parte din mass-
media, prin programele sale, amăgeşte persoana, oferindu-i doar câteva clipe de bucurie
sau de mulţumire fără a o ajuta să îşi construiască o viaţă cu adevărat fericită.
 În al treilea rând, orice tânăr trebuie să deschidă ochii şi să nu accepte să fie victima
intereselor comerciale. Multe emisiuni Tv., reviste, spoturi publicitare, video-clipuri etc.
nu au decât un singur interes: să facă bani pe spatele tinerilor. Astfel continuă să propună
mesaje care generează teamă şi nesiguranţă, determinând ca viaţa tinerilor să nu fie
senină şi mulţumitoare.

Ţinând cont de toate aceste lucruri nu înseamnă că toate mijloacele de comunicare în

masă trebuie să fie demonizate! Un bisturiu în mâna unui medic poate salva o viaţă, în
mână unui criminal poate ucide! Aşadar, este important să învăţăm să folosim cu
discernământ toate aceste instrumente de comunicare, încât ele să fie spre creşterea
noastră. Iată două criterii în acest sens. Mai întâi trebuie să ne educăm să comunicăm prin
intermediul acestor mijloace şi nu doar să consumăm. Putem fi protagonişti şi nu doar
destinatari sau, mai grav, victime! Apoi este necesar să ne educăm să avem un spirit critic
faţă de tot ceea ce ni se propune. "Nu tot ce zboară se mănâncă", spune un proverb, deci
nu tot ceea ce se vede pe ecranul televizorului, se citeşte pe internet sau se lecturează într-
o revistă este adevărat. Exerciţiul analizei, al reflecţiei şi, dacă este cazul, al contestării nu
trebuie să lipsească.

o PUBLICITATEA

Tinerii sunt cu predilectie o tinta vanata de clienti si de agentiile de publicitate, pentru ca

sunt deschisi la nou, receptivi la notiunea de brand si dispusi sa-si cheltuiasca banii pe noi
produse. De aceea, orice studiu pe acest segment este bine venit, pentru ca de miscarile
din interiorul acestuia depinde si strategia de comunicare a clientilor.

Volumul de publicitate pe care il poate „inghiti” un tanar poate ajunge la 23.000 de

spoturi publicitare intr-un an, cele mai multe venind din comunicatii si electronice,
produse cosmetice si de ingrijire corporala, bauturi racoritoare si alimente.

Segmentul tanar este un adevarat „burete” pentru reclamele TV, 86% din cei chestionati
manifestand o atitudine pozitiva fata de publicitatea la televizor.Una dintre ideile
rezultate din aceasta cercetare arata ca „raspunsul la brand este mai puternic decat
raspunsul la reclama”. Adica, tinerii aleg un produs in primul rand datorita brandului si in
al doilea rand pentru ca au vazut reclama.Creatorii de spoturi publicitare ar trebui sa tina
cont de comentariile tinerilor fata de calitatea reclamelor. Tinerii taxeaza lipsa de
imaginatie din reclamele TV, mai ales la capitolul „casting” (un cuvant atat de drag
publicitarilor!), mai concret, migrarea actorilor de la un spot la altul.