Teorii privind influența mass-media

Începând de la teoria lui Lippmann, teoria cultivării, a dependenței, a stabilirii ordinii de zi, a spiralei
tăcerii, etc – toate acestea relevă modul în care mass media influențează comportamentele, fie
direct sau indirect, pe termen lung sau mediu. E. Noelle-Neumann apreciază că există un procent de
circa 20 % de indivizi care își exprimă convingerile cu fermitate chiar și dacă acestea sunt contrare
opiniei dominante. (Gabriel A. Almond, Sidney Verba, 1996).
Cele mai importante evenimente interne sau externe, despre care marea majoritate dintre noi are
opinii formate extrem de puternice, ne-au fost aduse la cunoștință de către mass-media. De aici și
ușurința cu care mass-media poate influența judecățile de valoare și, prin urmare, alegerile pe care
oamenii le fac sau deciziile pe care ei le pot lua în urma lor.
În funcție de evenimentele prezentate în buletinele de știri, în presa scrisă, la radio, etc., oamenii își
organizează viața. Oamenii depind de mass-media pentru a fi informați, iar cei care știu cum să
profite de acest lucru, câștigă o mare parte din audiența publică. În primul rând, toate aceste forme
moderne, modele ale comunicării în masă, acționează asupra minții omului în general,
probabil televiziunea fiind cea mai utilizată formă a comunicării în masă, căci “audiența” se
rotunjește la un număr extrem de ridicat.
Teoreticienii sunt de acord că presa și celelalte mass-media au efecte asupra indivizilor, grupurilor,
instituțiilor și maselor, modelând personalitatea umană sub aspect cognitiv, afectiv și
comportamental.
Un model, numit spirala tăcerii, creat de cercetătoarea germană Elisabeth Noelle Neuman,
imaginează efectele comunicării asupra individului în timp, ele împingând individul puțin și slab
informat spre marginea unei spirale, în funcție de comunicarea la care are acces subiectul. Un alt
model mai simplu este acela al fluxului în doi pași, care ia în calcul rolul liderului de opinie ca
mediator între mass-media și individ. Primul pas este efectul mass-media asupra liderului, al doilea
reprezentând influența acestuia asupra celorlalți indivizi audienți [1].
Modelul “Agenda setting” este propus de o teorie care privește efectul mass-media ca forme de
structurare a activității sociale propuse indivizilor în mod prioritar și acceptate de aceștia. Mass-
media lansează, definește problemele publice și, prin aceasta, stabilește agenda cetățeanului și a
omului politic.

 
Tinerii din ziua de astăzi sunt foarte uşor de inluenţat din toate punctele de vedere.Sunt foarte
sensibili şi de aceea ei cad pradănoilor tehnologii.Influenţa mass-medei pentru unii tineri este
importantă deoarece ofera unele informaţii utileîn viaţa de zi cu zi.Tinerii îşi pot forma un stil deviaţă
după exemplele pozitive sau negative din mass-media,de aceea atenţia tinerilor este captată de
modul de a vieţui al "vedetelor" întrucâtacestea sunt faimoase, au bani şi îşi pot satisface toate
trebuinţele, au o viaţă aparent minunată.Într-o societatea informată, totul este în continuămişcare şi
creştere, producerea creşte, iar acesta la rîndul său cere locuri de muncă noi. în acestă situaţie
creşte nivelul vieţii populaţiei şistabilitatea în societate, încrederea în ziua de mîine.Unele persoane
sunt de părere că mass media are o influenţă negativa asupra evoluţie spre maturitate a
adolescenţilor.Incercând să işi formeze un profil de om matur după exemplul celor din mass
media,iar de aceea ei trec foarte repede peste perioada copilăriei.Media este şi o sursă de
manipulareîn masă,deoarece foarte multe persoane sunt influenţate negativ de exemplele care sunt
date in media zi dezi,reuşind astfel să pună în umbră intelecualitatea/cultura,trăsătură rar intâlnită în
rândul acestora.Mass-media este un factor al educaţiei,care lasă urme adînci în memoria individului.
Ea poate să mărească sau să micşoreze experienţele unei persoane. într-o societate informatizată,
educaţia nu trebuie să rămînă în urmă. Mass- media este prezentă în cadrul societăţii
prinziare,reviste,radio,televiziune,internet.Mass-media ne afecteaza profund, deoarece ea constituie
o prezenta constanta in viata noastra. Alte institutii pot avea un impact mai puternic, dar nu unul atat
de persistent si adanc.