Știrile false – tehnici de identificare și deconstrucție

I. Obiective de învățare:
 Participanții vor înțelege conceptele: știri false (fake news), relatări circulare, clickbait, deep fake
 Participanții vor fi capabili să recunoască principalele caracteristici ale știrilor false
 Participanții vor fi capabili să verifice și să valideze informațiile din mai multe surse
 Participanții vor fi capabili să transmită elevilor informațiile prezentate în acest training
II. Context:
Știrile false sunt, fără îndoială, una dintre provocările sociale majore în zilele noastre și au devenit parte
din cultura populară. În contextul Brexit și al alegerilor din SUA, evenimente politice majore care au
influențat politica la nivel mondial, în anul 2016, sintagma „fake news” a fost desemnată drept cuvântul
anului de către Oxford Dictionary. Totuși, fenomenul are rădăcini adânci în istoria umanității, fiind
consemnat încă din secolul XVI în spațiul vest european. În Evul Mediu, chiar dacă presa nu exista formal
și social, au fost consemnate episoade de răspândire a unor zvonuri care au generat pulsiuni sociale
majore și au avut consecințe grave asupra unor grupuri etnice sau religioase.
În istoria modernă și contemporană, regimurile autoritare și dictatoriale au fost instaurate și menținute
prin distribuirea controlată de știri false, având clar o miză politică și ideologică. Însă nici regimurile
democratice nu au putut contracara apariția și propagarea știrilor false, acestea fiind, mai degrabă,
pârghii pentru notorietate și profit pentru unele instituții de presă.
Ecosistemul știrilor false a evoluat odată cu arhitectura socială globală, aducând procesul de identificare
și de combatere la un nivel de complexitate extrem de ridicat. Astfel, dacă în primul secol de presă
tradițională era relativ simplu și intuitiv procesul de identificare a promotorilor știrilor false, odată cu
extinderea Internetului și a rețelelor sociale circuitul parcurs de aceste pseudo-informații este mult mai
complex. În zilele noastre, distribuirea știrilor false nu mai este atributul exclusiv al jurnaliștilor sau al
instituțiilor de presă, orice individ conectat la internet putând fi, în egală măsură, și sursă și țintă a
știrilor false.
De ce este important să ne dezvoltăm abilitatea de identifica știrile false? Pentru că aceste știri nu doar
că se insinuează în toate domeniile vieții cotidiene, de la sfaturi medicale până la evenimente socio-
politice importante, dar ne afectează direct stilul și deciziile de viață.

Printre efectele nocive ale știrilor false, enumerăm:

1
 a) distorsionează percepția despre realitatea factuală și ne desensibilizează în fața realităților
contrafăcute (teorii ale conspirațiilor, misticism)
b) alterează capacitatea de a evalua în registrul moralității (vezi diada bun – rău) sau de a stabili
valoarea de adevăr (vezi diada fals – adevărat)
c) suprastimulează emoțional, prin activarea unor stări emoționale exacerbate și iraționale

III. Concepte cheie

Știrile false (fake news)

Definirea știrilor false (fake news) este destul de complexă, însă, în ultimii ani s-a ajuns la o formulă
agreată la nivel global. În principiu, o știre falsă reprezintă o relatare eronată, transmisă voluntar, cu
scopul de a induce în eroare publicul. Aceste știri intră în categoria hard fake news și presupun o muncă
uriașă de identificare și de probare a intenției și/sau scopului. În viața de zi cu zi, însă, suntem
bombardați de soft fake news, care pot fi foarte ușor camuflate în știri senzaționaliste sau incomplet
documentate.

Știrile din prima categorie, hard fake news, sunt folosite cu scopuri clare de propagare a unui anumit tip
de mesaj și de a altera percepția asupra realității. Cel mai adesea sunt produse și diseminate în scopuri
de propagandă politică.

Producerea și distribuirea de soft fake news are ca prim efect creșterea artificială a audienței și, inclusiv,
a veniturilor generate de audiență. Subiectele soft variază de la teme medicale până la zvonuri legate de
viața unor persoane publice.

Știrile false sunt foarte greu de identificat pentru că seamănă izbitor de mult cu știrile autentice. Există
însă câteva elemente de context care ar putea ușura munca de detectare a fake news:

1. Știrile false apar cu predilecție în momente tensionate din punct de vedere politic și social.
2. Știrile false au o cronologie neclară și abundă de formulări vagi sau generalizatoare.
3. Știrile false stârnesc reacții emoționale puternice (de regulă, negative).

2
 4. Știrile false evocă surse neoficiale sau greu de reperat (ex: cercetătorii britanici, surse din cadrul
Parchetului, un studiu realizat de academicienii sud-coreeni etc)

În procesul de identificare și de deconstrucție a știrilor false cea mai complicată etapă este cea de
demonstrare a intenției, a relei-voințe care stau la baza producerii și distribuirii de știri false. Prin
urmare, se recomandă prudență în a da verdicte categorice atunci când ne referim la jurnaliști,
formatori de opinie sau instituții de presă. E drept însă că o sursă care deține deja un „portofoliu” de
incidente care implică producere/distribuirea de știri false trebuie tratată, la rândul ei, cu precauție. De
aceea, cea mai bună metodă de a evita să devenim captivi ai unor surse de știri false este să diversificăm
sursele de informare și să comparăm informațiile și unghiurile de abordare. Mai mult, este recomandat
ca testul diversității surselor să includă și surse cu care suntem în dezacord, pentru că astfel ne
antrenăm și mai eficient instrumentele critice.

Relatări circulare (circular reporting)

În procesul de elaborare a unei știri, credibilitatea surselor este crucială pentru a contribui la valoarea de
adevăr a informațiilor furnizate. În cazul știrilor false, de cele mai multe ori, sursele sunt neclare și greu
de corelat. Aparent, articolul pare că abundă în surse care confirmă sau infirmă informația furnizată,
însă, la o analiză mai atentă constatăm că multe dintre aceste surse fie nu există, fie nu aduc elemente
suplimentare, de noutate.

Caz ilustrativ: Site-ul X susține că surse citate de publicația Y ar fi declarat că primarul comunei Z ar fi
acuzat de delapidare.

Probarea și verificarea surselor:

Pas 1: interogare pe Google a numelui primarului din comuna Z pentru a vedea dacă acel caz este
prezentat și de alte surse de informare.

Pas 2: dacă acel caz este promovat și de alte surse de informare, verificați sursele citate în interiorul
articolelor despre primarul comunei Z. Sunt tot surse neoficiale? Sunt citate site-ul X sau site-ul Y? Este o
muncă de detectiv însă identificarea corectă a surselor este esențială. Dacă observăm că există un
pattern, că știrea este preluată și replicată cu copy paste, cel mai probabil suntem martorii unui caz de

3
relatare circulară, în care „adevărul” este convenabil mascat într-un noian de surse care se citează
circular.

Pas 3: căutați surse oficiale (instituții, autorități judiciare) care să confirme sau să infirme acuzațiile de
delapidare la adresa primarului Z.

De ce este important să descâlcim circuitul surselor și valoarea de adevăr a informațiilor pe care le

primim?

Pentru că „O minciună repetată suficient de mult devine adevăr” (citat atribuit lui Joseph Goebbels,
Ministrul Propagandei în Germania nazistă; 1933 – 1945).

Clickbait

Tehnica clickbait a evoluat semnificativ odată cu dezvoltarea surselor de informare online și constă în
utilizarea unor titluri sau elemente auxiliare (fotografii, videoclipuri) înșelătoare, cu scopul de a da click
pe un anumit conținut (articol, știre, videoclip etc). De regulă, titlul este senzaționalist și folosește o
sintaxă precară, menită să-l convingă pe cititor/utilizator să acceseze conținutul. De cele mai multe ori,
promovată de titlu nu se regăsește în articolul propriu-zis sau are semnificații cu totul diferite.

Deep fake

Tehnica deep fake constă în alterarea voită a unor videoclipuri, prin suprapunerea de sunete și imagini
care fac posibilă redarea unor declarații sau acțiuni de către alte persoane decât cele prezentate în
imagini. Procesul de producție este extrem de complex și presupune utilizarea unor programe avansate
de învățare a algoritmilor (machine learning) și a Inteligenței Artificiale. Deoarece în ultimii ani au apărut
mai multe videoclipuri falsificate pe rețelele sociale, dar și pe diferite site-uri, în acest moment,
Facebook alocă resurse tehnologice semnificative pentru identificarea și blocarea distribuirii acestor
materiale. Cea mai frecventă utilizare a materialelor deep fake constă în falsificarea unor materiale
video pornografice în care fețele actorilor sunt suprapuse cu fețele unor persoane publice. Fenomenul
deep fake a depășit însă zona industriei pornografice și este tot mai des întâlnit și în campaniile
electorale.

4
IV. Studiu individual și teme pentru cursanți:

Studiu individual:
1. Citiți capitolul „Concepte cheie” al prezentului suport de curs.
2. Familiarizați-vă cu materialele oferite ca bibliografie și resurse în acest suport de curs

Teme pentru cursanți:

1. Realizați o listă cu cele mai credibile surse de informare pe care le accesați în viața de zi cu zi din
domeniile: economic, sănătate/stil de viață și politic. Pentru fiecare domeniu, nominalizați 3
(trei) surse și justificați sumar alegerea. Notă: sursele de informare pot fi tradiționale (ziare, TV,
radio), online (site-uri de știri), dar și pagini de Facebook ale unor instituții de presă sau ale unor
persoane publice (jurnaliști, formatori de opinie, actori etc).
2. Identificați, la alegere, două articole care abordează în antiteză problematica vaccinării (1 articol
pro vaccinare, 1 articol anti vaccinare).
Pentru fiecare dintre cele două articole faceți o sinteză cu privire la: a) sursele citate; b)
argumentele invocate de autorul articolului; c) motivele pentru care ați ales aceste articole.

ARTICOL PRO VACCINARE

Cr SURSA CITATĂ ARGUMENTE INVOCATE MOTIVARE ALEGERE
t
1 ... .... ...
2 ... ....  
3 ... ....  
4 ... ....  

ARTICOL ANTI-VACCINARE
Crt SURSA CITATĂ ARGUMENTE INVOCATE MOTIVARE ALEGERE
1 ... .... ...
2 ... ....  
3 ... ....  
4 ... ....  

5
V. Evaluare

Realizați o fișă de observare la clasă după aplicarea metodei CRAP, după modelul propus în articolul Ora
de fake news (hiperlink inclus)

Fișa de observare va cuprinde informații despre: a) dinamica grupurilor de lucru; b) obstacole

întâmpinate de către elevi; c) atitudinea inițială și finală a elevilor față de subiectul propus (modificare
atitudinală) și d) propuneri de utilizare și de adaptare a metodei CRAP și în alte contexte educaționale.

Bibliografie și resurse:
1. Reportaj „Din Interior”, Digi 24, 2017 – fenomenul fake news:
https://www.youtube.com/watch?v=Pco4aku0DoQ&feature=youtu.be
2. Prelegere TedX susținută de profesor Daniel David (UBB Cluj), 2018 - contagiunea psihologică și
fake news: https://www.youtube.com/watch?v=vwjwQvXohdI&feature=youtu.be
3. Prelegere TedTalk susținută de profesor Ben Goldacre (Oxford University), 2011 – fake science
(subtitrat în limba română): https://www.ted.com/talks/ben_goldacre_battling_bad_science

4. Prelegere TedTalk susținută de Supasorn Suwajanakorn, cercetător IT, 2018 – despre tehnologia
deep fake (subtitrat în limba română):
https://www.ted.com/speakers/supasorn_suwajanakorn
5. Dosar tematic „Minte-mă frumos. Fenomenul fake news”, Dilema Veche, 2017 -
https://dilemaveche.ro/tag/minte-ma-frumos-fenomenul-fake-news
6. Fenomenul fake news – istoric, cronologii și particularități:
https://www.agerpres.ro/life/2017/12/18/retrospectiva-2018-fenomenul-fake-news-
are-o-istorie-la-fel-de-lunga-cu-cea-a-presei--24127