Termenul „fake news" a explodat în spaţiul public în toamna anului 2016, în contextul

alegerilor prezidenţiale din SUA. A devenit cuvântul anului 2017 şi continuă să domine conversaţiile
dintre decidenţi, experţi şi persoane obişnuite.

Exemple
În ultimii ani, ziarele au fost inundate de articole, discuţii şi declaraţii despre fenomenul ştirilor
false ("fake news"), utilizate pentru a dezinforma, în special în domeniul politic sau pentru câştiguri
economice directe. Un astfel de exemplu este susținerea pe care Papa Francisc i-ar fi arătat-o
candidatului Donald Trump, care a fost partajată şi comentată de peste 960.000 de ori pe Facebook.
Declarația susținută de Papa Francis despre Trump a apărut pe site-ul satiric "WTOE 5 News", cu titlul
"Papa Francis șochează lumea și îl susține pe Donald Trump la președinție. Declarații de presă". În
declarația falsă, se pretinde că Papa comentează investigația FBI asupra candidatului democrat Hillary
Clinton: "FBI, refuzând să recomande urmărirea penală după ce a recunoscut că legea a fost încălcată
de mai multe ori de secretarul Clinton, s-a dovedit a fi coruptă de forțe politice care au devenit prea
puternice". În articolul amintit, Papa continuă să recunoască faptul că nu îl susține pe Trump ca Papă, ci
mai degrabă "ca un cetățean al lumii îngrijorat"1.
Dezinformarea are scopul să determine cititorul să ia o anumită poziţie, fie în favoarea, fie
împotriva unui argument. Este creată pentru a genera un sentiment de empatie sau de repulsie. Acest
sentiment, uneori, poate conduce la acţiuni concrete cum ar fi proteste, boicoturi sau manifestaţii.
Dacă ne concentrăm pe cele mai recente alegeri din America, putem da ca exemplu cazul unei
băuturi răcoritaore. Pe la mijlocul lunii noiembrie 2016, un blog al americanilor conservatori2 semnala
un interviu al CEO-ului producătorului acelei băuturi răcoritoare, în care ar fi declarat (evident într-o
formă condiţională): "CEO-ul recomandă suporterilor lui Trump să-şi mute afacerile în altă parte".
Ştirea a fost distorsionată complet atât în ceea ce priveşte sursa, cât şi de către cel care a forwardat-o,
dar impactul ei asupra companiei pare să fi fost real, atât în ceea ce priveşte aprecierile la adresa
companiei cât şi a valorii acţiunilor sale la bursă. Acordul de rang (sentimentul) faţă de companie a
scăzut cu 35%. Ca efect, preţul acţiunilor, chiar în ziua în care a fost publicată, a scăzut cu 3,75%3.

1 A se vedea http://wtoe5news.com/us-election/pope-francis-shocks-world-endorses-donald-trump-for-
president-releases-statement/, vizitat la 5 mai 2019.
2 A se vedea https://theconservativetreehouse.com/2016/11/13/massive-stewardship-fail-pepsico-ceo-tells-
trump-supporters-to-take-their-business-elsewhere/, vizitat la 5 mai 2019.
3 A se vedea https://www.ft.com/content/1515df90-acc1-11e6-9cb3-bb8207902122, vizitat la 5 mai 2019.
 Un alt caz, din 2013, a avut un impact sistemic. Un tweet publicat pe contul Associated Press
(AP) afirma că a avut loc un atac la Casa Albă şi că Preşedintele Obama a fost rănit, fapt care a dus la
ieșirea a peste 130 miliarde de dolari de pe bursa din New York, înainte să se anunţe public faptul că
contul AP a fost hack-uit4.

Online
Actualul ecosistem de informare oferă un caleidoscop diversificat de "fake news", în care putem
găsi de la forme relativ inocente de informare eronată până la propagandă ostilă din partea unor actori
statali sau non-statali, cu interese economice, politice sau geopolitice: minciuni, zvonuri, teorii
conspiraţioniste, informaţii senzaţionale (click bait-uri) sau desprinse de context, dar şi ştiri aproape
false sau aproape adevărate. În plus, nu avem doar ştiri, ci şi „extreme views", păreri extravagante, care
pot fi exprimate pornind de la fapte reale.
Saltul de la dezinformarea 1.0 la dezinformarea 2.0, dezinformarea de nouă generaţie, s-a
realizat ca urmare a exploziei mediilor digitale, a posibilităţilor oferite de algoritmi, tehnologie, şi big
data.
Potrivit "Digital News Report"5, Facebook (69%) rămâne principala sursă de informare în
România, urmată de YouTube (31%) și WhatsApp (18%). Raportul arată, de asemenea, că 88% dintre
subiecții care participă la sondaj obțin informații online, inclusiv din social media, 82% din televiziune,
67% din social media, 42% din radio, 18% din presa scrisă și 16% din bloguri.
În mod repetat, în ultimii ani, Facebook și YouTube au fost prinse pe picior greşit de ştiri
privind abuzul şi manipularea platformelor lor de către grupuri care propagă ura, adepţi ai teoriilor
conspiraţiei şi propagandişti. Jurnaliştii şi experţii în drepturile omului din Myanmar au descoperit că
dezinformarea pe Facebook incita la violenţă împotriva musulmanilor Rohyinga6. De asemenea, în
urma unui atac înarmat la o şcoală din Parkland, Florida, căutările pe YouTube despre masacru au adus
la suprafaţă clipuri conspiraţioniste, care susţineau că a fost un trucaj în care au fost folosiţi actori pe
post de victime7.

4 A se vedea https://www.dailymail.co.uk/sciencetech/article-3090221/The-tweet-cost-139-BILLION-
Researchers-analyse-impact-hacked-message-claiming-President-Obama-injured-White-House-
explosion.html, vizitat la 5 mai 2019.
5 A se vedea http://www.digitalnewsreport.org/survey/2018/romania-2018/, vizitat la 5 mai 2019. Ajuns la cea de-a șaptea
ediție, Digital News Report, realizat sub coordonarea Institutului Reuters pentru Mass-Media de la Universitatea
Oxford, este cel mai important studiu din lume referitor la schimbările din mediului informațional.
6 A se vedea https://www.nytimes.com/2018/10/15/technology/myanmar-facebook-genocide.html, vizitat la 7 mai 2019.
7 A se vedea https://www.nytimes.com/2018/02/21/business/media/youtube-conspiracy-video-parkland.html, vizitat la 7
mai 2019.
 Ca reacţie, Facebook şi YouTube au sporit drastic resursele, atât umane, cât şi tehnologice,
dedicate poliţiei platformelelor. În 2018, Facebook și-a dublat numărul de angajaţi dedicaţi „siguranţei
şi securităţii” site-ului, la 20.000, inclusiv 10.000 de analişti de conţinut, iar la YouTube lucrează
10.000 de oameni pentru moderarea conţinutului într-o formă anume. Ei scot milioane de postări în
fiecare lună de pe fiecare platformă, ghidându-se după manuale groase de instrucţiuni. Ghidurile pentru
evaluatorii „calităţii căutărilor" de la Google, de pildă, au 164 de pagini. În primele trei luni ale 2018,
Facebook a adoptat o serie de măsuri asupra a 7,8 milioane de materiale de conţinut care includeau
violenţă grafică, limbaj al urii sau propagandă teroristă, de două ori mai multe decât în cele trei luni
anterioare, majoritatea datorită îmbunătăţirii detectării automate8. Mark Zuckerber, preşedintele
executiv al Facebook, a spus că, pe termen lung, problema moderării conţinutului va trebui rezolvată cu
inteligenţa artificială (AI)9. Sistemul de moderare al YouTube este similar cu cel al Facebook, cu
reglementări publicate despre ce este acceptabil şi instrucţiuni detaliate pentru analiştii umani.
Monitorii umani decid repede ce să facă cu conţinutul care a fost semnalizat şi majoritatea acestor
semnalizări se fac prin detecţie automată.
Fake news (ştirile false) pun însă probleme diferite. „Noi nu scoatem conţinutul doar pentru că
este fals", spunea Monika Bickert, şefa de politici ale produselor şi contraterorism a firmei. Ceea ce
poate să facă Facebook, în loc să scoată materialele, a precizat ea, este să „declasifice" ştirile false,
semnalizate ca atare de analişti externi, ceea ce înseamnă că vor fi văzute de mai puţini oameni, şi să
arate informaţiile reale alături de ele10. Ulterior, atât Facebook, cât și YouTube, au decis să îl interzică
pe Alex Jones (Infowars), un adept al teoriei conspiraţiei, invocând încălcarea standardelor
comunității11. "Am luat această decizie ca urmare a glorificării violenței și din cauza folosirii limbajului
dezumanizant pentru a descrie persoanele care sunt transgender, musulmani și imigranți, ceea ce
încalcă politicile noastre privind ura din limbaj", au declarat reprezentanții Facebook. Aceștia au
adăugat că niciuna dintre încălcări nu se referă la ”știri false”.
Facebook și YouTube au directori care dezbat în permanență cele mai noi probleme legate de
limbajul de ură, dezinformare sau alte tipuri de conţinut deranjant pe platformele lor şi decid ce trebuie
scos sau lăsat acolo. Dar faptul în sine că fac asta este si el un motiv de îngrijorare; ele sunt pe cale să

8 A se vedea https://www.economist.com/business/2018/09/06/how-social-media-platforms-dispense-justice, vizitat la 7

mai 2019.
9 A se vedea https://www.theverge.com/2018/4/13/17235042/facebook-mark-zuckerberg-ai-artificial-intelligence-excuse-
congress-hearings, vizitat la 7 mai 2019.
10 A se vedea https://www.bbc.com/news/technology-44809815, vizitat la 7 mai 2019.
11 A se vedea https://www.businessinsider.com/apple-shuts-down-most-of-alex-jones-infowars-podcasts-2018-8, vizitat la
7 mai 2019.
devină nişte „ministere ale adevărului" pentru un auditoriu global. Niciodată nu au putut un număr atât
de mic de firme să controleze ceea ce pot să spună şi să vadă miliarde de oameni.
Politicienii sunt, de asemenea, din ce în ce mai atenţi la conţinutul acestor platforme şi la
politicile pe care le folosesc pentru a-1 evalua.

A.I. și fake news

China a lansat o nouă platformă, denumită Piyao, ce include şi o aplicaţie pentru telefoane si
tablete, ce le permite utilizatorilor să raporteze "zvonurile" propagate în mediul online si chiar să
apeleze la inteligenţa artificială (AI) pentru a identifica aşa-numitele fake news. În afara unui site,
platforma Piyao dispune şi de o aplicaţie pentru dispozitive mobile dar şi de conturi oficiale deschise în
reţelele de socializare chineze cum sunt Weibo si WeChat. Prin intermediul acestor canale de
comunicare, Piyao va transmite ştiri "adevărate", preluate în special de la presa de stat chineză şi de la
diferite agenţii guvernamentale. Conform legilor chineze, persoanele care răspândesc zvonuri false pot
fi puse sub acuzaţia de defăimare şi pot fi condamnate până la 7 ani de închisoare12.

12 A se vedea https://www.reuters.com/article/us-china-internet/china-launches-platform-to-stamp-out-online-rumors-
idUSKCN1LF0HL, vizitat in data de 7 mai 2019.