UNIVERSITATEA DIN BUCURETI

FACULTATEA DE ADMINISTRAIE I AFACERI

Administrarea Relaiilor Publice i Asisten Managerial

Importana mass-media n relaiile publice

Iulia-Maria Murean
Ana-Maria erban
Ana- Maria Tunaru
A
2016
Poetul American al anilor 1900 afirma ca oricine controleaza media si imaginea,
controleaza cultura. Intr-adevar, in societatea actuala, mass-media joaca un rol crucial in
viata sociala, devenind, de-a lungul timpului, o putere crescanda si indispensabila, cu o

influenta puternica asupra segmentelor societatii. Prezenta lor activa se simte in viata
financiar- bancara, in dezvoltarea industriei, in evolutia tehnologiei, in viata politica, dar si in
viata cotidiana, construind la randul lor o industrie proprie.
In ceea ce priveste importanta mass-mediei, in 1883, Tocqueville considera ca media
este a patra putere in stat, dupa cea executiva, cea legislativa si cea judecatoreasca. Aceste
afirmatii se fondeaza pe faptul ca media este principala sursa de informatie pentru populatie,
are capacitate de a a influenta opinia publica si exercita control asupra activitatilor publice si
politice.
In SUA, nu trece o zi fara ca reprezentantii mass- media sa nu fie injurati, sau din
contra, curtati. Mentionand acest lucru, amintim si afirmatia lui Richard Nixon, al 37-lea
presdinte al SUA, conform careia: Americanii nu cred nimic pana nu vad la televizor. Astfel,
in ceea ce priveste efectul mass-mediei asupra populatiei, aceasta este un lucru comun in
vietile noastre si ne modeleaza in moduri in care nici nu ne putem da seama. Totodata, massmedia genereaza legatura esentiala intre individ si cererile societatii tehnologice.
Principalele obiective vizate de relatiile cu presa sunt:
- Informarea- instituia publica transmite informatii ansamblului populatiei unei regiuni, uneori
grupuri tinta definite
- Explicarea- la nivelul sectorului public, media constituie un suport foarte important pentru a
explica mizele si deciziile, pentru a justifica alegerile efectuate, pentru a dezbate probleme
publice.
- Crearea unui climat de incredere- chiar daca o parte importanta a sarcinilor de relatii cu presa
sunt consacrate tratarii unor subiecte problematice si polemice, acestea au ca obiectiv sa creeze
un climat de incredere intre populatie, media si organizatiile publice.
- Crearea de contacte - numeroase activitati de relatii cu presa vizeaza crearea si intretinerea
unei retele de contacte cu media.
Media si caracteristicile lor
Media cuprinde toate sursele/mediile de informaie publice care ajung la un numr
foarte mare de persoane, astfel se presupune c produsul respectiv este uor de obinut i are
un pre accesibil pentru toate grupurile sociale.
Fiecare media are un concept redactional propriu, un ritm specific, formaturi variate,
nevoi diferite de informatii si documente.
In zilele noastre, optiunile mass media sunt in continua extindere. In acest sens,
amintim:
Agentiile de presa: au sarcina de a furniza informatii mediei si presupun materiale precum:
fotografii, casete video, reprezentri grafice a informatiei asistate de calculator, etc.
- ele furnizeaza informatii despre tari, regiuni, unde nu au corespondenti
Presa scrisa: reprezinta media de baza pentru sectorul public.
- acopera toate straturile populatiei
2

- zona sa de difuzare este cunoscuta si delimitata

- nu este omogena: jurnale ce apar zilnic sau de mai multe ori pe sptmna si magazine
ritm saptamanal sau lunar.
Ziare:
Canalul de comunicare cu mare for de ptrundere, sunt palpabile, i se pstreaz vreme
ndelungat. Majoritatea prezint n proporie de aproximativ 25% tiri de interes na ional i
75% de interes local. n felul acesta, cel mai rapid se poate difuza tirea dac e redactat din
perspectiv local . Nu trebuie uitat faptul c liderii de opinie sunt cititori de ziare.
Ziare: Ziare nationale; Trusturi nationale de presa; Ziare cu specific etnic si in imbi
straine; Editii in limbi straine ale principalelor ziare; Ziare locale; Publicatii specializate
(finante, economie, drept)
Reviste:
Revistele sunt publicaii cu cea mai mare diversitate tematic. Trebuie numai s se fixeze
ca obiectiv un grup uman de interese mare, mic, tradi ional sau radical , i se va gsi cel
puin o revist adresat unui public specializat.
Revistele: Saptamanale, lunare; De afaceri; De stiri saptamanale; Mondene; Cu specific
professional; Despre stiluri de viata; Cataloage promotionale
Mass- media electronice:
Televiziunea: media emotiei prin excelenta
- Televiziunea este emoional, ntruct oamenii iau parte sau li se creeaz impresia c
iau parte instantaneu la aciune, chiar dac raportarea la aceast participare este
pozitiv sau negativ. Televiziunea este axat pe spectacol. Dac n relatare nu exist
spectacol (dramatic, amuzant, ie it din comun), aceasta nu este adecvat pentru
televiziune.
- De altfel, o regul general pe care trebuie s o respecte speciali tii n rela ii publice este
aceea ca n mesajele pe care le construiesc s introduc adevrate sclipiri de
inteligen (sound bites). Este imperios necesar s subliniem caracterul dinamic al
televiziunii. Pentru a fi eficace, televiziunea are nevoie de sunet i mi care. De aceea,
pentru a putea fi utilizat la TV, tirea trebuie s fie dinamic.
- n acest sens exist trei categorii de constrngeri la care cel ce redacteaz tirea trebuie
s fac fa :
- constrngerea timpului. Televiziunea este ngrdit de ceas. Trebuie s fie
croit mesajul n a a fel nct s se ncadreze n limitele a 12 secunde, a azisul bit temporal (byte size);
3

constrngerea reciprocitii. Uneori, prezena echipelor de televiziune

creeaz evenimente legate de tiri. Adesea se declaneaz proteste
anume pentru a exploata prezena echipei de realizatori TV;
- constrngerea vizual. Aa cum am mai spus, numai mi carea i acei
factori care dau bine la TV vor face ca tirea s fie transmis.
Televiziunea: Retele nationale; Televiziune locala; Televiziune nationala prin cablu;
Televiziune locala prin cablu; Statii satelit; Programe tv/video in avioane; DVD-uri; CDROM-uri
Radio: implica rapiditate si emotie
Suportul cel mai rapid pentru a transmite o informatie
- Este, de obicei, primul care transmite o tire; n cteva secunde de la momentul n care
un reporter sau corespondent contacteaz redacia, tirea poate fi difuzat. Este, n
acelai timp, un mijloc de comunicare intim. Staiile de radio au, adesea, o rela ie foarte
personal cu asculttorii lor, care le sunt, adesea, foarte fideli.
Retele nationale; Radio local; Posturi ale unor facultati si universitati; Posturi prin
satelit; Posturi private

Internet: modifica relatia cu timpul complet si reprezinta cu adevarat multi media

Integreaza textul, imaginea, video si sunet cu posibilitati cvasiinfinite de a combina
aceste media pe aceeasi pagina, site sau ntre site-uri.
Site-uri
Forumuri/Grupuri de dialog
Sistem video de transmisie unidirectional (streaming)
Bloguri
E-mailuri
Site-uri/ aplicatii de socializare
In exterior:
Panouri
Afise in mijloace d etransport in comun
Afise pe vitrine
Pancarde pe cladiri
Postere in sali de asteptare/ in statii
Displaiuri la case de marcat
Materiale inscriptionate: tricouri, sepci, insigne, autocolante
Flyere

Instrumentele de lucru cu media

Comunicatul de presa: text scut, de o pagina

- Informeaza despre un eveniment/decizie/manifestatie
- Ofera o informatie de baza, putand suscita interesul mediei de a o dezvolta
Comunicatul de pres este o form de difuzare n scris a informaiilor care este
destinat informrii mass-media. Comunicatul de pres reprezint o form activ de difuzare a
informaiei, n care iniiativa aparine posesorului acesteia, spre deosebire de interviu de
exemplu, n care posesorul informaiei are o atitudine reactiv, de rspuns la iniiativa altcuiva.
In redactarea i difuzarea unui comunicat de pres, specialistul de relaii publice trebuie
s in cont de faptul c, pentru mass-media, comunicatele sunt surse de informaii oficiale.
Comunicatul de pres apare din iniiativa sursei deintoare a informaiei, adic din
iniiativa organizaiei. Acest lucru nu nseamn ns c mass-media au obligaia de a prelua i
publica informaia astfel difuzat; aceasta va fi preluat numai dac va fi considerat ca
important i atractiv pentru opinia public, prin urmare, sarcina specialistului de relaii
publice este de a redacta i difuza comunicatele de pres numai atunci cnd acestea sunt
oportune: cnd informaia este de interes public. O ultim meniune trebuie fcut cu privire la
stilul de redactare al comunicatului, care trebuie s fie conceput astfel nct s ctige
competiia cu celelalte mesaje care bombardeaz zilnic redaciile mass-media i opinia
public.
Comunicatul de pres aduce la cunotina mass-media producerea unui eveniment,
ntiineaz c se va produce un eveniment n viitor, aduce informaii suplimentare despre un
eveniment deja relatat n pres etc.
Caracteristici principale:
- este cel mai utilizat instrument de lucru in practica de relaii publice;
- nu are nimic in comun cu reclama, mai de graba cu publicitatea;
- este un instrument de lucru si de referinta pentru ziaristi;
- pentru a putea fi publicat direct trebuie sa intruneasca calitatile unei tiri de pres;
- este ntotdeauna un document scris.

Textul de presa: comunicat ce dezvolta informatia pe 2-3 pagini

- Media vede n acest text esentialul articolelor ce vor fi publicate

Serviciul de presa: se ocupa cu trimiterea cu regularitate a de communicatelor,

imaginilor sau textelor mediei; 4-6 ori/an

Dosarul de presa: cuprinde texte, expuneri, comunicat recapitulativ, fotografii,

grafice etc.

- este pus la dispozitia jurnalistilor cu ocazia conferintei de presa/manifestarii sau se

trimite daca jurnalistii lipsesc de la eveniment.
Dosarul de pres reprezint o modalitate auxiliar de transmitere a informaiilor ctre
reprezentanii mass-media, constnd n detalii despre o organizaie, un eveniment, o persoan,
un produs, o activitate etc. Dosarul de pres completeaz informaia care nu poate fi difuzat
din motive de spaiu printr-un comunicat sau n cadrul unei conferine de pres; este vorba,
n general, de informaii de fond i nu de actualitate, menite s-l ajute pe jurnalist n
nelegerea specificului unei organizaii, a evoluiei anterioare a evenimentului .a.m.d.,
precum i s-i ofere o serie de informaii suplimentare (date biografice ale unei persoane,
caracteristici tehnice ale unui produs, repere temporale ale evoluiei unui eveniment etc.).
Dosarul de pres este o carte de vizit a organizaiei de la care provine. El este ntocmit,
de regul, pentru a fi distribuit la conferine sau briefing-uri de pres, pe timpul cltoriilor de
documentare organizate pentru jurnaliti, pe durata vizitelor pentru jurnaliti de genul Zilelor
uilor deschise, pentru a fi distribuit cu ocazia unor evenimente special (show-uri, expoziii,
trguri, aniversri etc.). Mai poate fi ntocmit i distribuit n diferite redacii n cazul n care o
organizaie nou-nfiinat vrea s-i fac intrarea n arena opiniei publice prin intermediul
mass-media. n fine, un dosar de pres poate fi distribuit i fr vreun prilej anume, doar
pentru a oferi jurnalitilor informaie de fond despre o organizaie (persoan, eveniment etc.).
Situatiile cand putem elabora dosare de presa pot fi: conferinte de presa, calatorii de presa,
evenimente speciale, expoziii, documentari etc.
Avantajele distribuirii unui dosar de pres sunt urmtoarele:
- permite jurnalistului cunoaterea de profunzime a unui subiect ntr-un timp relative scurt;
- face posibil stocarea informaiilor respective n bazele de date ale redaciilor;
- prezint un subiect n detaliu;
- dosarul permite abordarea unui eveniment din diferite unghiuri;
- poate asigura material ilustrativ (fotografii, grafice, scheme sau chiar material audiovizuale), util pentru completarea materialului realizat de jurnalist.

Punctul de presa: intalnire organizatacu jurnalistii invitati in numar limitat

pentru a face sinteza/analiza situatiei sau rezultatelor recente si pentru a
intretine contacte personalizate.

Conferinta de presa: o intalnire organizata pentru a informa cu privire la un subiect de

actualitate si deschis tuturor jurnalistilor

Organizarea unei calatorii/vizite de presa: o invitatie fauta jurnalistilor pentru a

prezenta o situatie la locul respectiv si pentru ca ei sa poata intalni direct actorii
principali/obiectivele vizate.
6


Interviurile: vizeaza tratarea personalizata a informatiei cu o serie de intrebari-raspuns
retranscrise sau difuzate ca atare in media.

Studiu de caz: Folosirea comunicatului de presa

Regulile unui comunicat de presa:

sa utilizeze format A4

niciodata scris pe verso

respectarea a 25 randuri
Reguli in ceea ce priveste tehnoredactarea:
Titlu: comunicat de presa
Mentiunea embargo, cu data si ora, sub titlu
Logo-ul organizatiei (in stanga sus)
Data
Numele persoanei care asigur n organizaie contactul cu presa (in dreapta,jos).
Titlu concis
Rezumarea unui mesaj (cine, ce, cnd, unde, pentru ce)
Informatia esentiala pusa in primul paragraf
Dimensiunea celor ocmunicate sa fie limitata la 25 rnduri, 200 cuvinte.
Informatii suplimentare, referinte, fotografii utile- la anexa in dosar
Numele, prenumele si funtiile persoanelor sa fie scrise n toate documentele
Evitarea abrevierilor necunoscute cititorilor
Flosirea unui stil impersonal
Comunicatul sa fie citit de o terta persoana pentru a se asigura de absenta greselilor si
intelegerea mesajului
STUDIU DE CAZ 1 Airfrance Concorde
Pe data de 25 iulie 2000, un zbor Concorde al companiei Air France s-a prbuit la
cteva minute dup decolare. Au murit 109 persoane aflate la bord i 4 persoane de la sol.
Martorii au vazut cum pilotul afcut eforturi disperate s in avionul n aer i cum acesta
ulterior s-a prbuit peste un hotel din oraul Gonesse de lng Paris. tiri i imagini cu prima
prbuire a unui Concorde n existena sa de 25 de ani au fcut nconjurul lumii.
Imediat dup accident, Air France i-a anulat toate zborurile cu avioane supersonice
ateptnd concluziile anchetei oficialitilor franceze. n zilele care au urmat dezastrului, Air
France a fost supus unei presiuni incredibile n ncercarea publicului larg de a afla ce a cauzat
7

accidentul. Compania i-a folosit site-ul pentru a furniza zilnic date prin communicate de
pres. n ziua accidentului au fost publicate doucomunicate. Acestea includeau numere de
telefon de urgen unde publicul putea s sune pentru a cereinformaii despre dezastru i
victime i un mesaj de condoleane din partea companiei.
Compania a recunoscut c acest dezastru va fi urmat de plata unor daune pentru
familiile victimelor i ahotrt s plteasc un avans din aceste daune naintea deciziei
definitive asupra sumelor datorate. Deasemenea, compania a recunoscut importana implicrii
conducerii companiei. Preedintele, Jean-CyrillSpinetta, a vizitat locul accidentului n ziua
producerii dezastrului i a zburat dou zile mai trziu la Hanovra pentru a asista alturi de
familiile ndoliate la un serviciu religios.
Ca o consecin a acestor aciuni comunicare rapid i onest cu mass media i
abordarea cu multadelicatee a familiilor afectate de accident compania a suferit daune
minime i a ctigat ncrederea publicului.

STUDIU DE CAZ 2 IKEA

n data de 10 februarie 2015, Grupul Ikea a publicat un comunicat de pres cu titlul

Studiul IKEA despre diminei: bucuretenii se trezesc mai devreme dect locuitorii altor
capitale europene, comunicat ce a fost preluat de un numr mare de site-uri de tiri i bloguri
de profil de la zf.ro i mediafax.ro i pn la cronicavip.ro .
Dac Ikea ar fi trimis un comunicat de pres despre noua lansare a colec ie SPRUTT
de obiecte de depozitare i accesorii create pentru a face dimine ile mai simple, disponibil de
luna aceasta , cu siguran nu s-ar fi bucurat de acela i succes, fiind un comunicat de pres
clasic despre nc o lansare de produse.
ns ideea bun a Ikea a fost aceea de a ambala tirea despre lansarea liniei SPRUTT
ntr-un coninut editorial atractiv, foarte bine scris, cu component vizual actual (infografic)
i pe o tem de interes general: comportamentul de diminea al celor mai stresa i or eni din
Romnia, bucuretenii.
Astfel, Ikea arat c a neles faptul c, n contextul actual, organiza iile sunt
productoare de coninut, sunt publisher.
De ce e important ca un brand s produc un coninut de calitate:

Mass-media tradiionale au din ce n ce mai puine resurse editoriale, astfel nct orice
content venit din exterior care poate fi preluat cu copy-paste devine atractiv pentru a mai
pune ceva n ziar/pe site.
Totodat, utilizatorii reelor sociale se dau n vnt dup con inut interesant iar brandul
care reuete s-l ofere se bucur de simpatie i de interaciune cu consumatorii.

Bibliografie

1. Corina Rdulescu Imaginea instituiei publice, 2015

2. Cristina Coman Relaii publice i mass media, Polirom, 2008
3. Joe Marconi - Ghid practic de Relaii publice, Editura Polirom, Iai, 2007

10