UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA

Centrul de Formare Continuă şi Învăţământ la Distanţă

Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării
Master Publicitate

Publicitate online

Lect. dr. Ioan Hosu

Cluj-Napoca
2012

1
I. Informaţii generale
 Date de identificare a cursului
Date de contact ale titularului de curs: Date de identificare curs şi contact tutori:

Nume: Hosu Ioan Publicitate online

Birou: str. Traian Moşoiu nr. 71, et. V, sala Codul cursului: MP 1206
V/1 An I, sem II
Telefon: 0264-431505 Curs obligatoriu
Fax: 0264-406054 Tutore:
E-mail: crp.ubb@gmail.com Lect.dr. Kadar Magor

Consultaţii: în fiecare marţi în intervalul

orar 16-18.

Condiţionări şi cunoştinţe prerechizite:

Cursurile: Publicitate, Instrumente BTL, Relaţii Publice. Instrumente şi constituie cele
trei cursuri care furnizează în anul I informaţii care permit o mai bună înţelegere a
noţiunilor care vor fi prezentate în cele ce urmează.

Descrierea cursului:
Definirea şi clasificarea publicitătii online, teoriile privind dezvoltarea new media,
planificarea si creativitatea în publicitatea online, constituie temele centrale ale
cursului.
Pentru a fi un bun specialist în domeniul ştiinţelor comunicării şi în relaţiile publice,
este important să fie asimilate informaţii despre publicitatea online. Pentru a putea
crea campanii de succes este important să ştim care sunt preferinţele media ale
publicului nostru ţintă şi care sunt caracteristicile comportamentului său de consum
media.

Organizarea temelor în cadrul cursului:

1. Tema Noţiuni introductive este accesibilă la modulul I al cursului în format
electronic şi podcastul aferent sunt prezente pe platforma de învăţământ la
distanţă la adresa: https://portal.portalid.ubbcluj.ro/.
2. Tema Forme şi instrumente ale publicităţii online este accesibilă la modulul II
al cursului în format electronic şi podcastul aferent sunt prezente pe platforma
de învăţământ la distanţă la adresa: https://portal.portalid.ubbcluj.ro/.

2
 3. Tema Aspecte economice şi legislative este accesibilă la modulul II al cursului
în format electronic şi podcastul aferent sunt prezente pe platforma de
învăţământ la distanţă la adresa: https://portal.portalid.ubbcluj.ro/.

Formatul şi tipul activităţilor implicate de curs:

Cursul va include atât prezentarea anumitor noţiuni şi concepte, precum şi discuţii în
întâlnirile curente incluse în calendarul activităţilor. În cadrul acestor întâlniri vor fi
abordate metode de predare interactivă, asistată de calculator, se vor utiliza prezentări
power-point la curs, materiale video care vor fi postate pe pagina de web a cursului.
Studenţii trebuie să dezvolte un proiect de cercetare de grup care are caracter
obligatoriu şi să participe la discuţiile pe temele precizate pe forumul cursului.

Materiale bibliografice obligatorii:

Balaban, Delia Cristina (2005): Comunicare publicitară, Accent, Cluj-Napoca.
Balaban, Delia Cristina / Rus, Flaviu Călin (2006): Minighidul joburilor în publicitate
si PR, Accent, Cluj-Napoca.
Balaban, Delia Cristina (2007): Comportamentul de consum media al românilor in
context european, in Revista Romana de Jurnalism si Comunicare, nr.1/2007, p. 28-
31.
Guţu Dorina, New media, Tritonic, Bucureşti ediţia a 2-a, Bucureşti
Kotler, Philip, (2001): Managementul marketingului, Teora, Bucureşti.
Russel, Thomas, Lane, Ronald, (2002), Manual de publicitate, Editura Teora.

Materiale şi instrumente necesare pentru curs:

Echipamentul necesar pentru curs este un calculator cu acces la interent, programele

necesare sunt sistem de operare Windows, cu un browser de accesare a internetului
(Explorer, Mozilla etc.). De asemeni, pentru fişierele video şi /sau audio este necesar
Windows Media Player. Pentru citirea articolelor de pe CD-ul ataşat este necesar
programul Adobe Acrobat Reader care poate fi accesibil pe internet gratis. De
asemeni varianta Office 2007 oferă posibilitatea citirii documentelor PDF. Este de
asemeni necesară utilizarea pachetului Microsoft Office. Aceste programe sunt
accesibile în magazinele de profil.

Calendarul cursului:

3
 1. Modulul I: Noţiuni introductive
Alegerea temei proiectului de cercetare, formarea grupelor, discutarea cu
titularul cursului a designului de cercetare 1 martie-30 martie.
2. Modulul II: Forme şi instrumente ale publicităţii online
3. Modulul III: Aspecte economice şi legislative
Examen final: primul weekend din luna iunie 2012 (data va fi comunicată în
timp util)/reexaminare în sesiunea de reexaminare din luna mai 2012.

Politica de evaluare şi notare:

Nota finală constă dintr-un examen care cuprinde un număr de cinci întrebări, unele
cu caracter general, altele cu caracter precis. Examenul reprezintă 50% din nota finală,
restul de 30% reprezintă evaluarea proiectelor de cercetare de grup, 20% rezolvarea
exerciţiilor postate pe site-ul cursului. Data predării proiectelor este 20 ianuarie 2010,
proiectele se predau în format electronic, direct coordonatorului cursului, la adresa de
email mai sus menţionată. Tema proiectelor de cercetare este aleasă la începutul
semestrului, moment în care se stabileşte şi componenţa echipei, formată dintr-un
număr de 2 până la 5 membri. Nu sunt încurajate proiectele individuale, pentru că în
industriile comunicaţionale, de regulă, proiectele sunt soluţionate în grup, cu toate
acestea nu vor fi sancţionate. În cazul în care nu este respectată data de predare a
proiectelor, vor fi aplicate sancţiuni de un punct din nota finala a examenului.
Pentru studenţii care au fost activi pe perioada semestrului pe forumul cursului va fi
acordat un punct în plus la nota examenului. Este importantă salvarea tuturor
exerciţiilor rezolvate şi trimiterea lor pe parcursul cursului (cel târziu la finele fiecărei
luni) către tutori, prin email la adresele mai sus menţionate. Tutorii vor răspunde
acestor mesaje printr-un email care sintetizează evaluarea exerciţiilor realizate.
Studenţii se pot prezenta la mărire de notă sau la sesiunea de restanţe, unde principiile
de notare sunt aceleaşi ca la primul examen, exerciţiile, proiectul colectiv este necesar
să fie încă o dată trimise tutorilor cu cel târziu două zile înaintea datei de reexaminare.

Elemente de deontologie academică:

Proiectele de cercetare trebuie să respecte deontologia academică, este necesar ca
datele să fie obţinute şi prelucrate după criteriile clasice ale cercetării în domeniul
socio-uman. Este necesară precizarea surselor bibliografice, utilizarea citărilor, a

4
referinţelor conform normelor ştiinţifice. Plagiatul se pedepseşte conform
reglementărilor în vigoare ale universităţii.
Pe forumurile de discuţie este necesară utilizarea unui limbaj adecvat.

Coordonatorul acestui curs, titularii, sunt dispuşi să ia legătura cu studenţii afectaţi de

dizabilităţi motorii sau intelectuale, pentru a identifica eventuale soluţii in vederea
oferirii de şanse egale acestora. Pentru astfel de situaţii speciale putem fi contactaţi
prin email, telefonic, sau puteţi veni în orarul de consulaţii afişat mai sus.

Strategii de studiu recomandate:

Este necesară parcurgerea materiei treptat, aprofundarea bibliografiei selective,
efectuarea exerciţiilor şi a proiectului. Astfel estimăm: pentru efectuarea fiecărui
exerciţiu aferent unei teme, un ineterval de timp necesar de cca. 30 de minute. Pentru
consultarea bibliografiei sunt necesare cca. 40 de ore. Pentru realizarea proiectului
puteţi lua în considerare un interval de timp de cca. 20 de ore. Pentru parcurgerea
materiei, procesarea informaţiei cca. 20 de ore.

5
II. Suportul de curs propriu-zis
Obiective: Acest curs îşi propune o aprofundare a domeniului publicitar, prin
prezentarea istoriei publicitătii online.
Îndrumător de studiu: Pe lângă prezentarea unor noţiuni despre istoria publicităţii, o
discuţie despre aavantajele şi dezavantajele publicităţii online vine în completare.
Obiectivele generale ale cursului

Obiective: Formarea unei viziuni de ansamblu asupra publicităţii online

Modulul I: Noţiuni introductive
Scopul şi obiectivele modulului: prezentarea istoriei publicitătii, accentul fiind plasat
asupra publicităţii online.
Scurtă recapitulare a conceptelor prezentate anterior: publicitatea este unul dintre
instrumentele cele mai importante ale politicilor comunicaţionale..

Schema logică a modulului:

Media Publicitate Publicitatea

clasică online

Obiective: realizarea unei viziunii de ansamblu asupra istoriei publicităţii online.

Noţiuni cheie: etapele dezvoltării fenomenului publicitar, publicitatea clasică vs.
Publicitatea online.

1.1. Scurt istoric

Internetul ca şi alte mijloace de comunicare în masă a apărut din dorinţa de
comunicare, de data aceasta în scopuri politice şi militare, în SUA (1957). Abia în
1980 depaşeşte graniţele Statelor Unite ale Americii, şi este folosit de marile
companii datorită felxibilităţii de a comunica şi transmite informaţii. Înainte ca
Interntul să capete o latură comercială, în 1990, compania americană Prodigy testa
publicitatea online1. În 1994 apare primul banner publicitar vândut (Hotwired) şi
primul browser comercial (Netscape Navigator 1.0). Tot în 1994, Laurence Center şi
Marta Siegel Legal Servicies au descoperit un mijloc foarte ieftin prin care îşi puteau
face publicitate, o campanie de email nesolicitată, procedeu care se numeşte spam sau

1
Sterne Jim, Advertising on the Web, Que Corporation, 1997, pp. 3

6
nettique. Circa 7.000 de newsgroups au primit mailul acestora, care nu avea nici o
legătură cu subiectele care se discutau pe acele forumuri. Următorii ani au adus
numeroase schimbări în rândul publicităţii online, transformând-o încetul cu încetul
într-o adevărată industrie independentă.

1.2. Evoluţia internetul în România

Comparativ cu alte ţări europene, în România Internetul a pătruns relativ greu:
 1971 demarează la Institutul de Cercetare în Informatică primele studii privind
reţelele de calculatoare, iar patru ani mai târziu sunt fabricate primele modem-
uri şi sunt testate liniile de comunicaţii pentru transmisia de date
 1991 la iniţiativa Academiei Romane a Ministerului Invăţământului şi a
Comisiei Naţionale de Informatică se aprobă finanţarea din bugetul de stat
pentru cercetare a unui proiect de cercetare la subreţeaua Europeană
Academică Research Network
 1992 primul nod românesc care realizează legătura internaţională cu European
Academic Research Network prin Universitatea din Viena, devine operaţional
la Institutul de Cercetare în Informatică
 1993 România primeşte acceptul de a înregistra domenii naţionale “ro”,
primul nume de domeniu a fost rnc.ro; apare primul operator commercial de
Internet din România
 1995 se stabilesc priorităţiile importante pentru societatea informaţională în
România, în cadrul strategiei de aderare la Uniunea Europeană
 1998 sunt înregistrate 20.000 de site-uri în domeniul “ro”
 2000 exista deja 3817 servere web
 2004 aproape 70.000 de domenii înregistrate

1.3.Publicitatea clasică vs. Publicitatea online

Trebuie menţionat de la început că cele două ramuri se completează una pe
cealaltă, şi nu pot exista una în lispa celeilalte. „Advertisingul tradiţional funcţionează
mai ales sub formă de monolog. Companiile zilelor noastre ar avea mult mai mult de
câştigat dacă ar utiliza sisteme care să faciliteze dialogul între companie şi clienţi sau

7
potenţialii săi clienţi”2. Acest sistem care îndeplineşte cerinţele precizate de Kotler
este Internetul. Un produs nou care urmează să se lanseze pe piaţă îi este benefică o
campanie care îmbină ambele tipuri de publicităţi, deoarece riscul unui eşec ar fi mult
mai mic decât în cazul folosirii doar a publicităţii online. Cea mai mare parte a
advertiserilor consideră că o campanie exclusiv online nu are şanse de reuşită,
“publicitatea online vine doar să întregească mixul de marketing ce stă la baza unei
promovări de succes”3.
Primele companii care au început să investească în acestă nouă industrie sunt
Volvo, General Motors şi Toyota. Compania Volvo, şi-a lansat modelul S60 printr-o
campanie online cu memorabilul slogan “They’re boxy, but they’re safe”. Volvo a fost
astfel prima mare companie internaţională care a demonstrat că mediul online este
unul foarte benefic. O altă campanie online a fost lansată de General Motors, în
decembrie 1997 la Buick Regal. Pe pagina web aveau opţiuni video şi audio şi un
chat. Pagina avea un trafic enorm, fapt care făcea ca server-ul să cadă foarte des.
Compania a investit milioane de dolari, dar au scăpat din vedere relaţia cu clientul şi
posibilitatea vânzărilor online. De pe pagina web lipsea oportunitatea unui test drive,
de a-ţi configura propria maşină sau un showroom virtual. Spre deosebire de
televiziune, radio sau presa scrisă, paginile web îşi aşteaptă vizitatorii, care de cele
mai multe ori caută un moment de recreere. De accea, dacă site-ul tău nu e suficient
de interesant utilizatorul nu va ezita să închidă pagina. O a treia companie care şi-a
dat seama că în mediul online era viaţă4 a fost Toyota. În urma analizelor
demografice, Toyota a descoprit că 80% din clienţii săi au acces la Internet.
Compania a folosit toate mijloacele pentru a-şi anunţa clienţii că sunt online şi au ştiu
cum să îi şi păstreze.
Pagina Web indiferent de conţinutul ei este la fel de importantă ca şi o broşură, în
priul rând cu rolul de a informa clienţii de unde pot obţine produsul tău. Binenţeles că
atunci când vreţi să lansaţi un produs online trebuie să ţi cont de notorietatea
brandului, de bugetul pe care sunteţi dispuşi să îl alocaţi şi cât la sută din publicul
căruia te adresezi este online.

2
Kotler, Philip, Conform lui Kotler, editura Brandbuilders 2006, pp. 95
3
Vegheş Ruff, Iulian, Grigore, Bogdan, Relaţiile Publice şi Publicitatea Online, editura Polirom
2003, pp. 89
4
Sterne Jim, Advertising on the Web, Que Corporation, 1997, p. 5

8
 Încercând să facă o comparaţie între publicitatea tradiţională şi ceaa clasică Jim
Sterne consideră că5:
- TV creates awareness and impressions (I’ve heard about that brand)
- Magazine print ads supply the details (I didn’t know that)
- Newspapers and radio drive the traffic to local dealers (I think I’ll stop in and
look)
- The Internet can generate pre-sold prospects (by the time I am ready to buy, I
will know what I want)
Cu toate acestea Internetul, respectiv Web-ul îţi oferă mult mai multă flexibilitate
decât orice at mijloc6, singurele limite impuse sunt imaginaţia şi bugetul. Poţi porni o
campanie pe termen lung, dar pe parcursul acesteia poţi interveni cu mici schimbări în
funcţie de rezultatele pe care le vezi. Iulian Vegheş Ruff şi Bogdan Grigore definesc
publicitatea online astfel7 “acel tip de publicitate afişată pe Internet, având scopuri
similare publicităţii tradiţionale, însă mijloace şi metode de expimare, comunicare şi
interacţiune cu publicul ţintă specifice mediului electronic. Acest specific se
manifestă în principal prin interacţiune directă, comunicare, feed-back în timp real şi
targetare restrânsă până la nivel de individ”.
“Eu cred cu tărie că Internetul va coborî preţurile şi marjele de profit pentru
anumite bunuri de larg consum. (…) Cumpărătorii vor găsi o mai mare varietate a
preţurilor pentru articole electronice specifice, anumite cărţi şi aşa mai departe”8.
Internetul comparativ cu televiziunea, radioul sau presa scrisă oferă transaparenţă, în
cazul preţurilor şi interacţiune cu compania.
Instrumentele folosite de mediul online nu sunt foarte diferite de cele folosite în
media tradiţionale. Astfel, dacă în presa scrisă şi în outdoor avem machete de presă,
respectiv panourile publicitare, pe pagina web regăsim banerele care pot fi de mai
multe tipuri. Machetele de presă pot însă ocupa pagini întregi, spre deosebire de
banner care are dimensiuni exacte. Corespondentul spotului publicitar în mediul
online sunt superstiţialele, iar a marketingului direct este direct e-mailing. Putem
deduce foare uşor din acestă comparaţie că spre deosebire de mediul tradiţional,
mediul virtual oferă interactivitate. Internetul oferă trecerea rapidă de la reclamă la

5
Sterne Jim, Advertising on the Web, Que Corporation, 1997, pp.4
6
Ibidem, pp.4
7
Vegheş Ruff, Iulian, Grigore, Bogdan, Relaţiile Publice şi Publicitatea Online, editura Polirom
2003, pp. 90
8
Kotler, Philip, Conform lui Kotler, editura Brandbuilders 2006, p.84

9
producător9, utilizatorul poate interacţiona cu produsul, îl poate testa, poate consulta
părerile altor consumatori şi în cele din urmă îl poate aciziţiona.
Un alt beneficiu al mediului virtual este posibilitatea modificării sau chiar
schimbarea campaniei, în cazul în care acesta generează un răspuns nesatisfăcător.
Printr-o campanie online ne putem adresa concomitent mai multor publicuri ţintă.
“Internetul nu este perceput încă pe deplin ca un mediu de advertising, aşa cum s-a
întâmplat cu televiziunea, radioul, ziarele sau revistele. Este adevărat că pe Internet se
găsesc bannere cu reclame, dar acestea stau deschise pentru mai puţin de 1% din timp.
(…) De asemenea, consumatorii pot alege să blocheze reclamele pop-up. (…) este
prea devreme să afirmăm cât de larg răspândit şi eficient va deveni advertsingul prin
Internet”10.
1.4. Avantajele şi dezavantajele publicităţii online
Internetul are multe avantaje şi dezavantaje, dar de cele mai multe ori putem
spune că acestea sunt la un nivel echilibrat. Internetul atinge o audienţă pe care
celălalte mijlace de comunicare în masă nu o ating. Tinerii din ziua de azi, îşi petrec
un timp relativ scurt în faţa televizorului, dar folosesc Internetul în diferite scopuri
aproape zilnic. Astfel, pentru cei care vor să lanseze un produs dedicat în special
tinerilor, radioul, televiziunea şi presa nu ar fi îndeajuns. Internetul poate oferi
consumatorilor informaţii despre produs, fără ca acestea să fie limitate ca şi în spotul
TV. Mai mult decât atât, anumite site-uri oferă consumatorilor chiar şi demonstraţii
despre produs. Avem aici ca şi exemplu site-urile dedicate maşinilor, care au filmuleţe
de aproximativ 5 minute, în care este prezentat produsul şi unde clientul îşi poate
configura singur maşina pe care doreşte să o achiziţioneze. Un alt avantaj al site-urilor
este acela că îşi pot cunoaşte clienţii mult mai bine, decât prin alte mijloace. O simplă
configurare a unei maşini, ne oferă informaţii despre dorinţele şi aşteptările
utilizatorului. Se pot chiar testa anumite prototipuri, care în funcţie de nivelul de
solicitare a utilizatorilor să devină operaţionale. Pe baza acestor informaţii companiile
îşi pot întocmi baze de date, cu preferinţele şi aşteptările fiecărui client. Modul în care
noi îl abordăm pe client determină loialitatea acestuia faţă de brand.
În comparaţie cu o campanie de publicitate tradiţională, publicitatea pe Internet se
poate realiza într-un timp real şi poate fi uşor schimbată sau oprită, în funcţie de

9
Vegheş Ruff, Iulian, Grigore, Bogdan, Relaţiile Publice şi Publicitatea Online, editura Polirom
2003, pag. 96
10
Kotler, Philip, Conform lui Kotler, editura Brandbuilders 2006, pag 96

10
modul de răspuns al utilizatorilor. Se pot chiar testa anumite bannere, şi de asemenea
putem foarte uşor să ne adaptăm fiecărui public în funcţie de cerinţe. Un alt avantaj
faţă de mijloacele tradiţionale este faptul că vizitatorii pot interacţiona cu produsul, îl
pot testa şi îl pot chiar cumpăra. De exemplu, multe companii de soft-ware
direcţionează utilizatorii către site-uri unde acesţia pot descărca demo-ul unui anumit
produs. Acesta este o modalitate a marilor companii de a câştiga încrederea clienţilor
dar şi de a-i încuraja să cumpere acel produs. Femeile în comparaţie cu bărbaţii sunt
mult mai predispuse la achiziţionarea anumitor produse de pe Internet.
Iată câteva motive care vă vor face să vă gândiţi dacă mai vreţi să vă promovaţi
produsul sau serviciul printr-o campanie tradiţională11:
1. Internetul este global uşurând astfel comunicarea la nivel internaţional şi
reducând importanţa locaţiei (o pagină web poate fi administrată din orice colţ
al lumii atâta timp cât există internet).
2. Obţinerea cu uşurinţă şi rapiditate a informaţiilor prin folosirea programelor
precum Netscape navigator sau Internet Explorer, dar şi motoarelor de căutare
Yahoo şi Google
3. Informaţiile pe care ni le oferă internetul pot fi sub mai multe forme text scris,
audio, video sau imagini.
4. Libertatea de a alege ceea ce vrei să vezi
5. Posibilitatea de a interacţiona cu clientul (chestionare, comentarii, etc)
6. Internetul nu este limitat de spaţiu şi timp, prin intermediul acestuia putem
avea acces la orice piaţă de pe planetă
7. Este cu desăvârşire cel mai rapid mediu de comunicare în masă (transmiterea
dezastrelor naturale sau a atentatelor de la 11 septembrie 2003)
8. Putem crea o bază de date cu informaţii referitoare la clienţi, ceea ce ne ajută
să înţelegem nevoile sau nemulţumirile clienţilor
9. Companiile pun la dispoziţia consumatoriilor produsele direct pe site, aceştia
nefiind nevoiţi să se mai deplaseze până la magazin
10. Creşte brand awarness12
11. Internetul oferă posibilităţi creative ridicate13

11
O’Keefe, Steve, Publicity on the Internet, Wiley Computer Publishing 1997, pp.4
12
The Internet Advertising Handbook, Internet Advertising Bureau of Canada
13
Balaban, Delia Cristina, Comunicare Publicitară, ed Accent, 2005 Cluj-Napoca, pp.135

11
 12. Internetul este instrumentul suprem de cercetare, cu capacitatea de a măsura cu
exactitate cât de mulţi oameni au utilizat acest mijloc şi câţi au cumpărat un
produs14
Nu trebuie să ignorăm sau să negăm existenţa unor aspecte negative legate de
internet, de aceea le voi prezenta în ceea ce urmează:
1. Nu toate categoriile de vârstă folosesc internetul
2. Nu toate produsele se pot vinde pe internet
3. Petrecerea multor ore pe internet o perioadă îndelungată poate dăuna sănătăţii
mintale a persoanei respective
4. Nesiguranţa în gradul de adevăr al informaţiei pe care o găsim pe internet

Sarcini. Teme de casă:

1. Scrieţi un eseu pe tema dezvoltării şi rolului publicităţii online.
2. Care sunt aspectele pro şi avantajele publicităţii online.
3. Sumarul modulului:
Istoria publicitătii merge în paralel cu istoria media si este strâns legată de
aceasta. Publicitatea, în acceptiunea sa contemporană a cunoscut o dezvoltare
aparte în Statele Unite ale Americii, dar şi în Europa de Vest. Publicitatea
online este una dintre cele mai noi forme de publicitate. Există aspecte pro şi
contra ale publicităţii online.
Bibliografia modulului:
Balaban, Delia Cristina (2005), Comunicare publicitară, Accent, Cluj-Napoca,
cap.1, p.7-29.
Guţu, Dorina (2008), New media, Tritonic, Bucureşti.

14
Russel, J.Thomas, Lane, W.Ronald, Manual de Publicitate, ed Teora2003, Bucureşti, pp.242

12
 Modulul II. Forme şi instrumente ale publicităţii online
Scopul şi obiectivele modulului: prezentarea formelor şi instrumentelor publicităţii
online
Scurtă recapitulare a conceptelor prezentate anterior: istoria publicitătii online,
avantaje şi dezavantaje.

Schema logică a modulului:

FORME ŞI
INSTRUMENTE

WEB email Reach Pr online

media

Obiective: însuşirea elementelor cheie privind formele publicităţii online.

Noţiuni cheie: emailul, web-ul, bannerele, butoanele, interstiţialele, rich media,
cookiesm jocurile, newsletter, newsgroups, IRC, mesagera instantanee
Până nu de mult, magazinele electronice reprezentau pentru internauţii români o
noutate şi, totodată, un lucru mult prea virtual pentru a fi tangibil. În ultimul timp
însă, din ce în ce mai multe asemenea întreprinderi digitale şi-au făcut apariţia în
Internetul românesc. Având în vedere atât numărul crescând de firme care vin în
sistemul on line cât şi volumul de tranzacţii e-commerce care creşte în fiecare zi, este
esenţial pentru afaceri să promoveze şi să-şi facă siturile cunoscute de cele ale
competitorilor. Publicitatea pe Internet este un mod important de a face acest lucru.
Ea poate dirija traficul spre sit, creşte impactul de cunoaştere a mărcii, contribui
pozitiv la promovarea mărcii, genera vânzări, facilita creşterea comunicării continue
cu clienţii şi marca prezenţa pe piaţă.
Prima formă de publicitate pe Internet a fost chiar situl. Odată cu evoluţia
Internetului şi a comerţului electronic, siturile nu au mai fost suficiente pentru
promovarea serviciilor şi pentru atingerea unui public ţintă relevant. Astfel apar noi
forme de publicitate, care se dezvoltă repede şi sunt în continuuă diversificare şi
creştere.
Primele modele de publicitate au fost bannerele şi butoanele, care de fapt
reproduceau formatul tradiţional al publicităţii în format afiş. Acestea aveau formate
strict delimitate. Primul banner publicitar a apărut în octombrie 1994, o dată cu

13
lansarea sitului www.hotwired.com şi a generat o adevărată explozie a acestui
model.15
Vom încerca o clasificare a tipurilor de publicitate pe Internet în funcţie de
suportul ei. Putem deosebi publicitatea pe paginile Web şi publicitatea prin e-mail.
Deasemenea există şi un alt tip de publicitate, cea care foloseşte formatele “bogate”
(rich media). Nu trebuie să uităm însă de metode mai noi, cum ar fi jocurile on line
sau metodele de „urmărire” a utilizatorului de Internet.
Email-ul
Unul dintre cele mai populare servicii de Internet este poşta electronică sau email-
ul. În prezent, pe întreaga planetă există aproximativ două miliarde de căsuţe poştale
electronice.
În comparaţie cu comunicarea directă unde utilizatorii sunt faţă în faţă,
comunicarea prin email nu include gestica, mimica sau alte semnale sonore şi vizuale.
Unii cercetătorii vorbesc despre un aşa zis limbaj electronic artificial sau emotexte.
În ceea ce priveste utilizarea email-ului la locul de muncă, conform unui sondaj
efectuat de PewInternet and American Life Project, în 2003 pe email-erii din Statele
Unite16:
 60% din emaileri primesc 10 sau mai putin de 10 mesaje pe zi în timp ce 23%
primesc aproximativ 20 şi numai 6% în jur de 50 de mesaje pe zi;
 78% trimit în jur de 10 mesaje pe zi si numai 11% trimit mai mult de 20;
 73% din email-eri petrec mai putin de o ora/zi verificând corespondenţa
electronică (inclusiv cele 23% din americani care petrec mai putin de 15
minute cu citirea şi scrierea de mesaje);
 46% email-eri declară că traficul de mesaje a rămas neschimbat de anul trecut,
în timp ce 48% declară o creştere a numărului de email-uri.

15
Iulian Veghes Ruff şi Bogdan Grigore - Relaţiile publice şi publicitatea online. Iaşi,
Editura Polirom, 2003, pagina 106.
16
http://www.pewinternet.org/pdfs/PIP_Content_Creation_Report.pdf , 29.11.2007, ora 21.30

14
Web-ul
World Wide Web-ul (WWW sau Web pe scurt), este un sistem de stocare şi citire
a documentelor aflate pe Internet într-un format care include legături către alte
documente, grafice şi elemente multimedia (video, audio, etc). Hipertextul (link-ul)
face posibilă citirea şi stocarea datelor. Hipertextul este codificat cu ajutorul
limbajului HTML. Acest limbaj permite afişarea documentelor Web pe orice
calculator dotat cu un software denumit browser de web ( Microsoft Internet
Explorer, Netscape Navigator, Mozilla sau Opera).
Pentru a înţelege cel mai bine cum funcţionează web-ul am luat un citat din
Mărturiile lui Tim Berners-Lee17:
„O mulţime de programe folosesc Internetul: poşta electronică, spre exemplu,
există cu mult înaintea sistemului bazat pe hipertext pe care l-am inventat, numit
World Wide Web. Web-ul este un spaţiu virtual de informaţie. În Internet găsiţi
calculatoare – în Web găsiţi documente, sunete, imagini, animaţii … într-un cuvânt:
informaţie. În Internet conexiunile sunt cabluri ce leagă calculatoarele – în Web
conexiunile sunt legăturile hipertext dintre documente (link-urile). Web-ul există
datorită programelor care asigură comunicarea între computerele conectate la Internet.
Web-ul nu poate exista independent de Net. Raportul între Internet si Web este unul
de la parte la întreg, deoarece Web-ul nu ar fi putut exista fără aportul Internetului.

17
Collins Harper, „Weaving the Web: The Original Design and Ultimate Destiny ofthe World Wide
Web”, N.Y., 2000, p.104

15
Sunt două sisteme compatibile care interacţionează într-un scop unic, acela de a oferi
cât mai multe informaţii utilizatorului. Web-ul a făcut Internetul accesibil deoarece
oamenii sunt interesaţi de informaţie şi nu prea vor să ştie de calculatoarele şi
cablurile din spatele acestuia.”
Cea mai semnificativă parte a adresei este la sfârşit (domeniile de pe primul nivel
ierarhic se termină în .com, .edu, .gov, .org, care la rândul lor se împart pe arii de
folosire, de exemplu.edu.ro, .edu.fr). Există de asemenea şi o împarţire a domeniilor
pe zone geografice, acestea facând parte din primul nivel ierarhic (de exemplu .ro, .de,
.fr etc.) fiecare referindu-se la o anumită ţară. Pentru volumul de date şi informaţii
disponibil pe Internetul românesc consider potrivită structurarea site-urilor conform
Internetics în patru categorii majore, fiecare cu mai multe subcategorii18:
 de informaţii – cuprind acele site-uri care oferă publicului un conţinut
informativ (media online, portaluri tematice, portaluri generaliste, informaţii
de interes public)
 de prezentare - scopul acestor site-uri constă în prezentarea unei companii, a
unui produs sau o activitate comercială (corporaţie, IMM-uri, brand, produs)
 de servicii şi tranzacţii on-line: sunt axate pe vânzarea unui produs sau
serviciu în mediul on-line (serviciile online, comerţul electronic sau
magazinele virtuale, servicii financiare, e-guvernare)
 de divertisment şi comunităţi on-line – sunt site-uri dedicate jocurilor, hobby-
urilor, sportului, muzicii, umorului (comunităţi virtuale, celebrităţi, jocuri
online, divertisment)
Designul este unul dintre elementele cheie ale unui site. „În marketing-ul şi
promovarea media, prima impresie e crucială. Deci designul paginilor de start, al
interfeţelor şi portalurilor trebuie să atragă şi să menţină clienţii, pe lângă
direcţionarea consumatorilor către destinaţile dorite”19. Principul obiectiv al
designului este acela de a pune în valoare informaţia20, indiferent de natura acesteia.
„Orice companie are nevoie în ziua de astăzi de un site, care să reflecte calitatea
companiei. (...) Clienţii doresc informaţie nu show time. Aceştia vreau o downloadare
rapidă a informaţiei, o structură cât mai logică şi ordonată a pagini web şi nicidecum

18
www.internetics.ro, 19.12.2007, ora 14.00
19
Tyler Susan, Ferguston Douglas, Manual de Promovare şi de marketing pentru radio, televiziune,
societăţi de cablu şi web, editura Idea Design 2004, Cluj, pp.243
20
http://www.metromind.ro/uploaded/10%20greseli%20de%20design%20care%20va%20costa%20eno
rm%20si%20cum%20sa%20le%20reparati.pdf, 15.02.2008, ora 17.00

16
ceva ambiguu”21. Trebuie preţuit fiecare vizitator care alege să viziteze pagina
noastră, iar pentru asta trebuie să îi servim informaţia de care are nevoie. Conform
studiilor un utilizator trebuie să-şi de-a seama despre ce este vorba în site-ul
dumneavostră în circa 9 secunde22. Un design bine realizat îl poate determina în timp
pe vizitator să devină cumpărător sau cel puţin un utilizator fidel al paginii
dumneavoastră web. „În prezent, designul, viteza şi standardizarea devin mijloace tot
mai importante de influenţare a alegerilor făcute de consumatori”23. „Scopul oricărui
creator de pagini web de promovare este acela de a investi pagina cu o valoare
intrinsecă, care să îi facă pe consumatori să o folosească nu doar pentru informaţii, ci
şi pentru experienţa specifică, ceea ce poate să aducă mase de consumatori care să
crească audienţa”24.
E bine chiar din denumirea domeniului să-i oferim consumatorului o vagă idee
despre ce va găsi pe pagina noastră web. De exemplu atunci când spui Coca-Cola şti
exact ceea ce vei găsi la ei pe site, informaţii despre produs, despre promoţii sau
concursuri. Un alt avantaj pentru pagina dumneavostră este ordonarea textului pe
pagina web, respectiv posibilitatea de a selecta într-un timp foarte scurt informaţi. De
exemplu în cazul ziarelor, şapoul are un rol foarte important, respectiv acela de a
capta atenţia vizitatorului şi de al determina să citeacă restul articolului. Utilizaotrul
îşi pierde foarte repede răbdarea atunci când informaţia de pe site-ul dumneavoastră
este dezordonată.
Anumite site-uri conţin extrem de multe fotografii, vizitatorul fiind bombardat într-
un timp foarte scurt de prea multă informaţie vizuală. De accea este indicat să păstrăm
front page-ul cât mai aerisit, iar dacă dispunem de fotografii putem crea o galerie foto.
La fel de importante ca şi front page-ul sunt şi celălalte pagini, care ar trebui să fie
doar o continuare a acestuia. Vizitatorul nu va fi dispus niciodată pentru o ştire să de-a
mai multe click-uri. Este bine să creeam în aşa fel pagina web încât vizitatorul să nu
simtă că face vreun efort pentru a ajuge la informaţie. Indispensabilă pentru site este
harta şi motorul de căutare, care pot facilita munca consumatorului25.

21
Kotler, Philip, Marketing Insights from A to Z, ed John Wiley&Sons Inc, New Jersey 2003, pp.93
22
http://www.metromind.ro/uploaded/10%20greseli%20de%20design%20care%20va%20costa%20eno
rm%20si%20cum%20sa%20le%20reparati.pdf, 15.02.2008, ora 17.00
23
Kotler, Philip, Conform lui Kotler, editura Brandbuilders 3006, pp.25
24
Tyler Susan, Ferguston Douglas, Manual de Promovare şi de marketing pentru radio, televiziune,
societăţi de cablu şi web, editura Idea Design 2004, Cluj, pp.233
25
Probleme de uzabilitate în crearea siteurilor şi a aplicaţilor web+based, ed Tree Works, www.tree.ro

17
Bannerele
Publicitatea pe Internet a început cu bannerele, acele dreptunghiuri de diferite
dimensiuni plasate în orice pagină Web, în locuri diferite. Majoritatea agenţiilor de
publicitate cred că trebuie depăşită etapa bannerelor, dar acest format este încă cel mai
popular şi i se alocă cele mai multe resurse financiare. Singurele modificări ţin de
dimensiunile acestora şi de tehnologiile folosite pentru a le face mai eficiente.
Biroul de Publicitate Interactivă (IAB, www.iab.com) este fondat în 1996,
misiunea lui este de a evalua şi recomanda standarde şi formate, de a evalua eficienţa
publicităţii on line şi de a educa industria publicităţii interactive. În anul 2001, IAB a
recomandat noi formate pentru bannere, studiile viitoare arătând că efectul noilor
modele este mai puternic. Până în acel moment industria publicităţii folosea formatul
primului banner, din 1994. Recomandările făcute de IAB diferă de modelele clasice,
ele fiind mai mari şi atrăgând astfel mai uşor atenţia. Standardele din 2001 se refereau
la dimensiuni de: 468 x 60 (banner întreg), 234 x 60 (jumătate de banner), 120 x 240
(banner vertical). Bannerele se măsoară în pixeli.
Ad Sizes Task Force este un comitet responsabil cu dezvoltarea standardelor
pentru reclamele on line, prin stabilirea unor standarde coerente, se simplifică munca
agenţiilor, misiunea acestui comitet mai constă şi în educarea industriei de publicitate
on line. Începând din august 2002, Ad Sizes Task Force
(www.iab.com/comm/adsizes.asp), a început un proces de reducere a mărimii
bannerelor cu scopul reducerii costurilor şi ineficienţei asociate planificării,
cumpărării şi creării de publicitate on line. Rezultatul a fost crearea unui set universal
de patru formate pentru bannere, stabilit de comun acord cu toate agenţiile de
publicitate, membre ale comitetului. Iată în continuare dimensiunile bannerelor,
spaţiul pe care acestea îl ocupă şi în cazul în care există animaţie, cât de repede se
încarcă ele:

Dimensiuni Spaţiul ocupat Animaţie Borduri

GIF/JPEG FLASH
728x90
300x250 20K 30K
15 secunde Nici una
160x600
180x150 15K 20K
Tabel 2. Dimensiuni bannere

18
 Un ultim raport al IAB, apărut la data de 6 aprilie 2004 pe situl oficial, arată că
dezvoltarea de noi formate eficiente pentru publicitatea on line a dus la introducerea
unui format în plus la standardele folosite până acum. Este vorba de formatul
„jumătate de pagină”:
Dimensiuni Spaţiul ocupat Animaţie Borduri
GIF/JPEG FLASH
300x600 30K 40K 20 secunde Nici una

Tabel 3. Noul format pentru bannere

„Zgârie-norii” sau skyscrapers reprezintă o formă de bannere dispuse vertical,
având dimensiunile de 160 x 600, ce se întind de-a lungul paginii unde sunt afişate în
afara textului propriu-zis al sitului. Alte dimensiuni folosite pentru zgârie-nori sunt:
120 x 600, 240 x 400 (dreptunghi vertical), 336 x 280 (dreptunghi larg), 300 x 250
(dreptunghi mediu). Avantajul acestor noi modele constă în faptul că sunt uşor de
remarcat datorită dimensiunilor mari şi oferă posibilitatea unor informaţii mai bogate,
tocmai de aceea s-a observat că rata de accesare este mai mare în comparaţie cu
celelalte formate. Bannerele skyscraper arată că reclamele digitale se bazează pe
principiul chemării la acţiune. Utilizatorul este atras printr-o animaţie, după care este
invitat să facă ceea ce vrea în funcţie de ce oferă situl.
În afara dimensiunilor, un alt element ce caracterizează bannerele este dat de
modul în care sunt construite. Întâlnim aici bannerele statice, animate şi interactive
sau multimedia.
Bannerele statice sunt imagini fixe pe un sit şi fac parte din primele modele
folosite de publicitatea on line. Avantajele acestora constau în uşurinţa cu care se
produc şi acceptarea lor de către toate siturile. Dezavantajul îl constituie faptul că ele
au devenit plictisitoare comparativ cu noile modele, care sunt ori animate ori
interactive. De aici rezultă şi numărul mic de aceesări pe care îl întrunesc.
Bannerele animate sunt acele bannere care se mişcă, se rotesc sau au orice
formă de acţiune inclusă. Ele sunt foarte populare, întrucât generează un răspuns mai
ridicat decât prima categorie, iar informaţiile care pot fi oferite sunt mai multe. Aceste
bannere sunt ieftine şi uşor de produs, iar spaţiul pe care îl ocupă este relativ mic
(15Kb).

19
 Bannerele interactive au apărut ca urmare a nevoii de a îmbunătăţi calitatea şi
eficienţa bannerelor existente. Ca o trăsătură caracteristică este angajarea
utilizatorului într-un anume fel, fie printr-un joc, fie prin introducerea de informaţii,
fie prin răspunsuri directe la întrebările utilizatorului, etc. Bannerele multimedia cer o
interacţiune directă, mai mult decât un click, ele putând oferi aproape aceleaşi
facilităţi şi informaţii ca un sit Web. Dezavantajul este legat de viteza conexiunii la
Internet, durata de încărcare a unui astfel de banner fiind ridicată. Mai multe
informaţii despre acest tip de publicitate le găsim în subcapitolul care tratează rich
media.
Reclamele inteligente sunt folosite împreună cu motoarele de căutare. Ele apar
atunci când sunt tastate anumite cuvinte cheie. Când se termină căutarea, apare şi o
reclamă relevantă pentru ceea ce se caută. Această modalitate de publicitate asigură
un impact crescut, reducerea costurilor şi poziţionarea foarte precisă către
consumatorii potenţiali. Web-ul este un spaţiu de tip „trage” şi nu „împinge” şi este
normal ca publicitarii să urmărească acest beneficiu unic, prin apariţia reclamelor
acelor tipuri de public care „trag” anumite informaţii din Internet.
Un banner poate face două lucruri: poate creşte notorietatea unui produs care
are legătură cu ceea ce caută utilizatorul şi poate acţiona ca un semnal că poate oferi
utilizatorului exact ceea ce îl interesează, aducându-l pe situl Web cu conţinut
relevant. Aceasta este de fapt evoluţia bannerelor, lucrul care le ţine încă în viaţă.
Un banner „se arde” după un anumit timp. Adică eficienţa lui se epuizează,
după ce a fost expus o perioadă mai îndelungată, şi atunci trebuie înlocuit cu un altul.
La fel, anumite bannere conferă vizibiliate, şi altele generează vânzări, iar utilizarea
lor trebuie susţinută prin design şi mesaj. Uneori, bannerele sunt folosite în exces,
inadecvat sau prea puţin.
Plasarea bannerelor a devenit crucială. Se poate decide pe ce situri să apară şi
ce grupuri de utilizatori le pot vedea. Face parte din dialogul dintre companie şi
consumator, lucru pe care numai Web-ul poate să-l creeze şi să-l promoveze. În
domeniul on line cea mai mare promisiune pe care publicitatea a oferit-o este aceea a
măsurării exacte a datelor.
Butoanele
Alături de bannere există şi butoanele, care pot fi de diferite dimensiuni, de
obicei 120 x 90, 120 x 60 şi butonul pătrat cu dimensiuni de 125 x 125. Ele sunt

20
plasate de obicei în partea dreaptă a paginii, acolo unde se duce de obicei cursorul în
momentul lecturării unei paginii Web. Richard Adams26 ne spune că în multe cazuri
butoanele au avut mai mult succes decât bannerele. Ele prind privirea şi pot obţine un
click. Butoanele pot conţine, în spaţiul de 120 x orice, foarte puţine cuvinte (de obicei
douăzeci) şi sunt proiectate fără imagini. Aplicarea unei imagini reduce textul la
aproximativ patru cuvinte, aceasta cu condiţia ca el să nu fie animat. Butoanele pot fi
logo-uri, modele, nume de domenii, reclame la ceva deja cunoscut utilizatorului.

Interstiţialele
Interstiţialele reprezintă publicitatea ce apare în timpul dintre părăsirea unei
pagini Web şi încărcarea alteia. În cadrul interstiţialelor se pot distinge trei categorii:
interstiţialele inline, pop-ups şi pop-under. Acest model de publicitate este similar
celui din televiziune sau radio, unde programele sunt întrerupte pentru pauze
publicitare. În cazul interstiţialelor, utilizatorul nu este anunţat cu privire la apariţia
acestora. Utilizatorul le poate închide, ceea ce nu poate şi cu celelalte tipuri de media.
Interstiţialele inline apar în fereastra principală a browser-ului şi în momentul
în care se apasă un link (legătură către altă pagină), ele poartă vizitatorul către situl ce
conţine o reclamă a publicitarului în locul paginii dorite. Pagina publicitară va fi
afişată o perioadă de timp predefinită, de obicei cinci-zece secunde, după care pagina
dorită va fi încărcată automat. În perioada interpunerii interstiţialului, utilizatorului îi
vor fi prezentate atât mesajul publicitarului cât şi posibilitatea accesării sitului
acestuia. Aceste tipuri de reclamă sunt de obicei supărătoare pentru utilizator şi pot
dăuna mai mult sau mai puţin imaginii de marcă a celui care expune mesajul
publicitar.
Pop-ups sunt acele interstiţiale care sunt lansate într-o fereastră nouă, mai
mică. Sunt cele mai folosite şi se lansează de obicei în perioada cât noua pagină se
încarcă, rămânând fie deasupra ferestrei principale, fie în spatele acesteia dacă sunt
micşorate, până la închiderea lor de către utilizator. Pop-ups-urile pot avea diferite
dimensiuni şi variază, la fel ca şi bannerele, de la statice la animate sau chiar
interactive.

26
Richard Adams - www.advertising, Advertising and marketing on the world wide web. United
Kingdom: Cassell Illustrated. (2003), pagina 16

21
 Trebuie să recunoaştem că aceste reclame (blamate sau nu) susţin foarte multe situri
Web. Studiile arată că această modalitate de marketing depăşeşte ca impresie negativă,
spamingul şi telemarketingul.
Printre factorii care au condus la acestă concluzie se numără:
 Costul foarte redus pentru creaţie şi afişare. De aici a rezultat o utilizare
necontrolată şi peste măsură a reclamelor.
 Utilizatorul trebuie să facă o acţiune în plus (să închidă fereastra). Doar
această acţiune consumă 2-3 secunde din timpul său.
 Utilizatorul are impresia că nu poate găsi de unul singur produsele şi
serviciile de care ar avea nevoie. Din diversitatea reclamelor, utilizatorul poate vedea
produse şi servicii de care nu ar avea nevoie niciodată.
 Afişarea reclamei peste suprafaţa activă (ocupă spaţiu din informaţiile
căutate).
 Lipsa posibilităţilor de a închide reclama.
Pop-under sau interstiţialele care se încarcă într-o fereastră nouă, în spatele
ferestrei principale. Pop-behind cum mai sunt ele cunoscute sunt o formă de
publicitate controversată. Motivul este, modul lor de încărcare şi distribuire, în spatele
ferestrei actuale, fără nici un fel de avertizare, modalitate considerată ascunsă sau
hoţească. Acest tip de interstiţial se încarcă şi este afişat numai în momentul în care
utilizatorul decide să închidă fereastra curentă. Modelul a fost folosit de către situri cu
renume, cum ar fi Yahoo sau Times, fapt care îi dă legitimitate şi îl înscrie în rândul
modelelor publicitare folosite curent.
Primele interstiţiale acoperau tot ecranul, fapt care ducea la agresarea şi
enervarea utilizatorului. De aceea, IAB a stabilit standarde şi pentru acest tip de
publicitate. Ultimul raport din 29 aprilie 2004, evidenţiază următoarele direcţii pentru
interstiţiale:
Tipul Dimensiuni Spaţiul Iniţiere Opţiune de
interstiţialului (înălţime x ocupat audio/video închidere
lungime)
Pop-Under 720x300 50k imagini De către utilizator Opţională
50k flash
Pop-Up 250x250 30k imagini De către utilizator Opţională
300x250 40k flash

Pop-Up Large 550x480 30k imagini De către utilizator Opţională

40k flash

22
Tabel 4. Standarde interstiţiale

Stabilirea acestor standarde are ca obiectiv îmbunătăţirea percepţiei

utilizatorilor prin aplicarea consistenţei în folosire. IAB a făcut un studiu privind
nevoile consumatorilor şi eficienţa reclamelor on line. Concluziile studiului se
concretizează într-un set de specificaţii şi definiţii pentru interstiţiale:
 Distribuţia unui singur pop-up pe utilizator şi pentru fiecare sit Web;
 Pop-up-ul trebuie să conţină informaţii despre publicitar şi cel care
afişează reclama:

 Toate reclamele trebuie să conţină opţiune de închidere;

 Standardizarea dimensiunilor pentru afişare.
Agenţiile de publicitate folosesc în ultimul timp interstiţialele ca alternativă la
bannere, întrucât este mai sigur că reclama va fi văzută, iar mesajul are mai multe
şanse de a fi reţinut atunci când nu concurează cu nimic altceva pe ecran. Ele au o
rată de răspuns mai mare decât bannerele, de aceea ele sunt cotate ca fiind mai
eficiente.
Până în acest moment se aproximează că peste 20% din browser-ele de
Internet au instalat software de blocare a reclamelor de tip pop-up. Deja Microsoft a
anunţat că versiunea finală de Service Pack 2 pentru Windows XP va contine un
filtru de blocare pentru pop-up. Acest update este de aşteptat în această vară.

Alte forme de publicitate pe paginile Web

Link-ul text este cel mai simplu model de publicitate, cel mai puţin agresiv,
dar şi unul dintre cele mai eficiente forme de publicitate on line. El se prezintă sub
forma unui text subliniat, de obicei o propoziţie, un titlu sau chiar adresa unui sit,
care prin accesare oferă o legătură către altă pagină. Textul se referă de obicei la
conţinutul sitului pe care apare.
Hiperlegăturile reprezintă marcatori ce realizează legături către alte documente
sau resurse Web. „Link-urile (legăturile) transformă un text obişnuit în hipertext sau
hipermedia. Ele permit trecerea rapidă de la o informaţie aflată pe un anumit server la
altă informaţie aflată pe un alt server oriunde în lume. Atunci când se navighează sub
un browser, link-urile apar ca zone active într-o pagină Web, adică zone pe ecran
sensibile la apăsarea butonului (de regulă cel stâng) al mouse-ului. Un click efectuat

23
cu mouse-ul pe un link este interpretat ca o cerere către un anumit server Web de a
expedia către computerul client o resursă către care link-ul respectiv punctează. În
felul acesta paginile Web devin interactive (adică răspund la acţiuni iniţiate de
utilizator)27.

27
Mihai Gavotă - Internetul mijloc de informare şi comunicare. Bucureşti: Editura
comunicare.ro, 2004, pagina 11.

24
 Locul unde le întâlnim cel mai des, sunt motoarele de căutare. „Motoarele de
căutare sunt servere specializate în stocarea de meta-informaţii (adică a „informaţiilor
despre informaţii”) care oferă utilizatorilor posibilitatea de a găsi/regăsi informaţiile
dorite în siturile în care acestea există”28. Cele mai folosite motoare de căutare sunt:
www.google.com, www.yahoo.com, www.altavista.com, www.excite.com,
www.lycos.com, www.dogpile.com, www.hotbot.com. În acest moment Google
(www.google.com) conţine cea mai mare bază de date, în care se găsesc peste 3
miliarde de pagini. Rezultatele oferite de aceste motoare de căutare sunt sub formă de
link-uri. Unele motoare au chiar preţuri pentru afişarea cât mai sus a sitului în
momentul tastării unui cuvânt cheie. Motivaţia pentru acest lucru este faptul că
majoritatea consumatorilor de pe Internet găsesc ceea ce caută cu ajutorul motoarelor
de căutare. Motoarele de căutare nu sunt singurele care vând acest tip de publicitate.
Majoritatea portalurilor se bazează pe aceste link-uri. Mai nou, cărţile electronice sau
e-books au link-uri ce trimit la diferite pagini Web exact ca un banner obişnuit (Iulian
Veghes Ruff şi Bogdan Grigore, 2003, 130).
Sponsorizările pot lua diverse forme, majoritatea ducând la amplasări mai
avantajoase decât cele oferite de bannere. Cel mai folosit model de sponsorizare este
legat de recomandarea produsului sau companiei în articolele aparent obiective
prezentate de situl pe care apar, pentru a transfera imaginea asociată acestuia către
produsele firmei sau sponsorizarea efectivă a sitului în vederea afişării anumitor
informaţii, reduceri, programe, etc. Sponsorizările permit desfăşurarea unei campanii
publicitare fără a fi nevoie de direcţionarea unui trafic ridicat către un sit.
Consumatorii au de obicei încredere într-un sit pe care îl vizitează regulat pentru a se
informa. Afişarea mesajului pe situl respectiv duce la transferul de încredere către
marca afişată, lucru care face mesajul mai puternic.
Advertorialele sunt publicitate făcută unui sponsor sub o formă ce seamănă
mai mult cu un editorial sau cu o ştire decât cu publicitatea. Consumatorii au de obicei
mai multă încredere într-un editorial decât într-un afiş publicitar. Advertorialul trebuie
însă gândit astfel încât să nu sune a reclamă, lucru care poate duce la pierderea
încrederii atât în sit, cât şi în produsul respectiv. Advertorialul trebuie să ofere exact
acea informaţie de care este nevoie.

28
Ibidem – pagina 30

25
 Screensaver-ele pot fi folosite ca un afiş publicitar ce se poate descărca de pe
Internet fie de pe situl companiei, fie de pe anumite situri specializate. Elementul
cheie pentru acest tip de publicitate este cuvântul „atrăgător”. Screesaver-ul trebuie să
impresioneze, să atragă atenţia, să facă utilizatorul să-l dorească şi dacă este posibil să
lase opţiuni de personalizare.
Alte forme de publicitate pe paginile Web, le constituie sponsorizarea unei
liste de discuţii sau a unui newsletter, programele de animaţie, filmele publicitare,
ofertele de conectare la Internet şi exemplele pot continua, opţiunile de dezvoltare ale
modalităţilor de publicitate pe Internet sunt încă la început.

Rich media
Rich media sau media “bogată” este integrarea de elemente audio, video şi
animaţie într-o reclamă interactivă. “Este ceea ce dă viaţă bannerelor statice” ne spun
Leigh Terry şi Chris Rayner în articolul Rich Media apărut în cartea E-media (2000,
107). A apărut ca reacţie la tendinţa de orbire a bannerelor clasice. Aceasta înseamnă
că bannerele standard nu mai generează interesul aşteptat sau propus în strategie de
către companie, nu mai atinge obiectivele stabilite. Bannerele tradiţionale au fost
primul pas în publicitatea pe Internet, posibilităţile pe care le oferă noua media sunt
cel de-al doilea pas. Cu un marketing interactiv provocarea de a crea reclame, care să
impresioneze şi să aducă consumatori, într-un mediu competitiv a crescut.
Rich media permite diseminarea mai detaliată a mesajului publicitar,
potenţialul consumator poate asculta, de exemplu, conţinutul unui Cd înainte de a-l
cumpăra efectiv on line. Poate permite cererea de informaţii detaliate despre un
produs făra a părăsi situl respectiv. Deasemenea reclamele au un impact vizual mai
ridicat. De reţinut este faptul că nu este necesar mai scumpă decât publicitatea on line
tradiţională. Rich media, poate, dacă este folosită corect, să impună utilizatorului o
adevărată experienţă.
Întâlnim aici modelele clasice de publicitate folosind tehnologii de ultimă oră.
Bannerele rich media oferă publicitarilor posibilitatea prezentării unui conţinut
adiţional celui existent în mod tradiţional în formatul restrâns al bannerelor. Acest tip
de publicitate on line oferă o mai mare flexibilitate şi un spaţiu larg posibilităţilor de
exprimare a mesajului creativ fie prin introducerea unor extensii, fie prin
îmbunătăţirea cu interactivitate sau audio-video.

26
 Se utilizează în linii mari trei tehnologii de proiectare a diferitelor tipuri de
publicitate rich media: HTML, Plug-in şi Java. Cele care folosesc tehnologia HTML
pot fi văzute de către toţi utilizatorii, indiferent de tipul de browser folosit. Acest
model are avantajul de a putea lega diferite fragmente din banner de diferite pagini,
adrese de situri sau informaţii. Se poate oferi o redirecţionare către mai multe pagini
alese de publicitar şi nu doar de către situl companiei. Modelele care folosesc plug-in
cer utilizatorului să aibă deja instalat pe calculator un program care permite
vizualizarea unor noi elemente: animaţie, interactivitate, audio-video. În cazul în care
programul nu este instalat, se oferă posibilitatea instalării lui, în caz contrar, imaginea
prezentată va fi una statică, asemănătoare cu cea a bannerelor clasice. Cele mai
folosite programe plug-in sunt Flash şi Shockwave ale companiei Macromedia.
Publicitatea care foloseşte tehnologia Java oferă o funcţionalitate mărită, fără a cere
descărcarea unui plug-in. Nu toate browser-ele existente pe piaţă folosesc tehnologia
Java, dar se consideră că 99% dintre utilizatori pot vedea şi folosi reclamele create cu
Java. Avantajul oferit în acest caz este posibilitatea de interacţionare cu bannerul,
nefiind necesară accesarea altei pagini Web. Un exemplu pentru acest tip de
publicitate este dat de posibilitatea subscrierii la un newsletter prin introducerea
adresei de e-mail în cadrul bannerului.
IAB a publicat un raport cu referire la standardele rich media la data de 14
august 2003 (www.iab.net/standards/richmediafeedback.asp). Standardele propuse
sunt prezentate în tabelul de mai jos:
IAB Rich Media Spaţiul ocupat Timp de afişare
Timpul animaţiei
Specificaţii în pixeli Kilobytes Kilobytes
(timp iniţial de
(Lăţime x Înălţime) Nu Flash Flash
încărcare)
Pachete universale de publicitate on line
728x90; 300x250; 160x600 20KB 30KB 15 Secunde
180x150 15KB 20KB 15 Secunde
Alte pachete
88x31; 120x30 5 KB 5 KB Nici unul
120x60; 120x90; 230x33 10 KB 10 KB 15 Secunde
234x60; 125x125 15 KB 20 KB 15 Secunde
468x60; 120x240; 250x250; 120x600;
20 KB 30 KB 15 Secunde
336x280; 240x400
728x210; 500x350; 720x300; 550x480 30 KB 40 KB 15 Secunde

Tabel 5. Standarde rich media

27
 Alte forme de publicitate on line care folosesc tehnologii rich media sunt:
publicitatea plutitoare (floating ads), flying ads, cursoarele publicitare, scrolling ads şi
nu în ultimul rând publicitatea îndrăzneaţă. Să vedem pe scurt în ce constau ele.
Publicitatea plutitoare îşi trage numele din caracteristica ei de a fi afişată
continuu deasupra paginii vizitate. Ea îmbracă două forme: obiectele „zburătoare” sau
flying ads, elemente ce „zboară” deasupra paginii pe un traseu stabilit şi scrolling ads,
nimic altceva decât bannere sau butoane publicitare ce nu dispar din pagină o dată cu
navigarea în josul ei, ci ele coboară o dată cu imaginea.
Flying ads oferă publicitarului flexibilitatea de a obţine orice efect. Este una
dintre cele mai îndrăzneţe modalităţi de publicitate pe Internet. Putem întâlni obiecte
care practic zboară dintr-o parte în alta a paginii Web către o reclamă mai mare.
Obiectele sugerează fie serviciile oferite de companie, fie chiar mascota companiei.
În ceea ce priveşte publicitatea plutitoare, întâlnim efecte pozitive şi efecte
negative. Printre efectele pozitive, enumerăm:
 Atragerea atenţiei vizitatorilor, rezultând o rată ridicată de transmitere a
mesajului;
 Generarea de click-uri suplimentare dacă sunt alte bannere în aceeaşi
pagină;
În ceea ce priveşte efectele negative, se impune reducerea frecvenţei de
apariţie. Este de preferat acompanierea acestor reclame de cele statice.
Scrolling ads sunt acele modele care folosesc tehnologia DHTML (Dymanic
HTML) pentru a permite reclamei să urmărească vizitatorul unui sit pe măsură ce
acesta îşi îndreaptă atenţia în afara zonei acoperite. De obicei, ele apar sub forma unor
bannere verticale, fiind plasate în afara oricărui text, pentru a nu acoperi în mişcarea
lor informaţia existentă pe sit.
Efectul pozitiv al acestor reclame constă în faptul că sunt tot timpul prezente
în câmpul vizual al vizitatorului. Printre efectele negative se poate lua în vedere faptul
că nu pot fi implementate decât pe anumite browsere şi doar în anumite locuri.
Cursoarele publicitare demonstrează că orice obiect de pe ecranul
computerului poate fi folosit ca instrument de reclamă. Este de fapt vorba de
transformarea cursorului mouse-ului în reclamă, practic fiindu-i ataşată o imagine
acestuia. Se poate ataşa şi text unui cursor în momentul în care acesta trece pe
deasupra anumitor zone predefinite din pagina Web.

28
 Un efect pozitiv al acestui tip de publicitate este faptul că atragerea atenţiei
vizitatorului este excelentă. Pentru a preveni o experienţă negativă, trebuie limitată
frecvenţa de apariţie a cursoarelor publicitare.
Există însă nişte bariere şi limite. Una dintre cele mai comune este faptul că
viteza de conectare pentru majoritatea utilizatorilor este relativ mică. Nu putem să
aşteptăm ca un utilizator să aştepte cinci-zece minute pentru încărcarea unei reclame.
Este clar că timpul de încărcare afectează atenţia utilizatorului. Pe Internet, timpul
chiar înseamnă bani, iar oamenii nu vor plăti pentru a aştepta. În momentul în care
vor fi introduse conexiuni la Internet cu viteză mare de acces, va dispărea şi această
problemă. Există programe de optimizare a graficii şi animaţiei publicate în Internet,
cum ar fi, de exemplu, Fireworks.
Publicitatea îndrăzneaţă este de fapt animaţie afişată deasupra conţinutului
sitului, făcând din acesta o scenă pentru reclamă. Aceste animaţii vin însoţite de sunet
şi pot fi vizualizate de orice tip de browser.
Deseori siturile care afişează reclame bogate, le testează înainte de afişare
pentru a fi sigure că nu se va îngreuna încărcarea sitului şi implicit performanţa
acestuia. Astfel aceştia pot refuza afişarea lor pe sit.
Să vedem şi partea bună a lucrurilor. Conform unor studii făcute în Statele
Unite ale Americii, următoarele concluzii au fost desemnate pentru media bogată:
 Rich media duce la creşterea notorietăţii mărcii şi la revenirea
utilizatorilor, influenţează pozitiv atributele mărcii şi creşte percepţia acestor atribute;
 În termenii convertirii notorietăţii de marcă la dorinţă şi cumpărare,
media bogată creşte posibilitatea intenţiei de cumpărare, iar ceea ce este interesant,
doar cu o singură expunere reuşeşte acest lucru.
Adevărata valoare a mediei bogate este legată de viteza conexiunii
utilizatorului. Dacă publicul nostru ţintă sunt oamenii ahtiaţi după tehnologie de
ultimă oră sau folosesc Internetul zi de zi pentru afaceri, atunci putem publicita cu
ajutorul acestui format.
În prezent cei mai mulţi utilizatori accesează Internetul prin intermediul
conexiunilor asigurate de o linie telefonică simplă (dial-up) şi a modemului de 56k.
Această conexiune nu este foarte performantă atunci când se doreşte transferul de
fişiere ce conţin imagini grafice de înaltă rezoluţie, fişiere audio sau video. Banda

29
oferită de linia telefonică este „îngustă” şi nu satisface întotdeauna transmiterea
cantităţii imense de informaţie pe care o presupune multimedia.
„Rezolvarea problemei o reprezintă accesul de bandă largă (broadband). Prin
broadband informaţia se poate transmite în Internet cu o viteză de câteva zeci de ori
mai mare decât cea maxim permisă de un modem obişnuit de linie telefonică. Acest
câştig de viteză face posibil transferul de fişiere de dimensiuni foarte mari într-un
timp scurt. De exemplu prin broadband o întreagă enciclopedie multimedia poate fi
trimisă în doar câteva minute” ne arată Mihai Gavotă29.

29
Mihai Gavotă - Internetul mijloc de informare şi comunicare. Bucureşti: Editura
comunicare.ro, 2004, pagina 12.

30
Jocurile
Multe forme ale relaxării din lumea reală şi-au găsit corespondenţă în spaţiul
Web. Notăm aici, jocurile on line şi desenele animate on line (webisodes cum se mai
numesc ele). Se ştie că aproximativ două treimi din americani se joacă în mod regulat
jocuri pe computer, multe dintre ele on line. Nu este vorba doar de distracţie aici, este
vorba şi de o industrie imensă pe care consumatorii o cer. Cei care proiectează jocuri
se împart în două categorii: giganţii şi companiile mici sau chiar indivizi. Giganţii
sunt cei care au bani să investească în cercetare, în munca de dezvoltare şi
echipament. Sony, de exemplu este unul dintre aceşti giganţi. Livrează de la simplul
puzzle la jocuri 3D. De partea cealaltă a baricadei îi găsim pe cei care creează jocuri
doar pentru distracţie, care de obicei sunt gratuite.
Studiile arată că în anul 2005 fondurile alocate pentru reclamele bazate pe
jocuri vor atinge suma de un bilion de dolari. Jocurile vizate sunt cele care transmit
mesajele mărcilor direct, combinate cu interactivitatea. Această direcţie se
preconizează intenţiei utilizatorilor de a nu mai accesa tipurile de publicitate
tradiţională, prezentate în subcapitolele anterioare.
Prin jocuri, publicitarii pot iniţia interacţiunea consumatorilor cu marca şi
stabili o relaţie mai puternică. În cazul jocurilor cu mai mulţi jucători, putem vorbi de
o răspândire a mesajului şi mai ridicată. Cercetările au arătat că cei care accesează
Internetul, petrec mai mult timp pe situri cu jocuri decât pe orice alt fel de situri.
Jocurile on line sunt foarte populare printre tineri, segment de piaţă spre care tind tot
mai multe companii.
Costurile producerii unui joc on line pot fi destul de ridicate şi acestor costuri
li se mai adaugă şi serviciile de hosting (găzduire). De asemenea administrarea şi
menţinerea unui astfel de sit sunt factori de luat în considerare. Compania care vrea
să-şi facă publicitate prin această metodă trebuie să se gândească dacă într-adevăr
marca are nevoie de un joc pentru a o promova sau a-i întări imaginea de marcă. În
mod sigur, jocurile se vor potrivi unei mărci mai mult decât alteia. De exemplu
mărcile care au legătură cu sportul sunt potrivite pentru acest tip de publicitate, în
timp ce unei firme care vinde mobilă nu i s-ar potrivi.
În orice joc natura interactivităţii şi modului de joc efectiv sunt esenţiale. Dacă
jocul se adresează unui segment de public care lucrează la birou ziua, el trebuie să

31
poată fi jucat rapid. Dacă este un joc cu mai multe etape, el trebuie să aibă opţiuni de
salvare şi revenire. Cel mai important este aici să cunoaştem profilul publicului ţintă.
Unul dintre motivele pentru adoptarea acestui tip de publicitate include faptul
că jocurile sunt distractive, iar faptul că utilizatorul se relaxează, se distrează, îl face
pe acesta să asocieze starea lui, mărcii. După părerea mea, jocurile sunt următorul
format spre care îşi vor îndrepta atenţia tot mai mulţi publicitari. Şi acest lucru din
motive obiective, cum ar fi portretul noului consumator de publicitate on line,
„arderea” metodelor tradiţionale şi nu în ultimul rând această schimbare va fi
influenţată de rapiditatea cu care se dezvoltă tehnologia IT şi faptul că Internetul a
devenit deja un canal de comunicare în masă.

Cookies
Cred că cel mai potrivit mod de a începe descrierea acestui tip de publicitate
pe Internet ar fi să arăt conţinutul paginii www.cookiecentral.com, care ne oferă
informaţii despre „prăjiturele” existente în spaţiul on line:

Cookie-urile sunt esenţiale pentru publicitatea on line. „Un cookie este un

fişier text pe care o aplicaţie server Web îl poate scrie prin intermediul browser-ului
într-un loc (folder) special pe hard-discul calculatorului client”30. Cookie-urile pot fi
scrise pe calculatorul client dacă browser-ul permite acest lucru prin intermediul unor
setări. În mod implicit browser-ul permite scrierea cookie-urilor deoarece altfel multe
situri nu ar mai putea fi vizitate deoarece se interzice accesul clienţilor care nu pot
memora cookie-uri. Cookie-urile sunt stocate o perioadă de timp, care este predefinită
de către aplicaţia server. După ce această perioadă expiră, ele se autodistrug.
Cookie-urile pot conţine şi informaţie înscrisă criptat. Prin intermediul cookie-urilor

30
Mihai Gavotă - Internetul mijloc de informare şi comunicare. Bucureşti: Editura
comunicare.ro, 2004, pagina 46.

32
în calculatorul vizitatorului, se pot memora date despre utilizatori, despre preferinţele
acestora, despre accesările făcute şi timpul pe care îl petrec on line sau pe respectivul
sit. Aceste informaţii pot fi citite apoi de către aplicaţia server la o nouă revenire în sit
şi memorate ulterior într-o bază de date. În acest fel devine posibil „spionajul
electronic” foarte interesant în special pentru firmele comerciale care doresc să-şi
cunoască cât mai bine actualii sau viitorii potenţiali clienţi.
Un raport al Energy Department's Computer Incident Advisory Capability
(CIAC, Government OKs Net cookies, www.news.com), arată că folosirea cookie-
urilor este în regulă atât timp cât se respectă etica confidenţialităţii datelor şi nu sunt
folosite pentru a dăuna utilizatorul.
Cookie-urile pot fi şterse dacă din meniul Tools al browser-ului se va lansa
dialogul Internet Options care prin intermediul tab-ului General pune la dispoziţie
aceste utilităţi (butoanele Delete Cookies şi Delete Files).
Internet Explorer este setat pentru a permite crearea de cookie-uri. Utilizatorul
poate fi anunţat înainte ca un sit să creeze fişierul, aşa că există posibilitatea de a
permite sau nu creearea lor, sau există posibilitatea setării browserului de a nu accepta
nici un fel de stocare de informaţii pe hard-disc.
Se pot seta diferite niveluri de securitate în cadrul browser-ului. Pentru siturile
care prezintă încredere sau pentru o reţea de intranet, opţiunea de primire a fişierelor
poate fi activă. Siturile restricţionate sau care nu prezintă încredere se pot seta pentru
a nu primi cookie-uri.

33
 Fig. 7. Opţiuni Internet Explorer
Numai informaţiile pe care utilizatorul le oferă sau alegerile pe care acesta le
face în timpul navigării sale pe pagină pot fi stocate într-un cookie. De exemplu, situl
nu poate determina adresa de e-mail decât dacă utilizatorul o introduce. A permite
crearea de cookie-uri nu înseamna că alt sit în afara celui care le creează le poate citi
sau poate avea acces la calculatorul respectiv. Din această cauză pe multe situri
suntem salutaţi personal cu numele nostru, lucru posibil datorită cookie-ului. Cookie-
urile nu dăunează, dar dacă se preferă anonimatul, hard-disc-ul se poate curăţa cu un
utilitar numit Internet Trace Distructor. Cookie-urile oferă oportunităţi imense pentru
creatorii de publicitate.

34
 Newsletter-ul
Newsletter-ul este acea metodă prin care se încearcă păstrarea unei anumite
audienţe prin trimiterea informaţiilor despre produse, servicii, evenimente, etc 31. Este
printre cele mai ieftine mijloace pe care le puteţi folosi online. Newsletter-ul este
adesea alcătuit din unul sau mai multe paragrafe. Singurul dezavantaj al acestui
instrument este incapacitatea de a folosi o grafică şi un design foarte surprinzător.

Grupurile de ştiri (newsgroups)

Sunt de fapt grupuri electronice de discutii, locuri unde oamenii se adună pentru
a schimba idei si opinii. Conceptul de baza este asemanator listelor de discutii:
cititorii trimit mesaje sau articole unui grup pentru ca alţii să le poată citi şi să poată
răspunde la articolele pe care le citesc. Multe grupuri au o listă cu Frequently Asked
Questions (FAQ), care răspund practic la cele mai obişnuite întrebari ale grupului.
Citirea acestor FAQ este o idea bună înainte de a pune întrebări întregului grup.

IRC (Internet Relay Chat)

IRC-UL sau chat-ul reprezintă una dintre cele mai raspândite modalităţi de
comunicare directă pe Internet. Pe scurt, chat-ul este oportunitatea de dialog informal,
prin intermediul Internetului între persoane aflate la distanţă. Cuvântul provine din
limba engleză şi înseamnă a sta de vorbă, a vorbi de una şi de alta, a sporovăi. IRC-ul
este îndrăgit nu numai pentru că este folosit ca modalitate de convorbire în direct ci şi
pentru facilitarea comunicaţiilor în timpul dezastrelor naturale, războaielor şi a altor
crize. Decesul Papei Ioan Paul al II-lea a provocat, la începutul lunii aprilie 2005, ca
milioane de internauţi din toata lumea să-şi îndrepte căutările virtuale către Cetatea
Vaticanului care a realizat un canal IRC special de ştiri pentru a transmite în timp real
relatări de la evenimentele ce aveau loc. Creştini, musulmani, budişti, atei şi-au
împărtăşit în diverse comunităţi din ciberspatiu. Site-ul oficial al Vaticanului a fost
efectiv blocat din cauza afluxului de vizitatori.

Mesageria instantanee

31
Steve O’Keefe, Publicity on the Internet, ed. John Wiley&Sons Inc. 1997 USA, pp.59

35
 Mesageria instantanee este un mijloc de comunicare destinat tuturor categoriilor
de internauţi, fie ei adolescenţi sau oameni de afaceri. Acest mijloc de comunicare îl
regăsim sub diferite nume, cele mai cunoscute fiind AIM (AOL Instant Messenger),
MSN (Microsoft Messenger), ICQ (I Seek You) si YIM (Yahoo! Instant Messenger).
Serviciile de Instant Messaging au adus schimbări majore în domeniul comunicării
on-line. Avantajele acestui serviciu sunt oportunităţile extraordinare pentru
îmbunătăţirea productivităţii şi colaborare, timpul scurt de comunicare, usurinţa în
utilizare, posibilitatea de a găsi şi consulta foarte uşor persoane cu aceleaşi interese,
reducerea facturilor telefonice şi faptul că se găsesc gratuite pe Reţea. Dintre
dezavantaje se remarcă posibilitatea de infectare, incompatibilităţile între diferitele
sisteme de instant messaging existente, pericolul infectărilor virale, riscul furtului sau
pierderii informaţiilor sensibile. Potrivit unui studiu realizat de Gartner Grup, în anul
2005 mesageria instantanee va ajunge să reprezinte 50% din totalul comunicaţiilor
firma-client.

Sarcini. Teme de casă.

1. Prezentaţi într-o manieră sintetică, sub forma unui tabel principalele
instrumente ale publicităţii online.
2. Propuneţi o campaniei de publicitate online pentru introducerea unui brand nou

pe piaţă în care să utilizaţi exclusive publicitatea online.

Sumarul modulului:

Există o paletă vastă de instrumente ale publicităţii şi ale PR-ului online, fiecare

prezentând avantajele şi dezavantajele sale.

Bibliografia modulului:

Balaban, Delia Cristina (2005), Comunicare publicitară, Accent, 2005, p. 30-37.

Guţu Dorina (2008), New media, Tritonic, Bucureşti.

36
Modulul III Aspecte economice şi legislative
Scopul şi obiectivele modulului: prezentarea noţiunilor economice şi normative ale
publicităţii online.
Scurtă recapitulare a conceptelor prezentate anterior: instrumentele publicităţii
online.

Schema logică a modulului:

Aspecte Aspecte
economice legislative

Obiective: aprofundarea aspectelor economice şi a celor legislative ale publicităţii

online.
Noţiuni cheie: măsurarea audienţelor în internet, legislaţia media

3.1.Măsurarea audienţei pentru publicitatea online

Publicitatea tradiţională poate fi măsurată prin determinarea costurilor pentru

atingerea unei audienţe CPM (cost per thousand)32, iar publicitatea online măsoară
audienţa prin contabilizarea fiecărei dăţi când o reclamă este vizionată, dar şi numărul
click-urilor care au fost date pe acel banner.
În măsurarea audienţei pe Internet totul începe de la server. Aunci când vizitezi o
pagină web, browser-ul tău trimite server-ului un mesaj, iar acest mesaj este salvat pe
server sub forma unui log file. De fiecare dată când deschizi un site, server-ul
înregistrează următorele informaţii33:
 Data şi ora la care a fost trimis request-ul către server
 Ce a fost solicitat de la server
 IP-ul de la care s-a primit requst-ul
 Tipul de browser utilizat de calcultorul utilizatorului (Internet Explorer,
Mozzila, Opera, etc)
 Tipul computerului de la care provine request-ul

32
Sterne Jim, Advertsig on the web, Que Corporation, 1997, pp.95
33
Ibidem, p. 97

37
 Un IP poate fi activ pe pagina web pentru o periodă de 30 de minute, după care
activitatea aceluiaşi IP va fi înregistrată ca şi o vizită separată. Atunci când vorbim
despre vizitatori, ne interesează în special aceia care sunt interesaţi de conţinutul
paginii noastre. Spre exemplu dacă jumătate din vizitele înregistrate se uită doar la
front page şi nu mai accesează nimic, atunci avem cu siguranţă o problemă. Fie
informaţia care se află pe pagina noastră nu este interesantă pentru consumator, fie
designul nu este unul de calitate sau încărcarea unui material durează foarte mult,
determinând astfel consumatorul să renunţe.
La fel de importante sunt şi orele la care site-ul nostru este cel mai vizitat. În
funcţie de acest fus orar putem stabili categoria de public căruia ne adresăm. De
exemplu, site-ul cotidianului Informatia Cluj, are cei mai mulţi utilizatori în cusul
dimineţii34. Cel mai probabil aceştia accesează pagina web de la locul de muncă.
Aceste informaţii sunt suficiente pentru a ne cunoaşte categoria de utilizatori la care
ne adresăm şi în ce momente ale zilei să îi abordăm.
Atunci când vorbim despre măsurarea audienţei unui site, trebuie să aducem în
discuţie controversatele cookies. Cookies este acel text care este scris într-ul fişier pe
hard-disk-ul utilizatorului, în momentul în care acesta vizitează un site35. De fiecare
dată când un utilizator accesează un site, serverul trimite un request către cockie, iar
dacă acesta a fost înregistrată anterior, este automat recunoscută de către server şi
poate urmări activitatea utilizatorului pe acel site. O foarte mare parte dintre utilizatori
sunt deranjaţi de către aceste cookies pe care le aseamănă cu spam-urile. De fapt,
aceste cookies nu au nici o informaţie despre identitatea ta, decât în moentul în care tu
te înscri pe acea pagină web. Cookies pot reţine informaţii precum user name-ul şi
parola cu care intri pe un anumit site.
Când vine vorba de campanii publicitare şi măsurare efectului acestora, trebuie să
ne raportăm la trei parametri36:
 Awarness: Ştiu consumatorii că acest produs este al tău?
 Recall: Îşi amintesc utilizatorii oferta specială din reclama ta?
 Persuasion: Şi-au schimbat sentimentele faţă de companie sau faţă de produs?

34
http://www.trafic.ro/top/stiri-massmedia/pagina18.html#informatiacluj
35
Zeff, Robbin, Aronson, Brad, Advertising on the Internet, ed. Wiley Computer Publishing,
USA1997, pp.108
36
Sterne Jim, Advertsig on the web, Que Corporation, 1997, pp.169

38
 Visul oricărui advertiser este acela de la transmite mesajul corect la persoana
potrivită, în momentul potrivit. Iar acest vis poate deveni realitate în momentul în care
se ţine cont de nişte reguli sau modele. „Internetul facilitează segmentarea pieţei. (...)
Comercianţii de astăzi de pe Internet construiesc depozite de date cu numele clienţilor
şi potenţialilor clienţi. Ei cercetează amănunţit bazele de date şi descoperă noi
segmente de nişă”37. Prima şi cea mai simplă metodă de a obţine informaţiile
personale despre client este de a-l întreba direct. Pentru ca succesul nostru să fie
garantat putem să-i oferim utilizatorului un discount sau putem să-i dăm posibilitatea
să participe la un concurs. Indiferent de valoarea premiului pe care pagina ta îl pune la
dispoziţie utilizatorul va fi cel mai probabil tentat să participe.
O altă metodă, despre care am vorbit şi anterior, sunt cookies. De exemplu, un
utilizator care de cele mai multe ori alege secţiunea spor a unui ziar, pote fi clasificat
drept microbist. În funcţie de această clasificare vom şti exact ce tip de bannere îi
putem afişa acestui utilizator. Acestă metodă mai este numită şi targetare în funcţie de
comportament.
A treia metodă este aceea de a personaliza pagina web în funcţie de audienţă.
Astfel, în cazul unui ziar unde deja avem stbilită o clasificare a utilizatorilor, vom şti
exact ce tipuri de bannere să afişăm. De exemplu sportul merge foarte bine cu berea şi
maşinile, de acceia la accesarea rubricii sport vor apărea aceste tipuri de bannere.
La fel de importantă ca şi targetrea este strategia de păstrare a utilizatorilor. Foarte
multe companii investesc sume uriaşe pentru creşterea traficului pe site-ul lor, dar uită
cât de important şi greu este să păstrezi utilizatorii. Consumatorii trebuie motivaţi
pentru a se reîntoarce pe site-ul tău. Iată câteva modalităţi prin care îi putem
determina pe utilizatori să revină:
 Conceperea unui site cât mai aerisit şi cu o structură cât mai logică
 Concursuri, bonusurile, etc
 Grafică
 Diversitate

37
Kotler, Philip, Conform lui Kotler, editura Brandbuilder 2006, pp.56

39
 Fig. Nr. (sursa www.trafic.ro)

3.2. Modalităţi de promovare a paginii web- cross media

Promovarea paginii web este unul dintre elementele cheie ale succesului nostru
pe Ineternet. Atunci când promovăm un site atenţia noastră ar trebui îndreptată
către38:
 Tunneling (procesul prin care un vizitator este transformat în cumpărător)
 Poziţionarea elementelor grafice şi de interfaţă
 Folosirea inteligentă a culorilor
 Interacţiunea cu utilizatorul
 SEO (Search engine Optimization)

Optimizarea pentru motoarele de căutare este cea mai eficientă metodă de

promovare web. Orice pagină web îşi doreşte să fie clasată în topul motoarelor de
căutare. În funcţie de domeniul site-ului, motoarele de căutare pot genera un trafic de
până la 95%. „O poziţie bună în motoarele de căutare asigură o rată de conversie
ridicată. Rata de conversie reprezintă numărul de vizitatori care devin clienţi”39. Chiar
dacă achiziţionarea nu se face în acel moment, este foarte imprtantă impresia pe care

38
http://www.metromind.ro/campania/servicii/promovare-online.html, 02.04.2008, ora 16.00
39
http://www.metromind.ro/campania/servicii/promovare-online.html, 02.04.2008, ora 17.30

40
i-o lăsaţi vizitatorului. Aproximativ 90% din totalitatea referirilor către site-uri au ca
sursă de pornire cele patru motoare de căutare: Google, Yahoo, MNS şi AOL40.
Procesul de optimizare se desfăşoară în trei etape41:
 Cercetarea cuvintelor cheie
 Analiza şi optimizarea site-ului
 Colectarea de link-uri

Pentru găsirea cuvintelor cheie una dintre cele mai bune soluţii este întocmirea
unei liste, la care să participe toţi angajaţii, care să cuprindă toate cuvintele care au
legătură cu produsul sau serviciul dumneavoastră. Din acestă listă pot fi extrase
ulterior cuvintele cele mai des folosite de clienţi atunci când caută produsul
dumneavoastră. O a doua varintă pentru determinarea cuvintelor cheie este accesarea
bazelor de date ale Yahoo, Google, MNS pentru a descoperi competitivitatea
anumitor cuvintele cheie.
În ceea ce priveşte analiza şi optimizarea site-ului principalele aspecte pe care
trebuie să la aveţi în vedere sunt următoarele: link-uri simple pentru motoarele de
căutare, titlurile paginilor ar trebui să fie atractive pentru motoarele de căutare,
existenţa unui sitemap, folosirea cuvintelor cheie în interiorul site-ului, îmbunătăţirea
serverului care asigură mentenanţa siteului.
În cazul link-urilor, ar trebui să punem la punct o strategie de plasare a acestora pe
site-uri de nişă, site-uri unde apare şi concurenţa, forum-uri şi blog-uri care au aceaşi
specialitate ca şi dumneavoastră şi în directoarele specializate de PR.

Despre motoarele de căutare

Un motor de căutare sau search engine este format în general din trei componente:
 Componenta de căutare, un program automat (spider sau bot) care caută textul
şi codul din spatele paginilor web, adăugându-le în baza de date
 Indexul, care conţine informaţii precum titlu, adresa, cuvinte cheie despre site-
uri
 Aplicaţia software, care ne expune rezultatele căutării pe calculator

40
E-marketingul în lumea afacerilor digitale,Catedra de Informatică Economică Academia de Studii
Economice Bucureşti, pp.25
41
http://www.metromind.ro/campania/servicii/promovare-online.html, 02.04.2008, ora 16.00

41
 Căutarea pe un motor este foarte simplă, prin introducerea anumitor cuvinte
cheie în caseta aplicaţiei de căutare. Pe lângă text, utilizatorul mai poate căuta imagini
şi clipuri video. Rezultatele motorului de căutare nu sunt altceva decât hiperlinkuri
către conţinutul web la care conduc cuvintele cheie. Un motor de căutare caută
informaţia în patru secţiuni diferite:
 Rezultatele oferite de furnizorii de informaţie (unele motoare de căutare au
propriile baze de informaţii)
 Rezultatele oferite de furnizorii secundari de informaţie
 Rezultatele extrase din directorii de căutare
 Rezultatele plătite sau link-urile sponsorizate (atunci când clienţii plătesc
pentru a se afla în topul căutărilor)
 Legăturile sponsorizate, afişate contra cost în partea dreaptă sus a paginii web
(Google Adwords)

Directoarele web sunt una dintre sursele care aduc trafic intens paginii tale web.
Directoarele web promovează pagina web prin două modalităţi: dacă descrierea
directorului trezeşte interesul vizitatorului şi dacă link-ul din directorul către site-ul
dumneavoastră este de forma http://www.site-ul-meu.ro, ajută la creşterea numărului
de referinţe.

Campaniile de bannere sunt eficiente atunci când sunt amplasate corect.

Principalul criteriu de care trebuie să ţineţi cont este traficul de pe site-ul unde doriţi
să amplasaţi bannerul şi profilul acelui site, care ar trebui să fie asemănător cu cel al
dumneavostră. De exemplu, un banner despre stiri sportive, poate fi amplasat pe un
site cu maşini sau pe un site al unui producător de bere.

Promovarea prin email are efecte imediate şi puternice, dar trebuie să aveţi
acordul destinatarului pentru a nu fi considerat spam. Spam-ul poate dăuna grav
imaginii dumneavostră, determinându-l pe utilizator să nu mai viziteze site-ul
dumneavostră. Listele de discuţii sunt asemănătoare cu promovare prin email, însă
acestea nu promovează produsul sau serviciul, ci mai degrabă anunţă noile apariţii de
pe site-ul dumneavoastră. De exemplu ultimele ştiri sau articolele care sunt
considerate foarte bune.

42
 Campaniile de schimb de linkuri au ca principal scop creşterea popularităţii în
rândul motoarelor de căutare. Forum-urile şi blog-urile sunt alte modalităţi de
promovare, foarte folosite în prezent, în special în presă.
Campania virală de nişă urmăreşte atingerea unui trafic ridicat, din tabăra
formatorilor de opinie, care prin word of mouth vor influenţa decizia altor
consuamtori. Cea mai folosită cale este blog-ul. O altă modalitate de a face campanie
virală, este crearea unui joc online şi trimiterea link-ului către formatorii de opinie.
Putem lua ca exeplu siteul www.conquiztador.ro, joc online de cultură generală, unde
întâlnim bannere de la Pro Motor, Gilette sau promovarea unor personalităţi.

6.Dimensiunea financiară a publicităţii online

Fiind un teren nu foarte explorat, publicitatea online a împrumutat modele

clasice din alte domenii, adaptându-se propriilor caracteristici. Astfel, publicitatea
online poate fi măsurată pe baza impresiilor sau prin numărul de click-uri. Cel mai
întâlnit model de plată este costul pe mia de afişări (cost per mille) sau CPM. Această
modalitate de plată desemnează preţul cerut pentru afişarea unei reclame de o mie de
ori42.

CPM se calculează astfel:

CPM = Preţul / Numărul de afişări x 1.000

42
Vegheş Ruff, Iulian, Grigore, Bogdan, Relatile Publice si Publicitatea Online, editura Polirom
2003, pp.139

43
 Cea mai mare parte din bugeturile de publicitate merg spre motoarele de
căutare şi portaluri. Este mult mai indicat să investiţi în motoarele de căutare cele mai
folosite, decât în site-uri mici care o să vă aducă acelaşi trafic sau chiar mai puţin.
Astfel, pentru motoarele de căutare există mai multe modalităţi de plată43:
 General Rotation - un banner va fi afişat aleatoriu pe parcursul căutărilor,
preţul fiind între 15 şi 25$ CPM
 Run of category – publicitatea va fi afişată doar în cadrul unor categori de
căutări
 Cuvântul cheie - putem cumpăra anumite cuvinte cheie pe motoarele de
căutare, bannerul apărând doar atunci când cineva caută acel cuvânt. Acest
model are o targetare foarte precisă, iar CPM este mai mare
O altă variantă de plasare a bannerelor este pe site-urile cu conţinut specializat,
content sites, unde audienţa este omogenă, iar targetarea poate fi realizată mult mai
uşor. Comparativ cu CPM din publicitatea tradiţională, CPM pentru publicitatea
online este mai mare, datorită avantajelor pe care le aduce.

Click-trough sau accesarea bannerului este una dintre modalităţile preferate de

advertiseri, pentru că ştiu exact cât îi va costa o campanie publicitară. Taxarea se face
în funcţie de câte persoane au accesat bannerul respectiv. Cost per click, CPC este o
metodă criticată de mulţi deoarece, bannerul este afişat până se atinge numărul de
click-uri, ceea ce dăunează la brand building sau brand awareness. CPC variază de la
5 cenţi la 2$.
O parte din site-uri preferă să taxeze cu sumă fixă în funcţie de perioada cât va fi
afişat bannerul. Unele companii preferă să plătească pentru fiecare vizitator, respectiv
pentru fiecare interacţiune a acestuia cu brandul. Unele companii plătesc utilizatorii
pentru a partcipa în aceste experienţe interactive cu brandul. Pay Per Viewer sau plata
pe vizitator se bazează pe idea că cel mai important este să atragi atenţia unei
persoane, iar modalitatea prin care faci asta sunt stimulentele44.

43
Vegheş Ruff, Iulian, Grigore, Bogdan, Relatile Publice si Publicitatea Online, editura Polirom
2003, p.139
44
Vegheş Ruff, Iulian, Grigore, Bogdan, Relatile Publice si Publicitatea Online, editura Polirom
2003, pp.141

44
 O modalitate destul de riscantă pentru site-uri este Pay Per Purchase sau plata pe
cumpărător. În cazul acestei metode, advertiserii plătesc doar atunci când după
interacţiunea utilizatorului cu bannerul sunt făcute şi achiziţii.
În mediul online, modalităţiile de plată sunt foarte variate şi în curs de
dezvoltare, multe site-uri având propria metodă de taxare.

Google Adwords primer

Google Adwords Primer este o modalitate de plată CPC (cost per click) oferită
de Google. Ca şi avantaj al acestui serviciu trebuie menţionat AdRank-ul, prin care
puteţi monitoriza grupurile ţintă45, dar şi cuvintele cheie şi îmbunătăţirea acestora. Pe
acest browser sunt circa 2,73 de milioane de utilizatori zilnici şi 81,9 milioane de
utilizatori pe lună. Pentru acest program sunt foarte importante cuvintele cheie pe care
le veţi alege. Aşa zisele “key words” trebuie să aibă legătură directă cu produsul
dumneavoastră. Costurile acestui serviciu sunt foarte reduse, uneori ajungând la sume
de maxim 2 dolari pe lună46, plus 5 dolari deschiderea contului. Modalitatea de
funcţionare a acestui serviciu este foarte simplă. Atunci când cineva foloseşte motorul
de căutare Google, în funcţie de ceea ce caută, în partea dreaptă a paginii vor apărea
anumite link-uri. Acestea sunt defapt site-urile care folosesc acest serviciu.

Google Adsense
Google Adsense este un serviciu folosit de cei care au pagini web sau blog-uri şi
care doresc să îşi crescă veniturile. Pe pagina ta web vor apărea anunţuri care au o
anumită legătură cu site-ul tău, iar plata se face în funcţie de numărul de click-uri care
au fost date pe respectivul anunţ (CPC) sau în funcţie de numărul de impresii (CPM).
Totodată Adsense oferă posibilitatea căutărilor direct de pe pagina ta web.

3.4. Publicitatea online- dimensiunea legislativă

Internetul a facilitat dezvoltarea a noi modele de afaceri şi totodată existenţa unei
pieţe globale. Noua tehnologie prezintă o multitudine de avantaje, dar şi multe riscuri
din punctul de vedere al legalităţii. Prima problemă cu care se confruntă acest mijloc
de comunicare în masă este protejarea împotriva furtului. În România cele mai multe
cazuri au fost înregistarte în cazul băncilor, prin crearea de site-uri clonă care seamănă

45
Google Adwords Primer, pp.10
46
Google Adwords Primer, p.9

45
aproape perfect cu originalul. Modalitatea de funcţionare este trimiterea de mesaje
nesolicitate către utilizatori şi direcţionarea celui supus fraudei spre acea pagină
clonată. Principalele Legi care reglementează acest domeniu în România sunt Legea
nr. 148 din 26 iulie 2000 privind publicitatea, Legea Comerţului electronic, Ordonanţa
privind Protecţia consumatorilor la încheierea şi executarea contractelor la distanţă şi
Legea privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în
sectorul comunicaţior electronice (506-2004)47.
Cele mai multe pagini web au o secţiune numită copyright sau drepturile
autorului. În general cel care a creat site-ul respectiv este considerat a fi proprietarul
copyright-ului. De regulă Copyright-ul este aşezat în partea de jos a paginii web şi în
el sunt expuse toate regulile pretinse de autor.

Sarcini. Teme de casă:

1. Scrieţi un eseu cu tema regularizarea globală a internetului.
Sumarul modulului: aspect normative ale publicităţii online.
Bibliografia modulului:
Balaban, Delia Cristina (2005), Comunicare publicitară, Accent, Cluj/Napoca
Guţu, Dorina (2009), New media, Tritonic, Bucureşti.

47
www.legi-internet.ro

46
 GLOSAR DE TERMENI

Ad-click rate (click-trough sau rata de accesare) – procentajul de vizionări al

reclamei (ad views) care sunt transformate în accesări efective (ad-clicks) .De cele
mai multe ori este exprimată procentual, ca numărul mediu de accesări la o sută de
afişări.
Ad-clicks (accesări ale reclamei) - numărul de accesări (click-uri) ale unui banner
de către diferiţi utilizatori. Exista 3 tipuri de click : click-trough, in-unit click şi
mouse-over.
Ad-space (spaţiul publicitar) - locul într-o pagina Web din cadrul unui sit pe care
poate fi poziţionată o reclamă. Pot exista mai multe spaţii publicitare pe o pagina.
Ad-views (impressions sau afişări) - reprezintă, sub formă de numere, de cate ori un
principiu, vazut de către vizitatorii paginii. Este corespondentul afişărilor nete (net
impressions) în media tradiţionale.
Adresa - sunt două utilizări diferite pentru acest termen in reţeaua Internet : “adresă
de e-mail ” şi ” adresă internet”.
Advertising Network (reţea publicitară) - reţea alcătuită din mai multe situri Web
reprezentănd multe situri ce vănd publicitate si care permit cumpărătorilor de reclame
să atingă mai uşor o audienţă largă prin modalităţile de cumpărare run-of-category şi
run-of-network.
Banner Ad (banner publicitar) - cea mai folosită formă de publicitate online
,afişănd o reclamă care de obicei măsoară 468 de pixeli lăţime si 60 de pixeli înălţime
(468x60), situat de regulă in partea de sus a paginii Web.
Banner-buton exchange (schimb de bennere-butoane publicitare) - reprezintă de
obicei o reţea in care siturile participante afişează bannere, butoane sau alte formate
publicitare în schimbul unor credite care pot fi convertite (folosind rate stabile în
avans) în reclame ce urmează să fie afişate pe alte situri.
Beyond the banner (publicitate dincolo de banner) - forme de publicitate online
care nu folosesc bannere online tip rich-media (html, video, sunet etc.) .
Browser - un software care poate cere, căuta, descărca (download), păstra în memorie
şi afişa documente existente pe World Wide Web .Browserele pot fi de două tipuri :
exclusiv textuale sau cu grafică.

47
Button ad (buton bublicitar) - un model de publicitate online de dimensiuni mai
mici decât bannerul, de formă pătrată, situat de obicei pe marginea paginii Web sau,
mai nou, în interiorul documentului afişat.
Chat room (cameră de discuţii) - o posibilitate de comunicare a Internetului care
permite interconectarea mai multor utilizatori şi schimbul de mesaje (la nivel text,
audio şi video) in timp real.
Click-through - vezi ad-click rate.
Conversation rate (rata de acţiune) - procentajul de utilizatori care au intreprins o
acţiune dorită de publicitar (înregistrare).
Cookie - un mesaj trimis browserului de catre anumite situri vizitate. Mesajul va fi
păstrat de către acesta sub forma unui fişier text, fiind retransmis sitului de fiecare
dată când acesta este vizitat din nou, pentru ca să poată afişa pagini personalizate
(numele utilizatorului, preferinţele, produse căutare anterior, limba folosită etc.).
CPA (cost-per-action - “cost pe acţiune”) - o modalitate de plată a publicitaţii
online în care costul se bazează exclusiv pe intreprinderea anumitor acţiuni de către
vizitatorii sitului (înregistrare, cumpărarea unor produse etc.).
CPC (cost-per-click - “cost pe accesare”) - preţul plătit pentru fiecare accesare a
reclamei de către vizitatorii sitului unde acesta este afisată. Face parte din modalitatea
de plată a publicităţii online cunoscută sub denumirea de “Pay-per-click”.Vezi Pay-
per-click .
CPM (cost per mille - “cost pe mia de afişări”) - preţ plătit pentru o mie de afişări
(impressions) ale reclamei pe un site.
Ciberspace (cuvânt folosit prima data de către william Gibson in cartea sa
Neoromancer, în 1884) - termen menit să descrie informaţiile disponibile prin reţelele
de computere.
DHTML (Dynamic Hypertext Markup Language) - un set extins de comenzi
HTML ce permit web-designerilor crearea unor situri mai bogate in animaţii şi
interactivitate decât HTML obişnuit. DHTML este folosit pentru a crea atât pagini
Web, cât şi publicitatea online care se modifică de fiecare dată cănd sunt afişate, în
funcţie de o serie de parametrii ca : profilul vizitatorului, celelalte pagini vizitate,
locaţia geografică de unde accesează situl etc. Utilitatea pentru marketingul online
este deosebită, promiţând oferirea unui mesaj adegvat interesului utilizatorului şi,
implicit, o targetare eficientă.

48
Domain name - numele unic al unui site pe Internet (www.internet.com). Fiecare
dintre acestea are un sufix care ajută la identificarea domeniului în care activează
situl. Există un număr limitat de sufixe folosite pe larg (în special în SUA) : .com
(comercial), .net (reţele-networks), .gov (situri ce aparţin guvernului american), .edu
(educaţional), .org (organizaţii non-profit), .mil (militar) şi mai nou .biz (companii-
business). De asemenea, fiecare ţară are alocat un sufix specific (pentru România,
.ro).
Download - transfer de fişiere de pe un calculator pe altul.
E-mail - abrevierea uzuală pentru poştă electronică (electrnic-email). Reprezintă
transmiterea de mesaje (create prin mijloace electronice-computere) prin intermediul
reţelelor de calculatoare (locale sau globale-internet). A fost motorul internetului. La
început a fost cea mai utilizată posibilitate a Reţelei. Prin folosirea ei s-a ajuns la
descoperirea celorlalte facilităţi oferite de Internet, facilităţi care în timp au întrecut ca
utilizare e-mail-ul.
Flash - un program foarte popular, dezvoltat de compania Macromedia, ce permite
crearea de animaţie si interactivitate pe paginile Web.
Host - un server de pe Internet prin intermediul căruia se face conexiunea cu o alta
parte a reţelei. Reprezintă un punct de legătură între diverse părţi ale Internetului.
HTML banner - banner de publicitate care foloseşte elemente HTML şi care, de
obicei, utilizează forme interactive în loc de elemente de grafică standard.
HTML (Hypertext Markup Language) - limbaj de programare utilizat atât pentru
designul paginilor Web, cât şi pentru crearea de documente ce conţin hypertext (link-
uri către alte pagini Web) .
Hypertext - orice text care afişează un alt document în momentul în care este accesat,
comportându-se ca un link. De obicei este fie subliniat, fie are altă culoare decăt textul
documentului în care este inserat.
IAB (Interactive Advertising Bureau) - fondat în 1996 (sub numele de Internet
Advertising Bureau), Internet Advertising Bureau este una dintre cele mai importante
asociaţii din domeniul webvertisingului, având ca obiect cercetarea şi recomandarea
de standarde in domeniu, sponsorizarea cercetărilor privind eficienţa publiciţii online
şi educarea industriei bublicităţii cu privire la mediul internetului şi posibilitătile de
reclamă oferite.Unul dintre meritele cele mai mari ale IAB este recomandarea unor
formate standard pentru publicitatea online, îmbraţişate de cea mai mare parte a

49
industriei, fapt ce a dus la o înlesnire atât a vanzării spaţiului publicitar pe internet, cât
şi a măsurării eficienţei diferitelor tipuri de publicitate online.
IMU (Interactiv marketink unit) – mărimile standard pentru modelele onine stabilite
de către IAB.
Instant messenger – programe care se instalează pe calculatoare şi permit
comunicarea la nivel text, audio şi video prin intermediul Interntului, cu alte persoane
conectate la Internet şi care au acelaşi program instalat. Cele mai cunoscute programe
sunt ICQ, AOL Instant Messenger şi Yahoo Messenger.
Interstitial – Model publicitar ce afişează mesajul publicitar între vizionarea a două
pagini Web în perioada dintre lansarea comenzii pentru afişarea unei noi pagini şi
încărcarea efectivă a acesteia. Folosind un spaţiu mai larg decât bannerele şi fiind
afişate într-o fereastră proprie, interstiţialele folosesc de obicei grafice mari şi
elemente Rich Media.
IP (Internet Protocol) – Cel mai important protocol al Internetului. Este un protocol
definit de RFC 791.
Java – Limbaj de programare folosit în special pentru World Wide Web, oferind
posibilitatea afişări unui conţinut dinaic, interactiv.
LAN (Local Area Network) – o reţea carea are avantajul proximităţii, lucru ce
determină o eficienţă sporită la nivelul ratei de transfer, oferind o viteză de transfer
mai ridicată decât a reţelei mondiale.
Link – Conexiune electronică între două pagini / situri / web ce permite trecerea de la
o pagină web la alta sau la un site la altul prin accesarea anumitor elemente de pe
pagină (tet, grafică, reclamă) care reacţionează la trecerea mousului pe deasupra lor.
Log file (aproximativ “jurnal”) – document ce înregistrează acţiunile ce au avu loc
pe un server. Analiza acestor jurnale face posibilă aflarea de informaţii preţioase
pentru publicitari, cum ar fi : de unde vin vizitatorii siteului (ţară, regiune, oras), cât
de des aceeaşi indivizi se întorc pentru a vizita siteul şi cum navighează prin site, ba
chiar conexiunea şi browserul folosite.
Multimedia – Programe suplimetare introduse în calculator pentru a trata sunetul,
datele, imaginea sau toate la un loc.
Net – reţea (se folosesşte foarte des în limbajul legat de reţele de calculatoare ca
precurtare de la network). De aici sensul a evoluat şi când se vorbeşte de reţea (the
net) se subânţelege cea mai mare reţea mondială de calculatoare, Internetul.

50
Newsgroups (“grup de discuţii”) – grup de discuţii ce uneşte prin intermediul
Internetului persoane interesate de un anumit subiect. Sunt folosite de către publicitari
pentru a atinge un public extrem de speciaizat şi interesat de produsele / serviciile
oferite de companiie în domeniu. Statisticile arată că în prezent există peste 15.000 de
newsgroupuri.
Pagină web – Site. Interfaţa WWW prin care utilizatorul poate accesa o legătură
(link) sau poate folosi majoritatea facilităţiilor Internetului. Are capacităţi multimedia
deosebite, fapt ce a dus la impunerea ei ca resursă a Internetului prin care se accesează
celelalte resurse. Fiecare pagină poate conţine text, grafică sau elemente Rich Media
(video, audio, flash).
Pay-per-click (Plata pe accesare) – modalitate de plată a publicităţii online în care
plata este făcută în funcţie de numărul de persoane ce accesează mesajul publicitar e
pus sub formă de banner, button, email, HTML, etc.
Pay-per-impression (plata pe afişare) - modalitate de plată apublicităţii online în
care plata se bazează pe numărul de afişări ale reclamei şi numărul efectiv de
persoane care au fost expuse la mesaj.
Pay-per-lead - modalitate de plată a publicităţii online ce ia in considerare numărul
de clienţi potenţiali obţinuţi prin intermediul reclamei (de exemplu, numărul de
vizitatori ai sitului ce au accesat reclama şi au completat formularul, sondajul
companiei, ori pur şi simplu au vizitat situl companiei.) .
Pdf - tip de fişier care permite o portabilitate mai mare a textului şi a
graficelor.Acestea işi păstrează aşezarea în pagină pe orice alt calculator, lucru care,
pentru majorittea celorlalte tipuri de fişiere, nu se întâmplă.
Pop-under ad - reclama care apare în spatele paginii vizitate şi devine vizibilă in
momentul închiderii acesteia.
Pop-up ad - reclamă care apare într-o nouă fereastră a browserului deasupra ferestrei
vizitate.Poate fi interstiţial sau poate fi programat să apară la anumit moment sau
acţiune a vizitatorului.
Portal - site specializat pe îndrumarea utilizatorilor spre resurse valoroase dintr-un
anumit domeniu.
Publicaţie electronică - pagina Web cu conţinut informativ, cu link-uri, conţinănd
informaţii video, audio şi text, disponibile gratuit pe internet.
Rate Card - document ce detailează preţurile pentru diferite opţiuni de deplasare a
mesajului publicitar.

51
Rich media - publicitatea ce foloseşte tehnici avansate, cum ar fi elemente video,
flash, java, oferind utilizatorului o experientă mai captivantă decăt formatele vechi,
statice.
Server - un calculator ce-şi pune la dispoziţie resursele (cum ar fi fişierele) celorlalte
calculatoare din reţea.
Site - pagina Web
Skyscraper ad (zgărie nori) - forma de bannere dispuse pe verticală ce se intind de-a
lungul intregii pagini unde sunt afişate în afara textului propriuzis al siteului.
Sponsorship (sponsorizare) - metodă de publicitate online prin care în loc să se
afişeze bannere publicitare se crează o conexiune intre site şi companie transferânduse
imaginea sitului asupra brandului.De asemenea, se foloseşte pentru a face reclama
companiei sau mărcii, în cadrul articolelor din site sub forma unor prezentări aparent
obiective.
User - utilizator
URL - un numar care identifică un host de Internet. Are două sau trei parţi : numărul
(sau numerele) reţelei, un număr (sau un nume) opţional al unei părţi din reţea şi
numărul (sau numerele) host-ului.
Web site traffic - numărul de vizitatori al unui site Web
www - documente Hyper text aflate pe internet care indexează documente pe situri
din toată lumea. Multe dintre resursele internetului sunt folosite pe Web.Este in acest
moment partea cea mai populară a internetului, în principal pentru ca adună la un loc
text, fotografii, sunet, animaţie şi imagini video în situri (există deja aproximativ peste
1.350.000.000).

52
 BIBLIOGRAFIE
1. Vegheş Ruff Iulian, Grigore Bogdan, Relaţiile Publice şi
Publicitatea Online, Ed. Polirom, Bucureşti2003
2. Sterne, Jim, Advertising on the Web, ed. Que Corporation,
USA1997
3. O’Keefe, Steve, Publicty on the Internet, ed. Wiley Computer
Publishing, USA 1997
4. Zeff, Robbin, Aronson, Brad, How to advertise for Free or Almoust
Free by web Promotion, ed. Wiley Computer Publishing, USA1997
5. Zeff, Robbin, Aronson, Brad, Advertising on the Internet, ed. Wiley
Computer Publishing, USA1997
6. Adams, Richard, www.advertising, Advertising and marketing on
the world wide web, ed. Watson-Guptill Publication, New-
York2003
7. Staneley, Morgan, The Internet Advertising Report, ed. Harpr
Buisness USA1997
8. Russel, J.Thomas, Lane, W. Ronald, Manual de Publicitate, ed.
Teora, Bucureşti 2003
9. Balaban, Delia, Comunicare Publicitară, ed. Accent, Colecţia
Media, Cluj-Napoca2005
10. Newson, Doug, VanSlyke, Turk Judy, Kruckeberg, Dean, Totul
despre Relaţiile Publice, ed. Polirom, Bucureşti2003
11. Moldoveanu, Maria, Miron, Dorina, Psihologia Reclamei şi
Publicitatea în afaceri, ed. Libra, Bucureşti1995
12. Kotler, Philip, Marketing Insights from A to Z, , ed John
Wiley&Sons Inc, New Jersey 2003
13. Kotler, Philip, Conform lui Kotler, editura Brandbuilders 2006
14. Li, hairong, Leckenby, John, Internet Advertising Formats and
Effectiveness, Michigan State University 2004

53
 15. Tyler Eastiman, Susan, Fergusob, Douglas, Klein, Robert, Manual
de promovare şi de marketing pentru radio, televiziune, societăţi de
cablu şi web, ed. Idea Design Print, Cluj 2004
16. Bruner, Rick E., The Decade in Online Advertising, Aprilie 2005
Canada
17. Burneau, Edmond A., RX for Advertising, ed Boston Books 2000
18. Agenţia pentru Strategii Guvernamentale, Ghid de Bune Practici în
achiziţia serviciilor de publicitate, Bucureşti 2005
19. Catedra de Informatică Economică Academia de Studii Economice,
E-marketingul în lumea afacerilor digitale, Bucureşti 2000
20. Harper, Collins, Weaving the Web: The Original Design and
Ultimate Destinz of The World Wide Web, New York 2000
21. Rise, Al, Trout, Jack, Poziţionarea, lupta pentru un loc în mintea ta,
ed. Brandbuilders, Bucureşti2004
22. Pitteri, Dnielle, Sorice, Michele, La nuova frontiera dell’Internet
Advertising, ed. La Sapienza, Italia, 2005
23. Driver, Richard, Google Adwords Primer, ed. Online Buisness 2007
24. Levinas, Ellen, Your Online Powe groups and Advertising Guide,
2006, NY
25. Carlon, Michal, Marc, Ryan, Weledniger, Risa, The five Golden
Rules of Online Branding, ed. AdRelevance 2000
26. Chow, John, Make money online with John Chow dot com, 2007
27. Lawson, Bryan, How designers think, ed. Elsevier 2005, Oxford
28. McLuhan, Marshall, The Medium is the Message, an Inventory of
Effects,ed. Gingko Press INC, Germany2001

SURSE INTERNET
1. Săptămâna Financiară
(http://www.sfin.ro/articol_11233/2007__un_an_cu_miros_de_bani_pentru_in
ternetul_rom__nesc.html)
2. Metromind (www.metromind.ro/studii)

54
3. Content Creation Online
(http://www.pewinternet.org/pdfs/PIP_Content_Creation_Report.pdf)
4. www.bah.com
5. www.nielsen-netratings.com
6. www.internetics.ro
7. www.tree.ro
8. http://gamesyahoo.com/games/font
9. www.tava.com
10. Internet Advertising Handbook (http://www.marketingmag.ca/image-
en/section/3d_advertising/Internt_handbook.pdf)
11. www.legi-internet.ro

55
 CURRICULUM VITAE

1. Nume: Kádár
2. Prenume: Magor Elek
3. Data şi locul naşterii: 01.08.1978, Tg-Mureş, România
4. Adresa: Ro-540077 Tg-Mureş, Str. Bradului 17/6
5. Telefon: 0744-2706-19

6. Studii:
Instituţia Facultatea de Facultatea de Ştiinţe Facultatea de
Horticultura, politice, Litere,
Universitatea Universitatea Universitatea
“Szent István” Babeş-Bolyai Cluj- Babeş-Bolyai
Budapesta Napoca Cluj-Napoca
Perioada: de la (luna, 1998-2002 1999-2003 2004-2006
anul) până la (luna,
anul)
Grade sau diplome Ing. Horticultor Analist politic Doctor în
obţinute filologie

7. Titlul ştiinţific: doctor

8. Experienţa profesională:
Perioada: Febr 2004-iun 2004 2004-2007 2007-prezent
de la …..
(luna, anul)
până la …..
(luna, anul)
Locul: Cluj-Napoca Sydney Cluj-Napoca
Instituţia: Catedra de Comunicare Parlamentul Catedra de
si Relatii Publice, International de Comunicare si Relatii
Facultatea de Stiinte Tineret Oxfam Publice, Facultatea
Politice, Administrative de Stiinte Politice,
si ale Comunicarii, Administrative si ale
Universitatea Babeş- Comunicarii,
Bolyai Universitatea Babeş-
Bolyai
Funcţia: Cadru didactic asociat trainer Lector
Descriere: Seminarii de PR si Training de Seminarii de PR,
publicitate comunicare publicitate si media
planning

9. Locul de muncă actual si functia: Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca,

Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, lector.
10. Vechime la locul de muncă: 4 ani
11. Brevete de invenţii:
12. Lucrări publicate (nr.total): 8

56
13. Membru al asociaţiilor profesionale: Uniunea jurnaliştilor Maghiari din
România (Hungarian Journalist’s Association of Romania), Asociaţia de Publicitate,
Ungaria (The Hungarian Advertising Associaton, Hungary)
14. Limbi straine cunoscute: engleză, franceză
15. Alte competenţe:
16. Specializări şi calificări: iulie 1999 Central European University Summer
School,
iulie 2004 Central European University Summer School, Visual Culture after the
Cultural Change.
17. Experienţa acumulată în programe naţionale/internaţionale (max.5 ):
18. Alte menţiuni (premii, distinctii ,etc):
19. Prezentarea activitatilor didactice anterioare (max.3/4 pag.)

Majoritatea cursurilor şi seminariilor ţinute la Catedra de Comunicare si Relatii

Publice, Facultatea de Stiinte Politice, Administrative si ale Comunicarii,
Universitatea Babeş-Bolyai pănâ în prezent se incadreaza in domeniile de competenţă
Comunicarea de campanii, Relaţii publice, Tehnici de comunicare mass-media,
Marketing politic sub forma unor cursuri si seminarii precum Strategii de publicitate,
Comunicare publicitară, PR politic; Instituţia purtătorului de cuvânt, Tehnici de
promovare în mass-media, Planul media, Managementul conflictelor, Comunicare în
afaceri, Strategii de persuasiune, Managementul proiectelor.

Data completării:
Semnătura
09.11.2008 Kádár Magor Elek

57