Putere a patra: mass-media

și efectele sale
Plan:
1. Mass-media – formă a comunicării de masă
2. Tipologia mass-media
3. Efectele mass-mediei
► Jan Leblanc, specialist în managementul media constata:
„Presa se constituie într-o a patra putere în această nouă
situație, în care toate celelalte puteri sunt obligate să facă apel
la serviciile ei, fără să poată însă să o subordoneze; ea devine o
adevărată putere în momentul în care se separă de celelalte
puteri, oferindu-le însă accesul la cuvantul și imaginea publică”
1. Mass-media – formă a comunicării de masă
► Mass-media- mass-media este o parte inseparabilă a vieții noastre
► toții am avut parte de expunerea noastră legată de media în fiecare zi
► Termenul mass-media/media (expresie engleză, preluată și în română,
având traducerea - „medii (de comunicare) de masă”.
► Mass-media se referă la mijloacele de comunicare, care pot fi utilizate
pentru a comunica/interacționa cu un număr mare de audiențe în diferite
limbi
► În funcție de modul în care individul/indivizii, participă la procesul de
comunicare identificăm următoarele forme de comunicare:
► comunicare intrapersonală (Внутриличностное общение,внутренний
диалог, sau comunicarea cu sinele; realizată de fiecare individ în forul său
interior);
► comunicarea interpersonală (межличностные, sau comunicare de grup;
realizată între indivizi în cadrul grupului sau organizaţiei din care fac
parte;
► comunicarea de masă (Массовая коммуникация, este comunicarea
realizată pentru publicul larg, de către instituţii specializate şi cu mijloace
specifice)
Mass-media a devenit, în cadrul societăţii moderne, foarte importantă
din punct de vedere economic, cultural şi politic.
În acest context, jurnalistul Otfried Jarren susține că „sistemul
mass-media a devenit infrastructura centrală a societăţii moderne”
Mass-media este o formă de comunicare indirectă

În cadrul comunicării indirecte distingem între:

► comunicare imprimată (presă, revistă, carte, afiş etc.);
► comunicare înregistrată (film, disc, bandă magnetică etc.);
► comunicare prin fir (telefon, telegraf, comunicare prin cablu, fibre
optice etc.);
► comunicare radiofonică (radio, TV, având ca suport undele
hertziene).
 Funcțiile mass-media
► mijloc de comunicare, exprima și împărtășește opinii, idei
► de informare (printr-o manieră completă, obiectivă şi accesibilă)
► Mecanism de control, de monitorizare a Puterii (mechanism upravlenia, monitoring
vlasti) - deține informații largi, mai mult decât Ministerul, respective poate să
contrazică inform oficială)
► mijloc de educare, formare a opiniei
► de publicitate, de marketing,
► formarea, influențarea și manipularea opiniei publice (informația multă, selecție
preliminară a ei, nu întotdeauna prioritară)
► Divertisment, spectacol
Tipologia mass-media
1. Mass-media imprimată (Print Media):
► Ziare (din sec. XV, varietate de subiecte: politică, actualitate, divertisment, finanțe
etc.). Internetul a redus popularitatea ziarelor.
► Reviste (au un anumit tip de public, multiple subiecte: actualitatea, afacerile,
finanțele, luxul, stilul de viață, frumusețea, moda; mixte)
Frecvența revistelor poate fi săptămânală, în două luni, trimestrial, semestrial sau anual
► Brochures/buclete - literatura promoțională (pentru stimularea vânzări) a unui
produs sau a unei organizații: broșuri anticumpărare; postcumpărare. Proiectate
atractiv, culorii, fotografii.
► Billboards / Panouri publicitare (publicitate stradală) - reclame uriașe, instalate la
înălțime, strategic. Atenție prin: culori îndrăznețe, titlurile atrăgătoare, design,
efectele speciale etc. Inițial, panourile publicitare se efectuau prin picturi manuale,
atârnate pe scânduri uriașe pe care erau înscrise anunțurile. Mai târziu a apărut o
tendință de a folosi semne de neon, videoclipuri și decupaje care se extind pe
panouri în 3D etc. (Buletine)
► Cuvinte puține. Accent focusată pe imagini.
► Mijloc de comunicare de succes, păstrare a atenției clienților mult timp.
Johann Carolus, publicist german al
primului ziar informativ „ Relații despre
târg și istorii memorabile”, publicat la
Strasbourg, în limba germană, 1609
 Mass-media difuzată(vesceatelinie smi):
Radio (1910) - acoperire semnificativă; ascultat în special de cei ce ascultă radio în timp ce se îndreaptă spre muncă.
Publicitatea la radio se folosește activ. Unul dintre mijloacele preferate de comunicare, oferă ascultătorilor o ocazie
să participe cu opinii la emisiuni.
TV (1950) – influență simțurile auditive, vizuale, mijloc publicitar pentru agenții de publicitate, care sunt pregătiți să
cheltuiască sume imense pentru un anunț de câteva secunde, în special-programele cu vizibilitate ridicată.

3. Media nouă:
Computere – informare, viteză informațiilor multimedia
Telefoane mobile (2000) – comunicare oricând/oriunde, informare (informație despre card, publicitate)
Internet (1990) - oportunități de comunicare în masă, care includ e-mail, site-uri web, podcast-uri, forumuri electronice, cărți
electronice, bloguri, Internet TV . Site-uri precum Facebook, Twitter și YouTube au făcut comunicarea în mase mai
distractivă, mai interesantă și mai ușoară!
E-mailurile: au redus drastic timpul necesar pentru redactarea și trimiterea scrisorilor sau a e-mailurilor; reducerea utilizării
hârtiei.
site-uri web - semnificativă utilitate a acestor site-uri web este furnizarea de informații, mijloc de căutare, descărcări
Site-urile: Internetul are o multitudine de site-uri web dedicate diferitelor persoane, companii, mărci, cauze, activități
etc. Simplificată efectuarea tranzacțiilor, comerțului electronic, sediu de campanie online în procesul electoral.
Rețelele de socializare devin o resursă a vizibilității politice, pot promova, difuza paginile politicienilor
Podcast-uri: sunt mijloace de comunicare în masă care includ video scurte sau audio. Ele pot fi văzute și auzite pe telefoane
mobile, computere și instrumente media portabile.
E-Forumuri: e-forumurile sunt panouri publicitare pe site-urile web în care oamenii dezvoltă diferite subiecte. Acestea sunt
de obicei găzduite pe un site web. Aceste forumuri sunt platforme deschise pentru a discuta o serie de subiecte.
Oamenii își dau părerile și își împărtășesc experiențele pe diverse teme.
Cărți electronice: biblioteci online. Beneficiu - nu trebuie să transportați cărți voluminoase, se pot citi pe computer,
telefoane mobile. Puteți chiar să ajustați dimensiunea fontului în funcție de cerințele dvs.
Blogging: Un blog este un spațiu de pe Internet în care o singură persoană/un grup de persoane își înregistrează informațiile,
opiniile, fotografiile, videoclipurile etc. Este o platformă interesantă și gratuită pentru a vorbi despre orice subiect.
Interacțiunea are loc sub formă de comentarii sau feedback.
Prima dezbatere prezidențială televizată din
istoria Americii, 1960, Kennedy, Nixon
Efectele mass-media
► Deschide posibilitatea spre cunoaștere, influențează formarea omului,
stimulează curiozități intelectuale
► educația democratică a cetățenilor prin faptul că recomandă, prescrie,
indică regulile politice, structurează, și mediază înțelegerea proceselor
decizionale și coordonează activitățile actorilor politici.
► Asigură comunicarea reciprocă, face vizibilă actul de guvernare
► Petrece timpul liber, relaxarea prin emisiuni de divertisment
► Mass-media cultivă dependența, ordinea de zi, influențează comportamente,
exemplu în alegeri (doar 20% din cetățeni exprimă convingeri ferme, chiar
contrare convingerilor dominante, (Gabriel A. Almond, Sidney Verba, 1996)
► Agenda setting – mass-media formulează probleme publice, prin aceasta
stabilește agenda cetățeanului/politicianului
► Știrile agresive, violente – afectează psihicul, treptat mediul este perceput drept
ostil
► poate crea/distruge imaginea politicianului/statului (prin folosirea
diminutivilor Filiușca )
► Manipulează, lansează opinii subiective
► Concluzia: Mass-media actor principal în politică, poate juca rol de avocat,
procurer, de formare a opiniei publice
J. Gerste scria in acest sens: „Marile
decizii au fost intotdeauna
influențate de presă”
► Politica și mass-media inseparabile
► guvernare bună, care nu știe să se facă
vizibilă, să fie bine „reprezentată” în presă,
riscă să piardă adeziunea unui public
neinformat /greșit informat.
► În perioada contemporană, se utilizează
mijloace moderne de influență – industrie a
imaginii. Datorită intervenției consultanților
politici, specialiști în imagologie, fiecare gest al
omului politic fiind calculat şi proiectat
► În regimurile totalitare mass-media – canal de
promovare propagandistică a conducerilor
politice, a politicilor elaborate de acestea
 Manipulurile politice și căile de
combatere
► Periculos – utilizarea MIM în scopuri personale, comerciale, manipulări politice
► Manipularea politică – influențarea ascunsă a conștiinței/comportamentului
oamenilor urmărind scopul de ai forța să acționeze (sau să fie inactivi) contrar
intereselor lor
► Manipularea este bazată pe minciună, înșelăciune, interese meschine, reduce la net
valorile democratice declarate de stat.
► Manipularea se realizează neobservat, nu solicită jertfe, sânge, cheltuieli materiale
pentru cumpărarea oponenților politici
Miturile sociale – baza manipulărilor
► Tehnologia generală globală, de stat se bazează pe infiltrarea
sistematică în conștiința de masă a mituril. social-politice, idei
iluzorii, care pun accent pe valori, norme percepute prioritar pe
credință, fără conștientizare critică.
Miturile sistemel. comuniste –
► 1)proprietatea privată – cauza/sursa răului
► 2) capitalismul societatea în prăbușire și inevitabilitatea biruinței
socialismului
► 3) rolul conducător al clasei muncitoare și a PC
► 4) unica învățătură socială cea mai corectă – marxism-leninism
Miturile SUA (Gherbert Șiller):
1. libertatea omuluiu, alegerile libere la care participă omul
2. neutralitatea congresului, judecătoriei, P președintelui, a
mass-media
3. egoismul naturii omului (tendințe spre acumulare, consum)
4. absența în societate a conflictelor sociale, exploatare
5. Pluralismul MIM dar de fapt care sunt controlate de P și companii
de reclamă
Gherbert Șchiller
► Schiller a avertizat asupra a două tendințe majore în
scrierile și discursurile sale prolifice: preluarea privată a
spațiului public și a instituțiilor publice la domiciliu și
dominația corporativă a SUA a vieții culturale în
străinătate, în special în țările în curs de dezvoltare. Cele
opt cărți ale sale și sute de articole din reviste științifice și
populare l-au făcut să fie o figură cheie atât în cercetarea
comunicării, cât și în dezbaterea publică asupra rolului
mass-media în societatea modernă.
► El a fost cunoscut pentru termenul de „conștiință
ambalată”, care susține că media americană este controlată
de câteva corporații care „creează, prelucrează, rafinează și
prezidează circulația de imagini și informații care determină
credințele, atitudinile și în final comportamentul nostru.”
► Schiller a folosit Time Warner Inc. ca exemplu de conștiință
ambalată, afirmând că „practic domină publicarea,
televiziunea prin cablu, înregistrările, casetele și filmarea
 Modalități de manipulare
► ascunderea adevărului,
► distorsionarea adevărului
► Difuzarea minciunii,
► zvonurile
► Cenzura

► Metode mai rafinate:

a) spunerea semiadevărului (se spun fapte neînsemnate, pe cele principale se tainuiesc)
b) etichetarea (pentru înlăturarea receptorului, compromiterea politicianului incomod) – fascist, imperialist
c) fotografierea/filmarea din poziții nereușite, sau foto montate
d) insuflarea unor idei pe fonul șourilor TV, divertisment
e) spirala tăcerii – cu ajutorul referinței la careva sondaje fabricate oamenii sunt motivați să-și spună opinia,
respondentul pentru a nu fi în izolare psihologică, tăinuiește părerea proprie, sau spune o altă părere.
Astfel, vocea fabricată (de sondajele false) devine mai puternică.
f) ambalarea politicianului (imigimakeri, companii de reclama, TV).
Este foarte complicat să distingi persoana adevărată de cea creată, pozițiile adevărate.
a) Apariția TV prin sputnic, care dispun de rază de emisie fără limite s-au lărgit posibilitățile de expansiune
– expansiunea corporațiilor mari MIM care influențează alte culturi din state mai puțin dezvoltate prin
valorile/standardele culturale ale sale (cultivă dorința de lux, mentalit de consum, diminuiază
originalitatea, tradiționalismul culturilor)
Combaterea manipulării
► Experiența, cunoștințele
► Etica profesională, deontologia
► Presența opoziției, ONG
► Pluralismul MIM, divizarea P
► Presența mediei social-juridice care este finanțată de oameni sau societatea
civilă )
► Competitivitate, obținerea autorității bazată pe încredere
► Legi antimonopol, care să nu permit formarea corporațiilor mari
► Organizarea organelor speciale care ar monitoriza activitatea MIM (etica,
respectarea legislației). De ex. Franța – Consiliul Superior al
Audiovizualului, care nu doar monitorizează MIM de stat, private, dar le
mai oferă licență pentru dreptul de a ieși în direct. În marea Britanie –
parlamentul, guvernul stabilesc direcțiile de bază de activitate a MIM,
și mai este o comisie specială de autocontrol.
► Dezvoltarea pedagogiei MIM/educația mediatică (prin care să fie
dezvoltată gândirea critică, să cunoască metodele de influență și
protejarea de ele, imunitate la manipulare)

De ex. În RM Consiliul Audiovizualului

► Concluzie: Controlul principalelor MIM de către P, sau elitei economice =
sfârșitul democrației, deformarea rolului ei. Media de stat – poate fi
controlată, media privată – este în goana după avuție, senzații puternice, în