CHESTIONARELE

A.B.C.

Descriere
În componenţă intră trei chestionare separate şi anume:
 Chestionarul Locul controlului, rezistenţa la zvon şi acceptarea valorilor
sociale IE-CT (modulul A),
 Chestionarul Pentru Temperament CST –Rusalov (modulul B),
 Chestionarul Locul controlului I-E (modulul C).

Chestionarul IE-CT. Locul controlului, rezistenţa la zvon şi acceptarea valorilor

sociale(modulul A) “Scală Internalism-Externalism pentru Copii şi Tineri”

Introducere
Termenul “Locul controlului” (locus of control) a intrat relativ recent în vocabularul
psihologic. “The Penguin Dictionary of Psychology” (1985), defineşte ca fiind: “Termen
general în psihologia socială utilizat pentru a arăta sursa percepută a controlului asupra
comportamentului individual.”
Prezentul studiu constituie prima abordare pe plan naţional a problematicii “locului
controlului”, care oferă totodată un instrument de măsurare a acestuia şi care analizează locul
controlului în legătură cu zvonurile şi cu schimbarea socială.

Istoric
Încercam retrasarea drumului evolutiv al preocupărilor pentru studiul locului
controlului, bazându-ne pe informaţii referitoare la măsurarea diferenţelor individuale privind
percepţia sursei întăririi comportamentului, înţelegând prin întărire “orice are un efect asupra
apariţiei, direcţionării sau modului comportamentului.”
Se pare că primul care a intuit semnificaţia locului controlului în cadrul învăţării
sociale a fost E. Jerry Phares de la Kansas State University în dizertaţia să “Changes în
expectancy în skill and chance situations” susţinută la Ohio State University. Tot lui îi
datorăm şi prima scală tip Likert pentru măsurarea diferenţelor individuale relative la
credinţele privind locul controlului (“locus of control beliefs”).
În 1957, într-o alt dizertaţie doctorală la aceeaşi universitate, W. H. James, revizuind
scala utilizată de E. Jerry Phares, analizează controlul intern versus controlul extern ca
variabilă fundamentală în teoria învăţării.
Efortul elaborării unor instrumente de măsurare a locului controlului a fost continuat
de Shephard Liverent şi colaboratorii săi, J. B. Rotter şi M. Seeman. Scala construită de ei
conţinea 100 de itemi din diferite arii ale vieţii individuale şi sociale: recunoaştere academică,
recunoaştere socială, iubire şi afectivitate, dominantă, evenimente social-politice, concepţia de
viaţă. În cele din urmă s-a ajuns la o scală cu 23 de itemi (alegeri forţate) privind locul
controlului şi 6 itemi “de umplutură”. Această versiune finală a scalei, elaborată în 196... de S.
Liverant, J.B. Rotter şi D.P. Crowne, este cunoscută sub denumirea de “Rotter Internal-
External Control Scale” sau “I-E Scale”
Aşa cum remarca E.Jerry Phares, “I-E Scale” a fost utilizată în majoritate cercetărilor
privind locul controlului. Totuşi, ea are o serie de limite, subliniate de S. Nowicki şi M. P.
Duke:

2
 1.Scorul la “Scala I-E” este influenţat de dezirabilitatea socială
2.Se confund cauzele personale, sociale, politice şi sociale.
3.Alegerea forţată a răspunsurilor întâmpina unele dificultăţi mai ales din partea
populaţiei cu nivel de şcolaritate mai redus.
În efortul de depăşire a slăbiciunilor “Scalei I-E” S. Nowicki şi M. P. Duke au elaborat
o scală cu 40 de itemi cu răspunsuri de tip DA-NU. “The Nowicki-Duke Scale of Adults”
(ANS-IE) corelează cu “The I-E Scale”. Indicele de corelaţie de 0,68 sugereza că cele două
scale se suprapun parţial, ele nemasurand însă exact acelaşi lucru.
Din 1966 când J.B. Rotter a publicat prima scală de măsurare a locului controlului şi
până în prezent, numeroşi cercetători au construit instrumente de măsurare a locului
controlului, pentru scopuri specifice: J. K. Dissinger (1968), R. Jenoir şi colab. (1968), P.
Gurin şi colab. (1969), R. C. Lao (1970), A. Powel şi M. Vega (1972), C. R. Potkay şi B. P.
Allen (1986).
În acelaşi timp, au fost fost elaborate şi instrumente (scale şi chstionare) destinate
măsurării locului controlului la copii. “The Intellectual Achievement Responsibility
Questionnaire” (IAR) dezvoltat de V.C. Crandall, W. Katkovsky şi V. J. Crandall (1965)
reprezintă instrumentul de măsurare la copii a internalism-externalismului cel mai frecvent
utilizat. Mai recent, M. W. Stephens şi P. Delys (1973) şi W. Mischel (1974) au pus la punct
modalităţi originale de măsurare a locului controlului la preşcolari. În fine, Stephen Nowicki
şi Bonnie Strickland (1973) au creat o scală pentru locul controlului la copii constând din 40
de întrebări cu răspunsuri dihotomice. Itemii reţinuţi (din cei peste 100 propuşi iniţial) descriu
întărirea comportamentală în diferite arii, precum: afilierea, atingerea scopurilor, dependentă.
“The Nowicki-Struckland Scale for Children” (CNS-IE) corelează pozitiv (r=0,61) cu
I-E Scale, ANS-IE reprezentând o variantă a CNS-IE.
În studiul nostru am adaptat şi etalonat CNS-IE, propunând-o ca instrument de
investigare a personalităţii sub numele de “Scală Internalism-Externalism pentru Copii şi
Tineri” (Scala IE-CT).

Locul controlului în cadrul teoriei învăţării sociale

J.B. Rotter făcea următoarele consideraţii privind termenul de locul controlului: “ Dacă o
întărire este percepută de subiect că urmând unei acţiuni ale sale, dar nefiind în întregime
contingenta acţiunii sale, căci în cultura noastră ea este percepută ca rezultat al norocului,
şansei, soartei, ca fiind sub controlul sau puterea altora, sau că neprevizibila pentru că are o
mare complexitate... am numit această situaţie credinţa în controlul extern. Dacă persoana
percepe că evenimentul este contingent unui comportament al său unei caracteristicii generale
ale sale am numit această credinţă controlul intern.
Rezultă din acest mod – general acceptat – de înţelegere a designatului termenului de
“loc al controlului” că:
a)avem de-a face cu un fenomen de percepere, de înţelegere a situării sursei de întărire
a comportamentului în interiorul său în exteriorul persoanei. Nu interesează dacă în mod real
sursă este sau nu este, individul, comportamentele sau abilităţile sale, ci percepţia asupra
acesteia;
b)fiind vorba de o credinţă (“belief”) avem de a face cu un fenomen psihic relativ
stabil, de profunzime.
Conceptele de bază ale teoriei învăţării sociale în concepţia lui J.B. Rotter sunt:
potenţialul comportamental, expectanta, valoarea de întărire, situaţia psihologică.

3
 Potenţialul comportamental (“behavior potenţial”) desemnează probabilitatea apariţiei
unui comportament într-o situaţie dată. Această probabilitate este determinată de întărire sau
de setul de întăriri care urmează respectivului comportament. Spre deosebire de B.F. Skinner,
în concepţia lui J.B. Rotter pentru predicţia comportamentelor se acordă un rol însemnat
variabilelor interne, cognitive, în conjuncţie cu variabilele legate de mediu. Expectaţia
(“expectancy”) desemnează credinţa individului în probabilitatea unei întăriri ca urmare a
unui anumit comportament într-o situaţie determinată. Între alţi factori care afectează
expectanta, generalizarea bazată pe situaţiile de întărire similare din trecut influenţează
ocurenta unui anumit tip de comportament. Cel de-al treilea concept fundamental în teoria lui
J.B. Rotter este valoarea întăririi (“reinforcement value”), care designează preferinţa
individului pentru o întărire sau alta. Aceasta preferinţă derivă din experienţa individuală de
asociere a unei întăriri cu un anumit comportament. În fine, situaţia psihologică
(“psychological situation”) se referă la conexiunea variabilelor interne şi externe care
determină comportamentul: noi nu reacţionăm la stimuli din lumea înconjurătoare, ci la
percepţia stimulilor externi. Deci, situaţia trebuie să fie luată în considerare că situaţie
psihologică.
Cum se integrează termenul “locul controlului” în construcţia teoretică a lui J.B.
Rotter? În primul rând, locul controlului reprezintă o formă a expectaţiei generalizate,
constituie o caracteristică a personalităţii şi, în fine, după opinia noastră, face parte din situaţia
psihologică.

Locul controlului şi teoria personalităţii

Locul controlului reprezintă o caracteristică, o variabilă a situaţiei, dar şi a
personalităţii. “Credinţa în controlul extern sau în controlul intern poate fi considerate
trăsătura de personalitate în sensul diferenţelor individuale. Totuşi – aşa cum preciza J.B.
Rotter – externaliştii şi internaliştii nu pot fi consideraţi “tipuri” de personalitate întrucât, pe
de o parte, au multe caracteristici comune şi puţine specifice şi, pe de altă parte, credinţa în
locul controlului exterior şi în locul controlului interior constituie doar polii opuşi ai unui
continuum pe care în zona mediană se situează cele mai multe persoane.
Comparative cu externaliştii, internaliştii sunt mai activi, mai alerţi, mai orientaţi spre
controlul şi manipularea elementelor din mediul lor de viaţă.
Corelat cu sentimentul că au control asupra mediului, internaliştii – aşa cum sintetiza
E.J. Phares (1976) rezultatele studiilor pe această temă – au şi sentimentul că exercită control
asupra sinelui. J.B. Rotter a identificat la externalişti (1966) o mai mare probabilitate de
neadaptare la mediu. Ipoteza avansată de Rotter presupunea o relaţie curbiliniară în formă de
U, între locul controlului şi adaptarea psihologică, atât externaliştii cât şi internaliştii extremi
prezentând deficienţe de adaptare. În cercetările sale mai recente, J.B. Rotter (1975) a renunţat
la această ipoteză susţinând ipoteza că externaliştii sunt mai neadaptaţi decât internaliştii.
În România, psihologii Irina Holdevici şi I.P. Vasilescu, utilizând “Scala IE-CT”,
adaptată şi etalonata de noi, au găsit o corelaţie pozitivă între externalism şi anumite tulburări
psihice (1992).

Locul controlului în context social

O serie de cercetări experimentale au condus la concluzia că internaliştii opun o
rezistenţa activă faţă de influenţa subtilă ceea ce nu caracterizează şi pe externalişti. În aceste
cercetări experimentale, P.M. Gore (1962) a remarcat că între internalişti şi externalişti nu

4
există diferenţieri în ceea ce priveşte rezistenţa la influenţa socială deschisă. Aceste studii, ca
şi altele de altfel, sugerează că externaliştii comparativ cu internaliştii au o mai accentuată
tendinţa spre conformare.
Schimbarea atitudinală este şi ea în funcţie de locul controlului. E. Richie şi E.J.
Phares (1969) investigând relaţia dintre prestigiul sursei şi schimbarea atitudinală, au remarcat
că externaliştii comparativ cu internaliştii îşi schimba mai mult atitudinea, când sunt expuşi
unor mesaje emise de o perosoană cu prestigiu înalt. În acelaşi timp, s-a evidenţiat faptul că
externaliştii îşi schimbă cu atât mai mult atitudinea, cu cât prestigiul sursei este mai înalt.
Făcând o sinteză a studiilor privind relaţia dintre locul controlului şi efortul pentru
schimbarea socială, E. Jerry Phares (1976) ajunge la concluzia că rezultatele cercetărilor sunt
contradictorii. O serie de studii mai vechi, din anii ’60-’65, arătau că internaliştii, comparativ
cu externaliştii, sunt mai activi în direcţia schimbării sociale.
Studiul cunoaşterii în domeniul schimbării sociale în funcţie de locul controlului
justifica efortul nostru de testare a relaţiei dintre internalism-externalism şi adoptarea valorilor
sociale. Pe baza rezultatelor din etapele anterioare ale temei de cercetare (1991), am formulat
ipoteza: persoanele care au credinţă în controlul intern (internalistii) acceptă valorile
societăţii deschis într-o mai mare măsură decât persoanele care au locul controlului în
exterior (externaliştii).
Ne-am bazat în formularea ipotezei pe teoria lui K. Popper privind trecerea omenirii
de la societatea tribală sau închisă, supusă forţelor magice, la societatea deschisă, care
eliberează capacităţile critice ale indivizilor.
Apreciem că testarea ipotezei mai sus-menţionate aduce o contribuţie deloc neglijabilă
la studiul schimbării sociale în funcţie de locul controlului. Noi considerăm că indivizii se
implica în acţiuni politice de schimbare socială dacă adopta valori sociale specifice.
Referindu-ne la România postdecembristă vom spune că oamenii (respective, tinerii) vor
participa la acţiunile social-politice de îndepărtare a totalitarismului, de ieşire din societatea
închisă, dacă acceptă valorile societăţii deschise. Din punctul nostru de vedere acceptarea
valorilor societăţii deschise constituie un predictor al activismului pentru schimbarea
socială şi internalismul un predictor al acceptării acestor valori.

Elaborarea instrumentului de investigare

Elaborarea instrumentului de investigare a necesitat parcurgerea mai multor etape.
În primul rând, traducerea scalei privind locul controlului a lui S. Nowicki Jr. şi B.
Strickland. Ne-am străduit să rămânem fideli spiritului scalei, uneori îndepărtându-ne simţitor
de litera ei.
O a doua etapă a constituit-o includerea scalei într-un chestionar menit să surprindă
atât relaţia dintre locul controlului şi rezistenţa la zvon, cât şi relaţia dintre locul controlului şi
valorile sociale. În acest sens am selectat 10 itemi pentru măsurarea rezistenţei la zvon, şi
anume: 4, 7, 9, 11, 14, 16,1 9, 25, 37, 44.
De asemenea, am inclus în chestionar un număr de 6 itemi pentru evaluarea opţiunilor
privind valorile societăţii deschise, ale societăţii închise şi valorile general-umane (itemii 51,
52, 53, 54, 55, 56). Aceşti itemi au fost selecţionaţi pe baza rezultatelor din fazele anterioare
ale studiului din planul Centrului de Studii şi Cercetări pentru Probleme de Tineret (1991-
1992).

5
 În fine, chestionarul astfel structurat cuprindea şi 9 întrebări de identificare la sfârşitul
chestionarului (1, 2, 3, 4,5, 6, 7, 8, 9). S-a ajuns la prima formă a instrumentului de
investigare.
Pretestarea chestionarului (Formă A) reprezintă cea de-a treia etapă a procesului de
elaborare a instrumentului de investigare. Formă A a chestionarului a fost aplicată pe un lot
omogen de studenţi de la secţia de Sociologie a Facultăţii de Sociologie, Psihologie şi
Pedagogie a Universităţii Bucureşti.
În urma pretestării Formei A a chestionarului şi a discuţiilor cu caracter metodologic a
fost redactat o nouă versiune a chestionarului: Forma B.
Redactarea formei finale a chestionarului (Forma C) reprezintă ultima etapă a
demersului de elaborare a instrumentului de investigare pe care l-a utilizat.

Prezentarea instrumentului de investigare

Chestionarul utilizat în investigarea relaţiilor dintre locul controlului, rezistenta la
zvon şi valorile sociale cuprinde:
 40 de întrebări cu răspunsuri dihotomice vizând locul controlului -
internalism vs. externalism (IE-CT);
 10 întrebări dihotomice referitoare la rezistenţă la zvon (ZV);
 6 enunţuri cu răspunsuri scalate cu 5 trepte(DT-Dezacord Total,D-Dezacord,N-
Neutru,A-Acord,AT-Acord Total) vizând valorile sociale (VS).

În total, chestionarul conţine 56 de itemi; este în întregime precodificat. Întrebările

referitoare la rezistenţa faţă de zvon sunt intercalate prinţe cele ce vizează locul controlului,
pentru a se camufla scopul specific al chestionarului.

Stabilirea scorului pentru locul controlului, rezistenta la zvon şi pentru valorile

sociale
Fiecare persoană intervievată a obţinut un scor pentru locul controlului: aceasta putea
varia între 0 şi 40 de puncte. Subiecţii primeau câte un punct dacă răspundeau la întrebările:
1-NU, 2-DA, 3-NU, 5-DA, 6-NU, 8-DA, 10-DA, 12-NU, 13-DA, 15-NU, 17-DA, 18-NU, 20-
DA, 21-NU, 22-DA, 23-NU, 24-NU, 26-NU, 27-NU, 28-DA, 29-NU, 30-DA, 31-NU, 32-NU,
33-DA, 34-DA, 35-NU, 36-DA, 38-NU, 39-DA, 40-NU, 41-DA, 42-NU, 43-DA, 45-NU, 46-
NU, 47-NU, 48-DA, 49-NU, 50-DA.
Însumarea punctelor obţinute indica scorul pentru locul controlului. Cu cât scorul este
mai mare (tinzând spre 40 puncte) cu atât este mai internalistă persoana şi cu cât scorul este
mai mic (tinzând către 0 puncte), cu atât respective persoană este mai externalistă.

Aplicarea chestionarului
Chestionarul a fost aplicat atât prin tehnica extemporalului cât şi prin
autoadministrare. Durata medie de completare a unui chestionar a fost de 10 - 15 minute.
Culegerea datelor de teren s-a realizat în intervalul aprilie-mai 1992.

Etalonarea Scalei IE-CT (S. Nowicki Jr., B. Strickland) pe populaţia din

România
În vederea verificării relaţiei dintre locul controlului şi rezistenţa la zvon, ca şi a celei
dintre locul controlului şi valorile sociale se impunea etalonarea pe populaţia românească a

6
Scalei IE-CT. În acest sens, am ordonat subiecţii testaţi în funcţie de scorul obţinut, de la
punctajul minim (3 puncte) la punctajul; maxim(31 de puncte). Am reţinut că “populaţia de
normă” doar elevii şi studenţii (în număr de 278) pentru a avea un lot omogen relativ
numeros. Reetalonarea s-a făcut deci pe un lot de 278 de elevi şi studenţi din România.
Distribuţia scorurilor se abate de la curba Gauss, astfel că pentru etalonare am împărţit
scala în quartile. Valorile astfel determinate sunt următoarele: Q1=10; Q2=13; Q3=16.
Pe această bază am stabilit baremurile:
0-10 puncte – externalişti
11-16 puncte – ambivalenţi
17-40 puncte – internalişti

Interpretarea datelor
Etalonând scala IE-CT pe populaţie romanescă am putut indentifică persoanele
internaliste (de la 17 la 40 puncte), ambivalente (de la 11 la 16 puncte) şi externaliste (între 0-
10 puncte).
Am considerat că sunt rezistente la zvon persoanele care obţin între 0 şi 2 puncte şi că
sunt vulnerabile la zvon persoanele cu un scor de 5 şi peste 5 puncte. Persoanele care au scor
de 3-4 puncte nu sunt nici rezistente nici vulnerabile la zvon. În stabilirea limitelor
vulnerabilităţii la zvon ne-am condus după următoarea convenţie: sunt vulnerabile la zvon
persoanele cărora le sunt proprii cel mult 20% din aceşti itemi. Restul persoanelor nu sunt nici
vulnerabile nici rezistente la zvon.
În fine, acceptarea şi respingerea valorilor societăţii deschise, închise şi a valorilor
general umane au rezultat din media aritmetica a itemilor; 1-2 puncte respingerea valorilor şi
4,01-5 puncte acceptarea valorilor. Mediile aritmetice cuprinse între 2,01-4 puncte indicau
diferenţa faţă de respectivele valori sociale.
Pe baza etalonului şi a clasificării subiecţilor am reuşit să verificăm relaţia dintre locul
controlului şi rezistenţa la zvon, ca şi relaţia dintre locul controlului şi adoptarea valorilor
sociale.
În continuare vom analiza relaţia dintre “locul controlului” şi valorile sociale, dat fiind
faptul că relaţia dintre “locul controlului” şi rezistenţa la zvonuri a fost analizată într-un studiu
anterior.

Comentariu
Datele cercetării noastre susţin ipotezele avansate:
a) persoanele care au credinţă în controlul intern sunt mai rezistente la zvonuri decât
persoanele care au credinţă în controlul extern.
b) persoanele care au credinţă în controlul intern acceptă într-o mai mare măsură decât
persoanele care au credinţă în controlul extern valorile societăţii deschise. Astfel spus
internaliştii comparativ cu externaliştii sunt mai puţin vulnerabili la zvonuri şi susţin mai
intens schimbarea socială, trecerea de la societatea închisă, de tip totalitar, la societate
deschisă, de tip democratic.
Aceste două caracteristici puse în evidenţă de noi, şi care întregesc tabloul
personalităţii internaliste marchează o dată în plus superioritatea credinţei în controlul intern
faţă de credinţa în controlul extern, externaliştii fiind descrişi că “fără autoritate, fatalişti,
abătându-se de la normalitate, având experienţe anomice, lipsiţi de control personal,
profesând credinţa în control şi şansa”.

7
 În aceste condiţii se pune firesc întrebarea: se poate schimba credinţa în locul
controlului?
Răspunsul la această întrebare implica examinare emergentei credinţei în controlul
intern sau extern, identificându-se factorii care contribuie la stabilirea credinţei generalizate
internalist-externalist. Cercetările axate pe antecedentele credinţei în controlul intern-extern
au vizat în mod deosebit factorii familiali (relaţia dintre părinţi şi copii, consistenta întăririi
comportamentelor, ordinea în frăţie) şi factorii sociali (apartenenţă etnică şi de clasă). J.E.
Chance (1965) a pus în evidenţă faptul că atitudinea permisivă şi flexibilă a mamei se
asociază cu internalitatea copiilor. În cercetările lui W. Kathovscky, V. Crandall şi S. Good
(1966) a apărut o corelaţie directă între comportamentul protector de îngrijire, probator al
părinţilor şi credinţa în controlul intern al copiilor. Alte cercetări au relevat diferenţe
semnificative în modul de percepere a comportamentului părinţilor de către copii internalişti
şi de către copii externalişti, cei care au credinţă în controlul intern îşi descriu părinţii că
manifestându-se mai puţin respingători exercitând controlul fără ostilitate şi implicându-se
pozitiv în relaţiile cu copii lor (W. I. Davis, E.J. Phares 1967).
Şi rezultatele altor studii susţin ipoteza relaţiei dintre percepţia comportamentului
parental, în mod special la dimensiuni acceptare/ respingere şi dezvoltarea locului controlului
(R.E. Shore, 1967).
În general se poate spune împreună cu E.J. Phares în 1976 ca practicile educative ale
părinţilor caracterizate prin căldura afectivă şi protecţie se asociază cu dezvoltarea la copii a
credinţei în controlul intern. În ceea ce priveşte inconsistenta întăririi comportamentelor J.
Rotter în 1966 a formulat ipoteza emergentei controlului exterior la copii ce nu pot anticipa
sancţiunile. W.R. Davis, E.J. Phares 1969 au găsit că externaliştii tind să aprecieze că
inconsistent comportamentul educativ al părinţilor lor. Rezultate asemănătoare s-au obţinut şi
în cercetările lui A.P. MacDonald 1971, G. Reimanin 1971, R.Epstein şi S.S. Komorita
(1971).Deosebit de interesante sunt rezultatele investigaţiilor referitoare la ordinea copiilor în
frăţie şi dezvoltarea credinţei controlului intern-extern: J.E. Chance în 1965 a stabilit că primii
născuţi (atât băieţi cât şi fete) tind să dezvolte credinţa în controlul intern spre deosebire de
următorii născuţi care tind spre credinţa în controlul extern. A.P. MacDonald în 1971 a stabilit
în familiile cu doi copii, cel de-al doilea născut este cu o frecvenţă mai ridicat externalist
comparativ cu situaţia din familiile cu un singur copil. Şi alte cercetări au relevat existenţa
unei relaţii semnificative între ordinea în fratrie şi locul controlului. Studiile care au urmărit
verificarea relaţiilor dintre locul controlului şi factorii sociali nu sunt deloc numeroase.
Totuşi, există un consens al cercetărilor: locul controlului corelează cu apartenenta
etnică şi de clasă. Negrii apar mai externali decât albii – conform studiilor din SUA. În acelaşi
timp copii negrilor din clasele sociale de jos au obţinut scoruri indicând un externalism mai
accentuat decât copii din familiile negrilor din clasa de mijloc (E. Pattle, J.B. Rottter 1963).
Numeroase studii au reconfirmat externalitatea mai accentuată a negrilor comparativ
cu albii (Strickland, 1972); Watson 1971; Shaw şi Uhl, 1971; Lessing 1969. Analiză
comparativă a locului controlului la alte etnii a pus în lumina faptul că adulţii anglo-americani
sunt într-o mai mare măsură internalişti, faţă de americanii-indieni şi faţă de americanii-
spanioli (R.Jessor şi colab.1968).
Comentând rezultatele studiilor privind antecedentele familiale şi sociale ale
emergentei expectaţiei generalizate (orientarea locului controlului), E. Jerry Phares 1976
propune câteva interpretări alternative cre ne-au sugerat posibilitatea formării unor propuneri

8
de acţiuni sociale şi educative ce ar putea fi luate în consideraţie de factori de decizie inclusiv
Departamentul Tineretului din cadrul Ministerului Sportului şi Tineretului.
Ridicarea statusului social al tinerilor conduce la orientarea locului controlului spre
interior şi, ca urmare, sporirea rezistenţei la zvonuri şi acceptarea într-o mai mare măsură a
valorilor societăţii deschise.
Educarea tinerelor mame pentru practicile de creştere a copiilor coerent şi în spiritul
acordării vizibile a protecţiei, totalei afecţiuni, a implicării depline în relaţia mama copil:
influenţează pozitiv emergenta la descendenţi a credinţei în controlul intern, fapt ce va
contribui în timp la sporirea rezistenţei la zvonuri şi la acceptarea într-o mai mare măsură a
valorilor societăţii deschise.
Dezvoltarea credinţei în controlul intern la reprezentanţii minorităţilor etnice va avea
urmări benefice în sensul sporirii rezistenţei faţă de zvonuri şi al angajării în efortul generat de
trecerea de la societate închisă totalitara la societatea deschisă autentic democratică.
Orientarea locului controlului poate fi schimbată fie tranzitoriu fie de durată că o
modificare permanentă. Schimbările de viaţă socială, evenimentele politice, economice şi
culturale pe plan naţional şi internaţional afectează credinţa în posibilitatea individului de a
exercita controlul asupra comportamentelor sale. În acelaşi timp însă elaborarea unor
programe de antrenament psihosociologice pentru copii şi tineri externalişti în vederea
schimbării locului controlului ar putea contribui la reducerea paternalismului şi chiar la
translarea locului controlului din exterior în interiorul personalităţii.

Chestionarul de structură a temperamentului CST –Rusalov, (modulul B)

Conţine 105 itemi cu răspuns dihotomic (DA, NU) repartizaţi în 9 scale (8 scale de
bază a câte 12 itemi-in total 96 itemi+scala L cu 9 itemi) pentru a mări capacitatea de
discriminare a scalelor, în versiunea noastră itemii scalelor au fost ponderaţi pe o scală de la 1
la4 puncte în baza coeficientului de corelaţie item-scală); scalele sunt:
1.PEA–potenţialul energetic în activitate;
2.PEC–potenţialul energetic în comunicare;
3.PA–plasticitatea în activitate;
4.PC–plasticitatea în comunicare;
5.TA-tempo-ul în activitate;
6.TC-tempo-ul în comunicare;
7.SEA-sensibilitatea emoţională în activitate;
8.SEC-sensibilitatea emoţională în comunicare;
9.L-scala de dezirabilitate, tendinţa spre disimulare.

Scale componente:
PEA –potenţialul energetic în activitate, exprimă:
- nivelul trebuinţei de însuşire a lumii obiectuale;
- setea de activitate fizică şi intelectuală;
- gradul de implicare în activitatea de muncă concretă(practică);
- tipul workahoolic.

PEC –potenţialul energetic în comunicare, exprimă:

- nivelul trebuinţei pentru contactele sociale şi pentru comunicarea

9
 interpersonală;
- dorinţa de însuşire a formelor sociale de activitate (munca cu oamenii);
- tendinţa spre liderat;
- nevoia de comunicare interpersonală şi de implicare în activităţi sociale
PA–plasticitatea în activitate, reflectă:
- uşurinţa sau dificultatea comunicării de la un obiect de activitate la altul;
- rapiditatea sau dificultatea trecerii de la unele procedee de gândire la altele în
procesul interacţiunii cu obiectul muncii;
- dorinţa spre varietate sau monotonie în alegerea formelor de activitate
obiectuală:

PC–plasticitatea în comunicare, se referă la :

- uşurinţa sau dificultatea comunicării cu persoane foarte diferite;
- varietatea sau sărăcia programelor comunicative;
- varietatea sau sărăcia formelor neconştientizate de comunicare spontanăcu
ceilalţi.

TA –tempo-ul în activitate se exprimă prin:

- viteza în executarea anumitor operaţii de muncă;
- viteza actelor motorii implicate în executarea activităţii concrete (practice);

TC –tempo-ul în comunicare vizează:

- viteza exprimării verbale, debitul verbal.

SEA – sensibilitatea emoţională în activitate se exprimă:

- în sensibilitatea emoţională faţă de necoincidenţa dintre rezultatele aşteptate,
planificate şi rezultatele acţiunii concrete, reale de muncă;
- sensibilitatea faţă de insuccesele în activitate.

SEC –s ensibilitatea emoţională în comunicare se exprimă prin:

- sensibilitatea emoţională în sfera comunicării cu alţii;
- sensibilitatea faţă de insuccesele înregistrate în comunicarea interpersonală
şi la aprecierile celorlalte persoane.

L –scala de minciună a fost introdusă pentru controlul veridicităţii răspunsurilor date

la chestionar, provine din chestionarul EPI(Eysenck).

Chestionarul Locul controlului (I-E modulul C)

Reprezintă chestionarul adaptat după Charles R. Potkay şi Ben Alen, ce măsoară doar
o singură dimensiune a personalităţii, locul controlului, adică locul unde atribuim controlul
sau cum consideră oamenii că pot controla evenimentele care îi afectează. Acesta poate fi
atribuit fie intern, fie extern. Cei ce au un loc al controlului intern se numesc internalişti, iar
cei ce atribuie locul controlului extern se numesc externalişti. S-a dovedit că internaliştii sunt
mai puţin stresaţi comparativ cu externaliştii şi au mai mari şanse să influenţeze

10
comportamentul celorlalţi sau să adopte un comportament social politic. Un scor mare obţinut
la test denotă un loc al controlului extern, în timp ce un scor mic înseamnă un loc al
controlului intern. Locul controlului se dobândeşte prin socializare.
Spre deosebire de formă A fiecare item conţine două afirmaţii, notate cu a şi b, cel
intervievat este rugat să aleagă alternativa de care este cel mai convins că ar fi adevărată şi
reprezintă felul lui de a gândi şi simţi.
Numărul de itemi este redus la 25.
Aceasta scală IE, poate utilizată în practica evaluării locului controlului, în scopul
validării rezultatelor obţinute la modulul A.

Administrare şl cotare
Administrarea testului
Chestionarele ABC se aplică în format creion-hârtie, individual sau colectiv. Nu
exitsta limita de timp, dar persoanelor care folosesc un timp excesiv trebuie reamintit faptul
că, pentru fiecare întrebare se cere primul răspuns venit în minte.

Materiale necesare
1. Caietul cu itemii ABC;
2. Formular de răspuns ABC;
3. Instrument de scris.

Condiţii de administrare
 Mediu securizant şi ferit de zgomoteş
 Subiectul să fie motivat pentru realizarea testului şi odihnitş
 Administrarea testului se poate face individual sau în grup.

Instrucţiuni de aplicare
1. Persoana examinată va primi broşura cu itemii chestionarelor, formularul de
răspunsuri ABC, precum şi un instrument de scris (dacă este cazul);
2. Apoi transmite instructajul pentru completarea corectă a datelor biografice
cuprinse în formularul de răspuns.
3. După ce s-a asigurat că datele personale solicitate în formularul de răspunsuri, au
fost înscrise de subiecţi, examinatorul trece la explicarea instructajului testelor
ABC .
4. Subiecţii sunt rugaţi să deschidă caietul chestionarului ABC, la prima pagină,
pentru a primii instructajul cu privire la completarea acestui test.

Consemn de administrare:
Caietul de faţă este compus din trei chestionare separate, fiecare având cerinţele
proprii de răspuns.
„Observaţi faptul că, formularul de răspuns conţine un tabel compus din mai multe
coloane separate, fiecare din acestea fiind împărţite într-un număr de casete numerotate în
ordine crescătoare, care corespund numărului de întrebări din caietul prezentat”.
„Aveţi grijă să notaţi răspunsurile dumneavoastră la întrebări, în caseta cu acelaşi
număr cu al afirmaţiei corespunzătoare din caiet”.

11
 Chestionarul IE-CT (modulul A)
Acest chestionar urmăreşte cunoaşterea modului în care apreciaţi dumneavoastră
diferite împrejurări din viaţă şi ce părere aveţi despre dumneavoastră
Vă rugăm să răspundeţi la toate întrebările prin marcarea în foaia de răspuns a unui
X în coloana lui „DA" sau „NU" (după cum este cazul în situaţia dvs.), chiar dacă uneori va
fi greu să vă decideţi. Răspunsurile sunt confidenţiale.
Începând cu itemul 51 vă rugăm să vă exprimaţi acordul său dezacordul fata de
următoarele enunţuri, înscriind litera X, corespunzătoare opţiunii dvs. în una din
următoarele 5 treptele de evaluare:DT=dezacord total,D=dezacord,N-neutru,nici dezacord,
nici acord,A-acord, AT-acord total, în foaia de răspunsuri la locul corespunzător numărului
afirmaţilor de mai jos.
Chestionarul de structură a temperamentului CST –Rusalov, (modulul B)
Vi se propune să răspundeţi la 105 întrebări. Ele se referă la procedeele obişnuite de
comportament. Străduiţi-vă să vă imaginaţi situaţii tipice şi daţi primul răspuns firesc care
vă vine în minte. Răspundeţi repede şi exact.
Reţineţi că nu există răspunsuri „Bune" sau „Proaste", ci numai „Adevărate" sau
„False", în ceea ce priveşte felul dvs. de a fi. Dacă aţi ales răspunsul „DA" în foaia de
răspunsuri faceţi un X în coloana „DA" (ADEVĂRAT), dacă aţi ales răspunsul „NU" faceţi
un X în coloana „NU" (FALS).

Chestionarul I-E (modulul C)

Vi se prezintă spre analiză 25 perechi de enunţuri. Din fiecare alegeţi alternativa de
care sunteţi cel mai convins că este adevărată şi vă reprezintă felul de a gândi şi simţi,
indiferent dacĂ consideraţi ca aceasta nu este cel mai recomandat.
De altfel, răspunsurile la acest chestionar nu sunt clasificate în bune şi rele, corecte
sau incorecte, ci numai adevĂrate sau false în ceea ce priveşte felul dumneavoastră actual de
a simţi şi a gândi anumite aspecte de viaţă. Nu pierdeţi prea mult timp asupra fiecărei
perechi de enunţuri şi alegeţi numai una din alternativele „a" sau „b"la fiecare punct,
marcând acest lucru cu semnul X în locul corespunzător din foaia de răspunsuri.

“Mai trebuie precizat că în cazul celor trei chestionare trebuie să fiţi atenţi să nu
săriţi nici o întrebare şi să răspundeţi de fiecare dată printr-un singur răspuns. Răspunsurile
dumneavoastră vor fi strict confidenţiale, aşa încât fiţi sinceri în atunci când selectaţi o
căsuţă”.
„Nu pierdeţi timp cu ezitările. Răspundeţi imediat la fiecare întrebare, în funcţie de
ceea ce gândiţi chiar în clipa aceea şi nicidecum în funcţie de ceea ce aţi gândit în
săptămâna trecută sau de cum gândiţi în mod obişnuit. Este posibil să fi răspuns şi altădată
la întrebări asemănătoare; acum răspundeţi în funcţie de ceea ce simţiţi în momentul de
faţă”.
„Predaţi foile dumneavoastră imediat ce le-aţi completat în totalitate”.
„În cazul în care aţi greşit, încercuiţi răspunsul eronat şi marcaţi noul răspuns în
căsuţa corespunzătoare”.
„Are cineva ceva de întrebat”? (se vor da explicaţiile necesare)
„Acum începeţi să lucraţi repede”.

12
 Cotare
În cazul Chestionarului Locul controlului şi acceptarea valorilor sociale IE-CT
(modulul A):
Ø Factorul locul controlului - internalism vs. externalism IE-CT - se acorda câte
un punct pentru fiecare item conform grilei de cotare, prin însumare rezultând
nota brută. Cu cât scorul este mai mic (tinzând spre zero puncte) cu atât este mai
internalistă persoana şi cu cât scorul este mai mare (tinzând către patruzeci de
puncte), cu atât respective persoană este mai externalistă. Pentru barem orientativ:
a) 0-10 puncte – externalişti
b) 11-16 puncte – ambivalenţi
c) 17-40 puncte – internalişti

Ø Tot un punct se acordă şi itemilor indicaţi în cazul factorului rezistenţă la zvon

(ZV),
Ø În cazul factorului ce indica valorile sociale (VS), având răspunsuri scalate cu 5
trepte, se calculează conform grilei de cotare numărul de puncte indicat deasupra
fiecărui item, însumarea acestora dând nota brută.

Pentru Chestionarul Pentru Temperament CST –Rusalov (modulul B) se aplică

grila de corecţie şi se adună punctele din dreptul fiecărui item indicat de grila, trecându-se pe
formularul de răspuns scorurilor brute pentru fiecare factor. Acestea se compară cu notele
standart din etalon.

În cazul Chestionarul I-E (modulul C) se acorda câte un punct pentru fiecare item
conform grilei de cotare. Însumarea punctelor obţinute indica scorul pentru locul controlului.
Cu cât scorul este mai mic cu atât este mai internalistă persoana şi cu cât scorul este mai mare
cu atât respective persoană este mai externalistă.

13