ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE RELAŢII ECONOMICE INTERNAŢIONALE

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

PROIECT EVALUARE FINALĂ

MASS-MEDIA ÎN EDUCAŢIE:
ASPECTE POZITIVE ŞI NEGATIVE

Profesor îndrumător:

Lect. univ. dr. Maria-Liana Lăcătuş

Bucureşti
2011
 MASS-MEDIA ÎN EDUCAŢIE: ASPECTE POZITIVE ŞI NEGATIVE

CUPRINS

Introducere………………………………………………………………………………….pag. 3

Capitolul 1: Abordare conceptuală

1.1. Sistemul mass-media……………………………………………………………………pag. 4

1.2. Funcţiile mass-mediei…………………………………………………………………..pag. 4
1.3. Câmpul educaţional…………………………………………………………………….pag. 6

Capitolul 2: Mass-media, factor educativ

2.1. Influenţele mass-mediei asupra educaţiei……………………………………………….pag. 7

2.2. Mass-media: pro şi contra…………...………………………………………………….pag. 9

2.3. Educaţia tineretului pentru mass-media……………………………………………….pag. 10

Capitolul 3:Studiu de caz: Cercetare referitoare la influenţa mass-mediei asupra educaţiei

3.1. Contextul şi metodologia cercetării……………………………………………………pag. 11

3.2. Rezultatele cercetării

3.2.1. Rezultatele privind elevii……………………………………………………….pag. 14

3.2.2. Rezultatele privind părinţii……………………………………………………..pag. 17

3.2.3. Rezultatele privind profesorii…………………………………………………..pag. 20

3.3. Concluziile cercetării…………………………………………………………………..pag. 22

Concluzii…………………………………………………………………………………...pag. 23

Bibliografie………………………………………………………………………………...pag. 24

Anexe

INTRODUCERE

Pag. 2
 MASS-MEDIA ÎN EDUCAŢIE: ASPECTE POZITIVE ŞI NEGATIVE

Lucrarea de faţă prezintă aspecte teoretice şi analize sociologice în domeniul pedagogiei,

mai exact referitoare la relaţia dintre mass-media şi educaţie. Toate acestea accentuează atenţia
care ar trebui îndreptată cu precădere asupra efectelor şi influenţelor exercitate de media asupra
tinerilor. În cadrul acestei lucrări s-a încercat surprinderea principalelor articulaţii ale relaţiei
dintre educaţie şi sistemul mass-media, prin identificarea efectelor pe care le au acţiunile acestui
sistem asupra personalităţii elevilor.
Într-o primă parte, sunt aduse în discuţie aspectele teoretice referitoare la sistemul mass-
media şi la câmpul educaţional.
A doua componentă a lucrării este reprezentată de puternicele influenţe pe care mass-
media le exercită asupra educaţiei, dovedindu-se astfel importanţa mass-mediei ca şi factor
educogen. Totodată, în lucrare se abordează şi un concept extrem de important în domeniul
educaţiei şi anume educaţia tineretului pentru mass-media.
În aceeaşi ordine de idei, cu scopul de a exemplifica rolul mass-mediei în educaţia
tinerilor, este prezentată o cercetare pentru a constata cum privesc diferiţi actori sociali
raporturile dintre educaţie şi mass-media. Pe lângă elevi au fost chestionaţi şi profesori, părinţi.
Concluziile lucrării subliniază faptul că mass-media nu este un factor de neglijat în
educaţia tinerilor.
Relaţia dintre mass-media şi procesul dezvoltării personalităţii copiilor a stârnit
dintotdeauna numeroase controverse, deoarece influenţele exercitate asupra lor prezintă o
însemnătate aparte. Dacă adulţii dispun de un fond spiritual relativ cristalizat şi, în consecinţă,
sunt capabili să selecteze critic şi să asimileze conţinutul mesajelor mass-media conducându-se
după un sistem propriu de valori deja constituit, copii, aflaţi în plin proces de maturizare
intelectuală, afectivă, morală şi civică sunt mai uşor de influenţat în sens negativ.
Prin urmare, este necesară o reflectare asupra naturii ambivalente ale efectelor mass-
mediei asupra indivizilor în general şi a tinerilor în special, precum şi o evaluare a potenţialului
său de a constitui un mijloc eficace de educare şi modelare a generaţiilor tinere.

CAPITOLUL 1: ABORDARE CONCEPTUALĂ

1.1. Sistemul mass-media

Pag. 3
 MASS-MEDIA ÎN EDUCAŢIE: ASPECTE POZITIVE ŞI NEGATIVE

Termenul de „mass-media” a rezultat prin asocierea cuvântului latinesc „media”

(mijloace) cu cel englezesc „mass” (masă). Astfel, noţiunea de mass media este folosită în
literatura de specialitate pentru a desemna suportul de difuzare şi de transmitere a mesajelor,
precum şi ansamblul instituţiilor care produc sau difuzează mesajele.
Începând cu al doilea război mondial, mediul cultural al indivizilor s-a modificat profund
şi a devenit mai complex, în special o dată cu apariţia televiziunii, transmisiei informaţiei prin
sateliţi şi utilizării microinformatiei în tehniciile audiovizuale. Aceste mijloace, care servesc la
producerea şi la difuzarea informaţiei scrise şi audiovizuale pentru o populaţie numeroasă, se
numesc mijloace de comunicare de masă (mass media). Ele sunt: presa, radioul, televiziunea,
cinematograful,cartea si internetul. Ca urmare a existenţei acestor media, individul din
societăţile moderne are acces la cunoaşterea evenimentelor mondiale prin intermediul
televiziunii, în special, şi este pus în legătură cu o multitudine de informaţii scrise şi
audiovizuale acumulate în bănci de informaţii. Ansamblul acestor imagini şi idei constituie,
oare, o nouă cultură? Şi această cultură, dacă este o nouă cultură, ce influenţe are asupra
individului?1

1.2. Funcţiile mass-mediei

În 1978, se publică Raportul interimar asupra problemelor comunicării în societatea

modernă, alcătuit de Comisia internaţională UNESCO de studiere a comunicării contemporane,
care defineşte cinci funcţii ale mass-mediei, exercitate la nivel individual, social şi internaţional:
1) funcţia de informare (colectarea şi tratarea informaţiilor) asigură transparenţa
raporturilor sociale şi difuzarea elementelor de cunoaştere, de judecată şi de opinie
necesare înţelegerii mediului social înconjurător.
2) funcţia de persuasiune, motivaţie şi interpretare legată de exercitarea controlului
social, organizarea activităţilor colective, asigurarea coerenţei acţiunilor publice şi de
efortul de convingere şi conducere pentru atingerea unor obiective comune.
3) funcţia de educaţie şi de transmitere a moştenirii sociale şi culturale este exercitată în
vederea finalităţii informării şi educaţiei, informaţiile procurând datele şi trezind
curiozitate faţă de probleme a căror întelegere, conştientizare şi soluţionare sunt
favorizate de educaţie.

1
Aurelian Bondrea, 1997: Sociologia opiniei publice şi a mass-media, Ed. Fundaţiei ,,România de mâine”,
Bucureşti, pag. 185
Pag. 4
 MASS-MEDIA ÎN EDUCAŢIE: ASPECTE POZITIVE ŞI NEGATIVE

4) funcţia de socializare menită să faciliteze participarea indivizilor şi colectivităţilor la

viaţa publică, la elaborarea şi luarea deciziilor; schimbul şi difuzarea informaţiilor
facilitează interacţiunea socială şi permit oamenilor să ia parte la soluţionarea
problemelor.
5) funcţia de loisir (petrecere a timpului liber) şi de divertisment se exercită în
modalităţi diverse, depinzând de varietatea contextelor culturale si a gradelor de
evoluţie, fiind legată de îmbunătăţirea calităţii vieţii.2
Au existat, din partea unor cercetători, tentative de imaginare a unei societăţi moderne în
absenţa mass-mediei. Aceştia au recunoscut că, deşi critic al comunicării de masă, văzându-i
acesteia neajunsurile, nu poţi imagina, în chip cu totul serios, existenţa umană, de acum şi din
viitor, altfel decât însoţită, chiar profund influenţată, de mass-media. 3 Aceşti cercetători au
identificat şi propus un număr impresionant de diverse funcţii ale mass-mediei:

Charles WRIGHT (1960)

1. Supraveghere
2. Corelare A .CADET si B. CATHELAT (1976) Leo THAYER (1982)
3. Transmitere culturală 1. Antenă 1. Socializare
4. Divertisment 2. Focus 2. Identitate
3. Prismă 3. Mitologizare
4. Ecou 4. Compensare
5. Informare
6. Divertisment
Denis McQUAIL (1987) 7. Educaţie
1. Informare Francis BALLE (1988)
2. Stabilire a identităţii 1. Inserţie socială
personale 2. Recreere
3. Integrare în societate 3. Persuasiune
4. Divertisment
Michel MATHIEN (1992) Roland CAYROL (1991)
Mihai COMAN (1999) 1. Evaziune 1. Informare
1. Informare 2. Coeziune socială 2. Exprimare a
2. Interpretare 3. Distribuirea opiniilor
3. De legătură cunostinţelor 3. Organizare socială
4. Culturalizare 4. Depozitare a actualităţii
4. Divertisment
5. Evaziune 5. Ghid al actualităţii 5. Psihoterapeutică
6. Publicitară 6. Recreere 6. Identificare şi
7. Purificare apartenenţă
Dezvoltarea sistemului mass-media a condus la o accelerare considerabilă
socialăa ritmului
7. Ideologică
activităţilor umane de comunicare. Permanenta difuzare a unei cantităţi tot mai mari de
informaţie şi, mai ales, extinderea acestei difuzări prin înlăturarea barierelor spaţio-temporale şi
sociale permite angajarea în diverse căi de comunicare a unui număr impresionant de oameni.

2
Dorin Popa, 2002: Mass-media, astăzi, Institutul European, Bucureşti, pag. 85
3
Marian Petcu,2002: Sociologia mass-media, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, pag.142
Pag. 5
 MASS-MEDIA ÎN EDUCAŢIE: ASPECTE POZITIVE ŞI NEGATIVE

1.3. Câmpul educaţional

Educaţia este adeseori definită drept un ansamblu de influenţe exercitate asupra

individului, prin acţiuni intenţionate, organizate şi sistematice, în scopul modelării personalităţii
sale. Scopul educaţiei este formarea omului, realizarea personalităţii sale, astfel încât să
corespundă exigenţelor sociale. Fenomenul educaţiei se extinde la întreaga scară a societăţii.
Orice comunitate, instituţie sau grupare socială constituie un mediu formativ.
Acţiunile cu efecte educative sunt de o diversitate mult mai mare decât totalitatea
demersurilor întreprinse în şcoală, destinate unor scopuri formative. Pe lângă influenţele
exercitate în mod planificat, organizat şi sistematic în cadrul şcolii, o puternică încărcătură
educativă prezintă şi influenţele provenite din afara acesteia. Există situaţii în care educaţia se
realizează fără educatori şi fără intenţii educaţionale explicite, ca urmare a influenţelor pe care
ambianţa socio-culturală le exercită asupra individului.4
Aceste acţiuni educative îi vizează în primul rând pe copii, adolescenţi şi tineri, deoarece
aceştia se afla în stadiul structurării propriilor trăsături de personalitate, la care contribuie mai
mulţi factori: familia, şcoala, organizaţiile, mediul socio-cultural, mass-media, fiecare exercitând
influenţe educative specifice.
Formarea trăsăturilor de personalitate reprezintă un demers multilateral. Fiecare individ
se află sub influenţa mai multor factori care produc modificări în structura personalităţii sale. În
trecut, educaţia a fost abordată doar ca un raport între profesor şi elev, sau între familie şi copil.
Însă, pe baza analizelor sociologice întreprinse în ultimul timp, s-a impus tot mai mult faptul că
trebuie să existe o corelaţie între şcoală, familie şi forţele educaţionale extraşcolare. Astfel, se
întâlneşte tot mai des în literatura de specialitate recunoaşterea faptului că educaţia nu se
dobândeşte în exclusivitate pe băncile şcolii.

CAPITOLUL 2: MASS-MEDIA, FACTOR EDUCATIV

2.1. Influenţele mass-mediei asupra educaţiei

Conform lui Ion Albulescu, între educaţie şi sistemul mass-media există de multă vreme
legături indisolubile, care s-au întărit continuu în ultimul timp, îndeosebi o dată cu dezvoltarea

4
Ion Albulescu, 2003: Educaţia şi mass-media : comunicare şi învăţare în societatea informaţională , Ed. Dacia,
Cluj-Napoca, pag. 5
Pag. 6
 MASS-MEDIA ÎN EDUCAŢIE: ASPECTE POZITIVE ŞI NEGATIVE

reţelelor informatice. Interacţiunile dintre cele două domenii constituie o preocupare pentru
pedagogi, şi nu numai pentru ei, deoarece impactul comunicării de masă asupra personalităţii
umane nu poate fi ignorat. În condiţiile diversificării nevoilor educative în lumea modernă,
mijloacele mass-media pot reprezenta veritabile resurse ale învăţării.
Legătura dintre copii, mass-media şi educaţie poate fi înfăţişată sub două aspecte:
formarea copiilor de mijloacele de comunicare şi formarea copiilor pentru a avea o atitudine
corespunzătoare faţă de mass-media. Apare un fel de reciprocitate care indică responsabilitatea
mijloacelor de comunicare ca industrie şi necesitatea unei participări active şi critice a cititorilor,
spectatorilor şi ascultătorilor. În acest cadru, formarea adecvată pentru folosirea corectă a
mijloacelor de comunicare este esenţială pentru dezvoltarea culturală, morală şi spirituală a
copiilor.5
În perspectiva educaţiei, rolul şcolii se modifică. Ea nu mai impune un anumit volum
sau un anumit tip de informaţii, iar profesorul nu mai poate reprezenta singurul mod de obţinere
al informaţiilor, fiind concurat de o multitudine de posibilităţi de informare. Radioul,
televiziunea, presa, internetul se contituie într-un mediu educaţional informal care a căpătat în
prezent o pondere mai însemnată în procesul de formare al individului, decât şcoala. Astfel,
mijloacele de comunicare de masă devin mijloace de informare şi formare, deci de educaţie.
În societatea contemporană mass-media face parte, încă de la naştere, fie că vrem sau nu,
din mediul natural de dezvoltare al fiiinţei umane. Mijloacele mass-media exercită, uneori
involuntar, o influenţă semnificativă asupra capacităţii de cunoaştere care defineşte
personalitatea tânărului şi mai târziu a adultului. Ele exercită o atracţie deosebită, în special
asupra tinerilor, oferindu-le experienţa pe care nu au dobândit-o în mod direct, dar mai ales
determină interese individuale şi de grup, consolidează baza motivaţională care stă la originea
opţiunilor, dezvoltă atitudini şi comportamente.6
Aportul educativ al mass-mediei se realizează prin transmiterea de informaţii, impunerea
de valori, atitudini, modele comportamentale, având, astfel, un rol deosebit în constituirea
codului socio-cultural al subiectului. Însă, spre deosebire de instruirea care se realizează riguros
şi planificat în sistemul clasic de învăţământ pe baza unor programe şcolare şi sub îndrumarea
unui personal calificat, mijloacele de comunicare în masă oferă informaţii în mod spontan şi
difuz, transformându-se într-o formă de educaţie de completare realizată în mod
neinstituţionalizat, în timpul liber de care dispune subiectul. 7

5
http://www.vaticanradio.org/rom/Articolo.asp?c=381740
6
George Cucu, 2000: Educaţia şi mass-media, Ed. Licorna, pag.
7
Cătălina Crăciun: Mass-media ca factor educativ, Casa de cultura a M.A.I.
Sursa : http://www.cultura.mai.gov.ro/traditii/mass-media.pdf
Pag. 7
 MASS-MEDIA ÎN EDUCAŢIE: ASPECTE POZITIVE ŞI NEGATIVE

Una din cele mai importante instante ale educaţiei sau cea mai importantă instanţă a
educaţiei, este mass-media. Pornind de la varietatea situaţiilor de învăţare şi de la gradul diferit
de intenţionalitate acţională, educaţia se poate obiectiva în trei ipostaze: educaţie formală,
nonformală şi informală, mass-media făcând parte din educaţia informală ce cuprinde totalitatea
influenţelor educative exercitate spontan şi continuu asupra personalităţii umane.Termenul
informal desemnează o realitate educaţională mai puţin formalizată sau neformalizată cu efecte
formative. Acţiunile incluse în acest perimetru, se caracterizează printr-o mare flexibilitate şi vin
în întâmpinarea intereselor variate. Educaţia de acest tip a existat dintotdeauna ceea ce este nou
astăzi în legătură cu aceasta manieră de a educa rezidă în organizarea ei planificată. În unele
situaţii acest tip de educaţie poate fi o cale de ajutor pentru cei care au şanse mai mici de a
accede la anumite informaţii sau la o şcolarizare normală: tineri în derivă, persoane cu nevoi
speciale, locuitori din zonele retrase, săraci, izolaţi.8
Mass-media este un factor al educaţiei, care lasă urme adânci în memoria individului. Ea
poate să mărească sau să micşoreze experienţele unei persoane. într-o societate informatizată,
educaţia nu trebuie să rămână în urmă. Mass-media este prezentă în cadrul societăţii prin ziare,
reviste, radio, televiziune, internet. Chiar dacă informaţia parvine prin aceste canale, oricum
această informaţie trebuie filtrată, deoarece nu este întotdeauna veridică. Atenţia cuvenită ajută
să delimităm binele de rău, originalul de neoriginal. În prezent o dezvoltare imensă o are
Internetul. Internetul este o reţea globală de calculatoare interconectate. El ne furnizează
informaţii, care sunt depozitate pe mii de calculatoare din întreaga lume. Implementarea
internetului în societate, a determinat o dezvoltare mai rapidă a întregii lumi, în special a
societăţii noastre.9

2.2. Mass-media : pro şi contra

Efectele sociale şi psihologice ale mass-mediei au fost şi sunt îndelung controversate, dar
cele mai multe discuţii s-au purtat în jurul celei mai moderne “media”, cu cea mai puternică
forţă de impact social şi psihologic: televiziunea, iar mai nou, ecranul calculatorului. 10 Evaluarea

8
http://www.apsi.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=199, accesat la data de 26 martie 2011
9
http://www.educativ.info/fact3.html, accesat la data de 26 martie 2011
10
Mihai Diaconu, 2004: Sociologia educaţiei, Ed. ASE, Bucureşti, pag.155
Pag. 8
 MASS-MEDIA ÎN EDUCAŢIE: ASPECTE POZITIVE ŞI NEGATIVE

potenţialului educativ al mass-mediei şi a efectelor pe care le au influenţele exercitate asupra

personalităţii umane este necesară, pentru a înţelege cum pot fi completate experienţele
cognitive şi afective dobândite pe această cale conţinutului învăţării realizate în şcoală, familie
sau alte instituţii sociale.
În optica celor care au apreciat pozitiv comunicarea mediatică, efectele mass-mediei se
concretizează în fenomene cu o semnificaţie profund umanistă : apropierea dintre oameni,
optimizarea relaţiilor interumane, democratizarea culturii, consolidarea democraţiei. Sunt
apărate şi promovate pe această cale valori cu adevărat umane : demnitatea, echitatea,
generozitatea, ordinea, libertatea.11 Se poate spune, printr-o simplă enumerare, că mesajele
mass-media au o serie de efecte formative : întregesc cunoştinţele şi contribuie la formarea
concepţiei despre lume, îmbogăţesc vocabularul şi dezvoltă capacitatea de exprimare, stârnesc
curiozitatea, dorinţa de cunoaştere şi interesul pentru o gamă largă de evenimente, modelează
semnificaţiile pe care le împărtăşesc indivizii, dezvoltă simţul critic, oferă modele de
comportament, sensibilizează, stârnesc emoţii, cultivă gusturi.
Contestatarii aduc mass-mediei o mulţime de critici: induc pasivitate; uniformizează
gusturile; transformă copilul în adult precoce; determină primatul afectivităţii asupra reflecţiei şi
activităţii, ca şi pe acela al spectacolului în defavoarea argumentării şi dezbaterii (confiscarea
spaţiului public şi „privatizarea” acestuia); produc sufocarea imaginarului sub o pletoră de
imagini. Expunerea excesivă la media a copilului şi a adolescentului conduce la o serie de alte
efecte dăunătoare: desensibilizare la violenţă; slab randament fizic şi şcolar; comunicare precară
cu familia; abuz de alcool şi tutun; intensificarea vieţii sexuale etc. Toate aceste efecte se
subsumează fenomenului de dependenţă .12
Concluzionând asupra atitudinilor pro şi contra efectelor mass-media în educaţie, atâta
timp cât educaţia cu ajutorul mass-media este făcută riguros şi inteligent, şi atâta timp cât şcoala
nu pierde din vedere influenţa certă pe care o au mijloacele de informare în masă asupra copiilor,
situaţia rămâne sub control.
2.3. Educaţia tineretului pentru mass-media

Programele de educaţie a tineretului pentru mass-media au apărut ca o tentativă de a

face ceva pentru educarea deprinderilor de a utliza critic mass-media, astfel încât să se
diminueze posibilitatea manipulării psihologice a oamenilor pe aceste căi.13 .,,Educatia
11
Ion Albulescu, op. cit., pag. 123.
12
Gheorghe Bunescu, Elisabeta Negreanu, 2005: Educaţia informală si mass-media, Institutul de ştiinte al
educaţiei, Bucureşti, pag. 19
13
Mihai Diaconu, op. cit., pag. 157

Pag. 9
 MASS-MEDIA ÎN EDUCAŢIE: ASPECTE POZITIVE ŞI NEGATIVE

tineretului pentru mass-media isi propune sa formeze personaliteatea pentru a gestiona corect si
adecvat mesajele mediatice, pentru a decripta operativ sensurile diferitelor informatii mediatice,
pentru a selecta si adecva sursele informationale. 14 În perioada anilor ’70 se conturaseră deja
trei orientări:
Alfabetizarea vizuală (1973, Dandis) urmărea să-l facă pe fiecare copil capabil să
identifice elementele de persuasiune utilizate în diverse tipuri de produse mass-media, îndeosebi
în reclame, să evalueze critic programe TV, filme, utilizând informaţii despre diverse şcoli
tehnice şi estetice, să explice cum au fost ele realizate, să înveţe să creeze propriile producţii
utilizând mijloace tehnice adecvate. Scopul era de a-l ajuta să devină o persoană cu gusturi
educate şi cu spirit de discernământ.
Educaţia pentru ecran (1970, Schillacci, Culkin) a urmărit obiective similare, dar a pus
un mai mare accent pe iniţierea tinerilor în mijloacele expresive specifice ,,celei de-a şaptea
arte’’ –cinematograful. Astfel, tinerii erau antrenaţi să analizeze critic efectele expresive ale
mişcărilor camerei TV, ale luminilor, ale montajului şi nu numai dialogurile şi scenariul.
Antrenarea privirii critice s-a bazat pe idea introducerii în şcoală a unor produse mass-
media, cu un puternic impact psihologic, la un moment dat, asupra majorităţii oamenilor care le
recepţionează şi de a le folosi ca ,,material didactic’’ ce va fi supus unei analize critice. De
exemplu elevii, încercând să se documenteze asupra conceptului de ,,lege’’, analiza în clasă
diverse reportaje TV despre cei care încalcă legea şi despre atitudinea autorităţilor publice în
acest sens. Alteori, elevii înşişi îşi creează propriile producţii pe care le vor aduce la lecţii pentru
a servi ca suport în discuţiile lor. De pildă, pot discuta despre legi pornind de la un set de
fotografii şi inregistrări video le care le-au facut ei înşişi cu ocazia unei vizite la o judecătorie

CAPITOLUL 3: STUDIU DE CAZ: CERCETARE REFERITOARE LA INFLUENŢA

MASS-MEDIEI ASUPRA EDUCAŢIEI15

3.1. Contextul si metodologia cercetării

În România, de câţiva ani, se realizează monitorizări, sondaje şi studii privind influenta

mass–mediei, în special a televiziunii, asupra publicului, inclusiv asupra copiilor şi tinerilor.
14
http://www.apsi.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=199, accesat la data de 28 martie 2011
15
Sursa cercetării: Elisabeta Negreanu, Gheorghe Bunescu, 2005: Educaţia informală şi mass-media, Institutul de
ştiinţe al educaţiei, Bucureşti
Pag. 10
 MASS-MEDIA ÎN EDUCAŢIE: ASPECTE POZITIVE ŞI NEGATIVE

Dintre sondajele şi studiile relativ recent realizate, privind utilizarea şi influenţa mass–media, cu
metodologii riguroase şi rezultate recunoscute, amintim:
a) Studiul „Utilizare, atitudini şi aşteptări ale consumatorilor români de mass–media”
realizat de Institutul de Marketing şi Sondaje – IMAS, în primăvara anului 2004, la cererea
CNA, oferă date şi informaţii asupra relaţiilor complexe dintre media audiovizuale şi
consumatorii de toate categoriile. Concluziile acestui studiu au arătat că TV-ul continua să fie
principalul mijloc de divertisment pentru cea mai mare parte a populaţiei iar vizionarea TV a
ajutat telespectatorii să înţeleagă mai bine problemele corupţiei şi criminalităţii, situaţia copiilor
abandonaţi, abuzaţi, situaţia politică şi situaţia economică din România, problemele
internaţionale.
b) Studiul „Expunerea copiilor la programele Radio şi TV” realizat de Gallup România
şi Metrou Media Transilvania, în octombrie 2007, la cererea CNA, oferă date reprezentative
pentru familiile cu copii (6- 14 ani), privind: accesul la mass-media; comportamente de
petrecere a timpului liber (tipuri de activităţi, frecvenţa lor, preferinţele); semnificaţiile asociate
TV; motivaţii şi satisfacţii ale vizionării TV; contextul social al vizionării; expunerea la
conţinuturi cu potenţial negativ; selecţia programelor şi emisiunilor; modificările induse de
consumul Radio şi TV. Dintre rezultatele acestui studiu reţinem: copiii se uită la TV, în medie,
peste 150 minute zilnic, iar în weekend peste 200 minute zilnic; creşterea consumului de TV în
timpul liber este asociată cu frecvenţa scăzută a lecturii; TV desensibilizează copiii cu privire la
comportamentele violente, îi determină să creadă că violenţa este ceva firesc (20% dintre ei) şi
să acţioneze imitativ (18% dintre ei). Majoritatea părinţilor consideră că şcoala rămâne o
instituţie importantă de socializare, dar 20% dintre ei cred că TV are efecte socializatoare mai
puternice decât şcoala.
c) Studiul „Evaluarea reprezentării violenţei în programele de televiziune” realizat de
Centrul de Studii Media şi Noi Tehnologii de Comunicare al Universităţii Bucureşti, în perioada
iulie – decembrie 2008, la cererea CNA, s-a bazat pe monitorizarea şi evaluarea conţinuturilor
violente din emisiuni difuzate pe 10 canale de televiziune. Dintre concluzii menţionăm: modelul
cultural al identităţii editoriale a televiziunilor din România reproduce, în linii mari, modelul
televiziunilor americane şi vest-europene; în proporţie importantă, programele TV din România
sunt producţii de import (mai ales filme, seriale etc.) sau producţii autohtone în formate de
import (emisiuni de divertisment, clipuri muzicale etc.). Se constată: o tendinţă pozitivă, de
reducere a numărului, ponderii şi duratei în programe a scenelor de violenţă „reală”(din
Telejurnale) şi violenţa „ficţională” (din filme); violenţa „reală” are o pondere importantă; în

Pag. 11
 MASS-MEDIA ÎN EDUCAŢIE: ASPECTE POZITIVE ŞI NEGATIVE

programele difuzate de TV, primul loc, este deţinut de violenţa fizică, urmată de violenţa
verbală.
Cercetarea de faţă a fost proiectată pentru a constata cum privesc diferiţi actori sociali
raporturile dintre educaţie şi mass-media. Pe lângă elevi au fost chestionaţi şi profesori, părinţi.
În domeniul educaţiei şi al ştiinţelor educaţiei, mass-media este recunoscută ca un factor
important al educaţiei informale. De asemenea, este cunoscută şi problematica efectelor negative
ale mass-mediei asupra adolescenţilor. Prezenta cercetare şi-a propus să determine modul cum
privesc diferiţi actori sociali statutul de factor educogen al mass-mediei.
Dintre aspectele care au fost cuprinse în motivarea proiectului, alegerea scopului, a
obiectivelor şi a ipotezelor fac parte :
a) Motivarea cercetării a pornit de la constatarea că mass-media este făcută
răspunzătoare de accentuarea superficialităţii, violenţei şi a imoralităţii la copii dar nu se pune
accentul şi pe faptul că aceste comportamente inadecvate ale adolescenţilor se datorează în parte
şi adulţilor responsabili de creşterea şi educarea lor. Aceştia de multe ori nu cunosc preocupările
copiilor lor şi nu intervin în procesul de selectare al informaţiilor care îi ”bombardează” în mod
constant, la TV, radio, presă sau internet.
b)Obiectivele cercetării s-au concretizat în încercarea de a răspunde la următoarele
întrebări:
1. Cunosc profesorii impactul pe care media îl are asupra elevilor? Dacă da, cum încearcă să
le educe spiritul critic de selecţie a informaţiilor?
2. Sunt părinţii conştienţi de influenţa negativă a mass-mediei asupra comportamentului
copiilor? Cum combat aceste efecte negative?
3. Ştiu adolescenţii să filtreze informaţiile din media?
Pentru îndeplinirea obiectivelor a fost proiectat un instrument de cercetare (chestionar)
pentru detectarea parametrilor obiectivi, precum: dotarea cu mijloace de receptare, nivelul
consumului de mass-media, utilizarea timpului liber s.a., ca şi a unor parametri subiectivi,
precum: motivaţia, orientările de valoare, aşteptările, evaluările şi satisfacţiile în legătură cu
mass-media, pe care subiecţii investigaţi le recunosc.
Cercetarea este realizată pe un eşantion reprezentativ de elevi aflaţi la vârsta
adolescenţei, având totodată că obiectiv şi investigarea opiniilor profesorilor şi ale părinţilor, ca
mediu educaţional. Vârsta adolscenţei a fost aleasă ca perioada în care se structurează atitudinile
tinerilor faţă de viaţă, societate, cultură.

Pag. 12
 MASS-MEDIA ÎN EDUCAŢIE: ASPECTE POZITIVE ŞI NEGATIVE

Chestionarul pentru părinţi, cel pentru profesori şi cel pentru elevi a cuprins 5 întrebări
cu răspunsuri închise.Avantajul itemilor cu răspuns închis consta în aplicarea şi prelucrarea mai
uşoară.
Un alt aspect metodologic privitor la proiectarea instrumentelor, îl constituie utilizarea
unor itemi de legătură - itemi comuni pentru două sau toate cele trei chestionare, care să
evidenţieze corelarea răspunsurilor oferite de cele trei categorii de subiecţi, sau, cu alte cuvinte,
identificarea influenţelor socio-educaţionale asupra formării opiniei elevilor.
Administrarea şi aplicarea instrumentelor de cercetare s-a făcut în Colegiul Economic
„Ion Ghica” din Brăila. Chestionarele au fost confidenţiale.
Evaluarea percepţiei şi a impactului mass-mediei de către şi asupra tinerilor s-a realizat
pe baza unor instrumente specifice - chestionare de opinie adresate elevilor, cadrelor didactice şi
părinţilor acestora.
În cadrul cercetării a fost investigat un eşantion de 60 de subiecţi, dintre care 20 elevi în
vârstă de 15-16 ani, aflaţi în a X-a de liceu, din anul şcolar 2003-2004, 20 părinţi, un părinte al
fiecarui elev intervievat şi 20 profesori din cadrul şcolii. În aceste condiţii, cercetarea s-a
desfăşurat simultan pe trei eşantioane de subiecţi, iar procedeul de selecţie s-a realizat aleatoriu.
Ca urmare a investigaţiei, au rezultat următoarele caracteristici ale populaţiei eşantionate,
cele mai importante referindu-se la principalii factori de influenţă privind educaţia elevului:
a) Eşantionul elevilor
Ø Eşantionul cuprinde 50% băieţi şi 50% fete;
Ø Puţin peste jumătate din eşantion sunt elevi proveniţi din familii cu educaţie de nivel
mediu: liceu sau scoala tehnică, în timp ce un sfert din eşantion sunt elevi ai căror părinţi
au absolvit o instituţie universitară de scurtă sau lungă durată.
b) Eşantionul profesorilor
Ø Toţi subiecţii sunt absolvenţi ai învăţământului universitar, doi dintre ei absolvind şi
studii postuniversitare;
Ø Eşantionul cuprinde cadre didactice din diverse arii curriculare, 10 aparţinând ariei
matematica şi ştiinţe, 6 sunt profesori de limba sau comunicare şi 4 sunt profesori de
ştiinţe socio-umane ;
Ø Dintre profesorii investigaţi, aproape 80% sunt profesori titulari, restul sunt suplinitori;
Ø Aproximativ o treime dintre cadrele didactice investigate (6) sunt profesori diriginţi;
Ø În ceea ce priveşte experienţa didactică, aceasta este susţinută şi de vechimea declarată în
învăţământ, eşantionul prezentând o distribuţie cvasiuniformă pe întreaga plajă de ani-

Pag. 13
 MASS-MEDIA ÎN EDUCAŢIE: ASPECTE POZITIVE ŞI NEGATIVE

vechime, de la 4 ani la peste 20 ani predaţi în învăţământ. Vârsta subiecţilor este şi ea

uniform reprezentată în eşantion.
Ø Asemănător ponderii feminine ridicate în rândul cadrelor didactice din învăţământ,
eşantionul are o componentă preponderent feminină, cu o pondere de 70% a cadrelor
didactice femei.
c) Eşantionul părinţilor
Ø În componenţa eşantionului, aproape un sfert (25%) dintre subiecţi au studii universitare,
aproape jumătate (50%) sunt absolvenţi de liceu, 15% au urmat cursurile unei şcoli
profesionale şi 10% au doar şcoala generală absolvita;
Ø Marea majoritate a subiecţilor sunt mame ale copiilor (70%);
Ø Jumătate dintre subiecţi (65%) reprezintă familii cu un copil, un sfert (25%)au familii cu
doi copii, restul (10%) având câte trei sau mai mulţi copii;
Ø Categoria de vârsta cel mai frecvent reprezentată în eşantion este cea a părinţilor de 36-
45 ani, cu 75%, urmată de cea a părinţilor de 46-50 ani (25%).

3.2. Rezultatele cercetării

3.2.1. Rezultatele privind elevii.

Chestionarul a fost adresat elevilor adolescenţi din clasa a X-a de liceu. Am considerat ca
aceşti elevi sunt la o vârstă la care au acumulat deja o experienţă în raport cu mass-media, la
care se pot raporta cu discernământ şi interes. Nevoia de socializare, care depăşeşte cercul
relaţiilor de familie, scoala şi vecinătatea, are în oferta de mass-media un orizont posibil, şanse,
dar şi capcane, bariere, pe care elevii pot să le sesizeze. Fiind în clasa a X-a, elevii nu suportă
presiunea adaptării sau absolvirii unui ciclu de învăţământ, astfel încât se afla într-o situaţie în
care pot să privească mai relaxat mediul în care trăiesc şi modul în care îşi gestionează timpul.
Aflându-se la vârsta la care tinerii îşi definesc identitatea personală, comunicarea opiniilor
proprii reprezintă o experienţă care le este favorabilă şi astfel pot să perceapă chestionarea în
mod agreabil, fără suspiciuni şi reticenţe. S-a putut constata de către cercetătorii care au aplicat
chestionarele că tinerii au răspuns cu sârguinţă, seriozitate şi cu interes, rare fiind cazurile de
terebilism în atitudine şi exprimare.
Pentru prezentarea rezultatelor am considerat că sunt importante câteva domenii de
interes care au fost instrumentate cu întrebările din chestionar.
1) Cum este văzută televiziunea

Pag. 14
 MASS-MEDIA ÎN EDUCAŢIE: ASPECTE POZITIVE ŞI NEGATIVE

Rezultate: Din răspunsurile oferite la primul item rezulta că cei mai mulţi dintre elevi,
40%, se uită la TV pentru a-şi umple timpul liber iar 10% dintre ei pentru a-şi forma o părere
despre diferite fenomene şi evenimente sociale, politice, mondene.
Interpretare:Analizând răspunsurile la întrebarea 1 observam că ponderea cea mai mare
de o are varianta c, adică televiziunea este un mod de a umple timpul liber al elevilor. Astfel,
deducem că timpul liber reprezintă o resursă importantă şi o condiţie pentru consumul de mass-
media. Se mai observă că televiziunea este mai puţin considerată un mijloc de informare şi un
formator de opinii decât un stil de viaţă şi “un devorator” de timp liber.

2) Consumul de mass-media
Rezultate: Cea mai mare pondere de elevi se uită la TV, în medie cel mult 4 ore pe zi,
urmată de cei care petrec mai mult de 4 ore în faţa televizorului.
Interpretare:Analizând rezultatele la întrebarea 2 şi corelându-le cu cele de la întrebarea
1, putem concluziona că elevii petrec foarte mult timp liber în faţa televizorului, fără a avea însă
un scop bine definit (cum ar fi aflarea de informaţii, înţelegerea unor fenomene, dezvoltarea
culturii generale etc).

3) Timp liber
Rezultate: 35% dintre elevi aleg să-şi petreacă timpul liber în compania prietenilor, un
sfert aleg televizorul iar cea mai mică pondere, de 5%, aleg să răsfoiască reviste.
Interpretare: Cu toate că, în ultima vreme, mass-media a câştigat teren în ceea ce
priveşte petrecerea timpului liber, majoritatea elevilor,dacă ar fi să aleagă, ar opta pentru ieşirile
în oraş sau plimbările cu prietenii, ceea ce arată că TV nu creează o dependenţă foarte mare în
rândul elevilor.

Pag. 15
 MASS-MEDIA ÎN EDUCAŢIE: ASPECTE POZITIVE ŞI NEGATIVE

4) Motivaţia consumului de mass-media

Rezultate: Cei mai mulţi elevi, 45% , urmăresc o emisiune din plictiseală, iar un procent
însemnat o urmăresc deoarece şi cei din jurul lor o urmăresc.
Interpretare: Observăm că răspunsul predominant la întrebarea 4 este plictiseala, la fel ca
în cazul întrebării 1. O pondere destul de importantă dintre elevi însă urmăresc diverse programe
de televiziune din curiozitate, fie au auzit fie le-a fost recomandată de colegi, prieteni sau
cunoscuţi. Acest lucru arată ca adolescenţii pot fi influenţaţi de alegerile/preferinţele celor cu
care intră în contact.

5) Preferinţele în raport cu mediile de comunicare

Rezultate: Cei mai mulţi elevi aleg să se uite la filme şi să asculte muzică în detrimentul
ştirilor şi talk-show-urilor. Cărţile şi documentarele sunt o alternativă mai viabilă decât
emisiunile de divertisment şi ştiri.
Interpretare: răspunsurile la această întrebare nu sunt deloc surprinzătoare, adolescenţii
fiind mai receptivi la vizionarea filmelor şi ascultarea de muzică decât la urmărirea emisiunilor
de ştiri sau talk-show-uri. Acest lucru este demonstrat de Marshall McLuhan care crede că ne
putem raporta la mass-media în două feluri. În primul rând se ţine cont de faptul că orice mijloc
de comunicare reprezintă o prelungire a simţurilor sau a unei părţi a propriului trup. În al doilea
rând, mass-media are puterea de a ne schimba mentalitatea, lucru oferit din clipa în care
telegraful le-a oferit oamenilor comunicarea rapidă la mare distanţă, adică ideea că pot
“distruge” spaţiul.
În opinia lui Marshall McLuhan, un reper după care media modifică mentalitatea este
forma ori fidelitatea semnalului. Unele semnale media ajung la noi într-o formă completă, de
înaltă fidelitate. Altele, dimpotrivă, într-o formă lacunară, de fidelitate redusă. Prima presupune
puţine eforturi pentru asamblarea semnalelor într-un mesaj închegat. Cea redusă ne solicită

Pag. 16
 MASS-MEDIA ÎN EDUCAŢIE: ASPECTE POZITIVE ŞI NEGATIVE

simţurile pentru a converti semnalele în mesaje. Acelaşi mesaj, expediat prin media diferite, va fi
diferit. Media “calde” se referă la imagini cu o claritate înaltă, uşor de receptat, bine conturate
sau înregistrate. Nu este nevoie să prelucrăm imaginea sau sunetul prin sistemul nervos central.
Fidelitatea şi claritatea reduse caracterizează media “reci”. Mesajele lor trebuie prelucrate, fiind
vagi şi nedefinite.

3.2.2. Rezultatele privind părinţii

În cadrul cercetării există şi o dimensiune care vizează percepţia şi opinia părinţilor faţă
de impactul pe care mass-media îl are asupra adolescenţilor.
Familia este un important suport al educaţiei informale. De aceea, când vorbim despre
tânărul adolescent nu putem face abstracţie de câteva aspecte importante: vârsta şi
caracteristicile specifice ale vârstei, mediul social general şi cel şcolar, precum şi mediul
familial.
Studiind în particular influenţa mass-mediei asupra tinerilor, precum şi nivelul calitativ şi
cantitativ al consumului de mass-media, ne dăm seama de importanţa obişnuinţelor din familie,
a nivelului cultural al părinţilor şi a mediului socio-emoţional în care tânărul s-a născut, a
crescut şi s-a format.
Opiniile părinţilor au creat o imagine de ansamblu asupra ofertei educaţionale din familie
făcută copiilor lor adolescenţi, asupra obiceiurilor de consum de mass-media şi asupra
învestirilor simbolice faţă de mass-media. În proiectarea chestionarului au fost incluşi itemi care
să evidenţieze eventualii factori care îşi pun amprenta asupra educaţiei copilului pentru
consumul mass-media, atât factori personali, cât şi factori de natură familială.

1) Consumul de mass-media (copii)

Rezultate: Jumătate din părinţii intervievaţi au apreciat că, în medie, copii lor se uită
maxim 2 ore la TV, iar ponderi egale de 15 % au considerat că se uita fie mai puţin de o oră, fie
mai mult de 4 ore.
Interpretare: Corelând rezultatele cu cele ale întrebării 1 din chestionarul adresat
elevilor, se observă că părinţii nu cunosc foarte bine programul copiilor în ceea ce priveşte
petrecerea timpului. Acest lucru este un semnal de alarmă, deoarece adolescenţii nu au un spirit
critic dezvoltat şi fără să existe cineva care să le selecteze programele astfel încât să fie în

Pag. 17
 MASS-MEDIA ÎN EDUCAŢIE: ASPECTE POZITIVE ŞI NEGATIVE

concordanţă cu nevoia lor de dezvoltare şi modelare a comportamentului, riscă să fie influenţaţi

negativ.

2) Consumul de mass-media (părinţi)

Rezultate: cei mai mulţi dintre părinţi, 70% au răspuns că se uită la TV maxim 2 ore şi
numai 5 % peste 2 ore.
Interpretare: Această întrebare are o strânsă legătură cu întrebarea 1, deoarece arată cum
influenţează comportamentul părinţilor comportamentul copiilor. Răspunsurile la cele 2 întrebări
arată ca părinţii nu cunosc programul real al elevilor şi ar putea exista o posibilă influenţă din
partea părinţilor în ceea ce priveşte numărul de ore petrecute în faţa TV. Adolescenţii au tendinţa
de a-i imita pe adulţi, copiindu-le comportamentul şi preluându-le activităţile.

3) Selectarea programelor
Rezultate: 40 % dintre părinţi ar recomanda copiilor lor vizionarea de documentare şi
procente egale de 10 % vizionarea de filme, ştiri, emisiuni şi talk-show-ruri.
Interpretare: faptul că 40 % dintre părinţi ar recomanda copiilor emisiuni educative arată
faptul că aceştia sunt conştienţi că mass-media este un puternic factor educogen.

Pag. 18
 MASS-MEDIA ÎN EDUCAŢIE: ASPECTE POZITIVE ŞI NEGATIVE

4) Implicarea în procesul de învăţare

Rezultate: jumătate dintre părinţi îşi ajută copii la rezolvarea temelor pentru acasă, 35 %
îi ajută ocazional şi 15 % niciodată.
Interpretare: cu toate că mai mult de o treime dintre părinţii intervievaţi au declarat că se
preocupă în mod special de evoluţia copiilor lor la învăţătură, ajutându-i pe aceştia în mod
constant la rezolvarea temelor pentru acasă, jumătate dintre ei îi ajută pe aceştia ocazional. Acest
lucru implică un risc major pentru copii deoarece sunt nevoiţi să găsească singuri surse de
informare pentru a realiza sarcinile de lucru şi de multe ori acestea nu sunt din cele mai sigure şi
corecte surse.

5) Atitudinea faţă de recomandările posturilor de televiziune

Rezultate: o pondere de 50% dintre părinţi ţin cont uneori de restricţiile de vizionare a
programelor TV, ramânând ca cealaltă jumătate să ţină cont (25%), respectiv să nu ţină cont de
recomandări (25%).
Interpretare: cei mai mulţi dintre părinţi ţin cont de recomandările făcute de posturile TV
pentru programele difuzate însă procentul celor care nu acordă suficientă atenţie şi a celor care
nu respectă aceste recomandări este destul de mare. S-a demonstrat prin diverse studii că
vizionarea unui program neadecvat vârstei poate duce la un comportament violent şi
iresponsabil din partea copiilor care adoptă „realitatea” din filme drept realitatea curentă. De
aceea, părinţii ar trebui să acorde importanţă restricţiilor de vizionare a programelor TV precum
şi a site-urilor cu conţinut explicit sau inadecvat adolescenţilor.

3.2.3. Rezultatele privind profesorii

Analiza următoare se va concentra pe răspunsurile profesorilor (care au făcut parte din

eşantionul reprezentativ ale cărui caracteristici au fost descrise în lucrare) la ancheta curentă.

1) Surse de informare externă

Rezultate: ponderea profesorilor care încurajează folosirea resurselor externe de
informare este egală cu ponderea celor care nu sunt de acord cu acest lucru

Pag. 19
 MASS-MEDIA ÎN EDUCAŢIE: ASPECTE POZITIVE ŞI NEGATIVE

Interpretare: răspunsurile la această întrebare arată că profesorii nu sunt pe deplin

convinşi de utilitatea mass-mediei în procesul de învăţare.

2) Cum e văzută mass-media de profesori

Rezultate: cei mai mulţi dintre profesori (35%) considera că mass-media este un mijloc
de manipulare şi mai puţin o sursă sigură de informare
Interpretare: Analizând rezultatele de mai sus şi corelându-le cu cele de la prima
întrebare, reiese că profesorii sunt împotriva mass-mediei şi îi recunosc mai mult părţile
negative decât părţile pozitive.

3) Modele promovate de mass-media

Rezultate: majoritatea profesorilor ar alege ca prima opţiune pe Nadia Comăneci şi nu
pe Elena Băsescu ca model demn de urmat.
Interpretare: faptul că profesorii ar alege-o pe Nadia Comăneci arata ca profesorii
resping promovarea falselor modele şi recunoscând valorile.

Pag. 20
 MASS-MEDIA ÎN EDUCAŢIE: ASPECTE POZITIVE ŞI NEGATIVE

4) Disciplina Mass-media
Rezultate: un procent semnificativ de profesori sunt de acord cu introducerea unei noi
discipline, intitulată Mass-media.
Interpretare :profesorii recunosc faptul că este nevoie de o educaţie a tineretului în ceea
ce priveşte mass-media şi ceea ce promovează ea.

5) Consumul de mass-media (copii)

Rezultate: părerile sunt împărţite când vine vorba de atribuţiile profesorului în educarea
tinerelor generaţii asupra influenţei mass-mediei. 35% consideră că profesorii nu sunt interesaţi
să formeze elevii să deosebească părţile negative ale medie de cele pozitive, iar un procent mai
mic sunt de acord că profesorii fac demersuri de educare a elevilor în privinţa mass-mediei.

3.3. Concluziile cercetării

Consumul de mass-media reprezintă prima condiție a determinării influențelor acestora

asupra tinerilor. Adolescenților le sunt dedicate multe dintre producțiile media (presă, radio,
televiziune, internet, jocuri electronice). Este vârsta la care se formează atitudini şi deprinderi
culturale specifice, pasiuni şi aspirații, pentru care se acordă importante resurse de încredere, de
timp, de bani. Consumul de mass-media este caracterizat prin factori care pot fi identificați prin

Pag. 21
 MASS-MEDIA ÎN EDUCAŢIE: ASPECTE POZITIVE ŞI NEGATIVE

parametrii obiectivi : accesul la mass-media, timpul liber și utilizarea mass-mediei, controlul

utilizării.
O concluzie generală este constatarea consumului ridicat al tinerilor de mass-media și
mai ales de televiziune, internet, reviste specifice vârstei și muzică. Astfel, este posibilă
manifestarea unor influențe puternice asupra tinerilor consumatori în cadrul educației informale
pe care ei o primesc din experiențele cotidiene repetate și semnificative. Mass-media reprezintă
un mediu la care tinerii se raportează constant, fară ca ei să fie pregătiţi pentru a face și a utiliza
diferențele dintre realitate şi ceea se li se prezintă prin intermediul mass-mediei. În timp ce elevii
sunt preocupați de a-și intermedia raportarea la realitate prin mass-media, adulții consideră că
prin consumul de mass-media, tinerii se îndepărtează de realitatea autentică, că își pierd timpul,
chiar, mai grav, că nu mai ajung să-şi trăiască vârsta în mod normal.
O altă concluzie este aceea că potenţialul educativ pe care ar putea să-l ofere mass-media
este conceput, organizat, utilizat de către adulți în corespondență cu propriile nevoi, aşteptări și
beneficii, fară a se ține seama de nevoile de dezvoltare sănătoase ale vârstei tinere. Abandonarea
copiilor în faţa televizorului și, mai recent, în faţa computerului, substituirea funcțiilor de
comunicare, de ajutare la rezolvarea temelor, de petrecere a timpului liber în raporturile directe
cu adulții din familie, cu educatorii din școală sau cu tinerii de aceeaşi vârstă reprezintă
consecințe pe care societatea, școala, familia mai cu seamă trebuie să le conştientizeze şi să le
contracareze sau înlăture. Receptarea de către tineri a mass-mediei poate să fie caracterizată
prin: motivație, calitatea comunicării, orientarea spre valori și modele, exprimarea opiniilor.
Profesorii cunosc impactul pe care mass-media îl are asupra elevilor, recunosc că este
nevoie de o educaţie în acest sens, însă nu sunt foarte implicaţi. Majoritatea părinţilor cunosc
faptul că nu toate programele TV sunt benefice copiilor, însă nu sunt destul de conştienţi de
efectele acestora, ei neacordând o mare atenţie programului pe care copiii lor îl au în fiecare zi.
În această situaţie, fără a exista o îndrumare din partea adulţilor (atât părinţi cât şi profesori),
copiii nu ştiu să aleagă programele TV la care să se uite şi o fac din lipsă de ocupaţie.

CONCLUZII

Procesul de instruire a copiilor şi chiar şi a adulţilor nu se mai reduce la demersurile

întreprinse în şcoală, deoarece multe alte instituţii sociale, dintre care şi mass-media joacă un rol
din ce în ce mai important, pot îndeplini şi o funcţie educativă. Sistemul mass-media contribuie,
alături de alţi factori tradiţionali, la educarea tinerei generaţii, dar şi a adulţilor, asociindu-se
eforturilor generale de modelare a personalităţii umane.

Pag. 22
 MASS-MEDIA ÎN EDUCAŢIE: ASPECTE POZITIVE ŞI NEGATIVE

Mass-media poate avea un impact pozitiv sau negativ asupra individului, acest lucru
depinzând de alegerea lui. Cu cât un om deţine mai mult control asupra informaţiei primite, cu
atât impactul mass-mediei asupra acestuia este mai puţin negativ.
Importanţa mass-mediei, ca factor care contribuie la educarea atât a tinerilor, cât şi a
adulţilor, este unanim recunoscută. Mass-media formează al patrulea mediu constant de viaţă al
copilului, alături de cel familial, de cel şcolar şi de anturajul obişnuit de relaţii. Mass-media nu
se substituie şcolii, iar influenţa sa este complexă, reprezentând un element fundamental în
formarea personalităţii tinerilor.

BIBLIOGRAFIE

CARTE ŞTIINŢIFICĂ

 ALBULESCU Ion , 2003: Educaţia şi mass-media : comunicare şi învăţare în societatea

informaţională , Ed. Dacia, Cluj-Napoca

Pag. 23
 MASS-MEDIA ÎN EDUCAŢIE: ASPECTE POZITIVE ŞI NEGATIVE

 BONDREA Aurelian, 1997: Sociologia opinei publie şi a mass-media, Editura Fundaţiei

,,România de Mâine’’, Bucureşti

 BUNESCU Gheorghe, NEGREANU Elisabeta, 2005: Educaţia informală şi mass-media,

Institutul de ştiinţe al educaţiei, Bucureşti

 COMAN Mihai, 1999 : Introducere în sistemul mass-media, Ed. Polirom, Iaşi

 CUCU George, 2000: Educaţia şi mass-media, Ed. Licorna

 DIACONU Mihai, 2004: Sociologia educaţiei, Ed. ASE, Bucureşti

 LULL James, 1999 : Mass-media, comunicare, cultură : o abordare globală, Ed.

Samizdat, Bucureşti

 PETCU Marian, 2002: Sociologia mass-media, Ed. Dacia, Cluj-Napoca

 POPA Dorin, 2002: Mass-media, astăzi, Institutul European, Bucureşti

 SORLIN Pierre, 2002: Mass-media, Institutul European, Iaşi

ARTICOL ŞTIINŢIFIC

 CRĂCIUN Cătălina: Mass-media ca factor educativ, Casa de cultura a M.A.I.

PORTALURI

 www.vaticanradio.org

 www.apsi.ro

 www.educativ.info

ANEXA NR 1: Relaţia dintre adolescent şi mass-media

Pag. 24
 MASS-MEDIA ÎN EDUCAŢIE: ASPECTE POZITIVE ŞI NEGATIVE

ANEXA NR. 2:. Chestionar pentru elevi

1. Pentru tine televiziunea este:

a) Un mod de viaţă
b) Formator de opinie

Pag. 25
 MASS-MEDIA ÎN EDUCAŢIE: ASPECTE POZITIVE ŞI NEGATIVE

c) Un mod de a-ţi umple timpul

d) O simplă sursă de informare
2. Câte ore petreci zilnic în faţa televizorului:
a) Sub 1 oră
b) 1-2 ore
c) 2-4 ore
d) Peste 4 ore
3. Dacă ar fi să alegi, ai:
a) Naviga pe internet
b) Ai asculta muzica
c) Te-ai uita la TV
d) Ai citi reviste
e) Te-ai pimba cu prietenii
4. Urmăreşti o anumită emisiune/serial pentru că:
a) Este interesantă
b) Colegii de clasa/prietenii o urmăresc
c) Din plictiseală
5. Formează un clasament cu următoarele medii de informare începând cu cel preferat (1) şi
terminând cu cel mai puţin preferat (7):
Cărţi…………………………………………………………..…
Filme/seriale(TV/Internet)….…………………………….……
Emisiuni muzicale (radio/TV)…………………………………
Emisiuni de divertisment……………………………………….
Documentare şi emisiuni culturale……………………………..
Ştiri………………………………………………………………
Talk-show-uri şi emisiuni cu caracter cultural/politic………….

ANEXA NR. 3: Chestionar pentru părinţi

1. Câte ore petrece zilnic copilul dvs. în faţa televizorului:
a) Sub 1 oră
b) 1-2 ore
c) 2-4 ore

Pag. 26
 MASS-MEDIA ÎN EDUCAŢIE: ASPECTE POZITIVE ŞI NEGATIVE

d) Peste 4 ore

2. Câte ore petreceţi dvs în faţa televizorului:

a) Sub 1 oră
b) 1-2 ore
c) 2-4 ore
d) Peste 4 ore

3. Care din următoarele programe îl sfătuiţi pe copilul dvs să le urmărească (răspuns

multiplu):
a) Filme
b) Ştiri
c) Emisiuni de divertisment
d) Talk-show-uri
e) Documentare
f) Emisiuni muzicale

4. Vă ajutaţi copilul să îşi rezolve temele pentru acasă:

a) Da, mereu
b) Nu
c) Câteodată

5. În general ţineţi cont de recomandările privind vizionarea unui program (acordul

părinţilor, interzis minorilor sub 12 ani/16 ani etc):
a) Da, mereu
b) Nu
c) În unele cazuri

ANEXA NR. 4: Chestionar pentru profesori

1. Încurajaţi elevii să utilizeze surse de informare externe (internet/bibliotecă/presă) pentru

îndeplinirea sarcinilor de lucru:
a) Da, mereu
b) Nu

Pag. 27
 MASS-MEDIA ÎN EDUCAŢIE: ASPECTE POZITIVE ŞI NEGATIVE

c) Câteodată

2. În opinia dvs., mass-media este:

a) O sursă sigură de informare
b) Un mijloc de manipulare
c) Un instrument de educare
d) Un mod de relaxare/divertisment

3. Dacă ar fi să recomandaţi elevilor un model demn de urmat, acesta ar fi:

a) Nadia Comăneci
b) Elena Băsescu
c) Dinu Patriciu
d) Părintele Ilie Cleopa

4. Consideraţi că ar fi necesară introducerea unei discipline despre conţinutul mass-media:

a) Da, ar fi foarte utilă
b) Nu cred că ar schimba ceva

5. Credeţi că profesorii fac suficiente eforturi pentru a informa elevii asupra naturii
bivalente ale informaţiilor difuzate în mass-media:
a) Profesorii sunt implicaţi
b) Exista o tendinţă dar nu suficient de puternică
c) Nu se depune deloc efort

Pag. 28