Sunteți pe pagina 1din 8

www.referat.

ro

UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANTA Facultatea de psihologie si stiinte ale educatiei IFR,anul 1

Sterian Daniela Psihopedagogie speciala

REFERAT

INFLUENTA MASS-MEDIA ASUPRA PERSONALITATII COPILULUI(0-14 ANI)

Comportamentul consumatorului de televiziune,radio sau presa scrisa are la baza o serie de mecanisme inconstiente,cunoscute de producatorii din mass-media.Asa-numitele retete de succes nu sunt de multe ori decat tentative de manipulare a telespectatorului,radio-ascultatorului sau cititorului de ziare.Simplul fapt de a manca chipsuri in timp ce ne uitam la un film de groaza are loc deoarece creierul nostru asociaza teama cu nevoia de grasimi... De asemenea,reclamele folosesc trucuri foarte eficiente pentru a ne determina sa apreciem anumite produse:de exemplu,prezentand un automobil sub forma unei fiinte umane ce are caracter,chip,etc.Unele studii psihologice arata ca aceste retete activeaza resorturile inconstientului nostru,care determina schimbarea comportamentului fara sa ne dam seama.

MASS-MEDIA SI CONVINGERILE Astazi,o persoana petrece aproximativ trei ore pe zi in fata televizorului.Televiziunea ne transporta intr-un colt de lume oarecare si aduna in doar cateva secunde informatii pe care,intr-o viata de colindat Pamantul,nu le-am putea aduna singuri.Reportajele acorda o mai mare importanta anumitor teme,in functie de informatiile avute la dispozitie,de hotararile luate in redactie sau de contractele publicitare. In fata acestui spectacol continuu si alert,noi insine ne schimbam.Mass-media ne supraincarca intr-atat creierul cu informatii,incat nu le mai punem la indoiala. Apoi,ne formam o imagine ireala despre lume.Psihologii au numit acest fenomensindromul lumii rele:intrucat

buletinele informative dau prioritate crimelor,violurilor,accidentelor,razboaielor,incendiilor,atentatelor,catastrofelor naturale,grevelor si miscarilor de masa,ceea ce rezulta este o reprezentare a lumii cu mult mai neagra decat in realitate. Perceptiile eronate,distorsiunile si iluziile se inmultesc,transformand scena mediatica intr-un vis cu ochii deschisi. Astazi,mecanismele amplificarii acestor convingeri sunt elucidate,multumita psihologiei,aceasta stiinta aflata in ascensiune.

TELEVIZIUNEA SI DEZINHIBAREA VIOLENTEI Conform numeroaselor studii consacrate efectelor televiziunii asupra comportamentelor violente,intre 5 si 10% dintre violentele comise in fiecare an ar fi cauzate de imaginile violente vazute la televizor.Cantitatea mare de scene violente din film sau din stiri par a exercita un efect de stimulare asupra tinerilor. Afirmatia potrivit careia un copil stie sa faca diferenta intre violenta fictiva si cea reala nu corespunde observatiilor facute si se se poate dovedi periculos. Alti psihologi au explicat cum vizionarea unor filme violente sfarseste prin a modifica comportamentul tinerilor.Unele experimente au aratat ca in urma vizionarii unui film violent,o persoana are tendinta mai pronuntata de a atribui intentii negative celuilalt,ceea ce inseamna ca emisiunile sau filmele violente dau nastere la ganduri a caror tematica este violenta. Psihologii Robert Liebert si Robert Baron au prezentat copiilor doua tipuri de filme:pe de o parte,un film violent,cu batai,lovituri de cutit si impuscaturi,iar pe de alta parte,un program sportiv.Apoi i-au dus pe toti intr-o camera in care se afla un pupitru cu doua butoane:pe unul era scris raneste,iar pe celalalt ajuta.Apasand pe unul dintre aceste butoane,ei aveau posibilitatea sa ajute sau sa raneasca un copil care se juca intr-o camera alaturata.Butonul raneste avea efectul de a arunca o flacara spre copil,arzandu-i jucariile,in timp ce prin apasarea butonului celuilalt,il ajuta. Rezultatele experimentului au aratat ca acei copii care au vizionat pasajele violente au apasat de trei ori mai mult pe butonul raneste decat cei care s-au uitat la programul sportiv. Expunerea la scene de violenta inaintea experimentului a dus la o banalizare a actelor de violenta,care provoaca mai putine emotii si respingere pentru ca sunt repetate.Copiii expusi in mod regulat la astfel de scene privesc cu mai putina repulsie ideea de a comite acte violente sau de a asista la acestea. Alte experimente au aratat ca vizionarea regulata a unor programe violente produce o adevarata desensibilizare emotionala la telespectatori :in timp ce unui telespectator mai putin obisnuit cu aceste scene ii creste ritmul cardiac si transpira mai mult cand vede scene de nesuportat,un telespectator constant si inraitnu mai manifesta asemenea reactii.Din acest moment,trecerea la acte de violenta are mai putine sanse sa-l bulverseze pe acesta din urma. Televiziunea favorizeaza,in anumite cazuri,comportamente violente-mai ales la copii si adolescentiprin teri procese:incitarea la violenta (descoperind cum functioneaza asta),desensibilizarea (resimtind un dezgust din ce in ce mai mic fata de scenele violente) si aderarea (identificandu-se cu personaje pozitive si violente, in numele dreptatii).Cel mai bun mijloc de a contracara aceste efecte este de a

incita publicul tanar sa ia distanta si sa emita judecati de valoare asupra a ceea ce vede: Acest comportament este corect si dezirabil?; Eroul are un motiv pentru a-l face sa sufere pe dusmanul sau?.Toate acestea cer,evident,o implicare din partea parintilor.Astfel s-ar evita multe neplaceri determinate de comportamentul agresiv al copilului. Este de datoria fiecaruia sa se limiteze,fiind constienti de riscurile pe care le presupune micul ecran. INFLUENTA SOCIALA PE CARE O ARE MASS-MEDIA Influenta sociala descie tendinta de a aprecia ceva sau pe cineva pentru ca stim ca este apreciat de altii.De aceea,anumite nume de persoane si chiar articole comerciale ,pentru ca stim ca sunt prezentate mediatic ca fiind cele mai cunoscute,se pot afla pe primele locuri in clasamente printr-un fenomen de ambalare,fara un motiv direct legat de calitatile persoanei sau ale produsului. Fenomenul este folosit in politica,dar si in domeniul modei,care se sprijina pe influenta sociala:din momentul in care se declara ca produsul este apreciat de multi oameni,acesta exercita un efect irezistibil de atractie. Numeroase experimente au aratat ca facem adesea alegeri in functie de parerea majoritatii.Aplaudam adesea un spectacol daca ceilalti o fac,intram mai usor intr-un restaurant plin si cumparam marci recunoscute pentru ca multe persoane o fac.Sondajele sunt chintesenta mecanismului gregar,un fel de oglinda a curentului dominant care ameninta sa anuleze orice reflectie personala si care,de altfel,se autointretine,deoarece cristalizeaza alegerile individuale.Mecanismele influentei sociale ne ajuta sa intelegem de ce fluctuatiile din sondaje sunt ca si cele de la bursa,imprevizibile si partial irationale,in acelasi timp.

IMPACTUL MARCILOR ASUPRA COPILULUI Reclamele pentru marile retele de fast-food-uri apar frecvent la televizor sau in reviste.Adesea clipurile prezinta o familie care ia masa intr-un decor idilic de fast-food ideal cu jocuri si meniuri amuzante. Medicul Thomas Robinson de la Universitatea Stanford,California a facut un experiment si este de parere ca,copiii sunt foarte usor influentabili de reclame si au o reala placere sa manance produse apartinand unei marci pe care o vad frecvent la televizor. T.Robinson merge chiar mai departe si spune ca trebuiesc reglementate urgent si ferm,chiar interzise reclamele pentru alimentele grase si dulci la televizor,acestea fiind uneori destinate direct publicului tanar a carui sanatate va fi mult mai afectata de aceste obiceiuri de consum si al carui spirit va fi format iremediabil pentru perpetuarea acestor practici alimentare. Cand ne uitam la televizor impreuna cu copiii,ritmul imaginilor si convivialitatea situatiei pot face in asa fel incat noi sa nu fim atenti la clipurile publicitare,care insa se vor fixa in m intea copiilorsi vor face din ei un adevarat motor al consumului.Copilul se va duce in magazin spre produsul pe care l-a vazut la televizor,va cere mingea sau pantofiieroinei pe care a vazut-o in reclamele dintre desenele

animate,etc.Prin copii,publicitatea exercita o forta mult mai puternica asupra deciziilor noastre de consumatori. APARITIA VEDETELOR IN RECLAMELE PENTRU COPII La moda astazi in lumea jocurilor video este reprezentarea in joc a unor celebritati reale si folosirea acestora pentru promovarea produsului prin spoturile publicitare.Studiile de psihologie arata ca aceasta practica are un impact deosebit asupra copiilor si tinerilor adolescenti,care sunt foarte sensibili la celebritati,incercand sa se identifice cu ei si avand incredere in eroii lor ca le arata ce este bine.Tot ce le este aratat este luat de bun,iar copilul asociaza spontan,din entuziasm si din dorinta de a visa,imaginile pe care le vede cu produsul pe care are posibilitatea sa il cumpere sau sa-l primesca cadou. Tendinta aceasta copilaresca este atat de puternica incat sedintele de informare,in cadrul carora li s-a explicat copiilor ca reclamele folosesc aceste tehnici intr-un mod cinic pentru a le creste dorinta de a cumpara si a-i indemna sa faca asta,nu au avut nici un efect asupra parerii lor despre produs. Copiii au nevoie de eroi si orice obiect care le permite sa se identifice cu aceste figuri simbolice sunt foarte atragatoare.A purta pantofii de sport ai lui Thierry Henry sau tricoul lui Michael Jordan e ca si cum ar fi putin Thierry Henry sau Michael Jordan. Dupa cum a constatat psihologul Patrick Boumard,dupa mai bine de zece ani de cercetari in domeniul psihologiei infantile,copilul este capabil sa se transfere in pielea multor personaje prin intermediul carora el vede lumea,ca si cum ar fi aceste personaje.Fenomenul este numit disociere psihica,patologica la adult,dar normala la copil. EVOCAREA EMOTIILOR SI AMINTIRILOR IN RECLAME Anumite reclame propun consumatorului imagini soc care intriga,dezorienteaza si produc un sentiment de surpriza care poate ajunge pana la dezgust.In acest sens,ne amintim o reclama pentru o celebra marca de imbracaminte care aducea in prim-plan o fotografie a unor pasari de mare si o deversare de petrol in mare.imagine socanta care suscita reactii vii. Aceeasi marca de imbracaminte a castigat dreptul de a fotografia trei inimi cu tot cu vene si artere,iar sub fiecare inima era o inscriptie: alb, negru, galben pentru a indica toate fiintele umane,indiferent de rasa,de origine sau chiar de inima. Ambele reclame provoaca o puternica reactie de respingere.De ce au riscat sa asocieze numele marcii cu o emotie negativa? Pur si simplu,pentru ca marca va fi mai bine memorata si va determina mai multe acte de a cumpara. Legatura dintre emotie si memorie a facut obiectul multor cercetari si este un adevarat filon pentru publicitate.Recent,neurobiologii au demonstrat in ce fel emotia amplifica memoria. Prin urmare,noradrenalina este cea care actioneaza mecanismul rememorarii atunci cand traim mai mult.Cum face asta?Ea strange conexiunile intre neuroni intr-o zona a creierului care joaca un rol-cheie in memorare.H. Hu a observat la icroscop cum neuronii formeaza retele de memorare mai eficiente si mai active in prezenta noradrenalinei.Noradrenalina eliberata in situatie de emotie puternica are si rolul de fixator de memorie.

Cand televiziunea si revistele ne propun imagini soc,sistemul neuro-chimic ne ajuta sa retinem mai bine marcile cu care aceste imagini sunt asociate. De ce avem un mecanism de memorie emotionala?Pur si simplu pentru ca situatiile care provoaca emotiile puternice sunt mai importante pentru supravietuirea noastra si e bine sa le memoram.Noradrenalina ne ajuta sa memoram toate detaliile unei strazi unde am fost agresati,pentru a nu mai calca pe acolo.ne ajuta sa memoram contextul unei intalniri amoroase ca pentru a ne determina sa incepem actul reproductiv si sa oferim o sansa de supravietuire genelor noastre.tot ea ne ajuta sa retinem numele unei marci de imbracaminte,daca fotografia care o insoteste provoaca in noi o emotie vie. Toate reclamele care reusesc sa provoace emotii sunt a priori capabile sa ne faca sa memoram foarte bine numele unui produs.Emotia actioneaza ca o conditionare biologica care il va determina pe consumator sa rememoreze mai usor ce a vazut in reclama.Nu e imposibil ca omniprezenta emotiilor in societatea noastra sa fie datorata faptului ca suntem expusi la doze crescute de emotie in massmedia,acestea folosind metoda penrtu a ne retine atentia si a ne face sa le crestem cota de audienta.

PERSUASIUNEA SI AMINTIRILE AUTOBIOGRAFICE IN RECLAME Cand amintirile autobiografice sunt activate,experimentele arata ca sunt mai multe sanse sa apreciem mai mult marca prezentata in reclama.Gandurile autobiografice provoaca,in general,emotii pozitive.Orice reclama care face asta are sanse sa creeze un elan de simpatie pentru produs. Psihologii Hans Baumgartner,Mita Sujan si James Bettman au facut un experiment prin care au aratat ca gandurile autobiografice reduc apropierea sistematica de produs,adica voluntarii aveau mai putin tenduinta sa examineze rational produsul,fiind coplesiti de climatul afectiv.Pentru o firma care isi face publicitate este bine sa-si inserezeprodusul in scene de viata cotidianacare ne trimitcatre copilarie sau orice etapa importanta din viata noastra.Revenirea asupra trecutului ne poate face sa fim vulnerabili si visatori,gustandnostalgia fara a ne preocupa de detaliile ofertei.Starea afectiva pozitiva legata de experiente trecute este inconstient transferata asupra produsului care e prezentatin acel moment. Scopul metodei amintirilor autobiografice este atenuarea analizei noastre obiective asupra produsului.In fata anumitor stimuli,e dificil sa nu ne gandim la ce am trait la un moment dat.Autorii acestor studii au aratat totusi ca e posibil sa rezistam la un astfel de efect daca ne punem in pielea unui jurnalist al unui ziar de critica publicitara.

EXPUNEREA MEDIATICA SI ALTRUISMUL Apare un detaliu frapant in emisiunile de divertisment in care adunam celebritati intr-un platou pentru a vorbi despre ultima lor carte sau despre viata lor intima:celebritatile sunt oameni de bine. Au sentimente frumoase,sunt altruiste.Majoritatea au o fundatie pentru oamenii necajiti,o asociatie oarecare care fac din ei persoane respectabile din punct de vedere moral,dupa canoanele umanitarismuluitelevizual.

Televiziunea nu ezita sa arate vitrina cu sentimentele frumoase.Nu trece o zi fara ca un cantaret,sportiv sau actrita sa nu fie intrebati care sunt actiunile lor in favoarea orfanilorsau bolnavilor.A devenit aproape obligatoriu atunci cand esti celebru sa faci mici gesturi umanitare. Ultima moda in domeniu este adoptia.Angelina Jolie,Madonna,Tom Cruise si Nicole Kidman,toti au adoptat.Jenifer Aniston intentioneaza sa faca asta.Cand nu se implica personal in cazuri de amploare,sunt primii care condamna nedreptatile din lume.E uimitor ce inima mare au celebritatile. Explicatie este foarte simpla:studiile de psihologie arata ca a fi privit de un numar mare de oameni determina oamenii sa fie generosi si sa se sacrifice pentru celalalt,dar inceteaza sa mai faca asta cand privirile nu mai sunt atintite asupra lor. Televiziunea favorizeaza comportamentele altruiste pentru ca le creste ratingul personalitatilor care apar pe sticla.Celebritatile tin un discurs care se apropie de valorile umanitare,drepturile omului si ceea ce este corect politic,pentru ca gesturile lor sunt urmarite de milioane de potentiali consumatori.Celebritatile nu detin monopolul sacrificiului si marinimiei,dar au mult mai multe mijloace pentru a le arata.

REACTIILE EPIDERMICE Intr-o zi,deschizand televizorul,gasim o emisiune si ne vine sa exclamam: Cum pot sa spuna astfel de tampenii?!.E dificil de spus de ce,dar sentimentul exista,brut si inexplicabil.Respingem sau primim anumite lucruri cu bratele deschise,dintr-o pornire spontana.Astfel de impulsuri se pot manifesta fata de orice:un prezentator care ne enerveaza,sau,dimpotriva,un nou format de emisiune care ne place dintr-un motiv necunoscut (culoarea,sunetul),o voce care ne vrajeste... Uneori ,simtim porniri compulsive,cum ar fi sa mancam ceva uitandu-ne la un film de groaza.Dintrodata,avem langa noi un pachet de biscuiti si deja bagam mana in punga in mod compulsiv ,ca pentru a insoti frenezia imaginilor printr-o bulimie alimentara.Alte dati nu ne putem abtine sa ne impartasim entuziasmul cu prietenii ,cu colegii...si ne dam seama ca entuziasmul acesta nu ne sta in fire.Eram convinsi ca emisiunea ofera o informatie vitala,iar interlocutorul nostru ne trezeste la realitate aratandune ca majoritatea elementelor anchetei nu se bazeaza pe probe solide.Dar noi am crezut ca e asa;na-am simtit atat de bine in fata ecranului! Situatiile de acest gen ne arata in ce masura mass-media se adreseaza profund afectului nostru:creeaza emotii,care sunt atat de imediate si de intense incat ating o parte a fiintei noastre,una instinctiva si irationala,departe de simtul cartezian care ar trebui sa ne anime atunci cand primim informatia. Odata cu inmultirea canalelor private care traiesc din reclame,legea concurentei impune o norma simpla:din ce in ce mai multi stimuli senzoriali pentru a captiva telespectatorul in cateva secunde ,inainte de a muta canalul.Este prea rapid pentru a se forma un gand rational. Miscarile de acceptare sau respingere se pot fonda pe un chip,pe voce sau chiar pe culorile din platoul de televiziune.devenim niste marionete si,uneori,singurul mod de a scapa este sa stingem televizorul sau sa constientizam ca suntem obiectele unor astfel de mecanisme. Ca mediu al imaginii,televiziunea supune telespectatorii unor efecte complexe determinate de culoare.Rosul provoaca,in general,un grad de excitare mai mare al organismului,in timp ce albastrul calmeaza.Fiecare culoare are influenta sa asupra starii noastre emotionale,iar psihologia

descopera,incet-incet,care sunt acestea.Uneori,o simpla culoare poate constitui cheia succesului unui concept sau al unei emisiuni,dar si continutul trebuie sa fie pe masura. ANGOASA SI NEVOIA DE GRASIMI Televiziunea si mancarea fac casa buna.Mancam pizza uitandu-ne la serialul preferat sau biscuiti aperitiv in fata informatiilor televizate ori chipsuri fara sa ne controlom in timp ce criminalul isi sugruma victima in film.Aceste gesturi par aproape obisnuite,intr-atat incat uitam cat ne influenteaza televiziunea pentru a ne face sa mancam,si nu intotdeauna mancare sanatoasa. Uneori,actul de a mancain fata televizorului devine compulsiv. Totul se intampla ca si cum ar fi absolut necesar ca vizionarea anumitor filme sa fie insotita de un gest automat al umplerii stomacului.Cum poate fi explicata aceasta tendinta? Studii in psihologie si fiziologie arata ca situatiile care provoaca stres creeaza nevoia de hidrati de carbon pe care ii gasim mai ales in paste,cartofi si in produse de patiserie Orice forma de angoasa sau de stres este insotita de un reflex alimentar care ne face sa consumam si mai mult alimente pe baza de feculente.Intelegem de ce popcornul este nelipsit din sala de cinema.Hidratii de carbon,dar si zaharurile si grasimile modereaza efectul stresului asupra organismului. Omul modern a reprodus in sufrageria lui mecanismele elementare ale emotiilor si supravietuirii care existau de milenii in mediul natural.In fata pericolului,stramosii incercau sa ingereze cat mai multe alimente feculente pentru a infrunta adversitatile vremii cu cele mai bune rezerve de energie posibile.Astfel s-a instalat un reflex la nivelul sistemului nervos,ale carui resorturi s-au pastrat pana la noi. Astazi,omul a alungat pradatorii din viata sa,dar a inventat alte modalitati de a-si provoca teama fara a infrunta pericolele,ca de exemplu vizionarea filmelor de groaza.Cum reflexul inca functioneaza,organismul cere sa aiba la indemana artificiul complementar al televizorului:punga de chipsuri sau de alune.

BIBLIOGRAFIE SEBASTIEN BOHLER-Psihologia consumatorului de mass-media ,POLIROM 2009 JEAN-NOEL KAPFERER-Caile persuasiunii.Modul de influentare a comportamentelor prin massmedia si publicitate,Comunicare.ro 2002 DE FLEUR,MELVIN L.,BALL-ROKEACH-Teorii ale comunicarii de masa,Editura Polirom,Iasi

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate