Monografia municipiului Codlea

În nord-vestul Ţării Bârsei, la poalele Măgurii Codlea (1292 metri), este așezat
municipiul Codlea (în germană – Zeiden, în maghiară – Feketehalom), situat la o altitudine
de 565 metri şi atestat documentar la 1265 sub denumirea de Feketehalom , iar în 1377 sub
denumirea latină de Villa Cidinis.
Despre istoria acestor meleaguri există un bogat material documentar: pentru perioada
preistorică, de o mare importanţă sunt studiile lui Alfred Prett care se ocupă în mod special de
cultura Schnekenberg şi cultura Tei din Țara Bârsei. Monografia din 1912 a lui Johann
Leonardt, intitulată “Codlea în trecut şi prezent”. “Memoriile Codlene” ale lui Johann Gutt
din Braşov, cuprind date importante pentru perioada 1335-1847. “Annales Cseidinenses”,
manuscris întocmit de Konighes Cristel, care în 1726 a fost viceprimar al Codlei, informaţiile
cuprinse vor fi completate şi duse până in 1754 de un nepot al său. Un alt document deosebit
de important, îl reprezintă „ Cronica” din globul Turnului cu ceas al Bisericii Evanghelice,
scrisă în anul 1794 de către Georg Draudt, şi cuprinde perioada dintre 1335-1794.
Primul document istoric românesc al codlenilor este „Studiu istoricu-
statisticu, asupra prezentului şi trecutului românilor din opidulu Codlea” , scris de preotul
Iosif Comănescu. Un alt document important, este monografia învăţătorului Georg Gotthelf
Zell “Zeiden eine Stadt in Burzenland” (Codlea un oraş în Ţara Bârsei), tipărită Germania
în 1994. Toate aceste documente şi lucrări împreună cu alte studii şi articole, precum cu
descoperirile arheologice, contribuie la realizarea unei imagini de ansamblu a istoriei
municipiului Codlea.
Dovezile arheologice descoperite pe raza municipiului Codlea sau împrejurimi,
dovedesc existenţa vieţuirii pe aceste meleaguri în urmă cu câteva mii ani. Mormintele,
descoperite în octombrie 1940, la fabrica de unelte şi scule pentru lemn a lui R. Cristel, datau
din perioada culturii Schnekenberg ; s-a descoperit un vas ceramic aparţinând culturii Tei.
Trepiedul de bronz a fost descoperit pe versantul vestic al Măgurii Codlea, iar în anul 1909 au
fost descoperite pe hotarul Codlei monezi din timpul lui Alexandru Macedon, pe dealul
Muntişor.

Sub protecţia Cavalerilor teutoni, timp de 14 ani (1211-1225), în Ţara Bârsei s-au aşezat
ţărani şi meşteşugari de origine germană. Cavalerii teutoni au fost aduşi în zonă de regele
maghiar Andrei al II-lea, cu scopul apărării graniţei de sud-est a Regatului Maghiar de pericolul
invaziei cumanilor. Ordin militaro – bisericesc, a fost înfiinţat în Palestina, având scopul,
protejării pelerinilor plecaţi să viziteze Ierusalimul. Aceşti cavaleri au contribuit la întemeierea
oraşului Braşov şi a altor 13 aşezări săsești printre care: Hălchiu, Hărman, Prejmer, Feldioara,
Sânpetru, Râşnov, Codlea, etc. Ei au construit în Ţara Bârsei cinci cetăţi, printre care şi Cetatea
Neagră de pe versantul sud-vestic al Măgurii Codlea, la o altitudine de 980 m.

În a doua jumătate a sec. Al XIII-lea, în Ţara Bârsei erau organizate mai multe scaune
săseşti – unităţi administrativ-teritoriale specifice saşilor – astfel: scaunul Corona – Braşov,
scaunul Feldioara, scaunul Prejmer, scaunul Râşnov şi scaunul Codlea. Fiecare dintre aceste
scaune trebuia să deţină, îngrijească şi să apere câte o cetate, scaunului Codlea revenindu-i
Cetatea Neagră.

Cel mai vechi recensământ datează din anul 1510, scoţând în evidenţă faptul că în
Codlea existau „142 gospodării, 4 colonişti, 11 văduve, 8 săraci şi 16 case părăsite”.
Recensământul nu face precizarea dacă din totalul locuitorilor erau şi români. Cercetările şi
documentele vremii atestă faptul că în jurul localităţii trăiau şi un număr restrâns de români.
De menţionat este faptul că o monografie săsească din 1988, admite – dar fără a avea la bază
vreun document – că ar fi posibil să fi existat o mică așezare româno-bulgară, în locul actualei
bisericii ortodoxe. Cert este că prezenţa românilor în interiorul localităţii este amintită spre
sfârşitul secolului al XVI-lea şi începutul secolului al XVII-lea. La 1 noiembrie 1785, în Codlea
locuiau aproximativ 3150 locuitori, din care aproximativ 600 erau români.

Tot din documentele vremii, reiese faptul că în urma unui decret imperial dat de
împăratul habsburg Iosif al II-lea, în Codlea a început construcţia Bisericii Ortodoxe – 1783.
Acest lăcaş de cult a rămas pentru mai bine de două secole, singurul pentru românii ortodocşi,
dar a doua din localitate, după cea evanghelică, datată din a doua jumătate a secolului al XIII-
lea şi care a cunoscut numeroase transformări şi adăugiri de-a lungul secolelor.

În timpul primului Război Mondial, în anul 1916, după intrarea trupelor române în
Transilvania, o parte din sașii Codlei s-au refugiat în Valea Hârtibaciului (Harbachtal) și chiar
în Banat. Din rândul sașilor din Codlea au căzut pe front sau au dispărut 101 persoane. 522 de
refugiați s-au întors acasă. O placă comemorativă se află în incinta curții bisericii fortificate.
La trecerea trupelor române prin Codlea, viceprimarul localității, Michael Königes, a reușit să
încheie o înțelegere, preîntâmpinând în felul acesta incendiile și jaful.

În al Doilea Război Mondial circa 400 de sași ai localității au fost încadrați

în Wehrmacht și în Waffen-SS.
Codlea în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

Spre centru, din direcția Brașov (1928)

Biserica ortodoxă cu cimitir
 De-a lungul istoriei sale, Codlea a cunoscut
o permanentă dezvoltare economică, politică şi culturală, dar şi o creştere numerică a
populaţiei. Astăzi, municipiul Codlea, născut şi dezvoltat la poalele Măgurii Codlea, întins pe
o suprafaţă de 12.520 hectare și având aproximativ 20.000 locuitori, ceea ce îl face al patrulea
între municipiile judeţului Braşov și unul dintre principalele centre industriale şi culturale,
prezentând numeroase oportunităţi turistice .
 Biserica Evanghelică-Luterană, monument de factură romanică (secolul al XIII-lea),
refăcută în stil gotic în secolul al XV-lea. Este înconjurată în secolul al XV-lea cu o
puternică incintă punctată de turnuri prismatice (unele in pupitru) și prevăzută cu zwinger .
Clopotnița, înaltă de 65 m, cu cele patru clopote se află la sud-est de biserică. În 1794 turnul
a primit un coif în formă de bulb de ceapă, specific stilului baroc. La 28
septembrie 1892 pastorul Michael Türk a sfințit cele patru clopote noi (2013 kg, 964 kg,
593 kg și 188 kg). Trei dintre acestea au trebuit predate în 1916 armatei austro-ungare spre
a fi topite, parohiei rămânându-i numai cel de-al doilea (ca marime) clopot. În 1923 au fost
comandate trei clopote noi , care au fost sfințite la 18 martie 1923 de pastorul Johannes
Reichart. Clopotul cel mare cântărea 1879 kg, iar cel mijlociu 580 kg. Între 1972-
1982 ample lucrări de restaurare, posibile mai ales datorită intervenției voluntare a celor
26 Zeidner Nachbarschaften (vecinătăți ale codlenilor). Așa a apărut
în 1972 un „Gemeinschaftsraum” (sală de întîlniri), iar în 1975 fundația „Eduard Morres”
pe partea vestică. Pe rând s-a realizat restaurarea zidurilor, a turnului dogarilor și a turnului
țesătorilor și în sfârșit între iulie-noiembrie 1982 renovarea cuprinzătoare a clopotniței.
 Biserica Ortodoxă și cimitirul românesc, au fost construite pe locul lor de azi în 1783, cu
permisiunea împăratului Iosif al II-lea și cu ajutorul unei donații a negustorului brașovean
Ioan Boghici, precum și a contribuțiilor comunității. Cimitirul ortodox s-a extins de mai
multe ori în cursul anilor.
 Muzeul Tradițiilor Codlene și al Administrației Publice Locale, a fost inaugurat în 13 mai
2016. Este mai mult decat un proiect local. Prin patrimoniul strâns si expus, Codlea intră
în circuitul turistic al Țării Bârsei. Veți avea surpriza plăcută de a descoperi piese de muzeu
demne de expoziții naționale.
 Centrul Istoric - reabilitat integral în 2015, din fonduri europene, redă imaginea din urmă
cu 100 de ani, când această comună medievală a intrat în modernitate.
 Ștrandul Codlei, este amenajat de Zeidner Verschönerungsverein (asociația codleană
pentru înfrumusețare) în anii 1903-1904. Bazinul este alimentat de un izvor al Goldbach-
ului (pârâul de aur), a cărui apă are o temperatură constantă de 18 °C. În 1905 este amenajat
hanul din pădure . Între 1932 -1936 [13] sub conducerea lui Thomas Dück și datorită
intervenției voluntare a tineretului, a corului bărbătesc, a „Nachbarschaften” (vecinătate)
și a colectivelor diferitelor întreprinderi este lărgit bazinul la 50 m lungime.

Personalităţi:
 Albert Ziegler (1888–1946), pilot
 Aurel Bordenache (1902–1987), pictor, sculptor, grafician
 Eduard Morres (1884–1980), pictor
 Michael Königes (1871–1955), scriitor
 Draga Paler, pictoriță
 Christian W. Schenk (n. 1951), medic, publicist, poet, eseist, și traducător de limbă
română și germană, membru USRomânia, USGermania, Cetățean de Onoare al Orașului
Universitar Cluj
 Georg Aescht (n. 1953), critic literar, publicist, scriitor de limba germană și traducător

Bibliografie

*** Codlea între ieri și azi: gânduri de copil, (2007), Editura Romprint;

Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (2011). Castele si cetati din Transilvania:
judetul Brasov. Bucuresti;

Mihail Plăiaşu, Elena Marin (2011), Codlea, trecut şi prezent, Braşov.