Fake News, un rit de magie socială

Cuvintele cele mai des întâlnite atunci când ne referim la ”fake news” sunt manipulare,
propagandă, dezinformare, ideologie, bani. „Fake News”, un concept relativ puţin folosit până în
urmă cu câţiva ani, a devenit o provocare pentru furnizorii de informaţii corecte din întreaga
lume. Mass-media şi reţelele de socializare sunt „invadate” de ştiri false furnizate sub masca
unor fapte, situaţii sau evenimente adevărate. Fenomenul a devenit şi în România „un potențial
urmaş“ al propagandei şi dezinformării.

Site-urile din România care promovează ştiri false pretind că sunt platforme de ştiri
independente, însă le lipseşte transparenţa: nu prezintă detalii despre autori şi despre redacţie, nu
citează surse credibile şi nu oferă informaţii ce pot fi verificate. Toate, însă, susţin că prezintă
adevărul. Mediul online este locul în care ajung informaţiile despre orice şi oricine, fără ca
cineva să verifice înainte dacă sunt adevărate sau false. Furnizorii de ştiri false au, în general,
două motivaţii pentru a propaga astfel de informaţii. Una, care poate fi şi cea mai importantă,
este cea financiară: ştirile care devin virale pot aduce bani frumoşi din publicitate dacă numărul
cititorilor care ajung în site este suficient de mare. A doua motivaţie este cea ideologică: unii
furnizori de ştiri false au scopul de a avantaja un candidat, o situaţie sau un eveniment.

Prezent mai ales în mediul online, fenomenul "fake news", acolo unde se întâmplă magia,
a căpătat o amploare din ce în ce mai mare în ultimii ani, mass-media şi reţelele de socializare
fiind spaţiile predilecte de manifestare. Furnizate sub forma unor informaţii despre un eveniment
real, aşa-numitele "ştiri false" pot include traduceri alternative, ştiri născocite, ştiri aproape
adevărate, altfel spus, manipulări credibile. Numim stiri false amestecul acela dintre lucrurile
care sunt flagrant neadevărate şi lucruri care sunt adevărate. Deci, ştiri parţial adevărate sau ştiri
parţial false. Dar, dincolo de aceasta, fenomenul de care se ocupă grupul de experţi este unul
mult mai amplu. Este vorba despre adevărate malformaţii ale ecosistemului informaţional, despre
ceea ce am început eu să denumesc un fel de noua dezordine informaţională. Vorbim despre un
registru mult mai amplu de manifestare, propagandă computaţională, uzine de like-uri, algoritmi
care generează conţinut, ecochamber, dezinfomare.

Tratate cu prea multă atenție, Fake News-urile obțin tocmai ceea ce vor: băgarea în
seama, atenția publică. Pe de altă parte, nici nu poți ignoră invazia de Fake News, diversele
campanii electorale și multe voturi exprimate in ultimii ani au demonstrat că astfel de mesaje
lasă urme, urme ale neputinței noastre.
 Este adevărat că o anume lege dată pentru liniștea noastră ne va putea îngrădi
libertățile, este adevărat că imigrația a schimbat stilul european de viață, viață socială. Ajungem
la concluzia că toate știrile incredibile despre cât de minunați suntem noi și cum conspirăm cu
toții împotriva binelui nostru, pe care le primim din surse pe care nu le cunoaștem, sunt reale.
Fake News au existat dintotdeauna, important este cum î-l combatem și cum reușit să-i
convingem și pe alții s-o facă.